Saruri

Definitie: Compus chimic cu structura cristalina , alcatuit din ioni metalici sau ioni de amoniu cu sarcina pozitiva (cationi) si din ioni radical acid cu sarcina negativa (anioni) Sarurile , in stare de agregare solida , se prezinta ca retele ionice si in solutie apoasa sau in tpitura formeaza ioni care se misca liber.

Starea naturala: Clorura de sodiu, NaCl, cunoscut sub numele de sare de buctrie, se gsete n natur fie sub form de sare gem, fie dizolvat n apa oceanelor, mrilor, lacurilor srate i n ape minerale. Carbonatul de calciu, CaC!" , se gsete n stare natural sub form de calcar, cret i marmur.

Clasificarea si compozitia sarurilor: Srurile sunt substan#e compuse care au molecula format din atomi de metal i un radical acid. $up compozi#ie srurile se pot clasifica n% Sruri neutre, provenite din nlocuirea tuturor atomilor de hidrogen din molecula unui acid cu metale. Sruri acide, provenite din nlocuirea par#ial a atomilor de hidrogen din molecula unui acid cu metale sau cu radicalul amoniu, N&'confirm regula% produsul dintre valen#a i numrul atomilor de metal este ntotdeauna egal cu produsul dintre valen#a i numrul radicalilor acizi.

Sarurile ca ingrasaminte chimice: ( )ngrasamintele chimice sunt substante care introduse in sol, furnizeaza plantelor elementele necesare cresterii . ( *na din utilizarile sarurilor este folosirea lor ca ingrasaminte chimice. ( +lantele au nevoie pentru cresterea si dezvoltarea lor pe langa lumina, caldura, apa si dio,id de carbon si de elemente chimice cum ar fi azot, potasiu, fosfor, calciu, magneziu etc. Ingrasaminte Naturale ( -urba ( )ngrasaminte naturale

( .ranita ( /alegar Ingrasamante chimice ( azotul ( fosforul ( potasiul Azotul Azotul ( 0l este necesar in perioada de crestere.1bsenta lui impiedica fructificarea, distruge clorofila si produce ingalbenirea frunzelor. +rincipalele ingrasaminte cu azot sunt % azotatul de amoniu, clorura de amoniu, sulfatul de amoniu, azotatul de calciu, azotatul de sodiu, ureea. Fosforul Fosforul ( )nflunteaza cresterea plantelor, accelereaza procesul de coacere, impreuna cu magneziul si calciul mareste rezistenta la boli. 2ipsa fosforului intarzie maturizarea plantelor. Principalele ingrasaminte cu fosfor sunt: ( Superfosfatul( Ca(&3+!') 4 CaS!' ( fosfatul secundar de calciu( Ca&+!' ( faina lui Thomas( Ca"(+!')35Ca Potasiul Potasiul ( +articipa la procesul de fotosinteza, regleaza functiile in perioada de crestere, micsoreaza transpiratia asigurand rezistenta la seceta. Principalele ingrasaminte cu potasiu sunt : - clorura de potasiu - sulfatul de potasiu - azotatul de potasiu Cele mai utilizate ingrasaminte sunt cele comple,e, ele asigurand mai multe elemente nutritive. Cele mai utilizate sunt : 6N!" 6&3+!' 4 63&+!' N&'&3+!' 4(N&')3 &+!' ( 7ertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului.. ( Cresterea fertilitatii naturale se poate face prin incorporarea in sol a ingrasamintelor chimice . $esi ingrasamintele organice si verzi sunt cele mai indicate, datorita necesitatilor mari de ingrasaminte in agricultura se folosesc in special ingrasamintele chimice artificiale obtinute la fabrici si combinatele de produse chimice .

