Sunteți pe pagina 1din 128

Preston B.

Nichols & Peter


Moon
O cltorie n universul contiinei
Vol. 3 Piramidele din Montauk
CUPRINS:
Cuvnt nainte.
Dedicaie.
Introducere.
Partea !nti de Peter Moon.
Ca"itolul # ntoarcerea la Montauk.
Ca"itolul $ % c&e'tiune de "ro"rietate.
Ca"itolul 3 Proce'ul Montauk.
Ca"itolul ( Inve'ti)aia e'te 'u*minat+.
Ca"itolul , De'co"erirea "iramidelor.
Ca"itolul - Sentina nedrea"t+ !n "roce'ul indienilor Montauk.
Ca"itolul . /ri*ul din Montauk.
Ca"itolul 0 De'co"erirea actului de "ro"rietate.
Ca"itolul 1 2amanul indienilor Montauk.
Ca"itolul #3 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e.
Ca"itolul ## Montauk 7i Reeaua.
Ca"itolul #$ 2colile Mi'terelor.
Ca"itolul #3 Reeaua mor5o)enetic+.
Ca"itolul #( 9araonii din Scoia.
Ca"itolul #, 9araonul 7i !nele"ciunea antic+.
Ca"itolul #- /a&uti.
Ca"itolul #. % i'torie a "lanetei Marte.
Ca"itolul #0 Mo7tenirea marian+.
Ca"itolul #1 nele"ciunea "ierdut+.
Ca"itolul $3 P&ree:ii 7i cat&oli:ii.
Ca"itolul $# % 'curt+ i'torie a lumii.
Ca"itolul $$ %ra cea mai !ntunecat+ a na;i'mului.
Ca"itolul $3 Ian 9lemin) 7i cone<iunea *ritanic+.
Ca"itolul $( De5iniia cuvntului Montauk.
Ca"itolul $, Preotul din Mentu.
Ca"itolul $- Cartea le)ii.
Ca"itolul $. Siriu'ienii.
Ca"itolul $0 Poate Dumne;eu '+ tr+ia'c+ !ntr:un cine=
Ca"itolul $1 6a*alon.
Ca"itolul 33 Recviem.
Partea a doua de Pre'ton 6. Nic&ol'.
Introducere.
Ca"itolul 3# >n'am*lul 'u*teran din Montauk.
Ca"itolul 3$ Sticla mi'terelor.
Ca"itolul 33 6+ieii din Montauk.
Ca"itolul 3( /ran'mi'iunile din Montauk.
Ca"itolul 3, >cceleratorul de "articule.
Ca"itolul 3- ?inia tim"ului.
@"ilo).
Aeul Montu te "rive7te !n tim" ce "+trun;i !n univer'ul luiB c+utnd 'ecretele
'anctuarului '+u din vec&ea /e*a. ?umina "lanetei "e care o )uvernea;+B MarteB "+trunde
"rin "orile tem"lului 7i 'e re5lect+ a'u"ra 5ormelor )eometrice care 'im*oli;ea;+
matricea de;volt+rii noa'tre evolutive.
Du"+ cel de:al Doilea R+;*oi Mondial a 5o't iniiat un "roiect de cercetare de
mare anver)ur+B urm+rindu:'e 5inali;area e<"erimentelor le)ate de invi;i*ilitate reali;ate
!n anul #1(3 la *ordul navei USS @ldrid)e. Cuno'cut )eneric 'u* numele de Proiectul
MontaukB ace't demer' 7tiini5ic 7i:a "ro"u' '+ 'tudie;e ce 'e !ntm"l+ cu 5actorii
"'i&olo)ici atunci cnd omul e'te im"licat !n "roce'ul de ie7ire din continuumul '"aio:
tem"oral 7i de atin)ere a invi;i*ilit+ii. >u 5o't monitori;ate ca"acit+ile "'i&ice ale mai
multor indivi;i im"licai !n "roce'ul de control 7i de mani"ulare a tim"ului.
@<"erimentele e<trem de ciudate reali;ate la unitatea militar+ de aviaie de la Montauk
PointB 'tatul NeC DorkB au 5o't de'cri'e !n "rima lucrare de "o"ulari;are din acea't+
'erie: EProiectul Montauk: e<"erimente a'u"ra tim"uluiFB 'emnat+ de Pre'ton 6. Nic&ol'
7i Peter Moon.
n anul #11$B Peter Moon a !ncercat '+ dovedea'c+ 5a"tul c+ ace't "roiect ciudat a
e<i'tat cu adev+rat. S"re imen'a lui 'ur"ri;+B el a de'co"erit c+ !n '"atele !ntre)ului
'cenariu de la Montauk 'e a'cund 5actori oculi e<trem de "uternici. >ce'te aventuri au
5o't de'cri'e !n cea de:a doua lucrare a 'eriei: E% nou+ c+l+torie la Montauk: aventuri !n
'incronicitateFB 'emnat+ de aceea7i autori.
EPiramidele din Montauk: o c+l+torie !n univer'ul con7tiineiF reca"itulea;+
evenimentele de'cri'e !n "rimele dou+ lucr+riB conducndu:ne a"oi !ntr:o c+l+torie !nc+ 7i
mai '"ectaculoa'+. De'co"erirea "iramidelor re"re;int+ un "a' !nainte "e 5irul
inve'ti)aieiB de;v+luind cone<iunea care e<i't+ !ntre Montauk 7i @)i"tul >nticB 7i
demon'trnd c+ Montauk re"re;int+ o "oart+ !ntre dimen'iuni. Noile in5ormaii le)ate de
oculti'm 7i de i'toria antic+ a umanit+ii de;v+luite aici !i vor 5ace c&iar 7i "e cei mai
cinici dintre increduli '+ mai re5lecte;e.
Cuvnt nainte.
Cartea Proiectul Montauk: e<"erimente !n tim" a 5o't lan'at+ "e "ia+ !n iunie
#11$B dnd na7tere unui 7ir ne'5r7it de intri)iB dar 7i unei mari cereri de in5ormaii
'u"limentare. Cea de:a doua lucrare din 'erieB % nou+ c+l+torie la Montauk: aventuri !n
'incronicitateB 7i:a "ro"u' '+ r+'"und+ la numeroa'ele !ntre*+ri care au a"+rut !ntre tim"B
'5r7ind "rin a cea un 'cenariu !nc+ 7i mai ela*orat care ne:a condu' la limita oculti'mului
7i la o 'erie de cone<iuni cu marile 7coli ale mi'terelor care au e<i'tat "e "laneta noa'tr+.
Cea de:a treia carteB Piramidele de la Montauk: o c+l+torie !n univer'ul con7tiineiB !7i
"ro"une '+ anali;e;e !nc+ 7i mai !n "ro5un;ime mi'terele "'i&ice ale 5enomenelor care ':
au "etrecut la MontaukB aGun)nd la conclu;ii cutremur+toare re5eritoare la crearea 7i la
drama univer'ului !n care tr+im. >ce't Cuvnt nainte are 'co"ul de a:i 5amiliari;a "e
cititorii care nu au citit "rimele dou+ lucr+ri cu 'u*iectulB dar 7i de a le readuce aminte
celor care au citit deGa "rimele c+ri de'"re ce e'te vor*a.
Proiectul Montauk !7i are ori)inea !n anul #1(3B cnd ':au 5+cut e<"erimente
le)ate de invi;i*ilitatea "e radar la *ordul navei USS @ldrid)e. ntruct nava era
'taionat+ !n acea vreme la *a;a naval+ din P&iladel"&iaB evenimentele le)ate de ea au
devenit )eneric cuno'cute 'u* numele de E@<"erimentul P&iladel"&iaF. Sco"ul ace'tui
e<"eriment a 5o't acela de a 5ace ca nava '+ devin+ nedetecta*il+ de c+tre radarB dar
e5ectele 'ale 'ecundare au 5o't cu totul dramatice 7i nea7te"tate. Nava a devenit invi;i*il+
nu doar "entru radarB ci 7i "entru oc&iul umanB 5iind di'locat+ din tim"ul 7i '"aiul cu care
'untem 5amiliari;aiH De7i reali;area era remarca*il+ din "unct de vedere te&nolo)icB
"entru oamenii im"licai !n e<"eriment ea a avut e5ecte cata'tro5ale. Marinarii a5lai "e
nav+ au 5o't tran'"ortai !ntr:o alt+ dimen'iuneB din care ':au !ntor' !n)ro;iiB !ntr:o 'tare
de mare con5u;ie mental+. Unii dintre ei au muritB iar cei care au 'u"ravieuit au 5o't
l+'ai la vatr+B 5iind con'iderai Ein'ta*ili "'i&icF 'au di'creditaiB 7i !ntrea)a a5acere a 5o't
!n)ro"at+.
Du"+ r+;*oiB cercet+rile au continuat 'u* conducerea doctorului Io&n von
NeumannB cel care coordona'e 7i a'"ectele te&nice ale @<"erimentului P&iladel"&ia.
>ce'tuia i ':a ordonat '+ de'co"ere de ce vi*rea;+ mintea omului 7i de ce nu "ot 5i 'u"u7i
oamenii unor 5enomene interdimen'ionale 5+r+ a 5i a5ectai. > !nce"ut a't5el un "roiect
ma'iv de 'tudiere a 5actorilor "'i&ici umaniB reali;at la 6rook&aven National ?a*oratorie'
din ?on) I'landB NeC Dork 7i cuno'cut 'u* numele de Proiectul P&oeni<.
Von Neumann nu a 5o't doar inventatorul calculatorului modern 7i un )eniu
matematic recuno'cutB dar a avut 7i acce' la uria7ele re'ur'e ale com"le<ului militar
indu'trial care includea incredi*ila *a;+ de date a na;i7tilor re5eritoare la cercet+rile
"'i&olo)ice de'5+7urate de ace7tia 7i "e care aliaii au ca"turat:o du"+ cel de:al Doilea
R+;*oi Mondial. 9olo'indu:'e de toate ace'te re'ur'eB von Neumann a !ncercat '+
a'ocie;e te&nolo)ia com"uterelor cu ec&i"amentul radio din ce !n ce mai 'o5i'ticatB !n
!ncercarea de a le)a !ntre ele minile oamenilor 7i ma7inile. n cele din urm+B e5orturile lui
au 5o't !ncununate de 'ucce'. Du"+ ani de e<"erimente em"iriceB )ndurile oamenilor au
"utut 5i !nre)i'trate de rece"toare radio e;otericeB "e *a;+ de cri'taleB 5iind 'tocate a"oi !n
com"utere 'u* 5orm+ de *ii. Structura )ndurilor "utea 5i a5i7at+ a"oi "e un ecran de
calculator 7i ti"+rit+ la o im"rimant+. Metoda a 5o't ulterior de;voltat+B "n+ cnd ':a
"utut crea o ma7in+ virtual+ de citire a minii. ntre tim"B te&nolo)ia a evoluatB a't5el !nct
':a "utut crea un a"arat de rece"tare a )ndului unui medium 7i de redirecionare a lui
a't5el !nct '+ a5ecte;e "otenial mintea unei alte "er'oane. n 5inalB Proiectul P&oeni< a
"ermi' mai *una !nele)ere a manierei !n care 5uncionea;+ mintea uman+B )enernd un
"otenial uria7 de control al minii. Proiectul ':a concreti;at !ntr:un ra"ort c+tre Con)re'B
care a di'"u' a*andonarea 'aB inclu'iv de teama ca 'enatorii 7i con)re'menii '+ nu 5ie
controlai ei !n7i7i.
Intere'ele "rivate care au contri*uit la 'u'inerea "roiectului nu au a'cultat !n'+ de
deci;ia Con)re'uluiB !ncercnd '+ convin)+ armata de ideea c+ acea't+ te&nolo)ie "utea 5i
5olo'it+ !n tim" de r+;*oi "entru a controla minile inamicilor. Un )ru" re'trn'B dar cu
re'ur'e 5inanciare nelimitateB a luat deci;ia !n 'ecretB 'e "are !n le)+tur+ cu re'"on'a*ilii
armateiB de a crea o nou+ *a;+ de cercetare la Cam" JeroB o *a;+ militar+ de;a5ectat+
care a"arinu'e cndva 5orelor aerieneB locali;at+ la Montauk PointB !n 'tatul NeC Dork.
?ocaia a 5o't alea'+ deoarece aici e<i'ta o uria7+ anten+ radar Sa)e care "utea emite "e
5recvena de a"ro<imativ (33:($, MJ;B !ntm"l+tor 'au nuB e<act 5recvena "e care 'e
"utea "+trunde !n con7tiina minii umane. Reactivarea *a;ei militare de la Cam" Jero a
!nce"ut "e la '5r7itul anilor -3B de7i 5+r+ 5onduri a"arinnd *u)etului armatei. Proiectul
Montauk a continuat "n+ !n anul #1.$B inclu;nd e<"erimente ma'ive de control al
minii e5ectuate "e oameniB animale 7i alte 5orme de con7tiin+ de'"re care 'e credea c+
e<i't+.
De:a lun)ul anilorB cercet+torii de la Montauk 7i:au "er5ecionat te&nicile de
control al minii 7i au continuat '+ 'a"e din ce !n ce mai adnc !n c+utarea limitelor
"otenialului uman. De;voltndu:'e ca"acit+ile "'i&ice ale mediumurilorB ':a aGun' la
am"li5icarea )ndurilor ace'tora cu aGutorul unor ec&i"amente te&nice "n+ la "unctul
'u'inerii unor ilu;ii 'u*iective 'au o*iective. Printre ace'tea 'e num+ra 7i crearea unei
materii virtuale. Reali;+rile au de"+7it tot ce 'e cuno7tea !n materie de Ee<"erien+ uman+
o*i7nuit+FB dar cercet+torii nu ':au o"rit aici. @i 7i:au "ro"u' '+ "+trund+ !nc+ 7i mai
adnc !n univer'ul mi'terelor. Du"+ ce ':a de'co"erit c+ un medium "utea crea materieB ei
au o*'ervat c+ acea'ta "utea a"+rea !n momente di5eriteB !n 5uncie de ceea ce )ndea
mediumul. S:a "u' "ro*lema ce ':ar !ntm"la dac+ mediumul ':ar )ndi '+ mani5e'te o
carteB dar nu a't+;iB ci ieri= @<"erimentele 5+cute cu condu' la ideea c+ tim"ul "oate 5i
controlat. Du"+ ani de cercet+ri em"iriceB ':au "utut de'c&ide "ortaluri tem"oraleB "rintr:
o 'erie de e<"erimente ma'ive 7i a*'olut cutremur+toare. >"o)eul a 5o't atin' "rin
de'c&iderea unui "ortal tem"oral care a condu' la anul #1(3 7i la @<"erimentul
P&iladel"&ia.
/oate ace'te in5ormaii nu ar 5i cuno'cut niciodat+ lumina ti"arului dac+ nu ar 5i
e<i'tat Pre'ton 6. Nic&ol'B un )eniu al electronicii care a de'co"erit !ntr:o ;i c+ a 5o't
victima ace'tor e<"erimente. n tim" ce lucra "entru un contractor din ?on) I'land !n
domeniul a"+r+riiB 'tudiind tele"atia la mediumurile "'i&iceB Pre'ton a de'co"erit
e<i'tena unor unde radio de mare "utere tran'mi'e de undevaB care !i *locau "e cei cu
care lucra. 9iind un e<"ert !n electronic+ 7i !n a"aratur+ radioB lui Pre'ton nu i:a 5o't )reu
'+ locali;e;e 'ur'a undelorB care era 'ituat+ !n *a;a aerian+ de la Montauk. De'co"erirea
l:a determinat '+ !ncea"+ un 'tudiu care a durat mai *ine de un deceniu. > cum"+rat o
mare "arte din ec&i"amentul 5olo'it anterior !n cadrul Proiectului Montauk 7iB '"re marea
'a uimireB a a5lat c+ 5oarte muli oameni din Montauk !7i aminteau c+ ar 5i lucrat 7i el la
"roiect. Punctul culminant ':a "rodu' atunci cnd 'oul verii 'ale a 'u'inut acela7i lucru.
Cei doi *+r*ai a"roa"e c+ ':au !nc+ierat "e acea't+ tem+B Pre'ton 'u'innd c+ nu a lucrat
niciodat+ la Montauk. ?a 'curt tim" du"+ acea't+ ceart+B el a !nce"ut '+ "ercea"+
crm"eie dintr:o via+ de'"re care anterior nu 5u'e'e con7tient. Du"+ ce a vor*it cu mai
muli oameni de 7tiin+ 7i in)ineri a'ociai !ntr:un 5el 'au altul cu Proiectul MontaukB
Pre'ton a !nele' ce ':a !ntm"lat de 5a"t. Se "are c+ era 'u"ravieuitorul unei viei du*leB
!n care a lucrat !n acela7i tim" !n Montauk 7i !ntr:o alt+ locaie.
De'co"eririle lui Pre'ton au 5o't con5irmate de un *+r*at ciudatB "e nume Duncan
CameronB care a a"+rut la "oarta 'a !n anul #10,. Duncan avea o a"titudine ie7it+ din
comun "entru anali;a "'i&ic+ 7i 'u'inea c&iar c+ ar 5i 5o't antrenat !n ace't domeniu de
NS> KNational SecuritL >)encLM. 9+r+ '+:i '"un+ nimic de'"re le)+turile 'ale "er'onale
cu MontaukB Pre'ton l:a du' "e Duncan '+ vi;ite;e ;ona 7i a r+ma' uimit '+ con'tate c+
ace'ta cuno7tea "er5ect *a;a militar+ Kacum de;a5ectat+MB amintindu:7i c+ ar 5i lucrat el
!n'u7i acolo. Se "are c+ Duncan 5u'e'e "rinci"alul medium 5olo'it "entru e<"erimentele
le)ate de c+l+toriile !n tim"B amintindu:7i c&iar c+ 5u'e'e la *ordul navei USS @ldrid)e !n
tim"ul @<"erimentului P&iladel"&iaB !m"reun+ cu 5ratele '+u @dCard Kcuno'cut a't+;i 'u*
numele de >l 6ielekM.
Din '"u'ele lui Pre'ton 7i DuncanB 'e "are c+ Proiectul Montauk a atin' "unctul
culminant la data de #$ au)u't #103B cnd ':a de'c&i' un "ortal tem"oralB dar lucrurile au
'c+"at de 'u* controlB a7a c+ Duncan a convocat mai multe "er'oane 7i au luat &ot+rrea
'+ *oicote;e "roiectul. n tim" ce 'e a5la "e Scaunul de la Montauk Kun a"arat conectat la
rece"torii radio e;oterici "e *a;+ de cri'tale care tran'miteau )ndurile unui tran'mi+tor
)i)anticMB Duncan a eli*erat o *e'tie uria7+ din 'u*con7tientul '+uB care a di'tru'
literalmente "roiectul. Du"+ ace't de;a'truB 'u"rave)&etorii "roiectului au luat 'u*it
deci;ia '+ !l a*andone;e. n con'ecin+B )urile de aer 7i intr+rile c+tre !nc+"erile 'u*terane
!n care 'e derulau e<"erimentele au 5o't cimentate. Ce ':a "etrecut cu e<actitate a r+ma'
!n'+ "n+ a't+;i un mi'ter.
De7i a e<i'tat un 5ilm video neautori;at di'tri*uit "e 'car+ lar)+ 7i ':au inut mai
multe con5erine le)ate de Proiectul MontaukB "e "ia+ nu a"+ru'e nici o carte re5eritoare
la ace't 'u*iect. >u e<i'tat autori care au !ncercat '+:7i a'ume acea't+ 'arcin+B dar care ':
au dovedit inca"a*ili '+ o duc+ la *un '5r7itB ori au 5o't '"eriai !ntr:un 5el 'au altul de
anumite 5ore oculte. Un re"orter care lucra "entru NeC Dork /ime' a 5+cut inve'ti)aii
le)ate de ace't 'u*iectB convin' c+ era vor*a de o 5raud+B dar cnd a de'co"erit c+ totul
era real a dat !na"oi.
Per'onalB m:am !ntlnit cu Pre'ton !ntr:o "erioad+ !n care eram intere'at de un
'i'tem 'onor com"le< "e care !l inventa'e el. n 'curt tim"B m:am tre;it c+ a'cult una
dintre cele mai 5a'cinante "ove7ti "e care le:am au;it vreodat+B mai *un+ dect orice
'cience:5iction. Du"+ cteva luniB m:am deci' '+ 'criu o carte "e acea't+ tem+B intitulat+
Proiectul Montauk: e<"erimente !n tim". Sin)ura "er'oan+ cu care m:am con'ultat !n
tim"ul ace'tui demer' a 5o't Pre'ton Kcare dorea '+:7i "roteGe;e 'ur'eleM. Nu mi:am
"ro"u' '+ 5ac inve'ti)aii "er'onale co'ti'itoareB care m:ar 5i 5+cut '+ "ierd 5oarte mult
tim"B ci mi:am "ro"u' '+ 'cot mai !nti carteaB 5olo'indu:m+ a"oi de ea "entru a aduna
alte indicii care '+ le com"lete;e "e cele e<i'tente 7i eventual c&iar '+ dovedea'c+ acea't+
"ove'te incredi*il+.
ntr:adev+rB du"+ "u*licarea c+rii Proiectul Montauk au a"+rut numeroa'e 5a"te
7i dove;i care au demon'trat c+ !n '"atele in5ormaiilor nevero'imile o5erite de Pre'ton 'e
a'cundea un 'cenariu real. >m colectat ace'te dove;i !n cea de:a doua lucrare a 'erieiB %
nou+ c+l+torie la Montauk. Cea mai '"ectaculoa'+ in5ormaie "rimit+ a 5o't de'co"erirea
"otrivit c+reia Proiectul Montauk era le)at !ntr:un mod mi'terio'B dar indu*ita*ilB de cel
mai mare oculti't al tuturor tim"urilor: >lei'ter CroCleLB de'cri' uneori "rin a"elativul:
Ecel mai male5ic om din lumeF. Potrivit ra"oartelorB CroCleL a 5olo'it el !n'u7i anumite
"ractici de ma)ie 'e<ual+ !n 'co"ul de a mani"ula tim"ulB de a comunica cu di5erite
entit+i de;!ncarnate 7i de a c+l+tori !n alte dimen'iuni. >u e<i'tat c&iar i"ote;e "otrivit
c+rora natura interedimen'ional+ a @<"erimentului P&iladel"&ia nu ar 5i 5o't altceva dect
e<"re'ia e<terioar+ a o"eraiunilor ma)ice ale lui CroCleL.
Dove;ile cele mai convin)+toare re5eritoare la le)+tura cu CroCleL au a"+rut
du"+ mult tim"B dar de'co"erirea a !nce"ut '+ "rind+ contur c&iar de la "rima mea
conver'aie cu Pre'tonB care a a5irmat din 'enin c+ era !nrudit cu ma)icianul >lei'ter
CroCleL. @ra convin' c+ !ntr:o via+ anterioar+ el 7i Duncan au 5o't Pre'ton 7i Marcu'
Nil'onB doi 5rai )emeni care au 5o't "rimii "roduc+tori de in'trumente 7tiini5ice din
Marea 6ritanieB "rieteni 7i a'ociai !n a5aceri cu 5amilia lui >lei'ter CroCleL.
De7i "ove'tea "+rea nevero'imil+B am !nce"ut '+ caut re5erine le)ate de 5raii
Nil'on !n c+rile lui >lei'ter CroCleLB dar nu am )+'it nimic. /otu7iB '"re 'ur"ri;a meaB
am a5lat nu numai c+ ma)icianul a vi;itat Montauk:ul !n anul #1#0B dar c&iar
menionea;+ un anume EDuncan CameronF !n auto*io)ra5ia 'a. > urmat a"oi un lun) 7ir
de 'incronicit+i le)ate de 5amiliile Cameron 7i CroCleL Kde'"re care am vor*it "e lar) !n
% nou+ c+l+torie la MontaukMB dar nici o in5ormaie le)at+ de 5raii Nil'on nu a ie7it la
iveal+.
Semni5icaia ace'tor 'incronicit+i Kle)ate de numele Cameron 7i CroCleLM mi:a
devenit mai clar+ du"+ ce am a5lat de e<i'tena unei 5emei care !7i '"unea ECameronFB
5aimoa'+ "entru c+ ':a m+ritat cu Iack Par'on'B inventatorul rac&etei "ro"ul'ate cu
com*u'ti*il 'olid 7i di'ci"ol al lui CroCleL. Cei doi 'oi au "artici"at la un "roiect
interdimen'ional cuno'cut 'u* numele de Proiectul 6a*alon Ko ceremonie care includea
acte de ma)ie 'e<ual+B "e care unii o con'ider+ cel mai mare "roiect ma)ic al 'ecolului
OOM.
> urmat o nou+ 'erie de 'incronicit+i incredi*ileB care m:au condu' la
cunoa7terea Eaccidental+F a unui "rieten al lui Cameron !n tim"ul unei c+l+torii de a5aceri
!n Cali5ornia. >m a5lat a't5el c+ 5emeia locuie7te !n "artea de ve't a JollLCood:ului 7i !n
'curt tim" am aGun' '+:i "ove'te'c "er'onal de'"re @<"erimentul P&iladel"&iaB de'"re
Proiectul Montauk 7i de'"re relaia dintre numele lui CroCleL 7i cel de Cameron. S"re
marea mea 'ur"ri;+B m:a in5ormat c+ numele ei real nu era CameronB ci Nil'onH
n '5r7itB aveam dovada c+ "ove'tea lui Pre'ton nu era o 'im"l+ invenieB ci avea
o *a;+ real+. Mai multB am a5lat a't5elB dincolo de orice !ndoial+B c+ e<i'tau o 'erie de
core'"ondene ciudate le)ate de interdimen'ionalitate.
Cteva luni mai tr;iu aveam '+ "rime'c o 'cri'oare uluitoareB 'emnat+ >mado
CroCleLB un *+r*at care "retindea c+ era 5iul nele)itim al lui >lei'ter CroCleL. >ce'ta nu
numai c+ mi:a m+rturi'it c+ !7i amintea de 5a"tul c+ tat+l '+u a vor*it de'"re 5raii Nil'onB
dar mi:a 5urni;at 7i dove;i ire5uta*ile c+ era !ntr:adev+r 5iul lui >lei'ter CroCleL.
>mado a veri5icat e<i'tena 5amiliei Nil'on 7iB !n "lu'B mi:a o5erit o '"ectaculoa'+
relatare le)at+ de ce a 5+cut tat+l '+u !n ;iua de #$ au)u't #1(3 K;iua !n care ':a de'5+7urat
@<"erimentul P&iladel"&iaM. Se "are c+ !n acea ;iB >lei'ter a condu' o ceremonie ma)ic+
la Men:an:/olB !n CornCallB >n)liaB un loc !n care e<i't+ o 'tnc+ mare care ie'e din a"+.
Potrivit relat+rii lui >madoB >lei'ter l:ar 5i a7e;at "e ace'ta !ntr:o )aur+ din 'tnc+B a c+rei
direcie indica cu "reci;ie ?on) I'landB !n 'tatul NeC Dork.
Cam aici 'e termin+ "ove'tea relatat+ !n % nou+ c+l+torie la MontaukB care de'crie
un lun) 7ir de de'co"eriri uimitoare care ne:au demon'trat c+ Pre'ton nu 5a*ulea;+ 7i c+
raionamentele 'ale 'unt corecte. De alt5elB ace'ta a 5o't "rinci"alul 'co" al c+rii
re'"ective. n "lu'B ea a demon'trat c+ 5orele care ':au mani5e'tat !n cadrul Proiectului
Montauk aveau o le)+tur+ inconte'ta*il+ cu oculti'mul.
De7i !n lucrarea anterioar+ am "re;entat o reea 5a'cinant+ de in5ormaii 7i de
intri)iB )reu de e)alatB ace'tea nu ne:au "ermi' !nc+ '+ tra)em conclu;iile 5inale. De7i ne
r+m+'e'er+ 5oarte multe !ntre*+ri 5+r+ r+'"un'B cartea a reali;at totu7i un o*iectiv 5oarte
im"ortant: a demon'trat c+ Proiectul Montauk e'te le)atB !ntr:un 5el 'au altulB de 7colile
mi'terelorB acele or)ani;aii 'ecrete care e<i't+ !nc+ din tim"uri imemoriale 7i de'"re care
'e '"une c+ ar controla nivelul de con7tiin+ al umanit+ii 7i li*ertatea "er'onal+ a
5iec+ruia dintre noi !n "arte. >cea'ta e'te "remi'a de la care vom !nce"e !n cartea de 5a+:
Piramidele din Montauk: o c+l+torie !n univer'ul con7tiinei.
Dedicaie.
?a data de $3 octom*rie #113B Vir)inia E4innLF Nic&ol' ':a 'tin' din via+B la
vr'ta de .. de ani.
4innL era mama lui Pre'ton Nic&ol' 7i lucra'e ca "ro5e'oar+ de )ramatic+B 5iind !n
acela7i tim" o arti't+ 7i o mu;ician+ talentat+. n "lu'B avea marea calitate de a le mer)e la
inim+ celor care o cuno7teau. Printre ace7tia m+ num+ram 7i eu.
Dia)no'ticat+ cu cancer la 'n cu a"roa"e ;ece ani !nainte de a muriB medicii i:au
mai dat 7a'e luni de via+B dar ea a 'ur"rin' lumea medical+ cram"onndu:'e de via+.
Voina ei de a tr+i era 5oarte "uternic+B a7a c+ 'u"ravieuit numeroa'elor o"eraii
c&irur)icale la care a 5o't 'u"u'+. 2i:a uimit doctorii 7i toi cuno'cuii.
>m !ntlnit:o "e 4innL de mai multe ori 7i a 5o't 5oarte dr+)u+ cu mineB de7i
vi;itatorii erau !n )eneral inui la di'tan+ de teama "o'i*ilelor in5ecii. ntr:o ;iB m:a
'unat "entru a:mi mulumi c+ l:am aGutat "e Pre'ton cu Proiectul Montauk. De7i 4innL
nu credea !ntrea)a "ove'teB era convin'+ c+ avea un 'm*ure de adev+r. C&iar !n ;iua
re'"ectiv+B Pre'ton mi:a '"u' c+ ':a !ntre*at de multe ori care e'te adev+ratul motiv care o
5ace '+ 'e cram"one;e cu atta di'"erare de via+. Pornind de la alte conver'aii "e care le
avu'e'em anterior cu elB m:am )ndit c+ 5emeia ar "utea deine anumite in5ormaii "e
care ar dori '+ le 5ac+ "u*liceB eventual le)ate de 5raii Nil'on. Pre'ton nu era 5oarte
'i)urB dar mi:a m+rturi'it totu7i c+ mama 'a 7i:a adu' aminte c+ ar 5i citit de'"re 5raii
Nil'on "e vremea cnd era la cole)iuB !n Skidmore. ntruct *oala lui 4innL nu:i
"ermitea '+ "rimea'c+ vi;itatoriB nu am avut "n+ atunci "o'i*ilitatea '+:i "un !ntre*+ri
le)ate de ace't 'u*iect. Sur"rin;+torB o a'emenea "o'i*ilitate mi ':a o5erit cu o lun+ 'au
dou+ !nainte de a muri.
/ocmai termina'em de tran'mi' o emi'iune radio5onic+ !n care !l aveam ca invitat
"e Pre'ton 7i "e care am inut:o aca'+ la el. Pe'te cteva ore urma '+ tran'mitem "artea a
doua a emi'iuniiB dar "n+ atunci aveam cteva ore li*ere. Pre'ton era o*o'itB a7a c+ ':a
culcatB iar eu am avut !n '5r7it oca;ia '+ 'tau de vor*+ cu 4innL. Nu numai c+ ar+ta
5oarte *ineB dar era 7i 5oarte *ine di'"u'+. >m avut o conver'aie lun)+B !n mare "arte
le)at+ de Montauk. >m !ntre*at:o dac+ 7tia ceva de 5raii Nil'on 7i mi:a r+'"un' c+ !7i
aminte7te cu 'i)uran+ c+ a citit de'"re ei. 9+cu'e cndva "arte din clu*ul de
"ara"'i&olo)ie din Skidmore 7i mi:a '"u' c+ e<i'tau acolo numeroa'e in5ormaii le)ate de
cei doiB de7i nu era 'i)ur+ c+ ace'tea erau cu"rin'e !ntr:o carte 'au !n di5erite materiale. Se
"are c+ 5raii Nil'on 5+cu'er+ cercet+ri a'u"ra vieilor lor anterioareB urm+rind '+
de'co"ere canale care '+ le "ermit+ c+l+toria !n tim". Mai multB una din ne"oatele lor
5+cea "arte din )ru"ul !n care 'tudia'e 4innL. Mama lui Pre'ton nu avea nici cea mai
mic+ !ndoial+ a'u"ra e<i'tenei reale a 5railor Nil'on. Pro*a*il c+ tran'miterea ace'tor
in5ormaii a 5o't 5oarte im"ortant+ "entru eaB c+ci conver'aia cu mine a 5o't ultima "e
care a avut:o !ntr:o 'tare de luciditate.
Cartea de 5a+ e'te dedicat+ memoriei eiB !n '"erana c+ vom "utea re)+'i cndva
vi*raia ei "lin+ de iu*ire.
Introducere.
De la "u*licarea c+rii Proiectul Montauk !n anul #11$B 5oarte muli oameni ne:au
'cri' !n le)+tur+ cu ciudatele 5enomene le)ate de controlul minii 7i al tim"ului cu care ':
au con5runtat de:a lun)ul vieii. Se "are c+ li'ta e'te ne'5r7it+. Nu cu mult tim" !n urm+B
a'emenea oameni ar 5i 5o't con'iderai ne*uni de o"inia "u*lic+B 5iind nevoii '+ !7i
a'cund+ relat+rile. De7i ':au mai 'c&im*at vremurileB c&iar 7i !n "re;ent ri'c+ '+ 5ie
ne!nele7iB motiv "entru care nu 'e decid dect 5oarte )reu '+ vor*ea'c+. Cei mai muli
dintre ei dore'c o 5orm+ de con'iliere 'au de validare a e<"erienelor "e care le:au tr+it.
?a !nce"ut am !ncercat '+ r+'"undem 5iec+rei 'cri'ori "rimiteB dar am renunat de
mult+ vreme la ace't "rocedeuB c+ci nu ne mai r+mnea tim" "entru altceva. >m aGun'
a't5el '+ nu mai r+'"undem dect la 'cri'orile 'im"leB care nece'it+ un r+'"un' "e m+'ur+.
V+ a'i)ur+m !n'+ c+ nici o 'cri'oare "rimit+ de la dumneavoa'tr+ nu r+mne necitit+.
Una din conclu;iile )enerale "e care le:am de'"rin' din 'cri'orile dumneavoa'tr+
e'te urm+toarea: dac+ 'untei cu adev+rat convin' c+ ai 5o't im"licat !ntr:un "roiect le)at
de tim" 7i de '"aiuB cel mai "ro*a*il ai 5o't. ?a urma urmeiB !n'u7i univer'ul !n care
tr+im nu e'te altceva dect un "roiect '"aio:tem"oral. Unicul lucru "e care !l "utem 5ace
Pre'ton Nic&ol' 7i cu mine e'te acela de a continua '+ inve'ti)+m 7i '+ vor*im de'"re
5enomenele de la MontaukB !n '"erana c+ relat+rile noa'tre vor contri*ui la o 'c&im*are a
"erce"iei o"iniei "u*lice 7i c&iar a nivelului )eneral de con7tiin+.
?a momentul actualB maGoritatea cititorilor no7tri 'u'in e5orturile "e care le
5acem. Din "+cateB nu acela7i lucru !l "utem '"une 7i de'"re ma':mediaB care "re5er+ '+ le
i)nore cu de'+vr7ire. Se "are c+ ace'ta e'te unicul miGloc de a"+rare "e care l:au )+'it.
Dac+ am a"+rea la televi;iuniB nu am 5ace dect '+ cre+m controver'eB 5+cndu:i 7i mai
intere'ai "e oameni.
n toamna anului #11$ 7i !n vara lui #113B Pre'ton 7i cu mine ne:am o5erit
'erviciile tuturor 'taiilor de radio din !ntrea)a >meric+. Ne:am 5+cut cuno'cut+
di'"oni*ilitatea de a acorda interviuri la cele mai im"ortante "o'turi de radioB *a c&iar am
dat anunuri de o "a)in+ !ntr:un ;iar re5eritoare la cea de:a ,3:a aniver'are a
@<"erimentul P&iladel"&ia. Din 5ericireB am con'tatat c+ maGoritatea "o'turilor locale de
radio din >merica au !nc+ li*ertate de e<"rimareB lucru care nu e'te vala*il !n'+ 7i "entru
"rinci"alele "o'turi din NeC Dork 'au ?o' >n)ele'B care ne:au i)norat com"let. n ceea
ce "rive7te "o'turile de televi;iuneB ace'tea nici nu au vrut '+ aud+ de ace't 'u*iectB cu
dou+ e<ce"ii. C&iar 7i ace'tea au 5o't nevoite !n'+ '+ anule;e emi'iunile cu noiB du"+ ce
ace'tea au atin' cote ma<ime de audien+.
>7a cum am mai "reci;atB relat+rile din Proiectul Montauk nu 'unt nea"+rat
adev+rate !n "ro"orie de #33P. % "arte din in5ormaii 'unt intuitive 'au au la *a;+ lecturi
"'i&iceB dar e'te cert 5a"tul c+ ma)naii ma':media nu dore'c cu nici un "re '+ le dea
"u*licit+ii.
Cnd am "u*licat % nou+ c+l+torie la MontaukB nu ':a 5+cut nici o cam"anie
mediatic+ !n Gurul "roiectului no'tru. S+ vor*e7ti la radio de'"re oculti'm nu e'te deloc un
lucru u7orB c+ci maGoritatea a'cult+torilor 'unt inui !n i)noran+ !n "rivina ace'tui
'u*iect ta*u. @'te mult mai u7or !n 'c&im* '+ vor*e7ti de'"re c+l+toriile !n tim"B de7i 7i
ace't 'u*iect 'e a5l+ "e li'ta nea)r+ a 'tatu' Quo:ului "uterii.
?ucrarea Piramidele din Montauk !7i "ro"une '+ de'co"ere motivaiile "ro5unde
"entru care ace'te 'u*iecte 'unt inter;i'eB mer)nd "n+ la a o5eri anumite r+'"un'uri
le)ate de circum'tanele creaiei. MaGoritatea celor care vor citi acea't+ carte vor a5la
"entru "rima oar+ de ace'te in5ormaiiB 7i nu ne !ndoim c+ vor r+mne uimii. Cartea e'te
'cri'+ !n "rimul rnd "entru eiB cu 'co"ul de a:i 5amiliari;a cu 'u*iectul. n ceea ce !i
"rive7te "e oculti7tiB c&iar dac+ ace7tia vor !nele)e mult mai u7or de'"re ce e'te vor*aB
'untem convin7i c+ vor avea ei !n7i7i 'ur"ri;a unor inter"ret+ri com"let noiB de'"re care
nu au mai au;it. n 5inalB dorim '+ "reci;+m c+ lucrarea de 5a+ nu !7i "ro"une '+ milite;e
"entru o doctrin+ o5icial+. @a nu re"re;int+ altceva dect re;ultatul cercet+rilor "e care le:
am 5+cut "er'onal 7i al in5ormaiilor la care am avut acce' de:a lun)ul demer'ului meu.
S"erana mea e'te ca ea '+ v+ 5ie de 5olo' "entru a !nele)e mai *ine circum'tanele
"ro"riei dumneavoa'tr+ creaii 7i "entru a v+ o5eri anumite r+'"un'uri "e care nu le
cuno7teai.
Partea !nti de Peter Moon.
Ca"itolul #
ntoarcerea la Montauk.
n vara anului #113B mu;iciana DenneL Colt a vi;itat Montauk:ul du"+ o c+l+torie
de un an !n S"ania. ?i"'ind att de mult tim" din ar+ 7i din c+minul ei din ?on) I'landB
ea nu a au;it nimic de'"re "rima noa'tr+ carteB Proiectul Montauk: e<"erimente !n tim".
n tim" ce 'e !ndre"ta c+tre 5arul din Montauk "entru a admira mai *ine "ei'aGulB DenneL
a o*'ervat o 'tructur+ ciudat+B care 'em+na cu o anten+ radar de mari dimen'iuni. Intuiia
i:a '"u' c+ era ceva !n nere)ul+ !n le)+tur+ cu o*iectul re'"ectivB a7a c+ 7i:a e<"rimat
intenia de a a5la de'"re ce e'te vor*a. /ocmai atunci trecea "e ln)+ dou+ turi'teB care au
au;it:o 7i i:au r+'"un' c+ tocmai 'e !ntorceau de la locul re'"ectiv. Se "are c+ 5u'e'er+
averti;ate cu *rutalitate de c+tre ni7te re"re;entani ai armatei '+ nu 'e a"ro"ieB !ntruct
locul era 'ecret militar. Relatarea nu a 5+cut dect '+ o !nt+rte 7i mai tare "e DenneLB
care ':a &ot+rt '+ a5le cu orice "re de'"re ce e'te vor*a. Pentru momentB ea ':a limitat
!n'+ '+ 5oto)ra5ie;e radarulB du"+ care ':a !ntor' aca'+.
n aceea7i 'ear+B DenneL i:a 5+cut o vi;it+ lui ?orrL Sallu;;iB care e'te !ntm"l+tor
7i o *un+ "rieten+ de:a mea. Nici nu a a"ucat '+ intre !n ca'+ c+ a "rimit un 5lutura7
intitulat EMontauk:ul 7i 'incronicitateaF 7i care o5erea in5ormaii le)ate de o con5erin+ "e
care urma '+ o in eu. DenneL a tr+it ea !n'+7i de'tule e<"eriene le)ate de 'incronicitateB
a7a c+ ':a &ot+rt '+ vin+ la con5erin+. Cu oca;ia acea'taB ea a a5lat 7i de'"re cartea
noa'tr+. Imediat ce ne:am !ntlnitB mi:a '"u' de'"re "ove'tea cu radarul 7i mi:a ar+tat 7i
5oto)ra5ia 5+cut+. Nu cuno7team in'talaiaB a7a c+ mi:am dat 'eama c+ a 'o'it tim"ul '+
5acem o nou+ c+l+torie la Montauk.
Pre'tonB DenneL 7i cu mine ne:am !ndre"tat a7adar c+tre 5arB "entru a a5la ce 'e
"etrece. >m aGun' la in'talaia radar !nainte de c+derea 'erii. >cea'ta 'e a5la la mai "uin
de doi kilometri de 5arB c+tre ve't. >ntena "ara*olic+ 'e !nvrteaB iar ln)+ ea e<i'ta un
trailer uria7 7i un )enerator. n a"ro"iere e<i'ta un *unc+r 'u*teranB care !ntre tim" a 5o't
'i)ilat. Cnd am aGun' noi nu era nimeni "rin "reaGm+B dar e<i'ta totu7i un indicator mare
care "reci;a c+ trecerea era inter;i'+. >m re'"ectat con'emnulB dar am dat roat+
*unc+ruluiB !ncercnd '+ )+'im o alt+ intrare !n ;ona inter;i'+.
Mer)nd "e drumB am 5o't 'ur"rin7i '+ vedem un mare crd de "+'+ri 'tnd "e o
linie tele5onic+ ce conducea c+tre *a;+. Ciudat era 5a"tul c+ circa 13P dintre ele 't+teau
!ncremeniteB cu ca"ul orientat !n aceea7i direcie. >m 'tri)at 7i am aruncat du"+ ele cu
"ietre "entru a vedea dac+ "utem 'trni vreo reacieB dar 5oarte "uine ':au mi7cat din loc.
Ct tim" am 'u"rave)&eat ;onaB "+'+rile nu 7i:au 'c&im*at "o;iia. Mai tr;iuB Pre'ton le:
a 5ilmat "e camera video lundu:7i ;*orul !ntr:o manier+ ciudat+. A*urau circularB ca 7i
cum ar 5i 5o't "rin'e !ntr:un vrteG aerian. Pe 'curtB aveau un com"ortament incredi*il de
'traniu.
Drumul "e care am a"ucat:o mer)ea "n+ !n "artea o"u'+ a radarului. ntruct nu
e<i'ta nici un indicator care '+ ne inter;ic+ intrareaB ne:am a"ro"iat. Cnd am aGun' la
cteva 'ute de metriB am con'tatat c+ !n a"ro"ierea in'talaiei au o"rit dou+ ma7iniB din
care au co*ort 7a'e 'au 7a"te oameni. @ra evident c+ o "arte dintre ei lucrau acolo. @rau
*ine !m*r+cai 7i aveau mine de in)ineri. @rau !n'oii de un 5oto)ra5 cu tr+'+turi
orientale. Imediat du"+ ce au co*ort din ma7in+B ':au )r+*it c+tre radar. Unul dintre ei a
!nce"ut '+ )e'ticule;eB "+rnd c+:i e<"lic+ altuia ce 'e !ntm"l+ cu radarul. Scena "+rea
de'"rin'+ dintr:un 5ilmB 7i c&iar ne:am !ntre*at dac+ nu cumva omul !ncearc+ '+ ne
tran'mit+ nou+ ceva.
Pre'ton ':a a"ro"iat 7i ':a adre'at unuia dintre ei. %mul a recuno'cut c+ lucrea;+
"entru com"ania de radare CardionB la de"artamentul de Relaii cu Pu*licul. Com"ania
Cardion "roduce ec&i"amente radar 7i !7i are 'ediul !n ora7ul SLo''et din ?on) I'land.
%mul de la Relaii cu Pu*licul ne:a '"u' c+ radarul era te'tat "entru o ar+ 'tr+in+
intere'at+ '+ !m"iedice a"ro"ierea de +rm a va'elor mici care tran'"ortau dro)uri. >
indicat c+tre ocean 7i ne:a '"u' c+ un a'emenea va' 'e a5la c&iar acum !n lar) 7i c+ 5+ceau
e<"erimente cu el. @ra )reu '+:i dai 'eama dac+ e'te adev+rat ce '"uneB c+ci era 'e;onul
"e'cuitului 7i ;ona era !ne'at+ de *+rci.
Pe 'curtB "ove'tea ni ':a "+rut cam tra'+ de "+r. Pre'ton 7i:a dat 'eama c+ radarul
era e<trem de 'o5i'ticatB 5iind mult mai mare dect ar 5i 5o't nece'ar "entru de"i'tarea
*+rcilor mici K)enul ace'ta de radare e<i'ta de mult tim" "e "ia+ 7i era *ine cuno'cutM.
Du"+ ce ne:am !ntor' aca'+B mi:am 'unat un amic 7i i:am "ove'tit de'"re radarul
din Montauk. S"re 'ur"rinderea meaB mi:a '"u' c+ 5irma Cardion e'te unul din clienii
'+i. > r+ma' '+ 'e intere'e;e 7i '+ vad+ ce "oate a5la. Cteva ;ile mai tr;iuB m:a 'unat 7i
mi:a '"u' o alt+ "ove'te care i ':a relatat de cei de la Relaii cu Pu*licul. Se "are c+
armata dorea '+ !i detecte;e "e militanii ara*i din %rientul MiGlociu. n +rile ara*e au
5o't e<"ortate alimente !n care 5u'e'er+ introdu'e 5i*re cu un nivel redu' de radiaiiB a't5el
!nct "otenialii terori7ti 'au 'oldai '+ "oat+ 5i de"i'tai "e ecranul radarelor. n medicin+B
ace't "rinci"iu e'te 5olo'it "rin in)erarea de *ariu "entru radio)ra5ierea 'i'temului
inte'tinal. Se "+rea c+ era vor*a de un nou ti" de radarB cu o te&nolo)ie 5oarte avan'at+B
care de"i'ta *ariul in)erat de cei care 'e a"ro"iau de ;on+.
I:am relatat !ntrea)a "ove'te lui Pre'tonB care a r+ma' e<trem de uimit. Mi:a '"u'
c+ "ove'tea e'te cu'ut+ cu a+ al*+B !ntruct e<i't+ radare de dimen'iuni mult mai mici
care "ot 5ace deGa inclu'iv di'tincia !ntre oameni 7i animaleB a7a c+ nu era !n nici un ca;
nevoie de un radar att de 'o5i'ticat. @ra evident c+ cei de la Cardion aveau ceva de
a'cun' 7i c+ ne 'ervi'er+ dou+ 5umi)ene !n numai cteva ;ileB cu 'co"ul '+ ne
!m*ro*odea'c+.
Mai erau 7i alte a'"ecte ciudate le)ate de radar. %mul de la PR ne '"u'e'e c+
ace'ta avea o "utere de 3 4J;B dar am de'co"erit !ntre tim" c+ "uterea 'a real+ era de -
4J;. Mai multB dintr:un motiv 'au altulB radarul era orientat c+tre 'ol. n "lu'B radarul
inter5era cu camera video a lui Pre'tonB !ntreru"nd din loc !n loc ima)inile !nre)i'trate.
Pre'ton mi:a '"u' c+ ace't lucru indic+ 5a"tul c+ nu e'te vor*a de un radar
electroma)netic o*i7nuitB ci de altceva. Deocamdat+ nu:7i "utea da 'eama ce 'e !ntm"l+.
Du"+ ce ne:am !ntor' din e<cur'ia noa'tr+ la MontaukB ne:am )ndit mult la
in'talaia radar. ?ucrurile nu 'e le)au !n'+ deloc. @ra curio' c+ cei de la Cardion ale'e'er+
o locaie a unui ec&i"ament nou att de de"arte de 'ediul lor din SLo''etB !n condiiile !n
care aveau un "oli)on de te'tare la numai $3 de minute de 'ediu. Montauk:ul 'e a5la la
dou+ ore 7i Gum+tate de mer'. Pentru a l+muri lucrurileB Pre'ton ':a deci' '+ 'e con'ulte cu
"rietenul '+u RlarkB care avea numeroa'e le)+turi de 5amilie cu cei din indu'tria de
a"+rare. Rlark i:a r+'"un' c+ 7tie o "er'oan+ care 5u'e'e dele)at+ la Montauk de c+tre
cor"oraia Siemen' din NeC Ier'eL. Se "are c+ omul avea mi'iunea de a in'tala un radar
nou c&iar la *a;a militar+. De7i "utea 5i vor*a de o in'talaie com"lementar+ 'au o
e<ten'ie a radarului de "e coa't+B cert e'te c+ locaia era di5erit+.
9anii i'toriei celui de:al Doilea R+;*oi Mondial 7tiu c+ Siemen' a 5o't com"ania
care a e<ecutat toate lucr+rile electronice comandate de cel de:al treilea Reic&. >cea't+
revelaie 'e ad+u)a la cele anterioareB care "+reau '+ dovedea'c+ e<i'tena unei cone<iuni
!ntre Montauk 7i na;i7ti. % vi;it+ 'curt+ la *i*lioteca "u*lic+ mi:a "ermi' '+ a5lu "e loc c+
la !nce"utul anilor 13B Siemen' a ac&i;iionat com"ania Cardion. n '5r7itB lucrurile
!nce"eau '+ 'e le)e. Mi:am amintit de "ove'tea lui Norman ScottB un lo**L:i't in5luent de
"e Dealul Ca"itoliului care a 5+cut un documentar de'"re Montauk. Cercet+rile l:au
condu' la com"ania Siemen' din 4ermaniaB du"+ care a 5+cut *ru'c un atac de cord. De7i
':a vindecatB a renunat la inve'ti)aia re5eritoare la Montauk. @<i'tau multe !ntre*+ri la
care nu aveam un r+'"un'B dar era evident c+ le)+turile i'torice dintre )ermani 7i
Montauk erau !nc+ 5oarte actuale.
Pre'ton 7i:a "ro"u' '+ o*in+ mai multe in5ormaii re5eritoare la radar ;*urnd "e
dea'u"ra *a;ei de la Cam" Jero 7i !nre)i'trnd "e video !ntrea)a ;on+. > de'co"erit !n'+
c+ era 5oarte )reu '+ )+'ea'c+ un "ilot di'"u' '+ ;*oare "e dea'u"ra *a;ei. n cele din
urm+B a reu7it '+ !nc&irie;e un c&arter de la aero"ortul din @a't Jam"ton. Pilotul era
5oarte nervo' 7i a !ncercat '+ renune du"+ un "rim ;*or "e dea'u"ra *a;eiB dar Pre'ton a
in'i'tat '+ 'e !ntoarc+. Cei doi ':au !nvrtit "e dea'u"ra *a;ei de mai multe oriB iar Pre'ton
a reu7it '+ 5ac+ un 5ilm care ':a dovedit de'tul de intere'ant.
ntor' aca'+B el a "rivit !ntrea)a ca'et+ !m"reun+ cu "rietenul '+u DannLB un
'"eciali't !n 5i;ic+ nuclear+. ?a un moment datB DannL i:a cerut '+ o"rea'c+ *anda videoB
!ntruct de'co"eri'e un cerc uria7 la 'ud de *a;a MontaukB care ar+ta e<act ca un
accelerator de "articule#. Nu e'te vor*a de o 'im"l+ '"eculaieB c+ci DannL e'te una din
"uinele "er'oane din SU> care 7tiu totul de'"re acceleratoarele de "articule Ka 7i
con'truit unulM. De alt5elB !nainte de a vedea re'tul ima)inilorB el a "utut "re;ice o
'umedenie de am+nunteB care ':au adeverit a"oi a"roa"e !n totalitateB cu una 'au dou+
e<ce"ii minore. >m a5lat a't5el c+ !n incinta Parcului Naional Montauk e<i't+ nici mai
mult nici mai "uin dect un accelerator de "articuleH
Dac+ inem cont de 5a"tul c+ *ariul re5lect+ ra;ele l+'ate de "articule "e radarB
ima)inea !nce"e '+ 'e clari5ice. >micul meu Kcel cu le)+turi la CardionM !mi '"u'e'e c+
oamenii erau &r+nii cu *ariu "entru a "utea 5i detectai "e radar. >cea't+ "ove'te ':a
dovedit a*'urd+B c+ci oamenii "ot 5i de"i'tai c&iar 7i de radarele o*i7nuite. Ce ':ar
!ntm"la !n'+ dac+ ar 5i 5o't creat un Eradar de de"i'tare a ra;elor l+'ate de "articuleF=
>ce't lucru ar e<"lica te'tarea unui nou 'i'tem radar la Montauk. n a5ara monitori;+rii
vrteGului 7i a altor activit+i e;oterice "e care le de'5+7urau "ro*a*il acoloB cei de la
Cardion ar 5i avut nevoie de acceleratorul de "articule de la Montauk. Dac+ ar 5i 5o't
vor*a de te'tarea unui radar o*i7nuitB "oli)onul de ln)+ SLo''et ar 5i 5o't mai mult dect
'u5icient.
n mod evidentB radarul Cardion avea o alt+ de'tinaie dect cea declarat+ o5icial.
/entativele noa'tre de a a5la de'"re ce e'te vor*a ':au 'oldat cu dou+ de;in5orm+ri
'ucce'ive. Se "are c+ "rima 'e adre'a "u*licului )eneralB '"unndu:li:'e celor intere'ai
c+ 'e dore7te monitori;area va'elor mici care ar 5i "utut tran'"orta dro)uriB !n tim" ce cea
de a doua era mai te&nic+B dar la 5el de mincinoa'+. Potrivit ace'tei varianteB cei de la
Cardion "retindeau c+ 'co"ul radarului era acela de a detecta oamenii cu aGutorul *ariului.
Dac+ e<i'ta totu7i ceva adev+rat !n toat+ "ove'tea Ke'te 7tiut c+ cele mai *une
de;in5orm+ri 'unt cele care ame'tec+ adev+rul cu minciunaMB ace'ta 'e re5erea "ro*a*il la
"artea cu detectarea *ariului. >cea't+ variant+ ar 5i 'u'inut a5irmaia lui DannL "otrivit
c+reia cercul din Montauk era un accelerator de "articule. %ricumB nici un ar)ument
'u"limentar nu mai era nece'ar "entru a:l convin)e "e DannLB care era a*'olut convin' de
ceea ce v+;u'e. 9a"tul c+ DannL e'te unul din "uinii '"eciali7ti !n 5i;ica "articulelor ne:a
aGutat '+ ne convin)em la rndul no'tru.
Nu 7tiam !n'+ la ce 5olo'ea *ariul. Cu 'i)uran+B nu era 5olo'it "entru de"i'tarea
intru7ilorB dar nu era e<clu' '+ 5ie totu7i utili;at "entru detectarea anumitor indivi;iB 7iB
!ntr:o variant+ mai '"eculativ+B "entru de'ci5rarea 'emn+turii lor "'i&ice.
Ne:am continuat a7adar inve'ti)aia 7i ne:am du' din nou la Montauk "entru a
e<"lora !n "er'oan+ cercul cu "ricina. De data acea'ta eram !n'oii de Mike Nic&ol' 7i de
DenneL Colt. Cercul era a'tu"at 7i ar+ta ca 7i cum ar 5i 5o't !ntreinut. /u5i7urile din Gur
5u'e'er+ tun'eB dar nu 5oarte !n)riGitB ca 7i cum ':ar 5i dorit '+ 'e la'e im"re'ia c+ locul 'e
a5la !n "+r+'ire. Pe aleile "avate cre'cu'er+ *uruieniB dar am de'co"erit totu7i una care
"+rea um*lat+. @ra e<act a7a cum '"u'e'e DannL. >ce'ta a5irma'e c+ tre*uie '+ e<i'te o
;on+ a'tu"at+ cu dale de cimentB ridicate din cnd !n cnd cu o macara "entru ca locul '+
"oat+ 5i !ntreinutB du"+ care erau "u'e la loc. /oi cei care am "artici"at la vi;itarea
cercului "avat am avut ulterior reacii. Mike 'e 'imea 5oarte o*o'it 7i de;orientat.
DenneL era 7i ea o*o'it+ 7i a de'co"erit "e )t un 'emn ro7uB !n 5orma unui triun)&i.
Per'onalB am r+ma' cu o durere de ca" a7a cum nu mai avu'e'em niciodat+. Dar "oate cel
mai a5ectat dintre noi a 5o't Pre'tonB care a r+ma' cu ar'uri radioactive "e "ie"t 7i "e
"icioare. Medicul "e care l:a con'ultat a ate'tat c+ ar'urile erau de 'or)inte radioactiv+B
dar nu a 5o't de acord '+ de"un+ m+rturie !n 'cri' din motive "er'onale. Per'onalB am
v+;ut cu oc&ii mei cum reacionea;+ un a"arat 4ei)er a7e;at ln)+ ar'urile lui Pre'ton.
@<cur'ia noa'tr+ nu numai c+ a dovedit i"ote;a lui DannL "otrivit c+reia avem de:
a 5ace cu un accelerator de "articuleB dar a adu' 7i o 'erie de in5ormaii 'u"limetare 5oarte
intere'ante.
nainte de a "leca '"re cercB Pre'ton a luat cu el ni7te rece"toare radioB !n 'co"ul
de a !ncerca '+ "rind+ eventualele tran'mi'iuni emi'e de la *a;+. ntr:adev+rB a reu7it '+
ca"te;e di5erite tran'mi'iuniB dar de !ndat+ ce le "rindea mai *ineB ace'tea !ncetau. Cum
!7i d+dea Go' ec&i"amentulB tran'mi'iunile !nce"eau din nou. @<"erimentul ':a re"etat de
cteva oriB 5iind "e ct de clar o*'erva*ilB "e att de iritant. Pre'ton a aGun' la conclu;ia c+
cei din *a;a Montauk 'e Gucau cu elB a7a c+ a renunat '+ mai !ncerce.
n tim" ce ne:am "arcat ma7inile !n "arcarea 5aruluiB un re"orter de la un cotidian
local ':a a"ro"iat de noi. > "rivit cu intere' antena de "e micro*u;ul lui Pre'ton 7i ne:a
!ntre*at dac+ 'untem !n c+utarea unor e<tratere7tri. Du"+ care a !nce"ut '+ c&icotea'c+B
motiv "entru care l:am "oreclit ulterior 4i))le'$.
4i))le' ':a dovedit a 5i un 'ur5er care 'e "re)+tea '+ co*oare "e "laG+. Ne:a
"ove'tit c+ a tr+it !n ;on+ de cnd ':a n+'cut 7i ne:a con5irmat c+ Montauk e'te un loc "lin
de ciud+enii. Du"+ "+rerea luiB toate ace'tea aveau de:a 5ace cu 5enomenele
electroma)netice Ka7a ':a e<"rimat te<tualM. 4i))le' ne:a mai '"u' c+ locuitorii ora7ului
nu !nele) ce 'e !ntm"l+ 7i au uneori mani5e't+ri ciudate. n ceea ce !l "rive7teB !nele)e
de'"re ce e'te vor*a 7i !7i vede lini7tit de tre*uriB 5+r+ '+ 5ac+ "rea multe valuri. Du"+
"+rerea luiB cea mai *un+ manier+ de a:i a*orda "e locuitorii din ;on+ era '+:i iei o "lac+
de 'ur5in) 7i '+ ie7i cu ea. Dac+ !i convin)i c+ e7ti din ;on+B !i vor vor*i cu mult mai
mult+ 'inceritate de'"re "ro*lemele lor. 4i))le' ne:a mai '"u' c+ 'ur5in)ul dincolo de
Punctul Montauk avea o calitate ener)etic+ cu totul '"ecial+. Sin)urul loc !n care a mai
tr+it a7a ceva a 5o't !n JaCaii. >m r+ma' cu convin)erea c+ 4i))le' 7tia mai multe dect
a 5o't di'"u' '+ ne '"un+B dar avea cu 'i)uran+ dre"tate !n "rivina 'ur5erilor.
n dimineaa aceleia7i ;ileB "rietenul no'tru Mike Nic&ol' a 5+cut 'ur5in) !n ;on+
7i a o*'ervat radarul Cardion. I:a v+;ut "e muncitori "ornind )eneratorul 7i i:a !ntre*at ce
5ac. Unul dintre ace7tia i:a r+'"un' "rieteno'B '"unndu:i c+ )eneratorul nu a 5uncionat !n
'u*teran 7i c+ !ncercau '+:l "ornea'c+. Mike a r+ma' "rea uluit ca '+ mai "un+ alte
!ntre*+ri. S:a du' direct aca'+ 7i ne:a dat tele5onB 5+r+ '+ 7tie c+ intenionam deGa '+
"lec+m la Montauk. PracticB ne:a "rin' cu cteva minute !nainte de a "leca.
Du"+ ce 4i))le' a co*ort "e "laG+B a a"+rut un alt 'ur5erB care a o*'ervat 7i el c+
Pre'ton um*l+ cu di5erite a"arate electronice !n micro*u;ul '+u. S:a "re;entat ca 5iind
RaL 7i ne:a !ntre*at ce 5acem. Pre'ton i:a e<"licat c+ dorim '+ a5l+m ce 'e "etrece la *a;a
militar+. RaL i:a r+'"un' c+ 7i:ar dori ca cineva '+ a5le ce 'e "etreceB !ntruct locuie7te
c&iar ln)+ *a;+ 7i e'te tre;it de'eori !n miGlocul no"ii de ;)omotul elico"terelorB care
de'carc+ numeroa'e ec&i"amente 7i de "e care co*oar+ o 'umedenie de oameni. Se "are
c+ toat+ "ove'tea l:a iritat att de tare !nct ':a du' c&iar la *a;+ 7i ':a "ln' autorit+ilor.
%5ierul de 'erviciu i:a r+'"un' cu mult+ aro)an+ 7i di'cuia lor a de)enerat !ntr:o ceart+.
n 5inalB RaL a c&emat "oliiaB dar oamenii le)ii i:au '"u' c+ nu "ot 5ace nimic.
/ul*urarea lini7tii locuitorilor ;onei nu intra 'u* Guri'dicia lorB e<ce"ie 5+cnd doar
amatorii de curio;it+i care !ncercau '+ treac+ dincolo de ;ona inter;i'+ de la Cam" Jero.
Un o5icial al munici"alit+ii ne:a '"u' ulterior c+ 'oldaii din *a;a militar+ ar 5i
5o't mem*ri ai 4+r;ii Naionale 5+cnd e<erciii de antrenament. @<"licaia "are !n'+
nevero'imil+B dar 5iind c+ *a;a era declarat+ ;on+ to<ic+ cu )rad !nalt de "ericulo;itate
Kcon5orm declaraiei lui 4eor)e ?ar'enB Su"rave)&etor al Parcului NaionalB 'u'inut+ 7i
de o le)e 5ederal+ dat+ !n ace't 'co"M. Dac+ *a;a era !ntr:adev+r contaminat+B era a*'urd
'+ antrene;i tru"e militare !n ace't mediu to<ic. De alt5elB rareori 'e !ntm"l+ ca militarii
'+ ai*+ un com"ortament att de a)re'iv atunci cnd 5ac 'im"le e<erciii de rutin+.
>m de'cri' evenimentele din ace't ca"itol cu 'co"ul de a ar+ta c+ !ntm"l+rile
*i;are de la Montauk nu au !ncetat !n intervalul care ':a 'cur' de la a"ariia ultimei
noa'tre c+ri. Pe 'curtB ne a5lam !n elementul no'tru: o in'talaie radar de ultim+ )eneraie
am"la'at+ !ntr:un "arc naionalB ra"oarte "rivind activit+i militare neo*i7nuiteB re5u;ul
o5icialit+ilor de a cola*ora 7i im"o'i*ilitatea "oliiei de a 5ace ceva Kla 5el ca !n 5ilmul
Invadatorii de "e MarteB di5u;at !n anul #1,3M. 2i ca"ac "e'te toateB cineva a "omenit
c&iar ceva de'"re un *unc+r 'u*teranH
Ce mai "utea urma=
Ca"itolul $
% c&e'tiune de "ro"rietate.
Nici Pre'tonB nici eu nu aveam de )nd '+ renun+m la inve'ti)aiile noa'tre
re5eritoare la MontaukB mai ale' du"+ ultimele de'co"eriri. Pe 'curtB ne:am !ntor' "e'te
"uin tim" 7i ne:am !ndre"tat c+tre radarul Cardion. >"ro"iindu:ne din'"re ve'tB am
o*'ervat un *+r*at !ntr:un camion "arcat !n a"ro"iere de o)linda "ara*olic+ a radarului.
Se "are c+ era un "a;nicB c+ci ne:a '"u' c+ ;ona !n care ne a5l+m e'te inter;i'+ acce'ului
"u*lic. Ne:a vor*it ct 'e "oate de "olitico'B a7a c+ ne:am !ntor'. n tim" ce ne !ndre"tam
c+tre ma7in+B i:am indicat lui Pre'ton o c+rare mai "uin um*lat+ care "+rea '+ duc+ '"re
"artea de 'u"ra5a+ a *unc+rului 'ituat !n a"ro"ierea radarului. >m urcat "e un dealB
a'cun;ndu:ne "rin tu5i7uriB dar ne:am tre;it !n 5inal undeva la nord de radarB mult "rea
a"roa"e de ace'ta "entru a mai "+rea 'im"li turi7ti. ntr:adev+rB *+r*atul din camion ne:a
o*'ervat 7i ':a !ndre"tat imediat c+tre noi. Nu aveam de )nd '+ ne lu+m la &ar+ cu elB
dar omul "+rea de'tul de 5urio'. Pre'ton !nre)i'tra !ntrea)a 'cen+ "e videoB lucru care l:a
!nt+rtat 7i mai tare "e "a;nic.
V:am '"u' c+ nu avei voie "e acea't+ "ro"rietateH a 'tri)at el.
Pre'ton a continuat '+ 5ilme;eB iar "a;nicul i:a '"u' '+ !ncete;e.
@'te "ro"rietate "u*lic+B l:a '5idat Pre'ton.
Nu:mi "lace '+ a"ar "e videoB i:a r+'"un' omulB din ce !n ce mai 5urio'. Iar acumB
"lecai 'au voi c&ema "oliia.
N:ai dectB i:a '"u' Pre'ton. ?e vom '"une "olii7tilor c+ am 5o't a)re'ai.
Cum adic+ a)re'ai= l:a !ntre*at "a;niculB com"let de*u'olat.
I:am e<"licat atunci c+ ne a5l+m "e o "ro"rietate a 'tatului.
Nici vor*+B m:a contra;i' el. >cea'ta e'te o "ro"rietate "rivat+.
P+rea un om de'tul de 'im"luB a7a c+ am continuat '+ m+ Goc cu elB in'i'tnd c+ ne
a5l+m "e "ro"rietatea 'tatului. 8inndu:mi i'onulB Pre'ton l:a !ntre*at dac+ 7tie care e'te
linia de demarcaie !ntre "ro"rietatea "rivat+ 7i "arcul naional !n care ne a5lam. > 5o't
lovitura de )raie. S:a !ntor' 7i a dat '+ "leceB ca un "u7ti "u' !n !ncurc+tur+ care 'e
)r+*e7te '+ aler)e la mama Klucru cu att mai ironic cu ct era un om de 'tatur+ uria7+B
5oarte mu'culo' 7i care "+rea la !nce"ut 5oarte &ot+rt '+ nu 'e la'e c+lcat !n "icioareM.
Nu doream nici noi '+ continu+m con5runtareaB a7a c+ ne:am )r+*it '+ co*orm "e
c+rarea "e care am urcat. n cteva minute am aGun' la *a;a delu7orului. >m o*'ervat de
de"arte o ma7in+ a "oliiei care 7i:a 5+cut 'u*it a"ariiaB !ndre"tndu:'e c+tre radar. Din
5ericireB nu ne:a o*'ervat. n tim" ce ne !ndre"tam c+tre ma7in+B am o*'ervat o "aGi7te
a'cun'+. Nu e<i'tau drumuri directe de acce' c+tre eaB a7a c+ mi ':a "+rut un loc "er5ect
"entru di5erite adun+ri oculte. De aceeaB mi:am "ro"u' '+ o veri5ic. Drumul c+tre ea nu a
5o't deloc u7orB c+ci !ntre c+rarea "rinci"al+ 7i "aGi7te e<i'tau o 'umedenie de tu5i7uri 7i
m+r+cini. Pre'ton a renunat la un moment dat '+ 'e mai lu"te cu m+r+cinii 7i a r+ma' !n
'"ate.
n tim" ce m+ a7te"taB Pre'ton 'e a5la "ractic la numai (, de metri de radarul
Cardion. De7i nu:l "utea vedea din cau;a tu5i7urilorB el l:a au;it "e "a;nic '"unndu:le
"olii7tilor '+ ne are'te;e. >ce7tia au in'i'tat !n'+ '+ a5le dac+ am intervenit !n vreun 5el
a'u"ra in'talaiei radar. >5lnd c+ nuB 7i:au declinat com"etenaB '"unnd c+ nu am comi'
nimic ile)al. Pa;nicul a continuat '+ in'i'teB dar nu a reu7it '+:i convin)+ "e "olii7ti. M:
am !ntor' la rndul meu de "e "aGi7te 7i ne:am !ndre"tat c+tre ma7in+ 5+r+ alte incidente.
Du"+ ce ne:am !ntor' aca'+B Pre'ton i:a ar+tat *anda video !nre)i'trat+ "rietenului
'+u DannL. S"re 'ur"ri;a noa'tr+B ace'ta l:a recuno'cut "e "a;nicul radarului. @ra un
an)aGat al 6rook&aven National ?a*oratorie' "e nume Io&n Aacker. Pe tim"uri 5u'e'e
7e5ul ec&i"ei care 'e ocu"a de microunde. Ulterior a 5o't "romovat !n de"artamentul de
'ecuritateB lucru care e<"lica "ro*a*il "re;ena 'a la Montauk. ?a un moment datB DannL
l:a an)aGat c&iar el la com"ania 'a "e o durat+ tem"orar+. Du"+ incidentul de'cri' mai
'u'B DannL l:a 'unat "e AackerB dar nu a "rimit nici un r+'"un' de la el tim" de 7a'e luni.
CndB !n '5r7itB ace'ta l:a 'unatB omul ':a ar+tat e<trem de 'ur"rin' '+ a5le c+ a 5o't 5ilmat
"e video la Montauk. Nu:7i amintea '+ 5i 5o't vreodat+ acoloH DannL ne:a mai "ove'tit de
o !ntm"lare !n care cineva l:a v+;ut "e Aacker ie7ind dintr:un re'taurant din Montauk.
ntruct 'e cuno7teauB a !ncercat '+ !l 'aluteB dar Aacker l:a re"e;itB dnd 'emne c+ nu !l
recunoa7te. Du"+ di'cuia cu DannLB omul 7i:a a5irmat intenia de a vedea !nre)i'trarea
videoB dar "n+ la ora actual+ nu am reu7it '+ ne !ntlnim cu el. Se "are c+ a di'"+rut din
ora7B 5+r+ ca cineva '+ 7tie unde 'e a5l+.
Du"+ "rima noa'tr+ !ntlnire cu Io&n AackerB Pre'ton 7i cu mine ne:am o"rit '+:i
5acem o vi;it+ lui Carol 6radLB la *iroul imo*iliar !n care lucra acea'ta. >m vor*it de'"re
ea !n % nou+ c+l+torie la MontaukB unde am ar+tat c+ a 5o't 5oarte ama*il+ cu noiB
"re;entndu:ne mai multe o5icialit+i locale. Carol ne:a '"u' c+ a v+;ut o 5ar5urie
;*ur+toare "lutind "e dea'u"ra *a;ei 7i c+ radarul era !nc+ activ. @ra convin'+ c+ la *a;+
'e "etrece ceva. >m trecut a7adar "e la *iroul ei 7i am !ntre*at de eaB dar ni ':a '"u' c+
e'te "lecat+ !n concediu. 9emeia de la *irou 7tia cine 'untemB de7i eu nu:mi aminteam '+
o 5i cuno'cut.
Du"+ un 'curt 'c&im* de cuvinte din "oliteeB i:am "omenit de !ntlnirea noa'tr+
cu Io&n Aacker. 9emeia ne:a '"u' c+ "ro"rietatea "e care ne:am a5lat le a"arine
5ederalilor 7i c+ ace7tia nu au !na"oiat:o o5icial 'tatului. >m !ncercat '+ o contra;icemB
dar era ct "e aci '+ i'c+m o ceart+B lucru care ne:a luat "rin 'ur"rindere. >m ru)at:o '+ 'e
uite "e &arta im"o;itelor. >vea o a'emenea &art+ !n *irou. > 'co':o 7i ne:am uitat cu toii
"e ea. Cam" Jero era trecut ca "ro"rietate a 'tatului NeC Dork.
@<act a'ta am '"u' 7i euB ne:a ri"o'tat enervat+. @'te "ro"rietate )uvernamental+S
"ro"rietatea )uvernului 'tatului NeC Dork.
nc+"+narea ei era att de mare !nct am "re5erat '+ cede;. Nu mi:am "utut
!n5rna !n'+ curio;itatea '+ a5lu de unde "rovine acea't+ con5u;ie le)at+ de c&e'tiunea
"ro"riet+ii. n mod evidentB era din ce !n ce mai iritat+ de "re;ena noa'tr+.
Ducei:v+ 7i !ntre*ai:l "e 4eor)e ?ar'enB ne:a '"u' ea. @l v+ va e<"lica.
I:am e<"licat "olitico' c+ nu "utem avea !ncredere c+ ?ar'en ne va '"une
adev+rulB !ntruct era 'u"rave)&etorul "arcului naionalB a7a c+ "utea 5i im"licat cu
u7urin+ !ntr:o con'"iraie. De alt5elB anterior ne '"u'e'e c+ *a;a urmea;+ '+ 5ie demolat+B
7i cnd coloB !ntre tim" a a"+rut un radar nou. Cum ar "utea demola o *a;+ o com"anie
care "roduce radare= Iradiind cl+dirile=
9emeia ne:a r+'"un' c+ dac+ nu !l credem "e 4eor)e ?ar'enB "utem '+:i !ntre*+m
"e alii. > "omenit c&iar un anumit numeB dar nu mi:l aminte'c. M:am !ntre*at cu voce
tare de unde "uteam 7ti noi c+ "er'oanele re'"ective ne vor '"une adev+rul. 9uria 5emeii a
aGun' la a"o)eu.
Ne:am )r+*it '+ "lec+mB nu 5+r+ o mare uimire !n le)+tur+ cu com"ortamentul
ace'teia. n mod evidentB "+rea '+ ne con'idere o ameninare la adre'a ei. Pe de alt+ "arteB
era lim"ede c+ 7tia mai multe dect a 5o't di'"u'+ '+ ne '"un+. UlteriorB am mai au;it 7i
cu alte oca;ii c+ )uvernul 5ederal e'te "ro"rietarul terenului de la Cam" Jero.
Cteva luni mai tr;iuB am citit !ntr:un ;iar c+ micro*u;ul lui Carol 6radL a ar' ca
o tor+ !n "arcarea motelului 4urneLT' Inn din Montauk. @venimentul ':a "etrecut la o
lun+ du"+ a"ariia "e "ia+ a lucr+rii % nou+ c+l+torie la MontaukB !n care am "omenit
numele lui Carol. Se "are c+ 5emeia 7i:a mutat a"oi 7i locul de munc+. Nu 7tim e<act ce ':
a "etrecut 7i nici nu am c+utat:oB "entru a o "roteGa !n ace't 5el. >m mai au;it 7i de alte
"ove7ti cu ma7ini c+rora li ':a dat 5oc la Montauk !n 'emn de averti'ment.
n tim" ce ne !ntorceam aca'+B am di'cutat cu Pre'ton de'"re ciudata !ntlnire de
la *iroul imo*iliar. De ce era acea 5emeie att de 'i)ur+ c+ 5ederalii erau "ro"rietarii
terenului= 2i de ce 7i:a ie7it din mini cnd am contra;i':o= n mod evidentB 'u*iectul
"ro"riet+ii terenului de la Cam" Jero era ct 'e "oate de 5ier*inteB iar 5emeia 7tia mai
multe dect a 5o't di'"u'+ '+ ne '"un+.
Pre'ton mi:a r+'"un' c+ nu era "rima oar+ cnd i ':a '"u' c+ "ro"rietarii terenului
'unt 5ederalii. Mi:am reamintit de un "roce' Guridic care ':a inut "e data de #- iunie
#113. Pentru a !nele)e mai *ine con5u;ia le)at+ de c&e'tiunea "ro"riet+ii Cam" JeroB v+
"ro"un '+ anali;+m "e 'curt ace't "roce'.
