MOSSAD de GORDON THOMAS PREFAA

Motto Ar trebui s nceteze fabricarea de legende n jurul Mossad-ului. Noi doar am muncit mai mult i am strns mai multe informaii dect alii. Nici o alt ar din lume nu a avut o att de presant nevoie de un serviciu secret eficient. entru noi este o problem de supravieuire. ISSER HAREL

MOSSAD-ul este unul dintre cele mai faimoase servicii secrete (de Informaii sau spionaj) din lume. Exe eii !l consider" ca pe un nou venit !n spionajul modern !n care# rapid# a urcat !n ierar$ia calit"ii p%n" la nivelul de v%rf# repre&entat de serviciile american ('IA)# sovietic (()*)# france& (SDE'E) !+i ,ritanic (MI-)# acolo unde n-a mai ajuns dec%t .Serviciul Secret '$ine&/ (.Direcia pentru pro,leme sociale/ plus .Direcia de informaii militare/# s i cunoscute !n ,loc su, denumirea occidental" de cod - 0enixul 1o+u). Evreilor le place s" considere c" ori inile MOSSAD-ului se afl" !n timpul exodului lor din E ipt# acum 2.233 de ani. Moise# spune 4ora# a ales c%te un t%n"r din cele 56 tri,uri +i i-a trimis !n 7ara 0" "duinei ('anaan - 8alestina - Israel) s" afle ce ,o "ii sunt acolo# ce fore de ap"rare au filistenii# cum s-ar putea p"trunde !n ora+ele fortificate. 8rintre str"mo+ii ,i,lici ai a enilor MOSSAD se afla +i frumoasa 9udit$ care a p"truns !n ta,"ra +i cortul eneralului asirian :olofern# c"ruia i-a t"iat capul cu propria-i sa,ie (poate prin anii 2-3 !.e.n.). Dincolo de mitolo ie# la ori inea MOSSAD-ului se afl" .S$erut ;ediot/ -Serviciul de informaii al A eniei evreie+ti din 8alestina (5<6<-5<=3)# transformat !n 5<=3 !n S$erut $a ;ediot $a-Art&it - Serviciul naional de informaii# pe scurt S:AI# !ns"rcinat cu intero area evreilor care# din toata lumea veneau !n 8alestina. S:AI a o,inut succese !nsemnate infiltr%nd oameni !n serviciile Administraiei ,ritanice a 8alestinei# v%rful s"u de activitate fiind considerat depistarea !n 5<=> a unei mari tran&acii de arme !ntre 'e$oslovacia si Siria si# mai ales# capturarea vasului care transporta acele arme# ceea ce a du,lat fora de foc a evreilor !n primul lor r"&,oi cu ara,ii. Dup" na+terea statului Israel# !n anii 5<=<-5<-6# primul ministru David *en )urion a creat sistemul actual al serviciilor secrete israeliene# pornind de la principiile supravieuirii statului evreu !ntr-un mediu ara, ostil# com,aterii unei intense activit"i interne de desta,ili&are# antistatale si antisociale# desf"+urat" de palestinieni pe teritoriile controlate de Israel# urm"ririi si pedepsirii criminalilor na&i+ti vinovai de $olocaust si terori+tilor ara,i# oriunde s-ar fi aflat ei pe lo,# o,inerii unor !nalte te$nolo ii militare puse su, em,ar o pentru statul evreu# cunoa+terii opiniilor uvernamentale si pu,lice fa" de cau&a poporului evreu at%t !n "rile du+mane c%t +i !n cele aliate# mai ales !n S.?.A.# +i sprijinirii comunit"ilor evreie+ti din Diaspora. A+a s-au n"scut S:A*A'( - .Serviciul de securitate intern"/# AMA@ - .Serviciul de informaii militare/# .Departamentul de cercetare +i documentare/ al Ministerului de Externe# .Departamentul de Investi aii/ al 8oliiei israeliene +i# mai ales# .Institutul pentru operaii speciale si cule ere de informaii/ (:a-Mossad le ModinAn# unele 4afBidim Meiu$adim)# pe scurt MOSSAD. In ordinea de &i care anuna crearea noii a enii uvernamentale scria# !ntre alteleC .8entru statul nostru# care de la !nfiinare a fost !nconjurat de du+mani# serviciile secrete repre&int" prima linie de ap"rare. Deoarece suntem situai !n inima Orientului Apropiat# unde sc$im,"rile violente +i insta,ilitatea sunt specifice# tre,uie s" !nv""m foarte ,ine cum aflam ce se !nt%mpl" !n jurul nostru/.

8%n" la a deveni# poate cel mai ,un serviciu secret din lume# MOSSAD-ul a parcurs un drum dificil pe care jaloanele s-au numitC pre "tire# studiu# anali&" +i reanali&are# din nou pre "tire +i !n fine verificare !nainte de executarea oric"rei operaii.Dintre toate serviciile secrete din lume# MOSSAD-ul este sin urul care se consider" +i se autodefine+te ca .Institut/# adic" un centru academic de spionaj care su, devi&a .c%+ti " r"&,oiul prin cunoa+tere +i isteimeD/ ofer" speciali+tilor s"i cea mai aspr" dar si cea mai performant" scoal" de pre "tire. 'andidaii la statutul de ofier MOSSAD sunt recrutai !ntotdeauna dintre cei care# !n serviciul militar re ulat au avut re&ultate foarte ,une. Apoi ei sunt supu+i la repetate teste medicale# fi&ice +i psi$ice# inclusiv la intero atoriul cu detectorul de minciuni. In fa&a urm"toare sunt pu+i s" complete&e c$estionare extrem de complexe si dau examene de lim,i str"ine# pe care tre,uie s" le vor,easc" perfect. Dac" pic" la un sin ur test din toate acestea sunt eliminai automat# !n clipa admiterii !n .Academie/ primesc un nume conspirativ si o nou" identitate# pe care sunt o,li ai s" si-o !nsu+easc" si s-o utili&e&e curent. Ea MID1AS:A (Academia MOSSAD-ului) cursanii locuiesc ca !ntr-o staiune si sunt tratai ca ni+te turi+ti care stau la $otel.Academia nu folose+te Drofesori ci speciali+tii cei mai ,uni ai MOSSADului. Ea fiecare trei luni studenii sunt testai cu detectorul de minciuni refu&ul de a se supune la un (test !i d" conduc"torului de curs dreptul (teoretic) de a-l !mpu+ca pe re,el. Dintre materiile teoretice care se studia&" la MOSSAD# cea mai important"# dar si cea mai dificil" este @A(A- sistemul descrierea rapoartelor !n MOSSAD# In care pentru fiecare su,iect nu se admite dec%t o sin ur" propo&iie# mesajul cu mai multe teme urm%nd a fi divi&at !n mai multe mesaje standard purt%nd numere de cod diferite. @A(A este extrem de important deoarece principala activitate +i misiune a MOSSAD-ului const" !n cule erea de date# !n transmiterea# interpretarea si valorificarea acestora. 8re "tirea militar" a a enilor include cunoa+terea tuturor tipurilor de arme ti armate# a structurilor militare ale "rilor vecine Israelului# a politicii# reli iei pi a or ani&"rii lor sociale# !n afar" de @A(A si pre "tirea militar"# cadeii MOSSAD-ului mai studia&" contrainformaiile si acoperirea. Ea leciile practice ei !nva" cum s" se comporte !n societate# la mas"# !ntr-un salon oficial sau !n cel mai select restaurant de pe lo,# s" recunoasc" vinurile ,une etc. Din a doua lun" petrecut" !n Academie# cadeii primesc arme. Ofierii din MOSSAD au !n dotare pistoale *eretta# arma ideal" prin dimensiuni +i calitate. Antrenamentele de tra eri se efectuea&" !ntr-o sal" de tir amenajat" ca si cum ar fi un coridor de $otel unde u+ile se pot desc$ide oric%nd pentru a l"sa s" apar" profilul unui posi,il du+man care tre,uie ani$ilat. Ea cap"tul unui an si jum"tate cei care a,solv" aceste cursuri devin un fel de ucenici si nu a eni plini (Batsa). Ei mai au de parcurs un nou ciclu de studii practice la 'artierul )eneral al MOSSAD-ului# trec%nd pe r%nd prin fiecare departament si !nv"%nd s" opere&e pe computer !n ,a&ele de date ale serviciilor secrete. Dup" !nc" sase luni# tinerii a eni sunt reparti&ai !n seciile MOSSAD-ului# !ncep%nd munca propriu-&is". 'artea pe care o !nf"i+"m a&i cititorului rom%n este cea mai complet" +i actual" radiolo ie a MOSSAD-ului +i# dac" ea are vreo $i,"# aceasta const" !n faptul c" autorul a renunat la aspectele .nespectaculoase/ - istorie# or ani&are# terminolo ie# etc. pentru a pre&enta personaje +i aciuni !ntr-o manier" atr" "toare si totu+i impeca,il" din punct de vedere +tiinific# !n ceea ce ne prive+te am c"utat s" complet"m coninutul prin date sintetice cuprinse parial !n anexe# parial !n note +i# !n cea mai mic" m"sur"# si !n acest .cuv%nt !nainte/# intitulat poate prea pretenios .prefa"/. !nainte de a da cuv%ntul .spionilor lui )ideon/ mai evideniem faptul c" MOSSAD-ul nu racolea&"# ca alte servicii secrete# aventurieri sau voluntari care vor s" devin" eroi# ci# cum spunea unul dintre p"rinii a eniei# Isser :arel# oameni# .cinstii# fideli# loiali# si patrioi/# ata .s" se consacre unor misiuni periculoase/. O alt" particularitate const" !n faptul c" MOSSAD-ul !+i "se+te oamenii !n r%ndurile tineretului evreu din !ntrea a lume. !n acest caz exemplul cel mai ,un# pentru c" este cel mai cunoscut# este evreocanadianul Fictor OstrovsBi# care a p"r"sit MOSSAD-ul si a scris despre el !n termeni mai puin ,inevoitori# at%t c"ri documentare c%t si romane. El nu este dec%t un exemplu dintr-o mulime de evrei cu cet"enie neisraelian" care optea&" s" lucre&e !n MOSSAD dintr-un sentiment de solidaritate al evreilor de pretutindeni cu statul Israel. 0ondatorul acestuia# *en )urion spunea

despre evrei c" .4oi tre,uie s" ajute Israelul# c$iar dac" ara lor adoptiv" este sau nu de acord/ iar un lider al comunit"ii evreilor-americani era de p"rere c"C .@u are nici o importan" dac" v-ai $ot"r%t sau nu s" emi rai !n Israel. Datoria voastr" este s" slujii interesele poporului evreu +i dincolo de raniele Israelului/. A+a se face c" a enii MOSSAD-ului au contri,uit la c%+ti area r"&,oaielor Israelului cu "rile ara,e !nvecinate# au provocat c"derea unor demnitari si c$iar a unor !ntre i uverne str"ine# au .semnat/ unele dintre cele mai numeroase si mai spectaculoase pa ini ale spionajului te$nolo ic si economic mondial# au enerat o ,o at" literatur" si au n"scut o le end"C EE)E@DA MOSSAD. @iciodat" !n Israel MOSSAD-ul nu a fost privit cu suspiciune si nim"nui nu i-a fost ru+ine s" lucre&e !n sau s" cola,ore&e cu MOSSAD-ul. 'it"m dintr-o mult mai ,o at" list" de nume pe :aim :er&o # ajuns apoi pre+edintele "rii# ;t&$aB 1a,in# ;t&$aB S$amir si E$ud *araB# fiecare ajun %nd prim-ministru si ministru al ap"r"rii +i David (imc$e# viceministru de externe. In lume# MOSSAD-ul s-a f"cut remarcat prin aciuni unice si nu de puine ori inovatoare !n tacticile si te$nicile luptei antiteroriste. 'ine nu +tie a&i c" MOSSAD-ul a furat# !n ,eneficiul Israelului si Statelor ?nite# un avion MI' 65 din Siria. MOSSAD-ul a cump"rat o rac$et" france&" Exocet din '$ile si a pus m%na# din 0rana# pe planurile avionului Mira e. Acela+i .institut/ a procurat clandestin com,usti,il nuclear pentru reactorul israelian de la Dimona +i a pre "tit operaiunea cu nume de cod .*a,ilon/ privind ,om,ardarea reactorului nuclear iraBian. 'ine nu a admirat .Operaiunea Moise/ de salvare a falas$ilor etiopieni# capturarea !n Ar entina a criminalului de r"&,oi na&ist Adolf Eic$mann sau ani$ilarea comandoului terorist care reaprovi&iona un avion plin cu ostatici pe aeroportul u ande& Ente,,e. '%teva dintre aceste episoade le vei re "si cu detalii surprin&"toare !n aceast" .Istorie secret" a MOSSAD-ului/# al c"rei autor# # a avut contacte directe cu personaje precum Isser :arel# fost +ef al MOSSAD-ului dar +i al .Serviciului de Securitate Intern"/ S:I@ *E4:# 1afael Eitan# fost +ef al EA(AM# Meir Amit care a fost# prin cumul# director si la MOSSAD si la AMA@# sau Gilliam 'aseA# fost director la 'IA. 8e parcursul celor 5H capitole ale acestei c"ri vei "si o ca&uistic" ,o at"# de la moartea prinesei Diana si spionarea activit"ilor interne ale pre+edintelui 'linton la 'asa Al,"# p%n" la uciderea lui A,u @idal# atotputernicul lider terorist palestinian. Fei putea .vedea/ dedesu,turile complicatelor relaii ale triun $iului Israel-OE8-Fatican sau ale modului !n care MOSSAD-ul a concurat .Serviciul Secret '$ine&/ !n Africa# pentru ca apoi s" cola,ore&e cu acesta la neutrali&area activit"ilor africane ale ()*-ului si la eliminarea de pe pieele locale a 'IA !n fine# vei afla cum pot cola,ora serviciile secrete ale unor "ri ara,e cu MOSSAD-ul si cum acesta le face servicii unor lideri ara,i de prim" m"rime. In !nc$eiere nu pot dec%t s" v" recomand o lectur" foarte atent" si o privire printre r%nduri a acestei remarca,ile c"ri politice care vine s" se al"ture !n colecia .E?MEA I@ 'A1E 41JIM/ celor despre .'IA/# .Mafia/# .Ee iunea Str"in"/# .0*I/# .1"&,oiul Sf%nt/# .'arlos Kacalul/ sau .Fatican/ si s" precead" multe altele dintre care nu voi cita dec%t .Sa,ia lui Alla$/ - despre siitism# .4riadele/ -despre mafiile c$ine&e+ti din !ntrea a lume# .*iserica )al,en"/ - despre lamaismul $imalaian# .4sa$al/ - despre armata israelian"# de la miliiile populare p%n" la arma atomic"# .I,n al Saud/ despre formarea si devenirea Ara,iei Saudite# .8uterea si ,anii/ - despre dimensiunile reale ale influentului Gall Street 9ournal# toate !n pre "tire la Editura AEE0A din rupul editorial AEE# tot !n aceast" colecie. .E?MEA I@ 'A1E 41JIM/ este lo,al"# dinamic"# surprin&"toare# plin" de pericole si de sfid"ri# unic"# promi"toare# stresant"# ,un" si rea deopotriv". Ea este lumea pe care o merit"m# una vie# colorat"# divers" si palpitant"# !n care ne re "sim permanent. Ea este a noastr". Este pur si simplu .E?MEA I@ 'A1E 41JIM/. FI'4O1 IO@ES'?

CAPITOLUL l

!n spatele o lin&ii '%nd lumina ro+ie a telefonului !ncepu s" clipeasc"# un dispo&itiv sofisticat de !nre istrare se activa !n apartamentul pari&ian de l%n " 'entrul 8ompidou#!n a lomeratul arondisment=. Eumina fusese instalat" de un te$nician de comunicaii israelian# care &,urase de la 4el Aviv pentru a instala aparatul de !nre istrat# menit s" lini+teasc" orice ,"nuial" pe care vecinii ar fi avut-o au&ind telefonul sun%nd la ore nepotrivite. 4e$nicianul era un !a"alomin# mem,ru al unei ec$ipe Mossad# care avea !n rij" comunicaiile si ure din ascun&"torile serviciului secret israelian. 'ea din 8aris era ca toate celelalte. Avea u+a din fa" re&istent" la ,om,ardament si eamuri care# asemenea ferestrelor de la 'asa Al,"# puteau refracta scannerele. Existau &eci de astfel de apartamente !n toate marile ora+e ale lumii# fie cump"rate# fie !nc$iriate pe termen lun . Multe erau nelocuite vreme !ndelun at"# fiind ata pentru urm"toarea operaiune. O astfel de operaiune a fost !ntreprins" !n apartamentul din 8aris !nc" din iunie 5<<H# o dat" cu sosirea domnului Maurice. Acesta vor,ea o france&" fluent"# cu un u+or accent central-european. De-a lun ul anilor# vecinii se mai !nt%lniser" +i cu alii ca elC ,"r,ai sau# uneori# femei care soseau pe nea+teptate# petreceau s"pt"m%ni sau luni printre ei# pentru ca apoi# !ntr-o ,un" &i# s" dispar" f"r" urm". 'a +i cei dinaintea sa# dl. Maurice a descurajat politicos orice interes privind persoana sau munca sa. Maurice era un $atsa# un a ent de teren al Mossad-ului. Din punct de vedere fi&ic era reu de descrisL se spunea c" +i pe o strad" pustie ar fi trecut aproape neo,servat. 0usese recrutat atunci c%nd Mossad-ul nu era dec%t un proiect. S-a f"cut remarcat !n timpul efectu"rii sta iului militar !n Israel# c%nd# dup" ta,"ra de instrucie# a fost cooptat de serviciul aerian de informaii. Aptitudinea sa pentru lim,ile str"ine (vor,ea france&a# en le&a si ermana) a fost ad"u at" altor calit"iC era ,un !n re&olvarea pro,lemelor le ate de studiul de ca& si !n a extra e dove&i din speculaii# !n plus# +tia cum s" se poarte cu oameniiL +tia s" convin "# s" m" uleasc" +i# dac" toate celelalte metode ar fi e+uat# s" amenine. Dup" a,solvirea +colii Mossad !n 5<>6# a activat !n Europa# Africa de Sud +i !n Orient. Se pre&enta ca om de afaceri# scriitor sau comerciant. 0olosise o serie de nume si de ,io rafii extrase din ,i,lioteca de personaje a Mossad-ului. De data aceasta era Maurice# !nc" o dat"# om de afaceri. De-a lun ul reparti&"rilor sale a au&it c" !n .Institut/# (nume dat Mossad-ului de an ajaii s"i) circulau &vonuri r"ut"cioase despre cariere ru+inoase +i distruse# despre sc$im,"ri la nivelul conducerii# despre fiecare nou director +i priorit"ile sale. Despre corupie. @ici unul dintre ei nu a reu+it !ns" s" eradic$e&e corupia c%t timp a fost la putere. Aceast" stare de lucruri s-a accentuat o dat" cu numirea lui *enAamin @etanAa$u ca cel mai t%n"r prim ministru al Israelului# om cu o dovedit" experien" !n domeniul serviciului secret# !nc" de la ,un !nceput# @etanAa$u i-a intri at pe ofieri i experimentai !n detaliile operaionale. Ea !nceput s-a dat vina pe entu&iasmul inutil al unui nou venit care vroia s" fac" ordine# ata s" inspecte&e tot ce era de inspectat pentru a fi si ur c" nu-i scap" nici un secret. Dar lucrurile au devenit alarmante c%nd nu numai primul ministru# dar si soia lui# Sara# au vrut s" vad" ce se ascunde !n spatele o lin&ii# !n lumea serviciului secret israelian. Aceasta i-a invitat pe cei mai !nali ofieri ai Mossad-ului s"-i fac" o vi&it" +i s"-i r"spund" la !ntre,"ri# susin%nd c" urmea&" exemplul lui :illarA 'linton care era interesat" de 'IA. 'oridoarele sediului Mossad din 4el Aviv au r"sunat de +oaptele scandali&ate despre Sara @etanAa$u# care a cerut s" accese&e profilele psi$olo ice ale +efilor de stat pe care ea +i soul s"u urmau s"-i "&duiasc" sau s"-i vi&ite&e. A cerut !n mod special detalii despre activitatea sexual" a pre+edintelui *ill 'linton. De asemenea a cerut s" se uite peste dosarele am,asadorilor israelieni care aveau s"-i "&duiasc" !n timpul vi&itelor externe# interes%ndu-se de cur"enia din ,uc"t"riile acestora +i de frecvena cu care erau sc$im,ate a+ternuturile din apartamentele pentru oaspei.

?imii de cererile sale# ofierii Mossad i-au explicat soiei primului ministru c" astfel de informaii nu se discut" la !nt%lnirile serviciului secret. unii dintre veterani au fost sco+i din operaiunile curente ale serviciului# d%ndu-li-se responsa,ilitatea unor operaiuni minore care nu necesitau dec%t !ntocmirea unor dosare pe care nu le citea nimeni. D%ndu-+i seama c" se plafonau# ace+tia +i-au dat demisia +i s-au !mpr"+tiat pe tot teritoriul Israelului# nemaif"c%nd nimic altceva dec%t s" citeasc"# !n special istorie# !ncerc%nd s" se !mpace cu %ndul c" +i ei sunt de domeniul trecutului. 4oate astea I-au f"cut pe Maurice s" se ,ucure c" nu se afla !n 4el Aviv# +i c" e din nou pe teren. Operaiunea care-l adusese la 8aris !i d"dea !nc" o +ans" de a dovedi c" este un a ent meticulos si precaut# unul !n stare s" !ndeplineasc" tot ce i se cerea. De data aceasta# misiunea era relativ u+oar"C nu era vor,a de nici un pericol fi&ic# ci numai de riscul de a fi pus !ntr-o situaie jenant" !n ca&ul !n care autorit"ile france&e ar fi descoperit ceea ce face +i l-ar fi deportat !n secret. Am,asadorul israelian +tia c" Maurice era !n 8aris# dar nu +tia +i de ce. Aceasta era procedura standardC dac" planul nu mer ea# diplomatul putea pretinde c" nu fusese pus la curent. Sarcina lui Maurice era de a recruta un informator. Aceasta era cunoscut" !n lim,ajul e&oteric al Mossad-ului drept un .contact/# o corupere a unui cet"ean str"in. Dup" dou" luni de munc" r",d"toare# Maurice credea c" e ata s" reu+easc". 7inta sa era :enri 8aul# !ns"rcinat adjunct cu securitatea :otelului 1it&M# care f"cea si pe +oferul !n ca&ul oaspeilor cele,ri. ?nul dintre ace+tia a fost 9onat$an AitBen# ministru ,ritanic !n perioada !n care 8artidul 'onservator era la putere. AitBen a fost responsa,il cu coordonarea de v%n&"ri de arme +i pentru sta,ilirea de contacte cu traficani de arme !n Orientul Mijlociu. 4oate acestea au dus la %orld in Action# un s$oN 4F care se ocupa cu anc$ete# si la pu,licarea de c"tre &iarul &uardian a unei serii de rapoarte incriminatorii despre le "turile lui AitBen cu persoane care !n mod normal nu se aflau !n anturajele uvernanilor. AitBen i-a dat !n judecat" pentru calomnie. 'a&ul a pivotat !n jurul !ntre,"rii le ate de persoana care ia pl"tit lui AitBen +ederea la 1it&# c%nd acesta s-a !nt%lnit cu ara,ii. Ea tri,unal# AitBen a jurat c" soia sa pl"tise factura. 8rin intermediul unei tere surse# Mossad-ul i-a mituit pe avocaii ap"r"rii s" susin" c" dl. AitBen nu fusese la 8aris !n acea perioad". 'a&ul a fost !nc$is. Mossad-ul# care considerase mult timp activitatea lui AitBen drept o ameninare pentru Israel# practic la distrus. :otelul a r"mas !ns" locul de !nt%lnire al traficanilor de arme din Orientul Mijlociu +i al contactelor lor europene. Mossad-ul a $ot"r%t s" ai," un informator la 1it& care s"-i raporte&e despre activit"ile de acolo. Si-a propus mai !nt%i s" o,in" lista cu an ajaii $oteluluiL aceasta s-a re&olvat prin accesarea sistemului computeri&at. @imeni din conducerea superioar" a $otelului nu era potrivitL ceilali nu aveau acces la toi oaspeii# lucru determinant de altfel# !ns" cum :enri 8aul se ocupa cu securitatea# aceasta !nsemna c" el avea acces peste tot la 1it&. '$eia sa putea descuia seiful oric"rui oaspete. @u i s-ar fi pus nici un fel de !ntre,"ri dac" ar fi vrut s" fac" o copie dup" nota de plat" a unui client si n-ar fi ridicat nimeni din spr%ncean" dac" i s-ar fi cerut lista apelurilor telefonice f"cute de dealeri pentru a lua le "tura cu persoanele de contact. 8utea afla cu ce femei avuseser" de-a face dealerii. 'a +ofer al FI8urilor# 8aul ar fi fost !n m"sur" s" tra " cu urec$ea la convor,irile celor pe care-i transporta# s" le studie&e comportamentul# s" vad" unde se duc si cu cine se !nt%lnesc. ?rm"torul pas era !ntocmirea unui profil psi$olo ic al lui 8aul. 4imp de c%teva s"pt"m%ni# unul dintre re&idenii Batsa din 8aris a adunat informaii despre trecutul lui. 0olosindu-se de mai multe acoperiri# printre care cea de an ajat al unei companii de asi ur"ri si cea de comerciant de telefoane# a entul Batsa a aflat c" 8aul era ,urlac# n-avea o relaie sta,il"# locuia !ntr-un apartament cu c$irie mic"# conducea o Mini nea r"# dar !i pl"ceau ma+inile rapide si motocicletele de concurs. '$iar cump"rase o motociclet" !mpreun" cu !nc" cineva. An ajaii $otelului au spus c" !i pl"cea s" ,ea uneori. Se p"rea c$iar ca din c%nd !n c%nd# mai apela la serviciile unei prostituate de lux care !i servea si pe clienii $otelului. Informaiile au fost anali&ate de un psi$olo al Mossad-ului. Acesta a conc$is c" :enri 8aul avea o fire vulnera,il". 8si$olo ul a decis c" cea mai ,un" metod" de a-l recruta ar fi prin presiuni

cresc%nde# !nsoite de promisiuni le ate de su,staniale sume ,"ne+ti care urmau s" finane&e viaa social" a lui 8aul. Aceast" operaiune putea fi una destul de lun " +i putea necesita deose,it" r",dare si talent. In loc s" se foloseasc" !n continuare de re&identul Batsa# la 8aris avea s" fie trimis Maurice. 'a +i !n ca&ul altor operaiuni asem"n"toare# Maurice a urmat ni+te criterii standard. Mai !nt%i s-a familiari&at cu :otelul 1it& +i !mprejurimile acestuia. E-a recunoscut repede pe :enri 8aul# un tip atletic cu mers aro ant# care d"dea de !neles c" nu ine cont de nimeni. Maurice a o,servat ciudata le "tur" pe care 8aul o avea cu foto rafii de scandal care !mp%n&eau intrarea lui 1it&# ata la orice or" s"-i foto rafie&e pe cei ,o ai +i faimo+i. Din c%nd !n c%nd# 8aul le cerea s" se retra "# iar ace+tia f"ceau !ntocmai# !nconjur%nd cl"direa pe motociclete !nainte s" se !ntoarc"# !n timpul acestor mici plim,"ri# 8aul ie+ea pe u+a de serviciu +i !ncepea s"-i tac$ine&e amical. @oaptea# Maurice l-a v"&ut pe 8aul ,%nd cu diver+i papara&&i prin ,arurile din apropierea $otelului# pe care le frecventau# dup" terminarea pro ramului# el +i ali an ajai. !n rapoartele trimise la 4el Aviv# Maurice meniona faptul c" 8aul putea s" ,ea cantit"i considera,ile de alcool r"m%n%nd totu+i trea&. 4ot acesta a mai confirmat faptul c" 8aul ar fi perfect pentru rolul de informator. Ea un moment dat# !n timpul suprave $erii sale discrete# Maurice a descoperit c" 8aul tr"da !ncrederea ce-i fusese acordat". 8rimea ,ani de la papara&&i pentru a le vinde ponturi despre locurile unde vor mer e oaspeii# favori&%ndu-le astfel foto rafierea cele,rit"ilor. Sc$im,ul informaiilor contra cost avea loc fie !n unul din ,aruri# fie !n !n usta strad" 'am,on# acolo unde se afla intrarea an ajailor. 8e la jum"tatea lunii au ust# acel sc$im, s-a axat pe sosirea la 1it& a Dianei# 8rinesa de Gales# +i a noului s"u iu,it# Dodi AI-0aAed# 6 fiul patronului $otelului. ?rmau s" stea !n fa,ulosul apartament re al !ntre personalul de la 'itz fusese ameninat cu concedierea imediat" !n ca&ul !n care ar fi de&v"luit am"nunte privind sosirea secret" a Dianei. !n ciuda acestui am"nunt# 8aul +i-a riscat sluj,a inform%ndu-i pe papara&&i asupra acestui su,iect. 0iecare dintre ei l-au r"spl"tit financiar. Maurice a remarcat c" 8aul !ncepuse s" ,ea mai mult si a au&it c" personalul de la 1it& se pl%n ea c" !ns"rcinatul adjunct cu securitatea $otelului devenise mai dur ca de o,iceiC o concediase pe o camerist" care furase o ,ucat" de s"pun dintr-una din camere. Mai muli an ajai au declarat c" 8aul lua si pastile# si se !ntre,au dac" acestea nu erau cumva menite s"-i calme&e st"rile nervoase. 4oi erau de acord c" 8aul devenise imprevi&i,il - acum era ,ine dispus# !n momentul urm"tor se !nfuria necontrolat pentru vreun fleac. Maurice decise c" era timpul s" fac" mi+carea. 8rimul contact a avut loc !n ,arul lui :arrA din 1ue Daunou. '%nd 8aul +i-a f"cut apariia# Maurice sor,ea un cocBtail. A entul Batsa al Mossad-ului a intrat !n discuie cu el# iar 8aul a acceptat s" ,ea si el ceva# dup" ce Maurice i-a spus c" prieteni de-ai lui st"tuser" c%ndva la 1it&. Maurice a mai spus c" ace+tia fuseser" surprin+i de num"rul mare de ara,i ,o ai care tr" eau la $otel. 8aul insista asupra faptului c" majoritatea ara,ilor erau necioplii +i aro ani si c" se a+teptau s" le sari !n ajutor la cea mai mic" mi+care. 'ei mai r"i erau saudiii. Maurice spuse c" au&ise +i despre clienii evrei acela+i lucru. 8aul nu era de aceea+i p"rere. Declar" c" evreii erau ni+te clieni exceleni. !n aceast" atmosfer" promi"toare# seara se sf%r+i cu sta,ilirea unei noi !nt%lniri# peste c%teva &ile# pentru a lua cina la un restaurant din apropierea 1it&-ului. !n timpul cinei 8aul a confirmat# ca r"spuns la !ntre,"rile calculate ale lui Maurice# multe din informaiile pe care acesta deja le cuno+tea. 8aul a vor,it despre pasiunea lui pentru ma+ini rapide si despre pl"cerea de a pilota avioane mici. Dar era reu s"-i satisfaci aceste pl"ceri dintr-un salariu. Acesta tre,uie s" fi fost momentul !n care Maurice a !nceput s" fac" presiuni. S" "se+ti ,ani pentru astfel de $o,,A-uri era o pro,lem"# dar nu una f"r" re&olvare# !n mod cert# aceast" afirmaie !i st%rnise interesul lui 8aul. Eucrurile si-au urmat apoi cursul firescC Maurice oferi# iar 8aul primi cu pl"cere. O dat" nada aruncat"# Maurice tre,uie s"-si fi pus !n practic" toate talentele do,%ndite la +colile Mossad-ului.

Ea un moment dat# Maurice a lansat ideea c" ar putea da o m%n" ele ajutor# menion%nd c" lucra pentru o companie dispus" oric%nd s"-si !m,un"t"easc" ,a&a de date# !n sc$im,ul unor sume frumu+ele de ,ani. Asta era mutarea favorit" a a enilor Mossad c%nd se aflau !ntr-o operaiune de contact. De aici si p%n" la a-i spune lui 8aul c" muli dintre clienii 1it&-ului aveau informaii ce ar fi interesat compania# nu mai era dec%t un mic pas. 8aul# poate st%njenit de modul !n care decur ea discuia# s-a !mpotrivit. Maurice a mers apoi mai departe# spun%nd c"# de+i !nele ea re&ervele lui 8aul# acestea !l surprindeau. 4oat" lumea +tia c" 8aul lua mit" de la papara&&i. A+a c"# de ce ar fi dat cu piciorul unei adev"rate +anse de c%+ti O 4alentul lui Maurice de a-si pre&enta propunerile# informaiile privitoare la trecutul lui 8aul# capacitatea de convin ere# dar mai ales presiunea la care !+i supunea interlocutorul si-au spus cuv%ntul. 4oate au avut efect asupra lui 8aul. '$iar dac" n-a pus !ntre,"ri# si-a dat imediat seama c" omul din faa lui era un a ent secret sau cineva care recruta pentru serviciul secret. 8oate c" +i asta i-a influenat r"spunsul. Dup" spusele unui a ent israelian familiari&at cu situaia# .:enri 8aul a vor,it !nc" de la !nceput f"r" re&erveC i se cerea s" spione&eO Dac" da# ce tre,uia s" fac"O 8ur +i simplu. 0"r" paravane +i ocoli+uri inutile. Doar ce tre,uia s" fac" si pentru cine ar fi urmat s" lucre&e. Acesta era momentul !n care Maurice tre,uia s" decid"# l-o fi spus lui 8aul c" va lucra pentru MossadO @u existau proceduri standard pentru astfel de lucruri. 0iecare int" e diferit"# !ns" :enri 8aul !n $iise momeala./ A+a st%nd lucrurile# Maurice i-a spus l u i 8aul ce se a+tepta de la elC s" o,in" informaii despre oaspei# poate c$iar s" le ,a e te$nica !n camere# +i s" ia seama cu cine se distrau. 8oate c" au discutat ceva si despre ,ani# se poate s" se fi adus vor,a si de o ofert" de cont !n ElveiaL puteau eventual s"-l pl"teasc" si !n ,ani $eat". Maurice a l"sat s" se !nelea " de la sine c" astfel de c$estiuni nu erau dec%t ni+te detalii minore. De-acum se putea c$iar s"-i fi spus c" urma s" lucre&e pentru Mossad. 4oate astea ar fi etapele standard ale unui contact reu+it. E foarte posi,il ca 8aul s" se fi speriat de ceea ce i se cerea s" fac". @u era vor,a de loialitatea fa" de cei de la 1it&L ca pe muli alii# !l atr"seser" acolo salariile destul de mari si ,ac+i+urile. Era lesne de !neles c" !i era fric" s" nu !l dep"+easc" situaia si s" ri+te s" ajun " la !nc$isoare dac" ar fi fost prins spion%nd oaspeii $otelului. Si dac" s-ar fi dus la poliie# ce putea re&olvaO 8oate c" +tiau deja ce urma s" i se propun". Dar dac" i-ar fi refu&atO Atunci ce s-ar fi !nt%mplatO Dac" conducerea $otelului ar fi aflat c" el tr"dase deja cel mai preios atri,ut oferit de 1it& - confidenialitatea - inform%ndu-i pe papara&&i# ar fi putut fi concediat# ,a c$iar dat !n judecat" !n acele &ile ale lui au ust 5<<H# :enri 8aul p"rea c" nu mai are sc"pare. 'ontinua s" ,ea# s" ia pastile# s" doarm" prost si s"-+i ,at" joc de cei din su,ordinea sa. Era un om ata s" cad" !n pr"pastie. Maurice meninea presiunea# !l !nt%lneai de multe ori !n acela+i ,ar !n care 8aul ,ea dup" serviciu. @umai simpla lui pre&en" era suficient" s"-i reaminteasc" ceea ce era constr%ns s" fac". Maurice se ducea de multe ori pe la 1it& unde savura c%te un aperitiv la ,ar# mer ea la restaurant sau !+i lua cafeaua de dup" amia&" !n $olul $otelului. Eui :enri 8aul i se p"rea c" Maurice devenise um,ra lui. Si toate astea nu f"ceau dec%t s"-i sporeasc" tensiunea si s"-i aduc" aminte france&ului c" nu avea sc"pare. Si apropiata vi&it" a Dianei +i a lui Dodi Al-0aAed !l nelini+tea. 8aul fusese !ns"rcinat cu protecia lor pe timpul +ederii# dar mai ales averti&at s"-i in" departe de papara&&i. !n acela+i timp# foto rafii !l tot sunau pe mo,il cer%nd informaii despre vi&it"L i se ofereau sume mari de ,ani pentru cele mai mici detalii. 4entaia era un alt factor de presiune. Iar presiunea p"rea c" !l !nconjoar" din toate p"rile. De+i reu+ea s" disimule&e# 8aul era totalmente cople+it. Eua antide-presive# somnifere si ener i&ante ca s" poat" lucra pe timpul &ilei. 'om,inaia asta de medicamente nu putea dec%t s"-l afecte&e profund. Eumina intermitent" - un telefon - care l-a tre&it pe Maurice# a fost !nre istrat" duminic" 25 au ust# la ora 5C-> noaptea. 'el care f"cuse apelul lucra la departamentul de accidente rutiere al jandarmeriei pari&iene +i fusese recrutat de Mossad cu c%iva ani !n urm". Era un rria"uab# deci un informator neisraelian. !n ierar$ia contactelor pari&iene ale lui Maurice# acesta se afla undeva la coad". 'u toate acestea# vestea accidentului rutier avea s"-l uimeasc" pe Maurice. 'u mai puin de o or" !n

urm"# un Mercedes Sedan se i&,ise !ntr-unul din st%lpii de ,eton ai pasajului de vest de su, 8lace de lMAlmaL un loc !n care se petreceau des accidente. Fictimele erau Diana# 8rinesa de Gales# mama viitorului re e al An lieiL Dodi AI-0aAed# fiul lui Ma$ommed# patronul de ori ine e iptean" al lanului de ma a&ine :arrods2 din (ni $ts,rid e si :enri 8aul. *odA uard-ul cuplului fusese rav r"nit. Ea c%teva ore dup" accident# Maurice s-a !ntors la 4el Aviv# l"s%nd !n urm" !ntre,"ri la care nu s-a putut r"spunde nici p%n" !n &iua de a&i. 'e rol a jucat !n accident presiunea exercitat" de elO S" fi pierdut :enri 8aul controlul ma+inii# f"c%nd-o s" se i&,easc" de st%lpul pasajului de la Alma# pentru c" nu vedea nici o cale de sc"pare din $earele Mossad-uluiO S" fi avut presiunea vreo le "tur" cu concentraia mare de medicamente "sit" !n s%n eO Oare c%nd a plecat de la 1it& cu pasa erii# se mai %ndea !nc" la o porti" de sc"pareO Era 8aul# pe l%n " victima unui nefericit accident de circulaie# si victima unui ne!ndur"tor serviciu secretO !ntre,"rile continuau s" nu-i dea pace lui Ma$ommed Al-0aAed/. In fe,ruarie 5<<># a declarat pu,licC .@-a fost vor,a de nici un accident. Sunt extrem de convins de asta. Adev"rul nu poate fi ascuns la nesf%r+it./ 'inci luni mai t%r&iu# canalul ,ritanic de televi&iune I4F a difu&at un documentar care susinea c" :enri 8aul ar fi avut le "turi cu serviciul secret france&. @u era adev"rat. Materialul a mai insinuat c" un serviciu secret# al c"rui nume nu se cuno+tea# ar fi fost responsa,il pentru morile tra iceL au mai fost f"cute si supo&iii conform c"rora serviciul respectiv s-ar fi implicat pentru c" ,ritanicii se temeau ca dra ostea Dianei pentru Dodi# care era e iptean# s" nu ai," cumva .repercusiuni politice/. 8%n" !n &iua de ast"&i# le "tura dintre :enri 8aul si Mossad a r"mas un secret ,ine p"&it - exact a+a cum se si dorea. Mossad-ul nu aciona la porunca nim"nui din afara Israelului# !ntr-adev"r# puini din afara serviciului +tiu de implicarea serviciului !n moartea celei mai media-ti&ate femei din lume. Inspirat de campania de discreditare a mass media en le&"# Mo-$ammed Al-0aAed a continuat s" susin" c" anumite servicii secrete# al c"ror nume nu se +tia# s-au unit !mpotriva fiului s"u si a prinesei Diana. !n iulie 5<<># doi jurnali+ti de la &iarul (imes au pu,licat o carte !n care su erau c" :enri 8aul a avut le "turi cu serviciul secret france&# !ns" nici Al-0aAed# nici jurnali+tii nu au venit cu dove&i concludente care s" le susin" afirmaiile - nici unul dintre ei nu a ,"nuit le "tura dintre Mossad +i 8aul. In iulie 5<<># Ma$ommed Al-0aAed a adresat mem,rilor 8arlamentului ,ritanic o scrisoare# conin%nd o serie de !ntre,"riL cerea ca acestea s" fie discutate !n 'amera 'omunelor. Al-0aAed susinea c"C .exist" o for" care vrea s" mu+amali&e&e r"spunsurile pe care le cer/. )estul a fost interpretat ca fiind cel al unui tat" !ndoliat si !ndurerat care face acu&aii !n dreapta si !n st%n a# !ntre,"rile merit" s" fie repetate# nu numai pentru c" astfel este !nlaturat" orice ,"nuial" asupra rolului jucat de Mossad !n ultimele s"pt"m%ni de via" ale lui :enri 8aul# dar si pentru c" demonstrea&" cum o tra edie poate c"p"ta dimensiuni pe care numai adev"rul le mai poate readuce la normal. Al-0aAed a scris despre un .plan/ de eliminare al Dianei +i al fiului s"u# !ncerc%nd s" le e de !ntre,"rile lui tot felul de evenimente disparateC .De ce a durat o or" +i =3 de minute pentru ca Diana s" ajun " la spitalO De ce nici un foto raf nu a ar"tat po&ele f"cuteO De ce tocmai !n acea noapte a fost spart" locuina londone&" a unui foto raf care deinea foto rafii f"cute de papara&&iO De ce nici o camer" de luat vederi cu circuit !nc$is din acea parte a 8arisului nu a filmat nimicO De ce dispo&itivele de urm"rire nu mai aveau film iar camerele de luat vederi Pdin trafic) erau !nc$iseO De ce la locul accidentului s-a redesc$is traficul !n numai c%teva oreO 'ine era persoana cu ec$ipament foto rafic din rupul de pres" de la intrarea de la 1it&O 'ine erau cei doi ,"r,ai neidentificai de la ,arul $oteluluiO For,eau !n en le&"# privind si ascult%nd !n jurul lor./ Mossad-ul nu era deloc interesat de relaia lui Dodi cu Diana. Sin urul lor scop era recrutarea lui :enri 8aul ca informator. In le "tur" cu misteriosul foto rafC !n trecut a eni ai Mossad-ului au mai po&at ca jurnali+ti. 8utea foarte ,ine s" fi fost Maurice# ve $ind !n faa $otelului. S-ar putea ca cei doi ,"r,ai neidentificai de la ,arul $otelului s" fi avut vreo le "tur" cu Mossad-ul. Dac" ar fi adev"rat# acest lucru l-ar lini+ti f"r" !ndoial" pe Mo$ammed AI-0aAed.

?nii dintre cole ii lui Maurice au fost de p"rere c" dorina de a-l prinde !n curs" pe :enri 8aul nu era dec%t o dovad" !n plus a faptului c" Mossad-ul a exa erat si c" !ntreprindea operaiuni internaionale imprudenteL si asta f"r" s" in" seama de urm"rile pe care# pe termen lun # acestea le-ar putea avea pentru serviciul secret# pentru Israel# pentru pacea !n Orientul Mijlociu si !n cele din urm" pentru le "tura cu cel mai vec$i si mai loial aliat# S.?.A. Mai muli ofieri susineau c$iar# c"# de c%nd cu venirea la putere !n 5<<Q a lui *enAamin @etanAa$u ca prim ministru# tre,urile se !nr"ut"iser". ?n veteran al serviciului secret israelian a afirmatC .Oamenii v"d c" cei care lucrea&" pentru Mossad sunt de cele mai multe ori criminali de $i&ai !n patrioi. Eucrul acesta ne face r"u nou" si moralit"ii noastre# iar p%n" la urm" va avea un efect ne ativ asupra relaiilor Mossad-ului cu alte servicii secrete./ ?n alt ofier important a fost la fel de directC .@etanAa$u se comport" ca +i cum Mossad ar face parte din propria-i versiune a curii re elui Art$urL face ceva nou !n fiecare &i pentru a nu se plictisi cavalerii. Asta-i motivul pentru care lucrurile au mers a+a de prost !n ultimul timp !n cadrul serviciului. S" tra em un semnal de alarm" !nainte s" fie prea t%r&iu./ 8rima lecie pe care am !nv"at-o !ntr-un sfert de secol de c%nd scriu despre serviciile secrete este c" decepia si de&informarea sunt uneltele de ,a&" ale acestora# la fel ca si r"&,unarea# corupia# +antajul Ki# uneori# asasinatul. A enii sunt !nv"ai s" mint"# s" se foloseasc" si s" a,u&e&e de prieteniiL sunt opusul dictonului care afirm" c" un entleman nu cite+te niciodat" scrisorile altuia. Ee-am o,servat comportamentul !n timpul investi aiilor pe care le-am f"cut !n le "tur" cu numeroasele scandaluri le ate de spionii 1"&,oiului 1eceC tr"darea secretelor privitoare la ,om,a atomic" american" de c"tre (laus 0uc$s +i compromiterea MI- si MIQ ,ritanice de c"tre )uA *ur ess# Donald Maclean si (im 8$il,A. 'u toii !+i aleseser" drept motto cuvintele tr"dare si duplicitate. 4ot eu am fost unul dintre primii scriitori care a aflat despre o,sesia pe care 'IA o avea fa" de controlul minii# preocupare pe care Serviciul a fost constr%ns s-o recunoasc" la &ece ani de la pu,licarea c"rii mele pe aceea+i tem"# )our-ne! into Madness. @e area este arta nea r" a serviciilor secrete# art" de mult perfecionat". 4otu+i# !n aflarea adev"rului am fost foarte mult ajutat de doi ofieri profesioni+ti ai serviciului secretC 9oac$im (raner# defunctul meu socru# care dup" al doilea r"&,oi mondial a condus o reea MIQ !n Dresda# si *ill *ucBleA# fost +ef 'IA !n *eirut. 0i&ic se asem"nau foarte multL am%ndoi erau !nali# sla,i# !n rijii +i foarte si uri pe ei. !n oc$i nu le puteai citi prea multe - doar dac" le erai simpatic sau nu. !n&estrai cu o inteli en" sclipitoare# criticau ustur"tor din c%nd !n c%nd Serviciile pe care le slujiser". Am,ii !mi aminteau !n permanen" c%t de multe se pot !nv"a din ceea ce *ill numea .+oaptele din um,r"/C o am,uscad" mortal" dintr-o alee f"r" numeL o nou" operaiune care putea s" anule&e ani de v"dite relaii amicale politiceL o mic" informaie# aparent ne!nsemnat"# care putea completa un pu&&le important. 9oac$im avea o vor,"C .uneori# ni+te cuvinte aruncate !n v%nt !i pot sc$im,a punctul de vedere/. M%ndri s" practice ceea ce ei numeau .a doua meserie ca vec$ime !n lume/# cei doi nu numai c" !mi erau prieteni# dar m-au convins c" serviciile secrete sunt c$eia !nele erii totale a relaiilor internaionale# politicii lo,ale +i diplomaiei - +i# ,ine!neles# a terorismului. Datorit" lor am avut contacte cu un num"r de servicii si a enii secreteC *@D ()ermania) D)SE (0rana) L 'IAL serviciile secrete canadiene +i ,ritanice. 9oac$im a murit dup" ce a ie+it la pensieL *ill a fost ucis de funda- mentali+tii islamici care !l sec$estraser" !n *eirut +i care au declan+at cri&a ostaticilor vestici !n ora+. 4ot prin ei am cunoscut mem,ri ai serviciului secret israelian care la !nceput mi-au dat informaii despre trecutul lui Me$met Aii A ca# fanaticul turc ce !ncercase s"-l asasine&e pe 8apa loan 8aul !n piaa Sf. petru din 1oma# !n mai 5<>5. 'ontactele au fost sta,ilite de Simon FFiesent$al# renumitul .v%n"tor/ de na&i+ti# si preioas" surs" pentru Mossad timp de peste =3 de ani. Datorit" renumelui si reputaiei sale# Giesent$al !nc" mai are u+i desc$ise peste tot# mai ales la Gas$in ton.

!n acela+i ora+# !n martie 5<>Q# am aflat ceva !n plus despre !nc%lcitele relaii dintre serviciile secrete americane si cele israeliene. M" aflam acolo pentru a-l intervieva pe Gilliam 'aseA# pe atunci directorul 'IA# pentru cartea mea# )ourne! into Madness# care tratea&" +i su,iectul morii lui *ill *ucBleA. !n ciuda costumului lui de comand"# 'aseA era o fi ur" patetic". '%t timp am stat de vor," !ntr-un clu, din Gas$in ton# i-am o,servat fi ura palid"# cu maxilare proeminente# +i oc$ii ro+iiL ar"ta de parc" cei cinci ani de conducere a 'IA !l vl" uiser" de tot. Ea un pa$ar de ap" mineral" mi-a confirmat condiiile !nt%lnirii noastre. 0"r" notie# f"r" !nre istr"riL tot ce urma nu erau dec%t informaii de ,a&". A scos apoi o foaie de $%rtie pe care erau tip"rite datele sale ,io rafice. Se n"scuse la @eN ;orB la data de 52 martie5<52 si a,solvise dreptul !n 5<2H# la ?niversitatea St. 9o$n. Dup" ce !n 5<=2 fusese recrutat de Marina Statelor ?nite# la c%teva luni a fost transferat la Oficiul Serviciilor Strate ice# predecesorul 'IA. !n 5<== devenea +eful serviciului secret OSS !n Europa. Este numit apoi +eful 'omisiei de Sc$im,uri si 8a&" (5<H5 -5<H2)L apoi a urmat o ascensiune rapid"# fiind numit secretar adjunct de stat al afacerilor economice (5<H2-5<H=)L pre+edinte al *"ncii de Export-lmport a Statelor ?nite (5<H=-5<HQ)L si mem,ru al 'omisiei 'onsultative cu privire la Serviciile Secrete Internaionale ale pre+edintelui (5<HQ-5<HH). !n 5<>3 este numit conduc"torul reu+itei campanii pentru pre+edinie a lui 1onald 1ea an. ?n an mai t%r&iu# la 6> ianuarie 5<>5# 1ea an !l nume+te !n funcia de D'I# ajun %nd astfel cel de-al 52-lea om care a deinut cea mai important" funcie !n cadrul servicii lor secrete ale Statelor ?nite ale Americii. Dup" ce i-am spus c" fusese omul potrivit la locul potrivit# 'aseA a mai luat o ur" de ap" si a morm"it c" nu dorea s" .intr"m !n detalii personale/. Si-a ," at foaia !napoi !n ,u&unar si a a+teptat apoi atent prima mea !ntre,areC ce-mi putea spune despre *ill *ucBleA# care# !n urm" cu aproape doi ani# pe data de 5Q martie 5<>= - fusese sec$estrat la *eirut# iar acum era mort. Froiam s" +tiu ce f"cuse 'IA-ul ca s"-l salve&e. St"tusem ceva timp !n Orientul Mijlociu# inclusiv !n israel# !ncerc%nd s" pun lucrurile cap la cap. .Ai vor,it cu Admoni sau cu vreunul din oamenii luiO/ m" !ntrerupse 'aseA. In 5<>6# @a$um Admoni devenise +eful Mossad-ului. 8rintre cunoscuii am,asadei era +tiut ca un om rece +i f"r" scrupule. 'aseA l-a caracteri&at ca pe .un evreu care si-ar dori s" c%+ti e un concurs de urinat !ntr-o noapte ploioas" la )dansB/. Mai exact# Admoni se n"scuse la Ierusalim !n 5<6< din p"rini polone&i emi rani. Scolit la 1e$avia )Amnasium# si-a de&voltat aptitudini lin vistice care l-au ajutat s" !m,race uniforma de locotenent al serviciului secret !n 1"&,oiul de Independen" din 5<=>. .Admoni poate s" priceap" vreo sase lim,i str"ine/# a opinat 'aseA. Mai t%r&iu# Admoni a studiat relaiile internaionale la *erBeleA +i apoi le-a predat la scoal" Mossad de la mar inea 4el Aviv-ului. Mai lucrase si su, acoperire !n Etiopia# 8aris si Gas$in ton# unde sta,ilise le "turi trainice cu predecesorii lui 'aseAC 1ic$ard :elms si Gilliam 'ol,A. Aceste promov"ri l-au ajutat pe Admoni s" devin" un ,irocrat al serviciului secret care +tia s" se foloseasc" de cuvinte +i care# dup" cum a spus 'aseA# o dat" ce a ajuns +eful Mossad-ului# .a +tiut s" in" ,ine c%rma. 'um era un om socia,il# se pricepea la femei# la fel de ,ine cum +tia ce era mai ,ine pentru Israel./ 8ortretul f"cut de 'aseA era cel al unui a ent care# dup" cuvintele lui# .a ajuns !n frunte pentru c" s-a priceput s" nu-si calce +efii pe ,"t"turi./ 'eea ce mi-a spus !n continuare a fost pe acela+i ton ,om,"nit. .@imeni nu te poate surprinde# ca cineva pe care l-ai considerat prieten. 8%n" s" ne d"m seama c" Admoni nu avea de %nd s" mi+te nici un de et# *ill *ucBleA era deja mort. Mai ii minte cum era pe atunciO Masacraser" aproape o mie de palestinieni !n cele dou" ta,ere de refu iai de la *eirut. 0orele 're+tine Ei,ane&e i-au omor%tL evreii simeau c" se !ntorsese roata din *i,lie. 'e-i drept e c" Admoni era m%n" !n m%n" cu criminalul# cu )emaAel./ as$ir )emaAel a fost conduc"torul rup"rii 0alan iste# iar mai t%r&iu a devenit pre+edintele Ei,anului. Si 'emaAel era al nostru# daM n-am avut niciodat" !ncredere !n nenorocitul "la. Iar Admoni fusese permanent m%n" !n m%n" cu el# c%t timp *ucBleA era torturat. @-avem nici cea mai mic" idee unde anume !n *eirut puteau s"-l in" ostatec. E-am ru at pe Admoni s" afle. A &is c" se re&olv". Ki am tot a+teptat. @e-am trimis cei mai ,uni oameni la 4el-Aviv s" coopere&e cu Mossad-ul. @u era o pro,lem"

de ,ani. Iar Admoni ne tot promitea c" se re&olv"./ 'aseA a mai sor,it puin" ap"# p"r%nd c" retr"ie+te acele momente. 'e a spus !n continuare a sunat ca verdictul unui proces. .?rm"toarea mutare a lui Admoni a fost s" ne spun" c" OE8 pusese la cale r"pirea. @oi +tiam c" israelienii erau ata oric%nd s" dea vina pe ;asser Arafat pentru cel mai ne!nsemnat incident# a+a c" nu l-am cre&ut la !nceput# !ns" Admoni era foarte convin "tor. @e-a dat multe motive s"-l credem. 8%n" s" ne d"m seama c" nu era m%na lui Arafat# era mult prea t%r&iu ca s"-l mai salv"m pe *ucBleA. 'eea ce nu +tiam era c" de fapt Mossad-ul nu juca cinstit - d"dea arme :e&,olla$-ului ca s"-i omoare pe evrei# iar pe de alt" parte# le d"dea evreilor arme# ca s"-i omoare pe palestinieni./ 8"rerea mai mult dec%t si ur" a lui 'aseA# cu privire la ceea ce credea 'IA c" se !nt%mplase cu *ill *ucBleA era c" Mossad-ul nu f"cuse nimic s"-l salve&e# sper%nd# astfel# s" dea vina pe OE8# spul,er%nd# astfel# planurile lui Arafat de a intra !n raiile Gas$in tonului - punea astfel !ntr-o cu totul alt" lumin" relaiile de presupus" prietenie a dou" servicii secrete. In felul acesta 'aseA a dovedit c" !ntre Statele ?nite si Israel mai erau si alte le "turi !n afara operelor de caritate si a altor manifest"ri ale solidarit"ii americano-israeliene# lucru care a transformat Israelul !ntr-o re iune extrem de puternic" din cau&a fricii ara,ilor. !nainte s" ne desp"rim# 'aseA mi-a mai spus un ultim lucruC .O naiune !+i !nfiinea&" serviciul secret de care are nevoie. America pune accentul pe experti&e te$nice pentru c" urm"rim mai de ra," s" descoperim# dec%t s" domin"m !n secret. Israelienii lucrea&" altfel. Mossad-ul# !n mod deose,it# !+i asocia&" aciunile cu cele de supravieuire a "rii./ Aceast" atitudine a f"cut ca mult timp Mossad-ul s" r"m%n" imun la ale eri. Dar# !n timpul a doi ani de cercet"ri pentru cartea de fa"# o serie de re+eli - uneori scandaluri - au f"cut ca serviciul s" intre !n con+tiina pu,lic". Au fost puse !ntre,"ri si# cum r"spunsurile !nt%r&iau mai mereu# au !nceput s" apar" "uri !n armura pe care o purta Mossad-ul pentru a se proteja de lumea !nconjur"toare. Am vor,it cu mai ,ine de o sut" de persoane care aveau de-a face direct sau indirect cu serviciul secret israelian sau cu alte a enii. Muli m-au sf"tuit s" m" le de evenimente mai recente si mi-au spus c" trecutul ar tre,ui invocat numai dac" vroiam s" ilustre& evenimente relevante pentru rolul Mossad-ului. Multe dintre interviuri le-am avut cu persoane care nu mai fuseser" intervievateL de cele mai multe ori# nici o dovad" nu putea produce nici cea mai simpl" explicaie pentru comportamentul lor sau al altora. Muli dintre ei au fost surprin&"tor de sinceri# de+i nu toi au vrut s"-si de&v"luie identitatea# !n ceea ce-i prive+te pe cei din serviciul Mossad# le ea israelian" le inter&ice s"-si de&v"luie numele sau s"-l dea pu,licit"ii. ?nele dintre sursele non-israeliene au cerut si au primit arania anonimatului. De+i &iarele !ncearc" s" pu,lice ta,ele cu numele a enilor# acest lucru e aproape imposi,il. Anonimatul este p"strat cu sfinenie# iar unii doresc s" fie amintii !n astfel de pa ini doar printr-un pseudonim sau prin prenumele adev"ratC +i# totu+i# asta nu le face m"rturia cu nimic mai puin plau&i,il". Motivele personale pentru ruperea t"cerii ar putea fi multeC nevoia de a deveni cunoscui mai t%r&iuL dorina de a-si justifica aciunileL memoriile unui om !n v%rst" sau poate c$iar nevoia de a-si isp"+i p"catele. Acela+i lucru este vala,il si pentru cei care au acceptat s"-si dea numele. Dar# poate c" cel mai ,un motiv care i-a !mpins s" rup" t"cerea era o team" real" la %ndul c" or ani&aia pe care au slujit-o cu m%ndrie e din ce !n ce mai ameninat" din interior - si c" sin ura soluie de a o salva ar fi fost s" de&v"luie ceea ce f"cuse !n trecut si ceea ce face !n pre&ent. Ins"# pentru o !nele ere total"# tre,uie +tiut de ce +i cum a fost creat serviciul secret. CAPITOLUL 2

!nainte de !nceput !nc" de la r"s"ritul soarelui# credincio+ii veniser" la cel mai sf%nt &id din lume# ultima r"m"+i" a celui de-al doilea 4emplu din Ierusalim5 al lui Irod cel Mare6# Ridul 8l%n erii2. 0uncionari pu,lici mer eau al"turi de p"stori din dealurile din apropierea IerusalimuluiL tineri

care tocmai primiser" comuniunea de bar mitzva"* !i !nsoeau cu m%ndrie pe ,"r,aii !n v%rst". 8rofesori de la sina o i mer eau um"r la um"r cu v%n&"tori care veniser" tocmai de la :aifa# 4el-Aviv# sau satele de la Marea 'alilee. 4oi erau !m,r"cai !n ne ru# aveau c%te o carte de ru "ciuni# si st"teau !n faa &idului !nalt recit%nd fr%nturi din Scriptur". Asta f"cuser" evreii de-a lun ul secolelor# !ns" Sa,atul - din acea vineri de septem,rie 5<6< era diferit. 1a,inii le ceruser" oamenilor s" participe !n num"r c%t mai mare la ru "ciunea pu,lic" si s"-si arate $ot"r%rea si dorina de a face acest lucru. Aceasta se vroia nu numai o expresie a credinei lor# dar si un sim,ol vi&i,il al sionismului Q - si o alu&ie c" populaia ara," care devenise cu mult mai numeroas" nu-i va putea intimida. De luni de &ile um,lau &vonuri potrivit c"rora populaia musulman" era din nou foarte deranjat" de ceea ce ei considerau expansiune sionist". Aceste temeri !ncepuser" !nc" din 5<5H# o dat" cu Declaraia *alfourH +i an ajamentul ce fusese luat atunci# cu privire la fostul p"m%nt evreiesc din 8alestina. 8entru ara,ii care locuiau acolo si care-si puteau frasa ar,orele enealo ic p%n" !n vremea 8rofetului# aceasta era o mare ofens". 8"m%ntul pe care !l munciser" timp de secole era ameninat# +i exista c$iar riscul lu"rii acestuia de c"tre sionisti si de c"tre protectorii lor ,ritanici# care veniser" la sf%r+itul celui de-al doilea r"&,oi mondial si puseser" 8alestina su, mandat. *ritanicii uvernaser" la fel cum f"cuser" si !n alte p"ri ale imperiului# !ncerc%nd s" !mpace am,ele ta,ere. @umai c" tactica respectiv" n-a fost dec%t un drum si ur c"tre de&astru. 4ensiunea dintre evrei si ara,i a crescut. Au avut loc conflicte si v"rs"ri de s%n e# de o,icei acolo unde evreii vroiau s"-si construiasc" sina o i si temple# !ns" evreii ineau mori+ s"-si exercite .dreptul la ru "ciune/ la Ridul 8l%n erii din Ierusalim. 8entru ei aceasta constituia esena credinei lor. 8e la ora pr%n&ului# ora ru "ciunii .s$ema/# se adunaser" cam o mie de oameni care citeau cu voce tare din vec$ea Scriptur" !naintea &idului de resie al,en". Einia melodic" a vocilor lor !+i avea propria caden" lini+titoare. Apoi# cu o iueal" uimitoare# proiectile- pietre# sticle sparte si cutii de metal umplute cu pietri+ - au !nceput s" fie aruncate peste ei. Asaltul era lansat de ara,i ascun+i strate ic !n jurul Ridului. 8rimul foc de arm" a r"sunat din musc$eta unui tr" "tor musulman de elit". Evreii au c"&ut la p"m%nt si au fost t%r%i de acolo de ceilali care !ncercau s" se salve&e. 'a prin minune# nu au fost semnalate victime# de+i r"nii fuseser" cu &ecile. In acea noapte# liderii ;is$uv># comunitatea evreiasc" din 8alestina# s-au !ntrunit. Si-au dat repede seama c" de+i pl"nuiser" cu rij" demonstraia# nu avuseser" !n vi&or un lucru esenialC un posi,il atac ara,. ?nul dintre cei pre&eni la adunare a vor,it !n numele tuturorC .4re,uie s" ne amintim ce scrie !n Scriptur". De la 1e eie David !ncoace# poporul nostru s-a ,a&at pe informaii si ure./ Ea o cafea turceasc" si o pl"cint"# s-au pus ,a&ele a ceea ce urma s" devin" ulterior cel mai ro&av serviciu secret din lumea modern"C Mossad-ul. !ns" p%n" la !nfiinarea lui tre,uia s" mai treac" un sfert de secol. 4ot ce au putut su era liderii ;is$uv !n acea cald" noapte de septem,rie ca prim pas a fostC s" str%n " c%t mai muli ,ani cu putin" +i s"-+i sf"tuiasc" vecinii s" fac" la fel. *anii urmau s" fie folosii pentru mituirea acelor ara,i !nc" tolerani cu evreii# care !i puteau preveni !n le "tur" cu eventualele atacuri. !ntre timp# evreii aveau s"-si exercite !n continuare dreptul de a se ru a la Ridul 8l%n erii. @u aveau s" se mai ,i&uie pe en le&i pentru protecie ci pe :a ana$ <# nou formata miliie evreiasc". In lunile urm"toare# avertismentele +i pre&ena miliiei au intimidat atacurile ara,e. 'almul relativ dintre ara,i si evrei a fost resta,ilit !n urm"torii cinci ani. !n acea perioad"# evreii au continuat s"-+i extind" pe ascuns reeaua de informaii secrete. Aceasta nu avea !nc" un nume sau o conducere oficial". Ara,ii erau recrutai pe criterii ad-$ocC ne ustori am,ulani clin partea ara," a Ierusalimului si lustra ii care cur"au ci&mele ofierilor mandatai erau pl"tii laolalt" cu studeni de la presti iosul 'ole iu Ara, 1ouda# cu profesori si oameni de afaceri. Orice evreu putea recruta un spion ara,L sin ura condiie era s" nu existe mai multe variante pentru aceea+i informaie# !ncet dar si ur# ;is$uv a o,inut informaii importante nu numai despre inteniile ara,ilor# dar +i despre cele ale en le&ilor.

Fenirea lui :itler la putere !n 5<22 a marcat !nceputul exodului evreilor nemi c"tre 8alestina. In 5<2Q peste 233 333 str","tuser" deja EuropaL muli r"m"seser" s"raci lipii p%n" s" ajun " pe 8"m%ntul Sf%nt. 4otu+i# !ntr-un fel sau altul# ;is$uv le-a f"cut tuturor rost de $ran" +i locuine# !n 2 luni# evreii dep"+iser" deja o treime din populaia "rii. Ara,ii au reacionat ca +i !n alte daiC din minaretele a o sut" de mosc$ei# preoii musulmani le-au cerut !ntr-un sin ur las sionistilor s" se !ntoarc" de unde au plecat. In fiecare mafafet" ar",esc# locul de !nt%lnire al consilierilor ara,i# s-au ridicat acelea+i voci protestatareC 4re,uie s"-i !mpiedic"m pe evrei s" ne ia p"m%ntulL tre,uie s"-i !mpiedic"m pe en le&i s" le mai dea arme si s"-i antrene&e. De cealalt" parte# evreii susineau exact contrariul# c" en le&ii !i !ncurajau pe ara,i s" fure p"m%ntul care le revenea pe cale le al". En le&ii au !ncercat !n continuare s" !mpace am,ele ta,ere - dar au e+uat# !n 5<2Q# lupte i&olate s-au transformat !n adev"rate revolte ara,e !mpotriva evreilor si en le&ilor. 'ei din urm" le-au suprimat f"r" mil". !ns" evreii si-au dat seama c" era numai o c$estiune de timp p%n" c%nd ara,ii aveau s" loveasc" din nou# cu fore noi. 8e tot teritoriul "rii# tinerii evrei se r",eau s" se al"ture :a a-na$-ului. 4reptat aceste miliii populare au devenit esena unei formida,ile armate secreteC mem,rii lor erau extrem de re&isteni din punct de vedere fi&icL tr" "tori de elit"# ei erau la fel de +irei ca vulpile din desertul @e ev. 1eeaua informatorilor ara,i era extins". S-a !nfiinat un departament politic al :a ana$-ului !n scopul r"sp%ndirii revoltelor prin de&informare. 'ei care mai t%r&iu aveau s" devin" le ende ale comunit"ii secrete israeliene au fost scolii !n perioada de formare dinaintea celui de-al doilea r"&,oi mondial. :a ana$ - cuv%ntul !nseamn" .ap"rare/ !n e,raic" - a devenit cel mai ,ine informat dintre toate serviciile 8"m%ntului Sf%nt. 'el de-al doilea r"&,oi mondial a adus cu el o nou" pace tul,ure !n 8alestina. Si evreii si ara,ii reali&au ce i-ar fi putut a+tepta !n ca&ul !n care na&i+tii ar fi c%+ti at. 8rimele detalii despre ce se petrecea !n la "rele de concentrare din Europa ajunseser" la urec$ile celor din ;is$uv. David *en-)urion53 +i ;it&$aB 1a,in55 au fost printre cei care au participat la o !ntrunire la :aifa !n 5<=6. S-a convenit !n unanimitate ca supravieuitorii :olocaustului s" fie adu+i !n patria spiritual"# Eret& Israel (marele Israel). @imeni nu putea estima num"rul lor# dar toat" lumea a fost de acord c" sosirea refu iailor avea s" re!nvie confrunt"rile cu ara,ii - iar de data aceasta en le&ii aveau s" fie de partea acestora din urm". An lia a susinut mereu c" nu-i va primi pe supravieuitori !n 8alestina dup" !nfr%n erea lui :itler# pe motiv c" s-ar crea astfel un de&ec$ili,ru al populaiei. !ndemnul lui *en-'urion de a !m,un"t"i capacitatea serviciului secret a fost acceptat de toi cei pre&eni. ?rmau s" fie recrutai mai muli informatori. De asemenea# un serviciu de contra-spionaj tre,uia s" descopere evreii care cola,orau cu en le&ii +i s"-i "seasc" pe .comuni+tii evrei +i pe di&idenii care se ascund printre noi./ @oua unitate era cunoscut" su, numele de 1i ul :e di si era comandat" de un fost le ionar france& care lucra acum su, acoperire# ca +i comis voiajor. !n cur%nd# acesta avea s" miluiasc" femei c"s"torite cu ofieri ,ritanici# comerciani care f"ceau afaceri cu en le&iiL patroni de cafenele care !i aveau drept clieni. Dis-de-diminea"# criminalii erau adu+i !n faa curii mariale de campanie a :a ana$-uluiL cei vinovai erau fie ,"tui crunt fie executai pe dealurile Iudaice cu un lonte !n ceaf". Aceast" tactic" e precursoarea durit"ii pe care avea s" o aplice Mossad-ul. p%n" !n 5<=-# :a ana$-ul ad"u ase o unitate !ns"rcinat" cu procu-area de arme. 'ur%nd# armele din depo&itele secrete ale italienilor +i nemilor# capturate !n Africa de @ord dup" !nfr%n erea lui 1ommel# erau transportate ile al din De+ertul Sinai# din E ipt !n 8alestina# de c"tre soldaii evrei care luptau al"turi de aliai. Armele au fost transportate cu camioane vec$i si cu caravane de c"mile# si au fost depo&itate !n pustiu# !n pe+teri# acolo unde diavolul a !ncercat s"-l ademeneasc" pe lisus. O ascun&"toare era aproape de locul unde manuscrisele eseniene de la Marea Moart" a+teptau s" fie descoperite56. Dup" ce s-a terminat r"&,oiul# cu !nfr%n erea 9aponiei !n au ust 5<=-# evreii care serviser" !n unit"ile alianelor militare de spionaj au venit s"-+i pun" cuno+tinele !n sluj,a :a ana$-ului. 4oate

piesele erau a+e&ate la locul lor pentru a face fa" la ceea ce prev"&use *en-)urion - .r"&,oiul pentru independena noastr"./ Ktia c" inta avea s" fie bric"a# denumirea e,raic" pentru prima operaie de aducere din Europa a supravieuitorilor :olocaustului. Ea !nceput au venit cu sutele# apoi cu miile# si la urm" cu &ecile de mii. Muli !nc" mai purtau uniformele din la "rele de concentrare# fiecare avea un tatuaj cu un num"r de identificare dat de na&i+ti. 4recuser" *alcanii cu ma+ina sau cu trenul +i apoi str","tuser" Mediterana p%n" !n Israel. 4oate vasele disponi,ile fuseser" cump"rate sau !nc$iriate de a eniile umanitare evreie+ti din Statele ?nite# - de multe ori la preuri excesiveC nave de voiaj cu a,uri# nave de coast"# platforme pentru de,arcare pe plajele din @ormandia# vase fluvialeL orice putea pluti era ,un. @u se mai au&ise de o asemenea evacuare de la DunBerSue52# din 5<=3. !n a+teptarea supravieuitorilor# pe plajele dintre :aifa +i 4el-Aviv se aflau c$iar unii dintre ofierii ,ritanici care fuseser" transportai cu feri,otul !n An lia de la DunBerSue. Erau acolo pentru a duce la !ndeplinire ordinul uvernului lor de a-i ine la distan" pe supravieuitorii :olocaustului. Au fost +i conflicte ur%te# dar si situaii !n care soldaii# pro,a,il aduc%ndu-+i aminte de propria salvare# au trecut cu vederea c%te o ,arc" plin" cu refu iai care se c$inuiau s" ajun " la mal. *en-)urion a decis c" astfel de acte de compasiune nu erau de ajuns. Fenise timpul ca Mandatul s" se !nc$eie. Eucru posi,il doar prin for"# !n 5<=Q# acesta unise deja mi+c"rile secrete evreie+ti disparate. I&vor%t din neo,ositul spirit al celor care ajunseser" primii pe acel p"m%nt# ordinul de a se lansa o $eril" de r"&,oi !mpotriva en le. &ilor +i a ara,ilor a fost dat. Orice comandant evreu +tia c" aveau de a face cu o aciune foarte periculoas"C lupt%nd pe am,ele fronturi riscau s"-+i epui&e&e aproape toate resursele. 'onsecinele unei eventuale !nfr%n eri ar fi fost extrem de rave. *en-'urion a ordonat folosirea oric"ror mijloace. Au fost semnalate atrocit"i !n am,ele ta,ere. Evreii suspectai de cola,orare cu :a ana$-ul erau executai. Soldaii en le&i erau !mpu+cai iar ,ar"cile lor# ,om,ardate. Sate ar",e+ti erau incendiate. 4otul era f"cut cu o cru&ime care amintea de vremurile medievale. 8entru :a ana$# serviciul de spionaj era vital# m"car ca s" de&informe&e pentru a da impresia en le&ilor +i ara,ilor c" evreii aveau mult mai muli oameni dec%t puteau aduna. En le&ii s-au tre&it implicai !ntr-o v%n"toare de vr"jitoare# !n r%ndul forelor mandatate# moralul !ncepea s" scad". Statele ?nite au !ncercat s" !nc$eie o !nele ere !n prim"vara Iui 5<=<# !ndemn%nd Marea *ritanie s" accepte !n 8alestina 533 333 de supravieuitori ai :olocaustului. 'ererea a fost respins" si astfel luptele cr%ncene au continuat# !n sf%r+it# !n fe,ruarie 5<=H# Marea *ritanie a c"&ut de acord s" p"r"seasc" 8alestina p%n" la !nceputul lui mai 5<=># Din acel moment# @aiunile ?nite aveau s" se confrunte cu pro,lemele le ate de ceea ce urma s" devin" statul Israel. 1eali&%nd c" mai era nevoie de un ultim conflict cu ara,ii pentru a se asi ura c" nou formata naiune nu avea s" fie distrus" !nainte de !nfiinare# *en-)urion si comandanii s"i +tiau c" tre,uiau s" depind" !n continuare de un serviciu secret superior. Au fost o,inute informaii vitale despre moralul ara,ilor si fora lor militar". Spionii evrei plasai !n 'airo +i Amman au furat planurile de atac ale armatelor e iptene si iordaniene. '%nd a !nceput ceea ce s-a numit 1"&,oiul de Independen"# israelienii au do,%ndit victorii militare spectaculoase# !ns" *en-)urion +i-a mai dat seama c"# at%t timp c%t aveau s" dure&e luptele# eventualele victorii tre,uiau clasificate clar !n militare si politice. '%nd in cele din urm" victoria a avut loc !n 5<=<# aceast" divi&iune nu fusese !nc" ,ine sta,ilit" - ceea ce a dus la certuri !n cadrul serviciului israelian de informaii asupra responsa,ilit"ilor pe timp de pace. !n loc s" trate&e situaia cu preci&ia sa caracteristic"# *en-'urion# !n calitate de prim ministru al Israelului# a alc"tuit cinci servicii secrete care aveau s" opere&e !n ar" si !n str"in"tate. 'ele de peste ocean au luat modelul serviciilor ,ritanice si franu&e+ti. Acestea dou" se !nvoiser" deja s" cola,ore&e cu Israelul. S-a sta,ilit de asemenea un contact +i cu Oficiul Serviciilor Strate ice ale Statelor ?nite (OSS) din Gas$in ton prin intermediul +efului de contraspionaj din Italia# 9ames 9esus An leton. Ee "tura sa cu tinerii spioni israelieni avea s" joace un rol decisiv !n eventualele relaii care se puteau reali&a !ntre cele dou" servicii secrete.

4otu+i# !n ciuda !nceputului promi"tor pe care l-a avut# visul lui *en-'urion de a alc"tui o or ani&aie secret" inte rat" care s" lucre&e !n armonie s-a spul,erat o dat" cu !ncerc"rile naiunii care se lupta si ea# pentru identitate# !n timp ce mini+trii si oficialii luptau pentru putere +i ran uri !nalte# aspectele de ,a&" si cele mai importante erau l"sate de-o parte. Ea fiecare nivel erau ne!nele eri. 'ine tre,uia s" coordone&e strate ia eneral" a serviciuluiO 'ine tre,uia s" evalue&e informaiile neprelucrateO 'ine va recruta spioniO 'ine le va vedea mai !nt%i rapoarteleO 'ine va interpreta informaiile respective pentru liderii politici ai "riiO @ic"ieri lumele nu erau la fel de acide ca !ntre Ministerul Afacerilor Externe +i cel al Ap"r"rii# am%ndou" disput%ndu-+i dreptul de a opera !n str"in"tate. Isser :arel# pe atunci un t%n"r a ent# spunea despre cole ii s"i c" ace+tia .vedeau munca serviciului secret !ntr-o lumin" romantic" +i plin" de aventuri. Se credeau experi !n toate... +i c"utau s" se comporte precum spionii internaionali din filme# care se ,ucurau de faim" !n timp ce tr"iau !n um,ra unei linii ,ine trasate !ntre le e +i corupie./ !ntre timp oamenii continuau s" moar"# uci+i de ,om,ele si capcanele terori+tilor ara,i. Armatele Siriei# E iptului# Iordaniei si Ei,anului !nc" mai ameninau. Ea r%ndul lor# ara,ii erau ata s" lanse&e ji"ad-ul# r"&,oiul sf%nt. @ici o alt" naiune nu mai v"&use lumina &ilei !ntr-un mediu mai ostil ca cea a Israelului. 8entru *en-)urion# felul !n care era privit de popor ca un protector# a+a cum fuseser" mereu considerai marii lideri israelieni# era aproape un sentiment mesianic. Dar +tia c" nu era profet ci numai un lupt"tor !nd%rjit care c%+ti ase 1"&,oiul de Independen" !mpotriva ara,ilor# si aceasta cu fore com,inate care le dep"+eau de 63 de ori pe cele de care dispunea. @u se mai !nf"ptuise un triumf asem"n"tor de c%nd David !i !nfr%nsese pe 'oliat +i pe 0ilisteni. 'u toate acestea# inamicul nu d"duse ,ir cu fu iii. Devenise mai inteli ent si cu mult mai nemilos. Eovea asemenea unui $o# pe timp de noapte# uci %nd f"r" mustr"ri de con+tiin"# !nainte s" dispar" f"r" urm". 4imp de = ani lun i# rivalitatea# scandalurile si vor,ele t"ioase au fost ceva o,i+nuit la !nt%lnirile pre&idate de *en-'urion# la care acesta !ncerca s" re&olve pro,lemele din cadrul serviciului secret. ?n promi"tor plan lansat de Ministerul Afacerilor Externe# acela de a folosi un diplomat france& ca spion !n 'airo# a fost respins de Ministerul Ap"r"rii. Froia s"-+i foloseasc" proprii oameni. Ofierul t%n"r trimis !n E ipt# f"r" experien" !n domeniul muncii de spionaj# a fost prins !n c%teva s"pt"m%ni de a enii serviciului e iptean de securitate. S-a aflat c" a enii israelieni din Europa lucrau pe piaa nea r" pentru a-+i finana munca din cau&a ,u etului oficial insuficient alocat pentru activit"ile de spionaj# !ncerc"rile de recrutare a forelor dru&e din Ei,an s-au !nc$eiat atunci c%nd a eniile secrete israeliene rivale n-au c"&ut de acord asupra modului !n care ace+tia aveau s" fie folosii. De o,icei# planurile randioase erau distruse de suspiciuni mutuale. 8este tot era numai am,iie oar,". Oamenii momentului - ministrul israelian de externe# +eful de stat major# am,asadorii - se luptau pentru impunerea supremaiei serviciului lor favorit. ?nul vroia ca inta s" fie acumularea de informaii politice si economice. ?n altul era de p"rere c" spionajul tre,uia s" se ocupe strict de puterea militar" a inamicului. Am,asadorul din 0rana a insistat ca serviciul secret s" opere&e a+a cum f"cuse 1e&istena france&" !n cel de-al doilea r"&,oi mondial# cu mo,ili&area fiec"rui evreu din ar". Am,asadorul de la Gas$in ton vroia s"-+i proteje&e spionii cu o acoperire diplomatic" +i .s"-i inte re&e !n munca de rutin" a am,asadei# pentru a-i sc"pa astfel de orice suspiciune./ Am,asadorul de la *ucure+ti vroia ca spionii lui s" ia modelul ()*-ului +i fie la fel de duri. Am,asadorul de la *uenos Aires a cerut ca a enii / se concentre&e pe rolul *isericii catolice !n a-i ajuta pe na&i+ti s" se sta,ileasc" !n Ar entina. *en-)urion a ascultat r",d"tor fiecare propunere !n parte. Intr-un t%r&iu# la 6 martie 5<-5# i-a c$emat pe +efii celor - a enii de spionaj la el !n ,irou. Ee-a comunicat c" inteniona s" includ" activit"ile serviciilor secrete israeliene din str"in"tate !ntr-o nou" a enie numit" :a Mossad le 4eum# .Institutul pentru 'oordonare./ Acesta urma s" ai," un ,u et iniial de 63 333 de lire israeliene# din care - 333 urmau s" fie folosite pentru .misiuni speciale# dar numai cu

acordul meu./ @oul serviciu !+i va selecta personalul dintre an ajaii a eniilor secrete deja existente# !n activit"ile de &i cu &i# noua a enie se va numi exclusiv Mossad. .8entru toate scopurile administrative si politice#/ Mossad-ul se va afla su, jurisdicia Ministerului de Externe. 'u toate acestea# din ec$ipa sa vor face parte ofieri de la conducerea superioar" a celorlalte or ani&aii din cadrul serviciului secret israelianC S$in *et# securitate intern"L Aman# spionaj militar# spionaj aerian si spionaj naval. 0uncia ofierilor va fi de a ine Mossad-ul informat !n le "tur" cu cerinele exacte ale .clienilor./ !n ca&ul ne!nele erilor le ate de misiuni# pro,lemele vor fi de&,"tute !n ,iroul primului ministru. *en-)urion a explicat totul !n stilul s"u direct caracteristic. .Fei da Mossad-ului lista voastr" de cump"r"turi. Mossad-ul va procura apoi ,unurile cerute. @u e trea,a voastr" s" +tii de unde le-au procurat sau c%t s-a pl"tit pentru ele./ *en-)urion avea s" se comporte ca un comitet de suprave $ere al noului serviciu# !ntr-o not" adresat" primului director eneral al serviciului# 1euven S$iloa$# primul ministru a ordonat ca .Mossad-ul s" lucre&e su, suprave $erea mea# s" acione&e conform instruciunilor mele si s" m" in" !n permanen" la curent cu tot ceea ce se !nt%mpl"./ 1e ulile de ,a&" fuseser" sta,ilite. Ea dou"&eci de ani dup" ce acei evrei se adunaser" la Ierusalim !ntr-o noapte de septem,rie din 5<6< s" discute despre importana vital" a unui serviciu secret care s" previn" viitoarele atacuri ara,e# urma+ii lor!ntemeiaser" un serviciu care avea s" devin" cel mai temut din lume. @a+terea Mossad-ului# ca +i cea a statului Israel de altfel# a fost oricum# numai u+oar" nu. Serviciul a pus m%na pe un sindicat secret din IraB# care activa de c%iva ani su, controlul Departamentului 8oli. tic al 0orelor de Ap"rare din Israel. 7inta principal" a sindicatului era de a penetra e+alonul superior al armatei iraBiene si s" conduc" o reea clandestin" de emi rare pentru a-i scoate din ar" pe evreii iraBieni si de a-i aduce !n Israel. !n mai 5<-5# la exact < s"pt"m%ni dup" ce *en-'urion a semnat ordinul de creare al Mossad-ului# spionii iraBieni au atacat ,rusc sindicatul. Doi a eni israelieni au fost arestai# !mpreun" cu &eci de ara,i +i de evrei iraBieni mituii s" conduc" reeaua de emi rare care se !ntindea de-a lun ul Orientului Mijlociu. Dou"&eci si opt de persoane au fost acu&ate de spionaj. Am,ii a eni au fost condamnai la moarte# 5H au primit sentine pe via"# iar restul au fot eli,erai .ca exemplu al onestit"ii justiiei iraBiene./ 'ei doi a eni Mossad au fost ulterior eli,erai dintr-o !nc$isoare iraBian" unde fuseser" crunt torturai# !n sc$im,ul unei sume su,staniale depuse !ntr-o ,anc" elveian" pe numele ministrului iraBian de interne. ?n alt $inion a urmat la scurt timp. Spionul Departamentului 8olitic din 1oma# 4$eodore )ross# lucra acum pentru Mossad. !n ianuarie 5<-6# Isser :arel# pe atunci +eful S$in *et# serviciul intern de securitate al Israel-ului# a primit .dove&i incontesta,ile c" )ross era a ent du,lu# pl"tit de serviciul secret e iptean. :arel s-a $ot"r%t s" mear " la 1oma# unde l-a convins pe )ross s"-l !nsoeasc" !napoi la 4elAviv# spu-n%ndu-i c" urma s" fie promovat !n S$in *et. )ross a fost judecat !n secret# "sit vinovat si condamnat la 5- ani. Moare !n !nc$isoare. @efericit# 1euven S$iloa$ !+i d" demisia ca un om care e+uase. Este !nlocuit de :arel# care r"m%ne conduc"torul Mossad-ului timp de 55 ani# conducere !nc" nee alat". Mem,rii conducerii care l-au primit la sediul Mossad-ului !n acea diminea" de septem,rie# !n 5<-6# nu au fost prea impresionai de apariia fi&ic" a lui :arel. A,ia dac" m"sura 5#-3 m# avea urec$i cl"p"u e si vor,ea cu un puternic accent europeanL familia lui emi rase din Eituania !n 5<23. :ainele !i erau mototolite# de parc" ar fi dormit !m,r"cat. 8rimele cuvinte adresate an ajailor au fostC .4recutul a fost. @u se mai face re+eli. Fom mer e mai

departe !mpreun". @u vor,im dec%t cu ai no+tri./ :arel a !nceput s" fie iu,it de c"tre an ajaii s"i demorali&ai. A c"l"torit !n secret !n "ri ara,e ostile pentru a or ani&a personal reelele Mossad-ului. A intervievat pe toi cei care vroiau s" se al"ture serviciului# !i c"uta pe cei care# la fel ca si el# aveau un trecut Bi,,ut&. .Oamenii de enul "sta ne cunosc du+manul/ i-a spus unui !ndrum"tor care i-a pus tactica su, semnul !ntre,"rii. .Ei tr"iesc aproape de ara,i. Au !nv"at nu numai s" %ndeasc" precum ei ,a c$iar s" o fac" mai repede./ 1",darea dar si accesele de m%nie ale lui :arel erau ,ine cunoscuteL loialitatea fa" de cei din su,ordinea sa a devenit la fel de renumit". 4oi cei din afara cercului s"u !nc$is erau privii cu suspiciunea de a fi .oportuni+ti lipsii de scrupule./ @u avea nimic de-a face cu persoane pe care le considera .,i oi care po&au drept naionali+ti# mai ales din punct de vedere reli ios./ !+i ar"ta din ce !n ce mai mult aversiunea fa" de evreii ortodoc+i. Erau c%iva din ace+tia +i !n uvernul lui *en-)urion care au ajuns s" nu-i plac" deloc pe Isser :arel# c"ut%nd apoi o cale s"-l !nl"ture# !ns" +iretul +ef Mossad a f"cut tot ce a putut s" se in" aproape de un alt Bi,,ut&niB# primul ministru. A ajutat faptul c" acum aciunile Mossad vor,eau de la sine. A enii lui :arel contri,uiser" la succesul conflictelor din Sinai !mpotriva e iptenilor. Avea spioni plasai !n fiecare capital" ara,"# care asi urau un flux continuu de informaii nepreuite. O alt" lovitur" a ven it c%nd a c"l"torit la Gas$in ton !n 5<=- pentru a-l !nt%lni pe Allen Dulles# care tocmai preluase conducerea 'IA. :arel i-a d"ruit vec$iului spion un pumnal pe care erau ravate cuvintele lui DavidC .)ardianul Israelului nu se odi$ne+te +i nu doarme niciodat"./ Dulles a replicatC .8utei conta pe mine./ Aceste cuvinte au creat un parteneriat !ntre Mossad si 'IA. Dulles a aranjat ca Mossad-ul s" ai," ec$ipament de ultim" or"C dispo&itive de ascultat si de reperat# camera cu telecomand" +i o serie de accesorii despre care :arel a recunoscut c" nu mai au&ise niciodat". 'ei doi au mai format de asemenea primul .canal de SOS/ care f"cea le "tura !ntre cele dou" servicii# +i prin care acestea puteau comunica prin telefon pe cale si ur" !n ca&ul vreunei ur ene. 8rin acest canal se evitau efectiv le "turile diplomatice normale# spre p"rerea de r"u a Departamentului de Stat +i al Ministerului de Externe israelian. !n 5<Q5# :arel a pus la cale operaiunea de a aduce !n ar" mii de evrei marocani. ?n an mai t%r&iu# neo,ositul +ef Mossad se afla !n sudul Sudanului unde-i ajuta pe re,elii pro-israelieni !mpotriva re i mului# !n acela+i an l-a ajutat pe 1e ele :aile Selassie al Etiopiei s" !n",u+e un puci. Monar$ul fusese mult timp un aliat al Israelului. !ns" acas"# evreii ortodoc+i din ca,inet deveneau din ce !n ce mai "l" io+i# pl%n %ndu-se c" Isser :arel devenea sup"r"tor de autoritar +i din ce !n ce mai indiferent fa" de sensi,ilit"ile lor reli ioase# c" era un om care nu asculta de nimeni +i care aspira pro,a,il c$iar la cea mai !nalt" funcie de stat. 'um *en)urion avea urec$i !n toate p"rile# relaiile dintre el si :arel s-au mai r"cit. De unde la !nceput !i d"duse lui :arel m%n" li,er"# acum !i cerea rapoarte despre cele mai mici detalii ale operaiunilor. Eui :arel nu-i pl"cea s" simt" laul str%n %ndu-se# !ns" nu a spus nimic. 'ampania !mpotriva sa !ncepuse s" se intensifice. !n fe,ruarie 5<Q6# insinu"rile s-au unit asupra sorii unui ,"ieel de opt ani# 9oselle Sc$umac$er. !n urm" cu doi ani# copilul fusese r"pit de o sect" ultra-ortodox". *unicul din partea matern" a ,"iatului# @a$man S$tarBes# era mem,ru al sectei @eturei (arta# .)ardienii Ridurilor Ierusalimului./ Era suspectat de complicitate la r"pire. De+i poliia c"utase peste tot# nu se +tia nimic despre locul unde putea fi copilul. @a$man a fost !nc$is pentru puin timp c%nd a refu&at s" coopere&e cu investi atorii. Evreii ortodoc+i l-au transformat pe ,"tr%n !ntr-un martirL mii de oameni au demonstrat cu pancarde# spun%nd c" *en-)urion nu se deose,ea cu nimic de na&i+ti dac" ," ase la !nc$isoare un ,"tr%n. @a$man a fost eli,erat pe .ca& de ,oal"/. 8rotestele au continuat.

Sf"tuitorii politici ai lui *en-)urion l-au averti&at c" din cau&a celor !nt%mplate risc" s" piard" urm"toarele ale eri. *a c$iar mai mult# !n ca&ul unui eventual r"&,oi cu ara,ii# unele dintre rupurile ortodoxe !i puteau susine pe ace+tia. Motivat# primul ministru l-a c$emat +i a ordonat Mossad-ului s"-l "seasc" pe ,"iat. :arel s-a opus ustin%nd c" serviciul nu se ocupa cu a+a ceva. 'um avea s" declare ulteriorC Atmosfera se r"cise complet. Mi-a repetat c" !mi d"dea un ordin# l am r"spuns c" tre,uia s" citesc m"car dosarul poliiei. 8rimul ministru mi-a spus c" aveam o or" la dispo&iie./ Dosarul era mare# !ns" !n timp ce-l citea# lui :arel i-a venit o idee -dreptul ca p"rinii s"-+i poat" cre+te copiii f"r" s" fie constr%n+i de vreo credin" reli ioas" extrem". 9oselle se n"scuse !n martie 5<-2 ca fiu al lui Art$ur si al Idei Sc$umac$er. Din cau&a pro,lemelor financiare# ,"iatul a fost trimis s" locuiasc" !mpreun" cu ,unicul la Ierusalim. 'opilul s-a tre&it acolo !ntr-o enclav" reli ioas"# i&olat spiritual de restul ora+ului. 4reptat# @a$man i-a f"cut cunoscute nepotului le ile sectei. '%nd p"rinii ,"iatului au venit !n vi&it"# @a$man i-a criticat aspru pentru atitudinea lor reli ioas" li,ertin". *"tr%nul f"cea parte dintr-o eneraie pe care credina o ajutase s" supravieuiasc" :olocaustului. 0iica si inerele l u i @a$man simeau nevoia s" se inte re&e !n t%n"ra eneraie. Astfel# destul de des# ru "ciunile ajun eau pe locul doi pe lista lor de priorit"i. 8lictisii de criticile permanente ale lui @a$man# p"rinii lui 9oselle i-au cerut ,"iatul !napoi. *unicul s-a !mpotrivit# spun%nd c" mutarea lui ar !nsemna !ntreruperea vieii de ru "ciune care i-ar servi ,"iatului mai t%r&iu. Se certaser" destul de r"u. Apoi# la urm"toarea vi&it" !n Ierusalim# 9oselle disp"ruse. Fec$ii evrei si cei ortodoc+i s-au le at de incident pentru a scoate !n eviden" pro,lema care continua s" !mpart" naiunea# si care era exemplificat" de 8artidul Muncitoresc al lui *en-)urion# !n stare s" supravieuiasc" la putere numai prin unirea mai multor rupuri parlamentare reli ioase# !n sc$im,# aceste rupuri au o,inut mai multe concesii de la strictele le i ortodoxe# !ns" voiau !n permanen" mai mult. Evreii li,erali cereau ca 9oselle s" fie redat familiei. Dup" ce a citit dosarul# Isser :arel i-a spus lui *en-)urion c" va mo,ili&a resursele Mossad-ului. A alc"tuit o ec$ip" format" din =3 de a eni ca s"-l "seasc" pe ,"iat. Muli dintre ei s-au opus operaiunii# %ndind c" astfel le era irosit talentul. El i-a f"cut s" tac" numai prin c%teva cuvinteC .De+i aciunea nu se ridic" la nivelul nostru# aceasta r"m%ne totu+i foarte important". Si e important" din punct de vedere social si reli ios. Este important" pentru c" e !n joc presti iul si autoritatea uvernului. Este important" pentru cau&ele umane pe care le include./ !n primele s"pt"m%ni de investi aii# ec$ipa descoperea c%t de inci-tant" avea s" fie operaiunea. ?n viitor cap S$in *et# pe atunci a ent Mossad## si-a l"sat perciunii s" creasc" precum ultra-ortodoc+ii si a !ncercat s" li se al"ture. @u a reu+it. ?nui alt a ent i s-a cerut s" suprave $e&e o scoal" evreiasc". A fost descoperit dup" c%teva &ile. ?n al treilea a ent a !ncercat s" se al"ture unui rup de jelitori $asidici ce c"l"toreau la Ierusalim s"-+i !n roape o rud". A fost repede demascat c%nd n-a fost !n stare s" recite corect ru "ciunile. Aceste e+ecuri l-au !nt"r%tat +i mai mult pe :arel. A spus ec$ipei c" era si ur de faptul c" ,"iatul nu mai era !n Israel ci undeva !n Europa sau c$iar mai departe. :arel a mutat sediul operaiunii !ntr-o ascun&"toare din 8aris. De acolo si-a trimis oameni !n fiecare comunitate ortodox" din Italia# Austria# 0rana +i Marea *ritanie. '%nd nici a+a nu a aflat nimic# si-a trimis a enii !n America de Sud si Statele ?nite. Investi aiile au continuat s" fie animate de ni+te episoade ciudate. Rece a eni Mossad au !nceput s" mear " la sluj,ele de diminea" dintr-o sina o " din su,ur,ia londone&" :endon. 'on re aia furioas" a c$emat poliia s"-i areste&e pe .impostorii reli io+i/ dup" ce# !n timpul unor ,"t"i# li se de&lipiser" ,"r,ile. A enii au fost apoi eli,erai !n secret# la intervenia am,asadorului Israelului. ?n respectat ra,in ortodox a fost invitat la 8aris su, pretextul c" o familie ,o at" !l vroia pe acesta s" oficie&e o circumci&ie. A fost a+teptat la aeroport de doi ,"r,ai !m,r"cai !n $aine +i p"l"rii ne re#

so,re# de evrei ortodoc+i. Erau a eni Mossad. 1aportul lor a avut o tent" de umor ne ru. .A fost dus la un ,ordel din 8lace 8i alle# iar el $a,ar n-avea unde intrase. Dou" prostituate# pe care ie pl"tisem !n preala,il# au ap"rut imediat si s-au aruncat !n ,raele lui. l-am foto rafiat cu un 8olaroid si apoi i-am ar"tat po&ele# amenin%ndu-l c" le vom ar"ta con re aiei dac" nu ne spune unde era ,"iatul. 8%n" la urm" ne-a convins c" nu avea nici cea mai mic" idee# a+a c" am distrus po&ele !n faa lui./ alt ra,in# S$ai 0reAer# a intrat !n vi&orul lui Isser :arel care continua s" scormoneasc" !n lumea evreilor ortodoc+i. 1a,inul a fost idenficat de a enii Mossad !n timp ce c"l"torea !ntre 8aris si )eneva. dup" ce s-au convins# dup" intero atorii ri uroase# c" si de data asta urm"riser" o pist" fals"# :arel a ordonat ca 0reAer s" fie reinut !n ascun&"toarea Mossad din Elveia p%n" la terminarea c"ut"rilor. :arel se temea c" ra,inul ar fi alertat comunitatea ortodox". A ap"rut apoi o alt" pist" promi"toare. Se numea Madeleine 0rei# fiica unei familii aristocratice france&e si eroin" a 1e&istenei france&e !n cel deal doilea r"&,oi mondial. Madeleine salvase un mare num"r de copii evrei de la deportarea !n la "rele de concentrare. Dup" r"&,oi se convertise la iudaism. Ferific"rile au dovedit c" venea periodic !n Israel# petrec%ndu-si timpul cu mem,rii sectei @eturei (arta# si c" !l !nt%lnise pe ,unicul lui 9oselle de mai multe ori. ?ltima sa vi&it" avusese loc cam !n acela+i timp cu r"pirea ,"iatului. De atunci Madeleine nu se mai !ntorsese !n Israel. In au ust 5<Q6# a enii Mossad au reperat-o la ie+irea din 8aris. '%nd s-au pre&entat# aceasta i-a atacat fi&ic. ?nul dintre a eni l-a c$emat pe Isser :arel. Acesta i-a explicat lui Madeleine .marea nedreptate/ care fusese f"cut" p"rinilor lui 9oselle. Aveau dreptul moral de a-+i cre+te fiul a+a cum vroiau. @ici un p"rinte nu ar tre,ui s" fie privat de acest drept. Ins" franu&oaica susinea !n continuare c" nu +tia nimic despre 9oselle. :arel a v"&ut c" oamenii s"i o credeau. l-a cerut pa+aportul. Su, foto rafia sa era cea a fiicei sale. A cerut unui a ent s"-i aduc" o po&" cu 9oselle. 4r"s"turile fi&ice ale celor doi copii erau aproape identice. :arel a sunat la 4el-Aviv. .Aveam tot ce-mi tre,uia# de la am"nunte despre viaa amoroas" din facultate +i p%n" la deci&ia de a se al"tura mi+c"rii ortodoxe dup" ce a renunat la reli ia catolic". M-am !ntors la Madeleine +i i- am spus# de parc" as fi +tiut totul# c"-l vopsise ,lond pe ,"iat ca s"-l de $i&e&e# +i c"-l r"pise din Israel. A ne at !ns" totul. I-am spus c" tre,uie s" !nelea " faptul c" viitorul "rii pe care o iu,ea era !ntr-un 4iare pericol# c" pe str"&ile Ierusalimului oamenii pe care ea-i iu,ea aruncau cu pietre unii !n alii. 'u toate acestea# a refu&at s" recunoasc" ceva. l-am spus c" ,"iatul avea o mam" care-l iu,ea la fel de mult curn ea !i iu,ise pe toi acei copii pe care-i ajutase !n al doilea r"&,oi mondial./ 4rea,a cu aducerea aminte a funcionat. Dintr-o dat"# Madeleine a !nceput s" explice cum a ajuns la :aifa cu vaporul# ca turist" ce venea s" vi&ite&e Israelul. 8e vas s-a !mprietenit cu o familie de emi rani care avea un copil de v%rsta lui 9oselle. '%nd au ajuns la :aifa# Madeleine a trecut pe l%n " ofierul de imi r"ri cu copilul de m%n"# iar acesta l-a trecut !n re istru ca fiind al ei. O s"pt"m%n" mai t%r&iu# exact su, nasul poliiei israeliene# franu&oaica s-a !m,arcat !ntr-un avion pentru Ruric$ !mpreun" cu .fiica sa./ Madeleine !l convinsese c$iar pe 9oselle s" se !m,race !n $aine de feti" si s" se vopseasc" ,lond. 8entru un timp# ,"iatul a frecventat un internat ortodox din Elveia unde preda ra,inul S$ai 0reAer. Apoi Madeleine a &,urat cu ,"iatul la @eN ;orB# unde l-a plasat pe acesta la o familie ai c"rei mem,ri f"ceau parte din secta @eturei (arta. :arel nu mai avea dec%t o sin ur" !ntre,areC .Frei s"-mi dai numele si adresa familieiO/ A urmat un moment de lini+te !nainte ca Madeleine s" spun" calmC .Eocuie+te la num"rul 5 6Q pe strada 8enn# !n *rooBlAn# @eN ;orB. E cunoscut su, numele de ;anBale )ertner./ 8entru prima dat" de c%nd se cunoscuser"# :arel a &%m,it. .Mulumesc Madeleine. As vrea s" te felicit oferindu-i o sluj," !n cadrul Mossad-ului. 4alentul t"u ar fi de ajutor Israelului./ Madeleine a refu&at. A enii Mossad au &,urat la @eN ;orB. Acolo !i a+tepta o ec$ip" 0*I# autori&at" de 1o,ert (ennedA#

ministrul 9ustiiei Statelor ?nite# s" coopere&e. Acesta fusese ru at personal de *en-)urion s"-i ajute. A enii s-au dus direct la adresa dat". Ee-a desc$is doamna )ertner. A enii au dat ,u&na !n cas". !n"untru# soul ei se ru a. E%n " el era un ,"ietei palid# cu !armul$e pe cap si cu dou" +uvie c%rlionate# !nc$ise la culoare# care !i !ncadrau faa. .*un" 9oselle. Am venit s" te ducem acas"#/ i-a spus !ncet unul dintre a enii Mossad. 4recuser" > luni de c%nd Mossad-ul !ncepuse c"ut"rile. Se c$eltuise aproape un milion de dolari americani pentru operaiune. !ntoarcerea acas" a lui 9oselle n-a sc$im,at cu nimic divi&iunea reli ioas" din ar". )uvernele urm"toare aveau s" se clatine si s" se pr",useasc" dup" dorina micilor rup"ri ultra-ortodoxe alese de (nesset. De+i a avut succes !n "sirea ,"iatului# Isser :arel s-a !ntors !n Israel pentru a da piept cu un nou critic dur# eneralul Meir Amit# noul +ef al serviciului militar secret al Aman-ului. '%nd tocmai !ncepuse s" se !nelea " cu predecesorul lui# se afla acum pe punctul de a primi critici aspre de la Amit cu privire la operaiunea de salvare a lui 9oselle. Amit# un foarte ,un comandant# se !mprietenise cu *en-)urion !n peisajul politic sc$im,"tor al Israelului# l-a spus primului ministru c" :arel .irosise resursele/# si c" !ntrea a operaiune nu a ar"tat dec%t c" +eful serviciului secret era cam de mult !n funcie. ?it%nd c" el !l !ns"rcinase cu operaiunea# *en-)urion a fost de acord. Ea 6- martie 5<Q2# o,osit de prea multe s"pt"m%ni de critici si certuri# Isser :arel si-a dat demisia la v%rsta de -3 de ani. Oameni !n toat" firea erau impresionai p%n" la lacrimi !n timp ce-i str%n eau m%na si-l conduceau afar" din sediul Mossad. 'u toii +tiau c" o perioad" important" a luat sf%r+it. Ea c%teva ore# un ,"r,at !nalt si suplu# cu alur" de actor# intra repede si si ur !n cl"direC Meir Amit preluase conducerea. 'u toii +tiau ce sc$im,"ri radicale aveau s" se produc". Ea numai 5- minute dup" ce s-a instalat !n noul ,irou# liderul Mossad a c$emat +efii departamentelor# !n timp ce !i examina ace+tia st"teau !n faa lui !n picioare# !n rup. Apoi vor,i cu acea voce t"ioas" care a lansat nenum"rate atacuri terestre. @u aveau s" mai ai," loc operaiuni de salvare a copiilor pierdui. )ata cu amestecurile politice nejustificate# !i va ap"ra pe fiecare de critica celor din exterior# !ns" nimic nu le putea salva sluj,ele dac" nu se dovedeau demni de el. Se va &,ate pentru ca ,u etul ap"r"rii s" le aloce mai muli ,ani pentru ec$ipament de ultim" or". Dar asta nu !nsemna c" avea s" uite de cel mai de pre lucru pe carel punea /mereu pe primul planC "umint# arta adun"rii de informaii secrete. Froia ca Mossad-ul s" excele&e !n domeniu. An ajaii au descoperit c" lucrau pentru un om pentru care munca de &i cu &i repre&enta fundamentul anilor ce aveau s" vin". Ac$i&ij a de te$nolo ie militar" se !ncadra !n aceast" cate orie. Ea puin timp dup" ce Meir Amit a preluat conducerea# un ,"r,at care s-a pre&entat drept .Salman/ a intrat !n am,asada israelian" de Ta 8aris cu o propunere uimitoare. 8entru un milion de dolari# acesta aranta c" poate face rost de ceea ce era pe atunci cel mai secret aparat de &,or din lume# MI'-ul 65 al ru+ilor. Salman si-a !nc$eiat uimitoarea ofert" f"cut" unui diplomat israelian# cu o cerere ciudat". .4rimitei pe cineva la *a dad# sunai la num"rul acesta# si cerei cu 9osep$. Si s" avei pre "tii un milion de dolari./ Diplomatul a trimis raportul re&identului Batsa din am,asad". Era unul dintre aceia care !+i p"straser" postul !n ciuda sc$im,"rilor care avuseser" loc dup" venirea lui Meir Amit. (atsa a trimis raportul la 4el-Aviv# !mpreun" cu num"rul de telefon dat de Salman. 4imp de mai multe &ile Meir Amit a c%nt"rit cu rij" informaiile. Salman putea fi un escroc sau un ne,un# sau putea c$iar s" fac" parte dintr-un plan iraBian de a !ntinde o curs" unui a ent Mossad. Era un pericol real ca ali Batsa care lucrau su, acoperire !n IraB s" fie compromi+i# !ns" %ndul de a pune m%na pe un MI' 65 era ire&isti,il. 'apacitatea re&ervoarelor de com,usti,il# altitudinea p%n" la care se ridica# vite&a pe care o atin ea# armamentele din dotare si manevra,ilitatea !l f"cuser" cea mai ,un" arm" aerian" din lumea ara,". '"peteniile aviaiei militare israeliene ar fi dat ,ucuro+i milioane numai s" arunce o

privire pe sc$ia unui MI'# ca s" nu mai vor,im de unul adev"rat. Meir Amit a adormit cu %ndul la el. .M-am tre&it cu %ndul la el. M" %ndeam la el su, dus si !n timp ce-mi luam cina. M" %ndeam la el de c%te ori aveam un moment li,er. S" ii pasul cu sistemul de armament avansat al inamicului este o prioritate a oric"rui serviciu secret. Iar s" pui m%na pe a+a ceva nu se !nt%mpl" aproape niciodat"./ 8rimul pas a fost trimiterea unui a ent la *a dad. Acesta urma s" se dea drept en le& si s" ai," un nume autentic - )eor e *aconC .@imeni n-ar crede c" un evreu ar putea s" ai," un astfel de nume./ *acon tre,uia s" c"l"toreasc" d%ndu-se drept director de v%n&"ri al unei companii londone&e care vindea ec$ipamente radiolo ice medicale. A ajuns la *a dad cu o curs" a Einiilor Aeriene IraBiene# aduc%nd cu el mai multe cutii cu mostre de ec$ipament si demonstr%nd c" mai "oase de ,a aj v%n&%nd c%teva aparate pe la spitale. Ea !nceputul celei de-a doua s"pt"m%ni de la sosirea sa# *acon a sunat la num"rul e care-l d"duse Salman. 1apoartele c"tre Mossad conineau descrieri c%t se poate de reale. Am sunat de fiecare dat" de la un telefon pu,lic din $olul $otelului. Erau astfel mai puine +anse ca telefonul s" fie ascultat dec%t dac" as fi sunat din camer". Mi s-a r"spuns imediat la telefon. O voce m-a !ntre,at !n lim,a farsi cine era la telefon. Am r"spuns !n en le&"# cer%ndu-mi scu&e pentru re+eal". Apoi vocea a !ntre,at tot !n en le&" cine era la telefon. Am spus c" eram un prieten de-a lui 9osep$. Era cineva acolo cu un astfel de numeO Mi s-a r"spuns s" a+tept. Am cre&ut c" poate puneau telefonul su, urm"rire +i c" p%n" la urm" era o curs". Apoi am au&it o voce de intelectual care mi-a spus c" se numea 9osep$ +i c"-i p"rea ,ine c" d"dusem telefon. Apoi m-a !ntre,at dac" eram familiari&at cu 8arisul. M-am %nditC 'ontactD/ *acon a fost de acord s" se !nt%lneasc" !ntr-o cafenea a doua &i la pr%n&. Ea ora sta,il i"# un ,"r,at s-a pre&entat# &%m,ind# ca fiind 9osep$. 0aa !i era foarte ridat"# iar p"rul al,. 1aportul de mai t%r&iu al a entului a reflectat !nc" o dat" atmosfera ciudat" din acel momentC .9osep$ mi-a spus c%t de !nc%ntat era s" m" vad"# de parc" a+ fi fost nu +tiu ce rud" !ndep"rtat" pe care a+tepta de mult s" o vad". Apoi a !nceput s" vor,easc" despre vreme +i despre c%t de mult sc"&use calitatea oferit" de astfel de cafenele. @u-mi &iceam !n sinea mea dec%t c" m" aflam !ntr-o ar" ostil"# al c"rei serviciu secret m-ar omor! cu si uran" dac" ar avea oca&ia# iar eu !l ascultam pe un mo+ cum delirea&". M-am asi urat c"# oricare ar fi fost le "tura lui cu Salman din 8aris# 9osep$ nu era si ur un spion iraBian. Asta m-a calmat# l-am spus c" prietenii mei erau foarte interesai de marfa de care prietenul lui vor,ise. Mi-a r"spunsC .Salman e nepotul meu care locuie+te la 8aris. E c$elner mtr-o cafenea. 4oi c$elnerii ,uni au plecat din ara asta./ Apoi 9osep$ s-a aplecat peste mas" +i mi-a spusC .Ai venit pentru MI)O 8ot s" aranje& eu afacerea. Dar te va costa un milion de dolariD/ 8ur +i simplu. *acon +i-a dat seama c" poate p%n" la urm"# 9osep$ era mai mult dec%t p"rea. Avea ceva care inspira !ncredere. Dar c%nd a !nceput s"-i pun" !ntre,"ri# ,"tr%nul a dat din cap. .@u aici. 'ineva ar putea asculta./ Au sta,ilit s" se !nt%lneasc" a doua &i pe o ,anc" dintr-un parc fA apropierea c"ruia trecea fluviul Eufrat care str","tea ora+ul# !n noaptea aceea# *acon a dormit foarte puin# %ndindu-se dac"# p%n" la urm" nu era ademenit !ntr-o curs"# dac" nu !ntins" de serviciul secret iraBian atunci de ni+te escroci vicleni care-l foloseau pe 9osep$ ca paravan. !nt%lnirea de a doua &i a revelat ceva mai mult despre trecutul T?j 9osep$ si motivele sale. 8rovenea dintr-o familie s"rac" de evrei iraBieni. De copil fusese an ajat ca servitor !n casa unor cre+tini maronii din *a dad. Apoi# dup" 23 de ani de serviciu loial# a fost dintr-o dat" dat afar" si acu&at pe nedrept c" furase m%ncare. A+a c"# tocmai c%nd !mplinea -3 de ani# s-a tre&it aruncat pe str"&i. 8rea ,"tr%n ca s" se an aje&e din nou# a tr"it dintr-o pensie modest". A mai !ncercat de asemenea s"-+i "seasc" rudele evreie+ti. A vor,it despre aceasta cu sora lui# v"duv"# M%nu# al c"rei fiu pe nume Munir era pilot !n aviaia iraBian". M%nu a recunoscut c" +i ea !+i dorea foarte mult s" mear " !n Israel. Dar cum ar fi putut s" o fac"O @umai dac" suflau o vor," riscau s" intre !n !nc$isoare. Iar s" lase rude !n ar"# asta ar fi !nsemnat ca autorit"ile s" le fi pedepsit sever# poate c$iar s" le ucid". Si de unde ar fi f"cut rost de ,aniO M%nu a oftat +i a spus c" nu era dec%t un vis imposi,il. !ns" !n mintea lui 9osep$# ideea !ncepea s" prind" r"d"cini. Ea cin"# Munir povestea deseori cum

comandantul s"u se l"uda c" Israelul ar pl"ti o avere pentru un MI' ca cel pe care-l pilota el# .poate c$iar si un milion de dolari americani# unc$iule 9osep$./ Suma !ncepuse s"-l fascine&e pe 9osep$. 'u ace+ti ,ani ar fi putut s" mituiasc" autorit"ile# s" or ani&e&e un plan de sc"pare. 'u at%ia ,ani ar fi putut s"-+i scoat" toat" familia din IraB. 'u c%t se %ndea mai mult la plan# cu at%t i se p"rea mai posi,il. Munir !+i iu,ea mamaL ar fi f"cut orice pentru ea c$iar +i s" fure avionul pentru un milion de dolari. Si astfel 9osep$ n-ar mai tre,ui s" or ani&e&e fu a familiei# l-ar l"sa pe israelieni s" se ocupe de ea. 4oat" lumea +tia c" erau pricepui la tre,uri din astea. Din cau&a asta !l trimisese pe Salman la am,asad"M .Iar acum te afli aici# prieteneD/ !i &%m,i 9osep$ lui *acon. .Ki MunirO Ktie ceva din toate asteaO/ A$# da. E de acord s" fure MI'-ul. Dar vrea jum"tate din ,ani pe # c/jar restul c$iar !nainte s"-l fure./ *acon era uimit. 4ot ce au&ise p"rea si in enios +i posi,il. Dar mai /nt%i tre,uia s"-i raporte&e lui Meir Amit. In 4el-Aviv# +eful Mossad-ului a ascultat o dup"-amia&" !ntrea " detaliile raportate de *acon. ?nde vrea josep$ s"-i transfer"m ,aniiO/ a !ntre,at Meir Amit !n cele din urm". 9ntr-o ,anc" elveian". 9osep$ are un v"r care necesit" ur ent un tratament medical care nu e disponi,il !n *a dad. Autorit"ile iraBiene i vor da voie s" mear " !n Elveia. '%nd ajun e# se a+teapt" ca noi s" fi depus deja ,anii./ .?n om inventiv# 9osep$ "sta al t"u#/ coment" Meir Amit f"c%nd o rimas". .O dat" ,anii depu+i !n cont nu-i mai putem recupera./ l-a mai pus lui *acon o ultim" !ntre,areC .De ce ai !ncredere !n 9osep$O/ *acon a r"spunsC .Am !ncredere !n el pentru c" e sin ura soluie./ Meir Amit a ordonat ca -33 333 de dolari americani s" fie transferai !ntr-o filial" principal" a 'redit Suisse din )eneva. 8unea !n joc mai mult dec%t ,ani. Ktia c" nu avea cum s"-si p"stre&e postul dac" 9osep$ se dovedea a fi un escroc enial# a+a cum !nc" mai credeau unii ofieri Mossad. Fenise timpul inform"rii primului ministru *en-'urion si a +efului s"u de stat major# ;it&$aB 1a,in. Am,ii au apro,at operaiunea5=. Meir Amit nu le-a spus c" mai f"cuse un pas - ceruse retra erea !ntre ii reele Mossad din IraB. .Dac" misiunea e+ua# vroiam s" fiu numai eu tras la r"spundere. Am alc"tuit ec$ipe. 8rima inea le "tura !ntre mine si *a dad. Aceasta urma s" transmit" prin radio numai !n ca&ul unei ur ene. Altfel nu vroiam s" aud de ei. 'ea de-a doua ec$ip" tre,uia s" se afle la *a dad Mar" ca nimeni s" +tie de ea. @ici *acon# nici prima ec$ip"# nimeni. Erau acolo ca s"-D scoat" pe *acon din ar"# si dac" se putea# +i pe 9osep$. 'ea de-a treia ec$ip" tre,uia s" urm"reasc" familia. A patra tre,uia s" sta,ileasc" le "tura cu Bur&ii# care aveau s" ajute !n fa&a final" a scoaterii familiei din ar". Israelul le f"cea rost de arme. A cincea tre,uia s" ia le "tura cu Gas$in ton-ul +i cu 4urcia. 8entru cj MI)-ul s" fie scos din IraB# tre,uia s" traverse&e spaiul aerian turcesr pentru a ajun e la noi. Gas$in ton-ul# care avea ,a&e !n nordul 4urciei tre,uia s"-i convin " pe turci s" spun" c" MI)-ul avea s" ajun "UV Statele ?nite. Ktiam acum c" iraBienii se temeau ca piloii s" nu fu V !n vest# a+a c" le alimentau re&ervoarele doar pe jum"tate. Era o situaie !n care nu puteam face nimic./ Mai erau !ns" si alte pro,leme. 9osep$ a $ot"r%t c" nu numai rudele apropiate ci +i cele mai !ndep"rtate tre,uiau s" ai," oportunitatea de a sc"pa de durul re im iraBian. In total# vroia ca =2 de persoane s" fie .eli,erate/. Meir Amit s-a !nvoit. Din *a dad# *acon i-a trimis un mesaj codificat care l-a pus pe %nduri. Keful Mossad +i-a dat seama ce se !nt%mpl". .Munir# scria el# este mai !nt%i de toate iraBian. IraBul s-a purtat ,ine cu el. @-ar fi dat ,ine s"-+i tr"de&e ara pentru Israel. @oi eram inamicii. 4oat" viaa numai asta a fost !nv"at. Am $ot"r%t c" sin ura cale era s"-l convin c" MI)-ul avea s" &,oare direct spre America. A+a c" m-am dus la Gas$in ton# la 1ic$ard :elms# 5- pe atunci D'I. M-a ascultat +i a spus c" nu era nici o pro,lem". 0usese mereu foarte cooperant. A aranjat ca ata+atul militar al S.?.A. la *a dad s"-l !nt%lneasc" pe Munir. Acesta a confirmat c" avionul urma s" fie predat !n State# l-a !mpuiat capul lui Munir cu povesti despre americanii care vroiau s" in" pasul cu ru+ii. IraBianul a !n $iit

momeala si a fost de acord s" mear " mai departe./ Acum operaiunea se desf"+ura de la sine. 1udei lui 9osep$ i s-a permis s" mear " la )eneva. De acolo a trimis o vedereC .Dot"rile spitalului sunt excelente. M" voi face cu si uran" ,ine./ Mesajul !nsemna c" +i cealalt" jum"tate de milion fusese depus". !ncurajat# 9osep$ i-a spus lui *acon c" familia era ata de plecare !n noaptea dinaintea &,orului lui Munir# 9osep$ i-a dus pe toi !n nord !n muni# la r"coare# cu un convoi de ma+ini. 'ei de la vam" nu iau deranjatL re&idenii fu eau !n fiecare var" de c"ldura sufocant" din *a dad. Ea poalele munilor# Bur&ii a+teptau venirea ec$ipei israeliertf de le "tur". Au condus familia !n creierii munilor unde !i a+tepta elicopterele aviaiei militare turce+ti. R,ur%nd pe su, radar# au trecut !n 4urcia. ?n a ent israelian l-a sunat pe Munir s"-i spun" c" sora lui tocmai "scuse o feti" s"n"toas". ?n alt mesaj codat fusese transmis !n si uran".A doua &i de diminea"# la 5- au ust 5<QQ# Munir a decolat pentru un exerciiu. Solicit%nd la maxim motoarele el a p"r"sit &ona militar" l a trecut rania cu 4urcia !nainte ca ceilali piloi iraBieni s" primeasc" ordin s"-l do,oare. Escortat de un aparat tip 8$antom al aviaiei militare ale S.?.A.# Munir a ateri&at la o ,a&" turceasc"# a f"cut plinul si a decolat din nou. !n c"+ti a au&it un mesaj# de data aceasta necodat. !ntrea a familie e !n si uran" si ata s" te !nt%lneasc"./ O or" mai t%r&iu# MI)-ul a ateri&at la o ,a&" militar" din nordul Israelului. Mossad a devenit astfel un personaj important pe scena lumii# !n cadrul serviciului secret israelian# toate aciunile urm"toare aveau s" fie cunoscute su, numele de .IA/ !nainte de Amit sau .DM/ - dup" Meir. CAPITOLUL 3

!nsemn"rile de la )ilot Ie+ind de pe autostrada din nordul 4el-Avivului# Meir Amit mer ea !n continuare cu aceea+i vite&" care dep"+ea puin limita le al"# !nc"lcarea discret" a le ii continua !nc" s" fie o coordonat" a vieii lui# !nc" de acum =3 de ani# c%nd condusese operaiunea de furt a unui avion iraBian. A refu&at dintotdeauna s" se supun" re ulilor# pun%nd aceast" atitudine pe seama r"d"cinilor sale alileene.Mi pl"cea s" spun"C .Suntem o naie !nc"p"%nat"./ Se n"scuse !n ora+ul preferat al re elui Irod# 4i,erias# pe malurile M"rii )alilee# petrec%ndu-+i cea mai mare parte a copil"riei la ar". 'u mult timp !n urm"# toate urmele credinei reli ioase !i fuseser" +terse de mama sa# profesoar" de retoric". 4ot ea a fost cea care i-a insuflat simul independenei# intolerana si dispreul fa" de or"+eni# si mai ales i-a !ncurajat talentul analitic si %ndirea independent". !n timpul carierei +i-a folosit aceste calit"i pentru a intui inteniile du+manului. ?neori# cei din interior !i criticau ie+irile pline de ima inaie. 8entru ace+tia nu avea dec%t un sin ur r"spunsC 'itii dosarul despre MI)-ul furat. !n aceast" diminea" de martie# !n 5<<H# !n timp ce p"r"sea 4el-Avivul# Meir Amit era !n mod oficial pensionar# !ns" nimeni din interiorul serviciului secret israelian nu era convins c" lucrurile st"teau !ntocmaiL cuno+tinele sale vaste erau mult prea valoroase ca s" fie puse la p"strare. 'u o &i !nainte# Meir Amit se !ntorsese de la :o '$i Min$ 6# unde !i f"cuse o vi&it" fostului ofier al serviciului secret Fitecon . Meir W vi&ita-Q +i alte locuri unde manevrele sale secrete provocaser" rl &astreC Amman# 'airo# Moscova. @imeni n-a !ndr"&nit s" !ntre,e care era scopul acestor vi&ite. !ntre 5<Q2-5<Q> c%t a fost director eneral Mossad# a transformat "urnint!ntr-o adev"rat" form" de art". @ici un alt serviciu secret n-a fost !n stare s"-i e ale&e pe a enii s"i pe teren# !n o,inerea de

Mnformaii. A fost primul care a plasat spioni !n num"r foarte mare !n fiecare ar" ara,"# !n Europa# Africa de Sud# Africa si S.?.A. A enii s"i Batsa s-au infiltrat !n Mu$abarat-u+ iordanian# cel mai ,un serviciu secret ara, si !n cel mai dur serviciu militar# cel sirian. Erau oameni cu un curaj extraordinar si nervi de oel reu de ima inat c$iar si pentru cei mai fante&istD scriitori. Ea puin timp dup" ce a devenit director eneral# Meir Amit a f"cut s" circule !n cadrul serviciului un memo furat din ,iroul lui ;asser Arafat de c"tre un a entC .Mossad-ul are dosare despre fiecare dintre noi. @e +tiu numele si adresele. Ktim c" la fiecare dosar au ata+at c%te dou" foto rafii de-ale noastre. ?na cu +i una f"r" BaffiAe$. A+a c" nu le-ar fi deloc reu s" ne "seasc"# cu capul acoperit sau nu./ 8entru a le alimenta +i mai mult teama# Meir Amit a recrutat un num"r mai mare ca niciodat" de informatori ara,i. Se ,a&a pe faptul c"# de re ul"# se "sesc c%iva din ace+tia care s" fie folositori. Ara,ii mituii i-au tr"dat pe tr" "torii OE8# d%ndu-le !n vilea depo&itele de arme# ascun&"tori le si aranjamentele de drum. 8entru fiecare terorist omor%t de Mossad# Meir Amit !i d"dea informatorului un ,onus de un dolar american. !naintea 1"&,oiului de Sase Rile2 din 5<QH# !n fiecare ,a&" aerian" e iptean" +i sediu militar exista fie un Batsa# fie un informator al Mossad-ului. In sediul de !nalt 'ontrol din 'airo erau nu mai puin de 2 ofieri spioni care fuseser" convin+i de Meir Amit. !ns" cum a reu+it toate acestea# a r"mas cel mai mare secret al s"uC .E mai ,ine ca unele lucruri s" nu se +tie./ D"duse acelea+i instruciuni tuturor a enilor +i informatorilor plasaiC pe l%n " .ima inea de ansam,lu#/ vroia +i .cele mai mici detalii. '%t timp f"cea un pilot de la ,arac" p%n" la popot"O '%t timp r"m%nea ,locat un a ent !n renumitele ,locaje de circulaie din 'airoO 8ro ramatorul avea o amant"O/ @umai el putea !nele e pe cum ni+te detalii care nu aveau nici o le "tur" aparent" unul cu cel"lalt urmau s" fie folosite. ?n Batsa a reu+it s" se an aje&e ca osp"tar !ntr-o popot" a ofieriT 3r din linia !nt%ia# !n fiecare s"pt"m%n" trimitea informaii despre starea aeronavelor +i stilul deviat" al piloilor +i mecanicilor. Detalii le despre o,iceiurile le ate de ,"utura +i preferinele sexuale f"ceau parte din informaiile transmise !n secret prin radio la 4el-Aviv. @ou formatul departament Mossad pentru 1"&,oi 8si$olo ic# Eo$ Amma 8sic$olo it (EA8)# lucra non-stop la !ntocmirea de dosare despre aparatele de &,or e iptene# ec$ipajul de la sol +i ofierii din ec$ip"C c%t de pre "tii erau piloii# dac" !+i c%+ti au postul prin merite sau relaii# dac" ace+tia +i ceilali cole i frecventau ,ordeluri# dac" erau $omosexuali. @oaptea# Meir Amit examina cu atenie dosarele# c"ut%nd sl",iciunile oamenilor pe care !i putea apoi +antaja ca s" lucre&e pentru el. .@u era o trea," prea pl"cut"# !ns" spionajul este de cele mai multe ori o munc" murdar"./ 0amiliile militarilor e ipteni au !nceput s" primeasc" scrisori anonime trimise din 'airo# cu detalii exacte despre ceea ce f"ceau cei dra i. Informatorii au raportat la 4el-Aviv detalii despre certuri familiale care au dus la retra erea pe ca& de ,oal" a ec$ipajelor de &,or# Ofierii primeau telefoane anonime care !i informau despre viaa privat" a unora dintre cole i. O profesoar" a primit un telefon de la o doamn" .,inevoitoare/ pentru a fi pus" la curent cu faptul c" una dintre elevele sale nu avea re&ultate prea ,une pentru c" tat"l ei# un ofier superior# avea un amantL telefonul a dus la sinuciderea ofierului !n cau&". Aceast" companie nemiloas" a provocat nenum"rate dispute !n cadrul armatei e iptene# fapt care i-a produs o mare satisfacie lui Meir Amit. !nc" de la !nceputul lui 5<QH# se vedea din ce !n ce mai clar din dove&ile str%nse de reeaua din E ipt c" liderul "rii# )amal A,del @asser# pre "tea un r"&,oi !mpotriva Israelului. Au fost recrutai +i mai muli informatori# care s" ajute Mossad-ul s" afle tot at%t c%t +tiau +i autorit"ile de la 'airo despre forele aeriene +i militare e iptene. la !nceputul lui mai 5<QH# Meir Amit !e-a putut spune comandanilor L rtelor aeriene israeliene ora exact" la care tre,uiau s" lanse&e ,om,ardamentul asupra ,a&elor aeriene e iptene. Anali+tii Mossad reali&aser" o sc$i" remarca,il" a vieii din cadrul tuturor ,a&elor e iptene. !ntre HC23 A.M. si HC=- A.M. radarele aeriene erau mai vulnera,ile ca oric%nd# !n acele 5- minute#

cei din lun a tur" de noapte erau o,osii# !n timp ce militarii din sc$im,ul urm"tor nu erau !nc" prea treji# !nt%r&iind c$iar din cau&a serviciului lent de la popote. 8iloii !+i luau micul dejun !ntre HC5- +i HC=-. Apoi mer eau# de re ul"# !napoi la ,ar"ci s"-si ia ec$ipamentul de &,or. Drumul acesta dura !n medie 53 minute. 'ei mai muli dintre piloi mai pierdeau c%teva minute la toalet"# !nainte s" ajun " pe pist". Ajun eau acolo pe la >C33 A.M.# ora oficial" la care !ncepea &iua de lucru. 'am tot atunci erau scoase si avioanele din $an are# fiind alimentate cu com,usti,il si dotate cu muniie. 8entru urm"toarele 5- minute# pistele de &,or erau a lomerate de camioane pline cu com,usti,il si muniie. ?n pro ram la fel de detaliat a fost !ntocmit si !n ceea ce-i privea pe ofierii sediului de !nalt 'ontrol din 'airo. Xe o,icei# unui ofier !i tre,uiau cam 23 de minute ca s" ajun " cu ma+ina de acas" la serviciu. 'ei care !ntocmeau planurile strate ice nu ajun eau la serviciu mai devreme de >C5- A.M. Mai pierdeau !n jur de 53 minute p%n" c%nd se apucau de trea,"# timp !n care !+i sor,eau cafeaua si mai ,%rfeau puin cu cole ii# !n medie# ofierii nu !ncepeau propriu-&is s" studie&e semnalele de trafic din noaptea precedent" dec%t pe la >C23 A.M. Meir Amit l-a !n+tiinat pe comandantul forelor aeriene israeliene c" ora la care tre,uiau s" atace era !ntre >C333 A.M. +i >C23 A.M. !n aceste 23 de minute ar putea face praf ta,"ra du+man"# +tiind c" sediul de !nalt 'ontrol din 'airo nu ar putea apela la personalul c$eie care s" conduc" operaiunea de ripost". Ea - iunie 5<QH# forele aeriene israeliene au atacat cu efect mortal la exact >C35 A.M.# ,om,ard%nd +i !mpu+c%nd deasupra Sinai-ului !n voie. In numai c%teva secunde cerul a devenit ne ru-ro+iatic din cau&a fl"c"rilor camioanelor cu com,usti,il# a muniiei care exploda si a 'avelor de &,or. Din ,iroul s"u de la 4el-Aviv# Meir Amit se uita !nspre sud# +tiind c" anali+tii serviciului secret opriser" urm"rile unui posi,il r"&,oi. A fost unul dintre exemplele extraordinarului s"u talent cu at%t mai remar. ca,il# cu c%t# tre,uie luat !n considerare num"rul mic al celor care f"ceau parte din Mossad. De c%nd fusese numit !n funcie# Meir Amit re&istase !ncerc"rilor de transformare a Mossad-ului !ntr-o versiune a 'IA sau ()*. Aceste servicii an ajau mii de anali+ti# oameni de +tiin" +i planificatori care!j ajutau pe a enii de teren. IraBienii +i iranienii aveau cam 53 333 de a eni de terenL c$iar si D)I-ul cu,ane& deinea aproape 5 333 de spioni de teren. !ns" Meir Amit a insistat ca num"rul permanent al personalului Mossad s" nu treac" cu mult de 5633 de an ajai. 0iecare dintre ace+tia tre,uia ales cu rij" dintre cei !n&estrai cu nenum"rate talenteC un om de +tiin" tre,uie s" fie !n stare s" lucre&e pe teren dac" e ca&ulL un Batsa tre,uie s"-si poat" folosi talentul de specialist pentru a-i instrui pe alii. 8entru toi ace+tia# Meir Amit avea s" fie un memune# denumire care s-ar traduce mot-%-motdin e,raic"# .primul printre e ali/. Acestui apelativ i se adau " accesul li,er la primul ministru +i ritualul anual al pre&ent"rii ,u etului spre apro,are. 'u mult !naintea 1"&,oiului de Sase Rile# Meir Amit a pus la punct a,ilitatea Mossad-ului de a insufla frica de moarte !n r%ndul du+manilor Israelului# infiltr%ndu-se !n r%ndurile lor# fur%ndu-le secretele# si uci- %ndu-i cu o eficien" care !i !n $ea s%n ele !n vine. Datorit" lui# Mossad-ul a c"p"tat cur%nd dimensiuni mitice. Multe dintre succesele o,inute se datorau re ulilor pe care Amit le-a impus !n selectarea a enilor Batsa si a a enilor de teren care erau de fapt responsa,ili pentru succesul Mossad-ului. !nele ea pe deplin motivele complexe +i ,ine !ntemeiate care le !n "duiau# prin selecie# s"-i str%n " m%na# est care dovedea c" i se supuneau !ntru totul. De+i multe se sc$im,aser" !n cadrul Mossad-ului# Meir Amit +tia !n acea diminea" de martie 5<<H c" recrut"rile !nc" se mai f"ceau dup" criteriile impuse de elC @ici un Batsa nu este acceptat de Mossad dac" o face pentru ,ani. @ici sioni+tii prea plini de &el nu au ce c"uta aici. l-ar !mpiedica s" !nelea " ce repre&int" de fapt sluj,a lor. Este o sluj," care cere o %ndire calm"# clar"# prev"&"toare si o ,un" privire de ansam,lu. Oamenii vor s" se al"ture Mossadului din tot felul de motive. E vor,a de presti iu. ?nora le place ideea de aventur". ?nii cred c" !n felul acesta vor urca pe scara social"L "+tia sunt oamenii nesemnificativi care vor s" ajun " importani.