Utilizari ( 1legerea ingrasamantului care urmeaza sa fie folosit depinde de natura solului si a plantelor care urmeaza sa fie cultivate. De ex. % )ngrasamintele comple,e de tip N(+ sau N(+(6 se folosesc de obicei la infiintarea culturilor de paioase. *reea si azotatul de amoniu se folosesc la fertilizarea culturilor paioase si la florea soarelui, porumbului, cartofilor. Proprietati fizice sunt substan#e solide, deseori cristalizate, incolore sau de culoare alb8 numai unele sruri sunt colorate8 cele mai multe sruri sunt solubile n ap8 gustul srurilor este diferit8 solu#iile srurilor conduc curent electric. Proprietati chimice : eac!ia srurilor cu "aze: 9nS!'4 3Na!& : 9n (!&)3;4 Na3S!' 7eCl" 4 "Na!& : 7e (!&)"; 4 "NaCl eac!ia srurilor cu acizi: 5 1gN!" 4 &Cl: 1gCl; 4&N!" 5 /aC!" 4 &3S!' : /aS!'; 4 C!3< 4 &3! 5 CaC!" 4 3&Cl : CaCl3 4 C!3< 4 &3! eac!ia de descompunere termic a srurilor: 5 CaC!"(=Ca! 4 C!3< 5 N&'&C!" (= N&"< 4 C!3<4 &3! Utilizrile srurilor materiale pentru construc#ii8 fabricarea spunului, sodei caustice8 ob#inerea sticlei, h>rtiei, ngrmintelor8 industria produselor clorosodice.

#ngrasaminte chimice
Importanta azotatilor n viata plantelor si n agrotehnica

 Sarurile acizilor azotici (azotatii) formeaza ngrasaminte n care azotul este continut sub forma de a ?33?3t?@3'm zotati, saruri de amoniu si amoniac. Se stie ca o parte din azotul e,istent n sol este luat de plante si, o alta parte, sub forma de saruri solubile, este antrenat de apele de ploaie sau de apele subterane. $e aceea, solul pentru a(si completa rezervele de azot necesare are nevoie de ngrasaminte azotoase. An tara noastra cele mai utilizate ngrasaminte azotoase sunt% nitro(calcarul, azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu si n ultimul timp amoniacul lichid. .ateriile prime pentru fabricarea ngrasamintelor azotoase sunt% amoniacul si acidul azotic. Nitro$calcarul (calcamon(salpetru) se obtine prin amestecarea mecanica a azotu(lui de amoniu N&'N!" cristalizat, n proportie de BCD, cu calcar CaCo" din macinat, n proportie de 'CD. Nitro(calcarul este ntrebuintat ca ngrasam>nt cu azot pentru solurile acide8 calcarul neutralizeaza aciditatea solului care ar dauna plantelor si azotatul de amoniu contribuie la dezvoltarea plantelor Azotatul de amoniu N&'N!" se obtine prin neutralizarea apelor amoniacale de la cocserie cu acid azotic EC(BCD sau prin contactul direct dintre amoniacul gazos si solutia diluata de acid azotic, n care amoniacul este introdus sub presiune% N&"4&N!":N&'N!". Azotatul de amoniu este o substanta cristalizata, usor solubila n apa, cu gust amarui si foarte higroscopica. $a bune rezultate n toate solurile cu e,ceptia celor bazice. Sulfatul de amoniu %N&'()S*' se prepara astfel: ( prin introducerea amoniacului gazos ntr(o solutie de acid sulfuric de concentratie FG,ED% 3N&"4&3S!':(N&')3S!' ( prin introducerea amoniacului si a bio,idului de carbon ntr(o suspensie de ghips la "E('CCC% CaS!'43N&"4C!34n&3!:(N&')3S!'4CaC!"4(n(?)&3! Sulfatul de amoniu este o substanta solida cristalizata, de culoare alba, foarte solubila n apa. +rezinta avantaHul ca nu este higroscopic si, din aceasta cauza, se aglomereaza mai putin. Amoniacul lichefiat se ntrebuinteaza, n ultimul r>nd cu bune rezultate, ca ngrasam>nt prin mprastierea directa pe sol cu aHutorul unor autocisterne(stropitoare. 1lte ngrasaminte azotoase valoroase mai sunt% cianamida de calciu si ureea. Cianamida de calciu CaCN3 este cel mai vechi ngrasam>nt mineral care se fabrica la noi n tara 8 se obtine n cuptorul electric trec>nd azot peste carbura de calciu (carbit) la ??CCCC% CaC34N3 CaCN34C Cianamida de calciu este o substanta solida, de culoare alba8 de obicei are culoarea cenusie din cauza impuritatilor. Azotul pe care(l contine cianamida de calciu (?EDN) l poate ceda solului, deoarece n contact cu apa si sub actiunea unor bacterii din sol ea se descompune conform ecuatiei% CaCN34"&3:3N&"4CaC!" Cianamida de calciu poate fi utilizata cu succes la neutralizarea soluriloe acide.

