Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
54
%
ec
C
100
. .
. Pr
.
. .
.
.
X
A C
brut ofit
x
propriu Cap
A C
x
permanent Cap
propriu Cap
Cap. propriu "roductia real. "rofit. brut
la 1 leu cap. la 1 leu cap. la 1 leu
permanent propriu product. %ealizata
Cap. permanent C Cap. propriu D .atorii financiare sau imprumuturi pe termen
lung sau mediu
Cap. permanent
1**+
C 3*.12,.1*1 mii lei D 1:+.1=>.:2> mii lei
C :*>.2+>.>1+ mii lei
Cap. permanent
1***
C 1.>=:.3*=.1=+ mii lei D 1+3.+>3.++ mii lei
C 1.**.2=*.=:= mii lei
Cap permanent
2,,,
C 2.+1:.+,3.21* mii lei D 1:>.1:2.1=* mii lei
C 2.*>2.*::.3++ mii lei
Cap.permanent
2,,1
C 3.,=2.*2.11 mii lei D 1.2>2.*,> mii lei
C 3.,=3.>=:.,21 mii lei
%
ec 1**+
C
% 54 , 3 100
718 . 287 . 597
625 . 177 . 21
100
.
1998
1998
permanent Cap
Pb
%
ec 1***
C
% 80 , 14 100
656 . 269 . 949 . 1
963 . 633 . 288
100
.
1999
1999
permanent Cap
Pb
%
ec 2,,,
C
% 32 , 6 100
021 . 765 . 063 . 3
363 . 674 . 193
100
.
2000
2000
permanent Cap
Pb
%
ec 2,,1
C
% 6 , 96 100
021 . 765 . 063 . 3
639 . 912 . 960 . 2
100
.
2001
2001
permanent Cap
Pb
Modificarea marimii ratei rentabilitatii economice(
17J%
ec 2,,122,,,
C %
ec 2,,1
5 %
ec 2,,,
C 6-*=0= 7 5 6-=0327 C -*=0= D =032 C -*,02+B
27J%
ec 2,,121***
C %
ec 2,,1
5 %
ec 1***
C 6-*=0=7 5 10+, C -1110B
37J%
ec 2,,121**+
C %
ec 2,,1
5 %
ec 1**+
C 6-*=0=7 5 30: C -1,,01B
1.1. Influenta modificarii marimii capitalului propriu la 1 leu capital
permanent(
55
J
,
_
permanent Cap
propriu Cap
.
.
C
,
_
100
. .
.
.
.
2000
2000
2000
2000
2000
2000
2001
2001
x
CA
Pb
x
permanent Cap
CA
x
permanent Cap
propriu Cap
permanent Cap
propriu Cap
C
100
251 . 099 . 847 . 9
363 . 674 . 193
388 . 955 . 972 . 2
251 . 099 . 847 . 9
388 . 955 . 972 . 2
219 . 803 . 815 . 2
021 . 765 . 063 . 3
114 . 492 . 062 . 3
x x x
,
_
C
C 6,0** 5 ,0*>7x3031x6-,0,27x1,, C -,013B
2.1. Influenta modificarii productiei realizate la 1 leu capital propriu
J
,
_
propriu Cap
CA
.
C
,
_
100
.
.
. .
2000
2000
2001
2001
2000
2000
2001
2001
x
CA
Pb
x
permanent Cap
propriu Cap
x
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
C
,
_
100 ) 02 , 0 ( 99 , 0
388 . 955 . 815 . 2
251 . 099 . 847 . 9
114 . 492 . 062 . 3
063 . 109 . 094 . 10
x x x
C 6302* 5 30*7x,0**x6-,0227x1,,C03=B
3.1. Influenta modificarii profitului la 1 leu productie realizata
J
CA
Pb
C
,
_
100
. .
.
2001
2001
2001
2001
2000
2000
2001
2001
x
propriu Cap
CA
x
permanent Cap
propriu Cap
x
CA
Pb
CA
Pb
C
( )
1
]
1
100 ) 29 , 3 (
388 . 955 . 972 . 2
114 . 492 . 062 . 3
02 , 0
063 . 109 . 094 . 10
639 . 912 . 960 . 2
x x x
C 6-,02* D ,0,27x10,3x302*x1,, C -*10*B
In perioada analizata0 ni'elul ratei rentabilitatii economice a scazut
*,02+B in 2,,1 fata de 2,,,1 cu 1110B in 2,,1 fata de 1*** si cu 1,,01B
in 2,,1 fata de 1**+.
$ceasta scadere se datoreaza in cea mai mare parte a influentei
modoficarii capitalului propriu la 1 leu capital permanent0 determinand
reducerea ni'elului rentabilitatii economice cu ,013B si a influentei modificarii
profitului la 1 leu productie realizata cu *0*B.
.easemenea0 mentionam ca reducerea ratei economice se datoreaza
ma3orarii indicelui de crestere a capitalului permanent intr-un ritm ce
56
de'anseaza mult indicele de crestere0 excetie facand indicii din 2,,1 fata de
2,,,.
4abelul 3.3.
1**+ 1*** 2,,, 2,,1 2,,12K,, 2,,12K** 2,,12K*+
"rofit
brut
211>>=:2 2++=33*=3 -1*3=>3=3 -2*=,*12=3* 1:02+ -1,02: -13*0+1
Cap.
perm
:*>2+>>1+ 1**2=*=:= 2*>2*::3++ 3,=3>=:,21 10,3 10:> :013
I
"b 2,,122,,,
L I
Cap. perm. 2,,122,,,
1 1:02+ L 10,3 ca urmare a profitului brut
care este negati' in ambii ani.