'%iva vor s" dein" acea putere pe care cred c" Mossad-ul le-ar putea-o conferi. @ici unul dintre motivele de mai sus nu sunt acceptate ca motivaii la !nscriere. Si !n permanen"# tre,uie s" te asi uri c" omul de pe teren +tie c" !l sustMii !n totalitate. '" te vei ocupa de familia lui# c" te vei !n riji ca cei mici s" fie fericii# !n acela+i timp tre,uie s"-l proteje&i. Dac" nevasta lui !ncepe s" se !ntre,e dac" nu cumva are o amant"# tre,uie s" o convin i c" nu e adev"rat. Dac" totu+i este# nu-i spune nimic. Dac" !ncepe s" o ia ra&na# calmea&-o. @u-i spune soului. Doar nu vrei s"-l distra " nimic. 4rea,a unui ,un director de serviciu secret e s" se poarte cu an ajaii ca si cum ace+tia ar face parte din familie. S"-i !ncredine&e c" le st" mereu al"turi# &i si noapte# la orice or". A+a se c%+ti " loialitatea# +i a+a !i determini pe a enii Batsa s" fac" ceea ce vrei. '"ci p%n" la urm"# ceea ce vrei tu e important. 0iecare Batsa tre,uie s" fac" 2 ani de antrenamente intensive# ceea ce presupune +i supunerea la violene fi&ice severe !n timpul intero atoriilor. El sau ea devenea as !n m%nuirea armei preferate !n Mossad -*eretta cu cali,rul 66. 8rimii Batsa trimi+i s" active&e !n afara ranielor ara,e au fost trimi+i !n S.?.A.# Marea *ritanie# 0rana si )ermania# !n S.?.A. a eni Batsa erau !n permanen" la @eN ;orB +i Gas$in ton. 'el din @eN ;orB avea ca misiune special" infiltrarea !n toate misiunile diplomatice de pe l%n " O@? si !n multele rupuri etnice din ora+. 'el din Gas$in ton tre,uia s" fac" aproape acela+i lucru# !ns" avea !n plus misiunea .suprave $erii/ 'asei Al,e. Ali a eni Batsa operau !n &onele cu conflicte# !ntorc%ndu-se acas" dup" terminarea misiunilor. Meir Amit m"rise destul de mult or ani&aia# astfel !nc%t aceasta s" lr)clud" un fel de ar$iv"# responsa,il" cu adunarea de informaii !n str"in"tate# +i Departamentul pentru Aciuni si Ee "turi 8olitice# care Mucra cu a+a-&isele servicii secrete prietene din str"in"tate# !n special cu 'IA +i MIQ-le ,ritanic. Departamentul de 'ercetare deinea 5 - secii sau .secretariate/ av%nd drept int" monitori&area statelor ara,e. S.?.A# 'anada# America Eatin"# Marea *ritanie# Europa si ?niunea Sovietic" !+i aveau fiecare secretariatele lor. Infrastructura avea s" se extind" de-a lun ul anilor si s" includ" si '$ina# Africa de Sud +i Faticanul Ins" la ,a&"# Mossad-ul avea s" r"m%n" aceea+i mic" or ani&aie. A enii Batsa ai Mossad-ului erau extrem de eficieni si de +irei# Ktiau s" cree&e de&ordine cu scopul de a face statele ara,e s" nu mai ai," !ncredere unele !n alteleL or ani&au contra-propa anda +i recrutau informatori# pun%nd !n aplicare filosofia lui Meir AmitC .!nvr"j,indu-i !i !nvin em/# !n tot ceea ce f"ceau# oamenii lui sta,ileau noi standarde pentru profesionalismul !n care nu aveau ce c"uta sentimentele# si acionau ca $oii pe timp de noapte# l"s%nd !n urma lor numai moarte +i ruine. @imeni nu se putea ascunde de ei. O dat" ce !+i !nc$eiau misiunea# ace+tia veneau pentru a fi intero ai !n ,iroul de pe col al lui Meir Amit. Din ,irou# acesta suprave $ea personal doi spioni al c"ror curaj avea s" r"m%n" de nee alat !n analele Mossad-ului. Amintindu-si de serviciile lor# vocea a !nceput s"-i tre mure !n timp ce !ncepea s" !n+ire detalii ,io rafice. Eli 'o$en se n"scuse !n Alexandria# E ipt la 5Q decem,rie 5<6=. 'a +i p"rinii s"i# era un evreu ortodox convins# !n decem,rie 5<-Q s-a num"rat printre evreii expul&ai din E ipt dup" cri&a Sue&ului. A ajuns la :aifa si s-a simit st"p%n pe acest p"m%nt nou. !n 5<-H a fost recrutat de serviciul de contra-spionaj israelian# !ns" munca de analist !l plictisea. A !nceput s" se interese&e cum ar fi putut s" se al"ture Mossadului# dar a fost refu&at. Meir Amit !+i aminteaC .Am aflat c" refu&ul nostru l-a ji nit profund pe Eli 'o$en. Acesta a trecut !n re&erv" +i s-a !nsurat cu o iraBian" pe nume @adia./ 4imp de doi ani 'o$en a dus o via" lipsit" de aciune# lucr%nd ca funcionar !ntr-un ,irou de asi ur"ri din 4el-Aviv. 0"r" s" +tie# acesta a fost remarcat !n timp ce Mossad-ul a revi&uit dosarele respinse de Meir Amit# care c"uta .un anume tip de a ent pentru o misiune foarte special"./ @e "sind !n dosarele .active/ pe nimeni care s" !ntruneasc" toate condiiile# acesta s-a uitat si peste cele respinse. 'o$en p"rea sin ura posi,ilitate. A fost pus su, suprave $ere. 1apoartele s"pta minale trimise de

,iroul de recrutare descriau o,iceiurile deranjante Vdevotamentul pentru soia si copiii s"i. Era muncitor# pricepea repede# Y i ra f"r" pro,leme su, presiune# !ntr-un final i s-a spus c" Mossad-ul a $ot"r%t c" era .potrivit/ p%n" la urm". p-lj a !nceput un curs intensiv de Q luni de pre "tire la +coala Mossad. 0xperi !n sa,otaj l-au !nv"at cum s" fa,rice su,stane explo&i,ile +i ,om,e cu ceas din cele mai ,anale in rediente. A !nv"at s" se ,at" f"r" arme +i a devenit un tr" "tor de elit" +i un $o des"v%r+it. A descoperit misterele codific"ri i +i decodific"rii# cum s" foloseasc" emi"toare# cerneluri invi&i,ile# +i cum s" ascund" mesaje. Si-a uimit !n permanen" instructorii cu talentele sale. Memoria sa fenomenal" se datora !nv""rii pe dinafar" a unor fra mente din 4ora$ !n tineree. 1aportul s"u de a,solvent dovedea c" avea toate calit"ile s" devin" Batsa. 4otu+i# Meir Amit e&ita. .M-am !ntre,at de sute de oriC oare este Eli !n stare s" fac" ceea ce vreau euO *ine!neles c" i-am ar"tat mereu c" aveam !ncredere !n el. @-am vrut niciodat" s" cread" c" va fi !n permanen" la un pas de moarte. 4otu+i# unii dintre cei mai ,uni instructori Mossad l-au !nv"at tot ce +tiau# !n cele din urm" mam $ot"r%t s"-l folosesc./ Meir Amit a lucrat s"pt"m%ni !ntre i invent%nd o poveste de acoperire pentru protejatul s"u. Au stat am%ndoi +i au studiat $"ri +i po&e din *uenos Aires# pentru ca ora+ul +i noul nume# (amil Amin 4aa,es# s"-i fie foarte cunoscute. Directorul Mossad a v"&ut c%t de repede .Eli a !nv"at lim,ajul unui importator-exportator c"tre Siria. A !nv"at pe dinafar" diferena dintre listele de colete +i certificate de transport# contracte +i aranii# tot ceea ce tre,uia s" +tie. Era ca un cameleon# a,sor,ind totul# !n faa mea# Eli 'o$en a disp"rut# iar !n locul lui a ap"rut 4aa,es# sirianul care nu renunase niciodat" la %ndul de a se !ntoarce acas" !n Damasc. 8e &i ce trecea# Eli devenea din ce !n ce mai !ncre&"tor si ata s" dovedeasc" faptul c" putea s"-+i joace rolul p%n" la cap"t. Era asemenea unui campion mondial de maratonL !ns" putea s" aler e !n cursa aceasta timp de ani de &ile. 0"cuser"m tot 8osi,ilul s"-i ar"t"m cum s"-+i !nceap" noua via"# s" +i-o tr"iasc". 1estul depindea numai de el./ In capitala sirian"# 'o$en s-a inte rat repede printre oamenii de faceri# f"c%ndu-+i un cerc de prieteni sus-pu+i. 8rintre ace+tia se num"ra +i Maa&i Ra$reddin# nepotul pre+edintelui sirian. Acesta era un om l"ud"ros# dornic s" arate c%t de invinci,il" era Siria. 'o$en i-a f"cut jocul# !ntrun timp foarte scurt# Ra$reddin i. a f"cut turul fortificaiilor !n"limilor 'olan. A v"&ut ,unc"rele solidp de ,eton care ad"posteau artileria cu ra&" mare de aciune trimisV de 1usia# l s-a !n "duit c$iar s" si fac" po&e. 8e la ora dou"# c%nd ni+te tancuri ruse+ti 4--= intrau !n Siria# 'o$en anunase deja 4elAvivuT A o,inut c$iar si sc$ia complet" a strate iei pe care Siria vroia s" o aplice pentru a ataca nordul Israelului. Informaia era extrem de prej. oas". In timp ce 'o$en continua s" confirme convin erea lui Meir Arnit conform c"reia un a ent de teren e mai valoros dec%t o divi&ie de soldai# acesta a !nceput s" devin" imprudent. 'o$en fusese din totdeauna un iu,itor de fot,al. Ea o &i dup" ce o ec$ip" !n deplasare a ,"tut-o pe cea israelian" la ea acas"# acesta a !nc"lcat ri uroasa re ul" .Exclusiv serviciu/ !n ceea ce prive+te transmisiile radio. A transmis operatoruluiC .Ar cam fi timpul s" !nv""m s" !nvin em pe terenul de fot,al./ Alte mesaje neautori&ate au fost traduseC .4e ro # trimite-i soiei mele o felicitare#/ sau# .Ea muli ani fiicei mele./ Meir Amit era extrem de furios# !ns" !nele ea pe deplin tensiunea su, care lucra un a ent ca s" spere c" purtarea lui 'o$en .nu era dec%t o deviere temporar" cu care se confruntau de o,icei cei mai ,uni a eni. Am !ncercat s"-mi ima ine& ce era !n capul lui. Era oare disperat# si s" fi fost "sta modul lui de a o ar"ta# co,or%ndu-+i ardaO Am !ncercat s" %ndesc la fel ca el# din moment ce eu !i rescrisesem viaa. 4re,uia s" !ncerc s" c%nt"resc o sut" de c$estiuni# !ns" !n final# sin ura care m" fr"m%nta era urm"toareaC oare mai era Eli !n stare s" duc" misiunea p%n" la cap"tO Meir Amit a decis c" da. !ntr-o noapte de decem,rie !n 5<Q-# Eli 'o$en era !n dormitorul s"u din Damasc# ata s" transmit". 4ocmai c%nd d"dea drumul la aparat# ofierii serviciului secret sirian au dat ,u&na !n apartament. 'o$en fusese prins cu unul dintre cele mai avansate dispo&itive de detectare -furni&ate de ru+i.

!n timpul intero atoriului# acesta a fost o,li at s" trimit" Mossad-ului un mesaj. Sirienii nu au o,servat mica sc$im,are de vite&" si ritm a emisiiei radio. Ea 4el-Aviv# Meir Amit a primit vestea captur"rii lui tr.a pou" &ile mai t%r&iu# Siria a confirmat-o. M" simeam ca atunci c%nd !i moare cineva din familie# !i pui eMieasi !ntre,"ri ca atunci c%nd pier&i un a entC Am fi putut oare s"-l Iv"mMO 'um a fost tr"datO S" fie din cau&a neateniei luiO Sau din au&a cuiva din anturajul luiO S" fi fost epui&at iar noi s" nu ne fi dat eamaO Oare a vrut s" se sinucid"O Se mai !nt%mplau si c$estii din astea. Sau s" fi fost $inionO 4e tot !ntre,i ne!ncetat. @u prime+ti niciodat" adev"ratul r"spuns# !ns" !ntre,"rile te pot ajuta s" supori mai ,ine situaia./ Sirienii nu au reu+it s" scoat" nici un cuv%nt de la Eli 'o$en - !n ciuda torturilor la care a fost supus !nainte s" fie condamnat la moarte. Meir Amit +i-a dedicat aproape tot timpul salv"rii lui Eli 'o$en. !n timp ce @adia 'o$en a lansat o campanie internaional" de salvare a soului s"u -a f"cut demersuri c"tre papa# re ina An liei# primmini+tri +i pre+edini -Amit aciona !n cel mai mare secret. El a plecat !n Europa pentru a se !nt%lni cu directorii serviciilor secrete france&e +i ermane. Ace+tia nu au putut face nimic. A !ncercat s" se apropie de ?niunea Sovietic". S-a &,"tut p%n" c%nd# la 5 > mai 5 <Q-# puin dup" ora 6C33 A.M.# un convoi a ie+it pe poarta !nc$isorii siriene El Ma&adin Damasc# !ntr-unul dintre camioane se afla Eli 'o$en. !mpreun" cu el era si ra,inul Siriei# @issim Anda,o# !n v%rst" de >3 de ani. 'ople+it de ceea ce avea s" se !nt%mple# ra,inul a !nceput s" pl%n ". Eli 'o$en l-a calmat pe ,"tr%n. 'onvoiul a ajuns !n 8iaa El Mar a din centrul Damascului. Acolo# Eli a spus ,idui# ru "ciunea rostit" de evrei !nainte s" moar"C .Doamne Dumne&eule iart"-mi p"catele +i re+elile./ Ea ora 2C2-# su, lumina reflectoarelor +i privit de mii de sirieni# Eli era sp%n&urat. In 4el-Aviv# @adia 'o$en +i-a v"&ut la televi&or ,"r,atul murind +i a !ncercat s" se sinucid". A fost dus" la spital +i salvat". A doua &i# !n cadrul unei mici ceremonii private !n ,iroul s"u# Meir Amit l-a oma iat pe Eli 'o$en. Apoi s-a !ntors la lucru# d%ndu-i ordine celui de-al doilea a ent ca importan". Golf an Eot&# un evreu erman# ajunsese !n 8alestina la puin dup" venirea lui :itler la putere# !n 5<Q2 Meir Amit l-a ales dintr-o list" mic" de a eni pentru o misiune de spionaj !n E ipt. E timp ce Eot& a trecut prin aceea+i pre "tire ri uroas" ca +i 'o$en !nc" o dat"# Meir Amit s-a %ndit ,ine la acoperirea a entului s"u Amit a decis s"-i dea demnitatea unui instructor de ec$itaie# ?ri refu iat din )ermania de Est# care luptase !n AfriBa (orps !n cel de. al doilea r"&,oi mondial si se !ntorsese !n E ipt s"-si desc$id" 3 academie de ec$itaie. Sluj,a !i aranta de la ,un !nceput inte rarea !n elita societ"ii# creat" !n jurul clu,urilor de ec$itaie. !n cur%nd# Eot& +i-a f"cut un cerc de clieni printre care se num"rau +eful serviciului militar secret e iptean si +eful securit"ii &onei 'analului de Sue&. !ntocmai ca si 'o$en# Eot& i-a convins pe noii s"i prieteni s"-i arate formida,ilele mijloace de ap"rare ale E iptuluiC arunc"toarele de rac$ete din Sinai +i de la rania cu @e evC Eot& a mai o,inut si o list" complet" a tuturor oamenilor de +tiin" na&i+ti din 'airo care lucrau la pro rame de armamente +i muniii. Ace+tia au fost executai pe r%nd de a enii Mossad. Dup" doi ani de munc" su, acoperire# Eot& a fost !n cele din urm" arestat si condamnat. E iptenii# d%ndu-+i seama c" era prea de pre pentru a-l omor!# l-au inut !n via" sper%nd s"-l poat" da !n sc$im,ul unor soldai e ipteni capturai !ntr-un viitor r"&,oi cu Israelul# !nc" o dat"# Meir Amit era extrem de !n rijorat de capturarea lui Eot&. Meir Amit a scris pre+edintelui e iptean de atunci# )amal A,del @asser# ru %ndu-l s"-l dea pe Eot& +i pe soia sa !n sc$im,ul unor e ipteni capturai de Israel. @asser a refu&at. Amit a aplicat tactica presiunii psi$olo ice. .Ee-am spus pri&onierilor e ipteni c" !i reineam pentru c" @asser refu&ase s" ne dea doi israelieni !n sc$im,ul lor. Ee-am dat voie s" scrie acas". Iar !n scrisori +i-au exprimat foarte ,ine sentimentele./ Meir Amit i-a scris din nou lui @asser spun%nd c" Israelul !i va acorda pu,lic tot creditul pentru recuperarea soldailor si nu va sufla nici un cuv%nt despre revenirea !n ar" a lui Eot& si a soiei lui.

@assei tot n-a fost de acord. A+a c" Amit s-a pl%ns comandantului @aiunileM ?nite responsa,il cu meninerea p"cii !n Sinai. Ofierul a &,urat p%n" la 'airo +i a o,inut asi urarea c" Eot& si soia acestuia vor fi eli,erai .la o dat" ulterioar"/. Amit a !neles lim,ajul codificat. O lun" mai t%r&iu# Eot& +i lui au p"r"sit !n secret 'airo !ndrept%ndu-se spre )eneva# /r%teva ore mai t%r&iu erau din nou !n ,iroul meu./ Meir Amir +i-a dat seama c" a enii Batsa vor avea nevoie de ajutor teren. A creat sa!anim-ul# rupare a voluntarilor evrei. 0iecare saAan era un exemplu al str%nselor le "turi dintre evreii din !ntrea a lume. Indiferent de loialitatea pentru comunitatea sa# p%n" la urm" un saAan !+i va dovedi adev"ratul devotamentC misticul devotament fa" de Israel +i nevoia de a-l proteja de du+mani. SaAan-ul !ndeplinea mai multe sarcini. ?n saAan care conducea un centru de !nc$iriat ma+ini i-a dat unui Batsa o ma+in"# f"r" s" mai !ntocmeasc" actele de ri oare. O a enie imo,iliar" saAan oferea cazare. ?n saAan a ent ,ancar putea s" eli,ere&e numerar !n afara orelor de lucru. ?n medic saAan d"dea !n rijiri medicale - trat%nd o ran" de lon de exemplu - f"r" s" informe&e autorit"ile. -a!animul primea numai ,ani pentru serviciile prestate. !ntre ei adunau date te$nice +i tot felul de informaii pu,liceC o ,%rf" la un dineu# o +tire la radio# un para raf dintr-un &iar# o poveste spus" numai pe jum"tate la o petrecere. Ace+tia vindeau ponturi a enilor Batsa. 0"r" sa!anim# Mossad-ul n-ar putea opera. Din nou# mo+tenirea lui Meir Amit prospera# !n 5<<> erau peste =333 de saAanimi !n Marea *ritanie# +i aproape de patru ori mai muli !n Statele ?nite# !n timp ce Meir Amit f"cuse economii# acum Mossad-ul# pentru a-+i susine operaiunile internaionale# c$eltuia lunar c%teva sute de milioane de dolari !ntrein%ndu-+i .comorile/# pl"tind pentru c$eltuielile saAanim# pentru ascun&"tori# pentru lo istica +i c$eltuielile operaiunilor. Ee mai l"sase !nc" ceva care s" le aminteasc" de vremea c%nd le era +efC un lim,aj aparte. Sistemul de scriere a rapoartelor era cunoscut su, numele de na$a. .lumina &ilei/ repre&enta alerta de cel mai !nalt radL un /$idon0 era mem,ru Mossad care f"cea parte din operativul speciali&at !n asasinateL un /neviot0 era un specialist !n suprave $eriL !a"alomin era unitatea special" de comunicare cu a enii BatsaL safanim era o unitate de depistare a OE8# ?rZ balder era un mesa erL un slic$ era ascun&i+ pentru documente# 1 erau documente false. !n acea diminea" de martie din 5 <<H# !n timp ce conducea l[ dindu-se la trecut# Meir Amit +tia c" Mossad-ul se sc$im,ase. 8resat de cereri politice# !n special de cele ale primului ministru *enAarni## @etanAa$u# Mossad-ul devenise periculos de i&olat de serviciile str"in\ secrete fa" de care Meir Amit se purtase at%t de ,ine. ?na era s" a# drept motto# .Israelul !nt%i de toate si !ntotdeauna./ Ki era cu totul alta dup" cum spunea el# s" fii .prins cu m%na !n ,u&unarul prietenilor 'uv%ntul c$eie era .prins/# ad"u a cu un &%m,et !ntunecat. ?n exemplu l-a constituit penetrarea !n S.?.A. pe calea spionajului economic# +tiinific si te$nolo ic. O unitate special"# cu nume de cod Al# !n e,raic" .deasupra/# a scotocit !n Silicon FalleA din 'aii. fornia +i 1uta 56> din *oston# dup" secrete $i $-tec$. !ntr-un raport c"tre 'onsiliul 'omitetului de Spionaj# 'IA a al"turat Israelul altor - "ri care depuneau un .efort secret# direcional de uvern +i pus !s punct de acesta pentru a pune m%na pe secretele economice ale Statelor ?nite./ 8re+edintele or ani&aiei secrete interne neme+ti# *undesamt 0ur Ferfassun sc$at&# i-a averti&at de cur%nd pe +efii de departament ca Mossad-ul r"m%nea cea mai mare ameninare la adresa celor mai noi secrete informatice ale repu,licii. ?n avertisment asem"n"tor a fost lansat de c"tre Direcia )eneral" a Securit"ii din 0rana# dup" ce un a ent Mossad a fost reperat !n apropierea 'entrului de Interpretarea Ima inilor prin Satelit din 'reil. Israelul !ncerca de mult s"-si e ale&e capacitatea spaial" cu cea terestr". Serviciul de contraspionaj ,ritanic MI-# a inclus !n raportul c"tre noul prim ministru# 4onA *lair# detalii despre eforturile Mossad-ului de a o,ine informaii +tiinifice si de ap"rare secrete din Marea *ritanie. Meir Amit nu a o,iectat# ca atare# la astfel de !nt%mpl"ri# numai ci de cele mai multe ori acestea

p"reau !ndeplinite f"r" a se lua !n consi derare consecinele pe termen lun . Acela+i lucru putea fi spus +i despre felul !n care psi$olo ii EA8IK conduceau campaniile. 8e vremea lui# departamentul pusese la pune o reea internaional" de relaii cu presa pe care le folosise cu muM profesionalism. ?n incident terorist din Europa ducea la un telefof c"tre o or ani&aie de pres" care deinea informaii ce pre&entau +uti cient interes pentru a fi folosite !n poveste# d%ndu-i astfel !ntors"turi are o vroia EA8. ?nitatea se mai ocupa de asemenea de crearea de infor maii pe care ata+aii de pres" de la am,asadele israeliene le transmiteau mai departe unui jurnalist la un pa$ar sau la cin"# c%nd secret/ putea fi !mp"rt"+it !n lini+te iar o reputaie putea fi discret poleit". !n timp ce esena contrapropa andei era aceea+i# exista totu+i o diferen"C ale erea intei sau a victimei. Eui Meir Amit i se p"rea c" Deci&iile erau mult prea des f"cute !n funcie de cerinele politiceC nevoia de a distra e atenia de la vreo manevr" diplomatic" de !ntrajutorare pe care Israelul pl"nuia s" o !ntreprind" !n Estul Mijlociu# sau ---si redo,%ndeasc" popularitatea# mai ales !n Statele ?nite. '%nd &,orul >33 al liniilor aeriene (rans %orld s-a pr",u+it pe coasta estic" a Eon Island la 5H iu li e 5<<Q f"c%nd 623 de victime# EA8 a !nceput o companie prin care su era c" tra edia a fost pus" la cale de Iran sau IraB# am,ele du+mane ale Israelului. 'ur%nd mii de +tiri au pus paie pe foc. ?n an mai t%r&iu# dup" ce 0*I-ul a investit -33 333 de dolari +i 53 333 de ore de munc"# +eful anc$etelor# 9ames (. (allstrom# a exclus posi,ilitatea vreunei ,om,e teroriste sau a oric"rei implic"ri criminale# !n particular le-a spus cole ilor s"i c"# .Dac" ar fi vreo cale s" pun m%na pe nenorociii "ia din 4el Aviv# miar face mare pl"cere. A tre,uit s" verific"m fiecare detaliu pe care l-au strecurat !n media./ EA8 a acionat din nou dup" ,om,ardarea 9ocurilor Olimpice de la Atlanta. Ktirile false care s-au r"sp%ndit spuneau c" ,om,a .sem"na perfect/ cu cele fa,ricate de cineva care !nv"ase meserie de la fa,ricanii de ,om,e din Falea *eB%a din Ei,an. 8ovestea s-a r"sp%ndit -EA8 a ," at spaima terorismului !n americani. Sin urul suspect a fost un pa&nic $inionist de la 9ocuri - un om care nu avea cum s" ai," le "turi cu terorismul internaional - iar c%nd acesta a fost "sit .curat/# toat" trea,a a picat. !nc" o dat"# Meir Amit a !neles ce important era s" i se aminteasc" omenirii despre existena terorismului. Declaraia a fost urmat" de o ridicare din umeri# de parc" un foc l"untric i-ar fi produs o stare de nervo&itate. 'u mult timp !n urm" !nv"ase s"-+i ascund" sentimentele OM s" fie va atunci c%nd era vor,a de detaliiL ani de-a r%ndul adev"rata Sa putere a fost ascuns". Q=

Dup" p"rerea sa# declinul Mossad-ului !ncepuse o dat" X asasinarea primului ministru ;it&$aB 1a,in la un mar+ al p"cii la 7ei Aviv !n noiem,rie 5<<-. 'u puin timp !nainte ca 1a,in s" fie !mpus ca# de un evreu extremist - !nc" un semn al cresc%ndei indispo&iii societ"ii israeliene pe care l-a o,servat Meir Amit S$a,tai S$avij pe atunci directorul eneral al Mossad-ului# !i averti&ase pe oamenii lui 1a,in de un posi,il atentat. 'onform unuia dintre ace+tia# posj. ,ilitatea a fost i norat"# fiind prea va " .pentru a constitui o adev"rat" ameninare./ !n timpul lui Meir Amit# Mossad-ul tot nu avea dreptul s" opere&e !n interiorul Israelului# a+a cum nici 'IA nu putea opera !n S.?.A# 4otu+i# !n ciuda repro+urilor# lui Meir Amit !i pl"cea s" spun" c" Mossad-ul a avut aceea+i soart" cu cea a Israelului. Su, conducerea sa# ceea ce Mossad-ul a !ntreprins a avut de multe ori ecouri !n str"in"tate. 8e multe dintre acestea le datora loialit"ii# calitate care !n momentul de fa" nu mai era la mod". 'u toate acestea oamenii !nc" !+i mai f"ceau trea,a - la fel de periculoas" si de murdar" ca !ntotdeauna - !ns" se !ntre,au dac" urmau s" fie tra+i la r"spundere numai de c"tre un superior sau si de vreo fi ur" politic" !n planul doi. De-a lun ul autostr"&ii care lea " staiunea :er&liAAa de 4el Aviv exista un rup de cl"diri !nconjurat cu s%rm" $impat". Aceasta este Academia Mossad. ?nul dintre primele lucruri pe care le !nv"a un nou ofier politic# un spion# !ntr-o am,asad" str"in" din 4el Aviv este locul unde se afla cl"direa maronie. 4otu+i# dac"

o pu,licaie israe-lian" !i d"dea !n vilea existena# aceasta risca s" fie dat" !n judecat" !n 5<<Q au avut loc apri e discuii !n interiorul serviciului secret !n le "tur" cu un &iar din 4el Aviv care pu,licase numele celui care fusese atunci numit director eneral al Mossad-ului# ri urosul Dannv ;atom. S-a pus pro,lema arest"rii reporterului ofensator +i a editorului acestuia. 8%n" la urm" nu s-a mai !nt%mplat nimic atunci c%nd Mossad-ul a reali&at c" numele lui ;atom ap"ruse !n pu,licaii di/ !ntrea a lume. Meir Amit era complet !mpotriva demasc"rilor de acest felC /2 nume+ti un director activ e lucru serios. Spionajul e o trea," secret" +5 deloc pl"cut". Indiferent de ce a f"cut unul sau altul# tre,uie s"-i apeM 5 oamenii de cei din exterior. In interiorul or ani&aiei !i poi trata cum cre&i de cuviin"# !ns" !n oc$ii lumii ace+tia tre,uie s" r"m%n" de '? tins si# c$iar mai mult# s" fie necunoscui si !nv"luii de mistere. '%t timp a ocupat postul de director eneral# numele s"u de cod fost 1am. 'uv%ntul era !n spiritul Fec$iului 4estament# !ntr-un mod atisf"c"tor pentru un ,"iat crescut !n spiritul primilor pionieri# !ntrun timp !n care !ntrea a 8alestina ara," era !n revolt" !mpotriva ,rita nicilor mandatai dar si a evreilor. S-a antrenat fi&ic !nc" de mic. De+i avea o construcie firav"# Meir Amit a devenit puternic +i !n form"# lucru susinut de credina c" acesta era p"m%ntul lui. Eret& Israel# p"m%ntul Israelului. @u conta dac" restul lumii a continuat s"-i spun" 8alestina p%n" !n 5<=H# c%nd @aiunile ?nite au propus separarea sa. @a+terea unei naiuni# a Israelului# a fost urmat" la scurt timp de ani$ilarea ei de c"tre armatele ara,e care !ncercau s"-+i ia !napoi teritoriile. Sase mii de evrei au muritL nimeni nu va +ti vreodat" num"rul exact al ara,ilor care si-au pierdut viaa atunci. Federea at%tor cadavre nu a f"cut dec%t s" r",easc" maturi&area lui Meir Amit. 'el mai mult a contat sosirea supravieuitorilor la "relor de concentrare na&iste# fiecare av%nd tatuat pe piele c%te un ori,il num"r al,astru. .8riveli+tea te f"cea s" te %nde+ti la radul de josnicie la care a ajuns lumea./ Spuse de altcineva# cuvintele ar fi sunat nepotrivit de ,analeL Meir Amit le-a dat demnitate. 'ariera sa militar" a fost aceea a unui soldat destinat s" ajun " c%t mai susC a fost comandantul unei companii !n 1"&,oiul de Independen" dini <=>L doi ani mai t%r&iu a comandat o ,ri ad" su, suprave$erea lui Mos$e DaAanL apoi# dup" - ani# a fost conduc"tor de operaiuni militare# al doilea ofier ca ran din 0orele de Ap"rare a Israelului. ?n accident - para+uta nu i s-a desc$is dec%t pe jum"tate -a pus cap"t carierei sale militare. )uvernul israelian i-a pl"tit studiile Ma 'olum,ia ?niversitA# unde +i-a luat ma+terul !n administrarea afacerilor. S-a !ntors !n Israel f"r" sluj,". Mos$e DaAan a propus ca Meir Amit s" devin" +eful spionajului militar. In ciuda opo&iiei iniiale# mai ales din cau&" c" nu avea nici un fel de experien" !n domeniu# a fost acceptatC .Sin urul avantaj pe care !l aveam era c" fusesem conduc"tor pe c%mpul de lupt" +i c" +tiam c%t de importante erau informaiile pentru soldaii de pe front/ Ea 6- martie 5<Q2 a preluat conducerea Mossad-ului de la Isser A !nf"ptuit multe lucruri extrem de importanteC a venit cu asasin"rii inamicilorL a pus la punct o le "tur" secret" de lucru 3 ()*-ul atunci c%nd milioane de evrei erau persecutai# a reevaluat rolul femeilor si folosirea capcanelor sexuale !n cadrul serviciului se. creL a fost de acord cu p"trunderea !n palatul re elui :ussein cu puin !nainte ca liderul $asemit s" devin" spion 'IA !n lumea ara,". 4e$nicile pe care le-a folosit pentru o,inerea acestor lucruri !nc" mai sunt folosite# !ns" nimeni din exterior nu va afla vreodat" cum de a ajuns s" fie primul care s" le pun" !n practic". Str%n %nd din maxilare# ar spune numai c"C .Sunt secrete +i sunt secretele mele./ '%nd a simit c" Mossad-ul ar fi avantajat de conducerea altcuiva# s-a retras f"r" & omotL i-a adunat pe cei din su,ordinea sa si le-a reamintit c" atunci c%nd vor simi c" munca pentru Mossad creea&" o pro,lem" !ntre etica personal" si cererile statului# ar tre,ui s" !+i dea pe loc demisia. Apoi# dup" ce siau str%ns m%inile# a plecat. !ns" nu a fost vreun director Mossad pe care s" nu-l c$eme la o cafea !n ,iroul s"u din strada 9a,otinsBA din !nc%nt"toarea su,ur,ie a 4el Aviv-ului# 1amat 'an. !n timpul unor astfel de !nt%lniri# u+a ,iroului r"m%nea permanent !nc$is" iar telefonul era scos din pri&". .Mama spunea mereu c" dac" ai pierdut !ncrederea cuiva !nseamn" c" ai pierdut un prieten#/ a explicat acesta !n en le&"# av%nd pe ,u&e un &%m,et viclean de om !n v%rst".

!n afara rudelor celor mai apropiate - c%iva copii mici# nepoi# veri +i prieteni de o via"-puini !l cunosc cu adev"rat pe Meir Amit. dar nici nu ar vrea ca lucrurile s" stea altfel. !n acea diminea" de martie din 5<<H# Meir Amit p"rea surprin&"tor de t%n"r la volan# ar"t%nd mai de ra," de Q3 de ani dec%t de H-# c%i avea de fapt. 0i ura atletic" de alt"dat" se cam !nmuiaseL pe su, sacoul al,astru ,ine croit se putea o,serva un !nceput de ,urt". 'u toatt acestea# oc$ii !i erau !nc" destul de a ili +i indescifra,ili !n timp ce se !ndrepta spre ,ulevardul unde cre+teau eucalipi. @ici el nu mai inea minte de c%te ori f"cuse drumul acesta# !ns" fiecare vi&it" aici !i aducea aminte de un vec$i prover,C .ca s" supraM vieuie+ti ca evreu !nseamn" s" lupi p%n" la moarte./ 4ot acela+i lucru se citea +i pe feele soldailor care a+teptau raiduri um,ra copacilor de la ie+irea din ta,"ra de instrucie pentru recrui A - )ilot# la nord de 4el Aviv. Aveau un aer !n care citeai c$iar o oarecare insolen"L !+i f"ceau sta iul militar !n cadrul 0orelor de Ap"ra- Israeliene# fiind ferm convin+i c" serveau cea mai ro&av" armat" din lume. 8uini l-au recunoscut pe Meir Amit. 8entru ei era !nc" un ,"tr%n rare venise la monumentul comemorativ !n apropierea c"ruia a+teptau ei Israelul este ara unor astfel de momente - !n total peste 5 -33 -ridicate !n amintirea para+utistilor# piloilor# celor care conduc tancuri si a infanteriei. Monumentele comemorea&" victimele a - r"&,oaie !n toat" re ula +i aproape -3 de ani de incursiuni peste ranie +i operaiuni de $eril". 4otu+i# !ntr-o ar" care !+i venerea&" eroii a+a cum n-a mai f"cut-o nimeni din vremea romanilor care ocupaser" aceste p"m%nturi# !n tot Israelul# ,a c$iar nic"ieri !n lume# nu exista un monument ca cel la ridicarea c"ruia a ajutat Meir Amit. Acesta e situat !n interiorul perimetrului ta,erei de instrucie pentru recrui +i e format din mai multe cl"diri din ,eton +i resie# asam,late su, forma unui creier uman. Meir Amit a ales forma respectiv" pentru c" .spionajul are de-a face !n primul r%nd cu intelectul +i nu cu a entul secret ,ron&at care face pe eroul./ Monumentul comemorea&" --H ,"r,ai +i femei care au lucrat !n serviciile secrete israeliene# dintre care H5 au lucrat !n sluj,a Mossad-ului. Ace+tia au murit peste tot !n lumeC !n deserturile IraBului# !n munii Iranului# !n jun lele din America de Sud +i 'entral"# !n tufi+urile din Africa# pe str"&ile Europei. Meir Amit i-a cunoscut personal pe muli dintre ace+tiaL pe c%iva i-a trimis la moarte si ur" !n misiuni despre care spunea c" erau .extrem de periculoase# !ns" acesta este re reta,ilul inevita,il al acestui tip de munc". 'ei care !+i pierd viaa o fac pentru naiune# !ntotdeauna a fost a+a./ 8ereii nete&i de resie sunt !nsemnai doar cu numele +i data decesului. @u se spune nimic despre cum a murit fiecareC sp%n&urat !n 8iaa pu,lic"# soarta tuturor evreilor condamnai !n "rile ara,eL !njun$iat pe o str"du" f"r" numeL !n urma a luni de tortur" !n !nc$isoare. @imeni nu va +ti niciodat". '$iar +i Meir Amit nu putea dec%t s" *"nuiasc" c%teodat"# iar atunci !+i inea %ndurile ne re pentru el. Monumentul nu este dec%t o parte dintr-un !ntre complex comemorativ. In interiorul cl"dirilor se afl" 'amera Dosarelor unde sunt inute ,io rafiile tuturor a enilor mori. Informaiile privind viaa dinaintea +i din timpul serviciului militar sunt str%nse cu rij"L !ns" nu si cele despre ultima misiune secret". 0iecare a ent !+i are &iua sa memorial"# comemorat" !ntr-o mic" sina o ". !n astfel de sina o i exist" un amfiteatru unde de &iua serviciului secret# familiile se adun" pentru a-si aminti de cei mori. '%teodat" Meir Amit li se adresea&". Apoi vi&itea&" mu&eul memorialului# plin de o,iecte vec$iC un transmi"tor montat !ntr-un fier de c"lcatL un microfon cafetier"L cerneal" simpatic" !ntr-o sticl" de parfumL reportofonul cu care a fost !nre istrat" !n secret discuia decisiv" dintre 1e ele :ussein al Iordaniei si pre+edintele @asser al E iptului# premer "toare 1"&,oiului de Sase Rile. Meir Amit a transformat povestirile despre ,"r,aii care au folosit ec$ipamentele !n adev"rate mituri ale eroismului. El su,linia&" de fiecare dat" de $i&area pe care a folosit-o ;aMa *oSaMi c%t timp a intrat si a ie+it din Iordan p%n" c%nd a fost capturat +i executat !n Amman !n 5<=<# +i radioul de cristal pe care l-au folosit Max *innet+i Mos$eMar&uB pentru a conduce cea mai de succes reea din E ipt p%n" au murit !n c$inurile cele mai

rele# dorindu-+i moartea !ntr-o !nc$isoare din 'airo. 8entru Meir Amit ace+tia erau cu toii .)$edeonii mei/. )$edeon este eroul din Fec$iul 4estament care a salvat Israelul din m%na unor du+mani foarte numero+i datorit" informaiilor pe care le-a deinut. Ea urm"# tre,uia s" intre !n la,irint# !nsoit de custodele mu&eului. S-au oprit !n faa fiec"rui nume ravat# !nclin%ndu-+i puin capetele# iar apoi au mers mai departe. 4ot ceremonialul s-a terminat ,rusc. @u mai erau mori pe care s"-i pomene+ti cu pio+enie - numai spaii oale pe resia pietrei de morm%nt unde urmau s" fie ad"u ate nume. 8entru un moment# Meir Amit a !nceput din nou s" vise&e# !ntr-o e,raic" +optit"# fostul +ef Mossad i-a spus custodeluiC .Orice s-ar !nt%mpla# tre,uie s" ne asi ur"m c" acest loc va d"inui./ 0"r" nici o le "tur" cu ce se spusese !nainte# Meir Amit a ad"u at c" !n ,iroul din Damasc al pre+edintelui :afi& al-Assad al Siriei se afla o sin ur" ima ine# o foto rafie a locului unde !n 55>H Saladin i-a !nfr%nt pe cruciai#= ceea ce a dus la recucerirea Ierusalimului. pentru Meir Amit# m%ndria pe care o nutre+te Assad pentru acea foto rafMQ .are o conotaie pentru Israel. @e vede a+a cum a f"cut-o si Saladin - ca pe un popor pe care urmea&" s"-l cucereasc" !n cele din urm". Sunt muli care %ndesc !n felul acesta. ?nii c$iar susin c" ne sunt prieteni. 4re,uie s" fim extrem de precaui !n ceeace-i prive+te.../ --a oprit# si-a luat la revedere de la custode si s-a !ndreptat spre ma+in"# ca si cum spusese deja prea multeL ca si cum ceea ce a spus ar fi !nteit si mai mult &vonurile care !ncepuser" s" circule !n interiorul serviciului secret israelian. !nc" o cri&" !n relaia dintre Mossad si serviciul secret american avea s" i&,ucneasc" - cu posi,ile urm"ri devastatoare pentru Israel. Deja implicat !n scandalul care fier,ea era unul dintre cei mai vioi si mai duri a eni care fuseser" !n su,ordinea lui Meir Amit# un om care c%+ti ase deja un loc !n cartea de istorie drept cel care l-a capturat pe Adolf Eic$mann# si c"ruia !nc" !i mai pl"cea s" se joace cu focul. CAPITOLUL 4

Spionul cu masca de fier Eocuitorii ,o ai din ele antul cartier AfeBa !n nordul 4el-Aviv-ului se o,i+nuiser" s"-l vad" pe 1afael .1afi/ Eitan# un ,"r,at !n v%rst"# scund# ras# miop +i care a,ia dac" mai au&ea cu urec$ea dreapt" de c%nd luptase !n 1"&,oiul de Independen" al Israelului# !ntorc%ndu-se acas" cu evi vec$i# lanuri u&ate de ,iciclete si alte tipuri de vec$ituri de metal. 8urt%nd o c"ma+" si o perec$e de pantaloni ieftini cump"rai de la supermarBet# cu faa acoperit" de o masc" de sudor# acesta transforma deseurile !n sculpturi suprarealiste cu ajutorul unui aparat de sudur". ?nii vecini se !ntre,au dac" ce f"cea nu era o form" de evadare. Ktiau c" omor%se pentru ar"# nu pe c%mpul de lupt" ci !n misiuni secrete care f"ceau parte din ne!ncetatul r"&,oi su, acoperire pe care Israelul !l purta !mpotriva du+manilor statului. @ici un vecin nu +tia c%i oameni omor%se 1afi Eitan# c%teodat" c$iar cu propriile m%ini puternice +i ,utuc"noase. 4ot ce le spunea era c"C .De fiecare dat" c%nd omoram tre,uia s" le v"d oc$ii# al,ul oc$ilor. Atunci eram foarte calm# foarte concentrat# +i cu %ndul numai la ce tre,uia s" fac. Atunci o f"ceam. Asta era tot./ !+i !nsoea spusele de &%m,etul ,inevoitor pe care !l folosesc cei puternici atunci c%nd caut" apro,area celor sla,i. 1afi Eitan fusese pentru aproape un sfert de veac director adjunct de operaiuni al Mossad-ului. @u era de el munca de ,irou# unde tre,uia s" citeasc" rapoarte si s"-i trimit" pe alii s"-i !ndeplineasc" ordinele. De fiecare dat" c%nd avea oca&ia# mer ea pe teren av%nd o inut" demn"# m%nat de o !ntrea " filo&ofie pe care o redusese la o propo&iie scurt" +i cuprin&"toareC .Dac" nu faci parte din r"spuns# atunci faci parte din pro,lem"./ H5

@u mai fusese nimeni altul care s"-l !ntreac" !n duritate si s%n e rece# +iretenie# !n a,ilitatea de a improvi&a cu o vite&" uimitoareL avea un talent !nn"scut de a demasca c$iar si cel mai ,ine pus la punct plan +i o neo,osit" for" de a urm"ri si prinde o victim". S-a folosit de toate aceste calit"i !ntr-o sin ur" misiune care i-a adus faima- r"pirea lui Adolf Eic$mann# ,irocratul na&ist care a transpus !n practic" ori,ila Soluie 0inal" a lui :itler. 8entru vecinii s"i de pe strada S$aA# 1afi Eitan era o fi ur" respecta,il"# omul care le r"&,unase rudele moarte# care a reamintit lumii c" toi na&i+tii sunt periculo+i. @u se plictiseau niciodat" s"-l asculte la el acas" povestind despre o operaiune !nc" nee alat" de alta mai !ndr"&nea"# !nconjurat de o,iecte de art"# 1afi Eitan !+i !ncruci+a ,raele musculoase# !+i !nclina capul p"tr"os# si pentru un moment nu mai spunea nimic# l"s%ndu-+i ascult"torii s"-+i aduc" aminte de vremurile c%nd# !n ciuda tuturor reut"ilor# Israelul luase fiin". Apoi# cu o voce puternic"# a !nceput s" le spun" prietenilor s"i de !ncredere cum a !nceput capturarea lui Adolf Eic$mann. !n primul r%nd a pus la cale planul celei mai sen&a ionale r"piri din toate timpurile. Dup" cel de-al doilea r"&,oi mondial# depistarea criminalilor na&i+ti de r"&,oi era iniial f"cut" de c"tre supravieuitorii $olocaustului# !+i spuneau @oBmin# .1"&,un"torii./ @u se mai !ncurcau cu procesele le ale. 8ur si simplu executau orice na&ist le ie+ea !n cale. 1afi Eitan nu au&ise de nici un ca& !n care ace+tia s" fi omor%t pe cine nu tre,uia. Oficial# Israelul acorda puin" importan" prinderii criminalilor de r"&,oi. Era o c$estiune de prioritate. 'a naiune# Israelul a,ia dac" mai re&ista# !nc" !nconjurat de statei e ara,e ostile. 4oate tre,uiau f"cute la timpul lor. 7ara aproape c" r"m"sese f"r" nici un ,an. @u-+i puteau permite s" re&olve nedrept"ile trecutului. !n 5<-H# Mossad-ul a primit sen&aionala +tire cum c" Eic$mann fusese v"&ut !n Ar entina. 1afi Eitan# deja o stea !n cadrul Mossad-ului !n urma incursiunilor iscusite !mpotriva ara,ilor# a fost ales desemnat s"-l capture&e pe Eic$mann si s"-l aduc" !n Israel pentru a fi judecat. l s-a spus c" re&ultatul va fi extrem de ,enefic. Ar fi un act de justiie divin" pentru poporul s"u. Ar aminti lumii de la "rele de concentrare +i de nevoia de a se asi ura c" a+a ceva nu se va mai repeat niciodat". Ar plasa Mossad-ul !n fruntea serviciilor secrete din lumea !ntrea ". @ici un alt serviciu nu mai !ndr"&nise s" !ncerce o astfel de operaiune. 1iscurile erau !ns" pe m"sur". ?rma s" lucre&e la mii de mile dep"rtare de cas"# c"l"torind cu documente false# ,a&%ndu-se exclusiv pe forele proprii +i activ%nd !ntr-un mediu ostil. Ar entina era raiul na&i+tilor. Acolo ec$ipa Mossad putea sf%r+i !n !nc$isoare sau putea c$iar s" fie ucis". 4irnp de doi ani lun i# 1afi Eitan a a+teptat r",d"tor !n timp ce prima tentativ" de suprave $ere a fost confirmat" - ,"r,atul care locuia !n cartierul clasei mijlocii din *uenos Aires su, numele de 1icardo (lement era Adolf Eic$mann. '%nd a primit ordinul de !ncepere a aciunii# 1afi Eitan a devenit .rece ca $eaa./ Se %ndise deja la tot ce putea mer e prost. ?rm"rile politice# diplomatice +i# pentru el# cele profesionale# aveau s" fie enorme. De asemenea se !ntre,ase ce urma s" se !nt%mple c%nd# dup" capturarea lui Eic$man# poliia ar entinian" avea s" intervin". .M-am $ot"r%t s"-l str%n de %t pe Eic$mann cu propriile mele m%ini. Dac" m-ar fi prins as fi avut ar ument la tri,unal c" acionasem !n virtutea ,i,licei &icale# .oc$i pentru oc$i./ Einiile aeriene naionale# El Al# cump"raser" special din ,anii economisii un avion *ritannia pentru drumul lun p%n" !n Ar entina. 1afi Eitan a spusC .Am trimis pe cineva !n An lia s" cumpere unul. A dat ,anii si a luat avionul. Oficial# &,orul c"tre Ar entina tre,uia s" transporte o dele aie israelian" care s" participe la s"r,"torirea a -3 de ani de independen" a "rii. @ici unul din dele ai nu a +tiut de ce i-am !nsoit sau c" !n cap"tul avionului pre "tisem o mic" celul" pentru Eic$mann./ 1afi Eitan +i ec$ipa sa au ajuns la *uenos Aires !n mai 5<Q3. S-au sta,ilit !n una din cele H ascun&"tori pe care le !nc$iriase dinainte un a ent Mossad. ?neia i s-a dat numele de cod e,raic Maoz# sau .0ort"reaa/. Apartamentul avea s" fie pe post de ,a&" pentru operaiune. O alt" ascun&"toare a fost

numit" (ira# sau .8alat/# loc unde avea s" fie inut Eic$mann dup" capturare. 'elelalte ascun&"tori erau necesare !n ca& c" Eic$mann tre,uia mutat din cau&a unui raid poliienesc. De asemenea# o du&in" de ma+ini a fost !nc$iriat" pentru operaiune. '%nd totul a fost pus la punct# 1afi Eitan a devenit calm +i $ot"r%t. Orice !ndoieli cu privire la un eventual e+ec au disp"rutL perspectiva aciunii !nlocuise tensiunea a+tept"rii. 4imp de 2 &ile# el +i ec$ipa sa T-au urm"rit pe Adolf Eic$mann# care odinioar" nu se deplasa nic"ieri f"r" +oferul +i limu&ina sa Mercedes# cum c"l"torea cu auto,u&ul +i co,ora la colul str"&ii 'ari,aldi dintr-o su,ur,ie de la mar inea ora+ului# la fel de punctual ca atunci c%nd a semnat ordinele de trimitere !n la "rele de concentrare. !n noaptea de 53 mai 5<Q3# 1afi Eitan a ales pentru r"pire un +ofer +j pe ali doi care s"-l !n+face pe Eic$mann o dat" ce acesta urca !n ma+in". ?nul dintre oameni fusese antrenat s" capture&e o persoan" !n plin" strad". 1afi Eitan avea s" stea l%n " +ofer# . ata s" ajut cum puteam./ Operaiunea a fost sta,ilit" pentru seara urm"toare. 8e data de 55mai# la ora >C33 8.M.# ma+ina ec$ipei a intrat pe strada )ari,aldi. @u era nici urm" de tensiune. 4recuser" cu toii de mult de fa&a asta. @u era nimic de spus. 1afi Eitan s-a uitat la ceasC >C32. Au condus !n susul +i-n josul str"&ii. >C3=. Mai multe auto,u&e au oprit +i au plecat. Ea >C3- a mai venit un auto,u&. E-au v"&ut pe Eic$mann co,or%nd. 8entru 1afi Eitan# .ar"ta puin cam o,osit# pro,a,il la fel cum ar"ta +i dup" o &i !n care !i trimitea pe oamenii mei !n la "rele de concentrare. .Strada era !nc" pustie# !n spatele meu l-am au&it pe specialistul !n r"piri desc$i&%nd u+a. Am condus p%n" am ajuns c$iar !n spatele lui Eic$friann. Mer ea destul de repede# ca +i cum ar fi vroit s" ajun " acas" pentru cin". !l au&eam pe specialist respir%nd constant# a+a cum !nv"ase la antrenament. 1edusese timpul r"pirii la 56 secunde./ Ma+ina a ajuns!n dreptul lui Eic$mann. Acesta s-a !ntors pe jum"tate +i s-a uitat mirat la specialistul care se d"dea jos din ma+in"# !n acela+i moment# omul s-a !mpiedicat din cau&a unui +iret desf"cut# ata s" cad". 8entru un moment# 1afi Eitan a fost prea uimit ca s" se poat" mi+ca. 4raversase jum"tate din lo, pentru a-l prinde pe omul care trimisese Q milioane de evrei la moarte# si erau c%t pe ce s"-l rate&e din cau&a unui +iret le at prost. Eic$mann !ncepea s" se !ndep"rte&e repede. 1afi Eitan a s"rit din ma+in". .E-am apucat de %t cu a+a o for" !nc%t am v"&ut cum !i ies oc$ii din or,ite. Mai aveam puin +i-l stran ulam. Specialistul era !n picioare si inea u+a desc$is". E-am a&v%rlit pe Eic$mann pe ,anc$eta din spate. Specialistul s-a aruncat !n"untru# st%nd pe jum"tate pe Eic$mann. 4oat" trea,a nu a durat mai mult de - secunde./ De pe locul din fa"# 1afi Eitan putea simi respiraia acr" a lui Eic$mann care se c$inuia s" respire. Specialistul i-a mi+cat maxilarul !n sus si !n jos. Eic$mann s-a calmat. A reu+it c$iar s" !ntre,e ce !nseamn" aceast" ofens". @imeni nu vor,ea cu el. !n t"cere au ajuns la ascun&"toare# la - Bm mai departe. 1afi Eitan i-a cerut lui Eic$mann s" se de&,race !n pielea oal". I-a comparat apoi m"surile cu cele din dosarul SS pe care !l o,inuse. @-a fost mirat s" vad" c" Eic$mann reu+ise s"-+i scoat" tatuajul SS. !ns" toate celelalte m"sur"tori se potriveau cu cele din dosar -m"rimea capului# distana de la cot la !nc$eietur"# de la enunc$i la le&n". E-a le at pe Eic$mann de pat. 4imp de 53 ore l-au l"sat !ntr-o lini+te deplin". 1afi Eitan vroia s"-i produc" .un sentiment de descurajare. '$iar !nainte de r"s"rit# Eic$mann ajunsese !ntr-o stare de maxim" vulnera,ilitate psi$ic". E-am !ntre,at cum !l c$eam". Mi-a dat un nume spaniol. Am spus# nu# nu# nu# numele nemesc. Si-a spus pseudonimul nemesc - acela pe care I-a folosit c%nd a fu it din )ermania. Am spus din nou# nu# nu# nu# numele t"u adev"rat# numele SS. S-a !ntins pe pat ca si cum vroia s" ai," toat" atenia noastr" si a spus tare si clar# MAdolf Eic$mann.M @u l-am mai !ntre,at nimic altceva. @u mai aveam de ce./ !n urm"toarele H &ile# Eic$mann +i cei care l-au capturat au stat !nc$i+i !n cas". !n acest timp# nimeni nu vor,ea cu el. M%nca# se sp"la +i se ducea la toalet" !ntr-o lini+te deplin". 8entru 1afi EitanC .Eini+tea era mai mult dec%t o re ul" a operaiunii. @u vroiam s"-i ar"t"m lui Eic$mann c%t de nervo+i eram. Asta i-ar fi dat speran". Iar sperana transform" o persoan" disperat" !n una periculoas".

4re,uia s" se simt" la fel de disperat ca +i oamenii mei !n timp ce erau transportai !n trenuri spre la "rele de concentrare./ Deci&ia ducerii acestuia din ascun&"toare p%n" la avionul El Al care a+tepta s" transporte acas" dele aia +i-a avut propria tent" de umor ne ru# !n primul r%nd Eic$mann a fost !m,r"cat !n uniforma liniei aeriene pe care 1afi Eitan o adusese din Israel. E-au f"cut s" ,ea o sticl" de N$isBA# !m,"t%ndu-l de-a ,inelea. Eitan si ec$ipa s-au !m,r"cat si ei !n uniformele de &,or si s-au stropit intenionat cu N$isBA# !ndes%nd un c$ipiu pe capul lui Eic$man si !n $esuindu-l pe ,anc$eta din spate a ma+inii# 1afi Eitan a condus p%n" la ,a&a militar" unde avionul a+tepta cu motoarele pornite. Ea poarta ,a&ei# soldaii ar entinieni au f"cut semn ma+inii s" se opreasc"# !n spate# Eic$mann sfor"ia. 1afi Eitan !+i aduce aminteC .!n ma+in" putea ca !ntr-o distilerie. Acela a fost momentul !n care am c%+ti at cu toii premiile Oscar MossadD Am f"cut pe evreii ,ei care nu re&ist" la ,"uturile ar entiniene tari. )"r&ile au fost amu&ate +i T-au l"sat !n pace pe Eic$mann/. 8e 65 mai 5<Q3# la cinci minute dup" mie&ul nopii# *ritannia a decolat av%ndu-l la ,ord pe Eic$mann care !nc" sfor"ia !n celula din cap"tul avionului. Dup" un lun proces# Eic$mann a fost "sit vinovat de crime !mpotriva umanit"ii# !n &iua execuiei# la 25 mai 5<Q6# 1afi Eitan se afla !n camera de execuie la !nc$isoarea 1amlaC .Eic$mann s-a uitat la mine +i a spusC MO s"-i vin" si ie vremea s" m" urme&i# evreule]# iar eu i-am r"spunsC M!ns" nu a&i# Adolf# nu a&i.M !n momentul urm"tor s-a desc$is o trap". Eic$mann a scos un sunet de om care se sufoca. Apoi au !nceput s"-i miroas" maele care i se !ntorceau pe dos# apoi s-a au&it numai & omotul sforii care opunea re&isten". ?n sunet foarte satisf"c"tor./ ?n cuptor special fusese construit pentru a-i incinera trupul# !n c%teva ore# cenu+a i-a fost !mpr"+tiat" !n mare# pe o suprafa" destul de extins". *en-'urion a ordonat s" nu mai r"m%n" nici o urm"# pentru a nu !ncuraja simpati&anii s"-l transforme pe Eic$mann !ntr-o fi ur" na&ist" de cult. Israelul !l vroia ras de pe faa p"m%ntului. Apoi cuptorul a fost de&asam,lat si niciodat" folosit din nou. !n acea sear"# 1afi Eitan st"tea pe malul m"rii privind !n lar si simindu-se !mp"cat# .+tiind c" mi-am !ndeplinit misiunea. Asta !i d" mereu un sentiment pl"cut./ 'a +ef adjunct al operaiunilor Mossad# meseria lui 1afi Eitan a continuat s"-l poarte prin !ntrea a Europ" s" "seasc" +i s" omoare terori+ti ara,i. 8entru aceasta folosea ,om,e acionate de telecomen&i# arma aleas" de Mossad# *eretta# iar c%nd lini+tea era esenial"# propriile m%ini# fie pentru a stran ula o victim" cu un fir de oel# fie administr%nd o lovitur" mortal" de pumn la ceaf". Omora !ntotdeauna f"r" remusc"ri. '%nd se !ntorcea acas"# petrecea ore !n +ir !n faa cuptorului din curte# !nconjurat de sc%ntei# a,sor,it totalmente de metalul pe care !l modela dup" plac. Apoi pleca din nou# !n c"l"torii !n care tre,uia s" sc$im,e avionul de mai multe ori pentru a ajun e la destinaie. 8entru fiecare c"l"torie !+i ale ea o naionalitate +i o identitate diferit"# construit" !n jurul numeroaselor pa+apoarte furate sau falsificate perfect pe care Mossad-ul le adunase cu r",dare. '%nd nu omora# se ocupa cu recrutarea de saAanimi# alt lucru la care se pricepea. Avea o tactic" pe care o aplica# f"c%nd astfel apel la dra ostea evreilor pentru ara lor. .Ee spuneam c" timp de 6333 de ani poporul nostru a visat. '" timp de 6333 de ani noi# evreii# ne-am ru at pentru m%ntuire# !n c%ntece# !n pro&"# !n inimi# cu toii am p"strat viu visul - iar visul ne-a inut !n via" pe noi. Acum s-a !mplinit. Ki apoi ad"u amC ca s" fim si uri c" visul continu"# avem nevoie de oameni ca tine./ !n cafenele# de-a lun ul ,ulevardelor pari&iene# !n restaurante# pe malul 1inului# la Madrid# *ruxelles si Eondra repeta cuvintele emoionante. 0oarte des# vi&iunea sa despre ce !nseamn" s" fii evreu !n &ilele noastre mai coopta c%te un f%n. 8entru cei care e&itau# !m,ina cu pricepere motivele personale cu cele politice# repovestind !nt%mpl"ri de c%nd era !n cadrul :a ana$-ului +i despre *en-'urion +i ali lideri.

?ltima urm" de !mpotrivire disp"rea pe loc. !n cur%nd avea peste 533 de ,"r,ai si femei !n toat" Europa care s"-i !ndeplineasc" ordineleC avocai# denti+ti# profesori# doctori# croitori# comerciani# femei casnice# secretare. Dintre toi ace+tia# !ndr" ea un rup anumeC evreii ermani care se !ntorseser" !n ara $olocaustuluiL 1afi Eitan !i numea .spionii supravieuitori./ 4rudind !n su,teranul activit"ilor Mossad# 1afi Eitan a avut rij" s" nu fac" politic"# !ndep"rt%ndu-se astfel de ceea ce !nvr"j,ea serviciul secret israelian. Ktia ce se !nt%mpla# +i anume manevrele celor de la Aman# serviciul secret militar# !n frunte cu S$in *et# care vroiau s" reduc" autoritatea suprem" a Mossad-ului. Au&ise de intri ile politice care formau +i reformau# de rapoartele .numai oc$i/ pe care ace+tia le trimiteau primului ministru# !ns" !n timpul lui Meir Amit# Mossad-ul a r"mas de neclintit# !nl"tur%nd orice !ncerc"ri prin care se dorea s" se revin" asupra po&iiei iniiale. Apoi# !ntr-o ,un" &i# Meir Amit n-a mai fost la conducereL n-a mai fost v"&ut mer %nd vioi pe coridoare si nici privind p"trun&"tor sau &%m,ind cu acel &%m,et care p"rea c" nu !i atin ea niciodat" ,u&ele# !n urma plec"rii lui# cole ii l-au !ndemnat pe 1afi Eitan s"-i lase s"-l vote&e drept !nlocuitorul lui Amit# su,liniind c" avea toate calit"ile necesare +i c" inspira loialitate si popularitate !n Mossad. !ns" p%n" s" se decid" 1afi Eitan# postul a revenit unui desemnat al 8artidului Muncii# palidul si pedantul Rvi Ramir. 1afi Eitan +i-a dat demisia. @u s-a certat cu noul +ef MossadL pur +i simplu a simit c" Mossad-ul nu mai avea cum s" fie un loc unde s" se simt" .conforta,il./ !n timpul lui Meir Amit# misiunile sale au fost efectiv li,ereL a simit c" Ramir avea s" .nu se a,at" de la re uli. Asta nu era pentru mine./ 1afi Eitan s-a apucat s" fac" consultan"# pun%ndu-se !n sluj,a firmelor care vroiau s"-+i !m,un"t"easc" securitatea sau a persoanelor fi&ice ,o ate care vroiau s"-+i antrene&e personalul pentru a-l putea ap"ra de un eventual atac terorist. Dar nu pentru mult timp. Dup" un an# 1afi Eitan a l"sat s" se afle c" era ata s" reintre !n v%ltoarea serviciului de spionaj. '%nd ;it&$aB 1a,in a devenit prim ministru !n 5<H=# acesta l-a desemnat pe a resivul si !ntreprin&"torul ;it&$aB :ofi# la conducerea Mossad-ului +i l-a su,ordonat rapacelui Ariei S$aron# consilierul lui 1a,in pe pro,leme de securitate# !n foarte scurt timp# S$aron l-a f"cut pe 1afi Eitan asistentul s"u personal. :ofi s-a tre&it astfel lucr%nd cu un om care avea aceea+i atitudine dur" fa" de operaiunile serviciului secret. 4rei ani mai t%r&iu# !ntr-o alt" remaniere a uvernului# un nou prim ministru# Menac$em *e in# l-a numit pe 1afi Eitan consilier personal !n pro,leme de terorism. 8rima mi+care a lui Eitan a fost or ani&area asasin"rii palestinianului responsa,il cu pl"nuirea masacrului de la 9ocurile Olimpice de la Munc$en din 5<H6# c%nd 55 atlei israelieni au fost masacrai.5 'ei care !i omor%ser" fuseser" deja executai de Mossad. 8rimul care a murit st"tea !n $olul ,locului s"u din 1oma c%nd a fost !mpu+cat de aproape# de 55 ori - c%te un lon pentru fiecare atlet omor%t. '%nd cel de-al doilea terorist a r"spuns la telefon !n apartamentul s"u din 8aris# o ,om,"# montat" !n receptor si acionat" prin telecomand"# a explodat# &,ur%ndu-i capul de pe umeri. ?n alt terorist dormea !n camera sa de $otel din @icosia c%nd a fost omor%t de o ,om," asem"n"toare. 8entru a crea panic" !n r%ndul mem,rilor rup"rii -eptembrie Negru care omor%se atleii si care mai erau !nc" !n via"# Mossad-ul a aranjat ca anunurile mortuare ale acestora s" apar" !n &iarele locale ar",e+ti. 0amiliile acestora au primit flori si scrisori de condoleane cu puin timp nainte ca fiecare dintre ace+tia s" fie ucis. 1afi Eitan a pornit !n c"utarea liderului acestora# Aii :assan Salame$# cunoscut !n lumea ara," su, numele de .8rinul 1o+u./ De la incidentul din Munc$en# acesta se mutase dintr-o capital" ara," !n alta# d%nd lecii de strate ie rupurilor teroriste. De fiecare dat" c%nd 1afi Eitan era ata s" acione&e# 8rinul 1o+u !+i sc$im,a din nou cartierul eneral. Ins" p%n" la urm" s-a sta,ilit printre arti&anii de ,om,e din *eirut. 1afi Eitan cuno+tea ,ine ora+ul. '$iar si a+a# a $ot"r%t s"-+i !mprosp"te&e memoria. D%ndu-se drept

om de afaceri rec# acesta a plecat la *eirut# !n numai c%teva &ile a aflat unde locuia Salame$ si care era pro ramul acestuia. 1afi Eitan s-a !ntors la 4el-Aviv +i si-a f"cut planurile. 4rei a eni Mossad care puteau fi luai drept ara,i au trecut rania !n Ei,an si au mers !n ora+. ?nul a !nc$iriat o ma+in". 'el de-al doilea i-a montat o serie de ,om,e !n caroserie# capot" +i u+i. Al treilea a parcat-o pe ruta pe care mer ea 8rinul 1o+u !n fiecare diminea". 0olosind cu exactitate timpii indicai de 1afi Eitan# ma+ina a fost pro ramat" s" sar" !n aer c%nd Salame$ era !n dreptul ei. A+a s-a +i !nt%mplat# !mpr"stiindu-i m"runtaiele !n toate p"rile. 1afi Eitan a dovedit !nc" o dat" c" era un executant !n cadrul serviciului secret israelian. !ns" primul ministru Menac$em *e in a decis c" 1afi era prea preios s" mai ri+te cu astfel de misiuni periculoase. I-a spus consilierul s"u c" de acum !nainte tre,uia s" r"m%n" la ,irou si s" fie discret. De cur%nd# 9o$n le 'arre I-a folosit pe Eitan ca model pentru personajul principal care depista terori+ti !n t$riller-ul s"u ("e 4ittle 5rummer ']r]. !ns" credi,ilitatea pe care i-a acordat-o ima inaiei unui romancier nu I-a lini+tit cu nimic pe 1afi Eitan. Froia s" se afle !n mie&ul aciunii# nu la ,irou sau la nesf%r+itele +edine de conducere. A !nceput s"-l ,at" la cap pe primul ministru *e in s"-i dea altceva de f"cut. Dup" ce a e&itat ceva timp - c"ci 1afi Eitan era consilier excelent pe pro,leme de contraspionaj *e in l-a pus !ntr-unul dintre cele mai sensi,ile posturi din cadrul serviciului secret# post care avea s"-l solicite intelectual si s"-i satisfac" dorina de munc" de teren. A fost numit directorul *iroului 'oordon"rilor Ktiinifice# cunoscut !n e,raic" su, acronimul EA(AM. !nfiinat !n 5<Q3# operase pe post de unitate de spionaj a Ministerului Ap"r"rii# tre,uind s" adune informaii .cu orice pre./ !n eneral# aceasta !nseamn" s" fure sau s" miluiasc" oamenii s" vor,easc"# !nc" de la !nceput# EA(AM a fost deranjat de ostilitatea Mossad-ului care vedea unitatea ca pe prover,ialul .nou venit./ Isser :arel +i Meir Amit au !ncercat am%ndoi fie s" opreasc" activitatea EA(AM# fie s"-l a,soar," !n Mossad. !ns" S$imon 8eres# ministrul adjunct al Ap"r"rii a susinut insistent c" ministerul s"u avea nevoie de propria a enie care s" adune informaii# !ncet dar si ur# EA(AM si-a continuat trea,a# instal%ndu-si ,irouri !n @eN ;orB# Gas$in ton# *oston si Eos An eles# toate centre c$eie ale +tiinei pe muc$ie de cuit# !n fiecare s"pt"m%n"# personalul EA(AM !+i f"cea datoria de a trimite !n Israel pac$ete cu jurnale te$nice# +tiind c" 0*I-ul era cu oc$ii pe ei. Aceste suprave $eri s-au intensificat dup" 5<Q># c%nd s-a descoperit c" unul dintre in inerii care lucrau la construirea navei aeriene de r"&,oi Mira e III' furase peste 633 333 de sc$ie. Acesta a primit o pedeaps" de = ani si jum"tate - pentru c" d"duse EA(AM-ului informaii despre cum s"-si construiasc" propriile copii dup" Mira e. De atunci EA(AM s-a mai ,ucurat +i de alte mici succese. 8entru 1afi Eitan# reu+ita cu Mira e a fost factorul decisiv. 'e reu+iser" odat" puteau reu+i din nou. Avea de %nd s" transforme .muri,undul/ EA(AM !ntr-o for" pe care s" nu o poat" i nora nimeni. Mut%ndu-se din ,irourile ne!nc"p"toare din 4el-Aviv# le-a spus noilor s"i su,alterni# impresionai c" acum erau condu+i de a+a o fi ur" le endar"# c" dac" ar fi s"-+i pun" toate cuno+tinele sale despre +tiin" !ntr-o epru,et"# tot ar mai r"m%ne destul loc li,er# !ns"# a ad"u at# era un om care !nv"a repede. A intrat !n lumea +tiinei c"ut%nd poteniale inte pe care s" le cunoasc". 8leca de acas" !nainte de r"s"rit si de multe ori se !ntorcea pe la mie&ul nopii cu suluri te$nice pe care le citea p%n" !n &oriL nu prea mai avea timp s" se relaxe&e sculpt%nd fierul vec$i# !n timp ce a,sor,ea imensele cantit"i de informaii# a reluat le "tura cu vec$iul s"u serviciu. Mossad-ul avea acum un nou directorC @a$um Admoni. 'a si 1afj Eitan# Admoni suspecta inteniile americanilor !n Orientul Mijlociu. In aparen"# Gas$in ton-ul continua s"-+i arate an ajamentul fa" de Israel# iar 'IA inea desc$is canalul de contact pe care !l desc$iseser" Isser :arel +i Allen Dulles. !ns" Admoni se pl%n ea c" informaiile nu pre&entau mare interes. Keful Mossad era de asemenea !n rijorat de raporturile primite de la a enii Batsa+i saAanimii ,ine plasai la Gas$in ton. Ace+tia aflaser" de !nt%lniri secrete !ntre !nalii oficiali ai departamentului de stat si lideri ara,i din anturajul lui ;asser Arafat# care discutaser" despre metodele de a o,li a Israelul s" fie mai !nele "tor cu privire la cererile palestinienilor. Admoni i-a spus lui 1afi Eitan c" acum simea c" nu mai putea numi Statele ?nite .manta de vreme rea/. Atitudinea avea s" fie !nt"rit" de un incident care va +oca credina american" !n inviola,ilitatea sa#

lucru care nu se mai !nt%mplase de la r"&,oiul din Fietnam. !n au ust 5<>2# a enii Mossad au aflat c" se pre "tea un atac !mpotriva forelor Statelor ?nite care se aflau !n *eirut pe post de menin"tori O@? ai p"cii. A enii au identificat un camion care avea s" conin" o jum"tate de ton" de explo&i,ili. Mossad-ul ar fi tre,uit s" transmit" informaia 'IA. !ns" la o !ntrunire la sediul Mossadului din ,ulevardul 1e ele Saul# personal a fost informat c" .oamenii no+tri tre,uie s" fie cu oc$ii pe camion. Iar !n ce-i prive+te pe AanBei# noi nu suntem aici ca s"-i ap"r"m. 8ot s"-+i poarte +i sin uri de rij". Dac" !ncepem s" facem prea multe pentru AanBei ne aprindem sin uri paie !n cap/. Ea 62 octom,rie 5<>2# suprave $eat !ndeaproape de a enii Mossad# camionul a intrat cu vite&" maxim" !n ,a&a *atalionului > al marinei americane din apropierea aeroportului *eirutuluiL 6=5 solda i din infanteria marin" au murit. 1eacia !n r%ndul e+aloanelor Mossad# dup" spusele unui fost ofier# Fictor OstrovsBA# a fost c"# .dac" vor s"-si ,a e nasul !n afacerile Ei,anului# las"-i s" pl"teasc" preul./ 1afi Eitan a !nceput s" se %ndeasc" serios la monitori&area S.?.A. 'omunitatea +tiinific" de aici era cea mai avansat" din lume# iar te$nolo ia militar" era de nee alat. EA(AM ar fi dat lovitura dac" putea pune m%na numai pe c%teva astfel de informaii. 8rimul o,stacol pe care tre,uiau s"-l dep"+easc" era si cel mai reuC "sirea unui informator destul de ,ine plasat care s" le poat" furni&a materialul. 0olosindu-se de lista saAanim-ilor americani la a c"rei !ntocmire a ajutat c%t timp a lucrat pentru Mossad# 1afi a dat de veste c" era interesat s" "seasc" pe cineva din Statele ?nite care lucra !n domeniul +tiinei si despre care se +tia c" era pro-lsrael. Euni de &ile nu a primit nici un r"spuns. Apoi# !n aprilie 5<>=# Aviem Sella# colonel !n aviaia israelian" care studia informatica !n fiecare s%m,"t" la ?niversitatea din @eN ;orB# a mers la o petrecere dat" de un inecolo evreu ,o at !n estul Man$attan-ului. Sella# o mic" cele,ritate !n cadrul comunit"ii evreie+ti din ora+# era cunoscut drept pilotul ce condusese cu 2 ani !n urm" un atac aerian care a distrus un reactor nuclear iraBian. Ea petrecere se mai afla +i un t%n"r sfios care &%m,ea ru+inos si care nu p"rea s" se simt" !n lar ul lui printre rupurile de doctori# avocai si ,anc$eri# l-a spus lui Sella c" se numea 9onat$an 8ollard# +i c" sin urul motiv pentru care venise la petrecere era ca s "-l cunoasc" pe el. 1u+inat de a+a o v"dit" admiraie# Sella a sc$im,at c%teva vor,e din politee# +i era ata s" plece c%nd 8ollard a recunoscut c" nu era numai un sionist convins# dar c" lucra pentru serviciul secret naval american# !n foarte scurt timp# vicleanul Sella a aflat c" 8ollard lucra !n 'entrul de alert" anti-terorist# !ntr-una din cele mai secrete instituii# !n Suitland# MarAland. 8rintre !ndatoririle lui 8ollard se num"ra +i monitori&area !ntre ului material secret despre activit"ile teroriste din lume. 8ostul s"u era extrem de important !n cadrul serviciului secret al S.?.A. Sella nu +i-a putut crede urec$ilor# mai ales c%nd 8ollard a !nceput s" dea detalii exacte despre incidente petrecute c%nd serviciul secret al S.?.A. nu a cooperat cu partea israelian". Sella a !nceput s" se !ntre,e dac" 8ollard nu f"cea parte dintr-o operaiune condus" de 0*I prin care se !ncerca recrutarea unui israelian. 4otu+i era ceva !n le "tur" cu 8ollard care p"rea veridic# !n aceea+i noapte# Sella a telefonat la 4elAviv +i a vor,it cu comandantul s"u. Ofierul a dat le "tura +efului de stat major al aviaiei israeliene. Sella a primit ordin s" de&volte contactul cu 8ollard. Au !nceput s" se !nt%lneasc"C la patinoarul din 1ocBefeller 8ia&aL !ntr-o cafenea din strada =>L !n 'entral 8arB. De fiecare dat" 8ollard !i !nm%na documente secrete pentru a-+i confirma spusele# Sella trimitea apoi materialele la 4el-Aviv# ,ucur%nduse de sentimentul pe care i-T d"dea implicarea !ntr-o operaiune secret" important". A fost deci uimit# pe ,un" dreptate# la aflarea ve+tii c" Mossad-ul +tia totul despre 8ollard# care se mai oferise cu doi ani !n urm" s" spione&e pentru ei# !ns" a fost refu&at# fiind catalo at .nesi ur/. ?n a ent Batsa care lucra pentru Mossad l-a descris pe 8ollard ca .sin uratic +i cu o ima ine nerealist" asupra Israelului./ @efiind dispus s"-si piard" rolul pe care !l avea !ntr-o operaiune evident mult mai interesant" dec%t statul !n faa calculatorului !ntr-o sal" de curs# Sella a !nceput s" caute o cale de a r"m%ne !n mijlocul pro,lemei# !n timpul +ederii sale la @eN ;orB l-a cunoscut pe ata+atul pe pro,leme +tiinifice al

consulatului israelian din ora+. @umele s"u era ;osef ;a ur. 0usese numit de Eitan !n fruntea tuturor operaiunilor EA(AM din S.?.A. Sella l-a invitat pe ;a ur s" ia cina cu el +i cu 8ollard. !n timpul mesei# 8ollard a repetat c" Israelului nu i se d"deau informaii despre cum s" se apere !mpotriva atacurilor teroriste ara,e pentru c" Statele ?nite nu vroiau s" strice relaiile cu produc"torii ara,i de petrol. !n acea noapte# folosind o linie de telefon securi&at"# de la consulat# ;a ur l-a sunat pe 1afi Eitan. Era !nc" foarte devreme !n 4elAviv# !ns" acesta era !nc" la ,irou. Era aproape de r"s"ritul soarelui c%nd a pus receptorul !n furc". Era extenuatC !+i "sise informatorul. !n urm"toarele 2 luni# ;a ur +i Sella l-au cultivat intens pe 8ollard +i pe viitoarea lui soie# Anne :enderson. l-au dus la restaurante scumpe# la spectacole pe *roadNaA# la premiere cinemato rafice. 8ollard continu" s" le dea documente importante. 1afi Eitan nu putea dec%t s" se minune&e de c%t de ,une erau materialele. A $ot"r%t c" era timpul s"-+i cunoasc" sursa. !n noiem,rie 5<>=# Sella si ;a ur i-au invitat pe 8ollard +i pe :enderson s"-i !nsoeasc" !ntr-o c"l"torie pl"tit" de ei la 8aris. ;a ur i-a spus lui 8ollard c" vacana era .o mic" recompens" pentru tot ce faci pentru Israel./ Au &,urat cu toii la clasa l si au fost a+teptai de un +ofer care i-a dus la :otelul *ristol. Acolo !i a+tepta 1afi Eitan. p%n" a doua &i dimineaa# 1afi Eitan f"cuse toate aranjamentele pentru ca 8ollard s"-+i continue trea,a pentru ei. Ins" lucrurile nu mai aveau s" continue la fel de simplu +i de frumos ca la !nceput. Sella avea s" dispar" din peisaj# acum c" !+i !ndeplinise misiunea. ;a ur avea s" devin" misionarul oficial al lui 8ollard. A fost pus la punct un !ntre sistem oficial de transmitere a documentelor. 8ollard tre,uia s" Te aduc" la apartamentului lui Irit Er,# o secretar" ri&onat" de la am,asada din Gas$in ton# !n ,uc"t"rie i se instalase un xerox cu mare putere de copiere pentru documentele pe care tre,uiau s" le multiplice. Fi&itele lui 8ollard aveau s" ai," loc !n timp ce el !+i avea ma+ina la sp"lat# !n timp ce i se cur"a ma+ina avea timp s"-i !nm%ne&e documentele lui ;a ur# a c"rui ma+in" primea acela+i tratament. Ascuns !n cutia de deter ent se afla un copiator cu ,aterii. Si apartamentul lui Er, si sp"l"toria auto erau !n apropierea Aeroportului @aional din Gas$in ton# lucru care !nlesnea plec"rile lui ;a ur la @eN ;orB. De la consulat trimitea materialul printr-un fax si ur la 4el-Aviv. 1afi Eitan s-a !ntors la 4el-Aviv s" a+tepte re&ultatele. Acestea i-au !ntrecut toate a+tept"rileC detalii despre transporturi de arme ruse+ti pentru Siria si alte state ara,e# dar +i po&iia exact" a rac$etelor SS-65 si SA--L $"ri +i foto rafii prin satelit ale arsenalelor iraBiene +i siriene# dar +i a u&inelor unde se fa,ricau produse c$imice si ,iolo ice. 1afi Eitan a !neles rapid metodele prin care S.?.A. aduna informaii secrete# nu numai din Orientul Mijlociu dar si din Africa de Sud. 8ollard !i d"duse rapoarte de la a enii 'IA care !i procuraser" o sc$i" a !ntre ii reele a serviciului secret din ar". ?nul dintre documente coninea date despre felul !n care Africa de Sud a reu+it s" detone&e un dispo&itiv nuclear la 5= septem,rie 5<H< !n partea de est a Oceanului Indian. )uvernul de la 8retoria ne ase !n permanen" c" a devenit o putere nuclear". 1afi Eitan a aranjat ca Mossad-ul s" trimit" copii dup" toate documentele le ate de Africa de Sud +i 8retoria# distru %nd astfel reeaua 'IA. 56 a eni au fost nevoii s" p"r"seasc" ara !n cel mai scurt timp. !n urm"toarele 55 luni# 9onat$an 8ollard a continuat s" fure informaii de la serviciul secret american. 8este 5333 de documente extrem de importante# 53> m2 de $%rtie# au fost trimise !n Israel# !nainte de a le trimite mai departe Mossad-ului# 1afi Eitan le citea pe ner"suflate. Informaiile i-au permis lui @a$um Admoni s" fac" o scurt" expunere uvernului de coaliie al lui S$imon 8eres despre cum s" r"spund" politicii aplicate de Gas$in ton !n Orientul Mijlociu# !ntr-o manier " pe care la !nceput ar fi considerat-o imposi,il". ?nul dintre cei care au luat notie la !nt%lnirile din ca,inetul din Ierusalim unde se in !nt%lnirile de duminic"# a afirmat c" .dac" !l asculi pe Admoni vor,ind# te simi aproape la fel de ,ine ca atunci c%nd te afli !n *iroul Oval. @u numai c" +tiam cum tratau cei de la Gas$in ton pro,lemele care ne m"cinau# dar aveam suficient timp s" lu"m m"suri !nainte de a lua deci&ii./ 8ollard devenise un factor crucial !n politica israelian". 1afi Eitan a cerut s" i se dea lui 8ollard un pa+aport evreiesc pe numele de DannA 'o$en# precum si o leaf" lunar" eneroas"# !n sc$im, !i cerea lui 8ollard detalii despre activit"ile de suprave $ere electronic" ale @ASA !n Israel +i metodele de ascultare folosite !mpotriva am,asadei israeliene din Gas$in ton si !n alte o,iective diplomatice din

Statele ?nite. !nainte ca 8ollard s" furni&e&e informaiile# acesta a fost arestat# la 65 noiem,rie 5<>-# !n faa am,asadei israeliene din Gas$in ton. '%teva ore mai t%r&iu# ;a ur# Sella si secretara am,asadei din Gas$in ton se !m,arcau !ntr-o curs" El Al de la @eN ;orB la 4el-Aviv# !nainte ca a enii 0*I s"-i poat" opri. O dat" ajun+i !n Israel# au disp"rut !n ,raele protectoare ale recunosc"torului serviciu secret. 8ollard a fost !nc$is pe via"# iar soia sa pentru - ani. !ntre timp# 1afi Eitan se ,ucura de succesul unei noi operaiuni pe care o condusese !mpotriva Statelor ?nite +i care f"cuse din Israel prima putere nuclear" din Orientul Mijlociu. CAPITOLUL 5

Sa,ia nuclear" a lui )$edeon !n 5<=-# la un cinema din 4el-Aviv# 1afi Eitan urm"rea ima inile filmate !n timpul ,om,ard"rii :iros$imei. !n timp ce toi tinerii soldai din jurul s"u fluierau si scoteau stri "te de uimire privind pelicula care pre&enta devastatul ora+ japone&# el se %ndea numai la dou" lucruri. Fa poseda vreodat" Israelul asemenea arm"O Dar oare ce s-ar !nt%mpla dac" vecinii ara,i ar fi primii care s" ai," unaO De-a lun ul anilor anumite !ntre,"ri !i mai veneau din c%nd !n c%nd !n minte. Dac" E iptul arfi avuto ,om," nuclear" ar fi c%+ti at 1"&,oiul Sue&5 si n-ar mai fi avut loc nici un 1"&,oi de Sase Rile sau 1"&,oiul ;om (ippur.6 Israelul ar fi fost un desert nuclear. Dac" ar poseda o arm" nuclear"# Israelul ar fi invinci,il. 8e atunci# pentru un a ent a c"rui trea," era !n primul r%nd s" omoare terori+ti# asemenea !ntre,"ri strate ice repre&entau numai un interes academic iar "sirea unui r"spuns era trea,a altora. 4otu+i# c%nd a preluat conducerea EA(AM# a !nceput s" se %ndeasc" serios la aceast" pro,lem". Acum nu mai avea dec%t o sin ur" !ntre,areC 8utea s" ajute Israelul s" o,in" un scut nuclearO 'itind p%n" noaptea t%r&iu# !m,ui,at cu cele =3 de capsule cu vitamine pe care le lua &ilnic# a aflat cum politicienii Israelului si oamenii de +tiin" nu au fost de la !nceput de acord unii cu alii !n privina nucleari&"rii. !n dosare erau menionate certuri la !nt%lnirile de ca,inet# monolo urile dure ale oamenilor de +tiin"# si vocea puternic" a primului ministru David *en-)urion care !ntrerupea !ntotdeauna protestele c$inuite si ar umentele lun i +i plicticoase. 4oate neca&urile au !nceput !n 5<-Q c%nd 0rana a trimis un reactor de 6= me aNai !n Israel. *en'urion a anunat c" acesta urma s" alimente&e o .staie de pompare/ cu ajutorul c"reia desertul se va transforma !ntr-un .paradis a ricol prin des"rarea a = miliarde de metri cu,i de ap" de mare anual/. Declaraia a dus la demisia imediat" a Q din cei H mem,ri ai 'omisiei Israeliene a Ener iei Atomice# care protestau c" de fapt# reactorul urma s" fie folosit ca precursor al aventurismului politic ce va face ca !ntrea a lume s" se alie&e !mpotriva noastr"./ Strate ii militari erau +i ei de aceea+i p"rere. ;i al Allon# erou al 1"&,oiului de Independen"# a condamnat aspru .opiunea nuclear"/L nici ;it&$aB 1a,in# care avea s" devin" !n scurt timp +eful ID0# nu a fost de o alt" p"rere. '$iar si Ariei S$aron# !nc" de pe atunci r"&,oinicul conduc"tor al Israelului# s-a opus ve$ement arsenalului nuclear. .Avem cele mai ,une fore convenionale din re iune./ I nor%ndu-i pe toi# *en-)urion a dat ordin ca reactorul s" fie amplasat !n Desertul @e ev# !n apropierea micului ora+ Dimona# a+e&are cenu+ie si m"turat" de furtuni de nisip. '%ndva punct de r"scruce pe drumul str","tut cu c"mile de la 'airo la Ierusalim# Dimona devenise de mult un ora+ uitat de vreme. Doar pe c%teva $"ri mai fi ura !n desertul de la sud de 4el Aviv. Ins"# de acum !ncolo# nici un carto raf nu mai avea voie s" indice locul unde Israelul !ncepuse s" fac" primii pa+i spre era nuclear". 'upola ar intie a Dimonei - su, care se afla reactorul - se !n "la deasupra desertului. (irAa le Me$eBar )arinA# numele e,raic al Dimonei# a an ajat peste 6.-33 de oameni de +tiin" si te$nicieni. Ace+tia lucrau !n cea mai fortificat" central" din lume. @isipul din jurul ardurilor era !n permanen" verificat# s" nu pre&inte urme ale vreunor intru+i. 8iloii aveau ordin s" do,oare orice

avion care ar fi survolat o arie !nconjur"toare de - mile. Din ordinul in inerilor s-a s"pat la 6.=2> m !n p"m%nt o .camer" care s" ad"posteasc" reactorul# parte inte rant" a unui complex su,teran cunoscut su, numele de Mac$on Doi. !n centrul acestuia se afla mecanismul de separare] repre-lucrare# numit .utilaj textil/ la expedierea maritim" din 0rana. De unul sin ur# reactorul nu avea cum s" produc" Israelului o ,om," nuclear". 0a,ricarea acesteia necesita su,stane fisiona,ile# uraniu sau plutoniu. 8uterile nucleare ale lumii c"&user" de acord s" nu dea niciodat" mai mult de 5 din am,ele su,stane celor ce nu f"ceau parte din .clu,ul/ lor exclusiv. Impun"torul reactor de la Dimona nu era dec%t un simplu exponat p%n" la primirea de su,stane fisiona,ile. Ea trei luni de la instalarea reactorului# o mic" u&in" de prelucrat materiale nucleare s-a desc$is !ntr-o fost" fa,ric" de oel din timpul celui de-al doilea r"&,oi mondial# !n ora+ul Apollo# 8ennsAlvania. 0irma se numea Societatea de Ec$ipamente +i Materiale @ucleare# @umec. Director executiv era Dr. Salman S$apiro. In ,a&a de date a EA(AM unde erau listai evreii americani mai importani din domeniul +tiinific# S$apiro era trecut si ca important str%n "tor de fonduri pentru Israel. 1afi Eitan +tia c" d"duse de o posi,il" soluie pentru alimentarea cu su,stane fisiona,ile a reactorului din Dimona. A ordonat o anc$et" am"nunit" !n ceea ce-l privea pe S$apiro si pe toi an ajaii fa,ricii. De investi aie s-a ocupat un Batsa din Gas$in ton. O dat" pornit" anc$eta# 1afi Eitan a !nceput s" se afunde !ntr-o c$estiune care avea s" porneasc" din c"ldura desertului din Dimona +i s" ajun " pe coridoarele r"coroase ale 'asei Al,e. 8rintre actele pe care Batsa din Gas$in ton le-a trimis se afla si o copie a unui raport scris la 63 fe,ruarie 5<Q6 de c"tre 'omisia Ener iei Atomice S.?.A. +i adresat lui S$apiro# prin care acesta era aspru ameninat c" .nerespectarea re ulilor de securitate pot atra e dup" sine pedepse conform le ii# inclusiv cele prev"&ute de Ee ea Ener iei Atomice din 5<-= si le ile spionajului./ Ameninarea l-a !ncurajat +i mai mult pe 1afi Eitan s" cread" c" aflase o cale de acces spre industria nuclear" a Statelor ?nite. @umec p"rea s" fie o companie care l"sa mult de dorit nu numai !n domeniul securit"ii# dar +i al conta,ilit"ii pe care o ne lija# av%nd si un mana ement care l"sa mult de dorit din punct de vedere al proteciei pa&nicului nuclear a Americii. !ns" exact aceste nere uli f"ceau din fa,ric" o int" at%t de atr" "toare. 0iul unui ra,in ortodox# Salman S$apiro a ajuns departe datorit" enialit"ii sale. Ea v%rsta de 6> de ani !+i lua doctoratul !n c$imie la ?niversitatea 9o$ns :opBins. 0iind extrem de muncitor a ajuns mem,ru important al unui proiect de cercet"ri nucleare +i al unui la,orator de de&voltare la Gestin $ouseL corporaia a fost contractat" de Marina Statelor ?nite s" de&volte reactoare su,marine. Investi aiile asupra vieii personale a lui S$apiro au ar"tat c" unele din rudele sale s-au num"rat printre victimele :olocaustului# iar S$apiro# .!n felul s"u discret/# a furni&at c%teva milioane de dolari Institutului 4ec$nion din :aifa# care oferea cursuri de +tiin" si in inerie. !n 5<-H S$apiro a plecat de la Gestin $ouse si a pus pe picioare @umec. 'ompania avea 6- de acionari# cu toii simpati&ani f"i+i ai Israelului. S$apiro s-a tre&it astfel !n fruntea unei mici companii !ntr-o industrie a resiv" si periculoas". 'u toate acestea# @umec a c%+ti at o serie de contracte de recuperare a uraniului !m,o "it# proces care de cele mai multe ori ducea la pierderea unei cantit"i de uraniu !n timpul operaiunii de salvare. @u se putea +ti c%nd a avut loc pierderea si nici c%t de mare era aceasta. Acest lucru l-a f"cut pe 1afi Eitan s"-si !n $it" vitaminele cu si mai mare satisfacie. A continuat s" citeasc" despre cum relaiile# si a+a !ncordate# dintre Israel +i Statele ?nite cu privire la dorina evreilor de a deveni o putere nuclear"# s-au tensionat si mai mult o dat" cu vi&ita lui *en-)urion la Gas$in ton !n 5<Q3. !n cadrul unor noi !nt%lniri cu oficialii Departamentului de Stat# acestuia i s-a spus f"r" ocoli+uri c" dac" Israelul ar poseda arme nucleare# atunci ,alana puterii !n Orientul Mijlociu ar fi afectat"# !n fe,ruarie 5<Q5# pre+edintele 9o$n 0. (ennedA i-a scris lui *en-)urion su er%ndu-i ca Dimona s" fie inspectat" periodic de A enia Internaional" a Ener iei Atomice. Alarmat# *en-)urion a &,urat la @eN-;orB s"-l !nt%lneasc" pe (ennedA la :otelul Galdorf-

Astoria. Eiderul israelian era .foarte !n rijorat/ de ceea ce el numea .necontenitele presiuni americane/# !ns" (ennedA era de neclintitC inspecia tre,uia s" ai," loc. *en-)urion a cedat cu toat" ama,ilitatea de care a fost !n stare. S-a !ntors acas" convins c" .pre&ena unui catolic la 'asa Al," nu poate !nsemna dec%t neca&uri pentru Israel./ 8rimul ministru a apelat la sin urul om de !ncredere din Gas$in ton# A,ra$am 0ein,er # un sionist care !ncuraja aspiraiile nucleare ale Israelului. 8e de-o parte# neN-AorBe&ul era cel mai important evreu care f"cea rost de fonduri pentru 8artidul Democratic. 0ein,er nu ascundea motivul pentru care str%nsese multe milioaneC ,anii erau folosii pentru ca partidul s" susin" Israelul !n 'on res. De asemenea# f"cuse rost !n secret de alte milioane de dolari pentru crearea Dimonei. *anii soseau su, form" de cecuri la *anca Israelului din 4el-Aviv# evit%ndu-se !n felul acesta controalele valutare israeliene. *en-)urion i-a spus lui 0ein,er C R,%rleste-te niel Ia el. 0"-l pe ,"iea+ s" priceap" realitatea vieii./ Metoda lui 0ein,er era presiunea politic" direct"-aceea+i metod" care !l scosese din fire pe (ennedA c%nd candidase la pre+edinie. Atunci# 0ein,er !i spusese directC.Suntem dispu+i s" v" pl"tim facturile dac" ne l"sai s" ne ocup"m de politica dvs. !n Orientul Mijlociu./ (ennedA a promis atunci .s" lase Israelul !n pace/. 0ein,er a fost de acord s" fac" rost de o prim" contri,uie de -33 333 de dolari pentru campanie - dup" care aveau s" mai vin" +i alii./ Si de aceast" dat" a folosit aceea+i tactic" direct"C dac" pre+edintele (ennedA mai insista cu inspecia de la Dimona# atunci .s" nu se mai ,a&e&e pe un nou ajutor financiar la urm"toarele ale eri din partea evreilor./ ?n foarte mare ajutor a venit de la o surs" nea+teptat". Secretarul de stat al lui (ennedA# 1o,ert S. Mc@amara# i-a spus lui (ennedA c" .!nele e de ce Israelul vrea o ,om," nuclear"./ 'u toate acestea# (ennedA a fost de neclintit# iar Israelul o,li at s" accepte inspecia. 8re+edintele le-a acordat !n ultima clip" dou" concesii# !n sc$im,ul accesului !n Dimona# Statele ?nite aveau s" v%nd" Israelului rac$ete sol-aer# pe atunci cele mai avansate arme de ap"rare din lume. Iar inspecia nu va fi f"cut" de A enia Internaional" a Ener iei Atomice# ci de o ec$ip" exclusiv american" - care !+i va anuna vi&ita cu c%teva s"pt"m%ni !nainte. 1afi Eitan a savurat din plin povestirea despre cum israelienii i-au p"c"lit pe inspectorii americani. ?n centru de control fals a fost construit peste cel adev"rat de la Dimona# cu panouri de control +i aparate de m"sur" computeri&ate care p"reau c" m"soar" !ntr-adev"r capacitatea reactorului implicat !n planul de iri are care avea s" transforme desertul @e ev!ntr-o p"+une luxuriant". Rona conin%nd .apa rea/ adus" prin contra,and" din 0rana +i @orve ia era plasat" departe de oc$ii inspectorilor din motive de securitate. Simpla pre&en" a apei rele ar fi fost dovada c" reactorul era pre "tit pentru cu totul alte scopuri. '%nd au sosit americanii# israelienilor li s-a luat o piatr" de pe inim" descoperind c" nici unul dintre ace+tia nu vor,ea e,raicaL lucru care a limitat si mai mult +ansele ca pe viitor inspectorii s"-si dea seama de adev"ratele intenii ale celor de la Dimona. Scena fusese pre "tit" pentru 1afi Eitan. O,inerea accesului la centrala @umec a fost un lucru relativ u+or. Am,asada Israelului la Gas$in ton a cerut permisiunea 'omisiei Ener iei Atomice .ca o ec$ip" de oameni de +tiin" de-ai no+tri s" vi&ite&e locul pentru a !nele e ,ine temerile exprimate de inspectorii vo+tri cu privire la prelucrarea de+eurilor nucleare./ 'ererea a fost apro,at"# de+i 0*I-ul conducea o aciune de suprave $ere pentru a descoperi dac" S$apiro nu fusese cumva recrutat ca spion israelian. @u fusese - +i nici nu avea s" fie vreodat". 1afi Eitan era mulumit c" S$apiro era un patriot convins# un sionist care credea !n dreptul Israelului de a se ap"ra. S$apiro nu era ,o at numai datorit" averii familiei +i a investiiilor ,ursiere iscusite# dar +i-a m"rit +i mai mult averea personal" o dat" cu profiturile enorme pe care @umec le f"cuse deja. De asemenea# spre deose,ire de 9onat$an 8ollard# S$apiro nu era un tr"d"torL patriotismul s"u era evident. 1afi Eitan +tia c" orice !ncercare de a-l recruta ar fi !n zadar. S$apiro tre,uia deci s" r"m%n" !n afara operaiunii care !ncepea s" prind" contur !n mintea lui Eitan. 'u toate acestea# anumite riscuri erau inevita,ile. 8entru a afla mai multe despre @umec# 1afi Eitan a trimis doi a eni la Apollo. Ace+tia erau Avra$am :ermoni# a c"rui acoperire la am,asada Israelului

!n Gas$in ton era de .consilier +tiinific/# +i 9erA$am (afBafi# un Batsa care opera !n S.?.A. pe post de scriitor cola,orator extern. Am,ii au !nconjurat u&ina f"r" s" li +edea voie !ns" s" o foto rafie&e. S$apiro le-a explicat c" ar fi !nsemnat s" !ncalce una dintre re ulile 'omisiei Ener iei Atomice. S$apiro li s-a p "rut primitor !ns"# dup" p"rerea lui :ermoni# .un om cople+it de munc"/. 1afi Eitan a decis c" sosise momentul s" mear " el !nsu+i la Apollo. A alc"tuit un rup de .inspectori/. 8rintre ace+tia se num"rau +i doi oameni de +tiin" de la Dimona# speciali&ai !n reprelucrarea de+eurilor nucleare. ?n alt mem,ru avea s" treac" drept conduc"torul Departamentului de Electronic" de la ?niversitatea din 4el-Aviv# Israel./ @u exista un asemenea post la ?niversitateL ,"r,atul era un ofier EA(AM !ns"rcinat cu securitatea# care tre,uia s" !ncerce s" "seasc" o cale de fura deseurile fisiona,ile de la central". Si :ermoni f"cea parte din trupa trea,a lui era s" evidenie&e &onele cu securitate sla," descoperite pe parcursul vi&itei sale anterioare. 1afi Eitan c"l"torea cu numele adev"rat# drept .consilier +tiinific pe l%n " primul ministru al Israelului./ Dele aii au fost acceptai de c"tre am,asada S.?.A. din 4el-Aviv# +i au primit vi&ele. 1afi Eitan +i-a prevenit ec$ipa c" ar putea fi urm"rii (je 0*I din momentul !n care ajun la @eN ;orB. !ns"# spre surprinderea sa# nu a v"&ut nimic suspect. Sosirea israelienilor la Apollo a coincis cu !ntoarcerea lui S$apiro dintr-un alt tur de for " al campusurilor universitare americane# unde acesta solicita ajutor oamenilor de +tiin" care simpati&au Israelul si care ar fi de acord s" mear " acolo si s"-i .re&olve pro,lemele te$nice si +tiinifice./ Acesta urma mai apoi s" le acopere c$eltuielile +i ,anii pe care ?niversitatea li i-ar putea opri din salariu. Kederea lui 1afi Eitan si a ec$ipei sale la Apollo a fost discret". Au stat la un motel si si-au petrecut aproape tot timpul la centrala @umec# !nv"%nd cum s" o,in" uraniu !m,o "it din $exafluorid a&os de uraniu. S$apiro le-a explicat c"# potrivit re ulilor 'omisiei Ener iei Atomice# @umec tre,uia s" pl"teasc" penali&"ri pentru orice su,stan" !m,o "it" nejustificat"# de la 53 la 6.333 B . 1afi Eitan +i spionii s"i au plecat din Apollo la fel de neo,servai pe c%t au venit. 'e a urmat nu poate fi dedus dec%t din rapoartele 0*I# !ns" c$iar si acestea l"sau !ntre,"ri frustrante despre ce anume a suspectat Salman S$apiro c" se ascunde !n spatele vi&itei lui 1afi Eitan. ?n raport al 0*Iului meniona c" la o lun" dup" ce israelienii s-au !ntors acas"# @umec a devenit partenerul uvernului israelian !ntr-o afacere care a fost descris" ca .pasteuri&area m%nc"rii si sterili&area mostrelor medicale prin iradiere./ ?n alt raport semnat 0*I ar"taC .c" un avertisment lipit pe fiecare container ce ar conine materiale radioactive ar face ca nimeni s" nu vrea s" le desc$id" sau s" le examine&e - +i nimeni s" nu ne lase pe noi s" o facem./ Motivul refu&ului era faptul c" am,asada Israelului la Gas$in ton explicase clar Departamentului de Stat c" dac" se !ncearc" inspectarea containerelor# acestea vor fi puse su, imunitate diplomatic". Dep"rtamentul de Stat a sunat la Departamentul 9ustiiei si a averti&at !n le "tur" cu serioasele consecine diplomatice care ar urma o dat" cu !nc"lcarea acelei imunit"i. 4ot ce puteau face !nfr%nii a eni 0*I era s" se uite cum containerele erau !m,arcate !n avioanele de transport El Al pe aeroportul IdleNard. !n ciuda celor mai mari eforturi ale sale# +eful ,iroului 'IA la 4el-Aviv# 9o$n :adden# a spus c" i-a fost imposi,il s" dovedeasc" faptul c" acele containere aveau ca destinaie Dimona. 0*I-ul a reperat < transporturi maritime la Q luni dup" vi&ita lui 1afi Eitan. Au ad"u at c" acele containere ajun eau seara si plecau a doua &i !nainte s" se lumine&eC toate erau !nvelite !n plum,# folosit la transportarea uraniului !m,o "it# si pe fiecare era stampilat" !n e,raic" o adres" din :aifa. De mai multe ori# a enii au v"&ut .$ornuri de so,"/ - containere de depo&itare a uraniului !m,o "it - fiind ," ate !n containere de oel din docul de desc"rcare de la @umec. 0iecare .$orn/ avea un num"r care ar"ta c" venea din pivniele de mare securitate ale centralei# !ns" 0*I-ul nu putea face nimic# !ntr-un raport al 0*I-ului se vor,ea despre .presiuni f"cute de Departamentul de Stat pentru a nu se crea incidente diplomatice./ Dup" &ece luni# transporturile au !ncetat ,rusc. 0*I-ul nu putea dec%t s" presupun" c" la Dimona ajunsese deja o cantitate suficient" de su,stane fisiona,ile. Ea interviurile f"cute mai t%r&iu# S$apiro a

ne at c" ar fi alimentat Israelul cu materiale folosite la fa,ricarea ,om,elor. 0*I-ul a r"spuns c" rapoartele centralei dovedeau discrepana dintre acte si cantit"ile de material reprelucrat. S$apiro a insistat c" .cea mai lo ic" explicaie/ pentru vreo cantitate de uraniu care s-ar fi .pierdut/ ar fi c" a fost a,sor,it !n p"m%nt sau c" s-a evaporat. Sin ura conclu&ie era c" materialul care disp"ruse c%nt"rea =- B . S$apiro nu a fost acu&at de nimic ile al. !n anii ce au urmat# lui 1afi Eitan i s-a iertat convin erea c"# dup" c"derea ?niunii Sovietice# furtul de su,stane fisiona,ile devenise extrem de simplu. ?n incident petrecut la 53 au ust 5<<= pe aeroportul Seremetievo din Moscova a dovedit exact spusele sale. !n acea &i# la ora 56C=-# 9ustiano 4orres# !m,r"cat ele ant !ntr-un costum ri# cump"rat pentru acest unic voiaj# a !nt%r&iat puin din cauza vali&ei foarte rele din piele nea r"# marca DelseA. 4orres si-a cump"rat nrimul s"u ,ilet la clasa l si a &%m,it persoanei de la tej $ea. R%m,etul fost !nre istrat de o camer" de luat vederi montat" !n spatele mesei si menit" s"-i surprind" fiecare mi+care. Alte camere !l filmaser" !n secret !n ultimele c%teva luni. Au fost filmate !nt%lnirile sale cu un cercet"tor nuclear rus nemulumit# I or 7as$anBaC !nt%lnirile lor pe dealurile StalinL plim,"rile pe r%ul moscovit cu un vapora+ de croazier. cinele !n restaurantele deinute de mafia ruseasc"L +i# !n sf%r+it# !nt%lnirea la care 7as$anBa i-a dat o eant" diplomat !n sc$im,ul c"reia acesta a primit un plic cu -.333 de dolari# !n orice ca&# 4orres putea s" cread" c" f"cuse o afacere. )eanta diplomat coninea su,stane fisiona,ile. 9ustiano 4orres era omul de le "tur" al unui cartel colum,ian de dro uri care !+i extinsese afacerile +i acum se ocupa cu traficul unei su,stane mult mai periculoase. Fali&a coninea# !n dispo&itive si ilate# 633 de plutoniu 62< pe care i le v%nduse 7as$anBa. Faloarea la ne ru era de -3 de milioane de dolari. 8lutoniul era extrem de nocivL contactul cu o pic"tur" microscopic" putea fi fatal. 'oninutul vali&ei era suficient pentru fa,ricarea unui mic dispo&itiv nuclear. Serviciul secret israelian +tia de mult c" terori+tii puteau fa,rica o ,orn," nuclear" arti&anal". ?n t%n"r american care a,solvise !n anii H3 facultatea de fi&ic"# o f"cuse c$iar# si descrisese toate etapele necesare. 8u,licarea acestora a provocat roa&" !n cadrul Mossad-ului. O ,om," putea ajun e de&mem,rat" la ,ordul unei nave# sau putea fi trecut" printr-o rani" terestr" +i asam,lat" !n Israel. Iar arma ar putea fi activat" cu o telecomand". Ki-ar p"stra oare uvernul po&iia ferm"O Anali+tii Mossad au decis c" nu se vor preda. Aceast" presupunere era ,a&at" pe o !nele ere deplin" a %ndirii teroriste la vremea respectiv"C !n anii MH3# c$iar si rupurile extremiste ar fi e&itat s" detone&e o ,om," nuclear" din cau&a consecinelor politice pe care le-ar fi avut de suportat. Ar fi fost rene ai c$iar +i de acele naiuni care i-ar fi susinut !n secret p%n" la momentul respectiv. 8r",u+irea comunismului sovietic re!nnoise temerile Mossad-ului. Se crease o &on" de noi incertitudiniL nimeni nu putea spune cu si uran" !n ce direcie avea s" se !ndrepte 1usia. Mossad-ul descoperise c" rac$ete Scud ruse+ti fuseser" deja exportate pe valut" forte mai multor "ri din Orientul Mijlociu. 4e$nicienii ru+i ajutaser" Al eria s"-+i construiasc" un reactor nuclear. 1usia avea o mulime de arme ,iolo ice# inclusiv un virus extrem de nociv care putea ucide milioane de oameni. Dac " numai o cantitate mic" ar c"dea !n m%na terori+tilorO ?n ,orcaneD umplut cu acel virus putea decima 4eiAviv-ul. !ns" mai presus de toate era teama c" 1usia +i-ar putea vinde arsenalul nuclear ^ aceasta era cea mai mare pro,lem". 8entru ?ri Sa uA aceasta era .o ameninare pe care nimeni nu o putea i nora./ Experii Mossad au alc"tuit profilele psi$olo ice ale oamenilor de +tiin" ru+i care ar putea furni&a materiale# precum si motivele lorC existau cei care ar face-o doar pentru ,ani# +i cei care ar face-o din nenum"rate motive ideolo ice. Eista centralelor ruse+ti din care ar putea fi furate su,stanele erau descurajator de lun ". Directorul eneral Mossad# S$a,tai S$avit# a trimis la Moscova doi a eni Batsa ce aveau ca ordin special infiltrarea !n comunitatea +tiinific". ?nul dintre ace+tia era Eila. @"scut" la *eirut din p"rini evrei# a,solvise fi&ica la ?niversitatea E,raic" din Ierusalim iar acum lucra !n departamentul de spionaj +tiinific al Mossad-ului. Asistase la !nt%lnirile de pro," ale lui 4orres cu 4as$anBa +i la tratative. Eila +i cole ul s"u lucraser" !ndeaproape cu a eni Mossad !n )ermania +i !n alte "ri. 'ercet"rile au f"cut-o s" ajun " p%n" !n 'olum,ia +i apoi !napoi !n Orientul Mijlociu. Ali a eni Mossad au suprave $eat !nt%lniri la 'airo# Damasc si *a dad. @oi piste se profilau la ori&ontC *osnia p"rea s" fie o

rut" posi,il" pentru contra,anda cu plutoniu 62< care urma de acolo s" ajun " la destinaia final" IraB. !ns" nu era pentru prima dat" c%nd complicitatea re imului lui Saddam era reu de dovedit. Acesta era motivul pentru care lui 4orres i se permisese s" transporte materialul letal &,ur%nd cu o companie comercial" care nu ,"nuia nimic. Deci&ia a fost c%nt"rit" cu rij" de c"tre directorii serviciilor secrete ermane si ruse+ti. Ace+tia au conc$is c" riscul explod"rii plutoniului era .infinite&imal./ 8ermisiunea a fost dat" de am,ele uverne pentru a vedea dac" 4orres !i va aduce p%n" la destinatar. Oficial# operaiunea era numai una ermano-rus". Din po&iia avantajoas" de a suprave $ea porile de !m,arcare !n acea diminea" de au ust# Eila +tia c" rolul s"u !n operaiune se !nc$ejase. ?n a ent Mossad - cu nume de cod Adler - era deja pe po&iie !n $olul :otelului Excelsior din centrul Munc$enului# unde 4orres avea s% predea marfa. ?n alt a ent - Mort - se afla la aeroport a+tept%nd sosirea &,orului 22Q<. ?n al treilea a ent - I, - era a+e&at la dou" scaune !n spatele lui 4orres# pe durata c"l"toriei de 2 ore spre vest. Fis-%-vis de 4orres st"tea FiBtor SidorenBo# ministrul adjunct al Ener iei Atomice. 8rintre responsa,ilit"ile sale se num"ra +i protejarea arsenalului nuclear al "rii. 1usia avea la acea dat" !n jur de 523 t de plutoniu radioactiv# adic" suficient pentru fa,ricarea a 5Q.333 de ,om,e atomice# fiecare de dou" ori mai mare dec%t cea care a distrus :iros$ima. SidorenBo primise un num"r de rapoarte !n rijor"toare care puneau accentul pe controalele sla,e +i moralul sc"&ut al an ajailor a sute de institute ruse+ti si centre de cercetare cu acces la su,stane radioactive. 'u c%teva luni !n urm"# un muncitor de la o central" nuclear" din munii ?rali fusese arestat# fiindc" avea !ntr-o pun " de plastic ,ile de uraniu. Alte - B de uraniu au fost furate de muncitorii de la o alt" central" de l%n " MinsB +i ascunse la ei acas". 0urturi le au fost depistate numai c%nd 5 B a fost v%ndut pe 63 de sticle de vodc". SidorenBo mer ea !n )ermania ca s" asi ure uvernul cancelarului :elmut (o$l c" astfel de ca&uri nu se vor mai repeta niciodat"L nemii ameninau cu sanciuni. Ea -C=- 8.M.# exact la timp# &,orul 22Q< a ateri&at pe aeroportul 0ran& 9osef Strauss +i a fost !ndrumat spre terminalul '. Ministrul SidorenBo a co,or%t cel dint%i. S-a urcat imediat !ntr-o ma+in" care !l a+tepta +i a fost dus !ntr-o &on" de mare securitate. Acolo i s-a spus c" 4as$anBa tocmai fusese arestat la Moscova. 4orres a intrat !n sala de a+teptare. 8re&ena polii+tilor ermani !narmai p%n" !n dini nu l-a surprins. Dup" masacrul atleilor israelieni de la 9ocurile Olimpice# Munc$en-ul !ncepuse s" cam exa ere&e cu securitatea. 4orres a sunat la $otelul Excelsior +i a cerut camera 62. 4elefonul era a+teptat de un spaniol# 9avier Arrati,el# al c"rui pa+aport !l descria drept .fa,ricant./ Era de fapt intermediarul pentru plutoniu. Acesta i-a telefonat unui ,"r,at pe care !l cuno+tea numai su, numele de 9uIio-O./ Apelurile au fost ascultate de ofieri ai serviciului secret erman# !n timp ce 4orres se !ndrepta spre ,anda de ,a aje ca s"-+i ia vali&a# era urm"rit de +eful poliiei din Miinc$en# Golf an Stoep$asios si de ofierul superior al serviciului secret. 4orres si-a ridicat vali&a si s-a !ndreptat spre ie+irea cu semnul .nimic de declarat./ I, +i Mort l-au urmat. Mai mult nu puteau face. @u aveau cum s"-l areste&e acolo. Stoep$asios a ie+it din ,irou. Era semnalul c" se putea aciona. !n c%teva momente# 4orres a fost !nconjurat +i !mpins !napoi. Fali&a i-a fost dus" !ntr-o !nc"pere. Acolo a+tepta un om !m,r"cat !n $alat al, +i cu un contor )ei er. 'u el mai erau si experi !n depo&itarea ,om,elor. Ace+tia au folosit un dispo&itiv porta,il cu ra&e _ pentru a vedea dac" vali&a nu era conectat" la vreo ,om,". @u era. Ea fel# nici dispo&itivul )ei er nu a semnalat vreo scur ere de su,stane fisiona,ile. Fali&a a fost desc$is"# !n"untru# !nf"+urate cu rij" !n plastic erau containerele cu plutoniu 62<. Au fost scoase +i mutate !n ni+te cutii re&istente la explo&ii +i duse la un camion ,lindat care a+tepta afar". De acolo au fost transportate la complexul erman al ener iei atomice. Ea :otelul Excelsior# Arrati,el era arestat# !ns" cealalt" persoan"# 9uIio-O# trecuse deja rania !n ?n aria. 8oliia local" a spus c" !l va c"uta# !ns" nimeni din Munc$en nu !+i mai f"cea sperane. Se +tia c" ?n aria era unul dintre punctele de acces c"tre vest ale contra,andi+tilor ru+i.