Ureea se obtine industrial din amoniac si dio,id de carbon la temperatura de ?"CCC si la presiunea de circa EC atmosfere Ureea este o substanta solida, cristalizata, usor solubila n apa. 0a contine '3('ED azot. An urma colectivizarii, agricultura din Iom>nia necesita cantitati importante de ngrasam>nt cu azot, alaturi de celelalte ngrasaminte chimice, miHloc eficient si sigur pentru marirea productiei agricole. #ngrasaminte cu potasiu Potasiul este unul din elementele necesare cresterii si dezvoltarii plantelor. 1cestea iau potasiul din sarurile solubile care l contin si care se gasesc n pam>nt. +entru a compensa eventuala lipsa a potasiului din pam>nt se folosesc ngrasaminte cu potasiu naturale sau artificiale. Printre acestea se numara: Clorura de potasiu 6Cl (silvina) se gaseste sub forma de zacaminte la Soli(JamsJ (Iusia), Stassfurth (Kermania), n apa oceanelor etc. Se poate obtine din carnalit (.gCl3 5 6Cl 5 B&3!), prin dezvoltarea n apa si cristalizare. Clorura de potasiu este o substanta solida, cristalizata, incolora, solubila n apa. Azotatul de potasiu 6N!" (salpetru de )ndia sau silitra) este o sare de culoare alba, solubila n apa. Se foloseste n amestec cu alte ngrasaminte cu N3, pentru a regla raportul NL6 dupa cerintele plantelor. 0ste un ngrasam>nt agricol pentru plantele care nu suporta Cl3% sfecla de zahar, vita de vie, inul, tutunul, etc.

+ateriale de constructie
Scoarta pamantului constituie principala sursa de materiale de contructie. 1proape orice roca poate fi utilizata pentru diferite constructii. *nele roci dure sunt flosite pentru constructia drumurilor. Calcarul reprezinta componentul principal al cimentului. Nisipul este flosit pentru obtinerea sticlei si betonului . 1rgila este utilizata pentru fabricarea caramizilor.

&idro,idul de Calciu Ca $ -arul stins

&idro,idul de calciu este cunoscut si sub numele de var stins. 1cesta este o pulbere alba si se obtine in urma reactiei dintre varul nestins, o,idul de calciu, si apa. Formula chimica: Ca(!&)3 Se obtine prin reactia o,idului de calciu cu apa. Ca! 4 &3! ((= Ca(!&)3 Proprietati fizice: 0ste o substanta solida de culoare alba, solubila in apa, lunecoasa la pipait si lesioasa la gust. Proprietati chimice: Marul stins inroseste solutia alcoolica de fenolftalina si albastreste solutia de turnesol. eactiile hidro,idului de calciu cu acizii. o,izii si sarurile .

1. eactia de neutralizare. Ncu aciziiO Ca(!&)3 4 3&Cl : CaCl3 4 3&3! !. eactia de tul"urare a apei de var Ca(!&)3 4 C!3 : CaC!" N sageata in Hos O 4 &3! #. eactia de o"tinere a "azelor insolu"ile Ca(!&)3 4 CuS!' : Cu(!&)3 N sageata in Hos O 4 CaS!' Ca(!&)3 4 7eS!' : 7e(!&)3 N sageata in Hos O 4 CaS!' "Ca(!&)3 4 37eCl" : 37e(!&)" N sageata in Hos O 4 "CaCl3 Marul stins se utilizeaza pentru % varuirea caselor, varuirea tulpinii pomilor impotriva inghetului si a insectelor, rafinarea zaharului, obtinerea mortarului de var, recunoasterea dio,idului de carbon (C!3). $ar este utilizat si in medicina ca neutralizant pentru arsurile cauzate de acidul sulfuric si pentru into,icatiile cu acid o,alic.

Calcar

Mrietate naturala de carbonat de calciu , este e,ploatat din masivele muntoase calcaroase 8 se mai numeste piatra de var . +rin incalzirea in cuptoare cu o constructie speciala (cuptoare de var) la temperaturi de apro,imativ @CC grade celsius , are loc descompunerea acestuia si obtinerea varului si a dio,idului de carbon% CaC!" : Ca! 4 C!3