Ca"itolul 3
Proce'ul Montauk.
n 5e*ruarie #113B Pre'ton 7i Duncan au 5+cut o e<cur'ie la Montauk. Pre'ton
termina'e deGa 5ilmarea "e *and+ video a E/urului localit+ii MontaukF Kdu"+ cum avea
'+ 5ie cuno'cutMB 'in)ura !nre)i'trare di'"oni*il+ la ora actual+ a cl+dirilor din interiorul
*a;ei Cam" Jero. Cu oca;ia e<cur'iei re'"ectiveB Pre'ton 7i:a "arcat micro*u;ul !ntr:o
;on+ a5lat+ la nord de intrarea "rinci"al+ la Cam" Jero. Cl+dirile *a;ei 'e a5lau !n "artea
de e't a ;onei re'"ective. @'te vor*a de cl+dirile !n care au locuit cndva militarii
'taionai la Cam" JeroB "reluate !ntre tim" !n "ro"rietate de di5erii indivi;i. Pre'tonB
Duncan 7i o a treia "er'oan+ ':au !ndre"tat c+tre *unc+rul a5lat !n e<teriorul )ardului care
delimita curtea interioar+ a *a;ei. ?a !ntoarcereB au 5o't aco'tai de doi "olii7ti din "oliia
"arcului naional.
>ce7tia i:au amendat "e Pre'ton 7i "e amicii '+iB dar numai du"+ ce ':au con'ultat
cu un al treilea *+r*at !m*r+cat !n civil. Pre'ton le:a e<"licat c+ nu 'e a5lau "e teritoriul
*a;ei 7i c+ nu 5+cu'er+ nimic ile)al. Unul dintre o5ierii de "oliie i:a r+'"un' c+ 'unt
di'"u7i '+ 'e ia la &ar+ cu orice curio' care 'e a"ro"ie "rea mult de *a;+. ntre tim"B
Pre'ton a dat "e a'cun' drumul la camera video "e care o "urta a)+at+ la )t. > o*inut
a't5el 'u5icient material audio "entru a "utea 'ervi ca "ro*+ !ntr:un eventual "roce' de
conte'tare a amen;ii.
Cei mai muli americani 'unt di'"u7i '+ 'coat+ imediat ,3 de dolari din *u;unar
"entru a 'c+"a de ace'te amen;i. Nu era !n'+ ca;ul lui Pre'tonB Duncan 7i amicului
ace'toraB care ':au deci' '+ conte'te amen;ile la tri*unal. @ra o c&e'tiune de "rinci"iuB nu
de *ani 'au de tim". Cu oca;ia acea'taB ar 5i a5lat !n mod o5icial 7i cui a"arinea
"ro"rietatea *a;ei Montauk.
Prima !n5+i7are !n 5aa Curii de Iu'tiie din @a't Jam"tonB Su55olk CountLB ':a
"rodu' la data de #1 mai #113. Numerele de !nre)i'trare ale do'arului erau 13:(:3(,B 13:
(:3(- 7i 13:(:3(.. Iudec+tor era %nora*ilul Iame' R. Retc&amB "rocuror era Mic&ael
6roCnB @'Q. K"rocuror adGunct al di'trictuluiMB iar re"orter al curii era @lena McCla'&.
n tim"ul !n5+i7+riiB domnul 6roCn a ar+tat c+ cei trei erau acu;ai de aceea7i
crim+ K!nc+lcarea "ro"riet+iiM. ?:a in5ormat de a'emenea "e Gudec+tor c+ ace7tia doreau
'+ re;olve di5erendul "rin "roce' Guridic. Pre'ton a e<"licat c+B anteriorB 5u'e'e inclu'iv !n
"oriunea interioar+ a *a;eiB "entru a 5ace un 5ilm video. > ad+u)at c+ a o*inut dou+
a5irmaii di5erite din "artea Comi'iei Parcului Naional !n le)+tur+ cu ;onele !nc&i'e
acce'ului "u*lic. Un o5ier de "oliie al "arcului i:a '"u' '+ 'tea !n a5ara )ardului care
delimita ;ona inter;i'+. % alt+ doamn+ de la *iroul "acului naional din Jit&er Jill' le:a
'"u' de a'emenea c+ atta vreme ct r+mn !n a5ara indicatorului care '"une c+ !nc+lcarea
"ro"riet+ii e'te inter;i'+ totul e'te !n re)ul+. >m*ele a5irmaii di5ereau de cea a
"olii'tului care i:a amendat.
Iudec+torul Retc&am a '"u' c+ dore7te '+ l+murea'c+ c&e'tiunea o dat+ "entru
totdeaunaB "entru c+ e'te "o'i*il '+ mai a"ar+ 7i alte a'emenea ca;uri. > ad+u)at c+ "e
vremuri o*i7nuia '+ "e'cuia'c+ !n ;on+B dar nu mai era la curent cu ultimele evoluii.
Pre'ton dorea '+ o*in+ o delimitare clar+ a ;onei !n care avea voie '+ mear)+ de cea care
era inter;i'+. De 5a"tB a7te"ta ca cei de la Comi'ia Parcului Naional '+ dea "u*licit+ii o
&art+B !ntruct au;i'e de la un "rieten avocat din NeC Dork c+ e<i't+ o le)e "otrivit c+reia
"arcurile naionale 'unt di'"oni*ile acce'ului "u*lic. Dac+ cel "uin o treime din teritoriul
"arcului nu e'te di'"oni*il+ acce'ului "u*licB teritoriul re'"ectiv !7i "ierde 'tatutul de "arc
naional K7i 5ondurile a5erente "rimite de la 'tatM. Pre'ton antici"a deGa r+'"un'ul Comi'iei
Parcului NaionalB c+ci 5+cu'e e'tim+ri 7i 'ta*ili'e c+ ;ona inter;i'+ de"+7ea o treime din
teritoriul "arcului. C&e'tiunea era )reu de de'clcit.
Iudec+torul era "reocu"at mai !nti de toate de a7e;area corect+ a indicatoarelorB
"entru ca oamenii '+ 7tie "e unde au voie '+ treac+ 7i "e unde nu. Se "are c+ nu inea de
Guri'dicia 'a '+ ordone Statului '+ de'ene;e liniile de demarcaie. Iudec+torul Retc&am i:
a cerut "rocurorului '+:l aduc+ "e "olii'tul care i:a amendat "e cei trei acu;ai ca martor
!n "roce'B 'ta*ilind a"oi data "roce'ului "ro"riu:;i'.
Pe #- iunie #113B la Curtea de Iu'tiie @a't Jam"ton ':a inut "roce'ul. Numerele
de !nre)i'trare 7i numele celor im"licai erau acelea7i. Per'onalB nu am "utut "artici"a la
"roce'B c+ci un "rieten m+ invita'e la un concert MoodL 6lue'B du"+ ce !i d+du'e lui
Iu'tin JaLCard un e<em"lar din cartea meaB Proiectul Montauk Kam "rimit ulterior o
'cri'oare de la ace'ta !n care !mi '"unea c+ i:a "l+cut cartea 7i c+ 7i:a intitulat urm+torul
al*um C+l+tor !n tim"M. ?:am ru)at a7adar "e amicul meu Mike Nic&ol' '+ "artici"e !n
locul meu la "roce'. >lt5el '"u'B '+ 5ie oc&ii 7i urec&ile mele.
>cu;aii ':au "re;entat di':de:diminea+ la "roce'. Deloc 'ur"rin;+torB toate
celelalte "roce'e "ro)ramate "entru ;iua re'"ectiv+ ':au inut !naintea ace'tuia. @ra o
!ncercare evident+ de a i;ola ca;ul !n '"e+B a't5el !nct '+ "artici"e ct mai "uini oameni
!n "u*licul '"ectator. ntr:adev+rB 'ala tri*unalului a r+ma' !n 5inal com"let )oal+B cu
e<ce"ia lui Mike Nic&ol'. >ce'ta mi:a "ove'tit mai tr;iu c+ "rocurorul ':a a"ro"iat de
el 7i i:a cerut '+ "+r+'ea'c+ 'ala. Mike i:a r+'"un' c+ era un "roce' "u*lic 7i c+ avea
dre"tul '+ r+mn+ dac+ doreaB du"+ care nu a mai 5o't deranGat cu nimic.
Din motive de "ra)mati'mB Pre'ton i:a re"re;entat 7i "e ceilali doi acu;aiB
vor*ind "ractic "entru toi trei.
Procurorul adGunct al di'trictului 7i:a !nce"ut di'cur'ul acu;ndu:i "e Pre'ton 7i "e
ceilali doi de violarea 'eciunii 3.,.#B 'u*divi;iunea JB din ?e)ea Parcurilor 7i
Recreaiei a 'tatului NeC DorkB "otrivit c+reia intrarea 'au r+mnerea "e o "ro"rietate
numit+ 'tructur+ de'emnat+ ca 5iind inter;i'+ "rintr:un indicator 'au de c+tre un o5icial al
*irouluiB "e o "erioad+ de5init+ 'au inde5init+B re"re;int+ o in5raciune. Potrivit domnului
6roCn: E>ce'te 5a"te ':au "etrecut !n ora7ul @a't Jam"tonB di'trictul Su55olkB 'tatul NeC
DorkF. @'te 5oarte im"ortant '+ remarc+m c+ tri*unalul a recuno'cut c+ "ro"rietatea !n
cau;+ 'e a5la 'u* Guri'dicia ?e)ii Parcurilor 7i RecreaieiB dat+ de 'tatul NeC DorkB
!ntruct re"re;enta un "recedent Guridic. Dac+ 'tatul NeC Dork deinea 'au nu
"ro"rietatea a'u"ra terenului !n cau;+ nu 5+cea o*iectul "roce'ului.
Pre'ton 7i:a !nce"ut a"+rarea Kinclu'iv !n numele celorlali doiM "ove'tind
!ntlnirea 'a cu "olii'tul 7i cu doamna de la *iroul din Jit&er Jill'B care i:au '"u' c+
"oate r+mne !n a5ara )ardului interior. 4ardul avea !n'emne ro7ii 7i al*eB care indicau c+
;ona e'te inter;i'+ acce'ului "u*lic. De aceeaB el con'idera c+ att tim" ct a 'tat !n a5ara
)arduluiB ':a a5lat !n le)alitate. > ad+u)at c+ 'e a5la !n "reaGma *unc+rului
de"artamentului de "om"ieriB 'ituat !n a5ara )ardului cu "ricinaB cnd a 5o't aco'tat de
ni7te oameni care "retindeau c+ lucrea;+ !n interiorul incintei inter;i'e. >ce7tia l:au
!ntre*at ce 5ace acolo 7i el le:a r+'"un' c+ 5ace un 5ilm video. Muncitorii nu au "+rut '+
5ie deloc deranGai 7i nu i:au cerut '+ "lece.
S:a 'ta*ilit a7adar c+ "ro*lema a5lat+ !n liti)iu inea 'trict de ;ona !n care 'e a5lau
acu;aii !n momentul amend+rii lor: !n interiorul 'au !n a5ara )ardului.
>cu;area l:a c&emat atunci ca martor "e o5ierul Roland Nalker. >ce'ta a a5irmat
c+ lucra !n Poliia Parcului Naional al 'tatului NeC Dork de nou+ aniB din care 7a"te 7i i:a
"etrecut la Montauk. > ad+u)at c+ a a*'olvit >cademia de Poliie a 'tatului NeC DorkB
5iind '"eciali;at !n Ja;matB radareB @V%C 7i munc+ de 'ecretariat3.
Ru)at '+ de'crie indicatoarele am"la'ate ln)+ *a;+B o5ierul Nalker a '"u':
E>ce'tea 'unt a7e;ate la 5iecare metru 7i a5irm+ clar c+ "ro"rietatea a"arine 'tatului NeC
DorkB 5iind inter;i'+ acce'ului "u*licF.
%5ierul Nalker a de"u' m+rturie c+ la data de , 5e*ruarie #113 a 5o't c&emat de
Donald 6alcun' "entru motiv c+ ni7te intru7i ar 5i "+trun' !n "arc. I:a a7te"tat "e ace7tia
la intrarea !n "arcB a7te"tnd '+ 'e !ntoarc+ la ma7in+. > recuno'cut !n 5aa curii c+ atunci
cnd i:a v+;utB ace7tia nu 'e a5la !n "artea interioar+ !m"reGmuit+ de )ard. >ce't lucru nu
l:a !m"iedicat !n'+ '+ !i amende;eB *a;ndu:'e "e m+rturia lui Donald 6alcun'B care
a5irma c+ acu;aii ':au a5lat mai devreme !n interiorul "+rii !m"reGmuite. Pre'ton 7i:a
!nc&eiat intero)atoriul !ntre*ndu:l "e o5ier dac+ i:a v+;ut "er'onal !n interiorul curii
interioare. R+'"un'ul a 5o't ne)ativ.
>cu;area l:a c&emat a"oi ca martor "e Donald 6alcun'. >ce'ta a a5irmat c+
locuie7te la Cam" JeroB MontaukB NeC Dork K!n an'am*lul de locuine din "artea de
nord a *a;eiMB 5iind an)aGat de 'tatul NeC Dork ca mecanic.
6alcun' a de"u' m+rturie c+ *a;a a a"arinut cndva armateiB avnd la acea vreme
7i un )ard e<terior. ntre tim"B ea a trecut !n 'u*ordinea Divi;iei de radare ..3B care a "u'
7i un )ard interior. > recuno'cut a7adar c+ ;ona e'te !m"reGmuit+ de dou+ )arduri.
Procurorul l:a !ntre*at "e 6alcan' ce ':a !ntm"lat la data de , 5e*ruarie #113B la
orele (:(, du"+:amia;a. >ce'ta a r+'"un' c+ un alt an)aGat i:a tran'mi' "rin radio c+
Ee<i't+ intru7i !n Cam" JeroF. n continuareB 6alcan' a cercetat ;ona 7i i:a de'co"erit "e
cei trei acu;aiB du"+ care a a"elat la "oliia "arcului.
n treac+t 5ie '"u'B e'te curio' 5a"tul c+ "rimul an)aGat a "re5erat '+:i tran'mit+
me'aGul radio lui 6alcan'B 7i nu direct "olii7tilor. %are avea ace'ta 7i 'tatutul de o5ier de
'ecuritate= 2i de ce ar 5i tre*uit '+ le "e'e lucr+torilor din incinta "arcului dac+ cineva 'e
a5l+ !n a5ara )ardului interior=
6alcan' a a5irmat clar c+ acu;aii ':au a5lat !n a5ara )ardului Divi;iei de Radare
..3B dar !n interiorul )ardului e<terior care delimitea;+ *a;a Cam" Jero. @l a ad+u)at c+
le:a '"u' acu;ailor c+ 'e a5lau !ntr:o ;on+ inter;i'+B dar ace7tia i:au re"licat c+ 'e a5l+ !n
a5ara )ardului de "rotecieB motiv "entru care a tran'mi' me'aGul radio c+tre "olii7ti.
Proce'ul a continuat cu tot 5elul de di'cuii re5eritoare la cele dou+ )arduriB unul
e<terior 7i cel+lalt interior. /oat+ lumea a c+;ut de acord c+ acu;aii ':au a5lat !n incinta
)ardului e<teriorB dar !n a5ara ;onei !m"reGmuite de )ardul interior. 6alcan' 'u'inea c+
inclu'iv ;ona din interiorul )ardului e<terior era inter;i'+. >cu;area a in'i'tat 5oarte mult
"e acea't+ tem+. Pre'ton l:a !ntre*at !n'+ "e 6alcan' dac+ !n a5ara )ardului e<terior erau
"u'e indicatoare de re'tricionare a acce'ului. >ce'ta a r+'"un' c+ nu e<i'tau a'emenea
indicatoareB e<ce"tndu:le "e cele vec&iB r+ma'e de "e tim"ul armateiB care '"uneau:
EAon+ inter;i'+B a"arinnd 4uvernului SU>F.
Pre'ton i:a '"u' c+ e'te o "ove'te de adormit co"iii. 6alcan' 'u'inea c+ turi7tii nu
au dre"tul '+ treac+ dincolo de )ardul e<teriorB dar 'in)urele indicatoare 'unt cele
a"arinnd )uvernului 5ederalB care ar indica 5a"tul c+ mai e<i't+ !nc+ o "re;en+ 5ederal+
!n ;on+. Convin)erea lui a r+ma' aceea c+ 6alcan' d+dea de 5a"t un 'emnal care nu era
adre'at tri*unalului.
Iudec+torul Retc&am a di'"u' eli*erarea acu;ailorB "e motiv c+ nu e<i'tau
'u5iciente motive "entru ca ace7tia '+ nu treac+ dincolo de )ardul e<terior. > comentat de
a'emenea a5irmnd c+ indicatoarele militare nu re"re;int+ !n nici un ca; indicatoare ale
"arcului naional. Pe de alt+ "arteB a ad+u)at c+ nu "oi intra !n interior 5+r+ un "ermi' de
acce'.
n 5inalB Pre'ton a cerut un ordin al tri*unalului care '+ o*li)e Comi'ia Parcului
Naional '+ delimite;e cu "reci;ie ;ona inter;i'+ o5icial. Iudec+torul i:a r+'"un' c+ nu
"oate da un a'emenea ordinB de7i 7i:ar 5i dorit '+ ai*+ autoritatea de a 5ace ace't lucru.
%5ierul Nalker a "romi' c+ 'e va intere'a ce "oate 5i 5+cut !n acea't+ direcie.
Du"+ tot ace't t+m*+l+uB cteva indicatoare au a"+rut 'u*it la ca"+tul auto'tr+;ii
%ld Montauk Ji)&CaLB !n ;ona ve'tic+ de acce' !n Cam" Jero. >ce'tea nu a5irm+ !n'+
altceva dect EParcarea inter;i'+F. Pn+ la ora actual+ nu am !ntlnit indicatoare care '+
inter;ic+ intrarea !n "erimetrul e<terior al )ardului care !ncercuie7te incinta *a;ei. Dat+
5iind 7i cererea "rocurorului care i:a cerut amicului meu '+ "+r+'ea'c+ tri*unalul !nainte
de !nce"erea "roce'uluiB !nclin '+ cred c+ !ntrea)a c&e'tiune e'te con'iderat+ e<trem de
'en'i*il+.
%ricum ar 5iB Pre'ton 7i "rietenii '+i au c7ti)at "roce'ul. Mai multB tri*unalul a
recuno'cut c+ *a;a de la Cam" Jero era o 5acilitate a"arinnd "arcului naional al
'tatului NeC Dork. n ace't ca;B r+mne !ntre*area: de ce nu a "utut 5ace nimic "oliia !n
ca;ul 'ur5erului deranGat la mie;ul no"ii care ':a con5runtat cu "er'onalul militar al
*a;ei= 2i de ce ':a com"ortat o5icialul att de ne"olitico'= 2i ce c+uta o cor"oraie "rivat+
KCardionM !ntr:un "arc naional= Io&n Aacker 'u'inea c&iar c+ e'te vor*a de o "ro"rietate
"rivat+.
Pe 'curtB am luat deci;ia '+ 'tudie; mai am+nunit c&e'tiunea "ro"riet+ii de la
Cam" Jero.
Ca"itolul (
Inve'ti)aia e'te 'u*minat+.
M:am deci' a7adar '+ a5lu o dat+ "entru totdeauna ce 'e a'cunde !n '"atele
eni)mei "ro"riet+ii din MontaukB a7a c+ am !nce"ut '+ caut "rin inde<ul ;iarului NeC
Dork /ime'. Din "+cateB "u*licaia local+ NeC'daL nu e'te inde<at+B a't5el !nct
cercetarea ':a dovedit e<trem de di5icil+.
>m de'co"erit totu7i c+ la data de - 5e*ruarie #10( a a"+rut "e "a)ina 6( un
anun !n /ime' re5eritor la Cam" Jero. >ce'ta "reci;a c+ la data de 0 5e*ruarieB
>dmini'traia Serviciilor 4enerale urma '+ vnd+ "rin licitaie "u*lic+ o "ro"rietate de
$.0 de acri la Montauk Point. Se "reci;a c+ locaia era o 5o't+ *a;+ a 9orelor >eriene
SU>. >nunul a 5o't "u*licat de Iudit& Jo"eB Su"rave)&etor al ora7ului @a't Jam"tonB
care averti;a c+ acea't+ vn;are de c+tre >S4 ar 5i ile)al+ !ntruct viola ?e)ea Mediului
KU. S. C. (3$#B et 'eQ.MB ?e)ea Controlului Aonei de Coa't+ K#- U. S. C. #(,#B et 'eQ.M 7i
alte le)i re5eritoare la a)eniile 5ederale.
>nunul ad+u)a c+ E?a data de - ianuarie #10(B Con'iliul Munici"al al ora7ului
@a't Jam"ton a ado"tat !n unanimitateB con5orm autorit+ii inve'tite !n el de ale)+torii 7i
le)i'laia 'tatului NeC DorkB un act "otrivit c+ruia teritoriul de $.0 de acri "e care >S4
!7i "ro"unea '+:l vnd+ a 5o't atri*uit de"artamentului de Parcuri 7i Con'ervare. >ctul
normativ are la *a;+ "rinci"iile corecte ale "re;erv+rii mediului natural 7i "lani5ic+rii
comunitareB 5iind nece'ar "entru "roteGarea 't+rii de '+n+tate "u*lic+B a 'i)uranei 7i
*un+'t+rii cet+enilor.
Potrivit Codului %ra7ului @a't Jam"ton K'eciunea #,3:#.>MB 'in)urele de'tinaii
care "ot 5i atri*uite terenurilor din acea't+ cate)orie 'unt: #. terenuri de )ol5 7i de teni'S $.
re;ervaii naturale 7i locuri de vn+toareS 3. "arcuriS (. locuri de recreaie 7i "laGeS ,.
cl+diri a'ociate cu de'tinaiile de mai 'u'B cum ar 5i: clu*uri '"ortiveB cl+diri "entru
admini'traie 7i !ntreinere.
Con'iliul decretea;+ c+B "otrivit le)iiB nu "ot 5i con'truite "e terenurile din acea't+
cate)orie Katt tim" ct 'e vor !ncadra !n acea't+ cate)orieM alte cl+diriB ca'eB &oteluriB
moteluriB *locuri de locuine 'au alte 'tructuri re;idenialeB comerciale 'au indu'trialeF.
>nunul continua "reci;nd intenia autoarei de a *loca vn;area "ro"riet+ii *a;ei
aerieneB "entru a menine a't5el cla'i5icarea actual+ a terenului. M:am !ntre*at cum a 5o't
"o'i*il+ 'c&im*area cla'i5ic+rii a't5el !nct '+ "ermit+ con'truirea unei in'talaii radar !n
;ona re'"ectiv+H
Un alt articol din NeC Dork /ime'B datat - 5e*ruarie 7i 'emnat de ?ind'eL
4ru'onB era intitulat E%5iciali )uvernamentali !ncearc+ '+ "roteGe;e o 'u"ra5a+ de teren
a"arinnd )uvernului la MontaukF. >utorul 'cria !n el: EDe"artamentul >"+r+rii
con'truie7te o *a;+ militar+ Kla MontaukM camu5lat+ 'u* a"arena unui 'at de "e'cari
con'truit "e acea't+ "laG+ i;olat+ 7i vulnera*il+. Nici un du7man nu a !ncercat vreodat+ '+
'e a"ro"ie de +rm !n acea't+ ;on+F. Se "are c+ nu a au;it niciodat+ de di5eritele !ncerc+ri
ale na;i7tilor de a co*or! "e +rmul Montauk:ului. Mai multB &a*ar nu avea c+ "oate cel
mai mare du7man al umanit+ii !7i avea c&iar atunci 'ediul la *a;a din Montauk. >rticolul
mai "reci;a c+ in'talaia radar a 5o't !nc&i'+ cu trei ani !n urm+ 7i c+ terenul a 5o't declarat
di'"oni*il. EPreocu"at de de5icitele *u)etareB Pre7edintele Rea)an a ordonat acum doi ani
)uvernului '+ vnd+ terenurile di'"oni*ile a5late !n "ro"rietatea )uvernului "entru a
reduce a't5el datoriile 5ederale. Pn+ atunciB terenurile con'iderate di'"oni*ile erau cedate
'tatelor contra unei ta<e nominaleB cu condiia '+ 5ie 5olo'ite "entru "arcuri 7i alte
de'tinaii "u*liceF.
Intere'ant era 5a"tul c+ nici ace't articol nu meniona nimic de'"re 5olo'irea *a;ei
militare "entru con'truirea unui radar. @ra citat+ a5irmaia 'u"rave)&etorului ora7uluiB
/onL 6ullock: EParcurile 7i ;onele naturale a5late !n con'ervare 'unt 5oarte re'trictive. n
a5ar+ de cre7terea ar*orilor 7i a 5lorilorB nimic nu e'te "ermi' !n ace'te ;oneF. PracticB
niciuna din ace'te a5irmaii ale unor o5iciali )uvernamentali a5lai "e di5erite nivele nu
"ermitea >S4 '+ vnd+ "ro"rietatea.
Num+rul din . 5e*ruarie al NeC Dork /ime' "re;int+ un articol !n care 'e 5ace
"reci;area c+ Gudec+torul ?eonard D. Ne<ler de la Curtea de >"el 9ederal+ a !m"iedicat
tem"orar 4uvernul '+ vnd+ o 'u"ra5a+ de teren de $.0 de acri a"arinnd 5o'tei *a;e
aeriene de la Montauk. @l a emi' o &ot+rre care !i "ermitea 4uvernului '+ "rimea'c+
o5erte !n cadrul unei licitaii "u*liceB dar nu 7i '+ vnd+ terenul !nainte de a 'e !n5+i7a
!naintea tri*unalului.
> doua ;iB /ime' a "u*licat un nou articol re5eritor la *a;a militar+B !n care 'e
"reci;a c+ un avocat din Man&attan "e nume Iack Ne"rin a licitat #B1 milioane de dolari
"entru "ro"rietateB !n numele com"aniei Io'&ua Sundance Inc. Ne"rin nu a de;v+luit ce
intenii avea !n le)+tur+ cu terenul. Un "urt+tor de cuvnt al >S4 a 5+cut "reci;area c+ la
licitaia care a durat $3 de minute au "artici"at doi o5ertani.
n num+rul din #$ 5e*ruarieB Iane Perle; a 'cri' un articol din care re;ult+ c+ !n
di'"uta le)at+ de "ro"rietatea terenului a intrat 7i Secretarul de 'tat re'"on'a*il de interne
Nilliam P. Clark. >ce'ta a luat "artea Munici"alit+ii @a't Jam"ton 7i a 'cri' o 'cri'oare
adre'at+ >S4 !n care le recomanda ace'tora '+ "+'tre;e 'tatutul de "ro"rietate a 'tatului
NeC Dork. Pro"unerea lui era ca *ucata de teren cuno'cut+ 'u* numele de Cam" Jero '+
5ie cedat+ Parcului Naional Montauk Point !n 'c&im*ul unui teren de #$, de acri cedai
cor"oraiei 9ire I'land National Sea'&ore. >lt5el '"u'B 'ecretarul de 'tat "ro"unea un
'c&im* de terenuri. Intere'ant e'te 5a"tul c+ 'cri'oarea 'a a aGun' la >S4 cu numai o ;i
!nainte de licitaie. Se "are c+ di5erii o5iciali de la tot 5elul de de"artamente 5+ceau
!ncerc+ri di'"erate '+ "re!ntm"ine trecerea "ro"riet+ii !n mini "rivate. Un nou nume
intrat !n 'cen+ a 5o't cel al 'enatorului Patrick MoLni&an. >ce'ta a indicat o le)e care le
"ermitea celor de la >S4 '+ tran'5ere o "ro"rietate 5ederal+ 5+r+ ta<eB cu condiia ca
terenul '+ 5ie 5olo'it ca "arc naional.
Pe # maiB aceea7i doamn+ Perle; 'crie un nou articol !n care "reci;ea;+ c+
'enatorii MoLni&an 7i >l5on'e DT>mato au introdu' !n Senat un amendament care '+
"ermit+ 'c&im*ul terenului de la MontaukB a5lat !n "ro"rietate 5ederal+B contra a #$, de
acri de teren a5lat !n "ro"rietatea StateT' 9ire I'land. Nilliam P. ClarkB 'ecretarul de 'tat
re'"on'a*il de interneB dorea ca "+mntul '+ intre 'u* Guri'dicia de"artamentului '+uB
"entru ca a"oi '+ 5ie cedat 'tatului NeC Dork. Iudec+torul Ne<ler a inter;i' ace't tran'5er
!nainte de a decide dac+ a)enia 5ederal+ K>S4M nu a acionat cumva ile)al !n !ncercarea
de a vinde terenul.
n num+rul din ( iulie #10(B ?aura Durkin de la NeC'daL 'cria !ntr:un articol c+
!n Con)re' a 5o't ado"tat+ o le)e care "ermitea 'c&im*ul de terenuri de care vor*eam mai
'u'. >utoarea !l citea;+ "e "urt+torul de cuvnt al >S4: E?e)ea declar+ lim"ede c+ cea
mai *un+ de'tinaie a terenului e'te aceea de "arc 7i de loc de recreaie. De aceeaB cei $.0
de acri vor mer)e la De"artamentul de InterneB care va 5ace a"oi tran'5erul c+tre 'tatul
NeC DorkF. Se "are c+ toat+ lumea a 5o't 5ericit+ la )ndul c+ "reioa'a *ucat+ de teren
nu va intra "e mini "articulare.
n aceea7i '+"t+mn+B NeC Dork /ime' de'crie declan7area tran'5erului de
"ro"rietateB urmnd ca o ceremonie 5e'tiv+ '+ 5ie inut+ miercurea viitoare "entru a marca
o5icial evenimentul. Ceremonia urma '+ 'e in+ c&iar "e terenul din Montauk.
Cel mai 'ur"rin;+tor a'"ect al inve'ti)aiei mele a 5o't 5a"tul c+ nu am reu7it '+
)+'e'c nici un articol care '+ de'crie ceremonia de miercuriB nici !n NeC Dork /ime'B nici
!n NeC'daL. Aiarele tr+ie'c din ace't )en de 7tiriS de aceeaB m:a7 5i a7te"tat '+ )+'e'c un
articol 5oarte detaliatB dar nu am de'co"erit nici m+car o meniune. >m r+ma' a't5el cu
'emne de !ntre*are re5eritoare la !nc&eierea tran;aciei. @'te de remarcat 5a"tul c+ a 5o't
creat+ o le)e '"ecial+ "entru tran'5erul terenului de la >S4 la De"artamentul de InterneB
iar a"oi la 'tatul NeC Dork. Nu 7tiu e<act cum a 5o't 5ormulat+ le)eaB dar din cte am citit
!n ;iareB nu ar 5i e<clu' ca terenul '+ mai 5ie !nc+ !n "ro"rietatea De"artamentului de
Interne. M+ !ntre* dac+ toate articolele din "re'+ citate mai 'u' nu au 5o't o 'im"l+
mani"ulare.
>veam '+ de'co"+r mai tr;iu c+ "ro*lema cri;ei "ro"riet+ii avea r+d+cini mult
mai adnci. S+ nu uit+m c+ a mai e<i'tat un doritor al terenului care a )+;duit cndva
*a;a aerian+ de la Montauk.
Ca"itolul ,
De'co"erirea "iramidelor.
n tim" ce tri*unalul !i ac&ita "e Pre'ton 7i "e Duncan !n c&e'tiunea amen;ilorB !n
cadrul EProce'ului MontaukFB eu eram "e "unctul de a termina manu'cri'ul la lucrarea %
nou+ c+l+torie la Montauk. nainte de a tran'mite cartea editurii !n vederea "u*lic+riiB mai
doream '+ 5ac o ultim+ vi;it+ la *i*liotec+B cu 'co"ul de a veri5ica !nc+ o dat+ 'emni5icaia
cuvntului EMontaukF. S"erana mea era '+ )+'e'c cele mai "ro5unde 'en'uri ale
cuvntuluiB care '+:mi "ermit+ '+ 'cot !nc+ un ie"ure din "+l+ria de ma)ician. Sur"ri;a de
care am avut "arte a *i*liotec+ a 5o't !n'+ att de mareB !nct am r+ma' acolo !ntrea)a
du"+:amia;+.
Cea mai acce"tat+ de5iniie a cuvntului EMontaukF e'te cea o5erit+ de Dr. I. J.
/rum*ullB un eminent 'avant '"eciali;at !n dialectul al)onQuin Kindienii din Montauk 'unt
con'iderai indieni din tri*ul al)onQuinMB care 'u)erea;+ c+ Montauk "rovine de la
EmanatuckFB nume dat 5recvent locurilor !nalte Kdeluroa'eMB care !n'eamn+: Eloc care
"oate 5i v+;ut de de"arte Kori din care 'e "oate "rivi de"arteMF 'au Eloc de o*'ervaieF.
De7i acea'ta e'te 'emni5icaia cea mai acce"tat+ a cuvntuluiB nimeni nu "oate 5i a*'olut
'i)ur a'u"ra ei. Dac+ "rivim lucrurile din "er'"ectiva le)endei MontaukB 'emni5icaia de
Eloc de o*'ervaieF "are cea mai "otrivit+B dac+ ne )ndim la o "rivire "rin 5ere'trele
tim"ului. Marea 'ur"ri;+ "e care am tr+it:o 7i la care m+ re5eream mai 'u' nu 'e re5er+
!n'+ la de5iniia cuvntului MontaukB ci la o in5ormaie 'u"limentar+ "e care am
de'co"erit:o !n tim"ul inve'ti)aiei.
n tim" ce c+utam re5erine cu "rivire la ?on) I'landB am o*'ervat o carte )roa'+.
Numele autorului era ENil'onF. >m 'co':o imediat din ra5t. Intitulat+ I'toria inutului
?on) I'land 7i 'emnat+ de Ru5u' RockCell Nil'onB cartea nu avea inde<B iar cu"rin'ul nu
m:a aGutat "rea mult. >m de'co"erit totu7i o li't+ cu re5erine ale ilu'traiilorB din care una
era numit+ EPiramidele din MontaukF. >m de'c&i' la "a)ina 3#. 7i am )+'it "o;a unei
'tructuri !n 5orm+ de "iramid+B cu o !n+lime de circa 7a'e metri. n 5aa ei 'e a5la un om.
?a di'tan+ 'e "uteau vedea alte dou+ 5ormaiuni 'imilare(. n mod curio'B nu am )+'it
nici o meniune 'cri'+ re5eritoare la "iramide 'au la Montauk !n !ntrea)a carteH ?ucrarea a
5o't "u*licat+ !n anul #1##B deci e'te evident c+ 5oto)ra5ia a 5o't 5+cut+ cu ceva tim"
!nainte. Per'onalB nu am au;it niciodat+ de ace'te "iramide. Voi detalia 'u*iectul mai
tr;iuB dar deocamdat+ m+ voi limita '+ vor*e'c de de'co"eririle mele din *i*liotec+.
Urm+torul lucru "e care l:am a5lat a 5o't c+ dialectul indienilor Montauk ':a
"ierdut. Se '"une c+ 4eor)e P&aroa& a 5o't ultimul care cuno7tea ace't dialect. P&aroa&
era 7e5ul indienilor Montauk 7i ':a adre'at !n lim*a 'a nativ+ lui Io&n ?ion 4ardiner !n
anul #.10. Relatarea a5irm+ de a'emenea c+ numele de P&aroa& ocu"+ un loc cu totul
'"ecial !n i'toria inutului Montauk. 9amilia P&aroa& era !nrudit+ cu 7e5ul de tri*
NLandanc&B cuno'cut ca cel mai mare !ntre toi 7e5ii de tri*B numele a"+rnd !n
numeroa'e documente locale re5eritoare la di'"utele le)ate de "ro"rietate. %amenii al*i
au "u' 't+"nire "e Montauk !nc+ de la 'o'irea lor !n ?on) I'land.
> mai e<i'tat un P&aroa& 5aimo' "rovenit din aceea7i 5amilie. Numele '+u
com"let era Ste"&en E/alk&ou'eF P&aroa&. @ra un de'cendent al lui 4eor)e P&aroa& 7i
vor*ea "e ln)+ en)le;+ 7i un dialect vec&i. Se "are c&iar c+ P. /. 6arnum l:a an)aGat o
vremeB etic&etndu:l dre"t Ere)ele indienilor MontaukF. Intere'ant mi ':a "+rut 5a"tul c+
!n co"il+rie a lucrat ca ar)at "entru un colonel "e nume Nilliam Par'on'B acu;at de unii
c+ i:ar 5i redu' la 'clavie "e indienii Montauk. Din "+cateB nu am "utut )+'i alte
in5ormaii re5eritoare la el.
Ilu'traie.
Piramidele din Montauk.
>u a"+rut a't5el o 'umedenie de lucruri noiB dar nu 7tiam !nc+ cum '+ le le).
>'ociaia dintre "iramide 7i numele de P&aroa&, te ducea imediat cu )ndul la @)i"tul
>ntic. C&iar 7i Ereducerea la 'clavieF a lui Ste"&en P&aroa& 7i a indienilor Montauk de
c+tre un om "e nume Par'on' mi ':a "+rut o coinciden+ ironic+B innd cont de Iack
Par'on' 7i de le)endele le)ate de el "e care le:am de'cri' !n % nou+ c+l+torie la Montauk.
@ra )reu '+ conte7ti e<i'tena unor 'incronicit+i. %ricumB la acea vreme nu vedeam !nc+
dect vr5ul ai'*er)ului.
Continund '+ 5ac inve'ti)aii !n *i*liotec+B am dat !n curnd "e'te /&oma'
Ie55er'on Kcel care a 5o't Pre7edintele >mericiiM. Se "are c+ la un moment dat Ie55er'on a
5o't 5oarte intere'at de dialectul nativ al indienilor MontaukB "ro"unndu:7i '+ "re;erve
acea't+ lim*+ a"roa"e moart+. Se "are c+ acorda o a'emenea im"ortan+ ace'tei "ro*leme
!nct a c+l+torit "n+ la ?on) I'land !n '"erana de a o re;olva. Ie55er'on a )+'it numai
trei 5emei *+trne care mai vor*eau vec&iul dialect. @l 7i:a notat al5a*etul 7i numeroa'e
cuvinte de voca*ularB 'c&ind c&iar un 5el de dicionar. Nu era o lucrare e<&au'tiv+B dar
"entru condiiile date a 5o't con'iderat+ o mare reali;are.
M:a uimit la culme e5ortul uria7 de"u' de Ie55er'on "entru un demer' a"arent att
de ne!n'emnat. Mi:am adu' !n'+ aminte c+ era 5rancma'on 7i m:am )ndit c+ avea
motivele lui 'ecrete. >m a5lat ulterior c+ ar 5i declarat c+ a "ierdut manu'cri'ul
dicionarului !n rul PotomacH > 5o't 'alvat+ doar o mic+ "arte a manu'cri'ului. Mi:a 5o't
im"o'i*il '+ nu m+ !ntre* de ce nu a revenit !n ?on) I'landB de vreme ce 7i:a dat atta
o'teneal+ "rima oar+.
I:am adre'at toate ace'te !ntre*+ri lui Renn >rt&urB un amic de:al meu care "are
'+ 7tie mult mai multe in5ormaii dect ai "utea credeB !ndeo'e*i cu "rivire la Montauk.
>m vor*it de'"re el !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB unde am "ove'tit c+ 7i:a
e<"rimat 'ce"tici'mul cu "rivire la relat+rile lui Pre'tonB '"unndu:mi totodat+ c+
adev+rata "ove'te a Montauk:ului e'te in5init mai *i;ar+ dect 7i:ar "utea ima)ina
vreodat+ Pre'ton. I:am '"u' mai !nti de'"re "iramide.
V+d c+ te a"ro"ii !n '5r7it Kde a5larea adev+rului de'"re MontaukMB mi:a '"u' el.
I:am relatat a"oi "ove'tea de'"re /&oma' Ie55er'on 7i demer'ul '+u le)at de
dicionarul lim*ii indienilor Montauk. Mi:a r+'"un' c+ lim*a ace'tora era cuno'cut+ 'u*
numele de VrilB 5iind con'iderat+ de iniiai o lim*+ atlantic+ 'tr+vec&e. Mai mult dect
attB dialectul re"re;enta ver'iunea ulterioar+ a unei lim*i !nc+ 7i mai vec&iB numit+ lim*a
eno&ian+-B lim*a !n)erilor..
De unde 7tii c+ vor*eau !n vril= l:am !ntre*at.
Pur 7i 'im"lu 7tiuB mi:a r+'"un' el.
Urm+toarea !ntre*are "e care i:am "u':o 'e re5erea la numele de P&aroa&. De ce
'e numeau 7e5ii de tri* ai indienilor Montauk P&aroa& 7i de ce e'te att de "roeminent
ace't nume !n i'toria lor=
Renn mi:a r+'"un' c+ !n i'toria "+mntului nu au e<i'tat dect dou+ civili;aii
care au 5olo'it numele de EP&aroa&F. n mod evidentB una a 5o't cea e)i"tean+.
2i cealalt+= l:am !ntre*at.
>r tre*ui '+ 7tii deGaB mi:a r+'"un' el.
>tlantida=
>i nimerit:o.
n '5r7itB lucrurile !nce"eau '+ 'e le)e. Su*linie; a'u"ra cuvntului E!nce"eauFB
c+ci mai e'te cale lun)+ "n+ la de'ci5rarea !ntre)ului 'cenariu. ?:am !ntre*at dac+ !mi
"oate '"une ceva 'u"limentar !n le)+tur+ cu "iramidele. Renn mi:a '"u' c+ la un moment
dat e<i'tau !n Montauk mai multe "iramide mici. Se "are c+ aveau o culoare al*+ 7i c+
erau con5ecionate din c+r+mi;i. > ad+u)at c+ "iramidele au 5o't aco"eriteB 'au "oate
c&iar mutate !n 'u*teranB 7i c+ nu era 'i)ur c+ movilele "e care le:am de'co"erit eu !n
carte erau identice cu cele ori)inale.
n lucrarea % nou+ c+l+torie la Montauk l:am "omenit 7i "e "rietenul meu Io&n.
/at+l ace'tuia 5u'e'e mai demult re'"on'a*ilul 5arului din MontaukB 5+cnd "arte din
4arda de Coa't+ "rin anii (3. De aceeaB l:am !ntre*at "e Io&n dac+ a au;it ceva de ni7te
"iramide. Mi:a r+'"un' c+ "e vremea cnd era co"ilB !n anul #1(3B "ro5e'orul '+u i:a du'
cu cla'a !ntr:o e<cur'ie "e un cm" 7i le:a '"u' c+ acolo ':au a5lat mai demult ni7te
"iramide con'truite de indieni. Cum 5oto)ra5ia din carte a 5o't 5+cut+ !nainte de #1##B e'te
evident c+ movilele au di'"+rut !ntre cele dou+ date. >u e<i'tat "er'oane care i:au acu;at
"e militari de ace't lucru K"ro*a*il !n "erioada Primului R+;*oi MondialMB dar nu 7tim cu
'i)uran+ c+ a7a ':au "etrecut 5a"tele. Per'onalB nu am reu7it '+ )+'e'c "e nimeni care '+
7tie m+car unde ':au a5lat cu e<actitate "iramidele.
Urm+toarea "er'oan+ c+reia i:am tele5onat a 5o't doamna O. >m vor*it 7i de'"re
ea !n % nou+ c+l+torie la MontaukB unde am menionat c+ "otrivit '"u'elor eiB 7colile
mi'terelor au monitori;at o vreme Montauk:ulB con'iderndu:l un 5ocar ener)etic
"lanetar. I:am vor*it a7adar de'"re "iramide 7i mi:a r+'"un' c+ nu e'te deloc 'ur"rin'+ '+
aud+ de'"re ele. De 5a"tB 'e !ncadrau "er5ect !n lo)ica lucrurilor.
De ce= am !ntre*at:o.
Nu:i dai 'eama= mi:a r+'"un'.
Nu eram 'i)ur unde dore7te '+ aGun)+B a7a c+ i:am cerut am+nunte.
Unde mai e<i't+ "iramide= m:a !ntre*at ea.
Pe MarteB i:am r+'"un'.
@<act.
Mi:am amintit 'u*it de o conver'aie "e care am avut:o cu ea acum 7a'e luniB !n
care mi:a vor*it de relaia dintre Montauk 7i Marte. ?a vremea re'"ectiv+ a re5u;at '+
detalie;e 'u*iectulB "ro"unndu:mi '+ de'co"+r 'in)ur de'"re ce e'te vor*a.
>cumB doamna O !mi '"unea c+ e<i'ta o le)+tur+ intim+ !ntre atlaniB Marte 7i
Montauk. 6a mai ame'teca 7i @)i"tul !n toat+ acea't+ 'u"+ alc&imic+. Ideea era c+ toate
ace'te locaiiB la care 'e ad+u)au alte locuri 'acre !n care e<i't+ "iramide 7i di5erite
'tructuri )eometriceB 5ac "arte inte)rant+ dintr:o reea. Ideea nu e'te nou+ 7i "ot '"une c+
am au;it numeroa'e variante ale eiB cu meniunea c+ niciuna nu reu7e7te '+ e<"lice care
e'te cone<iunea 5uncional+ dintre locaiile re'"ective. De aceeaB mi:am "ro"u' '+
anali;e; c&e'tiunea dintr:o "er'"ectiv+ 5uncional+.
Pentru cei care nu 7tiu de unde "rovine ideea de reeaB dore'c '+ menione;
core'"ondena mitolo)ic+ cu titanul )rec >tla'B cel care '"riGinea "e umerii '+i "laneta
"+mnt. >tla' era 5iul lui Uranu' K;eul '"aiului 'au al ceruluiM 7i 5ratele lui C&rono' K;eul
tim"uluiM. Deloc !ntm"l+torB c+rile care conin &+ri 'unt cuno'cute 'u* numele de
Eatla'eF. ?e)enda re5eritoare la 'u'inerea "+mntului "e umerii lui >tla' era de 5a"t o
meta5or+ a ideii c+ "laneta noa'tr+ e'te 'u'inut+ !n tim" 7i '"aiu de o reea de linii care
'e inter'ectea;+. @a are la *a;+ 5orme )eometrice tridimen'ionale care acionea;+ ca o
'tructur+ 'c&eletic+ a "laneteiB "utnd 5i "rivite ca ni7te oa'e care 'u'in materia "lanetar+.
Potrivit mitolo)iei )rece7tiB >tla' era tat+l PleiadelorB cuno'cute 7i 'u* numele de
Cele 2a"te SuroriB mit care 5i)urea;+ !n a"roa"e toate le)endele le)ate de creaie ale
tri*urilor "rimitive. S"re e<em"luB muli amerindieni con'ider+ c+ 'e tra) din ace'te
Pleiade. ?e)enda e'te im"ortant+ !ntruct arat+ c+ >tla' a 5o't "+rintele 'telelor Kanterior
lorMB iar reeaua )eometric+ ce 'u'ine "+mntul 'e e<tinde dincolo de 'i'temul 'olarB !n
!ntrea)a )ala<ieB aco"erind "ractic !ntre)ul '"aiu 7i !ntre)ul tim".
Ne "utem ima)ina reeaua ca "e un 5el de )ril+ a creaiei de care 'e 5olo'e7te 5ora
divin+ 'au o anumit+ "utere 'telar+ "entru a crea o "lanet+ 'au un cor" cere'c. %
a'emenea creaie tre*uie ec&ili*rat+ !n anumite "uncte "entru a deveni un eco'i'tem
com"le< !nc+ !nainte ca viaa *iolo)ic+ '+ "oat+ 5i introdu'+ !n ecuaie. Reeaua e'te
numit+ mor5o)enetic+B !ntruct 'e a5l+ !ntr:o rotaie con'tant+ !n di5erite direcii 7i e'te
!ntr:o continu+ mi7care. EMor"&F !n'eamn+ mi7careB iar E)eneticF 'e re5er+ la 5a"tul c+ d+
na7tere univer'ului a7a cum !l cunoa7tem noi. /ra'area )ra5ic+ a ace'tei imen'e reele a
e<i'tenei re"re;int+ o mare "rovocare. Una din civili;aiile care "ar '+ 5i 7tiut cele mai
multe in5ormaii le)ate de ace't 'u*iect au 5o't maLa7ii. Din "+cateB literatura r+ma'+ de
la ei nu e'te deloc clar+ 7i ar avea nevoie de mai multe e<"licaii.
n tim" ce "+mntul 'e rote7te !n Gurul 'oareluiB liniile reelei 'e rote'c 7i eleB cu o
vite;+ di5erit+B dar inte)rndu:'e !n acela7i 'i'tem. %amenii "ot !ncerca '+ !nelea)+
'i'temul "rin cel "uin dou+ metode. Prima e'te cea matematic+B ce ar "utea elucida
!ntrea)a reea. Nu ne "ro"unem !n'+ '+ ne ocu"+m de ea !n actuala lucrare. Cea de:a doua
metod+ e'te cea a core'"ondenelor 7i a re;onaneiB cate)orie !n care intr+ 7i
'incronicitatea. @'te vor*a de core'"ondene matematice 'im"leB 5+r+ a ne "ro"une !n'+
elucidarea !ntre)ului 'i'temB "n+ la ultimele 'ale con'ecine Klucru "e care "rima metod+
ar 5i o*li)at+ '+ !l 5ac+M. Ne vom ocu"a de acea't+ metod+ ceva mai tr;iu !n cartea de
5a+.
9a"tul c+ au e<i'tat "iramide la Montauk demon'trea;+ c+ locaia a 5o't
recuno'cut+ cndva ca "unct c&eie al reelei. >ce't lucru 'u)erea;+ !n 'ine o
core'"onden+ cu "iramidele din @)i"t 7i de "e Marte. @<i't+ de a'emenea le)ende care
vor*e'c de'"re e<i'tena unei "iramide 'cu5undat+ !n >tlantic odat+ cu !ntre)ul continent.
n'u7i numele de >tlantida a 5o't derivat de la >tla'B "ro*a*il "entru c+ vec&ii atlani
5olo'eau ener)ia reelei mor5o)enetice a "+mntului "entru a:7i "ro"ul'a ve&iculeleB lucru
con5irmat de vi;iunile lui @d)ar CaLceB !n care ace'ta a5irm+ inclu'iv c+ atlanii ':au
mutat du"+ catacli'm !n @)i"t. n e'en+B !ntrea)a civili;aie e)i"tean+ "are derivat+ din
cea atlant+.
?e)endara cone<iune dintre Montauk 7i >tlantida e'te 'u'inut+ de )eolo)ia
teritoriului de la e't de ?on) I'land. Cuno'cut+ iniial ca o in'ul+B Montauk a aGun' '+ 5ie
le)at+ de re'tul "enin'ulei "rintr:o "unte !n)u't+ de ni'i"B care ':a accentuat !n anii din
urm+. De alt5elB )eolo)ia re)iunii Montauk e'te di5erit+ de cea a "enin'ulei ?on) I'landB
'em+nnd mai de)ra*+ cu un lan munto' care ie'e din mare. @<i't+ voci care 'u'in c+
Montauk:ul e'te o r+m+7i+ a 'tr+vec&ii >tlantide care nu ':a 'cu5undat 7i c+ indienii
Montauk 'unt urma7ii direci ai atlanilor. Numele 5amiliei re)aleB P&aroa&B e'te o dovad+
'u)e'tiv+ care 'u'ine acea't+ teorie.
MaGoritatea )eolo)ilor con'ider+ c+ "enin'ula ?on) I'land a aGun' !n "o;iia 'a
actual+ ca urmare a "re'iunii )&earilor co*ori de la Polul Nord. @'te )reu de '"u' dac+
Montauk:ul a a"+rut ca urmare a aceleia7i mi7c+ri. n ca; a5irmativB cone<iunea 'a cu
re)iunea nordic+ ne:ar trimite cu )ndul la 'tr+vec&iul mit arian al Ji"er*oreei 7i la
ca"itala ace'teiaB /&ule. Na;i7tii erau 5a'cinai de Ji"er*oreea 7i de relaia ace'teia cu
>tlantida. Putem vor*i a't5el de o nou+ core'"onden+B dat+ 5iind cone<iunea dintre
5iliera )erman+ 7i MontaukB de'"re care am mai vor*it.
>m 'ta*ilit a7adar c+ lim*ile 7i le)endele "+mntului ate't+ o cone<iune "uternic+
!ntre @)i"tul >nticB >tlantida 7i Montauk. >r mai r+mne '+ vor*im de'"re Marte. 2tiam
c+ ':au de'co"erit "iramide acoloB dar am r+ma' 'ur"rin' cnd Madame O m:a 'unat !ntr:
o 'ear+B la 'curt tim" du"+ di'cuia noa'tr+ re5eritoare la "iramidele din Montauk. Mi:a
'"u' c+ du"+ ce a vor*it cu mine a dat "e'te o carte intitulat+ Cairo: *io)ra5ia unui ora7 7i
'emnat+ de Iame' >ldrid)e. Ce i ':a "+rut cu adev+rat intere'ant era 5a"tul c+ "rintre
autorii care au cola*orat la 'crierea c+rii 'e num+ra 7i D. >. CameronB unul dintre cei mai
5aimo7i e)i"tolo)i ai vremii K"e la '5r7itul 'ecolului OIOM. Printre multe alte lucruriB
cartea e<"lica 5a"tul c+ numele ora7ului CairoB !n ori)inal >l:Ra&iraB !n'eamn+ Marte.
Potrivit unei ate't+riB iniial numele '+u ar 5i tre*uit '+ 5ie Man'urLa. nainte de cl+direa
ora7uluiB "erimetrul ale' a 5o't !nconGurat de un mare contin)ent de 'clavi. >ce7tia au 5o't
!n;e'trai cu unelte 7i tre*uiau '+ a7te"te 'emnalul unui clo"ot "entru a !nce"e con'truirea
ora7ului. Semnalul tre*uia dat de a'trolo)iB care calcula'er+ momentul "reci' !n care
tre*uia '+ !ncea"+ con'trucia. S"re 'ur"ri;a tuturorB cel care a dat 'emnalul 'onorB lovind
clo"otulB a 5o't un cor* K'im*olul cunoa7terii oculte la indienii americaniM. >'trolo)ii ':au
temut de con'ecinele ace'tui 'emn 7i au luat deci;ia ca numele ora7ului '+ 5ie 'c&im*at
!n >l:Ra&iraB du"+ "laneta MarteB a5lat+ la ori;ont !n acel moment. Marea lor team+ !n
le)+tur+ cu acea't+ "lanet+ 'e datora 5a"tului c+B "otrivit le)endelorB acea'ta era "laneta
din care au co*ort cndva ;eii care le:au cucerit "+mntulB con'truind "iramidele 7i
'5in<ul.
Numele de Cairo re"re;int+ o cone<iune clar+ !ntre Marte 7i @)i"t0. Doamna O a
ad+u)at c+ "ot de'co"eri numeroa'e core'"ondeneB dac+ !mi dau o'teneala. n
con'ecin+B am !nce"ut un 'tudiu e<&au'tivB "ro"unndu:mi '+ de'co"+r core'"ondenele
dintre @)i"tB MarteB >tlantida 7i Montauk. >m c+utat "rin di5erite c+ri 7i am aGun' a't5el
la /em"lul Montu din @)i"t.
Cuno'cut 7i 'u* numele de Mont&u:ReB Montu era ;eul r+;*oiului !n @)i"t. n
onoarea luiB e)i"tenii i:au con'truit un tem"lu la Rarnak. Aeul r+;*oiului e'te
core'"ondentul e<act al lui MarteB ;eul r+;*oiului la romani. 9onemic vor*indB Montu
e'te a"roa"e identic cu Montauk. Un alt e<em"lu de core'"onden+ lin)vi'tic+ a"are dac+
inem 'eama c+ la romaniB Montu era cuno'cut 'u* numele de Mentu 'au Ment&uB care
'eam+n+ 5oarte *ine cu Men:an:/olB 'tr+vec&ea "iatr+ circular+ de la CornCallB locul !n
care ':a inut ceremonia ma)ic+ la care a "artici"at >mado CroCleL la data de #$ au)u't
#1(3.
Vom detalia mai tr;iu !n acea't+ carte di5eritele a'"ecte ale )rilei ener)etice a
"+mntului 7i di5eritele locaii amintite !n ace't ca"itol. Deocamdat+B im"ortant e'te '+
!nele)em c+ inve'ti)aia mea re5eritoare la cuvntul EMontaukF m:a condu' la "unctul de
inter'ecie al unor cone<iuni e<trem de intere'ante. Ima)inea de an'am*lu care 'e contura
acum era in5init mai mare dect cea "e care o aveam Pre'ton 7i cu mine atunci cnd am
'cri' Proiectul Montauk.
n mod evidentB mi'terio7ii de'cendeni ai 5amiliei P&aroa& ocu"+ un loc
im"ortant !n ace't "u;;le. De aceeaB mi:am continuat cercet+rile la *i*liotec+B !ncercnd
'+ a5lu care e'te "roveniena numelui lor. >'t5elB am de'co"erit c+ de7i invadatorii le
d+deau de'eori nativilor titluri ca acela de Ere)eFB "entru a le 5ace "e "lacB !n ca;ul
indienilor Montauk nu ':a !ntm"lat ace't lucru. De "ild+B 'ac&em:ul K7e5ul de tri*M
NLandanc& nu a 5o't !ncoronat ca P&aroa& de c+tre invadatoriB iar el nu a 5olo'it
niciodat+ ace't nume. Numele "oate 5i )+'it !n'+ !n numeroa'e i;voare i'toriceB ori)inea
'a "ier;ndu:'e undeva !n antic&itate.
I'toria recent+ a indienilor Montauk e'te caracteri;at+ de di'"utele "entru "+mnt
ale celor din 5amilia P&aroa&. S"re 'ur"ri;a meaB am )+'it meniuni 7i la terenul care avea
'+ devin+ mai tr;iu cuno'cut 'u* numele de Cam" Jero. Se "are c+ *a;a aerian+
Montauk a 5o't con'truit+ "e unul din "+mnturile 'acre ale nativilorH
?ucrurile au luat a't5el o nou+ !ntor'+tur+. ?a !nce"utul 'ecoluluiB Curtea Su"rem+
a Statului NeC Dork a declarat ra'a indienilor Montauk com"let di'"+rut+. >m 'tudiat
mai !n "ro5un;ime "ro*lema 7i am de'co"erit o adev+rat+ dram+ uman+B care nu 5ace
altceva dect '+ adncea'c+ 7i mai mult mi'terele de la Montauk.
Ca"itolul -
Sentina nedrea"t+ !n "roce'ul indienilor Montauk.
Du"+ ce am a5lat de "ierderea dre"turilor de "ro"rietate ale indienilor MontaukB
m:am du' la *i*lioteca din @a't Jam"ton ca '+ inve'ti)&e; "roce'ul. M+ !n'oea un
"rieten *un cuno'c+tor al *i*lioteciiB care m:a condu' !ntr:o !nc+"ere '"ecial+B !n care tot
ce aveai de 5+cut era '+ 'electe;i din catalo) materialul doritB iar *i*liotecarul i:l aducea.
>m recuno'cut imediat numele *i*liotecarei care m:a aGutat. >cea'ta !mi 5u'e'e
recomandat+ cu un an !nainte de Dick N&iteB "re7edintele Societ+ii I'torice MontaukB
care mi:a '"u' c+B "e tim"uriB 5emeia a 5+cut '+"+turi ar&eolo)ice la MontaukB dar era
5oarte reinut+ !n a vor*i de'"re de'co"eririle 'ale. Nu i:am '"u' nimic *i*liotecarei de
ace't lucruB dar i:am ar+tat 5oto)ra5ia "iramidelor 7i am !ntre*at:o dac+ a au;it vreodat+
de ele. S:a mulumit '+ rd+ 7i mi:a r+'"un' c+ arat+ ca ni7te dune de ni'i". Cel "uin
a"arentB nu avea in5ormaii 'emni5icative cu "rivire la "iramideB dar avea totu7i o
atitudine re5ractar+. >m "re5erat '+ nu in'i't. I:am '"u' doar c+ 'unt intere'at de "roce'ul
indienilor Montauk. Mi:a adu' imediat un volum uria7 !n care era !nre)i'trat !ntre)ul
"roce'. Cartea "+rea 5oarte vec&e. 9emeia mi:a "u':o "e ma'+ 7i mi:a '"u' c+ o "ot citi
inte)ralB dac+ dore'c. Mi ':a "+rut c+ de"i'te; o und+ de de;)u't !n vocea eiB nu la adre'a
meaB ci a !ntre)ii a5aceri. >m !nce"ut '+ 'tudie; ca;ul 7i am a5lat 5oarte multe lucruri
intere'ante de'"re indienii Montauk.
Pe #3:#( octom*rie #131B Curtea Su"rem+ a Statului NeC Dork ':a !ntrunit !ntr:o
E'e'iune '"ecial+F !n Su55olk CountLB NeC Dork. Reclamani erau indienii din tri*ul
MontaukB re"re;entai de 7e5ul lorB NLandank P&aroa& Kun de'cendent al 7e5ului
NLandank la care ne:am re5erit anteriorM. >cu;ai erau urm+torii: Ian >nn 6en'on 7i
MarL 6en'onB e<ecutoare ale ultimului te'tament al lui >rt&ur N. 6en'onS Io&n I.
Pier"ont 7i JenrL R. JoLtB e<ecutori ai ultimului te'tament al lui 9rank S&erman 6en'onS
MarL 6en'onB Com"ania MontaukB Com"ania de m*un+t+iri 9unciare MontaukB >l5red
N. JoLtB Com"ania de Cale 9erat+ Montauk 7i Com"ania de Cale 9erat+ ?on) I'land.
Niciuna din "+rile im"licate nu "unea la !ndoial+ 5a"tul c+ la data de - au)u't
#--3 indienii au vndut "+mntul din Montauk ora7ului @a't Jam"ton. n 'c&im*ul
ace'tuiaB indienii au "rimit o alt+ *ucat+ de teren. Pentru a evita orice con5u;ieB la data de
- 5e*ruarie #--# ':a dat un ordin Gudec+tore'c care le a'i)ura indienilor dre"tul '+ ocu"e
acel teren. De remarcatB !ntre alteleB 5a"tul c+ am*ele date de mai 'u' conin trei de -.
Mai tre*uie '+ 'u*liniem 7i 5a"tul c+ !n toate !nele)erile dintre indieni 7i oamenii
al*iB ace7tia din urm+ 5+ceau un le)+mnt 'olemn c+ vor re'"ecta de:a "ururi dre"turile
indienilor de a:7i ocu"a "+mnturile att tim" ct vor dori. Motivaia ace'tui )e't era "ur
'"iritual+B c+ci indienii nu "rive'c dre"tul de "ro"rietate la 5el ca ra'a al*+. n vi;iunea
lorB "+mntul !i a"arine Marelui S"irit 'au lui Dumne;eu 7i nu "oate '+ a"arin+ unui
'in)ur om. >ce'ta nu "oate 5i dect cel mult cu'todele "+mntului. >cea't+ diver)en+
"ro5und+ de o"inii a condu' la mult+ con5u;ie 7i la o mare revolt+ atunci cnd ?ion
4ardiner a ac&i;iionat "+mntul de la 7e5ul de tri* NLandanc&. Cnd ace'ta din urm+ a
dorit '+:7i reocu"e terenulB 'e "are c+ ?ion 4ardiner Ea uitatF !n mod deli*erat de
!nele)ere.
>vocaii am*elor "+ri 7tiau 5oarte *ine ce 'imt indienii 5a+ de "+mntul lor.
Princi"alele lucruri "e care le reclamau indienii au 5o't !nre)i'trate a't5el: ES+ le 5ie
recuno'cute dre"turile lor de ocu"are a terenului 7i '+ 5ie anulate a't5el dre"turile de
"ro"rietate ale 5amiliei 6en'onB "entru c+ ace'tea: aM au 5o't o*inute "rin violarea le)ilor
ace'tui 'tatS *M au 5o't o*inute 5+r+ '+ in+ cont de 5a"tul c+ dre"turile indienilor a'u"ra
"+mntului din Montauk tre*uiau "re;ervate intacteB indi5erent de te'tamentele 5amiliei
6en'onF.
% mare "arte a di'"utei a 5o't centrat+ a'u"ra momentului tran'5erului de
"ro"rietate a'u"ra 5amiliei 6en'on. ?a dou+ 'ecole du"+ ce munici"alitatea @a't Jam"ton
a ac&i;iionat "+mntul din MontaukB ace'ta a 5o't vndut 5amiliei 6en'on. Dre"turile
indienilor a'u"ra "+mntului erau '"eci5icate e<"re' !n actul de tran'5erB a7a c+ ace7tia
ineau !ntruniri re)ulate "e "+mntul lor 'acruB !n con5ormitate cu dre"turile "e care le
aveau a'u"ra lui. De 5a"tB muli indieni au continuat '+ tr+ia'c+ "e ceea ce ei numeau
Ecm"iile indieneF. Du"+ ce a ac&i;iionat "ro"rietateaB 6en'on i:a alun)at !n mod
deli*erat "e indieniB o5erindu:le ca'e !n @a't Jam"ton 'au !n alt+ "arte. @l 'u'inea c+
dre"turile lor a'u"ra "+mntului nu erau 'ti"ulate dect !ntr:un aranGament tem"orar. n
'curt tim"B indienii Montauk au di'"+rut de "e "+mntul lor. >*ia !nce"nd din ace't
moment au !nce"ut '+ circule ;vonurile re5eritoare la e<tincia tri*ului. ?ucrurile nu
't+teau !n'+ a7a. De alt5elB nimeni nu a conte'tat vreodat+ e<i'tena tri*ului Montauk
!nainte ca 6en'on '+ cum"ere "+mntul lor. @'te 'u5icient '+ cite7ti numele com"aniilor
acu;ate !n "roce' "entru a:i da 'eama ct de mare era mani"ularea.
Du"+ "rimele !n5+i7+ri nu ':a luat nici o deci;ie Gudec+torea'c+. Se "are c+ a
a"+rut o di'"ut+ c&iar !ntre indieni 7i avocatul lor. >ce'ta din urm+ era !n)riGorat c+ nu:7i
va "rimi *anii 7i a a*andonat ca;ul. Nu e'te )reu '+ ne ima)in+m c+ avocatul a 5o't
coru"t cu *ani de "artea adver'+B darB a7a cum e'te 7i 5ire'cB ace't lucru nu a"are !n
!nre)i'trarea o5icial+.
?a # noiem*rie #1#3 curtea ':a !ntrunit din nou. De acea't+ dat+B indienii
Montauk erau re"re;entai de un alt avocat. Deci;ia Gudec+torea'c+ ':a dat !n'+ !m"otriva
lor. Num+rul din 1 decem*rie #1#3 al ;iarului @a't Jam"ton Star 'cria cu litere de o
7c&ioa"+: E/ri*ul Montauk e'te declarat mort din "unct de vedere le)alF. De remarcat
e<"re'ia: Edin "unct de vedere le)alF.
n tim"ul "roce'uluiB a"+rarea a in'i'tat 5oarte mult "e ceea ce avocaii numeau:
E!n5+i7area ne)roid+F a unora dintre indienii Montauk. @i nu au ro'tit nici un cuvnt
re5eritor la documenteB te'tamente 7i dre"turi reale. @<i't+ c&iar un ra"ort "otrivit c+ruia
curtea nu a luat !n con'ideraie anumite in5ormaii con'iderate vitale. >"+rarea a "re5erat
'+:l convin)+ "e Gudec+tor c+ indienii actuali erau re;ultatul unor !ncruci7+ri mi<te cu
"o"ulaia nea)r+. Numele Gudec+torului era >*el 6lackmarB lucru de:a dre"tul amu;ant
dac+ ne )ndim la Gocul de cuvinte "e care !l re"re;enta1.
Pe 'curtB ca;ul a 5o't un adev+rat co7mar din "er'"ectiva dre"turilor omului.
>rticolul din @a't Jam"ton Star meniona c&iar c+ indienii aveau dre"turi con'tituionale
a'u"ra "+mntuluiB dar era "uin "ro*a*il '+ 5ac+ a"elB c+ci !n maGoritatea ca;urilor de
ace't 5el "ro"rietatea revenea !ntotdeauna al*ilor.
Dorind '+ a5lu mai multe am+nunte cu "rivire la "roce'B am contactat:o "e %live
P&aroa&B cea mai *+trn+ de'cendent+ a clanului P&aroa&B care tr+ie7te !nc+ !ntr:un cartier
m+r)ina7 din ?on) I'land. %live ':a dovedit ct 'e "oate de ama*il+B 5iind !ncntat+ '+
aud+ c+ m+ intere'am de "roce'. Mi:a '"u' c+ tri*unalul a declarat ra'a indienilor
Montauk di'"+rut+ !ntruct nimeni din "artea lor nu a a"+rut la "roce'. >ce't lucru nu era
adev+rat. >m )+'it "er'onal un ra"ort !n care 'e "reci;a c+ Gudec+torul ar 5i '"u': E@i
*ineB nu e<i't+ indieni Montauk aici. Ca;ul e'te re'"in'F. n realitateB tri*unalul era "lin
de indieni MontaukB dar ace7tia au 5o't i)norai. %live mi:a mai '"u' c+ nu ':a 5+cut a"el
din li"'+ de *ani.
I:am "ove'tit lui Renn >rt&ur ce am de'co"erit de'"re indienii Montauk. Mi:a
r+'"un' c+ ':au 5+cut !ncerc+ri 'i'tematice de a:i Edeni)raFB 5orndu:i '+ 'e c+'+torea'c+
cu "er'oane din ra'a nea)r+. ?ucrul a 5o't "o'i*il "rin "rivaiuni economice 7i mani"ul+ri.
Sco"ul era ca indienii '+ devin+ ra'a Ecea mai in5erioar+F. Dat+ 5iind atitudinea ra'i't+ din
acele vremuriB nu e'te de mirare c+ ne)rii erau "rivii !n ace't 5el. Mult mai uimitor e'te
5a"tul c+ cineva 7i:a "ro"u' '+ 'ca"e de indieni !n acea't+ manier+.
Du"+ ce am a5lat ace'te in5ormaiiB l:am vi;itat !m"reun+ cu Pre'ton "e Ioe
Pitone. Ioe e'te menionat !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB unde 'e "reci;ea;+ c+
e'te "ro"rietarul com"aniei @. /. 7i c+ eu 7i Pre'ton !l *+nuiam a 5i im"licat "n+ "e'te
ca" !n Proiectul Montauk. I:am "ove'tit lui Ioe ultimele noa'tre de'co"eriri cu "rivire la
MontaukB inclu'iv cone<iunile cu >lei'ter CroCleL 7i cu Iack Par'on'. 2tia 5oarte *ine
de'"re ce vor*im 7i a 5o't de acord c+ am dat "e'te Eceva im"ortantFB du"+ cum ':a
e<"rimat el. ?a un moment datB Ioe a !nce"ut '+ vor*ea'c+ de ca'a lui din SedonaB
>ri;ona. Nu 7tiam c+ are o ca'+ !n SedonaB dar nu m:am "utut a*ine '+ nu !l tac&ine;:
Nu ar tre*ui '+ locuie7ti !n Sedona. >cela e'te un teren indian 'acru 7i tu nu ai
dre"tul dect '+:l vi;ite;i.
Pentru cei care nu cuno'c nimic !n le)+tur+ cu tradiiile indienilor le)ate de
SedonaB tre*uie '+ "reci;e; c+ a5irmaia mea era adev+rat+. De7i !l tac&inam "e IoeB
intenia mea era '+ !l 7i "rovocB "entru a a5la mai multe am+nunte.
Curio;itatea mea era ma<im+. Ioe are "e'te .3 de ani 7i cu 'i)uran+ nu e'te un
ENeC >)erF la 5el ca muli dintre cei care ':au mutat la Sedona. Cum 'e 5+cea atunci c+
un contractor militar care locuia !n maGoritatea tim"ului !n NeC Dork avea o ca'+ la
Sedona=
I:am relatat a"oi lui Ioe de'"re "roce'ul indienilor Montauk 7i de'"re 5a"tul c+
terenul 'e a5la "e "+mnt indian 'acru. S"re marea noa'tr+ 'ur"ri;+B ':a dovedit c+ Ioe
cuno7tea ca;ul "n+ la ultimele detalii. n )eneralB 7tia 5oarte multe lucruri !n toate
domeniileB dar de data acea'ta coincidena era "rea mare. Ne:a '"u' c+ indienii Montauk
erau di'"+rui ca ra'+ 7i deci nu aveau cum '+ c7ti)e un "roce'B !ntruct "ur 7i 'im"lu nu
mai e<i'tauH Ce "uinB tri*unalul nu a 5o't de acord '+:i recunoa'c+B din cau;a
ame'tecului lor cu "o"ulaia nea)r+.
Ne:a trecut atunci "rin ca" c+ Ioe ar "utea 7ti cine e'te adev+ratul "ro"rietar al
terenului de la Cam" Jero. Prea era 5erm !n convin)erile 'ale cu "rivire la indienii
Montauk. Ne:a r+'"un' c+ terenul e'te "ro"rietate 5ederal+. I:am re"licat c+ &arta
im"o;itelor arat+ c+ e'te "ro"rietatea 'tatului NeC Dork. Ne:a r+'"un' c+ 'tatul nu e'te
dect cu'todele terenuluiB E"+;indu:lF "entru 5ederali. Nu era "rima oar+ cnd au;eam c+
5ederalii continu+ '+ dein+ "ro"rietatea a'u"ra terenului "e care 'e a5l+ Cam" Jero.
Con5u;ia le)at+ de dre"tul Guridic de "ro"rietate a'u"ra *a;ei Montauk "are '+ 5ie
!ntreinut+ din toate direciile.
Cteva luni mai tr;iuB Pre'ton a "rimit ve7ti de la un "rieten care cuno7tea o
5emeie din tri*ul Montauk. >cea'ta ne:a relatat c+ indu'tria7ii au 5+cut e5orturi
'i'tematice '+ le conte'te dre"tul la munc+ indienilor Montauk. Sco"ul era de a:i 'u5oca
economic 7i de a:i 'ili a't5el '+ 'e !nrole;e !n armat+. Pe 5ormularul de !nrolare tre*uiau
'+ 'emne;e a"oi la ru*rica Ene)riFB a't5el !nct '+ nu mai "oat+ 5i inclu7i admini'trativ !n
rndul indienilor americani. @ra ca un 5el de 'emn+tur+ c+ erau ne)ri 7i nu indieni
Montauk. >vem de:a 5ace cu un e<em"lu !n "lu' al manierei !n care ':a !ncercat
de"o'edarea "rin orice miGloace a indienilor de mo7tenirea la care aveau dre"tul. 9a"tul
c+ acea't+ metod+ continu+ '+ 5ie a"licat+ 7i a't+;i nu tre*uie '+ vi 'e "ar+ deloc
'ur"rin;+tor.
> mai e<i'tat 7i o alt+ tentativ+ de a:i declara ine<i'teni "e indienii Montauk. ?a
data de . a"rilie #1#0B un tri*unal a dat o deci;ie "rin care ace7tia erau con'iderai Era'+
al*+F. @'te evident c+ cineva a con'iderat acea't+ ra'+ ca 5iind o ameninareB "ro"unndu:
7i '+ o 'coat+ din i'torie cu orice "re. Per'onalB nu am mai au;it de nici un alt e<em"lu
'imilarB !n care '+ 'e 5ac+ attea e5orturi numai "entru a declara un tri* ra'+ di'"+rut+.
Ca"itolul .
/ri*ul din Montauk.
> 'o'it momentul '+ ne "unem o !ntre*are c&eie: cine a 5o't ace't tri* att de
di'"utat 7i !n ce a con'tat mo7tenirea 'a=
Potrivit unei c+ri 'cri'e de Verne DL'on 7i intitulat+ Jeat&er 9loCer#3 7i alte
"ove7ti ale indienilor din ?on) I'landB "o"ulaia indian+ din ?on) I'land era de circa
,33.333 de oameni atunci cnd au 'o'it invadatorii al*i !n 'ecolul OVII. Di5erite 'ur'e
indic+ 5a"tul c+ la ori)ini au e<i'tat #3 tri*uri "rinci"ale. 9iecare dintre ace'tea avea
"ro"riul '+u 'ac&em K7e5 de tri*MB care "re;ida !ntlnirile tri*ale 7i avea 5uncia de
Gudec+tor 7i de comandant e<ecutiv. /oi i'toricii 'unt unanim de acord c+ tri*ul re)al 'au
conduc+tor era Montauk. @<i't+ c&iar relat+ri care a5irm+ c+ domeniul indienilor
Montauk 'e !ntindea mult mai de"arte de ?on) I'land.
Cnd au a"+rut "entru "rima oar+ oamenii al*iB 'ac&em:ul indienilor Montauk era
Mon)atc&'ee 'au Cuit ?un). >ce'ta avea "atru 5ii: Po))atacutB NLandanc&B
NoCedeona& 7i MomoCet'. >ce7tia conduceau indienii Po))atacutB MontaukB
S&innecock 7i Corc&au). Cei "atru 7e5i de tri* au alc+tuit o or)ani;aie "uternic+ 7i
5aimoa'+ cuno'cut+ 'u* numele de ECei Patru 9rai 9ederaliF. @rau 5iii 5aimo7i ai unui
"+rinte 5aimo'. @'te evident din ace'te in5ormaii c+ cele "atru tri*uri a"arineau
indienilor MontaukB de7i tri*unalele de mai tr;iu aveau '+ le con'idere 'e"arateB !n
!ncercarea evident+ de a deni)ra renumele indienilor Montauk.
NLandanc& a mo7tenit 5uncia tat+lui '+u 7i a devenit cel mai 5aimo' dintre toi
indienii. @ra cuno'cut ca EVor*itorul nele"tF. DL'on a5irm+ c+ NLandanc& 7i:a ale' ca
'ediu al locuinei 'ale re)ale teritoriul MontaukB care !n'emnaB "rintre alteleB Eloc
5orti5icatF. DL'on continu+ '"unnd c+ NLandanc& a con'truit un 'at 5orti5icat ca"a*il '+
ad+"o'tea'c+ ,33 de r+;*oinici. De7i indienii Montauk erau de re)ul+ "a7niciB r+;*oinicii
lor erau viteGi 7i 5oarte com"eteni.
