Sunteți pe pagina 1din 10

Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului în judeţul Buzãu 2010 – 2015

Masterand

Disciplină Politici şi strategii de dezvoltare

An 1 Master ADT

2013

Cadrul geografic

Judeţul Buzău este situat în partea de sud-est a ţării, având coordonatele 44050' - 45045', latitudine nordică şi 26010' - 27020' longitudine estică. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord - nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest. Suprafaţa judeţului este de 6103 km2 (2,6% din suprafaţa României), ocupând locul 17 între celelalte judeţe. Populaţia judeţului Buzău este de 496.214 locuitori (recensământ 2002), ce reprezintă 2,3% din populaţia ţării, ocupând locul 18 între celelalte judeţe. Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 de localităţi, din care 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 3 oraşe (Nehoiu, Pogoanele şi Pătârlagele), 82 de comune cu 481 sate. Zona montană este formată din Munţii Buzăului şi Vrancei, desfăşurată pe 1900 km2. Sunt alcătuiţi din masivele: Penteleu (denumit regele munţilor Buzăului. Altitudinea maximă în Vârful Penteleu este 1772 m. Se află între râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică. Cele cinci culmi: Cernetu, Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei, Viforâta - se unesc în Vârful Penteleu.), Podu Calului (cuprins între râurile Bâsca Mare şi Buzău. Înălţimea maximă este de 1440 m. Este străbătut de cursuri de apă având praguri, iar pe râul Caşoca se află Cascada Caşoca -/Pruncea, 11 m şi „Ascunzătoarea haiducului Gheorghelaş”. Pădurile acestui masiv adăpostesc cerbi.), Siriu (Este cuprins între văile râurilor Buzău, Crasna şi Siriu. Cele mai înalte vârfuri sunt Mălâia (1663 m) şi Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se află Lacul Vulturilor sau „Lacul fără fund”. Aici vin vulturii să îşi înveţe puii să zboare. În afară de capre negre şi vulturi, aici găsim şi căprioare, urşi, lupi, mistreţi, viezuri, jderi, pisici sălbatice, râşi, cerbi.), Monteoru (Situat în partea de sud a Munţilor Siriu. Înălţimile cele mai mari se află în vârfurile Monteoru - 1345 m şi Cătiaşu - 1014 m.), Ivăneţul (Se află la sud de Bâsca Rozilei. Altitudinea maximă - 1190 m -este în vârful Ivăneţu. În acest masiv se găsesc Aşezările rupestre, bisericuţa şi chiliile în piatră din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-Aluniş- Colţi), Vrancei (Ocupă partea de nord, nord-est a judeţului, dincolo de Bâsca Mică, şi cuprinde o parte a munţilor Lăcăuţi - 1777 m, Gorul - 1785 m, Giurgiu - 1721 m, Muşa - 1496 m şi Furu - 1415 m. Râurile Râmnicu Sărat, Bâsca Mică şi Bâsca Mare izvorăsc din aceşti munţi). Subcarpaţii Buzăului. Se află între văile râurilor Teleajen (jud. Prahova) şi Slănicul de Buzău. Dealurile Buzăului au la nord Munţii Buzăului, iar la sud câmpia. Amintim: Subcarpaţii dintre Buzău - Slănic, cu dealuri cuprinse între 400-820 m, Subcarpaţii dintre văile râurilor Buzău şi Teleajen - au înălţimi şi de peste 700 m; cuprind Dealurile Salciei şi Ciolanului (740 m), Dealul Istriţei (759 m) şi Dealul Mare (609 m). Pe pantele lor se află podgorii şi pomi fructiferi. Subcarpaţii Vrancei - sunt cuprinşi între văile râurilor Slănic şi Râmnicu Sărat. Culmea Bisocei (970 m) se află la nord. Spre sud sunt Dealurile Blăjani (483 m) şi Căpăţânii (592 m). Aici se găsesc