Cimentul

Se prezinta ca un material pulverulent, hidrofil, care la amestecare cu &3! formeaza paste ti,otope, care fac priza si se intaresc in urma unor procese fizico(chimice foarte comple,e. -oti componentii cimentului reactioneaza cu &3! prin reactii de hidratare si hidroliza reactiile sunt e,oterme si decurg cu viteze diferite in functie de comportamentul mineralogic. 0le se desfasoara ca reactii in sistem eterogen care nu reusesc sa fie niciodata comple,e astfel incat granulele de ciment sa se transforme integral in produsi de hidratare(hidroliza. )n structura pietrei de ciment, partea cea mai compacta o constituie miezul inca nehidratat al granulelor de ciment. $aca sunt conditii favorabile, procesul de hidratare al cimentului poate continua timp indelungat. "Ca!5Si!34&3C(=,Ca!5Si!35n&3!4Ca(!&)3 3Ca!5Si!34&3)(=C,S&4Ca(!&)3 "Ca!51l3!"4&3!(="Ca!51l3!"5B&3! 'Ca!51l3!"57e3!"4&3C(="Ca!51l3!"5B&3!4"Ca!57e3!"5B&3! $intre acesti componenti cel mai rapid in reactia cu hidrogenul este aluminatul tricalcic(C"1)8 acesta reactioneaza cu degaHare mare de caldura si cu formarea rapida a unor structuri cristaline

+ortarul

.ortarul este utilizat pentru asamblarea caramizilor care urmeaza sa formeze un zid . .ortarul se obtine prin amestecarea varului stins cu nisip, apa si o anumita cantitate de ciment . Cand apa se evapora , varul absoarbe dio,idul de carbon 8 se formeaza un strat rezistent de carbonat de calciu. Formula : Ca(!&)3 4 C!3 : CaC!" 4 &3C C$ASIFICA %A &' TA %$' . Definitia mortarelor/ .ortarele folosite in constructii sunt amestecuri bine omogenizate de liant apa si agregat marunt,care se aplica ,in strat subtire pe un suport oarecare de care adera si cu care conlucreza in e,ploatare,iar dupa intarire dau o piatra artificiala cu aspect de gresie. .ortarele de var gras si tras romanesc nu se pot intrebuinta la lucrari aeriene,acestia au o contractie mare la uscare,iar prin actiunea bio,idului de carbon atmosferic se descompun. $in aceasta cauza mortarele incep sa se pulverizeze la suprafata si sa se desprinda treptat nisipul. .ortarele sunt materiale compozite,obtinute prin agregare,alcatuite din matrice si agregat (nisip),cu structura microporoasa si microfisurata. .atricea este formata din pasta de liant sau de amestecuri de lianti intarita ,in care sunt inglobate granulele de nisip,uneori cenusa de termocentrala sau trasul si fractiunea de agregat cu dimensiunea sub C,3mm. .atricea constituie suportul fundamental al structurii mortarului. 2a prepararea mortarelor se mai pot folosi%plastifianti,pigmenti,substante impermeabilizatoare,substante de reglare a prizei,substante active hidraulice etc. $upa domeniul de utilizare,mortarele se clasifica in% mortare obisnuite si mortare speciale. .ortarele obisnuite sunt amestecuri omogenizate de liant ,nisip si apa care se intaresc in aer sau in mediu hidraulic,utilizate pentru asamblarea pietrelor(mortare de zidarie sau pentru proteHarea ,infrumusetarea si intretinerea zidariei(mortare de tencuiala. .ortarele obisnuite sunt pe baza de var,ciment ipsos,pamanturi argiloase si pot avea marcile%.',.?C,.3E,.EC,.?CC(cifrele indicand rezistenta minima la compresiune la 3G zile,in daNLcm3). .ortarul obisnuit in stare proaspata are o densitate aparenta intre ?@EC si 33CC JgLm",iar dupa consistenta pot fi fluide,plastice sau vartoase. +ateriale componente ale mortarelor/ Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor si le determina domeniile de utilizare. 2iantii utilizati in mortare sunt cimentul portland ,cimenturi cu adaosuri,cimenturi aluminoase ,varul hidratat,ipsosul,argile comune nisipuri argiloase .in mortare se folosesc ametecuri de lianti ,cum ar fi mortare var(ciment,argila(ciment,ciment (var. Cimenturile dau mortare mai rezistente mecanic dar mai putin plastice Marul si argila manifesta capacitate de retinere a apei superioara fata de cea a cimentului,ele formand mortare mai plastice decat mortarul de ciment dar si mult mai putin rezistente mecanic. 1sociind doi liant cu proprietati mecanice si de plasticitate diferite ,se obtin mortare rezistente. 2iantul poate fi hidraulic sau nehidraulic .1pa de amestec asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea moratrului prostat ia putand fi potabila sau nepotabila dar slab alcalina sau slab acida. 1pa nu trebuie sa contina substante organice nocive ca%resturi de celuloza,zahar,diversi acizi acestea impiedicand desfasurarea normala a prizei si intaririi.