A enii Mossad au informat 4el-Aviv-ul de cele !nt%mplate. Ea 4el-Aviv# directorul eneral al Mossad-ului# S$a,tai S$avit# a v"&ut re&ultatul ca o alt" mic" victorie !n permanentul r"&,oi !mpotriva terorismului nuclear# !ns" nu a fost sin urul care s" se !ntre,e c%te alte vali&e sc"paser" neverificate +i c%t timp va trece p%n" la producerea unei explo&ii nucleare dac" nu reu+eau s" satisfac" ni+te cerine imposi,ile. Ea c%teva mile dep"rtare de locul unde S$avit reflecta asupra acestor lucruri# 1afi Eitan (omul care fusese !n spatele a ceea ce 0*I-ul +i 'IA !nc" mai credeau c" a fost furtul materialelor nucleare de la centrala @umec) continua s"-+i petreac" timpul li,er fa,ric%nd alte sculpturi din resturi metalice. 8"rea s" fie !mp"cat cu lumea. Operaiunile 8ol-lard +i Apollo i se +terseser" din memorieL c%nd era !ntre,at# spunea c" nu-+i mai aminte+te nici prenumele lui 8ollard si nici pe cel al lui S$apiro. EA(AM fusese oficial !nc$is. 1afi Eitan susinea c" acum fnunca pe care o f"cea era foarte diferit" de cea de dinainteC era directorul unei mici companii navale din :avana unde avea aciuni la o fa,ric" produc"toare de pesticide a ricole. Mai pretindea c" are o relaie str%ns" cu 0idel 'astro# .lucru care pro,a,il nu-i !nc%nta pe americani./ @u mai fusese !n S.?.A. de c%nd cu vi&ita la Apollo. A spus c" nici nu inteniona s" o fac" deoarece presimea c" i s-ar pune !nc" .mu Ie !ntre,"ri/ despre 9onat$an 8ol lard si ce anume s-a !nt%mplat dup" vi&ita sa la Appolo. Apoi# !n aprilie 5<<H# numele lui 1afi Eitan a !nceput s" se fac" au&it !n le "tur" cu un spion Mossad la Gas$in ton pe care !l identificase 0*I-ul# d%ndu-si numele de cod .Me a./ Omul s"u de !ncredere din Mossad i-a spus lui 1afi Eitan c" 0*I-ul !ncepuse s" investi $e&e rolul pe care Me a l-arfi putut juca !n afacerea 8ollard. A fost oare Me a sursa unor documente ultrasecrete pe care 8ollard le-a transmis mai departeO De cur%nd 0*I-ul !l intero ase pe 8ollard !n !nc$isoare# iar acesta recunoscuse c"# !n ciuda accesului s"u nelimitat# tot nu putea o,ine anumite documente pe care cel care !i d"dea instruciuni# lu u,ruD ;a ur# i le ceruse. 0*I-ul +tia c" astfel de documente aveau un cod special cu care tre,uiau accesate +i care se sc$im,a foarte des# de multe ori c$iar &ilnic. 4otu+i ;a ur p"rea c" poate afla codul !n c%teva ore pentru a i-l da lui 8ollard. Era Me a cel care i-l d"deaO Era Me a al doilea spion din Gas$in ton pe care 0*I-ul !l ,"nuise at%ta timpO '%t de apropiat era el de 1afi EitanO Acestea erau !ntre,"rile periculoase care se puneau la Gas$in ton +i care puteau s" strice relaiile dintre Gas$in ton si 4el-Aviv. Dup" ce 0*I-ul I-a identificat ca fiind cel din spatele lui 8ollard# 1afi Eitan a $ot"r%t s" nu mai lucre&e pentru serviciul secret israelian. Ki-a dorit ca la sf%r+itul fiec"rei &ile s" nu !nt%mpine dec%t riscul de a se p%rli cu aparatul de sudur" pe care !l m%nuia !n timp ce sculpta. Instinctul !i spunea c" evenimentele de la Gas$in ton erau periculoase nu numai pentru el - o ec$ip" de r"pitori 'IA putea !ncerca s"-l prind" c%nd c"l"torea spre sau dinspre 'u,a +i s"-l aduc" la Gas$in ton pentru intero atoriu# !n felul acesta nemaifiind si ur de urm"riL !ns" descoperirea existenei lui Me a ar !nsemna s" pun" la contri,uie minile +efilor spionajului israelian - a serviciului secret israelian (FaMadat 1as$ei :es$erAti n-'omitetul +efilor de servicii) a c"ror trea," este s" coordone&e toate activit"ile de spionaj si de securitate de acas" si din str"in"tate. !ns" nici c$iar ei nu +tiau cine era Me a. 4ot ce li se spusese era c" acesta era sus-pus !n uvernul 'linton. Dac" pre+edintele !l mo+tenise sau nu de la uvernul lui *us$ era !nc" un secret ,ine p"strat. @umai directorul Mossad-ului +tia de c%t timp era Me a pe po&iie. 'omitetul mem,rilor +tia totu+i c" sectorul de contraspionaj al 0*I-ului credea p%n" la urm" c" lipsa de aciune !mpotriva Mossad-ului era datorat" !n primul r%nd puterii lo,,A-lui evreiesc de la Gas$in ton. Acel lo,,A putea s" lini+teasc" spiritele !n interiorul instituiei# de la descoperirea lui Me a de c"tre 0*I. Ea 5Q fe,ruarie 5<<H# A enia @aional" de Securitate (@SA) a furni&at 0*I-ului !nre istrarea unui apel telefonic t%r&iu dat de la am,asada Israelului# de c"tre un ofier de securitate Mossad identificat numai ca Dov# +i superiorul s"u din 4el-Aviv# al c"rui nume nu a fost de&v"luit !n timpul scurtei conversaii. Dov ceruse .instruciuni/ dac" .s" mear " sau nu la Me a/ pentru o copie a scrisorii lui Garren '$ristop$er# pe atunci secretar de stat# c"tre conduc"torul OE8# ;asser Arafat. Scrisoarea coninea o serie de

asi ur"ri pe care '$ristop$er i le f"cea lui Arafat la 5Q ianuarie !n le "tur" cu retra erea trupelor israeliene de pe malul de vest al :e,ronului. Focea de la 4el-Aviv i-a ordonat lui DovC .?it" de scrisoare. @u pentru asta l-am trimis pe Me a acolo./ Scurta conversaie a fost prima dovad" pe care a avut-o 0*I-ul despre importana lui Me a. @umele de cod nu mai fusese niciodat" au&it !n timpul suprave $erii permanente a am,asadei +i a diplomailor acesteia. 0olosind computere de ultim" or"# 0*I-ul a limitat ur enta c"utare pentru aflarea identit"ii lui Me a la cineva care fie lucra acolo# fie avea acces la un an ajat superior# sus-pus# al 'onsiliului Securit"ii @aionaleL acesta este or anismul care sf"tuie+te pre+edintele !n pro,leme de spionaj +i de ap"rare. Are sediul la 'asa Al,"# iar printre mem,rii s"i se num"r" vice-pre+edintele si secretarii de stat si ai ap"r"rii. Directorul Serviciului Secret 'entral si Keful Statului Major au un rol consultativ. Staff-ul permanent este condus de consilierul pre+edintelui oe pro,leme de securitate naional". 'um a aflat am,asada Israelului c" linia si ur" de comunicare cu 7el-Aviv-ul fusese violat" r"m%ne !nc" un secret la fel de ,ine p"&it ca si identitatea lui Me a. 'a !n orice alt" misiune israelian"# am,asada din Gas$in ton era !n permanen" moderni&at" cu sisteme sofisticate pentru codarea +i interceptarea transmisiilorC o ,un" parte din aceste ec$ipamente erau f"cute dup" sc$ie furate de la americani. Ea 6H fe,ruarie 5<<H# o diminea" frumoas" la 4el-Aviv# mem,rii 'omitetului directoral plecau de la ,irourile din strada 1e$ov S$aul :amaleBu pentru a intra pe poarta p "&it" a unui &id simplu +i !nalt# terminat cu s%rm" $impat". 4ot ce se vedea !n spatele acestuia erau acoperi+urile cl"dirilor. Deasupra lor era un turn masiv de ,eton# vi&i,il din orice col al 4elAviv-ului. Ea diferite !n"limi erau m"nunc$iuri de antene nepl"cute la vedere. 4urnul era cartierul eneral al 0orelor de Ap"rare israeliene. 'omplexul este cunoscut su, numele de (irAa# care !nseamn" pur +i simplu .loc./ 'u puin !nainte de ora 55.33 A.M.# ofierii serviciului secret si-au folosit c%rdurile de acces pentru a intra !ntr-una dintre cl"dirile de l%n " turn. Ea fel ca majoritatea ,irourilor uvernamentale israeliene# sala de conferine !n care au intrat era s"r"c"cioas". Kedina a fost pre&idat" de DannA ;atom# de cur%nd !nvestit director Mossad de c"tre primul ministru *enAamin @etanAa$u. ;atom avea reputaia unui dur# mai ales !n relaiile sale cu @etanAa$u. Ea 4el-Aviv circula &vonul c" noul director Mossad !l d"d"cise pe nervosul prim ministru atunci c%nd colorata sa via" personal" !i ameninase cariera# !n jurul mesei de cedru# ,"r,aii ascultau cu atenie cum ;atom re&uma strate ia pe care o vor adopta !n ca& c" .situaia/ cu Me a ar deveni o cri&" de mari proporii. 0aptul c" statutul diplomatic al am,asadei de la Gas$in ton a fost violat prin ascultarea convor,irilor constituia o mi+care care ar fi jenat f"r" !ndoial" uvernul lui 'linton. Apoi# saAanim-ii care aveau le "tur" cu mass media american" urmau s" primeasc" instruciuni +i s" n"scoceasc" pove+ti cum c" Me a era proasta decodare a cuv%ntului ar otic 6lga# cuv%nt prin care Mossad-ul se referea la 'IA. Mai departe# cuv%ntul Me a era foarte cunoscut serviciului secret american. Me aNatt era numele de cod folosit p%n" nu demult pentru a desemna# !mpreun" cu Mossad-ul informaiile sau a enii comuni. !ns"# pentru moment nu vom face nimic# a conc$is ;atom. !n martie 5<<H# primind informaii de la a entul Batsa din Gas$in ton# ;atom a acionat. A trimis o ec$ip" de experi Aa$alomin la Gas$in ton s" verifice raportul a entului Batsa cu privire la convor,irile erotice pe care pre+edintele 'linton le avea cu o fost" funcionar" de la 'asa Al,"# Monica EeNinsBA. D"dea telefoanele din *iroul Oval la apartamentul ei din complexul Gater ate. Ktiind c" la 'asa Al," fuseser" luate m"suri de protecie electronic"# ec$ipa de experi Aa$alomin s-a axat pe apartamentul lui EeNinsBA. Au !nceput s" intercepte&e apeluri telefonice clare !ntre pre+edinte si EeNinsBA. !nre istr"rile au fost trimise la 4el-Aviv prin curier diplomatic. 8e 6H martie# 'linton a mai c$emat-o !nc" o dat" pe EeNinsBA !n *iroul Oval exprim%ndu-+i convin erea c" o am,asad" str"in" le !nre istra convor,iri le. Alte am"nunte nu i-adat. Ea scurt timp dup"

aceasta# aventura lor s-a !nc$eiat. Ea 4el-Aviv# strate ii Mossad se %ndeau cum s" foloseasc" !nre istr"rile deose,it de st%njenitoareL erau materiale ,une pentru +antaj -de+i nimeni nu su erase vreo !ncercare de a-l +antaja pe pre+edintele Statelor ?nite. 4otu+i# c%iva au v"&ut !n !nre istr"ri o puternic" arm" ce putea fi folosit" !n ca&ul !n care ar fi ajuns s" fie !ncolii !n Orientul Mijlociu neput%nd s" conte&e pe ajutorul lui 'linton. 'u toii au c"&ut de acord c" si 0*I-ul tre,uie s" fi +tiut de convor,irile lui 'linton cu EeNinsBA. ?nii strate i l-au !ndemnat pe ;atom sa foloseasc" firul scurt cu Gas$in ton-ul si s" !n+tiine&e 0*Iul c" Mossad-ul era la curent cu apelurile telefonice ale pre+edinteluiC era o cale nu foarte su,til" de a su era serviciului s-o lase mai moale !n ne!ncetata lor c"utare a lui Me a. Ali anali+ti au su erat s" se a+tepte# susin%nd c" informaia va produce oric%nd un mare +oc. Ris +i f"cut. !n septem,rie 5<<> era pu,licat raportul Starr iar ;atom ie+ea la pensie. 1aportul coninea o scurt" referin" la avertismentul pe care i l-a f"cut 'linton lui EeNinsBA !n martie 5<<H cum c" o am,asad" str"in" le !nre istra convor,irile. Starr nu intentase !nc" aciune c%nd EeNinsBA +i-a depus m"rturia !n faa marelui juriu !n le "tur" cu aven- tura sa cu pre+edintele# !n orice ca&# 0*I-ul tre,uie s" fi v"&ut aceste De&v"luiri ca pe o dovad" a faptului c" nu puteau s"-l dema+te pe Me a. 8otrivit cel puin unei ,ine informate surse# 1afi Eitan a primit un telefon de la ;atom care su,linia faptul c" acesta tre,uia s" se in" departe de Statele ?nite !n viitorul apropiat. Eui 1afi Eitan nu era nevoie s" i se spun" c%t de peni,il ar fi s" cad" victim" exact prin te$nica ce !l f"cuse cele,ru - r"pirea lui Adolf Eic$mann. Ar fi fost c$iar si mai r"u s" fie ucis !n secret printr-una din metodele care i-au sporit reputaia printre oamenii ce considerau asasinatul ca parte din munca lor. CAPITOLUL 6 1"&,un"torii !ntr-o pl"cut" dup"-amia&" de octom,rie a anului 5<<-# un specialist al departamentului securit"ii interne al Mossad-ului# Auta$at 8aAlut Medienit (A8M)# s-a folosit de un scanner porta,il pentru a verifica dac" apartamentul din strada 8insBer# din centrul 4el-Aviv-ului nu era ascultat. Apartamentul era una dintre ascun&"torile pe care Mossad-ul le avea !n ora+. Ferificarea era important" pentru !nt%lnirea ce avea s" ai," loc acolo peste puin timp. !nc%ntat c" apartamentul era .curat/# specialistul plec". Mo,ila apartamentului p"rea cump"rat" dintr-un t%r de vec$ituriL nimic nu se asorta. '%teva ta,louri ieftine at%rnau pe pereiC ima ini turistice din Israel. 0iecare camer" avea propria linie telefonic" secret". !n ,uc"t"rie# !n locul aparaturii electrocasnice# erau un computer# un modem# un aparat de distrus documente# un fax +i !n locul ara a&ului# un seif. !n mod normal# ascun&"torile# situate !n afara ora+ului# erau c"mine pentru cursanii scolii de spioni a Mossad-ului# pe perioada !n care ace+tia !nv"au secretele operaiunilor de strad"C cum s" urm"reasc" pe cineva]sau cum s" scape de urm"ritoriL cum s" pun" la punct o cutie po+tal"# sau s" fac" sc$im, cu informaii inserate !n &iare. Ri +i noapte# str"&ile 4el-Aviv-ului constituiau terenul lor de antrenament su, privirile atente ale instructorilor. O dat" !ntor+i !n ascun&"tori# antrenamentele continuauC cum s" !ndrumi un Batsa care mer e !ntr-o ar" int"L cum s" scrie scrisori cu un anumit tip de cerneal" sau cum s" foloseasc" si s" cree&e informaii pe computer pe care s" le transmit" ful er pe frecvene presta,ilite. O mare parte din orele intermina,ile de .cursuri/ era destinat" familiari&"rii cu oameni inoceni si care s" nu ,"nuiasc" nimic. ;aaBov 'o$en# care lucra de 6- de ani su, acoperire ca a ent Batsa !n !ntrea a lume# credea c" leciile !nv"ate l-au ajutat foarte multC .Oricine si orice deveneau un instrument# !i puteam mini pentru c" adev"rul nu f"cea parte din relaia sta,ilit". 'onta numai s"-i manipule& !n folosul Israelului# !nc" de la !nceput

am !nv"at un mottoC 0" ce este ,ine pentru Mossad si pentru Israel./ 'ei care nu puteau s" tr"iasc" dup" aceast" re ul" s-au tre&it eliminai din oficiu. David (imc$e# considerat unul dintre cei mai ,uni a eni Mossad# spuneaC .E vec$ea poveste - muli se cred !n stare# puini sunt ale+i. Din punctul "sta de vedere ne asem"n"m puin cu *iserica 'atolic". 'ei care !i r"m%n fideli ajun s"-si fac" relaii care s"-i ajute s" r"&,at" !n via". @e $id"m dup" re ula MAjut"-m" s" te ajutM. A+a !nvei s" ,a i m%na !n foc pentru alii./ '%nd ,"r,aii +i femeile care aveau acces la ascun&"tori avansau !ntr-o rup" superioar"# motto-ul le era deja !ntip"rit !n minte. Acum erau a eni Batsa care fie plecau !ntr-o misiune# fie raportau la !ntoarcerea din misiune. 'unoscui ca .jumpers/ - .s"ritori/ pentru c" activau peste ocean pe termen scurt# !+i denumiser" ascun&"torile .jump sites./ Superiorii nu prea !n $ieau relat"rile fante&iste. Ascun&"torile mai erau folosite ca locuri de !nt%lnire pentru informaii# sau pentru intero area unui suspect care ar fi putut fi ,un pe post de .c%rti"./ Sin ura indicaie privind num"rul acestora a venit din partea unui su,ofier Mossad# Fictor OstrovsBA5. Acesta susinea c" !n 5 <<5 erau .!n jur de 2-.333 !n lumeL 63.333 dintre ace+tia erau activi iar 5-.333 nu. A enii Mne riM erau ara,i# !n timp ce a enii Mal,iM nu erau ara,i. .A enii de averti&are sunt a eni strate ici folosii pentru a semnala eventuale pre "tiri de r"&,oiC un doctor !ntr-un spital sirian care suprave $ea livrarea unui transport de medicamenteL un an ajat din port care o,serva o activitate mai intens" a navelor de r"&,oi./ ?nii dintre ace+ti a eni !+i !ncepuser" antrenamentul !n ascun&"tori de tipul celei care fusese controlat" cu atenie de microfoane !n acea dup"-amia&" de octom,rie. 4ot !n acea &i# ceva mai t%r&iu# c%iva mem,ri superiori ai serviciului secret israelian aveau s" se !nt%lneasc" la masa din sufra eria apartamentului si s" autori&e&e un asasinat care era apro,at de primul ministru ;it&$aB 1a,in. !n cei trei ani c%t timp a fost !n funcie# 1a,in a asistat la un num"r tot mai mare de !nmorm%nt"ri ale victimelor atacurilor teroriste# mer %nd de fiecare dat" !n spatele celor care duceau sicriul si privind ,"r,ai !n toat" firea pl%n %nd !n timpul sluj,ei. 0iecare moarte avea .ecou !n sufletul lui./ De fiecare dat" citea cuvintele profetului E&ec$ielC .Si du+manul va +ti c" Eu sunt Domnul c%nd m" voi r"&,una./ @u era prima dat" c%nd se resimea r"&,unarea lui 1a,inL mai participase# si nu o dat"# la acte de r"&,unare. 'ea mai important" a fost asasinarea adjunctului lui ;asser Arafat# ($alil Al-Ga&ir# cunoscut !n lumea ara," si !nre istrat !n cea mai preioas" ,a&" de date a Mossad-ului ca A,u 9i$ad# vocea r"&,oiului sf%nt# si care locuia !n 4unisia# !n 5<>># 1a,in era ministrul ap"r"rii c%nd deci&ia c" A,u 9i$ad tre,uia s" moar" a fost luata !n acela+i apartament din strada 8insBer. 4imp de dou" luni# a enii Mossad au !ntreprins o minuioas" suprave $ere a vilei lui A,u 9i$ad din staiunea Sidi *ou Said# din 4unisia. '"ile de acces# punctele de intrare# !n"limea ardurilor +i tipul acestora# ferestrele# u+ile# !ncuietorile# alarmele si toate mi+c"rile "r&ilor de corp ale lui A,u 9i$adC totul a fost monitori&at# verificat# si din nou verificat. Au urm"rit-o pe soie juc%ndu-secu copiiiL au trecut pe l%n " aceasta c%nd era la cump"r"turi sau se ducea la coafor. Au ascultat telefoanele pe care le primea de la soul s"u# le-au pus microfoane !n dormitor# i-au ascultat !n timp ce f"ceau dra oste. Au calculat distanele de la o camer" la alta# au aflat cu ce se ocupau vecinii# c%nd erau acas"# au !nre istrat toate tipuri le# culorile si numerele de !nmatriculare al tuturor ma+inilor care veneau si plecau de la vil". Modelul pe care !l folosise Meir Amit cu ani !n urm" pentru pre "tirea asasinatului le era permanent !n minteC )%nde+te ca inta +i opreste-te numai !n spatele ei c%nd ape+i pe tr" aci. Mulumit"# ec$ipa s-a !ntors la 4el-Aviv. 4imp de o lun" s-au antrenat pentru misiunea criminal" !n afar" s i !n"untru l unei ascun&"tori din :aifa care sem"na cu vila vi&at". Din momentul !n care avea s" intre !n casa lui A,u 9i$ad# ec$ipei i-ar lua numai 66 de secunde s"-l asasine&e.

Ea 5 Q aprilie 5<>> a fost dat ordinul pentru !nceperea operaiunii. !n acea noapte# mai multe *oein -uri H3H ale aviaiei militare israeliene au decolat dintr-o ,a&" din sudul 4el-Aviv-ului. ?nul !l transporta pe ;it&$aB 1a,in si pe ali ofieri israelieni de ran !nalt. Aeronava inea !n permanen" le "tura protejat" prin radio cu ec$ipa de execuie deja pe po&iie# condus" de un a ent cu nume de cod .SNord/ (Sa,ie). 'el"lalt avion era plin de dispo&itive de ,ruiaj si de suprave $ere# !nc" dou" aeronave H3H erau pe post de cisterne. Deasupra &,ura o !ntrea " flot" aerian" care urm"rea fiecare mi+care de la sol printr-o frecven" radio si ur". 8e 5H aprilie# puin dup" mie&ul nopii# ofierii de aviaie din aer au fost !n+tiinai c" A,u 9i$ad s-a !ntors acas" !n Mercedes-ul pe care ;asser Arafat i-l f"cuse cadou la nunt". 'u ceva timp !nainte# ec$ipa de soc instalase microfoane pentru a au&i tot ce se !nt%mpla !n vil". Din po&iia avantajoas" de l%n " vil"# SNord a anunat prin casc" c" !l putea au&i pe A,u 9i$ad urc%nd sc"rile# intr%nd !n dormitor# soptindu-i ceva soiei sale# mer %nd pe v%rfuri p%n" !n camera al"turat" s"-si s"rute fiul adormit# !nainte de a mer e !n ,iroul de la parter. Informaiile au fost !nre istrate de avionul spion - versiunea israelian" a AGA'-ului american - si transmise aeronavei lui 1a,in care asi ura comanda operaiunii. Ea 5 6 C 5 H A.M. acesta a ordonatC .8orniiD/ Afar"# +oferul lui A,u 9i$ad dormea !n Mercedes. ?nul dintre oamenii lui SNord a !naintat rapid# a lipit o *eretta cu amorti&or de urec$ea acestuia si a ap"sat pe tr" aci. Koferul a c"&ut mort pe scaunul din fa". Apoi SNord si un alt mem,ru al ec$ipei au montat un dispo&itiv explo&i,il !n partea de jos a u+ii rele de fier de la intrare. ?n explo&iv din plastic cu amorti&or de ultim" or"# care nu f"cea prea mult & omot c%nd scotea u+a din %%ni. De partea cealalt"# dou" dintre "r&ile de corp ale lui A,u 9i$ad erau mult prea uimite de explo&ie ca s" mai fac" vreo mi+care. Si ace+tia au fost !mpu+cai cu arme cu amorti&or. Intr%nd !n ,irou# SNord l-a surprins pe A,u 9i$ad uit%ndu-se la o !nre istrare despre OE8. '%nd se ridic" !n picioare# SNord !i trase dou" loane !n piept. A,u 9i$ad c"&u reu pe podea. SNord a !naintat repede +i i-a mai tras dou" loane !n frunte. !n timp ce ie+ea din camer" s-a !nt%lnit cu soia lui A,u 9i$ad. Aceasta !+i inea fiul !n ,rae. .Ducei-v" !napoi !n camer"#/ i-a ordonat SNord !n ara,". Apoi# a disp"rut !n noapte. 4otul a durat numai 52 secunde - cu < secunde preioase mai puin dec%t s-ar fi a+teptat. 8entru prima dat"# un asasinat condus de israelieni se lovea de opinia pu,lic". E&er Gei&man# mem,ru al uvernului# a averti&atC .Dac" lic$id"m oameni nu ajut"m cu nimic procesul de pace./ 'u toate acestea# asasinatele au continuat. Dou" luni mai t%r&iu# poliia din Africa de Sud a fost o,li at" s" fac" pu,lic un secret pe care Israelul o determinase s"-l p"stre&eC Mossad-ul executase un om de afaceri din 9o$annes,ur # Alan (id er# care furni&ase Iran-ului si IraB-ului ec$ipamente $i $-tec$ ce puteau fi folosite la fa,ricarea armelor ,ioc$imice. (id er fusese "sit cu m%inile +i picioarele amputate. Keful poliiei din 9o$annes,ur # colonelul '$arles Eandman# a declarat c" asasinatul a fost .un mesaj clar din partea Israelului prin Mossad./ 'u Q s"pt"m%ni !nainte de execuia lui A,u 9i$ad# Mossad-ul mai jucase un rol important !ntr-o alt" asasinare controversat" - aceea a trei mem,ri I1A ne!narmai# !mpu+cai !ntr-o duminic" dup"-amia&" !n 'i,raltar# de c"tre o ec$ip" de tr" "tori de elit" ai Serviciului Special Aerian *ritanic (SAS). 'u c%iva ani !nainte# cole ii acestora din cadrul serviciului secret ,ritanic fuseser" adu+i !n secret la 4el Aviv de c"tre 1afi EitanL urmau s" asiste la executarea pe str"&ile l"turalnice din *eirut +i Falea *eB%a din Ei,an a terori+tilor ara,i de c"tre Mossad. 'u patru luni !naintea crimei din )i,raltar# a enii Mossad au !nceput s"-i urm"reasc" pe Mairead 0arrell# Sean Sava e+i Daniel Mc'ann# convin+i c" cei trei aveau de %nd .s" cumpere arme ar",e+ti pentru I1A./ Mossad-ul era interesat de activit"ile I1A !nc" de c%nd 1afi Eitan fusese c$emat la *elfast# !n cel mai mare secret# de c"tre uvernul 4$atc$erL aici avea s" informe&e forele de securitate despre

le "turile :e&,olla$ cu rup"rile teroriste irlande&e. .Am ajuns !ntr-o &i ploioas". '%t am stat !n ?lster a plouat !n fiecare &i. Ee-am spus en le&ilor tot ce +tiam. Apoi am f"cut turul re iunii# pan" la rania cu 1epu,lica Irlanda. Am fost atent s" nu trec de partea cealalt". Ima inea&"-i ce ar fi spus uvernul irlande& dac" m-ar fi prins# !nainte de plecare am aranjat ca SAS s" vin" !n Israel ca s" vad" cam cum ne ocup"m noi de terori+ti./ De atunci# !ntre SAS +i Mossad s-a de&voltat o relaie str%ns" de lucru. Ofierii superiori ai Mossadului mer eau periodic la :ereford pentru a informa forele speciale !n le "tur" cu operaiunile din Orientul Mijlociu. 'el puin o dat"# o ec$ip" Mossad-SAS a urm"rit mai muli ofieri superiori I1A de la *elfast la *eirut foto rafiindu-i !n timpul !nt%lnirilor cu lideri :e&,olla$. !n octom,rie 5<>H# a enii Mossad au reperat vaporul de transport 6$sundm timp ce str","tea Mediterana cu 5 63 t de arme# printre care rac$ete sol-aer# lansatoare de renade cu reacie# mitraliere# explo&i,ili si detonatori. 4oate fuseser" cump"rate din *eirut prin oamenii de contact ai I1A. 6$sund a fost interceptat de autorit"ile france&e. 'um nu au putut s" ajun " la nici un re&ultat cu autorit"ile irlande&e - cel puin un ofier Mossad mai credea c" acest lucru era pricinuit de puternica opo&iie a Israelului cu privire la rolul Irlandei !n meninerea p"cii !n Ei,an - Mossad-ul a anunat prin SAS autorit"ile de la Du,lin !n le "tur" cu alte transporturi de arme care se !ndreptau spre Irlanda. A enii Mossad care urm"reau comando-ul I1A din Spania si-au dat repede seama c" irlande&ii nu se aflau acolo nici pentru a se !nt%lni cu furni&orii ara,i de arme# nici pentru a sta,ili contacte cu E4A# rupul terorist ,asc. 4otu+i# ec$ipa Mossad-ului a continuat s" studie&e aciunile )rup"rii Internaionale a 4erorismului# care luaser" de asemenea urma trio-ului irlande&. Ea !nceput spaniolii au avut o atitudine ostil". Aceasta era operaiunea lor - pentru prima dat" cola,orau serios cu MI- +i SAS !n privina I1A. Evident# spaniolii vroiau s" fie si uri c" .victoria/# dac" avea s" se !nf"ptuiasc"# va fi a lor. Mossad-ul le-a explicat c" vor numai s" dea o m%n" de ajutor. ?+urai# spaniolii aveau s" lucre&e !n cur%nd !mpreun" cu serviciul secret israelian. '%nd spaniolii i-au pierdut urma iui Mairead 0arrell# aceasta a fost reperat" de un Batsa. A entul a aflat c" 0arrell !nc$iriase o alt" ma+in"# un 0iesta al, pe care# !nc"rcat cu Q= B de Semtex si 2Q B de srapnel# l-a l"sat !ntr-o parcare su,teran" din Mar,ella. Ele anta staiune nu este numai un loc preferat de refu iu din calea soarelui puternic al desertului unde ara,ii ,o ai visea&" de diminea" p%n" seara la &iua !n care Israelul ur%t de ei va fi invadatL Mar,ella e foarte aproape de extrava antul port de am,arcaiuni 8uerto *anus# unde !+i in Aa$turile luxoase muli milionari ara,i ai petrolului. Mossad-ul se temea demult c" am,arcaiunile traversau Mediterana pentru a transporta ile al arme !n teritoriile ara,e. Se ,"nuia c" ma+ina lui 0arrell era parcat" cu acela+i scop# de a se !m,arca pe un vas pentru o croa&ier" p%n" !n 7ara Sf%nt". Ec$ipa Mossad a !nceput s" suprave $e&e ma+ina. A enii au v"&ut-o pe 0arrell la volanul unei alte 0iesta# aceea+i cu care !i transportaser" pe Mc'ann si Sava e prin Spania !n ultimele s"pt"m%ni. Doi a eni au urm"rit unitatea I1A !nspre sud# spre 8uerto *anus. Ea &ece minute dup" ce a ie+it din Mar,ella# 0arrell a trecut pe l%n " intrarea !n port si a continuat s" co,oare coasta. 0olosind staia radio de aceea+i frecven" cu cea a poliiei# Batsa a anunat autorit"ile spaniole c" trio-ul I1A se !ndrepta spre )i,raltar. Spaniolii i-au alertat pe ,ritanici. '%teva ore mai t%r&iu# 0arrell# Mc'ann si Sava e erau !mpu+cai. @u fuseser" averti&ai +i nici nu li s-a dat vreo +ans" s" se predea. Au fost executai. Ea o s"pt"m%n" dup" cele !nt%mplate# ofierul MI- Step$en Eander# c"ruia i s-a acordat tot creditul conducerii operaiunii - si care mai t%r&iu a devenit director eneral al MI- - l-a sunat pe Admoni ca s" mulumeasc" Mossad-ului pentru ajutorul dat. In acea sear" de octom,rie 5<<-# !n ascun&"toarea din strada 8insBer# totul era aranjat pentru !nt%lnirea la care urma s" se sta,ileasc" urm"torul asasinat.

@oua int" aleas" era liderul reli ios al 9i$ad-ului islamic# 0at$i S$BaBi. Mossad-ul +tia c" ruparea acestuia era responsa,il" de moartea a mai ,ine de 63 de israelieniL evreii care c"l"toreau cu un autocar fuseser" uci+i cu un an !nainte de doi BamiBa&e# la ie+irea din or"+elul *eit Eid. Incidentul a ridicat num"rul atacurilor teroriste din ultimul sfert de veac la mai ,ine de 53 333. In aceast" perioad"# peste =33 de israelieni au fost uci+i# iar 5 333 r"nii. 1esponsa,ilii pentru crime sau mutil"ri au fost la r%ndul lor v%nai +i omor%i !n locurile pe care Batsa ;aaBov 'o$en# cares-a r"&,unat din plin la r%ndul s"u# le numeaC .toate aceste str"due !nfundate care nu au numeL acolo unde un cuit se dovede+te uneori mai eficient dec%t un pistolL acolo unde ori uci&i# ori e+ti ucis./ !n aceast" lume nemiloas"# S$BaBi a fost mult timp venerat de oamenii s"i. El a fost cel care i-a a,solvit pe uci a+ii de la *eit ?d de p"catul islamic suprem al actului sinuci a+. 8entru aceasta el a interpretat 'oranul !n sensul extrapol"rii estului filosofic al asum"rii# +i anume !n ideea c" asuprirea !l face pe cel asuprit s" descopere noi puteriL !n pre "tirea atentatorilor sinuci a+i# S$BaBi a profitat de punctele sla,e ale tinerilor de&ec$ili,rai psi$ic care# asemenea adolescenilor japone&i BamiBa&e din cel de-al doilea r"&,oi mondial# si-au curmat sin uri viaa !n acea &i de ianuarie !ntr-un acces de patim" reli ioas". Dup" cele !nt%mplate# S$BaBi a pl"tit pentru anunurile mortuare !n &iarul 9i$adului +i# la ru "ciunile de vineri# le-a l"udat sacrificiul +i i-a asi urat pe p"rini c" fi ii lor au ajuns !n 1ai. 8e str"&ile unde activa si unde domnea o atmosfer" de tensiune# a-i da fiul pentru a fi sacrificat de S$BaBi devenise deja o c$estiune de onoare. 'ei care muriser" erau pomenii !n fiecare &i dup" ce mue&inul !i c$ema pe credincio+i la ru "ciune cu t%n uielile lui preluate de difu&oarele de proast" calitate# !n um,ra r"coroas" a mosc$eilor din sudul Ei,anului# amintirea lor era p"strat" vie. Dup" ale erea recruilor +i a intei# S$BaBi !i !ncredina pe tineri celor care fa,ricau ,om,e. 8recum vec$ii alc$imi+ti# ace+tia se $idau dup" experien" +i instinct# iar voca,ularul le era plin de termeni referitori la su,stane care aduc moarteaC .oxidant/# .desensi,ili&ator/# .plastilin"/ +i .depresant la punct de !n $e./ Ace+tia erau oamenii lui S$BaBi. !mprumut%nd o expresie c%ndva folosit" de un lider al du+manilor s"i# Israel# liderul le spunea tuturorC .Eupt"m# deci exist"m./ In acea sear" de octom,rie c%nd i se punea la cale soarta !n ascun&"toarea din 4el Aviv# S$BaBi era acas" !n Damasc# !mpreun" cu soia sa# 0at$ia. Apartamentul era exact opusul ta,erelor s"r"c"cioase de refu iai unde era venerat. 'ovoarele scumpe si ta,lourile erau cadouri de la aAatoia$ii Iranului. O po&" cu S$BaBi +i MuMammar )ad$afi# !nr"mat" cu aur fusese primit" de la liderul li,ian. ?n serviciu de cafea din ar int fusese primit de la pre+edintele Siriei. :ainele lui S$BaBi nu sem"nau a,solut deloc cu vesmintele simple purtate !n campaniile din sudul Ei,anului printre oamenii s"raci. Acas" !m,r"ca $alate croite din cele mai alese materiale care se "seau !n Savile 1oN din Eondra# iar picioarele !i erau !nc"late !n papuci f"cui la comand" la 1oma# nu !n sandalele cump"rate de la tara,"# cu care se afi+a !n pu,lic. !n timp ce-+i savura m%ncarea preferat"# Bus-Bus# S$BaBi si-a lini+tit !nc" o dat" soia c" va fi !n si uran" !n urm"toarea c"l"torie !n Ei,ia# unde avea s" caute alte fonduri pentru )ad$afiL spera s" se !ntoarc" acas" cu un milion de dolari# !ntrea a sum" pe care o ceruse !ntr-un fax trimis sediului revoluionarilor li,ane&i din 4ripoli. 'a de o,icei# ,anii urmau s" fie sp"lai cu ajutorul unei ,"nci li,iene din Ea Falletta# Malta. S$BaBi pl"nuia s" nu stea mai mult de o &i pe insul" !nainte de a &,ura acas". Festea opririi !n Malta i-a f"cut pe cei doi fii ai lui de v%rsta adolescenei s"-i dea lista lor de cump"r"turiC c%te - tricouri de c"ciul"# dintr-un ma a&in malte& de unde S$BaBi mai cump"rase si alt"dat". 0at$ia S$BaBi !+i aminteaC .Soul meu era convins c" dac" israelienii l-ar fi avut !n vi&or# ar fi acionat demult. Evreii r"spund rapid la orice incident# !ns" !n ceea ce-l privea# soul meu era si ur c" ace+tia nu vor face nimic de team" s" nu se pun" r"u cu sirienii./ 'u trei luni !nainte# S$BaBi ar fi interpretat corect starea de spirit de la 4el Aviv. Ea !nceputul verii 5<<-# 1a,in a respins planul Mossad-ului de a ,om,arda apartamentul lui S$BaBi din periferia vestic" a Damascului. ?ri Sa uA# pe atunci +eful serviciului militar de spionaj si deci .mai marele/ serviciului secret israelian# care avea autoritate +i asupra Mossad-ului# i-a spus lui 1a,in c" simise .o sc$im,are de orientare la Damasc# !n aparen"# Assad continu" s" fie du+manul nostru. @u-l putem

!nvin e dec%t lu%ndu-l prin surprindere. Si asta !nseamn" s" renun"m la !n"limile )olan# s" renun"m la ele definitiv. Spune tuturor oamenilor no+tri s" se retra ". Este un pre enorm# !ns" este sin ura cale spre o pace dura,il"./ 1a,in a ascultat. Ktia c%t de mult !l costaser" pe ?ri Sa uA locurile acelea. 4oat" cariera militar" si-o petrecuse ap"r%nd !n"limile# loc unde fusese r"nit de mai multe ori. 'u toate acestea era ata s" uite de tot pentru ca Israelul s" se ,ucure de pace. 8rimul ministru a am%nat planurile Mossad de a-l elimina pe S$BaBi# c%t timp Sa uA continua s" evalue&e c%t de reale erau speranele lui. Speranele i s-au topit !n c"ldura verii# iar 1a,in# care era acum c%+ti "tor al premiului @o,el pentru 8ace# a ordonat execuia lui S$BaBi. S$a,tai S$avit# care conducea ultima sa mare operaiune !n calitate de director Mossad# a ordonat unui .a ent ne ru/ s" re!nceap" suprave $erea apartamentului lui S$BaBi. Ec$ipamentul american al a entului era suficient de sofisticat pentru a nu fi detectat de sistemul de ap"rare din sistemul de comunicaii construit de ru+i al lui S$BaBi. Detalii despre urm"toarea vi&it" a lui S$BaBi !n Ei,ia si Malta au fost trimise la 4el Aviv. !n acea sear" de octom,rie 5<<-# liderii celor mai importante trei servicii secrete din Israel !naintau prin mulimea care se plim,a pe strada 8insBer. 'u toii erau de acord cu condiiile lic$id"rii du+manilor autoproclamai ai Israelului# condiii pe care Meir Amit (e definise c%t se putea de clar !n timpul conducerii saleC .@u vom ucide lideri politici. De ace+tia ne ocup"m pe cale diplomatic". @u vom ucide familiile terori+tilor. Dac" mem,rii acestora ne stau !n cale# nu e pro,lema noastr". 0iecare execuie !n parte tre,uie autori&at" de primul ministru. Si totul tre,uie f"cut ca la carte. 0iecare deci&ie tre,uie !nre istrat". 4otul s" fie sistematic si ordonat. Aciunile noastre nu tre,uie s" fie v"&ute drept crime sponsori&ate de stat ci ca suprem" sanciune juridic" adus" de stat. Fom face exact ce face un c"l"u sau oricare alt %de care acionea&" conform le ii./ De la urm"rirea +i uciderea celor < terori+ti responsa,ili pentru moartea atleilor israelieni la 9ocurile Olimpice din 5<H6# toate asasinatele ulterioare au respectat !n mare aceste condiii. Ea aproape 62 de ani de c%nd Meir Amit a formulat re ulile crimelor sponsori&ate de stat# succesorii acestuia se !ndreptau spre ascun&"tori. 8rimul venit era S$a,tai S$avit. 'ole ii r"ut"cio+i spuneau c" se comport" ca un recepioner de $otel mic din 4el AvivC acelea+i $aine apretate# aceea+i str%n ere scurt" de m%n". Era !n post de trei ani si p"rea c" nu +tie c%t va mai r"m%ne acolo. Apoi a sosit eneralul de ,ri ad" Doran 4amir# ofier superior al serviciului secret israelian pentru 0orele de Ap"rare. Activ si !n floarea v%rstei# totul la el su era autoritatea# faptul c" provenea din anii c%nd fusese comandant. !n cele din urm"# a ajuns si ?ri Sa uA# care intra a ale !n ascun&"toare cu un &eu r"&,oinic pe drumul spre lorie# mai str"lucitor dec%t funcia lui de +ef al serviciului de contrainformaii de la Aman. 'u voce sc"&ut" continua s" st%rneasc" controverse !n r%ndul cole ilor# susin%nd c" dincolo de amenin"rile pe care le re!nnoia# Siria era ata s" poarte convor,iri de pace. S$avit numea relaia dintre cei trei ca fiind una .de o cordialitate prudent"./ ?ri Sa uA spuneaC .@u ne putem compara unul cu cel"lalt. 'a lider al Amanului# le-am dat de lucru celorlali doi. A fost vor,a si de competiie !ntre noi dar# de vreme ce acum urm"rim acela+i scop# pro,lema se pune altfel acum./ 4imp de dou" ore au stat !n jurul mesei din livin examin%nd planul uciderii lui 0at$i S$BaBi. Execuia acestuia urma s" fie un act de pur" r"&,unare# ,i,licul principiu .oc$i pentru oc$i/ prin care israelienilor le pl"cea s" cread" c" pot justifica asemenea crime# !ns"# uneori# Mossad-ul omora si persoanele !nc"p"%nate care refu&au s"-si pun" priceperea !n sluj,a aspiraiilor Israelului. Atunci# dec%t s" ri+te ca .talentul/ s" cad" !n m%inile du+manilor# +i acestea erau exterminate f"r" mil".

Dr. )erald *ull# un om de +tiin" canadian# era cel mai mare expert !n dispo&itive ,alistice. Israelul !ncercase s"-l atra " de partea sa. De fiecare dat"# *ull si-a f"cut cunoscut de& ustul pentru statul israelian. !n sc$im, si-a oferit serviciile lui Saddam :ussein pentru a-l ajuta s" construiasc" un tun superperformant care s" lanse&e proiectile cu !nc"rc"tur" nuclear"# c$imic" sau ,iolo ic"# din IraB direct !n Israel. 7eava tunului avea 5- m +i era f"cut" din 26 de tone de oel furni&at IraBului de firme ,ritanice. Ea sf%r+itul anului 5<>< un prototip a fost testat !ntr-un poli on din Mo+ul# !n nordul IraBului. Saddam :ussein a dat ordin s" se construiasc" 2 arme care au costat !n total 63 de milioane de dolari. *ull a fost an ajat pe post de consultant !n sc$im,ul a 5 milion de dolari. 8roiectul a primit numele de cod .*a,Alon/. 'ompania sa# Space 1esearc$ 'orporation (S1')# era !nre istrat" Ta *ruxelles drept companie de proiectare de armament. De acolo a trimis o cerere de ofert" detaliat" c"tre furni&orii europeni# dintre care 63 ,ritanici# ca s"-i alimente&e cu componente de !nalt" te$nolo ie. Ea 5H fe,ruarie 5<<3# un Batsa din *ruxelles a pus m%na pe copii aTe unor documente care ar"tau scopurile te$nice ale proiectului *a,AlonC tunul avea s" fie o rac$et" ,alistic" cu ra&a medie de aciune. Avea s" lanse&e proiectile Scud rupate c%te > pentru a da !nc"rc"turii explo&i,ile o ,"taie de 5.-33 mile (^ 6.>33 Bm). Aceasta ar plasa nu numai Israelul ci +i multe ora+e europene !n ,"taia tunului. *ull credea c" e posi,il" fa,ricarea unui tun capa,il s" loveasc" Eondra tocmai de la *a dad. Directorul eneral al Mossad-ului# @a$um Admoni# a convocat o +edin" de ur en" cu primul ministru ;it&$aB S$amir. 0ost lider de $eril" ur,an"# care a luptat cu !nver+unare !mpotriva ,ritanicilor !n ultimile s"pt"m%ni ale Mandatului# S$amir era enul de lider politic care pl"cea Mossad-ului# care susinea ideea distru erii du+manilor Israelului !n momentele critice c%nd nu mai e nimic de f"cut# !n anii MQ3# c%nd oamenii de +tiin" na&i+ti care lucrau !n sluj,a E iptului la fa,ricarea de arme cu ra&" lun " de aciune ce puteau ,om,arda Israelul de dincolo de Desertul Sinai# S$amir a fost cooptat de Mossad pentru a-si pune la dispo&iie experiena !n planificarea asasinatelor. Specialitatea lui !n timpul mandatului era s" "seasc" modalit"i prin care s" elimine soldai ,ritanici. S$amir a trimis fo+ti mem,ri ai forelor sale secrete s" omoare oameni de +tiin" ermani. '%iva dintre ace+ti asasini au ajuns mai t%r&iu mem,ri fondatori ai unit"ii Bidon a Mossad-ului. S$amir s-a uitat doar puin peste dosarul lui *ull !ntocmit de Mossad. Serviciul !+i !ndeplinise o,i+nuita sarcin" de a reface cu minuio&itate traseul carierei lui *ull din momentul !n care# la v%rsta de 66 de ani# si-a luat doctoratul !n fi&ic" si a !nceput s" lucre&e pentru Institutul 'anadian pentru 'ercetare si De&voltare !n Domeniul Armamentului# reu+ind .performana/ de a intra !n conflict cu oficiali de ran !nalt. 8ornise pe post de consilier particular-.mercenar/ meniona dosarul. Si-a c%+ti at reputaia de inventator de armament !n 5<HQ c%nd a proiectat un o,u&ier cu cali,rul =care ,om,arda inta de la =Q m distan"L la acea vreme# sin ura arm" asem"n"toare din dotarea @A4O avea o ,"taie maxim" de numai 25 m. Dar !nc" o dat" *ull a c"&ut !n di& raia uvernului. Mem,rii @A4O n-au putut cump"ra noua arm" deoarece principalii produc"tori europeni !n domeniu erau sprijinii de lo,,A-uri puternice. In cele din urm" *ull a v%ndut o,u&ierul Africii de Sud. A plecat apoi !n '$ina# unde a ajutat Armata 8opular" de Eli,erare s"-+i de&volte dotarea !n materie de rac$ete. *ull a !m,un"t"it rac$etele SilBNorm existente# m"rindu-le ,"taia +i !nc"rc"tura explo&i,il". Eoturi de rac$ete au fost mai apoi v%ndute lui Saddam :ussein de c"tre '$ina. Ea !nceput# IraBul le-a desf"+urat !n lun ul r"&,oi contra vecinilor iranieni# !ns" o mare cantitate de astfel de rac$ete a r"mas !n ,a&ele iraBiene pentru ca Mossad-ul s" cread" c" urmea&" s" fie folosite !mpotriva Israelului. !ntre timp# proiectul *a,Alon lua amploare. ?n prototip mai performant fusese testat. Opo&anii re imului lui Saddam +i pe care Mossad-ul i-a recrutat ca informatori !n IraB au raportat c" rac$etele erau purt"toare de arme c$imice si ,iolo ice !n dup"-amia&a &ilei de 63 martie 5<<3# !n ,iroul primului ministru# ;it&$aB S$amir a c"&ut de acord cu @a$um Admoni c" )erald *ull tre,uia s" fie eliminat. Dou" &ile mai t%r&iu# doi a eni ai ec$ipei Bidon ajun eau la *ruxelles. Ec$ipa a fost a+teptat" de un Batsa care urm"rise !ndeaproape activitatea lui *ull. 8e 66 martie 5<<3# seara# cei trei ,"r,ai au mers

cu o ma+in" !nc$iriat" p%n" la ,locul unde locuia *ull. 0iecare Bidon avea un pistol su, $ain". Dou"&eci de minute mai t%r&iu# *ull# !n v%rst" de Q5 de ani# au&ind soneria# a desc$is u+a luxosului s"u apartament. (idon-ii l-au !mpu+cat pe r%nd de - ori# !n cap si !n %t cu pistoalele de cali,ru H#Qmm# l"s%ndu-l mort la u+". Mai t%r&iu# fiul lui *ull# Mic$ael# avea s" susin" c" Mossad-ul i-a ameninat tat"l cu moartea. @u a putut !ns" spune cine a f"cut ameninarea sau de ce *ull a i norat-o. O dat" ec$ipa Bidon !ntoars" cu ,ine acas"# Departamentul de r"&,oi psi$olo ic al Mossad-ului a !nceput s" alimente&e presa cu informaii ce su erau c" )erald *ull murise pentru c" pl"nuia s" lase ,alt" afacerea cu Saddam :ussein. Acum# dup" cinci ani# acelea+i metode folosite la asasinarea lui *ull# un om de +tiin" considerat de Israel la fel de terorist ca +i 0at$i S$BaBi# aveau s" fie !nc" o dat" puse n practic" la ordinul direct al altui prim ministru# ;it&$aB 1a,in. Ea 6= octom,rie 5<<-# doi ,"r,ai spre 23 de ani - cu nume de cod 'il +i 1an - au p"r"sit 4el Avivul cu &,oruri diferiteL 1an a plecat Ta Atena iar 'il la 1oma. 8e fiecare aeroport primeau pa+apoarte ,ritanice de la c%te un saAan local. Au ajuns t%r&iu !n Malta cu un &,or de sear" si s-au ca&at la :otelul Diplomat cu vederea spre portul din Ea Falletta. !n acea sear"# lui 1an i-a fost adus" o motociclet". A spus personalului c" astfel va vi&ita insula. @imeni dintre an ajaii $otelului nu-si amintea ca cei doi s" fi avut vreun contact cu cineva# !+i petrecuser" cea mai mare parte a timpului !n camere. '%nd unul dintre $amali a o,servat c" eamantanul Samsonite al lui 'il era reu# 'il i-a f"cut cu oc$iul spun%ndu-i c" e plin cu lin ouri de aur. !n aceea+i sear"# un armator care pornise cu o &i !n urm" din portul :aifa# si care tre,uia s" ajun " !n Italia# a !n+tiinat prin radio autorit"ile malte&e c" din cau&a unui motor care tre,uie reparat# va acosta pe insul". Ea ,ordul navei erau S$a,tai S$avit +i o mic" ec$ip" de te$nicieni Mossad !n comunicaii. Au sta,ilit le "tura radio cu 'il# a c"rui eant" de voiaj coninea un radio mic dar performant. !ncuietorile eamantanului tre,uiau desc$ise !n sensul invers direciei acelor de ceas# pentru a de&activa si uranele celor dou" !nc"rc"turi montate !n capac. Acestea erau pro ramate s" explode&e !n faa oricui ar fi desc$is vali&a invers. Antena rom,ic" a radioului era o jum"tate de Bm de ca,lu din fi,re optice# str%ns rulat pentru a forma un disc cu diametrul de 5- cm. 'apetele firului erau conectate la = dipoli sudai !n colul interior al Samsonite-ului. !n timpul nopii )ill a primit c%teva mesaje radio de pe vas. 0at$i S$BaBi ajunsese !naintea lor !n aceea+i &i cu feri,otul 4ripoli-Falletta# !mpreun" cu "r&i li,iene care au r"mas la ,ord# +i care !+i terminaser" trea,a c%nd S$BaBi a co,or%t sin ur pe "rm. !nainte de aceasta +i-a ras ,ar,a. S-a pre&entat !n faa autorit"ilor malte&e ca I,ra$im DaNis$# ar"t%ndu-le pa+aportul li,ane&. Dup" ce s-a ca&at la :otelul Diplomat# +i-a petrecut urm"toarele c%teva ore prin cafenelele de pe malul m"rii# ,%nd nenum"rate ce+ti de cafea +i ron"ind pr"jituri ar",e+ti. A dat mai multe telefoane. A doua &i# S$BaBi tocmai cump"rase tricourile pentru ,"ieii s"i +i se plim,a pe fale&"# c%nd# l%n " el s-au ivit doi ,"r,ai pe o motociclet". ?nul dintre ei l-a !mpu+cat pe liderul 9i$ad de aproape# de Q ori !n cap. S$BaBi a murit pe loc. Motocicli+tii au disp"rut. @ici unul nu a fost prins# !ns"# o or" mai t%r&iu# un vas de pescuit a plecat din portul Ea Falletta +i a co,or%t ancora !n dreptul car oului. 8uin timp mai t%r&iu# c"pitanul a informat autorit"ile portuare c" reparaser" provi&oriu defeciunea motorului# dar c" vasul se !ntoarce la :aifa pentru noi reparaii. !n Iran# ara spiritual" a lui S$BaBi# preoii musulmani au declarat &i de doliu naional. Ea 4el Aviv# ru at s" comente&e cele !nt%mplate# primul ministru ;it&$aB 1a,in a spusC .'u si uran" pot s" spun c" nu sunt trist./ '%teva &ile mai t%r&iu# la = noiem,rie 5<<-# 1a,in a fost asasinat la un mitin pentru pace la 4el Aviv# !n apropierea ascun&"torii unde se d"duse ordinul execut"rii lui S$BaBi. 1a,in a fost omor%t de un evreu fanatic# ;i al Amir# care avea multe tr"s"turi comune cu cei din Mossad. ;it&$aB 1a,in# +oimul devenit porum,i"# puternicul lider politic care !+i d"duse seama c" sin ura

cale spre pace !n Orientul Mijlociu este# a+a cum re+it citise din cartea sa preferat"# *i,lia# .s" ne transform"m s",iile !n plu uri +i s" ar"m p"m%ntul !mpreun" cu vecinii no+tri ara,i#/ a fost omor%t de unul dintre ai s"i pentru c" nu a ajuns s" !nelea " c" du+manii s"i evrei vor fi tot a+a de necru"tori ca +i vec$ii du+mani ara,i - +i unii si alii $ot"r%i s"-i distru " vi&iunea asupra viitorului. !n 5<<> ec$ipa Bidon avea => de mem,ri# dintre care Q erau femei. 4oi !n jur de 63 de ani +i !ntr-o form" excelent". Eocuiau +i lucrau !n afara sediului Mossad din 4el Aviv# rupai !ntr-o &on" inter&is" dintr-o ,a&" militar" din de+ertul @e ev. Eocul putea fi amenajat s" semene cu o strad" sau o cl"dire unde tre,uia s" ai," loc un asasinat. Erau ma+ini la poart" +i un traseu cu o,stacole de dep"+it. 8e post de instructori erau si fo+ti mem,ri activi ai ec$ipei care suprave $eau antrenamentele cu nenum"rate arme# si !i !nv"au cum s" ascund" ,om,e# s" administre&e injecii letale !n pu,lic# si s" fac" o crim" s" par" accident. A enii Bidon anali&au film"ri cu asasin"ri leu+ite - cea a pre+edintelui 9o$n 0. (ennedA# de exemplu - si studiau fi&ionomia +i o,iceiurile a &eci de posi,ile victime !nre istrate !n propria ,a&" secret" de date computeri&at" +i memori&au planurile mereu !n sc$im,are ale str"&ilor din ora+ele importante# precum +i amplasamentele aeriene si maritime. ?nitatea lucra cu ec$ipe de c%te = mem,ri care de o,icei mer eau !n c"l"torii de recunoa+tere la Eondra# 8aris# 0ranBfurt# si alte ora+e europene. Oca&ional mai mer eau si la @eN ;orB# Eos An eies +i 4oronto. 8e durata acestor ie+iri# o ec$ip" era permanent !nsoit" de instructori care !i evaluau capacitatea de a pune la punct o operaiune f"r" a atra e atenia. 7intele erau alese din r%ndul voluntarilor saAanimi locali c"rora nu li se spunea dec%t c" aveau s" participe la un exerciiu de ap"rare a unei instituii israelieneL o sina o " sau o ,anc" erau de o,icei invocate. Foluntarii erau luai de pe o strad" lini+tit" si !n $esuii !ntr-o ma+in"# sau se tre&eau !n toiul nopii c" cineva le-a intrat !n cas" +i-i amenina cu o arm". (idonii luau aceste antrenamente foarte !n serios# pentru c" fiecare ec$ip" era la curent cu .E+ecul de la Eille$ammer./ !n iulie 5<H2# !n toiul v%n"torii uci a+ilor atleilor israelieni de la 9ocurilor Olimpice din Miinc$en# Mossad-ul a primit o informaie conform c"reia .8rinul 1o+u/ Aii :assan Salame$# care pusese la cale operaiunea# ar lucra ca osp"tar !n or"+elul Eille$ammer din @orve ia. Director al operaiunilor Mossad la acea vreme# Mic$ael :arari# alc"tuise o ec$ip" din care nu f"cea parte nici un BidonL mem,rii erau r"sp%ndii !n toat" lumea c"ut%ndu-i pe uci a+ii de la Munc$en !nc" r"ma+i !n via". Ec$ipa lui :arari nu avea experien" pe teren# !ns" acesta era convins c" propria experien" de Batsa care activa !n Europa era suficient". 8rintre a eni se num"rau dou" femei# SAlvia 1afael +i Marianne 'ladniBoff# si un al erian# (emal *ename# care fusese curier al rup"rii -eptembrie Negru !nainte de a fi forat de :arari s" devin" a ent du,lu. Operaiunea a fost un de&astru !nc" de la !nceput. Sosirea unui rup de str"ini !n Eille$ammer# unde de =3 de ani nu mai avusese loc o crim"# a tre&it suspiciuni. 8oliia local" a !nceput s" fie cu oc$ii pe ei. Autorit"ile erau !n apropiere c%nd :arari si ec$ipa sa au !mpu+cat mortal un c$elner marocan pe nume A$med *ouc$iBi# care nu avea nici o le "tur" cu terori+tii si care nici nu sem"na cu Salame$. :arari +i c%iva dintre ai s"i au reu+it s" scape# !ns" Q a eni Mossad au fost capturai# inclusiv cele dou" femei. 'ei prin+i au m"rturisit totul# de&v"luind# pentru prima dat"# metodele de asasinare ale Mossad-ului +i alte detalii la fel de st%njenitoare despre activit"ile secrete ale serviciului. 'u toii au fost acu&ai de crim" de radul 6 si condamnai la - ani de !nc$isoare. Ea !ntoarcerea !n Israel# :arari a fost destituit# iar !ntrea a reea secret" Mossad din Europa alc"tuit" inclusiv din ascun&"tori# cutii po+tale clandestine si numere de telefon secrete# a fost a,andonat". ?rmau s" treac" a,ia Q ani p%n" c%nd Aii :assan Salame$ avea s" fie !n cele din urm" omor%t !ntr-o operaiune pus" la cale de 1afi Eitan# care a spus c"# .Eille$ammer a fost exemplul persoanelor nepotrivite# alese pentru o trea," nepotrivit". @-ar fi tre,uit s" se !nt%mple - si nu mai tre,uie s" se repete./

Si totu+i# s-a repetat. Ea 25 iulie 5<<H# a doua &i dup" ce . BamiBa&e# mem,ri ai rup"rii :amas# au f"cut 5- victime +i 5 -H de r"nii !ntr-o pia" din Ierusalim# directorul Mossad-ului DannA ;atom a participat la o +edin" pre&idat" de primul ministru *enAamin @etanAa$u. Acesta din urm" tocmai se !ntorsese de la o emoionant" conferin" de pres" unde promisese s" nu ai," lini+te p%n" c%nd cei care pl"nuiser" atentatul nu vor mai constitui un pericol. !n pu,lic# @etanAa$u a ap"rut calm si $ot"r%t# r"spun&%nd la !ntre,"ri# c$i,&uit +i autoritarL :amas nu va sc"pa nepedepsit# !ns" cum se va !nt%mpla nu se putea spune. Acesta era .*i,i/ din relat"rile '@@ din timpul 1"&,oiului din )olf# c%nd se ,ucurase# !n nenum"rate r%nduri# de laud" pentru evalu"rile autoritare ale replicilor lui Saddam :ussein si pentru felul !n care acestea au fost v"&ute !n Israel. !n sala de conferine# !ntrerupea frecvent &iari+tii pentru a stri aC .Am s" pun m%na pe nenorociii "ia de la :amas c$iar +i dac" e ultimul lucru pe care-l fac./ Ar fi ad"u at# conform spuselor unuia dintre cei pre&eniC .Suntei aici ca s" !nele ei acest lucru. Ki nu vreau s" citesc prin &iare nimic despre r"&,unarea lui M*i,iM. Aici e vor,a de dreptate - dup" fapt" si r"splat"./ A enda fusese sta,ilit". ; atom# o,i+nuit cu ie+irile primului ministru# st"tea lini+tit de partea cealalt" a mesei !n timp ce @etanAa$u aflat acum !ntr-un ,irou !nconjurat de ofieri superiori ai serviciului secret +i de consilieri politici continua s" &,iere. .Ee vreau capetele. Freau s"-i v"d mori. Si nu m" interesea&" cum procedai. Freau doar s-o facei. Si vreau s-o facei c%t mai devreme./ 4ensiunea a crescut +i mai mult c%nd @etanAa$u i-a cerut lui ;atom s"-i dea o list" cu toi liderii :amas +i adresele lor. @ici un alt prim ministru nu mai ceruse detalii at%t de delicate la !nceputul unei operaiuni. Mai muli dintre cei de fa" au cre&ut c" .*i,i d"dea semnalul c" avea s" se ocupe personal de asta./ @elini+tea a crescut !n r%ndul ofierilor Mossad !n momentul !n care serviciul a fost forat s" se apropie prea mult de @etanAa$u. 8rev"&%nd pro,a,il ce avea s" se !nt%mple# ;atom i-a spus primului ministru c" !i va da lista mai t%r&iu# !n sc$im,# +eful Mossad i-a su erat c" .era timpul s" priveasc" partea practic" a lucrurilor./ S" locali&e&i liderii :amas ar fi ca +i cum .ai c"uta un anumit +o,olan !ntr-un canal din *eirut./ !nc" o dat"# @etanAa$u a i&,ucnit. @u vroia scu&eL vroia fapte. Si vroia ca totul s" !nceap" .aici +i acum./ Dup" terminarea +edinei# mai muli ofieri ai serviciului erau de p"rere c" *i,i @etanAa$u trecuse dincolo de li ni a a,ia percepti,il" unde se termina eficacitatea politic" +i !ncepeau cerinele operaionale. @u era nimeni din !nc"pere care s" nu-+i fi dat seama c" @atanAa$u avea neap"rat" nevoie de un serviciu de relaii pu,lice care s" convin " pu,licul c" politica ferm" de lupt" !mpotriva terorismului# care !l adusese !n fruntea uvernului# nu repre&enta doar vor,e oale. 0usese implicat !n scandal dup" scandal# de fiecare dat" evit%nd r"spunsurile +i l"s%ndu-i pe alii s" cad" vinovai. 8opularitatea lui nu mai fusese niciodat" at%t de sc"&ut". Fiaa lui personal" era su,iect de pres". 4re,uia neap"rat s" arate c" inea totul su, control. Iar uciderea unui lider :amas era o cale si ur" de sc"pare. ?n ofier superior al serviciului secret israelian a vor,it cu si uran" !n numele multora c%nd a spusC .!n timp ce eram cu toii de acord c" r"ul tre,uie t"iat din r"d"cin"# adev"rata noastr" pro,lem" era timpul. 4oat" c$estia cu aciunea imediat" a lui *i,i era t%mpenie curat". Orice operaiune# de orice fel# necesita planificarea atent". *i,i vroia re&ultate de parc" ar fi fost vor,a de vreun joc pe calculator# sau unul dintre filmele alea vec$i cu super eroi la care-i pl"cea s" se uite. @umai c" !n realitate lucrurile nu stau c$iar a+a./ ;atom a ordonat o cercetare am"nunit" a fiec"rei "ri ara,e si a trimis a eni Batsa !n )a&a si 'isiordania s" afle pe unde se aflau perso-nalit"ile misterioase care controlau ruparea :amas. !n decursul lunii au ust 5<<H# a fost c$emat de mai multe ori !n ,iroul primului ministru pentru a raporta cursul operaiunii. @u se !nre istrase nici un pro res# !n cadrul serviciului secret se vor,ea numai de felul !n care premierul !i ceruse lui ;atom s" trimit" mai muli oameni pe teren si de modul !n care

!ncepuse s"-i su ere&e acestuia c" dac" nu vede c%t mai cur%nd re&ultate# va tre,ui s" ia .alte m"suri./ Dac" @etanAa$u a intenionat o ameninare st%n ace la adresa +efului Mossad# nu prea i-a reu+it. ;atom a spus doar c" va face .tot posi,ilul./ 'onsecina nerostit" era c"# dac" primul ministru vroia s"-l concedie&e# putea s" o fac"L !ns" la conferina de pres" care inevita,il ar urma acestei deci&ii# s-ar pune !ntre,"ri despre rolul lui @etanAa$u !n aceast" afacere. 8rimul ministru !ns" continua s" cear" capul unui lider :amas - si !l vroia c%t mai devreme. 8%n" !n septem,rie 5<<H# @etanAa$u ajunsese s"-l sune pe ;atom la orice or" ca s"-l !ntre,e despre mersul operaiunii. Keful Mossad-ului a trecut la presiuni. A c$emat a eni Batsa din alte posturi. 8e de o parte# .;atom ref"cea $arta ca o slu " la cererile lui *i,i. ;atom e un tip dur. Dar c%nd venea reul# nu se putea compara cu *i,i care !ncepuse s" vor,easc" despre c%t de repede fusese ajutat de fratele lui s" pun" la punct raidul de la Ente,,e. 'omparaia nu avea nici un rost. !ns" a+a e *i,i - se folose+te de orice ca s" convin "./ 8e < septem,rie# la 4el Aviv s-a aflat c" :amas a lovit din nou# de ast" dat" r"nind rav dou" "r&i de corp ale ata+atului cultural al nou desc$isei am,asade israeliene din Amman# capitala Iordaniei. 4rei &ile mai t%r&iu# cu puin !nainte de !nceperea sa,atului# MetanAa$u l-a invitat pe ;atom s" ia cu el pr%n&ul !n casa sa din Ierusalim. 'ei doi ,"r,ai au m%ncat sup"# salat"# peste si au ,"ut ,ere si ap" mineral". 8rimul ministru a adus imediat vor,a de atacul de la Amman. 'um reu+ise teroristul s" se apropie at%t de multO De ce nu au fost averti&aiO 'um reaciona unitatea din Amman la toate acesteaO ;atom l-a !ntrerupt pe @atanAa$u !n toiul !ntre,"rilor. Exist" !n Amman un lider $amas pe nume ($alid Mes$al care conducea ,iroul politic al or ani&aiei din ora+. 4imp de c%teva s"pt"m%ni# Mes$al a c"l"torit prin diferite "ri ara,e# !ns" seciunea Mossad din Amman a raportat c" era din nou !n ora+. @etanAa$u s-a !nviorat ,rusc. .Atunci du-te si omoar"-lD i-a spus peste mas". Asta tre,uie s" faci. Omoar"-lD 4rimite-i oamenii la Amman s"-l lic$ide&e./ Dup" aproape Q s"pt"m%ni de presiuni constante venite din partea unui prim ministru care se dovedea din ce !n ce mai nepriceput !ntr-ale fineurilor politice +i ale operaiunilor de spionaj# directorul Mossad i-a dat o lecie. 'u oc$ii sclipind !n spatele oc$elarilor# l-a prevenit c" un atac !n Amman ar strica relaiile pe care predecesorul lui @etanAa$u# ;it&$aB 1a,in# le sta,ilise cu Iordania. Dac" l-ar omor! pe Mes$al pe p"m%nt iordanian ar pune !n pericol operaiunile Mossad !ntr-o ar" care a opus permanent re&isten" extremi+tilor sirieni# iraBieni +i palestinieni. ;atom a su erat c" ar fi mai ,ine s" acione&e c%nd Mes$al va pleca din nou din ar". .Scu&eD Asta e tot ce "se+ti s"-mi spuiD Scu&eD/ Se spune c" @etanAa$u ar fi ipat la el. .Freau fapte. Ki le vreau acum. Oamenii vor fapte. Se apropie 1os$ :as$ana$D/ ad"u "# referindu-se la noul an evreiesc. .Asta va fi cadoul meu pentru eiD/ Din acel moment# fiecare mi+care f"cut" de ;atom avea s" fie personal apro,at" de @etanAa$u. 8%n" la el nici un alt prim ministru israelian nu se implicase personal !ntr-o crim" sponsori&at" de stat. ($alid Mes$al era un ,"r,at de =5 de ani# ,ine f"cut# care purta ,ar,". Eocuia !n apropierea palatului re elui :ussein +i era un so ,un si tat" a sase copii. 'ultivat +i cu darul vor,irii# r"m"sese o fi ur" puin cunoscut" a mi+c"rii fundamental iste islamice# !ns" informaiile adunate de unitatea Mossad din Amman dovedea c" Mes$al era !n spatele atentatelor sinuci a+e cu ,om," !mpotriva civililor israelieni. S-au furni&at detalii despre deplas"rile lui Mes$al !mpreun" cu o po&" a acestuia pe care +eful seciunii Mossad o f"cuse pe ascuns. Anexat" raportului# era o ru "minte ca ;atom s" !ncerce din nou s"-l convin " pe @etanAa$u s" nu continue cu planurile de asasinat la Amman. O astfel de aciune imprudent" ar periclita

doi ani de munc" de contraspionaj pe care Mossad-ul o !ntreprinsese cu ajutorul Iordaniei. @etanAa$u a respins cererea# consider%nd-o de r"u au ur# ceva ce el nu putea tolera. !ntre timp fusese pre "tit" o ec$ip" Bidon cu > mem,riC doi a eni urmau s"-l lic$ide&e pe ara, !n plin" &iL ceilali s"-i acopere asi ur%nd inclusiv transportul. Ec$ipa tre,uia apoi s" se !ntoarc" !n Israel trec%nd rania la 8odul Allen,A !n apropiere de Ierusalim. De aceast" dat"# Mossad-ul nu avea s" foloseasc" pistolul ci o arm" neo,i+nuit"# un a& parali&ant. Era pentru prima dat" c%nd o ec$ip" Bidon de intervenie folosea aceast" metod"# demult pus" la punct de ()* +i alte servicii secrete din ,locul sovietic. Oamenii de +tiin" ru+i care emi raser" !n Israel fuseser" recrutai de Mossad pentru a crea o am" de toxine mortale# printre care +i ,utan# sarin +i soman# a&e toxice parali&ante# declarate ile ale de tratatele internaionale. Acestea provoac" o moarte rapid" sau lent"L !n toate ca&urile# or anele interne nu mai funcionea&"# iar victima sufer" dureri roa&nice# moartea venind apoi ca o alinare. O astfel de metod" a fost considerat" potrivit" pentru Mes$al. Ea 6= septem,rie 5<<H# unitatea Bidon a &,urat la Amman din Atena# 1oma si 8aris# unde fuseser" po&iionai timp de c%teva &ile. ?nii mem,ri c"l"toreau cu acte france&e sau italiene. 'elor din ec$ipa de +oc li se d"duser" pa+apoarte canadiene !n care erau trecui ca *arrA *eads +i Sean (endall. '%nd s-au ca&at la :otelul Intercontinental au spus la recepie c" sunt turi+ti. 'eilali a eni Batsa au stat la am,asada Israelului# aproape de $otel. *eads +i (endall au mers +i ei a doua &i la am,asad". 'ei doi au mai inspectat o dat" aerosolul. @imeni nu +tia ce fel de a& coninea. A enii ,"nuiau c" poate produce de la $alucinaii la infarct. Au fost informai despre ultimele plec"ri ale lui Mes$al de c"tre +eful seciunii Mossad. Acesta fusese la Eondra !n septem,rie 5<H> c%nd un refu iat ,ul ar# 'eor i MarBov# a fost omor%t cu o su,stan" parali&ant". ?n trec"tor !l !nepase !n coaps" cu v%rful um,relei. MarBov a murit !n ni+te c$inuri cumplite# provocate de o otrav" mortal" extras" din seminele de ricin. 4rec"torul era un a ent ()* care nu a fost niciodat" prins. *eads si (endall s-au !ntors optimi+ti la $otel puin dup" mie&ul nopii. 0iecare a comandat un mic dejun alc"tuit din cafea# suc de portocale +i pr"jituri dane&e. A doua &i# la <C33 A.M.# *eads a co,or%t !n $ol s" semne&e pentru prima ma+in" !nc$iriat"# o 4oAota al,astr". 'ea de-a doua# un :Aundai verde# a fost luat de (endall. Acesta a spus recepionerei c" el +i .prietenul s"u/ mer eau s" vi&ite&e sudul "rii. Ea 53C333 A.M.# Mes$al era dus la serviciu de c"tre +oferul personalL l%n " el# !n spate# erau trei dintre cei mai mici copii ai s"i# un ,"iat +i dou" fete. *eads !i urm"rea la o distan" re&ona,il" !n ma+ina !nc$iriat". Ali mem,ri ai ec$ipei erau pe +osea# !n alte ma+ini. '%nd au intrat !n cartierul )arden# +oferul l-a anunat pe Mes$al c" erau urm"rii. Acesta a folosit telefonul de ma+in" si a sunat la poliie pentru a le da num"rul ma+inii lui *eads. !n timp ce 4oAota !nc$iriat" !i dep"+ea# copiii i-au f"cut cu m%na lui *eads# a+a cum f"cuser" cu alte ma+ini de pe autostrad". A entul Mossad nu i-a ," at !n seam". Apoi# ma+ina verde a lui (endall a trecut !n fa"# iar cele dou" ma+ini s-au pierdut !n trafic. '%teva clipe mai t%r&iu# un ofier al poliiei din Amman l-a sunat pe Mes$al s"-i spun" c" ma+ina era !nc$iriat" unui turist canadian. Mes$al s-a lini+tit +i +i-a privit copiii care# cu feele lipite de eam# f"ceau din nou cu m%na ma+inilor care treceau# !n fiecare diminea" f"ceau cu r%ndul +i !nainte ca +oferul s"-i duc" la scoal"# !+i conduceau tat"l la serviciu. 8uin !nainte de 53C23 A.M.# +oferul a intrat pe strada Gasfi AI-4al# unde o mulime de oameni se adunaser" !n faa ,irourilor :amasL (endall +i *eads erau +i ei acolo. 8re&ena lor nu !n rijora pe nimeniL turi+ti curio+i vin deseori la ,irou s" afle mai mult despre ce-+i mai propunea :amas s" fac". Mes$al +i-a pupat repede copiii !nainte s" ias" din ma+in". *eads a !naintat ca si cum ar fi vrut s"-i str%n " m%na. (endall era !n spatele ara,ului# scotocind ne!ndem%natic !ntr-o pun " de plastic.

.Domnul Mes$alO/ !ntre," *eads ama,il. Mes$al !l privi nedumerit +i !n acela+i moment# (endall scoase aerosolul si !ncerc" s" pulveri&e&e coninutul !n urec$ea st%n " a lui Mes$al. Eiderul :amas se d"du !napoi# speriat# +ter %ndu-+i lo,ul urec$ii. (endal !ncerc" din nou s" pulveri&e&e su,stana !n urec$ea lui Mes$al. !ns" !n jurul s"u mulimea !ncepuse s"-+i revin" din uimire# oamenii !ntin&%ndu-+i m%inile s"-i prind" pe cei doi a eni. .0u iD/ spuse *eads !n e,raic". ?rmat de (endall# *eads aler " spre ma+in"# parcat" !n apropiere. Koferul lui Mes$al v"&use cele !nt%mplate si !ncepu s" dea !napoi# !ncerc%nd s" intre !n 4oAota. Mes$al se cl"tin"# em%nd. Oamenii !ncercau s"-l sprijine s" nu cad". Alii stri au dup" am,ulan". *eads# !mpreun" cu (endall care !nc" mai str%n ea !n m%n" aerosolul folosit pe jum"tate# reu+i s" evite ma+ina iar acum onea !n vite&" pe strad". Erau urm"rii. ?nul dintre cei de la volan sun" de pe mo,il +i ceru s" se ,loc$e&e toate str"&ile din &on". Koferul d"du telefon la poliie. In acela+i timp sosir" ajutoarele ec$ipei Bidon. ?nul dintre a eni se opri +i-i f"cu semn lui *eads s" intre la el !n ma+in"# !n momentul !n care cei doi mem,ri Mossad ie+ir" din 4oAota# o alt" ma+in" le ,loca drumul. Din ea ie+ir" mai muli ,"r,ai !narmai# !i o,li ar" pe *eads +i (endall s" se culce la p"m%nt. '%teva clipe mai t%r&iu sosi si poliia. D%ndu-si seama c" nu mai puteau face nimic# restul ec$ipei a plecat cu ma+inile# trec%nd apoi rania !n Israel. *eads +i (endall au fost du+i la cartierul eneral al poliiei din Amman unde !+i scoaser" pa+apoartele canadiene +i susinur" c" erau victimele unei .!nscen"ri !n ro&itoare./ Sosirea lui Sami$ *ati$i# temutul director al serviciului de contraspionaj al Iordaniei# puse cap"t farsei. Ee spuse c" +tia cine erau# tocmai vor,ise la telefon cu +eful seciunii Mossad. 'eva mai t%r&iu# dup" spusele lui *ati$i# +eful spionilor m"rtu-riseaC .Mia spus c" erau oamenii lui si c" Israelul va trata pro,lema jjrect cu re ele./ *ati$i a ordonat ca cei doi a eni Mossad s" fie !nc$i+i !n celule diferite +i nimeni s" nu se atin " de ei. !ntre timp# Mes$al a fost dus la cel mai important spital din Am-rnan# la secia de terapie intensiv". Acu&a un .& omot/ continuu !n urec$ea st%n "# .o sen&aie de frison prin tot corpul#/ +i o reutate din ce !n ce mai mare de a respira. Doctorii l-au conectat la aparatele de reanimare. Festea nereu+itei operaiunii a ajuns la urec$ile lui ;atom printr-o convor,ire telefonic" si ur" cu +eful unit"ii din am,asada israelian" din Amman. Se spune c" am,ii erau .extrem de m%nio+i/ din cau&a e+ecului. 8%n" s" ajun " ;atom !n ,iroul primului ministru# acesta primise deja un telefon de la re ele :ussein# pe firul scurt instalat !ntre cei doi pentru momentele de cri&". Impresia f"cut" !n urma convor,irii a fost mai t%r&iu explicat" de un ofier al serviciului secret israelianC .:ussein a avut dou" !ntre,"ri pentru *i,i. 'u ce dracu a cre&ut c" se joac"O Avea vreun antidot pentru a&ul toxicO/ 1e ele a spus c" se simte ca +i c%nd cel mai ,un prieten i-ar fi violat fiica +i# c"# dac" @etanAa$u se %nde+te s" ne e totul# ar fi mai ,ine s" priceap" c" cei doi a eni m"rturisiser" totul pe o caset" video# care !n acel moment era !n drum spre Gas$in ton# trimis" lui Madeleine Al,ri $t# secretarul de stat al S.?.A. @etanAa$u st"tea aplecat peste telefon# .la fel de palid ca cineva prins asupra faptului./ @etanAa$u s-a oferit s" plece imediat cu avionul la Amman s"-i explice re elui .cum st"teau lucrurile./ A entul Mossad !+i aduce aminteC .Au&eai cum cr"pa firul telefonului de r"ceala venit" din Iordania. *i,i nici m"car n-a protestat c%nd :ussein i-a spus c" acum se a+teapt" s"-i dea drumul +eicului A$med ;assin (liderul :amas pe care israelienii !l ineau !n !nc$isoare de ceva timp)# c%t +i altor deinui palestinieni. 'onvor,irea nu a durat dec%t c%teva minute. 4re,uie s" fi fost cel mai roa&nic moment din cariera politic" a lui *i,i./ Eucrurile decur eau acum de la sine. !ntr-o or"# antidotul a ajuns la Amman cu un avion militar

israelian +i a fost administrat lui Mes$al. Acesta a !nceput s"-si revin" si# !n c%teva &ile se simea destul de ,ine ca s" convoace o conferin" de pres" la care a f"cut Mossad-ul de r%s Keful unit"ii din Amman +i Sami$ *ati$i au avut o scurt" !nt%lnire !n timpul c"reia au vor,it cu ;atom la telefon. Directorul eneral a promis st"ruitor c" Mossad-ul nu va mai !ncerca niciodat" un alt asasinat pe teritoriul iordanian. A doua &i# Madeleine Al,ri $t!i d"du lui @etanAa$u dou" telefoane scurteL i-a spus ce credea despre cele !nt%mplate# !ntr-un lim,aj uneori la fel de t"ios ca +i cel al re elui :ussein. '%nd 'anada a aflat !n ce fel !i fuseser" compromise pa+apoartele# si-a retras am,asadorul din Israel -o mi+care care a fost foarte aproape de ruperea relaiilor diplomatice. '%nd detaliile au !nceput s" fie cunoscute# @etanAa$u a fost aspru criticat !n presa israelian" +i cea internaional"# lucru care l-arfi determinat pe altul s"-+i dea demisia. O s"pt"m%n" mai t%r&iu# seicul ;assin era eli,erat si se !ntorcea !n 'a&a unde avea s" fie !nt%mpinat ca un erou. !ntre timp# (endall si *eads se !ntorseser" +i ei !n Israel !ns" f"r" pa+apoartele canadiene. Acestea fuseser" !ncredinate am,asadei canadiene din Amman .pentru p"strare./ 'ei doi a eni Batsa nu au revenit !n ec$ipa BidonL li s-au dat !ns"rcin"ri nespecifice la sediul Mossad. A+a cum spunea un ofier al serviciuluiC .Asta putea s" !nsemne c" fuseser" !ns"rcinai cu pa&a toaletelor din cl"dire./ !ns" ;atom a devenit un +ef incapa,il. 'ei din su,ordinea lui erau de p"rere c" nu reu+ise s"-l !nfrunte pe @etanAa$u. Moralul !n r%ndurile Mossad-ului a sc"&ut considera,il. 'a,inetul primului ministru l"sa s" se !nelea " c" era .numai o c$estiune de timp p%n" c%nd ;atom va &,ura./ ;atom a !ncercat s" opreasc" ceea ce un ofier superior din Mossad compara cu .un val uria+ de dejecii !n care ne !nec"m./ ;atom a adoptat ceea ce el numea .postura sa prusac"./ A !ncercat s"-si in" din scurt personalul. Au avut loc confrunt"ri +i amenin"ri cu demisia. !n fe,ruarie 5<<># !nsu+i ;atom a demisionat. 8rimul ministru nu i-a trimis fostului s"u director al serviciului secret o,i+nuita scrisoare de mulumire pentru serviciile prestate. CAPITOLUL 7

Spionul entleman !ntr-o diminea" umed" de prim"var"# !n 5<<H# David (imc$e d"dea indicaii r"dinarilor ara,i cum s"-i reamenaje&e r"dina dintr-o su,ur,ie a 4el Aviv-ului. Era calm +i avea o voce melodioas"# mai potrivit" pentru a vor,i unor studeni dec%t unor muncitori# ceea ce su era c" David provenea dintr-o familie de funcionari care c%ndva !n"laser" drapelul Marii *ritanii deasupra teritoriilor !ndep"rtate. 0iu al unor evrei en le&i de clas" mijlocie# (imc$e se putea m%ndri cu maniere care !ntre eau si mai mult ima inea en le&ului autenticL $ainele scumpe f"cute la comand" scoteau !n eviden" un trup meninut t%n"r prin antrenamente re ulate si o diet" ri uroas". De+i avea aproape Q3 de ani# (imc$e ar"ta cu 63 de ani mai t%n"r. 0iecare est pe care-l f"cea !n timp ce d"dea !ndrum"ri r"dinarilor - felul !n care !+i trecea m%na prin p"r# pau&ele lun i de vor,ire# privirea serioas" - toate su erau viaa auster" din timpul cole iului. !n realitate# David (imc$e a fost ceea ce Meir Amit numea .unul dintre creierele/ din spatele multor operaiuni Mossad. Datorit" firii ec$ili,rate du,late de un s%n e rece extraordinar# reu+ea s" pun" m%na c$iar +i pe cei mai precaui dintre cei vi&ai# si asta prin mi+c"ri nea+teptate care i-au c%+ti at rapid respectul c$iar +i !n r%ndul celor mai cinici cole i# !ns" intelectualismul s"u !i f"cea de cele mai multe ori s" nu se apropie de elL era prea i&olat +i inaccesi,il pentru frivolitatea lor. ?nii erau de aceea+i p"rere cu 1afi Eitan c"# .dac" !i spuneai M,un" dimineaaM lui David# acesta se %ndea imediat c%t de .,un"/ era# +i c%t mai r"m"sese din ea./ !n interiorul Mossad-ului (imc$e era considerat !ntruc$iparea spionului entleman !n&estrat cu

viclenia pisicii maidane&e. Intrarea !n serviciul secret s-a petrecut dup" ce !n 5<Q> si-a luat diploma !n Ktiine Sociale la ?niversitatea Oxford. Ea c%teva luni mai t%r&iu a fost recrutat de Mossad# la acea dat" recent trecut su, conducerea lui Meir Amit# care vroia s" introduc" !n r%ndurile serviciului c%iva a,solveni universitari care s" !ntre easc" ,rutalitatea oamenilor ca 1afi Eitan# ce !nv"aser" totul din mers. 'um# c%nd si de c"tre cine a fost recrutat (imc$e# era un am"nunt pe care acesta avea s"-l in" secret. Rvonacii din interiorul serviciului de spionaj ofereau mai multe varianteC fie c" acceptase totul la o cin" cu un editor londone&# un evreu care fusese mult timp saAanL c" propunerea i se f"cuse !n ,iroul unui ra,in !ntr-o sina o " din )olders 'reenL sau c" o rud" !ndep"rtat" f"cuse primul pas. Sin urul lucru cert este c" !n 5<Q<# (imc$e a intrat !n sediul Mossad de la 4el Aviv ca cel mai nou mem,ru al Departamentului Strate ie si 8lanificare. 8e o latur" a $olului se afla o filial" a *"ncii Israelului# c%teva ,irouri comerciale si o cafenea. @estiind ce s" fac" sau unde s" mear "# (imc$e a+tepta !n $olul cavernos. 'e diferen" fa" de intrarea impun"toare a 'IA despre care citise. Ea Ean leA# a enia !+i proclama or olios existena prin cele 5Q stele ascuite ve $eate de un vultur cu profil !ndr"&ne# !ncrustate !n podeaua de marmur"L dedesu,t erau ravate cuvintele .A enia 'entral" a Serviciilor Secrete ale Statelor ?nite ale Americii./ 8e un perete erau !nscrise cuvintele apostolului loan despre oamenii care devin li,eri prin puterea cuv%ntului. 8uin mai departe se aflau rupuri de lifturi p"&ite de "r&i !narmate. !ns" aici# !n $olul s"r"c"cios al cl"dirii din ,ulevardul 1e ele Saul# nu "seai dec%t casieri de ,anc" la $i+ee +i oameni care st"teau pe scaunele de plastic ale cafenelei. @ici unul dintre ace+tia nu ar"ta ca un an ajat Mossad. Ea cap"tul !ndep"rtat al culoarului# o u+" pe care nu scria nimic se desc$ise# +i de acolo ie+i un funcionar al 'onsulatului Israelului din Eondra# cel care !i d"duse lui (imc$e documentele de c"l"torie. 'onduc%ndu-l pe acesta !napoi !n !nc"perea din care ie+ise# !l l"muri c" statutul s"u diplomatic era de fapt o acoperire pentru munca de Batsa pe care o f"cea !n Marea *ritanie. In dreptul u+ii !i d"du lui (imc$e dou" c$ei# spun%ndu-i c" din acel moment va p"trunde !n sediul Mossad numai astfel. 8rima c$eie era de la intrare# iar a doua de la lifturile care urcau p%n" la etajul > al edificiului. Sediul era .o cl"dire !n interiorul altei cl"diri/ ce !+i avea propriile servicii pu,lice -curent# ap"# instalaii sanitare separate de restul incintei. Edificiul devenise sediul Mossad la puin timp dup" 1"&,oiul Sue&ului din 5 <-Q. In acela+i an# !n octom,rie# forele ,ritanice# france&e si israeliene au iniiat o inva&ie comun" !n E ipt pentru a recupera 'analul de Sue&# pe care pre+edintele e iptean 'arnal @asser !l naionali&ase. Inva&ia st"tea su, semnul .diplomaiei forei/ care dominase mult timp re iunea. Statele ?nite nu au fost puse la curent cu aceast" aciune# aciune ce s-a dovedit a fi ultima amprent" a dominaiei ,ritanice si france&e !n Orientul Mijlociu. Gas$in ton-ul a exercitat o masiv" presiune diplomatic" pentru a opri luptele# tem%ndu-se c" acestea vor atra e ?niunea Sovietic" de partea E iptului# ceea ce ar fi dus la o confruntare !ntre marile puteri ale lumii. '%nd luptele de pe malurile 'analului de Sue& au luat sf%r+it# Marea *ritanie si 0rana si-au dat seama c" fuseser" !nlocuite de Statele ?nite# care devenise acum fora dominant" !n Orientul Mijlociu# !ns" Israelul a insistat s"-si p"stre&e teritoriul pe care !l capturase !n Desertul Sinai. 1ic$ard :elms# care era numai de c%teva luni !n postul de director 'IA# a &,urat la 4el Aviv unde a fost primit de personalul superior la sediul Mossad. Ace+tia au t","r%t pe :elms# !ntrec%ndu-se unii pe alii !n ama,ilit"i. !n lift# $idul lui (imc$e i-a explicat acestuia c" la primul etaj era centrul de ascultare si comunicareL deasupra !+i aveau ,irourile su,ofierii. Etajele superioare erau re&ervate anali+tilor# proiectanilor si personalului operaional. Departamentul de 'ercetare +i De&voltare se !ntindea pe un !ntre etaj. Ea ultimul etaj erau ,irourile directorului eneral si cele ale adjuncilor s"i. (imc$e a fost instalat la un loc cu or ani&atorii +i strate ii. *iroul s"u era dotat ca +i toate celelalteC un ,irou ieftin de lemn# un seif de oel cu o sin ur" c$eie# un telefon ne ru +i o carte de telefon a +anta-jailor# pe care scria .A nu se lua./ O f%+ie de covor completa dot"rile interioare. 'amera era vopsit" !ntr-un verde-

oliv +i avea o vedere panoramic" a ora+ului. Dup" 52 ani de c%nd fusese dat !n folosin"# sediul tre,uia renovatL vopseaua cr"pase ici-colo# iar mo,ilierul tre,uia +i el sc$im,at. !ns"# !n ciuda acestor neajunsuri# David (imc$e simea c" sosise !ntr-o perioad" a itat". Meir Amit era pe punctul de a pleca# urmat la scurt timp de 1afi Eitan si de ali ofieri superiori Mossad. (imc$e a ajuns !n scurt timp s"-si dea seama de ticurile cole ilorC analistul care !+i !ncepea fiecare apreciere prin cuvinteleC .este o manevr" european"# la fel de cunoscut" ca +i 'lauseNit& !nsu+i/L +eful departamentului care semnala o aciune !ndes%ndu-si tutun !n pip"L c%nd fumul al, !ncepea s" ias"# deci&ia era deja luat"L strate ul care !+i !nc$eia de fiecare dat" expunerea spun%nd c" spionajul este o form" de educare continu" a sl",iciunilor umane. 4oi ace+tia erau oameni care !+i c%+ti aser" numele pe drept cuv%nt +i care !nt%mpinau cu ,ucurie entu&iasmul lui (imc$e +i capacitatea acestuia de a !ntoarce o idee pe toate p"rile. De asemenea +i-au dat seama c" acesta !nele ea pe deplin c" demascarea inteniilor du+manilor e tot at%t de important" ca perpetuarea celor ale Mossad-ului. O parte din trea,a sa era suprave $erea evenimentelor din MarocL acolo !nc" mai era un num"r important de evrei care tr"iau su, re imul aspru al 1e elui :assan5. !ntr-o !ncercare de a le face viaa mai u+oar"# Meir Amit a pus la punct o .relaie de lucru/ cu temutul serviciu secret al monar$ului# "sind o cau&" comun" !n !ncercarea !nl"tur"rii de la putere a pre+edintelui e iptean @asser# a c"rui ur" pentru Israel era e alat" doar de aceea fa" de re e. @asser vedea !n monar$ opreli+tea !n calea !mplinirii visului s"u de a sta,ili o coaliie ara," puternic"# de la 'analul de Sue& +i p%n" pe coasta atlantic" a Marocului. Ameninarea unei astfel de coaliii l-a !ndemnat pe Meir Amit s"-i antrene&e pe oamenii re elui !n te$nici de contraspionaj +i intero are# metode ce se apropiau foarte mult de tortura sofisticat". !n Maroc supravieuia o opo&iie pe c%t de mic" pe at%t de ne!ndur"toare# condus" de Me$di *en-*arBa. (imc$e a cercetat trecutul lui *en-*arBaC !ndrum"torul loial al re eluiL c%ndva pre+edintele adun"rii consultative a Marocului# un parlament f"r" nici o putere le islativ"# care apro,a tacit aciunile din ce !n ce mai asupritoare ale lui :assan !mpotriva populaiei# !n cele din urm"# *en-*arBa a devenit sin ura voce a opo&iiei !mpotriva lui :assan. De nenum"rate ori *en-*arBa a reu+it s" scape +i s" nu fie capturat de oamenii re elui# !ns" +tiind c" era numai o c$estiune de timp p%n" s" fie prins# carismaticul fost profesor de scoal" a fu it !n Europa. De acolo a continuat s" pun" la cale r"sturnarea lui :assan. De dou" ori# re&istenta mic" dar eficient" a lui *en-*arBa !n Maroc a fost pe punctul de a reu+i prin atentate cu ,om," !mpotriva monar$ului# !nfuriat# :assan a ordonat ca *en-*arBa s" fie judecat !n contumacie si s" fie condamnat la moarte# iar *en-*arBa a r"spuns prin noi atacuri !mpotriva re elui. !n mai 5<Q-# :assan a cerut ajutor Mossad-ului. Sarcina de a evalua aceast" cercetare i-a revenit lui David (imc$e. !n aceea+i lun"# acesta a mers la Eondra cu pa+aportul s"u ,ritanic# !n aparen"# era !n concediu# !n realitate !+i ducea la !ndeplinire planurile. Dotat cu un al doilea pa+aport ,ritanic perfect falsificat# furni&at de c"tre un saAan# +i cu o vi&" pentru Maroc# (imc$e a &,urat la 1omaL acolo a petrecut o &i vi&it%nd ora+ul - mi+care f"cut" pentru a vedea dac" este urm"rit -+i de acolo a plecat !n Maroc. 8e aeroportul din 1a,at a fost !nt%mpinat de c"tre Mu$ammed OufBir# temutul ministru de interne# !n acea noapte# !n timpul unei cine !nsufleite de pre&ena celor mai ,une dansatoare din ,uric din ar"# OufBir a spus ce vroia re eleC capul lui *en-*arBa. 0"c%nd dovad" de umor +i de apreciere fa" de istoria evreilor# OufBir a ad"u atC .Ea urma urmei# evreica voastr" Salomeea i-a cerut 1e elui Irod capul unui intri ant./ (imc$e a spus c" de+i acest lucru era !ntr-adev"r corect# c$estiunea nu depindea de el. OufBir tre,uia s"-l !nsoeasc" !n Israel. A doua &i# cei doi au &,urat la 1oma# de unde au luat o curs" p%n" la 4el Aviv. Meir Amit i-a !nt%lnit !ntr-o ascun&"toare. A fost politicos dar precaut. I-a spus lui (imc$e c" .nu era prea !nc%ntat/ de ideea de a face trea,a murdar" a lui OufBir# +i a insistat ca .implicarea s" fie doar !n fa&a pre "titoare./ 0"r" +tirea lui Meir Amit# OufBir sta,ilise deja cu o parte din cadrul serviciului secret france&#

SDE'E# s"-l ucid" pe *en-*arBa !n ca&ul !n care acesta ar fi putut fi ademenit afar" din .fort"reaa/ !n care locuia la )eneva# +i c$iar peste rania cu Elveia# !n 0rana# !nc" +ov"itor# Meir Amit a insistat ca primul ministru Eevi Es$Bol s" autori&e&e implicarea Mossad-ului. 8rimul ministru a fost de acord. Mossad-ul s-a apucat de trea,". ?n Batsa n"scut !n Maroc a plecat la )eneva si s-a infiltrat !n cercurile lui *en-*arBa. Dup" c%teva luni#a entul a lansat cu rij" ideea c" ar avea ca prieten un milionarfranceV de trea,"# care ar vrea s"-l vad" pe 1e ele :assan !nl"turat# pentru ca Marocul s" devin" un stat cu adev"rat democratic. (imc$e venise cu ideea. 8e 6Q octom,rie 5 <Q-# acesta a aflat c" *en-*arBa# parc" presimind ceva# era pe punctul de a pleca la 8aris. 'entrul Mossad de comunicaii i-a trimis lui OufBir la Maroun un mesaj codificat. A doua &i# ministrul +i o mic" ec$ip" de ofieri de securitate au &,urat la 8aris. In aceea+i noapte# ministrul a primit vesti de la partea france&" implicat". 8reocupat c" fusese exclus de la +edin"# a entul Mossad care !l !nsoise pe *en-*arBa la 8aris I-a sunat pe (imc$e de la un telefon si ur pentru a-i cere instruciuni. (imc$e s-a sf"tuit cu Meir Amit. !n cuvintele de mai t%r&iu ale acestuia din urm"# am,ii au fost de acord c" .ceva nasol se pune la cale# +i e mai ,ine s" st"m de o parte./ !n seara urm"toare# c%nd *en-*arBa ajunse la restaurantul din cartierul St. )ermaine pentru cin"# o camionet" de suprave $ere SDE'E era deja parcat" !n faa localului. Acesta credea c" se va !nt%lni cu milionarul. Dup" ce a a+teptat o or" de ea,a# *en-*arBa a plecat# !n momentul !n care a p"+it pe trotuar# doi a eni SDE'E l-au !n $esuit !n camionet". De aici au pornit spre cartierul 0ontenaA-le-Ficomte# unde SDE'E o,i+nuia s"-si intero $e&e din c%nd !n c%nd suspecii. 8e tot parcursul nopii# OufBir a suprave $eat intero atoriul si torturarea lui *en-*arBa# p%n" !n &ori c%nd acesta# epui&at# a fost executat. OufBir a foto rafiat victima !nainte de a fi !n ropat" !n r"dina vilei. Ministrul a &,urat apoi acas" cu filmul pentru a i-l !nm%na re elui. '%nd cadavrul a fost descoperit# revolta france&ilor a ajuns p%n" la urec$ile pre+edintelui. '$arles de )aulle a cerut o investi aie f"r" precedent care a dus la demiteri masive !n r%ndul SDE'E. Directorul serviciului# dornic s" menin" cole ialitatea !ntre servicii# s-a str"duit s" in" numele Mossad-ului !n afara scandalului# !ns" de )aulle# care nu era un prieten al Israelului# era convins c" evreii erau implicai. Ee-a spus asistenilor s"i c" operaiunea purta .amprenta 4el Aviv-ului./ @umai israelienii# i&,ucni acesta# pot da dovad" de at%ta lips" de respect fa" de le ile internaionale# !n acest fel s-a pus cap"t unei relaii c%ndva apropiate !ntre 0rana +i Israel# sta,ilite !n 5<-Q !n timpul 1"&,oiului Sue&-ului. De )aulle a ordonat imediat oprirea transporturilor arme c"tre Israel si a !ncet"rii cooper"rii de orice fel !ntre servicii. +r Amit avea s" resimt" mult timp consecinele. 8entru (imc$e# .Era ceva eroic !n felul !n care Meir Amit a f"cut fat" situaiei. Ar fi putut da vina pe mine sau pe alii implicai !n operaiune# !n sc$im,# a insistat s" ia totul asupra sa. Era un adev"rat lider./ )uvernul primului ministru Es$Bol# criticat de 8aris# s-a distanat fat" de directorul Mossad. Alte critici au venit de la cineva la care nimeni nu se a+teptase. 'u c%t Meir Amit susinea c" rolul Mossadului a fost .mar inal/# c" nu a f"cut dec%t s" .furni&e&e c%teva pa+apoarte si s" !nc$irie&e ni+te ma+ini#/ cu at%t predecesorul s"u# Isser :arel# susinea c" pe vremea lui# afacerea *en-*arBa nu s-ar fi petrecut. Meir Amit l-a averti&at pe primul ministru c" dac" lucrurile continuau !n felul acesta# am%ndoi vor avea de suferit. Es$Bol a r"spuns alc"tuind o comisie de cercetare# condus" de )olda Meir# pe atunci ministru de externe. 'omisia a conc$is c" Meir Amit tre,uie s"-si dea demisa# !ns" acesta a refu&at# insist%nd ca +i Es$Bol s" fac" la fel. A urmat impasul. A,ia un an mai t%r&iu Meir Amit +i-a dat seama c" nu va mai avea pro,leme din cau&a morii lui *en-*arBa. !ns" i-a fost aproape fatal". Ea acea dat"# pe (imc$e !l preocupa deja o alt" pro,lem". 8alestinienii antrenaser" !n secret o unitate comando !n scopul de a ataca un punct sla, al securit"ii# lucru pe care nici Mossad-ul nu-l anticipaseC deturnarea de avioane de capacitate mic". O dat" ce un avion f"cea escal"# avea s" fie dus !ntr-o ar" ara," neutr". Acolo pasa erii urmau s" fie inui pentru r"scump"rare - fie pentru sume mari de ,ani# fie pentru a fi sc$im,ai pe pri&onieri ara,i inui !n Israel. ?n ,onus !l constituia pu,licitatea ce urma s" fie f"cut" !n !ntrea a lume cau&ei OE8. !n iulie 5<Q># o curs" El Al a fost deturnat" de c"tre al erieni. Mossad-ul a fost uimit de !ndr"&neala

operaiunii. O ec$ip" Batsa a &,urat !n Al eria !n timp ce (imc$e +i ali experi lucrau aproape non-stop pentru a pune la punct o strate ie prin care s"-i eli,ere&e pe pasa erii !n ro&ii# !ns" orice !ncercare de a ataca avionul era !mpiedicat" de pre&ena ec$ipelor internaionale de reporteri venite la faa locului. (imc$e a su erat s" se tra " de timp !n sperana c" povestea !+i va pierde din actualitate si c" astfel a enii Batsa vor putea !n sf%r+it# aciona# !ns" terori+tii anticipaser" aceast" mi+care +i !ncepuser" s" fac" amenin"ri !n ro&itoare !n ca&ul !n care nu le erau !ndeplinite cerineleC eli,erarea deinuilor palestinieni din !nc$isorile israeliene. )uvernul al erian !i susinea pe terori+ti. (imc$e +i-a dat seamaC .Eram prin+i !ntre ciocan si nicoval"./ A fost unul dintre cei care au propus cu jum"tate de ur" ca deinuii s" fie dai !n locul pasa erilor# .+tiind foarte ,ine ce urm"ri va avea o astfel de aciune# !n felul acesta erau !ncurajate noi deturn"ri. De asemenea# cau&a OE8 avea s" fie intens mediati&at". Israelul !ncepuse s" stea !n defensiv". Ea fel f"cuser" si uvernele din vest care nu aveau nici un r"spuns la astfel de aciuni teroriste. Si totu+i# ce puteam s" facem !n afar" de a sta ca pe $impi !n a+teptarea urm"toarei deturn"riO/ Si iat" c" au mai urmat# fiecare fiind mai ,ine %ndit" dec%t cea dinainte# !n scurt timp !nc" Q avioane au fost deturnate de terori+ti care nu erau numai experi !n a ascunde arme +i explo&i,il la ,ordul navei# dar care +tiau +i s" manevre&e astfel de avioane# !n de+ertul li,ian exersaser" sc$im,ul de focuri !n ca,ina avionului# +tiind c" El Al an ajase "r&i !narmate pe rutele sale - una din primele mi+c"ri pe care (imc$e le-a propus. 4ot el prev"&use c" terori+tii vor cunoa+te le ile diverselor "ri !n sau din care vor &,ura# a+a c" dac" ar fi s" fie capturai# aliaii lor s" le poat" folosi pentru a-i eli,era prin ne ocieri sau amenin"ri. (imc$e +tia c" Mossad-ul avea neap"rat" nevoie de un incident prin care serviciul s"-i !nvin " pe terori+ti. (imc$e !+i dorea o operaiune al c"rei re&ultat s" e ale&e laudele c"p"tate de Israel !n urma r"pirii lui Adolf Eic$mann. Incidentul de care avea nevoie tre,uia s" fie extrem de dramatic# de periculos si aproape imposi,il de reali&at. Ea 6Q iunie 5<HQ# un avion al Air 0rance de pe ruta 8aris - 4el Aviv# plin de pasa eri evrei# a fost deturnat dup" o escal" pe Aeroportul Atena# cunoscut pentru sla,a securitate. 4erori+tii erau mem,ri ai rup"rii extremiste Gadi :addad +i cereau dou" lucruriC eli,erarea a =3 de palestinieni din !nc$isorile israeiiene si a !nc" 56 compatrioi !nc$i+i !n EuropaL si eli,erarea a doi terori+ti ermani arestai !n (enAa# unde !ncercaser" s" do,oare un avion El Al cu o rac$et" Sam-H# !n timp ce acesta decola de pe Aeroportul @airo,i. Dup" o oprire la 'asa,lanca# +i f"r" permisiunea de a ateri&a la (artoum# avionul a &,urat la Ente,,e# !n ? anda. De acolo terori+tii au anunat c" nava urma s" fie aruncat" !n aer# cu pasa eri cu tot# dac" nu le vor fi !ndeplinite condiiile. Data limit" era 23 iunie. Ea 4el Aviv# !n +edine de ca,inet cu u+ile !nc$ise# mult l"udata ima ine pu,lic" a neced"rii !n faa terorismului se diminua. Mini+trii erau pentru eli,erarea deinuilor OE8. 8rimul ministru 1a,in a !ntocmit un raport S$in *et pentru a ar"ta c" eli,erarea de criminali condamnai nu era f"r" precedent. Keful statului major# Mordec$ai 'ur# a anunat c" nu putea recomanda o aciune militar" din cau&a insuficienei cadrelor din Ente,,e. In timp ce de&,aterile tensionate continuau# s-a aflat c" evreii din avion fuseser" separai de ceilali pasa eri - ace+tia din urm" fuseser" eli,erai iar acum se !ndreptau spre 8aris. Asta era exact ce a+tepta Mossad-ul. ;it&$aB :ofi# directorul serviciului# !n momentul s"u de lorie# a pledat sus si tare pentru !nceperea unei aciuni de salvare. A scos din ar$iv" planul pe care 1afi Eitan !l urmase pentru capturarea lui Eic$mann. Existau similitudini !ntre cele dou" aciuniC 1afi Eitan +i ec$ipa acionaser" departe de cas"# !ntr-un mediu ostil. Au mi&at pe cacialma si pe improvi&aii faimosul tupeu evreiesc. Acest lucru se mai putea repeta. Asudat# r" u+it de at%tea pledoarii +i altercaii# :ofi str","tu ca,inetul cu o privire a,sent". .Dac" ne l"s"m oamenii s" moar"# !nseamn" c" suntem pierdui. @ici un evreu nu va mai fi !n

si uran" nic"ieri !n lume. Iar :itler s-ar ,ucura pe lumea cealalt". .0oarte ,ine/# spuse !n cele din urm" 1a,in. .S" !ncerc"m./ 'a +i (imc$e# fiecare strate +i or ani&ator din Mossad a fost mo,ili&at. 8rimul pas era desc$iderea unei le "turi telefonice directe secrete !ntre 4el Aviv +i @airo,iL :ofi puse !n practic" le "tura secret" dintre Mossad +i omolo ii Benieni# aciune iniiat" de Meir Amit. Aceasta a !nceput imediat s" se dovedeasc" folositoare. Sase a eni Batsa au plecat la @airo,i unde au fost ad"postii !ntr-o ascun&"toare a serviciului secret Benian. Ace+tia aveau s" fie capul de pod al atacului principal. O mare pro,lem" o constituia ajun erea la Ente,,e. OE8 f"cuse din aeroport propriul punct de acces !n ? anda# de unde Or ani&aia !+i conducea operaiunile !mpotriva re imului de supremaie al al,ilor pro-israelieni din Africa de Sud. Dup" ruperea relaiilor diplomatice cu Ierusalimul !n 5<H6# Idi Amin# dictatorul despotic al ? andei# d"duse OE8-ului re+edina am,asadorului israelian drept sediu. (imc$e tre,uia s" +tie dac" OE8 mai era !n ar". )$erilele antrenate de palestinieni erau o for" extrem de puternic" pe care ar fi tre,uit s" o !nvin " !n scurtul r"stimp acordat misiunii de salvareC forele israeliene nu-si permiteau s" fie la sol dec%t timp de c%teva minute# altfel risc%nd un puternic contraatac. (imc$e trimise cu ,arca de la @airo,i doi a eni Batsa pe Eacul Fictoria. Au acostat !n apropiere de Ente,,e si au "sit sediul OE8 p"r"sit# palestinienii tocmai plecaser" !n An ola. Apoi# printr-un noroc nea+teptat# de care orice operaiune are nevoie# unul dintre ofierii de securitate Benian care !i !nsoise pe a enii Batsa afl" c" unul dintre cei care !i p"&ea pe ostatici era c$iar rud" cu nevast"-sa. (enianul a fost ajutat s" intre pe aeroport unde v"&u c" toi pasa erii erau !n via"# !ns" cei 5- terori+ti care-i p"&eau# p"reau foarte a itai. Informaia a fost transmis" prin radio la 4el Aviv. !n acest timp# ali doi Batsa# am,ii piloi profesioni+ti# au !nc$iriat un 'essna si au &,urat de la @airo,i# aparent pentru a foto rafia Eacul Fictoria pentru o ,ro+ur" de vacan". Avionul a trecut exact pe deasupra Aeroportului Ente,,e# put%nd astfel s" foto rafie&e pista si cl"dirile !nvecinate. 0ilmul a fost trimis la 4el Aviv. Acolo# (imc$e a propus !nc" o strate ie pentru a-i induce pe terori+ti !n eroare. Dup" c%teva telefoane date la re+edina lui Amin# ne ociatorii israelieni din 4el Aviv au dat de !neles c" uvernul era ata s" accepte condiiile terori+tilor. ?n diplomat al unui consulat european din ? anda a fost folosit pentru a da credi,ilitate acestei capitul"ri aparenteL !n preala,il fusese verificat !n secret dac" putea ne ocia !n termeni accepta,ili pentru terori+ti. (imc$e i-a spus mesa eruluiC .@u tre,uie s" fie ceva nici prea !njositor pentru Israel dar nici imposi,il de acceptat de c"tre terori+ti./ Diplomatul se !ndrepta !n ra," spre aeroport# pre "tindu-+i cuvintele# !n acest timp# operaiunea se apropia de sf%r+it. ?n *oein H3H israelian neinscripionat# care avea s" fie folosit pe post de spital# ateri&a pe Aeroportul @airo,i# condus de piloi ID0. !ntre timp# Q a eni Batsa !ncercuiser" aeroportulL fiecare era ec$ipat cu un radio de !nalt" frecven" si un dispo&itiv electronic de ,ruiere a radarului din turnul de control. Era pentru prima dat" c%nd acesta din urm" era folosit !n astfel de condiii. 'inci&eci de para+uti+ti israeiieni# profit%nd de !ntuneric# ie+ir" din avionul spital si se !ndreptar" !n vite&" spre Eacul Fictoria. ?mfl%ndu-+i $%rcile de cauciuc# traversar" apa# si r"maser" !n a+teptare !n apropierea "rmului u ande&# ata !n orice moment s" atace Aeroportul Ente,,e. Ea 4el Aviv# ec$ipa de salvare fusese antrenat" la perfecieL la momentul potrivit# un rup de transportoare '-523 :ercules a traversat Marea 1o+ie# spre sudL dup" ce +i-a f"cut plinul la @airo,i# au &,urat exact pe deasupra copacilor# ateri&%nd apoi pe Aeroportul Ente,,e. Aparatele de ,ruiaj au funcionat impeca,il. Autorit"ile aeroportului !nc" mai !ncercau s" afle ce se !nt%mplase c%nd cele 2 transportoare :ercules +i avionul-spital au ateri&at. '%teva comandouri au dat ,u&na !n cl"dirile unde erau inui ostaticii. Ea acea dat" nu mai r"m"seser" dec%t evrei. 'elelalte naionalit"i fuseser" eli,erate de Amin care !+i d"dea aere de actor principal pe scena lumii. 8ara+uti+tii care a+teptau s" intervin" nu au mai fost c$emai. Au traversat !napoi lacul +i s-au !ntors la @airo,i. De

acolo au fost luai de un alt transport israelian +i du+i acas". !n - minute - cu 6 minute mai repede dec%t timpul prev"&ut -ostaticii au fost eli,erai +i toi terori+tii omor%i# !mpreun" cu 5Q soldai u ande&i care !i p"&eau pe pri&onieri. Ec$ipa de intervenie a pierdut un sin ur om# locotenentul colonel ;onatan @etanAa$u# fratele mai mare al viitorului prim ministru# *enAamin @etanAa$u. Acesta urma s" spun" c" atitudinea sa intolerant" fa" de terori+ti era le at" de moartea lui ;onatan. Au mai murit si 2 ostatici. Dorina lui (imc$e de a avea presa de partea sa !n urma ripostei date terori+tilor a fost mai mult dec%t !ndeplinit". Eli,erarea de la Ente,,e a constituit un episod care# c$iar mai mult dec%t capturarea lui Adolf Eic$mann# a !nceput s" fie v"&ut ca o carte de vi&it" a Mossad-ului. 'u timpul# (imc$e s-a implicat din ce !n ce mai mult !n aciunile Mossad-ului contra OE8. Aceast" lupt" pe via" +i pe moarte avea loc dincolo de raniele Israelului# pe str"&ile ora+elor europene. (imc$e era unul dintre strate ii ce pre "teau terenul pentru asasinii antrenai de Mossad Bidonii. Ace+tia acionau la 8aris# Munc$en# 'ipru +i Atena. 8e (imc$e crimele nu-l impresionau c%tu+i de puinL era ca pilotul unui ,om,ardier care nu vede unde cad ,om,ele. Moartea contri,uia la meninerea unui sentiment de invinci,ilitate !n interiorul Mossad-uluiC informaiile deose,ite pe care le primeau de la strate i f"ceau ca a enii Bidon s" fie mereu cu un pas !naintea inamicului. !ntr-o diminea"# (imc$e sosi la serviciu +i !+i "si cole ii !ntr-o stare de soc. ?nul dintre cei mai ,uni Batsa fusese asasinat la Madrid de un pu+ca+ OE8. ?ci a+ul era contactul prin care israelianul sperase s" p"trund" !n rupul de terori+ti. !ns" acum nu era timp de doliu. 0iecare a ent disponi,il tre,uia s" r"spund" cu aceea+i moned". 8entru (imc$e# .acestea erau momente !n care nu se mai putea vor,i de mil" din partea nim"nui./ 4ensiunea permanent" contri,uia la "sirea de noi c"i de infiltrare !n OE8 si la descoperirea de detalii care s" fac" posi,il" asasinarea liderilor. Dup" p"rerea lui (imc$e# .dac" tai capul# atunci nici coada nu mai mi+c"./ 8rimul cap de pe lista Bidonilor era ;asser Arafat. 8rin 5<H2# o alt" ameninare mult mai serioas"# !ncepuse s"-l preocupe pe (imc$eC posi,ilitatea unui al doilea r"&,oi de proporii cu ara,ii# dus de E ipt !mpotriva Israelului# !ns" Mossad-ul nu era dec%t un las i&olat !n corul serviciilor secrete israeliene. 4emerile lui (imc$e# susinute +i de superiorii s"i# au fost respinse cate oric de Aman# serviciul de contrainformaii. Strate ii au su,liniat c" E iptul tocmai expul&ase cei 63.333 de consilieri militari ru+i# ceea ce tre,uia interpretat ca un semn clar c" pre+edintele E iptului# AnNar Sadat# c"uta o soluie politic" !n Orientul Mijlociu. (imc$e tot nu era convins. 'u toate informaiile care !i treceau prin m%n"# acesta devenea din ce !n ce mai si ur c" Sadat avea s"-i ia prin surprindere - si asta pur si simplu pentru c" cererile ara,ilor ar fi imposi,il de acceptat de c"tre israelieniC E iptul vroia !napoi teritoriile ocupate +i crearea unui stat palestinian !n Israel. '$iar dac" aceste condiii ar fi fost !ndeplinite# (imc$e era de p"rere c" OE8 si-ar continua totu+i campania s%n eroas" de !n enunc$ere a Israelului. @elini+tea lui (imc$e crescu +i mai mult c%nd afl" c" Sadat +i-a !nlocuit ministrul de r"&,oi cu un personaj mult mai a resiv# a c"rui Drim" mi+care a fost s" !nt"reasc" ap"rarea E iptului !n &ona 'analului Ae Sue&. 'omandanii e ipteni mer eau re ulat !n alte capitale ara,e Dentru a-si asi ura sprijinul. Sadat semn" apoi cu Moscova un nou contract de ac$i&iionare de armament. 8entru (imc$e# semnele erau mai mult dec%t amenin"toareC 8ro,lema nu se mai punea dac"# ci !n ce &i va !ncepe r"&,oiul./ !ns" +efii serviciilor de spionaj de la Aman continuau s" i nore avertismentele Mossad-ului. Ace+tia le-au spus comandanilor ID0 c"# de+i r"&,oiul p"rea s" !nceap"# vor avea .m"car un avertisment cu &ile !nainte#/ mai mult dec%t suficient pentru ca aviaia militar" israelian" s" repete victoria 1"&,oiului de Sase Rile. (imc$e a replicat c" !n mod si ur ara,ii au !nv"at ceva din re+eli. S-a tre&it catalo at drept mem,ru al unui .Mossad o,sedat de r"&,oi#/ acu&aie care nu se potrivea deloc unui om care-si c%nt"rea fiecare cuv%nt. @u putea face dec%t s" urm"reasc" pre "tirile e iptenilor si s" !ncerce s" deduc" data atacului.

'"ldura sufocant" din au ust 5<H2# la 4el Aviv# f"cu loc unui septem,rie r"coros. ?ltimele rapoarte ale a enilor Batsa referitoare la 'analul de Sue& ar"tau c" pre "tirile e iptenilor erau pe terminate. )eni+tii f"ceau ultimele modific"ri ale pontoanelor pentru ca trupele si ,lindatele s" poat" trece apa. '%nd Mossad-ul l-a convins pe ministrul de externe al Israelului s" ridice pro,lema acestor pre "tiri !n rijor"toare la O@?# repre&entantul e iptean a r"spuns lini+titor c" .aceste activit"i fac parte din rutin"./ 8entru (imc$e# cuvintele aveau .aceea+i credi,ilitate/ ca si cele rostite de am,asadorul 9aponiei la Gas$in ton !n ajunul atacului asupra 8earl :ar-,our-ului. Si totu+i# explicaia e ipteanului a fost acceptat" de Aman. Spre mirarea cresc%nd" a lui (imc$e# p%n" !n octom,rie# oriunde !+i arunca privirile iscoditoare# vedea din ce !n ce mai multe semne de pericolL Ei,ia tocmai naionali&ase companiile occidentale de petrolL !n statele din )olf produc"toare de petrol se vor,ea despre !ntreruperea livr"rilor spre vest. 'u toate acestea# strate ii de la Aman continuau s" interprete&e lamenta,il mi+c"rile ara,ilor. '%nd nave ale aviaiei militare israeliene au fost atacate de MI)-uri deasupra Siriei - incident re&ultat cu victoria ID0 datorat" cuno+tinelor do,%ndite de piloi !n urma furtului MI'-ului din IraB - do,or%rea celor 56 aparate de &,or siriene a fost v"&ut" de Aman ca o dovad" !n plus c"# dac" ara,ii pornesc vreodat" r"&,oiul# vor fi !nvin+i la fel de u+or ca +i de data aceasta. !n noaptea de - spre Q octom,rie# Mossad-ul primi cea mai i&,itoare dovad" de p%n" atunci c" ostilit"ile erau iminente# si c" totul putea !ncepe !n numai c%teva ore. A enii Batsa si informatorii din E ipt raportaser" c" !naltul 'omandament Militar al E iptului trecuse la alert" de radul 3. Dove&ile nu mai puteau fi i norate. Ea ora QC33 A.M.# directorul Mossad# Rvi Ramir# s-a reunit cu +efii serviciilor secrete !n Ministerul Ap"r"rii. 'l"direa era aproape pustieC era ;om (ippur# cea mai mare s"r,"toare evreiasc"# &i !n care toat" lumea se odi$ne+te# c%nd toate serviciile pu,lice# inclusiv postul de radio na ional# nu lucrea&". 1adioul fusese !ntotdeauna mijlocul de mo,ili&are a re&ervi+tilor !n ca&ul unei ur ene naionale. !n cele din urm"# uvernul# !mpins la aciune de dove&ile incontesta,ile pre&entate de Mossad# aciona alarmele pe tot teritoriul Israelului anun%nd c" un atac du,lu - din partea Siriei !n nord +i a E iptului !n sud - avea s" ani$ile&e Israelul. 1"&,oiul a !nceput la ora 5C-- 8.M. ora local"# !n timp ce 'a,inetul israelian era !nc" !n +edina de ur en" - asi urat de strate ii de la Aman c" ostilit"ile nu vor !ncepe !nainte de QC33 8.M. Ora s-a dovedit a fi o simpl" presupunere. Dup" !ncetarea r"&,oiului# !nc" o dat" clar c%+ti at de Israel# !n e+aloanele superioare de la Aman au avut loc sc$im,"ri masive. Mossad-ul se dovedise din nou superior tuturor celorlalte servicii secrete israeliene# cu toate c" si aici avuseser" loc modific"riC Ramir fu !nl"turat din funcia de director eneral pe motiv c" nu a fost suficient de insistent fa" de omolo ii de la Aman. Eocul s"u a fost luat de ;it&$aB :ofi. (imc$e primi aceast" numire cu sentimente contradictorii# !n anumite privine# :ofi era f"cut din acela+i aluat cu Meir AmitC aceea+i inut" semea"# aceea+i experien" de front# acela+i caracter sarcastic +i aceea+i imposi,ilitate de a-i suporta pe pro+ti# !ns" :ofi spunea lucrurile at%t de direct !nc%t devenea rosolan# iar tensiunile dintre el +i (imc$e !ncepuser" !nc" de pe vremea c%nd ace+tia se ocupau si de antrenamentul recruilor# la centrul de antrenament al Mossad-ului. cu mentalitatea sa de .Bi,,ut&/# nu ar"ta nici un fel de r",dare fat" de %ndirea intelectual" !nceat" a lui (imc$e si fa" de accentul ,ritanic rafinat cu care acesta se adresa cadrelor# !ns" acum (imc$e nu mai era doar un a ent experimentat ci +i adjunctul lui :ofi. 0usese promovat !n funcia de adjunct al directorului eneral cu puin timp !nainte de plecarea lui Ramir. At%t :ofi c%t si (imc$e au fost de acord c" tre,uie s" pun" deoparte ne!nele erile personale si s" ai," rij" ca Y5ossad-ul s" acione&e !n continuare cu eficien" maxim". (imc$e primise una dintre cele mai rele sarcini din MossadC i s-a !ncredinat conducerea

.sectorului li,ane&/. 1"&,oiul civil !ncepuse !n aceast" ar" la doi ani dup" 1"&,oiul de ;om (ippur# iar la data la care (imc$e prelua conducerea .sectorului#/ li,ane&ii cre+tini se luptau pentru o cau&" pierdut". Ea fel cum# cu ani !n urm"# Salman se dusese la am,asada israelian" din 8aris pentru a !ncepe operaiunea de furt a MI)-ului# la fel !n septem,rie 5<H-# un emisar al cre+tinilor ceruse Israelului s" le livre&e arme pentru a se ap"ra. 'ererea a ajuns pe ,iroul lui (imc$e care a v"&ut !n asta un prilej pentru ca Mossad-ul s" p"trund" !n reeaua li,ane&". l-a spus lui :ofi c" din punct de vedere politic# lo ic ar fi s"-i susin" !ntr-o oarecare m"sur" pe cre+tini !mpotriva musulmanilor care juraser" s" distru " Israelul# !nc" o dat" propunerea era acceptat". Evreii urmau s" le dea cre+tinilor suficiente arme ca s" se apere de musulmani# !ns" nu suficiente pentru a constitui un pericol pentru Israel. Mossad-ul a !nceput s" livre&e arme din Israel !n Ei,an. Apoi (imc$e a plasat ofieri Mossad !n interiorul conducerii cre+tine. Ace+tia ajutau !n aparen" la instruire militar"# !n realitate# ofierii !i transmiteau !n permanen" lui (imc$e informaii cu ajutorul c"rora acesta era mereu la curent cu desf"+urarea r"&,oiului civil. Informai i le au ajutat Mossad-ul s" lanse&e o serie de atacuri reu+ite asupra fort"retelor OE8 din sudul Ei,anului. !ns" relaiile serviciului cu cre+tinii s-au r"cit !n ianuarie 5<HQ# c%nd liderii acestora au solicitat ajutorul armatei siriene !mpotriva :e&,olla$-ului pro-iranian. Aceast" rupare era v"&ut" !n Damasc drept o ameninare. In c%teva &ile# mii de trupe siriene experimentate erau !n Ei,an# !ndrept%ndu-se spre rania cu Israelul. Mult prea t%r&iu !ns"# cre+tinii si-au dat seama c"# dup" spusele lui (imc$e .au f"cut !ntocmai ca Scufia 1o+ie care l-a cre&ut pe lup./ !nc" o dat" cre+tinii li,ane&i au cerut ajutorul Mossad-ului. !ns" (imc$e +i-a dat seama c" reeaua construit" de el pentru alimentarea cu arme nu era suficient". Era nevoie de o operaiune israelian" de lo istic" !n toat" re ula. Reci de tancuri ID0# rac$ete anti-tanc +i alte arme au fost trimise cre+tinilor# !n Ei,an# r"&,oiul civil !ncepuse s" scape de su, control. 8rofit%nd de oca&ie# (imc$e +i-a !nceput propria lupt" !mpotriva du+manului num"rul unu al Israelului# OE8. !n cur%nd aceasta s-a extins +i asupra s$iitilor li,ane&i. Ei,anul devenise terenul de antrenament unde Mossad-ul !+i perfeciona tacticile# nu numai pentru asasinate# dar +i pentru r"&,oiul psi$olo ic. Erau &ile fericite pentru a enii care acionau !n afara cl"dirii mo$or%te de pe ,ulevardul (in Saul. !n interiorul cl"dirii# relaiile dintre (imc$e +i :ofi se stricau pe &i ce trece. Se &vonea c" !ncepuser" s" ai," ne!nele eri violente cu privire la detalii operaionaleL c" :ofi se temea c" adjunctul vroia s"-i ia loculL c" (imc$e credea c" nu era destul de apreciat pentru contri,uia enorm" pe care o aducea. @ici p%n" !n &iua de a&i (imc$e nu vrea s" discute astfel de aspecte# fiind de p"rere c" .atunci c%nd comente&i un &von !i dai credi,ilitate./ !n 5<>3# !ntr-o diminea" de prim"var"# David (imc$e +i-a folosit c%rdul de acces nelimitat# care !nlocuise cele dou" c$ei# pentru a intra !n cl"dire. Ajun %nd !n ,irou# a aflat c" :ofi vroia s"-l vad" numaidec%t. (imc$e se !ndrept" spre ,iroul directorului eneral# cioc"ni si intr"# !nc$i&%nd u+a !n urma sa. 'e a urmat a intrat !n le enda Mossad-uluiL un episod cu voci din ce ! n ce mai ridicate# cu acu&aii +i contra-acu&aii. 'earta a durat 63 de minute tensionate. '%nd spiritele s-au lini+tit# (imc$e a ie+it din ,irou t"cut. 'ariera sa !n cadrul Mossad-ului luase sf%r+it# !ns" activitatea sa de spionaj pentru Israel avea s" continue pe o &on" cunoscut" -Statele ?nite. De data aceasta nu mai avea s" fie vor,a de furt de materiale nucleare# ci de un scandal care mai t%r&iu a fost cunoscut su, numele de Iran ate. Dup" ce o vreme s-a %ndit ce putea face mai departe# David (imc$e a acceptat o funcie de director !n Ministerul de Externe al Israelului. 8ostul se potrivea perfect cu capacitatea sa de a se implica +i de a ie+i cu ,rio din anumite situaii# l se oferea astfel oca&ia s" ias" tn eviden" pe arena internaional"# dep"+ind cu aceast" oca&ie ra-njeTe Ei,anului.

