Sunteți pe pagina 1din 28

Cultivarea Lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE


I . 1 . Descriere Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate. Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului lavandula vine de la latinescul lavare= a spala. Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara. leiul volatil! obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la "# cm cu tulpini subtiri si lemnoase! frunze mici de un verdecenusiu! flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata! groasa pana la $-% cm. &n primul an dupa plantare! lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime! ajungand in functie de tipul de sol! pana la '!$# cm! iar dupa " ani pana la $!(# cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la $!$# m adancime la rasadul produs pe cale generativa! prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. )ulpina ramificata puternic la baza! formeaza o tufa aproape globuloasa! semisferica! inalta de %#-*# cm sau mai inalta. )ulpina batrana este bruna! cu scoarta e+foliata! iar tulpinile ,ramificatiile- tinere sunt patrunghiulare! pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de $"-%" cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. .runzele opuse! sunt linear-lanceolate! acute! pe margini ciliate! cele inferioare cenusii! de '-$ cm lungime si '!"-$ mm latime! pe ambele fete paroase! cu peri ramificati! stelati! de cele superioare cenusii-verzi! de $-%!" cm lungime si %-/ mm latime! mai putin paroase. .runzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

.lorile de tipul bobiatelor! cu miros aromatic datorita glandelor oleifere! sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. .lorile prezinta un caliciu lung de "-/ cm! cilindric! usor latit spre varf! cu 0 dinti scurti! obtuzi si cu un bobisor lat-oval! de cca ' mm1 caliciul este des paros si glandulos! albastru-cenusiu. Corola este de culoare violetaalbastruie uneori albastra deschis pana la alba. &nfloreste in luna iulie. .ructele sunt 0 mucule! situate la baza caliciului persistent! cu suprafata bruna sau cenusie! neteda si lucioasa. 2reutatea a '### de seminte este de #!(*% g. I . 2 . Particularitati si cerinte biologice Lavanda este o specie montana! putin pretentioasa. 3ste o planta alogoma! entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata. 4emintele lavandei sunt tari! acoperite cu o membrana slab permeabila! fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. 5upa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe! ca urmare a aparitiei de noi ramificatii! sporind totodata productia de inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel ma+im! dupa care aceste incep sa se usuce! ceea ce sa impune ca periodic! o data la *-'# ani! e+ecutarea lucrarilor de intretinere. )aierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la $#%# ani. Lavanda este o planta permanent verde. 4chimbarea frunzelor se realizeaza treptat! in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. &n populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an! dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de $ ori in timpul vegetatiei. &n decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza6 infrunzire butonizare inflorit - maturarea semintelor

.actorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a '# C. 4amanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara! la '$-'" C! daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu! cand tamperatura aerului ajunge in jur de '0 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -'" C! fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -%' C! atunci cand stratul de zapada are grosime de 0#-"# cm. Cultivatorii au ajuns la concluzia! confirmata astfel si de practica! ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate ,peste $# C- imbatranesc mai timpuriu! din care cauza continutul in ulei volatil scade. )emperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate e+plica imbatranirea mai lenta a plantatiilor! precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde! avand si caractere morfogenetice adecvate! care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu e+ces de umiditate! lavanda sufera prin putrezirea radacinilor! ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. 4emintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. 5e asemenea! in cazul producerii de butasi inradacinati! atat pentru lavanda cat si pentru lavandin! umiditatea este un factor hotarator. )ransplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. &n cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare! dezvolta tufe mari! cu de peste % ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara! precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie

amplasate pe terenuri cu e+pozitie sudica! sud-vestica sau chiar estica. Lavanda este o specie de mare altitudine! ea putand fi gasita in zona de origine! in mod spontan! pana la '*##-'(## m inaltime. 7tat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte! cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta! dar de o calitate mai superioara! dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate! soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci! bogate in calcar! permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin $-$!" m. 4olurile foarte nisipoase! solurile grele! lutoase! reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice! lavanda nu e+trage din sol cantitati mari de substante nutritive. 8umeroase e+periente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare! podzolice! cel mai important efect il are azotul! iar pe soluri mai grele! carbonatice! fosforul. 7zotul! are un efect de intinerire a tufelor! deoarece activeaza cresterea ! fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in comple+ul de ingrasaminte! iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE


II . 1 . Locul in ansolament Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. 7cestia se cultiva pe acelasi loc $#-%# de ani! deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii! se vor alege parcele de teren protejate de vanturi! calde si insorite! cu sol profund si permeabil. 8u sunt recomandate terenurile puternic erodate! cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare

sa nu depaseasca '". 5e asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. II . 2 . Fertilizarea Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului! se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol! se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor! implicit sporirea productiei. 3ste cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive! dintre care cele mai importante sunt6 azotul! fosforul! zinc! borul! magneziul. 5at fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil. 4uperfosfatul! precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. 2unoiul de grajd! administrat la plantare! impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. &n concluzie! ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei! ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu ,pe solurile sarace in aceste elemente- se administreaza atat la infiintarea cat si toamna! o data cu ultima prasila! iar cele pe baza de azot primavara timpuriu! in mustul zapezii. II . 3 . Pregatirea solului )oate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime! nivelarea si distrugerea buruienilor. 8umai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte! ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii! dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale. 3ste recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta! ca borceagul pentru masa verde sau alte culture ,cereale- la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.