I
"b 2,,121***
M I
Cap. perm 2,,121***
1 -1,02: M 10:>
I
"b 2,,121**+
M I
Cap. perm 2,,121**+
1 -13*0+1 M :013
#tructura si e'olutia capitalului permanent trebuie sa fie interpretate in
spiritul respectarii pre'ederilor legale si a cauzelor care au determinat
modificarile respecti'e.
#porirea capitalului social este un efect al ma3orarii patrimoniului0
concomitent cu ma3orarea elementelor patrimoniale de acti' si s-a realizat prin
emisiune de noi emisiuni si ree'aluarea capitalului.
!miterea de noi actiuni prezinta a'anta3ul ca nu a3ung la rambursare0 ca
obligatiunile0 si sunt purtatoare de di'idende0 care depind de marimea
profitului obtinut.
%ee'aluarea patrimoniului 6acti'ului7 are loc prin modificarea preturilor
bunurilor aflate in patrimoniul societatii.
In concluzie0 reducerea ratei rentabilitatii economice 6si c)iar neexistenta
ei in ultimii doi ani0 datorita faptului ca este negati'a7 obtinute de #ucursala
$%"!C&IM "itesti de la 30:B in 1**+ la 5=032B in 2,,, si la 5*=0=B in
2,,1 se datoreaza inflatiei ce caracterizeaza societatea romaneasca si care
amplifica pierderea gradului de 'alorificare a capitalului permanent pe
parcursul anilor. !xceptie face anul 1***0 cand rata eficientei economice a
crescut de la 30:B cat era in 1**+0 la 10+,B0 ca urmare a cresterii
'eniturilor totale intr-o mai mare masura decat a c)eltuielilor1 sporind astfel
profitul brut al firmei.
2. $naliza factoriala a ratei rentabilitatii financiare
%ata rentabilitatii financiare exprima eficienta utilizarii capitalurilor
proprii.
57
%
f
C
100
.
100
.
. Pr
x
CA
Pn
x
propriu Cap
CA
x
propriu Cap
net
x x
propriu Cap
Pn
%
f 2,,,
C
% 87 , 6 100
219 . 803 . 815 . 2
363 . 674 . 193
100
.
2000
2000
x x
propriu Cap
Pn
Modificarea ratei rentabilitatii financiare(
J%
f 2,,122,,,
C %
f 2,,1
5 %
f 2,,,
C -*=0= 5 6-=0+>7 C -*=0= D =0+> C -+*0>3B
2.1. Influenta modificarii productiei realizate la 1 leu capital propriu
J
,
_
100
. . .
2000
2001
2000
2000
2001
2001
x
CA
Pn
x
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
propriu Cap
CA
C
,
_
100
251 . 099 . 847 . 9
639 . 912 . 960 . 2
219 . 803 . 815 . 2
251 . 099 . 847 . 9
114 . 492 . 062 . 3
063 . 109 . 094 . 10
x x
C 6302* 5 30*7 x 6-,03,7 x1,, C =B
2.2. Influenta modificarii profitului net la 1 leu productie realizata
J
,
_
100
.
2001
2001
2000
2000
2001
2001
x
propriu Cap
CA
x
CA
Pn
CA
Pn
CA
Pn
C
,
_
100
114 . 492 . 062 . 3
063 . 109 . 094 . 10
251 . 099 . 847 . 9
363 . 674 . 193
063 . 109 . 094 . 10
639 . 912 . 960 . 2
x x
C
[ ] % 83 , 88 100 29 , 3 ) 02 , 0 ( ) 29 , 0 ( x x
Obser'am ca ni'elul ratei rentabilitatii a scazut in 2,,1 fata de 2,,, cu
*=0=B1 cu 1,102B fata de 1**+ si cu 1120*B fata de 1***.
#e obser'a deci o ineficienta a utilizarii capitalurilor proprii concretizate
printr-o 'iteza de reactie mica a acestora.
4ranzitia la economia de piata a societatii romanesti0 cand orice firma
incearca sa se mentina la suprafata si sa intuiasca o cale de urmat cat mai
eficienta0 si-a lasat amprenta si asupra firmei analizate.
58
Mentionam0 de asemenea0 influenta nefa'orabila a profitului net la 1 leu
productie realizata0 ceea ce se explica printr-o crestere a profitului net mai
redusa decat a 'alorii productiei. $ceasta e'olutie a profitului net are la baza
cresterea c)eltuielilor intr-o mai mare masura fata de 'eniturile firmei.
$'and in 'edere e'olutia cererii de produse petroliere si preturile
internationale pe piata0 este e'ident ca #ucursala nu poate continua politica
obtinerii de profit pe baza ma3orarii preturilor0 deci este de asteptat0 in
perioada urmatoare0 ca ratele de rentabilitate sa scada.
$naliza productiei marfa fabricata 6mii lei7
"roductia marfa fabricata a crescut de la 3.=>>.>33.=,: mii lei in 1**+ la
:.>+*.,:>.31+ mii lei in 1*** si la 1,.=21.1,=.,1+ mii lei in 2,,, si la
1,.=>.,*.1+ mii lei in 2,,1.
$cest fenomen este pus pe seama preturilor de 'anzare care au crescut
in aceasta perioada0 a inflatiei mari ce caracterizeaza economia romaneasca.