!n Statele ?nite# sa a pre+edintelui @ixon si afacerea Gater ate ajunseser" !ntr-un punct f"r" !ntoarcere# l"s%nd 'IA acoperit" de suspiciuni# a+a cum nu mai fusese de la moartea pre+edintelui (ennedA# c"ci din ce !n ce mai multe dove&i ie+eau la iveal" cu privire la activit"ile A eniei din timpul administraiei @ixon. (imc$e a studiat fiecare aspect al dramei# .!nv"%nd leciile ce tre,uiau reinute !n urma unei c"deri care n-ar fi tre,uit s" ai," loc niciodat". Adev"rul era c" @ixon nu a f"cut ,ine s" p"stre&e acele casete. Dac" nu le-ar fi avut pro,a,il c" +i acum ar fi fost pre+edinte./ 'eea ce se !nt%mpla !n Iran - aspect ce interesa !n permanen" Israelul -!l preocupa +i pe el. 'u ($omeini +i aAatola$ii s"i fermi pe po&iie# (imc$e a fost de-a dreptul +ocat de modul lamenta,il !n care 'IA +i Departamentul de Stat interpretaser" situaia. !ns" la 'asa Al," era un nou pre+edinte# 1onald 1ea an# care promisese un nou !nceput pentru 'IA. A enia# aflase (imc$e din surse personale din Gas$in ton# avea s" devin" .atuul secret/ al lui 1ea an !n politica extern". Ea conducerea 'IA era Gilliam 'aseA. Instinctiv# (imc$e si-a dat seama c" acesta nu era de partea Israelului - ci era o persoan" care la nevoie putea fi manipulat". 4imp de doi ani# (imc$e a urm"rit !ndeaproape operaiunile 'IA din Af anistan si America 'entral". Multe dintre acestea l-au uimit prin .amatorism# stilul de mod" vec$e +i prin cele c%teva crime de o deose,it" duritate./ Apoi !nc" o dat"# (imc$e +i-a !ndreptat atenia spre Iran - si spre ce se !nt%mplase !n *eirut. Ea c%teva luni dup" ce (imc$e si-a !nceput munca !n Ministerul de Externe# Israelul a !nceput s" livre&e arme Iranului# cu acordul tacit al Statelor ?nite. Evreii le !ntinseser" o m%n" cu scopul de a sl",i re imul de la *a dad - manevra care f"cea parte din tactica demult adoptat" +i numit" de (imc$e .jocul la am,ele capete./ 4rei ani mai t%r&iu# dou" evenimente le-au sc$im,at planurile. E vor,a de masacrul provocat de o masin"-,om," !n *eirut# c%nd 6=5 de soldai americani au murit. S-a ,"nuit c" serviciul secret iranian era Ki el implicat. Israelul a fost o,li at s" opreasc" transportul de arme c"tre 4e$eran. 4oate acestea au culminat cu r"pirea# torturarea `i moartea lui Gilliam *ucBleA# +eful seciunii din *eirut. Imediat dup" aceea# ali H americani au fost luai ostatici de c"tre rup"ri susinute de Iran. 8entru dura administraie 1ea an# care venise la putere promi%nd s" desfiine&e terorismul# situaia cet"enilor americani care putre&eau !n *eirut# cerea aciune. De represalii nici nu putea fi vor,"L ideea ,om,ard"rii 4e$eranului# cum propusese 1e an# a fost respins" c$iar si de consilierii cei mai !nver+unai. O misiune de salvare putea e+ua de asemenea# erau de p"rere ofierii Delta 0orce. Apoi avu loc discuia dintre pre+edinte +i 1o,ert Mc0arlane# un tip foarte &elos# fost soldat !n infanteria marin"# la acea dat" consilier pe pro,leme de securitate naional". (imc$e !+i amintea c" Mc0arlane i-a spus c" discuia se desf"surase !n felul urm"torC .- De ce au nevoie iranienii# domnule pre+edinteO -4u s"-mi spui mie# *o,. De arme# ca s" se ,at" cu iraBienii. Atunci s" le d"m ce vor. Iar !n sc$im, ne lu"m !napoi oamenii./ 1ea an +i Mc0arlane-!n ciuda sfatului lui 'aseA si al altor directori de servicii secrete americane susineau ideea simplist" c" d%ndu-le arme iranienilor# aceasta nu ar duce numai la presiuni din partea mula-$ilor asupra rup"rii din *eirut pentru a eli,era ostatici i# dar ar !m,un"t"i +i relaiile administraiei cu 4e$eranul. Dac" aveau noroc# po&iia Moscovei !n Iran putea fi +i ea sl",it". 4otul era pre "tit pentru ceea ce urma s" fie cunoscut mai t%r&iu su, numele de Iran ate. 'olonelul de marin" Oliver @ort$ a fost !ns"rcinat cu livrarea armelor. @ort$ +i Mc0arlane au convenit s" exclud" 'IA din planurile lor. Am,ii erau oameni de aciune. Mentalitatea lor de .care pe care/ le fusese de folos !n Fietnam# iar din cele au&ite# si evreii %ndeau la fel. Deci# dup" cum spunea

@ort$# .era timpul s" aducem Israelul de partea noastr"./ Si ur# mai era +i dorina personal" de a vi&ita 4ara Sf%nt"L cre+tin practicant fiind# lui @ort$ !i sur%dea ideea de a c"lca pe urmele lui lisus. @oul prim ministru al Israelului# ;it&$aB S$amir 6# a $ot"r%t c" o sin ur" persoan" putea ne ocia cererea de ajutor a celor de la Gas$in a si !n acela+i timp s" se asi ure c" interesele Israelului erau protejate. 8e 2 iulie 5<>2# David (imc$e pleca s" se !nt%lneasc" la 7asa Al," cu Mc0arlane. (imc$e era de p"rere c" ideea de a sc$im,a pri&onierii pe arme putea funciona. Acesta !ntre," dac" 'IA .particip" 2ctiv/ la operaiune# l s-a spus c" A enia nu era implicat". Ea r%ndul s"u# Mc0arlane l-a !ntre,at pe (imc$e c%t de mult era dispus Mossad-ul s" se implice si ad"u "C .!n definitiv# ei sunt cei care v" re&olv" toate pro,lemele.../ (imc$e i-a r"spuns c" ;it&$aB 1a,in# pe atunci ministrul ap"r"rii# si S$amir $ot"r%ser" s" exclud" Mossad-ul +i s" lase totul !n seama lui. Mc0arlane fu de acord. (imc$e i-a spus c" directorul Mossad-ului care la acea dat" era @a$um Admoni# se temea# ca si 'aseA# c" sc$im,ul de arme pentru ostatici era destul de periculos. Mc0arlane se duse la Spitalul @aval *et$esda pentru a-i pre&enta lui 1ea an# care tocmai se operase de colon# p"rerea lui (imc$e. 8re+edintele avea o sin ur" !ntre,areC 8utea (imc$e s" le arante&e c" Israelul avea s" in" secret" toat" operaiuneaO O sin ur" vor," sc"pat" putea pune !n pericol relaiile pe care Statele ?nite le aveau cu alte state ara,e pa+nice care se temeau deja de radicalismul !n cre+tere de la 4e$eran. (imc$e susine si acum c" Mc0arlane l-a asi urat pe 1ea an c" Israelul .!+i va menine po&iia./ Au ,"tut palma. (imc$e s-a !ntors !n Israel. Dou" s"pt"m%ni mai t%r&iu era din nou la Gas$in ton# !n timpul cinei i-a de&v"luit lui Mc0arlane planul s"u. (imc$e avea s"-si aminteasc" mai t%r&iu cum s-a desf"+urat conversaiaC .- S" v" dau mai !nt%i vestea ,un" sau pe cea proast"O/ !ntre," (imc$e pe Mc0arlane. 8e cea ,un". O s" livr"m noi armele !n locul vostru# folosind acelea+i c"i# ca si alt"dat"./ Mc0arlane a fost de acord. Datorit" metodei lui (imc$e# Statele ?nite nu aveau nici un contact direct cu Iranul# iar !n felul acesta# atitudinea a resiv" a administraiei care promisese s" in" piept terorismului nu avea cum s" fie compromis"C em,ar oul impus de Statele ?nite Iranului r"m%nea intact iar ostaticii nu aveau s" fie sc$im,ai direct pe arme. l .- Ki vestea proast"O/ !l iscodi Mc0arlane. (imc$e !i spuse c" din sursele sale din Iran nu se putea +ti si ur dac" mula$ii puteau s" aranje&e eli,erarea ostaticilor de la *eirut.
ton

.- 1adicalii de acolo au sc"pat de su, controlul 4e$eranului]M i- a spus acesta a&dei sale. Dac" Mc0arlane a fost de&am" it# pe fa" nu i s-a citit nimic. A doua &i Secretarul de Stat 'eor e S$ult& i-a spus lui 1ea an# care revenise la 'asa Al,"# c" riscurile erau prea mari. Dac" iranienii luau armele si apoi d"deau totul !n vilea pentru a face de r%s pe .Marele Satana#/ denumirea pe care mula$ii o d"duser" Statelor ?niteO Asta n-ar !mpin e IraB-ul +i mai mult !nspre ?niunea Sovietic"O Dar ostaticiiO Ei s-ar fi !nr"ut"it +i mai mult soarta. Exemplele au continuat toat" dimineaa. 8e la pr%n&# 1ea an era vi&i,il o,osit. Deci&ia# o dat" luat"# a si fost aplicat". 8re+edintele a fost de acord cu ideea ca Statele ?nite s" livre&e Israelului alte arme !n locul celor pe care Israelul urma s" le v%nd" Iranului# !nc" o dat"# (imc$e se !ntorcea acas" av%nd m%n" li,er". 4otu+i# S$amir a insistat ca fiecare pas# pe c%t posi,il# s" fie f"cut !n a+a fel !nc%t# .!n ca&ul vreunei pro,leme s" se poat" ne a orice implicare./ 8entru a aranta acest lucru# (imc$e a adunat pentru iniierea operaiunii o ec$ip" de personaje foarte diferite. 8rintre ei se num"ra Adnan ($as$o i# miliardarul saudit al petrolului# care o,i+nuia s"

m"n%nce caviar !n piscin" +i s" ias" cu top modeleL Manac$er 4$or,anifer# fost a ent !n SAFA( faimosul serviciu secret al +a$ului -+i care !nc" se mai comporta ca un spion# convoc%nd !nt%lniri la mie&ul nopii. Mai era vor,a +i de misteriosul ;aBov @imrodi# care antrenase a eni pentru Aman si care fusese c%ndva ata+atul militar al Israelului !n Iran !n timpul domniei +a$ului. 4ot printre ei se mai num"ra si Al Sc$Nimmer# t"cutul fondator al 8srael Aircraft 8ndustries. ($as$o i a !nc$eiat un acord care avea s" dea tonul la ceea ce urma s" se !nt%mple. Sauditul urma s" conduc" un consoriu care ar fi pus la ad"post Statele ?nite !n ca&ul !n care Iranul nu-+i !ndeplinea o,li aiile# +i !n mod asem"n"tor ap"ra Iranul dac" armele nu erau conforme cu cerinele. 8entru aceste aranii# consoriul urma s" primeasc" 53b din costul armelor livrate de americani# !n sc$im,# avea s" acione&e +i ca un tampon pentru a asi ura credi,ilitatea neimplic"rii am,elor uverne !n ca&ul !n care lucrurile n-ar fi decurs conform plaului. 'u toii au !neles c" acest consoriu nu va accepta s" fie controlat 39 vreo for" politic" si c" va vi&a mai !nt%i de toate profitul material. Ea sf%r+itul lui au ust 5<>-# primul transport aerian cu arme pleca je Ta 4el Aviv si ateri&a la 4e$eran. Ea 5= septem,rie# unul dintre ostaticii americani# reverendul *enjamin Geir# era eli,erat la *eirut. pe m"sur" ce lucr"rile luau amploare# ali .juc"tori duri/ s-au al"turat consoriului# printre ace+tia num"r%ndu-se si Miles 'opeland# fost ofier 'IA care# !n ajunul detron"rii +a$ului de la conducerea "rii ce urma sa se numeasc" mai t%r&iu 1epu,lica Islamic" a Iranului# a trimis a eni 'IA !n pieele din 4e$eran care !mp"reau ,ancnote de 533 de dolari celor care !ndr"&neau s" stri e .4r"iasc" +a$ulD/ S-au mai implicat +i alte fi uri misterioase# cum ar fi un fost ofier al Serviciilor Speciale Aeriene care conducea la Eondra o companie ce f"cuse c%ndva Mossad-ului anumite servicii# !ntre timp# oficialii din Israel +i Gas$in ton se f"ceau c" nu v"d nimic. Important era c" operaiunea !ncepuse su, oc$ii tuturor +i nimeni nu ,"nuia nimic - cel puin deocamdat". !n total# Iranul urma s" capete 56> de tancuri americaneL 633.333 de rac$ete (atAus$a capturate !n sudul Ei,anuluiL 2.333 de rac$ete aer-aerL =.333 de pu+ti si aproape -3 de milioane de cartu+e. Din aeroportul 0orce *ase din Ari&ona# peste =.333 de rac$ete 4OG au fost transportate c"tre )uatemala de unde urmau s" porneasc" spre 4el Aviv. Din 8olonia si *ul aria au fost trimise >.333 rac$ete sol-aer Sam-H# si 533.333 de arme A(-=H. '$ina a contri,uit cu sute de torpile SilBNorm# ma+ini ,lindate +i transportoare ,lindate amfi,ii. Suedia a .donat/ o,u&e de artilerie de 53- mm# iar *el ia rac$ete aer-aer. Armele au fost expediate cu un certificat care dovedea c" Israelul era ara de destinaie. Din ,a&ele militare ID0 din De+ertul @e ev# consoriul a $ot"r%t ca !nc"rc"tura s" fie transportat" !n Iran cu nave de transport c$arter. 'onsoriul a primit .taxa de !nm%nare/ pentru fiecare lot# Iran-ul pl"tind ,anii !n conturi din ,"nci elveiene. Suma se ridica !n final la H milioane de dolari. Israelul nu a primit nici o r"splat" material" - numai satisfacia de a vedea acum Iranul !+i spore+te puterea de a ucide mai muli iraBieni !n !ndelun atul r"&,oi dintre cele dou" "ri. 8entru David (imc$e acesta era !nc" un exemplu al motto-ului .divide et impera/ pe care !l susinea cu t"rie
n

4otu+i# instinctele care nu !l !n+elaser" niciodat" !i spuneau acum c" ceea ce !ncepuse ca o .operaiune pl"cut"/ era pe cale s" scape de su, control. Dup" p"rerea saC .!n acel moment# puterea !n consoriu era deinut" de cine nu tre,uia./ 8rin aceast" operaiune a demonstrat !nc" o dat" adev"rata politic" a IsraeluluiC Israelul fusese ata s" ajute Statele ?nite pentru c" - fapt recunoscut - nu putea supravieui f"r" sprijinul Gas$in ton-ului !n alte &one. Era +i un mod de a demonstra c" Israelul putea s" ai," fora de deci&ie pe scena lumii si s" in" totul !n secret. !ns" (imc$e era de p"rere c" pe m"sur" ce operaiunea de sc$im,are a ostaticilor pe arme continua# riscurile de aflare a adev"rului cre+teau tot mai mult. !n decem,rie 5<>- a spus consoriului c" nu mai putea s" r"m%n" implicat !n activit"ile acestuia-invoc%nd vec$iul pretext c" cei de la Ministerul

Afacerilor Externe !i ocupau tot timpul. 'onsoriul i-a mulumit pentru contri,uia sa# d%nd !n cinstea lui o mas"!ntr-un $otel din 4el Aviv# comunic%ndu-i c" noul om de le "tur" israelian urma s" fie Amiram @ir# activul consilier pe pro,leme de terorism al lui 8eres. (imc$e avea s" recunoasc" mai t%r&iu c" !n acel moment operaiunea se !ndrepta cu pa+i repe&i spre autodistru ere. Dac" exista cineva care putea duce totul de r%p"# atunci @ir era acela. 0ost &iarist# @ir d"duse deja dovad" c" !n mod !n rijor"tor# confunda spionajul real cu filmele cu 9ames *ond pe care le urm"rea. Avea aceea+i sl",iciune ca si alii din Mossad# care erau convin+i c" &iari+tii le pot fi foarte de folos. CAPITOLUL 8

O1A si monstrul Sinistrul $ol al $otelului 8alestine-Meridian din *a dad era ca de o,icei !nesat de lume !n/ acea ultim" &i de vineri a lunii aprilie 5<>># +i atmosfera era jovial". IraBul tocmai c%+ti ase o ,"t"lie decisiv" !mpotriva Iranului !n )olful *asra +i !nele erea era ca acest r"&,oi care durase +apte ani !ns%n erai# s" ajun " la final. ?nul din motivele pentru care victoria Iranului devenise iminent"# putea fi atri,uit str"inilor care st"teau acum !n $ol# cu sacourile lor ,ine croite si pantalonii c"lcai la dun "# cu eternele lor &%m,ete de comis voiajori de succes. Erau traficani de arme# venii s"-si v%nd" ultimele nout"i !n materie de armament. Ace+ti traficani repre&entau industriile de armament ale Europei# ?niunii Sovietice# Statelor ?nite si '$inei. Eim,a comun" a comerului lor era en le&a# pe care o vor,eau !ntr-o lar " varietate de dialecte. )a&dele lor iraBiene nu aveau nevoie de traducereC li se oferea o am" de ,om,e# torpile# mine si alte dispo&itive de distru ere. *ro+urile care circulau din m%n" !n m%n" !nf"i+au elicoptere cu nume desprinse parc" din desenele animateC .'avalerul M"rii/# .F%nt cald/# .Arm"sarul M"rii/. ?nul dintre elicoptere - .Mama mare/ avea un mic podule# altul - .Incredi,ila ma+in"/ - putea ridica !n aer un !ntre pluton de soldai. *ro+urile pre&entau arme care puteau tra e p%n" la 6333 de focuri pe minut# sau puteau lovi o int" mi+c"toare !n cea mai nea r" ,e&n"# cu ajutorul unui cip computeri&at. Orice tip de arm" era de v%n&are. )a&dele vor,eau !ntr-un jar on e&oteric# pe care traficanii !l !nele eauC .dou"&eci pe &i/# .trei&eci la jum"tate si minus unu/ ceea ce !nsemnaC dou"&eci de milioane de dolari pe &i la livrare# sau trei&eci de milioane de dolari pentru un contract# pl"ti,ili jum"tate cu ,anii jos# si restul la data trimiterii armamentului. 4oate pl"ile se f"ceau !n dolari americani# valut" !nc" favorit" !n aceast" lume !nc$istat". 4ot acest melanj de dealeri +i clieni de vor," la un ceai de ment" era suprave $eat de ofieri ai DaMlrat AI-MuB$a,arat Al-Ama$# principalul serviciu iraBian de spionaj# controlat de Sa,,aMa# !nsp"im%nt"torul frate vitre al lui Saddam :ussein. ?nii dintre traficanii de arme se mai aflaser" !n $olul $otelului si cu +apte ani !n urm" !ntr-o &i complet diferit" de cea de a&i# c%nd a&dele lor# uluite# le-au spus c" Israelul# un du+man mai periculos dec%t Iranul# d"duse o puternic" lovitur" ma+inii militare iraBiene. De la formarea statului evreu# !ntre Israel si IraB existase permanent o stare formal" de r"&,oi. Israelul avea !ncredere c" forele sale armate puteau s" c%+ti e un r"&,oi convenional. Dar !n 5<HH# Mossad-ul descoperise c" uvernul france& care alimenta Israelul cu arme nucleare# !i furni&ase +i IraBului un reactor si .asistent" te$nic"/. Eocaia era AI-4uNeit$a# la nord de *a dad. 0orele aeriene israeliene !ncepur" s" pl"nuiasc" modul de ,om,ardare al &onei# !nainte ca reactorul s" se umple cu uraniu. Distru erea sa atunci# ar fi cau&at uciderea !n mas" +i poluare pe scar" lar "# +i ar fi transformat *a dadul +i o !nsemnat" poriune din IraB!ntr-un de+ert radioactiv - asta ar fi adus

condamnarea internaional" a Israelului. Din aceste motive# ;it&$aB :ofi# +eful Mossad-ului la vremea aceea# s-a opus raidului ar ument%nd c" un atac aerian s-ar fi soldat oricum cu mori +i !n r%ndul te$nicienilor france&i si ar fi dus la i&olarea de statele europene pe care Israelul !ncerca s" le convin " de inteniile sale pa+nice. *om,ardarea reactorului ar fi pus cap"t efectiv +i manevrelor delicate de convin ere a E iptului !n semnarea tratatului de pace. :ofi se tre&i domin%nd peste un imperiu divi&at. Muli dintre +efii lui de departament se certau c" nu exist" alt" alternativ" dec%t neutrali&area reactorului. Saddam era un du+man lipsit de scrupuleL o dat" ce avea arma nuclear"# nu ar fi e&itat s" o foloseasc" !mpotriva Israelului. Si !n fond# de c%nd !+i f"cea riji Israelul pentru !nvin "torii s"i prieteni europeniO Doar America era cea care conta# si se &vonea de la Gas$in ton c" distru erea reactorului nu ar fi dat Israelului dec%t o mic" palm" peste m%n" din partea administraiei americane. :ofi !ncerc" altceva. Ee su er" Statelor ?nite s" foloseasc" presiuni diplomatice pentru a convin e 0rana s" opreasc" exportul reactorului. YFas$in ton-ul primi un refu& politicos din partea 0ranei. Atunci# Israelul alesese o cale mai direct". :ofi trimise o ec$ip" Batsa !ntr-un raid deasupra u&inei france&e de la Seine-sur-Mer de l%n " 4oulon# unde se construia mie&ul reactorului iraBian. Acesta fu distrus de o or ani&aie de care nimeni nu mai au&ise p%n" atunci - .'rupul Ecolo ic 0rance&/# !nsu+i :ofi alesese numele. !n vreme ce france&ii se apucaser" s" construiasc" un nou mie&# iraBienii l-au trimis pe ;a$Aa AIMes$ad# un mem,ru al 'omisiei de Ener ie Atomic"# la 8aris# s" aranje&e transportul com,usti,ilului nuclear la *a dad. :ofi trimise o ec$ip" s"-l asasine&e. O parte a ec$ipei patrula pe str"&ile vecine# iar doi mem,ri ai acesteia au folosit o parol" pentru a p"trunde !n dormitorul lui Al-Mes$ad. l-au t"iat ,ere ata si l-au !njun $iat !n inim". 'amera fu r"v"+it"# ca s" par" c" avusese loc un jaf. O prostituat" din camera vecin" spuse polii+tilor c" !l .servise/ pe omul de +tiin" cu c%teva ore !nainte de crim". Mai t%r&iu# pe c%nd distra un alt client# fata au&ise .mi+c"ri suspecte/ !n camera lui Al-Mes$ad. '%teva ore mai t%r&iu dup" declaraia la poliie# prostituata muri !ntr-un accident de ma+in". Koferul fu i imediat iar ma+ina n-a fost "sit" niciodat". Ec$ipa Bidon se urc" !ntr-un avion al companiei El Al +i &,ur" !napoi !n 4el Aviv. !n ciuda acestei noi lovituri# IraBul# susinut de 0rana# nu a renunat la eforturile sale de a ajun e o putere nuclear". In 4el Aviv# forele israeliene!+i continuau pre "tirile proprii !n vreme ce capii spionajului se luptau !mpotriva permanentelor o,ieciuni ale lui :ofi. Keful Mossad primi atunci o provocare dintr-o &on" nea+teptat". Adjunctul s"u# @a$um Admoni# veni cu ideea c" distru erea reactorului nu era necesar"# dar c" .le-ar fi dat celorlali ara,i o lecie/. !n octom,rie 5<>3# aceast" de&,atere a avut loc !n toate !nt%lnirile ca,inetului condus de Menac$em *e in. Ar umentele cunoscute erau trecute din nou !n revist". 4reptat# vocea lui :ofi r"m%nea din ce !n ce mai sin ur". 'u toate acestea el continua s" lupte# scriind memorandumuri dup" memorandumuri# con+tient fiind c"-si scrie de fapt propriul necrolo profesional. Deja# Admoni nu mai ascundea dispreul pe care !l purta fa" de po&iia lui :ofi. 'ei doi# care fuseser" prieteni apropiai# devenir" simpli cole i distani. 'u toate acestea# mai trecur" !ns" sase luni de conflict amar !ntre cei doi +efi Mossad# p%n" c%nd cartierul eneral apro," atacul din 5- martie 5<>5. Atacul fu o oper" de art" a te$nicii militare. > ,om,ardiere 0-5Q escortate de Q interceptoare de &,or 0-5au &,urat la nivelul solului peste Iordania# !nainte s" se !ndrepte c"tre IraB. Au ajuns la int" !n momentul sta,ilit - -.2= 8.M. ora local" - la c%teva minute dup" ce ec$ipa de constructori france&i p"r"sise &ona. *ilanul a fost de < mori. ?&ina nuclear" fu transformat" !n ruine. Aparatul israelian de &,or se !ntoarse la ,a&" f"r" pro,leme. 'ariera lui :ofi !n Mossad se sf%r+ise. Admoni !i lu" locul.

Acum# !n aceast" diminea" de aprilie a anului 5<>># traficanii de arme din $olul $otelului care cu +apte ani !n urm" comp"timiser" !mpreun" cu a&dele lor !n stare de +oc din cau&a atacului israelian -!nainte s" v%nd" IraBului sisteme de radar cu eficien" sporit" - ar fi fost uimii s" afle c" !n $olul $otelului se afl" si un a ent Mossad care !+i nota numele fiec"ruia +i ce aveau de v%n&are. 'u puin timp !n urm"# !n acea &i# afacerile din $ol fuseser" !ntrerupte de sosirea lui Sa,,aMa Al-4iBriti# +eful 8oliiei Secrete iraBiene# !nsoit de "r&ile lui de corp. 0ratele vitre al lu i Saddam :ussein urc" !n lift +i se !ndrept" spre apartamentul situat la ultimul etaj. Acolo !l a+tepta o prostituat" !nalt"# durdulie# adus" special de la 8aris ca s"-l satisfac". 0ata fusese ,ine pl"tit"# pentru un jo, at%t de riscant. ?nele fete venite aici !nainte# pur +i simplu disp"ruser" dup" ce Sa,,aMa terminase cu ele. Keful securit"ii plec" pe la mijlocul dup"-amie&ii. Ea scurt timp# din apartamentul vecin cu al prostituatei ie+i un t%n"r !nalt# !m,r"cat cu o $ain" al,astr" de ,um,ac +i pantaloni de sifon. Ar"ta ,ine# u+or efeminat# +i avea ticul nervos de a-si m%n %ia mustaa# sau a-+i freca faa - ceea ce-i sporea oarecum vulnera,ilitatea. Se numea 0ar&ad *a&oft. In datele !nre istrate la sosirea sa !n $otel -din care o copie fusese trimis" ca de o,icei la ,iroul lui Sa,,aMa reie+ea c" este corespondentul +ef al &iarului ("e :bserver - &iarul londone& de duminic". Descrierea era inexact"C numai reporterii &iaru-Tuj trimi+i !n str"in"tate se puteau numi .corespondeni str"ini/. *a&oft era un &iarist free-iancer# care# !n ultimul an# transmisese &iarului ("e :bserver c%teva articole pe tema Orientului Mijlociu. *a&oft le spusese celorlali &iari+ti care se aflau la *a dad c" o,i+nuia s" se dea drept +eful corespondenilor str"ini c%nd venea !n acest ora+# pentru c" asta !i asi ura cea mai ,un" camer" de $otel. Aceast" minciun" inofensiv" trecu drept o nou" dovad" a spiritului s"u !ndr"&ne. @ecunoscut" cole ilor s"i de la &iar era o parte !ntunecat" a personalit"ii lui *a&oft# una care i-ar fi putut pune !n pericol pe toi# dac" motivul +ederii lui *a&oft !n *a dad arfi fost vreodat" descoperit. *a&oft era spion Mossad. 0usese recrutat dup" ce# cu trei ani !n urm" sosise la Eondra venind de la 4e$eran# unde expunerea opiniilor sale asupra re imului ($omeini !i pusese viaa !n pericol. 'a muli alii !naintea lui# *a&oft "si c" Eondra este stranie# iar poporul en le& cam re&ervat# !ncerc" s"-+i "seasc" loc !n comunitatea iranian" !n exil# +i pentru o vreme# ,o atele sale cuno+tine !n domeniul actualei structuri politice din 4e$eran !l f"cur" ,ine primit la mesele acesteia. Dar ima inea acelora+i fee familiare !+i pierdu savoarea pentru t%n"rul am,iios si nelini+tit. *a&oft !ncepu s" caute ceva mai interesant de f"cut dec%t s" anali&e&e pe toate p"rile +tirile sosite din 4e$eran# !ncepu prin a sta,ili contacte cu du+manul Iranului# IraBul. Ea mijlocul anilor M>3 erau muli iraBieni la Eondra# care erau ,ine v"&ui deoarece Eondra considera IraBul nu numai un importator de ,a&" al produselor sale# dar +i o naiune care# su, Saddam :ussein# avea s" tempere&e amenin"toarele accese de fundamentalism islamic ale re imului ($omeini. *a&oft se tre&i .pion principal/ la petrecerile iraBiene. @oii lui amfitrioni erau mai relaxai dec%t iranienii. Erau de asemenea captivai de manierele lui ele ante +i de nesf%r+itele sale vor,e de du$ despre aAatolla$ii din 4e$eran. Ea una din aceste petreceri se afla si un om de afaceri iraBian# A,u AI-:i,id. El !l asculta pe *a&oft - care era u+or ameit spre sf%r+itul serii - clam%ndu-+i necontenit ve+nica sa am,iie de a deveni reporter# precum eroii s"i *o, GoodNard +i 'ari *ernstein# care !l detronaser" pe AAatola$ul ($omeini. Deja *a&oft trimitea articole c"tre &iarele de mic" circulaie ale exilailor din Marea *ritanie. A,u AI-:i,id era un Batsa n"scut !n IraB. !n viitorul s"u raport c"tre 4el Aviv avea s" includ" o not" despre *a&oft# despre actuala sa ocupaie si aspiraiile sale. @u era nimic neo,i+nuit !n astaL sute de nume erau trimise la 4el Aviv s"pt"m%nal +i toate ajun eau !n ,a&a de date a Mossad-ului.

Dar @a$um Admoni era acum +ef al Mossad-ului +i era dornic s" de&volte noi contacte !n IraB. (atsa-ul londone& fu instruit s"-l cultive pe *a&oft. Ea mesele lor# *a&oft se pl%nse lui AI-:i,id c" redactorul s"u nu-l folosea la !ntrea a capacitate. AI-:i,id !i su er" s" !ncerce s" p"trund" !n massmedia ,ritanic" de prim" m%n". AI-:i,id su er" c" **'-ul ar putea fi un punct de plecare. In interiorul acestui concern mediatic se aflau numero+i saAanimi# a c"ror sarcin" consta !n monitori&area pro ramelor imediate privind Israelul +i suprave $erea persoanelor care lucrau la pro ramele de lim," ara," ale **'. @u se va +ti niciodat" dac" vreun saAan a avut un rol direct !n an ajarea lui *a&oft# dar cur%nd dup" ce l-a cunoscut pe AI-:i,id# el a fost an ajat de **' ca s" fac" munc" de cercetare. S-a descurcat onora,il. Au urmat +i alte an ajamente. Editorii ajunser" la conclu&ia c" se puteau !ncrede !n *a&oft s" le descurce intri ile politice din 4e$eran. !n 4el Aviv# Admoni decise c" era vremea s" fac" urm"toarea mi+care# !n timp ce revelaiile privind Iran ate c%+ti au teren !n Statele ?nite# +eful Mossad se $ot"r! s" de&v"luie care fusese !n acest scandal rolul lui ;aBov @imrodi# un fost a ent operativ din Aman. Acesta fusese mem,ru al consoriului creat de David (imc$e si se folosise de propriile sale cuno+tine !n domeniul spionajului pentru a preveni implicarea Mossad-ului !n aceste evenimente. 8ersonaj viclean# ,un de ur"# @imrodi a reu+it# !n momentul !nceperii sc$im,ului arme-ostatici# s"-l determine pe Secretarul de Stat american )eor e Sc$ult& s" declare c" .a enda Israelului nu coincide cu a noastr" +i nu ne-am putea ,i&ui cu adev"rat pe o le "tur" !ntre serviciile de spionaj ale "rilor noastre !n privina Iranului/. '%nd (imc$e s-a retras din consoriu# @imrodi a mai r"mas puin. Dar# cum ecourile despre Gas$in ton se accentuau +i deveneau din !n ce mai jenante pentru Israel# fostul a ent operativ Aman disp"ru !n cea". Admoni# critic%nd felul !n care @imrodi se purtase cu ]vlossad-ul# avea alte planuriC urma s"-l st%njeneasc" !n pu,lic pe csjimrodi si !n acela+i timp s"-l propulse&e pe *a&oft# astfel !nc%t acesta s" poat" deservi Mossad-ul !ntr-un mod operativ. Al-:i,id !i servi lui *a&oft suficiente am"nunte astfel !nc%t acesta s" !nelea " c" asta ar putea fi +ansa lui. Duse povestea la ("e :b-server. 0u pu,licat un articol cu referire la .un israelian misterios# @imrodi# implicat !n Iran ate/. 'ur%nd# *a&oft deveni corespondent permanent la ("e :bserver. !n cele din urm" i se d"du un ,irou numai lui - un premiu de invidiat pentru cineva care nu f"cea parte din ec$ipa redacional". Asta !nsemna c" nu mai tre,uia s"-+i suporte sin ur c$eltuielile telefonice c%nd urm"rea firul unei povesti de la el de acas"# +i# totodat"# c" avea dreptul la deconturi. Dar avea s" fie pl"tit !n continuare pentru fiecare articol. 8entru el era o !ncurajare s" caute mai multe su,iecte si s" fac" tot posi,ilul s" o,in" deplas"rile !n Orientul Mijlociu# !n astfel de oca&ii# avea totul pl"tit# si# ca toi reporterii de altfel# reu+ea s" !i manipule&e pe cei de la &iar s"-i dea ,ani !n plus peste ceea ce c$eltuise de fapt# +i putea justifica. Eipsa ,anilor fusese !ntotdeauna pro,lema lui *a&oft# dar el ascundea cu rij" asta cole ilor s"i de la ("e :bserver. !n mod cert# nimeni din cei care !l ascultau vor,ind ore !n +ir la telefon !n dialect farsi# n-ar fi ,"nuit c" are de a face cu un infractor cu ca&ier. *a&oft !+i petrecuse optspre&ece luni !n !nc$isoare pentru jaf asupra unei societ"i de construcii. Dup" pronunarea sentinei# judec"torul $ot"r%se ca *a&oft s" fie deportat la sf%r+itul perioadei de detenie. *a&oft f"cu apel pe motiv c" avea s" fie executat dac" !l trimiteau !napoi !n Iran. De+i apelul a fost respins# i se permisese !n mod excepional s" r"m%n" !n Marea *ritanie pe o perioad" nedefinit". 'au&ele care au determinat luarea acestei deci&ii au r"mas !nc$ise !ntr-un ,irou al Ministerului de Interne *ritanic. Dac" Mossad-ul# sesi&%nd potenialul lui *a&oft# intervenise la 8rim"rie prin vreun saAanim ,ine plasat# ca s" !i u+ure&e situaia# nu se va +ti niciodat". Dar este o posi,ilitate care nu poate fi i norat". Dup" eli,erarea din !nc$isoare# *a&oft !ncepu s" ai," st"ri depresive# pe care le trata $omeopatic. Acest aspect fu scos la iveal" de un a ent Batsa al Mossad-ului. Mai t%r&iu# scriitorul en le& 1upert Alison# mem,ru conservator al 8arlamentului si expert !n modalit"ile de recrutare al a enilor de spionaj# avea s" declare c" o personalitate ca cea a lui *a&oft era o int" minunat" pentru Mossad. Ea un an de la prima lor !nt%lnire AI-:i,id !l recruta pe *a&oft 'um si unde s-a !nt%mplat asta# nu
ce

+tim. *anii !n plus tre,uie s" fi fost un stimulent puternic pentru *a&oft# care !nc" ducea lips" de a+a ceva. Si pentru cineva care deseori vedea viaa !n mod dramatic# posi,i litatea de a-si !mplini un vis acela de a fi spion# ca alt corespondent cele,ru# 8$il,A# spion sovietic fost an ajat al ("e :bservertre,ui s" fi contat !n e al" m"sur". 'oncret# *a&oft !ncepu s"-si construiasc" o reputaieL ceea ce Mi lipsea condeiului s"u# !ncerca s" suplineasc" prin documentare. 4oafe informaiile pe care le o,inea despre Iran ajun eau la un Batsa londc ne&. 8e l%n " articolele pentru ("e :bserver# *a&oft mai primi an aja mente si de la Independent 4elevision @eNs si Mirror )roup @eNspL pers. Ea vremea aceea# editorul de +tiri externe al lui 5ail! Mirror eiL @ic$olas Davies. !m,r"cat !n costumul s"u stil safari# Davies p"rea desprins din pa inile romanului -coop de EvelAn Gau $. 'a orice reporter avea !nclinaie spre ,%rf"# re&ista ,ine la ,"utur" si era ata oric%nd s" fac" cinste. @u numai c" nu sc"pase de accentul s"u din nordul An lieiC cole ii vor,eau c" !+i petrecea ore !n +ir perfecio-n%ndu-+i tonul suav pe care !l folosea acum. 0emeile erau impresionate de manierele sale +i de fermitatea cu care comanda cina sau o sticl" ,un" de vin. Adorau mentalitatea aceea de atotcunosc"tor# felul cum vor,ea despre t"r%muri !ndep"rtate ca +i cum f"ceau parte din realitatea lui imediat". @oaptea t%r&iu# la un pa$ar !n plus# povestea despre aventuri !ntr-un stil .romanios/. @ici o secund"# nimeni - cole ii s"i de la Mirror# lar ul s"u cerc de prieteni din afara &iarului sau c$iar soia sa# o actri" australian" care jucase !n serialul **' de succes 5r. G$o-nu a +tiut c" @a$um Admoni autori&ase recrutarea lui Davies. Davies susinuse mereu c"# +i dac" ar fi fost a,ordat# n-ar fi devenit a ent Mossad# +i c" pre&ena sa !n $olul $otelului !n acea dup"-amia&" de vineri a lui aprilie# se datora pur si simplu calit"ii sale de jurnalist# care !i privea pe traficanii de arme la lucru. @u-+i putu aminti mai t%r&iu ce vor,ise cu *a&oft !n $ol# dar declar"C .'red c" se referea la ea ce se petrecea acolo/. 1efu&" s" dea am"nunte si !+i meninu aceast" po&iie. 'ei doi au c"l"torit spre IraB !mpreun" cu un mic rup de ali jurnali+ti (printre ei +i autorul c"rii de fa"# din partea Asociaiei de pres"# Serviciul naional ,ritanic de ca,lu)# !n timpul &,orului dinspre Eondra# Davies a re alat asistena cu povesti de s"n"tate despre 1o,ert MaxNell# care cump"rase !n cele din urm" Mirror Ne;spapers. !l numiC .Monstrul sexual cu un apetit vorace pentru seducerea secretarelor sale/. Davies demonstra totu+i c" era un apropiat al lui MaxNellC .E un iad s" fiu !n preajma '"pitanului *o,L +tie c" +tiu o r"mad" de lucruri despre el +i nu m" poate concedia/. 8retenia lui Davies# cum c" era la ad"post datorit" cuno+tinelor sale despre activit"ile ma natului# fu catalo at" de ascult"torii s"i o exa erare. !n timpul &,orului# 0ar&ad *a&oft r"m"sese t"cut# convers" puin cu ceilali# re&um%ndu-se la a discuta !n farsi cu steNardesele. In Aeroportul din *a dad# talentele sale lin vistice !l ajutar" s" atenue&e dificult"ile de traducere cu iraBienii. 'u o min" teatral"# Davies spuse c" ace+tia erau cu adev"rai a eni de securitate. .8ederastii "+tia adormii n-ar fi !n stare s" recunoasc" un spion nici dac" l-ar avea !n faa oc$ilor/# enun" Davies profetic. Ea 8alestine-Meridian# omul de la ("eMirrorll inform" pe tovar"+ii s"i de drum c" el personal se afl" acolo doar pentru c" era .teri,il de plictisit de Eondra/. Dar l"sa clar s" se !nelea " c" nu avea nici o intenie de a se conforma itinerarului oficial# care includea o vi&it" pe c%mpul de lupt" din *asra# unde armata iraBian" era m%ndr" s" arate rava iile r"&,oiului dup" victoria sa asupra forelor iraniene. *a&oft spuse c" nu credea c" excursia !n sudul )olfului avea s" fie de interes pentru &iar. !n acea vineri de aprilie a lui 5<>># dup" ce petrecuse ore !ntre i !n $olul $otelului privind acel du-tevino al traficanilor de arme# si dup" c%teva !ncerc"ri de conversaie cu Davies# 0ar&ad *a&oft m%nca acum sin ur !n ,raseria $otelului. 1efu&ase o invitaie a unor reporteri londone&i# motiv%nd c" .!+i urma propriul pro ram/# !n timpul mesei fu c$emat !n $ol# la telefon. Se !ntoarse c%teva minute mai t%r&iu# cu un aer %nditor. De+i comandase desertul# p"r"si ,rusc masa# i nor%nd lumele triviale ale c%torva dintre reporteri le ate de faptul c" ar fi avut vreo fat" ascuns" pe undeva.
ce

@u se mai !ntoarse p%n" a doua &i. Acum p"rea tensionat# spu-n%ndu-i printre altele lui (im 0letc$er - un jurnalist independent trimis de 5ail! Mail- c .voi n-avei nici o pro,lem"# suntei ,ritanici trup si suflet. Eu sunt iranian. A+a c" m" deose,esc de voi/. 0letc$er nu fu sin ura persoan" din rupul de jurnali+ti care s" se !ntre,e dac" nu cumva .*a&oft !ncepuse iar s" o ia ra&na neput%nd s"-sj asume trecutul/. *a&oft petrecu majoritatea &ilei m"sur%nd $olul $otelului# sau st%nd la el !n apartament. 8"r"si $otelul !n dou" r%nduri# pentru scurte perioade de timp. !n $ol# avu c%teva discuii cu @ic$olas Davies. In ceea ce-l privea# editorul de +tiri externe de la ("e Mirror n-avea s" scrie nimic# pentru c" .nu era nimic aici care s"-5 interese&e pe c"pitanul *o,/. 4%r&iu !n acea dup"-amia&"# *a&oft mai plec" o dat" din $otel. 'a de o,icei# era urm"rit de un suprave $etor iraBian. Dar c%nd *a&oft reap"ru# era sin ur. 1eporterii !l au&ir" pe *a&oft spun%ndu-i lui Davies# c" n-avea .s" se lase urm"rit peste tot ca o c"ea !n c"lduri/. 'u toate acestea# r%sul lui Davies reu+i !n mic" m"sur" s" !m,un"t"easc" starea de spirit a lui *a&oft. !nc" o dat" acesta urc" la el !n apartament. '%nd reap"ru !n $ol le spuse mai multor reporteri c" nu avea s" se !ntoarc" la Eondra cu ei. .A intervenit ceva/# spuse el cu acea voce misterioas" pe care o folosea uneori. .Ar tre,ui s" fie o poveste al nai,ii de interesant" ca s" m" determine pe mine s" r"m%n aici/ spuse 0letc$er. '%teva ore mai t%r&iu *a&oft p"r"si $otelul. 'ompanionii s"i !l v"&ur" atunci pentru ultima dat"# p%n" c%nd ap"ru pe o caset" video distri,uit" !n toat" lumea de iraBieni# la +apte s"pt"m%ni dup" arestarea sa# +i !n care recuno+tea c" era spion Mossad. !n timpul acela# *a&oft era !ntr-o misiune Mossad care ar fi pus la rea !ncercare p%n" +i a,ilit"ile unui Batsa ,ine antrenat# l se ordonase s" descopere c%t de avansate erau planurile lui )erald *ull de a furni&a IraBului osuper-min". 0aptul c" jurnalistului nostru i se d"duse o astfel de sarcin" era o indicaie clar" a m"surii !n care +efii s"i intenionau s"-5 exploate&e. Mossad-ul avusese rij" s" se asi ure c"# !n ca&ul unei posi,ile arest"ri a lui *a&oft# aparenele s" indice c" el lucra pentru o companie cu sediul la Eondra - Defence SAstems Eimited (DSE). '%nd *a&oft fu arestat !n apropierea uneia din &onele de testare a armamentului superior# a enii iraBienii descoperir" c" acesta era !n posesia unui num"r de documente care indicau an ajarea sa de c"tre XSE. De la $otel# *a&oft d"duse c%teva telefoane c"tre ,irourile DSE. 'ompania ne a c" l-ar fi cunoscut pe *a&oft# precum +i c" ar fi avut vreo le "tur" cu Mossad-ul. 8e caseta video# oc$ii lui *a&oft priveau !n ol# apoi clipeau iute +i se uitau roat" prin !nc"pere# din care se vedea doar o draperie cu motive florale. Ar"ta ca unul care nu credea c" are cum s" !+i !mpiedice propria ani$ilare. 8si$olo ii Mossad din 4el Aviv au studiat caseta cadru cu cadru. 8entru ei etapele ani$il"rii lui *a&oft au urmat acela+i scenariu pe care anc$etatorii israelieni l-au remarcat c%nd l-au intero at pe un terorist c"&ut pri&onier# !ntr-o prim" fa&"# *a&oft s-a confruntat cu ne!ncrederea# cu o ne are instinctiv" c" ceea ce se !nt%mpl"# i se !nt%mpl" cu adev"rat lui. Apoi# !l cople+i con+tienti&area ,rusc" +i & uduitoare c" ceea ce tr"ia# c$iar i se !nt%mpla cu adev"rat# !n aceast" fa&"# neajutoratul reporter e posi,il s" mai fi experimentat alte dou" sen&aiiC frica parali&ant" +i impulsul de a vor,i. 8ro,a,il c" acesta a fost momentul !n care a m"rturisit pe caset" c" este a ent Mossad. 4onul s"u monoton su era faptul c"# !n captivitate suferise un soi de depresie# re&ultatul smul erii sale din mediul familial +i a sc$im,"rii totale a modului sau de via". 8ro,a,il c" se simea o,osit !n permanen"# iar somnul la care avea dreptul nu-l odi$nea suficient. Si toate astea# !ntr-un moment !n care se acu&a pe sine# +i !n care sen&aia c" era f"r" nici o speran"# era acuti&at" la maximum. 8ro,a,il c" acu&area de sine l-a descurajat. 'a si pri&onierul din 8rocesu]lui (afBa# pro,a,il c" simise c" s-a purtat stupid# risc%nd +i viaa celorlali.

8e caseta video# oc$ii lui *a&oft tr"dau faptul c" acesta se afla su, efectul dro urilor. 0armacolo ilor Mossad le-a fost imposi,il s"-+i dea seama despre ce dro uri era vor,a. @a$um Admoni +tia c" o confesiune at%t de a,ject" cum era cea de pe caset" nu era dec%t preludiul execuiei lui *a&oft. Keful Mossad ordon" speciali+tilor s"i !n arme psi$olo ice s" lanse&e o companie prin care s" neutrali&e&e !ntre,"rile jenante privind le "tura dintre *a&oft +i Mossad. Dup" puin timp# mem,ri ai 8arlamentului ,ritanic au criticat pu,lic &iarul ("e :bserver pentru trimiterea lui *a&oft!n IraB. In acela+i timp# reporterilor de !ncredere li se serveau povesti conform c"rora Saddam :ussein urm"rea pe casete video toate etapele intero atoriului la care era supus *a&oft. E posi,il ca acest lucru s" fi fost adev"rat. Dar# mai de ra,"# asta nu era dec%t o scu&" pentru a reaminti lumii c" tortura si crima erau metodele politicii de stat !n IraB. *a&oft fu sp%n&urat la *a dad# !n martie 5<<3. ?ltimele sale cuvinte mediati&ate au fostC .@u sunt spion israelian/. Ea Eondra# @ic$olas Davies a citit raportul execuiei !ntr-o +tire 1euters sosit" la redacia de +tiri externe a lui 5ail! Mirror. Dup" cum proceda cu toate +tirile din Orientul Mijlociu pe care le considera de interes# Davies duse +i acest raport !n ,iroul lui 1o,ert MaxNell. Din 5<H= !ncoace# MaxNell era cel mai puternic saAan din Marea *ritanie. Davies avea s" !+i aminteasc"C .*o, citi raportul f"r" s" comente&e/# dar nu-+i putu aminti# .cu toat" sinceritatea/# ce simise acesta referitor la moartea lui *a&oft. Ea 4el Aviv# dintre cei care citiser" despre execuie# se afla +i unul dintre cele mai pitore+ti personaje care au servit vreodat" spionajul israelian# Ari *en-Menas$e. 8%n" atunci# acesta nu +tiuse de existena lui *a&oft. Dar# !n mod tipic# acest fapt nu l-a !mpiedicat pe vioiul *en-Menas$e s" simt" un fior de tristee# la %ndul c" .un alt ,"iat ,un s-a aflat !ntr-un loc nepotrivit c%nd nu era ca&ul s" se afle acolo/. Astfel de %nduri emoionale !l transformaser" pe frumosul# ,runetul +i isteul *en-Menas$e !ntr-un candidat at%t de nepotrivit pentru un post c$eie !n comunitatea spionajului israelian. 4otu+i# vreme de &ece ani# !ntre 5<HH si 5<H># deinuse un post important la Departamentul de 1elaii Externe (E1D) al 0orelor de Ap"rare ale Israelului# una dintre cele mai puternice si ascunse or ani&aii de spionaj. E1D a fost creat" !n 5<H= de primul ministru de atunci# ;it&$aB 1a,in. Eovit de felul !n care Israelul fusese complet luat prin surprindere de masacrul siriano-e iptean din timpul 1"&,oiului de ;om-(ippuO acesta decisese c" sin urul mod de a !mpiedica ca astfel de lipsuri ale spionajului s" mai apar"# era s" ai," un .c%ine de pa&"/ care s" stea cu oc$ii pe serviciile secrete# +i# !n acela+i timp# s" !+i conduc" propriuM serviciu de spionaj. Su, um,rela E1D au fost !ncorporate patru departamente. 'el mai important era SIML acesta furni&a .asistena social"/ pentru num"rul cresc%nd de .mi+c"ri de eli,erare/ din Iran# IraB# +i# !ntr-o mai mic" m"sur"# din Siria si Ara,ia Saudit". Al doilea departament# 1ES:# se ocupa de relaiile cu reelele de spionaj prietene# !n fruntea acestora se afla *iroul Securit"ii Statului Sud African. Mossad-ul avea si el o unitate similar"# numit" 4EFEE. 1elaia dintre 1ES: si 4EFEE era deseori tensionat"# pentru c" cele dou" intrau deseori# !n mod inevita,il# una pe teritoriul celeilalte. ?n al treilea departament E1D# Ee "turi Externe# se ocupa de ata+aii militari israelieni si ali mem,ri ai personalului ID0 din exterior. Departamentul mai monitori&a si activit"ile ata+ailor militari str"ini de pe teritoriul Israelului. Acest fapt duse la un alt conflict# de data aceasta cu S$in *et# care p%n" atunci se ocupase sin ur" de astfel de ca&uri. 'ea de-a patra component" E1D se numea Spionaj 56. !nfiinat pentru a coopera cu Mossad-ul# acest departament !n"spri treptat relaiile cu cei care lucrau la etajul superior al cl"dirii lor de pe ,ulevardul (in Saul. Ace+tia simeau c" E1D le +tir,e+te din influene. *en-Menas$e a fost ata+at la 1ES:# cu responsa,ilitatea strict" de a se ocupa de pro,lema

iranian". Sosise !ntr-un moment !n care Israelul era pe punctul de a-si pierde cel mai puternic aliat din &on". 8entru mai ,ine de un sfert de secol# Ka$ul Iranului acionase cu diplomaie !n spatele scenei# pentru a-i convin e pe vecinii ara,i ai Israelului s" pun" cap"t ostilit"ilor fa" de statul evreu. 4ocmai f"cea oarece pro rese# !ndeose,i cu 1e ele :ussein al Iordaniei# c%nd !n fe,ruarie 5<H<# revoluia fundamental ist" islamic" a AAatolla$ului (omeini !l d"du jos de pe tron. !n mod prompt# ($omeini d"du cl"direa Am,asadei Israelului la 4e$eran pe m%na Or ani&aiei pentru Eli,erarea 8alestinei (OE8)# !n replic"# Israelul s"ri !n ajutorul $erilei Burde# !n r"&,oiul !mpotriva noului re im# !n acela+i timp# Israelul continua s" furni&e&e arme 4e$eranului# pentru ca ace+tia s" le foloseasc" !mpotriva IraBului. 8olitica aceasta de .ucidere a am,elor p"ri/ pe care o promovau David (imc$e si alii din Mossad# era la putere. *en-Menas$e se tre&i cur%nd implicat !n randiosul proiect pe care (imc$e !l avea cu Iranul# de sc$im, al pri&onierilor pe arme. 'ei doi c"l"toreau !mpreun" la Gas$in ton# unde *en-Menas$e pretindea c" se v%ntura cum dore+te pe culoarele 'asei Al,e# c" se vedea cu pre+edintele 1ea an# si se tutuia cu consilierii acestuia. '$arismatic si non+alant# *en-Menas$e era o fi ur" popular" la adun"rile comunit"ii spionajului israelian# unde politicienii mai !n v%rst" sc$im,au impresii cu a enii secrei# spre ,eneficiul reciproc al am,elor p"ri. 8uini +tiau s" istoriseasc" mai ,ine ca *en-Menas$e. '%nd (imc$e !ncepu s" ne ocie&e sc$im,urile pri&onieri-arme# *en-Menas$e fu numit consultant personal al primului ministru ;it&$aB S$amir pe pro,leme de spionaj# dup" ce !i spuse acestuia c" +tie .toate dedesu,turile/ acestui domeniu de activitate. (imc$e decise c" era cea mai ,un" ale ere ca *en-Menas$e s" lucre&e !n tandem cu un ofier de spionaj pe care !l admira mai presus de orice# 1afi Eitan. Av%nd deplina apro,are a primului ministru# *en-Menas$e fu exonerat de orice alte o,li aii# pentru a se dedica lucrului !n ec$ip" cu Eitan. 'ei doi se mutar" la @eN ;orB !n martie 5<>5. Scopul lor era ,ine definit# dup" cum avea s"-si reaminteasc" *en-Menas$eC .8rietenii no+tri din 4e$eran erau disperai s" fac" rost de ec$ipamente electronice sofisticate pentru forele lor aeriene +i de ap"rare aerian" si terestr". Israelul# desi ur# vroia s" !i ajute pe c%t posi,il !n r"&,oiului !mpotriva IraBului/. '"l"torind cu pa+apoarte ,ritanice# !n stilul favorit al Mossad-ului# ei !nfiinar" o companie !n &ona financiar" a @eN ;orB-ului. 1ecrutar" rapid o ec$ip" de cinci&eci de ,roBeri care r"scoleau piaa american" de produse electronice !n c"utare de ec$ipamente potrivite. 4oate v%n&"rile erau !nsoite de certificate care atestau c" ec$ipamentul avea s" fie folosit exclusiv !n Israel. *en-Menas$e avea s"-+i aminteasc"C .Aveam pac$ete !ntre i cu certificate pe care le completam si le trimiteam !n Israel# !n ca& c" cineva +i-ar fi ,"tut capul s" verifice/. Ec$ipamentele erau trimise la 4el Aviv pe calea aerului. Acolo# f"r" a mai trece prin vam"# erau transferate pe c$arter !nc$iriat de la )uinness 8eat (Irlanda) si trimise la 4e$eran. Era limpede de ce fusese aleas" )uinness 8eat# o companie de c$arter foarte respecta,il". Ideea de a folosi piloi irlande&i fusese tot a lui Eitan. El p"strase# ceea ce numea .relaiile sale irlande&e/. .'%nd e vor,a despre o afacere# irlande&ii !nele re ulile/ - spunea el. .8e ei nu-i interesea&" dec%t s"-i pl"te+ti la timp/. '%nd volumul operaiunilor desf"+urate la @eN ;orB era !n cre+tere# se impunea existena unei companii centrale care s" prelucre&e miliardele de dolari implicate !n cump"rarea si v%n&area armelor. @umele ales pentru aceast" companie fu O1A# care !n e,raic" !nsemna .lumin"/. !n martie 5<>2# 1afi Eitan !i spuse lui *en-Menas$e s"-l recrute&e pe @ic$olas Davies !n O1A. Era limpede c" au&ise despre Davies prin intermediul Mossad-uluiL Mossad-ul la r%ndul s"u# tre,uie s" fi aflat despre Davies de la *a&oft# care lucrase ca jurnalist independent pentru editorul de +tiri externe de la ("e Mirror. Mai t%r&iu !n aceea+i lun"# *en-Menas$e si Davies s-au !nt%lnit la Eondra !n $olul $otelului '$urc$ill. '%nd s-au desp"rit# *en-Menas$e +tia c" Davies era .omul nostru/. In &iua urm"toare luar" pr%n&ul acas" la Davies. Era acolo +i 9anet# soia lui Davies. *en-Menas$e fu imediat de p"rere c"

sofisticatul +i ,l%ndul @ic$olas se temea c" ar putea s"-si piard" soia. .Asta era ,ine# !l f"cea vulnera,il/# spuse el. 1olul lui Davies !n calitate de consilier O1A fu definit !n timpul unei !nt%lniri care avu loc la $otelul Dan Acadia# !n nordul 4el Aviv-ului. *en-Menas$e !+i aminte+teC .Am c"&ut de acord c" avea s" fie pionul nostru londone&# omul nostru de contact pentru afacerile noastre cu Iranul sau alte "ri. Adresa sa de acas" avea s" fie trecut" pe produsele de reclam" ale O1A# iar !n timpul &ilei contactele iraniene vor folosi num"rul lui direct de la ,irouC >66-2-23/. !n sc$im,# Davies avea s" fie remunerat pe m"sura noului s"u rol de om de ,a&" !n operaiunea .Arme pentru Iran/. 'u totul# primi un milion si jum"tate de dolari# depu+i !n ,"nci din )rand 'aAman# *el ia +i Euxem,ur . O parte din ,ani i-a !mp"rit la divor. 9anet primi -3.333 de dolari. Davies !+i pl"ti toate datoriile la ,"nci si !+i cump"r" o cas" cu patru etaje. Aceasta deveni cartierul eneral european al O1A# iar num"rul de telefon 625-335-# un nou contact pentru traficanii de arme care acum deveniser" parte inte rant" din viaa &iaristului. Datorit" po&iiei sale de editor de +tiri externe# Davies !ncepu s" vi&ite&e S.?.A.# Europa# Iran-ul +i IraB-ul. *en-Menas$e o,serv" apro,ator c"# .!n timpul c"l"toriilor sale se pre&enta ca repre&entant al rupului O1A. Aranja o !nt%lnire# de o,icei pentru NeeB-end# apoi &,ura !n centru# preocupat s" aranje&e cantitatea de arme care tre,uia furni&at"# precum +i modul !n care se efectua plata/. In 5<>H# AAatolla$ul iranian Aii AB,ar :as$emi 1afsanjani primi o tele ram" din partea O1A# privind v%n&area c"tre Iran a patru mii de proiectile 4OG# la preul de 52.>33 de dolari ,ucata. 4ele rama se !nc$eia cu confirmarea faptului c".@ic$olas Davieseste repre&entantul O1A# fiind autori&at s" semne&e contracte/. Era un moment important pentru Ari *en-Menas$e# @ic$olas Davies +i puternica fi ur" care se prefi ura pe fundalul evenimentelor !nc" nedesf"surate# 1o,ert MaxNell. Dar nimeni nu ,"nuia nici pentru o secund" cruntul adev"r ascuns !n replica $ollANoodian" pe care Davies o spunea mereuC .@imic nu se compar" cu o mas" pe ratis/. CAPITOLUL

*ani murdari# sex si minciuni Eucrurile p"reau diferite !n dimineaa aceea de la sf%r+itul lui martie 5<>-# c%nd Ari *en-Menas$e prinse prima curs" *ritis$ AirNaAs de la 4el Aviv la Eondra. In vreme ce-+i savura micul dejun Bus$er servit !n avion# se %ndea c" viaa nu fusese niciodat" mai frumoas". @u numai c" f"cea .,ani adev"rai/# dar !nv"ase foarte multe de c%nd lucra cot la cot cu David (imc$e si cutreierau am%ndoi lumea ,i&antin" a v%n&"rilor de arme c"tre Iran. De-a lun ul vremii# educaia sa fusese marcat" de contactele cu politicienii evrei si capii spionajului. 8entru *en-Menas$e# .prin comparaie cu fo+tii mei cole i# traficantul o,i+nuit de arme# era mic copil/. Identificase pro,lemaC efectele pe care aventura li,ane&" le avusese asupra Israelului din care acesta se retr"sese !n cele din urm"# !nfr%nt si demorali&at. @er",d"tori s"-si rec%+ti e presti iul# politicienii le d"dur" celor din spionaj o m%n" si mai li,er" !n r"&,oiul f"r" mil" !mpotriva OE8# pe care ace+ti a o considerau cau&a tuturor pro,lemelor israeliene. 1e&ultatul a fost o succesiune de scandaluri# !n care pre&umtivii terori+ti +i familiile acestora fuseser" ,rutali&ai si uci+i cu s%n e rece. ;it&$aB :ofi# fostul +ef al Mossad-ului# !nfiina# la presiunea pu,licului# o comisie uvernamental"# care s" investi $e&e ,rutalit"ile comise. 'onclu&ia acesteia a fost c" a enii de spionaj mineau constant !n faa judec"torilor referitor la modul !n care o,ineau m"rturiiC de cele mai multe ori mijloacele erau ,rutale. 'omisia ceru s" fie luate .m"surile care se impuneau/. Dar *en-Menas$e +tia c" tortura continuaC .Era ,ine s" fii la distan" de astfel de lucruri/. 'onsidera c" ceea ce f"cea el# era .diferit/ - s" furni&e&e arme iranienilor pentru a ucide nenum"rai iraBieni. @ici

m"car pri&onierii din *eirut# adev"ratul motiv al traficului s"u# nu-l interesau prea tare. Eseniali erau ,anii pe care !i f"cea. '$iar si dup" plecarea lui (imc$e# *en-Menas$e continua s" cread" c" acest carusel !n care se !nv%rtea# avea s" se opreasc" atunci c%nd va vrea el - si c" se va da jos din el multimilionar. Dup" socoteala sa# afacerea O1A valora acum .sute de milioane/ - si majoritatea afacerilor se derulau prin casa din su,ur,ia londone&" de unde @ic$olas Davies conducea operaiunile internaionale ale O1A. *en-Menas$e +tia c" Davies continuase s"-+i sporeasc" propria avere# care dep"+ea cu mult salariul anual de Q-.333 de lire sterline pe care i-l pl"tea 5ail! Mirror pentru funcia de editor de +tiri externeL comisionul pe care i-l d"dea O1A era cam tot at%t# !ns" lunar. Eui *en-Menas$e nu-i p"sa c" jurnalistul .!+i mai lua c%te o felie de tort !n plus# dac" mai l"sa destul +i la alii. Era !ns" momentul s" s"r,"toreasc"/. 1o,ert MaxNell !+i f"cea socotelile privind de la eamul ,iroului s"u. '%nd *ritis$ AirNaAs ateri&a# fu !nt%mpinat de o limu&in" cu +ofer# trimis" de 1o,ert MaxNell# un nou semn# dup" cum i se p"ru lui *en-Menas$e# al importanei pe care i-o acorda acum ma natul# !n aceea+i ma+in" cu el avea s" se afle @a$um Admoni# directorul eneral al Mossad-ului care se afla la ,ordul unei curse El Al ce decolase cu o or" dup" cursa *ritis$ AirNaAs. *en-Menas$e pl"nui ca# !n a+teptarea lui Admoni# s"-si petreac" timpul revi&uind toate ar umentele pe care le adunase pentru a demonstra cum un puternic ,aron al presei devenise cel mai important saAan pe care Mossad-ul !l recrutase vreodat". MaxNell !+i oferise voluntar serviciile la sf%r+itul unei !nt%lniri pe care o avusese cu S$imon 8eres la Ierusalim# la scurt timp dup" ce 8eres formase coaliia uvernamental" din 5<>=. ?nul dintre consilierii lui 8eres avea s"-si aminteasc" de aceast" !nt%lnire ca de .!nt%lnirea e o-ului cu me alomanul. 8eres era trufa+ si autocrat. Dar MaxNell ap"ru acolo# spun%nd lucruri de enulC Mo s" aduc milioane de dolari !n IsraelL voi revitali&a economiaM. Se comporta ca un candidat la pre+edinie. Era ,om,astic# sacadat# f"cea alu&ii si spunea lume de+uc$eate. 8eres !l privea cu &%m,etul s"u de esc$imos/. 1ecunosc%nd c" de-a lun ul anilor MaxNell sta,ilise contacte puternice cu Europa de Est# 8eres fix" o !nt%lnire !ntre MaxNell +i Admoni. !nt%lnirea avu loc !n apartamentul pre&idenial al $otelului (in David din Ierusalim# unde locuia MaxNell. Acesta din urm" si Admoni !+i "sir" su,iecte comune de discuie !n trecutul lor est-european. jvtaxNell se n"scuse !n 'e$oslovacia (fapt care !l f"cu pe 8eres s" murmure una din lumele sale cele,reC .E sin urul ce$ cu ,ani pe care !l cunosc/). Am%ndoi !mp"rt"+eau acela+i devotament ar&"tor pentru sionism# si credina faptului c" Israel avea un drept de supravieuire dat de Dumne&eu# !i mai unea si pasiunea pentru m%ncarea si vinurile ,une. Admoni era interesat de opinia lui MaxNell conform c"reia S.?.A. si ?niunea Sovietic" aveau o dorin" comun" de a deveni puterea mondial" num"rul 5# dar fiecare prin modalit"ile proprii. 1usia includea !n strate ia sa anar$ia internaional"# !n vreme ce Gas$in tonul !mp"rea lumea !n .prieteni/ si .du+mani/# si nu !n naiuni cu conflicte ideolo ice. MaxNell oferise alte perspectiveC contactul secret al 'IA cu omolo ii c$ine&i era motiv de tul,urare ia Departamentul de Stat# care era de p"rere c" acest fapt putea afecta ne ativ viitoarele aciuni +i politici diplomatice. Ma natul &u r"vise portretele a doi oameni care pre&entau un interes mai aparte pentru Admoni. MaxNell spusese c" dup" !nt%lnirea cu 1onald 1ea an# avusese sentimentul c" pre+edintele era un etern optimist# care !+i folosea talentul de actor pentru a po&a !ntr-un politician dur. 'ea mai mare re+eal" a lui era faptul c" era simplist si nimic mai mult !n pro,lema Orientului Mijlociu# +i nu %ndea mai departe de impulsul de a tra e cu pistolul direct din toc. MaxNell se mai !nt%lnise si cu Gilliam 'aseA si !l considera pe directorul 'IA drept un om cu vederi !n uste# si un ne-prieten al Israelului. 'aseA conducea o a enie .atotputernic"/# cu idei dep"+ite privind rolul spionajului !n arenele politicii moderne. Acest fapt nu era nic"ieri mai evident - era de p"rere MaxNell - dec%t !n felul !n care 'aseA interpretase re+it inteniile ara,ilor !n Orientul Mijlociu. Aceste p"reri erau de asemenea !mp"rt"+ite de @a$um Admoni. Dup" !nt%lnire# ace+tia au plecat cu ma+ina ne!nmatriculat" a lui Admoni c"tre sediul Mossad. ?n an mai t%r&iu# pe 5- martie 5<>-# aveau s" se

!nt%lneasc" din nou.'a un ma ician care scoate un iepure din jo,en# MaxNell !l pre&ent" pe FiBtor '$e,riBov# vicepre+edintele ()*# unul dintre cei mai puternici a eni de spionaj din lume. 'u su,!neles# *en-Menas$e avea s" declare ulterior c" .pentru un lider ()*# pre&ena !n ,irourile unui &iar ,ritanic tre,uie s" fi fost de domeniul fantasticului. Dar la vremea aceea# pre+edintele )or,aciovera!n relaii ,une cu premierul Mar aret 4$atc$er# a+a c" era !n re ul"ca)or,aciovs"seafle!n Marea *ritanie/. Ar fi fost interesant de +tiut ce ar fi &is fondatoarea t$atc$erismului si adepta ideilor sale de li,er sc$im,# dac" ar fi aflat ce se afl" pe a enda acestei !nt%lniri. 1"sturnai !n fotoliile cu cotiere de piele ale lui MaxNell# Admoni si *en-Menas$e conduceau discuia. Froiau s" +tie dac"# !n ca&ul transferului unor .sume foarte su,staniale/ de valut" !n conturi din ?niunea Sovietic"# '$e,riBov ar fi putut pre&enta si urana acestor depuneri. *anii proveneau din profiturile o,inute de O1A de pe urma v%n&"rii de arme americane c"tre Iran. '$e,riBov !ntre," despre ce sum" era vor,a. *en-Menas$e replic"C .=-3 de milioane de dolari americani. Si mai urmea&" sume similare. ?n miliard# poate mai mult/. '$e,riBov se u i" la MaxNell# parc" pentru a se asi ura c" aude corect. MaxNell d"du din cap cu entu&iasm. .Asta este perestroiBaD/# explod" el. 8entru *en-Menas$e# simplitatea str"lucitoare a afacerii era o atracie !n plus. @u aveau s" existe intermediari cu care s"-si !mpart" comisioanele. @u aveau s" fie dec%t MaxNell .cu le "turile sale# si '$e,riBov# datorit" influenei pe care o avea. Implicarea sa era o aranie a faptului c" sovieticii nu aveau s" pun" m%na pe ,ani. Se c"&u de acord ca suma iniial" de =-3 de milioane de dolari s" fie transferat" de la 'redit Suisse c"tre *anca *udapesta din ?n aria. Aceast" ,anc" avea s" !mpart" ,anii la ,"nci din ,locul sovietic/. O tax" de > milioane de dolari avea s" intre !n ,u&unarul lui 1o,ert MaxNell# pentru intermedierea afacerii# !nele erea fu pecetluit" cu str%n eri de m%ini. MaxNell propuse un toast cu +ampanie pentru viitorul capitalismului !n 1usia. Dup" aceea# invitaii fur" condu+i cu elicopterul ma natului c"tre Aeroportul :eat$roN pentru a prinde avioanele care aveau s"-i duc" acas". !n afara lui @ic$olas Davies# nici un jurnalist de la 5ail! Mirrornu reali&a ce +tire sen&aional" tocmai trecuse pe l%n " ei. !n cur%nd# alta +tire avea s" le scape !n momentul !n care MaxNell !+i tr"da talentele jurnalistice pentru a !ncerca s" proteje&e Israelul. Ea !nceputul relaiei sale cu Mossad-ul# fusese sta,ilit c" MaxNell este prea valoros pentru a fi implicat !n activit"i de rutin". 'onform unui mem,ru activ al comunit"ii israelite de spionajC .MaxNell era Domnul Ktie 4ot al Mossad-ului# la nivel !nalt. Desc$idea u+ile celor mai importante ,irouri. 8rin puterea pe care o aveau &iarele sale# prim-ministrii si pre +edinii erau oric%nd ata s"-l primeasc". 8entru c" era cine era# ace+tia !i vor,eau de parc" ar fi fost un politician de facto f"r" s" reali&e&e de fapt# unde ajun eau informaiile pe care i le furni&au. Multe din lucrurile pe care le afla# erau f"r" !ndoial" ,%rfe# dar printre acestea se strecurau +i urme de adev"r. MaxNell +tia s" pun" !ntre,"ri. @u fusese instruit de noi# dar din c%nd !n c%nd mai primea si indicaii/. 8e 5= septem,rie 5<>Q# 1o,ert MaxNell !l sun" pe @a$um Admoni pe firul scurt# aduc%ndu-i ve+ti devastatoare. ?n jurnalist independent de ori ine colum,ian"# Oscar )uerrero se dusese la unul din &iarele de duminic" patronate de MaxNell# -unda!Mirror# cu o poveste sen&aional" - una care ar fi fost !n stare s" sf%+ie valul menit s" disimule&e adev"ratul scop al Dimonei. )uerrero pretindea c" acionea&" !n numele unui specialist# fost an ajat al unei u&ine nucleare# !n acea perioad"# persoana respectiv" adunase !n secret pro,e foto rafice si de alt fel# pentru a demonstra c" Israelul era acum o putere nuclear" major"# care deinea nu mai puin de o sut" de dispo&itive nucleare cu capacit"i de distru ere diferite.

'a toate convor,iri le telefonice primite si date de +eful Mossad-ului# si aceasta fu automat !nre istrat". A entul secret pretinse mai t%r&iu c" pe caset" exista urm"torul dialo C AdmoniC 'are este numele acestui specialistO MaxNellC Fanunu. Mordec$ai Fanunu. AdmoniC Si unde se afl" acumO MaxNellC SAdneA# Australia# cred. AdmoniC 4e sun din nou. 8rimul telefon pe care !l d"du apoi Admoni# fu c"tre primul ministru S$imon 8eres# care ordon" s" fie luate toate m"suri le# pentru sta,ili&area situaiei. 1ostind aceste cuvinte# 8eres autori&" o operaie care avea s" demonstre&e !nc" o dat"# eficiena nemiloas" a Mossad-ului. 8ersonalul lui Admoni a venit repede cu confirmarea faptului c" Fanunu lucrase la Dimona din fe,ruarie 5<HH p%n" !n noiem,rie 5<>Q. 0usese reparti&at la Mac$on-Doi# una dintre cele mai secrete unit"i de producie din cele &ece pe care le avea fa,rica. 'l"direa lipsit" de ferestre sem"na pe afar" cu un depo&it. Dar &idurile sale erau suficient de roase ca s" !mpiedice accesul celor mai puternice camere de luat vederi prin satelit# !n interiorul structurii ca de ,unc"r# un sistem de perei fal+i ducea c"tre lifturi care co,orau sase nivele su, p"m%nt# p%n" la locul unde erau fa,ricate armele nucleare. 8ermisul de li,er" trecere al lui Fanunu era suficient pentru a-i asi ura accesul !n orice coli+or al departamentului Mac$on-Doi. 8ermisul s"u special de trecere-cu num"rul -63-!mpreun" cu semn"tura sa pe unul din documentele secrete oficiale israeliene# erau suficiente pentru ca nimeni s" nu-l deranje&e !n !ndeplinirea sarcinii sale de mena"il# controlor !n sc$im,ul de noapte. Admoni afl" cu uimire c"# !n mod cert# vreme de c%teva luni Fanunu a continuat s" fac" foto rafii !n interiorul Mac$on-DoiC foto rafiase panourile de control# fisetele si ma+in"ria nuclear" de construit ,om,e. Dove&ile ar"tau c" !+i p"strase filmele la el !n vestiar# pentru ca apoi s" reu+easc" s" le scoat" !n afara locului despre care se credea c" este cel mai si ur din Israel. Admoni ceru s" afle cum reu+ise Fanunu s" fac" a+a ceva - +i poate c$iar mai mult. Dac" reu+ise s" arate dove&ile 'IA-uluiO Sau poate ru+ilorO *ritanicilor sau c$iar c$ine&ilorO 8a u,ele ar fi fost inestima,ile. Israelul ar fi trecut drept mincinos !n faa lumii - un mincinos capa,il s"odistru ". 'ine era FanunuO 8entru cine ar fi putut s" lucre&eO 1"spunsurile aveau s" vin" !n cur%nd. Fanunu era un evreu marocan# n"scut pe 52 octom,rie 5<-= la MaraBes$# unde p"rinii s"i aveau un mic ma a&in. In 5<Q2# c%nd anti-semitismul# existent deja !n Maroc# se transform" iar !n manifest"ri violente# familia emi ra !n Israel# sta,i-lindu-se !n ora+ul *eers$e,a din de+ertul @e ev. Mordec$ai a avut o adolescen" lini+tit". 'a la orice alt t%n"r# veni vremea s" fie !ncorporat !n armata israelian". Deja !ncepuse s" c$eleasc" +i p"rea mai matur dec%t cei 5< ani pe care !i avea. A fost ridicat la radul de prim ser ent !ntr-o unitate de eni+ti de pe !n"limile )olan. Dup" !nc$eierea sta iului militar# intr" la ?niversitatea 1amat Aviv din 4el Aviv. 8entru c" la sf%r+itul primului an de studiu pica dou" examene la fi&ic"# a,andon" facultatea. !n vara lui 5<HQ r"spunse unui anun prin care se c"utau te$nicieni care s" lucre&e la Dimona. Dup" un interviu lun cu ofierul de securitate al u&inei fu acceptat pentru instruire# si trimis s" fac" un curs intensiv de fi&ic"# c$imie# matematic" si en le&". Se descurc" suficient je ,ine !nc%t s" fie acceptat !n cele din urm" ca specialist la Dimona !n fe,ruarie 5<HH. Fanunu fu disponi,ili&at!n noiem,rie 5<>Q. !n dosarul s"u de securitate de la Dimona scria c" avea afinit"i pro-ara,e si de st%n a. Fanunu plec" !n Australia si sosi la SAdneA !n luna mai a anului urm"tor. ?ndeva pe parcursul c"l"toriei sale# Fanunu renun" la c%ndva puternica sa credin" evreiasc"# pentru a se converti la cre+tinism. 4oate informaiile care soseau c"tre Admoni creau ima inea unui t%n"r neatr" "tor# care avea toate atri,utele unui sin uraticC nu

avea prieteni la Dimona# nu avea nici o iu,it"# !+i petrecea timpul li,er acas" citind c"ri despre filo&ofie si politic". 8si$olo ii Mossad-ului !i spuseser" lui Admoni c" un astfel de om putea fi amator de pericole +i deseori ajun ea s" fie de&ilu&ionat. O asemenea personalitate putea fi imprevi&i,il" !n sensul periculos ai cuv%ntului. !n Australia# !n timp ce picta o ,iseric"# Fanunu l-a !nt%lnit pe Os-car )uerrero# un &iarist colum,ian care lucra la SAdneA. 'ur%nd# vor,"reul &iarist pl"nui o istorie ,i&ar"# cu care s"-i re ale&e pe prietenii s"i din cartierul (in Ms 'ross din SAdneA. El pretinse c" !l ajutase pe un specialist israelian !n in inerie nuclear" s" strice planurile evreilor de a-i iradia pe vecinii lor ara,i# !n vreme ce )uerrero punea la cale pu,licarea .+tirii ,om," a secolului/. 8e Fanunu !l enervau astfel de pretenii lipsite de sens. 4ransformat !n pacifist convins# ar fi vrut ca povestea sa s" apar" !ntr-o pu,licaie serioas"# care s" alerte&e lumea cu privire la ameninarea pe care Israelul# acum o putere nuclear"# o repre&enta. 'u toate acestea# )uerrero contactase deja redacia madrilen" a -unda! (imes# iar &iarul londone& recunoscut drept temerar trimise un reporter la SAdneA# ca s"-l intero $e&e pe Fanunu. !n timpul intero atoriului fante&iile lui )uerrero ie+ir" u+or la iveal". 'olum,ianul simi c" e pe cale s"-+i piard" controlul fa" de povestea lui Fanunu. 4emerile sale sporir" !n momentul !n care reporterul lui -unda! (imes spuse c" !l va lua pe Fanunu la Eondra# unde povestea sa putea fi investi at" mai !n am"nunt. Riarul pl"nuia ca Fanunu s" fie intero at de unul din cei mai de seam" experi nucleari ,ritanici. )uerrero !i privi pe Fanunu si pe companionul s"u !m,arc%ndu-se spre Eondra# iar temerile sale se ad%nceau cu fiecare clip". Avea nevoie de sfaturi cu privire la aceast" situaie. Sin ura persoan" la care se putea %ndi era un fost mem,ru al Serviciului de Securitate si Spionaj Australian (ASIS). )uerrero !i spuse c" fusese !n+elat cu privire la o istorie cutremur"toare# si !i descrise exact dove&ile lui Fanunu despre Dimona - +ai&eci de foto rafii f"cute !n interiorul reactorului lui Mac$on-6# !mpreun" cu $"rile si desenele aferente. Acestea de&v"luiau f"r" nici o !ndoial" faptul c" Israelul era cea de-a +asea putere nuclear" !n lume. Din nou# $inionul lui )uerrero ie+i la iveal". @u !+i "sise omul potrivit. 0ostul a ent ASIS sun" la vec$iul s"u loc de munc" si repet" vor,ele lui )uerrero. Intre Mossad si ASIS relaiile erau foarte str%nse. ASIS informa Mossad-ul cu privire la mi+c"rile teroriste ale celor din Orientul Mijlociu +i 8acific. ASIS !l inform" pe un Batsa de la Am,asada Israelului de la 'an,erra# cu privire la telefonul primit de la fostul lor an ajat. Informaia fu imediat trimis" prin fax lui Admoni. 8%n" s-o primeasc" !ns"# primi alte vesti# mai !n rijor"toare# !n drumul s"u spre Australia# Fanunu se oprise la @epal si vi&itase am,asada sovietic" din (atmandu. Mersese acolo# ca s" arate Moscovei dove&ile saleO Dur" trei &ile p%n" c%nd un saAan al Mossad-ului din suita re elui @epalului s" afle c" sin urul motiv pentru care Fanunu se dusese la am,asad" era ca s" afle ce documente !i tre,uiau pentru a vi&ita ?niunea Sovietic"# la un moment dat. 8lecase de acolo cu un munte de ,ro+uri. In orele care trecuser" de la !m,arcarea lui Fanunu !n avionul ce avea s"-l duc" la Eondra# )uerrero !ncercase s" !mpu+te doi iepuri dintr-un foc - oferi copii ale documentaiei lui Fanunu c"tre dou" &iare australiene. Ace+tia le refu&ar"# lu%ndu-le drept falsuri. In disperare de cau&"# )uerrero porni spre Eondra# pe urmele lui Fanunu. 'um nu reu+i s"-l "seasc"# )uerrero duse documentaia la -unda! Mirror. 8rintre acte se afla si o foto rafie a lui Fanunu# f"cuta n Australia. In c%teva ore# @ic$olas Davies afl" despre pre&ena lor. II inform" cu promptitudine pe MaxNell. Acesta !l sun" pe Admoni. '%teva ore mai t%r&iu# c%nd +eful

Mossad-ului !l sun" din nou pe MaxNell# Admoni mai primi o lovitur". -unda! (imes lu" povestea lui Fanunu !n serios. Astfel c" era imperios necesar s" afle ce anume foto rafii f"cuse specialistul. Se spera c" astfel s" reu+easc" s" croiasc" o replic" ce ar mai fi limitat proporiile de&astrului. 1apoartele din 'an,erra su erau c" pe )uerrero !l interesau ,anii !ntr-o mare m"sur". Dac" se dovedea c" si Fanunu avea astfel de aspiraii# atunci ar fi fost posi,il s" monte&e o campanie de de&informare# care s" arate c" -unda! (imes fusese !n+elat" de doi escroci. !nc" o dat" neo,ositul Ari *en-Menas$e a fost pus la trea,". Admoni !i ordon" s" plece la Eondra pentru a o,ine copiile pe care )uerrero le ar"tase la -unda! Minor. *en-Menas$e avea s" !i povesteasc" ulterior veteranului jurnalist american de anc$ete SeAmour :ers$C .@ic$olas Davies aranjase ca )uerrero s" !l !nt%lneasc" pe acest .nemaipomenit/ jurnalist american# adic" pe mine. Ea !nt%lnire# )uerrero# ner",d"tor s" fac" o nou" afacere# le pre&ent" c%teva din foto rafiile color f"cute de Fanunu. @-aveam nici cea mai va " idee dac" erau semnificative sau nu. Era nevoie s" le vad" ni+te experi din Israel# l-am spus lui )uerrero c" am nevoie de ni+te copii. @u a fost de acord# l-am spus# dac" vroia ,ani pe ele# tre,uia s" v"d dac" sunt reale# si c" @icB va aranta pentru mine/. )uerrero !i d"du lui *en-Menas$e c%teva foto rafii. Acestea au fost expediate !n Israel. Sosirea lor# a creat si mai mult" consternare. Oficialii de la Dimona si-au dat seama din foto rafii c" era vor,a de Mac$on-Doi. ?na dintre ele ar"ta &ona unde minele nucleare de teren erau fa,ricate !nainte de a fi plasate pe !n"limile )olan la rania cu Siria. @ici nu se mai punea pro,lema distru erii credi,ilit"ii lui Fanunu. Orice fi&ician nuclear ar fi recunoscut la ce servea ec$ipamentul. 8rimul ministru 8eres !nfiina o celul" de cri&" pentru monitori&area situaiei. '%iva +efi de departament ai Mossad-ului cerur" ca o ec$ip" Bidon s" fie trimis" ia Eondra pentru a-l "si si ucide pe Fanunu. Admoni respinse ideea. -unda! (imes n-ar fi avut spaiu suficient s" pu,lice !n &iar toat" povestea lui FanunuL era nevoie de o carte !ntrea " pentru a conine toate informaiile la care specialistul se pare c" avusese acces Ins" o dat" ce &iarul ar fi terminat cu Fanunu# era foarte posi,ii ca acesta s" fie intero at de MIQ si de 'IA# iar Israelul s" !nt%mpine sL mai multe pro,leme. Mult mai important era s" se afle cum !+i desf" sur%se Fanunu aciunile de spionaj la Dimona# si dac" lucrase sin u sau nu - si dac" nu# pentru cine lucrau acetia. Sin urul mod de a afla adev"rul era de a-l aduce pe Fanunu !napoi !n Israel pentru intero atoriu. Admoni tre,uia s" "seasc" o cale s"-l scoat" pe specialist de unde !l ascunseser" cei de la -unda! (imes. Era mai u+or s" se ocupe de Fanunu !n c%mp desc$is# si p%n" la urm"# n-ar fi prima dat" c%nd Mossad-ul omora pe cineva pe str"&ile londone&e# !n timpul c"ut"rii uci a+ilor care !i omor%ser" pe atleii israelieni la Olimpiada de la Munc$en# Mossad-ul asasinase pe unul din mem,rii rup"rii -eptembrie Negru!ntr-un accident de ma+in" !nscenat# !n timp ce acesta se !ntorcea la $otelul *looms,urA# unde era ca&at. Ea Eondra# ,"nuind c" Israelul ar face tot posi,ilul pentru a-l discredita pe Fanunu# -unda! (imes a aranjat ca acesta s" fie intero at de Dr. 0ranB *arna,A# un specialist !n fi&ic" nuclear" extrem de apreciat# care lucrase la ,a&a militar" de arme nucleare a Marii *ritanii din Aldermaston. Acesta a conc$is c" po&ele +i documentele erau autentice +i c" specialistul !+i aducea foarte ,ine aminte de tot. -unda! (imes a f"cut !n continuare un pas re+it. 1epre&entantul desemnat de acesta a pre&entat am,asadei israeliene din Eondra un re&umat a ceea ce le de&v"luise Fanunu# copii dup" pa+aportul acestuia# po&e# precum si evaluarea f"cut" de *arna,A. Se vroia prin asta o m"rturisire din partea uvernului israelian. In sc$im,# am,asada a respins materialul ca .nefiind adev"rat/. Ea 4el Aviv# fotocopiile aduse la am,asad" au provocat +i mai mult" uimire. *en-Menas$e m"rturiseaC .Se sp"rsese ,u,oiul. Eram !nc" la Eondra c%nd Davies mi-a spus c" MaxNell vroia s" m" vad". Am mers

!n acela+i ,irou !n care c"&usem de acord s"-i dau un comision de opt milioane de dolari ca s" ne ascund" ,anii !n spatele 'ortinei de 0ier. MaxNell a spus c" +tia ce tre,uia f"cut referitor la afacerea Fanunu. A spus c" tocmai vor,ise cu +eful meu la 4el Aviv/. 'a urmare a telefonului# Admoni "sise deja o cale de a-l scoate pe Fanunu la iveal". !n urm"torul num"r al &iarului -unda! (imes ap"rea o po&" mare cu Mordec$ai Fanunu si un articol care-l ridiculi&a pe specialist si pe Oscar )uerrero# demasc%ndu-l pe colum,ian ca mincinos +i tri+or# iar ideea capacit"ii nucleare a Israelului era pre&entat" drept o lum" proast". Articolul fusese comandat de MaxNell care mai ceruse si po&iionarea central" a po&ei lui Fanunu. Era f"cut astfel primul pas al unei importante campanii de de&informare condus" de departamentul de r"&,oi psi$olo ic al Mossad-ului. Dup" ce-l citi# Fanunu a devenit !ntr-at%t de a itat !nc%t le-a spus suprave $etorilor s"i de la -unda! (imes- reporterii care ve $easer" asupra sa de la aducerea lui la Eondra - c" vroia s" dispar". .@u vreau s" +tie nimeni unde sunt/. Specialistul cuprins de fric" st"tea la ultimul $otel ales de suprave $etorii s"i# Mount,atten# !n apropierea ,ulevardului S$aftes,urA# !n centrul Eondrei. Dup" apariia articolului !n -unda! Minor# saAanimi din Eondra au fost mo,ili&ai s"-l "seasc". Reci de voluntari evrei au primit liste cu $oteluri si pensiuni care tre,uiau verificate. Ace+tia telefonau la recepie +i# descriindu-l pe Fanunu a+a cum ap"ruse !n po&a pu,licat"# se d"deau drept rude care vroiau s" +tie dac" acesta se ca&ase. 8e data de 6- septem,rie# joi# Admoni a primit ve+ti de la Eondra c" Fanunu fusese locali&at. Era timpul pentru partea a doua a planului s"u. Ee "tura dintre munca serviciilor secrete +i capcanele sexuale e la fel de vec$e ca +i spionajul !nsu+i# !n cartea a patra a lui Moise# 1a$a,# o prostituat"# salvea&" viaa a doi dintre spionii lui 9os$ua din m%inile spionilor re elui 9eric$o-prima !nt%lnire menionat" a celor mai vec$i meserii din lume. ?na dintre cele care a continuat tradiia lui 1a$a, !n afacerea de dra oste si spionaj a fost Mata :ari# o seduc"toare olande&" care lucra pentru nemi !n al doilea r"&,oi mondial +i care a fost executat" de france&i# !nc" de la !nceput# Mossad-ul a recunoscut valoarea capcanelor sexuale. 8entru Meir Amit# .Era !nc" o arm". O femeie are talente pe care un ,"r,at pur +i simplu nu le are. Ktie s" asculte. 'onversaia de a+ternut nu e o pro,lem" pentru ea. Istoria e plin" de femei care +i-au folosit talentele sexuale pentru ,inele "rii. Iar s" afirmi c" Israelul nu a f"cut la fel ar fi o prostie# !ns" femeile noastre sunt voluntari# persoane inteli ente care cunosc riscurile implicate. Asta necesit" o anumit" do&" de curaj. @u tre,uie doar s" te culci cu cineva. 4re,uie s" faci un ,"r,at s" cread" c" o vei face !n sc$im,ul a ceea ce vrei s"-i spun". Dar asta nu explic" nici pe departe talentul de care ai nevoie pentru a o,ine a+a ceva./ @a$um Admoni a ales personal un a ent care avea toate calit"ile necesare pentru a-l trimite pe Mordec$ai Fanunu direct !n $earele Mossad-ului. '$erAl *en-4ov era un bat leve!"a# un rad imediat inferior unui Batsa. @"scut" !ntr-o familie de evrei ,o ai din Orlando# 0lorida# aceasta a v"&ut cum mariajul p"rinilor s"i s-a terminat cu un divor ur%t. A "sit alinare !n studii reli ioase !n urma c"rora +i-a petrecut 2 luni !ntr-un Bi,,ut& !n Israel. Acolo a devenit fascinat" de istoria "rii +i de lim,a e,raic". A $ot"r%t s" r"m%n" !n Israel. Ea 5> ani s-a !ndr" ostit de un Sa,ra# un evreu n"scut !n Israel# pe nume Ofer *en-4ov. Acesta lucra pentru Aman ca analist. Ea o lun" dup" ce s-au cunoscut# cei doi s-au c"s"torit. 8rintre invitaii la nunt" se num"rau si c%iva mem,ri sus-pusi ai serviciilor de spionaj israelian# inclusiv unul de la MelucB$a# departamentul de recrutare al Mossad-ului. In timpul petrecerii# acesta a !ntre,at-o pe '$erAl lucruri la care orice mireas" s-ar fi a+teptat. ?rma s" mai munceasc"O Froia imediat copiiO 8rins" !n

v%ltoarea petrecerii# '$erAl a spus c" sin urul s"u plan era s" "seasc" o cale de a face ceva pentru ara sa# care !i d"duse at%tea# numind Israelul# .familie/. Ea o lun" dup" ce s-a !ntors din luna de miere# t%n"ra soie a primit un telefon de la nunta+C acesta i-a spus c" s-a %ndit la ce discutaser" si c" ar fi ceva prin care ar putea fi de folos. Au sta,ilit s" se !nt%lneasc" !ntr-o cafenea !n centrul 4el Aviv-ului. *"r,atul a uimit-o prin exactitatea cu care !i !n+ira notele pe care le avusese !n +coal"# povestea familiei ei# cum !+i cunoscuse soul. 8ro,a,il simindu-se furioas" pentru c" i se !nc"lcase intimitatea# aceasta i-a spus c" toate informaiile se "seau !n dosarul de la Aman al soului s"u. 1ecrutorul +tia c" uneori relaia dintre el +i potenialul recrut putea fi pro,lematic"L aceast" munc" fusese comparat" cu aceea a unui vraci care iniia un novice !ntr-o sect" secret" care-si avea semnele# incantaiile +i ritualurile specifice. Dup" ce !i povesti lui '$erAl pentru cine iucra# ,"r,atul i-a spus c" Mossad-ul caut" !n permanen" oameni care vroiau s"-+i serveasc" ara. Ea nunt" comparase Israelul cu o familie. Ei ,ine# exact a+a era Mossad-ul. O dat" ce erai acceptat# deveneai parte inte rant" a familiei si erai protejat +i iu,it# !n sc$im,# tre,uia s" serve+ti familia a+a cum i se cerea. Era interesat"O '$erAl era interesat"# l s-a spus c" tre,uie s" treac" ni+te teste preliminarii# !n urm"toarele trei luni a dat mai multe pro,e scrise +i orale !n diferite ascun&"tori din 4el Aviv. !naltul s"u IX - de fiecare dat" acumula c%te 5=3 de puncte - trecutul s"u american# cultura eneral" +i socia,ilitatea au f"cut din ea un recrut peste medie. l s-a spus c" era ata pentru instruire. !ns" !nainte de a !ncepe mai avu o discuie cu recrutorul s"u. l s-a spus c" era pe cale s" intre !ntr-o lume ale c"rei experiene nu le putea !mp"ri cu nimeni# nici m"car cu soul s"u. !ntr-un asemenea mediu va fi tentat" s" se !ncread" !n oameni# !ns" nu va tre,ui s" se !ncread" dec%t !n cole ii s"i. Fa fi !nv"at" s" !n+ele# s" foloseasc" metode care !ncalc" !nsu+i simul decenei +i al onoareiL va tre,ui s" accepte noi modalit"i de a,ordare a pro,lemelor. ?nele aciuni pe care va tre,ui s" le fac" i se vor p"rea nepl"cute# va tre,ui s" le considere !n permanen" ca f"c%nd parte din misiunea cu care era !ns"rcinat". 1ecrutorul se aplec" peste masa !n camera unde avea loc interviul si !i spuse c" !nc" mai avea timp s" se r"& %ndeasc". @u aveau s" existe !nvinuiriL nu avea s" simt" ustul e+ecului. '$erAl spuse c" e de acord. !n urm"torii doi ani a p"truns din ce !n ce mai mult !ntr-o lume care p%n" atunci f"cuse parte din modul ei preferat de a petrece timpul# +i anume mersul la film. !nv"" cum s" scoat" un pistol !n timp ce st"tea pe scaun# cum s" memore&e c%t mai multe nume care se succed cu repe&iciune pe un ecran# !nv"" s"-+i ascund" *eretta !n pantaloni# la ,r%u# +i cum s" fac" o aur" a,ia o,serva,il" !n fust" sau roc$ie pentru a ajun e mai u+or la pistol. Din c%nd !n c%nd# unii recrui p"r"seau centrul de antrenamentL astfel de plec"ri nu erau niciodat" comentate. '$erAl a fost trimis" !n misiune de pre "tire - s" intre !ntr-o camer" de $otel deja ocupat"# s" fure documente dintr-un ,irou. Metodele pe care le folosea erau anali&ate ore !ntre i de instructorii s"i. Era tre&it" !n &ori +i trimis" la alt exerciiuC s" a ate un turist !ntr-un clu,# iar o dat" ajun+i !n faa $otelului s" "seasc" o scu&" +i s"-l lase ,alt". 0iecare mi+care !i era o,servat" de instructori. l s-au pus !ntre,"ri exacte despre experienele sale sexuale. '%i parteneri avusese !nainte de soul s"uO S-ar culca cu un str"in dac" misiunea i-ar cere-oO '$erAl a r"spuns sincerC soul s"u fusese primul ,"r,at din viaa saL s-ar culca cu un ,"r,at dac" ar fi a,solut si ur" c" succesul misiunii ar depinde de asta. Ar fi vor,a numai de sex# nu de dra oste# !nv"ase cum s" se foloseasc" de sex pentru a fora# seduce +i domina. Deveni deose,it de priceput" la asta. A !nv"at cum s" ucid" desc"rc%ndu-+i !ntre !nc"rc"torul !ntr-o int". A !nv"at despre sectele islamice si cum s" pun" la punct un mis"las"im# o cutie po+tal" clandestin". Si-a petrecut o &i !ntrea " lucr%nd la un plutitor - o ,ucat" de microfilm lipit" !n interiorul unui plic. !ntr-o alt" &i !nv"" cum s" se de $i&e&e ," %ndu-si vat" !n o,raji pentru a-+i sc$im,a !nf"i+area +i a p"rea mai ras". A !nv"at cum s" fure ma+ini# s" se prefac" ,eat"# +i cum s" flirte&e cu ,"r,aii. !ntr-o &i a fost c$emat" !n ,iroul directorului centrului de antrenament. Acesta a privit-o de jos !n sus#

de parc" ar fi examinat-o# verific%nd fiecare detaliu dintr-o list" pe care o avea !n minte# !n cele din urm" !i spuse c" a trecut pro,a. Eui '$erAl *en-4ov i s-a dat titlul de ,at leveA$a# +i lucra acum !n departamentul (aisrut al Mossad-ului# departament care asi ura le "tura cu am,asadele israeliene. 1olul s"u era de a face pe prietena sau c$iar .soia/ a enilor Batsa activi. A lucrat !n mai multe ora+e europene# d%ndu-se drept cet"ean american. @u s-a culcat cu nici unul dintre .iu,iii/ sau .soii/ ei. Admoni a anunat-o personal despre importana ultimei misiuniC acum c" Fanunu fusese locali&at# era de datoria ei s"-si foloseasc" farmecele +i s"-l ademeneasc" pe Fanunu afar" din Marea *ritanie. De data aceasta avea s" se dea drept o turist" american" care c"l"torea prin Europa !n urma unui divor dureros. 'a s" dea mai mult" credi,ilitate povestii# avea s" foloseasc" detalii din separarea propriilor p"rini# povestea se !nc$eia cu o .sor"/ care locuia la 1oma. Acolo tre,uia s"-l duc" pe Fanunu. Mari# 62 septem,rie 5<>Q# '$erAl *en-4ov s-a al"turat unei ec$ipe de nou" a eni Batsa aflai deja la Eondra. Ace+tia erau comandai de directorul de operaiuni al Mossad-ului# *eni Reevi# un ,"r,at sever cu dinii p"tai# de fum"tor !nr"it. A enii Batsa st"teau la $oteluri aflate !ntre Oxford Street +i Ktrand. Doi dintre ei erau ca&ai la 1e ent 8alace. '$erAl *en-4ov era !nre istrat" su, numele de 'indA 9o$nson# la Ktrand 8alace# camera 263. Reevi !+i luase o camer" la Mount,atten# l%n " cea ocupat" de Fanunu# 53-. Acesta a fost pro,a,il printre primii care +i-au dat seama de sc$im,"rile comportamentale ale specialistului. Fanunu d"dea din ce !n ce mai multe semne de anxietate. Eondra era un mediu ostil pentru cineva crescut !ntr-un or"+el ca *eers$e,a. Ki# !n ciuda eforturilor depuse de companionii s"i# era sin ur +i doritor de o companie feminin"# de o femeie cu care s" se culce. 8si$olo ii Mossad-ului prev"&user" aceast" posi,ilitate. Miercuri# 6= septem,rie# Fanunu a insistat s" ias" la plim,are ne!nsoit de suprave $etorii s"i de la -unda! (imes. 4otu+i# un reporter l-a urm"rit de la distan" p%n" !n Eeicester SSuare. Acolo l-a v"&ut pe Fanunu le %nd o conversaie cu o femeie. Riarul urma s" o descrie ca pe .o femeie la vreo 63 de ani# !n jur de 5#Q-# r"su"# vopsit" ,lond# cu ,u&e roase# care purta o p"l"rie maro# un costum de tNeed cu pantalon de aceea+i culoare# care avea tocuri +i era pro,a,il evreic"/. Dup" o vreme s-au desp"rit# !ntors la $otel# Fanunu i-a confirmat suprave $etorului c" !nt%lnise .o americanc" pe nume 'indA/. Spuse c" inteniona s-o revad". 1eporterii erau !n rijorai. ?nul dintre ei spuse c" apariia lui 'indA !n Eeicester SSuare putea fi mai mult dec%t o simpl" coinciden". Fanunu le respinse temerile. 'e-i spuse 'indA p"rea s" fi fost de ajuns pentru ca ,"r,atul s" vrea s" petreac" mai mult timp cu ea - +i nu la Eondra# ci !n apartamentul .sorei/ sale de la 1oma. *eni Reevi +i ali patru a eni Batsa erau printre pasa erii &,orului cu care '$erAl +i Fanunu au plecat spre 1oma. 'ei doi au luat un taxi care i-a dus la un apartament dintr-un vec$i cartier al ora+ului. !n"untru a+teptau trei a eni Batsa. Ace+ti au s"rit pe Fanunu +i i-au injectat o su,stan" parali&ant". 4%r&iu !n acea noapte# sosi o am,ulan"# iar Fanunu fu scos din cl"dire pe o tar a. Aparent !n rijorai# a enii Batsa spuser" vecinilor c" o rud" se !m,oln"vise. '$erAl se urc" !n am,ulana care plec" imediat. Am,ulana ie+i din 1oma +i se !ndrept" spre coast". Intr-un punct presta,ilit a+tepta o ,arc" cu motor !n care I-au transferat pe Fanunu. !n lar # am,arcaiunea se opri !n dreptul unui vas ancorat. Fanunu fu urcat la ,ord. *eni Reevi si '$erAl au c"l"torit cu el. 4rei &ile mai t%r&iu# la mie&ul nopii# vaporul ajunse !n portul :aifa. Mordec$ai avea s" dea cur%nd oc$ii cu intero atorii pricepui ai lui @a$um Admoni. Era preludiul unui proces rapid +i al unei sentine pe via"# la i&olare. '$erAl *en-4ov disp"ru !n lumea ei secret". 4imp de 55 ani# Mordec$ai Fanunu fu inut la i&olare !ntr-o celul" !n care Israelul inteniona s"-l

p"stre&e pe veci. 'ondiiile erau jalniceC m%ncare proast" si o or" de exerciii pe &i# iar restul timpului si-l petrecea !n ru "ciune sau citind. 'ed%nd !n cele din urm" presiunilor internaionale# uvernul israelian fu de acord !n martie 5<<># ca Fanunu s" poat" ,eneficia de condiii mai puin stricte. 4otu+i# acesta a r"mas un deinut care st%rnea interesul celor de la AmnestA Inter national# iar -unda! (imes reaminte+te cititorilor s"i de ca&ul s"u. Fanunu nu a primit nici un ,an pentru +tirea de sen&aie furni&at" &iarului# !n 5<<> acesta fu !n sf%r+it scos de la i&olare !ns"# !n ciuda numeroaselor apeluri din partea avocailor s"i# nu prea sunt +anse de a fi eli,erat. Rece ani mai t%r&iu# acum si mai r"su"# cu p"rul nearanjat care !i &,ura !n ,ri&a din 0lorida# '$erAl era din nou !n Orlando# aparent !n vacan" la Galt DisneA Gorld# cu cele dou" fiice ale sale. !ntre,at" !n aprilie 5<<H de c"tre -unda! (imes# aceasta nu a ne at rolul pe care D-a avut !n r"pire. Sin ura temere era c" pu,licitatea ar putea .d"una po&iiei/ sale !n Statele ?nite. Ari *en-Menas$e sf%r+i mai puin ,ine. A v"&ut muli oameni ,uni venind si plec%nd# victime ale manipul"rilor constante din interiorul serviciilor secrete israeliene. !ns" n-a cre&ut niciodat" c" !i va veni si lui r%ndul. In 5<>< fu arestat la @eN ;orB +i acu&at de conspiraie !n tentativa 9e a vinde avioane '523 Iranului. !n timpul primei !nf"i+"ri# uvernul isrelian declar" c" .nu au&ise/ de *en-Menas$e. Acesta aduse un dosar cu referine de la superiorii s"i din serviciile secrete israeliene. )uvernul israelian declar" c" ace+tia erau str"ini. *en-Menas$e dovedi c" nu erau. )uvernul israelian spuse apoi c" *en-Menas$e era un .translator de m%na a doua/ an ajat al serviciilor secrete. *en-Menas$e spuse c" v%n&area aeronavei fusese autori&at" de uvernul S.?.A. si cel al Israelului. A vor,it despre .valoarea de sute de milioane de dolari a autori&"rii afacerilor cu arme c"tre Iran/. 'ei de la 4el Aviv au fost uimii !nc" o dat". 1afi Eitan si David (imc$e au fost intero ai pentru a se afla c%t de multe informaii deinea Menas$e si c%t de importante erau acestea. 1"spunsurile nu au fost deloc lini+titoare. 1afi Eitan spuse c" *en-Menas$e era !n m"sur" s" arunce !n aer reeaua S.?.A.]Israel de trafic a armelor pentru Iran# a c"rei tentacule se !ntinseser" peste totC p%n" !n America 'entral" +i de Sud# !n Eondra# Australia# Africa si !n inima Europei. !n a+teptarea procesului# *en-Menas$e a fost vi&itat la 'entrul de 'orecie din @eN ;orB de avocaii uvernului israelian. Ace+tia i-au propus un t%r C s" plede&e vinovat !n sc$im,ul unei sume su,staniale de ,ani care avea s"-i asi ure o via" !ndestulat" o dat" ce ie+ea din !nc$isoare. *en-Menas$e s-a $ot"r%t s" spun" adev"rul. Si !ncepu s" povesteasc" totul p%n" c%nd ,rusc# !n noiem,rie 5<<3# un juriu federal l-a ac$itat de toate acu&aiile. '%iva dintre fo+tii s"i cole i din cadrul serviciilor secrete erau de p"rere c" *en-Menas$e a avut noroc s" scapeL spuneau c" !n !ncerc"rile sale de a-+i c"p"ta li,ertatea atacase pe oricine i-o punea !n pericol. (imc$e vor,i !n numele multora c%nd a spus mai t%r&iu c" .tot ce vroiam era s" dispar" din faa noastr". Era pornit s" ne distru "# s"-si distru " ara +i propria si uran". Omul era# +i !nc" mai este# un pericol/. !ns" Israelul nu pusese la socoteal" r"&,unarea lui *en-Menas$e. Acesta a scris o carte# <oloasele 'zboiului# care spera s" ai," acela+i efect pe care l-a avut GoodNard +i *ernstein asupra afacerii Gater ate care a dus la demisia pre+edintelui @ixon. Intenia lui *en-Menas$e era clar"C .S" !ndrept re+elile anilor M>3 +i s" ajut la !ndep"rtarea de la putere a celor vinovai/. Ea 4el Aviv au avut loc +edine ur ente. S-a vor,it despre cump"rarea manuscrisului si distru erea acestuia. S-a amintit c" *en-Menas$e refu&ase deja o sum" important" de ,ani - care se p"rea c" ajun ea la un milion de dolari - pentru a-i !nc$ide uraL era puin pro,a,il s"-+i fi sc$im,at p"rerea. Deci&ia a

fost ca fiecare saAan implicat !n @eN ;orB !n vreo editur"# s" fac" tot posi,ilul s" !mpiedice pu,licarea c"rii. Succesul pe care l-a avut e discuta,ilL manuscrisul a fost trimis mai multor edituri de prim" m%n" !nainte de a fi pu,licat de S$eridan SSuare 8ress# o editur" mic" din @eN ;orB. *en-Menas$e avea s"-si descrie cartea dreptC 8ovestea unui uvern v"&ut" de un intri ant# !n care o m%n" de oameni ai c%torva servicii secrete au $ot"r%t politica uvernelor lor# au !ntreprins nenum"rate operaiuni f"r" +tirea pu,licului# au a,u&at de !ncrederea politic" si pu,lic"# au minit# au manipulat media si au de&am" it pu,licul. @u !n cele din urm"# se vrea a fi o poveste de r"&,oi - un r"&,oi condus nu de enerali# ci de oameni a+e&ai conforta,il !n ,irourile dotate cu aer condiionat# persoane indiferente la suferina uman". Muli au v"&ut cartea ca pe un act revolt"tor de compensaie al autoruluiL alii au v"&ut-o ca pe o variant" exa erat" a ceea ce se !nt%mplase# av%ndu-l pe Ari *en-Menas$e !n centru. Ea Eondra# a+a cum mai f"cuse +i !n alte r%nduri# 1o,ert MaxNell se ascundea !n spatele le ii# amenin%nd cu judecata pe cine ar fi !ndr"&nit s" reia informai i le f"cute de *en-Menas$e la adresa lui. @ici un editor en le& nu era ata s"-l !nfrunte pe ma nat# nici un &iar nu era ata s"-si foloseasc" ta lentul de investi ator +i s" dovedeasc" afirmaiile lui *en-Menas$e. 'a si *en-Menas$e# 1o,ert MaxNell cre&use c%ndva si era !nc" convins c" este invinci,il# dintr-un sin ur motiv. Devenise $o pentru Mossad. 'u c%t fura mai mult cu at%t credea c" este indispensa,il pentru serviciu. Eui MaxNell !i pl"cea s" spun" de fiecare dat" c%nd venea !n Israel# a+a cum o f"cuse +i *en-Menas$e# c" si el +tie unde sunt !n ropate cadavrele. Era o afirmaie care nu avea s" treac" neremarcat" de Mossad. CAPITOLUL !"

O le "tur" periculoas" 1o,ert MaxNell care concediase c%ndva un reporter pentru furt# atenta pe ascuns la fondurile de pensii ale an ajailor s"i pentru a sponsori&a Mossad-ul. Sumele mari sustrase dovedeau !ns"+i cru&imea +i dorina cresc%nd" a Mossad-ului de a risca. MaxNell retr"sese personal ,anii printr-o serie de manevre financiare care# ani mai t%r&iu aveau s"-i uimeasc" pe a enii fiscali prin duplicitatea de care d"duse dovad". MaxNell d"duse escroc$eriei o nou" dimensiune# transfer%nd c%teva sute de mii de dolari o dat"# !ntr-un cont special deinut de Mossad la ,anca Israelului din 4el Aviv. ?neori fondurile erau sp"late printr-un cont pe care am,asada Israelului la Eondra !l avea la ,anca *arclaAs. 8rintre ,"ncile pe care MaxNell le folosea f"r" ca acestea s" ,"nuiasc" ceva se num"ra si 'redit Suisse din )eneva# ,anc" unde *en-Menas$e a transferat =-3 de milioane de dolari din profitul O1A# cu ajutorul lui MaxNell. ?neori# fondurile de pensii furate f"ceau !nconjurul lumii# ajun %nd la '$emical *anB din @eN ;orB# 0irst @ational *anB din Australia# +i ,"nci din :on (on +i 4oBAo. @umai 1o,ert MaxNell +tia !n orice moment exact unde se aflau ,anii# +i c" ace+tia erau furai. 'e a !nr"ut"it situaia a fost c" acesta cerea destul de des &iarelor sale s" atace ca&urile de delapidare. Fictor OstrovsBA# un evreu de ori ine canadian" care fusese a ent Mossad !ntre 5<>= si 5<>Q# a fost primul care a descoperit ce se !nt%mpl"C .Mossad-ul !+i finana multe operaiuni din Europa cu ,anii furai din fondul de pensii al &iarelor lui MaxNell. Israelienii au pus m%na pe ,ani aproape imediat ce MaxNell cump"r" Mirror @eNspaper )roup cu ,ani !mprumutai de la Mossad si sf"tuit de experi !n domeniu. Sinistru era c" oricine lucra !n or ani&aia sa de +tiri si c"l"torea !n Orientul Mijlociu# era automat suspectat c" lucrea&" pentru Israel ceea ce-l putea costa viaa/ 5. !n vi&itele sale !n Israel# MaxNell era tratat ca un +ef de statL era invitat de onoare nelipsit de la

seratele uvernamentale +i era de fiecare dat" ca&at la cele mai ,une $oteluri# !ns" Mossad-ul avusese rij" +i-+i luase m"suri !n ca& c" .sponsorul/ ar fi devenit & %rcit. Afl%nd c" MaxNell avea un apetit sexual considera,il +i c" din cau&a m"rimii# era adeptul sexului oral# Mossad-ul aranja ca !n timpul vi&itelor ma natului !n Israel# acesta s" fie servit de unul dintre ,ordelurile pe care serviciul le p"stra pentru ca&urile de +antaj. 'ur%nd# Mossad-ul adun" o r"mad" de casete video care !l surprindeau pe MaxNell !n situaii compromi"toare. Apartamentul !n care locuise fusese dotat cu o camer" video ascuns". Afirmaiile lui OstrovsBA ie+ir" la iveal" !n dou" c"ri care !nc" mai iritau !ntrea a comunitate a serviciilor secrete israeliene. rin minciun +i 'eversul frniciei au de&v"luit secretele perioadei !n care acesta a fost !n r%ndurile Mossad-ului. !n ele a descris metodele operaionale# a numit numero+i ofieri activi +i poate i-a compromis pe unii dintre ace+tia !ntr-o expunere clasic" semnat" de un deni rator care credea c" fusese concediat pe nedrept din Mossad. !n mod ironic# uvernul israelian a i norat sfatul lui MaxNell de a nu spune nimic despre afirmaiile lui OstrovsBA. !n timpul unei !nt%lniri la 4el Aviv cu primul ministru ;it&$aB S$amir# ma natul aminti ce s-a !nt%mplat c%nd uvernul 4$atc$er a !ncercat s" !mpiedice pu,licarea c"rii unui fost ofier MI-# 8eter Gri $t. -p!catc"er coninea detalii st%njenitoare despre serviciul secret ,ritanic. 8ersist%nd !n !ncercarea de a opri pu,licarea c"rii# uvernul ,ritanic a fost !n cele din urm" dat !n judecat" !n Australia# loc de ,a+tin" al editorului lui Gri $t. -p!catc"er a devenit ,est-seller iar Marea *ritanie s-a f"cut de r%s. De aceea+i soart" avu parte si uvernul israelian. !mpins de vec$ii +i actualii mem,ri Mossad - Meir Amit +i Isser :arel au fost cei mai !nver+unai !n !ncercarea lor de a face ceva !mpotriva lui OstrovsBA -S$amir ordon" procurorului eneral s" acione&e pe calea justiiei si s" !mpiedice de,utul scriitoricesc al fostului a ent Batsa. De asemenea# ca&ul alimenta anti-americanismuD virulent al lui S$amir care i se tr " ea din ferma convin ere c" Statele ?nite !+i aveau partea de vin" pentru :olocaust. Se &vonea c" acesta era de p"rere c" pre+edintele 1oosevelt ar fi tre,uit s" fac" o .!nele ere/ -unul dintre cuvintele preferate ale lui S$amir - cu :itler pentru !nlocuirea Marii *ritanii# pe atunci fora dominant" !n Orientul Mijlociu# cu cel de al lll-lea 1eic$. Ea r%ndul s"u :itler i-ar fi l"sat pe evrei s" mear " !n 8alestina# iar :olocaustul nu s-ar fi produs niciodat". Oric%t de f"r" de noim" p"rea ideea# aceasta aproape c" a transformat sentimentele lui S$amir fa" de Statele ?nite !n ur". El autori&ase personal# .ca semn de ,un"-voin"/ (o alt" expresie preferat" de-a lui S$amir)# trimiterea la ru+i a celor cinci sute de pa ini de documente furate de 9onat$an 8ollard. S$amir credea c" astfel relaiile Israelului cu Moscova se vor !m,un"t"i. Documentele cuprindeau informaii recente deinute de americani despre ap"rarea aerian" a ru+ilor# precum si raportul anual al 'IA despre !ntrea a capacitate a ru+ilor de a porni r"&,oi# !ntr-un dosar se "seau foto rafii f"cute prin satelit# steno rame ale convor,irilor interceptate# informaii o,inute prin radar +i rapoarte ale a enilor 'IA !n ?niunea Sovietic". '%nd @a$um Admoni !i spuse lui S$amir c" informaiile vor !nlesni cu si uran" serviciile de spionaj ruse+ti s" descopere cine !i spionea&"# se pare c" acesta ar fi ridicat din umeri. '%nd s-au !nt%lnit s" vad" ce era de f"cut cu OstrovsBA# S$amir !i spuse lui 1o,ert MaxNell ce le spuse si altoraC ar face orice s" reduc" influena americanilor !n lume# +i era convins c" cei de la Gas$in ton !l !ncurajaser" pe OstrovsBA s"-+i pu,lice cartea# !n semn de r"&,unare. S$amir !i ceru lui MaxNell s"-+i mo,ili&e&e puternicele sale resurse din media pentru a distru e credi,ilitatea lui OstrovsBA. MaxNell a su,liniat c" !nainte s"-l an aje&e# Mossad-ul i-a verificat cu si uran" trecutul. 'u toate acestea# OstrovsBA deveni o,iectul unei campanii def"im"toare !n presa scris" a lui MaxNell# inclusiv !n &iarul de scandal Maarivde la 4el Aviv# care fusese de asemenea cump"rat de MaxNell. A fost catalo at drept fante&ist# mincinos +i# spre deose,ire de MaxNell# du+man al Israelului.

