Sunteți pe pagina 1din 41

Tehnologia lucrrilor de

demolare pentru cldiri de


nlime medie

Bolboac Alexandru
Lazr Florin
Rileanu Drago
TMLC, an I, grupa 1

1. Date generale
In procesul de dezvoltare si modernizare a asezamintelor
urbane si rurale apare uneori necesitatea demolarii unor imobile
izolate, grupuri de imobile sau chiar cartiere intregi. Cel mai
adesea demolarile sunt necesare pentru inlocuirea cladirilor
vechi, lipsite de confort si ocupand suprafete intinse, cu blocuri
inalte, care, pe langa un confort superior, permit o utilizare mai
buna a terenului si dau posibilitatea crearii unui peisaj urbanistic
adecvat epocii contemporane. In anumite situatii izolate trebuie
daramate chiar cladiri n stare buna si relativ mari, atunci cand
cerinte majore de sistematizare o impun (de exemplu, crearea
unui mare bulevard sau amenajarea unui nod de circulatie etc).

Modul de demolare al cladirilor depinde atat de natura
sistemului structural de rezistenta cat si de numarul cladirilor ce
urmeaza a fi daramate. Cand numarul este mare se organizeaza
santiere de demolare, in cadrul carora se pot folosi metode de
lucru bazale pe aspectul de masa al operatiilor.
Cand se demoleaza imobile izolate, in directa vecinatate a altora
care sunt locuite, metodele folosite vor trebui sa tina seama de
elementele specifice ale fiecarui caz in parte.
Se urmareste recuperarea in masura cat mai mare a
materialelor de constructii, care pot fi refolosite si pentru
aceasta trebuie aplicate metode si mijloace de lucru care sa
permita mentinerea calitatii acestor materiale.
Un alt aspect care trebuie avut n vedere la lucrarile de
daramari este acela al reducerii la minimum a manipularilor
repetate ale acelorasi materiale sau utilaje.
Manipularile repetate sunt o consecinta a unei proaste
organizari a operatiilor de demolare.
Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuie tinut seama
de dificultatile ce apar la eliberarea amplasamentului, atunci cand in
gramada de daramaturi se gasesc amestecate diferite materiale -
caramida, elemente de beton armat, eventual profiluri metalice,
grinzi de lemn etc. Nici un fel de utilaj nu poate fi folosit pentru
incarcarea si transportul unui astfel de amestec de materiale.
Acest aspect este,uneori, neglijat si, pe langa cresterea ulterioara a
volumului de munca al oamenilor si utilajelor, se produce si o uzura
exagerata, sau o deteriorare a utilajelor de ncarcare (excavatoare),
care nu pot invinge rezistenta blocurilor de beton sau a pieselor
metalice amestecate n gramezile de moloz.
La demolarea unei cladiri se tine seama de inaltimea ei si de
alcatuirea structurii de rezistenta.Exista doua modalitati de
daramare a unei constructii, si anume demolarea element cu
element si demolarea cIadirii n ansamblu.
Cladirile cu mai multe niveluri, oricare ar fi tipul de structura, se
demoleaza prin metoda element cu element, sau in ansamblu prin
implozii, iar cele cu un singur nivel, prin metoda demolarii cladirii in
ansamblu.
Pentru demolare se pot folosi buldozere, excavatoare sau tractoare
pe senile care actioneaza cabluri de tractiune. Aceste utilaje pot fi
folosite pentru ca structura unei cladiri cu un singur nivel, in mod
normal, este din zidarie de caramida sau din materiale usoare si nu
opune o rezistenta mare la daramare.