$naliza stocurilor
- Mii lei - 4abelul 3..
8r.
crt
.
#tocuri 1**+ 1*** 2,,, 2,,1
2,,12
1**+
2,,12
1***
2,,12
2,,,
1.
Materii prime
si materiale
22:13>3> 31=2,++=* >3:12*1, 11,1++3:= 0= 30+ 10*
2.
"rod.finite si
semifabricate
,2>>3>3 3+2>*1>* 1,+=123*2 +>>*:+= 20,* 2021 ,0>>
3.
"roductia
neterminata
:3+>*+ **:=321 2****2:2 =22:*>*:= 11: =20: 2,0>:
.
#tocuri aflate
la terti
=::>2> 2=>>>* 3,+,+>>:3 3122>*:= 0>> 101= 10,1
4O4$<
#4OC/%I
>1=+2,:3: *>2*:++: 21=,=+1:, 2++1:,: 0,2 20*= 1033
"rin natura lor0 orice stoc de materiale reprezinta o imobilizare de 'alori0
de capital.
8i'elul stocului a depasit in toti anii cotele pre'azute. .upa cum se
obser'a principala cauza a cresterii stocului total este cresterea stocului de
produse finite in anul 2,,,1 a stocului de materii prime si materiale si a
productiei neterminata.
In primul rand0 ne referim la imposibilitatea unor beneficiari care au facut
comenzi de produse0 de a le acti'a 6ceea ce 3ustifica numarul mare de facturi
emise si neincasate7.
In ceea ce pri'este depasirea necesarului de materii prime si materiale0
ceea ce a dus la formarea stocurilor peste ni'elul proiectat0 rele'a o proasta
organizare a compartimentului de apro'izionare 5 care a contractat necesar
de apro'izionare peste necesitatile reale ale productiei1 nerespectarea de
59
catre furnizori a termanelor de li'rare0 ceea ce a dus la o suprapunere a
apro'izionarii1 nerespectarea ritmicitatii apro'izionarii cu materii prime si
materiale.
$naliza eficientei utilizarii resurselor umane
In cadrul unitatii0 personalul este repartizat in trei sc)imburi1 cu un
sc)imb de rezer'a. $stfel programul de lucru este de + ore pentru personalul
4!#$ de la >.3, 5 1=.,,0 iar in cele pe sc)imburi0 programul este diferit in
functie de sectia in care lucreaza si in functie de functia pe care o are.
In fiecare dimineata se analizeaza ceea ce s-a efectuat in ziua
precedenta si se se analizeaza situatiile in care au aparut diferite probleme0
care se solutioneaza.
4abelul 3.:. - mii lei -
8r.
crt.
Indicatori u.m 1**+ 1*** 2,,, 2,,1 N,12
N*+
N,12
N**
N,12
N,,
1. 8umar
salariati
per >=> =>2 =33: =132 ,0+, ,0*1 ,0*=
2. "rod.marfa
fabricata
Mii
lei
3=>>>33=,: :>+*,:>31+ 1,=211,=,1+ 1,=>,*1+ 20+* 10+3 10,,
3. "roducti'it.
medie
anuala
Mii
lei2
per.
+,*3+ +:+=:: 1=>=:>: 1>3=3,* 30=1 20,2 10,3
. .ur. medie
a zilei de
lucru
Ore
>0+2 >0* >0=1 >0* ,0*: ,0*= ,0*+
:. "roducti'it.
medie
orala
<ei
=1:,1 1,==*, 22,312 231+1= 30>= 201> 10,:
In ceea ce pri'este analiza stabilitatii efecti'ului de salariati0 o conditie
importanta pentru utilizarea deplina si eficienta a fortei de munca existente in
unitatea economica o constituie asigurarea unei stabilitati cat mai mari a
acesteia.
In tabelul utilizarii fortei de munca 63.:.7 se obser'a ca forta de munca a
scazut. .aca in anul 1**+ existau >=> muncitori0 in 2,,1 a a3uns la =1320
adica cu 111: muncitori mai putin fata de 1**+1 fata de 1*** cu =1, mai putin
si cu 2,3 mai putini fata de 2,,,.
$ceasta reducere se datoreaza faptului ca unitatea a dat in soma3 acesti
muncitori sau prin iesirea la pensie a lor.
8i'elul de calificare al personalului reprezinta un aspect important0 care
se concretizeaza in perfectionarea muncii ca factor de productie.
.imensionarea productiei muncii depinde nemi3locit de ni'elul calificarii
fortei de munca.
$naliza eficientei resurselor umane
60
/tilizand 'aloarea productiei marfa0 relatiile de calcul sunt(
-producti'itatea anuala pe salariat(
Ts
Qf
W
-producti'itatea orara pe salariat(
Wm
Nm
Qf
$ceasta analiza are drept scop(
a7analiza situatiei generale a producti'itatii muncii1
b7analiza 'olumului productiei ca efect al utilizarii resurselor umane1
c7consecintele economice ale modificarii producti'itatii muncii asupra
indicatorilor economico-financiari.
.in tabelul nr.3.:.0 se obser'a ca producti'itatea medie anuala a crescut
de 20+* ori in 2,,1 fata de 1**+1 cu 10+3 ori in 2,,1 fata de 1*** si de 10,, ori
in 2,,1 fata de 2,,,.