Poate cel mai *ine cuno'cut incident din i'toria indienilor Montauk 'e re5er+ la
nunta 5iicei lui NLanndanc&B Jeat&er 9loCer. Cuno'cut+ "entru 5rumu'eea ei ie7it+ din
comunB acea'ta tre*uia '+ 'e m+rite cu tn+rul 7e5 de tri* al indienilor S&innecock !n
"rim+vara anului #-,3. Urma '+ 'e in+ o mare ceremonieB "entru care ':au 5+cut
numeroa'e "re)+tiri 5e'tive. Printre invitai 'e num+rau ?ion 4ardinerB Ric&ard Smit& 7i
alte nota*ilit+i en)le;e ale tim"ului.
n noa"tea nuniiB un )ru" de indieni Narra)an'ett' din Connecticut au atacat
ta*+raB uci)ndu:i "e mire 7i "e ali nunta7i. Jeat&er 9loCer a 5o't luat+ "ri;onier+. Inima
lui NLandanc& a 5o't "ro5und r+nit+. 2e5ul de tri* Nini)rate dorea o recom"en'+. n cele
din urm+B ?ion 4ardinerB 5rate de 'n)e cu NLandanc&B a aranGat 'c&im*ul. Ca r+'"lat+
"entru ace't 'erviciuB NLandanc& i:a d+ruit o uria7+ *ucat+ de teren "e malul nordic al
?on) I'land. 4ardiner i:a vndut mai tr;iu terenul lui Ric&ard Smit&B iar ;ona a c+"+tat
numele de Smit&toCn.
/re*uie '+ menion+m c+ varianta de mai 'u' a"arine ra'ei cuceritoare. I'toricii
indieni a5irm+ c+ ?ion 4ardiner ar 5i mani"ulat !ntrea)a a5acere. n 5ondB cineva tre*uie
'+:l 5i averti;at "e 7e5ul de tri* Nini)rate de 5e'tivit+ile nu"iale care urmau '+ 'e in+.
%ricare ar 5i varianta corect+B cert e'te c+ 4ardiner a avut o mare in5luen+ a'u"ra
indienilorB care ':a tran'mi' ulterior 7i de'cendenilor '+i. /ri*ul Montauk "are '+ 5i
di'"+rut ca urmare a Ecaldei "rieteniiF cu in5luenta 5amilie "olitic+ 4ardiner.
?a un moment datB DL'on citea;+ un 5ra)ment din Cronicile ora7ului @a't
Jam"tonB 'cri'+ de David 4ardinerB care a5irm+ c+ Etri*ul Montauk a 5o't redu' !n tim"
la o mn+ de cer7etori care nu num+ra mai mult de #3:#, *eivani 7i oameni de)radaiF.
Pa'aGul a 5o't 'cri' "e la Gum+tatea 'ecolului al OIO:leaB !n "erioada !n care 5amilia
6en'on a !nce"ut '+:i e<"ul;e;e "e indieni de "e "+mntul '+u. 9iind !n mod evident o
a5irmaie 5al'+B ne "utem !ndoi "e *un+ dre"tate !n ceea ce "rive7te "rietenia 5amiliei
4ardiner cu indienii Montauk.
Mai e<i't+ 7i o alt+ latur+ a "ove7tiiB "e care mi:am "ro"u' '+ o elucide;
a*ordndu:l "e liderul recuno'cut al indienilor MontaukB Ro*ert Coo"erB 'au E6o*FB du"+
cum e'te cuno'cut. Detectiv de "oliie la "en'ieB 6o* Coo"er a 5o't ale' !n Con'iliul
Munici"al al ora7ului @a't Jam"ton K'u* Guri'dicia c+ruia 'e a5l+ 7i a't+;i re)iunea
MontaukM. I:am e<"licat de la *un !nce"ut lui 6o* c+ nu dore'c nea"+rat '+ cread+ !n
de'co"eririle mele re5eritoare la Montauk 'au '+ 'e im"lice !n inve'ti)aie. Sin)ura mea
dorin+ era '+ a5lu mai multe de la el !n le)+tur+ cu tri*ul MontaukB !n '"erana c+ a7
"utea '+:i aGut "e mem*rii '+i '+ !7i recu"ere;e mo7tenirea "ierdut+.
6o* nu 7tia nimic de c+rile meleB dar "ove'tea i ':a "+rut intere'ant+. Pe vremea
cnd lucra ca "olii't era nevoit '+:i alun)e de'eori "e "u7tii care 'e Gucau "rin *unc+re 7i
mi:a '"u' c+ activitatea din 'u*terane "+rea '+ 5i continuat !n "ermanen+.
Cel mai tare m:a i;*it !n5+i7area lui 6o* Coo"er. De7i avea "ielea !ntunecat+B nu
ar+ta deloc ca un a5rican:american. /r+'+turile 'ale aminteau mai de)ra*+ de atlani Ka7a
cum a"ar ei !n di5eritele le)endeM 'au de "oline;ieni. 6o* mi:a '"u' c+ are 'n)e de
indian Montauk !n "ro"orie de 10P 7i c+ de'cendena 'a "oate 5i dovedit+. 9+cea "arte
din clanul P&aroa&B iar 'tr+*unica 'a a 5o't ultima re)in+ a tri*ului Montauk. Numele ei
era @dit& 6ank' Coo"er 7i !7i mai amintea !nc+ de 5a"tul c+ vor*ea ade'eori de
amenin+rile con'tante la care erau 'u"u7i indienii Montauk !n le)+tur+ cu "+mntul lor.
Vi'ul ei cel mai mare era '+ 5ie recuno'cut+ ca indianc+ nativ+.
Intenia lui 6o* era aceea7i: '+ o*in+ "entru indienii din tri*ul '+u recunoa7tere
le)al+ 7i o "arte din "+mntul lor 'acru. Prietenii 7i c&iar unii mem*ri ai tri*ului !l
!ntre*au ade'ea de ce dore7te '+:7i a'ume o 'arcin+ att de im"o'i*il+. 6o* mi:a '"u' !n'+
c+ are vi;iuni cu 'tr+mo7ii '+i 7i c+ a "rimit o mi'iune din "artea ace'tora. Sarcina lui nu
e'te deloc u7oar+.
?ucrul care m:a im"re'ionat cel mai mult la 6o* Coo"er era 5a"tul c+ nu dorea '+
o*in+ !na"oi "+mntul indienilor Montauk "entru ca ace7tia '+ cultive "e el tutun 7i '+
con'truia'c+ tot 5elul de ca;inouri. Sco"ul '+u era '+ determine o tre;ire a con7tiinei 5a+
de mediul !nconGur+tor 7i '+:i !nvee "rin e<em"lul '+u "er'onal "e indieni '+ tr+ia'c+ !n
mod naturalB la 5el ca 'tr+mo7ii lor. @ra evident c+ 7i:a a'umat o "o;iie de lider demn+ de
r+d+cinile 'ale re)ale.
6o* mi:a '"u' c+ indienii Montauk au 5o't de;r+d+cinai din lumea lor 7i c+B
"otrivit tradiieiB vor tre*ui '+ 'e !ntoarc+ aca'+ !nainte ca noi toi '+ "utem evolua c+tre o
alt+ lume. >cea't+ meta5or+ core'"unde de'co"eririlor mele le)ate de Proiectul Montauk.
Punctul ener)etic MontaukB 'ituat "e )rila 'acr+B tre*uie 'mul' din minile 5orelor oculte
7i redat umanit+ii !n an'am*lul ei.
n ceea ce "rive7te "roce'ulB 6o* mi:a '"u' c+ indienii 'unt 5oarte intere'ai '+
anule;e deci;ia care i:a declarat ra'+ di'"+rut+. >u nevoie !n'+ de un avocat care '+
cunoa'c+ le)ile indiene 7i '+ nu 5ie intere'at e<clu'iv de "ro5itul '+u. Deocamdat+ nu a
a"+rut nici un avocat care '+ !nde"linea'c+ ace'te cerine. > ad+u)at c+ un avocat indian
de 5runte ar 5i '"u' odat+: ECel mai 5anta'tic ca; Guridic la nivel naional e'te cel al
indienilor MontaukF. Din "+cateB el nu a "utut "relua ca;ul din motive "er'onale.
Dac+ 'e )+'e'c doritori care '+ contri*uie la acea't+ cau;+B "ot 'crie "e adre'a
Prietenii P&aroa&:ilor K9riend' o5 P&aroa&'MB 6o* Coo"erB P% 6o< #$-B @a't Jam"tonB
NeC Dork ##13.:3#$-.
Poate cel mai uimitor lucru "e care l:am a5lat de la 6o* Coo"er 'e re5er+ la ?e)ea
Neinterveniei## din #.13. ?e)ea a 5o't ado"tat+ la !nce"utul i'toriei Statelor Unite 7i
'ti"ulea;+ c+ orice teren a5lat !n "ro"rietatea 4uvernului 5ederal la care ace'ta dore7te '+
renune 'e !ntoarce la "ro"rietarul iniial. Su* incidena ace'tei le)iB c&e'tiunea
"ro"riet+ii a'u"ra Cam" Jero devine !nc+ 7i mai com"licat+. Dac+ 4uvernul 7i:ar
"ro"une vreodat+ '+ renune la "ro"rietatea a'u"ra terenuluiB ace'ta ar tre*ui '+ 'e
!ntoarc+ la indienii Montauk. Din "+cateB ace7tia au 5o't declarai ra'+ di'"+rut+ de Curtea
Su"rem+ a Statului NeC Dork. Dac+ acea't+ deci;ie Gudec+torea'c+ ar 5i anulat+B
"reteniile indienilor Montauk de a:7i vedea !na"oi "+mnturile ar 5i im"o'i*il de
contracarat.
Urm+torul "unct "e ordinea de ;i era '+ caut actul de "ro"rietate re5eritor la Cam"
Jero "entru a vedea cine deine "ro"riu:;i' !n "ro"rietate terenul.
Ilu'traie.
Ia;ul 5+r+ 5und.
Ilu'traia "re;int+ un ia; !n 5orm+ triun)&iular+ 'ituat la nord:e't de Drumul
Indu'trialB "e "artea o"u'+ lacului 9ort Pond. ?a "rima vedere "are '+ 5ie o e<ten'ie a
laculuiB dar e<i't+ oameni care 'u'in c+ ace't ia; e'te "ractic 5+r+ 5und. /oat+ lumea e'te
unanim de acord c+ e'te 5oarte adnc. @<i't+ o le)end+ 'tr+vec&e care 'u'ine c+ un
mem*ru al "o"orului Montauk acu;at de crim+ a 5u)it !n ace't loc 7i ':a aruncat de "e o
'tnc+ !n "r+"a'tie. P+mntul ':a !nc&i' !n urma luiB iar !n locul !n care a c+;ut a 7nit un
i;vor care nu a mai 'ecat niciodat+. >m"renta ultimului '+u "a' a r+ma' !nti"+rit+ "e
'tnca de "e care a '+ritB 7i care !ntre tim" a di'"+rut din ;on+. Se '"une c+ ar 5i e<i'tat
trei a'emenea 'tnci la MontaukB cuno'cute uneori 7i 'u* numele de EUrma Co"itei
DiavoluluiF. Potrivit le)endeiB i;vorul care nu a mai 'ecat niciodat+ ':a tran'5ormat !n
tim" !n ace't ia; 5+r+ 5und.
Ca"itolul 0
De'co"erirea actului de "ro"rietate.
>m ar+tat !n ca"itolul ( c+ cel care tre*uia '+ "rimea'c+ terenul de la Cam" Jero
"entru a:l ceda mai de"arte 'tatului NeC Dork "entru a 5i tran'5ormat !n "arc era
De"artamentul de Interne. Motivaia ace'tui tran'5er e'te evident+. Dac+ De"artamentul
de Interne ar continua '+ dein+ !n "ro"rietate terenulB ar re;ulta c+ 'e a5l+ !nc+ !n cu'todia
4uvernului SU>. Dac+ De"artamentul de Interne l:ar ceda 'tatului NeC DorkB ar 5i
con'iderat teren ie7it de 'u* Guri'dicia 4uvernului american 7iB con5orm le)iiB ar tre*ui
!na"oiat indienilor MontaukB "ro"rietarii '+i iniiali.
@videntB 'e 7tie c+ la ora actual+ terenul de la Cam" Jero 'e a5l+ 'u*
'u"rave)&erea Comi'iei "entru Parcuri a Statului NeC DorkB dar dac+ 'ituaia ar 5i 7i
le)ali;at+B ar 5i im"o'i*il ca "e teritoriul re'"ectiv '+ 'e de'5+7oare "roiecte 'ecreteB att
de *ine "+;ite.
Con'ilierul Coo"er mi:a '"u' c+ ar tre*ui '+ e<i'te un act de "ro"rietate !ndo'ariat
la %5iciul Cada'tral din River&eadB NeC Dork. >m 5+cut a7adar o e<cur'ie la River&ead
7i mi:am "arcat ma7ina !n 5aa o5iciului. C&iar !n 5aa mea 'e a5la "arcat+ o ma7in+
identic+ cu a meaB avnd aceea7i culoare 7i acela7i an de 5a*ricaie. Din ea a co*ort o
5emeie. >m o*'ervat c+ "l+cua de !nmatriculare a ma7inii avea inclu' num+rul ---. M:
am )ndit '+:i cer num+rul de licen+B dar !n cele din urm+ am renunat. Cnd m:am
!ntor' la ma7ina meaB am o*'ervat c+ acul kilometraGului era o"rit nici mai mult nici mai
"uin dect la 3--B-. Mi:am dat 'eama c+ acea'ta era di'tana e<act+ de la ca'a mea 7i
"n+ aici. >"ariia numerelor --- mi ':a "+rut o adev+rat+ ironie a 'oriiB innd cont 7i de
5a"tul c+ cele dou+ acte de "ro"rietate au 5o't 'emnate "e - au)u't #--3 7i "e - 5e*ruarie
#--#.
M:am du' a"oi la %5iciul Cada'tral 7i am cerut actele de "ro"rietate ale terenului
numit Cam" Jero. Pentru cei intere'aiB care dore'c '+ e<amine;e "er'onal acteleB v+ "ot
'"une c+ ace'tea 'e )+'e'c !n tomul ?i*er 1-.3B !nce"nd de la "a)ina #,3 7i "n+ la
"a)ina #-#B 'eciunea acte de "ro"rietate din re)iunea Su55olk CountLB NeC Dork.
>ctul e'te intitulat E>ct de Renunare la Pretenii#$F 7i nu vor*e7te "ro"riu:;i' de
un tran'5er de "ro"rietateB a7a cum ne:au l+'at ;iarele '+ credem. Unul din numerele
;iarului ?on) I'land NeC'daL din iulie vor*ea de o ceremonie de 'emnare a actului de
tran'5er !n '+"t+mna care urma. >ctul nu a 5o't 'emnat !n'+ "n+ "e #3 'e"tem*rie #10(.
Re"re;entantul 4uvernului care l:a 'emnat la acea't+ dat+ a 5o't Iame' N. Coleman Ir.B
Director Re)ional al Serviciului "entru Pacuri NaionaleB Re)iunea >tlanticului de
MiGlocB #(3 /&ird StreetB P&iladel"&iaB Penn'Llvania. Re"re;entantul 'tatului NeC Dork
nu a acce"tat tran'5erul le)al dect "e data de #- octom*rie #10(.
>ctul "reci;ea;+ clar c+ 4uvernul Statelor Unite ale >mericii cedea;+
"ro"rietatea E"entru a 5i tran'5ormat+ !ntr:un "arc naional 'au "entru 'co"uri de
recreaieB !n *ene5iciul cet+enilor 'tatului NeC DorkF. 4uvernul !7i re;erv+ !n'+ dre"tul
de a lua din nou !n "ro"rietate terenul !n ca; de nece'itate le)at+ de a"+rarea Statelor
Unite. >ctul e'te intitulat E>ct de Renunare la PreteniiFB ne5iind "ro"riu:;i' un act de
tran'5er de "ro"rietate. n el 'e mai 'ti"ulea;+ 7i dre"tul 4uvernului Statelor Unite de a:7i
"+'tra "ro"rietatea a'u"ra *o)+iilor din 'u*'olul terenului re'"ectiv 7i dre"tul de a:7i croi
drumuri de acce' !n vederea e<"loat+rii re'"ectivelor *o)+ii. >cea't+ "revedere d+
"ractic carte al*+ )uvernului de a e<"loata ;onele 'u*terane din re)iune. Mai de"arteB
actul "reci;ea;+ c+ oricare din cele dou+ "+ri "oate ad+u)a amendamenteB iar dac+
cealalt+ "arte e'te de acordB di'"o;iiile din el "ot 5i 'c&im*ate. Dac+ 'tatul NeC Dork nu
5olo'e7te terenul cu de'tinaia de "arc naionalB 4uvernul are li*ertatea de a:l lua !na"oi.
Ilu'traie.
Indicatorul de la Cam" Jero.
Pe indicatorul de mai 'u' 'crie: ES@C8IUN@> C>MP J@R% DIN P>RCU?
N>8I%N>? M%N/>UR P%IN/. >C@S/ /@R@N > 9%S/ D%N>/ D@ 4UV@RNU?
9@D@R>?F.
Dicionarul Ne*'terT' NeC Norld de5ine7te cuvntul a dona a't5el: Ea d+ruiB
!ndeo'e*i "entru o cau;+ 5ilantro"ic+ 'au reli)ioa'+S a contri*uiF.
nainte de "u*licareB i:am ar+tat ace't ca"itol unui a)ent imo*iliar care nu m+
credea. Mi:a '"u' c+ un act de renunare la "retenii !n'eamn+ o renunare de5initiv+ 7i
irevoca*il+ la orice 5el de "retenii a'u"ra "ro"riet+ii tran'5erate. Dre"turile a'u"ra
*o)+iilor 'u*'olului "ot con'titui o e<ce"ieB dar nu 7i amendamentele ulterioare. De
aceeaB dore'c '+ 'u*linie; c+ nu am e<a)erat cu nimic. %rice om intere'at "oate '+
con'ulte actul "entru a vedea cu oc&ii lui cum a 5o't redactat.
n mod evidentB !ntre)ul aranGament a 5o't 5+cut '+ 'ervea'c+ unui "roiect
clande'tin. >5acerea a 5o't intenionat "re;entat+ !n "re'+ ca un tran'5er de "ro"rietate.
Statul NeC Dork urma '+ cede;e o "arte din 9ire I'land com"aniei 9ire I'land National
Sea'&oreB "rimind !n 'c&im* terenul de la Cam" Jero. Cine cite7te cu atenie toate
articolele de "re'+ "e care le:am citat mai 'u' !7i "oate da 'eama de maniera in'idioa'+ !n
care ':a !ncercat mani"ularea o"iniei "u*lice. >ctul de tran'5er al "ro"riet+ii ne5iind
altceva dect un act de renunare la "retenii cu tot 5elul de amendamente 7i e<ce"iiB el
nu re"re;int+ un tran'5er a*'olut 7i irevoca*il de "ro"rietate c+tre 'tatul NeC Dork. n
ace't 5elB tri*ul Montauk nu "oate emite "retenii a'u"ra terenului. n treac+t 5ie '"u'B
tre*uie '+ remarc+m c+ de7i indienii Montauk au 5o't declarai ra'+ di'"+rut+ de c+tre un
tri*unal al 'tatului NeC DorkB nu e<i't+ nici o deci;ie 5ederal+ !n acea't+ direcie.
Nu mi:am "ro"u' '+ "re;int !n ace't ca"itol o"inia unui Guri't e<"ertB ci doar o
conturare )eneral+ a 'ituaiei. Intere'ant mi 'e "are 5a"tul c+ Ioe Pitone a 5o't 'in)ura
"er'oan+ cu care am vor*it care "+rea '+ !nelea)+ e<act aranGamentul le)al de la Cam"
Jero. >tunci cnd am vor*it cu elB ne:a '"u' c+ 'tatul NeC Dork acionea;+ ca un
cu'tode "entru 5ederali. De7i 'u'ine c+ nu are nici un intere' la MontaukB ace't lucru "are
)reu de cre;utB date 5iind toate am+nuntele "e care le cunoa7te.
n mod evidentB nimic din cele a5irmate mai 'u' nu:i "oate !m"iedica "e indienii
Montauk '+ !7i reca"ete terenul 'acru !na"oi. /e&nic vor*indB dac+ li ':ar recunoa7te
e<i'tenaB "ro"rietatea ar tre*ui '+ 'e !ntoarc+ la ei indi5erent de amendamentele din actul
de renunare la "retenii.
@'te im"erativ ca indienii '+ "rimea'c+ ur)ent aGutor "entru a rede'c&ide "roce'ulB
c+ci am au;it '"eculaii "otrivit c+rora 4uvernul ar inteniona '+ *loc&e;e a'"ectul
retroactiv al le)ii din #.13 care di'"une !ntoarcerea la "ro"rietarul iniial a "ro"riet+ilor
5ederale la care 4uvernul renun+.
Ca"itolul 1
2amanul indienilor Montauk.
>ctul de "ro"rietate al terenului din Montauk e'te o c&e'tiune ct 'e "oate de
im"ortant+. 9+r+ a o minimali;aB mo7tenirea clanului P&aroa& 7i a 'tr+mo7ilor ace'tuia ne
'ile7te '+ c+ut+m im"licaii !nc+ 7i mai "ro5unde.
n calitatea 'a de lider recuno'cut al indienilor MontaukB 6o* Coo"er m:a aGutat
'+ aGun) la de'co"erirea actului de "ro"rietate 7i '+ !nele) mai *ine adev+rata i'torie a
"o"orului '+u. n continuareB mi:a 5+cut un 'erviciu !nc+ 7i mai mareB aranGndu:mi o
!ntrevedere cu S&aron Iack'onB 7amanul indienilor MontaukB de'cendent+ direct+ a
clanului P&aroa&B cuno'cut+ 7i 'u* numele de Re)ina indienilor Montauk.
Pe ln)+ &arul 7amanic "e care l:a "rimit de la 'tr+mo7ii eiB S&aron lucrea;+ 7i ca
"reotea'+B conducnd totodat+ 7i o a'ociaie de aGutorare a co"iilor *olnavi de SID>.
Du"+ ce ne:am !ntlnitB mi:a '"u' c+ indienii Montauk de'cind din ?eni ?ena"e din
DelaCare ValleLB o mare con5ederaie care includea 3$ de 'u*divi;iuni. Potrivit tradiieiB
?eni ?ena"e Eau e<i'tat dintotdeaunaF. Indienii Montauk au re"re;entat una din cele trei
divi;iuni "rinci"ale care locuiau !n ;ona metro"olitan+ a NeC Dork:ului actual. Indienii
Matinnecock ocu"au "artea de ve't a "enin'ulei ?on) I'land 7i o "arte din actualul NeC
Ier'eL. /otemul lor era curcanul. Indienii Unami tr+iau !n actualele ;one ale 6rooklLn:
uluiB Man&attan:ului 7i de:a lun)ul rului Jud'on. /otemul lor era lu"ul. /ri*ul "rinci"al
erau !n'+ indienii MontaukB care ocu"au re'tul "enin'ulei ?on) I'land. >nimalul lor 'acru
era *roa'ca e'toa'+.
S&aron mi:a mai e<"licat c+ indienii Montauk au 5o't 5oarte ateni de:a lun)ul
tim"ului '+ !7i "+'tre;e intact+ mo7tenirea. Proce'ul Guridic i:a a5ectat !ntr:o oarecare
m+'ur+B dar nu a re"re;entat !n nici un ca; o lovitur+ mortal+ "entru ei. Cu 'ute de ani !n
urm+B indienii Montauk ':au divi;at !n dou+ ramuri "rinci"ale: ramura 9reetoCn din
Sout&am"ton 7i ramura @a'tvilleB care ':a 'ta*ilit !n centrul "enin'ulei ?on) I'land.
Indienii Montauk din ramura 9reetoCn a"arineau !n totalitate 5amiliei P&aroa&. >lt5el
'"u'B toi "urtau numele de P&aroa&. Indienii Montauk din ramura @a'tville erau !nrudii
cu eiB dar nu erau recuno'cui ca indieni MontaukB !ntruct au 5o't mutai 'i'tematic 7i nu
au mai revenit !n arealul lor de re5erin+. Din cte mi:a e<"licat S&aronB indienii Montauk
din ramura @a'tville erau mai "reocu"ai de mo7tenirea lor '"iritual+ dect de "+mnt.
@ra im"re'ionant '+ a'culi 7amanul unui tri* vor*ind de'"re "re;ervarea
in'tinctelor ra'ei 'ale. Indienii Montauk au 5o't !ntotdeauna un "o"or lini7tit 7i "a7nicB cu
tendina de a 'e c+'+tori !ntre ei K!n interiorul tri*uluiMB "entru a:7i "re;erva a't5el
mo7tenirea. >u "+'trat "n+ a't+;i !nre)i'tr+ri )enealo)ice e<tin'eB tocmai !n ace't 'co"B
cu care 7i:ar "utea c7ti)a cau;a !n orice tri*unal decent.
>tt S&aron Iack'on ct 7i Ro*ert Coo"er mi:au '"u' c+ !ntrea)a i'torie a
indienilor Montauk era re'cri'+ la ora actual+ de "ro5e'orul Io&n Stron) de la
Sout&am"ton Colle)e. ?ucrarea e'te e<ten'iv+ 7i *ine documentat+ 7i am "rimit a'i)ur+ri
c+ indienii Montauk vor '5r7i "rin a:7i c7ti)a dre"turile. @videntB dac+ anumite 5ore
oculte nu:7i vor *+)a na'ulB lovindu:i 'u* centur+.
Du"+ ce m:am !m"rietenit cu Ro*ert Coo"er 7i am aderat la cau;a luiB ace'ta a
5o't atacat !n "re'a local+B care l:a numit Enativ american ne)ruF 7i a !ncercat '+ !l
di'credite;e "rin orice miGloace. Du"+ ce a 'u)erat c+ tre*uie '+ r+'"und+ unor acu;aii de
coru"ie de "e tim"ul cnd a 5o't "olii'tB un lun) articol de "re'+ i:a cerut '+ demi'ione;e
din Con'iliul Munici"al 7i '+ renune la "en'ia de "olii't. >utorul articolului a5irma c+
aciunile 'ale K"entru 'u'inerea cau;ei indienilor MontaukM erau ire'"on'a*ile. 6o* mi:a
'"u' c+ e'te de acord ca acu;aiile care i 'e aduc '+ 5ie veri5icate. V:am "ove'tit toate
ace'tea "entru a 'u*linia 5a"tul c+ "reteniile indienilor Montauk de a:7i redo*ndi
mo7tenirea de dre"t !ntm"in+ o o"o;iie "uternic+. S"erana mea e'te ca cititorii care "ot
aGuta cu ceva la acea't+ cau;+ '+ intervin+ activ.
Di'cutnd cu S&aronB m:am *ucurat '+ a5lu c+ indienii Montauk !7i 'trn)
rndurile "entru a lu"ta "entru dre"turile lorB dar am dorit '+ a5lu dac+ 7tie ceva 7i de
"iramidele din Montauk. 6o* Coo"er nu au;i'e de ele. I:am ar+tat lui S&aron o co"ie a
5oto)ra5iei 7i ea mi:a dat un r+'"un' ct 'e "oate de intere'ant. Mi:a '"u' c+ indienii nu
con'truie'c niciodat+ 'tructuri 'im"leB care !i "ermit '+ !i dai imediat 'eama ce
re"re;int+. n )eneralB cl+dirile lor a'cund di5erite mi'tere. > mai remarcat c+ "iramidele
'unt aliniateB lucru de a'emenea neo*i7nuit "entru cl+dirile con'truite de ei. n mod
normalB )enul ace'ta de con'trucii 'unt circulare 'au !n 5orm+ de 'emilun+. Du"+ "+rerea
eiB "iramidele din 5oto)ra5ie 'im*oli;au "ro)re'ul 7i nu erau con'truite de o civili;aie
tere'tr+.
I:am "ove'tit a"oi le)enda "otrivit c+reia movilele aco"ereau "iramide alc+tuite
dintr:un 5el de c+r+mi;i con'truite din "iatr+ al*+. S:a !ntre*at atunci dac+ nu cumva au
5o't con'truite din "ietre luate din Stnca de Con'iliu. Ne7tiind ce !n'eamn+ acea't+
Stnc+ de Con'iliuB am ru)at:o '+:mi e<"lice.
Mi:a r+'"un' c+ e<i't+ undeva o 'tnc+ uria7+ de culoare al*+B cu iri;aii caramelB
care "are '+ 5ie un cuar de culoare l+"toa'+. ?a ora actual+ e'te 'ituat+ !n miGlocul
cimitirului de ln)+ Domeniul Montauk 7i a 5o't 5olo'it+ de 'ecole de indieni ca loc de
!ntrunire "entru con'iliile lor. S&aron a ad+u)at c+ )eolo)ii au 'ta*ilit c+ 'tnca nu e'te
indi)en+ 7i "are '+ 5i 5o't adu'+ din Me<ic. @'te !n'+ "rea mare "entru a 5i "utut 5i
tran'"ortat+ "e un va' din vec&imeB a7a c+ re"re;int+ un alt mi'ter al locului.
% alt+ "ove'te demn+ de remarcat "e care am a5lat:o de la 7amanul indienilor
Montauk e'te cea a 4ol5ului 6roa7tei 8e'toa'eB de care ne vom ocu"a !n continuare.
Ilu'traie.
Stnca de Con'iliu.
Stnca de Con'iliu a 'ervit ca loc de !ntrunire "entru con'iliile indienilor Montauk
tim" de 'ecole la rnd. > 5o't mutat+ din locaia ei iniial+ odat+ cu crearea cimitirului
9ort Jill. 9elul !n care a aGun' 'tnca !n Montauk r+mne un mi'ter "n+ !n ;iua de a't+;i.
6i'erica comunit+ii Montauk.
>5lat+ "e auto'trada MontaukB la e't de ora7B 6i'erica Comunit+ii Montauk a 5o't
con'truit+ cu "ietre luate din cimitirele 'acre ale indienilor Montauk.
Ca"itolul #3
4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e.
?a cteva mile 'ud:e't de cl+direa tran'mi+torului 7i la 'curt+ di'tan+ de 5arul din
MontaukB c+tre ve'tB 'e a5l+ 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. De7i muli indieni Montauk nu mai
7tiu ace't lucruB e<i't+ !n cultura lor o tradiie care a5irm+ c+ lumea ':a n+'cut !n ace't loc.
@'te )reu de '"u' dac+ ori)inea "+mntului e'te 'ituat+ !n MontaukB dar e<i't+ oameni
care cred cu convin)ere ace't lucru. MaGoritatea tradiiilor indienilor americani a5irm+ c+
'ur'a univer'ului e'te o *roa'c+ e'toa'+.
@videntB e'te vor*a de un mitB dar nimeni nu 7tie care e'te 'emni5icaia lui. Muli
oameni au au;it le)ende care a5irm+ c+ "+mntul e'te 'u'inut "e cara"acele mai multor
*roa7te e'toa'e. ?a "rima vedereB acea't+ ima)ine "are de:a dre"tul a*'urd+. Dac+
a"ro5und+m !n'+ 'im*olurile mitolo)iceB a5l+m c+ ace't mit re"re;int+ o meta5or+ care
e<"rim+ un "rinci"iu cu o 'emni5icaie 5oarte "ro5und+.
Pentru a !nele)e acea't+ meta5or+B e'te nece'ar '+ v+ vor*e'c de 9undaia M@RUB
un )ru" de cercetare care ':a ocu"at de recu"erarea unei cunoa7teri 'tr+vec&iB di'"oni*il+
"n+ recent numai 7colilor iniiatice. Una din cele mai '"ectaculoa'e aciuni a 9undaiei
M@RU e'te decodi5icarea al5a*etului e*raic. Proce'ul a !nce"ut !n anul #1-0B cnd un om
"e nume Stan /enen ':a uitat "e'te ver'iunea e*raic+ a C+rii 4ene;ei. Stan nu cuno7tea
lim*a e*raic+B a7a c+ te<tul nu i:a '"u' nimicB dar 5iind un om !n;e'trat cu anumite calit+i
le)ate de recunoa7terea 'tructurilorB el a o*'ervat c+ literele 'unt ordonate !ntr:o 'uit+
"articular+. @<i'ta cu 'i)uran+ o relaie 'imetric+B dar nu:7i "utea da 'eama de'"re ce era
vor*a. > !nce"ut a't5el o anali;+ care avea '+ dure;e ;ece ani "entru a a5la r+'"un'ul.
n cele din urm+B du"+ ce a citit toate c+rile din domeniu "e care le:a "utut )+'i 7i
du"+ ce a !ncercat tot 5elul de 5ormule matematice 'o5i'ticateB Stan a recur' la metoda cea
mai 'im"l+ "e care 7i:o "utea ima)ina: a luat "rimul ver'et din 4ene;+ 7i a 'cri' 5iecare
liter+ "e un 7ira) de m+r)ele Kcte o liter+ "e 5iecare m+r)eaMB cur*nd a"oi 7ira)ul "n+
cnd literele identice ':au aliniat. Re;ultatul a 5o't o 5orm+ )eometric+ ce 'em+na cu o
"iramid+ "rivit+ !ntr:un "lan *idimen'ional Kve;i 9i)ura #M
9i)ura #
9orma creat+ de literele de acela7i ti" luate din "rimul ver'et al 4ene;ei 7i
in'cri"ionate "e m+r)elele unui 7ira). Co"Lri)&t #101 de Stan /enen.
De'co"erirea nu 'u)erea;+ numai 'emni5icaia 'acr+ a "iramideiB ci 7i o "o'i*il+
'incronicitate !ntre al5a*etul e*raic 7i )eometria 'acr+. >ce'ta a 5o't !n'+ doar "rimul "a'
al uluitoarei de'co"eriri a lui Stan /enen. Continuarea cercet+rilor a revelat 5a"tul c+
al5a*etul e'te corelat 7i cu alte 5orme )eometrice.
Poate cea mai remarca*il+ de'co"erire a 'a a 5o't le)at+ de )ru"area literelor "e
"erec&i 7i reducerea lor matematic+ la 5orma cea mai com"act+ 7i mai ele)ant+ "e care a
"utut:o )+'i. 9orma o*inut+ a 5o't una ct 'e "oate de neo*i7nuit+: un 5el de vrteG
tridimen'ional. Uluitor era 5a"tul c+ dac+ "riveai vrteGul din $. de un)&iuri di5eriteB
"uteai vedea toate cele $. de litere ale al5a*etului e*raic. ?a 5elB dac+ ineai o lumin+ !n
'"atele unei ilu'traii 'olide a vrteGuluiB mi7cnd:o !n $. de un)&iuri di5eriteB "uteai
vedea toate literele al5a*etului e*raic 'u* 5orm+ de um*re Kve;i 9i)ura (M.
Stan a aGun' la 5orma de vrteG )ru"nd literele cte dou+B dar mai e<i't+ 7i alte
metode de )ru"are "rin care 'e aGun)e la aceea7i 5orm+. S+ lu+m de "ild+ 5orma unei
)o)o7i. Cei care au citit >ne<a 9 din Proiectul Montauk !7i mai aminte'c de'i)ur c+
univer'ul "oate 5i a'em+nat cu o )o)oa7+. Ideea e'te unanim acce"tat+ !n lumea 5i;icii 7i
nu re"re;int+ o revelaie !n 'ine. Stan 7i:a dat 'eama c+ 'e "oate o*ine un "ro5il circular
"rin rularea unei 5oi de &rtie 7i introducerea ei !ntr:un tu*B le)nd a"oi cele dou+ ca"ete
ale 'ale. Motivul "entru care "re5er+m '+ 5olo'im &rtie !n ace't e<em"lu e'te le)at de
5a"tul c+ dorim '+ introducem !n acea't+ ecuaie cele 7a"te culori ale '"ectruluiB care "ot
5i de'enate cu u7urin+ "e o 5oaie de &rtie. nainte de a o*ine "ro5ilul circular de care
vor*eam mai !nainteB vom de'ena cele 7a"te culori ale '"ectrului "e o 5oaie de &rtieB !n
"ro"orii e)ale Kve;i 9i)ura $ de la "a)ina urm+toareMB a't5el !nct atunci cnd "ro5ilul
e'te )ataB 5iecare culoare '+ ai*+ mar)ine comun+ cu celelalte 7a'e culoriB dar nu mai mult
dect o 'in)ur+ mar)ine "entru 5iecare culoare. %dat+ o*inut "ro5ilul colorat Kve;i 9i)ura
3MB linia care demarc&ea;+ cele 7a"te culori va "orni din centru 7i va evolua !ntr:o 5orm+
'"iralat+ Kde vrteGMB "e m+'ur+ ce rotim "ro5ilul !n Gurul a<ului '+u central. Dac+ vi 'e
"are "rea )reu de !nele'B ima)inai:v+ "ro5ilul ca avnd o "iele !n 7a"te culori. Dac+ vei
!m"in)e "artea al*a'tr+ a "ielii c+tre centruB toate celelalte culori 'e vor de"la'a !ntr:o
manier+ core'"ondent+. ?iniile de demarcaie vor evolua c+tre centru !n 5orma unui vrteG
Kve;i 9i)ura (M. %*'ervarea ace'tui vrteG din $. de un)&iuri di5erite "ermite o*inerea
celor $. de litere ale al5a*etului e*raic.
9i)ura $
9oaia de &rtie e'te colorat+ !n 7a"te culoriB 5iecare avnd aceea7i "ro"orie cu
celelalte 7i 5iind re"re;entat+ "rintr:un num+r. Dac+ rul+m 5oaia !n 'en'ul indicat de
'+)ei 7i de liniiB o*inem un "ro5il circular la 5el ca 7i cel ilu'trat !n 9i)ura 3. Pentru a
o*ine ace't "ro5ilB ca"etele 5oii !n 5orm+ de "+trat tre*uie unite con5orm 'en'ului indicat
de '+)ei. Dac+ unim mai !nti "artea de 'u' cu "artea de Go' a "+tratuluiB o*inem un
cilindru. Dac+ unim a"oi 7i "+rile lateraleB o*inem "ro5ilul circular.
Co"Lri)&t #113 de Stan /enen.
9i)ura 3
Pro5ilul circular cu cele 7a"te culori e'te rede'enat !n 'tilul lui >rt&ur Doun) din
EUniver'ul re5le<ivF
Co"Lri)&t de >rt&ur Doun).
9i)ura (
Ilu'traia de mai 'u' e'te o "roiecie *idimen'ional+ a EvrteGuluiF 'au Eliniei de
demarcaieF dintre cele 7a"te culori atunci cnd "ro5ilul circular e'te rotit !n Gurul a<ului
'+u central. Dac+ "rivim acea't+ 5i)ur+ din $. de un)&iuri di5eriteB vom o*ine cele $. de
litere ale al5a*etului e*raic.
Co"Lri)&t #113 de Stan /enen.
9i)ura ,
De remarcat c+ 'tructura de "e '"atele ace'tei *roa7te e'toa'e 'eam+n+ 5oarte *ine
cu "+tratul colorat !n 7a"te culori din 9i)ura $. 6roa'ca e'toa'+ e'te o "roiecie a
"ro5ilului !ntr:un "lan *idimen'ional.
Co"Lri)&t de Stan /enen.
Un lucru 5oarte 'emni5icativ le)at de acea't+ de'co"erire e'te 5a"tul c+ dac+
"ro5ilul circular e'te "roiectat !ntr:un "lan *idimen'ionalB o*inem 5orma cara"acei unei
*roa7te e'toa'e Kve;i 5i)ura ,M#3. Cara"acea *roa7tei e'toa'e are aceea7i 'tructur+
&e<a)onal+.
/oate ace'tea demon'trea;+ nu doar c+ !n univer' e<i't+ o ordine intrin'ec+B ci 7i
c+ acea'ta e'te re5lectat+ !n lim*ile 7i mitolo)iile "o"oarelor native. > e<i'tat cndva o
cone<iune cu divinul care ':a "ierdut. >cea't+ 'tructur+ ordonat+ a mentalului 7i a lim*ii
a 5o't cea care le:a "ermi' *a*ilonienilor '+ 'e de;volte att de ra"idB deo"otriv+ '"iritual
7i 5i;ic. Du"+ "r+*u7irea /urnului din 6a*ilonB "o"oarele au "ierdut ca"acitatea de a mai
vor*i lim*a divin+ 7i au 5o't "ede"'ite '+ nu 'e mai !nelea)+ unele cu altele. n
con'ecin+B 'ocietatea uman+ a de)enerat.
/oate ace'te in5ormaii nu 5ac dect '+ demon'tre;e ceea ce orice ar&eolo) 7tie de
mult tim": c+ "o"oarele din vec&ime deineau o cunoa7tere 'u"erioar+ celei actualeB care
':a "ierdut !ntre tim". Ne vom ocu"a mai de"arte !n acea't+ carte de cunoa7terea
'tr+mo7ilor no7tri. Nu tre*uie '+ uit+m !n'+ c+ revelaia ne:a "arvenit "ornind de la un loc
numit 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e din Montauk.
Ilu'traie.
4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e.
>cea'ta e'te "artea de ve't a 4ol5ului 6roa7tei 8e'toa'e. C+l+torul care intr+ !n
Cam" Jero din Parcul Naional Montauk "rin "artea de 'ud:e't Kcuno'cut+ 7i 'u* numele
de intrarea "e'carilorMB !ndre"tndu:'e c+tre ;ona de "e'cuitB va )+'i r+m+7iele unui drum
"avat care 5+cea "arte cndva din auto'trada Montauk. De aici "orne7te o c+rare !n)u't+
care conduce la 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e.
Vrei '+ a5lai mai multe de'"re celelalte dimen'iuni=
>m "re;entat !n ace't ca"itol doar o 'curt+ introducere la "reocu"+rile 9undaiei
Meru Ko or)ani;aie non:"ro5itM 7i ale lui Stan /enen. Dac+ dorii '+ a5lai mai multe !n
le)+tur+ cu ace'te temeB "utei 'crie la adre'a:
/&e Meru 9oundation.
P% 6o< #.30
San >n'elmoB Cali5ornia 1(1.1
Mem*rii 5undaiei dein numeroa'e ca'ete 7i modele care e<"lic+ !n detaliu
in5ormaiile "re;entate mai 'u'. Studierea lor e'te 5a'cinant+ 7i v+ va "ermite '+ !nele)ei
mai *ine cum "ot e<i'ta alte dimen'iuni din "er'"ectiva )eometriei tim"ului 7i a '"aiului.
V+ recomand in'i'tent '+ 'tudiai ace'te materiale.
Ca"itolul ##
Montauk 7i Reeaua.
In5ormaiile la care ai avut acce' !n ultimul ca"itol au 5o't con'iderate de 'ecole
"rivile)iateB dar erau di'"oni*ile celor care 7tiau '+ "un+ !ntre*+rile corecte. De7i
"ove'tea 7i i'toria Montauk:ului au r+ma' o eni)m+ "entru maGoritatea "o"ulaieiB ele au
5o't cuno'cute dintotdeauna de c+tre di5eritele 7coli ale mi'terelor. >ce't lucru e<"lic+B
"rintre alteleB c+l+toria lui /&oma' Ie55er'on la Montauk "entru a recu"era lim*a
localnicilorB 5a'cinaia )ermanilor "entru ace't loc 7i Proiectul Montauk.
@videntB Montauk nu re"re;int+ 'in)ura "oart+ ener)etic+B dar merit+ '+:i acord+m
o atenie '"ecial+ din cau;a !ntm"l+rilor "etrecute aici. >ctivit+ile male5ice 7i
"ro)ram+rile "e oameni care au avut loc aici "ot 5i de'cri'e "e *un+ dre"tate ca ni7te
crime !m"otriva umanit+ii. >r "utea 5i de'cri'e la 5el de *ine 7i ca ni7te crime !m"otriva
reelei. Dac+ dorim '+ vindec+m 5i'ura "rodu'+ la MontaukB va tre*ui '+ !nce"em "rin a:i
de;v+lui mi'terele. >m 5+cut "arial ace't lucru "rin c+rile "e care le:am "u*licatB dar nu
ne "utem o"ri !nainte de a "re;enta 7colile mi'terelor care au orc&e'trat !ntre)ul demer'.
Nu "utem !nvinov+i 4uvernul Statelor UniteB ai c+rui mem*ri nu re"re;int+ dect
'u"ra5aa oric+rei con'"iraii "o'i*ile.
%rict de mult am doriB nu vom "utea aco"eri niciodat+ !ntrea)a a)end+ 7i toate
'i'temele de !nv+are ale di5eritelor 7coli ale mi'terelor de "e "+mnt. % a'emenea 'arcin+
ar 5i 'u"raomenea'c+. Putem de;v+lui !n'+ anumite a'"ecte elementare le)ate de
activitatea ace'tora. >m vor*it "n+ acum de'"re reeaua mor5o)enetic+. Ne vom ocu"a
!n continuare de a"ariia 'tructurii reelei mor5o)enetice "rin evoluia 'olidelor lui Platon
Kve;i ilu'traiaM. Cel care a 'tudiat ace'te 'olide a 5o't Platon Ka7a cum re;ult+ 7i din
numele lorM. @'te vor*a de cele cinci 5orme "rinci"ale ale )eometriei 'olidelor: tetraedrulB
cu*ulB octaedrulB ico'aedrul 7i dodecaedrul. 9elul !n care evoluea;+ ace'te 5orme
)eometrice a re"re;entat !ntotdeauna o cunoa7tere *ine "+;it+ 7i 5erit+ de oc&ii lumiiB
5iind e'enial "entru !nele)erea manierei !n care evoluea;+ univer'ul. >m vor*it deGa de
ace't "roce' !n ca"itolul "recedent 7i !l vom e<amina !n continuare mai detaliatB "entru a
"utea !nele)e cel mai elementar conce"t al evoluiei.
S+ lu+m e<em"lul unui navi)ator a5lat !n lar)ul m+rii. @l tre*uie '+ 5ie 5oarte
vi)ilent 7i '+ 'tudie;e !n "ermanen+ relevmentul Kcom"a'ulM. >ce'ta indic+ "o;iia
va'ului !n ra"ort cu alte "uncte 5i<e "recum 'tncileB munii 'au )eamandurile. Pentru a
'ta*ili "o;iia va'ului !n '"aiuB navi)atorul 'e 5olo'e7te de un com"a' ec&ili*rat de un
)iro'co". Dac+ nu e<i't+ 'tnci 'au alte "uncte 5i<eB el 'e 5olo'e7te de 'e<tant 7i de
di5eritele cor"uri cere7ti. Ideea e'te '+ 'e 'itue;e !n "ermanen+ !n anumite relaii de
re5erin+ "entru a 'e "o;iiona !n '"aiu. ?iniile care indic+ latitudinea 7i lon)itudinea "e
&+ri re"re;int+ "entru navi)ator un in'trument ne"reuitB de7i 'unt un 'i'tem ar*itrar.
Prin toate ace'te in'trumenteB navi)atorul nu 5ace altceva dect '+ 'e "o;iione;e
e<act !n tim" 7i '"aiu. Dac+ anali;+m conce"tul de reea mor5o)enetic+ a "+mntuluiB
avem "ractic de:a 5ace cu aceea7i idee de 'i'tem de re5erin+B !n care includem !n'+ 7i
ideea de con7tiin+. %rice or)ani'm viu tre*uie '+ 'e "o;iione;e !n tim" 7i '"aiu "entru a
"utea 'u"ravieui. De "ild+B re'"ectul 5a+ de "+rini nu e'te altceva dect o recunoa7tere a
ori)inii din care ai "rovenitB un "unct de re5erin+ care te aGut+ '+ te "o;iione;i !n tim" 7i
'"aiu. @videntB e<i't+ nenum+rate a'emenea "uncte de re5erin+.
Ilu'traie.
Cele cinci 'olide "latonice.
n ilu'traia de dea'u"ra 'unt "re;entate cele cinci 'olide "latonice: octaedrulB
dodecaedrulB tetraedrulB ico'aedrul 7i cu*ulB !nce"nd din drea"ta 'u' 7i continund !n
'en'ul acelor de cea'ornic. >ce'te 5orme 5ac "arte din acela7i 'i'tem de re5erin+B 5iecare
dintre ele "utnd 5i derivat "ornind de la tetraedru.
Dac+ dorim '+ 'u"ravieuimB e'te a*'olut e'enial '+ ne ra"ort+m la un 'i'tem de
re5erin+ ct mai corect cu "utin+. Printre alteleB tre*uie '+ !nele)em univer'ul !n care
tr+im 7i "o;iia noa'tr+ !n ra"ort cu el. 2amanii nativilor americani !nele) ace't "roce'B
cel "uin dintr:o "er'"ectiv+ rudimentar+. @i vor*e'c de cele 7a'e direcii ale '"aiului:
nordB 'udB e'tB ve'tB 'u' 7i Go'. >ce'te direcii re"re;int+ *a;a unei reele tridimen'ionale.
Dac+ un om avan'ea;+ de:a lun)ul uneia 'au alteia din ace'te 7a'e direciiB
oriunde ':ar o"ri el 'e va a5la !n interiorul reelei tridimen'ionaleB !ntr:un "unct care "oate
5i 5i<at ar*itrar. Dac+ o*inem o '5er+ cu ra;a e)al+ cu di'tana de la centru "n+ la
"unctul re'"ectivB acea'ta va aco"eri toate cele 7a'e direcii. >ce'ta re"re;int+ "rimul act
de con7tiin+B 5iind re"re;entat uneori ca 5iind oul creaiei. Ca*ali7tii !l nume'c Se5irotB
care !n'eamn+ '5er+.
Cel de:al doilea act de con7tiin+ va 5i du*larea '5erei a*ia create. %*inem a't5el
o 5orm+ cuno'cut+ 'u* numele de ve'ica "i'ce'B ilu'trat+ mai Go':
Punctul >.
Ve'ica "i'ce' e'te o*iectul din centrul ima)iniiB care are 5orma unui *alon de
ru)*i 7i e'te o*inut "rin inter'ectarea a dou+ '5ere. @'te o re"re;entaie 'im*olic+ a unui
"e7te KliteralB ve'ica "i'ce' !n'eamn+ ve;ica unui "e7teM 7i a 5o't 5olo'it ca 'im*ol al lui
C&ri'to'. Se '"une c+ ve'ica "i'ce' conine !ntrea)a !nele"ciune a univer'uluiB "rintre
altele 7i "entru 5a"tul c+ !ntrea)a creaie "oate 5i derivat+ din ea. Dac+ "rivim ve'ica
"i'ce' din lateral K"unctul >MB o*inem o ima)ine care 'eam+n+ cu un %AN K"re'u"unnd
c+ '5erele 'unt tran'"arente 7i c+ "rivim o ima)ine tridimen'ional+MB con5orm ima)inii de
"e "a)ina urm+toare:
Cel de:al treilea act de creaie ar con'ta !n introducerea unei a treia '5ereB care ne:
ar conduce la a"ariia urm+toarei ima)ini:
Nu !i tre*uie "rea mult+ ima)inaie !n "lanul *idimen'ional "entru a:i da 'eama
c+ unirea di5eritelor "uncte de inter'ecie conduce la o*inerea unor triun)&iuri
ec&ilaterale. Dac+ mai ad+u)+m o '5er+ 7i o 'u"ra"unem "e'te "rimeleB la o di'tan+ e)al+
de un centru comunB o*inem un tetraedru. /etraedrul re"re;int+ o 5orm+ 5oarte '"ecial+B
!ntruct "rin du"licare "oate da na7tere unui cu*B unui octaedruB unui ico'aedru 'au unui
dodecaedru. Proce'ul e'te cuno'cut ca evoluia 'olidelor lui Platon.
Solidele lui Platon 'unt de5inite ca o 'erie de cinci 5orme matematiceB unicele
"o'i*ile !n )eometria tridimen'ional+B ale c+ror linii 7i un)&iuri 'unt e)aleB dnd a't5el
na7tere unor 'u"ra5ee "lane e)ale !ntre ele. %rice 5orm+ care e<i't+ !n creaieB 5ie ea
*iolo)ic+ 'au de alt+ natur+B "oate 5i redu'+ la 'tructura unuia 'au altuia din ace'te cinci
'olide ale lui Platon.
De7i 'olidele au c+"+tat numele lui PlatonB ace'ta a a5lat de'"re ele de la 7coala
mi'terelor lui Pita)ora. Pita)ora a "redat toate a'"ectele )eometriei !n ra"ort cu con7tiina
uman+. Cele cinci 'olide ale lui Platon 'unt e'eniale "entru !nele)erea reelei
mor5o)enetice 7i a !ntre)ii creaii umane. 6uckmin'ter 9uller a "rimit c&iar elo)ii
academice "entru 5a"tul c+ a demon'trat c+ !ntrea)a creaie e'te alc+tuit+ din 5orme
tetraedrice. 9uller 7i:a a"licat conce"tul a'u"ra reeleiB iar ru7ii i:au 5urat "atentul 7i l:au
5olo'it "entru 'co"urile lor. Din "+cateB o"era lui 9uller e'te 'cri'+ !ntr:un lim*aG )reu
acce'i*il "u*licului lar)B a't5el !nct a trecut neo*'ervat+ de ace'ta. Se '"une !n'+ c+
o"era 'a conine toate 'ecretele univer'ului. Muli oameni au v+;ut domul '+u )eode;icB
cel mai vi;i*il edi5iciu de la Centrul Di'neL @PC%/ din 9loridaB alc+tuit !n !ntre)ime din
tetraedre.
ntre)ul "roce' al creaiei "oate 5i "rivit ca o evoluie a 5ormelor )eometriceB dar
7i a con7tiineiB c+ci acea'ta din urm+ e'te cea care a 5+cut "rima mi7care !n '"aiu. Pe
m+'ur+ ce 'inele !nce"e '+ 'e re5lecte !n interiorul con7tiineiB 5iina !nce"e '+ 'e
"o;iione;e !n tim" 7i '"aiuB crendu:7i ca "uncte de re5erin+ cele 7a'e direcii cardinale.
>m 5+cut "n+ acum o 'inte;+ 'im"l+ a unui 'u*iect mult mai "ro5und. Pentru mai *una
'a !nele)ereB "utei crea din "oli'tiren 'olidele lui PlatonB "entru a vedea cum evoluea;+
ace'tea unele din altele. Ca'etele lui Stan /enen v+ "ot aGuta enorm !n acea't+ direcie.
Dac+ dorii '+ mer)ei c&iar mai de"arteB "utei 'tudia o"era lui 6uckmin'ter 9ullerB
di'"oni*il+ !n orice li*r+rie.
Urm+toarea !ntre*are 5irea'c+ "e care merit+ '+ ne:o "unem e'te: cum a !nce"ut
totul= Putem vor*i oare de un *i):*an)=
>7a cum a5irm+ maGoritatea 5ilo'o5iilor 7i reli)iilorB !nainte de !nce"utul creaiei a
e<i'tat un vid univer'alB !n care e<i'tau toate lucrurileB dar !ntr:o 5orm+ "otenial+. %dat+
cu mani5e'tarea "rimului act de con7tiin+ au a"+rut toate 5ormele )eometrice ima)ina*ile
7i a't5el a !nce"ut !ntrea)a "roiecie a creaiei. ?a ora actual+ 'untem !n "lin de "roce' de
evoluie a ace'tei creaii.
Reeaua ener)etic+ a "+mntului ':a 5ormat !n Gurul ace'tor 5orme )eometrice.
Ne5iind altceva dect o matrice de linii de5inite de 5ormeB reeaua ener)etic+ a "lanetei
noa'tre e'te determinat+ de evoluia 'olidelor lui Platon. Pe m+'ur+ ce ace'te linii 'olide
ale ener)iei 'e inter'ectea;+ 7i interacionea;+ unele cu altele a"ar di5erite a'"ecte
mecanice. S"re e<em"luB dac+ dou+ linii ener)etice 'e inter'ectea;+ !ntr:un "unctB 'e
creea;+ un nod. Nodurile 'unt "uncte ener)etice !n care ener)ia e'te canali;at+ !n 'u' 'au
!n interior. Canali;area ener)iei c+tre interiorul "+mntului "oate conduce la a"ariia unui
canionB a unei "r+"+'tii 'au c&iar a unor vrteGuri marineB "recum cel din re)iunea
C&arL*dei Kln)+ ItaliaB de'"re care mitolo)ia )reac+ a5irm+ c+ a !n)&iit nenum+rai
marinariM. Nodurile !n care ener)ia e'te canali;at+ !n 'u' "ot )enera 5enomene naturale
"recum vulcaniiB lanurile muntoa'e 'au )&ei;erele.
Nodurile !n care ener)ia e'te canali;at+ !n Go' 'au !n 'u' a"ar de multe ori
!m"reun+B "otenndu:'e reci"roc. De "ild+B !n interiorul unui munte !nalt "oi )+'i "e7teri
adnci. Stnca Men:an:/ol din CornCallB >n)liaB e'te un a'emenea e<em"luB )aura din
'tnc+ 5iind )enerat+ de un nod care canali;ea;+ ener)ia c+tre interiorB !n tim" ce 'tnca
al+turat+B care are o 5orm+ 5alic+B a 5o't )enerat+ de canali;area ener)iei !n 'u'. n'+7i
re)iunea Montauk e'te con'iderat+ un munteB dar conine 7i un lac 5+r+ 5undB ca '+ nu mai
vor*im de 'tnca !n 5orm+ conic+ din lar)ul m+riiB care a '"intecat !n anul #0-$ va'ul
numit 4reat @a'tern. Re)iunea e'te caracteri;at+ de a'emenea de caverne 'u*terane
uria7e.
>ce'te locaii "reci'e ale nodurilor ener)etice !n care ener)ia "+mntului e'te
direcionat+ !n Go' 7i !n 'u' au 5o't identi5icate 7i di'"u'e "e &+ri !n vederea con'truirii
unor 'tructuri arti5iciale. Printre ace'tea 'e num+r+ di5eritele "iramideB !ntlnite !n 5oarte
multe locuri din lumeB marele an'am*lu de "ietre de la Stone&en)e 7i alte locuri
con'iderate 'acre de "o"oarele native ale lumii.
Deloc !ntm"l+torB multe din ace'te locuri au 5o't 5olo'ite "entru con'trucii
5unerare. Motivul e'te c+ oa'ele conin 'tructura cri'talin+ a 5iineiB care "ermite 'ta*ilirea
unei le)+turi cu in5ormaiile le)ate de viaa ace'teia "rin 'tocarea lor !ntr:un nod
ener)etic. Proce'ul 5acilitea;+ comunicarea cu morii 7i "ermite "roteGarea locului 'acru
"rin teama )enerat+ de 'u"er'tiiile create !n le)+tur+ cu el.
n'+7i re)iunea Montauk e'te "lin+ de oa'e ale indienilor de alt+dat+B !ndeo'e*i !n
Gurul Domeniului. >m au;it "ove7ti cu muncitori care au !ncetat lucrul la *locurile de
locuine din cau;+ c+ locurile erau *ntuite de 5antome. Se "are c+ mai e<i't+ 7i a't+;i
cl+diri "+r+'ite 7i neterminate din acea't+ cau;+. %5icialit+ile locale au 'trnit 7i mai r+u
lucrurileB cl+dind cu ani !n urm+ 6i'erica Comunit+ii din Montauk cu "ietre luate din
cimitirele indiene. >cea't+ in'tituie mai e<i't+ 7i a't+;iB iar dac+ 'untei un om curaGo'B
"utei lua c&iar "arte la 'erviciul reli)io'B care 'e ine !n 5iecare duminic+.
9iind un nod de inter'ecie al mai multor linii ener)eticeB Montauk:ul "oate 5i
5olo'it "entru ca"tarea ener)iei 'au "entru o tran'5u;ie de ener)ie c+tre 'i'temul circulator
al "lanetei. Duncan Cameron 'e "are c+ a 5o't 5olo'it !n ace't 'co". 6ene5iciind de un
antrenament "'i&ic inten'iv 7i cu aGutorul te&nolo)iei e;oterice care i ':a "u' la di'"o;iieB
el ':a "u' la uni'on cu E"ul'ulF "lanetei:mam+B a intrat !n re;onan+ cu di5erite ener)ii din
reea 7i a "utut e<tra)e 'au introduce in5ormaii !n acea'taB !n 5uncie de ceea ce i ':a
cerut. Procedeul "ermite "ro)ramarea ma'elor cu anumite )nduri 7i c&iar in5luenarea
!ntre)ii con7tiine a tim"ului.
Duncan nu a 5o't ale' !ntm"l+tor "entru acea't+ aciune. >m vor*it !n lucrarea
anterioar+ de remarca*ilele 'incronicit+i le)ate de numele de Cameron. >7a cum vom
demon'tra !n continuareB acea't+ "er'oan+ 7i ve&iculul '+u 5i;ic 'unt conectate la reea
!ntr:o manier+ de:a dre"tul n+ucitoare.
Ca"itolul #$
2colile Mi'terelor.
In5luenarea Reelei Mor5o)enetice e'te cuno'cut+ 'u* numele de 7tiina @ner)iei
Mor5iceB 5iind a"anaGul de 'ecole al E2colilor Str+vec&ii nele"ciuni 7i ale Mi'terelorF.
ProteGat+ de 'im*oli'mul )eometriei 'acreB acea't+ cunoa7tere a 5o't re;ervat+ doar celor
Etre;iiF 'au EiniiaiF.
>ce'te 7coli 7i:au con'acrat dintotdeauna e5orturile !n direcia 'tudiului con7tiinei
7i naturii realit+ii. De aceeaB e'te de datoria lor '+ de'co"ere necuno'cutulB '+ 5ac+
cercet+ri de "ionierat 7i '+ comunice de'co"eririle lor !n "rivina celorlalte 't+ri ale
realit+ii. Una din 5unciile lor cele mai im"ortante ar tre*ui '+ 5ie inte)rarea cunoa7terii
do*ndite 7i tran'5ormarea ei !ntr:un "ro)ram educaional evoluioni't.
?ucrurile ar 5i 5o't minunate dac+ de:a lun)ul tim"ului ace'te 7coli nu ':ar 5i
!m"+rit !n )ru"uri "olari;ateB care au intrat !n con5lict unele cu altele !n ceea ce "rive7te
cur'ul "e care ar tre*ui '+:l urme;e evoluia umanit+ii. >u a"+rut a't5el di5erite 'i'teme
de convin)eri 7i con'trucii reli)ioa'e re'"on'a*ile de )&idarea com"ortamentului moral
al oamenilor. Con5lictele dintre ele au de)enerat !n r+;*oaie 7i au condu' la indi5eren+
5a+ de valorile morale.
n ace't conte<tB marile 'i'teme de convin)eri nu "ot 5i create dect "rin
intermediul unor evenimente "uterniceB de ti"ul vi;iunilor 9ecioarei MariaB !nvierii lui
C&ri'to'B 'au al vi;iunilor "ro5etice. 9+r+ a anali;a natura e<act+ a ace'tor evenimente
miraculoa'e e'te evident c+ ele nu "ot dect '+ )enere;e tot 5elul de do)me. %amenii nu
'unt !ncuraGai '+ de'co"ere adev+rul !n le)+tur+ cu 5a"teleB ci '+ cread+ !ntr:un anumit
'i'tem de convin)eri. Identi5icndu:'e "er5ect cu convin)erile lorB Ecredincio7iiF re'"ect+
'i'temul 7i le 'olicit+ 7i celorlali '+ 5ac+ la 5elB dnd a't5el na7tere unor noi )eneraii care
tr+ie'c !n ilu;ie 7i !n team+B "utnd 5i mani"ulate u7or cu aGutorul *utoanelor de control
deGa in'talate. Pro5eiile 'unt '"ecial create "entru a:i conduce "e oameni c+tre o anumit+
vi;iune a'u"ra realit+iiB indi5erent care e'te acea'ta.
9iind attea 7coli ale mi'terelorB care au )enerat reli)ii di5eriteB num+rul
oamenilor convin7i '+ "artici"e la 5iecare 'i'tem de convin)eri !n "arte devine 5oarte
im"ortant "entru )enerarea unui viitor 'au altul. >ce't 5enomen e'te in5luenat !n mare
m+'ur+ "rin "uterea )ndurilor care alimentea;+ reeaua ener)etic+. Po"oarele cele mai
in5luente !n lume 'unt cele care cred !ntr:un num+r 5oarte mare !ntr:o "ro5eie 'au alta.
Pornind de la ace'te in5ormaiiB tre*uie '+ ne 5ie 5oarte clar c+ noi avem "uterea de
a ne racorda la reeaB 'ta*ilindu:ne 'in)uri cur'ul "ro"riului no'tru de'tin. De aceeaB
evoluia 't+ !n minile noa'treB iar "rinci"ala 'arcin+ care ne revine e'te aceea de a
recu"era ceea ce am "ierdut cndva. Cum "utem 5ace ace't lucru= Mai !nti de toateB
de'c&i;nd "orile care ne 'unt acce'i*ileB a7a am "rocedat eu "entru a a5la in5ormaiile
"e care vi le "re;int !n acea't+ carte. >cela7i lucru !l "utei 5ace 7i dumneavoa'tr+.
Ca"itolul #3
Reeaua mor5o)enetic+.
?e)enda "otrivit c+reia 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e re"re;int+ 'ur'a univer'ului e'te
'emni5icativ+ "entru ideea c+ Montauk:ul e'te o "oart+ c+tre marele vrteG al creaiei. Nu
v:am vor*it de'"re 'imetria inerent+ a al5a*etului e*raic "entru c+ a7 dori '+ v+
converte'c la iudai'mB ci "entru a v+ demon'tra dincolo de orice du*iu c+ "roce'ul
creaiei a 5o't im"rimat cndva !n minile 7i !n 'u5letele 'tr+mo7ilor no7tri. >l5a*etul
'an'critB cel )rece'c 7i cel ara* 'unt caracteri;ate 7i ele de acea't+ 'imetrie divin+B iar
ace't lucru e'te "ro*a*il vala*il 7i !n ceea ce "rive7te alte lim*i ale >ntic&it+ii.
Unicul motiv "entru care cartea Proiectul Montauk a 'trnit atta intere' e'te le)at
de 5a"tul c+ de'crie o 'erie de evenimente remarca*ileB care tre;e'c curio;itatea.
Princi"ala te;+ a c+rii e'te c+ umanitatea "oate )enera un a'emenea cm" de con7tiin+
!nct '+ mani"ule;e materiaB ener)iaB tim"ul 7i '"aiul. Un a'emenea cm" a 5o't )enerat
la MontaukB cel "uin "entru o 'curt+ "erioad+ de tim". >ce't lucru e'te demn de
remarcat "entru 'im"lul motiv c+ umanitatea a "ierdut le)+tura cu "roce'ul de creaie.
Dac+ toat+ lumea ar "utea "artici"a la ace't "roce'B nimeni nu ar 5i 5o't "ro*a*il intere'at
de carte. Re;ult+ c+ e<i't+ !n univer' o "utere 'ecret+ care "oate 5ace a'emenea miracoleB
acionnd ca o in5luen+ ocult+. >Gun)em a't5el la conce"tul de Dumne;euB a7a cum e'te
el acce"tat !n 'ocietatea noa'tr+.
nc+ de la !nce"uturile i'torieiB oamenii nu au avut "+reri 'imilare !n ceea ce !l
"rive7te "e Dumne;euB cum arat+ ace'ta 7i dac+ e<i't+ cu adev+rat. %rice om inteli)ent !7i
"oate da 'eama cu u7urin+ c+ numitorul comun al tuturor de'crierilor re5eritoare la
Dumne;eu e'te "rinci"iul creator al e<i'tenei. Nu e'te nece'ar '+ cre;i !ntr:un Dumne;eu
*+r*o'B !m*r+cat cu o ro*+ al*+B "entru a a'i'ta la miracolul !n5loririi unei 5lori 'au al
na7terii unui co"il. >ce'tea 'unt "roce'e de creaie 7i toat+ lumea le "oate vedea cu
u7urin+. R+;*oaiele reli)ioa'e 7i con5lictele 'ociale nu a"ar dect atunci cnd ace'te
"roce'e 'unt a'ociate cu di5erite 5iine divineB care au anumite caracteri'tici "articulare.
Ne!nele)erile re5eritoare la natura creaiei 'unt re;ultatul di5eritelor 7coli de
)ndireB "olari;ate 7i divi;ateB care e<i't+ "e "laneta noa'tr+ de milenii. Dac+ di'"ui de
'ecretul creaiei 7i nu dore7ti ca oamenii '+:l a5leB cel mai *un lucru "e care !l "oi 5ace
e'te '+ cree;i 7coli de )ndire !n rndul "o"ulaieiB incitndu:le la de;*ateri. Dac+ ii
minile oamenilor ocu"ate cu ace'te con5licteB ace7tia nu vor *+nui niciodat+ c+ e<i't+ un
'ecret adev+rat care merit+ '+ 5ie a5lat. @videntB 'arcina )e'tion+rii ace'tor con5licte e'te
e<trem de com"le<+B iar 'cenariul iniial 'e "oate com"lica 5oarte tareB lucru care ':a 7i
!ntm"lat la ora actual+ "e "+mnt.
n >merica au e<i'tat de;*ateri 5oarte am"le !ntre creaioni7ti 7i evoluioni7ti.
Sim"li5icnd la ma<im lucrurileB creaioni7tii cred c+ Dumne;eu l:a creat "e om din
+rn+ !ntr:o manier+ 'u"ranatural+B !n tim" ce evoluioni7tii cred c+ el a evoluat din
re)nul animal. >m*ele teorii conin o do;+ de adev+rB 'u5icient de mare "entru a menine
viu intere'ul oamenilor. S5atul meu e'te '+ nu aderai la niciuna din ace'te teorii.
n ce con't+ atunci adev+rata teorie a creaiei=
n !ntrea)a materie 7i !n or)ani'mele *iolo)ice 'e "etrec "roce'e vi;i*ile 7i
invi;i*ile. % "arte din ace'te "roce'e invi;i*ile "ot 5i v+;ute "rin di'ec+ri 7i anali;e
micro'co"iceB dar orict de mult am avan'a "e acea't+ cale tot vor r+mne "roce'e
invi;i*ile "entru oc&iul no'tru. Micro'co"ul ne "oate aGutaB dar numai "n+ la un "unct.
Perce"iile e<tra'en;oriale 7i 't+rile modi5icate de con7tiin+ ne "ot aGuta !n'+ '+ mer)em
mai de"arteB "n+ cnd aGun)em !n lumea incredi*il+ a 'tructurilor )eometrice care
vi*rea;+B interacionea;+ 7i 5ac tot 5elul de miracole 'imetrice. >ce'te 'tructuri "ot 5i la
rndul lor redu'e la cele cinci 'olide "latonice de'"re care am di'cutat mai 'u'. @voluia
7i interaciunile ace'tor 5orme KtetraedrulB cu*ulB octaedrulB ico'aedrul 7i dodecaedrulM
'unt 'tudiate de a7a:numita )eometrie 'acr+. /oate le)ile 7tiinei 5i;ice au la *a;+ ace'te
'tructuri.
>tomiiB moleculeleB 5ul)ii de ;+"ad+ 7i 5lorile toate re'"ect+ Gocul ace'tor 5orme
)eometriceB din care re;ult+ di5erite )rade de armonie. Pro)re'ia matematic+ "oate 5i
con'tatat+ cu u7urin+ !n /a*elul Periodic al elementelor c&imice. ntrea)a *iolo)ie "oate
5i redu'+ la 5orme )eometrice 7i '"irale Kelicele moleculelor de >DNM care deriv+ din cele
cinci 'olide "latonice. Mecanica ace'tor 'olide e'te "ractic in5init+ 7i nu con'tituie
o*iectul de 'tudiu al ace'tei c+ri. Ceea ce ne "ro"unem noi e'te '+ identi5ic+m "roce'ul
5uncional al evoluiei 7i '+ demon'tr+m c+ el re'"ect+ Gocul ace'tor cinci 5orme.
@<i't+ o ramur+ a *iolo)iei numit+ mor5olo)ieB care 'tudia;+ 5orma 7i 'tructura
"lantelor 7i animalelor. Cel care a inventat cuvntul Emor5olo)ieF a 5o't I. N. von
4oet&eB un oculti't )erman care i:a 5o't "ro5e'or lui Rudol5 SteinerB un "rieten a"ro"iat al
lui >lei'ter CroCleL. Cnd 5olo'eau cuvntul mor5olo)ieB 4oet&e 7i Steiner 'e re5ereau
inclu'iv la 'tudiul 5ormei 7i 'tructurii "+mntului. De5iniia din dicionar a cuvntului
acce"t+ ace't "unct de vedere. De aceeaB "utem '"une c+B !n 'ineB cuvntul 'u)erea;+ o
relaie !ntre a'"ectul *iolo)ic 7i cel 'trict 5i;ic al e<i'tenei.
Pe m+'ur+ ce viaa evoluea;+B Gocul celor cinci 5orme elementare devine din ce !n
ce mai com"le<B dnd na7tere unor miriade de 5orme. nainte de a"ariia vieii *iolo)ice
"e acea't+ "lanet+B "+mntul !n'u7i a 5o't cel care a evoluat du"+ acelea7i "rinci"ii. Cnd
"+mntul a !nce"ut '+ 'e !nvrtea'c+ !n Gurul 'oareluiB el avea deGa 5orma 'a 5i;ic+ actual+.
Caracteri'ticile 'ale de"indeau de celelalte cor"uri cere7tiB de "ro"ria 'a or*it+B de vite;a
'a de rotaie 7i de alte varia*ile co'mice. S:au "rodu' !n'+ 7i o 'erie de "roce'e interne
care au a5ectat 'tructura "+mntuluiB iar ace'tea au de"in' de inter5erena 'tructurilor
)eometrice cu 5orele &ao'ului. @ventualele intervenii ale unor 5iine e<tratere'tre nu
"uteau 5i dect com"lementare ace'tor 5ore naturale. >ce'ta a 5o't conte<tul !n care a
evoluat viaa *iolo)ic+ "e "+mnt.
n 'ineB cuvntul )eometrie !n'eamn+ Em+'urarea "+mntuluiF. Pe m+'ur+ ce
lic&enii 7i "lanctonul au !nce"ut '+ evolue;eB tran'5ormndu:'e )radat !n 5orme 'u"erioare
de via+B ace'tea au !nce"ut '+ utili;e;e cele "atru elemente alc&imice: 5ocul K'oareleMB
a"aB aerul 7i "+mntul. Con7tiina 5ormelor "rimitive de via+ tre*uie '+ 5i 5o't !ntr:o
re;onan+ "er5ect+ Kin'tinctual+M cu 'tructurile )eometrice naturale 7i cu reeaua
ener)etic+ a "+mntului. ?iniile de 5or+ care alc+tuie'c acea't+ reea 'erve'c dre"t c+i
naturale de:a lun)ul c+rora a evoluat "roce'ul cuno'cut 'u* numele de via+. >7a cum am
mai a5irmat !n acea't+ lucrareB am numit ace'te c+i 7i !ntrea)a eco'tructur+ "e care au
)enerat:o: Reea Mor5o)enetic+B de la Emor"&F 'c&im*are 7i E)eneticF )ene;+ 'au
!nce"ut.
Reeaua Mor5o)enetic+ "oate 5i conce"ut+ ca un 'i'tem de canale "rin care circul+
in5ormaiileB 7i im"licit 'c&im*+rile 7i "ro)ramele evoluioni'te. Re5le<ii ale ace'tei
5uncii "ot 5i v+;ute 7i !n viaa de ;i cu ;iB inclu'iv !n c&e'tiunile cele mai lume7tiB "recum
moda 'au atitudinile 'ociale. MaGoritatea 'entimentelor "e care le tr+im ;ilnic 'unt
in5luenate de acea't+ reea mor5o)enetic+. Porum*eii c+l+tori 7i "+'+rile mi)ratoare 'e
5olo'e'c de aceea7i reea "entru a:7i )+'i calea. 9aimo'ul e<"eriment al 'c&im*+rii
com"ortamentului a 11 de maimue !n 5uncie de cea de:a o 'uta e'te !n 'trn'+ corelaie
cu acela7i cm" mor5o)enetic. S:a demon'trat c+ dac+ un anumit "rocentaG din "o"ulaia
total+ de maimue !nva+ un anumit lucruB noua 5uncie 'e tran'mite automatB "e cale
tele"atic+B tuturor maimuelor din aceea7i '"ecie care tr+ie'c "e "+mntB inclu'iv celor
care 'e a5l+ i;olate "e o in'ul+. ECea de:a o 'uta maimu+F e'te denumirea )eneric+ a
maimuei care !7i 'c&im*+ "rima com"ortamentulB !nv+nd ceva nou.
>"roa"e orice om !n;e'trat cu o minim+ 'en'i*ilitate 7i inteli)en+ "oate "erce"e
cu u7urin+ acea't+ reea ener)etic+. Nu e'te 'u5icient !n'+ '+ acce"t+m e<i'tena ei.
Im"ortant e'te '+ reali;+m c+ nici un om nu !7i "oate aro)a dre"tul de a o 5olo'i a7a cum
vrea el Kde a o controla !n e<clu'ivitateMH /eoretic vor*indB nimeni nu "oate monitori;a 7i
"ro)rama evoluia la 5el cum ar "roceda cu o a5acere. Dac+ totu7i e<i't+ a'emenea
oameniB ei 7tiu '+ r+mn+ !n um*r+. MaGoritatea oamenilor nu 5ac dect '+ comente;e
ceea ce 'e !ntm"l+B 5+r+ '+ intervin+ direct !n reea.
n anii din urm+B !n reea ':a E"om"atF mult+ "anic+B !ntruct oamenii ':au
5ocali;at 5oarte tare a'u"ra cri;elor de mediu. Sunt unii care dore'c '+ ne 5ac+ '+ credem
c+ "+mntul 'e a5l+ !n "ra)ul autodi'tru)erii din cau;a Ee5ectului de 'er+F 'au al altor
)ro;+vii. >lii dore'c '+ ne 5ac+ '+ credem c+ militanii "entru mediu !7i au "ro"ria lor
a)end+ coru"t+ 7i 'ini'tr+. Cert e'te c+ 5acem cu toii "arte din aceea7i con7tiin+ de )ru"
7i am adu' !n di'cuie "ro*lema mediului tocmai "entru c+ 'unt convin' c+ avei
'entimente "uternice !n le)+tur+ cu ace't 'u*iect. @'te u7or '+ 'imi E"ul'ul reeleiF
)ndindu:te la el. n c&e'tiunea mediului e<i't+ numeroa'e )ru"+ri care dore'c '+ ne 5ac+
'+ credem anumite lucruri. n realitateB "rinci"ala ameninare la adre'a mediului !n care
tr+im e'te li"'a de in5ormare.
Pe m+'ur+ ce 5ormele "rimitive de via+ "recum lic&enii 'au al)ele au evoluatB ele
au !nce"ut '+ emit+ unde electroma)neticeB crend cm"uri nece'are "entru a 'u"ravieui
7i "entru a interaciona cu alte elemente 7i 5orme de via+. >u a"+rut a't5el di5erite '"eciiB
5iecare !m"+rt+7ind cu 'emenii lor acelea7i coduri electroma)netice. /oate au !n'+ un
numitor comun: codul electroma)netic elementar "e care !l numim via+. @ner)ia trece de
la di5eritele '"ecii !n reeaB 7i inver'B reeaua acionnd ca un de"o;it uria7 de in5ormaii.