La demolarea element cu element, operatiile incep de sus, de la
acoperis, si se continua pana la baza cladirii sau pana la o inaltime
deasupra terenului de la care, cand natura structurii o permite, se
poate folosi metoda doborarii.
In cazul unor cladiri importante ca naltime sau volum,
demolarea se executa pe baza unui proiect de demolare, care,
inainte de nceperea lucrarilor, trebuie cunoscut de toti cei ce
participa la demolare lucratori sau personal tehnic de conducere.
Partile subterane ale constructiilor (ziduri de subsol, fundatii) nu se
demoleaza in mod obisnuit, ci urmeaza a fi sparte local in zonele
traversate de lucrarile subterane ale noilor constructii (fundatii,
canale,conducte).Daca, totusi, apare necesitatea daramarii unor
ziduri de subsol, atunci trebuie luate masuri de sprijinire a malurilor,
pe toata durata, pana la umplerea gropii sau turnarea altor
elemente apartinand noilor constructii.
Demolarile se realizeaza numai de catre societati specializate, in
urma unor studii si proiecte eleborate in acest sens.
2. Masuri si indicatii privind demolarea
constructiilor
1. nainte de nceperea lucrrilor, obiectele propuse pentru drmare vor fi
verificate amnunit, dup care se ntocmete un proces verbal n care se
descrie situaia de fapt a cldirii i prile care vor fi demolate, sau msurile de
consolidare provizorie sau definitiv. Pe baza procesului verbal se ntocmete
proiectul de organizare a lucrrilor de demolare a construciei, care va fi
aprobat de conducerea tehnic a antierului.
2. Conducerea lucrrilor de demolare va fi ncredinat unui tehnician cu
experien n astfel de lucrri, care va rspunde de execuia corect a lor.
3. Conductorul responsabil va aduce la cunotina muncitorilor planul de
demolare, metodele de executare a lucrrilor, locurile cele mai periculoase i
msurile de prevenire a accidentelor.
4. nainte de nceperea lucrrilor de demolare, conductorul lucrrii va lua
urmtoarele msuri:
a. va mprejmui construcia ce urmeaz a fi demolat, iar la punctele
de acces spre locul de demolare va pune placarde de avertizare;
b. va afia afie de interzicere a accesului persoanelor strine pe
teritoriul antierului;
c. va ntrerupe legturile conductelor reelelor de ap, gaze,
electricitate, termicitate i canalizare, lund msuri pentru a nu fi deteriorate;
5. Demolarea prilor componente ale cldirilor trebuie astfel
executat, nct demolarea unei pri din cldire sau a unui
element de construcie s nu atrag prbuirea neprevzut a
altei pri sau altui element.
6. Se interzice:
a. demolarea concomitent a elementelor de construcii i a
construciilor pe mai multe etaje;
b. utilizarea reelei electrice a cldirii sau construciei
demolate. Pentru iluminarea locului de lucru, nainte de
demolare se va amenaja o reea electrica separat, care s nu
aib nici un fel de legtur cu construcia care se demoleaz.
7. n cursul lucrrilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita
praful (de ex. prin stropirea cu ap a poriunilor de cldire care se
demoleaz).
8. Gropile rmase dup demolare vor fi astupate sau mprejmuite.
Materialele rmase dup demolare vor fi depozitate, pentru a nu
constitui un pericol pentru trectori.
9. n cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistene i stabiliti
insuficiente a elementelor ce se demoleaz, muncitorii vor fi legai cu
centuri de siguran de elementele fixe i rezistente ale construciei,
elemente care nu se demoleaz.

10. Este interzis suprancrcarea planeelor, precum i retezarea i
prbuirea coloanelor sau stlpilor pe planee.
11. Este interzis drmarea courilor de sobe pe cldiri, a stlpilor de
zidrie sau a zidurilor despritoare prin drmare (tiere la baza) i
lsarea lor sa cada pe planee.
12. La demolarea pereilor, stlpii portani vor fi lsai neatini pn la
demolarea construciei susinute de ei.
13. Sobele care se reazem pe grinzi vor fi n prealabil demolate i
apoi ndeprtate grinzile.
14. Fermele i elementele planeelor, precum i alte elemente grele
vor fi desfcute cu pruden i coborte pe pmnt cu ajutorul
frnghiilor i scripcilor.
15. Pereii spturilor care rmn liberi dup demolarea fundaiilor
vor fi sprijinii n cazul cnd groapa de fundaie nu se umple cu
pmnt.
16. La drmarea umpluturii ntre grinzile tavanului i ale bolilor de
crmida, sau a plcilor care constituie umplutura ntre grinzi, este
interzis staionarea oamenilor pe aceste umpluturi.