C)iar daca s-a inregistrat o depasire a ni'elului producti'itatii muncii la
ni'el anual si orar0 situatia este nefa'orabila0 deoarece reprezinta rezultatul
utilizarii incomplete a duratei zilei de lucru0 care nu a fost folosita integral0
existent abateri de ,01+ ore in 1**+1 ,01 in 1***1 ,03* in 2,,, si ,0:1 in 2,,1.
Cauzele acestor abateri sunt datorate pauzelor prelungite0 in'oirilor0
depasirea timpului de repaus0 odi)na etc.
.epasirea ni'elului producti'itatii pe salariat este rezultatul cresterii
ni'elului producti'itatii orare pe produs si al modificarii structurii productiei
6cresterea ponderii produselor cerute de piata0 de o calitate mai buna7.
8umarul de salariati din 2,,10 nu se poate aprecia daca ar fi optim fata
de programul de productie pre'azut pentru acest an. !xista posibilitati de
reducere in continuare a numarului de salariati0 fara a influenta ni'elul
productiei fizice.
/n simptom poziti' este realizat prin in'estitii0 cu a3utorul carora s-au
modernizat cuptoarele "iroliza II0 instalatiile0 statia de epurare biologica0
separator ape 5 produse petroliere0 dotari si utila3e independente0 reactoare
".I.".0 montare 'ase Oxid de etilena etc.1 aceste lucruri ducand la cresterea
calitatii produselor.
In anul 1**+ in'estitiile s-au ridicat la suma de 1=+.,+,.>+ mii lei.
In anul 1*** in'estitiile au fost in 'aloare de 1:=.***.,*1 mii lei.
In anul 2,,,0 #ucursala $rpec)im "itesti a realizat lucrari de in'estitii
in 'aloare de 22,.**.>13 mii lei.
In anul 2,,10 lucrarile de in'estitii au a'ut o 'aloare de 1=:.31*.+:= mii
lei0 scazand fata de 2,,,.
!xistenta simptomelor negati'e genereaza disfunctionalitati in acti'itatea
firmei0 iar existenta simptomelor poziti'e genereaza buna functionare a firmei.
#inteza acestor simptome este redata in continuare in tabelul 3.=.
61
62
Tabelul nr. 3.6
Nr.
crt.
SIMPTOME POZITIVE SIMPTOME NEGATIVE OBSERVATII
1.
Cresterea C$ de 301= ori in 2,,1
fata de 1**+1 de 10+1 ori fata de
1*** si de 10,2 ori fata de 2,,,.
$ceasta crestere este influentata
de cresterea 'alorii de productie
'induta de baza0 care a crescut
de 301> ori in 2,,1 fata de 1**+0
de 10+ ori fata de 1***0
insemnind o crestere
.:,1.2,,.1== mii lei0 iar fata de
2,,, de 10,, ori.
In 2,,, si 2,,10rezultatul brut a fost
negati'0 ca urmare a cresterii
c)eltuielilor fata de 'enituri. .aca in
2,,,0rezultatul exercitiului a inregistrat
o pierdere de 1*3.=> mil.lei0 in 2,,1
acesta a inregistrat o pierdere de
2.*=,.*12 mil.lei.
<a analiza C$0 ni'elul stocurilor si
'aloarea facturilor emise si
neincasate au influenta negati'a
asupra C$0 insa nu influenteaza
tendinta de crestere a acesteia
datorita preturilor 6productiei
'alorice7.
2.
Cresterea 'eniturilor din
exploatare in 2,,1 cu 3,,Bfata
de 1**+ cu 1*,B fata de 1*** si
cu 1,3B fata de 2,,,.
Cresterea c)eltuielilor totalecu 3>2B
in 2,,1 fata de 1**+1 cu 2B fata de
1*** si cu 12:B fata de 2,,,.$ceste
cresteri ale c)eltuielilor au fost
inregistrate datorita cresterii
c)eltuielilor cu personalul 1 a
impozitelor si taxelor 1a diferentelor
nefa'orabile de curs 'alutar la
impozitul de materii prime1 piese
sc)imb1 etc.
3.
Cresterea capitalului propriu in
2,,1 de peste = ori fata de
1**+1de 2 ori fata de 1*** si de
10,+ ori fata de 2,,,.
#caderea numarului de salariati de la
>=> muncitori in 1**+ la =132 in
2,,1. $cest lucru s-a datorat iesirii la
pensie si a soma3ului.
63
4.
Cresterea productiei exercitiului
cu 20+* ori in 2,,1 fata de 1**+0
de 10+3 ori in 1*** fata de 2,,1
si de 10,, in 2,,, fata de 2,,1.
%educerea medie a zilelor de lucru0 ca
urmare a in'oirilor0 depasirea timpului
repauz.
5.
%ealizarea de in'estitii pe tot
parcursul perioadei analizate0
acest lucru ducind la cresterea
calitatii produselor.
64
3.2. Identificarea punctelor forte si a punctelor slabe
ale #ucursalei $rpec)im "itesti si determinarea
cauzelor care le-au determinat.
3.2.1. Identificarea punctelor forteale acti'itatii sucursalei.
#ucursala $rpec)im "itesti este rezultatul unei comasari e'oluti'e in
timp a trei unitati care au a'ut acti'itate si conceptie de functionare
independenta si anume (
- uzina de negru de fum pusa in functiune in 1*== 1
- Combinatul "etroc)imic 5 pus in functiune etapizat intre 1*=* si
1*+,1
- %afinaria "itesti realizata si pusa in functiune intre 1*=* si 1*+,.