Dup" ce citir" cu atenie c"rile lui OstrovsBA# mem,rii cu funcii importante !n serviciile secrete israeliene +tiau care dintre informaii erau adev"rate. 4ri,unalul de la 4el Aviv a refu&at s" accepte motivul invocat de uvernul israelian# cum c" securitatea naional" a Israelului era pus" !n pericol de afirmaiile lui OstrovsBA. 'artea a devenit un ,est-seller. De+i a fost primul care a de&v"luit pu,lic le "tura lui 1o,ert MaxNell cu Mossad-ul# OstrovsBA nu relatase nici pe departe toat" povestea. 'a multe altele# aceasta !+i avea r"d"cinile !n activit"ile vec$iului si apreciatului prieten al lui S$amir# 1afi Eitan. 'ei doi se +tiau de prin 5<-3# c%nd am,ii activau !n Mossad# si erau animai de aceea+i dorin" de lupt" pentru a o,ine Israelului un loc !n lume. 4rei&eci de ani mai t%r&iu# !n 5<>Q# S$amir fu acela care I-a susinut pe 1afi Eitan c%nd acesta !nfrunta criticile dure adresate la finalul afacerii 8ollard# c%nd fu catalo at drept lider .al unui rup de ofieri de securitate tr"d"tori# care acionau f"r" autori&aie/. Minciuna era o !ncercare disperat" a uvernului israelian de a se distana de un episod de pe urma c"ruia propriile servicii secrete# precum +i cele ale ?niunii Sovietice si Africii de Sud ,eneficiaser" enorm. Datorit" evreilor# am,ele "ri primiser" informaii preioase despre activit"ile de spionaj ale Statelor ?nite. 4otu+i# o dat" cu aflarea rolului s"u !n scandalul Arme-pentru-lran# activitatea profesional" a lui 1afi Eitan a fost rav afectat". De+i r"nit si furios c" proprii cole i !l transformaser" !n ap isp"+itor# vec$iul spion nu de&v"lui nimic pu,licL c%t despre prietenii s"i de !ncredere care st"tuser" c%ndva la el !n sufra erie si !l ascultaser" povestind despre capturarea lui Adolf Eic$mann# avea pentru ace+tia o nou" povesteC despre faptul c" Israelul era acum pe cont propriu. Din ce !n ce mai puin" lume suna la u+a lui 1afi Eitan de pe Strada S$aA sau venea s"-i admire ultimele creaii f"cute din de+euri metalice. 8etrecea ore !n +ir sin ur !n faa cuptorului# m%nuind aparatul de sudur"# nemai %ndindu-se la cum fusese tratat# ci f"c%ndu-+i planuri cum s" .reintre !n joc/# dar +i cum s" c%+ti e ceva .,ani adev"rai/. Deci&ia de a-+i servi !n continuare ara !n ciuda de&onoarei care se a,"tuse asupra lui# coninea o do&" de simplitateC .8atriotismul nu mai este un cuv%nt Ta mod". Eu sunt un patriot. 'red !n ara mea. Indiferent dac"-i ,ine sau nu# am s" !nfrunt pe oricine o amenin" pe ea sau pe cet"enii s"i/. Astfel lu" fiin" un plan pe care !ncepuse s"-l conceap" !nc" de c%nd era implicat !n afacerea Iran ate. 'a multe alte planuri ale lui 1afi Eitan acesta !i solicita deose,itul talent de a exploata ideea ori inal" a altcuiva. ?rma s" fie un plan datorit" c"ruia avea s" fie recunoscut nu numai pentru capturarea lui Adolf Eic$mann# dar si ca asociatul apropiat al lui 1o,ert MaxNell. !n 5<QH# expertul !n comunicaii# Gilliam :amilton# se !ntorcea !n Statele ?nite din Fietnam# unde pusese la punct o reea de posturi electronice de ascultare pentru a monitori&a Fietcon ul# !n timp ce armata sa !nainta !n jun l". Eui :amilton i se oferi un post la A enia @aional" de Securitate (@SA). 8rima sarcin" fu crearea unui dicionar vietname&-en le& computeri&at# care se dovedi a fi o unealt" extrem de folositoare pentru traducerea mesajelor vietcon si intero area pri&onierilor. Era o vreme !n care revoluia comunicaiilor electronice - te$nolo ia prin satelit si microcircuitele - sc$im,a modul !n care erau adunate informaiileC codarea si redarea vi&ual" mai rapide si mai de calitate erau transmise din ce !n ce mai rapid prin Internet. 'ompu terele au devenit mai mici si mai performanteL sen&orii din ce !n ce mai sofisticai puteau distin e sute de conversaiiL anali&a spectrului foto rafic ale ea din milioane de puncte numai pe cele care pre&entau interesL microcip-urile au f"cut posi,il" ascultarea unei +oapte de la sute de metri distan"L datorit" lentilelor cu infrarosu puteai vedea noaptea. 1esursele acestei noi societ"i au contri,uit la cre+terea operativit"ii spionajului# adunarea si corelarea

informaiilor la o scar" care dep"+ea ima inaia oferea o unealt" puternic" !n c"utarea unui tipar +i al unui modus operandi !n aciunile teroriste. S-a !nceput lucrul la un sistem pe calculator. Sistem de Eliminare prin 'ompararea Anali&elor 0aciale (0A'ES) care avea s" revoluione&e sistemul de identificare a unei persoane din po&e. *a&at pe =< de caracteristici# fiecare clasificat" pe o scar" de la 5 la =# 0A'ES putea r"spunde la 5- milioane de !ntre,"ri cu da sau nu# ntr-o secund. 'omputere le ate !n reea efectuau c"ut"ri simultane care duceau la un num"r impresionant de deci&iiC =3 de milioane de deci&ii ,inare pe secund". 'omputerele !ncepur" s" devin" mai mici dar s" ai," o memorie care ec$ivala cu o carte de -33 de pa ini. :amilton care !nc" mai lucra la @SA mi&" pe aceast" pia" permanent !nfloritoareL avea s" invente&e un soft care s" interfere&e cu ,a&ele de date ale altor computere. Aplicarea acestuia !n lumea spionajului !nsemna c" proprietarul pro ramului putea s" pun" restricii asupra majorit"ii altor sisteme f"r" ca utili&atorul s"-si dea seama. 8atriot fiind# :amilton se %ndi c" primul client al sistemului s"u tre,uie s" fie S.?.A. A+a cum @ASA a dat naiunii un avans incontesta,il !n te$nolo ia spaial"# la fel si Gilliam :amilton era convins c" va face acela+i lucru pentru serviciile secrete ale Statelor ?nite. Inventatorul lucra 5Q ore pe &i# +apte &ile din +apte. 'iudat +i retras# era cercet"torul idealL @SA era plin" de asemenea oameni. 4rei ani mai t%r&iu# :amilton era pe cale s" cree&e supremul aparat de suprave $ere - un pro ram capa,il s" !nre istre&e mi+c"rile unui num"r nelimitat de persoane din orice col al lumi. Ameninarea adresat" de 1ea an terori+tilor# .8oi s" fu i dar nu s" te ascun&i/# era pe cale de a se materiali&a. :amilton demisiona de la @SA +i !+i cump"r" mica companie cu numele de InslaN. Scopul declarat al companiei era acela de a supra-verifica aciunile judec"tore+ti si s" descopere dac" existau le "turi !ntre p"ri# martori +i familiile acestora# c$iar si avocai - oricine era implicat sau avea s" fie implicat !n proces. :amilton numi pro ramul 8romis. 8%n" !n 5<>5# !l de&volt" !n a+a m"sur" !nc%t putu o,ine copAri $t-ul pentru soft +i transform" astfel InslaN !ntr-o companie mic" +i profita,il". Fiitorul promitea. @SA l-a acu&at c" folosise dot"rile de cercetare ale a eniei pentru a-si crea pro ramul. :amilton a ne at ve$ement afirmaia# dar s-a an ajat s" !mprumute pro ramul 8romis Departamentului de justiie cu o sin ur" condiieC de fiecare dat" c%nd era folosit# InslaN tre,uia s" primeasc" o anumit" sum" de ,ani. 8ropunerea era c%t se poate de cinstit"L 9ustiia# ca orice alt departament uvernamental# avea sute de cola,oratori care !i aduceau servicii. 0"r" +tirea lui :amilton# Departamentul de 9ustiie a trimis o copie a pro ramului la @SA pentru evaluare/. ]] Motivul exact pentru care aciona astfel nu s-a aflat. :amilton dovedise deja departamentului ce putea face pro ramul s"uC s" suprave $e&e electronic viaa oamenilor# a+a cum nu se mai f"cuse p%n" atunci. 8entru Departamentul 9ustiiei si m%na sa dreapt"# 0*I-ul# 8romis era o unealt" puternic" !n lupta !mpotriva sp"l"rilor de ,ani mafiote si a altor activit"i criminale. De asemenea# tot peste noapte# putea revoluiona lupta DEA !mpotriva traficanilor de dro uri colum,ieni. 8entru 'IA# 8romis putea deveni o arm" la fel de eficient" ca un satelit spion. 8osi,ilit"ile p"reau infinite. !ntre timp# unul dintre personajele o,i+nuite ale lumii afacerilor necinstite au&ise de 8romis. Earl *rian fusese secretar de stat pentru s"n"tate !n 'alifornia pe vremea c%nd 1ea an era uvernator# !n special pentru c" *rian +tia farsi# 1ea an !l !ncurajase s" !ntocmeasc" un plan Medicare pentru uvernul iranian. Era una din acele idei nereali&a,ile care !i pl"ceau at%t de mult pre+edintelui americanC o versiunea a planului Medicare ar fi ar"tat Iranului partea po&itiv" a Americii +i !n acela+i timp ar fi !m,un"t"it ima inea Statelor ?nite !n &on". !ntr-o propo&iie memora,il"# uvernatorul !i spuse lui *rianC .Dac" dMedicare\ mer e !n 'alifornia# atunci poate funciona oriunde/. !n timpul vi&itelor sale !n 4e$eran# *rian intr" !n vi&orul lui 1afi Eitan care era unul dintre cei care m%nuiau sc$im,ul de arme-pentru-pri&onieri. Acesta !l invit" pe *rian !n Israel. 'ei doi

s-au !mprietenit imediat. *rian era captivat de povestirile a&dei despre r"pirea lui Adolf Eic$mannL 1afi Eitan era la fel de fascinat de stilul de via" californian. 1afi Eitan !+i d"du !n cur%nd seama c" nu avea cum s"-si l"r easc" sfera de influen" !n Iran +i era de p"rere c" ideea lui 1ea an cu aplicarea pro ramului Medicare !n Iran era .cea mai tr"snit" c$estie pe care o au&isem !n ultima vreme/ . De-a lun ul anilor# cei doi au p"strat le "turaL 1afi Eitan i-a trimis lui *rian c$iar si o vedere din Apollo# 8ennsAlvania# unde verifica u&ina @umec. Mesajul suna astfelC .E ,ine s" fii aici/. *rian !l inu la curent cu pro ramul 8romis. !n 5<<3# *rian sosi la 4el Aviv. Era extenuat de at%ta drumL paloarea din o,raji i se tr" ea de la nervii pe care +i-i f"cuse c%nd afl" c" Departamentul de 9ustiie folosea o versiune a pro ramului 8romis ca s" depiste&e sp"l"rile de ,ani si alte activit"i criminale.Instinctele lui 1afi Eitan !i spuneau c" vec$iul s"u prieten nici c" putea sosi !ntr-un moment mai ,un. ?n nou conflict i&,ucnise !ntre Mossad si ali mem,ri ai serviciilor secrete israeliene. Motivul era o nou" revolt" ar",easc"# Intifada. 8romis se putea dovedi o arm" eficace !n conta,ili&area aciunilor sale.1evoluia se !ntinse cu o repe&iciune uluitoare# uimind pe evrei si f"c%ndu-i s" fiar," pe palestinienii de pe malul vestic +i pe cei din 0%+ia 'a&a. 'u c%t armata israelian" aresta# !mpu+ca# ,"tea +i alun a oamenii din casele lor# cu at%t Intifada se r"sp%ndea mai mult. @im"nui nu-i venea s" cread" c%nd un t%n"r ara, trecu cu un planor pe deasupra raniei extrem de ,ine p"&ite a Israelului cu Ei,anul# ateri&%nd !n tufi+urile din apropierea or"+elului (irAat S$mona. In c%teva minute# t%n"rul omor! +ase soldai israelieni !narmai p%n" !n dini si r"ni !nc" ali +apte# p%n" s" fie la r%ndul s"u !mpu+cat.Incidentul fu considerat de palestinieni ca o i&,%nd"L !n cadrul serviciilor secrete israeliene# acesta era un motiv !n plus ca s"-si scoat" oc$ii unii altora. S$in *et d"dea vina pe AmanL am,ii !nvinuiau Mossad-ul pentru c" nu averti&ase Ei,anul# !ns" lucrurile nu s-au oprit aici. Sase terori+ti periculo+i evadar" dintr-o !nc$isoare de maxim" securitate din )a&a. Mossad-ul d"du vina pe S$in *et. A enia spuse c" planul de evadare fusese pus la punct !n afara raniei - ceea ce f"cea ca Mossad-ul s" cad" vinovat.Aproape !n fiecare &i# soldai si civili evrei erau !mpu+cai pe str"&ile din Ierusalim# 4el Aviv +i :aifa. Disperat s"-+i redo,%ndeasc" autoritatea# ministrul ap"r"rii# ;it&$aB 1a,in# anun" implementarea unei politici de .for"# vi oare si violen"/# !ns" aceasta nu avu cine +tie ce efect.!n rijorat" de conflictul din ce !n ce mai !nver+unat dintre servicii# comunitatea spionajului israelian c"&u de acord asupra unui consens politic pentru a face fa" masivei re&istene ara,e# de o anver ur" nemaiv"&ut" de la 1"&,oiul de Independen". 8ic"tura care umplu pa$arul au fost criticele americanilor cu privire la metodele ,rutale adoptate de soldaii israelieni. 8entru prima dat"# posturile de televi&iune americane# de o,icei de partea Israelului# !ncepur" s" difu&e&e ima ini care# clin cau&a violenei sem"nau cu ce se !nt%mplase !n 8iaa 4iananmen clin *eijin . Doi soldai israelieni fur" surprin+i &dro,ind f"r" mil" ,raul unui t%n"r palestinian cu o piatr"L o patrul" ID0 era filmat" !n timp ce ,"tea o palestinianc" !ns"rcinat"L la :e,ron copiii erau ,"tui# pentru c" aruncaser" cu pietre# cu paturile pu+tilor. !n cele din urm" Intifada form" 'onducerea @aional" ?nit" a 1evoluionarilor. 0iecare comunitate ara," primi instruciuni despre cum s" !nscene&e reve# s" !nc$id" ma a&inele# s" ,oicote&e marfa evreiasc" +i s" nu recunoasc" administraia civil". Era o reminiscen" a re&istenei din ultimele &ile de ocupaie erman" !n 0rana celui de-al doilea r"&,oi mondial. Fr%nd cu orice c$ip s" readuc" Mossad-ul !n fruntea serviciilor secrete israeliene# @a$um Admoni trecu la aciune. 8e 5= fe,ruarie 5<>># o ec$ip" Bidon a fost trimis" !n portul Eimassol din 'ipru. Acolo amplasar" o ,om," puternic" su, un FolBsNa en )olf. Ma+ina aparinea unuia dintre liderii Intifada# Mu$ammad 4amimi. !mpreun" cu acesta erau si doi ofieri OE8. Se !nt%lniser" cu oficiali li,ane&i care le d"duser" un milion de dolari ca s" continue sponsori&area or ani&aiei Intifada. 4oi cei trei ,"r,ai muriser" !ntr-o explo&ie de proporii care & udui !ntre ul port. A doua &i# Mossad-ul lovi din nou - plas%nd o ,om," !n calea vasului -oi "a!ne# o nav" de c"l"tori pe care OE8 tocmai o ac$i&iionase pentru un exerciiu de relaii pu,lice. 'u &iari+ti din

!ntrea a lume la ,ord# nava ar fi mers la :aifa ca o amintire dureroas" a .dreptului de a se !ntoarce/ al palestinienilor !n ara lor de ,a+tin" +i a unei amintiri +i mai dureroase a ,"rcilor evreie+ti# descrise !n 6=od# care# cu =3 de ani mai devreme# !nfruntaser" marina ,ritanic" pentru a-i aduce pe supravieuitorii :olocaustului !n Israel# si ei av%nd .dreptul de a se !ntoarce/. -oi "a!ne fu distrus". Operaiunile nu au redus cu nimic !nc"p"%narea ara,ilor# !n orice clip"# $erilele se dovedeau capa,ile s"-i p"c"leasc" pe israelieni# care nu r"spundeau dec%t cu din ce !n ce mai mult" violen"# !ntrea a lume v"&u cum Israelul nu numai c" reu+i s" opreasc" Intifada# dar pierdu +i r"&,oiul de propa and". 'omentatorii politici spuser" c" asistau la conflictul !n variant" modern" dintre David +i 'oliat# cu ID0-ul !n rolul uria+ului filistin. ;asser Arafat se folosi de Intifad" pentru a relua controlul asupra poporului s"u vitre it. 8este tot !n lume# ap"rea furios la televi&or sau la radio# +i susinea c" ceea ce se !nt%mpla era re&ultatul planului evreilor de a fura p"m%ntul ar",esc. Arafat plec" !n (uNeit unde ceru ajutorul :amas-ului# rupare terorist" susinut" de Iran. A doua &i era !n Ei,an# la o !nt%lnire cu liderii 9i$ad-ului islamic. Arafat !nf"ptuia ceea ce cu puin timp !n urm" ar fi p"rut imposi,il - unirea ara,ilor indiferent de naionalitate# pentru o cau&" comun". 4oi ace+tia !l numeau .Domnul 8alestina/ sau .8re+edintele/. Mossad-ul era !n continuare uimit de strate iile aplicate de Arafat !n drumurile sale de la o capital" ara," la alta. Serviciul +tia foarte puin sau c$iar nimic despre unde avea s" se duc" sau pe cine urma s" atra " de partea sa. 1afi Eitan !i povesti acestea si multe altele a&dei sale# Earl *rian. !n sc$im,# *rian !i descrise cum funcionea&" 8romis. Dup" p"rerea sa# mai era de lucru pentru a face pro ramul s" lucre&e la capacitate maxim". 1afi Eitan reali&" c" 8romis ar fi putut astfel s" ai," impact asupra Intifadei. 8entru !nceput# sistemul putea p"trunde !n computerele celor 5H ofieri OE8 r"sp%ndii !n lume# afl%nd astfel unde se duce Arafat +i ce pune la cale. 1afi Eitan am%n" astfel adunarea de resturi metalice pentru sculpturile sale +i se concentra asupra a ceea ce 8romis putea oferi. De exemplu# nu ar fi fost nevoie s" conte&i numai pe capacitatea uman" pentru a !nele e cum funcionea&" mintea unui terorist. 'u 8romis se putea +ti exact unde +i c%nd avea s" loveasc". 8romis putea !nre istra fiecare mi+care a teroristului. Dac" ar fi pus m%na pe un asemenea dispo&itiv# ar fi devenit cu si uran" una din fi urile de referin" ale serviciilor secrete israeliene. !ns" r"nile provocate de cole i nu se vindecaser" !nc". !l d"duser" afar"# iar acum nu-i pl"teau dec%t o pensie am"r%t"# !nainta !n v%rst"L o,li aia sa major" era fam i l ia pe care o ne lijase mult timp din cau&a serviciului. 'u 8romis ar fi putut s" repare totulL folosit cum tre,uie# pro ramul l-ar fi f"cut ,o at. 4otu+i# oric%t de inteli ent era# 1afi Eita nu era un eniu al informaticiiL ajunsese doar la performana de a da drumul la modem# !ns" datorit" anilor petrecui la EA(AM# avea acum acces la toi experii de care avea nevoie. '%nd Earl *rian se !ntoarse !n Statele ?nite# 1afi Eitan alc"tui o mic" ec$ip" de fo+ti pro ramatori EA(AM. Ace+tia desf"cur" discul promis iar apoi !i reasam,lar" componentele# ad"u %nd c%teva elemente !n plus. !n felul acesta nimeni nu mai putea pretinde posesia asupra produsului finit. 1afi Eitan se $ot"r! s" p"stre&e ori inalul pentru c" fusese .o ,un" idee de marBetin pentru a explica ce repre&int" produsul/. A eni care nu tre,uiau s" +tie dec%t s" apese pe ,utoane# puteau avea acces la informaii +i conclu&ii mult mai de !neles dec%t ar fi putut ei s" in" minte. 8ro ramul putea intra !n memoria unui laptop si putea ale e dintr-o infinitate de alternative pe cea mai potrivit". Aceasta ar fi eliminat necesitatea %ndirii deductive# pentru c" existau prea multe materii corecte dar irelevante de luat !n considerare# iar judecata uman" nu mai ajun ea. 8romis putea fi pro ramat s" elimine etapele de prisos ale anc$etei si s" stoc$e&e +i corele&e informaii !ntr-un num"r +i cu o vite&" mult superioar" omului. !ns" !nainte de a-l putea vinde# dup" cum spunea *en-Menas$e# 1afi Eitan tre,uia s"-i adau e un element. *en-Menas$e susinea c" a jucat un rol important !n introducerea unei .c$eie/# un cip !ncorporat# de care cump"r"torul s" nu +tie nimic# si care-i permitea lui 1afi Eitan s" +tie ce

informaii erau c"utate. *en-Menas$e +tia pe cineva care era !n stare s" cree&e o c"ei care s" nu poat" fi detectat" de cele mai performante scannere. *"r,atul !n cau&" avea o companie mic" de cercetare si de&voltare !n 'alifornia de @ord. El +i *en-Menas$e fuseser" cole i de scoal" +i# pentru -.333 de dolari# c"&u de acord s" cree&e mini-cip-ul. Era# dup" cum recunoscuse *en-Menas$e# un pre destul de mic. ?rm"torul pas era testarea sistemului. Iordania fu aleas" ca int"# nu numai pentru c" se !nvecina cu Israelul# dar +i pentru c" devenise un paradis pentru liderii or ani&aiei Intifada. Din desert ace+tia comandau mafia ar",easc" de pe Malul Festic +i )a&a s" lanse&e alte atacuri !n Israel. Dup" c%te o atrocitate# terori+tii OE8 treceau rania !n Iordania# de multe ori cu acordul tacit al armatei iordaniene. Astfel# cu mult timp !nainte de Intifad"# Iordania devenise un teren de !ncercare unde Mossad-ul !+i de&volta dispo&itivele electronice 8rin 5<H3# speciali+tii Mossad intrar" !n computerul pe care I*M !T v%nduse serviciului militar de spionaj al "rii. Informaia o,inut" a venit !n completarea celor furni&ate de un a ent Batsa su, acoperire pe care 1afi Eitan !l plasase !n palatul 1e elui :ussein. 8romis putea face mult mai multe. S"-l v%nd" direct Iordaniei era imposi,il pentru c" le "turile fire+ti de afaceri dintre cele dou" "ri nu aveau s" se sta,ileasc" dec%t dup" c%iva ani mai t%r&iu# !n sc$im,# compania lui Earl *rian f"cu t%r ul. '%nd experii companiei instalar" pro ramul !n cartierul eneral al armatei din Amman ace+tia descoperir" c" iordanienii aveau un sistem franu&esc de depistare a liderilor OE8. 0"r" ca nimeni s" ,"nuiasc" ceva# 8romis fu conectat la sistem. Ea 4el Aviv# 1afi Eitan o,inu !n cur%nd re&ultate# c%nd c]ie]fa!i ar"t" pe care dintre liderii OE8 !i urm"rea Iordania. ?rm"torul pas era s" pre "teasc" piaa de desfacere pentru 8romis. ;asser Arafat fu ales ca exemplu ideal. 8re+edintele OE8 era renumit prin preocuparea pentru securitateL acesta !+i sc$im,a !n permanen" planurile# nu dormea dou" nopi la r%nd !n acela+i pat# sc$im,a meniul !n ultimul moment. De fiecare dat" c%nd Arafat c"l"torea# detaliile deplas"rii erau !nre istrate !ntr-un computer special OE8. Ins" 8romis putea intra !n ,a&a lui de date si s" afle ce nume fals sau ce pa+aport folosea. 8romis putea o,ine facturile telefonice si numerele formate. Apoi le compara pe acestea cu celelalte apeluri f"cute de la aceste numere# !n felul acesta puteai afla cu cine vor,ea Arafat la telefon. !n timpul c"l"toriilor# pre+edintele informa autorit"ile locale de pre&ena sa# iar m"surile de securitate necesare erau luate. 8romis putea afla detaliile intr%nd !n computerele poliiei. Oriunde ar fi mers# Arafat nu se putea ascunde de 8romis. 1afi Eitan !+i d"du seama c" nici Earl *rian si nici compania sa nu aveau resursele necesare ca s" lanse&e 8romis pe piaa internaional". 8entru asta era nevoie de cineva cu contacte internaionale ro&ave# ener ie de,ordant" si talent de ne ustor. 1afi Eitan cuno+tea o sin ur" persoan" care !ntrunea toate calit"ile necesareC 1o,ert MaxNell. MaxNell nu se l"s" mult ru at si# !n felul s"u entu&iast c%nd era vor,a de o afacere de pe urma c"reia putea c%+ti a ceva# spuse c" avea o companie prin care putea vinde pro ramul. De em 'omputers Eimited !+i avea sediul la 4el Aviv +i mai ajutase Mossad-ul +i !n alte dai. MaxNell le permise a enilor Mossad care se d"deau drept an ajai De em# s" foloseasc" sediul companiei din America de Sud. Acum MaxNell v"&u o +ans" nu numai de a c%+ti a o sum" frumu+ic" din v%n&area pro ramului# dar +i o oca&ie de a se impune !n cadrul Mossad-ului si !n cele din urm"# !n Israel. !n timpul vi&itelor sale !n Israel# MaxNell !ncepu s" se comporte !n rijor"tor. Acesta !i spuse lui Admoni c" ar tre,ui s" an aje&e telepai care s" citeasc" %ndurile du+manilor Mossad-ului. !ncepu s" su ere&e inte care tre,uiau eliminate. Froia s" !nt%lneasc" a eni Bidoni +i s" le inspecte&e terenurile de antrenament. 4oate aceste propuneri au fost refu&ate cate oric !ns" politicos de directorul Mossad-ului. !ns" !n interiorul serviciului# an ajaii !ncepuser" deja s"-+i pun" !ntre,"ri despre MaxNell. Oare purtarea lui era doar cea a unui me aloman care se d"dea importantO Sau avea s" urme&e ceva mai ravO

8utea s" vin" &iua c%nd# !n ciuda a tot ce f"cuse pentru Israel# 1o,ert MaxNell s"-+i piard" minile de tot# si s" fac" pro,lemeO ?n lucru era certC MaxNell era un excelent v%n&"tor pentru 8romis -sau# !n ce privea Mossad-ul# pentru eficiena sistemului. Serviciul a fost primul care a o,inut pro ramul# iar acesta se dovedi a fi o unealt" preioas" !n campania !mpotriva Intifadei. Muli dintre liderii rup"rii p"r"siser" Iordania pentru a se ascunde !n Europa# dup" ce c%iva dintre ace+tia fur" asasinai !n Iordania de a eni Bidon. ?n succes remarca,il s-a !nre istrat c%nd un comandant Intifada# care se mutase la 1oma# sun" !n *eirut la un num"r care fi ura deja !n ,a&a de date Mossad ca cel al unui cunoscut enist. 'el care sunase vroia s"-l !nt%lneasc" pe enist la Atena. Mossad-ul se folosi de 8romis pentru a verifica toate a eniile de voiaj din 1oma +i *eirut pentru a afla ce aranjamente f"cuser" cei doi. Ea *eirut se afl" !n plus c" enistul anunase firmele locale de servicii s" nu-i mai livre&e la domiciliu. O alt" investi aie cu ajutorul pro ramului !n computerele OE8 locale demonstra c" enistul !+i sc$im,ase cursa !n ultimul moment. Dar tot nu a sc"pat. A fost ucis de explo&ia unui automo,il capcan" !n drum spre Aeroportul *eirut. 'eva mai t%r&iu la 1oma# comandantul Intifada era c"lcat de ma+in". !ntre timp Mossad-ul afl" cu ajutorul lui 8romis informaiile clasificate ale unor servicii secrete# !n )uatemala a descoperit le "turi str%nse dintre forele locale de securitate si traficanii de dro uri# precum +i pieele de desfacere ale acestora !n Statele ?nite. Mossad-ul transmise informaiile la-DEA +i 0*I. !n Africa de Sud# un a ent Batsa al am,asadei israeliene depista cu ajutorul lui 8romis or ani&aia revoluionar" a "rii si le "turile acesteia cu rupuri din Orientul Mijlociu. Ea Gas$in ton# speciali+tii Mossad din cadrul am,asadei israeliene ascultar" cu ajutorul lui 8romis convor,irile uvernului american cu alte misiuni diplomatice. Ea fel se !nt%mpla la Eondra +i !n alte capitale europene. Sistemul continu" s" furni&e&e informaii preioase pentru Mossad. 8%n" !n 5<><# se !ncasar" peste -33 de milioane de dolari din v%n&area pro ramului 8romis !n Marea *ritanie# 'oreea de Sud si 'anada. 'ifra ar fi fost c$iar +i mai mare dac" 'IA nu si-ar fi v%ndut serviciilor secrete versiunea proprie# !n An lia# 8romis a fost folosit de MI-# !n Irlanda de @ord pentru prinderea terori+tilor +i monitori&area mi+c"rilor liderilor politici precum 'errA Adams. MaxNell reu+i s" v%nd" sistemul +i serviciului secret polone&# ?*. !n sc$im,# dup" cum spunea *en-Menas$e# polone&ii au dat voie Mossad-ului s" fure un MI'-6< rusesc. Operaiunea le-a amintit tuturor de furtul MI)-ului din IraB. ?n eneral polone& care conducea sediul ?* din )dansB# !n sc$im,ul a un milion de dolari pl"tii !ntr-un cont 'itA,anB la @eN ;orB# a aranjat ca aeronava s" fie !nre istrat" ca nefuncional"# dar avionul fusese recent primit de la fa,rica ruseasc". Aparatul de &,or a fost de&mem,rat# iar p"rile componente-am,alate !n containere pe care era scris .?tilaje a ricole/ - au fost expediate ia 4el Aviv. Aici avionul a fost reasam,lat si testat de aviaia israelian"# permi%ndu-le piloilor s"i s" foloseasc" MI)-6< !mpreun" cu Siria. Moscova nu descoperi furtul dec%t c%teva s"pt"m%ni mai t%r&iu# cu oca&ia unui inventar al navelor de &,or furni&ate "rilor semnatare ale 8actului de la Far+ovia. 1usii protestar" ve$ement !mpotriva Israelului -amenin%nd c$iar s" opreasc" exodul evreilor din ?niunea Sovietic". 8entru c" !ntre timp aviaia descoperise toate secretele MI)-ului# uvernul israelian !+i ceru scu&e pentru .excesul de &el interpretat re+it al ofierilor care nu lucrau oficial/# +i !napoie ur ent avionul. Ea acea dat"# eneralul ?* fu ise deja !n America unde !+i primi ,anii. 'ei de la Gas$in ton fur" de acord s"-i dea o nou" identitate iar !n sc$im,# ?SA0 putea inspecta !n voie MI)-ul. Ea puin timp dup" aceasta# MaxNell plec" la Moscova. Oficial se afla acolo pentru un interviu cu Mi$ail )or,aciov. !n realitate venise pentru a vinde ()*-ului pro ramul 8romis. 'u ajutorul c"eitei# Israelul puse rn%na pe secretele militare ale 1usiei# Mossad-ul devenind astfel unul dintre cele mai ,ine informate servicii secrete cu privire la inteniile ru+ilor. De la Moscova# MaxNell plac" la 4el Aviv. Aici fu primit ca de o,icei# ca un conduc"tor scutit de toate formalit"ile aeroportului# +i !nt%mpinat de un trimis al Ministerului Afacerilor Externe. MaxNell se purta cu acesta a+a cum f"cea cu toi an ajaii s"i# insist%nd s"-i care ,a ajele +i s" stea l%n " +ofer. '%nd !ntre," unde-i escorta de motociclisti +i i se r"spunse c" aceasta nu era disponi,il"# MaxNell !+i amenin" !nsoitorul c"-l sun" pe primul ministru ca s"-l concedie&e. Ea fiecare stop# MaxNell se r"stea la neputinciosul oficial# +i continua cu criticile +i nemulumirile p%n"

ajunse !n apartamentul de la $otel. Acolo !l a+tepta prostituata sa preferat". A trimis-o de acolo !n fu "L erau c$estiuni mai importante de re&olvat +i nu avea timp s"-si satisfac" nevoile sexuale. Ea Eondra# imperiul mediatic al lui MaxNell se confrunta cu mari pro,leme financiare. Dac" nu primeau ur ent fonduri su,staniale# risca s" !ncete&e activitatea# !ns"# dac" la Eondra "sise p%n" !n momentul respectiv mereu capital# acum lucrurile st"teau cu totul altfel. 0inan-i+tii aro ani care !l cunoscuser" pe MaxNell# !+i d"deau seama c" !n spatele si uranei de sine +i a a resivit"ii afi+ate se ascundea un ,"r,at care !+i pierdea flerul pentru afaceri care !l salvaser" alt"dat". 8e atunci se enerva +i amenina la cea mai mic" sc$im,are. *anc$erii !+i st"p%neau m%nia +i cedau !n faa lui. !ns" nu mai aveau s" fac" la fel. Ea *anB of En land si alte instituii financiare din ora+# se &vonea c" MaxNell nu mai era o investiie si ur". Informaiile se ,a&au !n mare parte pe rapoartele din Israel conform c"rora MaxNell era pistonat de primii s"i investitori evrei s" le !napoie&e ,anii cu care ac$i&iionase Mirror )roup. 4ermenul limit" al datoriilor trecuse de mult# iar cererile israelienilor deveniser" din ce !n ce mai insistente# !ncerc%nd s" le !nc$id" ura# MaxNell le promise do,%n&i mai mari dac" mai a+teptau. Evreii nu erau mulumiiC !+i vroiau ,anii imediat. Acesta era motivul pentru care MaxNell venise la 4el AvivC spera s"-i convin " s"-i mai acorde o am%nare. Semnele nu erau !ncurajatoare\ !n timpul &,orului primise mai multe telefoane de la investitorii nervo+i care ameninau s" aduc" pro,lema !n discuie !n faa oficialilor din Eondra. MaxNell mai avea un motiv de !n rijorare. 0urase ni+te sume foarte mari de la O1A pe care tre,uia s" le ascund" !n ,"nci din *locul Sovietic. 0olosise ,anii pentru a revitali&a Mirror )roup. MaxNell furase deja ce putuse din fondul de pensii al propriilor an ajai# iar ,anii de la O1A nu aveau cum s"-i ajun " mult timp. Si# o dat" furtul descoperit !n Israel# tre,uia s" !nfrunte ni+te oameni total opu+i investitorilor# printre ace+tia num"r%ndu-se +i 1afi Eitan. MaxNell +tia destul despre fostul a ent Mossad# ca s"-+i dea seama c" nu avea cum s" fie o experien" prea pl"cut". !n apartamentul de la $otel# MaxNell !ncepu s"-+i fac" planuri. 8artea sa din v%n&area pro ramului 8romis nu-i ajun ea pentru a pune cap"t cri&ei. @ici c%+ti urile de la Maariv# &iarul de scandal israelian f"cut dup" modelul &iarului de succes# 5ail! Mirror# nu-i folosea la nimic. Avea totu+i o sin ur" posi,ilitate# !ntreprinderea 'Atex 'orporation din 4el Aviv# produc"toare de ec$ipamente de imprimare de !nalt" fidelitate# care !i aparinea. Dac" vindea repede 'Atex# cu ,anii o,inui ar fi re&olvat c%t de c%t situaia. MaxNell !l c$em" de ur en" pe directorul executiv al 'Atex# fiul primului ministru ;it&$aB S$amir. Directorul avea vesti proasteC nici nu se putea pune pro,lema unei v%n&"ri rapide. 'Atex se confrunta cu o concuren" din ce !n ce mai mare. @u era momentul potrivit pentru o scoatere pe pia". 8e deasupra# v%n&area ar fi atras dup" sine disponi,ili&area unor speciali+ti# !ntr-un moment !n care Israelul avea mari pro,leme cu +omajul. 1"spunsul !i provoc" lui MaxNell o ie+ire nervoas"# c"ci !+i v"&use planul de sc"pare nereali&a,il. Din punct de vedere tactic# f"cuse o re+eal" atac%ndu-l pe fiul primului ministru# care !i spuse tat"lui s"u c MaxNell avea rave pro,leme financiare. 8rimul ministru# la curent cu le "turile ma natului cu Mossad-ul# !l inform" pe @a$um Admoni. Acesta convoc" o +edin" a +efilor de departamente# pentru a trata ceea ce devenise o pro,lem". !n cele din urm" au fost propuse mai multe variante. Mossad-ul !l putea ru a pe primul ministru s" se foloseasc" de influena pe care o avea asupra investitorilor israelieni +i s"-i fac" pe ace+tia# nu numai s" mai a+tepte puin ,anii# dar si s"-+i mo,ili&e&e resursele +i s"-l salve&e pe MaxNell. Ideea fu respins" deoarece MaxNell reu+ise sa-l supere pe S$amir cu atitudinea sa e oist". 'u toi +tiau c" S$amir avea un puternic instinct de conservare +i c" acum vroia s" nu mai ai," de-a face cu MaxNell. O alt" variant" era ca Mossad-ul s" contacte&e saAanim-ii sus-pusi din Eondra +i s"-i prese&e s" ajute Mossad-ul. !n acela+i timp# &iari+tii ,ritanici de partea serviciului secret# puteau fi !ncurajai s" scrie articole favora,ile la adresa ma natului aflat la anan $ie. Din nou su estiile au fost respinse. 'onform rapoartelor pe care Admoni le primise de la Eondra# muli saAanimi a+teptau cu ner",dare sf%r+itul lui MaxNell# iar puinii &iari+ti din afara Mirror )roup !+i doreau s"

scrie articole favora,ile despre un ma nat care ani de &ile ameninase media. Opiunea final" era ca Mossad-ul s" rup" le "tura cu MaxNell. Era si aici un riscC imprevi&i,il cum era# MaxNell !+i putea folosi &iarele ca s" atace Mossad-ul. Iar din cau&a li,erului acces pe care !l avusese# urm"rile puteau fi rave. 8e aceast" not" trist"# s-a ajuns la conclu&ia c" Admoni tre,uia s"-l vad" pe MaxNell +i s"-i reaminteasc" datoria pe care o avea fa" de Mossad +i Israel# !n acea sear"# doi ,"r,ai luar" cina !n apartamentul lui MaxNell. 'e s-a !nt%mplat acolo avea s" r"m%n" secret# !ns" c%teva ore mai t%r&iu MaxNell p"r"si 4el Aviv-ul la ,ordul avionului s"u particular. Avea s" fie pentru ultima dat" c%nd era v"&ut viu !n Israel. !ntors la Eondra# MaxNell p"rea c" reu+ise s"-+i p"stre&e rupul de &iare# !n ciuda a tot ce se !nt%mplase. Era comparat cu un diavol tasma-nian care mer ea din +edin" !n +edin" s" cear" suport financiar. Din c%nd !n c%nd# d"dea telefoane la sediul Mossad +i cerea cu Admoni# de fiecare dat" anun%nd-o pe secretara directorului eneral c" la telefon era .micul ce$/. 8rimise porecla c%nd fusese recrutat. 'e vor,eau cei doi avea s" r"m%n" secret. !ns" un indiciu avea s" vin" din partea fostului a ent Batsa# Fictor OstrovsBA. Acesta credea c" MaxNell vroia s" se r"&,uneL c" imensa sum" de ,ani pe care o furase din fondul de pensii de la Minor tre,uia s"-i fie !napoiat"# !n acela+i timp# MaxNell vroia ca Mossad-ul s" fac" lo,,A pentru ca Mordec$ai Fanunu s" fie eli,erat +i dat pe m%na sa. MaxNell vroia s" plece !mpreun" cu specialistul la Eondra# unde urma s"-l intervieve&e personal pentru 5ail! Minor. Articolul avea s" fie .actul de isp"+ire a vinei/ a lui Fanunu# scris !n a+a fel !nc%t s" arate compasiunea Israelului. 'u tupeul s"u caracteristic# MaxNell a ad"u at c" asta ar spori vinderea &iarului Mirror i c" astfel multe u+i care !i erau inaccesi,ile# i s-ar desc$ide !n Eondra. OstrovsBA nu era sin urul care credea c" planul nereali&a,il avea s" convin " !n sf%r+it Mossad-ul c" 1o,ert MaxNell devenise un ne,un imprevi&i,il. 8e 23 septem,rie 5<<5# o alt" dovad" a comportamentului ciudat al lui MaxNell ie+i la iveal" c%nd acesta !i telefona lui Admoni. De data aceasta ameninarea din vocea lui MaxNell era clar". Afacerile iar"+i nu-i mai mer eau# +i# pe deasupra# dac" alt"dat" era ap"rat de avocai ,ine pl"tii +i de citaiile cu care amenina pe toat" lumea# acum era investi at !n 8arlament +i !n media ,ritanic". MaxNell spuse apoi c" dac" Mossad-ul nu-i !napoia&" c%t de cur%nd ,anii furai din fondul de pensii# nu mai putea fi si ur c" era !n stare s" in" secretul despre !nt%lnirea lui Admoni cu Fladimir (rAuc$Bov# fostul director ()*. (rAuc$Bov era !n momentul de fa" !ntr-o !nc$isoare din Moscova !n a+teptarea procesului# implicat fiind !ntr-o lovitur" de stat prin care se !ncercase !nl"turarea lui Mi$ail 'or,aciov. ?n element c$eie al loviturii era !nt%lnirea dintre (rAuc$Bov +i MaxNell pe ia$tul acestuia din urm"# !n Marea Adriatic"# la puin timp !nainte ca lovitura s" fie dat". Mossad-ul promisese c" Israelul !+i va folosi influena asupra Statelor ?nite +i a altor "ri europene importante pentru a reor ani&a diplomatic noul re im de la Moscova# !n sc$im,# (rAuc$Bov avea s" ai," rij" ca evreii ru+i s" fie trimi+i !n Israel. Discuia nu a dus la nici un re&ultat# !ns" dac" s-ar fi au&it c" avusese loc# Israelul risca s"-+i piard" credi,ilitatea fa" de actualul re im sovietic si fa" de S.?.A. Acesta a fost momentul - avea s" scrie Fictor OstrovsBA mai t%r&iu -.c%nd c%iva militani de dreapta aveau s" $ot"rasc" la sediul Mossad c" era timpul s" termine cu MaxNell/. Dac" OstrovsBA a spus adev"rul - afirmaie pe care Israelul nu a ne at-o niciodat" oficial - atunci era de neconceput ca un rup s" acione&e f"r" acord !nalt sau c$iar cu acordul tacit al primului ministru al Israelului# ;it&$aB S$amir# omul care !+i avusese si el c%ndva rolul !n asasinarea du+manilor Mossad-ului. 8ro,lema Mossad-ului deveni si mai ur ent" o dat" cu pu,licarea c"rii unui fost reporter de investi aii american SeAmour M. :ers$# ("e -amson :ption> 8srael# America and t"e ?omb# care trata pro,lema Israelului ca putere nuclear". Ktirea pu,lic"rii c"rii lu" Mossad-ul prin surprindere# si mai multe exemplare au fost de ur en" trimise la 4el Aviv. 'um era o lucrare ,ine documentat"# cel mai ,ine era s" nu fie atacat" !n nici un felL !+i !nv"aser" lecia c%nd !l confruntaser" pe editorul lui OstrovsBA (cel care o editase +i pe aceasta)# !ns" mai era o pro,lem"C :ers$ aflase de relaiile lui MaxNell cu Mossad-

ul. Aceste le "turi implicau !n majoritate a,ordarea pove+tii lui Fanunu de c"tre Mirror )roup si le "tura dintre @icB Davies# O1A# si Ari *en-Menas$e. A+a cum era si u+or de intuit# MaxNell se ascundea acum !n spatele unei armate de avocai# atac%ndu-i pe :ers$ +i pe editorii s"i londone&i# !ns"# pentru prima dat"# !+i "sise na+ul. :ers$# c%+ti "tor al premiului 8ulit&er# refu&a s" se dea ,"tut# !n 8arlament se puneau !ntre,"ri din ce !n ce mai directe despre le "turile lui MaxNell cu Mossad-ul. *"nuieli mai vec$i ie+ir" din nou la suprafa". Mem,rii parlamentului vroiau s" +tie despre operaiunile Mossad !n Marea *ritanie. A+a cum spunea Fictor OstrovsBA# lui MaxNell !ncepuse s" i se cam !nfunde. OstrovsBA avea s" afirme c" planul# pre "tit cu rij" de Mossad# de a-l ucide pe MaxNell# putea avea sori de i&,%nd" dac" reu+eau s"-l convin " s" vin" !ntr-un loc unde Mossad-ul putea lovi. 8lanul sem"na extrem de mult cu intri a care-i adusese moartea lui Me$di *en-*arBa la 8aris. Ea 6< octom,rie 5<<5# MaxNell primi un telefon de la un a ent Batsa din am,asada Israelului la Madrid. MaxNell era ru at s" vin" a doua &i !n Spania si# dup" spusele lui OstrovsBA# .cel care !i telefona !l asi ura c" totul se va aranja a+a c" nu avea de ce s" intre !n panic"/. MaxNell tre,uia s" ajun " !n )i,raltar si s" urce la ,ordul ia$tului s"u# 4ad! &"islaine# +i s" comande ec$ipajului s" porneasc" spre Insulele 'anare .unde avea s" a+tepte instruciunile/. 1o,ert MaxNell fu de acord s" fac" !ntocmai. Ea 23 octom,rie# patru israelieni ajun eau !n portul marocan 1a,at. Spuseser" c" erau turi+ti care veniser" s" pescuiasc" !n lar # +i !nc$inar" un ia$t cu motor. 8lecar" spre Insulele 'anare. 8e 25 octom,rie# dup" ce MaxNell ajunse !n portul Santa 'ru& din 4enerife# cin" sin ur la :otelul MencA. Dup" aceea# un ,"r,at se a+e&" la el la mas". 'ine au fost +i ce au vor,it cei doi avea s" r"m%n" o parte din misterul ultimelor &ile ale lui 1o,ert MaxNell. Ea puin timp dup" aceea# MaxNell se !ntoarse pe ia$t si ceru s" fie scos !n lar . !n urm"toarele 2Q de ore# 4ad! &"islaine navi a f"r" oprire printre insule# mer %nd cu diferite vite&e. MaxNell !i spuse c"pitanului c" nu se poate $ot"r! unde s" acoste&e. Ec$ipajul nu-+i amintea ca MaxNell s" fi fost vreodat" mai ne$ot"r%t. !n articolul declarat drept exclusivitate mondial" +i intitulat .'um si de ce a fost asasinat 1o,ert MaxNell/# revista ,ritanic" ?usiness Age a afirmat c" o ec$ip" de +oc format" din doi ,"r,ai trecur" noaptea dintr-un ia$t cu motor !ntr-o ,arc"# oprindu-se apoi !n dreptul lui 4ad! &"islaine. ?rc%nd la ,ord# ace+tia !l "sir" pe MaxNell pe dunet". *"r,aii !l imo,ili&ar" !nainte ca acesta s" stri e dup" ajutor. Apoi# .unul dintre asasini !i injecta !n %t prin vena ju ular" o ,ul" de aer. !n c%teva momente MaxNell muri/. 1evista tr" ea conclu&ia c" trupul a fost aruncat apoi peste ,ord +i c" asasinii s-au !ntors !n ia$tul lor. MaxNell nu a fost "sit dec%t 5Q ore mai t%r&iu - destul timp pentru ca o aur" de ac s" devin" invi&i,il" de la at%ta stat !n ap"# mai ales dup" ce pielea fusese mu+cat" de pe+ti. Mai exact# !n noaptea dinspre = spre - noiem,rie# pro,lemele Mossad-ului cu MaxNell au fost l"sate s" se odi$neasc" !n apele reci lale Atlanticului. Investi aiile ulterioare ale poliiei si autopsia f"cut" de spanioli au dus la !ntre,"ri f"r" r"spuns. De ce numai doi din cei 55 mem,ri ai ec$ipajului erau trejiO De o,icei cinci f"ceau de pa&" noaptea. 'ui trimisese MaxNell fax-uri !n acea noapteO ?nde au disp"rut copiileO De ce i-a tre,uit ec$ipajului at%t timp s"-si dea seama c" MaxNell nu mai era la ,ordO De ce au sunat alarma a,ia dup" H3 de minuteO @ici p%n" !n &iua de a&i nu s-au "sit r"spunsuri convin "toare. Autopsia a fost f"cut" de trei anatomopatolo i spanioli. Ace+tia au vrut ca or anele vitale si esuturile s" fie trimise la Madrid pentru teste ulterioare# !nainte s" poat" face asta# interveni familia lui MaxNell# care ceru !m,"ls"marea corpului si trimiterea acestuia de !ndat" !n Israel pentru !nmorm%ntare# !n mod neo,i+nuit# autorit"ile spaniole nu s-au opus.

'e sau cine a convins familia s" acione&e a+aO Ea 53 noiem,rie 5<<5# MaxNell a fost !nmorm%ntat !n Ierusalim pe Muntele M"slinilor# locul de veci al celor mai importani eroi ai naiunii. 'eremonia avea toate in redientele uneia oficiale# la ea lu%nd parte mem,ri ai uvernului +i liderii opo&iiei. @u mai puin de +ase fo+ti +efi activi ai serviciilor secrete israeliene erau de fa" c%nd primul ministru S$amir spuseC .A f"cut mai multe pentru Israel dec%t se poate spune ast"&i/. 8rintre cei care asistau la ceremonie era +i un ,"r,at !m,r"cat !n e ru +i cu uler romano-catolic la %t# n"scut !ntr-o familie li,ane&" cre+tin"L ar"ta ca o stafie - a,ia dac" avea 5#-3 m +i puin peste -3 de B . !ns" p"rintele I,ra$im nu era un preot oarecare. Eucra pentru Secretariatul de Stat al Faticanului. 8re&ena sa discret" la !nmorm%ntare nu se datora at%t trecerii pe lumea cealalt" a lui 1o,ert MaxNell# ci pentru a dovedi le "turile !nc" secrete dintre Sf%ntul Scaun +i Israel. Era exemplul perfect al expresiei lui Meir AmitC cooperarea !n spionaj nu are limite. CAPITOLUL !!

Aliane p" %ne !nc" de la !nceputuri# toi prim-mini+trii israelieni fuseser" fascinai de conceptul de pap" ca lider a,solut ales pe via"# un lider nesupus controalelor judiciare si le islative de orice fel. 0olosindu-se de o structur" monar$ic" piramidal"# suveranul pontif exercita o influen" extraordinar" !n modelarea aspectelor economice# politice si ideolo ice nu numai ale lumii catolice# ci c$iar ale lumii !ntre i. David *en-)urion ,odo "nea c%ndvaC .@u e important de c%te ,lindate dispune 8apa dar uitai-v" numai# c%i oameni !i sar !n ajutor la nevoie/. 8entru Mossad era captivant .delicatul/ mister cu care opera Faticanul. Era vor,a de un mecanism ,ine definit# aplicat cu strictee# si care acoperea toate activit"ile Sf%ntului Scaun. Deseori treceau luni !ntre i p%n" la aflarea implic"rii papale !n diverse iniiative diplomaticeL iar !ntrea a poveste era rareori de&v"luit" !ntru totul. 4oi +efii Mossad +i-au pus pro,lema s" penetre&e acest&id al t"cerii. Dar toate !ncerc"ri le f"cute at%t de uvernul israelian c%t si de Mossad# de a sta,ili relaii de cola,orare cu Faticanul# au fost refu&ate politicos dar ferm. 1ealitatea era c" !n interiorul Secretariatului de Stat al Sf%ntului Scaun-ec$ivalentul ve+nicului Minister de Externe-exista o puternic" faciune anti-israelian". Ace+ti monseniori !n sutane vor,eau !n mod invaria,il despre Rona de Fest +i 0%+ia 'a&a ca despre .teritoriile ocupate/# iar despre !n"limile 'olan# cum c" ar fi fost .anexate/ de la Siria. Serile# clericii plecau din micuul lor stat-ora+ c"tre apartamentele ara,ilor ,o ai# situate !n 1oma# pe Fia 'ondotti# sau mer eau la cocB-tail-uri !n 8iaa @avona si ascultau f"r" interes povesti despre +ter erea Israelului de pe faa p"m%ntului. Informaiile despre Israel ajunse la 8ap"# continuau s" fie influenate de contactele dintre preoii s"i diplomai si ara,i. Escapadele lor la 1oma erau urmate de re!ntoarcerea monseniorilor la etajul al treilea al 8alatului Apostolic# sediul supraa lomerat# luminat artificial si prost aerisit al serviciului diplomatic papal. 'unoscut su, denumirea de Seciunea Afacerilor Extraordinare# acest departament era responsa,il de implementarea politicii externe practicate de Sf%ntul Scaun. 'ele dou"&eci de .,irouri/ se confruntau cu tot at%ta $%ro "raie ca si orice alt Minister de Externe# ca o dovad" a faptului c" interesele diplomatice ale Israelului erau ve+nic !n cre+tere. *iroul afectat Orientului Mijlociu era "&duit !n od"iele care d"deau !n 'urtea S%n Damaso# o piaet" ma nific" din inima marelui palat. ?nul dintre primele documente de pe ,irou pre&entate noului pontif polone& descriau controversatul ca& !n care Ierusalimul ar fi avut statut internaional# ar fi fost patrulat de forele armate ale @aiunilor ?nite# iar r"spunderea pentru cre+tinii ora+ului ar fi revenit Faticanului. Festea

acestei propuneri a sosit la Fatican la !nceputul anului 5<H<# prin intermediul unei fotocopii a unui document !nm%nat de unul dintre monseniori unui cre+tin li,ane& cu re+edina la 1oma. ?nul dintre mem,rii personalului acestuia era un saAan Mossad. 8erspectiva internaionali&"rii Ierusalimului l-a !nfuriat pe prim-ministrul Menac$em *e in# care i-a ordonat +efului Mossad# ;it&$aB :ofi# s"-+i du,le&e eforturile de sta,ilire a unei relaii cu Faticanul. Am%ndoi +tiau ce se !nt%mplase ultima dat" c%nd Faticanul !ncercase acest lucru# su, pretextul unei vi&ite de stat f"cute de predecesorul lui *e in# reduta,ila 'olda Meir. Ea sf%r+itul anului 5<H6# )olda Meir primise !n cele din urm" un r"spuns din partea 8apei 8aul al Fl-lea# prin care acesta anuna c" era dispus s" o primeasc" !ntr-o scurt" audien" privat"# !n decem,rie al aceluia+i an# la o +edin" de uvern# ea le spuse mem,rilor ca,inetului care se !ndoiau de eficacitatea unei astfel de !ntrevederi# c" era .fascinat" de structuralismul marxist al papalit"ii# !n primul r%nd# dispune de o putere financiar" nemai!nt%lnit". Apoi# funcionea&" f"r" partide politice sau uniuni de sc$im,# !ntre ul aparat este or ani&at pentru control. 'uria roman" !i controlea&" pe episcopD# episcopii !i controlea&" pe clerici# clericii !i controlea&" pe laici. 'u multitudinea sa de secretariate# comisii +i structuri# acesta este un sistem c"ruia spionajul si informaiile i se potrivesc m"nu+"D/. Data audienei papale fu fixat" pentru dimineaa de 5- ianuarie 5<H2L )olda Meir fu informat" c" pontiful !i acord" fix 2- de minute. @u fusese sta,ilit" o a end" pentru !nt%lnire# dar )olda Meir spera s"-l poat" convin e pe 8ap" s" vi&ite&e Israelul. 8retextul oficial ar fi fost cele,rarea Messei pentru cei circa o sut" de mii de ara,i cre+tini din ar". Dar ea mai +tia +i c" pre&ena Suveranului 8ontif ar da Ierusalimului un av%nt uria+ pe scena internaional". Din motive de securitate# !nt%lnirea nu a fost f"cut pu,lic. Ea finalul particip"rii sale la o conferin" a internaionalilor sociali+ti de la 8aris# )olda Meir avea s" &,oare la 1oma# !n cursa ei c$arter de la El Al. 9urnali+tii care o acompaniau aveau s" afle a,ia la ,ordul navei# c" ea mer e la Fatican. Rvi Ramir# +eful Mossad# &,ura la 1oma pentru a se lua toate m"surile de securitate ce se impuneau. Acest ora+ era un loc prielnic pentru faciuni teroriste at%t din Orientul Mijlociu c%t +i din Europa. 1oma devenise +i un important post de ascultare pentru cea mai recent" preocupare a Mossad-ului# aceea de a-i locali&a +i ucide pe autorii masacrului petrecut la 9ocurile Olimpice de la Munc$en. Ramir !l instalase la 1oma pe MarB :essner# unul dintre cei mai capa,ili Batsa pe care !i avea# pentru a testa numeroasa comunitate ara," din ora+. !n Milano# alt centru al activit"ii teroriste# +eful Mossad !l plasase pe S$ai (aulA# alt Batsa experimentat. Dup" ce Ramir !i inform" pe scurt pe am%ndoi cu privire la vi&ita ce avea s" urme&e# ace+tia !l !nsoir" la Fatican. 8e data de l O ianuarie 5<H2# !n vreme ce cei trei ,"r,ai erau condu+i cu ma+ina dinspre 1oma spre Fatican# +tiau deja mai multe despre lun a relaie a Sf%ntului Scaun cu serviciile secrete dec%t +i-ar fi putut ima ina a&dele lor. In 5<=-# *iroul pentru Servicii Strate ice (OSS) pe timp de r"&,oi -predecesorul 'IA - fusese !nt%mpinat la Fatican# dup" cum spunea 9ames 9esus An leton# +eful filialei romane a OSS# .cu ,raele desc$ise/. 8apa 8ius al _ll-lea +i 'uria sa l-au ru at pe An leton s" ajute cruciada anti-comunist" dus" de ,iseric"# instal%nd la putere 8artidul Italian 're+tin Democrat. An leton# catolic practicant# se folosi de toate resursele sale importante pentru a mitui# +antaja si amenina pe votani s"-i susin". 8rimi acces nelimitat la serviciul paralel de str%n ere de informaii exercitat de Fatican !n ItaliaL fiecare diacon si fiecare preot raportau toate activit"ile comuni+tilor italieni care aveau loc !n paro$iile lor. '%nd Faticanul avu toate aceste informaii# le !nm%na lui An leton# care le trimise la Gas$in ton. Aici# informaiile fur" folosite pentru a $r"ni de-acuma ,ine !mp"m%ntenit" team" a Departamentului de Stat# c" ?niunea Sovietic" repre&enta o ameninare real" si de lun " durat" la adresa Occidentului. Eui An leton i se spuse s" fac" tot ce-i st"tea !n putere pentru a-i !mpiedica pe comuni+tii italieni care !n vremea r"&,oiului f"cuser" parte din 1e&isten"# s" preia puterea. 'a si 8apa# An leton

era ,%ntuit de spectrul unei amenin"ri comuniste mondiale# care avea s" divid" lumea !n dou" sisteme capitalist si socialist - ce nu aveau niciodat" s" coexiste pa+nic. Stal in !nsu+i era de aceea+i p"rere. 8apa era convins c" italienii comuni+ti duceau o companie de distru ere a ,isericii prin orice mijloace# !nt%lnirile re ulate pe care 8apa 8ius le avea cu piosul An leton# devenir" sesiuni unde fantoma 'omunismului lua proporii din ce !n ce mai mari. 8apa !l conjur" pe An leton s" transmit" Statelor ?nite c" tre,uie s" ia toate m"surile pentru a distru e aceast" ameninare. 8ontiful# care era !ntruc$iparea p"cii pe p"m%nt# deveni sun susin"tor entu&iast al politicii externe nord-americane care duse !n cele din urm" la r"&,oiul rece. 8%n" !n 5<-6# filiala de la 1oma a precursoareD 'IA era condus" de alt catolic fervent# Gilliam 'ol,A - care avea s" conduc" activit"ile 'IA !n Fietnam. 'ol,A !nfiinase o reea puternic" de informatori !ntre Secretariatul de Stat +i fiecare con re aie si tri,unal al Faticanului. El !i folosi pentru a ajuta 'IA s" lupte !mpotriva spionajului si su,ver-sismului sovietic la scar" mondial". 8reoii f"ceau rapoarte re ulate c"tre Fatican asupra a ceea ce se petrecea# !n "ri ca 0ilipine# unde comuni+tii !ncercau s" !+i croiasc" drum prin ceea ce mult" vreme fusese o naiune catolic" devotat"# 'IA era capa,il" s" lanse&e contraatacuri eficiente. 8apa era de p"rere c" violena era necesar" si credea c"# dac" Statele ?nite nu prestau ceea ce el numea c%ndva .aciuni triste dar necesare/# lumea avea s" !ndure decade !ntre i de suferine. !n 5<Q3# 'IA mai avu o reali&are epocal"# c%nd cardinalul milane& Montini - ce avea s" devin" trei ani mai t%r&iu 8apa 8aul al Fl-lea -d"du 'IA numele preoilor nord-americani despre care Faticanul considera c" au simpatii comuniste. 1"&,oiul rece era la apo euL paranoia um,la li,er" pe str"&ile Gas$in ton-ului. 0*I-ul !i v%na pe preoi +j muli p"r"sir" ara# !ndrept%ndu-se spre America 'entral" +i de Sud. 'IA ,eneficia de un fond su,stanial# numit .,ani de proiect/# de care se folosea pentru a face cadouri su,staniale instituiilor catolice de caritate# +colilor si orfelinatelor# +i pentru a pl"ti restaurarea cl"dirilor ,iserice+ti ale Faticanului. Facane pl"tite inte ral erau oferite preoilor +i c"lu "rielor cunoscui drept pro-americani. 'ardinalii italieni +i episcopii primeau l"&i cu +ampanie +i delicatese# !ntr-o ar" care !nc" nu-si revenise de pe urma foametei prin care trecuse !n timpul celui deal doilea r"&,oi mondial. Kefii filialelor 'IA erau privii de Fatican ca fiind mai importani dec%t am,asadorii S.?.A. !n Italia. '%nd loan al __III-lea fu ales suveran pontif !n 5<-># reu+i s" uluiasc" curia (serviciul civil al Faticanului)# declar%nd c" 'ruciada !mpotriva comunismului fusese un mare e+ec. El le ordon" episcopilor italieni s" devin" .neutri din punct de vedere politic/. 'IA !nne,unise c%nd 8apa loan ordon" ca accesul a enilor 'IA !n Fatican s" fie !n r"dit. 8anica A eniei spori c%nd 'IA afl" c" 8apa s"di s"m%na unui OstpolitiB# +i !ncepu un dialo precaut cu @iBita :ru+ciov# lider sovietic. Dup" p"rerea +efului filialei 'IA la 1oma# .Faticanul nu mai era !n totalitate devotat sistemului american. Sf%ntul Scaun ne este ostil# iar de acum !nainte# activit"ile sale tre,uie privite !n aceast" lumin"/. Anali+tii 'IA la Gas$in ton pre "tir" declaraii ex$austive cu titluri randioase ca .Ee "turile dintre Fatican +i comunism/. Ea sf%r+itul prim"verii lui 5<Q2# ,iroul 'IA de la 1oma raport" c" Sf%ntul Scaun urma s" sta,ileasc" relaii diplomatice complete cu 1usia. Directorul 'IA# 9o$n Mc'one &,ur" la 1oma +i sta,ili aproape cu fora o !ntrevedere cu 8apa loan# spun%nd c" venise !n Italia la insistenele primului pre+edinte american de reli ie catolic"# 9o$n 0. (ennedA. Mc'one !i spuse pontifului c" *iserica .tre,uia s" opreasc" aceast" alunecare spre comunism. Este periculos +i inaccepta,il s" ne tocmim cu (remlinul. 'omunismul este 'alul 4roian# dup" cum indic" +i ale erile naionale italiene. 'omuni+tii au reu+it s" demole&e multe dintre teoriile politice pe care partidele catolice le susineau/. Freme de &ece minute pline# Mc'one vor,i !n stilul s"u direct# f"r" !ntrerupere# !n cele din urm"# !n camera de audien" a 8alatului Apostolic se a+ternu t"cerea. 8entru un minut# ,"tr%nul 8ap" !l studie pe t%n"rul +i asceticul s"u vi&itator. Apoi# vor,ind lini+tit# 8apa !i explic" lui Mc'one c" *iserica pe care el o conducea avea o datorie ur ent"C s" pun" cap"t cruntei s"r"cii si ne "rii dreptului omului# s"

termine cu locuinele s"r"c"cioase +i cu ma$alalele# s" pun" cap"t rasismului +i opresiunii politice. Si c" avea s" discute cu oricine avea s"-l ajute s" fac" asta# inclusiv cu sovieticii. ?nica modalitate de a te opune provoc"rii comunismului era s" i te opui cu un ar ument documentat/. Mc'one# nemaiput%ndu-+i st"p%ni furia r",ufniC .@-am venit aici s" facem de&,ateri. Spuse apoi c" 'IA avea dove&i multiple c"# !n vreme ce 8apa continu" desc$iderea fa" de Moscova# comunismul !i persecut" pe preoii din *locul Sovietic# Asia +i America de SudC 8apa loan reali&" c" acesta era un motiv !n plus pentru a !ncerca s" ai," o relaie mai ,un" cu sovieticii# !nfr%nt# Mc'one se re!ntoarse la Gas$in ton convins c" 8apa loan .era mai aplecat c"tre comunism dec%t oricare dintre predecesorii s"i/. Moartea deloc surprin&"tore a 8apei - suferise de un cancer alopant - fu !nt%mpinat" cu u+urare de c"tre Mc'one si pre+edintele (ennedA. '%nd Montini de la Milano deveni 8aul al Fl-lea la finalul anului 5<Q2# Gas$in ton-ul se relaxa. Dou" &ile dup" un erea sa# 8apa !l primi pe (ennedA !n audien" privat". Afar"# Mc'one se plim,a prin r"dinile Faticanului ca un proprietar revenit acas" dup" o a,sen" !ndelun at". Eun ul pontificat al lui 8aul fu um,rit pe plan profesional de declinul s"n"t"ii sale si pe plan internaional# de 1"&,oiul din Fietnam. Ajunse la conclu&ia c" $ot"r%rea luat" de pre+edintele EAndon !n 5<QQ era re+it" din punct de vedere moral +i c" Sf%ntul Scaun ar fi tre,uit s" primeasc" rolul de pacificator. Ea trei luni dup" ce 1ic$ard @ixon se instala !n *iroul Oval# f"cu un drum la 1oma pentru a-l !nt%lni pe 8ap". 8re+edintele !i spuse acestuia c" propusese sporirea implic"rii americane !n Fietnam# !nc" o dat"# 'IA ie+i din raiile Faticanului. 4oate astea Rvi Ramir le aflase de la Batsa-ul s"u din Gas$in ton. Acum# !n aceast" diminea" str"lucitoare si !nsorit" de 53 ianuarie 5<H2# !n vreme ce el !mpreun" cu doi cole i erau condu+i cu ma+ina c"tre Fatican pentru a face verific"rile aranjamentelor de securitate !n vederea vi&itei lui )olda Meir# Ramir spera c" Mossad-ul va !nlocui 'IA !n flirtul de lun " durat" dintre Fatican si lumea spionajului. !n exteriorul 8alatului Apostolic !i a+tepta +eful securit"ii de la Fatican# un ,"r,at !nalt# cu faa ciupit" de v"rsat# !m,r"cat !ntr-un costum ,leumarin# uniforma Fi ili-lor-serviciul de securitate al Faticanului# !n c%teva ore !i duse !ntr-un tur al micului ora+-stat# verific%nd posi,ile ascun&"tori pentru poteniali terori+ti ara,i !narmai# dornici s-o asasine&e pe )olda Meir. 0"r" ca +eful securit"ii de la Fatican s" +tie# +i Rvi Ramir c"uta locuri unde Mossad-ul ar fi putut s"-+i plase&e te$nica de ascultare o dat" ce ar fi sta,ilit o relaie de cola,orare cu Sf%ntul Scaun. Ramir &,ur" !napoi la 4el Aviv satisf"cut de felul !n care ora+ul-stat se pre&enta din punct de vedere al securit"ii. Mai mult c$iar# el credea c" se produsese o sc$im,are !n ,ine a atitudinii Sf%ntului Scaun fa" de Israel. !nc" dinainte ca Ramir s" ateri&e&e !n Israel# -eptembrie Negru pusese m%na pe detalii despre vi&ita )oldei Meir# mai mult ca si ur cu concursul vreunui preot pro-ara, din Secretariatul de Stat. 8entru liderul rup"rii# Aii :assan Salame$# de+i c"utat de Mossad pentru punerea la cale a atrocit"ilor de la Munc$en# vi&ita )oldei Meir era o oca&ie pe care nu o putea i nora# !ncepu s" pl"nuiasc" un atac cu rac$ete asupra avionului acesteia# !n momentul ateri&"rii pe aeroportul Eeonardo da Finci din 1oma. Spera c" nu o va ucide numai pe ea# dar +i pe mini+trii c$eie din uvern care o vor !nsoi +i pe veteranii Mossad ce aveau de asemenea s" se afle la ,ord. Ea vremea c%nd Israelul !+i va fi revenit !n urma acestor lovituri# spera Salame$# el +i oamenii lui vor fi la ad"post !n ascun&"toarea pentru care duceau tratative cu rusii. Din 5<Q># c%nd eneraia n"scut" dup" cel de-al doilea r"&,oi mondial !+i !ncepu propriul s"u r"&,oi cu societatea# ?rigzile 'oii ale Italiei# <aciunea Armata 'oie a )ermaniei# Armata de 6liberare popular a 4urciei# 6(A ,asc" +i :rganizaia pentru 6liberarea alestinei - (remlinul le recunoscuse acestora importana avut" !n procesul de distru ere a imperialismului si a Israelului. 4erori+tii ara,i atinseser" coarda sensi,il" a ()*-uluiC erau mult mai !ndr"&nei +i mai plini de

succes dec%t majoritatea celorlalte rup"ri. Ki se confruntau cu un du+man mult mai puternic# Mossad# un serviciu pe ('*-ul !l detesta +i !l admira !n acela+i timp pentru lipsa sa de scrupule. ()*-ul aranja ca anumii activi+ti ara,i s" ,eneficie&e de pre "tire la ?niversitatea 8atrice Eumum,a# din Moscova. Ace+tia nu au fost numai !ndoctrinai politic# dar au fost instruii si asupra ultimelor te$nici de asasinare +i de selectare terorist" a intelor# ale ()*-ului. Ea 8atrice Eumum,a# Salame$ puse cap la cap ultimele retu+uri ale masacrului de la Munc$en. Dup" atacul criminal# mem,rii supravieuitorii ai rup"rii cerur" 1usiei "&duire. Dar sovieticii avur" reineriC valul de furie pe care atacul de la Munc$en !l enerase era a+a de puternic !nc%t nici m"car (remlinului nu i-ar fi convenit s" se afle c" !i ad"poste+te pe criminali# li spuser" lui Salame$ c" cererea de a&il pentru el +i oamenii s"i era !nc" !n de&,atere. 'u toate acestea# ru+ii nu au f"cut nimic pentru a ajuta la prinderea rup"rii -eptembrie Negru - +i !n mod cert nu d"dur" la iveal" faptul c" ruparea avea un arsenal de dispo&itive ruse+ti ascunse !n Iu oslavia. 'u aceste dispo&itive urma s" fie do,or%t avionul )oldei Meir. 8lanul# ca toate cele create de Salame$# era !ndr"&ne +i simplu. 8roiectilele aveau s" fie !nc"rcate pe un vas la Du,rovniB +i duse peste Marea Adriatic" la *ari# pe coasta de Est a Italiei. De acolo# aveau s" fie transportate cu ma+ina la 1oma# cu puin timp !nainte de sosirea avionului )oldei Meir. Salame$ nu uitase leciile pe care i le predase instructorul s"u ()*-ist de la 8atrice Eumum,a. ?na dintre ele eraC Distra e-i atenia du+manului t"u. Salame$ avea nevoie s" deturne&e atenia Mossad-ului !n afara 1omei# !n perioada premer "toare atacului. 8e 6> decem,rie 5<H6# o unitate a or ani&aiei -eptembrie Negru a atacat am,asada israel ian" de la *an BoB. Drapelul OE8 a fost ar,orat deasupra cl"dirii +i sase israelieni au fost luai ostatici. 'ur%nd# cinci sute de mem,ri ai poliiei si armatei t$ailande&e au !nconjurat cl"direa. 4erori+tii prelinser" ca Israelul s" eli,ere&e trei&eci si +ase de deinui OE8# altfel ostaticii aveau s" fie uci+i. !n 4el Aviv# un scenariu familiar era !n curs de desf"+urare. 'a,inetul se !nt%lnea !ntr-o +edin" de ur en". Aveau loc o,i+nuitele discuii despre re&istena sau cedarea !n fata acestei cereri. Se f"cu apel la amintirea lui Ente,,e. 8uteau relua acest en de operaiuneO 1"mase la latitudinea lui Rvi Ramir s" spun" c" nu. Drumul p%n" la *an BoB ar fi necesitat suport lo istic pe care un astfel de traseu ostil nu-l punea la dispo&iie. Si# spre deose,ire de Aeroportul Ente,,e# o int" i&olat" si solitar"# am,asada Israelului se afla !n centrul unui *an BoB supraa lomerat. )uvernul t$ailande& excludea posi,ilitatea sc$im,ului de focuri. Apoi# dup" scurte ne ocieri# terori+tii acceptar" !n mod nea+teptat oferta t$ailande&" prin care li se permitea s" p"r"seasc" ara nestin $erii# !n sc$im,ul eli,er"rii ostaticilor. '%teva ore mai t%r&iu# unitatea -eptembrie Negru se afla la ,ordul unui avion care !i duse la 'airo# unde se f"cur" nev"&ui. Ea 4el Aviv# u+urarea pe care o simise Ramir la %ndul c" nici un evreu nu fusese ucis se transform" !n suspiciune. 'ei din unitatea -eptembrie Negru erau foarte ,ine antrenai +i motivai financiar si demonstraser" a,ilit"i !n domeniul strate iei militare. 'uno+teau metodele prin care puteau s" !n enunc$e&e orice uvern. Am,asada de la *an BoB era o int" perfect" care le-ar fi oferit mult" pu,licitate +i posi,ilitatea de a-+i c%+ti a ali adepi# !n mod si ur aceast" int" nu fusese aleas" la !nt%mplare. 4oate aciunile rupului f"ceau parte din atacul lor susinut la adresa democraiei# !n interiorul am,asadei# terori+tii urmaser" sfaturile uru-lui lor '$e )uevara# prin care ura tre,uie meninut" vie. Ostaticii neajutorai supu+i unor tirade antisemite - dar oare nu era aceasta o simpl" tactic" diversionist"O Se pl"nuia cumva altundeva !n lume o nou" operaiune !mpotriva IsraeluluiO ?nde +i c%ndO Ramir !nc" !+i mai punea aceste !ntre,"ri !n timp ce &,ura cu )olda Meir c"tre conferina de la 8aris. Acolo continu" s" !+i caute r"spunsuri la !ntre,"rile care !l m"cinau. Ea primele ore ale lui 5= ianuarie 5<H2# se sparse ,u,a. ?n saAan care lucra la o central" telefonic" din 1oma intercepta dou" convor,iri dintr-un apartament de ,loc unde mai locuiau din c%nd !n c%nd terori+ti OE8. 8rima a fost c"tre *ari# a doua c"tre Ostia# portul de l%n " 1oma.

'onvor,irile fuseser" f"cute !n ara,"# o lim," pe care saAanul o vor,ea. 'el care sunase spunea c" era vremea ca .lum%n"rile pentru petrecere s" fie livrate/. Aceste cuvinte !l convinser" pe Ramir c" era vor,a despre un ordin codificat le at de un viitor atac terorist. .Eum%n"rile pentru petrecere/ se puteau referi la armeL cele care ar fi fost mai apropiate de ideea de lum%nare erau ,om,ele. Iar o ,om," era modul perfect de a distru e avionul )oldei Meir. S-o averti&e&e ar fi fost inutil. Era o femeie lipsit" de team". Dac" ar fi alertat Faticanul# ar fi o,inut anularea vi&iteiC ultimul lucru pe care T-arfi dorit Sf%ntul Scaun ar fi fost s" fie implicat !ntr-un incident terorist# mai ales unul care ar fi dus la condamnarea prietenilor ara,i. Ramir !i sun" pe :essner si (aulA# cei doi Batsa care !l !nsoiser" iniial la Fatican# si !l mut" pe (aulA de la Milano la 1oma. Apoi# Ramir# !nsoit de mica ec$ip" Mossad care c"l"torea cu )olda Meir# lu" primul avion c"tre 1oma. Starea lor de spirit era reflectat" de umorul ne ru al lui Ramir# care spuse c" 1oma putea deveni .cetatea etern"/ si pentru )olda Meir. Ea 1oma# Ramir !+i expuse temerile !n faa +efului DI)OS# ec$ipa italian" anti-tero. Ofierii acesteia f"cuser" o incursiune !n apartamentul de ,loc unde fuseser" f"cute convor,irile c"tre *ari +i Ostia# !ntruna din incursiunile !n aceste apartamente a fost "sit un manual de lansare a proiectilelor !n lim,a rus". 8e tot parcursul nopii# ec$ipele DI)OS# !nsoite de c%te un Batsa al Mossad-ului f"cur" o serie de raiduri !n alte apartamente cunoscute ca aparin%nd OE8. Dar nu a mai fost "sit nimic care ar fi putut confirma temerile lui Ramir. '%nd se ivir" &orile iar avionul )oldei Meir tre,uia s" soseasc"# el s-a decis s" se concentre&e pe interiorul +i !mprejur"rile aeroportului. 'ur%nd dup" r"s"ritul soarelui# :essner descoperi o camionet" 0iat parcat" !ntr-o &on" aproape de pista de ateri&are. (atsa ordon" +oferului s" ias" afar" din ma+in"# !n replic"# u+a din spate a ve$iculului se desc$ise cu o rafal" de mitralier". :essner nu p"i nimic dar doi terori+ti aflai !n ma+in" fur" rav r"nii dup" ce se trase asupra lor. :essner o lu" la fu " dup" +ofer +i !l prinse !n timp ce acesta !ncerca s" pun" m%na pe o ma+in" condus" de (aulA. 'ei doi Batsa ai Mossad-ului !l capturar" pe nefericitul terorist +i !l duser" rapid cu ma+ina la camionul unde Ramir !+i instalase postul mo,il de comand". Keful Mossad primise deja un mesaj radio care !l !n+tiina c" 0iatul coninea sase ,om,e. Dar mai tre,uia s" afle dac" mai erau si alte ,om,e altundeva. Koferul fu ,"tut cu s"l,"ticie p%n" se decise s" povesteasc" si despre al doilea set de ,om,e. Ramir !l suspecta c" era unul dintre cei care oferise sprijin pentru masacrul de la Munc$en. 'onduc%nd camionul cu vite&" maxim"# Ramir# :essner +i (aulA# al"turi de acum inofensivul terorist# se !ndreptar" c"tre nord. )"sir" acolo o camionet" parcat" pe o parte a drumului. 8rin capot" ie+eau trei v%rfuri reu de confundat# de proiectile# !n &are# co,or%nd din ce !n ce mai iute# se profila !n soare# um,ra inconfunda,il" a *oein -ului H=H care o transporta pe )olda Meir. 0"r" s" !ncetineasc"# Ramir folosi camionul s"u pe post de ,er,ece +i lovi camioneta pe o parte# reu+ind s" o r"stoarne. 'ei doi terori+ti din interior fur" aproape &dro,ii iar proiectilele c"&ur" peste ei. Oprindu-se numai pentru a-l muta pe +oferul le+inat l%n " camionet" pe +osea# Ramir conduse mai departe +i alert" ec$ipele DI)OS c" .avusese loc un accident interesant la care ar fi tre,uit s" arunce o oc$ire/. Ramir se %ndise o fraciune de secund" s"-i ucid" pe terori+ti dar simi c" morile lor ar fi putut fi un $impe !n coasta )oldei Meir# la audiena sa la 8ap". Meir avu sen&aia c" toat" reutatea lumii at%rna pe umerii !n u+ti ai 8apei# amenin%nd s" &dro,easc" m"runta sa statur". Ea finalul audienei# ca replic" la !ntre,area ei# 8apa promisese s" vi&ite&e 8"m%ntul Sf%nt +i vor,i despre pontificatul s"u ca despre un pelerinaj. '%nd ea !l !ntre," care erau +ansele ca Israelul s" sta,ileasc" le "turi formale cu Sf%ntul Scaun# el oft"# +i spuse c" .deocamdat" nu era !nc" timpul/. )olda Meir !i d"rui o carte despre 7ara Sf%nt"# le at" !n pieleL el !i d"rui o copie a @umanae ,itae cu dedicaie - cartea !n care 8apa vor,ea despre pontificatul s"u. Ea plecarea din Fatican# )olda Meir !i spuse lui Ramir c" Sf%ntul Scaun pare s" se $ide&e dup" re uli diferite de tot restul lumii. 4erori+tii or ani&aiei -eptembrie Negru - care luaser" parte +i la masacrarea atleilor evrei de la Munc$en - au fost du+i la spital +i# dup" ce !+i revenir"# li se permise s" &,oare !n Ei,ia. Dar !n c%teva luni aveau s" fie cu toii mori - uci+i de Bidon-ul Mossad.

1"splata ,i,lic" /oc$i pentru oc$i/ autori&at" de )olda Meir fu !nt%mpinat" de 8apa 8aul cu de& ust# pontificatul s"u av%ndu-+i r"d"cinile !n puterea iert"rii. De asemenea# !nt"ri si le "turile Faticanului cu OE8# le "turi pe care le continu" +i 8apa loan 8aul al TT-lea# dup" ale erea sa !n 5<H>. De atunci# 8apa !i primi !n audiene prelun ite pe ;asser Arafat si pe primii s"i cola,oratori# !n timpul acestor audiene 8apa loan 8aul reitera an ajamentul s"u de c"utare activ" a unei patrii pentru palestinieni. OE8# acum cu sediul !n 4unisia# avu un ofier permanent de le "tur" la Secretariatul de Stat# iar Sf%ntul Scaun avu propriul s"u trimis special pe l%n " or ani&aie# pe 8"rintele Idi AAad. 'u ve+m%ntul t%r%it prin praful de+ertului# cu p"l"ria mona$al" um,rindu-i faa ciupit" de v"rsat# AAad !i servea cu e al devotament pe pontif si pe OE8# mer %nd p%n" la a-+i lipi pe pereii dormitorului s"i foto rafii cu dedicaie cu 8apa +i cu Arafat. AAad !l ajutase pe Arafat s" !ntocmeasc" !n 5<>3 o scrisoare c"tre 8ap"# care !l !nc%ntaseC /F" ro permitei-mi s" vise&. F" !ntrev"d !n drum spre Ierusalim# !nconjurat de refu iai palestinieni care poart" cren ue de m"slin pe care vi le arunc" !n cale./ AAad su erase c" Arafat +i Suveranul 8ontif ar fi tre,uit s" fac" sc$im, de ama,ilit"i !n &ilele lor sfinteC Arafat s"-i trimit" 8apei o felicitare de 'r"ciun# iar 8apa s"-i trimit" lui Arafat toate cele ,une de &iua na+terii profetului Mo$amed. @eo,ositul preot puse la cale si !ntrevederea dintre ministrul Afacerilor Externe al OE8 si 'ardinalul 'assaroli# Secretarul de Stat al Sf%ntului Scaun. Dup" aceasta# ,iroul afectat Orientului Mijlociu a fost l"r it# iar nunii papali-am,asadorii Sf%ntului Scaun - au fost instruii s" convin " uvernele pe l%n " care erau acreditai s" susin" aspiraiile patriotice ale OE8. 4oate aceste mi+c"ri !n rijorau Israelul. 'ontactele sale oficiale erau !nc" limitate la vi&ite rare ale oficialilor uvernamentali c"rora nu li se ofereau dec%t c%teva momente !n pre&ena 8apei. Aceast" relaie lacial" !+i avea ori inea !ntr-un incident ,i&ar petrecut cur%nd dup" crearea Statului Israel !n 5<=>. Secretarul de Stat de atunci trimisese un emisar la procurorul eneral al Israelului# :aim 'o$n# cer%ndu-i Israelului s" revin" asupra judec"ii lui 'ristos# +i# desi ur# s" modifice verdictul ori inal. O dat" acest lucru !nf"ptuit# Faticanul avea s" recunoasc" formal statul Israel. 'o$n nu pierdu din vedere importana implicaiilor diplomatice ale unui astfel de act. Dar !ndeplinirea acestuia la modul cerut# i se p"ru /capricios dincolo de !nc$ipuire. ?n asemenea proces ar fi lipsit de sens# si oricum# avem alte tre,uri mai importante de re&olvat - cum ar fi s " supravieuim atacurilor criminale ale vecinilor no+tri ara,i. S" de& rop"m trecutul lui 'ristos ar fi fost una dintre ultimele puncte pe lista mea de priorit"i/. Dup" ce monseniorul fu ,rusc condus spre ie+ire de c"tre 'o$n# Faticanul numai c" nu !ntoarse spatele Israelului. De atunci# o sin ur" lic"rire de speran" se !ntrev"&use# c%nd predecesorul imediat al lui loan 8aul# fra ilul Al,ino Euciano# f"cu o alu&ie !n timpul pontificatului s"u care a durat trei&eci si trei de &ile# c" ar lua !n considerare reluarea le "turilor diplomatice cu Israelul. Moartea sa !n urma unui atac de inim"# pus" pe seama !naltelor sale responsa,ilit"i# duse la ale erea lui (arol GojtAla. Su, pontificatul s"u# u+a de ,ron& a 8alatului Apostolic r"mase !nc$is" Israelului# pe m"sur" ce papalitatea se implica tot mai mult !n politica internaional"# !ncurajat" fiind !n aceast" aciune de c"tre 'IA. !n anul 5<>5# director al 'IA era Gilliam 'aseA# un catolic devotat. El se num"r" printre primii oameni pe care 8apa !i primi !n audien" privat" dup" numirea sa !n funcie. 'aseA !n enunc$e !n faa carismaticului 8ap" polone&# si s"rut" inelul 8apal. 8rin fiecare cuv!nt +i est reie+ea c" directorul 'IA era un credincios umil# spre deose,ire de predecesorii s"i duri +i ,om,astici. Dar 'aseA le !mp"rt"+ea lor +i 8apei# ad%nca team" si ne!ncredere !n comunism. Mai ,ine de o or"# cei doi discutar" pro,leme pl"cute lor. !ncotro se !ndrepta OstpolitiBaO 'um

avea re imul polone&# parte component" a *locului Sovietic# s" r"spund" sc$im,"rilor !n direcia pe care ,iserica tre,uia s" o ia acumO 'aseA plec" din sala de audien" convins de un lucruC loan 8aul nu era omul care s" se mulumeasc" cu vor,e. Asta !l si f"cea s" fie at%t de carismatic. 're&urile sale limpe&i precum cristalul erau cel mai ,un r"spuns la vec$ea !ntre,are# pe care tre,uie s" +i-o fi pus Stalin cu privire la num"rul de divi&iuni pe care le avea un 8ap". loan 8aul# credea 'aseA# era un pontif care avea s" demonstre&e de unul sin ur c" credina putea fi mai eficient" dec%t orice for". 'aseA se !ntoarse la Gas$in ton s"-l informe&e pe pre+edintele 1ea an# care !i spuse s" se !ntoarc" la 1oma si s"-i spun" 8apei !ntr-o !ntrevedere secret" apro,at" de pre+edinte# c"# de-acum !ncolo# avea s" fie perfect informat cu privire la toate aspectele politicii S.?.A. -militare# politice +i economice. !n fiecare vineri sear"# +eful staiei 'IA de la 1oma colporta la 8alatul Apostolic ultimele secrete o,inute prin satelit si ascultare electronic" de a enii 'IA din teren. @ici un alt lider str"in nu avea acces la materialele de spionaj pe care le primea 8apa. Acestea !i permiteau celui mai politic dintre toi suveranii pontifi moderni s" !+i impun" stilul s"u distinctiv +i autoritatea at%t asupra *isericii c%t +i asupra lumii. Diplomaia papal"# !ns"+i inima !nalt-centrali&atei ,irocraii a Faticanului devenise mai mult ca oric%nd !n cei -33 de ani de istorie activ"# implicat" !n evenimentele internaionale. 'a lider mondial# aceast" implicare !l cost" pe 8ap" aproape !ns"+i viaa# !n atentatul din 8iaa S%n 8ietro# de la 52 mai 5<>5. Doi ani mai t%r&iu# pe 5- noiem,rie 5<>2# !ntr-o sear" eroas" de iarn" la 1oma# loan 8aul avea s" afle r"spunsul la !ntre,area care !l fr"m%ntaC 'ine ordonase asasinarea saO 0iecare moment al acelei !nt%mpl"ri fusese ,ine p"strat !n memoria sa# +i r"mase tot at%t de viu ca cicatricile pe care i le f"cuser" loanele. Erau aproape o sut" de mii de oameni adunai !n 8iaa S%n 8ietro !n dup" amia&a aceea de 52 mai 5<>5. Erau adunai !ntr-un semicerc !n jurul coloanelor *ernini - 6>= de coloane si >> de st%lpi# susin%nd 5Q6 de statui de sfini. ?n traseu !mprejmuit indica drumul pe care papamo,ilul avea s"-l parcur " p%n" la platforma de unde loan 8aul avea s"-+i fac" adresarea sa s"pt"m%nal" c"tre credincio+i. Atmosfera era festiv" +i unii spectatori discutau despre ce ar fi putut face 8apa !n apartamentele sale papale# !n vreme ce ei a+teptau. 'e trecea !ns" prin mintea unui ne ricios t%n"r turc# Me$met Aii A ca# nu va +ti nimeni niciodat". Sosise !n pia" pe la mijlocul dup"-amie&ii# si !+i croise drum c"tre aleea pe care avea s" treac" papamo,ilul. A ca fusese me,ru al unei rup"ri teroriste cu ,a&a !n 4urcia +i care se intitulase Eupii 'enu+ii. Dar !i p"r"sise pentru a trece ulterior prin ,a&ele de antrenament din Orientul Mijlociu a altor rup"ri fundamentaliste islamice mult mai extremiste dec%t aceasta. Acum se afla la sf%r+itul c"l"toriei sale. A ca se afla !n 8iaa S%n 8ietro nu ca s" se roa e# ci ca s"-l ucid" pe 8ap". Ea patru dup"-amia&a# loan 8aul se sc$im," cu o ro," proasp"t c"lcat"# cu uler de m"tase al,". Ea su estia 'IA# $aina fusese cu m"iestrie modificat" astfel !nc%t s" permit" purtarea unei veste anti lon pe dedesu,t# !n ultima sa vi&it" la 8alatul Apostolic# 'aseA !l averti&ase pe loan 8aul c"C /!n aceste vremuri tul,uri# nici m"car 8apa nu era !n si uran"# l-am spus c" nu aveam dove&i clare cum c" ar fi fost !n pericol. Dar loan 8aul era o fi ur" foarte controversat"# iar un fanatic ar fi putut !ncerca s"-l ucid"./ loan 8aul refu&" s" poarte vesta# !ns"+i ideea# !i spuse el secretarului s"u de lim,a en le&"# Monseniorul 9o$n Ma ee# se opunea la tot ceea ce repre&enta papalitatea. loan 8aul co,or! !n curtea S%n Damaso din interiorul palatului la ora 5Q.-3. Keful Securit"ii de la Fatican# 'amillo 'i,in not" ora co,or%rii papei pe orarul s"u minuios pe care se ,a&a &iua de lucru a suveranului pontif# !n $aina costumului ri petrol purtat de 'i,in se afla un telefon mo,il mic dar performant# !n le "tur" direct" cu sediul 8oliiei din 1oma. Dar protecia imediat" a pontifului se afla !n m%inile Fi ililor !m,r"cai !n al,astru. 0orele de securitate mici dar ,ine antrenate ale Faticanului erau privirea a il" din dosul "r&ilor po&iionate !n 8iaa S%n 8ietro. !n curte era parcat papamo,ilul# sau campagnola# cu scaunul s"u tapiat !n piele al,"# si m%nerul de care 8apa se inea !n timpul c"l"toriei sale prin pia"# !n jurul ve$iculului erau adunai mem,ri de va&" ai staff-ului s"u. Ma ee avea s"-si aminteasc" /forma de &ile mari/ !n care se afla 8apa.

Ea ora cinci fix# papamo,ilul ie+i din curte. Dinspre S%n 8ietro se au&ir" uralele. 'um campagnola se apropia# Fi ililor li se al"turar" polii+tii romani# care mer eau !n faa +i spatele ve$iculului. '%nd papamo,ilul p"trunse !n pia"# sunetul mulumii se transform" !n vuiet. loan 8aul &%m,ea +i f"cea cu m%naL faptul c" !n tineree fusese actor !i conferea o deose,it" pre&en" scenic". Ea vite&a de dou" mile pe or"# cu 8apa !ntorc%ndu-se dintr-o parte !n alta# ve$icolul !nainta c"tre o,eliscul e iptean din centrul pieei. Exact la ora 5 H.5-# campagnola !+i !ncepu al doilea tur al pieei su, privirea atent" a lui 'i,inL +eful pa&ei mer ea cu pa+i m"runi !n urma papamo,ilului. ?ralele mulumii cre+teau !n intensitate. Impetuos# 8apa f"cu un est care !l !n rijora de fiecare dat" pe 'i,in. Se !ntinse c"tre mulime +i lu" !n ,rae un copil. O !m,r"i+a +i o s"rut" pe feti"# apoi o !napoie mamei sale care era !n exta&. Acesta era unul din o,iceiurile 8apei. 4eama lui 'i,in era ca nu cumva copilul s" scape din !m,r"i+area papei +i s" cad"# provoc%nd vreun incident nepl"cut. Dar loan 8aul nu lua !n seam" astfel de riji. Ea 5H.5H# se mai !ntinse odat" !n mulime s" m%n %ie pe cre+tet alt" feti"# !m,r"cat" !n costumul al, pentru comuniune. Apoi se !ndrept" de +ale +i se uit" !n jur# !ntre,%ndu-se parc" pe cine ar mai tre,ui s" salute. Acesta era modul s"u de a personali&a papalitatea c$iar +i !n mijlocul celor mai numeroase mulimi. !n astfel de momente nici prin cap nu-i treceau pericolele pe care le avusese de !nfruntat !n mijlocul altor mulimi. 'u numai trei luni !n urm" - pe 5Q fe,ruarie 5<>2# !n 8aBistan - o ,om," a explodat pe stadionul municipal din (arac$i# cu puin timp !nainte ca 8apa s"-+i !nceap" plim,area printre credincio+i# !n ianuarie 5<>3# serviciul secret france& !i averti&ase !n le "tur" cu un complot comunist pus la cale pentru a-l ucide. Acestea erau numai c%teva dintre amenin"rile primite la Fatican cu privire la viaa 8apei. 4oate fuseser" investi ate la maximum. Ma ee avea s" declare ulteriorC/ !n realitate# noi nu puteam face altceva dec%t s" st"m +i s" a+tept"m# !n afar" de !m,r"carea 8"rintelui Sf%nt cu o vest" anti lon la fiecare apariie !n pu,lic# ceea ce el nu ar fi acceptat niciodat"# nu aveam mare lucru de f"cut/. Ea ora 5H.5> r"sun" prima !mpu+c"tur" !n 8iaa S%n 8ietro. loan 8aul r"mase drept# cu m%inile !nc" str%nse pe ,alustrad". Apoi !ncepu s" se clatine. 8rimul lon tras de Me$met Aii A ca !i p"trunsese !n stomac# provoc%nd multiple r"ni !n intenstinul su,ire# partea inferioar" a colonului# intestinul ros# +i !n me&enteriu# esutul care lea " intestinul de peretele a,dominal. Instinctiv# loan 8aul duse m%na la ran"# pentru a !mpiedica s%n ele s" mai cur ". 0aa lui se umplu treptat de durere +i !ncepu !ncet s" se pr",u+easc". @u trecuser" dec%t c%teva momente de c%nd fusese !mpu+cat. 'el de-al doilea lon al lui A ca !l nimeri pe suveranul pontif !n ,raul drept# care c"&u inert pe l%n " trup. S%n ele ro+u aprins %+ni prin sutana sa al,". ?n al treilea lon cu cali,rul de < mm !l nimeri pe loan 8aul mai sus !n ,raul drept. Koferul campagnolei se r"suci !n scaun# cu ura c"scat"# prea uluit ca s" mai vor,easc". 'i,in urla la el s" se mi+te. ?nul dintre ajutoarele papale f"cu un scut !n jurul papei cu trupul s"u. Fe$icolul !ncepu s" !nainte&e. Mulimea !ns"+i !ncepu s" se clatine# ca lovit" parc" de un v%nt uria+. O propo&iie +ocant" !ncepu s" se aud" peste tot. 8e diferite lim,i# erau rostite incredi,ilele cuvinteC/8apa a fost !mpu+cat/. 'i,in +i oamenii s"i de la pa&a Faticanului# precum si polii+tii ora+ului 1oma !+i fluturau pistoalele# d%nd ordine si contraordine# c"ut%ndu-l din oc$i pe tr" "tor. A ca %+nise prin mulime# aler %nd foarte rapid# cu pistolul !n m%na dreapt". Deodat"# arunc" pistolul. In acela+i moment i se t"iar" picioarele. ?n ofier de poliie !l arestase# !ntr-o secund"# am,ii ,"r,ai erau !n ropai su, un mald"r de ali polii+ti# !n ceva ce ar"ta a r"mad" de ru ,A. '%iva polii+ti !D lovir" pe A ca cu pumnii +i cu picioarele !nainte s"-l t%r%ie c"tre o du," a poliiei. 8apamo,ilul continu" s" !nainte&e cu o vite&" a oni&ant de mic" spre cea mai apropiat" am,ulan" staionat" l%n " ?+a de *ron& a Faticanului. Dar am,ulana nu era ec$ipat" cu instalaie de oxi en# a+a c"

8apa fu mutat la o a doua am,ulan" al"turat". Momente vitale erau astfel pierdute. 'u luminile str"lucind +i cu sirenele url%nd# am,ulana oni c"tre spitalul 'ernelii din 1oma# cel mai apropiat de Fatican# efectu%nd c"l"toria !n timpul record de opt minute. 8e tot parcursul drumului# 8apa nu a scos nici un sunet de disperare sau de re ret# numai cuvinte de profund" ru "ciuneC/Marie# Maica meaD M"rie# Maica meaD/ Ea spital# a fost dus rapid c"tre ,locul operator de la etajul nou"# care cuprindea o sal" de tratamente# o sal" de operaii +i o &on" de recuperare. Aici# !n centrul cri&ei# nu exista panic"# nu se irosea nici o mi+care +i nici un cuv%nt. 4otul era numai ur en" +i disciplin"# perfect inute su, control. Aici o fi !ntre&"rit pontiful r"nit# primele ra&e de speran". Sutana sa p"tat" de s%n e# vesta +i lenjeria intim" au fost t"iate cu dexteritate# iar crucea p"tat" de s%n e fu scoas" de pe masivul s"u lan de aur. )oliciunea !i fu acoperit" cu prosoape c$irur icale. M%ini !nm"nusate se !ntindeau# apucau si transportau primele instrumente medicale necesare !ntr-o lupt" cu care ec$ipa de c$irur i era at%t de o,i+nuit". '%nd !+i reveni dup" o operaie de aproape +ase ore# loan 8aul cre&u c" fusese salvat de intervenia miraculoas" a uneia dintre cele mai venerate apariii din lumea catolic"# 0ecioara 8atima# a c"rei &i de s"r,"toare coincidea cu &iua atentatului. 8e parcursul lun ilor luni de convalescen"# loan 8aul deveni din ce !n ce mai preocupat de persoana care ar fi putut ordona asasinarea sa. !ncerc" s" citeasc" orice urm" de pro," pe care o primea de la poliie si de la diversele a enii de spionaj precum 'IA# *@D-ul vest erman# dar +i de la serviciile de securitate turce si austriece. Era imposi,il s" le cite+ti pe toateC cuprindeau milioane de cuvinte !n rapoarte# declaraii +i afirmaii. @ici unul dintre aceste documente nu r"spundea concret la !ntre,area pe care +i-o punea loan 8aulC 'ine a vrut s"-l ucid"O @u deveni mai informat nici c%nd !ncepu procesul lui A ca# la 4ri,unalul din 1oma# !n ultima s"pt"m%n" a lui iulie 5<>5. Audierile care au durat trei &ile nu au aruncat nici o lumin" asupra motivelor pe care le avu-sesese tr" "torul. A ca fu condamnat la !nc$isoare pe via"C cu o comportare corespun&"toare# ar putea fi eli,erat pentru ,un" purtare !n 633<. Ea doi ani de la condamnarea lui A ca# lui loan 8aul !i fu !n fine promis r "spunsul la !ntre,area care !nc" !i ,%ntuia mintea. Acesta avea s" vin" de la un preot pe care !l considera cel mai demn de !ncredere dintre toi. Se intitula Nuniu apostolic cu nsrcinri speciale. Aceste cuvinte nu de&v"luiau !ntru totul faptul c" Ar$iepiscopul Eui i 8o i era mo+tenitorul firesc al tuturor secretelor politicii papale# av%nd responsa,ilitatea special" de a aduna informaii secrete din lumea Europei comuniste. 'ei de la Fatican !l numeau simplu /spionul 8apei/. Freme de mai multe luni# 8o i avusese contacte foarte secrete cu Mossad. @umai de cur%nd# c%nd aceste contacte erau deja suficient de avansate# !l inform" el pe 8ap" ce f"cea# loan 8aul !i spuse s" continue. Din acel moment avu !nt%lniri cu un ofier Mossad la Fiena# 8aris# Far+ovia +i Sofia. At%t preotul c%t +i Batsa vroiau s" se l"mureasc" exact care era oferta +i ce se a+tepta. Dup" fiecare contact am%ndoi se retr" eau s"-+i calcule&e urm"toarea mi+care. 'u c%teva &ile !nainte# avusese loc o alt" !nt%lnire# din nou la Fiena un ora+ pe care at%t 8o i c%t +i ofierul !l preferau pentru contactele lor clandestine. De la acea !nt%lnire 8o i se !ntoarse la Fatican !n acea noapte eroas" de noiem,rie a lui 5<>2. Aducea cu el r"spunsul la !ntre,area 8apeiC cine !i ordonase lui A ca s" !ncerce s"-l ucid"O CAPITOLUL !2

*inecuv%ntai fie spionii

?na dintre masivele pori ale Arc" oft"e ?ells era deja !nc$is" -preludiul ritualului nocturn al !nc$iderii porilor Faticanului la mie&ul nopii - c%nd limu&ina 0iat al,astru !nc$is trecu peste dalele de piatr"# lumin%nd cu farurile cele dou" "r&i !nfofolite pentru a se feri de fri . !n spatele lor se afla unul dintre Fi ili. ?na dintre "r&i f"cu un pas !nainte# cu ,raul ridicat pe jum"tate pentru a ordona oprirea autove$iculului. Ma+ina era a+teptat"# iar fi ura de la volan era cea familiar" a unui +ofer de la Fatican. Dar dup" atentatul la viaa 8apei# nimeni nu mai risca. Koferul a+teptase o or" la aeroportul din 1oma# pentru &,orul de la Fiena care avusese o or" !nt%r&iere din cau&a condiiilor meteo nefavora,ile. )arda se trase un pas !napoi dup" ce salut" pe pasa erul aflat pe ,anc$eta din spate a ma+inii. @u i se r"spunse la salut. Ma+ina trecu pe l%n " *iserica S%n 8ietro# +i rul" peste piatra cu,ic" din 'urtea S%n Damaso pentru a se opri la intrarea principal" a 8alatului Apostolic. Koferul s"ri din ma+in" pentru a-i desc$ide u+a pasa erului s"u. Ar$iepiscopul Eui i 8o i co,or!# !m,r"cattot!n ne ru# cu o e+arf" acoperindu-i ulerul al,. Din punct de vedere fi&ic# sem"na cu 1afi EitanC aceia+i umeri +i ,icep+i puternici# acela+i mers le "nat# +i oc$i care puteau fi reci ca noaptea. 'a de o,icei# 8o i c"l"torea cu un mic eamantan de piele pentru lucrurile personale# +i o serviet" cu cifru. Deseori lumea pe seama faptului c" !+i petrecea mai mult timp mo"ind prin fotoliile avioanelor dec%t dormind !n patul din spaiosul apartament pe care !l ocupa la 8alatul Apostolic.'%teva c"l"torii recente confirmaser" importana lucrurilor pe care le aflase 8o i la !nt%lnirea pe care o avusese la Fiena# !n vec$iul 'artier evreiesc. Acolo# !ntr-o cl"dire !n ust" cu acoperi+ a,rupt# situat" la c%teva case de ,irourile v%n"torului de na&i+ti Simon Giesent$al# ar$iepiscopul sor,ea cuvintele unui personaj pe care conveniser" s"-5 numeasc" simplu - Eli. 8o i deja era o,i+nuit cu astfel de precauii !n afacerile sale cu Mossad-ul. @imeni nu-+i lua m"suri de precauie mai stricte dec%t a enii acestuia. Sin urul am"nunt personal pe care !l cuno+tea despre Eli era c" acesta vor,ea mai multe lim,i str"ine# si c" r"spunsese !n final la !ntre,area despre persoana care orc$estrase atentatul la viaa lui loan 8aul. !n ceea ce-l privea# propria munc" a lui Eui i 8o i era at%t de secreti&at"# !nc%t Annuario 8ontificio# re istrul de la Fatican care coninea numele +i fi+ele de post ale tuturor an ajailor# nu coninea nici un indiciu c" vreme de peste dou"&eci de ani# ar$iepiscopul !+i de&voltase propriile sale contacte secrete ,ine testate si verificate# prin intermediul c"rora avea acces la (remlin# Gas$in ton precum +i !n coridoarele puterii din Europa. El avea s" fie primul care afla c" liderul sovietic ;uri Andropov era pe moarte din pricina unei $epatite cronice# o ,oal" a rinic$ilor. 8o i era cel care# !n misiunea ruseasc" de la )eneva# o cl"dire !mp"r"teasc" de secol _I_# ,ea cea mai fin" vodBa +i m%nca at%t de apreciatul caviar# !n timp ce afla printre primii c" Moscova era pre "tit" s"-+i retra " armele nucleare care inteau Europa# dac" Gas$in ton-ul !nceta jocul de-a +oarecele +i pisica !n discuiile despre de&armare. @out"ile au fost aduse la cuno+tina +efului unit"ii 'IA la urm"toarea sa !nt%lnire s"pt"m%nal" de vineri cu 8apa. Freme de mai ,ine de dou" decenii# 8o i adusese la cuno+tina suveranilor pontifi informaii care le permiseser" acestora s" aprecie&e mai ,ine +tirile provenite din alte surse. Ar$iepiscopul avea aceast" capacitate# rar" printre diplomai# de a furni&a o pre&entare ec$ili,rat" a informaiilor provenite dintr-o du&in" de surse# !n aproape tot at%tea lim,i str"ine pe care le +i vor,ea fluent. Ea urm"toarea !nt%lnire cu Eli# 8o i vor,i pe tonul ,l%nd care deja !l caracteri&a# privind atent# str%n %ndu-+i ,u&ele !nainte de a pune o nou" !ntre,are# nesc$im,%ndu-+i deloc atitudinea calm". Dar !n acea noapte rece# !n care era f"r" !ndoial" o,osit de c"l"toriile sale# !+i permise s" calce re+it. Intr%nd !n 8alatul Apostolic# pe l%n " Fi ili +i "r&ile de serviciu# 8o i lu" liftul care !l ducea la apartamentele 8apale. Faletul 8apei !l conduse pe 8o i !n ,iroul lui loan 8aul. 1afturile ,i,liotecii din camer" ofereau o idee asupra intereselor lar i ale 8apei. Al"turi de ediii clasice !n lim,a polon" le ate !n piele# +i al"turi de opere ale teolo ilor +i filo&ofilor# se aflau copii ale 'evistei 8nternaionale de Aprare si c"ri cu titluri incintante# cum ar fi roblema pregtirii militare# +i ?alana militar si atacul surpriz. Acestea

reflectau convin erea neclintit" a suveranului pontif cum c" principalul du+man cu care era confruntat" lumea anului 5<>2 era comunismul sovietic. loan 8aul nu pierdea nici o oca&ie de a spune personalului s"u c" !nainte de sosirea noului mileniu# ceva /decisiv/ avea s" & uduie lumea. Ea !ntre,"rile lor referitoare la aceste eveniment# acesta refu&a s" intre !n am"nunte# scutur%nd din cap si insist%nd c" tre,uiau s" se roa e cu toii ca *iserica s" nu piard" +i mai mult teren !n faa comunismului sau a scepticismului reli ios care c%+ti a tot mai muli adepi !n S.?.A.# )ermania sau Olanda. El declara c" viaa !i fusese cruat" !n 8iaa S%n 8ietro# pentru a putea lupta !n continuare. 8o i +tia c" aceast" rij"# mai presus de oricare alta# !l afecta pe loan 8aul at%t mental c%t +i fi&ic. Dup" primele contacte# 8o i nu putu s" nu remarce c"# dincolo de oc$ii pu,licului# loan 8aul devenise mult mai retras. 'loanele lui A ca nu-i &druncinaser" numai trupul# dar f"cuser" cicatrici emoionale care !l l"saser" pe 8ap" introspectiv si uneori solitar. St%nd cu am,ele palme pe enunc$i# o po&iie pe care 8o i o adopta !ntotdeauna c%nd avea de comunicat vesti rave# ar$iepiscopul !ncepu s" depene o poveste care !+i avea !nceputurile !n primele s"pt"m%ni care urmaser" atacului lui A ca asupra lui loan 8aul. '%nd vestea !nt%mpl"rilor din 8iaa S%n 8ietro# din dup" amia&a &ilei de 52 mai 5<>5 ajunse la 4el Aviv# reacia imediat" a directorului eneral al Mossad# ;it&$aB :ofi a fost aceea c" atentatul era opera unui ne,un. De+i +ocant# incidentul de la 1oma nu avea implicaii directe !n rijile curente ale Mossad. Ara,ii israelieni erau din ce !n ce mai radicali# !n vreme ce# !n acela+i timp# extremi+tii evreicondu+i de mem,ri ai partidului (a$ane (ac$ - deveneau din ce !n ce mai violeni. 0usese descoperit un complot exact la timp pentru a opri aruncarea !n aer a celui mai sf%nt templu musulman din Ierusalim# Mosc$eea lui Oman. 'onsecinele unui astfel de eveniment erau mult prea cumplite pentru a fi c$iar ima inate. 1"&,oiul din Ei,an continua# !n ciuda nesf%r+itelor contacte diplomatice mediate de S.?.A. !ntre Damasc# *eirut si Ierusalim. In interiorul ca,inetului# primul ministru *e in conducea o faciune dornic" s" lic$ide&e odat" pentru totdeauna afacerea OE8. ?ciderea lui ;asser Arafat era !nc" unul din ordinele de ,a&" de pe lista MossadL c$iar !n luna !n care avusese loc atacul la viaa 8apei# avuseser" loc dou" !ncerc"ri nereu+ite de asasinare a +efului OE8. Deoarece toate serviciile secrete occidentale investi au atentatul la viaa 8apei influen" deci&ia lui :ofi de a nu implica Mossad-ul !n aceast" c$estiune# !n orice ca&# se a+tepta ca !n cele din urm"# s" afle de la unul dintre acestea# care fuseser" premisele atentatului. !nc" mai a+tepta acest r"spuns c%nd fu !nlocuit de @a$um Admoni !n septem,rie 5<>6. 'u trecutul s"u polone& - p"rinii lui erau emi ranii de clas" medie de l%n " 'dansB - Admoni era mai mult dec%t u+or curios cu privire la *iserica 'atolic"# !n timpul petrecut !n S.?.A. si 0rana ca a ent su, acoperire# v"&use si el c%t de puternic" putea fi influena ,isericii. 1oma pusese um"rul la ale erea lui 9o$n 0. (ennedA - un catolic - la 'asa Al,"# iar !n 0rana# *iserica avea !n continuare un rol important !n politic". O dat" instalat !n ,iroul s"u# Admoni ceru dosarul Mossad cu privire la atentatul la viaa 8apei. 'oninea mai de ra," +tiri scurte +i un raport de la un Batsa staionat la 1oma# care nu ducea prea departe# !n mod neo,i+nuit# cele +ase servicii de securitate care !+i conduseser" propriile anc$ete - inclusiv interviev%ndu-l pe A ca !n celula sa de maxim" securitate de la !nc$isoarea roman" 1e,i,,ia - nu re+iser" s" lucre&e de comun acord. Admoni decise s"-si !nceap" propria anc$et". Gilliam 'aseA# pe atunci director al 'IA# avea s" declare mai t%r&iu c" cel mai pro,a,il# motivul acestei deci&ii era c" Mossad /mirosise c" astfel ar fi putut s"-+i croiasc" drum c"tre Fatican. Admoni tre,uie c se %ndea s" produc" el vreo informaie care s"-i permit" un t%r cu Sf%ntul Scaun./

!n urma !ncerc"rii nereu+ite a 'oldei Meir de sta,ilire a unor relaii diplomatice cu Faticanul# Rvi Ramir!si sta,ilise o pre&en" permanent" Mossad la 1oma# care !ncerca s" penetre&e la Fatican. Eucr%nd !ntr-o cl"dire din apropierea Am,asadei Israelului# a entul Batsa !ncercase +i nu reu+ise s" recrute&e nici un preot informator. 4ot ce putu afla erau ,%rfe au&ite prin ,arurile si restaurantele frecventate de personal de la Fatican. @u reu+i dec%t s" urm"reasc" invidios vi&itele de vineri seara pe care +eful 'IA le f"cea 8apeiL acestea fuseser" reluate !ndat" ce loan 8aul !+i revenise !n urma operaiei. !n timpul acestei convalescene# A ostino 'asaroli# - cardinal secretar de stat - condusese Faticanul. A entul Batsa au&ise c" acest 'asaroli !+i f"cuse pu,lice oarece sentimente sincere fa" de atentatC 'IA ar fi tre,uit s" +tie despre A ca +i despre complot. Inform" 4el Aviv-ul cu privire la p"rerile secretarului de stat. !n interiorul lumii spionajului american se contura ideea c" A ca fusese coada de topor a unui complot inspirat de ()* pentru uciderea suveranului pontif# !ntr-un act cu stampila /strict secret/# +i intitulat /!ncercarea lui A ca de a-l ucide pe 8ap"C Implicarea sovietic"/# se f"cu u& de ar umentul conform c"ruia Moscova !ncepuse s" se team" de modul !n care suveranul pontif ar fi putut aprinde flac"ra naionalismului polone&. Deja !n 5<>5# -olidaritatea# mi+carea muncitoreasc" polone&" condus" de Eec$ Galesa !+i !ncorda /mu+c$ii industriali/# iar autorit"ile erau din ce !n ce mai presate de Moscova s" pun" cap"t activit"ilor ?niunii. 8apa !l constr%nsese pe Galesa s" nu fac" nimic care ar fi putut duce la o intervenie militari&at" din partea Moscovei# loan 8aul !i ceruse cardinalului polone& pe moarte# Ktefan GAs&insBi# s" !i asi ure pe liderii comuni+ti polone&i c" suveranul pontif nu avea s" permit" -olidaritii s" sar" calul. '%nd ?niunea pro ram" o rev" eneral"# 'ardinalul GAs&insBi se prostern" !n faa lui Galesa la el !n ,irou# !l apuc" de pantalon pe muncitorul uluit +i !i spuse c" avea de %nd s" moar" a+a a "at. Galesa anul" reva. Ea 4el Aviv# anali+tii Mossad conclu&ionar" c" suveranul pontif !nele ea perfect c%t de important era ca Sovietele s" fie mulumite de 8olonia# f"r" ca -olidaritatea s" piard" din considera,ilul teren p e care !l c%+ti ase. 8"rea din ce !n ce mai neverosimil ca Moscova s"-l fj vrut pe 8ap" mort. Mai exista !nc" +i posi,ilitatea ca Moscova s" fi contractat asasinatul cu unul dintre ajutoarele sale. !n trecut# serviciul secret ,ul ar dusese la !ndeplinire misiuni similare pentru ()*# atunci c%nd implicarea acestuia din urm" tre,uia s" r"m%n" secret". Dar anali+tii deciser" c" de aceast" dat"# era puin pro,a,il ca ()* s" dele e pe altcineva s" duc" la cap"t o misiune at%t de important". *ul arii n-ar fi condus niciodat" asasinatul din propria lor voin". @a$um Admoni !ncepu s" cercete&e implicarea pre&ent" a 'IA !n relaia cu papalitatea# !ntre dou" vi&ite ale lui 'aseA la 8ap"# un rol important !n relaia dintre Fatican +i 'IA !l avea cardinalul 9o$n (rol din 8$iladelp$ia# care pendula !ntre 'asa Al," +i 8alatul Apostolic. 8entru Monseniorul 9o$n Ma ee# secretarul de lim," en le&" al 8apei# (rol era /prietenul super-special al 8"rintelui Sf%nt. Am,ii aveau trecuturi similare# cuno+teau acelea+i c%ntece +i povesti polone&e# si puteau lumi la masa 8apei !n dialect local polone&. @oi# ceilali# st"team acolo +i &%m,eam# f"r" s" !nele em o iot"./ (rol a fost cel care l-a !nsoit pe 'aseA la prima sa audien" cu 8apa# dup" !nc$eierea perioadei de convalescen". ?lterior# cardinalul fu cel care !l pre&ent" pe adjunctul lui 'aseA# Fernon Galters# suveranului pontif. De atunci# lista su,iectelor de conversaie dintre ofierul 'IA +i 8ap" varia !ntre terorismul !n Orientul Mijlociu# politica intern" a ,isericii +i starea de s"n"tate a liderilor de la (remlin. 8entru 1ic$ard Allen# un catolic# care era primul consilier naional de securitate al pre+edintelui 1ea an# /1elaia dintre 'IA +i 8ap" a fost una dintre cele mai mari aliane din toate timpurile. 1ea an avea convin erea sa profund" c" 8apa avea s"-l ajute s" sc$im,e lumea/. Mai mult dec%t at%t# au fost sta,ilite eluri comune. 8re+edintele si suveranul !+i proclamaser" opo&iia comun" fa" de avorturi. Statele ?nite ,locaser" ajutoare de milioane de dolari pentru state care susineau

m"suri de pro ramare familial". 8rintr-o /t"cere premeditat"/# papa susinea politica militar" a S.?.A.# inclusiv dotarea @A4O cu o nou" eneraie de rac$ete de croa&ier". 'IA asculta cu re ularitate telefoanele episcopDlor si preoilor din America Eatin" care pledau pentru li,erali&area teolo iei +i se opuneau forelor susinute de S.?.A. !n @icara ua si SalvadorL transcrierile notelor telefonice f"ceau parte din informarea s"pt"m%nal" pe care +eful unit"ii 'IA de la 1oma o f"cea 8apei. 1ea an !l autori&ase personal pe colonelul Oliver @ort$# care atunci lucra cu 'onsiliul @aional de Securitate# s" fac" pl"i re ulate si su,staniale preoilor din America 'entral" +i de Sud# Africa +i Asia pe care Faticanul !i considera /loiali/. *anii erau folosii pentru a !ntreine stilul lor de via" deseori opulent# si pentru a promova opo&iia Sf%ntului Scaun fa" de contracepie si divor. ?na dintre !ndatoririle secretarului personal al papei# Monseniorul EmerA (a,on o# era s" p"stre&e o list" la &i cu preoii a reai. O alt" sarcin" era aceea de a !ndosaria documentele provenite de la 'IA si de a lua notie la !nt%lnirile clandestine pe care ace+tia le aveau cu 8apa. (a,on o !i !nt%lnise pentru prima dat" pe spionii de la Gas$in ton pe 23 noiem,rie 5<>5# la scurt" vreme dup" ce loan 8aul se re!ntorsese la lucru !n urma atentatului. Dup" ce (a,on o !l !nsoise pe 8ap" la prima ru "ciune din &i - ceasul de pe coridorul din afara capelei situate !n Apartamentul 8apal ar"ta ora -.5- A.M. - cei doi se duseser" !n ,irou pentru a-l primi pe directorul adjunct al 'IA# Fernon Galters. (a,on o !+i reaminte+teC /Mi-am ocupat locul o,i+nuit !ntr-un col al camerei# cu caietul de notie pe enunc$i. @u era de fa" nici un traduc"tor. )eneralul Galters !ntre," ce lim," tre,uia s" foloseasc". Sfinia Sa spuse c" i-ar conveni mai mult lim,a italian". Galters !ncepu prin a spune c" adusese ur"ri de ,ine din partea pre+edintelui 1ea an. 8apa !i !ntoarse ur"rile. Apoi trecur" direct la afaceri. Galters aduse foto rafii prin satelit# iar Sfinia Sa fu fascinat s" vad" c%t de clare erau. Galters vor,i vreme de peste o or" despre punctul de vedere al 'IA fa" de ultimele intenii sovietice. Sfinia Sa !i mulumi. Ea finalul !ntrevederii# Galters scoase o r"mad" de ro&arii +i !l ru " pe 8ap" s" i le ,inecuv%nte&e# explic%nd c" erau ale unor rude +i prieteni# iar Sfinia Sa le ,inecuv%nta./ Intri at de a,ilitatea 8apei de a trece ,rusc de la pro,leme temporale la pro,leme spirituale# Admoni se folosi de prietenia sa personal" cu Secretarul de Stat Alexander :ai - se !nt%lniser" pe c%nd Admoni lucra la am,asada Israelului la Gas$in ton - pentru a o,ine o copie a profilului psi$olo ic f"cut de 'IA lui loan 8aul. Era portretul unui om a c"rui fervoare reli ioas" era at%t de intens" !nc%t putea pl%n e !n timpul unei ru "ciuni# +i deseori era "sit pe podeaua de marmur" a capelei sale private# cu faa !n jos# ,raele !ntinse !n cruce# nemi+cat ca un mort. 8utea petrece ore !n +ir !n aceast" po&iie. 'u toate acestea# furia sa putea fi devastatoare si de temutL !n astfel de situaii tuna si ful era. 'uno+tinele sale eopolitice erau formida,ile# +i putea fi tot at%t de impasi,il ca orice dictator. Eui loan 8aul nu !i era team" s" !nfrunte 'uria# serviciul civil al Faticanului# sau pe lon evivul s"u secretar de stat# A ostino 'asaroli. 8rofilul conclu&iona c" loan 8aul era /puternic politi&at ca urmare a experienelor sale polone&e +i c" !i convenea statutul de juc"tor pe scena lumii./ 8entru @a$um Admoni un lucru era clarC le "turile str%nse +i reciproc profita,ile dintre 'IA +i 8ap" au jucat un rol crucial !n faptul ca loan 8aul a ajuns s" accepte ideea americanilor conform c"reia atentatul la viaa sa fusese or ani&at de (remlin. Si totu+i# dac" acest punct de vedere ar fi putut fi demontatO 'um ar fi reacionat 8apaO Oare acest lucru i-ar fi &druncinat !ncrederea !n 'IAO E-ar fi f"cut mai reticent fa" de toate serviciile secreteO Oare i-ar fi permis Mossad-ului - dac" acesta ar fi putut demonstra c" m%na criminal" era alta - s" treac" !n sf%r+it dincolo de ?+a de *ron& a Faticanului si# dac" nu ar fi reu+it s" fie acceptat ca sf"tuitor secret al papalit"ii# cel puin s" i se acorde o audien" pentru aceast" informaie# iar !n sc$im,# s" fie revi&uit" atitudinea Sf%ntului Scaun fa" de IsraelO

Sase luni mai t%r&iu# r"spunsul la prima !ntre,are a lui Admoni -dac" pusese altcineva la cale !ncercarea de asasinat - fu clarificat# spre satisfacia acestuia. 'omplotul fusese pre "tit la 4e$eran# cu apro,area deplin" a AAatolla$ului 1u$olla ($omeini. ?ciderea 8apei tre,uia s" desc$id" calea 9i$adului - r"&,oiul sf%nt# !mpotriva Festului +i a ceea ce ($omeini considera c" sunt valorile sale decadente susinute de cea mai numeroas" *iseric" 're+tin". ?n raport pre "tit pentru Admoni spuneaC /($omeini r"m%ne un exemplu clasic de fanatism reli ios. Si-a aro at rolul de Dumne&euc"l"u&" a poporului s"u. 8entru a $r"ni acest mit# va tre,ui s"-si sporeasc" aciunile periculoase fa" de Israel# Occident si !ntrea a lume./ Anticip%nd un eventual e+ec al lui A ca# suprave $etorii s"i iranieni se asi uraser" c" A ca ar fi putut trece drept un fanatic solitar# l"s%nd s" r"sufle am"nunte privind trecutul s"u. Me$met Aii A ca se n"scuse !n ;esiltepe# un sat i&olat din estul 4urciei# +i fusese crescut !ntr-un lea "n al fundamentalismului islamic. Ea v%rsta de nou"spre&ece ani se al"turase Eupilor 'enu+ii# un rup terorist pro-iranian responsa,il pentru multe acte de violen" !ntr-o 4urcie care aspira la democraie# !n fe,ruarie 5<H<# A ca !l ucisese pe redactorul unui &iar din Istan,ul# renumit pentru vederile sale prooccidentale. Arestat# A ca evada din !nc$isoare cu ajutorul Eupilor 'enu+ii# !n &iua urm"toare &iarul primi o scrisoare !nsp"im%nt"toare privind vi&ita 8apei !n 4urcia# +i trei &ile mai t%r&iuC /Imperiali+tii occidentali# speriai c" 4urcia +i naiunile Islamice surori ar putea deveni ni+te puteri politice# militare si economice !n Orientul Mijlociu# trimit !n 4urcia !n acest moment delicat pe 'onduc"torul 'ruciadelor# loan 8aul# travestit !n lider reli ios. Dac" aceast" vi&it" nu va fi anulat"# !l voi ucide !n mod intenionat pe 8apa 'onduc"tor./ Admoni se convinse c" scrisoarea fusese compus" la 4e$eranC stilul +i coninutul erau mult peste nivelul talentelor scriitorice+ti ale semianalfa,etului A ca. '"utarea discursurilor lui ($omeini pe calculatoarele Mossadului scoase la iveal" faptul c" acesta se mai referise la loan 8aul cu expresiile / 'onduc"tor al 'ruciadelor/ si /8apa 'onduc"tor/. 8%n" la urm"# vi&ita suveranului pontif trecu f"r" nici un incident. @umele +i po&a lui A ca ajunser" !n computerele multor servicii secrete# de+i nu +i pe cel al Mossad-ului. Otto (ormeB# ofierul serviciului secret austriac !ns"rcinat cu cercet"rile privind atentatul la viaa 8apei fu de p"rere c" /nu era nevoie s" fie informat +i Mossad-ul. Israelul ar fi fost ultimul loc unde s-ar fi dus A ca./ Investi aiile Mossad au scos la iveal" c"# dup" evadarea sa din !nc$isoare# A ca fu trimis !n Iran# unde petrecu c%teva luni !n diferite la "re de antrenament# pentru !ndoctrinare. Din sursele pe care le avea !n aceste la "re# Mossad puse cap la cap c%teva aspecte ale vieii lui A ca !n acel moment Se tre&ea !nainte de r"s"ritul soarelui# cu oc$ii ro+ii !nfundai !n or,itele feei sale prelun i# atent la ceilali recrui. 8rimele ra&e de lumin" l"sau s" se vad" afi+ele a "ate pe pereii coli,ei lorC foto rafii cu AAatolla$ul ($omeini si slo ane revoluionare# menite s" le aprind" ima inaia. '%ntecele ce se au&eau !n difu&oarele coli,ei nu f"ceau dec%t s" !nt"reasc" aceast" ima ine. !m,r"cat !n vest" si pantaloni scuri# A ca era un personaj neatr" "torL palmele si picioarele sale mari erau neproporionale fat" de trupul cu pieptul sco,it# umeri ososi si mem,re sl","noa e. 8rimul lucru pe care !l f"cea !n fiecare diminea"# ca si ceilali recrui# era s"-si !ntind" covora+ul pentru ru "ciune# si s" se prosterne&e de trei ori# de fiecare dat" atin %nd cu fruntea de p"m%nt# murmur%nd numele lui Alla$# St"p%n al Eumii# AtoateSemnificativul si Milostivul# Suveranul Suprem al 9udec"ii de Apoi. Dup" aceasta !ncepea s"-+i recite lun a sa list" de animo&it"i# pe care instructorul !l !ncurajase s" o scrie. Eista se lun ise si !i includea pe imperiali+ti# @A4O si acele "ri Ara,e care refu&aser" s" !ntrerup" comerul de petrol cu Occidentul. Se ru a !n mod deose,it lui Alla$ s" distru " Statele ?nite# cea mai puternic" naiune de pe lo,# si pe oamenii acesteia# ru %ndu-se s" fie privai de modul lor de via"# valorile si o,iceiurile lor# si !ns"+i esena existenei lor. !n cele din urm" r"m%neau numai urile reli ioase. Ele erau cele mai virulente# !l consumau ca un

cancer# !i rodeau creierul. Era convins c" orice alte cre&uri l-ar fi putut minimali&a pe cel c"ruia i se dedicase. Instructorii s"i !l !nv"aser" s" reduc" aceast" ur" la o ima ine anumeC un ,"r,at# !m,r"cat !n al,# care locuia !ntr-un palat imens# dincolo de muni. De acolo# !mp"r"ea ca un calif# emi%nd decrete +i ordine c"rora multe milioane de oameni li se supuneau. Acest ,"r,at !+i r"sp%ndea detestatul s"u mesaj !n modul !n care predecesorii s"i o f"cuser" !n ultimele nou"spre&ece secole. 'u pomp" +i fast# ,ucur%ndu-se de c$iar mai multe titulaturi dec%t Alla$# ,"r,atul era cunoscut su, numele de Slujitor al lui Dumne&eu# 8atriar$ al Occidentului# Ficar al lui 'ristos pe 8"m%nt# Episcop al 1omei# Suveran al Statului Fatican# Suveran 8ontif# Sfinia Sa 8apa loan 8aul al ll-lea. Eui Me$met Aii A ca i se promise c"# la momentul potrivit# i se va oferi +ansa de a-l ucide pe 8ap". Instructorii s"i !i inoculau ideea c" nu era o coinciden" c" 8apa fusese ales exact !n momentul !n care iu,itul lor ($omeini eli,erase Iranul de su, re imul Ka$ului. /Infidelul 1omei#/ dup" cum fusese A ca !nv"at s"-l numeasc"# venise s" distru " revoluia pe care AAatolla$ul o proclamase !n numele 'oranului Sf%nt. Era un s%m,ure de adev"r !n aceast" acu&aie# loan 8aul vor,ea din ce !n ce mai dur despre Islam si pericolele pe care credea el c" le conine forma sa fundamental ist". Aflat !n vi&it" la fa,rica Olivetti de la Ivrea# !n Italia# loan 8aul !i ului pe muncitori introduc%nd !n discursul s"u un pasaj improvi&atC /'eea ce !i !nva" 'oranul pe oameni este a resivitateaL noi !i !nv""m pacea. Desi ur# natura uman" distorsionea&" !ntotdeauna mesajul reli ios. Dar de+i oamenii pot fi a,"tui de la calea cea ,un" de vicii si o,iceiuri proaste# 're+tin"tatea aspir" la pace +i dra oste. Islamul este o reli ie care atac". Dac" te apuci s" plede&i pentru a resivitate !n faa !ntre ii comunit"i# sf%r+e+ti prin a !ncuraja p"rile ne ative ale oamenilor. Iar asta +tii la ce duceC astfel de oameni ne vor ataca./ In ianuarie 5<>5# A ca &,ur" !n Ei,ia. Iniial# Mossad fu surprins de acest aspect al c"l"toriei sale# p%n" c%nd un informator din 4ripoli descoperi c" un fost ofier rene at al 'IA# 0ranB 4erpil se afla +i el acolo !n acel moment. 4erpil fu acu&at de o instan" din Gas$in ton c" a furni&at arme Ei,iei# c" a conspirat pentru uciderea unuia dintre oponenii lui '$addafi la 'airo# c" recrutase fo+ti piloi militari americani pentru a pilota avioane li,iene si a-i instrui pe mem,rii *eretelor Fer&i pentru a conduce la "rele de antrenament pentru terori+ti ale lui )$addafi. !n Ei,ia# instruia terori+tii cum s" se sustra " detect"rii de c"tre a eniile de securitate occidentale. 4erpil se mutase la *eirut -de unde disp"ruse. Mossad-ul cre&use c"# o dat" devenit inutil# fusese ucis. Mossad +tia c" !nt%lnirea dintre A ca +i 4erpil fusese aranjat" de suprave $etorii lui A ca din 4e$eran si l"sat" s" transpire c"tre ()* dup" atentatul la viaa lui loan 8aul# permi%ndu-le ru+ilor s" pretind" c" atacul fusese orc$estrat de 'IA. 'a +i Mossadul# ()*-ul avea un departament de arme psi$olo ice foarte eficient. 8ove+tile despre 'IA umpleau mii de r%nduri si repre&entau multe ore de transmisie. 8entru a tul,ura apele si mai tare# mula$ii din 4e$eran aranjaser" ca# dup" plecarea din Ei,ia !n fe,ruarie 5<>5# A ca s" plece la Sofia# !n *ul aria# pentru a se !nt%lni cu persoane care !i spuser" c" erau mem,ri ai serviciului secret naionalC nu a existat !ns" niciodat" nici o pro," care s" ateste c" erau !ntr-adev"r. 0urios din cau&a !ncerc"rilor ()*-ului de a discredita A enia# 'IA plusa pretin&%nd c" ,ul arii !l manevraser" pe A ca !n numele (remlinului. 8entru Mossad# situaia era perfect" pentru a ilustra slo anulC /Divide et impera D/. @u numai c" Mossadul reu+ea s" discredite&e 'IA !n faa Faticanului# dar !n final# promov%nd ideea c" versiunea lor asupra complotului era cea corect"# Mossad "sise o cale de a ajun e la urec$ea 8apei. De aici# avea s" decur " restulC ofierii s"i puteau avea acces la formida,ila reea de colectare a informaiilor pe care o avea Secretarul de StatL a entul Batsa ar fi putut lucra cu# +i dup" ca&# exploata# c"lu "riele si preoiiL si# dac" s-ar fi ivit oca&ia# / %ndacii electronici/ ar fi putut fi implantai !n toate acele un $ere sfinte

ale Faticanului pe care le indicase Rvi Ramir. '%nd Mossad puse cap la cap !n 4el Aviv !ntrea a odisee a lui Me$met Aii A ca# @a$um Admoni se apuc" s" dea r"spunsul la unica !ntre,are de la care pornise totul. Din nou# r "spunsul !l d"du calculatorul. ?nul dintre /spionii supravieuitori/ ai lui 1afi Eitan# un catolic cu domiciliul la Munc$en# descrisese rolul extraordinar pe care Eui i 8o i !l jucase !n existena papalit"ii. @a$um Admoni trimise dup" Eli# +i !i spuse s"-l contacte&e pe 8o i. Acum# !ntr-o noapte t!r&ie# la doi ani dup" ce A ca !l !mpu+case pe 8ap"# ar$iepiscopul !i explica pe lar lui loan 8aul ceea ce !i spusese Eli. O lun" mai t%r&iu# pe 62 decem,rie 5<>2 la ora =C23 A.M.# cu aproape trei ore !nainte ca luminile din pomul de 'r"ciun din 8iaa S%n 8ietro s" fie aprinse# 8apa fu tre&it de valetul s"u. Dormitorul era surprin&"tor de mic# cu pereii !nc" acoperii de tapetul pastel pe care fostul locatar !l alesese. 8odeaua de lemn lustruit" o lind" era parial acoperit" cu un covora+ cusut de c"lu "riele polone&e. 8e peretele de deasupra patului# care le servise drept pat de moarte la patru dintre predecesorii lui loan 8aul# se afla un crucifix. e alt perete se afla o frumoas" pictur" a Maicii 8reciste. Am,ele erau cadouri din 8olonia# !n afar" de valetul personal# cei care !l vedeau la aceast" or" - de o,icei unul dintre preoii s"i administrativi# care avea +tiri ur ente - fur" u+urai s" constate c" loan 8aul !+i rec"p"tase ceva din vec$ea vi oare +i vitalitate. 'a de o,icei# 8apa !+i !ncepu &iua prin a !n enunc$ea pentru ru "ciunea personal". Dup" aceea se ,"r,ieri +i f"cu dus# +i se !m,r"c" !n $ainele pe care i le pre "tise valetulC o sutan" reoaie de l%n" al," drapat" !n jurul umerilor# c"ma+" al," ,isericeasc"# +osete al,e p!n" la enunc$i# pantofi maron +i ,onet" al,". Era pre "tit s" mear " la !nc$isoarea 1e,i,,ia din 1oma pentru a se !nt%lni cu A ca. !nt%lnirea fusese aranjat" la cererea 8apei# ca un /act de iertare/# !n realitate# loan 8aul vroia s" verifice dac" ceea ce spusese Mossad-ul era adev"rat. A fost condus la !nc$isoare de acela+i +ofer care se aflase la volanul papamo,ilului !n 8iaa S%n 8ietro c%nd !l !mpu+case A ca. !nsoit de o escort" a poliiei din 1oma# limu&ina oni c"tre nordul ora+ului spre !nc$isoare# !ntr-o ma+in"# !n spate# se afla un mic rup de jurnali+ti (inclusiv autorul c"rii de fat"). 0useser" invitai s" asiste la momentul istoric !n care 8apa +i asasinul s"u aveau s" se afle fa" !n fa". Dou" ore mai t%r&iu# loan 8aul fu primit !n aripa de maxim" securitate a !nc$isorii 1e,i,,ia. Merse sin ur pe coridor p%n" la u+a desc$is" a celulei 4=# unde !l a+tepta A ca. 1eporterii a+teptar" mai departe pe $ol. Al"turi de ei se aflau "r&ile !nc$isorii# ata s" se repead" c"tre celula lui A ca# !n ca&ul !n care acesta ar fi f"cut vreo mi+care amenin"toare c"tre vi&itatorul s"u. '%nd 8apa !ntinse m%na# A ca inteniona s" dea noroc# apoi# e&it%nd# se aplec" +i s"rut" inelul papal. Apoi# lu" m%na 8apei si +i-o atinse scurt de frunte. /Eei e Me$met Aii A caO/ 8apa rosti !ntre,area !ncet# l se spusese c" A ca !nv"ase italiana !n !nc$isoare. /Si./ ?n mic &%m,et !nsoi acest cuv%nt# de parc" A ca se jena s" !+i recunoasc" identitatea. /A$# lei a,ita SuiO/ loan 8aul arunc" o privire !mprejur# cu adev"rat interesat de locul !n care pre&umtivul s"u asasin avea s"-+i petreac" tot restul vieii. /Si./ loan 8aul se a+e&" pe un scaun po&iionat c$iar !n cadrul u+ii. A ca se a+e&" pe pat# !mpreun%ndu-+i si desf"c%ndu-si palmele. /'ome si senteO/ 0elul !n care 8apa !l !ntre," pe A ca cum se simte era aproape patern# /*ene# ,ene/ Deodat" A ca !ncepu s" vor,easc" precipitat# volu,il# +uvoiul de cuvinte cur ea pe un ton at%t de sc"&ut !nc%t numai 8apa !l putea au&i. 0aa sa era aproape de cea a lui A ca# ascun&%ndu-l parial pe acesta vederii &iari+tilor si "r&ilor. A ca +optea !n urec$ea st%n " a 8apei. 8apa d"du din cap aproape impercepti,il. A ca se opri# nesi urana citindu-i-se pe fa". loan 8aul f"cu semn# printr-o scurt" mi+care a m%inii drepte# ca A ca s" continue. 'ei doi st"teau at%t de aproape !nc%t p"reau s"-si atin " capetele. *u&ele lui A ca se mi+cau cu

reu. 8e fi ura lui loan 8aul se citea o expresie de durere# !+i !nc$ise oc$ii# de parc" asta l-ar fi ajutat s" se concentre&e mai ,ine. Deodat"# A ca se opri la mijlocul propo&iiei# loan 8aul nu !+i desc$ise oc$ii. Doar ,u&ele i se mi+cauL numai A ca putea s" !i aud" cuvintele. !nc" o dat"# A ca !ncepu s" vor,easc". Dup" c%teva minute# 8apa mai f"cu o mi+care scurt" cu m%na. A ca se opri din vor,it# loan 8aul !+i puse m%na st%n " pe frunte# de parc" ar fi vrut s"-si ascund" privirea de A ca. Apoi# loan 8aul !l str%nse pe t%n"r de ,raul drept# de parc" ar fi vrut s"-i mulumeasc" pentru ceea ce-i spusese. Discuia dur" dou"&eci si unu de minute# dup" care 8apa se ridic" !ncet !n picioare# !ntinse m%na# !ncuraj%ndu-l pe A ca s" fac" la fel. 'ei doi se privir" !n oc$i. 8apa puse cap"t acestui moment aproape perfect teatral# ," " m%na !n ,u&unarul de la sutan" si scoase o cutiu" cu !nsemnele papale# l-o d"du lui A ca. ?imit# A ca !ntoarse cutia pe toate p"rile. 8apa a+tept"# cu cel mai ,l%nd &%m,et pe ,u&e. A ca desc$ise cutia# !n"untru se afla un ro&ariu lucrat !n ar int cu perle. /4i rin ra&io/ !i mulumi A ca. /4i rin ra&io/. /@iente. @iente/# !i r"spunse 8apa. Apoi se aplec" !nainte +i vor,i iar"+i numai pentru urec$ile lui A ca. 0"r" s" mai scoat" o vor,"# pontiful ie+i din celul". Mai t%r&iu# un purt"tor de cuv%nt al Faticanului declar"#/ Aii A ca are informaii p%n" la un anumit nivel. Ea nivel mai !nalt# nu +tie nimic. Dac" a fost o conspiraie# a fost f"cut" de profesioni+ti# iar profesioni+tii nu las" urme. @imeni nu va afla niciodat" nimic./ @u era pentru prima dat" c%nd Faticanul f"cea economie de adev"r. A ca confirmase ceea ce Mossad-ul !i spusese lui Eui i 8o i. 'omplotul pentru asasinarea 8apei !nflorise la 4e$eran. Aceast" informaie avea s" modifice atitudinea lui loan 8aul at%t fa" de Islam c%t +i fa" de Israel. 4reptat# el le spuse cola,oratorilor s"i c" adev"ratul conflict mondial nu avea s" ai," loc !ntre Est si Fest# !ntre Statele ?nite +i 1usia# ci !ntre fundamentalismul islamic +i 're+tin"tate# !n pu,lic# avu rij" s" fac" distincia !ntre Islam# credin" +i fundamentalismul islamic. !n Israel# anali+tii Mossad vedeau noua atitudine a suveranului pontif ca pe un prim semn c" dove&ile pre&entate lui 8o i fuseser" acceptate. Dar deoarece nu fu f"cut" nici o mi+care imediat" pentru a invita Mossad-ul s" contri,uie la !nele erea papal" asupra lumii# 8apa se convinse de valoarea dialo ului pe care 8o i !l avusese cu Eli. Ea 4el Aviv# Admoni !i spuse lui Eii s" p"stre&e contactul cu 8o i. Ace+tia continuar" s" se !nt%lneasc" !n diferite ora+e europene# uneori la am,asada Israelului# alteori la c%te o nuniatur" papal". Discuiile lor vi&au teme lar i# dar aproape mereu concentrate pe dou" aspecteC situaia din Orientul Mijlociu +i vi&ita 8apei !n 7ara Sf%nt". Ee ate de acestea era efortul continuu al lui loan 8aul de a "si o cas" pentru OE8. 8o i l"s" clar s" se !nelea " ca 8apa avea o simpatie +i o fascinaie fa" de ;asser Arafat. loan 8aul nu !mp"rt"+ea ideile unora ca 1afi Eitan# David (imc$e sau ?ri Sa uA# conform c "rora liderul OE8 era# dup" cum spunea Eitan /un criminal nemilos# +i un m"celar al femeilor +i copiilor no+tri pe care l-as ucide cu m%inile mele./ 8entru suveranul pontif# crescut !n mijlocul eroicei re&istene polone&e fa" de na&i+ti# Arafat era un oprimat atr" "tor# o fi ur" carismatic" !n permanen" capa,il" s" scape din variatele atentate puse la cale de Mossad pentru a-l ucide. 8o i !i repovesti lui Eli c" Arafat !i povesti se odat" lui loan 8aul cum !+i do,%ndise el un al +aselea sim - /+i !ntr-o anumit" m"sur"# un al +aptelea/ - pe c%nd se afla !n pericol. /?n astfel de om merit" s" tr"iasc"/# !i spuse 8o i lui Eli.