3. Utilaje
Ciocan hidraulic:






Foarfece pentru
armaturi si
concasat:
Cupa concasor
pentru
incarcatoare:






Cupa concasor
pentru
excavatoare:
Placi compactoare:








Roti compactoare:
Selectoare tip graifer
sau site rotative:







Concasor pe senile:
4. Tehnologii
Metodele de demolare cunoscute sunt:
tehnologii de demolare manuale - mijloace manuale i cu utilaje
nespecifice;

tehnologii de demolare mecanizate - cu utilaje specifice
demolrii:cleste hidraulic,macara-bila, schele mobile hidraulice,

tehnologie de demolare cu jet de ap sub presiune;

tehnologie de demolare mecanic prin explozii i implozii
controlate.

Metoda exploziei controlate:
Metoda demolrii cldirilor prin explozie controlat este des folosit,
datorit avantajelor evidente pe care le prezint. n ara noastr,
folosirea ei a nceput s ia amploare doar n ultimii ani, datorit
legislaiei care a devenit mai liber, permind unor firme civile s
abordeze i acest domeniu.
Dintre avantajele majore ale demolrii cldirilor cu ajutorul
explozivilor putem enumera:
1. consumul redus de timp,
2. consumul redus de for de munc,
3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode),
4. valorificarea mai bun a materialelor rezultate din demolare,
5. grad ridicat de securitate.
Exista nsa i dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum
ar fi:
1. protejarea seismic a cldirilor nvecinate,
2. continuitatea traficului imediat dup mpucare,
3. meninere n funciune a procesului de producie pe timpul
demolrii.
Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu i a biodiversitii,
daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori
ireversibile.

Pe plan mondial sunt consacrate dou metode de demolare a
cldirilor prin explozie controlat: metoda blocurilor mari i
metoda blocurilor mici.
1. Metoda blocurilor mari este folosit cu predilecie n SUA i
presupune distrugerea capacitii portante a cldirii, fr a face
o mprire n trepte a acesteia.

2. Metoda blocurilor mici, folosit ndeosebi n Frana (unde
coeficientul care ia n considerare natura solului este mai mare
comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte
metode, folosirea unor trepte de ntrziere.


Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este
semnificativ mai redus dect cel al unei demolari mecanice. Ar fi
bine ca naintea nceperii activitilor specifice s se stabileasc
responsabilitile i penalitile.
Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin explozii
controlate se stabileste in urma analizei factorilor legati de
pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate, timp
redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse.
Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu
amplasamentul cladirii, natura solului, forma exterioara si
interioara a cladirii, capacitatea portanta si materialele explozive
ce se folosesc. Practica a demonstrat ca explozivii militari pot fi
folositi cu succes la demolarea prin explozie controlata a
cladirilor. In cazul aplicarii acestei metode de demolare apar si
unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de protejarea
seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului imediat
dupa impuscare si de mentinere in functiune a procesului de
productie pe timpul demolarii.

In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de
efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate
prin contactul cu precipitatiile din atmosfera produc modificari asupra
compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a acestora.
Demolarea standard implica insa fragmentarea materialului de
constructii in bucati manevrabile ce sunt duse direct la casare,
utilizarea lor nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea
traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile, ferestrele,
parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg direct la casare sau sunt
vandute ca fier vechi. in momentul demolarii, tone de material se
amesteca cu pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul ferastraielor manuale,
pentru a nu exista pericolul detonarii explozivului din cauza caldurii
degajate la frecarea de la turatiile mari date de echipamentele
portabile actionate de diverse motoare.Taietura se realizeaza pe o
adancime egala cu inaltimea batonului de incarcatura. Aceasta
incarcatura este invelita de o manta de spuma cu densitate mica care
reprezinta, pe langa suport si protectie.