5upa recoltarea acestora! in iulie-august cel mai tarziu se va e+ecuta aratura de desfundare la "#-*# cm in functie de adancimea solului. &mediat dupa aratura de desfundare! terenul se va nivela perfect! iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. )oamna! inainte de plantare! terenul se va discui din nou mai adanc! iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va e+ecuta o aratura superficiala la $# cm! dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa. &n cazul terenurilor infectate de buruieni perene! dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. 4e recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor. II . 4 . Modul de inmultire Lavanda se poate inmulti atat generativ! prin producerea de rasad din seminte! cat si vegetativ! prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane. Producerea rasadului din seminte6 4emintele lavandei sunt mici! tari si cu germinatia redusa si lenta! fapt pentru care! de regula! nu se seamana direct in camp! ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. 4emanatul se poate efectua atat toamna tarziu! octombrie-noiembrie cat si primavara devreme! februarie- martie! dar numai in straturi special pregatite! care trebuie sa aiba o latime de '-'!$ m si o lungime (-'# m si chiar mai mult! intre straturi lasandu-se poteci late de 0#- "# cm. 4emanatul se e+ecuta imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la '#-'" cm. La ' mp sunt necesare %-" g seminte cu germinatie de minum "#9. 7tat inainte! cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. 4emintele puse in santulete foarte superficiale! lasate de marcator ,#!"-' cm- vor fi acoperite cu un strat de mranita! curata de buruieni! bine maruntita si cernita! in grosime de ''!" cm. Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la '0-'" C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu! ceea ce impune inmuierea acestora timp de %-0 zile in apa sau stratificarea lor! operatie care trebuie sa inceapa cu '!"-$

luni inainte. &n acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de ' 6 "-/ si se pastreaza afara pana la semanat! timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. 4pre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. 5upa rasarire! atunci cand plantele au $-% perechi de frunze se aplica raritul! lasandu-se intre plante %-" cm. Pana la sfarsitul vegetatiei! in toamna! rasadul trebuie mentinut curat de buruieni! prin pliviri repetate! udat! ingrasat si prasit. 5e asemenea! cel putin de $ ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. &naltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. (-'# cm de la nivelul solului. Rasadul este gata de transplantare! la loc definitiv! la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie! cand se scoate! se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed! pana la plantare. Rasadul din clasa ' obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici6 lungimea partii aeriene '$ cm lungimea radacinii principale '" cm - diametrul colatului minim 0 mm si % ramificatii Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. &nmultirea prin butasi inradacinati6 Recoltarea butasilor se face toamna! in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie! in timpul perioadei de repaus vegetativ. :utasii se recolteaza de la plante sanatoase! bine dezvoltate! in varsta de %-" ani. )aierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama! sub mugur. &ndepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana! imediat dupa mugur. :utasii astfel pregatiti au o lungime de apro+imativ "-/ cm si sunt gata de plantare! ce urmeaza a se efectua in decurs de '-$ h. &n cazul pastrarii mai indelungate! dar nu mai mult de o zi! butasii se mentin in vase cu apa curata. )erenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni! situat in apropierea unei surse de apa! dar fara pericol de baltire. 4e va ara la %# cm adancime! se

va nivela! marunti si apoi se va tasa usor! dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita! avandu-se grija sa se lase intre acestea 0#-"# cm. &n tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut! gros de (-'# cm! care dupa nivelare se uda din abundenta. 5upa udare! pentru usurarea plantarii! se vor marca viitoarele randuri! utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare. Plantarea se face manual! asezandu-i la distanta de '#;" cm. <peratia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija! pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. &mediat sau concomitent cu plantarea! butasii vor fi udati din abundenta! iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi. <data cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore! numai in cursul diminetii sau serii. &n momentul aparitiei tijelor florale! acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor. II . 5 . Lucrarile de intretinere -completarea golurilor! care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator! orice intarziere nu este buna -taieri pentru formarea tufei! sunt recomandate numai in primul an de vegetatie! prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri! care se e+ecuta cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa! de $-% ori in cursul anului. Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase e+periente efectuate in multe tari. &n Romania pentru lavanda este omologat erbicidul 2esagard "#! in doza de (-'# =g>ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. II . 6 . Regenerarea lantatiilor

Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se e+ecuta regenerearea plantatiilor. 5in datele e+perimentale de la diferiti autori! se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus! luna februarie! inaintea inceperii vegetatiei! sau noiembrie! dupa incetarea vegetatiei! dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate. Cea mai potrivita inaltime de taiere este de "-'# cm de la suprafata solului. &mediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu $#-$" t>ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu '##-'$# =g sulfat de amoniu>ha si $"#=g>ha superfosfat. 5upa administrare! ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la '"-'( cm. II . ! . "oli# daunatori# combatere "oli$ 4eptorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. 7taca frunzele! fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput! care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. &n centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. .runzele atacate se usuca si cad. %e combat rin$ - igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale - stropiri cu 5ithane ?-0" #!$9 Daunatori$ &soph@a tenuicerca! ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca ' cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. n efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare! pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindato+ % PP! Aofato+ %# C3 #! '9. Daunatori$ Lacusta verde de pasune ,)ettigonia viridissima-. 4e hraneste cu frunzele de lavanda. < femela depune cca $"# de oua! in iunie si iulie! asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. ?asurile de combatere sunt aceleasi ca la &soph@a tennicerca. Daunatori$ Biermele radacinilor ,Ceterodera mariori 4chm-. 5ezvolta %-0 generatii pe an. 5in ouale depuse in sol apar

larvele care intra in radacinile plantei! hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este e+trem de greoaie. 4e recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos. II . & . Recoltarea Pentru suprafetele mici! unde recoltatul se poate e+ecuta rapid! epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire *"9. 7colo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi ,suprafete mari! capacitati reduse de prelucrare-! se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire "#9 si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire '##9. &nflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. &nflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul PRIME

III

PRELUCRAREA

MATERIEI

&n cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare III . 1 . Distilarea &nflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in e+clusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. <btinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa % metode diferite6 - distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. &ncalzirea apei poate fi facuta la foc direct! sau aburi produsi direct sau indirect. - distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. 7buri trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil - distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat! fara apa. 7burii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA


' (inctura de la)anda 4e obtine prin macinarea partilor aeriene uscate! ,poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici-! dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute

pana la o treime! restul fiind completat cu alcool de *# de grade. 5upa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta! borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de '0 zile! agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. 5upa trecerea intervalului de timp necesar macerarii! preparatul se filtreaza prin tifon! iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. 4e administreaza pe stomacul gol! de trei-patru ori pe zi! cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa. ' *tetul aromatic de la)anda &ntr-o sticla cu gatul larg se pun '# linguri de lavanda maruntita! peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. 4e lasa sa se macereze vreme de '# zile la temperatura camerei! dupa care se filtreaza. 4e foloseste pentru frictionari si comprese. ' +leiul gras de la)anda La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga " linguri de lavanda uscata si maruntita. 4e pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de " zile! dupa care se filtreaza. leiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte " linguri de lavanda vreme de inca " zile! dupa care se filtreaza s.a.m.d.! pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. 4e foloseste pentru masaje si frictionari. ' "ai cu la)anda 5oua maini de lavanda se lasa la macerat in $ litri de apa! vreme de (-'# ore ,de dimineata pana seara-! dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca $ litri de apa clocotita! dupa care se acopera! se lasa sa se raceasca si se filtreaza. &n final! se combina cele doua e+tracte! preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI


Recomadari ma,ore$ in tratarea hipere+citabilitate! migrene! insomnii. -lte recomandari entru tratamente$ Intern$ - 5ischinezie biliara! balonarea la bolnavii de bila! crizele

biliare insotite de dureri de cap. 4e ia lavanda sub forma de pulbere! administrata pe stomacul gol! cate o lingurita de patru ori pe zi. 5atorita principiilor sale active amare! lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei! calmand durerile abdominale si activand digestia. - 5epresia! an+ietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - ' lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa! de %-0 ori pe zi! in cure de lunga durata ,% luni minimum-. leiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de an+ietate severe6 doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi! pe stomacul gol. 4tudiile facute pana in prezent au aratat ca e+ista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta! unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil! in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice! ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice! estomparea fricilor si angoaselor! reaparitia dorintei de viata. - 7ritmie cardiaca! adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin e+celenta o planta antistres! motiv pentru care! administrata in cure de lunga durata! amelioreaza si! gradat! conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. &n problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda! care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. 4e administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa. - Biermi intestinali! infectii cu protozoarul 2iardia lamblia. 4e combina in proportii egale tinctura de lavanda! de pelin si de cimbru ,toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda-. 4e ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa! de patru ori pe zi! inainte de masa. < cura dureaza minimum doua saptamani. 7cest tratament este eficient atat singur! cat si in combinatie cu remediile alopate! a caror eficienta o mareste. - <boseala! iritabilitatea psihica! insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda! cu jumatate de ora inainte de culcare. 4uplimentar! este bine sa puneti sub perna un mic saculet ,ceva mai plat- cu lavanda. 4omnul va fi mai odihnitor si mai lin! iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. &ntern! se ia tinctura de lavanda6 o lingurita de trei ori pe zi.