!ste amplasata in partea de # 5 A a Municipiului "itesti si ocupa o
suprafata de ::, )a0 din care pe =+ )a sunt amplasate instalatiile de
productie0 restul suprafetei re'enind retelelor de utilitati 0 cai ferate uzinale0
drumuri interne de acces si spatii de siguranta 6toate proprietate a sucursalei7.
"rin conceptia sa de amplasare si profilul de fabricatie0 ca furnizor
principal sau unic pentru anumite produse0 #ucursala $rpec)im "itesti este
unitatea care sustine ca materii prime in calitate de furnizor0 urmatoarele
subramuri industriale (
- prelucrarea materialelor plastice 1
- fire si fibre sintetice 1
- cauciuc sintetic si prelucrare cauciuc 1
- monomeri pentru industria c)imica si sinteza1
- policlorura de 'inil si plastifianti 1
"e piata externa0 $rpec)im s-a impus in special cu produsele (
polietilena de inalta densitate0 negru de fum0 benzina si motorina auto0 etc.
#ucursala este prezenta0 c)iar daca in unele cazuri cu intermitente pe
piete cum ar fi &ong ?ong 1 #ingapore 1 $ustria 1 !l'etia0 ;recia 1 !gipt 1
Olanda 1 $frica de #ud1 4urcia 1 9ilipine1 Iran 1 $nglia 1 C)ina 1 Oaponia0 deci
practice produsele $rpec)im au fost 'indute pe toate continentele si pe toate
tipurile de piete din punct de 'edere al gradului de dez'oltare.
"entru desfasurarea acestor acti'itati sunt organizate compartimente
pentru (
- exporturi produse c)imice si petroc)imice din profilul sucursalei 1
- importuri de materii prime si materiale 1
- importuri de piese de sc)imb 0 utila3e0 licente 1
- consulting si eficienta 1
- transporturi internationale si taxe 'amale .
65
"rin aceste compartimente se realizeaza un contract direct cu piata
externa si export0 facilitind cresterea 'itezei operatiunilor financiar 5
comerciale cu efecte fa'orabile asupra eficientei acti'itatii societatii.
In pri'inta fortei de munca0 sucursala dispune de un personal de operare
de inalta calificare0 cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in
petroc)imie0 personal care de 1: ani acorda asistenta te)nica in strainatate.
#alariatii unt integrati intr-un sIstem organizatoric care permite operarea
instalatiilor0 ec)ipamentelor0 protectia mediului0 centrul de calcul si alte
sectoare0 dind o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile.
In legatura cu managementul calitatii0 cucerirea de noi piete si
mentinerea pe pietele traditionale sint conditionate de competiti'itatea
produselor0 una din componentele principale ale acestora fiind calitatea .
"rin cele 1= laboratoare de specialitate se asigura un riguros control de
calitate a materiilor prime si auxiliare al produselor pe fluxul de fabricatie si al
produselor finite. "entru monitorizarea continua in flux0 a calitatii produselor se
urmareste extinderea introducerii analizorilor de process.
"entru atingerea acestui scop0 conducerea #ucursalei $rpec)im a
)otarat implementarea unui #istem de Calitate in conformitate cu cerintele
seriei I#O *,,,0 care in iunie 1**> a fost certificat de catre 4PA C!%4
Certification -odQ Munc)en dupa #% !8 I#O*,,2.
/n alt puncte forte0 il reprezinta faptul ca $rpec)im dispune de o retea
8o'ell 5 8eGtGare si o retea /nix cu aproximati' 2:, microcalculatoare "C
a'ind ca support fizic fibra optica 6aproximati' 1:,,, m 7 si cablul coaxial.
%eteaua informatica $rpec)im include 9ile ser'er CompaR "roliant
1:,,21:21,,. Model 1 si 3 ser'ere #/80 #parc 1,,,!0 #parc 2,0 Model =12
si este conectata la Internet.
<a ni'elul anului 2,,2 #istemul Informatic Integrat $rpec)im acopera
toate functiunile principale ale unui sistem economic ( 9inanciar 5 Contabilitate
si Mi3loace 9ixe0 Controlul Costurilor 0 Managementul Materialelor si al
"roduselor 9inite0 Aanzari si .istributie0 $pro'izionare0 "roductie0 Optimizare
si #imilare0 "rocese Industriale0 Cercetare 5 .ez'oltare etc.
#istemul Informatic $rpec)im a fost caracterizat de firme si persoane
competente in domeniul 4e)nologiei Informatice ca fiind printre cele mai
dez'oltate din tara.
$rpec)im este prima Companie din %omania din domeniul prelucrarii
titeiului anga3ata in procesul de rete)nologizare si prima Companie din
%omania care foloseste in regim de fabricatie : module #$" %23. #electand
%23 ca softGare integrat de gestiune si conducere0 $rpec)im a putut atinge
multe din telurile ei strategice. In noul sistem economic caracterizat prin
concurenta si economie de piata0 %23 se inscrie ca factor acti' al progresului0
raspunzand noilor exigente referitoare la cantitatea si calitatea informatiei
'e)iculate.
/n alt punct forte este acela ca $rpec)im nu realizeaza produsele fara
a a'ea desfacerea asigurata.
66
!xistenta in stoc a unor produse finite este moti'ata de lipsa capacitatii
de plata a beneficiarilor si nu de absenta acestora.