La structurile mari si medii se
realizeaza o dezafectare si o
subrezire prin taierea metalului in
puncte cheie pentru a putea
mentine structura destul de solida
incat sa ramana in picioare, dar
destul de slabita pentru a se putea
prabusi la detonarea incarcaturii.
Incarcatura trebuie plasata pe
elementele de structura astfel
incat, dupa detonare, sa se
formeze o pana in forma de V
pentru ruperea structurii si pentru
iesirea centrului de greutate din
planul structurii, ceea ce va duce la
prabusirea controlata a structurii

Demontarea cladirilor:
Exista acum insa o alta metoda de demolare a cladirilor
neutilizabile in vederea curatirii terenurilor ocupate de acestea.
Acest procedeu poate reduce costurile cu pana la 30-50% .
Cunoscuta sub numele de demontarea cladirilor, aceasta tehnica
castiga din ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei demolarii
propriu-zise. . Demontarea este un nou termen pentru a descrie un
proces comun: extragerea selectiva a materialelor de constructie
din cladire inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai
componentele cele mai la indemana, dar, de asemenea, se extrag
materiale aditionale cum ar fi: parchetul, scarile de lemn,
balustradele, stalpii de sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda
este una relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si
distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din totalul
materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii acestuia este o
realitate.

Procesul de demontare implica cunoasterea procesului de
asamblare a cladirii: cantitatea de material utilizat, tipul
materialului, mana de lucru necesara demontarii. Desi mana de
lucru este mai scumpa datorita efortului depus de angajati, costurile
se reduc la jumatate. Astfel, sunt necesari mai putini bani in
achizitionarea echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul
sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori intrebuintabil
(foarte atent) doar manual.
Odata demontate, materialele au o alta valoare deoarece conditia
lor este mult mai buna. Pretul lor creste, luand un pret bun pe piata
fierului vechi in timp ce pretul procesului de casare scade vizibil.
De asemenea, dat fiind faptul ca unele componente au fost
demontate cu grija, acestea pot fi reutilizate in procesul de
constructie al unei alte constructii
Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai rapid pentru ca
nu necesita cunostinte avansate in manevrarea unor aparate
performante si nici experienta precedenta. Procesul de demontare
poate fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu trebuie
luate ca doua procese distincte, demontarea avand loc inainte de
demolarea propriu-zisa.

Tehnologia japoneza Hat-Down:
Cnd se doreste demolarea unui cladiri n centrul unui ora
aglomerat, unde spaiul este limitat i riscurile pentru muncitori
i vecini este mare, exista o problem deoarece nicio tehnologie
curent de demolare nu se preteaz.
Implozia unei construcii este extrem de periculoas, pentru c
orice greeal poate fi fatal. Un alt dezavantaj il reprezinta
faptul ca o explozie, chiar si controlata, in centrul orasului este
inestetica. In plus, zona de excludere este mare, ceea ce ar
nsemna blocarea traficului i a activitatilor n tot centrul
oraului.
Metodele mecanice de demolare sunt viabile doar pn la
anumite nlimi i, pe deasupra, produc mult praf i deeuri
care pot cdea n afara perimetrului antierului, putnd
accidenta trectorii i muncitorii deopotriv.