Sim"la o*'ervare a vieii 7i a evoluiei ne "ermite '+ ne d+m 'eama c+ viaa evoluea;+ !n
con5ormitate cu un "ro)ram le)ate de toate creaturile care au tr+it vreodat+ "e "+mnt.
@ner)ia din Reeaua Mor5o)enetic+ acionea;+ ca un com"uter. >m "utea e5ectua un
!ntre) 'tudiu a'u"ra reelei "ornind de la terminolo)ia com"uterelor. Nu e'te e<clu' ca !n
viitorul a"ro"iat '+ a'i't+m la introducerea unui 'o5tCare inovator a"licat !n ace't
domeniu K!n treac+t 5ie '"u'B nu tre*uie '+ uit+m c+ cel care a inventat com"uterul modern
a 5o't Io&n von NeumannM.
>uto'trada in5ormaiilor care circul+ de:a lun)ul reelei a 5o't numit+ de Carl Iun)
E'u*con7tientul colectiv adormitF. 9iind cu toii conectai la reeaB acea't+ auto'trad+
"ermite comunicarea direct+ !ntre '"eciiS a7a 'e e<"lic+ de ce un Emedium tele"atic
tre;itF ne "oate citi )ndurile. 4ndurile "ot 5i rece"tate 7i tran'mi'e in'tantaneu "e
acea't+ cale. @le nu 'unt altceva dect r+'"un'uri 'au aciuni am"li5icate ale di5eritelor
cor"uri ener)etice care alc+tuie'c indivi;ii umani. >ce'te cor"uri ener)etice 'unt
cuno'cute "rin denumiri "recum: cor"ul vital K5i;icMB emoionalB a'tralB mental 'au cor"ul
ener)iei 'u*tile. @le !nconGoar+ ve&iculul cor"ului 5i;ic. %ri de cte ori a"are un )ndB
ace'ta e'te "relucratB 5iind "erce"ut ca o tul*urare a cm"urilor 'u*tile. n 5inalB cor"ul
emoional creea;+ o ima)ine vi;ual+ 7i )ndul e'te tradu' "e nivelul )ro'ier al lim*aGului.
>7a 'e e<"lic+ de ce un medium tele"atic "oate citi )ndurile altor "er'oane c&iar dac+ nu
le cunoa7te lim*a.
?a 5el ca 7i alte '"eciiB umanitatea !7i creea;+ o matrice ener)etic+B cuno'cut+ !n
ca;ul ei ca E5orma ondulatorie K'u*til+M uman+FB 5iind alimentat+ ca un 'in)ur cor" de
c+tre E'u*con7tientul colectiv adormitF. >7a 'e e<"lic+ de ce oameni a5lai !n locuri
di5erite ado"t+ acelea7i o*iceiuriB ti"are 'au lim*aGe. Pe un nivel mai "ro5undB cea care
alimentea;+ cu in5ormaie 'u*con7tientul colectiv adormit e'te reeaua mor5o)enetic+.
/oate ace'te conclu;ii ne conduc c+tre o !ntre*are e<trem de intere'ant+. Cine e'te
cel care "ro)ramea;+ com"uterul evoluiei 7i cine alimentea;+ reeaua mor5o)enetic+=
nainte de a r+'"unde la eaB ne "ro"unem '+ e<amin+m doar una din Edi'c&eteleF 5olo'ite
"entru a 'crie "ro)ramul: Duncan Cameron.
Ca"itolul #(
9araonii din Scoia.
Cnd Duncan Cameron a acionat !n Scaunul din MontaukB el ':a a5lat !n
a"ro"ierea unui meridian ar*itrar Km+'urat "e o &art+ normal+M 'ituat la .$7 5a+ de
Meridianul Central de la 4reenCic&B >n)lia. Dac+ mer)em de:a lun)ul ace'tui meridian
c+tre 'udB aGun)em la ruinele 'cu5undate ale >tlantideiB vi;i*ile cu claritate !n ;ona
In'ulelor Carai*e. Meridianul continu+ a"oi de:a lun)ul in'ulei Ji'"aniolaB renumit+
"entru cultura ei voodooB 7i aGun)e la Mac&u Picc&uB ora7ul 'acru al inca7ilor.
>7e;at la nord de >tlantidaB Duncan 7i:a e5ectuat lucrarea "e 'olul 'acru al
indienilor americani 7i !n a"ro"iere de oa'ele 5amiliei P&aroa& din Montauk. Mo7tenirea
re)al+ a ace'tei 5amilii !7i are r+d+cini "rea vec&i !n tim" "entru a "utea 5i de'co"eriteB
dar e'te cert c+ indic+ '"re continentul "ierdut al >tlantidei.
Sarcina lui Duncan a con'tat !n a mani"ula ener)iile de:a lun)ul reelei "+;ite
mult+ vreme c&iar de 5amilia P&aroa&. >le)erea locaiei Kcimitirul !n care erau !n)ro"ate
oa'ele lorM i:a "ermi' lui Duncan '+ acce'e;e !nele"ciunea "ierdut+ a ace'tor "a;nici
'tr+vec&i ai reelei. Duncan a devenit un canal "er5ect "entru ener)ia clanului P&aroa&
!ntruct "ro"ria 'a )enealo)ie !7i are 'or)intea !n 5amiliile 5araonilor din @)i"tB de'"re
care @d)ar CaLce 7i alii au a5irmat c+ "rovin din >tlantida.
Pove'tea ace'tor in5ormaii !nce"e cu de'co"erirea numelui lui Duncan Cameron
!n auto*io)ra5ia lui >lei'ter CroCleLB intitulat+ Con5e'iunile lui >lei'ter CroCleL. ?a
"a)ina 3-#B autorul vor*e7te de un anume ?udovic CameronB cuno'cut 7i 'u* numele de
EDuncom*eF 'au EDuncanFB care dorea '+ reuni5ice naiunile celtice !ntr:un im"eriu. ?a
"a)ina 3-- el 5ace o nou+ re5erire la Duncan CameronB citnd din Mac6et&: ES+:l tre;e7ti
"e Duncan din 'omnul lui= Mi:a7 dori '+ "oi 5ace ace't lucruF.
M+ !ntre* dac+ S&ake'"eareB a c+rui o"er+ e'te con'iderat+ o tran'criere a Ca*alei
!ntr:un "lan literalB nu vor*ea c&iar de Duncan Cameron al no'tru. ?a vremea re'"ectiv+
nu am !nele' 'emni5icaia ace'tei de'co"eririB dar mi:am ima)inat intuitiv c+ Mac6et& a
5+cut "arte din ar*orele )enealo)ic al lui Duncan. Doi ani mai tr;iuB am "rimit un tele5on
de la Ion Sin)erB care a adu' mult+ lumin+ a'u"ra ca;ului. Ion m:a 'unat din 'enin 7i mi:a
'"u' c+ a citit o carte !n care 'e demon'tra c+ Mac6et& de'cindea direct din 5araonii
@)i"tului. /ocmai atunci citeam eu !n'umi un 'tudiu re5eritor la 5araoni. Cartea de care
mi:a vor*it Ion 'e numea Mac6et&: Marele Re)e al Scoiei 7i era 'emnat+ de Peter @lli'.
Potrivit in5ormaiilor din acea't+ carteB celii "rovin din IndiaB de unde au mi)rat
c+tre @)i"tB 'u* conducerea lui Niul. >ce'ta ':a c+'+torit cu 5iica 5araonuluiB ScotaB care a
dat na7tere unui 5iu numit 4aid&eal 4la'. 9araonul acelei e"oci era C&ent&re'B cuno'cut
7i 'u* numele de Ram'e' II K5iecare 5araon avea cel "uin cinci nume di5eriteM. n tim"ul
"er'ecuiei evreilorB celii au 5o't 'ilii '+ "+r+'ea'c+ @)i"tul. @i ':au !ndre"tat c+tre
Pale'tinaB >5rica de NordB iar a"oi S"ania 7i Irlanda. Du"+ ce ':au 'ta*ilit !n In'ulele
6ritaniceB 7i:au numit re)atul ScoiaB !n onoarea ScoteiB 5iica 5araonului. @ra evident c+
'coienii erau 5oarte mndri de mo7tenirea lor '"iritual+B care !i unea cu 5araonii
@)i"tului.
@<i't+ dove;i care 'u)erea;+ c+ Mac6et& 'e tr+)ea din 5araoni. Numele de 6et&
deriv+ din e*raicul E*etFB "rima liter+ a al5a*etului e*raicB ec&ivalent+ cu *:ul no'tru.
n'eamn+ de a'emenea ca'+B termen din care deriv+ cuvntul E5araonF. 9iind "rima liter+
a al5a*etului e*raicB *et 'im*oli;ea;+ ima)inea vrteGului "e care am "re;entat:o !n
ca"itolul #3. EMacF din EMac6et&F !n'eamn+ clanul E6et&F:ilor.
Pornind de la ace'te con'iderenteB m:am deci' '+ 'tudie; mai !ndea"roa"e "ie'a
lui S&ake'"eareB "e care nu o citi'em "n+ atunci 7i "e care nu am v+;ut:o niciodat+
dramati;at+. Primul caracter de care m:am lovit a 5o't Re)ele Duncan. 9run;+rind
literatura "e care am )+'it:o !n le)+tur+ cu "ie'a lui S&ake'"eareB am a5lat !n curnd c+
autorul a dramati;at "ove'tea unui re)e realB numit DuncanB uci' de un )eneral "e nume
Mac6et&.
Con'iderat+ de muli cea mai *un+ "ie'+ a lui S&ake'"eareB Mac6et& a 5o't 'cri'+
la comanda re)elui Scoiei Iame' IB un mare e<"ert !n vr+Gitorie. 9i)urile i'torice
Mac6et& 7i re)ele Duncan erau veri "rimari 7i 'e a5lau 'u* in5luena vr+Gitoarelor e"ocii
!n care au tr+it. Patria vr+Gitoarelor era con'iderat+ in'ula SkLe.
I'toria !l "re;int+ "e Re)ele Duncan ca "e o 5i)ur+ "lin+ de com"a'iuneB care nu
!7i "ede"'ea niciodat+ 'u"u7ii. >ce7tia au "ro5itat de *un+tatea lui e<ce'iv+B &oiile 7i
'"ar)erile lund a'emenea "ro"orii !nct au "rovocat &ao' 'ocial. Mac6et& era )eneralul
re)elui Duncan. @ra un om e5icient 7i iute la mnie. Cnd 5lota vikin)ilor din Norve)ia a
atacat Scoia 7i l:a !nconGurat "e Re)ele DuncanB ace'ta i:a trimi' un me'aG 'ecret lui
Mac6et&. 4eneralul i:a !nvin' "e vikin)i !ntr:o *+t+lie remarca*il+ 7i i:a i;)onit din
Scoia. >meit de "utere 7i a5lat 'u* in5luena anumitor vr+GitoareB Mac6et& l:a uci' "e
Re)ele Duncan 7i a "reluat domnia. > condu' re)atul cu mn+ de 5ier 7i a eliminat !n
mare "arte criminalitatea din ar+. Din "+cate "entru elB a avut 'oarta maGorit+ii tiranilor:
nu a avut !ncredere !n nimeni 7i nimeni nu a avut !ncredere !n el.
Cnd i:am "ove'tit lui Pre'ton Nic&ol' ace'te in5ormaiiB el 7i:a adu' aminte "e
loc c+ numele real al Re)elui Duncan era >le<ander Duncan Cameron. > a5lat ace't lucru
cu mult tim" !nainte de a:l cunoa7te "e DuncanB de la un "ro5e'or de en)le;+ din liceu.
Pn+ la ora actual+ nu am "utut veri5ica acea't+ in5ormaieB dar numele Re)elui Duncan
7i ale 5amiliei 'ale 'unt identice cu cele din ar*orele )enealo)ic al clanului Cameron.
/oat+ acea't+ anali;+ indic+ o 5u;iune a mo7tenirii 5araonice a 'coienilor K"rin
"er'oana lui Duncan CameronM cu mo7tenirea 5araonic+ a indienilor Montauk !n marea
inter'ecie a tim"ului numit+ Montauk Point.
@videntB ':au 5+cut de'tule )re7eli. Dac+ nu ar 5i 5o't a7aB nu ai mai 'ta a't+;i !n
actuala realitateB citind acea't+ carte. Ve&iculul )enetic al lui Duncan a 5o't 5orat 7i
utili;at )re7it. @l a 5o't 'ilit '+ intre !n reeaB acce'nd a't5el cunoa7terea 7i ener)ia
'tr+mo7ilor '+i. >cea't+ 5orare a ener)iei 5araonilor nu a condu' !n'+ dect la o mare
'tare de con5u;ie 7i la de;a'tru. Nu e'te deloc de mirare c+ in)redientul cel mai im"ortant
care li"'e7te din cultura ;ilelor noa'tre 'e re5er+ la rolul 5araonului. Ne vom ocu"a mai
!ndea"roa"e de ace't lucru !n ca"itolul urm+tor.
Ca"itolul #,
9araonul 7i !nele"ciunea antic+.
n >ntic&itateB "+;itorul !nele"ciuni 'tr+vec&i care avea acce' la reea era
5araonul. n @)i"tB 5araonul era de5init ca omul care une7te cur'ul 'u"erior 7i cel in5erior
al Nilului. n mod evidentB avem de:a 5ace cu o de'criere 'im*olic+ a 5u;iunii celor dou+
triun)&iuri Kunul cu vr5ul !n 'u' 7i cel+lalt cu vr5ul !n Go'M care alc+tuie'c !m"reun+
Si)iliul lui Solomon Kmai "o"ular cuno'cut 'u* numele de Steaua lui DavidM. /riun)&iul
cu vr5ul !n 'u' indic+ ener)iile 'u"erioare 7i lumile e;oterice. Cel cu vr5ul !n Go'
re"re;int+ lumea e<oteric+ care include mani5e'tarea e<terioar+ 7i toate c&e'tiunile
lume7ti de "e "+mnt. Conce"tul de 5araon 'e re5er+ la o entitate tre;it+ '"iritualB care
o"erea;+ cu ener)iile in5erioare "rivind totodat+ "rin 5ere'trele 'u"erioare "entru a "rimi
in'"iraie 7i )&idare. Dac+ e<i't+ ceva !n lumea de a't+;i care ne li"'e7te tuturor mai
"re'u' de oriceB ace'ta e'te rolul 5araonului !n con7tiina 'ocial+ modern+.
ntruct avea acce' la am*ele lumi Kcea e;oteric+ 7i cea e<oteric+MB rolul
5araonului era acela de a inter"reta in5ormaiile "e care con'idera nece'ar '+ le la'e '+
circule !n lumea e<terioar+ "entru ca evoluia '+ 'e oriente;e c+tre mani5e'tarea ei divin+.
?a modul idealB rolul 5araonului era acela de "unct de ec&ili*ru !ntre cele dou+ lumi.
>lt5el '"u'B el avea datoria '+ "om"e;e in5ormaii !n reeaua mor5o)enetic+. Dac+
5araonul )uverna cu !nele"ciuneB 'ocietatea evolua !n mod cert c+tre un "aradi' tere'tru.
Pe ln)+ 5uncia !nde"linit+ de 5araonB 7colile mi'terelor !7i vedeau de "ro"riile lor
intere'eB 5iind im"licate !n tot 5elul de intri)i. Indi5erent care erau 'co"urile lorB toate erau
intere'ate '+ 'e a5le !n "reaGma 5araonuluiB c+ci ace'ta era nivelul la care 'e de'5+7ura
*+t+lia "entru evoluie. >cea't+ *+t+lie includea 7i lu"ta dintre *ine 7i r+uB de'"re care
muli 5ilo'o5i au a5irmat c+ e'te a*'olut nece'ar+ "entru ca evoluia '+ 5ie "o'i*il+.
ntruct nu "oate 5i conte'tat 'au eliminatB r+ul tre*uie ec&ili*ratB 7i aici intr+ !n 'cen+
rolul 7colilor mi'terelor. @c&ili*rarea r+ului e'te e'enial+ "entru con'truirea univer'ului.
?inia )enealo)ic+ a 5araonilor a intrat !n declin "e vremea lui Moi'eB un mare
"reot e)i"tean iniiat '+ devin+ 5araon. Moi'e a declan7at literalmente declinul @)i"tuluiB
orc&e'trnd @<odul 7i "+r+'ind ara cu 'ce"trul arcadianB un in'trument ma)ic r+ma' de
"e tim"ul atlanilor. P+r+'irea @)i"tului de c+tre Moi'e a re"re;entat o )rea lovitur+
"entru "reoimeB c+ci 7coala lui a 5o't ultima iniiat+ !n ma)ie. Du"+ "lecarea luiB rolul
5araonului ':a redu'B 5iind "reluat de di5erite 'ociet+i 'ecrete care lu"tau "entru "utere.
Rolul tradiional al 5araonului 7i:a "ierdut in5luena !n 5aa "o"ulaieiB iar de)radarea
ace'tei in'tituii a 5o't 7i mai mult dramati;at+ !n tim"urile recente de "ri)onirea
indienilor Montauk.
Cuvntul E5araonF !n'eamn+ ECa'+ MareF. Dac+ anali;+m 7i mai "ro5und
etimolo)ia cuvntului Kadic+ dac+ !i anali;+m ori)inileMB a5l+m urm+toarele: cuvntul
EmareF "rovine din )rece'cul ma)o' 7i din "er'anul ma;B care !n'eamn+ Ema)ieF.
Cuvntul Eca'+F deriv+ din indo:euro"eanul 'keu 'au keuB care !n'eamn+ Ea a'cundeF. n
con'ecin+B re;ult+ c+ E5araonF 'e traduce "rin Eloc ma)ic a'cun'F. /re*uie '+
recunoa7tem c+ 'e "otrive7te de minune !n "u;;le:ul no'tru.
n tim" ce 5araonul re"re;enta locul ma)ic a'cun' !n interiorul 5ormei umaneB
mani5e'tarea 5i;ic+ "ro"riu:;i'+ a ma)iei 'e "etrecea !n Marea Piramid+. % "iramid+
re"re;int+ Gum+tatea 'u"erioar+ a unui octaedru. De7i maGoritatea oamenilor nu cuno'c
ace't lucruB 'u* Marea Piramid+ e'te con'truit+ o altaB inver'at+. Piramida de 'u' e'te
con'iderat+ anticamera 7i ilu'trea;+ creaiaB !n tim" ce "iramida de Go' e'te con'iderat+
anti:camera 7i ilu'trea;+ di'tru)erea. Se creea;+ a't5el un e5ect de )aur+ nea)r+U)aur+
al*+. m"reun+B cele dou+ "iramide alc+tuie'c un octaedruB adic+ e<act 5orma "e care a
avut:o antena Delta:/ de'"re care am vor*it !n Proiectul Montauk. %ctaedrul re"re;int+ o
5orm+ c&eie !n 'tructura reelei "+mntului. Dac+ v+ "utei ima)ina dou+ tetraedre care 'e
inter'ectea;+ !n interiorul "+mntuluiB !n centrul lor a"are un octaedru a5lat !ntr:o mi7care
de rotaie continu+. Prin )enerarea de unde !n interiorul cm"ului ace'tui octaedruB
ma)icianul "oate 'c&im*a '"aiul 7i tim"ul.
Dac+ reali;+m c+ "+mntul conine 'tructuri )eometrice le)ate !n reea 7i a5late
!ntr:o mi7care de rotaie continu+B ne d+m 'eama c+ octaedrul 'e rote7te 7i el. V+
reaminte'c c+ "articulele din continuumul '"aio:tem"oral nu 'unt continue. @le a"ar 7i
di'"arB dar "erce"ia noa'tr+ 'incroni;at+ Kla 5el ca !n ca;ul vi;ion+rii unei "eliculeM 5ace
ca ele '+ ne a"ar+ ca 5iind !n 'tare 'olid+ 7i 5i<+. Particulele 'unt create de "ul'aii
electroma)netice care 'e 5olo'e'c de octaedru ca de un canal.
Ne "utem 5ace o ima)ine mai e<act+ a ace'tui 5enomen con'truind un octaedru
micu. Dac+ !l vom roti cu 137 !n Gurul a<ei laterale 7i vom num+ra "unctele care "ot
rece"ta "ul'aiiB vom de'co"eri c+ ace'tea 'unt !n num+r de #$ !nainte de a reveni la
"o;iia 'a iniial+. Dac+ !l vom roti !n 'en' inver'B vom o*ine alte #$ "uncteB ceea ce ne
d+ un total de $( de realit+i "oteniale. Dac+ vom roti octaedrul !n Gurul a<ei 'ale
verticaleB vom o*ine tot attea realit+i. >vem a't5el un total de (0 de realit+i "o'i*ile.
9iecare rotaie a octaedrului )enerea;+ #$ realit+i di5erite. @'te im"ortant '+
inem cont de ace't lucruB c+ci #$ e'te un num+r 'acruB re5lectat de cele #$ luni ale anuluiB
de cele #$ 'emne ale ;odiaculuiB de cei #$ di'ci"oli ai lui C&ri'to'B etc. Dac+ lu+m o
'5er+B de "ild+ o *il+ de marmur+ 7i !ncerc+m '+ li"im de ea ct mai multe *ile de aceea7i
dimen'iuneB vom con'tata c+ num+rul ace'tora e'te de #$. Re;ult+ c+ #3 e'te 7i el un
num+r 'acru. %rice om cunoa7te 'u"er'tiiile le)ate de ace't num+r. n &orele vr+Gitoarelor
e<i't+ #3 "er'oaneB la Cina cea de /ain+ au "artici"at tot #3 oameni Kdac+ !l 'ocotim 7i "e
C&ri'to'MB iar calendarul lunar are #3 luni. Num+rul #3 e'te num+r "rimB iar 'tr+mo7ii
no7tri !l con'iderau 'acru.
n e<em"lul de mai 'u' cu *ilele am ar+tat cum arat+ #$ realit+i di5erite !n Gurul
unui "unct de re5erin+ central. @<em"lul e'te 'u"er:'im"li5icatB dar ne aGut+ '+ ne 5acem
o idee )eneral+ de'"re 5elul !n care intervine )eometria !n di5eritele realit+i.
Pentru cel care 'tudia;+ 'imetria realit+ii e'te u7or de !nele' c+ artele ma)ice
aveau la *a;+ anumite "rinci"ii )eometrice *ine de5inite. De7i e'te a"roa"e im"o'i*il '+
mai )+'e7ti a't+;i un a'trolo) 'au o vr+Gitoare care '+ !nelea)+ !n "ro5un;ime ace'te
"rinci"iiB !ntrea)a lor raiune de a 5i 'e *a;ea;+ "e eleH >7a cum am mai a5irmatB omul nu
mai are acce' la adev+rata cunoa7tere.
Marea Piramid+ de la 4i;e& nu re"re;int+ altceva dect Gum+tatea 'u"erioar+ a
unui octaedru con'truit "entru "unerea !n re;onan+ cu reeaua mor5o)enetic+ a
"+mntului 7i "entru acce'ul la alte realit+i "aralele. % alt+ curio;itate le)at+ de Marea
Piramid+ e'te le)at+ de 5a"tul c+ "e "ereii ei au 5o't de'enate toate a'"ectele vieii de ;i
cu ;i a e)i"tenilorB cu e<ce"ia celor care au con'truit "iramida 7i a motivaiei lor. De
vreme ce au e<"licat "n+ 7i 5elul !n care '"+lau e)i"teniiB ai 5i "utut crede c+ cei care au
con'truit "iramida ar 5i tre*uit '+ de'crie 7i maniera !n care au reali;at ace't lucru 7i care
au 5o't motivele care au 'tat la *a;a ace'tei con'trucii. >ce't lucru era !n'+ 'trict 'ecret 7i
nu tre*uia !m"+rt+7it dect celor iniiai !n 7colile mi'terelor. Dac+ ai !nele' "rinci"iile
care 'tau la *a;a octaedruluiB 'unt convin' !n'+ c+ ai reali;at !n mare m+'ur+ la ce 5olo'ea
acea'ta.
In5ormaiile de'cri'e mai 'u' demon'trea;+ c+ reeaua mor5o)enetic+ a
"+mntului aco"er+ numeroa'e realit+i di5eriteB nu doar "e aceea !n care tr+im noi.
Piramida e)i"tenilor era o "oart+ care "ermitea acce'ul la ace'te realit+i 7i la in5ormaiile
de an'am*lu ale reelei.
n conclu;ieB "iramida era locul ma)ic a'cun'B iar 5araonul era re"re;entantul
"er'onal al ace'tui 'ecret. ntruct orice 5orm+ de cunoa7tere re"re;int+ o "utere
"otenial+B 'arcina 5araonului era aceea de a "+;i 'ecretulB "entru a "+'tra a't5el ec&ili*rul
!ntre lumile de 'u' 7i cele de Go'. @videntB 5araonul era doar un om. Pe ln)+ elB mai e<i'ta
cineva cu un rol in5init mai im"ortant !n cur'ul evoluieiB iar ace'ta tr+ia c&iar !n interiorul
Marii Piramide.
Ca"itolul #-
/a&uti.
Cuno'cut uneori ca P+;itorul Pra)uluiB /a&uti a re"re;entat o 5i)ur+ c&eie !n
"anteonul e)i"tean. Se credea de'"re el c+ tr+ie7te c&iar !n interiorul Marii Piramide.
Ilu'trat de'eori "rin ima)inea unui i*i' Kalteori ca un cine 'au ca o maimu+MB /a&uti era
;eul !nele"ciuniiB !nv++rii 7i ma)iei. Inventator al numerelorB el era cuno'cut ca 'cri* al
;eilor. 4recii !l numeau /&ot& 'au Jerme'. Romanii i:au '"u' MercurB iar e*raicii @no&.
/a&uti nu numai c+ locuia !n Marea Piramid+B dar a 5o't c&iar con'tructorul
ace'teia. @videntB a'ta nu !n'eamn+ c+ a c+rat "ietre 'au c+ a 'u"rave)&eat muncitorii. n
calitatea 'a de 'cri* al ;eilorB el a a*'or*it !ntrea)a cunoa7tere di'"oni*il+ 7i Ea 'cri'
"ro)rameF Kca '+ ne 5olo'im de o analo)ie cu lim*aGul "ro)ramatorilor de calculatoareM !n
5uncie de di5eriii 5actori ai evoluiei. > acionat ca un 5iltru al tuturor in5ormaiilor
"rovenite din reeaua mor5o)enetic+B "utnd 5i de'cri' ca un anali't de 'i'tem Kca '+ ne
5olo'im de aceea7i analo)ieM.
9uncia lui /a&uti 7i rolul '+u !n creaie mer)e !n'+ mult mai de"arte.
Dac+ citim @van)&elia du"+ IoanB de'co"erim aici c+ "rimul ver'et a5irm+ c+ Ela
!nce"ut a 5o't CuvntulB iar Cuvntul era Dumne;euF. "rin ECuvntF 'e !nele)e ?o)o'ul
'au "rinci"iul divin )enerator al e<i'tenei. @timolo)ic vor*indB EcuvntF !n'eamn+ ver*.
>lt5el '"u'B "rima aciune care a a"+rut !n univer' a 5o't un ver*B adic+ o activitate. %
"utem numi Cau;a Primar+B 'au oricum dorim.
Cau;a Primar+ a "ermi' na7terea univer'ului din vid. Primul lucru care a a"+rut a
5o't o '5er+B "recum cea de'cri'+ !n ca"itolul anterior. Din ea a re;ultat mai tr;iu un
tetraedruB a7a cum am ar+tat atunci. n calitatea 'a de ;eu al numerelor 7i al )eometrieiB
/a&uti e'te con'iderat creatorul tetraedruluiB 7i im"licit al "iramidei. >cea'ta e'te
'emni5icaia ideii c+ el e'te autorul Marii Piramide a5lat+ !n re;onan+ cu reeaua
"+mntuluiB "e care a con'truit:o ca locuin+ "entru 'ine. Rolul '+u era acela de a 'ervi ca
"unte !ntre dimen'iunea noa'tr+ tere'tr+ 7i celelalte dimen'iuni.
9iind ;eul numerelorB /a&uti nu a 5o't im"licat doar !n "roce'ul de creaie.
Scrierile 'ale au !nre)i'trat !ntre)ul "roce' 7i cunoa7terea care a 'tat la *a;a lui. De:a
lun)ul i'torieiB ace'te in5ormaii au 5o't tran'mi'e de la o )eneraie la alta de 'ociet+ile
'ecrete care au marcat civili;aia.
Unul din marile 'ecrete ale lui /a&uti a 5o't a7a:numitul "roce' al tetra)rameiB de
care "oate ai au;it. >"are !n 6i*lie 7i !n dicionarB dar adev+rata cunoa7tere a termenului
e'te ocultat+ !n mod deli*erat. C+rile de ma)ie 7i 'ociet+ile 'ecrete de'criu uneori
anumite a'"ecte ale tetra)rameiB dar a5irm+ de 5iecare dat+ c+ ace'tea 'unt e<trem de
'ecrete 7i nu tre*uie menionate altor "er'oane. De alt5elB ele nu 'e !nva+ dect du"+ un
lun) "roce' de iniiere. Din cau;a ace'tor mi'tereB cuvntul e'te inter"retat !n 5el 7i c&i"B
dar 5oarte "uini oameni 7tiu de'"re ce e'te vor*a.
n dicionar tetra)rama e'te de5init+ ca o 'ucce'iune a celor "atru con'oane care
alc+tuie'c numele Dumne;eului e*raic. n 5uncie de traducereB ele a"ar ca IJVJB DJVJ
'au DJNJ. Dac+ ad+u)+m vocalele o*inem cuvntul Ia&ve 'au Ie&ovaB de care 5oarte
muli oameni au au;it. 9oarte "uini Kinclu'iv clericiM !nele) !n'+ la ce 'e re5er+ ace't
cuvnt.
>lei'ter CroCleL 7i:a dat 'eama de'"re ce e'te vor*a 7i a a5irmat c+ literele DodB
JVB Vau 7i JV core'"und elementelor 5ocB a"+B aer 7i "+mnt. @le re"re;int+ un 'im*ol al
tat+luiB adic+ al "rinci"iului "rimordial din care ':a n+'cut ulterior mama "rinci"iul
5eminin 'au ne)ativ. 9u;iunea dintre cei doi d+ na7tere 5iuluiB care e'te mo7tenitorul lor.
Din 5u;iune 'e mai na7te !n'+ 7i o 'or+ )eam+n+. Datoria tat+lui e'te '+ 5ac+ din 5iic+
mirea'a 'aB "entru ca ea '+ "oat+ "relua rolul mamei 'ale. Cnd 5iica !l !m*r+i7ea;+ "e
tat+lB din 5u;iunea lor 'e rea"rind "uterile /at+lui "rimordial K"rinci"iul iniiator al
!ntre)ului "roce'M. Nu e'te vor*a de'"re un rit al ince'tuluiB ci de un "rinci"iu ma)ic care
't+ la *a;a !ntre)ii creaii. CroCleL cuno7tea mai multeB dar a "re5erat '+ nu de;v+luite tot
ce 7tia. n mod evidentB acea't+ 5ormul+ "oate 5i inter"retat+ !n 5elurite moduri.
Marele 'ecret al tetra)ramei e'te le)at de etimolo)ia cuvntului. Pre5i<ul EtetraF
!n'eamn+ "atru. >lt5el '"u'B avem de:a 5ace cu "rinci"iul tetraedrului. 9onemul EtetraF
"rovine din EtortFB care !n'eamn+ Ea 'e rotiF 'au Ea 'e r+'uciF. Cuvntul ne duce a't5el cu
)ndul la ideea unui tetraedru a5lat !ntr:un "roce' de rotaie creativB 'u5i<ul E)ramaF
K)rammatonM 'e re5er+ la 'cri'B !ndeo'e*i la litere. Ne !ntoarcem a't5el la de'co"eririle lui
Stan /enen 7i la tetraedrul '+u. Muli oculti7ti 7tiu c+ cele "atru litere 'unt DodB JVB Vau
7i JVB dar 5oarte "uini le a'ocia;+ cu tetraedrulB ale c+ror "atru "uncte core'"und 5oculuiB
a"eiB "+mntului 7i aerului. Ct de'"re cei care !nele) ace't "rinci"iuB ace7tia nu vor*e'c
"rea mult.
Ideea c+ tetraedrul re"re;int+ !n'+7i temelia vieii nu "oate 5i 'u*liniat+ !ndeaGun'.
>ce'ta e'te unul din motivele "entru care am "re5erat '+ o5er mai multe "er'"ective
a'u"ra ace'tui "rinci"iu. >7a cum am mai a5irmatB toate 5ormele "ot 5i derivate din
tetraedru. @<i't+ un "roce' cuno'cut ca tet:trackin) care con't+ !n 'u"ra"unerea mai
multor tetraedre !n di5erite 5ormeB o*innd "ractic orice 5orm+ din creaie. De "ild+B
'"irala >DNB care re"re;int+ !n'+7i '+mna vieiiB "oate 5i derivat+ cu u7urin+ "rin tet:
trackin). Dac+ "la'e;i 5a+ !n 5a+ 33 Kun alt num+r ma)ic din numerolo)ieM de tetraedreB
ceea ce o*ii e'te o 5orm+ !n '"iral+ Kun 5el de eliceM. /+ierea !n dou+ a ace'tei '"irale
alc+tuite din 33 de tetraedre conduce la o*inerea a dou+ elice care imit+ "er5ect 5orma
>DN:ului. Intere'ant e'te c+ num+rul total al 5eelor )eometrice de "e cele dou+ elice e'te
--.---. >7a 'e e<"lic+ de ce CroCleL 7i ali ma)icieni au a5irmat c+ num+rul omului e'te
---. @l e'te codul >DN:ului no'tru.
>"ro"o de num+rul ---B e<i't+ o core'"onden+ intere'ant+ cu ace'ta 7i !n ta*elul
"eriodic al lui Mendeleev. @lementul cu num+rul #$ e'te car*onul. ntrea)a via+ de "e
"laneta noa'tr+ e'te *a;at+ "e car*onB deoarece atomii ace'tuia nu li"'e'c din nici un
or)ani'm viu. Car*onul are 7a'e electroniB 7a'e "rotoni 7i 7a'e neutroni. >vem a7adar din
nou de:a 5ace cu num+rul ---.
CroCleL nu era doar "er5ect con7tient de 'emni5icaia num+rului ---B dar era 7i
5oarte intere'at de /a&uti. 2i:a dedicat ultimii ani de via+ termin+rii uneia din cele mai
*une c+ri ale 'aleB intitulat+ Cartea lui /&ot&B con'iderat+ a't+;i cea mai mare autoritate
!n materie de /arot. Cuvntul E/arotF include literele />R%B care au o 'emni5icaie
intere'ant+. %culti7tii a5irm+ c+ />R% deriv+ de la R%/>B care !n'eamn+ Eroat+F Kde
alt5elB cele "atru litere 5ac "arte inte)rant+ din cuvntul ErotaieFM. @timolo)ia cuvntului
ne conduce din nou la termenul de EtortFB care !n'eamn+ acela7i lucru Kr+'ucire 'au
rotaieM. Con'tat+m c+ "e m+'ur+ ce avan'+m cu 'tudiul no'tru re5eritor la in5ormaiile
'acreB conce"tul de tetraedru 7i cel de rotaie Kcare are o im"ortan+ e)al+M revin cu tot
mai mult+ "utere. n ca"itolul "recedent am demon'trat c+ rotaia tetraedrului e'te
maniera !n care 'e mani5e't+ realitatea !n di5erite dimen'iuni.
Dac+ nu avem nici o !ndoial+ c+ >lei'ter CroCleL 7i:a l+'at am"renta a'u"ra
Montauk:uluiB "utem '"une acela7i lucru 7i de'"re /a&uti. %rdo /em"li %rienti' 'au
%/% are o loG+ numit+ /a&uti care 'e !ntrune7te re)ulat la Montauk. 2e5ul %/% m:a
in5ormat cu o anumit+ oca;ie c+ a "u*licat cartea lui Iack Par'on'B ?i*ertatea e'te o 'a*ie
cu dou+ t+i7uriB !n tim" ce !7i vi;ita 5raii din Montauk. Putem '"une c+ 7irul
core'"ondenelor nu are "ractic '5r7it.
n e'en+B /a&uti e'te un ;eu Kadic+ o 5uncie creatoare a univer'uluiM care deine
toate in5ormaiile 'acre. > e<i'tat de la !nce"uturile creaiei 7i a acionat dintotdeauna ca
un ;eu al cunoa7terii. Cunoa7terea 'a "oate 5i acce'at+ de orice om care 7tie cum '+
"rocede;e. ?+ca7ul '+u 5iind "iramidaB "oarta de acce' c+tre lumea cu "atru dimen'iuniB
el "oate o5eri calea de ie7ire din ace't univer'. Din "+cateB de:a lun)ul i'toriei acea't+
cale a 5o't 5ie *locat+B 5ie a*andonat+ 'au 5erm "+;it+ de di5eritele 7coli ale mi'terelor.
9oarte "uini ade"i au mai reu7it de atunci '+ 'tr+"un)+ ace't v+lS evidentB numai cei mai
*uni dintre eiB !n 'trn'+ con5ormitate cu "rinci"iul 'u"ravieuirii celor mai *ine !n;e'trai
7i al morii celor inca"a*ili '+ 'e ada"te;e.
n ca"itolul anterior a5irmam c+ 5araonul avea acce' 'imultan la lumile 'u"erioare
7i la cele in5erioare ale e<i'tenei. Cnd un 5araon din vec&ime "+trundea !n lumile
'u"erioareB el E'tr+"un)ea v+lulFB 'cu5undndu:'e !n oceanul imemorial al !nele"ciunii
'tr+vec&i. n e"oca modern+ au mai r+ma' 5oarte "uini oameni care '+ 7tie m+car de
e<i'tena v+luluiS ce '+ mai vor*im de 'tr+"un)erea luiW >cea'ta a r+ma' a"anaGul
ctorva "rivile)iai.
2colile mi'terelor din @)i"tul >ntic aveau c&iar menirea de a "reda ace'te 'ecrete.
Cteva dintre ele au 5o't menionate !n acea't+ carte. @'te cert 5a"tul c+ o "arte din
!nele"ciunea lor att de *ine "+;it+ avea de:a 5ace cu core'"ondenele cu "laneta MarteB
de'"re care am mai vor*it. Nu tre*uie '+ uit+m c+ !n'u7i numele ca"italei @)i"tuluiB Cairo
'au >l:R&a&iraB !n'eamn+ Marte. n ca"itolul urm+tor vom anali;a o "arte a i'toriei
antice a "lanetei ro7ii.
Ca"itolul #.
% i'torie a "lanetei Marte.
Planeta Marte ':a a5lat la ori;ontul con7tiinei umane mai mult dect orice alt cor"
cere'cB cu e<ce"ia lunii 7i a 'oarelui. Venu' e'te mai a"ro"iat+ 7i 'tr+luce7te mai "uternic
dect MarteB dar ace'ta din urm+ atra)e !ntr:o mai mare m+'ur+ atenia. n ace't ca"itol
vom !ncerca '+ de'co"erim de ce e'te acea't+ "lanet+ att de adnc !nr+d+cinat+ !n
con7tiina uman+.
Pro*a*il cel mai cla'ic e<em"lu al e5ectului lui Marte a'u"ra "'i&icului uman e'te
cel 'ur"rin' de %r'on Nelle' "rin tran'mi'iunea 'a radio5onic+ a R+;*oiului lumilorB !n
noa"tea de JalloCeen a anului #130. %ameni din !ntre)ul NeC Ier'eL aler)au di'"erai !n
toate direciileB convin7i c+ ne:au atacat marieniiB !n ciuda 5a"tului c+ la radio 'e '"u'e'e
c+ "ro)ramul care urmea;+ re"re;int+ o 5iciune. De ce au '+rit oamenii ca din "u7c+ 7i nu
':au limitat '+ 'c&im*e "o'tul 'au '+ c&eme autorit+ile=
?a !nce"utul 'ecolului OO a e<i'tat un entu;ia'm "o"ular imen' le)at de ideea c+
"e Marte e<i't+ via+. Vi;iunea 'ociet+ii 7i a comunit+ii 7tiini5ice era mult mai aro)ant+
!n acea "erioad+B iar literatura vremii e'te de:a dre"tul 5a'cinant+ din "er'"ectiva actual+.
Unul din cele mai intere'ante "er'onaGe care a tr+it !n acea vreme a 5o't Percival
?oCellB un 5aimo' a'tronom 7i om de 7tiin+ care 7i:a con'truit un o*'ervator la 9la)'ta55B
!n >ri;onaB cu 'co"ul e<clu'iv de a 'tudia "laneta Marte. @l a o*'ervat "e ea e<i'tena
unor canale 7i a r+ma' convin' c+ a 5o't o vreme cnd "e Marte e<i'ta a"+. ?oCell
'u'inea c+ Marte era locuit de 5iine ca"a*ile '+ con'truia'c+ un 'i'tem de iri)aii la nivel
"lanetar. >'emenea o"iniiB inclu'iv cele re5eritoare la e<i'tena vieii "e MarteB erau
ade'eori ridiculi;ate de cole)ii '+i. Dintr:o anumit+ "er'"ectiv+B ?oCell "oate 5i a'em+nat
cu /e'laB un alt 'avant re"utat care a 5+cut a5irmaii con'iderate ta*u de comunitatea
convenional+ a oamenilor de 7tiin+. Calculele a'tronomice ale lui ?oCell era e<trem de
"reci'e 7i au condu' la de'co"erirea "lanetei PlutoB "rin anii 33. 9iind un 'avant re"utatB
a5irmaiile lui ar tre*ui tratate cu o anumit+ con'ideraie. n tim"ul vieii 'aleB nimeni nu a
di'"u' de un tele'co" mai "uternic dect al lui ?oCellB ceea ce nu i:a !m"iedicat "e
cole)ii '+i '+ 'e )r+*ea'c+ '+ !l ridiculi;e;e. Unul dintre cei mai mari o"o;ani ai '+i a
5o't >l5red NallaceB unul dintre 'avanii care au 'u'inut cel mai tare Eteoria evoluieiF.
De7i ace't lucru '"une totulB mai "utem ad+u)a c+ Nallace a a5irmat cu t+rie c+
tem"eratura de "e Marte e'te mult "rea 'c+;ut+ "entru a "ermite e<i'tena a"ei. Mai multB
el a 'u'inut cu convin)ere c+ EMarte e'te a*'olut N@?%CUI6I?HF.
>rt&ur C. Clarke a a5irmat de'"re ?oCell c+ a 5o't unul dintre cei mai 5a'cinani
a'tronomi din i'torie. De7i 'u'ine c+ la ora actual+ ':a demon'trat c+ acele canale de care
vor*ea ?oCell nu e<i't+ Ke<i't+ !nc+ a'tronomi care nu 'unt de acord cu acea't+
a5irmaieMB el '"une: E>cumB cnd avem 5oto)ra5ii de *un+ calitate ale "lanetei MarteB ar
tre*ui '+ com"ar+m de'enele lui ?oCell cu realitatea "entru a !nele)e ce ':a !ntm"lat la
9la)'ta55 la !nce"utul 'ecolului. Cum a 5o't "o'i*il ca un 'avant att de re"utat '+ 'u'in+
cu atta convin)ereB tim" de mai *ine de $3 de aniB o ilu;ie o"tic+ Kdac+ de'"re a7a ceva a
5o't vor*aM= Cum a reu7it el '+:i convin)+ 7i "e alii de adev+rul '"u'elor 'ale= > e<i'tat
vreo corelaie !ntre ca"acitatea altor a'tronomi de a vedea canalele de "e Marte 7i "o;iia
lor "e 'tatele de "lat+ ale %*'ervatorului de la 9la)'ta55= >ce'tea 'unt doar cteva din
!ntre*+rile "e care ar tre*ui '+ ni le "unemWF.
n mod evidentB Clarke "leac+ de la "remi'a c+ 5oto)ra5iile 7i datele a'ociate cu
ace'tea Kcare dovede'c ine<i'tena canalelorM 'unt corecteB de7i N>S> are re"utaia de a
"une la di'"o;iia "u*licului numai 5oto)ra5ii "ariale. Cel "uin Clarke recunoa7te o
anomalie maGor+ !n i'toria lui Percival ?oCell.
Dac+ "rivim cu mai mult+ atenie 'cenariul marianB vom de'co"eri c+ !n anul
#133 au e<i'tat "e acea't+ "lanet+ 5urtuni ma)netice e<trem de "uterniceB care au durat
!ntre lunile mai 7i au)u't. ?a data de #3 au)u't ace'te 5urtuni au a"+rut !n ni7te 5oto)ra5ii
"re;entate de revi'ta Science NeC'. S:au emi' atunci teorii 5erm 'u'inute "otrivit c+rora
ace'te 5urtuni ma)netice creau o atmo'5er+ ca"a*il+ '+ re'taure;e civili;aia "e Marte.
Calota de )&ea+ 7i norii e<trem de *o)ai a'i)urau 'u5icient+ ume;eal+B o<i)enul 7i
celelalte com"onente nece'are a"ariiei vieii or)anice. ?oCell a 5o't unul dintre "uinii
oameni care au a'i'tat direct la ace't 5enomen. /eoriile 'ale re5eritoare la viaa "e Marte
au 5o't controver'ate 7i conte'tate de )ndirea 7tiini5ic+ modern+. C&iar dac+ e'te '+
credem toate datele o5erite de 7tiina convenional+ 7i conclu;iile la care au aGun' oamenii
de 7tiin+ moderniB nu "utem '+ nu o*'erv+m cel "uin o neconcordan+ !n )ndirea lor.
Savanii actuali "orne'c de la "remi'a c+ Marte din tim"ul lui ?oCell e'te acela7i ca 7i
Marte actual. %rice 'cenariu e'te !n'+ "o'i*il. Mi ':a '"u' c&iar c+ ?oCell era "e "unctul
de a de'co"eri un e<"eriment maGor de c+l+torie !n tim" "rin care civili;aia noa'tr+
!ncerca '+ tran'5orme Marte !ntr:o "lanet+ locui*il+.
Dac+ e<amin+m datele di'"oni*ile K7i mai 'unt !nc+ de'tule "e care tre*uie '+ le
con'ult#(MB "utem tra)e conclu;ia c+ o*'ervaiile 7tiini5ice ale lui ?oCell au condu' la
contactarea ace'tuia de c+tre e<tratere7tri 'au de c+tre oameni din viitor. @'te la 5el de
"o'i*il ca 5iinele re'"ective '+ 5i 5o't c&iar marieni "ur:'n)e. % alt+ variant+ e'te c+
7colile mi'terelor i:au 5urni;at in5ormaii re5eritoare la anumite anomalii 'tranii din
'i'temul no'tru 'olar. >cea't+ teorie "are ct 'e "oate de credi*il+ dac+ inem 'eama c+
?oCell cuno7tea in5ormaii din cate)oria celor cu care 'e ocu"+ !n mod curent 7colile
mi'terelor. S"re e<em"luB el 7tia c+ "e "laneta Ne"tun e<i't+ un e5ect )ravitaional cu
mult !nainte ca 'ocietatea !n an'am*lul ei '+ acce"te ace't lucru. >cea't+ in5ormaie a
condu' !n cele din urm+ la de'co"erirea "lanetei Pluto de c+tre comunitatea 7tiini5ic+B
du"+ moartea lui ?oCell. @ra de a'emenea con7tient de e<i'tena "lanetei Vulcan. @'te
vor*a de o "lanet+ mic+B ce or*itea;+ !n Gurul 'oarelui !n interiorul lui Mercur.
De'co"erirea ei a )enerat un adev+rat 'candalB "e care N>S> 7i ali a'tronomi moderni
re5u;+ '+:l acce"te. % alt+ in5ormaie cu totul neo*i7nuit+ "e care o cuno7tea ?oCell era
5a"tul c+ "lanetele mai au 7i o a treia mi7careB !n a5ara celei de rotaie 7i a celei de
revoluie !n Gurul 'oareluiB de'"re care 5oarte "uini oameni vor*e'c. @'te vor*a de o
mi7care lent+ de rotaie "e a<a nordU'ud. Va veni o vreme cnd "lanetele vor 5i com"let
inver'ateB a't5el !nct 'oarele va r+'+ri la ve't 7i va a"une la e'tB a7a cum 'e !ntm"l+ deGa
cu Uranu' 7i cu Ne"tun.
Vi;iunea lui ?oCell ne indic+ 5a"tul c+ urma o anumit+ cale iniiatic+. De7i a
'u5erit de o moarte 'u*it+B dac+ e'te '+ credem "re'a "o"ular+ a vremiiB el a l+'at !n urma
'a o mo7tenire e<trem de im"ortant+.
C&iar 7i du"+ moartea lui ?oCellB !n ;iarele e"ocii domnea un entu;ia'm
)enerali;at cu "rivire la e<i'tena vieii "e "laneta ro7ie. Marte era att de "uternic
"re;ent !n con7tiina 'ocial+ a vremii !nct Comandantul %"eraiunilor Navale 7i
Directorul De"artamentului de /ran'mi'iuni al >rmatei au dat ordin !n anul #1$( ca
'taiile radio '+ nu comunice !ntre ele "e "erioada ct Marte 'e a5la !n cea mai 'trn'+
o"o;iie 5a+ de "+mnt din ace't 'ecol. n NeC Dork /ime' au a"+rut c&iar articole !n
care 'e vor*ea de rece"tarea unor 'emnale venite de "e "laneta ro7ie care nu aveau nici
un 'en'B dar careB re"re;entate )ra5icB 'coteau !n eviden+ 5aa unui omH Unul din ace'te
articole e'te re"rodu' inte)ral "e "a)ina urm+toare. Vom vor*i mai tr;iu !n acea't+ carte
de un e<"eriment !n care ':a !ncercat o c+l+torie !n tim" !n anul #1$3. Ne "utem !ntre*a
"e *un+ dre"tate dac+ e<i't+ vreo core'"onden+ !ntre acel e<"erimentB di'"ariia
canalelor lui ?oCell 7i 5aa tran'mi'+ de "e Marte !n anul #1$(.
Pa)ina cu articolul:
S@MN@ D@ P@ M>R/@ N/R:UN 9I?M R>DI% D@ #3 M@/RI.
Dr. /odd va 'tudia 5oto)ra5iile recent !nre)i'trateB alc+tuite din mi'terioa'e "uncte
7i liniue.
N>SJIN4/%NB $. au)u't develo"area unui 5ilm 5oto)ra5ic o*inut "rin
"relucrarea unor 'emnale radio !n tim"ul "erioadei de $1 de ore !n care Marte ':a a5lat la
di'tana cea mai mic+ 5a+ de "+mnt a adncit mi'terul "unctelor 7i liniuelor
rece"ionate de o"eratori 'e"arai de la mai multe 'taii din ar+.
C. 9ranci' Ienkin' din Na'&in)tonB inventatorul unui a"arat "e care l:a numit
Ema7ina de tran'mi'ie continu+ a me'aGelor radio:5oto)ra5iceF a 5o't ru)at de dr. David
/oddB "ro5e'or emerit de a'tronomie la >m&er't 7i or)ani;ator al 'ociet+ii internaionale
de Ea'cultareF a 'emnalelor "rovenite de "e MarteB '+ 5ac+ acea't+ !nre)i'trare.
9ilmulB cu o lun)ime de #3 metri 7i o l+ime de #, centimetriB "re;int+ un
aranGament al*:ne)ru de "uncte 7i liniueB marcate de intervale care dau na7tere unei 5ee
umane de'enat+ 'c&ematic.
EPer'onalB nu cred c+ re;ultatele o*inute au vreo le)+tur+ cu MarteFB a declarat
domnul Ienkin'. EDu"+ "+rerea meaB 'unetele !nre)i'trate 'unt re;ultatul inter5erenei
'emnalelor radio. 9ilmul "re;int+ o 5a+ uman+B care 'e re"et+ la intervale de o Gum+tate
de or+. @'te o curio;itate "e care nu o "utem e<"licaF.
Citatul de mai 'u' re"roduce te<tual un articol a"+rut "e "a)ina a 7a'ea a ediiei
NeC Dork /ime' din $0 au)u't #1$(.
Merit+ '+ ne !ntre*+m de ce nu ':a )+'it nimeni di'"u' '+ anali;e;e mai "ro5und
di5eritele "uncte de vedere re5eritoare la "laneta Marte. ?iteratura de "o"ulari;are "e
mar)inea ace'tui 'u*iect a tratat !ntotdeauna "ove'tea cu o 'u"er5icialitate ma<im+. n
mod evidentB in5ormaiile re5eritoare la Marte au 5o't ocultate !n mod deli*erat. @'te
'u5icient '+ anali;+m "ove'tea vieii lui Iule' Verne "entru a ne da 'eama de ace't lucru.
Cele*rul autor a 'cri' de e<i'tena a dou+ luni care 'e !nvrte'c !n Gurul lui Marte cu mult
!nainte ca ace'tea '+ 5ie de'co"erite !n mod o5icial de >'a"& JallB !n anul #0... Pe ln)+
5a"tul c+ 'e a5la !n contact cu cei mai "roemineni 'avani ai vremiiB Verne avea le)+turi
e<tin'e cu di5erite 'ociet+i 'ecrete 7i mi'ticeB "rintre care 'e num+rau 4olden DaCnB
%/% 7i Societatea /eo;o5ic+.
Cu un 'ecol !nainteB Ionat&an SCi5t meniona deGa cele dou+ luni !n cele*ra 'a
carteB C+l+toriile lui 4uliver. @l a 5+cut c&iar o 'erie de o*'ervaii e<trem de "ertinente
re5eritoare la or*itele lor 7i la di'tana 5a+ de "laneta:mam+. Pare evident c+ cei doi
'criitori 5+ceau "arte din 'ociet+i 'ecrete 'au aveau acce' la anumite 'crieri 'tr+vec&i.
Poetul )rec Jomer a 'cri' 7i el de'"re cei doi *idivii ai lui MarteB "e care i:a numit
P&o*o' KteamaM 7i Deimo' K5u)a 'au "anicaM. >ce7tia erau caii care tr+)eau carul ;eului
Marte. Cnd >'a"& Jall a de'co"erit cele dou+ luni ale lui MarteB el le:a dat numele cu
care erau cuno'cute !n >ntic&itate KP&o*o' 7i Deimo'M. Dac+ mer)em 7i mai de"arte cu
anali;a noa'tr+B "utem )+'i un verita*il re;ervor de in5ormaii re5eritoare la MarteB
menionate !n 'crieri 'tr+vec&i 7i c&iar !n Scri"tur+.
/e<tele din >ntic&itate menionea;+ c+ !ntrea)a noa'tr+ "erce"ie a'u"ra tim"ului
a 5o't "ro5und in5luenat+ de "laneta Marte. n'u7i calendarul no'tru are la *a;+
activitatea ace'tei "lanete. /otul a !nce"ut "rin o*'ervarea de c+tre 'cri*ii *i*lici a
mi7c+rilor "lanetei Marte. ntruct ace7ti 'cri*i nu tr+iau 5oarte multB evaluarea unor
"erioade mai lun)i de tim" de"indea de calendarul ace'tor mi7c+ri. n acele tim"uriB
i'toria era "rivit+ cu ali oc&i dect !n "re;entB con'iderndu:'e c+ "re;entul e'te "uternic
in5luenat de ea.
Potrivit acelor o*'ervatori din vec&imeB !ntre Marte 7i P+mnt e<i'ta o or*it+
"er5ect re;onant+#,. Marte avea nevoie de e<act .$3 de ;ile "entru a e5ectua o rotaie
com"let+ !n Gurul 'oareluiB !n tim" ce "+mntul avea nevoie de 3-3 de ;ile. ?a 7coal+ ni 'e
"red+ c+ anticii au e'timat )re7it durata unui an la 3-3 de ;ileB !n tim" ce oamenii de
7tiin+ moderni au de'co"erit c+ durata com"let+ e'te de 3-,B$, de ;ile. Ct de u7or ne
e'te '+:i acu;+m "e cei din vec&ime de o cunoa7tere )re7it+H
Scri*ii au remarcat c+ Idele lui Marte K#, martieM 7i data de $- octom*rie 'unt
momentele !n care cele dou+ "lanete 'e a"ro"ie cel mai mult. Nu !ntm"l+torB cele dou+
date au devenit "unctele cardinale ale calendarului. Idele lui Marte au marcat !nce"utul
"rim+verii 7i '5r7itul ierniiB !n tim" ce data de $- octom*rie a marcat ;iua recoltei 7i
'5r7itul anului la vec&ii celi 7i la alte "o"oare din >ntic&itate#-.
Un alt lucru "e care l:au o*'ervat i'toricii din >ntic&itate a 5o't acela c+ la 5iecare
#30 aniB Martie 'e a"ro"ie !n'"+imnt+tor de mult de "+mnt. @<i't+ relat+ri care a5irm+
c+ Marte 'e a"ro"ia att de tare de "+mnt !nct unii oameni "uteau vedea e5ectiv ce 'e
!ntm"l+ "e elB inclu'iv canalele care e<i'tau "e "lanet+. Cel "uin o 'ur'+ a5irm+ c+
atmo'5era "+mntului era aco"erit+ cu o "elicul+ de a"+ care aciona ca o lentil+ ca"a*il+
'+ m+rea'c+ toate cor"urile cere7tiB 7i cu att mai mult "e MarteB care 'e a5la e<trem de
a"roa"e de "+mnt. Se "are c+ 5olo'irea )re7it+ a unor arme de ti" la'er a "rovocat
cola"'ul ace'tei "elicule de a"+B care a inundat "+mntul !ntr:un verita*il "oto".
n cele din urm+B acea't+ a"ro"iere a celor dou+ "lanete a "rovocat un cm"
)ravitaional att de "uternic !nct ':a "rodu' un catacli'm maGor. @videntB e'te "o'i*il ca
el '+ 5i 5o't in5luenat 7i de ali 5actoriB de "ild+B o inter5eren+ a "lanetei Venu'.
Catacli'mul e'te de'cri' !n 6i*lie ca un eveniment maGor. n 6+t+lia de la 6et&:
&orunB de'cri'+ !n Cartea lui Io'uaB 'e vor*e7te de cea mai lun)+ ;i a lui Io'uaB !n care ':
au 5+cut ritualuri "entru "revenirea ace'tui eveniment. Se '"une aici c+ "o"orul *i*lic a
!nconGurat ;idul !n 5iecare ;iB "n+ la Sa*at. ntr:o ;iB oamenii au !nconGurat de 7a"te ori
;idulB momentul 5iind reinut de i'torie ca ;iua !n care 'oarele a r+ma' nemi7cat. Se "are
c+ cele dou+ "lanete a"roa"e c+ ':au i;*it una de cealalt+B iar "e Marte ':a "rodu' un
catacli'm maGor. P+mntul ':a cutremurat 7i elB iar ;idurile Ieri&onului ':au "r+*u7it.
n ;iua !n care 'oarele a r+ma' nemi7catB condiiile 5i;ice au 5+cut ca ;iua '+ ai*+
$0 de ore. n con'ecin+B "+mntul a c7ti)at !n vite;+ Kla 5el ca un electronM 7i a "rimit un
im"ul' ener)etic care a 5+cut ca "erioada de revoluie !n Gurul 'oarelui '+ 'e "relun)ea'c+
cu ,B$, de ;ile. ?a rndul eiB or*ita lui Marte ':a modi5icatB durata de revoluie 'curtndu:
'e de la .$3 de ;ile la -0-B, ;ile. >'trolo)ii vremii Ktoi a'tronomii acelor tim"uri erau
'imultan 7i a'trolo)iM au !nce"ut '+ calcule;e 'c&im*+rile 7i 7i:au dat 'eama c+
ec&inociile 7i 'ol'tiiile 7i:au 'c&im*at datele core'"ondente. ntruct /em"lul lui
Solomon 7i alte tem"le erau con'truite a't5el !nct '+ coincid+ cu anumite evenimente
cere7ti Kde multe oriB a5i7nd um*re 'au mani5e'tnd alte 5enomene curioa'eMB ele au
tre*uit recon'truiteB c+ci "o;iia lor devia'e cu -7 5a+ de cea anterioar+. >'t5elB !nce"utul
"rim+verii ':a modi5icat de la data de #, martie la $# martie. >cea't+ "erioad+ de
re!nnoire a 5o't marcat+ de ;eia I'&tarB identi5icat+ cu Venu' Ka7a cum '"uneam mai
devremeB 'e "are c+ "laneta Venu' a 5o't im"licat+ !n ace't eveniment co'mic care ':ar 5i
"utut 'olda cu o coli;iune !ntre cele dou+ "laneteM. Un 5e'tival "+)n o '+r*+torea "e
I'&tar !n acea't+ "erioad+ a anului 7i !n'u7i cuvntul Pa7ti Kn.n. @a'ter !n lim*a en)le;+B
citit I't+rM deriv+ de la numele ace'tei ;eie.
Pe de alt+ "arteB ;odiacul a'trolo)ic !nce"e cu 6er*ecul Kn.n. >rie' !n lim*a
en)le;+MB identi5icat cu >re'B ;eul )rec al r+;*oiului. Romanii i:au dat lui >re' numele de
Marte. @videntB con'telaia 6er*ecului e'te )uvernat+ de Marte. /oate ace'te in5ormaii
demon'trea;+ !n mod clar c+ !ntre)ul no'tru 'i'tem de marcare a tim"ului !l con'ider+ "e
Marte 5ora "rimordial+ a cerului.
Cele ,B$, de ;ile ad+u)ate la data de $- octom*rie au condu' la marcarea ;ilei
recoltei la 3# octom*rie. n "re;entB acea't+ ;i e'te cele*rat+ !n SU> ca >ll&alloC' @ve
'au JalloCeen. Pentru 'tr+mo7ii no7triB acea't+ ;i era e<trem de im"ortant+B iar drui;ii
'+r*+toreau >nul Nou la data de # noiem*rieB 'au Sam&ain. Du"+ cum 'e "oate o*'ervaB
JalloCeen e'te !n realitate o cele*rare a lui Marte. ntre alteleB 'im*oli;ea;+ tran'mi)raia
'u5letelor de "e Marte "e "+mnt.
Marele catacli'm care ':a "rodu' !ntre Marte 7i "+mnt a mai avut 7i o alt+
in5luen+ a'u"ra "erce"iei noa'tre a'u"ra tim"ului. Potrivit unuia dintre calendarele
anticeB ace't eveniment ':a "rodu' !n anul #((3 !. C&. Un alt calendar !l "la'ea;+ !n anul
#(3( !. C&B la o di5eren+ de 3- de ani. >ce'ta e'te un num+r c&eieB !ntruct anumite
tradiii con'ider+ c+ el 'im*oli;ea;+ num+rul anilor "e care i:a tr+it C&ri'to'B viaa 'a
avnd o in5luen+ 'u"rem+ a'u"ra con7tiinei umane. @videntB e<i't+ 7i 7coli ale mi'terelor
care 'u'in c+ vr'ta "n+ la care a tr+it C&ri'to' a 5o't de 33 de ani. Nu ace't lucru e'te
im"ortantB ci 5a"tul c+ 7colile mi'terelor "ot mer)e "n+ acolo !nct '+ 'c&im*e un !ntre)
calendar "ornind de la un eveniment de talia vieii lui C&ri'to'. @le !ncearc+ !n
"ermanen+ '+ mani"ule;e con7tiina noa'tr+B !n ace't ca; "articular "rin 5olo'irea
tim"ului.
n anul .3# 'au .3# !. C&. ':a "rodu' o alt+ a"ro"iere !ntre cele dou+ "lanete
documentat+ de 'cri*i. 9+cnd calculeleB ei au de'co"erit c+ ciclul la care 'e re"et+ ace't
eveniment e'te de #30 ani. >lt5el '"u'B !n i'toria umanit+ii ':a "rodu' cte un a'emenea
catacli'm la 5iecare #30 ani. Sc&im*+rile de "e "+mnt erau le)ate de acea't+ ciclicitate.
I'toria ace'tor de;a'tre 7i a terorii "e care o in'taura Marte de cte ori 'e a"ro"ia de
"+mnt i:au adu' ace'tei "lanete re"utaia 'a de "lanet+ a lu"telor 7i a 5ocului.
Potrivit 7tiinelor oculteB "+mntul e'te 'ituat "e o or*it+:lea)+nB care 5avori;ea;+
viaa. n >ntic&itateB Marte ':a a5lat "e aceea7i or*it+:lea)+n 7i !n mod normal ar 5i tre*uit
'+ 5ie centrul vieii !n 'i'temul no'tru 'olar. n viitorB "+mntul va ie7i din acea't+ or*it+:
lea)+nB iar cea care va intra !n ea va 5i Venu'. >cea't+ i"ote;+ are la *a;+ 5a"tul c+
'i'temul 'olar e'te modelat du"+ 'tructura atomuluiB 5iind "rede'tinat '+ 'e "r+*u7ea'c+
cndva !n 'ine. ntr:un a'emenea 'cenariuB viaa tre*uie '+ 'e mute "eriodic dac+ dore7te
'+ 'ca"e de e<tincie. >7a 'e e<"lic+ de ce Marte a l+'at o cicatrice att de "ro5und+ !n
con7tiina "+mntenilor. > e<i'tat cu 'i)uran+ o vreme cnd am 5o't invadai 7i
coloni;ai de marieni.
Prin 'ecolul OVI 'au OVIIB data >nului Nou a 5o't mutat+ la # ianuarie. Sco"ul
ace'tei mut+ri era tocmai acela de a !nde"+rta '"aima oamenilor de Marte 7i de a ani&ila
cultul lui 6aal. Muli oameni !7i aminte'c c+ 6aal era vielul de aur 'au ;eul 5ertilit+ii din
5ilmul Cele ;ece "orunci. 6aal a 5o't totodat+ 7i un mare ora7 al >ntic&it+iiB locali;at la
nord de CairoB 5iind mai cuno'cut a't+;i 'u* numele de Jelio"oli'. ?a 5el cum Cairo a
5o't numit du"+ "laneta MarteB cultul lui 6aal a 5o't de ori)ine marian+. @van)&eliile
"omene'c un e"i'od !n care a"o'tolul Pavel condamn+ cultul lui 6aal "e Colina lui
Marte. ?e)enda lui Moi'e din Vec&iul /e'tament "ove'te7te c+ ace'ta a ru"t:o cu 6aal
'au cu tradiia marian+B dar e'te intere'ant de notat 5a"tul c+ 5ondatorul &a'idi'mului Ko
'ect+ e<trem de in5luent+ a mi'ticilor evreiB 5oarte *ine cuno'cut+ !n NeC DorkMB I'rael
*en @lie;er "e numele '+u realB a "re5erat '+:7i ia numele de 6aal S&em /ov. Poate c+ 7tia
'+ citea'c+ "rintre rnduriB 'au "oate c+ avea acce' la in5ormaii mai "uin di'cutate !n
'ina)o)i.
@<i't+ 7i anumite dove;i 7tiini5ice intere'ante care 'u'in 5a"tul c+ viaa a
tran'mi)rat de "e Marte "e "+mnt. >nali;a 'n)elui locuitorilor vec&iului 6aal a
demon'trat c+ acea't+ "o"ulaie e'te identic+ cu cea )alic+ ce ':a 'ta*ilit mai tr;iu !n
Munii Pirinei 7i !n localitatea St. >n)ele' din Italia de a't+;i. -3 "n+ la 13P din ace7ti
oameni au un R& ne)ativ al 'n)elui. De7i muli oameni au au;it de R&B 5oarte "uini
dintre ei Kinclu'iv dintre mediciM 7tiu c+ ace'ta "rovine de la numele maimuei r&e'u'.
>lt5el '"u'B dac+ 'n)ele dumneavoa'tr+ are un R& "o;itivB !n'eamn+ c+ 'tructura
dumneavoa'tr+ )enetic+ e'te 'imilar+ cu cea a maimuei din acea't+ '"ecie. De vreme ce
au un alt ti" de 'n)eB "utem "re'u"une c+ ace7ti oameni nu "rovin de "e "+mnt. @<i't+
ra"oarte care demon'trea;+ c+ )uvernele lumii au 5+cut 'tudii 'ecrete a'u"ra 5actorului R&
numai "entru a 'tudia acea't+ in5luen+. Me'aGul e'te ct 'e "oate de clar: ra'a )alic+ 7i
toi cei care au un R& ne)ativ al 'n)elui de'cind din marieni.
Nu e'te e<clu' nici ca cei cu R& "o;itiv '+ "rovin+ tot din marieni. n cartea
4@N@S@/ a lui David Nood 7i Ian Cam"*ell 'e a5irm+ c+ ':au 5+cut 'tudii "e oameni
'u"u7i unei "riv+ri 'en;oriale com"lete "rin a7e;area !ntr:un tanc cu a"+ '+rat+. Du"+ o
"erioad+ de tim" "etrecut+ !n tancB cea'urile cor"orale care controlea;+ 'i'temul nervo'
autonom ale tuturor 'u*iecilor e<"erimentului au trecut la un ciclu de $( de ore 7i (3 de
minute. %rB acea'ta e'te e<act lun)imea ;ilei marieneH Nu "utem e<clude a7adar i"ote;a
c+ !ntrea)a noa'tr+ 'tructur+ )enetic+ "rovine din tim"urile !n care "laneta Marte ocu"a
or*ita:lea)+n.
/oate ace'te ar)umente le)ate de 'or)intea marian+ a 'n)elui no'tru ne
reaminte7te de le)endele merovin)ienilorB care ':au 'ta*ilit !n 'udul 9raneiB 5iind
cuno'cui 'u* numele de cat&ari. Potrivit lucr+rii Sn)ele '5ntB 4raalul '5ntB 'e crede c+
ace7ti oameni 'unt de'cendenii 5amiliei lui Ii'u'. @<i't+ c&iar teorii care 'u'in c+ Ii'u' a
continuat '+ tr+ia'c+ du"+ data la care i ':a atri*uit moarteaB 5u)ind 7i 'ta*ilindu:'e !n
'udul 9ranei !m"reun+ cu Maria Ma)dalena. Cat&arii au 5o't "ractic e<terminai de
Inc&i;iieB dar !n urma lor au r+ma' le)ende 5oarte *ine cuno'cute de ca"etele !ncoronate
din @uro"aB care 'e con'ider+ de'cendeni cu 'n)e al*a'tru ai Ca'ei lui David Kdin care
5+cea "arte 7i Ii'u'M. Se "une !ntre*area 5irea'c+: era ace'ta 'n)e marian=
Un lucru e'te cert: cat&arii nu au avut atta "utere "olitic+ !nct '+:l !n5runte "e
Pa"+. De aceeaB ei nu 7i:au "ermi' '+ "retind+ de'c&i' c+ 'e tra) din Ii'u'B indi5erent dac+
ace't lucru era adev+rat 'au nu. De aceeaB au "re5erat '+ cree;e o mi7care 'u*teran+B 7i
a't5el a a"+rut Ecre7tini'mul 4raaluluiFB care "redica acelea7i mi'tere 'tr+vec&i 'u* 5orma
le)endelor cre7tine. >cea't+ tactic+ le:a "ermi' merovin)ienilor '+ 'ca"e de mnia
6i'ericii. Mi7carea 4raalului a aGun' la a"o)eu odat+ cu le)endele de'"re Re)ele >rt&ur
7i Cavalerii Me'ei Rotunde. Se '"une c+ ace7ti cavaleri au c+utat S5ntul 4raalB de'"re
care credeau c+ ar conine 'n)ele lui C&ri'to'. Re)atul lor le)endar era cuno'cut 'u*
numele de CamelotB care nu !n'eamn+ altceva dect %ra7ul lui Marte#..
Mai e<i't+ un a'"ect de'"re care merit+ '+ di'cut+m atunci cnd vor*im de'"re
'n)e. Cuvntul *lood deriv+ de la r+d+cina indo:euro"ean+ *&loB care !n'eamn+ a
)ermina 'au a !n5loriB care ne duce cu )ndul la ideea de matrice cri'talin+ a cre7teriiB 7i
deci la conce"tul )eometriei 'acre 7i al "rinci"iului 5lorii vieii.
>tunci cnd 'tudiem ace'te le)ende le)ate de MarteB de 'n)ele lui C&ri'to' 7i de
cte 7i mai cteB adev+rul lor relativ a"are ca 5iind mai "uin 'emni5icativ "rin com"araie
cu "rinci"iile reale !ncru'tate !n cuvinte 7i !n lim*aGul 5olo'itB care tran'mit un alt me'aG.
Din "+cateB 5oarte "uini oameni !7i 5ac tim" '+ 'tudie;e ace'te le)endeB ca '+ nu mai
vor*im de codi5ic+rile e;oterice. Realitatea e'te c+ a'"ectele i'torice "re;entate mai 'u'
au 5o't a'cun'e mult tim" de oc&ii ma'elor. @le au creat !n'+ un lim*aG curio' !n cultura
noa'tr+. De "ild+B !n Statele Unite 'e '"une de'"re cineva care arat+ mai 'traniu c+ "are '+
5ie un EmarianF. >ce'te e<"re'ii nu 'unt altceva dect o mani"ulare "'i&olo)ic+ 'u*til+ a
con7tiinei umane 5olo'it+ de anumite 5ore oculte care 'e "revalea;+ de lim*aGul '"eci5ic
culturii noa'tre. Un om care "rovine de "e Marte nu "oate avea nici o credi*ilitate
K!ntruct arat+ ridicolM. Ridiculi;area e'te unul din cele mai "uternice miGloace de
de;in5ormare. %ri de cte ori v+ con5runtai cu eaB merit+ '+ v+ !ntre*ai dac+ nu cumva
cineva dore7te '+ !ncetai orice inve'ti)aie 'u"limentar+ a 'u*iectului !n cau;+.
Ca"itolul #0
Mo7tenirea marian+.
Din multe "uncte de vedereB %AN:olo)ia modern+ a !nce"ut "rin anii (3B odat+ cu
contactele 'ta*ilite de 4eor)e Junt Nilliam'on 7i 4eor)e >dam'ki. Nilliam'on era un
"ro5e'or de ar&eolo)ie de'"re care 'e '"une c+ a 'tat la *a;a "er'onaGului Indiana Ione' 7i
ne:a l+'at numeroa'e in5ormaii le)ate de Marte. ntruct !n vremea lui contactele cu
e<tratere7trii 7i "ove'tirile de'"re r+"iri nu erau luate 5oarte !n 'erio'B e<"erienele 7i
de'co"eririle 'ale au 5o't i)norate !n tim"ul vieii lui.
Nilliam'on a "redat ar&eolo)ia la Univer'itatea din ColoradoB dar a "ierdut
dre"tul de a "ro5e'a la catedr+ din cau;a 'crierilor 'ale de'"re %AN:uri 7i a "+rerilor 'ale
care contraveneau celor o5iciale. % mare "arte din controver'atele 'ale a5irmaii 'e re5er+
la o colonie de marieni trimi'+ "e "+mnt.
Potrivit ace'tei i'toriiB ra'a care ':a 'ta*ilit iniial "e "+mnt ':a numit Ra'a
Str+vec&e a lui @lo&im Kcare !n'eamn+ "rimul n+'cutM. Intenia acelor oameni era de a:7i
continua evoluia "e "laneta noa'tr+. ?a vremea re'"ectiv+B ra'a uman+ care e<i'ta "e
"+mnt de:a a*ia 'e ridica'e !n dou+ "icioare 7i nu era 5oarte evoluat+#0.
@lo&imii erau un "o"or cu o !nalt+ civili;aie te&nolo)ic+. De7i nu erau 5oarte
evoluai din "unct de vedere '"iritualB 7tiau ce "a7i tre*uie '+ "arcur)+ 7i 'e a7te"tau '+
ai*+ nevoie de 5oarte muli ani "entru a "ro)re'a !n direcia antici"at+ de ei. 7i '"uneau
oameni Kn.n. &uman'M deoarece cuvntul JU !n'emna !n lim*a lor Entre)ul '"ectru al
culorilor lui Dumne;euF. Con'iderau c+ 5recvena total+ a lui Dumne;eu era dat+ de
totalitatea '"ectrului electroma)netic. EJuF e'te omonimul "er5ect al cuvntul &ue Kn.n.
nuan+ de culoareMB ceea ce e<"lic+ derivaia actual+ a cuvntului om K&umanM.
n vi;iunea lui Nilliam'onB elo&imii au coloni;at "laneta Marte !naintea
"+mntuluiB l+'nd !n urma lor i'toria 'cri'+ a vieii "e acea "lanet+. Pe vremea cnd
Marte 'e a5la !nc+ "e or*ita:lea)+nB la 'u"ra5aa "lanetei e<i'tau di5erite 5orme de via+.
Pe m+'ur+ ce or*ita ':a 'c&im*atB climatul de la 'u"ra5a+ a devenit in'ta*il. n)&eurile 7i
to"irea )&eurilor 'e 'uccedau cu ra"iditate. Inundaiile au l+r)it canalele deGa e<i'tente.
Po"ulaia era 5oarte a5ectat+B motiv "entru care ':a luat deci;ia mut+rii ei "e alt+ "lanet+.
Cei 'u5icient de evoluai din "unct de vedere '"iritual 7i:au "utut 'c&im*a modalitatea de
e<i'ten+ 7i au r+ma' "e "laneta MarteB dar !ntr:o alt+ dimen'iuneB la 5el ca marienii
de'cri7i de RaL 6rad*urL !n lucrarea 'aB Cronici mariene. Cei care nu erau 'u5icient de
evoluai "entru a:7i 'c&im*a 5recvena de vi*raie au 5o't !n'+ nevoii '+ 'e mute !ntr:un
alt mediu "entru a "utea 'u"ravieui. @i au 5olo'it ma7ini de c+l+torie !n tim" 'au nave
'"aiale 7i ':au mutat "e "+mnt !n 5orma lor 5i;ic+. Mai tr;iuB lor li ':au al+turat cei care
':au re!ncarnat dintr:un cor" marian !ntr:unul tere'tru.