#inteza punctelor forte este redata in continuare0 in tabelul nr. 3.>.
67
4abelul nr.3.>.
"rincipalele puncte forte ale #ucursalei $rpec)im "itesti
8r.
crt.
"uncte 9orte 4ermen de
comparatie
Cauze principale !fecte
1.
$utonomie in asigurarea
utilitatilor( abur te)nologic0
apa industriala1aer
comprimat.
#ituatia altor combinate
ce nu detin aceasta
autonomie.
!xistenta unei centrale termice dotata
cu > cazane pentru abur te)nologic.
!xistenta unei statii de compresoare
pentru aer comprimat.
!fectele 'izeaza realizarea
unor economii in ceea ce
pri'este c)eltuielile
materiale1daca intreprinderea
ar fi depins de furnizorii acestor
utilitati 0 c)eltuielile ar fi fost mai
mari.
2.
<egatura directa la reteaua
de transport fero'iar si rutier
international1 #ucursala e
deser'ita de cai ferate
uzinale0 linii de
mane'ra1drumuri interioare
si spatii de siguranta1 pe o
suprafata de =+ )a.
#ituatia altor societati
ce nu detin aceasta
autonomie.
"reocuparea conducerii combinatului
pentru asigurarea unei bune
apro'izionari cu materii prime ca si
asigurarea la timp catre beneficiar a
produselor finite.
$sigurarea unei bune 'e)iculari
si manipulari a materiilor prime
si a produselor finite.
3.
-una stabilitate a fortei de
munca0 coeficientul de
fluctuatii 'ariind intre 1**+5
2,,1 intre ,0,1 si ,0,1>
Coeficientul de
fluctuatie din perioada
anterioara.
$sigurarea transportului la si de la
intreprindere.
#tabilitate mare a fortei de
munca si legatura in timp cu
locul de munca0 e'itarea
pericolelor dificile de
acomodare cu noul loc de
munca.
4.
!xistenta unui personal de
inalta calificare 0 cu
experienta in prelucrarea
titeiului.
#ituatia din alte
societati.
"ersonalul acorda asistenta te)nica
de 1: ani in strainatate.
%idicarea calitatii produselor1
fiind integrati intr-un sQstem
organizatoric care permite
operarea instalatiilor1protectia
mediului0 etc.
5.
"e piata externa0$rpec)im #ituatia altor societati !xistenta unor compartimente in 9aciliteaza cresterea 'itezei
68
s-a impus cu produse pe
toate tipurile de piete din
punct de 'edere al gradului
de dez'oltare
cadrul sucursalei care realizeaza un
contact direct cu piata externa.
operatiunilor financiar 5
comerciale cu efecte fa'orabile
asupra eficientei acti'itatii
societatii.
6.
!xistenta unui centru de
calcul cu o retea 8o'ell 5
8eGan are si o retea /nix.
Caracterizat de firme si
persoane competente
ca fiind printer cele mai
performante din tara.
$ceasta retea are aproximati' 2:,
microcalculatoare ".C. a'ind ca
support fizic fibra optica si cablul
coaxial si folosirea in regim de
fabricatie a : module #$" %23.
#istemul informatic acopera
toate functiunile principale ale
unui =*Qstem economic. Cu
a3utorul modulelor %23 1
$rpec)im a putut atinge multe
din telurile ei strategice.
.
%egasirea ma3oritatii
acti'itatilor necesare
realizarii obiecti'elor0
dimensionarii procesuale0
insuficienta unora dintre
acestea.
Cerintele impuse de
functionarea firmei in
conditiile economiei de
piata.
-orientarea managementului spre
performanta.
-intensificarea concurentei in
domeniul productiei si comercializarii
de ec)ipamente industriale.
-Creearea premizelor necesare
pentru promo'area unor
sisteme organizatorice0
flexibile0 dinamice.
-$sigurarea unor conditii de
ordin0 disciplina si rigurozitate.
69
3.2.2. Identificarea punctelor slabe ale #ucursalei $rpec)im si a cauzelor
care le-au generat
/n prim punct slab este faptul ca gradul de utilizare a capacitatilor de
productie existente nu a fost integral acoperit0 in primul rand datorita lipsei de
materie prima titei care a generat principala strangulare in productia existenta
de etilena la instalatiile de piroliza0 care la randul lor sunt pricipalul furnizor de
materii prime pentru petroc)imie. In ceea ce pri'este gradul de acoperire al
capacitatilor de productie0 acesta se leaga si de dezec)ilibrul creat dupa 1**,
in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general.
%afinaria a fost proiectata pentru a prelucra > milioane tone titei pe an0
fiind constituita din doua module de prelucrare0 fiecare cu o capacitate de 30:
milioane tone0 in cadrul unui flux de 'alorificare superioara a )idrocarburilor. In
prezent insa ea functioneaza la o capacitate de 30: milioane tone titei2an.
"unctele slabe in pri'inta pietei de desfacere
"robleme deosebite in apro'izionarea cu materii prime de baza
6amoniac0 metanol0 clor0 soda si materii prime pentru piroliza7 se intampla in
anotimpul friguros din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la
producatorii acestor materii prime.
/n alt punct slab ar fi legat de relatiile cu mediul0 unde c)iar daca s-au
amena3at diferite instalatii de absorbtie a noxelor0 inca se mai elimina in aer o
cantitate destul de mare de factori poluatori.