O soluie extrem de ingenioas la problem a fost dezvoltat de corporaia
Takenaka, care s-a inspirat din cofrajele autocataratoare pentru a crea
metoda Hat Down pentru demolarea cldirilor medii si inalte. Astfel,
ultimele etaje sunt acoperite de o structur metalic nchis, care este de
fapt o schel ce se poate mica pe vertical. De tavanul acestei structuri
sunt agate trei macarele care deservesc fiecare cte o treime din spaiul
ce urmeaz a fi demolat.
Avantaje i aplicaii:
Prin aceast tehnologie se elimin poluarea cu praf a vecinilor, acesta
fiind reinut n structura nchis. O ventilare adecvat acoperiul se
poate chiar retracta asigur c muncitorii vor lucra i ei n condiii mai
bune, nefiind nevoii s respire aerul plin de praf. De asemenea nu vor
mai fi expui cderilor de la nlime sau accidentrilor provocate de
cderi accidentale de materiale.
Aceast metod de demolare a fost deja aplicat cu succes la vechiul
Hotel Plaza din Osaka. Dup ce structura metalic a fost instalat, a
nceput demolarea elementelor de rezisten folosind mijloace
mecanice. Astfel pereii, stlpii i grinzile de pe un nivel au fost tiai n
176 de buci, iar macaralele din interior au cobort deseurile de
beton prin goluri tehnologice tiate n planee pn la parter de unde au
fost ndeprtate n siguran de pe antier. Apoi gigantica plrie a
cobort nc un nivel de unde procesul de demolare s-a repetat.



Frumos, curat i aproape chirurgical! O abordare care nu prea se intalneste
n demolri, unde puterea barosului i fora celui care l mnuiete
primeaz. Ce este i mai util este faptul c schela poate fi folosit i pentru
structuri neregulate n plan, putndu-i-se aduga module speciale.
Detalii despre structura metalica:
dimensiuni : 19 metri nlime, 19,6 metri lime (lungimea, dar i
limea se pot adapta gabaritului structurii)
greutate proprie 412 tone (trebuie efectuat un calcul static pentru a
vedea dac structura de care se aga suport greutatea n plus)
22 cricuri hidraulice ce asigur micarea pe vertical
poate cobor pe o nlime de 2,95 metri (nlimea tipic a unui etaj) n
aproximativ o or.

Demolarea Mecanica:
Cladirile care intra n categoria celor care se intalnesc cel mai frecvent la
demolare sunt de tip vechi, cu structura din zidarie sau lemn, cu
acoperisul din sarpanta de lemn si cu nvelitoare din tabla, tigla sau
carton bitumat.La nceput se desface invelitoarea care, daca este din tabla
sau din tigla, n parte, se poate recupera. Apoi se demonteaza sarpanta de
lemn care, de asemenea, trebuie, in cat mai mare masura, recuperata.

Urmeaza planseul ultimului nivel care se demonteaza pe portiuni, daca
este din lemn sau din profiluri metalice, sau se sparge cu ciocanul
pneumatic, daca este din beton armat. In ultima etapa se demoleaza
elementele verticale, respectiv zidurile. Ordinea demolarii zidurilor este
determinata de o analiza concreta, la fata locului, astfel incat daramarea
unuia din ziduri sa nu atraga dupa sine daramarea neasteptata a altora,
caz n care pot avea loc accidente. De exemplu, la o cladire cu ziduri
longitudinale de rezistenta si cu ziduri transversale de rigidizare, nu se
darama mai intai toate zidurile transversale, pentru ca atunci cele
longitudinale, ramase fara legaturi pe toata lungimea, s-ar prabusi sub
actiunea unui vant puternic, in rafale.



La daramarea unor portiuni de zid se foloseste fie sistemul demolarii
treptate in special cand aceste ziduri se afla la etaje superioare, fie
sistemul prin taiere la baza. Acesta din urma consta in slabirea zidului
la baza, prin cioplire pe o grosime egala cu o treime din grosimea
peretelui, si apoi tragerea lui cu cabluri actionate prin trolii sau utilaje
puternice(tractoare, buldozere).
Zidul astfel daramat trebuie sa cada spre exterior, respectiv spre
zonele deja demolate, si nu spre interior, pentru ca astfel s-ar opri pe
planseele inca nedemolate si evacuarea lui ar fi complicata. In acelasi
timp, apare si riscul prabusirii planseelor pe care cade zidul si chiar a
ntregii cladiri care, chiar daca nu da nastere unui accident, determina
amestecarea elementelor care sunt foarte greu de separat si de
transportat n afara amplasamentului.
La cladirile cu schelet de beton armat si ziduri de umplutura se
ncepe demolarea cu zidurile neportante si in final se taie, cu foarfeci
speciale) element cu element, scheletul de rezistenta.