8rin astfel de cr%mpeie# Eli reu+i s" o,in" o ima ine clar" a %ndirii 8apei. Dar loan 8aul punea mai mult pre pe adev"rul istoric conform c"ruia r"d"cinile evreie+ti ale 're+tin"t"ii nu tre,uiau nicic%nd uitate# iar anti-semitismul# at%t de acut !n iu,ita sa 8olonie# tre,uia eradicat. !n mai 5<>=# 8o i !l invit" pe Eli la Fatican. 'ei doi discutar" ore !ntre i !n ,iroul ar$iepiscopului din 8alatul Apostolic. @ici p%n" !n &iua de a&i nu se +tie ce au vor,it. !n Israel# era din nou scandal !n comunitatea de spionaj. 'u o lun" !n urm"# pe 56 aprilie# patru terori+ti OE8 r"piser" un auto,u& cu 2- de pasa eri care se !ndrepta !n sud# c"tre ora+ul As$Selon. Fersiunea oficial" a incidentului a fost c" a enii S$in *et$ luaser" cu asalt auto,u&ul +i# !n sc$im,ul de focuri care a urmat# doi terori+ti fuseser" uci+i iar cei doi care fuseser" r"nii muriser" !n drum spre spital. Articolele din &iare povesteau c" ace+tia au fost luai de l%n " auto,u&# vi&i,il foarte puin r"nii. Ie+i la iveal" c" fuseser" at%t de r"u ,"tui !n am,ulan" de c"tre ofieri ai S$in *et$ !nc%t murir" am%ndoi. Mossad-ul# de+i nu fusese implicat direct# primi condamnarea internaional" pentru acest incident. Din cau&a acestei !nt%mpl"ri# 8o i !i explic" lui Eli c" 8apa nu putea sta,ili le "turi diplomatice cu Israelul. 8%n" c%nd o va face# su,linie Eli# nu se putea pune pro,lema unei vi&ite a 8apei !n 7ara Sf%nt". 4otu+i# ca un pas pe drumul pe care se an ajaser"# cei doi c"&ur" de acord c" discuia nu era !nc$eiat". 8e 52 aprilie 5<>Q# loan 8aul f"cu ceva ce nici un suveran pontif nu mai f"cuse. Intr" !n Sina o a din 1oma de pe Eun otevere dei 'enci# unde !l !m,r"i+a pe ra,inul +ef al ora+ului. Am,ii !m,r"cai !n $aine de al"# au mers !n lini+te c"tre teva# platforma de unde se cite+te 4ora. ?ndeva !n fundul templului st"tea Eli# care jucase si el rolul s"u !n !ndeplinirea acestui moment istoric. 'u toate acestea# nu fusese o,inut ceea ce dorise Israelul - recunoa+terea diplomatic" papal". Aceasta avea s" vin" a,ia !n decem,rie 5<<2# c%nd# !n ciuda o,ieciilor continue ale consevatorilor din secretariatul de stat# le "turile diplomatice fur" sta,ilite. Ea vremea aceea# @a$um Admoni nu mai era director Mossad. Succesorul s"u# S$a,tai S$avit# continu" procesul delicat de apropiere aMossad-ului de Fatican. 8arte din aceast" !ncercare era f"cut" pentru a-i ar"ta papei c" at%t Israelul c%t +i OE8 aveau !n sf%r+it un interes real !n a ajun e la o !nele ere# +i admiteau c" fundamentalismul islamic repre&enta o ameninare. 8apa loan 8aul r"mase cu cicatricile fi&ice ale acestui adev"r. !n acest timp# Mossad-ul se ocupa de un continent !n al c"rui viitor Faticanul !+i punea mari sperane Africa. De acolo a+tepta Sf%ntul Scaun s" vad" r"s"rind !ntr-o &i primul 8ap" de culoare al ,isericii. Dar tot aici# Mossad-ul se dovedise deja a fi expert !n arta ascuns" a a%"rii unui serviciu secret !mpotriva altuia# !n scopul de a-+i asi ura propria sa po&iie. CAPITOLUL !3

Ee "turi africane Situat la c%teva str"&i dep"rtare de vec$iul $otel @orfolB din @airo,i# 'lu,ul Oasis devenise de mult locul preferatul oamenilor de afaceri din (enAa. Aici puteai ,ea toat" noaptea !n !ntuneric si apoi mer e !n camerele din spate !nsoit de una dintre fete# dup" ce-i vedeai carnetul de s"n"tate pentru a te asi ura c" nu are vreo ,oal" veneric". Din 5<Q=# clu,ul avusese +i altfel de clieni# c$ine&i !n inut" safari# ru+i cu faa aspr"# +i ,"r,ai care puteau proveni din orice ar" a ,a&inului mediteranean. Ace+tia nu veneau la clu, pentru ,erea rece sau# dup" cum suna reclama localului# pentru .cele mai fier,ini fete din Africa/. *"r,aii lucrau pentru

serviciile secrete care se luptau s" c%+ti e teren !n centrul Africii# unde c%ndva numai MIQ-ul ,ritanic acionase !n secret. Erau repre&entanii Serviciului Secret '$ine& ('SIS)# ()*-ului sovietic +i ai Mossadului. Se &vonea c" !n jur de &ece a eni Batsa erau r"sp%ndii de-a lun ul ecuatorului# activ%nd pentru Dares Salaam# din Oceanul Indian p%n" la 0reetoNn +i Atlantic. Dein%nd un num"r impresionant de pa+apoarte false# ace+ti a eni tineri +i extrem de ,ine pre "tii# !n afara cuno+tinelor pe care le aveau# !nv"aser" noiuni de ,a&" din medicin" +i c$irur ie# ceea ce le permitea s" supravieuiasc" !n jun l"# t"r%mul leilor +i tri,urilor ostile. Aventura african" a Mossad-ului a !nceput la puin timp dup" ce 'astro a venit la putere !n 'u,a !n 5<-< +i a !nceput s"-+i exporte revoluia. Avu primul succes c%nd lociitorul s"u# 9o$n OBello# un autodidact# dup" ce fu "sit !n jun l" de un recrutor al lui 'astro urm" un scurt curs despre luptele de $eril" la :avana# +i trimis apoi s" cucereasc" insula Ran&i,ar de pe coasta Africii de Est. Dimensiunile sale -avea 5 2Q B -!i speriar" p%n" la !n enunc$ere pe mem,rii cei m"runi ai poliiei. Armata jerpelit" a lui OBello !+i impuse autoritatea ,rutal" asupra unei populaii ale c"rei sin ure arme erau uneltele primitive cu care recoltau mirodeniile care f"cuser" Ran&i,ar-ul cunoscut !n toat" lumea. Insula deveni ,a&a de unde 'astro p"trundea !n inima Africii# !n portul Dar es Salaam tr"ia si populaie de etnie c$ine&" care anun" uvernul de la *eijin ce se !nt%mpla. D%ndu-si seama c" revoluia care se pune la cale putea oferi '$inei o mai mare influen" asupra continentului# 'SIS $ot"r! s" se infiltre&e !n &on" si s"-i ajute c%t mai mult pe revoluionari. !ntre timp# 'astro puse la cale o operaiune de proporii pentru a cu,ani&a mi+carea de eli,erare a ne rilor care avea s" i&,ucneasc". 7inta era portul 'asa,lanca de pe coasta vestic" a Africii. Aici ajun eau nave cu,ane&e cu arme care# pe ruta de !ntoarcere la :avana erau !nc "rcate cu lupt"tori de $eril" str%n+i din toat" Africa central"# !n cur%nd 'SIS ajut" la selectarea lor. )%ndul c" mii de revoluionari pre "tii +i ,ine !narmai se aflau la numai c%teva ore de Israel# !i alarma pe politicienii +i serviciile secrete israeliene. !ns" a provoca aceast" armat" de $eril" care nu-i ameninase !n nici un fel# ar fi dus la confrunt"ri pe care Israelul nu le dorea. Deja implicai !n lupta !mpotriva terori+tilor ara,i# o confruntare direct" cu revoluionarii ne ri era de evitat. Meir Amit le d"du ordin a enilor Batsa din Africa s" stea cu oc$ii pe ei# f"r" s" se implice activ. Intrarea ()*-ului !n scen" sc$im," !ns" toate acestea. 1u+ii veniser" cu o ofert" pe care viitorii revoluionari nu o puteau refu&aC oca&ia de a fi antrenai la ?niversitatea 8atrice Eumum,a din Moscova. Acolo aveau s" !nvee# direct de la cei mai ,uni instructori ()*# tactici de $eril" dar +i cum s" le foloseasc" su, pretextul !ntrajutor"rii celor s"r"cii# sla,i +i ne!nsemnai din statele democratice. 8entru a-+i vinde mai ,ine ideea# ()*-ul aduse c%iva dintre cei mai de succes a,solveni de la 8atrice Eumum,aC terori+ti ara,i. Meir Amit le trimise a enilor Batsa# ca !nt"riri# a eni Bidon. 8rin noile sale ordine cerea acestora s" !mpiedice cu orice c$ip le "turile dintre ru+i +i africani# precum +i dintre ()* +i 'SISL s" omoare activi+ti ara,i de c%te ori aveau oca&iaL +i s" sta,ileasc" le "turi cu revoluionaril africani ne ri# promi%ndu-le c" Israelul le va urm"ri pa+ii c"tre pro res dincolo de tacticele de $eril"# ajut%ndu-le or ani&aiile s" o,in" recunoa+tere politic". Israelul nu cerea !n sc$im, dec%t arania c" nu va fi afectat de aceste mi+c"ri. 'lu,ul Oasis !ncepuse s" participe la lupta pentru inimile si %ndurile revoluionarilor ara,i. @oaptea aveau loc aici discuii intermina,ile despre cum# f"r" pu,licitate# terorismul era o arm" cu loane oar,e# +i despre nevoia de a nu pierde niciodat" din oc$i scopul supremC li,ertate si independen"# !n atmosfera !nc"rcat" a clu,ului se puneau la cale planuri# se !nc$eiau afaceri# erau identificate inte pentru execuie sau distru ere. ?nele victime urmau s" fie prinse !n am,uscade pe vreun drum l"turalnic# altele ucise !n somn. Ast"&i avea s" fie un a ent ()*# m%ine un spion 'SIS. 0iecare parte d"dea vina pe cealalt" pentru ceva ce f"cuse de fapt Mossad-ul.

!n Oasis# nopile urmau s" se desf"+oare !n continuare la fel# cu noi planuri puse la punct !n jurul meselor de ,am,us# !n timp ce ploaia se rosto olea pe dealuri si ,"tea acoperi+ul de tinic$ea. Meir Amit !+i inform" a enii despre tot ce aflase !n le "tur" cu 'SIS. Serviciul avea o tradiie !n spionaj vec$e de mai ,ine de 6.-33 de ani. 4imp de secole# acesta !l ajutase pe !mp"rat s"-+i spione&e supu+ii# !ns"# o dat" cu venirea la putere a lui Mao +i mai apoi a lui Den _iaopin # str%n erea de informaii# precum si multe pro,leme de ordin naional# c"p"tar" o nou" direcie. 'SIS !ncepu s" se extind" !n Statele ?nite# Europa# Orientul Mijlociu +i !n cele din urm" +i !n Africa. Aceste reele nu erau folosite doar pentru a spionaC repre&entau rute importante !n traficul cu dro uri +i sp"larea de ,ani. 'u aproape jum"tate din producia de opium cultivat" la porile 1epu,licii 8opulare# !n 4riun $iul de aur - 4$ailanda# Eaos +i MAanmar - 'SIS lucra m%n" !n m%n" cu rup"ri ale 4riadei5# pentru a introduce ile al dro uri !n vest. Deoarece :on (on -ul era recunoscut drept unul dintre cele mai mari centre de sp"lare a ,anilor# 'SIS avea acoperirea perfect" pentru ascunderea profiturilor '$inei de pe urma traficului cu dro uri. Astfel fuseser" finanate operaiunile din Africa. Ace+ti ,ani fuseser" din 5<Q= exclusiv su, controlul directorului eneral al 'SIS# Xiao S$i. ?n tip !nalt# c"ruia !i pl"cea coniacul franu&esc si tra,ucurile cu,ane&e# avea !n su,ordinea sa sute de spioni si un ,u et pentru mit" si +antaj care nu se putea compara dec%t cu cel al ('*-ului. Ea "rele de munc" din centrul '$inei erau pline de cei care !ndr"&niser" s"-l !nfrunte pe Xiao. 8rofilul psi$olo ic alc"tuit de Mossad descria un om a c"rui !ntrea " carier" fusese construit" pe mi+c"ri in enioase secrete. Activit"ile 'SIS !n Africa erau su, comanda local" a colonelului (ao Ein 6# fi ura le endar" a serviciului# care !+i c%+ti ase reputaia !n @epal +i India prin tacticile sale su,versive. Av%ndu-+i cartierul eneral !n Ran&i,ar# (ao Ein ducea o via" !m,el+u at" si avea o mulime de femei nu,ile ca amante. Se deplasa prin Africa central" ca un animal de prad" +i disp"rea din c%nd !n c%nd cu s"pt"m%nile. De fiecare dat" c%nd venea la @airo,i# !n Oasis aveau loc adev"rate or ii. 0umul dulce al ,ei+oarelor parfumate se simea peste tot !n clu,. Se serveau delicatese aduse direct din '$ina. 8rostituatele africane erau !m,r"cate !n c"eongsams. artificiile de interior +i servantele erau aduse din :on (on . Eupt"torii de $eril" care se !ntorceau din 'u,a erau s"r,"torii aici !nainte s" dispar" !n jun la african" pentru a relua lupta. ?nul dintre ei o,i+nuia s" !nviore&e petrecerile ,%nd un pa$ar cu s%n e omenesc pe care !l storcea din corpurile inamicilor pe care !i executa. !ntre timp# (ao Ein !+i extindea operaiunile nu numai de-a lun ul Africii# dar +i spre nord# !n Etiopia# ;emenul de Sud +i E ipt. Ee d"dea terori+tilor sume su,staniale de ,ani pentru a lansa atacuri asupra Israelului. 8entru 'SIS# Israelul era un pion !n m%inile Gas$in tonului +i o int" fireasc" pentru ceea ce (ao Ein numea .lupt"torii mei pentru li,ertate/. Meir Amit $ot"r! c" Mossad-ul tre,uia s" !nfrunte direct 'SIS-ul. 8entru !nceput stric" planurile c$ine&ilor de a !nl"tura re imul pro-vest :astin s *anda din MalaNi. Apoi inform" autorit"ile Beniene despre amploarea reelei c$ine&e de pe teritoriu l "rii. Mai t%r&iu# uvernul de la @airo,i !+i ar"t" mulumirea d%nd drept de survol forelor aeriene israeliene pentru a-+i putea duce la !ndeplinire misiunea din Ente,,e. 'lu,ul Oasis fu !nc$is# iar patronii c$ine&i trimi+i acas"# de+i susineau sus +i tare c" nu erau dec%t oameni de afaceri. Avuseser" noroc# c%iva mem,ri 'SIS aveau s" r"m%n" pentru totdeauna !n Africa# omor%i de a eni Batsa +i l"sai !n savane drept $ran" pentru lei +i leopar&i. 'u c%t c$ine&ii !ncercau s"-si ia revan+a !n alte "ri africane# cu at%t Mossad-ul devenea mai nemilos. A enii Bidon !i urm"reau si !i omorau pe a enii 'SIS oriunde ace+tia !+i !ncepeau o afacere. In )$ana# un a ent 'SIS a fost !mpu+cat c%nd ie+ea cu prietena de la discotec". ?n altul muri !n Mali !ntr-o ma+in" capcan"L !n Ran&i,ar# !nc" perla coroanei 'SIS# un apartament !n care locuiau an ajai 'SIS a fost ars din temelii# !n timpul unei vi&ite !n teren# (ao Ein a,ia sc"p" cu via" c%nd# instinctiv# !+i sc$im," ma+ina !n *ra&&aville# 'on o. 'el"lalt ve$icul explod" c%teva minute mai t%r&iu. In Ram,ia# un a ent 'SIS a fost le at de un copac +i l"sat prad" leilor.

'%nd (Name @Bruma$# conduc"torul pro-c$ine& din )$ana f"cu o vi&it" oficial" la *eijin # Mossad-ul puse la cale revolta care duse la !nl"turarea de la putere a lui @Bruma$# precum si distru erea infrastructurii 'SIS existente !n ar". 4imp de trei ani# Mossad-ul purt" un r"&,oi criminal de u&ur" !mpotriva 'SIS# pe !ntre teritoriul Africii. Si unii si ceilali erau nemilo+i. '%nd un a ent Batsa fu prins de o ec$ip" de soc 'SIS# ace+tia !l aruncar" la crocodili# !l filmar" !n ultimele momente de via" !n ap" +i trimiser" caseta +efului unit"ii Mossad locale. Acesta se va r"&,una trimi%nd personal o rac$et" direct !n cl"direa de unde aciona 'SIS. 4rei c$ine&i fur" uci+i. !n cele din urm"# printr-un intermediar - pre+edintele Mo,utu al Rairului - 'SIS anun" Mossad-ul c" nu mai vroia s" continueL mai de ra," aveau un interes comun !n eradicarea influenei ruse+ti pe continent. 8ropunerea se potrivea de minune cu politica Mossad-ului fa" de marile puteri# cuprins" !n expresia lui Meir AmitC .De&,in%ndu-i vom ajuta Israelul s" supravieuiasc"/. !n timp ce 'SIS +i Mossad-ul se aflau !n conflict# ()*-ul f"cuse pro rese !n preluarea planurilor lui 'astro de a cu,ani&a Africa. Directorii ()* +i ,iroul politic se !nt%lniser" la (remlin +i c"&user" de acord ca 1usia s" susin" !ntrea a economie cu,ane&". 'ondiiile erau destul de atr" "toare pentru a asi ura o naiune de H milioane de oameni s" intre !n m%neca ?niunii Sovietice# !n sc$im,# 'astro accept" comunismul rusesc !n detrimentul celui c$ine&esc# ca fiind cel mai potrivit pentru Africa. De asemenea# se !nvoi s" primeasc" -.333 de consilieri care aveau s" antrene&e serviciul cu,ane& de securitate# D'I# cum s" opere&e .corect/ !n Africa. 'u,ane&ii !ncepur" deci s" coopere&e cu ()*-ul pe tot teritoriul Africii ne re# !n +ase luni# fiecare act terorist din Africa era controlat de ru+i. Din ,a&ele din Orientul Mijlociu pe care le !nfiinase pentru pre "tirea terori+tilor# ()*-ul !i ducea pe cei mai ,uni !n Africa# pentru a lupta !mpotriva re imului de apart$eid din Africa de Sud. !n cur%nd# terori+tii din Europa# America Eatin" si Asia !+i aduceau +i ei contri,uia !n An ola# Mo&am,ic +i alte "ri vecine cu Africa de Sud. Dup" cum spunea Meir Amit# .Atmosfera !ncepea s" se !ncin " de-a ,inelea la sud de ecuator/# !+i d"du seama c" era o c$estiune de timp p%n" c%nd ace+ti mercenari c"lii !n lupt" aveau s"-+i !ndrepte privirile spre Israel. Oferta primit" de la 'SIS de a lupta !mpreun" !mpotriva unui inamic comun ()*-ul si terori+tii s"i - a fost primit" cu ,ucurie de directorul Mossad. '$ine&ii !ncepur" s" le dea informaii despre mi+c"rile ara,ilor !n interiorul +i exteriorul Africii. '%iva dintre ace+tia fur" uci+i prin metodele o,i+nuite ale Mossad-ului# cu ma+ini capcan" sau explo&i,il amplasat !n camere de $otel# !ntr-una din dai# Mossad-ul puse o ,om," !n scaunul de toalet" al unui mercenar ca&at la un $otel din ($artoum +i care era deranjat la stomac. 8artea inferioar" a corpului !i explod" !n ,uc"i c%nd trase apa. Mossad-ul !+i inu partea de !nvoial"# anun%nd 'SIS c" Moscova pl"nuia s" ofere un ajutor financiar su,stanial uneia dintre cele mai s"race "ri din lume# Somalia. *eijin -ul du,l" numaidec%t oferta. Apoi# Mossad-ul d"du o m%n" de ajutor '$inei !n Sudan# unde Moscova f"cuse o porti" prin uvernul militar al pre+edintelui @imeri# !ns" c%nd directorul refu&" s" devin" complet dependent de ru+i# ()*-ul planific" o lovitur" de stat. Mossad-ul anun" 'SIS-ul care !l inform" pe @imeri. Acesta !i expul&a pe toi diplomaii ru+i +i suspend" proiectele sovietice de ajutorare. Dup" ce !nvr"j,i cele dou" puteri comuniste# timp !n care# dup" cum avea s" spun" Meir Amit mai t%r&iu# .ne-am infiltrat !n structura african"/# Mossad-ul !+i !ndrept" atenia asupra sin urului serviciu secret african pe care !ncepuse s"-l considere prietenC *iroul Securit"ii de Stat# *OSS# cel mai temut ,ra al aparatului de securitate al Africii de Sud. *OSS se asem"na cu Mossad-ul prin te$nicile de +antaj# r"pire# falsificare# intero are a pri&onierilor# psi$olo ia r"&,oiului +i asasinat. Ea fel ca Mossad-ul# *OSS avea m%n" li,er" !n tratativele cu oponenii.'ele dou" servicii devenir" !n scurt timp partenere. De cele mai multe ori !n tandem# acestea acionau !n Africa# animate de o .!nele ere/ secret" !ntre primul ministru al Israelului# )olda Meir si re imul de la 8retoria.8rimul re&ultat a fost transportul de uraniu mineral c"tre Dimona. 4ransporturile erau f"cute prin curse comerciale El Al# de la 9o$annes-,ur la 4el Aviv# fiind trecute !n !nscrisurile oficiale ca utilaje a ricole. Oamenii de +tiin" sud-africani au vi&itat

Dimona# fiind sin urii str"ini care cuno+teau adev"rata destinaie a cl"dirii. '%nd africanii testar" un prototip de arm" nuclear" pe o insul" pustie din Oceanul Indian# speciali+tii israelieni au fost pre&eni pentru a o,serva explo&ia. In 5<H6# E&er Gei&man# pe atunci !nalt oficial !n Ministerul Ap"r"rii israeliene# se !nt%lni cu primul ministru 8. G. *ot$a la 8retoria# pentru a se pune de acord asupra unei noi .!nele eri/. Dac" una dintre "ri era atacat" si necesita asisten" militar"# cealalt" tre,uia s"-i vin" !n ajutor. Israelul furni&a armatei sud-africane cantit"i su,staniale de arme fa,ricate de americani# primind !n sc$im, permisiunea de a-+i testa primele arme nucleare produse la Dimona !n insula din Oceanul Indian.8%n" la acea dat"# Mossad-ul str%nsese le "turile +i cu *OSS. 'um nu reu+iser" deloc s" sc$im,e metodele ,rutale de intero are ale a enilor serviciului african# instructorii Mossad le !mp"rt"+ir" acestora c%teva metode care funcionau !n Ei,an si nu numaiC privarea de somnL s" o,li e un suspect s" stea lipit de un perete pentru lun i perioade de timpL str%n erea testiculelorL c%teva tipuri de tortur" mental" care varia de la amenin"ri p%n" la execuii false.A enii Batsa activar" al"turi de unit"i *OSS !n operaiuni de sa,otaj !n "rile africane !nvecinate. (idonii le ar"tar" sud-africanilor cum s" ucid" f"r" a l"sa urme. '%nd Mossad-ul se oferi s"-i locali&e&e pe liderii 'on resului @aional African ('@A)-care tr"iau !n exil !n Marea *ritanie +i Europa - pentru ca *OSS s"-i omoare# serviciul accept" imediat oferta# !n cele din urm"# uvernul de la 8retoria respinse propunerea# de team" s" nu piard" susinerea pe care o avea printre politicienii conservatori duri din Eondra.Am,ele servicii secrete - Mossad +i *OSS aveau aceea+i idee o,sesiv" c" Africa se !ndrepta !nspre st%n a# spre o revoluie care avea !n cele din urm" s" !n $it" am,ele "ri. 8entru a preveni acest lucru# orice metod" era permis". Aliment%ndu-si reciproc temerile# nici unul dintre servicii nu era !ndur"tor# am,ele !mp"rt"+ind un concept care se autoalimenta# conform c"ruia numai ei +tiau cum s"-i vin" de $ac inamicului# !mpreun"# *OSS +i Mossad deveniser" cele mai temute servicii secrete str"ine din Africa2. Aceast" alian" nu era ,ine v"&ut" la Gas$in ton. 'IA se temea c" !i va afecta propriile eforturi de a ine !n fr%u continentul ne ru. Ea !nceputurile anilor MQ3# o dat " cu coloni&area Africii# A enia deveni ,rusc interesat" de continent - o cre+tere f"r" precedent a activit"ilor clandestine. Se form" un departament african# si p%n" !n 5<Q2# unit"i 'IA fuseser" amplasate !n fiecare ar" african". ?nul dintre primii care au activat !n Africa a fost *ill *ucBleA# r"pit mai t%r&iu si ucis de terori+ti :e&,olla$ la *eirut. *ucBleA avea s"-+i aminteasc"# cu puin timp !nainte de capturarea sa# c" .Erau vremuri a itate !n Africa# atunci c%nd toat" lumea se lupta pentru ciolan. @oi sosisem cam t%r&iu la petrecere# iar Mossad-ul ne privea ca +i cum eram picai din cer/. Ea Gas$in ton# Departamentul de Stat f"cu eforturi discrete dar $ot"r%te pentru a reduce influena israelian" !n Africa. E"s" s" se afle detalii despre cum c%teva sute de evrei din Africa de Sud se duseser" !n nord pentru a ajuta Israelul !n 1"&,oiul Sue&ului. Dou"&eci de "ri africane !ncetar" relaiile diplomatice cu Ierusalimul. 8rintre acestea se num"ra si @i eria. 1uptura ar fi putut da o lovitur" puternic" IsraeluluiC @i eria furni&a peste Q3b din re&ervele de petrol ale "rii# primind !n sc$im, armele pe care S.?.A. le furni&ase c%ndva Israelului# !n ciuda em,ar oului diplomatic# primul ministru ;it&$aB S$amir fu de acord s" furni&e&e !n continuare arme @i eriei# !n sc$im,ul petrolului. 8entru *ucBleA era un prim exemplu al acestei politici realiste. ?n altul a fost felul !n care Mossad-ul $ot"r! s" !l susin" pe vec$iul s"u partener# *OSS. !n 5<>6# !n timpul inva&iei israeliene !n Ei,an# Mossad-ul "si o mulime de documente care de&v"luiau le "turi str%nse !ntre OE8 si '@A# inamicul num"rul unu al *OSS. Materialele incriminatorii fur" !nm%nate serviciului !n cau&"# care putu astfel s" areste&e si s" torture&e sute de mem,ri '@A. Anii M>3 !nsemnaser" numai reu+ite pentru Mossad !n aventura sa african". 8e l%n " !nvr"j,irea c$ine&ilor si a ru+ilor# pusese ,ee !n roate 'IA# MIQ si altor servicii secrete care acionau pe continent. Dac" unul dintre acestea !i amenina po&iia# Mossad-ul !i f"cea pu,lice aciunile. In (enAa un a ent MIQ muri !ntr-o explo&ie# !n Rair# o reea france&" a fost distrus". In 4an&ania# o operaiune secret" nemeasc" a fost a,andonat" dup" ce a fost descoperit" de un &iarist local pl"tit de Mossad. '%nd liderul terorist A,u @idal - care pusese la cale asasinarea am,asadorului Israelului !n Marea *ritanie# S$lomo Ar ov# pe 2 iunie 5<>6# !n faa $otelului londone& Dorc$ester-!ncerca s"-+i piard" urma !n Sudan# Mossad-ul promise autorit"ilor c" Israelul le va da un milion de dolari pentru

capturarea sa# viu sau mort. In cele din urm" @idal fu i la *a dad. !n aproximativ &ece "ri# Mossad-ul exploata naionalismul african. 8rintre a enii care au activat !n mai multe astfel de "ri# se num"r" si ;aaBov 'o$en# care avea s"-si aminteasc"C .Ee-am furni&at informaii pentru a r"m%ne !n fruntea opo&iiei# !n "ri ca @i eria# rivalitatea dintre tri,uri a dus la r"&,oi civil. 8olitica noastr" era s" lucr"m cu oricine vroia s" lucre&e cu noi. Asta ne-a ajutat s" +tim tot ce mi+ca !n ara respectiv". 'ea mai mic" sc$im,are de atitudine care putea afecta Israelul era imediat raportat"/. !nainte s" mear " !n Africa# 'o$en se remarcase !n misiuni su, acoperire !n E ipt si alte "ri. 'a element ale de $i&"rii sale# Mossad-ul aranja ca !nf"i+area lui 'o$en s" fie sc$im,at" de un c$irur plastician# care !i modific" tr"s"tura proprie naiei - nasul. '%nd se !ntoarse de la spital# nici c$iar propria nevast" nu-l recunoscu pe 'o$en cu nasul cel nou. 8e 25 decem,rie 5<>=# raportul &ilnic pe care !l primea @a$um Admoni con inea informaii despre o lovitur" de stat !n @i eria. O rupare militar" condus" de )eneral Maior Mu$ammad *u$ari preluase conducerea. 8rimul lucru pe care a vrut s"-l +tie primul ministru S$amir era modul !n care aveau s" fie afectate re&ervele de petroD ale Israelului. @imeni nu putea spune exact. De-a lun ul &ilei !ncercar" !n &adar s" ia le "tura cu noul re im. A doua &i c%nd veni la putere# *u$ari !ntocmi o list" cu fo+ti mem,ri ai uvernului acu&ai de anumite crime. 8rimul era ?maru DiBBo# fostul ministru al turismului acu&at c" ar fi furat c%teva milioane de dolari provenite din afaceri cu petrol# si care se aflau !n tre&oreria statului. DiBBo fu ise din ar" si disp"ruse# !n ciuda eforturilor disperate care se f"cur" pentru a-l "si. Admoni v"&u !n asta o +ans". '"l"torind cu un pa+aport canadian -un alt document preferat de Mossad !n misiunile sale su, acoperire -acesta &,ur" !n capitala ni eriana# Ea os. *u$ari !l primi noaptea t%r&iu. )eneralul asculta !n timp ce Admoni !i f"cea o propunere apro,at" de 1a,in. In sc$im,ul unei asi ur"ri c" alimentarea cu petrol nu avea s" fie !ntrerupt"# Mossad-ul se oferea s"-l "seasc" pe DiBBo +i s"-l aduc" !n @i eria. *u$ari avu o !ntre,areC putea Mossad-ul s" locali&e&e si ,anii furai de DiBBoO Admoni spuse c" ,anii erau mai mult ca si ur !n conturi elveiene pe care era imposi,il s" le "seasc" f"r" ajutorul lui DiBBo. *u$ari &%m,i pentru prima oar". O dat" ce DiBBo era adus !napoi !n @i eria# nu era o pro,lem" s"-l fac" s" vor,easc". *u$ari mai avu o ultim" !ntre,areC Ar fi acceptat Mossad-ul s" coopere&e cu serviciul de securitate ni erian +i# o dat" ce DiBBo era capturat# s" nu-si asume i&,%ndaO Admoni c"&u de acord. Mossad-ul nu avea nimic de c%+ti at de pe urma unei operaiuni ce p"rea destul de simpl". 1afi Eitan !+i mo,ili&a spionii !n !ntrea a Europ". A enii Batsa fur" trimi+i !n Spania si Suedia. SaAanim-ii din dou"spre&ece "ri au fost alertaiC doctorii au fost anunai s" fie ateni !n ca&ul !n care DiBBo solicit" asisten" medical" sau consult" vreun c$irur plastician pentru a-+i sc$im,a !nf"i+areaL portarii $otelurilor din St. Morit& +i Monte 'arlo# unde o,i+nuia s" stea DiBBo# tre,uiau s" fie cu oc$ii !n patru. An ajaii a eniilor de !nc$iriat ma+ini# de la Madrid +i p%n" la Munc$en# au fost instruii s" raporte&e dac" acesta !nc$iria vreo ma+in"L a enii de &,or au fost ru ai s" dea telefon !n ca& c" ar fi cump"rat vreun ,ilet. SaAanim-ii an ajai ai companiilor de credit ,ancar fur" ru ai s" fie ateni dac" !+i folosea c%rdurile. '$elnerii memorar" descrierea lui DiBBo# croitorii !i reinur" dimensiunile# iar fa,ricanii de c"m"+i !i luar" m"sura ulerului. 8antofarii de la 1oma +i p%n" la 8aris primir" informaii despre faptul c" DiBBo purta num"rul =- la pantofii f"cui pe comand". Ea Eondra# 1o,ert MaxNell fu ru at s"-+i !ntre,e cuno+tinele sus-puse printre diplomaii africani din Eondra dac" +tiau ceva de DiBBo. 'a toi ceilali# nu reu+i s" ajun "

la nici un re&ultat. 4otu+i# Admoni intui c" DiBBo se ascundea !n Eondra-ora+ul devenise locul ideal pentru oponenii noului re im - a+a c" !+i trimise cei mai ,uni oameni aici. 'u ei sosir" +i a eni ai securit"ii ni eriene# condu+i de Maiorul Mu$ammad ;usufu. Ace+tia !nc$inar" un apartament pe Strada 'romNell. A enii Batsa aleser" $oteluri care ad"posteau turi+ti africani. Eucr%nd separat# cele dou" rup"ri se infiltrau !n numeroasa comunitate ni eriana din Eondra. Oamenii lui ;usufu pretindeau c" sunt refu iai di&ideni ai noului re im# iar a enii Basta treceau drept simpati&ani ai africanilor ne ri care vroiau s" !nl"ture re imul din Africa de Sud. 4reptat# reduser" c"utarea din partea vestic" a Eondrei la &ona din jurul :Ade 8arB-ului# unde tr"iau !n exil muli ni erieni ,o ai# !ncepur" s" verifice re istrele electorale puse la dispo&iia oricui !n prim"riile din &on". Oric%t ar fi !ncercat nu ajun eau la nici un re&ultat. Apoi# la +apte luni dup" ce fu ise din Ea os# DiBBo ap"ru. Ea 23 iunie 5<>=# un Batsa care mer ea cu ma+ina pe XueensNaA# o arter" a lomerat" care d"dea din strada *aAsNater# v"&u un om care sem"na cu ?maru DiBBo. Era mai ,"tr%n +i mai sla,# !ns" faa lat" +i oc$ii ne ri# care nu privir" prea mult ma+ina a entului# erau inconfunda,ili. )"sind un loc de parcare# israelianul !l urm"ri pe jos pe DiBBo# p%n" la o cas" din apropierea Dorc$ester 4errace. Admoni fu imediat informat. Ordon" ca deocamdat" s" fie suprave $eat" non-stop casa. 4imp de trei &ile# doi a eni !l suprave $ear" !ncontinuu pe DiBBo. !ntre timp# ni erienii !+i folosiser" am,asada pe post de ,a&" unde pre "teau o r"pire dup" modelul celui al lui Adolf Eic$mann. !n mod o,i+nuit# un rol c$eie fu atri,uit unui outsider# un apreciat doctor# Eevi-AireS$apiro# aneste&istconsultant si director al unei unit"i de terapie intensiv" la Spitalul :as$aron din 4el Aviv. 0usese recrutat de Alexander *araB# un Batsa care f"cuse apel la patriotismul doctorului. Acesta accept" s" mear " la Eondra +i s" c$eltuiasc" mia de dolari pe care i-o d"duse *araB pe ec$ipament medical care includea aneste&ice si o sond" endotra$eal". Ea Eondra avea s" primeasc" mai multe instruciuni. S$apiro refu&" o recompens" material" pentru serviciile sale# spun%nd c" era m%ndru s" serveasc" Israelul. ?n alt Batsa# 0elix A,it$ol# ajunse la Eondra pe 6 iulie# cu o curs" de la Amsterdam. Se ca&" la $otelul 1ussell SSuare. 8rima indicaie pe care i-o d"du +efului ec$ipei ni eriene a fost s" !nc$irie&e o du,". Oamenii lui ;usufu aleser" o ma+in" de un al,en ip"tor. Acesta fu pro,a,il momentul c%nd planul !ncepu s" se destrame. !n noaptea de 2 iulie# un avion H3H al @i erian AirNaAs ateri&a pe aeroportul Stanstead# la -3 Bm dep"rtare de Eondra. Fenise ol de la Ea os. 8ilotul inform" autorit"ile aeroportului c" veniser" s" transporte ni+te colete diplomatice de la am,asada londone&". Al"turi de ec$ipaj mai c"l"toriser" +i c%iva mem,ri ai securit"ii ni eriene care s-au identificat ca atare# spun%nd c" ei tre,uiau s" ridice coletele. 8re&ena lor fu raportat" Departamentului special al Scotland ;ard-ului. Se &vonise c" re imul militar din Ea os amenina exilaii din Eondra. 'elor de la securitate li s-a spus c" nu aveau voie s" p"r"seasc" aeroportul. A doua &i pe la pr%n&# du,a al,en" ie+i dintr-un araj pe care un ni erian !l !nc$inase !n @ottin :ill )ate. Ea volan era ;usufu. !n spate# dr. S$apiro st"tea $emuit l%n " o cutie. E%n " el erau !n $esuii *araB si A,it$ol. 8e la pr%n&# c"pitanul navei H3H anun" la Stanstead c" aveau s" decole&e !n acea dup"-amia&" la ora trei. S-a preci&at c" !nc"rc"tura era compus" din dou" l"&i cu .documente/ pentru Ministerul Afacerilor Externe din Ea os. Actele !ntocmite cereau imunitate diplomatic" pentru am,ele containere. 8uin !nainte de amia&"# du,a parc" !n faa casei din Dorc$ester 4errace. Ea puin timp# ?maru DiBBo ie+i s" ia masa cu un prieten !ntr-un restaurant din apropiere. Secretara sa# Eli&a,et$ :aAes tocmai se uita pe eam. '%nd femeia privi !n alt" parte# u+a din spate a du,ei se desc$ise ,rusc si .doi ,"r,ai cu pielea !nc$is" la culoare !l !n+f"car" pe dl. DiBBo# ," %ndu-l cu fora !n ma+in". Apuc" numai s" ipe !nainte ca ,"r,aii s" sar" !n"untru iar du,a s" demare&e !n vite&"/.

1evenindu-si din soc# secretara sun" la <<<. Dup" c%teva minute# poliia era la locul faptei# !mpreun" cu comandantul Gilliam :ucBles,A de la Ec$ipa Anti-4ero a Scotland ;ard-ului. Acesta ,"nuia ce se !nt%mplase. 0iecare port si aeroport a fost alertat. 8entru :ucBles,A# situaia !+i avea dificult"ile sale. Dac" DiBBo fusese r"pit de re imul ni erian# asta avea s" ridice !ntre,"ri politice delicate. Ministerul *ritanic de Externe si DoNnin Street au fost alertate# :ucBles,A primi ordine s" acione&e cum credea de cuviin". 'u puin !nainte de ora trei# du,a ajunse la terminalul Stanstead. ;usufu flutur" un pa+aport diplomatic ni erian !n faa ofierilor de la vam". Ace+tia privir" cum cele dou" l"&i erau !nc"rcate la ,ordul aeronavei. ?nul dintre ofieri# '$arles MorroN# !+i aducea aminteC .Era ceva ciudat cu unul dintre containere. Apoi am au&it ni+te sunete ie+ind dintr-unul. Mi-am spus# ce dracuM. Imunitate diplomatic" sau nu# tre,uia s" v"d ce era !n"untru/. E"&ile fur" desc"rcate +i duse !ntr-un $an ar# !n ciuda protestelor furioase ale lui ;usufu care susinea c" erau protejate de imunitate diplomatic". In primul container fi descoperit ?maru DiBBo# le at si incon+tient din cau&a aneste&icelor. E%n " el era dr. S$apiro cu o serin " !n m%n"# ata s"-i m"reasc" do&a de dro . !n ura lui DiBBo era ," at" o sond" ca s" nu se !nece cu propria vom". In cel"lalt container st"teau !n $esuii *araB si A,it$ol. Ea proces am,ii a eni au susinut cu !nd%rjire c" erau mercenari care acionau !n numele unui rup de oameni de afaceri ni erieni care vroiau s"-l judece pe DiBBo acas". ?nul dintre cei mai ,uni si mai scumpi avocai din Marea *ritanie# )eor e 'armen de la XueenMs 'ouncil# fusese an ajat s"-i apere# !n pledoaria final" spuse curiiC .8oate c" cea mai plau&i,il" explicaie este c" serviciul secret israelian nu fusese niciodat" pe deplin !ndep"rtat de aceast" operaie/. Acu&area nu pre&ent" nici o dovad" care s" incrimine&e Mossad-ul. Aceasta i-ar fi revenit judec"torului. Acesta spuse juriului c" .4oate dove&ile duc indiscuta,il c"tre Mossad/. *araB fu condamnat la 5= ani de !nc$isoare# iar dr. S$apiro +i A,it$ol la c%te 53 ani fiecare. ;usufu primi 56 ani. 4oi fur" eli,erai pentru ,un" purtare +i deportai !n lini+te c"tre Israel. A+a cum se !nt%mplase si cu alii !naintea lor care serviser" ,ine Mossad-ul# serviciul f"cu tot posi,ilul ca ace+tia s" stea la ad"post +i s" nu tre,uiasc" s" r"spund" la !ntre,"ri incomode# cum ar fi dac" dr. S$apiro# care !nc"lcase at%t de fla rant jur"m%ntul lui :ippocrate# !nc" mai practica medicina - si pentru cine. MI- !i spuse lui @a$um Admoni c" dac" mai calc" str%m,# Mossad-ul avea s" fie tratat ca un serviciu neprieten# !ns" la acea dat"# directorul Mossad-ului pl"nuia !nc" o operaiune menit" s" arate Marii *ritanii cine !i erau adev"raii du+mani - si !n acela+i timp pentru a c%+ti a simpatie pentru Israel. !n 5<>Q# !ntr-o diminea" senin" de fe,ruarie# dou" avioane de v%n"toare ale aviaiei israeliene co,or%r" deasupra unei nave li,iene Eearjet care &,ura de la 4ripoli la Damasc. Avionul civil se afla !n spaiul aerian internaional# la <.333 deasupra Mediteranei# ata s" co,oare !n spaiul sirian. Ea ,ord erau dele ai ai rup"rilor palestiniene radicale si nu numai# care se !ntorceau de la o conferin" la care MuMammar )ad$afi !i reunise pentru a discuta noi strate ii !n reali&area dorinei o,sesive a liderului li,ian de a vedea Israelul alun at de pe faa p"m%ntului. Ea vederea avioanelor care se po&iionau de o parte +i de alta a avionului Eearjet# cei 5= pasa eri avur" de ce s" intre !n panic". 8atru luni mai devreme# !n &iua de mari 5 octom,rie 5<>-# aeronavele de lupt" 0-5- israeliene ,om,ardaser" sediul Or ani&aiei pentru Eli,erarea 8alestinei din sudul 4unisiei# &,ur%nd !n cerc pe distan" de <.333 m# ceea ce a presupus alimentarea din &,or cu com,usti,il. 1aidul era un r"spuns direct la uciderea# cu c%teva &ile mai devreme de c"tre un tr" "tor OE8# a trei turi+ti israelieni de v%rst" mijlocie# !n timp ce ace+tia se ,ron&au pe ia$tul propriu !n portul cipriot Earnaca. 0useser" omor%i de ;om (ippur +i multor israelieni m"celul le aminti de r"&,oiul de Riua Iert"rii# c%nd !ntrea a ar" fusese luat" prin surprindere de atacurile teroriste. De+i !nduraser" aproape patru decenii de terorism# crimele !i !nsp"im%ntar" pur +i simplu pe israelieniC turi+tii fuseser" inui c%iva timp ostatici la ,ord +i l"sai s"-+i scrie ultimele %nduri !nainte de a fi

uci+iC prima a fost femeia# !mpu+cat" mortal !n stomac. 'eilali doi ,"r,ai fur" o,li ai s" o arunce peste ,ord. Apoi# unul dup" altul# ace+tia fur" !mpu+cai de aproape# !n ceaf". !n r"&,oiul de propa and" care fusese mult timp o parte a r"&,oiului dintre OE8 +i Israel# ruparea afirmase c" cele trei victime erau a eni Mossad !n misiune. Ace+tia f"cur" at%t de plau&i,il" povestea# !nc%t &iarele europene o identificar" pe femeie ca fiind unul dintre a enii implicai !n afacerea Eille$ammer din 5<H2. Acea femeie era !nc" !n via" +i nu mai lucra de mult pentru Mossad. De atunci# presa ara," !ncepu s" se umple de avertismente teri,ile# conform c"rora Israelul urma s" se r"&,une. Multe dintre n"scociri erau. opera departamentului de r"&,oi psi$olo ic al Mossad# pentru a l"sa milioanele de ara,i s" mai fiar," puin !n suc propriu. 8asa erii aeronavei Eearjet# care cu numai c%teva ore !nainte au pledat pentru distru erea Israelului la conferina li,iana# v"&ur" cum feele necru"toare ale du+manilor !i iscodeau. ?nul dintre piloii de v%n"toare mi+c" aripile avionului# semnalul universal pentru .urmea&"-m"/# recunoscut de orice pilot. 8entru a !nt"ri mesajul# israelianul ar"t" cu m%na !nainte +i apoi !n jos# spre )alileea. 0emeile de la ,ord !ncepur" s" se t%n uieL unui ,"r,ai !ncepur" s" se roa e. Alii priveau fatalist !nainte. 'u toii +tiuser" c" a+a ceva se putea !nt%mpla oric%ndL ,lestemaii de necredincio+i erau la o arunc"tur" de ," de ei si !i puteau !n$a" din &,or. ?na din aeronavele israeliene trase un foc de averti&are# ame-nin%ndu-l pe c"pitanul avionului Eearjet s" nu se %ndeasc" s" cear" ajutor aviaiei siriene - care le putea veni !n ajutor !n c%teva minute. 0rica pasa erilor crescu si mai mult. Aveau oare ei s" sf%r+easc" la fel ca eroii lumii ara,eO 'u o lun" !naintea raidului din 4unisia# o am,arcaiune de patrul" av%nd doi a eni Mossad la ,ord opri un mic vas numit :pportunit!# care-+i f"cea ruta o,i+nuit" !ntre *eirut +i Earnaca. Din cala am,arcaiunii a fost scos 0aisal A,u S$ara$# un terorist c"utat pentru crim". Acesta a fost luat la ,ordul navei de patrul" +i apoi dus !n Israel# unde a fost supus unui intero atoriu ,rutal# repede judecat +i ," at la pu+c"rie. Fite&a +i !ndr"&neala unor astfel de operaiuni amplifica +i mai mult faa invinci,il" pe care Israelul o ar"ta lumii ara,e. Astfel de incidente nu erau sin ulare. Eucr%nd cot la cot cu marina puin numeroas" !ns" ,ine antrenat" a Israelului# Mossad-ul mai inter-cept" de atunci c%teva am,arcaiuni si aresta pasa eri suspeci de terorism. Ins" nu numai coasta mediteranean" a Israelului tre,uia p"&it"L Marea 1o+ie era de asemenea un punct vulnera,il. ?n a ent Mossad din ;emen a condus operaiunea prin care fu !mpiedicat un plan OE8 pentru ca o nav" de pescuit# dup" ce ar fi traversat Marea 1o+ie p%n" la staiunea israelian" Elat# s"-si detone&e !nc"rc"tura de explo&i,il !n apropierea "rmului plin cu $oteluri. O canonier" israelian" intercepta vasul de pescuit si-i opri pe cei doi terori+ti sinuci a+i !nainte ca ace+tia s" arunce !n aer !nc"rc"tura. !n timp ce nava Eearjet co,ora spre nordul Israelului# pasa erii se temeau c" acestea puteau fi +i consecinele !nc" unui atac# cel f"cut de un alt erou de-al lor# A,u AI-A,,asL cu c%teva luni !nainte# pe 6 octom,rie 5<>-# teroristul deturnase nava de croa&ier" italian" Ac"ille 4auro# aciune ce avea s" devin" cea mai spectaculoas" piraterie maritim" din lume. AI-A,,as !l omor! pe unul dintre pasa eri# Eeon (lin $offer# un evreu american parali&at# arunc%ndu-l !n ap". 'rima se transform" !ntr-un incident diplomatic# care implica si scandali&a Israelul# Statele ?nite# E iptul# Italia# Siria# 'ipru# 4unisia si OE8 cea f"r" de ar"L timp de c%teva &ile# cri&a d"du ocol Mediteranei# f"c%nd pu,licitate $ijacBer-iDor si sco%nd la iveal" interesul de sine care# !n Orientul Mijlociu era atitudinea de ,a&" fa" de terorism. Deturnarea vasului de croa&ier" care aducea turi+tii si valuta forte at%t de necesar" Israelului# urmat" de moartea unui pasa er# ridic" un val de nesi uran". 'rima se produse practic pe p"m%nt italian# la ,ordul navei enove&e Ac"ille 4auro. Ins" Italia era foarte vulnera,il" c%nd era vor,a de terorism +i dorea ca incidentul s" se sf%r+easc" f"r" v%lv". Statele ?nite vroiau s"-+i r"&,une cet"eanul ucis. 8e teritoriul "rii ap"rur" a,i,ilduri pe care scria .Dec%t s" v" !nfuriai# mai ,ine v" r"&,unai/# !n cele din urm" dup" ce au f"cut su,iectul primei pa ini a &iarelor# terori+tii se predar" autorit"ilor e iptene care !i l"sar" sa ias" din ar" - spre furia Israelului. '%iva dintre pasa erii aeronavei Eearjet se !ntre,au dac" aveau s" fie inui !n semn de r"&,unare !n

vreo !nc$isoare israelian". 'u avioanele de v%n"toare care !nc" mai &,urau aproape arip" !n arip"# aeronava de pasa eri ateri&a la o ,a&" aviatic" din nordul )alileei. Acolo !i a+tepta o ec$ip" de intero atori de la Aman# c"rora Mossad-ul le I spusese c" la ,ord se afl" doi dintre cei mai c"utai terori+ti din lume# renumitul A,u @idal si nu mai puin periculosul A$med 9i,ril. !n locul acestora# intero atorii se tre&ir" pun%nd !ntre,"ri unor ara,i care se speriaser" &drav"n +i ale c"ror nume nici m"car nu fi urau !n ,a&a computeri&at" a Israelului. Aeronavei Eearjet i se permise deci s" decole&e cu toi pasa erii la ,ord. Israelul avea s" susin" c" planul prinderii terori+tilor fusese sin urul motiv pentru care o,li ase aeronava s" ateri&e&e# !ns" !n interiorul Mossad-ului persista convin erea c" nici o oca&ie de a-i !nsp"im%nta pe ara,i nu tre,uia ratat". Intero atorii de la Aman erau mulumii la %ndul c" pasa erii aveau s" transmit" mai departe ima inea unui Israel atotputernic. Directorul de la Aman# E$ud *araB# era de p"rere c" operaiunea nu fusese dec%t un alt exemplu al modului !n care Mossad-ul lovea su, centur" +i nu !i ascunse lui @a$um Admoni p"rerea sa. 'um nu fusese niciodat" tolerant fa" de re+eli si condamn"ri# directorul Mossad !ncepu s" pun" la cale un plan care# nu numai c" avea s" pun" cap"t ,atjocurii f"cute la adresa Mossad-ului la posturile de radio ar",e+ti care !l acu&au c" a forat un avion civil ne!narmat s" ateri&e&e# dar avea s" opreasc" si atacurile din interiorul comunit"ii serviciilor secrete israeliene - care spuneau c" serviciul pe care !l comandau tre,uia s" se %ndeasc" de dou" ori !nainte s"-i fac" pe toi de r%s. Astfel !ncepu o operaiune care# printre altele# avea s" distru " viaa unei cameriste irlande&e !ns"rcinate# +i s"-l trimit" pe iu,itul ara, al acesteia s" isp"+easc" !n !nc$isoare cea mai lun " sentin" dat" vreodat" de un tri,unal ,ritanicL o operaiune care avea s" le provoace cancelarului erman :elmut (o$l +i primului ministru 9acSues '$irac o imens" ru+ineL avea s"-l mai arate !nc" o dat" pe 1o,ert MaxNell !n toat" splendoarea . eniului/ s"u manipulativL s" duc" la excluderea Siriei de la masa ne ocierilor diplomatice +i s" o,li e toate acele posturi de radio ar",e+ti care !+i ,"tuser" joc de Mossad# s"-si sc$im,e frecvena. 'a toate operaiunile# si aceasta a avut parte de momente de mare tensiune +i a+teptare lini+tit". A fost vor,a de disperare# furie +i tr"dare# !ns" pentru oameni ca @a$um Admoni# asemenea intri i erau !ns"+i esena vieii# !ncepuse s"-si pun" !ncontinuu aceea+i !ntre,areC 8oate avea sori de i&,%nd"O O s" cread" lumea c" a fost !ntr-adev"r a+aO Ki# ,ine!neles# adev"rul avea s" r"m%n" ve+nic necunoscutO Mai exact# Mossad-ul mo,ili&a doi oameni foarte diferii pentru aceast" operaiune. ?nul dintre ei era un Batsa care activase !n Marea *ritanie su, numele de 4ov EevA. 'el"lalt era un informator palestinian cu numele de cod A,u. 8alestinianul fusese prins de Mossad c" fura dintr-un fond OE8 pe care !l administra !ntr-un ora+ de la rania Israelului cu Iordania. Mi&%nd pe teama acestuia c" infraciunea putea ajun e la urec$ile +efului printr-un telefon anonim - care ar fi dus la moartea sa# Mossad-ul !l o,li " pe A,u s" plece la Eondra# !i f"cur" documente false conform c"rora era un om de afaceri si !i d"dur" ,ani c%t s"-i ajun " pentru .statutul/ s"u de c$eltuitor. 4ov EevA fusese desemnat pentru a-l controla. A,u ilustr" !ntru totul definiia clasic" a a entului dat" de ?&i Ma$naimi# un fost mem,ru al comunit"ii servicii lor secrete israelieneC .!i petreci ore# c$iar si &ile !ntre i cu elL !l !nvei tot ce tre,uie s" +tie# !l !nsoe+ti la cursuri# !l ajui# te !mprietene+ti cu el# te uii la foto rafiile lui de familie# +tii ce v%rst" au copiii s"i. !ns" a entul nu este o fiin" uman"L nu tre,uie niciodat" s"-l consideri astfel. A entul este numai o arm"# o coad" de topor# ca un (alas$niBov - asta-i tot. Dac" tre,uie s"-l trimii la sp%n&ur"toare# nu tre,uie s" ai remusc"ri. A entul va fi mereu un num"r de cod# niciodat" o persoan"/. A,u !+i juca de minune rolul si deveni o fi ur" o,i+nuit" la mesele de joc din MaAfair. Datorit" succesului# apetitul sexual +i ,eiile !i erau tolerate. 8entru c" frecventa acelea+i locuri ca +i traficanii de arme +i susin"torii ,o ai ai OE8# A,u afl" informaii datorit" c"rora Mossad-ul putu s"-+i loveasc" adversarii# !n numai c%teva s"pt"m%ni# 5- a eni OE8 fur" uci+i de serviciul secret israelian ca urmare a informaiilor furni&ate de A,u.

?nele dintre !nt%lnirile cu 4ov EevA avuseser" loc !n ,arurile +i restaurantele :otelului :ilton din 8arB Eane. Acolo lucra o irlande&" din Du,lin# Anne-Marie Murp$A. 'a muli alii# aceasta fusese ispitit" s" traverse&e Marea Irlandei# pentru a c%+ti a ,ani ,uni la Eondra. Sin ura sluj," pe care o putu c"p"ta a fost aceea de camerist". Orele de lucru erau lun i# iar salariul mic. 8uinul timp li,er +i-l petrecea prin ,arurile din S$ep$erds *us$# locul unde se adunau expatriaii irlande&i. '%nta si ea c%ntecele re,elilor +i ,ea un pa$ar de ,ere )uinness. Apoi se !ntorcea la ea !n camer"# ata pentru !nc" o &i lun " de sc$im,at a+ternuturi# sp"lat closete# f"c%nd fiecare camer" s" str"luceasc" de cur"enie# !n ,una tradiie de la :ilton. @u avea nici un viitor. 'u puin !naintea 'r"ciunului din 5<>-# ata s" i&,ucneasc" !n pl%ns la %ndul c" urma s"-+i petreac" s"r,"torile sin ur" !ntr-un ora+ at%t de diferit de locul s"u de ,a+tin" cel lipsit de riji# Anne-Marie !nt%lni un ara, oac$e+ pe care !l pl"cu. 8"rea ,o at !n costumul s"u de m"tase. '%nd acesta !i &%m,i# Anne-Marie !i r"spunse +i ea cu un &%m,et# !l c$ema @e&ar :indaNi# un v"r !ndep"rtat al lui A,u. De+i avea 2- de ani# :indaNi !i spuse c" avea cu trei ani mai puin# pentru a p"rea c" are aceea+i v%rst" cu ea# adic" 26 de ani. 'ontinu" astfel s" mint" o femeie !ncre&"toare +i naiv". Se cunoscuser" !ntr-un ,ar de l%n " **' 4$eatre din S$ep$erds *us$ 'reen. Anne-Marie nu mai fusese niciodat" !n acest pu, +i a fost surprins" s"-l "seasc" pe :indaNi printre lucr"torii din construcii# cu pistrui +i accent irlande&# !ns" :indaNi p"rea s"-i cunoasc" pe majoritatea# se distra cu ei +i mai pl"tea +i el c%te un r%nd. 4imp de c%teva s"pt"m%ni# :indaNi venise !n ,ar !n sperana c" va intra !n contact cu I1A. A,u !l ru ase s" o fac"# de+i nu !i explicase +i de ce. 'ele c%teva !ncerc"ri ale lui :indaNi de a vor,i despre situaia politic" din Irlanda fur" refu&ate de ,"r,ai mult mai interesai s" dea pe %t $al,e cu ,ere. 8lanul lui A,u avea s"-i r"m%n" necunoscut lui :indaNi. Apariia lui Anne-Marie !l f"cu s" se mai %ndeasc" +i la altele. 0ermecat" de ,unele maniere si de +armul acestuia# Anne-Marie !ncepu !n cur%nd s" r%d" la povestirile lui :indaNi despre viaa sa din Orientul Mijlociu. 8entru o femeie care nu c"l"torise niciodat" mai departe de Eondra# pove+tile sale p"reau desprinse din 5335 de nopi. :indaNi a condus-o acas" !n acea sear"# a pupat-o pe am%ndoi o,rajii si apoi a plecat. Anne-Marie se !ntre,a dac" sen&aia de ameeal" pe care o simea nu era cumva un semn c" se !ndr" oste+te. A doua &i o duse la un restaurant sirian +i o introduse !n lumea delicioas" a ,ucat"-riei ara,e. Ameit" de vinul li,ane&# nu opuse re&isten" c%nd acesta o duse la el !n apartament. In acea dup"-amia&" f"cur" dra oste. 8%n" atunci Anne-Marie fusese vir in". 'rescut" !n puternica tradiie catolic" irlande&" care se opunea contracepiei# t%n"ra nu !+i luase m"suri de precauie. !n fe,ruarie 5<>Q afl" c" era !ns"rcinat"# !i spuse lui :indaNi. Acesta &%m,i !ncurajatorL avea s" ai," rij" de tot. Alarmat"# Anne-Marie !i spuse c" nu va fi niciodat" de acord s" avorte&e. Acesta !i spuse c" a+a ceva nici nu-i trecuse prin cap. Adev"rul era c" fusese cuprins de panic" la %ndul c" tre,uia s" se !nsoare cu o femeie pe care o considera inferioar" lui. De asemenea# se temea ca t%n"ra s" nu se pl%n " autorit"ilor. Ktiind prea puine despre modul indiferent !n care ,irocraii tratea&" astfel de pro,leme# el !+i ima in" c" permisiunea de +edere !n Marea *ritanic avea s"-i fie anulat" si c" va fi deportat ca inde&ira,il. :indaNi apel" la sin ura persoan" care-l putea ajuta# v"rul A,u. A,u avea +i el pro,lemele lui# mai ales c" pierduse o r"mad" de ,ani la jocurile de noroc. F"rul !i spuse direct lui :indaNi c" nu !i putea !mprumuta ,anii pe care acesta !i vroia s" !i ofere lui Anne-Marie ca s" se !ntoarc" la Du,lin pentru a na+te +i apoi s" dea copilul spre adopie. 4%n"ra !i spusese c" a+a se proceda !n Irlanda. A doua &i# A,u se !nt%lni cu 4ov EevA. Ea cin"# a entul Batsa !i spuse lui A,u c" tre,uia s" fac" ceva care s" determine uvernul ,ritanic s" !nc$id" am,asada Siriei de la Eondra +i s" retrimit" acas" personalul diplomatic# de mult suspectat c" ar fi implicat !n activit"i teroriste. EevA spuse c" avea nevoie de o .momeal"/ ca s" reu+easc". 8utea A,u s"-i indice ceva sau pe cineva care i-ar fi de folosO A,u meniona c" avea la Eondra un v"r cu o prieten" irlande&" !ns"rcinat". 8lanul !ncepu s" fie ur&it !n momentul !n care lumea spionajului israelian era & uduit" de efectele rupturii

de Gas$in ton# cau&ate de afacerea arme-pentru-ostatici !nc$eiat" cu Iranul. Atitudinea dur" afi+at" de Israel fa" de terorism fu desfiinat"# !n interiorul Mossad-ului# toat" lumea era sup"rat" c" administraia 1ea an permise ca lucrurile s" evolue&e at%t de r"u !nc%t rolul Israelului !n afacerea Iran ate s" ias" la iveal". De&v"luirile !n reunar" p%n" +i meninerea susinerii precaute pe care statele vecine# ca E iptul +i Iordania# le-o ofereau# !ntr-o vreme !n care c$iar si ele se saturaser" de OE8 si de teatrul jucat de ;asser Arafat. Din ce !n ce mai mult# liderul OE8 devenise un captiv politic al propriilor extremi+ti. De+i nu era marxist# se tre&i o,li at s" ia po&iie cer%nd .lic$idarea entit"ii politice# culturale si militare sioniste/. Admonest"rile nu !i !m,un"t"ir" cu nimic po&iia printre faciunile di&idente ale OE8. 8entru aceasta# Arafat era omul care fusese o,li at s" se retra " !ntr-un mod umilitor din *eirut# protejat fiind de c"tre @aiunile ?nite fa" de oc$iul vi ilent al israelienilor. !n jur de 5-.333 de lupt"tori palestinieni se !m,arcaser" pe nave care plecau !n 4unisia. Alii !l l"sar" ,alt" pe Arafat pentru c" primiser" susinerea din partea Siriei si devenir" c$iar si mai !nver+unai !mpotriva sa +i a Israelului# din noile lor ,a&e din afara Damascului. 4otu+i# pentru Mossad# Arafat r"m%nea o,stacolul c$eie !n calea p"cii. ?ciderea lui era !nc" o prioritateL !n poli onul de tra ere al serviciului israelian# toate intele !l repre&entau pe Arafat. 8%n" la moartea sa# acesta avea s" fie !nvinuit pentru toate atrocit"ile comise de rup"rile palestiniene disparate din Siria. In cele din urm" avur" loc dou" incidente care# m"car temporar# !l scoaser" pe Arafat din centrul ateniei +i# !n cele din urm" esur" intri a !n care A,u era personajul c$eie. O pro,lem" din ce !n mai mare cu care se confrunta Siria din cau&a faciunilor OE8 de su, aripa sa# era nevoia de a le satisface dorina permanent" de aciune. 'a unul dintre cele mai ,une exemple ale terorismului sponsori&at de stat# Siria era mai mult dec%t pre "tit" s" finane&e orice operaiune care nu prejudicia !n plus propria ima ine deja stricat". Multe dintre planurile propuse de faciunile OE8 serviciilor secrete siriene erau prea riscante pentru a fi apro,ate. ?na dintre ele era s" otr"veasc" sursa de ap" a israelienilor. O alta era trimiterea unui sinuci a+ cu ,om,"# care s" se dea drept evreu ortodox# si care s" provoace explo&ia la Ridul 8l%n erii din Ierusalim. 0iecare dintre ele avea s" duc" la represalii cumplite din partea Israelului. Apoi fu propus un plan !ndr"&ne despre care serviciile siriene recunoscur" nu numai c" avea s" funcione&e# dar c" avea s" dea o lovitur" extrem de puternic" supremaiei militare israeliene. Dup" c%teva luni de c"ut"ri prin porturile mediteraneene# un vas de comer din 8anama# Atavarius# fu cump"rat si adus !n portul Al er. O s"pt"m%n" mai t%r&iu# un deta+ament de trupe speciale palestiniene sosi aici de la Damasc la ,ordul unui avion militar de transport. Aduseser" cu ei un mic arsenalC mitraliere# arme anti-tanc si cutii cu pu+ti (alas$niBov# preferatele terori+ti lor. !n acea noapte# profit%nd de !ntuneric# soldaii si armele au fost aduse la ,ordul navei Atavarius. !n &ori# am,arcaiunea p"r"si portul dup" ce c"pitanul inform" autorit"ile portuare c" tre,uiau s" plece !n )recia pentru revi&ie la motor. Soldaii erau !n cal". !ns" venirea lor nu trecuse neo,servat". ?n informator Mossad an ajat !n ,iroul comandantului portului deveni suficient de suspicios !nc%t s" informe&e un Batsa amplasat !n ora+. Acesta trimise un mesaj la 4el Aviv. Informaia declan+a .codul al,en/ care fu transmis !ntre ii reele Mossad r"sp%ndit" !n jurul Mediteranei. 'u toii !+i aduceau !nc" ,ine aminte de !ncercarea nereu+it" de a arunca !n aer fale&a ora+ului Elat# +i credeau c" urmau s" ai," de-a face cu un atac asem"n"tor# numai c" de data aceasta la :aifa. A lomeratul port de la Marea Mediteran" era o int" excelent". Dou" canoniere staionau !n lar # ata s" in" piept oric"rei !ncerc"ri a navei Atavarius de a intra !n portul care era principala le "tur"

maritim" a Israelului cu lumea. Destinaia lui Atavarius erau !ns" plajele din nordul 4el Aviv-ului. 'onform planului care p"rea scos dintr-un film de la :ollANood# avea s"-i co,oare pe soldai !n ,"rci de cauciuc# ca apoi ace+tia s" v%sleasc" spre mal. De acolo tre,uiau s" ajun " la inta din 4el Aviv# (irAa# sediul militari&at al 0orelor Ap"r"rii Israeliene# al c"rui turn domina ori&ontul# +i pe care trupele speciale intenionau s"-l foloseasc" pentru a transmite semnale luminoase. 8lanul mi&a pe surpri&a total" si curajul nemilos# care deveniser" datorit" israelienilor ar$icunoscute. Atacul fusese sta,ilit pentru &iua Independenei Israelului c%nd !n aer avea s" pluteasc" o atmosfer" de s"r,"toare# iar (irAa# potrivit informaiilor furni&ate de sirieni# urma s" fie p"&it" de mai puini oameni dec%t de o,icei. Soldaii nu sperau s" scape cu via"# c"ci fuseser" ale+i pentru misiune deoarece %ndeau cu toii la fel ca sinuci a+ii cu ,om," din *eirut. !ns" p%n" atunci puteau s" se relaxe&e +i s" savure&e scurta croa&ier" din 4unisia si p%n" !n Sicilia. 8ro,a,il c" nici unul dintre cei de la ,ord n-a dat atenie vasului de pescuit le "nat de valurile f"cute de acesta. Am,arcaiunea coninea ec$ipament electronic sofisticat capa,il s" intercepte&e convor,irile radio de la ,ordul vasului comercial. O transmisie scurt" !n ara," anun" c" vasul nu avea !nt%r&iere. ?nul dintre cei doi ,"r,ai aflai la ,ordul navei de pescuit# am,ii saAanimi Mossad# transmise prin radio informaia la 4el Aviv. 8entru urm"toarele 6= de ore# Atavarius fu flancat de alte nave coordonate de Mossad# !n drumul s"u pe l%n " 'reta si 'ipru. ?n Aa$t cu motor !i t"ie calea. Si acesta era ec$ipat cu aparatur" de detectare# printre care se num"ra si un performant aparat de foto rafiat ascuns !n timonerie. 8e punte erau dou" tinere care st"teau la soare. Erau verisoarele unui saAan cipriot# posesorul Aa$tului# folosite ca momeal" pentru a st%rni interesul celor de la ,ordul navei Atavarius. 'um Aa$tul plutea !n apropiere# c%iva dintre soldai ie+ir" pe punte si !ncepur" s" stri e si s" le &%m,easc" femeilor# !n timonerie# saAan-ul porni aparatul pentru a foto rafia ,"r,aii care esticulau. '%nd !+i termin" trea,a# porni cu toat" vite&a !napoi !n 'ipru. Develop" filmul la el acas" si trimise po&ele la 4el Aviv. 'omputerele Mossad-ului identificar" trei dintre ,"r,ai ca fiind terori+ti ara,i ,inecunoscui. 'odul al,en se sc$im," !n ro+u. 8rimul ministru S$imon 8eres ordon" atacarea navei Atavarius. 8lanul de a o ,om,arda fu luat !n calcul +i apoi respins. ?n atac aerian putea fi interpretat de E ipt ca parte a unui atac voitL de+i relaiile diplomatice dintre Israel +i tara vecin" supravieuiser" c%torva incidente# la 'airo era destul" tensiune si suspiciune !n ceea ce privea activit"ile 4el Aviv-ului. 8eres fu de acord ca atacul s" fie dus pe mare. Sase canoniere ale marinei israeliene au fost alimentate si !narmate cu rac$ete. Ea ,ord se aflau unit"i ale 0orelor Speciale ID0 si a eni Mossad care urmau s"-i intero $e&e pe ara,ii luai pri&onieri. @avele plecar" !n &ori din :aifa# lu%nd-o spre vest spre Marea Mediteran". )onir" !n +ir indian# pentru a reduce astfel posi,ilitatea de a fi detectai de radarul de la ,ordul l u i Atavarius. Israelienii pl"nuiau s" lanse&e atacul o dat" cu r"s"ritul soarelui. 8uin dup" ora QC23# Atavarius fu &"rit. 'u o manevr" f"cut" ca la carte# canonierele se desp"rir" +i !ncepur" s" atace vasul de comer din am,ele p"ri# lans%nd rac$ete spre punte +i coc". De pe punte de c"ut"ri prin porturile mediteraneene# un vas de comer din 8anama Atavarius# fu cump"rat si adus !n portul Al er. O s"pt"m%n" mai t%r&iu# un deta+ament de trupe speciale palestiniene sosi aici de la Damasc la ,ordul unui avion militar de transport. Aduseser" cu ei un mic arsenalC mitraliere# arme anti-tanc si cutii cu pu+ti (alas$niBov# preferatele terori+tilor# !n acea noapte# profit%nd de !ntuneric# soldaii +i armele au fost aduse la ,ordul navei Atavarius. !n &ori# am,arcaiunea p"r"si portul dup" ce c"pitanul inform" autorit"ile portuare c" tre,uiau s" plece !n )recia pentru revi&ie la motor. Soldaii erau !n cal". !ns" venirea lor nu trecuse neo,servat". ?n informator Mossad an ajat !n ,iroul comandantului portului deveni suficient de suspicios !nc%t s"

informe&e un Batsa amplasat !n ora+. Acesta trimise un mesaj la 4el Aviv. Informaia declan+a .codul al,en/ care fu transmis !ntre ii reele Mossad r"sp%ndit" !n jurul Mediteranei. 'u toii !+i aduceau !nc" ,ine aminte de !ncercarea nereu+it" de a arunca !n aer fale&a ora+ului Elat# si credeau c" urmau s" ai," de-a face cu un atac asem"n"tor# numai c" de data aceasta la :aifa. A lomeratul port de la Marea Mediteran" era o int" excelent". Dou" canoniere staionau !n lar # ata s" in" piept oric"rei !ncerc"ri a navei Atavarius de a intra !n portul care era principala le "tur" maritim" a Israelului cu lumea. Destinaia lui Atavarius erau !ns" plajele din nordul 4el Aviv-ului. 'onform planului care p"rea scos dintr-un film de Ia :ollANood# avea s"-i co,oare pe soldai !n ,"rci de cauciuc# ca apoi ace+tia s" v%sleasc" spre mal. De acolo tre,uiau s" ajun " la inta din 4el Aviv# (irAa# sediul militari&at al 0orelor Ap"r"rii Israeliene# al c"rui turn domina ori&ontul# +i pe care trupele speciale intenionau s"-l foloseasc" pentru a transmite semnale luminoase. 8lanul mi&a pe surpri&a total" +i curajul nemilos# care deveniser" datorit" israelienilor ar$icunoscute. Atacul fusese sta,ilit pentru &iua Independenei Israelului c%nd !n aer avea s" pluteasc" o atmosfer" de s"r,"toare# iar (irAa# potrivit informaiilor furni&ate de sirieni# urma s" fie p"&it" de mai puini oameni dec%t de o,icei. Soldaii nu sperau s" scape cu via"# c"ci fuseser" ale+i pentru misiune deoarece %ndeau cu toii la fel ca sinuci a+ii cu ,om," din *eirut. !ns" p%n" atunci puteau s" se relaxe&e si s" savure&e scurta croa&ier" din 4unisia +i p%n" !n Sicilia. 8ro,a,il c" nici unul dintre cei de la ,ord n-a dat atenie vasului de pescuit le "nat de valurile f"cute de acesta. Am,arcaiunea coninea ec$ipament electronic sofisticat capa,il s" intercepte&e convor,irile radio de la ,ordul vasului comercial. O transmisie scurt" !n ara," anun" c" vasul nu avea !nt%r&iere. ?nul dintre cei doi ,"r,ai aflai la ,ordul navei de pescuit# am,ii saAanimi Mossad# transmise prin radio informaia la 4el Aviv. 8entru urm"toarele 6= de ore# Atavarius fu flancat de alte nave coordonate de Mossad# !n drumul s"u pe l%n " 'reta si 'ipru. ?n Aa$t cu motor !i t"ie calea. Si acesta era ec$ipat cu aparatur" de detectare# printre care se num"ra si un performant aparat de foto rafiat ascuns !n timonerie. 8e punte erau dou" tinere care st"teau la soare. Erau verisoarele unui saAan cipriot# posesorul Aa$tului# folosite ca momeal" pentru a st%rni interesul celor de la ,ordul navei Atavarius. 'um Aa$tul plutea !n apropiere# c%iva dintre soldai ie+ir" pe punte si !ncepur" s" stri e si s" le &%m,easc" femeilor# !n timonerie# saAan-ul porni aparatul pentru a foto rafia ,"r,aii care esticulau. '%nd !+i termin" trea,a# porni cu toat" vite&a !napoi !n 'ipru. Develop" filmul la el acas" si trimise po&ele la 4el Aviv. 'omputerele Mossad-ului identificar" trei dintre ,"r,ai ca fiind terori+ti ara,i ,inecunoscui. 'odul al,en se sc$im," !n ro+u. 8rimul ministru S$imon 8eres ordon" atacarea navei Atavarius. 8lanul de a o ,om,arda fu luat !n calcul +i apoi respins. ?n atac aerian putea fi interpretat de E ipt ca parte a unui atac voitL de+i relaiile diplomatice dintre Israel +i tara vecin" supravieuiser" c%torva incidente# la 'airo era destul" tensiune +i suspiciune !n ceea ce privea activit"ile 4el Aviv-ului. 8eres fu de acord ca atacul s" fie dus pe mare. Sase canoniere ale marinei israeliene au fost alimentate +i !narmate cu rac$ete. Ea ,ord se aflau unit"i ale 0orelor Speciale ID0 +i a eni Mossad care urmau s"-i intero $e&e pe ara,ii luai pri&onieri. @avele plecar" !n &ori din :aifa# lu%nd-o spre vest spre Marea Mediteran". )onir" !n +ir indian# pentru a reduce astfel posi,ilitatea de a fi detectai de radarul de la ,ordul lui Atavarius. Israelienii pl"nuiau s" lanse&e atacul o dat" cu r"s"ritul soarelui. 8uin dup" ora QC23# Atavarius fu &"rit. 'u o manevr" f"cut" ca la carte# canonierele se desp"rir" si !ncepur" s" atace vasul de comer din am,ele p"ri# lans%nd rac$ete spre punte +i coc". De pe punte ara,ii ripostau# !ns" artileria rea era !nc" am,alat" !n cal"# iar pu+tile lor automate nu se puteau m"sura cu puterea de foc superioar" a israeli-enilor. !n c%teva minute nava Atavarius fu cuprins" de fl"c"ri iar ec$ipajul si soldaii !ncepur" s" o a,andone&e. '%iva dintre ei au fost !mpu+cai !n timp ce s"reau !n

mare. !n total# 63 de terori+ti +i de mem,ri ai ec$ipajului au fost uci+i. 4oate cadavrele au fost scoase la suprafa". Opt supravieuitori au fost luai pri&onieri# !nainte s" se !ntoarc" !n mare vite&" !n Israel# canonierele scufundar" Atavarius cu rac$ete ale c"ror v%rfuri conice erau umplute cu explo&i,ili extrem de puternici. 4rupurile ne!nsufleite au fost !nmorm%ntate f"r" nici un fel de ceremonie !n De+ertul @e ev. 8ri&onierii au fost judecai !n secret si condamnai la !ncarcerare pe termen lun . !n timpul intero atoriilor ace+tia spuser" c" Siria fusese !n spatele incidentului. Ins"# !n loc s" lanse&e un atac asupra vecinilor s"i# uvernul israelian# sf"tuit de Mossad# nu spuse nimic despre incident. 8si$olo ii Mossad-ului au pre&is c" dispariia vasului# precum +i a pasa erilor +i a ec$ipajului# avea s" duc" la speculaii intense si din ce !n ce mai numeroase !n r%ndul rup"rii OE8 din Siria. Mossad-ul !l preveni totodat" pe primul ministru 8eres c" putea fi si ur c" terori+tii# +tiindu-+i operaiunea e+uat"# urmau s" devin" dornici de a relua relaiile cu ,inef"c"torii lor sirieni. !ntre timp palestinienii continuau s" tune +i s" ful ere !mpotriva lui Arafat +i s" aplaude r"&,oiul s%n eros dus !mpotriva acestuia de asociatul s"u de odinioar"# A,u @idal. 1ecunoscut de mult ca .marele maestru al neprev"&utului/# @idal se certase cu Arafat din cau&a tacticilor adoptate. Arafat devenea din ce !n ce mai convins c" o aciune care nu se ,a&a dec%t pe terorism nu avea sori prea mari de i&,%nd"L era nevoie de un pro ram politic +i talent diplomatic# !ncerc" s" o demonstre&e !n ultimele sale declaraii# c%+ti %nd astfel !ncuraj"ri din partea Gas$in ton-ului de a continua pe acest nou drum. !n Israel# vor,ele lui Arafat erau v"&ute ca minciuni. 8entru A,u @idal nu era altceva dec%t o tr"dare a cre&ului s"u - terorism pur +i ne!ntinat. 4imp de c%teva luni# @idal trase de timp. '%nd afl" de e+ecul misiunii Atavarius si modul !n care nava disp"ruse de pe faa p"m%ntului# $ot"r! c" era timpul s" aminteasc" Israelului c" mai era +i el prin preajm". 'u acordul tacit al protectorilor s"i din cadrul serviciilor secrete siriene# A,u @idal lovi cu s"l,"ticie# !n decem,rie 5<>-# de 'r"ciun# terori+tii s"i desc$iser" focul !n aeroporturile din 1oma si Fiena# asupra pasa erilor neajutorai# !n c%teva secunde# 5< c"l"tori# printre care si - americani# au fost m"cel"rii la poarta de !m,arcare pentru un &,or El Al. 'um reu+iser" acei terori+ti s" se mi+te nestin $erii pe l%n " polii+tii italieni# pentru a ajun e la intele lorO ?nde erau a enii de securitate an ajai ai El AlO !n timp ce !ncercau s" dea un r"spuns acestor !ntre,"ri# strate ii Mossad c"utau si !n alte p"ri. De+i Marea *ritanie condamnase atacurile# ara !nc" mai meninea le "turile diplomatice cu Siria - cu toate c" Mossad-ul furni&ase MI- ample dove&i despre rolul Damascului !n terorismul sponsori&at. @u era de ajuns ca primul ministru# Mar aret 4$atc$er# s" lanse&e atacuri dure !n parlament la adresa terorismului. Era nevoie de o aciune direct". 'u toate acestea# MI- reamintise Mossad-ului c" Israelul mai d"duse din c%nd !n c%nd dovad" de interes personal +i acceptase ne ocieri cu du+mani declarai. Existase deci&ia de a eli,era peste o mie de deinui palestinieni - muli fiind terori+ti condamnai - cu numai c%teva luni !naintea atacurilor din aeroporturile din 1oma si Fiena# !n sc$im,ul a trei soldai israelieni pri&onieri !n Ei,an. !ns" acum Mossad-ul era $ot"r%t s" dea o lovitur" puternic"# pentru a o,li a Marea *ritanie s" pun" cap"t tuturor le "turilor diplomatice cu Damascul# prin !nc$iderea am,asadei din Eondra recunoscut" de mult" vreme de Mossad ca una dintre misiunile europene care complota !mpotriva Israelului. 8ionul principal avea s" fie A,u# v"rul lui @e&ar :indaNi. Dup" cina cu 4ov EevA# A,u !l c"ut" pe :indaNi si !i ceru scu&e pentru indiferena de care d"duse dovad" c%nd acesta !i vor,ise despre Anne-Marie. *ine!neles c" urma s"-i ajute# !ns" mai !nt%i avea nevoie de ni+te r"spunsuri. 4%n"ra avea de %nd s" p"stre&e copilulO Mai insista !nc" s" se c"s"toreasc" cu eaO @e&ar c$iar o iu,eaO Am,ii proveneau din culturi diferite# iar mariajele mixte nu funcionea&" !ntotdeauna. :indaNi r"spunse c" dac" o iu,ise vreodat" pe Anne-Marie# acum nu mai simea nimic pentru ea.

Devenise r"ut"cioas" +i smiorc"it"# si-l !ntre,a mereu ce o s" se !nt%mple. @u vroia cu nici un pre s" ia de nevast" o camerist". A,u !i d"du lui :indaNi 53.333 de dolari - suficient s" scape de Anne-Marie +i s"-+i duc" viaa de celi,atar la Eondra. *anii fuseser" dai de Mossad. !n sc$im,# :indaNi tre,uia s" fac" ceva pentru cau&a !n care credeau am%ndoiC !nfr%n erea Israelului. !n seara de 56 aprilie 5<>Q# :indaNi !i f"cu o vi&it" lui Anne-Marie la pensiunea din (il,urn unde st"tea aceasta. Aduse flori si o sticl" de +ampanie# cump"rate din ,anii de la A,u. !i spuse l u i Anne-Marie c" o iu,e+te +i c" vrea s" p"stre&e copilul. Ea au&irea ve+tii# oc$ii fetei se umplur" de lacrimi. Dintr-o dat" i se p"ru c" tr"ie+te !ntr-o lume mult mai ,un". :indaNi spuse c" era o sin ur" pro,lem". 8entru a se putea c"s"tori# Anne-Marie tre,uia s" ai," ,inecuv%ntarea p"rinilor lui. Era un o,icei ar",esc pe care orice fiu respectuos tre,uia s"-l urme&e. 4%n"ra tre,uia s" mear " !n satul ar",esc din Israel unde locuia familia sa. !i povesti c" stilul lor de via" nu se deose,ea cu mult de cel din vremea lui Isus. 8entru o fat" educat" de maici si pentru care litur $ia ocupa o parte important" a vieii sale# ima inea pe care i-o descrisese era confirmarea c" f"cea ,ine s" se c"s"toreasc" cu iu,itul ei. '$iar dac" el +i familia lui nu erau cre+tini# asta nu contaL veneau din ara Domnului ei. !n oc$ii fetei asta !i f"cea oameni cu frica lui Dumne&eu. 4otu+i# Anne-Marie e&ita. @u putea s"-+i lase ,alt" sluj,a. Si apoi# de unde ar fi avut ,ani de avionO Si pentru o astfel de !nt%lnire important" !i tre,uiau $aine noi. :indaNi o lini+ti sco%nd din ,u&unar un teanc de ,ani. li spuse c" era mai mult dec%t !i tre,uia ca s"-+i cumpere o ardero," nou". Si ca s-o dea ata# mai scoase si un ,ilet El Al pentru data de 5H aprilie# adic" - &ile mai t%r&iu# !l cump"rase !n acea dup"-amia&". Anne-Marie r%se. .Erai si ur c" o s" mer O/ .Ea fel de si ur ca dra ostea pe care i-o port/# !i r"spunse :indaNi.El !i promise c" de !ndat" ce se va !ntoarce la Eondra se vor c"s"tori. ?rm"toarele &ile trecur" valv%rtej pentru camerista !ns"rcinat"# !+i p"r"si sluj,a +i se duse la am,asada Irlandei din Eondra s"-+i fac" pa+aport nou. !+i cump"r" $aine de ravid"# !n fiecare sear" f"cu dra oste cu :indaNi. !n fiecare diminea" la micul dejun# !+i f"cea planuri pentru viitorul lor. ?rmau s" locuiasc" !n Irlanda# !ntr-o c"su" pe malul m"rii. 'opilul urma s" fie ,ote&at Sean dac" era ,"iat. Sinead dac" era fat". !n &iua plec"rii lui Anne-Marie# :indaNi !i spuse c" aranjase cu un .prieten/ care lucra la aeroport s"-i dea un .cadou/ pentru p"rinii lui. Ari *en-Menas$e# care ulterior a recunoscut c" +tia toate detaliile planului# afirm" c" .deoarece :indaNi nu vroia s" ri+te ca fata s" fie oprit" la vam" pentru c" avea prea multe ,a aje de m%n"# t%n"rul aranjase ca prietenul s"-i duc" eanta p%n" intr" pe poarta de !m,arcare pentru El Al/. 'redulitatea de care d"du dovad" c%nd nu puse nici o !ntre,are despre .cadou/ era reacia unei femei !ndr" ostite p%n" peste cap +i care avea o !ncredere oar," !n iu,itul sau. Era victima perfect" pentru planul care !ncepea s" ia amploare. !n taxiul care !i ducea la aeroport# :indaNi juca de minune rolul tat"lui rijuliu. Si ur nu va uita s"-si fac" exerciiile de respiraie !n timpul &,oruluiO 4re,uia s" ,ea mult" ap" si s" stea pe locul de pe mar ine ca s" n-o apuce contraciile de care se pl%nsese !n ultima vreme. Anne-Marie !l !ntrerupse r%&%ndC .Sfinte Doamne# vor,e+ti de parc" as &,ura !n lun"D/ 4%n"ra mai r"mase puin !n u+a de a+teptare# nedorind s" se despart" de el# !i spuse c"-l va suna de la 4el Aviv +i c"-i va iu,i p"rinii la fel de mult ca +i pe ai ei. O s"rut" pentru ultima dat" +i apoi o !mpinse u+or spre r%ndul care !nainta c"tre punctul de !m,arcare. Dup" ce o privi p%n" c%nd o pierdu din oc$i# :indaNi urm" !n continuare instruciunile date de A,u si se urc" !ntr-un auto,u& al Einiilor Ara,e Siriene pentru a se !ntoarce la Eondra# !n acest timp# naiva Anne-Marie trecuse cu ,ine de controlul pa+apoartelor +i al ,a ajelor. Apoi se !ndrept" spre &ona de securitate re&ervat" &,orului El Al. A enii S$in *et !i puser" c%teva !ntre,"ri si !i inspectar" ,a ajul de m%n". !i indicar" locul +i o !ndrumar" spre ultima sal" de a+teptare unde avea s" se al"ture celorlali 2-- de pasa eri. Dup" spusele lui *en-Menas$e# fetei !i fusese !nm%nat .cadoul/ pentru p"rinii lui :indaNi de c"tre un ,"r,at !m,r"cat !n uniform" al,astr" de lucr"tor la aeroport. Omul disp"ru la fel de misterios cum ap"ruse. *en-Menas$e avea s" relate&e ulteriorC .!n c%teva secunde Anne-Marie a fost ru at" s" se supun" unei perc$e&iii. A enii de securitate El Al "sir" !n fundul fals al enii explo&i,ili de plastic/.

Su,stana explo&i,il" era alc"tuit" din peste l B de Semtex. Anne-Marie istorisi 0orelor Speciale si ofierilor MI- totul printre suspine. Era povestea unei femei nenorocoase care nu numai c" fusese $inionist" !n dra oste# dar si tras" pe sfoar" de propriul iu,it. Dup" ce !+i d"dur" seama c" Anne-Marie nu era dec%t o victim" naiv"# ofierii se concentrar" asupra sta,ilirii relaiilor lui :indaNi cu Siria. !n timp ce auto,u&ul liniilor aeriene intr" !n Eondra# :indaNi ordon" +oferului s" mear " la am,asada sirian". '%nd acesta protest"# :indaNi !i spuse c" avea .autoritatea/ s" i-o cear". O dat" ajuns# ceru ofierilor consulari s"-i dea a&il politic. Ee spuse c" se temea c" poliia ,ritanic" vroia s"-l areste&e pentru c" !ncercase s" arunce !n aer un avion El Al pentru .cau&"/. ?imii# oficialii !l d"dur" pe m%na securit"ii am,asadei. Dup" ce !l intero ar"# ace+tia !i cerur" s" r"m%n" !ntr-una din camerele din am,asad". E posi,il s" se fi temut s" nu fie vreo curs" care s" d"une&e Siriei. Dac" a+a a fost# atunci temerile au crescut si mai mult c%nd :indaNi p"r"si camera la ceva timp dup" aceea. :indaNi plec" !n c"utarea lui A,u. 8entru c" nu reu+i s"-l "seasc"# se ca&" la Eondon FisitorMs :otel din @ottin :ill# unde fu arestat puin timp mai t%r&iu. Ktirile **' anunar" cum poliia reu+ise s" dejoace planul. Detaliile erau neo,i+nuit de preciseC Semtex-ul fa,ricat !n 'e$ia fusese ascuns !n fundul fals al enii lui Anne-Marie si urma s" explode&e la 55.333 m. 8entru *en-Menas$e# operaiunea se !ndreptase treptat spre o conclu&ie satisf"c"toare. .Mar aret 4$atc$er ceru !nc$iderea am,asadei Siriei. :indaNi fu condamnat la =- de ani de !nc$isoare. Anne-Marie plec" acas" !n Irlanda unde n"scu o feti"/. Acum c" !+i jucase rolul# A,u se !ntoarse !n Israel. Dup" procesul lui :indaNi# 1o,ert MaxNell d"du fr%u li,er lui 5ail! Mirror. .@enorocitul a primit exact ce merita/# url" un editorial. ?n alt &iar pu,lic" un titlu extrem de dur !n &iua expul&"rii am,asadorului Siriei la 4ri,unalul St. 9amesMs. .8leac"# 8orcule de Sirian 'e E+tiD/. Ari *en-Menas$e avea s" fie primul care s" afirme c" Mossad-ul reu+ise .o lovitur" de maestru care aruncase Siria !n s"l,"ticia politicului/. !ns" !n spatele certitudinilor se ascundeau !ntre,"ri c$inuitoare. '$iar !i d"duse lui Anne-Marie o ,om," activat"# sau totul f"cea parte clintr-un plan mai ela,oratO Era omul !n salopeta al,astr" - presupusul .prieten/ al lui :indaNi - un ofier de securitateO '%t de mult +tiuse dinainte MI--ul despre planO Si nu ar fi fost de neconceput pentru Mossad si serviciile de securitate ,ritanice s" permit" ca ,om,a s" fie luat" la ,ordul unui avion c%nd exista cea mai mic" +ans" ca aceasta s" fie detonat" de la solO O astfel de explo&ie ar fi devastat cu si uran" o mare parte a celui mai a lomerat aeroport al lumii# la o or" la care mii de oameni erau !n &on". Oare adev"rata m"iestrie a loviturii consta !n faptul c" Mossad reu+ise decapitarea diplomatic" a Siriei f"r" s" periclite&e El Al +i aeroportul :eat$roN# folosind o su,stan" inofensiv" asem"n"toare Semtex-uluiO Ea toate aceste !ntre,"ri# primul ministru S$imon 8eres avea numai s" repliceC .'e s-a !nt%mplat e +tiut de cei care tre,uiau s" +tie# iar cei care nu +tiu ar tre,ui s" r"m%n" ne+tiutori/. Ea !nc$isoarea de maxim" securitate din G$itmoor# :indaNi continu" s" susin" c" a fost victima unei clasice operaiuni !n lan a Mossad-ului. 'u p"rul al, +i ceva mai ras# acesta e convins c" va muri la pu+c"rie. '%nd vor,e+te despre Anne-Marie o nume+te .acea femeie/# !n 5<<># ea locuia !nc" la Du,lin unde !+i cre+tea fata care# spre fericirea ei# nu sem"na cu iu,itul ei. @u vor,e+te niciodat" de :indaNi. Exist" un sin ur semn de !ntre,are !n toat" povestea. Ea dou" s"pt"m%ni dup" ce :indaNi a fost condamnat s" isp"+easc" o sentin" care avea s"-l in" la pu+c"rie p%n" !n secolul 6 5 # Arnaud de *orc$ rave# apreciatul editor al %as"ington (imes# !+i pune reportofonul pe ,iroul primului ministru france&# 9acSues '$irac# la 8aris. De *orc$ rave se afla !n Europa pentru a participa la !nt%lnirea din Eondra a 'omunit"ii mini+trilor europeni de externe# iar din interviul cu '$irac vroia s" o,in" o declaraie despre po&iia france&ilor. Interviul urm" o traiectorie previ&i,il" !n care '$irac explic" !n

ce fel 0rana si )ermania fuseser" o,li ate s" fie loiale fa" de uvernul ,ritanic# care se dovedea a fi din ce !n ce mai intransi ent fa" de politica 8ieei 'omune. De *orc$ rave vru s" +tie !n ce stadiu se aflau ne ocierile lui '$irac cu Siria pentru a pune cap"t valului de atentate cu ,om," din 8aris +i eforturilor 0ranei de a-i eli,era pe cei opt ostatici reinui de :e&,olla$ !n Ei,an. 8rimul ministru se opri +i se uit" peste mas"# la reportofon. Apoi spuse c" :elmut (o$l# cancelarul erman# +i ministrul de externe# :ans-Dietric$ )ensc$er# !i spuser" c" uvernul sirian nu era implicat !n planul lui :indaNi de a arunca !n aer avionul El AlL c" planul .fusese pus la cale de Mossad# serviciul secret israelian/. Scandalul diplomatic ce a urmat aproape c" a distrus cariera lui '$irac. Acesta s-a tre&it atacat dintro parte de pre+edintele 0rancois Mitterand# +i din alta# de :elmut (o$l care# furios# !i tot d"dea telefoane spun%ndu-i s"-+i retra " declaraia. '$irac f"cu atunci ceea ce fac destul de des politicienii. Spuse c" fusese interpretat re+it. Ea Eondra# Scot-land ;ard-ul declar" c" pro,lema fusese tratat" pe de-a !ntre ul de c"tre tri,unale +i c" alte comentarii erau de prisos. Ea 8aris# cancelaria lui 9acSues '$irac - pre+edinte al 0ranei !n 5<<H - spuse c" acesta nu-+i mai amintea de interviul acordat pu,licaiei %as"ington (imes. !n cur%nd un alt eveniment avea s" lase o nou" pat" pe reputaia Mossad-ului. CAPITOLUL !5

'aricaturistul dispensa,il '"derea lui @a$um Admoni din funcia de director eneral al Mossad-ului a !nceput !ntr-o dup"amia&" de iulie !n 5<>Q# dup" un incident petrecut pe una din acele str"&i ale *onn-ului ap"rute !n perioada de efervescen" a construciilor# de dup" al doilea r"&,oi mondial. Dup" =3 de ani# strada devenise un adev"rat ,ulevard# cu r"dinie mici dar ,ine !ntreinute !n faa caselor si cu spaii ver&i re&ervate servitorilor# !n spatele acestora. Sistemele de securitate erau ascunse discret !n spatele porilor de fier forjat# iar ferestrele aveau oc$iuri !n partea de jos# dovad" c" erau f"cute din sticl" o,i+nuit". @imeni nu a v"&ut persoana care a l"sat o saco+" de plastic !n ca,ina telefonic" din cap"tul str"&ii. O patrul" de poliie a reperat-o +i s-a oprit s-o inspecte&e. Saco+a coninea opt pa+apoarte ,ritanice noi necompletate# care mai miroseau !nc" a cerneal" tipo rafic". 1eacia imediat" a ,iroului local al *undesBriminal Amt (*(A)# serviciul ec$ivalent al 0*I-ului# a fost aceea c" pa+apoartele fuseser" l"sate acolo pentru una din rup"rile teroriste care aduseser" terorismul pe str"&ile Europei printr-o serie de ,om,ardamente +i r"piri ,rutale. Milit%nd pentru cau&e si minorit"i din toate colurile lumii# aceste rup"ri erau $ot"r%te s"-+i croiasc" drumul p%n" la a ajun e s" joace un rol !n sta,ilirea a endei# a priorit"ilor politicii internaionale. Acestea au "sit un sprijin prompt !n politica studenilor radicali care a ,%ntuit at%t Marea *ritanie c%t +i continentul. Din 5<Q># c%nd Eeila ($aled# o t%n"r" revoluionar" palestinian"# a deturnat un avion la Eondra fiind apoi eli,erat" din cau&a temerii uvernului ,ritanic !n faa a noi atentate# studenii en le&i au !nceput s" scande&e slo anuri comuniste ale OE8. Acei radicali aparin%nd clasei mijlocii aveau !ns" o ima ine romantic" a OE8# ca or ani&aie care lupta pentru li,ertate# care !n loc s" ia dro uri# lua vieile ,ur $e&ilor si care# !n loc s" or ani&e&e aciuni pa+nice de protest# or ani&au r"piri. *(A a presupus c" pa+apoartele fuseser" l"sate !n ca,ina telefonic" de c"tre un student care ar fi acionat !n calitate de curier al unei rup"ri teroriste. Eista rup"rilor teroriste era descurajant de lun "# mer %nd de la I1A sau 0aciunea Armatei 1o+ii din )ermania# la rup"rile str"ine# ca 0rontul @aional Islamic din Sudan I@0SL Armata de Eli,erare @aional" a 'olum,iei - EE@L Mi+carea de Eli,erare a An olei -MD1AL sau 4i rii 4amili- E44E. Acestea si multe altele aveau celule sau cadre !n !ntrea a 1epu,lic" 0ederal" )ermania. Oricare dintre ele putea pune la cale utili&area pa+apoartelor pentru a ataca una din ,a&ele militare ,ritanice din )ermania sau pentru a c"l"tori !n An lia +i a pune la cale o aciune ofensatoare la adresa acestei "ri. !n pofida faptului c" fusese cea mai mare putere imperial" din Europa Occidental"# iniial Marea

*ritanie s-a !nt%lnit cu terorismul continuu numai !n ca&ul Armatei 1epu,licane Irlande&e - I1A. Dar serviciile ei de informaii averti&aser" c" p"trunderea +i !nceperea activit"ii altor rup"ri str"ine care s" poat" aciona !mpotriva propriilor "ri de la Eondra# aveau s" fie numai o c$estiune de timp# Marea *ritanie urm%nd s" fie atras" !n ma+inatiunile acestora. O anticipare a ceea ce avea s" se !nt%mple a fost ocuparea am,asadei iraniene !n 5<>3 de c"tre o rupare opus" re imului de la 4e$eran. Atunci c%nd ne ocierile au e+uat# uvernul 4$atc$er a trimis oamenii SAS# care i-au ucis pe terori+ti. Aciunea ,ine mediati&at" duse la un declin drastic al comploturilor puse la cale la Eondra de .actori/ din Orientul Mijlociu# !n sc$im,# 8arisul a devenit c%mpul de lupt" pentru s%n eroasele conflicte interne dintre diferitele rup"ri str"ine# !ntre care# cele mai importante au fost cele dintre OE8-ul lui ;asser Arafat si pistolarii lui A,u @idal. Dar Mossad-ul a luat si el multe din vieile inamicilor ara,i pe str"&ile capitalei france&e. *(A credea c" pa+apoartele "site !n ca,ina telefonic" din 0ranBfurt erau semnalul unor noi m"celuri. A enia apel" la *undes@ac$ric$ten Dienst - *@D - ec$ivalentul erman al 'IA# care-l inform" pe ofierul de le "tur" la sediul *@D din 8ullac$ - sudul )ermaniei - al MIQ. Ea Eondra# MIQ sta,ili c" pa+apoartele erau ni+te falsuri foarte ,une. Acest lucru excludea din cercul suspecilor I1A si multe alte rup"ri teroriste. Acestea nu aveau capacitatea de a produce documente de o calitate at%t de ,un". *"nuiala trecu asupra ()*-uluiL experii lor !n falsuri erau printre cei mai ,uni !n ,ran+". Dar rusii erau cunoscui ca av%nd adev"rate depo&ite de pa+apoarte si cu si uran"# nu era stilul lor s" foloseasc" o ca,in" telefonic" drept punct de preluare a acestora. 0u scos din discuie si serviciul sudafrican de securitate - *OSS. Acesta !ncetase practic s" mai acione&e !n Europa# iar sofisticatele pa+apoarte ,ritanice nu erau necesare !n "rile africane unde *OSS !+i concentra acum aciunile. M5Q se orienta atunci c"tre sin urul serviciu de informaii care putea s" utili&e&e optim aceste pa+apoarteC Mossad-ul. Arie 1e ev# un ata+at militar la am,asada din Eondra a Israelului# care era spion re&ident# fu invitat s" se !nt%lneasc" cu un ofier al MIQ pentru a discuta acest su,iect. 1e ev spuse c" nu +tia nimic despre pa+apoarte# dar fu de acord s" discute c$estiunea cu oficialit"ile de la 4el Aviv. 1"spunsul lui @a$um Admoni nu a !nt%r&iatC pa+apoartele nu aveau nimic de-a face cu Mossad-ul. El su er" c" acestea ar putut fi opera est- ermanilorL Mossad-ul descoperise de cur%nd c" Stasi# serviciile de securitate estermane# nu erau str"ine de v%n&area de pa+apoarte false# contra valut" forte# pentru evreii disperai s" c"l"toreasc" !n Israel. Admoni +tia c" pa+apoartele fuseser" f"cute de experii Mossad - si fuseser" f"cute pentru a fi folosite de evrei care lucrau su, acoperire !n Europa# pentru a le !nlesni acestora intrarea +i ie+irea din Marea *ritanic. !n pofida unei .!nele eri/ cu MI-# la reali&area c"reia a contri,uit iniial 1afi Eitan +i !n ,a&a c"reia Mossad-ul era de acord s" informe&e MI- cu privire la toate operaiunile de pe teritoriul Marii *ritanii# a enia si-a implantat !n secret un a ent !n An lia !n sperana c" acest lucru va aduce dou" victorii Mossad-uluiC uciderea comandantului unit"ii de elit" a 0orelor speciale ale OE8 - 0ora 5 H - si sf%r+itul succesului cresc%nd al lui ;asser Arafat !n relaia cu uvernul 4$atc$er. Ea Eondra numele lui Arafat nu mai era sinonim cu terorismul. Doamna 4$atc$er ajunsese treptat s" fie convins" c" el era cel care putea aduce o pace just" si dura,il" !n Orientul Mijlociu# care s" recunoasc" drepturile le itime ale poporului palestinian dar s" asi ure +i securitatea Israelului. Eiderii israelieni erau !ns" mai sceptici. Ei susineau c" numai terorismul adusese OE8 la statutul la care se afla la cea vreme si c" or ani&aia avea s" continue s" foloseasc" ameninarea cu noi aciuni teroriste dac" nu-i erau !ndeplinite toate solicit"rile. @u era pentru prima dat" c%nd Eondra r"m%nea neclintit" !n faa protestelor autorit"ilor de la 4el Aviv. Mossad-u( continua s" priveasc" Marea *ritanie ca pe o ar" care !n pofida de&nod"m%ntului asediului am,asadei iraniene devenea mult prea dispus" s" sprijine cau&a palestinian". Exista deja !n r%ndurile Mossad-ului !n rijorarea le at" de felul !n care OE8 reu+ise s" intre !n raiile 'IA. 'ontactele dintre Statele ?nite si OE8 aveau s" fie ulterior datate cu preci&ie de c"tre fostul secretar

de stat american# :enrA (issin er. Acesta avea s" de&v"luie !n memoriile sale# Aears ofBp"eaval CAni de frmntriD c" la sase s"pt"m%ni dup" ce am,asadorul Statelor ?nite !n Sudan fu !mpu+cat mortal la ($artoum de pu+ca+ii rup"rii -eptembrie Negru# la 2 noiem,rie 5<H2 avu loc o !nt%lnire secret" !ntre directorul adjunct al 'IA# Fernon Galters +i ;asser Arafat. 1e&ultatul acesteia a fost un .pact de nea resiune/ !ntre Statele ?nite si OE8. (issin er scria ulteriorC .Atacurile la adresa americanilor# cel puin din partea faciunii lui Arafat din OE8# au !ncetat/. '%nd afl" despre pact# ;it&$aB :ofi intr" !ntr-o adev"rat" cri&" de neMrvi# afirm%nd c" !n istoria !ndelun at" a tratativelor de acest en nu se mai !nt%lnise un exemplu mai r"u. 0olosind canalele de le "tur" cu 'IA# :ofi !ncerc" s"-l determine pe Galters s" anule&e aceast" !nele ere. Adjunctul directorului 'IA spuse c" acest lucru era imposi,il +i-l ateniona pe :ofi c" o !ncercare de a face pu,lic acordul ar fi privit" de Gas$in ton drept un .act neprietenesc/. Era avertismentul ca Mossad-ul s" nu dea fr%u li,er oamenilor din Departamentul de 1"&,oi psi$olo ic s" intre !n le "tur" cu &iari+tii din cercurile prietene. Mania lui :ofi deveni apocaliptic" !n momentul !n care descoperi pe cine desemnase Arafat s" administre&e pactul de partea palestinian"C pe Aii :assan Salame$# 8rinul 1o+u# liderul rup"rii -eptembrie Negru# care pusese la cale masacrul atleilor israelieni de la 9ocurile Olimpice de la Munc$en +i asasinarea am,asadorului Statelor ?nite la ($artoumC omul a c"rui via" s-a !nc$eiat a+a cum fusese tr"it"# !ntr-o puternic" explo&ie# ticluit" de 1afi Eitan. Dar# p%n" la moartea lui aveau s" mai treac" ni+te ani. !n 5<H2 Salame$ era o fi ur" respectat" !n OE8# iar Arafat nu a e&itat s"-l numeasc" omul s"u de le "tur" cu 'IA. 'eea ce a +ocat !ns" sincer Mossad-ul a fost c" 'IA l-a acceptat pe 8rinul 1o+u la mai puin de un de la masacrul de la Miinc$en si de la asasinatul trimisului american la ($artoum. 0oarte cur%nd Salame$ deveni un oaspete o,i+nuit la sediul 'IA din Ean leA. !nsoit de o,icei de Fernon Galters# 8rinul 1o+u p"+ea pe pardoseala din marmur" a A eniei# dincolo de "r&i +i urca liftul la etajul al +aptelea# unde se afla ,iroul spaios al lui Galters. !nt%lnirile lor erau !ntrerupte pentru a se al"tura ofierilor superiori 'IA !n sala special" !n care ace+tia luau masa. Galters o,i+nuia s" pl"teasc" de fiecare dat" consumaia 8rinului 1o+uL la Ean leA nimeni nu m%nca pe ratis. 'e s-a petrecut !ntre Salame$ +i 'IA a r"mas secret. *ill *ucBleA# care avea s" moar" mai t%r&iu !n m%inile terori+tilor de la *eirut c%nd era +eful ,iroului 'IA din re iune# susinea c" .Salame$ a jucat un rol important !n cucerirea inimilor si a minilor americanilor de partea OE8. El avea c$arism"# era convin "tor si +tia c%nd s" se certe +i c%nd s" asculte. Iar !n termenii folosii de serviciile secrete# era un superin-formator/. ?nul dintre primele exemple fu acela c%nd Salame$ averti&" 'IA !n le "tur" cu un plan sponsori&at de Iran de do,or%re a avionului lui (issin er la apropierea lui de *eirut# !n timpul unei misiuni diplomatice consacrate p"cii !n re iune. Apoi# Salame$ sponsori&a un acord prin care OE8 s-a an ajat s" asi ure escorta a 6Q2 de occidentali !n vestul *eirutului# !n perioada de v%rf a r"&,oiului civil din Ei,an. Ea puin timp dup" aceea# 8rinul 1o+u averti&" 'IA !n le "tur" cu o !ncercare de asasinat a am,asadorului american !n Ei,an. Apoi# !ntr-o alt" !nt%lnire cu repre&entanii 'IA# 8rinul 1o+u a scris +i a semnat o . aranie de ne-asasinare/ pentru toi diplomaii americani !n Ei,an. Ea *eirut luma cea mai evocat" eraC .Merit" s" tr"ie+ti !n aceea+i cl"dire cu diplomaii americani pentru c" securitatea lor este ,ine asi urat" de OE8/. ;it&$aB :ofi# pe atunci directorMossad# ceruse 'IA-ului s" !ntrerup" toate contactele cu 8rinul 1o+u. 'ererea a fost i norat". Ea sediul 'IA din Ean leA# Salame$ era din ce !n ce mai cunoscut ca .tipul r"u care !n timp a devenit ,un pentru noi/. Acesta continua s" furni&e&e informaii care inur" 'IA la curent cu evoluiile Orientului Mijlociu si deveni cea mai important" ac$i&iie !n re iune. ?ciderea sa a afectat 'IA

iar relaiile cu Mossad-ul s-au r"cit o perioad" considera,il". ?nul din am,asadorii Statelor ?nite !n Ei,an# :ermann Elits# spunea dup" asasinarea lui Salame$C .Ktiu c" de multe ori# neoficial si !n secret# a fost extraordinar de util# ajut%nd la asi urarea securit"ii cet"enilor +i a oficialit"ilor americane. Asasinarea lui este o pierdere/. Sase ani mai t%r&iu# OE8 !ncerca din nou s" distra " atenia uvernului lui Mar aret 4$atc$er !n timp ce 0ora 5H# aflat" su, o nou" conducere# continua s" ucid" israelieni. @a$um Admoni $ot"r! s" reu+easc" el acolo unde predecesorii lui d"duser" re+. Acesta avea s" rup" relaia OE8 cu Marea *ritanie si# !n acela+i timp# s"-l ucid" pe comandantul 0orei 5H. Succesul operaiunii avea s" depind" de un t%n"r ara, care !n copil"rie se ru a !n mosc$eea din satul natal ca Alla$ s"-i dea puterea s" omoare c%t mai muli evrei cu putin". 8otenialul lui Ismail SoNan fusese depistat cu l O ani !nainte# c%nd SoNan era !nc" adolescent si locuia !ntr-un sat din 'isiordania - un ofier de informaii din armata israelian" l-a audiat !n cadrul reactuali&"rii unei inform"ri de rutin" le ate de profilul re iunii. 0amilia SoNan se sta,ilise acolo !n anii M23# !ntr-un moment !n care revolta !mpotriva mandatului ,ritanic si a evrei lor !ncinsese s%n ele tuturor ara,ilor. 8este tot se semnala violen"L v"rs"rile de s%n e n"+teau noi v"rs"ri de s%n e. 4at"l lui Ismail intrase !n 8artidul Ara,ilor din 8alestina +i or ani&a proteste aprin&%nd sentimentul naionalist !n r%ndurile comunit"ii sale. Ea !nceput furia lui se manifest" !mpotriva en le&ilor. Dar c%nd ace+tia s-au retras din 8alestina !n 5<=># noul stat evreu deveni inta sa predilect". 8rimele cuvinte pe care si le amintea Ismail erau cele care prosl"veau ura !mpotriva evreilor. 'uv%ntul pe care l-a au&it cel mai des !n copil"ria lui a fost .nedreptate/# l-a fost predat cu fora la scoal"L a f"cut o,iectul conversaiilor de sear" din jurul mesei# la cin"C roa&nica nedreptate f"cut" poporului lui# familiei lui si c$iar lui !nsu+i. Apoi# la puin timp dup" ce a !mplinit 5- ani# a asistat la un atac ,rutal asupra unui auto,u& plin cu pelerini evrei aflai !n drum spre Ierusalim. 0emei si copii fur" m"cel"rii de ara,i# !n noaptea aceea Ismail si-a pus o !ntre,are care avea s"-i sc$im,e pentru totdeauna %ndireaC Si dac" evreii au dreptul s" apere ceea ce auO 4oate celelalte au decurs din eaC !nstr"inarea lui constant" de violen"# credina c" evreii si ara,ii pot tr"i !mpreun". Si cu asta veni si convin erea c" dac" va putea s" fac" oric%t de puin pentru reali&area acestui lucru# nu se va da !napoi. Doi ani mai t%r&iu# c%nd a,ia !mplinise 5H ani# Ismail !i spuse ofierului de informaii de la ID0 ceea ce simea. Ofierul !l ascult" la !nceput cu atenie si apoi !l c$estiona !n am"nunime. 'um se putea ca el s" fi !ntors spatele tuturor convin erilor poporului s"u care erau ca o sonerie ce suna pe aceea+i not"C ara,ii sunt cei fa" de care s-a re+it# iar ei tre,uie s" lupte p%n" la moarte pentru ceea ce cred c" este drept# !ntre,"rile ofierului fuseser" multe iar r"spunsurile lui Ismail lun i. Ofierul o,serv" c"# spre deose,ire de ali tineri ara,i care tr"iau su, ocupaia israelian"# SoNan avea puine o,iecii le ate de m"surile dure de securitate impuse de armat". 8l"cut surprin&"tor era c" t%n"rul !n devenire# cu un &%m,et fermec"tor# p"rea s" !nelea " de ce tre,uiau israelienii s" fac" toate astea. Sin urul lucru care !l !n rijora era c" !nc$iderea teritoriilor !nsemna c" nu se putea duce la scoal" !n Ierusalimul de est pentru a-si !ncepe studiile !n domeniul s"u preferat# +tiina. Dosarul lui SoNan !+i croi drumul prin comunitatea serviciului de informaii ID0 cu meniunea special" .demn de noi investi aii/# ajun %nd !n final pe ,iroul unui ofier Mossad. Acesta !l pred" mai departe seciei de recrut"ri. Ismail SoNan fu invitat s" mear " la 4el Aviv su, pretextul de a discuta despre educaia lui viitoareL acesta solicitase cu puin timp !n urm" dreptul de a mer e la Ierusalim la studii. Ismail fu intero at o dup"-amia&" !ntrea ". Ea !nceput i-au fost testate cuno+tinele !n domeniul +tiinei# iar interlocutorul lui fu mulumit de r"spunsuri. Apoi a fost verificat" !ntrea a istorie a familiei SoNan# iar r"spunsurile lui Ismail au fost puse fa" !n fa" cu cele pe care el le d"duse ofierului de informaii ID0. !n final lui Ismail i s-a spus care era oferta. Mossad-ul pl"tea pentru educarea lui dac" el era de acord s" treac" prin +coala

oferit" de aceast" a enie. 4re,uia totodat" s" !nelea " c" dac" de&v"luia ceva din cele petrecute# viaa i-ar fi pus" !n pericol. Era avertismentul standard pe care !l primeau toi ara,i recrutai# !ns" pentru idealistul Ismail SoNan# aceasta era +ansa pe care o a+teptaseC s"-i aduc" la un loc pe evrei si pe ara,i. SoNan trecu prin !ntre procesul de interviuri !n ascun&"tori# !nainte de a fi trimis la +coala de instruire de la mar inea 4el Aviv-ului. Excela la un num"r de materii# dovedind aptitudini naturale la calculatoare si la cele le ate de modul !n care reu+ea s" scape de urm"ritori. Deloc surprin&"tor# acesta o,inu re&ultate ,une la materiile le ate de Islam# iar lucrarea sa pe tema rolului OE8 !n conflictul din Orientul Mijlociu fu suficient de interesant" pentru a fi ar"tat" +efului de atunci al Mossad-ului# ;it&$aB :ofi. Ea !nc$eierea pre "tirii# SoNan deveni bodel# un curier !ntre sediul central si am,asadele israeliene unde evreii operau su, acoperire diplomatic"# !ncepu s" fac" .naveta/ !n jurul Mediteranei# vi&it%nd re ulat Atena# Madridul si 1oma# transport%nd documentele !n plicuri diplomatice. Oca&ional c"l"torea +i la *onn# 8aris +i Eondra. Kansa de a vedea lumea +i de a fi pl"tit pentru asta - primea cinci sute de dolari pe lun" - era un sentiment foarte pl"cut pentru o persoan" a,ia trecut" de v%rsta adolescenei. 'eea ce SoNan nu reali&a era c" documentele pe care le transporta nu erau importante. 0"ceau parte dintr-un alt test la care era supus# pentru a se vedea dac" face vreo !ncercare de a le ar"ta unei eventuale persoane de contact ara,e !n oricare din ora+ele vi&itate# !n fiecare excursie SoNan era suprave $eat de un ofier evreu din cadrul Mossad-ului# care era si el !n perioada de experimentare a aptitudinilor de suprave $ere. 8ersoana c"reia Ismail !i !nm%na documentele la !nt%lniri aranjate dinainte din cafenele sau $oluri de $oteluri nu era a+a cum !+i ima ina el# un diplomat israelian# ci un ofier Mossad. Dup" s"pt"m%ni !n care !+i petrecu timpul !n str"in"tate# plim- ,%ndu-se !n jurul 8ant$eonului din 1oma# vi&it%nd 'apela Sixtin" sau explor%nd Oxford Street din Eondra# i se ceru s" mear " la *eirut# s" intre !n OE8. !nrolarea se f"cea u+or. Intra pur si simplu !ntr-un ,irou de recrutare din *eirutul de vest. A entul de recrutare era inteli ent +i extrem de ,ine informat !n privina c$estiunilor politice# !+i petrecu o vreme cercet%nd atitudinea lui Ismail fa" de nevoia de violen" si pentru a afla dac" SoNan era ata s" renune la vec$ile afilieri - familie# prieteni -pentru a deveni dependent de OE8 din punctul de vedere al sprijinului moral# l se spuse c" dac" e acceptat# acest lucru urma s" !nsemne o mare sc$im,are !n viaa saC or ani&aia avea s" fie unica sa protecie !n faa lumii ostile# !n sc$im, OE8 urma s" a+tepte de la el loialitate constant". Suprave $etorul s"u Mossad !l !nv"ase pe SoNan s" dea r"spunsurile corecte# iar acesta fu trimis la o ta,"r" de pre "tire !n Ei,an. Acolo !ndoctrinarea continu"# l se spuse !n &eci de feluri c" Israelul s-a constituit pentru a distru e OE8# a+a c" primul lucru este ca el# statul evreu# s" fie distrus. Instructorul s"u propov"duia o ostilitate acut" fa" de orice si oricine din afara OE8. Eecii le !nv"ate la +coala de antrenament a Mossad-ului referitoare la interpretarea rolurilor !i folosir" - nu le uitaseL SoNan petrecuse multe ore !nv"%nd de la instructorii Mossad dinamica rupurilor teroriste# comportamentul +i tacticile lor previ&i,ile# !n Ei,ia i s-a predicat c" o crim" nu este altceva dec%t un mijloc de a do,%ndi eli,erareaL o ma+in" capcan" repre&int" o alt" cale spre li,ertateL o r"pire era un mod de a face dreptate. Ismail continua s"-+i etale&e cuno+tinele do,%ndite prin intermediul Mossad-ului. Accept" instruirea OE8 dar niciodat" nu l"sa ca aceasta s"-i afecte&e credina din str"fundul sufletului. D"du dovad" de suficient" consecven" +i ima inaie dar +i re&isten" fi&ic" pentru a fi considerat mai mult dec%t un infanterist. '%nd p"r"si ta,"ra de instruire# !i fu "sit un loc !n e+aloanele operaionale ale OE8. 4reptat urc" !n ierar$ia de comand" a or ani&aiei. Se !nt%lni cu liderii or ani&aiei# inclusiv cu ;asser ArafatL vi&it" ta,erele de instruire ale OE8 din !ntre Orientul Mijlociu. 1e!ntors la *eirut# !nv"" s" tr"iasc" su, raidurile aviaiei israeliene# evit%nd s" se ascund" !n ad"posturi din cau&a riscului ca imo,ilele s" se pr",u+easc" peste el !n urma ,om,ardamentelor. Dar!ntr-un fel sau altul# reu+i s" nu rate&e nici o !nt%lnire cu suprave $etorul s"u din