- 5ureri de cap! migrena! ameteala. Ca remediu de urgenta se iau '-$ picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda6 o lingurita de patru ori pe zi! administrata pe stomacul gol. - Reumatism. 4e face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda! o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa! dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. 4e beau pe zi $-% cani din acest ceai! cat mai cald ,pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens-. 7re un gust destul de greu de suportat! dar o cura de '# zile cu acest ceai are efecte antireumatice e+ceptionale. )use convulsiva! gripa! bronsita - $ picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec! care nu va fi inghitit direct! ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si e+ercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. 4e iau ma+imum / picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. ./tern$ - 7djuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 0 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa! amestecand progresiv! pana cand se formeaza o pasta! care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. 5easupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura! ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora. - Contra paduchilor si a altor insecte parazite. %-0 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par ,sau pe zona afectata-! dupa care capul se acopera vreme de cateva ore! pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. 4e aplica tratamentul *-'# zile la rand. - Pentru cresterea parului. 4e face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus. - &ntretinerea pielii uscate. &mediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda ,obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui! dupa metoda de mai sus- pe toata pielea! facandu-se in acelasi timp un masaj usor. 3czeme uscate! tumefactii produse de loviri - 4e aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de %-0 ori pe zi.

+(ILI0-RI 1-%2I1. -L. L-3-2D.I$ - 1ondiment de la)anda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda ,intr-o proportie apro+imativa de '6"-. ?ancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata! fiind! in plus! si mai usor digerabile. &n zona sudica a 7lpilor! cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate. - Pentru a sca a de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Dilnic! continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil! care alunga insectele. - Furnicile# uricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti! stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin! cu o solutie formata din / linguri de apa si '# picaturi de ulei volatil de lavanda. - Pentru a sca a de mirosurile ne lacute din casa puneti intr-o cana de apa '# picaturi de ulei volatil de lavanda si '# picaturi de ulei volatil de menta. 4tergeti cu aceasta solutie peretii! podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. 3vitati suprafetele lacuite! pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.

40 raspunsuri la Cultivarea Lavandei


1.

daniela $0 7pril $##E

unde este articolul despre cultivarea lavandeiF aici nu sunt decat / randuri din introducere.
2.

4CC&<P B74&L3 '% Gune $##E

B7 R<2 57C7 P )3)& 47 &-?& 4CR&3)& 853 27434C 7R)&C<L L &8)R32 534PR3 L7B7857 CR35 C7 7C34) 4&)3 3 <H 4& 74 BR37 47 C&)34C )<) 7R)&C<L L ? L) ?34C I
3.

elena mocean ( Gul@ $##E

buna ziua! am o maaaaaaaaare rugaminte6

am cumparat de la bricostore un soi de lavanda ! pe eticheta ,scrisa de mana- specificandu-se ca nu este comestibila. va rog frumos! sa-mi spuneti care sunt soiurile comestibile si care sunt doar pentru uz e+tern. 5aca se poate! spuneti-mi si cum se cultiva. 7m 5e pe unde am calatorit am cules seminte de lavanda! le-am semanat!Jdar nu a rasarit nimic. Cu deosebit respect! elena mocean
4.

mihaela " .ebruar@ $#'#

este un sait f bun .ai ce invata de aici.va multumesc.cu stima si respect mihaela
5.

&onut $% ?arch $#'#

salutari! toate bune si frumoase pana la daunatori ,taiati va rog din lista )ettigonia - care e mai mult pradator! iar &soph@a tenuicerca nici nu e+ista in RomaniaJ ati discutat cu vreun specialist in lacuste inainte de a publicaF astea-s povesti! probabil din batranul volum de .auna Romaniei-. &n rest sunteti super cu stima! &onut
6.

violeta '/ 7pril $#'#

sant o mare iubitoare de plante de gradina si de gradinarit .iar pe primul loc in gradina mea il ocupa levantica J.este cea mai superba planta perena J in alte tari am vazut-o pe bulevarde in parcuri este foarte decorativa dar si foarte placut mirositoare J de ce in bucuresti nu este folosita in decorarea bulevardelor J.
7.

?ihai '( ?a@ $#'#

4alutI 7veti idee unde sunt culturi de levantica mai e+tinse in RomaniaF
8.