Vulcanii Noroioşi de la Berca-Scorţoasa, Grunjul de la Mânzăleşti, peşterile aflate în sare de la Meledic, precum şi lacul de apă dulce pe un deal sărat, Focul viu de la Terca-Lopătari. Zona de câmpie află în sudul şi sud-estul judeţului, având o altitudine de 40 m pe râul Călmăţui şi 120 m în Câmpia Buzăului, Câmpia Râmnicului, Câmpia Gherghiţei (Săratei), Câmpia Călmăţuiului şi Câmpia Padinei (parte din Bărăgan). Hidrografia este compusă în special din râuri, râul Buzău fiind cel mai important râu din judeţ. De la izvor până la vărsarea în Siret are o lungime de 325 km, din care 175 km pe teritoriul judeţului Buzău. Râul Buzău primeşte pe partea dreaptă - în zona montană - afluenţii: Crasna, Valea Neagră, Siriu şi Nehoiu, iar pe partea stângă afluenţii: Zăbrătău, Harţagu, Caşoca, Bâsca Rozilei. În zona subcarpatică, primeşte pe dreapta afluenţii: Bâsca Chiojdului şi Nişcov, şi pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărăţel, Slănic şi Câlnău. Cele mai mari lacuri din judeţ sunt Lacul Vulturilor, Lacul Bălăceanu, Lacul Negru, Lacul Siriu, Lacurile Meledic, Mociaru, Odăile şi Recea (carsto-saline). Vegetaţia şi fauna cuprind anumite zone. Zona de stepă. Terenurile au fost transformate în terenuri agricole, prin reducerea terenurilor de stepă. Zona de silvostepă, cuprinde solurile sunt dintre cele mai bune - cernoziomuri. Rămăşiţe ale codrilor Vlăsiei se găsesc şi azi la Spătaru, Frasinu, Crângul municipiului Buzău, Brădeanu, Ruşeţu, Văleanca. (În aceste păduri trăiesc: iepuri, vulpi, potârnichi, mierle, fazani, căprioare ş.a. În secolul trecut erau cârduri de dropii, astăzi sunt foarte rare.) Costeşti – Pădurea Spătaru Pădurile de foioase se găsesc în zonele deluroase, până lângă munţi. Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. Între 500 -700 m se găsesc: gorunul, fagul, carpenul etc. Între 800-1200 m se află fagul, carpenul, mesteacănul. Între 1000 -1200 m, fagul se găseşte împreună cu coniferele. În această zonă, solurile sunt brune şi brun -roşcate, de pădure. Fauna se compune din: căprioare, vulpi, lupi, mistreţi, veveriţe, viezuri, cinteze etc.Pădurile de conifer se găsesc până la 1500 m în toate masivele, dar sunt mai dezvoltate în masivele Penteleu, Siriu şi Lăcăuţi-Goru. Acestea cuprind specii de pin, brad, molid, larice (zada) şi uneori tisa. Fauna acestor păduri este formată din: urşi, lupi, râşi, cerbi, cocoşi de munte, vulturi etc. Etajul alpin, situat la peste 1500 m, se desfăşoară acest etaj în munţii Penteleu, Siriu, Lăcăuţi-Goru şi cuprinde:

ienupăr, jneapăn, (doar în Lăcăuţi-Goru), merişor, afin, bujor de munte (munţii Siriu), narcise (doar în munţii Penteleu), mixandre, campanule, firuţă, ţăpoşică etc. Fauna cuprinde: capre neagre (în munţii Siriului), vulturi, acvile, şopârle, şerpi, brumăriţe, şoareci de munte ş.a.

Situaţia actuală a judeţului

Legăturile judeţului cu celelalte zone ale ţării

· Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani;

· DN 1B spre Ploieşti;

· DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);

· DN 2B spre Brăila;

· Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău- Focşani-Bacău-Suceava) Situaţia drumurilor judeţene –total 956,580 KM din care:

· asfaltate 659,974 Km

· pietruite 239,321 Km

· pămînt 45,785 Km

· beton 11,5 Km

· Numărul de locuinţe: 188.761

· Lungimea căilor ferate: 232 km

· Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DG – 1.395 km

· Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km (din care modernizate: 321 km)

· Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)

· Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi)

· Kilometri conducte gaze: 339,2 km În judeţul Buzău există

· 361 grădiniţe

· 366 şcoli generale

· 31 licee şi grupuri şcolare

· 1 instituţie de învăţământ superior (A.S.E)

· 343 biblioteci

· 6 spitale (sector public)

· 23 dispensare medicale (sector public)

· 100 farmacii

· 63 cabinete medicale

Turismul la nivelul judeţului Buzău Chiar dacă s-au efectuat paşi mai mici în comparaţie cu celelalte domenii de activitate, turismul buzoian cunoaşte în ultimii ani o evoluţie favorabilă în ceea ce priveşte atât oferta de cazare, cât şi numărul de turişti ce au vizitat atracţiile turistice ale judeţului Buzău. În anul 2008, la nivelul judeţului Buzău au fost înregistrate 60 de unităţi de cazare turistice, pe categoriile cunoscute deja: hoteluri, hanuri şi moteluri, precum şi pensiuni turistice rurale. Din datele statistice se poate observa în 2008 o creştere de 100% faţă de anul de referinţă 2004 a principalelor structuri de

primire turistică ce au funcţiuni de cazare turistică. O creştere mai moderată, dar totuşi importantă, se poate observa şi cazul hanurilor şi motelurilor. Analizând tipul unităţilor de cazare se remarcă proporţia ridicată a pensiunilor.