Pove'tea lui Nilliam'on e'te incredi*il+B dar 'e "otrive7te de minune cu cele
di'cutate de noi !n ca"itolul anterior. nc+ 7i mai intere'ante 'unt a5irmaiile lui "otrivit
c+rora o mare cantitate de in5ormaii a 5o't 'cri'+ "e E"er)amenteFB care erau de 5a"t ni7te
'im*oluri )eometrice E!ncru'tateF !n cri'tale. Ironia 'orii 5ace ca ace't 5ormat '+ 5ie
identic cu cel din *i*lioteca ma)ic+ a cri'talelor lui @loi Kde remarcat 7i a'em+narea de
nume cu @lo&imM de care vor*e7te J. 4. Nell' !n cele*ra 'a carteB Ma7ina tim"ului. De
5a"tB !ncru't+rile de care vor*e7te Nilliam'on nu erau deloc !ncru't+riB ci 'tructuri
)eometrice minu'cule 5ormate din tonalit+i auditive. Pentru oc&iul li*erB ele a"ar ca ni7te
"ete !n interiorul unui cri'talB dar o anali;+ micro'co"ic+ ar ar+ta cu totul altceva.
@<i't+ oameni care con'ider+ c+ 4eor)e Junt Nilliam'on a 5o't "rimul om din
i'toria modern+ c+ruia i ':a "ermi' '+ treac+ de "orile !nele"ciunii anticeB !ntlnindu:'e
cu E"+;itorii "orilorF. @l a a5lat de e<i'tena ace'tor cri'tale !ntr:o e<"ediie !n Munii
>n;i !n care a aGun' la Mn+'tirea celor 2a"te Ra;e. >7a cum e'te normalB !ntoarcerea !n
civili;aie 7i relatarea incredi*ilei 'ale "ove7ti au 'trnit un intere' enorm. 9oarte muli
oameni doreau '+ a5le ce 'e a'cunde dincolo de ace'te 7coli ale mi'terelor 7i ce !n'eamn+
de 5a"t '+ 5ii ade"t. ?a toat+ acea't+ intri)+ 'e mai adau)+ 7i 7coala iniiatic+ a lui
Madame 6lavat'kLB !n care 'e vor*ea de e)i"teniB atlaniB 'irieni 7i alte mi7c+ri
con'iderate e'eniale !n crearea di5eritelor 7coli ale mi'terelor.
@<act !n "erioada !n care Nilliam'on 'ta*ilea contactele 'aleB !n "artea o"u'+ a
"lanetei ':a "rodu' o mare re'ur)en+ a intere'ului 5a+ de Marte. Cel de:al /reilea Reic&
tocmai de'co"eri'e un alt a'"ect al i'toriei mariene "rin cercet+rile ar&eolo)ice "e care
le:a 5+cut !n /i*et. Di5erite arte5acte de'co"erite acolo au 'co' la iveal+ o i'torie care !7i
avea !nce"utul "e Marte. Intere'ant e'te 5a"tul c+ ace'tea core'"undeau cu de'co"eririle
lui Nilliam'on din >n;i. Con5orm '"u'elor lui Nilliam'onB ace'te !nre)i'tr+ri datau
dintr:o "erioad+ vec&e de (,3.333 de aniB mer)nd "n+ la un milion de ani. @l a 5o't
i;*it de 5a"tul c+ nativii din >n;i de'enau &+ri ale lui Marte "e va'ele lor din lutB care
"re;entau locaii )eo)ra5ice de la 'u"ra5aa "lanetei.
>tt !n >merica de Sud ct 7i !n %rientul nde"+rtatB cele mai im"ortante
in5ormaii le)ate de ace'te arte5acte 'e re5ereau la ni7te t+*lie de cri'tal "e care erau
ilu'trate te&nici de elevare a con7tiinei umanit+ii. Printre ace'tea 'e num+rau
re"re;ent+ri )eometrice care creau o ilu;ie tridimen'ional+B invocnd a't5el "o'i*ilitatea
e<i'tenei unei a "atra dimen'iuniB 7i deci a tran'cendenei. 9iecare de'en 'e"arat
re"re;enta un "roce' !n 'ineB o verita*il+ 7coal+ de )ndire. >de"tul nu "utea trece la
urm+torul "roce' dect du"+ !nc&eierea celui anterior.
>rte5actele de ace't 5el au 5o't deli*erat a'cun'e !n a7a:numitele Elocuri 'ecrete
ale leuluiF. >7a 'e e<"lic+ a7e;area 'im*olic+ a leilor Katt !n varianta occidental+B ct 7i
!n cea oriental+B mult mai *o)at decorat+M la intrarea !n cl+diriB ca "+;itori ai "ra)ului.
Dintre ace'te locuri 'ecreteB cele mai 'acre !ntre toateB im"o'i*il de acce'at la ora actual+
Katt !n dimen'iunea 5i;ic+ ct 7i !n "lan interdimen'ionalM 'unt "iramidele de la S&en'i.
>ce'tea 'unt locali;ate !n C&inaB c&iar la ie7irea din /i*et. ?a S&en'i e<i't+ ;ece "iramide
"rinci"aleB alte trei mai mici 7i trei ti"uri de '5inc7i. In5luena Celui de:al /reilea Reic& !n
acea't+ ;on+ a luat '5r7it "rin invadarea re)iunii /i*etului de c+tre armatele lui Mao /'e
/un)B care au uci' nenum+rai c+lu)+ri 7i au l+'at !n urma lor numai de;olare. Dac+ ne
)ndim la "iramidele din S&en'iB motivaiile ace'tei inva;ii a"ar !ntr:o lumin+ nou+B c+ci
teritoriul "e care l:au l+'at !n urma lor a r+ma' al nim+nui inclu'iv la ora actual+.
n vi;iunea lui Nilliam'onB ace'te "iramide re"re;int+ ultimul 'i)iliu care tre*uie
ru"t "e acea't+ "lanet+. Dac+ ar "utea 5i de'c&i'eB 7tiina "ierdut+ a intr+rii !n reeaua
mor5o)enetic+ a "+mntului ar "utea 5i rede'co"erit+. >ce't lucru ar "ermite nu doar
acce'ul la o ener)ie li*er+B ci 7i o !ntrea)+ 'c&im*are de con7tiin+ a umanit+ii. M+celul
c+lu)+rilor a !nce"ut la 'curt tim" du"+ ce na;i7tii au a5lat de la ei acea't+ in5ormaie.
4ndirea american+ normal+ a e"ocii "e care o tr+im nu "oate acce"ta dect cu
mare )reutate ideea c+ ace'te t+*lie "ot "roveni de "e Marte. Dac+ ne aducem aminte de
core'"ondena care e<i't+ !ntre Cairo 7i MarteB nu tre*uie '+ ne 'ur"rind+ 5a"tul c+
aceea7i lecie o "utem de'co"eri 7i !n @)i"t.
Ca"itolul #1
nele"ciunea "ierdut+.
>m a5irmat !ntr:un ca"itol anterior c+ 'u* Marea Piramid+ de la 4i;e& e<i't+ o
altaB inver'at+B care 5ace le)+tura cu S5in<ul "rintr:un coridor 'u*teran. Structura are o
vec&ime de a"ro<imativ 31.333 de aniB avnd aceea7i vr't+ ca 7i "iramidele din S&en'i.
Cuno'cut 'u* numele de Sala Cunoa7teriiB ace't coridor conine in'cri"ii "e ;iduri ale
unor 'im*oluri )eometrice 'acre tran'mi'e din )eneraie !n )eneraie !nc+ de "e tim"ul lui
/a&uti. @le alc+tuiau le)ea lui /a&utiB cuno'cut+ 7i 'u* numele de E?e)ea lui UnuFB
"redat+ ulterior de 7colile mi'terelor intitulate %c&ii lui Joru'.
n mitolo)ia e)i"tean+B Joru' era con'iderat 5iul lui %'iri' 7i al lui I'i'B 7i 5ratele
lui Set 'au Set&. %'iri' a 5o't uci' de SetB care i:a t+iat tru"ul !n #( *uc+i 7i le:a
!m"r+7tiat "e !ntre)ul "+mnt. Strivit+ de durereB Ii'i' a adunat r+m+7iele 'oului eiB cu
e<ce"ia "eni'ului. Cel+lalt 5iuB Joru'B 7i:a r+;*unat tat+l uci)ndu:l "e Set 7i
de'co"erind inclu'iv "eni'ul tat+lui '+u. %'iri' a 5o't a"oi readu' la via+ 7i a devenit
liderul lumii 'u*teraneB Gudecndu:i "e mori !nainte de urm+toarea lor !ncarnare. Ct
de'"re Joru'B ace'ta a devenit domnul lumii e<terioare.
Mitul conine o 'im*olo)ie intere'ant+B dac+ ar 5i '+ ne re5erim doar la )eometrie.
Cele #3 *uc+i din tru"ul lui %'iri' re"re;int+ cele #$ '5ere unite !n Gurul unei '5ere
centrale de aceea7i dimen'iune. Cea de:a #(:a *ucat+ re"re;int+ cele #( 5aete care 'e
5ormea;+ !n Gurul '5erelor dac+ ace'tea 'unt !nconGurate de o 'u"ra5a+ "lan+. ntruct
cor"ul '+u a 5o't t+iat !n #3 *uc+iB %'iri' a devenit liderul lumii 'u*teraneB c+ci 'u*
'u"ra5eele "lane e<i't+ #3 '5ere. Joru' a )+'it cea de:a #(:a *ucat+ din tru"ul tat+lui '+uB
devenind a't5el domnul lumii e<terioare.
>7a cum am mai a5irmatB /a&uti e'te "re;entat !n di5erite i"o'ta;e !n mitolo)ia
e)i"tean+. ntre alteleB el a 5o't medicul care a vindecat oc&iul lui Joru'. Se '"une c+
Joru' 7i:a "ierdut oc&iulB iar /a&uti i l:a re'taurat. ?e)enda a5irm+ c+ a 5+cut acela7i
lucru 7i "entru ali ;eiB a7a c+ !l "utem con'idera un medic al "erce"iei. Pe m+'ur+ ce
)eometria evoluiei 7i:a continuat de;voltareaB ':au 5+cut )re7eliB "e care /a&uti le:a
re"arat.
>ce't conce"t al !m*un+t+irii "erce"iei a condu' !n tim" la a"ariia 7colilor
intitulate %c&iul lui Joru'. >ce'tea erau !m"+rite !n %c&iul Dre"t al lui Joru' 7i %c&iul
Stn) al lui Joru'. n 5i;iolo)ieB oc&iul dre"t core'"unde emi'5erei cere*rale 'tn)iB a
c+rei natur+ e'te intelectual+B liniar+ 7i analo)ic+. Nu e'te de mirare c+ %c&iul Dre"t al lui
Joru' 'e "reocu"a e<act de ace'te a'"ecte ale 5unciilor umane. %c&iul 'tn) core'"unde
emi'5erei cere*rale dre"teB a c+rei natur+ e'te intuitiv+ 'au creativ+. Deloc !ntm"l+torB
%c&iul Stn) al lui Joru' 'e ocu"a e<act de ace'te a'"ecte.
Sco"ul 'u"rem al ace'tor 7coli era 5u;iunea 'tructurii cri'taline a celor dou+
emi'5ere cere*rale. Cnd ade"tul reu7ea ace't lucru !n tim"ul riturilor de iniiereB din
5runtea 'a era 'ecretat un "ra5 de aur al*. 9enomenul era cuno'cut ca Iluminarea %c&iului
lui Joru' 'au de'c&iderea celui de:al treilea oc&i. n realitate era vor*a de un "roce'
c&imic care 5+cea ca )landa "ituitar+ din creier '+ 'ecrete o verita*il+ ca'cad+ de &ormoni
!n re)iunea care core'"unde celui de:al treilea oc&i. Riturile de iniiere erau a't5el
reali;ate !nct '+ )enere;e o 'tare de armonie !ntre cm"urile ener)etice ale cor"ului 7i
reeaua mor5o)enetic+ a "+mntului. De alt5elB !n'u7i cuvntul E&ormonF e'te uluitor de
a"ro"iat de termenul EarmonieF Kn.n. &armonL !n lim*a en)le;+MB 5iind "ro*a*il un
derivat al ace'tuia. Riturile de iniiere vi;au cele 7a"te 'i)ilii ale cor"ului Kcare core'"und
)landelor endocrineMB cuno'cute 7i ca cele 7a"te c&akra:e. >"o)eul era atin' "rin ru"erea
celui de:al 7a"telea 'i)iliuB care ec&ivala cu Ede'c&iderea marii c+riF 7i conducea la
"+r+'irea cor"ului 5i;ic "rin atin)erea tran'cendenei.
>ce't lucru ne arat+ c+ a e<i'tat un tim" !n i'toria umanit+ii !n care ade"ii
"racticau un "rocedeu '"ecial care le "ermitea '+ ia'+ din cor"ul 5i;ic 7i '+ !7i atin)+
adev+ratul "otenial al '"iritului uman. Se na'c !n mod 5ire'c o 'erie de !ntre*+ri. Mai
!nti de toateB !n ce con'ta ace't "rocedeu= n al doilea rndB dac+ erau att de *uniB de ce
nu au reu7it acei oameni '+ 5ac+ cuno'cut "rocedeul 7i !n rndul re'tului "o"ulaiei=
R+'"un'urile la ace'te !ntre*+ri 'unt le)ate de ritmurile mecanicii or*itale a
"+mntului 7i ale 'i'temului no'tru 'olarB !ndeo'e*i "rin ra"ort cu centrul )ala<iei noa'tre.
S+ vedem mai !nti !n ce 5el 'e mani5e't+ ace'te ritmuri din "er'"ectiva con7tiinei
'ociale.
> e<i'tat !n i'toria umanit+ii o "erioad+ !n care oamenii erau 5oarte avan'aiB
avnd cu u7urin+ acce' la !nele"ciuneB dac+ doreau ace't lucru. @i au deci' !n'+ '+
!nma)a;ine;e acea't+ !nele"ciune !n tem"leB 'u* tutela "reoilor. P+'tr+torii ace'tei
!nele"ciuni au devenit !n tim" 5oarte "uin cuno'cui. ?ao /;u a 5o't un a'emenea
e<em"lu. Potrivit le)endeiB el a 5o't un !nele"t care ':a deci' '+ "+r+'ea'c+ viaa 'ocial+.
Cnd 'e a5la !n'+ "e "unctul de a ie7i din civili;aieB "+;itorul "orii l:a o"rit 7i i:a cerut '+
!7i note;e "e &rtie vi;iunile. >'t5el a a"+rut /ao /e Rin) 'au Cartea lui /aoB du"+ care
?ao /;u ':a retra' !n "+dure 7i nu a mai 5o't v+;ut niciodat+. Dac+ "rivim acea't+ le)end+
!n lumina in5ormaiilor "re;entate !n acea't+ carteB e'te evident c+ ?ao /;u a 'tr+"un'
v+lul dimen'iunii noa'tre 7i a "+r+'it:o. 9aimo'ul "+;itor al "orii din le)enda c&ine;+
re"re;int+ o analo)ie evident+ cu "+;itorii "orilor ace'tei dimen'iuni. Cine 'tudia;+
taoi'mul cu aGutorul c+rii lui ?au /;u !7i d+ 'eama c+ "rinci"alul atri*ut al ace'tuia nu
era !nele"ciuneaB virtutea 'au "erce"iaB ci o*'curitateaH @<"licaia !7i are r+d+cinile !n
con7tiina e"ociiB careB v+ vine '+ credei 'au nuB era *a;at+ "e 5i;ica &i"erdimen'ional+.
S+ ar)ument+m.
?a 5el cum "+mntul 7i luna 'e !nvrte'c !n Gurul 'oareluiB ace'ta din urm+ 'e
!nvrte7te la rndul lui !n Gurul centrului )alactic al univer'ului no'truB cuno'cut uneori 7i
'u* numele de Soarele Ne)ru 'au "unctul de re5erin+ ;ero. ?a 5iecare $-.333 de ani
Knum+rul e'te a"ro<imativM "e "+mnt 'e "etrece un eveniment numit Prece'iunea
@c&inociilorB care 5ace ca !n 5iecare an 'ideral "unctul e<act al ec&inociului Kcare "oate
5i v+;ut "e cerul no"iiM '+ 'e mute un "ic mai la ve't "e ori;ont. S"re e<em"luB dac+
"rivim ori;ontul !n momentul ec&inociului de "rim+var+ 7i vedem con'telaia
6er*eculuiB acea'ta va a"+rea !n "unctul O. n anul urm+torB la acela7i ec&inociuB el va 5i
de"la'at "uin mai la ve'tB dar nu 'u5icient de mult "entru ca mutarea '+ "oat+ 5i
o*'ervat+ cu oc&iul li*er. Motivul ace'tei mut+ri e'te le)at de atracia )ravitaional+
e<ercitat+ a'u"ra "+mntului de 'oare 7i de lun+B care modi5ic+ "uin a<a "+mntuluiB
5+cnd:o '+ 'e !ncline. De:a lun)ul unei "erioade de a"ro<imativ $-.333 de ani mi7carea
c+tre ve't a ec&inociului 5ace un cerc com"letB revenind !n locul din care a "lecat.
>cea't+ "erioad+ e'te numit+ Lu)a.
ntruct a<a "+mntului 'e !nclin+ !n tim"ul unei Lu)aB "laneta noa'tr+ 'e a"ro"ie
de 'oarele ne)ru tim" de o Gum+tate de Lu)aB du"+ care 'e !nde"+rtea;+ de el tim" de o
alt+ Gum+tate de Lu)a. Soarele ne)ru e'te 'ur'a luminii !n univer'ul no'tru local. De
aceeaB !nde"+rtarea de el e'te numit+ o rotaie ne)ativ+B !ntruct !n'eamn+ "ractic o
!nde"+rtare de 'ur'a de lumin+. Inver'B a"ro"ierea de el e'te numit+ rotaie "o;itiv+B
!ntruct !n'eamn+ o a"ro"iere de lumin+. 9iecare a'emenea "erioad+ durea;+ a"ro<imativ
#3.333 de ani.
Din "er'"ectiva core'"ondenelor univer'aleB ace't lucru !n'eamn+ c+ 5iecare
rotaie a electronilor 'e 'c&im*+ la 5iecare Gum+tate de Lu)a. >lt5el '"u'B electronii din
interiorul atomilor care alc+tuie'c lumea noa'tr+ 5i;ic+ 'e a"ro"ie de lumin+ e<act !n
"erioada !n care "+mntul no'tru 'e a"ro"ie de lumin+. >cela7i lucru e'te vala*il 7i !n
ceea ce "rive7te rotaia ne)ativ+B de !nde"+rtare de lumin+ 7i a"ro"iere de !ntuneric. Din
"er'"ectiva evoluieiB a"ro"ierea de lumin+ ec&ivalea;+ cu evoluia "ro"riu:;i'+B !n tim"
ce !nde"+rtarea de ea e'te 'inonim+ cu un "roce' de involuie.
n e"oca "e care o tr+im ne "re)+tim '+ intr+m !n @ra V+r'+toruluiB care
core'"unde !nce"erii unei noi rotaii "o;itive Kde a"ro"iere 5a+ de centrul lumino'M.
V+lurile !ntunericului !nce" '+ 'e ri'i"ea'c+B ceea ce e<"lic+ 'coaterea la lumin+ a unor
in5ormaii "recum cele din acea't+ carte. n trecutB momentul !nde"+rt+rii de lumin+ a
coinci' cu 'ec&e'trarea cunoa7terii de c+tre marea "reoime. @<ce'ele ace'teia au cau;at o
involuie de "ro"orii a con7tiinei umane. @videntB cunoa7terea do*ndit+ nu 'e "ierde
niciodat+ de5initivB a7a c+ mai e'te !nc+ "o'i*il '+ ne redo*ndim mo7tenirea "ierdut+.
Re"ercu'iunile ace'tei 'c&im*+ri maGore de con7tiin+ nu au !nc+ un im"act de"lin
a'u"ra noa'tr+. S:au "rodu' deGa cteva 'c&im*+ri e'eniale "e "+mnt de la "u*licarea
"rimei noa'tre c+riB iar unii oameni antici"ea;+ c&iar o 'c&im*are a "olarit+ii "lanetei.
@<i't+ nenum+rate teorii re5eritoare la evenimentele care urmea;+ '+ 'e "etreac+B dar nu
con'ider+m nece'ar '+ ne "ierdem !n '"eculaii. @<i't+ de'tui oameni care 'e ocu"+ cu a7a
ceva.
Mai e<i't+ un a'"ect im"ortant "e care merit+ '+:l menion+m !n le)+tur+ cu ceea
ce 'e "etrece atunci cnd 'e 5ace trecerea de la Gum+tatea ne)ativ+ la cea "o;itiv+ a unei
Lu)a Kde la !ntuneric la lumin+M. @<i't+ numeroa'e 'tudii 7tiini5ice care ate't+ ace't lucru
Kinclu'iv o anali;+ e<ten'iv+ a Univer'it+ii din Stan5ordM. @'te vor*a de "ro"riet+ile
ma)netice ale celor doi "oli ai creierului. ntruct creierul 5uncionea;+ la 5el ca un
com"uterB "e *a;a unor cm"uri *io:electroma)neticeB !n ca;ul !n care cm"ul ma)netic
al "+mntului !7i "ierde din inten'itate 'au e'te a5ectat !ntr:o alt+ manier+ omul !7i "oate
"ierde com"let memoria. @<act ace't lucru 'e "etrece !n tim"ul unei 'c&im*+ri de Lu)a
Kv+ reaminte'c c+ la ora actual+ ne a5l+m c&iar !n miGlocul unei a'emenea 'c&im*+riM.
n trecutB 7colile mi'terelor au Gucat un rol im"ortantB 'co"ul lor 5iind acela de a
menine o continuitate de )ndire "e "+mntB care include 7i amintirea de 'ine de la o
via+ la alta. @videntB ace't lucru a condu' la e<i'tena unui num+r mic de oameni ale7i
care !7i aminte'c !ntrea)a cunoa7tereB )ru"ai !n 'ociet+i 'ecrete "recum IluminaiiB care
"ro5it+ de avantaGul lor "entru a do*ndi !ntrea)a "utere "lanetar+ 7i a o 5olo'i !n
'co"urile lor e<clu'ive.
Dac+ reeaua ma)netic+ a "+mntului tinde c+tre ;eroB ne a5l+m cu toii !n "ericol
de a ne "ierde memoria. n ca;ul unora dintre oameni "ierderea va 5i total+. % a'emenea
cata'tro5+ "oate 5i !n'+ evitat+ "rin utili;area 5i*rei electroma)netice Edin care 'untem
con5ecionaiF. Dac+ vom !nv+a cum "utem comunica cu "ro"riile noa'tre cm"uri
electroma)neticeB !n momentul im"actului le vom "utea modi5ica a't5el !nct '+ ne "utem
"+'tra "ro"riul ma)neti'm. /oate ace'te cm"uri core'"und 5ormelor )eometriceB dar
'u*iectul e'te com"licat 7i nu 5ace o*iectul de 'tudiu al "re;entei lucr+ri.
S5in<ul a 5o't creat cu 'co"ul de a Guca un rol im"ortant !n "roce'ul de "+'trare a
memoriei. Pe m+'ur+ ce di5eritele e"oci ale evoluiei 'e !nc&eieB ele 'unt !nre)i'trate !n
acea *a;+ de date "e care am numit:o reeaua mor5o)enetic+ a "laneteiB iar acce'ul la ele
"oate 5i 5+cut din Sala Cunoa7terii a5lat+ !n tunelul de 'u* S5in<B !n care 'unt !nre)i'trate
att trecutul ct 7i viitorulB care "ot 5i con'ultate !n vederea noului ciclu al evoluiei.
>lt5el '"u'B con'ultarea S+lii Cunoa7terii re"re;int+ un "roce' de educaie care ne "oate
"ermite '+ a5l+m !n ce con't+ viitorul no'tru. Sco"ul ace'tor !nre)i'tr+ri e'te de a 5i
acce'ate la '5r7itul unei Lu)aB "entru a ne reaminti direcia !n care tre*uie '+ mer)em 7i
!nele"ciunea trecutului.
Una din marile teme de;v+luite de cunoa7terea !nma)a;inat+ !n Sala Cunoa7terii
e'te cea a nemuririi Knu nea"+rat tru"e7tiB ct din "er'"ectiva memorieiM. Cel care
acce'ea;+ acea't+ cunoa7tere "oate do*ndi nemurireaB care nu e'te altceva dect o
continuitate a memoriei. @l !7i "oate c&iar tran'cende nivelul actualB aGun)nd "e nivelul
'u"erior de con7tiin+. >7a cum am a5irmat mai 'u'B ace't 'u*iect devine un m+r al
di'cordiei !ntre di5eritele 7coli ale mi'terelor 7i elitele "uteriiB ale c+ror avan"o'turi 'unt
*anc&erii internaionali.
% 'curt+ retro'"ectiv+ i'toric+ ne "oate aGuta '+ !nele)em mai *ine. Se 7tie c+
orice civili;aie a avut 'ui7urile 7i co*or7urile 'ale. De re)ul+B "erioadele de a'cen'iune
'unt de'tul de *ru7teB !n tim" ce declinurile 'unt "relun)ite 7i caracteri;ate de o 'to"are a
evoluiei. >ce'te mi7c+ri de"ind de a"ro"ierea 'au !nde"+rtarea "lanetei de centrul
)ala<iei noa'tre. Dac+ d+m tim"ul !na"oi !n "erioada cre+rii S5in<uluiB vom con'tata c+
civili;aia uman+ a atin' un moment de a"o)euB du"+ careB #3.333 de ani mai tr;iuB a
intrat !n declin. Ultima "erioad+ a declinului ':a concreti;at !n di'tru)erea >tlantidei !n
urm+ cu #3.333 de ani. @videntB odat+ cu acea't+ di'tru)ere a di'"+rut inclu'iv amintirea
culturii 'ale.
2colile mi'terelor au "+'trat !n'+ "rinci"alul lor 'ecretB "otrivit c+ruia cm"ul
ma)netic "er'onal "oate 5i "re;ervat !n a7a:numitul ou 'au merka*a&#1B "rin rotaia unor
'im*oluri )eometrice Kcare )uvernea;+ cm"ul electroma)netic "er'onalM !ntr:un "roce'
de vi;uali;are.
Sco"ul 5inal al ace'tor te&nici e'te acela de a atin)e 'tarea 'u"rem+ a evoluiei. Se
'"une c+ atunci cnd vom atin)e acea't+ 'tare de a"o)euB umanitatea va !nce"e un "roce'
de tran'mi)rare de "e acea't+ "lanet+.
Dac+ te;a 'u'inut+ de acea't+ carte e'te corect+B re;ult+ c+ !n anii care vor urma
vom 5i literalmente *om*ardai de in5ormaii r+ma'e a'cun'e tim" de milenii la rnd.
S"erana noa'tr+ e'te c+ @ra V+r'+torului va 5i una a ilumin+rii 7i !nele)erii. Pe de alt+
"arteB de7i in5ormaiile ne vor *om*arda de "retutindeniB ar 5i o "ro'tie '+ credem c+ totul
'e va "etrece linB 5+r+ nici un e5ort din "artea noa'tr+. Din 5ericireB 'e 'imte deGa un mare
o"timi'm din "artea celor care dore'c '+ !nvee din trecutul !nde"+rtat al umanit+ii "entru
a:7i "ro)rama !n con'ecin+ viitorul.
n cli"a !n care acea't+ carte e'te 'cri'+B ne a"ro"iem de Emomentul 5inalF. 9oarte
muli ade"i NeC >)e vor*e'c de cele*rul calendar maLaB care 'e !nc&eie *ru'c !n anul
$3#$B iar cre7tinii ne reaminte'c de >"ocali"'+ 7i de >rma)eddon. Dincolo de toateB e'te
cert c+ circul+ 7i o 'umedenie de "ro'tii re5eritoare la E'5r7itul tim"uluiF. Muli oameni
!7i e<"rim+ teama c+ "+mntul va 'u5eri mutaii maGore 7i c+ o mare "arte din SU> 'e vor
'cu5unda !n oceanB du"+ care 'e )r+*e'c '+ vnd+ "ro"riet+i imo*iliare !n Montana
a'cult+torilor creduli. Nu "oi dect '+ te minune;iW
@<aminnd di5erite a'"ecte ale trecutuluiB "utem do*ndi o "er'"ectiv+ mai *un+
a'u"ra viitorului. De aceeaB ne "ro"unem '+ 5ac+ o 'curt+ retro'"ectiv+ i'toric+ ce ne va
conduce !na"oi la Montauk 7i la marile in5luene "lanetare.
Ca"itolul $3
P&ree:ii 7i cat&oli:ii.
Potrivit teoriei Lu)a de care am di'cutat !n ca"itolul anteriorB civili;aia tere'tr+ a
atin' momentul de a"o)eu !n tim"ul "erioadei >tlantideiB acum #3.333 de ani. n cadrul
ace'tei "erioadeB 'ocietatea era alc+tuit+ du"+ modelul re"u*licii lui SolomonB !n care toi
cet+enii erau con'iderai e)aliB indi5erent dac+ erau muncitori 'au intelectuali. /oat+
lumea era educat+ la 7coala !nele"ciuniiB "rimind di5erite )rade de a*'olvireB dar
inclu;nd toate a'"ectele con7tiinei. @ra un 'i'tem educativ in5init 'u"erior celui "e care
!l cunoa7tem a't+;i. Pe m+'ur+ ce cm"urile ener)etice au !nce"ut '+:7i 'c&im*e rotaiaB
'ocietatea a c+;ut !n declin. %amenii continuau '+ ai*+ o anumit+ "utereB dar 7i:au "ierdut
!nele"ciunea i;vort+ din a"ro"ierea de centrul )alactic. S:a creat a't5el o uria7+
"olari;are a con7tiinei. Noua con7tiin+ 'ocial+ 'e !ndre"ta c+tre !ntuneric. ?u"t+torii
?uminii au devenit o ra'+ "e cale de di'"ariie. @voluia celor dou+ "olarit+i a condu' !n
cele din urm+ la a"ariia a dou+ 5aciuni "rinci"ale: "&ree:ii 7i cat&oli:ii.
P&ree e'te un cuvnt 5rance; care !n'eamn+ lumin+. Cu alte cuvinteB "&ree:ii ':au
identi5icat cu con'tructorii luminiiB 'au 5rancma'onii. Cat&oli "rovine de la r+d+cina
EcatolicFB care !n'eamn+ univer'al 'au inte)ru. >m*ele 5aciuni ':au n+'cut din 7colile
!nele"ciunii 'tr+vec&i care au e<i'tat !n ?emuria. ?a acea vremeB "e "lanet+ domnea o
Econ7tiin+ civic+ univer'al+F. /oat+ lumea aciona la uni'onB "e o 5recven+ mai mult 'au
mai "uin comun+. >cea't+ con7tiin+ 'ocial+ ':a 5racturat odat+ cu marele catacli'mB 7i
a't5el au a"+rut cele dou+ )ru"+ri. Du)a !ntunericului 7i:a !nce"ut domnia odat+ cu
a"ariia a dou+ 5aciuni !n locul unei 'in)ure 5r+ii univer'ale.
n tim" ce "&ree:ii 'e con'iderau con'tructori ai luminiiB cat&oli:ii 7i:au e<"rimat
aceea7i "retenie. n curndB cele dou+ )ru"+ri au devenit "reocu"ate mai de)ra*+ de
o*inerea controlului a'u"ra con7tiinei "lanetare. P&ree:ii !i con'iderau "e univer'ali7ti o
5or+ !ntunecat+B a7a c+ au "re5erat '+:7i "+'tre;e inde"endenaB c+utnd !n 'ecret
adev+rul. n realitateB am*ele 5aciuni erau )ru"uri rene)ate "rovenite din aceea7i 7coal+ a
cunoa7terii. @rau !n'+ "olari;ate 7i 'e con'iderau !n com"etiie una cu cealalt+. Pe 'curtB a
5o't un "a' !na"oi de la 5o'ta con7tiin+ univer'al+ care a domnit tim" de o !ntrea)+ Lu)a
a luminii. >7a ':au n+'cut 'i'temele reli)ioa'eB care au condu' la rndul lor la acele
"roce'e ilu;orii de a*andonare a li*erului ar*itru 7i aderare la un 'i'tem colectiv de
convin)eri. n acea't+ atmo'5er+B "&ree:ii au emi)rat !n @)i"tB iar cat&oli:ii !n ItaliaB unde
au creat Im"eriul Roman.
P&ree:ii !7i con'iderau cunoa7terea att de valoroa'+ !nct au "re5erat '+ o "+'tre;e
'ecret+B !n 'co"ul "re;erv+rii ei. Din "+cateB au reu7it '+ o a'cund+ att de *ine !nct
nimeni nu a mai 7tiut cum '+ o "ractice. Cat&oli:ii erau univer'ali7tiB a7a c+ doreau '+
unea'c+ !ntrea)a lume 'unt un 'in)ur 'tindard. >vnd o natur+ mai a)re'iv+B au c7ti)at
r+;*oiul !m"otriva @)i"tului.
@videntB a"ariia "&ree:ilor 7i a cat&oli:ilor nu ':a "rodu' !n @)i"t 7i re'"ectiv
Italia. I'toria lor e'te comun+B dar locali;area lor !n Gurul anului ;ero Kal na7terii lui Ii'u'M
e'te im"ortant+B !ntruct acea't+ "erioad+ a marcat un moment de cotitur+ !n con7tiina
"lanetar+.
Ca"itolul $#
% 'curt+ i'torie a lumii.
Scurta i'torie a lumii "e care v:o "ro"un !n ace't ca"itol !nce"e odat+ cu anul
;ero. Nu mi:am "ro"u' '+ o5er aici un "unct de vedere e<&au'tiv a'u"ra lumiiB ci doar o
vi;iune care are la *a;+ "ro"riile mele lecturi 7i conclu;iile "er'onale "e care le:am tra'.
@<i't+ dou+ motive "entru care mi:am "ro"u' '+ 'criu ace't ca"itol: "e de o "arteB "entru
a demon'tra c+ "&ree:ii 7i cat&oli:ii continu+ '+ inter5ere;e cu realitatea noa'tr+B
!ncercnd '+ o controle;eB iar "e de alt+ "arteB "entru a 'ervi ca "unte de re5erin+ !ntre
i'toria antic+ de'"re care am di'cutat !n ca"itolele anterioare 7i inve'ti)aia noa'tr+
re5eritoare la Montauk.
Potrivit uneia din 'ur'ele meleB "erioada imediat urm+toare anului ;ero a 5o't att
de "uternic marcat+ de 7ocuri !nct martorii acelor evenimente nu 7i:au mai revenit
niciodat+. Redarea !n 'cri' a celor "etrecute !n tim"ul vieii lui Ii'u' ':a 5+cut muli ani
mai tr;iu. S+ a5irmi de'"re acea't+ "erioad+ c+ a 5o't re;ultatul a"ariiei unei nave
'"aiale 'au al aciunii unor e<tratere7tri ar 5i o 'u"ra:'im"li5icare 7i nu ar reda nea"+rat
adev+rul. Cert e'te c+ "erioada a 5o't inten' marcat+ de interdimen'ionalitate. Indi5erent
de ceea ce ':a "etrecut !n realitate !n tim"ul vieii lui C&ri'to'B nu e<i't+ nici o !ndoial+ c+
du"+ ace'te evenimente con7tiina )eneral+ a umanit+ii ':a !nde"+rtat radical de
m"+r+ia Cerurilor K'auB dac+ "re5eraiB de dimen'iunile 'u"erioareM 7i ':a 'cu5undat !ntr:
o er+ a !ntunericului.
?a a"o)eul Im"eriuluiB romanii au r+ma' 5aimo7i "entru "roce'ul de Eromani;areF
a du7manilor lor "e care l:au declan7at. Cu alte cuvinteB ei nu 'e limitau '+ cucerea'c+ un
"o"orB ci !i !nv+au "e !nvin7i le)ea lorB 'i'temul lor 5inanciar 7i vamalB a't5el !nct '+ !7i
con'olide;e im"eriul. Du"+ di'"ariia lui C&ri'to'B cat&oli:ii 7i:au meninut "uterea
a*'or*ind cre7tini'mul !n im"eriul lor. Primele !nv++turi cre7tine erau "ractic identice cu
cele "redate !n @)i"tB 5iind con'iderate o ameninare "entru Im"eriul Roman. >m*ele
mi7c+ri au 5o't !n'+ con'olidate atunci cnd !m"+ratul Con'tantin a emi' @dictul de la
MilanoB "ermindu:le cet+enilor romani '+ !l venere;e de'c&i' "e C&ri'to'. Prin acea't+
mi7care a*il+B "&ree:ii 7i cat&oli:ii ':au unit !ntr:o oarecare m+'ur+B crend un mono"ol al
"uterii care avea '+ r+mn+ !n "icioare o "erioad+ 5oarte lun)+ de tim". Cu tot 'ucce'ul
"olitic al lui Con'tantinB ace'ta a 'trnit mnia inteli)&eniei atunci cnd a inter;i' la
Conciliul din Niceea doctrina re!ncarn+riiB mutnd atenia )eneral+ a'u"ra S5intei /reimi.
@5ectul ace'tui edict a 5o't acela c+ memoria colectiv+ a 5o't inter;i'+B iar c+ut+torii
adev+rului 7i ai ilumin+rii au 5o't nevoii '+ 'e a'cund+.
Cea mai 'emni5icativ+ dintre )ru"+rile 'u*terane care au du' mai de"arte tora
"&ree:ilor !n tim"ul ace'tei "erioade au 5o't 4no'ticii. >ce7tia au continuat '+:7i "ractice
convin)erile !n ciuda 5a"tului c+ erau &+ruii de 6i'eric+. @i au 5o't "rimii eretici. Din
rndul )no'ticilor ':a ridicat mai tr;iu Carol cel MareB "rimul !m"+rat al S5ntului
Im"eriu Roman. >ce'ta a aGun' la "utere !n Gurul anului .33 7i a !ncercat '+ '"ar)+
mono"olul cat&oli:ilor 'u* tutela 6i'ericii Romano:Catolice. > 5o't unul din mem*rii
entu;ia7ti ai mi7c+rii cre7tini'mului 4raaluluiB care urm+rea '+ "redea mi'terele 'tr+vec&iB
5iind !n o"o;iie direct+ cu 6i'erica. Du"+ multe intri)i "oliticeB Carol cel Mare a 5o't
5orat '+ !n)enunc&e;e 7i '+ '+rute inelul Pa"ei. 4e'tul a 5o't dramatic 7i a r+ma' !n
i'torie. S5ntul Im"eriu Roman a 'u"ravieuitB dar numai cu numele. >dev+ratul dein+tor
al "uterii era Pa"a. De7i nu ':a "utut !m"otrivi 5oarte tare "uterii "a"aleB Carol cel Mare a
continuat '+ "oarte Sulia lui ?on)inu' Kde'"re care 'e credea c+ a '5rtecat tru"ul lui
Ii'u'M ca "e un tali'man ma)ic 7i '+ "ractice !n 'ecret vec&ile mi'tere. ntr:o ;iB la vr'ta
avan'at+ de .$ de aniB Carol cel Mare a 'c+"at 'ulia "e cnd 'e a5la !n )alo". Semnul a
5o't con'iderat de r+u au)urB iar dou+ '+"t+mni mai tr;iu Carol a murit. De atunci a
r+ma' le)enda c+ cel care deine 'ulia "oate controla de'tinul umanit+iiB !n *ine 'au !n
r+u. De7i e5orturile lui Carol cel Mare nu au reu7it '+:i a'i)ure o inde"enden+ com"let+
de 6i'eric+B ele aveau '+ conduc+ la a"o)eu la @ra Cavalerilor 7i la a"ariia Re)elui
>rt&ur.
C&iar 7i !nainte de domnia lui Carol cel Mare au e<i'tat elemente care au !ncercat
'+ '"ar)+ coe;iunea dintre "&ree 7i cat&oli. n anul ,.3 ':a n+'cut Pro5etul I'lamului.
>ce'ta a reu7it '+ unea'c+ tri*urile r+t+citoare ale ara*ilor 'u* 5lamura lui >lla&.
@5orturile 'ale ar "utea 5i inter"retate 7i ca o !ncercare a unei "uteri 'u"erioare de a
;druncina "uterea cat&oli:ilorB care deineau controlul a'u"ra P+mntului S5nt. Pro5etulB
care era un "&reeB a cucerit Ieru'alimul 7i l:a eli*erat de cre7tini. /ocmai cnd "&ree:ii
credeau c+ au c7ti)at o *+t+lie maGor+B "ro5etul a muritB iar mo7tenitorii '+i nu ':au
ridicat la !n+limea 'a. Cat&oli:ii au "reluat controlul a'u"ra mi7c+rii i'lamiceB inclu'iv
a'u"ra P+mntului S5ntB dar de data acea'ta 'u* o 5lamur+ di5erit+.
@'te intere'ant '+ remarc+m c+ Pro5etul a "rimit te<tul Coranului de la 4a*rielB
>r&an)&elul 6unei Ve'tiri. 9iind un me'a)er al ve7tilorB 4a*riel core'"unde din "unct de
vedere ca*ali'tic lui /a&utiB creatorul S+lii Cunoa7teriiB ceea ce ne con5irm+ cine era
autorul real al ace'tei mi7c+ri. ?inia )enealo)ic+ a 5amiliei Pro5etului nu ':a 'tin'
niciodat+. De7i con'iderai o 'ect+ rene)at+ de cor"ul "rinci"al al I'lamuluiB de'cendenii
'+i ':au 'ta*ilit !n raiul tuturor re5u)iailor "olitici: 9ranaB ara "&ree:ilor.
n acel momentB cat&oli:ii controlau P+mntul S5ntB dar 'ituaia era de:a dre"tul
comic+. P&ree:ii au "reluat controlul 7i au vndut !ntre)ul continent euro"ean "entru a:7i
duce Cruciadele. >u a"+rut a't5el armate uria7e !n numele lui C&ri'to' cu 'co"ul de a
eli*era P+mntul S5nt de mu'ulmani. C&iar 7i co"iii au "u' mna "e armeB !ntr:o mi7care
de mani"ulare care antici"a "roiectul *+ieilor din Montauk. ?e)enda lui Pier Pi"er a
a"+rut !n acea't+ "erioad+B !n care a*u;urile !m"otriva co"iilor au !ntrecut orice
ima)inaie.
nc+ de la !nce"utB "&ree:ii au Gucat la am*ele ca"eteB a'umndu:7i un rol maGor
odat+ cu a"ariia Cavalerilor /em"lieri. Convin)erile lor 'unt "rea com"licate "entru a le
anali;a aici detaliatB dar cert e'te c+ ei au cultivat le)enda "otrivit c+reia Ii'u' nu ar 5i
murit "e cruceB ci ':a re5u)iat cu re'tul 5amiliei 'ale !n 'udul 9raneiB lund cu el
!nele"ciunea 'tr+vec&e a e)i"tenilor 7i a lui Moi'e. Urma7ii lor au r+ma' cuno'cui 'u*
numele de cat&ariB 5iind "er'ecutai cu cru;ime 7i "ractic e<terminai de Inc&i;iie.
Cavalerii /em"lieri 7i:au c7ti)at "o"ularitatea o5erind circuite turi'tice "e
P+mntul S5nt. ntruct erau 'oldai duri 7i aveau le)+turi intime cu mu'ulmanii din
Ieru'alimB oamenii 'e 'imeau !n 'i)uran+ '+ vi;ite;e locurile '5inte 'u* tutela lor.
Circuitele la ace'te locuri '5inte erau de'tul de co'ti'itoareB c+ci att tem"lierii ct 7i
mu'ulmanii "ro5itau din "lin de 'ituaia creat+. n con'ecin+B tem"lierii au devenit
e<trem de *o)aiB crend "rimele rudimente ale 'i'temului *ancar de mai tr;iu. n 'curta
"erioad+ !n care P+mntul S5nt a revenit !na"oi cre7tinilor ca urmare a CruciadelorB
tem"lierii 7i:au a'umat rolul de "a;nici ai S5ntului MormntB de unde 7i:au luat 7i
numele Kde Cavaleri ai /em"luluiM.
C+"+tnd atta "utere 7i *o)+ieB tem"lierii au devenit curnd vulnera*ili. Du"+ ce
re)ele P&illi" al 9ranei ':a re5u)iat !n tem"lul lor din Pari' cu oca;ia unei r+;merie
"o"ulareB el a r+ma' uimit de *o)+ia uluitoare "e care a )+'it:o aici 7i a 5+cut cerere '+
devin+ mem*ru. ntruct cererea i:a 5o't re5u;at+B el a con'"irat cu Pa"a '+:i 'coat+ !n
a5ara le)ii "e tem"lieriB care deveni'er+ o mare ameninare "olitic+ inclu'iv la adre'a
6i'ericiiB 5+cnd a't5el din ei o int+ "rinci"al+ a Inc&i;iiei. IacQue' de MolaLB 7e5ul
tem"lierilorB a 5o't are'tatB dar muli dintre mem*rii 5r+iei au 'c+"at re5u)iindu:'e !n
Scoia 7i lund cu ei cea mai mare "arte a averii ordinului.
De MolaL a 5o't ar' "e ru)B dar !nainte de a muriB l:a *le'temat "u*lic "e re)eB
a5irmnd c+ va muri du"+ un anumit interval de tim". ntr:adev+rB la numai cteva luniB
re)ele a muritB iar a'u"ra monar&iei 5rance;e a !nce"ut un a'alt careB cteva 'ecole mai
tr;iuB avea '+ 'e concreti;e;e !n Revoluia 9rance;+ 7i )&ilotinarea lui Marie:>ntoinette.
Un e5ect 'ecundar al arderii "e ru) al lui IacQue' de MolaL au 5o't le)+turile e<trem de
'trn'e care ':au creat !ntre 9rana 7i Scoia.
Din ruinele Revoluiei 9rance;e ':a n+'cut a"oi Na"oleonB a c+rui "rim+ aciune a
5o't aceea de a:l in'ulta "e Pa"+. > urmat cucerirea @)i"tului 7i c+utarea !nele"ciunii
'acre. De'"re ace'te a'"ecteB i'toria o5icial+ nu vor*e7te nimic. Na"oleon a 5+cut de
a'emenea e5orturi '+ "un+ mna "e 'ulia lui ?on)inu'B "e care a "o'edat:o cndva Carol
cel MareB dar a"roa"e !ntrea)a 'ocietate "&ree din @uro"a a con'"irat cu 'ucce' '+ !l
!m"iedice. De7i atunci cnd l:a in'ultat "e Pa"+ a acionat ca un "&reeB a'"iraia lui era
aceea de a uni5ica !ntrea)a lumeB ceea ce era un conce"t catolic. Se "are c+ Na"oleon a
5o't o 5i)ur+ com"le<+B de care ':au 5olo'it am*ele ta*ere. n cele din urm+ a 5o't otr+vit
"e In'ula St. Jelena Ko in'ul+ vulcanic+ 7i un "unct maGor al reelei mor5o)enetice
conectat cu >tlantidaM. >nali;a ulterioar+ a 5irelor de "+r a de'co"erit ar'enic !n
com"o;iia ace'toraB 5iind de *+nuit c+ a 5o't a'a'inat "entru a 5i redu' la t+cere.
n tim"ul lui Na"oleonB "e 'cen+ a a"+rut o 5aciune evreia'c+ ce avea '+ Goace un
rol maGor !n i'toria lumii. @'te vor*a de 5amilia Rot&'c&ild. >tt cre7tini'mul ct 7i
i'lamul au a"+rut din reli)ia mo;aic+B dar evreii !7i "ierdu'er+ "uterea la ei aca'+ 7i au
redevenit un tri* r+t+citor. Monar&iile @uro"ei nu au ar+tat niciodat+ o 'im"atie deo'e*it+
5a+ de evreiB ar+tndu:'e di'"u'e '+:i i;)onea'c+ la cel mai mic 'emn de ne!nele)ere. n
acea't+ atmo'5er+B mem*rii 5amiliei Rot&'c&ild au reu7it '+ a'mut+ monar&iile una
!m"otriva alteiaB con'truind o *a;+ de "utere evreia'c+ 'u* 5orma 'i'temului *ancar
internaional. @ra o 'im"l+ c&e'tiune de 'u"ravieuire ra'ial+. ntre alteleB au "reluat
5uncia de *anc&eri a tem"lierilorB care 5u'e'er+ 'ilii '+ intre !ntr:un con de "enum*r+.
9amilia Rot&'c&ild a orc&e'trat !ntrea)a *+t+lie de la Naterloo Kin5luenndB
"ro*a*ilB inclu'iv 5u)a lui Na"oleon de "e In'ula @l*aMB cu 'co"ul de a "roduce un cra& la
6ur'a din ?ondra. 9iind evreuB Rot&'c&ild !i 'im"ati;a "e "&reeB c+ci ceea ce !ncerca el '+
r+'toarne era e'ta*li'&ment:ul catolic. Ironia 'orii 5+cea ca monar&iile euro"ene '+ 5ie de
orientare catolic+B !nclinndu:'e !n 5aa autorit+ii Pa"eiB dar !n 'ecretB maGoritatea re)ilor
au 'u*'cri' la orientarea cat&arilorB 5iind convin7i c+ E'n)ele lor al*a'truF de'cindea
direct din C&ri'to'.
Su*tilit+ile 7i cone<iunile dintre "&ree 7i cat&oli 'unt att de com"le<e !nct "ar
5+r+ '5r7it. Im"ortant era '+ 5ie "+'trat+ "olari;area con7tiinei 'ociale a e"ociiS conta mai
"uin cine avea dre"tate. %amenii erau divi;ai unii !m"otriva celorlaliB iar ;eul
r+;*oiuluiB MarteB era la el aca'+. n mitolo)ia vikin)ilorB r+;*oinicul care murea "e
cm"ul de lu"t+ aGun)ea !n raiB !n tim" ceB dac+ murea !n condiii "a7niceB aGun)ea !n iad.
ntre tim"B tem"lierii ':au re)ru"at !n ScoiaB )enernd un con5lict uria7 cu
monar&ia *ritanic+ ce 'e "re)+tea '+ "un+ *a;ele Im"eriului Catolic 6ritanic. De aceeaB ei
au "u' la cale Revolta Iaco*iilor.
Iaco*iii erau ori)inari din >'ia Mic+ 7i aveau o orientare )no'tic+. >u mi)rat !n
In'ulele 6ritanice odat+ cu celiiB de'"re care am mai vor*it !n acea't+ carte. Se
con'iderau mo7tenitorii 5araonilor din @)i"t 7i 'e o"uneau !nv++turilor 'terile ale
6i'ericii. 6ritania era "rin e<celen+ o ar+ "+)n+B iar vec&ea reli)ie a drui;ilor era !nc+
vie !n inimile oamenilor. ?e)iunile romane au 5o't "rimele care i:au cucerit "e *ritoniB
im"unnd le)ea catolic+. n !ncercarea de a o ru"e cu im"eriul catolicB Jenric al VIII:lea
a creat 6i'erica >n)lican+B lucru care a dat '"erane mi7c+rii "rote'tante a5late la
!nce"uturile eiB dar !n cele din urm+ 6i'erica >n)lican+ a r+ma' o in'tituie de'tul de
catolic+. Se "are c+ unul din 'co"urile ei maGore a 5o't acela de a menine 'u* control
vec&ile convin)eri celtice Kinclu'iv "e "&reeM.
Iaco*iii l:au con'iderat "e re)ele Iame' II Kcuno'cut 7i ca re)ele Iame' VII al
ScoieiM ultimul re)e cu dre"turi de"line al Marii 6ritanii. n "arteB ace't lucru ':a datorat
7i Pietrei din SconeB "e care 5u'e'er+ !ncoronai toi re)ii le)itimi. Se '"unea c+ "iatra
deine "uteri ma)iceB motiv "entru care era "+'trat+ !ntr:o a*aie din @. Pert&'&ireB din
Scoia. @dCard I a luat !n'+ "iatra 7i a "la'at:o 'u* 'caunul !ncoron+rii din Ne'tmin'ter
>**eL. n ace't 5elB 'e '"une c+ re)ii >n)liei au E5uratF re)atul Scoiei.
/oate ace'tea ':au "etrecut du"+ domnia lui Iame' II. 9amilia ace'tuia era
cuno'cut+ 'u* numele de StuartB iar mo7tenitorul le)itim al tronului era "rinul C&arlie cel
9rumo'B care a 5o't nevoit '+ 'e a'cund+ !n 9rana du"+ de"o'edarea 5amiliei 'ale de
"utere. Prinul C&arlie cel 9rumo' a 5+cut o tentativ+ no*il+ de a reveniB a 'trn' o armat+
de ,.333 de oameni 7i a !nce"ut '+ m+r7+luia'c+ '"re ?ondra. De7i a 5o't a7te"tat de o
armat+ de #3.333 de oameniB la care 'e ad+u)au alte 33.333 de tru"e 'u"limentare care
a7te"tau !n a5ara ?ondreiB i'toria con'emnea;+ 5a"tul c+ "anica ':a in'taurat !n !ntrea)a
ca"ital+. %amenii di'"reuiau monar&ia *ritanic+B iar re)ele 7tia 5oarte *ine ace't lucru.
?a 5el de *ine 7tia 7i C&arlie cel 9rumo'B care 7i:a continuat 5+r+ team+ mar7ul c+tre
?ondraB convin' c+ oamenii 'im"li 'e vor al+tura cau;ei 'ale no*ile 7i "+)neB i;)onind
armata re)elui. >vea "ro*a*il toate motivele '+ cread+ ace't lucruB !ntruct *ritonii nu
aveau nici un alt 'im*ol !n Gurul c+ruia '+ 'e adune. Din "+cate "entru elB '5etnicii '+i erau
5ie la7iB 5ie '"ioniB !m"iedicndu:l '+:7i continue mar7ul c+tre inima ora7ului. n cele din
urm+B a 5o't nevoit '+ 'e retra)+ 7i '+ 'e a'cund+. @n)le;ii l:au urm+rit "rin !ntrea)a
ScoieB iar viaa i:a 5o't 'alvat+ de un anume Duncan Cameron cnd a c+;ut de "e o
'tnc+. Clanurile Cameron 7i Mar Kcel din urm+ locuia !n MarB un di'trict din
>*erdeen'&ireB !n ScoiaS Mar era de a'emenea titlul dat '5inilor 7i clericilor din 6i'erica
Iaco*it+M au avut o in5luen+ deci'iv+ !n 'u"ravieuirea "rinului C&arlie cel 9rumo' 7i !n
tran'miterea mai de"arte a luminii "&ree:ilor.
Unul din cele mai amu;ante incidente le)ate de 5u)a "rinului C&arlie cel 9rumo'
':a "rodu' atunci cnd ace'ta ':a a'cun' !n In'ula SkLe de ln)+ Dun CannB un deal
vulcanic !n 5orm+ tronconic+. @timolo)ia e<"re'iei Dun Cann e'te 5oarte intere'ant+B c+ci
Dun !n'eamn+ calB iar Cann "utere. Putem 5ace o core'"onden+ cu calul de aur de "e
co"erta Proiectului MontaukB care a 'im*oli;at ve&iculul "entru c+l+toria !n tim". ntr:o
alt+ inter"retareB EdunF !n'eamn+ 5ort+rea+ "e un dealB de5iniie identic+ cu cea "e care o
dau unii cuvntului Montauk. Din acea't+ "er'"ectiv+B Dun Cann ':ar traduce "rin
5ort+rea+ 5oarte "uternic+.
Dar "oate cea mai curioa'+ etimolo)ie a e<"re'iei EDun CannF e'te cea re5eritoare
la cuvintele en)le;e7ti EdunFB care !n'eamn+ cre"u'culB 7i EcannFB care !n'eamn+ 5ie #M
"uterea 'au ca"acitatea de a tran'lata !n lumea 5i;ic+S 5ie $M tu* 'au tre'tieS 5ie 3M Goc de
culori. EDunF 'e re5er+ la o lume cre"u'cular+B 'ituat+ !ntre !ntuneric 7i lumin+B iar EcannF
e'te un tu* 'au un canal !ntre lumi care ilu'trea;+ !ntre)ul '"ectru electroma)neticB adic+
!ntre)ul Goc al creaiei.
?a 'curt tim" du"+ ce tem"lierii ':au mutat !n In'ulele 6ritanice 7i c&iar !nainte de
5u)a "rinului C&arlie cel 9rumo'B 5amiliile CroCleLB Nil'on 7i Par'on au emi)rat !n
>mericaB 'ta*ilindu:'e !n colonia de la Ma''ac&u''ett' 6aL. Se "are c+ unii ':au 'ta*ilit
de a'emenea !n MaL5loCer. n mod evidentB clanul Cameron nu "utea 5i nici el "rea
de"arte. >u mai 5o't im"licate 7i alte 5amiliiB iar 5rancma'oneria a !nce"ut '+ "rind+
r+d+cini !n >merica.
ntr:o carte de'"re ar*orele )enealo)ic al 5amilieiB mem*rii clanului Par'on 'u'in
c+ au 5o't "rieteni a"ro"iai ai lui 4eor)e Na'&in)tonB un mae'tru ma'onB lund &ot+rrea
'+ aGute la cau;a comun+ !ntr:o manier+ mai "uin o'tentativ+. De7i aveau o mare
in5luen+B mem*rii clanului au "re5erat '+ r+mn+ !n um*r+. Se '"une c+ cea mai mare
"arte a Con'tituiei ar 5i 5o't 'cri'+ de un mem*ru al clanului Nil'onB un anume Iame'
Nil'on. @videntB nu e'te e<clu' ca ace'ta '+:l 5i cuno'cut la rndul lui "e /&oma'
Ie55er'onB cel care a 'tudiat cu atta intere' lim*a nativ+ a indienilor Montauk.
/&oma' Ie55er'on 7i 6en 9ranklin au 5o't numii am*a'adori ai Statelor Unite !n
9rana 7i au avut le)+turi 5oarte "uternice cu "&ree:ii din acea't+ ar+. ntr:o *io)ra5ie a
lui Ie55er'on 'e vor*e7te de o amant+ a ace'tuia care avu'e'e !nainte o le)+tur+ intim+ cu
un mi'terio' doctor Par'on' Kde'"re care cartea nu '"une nimic altcevaM. Pe vremea ct a
5o't "re7edinteB Ie55er'on a cum"+rat 'tatul ?oui'iana de la 9ranaB !n condiii 5oarte
5avora*ile "entru SU>. Pe'te mai "uin de #33 de aniB "&ree:ii din 9rana au o5erit !n
'emn de recuno7tin+ Statuia ?i*ert+ii "&ree:ilor din >mericaB 'emn c+ 5u'e'e creat+ o
nou+ colonie a li*ert+ii Kcon5orm tradiiei "&ree:ilorM.
De7i Statele Unite !7i c7ti)a'er+ li*ertateaB cat&oli:ii au !ncercat '+ 'u"un+ noul
'tat 5inannd R+;*oiul Civil declan7at de Coroana 6ritanic+. Du"+ ce acea't+ tentativ+ a
dat )re7B cat&oli:ii au "re5erat '+ 'e 5olo'ea'c+ de in'trumentele 5inanciare "entru a:7i
con5irma "o;iia de unitate total+. De'co"erirea re;ervelor de "etrol a condu' la a5irmarea
clanului Rocke5ellerB iar acea't+ indu'trie e'te 5olo'it+ 7i a't+;i ca in'trument "olitic.
Primul R+;*oi Mondial a 5o't declan7at !n mare "arte ca urmare a animo;it+ii
dintre cat&oli:ii *ritanici 7i re'tul euro"enilorB care aveau un re'entiment !m"otriva
S5ntului Im"eriu Roman. ?a vremea re'"ectiv+B Marea 6ritanie 'u5oca economic
@uro"aB dac+ nu cumva c&iar !ntrea)a lume. 9amilia Rot&'c&ildB care a luat "artea "&ree:
ilor att tim" ct ace't lucru i:a 'ervit intere'eleB a !m*r+i7at cau;a Im"eriului 6ritanicB
declan7nd ceea ce )ermanii aveau '+ numea'c+ violul @uro"ei. > urmat un r+;*oi a*il
orc&e'tratB care a l+'at 4ermania !ntr:o 'tare de 'clavie economic+ 5a+ de Im"eriul
6ritanic 7i de intere'ele 5inanciare ale *anc&erilor din ace'ta.
?ucrurile au luat o !ntor'+tur+ nea7te"tat+ atunci cnd Jitler a reu7it '+ "un+ mna
"e Sulia lui ?on)inu'B cea a5lat+ cu mult tim" !n urm+ !n "o'e'ia lui Carol cel Mare.
Jitler nu 7i:a !nce"ut adev+rata cam"anie militar+ dect du"+ ce a reu7it '+ o*in+
tali'manul. @l a 5o't ar&eti"ul 'u"rem al cat&oli:lorB !ncercnd '+ unea'c+ !ntrea)a lume
'u* 'tindardul unuia din cele mai 'acre 'im*oluri ale lumii: 'va'tica. ?a ora actual+B ace't
'emn 7i:a "ierdut com"let 'acralitateaB devenind un 'im*ol al anti'emiti'mului. Str+mo7ii
no7tri aveau !n'+ o cu totul alt+ vi;iune. Numele 'im*olului deriv+ din 'an'critul 'va'tiB
care !n'eamn+ *un+'tare 'au *inecuvntare. Se '"une c+ na;i7tii ar 5i inver'at 'im*olulB
dar !n realitate el a"are !n am*ele direcii "e di5eritele arte5acte. Intere'ant e'te 5a"tul c+
un)&iurile 'va'ticii 'unt de 137 5a+ de crucea central+ a '"aiului 7i a tim"uluiB ceea ce
conduce la ideea unei 'c&im*+ri de con7tiin+. De7i i'torii moderni l:au catalo)at "e
Jitler ca 5iind com"let ne*unB el cuno7tea 5oarte *ine 'emni5icaia e;oteric+ a ace'tor
'im*oluri 7i 'e '"une c+ 7tia Scri"tura "e dina5ar+ mai *ine dect orice "reot.
Sim*olurile ar&eti"ale care in5luenau "ro5und 'u*con7tientul colectiv 7i reeaua
mor5o)enetic+ nu erau 'u5iciente !n'+ "entru Jitler. @l avea nevoie de un du7man !n
carne 7i oa'e !m"otriva c+ruia '+:i unea'c+ "e oameni. 6anc&erii evrei re"re;entau !n
acea't+ direcie inta 'ociolo)ic+ "er5ect+ "entru mentalitatea lui Jitler 7i a ra'ei ariene a
e"ocii. De7i "e Gum+tate evreu el !n'u7iB Jitler a mi;at "e 'entimentele "uternic
anti'emite ale euro"enilor arieni. n "rimii '+i ani de "utereB evreii au 5o't !ncuraGai '+
"+r+'ea'c+ 4ermaniaB 5+r+ '+ 5ie !n'+ 5orai. Un re"re;entant al evreilor a o*inut c&iar o
li't+ cu nume 7i adre'e ale evreilor de la 4e'ta"oB "entru a:i aGuta '+ emi)re;e. UlteriorB
evreii r+ma7i au 5o't "er'ecutai 5+r+ mil+B du"+ care a 5o't declan7at &olocau'tulB dar nu
!nainte de a le ani&ila com"let *a;a de "utere !n 4ermania.
%dat+ cu JitlerB Lu)a actual+ a atin' momentul '+u cel mai !ntunecat. ?a numai
cteva ore de la declararea o5icial+ a morii lui JitlerB tru"ele americane au de'co"erit
'ulia lui ?on)inu' !ntr:un *unc+rB a't5el !nct tali'manul a aGun' !n "o'e'ia /ru"elor
>liate. n 5inalB ea a 5o't returnat+ Mu;eului Ja*'*ur)ilor din Viena Kunii '"un c+ nu a
5o't returnat+ dect o co"ieM. 6alana "uterii ':a 'c&im*at a't5el din nou.
Du"+ c7ti)area celui de:al Doilea R+;*oi MondialB >liaii au mo7tenit ma7ina de
r+;*oi na;i't+ 7i 'erviciile de contrain5ormaii ale celui de:al /reilea Reic&. @i au 'olicitat
de a'emenea toat+ *a;a de date re5eritoare la cercet+rile )enetice ale oamenilor de 7tiin+
)ermaniB la te&nolo)ia aero'"aial+ 7i !ntrea)a colecie de relicve 7i in5ormaii e;oterice.
>cea't+ tran;iie a "uterii a 5o't orc&e'trat+ de %SS K%5iciul "entru Servicii Strate)iceMB
care avea '+ devin+ civa ani mai tr;iu CI> K>)enia Central+ de Contrain5ormaiiMB
"+;itoarea Noii %rdini Mondiale.
Ca"itolul $$
%ra cea mai !ntunecat+ a na;i'mului.
Du"+ ce CI> a c+"+tat ar&ivele 7i 5i7ele de "er'onal na;i'teB ea a devenit a't5el
*ene5iciara unei mo7teniri 5a'cinanteB dar )reu de )e'tionat. Un mare "relat din 6i'erica
>n)lican+ mi:a '"u' odat+ c+ du"+ ce >liaii au de'co"erit natura multidimen'ional+ a
relicvelor na;i'teB ei au r+ma' 7ocai. S:a luat deci;ia ca cercet+rile !n domeniul
"aranormalului '+ continueB dar cu evitarea com"let+ a ace'tui 'u*iect !n tim"ul
"roce'elor "entru crime de r+;*oi.
De7i na;i7tii au 5o't cu adev+rat o )ru"are odioa'+B muli oameni vor r+mne
'ur"rin7i '+ a5le c+ cei care au "u' *a;ele "artidului na;i't au "ornit de la ni7te convin)eri
reli)ioa'e 7i '"irituale. ntrea)a "ove'teB dar 7i de;inte)rarea ulterioar+ a im"eriului
na;i'tB e'te le)at+ de unul din cele mai in5luente "er'onaGe din i'toria celui de:al /reilea
Reic&B din "+cate 5oarte "uin cuno'cut a't+;i: Rarl Jau'&o5er$3.
De7i numele '+u a"are 5recvent !n c+rile de'"re na;i7tiB ace'tea nu o5er+ "rea
multe in5ormaii re5eritoare la Rarl Jau'&o5er. n mod intere'antB *io)ra5ia 'a e'te !n
)eneral omi'+ de c+rile de i'torie. Se 7tie doar c+ a 5o't un oculti'tB *un cuno'c+tor al
unor lim*i "recum ru'aB en)le;aB 5rance;aB 'an'crita 7i Ga"one;a. Se '"une c&iar c+ ar 5i
vor*it inclu'iv c&ine;a 7i ti*etana. ?a !nce"utul 'ecolului Jau'&o5er a 5o't ata7at militar
la /okLoB iar a*ilit+ile 'ale lin)vi'tice l:au aGutat '+ "un+ *a;ele viitoarei ><e. n "lu'B a
"etrecut o lun)+ "erioad+ !n /i*etB unde a devenit mem*ru al "reoimii 6on. Cuno'cui 7i
'u* numele de Mantalele 4al*ene$# din /i*etB comunitatea 6on re"re;enta o reli)ie
7amani't+ ce a "recedat a"ariia *udi'mului ti*etanB 5iind con'iderat+ a 5i 'ur'a tuturor
reli)iilor ti*etane. 9iind cel mai !nalt nod ener)etic de "e "laneta "+mntB /i*etul e'te
con'iderat un "unct de acce' e'enial !n reeaua mor5o)enetic+ "lanetar+$$.
Jau'&o5er a avut 7i o carier+ militar+ deo'e*it+. Ca"acitatea 'a "ro5etic+ ca
)eneral a r+ma' le)endar+ !n tim"ul Primului R+;*oi MondialB aGutndu:l '+ c7ti)e !n
lu"t+. n tim" ce !7i comanda tru"ele "e 5ront nu a 5o't r+nit niciodat+ 7i a reu7it '+ !7i
de'5+7oare 'oldaii cu o "reci;ie remarca*il+ !n miGlocul celor mai &aotice 'ituaii. > 5o't
un militar e<trem de decorat 7i 5oarte admirat. Rudol"& Je''B cel care avea '+ devin+
5u&rer adGunct al "artidului na;i'tB a 'ervit 'u* )eneralul Jau'&o5er 7i a 5o't 5oarte
im"re'ionat de )eniul ace'tuia.
Du"+ Primul R+;*oi MondialB Jau'&o5er a !nce"ut '+ "un+ !n "ractic+ directivele
"rimite !n /i*et K"e cale '"iritual+ 'au natural+M. @l a adunat ali oculti7ti 7i oameni
in5lueniB !n5iinnd dou+ 'ociet+i: Societatea /&ule 7i Societatea Vril.
Societatea /&ule a 5o't numit+ a't5el du"+ numele inutului mitolo)ic al
Ji"er*oreeiB de'"re care 'e '"une c+ ar 5i e<i'tat la Polul Nord 'au !n a"ro"ierea ace'tuia.
/&ule a 5o't ca"itala ace'tuia 7i "+mntul natal al ra'ei ariene. n mitolo)ia )reac+B ;eul
>"ollo a 5o't un &i"er*orean care l:a uci' "e Pit&onB un 7ar"e uria7B 7i a !n5iinat %racolul
de la Del"&i. PLt&ia a 5o't marea "reotea'+ a ace'tuia. Se crede c&iar c+ Pita)ora !n'u7i Ko
alt+ mare 5i)ur+ le)at+ de 7colile mi'terelorM a !nv+at la 7coala &i"er*oreanului >"ollo
'au c+ a 5o't o !ncarnare a ace'tuia. Pita)ora a r+ma' ve'tit "entru !nv++turile 'ale "rin
care !7i aGuta ade"ii '+ evolue;e cu aGutorul "rinci"iilor )eometriei 'acre.
Societatea /&ule avea la *a;+ o mo7tenire '"iritual+ 5oarte *o)at+. Nu 'e 7tie
e<act ce cuno7tine erau "redate !n cadrul eiB dar e'te )reu de cre;ut c+ mem*rii ei erau o
'im"l+ adun+tur+ de 5anatici arieniB a7a cum 'unt "re;entai caricatural !n anumite c+ri.
@'te cert !n'+ c+ i:au mani"ulat cu mult+ "rice"ere "e adev+raii 5anatici arieniB 5olo'indu:
'e de mitul arian "entru a:7i atin)e 'co"urile.
Societatea /&ule avea dou+ ramuri di'tincte. Una era ramura e;oteric+B condu'+
de Rudol"& SteinerB un 5aimo' oculti't 7i om de 7tiin+. Steiner era arti't 7i un om
minunatB care ar 5i "utut crea o !ntrea)+ Rena7tereB dac+ ar 5i avut "o'i*ilitatea. Cealalt+
ramur+ a Societ+ii /&ule era e<oteric+ 7i era alc+tuit+ !ndeo'e*i din indu'tria7iB *anc&eri
7i 'u'in+tori de ti"ul C+m+7ilor 6rune din "erioada de !nce"ut a na;i'mului. ?a 'curt
tim"B Jitler a 5o't ale' ca 7e5 al ramurii e<otericeB du"+ care a renunat la in5luena lui
SteinerB "e care l:a alun)at literalmente din ar+.
Simultan cu Societatea /&uleB Jau'&o5er a creat 7i Societatea VrilB "reocu"at+ de
re'ta*ilirea 'tr+vec&ii culturi a atlanilor 7i de corectarea )re7elilor 5+cute !n vremea
ace'tora. Cuvntul vril !n'eamn+ ener)ie "'i&ic+. Jau'&o5er a a"elat la 'erviciile a doi
mediumi "ro5e'ioni7tiB care ineau lecturi 7i care au '5r7it "rin a 'ta*ili un contact cu
e<tratere7triiB care au acce"tat '+ le !m"+rt+7ea'c+ din 'ecretele lor te&nolo)ice. S:au 5+cut
tot 5elul de "lanuri 7i 'c&ieB iniiate !nc+ din anii $3. Se '"une c+ )ermanii au con'truit
5ar5urii ;*ur+toareB care ':au dovedit !n'+ a"arate de lu"t+ e<trem de ne"er5ormanteB
!ntruct nu erau 'u5icient de 5le<i*ile "entru a:7i nimeri intele. Societatea Vril a 5o't
'ecret+ 7i nu a contri*uit nea"+rat la e5ortul de r+;*oi. Multe din 'ecretele ei au 5o't 5erite
de oc&ii lui Jitler 7i ai o5icialit+ilor na;i'te de 5runte.
Du"+ !n5iinarea 'ociet+ilor /&ule 7i VrilB Rarl Jau'&o5er a continuat '+
de'5+7oare o activitate de culi'eB dar a devenit 7i "ro5e'or la Univer'itatea din Munc&en.
Du"+ ce 7i:a luat doctoratulB c&iar !nainte de declan7area Primului R+;*oi MondialB dr.
Jau'&o5er a inau)urat o nou+ materieB intitulat+ 4eo"olitica. Rudol"& Je'' 7i:a c+utat
5o'tul )eneral "e care l:a admirat att de mult "e tim"uri 7i a devenit un 'tudent "a'ionat
al noii materii. Se '"une de'"re Je'' c+ ar 5i 5o't com"let vr+Git de ca"acitatea
intelectual+ 7i ocult+ a "ro5e'orului '+u. n tim"ul ace'tei "erioade "etrecute la Munc&en
l:a de'co"erit el "e >dol5 Jitler.
Du"+ r+;*oiB Jitler a lucrat "entru 'erviciile 'ecrete ale armatei 7i ':a in5iltrat !n
)ru"urile comuni'te din Munc&enB care re"re;entau o verita*il+ ameninare "entru
'tructura "olitic+ a 4ermaniei. Du"+ ani&ilarea )ru"+rilor comuni'teB el i:a turnat "e
liderii ace'toraB care au 5o't are'tai 7i !m"u7cai. Pre'ti)iul lui Jitler a cre'cut mult odat+
cu acea't+ aciuneB iar "re;ena 'a !n *er+riile a)lomerate a devenit tot mai "roeminent+.
Di'cur'urile 'ale de'"re com"lotul c+ruia i:a c+;ut "rad+ 4ermania au devenit din ce !n
ce mai "a'ionale. Cuno7tinele 'ale "olitice 7i e;oterice erau remarca*ile 7i era cuno'cut
ca un om ca"a*il '+ in+ "ie"t oric+rei de;*ateri cu diver7i contrao"ineniB inclu'iv cu
oameni "ro5und reli)io7i.
ntr:o ;iB Rudol"& Je'' l:a au;it vor*ind "e Jitler 7i a r+ma' 5oarte im"re'ionat.
@ra convin' c+ are de:a 5ace 5ie cu un me'iaB 5ie cu un ne*unB dar nu era !nc+ 'i)ur !n ce
cate)orie tre*uie '+:l !ncadre;e. Je'' a recuno'cut marile calit+i de lider ale lui Jitler 7i i
l:a "re;entat lui Jau'&o5er. >'t5elB cei trei au devenit "rieteni.
n anul #1$3B Jitler a "u' la cale a7a:numitul Puci din 6er+ria din Munc&en. @l a
adunat un )ru" de "rieteni !narmai 7i loiali 7i a !ncercat '+ r+'toarne )uvernul *avare;.
Nu au aGun' !n'+ 5oarte de"arte. n tim" ce m+r7+luiau "e 'tr+;ile din Munc&enB armata
*avare;+ a de'c&i' 5ocul. Se '"une c+ Jitler a 5o't "rimul care a 5u)itB dar muli dintre
a'ociaii '+i au 5o't !m"u7cai. Jitler a 5o't are'tatB dar Je'' a 'c+"at 5u)ind !n >u'tria.
Jitler a 5o't Gudecat 7i condamnatB de7i a inut un di'cur' remarca*il !n a"+rarea 'a.
Jau'&o5er a 5o't att de im"re'ionat de ace'ta !nct ':a deci' '+ 5ac+ din el un me'ia
)erman. Jitler a 5o't condamnat la nou+ luni de !nc&i'oareB iar Je'' 7i:a a5irmat
loialitatea !ntorcndu:'e !n 4ermania 7i acce"tnd '+ !m"art+ aceea7i celul+ cu el.
Jau'&o5er i:a vi;itat !n tim"ul ace'tei "erioade 7i a contri*uit "ro*a*il cu cel "uin un
ca"itol la lucrarea de c+"+ti a lui JitlerB Mein Cam"5. Cnd Jitler a ie7it din !nc&i'oareB
Jau'&o5er l:a !nv+at cum '+ 'e !m*raceB "avndu:i "ractic drumul c+tre 'ucce'.
n tim" ce Jitler !7i urma caleaB 'e '"une c+ !n 4ermania ':a "rodu' un alt
eveniment remarca*il. Maia S&amaLLim de la 2coala Mi'terelor Steaua lui I'i' a5irm+ c+
!n anul #1$3 ':a e<"erimentat o c+l+torie !n tim" !n care au 5o't im"licai 7i na;i7tii. Maia
'e a5l+ !n contact tele"atic cu /a&uti K"e care ea !l nume7te /&ot&MB care i:a '"u' c+ *ucla
tem"oral+ de la Montauk nu a !nce"ut cu @<"erimentul P&iladel"&ia din anul #1(3B ci !n
#1$3B cnd anumii mem*ri im"ortani ai Societ+ii /&ule au cola*orat cu ?oGa lui
>lei'ter CroCleLB >'trum >r)entinum K%rdinul Stelei de >r)int a IluminailorMB dnd
na7tere unui "roiect &i*rid care a 5o't numit P&i'ummum. Sco"ul "roiectului 7i al
ordinului 'ecret care l:a coordonat era c+l+toria !n tim". >ce't ordin 'ecret era cuno'cut
'u* numele de %rdinul Soarelui Ne)ru.
ntruct nu "rea am !ncredere !n in5ormaiile tran'mi'e tele"aticB am 'unat:o "e
Maia 7i am !ntre*at:o de unde a au;it de %rdinul Soarelui Ne)ru. Per'onalB nu au;i'em
niciodat+ de el 7i la vremea re'"ectiv+ nu 7tiam nici m+car c+ ace'ta e'te numele 'u* care
e'te cuno'cut centrul )ala<iei. Maia mi:a r+'"un' c+ nu a citit 7i nu a au;it nimic de'"re
acel ordinB cu e<ce"ia comunic+rii tele"atice.
n anul urm+tor au a"+rut in5ormaii 'u"limentareB cnd am "rimit un 5a< de la un
*+r*at din 4ermania care !mi '"unea c+ avea contacte cu Societ+ile /&ule 7i VrilB 7i c+
ace'tea continuau '+ e<i'te 7i la ora actual+. >vea multe '+:mi '"un+B dar in5ormaiile
erau mult "rea 'en'i*ile "entru a 5i tran'mi'e "rin 5a<. De aceeaB a r+ma' '+ ne !ntlnim !n
"er'oan+. 2a'e luni mai tr;iuB m:am !ntlnit cu acea't+ "er'oan+ !ntr:o camer+ de &otel
din NeC Ier'eL. Mi:a e<"licat c+ cea mai mare "arte a literaturii americane de'"re
Societ+ile /&ule 7i Vril e'te incorect+B "re;entndu:l "e Jau'&o5er ca mem*ru al ace'tor
'ociet+iB nu ca 5ondator. Cone<iunea cu /i*etul e'te amintit+ rareoriB cel mult 'u* 5orma
unei alu;ii. n tim" ce !mi e<"lica toate ace'te lucruriB l:am !ntreru"t 7i l:am !ntre*at dac+
a au;it de un ordin 'ecret al Soarelui Ne)ru. Mi:a r+'"un' c+ da. @ra c&iar 'u*iectul
de'"re care 'e "re)+tea '+:mi vor*ea'c+ !n continuareH Nu !mi "ro"un !n'+ '+ intr+m !n
detaliiB !ntruct ace'tea nu 'unt direct le)ate de 'u*iectul c+rii de 5a+. >m vrut doar '+
demon'tre; c+ in5ormaiile Maiei ':au con5irmat indirect. De aceeaB voi continua cu
relatarea ei.