Cand demolarea se produce progresiv, fara prabusirea unor ziduri
sau elemente structurale intregi, ia nastere o mare cantitate de moloz
care trebuie coborat pe verticala sau pe un plan inclinat, prin burlane sau
jgheaburi inchise, astfel incat sa se evite degajarea prafului. La partea
de jos, burlanul sau jgheabul este bine sa mearga intr-o cutie mare de
lemn sau tabla (buncar), din care sa se incarce in mijlocul de transport
(camion) prin cadere libera, evitand astfel o manopera suplimentara de
incarcare.
In afara de materialele de constructii (lemn, tigla, caramida), la
demolarea unei cladiri de locuinte este recomandabil a se recupera (in
functie de starea lor):
- armaturi de otel;
- tamplaria (usi, ferestre);
- cahlele de la sobele de teracota;
- obiectele tehnico-sanitare;
- radiatoarele (in cazul incalzirii centrale).


Demolarea nu trebuie sa inceapa la etaje inferioare, cat timp se
lucreaza mai sus.Planseele din lemn nu incep a se demola pana ce
sobele sau oricealte obiecte grele de pe ele nu au fost inlaturate.

Demolarea boltilor de caramida poate provoca prabusirea unor
parti mari de cladire, de aceea demolarea se executa progresiv, de la
cheie spre nasteri si, daca exista totusi riscul prabusirii, se sprijina
provizoriu cu popi sau esafodaje locale.

Cand zidurile de subsol nu se demoleaza, groapa subsolului
trebuie umpluta cu moloz sau pamant, pentru a nu ramane terenul
accidentat. In scopul evitarii umplerii gropii subsolului, nu se
recomanda sa se pastreze nedemolat planseul de peste subsol, peste
care sa se realizeze numai o umplutura usoara cu pamant; deoarece,
datorita incarcarilor mari ce pot apare sau a unor fenomene de durata,
aceste plansee se pot prabusi dand nastere la accidente.

Demolarea cu ajutorul echipamentelor cu apa sub presiune:
Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazeaz pe un sistem
de pulverizare a apei, reglabil, n funcie de necesitatea lucrrii, la o
presiune cuprins ntre 100 i 2500 bar.
Aceasta metoda este destinata operatiilor cum ar fi inlaturarea partii
afectate si refacerea structurii, pastrand partea neafectata a structurii
Metoda este preferabila altor echipamente pentru demolare cum ar fi:
ciocane pneumatice sau hidraulice manevrate manual sau chiar freze
rutiere (la drumuri si platforme);
Dislocarea cu jet de apa sub presiune inalta are mai multe avantaje fata de
alte echipamente utilizate la astfel de activitati:
- folosete o gam diversificat de unelte i accesorii;
- impuritile i depunerile sunt ndeprtate ntr-un mod foarte sensibil, fr
a duna materialelor de baz;
- nu se folosesc aditivi chimici sau abrazivi;
- curarea i decontaminarea sunt de bun calitate.
- nu produce microfisuri in stratul bun de beton;
- indeparteaza doar stratul de beton degradat, datorita controlului automat
al parametrilor jetului (presiune, debit, unghi de atac), parametri setati pe
baza unor teste initiale;


- materialul rezultat in urma demolarii este imediat indepartat de catre jet,
chiar daca este situat sub armatura;
- barele armaturii vor fi curatate de coroziune fara a se produce vibratii;
- se realizeaza inlaturarea stratului de beton de sub armatura;
- permite realizarea unei bune suprafete de contact intre stratul nou depus
si stratul vechi de beton;
- productivitatea este mult mai mare decat la demolarea manuala cu
ciocane;
- pe langa cerinta de calitate ridicata a lucrarii, indeplineste si cerintele de
securitate;
- taierea cu ajutorul jetului de apa este de pana la 25 de ori mai rapida
decat demolarea cu ajutorul ciocanelor manual
- nivel de zgomot, vibratii si praf mult mai putin decat in cazul utilizarii de
ciocane demolatoare portabile sau freze rutiere;