Nisipul ,cu rol de umplutura,contribuie la reducerea contractiei la uscarea liantului intarit.Nisipul preferabil este cel cuartos ,trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda anumitor conditii de calitate ,in ceea ce priveste continutul de argila,substante humice,saruri ,mica,carbune etc.in afara nisipurilor natutare de rau se mai pot folosi nisipurile provenite din concasarea rocilor ,cum si nisipul de mare. Nisipurile grele nu se folosesc in unele mortare cu destinatie speciala fiind inlocuite cu unele materiale granulate. in unele mortare se folosesc aditivi impermeabilizatori si aditivi acceleratori. Clorura de calciu (aditiv accelerator mai frecvent utilizat,se intrebuinteaza pentru accelerarea intaririi mortarelor de zidarie ,de ciment si ciment(var de marca EC si ?CC ,indeosebi pe timp friguros. Calitatile materialelor componente ale mortarelor. Calitatea mortarelor depinde de calitatea fiecaruia din componenti.in afara de lianti, in compozitia mortarelor intra apa si nisipul. +entru prepararea mortarelor apa poate fi potabila sau nu(de rau, de lac, de mare ti chiar apa minerala), neutra din punct de vedere al aciditatii si continand o proportie limitata de sulfati, cloruri si azotati.in caz de incertutudine se recurge la analiza de laborator. -rebuie evitate apele cu reziduuri industriale, mai ales cele ale industriei zaharului,glucozei si celulozei, deoarece aceste ape stanHenesc priza mortarelor cu ciment si le impiedica intarirea. Nisipul influenteaza mult proprietatile mortarelor, de aceea el trebuie ales cu atentie. +ot fi folosite la prepararea mortarelor nisipuri silicioase sau calcaroase, de cariera sau provenite din concasare.

0etonul

+entru obtinerea betonului , se amesteca ciment cu piatra de var si nisip si se adauga apa. +rocesul de formare a betonului este e,oterm. $aca este prea rapid caldura din interiorul unei structuri mari de beton ar putea cauza distrugerea acesteia. $e asemenea , e,ista riscul ca betonul care urmeaza sa fie flosit sa se intareasca inainte de a fi utilizat . Kipsul (suflat de calciu) adaugat betonului intarzie intarirea acestuia.

Sticla

Sticlele sunt un amestec de dio,id de siliciu si silicatii ai diferitelor metale. Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. 2a temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de topire definit. +rin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obtin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coart, piatra de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) si materialele au,iliare. Proprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor/ Sticla o"isnuita( sticla de sodiu are compozitai apro,imativa BSi!3PCa!PNa3!. Se intrebuintiaza la fabricarea geamurilor si a ambalaHelor de sticla. Sticla de potasiu are compozitia BSi!3PCa!P63! si este rezistenta la variatii de temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator. Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in care sodiu si calciul au fost inlocuiti cu potasiu si plumb (BSi!3P+b!P63!) si se caracaterizeaza prin proprietati de refractie bune si densitate mare. 7lintul si strasul contin un procent de plumb mai mare ca cristalul. 7lintul se foloseste pentru prisme si lentile optice. +rin adaugarea unor cantitati mici de 1l3!" sau /3!" se obtin sticle rezistente la variatii bruste de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Qena, +ire, sau $uran). 1u o rezistenta chimica mare si coeficient de dilatatie mic.

1eamurile moderne
+entru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul ma,im, sticla trebuie sa fie termo( si fonoizolata. +roprietatille izolante termic si fonic se realizeaza de obicei inchizand intre 3 placi de sticla un strat de aer (ferestre duble). )n cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste un sortiment relativ nou de geamuri, numite comercial termopan. Keamurile termopan sunt de fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla prinse intre ele fie prin sudura , fie prin lipire de rame, care inchid intre ele straturi de aer uscat, termo(si fonoizolant. +anourile se fi,eaza direct in zidire si pot avea dimensiunile cele mai diferite, in functie de constructie. Krosimea stratului de aer trebuie sa fie de ma,imum 'cm pentru ca stratul de aer sa se comporte laminar. 1u o mare rezistenta mecanica si calitati izolante (fonice sau termice) corespunzatoare grosimii stratului de aer. +entru reglarea cantitatii de lumina panourile pot fi prevazute intre placile de sticla cu Haluzele de aluminiu ce pot fi manevrate din e,terior. +entru ca interiorul sa nu fie vizibil de afara, intre placi se puneun strat de fibra de sticla (?( ?,3Emm grosime).