Prin "roiectul P&i'ummumB %rdinul Soarelui Ne)ru !7i "ro"unea '+ aduc+ S5ntul
4raal dintr:un 'ecol anterior 7i '+:l dea unei "er'oane menite '+ Goace rolul >ntic&ri'tuluiB
cu 'co"ul de a ec&ili*ra cele dou+ 5ore 7i de a cea o con7tiin+ tran'dimen'ional+. ?a
eveniment au "artici"at >lei'ter CroCleL 7i ali ma)icieni. Unii dintre ei erau na;i7ti cu
ran) !nalt. Se "are c+ ':au 5olo'it te&nici de ma)ie 'e<ual+B iar ca 'ur'+ de "utere ma)ic+
':a utili;at 'ulia lui ?on)inu'. %rdinul Soarelui Ne)ru a aranGat a't5el lucrurile !nct '+
controle;e re;ultatele 5inale.
S:a creat a't5el o mic+ 5erea'tr+ !n tim"B di'tor'ionat+B iar cei "re;eni 7i:au dat
'eama ct de co"le7itoare e'te "uterea cu care 'e Gucau. n anul re'"ectivB autorul
"roiectuluiB Dietric& @ck&artB a muritB iar 'ucce'orii '+i Kcare di'"uneau de o !nele)ere
!nc+ 7i mai mic+ dect elM au creat o *ucl+ tem"oral+ care avea '+ conduc+ la
@<"erimentul P&iladel"&ia din anul #1(3B la evenimentele de la Montauk din #-3(B la
6annock Jill din "erioada lui Merlin 7i la alte cteva locuri din lume.
/ot ce am mai a5lat de la Maia a 5o't 5a"tul c+ du"+ Ee<"lo;ia tem"oral+F din anul
#1$3B un anume dr. Rarl %*ermeLer a 5urat o ca'et+ care coninea un num+r de cri'tale
a*'olut cruciale "entru "roiect. >ce'tea 5u'e'er+ create "rintr:un "roce' di5icil 7i de lun)+
durat+B a'em+n+tor 5i'iunii nucleareB cu di5erena c+ atomii erau mani"ulai !ntr:un '"aiu
inver'at de ti" )aur+ nea)r+.
/oate ace'te in5ormaii 'e coro*orea;+ cu ceea ce a au;it de mult+ vreme Pre'ton
Nic&ol': c+ cel de:al Doilea R+;*oi Mondial a 5o't un r+;*oi al tim"ului. De "ild+B 5ilmul
@<"erimentul P&iladel"&ia II "re;int+ un 'cenariu !n care na;i7tii au reu7it '+ c+l+torea'c+
!n tim". Mai e'te !n'+ nevoie de multe in5ormaii 7i de cercetarea 'erioa'+ a "erioadei
na;i'te !nainte de a ne 5ace o "+rere e<act+ de'"re c+l+toriile !n tim" ale ace'tora.
Deocamdat+B unicul lucru "e care dorim '+:l 'u*liniem 'e re5er+ la 5a"tul c+ !n ace'te
e<"erimente au 5o't im"licate ordine mi'tice 'erioa'eB care nu 'e Goac+ cu ace'te 5ore.
>ce'te 'ociet+i 'ecrete l:au con'iderat de la !nce"ut "e Jitler ca un Co"il al ?unii
'au ca un me'ia ce "utea 5i 5olo'it "entru reuni5icarea lumii 7i "entru recon'truirea
/urnului 6a*ilonuluiB !n 'co"ul de a 5u;iona con7tiina 'ocial+ cu con7tiina 'u"rem+. >7a
'e e<"lic+ ale)erea 'va'ticiiB 'im*olul *un+'t+rii 7i al ec&ili*rului 5orelor "rimordiale !n
om.
Potrivit le)endelor care circul+ "rin comunitatea celor "reocu"ai de %AN:uriB
"leiadienii aveau le)+turi 'trn'e cu mem*rii 'ociet+ii /&ule 7i ':au !m"rietenit c&iar cu
Jitler. @i i:au 5urni;at ace'tuia te&nolo)ia nece'ar+ "entru con'truirea %AN:urilorB care
ar 5i 5o't v+;ute c&iar "e teatrul o"eraiunilor de "e 5rontul cel de:al Doilea R+;*oi
Mondial. Contactul meu din 4ermania mi:a '"u' c+ !n literatura lor nu e<i't+ in5ormaii
re5eritoare la "leiadieniB care "ar '+ 5ie !n !ntre)ime o invenie a americanilor. >"ar !n
'c&im* in5ormaii re5eritoare la alde*araniB care ar 5i contactat !ntr:adev+r mem*rii
'ociet+ii Vril. >nali;a &+rii cere7ti arat+ c+ am*ele 'i'teme 'unt 5oarte a"ro"iate de
con'telaia /aurului.
Pe m+'ur+ ce Jitler avan'a "e 'cara "uteriiB el i:a "u' la di'"o;iie lui Rarl
Jau'&o5er toate re'ur'ele de care avea nevoie. Se "are c+ ace'ta a creat doctrina
7tiini5ic+ na;i't+ 7i "lanul de dominaie )ermano:Ga"one;+ a'u"ra lumii. Numele de
E><+F dat alianei dintre 4ermaniaB Ia"onia 7i ItaliaB a avut ca *a;+ de "ornire
'c&im*area a<ei "+mntului Kde'"re care am di'cutat anteriorB !n ca"itolul de'"re
"rece'iunea ec&inociilor 7i de'"re Lu)aM 7i core'"ondenele 5ire7ti ale ace'teia cu alte
cor"uri cere7tiB "recum 'oarele ne)ru din centrul )ala<iei noa'tre. >7a cum am a5irmat
mai devremeB centrul )ala<iei e'te con'iderat momentul ;ero al tim"ului. Jau'&o5er 7tia
5oarte *ine ace't lucru. S+ nu uit+m c+ era un om )enialB care a orc&e'trat de'co"erirea
t+*lielor 'acre din /i*et 7i al c+rui o*iectiv era de a readuce lumea la ori)inea ei divin+.
> acionat 'imultan ca un "&ree 7i ca un cat&oliB 5iind "ro*a*il cel mai *un e<em"lu c+
cele dou+ conce"te a"arent o"u'e 'e tra) din aceea7i 'ur'+ unic+. Unul din "rinci"alele
motive "entru care a e7uat a 5o't >dol5 Jitler.
Un intelectual de mare 5or+ 7i un ma)ician e5icientB Jitler era e<trem de "reci' !n
aciunile 'ale. Du"+ ce a "u' oc&ii "e 'ulia lui ?on)inu'B el ar 5i "utut:o lua cu 5ora
imediat du"+ ce a "reluat "uterea !n 4ermaniaB dar a "re5erat '+ a7te"te "n+ la ane<area
le)al+ a >u'trieiB du"+ care a "re)+tit actele nece'are "entru "reluarea le)itim+ a
tali'manului. Vi;iunile mi'tice "e care le avea i:au con5irmat c+ tre*uie '+ ai*+ 'ulia
"entru "lanurile 'ale male5ice. 2tia 5oarte *ine c+ a 5o't un ale' al r+uluiB dar a acce"tat
ace't rol 7i l:a du' "n+ la ca"+t. ?a 5el ca 7i C&ri'to'B 7tia c+ !n 5inal va muri. >cea'ta a
5o't i"o'ta;a de >nticri't a lui Jitler Knu e<i't+ !n !ntrea)a i'torie a umanit+ii un alt nume
care '+ atra)+ atta atenie "entru 5a"tele rele "e care le:a 5+cutM. >7a cum a5irmam !n
lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB rolul lui C&ri'to' 7i cel al >nticri'tului 'unt intim
le)ate !ntre ele.
n cele din urm+B marile "lanuri ale lui Jau'&o5er au 5o't !m"iedicate de 'ituaia
evreilor. Jau'&o5er nu avea un intere' deo'e*it de a:i 7ter)e de "e 'u"ra5aa "+mntului
"e evrei. Dim"otriv+B el a"recia !n mod deo'e*it reli)ia lorB iar 'oia 7i 5iul '+u erau
"arial evrei. >m citit c&iar o re5erin+ "otrivit c+reia el !n'u7i era "e '5ert evreu. Din
"+cateB teoria 'a )eo"olitic+ im"unea o 'u"remaie arian+ a'u"ra lumii. n realitateB
Jau'&o5er nu a 5o't unicul na;i't de ran) !nalt care era 5avora*il evreilor. Jermann
4oerin)B cel care urma la comanda armatei dac+ Jitler mureaB era renumit "entru c+ a
l+'at '+ 'ca"e din la)+rele de concentrare un mare num+r de evreiB !ntruct muli dintre
o5ierii '+i erau c+'+torii cu 5emei evreice. 4oerin) nu avea o orientare ra'i't+B dar a 5o't
nevoit '+ urme;e "olitica vremii. @5orturile 'ale au 5o't 'to"ate du"+ ce Jeinric&
Jimmler i ':a "ln' lui JitlerB care i:a dat un ordin 'ever de a !nceta cu a'emenea aciuni
carita*ile.
Jau'&o5er nu era doar un om de )eniuS 'e '"une c&iar c+ 7i:a 5olo'it ca"acitatea
de clarvi;iune !n 'luG*a e5ortului de r+;*oi. @l a 5o't cel care i:a '"u' lui Jitler cnd
tre*uie '+ invade;e PoloniaB iar mai tr;iu 9ranaB 7i toat+ lumea ':a minunat ct de
corecte au 5o't '5aturile 'ale. ?ucrurile ':au de'5+7urat cu o "reci;ie ma<im+B de7i muli
)enerali na;i7ti "riveau cu ne!ncredere vi;iunile lui Jau'&o5erB care nu 'e "otriveau cu
"lanurile din ca*inetele lor. Din "+cateB "e m+'ur+ ce Jitler 7i:a !nce"ut cam"ania
victorioa'+B el a !nce"ut '+ a"lice Soluia 9inal+B lucru care l:a de;)u'tat "e'te m+'ur+ "e
Jau'&o5er. >ce'ta dorea de"o'edarea evreilor de "uterea "olitic+B dar !n nici un ca;
ma'acrarea lor. >tt el ct 7i mem*rii 'ociet+ilor /&ule 7i Vril 7i:au dat 'eama c+ Jitler a
5o't o carte "roa't+B 'c+"at+ de 'u* control.
?a vremea re'"ectiv+B Jitler deveni'e un dictator a*'olut 7i 7i:a "ierdut re'"ectul
"entru 'ociet+ile 'ecrete care l:au "ro"ul'at la "utere. Nu e'te totu7i e<clu' ca anumii
mem*ri ai ace'tor 'ociet+i '+ 5i 5o't de acord cu elB 7tiind c+ Jitler !7i !nde"line7te
"er5ect rolul de >nticri't.
?a nivel con'"iraional 7i 'trate)icB "ro*a*il nici o alt+ "er'oan+ nu 'imea o mai
mare re'"on'a*ilitate "entru a'cen'iunea lui Jitler ca 7i Rarl Jau'&o5er. De aceeaB el a
"u' la cale un "lan 7i 7i:a contactat o vec&e cuno7tin+B *ine cuno'cut+ !n cercurile ma)ice
din 4ermania. @ra vor*a de >lei'ter CroCleL. 9iind !n r+;*oi cu >n)liaB Jau'&o5er nu
"utea ;*ura "ur 7i 'im"lu !n acea't+ ar+. De aceeaB el ':a 5olo'it de 'erviciile 'ecrete 7i de
un "a7a"ort de VaticanB !ntlnindu:'e cu Ian 9lemin) la ?i'a*onaB ca"itala Portu)aliei.
9aimo' !ndeo'e*i "entru romanele 'ale cu Iame' 6ondB 9lemin) e'te mai "uin cuno'cut
ca a)ent al M#- Kec&ivalentul *ritanic al CI>M. Jau'&o5er dorea aGutorul ocult al lui
CroCleL 7i i:a vor*it de'"re "lanul '+u lui 9lemin)B care !l cuno7tea "er'onal "e
ma)ician. n cele din urm+B Jau'&o5er a reu7it '+ aGun)+ !n >n)lia 7i ':a !ntlnit cu
CroCleL. Deci;ia celor doi ar 5i tre*uit '+ ai*+ un e5ect "ro5und a'u"ra r+;*oiului.
Planul con'ta !n utili;area vec&iului ade"t al lui Jau'&o5erB Rudol"& Je''B care
urma '+ ;*oare !n ScoiaB o5erindu:le en)le;ilor "acea. /re*uia '+ 'e "un+ a't5el ca"+t
m+celuluiB care 'c+"a'e de 'u* control. CroCleL i:a tran'mi' lui Je'' o 'erie de
in5ormaii oculte. SimultanB la >'&doCn 9ore't ':a inut o ceremonie ma)ic+ e<trem de
com"le<+B "+;it+ de militari. ?a ritual a "artici"at 7i >mado CroCleL KcareB de alt5elB nu
e'te unica 'ur'+ ce con5irm+ acea't+ in5ormaieM. Cel care a condu' ritualul de aducere a
lui Je'' !n >n)lia a 5o't >lei'ter.
Du"+ un ;*or cu multe "eri"eiiB Je'' a reu7it '+ 'e "ara7ute;e !n ScoiaB unde ':a
!ntlnit cu vec&ea 'a cuno7tin+B Ducele de JamiltonB cu 'co"ul de a 5ace "ace !ntre cele
dou+ naiuni a5late !n r+;*oi. C&urc&ill a re5u;at '+ 'e !ntlnea'c+ !n'+ cu Je''B neavnd
la vremea re'"ectiv+ intenia de a 5ace "ace. n lucrarea Nimeni nu !ndr+;ne7te '+ !i '"un+
con'"iraieB 4arL >llen a5irm+ c+ C&urc&ill avea c&iar intere'e 5inanciare !n anumite
5a*rici de armament din 4ermaniaB care de alt5el nici nu au 5o't *om*ardate.
Cert e'te c+ >lei'ter CroCleL 7i:a re'"ectat cuvntulB iar rolul '+u nu a 5o't deloc
unul minor. Du"+ ceremonia ma)ic+ 7i "lecarea lui Je''B nimic nu a mai mer' *ine
"entru na;i7ti. Jitler era 5urio'. Jau'&o5er nu mai avea nici o in5luen+ a'u"ra lui. Jitler
nu mai a'culta de a'trolo)i 7i de oculti7tiB !ntruct aGun'e'e '+ 'e team+ de ei. m"otriva
tuturor '5aturilorB el a invadat Ru'iaB iar ;arurile au !nce"ut '+ 'e !ncline !n 5avoarea
aliailor.
De7i e"i'odul amintit mai 'u' i:a redu' 'tatutul lui Jau'&o5erB el nu a r+ma' nici
"e de"arte li"'it de "utere. > "u' la cale a'a'inarea lui JitlerB care tre*uia "u'+ !n a"licare
de 5iul '+u >l*rec&t. /entativa a e7uatB iar >l*rec&t a 5o't condamnat la moarte. > 'tat !n
!nc&i'oare a"roa"e un anB tim" !n care a 'cri' 'oneteB "ln)ndu:7i 'oarta. >l*rec&t ':a
!ntre*at de ce tre*uie '+ moar+ atia oameniB !n tim" ce Jitler continua '+ r+mn+ !n
via+ din cau;+ c+ cineva a mutat !l ultima cli"+ 'ervieta cu *om*a. nainte de a muriB
>l*rec&t Jau'&o5er a !nele' c+ Jitler tre*uia '+ 'u"ravieuia'c+B "entru a:7i duce "n+ la
ca"+t rolul de >nticri't. @l a 'cri' c+ oamenii tre*uie '+ cunoa'c+ oroarea a*'olut+
declan7at+ de ace't omB "entru a nu mai l+'a niciodat+ '+ 'e !ntm"le a'emenea lucruri.
?a 'curt tim" !nainte de 'inuciderea lui Jitler !n *unc+rul '+uB Jeinric& Jimmler a dat
ordin ca >l*rec&t '+ 5ie e<ecutat. Se "are c+ 'e temea ca ace'ta '+ nu:l im"lice 7i "e el !n
tentativa de a'a'inat.
Du"+ r+;*oiB Rarl Jau'&o5er a 5o't "rimul ocu"ant al a7a:numitei ECa'e de
%a'"eiFB du"+ cum avea '+ 5ie cuno'cut+. @ra vor*a de o ca'+ mare din Nuren*er) !n
care Ena;i7tii ne:"ericulo7iF erau inui !ntr:o 5orm+ u7oar+ de are't. Je'' nu 7i l:a amintit
"e Jau'&o5er 'au "e ali mem*ri de ran) !nalt ai "artidului na;i't. 9a"tul e'te con'emnat
de toate manualele de i'torie 7i nu e'te di'"utat. n mod evidentB "er'oana Gudecat+ la
Nuren*er) !n calitate de Rudol"& Je'' era 5ie o du*lur+ a ace'tuiaB 5ie un individ c+ruia i
':a '"+lat creierul. > 5o't !ntemniat de via+ 7i nu i ':a mai "ermi' '+ vor*ea'c+ de'"re
trecutul '+u na;i't.
@<i't+ cel "uin dou+ relat+ri di5erite re5eritoare la moartea lui Rarl Jau'&o5er.
Una 'u'ine c+ ar 5i comi' &arakiriB ritualul Ga"one; al 'inucideriiB la data de #( martie
#1(-. Potrivit unui ra"ort al celui care l:a intero)atB "+rintele @dmund Nal'&B ar 5i murit
!n'+ "rin otr+vire cu ar'enic la data de #3 martie #1(-. Mai am 7i o de'criere a morii 'ale
la data de 1 martieB care 'u'ine c+ ':a otr+vit cu ar'enicB !m"reun+ cu 'oia 'a. Jau'&o5er
ar 5i muritB dar 'oia 'a nu. Cnd ':a tre;itB acea'ta ':a '"n;urat de o )rind+. Pe 'curtB
moartea 'a e'te la 5el de "uin cuno'cut+ cum i:a 5o't 7i viaa.
n 'e"tem*rie #1(-B @dmund Nal'& a 'cri' un lun) articol de'"re Rarl Jau'&o5er
!n revi'ta ?i5e. n articol nu 'e "re;int+ !n'+ ca "reotB ci ca )eo'trate) militar. Relatarea
mi 'e "are !n'+ 'u'"ect+B !ntruct Nal'& nu "omene7te nimic de calit+ile oculte ale lui
Jau'&o5er. Dincolo de atitudinea 'a conde'cendent+ 7i a"arent corect+ 5a+ de Jau'&o5erB
e<i't+ cteva a'"ecte !n articol "e care le con'ider intere'ante.
?a un moment datB Nal'& a di'"u' ca Jau'&o5er '+ 5ie "lim*at "rin ruinele de la
Nuren*er) "entru a vedea cu oc&ii lui de;a'trul care a urmat ca o con'ecin+ a teoriilor
'ale. De 5a"tB Jau'&o5er ':a "ln' c+ teoriile 'ale au 5o't a"licate )re7it de na;i7ti. Nal'&
a5irm+ c+ ace'ta a 5o't 5oarte a5ectat cnd ma7ina ':a o"rit 7i a v+;ut 'tatuia unui cal !n
miGlocul ruinelor *i'ericii St. @)idien. Statuia !l comemora "e m"+ratul Nil&elm IB
5ondatorul Im"eriului 4erman 7i era uimitor 5a"tul c+ re;i'ta'e !n miGlocul ruinelorB !n
condiiile !n care totul !n Gurul ei era 5+cut "ra5. Iat+ ce '"une autorul !n articol: EPrintr:
unul din acele "arado<uri care 'e "etrec uneori !n tim"ul *om*ardamentelorB acea't+
'tatuie a r+ma' intact+ !n miGlocul ruinelorB c+l+reul "rivind cu mndrie la de;a'trul
im"eriului na;i't. Jau'&o5er l:a "rivit mult tim" !n t+cere. Nu cred c+ tre*uie '+ mai 'cot
!n eviden+ 'im*oli'mul momentuluiF.
>m vor*it de'"re Nuren*er) !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB !n care am
a5irmat c+ ace'ta a 5o't unul din "unctele luate !n vi;or de 5orele aeriene ale aliailor.
Sim*oli'mul calului e'te *i;ar. Duncan mi:a '"u' ade'eori c+ 'im*olul calului de aur 'e
a5l+ !n miGlocul unui ora7 !n ruine.
Nal'& a mai 5+cut o a5irmaie intere'ant+ le)at+ de Jau'&o5er. Se "are c+ ultima
dorin+ a ace'tuia a 5o't ca mormntul '+u '+ 5ie anonim. @<i't+ numai dou+ motive care
"ot Gu'ti5ica acea't+ cerere. 9ie Jau'&o5er nu dorea ca mormntul '+u '+ 5ie 'cui"atB 5ie
nu dorea '+ 'e 7tie c+ a murit. ntre alteleB Jau'&o5er a 5o't 7e5ul unei or)ani;aii numit+
4ermanii din Str+in+tateB cu mi'iunea de a e<"orta cultura )erman+ !n !ntrea)a lume. Un
lucru e'te cert: du"+ r+;*oiB 'ociet+ile /&ule 7i Vril au intrat !n anonimat. Nu e'te c&iar
e<clu' ca el '+ 5i 'c+"at cu via+ 7i '+ li 'e 5i al+turat.
Rarl Jau'&o5er avea o vor*+ "re5erat+: ECel care c+l+re7te un ti)ru nu 'e "oate
a7te"ta '+ 'ca"e "rea u7orF. Cam a7a ':a de'5+7urat 7i viaa 'a. Cnd ':a dat Go' de "e
ti)ruB a nimerit !n *raele lui >lei'ter CroCleLB de'"re care credea c+ !l "oate aGuta '+
!ndre"te de;a'trul "e care l:a creat.
9actorii care au contri*uit la !nc&eierea r+;*oiului !n @uro"a au 5o't numero7iB dar
nu "oate 5i conte'tat c+ >lei'ter CroCleL a 5o't 7e5ul orc&e'trei. @l a 5o't cel care a iniiat
ritualul care a condu' la c+derea na;i7tilor 7i "e care !l "utem con'ideraB "e *un+ dre"tateB
ca 5iind ora cea mai !ntunecat+ a na;i7tilor.
Ca"itolul $3
Ian 9lemin) 7i cone<iunea *ritanic+.
>m vor*it !n ca"itolul anterior de Ian 9lemin)B cel care a 5+cut le)+tura "e tim"
de r+;*oi !ntre Rarl Jau'&o5er 7i >lei'ter CroCleL. 9lemin) 7i CroCleL erau 5oarte
a"ro"iai. Multe din 'cenele de'cri'e !n romanele 'ale 'unt luate 5ie din anecdotele lui
CroCleLB 5ie c&iar din "ro"ria 'a via+. @ra recuno'cut ca un mare amator de 'e< 7i de
oculti'm. S:a a5irmat c&iar c+ >)entul 33. a 5o't un alter e)o al "er'onalit+ii 'ale. Nu
e'te e<clu' ca 33. '+ 5i 5o't c&iar "ro"riul '+u cod de identi5icare.
n au)u't #1-(B Ian 9lemin) 7i:a "ro"u' '+ ;*oare "n+ la NeC Ier'eL "entru a 'e
!ntlni acolo cu un alt mem*ru al 'erviciilor 'ecrete *ritanice: Ivan /. Sander'on.
Sander'on a r+ma' 5aimo' ca re"orter radio 7i ca e<"lorator. ?a rndul luiB a 'cri' mai
multe c+ri. 9iind 7i ;oolo)B o*i7nuia '+ a"ar+ !n'oit de animale la '&oCul de televi;iune
al lui Io&nnL Car'onB /oni)&t S&oC. Sander'on era 7i el "reocu"at de "aranormalB 5iind
"ro*a*il 'u'in+torul cel mai !n5ocat al lui Morri' R. Ie''u"B "rimul om care a !ncercat '+
a5le adev+rul de'"re @<"erimentul P&iladel"&ia.
>l 6ielek 7i Ivan Sander'on erau "rieteni "rin anii -3B iar >l mi:a "ove'tit o
!ntm"lare intere'ant+ le)at+ de ace'ta. ntr:o ;iB Ivan l:a uimit "e >l "unndu:i !ntre*+ri
!n le)+tur+ cu 5ratele '+uB Duncan. >l nu avea 5rai !n 5amilia 6ielek 7i nu a !nele' de'"re
ce vor*e7te Sander'on. Ivan i:a r+'"un' c+ au 5+cut toi trei e<"lor+ri comune !n "e7teriB
dar >l a trecut conver'aia cu vedereaB con'idernd:o unul din acele evenimente ciudate
care i 'e !ntm"lau att de de'. >cea'ta a 5o't "rima in5ormaie "e care a "rimit:o >l !n
le)+tur+ cu 5ratele '+u DuncanB "e care avea '+:l cunoa'c+ a*ia $3 de ani mai tr;iu.
>l !7i aminte7te "er5ect de vi;ita "e care Sander'on urma '+ i:o 5ac+ lui 9lemin).
>ce'ta 'e a7te"ta '+ "rimea'c+ in5ormaii c&eie re5eritoare la @<"erimentul P&iladel"&ia
de la Sander'on 7i a e<i'tat o mare '"eran+ c+ mi'terul va 5i !n '5r7it re;olvat. Pe data de
#$ au)u't Kdata la care 'e aniver'a cea de:a $#:a aniver'are a @<"erimentului
P&iladel"&iaM 9lemin) a murit !n'+ de un atac de cordB iar tran'5erul de in5ormaii nu ':a
mai "rodu'.
$1 de ani mai tr;iu K'+ nu uit+m de ciclul a'trolo)ic al lui SaturnB care durea;+
e<act $1 de aniMB la data de #$ au)u't #113B aveam '+ "rime'c o 'cri'oare de la >mado
CroCleL !n care ace'ta !mi con5irma 5a"tul c+ tat+l '+u a condu' ritualul ma)ic din #$
au)u't #1(3B !n ;iua !n care ':a "rodu' @<"erimentul P&iladel"&ia. Cnd i:am "ove'tit lui
>lB ace'ta mi:a r+'"un' c+ mi'terul vec&i de 33 de ani a 5o't !n '5r7it re;olvatB cel "uin
"arial. Du"+ "+rerea luiB 9lemin) urma '+ revele;e anumite a'"ecte le)ate de
cuno7tinele lui CroCleL re5eritoare la Proiectul Curcu*eu. Pn+ la ora actual+ nu ':a a5lat
ce dorea '+ comunice 9lemin)B dar ritualul de'cri' de >mado CroCleL "re;int+ anumite
indicii maGore care m:au aGutat '+ !nele) ce ':a !ntm"lat mai tr;iu la Montauk. Iat+ un
citat din 'cri'oarea ace'tuia: E?a data de #$ au)u't #1(3B >lei'ter CroCleLB eu 7i !nc+
cinci "er'oane ne:am 'trn' !n Gurul unui monument din "iatr+ 'tr+vec&iB numit Men:an:
/olB ln)+ Morva&B 'ituat !n CornCallB >n)lia. >ta7e; la 'cri'oare co"ia unei 5oto)ra5ii a
ace'tuia. Piatra are o )aur+ circular+ la miGloc. Ritualul a con'tat din introducerea unei
"l+ci !n )aura "ietreiB "e care 't+team eu. Rolul meu era 'imilar cu cel al unei tiGe din
5erit+ introdu'+ !ntr:o *o*in+ electric+. n continuareB >lei'ter a e5ectuat un ritual care a
"rovocat a"ariia unei "n;e de a"+ !ntre ace't loc din 'udul >n)liei 7i ?on) I'land din
S>F.
Menionnd 'imilaritatea dintre numele Men:an:/ol 7i MontaukB >mado mi:a
o5erit o in5ormaie e<trem de "reioa'+ "entru "u;;le:ul meu.
Ca"itolul $(
De5iniia cuvntului Montauk.
%*'ervaia lui >mado CroCleL re5eritoare la le)+tura de nume dintre Men:an:/ol
7i Montauk a 5o't cea care m:a determinat '+ m+ duc la *i*liotec+ Ka7a cum am ar+tat "e
lar) !n ca"itolul ,MB declan7nd e5ectul de domino care avea '+ conduc+ la 'crierea ace'tei
c+ri. n continuareB ne vom ocu"a mai !ndea"roa"e de de5inirea cuvntului Montauk.
@timolo)iaB 7tiina 'emni5icaiei cuvintelor 7i a ori)inii lorB e'te un in'trument
5olo'it dintotdeauna de ma)icieniB care !l con'ider+ o 7tiin+ 'acr+$3. Vom ine cont de
acea't+ tradiie inclu'iv la e<aminarea de5iniiei cuvntului EMontaukF.
Montauk are mai multe 'emni5icaii. > 5o't de5init de di5erite autorit+i !n
domeniu ca Eloc i;olatFB E'"iritFB Ear*ore al '"irituluiFB Emovil+FB E5ort+rea+F 'au Eloc de
o*'ervaieF. >m vor*it deGa de un mae'tru taoi't care tr+ie7te !n ?on) I'landB "e nume
Mantak C&ia. >ce'ta mi:a '"u' c+ numele EMantakF "e care l:a "rimit el !n'eamn+ !n
ti*etan+ Evirtute "o;itiv+FB dar 7i claritateB !nele)ere 7i lumin+ 'tr+lucitoare. n
dicionarul Ne*'terT' NeC Norld virtutea e'te de5init+ de cuvntul latin virB care
!n'eamn+ om. Dicionarul ne trimite a"oi la cuvntul CereCol5 Kn.n. vrcolacMB derivat de
la Cei a 5i "uternic 'au a avea "utere. >'em+narea cuvntului Montauk cu un cuvnt
ti*etan cu re;onane "o;itive nu mi 'e "are deloc 'ur"rin;+toareB c+ci lim*a ti*etan+ are
5oarte multe cuvinte identice 'au 'imilare cu lim*a &o"i a nativilor din >merica. S"re
e<em"luB muLaCB cuvntul &o"i "entru 'oare !n'eamn+ !n ti*etan+ lun+. /iaCaB cuvntul
&o"i "entru lun+ !n'eamn+ !n ti*etan+ 'oare. Indienii &o"i vor*e'c dialectul '&o'&oneB
care 5ace "arte inte)rant+ din 5amilia de lim*i uto:a;tece.
2amanii indienilor Montauk 'unt cuno'cui "entru '"iritele lor c+l+u;itoareB "e
care le nume'c Manatu 'au Manitou. Se '"une de'"re ace'tea c+ au "uterea de a 'c&im*a
5ormele 7i de a c+l+tori !n tim". Numele are o re;onan+ comun+ cu ti*etanul EmantakF.
Dac+ 5acem cone<iunea dintre eleB o*inem: mantak X virtute X om X "utere. >lt5el '"u'B
mantak ar !n'emna "uterea 'au "otenialul total al omuluiB care include din 'tart "uterea
de a 'c&im*a 5ormele 7i de a c+l+tori !n tim".
n )lo'arul la lucrarea C&eile lui @no& a lui I. I. JurtakB EtakF a"are ca traducerea
ti*etan+ "entru %rionB 5iind de5init ca E"ra) al creaiei care 5ace trecerea de la )ala<ia
noa'tr+ 5i;ic+ la urm+torul nivel al creaiei din univer'ul /at+lui no'tru cere'cB alc+tuit din
miriade de 'u"er:'u"er)ala<iiF. Dac+ ad+u)+m acea't+ 'emni5icaie a cuvntului EtakF la
"re5i<ul EmanFB o*inem o 'emni5icaie a cuvntului EmantakF de'tul de a"ro"iat+ de cea
dat+ mai 'u' K5+cnd alu;ie la aceea7i natur+ interdimen'ional+ a omuluiM.
De5iniia lui Jurtak continu+ cu o re5erin+ la C&eia #3.B ver'etul $. n ace't
ver'et ni 'e '"une c+ %rion e'te !m"+rit !n cel "uin dou+ divi;iuni. Una are de:a 5ace cu
Ecrearea 'telelorFB cu na7terea 7i re)enerareaB iar cealalt+ cu Emoartea 'telelorF. >utorul
continu+: E>m*ele i;vor+'c din /ronul /at+luiB care )uvernea;+ din 'i'temele 'telare
>lnitakB >lnilam 7i MintakaF. De remarcat 'imilaritatea cuvntului EMintakaF cu
Montauk. Jurtak a5irm+ !n continuare c+ Mintaka 7i celelalte dou+ 'i'teme 'telare
Ere"re;int+ "oarta care 5ace le)+tura !ntre univer'ul 'oarelui no'tru 7i miriadele de 'tele
din univer'ul /at+lui no'truF.
@videntB ti*etana nu e'te 'in)ura lim*+ le)at+ de cuvntul Montauk. Potrivit unui
lin)vi't )ale;B Montauk 7i Men:an:/ol 'unt derivate din aceea7i r+d+cin+ merB a'ociat+ cu
mareaB dar care !n'eamn+ inclu'iv cerc al unei mi7c+ri "er"etueB la 5el ca 7i vrteGul "rin
care 'e mani5e't+ creaia 7i care "ermite ie7irea !n a5ara ei. Mer e'te 7i r+d+cina numelui
ma)icianului MerlinB derivat+ de la mori mare 7i dunn colin+B care ne conduce la
ideea de colin+ 'au 5ort+rea+ la malul m+rii. De remarcat c+ Montauk a 5o't de5init de
anumii 'avani indieni tot ca o 5ort+rea+. UneoriB cuvntul mer e'te !nlocuit de marB care
ne duce cu )ndul la MarteB o "lanet+ de'"re care oamenii au cre;ut dintotdeauna c+ e'te
!n;e'trat+ cu m+ri.
Mai e<i't+ 7i o alt+ etimolo)ie curioa'+ a cuvntului MontaukB dac+ "ornim de la
cuvntul lun+ Kn.n. moonMB care deriv+ de la menB care !n'eamn+ c&iar lun+ Kcalendari'tic+
'au cor" cere'cM. Men nu numai c+ a"are !n numele Men:an:/olB dar mai !n'eamn+ 7i
'n)e. @'te r+d+cina cuvntului men'e' Kn.n. ciclu men'trualMB adic+ a "ierderii de 'n)e
de c+tre 5emei !n tim"ul men'truaiei lunare. Pe de alt+ "arteB luna a 5o't dintotdeauna
m+'ura cea mai la !ndemn+ a tim"ului.
Cuvntul EMen:an:/olF e'te derivat din menB care mai !n'eamn+ 7i "iatr+ Kde la
cuvntul latin 'ti"areB care !n'eamn+ a com"rimaM 'au om Kn.n. manMB 7i de la tolB care
!n'eamn+ a luaB a im"o;itaB a 'u'ine 'au a atin)e. Men:an:/ol ar "utea 5i inter"retat din
acea't+ "er'"ectiv+ ca luarea omului 'au 'u'inerea omului. 2i "utem continua cu ace't
'im*oli'm la in5init.
Poate cea mai im"ortant+ core'"onden+ a cuvintelor Montauk 7i Men:an:/ol e'te
cea cu tem"lul lui Mont 'au Montu din /e*a antic+. Romanii !i '"uneau lui Montu Mentu
'au Ment&u. Primul re)e al "rimei dina'tii din @)i"t 'e numea Mene'. Se crede c+ el a
5o't cel care a "u' 5undamentul "entru "rimul tem"lu al lui MontuB imediat du"+
"reluarea "uterii. Indi5erent cine a con'truit tem"lul e'te cert 5a"tul c+ ace'ta a
re"re;entat un oma)iu la adre'a ;eului r+;*oiului Marte.
Mai e<i't+ 7i cuvinte "recum Emontolo)ieFB care !n'eamn+ 'tudiul divinaiei. Unul
din acce'oriile 5olo'ite de cei care "racticau divinaia era EmantauaF Kn.n. mantle 'au
manteauM. Ve7mintele actuale ale "reoilor 'unt re"re;entative "entru ace't conce"t. %
alt+ a'em+nare a"are !n numele lui Monte;umaB "reotul:re)e al "o"ulaiei native din
Me<ic. Numele lui deriv+ din Mo&tecu;omat;inB care !n'eamn+ "rin no*ilB 5oarte curaGo'
7i 5oarte re'"ectat. >ce'ta a Gucat rolul de 5araon "entru "o"orul '+uB de7i 5+r+ "rea mare
'ucce'.
Putem continua a't5el la in5initB dar 'unt convin' c+ ai !nele' me'aGul. Unicul
cuvnt "e care mai dore'c '+:l menione; e'te cel '"aniol EmontarFB care !n'eamn+ a
c+l+ri "e calB care ne duce cu )ndul la calul de aur "e care a c+l+rit Duncan 7i care a"are
"e co"erta Proiectului Montauk.
Rev+;nd toate ace'te de5iniiiB mi:am dat 'eama c+ am "etrecut 5oarte mult tim"
'tudiind etimolo)ia ace'tui cuvntB inclu'iv 5enomenele de la Montauk. Pro*a*il c+ am
devenit cel mai mare e<"ert din lume. De aceeaB de5iniia mea e'te urm+toarea:
Mon. tauk: Ynume al tri*ului >l)onQuinS cuvnt atlantic vrillic: mon "rimB omB
'au "rimul om K>damM Z tok a ar+taB a revelaB a 'coate la iveal+. %ri)inea cuvntului are
la *a;+ "rima mani5e'tare a omului 'u* 5orma con7tiinei umane care 'e dilat+ !n
continuumul '"aio:tem"oralB im"licnd un "roce' de )enerareB de)enerare 7i re)enerare.
Cuvntul Montauk 7i 5onemele 'ale 'unt att de 'trn' le)ate de e<"re'ia "rimordial+ a
)ndirii !nct numeroa'e cuvinte din di5erite lim*i e<"rim+ "ractic acela7i conce"t
iniial[. #. Numele "orii interdimen'ionale care 5ace le)+tura cu 'i'temul circulator al
"lanetei 7i cu 5orele 'u"erioare ale creaieiB mani5e'tat+ uneori ca un vrteG ener)etic !n
a"ro"iere de ca"+tul din'"re e't al "enin'ulei ?on) I'landB NeC DorkB !n di5erite locuri
'ituate la a"ro<imativ .#B(7 lon)itudine 7i (#7 latitudineS $. nume )eneric 5olo'it "entru a
de'crie "+mntul 'acru al nativilor americani din acea't+ re)iune K"artea de e't a
"enin'ulei ?on) I'landMB marcat cndva de "iramide 7i care core'"unde unei reele
ener)etice numit+ reeaua mor5o)enetic+ a "+mntuluiB care "ermite mani5e'tarea
con7tiinei "lanetare 7i a tuturor con'truciilor 5i;ice de "e /erraS 3. numele unui tri* re)al
al nativilor americani !n care "o"ulaia "oart+ numele de P&aroa& 7i 'e con'ider+ "+;itori
ai reeleiS (. re5erin+ )eneral+ la Proiectul Montauk 'au la alte o"eraiuni 'imilare "rin
care 'e !ncearc+ limitarea con7tiinei oamenilor 7i !m"iedicarea tre;irii "lenare a
"otenialului umanS ,. ora7 de "e coa'ta de e't a "enin'ulei ?on) I'landB cu o "o"ulaie de
#$.--- oameni.
Ca"itolul $,
Preotul din Mentu.
De5iniia cuvntului Montauk ne:a aGutat '+ !nele)em c+ avem de:a 5ace cu o
inter'ecie de auto'tr+;i "rin care circul+ in5ormaiile interdimen'ionale 7i "articulele 'u*:
cuantice. >cea'ta e'te auto'trada !n care !ncearc+ '+ "+trund+ ma)icienii atunci cnd !7i
reali;ea;+ ritualurile lor ma)ice. Sco"ul lor e'te de re)ul+ acela de a acce'a "ortalulB de a
mani5e'ta o intenie 7i de a !i de'c&ide ace'teia calea c+tre lumea 5i;ic+. n cele*ra 'a
carier+B >lei'ter CroCleL a reali;at numeroa'e a'emenea ritualuri ma)iceB cu intenia
declarat+ de a contacta ct mai multe entit+i 7i "ortaluri "o'i*ile. Unul din titlurile "e
care 7i le:a a'umat !n acea't+ activitate a 5o't 7i acela de Preot al lui Mentu K'au Preotul
din MontaukM.
?e)+tura lui CroCleL cu Montauk:ul e'te indi'olu*il a'ociat+ cu "rinci"ala 'a
lucrare ma)ic+: Cartea le)ii. Cartea e'te "e ct de 'curt+B "e att de concentrat+B 5iind
inter"retat+ !n 5el 7i c&i" de di5erii ma)icieni 7i 'avaniB !ntruct 'e con'idera c+ ar
conine "rinci"ala c&eie a ma)iei. S:au 5+cut 5oarte multe cercet+ri "entru a a5la acea't+
c&eie. n ca"itolul urm+tor ne vom ocu"a mai !ndea"roa"e de ea.
Pentru a !nele)e mai *ine cone<iunea care e<i't+ !ntre CroCleL 7i MontaukB
tre*uie '+ !nce"em "rin a ar+ta cum a aGun' CroCleL '+ 'crie Cartea le)ii. /otul a !nce"ut
cu c+'+toria 'a cu Ro'e RellL la data de #$ au)u't #133. Ro'e nu era intere'at+ de ma)ie
'au e;oteri'mB 5iind o 'oie ct 'e "oate de normal+. Cu toate ace'teaB 5+r+ eaB Cartea le)ii
nu ar 5i 5o't 'cri'+ niciodat+. De aceeaB data c+'+toriei lor e'te cele*rat+ !n 5iecare an de
loGile %rdo /em"li %rienti'.
Du"+ c+'+torieB cei doi 'oi CroCleL au 5+cut o lun)+ c+l+torie !n %rient. ?a
!ntoarcereB ':au )ndit '+ 'e 5erea'c+ o vreme de r+ceala vremii din >n)liaB '"eci5ic+ lunii
5e*ruarieB a7a c+B !n ultimul momentB ':au deci' '+ r+mn+ o vreme !n ora7ul lui Marte:
CairoB ca"itala @)i"tului. ?a 'curt tim"B au vi;itat Marea Piramid+B r+mnnd "e'te
noa"te !n Camera Re)elui. 2i a7a a !nce"ut totulB cu doi tineri c+'+torii !n 'ediul lui
/a&utiB "+;itorul "ra)ului.
@<"eriena a marcat:o "ro5und "e Ro'e. Cnd cei doi 'oi ':au !ntor' !n
a"artamentul lor din CairoB ea a intrat !ntr:o 'tare modi5icat+ de con7tiin+B lucru 5oarte
ciudatB c+ci "n+ atunci nu 5u'e'e deloc "reocu"at+ de oculti'm. >5lat+ !n tran'+B ea a
re"etat de nenum+rate ori c+ >lei'ter l:a o5en'at "e Joru'B ;eul e)i"tean. CroCleL a
r+ma' uimitB c+ci Ro'e nu 7tia a*'olut nimic de'"re mitolo)ia e)i"tean+. @a a continuatB
'"unndu:i cum tre*uie '+:l invoce "e Joru'B du"+ care l:a trt du"+ ea la Mu;eul
6oulak. >iciB uimirea 'a ':a tran'5ormat !ntr:o 'tare de 7oc. Ro'e i:a ar+tat ima)inea lui
Joru' !n i"o'ta;a cuno'cut+ 'u* numele de Ra:Joor:R&uit. Ima)inea ace'tuia era
'cul"tat+ !ntr:o "iatr+ numit+ Stela din >nk&:a5:nak&on'uB cuno'cut+ 7i 'u* numele de
Preotul lui Montu. Num+rul e<"onatului era E---FB adic+ e<act num+rul cu care 'e
identi5ica >lei'ter CroCleL. @<"eriena nu numai c+ i:a 'c&im*at "entru totdeauna viaa
lui CroCleLB dar 'e "are c+ l:a 7i iniiat !n 'ecretele ma)ice ale ace'tei Lu)aB inclu'iv !n
?ucrarea 6a*alon Kde'"re care Iack Par'on' crede c+ re"re;int+ cel de:a "atrulea volum
al C+rii le)ii de7i CroCleL a 'cri' numai trei volumeM.
?a mie;ul no"ii de #1 martie$(B CroCleL a declarat c+ a !nce"ut @c&inociul
Aeilor 7i o nou+ er+ !n i'toria umanit+ii. Pe 0B 1 7i #3 a"rilie #13(B el a 'cri' 'u* dictare
un me'aG de la >iCa''B de'"re care a a5irmat c+ e'te !n)erul '+u "+;itor. >iCa'' avea
rolul de a 'ta*ili o "unte de le)+tur+ !ntre 5orele '"irituale 'olare 7i umanitate. Me'aGul a
devenit cuno'cut 'u* numele de Cartea le)iiB con'tnd !n e'en+ dintr:un cod 'im"lu de
conduit+B care '"unea: E?e)ea 'u"rem+ e'te: 5+ ceea ce dore7ti. ?e)ea e'te iu*ireaB iu*irea
)uvernat+ de voin+. Nu e<i't+ nici o alt+ le)e !n a5ar+ de: 5+ ceea ce dore7tiF. ?e)ea nu
!n'emna c+ omul "oate 5ace orice !i trece "rin minte. @a 'e re5erea la !m"linirea
adev+ratei 'ale meniriB !n con5ormitate cu circum'tanele 'ta*ilite de univer' "entru
individul re'"ectivB dar 7i "entru !ntrea)a creaie. @'te uluitor ct de )re7ite au 5o't
inter"ret+rile date ulterior C+rii le)ii$,.
Pn+ la a"ariia lui CroCleLB Stela de la >nk&:a5:nak&on'u 5u'e'e cuno'cut+ 'u*
numele de EStela ---F. @l e'te cel care i:a '"u' EStela RevelaieiFB nume 'u* care e'te
cuno'cut+ a't+;i de maGoritatea oculti7tilor. Prin Revelaie 'e !nele) in5ormaiile "rimite
de CroCleL 7i redate !n 'cri' !n Cartea le)ii. Citirea c+rii 7i contem"larea 'telei
demon'trea;+ c+ !ntre cele dou+ e<i't+ o core'"onden+. ntr:un 5elB ':ar "utea '"une
de'"re Cartea le)ii c+ re"re;int+ o traducere a ima)inii de "e 'tel+B de7i mai corect ar 5i '+
'"unem c+ e'te o e<"unere a unor "rinci"ii.
Revelaia e'te le)at+ de ;eul cu ca" de acvil+ Joru'B ec&ivalentul e)i"tean al
;eului roman Marte. Panteonul e)i"tean era mult mai 5le<i*il 7i mai multi:"er'onali;at
dect cel )rec 'au cel romanB muli dintre ;eii '+i avnd a'"ecte 'u*tile 7i com"le<e.
Joru' !n'u7i 'e mani5e't+ !n multe din divinit+ile "re;entate !n Cartea le)ii. >iCa''B
5iina care i:a dictat cartea lui CroCleLB re"re;int+ un a'"ect al lui Joru' care ':a
"re;entat ca Eantevor*itorul in'"irat al lui MentuF. Mentu e'te o alt+ i"o'ta;+ a lui Joru'B
le)at+ de "laneta Marte. >nk&:a5:na:k&on'u e'te o i"o'ta;+ a lui Joru' le)at+ de lun+.
Cartea le)ii !l nume7te "e CroCleL Pro5et 'au Preot al lui Mentu. Dac+ ne aducem
aminte de di5eritele etimolo)ii de'"re care am vor*it !n acea't+ carteB ne "utem da 'eama
c+ >lei'ter CroCleL "oate 5i con'iderat un "ro5et al lui MarteB dar 7i ca "reotul din
Montauk.
n cartea 'aB Joru' 'e con'ider+ un lu"t+tor 7i un ;eu al r+;*oiului. @l '"une: E3.
Mai !nti de toateB tre*uie !nele' 5a"tul c+ eu 'unt un ;eu al r+;*oiului 7i al r+;*un+rii.
De aceeaB voi 5i dur cu ei. (. >le)e:i o in'ul+H ,. 9orti5ic:oH -. narmea;+:te cu
te&nolo)ie de r+;*oiH .. @u !i voi da o arm+. 0. Cu aGutorul ei !i vei "utea controla "e
oameniB 7i nimeni nu i 'e va "utea o"uneF.
?a !nce"utB CroCleL a inter"retat ace't "a'aG con'idernd c+ 'e re5er+ la o c&akra
a 'i'temului '"iritual uman. Mai tr;iuB 7i:a dat 'eama c+ in'ula 'e re5er+ la Marea
6ritanie 7i c+ te<tul im"lica un 'ecret militar. UlteriorB a a5irmat c+ arma lui Joru'
re"re;enta "ro*a*il un averti'ment cu "rivire la Marele R+;*oi care urma '+ 5ie declan7at
7i !n care Joru' avea '+ trium5e a'u"ra oamenilor.
Dac+ inem cont de 5a"tul c+ Montauk re"re;int+ din "unct de vedere )eolo)ic o
in'ul+B 5iind cuno'cut !n trecut ca atareB im"licaiile 5ra)mentului de mai 'u' ni 'e "ar
evidenteB cu att mai mult cu ct 'e 7tie c+ 'ociet+ile 'ecrete )ermane K/&ule 7i VrilM
aveau contacte intime cu %/% 7i cu ct e'te "ro*a*il '+ 5i cuno'cut Cartea le)ii 7i alte
documente 'ecrete de acela7i )en care nu au ie7it !nc+ la lumin+. >cea't+ vi;iune ar
e<"lica cel "uin "arial 5a'cinaia incredi*il+ a )ermanilor 5a+ de MontaukB "e care !l
con'iderau un loc 'trate)ic.
% alt+ core'"onden+ are de:a 5ace cu numele de >lei'terB ale' c&iar de CroCleL
K"+rinii '+i l:au numit @dCard >le<anderM 7i care deriv+ de la cuvntul )rece'c "entru
;eul r+;*un+rii. @l 7i:a ale' ace't nume cu mult tim" !nainte de a 'crie Cartea le)iiB
inclu'iv 5ra;a: E@u 'unt ;eul r+;*oiului 7i al r+;*un+riiF.
Du"+ revelaia re5eritoare la ale)erea in'uleiB >iCa'' Kcare !i re"re;int+
deo"otriv+ "e Joru' 7i "e CroCleLM '"une: E@u 'unt Domnul r+;*oinic al celor (3: cei 03
'e "leac+ !n 5aa meaB dar 'unt nimicii. i voi aduce victoria 7i *ucuriaS m+ voi a5la !n
miGlocul armelor !n lu"t+ 7i tu te vei *ucura '+ uci;i. Succe'ul e'te dovada taS curaGul e'te
armura taS mer)i !nainteB "urtat de "uterea meaB 7i nu vei 5i nevoit '+:i !ntorci niciodat+
'"atele !n 5aa cuivaHF
Re5erina la anii (3 7i 03 e'te indi'cuta*il+. >nii (3 au de'c&i' o "oart+ !n
continuumul tem"oral "rin @<"erimentul P&iladel"&ia. Cel de:al Doilea R+;*oi Mondial
a 5o't numit uneori 7i r+;*oiul tim"ului. >"arentB victoria 7i *ucuria 'e re5er+ e5ectiv la
victoria re"urtat+ la '5r7itul celui de:al Doilea R+;*oi MondialB dar inter"retarea e'te
)re7it+. >nii 03 au 5o't EnimiciiFB dac+ ne ra"ort+m la de;a'trul de la MontaukB care a
atin' a"o)eul !n #103B dar victoria 7i *ucuria vor urma "e o 'car+ mai lar)+B dac+ ne
)ndim la era ilumin+rii care va urma.
CroCleL inter"retea;+ di5erit ace't "a'aGB du"+ care '"une: ESunt tentat '+ cred c+
te<tul are o 'emni5icaie mai 'im"l+ 7i mai "ro5und+ dect cea care mi:a 5o't de;v+luit+
"n+ acumF.
@<i't+ !ntr:adev+r o 'emni5icaie mai "ro5und+B care ni 'e revelea;+ odat+ cu
recunoa7terea im"lic+rii lui CroCleL !n 'erviciile 'ecrete 7i militareB de'"re care am
vor*it "arial !n celelalte lucr+ri ale mele. In5luena 'a ma)ic+ e'te evident+ dac+ ne
)ndim c+ numele '+u con'"irativ !n cadrul %/% era P&oeni<. Numele de cod al
Proiectului Montauk 7i al altor e<"erimente 'imilare a 5o't P&oeni<. >"roa"e toate
"roiectele 'ecrete !n care au 5o't im"licai militarii au 5o't denumite P&oeni<.
n mitolo)ia e)i"tean+B "&oeni<ul era o "a'+re mareB care ren+7tea din "ro"ria ei
cenu7+ la 5iecare --- de ani K'au ,33B !n 5uncie de re5erin+MB re)enerndu:'e com"let.
@ra ilu'trat "rintr:un 7oimB ve&iculul ;eului Joru'B al c+rui me'a)erB >iCa''B i:a tran'mi'
lui CroCleL Cartea le)ii. Numele ;eului Joru' mai "re;int+ o core'"onden+B dac+ ne
)ndim c+ din el deriv+ cuvntul EerouF Kn.n. &eroM. Nu !ntm"l+torB unitatea militar+ de
la Montauk e'te numit+ Cam" Jero. Joru' re"re;int+ 7i r+d+cina cuvntului Eorolo)ieF
Kn.n. &orolo)LMB de5init ca arta m+'ur+rii tim"ului 'au a con5ecion+rii de cea'uri. Din
acea't+ "er'"ectiv+B Cam" Jero ':ar traduce "rin EUnitatea Militar+ de M+'urare a
/im"uluiF.
Nu 'e cunoa7te cu "reci;ie ce a 5+cut EP&oeni<F la MontaukB dar >mado CroCleL
ne 5urni;ea;+ cteva indicii. Din relat+rile 'ale re;ult+ c+ >lei'ter ':a du' acolo cu o
intenie *ine "reci;at+. n nici un ca; nu tatona noi e<"erimente 'au ritualuri 'ecrete din
cate)oria celor "e care le a'cund cu atta mndrie 'ociet+ile 'ecrete. Se "are c+ dorea '+
in'tale;e un anumit ti" de Erece"torF. >'emenea rece"toare au 5o't in'talate 7i !n alte
"uncte 'trate)ice ale "lanetei. Ritualul de la Men:an:/ol din data de #$ au)u't #1(3 era
de 5a"t o Eemi'ieF. /at+l '+u i:a e<"licat c+ un anumit ti" de Eener)ieF "oate activa
reeaua alc+tuit+ din "uncte 'imilare "entru o anumit+ "erioad+ de tim". De7i la vremea
re'"ectiv+ nu 5u'e'e !nc+ emi'+ teoria "l+cilor tectoniceB >mado 'u'ine c+ acea't+ reea
de "uncte ener)etice coincidea "er5ect cu 5aliile )eolo)ice din cru'ta "+mntului Ko
a'emenea 5alie "rinci"al+ trece "rin Montauk Point 7i a 5o't "o"ulari;at+ !ntr:un roman de
5iciune 'emnat de Ro*ert Mit)an) 7i intitulat c&iar 9alia din MontaukM.
Cnd >mado l:a !ntre*at "e tat+l '+u dac+ dorea '+ declan7e;e un cutremur de
"+mnt 'au '+ active;e un vulcanB ace'ta i:a r+'"un': ENu !mi "ro"un '+ 5ac ceva att de
'im"luHF
>lt5el '"u'B 'co"ul '+u era o o"eraiune com"le<+. 9iind 5oarte tn+rB >mado
credea c+ 'e lu"t+ cu 5orele r+uluiB !ncercnd '+ contracare;e "lanurile unui alt )ru".
Dac+ o"eraiunea era !ntr:adev+r att de com"le<+B e'te "o'i*il ca ea '+ 'e 5i de'5+7urat de
mai mult+ vremeB ceea ce im"lic+ o 'erie de a"licaii "ractice "entru in5luenarea reelei
mor5o)enetice cu aGutorul a"araturii te&nolo)ice. Conclu;ia lui >mado a 5o't c+ >lei'ter
CroCleL '"iona un alt )ru"B dar 'imultan e<ecuta 7i o anumit+ activitate ocult+.
Din cine era !n'+ alc+tuit cel+lalt )ru"= Nimeni nu "are '+ 7tie la ora actual+. @'te
"o'i*il '+ 5i 5o't vor*a de )ermaniB dar 7i de e<tratere7tri. Ne vom ocu"a imediat de ace't
'u*iectB dar mai !nti ne "ro"unem '+ vor*im de c&eia care e<"lic+ lucrarea lui CroCleLB
Cartea le)ii.
Ca"itolul $-
Cartea le)ii.
>7a cum '"uneam !n ultimul ca"itolB Cartea le)ii e'te con'iderat+ de muli
oculti7ti "+'tr+toarea 'ecretului 'u"rem al ma)iei. %rice anali't care o cite7te !7i d+ 'eama
c+ lucrarea e'te !ne'at+ de core'"ondene numerolo)iceB tran'mi'e de o 'ur'+ 'u"erioar+.
Cartea e'te mult "rea com"le<+ "entru a 5i "utut 5i ima)inat+ de o 'im"l+ minte uman+. n
ceea ce "rive7te 'ecretul de care vor*eamB ace'ta e'te redat !n Partea a III:aB ver'etul (.:
E>cea't+ carte tre*uie tradu'+ !n toate lim*ileB dar !ntotdeauna cu ori)inalul 6e'tiei !n
5a+B c+ci 5orma literelor 7i "o;iia lor reci"roc+ nu e'te !ntm"l+toareS ele a'cund mi'tere
"e care nici o 6e'tie nu le "oate )&ici. Nimeni nu tre*uie '+ !ncerce '+ le de'co"ereB c+ci
va veni cineva du"+ elB "e care nu !l voi numiB care va )+'i C&eia. >tunciB acea't+ linie
de'enat+ va deveni o c&eie. ?i"'a "+tratului !ncadrat !n cerc va deveni de a'emenea o
c&eie. >"oiB >*acada*ra. Va deveni co"ilul '+uB 7i a'ta !n modul cel mai curio'. Nimeni
nu tre*uie '+ caute c&eiaB c+ci numai a7a o "oate )+'i$-F.
Cartea le)ii a 5o't "u*licat+ !n di5erite 5ormateB dar du"+ cte 'e a5irm+ c&iar !n
te<tB nu e<i't+ dect un 'in)ur 5ormat corect: cu co"erta ro7ie 7i cu literele aurii. /e<tul
continu+ a5irmnd c+ orice traducere tre*uie '+ includ+ 7i o co"ie du"+ ori)inalul 'cri' de
mna lui CroCleL. %are de ce= Dac+ "rivim manu'cri'ul ori)inal la "a)ina #-B o*'erv+m
citatul de mai 'u'B "e'te care a 5o't &a7urat+ o )ril+ Ko reeaM. n cartea de 5a+ te<tul e'te
re"rodu' la "a)ina <<<. Nu a !ncetat nici o cli"+ de m+ mire 5a"tul c+ cei care 5ac
comentarii re5eritoare la Cartea le)ii nu menionea;+ niciodat+ e<i'tena ace'tei )rileB ca
'+ nu mai vor*im de o eventual+ inter"retare. Cine cite7te numai varianta ti"+rit+ a
te<tului nu va !nele)e nimic din el. Iat+ ce am de'co"erit eu din ace't 'ecret.
Ceea ce te i;*e7te "e "a)ina al+turat+ e'te ideea de reeaB la care 'e adau)+ linia
tra'+ "e'te 'cri'ul lui CroCleL. Un ra"ortor arat+ c+ linia e'te tra'+ la un un)&i de $-7.
>ce't lucru mi 'e "are intere'antB c+ci re"re;int+ un)&iul a cel "uin dou+ din "rinci"alele
intr+ri !n Marea Piramid+. @'te vor*a de intrarea de'cendent+ care conduce la ECamera
Jao'uluiF 7i de cea a'cendent+ care conduce la Marea 4alerieB dar 7i la Camera Re)inei.
Cea de:a doua intrare "ermite "+trunderea !n interior a luminii lui Siriu' c&iar !nainte de
'e;onul "loio'B anunnd a't5el !nce"utul noului an. Siriu' core'"unde ace'tui un)&i de
$-7B c+ci !n trecut 'e ridica la ori;ont la un un)&i de $-B,7 la 'ud de e'tul de a't+;i.
Soarele !n'u7i 'e ridica la un un)&i de $-B,7 de e'tul de a't+;i. Mai de"arteB mi ':a '"u'
c+ dac+ "roiecte;i !n e<terior un)&iul de $-7 al canalului a'cendentB !n acela7i "lanB ace'ta
va indica direct c+tre Ieru'alim. Pe 'curtB acea't+ linie ne o5er+ o C&eie a intr+rii !n Marea
Piramid+B locul !n care CroCleL 7i 'oia 'a 7i:au "etrecut noa"tea !nainte de "rimirea
C+rii le)ii.
Urm+toarea tentativ+ de a !nele)e ace't "u;;le m:a determinat '+ une'c toate
literele atin'e de linia tra'+ de CroCleLB Ec+ci 5orma literelor 7i "o;iia lor reci"roc+ nu
e'te !ntm"l+toareS ele a'cund mi'tere "e care nici o 6e'tie nu le "oate )&iciF. Dac+ unim
literele atin'e de linieB o*inem urm+toarea !n7iruire: SB /B 6B @B /B IB SB >B DB 9B >.
RearanGnd litereleB am o*inut: @>SD I9 6>S/B 'au I9 6>S/ @>SD Kn.n. Ee'te u7orB
dac+ 6a'tFM. >m de'co"erit mai tr;iu c+ 6a't era o ;ei+ o*'cur+ din "anteonul e)i"teanB
dar cuvntul aminte7te de'tul de mult 7i de cuvntul 6ea't Kn.n. 6e'tieM. In5ormaiile
de'"re acea't+ ;ei+ 'unt )reu de )+'it 7i mi ':a '"u' c+ au 5o't a'cun'e !n mod deli*erat.
@a core'"unde 'telei Siriu' menionat+ mai 'u'B dar vom anali;a ace't lucru ceva mai
tr;iu.
ncercnd '+ veri5ic ce am de'co"eritB m:am du' la un cri"tolo) oculti't "e care !l
cuno7team 7i care 5ace uneori 7edine mediumice "entru a:i aGuta "e "olii7ti. @'te un
mare amator de "u;;le:uriB a7a c+ a 5o't !ncntat de noua "rovocare "e care i:am "ro"u':
o. I:am trimi' "rin 5a< "a)ina 'cri'+ de mna lui CroCleLB care i:a aca"arat curnd toat+
atenia. 9iind 7i )ra5olo) K"er'oan+ care de'ci5rea;+ tr+'+turile de "er'onalitate !n 5uncie
de 'cri'ul de mn+MB m:a !ntre*at dac+ 'cri'ul !mi a"arine. I:am r+'"un' c+ nu. Mi:a '"u'
c+ 'e *ucur+ '+ aud+ ace't lucruB c+ci dac+ mi:ar 5i a"arinutB ar 5i !ncetat "e loc orice
"rietenie cu mine. ?:am !ntre*at de ceB 7i mi:a r+'"un' c+ cel care a 'cri' te<tul re'"ectiv
a 5o't un 'adicB un ma'oc&i'tB un "e'imi't e<trem care avea "ro*leme 'e<ualeB dar 7i un
)eniu al oculti'mului. >*ia atunci i:am '"u' c+ era 'cri'ul de mn+ al lui CroCleL 7i a
!nce"ut '+ rd+. n cele din urm+B cri"tolo)ul mi:a '"u' c+ de7i core'"ondenele "e care
le:am 'ta*ilit unind literele 'unt vala*ileB ar tre*ui '+ !ncerc '+ une'c 7i cuvintele
'tr+*+tute de linia tra'+. >ce'te cuvinte 'unt: SJ>P@B /%B 6@B /RDB IB S>D 7i > Ka"ro<.:
9%RM\B > 9IB NC@RC@B @UB SPUN 7i >M. De remarcat c+ nu am ale' dect cuvintele
alc+tuite din litere a5late !ntr:un "+tr+el al )rilei. @le "ot 5i ordonate a't5el: I S>D /RD
/% 6@ > SJ>P@B 'au I S>D /RD > SJ>P@ /% 6@B 'au I /RD /% S>D 6@ >
SJ>P@ Ka"ro<.: Ei '"unB !ncearc+ '+ 5ii o 5orm+B 'au Ei '"un: !ncearc+ o 5orm+ '+ 5ieEB
'au Encerc '+:i '"un: 5ii o 5orm+EM. Dac+ e<tindem cuvntul 6@ la 6@>S/B ad+u)nd 7i
cuvntul %9B o*inem: I S>D /RD /% SJ>P@ > 6@>S/B 'au I /RD /% S>D SJ>P@
%9 > 6@>S/B 'au I S>D /% /RD SJ>P@ %9 > 6@>S/ Ka"ro<.: Ei '"unB !ncearc+ '+
modele;i o *e'tieEB 'au Encerc '+:i '"un: 5orma unei *e'tiiEB 'au Ei '"un '+ !ncerci '+
modele;i o *e'tieFM.
Cea mai clar+ dintre ace'te 5ra;e mi 'e "are: Encerc '+:i '"un '+ 5ii o 5orm+FB
5iind 7i cea mai corect+ !n vi;iunea amicului meu cri"tolo) 7i core'"un;nd re)ulilor
cri"to)ramelor. ?e:am ad+u)at 7i "e celelalte deoarece toate au acela7i numitor comunB
a7a cum vom vedea !n continuare.
Urm+torul indiciu "entru a !nele)e de'"re ce vor*e7te CroCleL e'te 'im*olul
de'enat !n "+tr+elul d:.B cuno'cut 7i 'u* numele de Semnul 6e'tiei.
Ilu'traie.
/e<tul lui CroCleL mai '"une: E>tunciB acea't+ linie va deveni o c&eie. ?i"'a
"+tratului !ncadrat !n cerc va deveni de a'emenea o c&eieF. @<i't+ cel "uin dou+ maniere
de a inter"reta ace'te 5ra;e. Mai !ntiB tre*uie '+ "reci;+m c+ >lei'ter era un *un
cuno'c+tor al matematicii tradiionale. Pro*a*il c+ la 7coal+B "ro5e'orii i:au '"u' cele*rul
"arado< "otrivit c+ruia cu un com"a' 7i o linie 5+r+ )radaii nu "oi 5ace un "+trat care '+
5ie e)al cu aria cercului. Re)ula a r+ma' vala*il+ "n+ a't+;i !n matematica modern+. Dar
CroCleL '"une: Ec&eia 'e a5l+ !n li"'a "+tratuluiF. De5iniia cuvntului Eli"'+F include 7i
termenii Ei)norare 'au omi'iuneF.
ncadrarea unui "+trat !ntr:un cerc e'te o o"eraiune *idimen'ional+. Dac+
e<tindem "rocedeul la un '"aiu tridimen'ionalB "utem !ncadra un cu* !ntr:o '5er+ "rin
derivarea 'olidelor "latonice de care am di'cutat anterior. Un creion tridimen'ional care
ar 'crie !n aer ar "utea !nde"lini cu u7urin+ acea't+ 'arcin+.
Dac+ a"lic+m acela7i "rinci"iu tridimen'ional Semnului 6e'tiei 'au crucii din
interiorul cerculuiB o*inem o con5i)uraie 5oarte intere'ant+. Mai !ntiB vom uni "unctele
de inter'ecie ale crucii cu cercul 7i vom o*ine urm+torul de'en *idimen'ional:
Ilu'traie.
De7i ilu'trat+ !n dou+ dimen'iuniB acea't+ re"re;entare )ra5ic+ e'te cea a unui
octaedru !n interiorul unei '5ere. Dac+ nu vi 'e "are clarB ima)inai:v+ c+ tra)ei de centrul
crucii !n 'u' cu de)etele de la o mn+ 7i !n Go' cu de)etele de la cealalt+ mn+. Vei o*ine
a't5el un octaedru circum'cri' de o '5er+. Dac+ nici acum nu vi 'e "are clarB con'truii:v+
un octaedru din cteva *ee 7i "rivii:l de 'u'. Vei con'tata c+ arat+ la 5el ca o cruce.
%ctaedrul nu e'te numai o 5orm+ 'acr+. >ntena Delta:/ 5olo'it+ "entru
e<"erimentele a'u"ra tim"ului la Montauk avea de a'emenea o 5orm+ de octaedru. Marea
Piramid+ are aceea7i 5orm+. >7a cum '"uneam !n ca"itolele anterioareB octaedrul e'te
o*inut "rin derivarea unui tetraedruB la 5el ca 7i cu*ulB ico'aedrul 7i dodecaedrul. ntruct
cele cinci 'olide "latonice "ot 5i 5olo'ite a"oi "entru a con'trui orice 5orm+ e<i'tent+ !n
natur+B acea't+ 'tructur+ re"re;int+ !n'+7i c&eia reelei mor5o)enetice 7i a vieii.
>5irmaia E!ncearc+ '+ 5ii o 5orm+F 'au E5ii o 5orm+F e'te direct le)at+ de
cm"urile )eometrice !nma)a;inate !n 'tructura electroma)netic+ a 5iinei noa'tre. Prin
vi;uali;area lor "utem "+trunde !n !n'+7i e'ena 5iinei noa'treB 'au !n 'tructura noa'tr+
matricial+B du"+ cum e'te numit+ ea uneori. >cea'ta e'te c&eia !nele)erii noa'tre !n
miGlocul va'tei "anorame a creaiei. Cnd am vor*it de'"re )eometria 'acr+B am
demon'trat c+ "rin !nele)erea ace'tor "rinci"ii "utem de'c&ide o "oart+. C&iar dac+
e<tindem cuvintele a5irmaiei la E!ncearc+ '+ ca"ei 5orma unei *e'tii Kunui animalMFB
avem de:a 5ace cu acela7i "rinci"iu. ?a 5el ca 7i 5orma uman+B 5orma animal+ e'te
alc+tuit+ din acelea7i 5orme )eometrice.
>7a cum '"uneam mai devremeB mai e<i't+ o manier+ de inter"retare a ace'tui
5ra)ment. Din acea't+ "er'"ectiv+B tre*uie '+ menion+m c+ ideea "+tratului !ncadrat !n
cerc !n matematica tradiional+ e'te a*'olut ar*itrar+. Un matematician mi:a '"u' odat+ c+
acea't+ 5ra;+ ar "utea avea 7i alte 'emni5icaii le)itime. De "ild+B ':ar "utea re5eri la
5a"tul c+ "oi o*ine un "+trat dintr:un cerc "rin t+ierea circum5erinei 'ale de "atru ori cu
o ra;+ a 'a. %*inem a't5el "rima ima)ine ilu'trat+ !n ace't ca"itol. Putem de'ena a"oi
"+tratul unind cele "atru "uncte !n care ra;ele 'e inter'ectea;+ cu circum5erina cercului.
%*inem a't5el cea de:a doua ima)ine. Dac+ "roiect+m ima)inea !ntr:un '"aiu
tridimen'ionalB o*inem antena Delta:/ 7i "rimul 'olid "latonic Kdin care "ot 5i derivate
toate celelalteM. Cartea le)ii a5irm+ !n'+: Ec&eia 't+ !n li"'a luiF. >*ordarea ace'tei
a5irmaii "oate 5i 5oarte di5erit+ de cea o5erit+ anterior. Poate c+ 5ra;a nu "oate 5i !nelea'+
dect 'tudiindu:l "e acela care Eva veni du"+ el 7i va de'co"eri c&eiaF.
?a 5el ca muli aliiB CroCleL credea c+ cel care va veni du"+ el era C&arle'
Stan'5ield Ione'B un ma)ician care a murit cu muli ani !n urm+. @ra con'iderat 5iul ma)ic
al lui CroCleL 7i "romitea 5oarte mult. >m v+;ut "er'onal o ilu'traie )ra5ic+ de'enat+ de
Ione' care era alc+tuit+ e<act din 5ormele )eometrice de care am di'cutat. De'enul nu era
!n'oit de nici o e<"licaie. De7i nu "+rea '+ o5ere nici o c&eie celor nein'truiiB ilu'traia
demon'tra c+ Ione' avea !ntr:adev+r o vi;iune 5oarte "ro5und+. Ma)icianul a 'cri' de
a'emenea o carte "e care nu a "u*licat:o niciodat+B intitulat+ ?i*er OOOI. De7i nu am
avut "o'i*ilitatea '+ o con'ultB nu cred c+ a vor*it ceva !n ea de )eometria 'acr+B dar e'te
'i)ur c+ o cuno7tea. Ione' avea o 'in)ur+ "ro*lem+: era ne*un.
Du"+ o carier+ ma)ic+ le)endar+B Ione' Ea luat calea a*i'uluiF. Metoda lui con'ta
!n e'en+ !n inter"retarea tuturor evenimentelor din viaa 'a ca avnd 'emni5icaie ma)ic+.
>vea un intelect uluitor 7i cuno7tine ma)ice 5oarte e<tin'eB dar la un moment dat a 5o't
de"+7it. Du"+ o e<cur'ie !n >n)lia !n care a !ncercat 5+r+ 'ucce' '+ convertea'c+ 6i'erica
Romano:Catolic+ la ?e)ea /&elemeiB ':a !ntor' aca'+ cu va"orul. > co*ort la
VancouverB !m*r+cat numai cu o &ain+ de "loaie. 2i:a dat:o ra"id Go' 7i a !nce"ut un ritual
"rin centrul ora7uluiB !ntr:o !ncercare de eli*erare de toate re'triciile. Du"+ cum v+ "utei
ima)inaB a 5o't imediat are'tat 7i aruncat la !nc&i'oareB unde a devenit inta tuturor
)lumelor. Ione' avea o vi;iune )enial+B dar a e7uat ca 5iin+ uman+B ne"utnd '+ !7i
inte)re;e cunoa7terea !n "ro"ria 'a realitate. > '5r7it ducnd r+;*oaie ma)ice cu
CroCleL 7i declarndu:l "e ace'ta du7manul '+u. Pe *un+ dre"tateB ne "utem "une
!ntre*area: dac+ ace't om a de'co"erit c&eiaB cum 'e 5ace c+ a '5r7it !ntr:o manier+ att
de de)radant+=
6io)ra5ia lui Ione' mi:a demon'trat c+ era un om e<trem de or)olio'B convin' c+
"oate reali;a orice "rin ma)ia 'a. n "lu'B era uluitor de li"'it de *un 'im. CroCleL avea
'+ a5irme de'"re el c+ a '+rit "e'te ni7te eta"e a*'olut nece'are !n "re)+tirea de ma)ician
7i a 'u"ortat con'ecinele. @'te evident c+ Ione' a avut o 'erie de vi;iuni )enialeB dar le:a
urm+rit "n+ la ca"+t !n detrimentul "ro"riei 'ale evoluii. >lt5el '"u'B a "u' reali;area 'a
intelectual+ !naintea inimii.
Revenind la cea de:a doua manier+ de inter"retareB nu contea;+ "rea mult dac+
>lei'ter 'e re5erea la e7ecul lui Ione' Kcu toat+ iluminarea luiM 'au nu. Im"ortant+ e'te
cone<iunea )eometric+ 7i 5a"tul c+ tre*uie '+ !nv++m din e7ecul lui.
%rice om care "rime7te in5ormaii de ace't 5el intr+ !ntr:o 'tare de minunare. Sunt
oameni care tr+ie'c 'entimentul c+ nu merit+ '+:7i tr+ia'c+ re'tul vieii dect 'tudiind
Marea Piramid+ 'au 'ecretele di5eritelor 7coli ale mi'terelor. >ce'tea 'unt a*'olut
5a'cinante 7i e'te u7or '+ te la7i 'edu' de incredi*ila com"le<itate a naturii 7i a )eometriei
'acre. Cel care !nele)e ace'te lucruri !i "oate a"oi 'educe 7i "e cei din Gur. Pe de alt+
"arteB dac+ nu urmea;+ calea inimiiB omul e'te 'ortit e7ecului.
Inima uman+ )+;duie7te 'cnteia divin+. ?a ea 'e ra"orta 5araonul atunci cnd
o"era 'imultan cu ener)iile 'u"erioare 7i cu cele in5erioare. Ru"erea "unii de le)+tur+ cu
acea't+ 'cnteie nu "oate conduce dect la dec+dereS acea'ta e'te *oala de care 'u5er+
lumea noa'tr+ modern+. ENimeni nu tre*uie '+ caute c&eiaB c+ci numai a7a o "oate )+'iF
ne 'u)erea;+ te<tulB '5+tuindu:ne '+ nu devenim o*'edai de ace'te in5ormaii. >tunci
cnd 'o'e7te tim"ulB iluminarea ne )+'e7te 'in)ur+. In5ormaiile le)ate de 'u*tilit+ile
creaieiB %AN:uriB r+"iriB MontaukB etc.B nu tre*uie '+ devin+ o*'e'ii "entru nimeni.
Im"ortant e'te '+ ne "+'tr+m ec&ili*rul.
S:ar mai "utea '"une multe lucruri de'"re Cartea le)ii. >r 5i nevoie !n'+ de o alt+
carte 7i de !nc+ un an de 'tudiuB lucruri "e care nu mi le:am "ro"u' deocamdat+. n ace't
ca"itol nu am !ncercat dect '+ "re;int o 'inte;+ a c+riiB cu re5eriri '"eciale la Montauk 7i
la 'u*iectul de care ne ocu"+m !n lucrarea de 5a+. @'te im"ortant '+ reinem c+ unica
valoare "e care o are Cartea le)ii e'te le)at+ de c&eia con7tiinei. @a "oate de'c&ide
"orile !nele)eriiB iar ace'ta e'te 'in)urul ca; !n care "utem '"une c+ am )+'it c&eia.