&. Pintilie '' Gune $#'#

4uper articolul! pina la daunatori si combaterea lor.Produsele recomandate nu se mai folosesc ! sunt interzise. Reactualizati cu produse admise in agricultura ecologicK! mai mult ca este vorba de plante medicinale.
9.

stelian popa $( Gune $#'#

sunt interesat de un partener de afaceri unul cu e+periente in domeniul plantelor medicinale mai ales in cultinarea lor daca cineva doreste sa incepem o afacere impreuna sa ma contacteze . )ot respectulI
10. florea

dan 'E Gul@ $#'#

daca cineva poate sa-mi spuna citi butasi de lavanda trebuie la o suprafata de #."# ha! care ar fi pretul lorsi de unde se pot achizitiona!va rog sa ma contactati. )ot respectulI
11. Aordpress

)hemes 'E 7ugust $#'#

2enial dispatch and this mail helped me alot in m@ college assignement. 2ratefulness @ou for @our information.
12. anca

cluj $" 7ugust $#'#

ca si raspuns pentru .lorea 5an pot sa ii spun ca la #." ha de ii trebuie apro+ '#### de butasi. 5aca este interesat poate sa ma contacteze la adresa de mail anca'%*EL@ahoo.com.
13. petre

corneliu $0 4eptember $#'#

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi vinde numai in afara.
14. petre

corneliu $0 4eptember $#'#

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi vinde numai in afara.tel #*/%-/E*"/E

15. ?&

2C3<R2C3 % <ctober $#'#

doresc sa infiintez o cultura de lavanda si ma intereseaza ce cantitate de tufe,butasi- imi trebuie pt. infiintarea unei astfel de culturi pe o suprafata de #!" ha.si cam care ar fi costul estimativ si de unde pot procura astfel de arbustiF #*0"$%*$#" sau #*/$/#/0## multumescII
16. Cosmin

'* 8ovember $#'#

pentru o suprafata de "###mp e nevoie de circa /.### de plante!va pot ajuta in primavara!daca doriti mai multe informatii ma puteti contacta pe mail6=o"minL@ahoo.com
17. miu

gheorghe '( Ganuar@ $#''

:una ziuaI 7s dori si un pret>butas!pt. a pune pe tapet o astfel de afacere.7stept un raspuns cat mai curand posibil. o zu buna in continuareI
18. livia

* .ebruar@ $#''

as vrea si eu sa infintez ' ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rist de utilaje si unde poti sa o livreziFFFFFFFFFFFF> multumesc
19. dragomirescu

doru '0 ?arch $#''

vand butasi lavanda eco!pt mai multe detali si informatii nu ezitati sa ma contactati la tel 6 #*0##$"E** < zi buna
20. gogosanu

catalin '" ?arch $#''

as vrea si eu sa plantez ' ha de lavanda dar am nevoie de ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti sa faci rost si unde poti sa o livrezi.multumescI

21. dragomirescu

doru 'E ?arch $#''

dl catalin daca sunteti dispus si doriti sa va ocupati de cultivarea lavandei sunati-ma si va pot oferi informati si sprijin pentru infintarea unei culturi ,#*0##$"E**- o zi buna
22. jipa

cristian ( 4eptember $#''

salut daca sunteti interesati de cultura lavandei va pot ajuta #*$//$"%#/


23. flori

'* <ctober $#''

ultimele studii arata ca lavanda si arborele de ceai provoaca barbatilor impotenta! infertilitate! ginecomastie etc! datorita continutului sau de estrogeni.
24. 2C3875&&

'0 Ganuar@ $#'$

?7 &8)3R34&7D7 C&) 43 CC3L) 3 L7 '87 4& C3 B38&) :R ) 43 P<7)3 <:)&83


25. istratoaie

radu $' Ganuar@ $#'$

buna ziua I la ce pret e firu de lavanda pentru plantatF ma intereseaza sa cumpar pt o suprafata de #!'# ht. puteti sa-mi scrieti pe adresaraduistratoaieL@ahoo.com va multumesc
26. grecu

vasilica $% Ganuar@ $#'$

de unde pot procura mai multe fire si cu cine iau legatura pentru cpmercializare
27. cosmin(0tm

$( Ganuar@ $#'$

:unaI Ba salut pe toti cei care ati comentatI 4i eu vreu sa infintez o cultura de 'ha cu posibilitatea de a ma e+tinde ca si suprafata! dar vad ca aici cu toti putem face fata pt o cultiva! marea problema e C<?3RC&L7L&D7R37III &deea mea e de a infiinta o 74<C&7)&3 care sa ne reprezinte peste tot! de asta ma gandesc ca marea majoritate nu cred ca detine

vreo suprafata e+tinsa ca si afara!numai asociindu-ne cred ca ne va baga si pe noi cineva in seama de afara care au o traditie in procesare si asa ne este noua munca respectata si valorificata la pret realI ?ultumescIII 5aca este cumva o asociatie e+istenta as dori si eu detali de contact. ? L) ?34C 78)&C&P7)
28. cosmin(0tm