Prin urmare, in cazul controlului automat al parametrilor jetului,
hidrodemolarea asigura o demolare selectiva, indepartand doar stratul de
material degradat, iar principalii parametri ai echipamentului de demolare
sunt monitorizati in permanenta in vederea optimizarii procesului.


Echipamentul de lucru functioneaza pe mai multe axe, se poata
translata, roti sau inclina, ceea ce face ca pozitionarea sa se poata
realiza usor.
Toate miscarile robotului sunt controlate manual cu ajutorul unei
telecomenzi fara fir. Daca se doreste, telecomanda poate fi
conectata cu cabluri de robot. De la telecomanda operatorul poate
seta robotul pe modul automatic, care poate fi programabil.
Robotul lucreaza selectiv, cu ajutorul jetului de apa care penetreaza
in stratul de beton deteriorat, robotul deplasandu-se de-a lungul
acestei suprafate. Jetul de apa sparge stratul de beton deteriorat si il
inlatura din calea echipamentului de lucru.

Demolari in Romania:
1. Fabrica de paine Titan Bucuresti, noiembrie 2006
Pana la sfarsitul anului 2006 intreaga suprafata de 70000 mp trebuia
sa fie curatata. In locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuinte.
S-au folosit 70 kg de explozibil

2. Demolarea pavilionului administrativ de la Dacia Mioveni,
februarie 2009
In locul lui a fost construita o parcare cu 600 de locuri care poarta
numele de Poarta 3. Explozibilul a fost amplasat la subsol si la
etajul 5. Prelate speciale au acoperit cladirea pentru ca bucatile de
moloz sa nu cada peste oameni. Au fost doua explozii, iar blocul a
sfarsit intr-un sant sapat din vreme.

3. Silozul de faina al fabricii de paine Pan Group- Craiova, august
2013
Cladirea a fost demolata prin explozii secventiale si s-au folosit
aproximativ 30 kg de explozibil amplasate in gaurile realizate la
baza primelor doua randuri de stalpi din trei ai cladirii.

4. Fabrica de reparatii vagoane IRA Grivita - Bucuresti,ianuarie 2010
A fost demolata mecanic in doar 4 zile. Lucrarile de demolare si
evacuare au fost finalizate in conditii de maxima siguranta, fara
socuri, vibratii sau caderi de elemente masive de la inaltime. Pe tot
parcursul lucrarilor s-a folosit intens jetul de apa pentru a reduce
foarte mult praful rezultat in urma demolarii.Pentru demolare s-a
folosit un excavator de dimensiuni foarte mari, Liebherr R 954 cu
brat lung de 28 m si foarfeca hidraulica de demolat.

5. Gestionarea deeurilor
Colectarea deeurilor din construcii i demolri:
Cea mai mare parte a acestor tipuri de deeuri se
depoziteaz, de obicei, n depozitele municipale de deeuri. O
parte din acestea sunt eliminate necontrolat datorit lipsei de
responsabilitate a factorilor implicai n gestionarea lor.
Stocarea temporar a deeurilor din construcii i demolri: la
locul de generare, urmnd apoi s fie transportate la
instalaiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare
beton i crmizi) ori la depozitele de deeuri.
O alternativ este reprezentat de tratarea deeurilor la locul
de generare, pe amplasamentul pe care se realizeaz
demolarea, n cazul amplasamentelor mai mari.