Dac+ acea't+ c&eie nu r+'"unde la toate !ntre*+rile vieiiB va tre*ui '+ recitim carteaB care
ne va revela o nou+ c&eie. @a nu re"re;int+ dect un in'trument care ne "oate aGuta '+
re'ta*ilim "untea cu in5initul.
Ca"itolul $.
Siriu'ienii.
Cel mai im"ortant a'"ect le)at de de'co"eririle din ca"itolul anterior 'e re5er+ la
5a"tul c+ e<"lic+ anumite a'"ecte c&eie ale mo7tenirii noa'tre 'tr+vec&i. >7a cum am mai
'"u'B Cartea le)ii 5ace trimitere la Marea Piramid+ "rin linia !nclinat+ la un un)&i de $-7B
dar 7i la S5in<B "rin ana)rama ;eiei 6a't. S+ revenim a7adar la cele dou+ minuni ale lumii
antice 7i la CairoB ora7ul lui Marte. >m demon'trat deGa c+ @)i"tulB la 5el ca attea alte
civili;aii anticeB 7i:a adu' tri*utul "lanetei Marte. > e<i'tat !n'+ un cor" cere'c c&iar mai
im"ortant dect acea't+ "lanet+B 7i anume 'teaua Siriu'.
@)i"tenii 7i:au *a;at !ntre)ul calendar "e mi7c+rile ace'tei 'tele 'acreB cea mai
'tr+lucitoare de "e 5irmamentul no'tru. >m a5irmat mai devreme c+ Marea Piramid+ a
5o't a't5el con'truit+ !nct '+ "ermit+ luminii lui Siriu' '+ intre "rin de'c&i;+tura care
duce la Camera Re)inei !ntr:un anumit moment al anului. /e<tele e;oterice indic+ 5a"tul
c+ 'co"ul era ca lumina 'telei '+ 'tr+lucea'c+ a'u"ra unui iniiat !n tim"ul unui ritual.
Dac+ e)i"tenii erau att de 5a'cinai de Siriu'B re;ult+ de la 'ine c+ 'tr+vec&ea civili;aie
de "e Marte tre*uie '+ 5i avut aceea7i devoiune 5a+ de acea't+ 'tea. Se crede c&iar c+
5ormele )eometrice de "e "laneta Marte au 5o't con'truite !n 'emn de devoiune 5a+ de
Siriu'.
Potrivit unei anumite le)endeB 5aa de "e Marte a 5o't con'truit+ !n onoarea ;eului
K'au lo)o'uluiM 'olar Sukon. Siriu'ienii ':au 'ta*ilit "e Marte cu "ermi'iunea ace'tuia. Un
alt nume al ;eului era Set 'au Set&. Motivul "entru care 'iriu'ienii ':au 'ta*ilit "e Marte
era le)at de 5a"tul c+ la acea vremeB "laneta 'e a5la "e or*ita:lea)+n al vieii. Cele .$3 de
;ile ct dura rotaia com"let+ !n Gurul 'oarelui a'i)urau condiii meteorolo)ice o"timeB
care "ermiteau 'ta*ilirea unei civili;aii.
>m ar+tat !n Proiectul Montauk c+ cei care au a'i)urat 'caunul nece'ar "entru
e<"erimentele a'u"ra tim"ului au 5o't 'iriu'ienii. Un anume domn O m:a contactat 7i mi:
a '"u' c+ a 5o't im"licat !n ne)ocierile "entru o*inerea 'caunului. /ot el mi:a "ove'tit 7i
de ca"acitatea lui CroCleL de a mani"ula tim"ulB 5iind "rima "er'oan+ care mi:a 'u)erat
c+ att @<"erimentul P&iladel"&ia ct 7i Proiectul Montauk au 5o't e5ectele ma)iei lui
CroCleL.
>ce't lucru "are de:a dre"tul ironicB dac+ ne )ndim la cone<iunile 'ecrete ale lui
CroCleL. >ce'ta a 5o't im"licat nu doar !n %/%B ci 7i !ntr:o 'ocietate 'ecret+ numit+
>r)entum >'trumB 'au %rdinul Stelei de >r)int. ESteaua de >r)intF 'e re5erea la Siriu'B
cea mai 'tr+lucitoare 'tea de "e cer 7i cea care deinea "o;iia c&eie !n 'tr+vec&ea
con'telaie a P&oeni<ului. >'irienii 7i 5enicienii 7i:au tra' numele de la acea't+ 'tea.
CroCleL a a5irmat c+ cei care 5+ceau "arte din %rdinul Stelei de >r)int erau c&iar
Iluminaii. Core'"ondenele mer) !n'+ 7i mai de"arte. @'ena ma)iei 'ale era in'"irat+ de
'iriu'ieniB e<i'tnd numeroa'e tradiii care 'u'in acea't+ a5irmaie. n tradiia ocult+B
Siriu' e'te con'iderat Aeul >'cun' 'au E'oarele din '"atele 'oareluiF. ?a 5el cum luna
re5lect+ lumina 'olar+B 'oarele re5lect+ lumina lui Siriu'. >cea't+ idee a 5o't e<"rimat+ !n
Cartea le)iiB !ntr:un 5ra)ment !n care CroCleL 'cria: ER&a*' e'te !n R&uB nu R&u e'te !n
R&a*'F. Cuvntul R&a* !n'eamn+ 'teaB !n tim" ce R&u 'e re5er+ la lumin+. Ideea e'te
urm+toarea: 'u*con7tientul colectiv crede c+ 'telele 'unt cele care emit lumin+S !n
realitateB ele 'e 'cald+ !n acea't+ lumin+B "e care doar o re5lect+. >cea'ta era maniera !n
care CroCleLB la 5el ca 7i 'tr+mo7ii no7triB adora 'teaua Siriu'B 5iind !n realitate un
adorator al luminii creaiei. Siriu' era 'teaua cea mai 'tr+lucitoare de "e cerB deci era cea
mai "uternic+B !ntruct re5lecta cea mai mare cantitate de lumin+.
n vi;iunea vec&ilor e)i"teniB atunci cnd Siriu' 'e a"ro"ia cel mai mult de
"laneta "+mntB !ntre cele dou+ cor"uri cere7ti 'e 5orma o le)+tur+ ocult+ '"ecial+. >lt5el
'"u'B !n acel moment Siriu' re5lecta c+tre /erra o cantitate de lumin+ mai mare dect !n
orice alt+ "erioad+ a anului. @i au de'co"erit c+ acea't+ le)+tur+ devenea e<trem de
"uternic+ !n tim"ul Ailelor Cinelui din au)u't KSiriu' mai era cuno'cut+ 7i 'u* numele de
Steaua CineluiMB !ntr:o "erioad+ cu"rin'+ !ntre $3 iulie 7i $3 au)u't. Unii '"eciali7ti
con'ider+ c+ "erioada "oate 5i e<tin'+ "n+ la 0 'e"tem*rie. >ce't a'"ect le)at de Siriu'
ne conduce la o 'incronicitateB dac+ ne aducem aminte de teoria e<"u'+ !n Proiectul
MontaukB "otrivit c+reia *ioritmurile "+mntului 'e re"et+ la 5iecare $3 de aniB !nce"nd
cu data de #$ au)u't. >cea't+ dat+ nu re"re;int+ numai aniver'area c+'+toriei lui
CroCleLB a @<"erimentului P&iladel"&ia 7i a a"o)eului Proiectului MontaukS ea 'e a5l+
c&iar !n centrul intervalului numit Ailele Cinelui. n ace't conte<tB i"ote;a "otrivit c+reia
'caunul din Montauk a 5o't 5urni;at de 'iriu'ieni "are e<trem de "ertinent+. Dac+ tot ace't
incredi*il 'cenariu al Proiectului Montauk e'te adev+ratB e'te evident c+ 'in)urii care ar 5i
"utut cunoa7te cum "oate 5i con'truit un 'caun ca"a*il '+ re;one;e cu con7tiina tim"ului
erau 'iriu'ienii.
Potrivit in5ormaiilor "e care le avemB 'iriu'ienii erau creaturi e<trem de te&niceB
dar 5+r+ un 'im "olitic 5oarte de;voltat. Din '"u'ele lui >l 6ielekB ei arat+ 5oarte
a'em+n+tori cu oamenii din anumite "uncte de vedere. Sunt mu'culo7iB dar au "u"ila ca o
5ant+ vertical+B la 5el ca !n ca;ul "i'icilor. Poart+ "e ca" un 5el de n+5ram+ 7i 'e *+nuie7te
c+ ar 5i c&ei. UneoriB "oart+ "e oc&i ni7te c&e'tii ciudateB care ar "utea 5i in'trumente de
comunicare. >u o !n+lime de a"ro<imativ doi metri 7i dac+ 'unt de)&i;ai core'"un;+torB
"ot 5i con5undai cu u7urin+ cu oamenii. Siriu'ienii de la Montauk erau ct 'e "oate de
ama*ili cu oamenii 7i !7i vedeau de trea*a lor.
Cam ace'tea 'unt in5ormaiile care 'e cuno'c de'"re ei. Ceea ce mi 'e "are
im"ortant e'te 5a"tul c+ nu "ot 5i di'ociai !n nici un 5el de in5ormaiile revelate !n acea't+
carte.
@<i't+ o carte intitulat+ > #$:a "lanet+ 7i 'cri'+ de Aac&aria Sitc&in care aduce
numeroa'e dove;i !n '"riGinul i"ote;ei c+ "+mntul ar 5i 5o't vi;itat !nc+ din tim"uri
imemoriale de c+tre e<tratere7tri. ?ucrarea !nce"e cu Sumeria antic+B e<act locul !n care
'e "re'u"une c+ ':au 'ta*ilit 'iriu'ienii. Dac+ acce"t+m acea't+ i"ote;+B 'iriu'ienii devin
nu numai "unctul 5ocal din care au "lecat toate reli)iile noa'tre "lanetareB ci 7i centrul a
tot 5elul de activit+i e<tratere'tre.
CroCleL a 'tudiat acea't+ cunoa7tere c&iar de la 'ur'+B anali;nd riturile
ceremoniale ale vec&ilor 'umerieni. I'toria !i con'emnea;+ "e ace7tia ca un "o"or de
"+'tori:re)i numii Le;idi. Pro5etul lor era De;idB iar CroCleL avea '+ de'co"ere ulterior
c+ era o re!ncarnare a ace'tuia.
Studiind vec&ii 'umerieni 7i riturile lorB CroCleL a a5lat c+ ace7tia erau un "o"or
or)ia'tic la limita e<trem+. Ceremoniile lor erau e<ecutate !ntr:o 'incroni;are "er5ect+ cu
revoluiile 'telare. Urma7ii lor au de'c&i' ulterior 7colile de mi'tere )rece7ti 'au romane.
>ce7ti oameni din vec&ime "riveau im"ul'urile "rimitive !ntr:o manier+ 5oarte di5erit+
5a+ de 'ocietatea Ecivili;at+F de a't+;i. @i recuno7teau in'tinctiv Ka"roa"e la 5el ca
animalele !n tim"ul 'e;onului de !m"erec&ereM 5a"tul c+ mi7c+rile de revoluie ale
univer'ului coincid cu im"ul'urile 'e<ualeB de'c&i;ndu:i ade"tului iniiat acce'ul la
lumile invi;i*ile din alte dimen'iuni. n artele tantrice &indu'eB cuno'cute 7i 'u* numele
de Lo)a iu*iriiB ace'te im"ul'uri erau numite kalaB unit+i de tim" 'au vi*raii va)inale.
Dac+ reducem '"aiul 7i tim"ul la a'"ectele lor ma'culine 7i 5eminineB e'te u7or '+
!nele)em c+ mama:natur+ "re;int+ ondulaii care core'"und va)inului. >m vor*it mai
devreme !n acea't+ carte de ve'ica "i'ce'B un 'im*ol !n 5orm+ de oc&i care a re;ultat ca al
doilea act al "roce'ului creator evoluioni't. Mai e'te cuno'cut 7i 'u* numele de %c&iul
lui Joru' 'au %c&iul lui Set KSiriu'M. Dac+ Eoc&iulF 'e a5l+ !ntr:o "o;iie vertical+B el
devine un 'im*ol al va)inului.
Pe m+'ur+ ce )eometria '"aiului 7i a tim"ului devine din ce !n ce mai com"le<+
ca urmare a "roce'ului de evoluie Kcuno'cut 7i 'u* numele de mama:natur+MB 'e "roduc
"roce'e 7i re"etiii care imit+ 'au re;onea;+ cu ceea ce noi numim "roce'ul 'e<ual.
>ce'te ener)ii 'unt uluitor de "uternice 7i "ermit crearea realit+ii. Reeaua mor5o)enetic+
nu e'te altceva dect un ti"ar ener)eticB care devine a"oi realitate. >cea'ta era e'ena
riturilor or)ia'tice ale vec&ilor 'umerieni 'au a'irieni. @i cele*rau de 5a"t ondulaiile
naturii 7i evoluia 'im*olurilor )eometriceB conectndu:7i con7tiina la ace'tea "rin
intermediul "roce'ului 'e<ual.
%rice om 7tie c+ intr+ !ntr:o 'tare di5erit+ de con7tiin+ !n tim"ul actului amoro'.
9iind vor*a de un act de creaieB nu e'te )reu de *+nuit c+ ori de cte ori ne a5l+m !n
acea't+ 'tare de con7tiin+ "utem in5luena creaia. >tunci cnd ne an)ren+m !ntr:un act
amoro'B noi acce'+m reeaua ener)etic+ ce a "ermi' creaia univer'ului.
Studiind ace'te in5ormaiiB CroCleL a !nele' c+ 'tr+mo7ii no7tri 7tiau 5oarte *ine
ce 5ac atunci cnd !7i reali;ea;+ riturile or)ia'tice. @videntB "racticanii moderni ai
or)iilor au tran'5ormat ritualul 'acru !ntr:un "rocedeu denaturat 7i li"'it de orice
'acralitate Kceea ce nu !n'eamn+ !n'+ c+ ener)iile ma)ice nu 'unt "re;ente la 5aa loculuiM.
/oate ace'tea ne conduc !na"oi la 6a't$.B ;eia vr+Gitoriei 7i a ma)iei 'e<uale la
vec&ii e)i"teni. Dac+ ai 'imit vreodat+ im"ul'ul de a 5ace ceva *i;ar de natur+ 'e<ual+B
v:ai a5lat cu 'i)uran+ 'u* im"eriul lui 6a't. Dar cine anume e'te acea't+ ;ei+=
Identi5icat+ ade'eori 7i ca ;eia:"i'ic+ a e)i"tenilorB 6a't e'te una din cele mai
vec&i i"o'ta;e a lui 6a*alonB ;eia:mam+. @'te "ortreti;at+ 5ie ca o "i'ic+B 5ie ca o
leoaic+. 9iind ;eia ma)iei 'e<ualeB ea )uverna de'5rul 7i im"ul'urile amoroa'e. Sarcina
ei era '+ ve)&e;e ca toate "o'i*ilit+ile '+ 'e !m"linea'c+ 7i '+ vad+ lumina 'oarelui. 6a't
e'te de multe ori identi5icat+ ca 6e'tia Kn.n. 6ea'tMB !ntruct 'e "are c+ a tutelat
e<"erimentele atlanilor Kiar mai tr;iu ale e)i"tenilorM care au condu' la crearea
'irenelorB minotaurilorB centaurilorB a calului Pe)a'B etc.
De la ;eia 6a't "rovin cel "uin dou+ cuvinte r+ma'e !n le<iconul no'tru modern:
cuvntul E*a'tardFB n+'cut din cutia PandoreiB din care au re;ultat "racticile 'e<uale
neconvenionale '"eci5ice vremii. n tim"ul domniei ;eieiB "aternitatea nu re"re;enta o
c&e'tiune im"ortant+. In'tituia c+'+toriei a a"+rut mai tr;iuB ca o nece'itate "entru a
"re;erva 'tructura "atriar&al+B !n 'co"uri le)ate de 'ucce'iune 7i mo7tenire. Cnd ;eul
K'oul ;eieiM a "reluat "utereaB el a 'ta*ilit in'tituia "aternit+iiB "ede"'indu:le "e 5emeile
care n+7teau co"ii !n a5ara c+'+toriei con'5inite "rintr:un inel. ntrea)a c&e'tiune nu ine
att de moral+ ct de "utere.
Se 7tie de'"re cultura ama;oanelor c+ ace'tea 7tiau '+ 'e !nmulea'c+ 5+r+ aGutorul
*+r*ailor. Dac+ inem cont de 5a"tul c+ tru"ul uman e'te !n e'en+ andro)inB nu e'te
nea"+rat nece'ar+ 'e"ararea "e 'e<e "entru a da na7tere unui co"il. >cea't+ a5irmaie e'te
'u'inut+ de 5a"tul dovedit 7tiini5ic c+ ;ona "ellucida Kacea ;on+ a or)anului re"roduc+tor
al 5emeii care conine un 'acM "oate 5i "enetrat+ de o "rotein+ ma'culin+ latent+ 'ecretat+
de 'tructura )enetic+ mo7tenit+ de 5emeieB "e care cor"ul ace'teia o a'imilea;+ unui
'"ermato;oid. >7a a"ar na7terile din 5ecioare.
S:ar "utea ar)umenta c+ ener)ia 5eminin+ a ama;oanelor era de;ec&ili*rat+ din
cau;a li"'ei *+r*ailor. >ce'ta e'te !n'+ un cu totul alt a'"ect. Du"+ !nlocuirea cultului
;eiei:mam+ cu un cult "atriar&alB 5emeile au 5o't 'u*Gu)ate 7i 'u"u'e unor condiii )reu
de 'u"ortat. 9orele ma'culine au "reluat controlul. >7a ':a n+'cut moralitateaB )enerat+
de elitele a5late la "utere !n re'"ectivele civili;aii.
?a nivel "rimordialB 'co"ul ener)iei 5eminine e'te de a re)enera "rin intermediul
or)anelor 'e<uale. >cea'ta e'te "oarta c+tre nemurire a 5ormei animale a '"eciilor.
>nimalul nu !7i "oate "roiecta ima)inea !n viitorB o*innd a't5el viaa etern+ "entru
'"ecia 'aB dect "rin intermediul or)anelor )enitale 5eminine. 6a't 'im*oli;a ace't
"rinci"iuB 7i im"licit ideea "racticilor de re"roducere nein&i*ateB cuno'cute uneori 7i 'u*
numele de cattin)$0. Cuvntul deriv+ 7i de la cunt$1B un termen de ar)ou "entru va)inB
5olo'it !n'+ de re)ul+ !ntr:un 'en' "eiorativ. Cuvntul e'te con'iderat att de ta*u !nct
5ace "arte din Eli'ta celor 7a"te cuvinte murdareF care nu "ot 5i ro'tite "e un "o't de
televi;iune. Du"+ cum "utem vedeaB in5luena ;eiei 6a't nu e'te cu nimic mai mic+ nici
!n ;ilele noa'tre. @'te u7or de !nele' a't5el c+ ranc&iuna 7i du7m+nia cu care 'unt "rivite
cuvintele E*a'tardF 7i EcuntF deriv+ din 'tr+vec&iul critici'm al culturii "revalente !n
"erioada domniei ;eiei 6a't.
Conce"tul de 9emeie Ro7cat+ 'au 6a*alonB mult u;itat de CroCelLB nu e'te dect
un alt nume "entru ;eia 6a't. Culoarea ro7ie a "+rului e'te alea'+ din cau;a 'imilarit+ii
ei cu culoarea 'n)elui Kacea'ta e'te inclu'iv culoarea alea'+ "entru co"erta C+rii le)iiM.
>7a cum am mai '"u'B 'n)ele 'im*oli;ea;+ 5a;ele lunii 7i ciclul men'trual. De aceeaB
calendarul lunar re"re;int+ calendarul lui 6a'tB 7i im"licit adev+ratul calendar al trecerii
tim"ului. @l 'e a5l+ !ntr:o o"o;iie direct+ cu calendarul )re)orianB a"+rut ca urmare a
unui decret al Pa"ei 4ri)orieB cel care a autori;at 7i 5uncionarea Inc&i;iiei.
Pro)eniturile lui 6a't K;eia luniiM 'unt numite co"ii ai lunii. S"uneam !n ca"itolul
anterior c+ >lei'ter CroCleL a 5o't recuno'cut ca re!ncarnare a "reotului >nk&:a5:an:
R&on'uB 'au Preotul lui Mentu. R&on'u 5iind una din denumirile luniiB o "utem con'idera
"e 6a't ca o Preotea'+ a lui Mentu. Din acea't+ "er'"ectiv+B "utem '"une c+ 6a't a 5o't
divinitatea tutelar+ a e<"erimentelor tutelare 7i )enetice de la Montauk. Ca o coinciden+
amu;ant+B menion+m c+ !n ;ona de ln)+ "arcarea din a"ro"ierea 5arului din Montauk
r+t+ce'c un mare num+r de "i'ici. Nu au c+minB dar 'unt de re)ul+ *ine &r+nite de turi7tiB
care !7i ale) din cnd !n cnd cte una ca '+ o duc+ aca'+. >ce'te "i'ici 'unt cuno'cute
c&iar 'u* numele de E"i'icile din MontaukF. Cineva mi:a '"u' c+ dac+ urm+re7ti o
a'emenea "i'ic+ !nainte de 5urtun+B te va conduce !n )aleriile 'u*terane.
De7i core'"ondena dintre 6a't 7i Montauk "are !nc+ o*'cur+B e'te cert c+ ea a
5o't cele*rat+ !n @)i"tul >ntic 'u* 5orma S5in<ului. >vea cor"ul unui leuB 'im*oli;at de
Con'telaia ?euluiB 7i "artea 'u"erioar+ a unei 5ecioareB 'im*oli;at+ de Con'telaia
9ecioarei. ?a ori)iniB S5in<ul avea 'niB dar ace7tia au 5o't !nl+turai du"+ in'taurarea
culturii "atriar&ale. 9aa i:a 5o't de a'emenea modi5icat+B a't5el !nct '+ 'emene mai mult
cu cea a unui cim"an;eu. Se "une !ntre*area: de ce a unui cim"an;eu=
R+'"un'ul e'te le)at de )enetica noa'tr+. @voluia uman+ "e acea't+ "lanet+ a
!nce"ut cu evoluia maimuelor. >m a5irmat anterior c+ un R& "o;itiv al 'n)elui 'e
re5er+ la mo7tenirea )enelor maimuelor r&e'u' !n 'i'temul uman. R&:ul ne)ativ 'e re5er+
la o )enetic+ e<tratere'tr+. @<i't+ 7i o anumit+ a'em+nare a oamenilor cu maimuele.
Dac+ nu m+ credeiB com"arai:v+ cu o )oril+ de la )r+dina ;oolo)ic+.
n'u7i cuvntul Emaimu+F Kn.n. monkeL !n lim*a en)le;+M ne "ermite anumite
Gocuri de cuvinte. Pre5i<ul EmonF e'te le)at de MontuB Montauk 7i de celelalte de5iniii
ale 5onemului de care am vor*it anteriorB !n tim" ce 'u5i<ul EkeLF Kn.n. c&eieM 'e re5er+ la
Ec&eia eni)mei de la MontaukF. De7i 'avanii nu 'unt unanim de acord !n acea't+
"rivin+B convin)erea )eneral+ e'te c+ ace't cuvnt deriv+ din olande;ul monnekiGnB care
"rovine din latine'cul monneB a c+rui ori)ine e'te incert+. Manikan !n'eamn+ om mic 'au
imitaie de om. Cuvntul monne e'te 7i el intim le)at de r+d+cina cuvintelor de'"re care
am tot di'cutat.
Se crede c+ un alt cuvntB a"e Kn.n. un alt nume "entru maimu+M e'te derivat
dintr:un cuvnt teutonicB de7i unii a5irm+ c+ "rovine din lim*a celt+. /otul devine mult
mai clar dac+ 'tudiem un derivat al '+uB cuvntul a"e< Kn.n. vr5B culmeM.
Core'"ondenele ace'tuia 'unt ct 'e "oate de intere'ante. Cuvntul 'e re5er+ la "unctul
culminant al tim"uluiB dar 7i la vr5ul 'u"erior al unui triun)&i 'au al unei "iramide.
/urnul din 6a*alon 7i a'"ectul munto' al re)iunii Montauk "ar direct a'ociate cu ace't
cuvntB care deriv+ de la ti"B a'ociat de re)ul+ cu vr5ul "+l+riei unui 'acerdot Kn.n.
5lamenM. Un 5lamen era un "reot 'au un ma)ician !n Roma >ntic+B cuvntul 5iind derivat
din 'an'critul *ra&man.
% alt+ '"ecie de maimueB oran)utanulB deriv+ de la oranB care !n'eamn+ omB 7i
utanB care !n'eamn+ "+dure. Cuvntul oran e'te de ori)ine malaie;ian+ 7i e'te 'u'"ect de
a"ro"iat de %rion. Cuvntul cim"an;eu deriv+ de la "anB care !n'eamn+ omni"re;ent.
@'te totodat+ numele lui PanB ;eul "+durilor 7i al cm"iilorB de'"re care 'e '"une c+ era
ct 'e "oate de activ din "unct de vedere 'e<ual. CroCleL a 'cri' c&iar o "oe;ie de'"re el.
Cuvntul )oril+ a 5o't inventat de dr. Sava)e Kcare a e<i'tat !n realitateMB "ornind
de la un cuvnt al tri*urilor a5ricane locale care de'emna o 5emeie 5oarte "+roa'+. @'te o
re5erin+ direct+ la un '"ecimen )enetic de'"re care nu cunoa7tem "rea multe a't+;i.
Pentru in5ormaii 'u"limentareB "utei citi cartea Mama a 5o't un animal adora*ilB de
P&ili" Io'e 9armer.
/oate ace'te in5ormaii 'unt ct 'e "oate de clare. Cineva ':a Gucat cndva cu
)enetica noa'tr+B la modul literal. Pe vremea ;eiei 6a't ':au !ncercat toate ti"urile de
e<"erimente )enetice "o'i*ile. Se "are c+ in5luena ma'culin+ de mai tr;iu a "re5erat '+
"ro"a)e ideea unei 'imilitudini a omului cu maimuaB 5olo'indu:'e de reeaua
mor5o)enetic+ a evoluiei.
6a't a 'ta*ilit c+ omul "oate co*or! "e un nivel de con7tiin+ in5erior dac+ ale)e
ace't lucruB 7i inver'B c+ 5ormele in5erioare "ot evolua "e nivelul con7tiinei umane.
>5irmaia "oate "+rea un 'acrile)iu a't+;iB dar !n trecutul !nde"+rtat era un adev+r unanim
acce"tat. >r&eolo)ii au )+'it !n ora7ul 6u*a'ti' un mare num+r de "i'ici mumi5icate care
"+;eau tem"lul 'acru. Se "are c+ re'"ectul 5a+ de 6a't era imen' !n acele vremuri.
Cartea le)ii ne !nva+ c+ "ro"a)area vieii e'te com"let nere'trictiv+ "rin natura ei.
/oate "o'i*ilit+ile 'unt reale 7i tre*uie !m"linite "rin evoluia 5ormelor )eometrice care
'tau la *a;a creaiei. Aeia 6a't 'im*oli;ea;+ "otenialul nere'trictiv al !ntre)ii creaii.
?imit+rile evoluiei noa'tre 'unt in5luenate de cei care controlea;+ reeaua
mor5o)enetic+B dar nu "ot 5i cu adev+rat determinate dect de li*erul no'tru ar*itru 7i de
"ro"riile noa'tre o"iuni.
Ca"itolul $0
Poate Dumne;eu '+ tr+ia'c+ !ntr:un cine=
De'acrali;area ;eiei 6a't !n cultura noa'tr+ 5ace din vec&ile rituri 'e<uale
'umeriene un ta*u a*'olut. >ce't lucru e'te u7or de recuno'cut !n "rinci"alul curent al
cre7tini'muluiB care "enetrea;+ !ntrea)a noa'tr+ cultur+. Sumerienii "riveau viaa dintr:o
"er'"ectiv+ com"let o"u'+ celei din care o "rivim noi. Prin riturile lor 'e<ualeB ei
con'iderau c+ cele*rea;+ lumina 'au '"ectrul electroma)netic al creaiei care 'e mani5e't+
"rin di5eritele cor"uri cere7ti ale )ala<iei. ?umina 'im*oli;a !ntrea)a creaieB iar "roce'ul
'e<ual re"re;enta "untea de le)+tur+ !ntre animal 7i divinitate. Conce"tul de S5nt+
/reime a 5o't inventat mai tr;iuB "entru a:i inocula omului ideea c+ Dumne;eu l:a creat
numai "rin intermediul '"iritului. De7i ace't lucru nu e'te com"let neadev+ratB el a 5o't
a't5el "redicat !nct '+:l di5erenie;e "e om de animal. @'te un "rim e<em"lu de )ndire
"olari;at+B de divi;iune.
Culmea e'te c+ 6i'erica a in'i'tat de:a lun)ul tim"ului a'u"ra doctrinei "otrivit
c+reia Ii'u' ':a n+'cut dintr:o 5ecioar+. Practicanii ma)ieiB de'eori du7mani de moarte ai
doctrinei 6i'ericiiB nu au nici o "ro*lem+ !n a acce"ta acea't+ idee. Ceea ce nu acce"t+ ei
e'te ideea c+ omul e'te com"let 'e"arat de animal. @<i't+ multe motive care 'tau la *a;a
ace'tei ideiB iar unul dintre ele are o im"ortan+ deo'e*it+B !ntruct e'te le)at de Ie&ova.
ntr:un ca"itol anterior am ar+tat c+ numele e*raic al lui Ie&ova e'te IJVJB
DJNJ 'au IJVJ. @'te vor*a de cele "atru litere ale al5a*etului e*raicB DodB JVB Vau 7i
JV. Ce nu v:am '"u' atunci e'te c+ dac+ inver'+m literele IJVJB o*inem JIVJB care
e'te numele e*raic "entru *e'tie 7i 'e "ronun+ &eva. ntruct ace't cuvnt are acela7i
ec&ivalent numeric ca 7i Ie&ovaB cele dou+ 'emni5icaii 'e con'ider+ a 5i identice. >cea'ta
e'te ma)ia al5a*etului. n'umateB am*ele cuvinte dau num+rul $-B adic+ un)&iul liniei
tra'ate de CroCleL !n Cartea le)ii.
>Gun)em a't5el la un alt mi'terB le)at de numele "o"ular al lui Siriu': Steaua
Cinelui. /oi cinii deriv+ din lu"iB animale mult mai "o"ulare 7i mai 'acre !n cultura
NeC >)e. Cinele e'te un animal dome'ticitB dar r+mne totu7i un animal. Nu e'te e<clu'
ca riturile 'e<uale ale a'irienilor '+ 5i inclu' 7i animaleB cert e'te c+ ele urm+reau '+ 'coat+
la lumin+ latura animalic+ a omului. >7a 'e e<"lic+ ale)erea cinelui. Din "unct de
vedere al "l+cerii 'trict 5i;iceB cinele 'au latura animalic+ a omului re"re;int+ cel mai
*un "rieten al '+uB !ntruct !l 5ace '+ 'e 'imt+ *ine.
@)i"tenii !l mai numeau "e Set 7i >nB care !n'eamn+ EcineF. >'t5el ':a aGun' la
cuvntul ESet:anFB care ':a tran'5ormat a"oi !n SatanB cel care conduce iadulB un loc
in5ernal !n care "redomin+ o c+ldur+ e<ce'iv+. Re5erina la un cine !n c+lduri "are
evident+. >7a 'e e<"lic+ dictonul moral de mai tr;iu: EDac+ la7i animalul din tine '+ ia'+
la lumin+B vei aGun)e !n iadF. n realitateB orice om a vi;itat deGa iadul 7i nu ':a 'imit
deloc r+u acoloH
Dar "oate cel mai uimitor mi'ter le)at de Steaua Cinelui e'te 5a"tul c+ E;euF 7i
EcineF conin acelea7i litereB inver'ate Kn.n. ;eu )odB cine do)B !n lim*a en)le;+M.
Din "unct de vedere numericB am*ele dau num+rul $-B de7i literele "rovin din cuvintele !n
lim*a en)le;+B nu din ec&ivalentele lor e*raice. Ct de mari "ot 5i 7an'ele ca ace't lucru
'+ 5ie o 'im"l+ coinciden+= Se "are c+ toate ace'te ar)umente au contat !n oc&ii lui
CroCleLB care a 'cri' !n Cartea le)ii: EPoate Dumne;eu Kun ;euM '+ tr+ia'c+ !ntr:un
cine=F
/oate ace'te in5ormaii "ar )reu de acce"tat !n oc&ii celor cu convin)eri e<trem de
*ine de5inite. Celor cu convin)eri cre7tine 5oarte 5erme le reaminte'c cuvintele lui Ii'u':
E9ii la 5el de viclean ca 7i 7ar"eleB dar la 5el de *lnd ca 7i "orum*elF. @'te un !ndemn
evident la cunoa7terea tuturor "o'i*ilit+ilor. Nu !ntm"l+torB ordinul ie;uiilor !7i
!ndeamn+ ade"ii '+ devin+ avocaii diavolului "entru a 'e 5amiliari;a cu "unctele de
vedere ale ereticilor.
Pentru a o*ine core'"ondenele numerice ale cuvintelor Dumne;eu K;euM 7i *e'tie
KanimalMB am 5o't nevoii '+ inver'+m literele celor dou+ cuvinte. @<i't+ !n'+ un derivat al
cuvntului Dumne;eu Kn.n. 4odM care nu nece'it+ nici o inver'iune a literelor "entru a
o*ine cteva conclu;ii de mare intere'.
Cuvntul en)le;e'c 4od Kn.n. Dumne;eu 'au ;euM deriv+ din )ermanul )ottB care
!n'eamn+ a c&ema 'au a invoca. Cuvntul a invoca deriv+ din latine'cul vocareB care
!n'eamn+ a c&ema 7i deriv+ la rndul lui de la 'tr+vec&iul cuvnt din lim*a nor'e kalla.
Dicionarul Ne*'terT' NeC Norld nu o5er+ dect 'u"o;iii cu "rivire la derivaiile
cuvntului kalla. Ce nu 7tiu autorii dicionarului e'te 5a"tul c+ lim*a nor'e era vor*it+ de
ra'a arian+B cea care a EinvadatF 'u*continentul indianB crend mai tr;iu Vedele 7i reli)ia
&indu'+. %rice i'toric 7tie ace't lucru. Reli)ia lor a 5o't !n'oit+ de di5erite 5orme de Lo)aB
inclu'iv de cea 'e<ual+ 'au tantric+. >rienii care au creat tantraB tran'mind:o culturii
dravidieneB 5olo'eau cuvntul kala.
Rala e'te un cuvnt 'an'crit care !n'eamn+ vi*raie va)inal+ 'au "erioad+
m+'urat+ de tim". Mai !n'eamn+ 7i emanaie a e'enei divine 7i e'te ilu'trat "rintr:o
5loareB o 'teaB un "ar5um 'au o ra;+. Din Rala a derivat RaliB 'tr+vec&ea ;ei+ &indu'+ a
tim"ului 7i creatoare a univer'urilor. Rala:ele mai 'unt re"re;entate 7i de di5eritele c+i ale
>r*orelui Ca*ali'tic al Vieii. Intrarea !n re;onan+ cu kala:ele "ermite acce'area
ar&eti"urilor e<i'tenialeB 7i im"licit 'c&im*area con7tiinei. Rala:ele mai core'"und 7i
celor o"t culori Kinclu'iv ne)rulM ale '"ectrului 7i re"re;int+ c&iar r+d+cina cuvntului
EculoareF Kn.n. colorM.
Cea mai im"ortant+ kala era nea)r+ 7i o re"re;enta "e ;eia Rali. Ne)rul 'emni5ic+
vidul creator din care ':au n+'cut toate lucrurile. @'te o alt+ 5orm+ de re"re;entare a
;eiei:mam+. Pe m+'ur+ ce umanitatea a avan'at !n Lu)a !ntunecat+B acea't+ cunoa7tere ':
a "ierdut. @a a de)enerat 7i a 5o't numit+ ma)ie nea)r+B de7i la ori)ini nu era "racticat+ cu
'co"uri 'au intenii ne)ative. Ne)rul era o culoare 'acr+B ilu'trnd !ntre)ul '"ectru
electroma)netic.
Din "er'"ectiva celeilalte 'emni5icaii a eiB de m+'urare a unit+ilor de tim"B kala
re"re;int+ r+d+cina cuvntului EcalendarF. >ce'ta era 'en'ul care o 5+cea att de
!n'"+imnt+toare "e ;eia RaliB care avea "uterea 7i re'"on'a*ilitatea 'u"rem+ de a devora
!ntrea)a via+. n realitateB acea'ta e'te doar una din mani5e't+rile vieii. /im"ul
devorea;+ orice or)ani'm viu.
Du"+ cum o*'erv+mB derivatele cuvntului 4od "ermit o !ntrea)+ di'ertaie
teolo)ic+ !n 'ine. Ce merit+ o*'ervat e'te 5a"tul c+ 'tr+mo7ii no7tri 'e ra"ortau la creaie
7i la divinitate !ntr:o manier+ com"let o"u'+ 'i'temelor o*i7nuite ale do)melor din ;ilele
noa'tre.
Set 'au S&aitan e'te cel mai vec&i din ;eii documentai de i'torie 7i nu e'te e<clu'
ca 'umerienii '+ 5i a"arinut aceleia7i ra'e ariene care ':a 'ta*ilit !n India. Set era
cuno'cut 7i 'u* numele de Sot&i'B Saturn 'au Se"tB din care a derivat mai tr;iu cuvntul
'e"tem*rie. Pe m+'ur+ ce Lu)a !ntunecat+ a avan'atB !ntre)ul e7a5odaG al vec&ilor reli)ii a
intrat !n declin. Mai tr;iuB cre7tinii l:au 'atani;at "e S&aitanB !ncor"ornd ace't conce"t
ca un "rinci"iu o"u' !n reli)ia lor. Conce"tul deriva !n'+ din reli)ia 'umerian+ 7i a 5o't
"er"etuat "n+ !n vremea cavalerilor tem"lieri. Inc&i;iia i:a torturat "e tem"lieri E!n
numele lui C&ri'to'FB cerndu:le '+ renune la Satan. n realitateB tem"lierii nu erau deloc
att de r+i "e ct dorea 6i'erica '+:i re"re;inteS ei credeau "ur 7i 'im"lu !ntr:un 'i'tem
di5erit de valori.
Numitorul comun al vec&ilor reli)ii 'umeriene 7i ariene K"er'onalB *+nuie'c c+
am*ele au derivat din aceea7i 'ur'+ unic+M "are '+ 'e !nvrt+ !n Gurul "roce'ului 'e<ual
'u* 5orma ;eiei:mam+ 7i a conce"tului tim"ului. >m*ele "rinci"ii erau 'trn' a'ociate cu
con7tiina. >Gun)em a't5el din nou la "roiectul MontaukB de'"re care am a5irmat !n
re"etate rnduri c+ a 5o't caracteri;at "rin metode de o"erare 'e<ualeB care aveau ca 'co"
a5ectarea tim"ului. @l a )enerat un curent o"u' !n reeaua mor5o)enetic+ a "+mntuluiB
aducnd la 'u"ra5a+ in5ormaii "uin !nele'e "n+ acumB venite din ne)ura tim"ului.
Readucerea lor la lumin+ "oate 'c&im*a con7tiina umanit+iiB !nv+ndu:ne '+ evit+m
)re7elile trecutului.
Ca"itolul $1
6a*alon.
Potrivit tradiieiB a'irienii ':au 'ta*ilit iniial !n SumeriaB avnd tru"uri de "i'ici
'au de lei. Nu 'e 7tie e<act din ci &i*ri;i 7i din ci oameni autentici a 5o't alc+tuit+
acea't+ cultur+. Ce 'e 7tie e'te c+ la un moment dat a'irienii ':au 'ta*ilit !n re)iunea
Cairo:uluiB "e care au numit:o 6a*alon 'au 6a*ilonB care !n'eamn+ "ui de leu Kn.n. *a*L:
lion !n ori)inalM. %ra7ul a 5o't de'emnat ca unul din ?ocurile Sacre ale ?eului 7i ':a luat
deci;ia con'truirii unui mare de"o;it al cunoa7teriiB care '+ "ermit+ "re;ervarea
cunoa7terii colective. >ce't "roiect de con'trucie ':a 5inali;at cu ceea ce noi numim
Marea Piramid+ 7i S5in<ul. Marea Piramid+ 7i "iramidele 'ale 'atelit au 5o't conce"ute ca
cea'uri anticeB 5iind 'incroni;ate cu !ntrea)a natur+ ciclic+ a univer'ului. S5in<ul o
re"re;enta "e ;eia 6a'tB cuno'cut+ 7i ca 6a*alonB iar mai tr;iu I'i'. >7a cum am mai
a5irmatB I'i' 7i %'iri' au derivat de la Siriu'.
Prin S5in< 7i "rin Marea Piramid+B a'irienii au ilu'trat cele dou+ "rinci"ii c&eie ale
reli)iei lor. >m*ele erau a'ociate cu cunoa7terea 'acr+ de"o;itat+ !n Sala Cunoa7terii.
>lei'ter CroCleL a 5o't iniiat !n toat+ acea't+ cunoa7tere. >tunci cnd a dormit !n
Marea Piramid+B !nainte de a "rimi Cartea le)iiB el c+uta iniierea 'u"rem+. Proiectndu:
'e !ntr:o lume mai "re'u' de "ro"ria 'a !nele)ereB el a tr+it o e<"erien+ e<trem de
"ro5und+. > intrat !n re;onan+ cu 5orme de con7tiin+ care ie7eau com"let din ti"arele
cuno'cuteB cuno'cnd o matematic+ att de "reci'+ a univer'ului !nct nu au !ncetat '+:l
uimea'c+ "e CroCleL "n+ la '5r7itul ;ilelor 'ale. n e'en+B el 7i:a "etrecut re'tul ;ilelor
!ncercnd '+ e<"lice ce ':a !ntm"lat atunci.
>m vor*it mai devreme de tetra)ram+B 5ormula ma)ic+ 'au alc&imic+ ce !n'oea
E"rimul tetraedruF al e<i'tenei. Primul element din alc&imie 'au din tarot e'te 5oculB care
de'emnea;+ "rimul "unct al tetraedrului tetra)ramei. 9ocul 'e mani5e't+ ca o und+B a
c+rei 'tructur+ e'te re"rodu'+ "entru a ilu'tra 5orma de vrteG din tetraedrul lui Stan /enen
Kde'"re care am vor*it !n ca"itolul #3M. >cea'ta e'te identic+ cu cornul unui *er*ec 7i
re"re;int+ *a;a al5a*etului e*raicB ale c+rui litere "ot 5i "erce"ute "rin rotirea 5ormei !n
interiorul tetraedrului. Cu atta 'im*oli'm codi5icat+ !ntr:o 'in)ur+ 5orm+B e'te u7or de
!nele' c+ matricea )eometric+ ce conine un tetraedru 'au o "iramid+ eman+ un curent
ener)etic de con7tiin+. @'te vor*a de o '"iral+ conic+ de ener)ieB care core'"unde cu
"reci;ie 5ormulei matematice cuno'cut+ 'u* numele de '"irala lui 9i*onacci. 9a"tul c+
ace't con de ener)ie "oate in5luena inteli)ena unei minii e'te demon'trat de "+l+riile
conice a7e;ate de:a lun)ul tim"ului "e ca"ul 'tudenilor lene7i. IniialB 'co"ul ace'tora era
de a:i 5ace mai inteli)eniB dar tre"tat ele ':au tran'5ormat !ntr:o "edea"'+. De7i nu avea o
"+l+rie conic+B >lei'ter CroCleL "urta totu7i o "+l+rie de vr+GitorB careB la urma urmeiB
re"re;int+ acela7i lucru.
9ocul 'au ener)ia "rimordial+ a tetra)ramei din interiorul Marii Piramide e'te
a'ociat cu 5ocul 7i "a'iunea S5in<ului "rin intermediul canalului de le)+tur+ cuno'cut 'u*
numele de Sala Cunoa7terii. S5in<ul 'im*oli;ea;+ "o5tele de'5rnate ale lui 6a'tB dar 7i "e
9ecioara inteli)ent+B cuno'cut+ la romani ca DianaB Aeia ?uniiB cea care tran'mut+
ener)iile in5erioare !n ener)ii 'u"erioare. >lt5el '"u'B e'te "er'oana care are acce' la Sala
Cunoa7terii. Cnd CroCleL reali;a acte de ma)ie 'e<ual+B el !ncerca '+ intre !n re;onan+
cu con7tiina 'u"erioar+ a S+lii Cunoa7teriiB 5olo'indu:'e de ener)iile in5erioare "entru a
avea acce' la cele 'u"erioare.
n 'ineB Marea Piramid+ e'te o 'tructur+ 5oarte curioa'+ din mai multe motive.
Una dintre cele mai uimitoare tr+'+turi ale 'ale e'te le)at+ de 5a"tul c+ nu re"re;int+ un
"oli)on 'imetric. Dac+ ar 5i Gum+tatea 'u"erioar+ a unui octaedruB cele dou+ un)&iuri de
la *a;a 'u"ra5eelor triun)&iulare ar tre*ui '+ m+'oare 5iecare cte -37. n realitateB ele
m+'oar+ ,#B,#7B ceea ce !n'eamn+ c+ "iramida e'te u7or turtit+. >lt5el '"u'B "utem o*ine
acela7i re;ultat dac+ lu+m un octaedru "er5ect 'imetricB !m"in)nd u7or vr5urile de 'u' 7i
de Go' c+tre centru. Su* "re'iunea 5oreiB un)&iurile 'u"ra5eelor laterale ':ar a'cui "uin.
@<"licaia e'te 'im"l+: "+mntul !n'u7i nu e'te "ro"riu:;i' o '5er+B ci doar un '5eroidB
avnd 5orma unei mandarine. Cu alte cuvinteB liniile matricei ener)etice a "+mntului nu
'unt nici ele "er5ect 'imetrice. ?a ori)ini e'te "o'i*il '+ 5i 5o'tB dar din momentul !n care
"+mntul a 5o't 'trivitB c+"+tnd 5orma unui '5eroidB liniile core'"ondente au 5o't 7i ele
modi5icate !n con'ecin+. Un)&iurile de ,#B,#7 ale 'u"ra5eelor laterale ale Marii
Piramide core'"und "er5ect cu di'tor'iunea )eometric+ a "+mntului. Un lucru e'te cert:
cine a con'truit Marea Piramid+ cuno7tea "er5ect 5orma e<act+ a "+mntului.
Mai e<i't+ un a'"ect intere'ant le)at de un)&iurile Marii Piramide. n vremurile
de a"o)euB acea'ta era "avat+ cu dale din calcar Kcar*onat de calciuM. >nali;a de la
micro'co" revelea;+ 5a"tul c+ molecula triun)&iular+ a ace'tei 'u*'tane c&imice are
e<act acelea7i un)&iuri ale 'u"ra5eelor laterale Kde ,#B,#7M. Se "oate '"une c+ moleculele
de calcar ale dalelor care "avau "iramida imitau !n'+7i 5orma ace'teiaB care la rndul ei
imit+ reeaua mor5o)enetic+ a "+mntului. Mer)nd mai de"arteB tre*uie '+ '"unem c+
oa'ele omului 'unt con5ecionate tot din car*onat de calciu. >7a 'e e<"lic+ de ce erau att
de im"ortante oa'ele morilor din Montauk "entru acce'area reelei. 4eometria oa'elor 'e
a5l+ !ntr:o re;onan+ "er5ect+ cu 'tructura "iramidal+ a reelei. @videntB toate oa'ele de
om au acea't+ "ro"rietate. @le eman+ o anumit+ ener)ie care "oate in5luena con7tiina.
Dac+ nu credeiB !ncercai '+ '"eriai de moarte "e cineva cu un 'c&elet. n mod normalB
ace't lucru "are &ilarB dar 5uncionea;+ de 5iecare dat+.
n di5eritele 'ale lucr+riB CroCleL indic+ 5a"tul c+ 7tia toate ace'te a'"ecte le)ate
de Marea Piramid+ 7i de ener)iile 'ale. 9olo'indu:'e de cuno7tinele 'ale 7i de 'tudiul
inten' al "erioadei 'umerieneB el a creat ritualuri '"eci5ice menite nu doar '+ "ermit+
acce'ul la alte "lanuri de con7tiin+B ci 7i '+ comunice cu lumile invi;i*ile "rin tot 5elul de
in'trumente. Printre ace'te lumi 'e num+rau cu 'i)uran+ 7i cele ale e<tratere7trilor.
n anul #1#0B CroCleL a !nce"ut un act de ma)ie 'e<ual+ cu o "er'oan+ de 'e<
5eminin din NeC Dork "e nume Roddie Minor. >ctul 'e numea Ritualul >malantra& 7i a
5o't e<ecutat cu cteva luni !nainte ca >lei'ter '+:7i "etreac+ vara la Montauk. Unul din
'im*olurile "rinci"ale ale ace'tui ritual era oul. Se "are c+ >lei'ter "rimi'e me'aGul:
E/otul e'te coninut !n ouFB care core'"unde e<act cu elementele de )eometrie 'acr+ de
care am di'cutat !n acea't+ carte. %ul re"re;int+ "rima '5er+ de con7tiin+ 7i !ntre)ul
"otenial care urmea;+ '+ 'e mani5e'te ulterior. @ntitatea contactat+ de CroCleL 'e numea
?>M 7i o 'c&i+ de'enat+ de el arat+ c+ 'em+na i;*itor cu e<tratere7trii cenu7ii de care am
au;it cu toii att de mult vor*indu:'e. 9orma ca"ului lui ?>M 'em+na "er5ect cu un ou.
Documentele %/% indic+ 5a"tul c+ ?>M re"re;int+ un cuvnt ti*etan care
!n'eamn+ Cale 'au C+rareB !n tim" ce un ?>M> e'te Ecel care mer)eF. >cea't+
cone<iune ti*etan+ a o"erei lui CroCleL c&iar !nainte de vi;ita 'a la Montauk e'te
intere'ant+ 7i merit+ '+ 5ie menionat+. >m de5init mai devreme cuvntul ti*etan MantakB
ar+tnd c+ !n'eamn+ claritate 'au !nele)ere. n tim" ce reali;a Ritualul >malantra&B
CroCleL a "rimit me'aGul: E/re*uie '+ mer)i "e acea't+ CaleF. >'ocierea dintre ?>M 7i
Montauk e'te u7or de 5+cutB nu numai "rin cuvntul EmantakFB ci 7i mer)nd "e
cone<iunea )erman+B de care am vor*it mai devreme !n acea't+ carte.
?>M e'te 7i un cuvnt celtic care !n'eamn+ "ra)B adic+ un o*'tacol "e cale. n
Irakul de a't+;i e<i't+ de a'emenea un loc care 'e numea @lamB locali;at "e malul nord:
e'tic al 5luviului /i)ruB c&iar la intrarea !n 4ol5ul Per'ic. ?im*a vor*it+ !n @lam era o
curio;itate 7i nu i ':a )+'it nici o 5amilie de lim*i cu care '+ 5ie !nrudit+.
Intere'ul 5a+ de ?>M nu a 'c+;ut nici a't+;i. %/% a 5ondat un cult al lui ?am
"entru mem*rii atra7i de acea't+ entitate care dore'c '+ 'e 5olo'ea'c+ de 5orma oului ca de
o ca"'ul+ '"aial+ a'tral+ "entru a c+l+tori !n ara ?am 7i "entru a 5ace 'alturi tantrice !n
tim".
Dar lucrul care ne intere'ea;+ cel mai tare e'te contactarea lui CroCleL de o
entitate e<tratere'tr+ a'ociat+ "ractic cu toate a'"ectele "e care le:am 'tudiat "n+ acum.
Nu e'te e<clu' ca >lei'ter '+:7i 5i continuat activitatea 7i du"+ moartea 'a 5i;ic+ "e ?>MB
!ndeo'e*i dac+ inem 'eama c+ !n anul morii 'aleB #1(.B ':a "rodu' o verita*il+ inva;ie
de %AN:uri.
>nul #1(. "re;int+ !n 'ine core'"ondene uimitoareB le)ate de unul din
"rinci"alele "uncte ale reelei de'co"erit "e mai multe "lanete. De "ild+B CLdoniaB
re)iunea de "e Marte !n care 'e a5l+ 5aa uman+ 7i "iramideleB 'e a5l+ la #1B(.7 5a+ de
ecuator. VrteGul ro7u Kcare a"are ca un "unctM de "e Iu"iter e'te 'ituat la aceea7i
latitudineS la 5el 7i o ;on+ 'imilar+ de "e Ne"tun. Pe "+mntB "iramidele de "e "enin'ula
Ducatan din Me<ic 'unt 'ituate e<act la #1B(.7 nord 5a+ de ecuator. Cineva a*ia !ntor'
din JaCaii m:a in5ormat c+ 7i acolo ':au de'co"erit "iramide aco"erite de Gun)l+B 'ituate
la aceea7i latitudine 5a+ de ecuator.
@videntB toate ace'tea nu re"re;int+ dove;i c+ moartea lui >lei'ter CroCleL !n
anul #1(. ar avea vreo le)+tur+ cu inva;ia de %AN:uriB dar mult+ lume a remarcat
coincidenaB inclu'iv "r+*u7irea %AN:ului de la Ro'CellB NeC Me<icoB c&iar dac+
moartea lui CroCleL ':a "rodu' la # decem*rieB ulterior accidentului. Unii ar "utea
ar)umenta c+B oricumB CroCleL era deGa 'l+*itB ceea ce le:a "ermi' militarilor din NeC
Me<ico '+ tra)+ a'u"ra %AN:ului cu radarul lor S>4@. Scenariul ni 'e "are im"ro*a*ilB
dar un lucru e'te cert: c+ >lei'ter CroCleL l:a in5luenat "ro5und "e un alt ma)icianB la 5el
de le)at de e<tratere7triB de CI> 7i de Montauk. @'te vor*a de Iack Par'on'B al c+rui mare
e<"eriment ':a "rodu' !n anul #1(-.
>m vor*it "e lar) de'"re Iack Par'on' !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB
unde am ar+tat c+ ace'ta a reali;at un act de ma)ie 'e<ual+ con'iderat de muli dre"t cel
mai mare e<"eriment ma)ic al 'ecolului. Par'on' a 5o't aGutat de ali doi ma)icieniB
mem*ri ai clanului Nil'on: MarGorie Cameron 7i ?. Ron Ju**ard. @<"erimentul ':a
numit Ritualul 6a*alon 7i a avut dre"t 'co" invocarea Aeiei:Mam+ !n a'"ectul ei )lorio'B
numit 6a*alon.
De la "u*licarea lucr+rii am 5+cut numeroa'e cercet+ri re5eritoare la Iack Par'on'.
>ce'tea ar merita o carte !ntrea)+B a7a c+ nu voi "utea include aici dect o 'inte;+ 'curt+ a
de'co"eririlor mele.
Iack a 5o't co:5ondatorul ?a*oratorului de Pro"ul'ie "rin IetB iar inveniile 'ale !n
domeniul rac&etelor au 'tat la *a;a "ro)ramului '"aial american. %5icialB a murit la data
de #. iunie #1,$ ca urmare a unei e<"lo;ii "etrecute !n la*oratorul '+uB dar 'tudierea
;iarelor 7i o di'cuie cu 'oia 'a au 'co' la iveal+ o 'erie de circum'tane mi'terioa'e.
Soia 'aB MarGorie CameronB a 'o'it la 5aa locului du"+ e<"lo;ieB dar !nainte de "lecarea
am*ulanei. Paramedicii nu au l+'at:o '+ intre !n am*ulan+ 7i nu i ':a "ermi' vi;itarea lui
la '"ital. C&iar "oliia a !nc+lcat "roceduraB evitnd '+ o c&eme '+ identi5ice cadavrul.
Cameron era ruda cea mai a"ro"iat+ a lui Par'on'B avnd !n vedere c+ mama lui ':a
'inuci' la au;ul ve7tii. Nici CameronB nici 4eor)e 9reLB cel care ':a ocu"at "ro"riu:;i' de
incinerareB nu au "utut vedea cor"ul celui decedat. Mai multB relat+rile din ;iare a*und+
!n tot 5elul de m+rturii du*ioa'eB ale unor "er'onaGe care nu "ot tre;i dect 'u'"iciuni.
Moartea Vir)iniei Par'on'B mama lui IackB e'te !nconGurat+ de acela7i mi'ter.
>m !ntre*at la De"artamentul de Poliie din Pa'adena dac+ "ot e<amina do'arul
ca;ului. Mi ':a r+'"un' c+ 5iind att de vec&iB tre*uie '+ caut !n de"artamentul de
micro5ilme. Dac+ nu era dat la 'ecretB "uteam '+:l con'ult. ?e:am 'cri' atunci o 'cri'oareB
cerndu:le "ermi'iunea '+ cercete; do'arulB 7i du"+ o lun)+ a7te"tare mi ':a r+'"un' c+
ace'ta a 5o't 7ter' din 'i'tem. Ceea ce 7tiu cu 'i)uran+ e'te c+ "e tim"ul vieiiB 96I:ul !i
'u"rave)&ea 5iecare mi7care lui Par'on'. De aceeaB nu e'te e<clu' ca vreodat+B do'arul lui
'+ a"ar+ de undeva.
n tim" ce circum'tanele !n care a murit Iack 'unt !nconGurate de mi'terB cariera
'a ma)ic+ e'te ceva mai *ine cuno'cut+. Pro*a*il a 5o't ma)icianul cel mai devotat 7i mai
"a'ional al Aeiei:Mam+ din ace't 'ecol. CroCleL 7i Iack nu ':au !ntlnit 5a+ !n 5a+ !n
momentul Proiectului 6a*alon. CroCleL 'e a5la "e "atul de moarteB iar Par'on' a Gucat
rolul 5iului re*el. Se "are c+ >lei'ter i:a 'cri' o 'cri'oareB !n care i:a '"u' c+ e<"erimentul
a e7uatB l+'nd totu7i o "orti+ de'c&i'+. I:a '"u' c+ nu a "rimit ra"ortul lui Par'on'B "e
care !l a7te"ta !nainte de a tra)e conclu;ia 5inal+.
n tim"ul Ritualului 6a*alon din #1(-B Par'on' a invocat ;eia 6a*alon cu 'co"ul
de a "une ca"+t tiraniei care a dominat umanitatea !n tim"ul erei !ntunericului. 9a"tul c+
7tia e<act ce 5ace e'te ilu'trat de Lantra "e care a 5olo'it:o. % Lantra e'te o 5i)ur+
'im*olic+ *idimen'ional+ Kun de'enM 5olo'it+ "entru a invoca acce'ul la o dimen'iune
'u"erioar+. @'te un in'trument cla'ic 5olo'it !n ma)ieB !n Lo)a 7i !n alte te&nici de
meditaie. Dantra 5olo'it+ "entru Ritualul 6a*alon era o 'tea cu 7a"te coluriB "e care o
re"roducem "e "a)ina al+turat+. De remarcat 5a"tul c+ cele 7a"te litere ale cuvntului
6a*alon 'unt in'cri"ionate !n cele 7a"te coluri. /oate un)&iurile din ace't de'en au
,#B,#7B 5iind identice cu un)&iurile Marii Piramide din 4i;e& re;ultate ca urmare a
armoni;+rii "iramidei cu reeaua mor5o)enetic+ a "+mntului. Dac+ !nmulim ,#B,# cu .B
o*inem 3-3B,.B lun)imea a"ro<imativ+ a anului calendari'tic antic. >ce'ta a 5o't
in'trumentul "rin care ma)icienii care au lucrat la Proiectul 6a*alon KIackB Ron 7i
CameronM au acce'at con7tiina tim"ului. Ce ':a !ntm"lat cu ei du"+ ce au intrat !n acea
'tare modi5icat+ de con7tiin+ nu "utem dect cel mult '+ *+nuim. Cert e'te c+ au reu7it '+
'e "roiecte;e !n a5ara ace'tei realit+iB act !n urma c+ruia au re;ultat att de multe
'incronicit+i !nct am "utut 'crie acea't+ carte.
Ilu'traie.
Dantra 6a*alon.
% Lantra e'te o re"re;entare )eometric+ a unei mantra Kund+ 'onor+M ce
core'"unde unei ;eit+i "articulareB !n ca;ul de 5a+ 6a*alon. % Lantra 'au o mantra nu are
nici o 'emni5icaie dac+ nu e'te activat+ "rin "unerea ma)ic+ !n re;onan+ cu con7tiina
core'"ondent+ de c+tre "racticant K"roce' cuno'cut 'u* numele de tantraM. Ilu'traia de "e
"a)ina urm+toare e'te o re"re;entare arti'tic+ a c+rii ESteauaF din /arot. Steaua din
5i)ur+ e'te identic+ cu Lantra de mai 'u'B 5iind identi5icat+ cu 'teaua cu 7a"te coluriB
Venu' 'au 6a*alonB a c+rei "rinci"al+ caracteri'tic+ e'te iu*irea. %rice realitate are la
*a;+ "rinci"iul creator al ;eiei:mam+. %amenii o*i7nuii o nume'c "e acea'ta mama:
natur+. Ma)icienii !i '"un 6a*alon 7i o invoc+ ori de cte ori dore'c '+ im"rime evoluiei
un nou cur'. YN%/\: ilu'traia de mai 'u' e'te o re"roducere e<act+ du"+ un de'en al lui
Iack Par'on'. Dac+ Lantra e'te de'enat+ corectB un)&iul demarcat !n ilu'traie tre*uie '+
5ie de e<act ,#B,#7. De'enul de mai 'u' are un un)&i ceva mai mic[
Cameron mi:a '"u' c+ o"eraia i:a 'c&im*at "entru totdeauna "e Iack 7i "e Ron
Ju**ard. Cei doi nu au mai 5o't niciodat+ aceia7i. Du"+ ce 7i:a revenit de "e urma unei
"arali;ii "e "artea drea"t+ Kre;ultat+ ca urmare a e<"erimentuluiMB Ju**ard a devenit
a*'olut )enial 7i a 5+cut dovada unei ener)ii remarca*ileB "e care 7i:a canali;at:o !n mare
"arte crend mi7carea Dianeticii 7i a Scientolo)iei. ntre alteleB a 5+cut re)re'ii cu oamenii
7i a 'tudiat im"lanturile e<tratere7trilor cu (3 de ani !nainte ca ace't lucru '+ devin+ o
mod+.
Par'on' a a"ucat:o "e o alt+ cale. Con'iderat tot tim"ul un ri'c de 'ecuritate de
com"le<ul militar:indu'trialB el 7i:a continuat o"eraiile ma)ice. > terminat 'in)ur
Ritualul 6a*alonB iar reaciile !n lan care ':au declan7at nu 7i:au e"ui;at !nc+ toate
con'ecinele.
Cu "rivire la Proiectul 6a*alonB Iack a 'cri' o not+ !n care a5irma c+ va 5i
con'umat de 5oc. @'te )reu de 7tiut dac+ vor*ea !ntr:un 'en' meta5oric 'au real. >5irmaia
era 5+cut+ !n onoarea lui 6a*alonB ca 'acri5iciu 'u"rem. Cu cteva luni !nainte de moarteB
el 7i:a dat 'eama c+ i 'e a"ro"ie '5r7itul. Nu a 5+cut !n'+ nimic "entru a i 'e !m"otrivi.
@<i't+ !n'+ un mi'ter 7i mai mareB trecut cu vederea de mult+ lume. De7i 5u'e'e
e<clu' din %/% ca urmare a Proiectului 6a*alonB Iack a o*inut )radul nou+ !n cadrul
ace'tuia. Pentru a o*ine ace't )radB ade"tul tre*uie '+ renune la identitatea 'a. @'te cert
5a"tul c+ el a 5+cut ace't lucruB nu 'e 7tie !n'+ dac+ "rin a'umarea unei identit+i 'ecrete !n
cadrul )uvernului 'au "rin moartea 5i;ic+. De alt5elB moartea 5i;ic+ e'te con'iderat+
in'i)ni5iant+ !n marea 'c&em+ a lucrurilor. Un lucru e'te 'i)ur: el 7i:a 'c&im*at
identitatea. n ultimii (3 de aniB Iack Par'on' a 5o't con'iderat mort din "unct de vedere
le)al.
Un alt a'"ect le)at de viaa lui Iack trecut cu vederea e'te 5a"tul c+ el nu era doar
mem*ru %/%B ci 7i mem*ru >>B ordinul IluminailorB din care nu 'e '"une c+ ar 5i 5o't
e<clu' vreodat+H Cameron mi:a '"u' odat+ c+ a dat datele na7terii lui Iack unor a'trolo)i
de 5runte din Cali5ornia de 'ud. >ce7tia i:au '"u' c+ a'tro)rama 'a indica 5a"tul c+ ar
"utea 5i 7e5ul CI>.
De vreme ce att CroCleL ct 7i Par'on' erau mem*ri ai IluminailorB merit+ '+ ne
ocu"+m "uin de a'ociaia ace'toraB "entru a vedea ce re"re;int+ ea. Pn+ acum am a5lat
doar c+ ea are o anumit+ le)+tur+ cu Siriu'. @<i't+ nenum+rate c+ri 7i teorii ale
con'"iraiei le)ate de ace't 'u*iect. De5iniia din dicionar a5irm+ c+ Iluminaii 'unt
mem*rii unei 'ociet+i 'ecrete care "retind c+ au un )rad '"ecial de iluminare intelectual+
'au '"iritual+.
S+ vedem a7adar ce 'e !ntm"l+ dac+ un om do*nde7te un a'emenea )rad de
iluminareB tran'cen;nd !ntrea)a e<"erien+ cuno'cut+. @l "+trunde !ntr:o alt+ dimen'iune
7i !nele)e !ntrea)a 'tructur+ a creaiei. @<"eriena e'te cuno'cut+ 7i 'u* numele de
a'cen'iunea lui kundalini 'au acce'ul la con7tiina univer'al+. @videntB e<i't+ di5erite
)rade de iluminare. @u m+ re5er aici la cea 'u"rem+. Cel care atin)e acea't+ 'tare "e
"+mnt r+mne le)at o vreme de "lanul 5i;icB cu toate im"er5eciunile 7i a)itaia ace'tuia.
Pe de alt+ "arteB dac+ un individ atin)e o a'emenea 'tareB ea nu 'e tran'5er+ automat
!ntre)ii ra'e umane.
>Gun)em a't5el din nou la r+;*oiul con7tiinei. @<i't+ oameni care dore'c '+
devin+ mai con7tieni 7i '+:7i e<tind+ con7tiina dincolo de "erimetrul cuno'cut al
e<i'tenei. @<i't+ !n'+ ali oameni care dore'c '+ limite;e acea't+ activitate. Se "un a't5el
la cale tot 5elul de 'cenariiB care mai de care mai )i)antice 7i mai com"le<eB care "ot 5i
recuno'cute ori ima)inate cu u7urin+B "rin care di5erite 'ociet+i 'ecrete 'e lu"t+ unele cu
altele.
Un lucru e'te 'i)ur: >lei'ter CroCleL 7i Iack Par'on' 5+ceau "arte dintr:o tradiie
intitulat+ Iluminaii care urm+rea e<"an'iunea con7tiinei. Nu ne "ro"unem aici '+
'ta*ilim dac+ activit+ile lor erau *une 'au rele. Cert e'te c+ 'crierile amndurora re5lect+
intenia lor de lu"t+tori "entru con7tiin+. Cei care i:au deni)rat "ar '+ 'e a5le !n cealalt+
*arc+.
Sco"ul lui >lei'ter CroCleL era "unerea !n mi7care a unor 5ore oculte care '+
conduc+ la iluminarea tuturor oamenilor "n+ la '5r7itul ace'tui 'ecol. Iack Par'on' a
urmat aceea7i tradiieB dar circum'tanele morii 'ale la o vr't+ !nc+ tn+r+ dau na7tere
unei alte eni)me. Ne "utem "une !ntre*area le)itim+ dac+ nu cumva a continuat '+
tr+ia'c+ orc&e'trnd 5ore e<trem de "uternice !ntr:o manier+ 'u"er:'ecret+B 'au dac+ nu a
5+cut acela7i lucru du"+ moartea 5i;ic+B din lumea '"iritelor. Cert e'te c+ ma)ia lui a
"rovocat e5ecte !n lanB care nu ':au o"rit nici du"+ moartea 'a. >mndoi ma)icienii ':au
con5runtat cu 5ore ale !ntunericului 7i niciunul nu ':a temut '+ 'e lu"te cu ele. S:au
5olo'it amndoi de ve&icule ale !ntunericului "rin care '+ comunice. Dar la urma urmeiB
ce anume au avut ei de comunicat= Me'aGul lor a 5o't c+ !ntrea)a creaie 'e mani5e't+ din
lumin+B de5init+ 7i ca '"ectru electroma)neticB care nu re"re;int+ dect un alt cuvnt
"entru natura:mam+.
CroCleL ne:a o5erit un indiciu atunci cnd a anunat c+ nu:7i va a'uma o5icial
numele de EP&oeni<F "n+ cnd o"era 'a nu va 5i !nc&eiat+. Din acea't+ "er'"ectiv+B
adev+ratul Proiect P&oeni< con't+ !n eli*erarea umanit+ii de 5orele i)noranei 7i ale
o"re'iunii care au domnit !n ultimele #3.333 de ani.
>rma)eddonul ne a7tea"t+ !ntr:adev+rB dar nu !n 'en'ul inoculat de 5orele
!ntunericului !n 'co"ul am"li5ic+rii 5ricii 7i al "romov+rii "ro"riilor lor intere'e. @l va
con'ta !ntr:o revelaie "er'onal+ "entru 5iecare om !n "arteB dac+ nu cumva acea'ta ':a
"rodu' deGa. Va 5i o lu"t+ !ntre C&ri'to' 7i 5orele an)eliceB "e de o "arteB 7i >nticri't cu
demonii '+i "e de alt+ "arte. Cei care invoc+ !nele"ciunea lui 6a*alon nu vor r+mne
deo"arte !n acea't+ lu"t+. @i vor 5i ar*itrii care 'e vor a'i)ura c+ meciul 'e de'5+7oar+
corectB 5+r+ mite o5erite 9ederaiei Mondiale a 6o<ului de c+tre di5erii mem*ri ai 7colilor
mi'terelor care 'tau !n 5otoliile lor 'cum"e din "rimele rnduri. Dac+ vom reu7i '+
reali;+m ace't lucruB meciul 'e va de'5+7ura ec&ili*rat 7i va 5i urmat de o a'cen'iune.
n Aiua Iudec+ii nu va 5i nici o Gudecat+. n ca; contrarB cei care o vor 5ace nu vor
re'"ecta me'aGul lui C&ri'to' care '"une: ENu GudecaiB ca '+ nu 5ii GudecaiF.
>7adarB '+ ne "re)+tim de GocB du"+ cum '"une "rover*ul.
Ca"itolul 33
Recviem.
Ne "ro"unem !n 5inal '+ "+r+'im acele "roiecii ale con7tiinei care ne:au condu'
"n+ "e !n+limile IluminailorB "rivind "rin %c&iul lui Joru'B 7i '+ ne !ntoarcem cu
"icioarele "e "+mntB !n "unctul din care am "lecat: Montauk Point. >ce'ta e'te locul !n
care de'acrali;area tradiiei 'tr+vec&i a nativilor americani a atin' a"o)eulB oamenii
!ntorcndu:7i '"atele !n 5aa cunoa7terii 'tr+vec&i 7i a 'i'temului "+)n de convin)eri care
o cele*ra.
>7a cum '"uneam la !nce"utul ace'tei c+riB 'tudierea i'toriei tri*ului Montauk ne:
a condu' la de'co"erirea anumitor 'incronicit+i le)ate de numele de Par'on'. > e<i'tat
un colonel Nilliam Par'on' care a 5+cut un an)aGament cu tn+rul Ste"&en /alk&ou'e
P&aroa&. Pro"rietatea tri*ului Montauk a trecut a't5el 'u* tutela 5amiliei Par'on'. Cnd "e
la '5r7itul 'ecolului OVIII ':au de'co"erit movilele 7i "iramidele din MotnaukB 4uvernul
S> a ar+tat un intere' deo'e*it 5a+ de ace'teaB trimindu:l ca emi'ar "e Samuel Jolden
Par'on' "entru a cum"+ra "+mntul de la localnici. Par'on' era "rieten cu 4eor)e
Na'&in)ton Kun 5rancma'on care a di'"u' 7i con'truirea 9arului din MontaukM. Nu e'te
e<clu' ca el '+ 5i ac&i;iionat terenul ca urmare a unui ordin "re;idenial. Nu 'e 7tie cu
"reci;ie ace't lucruB dar e'te cert c+ Na'&in)ton l:a numit Gudec+tor al /eritoriului de
Nord:Ve't. ?a rndul luiB /&oma' Ie55er'on ':a im"licat "er'onal !n "ove'tea cu relicvele
)eometrice din Montauk. Samuel Par'on' a murit !n condiii mi'terioa'eB !necndu:'e
accidental !n 6i) 6eaver RiverB %&ioB la data de #. noiem*rie #.01. ?a muli ani du"+
moartea 'a ':a 5+cut o inve'ti)aie care a 'co' !n eviden+ c+ Par'on' ar 5i acionat !n
a'ociere cu *ritaniciiB tr+dnd revoluia.
Remarca*il !n toate ace'te e<em"le e'te 5a"tul c+ numele de Par'on' "are '+ 5i
avut o in5luen+ male5ic+ a'u"ra culturii indienilor Montauk. Nu avem motive '+ credem
c+ Iack Par'on' ':ar 5i a5lat el !n'u7i !n o"o;iie cu acea't+ cultur+B dar imediat du"+
moartea 'a din anul #1,$ a a"+rut un "o't nou de televi;iune con'acrat e<act deni)r+rii
nativilor americani. Numele "o'tului era /&e ?one Ran)er Kn.n. C+l+reul Sin)uraticM 7i
era 5oarte "o"ular !n rndul co"iilor "e la !nce"utul anilor -3. C+l+reul Sin)uratic a 5o't
un coC*oL le)endar care 5+cea 5a"te *uneB o"rindu:i "e r+u5+c+tori din demer'urile lor
male5ice. @ra a'i'tat !ntotdeauna de /ontoB un tovar+7 indian loial care !i 'ervea dre"t
inter"retB dar care nu ':a *ucurat niciodat+ de un "re'ti)iu "rea mare. /onto era un
Eindian *unFB care !nele)ea !nele"ciunea in5init+ a omului al*. Curio' e'te 5a"tul c+
/onto 'e adre'a !ntotdeauna C+l+reului Sin)uratic "rin a"elativul ERee:ma:'a*eeFB o
di'tor'ionare 5onetic+ a cuvintelor '"aniole ]ue el ma' 'a*eB care !n'eamn+ ECel care 7tie
5oarte multeF. /ot !n '"aniol+B cuvntul tonto !n'eamn+ E"ro'tF.
Una din tr+'+turile di'tincte care !l 'in)ulari;a "e C+l+reul Sin)uratic era 5a"tul
c+ nu 5olo'ea dect )loane de ar)int. Poate !7i tran'5i)ura du7maniiB con'iderndu:i un
5el de vrcolaciB 'au "oate c+ ace'te )loane de ar)int re"re;entau o dorin+ !nainte de
moarte "u'+ lui ManitouB ;eul nativilor americaniB ca"a*il '+ !7i 'c&im*e 5orma. Nimeni
nu 7tie ct de de"arte a mer' 'im*oli'mul intenionat de 'cenari7tii care au orc&e'trat
!ntre)ul '&oC. Cert e'te c+ el a !n'emnat o "re'+rare de 'are "e r+nile culturii nativeB
inclu'iv "e cele ale tradiiei lui Manitou.
Manitou era numele colectiv al 7amanilor 'acri ai tuturor tri*urilor native din
>mericaB de'"re care 'e crede c+ "uteau c+l+tori !n tim"B 'c&im*ndu:7i inclu'iv 5orma
5i;ic+. Cuno'cui ca Marile S"iriteB ei credeau c+ toate creaturile tre*uie '+ evolue;e !n
5uncie de natura lor 7i c+ !ntrea)a !nele"ciune 'au iluminare tre*uia c7ti)at+ "rin e5ort
"er'onal. ncarnai "e "+mnt cu 'ute de ani !n urm+B ei ':au deci' '+ "+r+'ea'c+ acea't+
"lanet+ du"+ ce au con'tatat 5elul !n care le e'te deni)rat 5elul natural de via+ 7i 'i'temul
lor de convin)eri.
Pro5eiile 7i "lecarea lui Manitou au revenit !n actualitate !n anul #0-1B cnd un
mi'tic Paiute "e nume Nod;uCo* 'au /avi*o a "ro5eti;at c+derea "ieilor al*e 7i
!ntoarcerea 'tr+mo7ilor indieni ca urmare a unei ceremonii a unui dan' 'acru. 9iul
mi'ticuluiB NoCokaB a avut la rndul '+u o vi;iuneB !n care 'e 5+cea c+ moare de dou+ ori
7i c+ e'te !nviat. @l l:a v+;ut "e Dumne;euB care i:a '"u' c+ "+mntul va 5i aco"erit de a"e
7i de noroi 7i c+ civili;aia al*ilor va 5i di'tru'+. Dac+ "o"orul '+u va e<ecuta dan'ul !n
cercB inundaia nu !i va a5ecta !n nici un 5el. /oii nativii americani 'e vor !ntoarce atunci
"e "+mnt 7i 'e vor *ucura de o e<i'ten+ li*er+B li"'it+ de 'u5erine.
NoCoka a !nce"ut '+:7i "ro"ov+duia'c+ vi;iunea !n anul #00-B dar a menionat c+
indienii americani tre*uie '+:7i c7ti)e dre"tul la acea't+ lume nou+ "rintr:un e5ort
"er'onal. S:a o"u' violenei !m"otriva al*ilor 7i a com"u' cntece "entru dan'ul 'acru !n
cercB care a aGun' cuno'cut 'u* numele de Dan'ul Sta5iilor. @l ':a tran'5ormat a"oi !n
Reli)ia Sta5iilorB care ':a r+'"ndit "e !ntrea)a coa't+ ve'tic+. Nu toi nativii au !m*r+i7at
!n'+ vi;iunea non:violent+ a lui NoCoka. Naiunea Siou< 7i:a creat "ro"ria ver'iune a
Dan'ului Sta5iilorB inter"retat+ ca 5iind o'til+ de c+tre ra'a al*+. Dan'ul Sta5iilor a 5o't
inter;i'B dar 'iuc7ii au continuat '+:l "racticeB lucru care a condu' la i;*ucnirea
o'tilit+ilor 7i la uciderea lui Sittin) 6ull. UlteriorB la data de $1 decem*rie #013B un )ru"
ma'iv de indieni a "rimit ordinul '+ !7i 5ac+ ta*+ra la Nounded Rnee Creek. > urmat un
verita*il ma'acruB care a "u' de5initiv ca"+t oric+rei o"o;iii 'erioa'e la adre'a ra'ei al*e.