Cresterea intr-o proportie mai mare a c)eltuielilor decat a 'eniturilor in
ultimii doi ani0 inregistrandu-se profiturile cu minus.$stfel ca c)eltuielile au
crescut cu 3>20+:B in 2,,1 fata de 1**+1 pe cand 'eniturile cu doar 2*0+B
in 2,,1 fata de 1**+.
%atele de rentabilitate 6economica0 financiara0 a 'eniturilor7 in ultimii doi
ani au scazut0 inregistrandu-se 'alori negati'e 6exemplu( rata rentabilitatii
economice in 1**+ era de 30:B pentru ca in 2,,, sa a3unga de 5=032B0 iar
in 2,,1 de 5*=0=B7. $cest lucru s-a datorat profitului brut care a inregistrat
'alori negati'e.
$lt punct slab ar fi unele utila3e si instalatii care trebuiesc inlocuite
pentru ca au uzura mare si nu mai fac fata noilor te)nologii.$cest lucru se are
insa0 in 'edere in perioada urmatoare 6de a fi inlocuite cu te)nologie
moderna7.
"unctele slabe desprinse din cadrul analizei0 se prezinta in tabelul nr.
3.+.
71
4abelul nr.3.+.
"rincipalele puncteslabeale #ucursalei $rpec)im "itesti
8r.
crt.
"uncte slabe 4ermen de
comparatie
Cauze principale !fecte
1.
/tilizarea capacitatii de
productie existenta nu
este integral acoperita
6ex(%afinaria a fost
proiectata pentru a
prelucra > mil. to
titei2an1ea functionind in
present la o capacitate
de 30: mil. to titei2an.
Capacitatea de
productie pentru
care a fost ea initial
fabricata.
.atorita lipsei de materie
prima0titei si a dezec)ilibrului
creeat dupa 1**, in raportul
dintre cerere si oferta ca urmare
a declinului economic general.
#-a redus productia
existenta de etilena la
instalatiile de piroliza0 care
la rindul lor sunt principalul
furnizor de materii prime
pentru petroc)ime.
2.
In cazul apro'izionarii
cu materii prime de se
intampla in anotimpul
friguros0 din cauza
limitarilor in consumul
de gaze naturale la
producatorii acestor
materii prime.
#ituatia din
sucursala in timpul
rece.
$notimpul rece0 duce la limitarea
gazelor naturale.
Intirzaierea materiei prime0
6ammoniac0 soda0 clor7 de
la producatori.
3.
%educerea duratei de
lucru de la >0+2 ore 2 zi
in 1**+ la >0* ore 2 zi
in 2,, l.
4impul de lucru
aferent unei zile
lucratoare.
%educerea randamentului
acti'itatii personalului0 situatie
desprinsa din balanta timpului de
munca.
%educerea producti'itatii
muncii mediu anula de la
30=1 cat era in 1**+ fata
de 2,,1 la 10,3 cat era in
2,,, fata de 2,,10 cat si
reducerea producti'itatii
medie orare.
72
4.
/zura unor utila3e si
instalatii care nu au fost
inlocuite si necesita
inlocuirea.
9unctionarea
acestora lasa de
dorit.
8ecesitarea reparatiilor care sunt
tot mai costisitoare si a
pierderilor de timp0 bani si materii
prime.
%educerea producti'itatii
utila3elor datorita
nefunctionarii la parametrii
acestora.
5.
%atele de rentabilitate
6economica0 financiara0
a 'eniturilor7 in ultimii 2
ani au inregistrat 'alori
negati'e 6de la 30:B in
1**+ la 6-*=0=B7 in
2,,1.
%atele de
rentabilitate din
perioadele
precedente.
C)eltuielile totale sunt mai mari
decit 'eniturile totale.
%ealizarea unor c)eltuieli
mari0 care au dus la
pierderi0 realizindu-se
dezec)ilibru in acti'itatea
societatii.
6.
"ondere ridicata a
c)eltuielilor materiale.
8i'elul realizat in
anii precedenti.
- !'olutia inflatiei 1
- Influenta determinate a unor
factori exogeni0 firmei
6economici0manageriale71
- ;reutati in recuperarea
creantelor 1
- $pro'izionare neritmica 1
- .imensionarea ratei de
eficienta a c)eltuielilor.
73
3.3 !'identierea oportunitatilor si pericolelor mediului ambiant
$cti'itatea de export 5 import
"rodusele petroliere obtinute din prelucrarea titeiului destinate exportului
se comercializeaza prin firme de comert extern cu asigurarea ser'iciilor de
import si export produse de catre #.C. OI< 4!%MI8$< Constanta.
"entru a e'identia mai bine e'olutia exportului #ucursalei $rpec)im0
'om lua pentru exemplificare rezultatele inregistrate in 'aluta pe ultimii ani(
1**+0 1***0 2,,,0 2,,1.
1# In perioada anului 1**+ s-au li'rat pe 'aluta produse in 'aloare de
13.>3.*2S0 din care(
-produse li'rate la export in 'aloare de(
11.*23.332S
-produse li'rate la intern pe 'aluta 5 etilena la #.C. Oltc)im #.$.