Mossad care se strecura cu re ularitate !n Ei,an pentru a aduna ultimele ve+ti de la SoNan. !+i p"stra !ntotdeauna acoperirea. '%nd Aii :assan Salame$ fu ucis# Ismail SoNan a condus mulimea care scanda !mpotriva $uliilor israe-lieni. De fiecare dat" c%nd un tr" "tor de elit" al OE8 omora vreun soldat al serviciului ID0 israelian# el se afla printre cei care conduceau ceremonialul de ,ucurie care !nsoea evenimentul# !n tot ce spunea si f"cea p"rea s" fie un militant deose,it de an ajat si devotat. !n 5<>= o dat" cu alun area lui Arafat din Ei,an si re ruparea !n 4unisia# OE8 !l trimise pe SoNan la 8aris s" !nvee lim,a france&". @a$um Admoni# care !l !nlocuia la acea vreme pe :ofi# v"&u !n transferul lui SoNan oca&ia de aur pentru a infiltra un a ent !n activit"ile !nfloritoare pe care OE8 le desf"+ura !n Europa. )$etto-urile ara,e din arondismentele _FIII si __ deveniser" un rai pentru terori+tiL pe str"&ile !n uste unde oamenii tr"iau !n limita le alit"ii# exista mereu ad"post pentru pistolari +i fa,ricani de ,om,e. De acolo au fost lansate atacurile asupra sina o ilor# restaurantelor si ma a&inelor evreie+ti. Ea 8aris fusese semnat primul comunicat comun prin care or ani&aiile teroriste se an ajau s" sprijine atacurile !mpotriva intelor israeliene din Europa. Mossad-ul a r"spuns# ca de o,icei f"r" mil". (idonii au intrat !n enclavele ara,e si i-au ucis !n propriile paturi pe cei suspeci a fi terori+ti. ?nul din ei avea t"iat" ,ere ata de la o urec$e la cealalt"# altul %tuD sucit ca la pui. !ns" acestea erau victorii m"runte. Mossad-ul +tia c" terori+tii erau !n avantaj# !n special pentru c" erau at%t de ,ine condu+i de OE8. 8erspectiva de a avea propriul om !n sediul operaional al or ani&aiei era una deose,it de atr" "toare pentru Admoni. Ea c%teva &ile dup" sosirea !n capitala 0ranei# SoNan !+i contact" ofierul de le "tur"# care lucra !n afara am,asadei Israelului pe 1ue 1a,elais nr.2. @u avea s"-l cunoasc" dec%t su, numele de Adam. Sta,ilir" puncte si date re ulate de !nt%lnire !n cafenele si la metrou. De o,icei SoNan avea cu el un &iar din &iua respectiv"# !n care inserase informaia cu pricina. Adam avea si el un &iar !n care inea ascunse instruciunile pentru SoNan +i salariul lunar al acestuia# care crescuse acum la o mie de dolari. 8rintr-o te$nic" pe care am%ndoi o perfecionaser" la +coala de pre "tire Mossad# unul d"dea peste cel"lalt ca din !nt%mplare +i se scu&a# iar apoi# cei doi plecau !n direcii diferite# dup" ce sc$im,au !n preala,il &iarele !ntre ei. 8rin aceste mijloace simple# Mossad-ul !ncerca s" do,%ndeasc" supremaia !ntr-un ora+ care se ,ucura de mult" vreme de reputaia de a oferi un adev"rat sanctuar extremi+tilor politici - cu condiia de a p"r"si 0rana sin uri. @umai Mossad-ul alesese s" !ncalce aceast" !nele ere prin lansarea unei operaiuni care d"du o lovitur" puternic" or oliului 0ranei# lovitur" pe care nici a&i# dup" aproape dou"&eci de ani# aceast" ar" nu o poate nici ierta# nici uita. Episodul a !nceput la o distan" de trei sute de mile# la ura mediteranean" a 'analului de Sue&# proiectat de vi&ionarul france&# 0erdinand de Eesseps. !n c%teva minute# !n dup"-amia&a &ilei de 65 octom,rie 5<QH# Israelul !+i descoperise vulnera,ilitatea !n faa r"&,oiului modern. ?nul din vasele lui de r"&,oi# un vec$i distru "tor ,ritanic din al doilea r"&,oi mondial# re,ote&at Eilat# aflat !n misiune de patrulare !n lar ul coastelor e iptene a fost lovit de trei rac$ete ruse+ti StAx lansate de la 8ort Said. =H de marinari israelieni si-au pierdut viaa iar ali =5# dintr-un ec$ipaj de 5<H ofieri si civili au fost rav r"nii. Fasul Eilat s-a scufundat. @u era cel mai mare de&astru maritim suferit de Israel# dar era pentru prima dat" !n istoria !ndelun at" a r"&,oiului maritim c%nd o nav" era distrus" !ntr-un atac cu rac$eta cu ra&" lun " de aciune. Dup" evaluarea imediat" a proporiei calamit"ii# uvernul lui Eevi Es$Bol ceru un pro ram special prin care flota sa s" fie dotat" cu un nou vas care s"-l !nlocuiasc" pe !nvec$itul Eilat. !n c%teva s"pt"m%ni# proiectanii venir" cu un model de vas de r"&,oi# de mare vite&"# u+or manevra,il +i dotat cu sisteme electronice de r"spuns pentru a oferi acele secunde preioase necesare evit"rii atacurilor cu rac$ete. O comand" pentru construirea a +apte astfel de nave a fost pre&entat" +antierelor de construcii mecanice din @ormandia# ''M +i docurilor din '$er,our # 0rana. !n timp ce navele erau construite# oamenii de +tiin" de la Dimona fa,ricau rac$etele pe care aveau s"

le transporte navele si ec$ipamentele sofisticate cu care acestea urmau s" fie dotate la sosirea !n Israel. Eucrurile au pro resat semnificativ la '$er,our p%n" c%nd pre+edintele de )aulle a introdus un em,ar o total asupra armelor dup" ce comandouri israeliene au atacat aeroportul din *eirut la 6Q decem,rie 5<Q> +i au distrus 52 avioane li,ane&e aflate la sol - o m"sur" de represalii la atacul palestinian lansat cu numai dou" &ile !nainte la Atena asupra *oein ului H3H# aparin%nd liniilor El Al. Instituirea em,ar- oului !nsemna c" Israelului nu avea s" i se preda navele comandate !n 0rana. 1"spunsul france&ilor a pus cap"t unui deceniu de alian" cu Israelul. Aceast" alian" fusese reali&at" !n timpul revoluiei al eriene# care a condus !n final la independenta coloniei fa" de 0rana !n 5<Q6 +i +i-a avut practic r"d"cinile !n ostilitatea comun" fa" de E iptul lui 'arnal A,del @asser. Ea vremea aceea Mossad-ul furni&ase informaii despre or ani&aia anti-france&" 0E@# iar 0rana v%nduse Israelului armele si avioanele de lupt" Mira e. O dat" cu pierderea Al eriei# de 'aulle a resta,ilit imediat le "turile tradiionale ale 0ranei cu "rile ara,e# iar OE8-ului i s-a permis s" desc$id" un ,irou la 8aris. 1aidul asupra aeroportului din *eirut a fost privit de )aulle ca o nesocotire pu,lic" a solicit"rii lui ca Israelul s" nu fac" ceea ce pre+edintele numise atunci .atacuri de r"&,unare/ !mpotriva vecinilor ara,i. Em,ar oul asupra armelor impus de 0rana !nsemna practic c" Israelul nu avea suficiente avioane Mira e de re&erv" pentru a domina spaiul aerian al Orientului Mijlociu sau pentru a se putea ap"ra eficient !n faa atacurilor aeriene. 'a o ironie# em,ar oul venea !ntr-un moment !n care Israelul tre,uia s" fac" fa" +i costurilor uluitoarei victorii din timpul 1"&,oiului de Kase Rile. !n acele c%teva &ile din 5<QH reu+iser" s" ia controlul asupra 'isiordaniei# Ierusalimului de est +i 0%+iei )a&a. O dat" cu p"m%ntul venir" !ns" +i aproape un milion de ara,i# !n marea lor majoritate plini de ur" fa" de cuceritorii lor. 8entru Meir Arnit# pro,lema cu care se confrunta Israelul .nu putea fi supraapreciat". !n interiorul ranielor erau sute de me$a,elimi -termenul e,raic pentru terori+ti - care ,eneficiau de sprijinul populaiei ara,e care le-ar fi dat ajutor +i le-ar fi oferit un ad"post deasupra capului# cel puinC prima mea sarcin" era s" cresc radul de penetrare al Mossad-ului +i atenia acestei a enii !n ca&ul tuturor or ani&aiilor palestiniene/. 'olda Meir# primul ministru al Israelului !i spuse lui Meir Amit s" pun" la punct un plan de a scoate din 0rana navele care erau ata. Acesta avea s"-+i aminteasc"C .8rima su estie a fost s" mer em la '$er,our cu suficient de muli marinari !narmai +i s" plec"m pur +i simplu cu navele !napoi spre Israel. Mos$e DaAan# ministrul ap"r"rii s-a %ndit mult la asta. El a atras !ns" corect atenia c" reacia internaional" ar conduce la uria+e repercusiuni si ar pune Israelul !n postura $oului patentat. Orice aveam s" facem tre,uia s" fie le al. 4re,uia s" venim cu apro,area de a intra !n apele teritoriale ale 0ranei. O dat" ajun+i acolo# lucrurile se sc$im,au/. Ee alitatea celor ce aveau s" se !nt%mple era !ns" su,iectiv"# !n pofida insistenelor lui DaAan de fi respectat" litera le ii# ceea ce avea s" se !nt%mple era pur si simplu o !n+el"torie. !n noiem,rie 5<Q<# Meir Amit punea deja !n aplicare prima etap" a Operaiunii Arca lui @oe. O firm" de avocatur" cu sediul la Eondra fusese informat" de cea mai mare firm" israelian" de transport maritim# Maritime 0ruit-care transporta produse !n jurul lumii - s" !nre istre&e o nou" firm" cu denumirea Star,oat# dup" Steaua lui David. 8rincipalul ei acionar era Mila *renner# un director de la Maritime 0ruit. 'eilali acionari erau apropiai ai lui Meir Amit. Si a doua etap" a operaiunii se desf"+ur" tot f"r" pro,leme. De luni de &ile# amiralul Mordec$ai Eimon# ofierul de le "tur" al flotei israeliene la '$er,our pentru proiectul cu navele de r"&,oi# discuta despre compensaii cu +antierul naval pentru nerespectarea contractuluiL de fiecare dat" c%nd france&ii erau aproape de a c"dea la !nvoial"# Eimon "sea c%te un nou motiv de discuie. Ea 53 noiem,rie el inform" +antierul naval c" Israelul era din nou ata s" discute pro,lema desp" u,irilor. Ea 4el Aviv# Mila *renner !l contactase pe unul dintre cei ce mai respectai ma nai ai

transporturilor maritime din lume# pe Ole Martin Siem# care locuia la Oslo. Acesta fu de acord s" intre !n conducerea Star,oat !n scopul special al ac$i&iion"rii navelor de r"&,oi. 'u o dexteritate demn" de cea a unui juc"tor de c"ri# Eimon f"cuse mi+carea urm"toare. Ea 55 noiem,rie se !nt%lni cu oficialit"ile +antierului naval. Ee ascult" oferta !m,un"t"it" de desp" u,iri +i spuse c" !nc" nu era satisf"cut de ea. 0rance&ii r"maser" uluii pentru c" oferta lor era una eneroas". Acolo !l a+tepta Ole Siem. Dup" ce se !nt%lnir"# Eimon le telefona oficialilor +antierului pentru a le spune c" urma s"-i contacte&e .!n c%teva &ile/# !n decursul acelei ore# Siem se afla !n ,iroul eneralului Eouis *onte# care se ocupa# !n uvernul france&# de v%n&"rile de arme. Siem !i spuse c" au&ise c" .erau de v%n&are ni+te canoniere care puteau fi transformate !n platforme petroliere/. Eimon !l sun" !n acel moment pe *onte s"-i spun" c" se afl" la 8aris si c" era ata s" accepte o ultim" ofert" de desp" u,iri. 'ifra propus" de el era cea pe care o oferiser" cei de la +antierul naval de la '$er,our . *onte !i r"spunde lui Eimon c" .ne ocia&"/ si c" !i va da un r"spuns prin telefon. )eneralul se !ntoarse apoi spre Siem si-i pre&ent" oferta pe care Eimon o acceptase# dar despre care spusese c" era prea mare pentru ca uvernul s" fie de acord s" o pl"teasc". Atunci# pe loc# Siem m"ri oferta lui Eimon cu -b. *onte !l sun" pe Eimon si-i spuse c" oferta lui este c%t se poate de convena,il". *onte credea c" f"cuse o afacere ,un" sc"p%nd 0rana de o pro,lem" spinoas". Israelul !+i lu" desp" u,irea# iar 0rana o,inea -b profit. Avea doar dou" !ntre,"ri pentru Ole Siem. @avele aveau s" mear " !n @orve iaO 8utea Siem s" arante&e c" navele nu aveau s" fie reexportate dup" utili&area lor la forajul marinO Siem d"du aranii f"r" ec$ivoc !n am,ele ca&uri. *onte accept" pentru a evita !ntre,"rile presei le ate de amplasamentul &onei de foraj petrolier- o c$estiune comercial" sensi,il" pentru o industrie renumit" pentru secretele ei -ca scoaterea navelor de pe +antierul din '$er,our s" se fac" discret. Data plec"rii lor fu sta,ilit" pentru ajunul 'r"ciunului 5<Q<# c%nd la '$er,our se s"r,"torea !nceputul s"r,"torilor de iarn". Mai era o lun" si Meir Amit era c%t se poate de con+tient c" era destul timp pentru ca lucrurile s" ia o !ntors"tur" proast". Era nevoie de 563 de marinari israelieni care s" alc"tuiasc" ec$ipajele acestor nave pentru voiajul de trei mii de mile de la '$er,our la :aifa. 4rimiterea at%tor oameni !n acela+i timp ar fi alertat cu si uran" serviciile de securitate france&e. Din nou inventivul Meir Amit a fost cel care a "sit si soluia. Acesta $ot"r! ca marinarii s" c"l"toreasc" doi c%te doi# prin ora+ele Europei !nainte de a mer e la '$er,our . Marinarii erau instruii s" nu stea !n $otelurile porturilor mai mult de o noapte. '"l"toreau toi cu pa+apoarte israeliene astfel !nc%t# !n ca&ul !n care ar fi fost prin+i# s" nu poat" fi !nvinuii de deinere de acte false de c"l"torie. 'u toate acestea# Meir Amit +tia c" riscurile erau !nc" mari. .@-ar fi tre,uit dec%t un poliist mai suspicios s" se !ntre,e de ce mer a+a de muli marinari israelieni la '$er,our si !ntrea a operaiune ar fi e+uat/. 8e 62 decem,rie marinarii erau cu toii la '$er,our . !mpr"+tiai !n tot ora+ul# ace+tia ascultau colindele care p"reau c" nu se mai termin" niciodat"L unii dintre ei# care erau n"scui si crescui la Ierusalim c%ntar" +i ei al"turi de localnici. Meir Amit# acum lini+tit# se ocupa de alte pro,leme curente la 4el Aviv. 8ro,lema aprovi&ion"rii pentru cele opt &ile pe mare fusese re&olvat" la ma a&inele din '$er,our de c"tre ofierul desemnat pentru acest lucru !n cadru l operaiunii. Dar ori de c%te ori v%n&"torii !l !m,iau cu jam,on pentru 'r"ciun el refu&a politicos. Sfertul de milion de litri de com,usti,il fusese adus prin contra,and" la ,ordul navelor si ascuns prin diverse un $ere ale calelor. ?na dintre marile necunoscute era vremea. @avele tre,uiau s" traverse&e )olful *iscaAa !n condiii de iarn" si se puteau scufunda. Meir Amit avea s"-si aminteasc" despre toate acestea la 4el AvivC .@e ru am s" fie vremea ca la DunBerSue. 4rimiser"m un meteorolo la '$er,our # iar el monitori&ase toate previ&iunile pentru Marea *ritanie# 0rana - la '$er,our +i Spania/. Orele treceau !ncet# !ns" !n cur%nd veni si Ajunul de 'r"ciun. 8ro no&a meteo spunea c" !n

'$er,our urma s" plou" torenial !n sud-est. 4otu+i# plecarea fu sta,ilit" pentru acea sear" la ora >C23. Ea HC23 tot ec$ipajul era la ,ord. !ns" vremea se !nr"ut"i. 8lecarea fu am%nat" pentru 53C23 8.M. !ns" nu plecar" nici atunci din cau&a condiiilor meteo. Din 4el Aviv sosir" mesaje codate ur enteC .1idicai ancora indiferent de vreme/. Ea '$er,our ofierul de marin" israelian nu inea cont de presiuniL pentru el vieile oamenilor erau mai importante !n acel moment. St"tea t"cut !n nava comandant +i !l urm"rea pe meteorolo cum studia fe,ril $"rile sinoptice. Ea mie&ul nopii meteorolo ul anun"C .F%nturile vor sc"dea si se vor !ndrepta spre nord !n urm"toarele dou" ore. @u vor fi foarte puternice si vor r"m%ne !n spatele n ostru. 8utem pleca/. Exact la ora 6C23 A.M. !n &iua de 'r"ciun# motoarele navelor pornir" si acestea !ncepur" s" se !ndrepte !ncet c"tre mare. Kapte &ile mai t%r&iu# de 1evelion# intrau !n portul :aifa. 8rintre cei care le a+teptau pe c$eiuri era +i Meir Amit. 8entru el Anul @ou nici nu ar fi putut !ncepe mai ,ine. Dar mai +tia si c" pre+edintele de 'aulle nu avea s" ierte niciodat" Israelul pentru cele !nt%mplate. A+a se +i !nt%mpl". '%nd Mossad-ul !ncepu s"-i v%ne&e la 8aris si !n celelalte ora+e ale 0ranei pe terori+tii din Orientul Mijlociu# spionii a eniei fur" la fel de ateni urm"rii ca orice ali terori+ti de c"tre serviciile de securitate france&e. Mai r"u# ofierii pro-ara,i din SDE'E informau adesea OE8 c%nd Mossad-ul se pre "tea s" lanse&e un contraatac. De cele mai multe ori !n astfel de situaii mai sc"pa c%te un terorist. 'el mai cunoscut dintre ace+ti a fost Ilic$ 1amire& Sanc$e&# care prin aciunile sale !+i c%+ti ase porecla .'arlos Kacalul/. Ea 8aris# se +tia c" el era pistolarul aflat !n solda unora din rup"rile separatiste ale OE8 care !+i aveau sediul !n Siria. 8rin aciunile sale deveni o fi ur" admirat" de presa su,teran" marxist" care !nflorea !n Europa. 0emeile "seau c" o,iceiurile lui de plaA,oA erau incitante cu at%t mai mult c%nd reu+ea s" dispar" si s" scape din cursele pe care Mossad-ul i ie !ntindea pentru a-l lic$ida. A&i era !n 1iviera la plaj" cu o fat"# m%ine era reperat la Eondra# al"turi de un rup de terori+ti din Orientul Mijlociu# pe care-i ajuta s"-+i pun" la punct planurile !mpotriva altor rup"ri ara,e +i desi ur !mpotriva Israelului# !mpreun" cu ei# 'arlos opera f"r" a fi st%njenit de poliia ,ritanic" +i de serviciile de informaii# plec%nd de la !nele erea c" nu aveau s" fac" nici un r"u cet"enilor ,ritanici. '%nd Mossad-ul era ata s"-l omoare# acesta era din nou pe continent sau plecase deja la Damasc# la *a dad sau !n vreo alt" ar" ara,"# pentru a alimenta noi conflicte. ?rm"rirea lui 'arlos pe o perioad" suficient de lun " pentru ca Mossad-ul s"-l poat" asasina# fu o alt" sarcin" !ncredinat" lui Ismail SoNan pe durata +ederii lui la 8aris. 8er total# contri,uia lui la r"&,oiul dus de Mossad !n 0rana a fost considera,il" +i permise oamenilor a eniei s" repurte&e succese spectaculoaseC o fa,ric" de documente false ale OE8 fu aruncat" !n aerL ascun&"tori de arme fur" distruseL au fost interceptai si lic$idai curieriL explo&i,ili transportai ile al din Europa de est au fost detonaiL !n &eci de ca&uri# Mossad-ul pl"ti cu aceea+i moned" du+manilor# datorit" informaiilor furni&ate de SoNan. !n ianuarie 5<>=# Adam suprave $etorul lui SoNan din Mossad# !i spuse acestuia c" urma s" fie trimis !n An lia# unde tre,uia s" treac" drept un student !n ultimul an care studia&" pentru masterat !n +tiin". @oua lui sarcin" era s" p"trund" !n reeaua OE8 din Eondra si s" afle tot ce se putea despre unitate ei activ"# 0ora 5H. Aceasta era condus" acum de A,dul-1a$id Mustap$a care folosea ca ,a&" Marea *ritanic. Mustap$a era pe lista celor pe care Mossad-ul !+i propunea s"-i lic$ide&e. Ismail SoNan !i spuse directorului ,iroului din 8aris al OE8 c" !+i !nc$eiase studiile !n 0rana - un saAan france& !i furni&ase o diplom" fals" care s"-i confere spusele !n ca&ul !n care cineva i-ar fi cerut o dovad"# !ns" nimeni nu i-o ceru - si c" dorea s" mear " !n An lia s"-+i continue studiile !n +tiin" si te$nolo ie. 1eu+i c$iar s" strecoare +i su estia c" viitoarea calificare avea s"-l fac" .+i mai util !n

privina fa,ric"rii ,om,elor arti&anale/. 8erspectiva ac$i&iion"rii unui nou fa,ricant de ,om,e pentru ec$ipa OE8 era !ntotdeauna ,inevenit" si cu at%t mai mult !n 5<>=. 'onducerea OE8 avea nevoie s" arate palestinienilor din 'isiordania +i 0%+ia )a&a c" nu fuseser" uitai. Reci de mii dintre ei sufereau tot mai mult din cau&a ocupaiei israelieneL nu puteau !nele e de ce ;asser Arafat nu f"cea mai mult pentru a-i ajuta !ntr-o manier" mai practic"C vor,ele erau una# iar faptele altele. Mossad-ul +tia c" Arafat era supus unei presiuni cresc%nde pentru a sprijini iniiativele de pace ale pre+edintelui E iptului# :osni Mu,araB# care !ncepuse s" arate desc$idere spre Israel. 1e imul imprevi&i,il din Siria $ot"r%se s" mai r"ceasc" relaiile cu diferite faciuni palestiniene +i c$iar ," ase la !nc$isoare c%teva sute dintre lupt"torii acestora. 8re+edintele Assad dorea s" arate americanilor c" nu era el capul r"ut"ilor# a+a cum credea lumea. 4oate acestea au f"cut ca printre repre&entaii OE8 din ta,ere s" se nasc" sentimentul c" aveau s" fie aruncai de colo-colo de lumea ara,a# l"sai la o parte# s"-+i poarte sin uri de rij". Se vor,ea c$iar c" ei ar fi fost !n+elai de propria conducere. Israelienii continuar" s" exploate&e acest sentiment# anun%nd prin mijloace de informare !n mas" c" OE8 avea propriet"i si investiii de - miliarde de dolari !n !ntrea a lume. Arafat deveni si el victima unei campanii murdare separate# puse la cale de experii Mossad !n r"&,oiul psi$olo icC potrivit acesteia# el c$eltuia parte din ,ani pentru a-+i satisface apetitul pentru ,"ieii frumo+i. Rvonul a fost r"sp%ndit prin ta,erele de refu iai# +i de+i nu a prins foarte tare# avu totu+i un oarecare efect. 8rintr-o mi+care viclean"# Arafat d"du atunci ordin celor 5H ,irouri ale OE8 s" lanse&e informaia potrivit c"reia el ar fi fost un mare amator de femei - ceea ce era adev"rat. 8entru directorul ,iroului din 8aris al OE8# ideea c" SoNan urma s"-+i pun" cuno+tinele !n sluj,a viitoarei lui cariere de fa,ricant de ,om,e arti&anale era !ntr-adev"r ,inevenit" si !i d"dea suficiente motive pentru a-i pl"ti drumul p%n" !n An lia si suficieni de muli ,ani ca s"-i ajun " o s"pt"m%n". SoNan primi -33 de lire si de la Adam care !i spuse c" pentru evitarea oric"ror suspiciuni# tre,uia s"-+i "seasc" o sluj," !n An lia pentru a-si pl"ti studiile. Ismail sosi la Eondra !ntr-o &i fri uroas" de fe,ruarie# !n 5<>=# cu un pa+aport iordanian ce-i fusese pus la dispo&iie de c"tre Mossad. Mai avea +i un al doilea pa+aport canadian ascuns !n fundul du,lu al servietei# l se spusese s"-l foloseasc" numai dac" tre,uia s" p"r"seasc" Marea *ritanie !n ra,". Ascuns" !n acela+i loc cu pa+aportul# se afla informarea Mossad-ului despre A,dul-1a$id Mustap$a si despre 0ora 5H pe care acesta o comanda. ?nitatea fusese creat" iniial de fora personal" a lui ;asser Arafat. @umele i se tr" ea de la num"rul extensiei telefonice din ,iroul lui Arafat din sediul central al OE8 din *eirut# !ntr-o vreme# !n Ei,an# 0ora 5H se de&voltase ca o armat" o,i+nuit" format" din peste o mie de lupt"toriL una din unit"ile ei fusese cunoscuta rupare -eptembrie Negru# care era autoarea masacrului atleilor israelieni la 9ocurile Olimpice de la Munc$en. 'u puin timp !nainte ca OE8 s" fie o,li at" s" p"r"seasc" Ei,anul +i s"-+i resta,ileasc" sediul la 4unis# primul comandant al 0orei 5H# Aii :assan Salame$# fu omor%t !ntr-un atac cu ma+in" capcan" pus la cale de 1afi Eitan. Arafat se confrunt" la 4unis cu realit"i dure. @u numai c" era v%nat de Mossad# dar era din ce !n ce mai ameninat de extremi+tii ara,i. A,u @idal# care pretindea c" este vocea autentic" a luptei armate# spunea c" nu va putea s" existe o victorie a palestinienilor p%n" ce Arafat nu va fi eliminat. 1"spunsul lui Arafat a fost restructurarea 0orei 5H !ntr-o unitate cu o alc"tuire foarte str%ns" +i cu du,l" unitateC aceea de a-l proteja pe el si de a lansa atacuri ,ine pre "tite !mpotriva du+manilor# !ncep%nd cu Israelul. Mustap$a primi comanda 0orei 5 H. Ea 4unis oamenii lui erau antrenai at%t de forele speciale de r"&,oi c$ine&e c%t +i de cele ruse+ti. !n 5<>2# Mustap$a !ncepu s" c"l"toreasc" !n Marea *ritanie pentru a recruta mercenari. Eondra era plin" p%n" la saturaie de fo+ti a eni SAS +i de veteranii de armat" care !+i f"cuser" serviciul !n Irlanda de @ord +i care c"utau noi oportunit"i de a-+i pune !n valoare talentul de a ucide.

Salariul ca instructor OE8 era ,un +i muli dintre mercenari aveau o atitudine puternic anti-semit". 8arte dintre ei s-au an ajat si au plecat !n 4unisia pentru a lucra !n ta,erele de antrenament ale OE8. Ali instructori erau recrutai din r%ndurile fo+tilor mem,ri ai Ee iunii str"ine france&e +i# !ntr-o perioad"# printre ei s-a aflat si un fost ofier 'IA# 0ranB 4erpil# care avea s" fie implicat mai t%r&iu !mpreun" cu Me$met Aii A ca# !n tentativa de asasinat la adresa 8apei loan 8aul al ll-lea. 4imp de un an !ntre Mustap$a a reu+it s" intre +i s" ias" din Marea *ritanie f"r" ca MI- sau ec$ipa lui special" s"-si dea seama cine este. '%nd Mossad-ul i-a informat !n aceast" privin"# sin ura m"sur" luat" a fost aceea c" un ofier MI- a amintit ,iroului OE8 din Eondra c" aceast" instituie avea s" fie !nc$is"# iar personalul ei expul&at la cel mai mic indiciu le at de implicarea lor !n aciuni teroriste !mpotriva Marii *ritanii. Dar# la adresa Israelului au continuat s" ai," reacii dure. O ciudat" informaie colateral" r"&,oiului de propa and" a ap"rut !n momentul !n care *assam A,uS$arif# pe atunci purt"torul de cuv%nt al lui Arafat !n relaia cu presa# fu invitat s" se !nt%lneasc" cu romancierul 9effreA Arc$er. 1epre&entantul OE8 avea s"-+i aduc" aminte c" Arc$er !i explicase atunci .cum tre,uia s" ne punem la punct +i controla relaia noastr" cu presa# cum s" or ani&"m activitatea politic"# cum s" sta,ilim contactele cu politicienii en le&i +i mo,ili&area opiniei pu,lice. Sunt extrem de impresionat/. Aceast" !nt%lnire a constituit asi urarea c" numele lui Arc$er fusese !nre istrat !n ,a&a de date Mossad. 8entru israelienii plini de furie p"rea c" Mustap$a era su, protecia autorit"ilor en le&e +i c" orice !ncercare de a lua le "tura cu el ar fi avut repercusiuni asupra Mossad-uiui. Sarcina lui Ismail SoNan era aceea de a !ncerca s"-l atra " pe Mustap$a !ntr-o curs" !n afara "rii# prefera,il !n Orientul Mijlociu# unde oamenii Mossad-ului a+teptau s"-l omoare. Adam !i spusese lui SoNan la 8aris c" tre,uiau s" acione&e su, !ndrumarea suprave $etorilor Mossad care !+i aveau ,a&a la am,asada Israelului din Eondra.

8rimul era Arie 1e ev. 'el"lalt era 9aco, *arad# care se ocupa de interesele comerciale ale Israelului. ?n al treilea Batsa care activa la Eondra si care nu lucra su, acoperire diplomatic"# era *as$ar Samara care avea s" fie principalul contact al lui SoNan. Samara ceruse unui saAan an ajat de o a enie imo,iliar" din Eondra s"-i !nc$irie&e un apartament lui SoNan !n cartierul Maida Fale din ora+. Ea c%teva &ile dup" sosirea sa la Eondra# SoNan sta,ili primul contact cu Samara. 'ei doi se !nt%lnir" su, statuia lui Eros din 8iccadillA 'ircus. 0iecare avea la el un num"r din 5ail! Mirror# &iar recent ac$i&iionat de 1o,ert MaxNell. 0olosind te$nica sc$im,ului de &iare# care funcionase la 8aris# SoNan !+i o,inu salariul de sute de lire pentru prima lun" si instruciunile necesare pentru a "si de lucru la ,iroul OE8 din Eondra. Muli dintre cei care lucrau acolo doreau s" fie !n mie&ul lucrurilorC s" duc" mesaje spre diversele celule ale OE8 din Europa# sau s" se deplase&e la sediul central din 4unis al Or ani&aiei# cu informaii deose,it de importante si s" a+tepte# ore !ntre i dup" un r"spuns# pentru a avea +ansa de a-l &"ri m"car o clip" pe Arafat. Ace+ti tineri revoluionari at%t de an ajai !n cau&a palestinian" nu aveau nici un interes pentru munca de rutin" din ,irouri# pentru ar$ivarea documentelor# pentru citirea &iarelor sau pentru a r"spunde la telefoane. '%nd SoNan s-a oferit s" fac" aceast" munc" a fost imediat acceptat s" lucre&e la ,iroul din Eondra. !n c%teva &ile !l !nt%lni pe Mustap$a. Se !mprieteniser" dup" c%teva cescue de ceai dulce de ment". Am%ndoi aveau un trecut comunC tr"iser" ,om,ardamentele israeliene de la *eirut. Am%ndoi trecuser" cu aceea+i repe&iciune si pe acelea+i str"&i unde cl"dirile erau at%t de ciuruite de ,om,ardamente !nc%t nu li se mai vedeau dec%t structurile. Am%ndoi domniser" !n c%te un alt pat !n fiecare noapte si a+teptar" &orii# c%nd mue&in-ul !i c$ema la ru "ciune. Am,ii trecuser" de la punctul de primire al OE8 din *eirut# l"s%nd s" treac" am,ulanele# daroprindu-i pe toi ceilali +i ad"postindu-se numai la au&ul

avioanelor de lupt" israeliene. Au r%s amintindu-+i de vec$ea &ical" a celor din *eirutC .Dac" au&i c" explodea&" o ,om,"# !nseamn" c" mai tr"ie+ti/. At%tea amintiriC ipetele muri,un&ilor# ,ocetul femeilor# privirile lor pline de ur"# ridicate spre cer. SoNan si Mustap$a petrecur" o &i !ntrea " dep"n%ndu-si trecutul# !n final# Mustap$a !l !ntre," pe SoNan ce f"cea la Eondra. Fenise s"-si perfecione&e educaia pentru a servi mai ,ine OE8# r"spunse SoNan. !l !ntre," si el la r%ndul s"u pe Mustap$a ce caut" la Eondra. !ntre,area provoc" o serie de de&v"luiri. Mustap$a descrise reali&"rile 0orei 5HC cum comando-urile ei fuseser" ata s" deturne&e un avion israelian plin cu turi+ti ermani c%nd Arafat anul" misiunea de teama de a nu ridica opinia pu,lic" erman" !mpotriva OE8. !ns" Mustap$a dusese r"&,oiul !mpotriva Israelului !n 'ipru si Spania. Ismail +tia c" toate faptele cu care se lauda interlocutorul lui nu avea dec%t s" convin " +i mai mult Mossad-ul s"-l omoare. '"&ur" de acord s" se !nt%lneasc" peste c%teva &ile !n &ona SpeaBerMs 'orner din :Ade 8arB# locul !n care# prin tradiie# sunt exprimate li,er tot felul de puncte de vedere. Ismail SoNan sun" la num"rul special care i se d"duse pentru eventualitatea !n care avea de transmis informaii ur ente# !i r"spunse *as$ar Samara. Sta,ilir" s" se !nt%lneasc" pe 1e ent Street. 8lim,%ndu-se printre salariaii ie+ii de la ,irouri pentru a lua pr%n&ul# SoNan !i relat" ce-i povestise Mustap$a. Samara !i spuse c" va veni si el la SpeaBerMs 'orner din :Ade 8arB pentru a-l foto rafia pe Mustap$a +i pentru a putea s"-l pun" pe viitor su, urm"rire permanent". Mustap$a nu veni la !nt%lnire. 4recur" s"pt"m%ni p%n" c%nd SoNan !l rev"&u. ismail fusese deja acceptat ca student la un cole iu din *at$# o staiune ,alneo-climateric". De dou" ori pe s"pt"m%n" c"l"torea la Eondra pentru a trece pe la ,iroul OE8 +i s"-+i fac" munca de ,irou# !ntr-una din aceste dai# Mustap$a era acolo. !nc" o dat" cei doi au stat de vor," ,%nd nenum"rate ce+ti de ceai de ment". Mustap$a scoase din eant" o carte cu ilustraii despre istoria 0orei 5H. Se l"uda cu cele peste o sut" de mii de exemplare care fuseser" distri,uite palestinienilor. 0run&"rind-o# Ismail v"&u !n ea o foto rafie a lui Mustap$a f"cut" !n Ei,an. Mustap$a !i d"du lui Ismail o copie a c"rii purt%nd semn"tura lui cu multe !nflorituri. :ot"r%r" s" se re!nt%lneasc"# dar Mustap$a nu veni nici de aceast" dat" la !nt%lnire. !ntre timp# SoNan !i d"du cartea lui Samara !ntr-un loc ce deveni punctul lor de !nt%lnire# ara din *at$. A entul Batsa venea la *at$ cu un tren +i se !ntorcea la Eondra cu urm"torul# lu%nd cu el tot ce afla SoNan de la *iroul OE8 si oferindu-i acestuia !n sc$im, cele sase sute de lire pentru munca de informator. 4imp de aproape un an relaia lor decurse la fel. Ea acea vreme SoNan !nt%lnise o en le&oaic" pe care o c$ema '%rmei 'reensmit$. Aceasta fu de acord s" se c"s"toreasc" cu el. Dar !n ajunul ceremoniei SoNan nu se $ot"r%se cine s"-i fie cavalerul de onoare. 0"c%nd un nou drum la ,iroul OE8# !l !nt%lni din nou pe Mustap$a# care# ca de o,icei# nu-i explica unde disp"ruse. Mustap$a avea cu el un morman de t"ieturi din &iarul ara, pu,licat la Eondra# Al9abas. 0iecare pa in" coninea c%te o caricatur" sarcastic" la adresa lui ;asser Arafat. Riarul era su,venionat de familia aflat" la conducerea (uNeit-ului care era de mult" vreme un du+man al OE8. 'aricaturile erau opera celui mai preuit artist al enului din lumea ara,"# @aji Al-Ali. Sta,ilit la Eondra# acesta ducea sin ur un r"&,oi !mpotriva lui Arafat# repre&ent%ndu-l pe liderul OE8 ca pe un om venal# e ocentrist si f"r" valoare din punct de vedere politic. 'aricaturile f"cuser" din &iarul Al9abas vocea opo&iiei fa" de Arafat. Mustap$a arunc" t"ieturile de &iar pe mas" si spuse c" Al-Ali merit" s" moar" si c" cei care !l pl"teau meritau s" primeasc" o lecie. SoNan &%m,i ne$ot"r%t. Mossad-ul salut" orice demers care ar fi su,minat po&iia lui Arafat. Aduse

!n discuie si o c$estiune de interes mai personal# aceea de a-si "si cavalerul de onoare. Mustap$a se oferi imediat s" joace acest rol. Atunci se !m,r"i+ar" !n stil specific ara,ilor. Acesta era un moment !n care Ismail SoNan +i-ar fi dorit s"-l scoat" din str%nsoarea Mossad-ului. Ea 4el Aviv# @a$um Admoni !ncepuse s" se !ntre,e c%t mai dura p%n" ce MI- avea s" descopere adev"rul !n le "tur" cu cele opt pa+apoarte false p"r"site !ntr-o ca,in" telefonic" din )ermania# !n iulie 5<>Q. S$imon 8eres# care nu era un admirator al Mossad-ului# aflat la sf%r+itul unei coaliii de uvernare# punea !ntre,"ri dificile. 8rimul ministru spunea c" e+ecul ar distru e relaiile Israelului cu uvernul 4$atc$erL c" era mai ,ine ca aceast" c$estiune s" fie tratat" frontal# potrivit ,inecunoscutei atitudini !m,r"i+ate de 8eres# .'u c%t se afl" mai repede cu at%t se poate corecta mai u+or/. Admoni se opunea acestei idei. Ea putea conduce MI- si 0ora lui special" s" investi $e&e si celelalte activit"i Mossad !n Marea *ritanie. Iar asta putea !nsemna expul&area lui Ismail SoNan# care se dovedise a fi o surs" inepui&a,il" de informaii utile. Mai mult# a admite adev"rul despre pa+apoarte ar fi !nsemnat s" dea !n vilea faptul c" !n acest ca& Mossad-ul d"duse dovad" de incompeten". 8a+apoartele fuseser" f"cute pentru am,asada Israelului la 1oma. Sarcina de asi ura transportul lor de la 4el Aviv fusese !ncredinat" unui ,odel nou !n meserie si care nu mai fusese niciodat" la *onn. Acesta se plim," o vreme cu ma+ina prin ora+# nevr%nd s" cear" informaii de team" de a nu atra e atenia asupra lui. !n final folosi un telefon pu,lic pentru a suna la am,asad". ?n oficial !l cert" pentru !nt%r&iere. 0ie din panic"# fie din pur" ne lijen"# uit" pun a cu pa+apoarte !n ca,ina telefonic". Sosind la am,asad"# !+i d"du seama de re+eala f"cut"# dar si mai panicat# nu-si putu aminti exact unde era strada de unde d"duse telefon# !nsoit de +eful securit"ii am,asadei care era enervat la culme# "si !n final ca,ina telefonic"# !ns" pun a disp"ruse. *odel-ul fu trimis la @e ev# re iune semi-desertic" din sudul Israelului# aflat" !ntre *eers$e,a +i olful ASa,a. !ns" pro,lema pa+apoartelor continua s"-l nelini+teasc" pe Admoni. Ministerul Afacerilor Externe# prin am,asadorul Marii *ritanii la 4el Aviv# ridic" pro,lema lor !n faa uvernului israelian. ?nul dintre pa+apoarte fusese f"cut pentru ca SoNan s" poat" c"l"tori mai u+or !ntre Eondra si 4el AvivL un pa+aport ,ritanic !nsemna c" el ar fi fost supus unui num"r mai.mic de verific"ri de c"tre serviciul de imi raie din aeroportul :eat$roN dec%t dac" ar fi folosit pa+aportul canadian. !n perioada !n care se aflase la Eondra# SoNan f"cuse +i c%teva vi&ite !n Israel pentru a-+i revedea familiaL ele f"ceau parte din activitatea sa su, acoperire. 8entru cei din familie ,"iatul era !nc" un activist al OE8. juca rolul at%t de convin "tor !nc%t fratele lui mai mare# I,ra$im# !i atrase !n final atenia c" israelienii !l vor aresta# !n lum"# acesta !i su er" lui Ismail s" pre!nt%mpine o astfel de situaie oferinduse s" lucre&e pentru Or ani&aie. Ismail se pref"cu !n ro&it de idee +i se !ntoarse la Eondra s"-si continue activitatea. 'ur%nd !ns"# lucrurile luar" o !ntors"tur" nea+teptat". 8roasp"ta soie !i ceru lui SoNan s" accepte un post de cercet"tor la :um,erside 'olle e din :uli. 8entru ea acest lucru !nsemna muli ,ani# ad"u ai la cei pe care !i primea pentru activitatea de la ,iroul OE8. 4%n"ra nu +tia nimic despre relaia soului ei cu Mossad-ul sau de cele sase sute de lire pe care a enia i le pl"tea lunar. 8entru Ismail mutarea la :uli putea fi o oca&ie de a sc"pa de cerinele din ce !n ce mai mari ale suprave $etorului s"u din Mossad. 'a muli dintre informatorii care primiser" ,ani de la Mossad# Ismail SoNan se sperie foarte tare de riscurile cu care era confruntat. Dup" ce-+i !ndeplinise atri,uiile de cavaler de onoare# Mustap$a deveni si mai apropiat. 4recea adesea s"-i vad" pe Ismail si pe soia lui# adu-c%ndu-le cadouri din Orientul Mijlociu. Ea mas"# Mustap$a le relata despre modul !n care reu+ea s" se descotoroseasc" de cei mai noi du+mani ai OE8. De-a lun ul lunilor ce au urmat# acesta se l"udase c" ucisese mai muli tr"d"tori ai cau&ei palestiniene. SoNan asculta uluit# sper%nd s" .nu se aud" cum !i ,ate de tare inima/. Se sperie +i mai r"u dup" !nt%lnirile cu SamaraL spionul !i cerea accesul la computerul ,iroului OE8 +i fotocopii ale documentelor secreteL tot el tre,uia s" !ncerce s" plece !n vacan" cu Mustap$a !n 'ipru# unde avea s"-i a+tepte o ec$ip" Bidon. 8%n" !n acel moment SoNan reu+ise s" "seasc" scu&eL nu era

niciodat" sin ur !n camera computerului sau presiunea studiilor !l !mpiedica s" ia !n calcul +i o vacan" - dar simea c" !n spatele cererilor lui Samara plutea o ameninare cresc%nd". Spera ca la :uli s" fie mai puin !n contact cu Mustap$a +i cu Samara +i c" va fi l"sat s"-+i desf"+oare viaa academic" f"r" presiuni suplimentare. Mossad-ul avea !ns" alte planuri pentru el. !n &iua de vineri 52 martie 5<>H# sediul Mossad de pe *ulevardul 1e ele Saul vuia de &vonul potrivit c"ruia Admoni a+tepta un vi&itator important. 'u puin timp !nainte de pr%n&# ofierul de le "tur" de la MIQ fu !nsoit p%n" !n ,iroul de la etajul nou" al directorului eneral# !nt%lnirea celor doi fu scurt". Eui Admoni i-a spus c" MIQ era mulumit c" pa+apoartele false "site !n )ermania fuseser" opera Mossad-ului. ?n ofier din ?nitatea special" care fusese implicat !n operaiune !+i amintea !n iunie 5<<H c" .tipul de la MIQ intr" !n ,irou# spuse .*un" dimineaa/# refu&" cea+ca de ceai ce-i fusese oferit" si spuse ce avea de spus. Salut" apoi din cap +i plec" din camer". 8ro,a,il c"-i tre,uise mai puin de un minut pentru a transmite mesajul/. Ea Eondra# Ministerul de Externe !l c$em" pe am,asadorul israelian +i-i pre&ent" un protest ener ic !nsoit de solicitarea ca astfel de situaii s" nu se mai repete. Sin ura consolare pentru Admoni a fost faptul c" nimeni nu folosise numele lui Ismail SoNan. !n seara &ilei de 66 iulie 5<>H# !n apartamentul s"u din :uli# Ismail SoNan asculta +tirile **'. @u mai au&ise de Mossad din luna aprilie# c%nd *as$ar Samara trecuse prin :uli pentru a se !nt%lni cu el !n ar" ca s"-i transmit" s" nu ias" !n fa" cu nimic p%n" la noi ordine - asta dac" Mustap$a nu lua din nou le "tura cu el. Acum# fi ura omului despre care Mustap$a spusese c" merit" s" moar"# umplea ecranul televi&oruluiL @aji Al- Aii# caricaturistul# fusese !mpu+cat !n timp ce pleca de la sediul &iarului A8-9abas din Eondra. 8istolarul tr"sese un lon +i disp"ruse. )lonul !i intrase victimei !n o,ra& si i se oprise !n creier. 8rima impresie a lui SoNan a fost c" atacatorul nu aparinea nici Mossad-ului si nici 0orei 5 H. Am,ele or ani&aii foloseau acelea+i metode profesioniste de a ucideC mai multe loane !n cap si !n partea superioar" a corpului. Acesta p"rea atacul unui amator. 1eportajul 4F spunea c" poliia declan+ase o masiv" operaiune de c"utare +i c" toi cole ii caricaturistului l"sau s" se !nelea " c" atacul ar fi fost lansat de .du+manii puternici/# pe care nui numir" +i pe care +i-i f"cuse @aji. SoNan !+i aminti de ultima lui discuie cu Mustap$a. !ncepea din ce !n ce mai mult s" cread" c" ;asser Arafat ordonase acest atentat. *rusc !+i pusese !ntre,area dac" era sin ura persoan" c"reia Mustap$a !i !ncredinase taine le ate de necesitatea ca @aji s" fie lic$idat. SoNan $ot"r! c" cel mai ,ine era ca el si soia sa s" plece la 4el Aviv. Dar c$iar c%nd !+i f"ceau ,a ajele# cineva a ,"tut la u+a din fa". SoNan avea s"-+i aminteasc"C .Omul avea dou" eni. Spuse c" Mustap$a avea nevoie ur ent" s" le ascund". '%nd i-am spus c" vreau s" +tiu ce conin# acesta mi-a &%m,it si mi-a spus c" nu tre,uie s"-mi fac riji. .'elui care nu pune !ntre,"ri nu i se spun niciodat" minciuni/ a fost tot ce a vrut s"-i r"spund". Dup" ce a plecat m-am uitat !n eni. Erau pline de arme si explo&i,iliC suficient Semtex ca s" arunce !n aer 4urnul EondreiL c%teva A(-=H# pistoale# detonatoare# o !ntrea " fa,ric" de explo&i,il/. Ismail sun" la num"rul special la care putea lua contact cu Mossad-ul la Eondra. 4elefonul fusese deconectat. Sun" la am,asada Israelului# l se spuse c" Arie 1e ev si 9aco, *arad nu erau disponi,ili. 'eru s" vor,easc" cu *as$ar Samara. Focea de la cel"lalt cap"t al firului !i spuse s" a+tepte. Altcineva veni la telefon. '%nd se pre&ent"# vocea !i r"spunseC .E o vreme potrivit" pentru o vacan" cu mult soare/. Era semnalul ca SoNan s" plece la 4el Aviv. Acolo# la :otelul S$eraton# se !nt%lni cu 9aco, *arad si cu *as$ar Samara. Ee explic" ce f"cuse dup" ce descoperise ce conineau entile# !i spuser" s" a+tepte p%n" ce ei vor raporta superiorilor. Mai t%r&iu# !n

aceea+i noapte# Samara se !ntoarse si-i spuse lui SoNan s" plece la Eondra cu avionul urm"tor. Ea sosire avea s" "seasc" totul re&olvat. @e,"nuind ce !l a+teapt"# SoNan plec" spre Eondra la = au ust 5<>H. 0u arestat de ofierii *ri "&ii Speciale pe aeroportul :eat$roN si !nvinuit de asasinarea lui @aji Al-Ali. '%nd protest" spun%nd c" este a ent Mossad# ofierii !ncepur" s" r%d". SoNan devenise omul de care Mossad-ul se putea descotorosi# ca l caricaturistul# care murise dou" s"pt"m%ni mai t%r&iu# !ntr-un spital# lupt%ndu-se din r"sputeri s" tr"iasc". SoNan avea s" fie sacrificat !ntr-o !ncercare de rec%sti are a favorurilor uvernului 4$atc$er. 8re&ena unei ascun&"tori de arme !n apartamentul lui SoNan avea s" &"d"rniceasc" orice efort al acestuia de a demonstra c" este omul Mossad-ului. Armele fuseser" aduse la el acas" de un saAan Mossad. Ea Eondra# Arie 1e ev preda serviciului MI- - care le-a transmis mai departe Scotland ;ard-ului - toate .dove&ile/ pe care Mossad-ul le .acumulase/ !n le "tur" cu .implicarea/ lui SoNan !n aciuni teroriste. Dosarul conine cele mai mici am"nunte despre modul !n care Mossad-ul !l urm"rise pe SoNan prin Orientul Mijlociu# Europa si Marea *ritanie# p%n" !n acel moment nereu+ind s" adune suficiente dove&i# !n momentul descoperirii ascun&"torii de arme# Mossad-ul decise .!n numele securit"ii comune/ s"-l predea pe SoNan. :ot"r%rea de a face acest lucru amintea de le ea nescris" a expedientelor# care f"cuse istorie !n Mossad# or ani&aie !n interiorul c"reia avantajele practice aveau prioritate !n faa celor morale. Mult timp +i muli ,ani fuseser" investii de acest serviciu pentru instruirea +i sprijinirea lui SoNan !n teren. Dar c%nd sosi momentul# toate acestea nu mai !nsemnar" nimic c%nd erau puse !n ,alan" cu marea nevoie a Mossad-ului de a-+i acoperi propriile urme !n Marea *ritanie. SoNan era victima ce tre,uia sacrificat" si servit" ,ritanicilor ca exemplu de activitate terorist"# despre a c"rei existen" Mossad-ul atr"sese atenia. Si ur c" Mossad-ul era confruntat cu o pierdereC SoNan f"cuse foarte mult - c$iar dac" nu tot ce i se ceruse. Dar ascun&"toarea de arme fusese o oca&ie mult prea ,un" pentru a fi ratat". Ea avea s" strice relaiile OE8 cu uvernul 4$atc$er si s" permit" Israelului s"-l pre&inte pe ;asser Arafat# a+a cum !l vedea Mossad-ul ca pe omul care lucra la dou" capete. Si# la urma urmei avea s" "seasc" !ntotdeauna un alt Ismail SoNan ata s" se lase sedus de oamenii din Israel care tr"iau satisfacia de a nu-+i ine promisiunile. O s"pt"m%n" !ntrea " oamenii Mossad-ului s-au relaxat# convin+i c" orice ar fi declarat SoNan intero atorilor ,ritanici ar fi putut fi u+or de ne at. Dar Admoni nu inu cont de eforturile disperate ale lui SoNan de a nu r"m%ne !n !nc$isoare. El oferi descrieri detaliate ale suprave $etorilor s"i +i spuse totul despre ceea ce !l !nv"ase Mossad-ul. 8oliia !+i d"du treptat seama c" Ismail putea spune adev"rul. Ofierul de le "tur" al MIQ din 4el Aviv fu c$emat la Eondra# !l intero " +i el pe SoNan. 4ot ceea ce acesta spusese despre sediul central al Mossad-ului si despre metodele folosite de acesta se potriveau cu ceea ce +tia +i el. Adev"rata amploare a rolului Mossad-ului !ncepea s" se deslu+easc". 1e ev# *arad +i Samara fur" expul&ai din Marea *ritanie. Am,asada Israelului la Eondra a emis o declaraie provocatoareC .1e ret"m foarte mult c" uvernul Majest"ii sale a considerat oportun s" ia m"suri de enul celor adoptate. Israelul nu acionea&" !mpotriva intereselor ,ritanice iar lupta !mpotriva terorismului a fost unicul s"u el/. Adev"rul nu l-a salvat pe Ismail SoNan. !n iunie 5<>> acesta primi o pedeaps" de 55 ani !nc$isoare pentru deinere de arme de foc !n numele unei or ani&aii teroriste. Ea cinci ani dup" expul&area celor trei spioni# care a !nc$eiat practic activitatea celulei Mossad !n Marea *ritanie# serviciul s-a !ntors !n aceast" ar". !n 5<<> cinci spioni lucrau !n afara am,asadei Israelului din (ensin ton# asi ur%nd le "tura cu MI- +i cu *ri ada Special" !n depistarea faciunilor iraniene de pe teritoriul Marii *ritanii. 'u trei ani !nainte# !n decem,rie 5<<=# Ismail SoNan fusese eli,erat din !nc$isoarea 0ull Sutton# i se restituise pa+aportul iordanian +i fusese deportat la ,ordul unui avion !n Iordania. ?ltima dat" c%nd cineva !+i aminte+te s"-l fi v"&ut a fost atunci c%nd ie+ea din aeroport av%nd cu el eanta pe care Mossad-ul i-o d"duse cu ani !n urm"# c%nd plecase la Eondra# !ns"

eanta nu mai avea fundul fals. In re atul de+ertului# avea un loc privile iat pentru a urm"ri cum se adun" furtuna deasupra )olfului 8ersic# precedat" de o sc$im,are a comandantului Mossad-ului. 8re&ena timp de opt ani a lui @a$um Admoni !n fruntea ierar$iei s-a !nc$eiat !n ajunul Anului @ou evreiesc# 1os$ :as$ana$. !n locul lui a venit S$a,tai S$avit# care a mo+tenit o serie de e+ecuriC afacerea 8ollard# Iran ate si# desi ur# acele pa+apoarte ,ritanice false necompletate# "site !n ca,ina telefonic" din 0ranBfurt# care au prevestit c"derea lui Admoni din funcie. Dar pentru succesorul lui# dincolo de Iordan# se arat" ceva mult mai mult dec%t o furtun" de nisip. Saddam :ussein $ot"r%se !n sf%r+it c" venise vremea s" se confrunte cu lumea. CAPITOLUL !6 Spioni !n nisip 8e data de 6 decem,rie 5<<3# la sud de *a dad# o siluet"# !m,r"cat" !n $aine murdare de ,eduin# st"tea nemi+cat" la mar inea unei oa&e. 4ocmai r"s"rea soarele# iar nisipul era rece ca $eaaL !n timpul nopii temperatura sc"&use mult su, &ero rade. Omul avea pe cap o "upta din l%n" de oaie# c"ciul" specific" ,"r,ailor din tri,ul Sarami# cea mai vec$e sect" islamic" Sufi# care tr"iau !n !ntinsul de+ert iraBian si al c"ror fanatism era pe m"sura unui cod de onoare nee alat de alte tri,uri. Dar loialitatea ,"r,atului !+i avea ori inea undeva la vreo mie de Bilometri spre vest# !n IsraelL era a ent Batsa. :ainele le avea dintr-o ma a&ie a Mossad-ului unde se ineau vesminte din toat" lumea# aduse la &i periodic. Majoritatea erau o,inute de saAanimi +i date am,asadelor israeliene locale# de unde erau mai apoi trimise la 4el Aviv !n pac$ete diplomatice. Altele erau scoase din "rile ara,e ostile# de c"tre turi+ti. @umai c%teva erau f"cute de cea care avea !n rij" depo&itul. De-a lun ul anilor# ea +i mica sa ec$ip" de croitorese deveniser" renumite pentru simul detaliului si al preci&iei lucr"turii. @umele de cod al a entului Batsa - S$alom - provenea dintr-o list" de nume false p"strat" !ntr-un dosar la Divi&ia OperaiuniiL 1afi Eitan venise cu ideea !ntocmirii unei astfel de liste dup" operaiunea Eic$mann. S$alom Geiss fusese cel mai ,un falsificator Mossad !nc" dinainte de a se al"tura ec$ipei care-l capturase pe Adolf Eic$mann. S$alom Geiss a murit de cancer !n 5<Q2# !ns" numele s"u a supravieuit +i a fost folosit de c%teva ori de a enii Batsa. @umai c%iva ofieri superiori ID0# S$a,tai S$avit+i +eful departamentului lui S$alom +tiau ce c"uta acesta !n desert. !n au ust 5<<3# Saddam :ussein invada (uNeitul# aciune care preced" 1"&,oiul din )olf. :ot"r%rea IraBului de a ataca (uNeitul a fost un e+ec spectaculos pentru toate serviciile vesticeL nimeni nu anticipase ce urma s" se !nt%mple. Mossad-ul !ncerca s" verifice informaiile conform c"rora Saddam :ussein depo&itase arme c$imice !n locaii secrete din sudul *a dadului# ceea ce f"cea ca armele s" fie destul de aproape de (uNeit 'itA precum si de ora+e din Israel. !n interiorul Mossad-ului nu se +tia si ur dac" IraB-ul avea proiectile folosite pentru lansarea !nc"rc"turii explo&i,ile. )erald *ull nu mai juca acum nici un rol# si potrivit sateliilor S.?.A.# dup" testarea iniial"# tunul s"u super-puternic era !n momentul de fa" de&mem,rat. Anali+tii lui S$avit su erar" c"# de+i Saddam posed" focoase# nu aveau nici o aranie c" acestea erau umplute cu su,stane c$imiceL mai f"cuse el teatru din asta. Ea fel de precaut ca orice nou an ajat# S$a,tai S$avit spuse c" o alarm" nu ar face dec%t s" cree&e panic" inutil". S$alom tre,uia s" afle adev"rul. Mai activase de c%teva ori !n IraB# o dat" la *a dad# unde trecuse drept un om de afaceri iordanian. Ea *a dad erau saAa-nimi care-l puteau ajuta# !ns" aici# !n pustietatea de+ertului# tre,uia s" se descurce sin ur +i s"-+i foloseasc" aptitudinile pe care instructorii i le testaser" de at%tea ori. S$alom urmase un antrenament de supravieuire !n De+ertul @e ev# unde f"cuse .antrenamentul memoriei/ - cum s" recunoasc" o int" c$iar si !n timpul unei furtuni de nisipL +i .protecia propriei

ima ini/# adic" s" +tie s" se camufle&e. St"tea o &i !ntrea " !n poli on# unde d"dea dovad" de capacitate de a tra e cu arma din instinct +i !n vite&"# si de a lupta corp la corp. O or" si-o petrecea cu un farmacist care !l !nv"a c%nd s"-+i ia pastilele de ur en"L una dintre diminei +i-o petrecu !nv"%nd pe dinafar" $"rile care aveau s"-l ajute s" se descurce prin de+ert. 8entru toi instructorii s"i# nu era dec%t un num"r de codL ace+tia nici nu-l l"udau dar nici nu-l descurajau. @u-i spuneau niciodat" iui S$alom cum se descurc"L erau ca ni+te ro,oi# !n fiecare &i !i testau re&istena fi&ic"# o,li %ndu-l s" mear " dup"-amia&a pe c"ldur"# cu un rucsac plin cu pietre. Era !n permanen" cronometrat# !ns" nimeni nu-i spunea dac" se !ncadra !n timp. ?n alt test cerea s" fie oprit dintr-un exerciiu# pentru a vedea cum r"spunde la !ntre,"ri caC .4e vede un copil ,eduinC !l omori ca s" nu-i periclite&i misiuneaO .?rmea&" s" fii capturat. 4e predai sau te sinuci&iO/ .4e !nt%lne+ti cu un soldat isra-elian r"nit !n timpul unei alte misiuniC te opre+ti sau !l la+i acolo +tiind c" oricum va muriO/ 1"spunsurile lui S$alom nu tre,uiau s" fie cate oriceC !ntre,"rile !i testau capacitatea de deci&ie su, tensiune. '%t !i lua s" r"spund"O Era tul,urat sau si ur pe sine c%nd r"spundeaO M%nca numai ce avea s" consume +i !n desertC concentrate pe care le amesteca cu ap" s"lcie pe care se a+tepta s-o "seasc" !n oc$iurile de ap" din nisip. ?n psi$iatru Mossad !l !nv"ase cum s" se lupte cu stresul +i cum s" se relaxe&e. Doctorul mai vroia s" se asi ure c" S$alom era !nc" s"n"tos mintal# ca s" poat" folosi cantitatea necesar" de inventivitate si duritate pentru situaiile neprev"&ute pe care avea s" le !nt%lneasc" pe teren. 4estele de aptitudini !i determinau radul de sta,ilitate emoional" +i de !ncredere !n sine. 0u testat pentru a se afla dac" d"dea semne c" urma s" devin" un sin uratic# tr"s"tura !n rijor"toare care pusese cap"t unor cariere promi"toare pentru unii a eni Batsa. ?n profesor de dialecte !l asculta ore !n +ir cum pronuna dialectul tri,ului Sufis. 'um vor,ea deja fluent farsi +i ara,a# S$alom prinse repede lim,a# !n fiecare noapte era dus s" doarm" !n alt" parte a De+ertului @e ev. Aici scormonea p"m%ntul +i aipea numai c%t s" se odi$neasc" iar apoi pleca !n alt" parte# pentru a nu se !nt%lni cu instructorii care erau mereu pe urmele lui. Dac" !l "seau# misiunea tre,uia s" fie am%nat"# fie atri,uit" unui alt Batsa. !ns" S$alom n-a fost detectat# !n seara &ilei de 6- octom,rie 5<<3# a entul se urca la ,ordul unui elicopter SiBorsBA ':--2Q al 'entrului 1e ional de 'omand" al 0orelor Israeliene de Ap"rare. Ec$ipajul fusese de asemenea antrenat pentru misiune# !ntr-o alt" re iune a ,a&ei din @e ev# ace+tia !nv"aser" s" se strecoare noaptea !ntr-o curs" aerian" cu o,stacole. 8entru a fi pre "tii s" &,oare prin curenii de aer din de+ertul iraBian# elicopterul a tre,uit s" !nfrunte nisipul !mpr"+tiat de c%teva tur,ine la antrenamente. 8ilotul s-a meninut c%t mai aproape de sol# f"r" s" se pr",u+easc"# !n alt exerciiu# instructorii st"teau pe trenul de ateri&are +i tr" eau cu arma !n intele din poli on# !n timp ce pilotul se str"duia s" menin" aparatul de &,or c%t mai sta,il. '%nd nu exersa# ec$ipajul studia traseul pe care-l avea de parcurs. @umai ofierul care-i comanda# eneral maior DannA ;atom# +tia traseul p%n" la rania cu IraBul. ;atom fusese mem,ru al unit"ii comando de elit" SaAeret MatBal# *eretele Fer&i ale Israelului care !n 5<H6 atacaser" un avion ,el ian deturnat pe aeroportul din 4el Aviv# 8rintre ceilali soldai care participaser" la aciune se num"ra si *enAamin @etanAa$u. 8rietenia cu cel care avea s" ajun " mai t%r&iu prim ministru# l-a ajutat pe ;atom s" devin" director Mossad# po&iie care urma s" pun" cap"t acestei prietenii# !ns" acestea nu aveau s" se !nt%mple dec%t mult mai t%r&iu. !n aceea diminea" de decem,rie# !n timp ce continua s" cercete&e cu privirea dincolo de oa&"# S$alom nici nu ,"nuia c" lun a si periculoasa c"l"torie care !l adusese !n mijlocul teritoriului ostil fusese decis" !ntr-o camer" de conferine din (irAa# sediul 0orelor Ap"r"rii israeliene din 4el Aviv. 8e l%n " ;atom# la !nt%lnire participaser" Amnon S$a$aB# directorul serviciului de informaii al armatei de la Aman si S$a,tai S$avit. Ace+tia se reuniser" pentru a discuta ultimele informaii furni&ate de un infor mator infiltrat !n reeaua terorist" iranian" din Europa. 8ersonal# numai S$avit +tia dac"

informatorul era ,"r,at sau femeie (era numit" .l/). 4ot ce S$a$aB +i ;atom tre,uie s" fi dedus# era c" informatorul avea pro,a,il acces la complexul fortificat de la etajul trei al am,asadei iraniene din *onn# )ermania. 'omplexul era alc"tuit din +ase ,irouri si o camer" de transmisii# !ntre ul etaj fusese consolidat pentru a re&ista unui atac cu ,om,"# fiind !n permanen" p"&it de 63 de )"r&i 1evoluionare# a c"ror misiune era s" coordone&e activit"ile teroriste iraniene din Europa de vest. De cur%nd !ncercaser" s" livre&e o ton" de Semtex +i detonatori electronici din Ei,an !n Spania. 4ransportul era menit s" !nlocuiasc" explo&i,ilul pentru un num"r de rup"ri pro-iraniene din "rile europene. Datorit" unui pont v%ndut de Mossad# vame+ii spanioli au urcat la ,ordul ei +i au v"muit-o !n lar . !ns" p%n" !n vara anului 5<<3# Iranul furni&a# prin intermediul am,asadei din *onn# imense sume de ,ani pentru a sprijini funda-mentalismul islamic +i terorismul !n Europa. Sumele erau cu at%t mai surprin&"toare cu c%t Iranul fusese distrus din punct de vedere economic de r"&,oiul de opt ani cu IraBul# r"&,oi care se !nc$eie !n 5<>> printr-un acord comun de !ncetare a focului. !ns" !n acea &i de noiem,rie# !n sala de conferine p"&it" de la (irAa# se afl" c" a entul du,lu nu sesi&ase o ameninare din partea Iranului. 'i una din partea IraBului# .l/ o,inuse copia unui plan iraBian detaliat de lupt"]furat de serviciul secret iranian din cartierul eneral militar din *a dad# care dovedea c" se vor folosi rac$ete Scud pentru lansarea de arme c$imice si ,iolo ice !mpotriva Iranului# (uNeitului +i Israelului. 0iecare dintre cei pre&eni la conferin" nu aveau dec%t o sin ur" !ntre,are !n minteC Era de !ncredere informatorulO 4oate informaiile furni&ate anterior de .l/ se dovediser" adev"rate# !ns"# oric%t de importante fuseser" informaiile de p%n" atunci# nici una nu se compara cu aceasta din urm". Oare planul de lupt" nu f"cea cumva parte dintr-un complot al serviciului iranian de a determina Israelul s" lanse&e un atac asupra IraBuluiO S" fi fost oare .l/ descoperit iar acum s" lucre&e pentru IranO Era riscant c$iar s" !ncerce s" r"spund" la aceast" !ntre,are. Era nevoie de timp ca s" trimit" un Batsa care s" intre !n contact cu .l/. 8utea s" dure&e c$iar si c%teva s"pt"m%niL scoaterea unui informator de su, acoperire era un proces !ncet si delicat. Iar dac" .l/ r"m"sese totu+i loial# si urana sa tot era pus" !n pericol. 4otu+i# dac" ar fi luat de ,une documentele furni&ate de IraB# consecinele puteau fi de&astruoase pentru Israel. ?n atac preventiv ar fi dus cu si uran" la represalii din partea IraBului si ar fi putut distru e coaliia atent esut" la Gas$in ton pentru alun area lui Saddam din (uNeit. Muli dintre mem,rii ara,i s-ar fi aliat cu IraBul !mpotriva Israelului. Sin ura cale de a afla adev"rul despre planul de lupt" furat# fusese trimiterea lui S$alom !n IraB. R,ur%nd deasupra de+ertului# elicopterul !n care se afla trecu pe timpul nopii peste o poriune din Iordania. Acoperit cu vopsea invi&i,il"# cu motor silenios# elicopterul SiBorsBA era aproape imposi,il de detectat c$iar +i de c"tre cele mai sofisticate radare iordaniene. 8ro ramat s" &,oare silenios astfel !nc%t elicele motorului s" nu fac" aproape deloc & omot# elicopterul ajunse la rania cu IraBul si catapult". S$alom disp"ru !n noapte# !n ciuda tuturor antrenamentelor# aproape nimic nu-l pre "tise pentru acest momentC era pe cont propriuL pentru a supravieui tre,uia s" respecte mediul !nconjur"tor. Ea capitolul surpri&e# de+ertul nu se compara cu nici un alt loc de pe p"m%nt. O furtun" de nisip se putea isca !n orice moment# sc$im,%nd peisajul si !n rop%ndu-l de viu. 4re,uia s"-+i fac" sin ur previ&iunile meteorolo iceL va tre,ui s" fac" totul sin ur si s"-+i !nvee urec$ile s" se o,i+nuiasc" cu lini+tea# s"-+i aduc" aminte c" lini+tea de+ertului este unic". Ki mai tre,uia s" nu uite c" prima re+eal" !i putea fi ultima. !n acea diminea" rece de decem,rie# la trei &ile dup" ce co,or%se din elicopter# S$alom st"tea !ntins !ntr-o oa&" iraBian". Su, "upta avea oc$elari de protecieL lentilele atri,uiau decorului !ntunecat o aur" crepuscular". Sin ura arm" pe care o avea era una pe care s"ram]]s-ar fi a+teptat s" o "seasc" asupra saC un cuit de v%n"toare. 0usese !nv"at s" ucid" cu el !n multe feluri. @u +tia dac" avea s"-l foloseasc" !mpotriva vreunui adversar sau dac" va fi nevoit s"-l foloseasc" pentru a-+i lua viaa. Sau dac" urma s" se sinucid"

!n $iind o pastil" letal" pe care o avea cu el. De c%nd Eli 'o$en fusese torturat si omor%t# un Batsa care aciona !n Iran# IraB# ;emen sau Siria avea voie s" se sinucid" ca s" nu cad" pe m%na intero atorilor s"l,atici# !ntre timp# S$alom continua s" priveasc" +i s" a+tepte. 'am la -33 m departe de oa&"# !n ta,erele lor# noma&ii !ncepuser" s"-+i spun" ru "ciunile de diminea". '%inii !ncepuser" deja s" latre# !ns" animale nu ie+eau din ta,"r" p%n" la &iu"C semnele comportamentale fur" primele lecii pe care S$alom la !nv"" despre supravieuirea !n de+ert. 8otrivit informaiilor pe care le primise# convoiul tre,uia s"-+i fac" apariia !ntre a+e&"rile nomade si dunele de nisip din st%n a sa. 8entru un oc$i neinstruit# urma l"sat" ar fi fost invi&i,il". 8entru S$alom era la fel de vi&i,il" ca un drum semnalat de indicatoareC micile r"m"joare de nisip erau f"cute de c%rtie de de+ert care scormoneau !ntre urmele l"sate de ve$icul. Soarele era pe cer c%nd convoiul ap"ru la ori&ontC un lansator de rac$ete Scud +i ma+ina care !i transporta. Erau !nc" la vreo -33 m dep"rtare c%nd se opri. S$alom !ncepu s" foto rafie&e +i s" cronometre&e ceea ce vedea. Dur" 5 - secunde p%n" c%nd iraBienii lansar" rac$eta Scud. Aceasta se !n"l" cu ,olt" +i disp"ru !n &are. '%teva minute mai t%r&iu# convoiul se !ndrepta !n vite&" spre dealuri. Dac" nu ar fi fost vor,a despre un antrenament# rac$eta ar fi putu lovi 4el Aviv-ul sau orice alt ora+ isra-elian !n numai c%teva minute. S$alom !+i !ncepu apoi lun ul drum !napoi spre 4el Aviv. Sase s"pt"m%ni mai t%r&iu# la 5 6 ianuarie 5<<5# S$alom era !mpreun" cu o ec$ip" Mossad +i una de ofieri Aman !n jurul unei mese de conferine la sediul 'omandamentului 1eunit al S.?.A. pentru Operaiuni Speciale# 9SO' (an ajaii !l numeau .jaAsocB/)# la *a&a 8ope Air 0orce# 'eor ia. 9SO'-ul comanda *eretele Fer&i +i SEAE +i meninuse o str%ns" relaie de lucru cu Mossad-ul. Ea !ntoarcerea lui S$alom din IraB# S$avit!l inform" pe comandantul operaiunilor 9SO'# eneralul Earl Stiner# c" Saddam f"cea mai mult dec%t s" joace teatru. Durul eneral avea un stil mai prietenesc si un voca,ular mai piperat care le era pe plac israelienilor. !ns" !ntr-o camer" de r"&,oi# accentul de4ennesseef"cu loc deci&iilor viclene# !n calitatea sa de cel mai ,un soldat al naiunii din trupele speciale# +tia c%t valorau informaiile precise# iar propria experien" !n Orientul Mijlociu !l convinsese c" Mossad-ul d"dea tot ce avea mai ,un. De la incursiunea lui Saddam asupra (uNeitului# Stinerinu le "tura cu oamenii s"i de contact israelieni. 8e unii dintre ace+tia !i +tia !nc" din 5<>2 c%nd# tocmai ridicat la ran ul de ,ri adier eneral# fu trimis !n secret de 8enta on la *eirut pentru a le raporta direct +efilor 1eunii ai Statului Major c%t de mult tre,uia s" se implice S.?.A. !n r"&,oiul din Ei,an. Mai t%r&iu# acesta lucra !mpreun" cu Mossad-ul c%nd fu deturnat" nava Ac"ille 4auro# para+ut%ndu+i comando-urile Delta 0orce la o ,a&" aerian" din Sicilia# unde se opriser" terori+tii !n drumul lor spre E ipt# c"tre li,erate. 4rupele italiene !l !mpiedicar" pe Stiner s" capture&e terori+tii# +i aproape c" ie+iser" sc%ntei. 1ecalcitrant# Stiner se arunc" !ntr-o urm"rire ne,uneasc" a aparatului de &,or# folosindu-se de propriul s"u mijloc de transport militar# !ns" a,andon" urm"rirea c%nd am,ele avioane intrar" !n spaiul aerian al 1omei iar controlorii de trafic ameninar" s" do,oare nava Delta 0orce pentru .air piracA/. !n 5<><# Stiner a fost comandantul la sol al inva&iei din 8anama +i# totodat"# cel care-l captur" pe Manuel @orie a. @umai eneralul 'olin 8oNell si eneralul @orman Sc$Nar&Bopf# aflai la conducerea forelor de coaliie# +tiau de le "tura lui Stiner cu Mossad-ul.!n timp ce Sc$Nar&Bopf se lupta s" cree&e o linie de ap"rare de-a lun ul raniei saudite# pentru a reu+i respin erea din (uNeit a armatei iraBiene# ofierii lui Stiner lucrau cot la cot cu a enii Mossad la formarea unor mi+c"ri de re&isten" !n IraB# pentru a-l r"sturna pe Saddam.

Ea ora c%nd eneralul maior GaAne DoNnin # comandantul 9SO'# convoca +edina din sala de conferine# cu toii +tiau c"# !n timp ce se apropia termenul limit" de !nc$eiere a r"&,oiului sta,ilit de @aiunile ?nite pentru mari# 5- ianuarie 5<<5# lumea !ncerca s" poarte un dialo cu .surdul/ din *a dad. Saddam continua s" apro,e ceea ce se preconi&a c" va fi .mama tuturor r"&,oaielor/. DoNnin !ncepu prin a reaminti celor pre&eni c" Gas$in ton-ul !nc" mai cerea Israelului s" nu se implice !n r"&,oi. Dac" se ineau departe# aveau s" se ,ucure de ,eneficii politice +i economice pe termen lun . 8rima mi+care a Israelului a fost s" m"reasc" po&ele pe care le f"cuse S$alom lansatorului de rac$ete Scud. Apoi urmar" !ntre,"rile. Dac" Saddam punea focoase nucleare pe rac$etele ScudL dac" IraBul avea deja posi,ilitatea s" produc" materia prim". Dac" avea posi ,ilitatea s" instale&e focoase c$imice sau ,iolo ice pe rac$ete ScudL era Israelul dispus s" a+tepte cu m%inile !n s%nO cum pl"nuiau forele de coaliie s" re&olve pro,lema rac$etelor Scud !nainte ca acestea s" fie lansateO +tiau m"car americanii c%t de multe rac$ete Scud deine SaddamO ?nul din ofierii lui DoNnin spuse c" acestea ar fi fost !n jur de -3. .@oi credem c" Saddam are de cinci ori mai multe# poate c$iar s" ai," -33 !n total/# aprecie S$a,tai S$avit. Eini+tea care se l"s" ,rusc !n !nc"pere fu !ntrerupt" de !ntre,area lui DoNnin . Ee putea locali&aO S$avit nu putea fi mai exact c%nd spuse c" rac$etele Scud se "seau !n partea vestic" a de+ertului iraBian si !n estul "rii. Americanii fur" de acord cu DoNnin c" .aveau unde s" le ascund" !n desert/. .Atunci# cu c%t !ncepem mai cur%nd# cu at%t mai ,ine/# spuse S$avit f"r" s"-si ascund" frustrarea. DoNnin promise c" va re&olva pro,lema numaidec%t# iar !nt%lnirea se !nc$eie repet%ndu-se faptul c" Israelul tre,uia s" nu se implice !n conflictul care avea s" i&,ucneasc"# dar c" informaiile pe care Mossad +i Aman le puteau cule e aveau s" fie ,inevenite# !ntre timp# puteau s" fie lini+tii c" Statele ?nite +i partenerii lor aveau s" se ocupe de rac$ete. Dele aia israelian" plec" acas" simind c" pierduse !n aceast" afacere. !n dimineaa &ilei de 5H ianuarie 5<<5# puin dup" ora 2C33 A.M. -la c%teva ore dup" !nceperea conflictului 0urtun" !n Desert# +apte rac$ete Scud lovir" 4el Aviv-ul si :aifa# distru %nd 5.->H de cl"diri +i r"nind =H de civili. 'eva mai t%r&iu# primul ministru ;it&$aB S$amir lu" le "tura cu Gas$in ton-ul si !l !ntre," lacial pe pre+edintele *us$ c%i israelieni mai tre,uiau s" moar" p%n" c%nd acesta se $ot"ra s" acione&e# !n !nc$eierea scurtei convor,iri# *us$ !i ceru lui S$amir s" mai ai," r",dare# iar S$amir amenin" c" Israelul nu avea de %nd s" mai stea mult timp cu m%inile !ncruci+ate. S$amir ordonase deja avioanelor israeliene s" patrule&e !n partea nordic" a spaiului aerian iraBian. *us$ le promisese c" dac" !+i c$emau navele la ,a&"# avea s" trimit" !n timp foarte scurt dou" ,aterii 8atriot anti-rac$ete .ca s" v" ap"rai ora+ele/# iar forele coaliiei .vor distru e !n numai c%teva &ile restul de rac$ete Scud/. !ns" Israelul continua s" fie ,om,ardat cu proiectile. 8e 66 ianuarie# una dintre rac$ete lovi su,ur,ia 1amat 'an din 4el Aviv. Se !nre istrar" <3 de r"niiL trei civili f"cur" atac de cord. Sunetul explo&iei se au&i p%n" la sediul Mossad. De la (irAa# Amnon S$a$aB sun" la 'entrul Militar de 'omand" @aional" de la al doilea etaj al 8enta onului. 4elefonul pe care !l d"du fu +i mai scurt dec%t cel al lui S$amirL ideea eraC 0acei ceva# sau va face Israelul. '%teva ore mai t%r&iu DoNnin +i ec$ipa lui erau !n drum spre Ara,ia Saudit". !n micul sat Ar Ar de la rania cu IraBul !l a+tepta S$alom. Era !m,r"cat !n uniform" militar" ,ritanic". @imeni nu l-a !ntre,at si nici el nu a spus nim"nui de unde f"cuse rost de ea. Fe+tile pe care le avea erau sen&aionale. 8utea confirma c" patru lansatoare Scud se aflau la mai puin de 23 de minute de &,or de acel loc.

.S" mer emD/ spuse DoNnin . .:ai s"-i ardemD/ '$inooBs transport" ec$ipa cu elicopterul !n desertul iraBian# !mpreun" cu Eand 1overul lor special adaptat pentru a face fa" unui peisaj aproape selenar# !ntr-o or"# locali&ar" lansatoarele Scud. 'omandantul ec$ipei de +oc c$em" prin radio enistii americani !narmai cu muniie si - t de ,om,e. ?n elicopter *lacB :aNB filma totul din aer. '%teva ore dup" aceea# S$amir vi&iona !nre istrarea !n ,iroul s"u din 4el Aviv. !ntr-un alt telefon primit de la *us$# primul ministru spuse c" v"&use destule ca s" nu implice Israelul !n r"&,oi. @ici unul dintre cei doi nu meniona rolul jucat de Mossad. !n ultimele &ile ale 1"&,oiului din )olf# rac$etele Scud au omor%t sau r"nit aproape -33 de oameni din care 56> de americani au fost uci+i sau r"nii de un proiectil care a lovit Ara,ia Saudit"L peste =.333 de israelieni au r"mas f"r" case. Dup" !nc$eierea 1"&,oiului din )olf# Mossad +i Aman au fost aspru criticate !n timpul unor +edine secrete ale Su,comitetului de Ap"rare si Afaceri Externe ale (nesset-ului. Am,ele servicii fur" condamnate pe r%nd pentru c" nu prev"&user" atacarea (uNeitului sau pentru c" nu-i .averti&aser" !ndeajuns/ despre ameninarea IraBului. '%iva dintre cei pre&eni !n camer" !i dojenir" pe Amnon S$a$aB# directorul Aman# +i S$a,tai S$avit# +i pe mem,rii comitetului. Dup" o astfel de diver en"# directorul Mossad aproape c" vru s"-si dea demisia. Dar pentru S$avit nu era c$iar totul pierdut. Departamentul pentru 1"&,oi 8si$olo ic al Mossad-ului# care de o,icei de&informa +i !mpro+ca cu noroi pe du+manii Israelului !n faa presei str"ine# !+i concentra acum atenia asupra mass-media locale. 1eporterii favori&ai erau sunai +i informai c" nu era vor,a de spionaj ineficient ci de faptul c" pu,licul israelian era o,i+nuit s" primeasc" am"nunte prea multe din acea &on". Adev"ruri +tiute de toat" lumea au fost aruncate !n fa" de EA8C nici o alt" ar" av%nd aproximativ m"rimea si num"rul de locuitori ai Israelului nu anali&a sau folosea la fel de multe informaiiL nici un serviciu nu se putea compara cu Mossad-ul !n ceea ce prive+te !nele erea felului de a %ndi +i inteniile du+manilor "rii sau s"-i e ale&e recordul !n &"d"rnicirea planurilor celor care de aproape -3 de ani nu mai d"deau pace Israelului. Erau lucruri incitante care !+i "sir" imediat locul !ntr-o pres" extrem de recunosc"toare s" primeasc" informaii .din interior/. !n &iare !ncepur" s" apar" o roa&" de articole care aminteau cititorilor c"# !n ciuda m"surilor de ap"rare introduse cu puin !nainte de !nceperea 1"&,oiului din )olf# Mossad-ul continuase cu !nc"p" %nare lupta !n Ei,an# Iordania# Siria si IraB. Oamenii au putut citi printre r%nduriC Mossad-ul era restricionat acum pentru c" !ntre,uinase re+it ,u etul de ap"rare. Era o mi+care cunoscut"# care prindea de fiecare dat". 8entru o populaie !nc" !nsp"im%ntat" de atacurile cu rac$ete# afirmaia potrivit c"reia din cau&a lipsei de fonduri p"iser" ce au p"it !ndrepta atacurile Mossad-ului din nou# spre politicieni. Si iat" cum si ,anii ie+ir" imediat la iveal". Israelul# care fusese mult timp dependent de informaiile prin satelit primite de la americani# !+i puse la punct propriul pro ram de spionare prin satelit. 'ea dint%i prioritate era lansarea unui satelit militar care s" suprave $e&e IraBul. Kapte ,aterii 8atriot au fost comandate !n Statele ?nite. 'omisia pentru spionaj nu mai avu ce s" &ic" !n faa valului de pu,licitate pro-Mossad. S$avit ie+i triumf"tor +i !ncepu s" reafirme po&iia Mossad-ului. A enilor Batsa ad%nc infiltrai !n IraB li se cerur" s" afle c%t din arsenalul de arme c$imice +i ,iolo ice ale lui Saddam supravieuise ,om,ardamentului aliailor. Ace+tia descoperir" c" IraBul !nc" poseda cantit"i de antrax# variol"# virus E,ola +i a&e c$imice care nu numai c" erau !ndeajuns pentru a omor! toi ,"r,aii# femeile +i copiii din Israel# dar +i o parte considera,il" din populaia lo,ului. !ntre,area cu care se confrunta acum S$a,tai# ceilal i directori ai comunit"ilor serviciilor secrete israeliene +i politicienii locali# era dac" s" fac" pu,lic" informaia sau nu. Dac" ar fi f"cut-o#

+tirea ar fi provocat cu si uran" team" +i panic" !n Israel +i ar fi condus pro,a,il +i la alte efecte ne ative. 4urismul fusese practic distrus de 1"&,oiul din )olfL economia Israelului era aproape de faliment iar investitorii str"ini nu se prea r",eau s" vin". Ktirea c" tara se "sea !nc" !n ra&a armelor mortale nu ar mai fi atras nici turi+ti# nici ,ani.

Mai mult# desp"rirea de coaliia 1"&,oiul din )olf# ai c"rei mem,ri ara,i nu fuseser" niciodat" prea dornici s" porneasc" r"&,oiul !mpotriva frailor lor# f"cu s" creasc" si mai mult simpatia pentru an ajamentul de ne&druncinat al iraBienilor. Dove&ile distru erii !n mas" cau&at" de ,om,ardamentele coaliiei si suferina provocat" oamenilor nevinovai alimentau sentimentele puternice si !n alte p"ri ale Orientului Mijlociu# +i f"ceau s" renasc" ura ara,ilor fa" de Israel. 8e deasupra# dac" 4el Aviv-ul ar fi de&v"luit c" IraBul !nc" mai deinea arme c$imice si ,iolo ice# acest lucru ar fi fost v"&ut de "rile vestice pro-ara,e ca o !ncercare a Israelului de a convin e S.E9.A. si Marea *ritanie s" porneasc" un nou atac !mpotriva IraBului. 8ro,lema pu,lic"rii datelor le ate de arsenalul lui Saddam a fost de asemenea influenat" de discuiile secrete rijuliu orc$estrate pentru a pune cap"t ostilit"ilor dintre OE8 +i Israel# !n 5<<6# aceste !nt%lniri !ncepur" s" ai," loc !n @orve ia +i totul decur ea foarte ,ine# de+i avea s" mai treac" un an p%n" c%nd s" se ajun " la o !nele ere adoptat" pu,lic !n octom,rie 5<<2# c%nd ;asser Arafat d"du m%na cu ;it&$aB 1a,in pe pelu&a din faa 'asei Al,e# su, privirea ,inevoitoare a pre+edintelui 'linton. 0iecare dintre ,"r,ai !nre istra astfel un triumf diplomatic. 4otu+i# nu toi mem,rii Mossad erau de p"rere c" formula .p"m%nt pentru pace/ avea s" funcione&e. 0undamentalismul islamic pro resa# iar vecinii Israelului# Iordania# E iptul +i Siria# aveau de suferit din cau&a forelor extremiste din Iran. 8entru mula$ii din 4e$eran# Israelul r"m%nea !n continuare un paria. 8entru Mossad si pentru muli israelieni# ideea unei p"ci de durat" cu OE8 era un vis nerealist. Israelul sionist nu vroia s" se !mpace cu ara,iiC !ntrea a reli ie si cultur" era v"&ut" ca inferioar" propriilor credine si istorieiL nu puteau accepta ideea c" acordul de la Oslo aranta viitorul p"m%ntului lor promis +i c" am,ele rase aveau s" tr"iasc" !mpreun"# dac" nu ve+nic !n pace# m"car respect%ndu-se una pe alta. 4oate acestea au fost atent c%nt"rite de S$a,tai S$avit!n timp ce se %ndea dac" s" fac" sau nu pu,lic arsenalul deinut de IraB. 8%n" la urm" $ot"r! s" in" secret informaia# pentru a nu tul,ura valul de optimism provocat !n afara Israelului de acordul de la Gas$in ton# !n sc$im,# dac" s-ar fi simit ceva# informaia despre depo&itul de materiale otr"vitoare ale IraBului put%nd fi oric%nd dat" pu,licit"ii. Ima inea unui Saddam ne!ndur"tor care pl"nuia s"-si trimit" un a ent s" plase&e un container cu antrax !n metroul neNAorBe&# sau un terorist care s" !mpr"+tie virusul E,ola !n sistemul de aer condiionat al unui *oein H=H# astfel !nc%t fiecare pasa er s" devin" o ,om," ,iolo ic" cu ceas care putea infecta o mie de oameni p%n" c%nd era descoperit adev"rul# erau scenarii perfecte pe care experii Mossad !n r"&,oi psi$olo ic le puteau exploata atunci c%nd opinia pu,lic" tre,uia montat" !mpotriva IraBului. Alte dou" incidente# ale c"ror detalii au fost ascunse de Mossad# ar fi putut de asemenea d"una ima inii Statelor ?nite. !ntr-o sear" de decem,rie 5<>># avionul 532 al 8an American AirNaAs de la Eondra la @eN ;orB explod" !n aer deasupra ora+ului EocBer,ie din Scoia# !n c%teva ore# personalul EA8 d"deau telefoane oamenilor de le "tur" din media# !ndemn%ndu-i s" anune c" existau .dove&i incontesta,ile/ c" Ei,ia# prin serviciul s"u secret# era responsa,il". (Autorul acestei c"ri a primit si el un astfel de telefon din partea unei surse EA8# la c%teva ore dup" de&astru). @umaidec%t# Festul impuse sanciuni re imului )ad$afi. Statele ?nite si Marea *ritanie emi-ser" acu&aii la adresa a doi li,ieni# acu&%ndu-i de

distru erea avionului 8an American. )ad$afi se opuse pred"rii celor doi ,"r,ai pentru judecat". EA8 acu&" apoi Siria si Iranul de complicitate la de&astrul din EocBer,ie. 'a&ul instrumentat !mpotriva re imului de la Damasc s-a dovedit a nu fi mai mult dec%t sprijinul s"u ,inecunoscut pentru terorismul de stat. In ceea ce prive+te Iranul# acu&area a fost mai exact"C distru erea 8an Am 532 a fost un act de r"&,unare pentru do,or%rea de c"tre ?SS ,incennes+aE iulie 5<>> a avionului iranian de pasa eri !n )olful 8ersic# soldat cu 6<3 de mori. 0usese o eroare tra ic" pentru care S.?.A. !+i ceruse scu&e. EA8 acu&" mai apoi 0rontul 8opular al 8alestinei de a fi conspirat la distru erea aeronavei. @ici unul dintre &iari+tii care au pu,licat astfel de articole nu s-a !ntre,at de ce Ei,ia# acu&at" ca fiind autorul moral# ar fi avut nevoie de ajutor din partea Siriei sau Iranului# ca s" nu mai vor,im de o rupare palestinian". 8otrivit unei surse din interiorul serviciului secret ,ritanic# .EocBer,ie era oca&ia perfect" pentru a aminti lumii c" exist" o reea terorist"# pe care EA8 dorea !ntotdeauna s" o su,linie&e. 'a&ul EocBer,ie nu avea nevoie de a+a ceva. De fapt# nu se ajun ea nic"ieri dac" prea multe nume erau ," ate !n aceea+i oal". @oi +tiam c" numai li,ienii erau vinovai/. 4otu+i# existau unele am"nunte care nu f"ceau din ca&ul 8an Am unul u+or de re&olvat. 8ierderea avionului se produse la vremea la care )eor e *us$ tocmai fusese ales pre+edinte iar ec$ipa sa provi&orie de la Gas$in ton se punea la punct cu situaia din Orientul Mijlociu# pentru ca *us$ s" treac" imediat la trea," c%nd avea s" intre !n *iroul Oval. *us$ fusese director 'IA !ntre 5<HQ-5<HH# perioad" !n care ministrul de externe :enrA (issin er dicta !n mare parte politica Gas$in -ton-ului fa" de Israel# !n timp ce *us$ meninea atitudinea ,inevoitoare a lui 1ea an fa" de Israel# anii petrecui la conducerea 'IA l-au convins c" 1ea an fusese .prea sentimental cu Israelul./ !nainte s"-+i ocupe funcia de pre+edinte# *us$ nu avea nevoie de nimeni care s"-i aduc" aminte c" !n 5<>Q# Statele ?nite au fost o,li ate s" anule&e o afacere de 5#< miliarde de dolari cu Iordania la intervenia lo,,A-ului evreiesc din 'on res. *us$ !+i !n+tiinase ec$ipa provi&orie c" !n calitate de pre+edinte nu va tolera amestecul !n dreptul .americanilor cu frica de Dumne&eu de a face afaceri cu cine si unde vroiau/. Aceast" atitudine avea s"-si ai," +i ea rolul !n distru erea navei 8an Am 532. Ea ,ordul avionului care pleca !n aceea noapte de decem,rie 5<>> din Eondra# se aflau +i opt mem,ri ai comunit"ii serviciilor secrete americane# care se !ntorceau din misiune din Orientul Mijlo ciu. 8atru dintre ace+tia erau ofieri activi 'IA# condu+i de Matt$eN 'annon. Ea ,ord mai era si maiorul armatei S.?.A.# '$arles Mc(ee +i mica sa ec$ip" de experi !n salvarea ostaticilor. 0useser" !n Orientul Mijlociu pentru a anali&a posi,ilit"ile eli,er"rii ostaticilor americani !nc" inui la *eirut. De+i investi aia de&astrului din EocBer,ie era su, jurisdicia unei ec$ipe scoiene# a eni 'IA erau de fa" c%nd a fost "sit" vali&a !nc$is" +i# ca prin minune# intact"# a lui Mc(ee. Aceasta fu luat" pentru puin timp de la locul accidentului de un presupus ofier 'IA# care nu a fost niciodat" identificat. Fali&a avea s" fie !napoiat" mai t%r&iu ec$ipei scoiene de investi aii# care o !nre istra ca . oal"/. @imeni nu se !ntre,a ce se !nt%mplase cu lucrurile lui Mc(ee# ca s" nu mai vor,im de ce omul ar fi c"l"torit cu o vali&" oal"# !ns" la acea dat"# nimeni nu ,"nui c" ofierul 'IA ar fi putut sustra e din vali&" informaii care explicau de ce explodase 8an Am 532. @u s-a justificat niciodat" ce fusese !n ,a ajul lui 'annon - dat" fiind teama de a nu isca suspiciuni c" ,om,a fusese !n eamantanul s"u. @ici o explicaie satisf"c"toare nu ar putea vreodat" s" indice cum sau de ce un ofier 'IA ar um,la cu o ,om," !n vali&". 8ro ramul 8*S de anc$ete 4F <rontline afirma mai t%r&iu c" a aflat cau&a de&astrului. 8an

Am si-a !nceput c"l"toria la 0ranBfurt# unde pasa erii care veneau din Orientul Mijlociu si aveau S.?.A. ca destinaie# s-au transferat pentru cursa 532. 8rintre ace+tia se num"ra )annon !mpreun" cu ec$ipa sa 'IA# care c"l"toriser" !nainte cu Air Malta. *a ajele lor nu erau cu nimic diferite de cele c%teva mii care treceau !n fiecare &i prin m%inile an ajailor de la ,a aje de pe aeroportul din 0ranBfurt. ?nul dintre ace+tia lucra pentru terori+ti. ?ndeva !n depo&itul de ,a aje al aeroportului# an ajatul ascunsese o vali&" care coninea deja ,om,a. 4rea,a lui era s" "seasc" o vali&" asem"n"toare venind de pe o curs" de le "tur"# s" o !nlocuiasc"# si apoi s" o lase s" intre !n cala avionului 8an Am 532. Era o teorie plau&i,il"# !ns" una din multele propuse pentru explicarea atentatului. M%nai de o disperare u+or de !neles# de altfel# s" arate c" distru erea navei 8an Am 532 fusese urmarea unui act terorist pentru care nu puteau fi !nvinuii# a enii de asi ur"ri ai companiei apelar" la o firm" de detectivi particulari din @eN ;orB# Interfor. 'ompania fusese fondat" !n 5<H< de un israelian# ;uval Aviv# care emi rase !n State cu un an !nainte. Aviv susinuse c" lucrase !n cadrul Mossad-ului ca simplu funcionar la $i+eu - afirmaie pe care serviciul avea s" o ne e. 'u toate acestea# Aviv !i convinse pe asi ur"tori c" avea relaii necesare pentru a afla adev"rul. '%nd primir" raportul ace+tia au fost c%t se poate de uimii. Aviv trase conclu&ia c" atacul fusese pus la cale si executat .de un rup de escroci din 'IA/# locali&at !n )ermania# care proteja o reea de dro uri care transporta narcotice din Orientul Mijlociu !n S.?.A. via 0ranBfurt. 'IA nu a f"cut nimic s" pun" cap"t operaiunii# pentru c" traficanii !i ajutau s" trimit" arme !n Iran# ca parte a ne ocierilor arme-pentru-ostatici. Metoda contra,andei era destul de simpl". 'ineva !nre istra un eamantan pentru &,or# iar un complice an ajat la ,a aje urma s"-l !nlocuiasc" cu unul identic# !n care erau dro urile# .!n noaptea nefast"# un terorist sirian# care +tia cum funciona operaiunea# sc$im," o vali&" cu una care coninea o ,om,"# !n felul acesta vru s" omoare a enii americani care# a+a cum aflase Siria# urmau s" se !m,arce/. !n raportul s"u# Aviv afirma c" Mc(ee aflase de . rupul de escroci din 'IA/ care activau su, numele de cod 'O1EA si ai c"rei mem,ri aveau de asemenea le "turi str%nse cu unul dintre acele personaje misterioase care !+i "sise locul !n periferia spionajului. Mon&er Al-(assar !+i construise reputaia de traficant de arme !n Europa# furni-&%ndu-i printre alii# +i colonelului Oliver @ort$ arme pe care s" le predea forelor 'ontras din @icara ua !n 5<>--5<>Q. Al-(assar mai avea le "turi +i cu or ani&aia lui A,u @idal# iar cei din familia lui erau la fel de du,io+i. Aii Issa Du,a# directorul serviciului secret sirian !i era cumnat# iar nevasta sa era rud" cu pre+edintele Siriei. 1aportul mai susine c" Al-(assar "sise !n 'O1EA un partener ideal pentru operaiunile de trafic de dro uri. Ee "tura aceasta dura deja de c%teva luni c%nd avu loc distru erea navei 8an Am 532. 1aportul afirma de asemenea c" Mc(ee descoperise frauda raie propriilor surse din lumea interlop" a Orientului Mijlociu !ncerc%nd s" "seasc" o cale s"-i eli,ere&e pe ostaticii din *eirut. Aviv afirm" c" .Mc(ee avea de %nd s" aduc" !n State dove&i ale le "turii ec$ipei de escroci din 'IA cu Al-(assar/. !n 5<<=# 9oel *ainerman# autorul unui raport al spionajului israelian +i ale c"rui cercet"ri au fost pu,licate !n %all -treet )ournal# F"ristian -cience Monitor +i !n ediia ,ritanic" a <inancial (imes# scriaC .'u 6= de ore !nainte de decolarea avionului# Mossad-ul anun" *(A-ul erman c" s-ar putea produce un atentat cu ,om," asupra cursei 532. *(A inform" la r%ndul s"u ec$ipa 'IA-'O1EA care activa la 0ranBfurt +i care spuse c" se va ocupa de tot/. Avocatul 8an Am# )re orA *u$ler# a citat !n instan" 0*I# 'IA# 0AA# DEA# @S' +i @SA pentru a declara ce +tiau# !ns" @SA afirm" c" . uvernul a anulat citaiile pe pro,leme de securitate naional"/. @ici produc"torii emisiunii <rontline# nici ;uval Aviv sau 9oel *ainerman nu au putut da

r"spunsuri la !ntre,"rile alarmante. Dac" activit"ile 'O1EA erau acoperite# sau c%t de sus mer eau ele !n interiorul 'IAO 'ine le autori&aseO Oare acea persoan" sau persoane ordonaser" !nl"turarea dove&ilor st%njenitoare din vali&a lui Mc(eeO De ce a enia erman" de poliie *(A a informat unitatea 'O1EAO Sau fusese numai o simpl" coinciden"O Sau fusese justificat" de o deci&ie potrivit c"reia activit"ile 'O1EA deveniser" inaccepta,il de periculoase pentru alte persoane din 'IAO Si p%n" la urm"# care erau .raiunile de securitate naional"/ care au f"cut ca avocatul de la 8an Am s" primeasc" un refu& cate oric din partea celor citaiO De-a lun ul anilor# aceste !ntre,"ri au mai fost puse !n cercul !nc$is al diferitelor a enii de spionaj# !ns" r"spunsurile au fost p"&ite cu rij" - ca de altfel si adev"rul despre !ntre ul mister. De ce a trimis Mossad-ul un Batsa cu sediul la Eondra !n nord la EocBer,ie la numai c%teva ore dup" explo&ia avionului 8an Am 532O 8%n" !n momentul de fa"# serviciul a i n ut secrete toate informaiile cu privire la distru erea aeronavei. Exist" surse care nu vor s" fie numite deoarece se tem pentru vieile lor# care afirm" c" Mossad-ul p"strea&" informaiile ca pe un as !n m%nec"# !n ca&ul !n care Gas$in ton-ul ar fi !nceput s" fac" presiuni asupra serviciului s"-si !ncete&e activit"ile de spionaj !n Statele ?nite. Mai mult# s-a mai petrecut un incident care putea s" se dovedeasc" la fel de st%njenitor pentru comunitatea serviciilor secrete americane. E vor,a despre moartea lui Amiram @ir# ,"r,atul c"ruia !i pl"ceau filme din seria 9ames *ond +i care !l !nlocui pe David (imc$e ca omul de recunoa+tere al Israelului !n Iran ate. Amiram @ir era perfect pentru postul de consilier pe teme de terorism al primului ministru S$imon 8eres. 8rofitor# iscoditor# lacom# manipulator +i dur# @ir avea un farmec .de+"nat/# o lips" de st"p%nire# capacitatea de a ridiculi&a# de a face salturi de ima inaie# de a !nc"lca re ulile pentru a aciona undeva la limita dintre faptele reale si ficiune. 0usese &iarist. 'uno+tinele sale !n domeniul spionajului i&vorau din munca de reporter la televi&iunea israelian" +i mai apoi din activitatea pe care o prestase pentru cel mai important cotidian din ar"# Aediot A"aronot. acesta era proprietatea dinastiei Moses# !n care intr" si el (prin c"s"torie). Imperiul editorial era tot ceea ce 1o,ert MaxNell nu reu+ise s" fac" din al s"uC !ntruc$iparea respecta,ilit"ii si a securit"ii financiareL an ajaii erau tratai conform &icalei ,ani al,i pentru &ile ne re. 8rin c"s"torie# @ir n-a devenit numai soul uneia dintre cele mai ,o ate femei din Israel# dar a si ,eneficiat de acces rapid la e+aloanele !nalte ale ierar$iei politice. 4otu+i# toat" lumea se mir" c%nd# !n 5<>=# acesta deveni unul dintre cei mai importani mem,ri ai comunit"ii serviciilor secrete israeliene# fiind numit de 8eres !n funcia delicat" de consilier pentru com,aterea terorismului. @ir avea 2= de ani si tot ce +tia despre munca de spionaj !nv"ase dintr-un scurt curs ID0. Directorul Mossad# @a$um Admoni# fu primul care reaciona la numirea lui @irC sc$im," structura 'omitetului +efilor de Servicii# astfel !nc%t s"-l exclud" pe @ir de la de&,ateri. @etul,urat# @ir !+i petrecu prima s"pt"m%n" de lucru f"c%nd lectura rapid" a tot ceea ce-i c"dea !n m%n". Deveni !n cur%nd interesat de operaiunea arme-pentru-lran care !nc" se mai desf"+ura. Simind c" putea astfel ar"ta ce poate# @ir !l convinse pe 8eres c" tre,uia s" preia rolul la care David (imc$e renunase. Av%ndu-l ca mentor pe neo,ositul Ari *en-Menas$e# @ir ajunse s" lucre&e cu Oliver @ort$. !n cur%nd cei doi devenir" prieteni +i !ncepur" s" fac" afaceri# nu !ntotdeauna cinstite# !n !ntrea a lume. Ajunser" s" pun" la punct un plan prin care s" pun" cap"t# !ntr-un mod str"lucitor# !nele erii arme-pentru-ostatici. ?rmau s" &,oare la 4e$eran si s"-i !nt%lneasc" pe liderii iranieni pentru a ne ocia eli,erarea ostaticilor. Ea ,ordul avionului israelian erau <H de rac$ete 4OG +i o r"mad" de piese de sc$im, pentru rac$etele :aNB. @ir c"l"torea cu un pa+aport american fals. @ort$ i-l furni&ase. @ort$# !ntotdeauna dornic s"-i converteasc" pe ceilali la cre+tinism# !l convinsese !ntr-un fel sau altul pe pre+edintele 1ea an s" scrie c%teva cuvinte pe o ,i,lie pe care urma s" i-o dea cadou aAatolla$ului 1afsanjani# un musulman convins. Mai adusese cu sine pentru a&de +i o pr"jitur" cu

ciocolat" +i seturi de pistoale 'olt. 4otul amintea de vremurile !n care comercianii se t%r uiau cu indienii pentru p"m%ntul din &ona Man$attan. Mossad-ul afl" de misiune a,ia c%nd avionul intrase deja !n spaiul aerian iranian. 1eacia lui @a$um Admoni fu descris" ca .furie incandescent"/. Din fericire# iranienii nu le-au !n "duit vi&itatorilor s" ateri&e&e si folosir" misiunea pentru a !nre istra o uria+" lovitur" propa andistic" !mpotriva Satelor ?nite. 1ea an era furios. Ea 4el Aviv# Admoni !l !njura pe @ir spun%ndu-i .coN,oA/. 'u toate acestea# @ir reu+i s" r"m%n" !n sluj,a uvernului !nc" 53 luni# p%n" c%nd !ncepu s" fie atacat din toate p"rile de mem,rii serviciilor secrete israeliene care cereau !nl"turarea sa din funcie# !n acele luni# ca&urile lui :indaNi# Fanunu +i SoNan se aflaser" pe ,iroul lui# !ns" orice propunere pentru re&olvarea lor era respins" cate oric de Mossad. 'um nu mai era ,inevenit la Gas$in ton iar la 4el Aviv era i&olat# Amiram @ir !+i d"du demisia !n martie 5<>H din funcia de consilier al primului ministru. Ea acea dat" c"s"toria !i era ameninat"# iar cercul s"u de prieteni se mic+orase considera,il. Sin urul care mai inea le "tura cu @ir era *enMenas$e. Ea !nceputul lui 5<>># @ir plec" din Israel +i se sta,ili la Eondra. Aici se mut" cu o canadianc" de 6- de ani# ,runet"# dr" u"# care susinea c" este o secretar" din 4oronto pe care @ir o !nt%lnise !n timpul c"l"toriilor sale. '%iva dintre ofierii Mossad erau de p"rere c" t%n"ra avea le "turi cu 'IA# fiind una dintre acele femei folosite !n operaiunile capcan". Ea Eondra# @ir aciona drept repre&entantul european al unei companii mexicane cu sediul !n ?ruapan# care vindea avocado. 'ompania deinea o treime din piaa de export de avocado a t"rii. !ns" nu pentru fructe veni Ari *en-Menas$e !ntr-o sear" ploioas" de noiem,rie !n 5<>> la u+a lui @ir. Froia s" +tie exact ce avea de %nd s" spun" !n calitate de martor c$eie !n procesul lui Oliver @ort$# despre rolul s"u !n scandalul Iran-'ontras. @ir !i d"du de !neles c" m"rturia sa avea s" fie extrem de st%njenitoare nu numai pentru administraia 1ea an dar +i pentru Israel. Inteniona s" arate c%t de u+or !i fusese s" evite toate verific"rile de rutin" dar +i restul +i s" !ntreprind" operaiuni ile ale care implicaser" c%teva "ri# printre care Africa de Sud +i '$ile. Mai spuse c" avea de %nd s" scrie o carte care urma s"-l fac" cel mai mare turn"tor din istoria statului Israel. Ari *en-Menas$e aranja s"-l !nt%lneasc" pe @ir dup" vi&ita acestuia la @ucal# !n Mexic. 8e 6H noiem,rie 5<>># @ir +i Stanton# folosind nume false# plecar" !mpreun" la Madrid. @ir !+i spuse .8atricB Ge,er/# identitate pe care o folosise +i cu oca&ia c"l"toriei e+uate !n 4e$eran. Stanton fu trecut pe lista pasa erilor ca .Est$er ArriAa/. Motivul pentru care aleseser" nume false# din moment ce am,ii c"l"toreau cu propriile pa+apoarte -israelian +i canadian - nu s-a aflat niciodat". 'iudat a fost si c" au &,urat mai !nt%i la Madrid# de+i erau destule curse directe p%n" la Mexico 'itA. !ncerca oare @ir s"-+i impresione&e iu,ita dovedindu-i c%t de u+or este s" p"c"le+ti mai pe toat" lumea aproape tot timpulO Sau devenise speriat dup" vi&ita lui Ari *en-Menas$eO 'a multe alte !ntre,"ri care aveau s" urme&e# si acestea r"maser" f"r" r"spuns. Ajunser" !n Mexico 'itA pe 6> noiem,rie. Ea aeroport !i a+tepta un ,"r,at care n-a fost niciodat" identificat. 4oi trei plecar" spre ?ruapan. Acolo @ir!nc$irieun 'essna 4 653 de la micua firm" c$arter Aerotaxi din ?ruapan. !nc" o dat" @ir se comporta ciudat# !nc$irie avionul cu numele de .8atricB Ge,er/# pl"tind cu o carte de credit pe acela+i nume# +i aranja cu pilotul s"-i duc" la u&ina de prelucr"ri din @ucal !n dou" &ile. Ea $otelul unde se ca&ar" @ir se !nre istra cu propriul nume. *"r,atul care !i !nsoise din Mexic disp"ru la fel de misterios cum ap"ruse. Ea 23 noiem,rie @ir +i Stanton !+i f"cur" apariia pe micul aeroport din ?ruapan# dar acum !mpreun" cu un alt ,"r,at. 8e lista pasa erilor acesta se !nre istra cu numele de 8edro Espino&a :untado. @u se +tie

pentru cine lucra. @u se afl" nici de ce @ir +i Stanton !+i d"dur" de aceast" dat" la !m,arcare numele adev"rate. Dac" pilotul a o,servat vreo diferen" !ntre numele pe care @ir !l d"duse la !nc$irierea avionului 'essna# totul a trecut f"r" s" fie comentat. Avionul decola f"r" pro,leme. Ea ,ord se aflau pilotul# copilotul +i cei trei pasa eri. Dup" 633 Bm# unul dintre motoare se defect" +i c%teva momente mai t%r&iu aeronava se pr",u+i iar @ir +i pilotul murir". Stanton fu rav r"nit" iar :untado puin mai u+or. 8%n" c%nd a sosit la locul accidentului primul salvator# 8edro 'ruc$et# :untado disp"ruse-un alt personaj pe care nimeni nu avea s"-l mai vad". 'um de ajunse 'ruc$et s" fie primul la faa locului# iat" un alt mister. Acesta spuse c" lucra pentru @ucal - !ns" u&ina companiei era la mare dep"rtare de acolo. @u putu s" explice de ce fusese at%t de aproape de locul accidentului. 1u at de politie s" pre&inte actele# acesta r"spunse c"-si pierduse ,uletinul la o corid". 8%n" la urm" s-a dovedit c" era de fapt un ar entinian care locuia ile al !n Mexic# !ns" p%n" s" se afle adev"rul +i acesta disp"ru. Ea locul accidentului# 'ruc$et!+i reveni si identific" trupul ne!nsufleit al lui @ir si o !nsoi pe Stanton la spital. Era cu ea c%nd un reporter local sun" s" afle mai multe detalii. 9oel *ainerman# editorul pu,licaiei serviciilor de informaii israe-liene avea s" afirmeC .O t%n"r" spuse c" 'ruc$et era +i el de fa". '%nd se duse s"-5 caute# o alt" femeie ap"ru la u+" si-i repeta mereu c" pre&ena lui Stanton la ,ordul 'essna nu era dec%t o coinciden" +i c" ea nu avea nici o le "tur" cu .israelianul/. @u spuse despre sine dec%t c" venise !n Mexic din Ar entina ca turist/. Stanton spori +i ea misterul. Aceasta# dup" cum avea s" scrie &iaristul israelian 1an Edelist !n 5<<H# declara celor care investi au accidentulC .!n timp ce era r"nit" +i +ocat"# !l v"&u la c%iva metri pe Amiram @ir care !i f"cu cu m%na si o lini+ti cu o voce calm"C .4otul o s" fie ,ine. Ajutoarele tre,uie s" soseasc"D/ !n &ilele care urmar"# femeia primi de dou" ori asi urarea c" @ir tr"ia/. 4rupul lui @ir fu transportat !n Israel pentru !nmorm%ntare. 8este o mie de persoane asistar" la ceremonie +i# !n memoria sa# ministrut de externe ;it&$aB 1a,in vor,i despre .misiunea secret" a lui @ir c"tre destinaiile !nc" necunoscute pe care el le inuse ascunse !n sufletul lui/. 0usese oare Amiram @ir omor%t pentru a nu de&v"lui niciodat" acele secreteO Oare era c$iar trupul lui @ir !n co+ciu O sau fusese ucis !nainte de accidentO si dac" da# atunci de cineO 'ei din 4el Aviv +i Gas$in ton refu&au !n continuare s" r"spund" la astfei de !ntre,"ri. Ea dou" &ile dup" incident# Ari *en-Menas$e ie+ea dintr-un oficiu postai din centrul ora+ului Santia o# '$ile. Era !nsoit de dou" dintre "r&ile de corp de care simea c" are nevoie s"-l proteje&e. Dintr-o dat"C .0ereastra pe l%n " care treceam se sparse. Apoi ceva s-a i&,it de aliajul de metal din care fusese f"cut" pe comand" vali&a pe care o duceam. D%ndu-ne seama c" se tra e asupra noastr"# cei doi ,odA uar&i +i cu mine ne-am aruncat la p"m%nt/. Stanton fu urm"toarea care simi c" viaa !i era !n pericol. Dup" spusele lui Edelist# sursele sale din serviciul de informaii !i declaraser" c" .t%n"ra devenise o sin uratic" si !+i f"cuse operaii estetice pentru a-+i sc$im,a !nf"i+area/. Mossad-ul ,"nuia tot mai mult c" @ir fusese omor%t de 'IA. 8otrivit lui Ari *en-Menas$e# .serviciul secret israelian a fost mereu de p"rere c" totul fusese o operaiune 'IA ,ine executat". Moartea lui @ir !i asi ura c" la procesul lui Oliver @ort$# ima inea lui *us$ si a lui 1ea an nu avea s" fie p"tat"/. Aceast" teorie fu alimentat" si de afirmaiile unui comandant al Marinei S.?.A. care !l !nsoise pe @ir la 4e$eran cu oca&ia misiunii v%n&"torului de fructe de a eli,era ostaticii din *eirut. Acesta susinea c" pe 6< iulie 5<>Q# @ir se !nt%lnise cu )eor e *us$# la acea dat" vicepre+edinte# la $otelul (in David din Ierusalim# pentru a-l informa cu privire la desf"+urarea v%n&"rii armelor americane din Israel c"tre Iran. Dup" cum spunea scriitorul 9oel *ainerman# .0"r" ca cineva s" +tie# @ir !nre istra !ntrea a convor,ire#

lat" dovada care !l implica pe *us$ !n afacerea arme-pentru-ostatici. Ea !nt%lnire participaser" si Mc(ee +i 'annon# care aveau s" moar" !n avionul 8an Am deasupra ora+ului EocBer,ie/. *ainerman avea s" descrie o vi&it" pe care comandantul o f"cu la sediul 'IA din Ean leA# unde !l !nt%lni pe Oliver @ort$ cu c%teva luni !nainte de procesul acestuia. 8otrivit scriitorului# comandantul !D !ntre," pe @ort$ .ce s-a !nt%mplat cu @ir. @ort$ !i spuse c" @ir a fost omor%t pentru c" ameninase s" fac" pu,lic" !nre istrarea !nt%lnirii din Ierusalim/. Riari+tii care au !ncercat s"-i pun" !ntre,"ri lui @ort$ pe aceast" tem" au fost respin+i. Si consilierii lui *us$ au avut de-a lun ul anilor o atitudine asem"n"toareC tot ceea ce fostul pre+edinte al Statelor ?nite avea de spus cu privire la Iran ate fusese deja spus. Ea sf%r+itul lui iulie 5<<5# casa v"duvei lui @ir# 9udA# fu jefuit". !nre istr"rile +i documentele lui au fost sin urele lucruri care disp"ruser". 8oliia declar" c" spar erea a fost .f"cut" de profesioni+ti/. 9udA @ir spuse c" era si ur c" materialele furate conineau .informaii care atacau anumite persoane/. 1efu&" s" spun" mai multe. @u s-a aflat niciodat" cine d"duse spar erea. !n urm"torii patru ani# S$a,tai S$avit continu" s" conduc" Mossad-ul si s" fac" tot ce-i st"tea !n putere s" nu apar" pe prima pa in" a &iarelor sau !n vi&orul f"c"torilor de mituri# continu%nd !n acela+i timp s" adune informaii. Departe de oc$ii pu,licului# vec$ea lupt" pentru putere !n cadrul comunit"ii serviciilor secrete israeliene nu-si pierduse deloc av%ntul. Oamenii politici care !nc" mai f"ceau parte din su,comitetul de suprave $ere al informaiilor !+i aminteau cum S$avit se dovedise mai ,un ca ei dup" 1"&,oiul din )olf. !n Israel oamenii nu uitau prea u+or# iar campania !mpotriva lui S$avit continuaC ori&ontul lui era prea !n ustL linia direct" cu 'IA era rareori folosit"L !mputernicea pe cine nu tre,uiaL era prea distant +i fa" de ofierii activi si fa" de cei care lucrau la ar$ive# !n r%ndul c"rora moralul era !n sc"dere. S$a,tai S$avit i nora semnele !n rijor"toare. *rusc# !ntr-o pl"cut" diminea" de prim"var" !n 5<<Q# fu c$emat !n ,iroul primului ministru *enAamin @etanAa$u# care !l anun" c" !l va !nlocui. S$avit nu protest"L !l cuno+tea destul de ,ine pe @etanAa$u ca s" +tie c" ar fi fost !n &adar# !ntre," numai un sin ur lucruC 'ine avea s"-i succead"O @etanAa$u r"spunseC DannA ;atom. 8entru Mossad venise .ora prusac"/. CAPITOLUL !7

*un le ate !n dimineaa &ilei de 5Q ianuarie# o ma+in" uvernamental" plec" din faa unei case al,e dintr-un cartier re&idenial# aproape de ardul electrificat care separa Israelul de Iordania. 'a una dintre ironiile istoriei frecvente !n Israel# casa era construit" pe locul unde spionii lui )$edeon# marele r"&,oinic israelian# !+i pre "teau misiunile de spionaj pentru a face posi,il" !nfr%n erea forelor superioare care erau !n num"r cov%r+itor. DannA ;atom plec" pentru a finali&a operaiunea care-i putea salva cariera. !ncep%nd cu e+ecul din iulie 5<<H de la Amman# c%nd o ec$ip" $idon nu a reu+it s"-l asasine&e pe liderul :amas ($alid Mes$al# cele +apte luni care urmar" au fost# dup" cum ;atom le spuse prietenilor s"i# .ca ultimele clipe !n a+teptarea $ilotinei/. '"l"ul care a+tepta s"-l execute era c$iar primul ministru *enAamin @etanAa$u. 8rietenia c%ndva str%ns" dintre cei doi se stric" !ntr-at%t !nc%t nici o &i nu trecea f"r" ca directorul Mossad s" nu aud" !n ,iroul primului ministru acela+i &vonC era numai o c$estiune de timp p%n" c%nd s" fie concediat. Alii !n locul lui si-ar fi dat demisia. Dar nu si ;atom. M%ndru +i autoritar era ata s"-+i apere drepturile. 'ondusese at%tea operaiuni de succes de care nimeni din exterior nu au&ise. .@umai c%nd ai parte de o nereu+it" se aude de tine/# le spuse pe un ton amar prietenilor s"i.