Strucuri

           

de primire

2004

2005

2006

2007

2008

2009

turistică

Total

30

49

55

57

60

66

Hoteluri

8

12

17

17

18

12

Hanuri

şi

5

6

4

6

6

6

moteluri

Pensiuni

8

18

26

26

28

31

turistice

rurale

Tabere

3

3

3

3

3

3

şcolare

Principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică – număr (Sursa – Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău)

Turismul judeţului Buzău se caracterizează în primul rând prin sezonalitate. În cele trei luni de vară - iunie, iulie, august - se înregistrează valori semnificative în numărul sosirilor turistice. Segmentele turismului prezente în mod permanent - adică cele capabile să elimine caracterul de sezonalitate - sunt turismul de afaceri şi cel de conferinţă - care sunt capabile de a determina un număr însemnat de turişti să rămână în zonă câteva zile. Dezavantajul lor constă în faptul că doar marile oraşe pot asigura locaţii, clădiri şi săli corespunzătoare pentru primirea unui număr semnificativ de persoane, astfel oportunităţile dezvoltării turismului de conferinţă sunt implementabile doar prin dezvoltările realizate în oraşele mai mari, excluzând localităţile mai mici.

Analiza SWOT a turismului judeţului Buzău Puncte tari Judeţul Buzău are ca şi puncte tari potenţialul natural şi într-o mică parte cel antropic, alcătuit în principal din monumente istorice, culturale, religioase, monumente medievale, biserici, mănăstiri, schituri, castre romane, muzee, case memoriale, dar şi clădiri cu arhitectură modernă.

· Muzeul Judeţean Buzău, strada Nicolae Bălcescu nr. 50

· Colecţia de etnografie şi artă populară „Vergu Mănăilă, strada Războieni nr. 8

· Casa memorială „Vasile Voiculescu, Pârscov

· Casa lui Alexandru Marghiloman

· Tabăra de sculptură în aer liber Măgura

· Colecţia muzeală Colţi – Muzeul Chihlimbarului, com. Colţi

· Episcopia Buzăului

· Mănăstirea Ciolanu

· Cetăţuia

· Catedrala Ortodoxă Municipală Sfântu Sava

· Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat

· Rezervaţii natural (Vulcanii Noroioşi, Chihlimbarul de la Colţi, Platoul Meledic, Pădurea Lacurile Bisoca, Blocurile de calcar de la Bădila, Rezervaţia Culmile Siriului, Pădurea Spătaru.)

· Monumente ale naturii (Focurile Vii de la Lopătari, Grunjul din Mânzăleşti, Stejarul Secular din Buzău din vremea lui Mircea cel Bătrân)

· Staţiunea balneară Sărata Monteoru

Puncte slabe

· Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean

· Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia

· Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism durabil de finanţare pe termen lung, infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile în România. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte sectoare de activitate

· Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. turiştii străini veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un minim de comfort

· Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională

· Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai judeţului

· Majoritatea restaurantelor din judeţ prezintă doar un meniu în limba română

· Ofertă restrânsă pentru agrement

· Inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice

· Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi cultural

Oportunităţi

· Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă

· Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena, Berlin

· Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale

· Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură

· Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice cum este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona turismului balnear

· O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor

· O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul de Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci Cernăteşti; Culmile Siriului -Siriu; turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti; Episcopia Buzăului - municipiul Buzău; Manăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei manăstiri Adormirea Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Manăstirea Răteşti – Berca), turism cultural-istoric (Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Asezări si necropole din epoca bronzului: fortificaţii dacice – Dava dacică - Vernesti, cultura Monteoru; castrul postroman şi termele de la Pietroasele; Palatul Comunal din Muncipiul Buzău); turism balnear (staţiunea Sărata Monteoru, băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism (existenţa ANTREC foarte activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu, Penteleu, Ivăneţu etc.) Ameninţări

· vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Prahova, Braşov, Covasna şi Vrancea)

· nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei

· nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor

· una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România este dată de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor emiţători de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se adaugă ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou, Rusia), care vor afecta şi mai mult cererea turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea

economiilor din zona Europei în raport cu restul lumii. În condiţiile actuale creşterea consumului se lasă încă aşteptată, cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. Astfel, menţinerea consumului la un nivel scăzut, chiar în condiţiile unei creşteri economice, nu este de natură să favorizeze călătoriile, ci mai degrabă investiţiile şi aşteptarea unor momente mai prielnice.