Activitatea de gestionare a deeurilor din construcii i
demolri nefiind reglementat n mod special, productorii i
deintorii acestei categorii de deeuri nu acord atenie
suficient gestionrii acestui tip de deeu. Unele dintre firmele
de construcii ncheie contracte cu serviciile de salubritate
pentru preluarea ecestor deeuri, dar acestea nu sunt sortate
pe tipuri de material, n vederea reutilizrii/ reciclrii/
valorificrii.
De asemenea, de multe ori, nu exist nici o separare a
deeurilor periculoase de cele nepericuloase. Mari cantiti
de deeuri nu ajung n depozite autorizate sau pe
amplasamentele stabilite de ctre autoritile locale, ci se
depoziteaz ilegal (n spaii inadecvate depozitrii deeurilor),
nefiind respectate cele mai bune practici pentru gestionarea
deeurilor de acest tip.

Valorificarea deeurilor din construcii i demolri:
Beton:
Deeurile din beton pot fi reciclate i transformate nr-o gam
larg de produse cu rol de pavare sau drenare.
Sfrmaturile de beton pot fi folosite drept agregate pentru
betoane proaspete. n acest scop ele se concaseaz pn ajung
la mrimea obinuit a agregatului i la sorturile necesare
pentru realizarea unui anumit tip de beton.
Metalul provenit n urma demolrilor este colectat n
containere i transportat ctre instalaiile de reciclare.

Activitatea de refacere a amplasamentului
Amplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirile vor fi
curatate pana la nivelul solului de catre firma contractanta a dezafectarii;

Cladirile instalatiilor la care se dezmembreaza utilajele si
traseele, fara demolare, vor fi curatate de firma contractanta a dezafectarii;

Se vor indeparta de pe amplasament toate materialele
rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor si cladirilor, acestea
fiind anexate la prezenta documentatie;

Se vor colecta si separa pe categorii de materiale, dupa care, in
functie de caracteristici, se vor valorifica/ elimina de pe amplasament in
corelatie cu legislatia in vigoare;

Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta
pentru recuperare, valorificare, eliminare,instalatiile, echipamentele,
deseurile, materialele sau substantele pe acestea le contin si care pot
genera poluarea mediului;

Se va reproiecta zona in functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.
Molozul, material de constructie (caramida, mortar, tencuiala),
provenit din demolarea cladirii.
Sticla provenita de la operatia de demolare este colectata in
containere depozit, acestea sunt golite in vehiculele de colectare,
iar sticla este direct predata industriei prelucratoare.
Fierul provenit si el din urma demontarilor de conducte este
colectat in containere si transportat catre otelarii.
Lemnul, rezultat de la desfacerea tamplariilor si a elementelor de
finisaj, este depozitat si valorificat termic sau material.
Pamantul, rezultat din desfacerea drumurilor si a aleilor este
depozitat la groapa de gunoi.
Caramida rezultata este colectata de excavatoare, sortata manual
si depozitata in depozite, urmand a fi data spre folosinta in
reabilitarea constructiilor civile.
Deseurile din azbest, considerate deseuri periculoase, vor fi
consolidate mecanic sub jet de apa fara presiune, dupa caz, apoi
ambalate in saci rezistenti din plastic si introduse in butoaie de
deseuri compatibile ce vor fi amplasate temporar pentru deseuri
periculoase.

Transportul deseurilor provenite din constructii si demolari se face
in urmatorul mod:
Se utilizeaza numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor
transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de
noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele
privind sanatate populatiei si a mediului inconjurator;
Sa asigure instruirea personalului pentru incarcarea , transportul si
descarcarea deseurilor in conditii de siguranta si pentru interventie in
cazul unor defectiuni sau accidente;
Sa detina toate documentele necesare de insotire a deseurilor
transportate, din care sa rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de
deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie si, dupa caz, cantitatea de
deseuri transportata si codificarea acestora conform legii;
Sa nu abandoneze deseurile pe traseu;
Sa respecte pentru transportul deseurilor periculoase reglementarile
specifice transportului de marfuri periculoase cu aceleasi caracteristici;
Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru
sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile
competente.