%amnicu-Aalcea pentru productia de "AC(
23.+11.1=,S
"e produse0 cantitati' si 'aloric0 exportul s-a realizat astfel(
Cantitate !tone# Pret !<&tona# -aloare 8 <
.. Produse Petroliere
-enzina auto 31*.*1: 13+ .2+=.>*,
Motorina auto 211.> 1,* 22.*+.2*>
4O4$< =>.23:.,+=
=. Produse Petroc%i5ice
$crilonitril =>.**3 3: 2*.:>3.*+
"olietilena de mica densitate 2:.2>: =:2 1=.*,.2=2
"olietilena de mare densitate 12> >:> *3.+=,
Monoetilenglicol 22: 3 **.:,1
Cianura de sodiu 61,,B7 1,+, >22 >+,.,2*
8egru de 9um 1 += =.+,,
#ulf 2.1, = *>.>*
!tilena li'rata pe 'aluta la
#.C. Oltc)im #.$.
+.>,, ++ 23.+11.1=,
4O4$< >1.**.,:
/2/.1 >(7(3.1 13+.>3.*2
2# In perioada anului 1*** s-au li'rat pe 'aluta produse petroliere si
petroc)imice in 'aloare de 1>2.12+.2,2S0 din care(
-produse li'rate la export in 'aloare de(
13.*+.=+3S
-produse li'rate la intern pe 'aluta in 'ederea sustinerii importului de
titei-etilena la #.C. Oltc)im %amnicu-Aalcea(
2+.13.:1*S
"e produse0 cantitati' si 'aloric0 exportul s-a realizat astfel(
Cantitate !tone# Pret !<&tona# -aloare 8 <
.. Produse Petroliere
-enzina auto 3>>.>1+ 1>2 =.+31.>>1
Motorina auto 1=,.3== 1=3 2=.1+=.>3,
4O4$< *1.,1+.:,1
=. Produse Petroc%i5ice
$crilonitril >+.:1> ,+ 32.,=+.>*:
"olietilena de mica densitate 2=.1= :2 1.3,>.,3
"olietilena de mare densitate =.=:, :,2 3.3,.+21
Monoetilenglicol .,>3 3> 1.11.2*
Cianura de sodiu 61,,B7 :: =>2 3>2.3=,
-enzen =.22 221 1.3+1.1>3
.ietilenglicol 2+: 2* +3.*,1
4erpolimeri C
2
5 C
3
,03 1.,,, 3,,
!tilena li'rata pe 'aluta la
#.C. Oltc)im #.$.
=2.1*+ :2 2+.13.:1*
4O4$< +1.1,*.>,1
/2/.1 >(7(3.1 1>2.12+.2,2
3# In perioada anului 2,,, s-au li'ra pe 'aluta produse petroliere si
petroc)imice in 'aloare de 23.,*.==S0 din care(
-produse li'rate la export in 'aloare de(
1*:.33=.31:S
-produse li'rate la intern pe 'aluta in 'ederea sustinerii importului de
titei-etilena si propilena la #.C. Oltc)im %amnicu-Aalcea(
>.>:+.1:1S
"e produse0 cantitati' si 'aloric0 exportul s-a realizat astfel(
Cantitate !tone# Pret !<&tona# -aloare 8 <
.. Produse Petroliere
-enzina auto 1:,.21, 2*1 3.>:*.+12
Motorina auto 23>.>+1 2> :+.=2+.>*:
4O4$< 1,2.3++.=,>
=. Produse Petroc%i5ice
$crilonitril +,.1=> +2 ==.,=.3::
"olietilena de mica densitate 21.** >32 1=.,:=.:1
"olietilena de mare densitate =.=31 >3: .+>1.2:
Monoetilenglicol 2.>> :+ 1.:,=.,:
Cianura de sodiu 61,,B7 >: +,, =,3.1*:
-enzen 11.3 33= 3.+:.::*
8egru de 9um 1 :, :,
4erpolimeri C
2
5 C
3
,02 1.:,, 3,,
!tilena li'rata pe 'aluta la
#.C. Oltc)im #.$.
=*.23: =3* .2:.>=1
"ropilena conc. *2B la
#.C. Oltc)im #.$.
+.=21 ,= 3.:,3.3*,
4O4$< 1,.>,:.+:*
75
/2/.1 >(7(3.1 23.,*.==
4# In perioada anului 2,,, s-au li'ra pe 'aluta produse petroliere si
petroc)imice in 'aloare de 21:.*+.31S0 din care(
-produse li'rate la export in 'aloare de(
1>1.:.:3=S
-produse li'rate la intern pe 'aluta in 'ederea sustinerii importului de
titei-etilena si propilena la #.C. Oltc)im %amnicu-Aalcea(
1.**3.:2>S
-pacura #.C.4ermoelectrica #.$.(
2.:,*.3=+S
"e produse0 cantitati' si 'aloric0 exportul s-a realizat astfel(
Cantitate !tone# Pret !<&tona# -aloare 8 <
.. Produse Petroliere
-enzina auto +2.*++ 21> 1+.,3*.11*
Motorina auto 3+.>21 21, *1.*:>.2>,
$ragaz 1.>, 22, 321.>31
"acura li'rata 4ermoelectrica 2.12* 1, 2.:,*.3=+
4O4$< 112.+2>.++
=. Produse Petroc%i5ice
$crilonitril +1.>:1 :2+ 3.2,2.:3>
"olietilena de mica densitate 1:.2=2 =: *.+3>.>3,
"olietilena de mare densitate :.,+2 =: 3.2>>.=,=
Monoetilenglicol :.,3* 3+= 1.*:.21+
Cianura de sodiu 61,,B7 2*= >+3 232.1*+
-enzen +.,>: 2>3 2.2,=.+,=
8egru de 9um 1: 31 .>>2
9ractie C