Keamul termoabsorbant are in compozitia sa o,izi care absorb intens radiatiile inflarosii (7e!). 1ceste geamuri se fabrica si la noi. +ot opri pana la GCD din radiatiile calorice(numai 'CD din cele vizibile. 1celasi efect il are sticla care are pe o fata o depunere a unei pelicule metalice semitransparente. +elicula Hoaca rolul unei oglinzi care reflecta o mare parte din radiatiile ce cad pe geam ferind interiorul de o incalzire e,agerata. $in afara geamul pare ca o oglinda. +rin el se vede perfect in afara dar impiedica vederea interiorului. Sticla fototropica R isi schimba reversibil transparenta in functie de intensitatea si lungimea de unda a radiatilor incidente. 1stfel se regleaza automat iluminatul in timpul zilei. Sticla de siguranta este sticla care prin spargere nu da cioburi periculoase si se foloseste in special in miHloacele de transport. )n toata lumea se produc trei tipuri de sticla de siguranta% sticla armata, sticla triple,, sticla calita (la noi(securit). Sticla armata contine in grosimea ei o retea de sarma de fier cu ochiuri patrate he,agonale sau alta forma, care in momentul spargerii impidica desprinderea cioburilor si caderea placii din rama in care este fi,ata. Se foloseste la acopeirea haleleor industriale si la constructia peretilor laterali. +lasa metalica se poate introduce intre valturile unei masini moderne de laminare continua a sticlei, dar sunt si alte procedee. *neori firele metalice inglobate in sticla sunt folosite ca rezistente electrice cu aHutorul carora se incalzesc geamurile avioanelor pentru evitarea depunerilor de gheata. Sticla triple, este format, in principiu, din doua placi de sticla lipite pe un material transparent care, la spargere retine cioburile si nu lasa geamul sa iasa din rama. )n prezent se folosesc folii de butafol care adera bine pe sticla. -riple,ul are rezistenta mecanica mare, dar este cel mai scump sortiment de sticla plana. +lacile securit, cele mai utilizate in transporturi, se obtin prin calirea sticlei. +lacile agatate de niste dispozitive speciale (de obicei verticale), sunt incalzite in cuptoare electrice pana la apro,imativ BCCSC. $upa cateva minute sunt scoase si racite repede cu Heturi de aer. Iezistenta mecanica la incovoire creste de E(G ori fata de cea a sticlei necalite iar la spargere formeaza cioburi sub forma unor graunte cu muchii si colturi rotuHite, nepericuloase pentru calatori.

surse:
$ http:22333/infoconstruct/ro2anunt456'785$+ortare9de9la9lafarge9agregate9"etoane/html (poza calcar) $http:22333/tassullo/ro2inde,:86a/html;page<cine4suntem ( poza varul stins) $http:22333/ereferate/ro2referate2Chimie282=2 ( poza de inceput ) $http:22depozit$instalatii/ro2categorii/php;categ<8> ( poza ciment ) $http:22333/scritu"e/com2stiinta2chimie2-arul$gras=')):)?/php $http:22333/referat/ro2referate2Ingrasaminte4chimice45""df/html $http:22referat/clopotel/ro2&idro,idul4de4Calciu4Ca444-arul4stins$>'67?/html $http:22333/cursuri$online/info2notite2)=2saruri2 $http:22333/scritu"e/com2stiinta2chimie2Ingrasaminte$chimice=)>)>?)'>'/php

$http:22333/studentie/ro2 eferate2Chimie2 @F@ AA$C&I+I@$ +* AA @4i'74c?8547')')/html $http:22articole/famous3hB/ro2alfa"etic2d2page4>2 ( poza mortar) $http:22333/arhimag/ro20@A*NUC$C@CUCA $US* $%0CU($$un$material$similar$0CA$$dar$ produs$fara$autoclaDizare99articles9article/aid9>::)5/html ( poza beton) $http:22333/romedic/ro2epru"ete$gradate$sticla$:&>66 ( poza sticla) $http:22333/referat/ro2referate2Sticla4f7c)a/html $http:22333/referatele/com2referate2chimie2online=2Sticla$chimia$sticlelor$referatele$ com/php