Ace+tia# !mpreun" cu familia sa# sesi&aser" tensiunea care !l macin"C nopile nedormiteL atacurile ,ru+te +i nea+teptate de furie care treceau la fel de repede# ritmul a itat de lucruC pau&ele lun i de vor,ireL toate semnele exterioare ale unui om care era extrem de stresat. De doi ani de c%nd se afla !n funcie# !nc" se confrunta cu presiuni pe care nici un alt director Mossad nu le avusese de !nfruntat. 'a urmare# propriii su,alterni erau din ce !n ce mai demorali&ai# iar el nu mai putea conta pe loialitatea acestora. Riari+tii !i d"deau t%rcoale# simind c" era !nfr%nt# !ns" se ineau departe# a+tept%nd momentul !n care sin urul om !n care ;atom avusese !ncredere# dar nu mai avea# va pune m%na pe ,ard". 8%n" !n momentul de fa" *e nAamin @etanAa$u p"strase o distan" lacial". !ns" !n aceast" diminea" rece de fe,ruarie# ;atom +tia c" nu mai are timp. lat" de ce avea nevoie s"-i reu+easc" operaiunea pe care timp de c%teva s"pt"m%ni o tot pusese la punct. Avea s"-i dovedeasc" primului ministru c" spionul expert nu-si pierduse !ndem%narea# !ns" nimic din toate acestea nu se citea pe faa lui ;atomL !n ciuda tuturor celor !nt%mplate# nu !+i exteriori&a sentimentele. A+e&at pe ,anc$eta din spate a unui 8eu eot# ;atom ar"ta de-a dreptul intimidant!n eaca nea r" de piele# c"ma+a desc$is" la %t +i pantalonii ri. A+a se !m,r"ca de o,icei la serviciuL nu-l pasionase niciodat" moda. !nceputul de c$elie# oc$elarii cu rame metalice +i ,u&ele su,iri se potriveau de minune cu porecla sa - 8rusacul. Era con+tient c" !nc" mai inspira team". E%n " el# pe ,anc$et" erau &iarele de diminea"C pentru prima dat" nu era nici un articol care s" fac" speculaii pe tema viitorului s"u. 8eu eot-ul se !ndrepta spre dealurile din apropierea 4el Avivului# cu soarele reflect%ndu-se !n caroseria lucioas"L dimineaa si seara# +oferul lustruia ma+ina o lind". Fe$icolul avea eamuri antilon# ,anc$ete ,lindate +i podeaua anti-min". @umai ma+ina oficial" a primului ministru mai avea astfel de dot"ri. *enAamin @etanAa$u !l puse pe ;atom !n funcia de director Mossad la numai c%teva minute dup" demiterea lui S$a,tai S$avit. !n primele s"pt"m%ni de la numirea sa# ;atom !+i petrecea cel puin o sear" pe s"pt"m%n" !n compania primului ministru. St"teau la o ,ere si m%ncau alune !n timp ce puneau lumea la cale +i-+i aduceau aminte de vremea c%nd ;atom !l comandase pe .*i,i/ !ntr-o unitate comando ID0. Dup" aceea @etanAa$u ajunsese am,asadorul Israelului la @aiunile ?nite# iar mai apoi# !n timpul 1"&,oiului din )olf# un expert cu stil aparte !n pro,leme de terorism internaional# care c$iar relata de la faa locului cu o masc" de a&e pe fa"# !n ca& c" o rac$et" Scud ar fi c"&ut prin apropiere# !n ce-l prive+te pe ;atom# acesta spuse c%t de mult aprecia rolul de intrus c"ruia i se !ncredinase cel mai important post din comunitatea serviciilor secrete israelieneC soldat de carier" p%n" !n m"duva oaselor# el servise ca ata+at militar al primului ministru ;it&$aB 1a,in. ;atom +i @etanAa$u p"reau de nedesp"rit p%n" c%nd s-au produs dou" incidente jenante care au desc$is !ntre ei o pr"pastie de netrecut. ?na dintre ele a fost aciunea e+uat" de la Amman. Operaiunea fusese ordonat" de @etanAa$u. '%nd atacul a dat re+# iar Mossad-ul intr" !n olimatorul presei internaionale# primul ministru !l !nvinui pe ;atom de de&astru. Acesta !+i asum" criticile f"r" a se esc$iva.Ea foarte scurt dup" aceea# avu loc un incident +i mai jenant# !n octom,rie 5<<H# se descoperi c" un ofier superior Mossad# ;e$uda 'il# inventase !n ultimii 63 de ani rapoarte secrete aDe unui .a ent/ inexistent din Damasc. 'il scosese sume su,staniale de ,ani din fondul de economii al Mossad-ului pentru a-l pl"ti pe individ# !ns" ," " ,anii direct !n ,u&unar. Escroc$eria ie+i la iveal" a,ia c%nd un analist Mossad care studia cele mai recente rapoarte ale .a entului/ conform c"rora Siria avea de %nd s" atace Israelul# deveni suspicios. 'il fu adus !n faa lui ;atom# unde m"rturisi totul.@etanAa$u s"ri imediat# !ntr-o scurt" !ntrevedere cu primul ministru !n ,iroul acestuia# ;atom fu c$estionat !ntr-un mod ,rutal asupra fel u l u i !n care conducea Mossad-ul. @etanAa$u ocoli am"nuntul spun%nd c" frauda lui 'il fusese comis" su, privirile a patru directori. ;atom ar fi tre,uit s" +tie# ipase @etanAa$u. Era o alt" af". 8ersonalul din ,iroul primului ministru mai asistase la o astfel de ceart". Am"nuntele picante au fost aflate de &iari+ti# lucru care-l f"cu pe ;atom s" se simt" +i mai prost.'%t de diferit fusese totul !n &iua !n care fusese numit !n funcie +i numele s"u ap"ruse !n toate &iarele lumii. 1eporterii !l numiser" om de !ncredere +i se speculase c$iar c" ar putea

deveni un spion de talia celor de alt"dat" - Amit# :ofi +i Admoni - +i s" reaprind" astfel focul pe care S$a,tai S$avit!l stinsese intenionat.Dovada nu avea s" !nt%r&ie# !n ciuda acordului de la Oslo prin care OE8 tre,uia s" primeasc" o patrie - 0%+ia )a&a +i 'isiordania - ;atom m"ri num"rul a enilor ara,i care-l spionau pe ;asser Arafat. Ordon" pro ramatorilor Mossad s" pun" la punct o nou" te$nic" prin care s" intre !n computerele OE8# si s" cree&e .micro,i/ electronici# care la nevoie# s" le distru " sistemul de comunicaie. 'eru oamenilor de M+tiin" din domeniile cercet"rii si de&volt"rii s" se concentre&e pe arme Melectronice care ar fi putut transmite informaii false !n sistemele de 'omunicare ale du+manului. Froia ca Mossad-ul s" fac" parte din icurajoasa lume nou" !n care armele viitorului erau tastaturile calcula-jtoarelor# prin care du+manul era !mpiedicat s"-+i mo,ili&e&e forele Carmate. ;atom se !ntoarse !n locul de mult preferat de Mossad# AfricaC !n mai 5<<H# serviciul furni&ase informaii importante care ajutaser" forele re,ele s"-l !nl"ture de la putere pe pre+edintele Mo,otu al Rairului# care st"p%nise at%ta vreme centrul Africii. Mossad-ul str%nse de asemenea le "turile cu serviciul secret al lui @elson Mandela# ajut%ndu-l s" locali&e&e anumii extremi+ti al,i# cu care israelienii lucraser" c%ndva. ;atom suplimenta de asemenea ,u etul si puterea# capacit"ile unit"ii speciale Mossad# Al# care furaser" ultimele cercet"ri +tiinifice ale americanilor. Ea -5 de ani DannA ;atom era de neopritL neo,osit +i ne!ndur"tor# avea ceva din av%ntul unui ,"t"u+ de strad". Aceste tr"s"turi s-au re "sit !n activitatea pe care a avut-o la descoperirea !n ianuarie 5<<H de c"tre 'IA a lui Me a - a entul Mossad de nivel !nalt din cadrul administraiei 'linton. ;atom spuse 'omitetului Kefilor de Servicii care tre,uiau s" pre "teasc" un r"spuns oficial !n ca&ul !n care operaiunea e+ua# c" nu tre,uie dec%t s" se asi ure c" puternicul lo,,A evreiesc din Statele ?nite stopa cereri le or ani&ai i lor ara,e ca 0*I-ul s"-l trate&e pe Me a la fel de dur ca pe oricare alt spion str"in. @ici unui din invitaii evrei care luar" cina la 'asa Al," - staruri de la :ollANood# avocai# redactori de &iare - nu pierdu vreo oca&ie s"-l averti&e&e pe pre+edinte de urm"rile ne ative ale unei v%n"tori de capete prost concepute - mai ales dac" un om din su,ordinea sa ar fi fost arestat# !ntr-un mandat deja m%njit de un scandal# aceasta l-ar fi distrus definitiv pe 'linton. Sase luni mai t%r&iu# pe = iulie 5<<H# de &iua Independenei Statelor ?nite# ;atom afl" c" 0*I-ul renunase s"-l mai caute pe Me a. Apoi# dou" luni mai t%r&iu avu loc e+ecul de pe str"&ile Amman-ului# urmat imediat de scandalul a entului-care-n-a-fost-niciodat". DannA ;atom !ncepuse s" pun" la punct o operaiune care avea s"-i resta,ileasc" autoritatea. Acum# !n acea diminea" de ianuarie 5<<># plec" s" mai arunce o ultim" privire pe am"nunite. 8lanificarea operaiunii !ncepuse cu o lun" mai devreme# c%nd un informator ara, din sudul Ei,anului se !nt%lni cu suprave $etorul s"u si-i spuse c" A,dulla$ Rein se duce la *eirut ca s"-i !nt%lneasc" pe liderii :e&,olla$ din ora+. Rein plec" apoi spre sud ca s"-+i vi&ite&e p"rinii !n or"+elul 1um%n. Oca&ia fusese motiv de s"r,"toareC Rein nu-si mai v"&use p"rinii de un an de &ile. Ee ar"t" rudelor po&e cu t%n"ra sa soie italianc" si cu apartamentul lor din Europa. Suprave $etorul a avut rij" s" nu-l "seasc" pe informatorL o,iceiul ara, e s" furni&e&i informaiile cu lux de am"nunteC cum Rein plec" a doua &i de acas" !nc"rcat cu delicatese ar",e+ti +i daruri pentru soie# cum mem,rii :e&,olla$ !l !nsoir" p%n" la aeroportul *eirut de unde &,ur" !napoi !n Elveia. Asta era destinaia final" a lui ReinO !ntre," !n cele din urm" suprave $etorul. Da# *erna# !n Elveia. Si aici locuia ReinO Informatorul a+a credea# !ns" nu putu fi si ur. 4otu+i# era o veste despre Rein de c%nd acesta p"r"sise Ei,anul ca s" or ani&e&e activit"i de str%n eri de fonduri pentru :e&,olla$ printre musulmanii +iii din Europa. *anii acestora +i ei provenii din Iran# intermediai de am,asada din *onn# finanau r"&,oiul :e&,olla$ contra Israelului. 'u un an !n urm"# primiser" informaii cum c" Rein ar fi operat la 8aris# Madrid si *erlin# !ns" de fiecare dat" c%nd ;atom trimitea pe cineva s" verifice# nu "sir" nici o urm" a ,"r,atului de 23 de ani# sla,# c"ruia !i pl"ceau

costumele italiene+ti ele ante +i pantofii de comand". ;atom transfer" la *erna un Batsa de la *ruxelles unde Mossad-ul !+i transferase de cur%nd de la 8aris centrul de comand" pentru a enii care activau !n Europa. (atsa !+i petrecu dou" &ile la *erna c"ut%ndu-l pe Rein. :ot"r! deci s"-+i extind" c"ut"rile. Merse !n sud spre Eie,efeld# un frumos ora+ de naveti+ti. ?ltima dat" c%nd a entul trecuse pe aici fusese !n urm" cu - ani# la plecarea din Elveia# dup" ce f"cuse parte dintr-o ec$ip" care distrusese ni+te recipiente de metal la o companie de ,ioin inerie de l%n " Riiric$L recipientele# comandate de Iran# erau destinate producerii de ,acterii. Ec$ipa distrusese recipientele cu ajutorul unor explo&i,ili. 0irma anul" toate contractele cu Iranul. Ea Eie,efeld# Batsa dovedi c" pentru a aduna informaii tre,uie s" um,li mult pe drumuri. A entul se plim,a pe str"&i# uit%ndu-se dup" oricine ar fi putut fi din Orientul Mijlociu. '"ut" !n cartea de telefon dup" numele de Rein. Sun" la a eniile imo,iliare s" afle dac" ara,ul !nc$inase sau v%nduse vreo proprietate. D"du telefon la spitalele si clinicile din &on" s" vad" dac" aveau vreun pacient cu acest nume. De fiecare dat" se d"duse drept rud". 'um !nc" tot nu descoperise nimic# a entul se $ot"r! s" mai parcur " o dat" ora+ul# de aceast" dat" cu ma+ina. 'onducea de ceva timp pe str"&i c%nd &"ri un ,"r,at cu piele m"slinie# !nfofolit s" nu-l p"trund" fri ul nopii# care conducea un Folvo !n direcie opus". De+i !l v"&u numai o clip"# Batsa era convins c" +oferul era Rein. 8%n" c%nd "si o intersecie ca s" !ntoarc" ma+ina# Folvo-ul disp"ruse. Seara urm"toare# a entul era !n acela+i loc# !ns" de data aceasta pus pe urm"riri. @u trecu mult si ma+ina ap"ru. Israelianul !ncepu s"-l urm"reasc". Dup" 6 Bm# Folvo-ul parc" !n faa unui ,loc de apartamente iar +oferul se d"du jos si intr" !n cl"dire# la num"rul 6H Ga,ersacBerstrasse. A entul era si ur c" ,"r,atul era A,dulla$ Rein. Israelianul intr" !n ,loc dup" Rein. !n spatele u+ii de sticl" turnat" era un mic $ol cu cutii de scrisori. ?na dintre acestea !l identific" pe proprietarul unui apartament de la etajul 2 ca .Rein/. !n $ol se "sea o u+" care d"dea la su,sol. A entul o desc$ise +i co,or!. 8e perete era o cutie de racord pentru toate telefoanele din cl"dire. '%teva momente mai t%r&iu se !ntoarse la ma+ina sa !nc$iriat". A doua &i !nc$irie o ascun&"toare la 5 Bm de Ga,ersacBerstrasse. Spusese a eniei c" a+tepta ni+te prieteni s" vin" !n vacan" la sc$i. DannA ;atom f"cea !n continuare planuri. 4rimise la Eie,efeld un specialist !n comunicaii care s" examine&e cutia de racord. Specialistul se !ntoarse la 4el Aviv cu un set de foto rafii ale interiorului cutiei. 8o&ele au fost anali&ate la departamentul de cercetare +i de&voltare# unde se f"cur" +i unele modific"ri la dispo&itivele deja pre "tite. ?nul dintre ele era un . %ndac/ capa,il s" monitori&e&e toate telefoanele date +i primite de Rein. .)%ndacul/ avea s" fie conectat la un ro,ot care putea s" !nre istre&e c%teva ore de convor,iri telefonice. *anda acestuia putea fi +tears" electronic# printr-un semnal dinainte sta,ilit# transmis din ascun&"toare. Aici !nre istr"rile urmau s" fie transcrise si trimise prin fax la 4el Aviv. 8%n" !n prima s"pt"m%n" a lui fe,ruarie 5<<># toate aspectele te$nice ale planului erau puse la punct. ;atom trecu la cea mai important" parte a operaiuniiC ale erea ec$ipei care avea s" acione&e. Operaiunea avea dou" p"ri# !n prima tre,uiau s" adune suficiente dove&i care s" arate c" Rein continua s" fie un personaj c$eie al activit"ilor :e&,olla$. !n cea de-a doua tre,uia s"-l omoare. 8%n" la mijlocul lui fe,ruarie 5<<># totul era ata. !n acea &i de luni# 5Q fe,ruarie# puin dup" QC23 A.M.# 8eu eot-ul lui ;atom intr" !n parcarea su,teran" a sediului Mossad din 4el Aviv# iar acesta lu" liftul p%n" la etajul = unde intr" !ntr-o sal" de conferine. Acolo !l a+teptau doi ,"r,ai si dou" femei. Ace+tia erau a+e&ai la mas" pe perec$i# !n Elveia urm%nd s" treac" drept cupluri. Aveau !n jur de 23 de ani# erau ,ron&ai +i ar"tau nemaipomenit. ?ltimele dou" &ile le

petrecur" !n munii din nordul Israelului unde !+i exersaser" talentele de sc$iori. 'u o sear" !nainte# ace+tia aflar" detaliile misiunii si !+i aleser" identit"i false. *"r,aii aveau s" treac" drept a eni la ,urs" care veniser" !n vacan" cu prietenele si care nu puteau totu+i s" se in" departe de munc"C asta avea s" explice de ce unul dintre ei venise cu laptop-ul. 'omputerul tre,uia s" fac" le "tura !ntre ro,otul care urma s" fie instalat la su,solul ,locului +i ascun&"toare. O perec$e avea s" suprave $e&e non-stop ro,otul o dat" ce acesta era pornit. 'eilali doi erau mem,ri ai unit"ii Bidon. 4rea,a lor era s" "seasc" cel mai eficient mod de a-l lic$ida pe Rein. Aveau s" intre ne!narmai !n ar"L armele urmau s" le fie furni&ate ulterior de la sediul din *ruxelles. 8e masa de conferine erau dispo&itivul de ascultare +i ro,otul. ;atom le examina +i spusese c" erau pe departe cele mai sofisticate instrumente pe care le v"&use vreodat". Expunerea fu scurt". Apoi !i !ntre," pe fiecare ce nume !+i aleseser" din lista dat". *"r,aii optaser" pentru .SollA )old,er / si .Matti 0inBlestein/L femeile erau .Eea$ 'o$en/ +i .1ac$el 9aco,son/. 8entru c" plecau direct din 4el Aviv cu o curs" El Al# aveau s" foloseasc" pa+apoarte israeliene. Aveau s"-+i asume numele false a,ia !n Elveia unde urmau s" le fie furni&ate pa+apoartele false. A+a cum avea s" spun" mai t%r&iu o surs" din cadrul serviciului secret israelian# cei patru !+i meritau ran ul# !ns" adev"rul era c" dup" e+ecul din Iordania# numai c%iva a eni erau disponi,ili pentru asemenea misiuni. Ec$ipa de la Amman era tot ceea ce Mossad-ul putuse selecta mai ,un# iar mem,rii s"i reu+iser" s" treac" drept canadieniL toi aveau experien" la nivel internaional. 'ei patru ale+i pentru misiunea elveian" mai activaser" numai la 'airo - acum o int" Mossad relativ si ur" - si nici unul nu avea de unde s" +tie cum era s" lucre&i su, acoperire !n Elveia. 8ro,a,il din aceast" cau&"# potrivit -unda! 4imes din Eondra# ;atom !+i !nc$eie expunerea reamintindu-le c" elveienii care locuiau !n partea c erman" a cantoanelor# unde era situat Eie,efeld# o,i+nuiau s" .sune Mla poliie dac" vedeau ceva du,ios/. C A+a cum se o,i+nuie+te c%nd o ec$ip" pleac" !n misiune# ;atom le str%nse m%inile +i le ur" noroc. )rupul !+i ridic" ,iletele de avion +i !+i petrecu urm"toarele 6= de ore !ntr-o ascun&"toare Mossad din ora+. Marea urm"toare# pe 63 fe,ruarie# ace+tia se !m,arcar" pentru &,orul El Al 2=H# ajun %nd cumini pe aeroportul *en-)urion# dup" cum ceruse compania aerian"# cu dou" ore !nainte de decolare. Se al"turar" celorlali pasa eri# majoritatea elveieni sau israelieni# care treceau prin controalele de securitate. Ea ora <C33 A.M.# cele dou" cupluri st"teau pe scaunele de la clasa l# ,%nd +ampanie +i f"c%ndu-+i planuri de vacan". Sc$iurile le aveau !n cala avionului. 8e aeroportul (loten din Ruric$ !i a+tepta un Batsa de la seciunea din *ruxelles# cu un micro,u&. Acesta !+i asumase rolul de $id +i adoptase numele de .Ep$ra$im 1u,enstein/. 8%n" dup"-amia&" erau instalai !n ascun&"toarea din Eie,efeld. 'ele dou" femei pre "tir" cina +i apoi se a+e&ar" cu toii la televi&or. Seara# doi saAanimi le aduser" dou" ma+ini !nc$iriate din Ruric$. Ace+tia plecar" !napoi cu micro,u&ul o dat" ce-+i terminar" trea,a. Duminic" 63 fe,ruarie# pe la ora 5C33 A.M.# ec$ipa p"r"si ascun&"toarea# fiecare perec$e !n c%te o ma+in". 1u,enstein era !n prima ma+in"# conduc%nd spre Ga,ersacBerstrasse. O dat" ajun+i# parcar" ma+inile !n faa imo,ilului. SollA )old,er # 1ac$el jaco,son si Ep$ra$im 1u,enstein merser" repede spre u+a de sticl" a cl"dirii. 1u,enstein ducea un sul de plastic# )old,er # laptop-ul# iar jaco,son o saco+" cu dispo&itivele de ascultat# !ntre timp# Eea$ 'o$en +i Matti 0inBlestein !+i intraser" plin de entu&iasm !n rolul de a eni de filaj# iu iulindu-se. Fis-%-vis# o ,"tr%n" care suferea de insomnie - poliia elveian" avea s" o numeasc" mai t%r&iu .Doamna _/ - nu avea nici de data asta somn. !ncepu deci s" se uite pe eam. ?n ,"r,at - 1u,enstein - 5 lipea o folie de plastic pe u+a de sticl" pentru ca nimeni s" nu vad" ce se !nt%mpl" !n"untru. Dincolo de folie# putea totu+i s" distin " alte dou" siluete. Afar"# !ntr-o ma+in" staionat" era alt cuplu din um,r". A+a

cum !i averti&ase DannA ;atom# ceea ce v"&use ea# i se p"ru !n nere ul". 0emeia sun" la poliie. 8uin dup" ora 63C33 A.M.# un ec$ipaj cu un *MG ajunse la faa locului# unde-i "si pe 'o$en +i pe 0inBlestein !m,r"is%ndu-se. Ei se ceru s" r"m%n" !n ma+in"# !ntre timp sosir" +i !nt"ririle poliiei iar trio-ul din scara ,locului fu ru at s" explice ce caut" acolo. )old,er +i jaco,son spuser" c" se duceau !n vi&it" la ni+te prieteni si c" !ncurcaser" cl"dirile iar 1u,enstein susinea c" d"dea jos plasticul# nicidecum c"-l punea. !n momentul acela totul deveni cara $ios. )old,er +i 9aco,son cerur" voie s" mear " la ma+in" s" verifice adresa prietenilor. @u-i !nsoi nici un poliist# !n acela+i moment 1u,enstein c"&u la p"m%nt# pref"c%ndu-se c" are un atac de cord. 4oi polii+ti se adunar" s"-l ajute +i c$emar" o am,ulan". @imeni nu !mpiedic" cele dou" ma+ini care plecar" !n vite&" din Ga,ersacBerstrasse pier&%ndu-se !n fri ul nopii. 8uin timp mai t%r&iu se oprir" si una dintre perec$i trecu !n cealalt" ma+in". Dis de diminea"# cei patru treceau rania cu 0rana. !ntre timp 1u,enstein fu dus la spital. Doctorii spuser" c" nu suferise nici un atac de cord. 0u reinut de poliie. Ea =C33 A.M.# ora 4el Aviv-ului# ;atom fu tre&it acas" de ofierul de noapte de la sediul Mossad care-i spuse ce se !nt%mplase. 0"r" s"-+i mai c$eme +oferul# ;atom conduse ma+ina p%n" la ,irou. Dup" fiasco-ul de la Amman# fusese !ntocmit un plan pentru astfel de nereu+ite. Mai !nt%i ;atom tre,uia s"-l sune pe ofierul de serviciu de la Ministerul de Externe. Ofierul !i d"du telefon directorului de ca,inet al primului ministru# care !l inform" pe *enAamin @etanAa$u. Acesta lu" le "tura cu am,asadorul Israelului la comunitatea european" din *ruxelles# Efraim :alevA. Diplomatul de ori ine ,ritanic" fusese timp de 23 de ani ofierul superior al Mossad-ului# !ns"rcinat cu meninerea relaiilor cu serviciile secrete ale "ri lor care aveau le "turi diplomatice cu Israelul. Mai jucase de asemenea un rol important !n reluarea relaiilor cu Iordania dup" operaiunea e+uat" de la Amman. .1epar" c$estia asta si-o s" fii prietenul meu pe via"/# i-ar fi spus @etanAa$u lui :alevA. !nainte s" dea vreun telefon cuiva# am,asadorul consult" a enda pe care o avea la el !n permanen"C 9aco, (eller,er er# un ofier superior din cadrul Ministerului Elveian de Externe. :alevA se !ntrecu pe sineC avusese loc un .incident re reta,il/ !n care era implicat Mossad-ul. '%t de .re reta,il/O !l !ntre," (eller,er er. .Extrem de re reta,il/# r"spunse :alevA. 4onul s"u fusese $ot"r%tL p"rea de la sine !neles c" cei doi c"&user" de acord. Sau cel puin a+a cre&u :alevA p%n" c%nd (eller,er er !i d"du telefon procurorului federal al Elveiei# 'aria del 8onteM. 'u ,u&a de jos puin ie+it" !n afar" si oc$elarii cu rame de metal care sem"nau cu cei purtai de DannA ;atom# del 8onte era !n sistemul juridic al Elveiei un personaj la fel de temut cum fusese c%ndva ;atom pentru comunitatea serviciilor secrete din Israel# !nc" de la prima !ntre,are# po&iia ei fu clar"C .De ce poliia din Eie,efeld nu-i arestase pe toi a enii MossadO/ (eller,er er nu +tia. ?rm"toarea !ntre,are a lui del 8onte desc$ise un su,iect cu care acesta era foarte familiari&atC .Era posi,il ca a enii Mossad s" fi avut o le "tur" cu 4e$eranulO/ De la 1"&,oiul din )olf# Israelul afirmase !n repetate r%nduri c" mai multe companii elveiene furni&au Iranului te$nolo ie pentru fa,ricarea de rac$ete. 8utea fi operaiunea le at" !n vreun fel de cealalt" preocupare a Israelului care devenise cunoscut" ca .Scandalul aurului evreiesc/O *"ncile elveiene ," aser" !n ,u&unar sume importante de ,ani# depo&itate !n propriile conturi !nainte de al doilea r"&,oi mondial de evreii nemi care devenir" mai t%r&iu victimele na&i+tilor. !n NeeBend-ul din 65-66 fe,ruarie# aceasta continu" cu !ntre,"rile# !n timp ce :alevA f"cea tot ce-i st"tea !n putin" s" nu se afle de cele !nt%mplate. @u luase !n considerare atacuri le st%rnite !n Israel la adresa lui DannA ;atom. 8e m"sur" ce detalii ale incidentului ie+eau la iveal" !n cadrul Mossad-ului# moralul sc"dea si mai mult. De data aceasta ;atom nu-l mai putea !nvinui pe @etanAa$u pentru cele !nt%mplate la Eie,efeld. Acesta nu +tiuse nimic despre operaiune. Din ca,inetul primului ministru !ncepu s" r"sufle !n presa israelian" c" ;atom nu mai avea

nici o sc"pare. 4imp de !nc" trei &ile# Efraim :alevA continu" s" se t%r uiasc" cu (eller,er er pentru a ine afacerea su, t"cere# !ns" 'aria del 8onte nici nu vroia s" aud". 8e data de 6- fe,ruarie# aceasta convoc" o conferin" de pres" !n care acu&a Mossad-ulC .'eea ce s-a !nt%mplat este inaccepta,il si jenant pentru "rile prietene/. !n c%teva ore DannA ;atom !+i d"du demisia. 'ariera sa lua sf%r+it iar reputaia Mossad-ului era si mai &drenuit"# !n ultimele sale momente !n calitate de director# !+i surprinse su,alternii adunai la ,ufetul Mossad. Ima inea rece# prusac"# f"cea acum loc unui ton emoionantC !i p"rea r"u c" !i p"r"se+te !n astfel de momente# dar !ncercase s" le fie un conduc"tor c%t mai ,un posi,il. @u tre,uiau s" uite niciodat" c" nimeni nu e mai presus de Mossad. !nc$eie ur%ndu-i persoanei care avea s"-i ia locul mult norocL avea s" ai," nevoie. Era sin ura dat" c%nd ;atom avea s" spun" aproximativ ceea ce %ndea despre un prim ministru care era de p"rere c" Mossad-ul poate fi controlat de la nivelul ,iroului s"u. ;atom ie+i din sala de mese. @umai c%nd ie+i pe coridor se au&ir" ni+te aplau&e# care !ncetar" la fel de ,rusc cum !ncepur". O s"pt"m%n" mai t%r&iu# Efraim :alevA accept" s" preia conducerea serviciului dup" ce *enAamin @etanAa$u recunoscu pu,lic - a+a cum nu o mai f"cuse nici un premier israelian p%n" la el - c" .nu pot ne a faptul c" ima inea Mossad-ului a fost afectat" de anumite misiuni e+uate/. 'a orice om politic des"v%r+it# @etanAa$u nu spuse nimic despre rolul pe care-l jucase. Efraim :alevA deveni al noulea director al Mossad-ului# !n &iua de mari# - martie 5<<>. !ncalc" tradiia +i nu convoc" ofierii superiori pentru a le !mp"rt"+i ideile sale despre cum credea c" tre,uie condus serviciul !n urm"torii ani. '%nd !l numi pe :alevA# @etanAa$u mai anun" si c" pe 2 martie 6333# noul director adjunct al serviciului# Amiram Eevine# avea s" preia conducerea. Festea uimi pe mai toat" lumea. @ici unui alt di rector eneral nu i se mai d"duse p%n" atunci o dat" limit"L nici un alt adjunct nu mai fusese asi urat c" va ajun e !n v%rf. 'a si Meir Amit# Eevine nu avea experien" anterioar" !n domeniu# !ns" comandase cu demnitate armata israeiian" !n nordul "rii +i sudul Ei,anului. 8rimul lucru pe care :alevA !l avea de f"cut era s" reduc" enorm tensiunea si resentimentele din interiorul Mossad-ului care d"unaser" at%t de mult ima inii serviciului at%t !n Israel c%t si peste $otare. 'u oca&ia telefoanelor de felicitare primite de la 'IA +i MIQ# noului director i se spuse c" aceste servicii ar prefera s" a+tepte +i s" vad" cum se ocup" de cri&a din r%ndurile Mossad-ului !nainte de a-+i implica pe deplin propriile servicii !n relaii de cola,orare lipsite de orice secrete. ?n ar ument !l constituia modalitatea !n care :alevA trata cu durii din uvernul israelian# mai ales cu primul ministru. Fa putea politicosul :alevA# care nu mai avea dec%t un an p%n" la ie+irea la pensie# +i care era cel mai !n v%rst" director# s"-l in" pe @etanAa$u la distan"O Ki !n ciuda incontesta,ilei sale calit"i diplomatice - jucase un rol important !n ne ocierile care au dus la tratatul de pace semnat !n 5<<= cu Iordania - st"tuse la o parte de prima linie a spionajului vreme de muli ani. De c%nd lucra cu Mossad-ul# serviciul d"duse din ce !n ce mai multe semne c" ar sc"pa de su, control deoarece ofierii superiori !ncercaser" s" promove&e de capul lor. Majoritatea ,"r,ailor de v%rst" mijlocie !+i p"straser" posturile. Fa fi :alevA !n stare s" le in" pieptO Fa reu+i noul director s" se impun" astfel !nc%t s" le ridice moralulO 8articiparea la cocBtail-urile din *ruxelles nu asi urau nici pe departe pre "tirea necesar" pentru a-i !mpiedica pe a eni s" renune la sluj,ele lor. Din p"cate# :alevA nu avea experien" operaional". '%t timp fusese !n sluj,a Mossad-ului f"cuse numai munc" de ,irou. Ki c%t ar fi putut !nv"a !n doi aniO Ori se afla acolo s" apro,e ordinele lui @etanAa$u# ori# mai de ra,"# pe cele ale soiei acestuia# Sara. In interiorul comunit"ii serviciilor secrete israeliene !nc" se mai vor,ea de rolul pe care aceasta se pare c" l-ar fi avut !n !nl"turarea lui ;atom# pe care nu-l avusese niciodat" la inim".

!n !ncercarea sa de a !nf"ptui tot +i-a propus# :alevA !+i va testa propria re&isten" fi&ic" si psi$ic" !n intri ile comunit"ii serviciilor secrete israeliene. Aman si S$in *et profitaser" de tensiunile din Mossad pentru a-+i consolida propriile po&iii la v%rf. 'u toate acestea# nimeni n-a su erat c" Mossad-ul n-ar tre,ui s"-+i continue rolul de oc$i secret al Israelului !n lume. 0"r" ajutorul acestuia# Israelul ar fi !nfr%nt un du+man p%n" !n secolul urm"tor. Iranul# IraBul si Siria aveau toi te$nolo ii !n de&voltare care tre,uiau suprave $eate !ndeaproape. Ea !nceput# politica Mossad-ului era s" fac" ce tre,uia s" fac"# !ns" !n secret# !ntr-una din !nt%lnirile private cu un cola,orator# :alevA !i spuse acestuia c" a+teapt" din nou vremea !n care comunitatea serviciilor secrete israeliene s" fie o familie unit"# !n care .Mossad-ul s" fie unc$iul despre care nimeni nu vor,e+te niciodat"/. DESPRE SURSELE DE INSPIRAIE

Am avut acces la un nivel suficient de !nalt !n interiorul comunit"ii spionajului israelian pentru a reali&a aceast" lucrare autori&at". 'a +i !n ca&ul celorlaltor c"ri ale mele# am ajuns la su,iectul Mossad f"r" un anumit ,a aj de informaii. M-am folosite de informaiile furni&ate de mem,rii s"i la fel ca orice alt scriitor atunci c%nd este vor,a de un serviciu secretC am verificat# am verificat# am verificat. Am !nre istrat cam >3 de ore de interviuri# inclusiv interviuri repetate# cu oamenii care aveau le "turi directe sau indirecte cu Mossad-ul. Altele au fost cu persoane pe care Mossad-ul !ncercase s" le lic$ide&e. 8rintre ace+tia s-au num"rat Eeila ($aled# cea care a ajuns s" fie cunoscut" cu oca&ia nenum"ratelor deturn"ri de avioane de c"tre OE8 !n anii MH3# +i Mu$ammad A,ass# cel care a pus la cale deturnarea navei Ac"ille 4auro# c%nd un pasa er evreu american parali&at a fost aruncat peste ,ord. l-am !nt%lnit !n mai 5<<Q !n )a&a 'itA# unde li se permisese s" vi&ite&e Israelul !n cadrul demersului de apropiere de OE8. Am vor,it si cu ;asser Arafat# +i el vi&at c%ndva. 8rima dat" c%nd am scris despre spionaj a fost !n 5<Q3# c%nd am lucrat cu '$apman 8inc$er# la acea or" cel mai important scriitor ,ritanic !n domeniu. Am%ndoi am fost an ajai de 5ail!. 6=press la Eondra. ?nele dintre articolele noastre-!n special cele le ate de scandalul *ur ess-Macleandin serviciile de spionaj ,ritanice-au contri,uit la sc$im,area percepiei despre cum tre,uie a,ordate astfel de su,iecte. Am !ncercat s"-mi menin aceea+i po&iie cu volume cum au fostAour- ne! to Madness# ontiff+ F"aos under @eaven. Am scris despre r"&,oaiele de spionaj dintre Iran# IraB# Siria +i Af anistan# domenii !n care Mossad-ul s-a implicat direct. Am mai scris# de asemenea# pe lar +i despre le "turile Mossad-ului cu Faticanul. Oamenii mei de le "tur" cu Sf%ntul Scaun s-au dovedit a fi utili si !n alte interviuri de documentare pe care le-am f"cut apoi pentru aceast" carte. !n 5<>< am fost !n '$ina !n timpul revoluiei studene+ti. Acolo am fost !nc" o dat" martorul intri ilor serviciilor secrete si am sesi&at amestecul Mossad-ului +i !n rijorarea acestuia c" exportul de arme din '$ina c"tre Iran +i IraB putea avea consecine serioase pentru Israel. Am scris +i despre rolul Mossad-ului !n 1"&,oiul din )olf. !n au ust 5<<= am primit un telefon de la Rvi Spielmann. Spielmann e o fi ur" le endar" !n IsraelC s-a evideniat !n r"&,oiul de independen" +i a !nfiinat ?nited 0 i l m Studios din Israel. A produs o mulime de filme# multe dintre ele coproducii $ollA-Noodiene. Spielmann vroia s" +tie dac" aveam de %nd s" scriu un documentar actual despre Mossad. M-a asi urat c" voi avea m%n" li,er" +i c" sin ura restricie o s" se aplice la !ntre,"rile pe care le puneam pentru a o,ine informaiiL cu c%t !ntre,am mai mult# cu at%t aflam mai mult. Am aflat c"# !n afara c"rilor lui Fictor OstrovsBA +i a pu,licaiilor lui Ari *en-Menas$e# se scrisese prea puin despre Mossad. Si asta spre deose,ire de 'IA# despre a c"rei activitate s-au scris vreo 63 de c"ri.

Serviciul Secret de Informaii *ritanic avea aproape -3 si cam tot at%tea atestau +i activitatea ()* +i a serviciilor ermane sau france&e# !ns" o verificare a coninutului acestor c"ri ar"ta c" existau !nc" multe lucruri r"mase nescrise despre aceste r"&,oaie de spionaj pe care serviciile le sponsori&aser". In timpul c"l"toriilor !n Israel# unele !n numele 'analului = ,ritanic# interviurile au decurs ca oricare altele. 'adrul temporal al relat"rilor interlocutorilor mei tre,uia s" cuprind" o perioad" ciudat"# plasat" undeva !ntre trecutul apropiat +i amintiri aproape uitate. 4reptat !ns"# pe m"sur" ce !ncepeam s" ne cunoa+tem mai ,ine# iar relat"rile lor se apropiau tot mai mult de pre&ent# !ncepur" s" fie mai exaci# s"-si aminteasc" mai u+or detalii - cine# ce# c%nd si unde a spus. A devenit clar c" +i cei care ajutaser" la fondarea Mossad-ului aveau amintiri vii le ate de o perioad" care a repre&entat istoria tr"it" de ei -+i c" aceasta nu mai fusese repovestit" din perspectiva lor. !ns" cel mai important a fost c" au putut raporta trecutul la pre&ent. De exemplu# c%nd au identificat rolul pe care l-a avut Mossad-ul !n ultimele &ile ale domniei Ka$ului !n Iran# ei l-au explicat ca fiind !nceputul pre&entului fla el al fundamentalismului islamic. '%nd au de&v"luit implicarea Mossad-ului !n Africa de Sud# au reu+it s" o compare cu situaia actual" a "rii. Au demonstrat de nenum"rate ori c" trecutul face parte din pre&entul Israelului. Au ar"tat c" le endele despre Mossad p"lesc !n faa faptelor adev"rate. Mi-l amintesc pe 1afael Eitan spun%nd c"C .Aproape tot ce-a fost pu,licat despre capturarea lui Eic$mann sunt numai scorneli. Ktiu asta pentru c" eu sunt cel care l-a capturat/. !n multe privine# Eitan +i cole ii s"i au transformat miturile !ntr-o realitate captivant". Ki mi-au cerut +i mie s" fac la fel. Ascult%ndu-l pe Eitan aveam impresia c" reu+itele lui erau la fel de inepui&a,ile ca +i ener ia sa. Euptase !ntr-un mare r"&,oi al informaiilor. ?n om de o perspicacitate f"r" limiteL tot ce-+i dorea era s" tr"iasc" at%t c%t s" apuce &iua !n care !n Israel va fi !ntr-adev"r pace. Am !neles repede c" interlocutorii mei se !mp"reau !n dou" ta,ere. Erau cei care ineau cu Isser :arel +i cei care ineau cu Meir Amit# iar dispreul pe care-l nutreau unii fa" de ceilali r"m"sese nesc$im,at de-a lun ul anilor. Mi-am dat seama c" nici una din cele dou" p"ri nu va ceda niciodat". Asta a dus la o pro,lem" !n plusC s" c%nt"resc ce accent s" pun pe informaia o,inut" de la ei. 'ei pe care-i intervievam erau totodat" !ntr-o curs" contra-cronometru. Oamenii ca Meir Amit se afl" acum !n amur ul vieii. Spre lauda lui# a fost dispus s" suporte interviuri lun i +i !ntre,"ri care se repetau. 8e ultimul !l d"duse la puin timp dup" !ntoarcerea sa din Fietnam# unde fusese s" afle !n primul r%nd !n ce fel Fietcon ul !ntrecuse de multe ori !n r"&,oiul din Fietnam# serviciile secrete americane. ?nul dintre cele mai fascinante interviuri a fost cel cu ?ri Sa uA. St"tea !n ,iroul lui Rvi Spielmann +i vor,ea desc$is despre unele pro,leme le ate de implicarea Mossad-ului atunci c%nd fusese conduc"torul suprem al tuturor serviciilor secrete. Eui David (imc$e nu-i pl"cea s" fie luat prin surprindere# a+a c" cerea s" vad" dinainte toate !ntre,"rile. 'u toate acestea a de&v"luit detalii importante despre vi&iunea sa asupra oamenilor si a evenimentelor. 'el mai ,ine mi-l aduc aminte c%nd !+i $r"nea c%inele# timp !n care distru ea !n mod ele ant credi,ilitatea celor care nu se ridicau la standardele sale. ;aaBov 'o$en +i-a desc$is casa# sufletul si mintea pentru mine. @e-am petrecut multe ore la Bi,,ut&-ul unde locuie+te acum# !n timp ce !+i amintea ce spusese si ce simise atunci. De exemplu# numai el !+i poate aminti remu+c"rile +i frica prin care trecuse dup" ce omor%se pentru prima dat" un om. 1eacia sa fusese total diferit" de cea a lui 1afi Eitan. ;oel *en 8orat avea mentalitatea unui avocat al avocatului# trat%nd numai faptele si mai puin conjunctura lor. A reu+it de multe ori s" umple olurile l"sate de istorie. 1euven Mer$av mi-a dat o serie de informaii importante despre rolul Mossad-ului !n politica israelian". 4re,uie s" menione& !n mod deose,it pe doi dintre &iari+tii israelieni cu care am avut oca&ia s"

vor,esc. Alex Doron a vor,it sincer despre serviciile secrete israeliene. Ajutorul lui a fost de mare pre. 8e de alt" parte# 1an Edelist# care lucrase ca cercet"tor pentru 'analul = la filmul de televi&iune pe care urma s"-l reali&e&e despre Mossad# se plim,a adesea de colo p%n" colo printr-unul din ,irourile din complexul studiourilor lui Rvi Spielmann# insist%nd c" nu ar fi .corect/ s" dea detalii complete !n multe dintre ca&uri. '%teodat" p"rea mai preocupat de ce nu tre,uia s" fie !n pro ram dec%t de ceea ce tre,uia. Ea c%teva dintre interviurile la care a participat# i-a !ntrerupt pe cei intervievai pentru a-i preveni .s" fie ateni/. Din fericire# foarte puini i-au urmat sfatul. Independent de 1an Edelist# m-am !nt%lnit cu ali spioni activi care au !neles c" nu vor fi citai ca atare. M-au invitat la ei acas"L le-am cunoscut familiile +i am ajuns s" +tiu c%te ceva despre viaa lor particular"L asta dovedea c" spionii nu tr"iesc !ntr-o alt" lume. !mi amintesc de un interviu cu un Batsa care relata despre cum ucisese. Dintr-o dat" !+i roti privirea prin livin ul conforta,il care d"dea spre o &on" cu un peisaj ,i,lic# suspin" ad%nc +i spuse# .Eumea asta nu e cea adev"rat"/. @u am uitat acele cuvinte. 'red c" ce a vrut s" spun" este c"# !n comparaie cu ce f"cea !nainte# undeva printre ritmurile o,i+nuite si aparenele vieii# o anume !ntunecime si ameninare nu-l p"r"siser" niciodat". Am re "sit acela+i sentiment la muli dintre interlocutorii mei. Era o amintire ca o tre&ire la realitate# aceea c" lumea spionajului este# a+a cum !ntre&"rise Sf%ntul 8etru# 1aiul# de cele mai multe ori .v"&ut" printr-o sticl"# !nc$is" la culoare/.

I@4E1EO'?4O1I S8E'IAEI Meir Amit :aim 'o$en @adia 'o$en ;aaBov 'o$en Gilliam 'aseA Gilliam 'ol,A 1afael Eitan Rvi 0riedman Isser :arel EmerA (a,on o EdNard (im,el David (imc$e Otto (ormaB :enrA Mc'onnac$ie Ariei Merari 1euven Mer$av DannA @a ier ;oel *en 8orat ?ri Sa uA Simon Giesent$al

RIA1E Kl )ARE4E 5ail! 6=press# Eondra 5ail! Mail# Eondra 5ail! (elegrap"# Eondra @eN Aor$ (imes 4os Angeles (imes )erusalem ost -unda! (imes# Eondra

l I@S4I4?7II 8almac$ Arc$ive# Israel 4$e 8ress Association Ei,rarA# Eondra 8u,lic 1ecord Office# Eondra 4$e Ei,rarA# 4rinitA 'olle e# Du,lin @ational Arc$ive# Gas$in ton 4$e Secret Arc$ives# Fatican 'itA State 4$e @eN ;orB 8u,lic Ei,rarA 4$e Arc$ive# )ilot# Israel
DES81E S?1SEEE DE I@S8I1A7IE

2=5

#I#LIOGRAFIE A ee# 8$ilip. 8nside t"e Fompan!> F8A 5iar!. :armondsNort$# En landC 8en uin *ooBs# 5<H-. Allon# ;i al. -"ield of 5avid. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<H3. *ainerman# joel. 8nside t"e Fovert :perations of t"e F8A and 8sraelGs Mossad. @eN ;orBC S8I *ooBs# 5<<5. *amford# 9ames. ("e uzzle 8a]aceC A 'eport on AmericaGs Most -ecret Agenc!. *ostonC :ou $ton Mifflin# 5<>6. *ar-Ro$ar# Mic$el. ?en-&urion# A ?iograp"!. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<HH. *ar-Ro$ar# Mic$el. -pies in t"e romised 4and. EondonC Davis-8oAnter# 5<H6. *en-8orat# ;es$aAa$u# et al. 6ntebbe 'escue. @eN ;orBC Delacorte 8ress# 5<HH# *en-S$aul# Mos$e# ed. &enerals of 8srael. 4el AvivC :adar# 5<Q>. *lacB# lan and *ennA Morris. 8sraelGs -ecret %ars. Eondon. :amis$ :amilton# 5<<5. *lument$al# Sid# and :arveA ;a&ijian# eds. &ovemment b! &unpla!> Assassination Fonspirac! ("eories from 5allas to (oda!. @eN ;orBC Si -net# 5<HQ. *r&e&insBi# R,i nieN. o;er and rincipie> Memoirs of t"e National -ecurit! Adviser# H<HH-H<-H. @eN ;orBC 0arrar# Straus e 'iroux# 5<>2. ("e F8AGs Nicaragua Manual> s!c"ological :perations in &uerilla %ar-fare. @eN ;orBC Finta e *ooBs# 5<>-. 'line# 1aA S. ("e F8A under 'eagan# ?us" and Fase!. Gas$in ton# D.'.C Acropolis *ooBs# 5<>5. 'line# 1aA S. -ecrets# -pies and-c"olars> ?lueprintoft"e 6ssential F8A. Gas$in ton# D.'.C Acropolis *ooBs# 5<HQ. 'line# 1aA S.# and ;ona$ Alexander. (errorism> ("e -oviet Fonnection. @eN ;orBC 'rane 1ussaB# 5<>=. 'onstantinides# )eor e '. 8ntelligence and 6spionage> An Anal!tical ?ibliograp"!. *oulder# 'olo.C GestvieN 8ress# 5<>2. 'opeland# Miles. ("e &ame ofNations. @eN ;orBC Simon e Sc$uster# 5<Q<. 'opeland# Miles. ("e 'eal -p! %orld. EondonC Sp$ere *ooBs# 5<H>. Deacon 1ic$ard. /F0 - A ?iograp"! of Hir Maurice :ldfield. EondonC Macdonald# 5<>-. 2=6 )O1DO@ 4:OMAS DeBel# Efraim. -"ai> ("e 6=ploits of @agana 8ntelligence. 4el AvivC ;oseleff# 5<-<. DeBel# Efraim. A @istor! of ?ritis" -ecret -ervice. EondonC )ranada# 5<>3. De Silva# 8eer. -ub 'oa> ("e F8A and t"e Bses of 8ntelligence. @eN ;orBC 4imes *ooBs# 5<H>. Do,son# '$ristop$er# and 1onald 8aAne. ("e 5ictionar! of 6spionage. EondonC :arrap# 5<>=. Dulles# Allan. ("e Fraft of 8ntelligence. Gestport# 'onn.C )reenNood 8ress# 5<HH. Eisen,er # Dennis# ?ri Dan# and Eli Eandau. Me!er 4ans$!> Mogul of t"e Mob. EondonC 'or i

*ooBs# 5<>3. Eisen,er # Dennis# ?ri Dan# and Eli Eandau. ("eMossad. 8sraelGs -ecret 8ntelligence -ervice 8nside -tories. @eN ;orBC Si net# 5<H<. Elon# Amos. ("e 8sraelis> <ounders and -ons. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<H5. 0ara o# Eadislas. ?um after 'eading. @eN ;orBC Macfadden# 5<Q2. )il,ert# Martin. ("e Arab-lsraeli Fonflict. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<H=. )olan# Avie&er# and DannA 8inBas. -"ula# Fode Name t"e earl. @eN ;orBC Delacorte 8ress# 5<>3. )roussard# Ser e. ("e ?lood of 8srael. @eN ;orBC Gilliam MorroN# 5<H2. )ulleA# *ill# Nit$ MarA Ellen 1eese. ?rea$ing Fover. @eN ;orBC Garner *ooBs# 5<>5. :ai # Alexander M. 9r. Faveat> 'ealism# 'eagan# and <oreign olic!. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<>=. :arel# Isser. ("e @ouse on &aribaldi -treet. EondonC Andre Deutsc$# 5<H-. :arris# 1o,ert# and 9eremA 8axman. A @ig"er <orm of Iilling. EondonC 4riad])ranada# 5<>2. :asNell# 9ocB. -pies and -p!masters> A Foncise @istor! of 8ntelligence. EondonC 4$ames e :udson# 5<HH. :en&e# 8aul *. ("e lotto Iill t"e ope. EondonC 'room :elm# 5<>=. EaSueur# Galter# ed. ("e 8srael-Arab 'eader. @eN ;orBC *antam# 5<Q<. EaSueur# Galter# ed. ("e -truggle for t"e Middle fastC ("e -oviet Bnion J t"e Middle 6ast KL*MKLNM. EondonC 1outled e e (e an 8aul# 5<Q<. Eot&# Golf an . ("e F"ampagne -p!. EondonC Fallentine Mitc$ell 5<H6. Mc)e$ee# 1alp$ G. 5eadl! 5eceits> M! OP Aears in t"e F8A. @eN ;orBC S$eridan SSuare 8u,lication# 5<>2. Mc)e$ee# )eor e. 6nvo! to t"e Middle %orld> Adventures in 5iplo-mac!. @eN ;orBC :arper e 1oN# 5<>2. Meir# )olda. M! 4ife. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<H-. DES81E S?1SEEE DE I@S8I1A7IE 2=2 Moses# :ans. ("e Flandestine -ervice oft"e Fentral 8ntelligence Agenc!. Mclean# Fa.C Association of 0ormer Intelli ence Officers# 5<>2. @eff# Donald. %arriors at -uez> 6isen"o;er (a$es America into t"e Middle 6ast. @eN ;orBC Einden 8ress# 5<>5. Offer# ;e$uda. :peration ("under> ("e 6ntebbe 'aid# t"e 8sraeliGs :;n -tor!. :armondsNort$# En landC 8en uin *ooBs# 5<HQ. OstrovsBA# Fictor. ?! %a! of5eception. @eN ;orBC St. MartinMs 8ress# 5<<3. OstrovsBA# Fictor. ("e :t"er -ide of 5eception. @eN ;orBC :arper'ollins# 5<<=. 8oNers# 4$omas. ("e Mn %"o Iept t"e -ecrets> 'ic"ard @elms and t"e F8A. @eN ;orBC (nopf# 5<H<. 1a,in# ;it&$aB. ("e 'abin Memoirs. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<H<. 1ic$elson# 9effreA 4. ("e B.-. 8ntelligence Fommunit!. 'am,rid e# Mass.C *allin er# 5<>-. Set$# 1onald. ("e 6=ecutioners> ("e -tor! of -mers". @eN ;orBC 4empo *ooBs# 5<H3. Smit$# 'olin. ortrait of a (errorist. @eN ;orBC :oit# 1ine$art and Ginston# 5<HQ. Sterlin # 'laire. ("e (error Net;or$> ("e -ecret %ar of 8nternational (errorism. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<>5. Stevens# SteNart. ("e -p!masters of 8srael. EondonC :odder e Stou $ton# 5<>5. Stevenson# Gilliam. LQ Minutes at 6ntebbe. EondonC *antam *ooBs# 5<HQ. StocBNel# 9o$n. 8n -earc" of 6nemies> A F8A -tor!. @eN ;orBC G. G. @orton# 5<H>. 4innin# David *. ("e @it (eam. *ostonC Eitle# *roNn and 'ompanA# 5<HQ. 4ullA# AndreN. F8A> ("e 8nside -tor!. @eN ;orBC Gilliam MorroN# 5<Q5. 4ullA# AndreN. ("e -uper -pies> More -ecrets# More o;erful t"an t"e F8A. @eN ;orBC Gilliam MorroN# 5<Q<. Gest# @i el. A Matter of (rust> M8P KL*P-RO. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<>6. Gest# @i el. Ml P> ?ritis" -ecurit! :perations KLQL-*P. EondonC 4riad] )ranada# 5<>2. Gest# @i el. M8N> ?ritis" -ecret 8ntelligence -ervice :perations KLQL-KL*P. EondonC Geidenfeld e @icolson# 5<>2. Giesent$al# Simon. ("e Murderers among Bs. EondonC Gilliam :einemann# 5<QH.

A@E_E Motto n spionaj# la fel ca fn rzboi# legenda succesului este ea nsi un factor de succes.

Mena$em *e in

'onineC DI1E'4O1II )E@E1AEI Al MOSSAD-?E?I S41?'4?1A MOSSAD-?E?I 1A8O14?1IEE DI@41E SE1FI'IIEE SE'1E4E IS1AEEIE@E DI'7IO@A1 DE 4E1ME@I Kl I@S4I4?7II )EOSA1 DE SI)EE

DIRECTORII GENERALI Al MOSSAD$ULUI 5<-5-5<-6 1E?FE@ S:IEOA: 5<-6-5<Q2 ISSE1:A1EE 5<Q2-5<Q> MEI1AMI4 5<Q>-5<H= RFIRAMI1 5<H=-5<>6 ;I4R:A(:O0l 5<>6-5<<3 @A:?MADMO@I 5<<3-5<<Q S:A*4AD S:AFI4 5<<Q-5<<> DA@@;;A4OM 5<<>-6336 E01AIM:AEEF;
A@E_E

2=H

STRUCTURA MOSSAD$ULUI Directorul )eneral al MOSSAD-ului se nume+te oficial .!ns"rcinat al serviciilor securit"ii de stat/ (Menume al S$erut$ :a,itac$on). El este ajutat de un .coordonator/ care conduce direct .ec$ipele morii/ (Bidon). ?rmea&" !n ierar$ie doi +efi de serviciiC unul pentru serviciile te$nico-administrative# cel"lalt pentru operaiuni. Serviciile te$nico-administrative suntC cercetarea# documentele (folosite pentru a da a enilor identit"i noi sau de acoperire)# te$nolo ia (arme +i instrumente sofisticate necesare !n aciunile de spionaj# !n misiuni speciale sau !n execuii)# administraia +i ar$ivele (istoria MOSSAD-ului). Keful operaiunilor conduce direct Academia MOSSAD-ului# operaiile de securitate# pe cele de suprave $ere (neviot)# comunicaiile (Aa$alomin) +i spionajul propriu-&is (MelucB$a f !mp"r"ia# fost 4somet)# acesta din urm" or ani&at ca un serviciu extrem de complex# cu ,irouri si re&idene !n Europa si Orientul Mijlociu# dar +i cu un .departament pentru Israel/. Kefului operaiunilor i se mai su,ordonea&" (aisaraut (fost 4evel)# serviciul care administrea&" informaiile culese de ofierii de

informaii aflai la misiunile diplomatice ale Israelului +i EA8fDepartamentul de lupt" psi$olo ic". ?ltima# dar nu cea mai puin important"# sarcina direct" a Kefului operaiunilor este de a p"stra permanent le "tura cu S:A*A'( f Securitatea intern" israelian"# un fel de 0*I# cu 4SA:AE f Armata israelian"# cu poliia si cu alte servicii speciale. Dou" departamente din serviciile secrete# am%ndou" cu nume poetice# sunt .foarte speciale/L primul# numit .8e+tele de Aur/ (Saifanim) se ocupa doar de OE8 iar al doilea f .*ri&a dimineii/ (4safirim) se ocupa de comunit"ile evreie+ti din afara Israelului. 'ea mai important" misiune a MOSSAD-ului !n relaia cu diferitele comunit"i evreie+ti din alte "ri# const" !n asistarea acestora la or ani&area unor structuri de autoap"rare numite Mis erot ( ardul). Isser :arel# fostul +ef le endar al MOSSAD-ului# a spus !ntr-un interviu pentru pu,licaia .4ri,une 9uife/ (6Q ianuarie 5<<2) cum a or ani&at rupurile de autoap"rare evreie+ti !n toat" Europa .Am $ot"r%t din capul locului s" venim !n ajutorul comunit"ilor evreie+ti din "rile !n care uvernul nu vroia sau nu putea s" fr%ne&e acest val de violen" (antisemit" - n.n.) Am $ot"r%t s" reacion"m ferm cre%nd or ani&aii evreie+ti de autoap"rare sau# mai ,ine &is# de 2=>
A@E_E

le itim" ap"rare# iar acest lucru s-a f"cut !n coordonare cu autorit"ile locale. Am luat unilateral aceast" iniiativ". Am creat la faa locului infrastructura necesar". '%nd conduc"torii comunit"ii e&itau# tineretul evreu lua pro,lema !n m%n" cre%nd clu,uri sportive sau mi+c"ri de tineret# !n anii MH3 nu mai eram la conducerea MOSSAD-ului ci deputat !n (nesset. Ser e +i *eate (larsfeld m-au invitat la 8aris pentru a lua cuv%ntul cu oca&ia unei mari demonstraii de solidaritate cu Israelul. M-am !ntre,at imediat dac" m"surile de securitate aveau s" fie suficiente. 8ot s" v" asi ur c" !n !mprejurimi nu exista nici un sin ur poliist france&# dar tinerii din comunitatea evreiasc" erau omnipre&eni si exercitau serviciul de ordine. @u i-am !ntre,at cine !i formase# dar +tiam c" acionau !n siajul or ani&aiilor de ap"rare pe care le pusesem la punct cu c%iva ani !nainte/. !n or ani rama MOSSAD-ului remarc"m de asemenea o serie de servicii speciali&ate pe "ri +i re iuni ale lumii pre&ent%nd mare interes pentru IsraelC -'artierul )eneral European AE f Serviciul pentru S.?.A.# format din cei mai experimentai ofieri de informaii# lucr%nd su, cele mai solide acopeririL este o unitate strict secret". DA1DASIM f Departament care se ocup" de '$ina# Africa +i Orientul !ndep"rtat. MAEA4 f *iroul le "turilor cu America de Sud. ?n capitol deose,it al activit"ii MOSSAD-ului era desf"+urarea unor operaiuni ile ale pe teritoriul unui stat str"in. O asemenea misiune necesit" un comando format din cel puin 5- oameni foarte ,ine pre "tii. Aciunea lor are - momente diferite# denumite codificat cu litere ale alfa,etului neoe,raic. .Alef/ este un rup de 6 uci a+i versai. )rupul .,et$/ are doi .pa&nici/ care asi ur" spatele .alefului/ si le pre "te+te retra ereaL ei sunt tr" "tori de elit" si conduc"tori auto de marc". In situaii neprev"&ute mem,rii acestor dou" rupuri se pot ajuta unii pe alii. A treia ec$ip"# .$et/# se ocup" de lo istic"C ca&are# ,ani# locuine conspirative# etcL se pre&int" su, forma unor cupluri conju ale. Ec$ipa .aijin/ are Q a eni care-l urm"resc pe du+man# furni&ea&" informaii detaliate despre pro ramul &ilnicaD acestuia# identific" locul cel mai potrivit pentru .execuie/ +i asi ur" retra erea celorlali. Ali doi a eni# de le "tur"# plasai su, codul 9 literei . of/# deservesc emi"torul disimulat !ntr-o locuin" conspirativ"M#O transmi%nd Statului Major al MOSSAD-ului informaii si prelu%nd de la acesta noile dispo&iii. A@E_E 2=<

RAPORTURILE DINTRE SER%ICIILE SECRETE ISRAELIENE !n Israel funcionea&" urm"toarele servicii +i departamente cu misiuni de servicii secrete. AMA@ (A)O0 MOD;I@) f Serviciul de Informaii al ArmateiL este cel mai ,un or anism de investi aii din Orientul Mijlociu# cu exceleni profesioni+ti ai o,inerii de date. A8AM f Serviciul de Informaii de SecuritateL Departamentul de cercetare si documentare# aparin%nd de Ministerul de Externe +i av%nd activitatea orientat" mai ales spre "rile ara,eL .Departamentul de investi aii/ al 8oliiei israeliene# !ns"rcinat cu aspectele poliiene+ti ale afacerilor de contraspionajL (AISA1A?4 (fost 4EFEE) f Serviciul care administrea&" informaiile o,inute de ofierii de informaii ai am,asadelor israeliene !n str"in"tateL EA(AM f *iroul de le "turi pentru pro,leme +tiinifice ale Ministerului Ap"r"riiL MOSSAD f Institutul pentru operaiuni speciale +i cule ere de informaiiL S:A*A'( (fost S:I@ *E4:) f Serviciul de securitate intern"# un 0*I israelianL ?@I4 -3= f ?nitate militar" ce asi ur" cule erea de informaii privind trecerea ranielorL - ?@I4 >633 f ?nitate militar" care asi ur" intercept"rile de comunic"riL - ?@I4 >-52 f Serviciul de foto rafiere al AMA@. Or ani&aiile de spionaj civile si militare din Israel au s"pt"m%nal instruiri operative +i o reuniune anual" numit" .4SO1E': ;EDIO4 :AS?FA4/# pe scurt 4SIA':# la care se ela,orea&" o,iectivele activit"ii de informaii pentru anul urm"tor# sta,ilite !n ordinea importanei. Documentul final al acestei reuniuni# numit tot 4SIA':# devine calendar de activitate pentru fiecare serviciu secret. 'omunitatea serviciilor de informaii este condus" de +eful MOSSAD-ului a c"rui denumire oficial" este ME@?ME al S:E1?4: :A*I4A':O@ f !ns"rcinat de stat cu serviciile secrete# care administrea&" direct informaiile culese de MOSSAD# S:A*A'( +i EA(AM. El comunic" direct cu primul ministru. Informaiile culese de AMA@ si de departamentul de cercetare +i documentare al Ministerului de Externe sunt administrate prin mini+tri de resort# de uvern# care le comunic" primului ministru. 'um !ns" !ntre AMA@ +i MOSSAD exist" o le "tur" permanent"# practic# +eful MOSSAD-ului are la dispo&iie toate informaiile culese de cele mai importante a enii israeliene de spionaj MOSSAD# AMA@ +i S:A*A'(. DICIONAR DE TERMENI &l INSTITUII A'ADEMIA f Kcoala de cadre a MOSSAD-ului. !n lim,a ivrit# MID1AS:A. Al @ E0ES f !n rom%n" !nseamn" .f"r" re+/. Este caracteristica cerut" celor mai importante aciuni !n teren ale MOSSAD-ului. AE f serviciul MOSSAD pentru S.?.A. Este format din cei mai competeni ofieri de informaii care lucrea&" su, cele mai solide acoperiri. Este o unitate secret". AMA@ - 8rescurtarea denumirii .A af ModAin/ care !nseamn" .Serviciul de informaii al armatei/. Este cel mai ,un or anism de investi aie din !ntre ul Orient Mijlociu# cu foarte ,uni profesioni+ti !n o,inerea de date# mai puin !n interpretarea acestora. A8 AM f Serviciul de informaii de securitate.

AS8I1A4O1 f A ent care afl" toate datele unei inte. A 41IMI4E I@ FA'A@7J f A r"ni un du+man. *A4 EEFE@;:A f A ent de sex feminin# imediat inferior unui Batsa. *IOEEFE1A)E f 0olosirea unor informaii !ntinse pentru a constr%n e (+antaja) pe cineva. *EI@D DA4I@) f Eoc si ur ales de un a ent pentru !nt%lnirea cu superiorul s"u. *ODEE f 'urier# om de le "tur". *O1'A@ '? MIE1E f 'apcana sexual" pre "tit" de serviciile secrete. *?1@ f A ent sacrificat deli,erat# cu scopul de a-l proteja pe altul mai valoros. 'A1E DE4: f Operaiune care e+uea&" f"r" motiv. 'O@4A'4 f !ncercare de recrutare a unui cet"ean str"in. '?1J7A1E ':IMI'J f Evitarea suprave $erii. '?4IE M?RI'AEJ f 1adioemi"tor. DA1DASIM f Departament al (AISA1A?4 pentru '$ina# Africa si Orientul !ndep"rtat. EEI@4 f Spionajul te$nic# reali&at prin mijloace radio# foto# satelii. E_0IE41A1E f 4ransferare a unui a ent dintr-o ar" ostil". 0AEAS: f A ent care activea&" !n Ei,an. 0AESE 0EA))I@) f A recruta o persoan" care crede c" va lucra pentru o alt" ar". )g@DA' f Dispo&itiv electric de ascultare +i !nre istrare. :?MA@4 f Str%n erea de informaii prin intermediul a enilor. I@S4I4?4?E 8E@41? I@0O1MA7II Kl O8E1A7I?@I S8E'IAEE f Denumirea oficial" a MOSSAD-uluiL !n e,raic" MOSSAD !nseamn" institut. (AISA1A?4 f 0ost 4EFEE. Este serviciul care administrea&" informaii culese de ofierii de informaii ai am,asadelor israeliene de pretutindeni. (A4RA f A ent re&ident. Elita oamenilor MOSSAD-ului# antrenai timp de 2 ani +i supu+i unor intero atorii simulate care reproduc toate posi,ilele violene la care ar urma s" re&iste dac" ar fi prin+i. Sunt recrutai din r%ndul unor oameni cu deose,ite calit"i +i lar i cuno+tine de lim,i str"ine. ?n Bat&a creea&" reele de informatori !n ara de re&iden" +i cola,orea&" cu ec$ipele speciale ale MOSSAD-ului# care efectuea&" operaiuni !n ara respectiv"# asi ur%ndu-le lo istica informaional" +i material". (IDO@ (*AIO@E4A) f Su,secia de .uci a+i/ a MOSSAD-ului. 0ace parte din secia (OMEMI?4E. 'uprinde c%te 2 ec$ipe a c%te 56 oameni# dintre care 6 se antrenea&" !n Israel# !n timp ce a 2-a execut" misiuni !n str"in"tate. Eufemistic# acestui rup de asasini de profesie li se spune .,raul cel lun al justiiei israeliene/. Ei nu +tiu nimic despre ceilali ofieri ai MOSSAD-ului +i nu-+i cunosc nici !ntre ei identitatea real". Este o unitate ultrasecret". (OMEMI?4E (fost ME4SADA) f Departament strict secret. ?n mini-MOSSAD deoarece !i coordonea&" pe Bat&a +i pe ofierii activi care or ani&ea&" +i execut" operaiuni cu m%na armat". EA(AM f 8rescurtare de la denumirea .Eas$Bat le-(is$rei Madao/# adic" .*iroul de le "turi pentru pro,leme +tiinifice/ al Ministerului Ap"r"rii. EA8 f 8rescurtare de la .Eo$ama$ 8sic$olo it/ care este departamentul de lupt" psi$olo ic" al MOSSAD-ului. EE)E@DA f *io rafia fictiv" a unui (A4RA. E?MI@A RIEEI f Alerta maxim". MA*?A': f Informator care nu este evreu. MA:A(E4 )AMI:(A1 f .Institutul executiv +i de informaii/ al Ministerului de Interne. 'oordonea&" activitatea de spionaj economic +i diplomatic. MAEA4 f *iroul MOSSAD-ului pentru America de Sud. MA1A4S f Ascult"tor. A ent speciali&at !n interceptarea si descifrarea conversaiilor !nre istrate de S:I'(E?4. MEE?'(:A (fost4SOME4) f Departamentul de recrutare al MOSSAD-ului. Datorit" atotputerniciei sale a c"p"tat acest nume# MelucB$a !nsemn%nd .!mp"r"ia/.

ME@?ME f 8rescurtare a funciei de .Menume al S$erut$ :a,itac$on/ care !nseamn" .!ns"rcinat cu serviciile securit"ii de stat/. Este vor,a de directorul eneral al MOSSAD-ului# care este +i liderul comunit"ii serviciilor secrete israeliene. El este numit de primul ministru pentru o perioad" teoretic" de - ani. ME4SADA f Fe&i (OMEMI?4E. MID1AS:A f Fe&i A'ADEMIA. MIS)A1O4: - In rom%n" . ardul/. Structuri de autoap"rare ale comunit"ilor evreie+ti din Diaspora. MIS)E1O4 f 0o+ti lucr"tori ai MOSSAD-ului trimi+i !n str"in"tate pentru a ajuta comunit"ile evreie+ti. MIS:EAS:IM f 'utie po+tal" secret" a unui a ent. MOSSAD f 'el mai important serviciu secret israelian# av%nd atri,uiile 'IA completate cu multe alteleL ve&i I@S4I4?4?E. @A(A f Sistemul uniformi&at de scriere a rapoartelor de c"tre a enii MOSSAD. @A4IF f A ent care activea&" !n spaiul post-sovietic. @EFIO4 f Serviciul de suprave $ere al MOSSAD-ului. E?ME MAI *?@J f ?ciderea unui a ent du+man. 8A:A f Departamentul pentru activit"i antiteroristeL denumire complet" .8aAlut :a,lanit OAeret/. 8AEAF1A)I? f Aparat de ,ruiere a undelor radio. 8:O4I@0 f 0oto rafii !n scop de spionaj. 8OEIRO1 f !nc"pere folosit" la intero atoriul suspecilor. Eoc unde se fac +edine secrete de anali&". 1E'?E f Informaii false .servite/ !n mass media str"in" f intoxicare. 1E)-SI) f Semnal pentru (A4RA pentru a se !nt%lni cu a entul s"u !ntr-un loc pu,lic. 1ESE4 f .'entrala de informaii +i securitate/. Se ocup" de cule erea +i experti&area informaiilor politice +i economice. Are !n su,ordine servicii de diversiune care acionea&" !n "ri ara,e. SA;A1E4 MA4(AE f 0orele speciale israeliene. ?nitate strict secret" (orice referire !n pres" este inter&is" de cen&ura militar")# or ani&at" pe structura militar" care este !ns" !n afara controlului armatei. Ea ine direct de +eful MOSSAD-ului. Ea ori inile ei se afl" ?@I4A4EA 535 !nfiinat" !n 5<-2 de maiorul de atunci# premierul de a&i# Ariei S$aron. Acesta recrutase =3 de speciali+ti !n lupta de $eril"# transform%ndu-i !ntr-o armat" secret" care atac" ,a&ele palestiniene din &ona de frontier". SA;A1E4-ul a !nceput cu 633 de oameni c"rora li se puteau ad"u a si alii - speciali+ti din serviciile secrete# din armat" +i din r%ndul re&ervi+tilor -# prin mo,ili&are. 8ro ramul de antrenament al acestei unit"i este foarte dur# inclu&%nd etape de pre "tire +i antrenament !n teritorii ostile# te$nica para+ut"rii sau a !notului su,acvatic. Accentul se pune pe iniiativ" +i re&isten"# cuvintele de ordine fiind .secret +i rapiditate/. Dintre cele mai cunoscute misiuni amintimC 5 ) 5 <Q>C raid ad%nc !n teritoriul e iptean# $eliopurtat# soldat cu aruncarea !n aer a c%torva poduri +i a unei centrale electrice# toate de pe @il. 6)5<Q>C raid de represalii asupra aeroportului din *eirut soldat cu distru erea a < avioane ale companiei li,ane&e MEA. 2)5<HQC cea mai spectaculoas" aciune# !n urma c"reia forele speciale din lume au !ntrecut !n apreciere multe unit"i similare str"ine# e al%nd SAS-ul ,ritanic# eli,erarea ostaticilor de pe aeroportul u ande& Ente,,e. =)5<>>C raid dinspre mare asupra 'artierului )eneral al OE8 din 4unis# !n cursul c"ruia a fost ucis# !n vila sa# su, o ploaie de loane# faimosul lider palestinian ($alil al Ga&ir# fostul comandant al armatei OE8 +i liderul Intifadei. Excepional or ani&ator# el purta numele de r"&,oi .A,u 9i$ad/# adic" .tat"l r"&,oiului sf%nt/# av%nd su, comand" toate operaiunile de $eril" din .8alestina ocupat"/. SAI0A@IM f !n rom%n" .8e+tele de aur/L este departamentul pentru OE8 al MOSSAD-ului. SA@0E1E@ f 4e$nica desc$iderii si !nc$iderii scrisorilor si ilate. SA;A@IM f Foluntar evreu care se pune !n sluj,a unui (A4RA. El prime+te ,ani numai pentru serviciile prestate. In 5<<> erau !n num"r de >.333 !n S.?.A.# =.333 !n Marea *ritanie# etc. S:A*A'( f 0ostul S:I@ *E4:#

.Serviciul securit"ii interne/ al statului Israel# un fel de 0*I. S:AI f 8rescurtarea denumirii .S$erut $a-;ediot $a-Art&it/ - .Serviciul @aional de Informaii/# !nfiinat !n 5<=3 avea ca principal" misiune inte rarea evreilor care imi rau !n 8alestina. S:I'(E?4 f Departamentul de ascult"ri al MOSSAD-ului. S:I@ *E4: f 8rescurtarea denumirii .Serut$ *itadon/# ve&i S:A*A'(. SI)@4 f 'ule erea de informaii din mass-media. SEI'( f Ascun&"toare pentru documente +i mesaje. S8EA1E f 1eciclarea unui pa+aport vala,il# o,inut prin furt sau cump"rat. 4E?D f Documente false pentru intoxicarea adversarului. 4EFEE f Fe&i (AISA1A?4. 4SA0I1IM f !n rom%n" .*ri&a dimineii/# denumire poetic" pentru pro&aicul departament al MOSSAD-ului pentru comunit"ile din Diaspora. 4SA:AE f Armata israelian". 4SIA': f 8rescurtarea denumirii .4sorec$ ;ediot :asuvat/ care are dou" !nelesuri. Este# mai !nt%i# reuniunea anual" a or ani&aiilor de spionaj# civile +i militare# ale Israelului. Al doilea sens# pentru care se folose+te numai forma a,reviat"# este cel de .calendar de activit"i anuale/ pentru fiecare dintre serviciile secrete israeiiene# !n primul r%nd pentru MOSSAD. 4SOME4 f Fe&i MEE?'(:A. ?@I4A4EA 535 f Fe&i SA;A1E4 MA4(AE. ?@I4 -3= f ?nitate militar" care asi ur" cule erea de informaii privind trecerea ranielor. ?@I4 >633 f ?nitate militar" care asi ur" interceptarea comunicaiilor. ?@I4 >-52 f Serviciul de foto rafii al AMA@. ;A:AEOMI@ f!n traducere# .diamantulL unitate !n MOSSAD care asi ur" comunicarea cu a enii !n misiune !n str"in"tate. ;A1ID f Serviciu compus din trei ec$ipe a c%te H-< oameni fiecare# dintre care dou" sunt destinate aciunii !n str"in"tate si una !n interiorul Israelului.

GLOSAR DE SIGLE A@O A01 Al AE AS? AGA'S *@D *G 'A@ 'A4 'IA 'IO '@A 'SI 'SIS 'G DEA Or ani&aia A,u @idal 1ecunoa+tere imediat" a amprentelor Inteli en" artificial" ?nitate special" care acionea&" su, acoperire !n S.?.A. ?nitate terorist" activ" Sistem de suprave $ere persoan" si averti&are - coordonare a forelor proprii sau ale aliailor. *undes @ac$ric$tendienst (Serviciul Secret )erman) care acoper" at%t sfera informaiilor naionale c%t +i a celor externe Arme ,iolo ice 'on resul @aional African (1SA) 4omo rafie computeri&at" A enia 'entral" de Informaii a S.?.A. Oficiul 'entral de Ima ini 'on resul @aional African 'omunitatea Statelor Independente (foste sovietice) Serviciul Secret '$ine& Arme c$imice Serviciul pentru sanciuni !mpotriva dro urilor

D'I Dl DIA DO ED8 E1D IDA IED I00 II I1 ISA 9IE @I' @SA @S4E OE8 O?A 0E8 08E8 81OD 1A0

Directorul A eniei Secrete 'entrale 'onducerea Serviciului Secret de Informaii A enia Secret" de Ap"rare Directorul Operaiunilor 8rocesarea electronic" a datelor Departamentul de Informaii Externe al Armatei *a&a de date a informaiilor secrete *om,a arti&anal" Identificarea prietenului sau du+manului Identificarea ima inii Infraro+u Activitate de susinere a spionajului 'entrul 'omun de Informaii Secrete 'entrul @aional de Informaii Secrete A enia pentru Securitate @aional" a S?A Eista celor care amenin" securitatea naional" Or ani&aia pentru Eli,erarea 8alestinei Or ani&aia ?nit"ii Africane 0rontul de Eli,erare al 8alestinei 0rontul 8opular pentru Eli,erarea 8alestinei 4e$nica de o,inere a foto rafiilor de pe discurile optice 0aciunea Armata 1o+ie ()ermania) NOTE

CAPITOLUL !' (N SPATELE OGLIN)II 5.:otelul 1it& din 8aris a fost construit !n 5><> pe un teren care d"dea !n 8lace Fendome. Este o oper" ar$itectural" majestuoas"# cu 5=6 de camere# al c"rei nume este sinonim cu .luxul/# !n 5<H< miliardarul an lo-e iptean Ma$ommed AI-0aAed a cump"rat $otelul de la fiica !ntemeietorului s"u. 'l"direa era atunci !n stare proast"# cu dot"ri te$nice (instalaie electric"# central" telefonic"# ,uc"t"rie) de dinainte de r"&,oi. 8entru a-l moderni&a +i a-i reda m"reia trecut"# AI-0aAed a investit 5-3 de milioane ?SD# de - ori preul de cump"rare. .A des"v%r+i o lucrare de asemenea importan" nu este o c$estiune de capitalism. Ai f"cut-o pentru presti iu +i fiindc" v-ai !ndr" ostit de acest :otel/ a spus !n 5<>9acSues '$irac# atunci primarul 8arisului# acord%ndu-i lui AI-0aAed valoroasa .Medalie Sm"luit"/ a capitalei france&e. 8re+edintele 0r. Mitterand l-a distins pe miliardar cu Ee iunea de Onoare !n ran de cavaler !n 5<>Q si de ofier !n 5<<2. !n 5<<5 Ma$ommed AI-0aAed a pu,licat o istorie a $otelului# intitulat" .Ee 1it& de 8aris/# scriind pe exemplarul d"ruit primarului care !ntre timp !l onorase +i cu .8lac$eta 8arisul ,imilenar/ (5<><)C .Domnului 9acSues '$irac# primar al 8arisului# f"r" !ncuraj"rile si sfatul c"ruia mi-ar fi fost imposi,il s" resuscite& loria $otelului 1it&/. !n 5<<- e ipteanul a contri,uit cu o donaie su,stanial" la finanarea campaniei pre&ideniale victorioase a lui '$irac. !ntre timp 9acSues '$irac a c%+ti at un al doilea mandatL din p"cate nu +tim dac" miliardarul an lo-e iptean a mai contri,uit sau nu la finanarea campaniei sale# mai cu seam" c" fiul s"u Dodi a murit al"turi de prinesa Diana !n tra icul accident rutier din tunelul pari&ian dMAlma# la 23 au ust 5<<H. 6.Dodi 0aAed (5<-Q-5<<H)# fiul miliardarului an lo-e iptean Ma$ommed Al-0aAed +i nepot al miliardarului saudit Adnan 5.

@O4E

2-<

(as$o i (fratele mamei sale# Samira)# la un moment dat cel mai ,o at om din lume a c"rui avere s-a rotunjit prin comerul de arme. S-a n"scut la Alexandria (E ipt) unde tat"l s"u tocmai trecea din cate oria micilor ne ustori !n aceea a micilor investitori. @umele s"u real este Esmad El In ceea ce !nseamn" .St%lpul 'redinei/ dar# cum de mic se recomanda .Dodi/# a+a i-a r"mas +i numele. De remarcat c" niciodat" Dodi nu a vrut s" poarte +i desinena no,il iar" .Al/ pe care tat"l s"u si-o aro ase cu de la sine putere# mai t%r&iu c%nd devenise multimilionar. Dodi 0aAed a dus o via" de .fecior de ,ani ata/# tat"l s"u nerefu&%ndu-i nimic# de la ma+ini de lux# la ia$turi de vite&". 4rimis !n 5<Q< la Institutul Ee 1oseA (o +coal" elveian" pentru ,o aii lumii)# el a a,andonat +coala dup" un an. 4at"l s"u I-a trimis un an !n serviciul militar al Emiratelor Ara,e ?nite (EA?# unde era ,a&a ,o "iei sale) de unde# aidoma fiilor de emiri a fost trimis la +coala militar" ,ritanic" de la Sand$urst. !n 5<H=# dup" a,solvire a preferat un post de ata+at militar al EA? la Eondra# post care ,ine!neles nu i-a fost refu&at. In5<H< la !mplinirea a 62 de ani# tat"l s"u i-a f"urit o companie de producie cinemato rafic". De primul film# de succes# s-a ocupat c$iar AI-0aAed senior. Apoi Dodi cel (p%n" atunci) @orocos# a luat Oscarul anului 5<>6 pentru cel mai ,un film la care el !nsu+i era produc"tor executiv# !n 5<>> tat"l I-a f"cut pe Dodi director la :arrods +i !n 5<<6 la !nc" dou" firme din rupul s"u. !n 5<<5 Dodi a produs filmul .:ooB/# re i&at de Steven Spiel,er . 8e prinesa Diana a cunoscut-o !n 5<<Q iar idila lor s-a !nfiripat !n 5<<H# !ntr-o vacan" la vila din Saint 4rope& a 0aAe&ilor. !n scurt timp au devenit un su,iect .fier,inte/ pentru papara&&i# a c"ror $"ruial" a dus +i la roa&nicul accident de la 23 au ust 5<<H !n care at%t Diana c%t si Dodi +i-au "sit moartea. 2. :arrods din cartierul londone& (ni $ts,rid e este cel mai cele,ru ma a&in din lume. Este ad"postit de un palat !n stil neorenascentist +i cuprinde 5-3 de alerii ultraele ante. Are -333 de furni&ori de m"rfuri# r"sp%ndii pe mai multe continente. Expune &ilnic produse !n valoare de 533 de milioane de lire sterline# de la $aine .$aut couture/ la inute sport# si de la coliere de ru,ine verita,ile la produse alimentare. 0ondat !n 5>=># :arrods era !n 5<3< cel mai mare ma a&in european. 8roprietarii s"i# din familia *ur,rid e# au de&voltat !n urm"torii -3 de ani un !ntre lan de ma a&ine ,ritanice# !n 5<-< !n urma unei tipice confrunt"ri de capital# :arrods a fost .!n $iit/ de reeaua de ma a&ine a scoianului :u $ 0ra&er. Din 5<H3 con lomeratul a ro-minier.Eon$ro/# creat !n Africa de Sud# poseda 3 ,un" parte a aciunilor companiei .:ouse of 0ra&er/. !n 5<>5 Eon$ro a f"cut o prim" ofert" pentru a ac$i&iiona reeaua <razer# dar aceasta a fost ,locat" de .'omisia pentru monopoluri si fu&iuni/ care a considerat c" ofertantul nu are experien" !n v%n&area .en detail/. Eon$ro a repetat oferta !n 5<>= dar# pentru a avea mai multe +anse a v%ndut cele 6<#<b din aciunile 0ra&er# pe care le deinea# unui ter# sper%nd s" le r"scumpere ulterior. 'ump"r"torul# Ma$ommed Al-0aAed# a ac$i&iionat !ntre ul lan 0ra&er# = luni mai t%r&iu# pl"tind cas$# !ntr-o &i# suma de Q5- mili oane de lire sterline# !n 5<<= el a v%ndut toate activele companiei 0ra&er (-Q de ma a&ine) pentru =53 milioane de lire sterline# p"str%nd doar :arrods. De remarcat c" acest ma a&in# prin calitatea produselor +i a clientelei f"cea sin ur o reet" e al" cu a celor -Q de <razer v%ndute# luate la un loc. 8e de alt" parte se pare c" e ipteanul Al-0aAed conduce !n mod str"lucit at%t de ,ritanicul :arrods. !n 5<<H# revista economic" .Ferdict/ plasa :arrods-ul !n fruntea ma a&inelor en le&e+ti din !ntrea a lume si !l evidenia pentru .definirea normelor ,ritanice !n materie de m"rfuri si te$nici de comerciali&are/. 0"c%nd o anali&" de su,stan"# revista eco nomic" ,ritanic" conc$ideaC .8u,licitatea ne ativ" prelun it" care s-a f"cut lui Al-0aAed (este vor,a de o campanie lansat" +i finanat" din ros de 1.G. 1oland# proprietarul rupului Eon$ro care !ncercase s" !n $it" reeaua de ma a&ine 0ra&er n.n.) nu a afectat practic re&ultatele ma a&inului :arrods. @imeni dintre cei care ar face ast"&i un tur al ma a&inului nu ar putea pretinde c" sc$im,area proprietarului a d"unat intereselor !ntreprinderii. :arrods este !nfloritor/. !n !nc$eiere iat" un ar ument !n favoarea .exclusivismului tipic en le&esc/ !n care se !nscrie :arrodsC proprietarul ma a&inului patronea&"# prin tradiie# concursul $ipic anual care are loc la castelul Gindsor+i# !n virtutea aceleia+i tradiii ia loc !n loja re al"# al"turi de suveranul Marii *ritanii.

=. Ma$ommed AI-0aAed se tra e dintr-o familie s"rac" din Alexandria. S-a n"scut !n 5<6< +i a !nceput prin a face un mic comer !n ora+ul natal# !n anii M-3 a cunoscut o t%n"r" saudit" de la .Kcoala en le&easc" de fete/ din AlexandriaL o c$ema Samira si era fiica doctorului Mo$ammed (as$o i# doctorul lui A,dul A&i& i,n Seud# fondatorul 1e atului saudit. 'ei doi s-au c"s"torit !n 5<-- iar !n 5<-Q s-a n"scut fiul lor.Dodi/. 0aAed a intrat !n afaceri cu cumnatul s"u Adnan (as$o i# viitorul (ca si el) miliardar# care l-a an ajat pentru a coordona livr"ri de m"rfuri c"tre Ara,ia Saudit" cu un salariu mic dar cu 53b din ,eneficiu# !n 5<-Q AI-0aAed a !ntemeiat firma .Middle East @avi ation 'o./# pe ,a&a unei companii de navi aie cump"rat" foarte ieftin de la un evreu. Era perioada !n care avea s" !nceap" r"&,oiul Sue&ului. Apoi el a mai ac$i&iionat 6-b din aciunile unei companii de navi aie din )enova (Italia). '%nd @asser a f"cut unele naionali&"ri care au atins +i propriet"ile lui# Ma$ommed AI-0aAed a p"r"sit E iptul jur%nd s" nu se mai !ntoarc". El +i-a str"mutat toate afacerile !n emiratele )olfului# pe atunci !nc" su, mandat ,ritanic. A jucat un rol esenial !n crearea centrului comercial +i aeroportului din Du,ai# c%+ti %nd >- milioane lire sterline. Apoi s-a sta,ilit la Eondra !n 5<Q-# av%nd !n derulare contracte de construcii +i intermediere cu firme ,ritanice +i din Emiratele Ara,e ?nite. !n 5<H< a cump"rat $otelul 1it& din 8aris (ve&i nota 5# pa . 52)# !n 5<>- ma a&inul :arrods din Eondra (ve&i nota anterioar") cu Q5- milioane lire sterline cas$. 8ropriet"ile sale mai includ castelul scoian de secol _FI de la *alna oNn (fosta re+edin" a clanului 1oss)# fa,rica de c"m"+i .4urn,ull si Asser/ din Marea *ritanic# furni&oare a 'asei re ale# o proprietate !n 1ocBefeller 8ia&a din @eN ;orB# o vil" de vacan" la Saint 4rape& etc. !n 5<>H a !nc$iriat pe 6- de ani de la prim"ria 8arisului# vila Gindsor# numit" a+a pentru c" dup" a,dicare aici au locuit# din 5<2Q# ex re ele en le& Eduard FIII (su, numele de duce de Gindsor) cu soia sa americana Gallis Simpson. Eduard a murit !n 5<H6 iar ducesa !n 5<>Q. Al-0aAed a investit 533 de milioane de franci france&i pentru a restaura aceast" vil" construit" !n 5<33 +i a r"scump"rat cele =3.333 de o,iecte din interior de la Institutul 8asteur# c"ruia !i fuseser" l"sate prin testament. Imperiul de afaceri al lui Ma$ommed AI-0aAed mai cuprinde .Metro *ussiness Aviation/# cea mai mare companie european" de avioane supersonice pentru oamenii de afaceri# o companie de elicoptere# fa,ricile de pantofi .(urt )ei er/ +i .'aravella/# postul .1adio Ei,ertA/# s"pt"m%nalul satiric .8unc$/ care apare de 5-3 de ani +i clu,ul de fot,al 0ul$am. -. D)SE este prescurtarea denumirii .Direcia )eneral" a Securit"ii Externe/# un 'IA france&. Decretul de !nfiinare a D)SE datea&" din 6 aprilie 5<>6# p%n" atunci serviciul numindu-se SDE'E. Misiunea sa !n actul de !ntemeiere era aceea de .a c"uta +i a exploata informaiile avantajoase pentru securitatea 0ranei precum +i de a detecta +i ani$ila# pe !ntre teritoriul naional# activit"ile de spionaj !ndreptate !mpotriva intereselor france&e# pentru a pre!nt%mpina consecinele/. Motivul transform"rii SDE'E !n D)SE ine tocmai de atri,uirea unor misiuni si pe teritoriul naional. SDE'E# care ap"rea !n 5<=- era .menit s" caute !n afara frontierelor naionale toate informaiile +i toate documentele/ utile si uranei "rii dar nu .putea avea nici un fel de puteri pe teritoriul france&# oper%nd doar !n "ri str"ine./ CAPITOLUL 2' (NAINTE DE (NCEPUT 5.4emplul din Ierusalim a fost construit !n <Q3 !.e.n. de re ele Solomon +i distrus de !mp"ratul ,a,ilonian @a,ucodonosor!n ->Q !.e.n. Al doilea templu a fost cl"dit !n -5- !.e.n. +i distrus de cuceritorii romani !n anul H3. 6.Irod cel Mare (H2-= !.e.n.) a ajuns re e cu sprijinul Imperiului 1oman (2H-= !.e.n.). !n interior a meninut ec$ili,rul !ntre saduccei# a c"ror putere a limitat-o# farisei +i esenieni. Este faimos +i prin construcii le sale. A !nt"rit sau creat fort"reele Massada# :erodion# :Arcania +i a de&voltat ora+ele Samaria +i 'e&areea. Irod a ridicat cele patru mari &iduri de susinere a Muntelui 4emplului# l"r ind practic incinta sacr" prin construirea unei platforme +i umplerea cu ,oli a olurilor dintre

&iduri si suprafaa plan". 2.Ridul 8l%n erii era cel mai lun dintre cele patru &iduri ale Muntelui 4emplului edificate de Irod cel Mare. Situat pe latura vestic" el avea o lun ime de =>- de metriL Ridul 8l%n erii de a&i este doar o ,ucat" de Q3 m din acel &id. Este format din pietre enorme# majoritatea de 6-> tone dar sunt +i unele de =3--3 sau c$iar 533 de tone. Ridul 8l%n erii a !nceput s" fie pomenit ca loc sacru a,ia dup" cucerirea otoman" a Ierusalimului (5-5H). Spre sf%r+itul secolului _I_ a devenit un sim,ol naional evreiesc. 1u "ciunile rostite !n faa Ridului 8l%n erii sunt considerate ca deose,it de eficiente deoarece# dup" ra,inul 9acal Ettlin er (sec. _I_) .8orile cerului sunt aproape de &idul apusean./ ?n o,icei r"sp%ndit si practicat a&i +i de turi+tii str"ini este de a scrie ru "ciuni pe ,uc"ele de $%rtie care sunt apoi introduse !ntre pietrele &idului# !n faa Ridului 8l%n erii muli tineri evrei !+i cele,rea&" majoratul. 4ot aici se desf"+oar" unele ceremonii naionale iar soldaii israelieni depun jur"m%ntul militar. =.*ar Mit&va$ este ceremonia reli ioas" prin care ,"ieii evrei !n v%rst" de 52 ani cap"t" statutul de adult responsa,il. Aceasta !nseamn" c" ei sunt datori s" respecte porunci le (mit&vat!n e,raic") +i pot participa la .sluj,a de dup"-amia&"/# principala ru "ciune a comunit"ii la care toi participanii (exclusiv ,"r,aii) citesc din 4ora (Fec$iul 4estament) su, conducerea ra,inului sau a celui mai v%rstnic participant. 'eremoniile de *ar Mit&va$ nu sunt consemnate !nainte de 5=33. !n contemporaneitate ele au c"p"tat o importan" sporit" fiind considerate momentul de afirmare a identit"ii evreie+ti a tinerilor. 8e de alt" parte au devenit +i prilejul unui fastuos ,anc$et# la care oaspeii aduc daruri pentru t%n"rul maturi&at# !n Israel muli tineri s"r,"toresc majoratul la ruinele fort"reeD Massada - sim,olul re&istenei naionale sau la Ridul 8l%n erii. -. Sa,atul este duminica# &iua odi$nei# ,ucuriei +i a recule erii. Sa,atul !ncepe vinerea la apusul soarelui c%nd la sina o " se ine o sluj," care difer" de sluj,ele de sear" din restul s"pt"m%nii prin aceea c"# la sf%r+itul ei se adau " primele patru versete din )ene&a# cap. 6# se roste+te ,inecuv%ntarea si apoi credincio+ii c%nt" psalmul .Scutul p"rinilor/. Q.Sionism este un termen modern desemn%nd dorina evreilor de a se !ntoarce pe p"m%ntul lui Israel (S$ivat Rion - !ntoarcerea la Sion). Sion este sinonim cu Ierusalim# care la r%ndul l u i sim,oli&ea&" !ntre ul Israel# !n secolul _I_ conceptul reli ios al re!ntoarcerii a devenit unul politicC acela al cre"rii c"minului naional evreiesc !n 8alestina. Sionismul politic care a dus la crearea statului Israel a fost (si mai este) com,"tut de iudaismul ultraortodox. H..Declaraia *alfour/ este documentul emis la 6 noiem,rie 5<5H de uvernul ,ritanic# care preluase 8alestina su, administrare si care poart" numele titularului de atunci aD portofoliului 0orrei n Office-ului. 'el mai important para raf al acestui document afirma c" .)uvernul Majest"ii Sale prive+te cu apro,are !ntemeierea 8alestinei ca stat naional evreu si va face u& de toat" influena sa pentru a facilita realizarea acestui o,iectiv# fiind de la sine !neles c" nu se va !ntreprinde nimic de natur" a prejudicia drepturile civile +i reli ioase ale comunit"ilor neevreie+ti existente !n 8alestina/. Ea data emiterii acestui act care# specific Imperiului *ritanic este plin de am,i uit"i# tr"iau !n 8alestina 533.333 de evrei +i -33.333 de ara,i. Declaraia *alfour a permis valurile de emi rare evreiasc" spre 8alestina# or ani&area acestora !n teritoriu +i apoi +i proclamarea statului Israel.;is$uv este termenul literar care !n rom%n" !nseamn" populaie# !n istoria recoloni&"rii 8alestinei si form"rii statului modern Israel exist" dou" Ais$uvC a) cel vec$i# compus !ndeose,i din evrei reli io+i# venii !n 8alestina !ncep%nd cu anul 5>>3 +i fiind !n majoritate de provenien" est-european"L !n 5>>6 erau 6=.333 de oameni# ,) cel nou care s-a format o dat" cu al doilea mare val de imi rare evreiasc" !n 8alestina (5<5=)L majoritatea o formau tot evrei est-europeniL noul Ais$uv num"ra =3.333 de oameni +i# cum majoritatea erau animai de idei socialiste# ei au fost creatorii Bi,,ut&urilor si mos$avurilor#

comunit"i de ,a&" aie populaiei evreie+ti p%n" dup" consolidarea statului Israel. Q.

@O4E

2Q-

;is$uv-ul a crescut cu valurile imi raiei evreie+tiC al treilea !n 5<5<-5<6=# al patrulea !n 5<6=-5<6># al cincilea !n 5<6<-5<2< (6-3.333 de evrei ermani)# !n 5<=- Ais$uv-ul avea --3.333 de oameni. <.:a ana$ erau miliiile populare ale evreilor din 8alestinaL ele au ap"rut !n 5<63. 4extual .$a ana$/ !nseamn" .ap"rarea/. Ea a fost precedat" !n 5<3H de .*ar )iora/ la ;afa din care s-a de&voltat !n 5<3< .:as$omer/- or ani&aia de ap"rare !n faa ,eduinilor ara,i# !n 5<=H :a ana$ avea =3.333 de oameni !mp"rii !n - unit"iC .poliia supranumerar"/ de su, autoritatea ,ritanic"# ,ri "&ile de tineri# corpul de pa&"# !nf"i+area +i .8almac$/ (fora de elit"). 53.David *en-)urion (5>>Q-5<H2) era evreu polone&# din partea ocupat" p%n" la 5<5> de 1usia. El sa sta,ilit !n 8alestina !n 5<3Q cu primul val de coloni&are sionist"# !mpreun" cu *en Rvi a fondat mi+carea sionist" socialist". A tr"it !ntr-un Bi,,ut&# apoi a studiat dreptul la ?niversitatea din 'onstantinopol# 8alestina fiind atunci provincie turc". Expul&at !n 5 < 5 - de autorit"ile otomane# *en- )urion a plecat !n S.?.A. unde a f"cut propa and" sionist". A revenit !n 8alestina !n 5<5 H# dup" instaurarea mandatului ,ritanic# reu+ind s" adune la un loc toate curentele socialiste# !nt%i pe plan sindical (:isdrataut$# 5<65) si apoi politic# devenind primul secretar- eneral al partidului MA8AI. !n perioada mandatului ,ritanic *en-)urion a favori&at imi rarea clandestin" evreiasc" !n 8alestina# iar dup" 5<=- a jucat un rol conduc"tor !n :a ana$. El a fost ace l a care !n mai 5<=> a proclamat statul Israel# al c"rui prim premier a fost p%n" !n 5<-2. Dup" doi ani de !ntrerupere a redevenit premier# post pe care l-a deinut p%n" !n 5<Q2 c%nd# !nlocuit de Eevi Es$Bol# a p"r"sit MA8AI pentru a-si constitui propriul s"u partid - 1A0I. 55. ;it&$aB 1a,in (5<66-5<<-) era un .sa,re/# adic" un evreu n"scut !n Israel# !n 5<=6 a intrat !n armata secret" evreiasc" (8almac$)# f"c%nd apoi carier" !n armata statului Israel# !n 5<-Q# !n 1"&,oiul Sue&ului# era comandant de ,ri ad"L !n 5<Q=-5<QH ca +ef al Statului Major a fost arti&anul victoriei israeliene din 1"&,oiul de Sase Rile din 5<QH. 4rec%nd !n politic" i-a succedat )oldei Meir ca prim-ministru !ntre 5<H= +i 5<HH. A deinut portofoliul ap"r"rii !ntre 5<>= si 5<<6. Din 5<<6 devine lider al 8artidului Muncitoresc si premier. Ea = noiem,rie 5<<- a fost asasinat de un fanatic# !n timpul unui mitin de pace pe care !l or ani&ase !n faa prim"riei 4el Aviv-ului. !n 5<<= a primit# o dat" cu ;asser Arafat# premiul @o,el pentru pace ca urmare a acordului de la 52 septem,rie 5<<2 (Gas$in ton) care cuprindea .Declaraia de principii privind Autonomia 8alestinian". 56.Su, denumirea .manuscriselor de la Marea Moart"/ sunt cuprinse o mulime de texte descoperite !ncep%nd cu 5<=H !n mai multe locuri la vest de Marea Moart". 1eferirea din textul c"rii noastre este la descoperirea !ntr-o rot" din desertul Iudeii# !n 5<=H# a H manuscrise !nf"+urate !n p%n&" de in. Descoperitorul# un ,eduin analfa,et# le-a v%ndut. Dup" primele cercet"ri ar$eolo ii israelieni au or ani&at mai multe campanii de s"p"turi# descoperind multe alte asemenea documente la Xumran# Massada# ($ari,ot# Mu,$arat# etc. 8e ,a&a lor a fost identificat" secta esenienilor# o rupare cu ideolo ie precre+tin"# care a activat la Xumran de la jum"tatea sec. II !.e.n. p%n" !n preajma cuceririi romane din anul H3. 8rincipalele scrieri eseniene sunt re ulamentele comunit"ii +i con re aiei# o )ene&" apocrif"# 'artea 1"&,oiului care descrie lupta dintre fiii luminii +i ai !ntunericului# 'artea 4emplului care cuprinde Ee ea +i descrierea celui de-al doilea templu# 'artea de Aram"# descriind o comoar" ascuns"# precepte le ale +i morale +i imnuri de mulumire c"tre Dumne&eu. 52.!n timpul campaniei ermane contra 0ranei din anul 5<=3# la DunBerSue# oras-port la Marea M%necii atestat documentar !nc" din sec. _# !n pofida ,om,ardamentelor ermane# 2-3.333 de

militari aliai (6==.333 de en le&i +i 555.333 de france&i) au fost evacuai de flota france&" a amiralului A,rial. Operaiunea a durat o s"pt"m%n"# !ntre 6H mai +i = iunie# sf%r+ind !n momentul ocup"rii ora+ului de c"tre trupele ermane# c%nd trupele aliate !ncercuite erau deja pe sol ,ritanic. 5=.!n ca&ul unor aciuni care erau de natur" s" an aje&e statul Israel# s" lanse&e interesele unei alte "ri sau s" pertur,e relaiile diplomatice# deci&ia final" era luat" de o troic" format" din primul ministru# ministrul direct interesat +i directorul MOSSAD-ului. ?neori dar nu totdeauna# este informat si ministrul ap"r"rii# !n ca&ul pre&entat# Meir Amit a luat apro,are si de la +eful Marelui Stat-Major# ;it&$aB 1a,in# deoarece c$estiunea MI' 65 vi&a direct interesele supreme de ap"rare a "rii. Aceast" situaie ilustrea&" perfect diferena dintre diferitele servicii secrete israeliene. @umai MOSSAD-ul se su,ordona direct primului ministru. 'elelalte -AMA@ al Armatei# S:I@ *E4: (al Ministerului de Interne) si Serviciul 8oliiei - era su,ordonate ministerelor pentru care lucrau. Din 5<-6 funcionea&" +i un 'omitet unificat al serviciilor secrete# al c"rui pre+edinte este +eful MOSSAD-ului. 5-. 1ic$ard :elms# a fost al treilea director al 'IA. Din aprilie 5<Q- p%n" !n iunie 5<QQ a ocupat postul interimar# depun%nd apoi jur"m%ntul. A fost# dup" Allan Dulles# fondatorul 'IA# primul mem,ru al .familiei/ care ajun ea la conducere. Era un om al cercet"rii# at%t prin formaie c%t +i ca urmare a e+ecului de,arc"rii americane !n 'u,a# la 8laAa )iron (5<Q5) pe care o pusese la punct ca director-adjunct. !n timpul conducerii sale# la 'IA s-a pus accentul pe nevoia de profesionali&are a operaiilor de spionaj +i contraspionaj# +i pe !nt"rirea disciplinei !n domeniul operaiilor clandestine. Adus la +efia 'IA de pre+edintele democrat EAndon *. 9o$nson# 1ic$ard :elms a fost meninut !n funcie +i de repu,licanul @ixon# de+i nu era a reat !n mod deose,it de acesta. '%nd s-a produs Afacerea Gater ate# :elms a ordonat o strate ie de distanare a A eniei fa" de 'asa Al,"# at%t de eficient" !nc%t Gas$in ton 8ost a scris !ntr-un editorial c" 'IA a fost sin urul or anism care a spus @? 'asei Al,e. Evident c" :elms a pl"tit estul s"u. '$emat la '%mp David# a avut de f"cut fa" unei cri&e de autoritate din partea lui @ixon. .De aceea scrie Gilliam 'ol,A# +i el fost director al A eniei# @ixon l-a expediat pe :elms la am,asada din 4e$eran +i l-a numit !n locul lui pe 9ames Sc$elssin er/. '$emarea lui :elms la '%mp David a avut loc la 63 noiem,rie 5<H6# la puin timp dup" ce @ixon c%+ti ase ale erile pentru un al doilea mandat. Sc$lessin er a fost numit director interimar +i a r"mas !n acea funcie p%n" !n prim"vara lui 5<H2 c%nd a fost trecut la Ap"rare# director al 'IA fiind denumit 'ol,A. CAPITOLUL 3' (NSEMN*RILE DE LA GILOT 5.Israelul este format din patru mari re iuni istorice# de la nord la sud# )alileea# Samaria# ludeea +i @e ev. 6.@umele pe care !l poart" !ncep%nd cu 5<HQ ora+ul Sai on# fosta capital" a 1epu,licii Fietnamului de Sud !ntre 5<-= +i 5<HQ c%nd Fietnamul a fost !mp"rit !n dou" state. 2.1"&,oiul de Kase Rile (5<QH) repre&int" cel mai mare succes al Israelului !n confruntarea sa cu vecinii ara,i# !n prim"vara lui 5<QH pre+edintele E iptului# @asser# a reocupat )a&a +i S$arm-el S$eiB (p%n" atunci su, control O@?)# s-a !mp"cat cu re ele :ussein al Iordaniei +i a o,inut plasarea armatei iordaniene su, comanda e iptean"# !n aceste condiii Israelul a declan+at un r"&,oi preventiv care a durat de la - la 53 iunie 5<QH. 8urtat simultan pe trei fronturi# cu E iptul la sud# cu Iordania la est +i cu Siria la nord (din fericire pentru Israel# la vest are ca vecin doar Marea Mediteran")# acest r"&,oi a adus o victorie complet". Armatele israeliene au ocupat de la e ipteni 8eninsula Sinai p%n" la 'analul de Sue& +i f%+ia )a&a# de la iordanieni Ierusalimul de est +i 'isiordania iar de la sirieni !n"limile )olan# !n urma acestui r"&,oi un milion de ara,i au fost inclu+i !n teritoriile israeliene. 'onsiliul de Securitate a votat !n

unanimitate# la 66 noiem,rie 5<QH# faimoasa re&oluie 6=6 care cere retra erea Israelului din toate teritoriile ocupate# ceea ce nu s-a reali&at !n cei 2- de ani trecui aduc%nd periodic violente r",ufniri de violen" !n teritorii +i insta,ilitate !n tot Orientul Mijlociu# ultima situaie de acest en !nre istr%ndu-se la sf%r+itul anului 6335 +i escalad%nd p%n" !n acest moment# 5- aprilie 6336. =. Saladin sau Sala$ edMDin ;usuf i,nMAAAu, (552H-55<2) era sultanul mameluc al E iptului +i Siriei. El +i-a propus s"-i arunce !n mare pe cre+tinii care# la sf%r+itul secolului _I cuceriser" o parte a 7"rii Sfinte# !ntemeind c%teva .state de cruciad"/ cum le spunea @icolae lor a. Ea = iulie 55>H# la :atin# li a 4i,eriad"# el le-a administrat o !nfr%n ere roa&nic" cruciailor# lu%ndu-l ca pri&onier pe !nsu+i +eful lor suprem# )uA de Eusi nan# re e al Ierusalimului. Apoi# !n numai c%teva s"pt"m%ni# Saladin a readus su, st"p%nirea semilunii# Acera# Sidon# Ascalon +i @a&aret$# intr%nd triumfal !n Ierusalim la 6 octom,rie 55>H. 're+tinii mai p"strau !n Orient doar &onele de litoral de l%n " ora+ele 4Ar# 4ripoli +i Antio$ia. 'onsiderat ca un imens de&astru pentru cre+tinism# r"&,oiul victorios al lui Saladin a determinat pornirea 'ruciadei a lll-a# cea mai am,iioas" prin participare. Au pornit cu str"lucite coloane !n armuri !mp"ratul 0rederic II *ar,arossa (care# !nec%ndu-se la trecerea unui r%u nu a mai ajuns s" lupte cu p" %nii +i s"-+i c%+ti e un loc !n rai a+a c"# pro,a,il# a trecut !n pur atoriu deoarece avusese diferende cu papa)# re ele An liei 1ic$ard Inim" de Eeu care a fost ales +i c"petenie suprem"# re ele france& 0ilip II Au ust care nu a f"cut prea muli purici !n 7ara Sf%nt" +i s-a re!ntors !n 8arisul s"u de unde te+ea intri i la nivel european +i ducele Eeopold al Austriei# o putere !n afirmare cu un suveran ranc$iunos care-l va captura pe re ele en le& la !ntoarcere pentru a !ncasa o uria+" desp" u,ire. Dup" c%teva ,"t"lii# Saladin +i 1ic$ard Inim" de Eeu au semnat un armistiiu pe trei ani prin care# eni m" a istoriei# Saladin le restituia cre+tinilor coasta mediteranean" +i le d"dea acces li,er pentru pelerinaj la Sf%ntul Morm%nt. 're+tinii nu c%+ti aser" nici o lupt" decisiv"# dar nici islamicii. Se pare c" termenii p"cii au re&ultat ca urmare a raporturilor de respect reciproc +i curtenie cavalereasc" dintre liderii celor dou" ta,ere. Acele relaii interumane sta,ilite !ntre doi du+mani de moarte +i !ntr-una dintre cele mai crude perioade istorice au fost at%t de i&,itoare pentru contemporani +i urma+i !nc%t# +i de o parte +i de alta# cei doi eroi# Sultanul Saladin +i re ele 1ic$ard au intrat nu doar !n istorie ci +i !n con+tiina oamenilor medievali# trec%nd prin povestiri +i le ende# direct !n nemurire# o stare la care au ajuns !n primul r%nd prin acte +i esturi de curtenie cavalereasc" care au prevalat !n faa faptelor de arme.

CAPITOLUL 4' SPIONUL CU MASCA DE FIER 5. Ea - septem,rie 5<H6# ora - dimineaa# aproape de data !nc$eierii 9ocurilor Olimpice de la Munc$en# un comando palestinian a p"truns !n satul olimpic +i# dup" ce a ucis cu focuri de automat un antrenor si un $alterofil israelieni# a luat ostateci ali < olimpici evrei. Dup" spusele lor# terori+tii aparineau rup"rii /-eptembrie Negru0# dar MOSSAD-ul a considerat c" !n spatele lor se afla or ani&aia palestinian" Al 0ata$ a lui A,u 9i$ad +i c" acesta din urm" ar fi fost creierul aciunii. 4erori+tii s-au ,aricadat +i i-au !nc$is pe ostatici !ntr-o camer". Ea ora H dimineaa# -33 de polii+ti vest- ermani au !nconjurat cl"direa. 4erori+tii le-au spus condiiile lorC eli,erarea a 633 de deinui din !nc$isorile israeliene care s" fie transferai !ntr-un stat ara,# +i trei avioane pentru comando +i ostatici pe care s" le pun" la dispo&iie uvernul de la *onn. !ncep%nd cu ora HC=-# !ntrea a afacere era condus" de cancelarul federal GillA *randt. Ministrul de interne# :ans Dietric$-'ensc$er s-a deplasat la Munc$en# lu%ndu-l cu el si pe am,asadorul israelian. 8aralel# la 4el Aviv# convocat de ur en"# uvernul )oldei Meir sta,ilea c" afacerea tre,uie l"sat" pe seama *onnului. De notat c" ministrul ap"r"rii Mos$e DaAan propusese la +edin" ca un comando israelian s" eli,ere&e ostaticii# dar n-a fost susinut de nici un alt ministru. )uvernul vest- erman f"cea !ntre timp o contraofert"C o mare sum" de ,ani si arania c" mem,rii comandoului pot pleca !n si uran". Ea ora 5QC-3# !n condiiile lipsei unui r"spuns clar# comandantul terori+tilor Ma$omed Massalad a cerut autorit"ilor ermane s" le dea un avion pentru ca at%t terori+tii c%t si ostaticii s" plece la 'airo# ne ocierile

urm%nd s" continue. E iptul a refu&at s" preia min ea iar ermanii au !ncercat s" profite de oferta terori+tilor pentru a-i neutrali&a. Ei au pre "tit o am,uscad" la aeroport. 4ransferul a fost f"cut cu elicoptere dar# pe aeroport# la ora 66C=5# lunetistii ermani au tras !n +eful comandoului care mer ea spre avion# f"r" s"-l nimereasc". 1iposta terori+tilor a ani$ilat staia radio a turnului de control +i sistemul de iluminare al aeroportului. Ostatecii au fost !mpu+cai iar terori+tii s-au ap"rat p%n" spre &ori# c"&%nd cu armele !n m%ini. A doua &i# Q septem,rie 5<H6# !ntrea a lume afla despre tra edia de la Munc$en. Or ani&ator pentru a doua oar" a 9.O. (prima !n 5<2Q !n pre&ena lui :itler)# ora+ul ,avare& se dovedea a fi cu $inion# !n ceea ce !i privea# palestinienii reu+iser" s" reaminteasc" !ntre ii lumi# desi ur !ntr-o inaccepta,il" manier" ,rutal"# c" .exista o pro,lem" palestinian"/. De atunci au trecut 23 de ani. 'rimele de la Miinc$en# ori,ile !n oc$ii oamenilor de atunci# s-au !nsutit si !nmiit. Fiolena a fost tot mai des folosit" de am,ele p"ri# +i de evrei si de palestinieni. 8ro,lema palestinian" a r"mas nesoluionat" p%n" a&i. CAPITOLUL 5' SA#IA NUCLEAR* A LUI GHEDEON 5. 1"&,oiul Sue&ului# cu nume de cod .(ades$/# a fost declan+at de Israel ca urmare a naionali&"rii de c"tre pre+edintele e iptean 'arnal A,del @asser a 'ompaniei 'analului de Sue& (6Q iulie 5<-Q). Ei a fost pre "tit prin contacte secrete !ntre premierul israelian *en-)urion si uvernele din 8aris +i Eondra. 1"&,oiul a !nceput la 6< octom,rie 5<-Q c%nd toat" atenia opiniei pu,lice europene era concentrat" asupra revoltei antisovietice de la *udapesta. Dou" coloane israeliene de ,lindate au invadat centrul 8eninsulei Sinai# lu%ndu-i prin surprindere pe e ipteni# care s-au retras precipitat. Ea 25 octom,rie israelienii ajunseser" la numai 23 de Bm de 'analul de Sue&. Atunci s-au !nre istrat dou" evenimente noiC 5) primul contraatac e iptean +i 6) ultimatumul franco-,ritanic care# adresat (sicD) am,ilor ,eli erani# se referea la !ncetarea imediat" a ostilit"ilor +i cerea punerea Ismailiei# 8ort Saidului si Sue&ului su, protecie militar" franco,ritanic". ?ltimatumul fiind respins de 'airo# aviaia franco-,ritanic" a !nceput c$iar !n aceea+i &i s" ,om,arde&e E iptul. Ea - noiem,rie un desant de parasutisti lansat la 8ort Said a ocupat rapid ora+ul +i o &on" a 'analului de Sue&. Intre timp armata israelian" ocupa )a&a. Actele de r"&,oi au !ncetat la Q noiem,rie ca urmare a interveniei O@?# ?.1.S.S. si S.?.A. Ea 65 noiem,rie o for" a O@? a fost interpus" !ntre ,eli erani. 0orele franco-,ritanice au p"r"sit E iptul !n decem,rie 5<=Q iar cele israeliene !n martie 5<-H. A fost# dup" r"&,oiul enerat de proclamarea Statului Israel (5<=>-5<=<)# al doilea r"&,oi ara,o-israelian. Al treilea a fost r"&,oiul de Sase Rile (5<QH) iar al patrulea cel de ;om (ippur (5<H2). 6. 1"&,oiul de ;om (ippur (Q-6Q octom,rie 5<H2) a fost sin urul dintre cele = r"&,oaie ara,oisraeliene !n care iniiativa a fost de partea ara," si re&ultatele au avantajat aceea+i ta,"r". Dup" cucerirea !n 5<QH a teritoriilor palestiniene# E iptul +i Siria au pre "tit intens revan+a. Declan+at la Q octom,rie 5<H2# r"&,oiul i-a surprins total pe israelieni care erau !n marea lor s"r,"toare reli ioas" de ;om (ippur# care a dat +i numele acestui r"&,oi. E iptenii au trecut Sue&ul pe trei capete de pod# au str"puns po&iia de ap"rare fortificat" *ar Eev# dar +i-au autolimitat ofensiva la 5- Bm ad%ncime !n Sinai. 8aralel# pe frontul sirian evreii au c%+ti at o mare lupt" de tancuri +i au ani$ilat aviaia sirian"# iniiind o ofensiv" spre Damasc. Apoi forele israeliene au fost concentrate pe frontul e iptean. Ea 63 octom,rie ele au reali&at o du,l" str"pun ere de front# pe direciile 'airo si Sue&. Ea 6- octom,rie c%nd s-a reali&at !ncetarea focului# israelienii nu erau !n de&avantaj# dar lumea remarcase c" armata e iptean" d"duse ,une dove&i de com,ativitate si c" exist" o solidaritate ara," care# pe parcursul r"&,oiului de ;om (ippur# a aplicat un em,ar o petrolier pentru Europa Occidental". 'CAPITOLUL 6' R*)#UN*TORII

5. Fictor OstrovsBA a !nceput prin a pune la dispo&iia &iaristului canadian 'laire :oA notele sale despre MOSSAD# unde !ntre 5<>= +i 5<>Q a urmat Academia MOSSAD# ajun %nd !ntr-unul dintre serviciile din 'entral". 'artea semnat" de cei doi a ap"rut !n 5<<3 la S4. Martin 8ress din @eN ;orB. OstrovsBA acu&a faptul c" MOSSAD-ul ar f i fost deturnat de la adev"ratele sale eluri +i idealuri# dovedind .pra matism e oist/ +i .total" lips" de respect fa" de viaa omului/. ?lterior su, semn"tura lui Fictor OstrovsBA au ap"rut si alte relat"ri despre MOSSAD# precum +i o serie de romane inspirate din ca&uri reale ale A eniei. CAPITOLUL 7' SPIONUL GENTLEMAN 5. :assan II# re ele Marocului (5<Q5-5<<<) avea puterea executiv" !n ,a&a 'onstituiei din 5<Q6. Din 5<Q2 a intrat !n conflict cu partidele. Eiderul opo&iiei era Me$di *en-*arBa care# !n octom,rie 5<Q-# a disp"rut !n condiii o,scure# la 8aris. Apoi re ele a suspendat parlamentul si si-a impus uvernarea personal"# !n 5<H3# prin referendum# el a f"cut s" fie apro,at" o nou" constituie care-i l"r ea puterile. 8artidele au continuat s" i se opun"# !n 5<H5 si 5<H6 au fost !nre istrate dou" atentate la viaa suveranului# !n 5<H- :assan II a ocupat pa+nic Sa$ara Occidental"# fosta Sa$ara spaniol"# unde 0rontul 8olisario duce o lupt" de re&isten" armat". Ea !nceputul anilorM<3 re ele :assan II a iniiate u+oar" li,erali&are a re imului sau iar !n 5<<H a resta,ilit parlamentul ,icameral. Adev"rata li,erali&are se face a,ia acum# su, uvernarea fiului lui :assan# re ele Ma$omed FI# care a preluat tronul la 62 iulie 5<<<# dup" moartea tat"lui s"u. 6. ;it&$aB S$amir a lucrat !n serviciile secrete !ntre 5<-- si 5<Q-. l-a succedat lui Menac$em *e in !n funcia de premier !n 5<>2-5<>= si a exercitat un al doilea mandat !n 5<>Q-5<<6. CAPITOLUL !3' LEG*TURI AFRICANE 5. 4riadele din an urile c$ine&e+ti ale crimei or ani&ate. Se crede c" ele au ap"rut acum 6333 de ani# dar !n versiunea modern" triadele datea&" din secolul _FII# c%nd au ap"rut ca structuri ale re&istenei c$ine&ilor fa" de dinastia manciurian" Xin . 4riadele au supravieuit revoluiei repu,licane c$ine&e din 5 < 5 5 # control%nd din ce !n ce mai mult serviciile civile naionale. 8entru c" l-au sprijinit pe mare+alul '$ian (ai-S$eB# triadele au fost v%nate de re imul maoist instaurat !n 5<=<. Multe triade au fost aruncate peste $otare !n timpul revoluiei culturale# !n 5<QH - 5<Q>. !n '$ina popular" au supravieuit doar = triade# cea mai puternic" fiind .Marele 'erc/. !n lume# peste tot unde sunt comunit"i sau interese c$ine&e+ti mai importante# exist" si an uri de triade. '%te unul sin ur funcionea&" !n Fietnam# Ara,ia Saudit"# 8ara uaA# 1epu,lica Dominican" +i Marea *ritanie. '%te 6 triade au Macao# 9aponia +i Olanda. 4$ailanda are trei triade# ca si 4aiNanul !n care cea mai puternic" rupare se nume+te .?niunea *am,usului/ +i are 63.333 de mem,ri. 0ilipinele +i Australia au c%te = triade# iar 'anada Q. 1ecordul !l dein# la e alitate# :on (on si S.?.A. cu c%te R an uri c$ine&e+ti# dintre acestea remarc%ndu-se si cele mai puternice din lume. Ele sunt toate ,a&ate !n :on (on # de+i administraia ,ritanic" a scos triadele !n afara le ii !nc" din 5>=-. 'eD mai mare +i mai ierar$i&at rup criminal c$ine&esc este 4riada .Sun ;ee On/ care are =3.333 de mem,ri. Acestuia !i urmea&" .Ec$ipa Go/ cu 63.333 de mem,ri +i 53 su, rupe de triade# iar locul trei revine triadei .5= (/ (63.333 de mem,ri +i =- su, rupe). Dup" cum se vede# !ntr-o lume a lo,ali&"rii# triadele repre&int" deja un sistem lo,al iar radul de funcionalitate le-a adus .faima/ de cea mai mare +i mai puternic" mafie a lumii# !n cur%nd vom pu,lica !n aceast" colecie sin ura carte despre triade scris" p%n" acum# secretul acestei or ani&aii fiind reu de penetrat datorit" structurii sale triun $iulare !n care nimeni nu cunoa+te mai mult de dou" persoane. 6.(ao Ein (!n transcrierea oficial" c$ine&" )ao Eian ) era din 5<Q5 corespondentul de pres" al A eniei _in$ua ('$ina nou") la Dar Es Salaam !n 4an aniBa# ulterior (prin fu&iunea cu ins. Ran&i,ar) 4an&ania. Datorit" modului s"u de via" pe picior mare# nespecific c$ine&ilor# a fost repede reperat de 'IA +i ()*.

2.O anali&" a 'IA privind spionajul israelian !n Africa su,linia&"C .Ee "turile Israelului !n Africa au variat considera,il de la ar" la ar"# depin&%nd de imperativele situaiei. Activit"ile de spionaj ale Israelului !n Africa au fost# de o,icei# purtate su, acoperirea de antrenament poliienesc# de v%n&"ri de arme c"tre forele militare naionale si de pro rame de ajutor pentru de&voltare. @aiunile ara,e# !n cola,orare cu S.?.A.# au exercitat o mare presiune asupra majorit"ii naiunilor africane cu scopul !ntreruperii tuturor le "turilor formale cu Israelul# !n pofida ruperii relaiilor diplomatice dintre Israel si multe "ri africane# acesta menine !nc" ,une le "turi informative cu serviciul BenAan. !n Africa 'entral" israelienii sunt !nc" activi !n Rair. !n Africa de Fest ei antrenea&" serviciile secrete poliiene+ti ale Ei,eriei. Ei ajut" totodat" la !nfiinarea serviciului secret al armatei din )$ana. !n sudul Africii israelienii au relaii cu serviciul secret din Africa de Sud/.

CAPITOLUL !7' #UNGLEGATE 5. 'aria del 8onte# care la data faptului relatat !n carte era procuror federal al Elveiei# a devenit procurorul 4ri,unalului 8enal Internaional pentru fosta Iu oslavie (48I) si acu&ator principal al expre-sedintelui iu oslav Slo,odan Milosevici al c"rui proces a !nceput la :a a !n ianuarie 6336. Dna Del 8onte a a,ordat activit"ile sale juridice dintr-un punct de vedere politic si din aceast" cau&" i-a permis lui Milosevici s" sfide&e tri,unalul si s" releve compo&iia de +vaier cu multe oluri a actului de acu&are pre "tit de 'aria del 8onte. Invocarea de c"tre procurorul federal elveian a unor diferende de alt" natur" dintre Elveia si 'omunitatea Mondial" Evreiasc" demonstrea&" c" modul de aciune al 'ariei Del 8onte nu s-a sc$im,at# ea form%ndu-si mai !nt%i o opinie si apoi c"ut%nd ar umentele de susinere# !n loc s" fac" dosarul# a+a cum cer normele unei justiii impariale si ec$ita,ile# adun%nd !nt%i pro,ele si a,ia apoi# pe ,a&a lor# s"-si forme&e opinia si s" propun" tri,unalului o soluie. MULUMIRI

IS1AEE Meir Amit# ;aaBov 'o$en# Alex Doron# 1an Edelist# 1afaeD Eitan# Isser :arel# David (imc$e# Ariei Merari# 1euven Mer$av# DannA @a ier# ;oel *en 8orat# ?ri Sa uA# Rvi Spielmann +i tuturor celor care m-au ajutat# dar pe care nu-i pot numi. AE4E 7J1I Sean 'ar,errA# Se,astian 'odA# 'arolAn DempseA# Dieter 8ommererin # :eat$er 0lorence# 8er-Eric :aNt$orne# Diana 9o$nson# EmerA (aron o# Otto (ormeB# Martin EettmaAer# *arrA EAons# 9o$n Ma ee# Madeleine Morel# Mic$ael 4aucB# Declan G$ite# Stuart GinterL fiecare +i-a dus contri,uia !n felul lui. Kl# I@ S0g1KI4# Gilliam *ucBleA# Gilliam 'aseA# joac$im (raner (ei mi-au dat ideea)# Edit$# ,ine!neles# si 4om *urBe. 0iecare autor are nevoie de un editor calm# prev"&"tor# r",d"tor +i vi&ionar +i care s" iu,easc" la ne,unie cartea. 4om a avut toate aceste calit"i. @ici n-a+ fi putut cere mai mult - +i nici n-am primit mai puin# !i sunt extrem de !ndatorat. A?4O1?E CUPRINS

8refa".........................................................................................'A8I4OE?E 5 !n spatele o lin&ii ...................................................................55 'A8I4OE?E 6 !nainte de !nceput....................................................................6H 'A8I4OE?E 2 !nsemn"rile de la 'ilot............................................................-3 'A8I4OE?E = Spionul cu masca de fier..........................................................H3 'A8I4OE?E Sa,ia nuclear" a lui )$edeon..................................................>'A8I4OE?E Q 1"&,un"torii.......................................................................... 536 'A8I4OE?E H Spionul entleman................................................................ 56H 'A8I4OE?E > O1A si monstrul................................................................... 5=< 'A8I4OE?E < *ani murdari# sex si minciuni.............................................. 5Q'A8I4OE?E 53 O le "tur" periculoas".......................................................... 5>2 'A8I4OE?E 55 Aliane p" %ne......................................................................63= 'A8I4OE?E 56 *inecuv%ntai fie spionii......................................................662 'A8I4OE?E 52 Ee "turi africane...................................................................6=3 'A8I4OE?E 5= *om,a cameristei................................................................. 6-= 'A8I4OE?E 5'aricaturistul dispensa,il.....................................................6H5 'A8I4OE?E 5Q Spioni !n nisip....................................................................... 6<< 'A8I4OE?E 5H *un le ate.............................................................................266 Despre sursele de inspiraie...................................................22*i,lio rafie........................................................................... 2=5 Anexe.....................................................................................2=@ote ...................................................................................... 2->