$( Ganuar@ $#'$

Ps pt contact daeM(0tmL@ahoo.com
29. .uior

7le+andru $$ .ebruar@ $#'$

4unt bucuros sa aflu ca mai sunt incepatori si sunt dispus sa va ajut cu ce pot. Puteti afla mai multe de pe site-ul meu http6>>NNN.lavandademunte.ro . Puteti sa ma contactati prin e-mail. fuior
30. cristim

'' ?arch $#'$

4puneti-mi! va rog! daca lavanda se poate adapta si in zonele de campie. ?ultumescI


31. 7le+ander.leg.a

B a.?acedonica '( Gune $#'$

Jplantatiile de lavanda dela :rasov si .eldioara Ozona montanaP au dat intotdeauna productii de inflorescente al caror continut in ulei volatil a fost mai redus decat la ?oara 5omneasca Ocampie-sudul tariiP sau la :iled Ovestul tariiP 3.Paun s. altii-)ratat de plante medicinale si aromatice 'E((. Raspuns pentru CristimI Ba dorim succes I
32. georgeta

ciuhulescu '" Gul@ $#'$

am citit toate comentariile si chiar am fost profund si placut impresionata de comentariile calde!prietenoase si de un mare ajutorI santeti minunati cu totiiI ma intereseaza si pe mine aceasta cultura si daca ma puteti ajuta cu informatiile care sa ma ajute sa fac aceasta cultura.da este o ideea sa se faca o asociere a producatorilor

de levantica si nunumai si de alte plante medicinale. va rog sa ma ajutati cu ideele voastre si cu sfaturile voastre de cunoscatori cu e+perienta
33. ?ona

'( Gul@ $#'$

7m vazut si eu reportajul cu plantatiile de lavanda. ?i-as dorii sa ma apuc si eu de cultivarea acestei plante dar nu indraznesc pana nu stiu sigur ca imi este asigurata piata de desfacere. va rog sa ma ajutati cu nume de companii care preiau planta sau numere de telefon.
34. ?ariana

$' Gul@ $#'$

4timati 5omni! 7m citit articolele de pe site! am vazut cateva emisiuni la televizor referitoare la lavanda si as dori sa stiu unde se pot comercializa aceste plante-flori inafara tarii. Locuiesc in &rlanda! o tara ploioasa !unde lavanda creste in orice curte la mica altitudine si multa umezeala la temperaturi medii de '" C. ?ultumindu-va pentru atentie! Cu stima ?ariana
35. &onut

$$ Gul@ $#'$

3+ista mai multe asciatii ale cultivatorilor plantelor medicinale si aromate6http6>>ipma.ro>ini>inde+.php 1 http6>>ropam.org.ro> s.a. 3ste interesant de a afla si ce utilaje minime sunt necesare ,pt arat! discuit! prasit! ierbicidat etc.- pt. ca la cateva ha de teren nu este adecvata si nici profitabila munca la sapa J
36. <zz@

'" 7ugust $#'$

cred ca avem o problema de rentabilitate la cultivarea unui hectar.Prod la ' ha este de %###-0### =g plante din care se obtin '#-'" l de uleiJpretul unui litru am inteles ca e pe la 0#

euro!daca facem un mic calculJ"##-/## euro mi se pare putinJastept comentariiJ


37. mada

'* 4eptember $#'$

5in cate am inteles este 0e =g de plantaJne iese alt calcul nouaJin jur de '/###e F e corectF
38. 8icoleta

Bisoi 0 <ctober $#'$

as vrea sa cultiv si eu dar de unde cumpar seminte de lavanda multumesc


39. 7na-3ugenia

?anea / 8ovember $#'$

7m cumparat de la un magazin cu produse pentru protectia plantelor! din orasul meu! doua pliculete cu seminte de lavanda. 7 costat ( lei fiecare pliculet pe care scria cain el sunt $# de seminte. Cand am deschis plicurile! in ele se afla cate o fiola in care se gaseau cinci si sapte semnte.Prea multe pentru un asa pret. Plicurile erau importate din ngaria.7m semanat semintele si din cele '$ seminte au rasarit trei plantute!iar din acestea! doua au pierit. ?ai este una singura pe care o cocolosesc ca pe un bebelus1 are ( cm inaltime si nu stiu daca pot sa o las afara!protejata impotriva gerului! sau sa o iau in casa.Cine se indura sa-mi spuna ce am de facutF ?ultumiri anticipate.
40. Claudia

/ 8ovember $#'$

7m si eu un teren de $"## m si este plin de burueni nu am putere sa-l muncesc dar urasc sa-l tin asa cum este ?i-ar place sa vad acolo ceva frumos inflorit si leventica suna bine dar se pare ca este costisitor sa cultivi numai pt.frumusete si destula munca.<are se poate semana ca orcare grana or ca lucerna numai sa acopere terenul si sa infloreascaF 7s aprecia un sfat! o sugestie!etc.
Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii aromatice. De origine mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut, characteristic, cu note de prospetime. Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor cosmetic, produselor farmaceutice, aromoterapiei etc.

Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in formulele unor ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central, antiseptic, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor, afectiunilor cardiac cu substrat nervos, in tulburari digestive etc. Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza intre ,! si ",! ml#. Componentii sai ma$ori sunt linaloolul (% &' #) si esterul acestuia&acetatul de linalil (( &% #). 1. 1. Soiul cultivat

In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic ramificata, inalta de ! &) cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in ! verticile suprapuse, cu un numar de ) &)! flori. Continutul in ulei volatile din inflorescentele proaspete este de ",'! ml#, cu %%# linalool si "*,%# acetat de linalil. Capacitatea de productie este de "++ ,-ha inflorescente proaspete, iar productia de ulei volatile de "!. l-ha. Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei volatile, dar continutul in acetat de linalil este mult mai scazut. 1. 2. 2.1. Amplasarea culturii Cerintele biologice si amplasarea teritoriala

Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la ingheturi tarzii de &* si &" grade Celsius, iar cele mature la &"! grade C in iernile lipsite de zapada si pana la &( grade C sub strat de zapada permanent.

Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea sunt insotite de vanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea conditii, plantele de lavandin pier in proportii de peste ! # iar in unii ani productia de flori este compromisa. Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la rasarire si in perioada pana la formarea tufelor. In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se face numai in sol umed. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o influenta negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra calitatii productiei, prin reducerea continutului in acetat de linalil. Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari se realizeaza atunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa freatica la adancimea de cel putin +&+,! m, permeabile. /0tinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si sud&est a tarii. 2.2 Locul de asolament 1iind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de + &( ani, cultivandu&se in afara asolamentului. 2 importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in special cu specii perene (palamida, pir, costrei, susai, volbura sau sangele voinicului) sau anuale volubile (lipicioasa, hrisca urcatoare). Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a acestora in decursul vegetatiei. 1. 3. Folosirea ingrasamintelor

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol, se asigura buna crestere si dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei. Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. /ste bine de stiut, la infiintarea culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si P3&ul, pentru a stabili cele mai potrivite doze de ingrasaminte ce urmeaza a fi administrate. 3.1. Fertilizarea cu fosfor

1osforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul imbunatateste calitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de linalil. 4uperfosfatul este cel mai adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea lavandei. 1osforul se va administra in doze de ) &* 5g-ha substanta active. 3.2. Fertilizarea cu azot

Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele ramanand mici, infloritul desfasurandu&se rapid si fara o acumulare normal de ulei volatile. /0cesul de azot determina cresteri vegetative lu0uriante, ceea ce duce la obtinerea unei productii scazute de ulei volatile. 6zotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura perena, se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile. 6zotul se aplica in cantitate de ' &* 5g-ha substanta active. 3.3. Fertilizarea cu potasiu

Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati satisfacatoare, dar se poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta, sporind rezistenta acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este de % &' 5g-ha substanta activa. 3. . Fertilizarea cu gunoi de gra!d

Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice, al caror effect se face simtit mai multi ani. 4e recomanda ( &! 7-ha gunoi de gra$d bine fermentat. 8unoiul de gra$d se aplica sub aratura de desfundare, inainte de infiintarea pplantatiei. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea ultimei prasile, iar cele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la inceputul acesteia. 1. . Lucrarile solului .1. Lucrarile de baza Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si distrugerea buruienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrie& octombrie, cu aratura adanca la % &) cm (aratura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. .2. "regatirea patului germinativ

Cu (&% zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili, la adancimea de "+&"! cm. 6ceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea stratului superficial. 1. #. #.1. "lantatul $poca de plantare

6tat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in camp. Plantarea se e0ecuta manual. #.2. %orma de material de inmultire

Pentru " ha de lavanda sunt necesari + butasi inradacinati sau rasaduri, iar pentru unul de lavandin " butasi. 4e va lua in calcul un coefficient de siguranta de circa " #, necesar completarii golurilor. #.3. &istanta de plantare

Lavanda se va planta la " cm intre randuri si ! cm intre plante pe rand, iar lavandinul la " cm 0 " cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua sensuri. #. . Adancimea de plantare

9utasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducandu& se sistemul radicular pana la "! cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar partea aeriana pana la " &"! cm. 4e planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu (&! cm mai mult decat adancimea la care au fost in toc sau in strat. /ste foarte important ca planta sa fie pusa in contact cu solul prin tasare. 4e vor fasona atatia butasi cati se planteaza in ziua respectiva. #.#. 'odul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat si vegetative, prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane. Lavandinul, fiind un h:brid total steril, se inmulteste e0clusive prin butasi. La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult stabilirea epocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. 4oiurile valoroase trebuie inmultite prin butasi pentru a pastra calitatile pe care le&au impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi recoltate mecanic.