O primă concluzie este dată de faptul că judeţul Buzău dispune la acest moment de un

potenţial turistic imens, dar care este foarte slab valorificat. Conservarea moştenirii culturale ar putea merge mâna în mâna cu dezvoltarea turismului, dar este necesara o monitorizare atenta pentru

a se asigura menţinerea unor standarde înalte de conservare. În plus, turismul poate fi şi un

instrument pentru dezvoltarea rurală, în aceste condiţii fiind vitală implicarea comunităţilor locale

în acest domeniu.

O a doua concluzie este legată de slaba promovare a potenţialului turistic care, pe parcursul ultimilor douăzeci de ani s-a făcut sporadic ori haotic, fără a avea un rezultat spectaculos, ci numai mici rezultate de moment. Aşadar, printr-o promovare susţinută la târguri de turism, la nivel naţional prin intermediul mass -media şi al materialelor de promovare, trebuie avut în vedere acest obiectiv.

Strategii de dezvoltare pentru judeţul Buzău

Pentru dezvoltarea turismului în judeţul Buzău au fost concepute o serie de programe luând

în vedere potenţialul natural şi antropic regăsit în analiza SWOT. Programele la nivel naţional sunt:

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 -2014, Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear 2010 – 2013 şi Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. În ceea ce priveşte programele la nivel regional, există Strategia de Dezvoltare Regională S-E. Aceasta acţioneaza prin Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. In cadrul Programului Operational Regional se pot obtine fonduri atat pentru constructia infrastructurii din zonele turistice, pentru amenajarea obiectivelor turistice naturale, cat si pentru dezvoltarea turismului balnear sau pentru modernizarea si extinderea structurilor de cazare existente. Astfel, prin Programului Operational Regional , axa prioritara 5, vor fi finantate domeniile majore de interventie.

· „restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Proiectele eligibile vizeaza: restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural, national sau international. Beneficiarii eligibili sunt: autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si

ONG.

· „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”, finanteaza: dezvoltarea turismului bazata pe resursele naturale ,reabilitarea/modernizarea structurilor de cazare plus anexe, cat si a infrastrucrtrii turistice. Beneficiarii eligibili sunt autoritatile publice centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu activitati in domeniul turismului, ONG-uri, acestia pot depune proiecte de valorificare durabila a resurselor naturale cu potential turistic, precum si proiecte vizand reabilitarea, modernizarea structurilor de cazare si utilitatilor aferente, de creare de infrastructura turistica de agrement cu conditia ca sa fie implementate in mediul urban. In cazul statiunilor balneare si balneo-climaterice, proiectele pot fi localizate atat in mediul urban cat si rural.

· „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica”. Prin acest domeniu POR va finanta crearea si promovarea brandului turistic national, dezvoltarea si consolidarea turismului intern, precum si crearea retelei de centre de informare si promovare turstica. Acest domeniu de intervenţie necesită trei operaţiuni importante pentru a fi realizată, şi anume, Operatiunea – Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) si dotarea acestora:

Operatiunea – Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si a activitatilor de marketing specific; Operatiunea – Promovarea brandului turistic national. Alte programe şi strategii menite să creeze dezvoltarea turismului în judeţ :

· Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

· Modernizarea infrastructurii de acces

· Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Buzăului şi Valea Chiojdului

· Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU

· Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 PENTELEU

· Realizarea de programe turistice

· Realizarea unor activităţi de marketing

· Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului.

· Dezvoltarea infrastructurală

· Amenajarea Dealului Istriţa şi crearea unui traseu tematic

· Crearea unui drum al sării (Lopătari – Mînzalesti – Platoul Meledic ( Peşterile de Sare, Lacul Meledic) - Vintilă Voda - Valea Slănicului până la Sapoca - Valea Săratelului - Pleşcoi

- Berca (Vulcanii Noroioşi) - Parscov (Sarea lui Buzău) - Măgura ( Tabăra de Sculptura) – Tisău Sărata Monteoru.

· Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo-medical

· Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si religios

· Programul: ,,Aventura Eco-bicicleta’’

Bibliografie Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi a Agroturismului în judeţul Buzãu 2010 – 2015 (proiect al Consiliului judeţean Buzău)