#.#.1. "roducerea rasadului din seminte 4emintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta. 4emanatul se poate efectua atat toamna tarziu (octombrie&noiembrie), cat si primavera foarte devreme (februarie&martie), in straturi special pregatite, cu latimea de "&",+ cm. 4traturile se pregatesc ca in legumicultura, avandu&se in vedere ca suprafata acestora sa fie cu " &"! cm mai $os decat nivelul potecilor, pentru evitarea scurgerii apei. 4tratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa semanat. Distanta dintre randuri va fi de " &"! cm. La "mp sunt necesare (&! g seminte in functie de germinatia acestora. 4emintele vor fi puse in santuletele superficial lasate de marcator ( ,!&" cm) si vor fi acoperite cu un strat de mranita bine maruntita, curatata de buruieni. ;asadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. 7i$ele florale se vor taia pentru a oblige planta sa formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine rasadul necesar realizarii cultivarii unui ha de lavanda, este suficienta suprafata de " &"! mp si o cantitate de samanta de ,(& ,(! 5g. #.#.2. (nmultirea prin butasi inradacinati ;ecoltarea butasilor se face toamna (septembrie&octombrie) sau primavara (februarie&martie), in timpul perioadei de repaus vegetativ. 6cestia se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de (&! ani si care reprezinta lastari ierbacei de )&* cm, cu baza lignificata (lemn de " an). 7aierea se face cu un cutit bine ascutit, sub mugure. 1runzele se indeparteaza de pe partea inferioara cu +&( muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. 9utasii obtinuti, cu o lungime de !&)cm, se vor planta in decurs de "&+ ore. 7erenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la ( cm, se marunteste si se niveleaza. Pe acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un strat de nisip de rau, bine cernut, gros de *&" cm. Dupa nivelare, udare si tasare se marcheaza randurile la distanta de " cm. 9utasii pregatiti se planteaza la !cm unul de celalalt, imediat dupa plantare se uda din abundenta, iar tocurile se acopera cu rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza toate buruienile si inflorescentele aparute. 1. ). ).1. Lucrarile de intretinere Lucrari manuale si mecanice

Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara timpuriu si constau din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu tractiune animala. <umarul acestora este de %&! pentru plantatiile mai tinere si +&( pentru cele mai in varsta. Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de +&( ori in cursul anului. 4e va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei.

Dupa )&" ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. 6cestea se e0ecuta aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu secera, foarfeca de vie sau cu o tocatoare de tip C4. Pentru stimularea pornirii in vegetatie, se recomanfa bilonarea. Lucrarea este absolut necesara daca taierile se fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresate se prote$eaza impotriva temperaturilor scazute si a vanturilor reci. ).2. $rbicidarea culturii

Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide= 7riflure0, >ecloran, 6falon, 9asagran, 1urore, 1usilade, Pantera. ).2.1. $poca de administrare In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se recomanda aplicarea unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni= 7riflure0&%l-ha, >ecloran&'l-ha sau 6falon&+5g-ha In vegetatie se va utiliza erbicidul 9asagran&+-ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si perene, unul din erbicidele= 1urore +l-ha, 1usilade&+l-ha sau Pantera&"l-ha. /rbicidarea se va face cu masina de stropit >/7&"+ stropit //P&' , utilizand ( l solutie-ha. 1. *. +oli, daunatori si combaterea acestora sau cu echipamentul pentru

In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile= uscarea plantelor (Phoma lavandulae) si patarea frunzelor (4eptoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta economica. In ultimii ani s&a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar de %&! e0-mp, se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din insecticidele= ?arate& , +#, 1astac& , +# sau 4umi&alpha& , +#. 1. -. -.1. .ecoltarea $poca de recoltare

In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie&iulie, lavandinul fiind mai tardiv cu " &"! zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de linalil se realizeaza atunci cand recoltatul lavandei se e0ecuta in perioada de inflorire deplina. /ste bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori inflorite sau trecute de aceasta faza este de ! # si sa se termine cel mai tarziu in faza de inflorire deplina. In ceea ce priveste momentul din zi in care se e0ecuta

recoltarea, acesta este dupa ora " , pe timp insorit, calduros si fara vant. Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de distilare. Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va e0ecuta imediat ce au inceput sa se deschida primele flori. -.2. 'odul de recoltare

;ecolattul se e0ecuta manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie, avanf gri$a ca ti$a sa nu depaseasca "+ cm. Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii +&( ani sunt mai reduse (+ &( ,-ha), dar in perioada de productie ma0ima acestea sunt de ordinul a ! &' ,-ha -.3. /scarea si conditionarea

Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in incaperi curate si aerate. Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare. ;andamentul de uscare este de !&)=".