Per'onalB nu 7tiu dac+ vi;iunea lui NoCoka 'e va adeveri. /otul de"inde de
in5ormaiile inoculate !n reeaua mor5o)enetic+. Intere'ant e'te cu totul altceva. Numele
an)lici;at al lui NoCoka era Iack Nil'onH n acea't+ eta"+ a inve'ti)aiei noa'tre
re5eritoare la Montauk nu cred c+ mai 'ur"rinde "e nimeni a"ariia numelui de Nil'onB ca
'+ nu mai vor*im de "renumele de Iack. >u mai e<i'tat !n'+ 7i alte 'incronicit+i.
% alt+ coinciden+ remarca*il+ ':a "etrecut atunci cnd m:am !ntlnit cu 7amanul
din Montauk "entru a doua oar+B !n "arcul ?ion 4ardiner din 6aL'&ore. Ironia 'orii 5ace
ca ?ion 4ardiner '+ 5i 5o't "rimul om care i:a i;)onit "e indienii Montauk de "e
"+mnturile lor. Prenumele '+uB ?ion Kn.n. leuM mai are 7i alte im"licaiiB "e care cred c+
le !nele)ei deGa. 2amanul dorea '+:mi 5ac+ un ritual de iniiereB dar nu 7tiam ce are !n
)nd. C&iar !nainte '+ "lec de aca'+B am "rimit un tele5on de la DenneL ColtB care mi:a
'"u' c+ dore7te '+ vin+ cu mine. >m "ornit toi trei !n "lim*are "e o c+rare c+tre un )ol5
din care 'e "oate vedea ca'a lui Duncan Cameron. >ce't lucru mi ':a "+rut ciudat.
2amanul a "u':o "e DenneL '+ de'ene;e un cerc "e ni'i"B a"oi m:a !ntre*at ce
!n'eamn+ ace'ta. I:am r+'"un' c+ e'te 'im*olul lui >l5a 7i %me)aB "rima 7i ultima liter+
din al5a*etul )rece'cB care re"re;int+ !nce"utul 7i '5r7itul. m"reun+B ele alc+tuie'c cercul
in5initului. nclin '+ cred c+ am trecut te'tul. 2amanul a de'enat a"oi o cruce !n miGlocul
cerculuiB o*innd 'im*olul din Cartea le)ii. M:a !ntre*at ce !n'eamn+ acel lucru. /ocmai
de'co"eri'em 'emni5icaia acelui 'im*ol cu cteva ;ile !nainteB iar 'incroni;area era
"er5ect+. I:am r+'"un' a7adar "e lar). 2amanul a !nele' ce doream '+ '"unB de7i nu !l
citi'e "e CroCleL. Sim*olul era !n'+ cuno'cut de toi mi'ticiiB a7a c+ !i 5u'e'e tran'mi' "e
linie 7amanic+. Sincronicitatea era uimitoareB dar a aGun' la a"o)eu cnd DenneL ne:a
'"u' c+ tocmai 5+cu'e o *iGuterie e<act !n 5orma acelui 'im*ol.
>cea't+ e<"erien+ demon'trea;+ o dat+ !n "lu' im"ortana cercului 7i a cruciiB
"recum 7i 5elul !n care acionea;+ 'im*olurile !nre)i'trate !n mintea noa'tr+ a'u"ra reelei
mor5o)enetice. Crucea din interiorul cercului e'te unul din cele mai vec&i 'im*oluri din
univer'. Proiectat+ !ntr:un "lan tridimen'ionalB ea devine *a;a ener)iei 7i a evoluiei
oric+rei 5orme create. @'te inclu'iv 'im*olul care a 'tat la *a;a celor !ntm"late !n tim"ul
Proiectului Montauk. %"eratorii acelui "roiect 7tiau 5oarte *ine cum "oate 5i accelerat+
'au !n5rnat+ evoluia uman+ 7i cum '+ "+trund+ !n reeaua mor5o)enetic+. >ce7ti
o"eratori a"arineau 7colilor mi'terelorB care au alimentat de:a lun)ul tim"ului reeaua cu
di5erite in5ormaiiB "n+ cnd lucrurile ':au de;ec&ili*rat de tot.
Din "+cateB 7colile mi'terelor 7i:au 5olo'it cunoa7terea "entru a introduce
im"ul'uri ne)ative !n reeaua mor5o)enetic+B !n loc '+ introduc+ im"ul'uri "o;itiveB care
'+ conduc+ la tre;irea '"iritual+ a con7tiinei oamenilor. C&iar 7i la ora actual+B reeaua
din Montauk continu+ '+ 5ie *om*ardat+ cu tran'mi'iuni electronice arti5iciale. Montauk:
ul a aGun' un loc *olnavB care tre*uie vindecat.
Sin)urele "er'oane care au "ermi'iunea de a e5ectua acea't+ vindecare 'unt
"ro"rietarii le)itimi ai loculuiB 'au "+;itorii "oriiB adic+ indienii Montauk.
C&iar !nainte de a da acea't+ carte la ti"arB am avut "rivile)iul 7i onoarea de a 5i
invitat la '+r*+toarea de /&ank')ivin) a indienilor MontaukB '"on'ori;at+ de Miller
Rid)e Inn din Ieric&oB ?on) I'land. >m 5o't 'ur"rin' '+ con'tat c+ "o'turile de
televi;iune din NeC Dork au "re;entat evenimentul ca o '+r*+toare a indienilor nativi.
Cnd am 5o't invitat '+ '"un cteva cuvinteB o"eratorii /V au di'"+rut ca "rin 5armec.
Parc+ erau "ro)ramai. Unul din indienii Montauk mi:a '"u' c+ totul 'e "etrecea cu
intenie 7i c+ era 5oarte ne"olitico'.
>m inut un di'cur' 'curtB vor*indu:le indienilor Montauk de'"re Proiectul
MontaukB de care maGoritatea nu au;i'er+. M:am re5erit !ndeo'e*i la numele de P&aroa&B
la "iramideB la rolul 'acru al Montauk:ului 7i la nece'itatea re'taur+rii dre"tului lor de
"ro"rietate a'u"ra locului. ?a '5r7itB am r+ma' 'ur"rin' cnd am con'tatat c+ una dintre
t+m+duitoarele lor ':au a"ro"iat de mine 7i mi:a mulumit "entru c+ am vor*it de'"re
"iramide. Mi:a '"u' c+ *unicul ei i:a "ove'tit de e<i'tena ace'toraB dar nimeni nu dorea
'+ o cread+. @rau con'truite din "ietre 7i locali;ate 5oarte a"roa"e de Cam" Jero. 6unicul
!i mai '"u'e'e c+ 'tr+mo7ii lor ineau ceremonii 'u*teraneB c&iar 'u* "iramide. n 5inalB au
5o't aco"erite de ni'i". Din '"u'ele eiB nu "+reau '+ 5ie "iramidele con'truite din c+r+mi;i
al*e de care am vor*it !n ca"itolul anterior.
n ace't 5elB mem*rii tri*ului Montauk au a5lat motivele "entru care le:a 5o't luat+
"ro"rietatea 7i "entru care mo7tenirea le:a 5o't de'acrali;at+. Muli dintre ei 7tiau oricum
mai multe dect ar 5i 5o't di'"u7i '+ '"un+B atri*ut care !i caracteri;ea;+ !n )eneral "e
nativii americani. >ce7tia nu vor*e'c dect atunci cnd 'e 'imt "re)+tii. n ultim+
in'tan+B 'in)urii care "ot vindeca reeaua 'unt indienii Montauk. %a'ele care conin
in'cri"ionate !n ele 'ecretele trecutuluiB !n re;onan+ cu 'tructurile 'ecrete ale reelei
mor5o)eneticeB le a"arin 'tr+mo7ilor lor. @ner)iile lor tre*uie "uri5icateB iar 'ecretele din
vec&ime tre*uie 'coa'e din nou la lumin+.
Indi5erent ce '"un actele de "ro"rietate 7i oricine ar 5i "o'e'orii tem"orari ai
"+mntuluiB adev+raii "ro"rietari vor continua '+ re;one;e de:a "ururi cu con7tiina
'tr+mo7ilor lor 7i cu reeaua mor5o)enetic+. @<i't+ o "utere 'u*til+ care acionea;+ !n
'en'ul con7tienti;+rii indienilor Montauk 5a+ de re'"on'a*ilitatea care le revine. Dac+ 'e
vor ra"orta la con7tiina 'tr+vec&e a 5amiliei lor re)ale P&aroa&B ei 'e vor "utea racorda la
reeaua mor5o)enetic+B "uri5icnd:o.
Primul "a' a 5o't 5+cut deGa de 7amanul din MontaukB care a decretat amni'tie
"entru toi cei care au "artici"at la de'acrali;area "+mntului din MontaukB inclu'iv
"entru toate crimele !m"otriva umanit+ii 7i a "roce'ului mor5o)enetic al evoluiei.
>mni'tia e'te vala*il+ de a'emenea "entru toi *irocraiiB o5icialii )uvernamentali 7i toi
indivi;ii care au "artici"atB dintr:o 5uncie 'au altaB la !ncercarea de a inve'ti)a adev+rul
le)at de 5enomenele 'ecrete "etrecute la Cam" Jero 'au !n a"ro"ierea Montauk:ului.
Dac+ 5acei "arte din cate)oria celor im"licai !n acea't+ amni'tieB tot ce avei de
5+cut "entru a v+ *ucura de e5ectele ei con't+ !n a recunoa7te ce ai comi'. Con5e'iunea
tre*uie 5+cut+ !n 5aa CreatoruluiB dar dac+ avei in5ormaii utile "entru mer'ul anc&eteiB
tran'mitei:le celor !n dre"t 7i nu le a'cundei de cei !ndrituii '+ le cunoa'c+. Cei care
dore'c '+ !7i m+rturi'ea'c+ 5a"tele criminale !ntr:un 'co" '"iritual i 'e "ot adre'a !n 'cri'
7amanuluiB 5ie "e adre'a editurii ace'tei c+riB 5ie "e urm+toarea adre'+: Montauk S&amanB
P% 6o< (,(B 6aL'&oreB NeC DorkB ##.3-.
>mni'tia e'te acordat+ de 7amanul din Montauk !n virtutea autorit+ii 'ale
'"irituale. @a nu are nimic de:a 5ace cu mineB !ntruct eu nu am o a'emenea autoritate.
Sin)ura mea ru)+minte e'te ca toi cititorii care "ot 5ace cevaB orict de micB "entru a:i
aGuta "e indienii Montauk '+:7i reca"ete dre"turileB '+ o 5ac+. Sarcinile 7i
re'"on'a*ilit+ile ce le revin nu 'unt deloc miciB 7i au nevoie de tot aGutorul "e care !l "ot
"rimi de la 'emenii lor.
Deocamdat+ nu "ot de;v+lui mai multe. V+ mulume'c "entru c+ m:ai a'cultat cu
toat+ atenia.
N%/\: Unul din evenimentele care ':a "etrecut !ntre "rima 7i a doua ediie a
ace'tei c+ri e'te le)at de 5a"tul c+ Ro*ert P&aroa&B mo7tenitorul re)al al indienilor
MontaukB 7i:a cerut !n mod o5icial dre"turile ca 'ac&em al nativilor. Pentru mineB ace't
lucru ':a dovedit o 'ur"ri;+B c+ci de7i vor*i'em anterior cu mama 'aB %liveB nici m+car nu
7tiam c+ acea'ta are un 5iu. Se "are c+ la ora actual+ e<i't+ (3 de mo7tenitori de 'n)e
re)al !nrudii cu 5amilia P&aroa&B care au avut !n'+ di5erene de o"inie cu indienii
Montauk "e care i:am con'ultat eu.
De7i cei din clanul P&aroa& nu l:au recuno'cut mult+ vreme "e 6o* Coo"er ca 2e5
de /ri* 'au "e S&aron Iack'on ca 7amanB 'unt 5ericit '+ v+ anun c+ !n ultima "erioad+ de
tim" ':au reunit cu toii !ntr:un con'iliu al tri*ului !ncercnd '+ !7i reconcilie;e toate
di5erendele 7i '+ 5ac+ 5ront comun care '+ le "ermit+ '+:7i recu"ere;e "ro"riet+ile
"ierdute.
>m 'cri' acea't+ ane<+ la cererea lui %live P&aroa&B care a dorit ca cititorii '+ 7tie
c+ evenimentele de'cri'e aici nu au r+ma' 5+r+ urmare. V+ vom ine la curent cu e5orturile
indienilor Montauk de a:7i recu"era "+mntul !n ;iarul no'truB /&e Montauk Pul'e.
Partea a doua.
De Pre'ton 6. Nic&ol'.
Introducere la "artea a II:a.
Dore'c '+ !nce" declarndu:m+ "rimul om di'"u' '+ acce"te amni'tia "ro"u'+ de
7amanul din Montauk a'u"ra celor care au "artici"at !ntr:un 5el 'au altul la de'acrali;area
"+mntul 'acru al nativilor americani. Partici"area mea la Proiectul Montauk e'te deGa
*ine cuno'cut+B de7i mai r+mn a'"ecte ale im"lic+rii mele r+ma'e !n mi'ter c&iar 7i
"entru mine.
Dore'c de a'emenea '+ acce"t amni'tia "entru o *la'5emie "e care am ro'tit:o la
Stnca de Con'iliu. Pe cnd am vi;itat odat+ locul !m"reun+ cu PeterB Duncan 7i ali doi
"rieteniB am 5+cut o a5irmaie ver*al+B 'u'innd c+ e'te o 'im"l+ "iatr+. C&iar !n acel
momentB m:am !m"iedicat 7i am c+;utB lovindu:m+ de'tul de )rav la "icior. Durerea m:a
inut o '+"t+mn+ 7i !nclin '+ cred c+ a 5o't o lecie "entru mine. Stnca de Con'iliu e'te
'acr+ 7i le a"arine nativilorB la 5el ca 7i re'tul "+mntului a'u"ra c+ruia 'olicit+ dre"tul de
"ro"rietate.
n continuareB !mi "ro"un '+ 5ac o aducere la ;i a evenimentelor de'cri'e !n
lucrarea % nou+ c+l+torie la Montauk. Voi !nce"e cu "re;entarea unei i'torii )enerale a
)aleriilor 'u*terane din MontaukB "n+ !n anul #1((. Voi vor*i a"oi din nou de'"re *+ieii
din MontaukB de'"re tran'mi'iunile nere)ulate de date de la *a;a militar+B 7i voi 5ace o
de'criere te&nic+ a acceleratorului de "articule amintit de Peter la !nce"utul ace'tei c+ri.
n 5inalB voi !nc&eia cu o 'curt+ de'criere a liniei tem"oraleB care '+ com"lete;e
in5ormaiile 5urni;ate !n Partea I a c+rii.
Dore'c '+ menione; de a'emenea c+ 'unt vi;itat de'eori de oameni care dore'c '+
a5le mai multe in5ormaii te&nice le)ate de Montauk. ntr:adev+rB de'crierea )eneral+
o5erit+ !n Proiectul Montauk e'te cam )eneral+. In5ormaiile te&nice o5erite !n acea't+
carte 7i !n % nou+ c+l+torie la Montauk nu au alt 'co" dect revelarea ct mai multor
mi'tere le)ate de Montauk. Pe de alt+ "arteB "u*licarea unei di;ertaii te&nice detaliate ar
nece'ita un volum de:'ine:'t+t+torB adre'at unei audiene e<trem de re'trn'e.
2tiu c+ e<i't+ 5oarte muli in)ineri intere'ai de ace'te in5ormaiiB indi5erent dac+
'unt convin7i 'au nu c+ "ove7tile mele 'unt adev+rate. Sunt c&iar unele "er'oane care !mi
re"ro7ea;+ c+ nu de;v+lui mai multe. Pe 'curtB ar dori ca eu '+ 5ac munca !n locul lor. De
alt5elB am re;erve 'erioa'e c+ ar 7ti ce '+ 5ac+ cu o ma7in+ a tim"ului. De re)ul+B ace't )en
de oameni nu 'unt 5oarte evoluai din "unct de vedere '"iritual 7i dac+ ar avea acce' la o
a'emenea ma7in+B nu ar 5ace altceva dect '+ recree;e de;a'trul de la Montauk.
>ce'ta 'unt doar dou+ din motivele "entru care nu 'unt di'"u' '+ revele; mai
multe in5ormaii le)ate de a'"ectele te&nice ale c+l+toriei !n tim". % alt+ e<"licaie con't+
!n 5a"tul c+ nu cuno'c nici eu c&iar toate detaliile. ?a urma urmeiB nu am 5o't dect un
7uru* !ntr:o mare ma7in+rieB 5iind 5olo'it la rndul meu la 5el ca 7i toi ceilali de "uterile
care ':au a5lat !n '"atele e<"erimentului. Pe m+'ur+ ce mi'terele de la Montauk ni 'e vor
de;v+lui !n !ntre)imeB vom a5la mai multe. Dar toate la tim"ul lorW
Ca"itolul 3#
>n'am*lul 'u*teran din Montauk.
4aleriile 'u*terane din Montauk !i 5a'cinea;+ "e muli. Nu "uini 'unt cei care
c&iar "orne'c !n c+utarea lor. Ideea nu e'te deloc *un+B din nou+ motive: "e de o "arteB
intr+rile 'unt a'cun'eB 7i e'te "uin "ro*a*il ca cei !n'+rcinai cu "a;a lor '+ la'e "e
altcineva '+ intre. Pe de alt+ "arteB c&iar dac+ 'untei 'u5icient de Enoroco'F '+ )+'ii o
intrare 'au un tunelB e'te nece'ar+ o verita*il+ o"eraiune de recunoa7tere militar+ "entru
a vedea de'"re ce e'te vor*a. /unelele au lun)imi de kilometri 7i "ot aco"eri di'tane
uria7eB !n ca;ul !n care nu 'unt 'i)ilate 'au *locate. Pentru a le cercetaB e'te nevoie de
oameniB de lumin+B de &ran+ 7i de 5oarte mult tim". De a'emeneaB e'te "o'i*il '+ dai de
canale lateraleB 7i cine 7tieB "oate nimerii c&iar "e'te o in'talaie 'tr+in+B ca; !n care v+
"utei a7te"ta la o "rimire deloc c+lduroa'+. Dac+ v+ "ro"unei '+ vi;itai Montauk:ulB
reinei toate ace'te a'"ecte 7i nu v+ aventurai inutil.
4aleriile 'u*terane din Montauk nu re"re;int+ "ro"riu:;i' un 'ecretB ci mai
de)ra*+ o in5ormaie a'cun'+ !n mod deli*erat. Cei cu adev+rat intere'ai "ot )+'i
re5erine la ele !n di5erite 'ur'e. De "ild+B cine con'ult+ o &art+ )eode;ic+ de dinainte de
#1(3 "oate vedea o colin+ la ie7irea din ora7B du"+ care drumul "n+ la 5ar e'te com"let
"lat. % &art+ din anii -3 arat+ a"ariia mai multor coline !n ace't '"aiu. Du"+ "+rerea
meaB ace'tea 'unt 5+cute de mna omuluiB nu de natur+. @<"licaia e'te le)at+ de 5a"tul c+
re)iunea Cam" Jero a 5uncionat ca *a;+ militar+ !ntre anii (3 7i '5r7itul anilor -3.
Pentru a aGun)e la 5ar Kcare continu+ '+ 5ie 7i a't+;i "ro"rietate )uvernamental+M erai
nevoit '+ treci "rintr:un "unct de veri5icare militar+. Cum"+rarea 5arului a 5o't+ 5+cut+ de
>le<ander Jamilton la ordinul "re7edintelui Na'&in)ton.
Prin anii (3 ':a derulat aici un "roiect de con'trucie im"ortant. >u a"+rut a't5el
un )ru" de cl+diri "e nou+ niveluriB 'u* care ':au con'truit alte dou+ niveluri 'u*terane. n
5inalB ace'tea au 5o't aco"erite cu "+mntB tran'5ormndu:'e !n cele dou+ dealuri care "ot
5i v+;ute a't+;i !n interiorul *a;ei. Unul dintre ele e'te Radar Jill KDealul RadaruluiMB "e
care e'te a7e;at turnul tran'mi+torului.
6unc+rurile au 5o't con'truite "rin con'olidarea altora mai vec&iB de "rin anii $3
Kdat+ ate'tat+ "rin 'tudierea ca*lurilor r+ma'e "n+ a't+;iM. UlteriorB ele au 5o't
recon'truite 7i li ':au ad+u)at 5acilit+i noi. Du"+ !nc&eierea "roiectului de con'trucieB a
a"+rut un an'am*lu 'u*teran "e "atru nivele care "utea 5i 5olo'it de 4uvern ca ad+"o't
antiaerian. Sco"ul '+u o5icial era acela de a ad+"o'ti !n ca; de atac toi mem*rii
admini'traiei 5ederale din re)iunea de nord:e't a >mericii. De7i rolul real al *a;ei Cam"
Jero a 5o't a'cun' !n mod deli*eratB e'te cert 5a"tul c+ ea a re"re;entat odat+ cartierul
)eneral al armatei !n re)iunea de nord:e't.
Cnd a !nce"ut Proiectul MontaukB "e la '5r7itul anilor -3B an'am*lul 'u*teran
aGun'e'e la 7a'e niveluri. Ultimele dou+ 5u'e'er+ ad+u)ate "rin anii ,3 Ke<i't+ ra"oarte
care ate't+ c+ !n acea "erioad+ ':au e<ecutat lucr+ri de con'olidareB "entru ca 5arul '+ nu
'e "r+*u7ea'c+ !n oceanM. 6uc+i mari de 'tnc+ au 5o't 'mul'e din "+mntB 5+rmiate 7i
aco"erite cu ni'i"B con'olidnd a't5el Montauk Point. Cuno'c "er'onal un individ care a
lucrat "e 7antier "rin anii -3 7i care mi:a m+rturi'it un a'"ect curio' "e care l:a o*'ervat
!n tim" ce 'e "lim*a "rintre 'tnci. Mi:a '"u' c+ a o*'ervat la *a;a unei 'tnci un tunel
din care ie7ea un e<cavator care arunca "+mnt la *a;a 'tncii. @ra vor*a "ro*a*il de o
"relun)ire a nivelului 7a'e al an'am*lului 'u*teran. @'te "o'i*il ca 'tncile 'mul'e din 'ol
cu care ':a con'olidat Montauk Point '+ 5i 5o't adu'e c&iar "rin ace't tunel.
>m "rimit c&iar ra"oarte de la martori oculari care mi:au '"u' c+ la ora actual+
e<i't+ nu mai "uin de o"t nivele 'u*terane ale an'am*lului. >ce'tea core'"und cu alte
ra"oarte care ate't+ 5a"tul c+ "e la '5r7itul anilor 03 7i !nce"utul anilor 13 !n ;on+ au
a"+rut *olovani uria7iB cu o l+ime de trei metriB o !n+lime de doi metri 7i o lun)ime de (:
, metri. Ra"oartele 'u'in c+ ace7tia au 5o't dinamitai 7i redu7i la dimen'iuni mai mici.
>"ariia *ru'c+ a ace'tor 'tnci uria7e )enerea;+ o 'erie de !ntre*+ri: mai !nti de toateB
cum au aGun' acolo= I:am !ntre*at de mai multe ori "e localnici dac+ au o*'ervat vreodat+
5elul !n care au 5o't tran'"ortai *olovanii. Mi ':a r+'"un' c+ nuB lucru e<trem de curio'B
c+ci ar 5i 5o't nevoie de 5oarte multe camioane "entru a tran'"orta ni7te "ietre de
dimen'iuni att de mari. S:au 5olo'it oare *arGe= Pentru ca o *arG+ '+ "oat+ tran'"orta
a'emenea 'tnci "e malB ar 5i tre*uit '+ 'e a"ro"ie 'u5icient de mult de +rm 7i '+
"lutea'c+ !ntr:o a"+ cu o adncime 'u5icient de mare. >"a din a"ro"ierea 5arului din
Montauk nu are !n'+ o a'emenea adncime.
?a o con5erin+ "e care am inut:o !n ?on) I'land !ntr:o noa"teB cineva din
audien+ a '"u' c+ a v+;ut odat+ o u7+ ma'cat+ de'c&i;ndu:'e la *a;a "romontoriului.
Din tunel a ie7it o 'tnc+ uria7+B care ':a ro'to)olit la vale. >cea't+ re5erin+ Kla 5el ca 7i
alte ra"oarte 'imilareM ar "utea e<"lica 'ur'a *olovanilor care au a"+rut "e'te noa"teB c+ci
Montauk e'te !n e'en+ un munte care ie'e din ocean. Pentru a con'trui un an'am*lu
'u*teran cu -:0 niveleB e'te nevoie '+ e<cave;i direct !n 'tnc+. @'te "o'i*il ca *olovanii
care au a"+rut !n anii din urm+ 7i care "ot 5i v+;ui inclu'iv la ora actual+ '+ "rovin+ din
e<cavaiile 5+cute "entru con'truirea nivelelor . 7i 0.
/oate ace'te in5ormaii 'unt dove;i ale e<i'tenei unor )alerii 7i an'am*luri
'u*terane. Voi de'crie !n continuare natura ace'toraB "ornind de la alte ra"oarteB inclu'iv
de la "ro"riile mele amintiri.
Nivelele # 7i $ 'unt alc+tuite dintr:un )ru" de cl+diri i;olate conectate "rin tunele.
n medieB 5iecare cl+dire are dimen'iuni de 333U#$, metri. Unele 'e a"ro"ie de'tul de
mult de +rm. Nivelele 3 7i ( 'e e<tind "n+ la circa #B- kilometri c+tre nordul 7i 'udul
*a;ei Cam" JeroB 7i "n+ la a"ro<imativ 033 de metri c+tre e't 7i 3B, kilometri c+tre ve't.
Cl+dirile 'unt continue Knu 'unt i;olateM. Nivelele , 7i - 'eam+n+ cu nivelele ( 7i ,B cu
di5erena c+ 'e e<tind 'u* !ntre)ul "erimetru al ora7ului MontaukB "n+ !n ;ona 9ort Pond.
Nivelul . e'te !nc+ 7i mai e<tin'B ocu"nd un "erimetru de circa 0 kilometri c+tre nordB
'ud 7i la e't de Radar Jill. C+tre ve'tB avan'ea;+ "n+ la #- kilometriB c+tre Na"ea)ue
Stri". Nivelul 0 e'te !nc+ micB !ntruct con'trucia lui nu ':a terminat. Mi ':a '"u' c+
nivelele ,B - 7i . "ot 5i com"arate cu un ora7 'u*teran.
% alt+ curio;itate le)at+ de con'truirea ora7ului 'u*teran 'e re5er+ la turnul
Montauk din centrul ora7uluiB la nord de tra5icul circulat. @'te "o'i*il ca ace'ta '+ 5ie
locul !n care 'unt ca;ai muncitorii care lucrea;+ !n 'u*teranB dat 5iind c+ nu e<i't+
niciodat+ ma7ini "arcate aiciB de7i ori de cte ori !ncerci '+ !nc&irie;i un loc i 'e '"une c+
motelul e'te com"let ocu"at. Dac+ ve;i cel mult 7a'e ma7ini !n "arcarea moteluluiB ci5ra
e'te deGa neo*i7nuit+. % doamn+ care a reu7it '+ "+trund+ !n interiorul motelului mi:a
'"u' odat+ c+ ace'ta are camere incredi*il de mici. Nu e'te e<clu' ca ele '+ 5i 5o't '"ecial
conce"ute "entru ca;area e<tratere7trilor. Cert e'te c+ acea't+ cl+dire re"re;int+ o alt+
eni)m+ !n ora7ul MontaukB al+turi de attea altele.
@<i't+ 7i alte in5ormaii care demon'trea;+ e<i'tena unui an'am*lu 'u*teran la
Montauk. Cnd au a"+rut "rimele in5ormaii de'"re Proiectul MontaukB !n anul #103B
an'am*lul a 5o't !nc&i' "n+ "rin anul #10.. @<i't+ !n'+ dove;i c+ !n #10. au 5o't 5+cute
contracte "entru !ntreinerea nivelelor 'u*terane ale *a;ei militare aeriene. >ce't lucru
indic+ o reactivare a "roiectuluiB care a durat "ro*a*il "atru ani.
% alt+ dovad+ e'te le)at+ de e<i'tena unui atelier de !ntreinere din "reaGma *a;ei
de la Cam" Jero. >ce'ta ad+"o'te7te un contor indu'trial ca"a*il '+ m+'oare me)aCaii.
Se na7te !ntre*area le)itim+ cine are nevoie de atia me)aCai= Dac+ ':ar alimenta o
a'emenea "utere electric+ !n atelierB ace'ta ar e<"loda in'tantaneu. Cu 'i)uran+B cel care
con'um+ acea't+ cantitate uria7+ de ener)ie e'te an'am*lul 'u*teran.
ntre)ul "arc naional e'te alimentat cu nu mai "uin de -3:.3 me)aCai. @<i't+
dou+ linii electrice care alimentea;+ "arculB una din'"re e't 7i cealalt+ din'"re ve'tul
atelierului. Potrivit ?I?C% KCom"aniei de @lectricitate din ?on) I'landMB cele dou+ linii
de tran'"ort al ener)iei "rovin de la 'ur'e di5erite 7i nu au cone<iuni 'u*teraneB !n "o5ida
"+rerii )enerale a localnicilor din Montauk. @le 'unt 5oarte mari 7i nu 'erve'c unei
de'tinaii o*i7nuite.
ntre tim"B a mai a"+rut o u;in+ electric+B c&iar !n Montauk. >cea'ta re"re;int+ o
adev+rat+ anomalie. Munici"alitatea 'u'ine c+ e'te o 'ur'+ de ener)ie de re;erv+ a
ora7ului Montauk. Du"+ e'tim+rile meleB ea "oate a'i)ura $3 de me)aCai de
electricitateB 'u5icient "entru a alimenta !ntre)ul Sout& 9ork din ?on) I'land !n condiii de
ur)en+. De ce ar avea nevoie un or+7el minu'culB !n care "rinci"ala activitate economic+
e'te "e'cuitulB de o u;in+ electric+ att de mare= In)inerii de la ?I?C% "e care !i cuno'c
mi:au '"u' c+ adev+rata ca"acitate a u;inei e'te de #33 de me)aCai. Dac+ ace't lucru
e'te adev+ratB !n'eamn+ c+ ea de'erve7te un con'umator uria7.
Pe ln)+ u;ina electric+ din Montauk mai e<i't+ una 7i !n ora7ul @a't Jam"tonB
c&iar ln)+ calea 5erat+. Din aer 'e vede c+ u;ina e'te !nconGurat+ de o ;on+ circular+. S:a
dovedit !n cele din urm+ c+ e'te vor*a de un accelerator de "articule Kde'"re care "utei
citi mai multe !n ca"itolul 3, al c+rii de 5a+M. Prietenul meu de la ?I?C% nu a dorit '+
comente;e !n le)+tur+ cu u;ina din @a't Jam"ton. M:a ru)at '+ nu:i mai "un !ntre*+riB
!ntruct nu are voie '+ dea r+'"un'uri "e acea't+ tem+. 6+nuie'c !n'+ c+ e'te vor*a de o
u;in+ ca"a*il+ '+ "roduc+ )i)aCai de ener)ie electric+B 'u5icient "entru a alimenta
!ntrea)a ;on+ de nord:e't a Statelor Unite.
>vem a7adar de:a 5ace cu dou+ u;ine electrice 'u"limentare "e ln)+ cele dou+
linii de tran'"ort normal ale ?I?C%. ?a ce "oate 'ervi atta ener)ie= Pro*a*il "entru
alimentarea acceleratorului de "articule.
Un alt a'"ect intere'ant le)at de Sout& 9ork e'te le)at de 5a"tul c+ a"roa"e nici o
"er'oan+ care are "ro"riet+i la e't de @a't Jam"ton nu are dre"tul de a e<"loata *o)+iile
'u*'olului "e "ro"rietatea 'a. >ce't lucru 'u)erea;+ "o'i*ilitatea ca an'am*lul 'u*teran
'+ 'e e<tind+ "n+ la @a't Jam"ton. 4eneratorul uria7 de electricitate din ace't ora7 ar
Gu'ti5ica acea't+ i"ote;+. Nu am !n'+ dove;i !n acea't+ direcie.
Un alt indiciu cu "rivire la e<i'tena unui an'am*lu 'u*teran a a"+rut !n anul
#11#B cnd 4uvernul a !nc&eiat un contract cu o 5irm+ "entru cur+area de7eurilor to<ice
la *a;a aerian+ din Montuak. Contractul a !nce"ut '+ 'e derule;e a*ia din #113B cnd 'e
"are c+ c:a muncit 5oarte mult. >u 5o't d+rmate numeroa'e cl+diri 7i ':au '+"at o
)r+mad+ de )+uri !n 'ol. >cea't+ aciune ca"+t+ 'en' dac+ inem cont de teoria mea le)at+
de inve'ti)aia Con)re'ului la Montauk. ?e:am vor*it mai multor con)re'meni de'"re
MontaukB iar ace7tia mi:au r+'"un' c+ 5ac "ro"ria lor inve'ti)aie. Din "+cateB 'e "are c+
acea'ta va dura 5oarte multB c+ci !ntm"in+ tot 5elul de o*'tacole. %ricumB mi ':a '"u' c+
Peter Moon 7i cu mine 'untem ultimii oameni c+rora li 'e vor comunica vreodat+
re;ultatele ace'tei inve'ti)aii.
Per'onalB cred c+ re'"on'a*ilii Proiectului Montauk 5ac tot ce le 't+ !n "uteri
"entru a a'cunde dove;ile re5eritoare la e<i'tena an'am*lului 'u*teran din Montauk.
/eoria mea e'te c+ demolarea cl+dirilor 7i '+"area )ro"ilor are dre"t unic 'co" a'cunderea
7i 'i)ilarea intr+rilor c+tre ace't an'am*lu. n ace't 5elB re'"on'a*ilii "roiectului !7i
aco"er+ urmele !n vederea inve'ti)aiei Con)re'ului. De "ild+B cnd inve'ti)atorii vor
'olicita &+rile te&nice ale armatei 7i vor vedea o intrare !ntr:o )alerie 'u*teran+B li 'e va
r+'"unde c+ ;ona a 5o't !nc&i'+ 7i 'i)ilat+ Kcimentat+M. Inve'ti)atorii nu vor "utea
"re'u"une dect c+ dac+ nu mai e<i't+ intr+riB eventualul an'am*lu 'u*teran nu "oate 5i !n
5unciune.
@<i't+ "ro*a*il intr+ri !n 'u*teran c&iar !n ora7ul MontaukB la 5el ca 7i !n atelierul
de !ntreinere. n ca;ul atelieruluiB intrarea conduce "ro*a*il la o ;on+ de;a5ectat+B care le
va 5i ar+tat+ inve'ti)atorilor. Dac+ ar 7ti unde '+ cercete;eB 'unt convin' c+ ace7tia ar )+'i
ra"id in'talaii a5late !n 5unciune.
>m aGun' la toate ace'te conclu;ii du"+ ce Gudec+torul Retc&am mi:a inter;i' '+
m+ mai a"ro"ii de ;ona inter;i'+ a *a;ei. >m 5+cut atunci cteva ;*oruri "e dea'u"ra
*a;eiB avnd la mine o camer+ video ca"a*il+ '+ 5ilme;e cu $333 de cadre "e 'ecund+. Cu
toate vi*raiile a"aratului de ;*orB ima)inile mi:au ie7it ca lacrima. >m "utut vedea a't5el
ce 'e !ntm"l+. >m 5ilmat demolarea cl+dirilor 7i '+"area )+urilor.
>u mai a"+rut 7i alte anomalii. Una dintre ele 'e re5er+ la un co7 de 5um care a
5o't l+'at !n "icioare du"+ demolarea unei u;ine )eneratoare de a*ur Knece'ar "entru
alimentarea u;inei electriceM. Unul dintre "rietenii mei care lucrea;+ !n con'trucii 7i
demol+ri mi:a '"u' c+ "rimul o*iectiv care 'e demolea;+ e'te !ntotdeauna co7ul de 5umB
"entru ca ace'ta '+ nu cad+ "e'te muncitori atunci cnd e'te demolat+ cl+direa "ro"riu:
;i'+. Mai multB mi:a '"u' c+ e'te 5oarte "ericulo' '+ la7i un a'emenea co7 de 5um !n
"icioare. /re*uia a7adar '+ e<i'te un motiv "entru care ':a "rocedat a't5el la Montauk.
Pro*a*ilB co7ul are ceva de:a 5ace cu an'am*lul 'u*teran.
@<i'tena ace'tui an'am*lu e'te dovedit+ 7i de 5ilmarea Kdin avionM unor conducte
aco"erite cu a;*e't. Dou+ "uncte "rinci"ale !n contractul de cur+are a de7eurilor to<ice
'e re5ereau direct la eliminarea tran'5ormatoarelor "e *a;+ de a;*e't 7i P6C K*i5enoli
"olicloruraiB un ti" de ulei "entru tran'5ormatoareM. Curio' e'te c+ de7i tran'5ormatoarele
"e *a;+ de P6C au 5o't !ntr:adev+r eliminateB cele "e *a;+ de a;*e't au r+ma'B lucru care
"oate 5i v+;ut cu oc&iul li*er. Conductele aco"erite cu a;*e't 'tr+*at !ntrea)a *a;+. Pe
tim"uriB ele 5+ceau "arte dintr:o reea de conducte "rin care circula a*urul 7i a"a cald+
nece'ar+ "entru a !nc+l;i cl+dirile.
Potrivit normelor >PM K>)enia de Protecie a MediuluiMB un muncitor nu are
voie '+ 'e a"ro"ie la mai mult de .3 de metri de ace'te conducte 5+r+ co'tum de "rotecie.
De7i cl+dirile au 5o't demolateB conductele aco"erite cu a;*e't au 5o't l+'ate la 'u"ra5a+.
Potrivit contractului de eliminare a de7eurilorB "rimul lucru de care ar 5i tre*uit '+ 'ca"e
muncitorii erau tocmai ace'te conducte. ?+'at !n contact cu aerulB a;*e'tul devine e<trem
de "ericulo'. n conclu;ieB contractul de eliminare a de7eurilor nu e'te ceea ce "are '+ 5ie.
Dovada e'te !nre)i'trat+ "e ca'etele mele video. Contractul nu e'te dect un miGloc de
aco"erire 7i "ro*a*il 'e !ncadrea;+ !n teoria mea re5eritoare la 'i)ilarea an'am*lului
'u*teran !n eventualitatea unei inve'ti)aii a Con)re'ului.
n "rim+vara anului #11(B am de'co"erit "e una din ca'etele mele video o )aur+
imen'+ !n '"atele vec&ii u;ine electriceB um"lut+ cu a"+. Mi ':a "+rut curio'B a7a c+ i:am
ar+tat:o amicului meu /im de la con'trucii 7i demol+ri. ?a !nce"utB nu a 7tiut ce '+:mi
'"un+. UlteriorB a v+;ut !n'+ o alt+ "o;+ a ;onei. ntre tim"B a"a 'e eva"ora'eB a7a c+ am
"utut vedea 5undul )+urii. Pe ace'ta 'e a5la o 'tructur+ cimentat+B care era !n mod evident
aco"eri7ul an'am*lului 'u*teran. S:a dovedit de a'emenea c+ )aura nu 5u'e'e '+"at+ cu
miGloace arti5icialeB ci era o )ur+ natural+ "rin care ie7ea la 'u"ra5a+ un i;vor 'u*teran.
Unul din *+ieii din Montauk Kdevenit !ntre tim" adultM mi:a '"u' c+ !7i aminte7te
de o "erioad+ !n care 'e 5+ceau '+"+turi 'u*acvatice !ntr:un lac din "erimetrul *a;ei. Mi:
am dat a't5el 'eama c+ an'am*lul 'u*teran a 5o't inundatB ceea ce ar e<"lica '+"area
)+urilor "entru 'alvarea celor din interiorB a5lai !n anumite "un)i de aer.
>cea't+ '"eculaie e'te doar unul din indiciile care arat+ c+ !n an'am*lul 'u*teran
din Montauk ':a "etrecut la un moment dat un accident maGor. >m o*'ervat de "ild+ c+ !n
tot anul #11( nu ':au 5+cut tran'mi'iuni !n Montauk. Scenariul accidentului ar e<"lica
ace't lucruB la 5el ca 7i am"la'area radarului Cardion dea'u"ra 'olului. Mike Nic&ol' a
"reci;at !n ca"itolul # c+ i ':a '"u' c+ radarul nu a lucrat niciodat+ !n 'u*teran.
@<i't+ de a'emenea martori oculari care au v+;ut am"li5icatoare electrice de
dimen'iuni 5oarte mari !n 'u*teranul *a;ei Montauk. >ce'tea ar 5i nece'itat un lic&id de
r+cireB la 5el ca 7i acceleratorul de "articuleB "entru 5ri)iderele 'ale crio)enice. Pe 'curtB
era nece'ar+ o mare cantitate de a"+. n acea't+ direcieB am au;it c+ ':ar 5i con'truit un
mare canal care 5+cea le)+tura cu oceanulB "e direcia unuia dintre curenii marini. >ce'ta
!nce"e la di'tan+ mic+ de 5undul oceanului 7i co*oar+ la o di'tan+ de circa $3 de metriB
5+cnd le)+tura cu o conduct+ mare. n ace't 5el 'e a'i)ur+ "re'iunea nece'ar+ a a"eiB
"entru ca acea'ta '+ alimente;e conducta care conduce direct la an'am*lul 'u*teranB
"entru a r+ci acolo ec&i"amentele.
Pro*a*il din cau;a lucr+rilor de demolare 'au a unui accidentB marea conduct+ ':a
ru"t 7i a inundat an'am*lul 'u*teran. Cnd "re'iunea a"ei a devenit 'u5icient de mareB ea
a '"art aco"eri7ul an'am*lului 7i a ie7it la 'u"ra5a+ ca un 5el de )&ei;er. Cu 'i)uran+B
)aura uria7+ "e care am 5ilmat:o eu era o 'u"a"+ de ie7ire a a"ei de undeva din interior. n
anul #11(B cnd )aura era "lin+ cu a"+B !ntrea)a re)iune Montauk Point mu'tea de a"+
Klucru "e care nu l:am mai v+;ut niciodat+M. Mla7tinile erau com"let inundate 7i e<i't+
oameni care a5irm+ c+ era vor*a de a"+ '+rat+. ?a 5el de intere'ant e'te 5a"tul c+ o mare
"arte din ve)etaia mla7tinilor e'te moart+B lucru care ar ate'ta de a'emenea i"ote;a a"ei
'+rate.
Deocamdat+B m+ voi o"ri aici cu ar)umentele !n 5avoarea teoriei mele "otrivit
c+reia 'u* *a;a de la Montauk e<i't+ un an'am*lu 'u*teran care a 5o't inundat la un
moment dat cu a"+. Sunt convin' c+ mai devreme 'au mai tr;iu adev+rul va ie7i la
lumin+B o5erindu:ne o vi;iune in5init mai ciudat+ dect cea "e care am reu7it '+ o o5er eu
aici. Pentru "ro"ria dumneavoa'tr+ 'i)uran+B re"et averti'mentul de la !nce"utul
ca"itolului: nu v+ aventurai !n c+utarea )aleriilor 'u*terane.
Ilu'traie.
Un *unc+r 'i)ilat.
Cor"oraia Cardion 7i:a in'talat 'ediul c&iar !n 5aa ace'tui *unc+r. Pre)+tirile de
'i)ilare a ace'tuia au !nce"ut imediat du"+ ce com"ania a "+r+'it *a;a. Potrivit anumitor
ra"oarteB ace't *unc+r conduce la "rinci"alul an'am*lu 'u*teran din Montauk.
Stnci uria7e 7i "ietri7 la Montauk.
>ce'te "ietre au 5o't 5oto)ra5iate !n a"ro"iere de )ol5ul "e'carilor. @<i't+ oameni
care a5irm+ c+ ele au 5o't adu'e la 'u"ra5a+ ca urmare a '+"+turilor 5+cute "entru
con'truirea an'am*lului 'u*teran din Montauk.
Ca"itolul 3$
Sticla mi'terelor.
n tim"ul uneia din 5ilm+rile mele aeriene ':au "etrecut alte evenimente care
merit+ "ove'tite. n tim" ce ;*uram "e dea'u"ra *a;ei Cam" JeroB "e o*iectiv mi:a
a"+rut o cl+dire mic+B de dimen'iunile unei ma)a;ii. >m au;it odat+ vor*indu:'e de
acea'ta de la ni7te co"ii care au 5o't urm+rii de un elico"ter ne)ruB dar nu am v+;ut:o
niciodat+. Su*itB ':a "etrecut ceva ciudat. Cl+direa a di'"+rut de "e o*iectivul a"aratului
meuB "entru a rea"+rea 7i a di'"+rea iar+7i.
Du"+ ce m:am !ntor' aca'+B am e<aminat cu atenie 5ilmul. @ra una din "uinele
'tructuri 'u"raterane de la Cam" Jero "e care nu le e<amina'em niciodat+ "n+ atunci.
ncetinind vite;a 5ilmului la #U33 'ecundeB am o*'ervat !n a"ro"iere o mic+ ;on+
dre"tun)&iular+ "e care 'tr+lucea un o*iect rotund. Urmea;+ momentul !n care cl+direa
di'"are 7i rea"are. De data acea'taB o*iectul 'tr+lucitor a"are "e o 'u"ra5a+ nea)r+ din
a"ro"ierea celei dre"tun)&iulare. Su*itB acea't+ 'u"ra5a+ 'e de'c&ide ca o tra"+ !ntr:un
aco"eri7B dar ima)inea nu a"are dect "e un 'in)ur cadru. Nici o u7+ nu ':ar "utea
de'c&ide 7i !nc&ide la loc !ntr:un tim" att de ra"idB dar e'te indi'cuta*il 5a"tul c+ ceva ':
a "etrecut. De aceeaB mi:am "ro"u' '+ e<amine; mai !ndea"roa"e "ro*lema.
% '+"t+mn+ mai tr;iuB am "lecat !ntr:o mic+ e<cur'ie la 5aa locului 7i am intrat
!n cu7ca leului. @ram !n'oit de Peter Moon 7i de "rietenul no'tru comun /im. Cl+direa de
care vor*im nu e'te 'ituat+ !n interiorul "erimetrului interiorB "+;it de "oliia "arcului
naionalB iar noi am avut )riG+ '+ nu intr+m !n nici o ;on+ cu indicatoare "e care 'cria
E/recerea o"rit+F. Pe 'curtB am urmat un circuit de'tul de 'inuo'B "rin mla7tin+. n cele
din urm+B du"+ ce ne:am r+t+cit "entru circa o or+B am reu7it '+ )+'im cl+direa. >m
in'"ectat aco"eri7ulB dar nu am de'co"erit nimic care '+ indice "o'i*ilitatea de'c&iderii 7i
!nc&iderii unei tra"e !n numai a trei;ecea "arte dintr:o 'ecund+. >m )+'it micuul
"erimetru dre"tun)&iularB dar nu 7i o*iectul ne)ru care a"+rea "e 5ilm.
n mod mi'terio'B c&iar ln)+ cl+dire 'e a5la o 'car+. >cea'ta nu:7i avea ro'tulB
!ntruct nimic nu "+rea '+ indice vreun motiv "entru a urca "e aco"eri7ul cl+dirii. Peter ':
a urcat "e eaB dar aco"eri7ul era att de !n)u't !nct era a"roa"e '+ cad+. @ra im"o'i*il ca
cineva '+ 'e 5i a5lat "e aco"eri7 !n tim"ul 5ilm+rii.
>m v+;ut toi trei o 'ticl+ de vin care 'e a5la "e aco"eri7. @ra "lin+ cu a"+
murdar+. >m 5ilmat:oB !m"reun+ cu re'tul aco"eri7ului. Cnd am aGun' aca'+ 7i am
develo"at 5ilmulB nu am "utut )+'i 'ticla "e aco"eri7. Mi ':a "+rut ciudat. > doua ;i
diminea+B 'ticla a a"+rut !n ca'a mea. ?e:am ar+tat:o lui Peter 7i lui /im. P+rea '+ 5ie
aceea7i 'ticl+ "e care am v+;ut:o "e aco"eri7ul cl+dirii. @ra de ne!nele'.
% e<"licaie ar 5i 5o't c+ )ru"ul din Montauk a vrut '+ ne demon'tre;e ce "utea '+
5ac+.
% alta ar 5i le)at+ de o 'c&im*are a realit+ii localeB cnd cl+direa a di'"+rutB du"+
care a rea"+rut. Noua cl+dire nu era !n'+ aceea7i cu cea vec&e. @a avea ceva ne)ru care
'em+na cu o u7+ de'c&i'+. Re'"ectivul di'"o;itiv mecanic a ie7it 5oarte ra"idB a 'co' ceva
din 'u*teranB du"+ care ':a 'cu5undat la loc. >cea't+ e<"licaie "orne7te de la "remi'a
unei realit+i alternative. Secvena re'"ectiv+ e'te di'"oni*il+ "e ca'eta video Montauk
/ourB Partea II. Deocamdat+B nu ne r+mne dect '+ ad+u)+m o nou+ eni)m+ la lun)a
li't+ "e care o avem deGa.
Ca"itolul 33
6+ieii din Montauk.
n lucrarea % nou+ c+l+torie la Montauk am vor*it de'"re 6+ieii din Montauk.
>ce7tia au 5o't 5olo'ii !n tim"ul Proiectului MontaukB "entru di5erite activit+i ile)ale.
Cei mai muli aveau o !n5+i7are arian+ 7i au 5o't r+"ii 'au atra7i !n "roiect "rin alte
miGloace. n continuareB au 5o't a*u;ai !n 5el 7i c&i"B 5iind "ro)ramai "rin te&nici "'i&o:
'e<uale. Sco"ul era '+ 5ie reinte)rai !n 'ocietate 7i '+ 'ervea'c+ a)enda )uvernului 'ecret.
%*iectivul urm+rit era ca ei '+ atin)+ "o;iii normale !n 'ocietateB dar '+ 5ie "re)+tii '+:7i
a'ume "o;iii c&eie !n cadrul unei dictaturi militareB dac+ ':ar 5i aGun' la nece'itatea
im"unerii le)ii mariale.
Du"+ "+rerea meaB celor mai muli dintre *+ieii care au "artici"at la Proiectul
Montauk li ':au '"+lat com"let creierele. Ideea era '+ devin+ un 5el de ma7ini "ro)ramate.
MiGloacele 5olo'ite au 5o't dintre cele mai *rutale. UlteriorB inve'ti)aia m:a condu' la
de'co"erirea unor *+iei mai tineriS ':a dovedit c+ ace7tia nu aveau urme de traume 'au de
*+t+i. Se "are c+ "roiectul 6+ieilor din Montauk a trecut "rintr:o eta"+ de tran;iie.
IniialB ':a "ornit de la ideea unor *+t+i 5oarte dureB dar mai tr;iu au 5o't de'co"erite
miGloace mai e5iciente de )olire a tru"ului de 'u5let.
MiGloacele de recrutare au devenit la rndul lor mult mai umane. Dac+ iei un *+iat
neco"t 7i !i '"ui c+ urmea;+ '+ lucre;e "entru Statele UniteB va 5ace "ro*a*il tot ce !i ceri.
Du"+ recrutareB *+ieii 'unt te'tai 7i educai. n "au;eB li 'e a'i)ur+ miGloace de recreaie
7i li 'e "re;int+ tot 5elul de avantaGe. Celor care 'e o5er+ ca voluntariB li 'e '"une c+ vor
trece "rin iadB dar du"+ ce 'e va termina "erioada de antrenamentB vor 5ace "arte dintr:un
)ru" de elit+B cel mai *un de "e !ntrea)a "lanet+. Mai mult dect attB li 'e '"une c+ vor
'alva "laneta de la de;a'tru.
Cea mai mare "arte a *+ieilor recrutai !n a doua eta"+ a "roiectului ':au o5erit ca
voluntari. >ce7tia nu au mai 5o't *rutali;ai dect !n ca;ul !n care 5+ceau deGa "arte din
"roiectB iar celelalte miGloace meta5i;ice a"licate a'u"ra lor nu 5uncionau. >'emenea
ca;uri au 5o't !n'+ 5oarte rare. n 5inalB dac+ un *+iat nu "utea 5i com"let tran'5ormat "rin
metode meta5i;ice K&i"no;+B etc.MB i 'e 7ter)ea memoria 7i era trimi' !na"oi.
6+ieii aveau "arte de '+li de recreaie 7i de Gocuri. /ratai ca ni7te VIP:uriB li ':a
acordat cale li*er+ !n "rimul nivel al an'am*lului 'u*teranB care a devenit nivelul lor.
De7i era cam rudimentarB nivelul a 5o't redecorat a't5el !nct '+ o5ere o am*ian+ ct mai
"l+cut+. Unii dintre *+iei !7i mai aminte'c !nc+ de *unc+rul !n care au 5o't educai 7i care
nu core'"unde ace'tei ima)ini. >ce't lucru 'u)erea;+ c+ *unc+rul continu+ '+ 5ie activB
dar !ntr:o alt+ realitate. ntre tim" ':au acumulat 'u5iciente dove;i care ate't+ 5a"tul c+ la
Montauk e<i't+ o "unte !ntre realit+i 7i c+ multe din activit+ile "roiectului 'e "roduc !n
realit+i alternative.
>m de'co"erit de a'emenea c+ maGoritatea *+ieilor care au trecut "rin Proiectul
Montauk au activat mai tr;iu !n Delta 9orceB un )ru" care recu"erea;+ %AN:urile care
'u5er+ accidenteB indi5erent dac+ ace't lucru 'e "etrece !n SU> 'au !ntr:o alt+ ar+.
UneoriB ace'te accidente 'e "etrec !n realit+i alternative. 6+ieii de alt+dat+ au cre'cutB
5iind a;i aduli *ine antrenaiB !n '"ecial !n lu"ta !m"otriva e<tratere7trilor. >cea't+
in5ormaie "rovine de la mai multe "er'oane cu care am lucrat 7i care mi:au '"u' c+
'arcina lor e'te '+ 5ie literalmente un 5el de Ram*o. @videntB nu e'te )reu '+ convin)i un
co"il '+ devin+ un Ram*o. >ce7ti *+r*ai ':au antrenat ani de ;ile "entru a 5ace "arte
dintr:un )ru" 'u"er:eliti't. n )eneralB 'unt 5oarte mulumii de 'arcinile "e care le
"rime'cB dar 'unt "ro)ramai '+ nu:7i amintea'c+ nimic !n viaa o*i7nuit+B c+ci "roiectul
e'te cla'i5icat ca 5iind ultra'ecret.
Unul din cei cu care am lucrat era 5urio' deoarece 7tia c+ !n armat+ a ocu"at o
"o;iie 5oarte !nalt+B dar era tratat !n continuare ca un 'oldat nein'truit. 7i mai aducea
aminte ca "rin cea+ c+ a 5o't o "erioad+ !n care a 5o't tratat re)e7te. ntr:adev+rB att tim"
ct 'e a5l+ !n tim"ul 'erviciuluiB mem*rii )ru"ului Delta 9orce 'unt tratai cu toate
onorurile. Din "+cate "entru eiB 'arcinile "e care le "rime'c de"+7e'c cu mult atri*uiile
normale ale 'erviciului militarB motiv "entru care 'unt "ro)ramai '+ uite ce au 5+cut
atunci cnd revin la viaa normal+. @<em"lul care urmea;+ v+ va aGuta '+ !nele)ei mai
*ine ace't lucru.
n tim" ce de"ro)ramam unul dintre *+ieiB am au;it ;)omote 7i am 'imit
"re;ena unei "er'oane !n curtea e<terioar+ a ca'ei mele. >m aler)at du"+ intru'B dar nu l:
am "utut vedea. l au;eam 7i c&iar vedeam ramurile care 'e ru" 'u* )reutatea tru"ului
'+uB dar 'tr+inul era invi;i*il. Pare incredi*ilB dar !n realitate e'te un e5ect 'ecundar al
@<"erimentului P&iladel"&iaB care a 5o't de;voltat ulterior. @<i't+ mai muli *+iei din
)ru"ul Delta 9orce care 'u'in c+ !n tim"ul mi'iunii "oart+ un di'"o;itiv de dimen'iunile
unui re"orto5on ata7at la centur+ care le "ermite '+ devin+ invi;i*ili. Di'"o;itivul are trei
moduri: Eo55FB Einvi;i*ilF 7i E!n a5ar+F. n modul Eo55FB te a5li !n mediul 5i;icB dar e7ti
invi;i*il. n modul Einvi;i*ilFB nu "oi 5i v+;ut cu oc&iul li*er 'au detectat de radarB dar
"oi inter5era cu realitatea 5i;ic+. n cel de:al treilea modB E!n a5ar+FB te a5li com"let !ntr:o
realitate "aralel+B dar "oi "rivi !n realitatea 5i;ic+ K5+r+ a inter5era cu eaM. De "ild+B "oi
trece "rintr:un ;id. Cred c+ v:ai 5+cut o idee !n le)+tur+ cu "uterile "e care le au ace7ti
*+iei.
Pe "rima ca'et+ video intitulat+ /&e Montauk /our a"are unul dintre ace7ti *+iei
care a"are 7i di'"are din cadru.
Nu toi *+ieii din Montauk au 5o't "ro)ramai '+ lucre;e !n )ru"ul Delta 9orce.
@<i't+ 7i alte 5uncii im"ortante care nece'it+ "er'onal '"eciali;atB iar "ro)ramul e'te
"ro*a*il !ne'at de 'ur"ri;e 7i "lanuri 'ecrete. M:am i;*it "er'onal de ace't lucru atunci
cnd am cuno'cut "e cineva !n Seattle. >ce'ta avea un im"lant care emitea un 'emnal
care re;ona !n !ntre)ul lui cor"B lucru "e care l:am "utut 'imi "unnd mna "e el. %rice
om ct de ct rece"tiv l:ar 5i "utut 'imi. mi aducea aminte de un 'emnal radioB dar avea
o 5recven+ mai !nalt+. Mi:am dat 'eama c+ omul 'e a5la !n "lin "roce' de tran'mi'ie a
unui me'aG.
?a 'curt tim"B am !nce"ut '+ lucre; cu ace't individB "e care am '+:l nume'c 6ill.
Mi:am dat 'eama c+ cel care i:a im"lantat di'"o;itivul am 5o't c&iar euB "e vremea cnd
am lucrat la Montauk. >m de'co"erit c+ "ot controla "'i&ic im"lantulB o"rindu:l 7i
"ornindu:l la loc. Dac+ !l o"reamB 6ill era "e "unctul de a le7inaB a7a c+ am 5o't nevoit '+:
l la' "ornit. De7i nu 'unt "ro)ramator de com"utereB 7tiam "e dina5ar+ "ro)ramul ace'tui
im"lantB lucru care m:a aGutat '+ de"+7e'c unul din *locaGele mele de memorie.
Du"+ acea't+ de'co"erireB m:am deci' '+ caut 7i alte im"lanturi. Urm+torul "e
care l:am )+'it !i a"arinea lui Mike >'&. ?a !nce"utB a 5o't di5icil. Mi:am dat 'eama c+
im"lantul lui Mike era "ro)ramat '+ 'e auto!nc&id+ ori de cte ori !ncerca cineva '+:l
te'te;e. ?a !nce"ut totul a 5o't o teorie de:a mea. /re"tatB mi:am dat 'eama c+ "ot
controla "'i&ic im"lantul 7i i:am dat drumul. I:am "utut c&iar 'imi tran'mi'iunile.
Pe m+'ur+ ce mi:am continuat cercet+rileB am de'co"erit c+ im"lantul lui 6ill avea
o de5eciuneB motiv "entru care nu 'e !nc&idea 'in)ur atunci cnd !ncercai '+:l "ro*e;i.
>ce'ta a 5o't norocul meu. Pro)ramul lui Mike 5uncionaB dar am reu7it '+:l de;a5ecte;.
Im"lantul avea o unitate central+ de "roce'are KUCPMB adic+ un ci" introdu' !n
o'ul "ie"tuluiB c&iar dea'u"ra inimii. Su* UCP 'e a5l+ c&i"ul de memorieB 'ituat la *a;a
cutiei toracice. ?a *a;a )tuluiB c+tre drea"taB 'e a5l+ o inter5a+ care 5ace cone<iunea cu
un nod de 5ire ce aGun) !n '"atele ca"ului.
Si'temul e'te or)ani;at de un )ru" de electro;i im"lantai !n nervi. @<i't+ cte
cinci electro;i "entru 5iecare nervB dar nu voi de'crie dect trei dintre eiB !ntruct ceilali
doi au acelea7i 5unciiB dar mer)nd !n direcie inver'+. Primul electrod rece"tea;+
im"ul'ul neurolo)ic care circul+ "e 5i*ra nervului. Cel de:al doilea )enerea;+ un im"ul'
de 'emn contrarB anulndu:l "e "rimul. Cel de:al treilea inoculea;+ nervului un im"ul'
"rimit de la com"uter. ntre)ul 'i'tem e'te a't5el con'truit !nct '+ conecte;e 'i'temul
nervo' al omului la calculator.
Com"uterul e'te auto"ro)ramatB dar are 7i o cone<iune la un rece"tor de dateB
ceea ce !n'eamn+ c+ un o"erator a5lat la di'tan+ "oate "rivi literalmente "rin oc&ii
*+ieilor "ro)ramai la Montauk. SimultanB el "oate trimite un 'emnal c+tre im"lantB
determinndu:l '+ 'c&im*e im"ul'urile care circul+ "e neuronet. @'te o 5orm+ de control
la un nivel in5erior. %"eratorii "ot controla )ndurile 5i;ice 7i aciunile *+ieilor !n "lanul
5i;ic. @'te !ntr:adev+r o te&nolo)ie 5oarte 'o5i'ticat+.
>ce't ti" de im"lant nu "oate 5i inoculat dect atunci cnd creierul e'te com"let
de;voltatB adic+ !nce"nd cu "erioada "u*ert+ii. Momentul e<act de"inde de 5iecare
individ !n "arte. >ce't lucru e<"lic+ !ntr:o anumit+ m+'ur+ vr'tele e<trem de di5erite ale
*+ieilor atra7i !n Proiectul Montauk. Nu toi *+ieii au creierul la 5el de de;voltat la
aceea7i vr't+. %"eratorii "roiectului tre*uie '+ a7te"te "n+ cnd individul e'te com"let
de;voltat din "unct de vedere neurolo)icB "entru ca im"lantul '+ nu mai tre*uia'c+ '+ 5ie
'c&im*at "e durata !ntre)ii viei a ace'tuia.
Im"lanturile 5ac "arte dintr:o te&nolo)ie de vr5B de care o"eratorii Proiectului
Montauk 'e 5olo'e'c "entru a mani"ula. Studiindu:leB ne "utem a"+ra mai *ine !m"otriva
celor care dore'c '+ ne 5ac+ r+u. mi dau 'eama c+ muli oameni vor 5i !n)ro;ii '+ a5le !n
ce con't+ adev+rata natur+ a ace'tor a"arate. ?ucrul cel mai im"ortant "e care tre*uie '+:l
reinei e'te c+ ele nu "ot 5i cu adev+rat e5iciente dect dac+ )a;da e'te de acord cu ele.
%mul are "uterea de a 'e eli*era de orice dore7te.
Ca"itolul 3(
/ran'mi'iunile din Montauk.
>n'am*lul 'u*teran din Montauk 7i "ro)ramarea *+ieilor dovede'c c+ Proiectul
Montauk e'te la 5el de activ 7i a't+;i. % alt+ dovad+ e'te le)at+ de tran'mi'iunile care
eman+ din ;ona Cam" Jero.
De7i ace'tea a"roa"e c+ au !ncetat du"+ inundaiile care ':au "rodu'B !n anul #113
':au inten'i5icat *ru'c. Pe data de #, au)u't a acelui an am 5+cut o e<cur'ie la MontaukB
!n'oit de Duncan CameronB >l 6ielekB Pete SokolB Mike Nic&ol' 7i Peter Moon. /oi
ace7tia au 5o't martori ai evenimentelor "e care le voi de'crie !n continuare.
Pe la a"ro<imativ (.33 du"+:ma'aB mi:am in'talat 'taia de monitori;are din
micro*u;ul meu !n "arcarea de unde 'e "oate "rivi "anorama ;oneiB 'ituat+ !n a"ro"ierea
*a;ei militare. ImediatB o'cilo'co"ul a !nce"ut '+ tre'ar+B indicnd e<i'tena unor
tran'mi'iuni. Deloc 'ur"rin;+torB ace'tea 'e "roduceau !n intervalul de ($3:(,3 MJ;B
5recvena "e care "oate 5i controlat+ mintea uman+B a7a cum am ar+tat !n lucrarea
Proiectul Montauk: e<"erimente a'u"ra tim"ului. SimultanB am mai de'co"erit o a doua
tran'mi'iune !n intervalul #.$:#.3 MJ;. >cea'ta e'te 5recvena "e care tran'mite canalul
. de televi;iune K>6CMB lucru ile)al. Mult+ lume din Montauk ':a "ln' de inter5erene
a'u"ra canalului .. Din 5ericireB maGoritatea au ca*luB a7a c+ "ot rece"ta canalul >6C 5+r+
"ro*leme. 9olo'ind un detector al direciei undelor radio o*i7nuitB am a5lat c+ 'emnalele
"roveneau din direcia 5o'tei *a;e aeriene. >m !nre)i'trat toate ace'te in5ormaii "e ca'et+
videoB 7i orice '"eciali't care con'ult+ ca'eta va !nele)e imediat de'"re ce e'te vor*a.
/oate ace'tea indic+ 5a"tul c+ 'e "etrece ceva. /eoreticB 5o'ta *a;+ aerian+ a
devenit "arc naional al 'tatului NeC Dork. Ce intere' "ot avea 5uncionarii "arcului '+
tran'mit+ 'emnale radio= Ni ':a '"u' "er'onalB mie 7i lui Peter MoonB de c+tre
'u"rave)&etorul "arculuiB c+ nimeni nu "oate intra !n interiorul *a;ei din cau;a de7eurilor
de a;*e't 7i de P6C. Mani"ularea e'te evident+.
Ca o ciud+enie !n "lu'B am o*'ervat in'talarea unei "ori noi care delimita curtea
interioar+ a *a;ei militare 7i care nu "utea 5i de'c&i'+ dect cu aGutorul unei c&eiB dar 7i a
unui cod de acce'. Deloc !ntm"l+torB acea't+ nou+ m+'ur+ de 'ecuritate a 5o't !n'oit+ de
un alt 'cenariu ciudat. Cu cteva '+"t+mni !nainte de #$ au)u't Kcea de:a #3:a aniver'are
a momentului de a"o)eu a Proiectului MontaukMB "e dealurile din "artea de 'ud a *a;ei a
5o't in'talat un radar nou. @'te vor*a de radarul Cardion menionat !n ca"itolul # al
ace'tei c+ri.
% di'cuie !ntre Peter Moon 7i unul din "olii7tii "oliiei "arcului ne:a con5irmat
c+ noua "oart+ a 5o't in'talat+ tot de cor"oraia Cardion. Peter mi:a '"u' c+ "olii'tul a
evitat '+:i dea "rea multe am+nunteB dar din di'cuia cu el a re;ultat c+ ':a !nc&eiat un 5el
de contract cu com"ania. Nu 7tia e<act !n ce con'ta ace'ta. Cnd Peter l:a !ntre*at dac+
in'talarea "orii a 5o't 5+cut+ !n 'c&im*ul dre"tului de 5olo'ire a *a;ei militareB "olii'tul
nu a 5o't de acordB limitndu:'e doar '+ '"un+ c+ ':a !nc&eiat un 5el de !nele)ere.
>ce't 'cenariu ridic+ ni7te !ntre*+ri 5oarte intere'ante. Mai !ntiB cum 'e 5ace c+ o
com"anie indu'trial+ "rivat+ are dre"tul de a 'e 5olo'i de o ;on+ a unui "arc naional= n
al doilea rndB de ce 'e emiteau 'emnale radio ile)ale din a"ro"iere de Radar Jill Kn.n.
Dealul RadaruluiMB locul !n care 'e a5l+ cl+direa tran'mi+toruluiB careB !ntre noi 5ie vor*aB
nu 'e a5l+ !n vecin+tatea in'talaiei radar a com"aniei Cardion= n al treilea rndB de ce 'e
5ac tran'mi'iuni !n intervalul de 5recven+ ($3:(,3 MJ;B care core'"unde controlului
minii umane= n al "atrulea rndB de ce e'te !n;e'trat+ o *a;+ militar+ de;a5ectat+ cu linii
de tran'mi'iune de mare "utere K$3 MNB 'u5icient "entru a alimenta un or+7elM 7i cu linii
tele5onice noi= 2i "e'te toateB un !nalt 5uncionar al "arcului ne:a '"u' c+ *a;a tocmai era
demolat+.
ntre*+rile de mai 'u' nu 'unt noiB 5iind cuno'cute de mult+ vremeB dar e'te "entru
"rima oar+ cnd a"ar !ntr:o carte. n trecutB muli radioamatori ':au "ln' la 9CC din
cau;a 5recvenelor ile)ale care eman+ din *a;a Montauk. 9CC a 5+cut o inve'ti)aie de
'u"ra5a+B du"+ care a '"u' c+ nu ':au 5+cut a'emenea tran'mi'iuni. Se "are c+ cineva de
la 9CC nu e'te "rea dornic '+ '"un+ adev+rul. Dac+ ar 5i dorit '+ 5ac+ o inve'ti)aie
adev+rat+B ':ar 5i du' la 5aa loculuiB nu le:ar 5i tele5onat !nainte o"eratorilor din *a;a
Montauk '+ !ncete;e tran'mi'iunile. Ce:i dre"tB !n anul #11( nu ':au o*'ervat
tran'mi'iuni. Poate c+ o"eratorii de acolo au devenit mai "rudeni du"+ ce am "u*licat
ace'te in5ormaii !n ediia de var+ a revi'tei noa'treB /&e Montauk Pul'eB cernd 9CC 7i
"oliticienilor locali '+ 5ac+ inve'ti)aii 'erioa'e 'au '+ ne dea !n Gudecat+ "entru 5olo'irea
neGudicioa'+ a unui "arc naional. Dac+ tran'mi'iunile vor re!nce"eB noi vom 5i "e 5a;+.
Ca"itolul 3,
>cceleratorul de "articule.
S:a vor*it mai devreme !n acea't+ carte de'"re un accelerator de "articule
de'co"erit ca urmare a unei 5ilm+ri video "e care am 5+cut:o ;*urnd "e dea'u"ra Cam"
Jero. Cercul de mari dimen'iuni o*'ervat "e "elicul+ a 5o't identi5icat de "rietenul meu
DannLB un 5i;ician nuclearB dre"t un accelerator de "articule. n tim" ce !i ar+tam 5ilmulB a
devenit a)itat 7i m:a ru)at '+ o"re'c cadrul. > 'co' a"oi dia)rama unui accelerator de
"articule 7i a 'u"ra"u':o "e'te ecranB identi5icnd di5eritele elemente ale ace'tuia.
EIat+B ace'ta e'te )eneratorul de unde. >cea'ta e'te 'ecia de !ntreinere. >cea'ta
e'te 'ecia crio)enic+ Kcea care )enerea;+ tem"eraturi 5oarte 'c+;uteB care in5luenea;+
"ro"riet+ile materieiM. >ce'ta e'te "unctul de inGecie a "articulelorF.
Pe 'curtB dia)rama acceleratorului 'e 'u"ra"unea e<act "e'te ima)inea de "e
ecran.
>cea't+ de'co"erire arunc+ o lumin+ nou+ a'u"ra Proiectului Montauk. >m
!nce"ut '+ 5ac cercet+ri 7i '+ 'tudie; acceleratoarele de "articule. >m a5lat a't5el c+ un
accelerator 5oarte mare e'te 5olo'it "entru a alimenta altele mai mici. nclin '+ cred c+
acceleratorul mai mare e'te locali;at la 6rook&aven National ?a*'. Din cau;a
inter5erenelor ener)etice care 'e "roduc !ntre acceleratoareB cele mai mici tre*uie 'ituate
la o anumit+ di'tan+ 5a+ de cel "rinci"al. ?ocaiile ideale "entru ace'te acceleratoare mai
mici 'unt ora7ul Montauk 7i ca"+tul din'"re e't al ?on) I'land.
n continuareB v+ voi e<"lica cum 5uncionea;+ un a'emenea accelerator de
"articule. Dac+ nu avei !nclinaii te&niceB "utei '+ri "e'te re'tul ca"itolului.
Proce'ul !nce"e "rin inGectarea de "rotoni !n acceleratorul "rinci"al. Un "roton
e'te o "articul+ !nc+rcat+ "o;itiv din interiorul nucleului unui atom. @l e'te antite;a unui
electron. Protonii 5olo'ii !n accelerator 'unt o*inui "rin eliminarea electronilor din
atomii de &idro)en. Proce'ul !nce"e "rin 'e"ararea &idro)enului u7or de cel )reu. Se
o*ine a't5el &idro)en u7orB !n care nucleul atomilor e'te )olit de neutroni. n continuareB
eliminarea electronilor din atom devine 5oarte u7oar+B o*inndu:'e a't5el atomi de
&idro)en cu o 'arcin+ "o;itiv+B adic+ "rotoni. Un 5lu< de "rotoni e'te inGectat !n
acceleratorul "rinci"alB iar "rotonii ca"+t+ o mi7care din ce !n ce mai accelerat+. @i 'e
dilat+ 7i ocu"+ un '"aiu din ce !n ce mai mareB "n+ cnd devin "ractic virtuali.
n "unctul de ie7ire din acceleratorul "rinci"alB "rotonii c+l+tore'c deGa cu 3B, C
KC e'te vite;a luminiiB deci 3B, C re"re;int+ Gum+tate din vite;a luminiiM. Din "unctul de
ie7ireB "rotonii 'unt trimi7i "rintr:un tunel ma)netic 7i inGectai !n acceleratorul 'ituat !n
*a;a militar+ de la Montauk. >iciB vite;a lor e'te 7i mai mult accelerat+B aGun)nd la
nivelul vite;ei luminii.
?a ace't nivel 'e "oate o"era cu 5ormula lui @in'teinB "otrivit c+reia ener)ia e'te
e)al+ cu ma'a ori vite;a luminii K@ X MC$M. % "articul+ care c+l+tore7te cu vite;a luminii
di'"une a7adar de o anumit+ ener)ieB con5orm 5ormulei de mai 'u'B care "oate 5i 'cri'+ 7i
ca @ X MV$B unde V re"re;int+ vite;a. Vite;a ma<im "o'i*il+ e'te vite;a luminiiB a't5el
!nct ener)ia ma<im+ e'te o*inut+ atunci cnd V e'te e)al+ cu C.
Sco"ul oric+rui accelerator de "articule e'te cre7terea continu+ a vite;ei unei
unit+i de ener)ie electroma)netic+ K!n ca;ul de 5a+B a unui "rotonB care acionea;+ ca o
"articul+M. Cnd 'unt adu'e la vite;a luminiiB "articulele eman+ o mare cantitate de
ener)ieB c+ci 'e ie'e din lumea real+ 7i 'e intr+ !ntr:o lume com"let virtual+B ce "oate 5i
de5init+ inclu'iv ca ener)ie mental+.
n tim" ce 'tudiam acceleratorul de "articule de la MontaukB !m"reun+ cu DanB !n
mintea mea ':au a"rin' tot 5elul de *eculee de alarm+. n cele din urm+B am reu7it '+:mi
e<"lic o "ro*lem+ cu care m:am con5runtat ani de ;ile. %ri de cte ori i:am !ntre*at "e
mediumii cu "uteri "'i&ice '+:mi '"un+ ce "utere in'talat+ e<i't+ la MontaukB ace7tia mi:
au dat un r+'"un' a'tronomic: un milion de me)aCai de ener)ie. R+'"un'ul mi ':a "+rut
!ntotdeauna a*'urdB c+ci "entru a alimenta un am"li5icator cu un milion de me)aCai ai
nevoie de dou+ milioane de me)aCai "utere in'talat+B lucru im"o'i*il !n ?on) I'land.
I:am "ove'tit toate ace'te lucruri lui DanB care a !nce"ut '+:mi e<"lice ce 'e
!ntm"l+ cu acceleratoarele !n care "articulele 'unt adu'e la vite;a luminii. Cnd l:am
!ntre*at ct+ ener)ie "ot "roduce ace'te acceleratoareB Dan a luat un )ra5ic cu dateB !n
care era trecut+ inclu'iv ener)ia "rodu'+ !n ra"ort cu diametrul circular al acceleratorului.
M+'ura'em deGa cercul de la *a;a aerian+ Montauk 7i a5la'er+m c+ diametrul ace'tuia era
de $#3 metri. >cea't+ ci5r+ 5i)ura cu "reci;ie "e )ra5icul lui Dan. S+ 5i 5o't o 'im"l+
coinciden+=
>m e'timat 7i celelalte varia*ile nece'areB inclu'iv diametrul 5lu<ului de "rotoni 7i
ener)ia cu care era alimentat acceleratorul. Dan a 5+cut a"oi ni7te calcule 7i a aGun' la
conclu;ia c+ acceleratorul "roducea o ener)ie ec&ivalent+ cu cea a unei *om*e nucleare
de o 'ut+ de me)atone. > luat a"oi un alt )ra5ic 7i l:a con'ultat ca '+ vad+ ce "utere
in'talat+ ec&ivalea;+ cu cea a unei *om*e de o 'ut+ de me)atone. Ci5ra o*inut+ era de un
milion de me)aCaiW
Du"+ !ntlnirea cu DanB am continuat '+ 'tudie; "ro*lema acceleratoarelor de
"articule. >m a5lat a't5el din mai multe ra"oarte c+ ace'tea au nevoie de am"li5icatoare
5oarte mariB !ntruct o"erea;+ la (3, de MJ;. >ce'te am"li5icatoare de mari dimen'iuni
'unt numite kli'troni 7i !nlocuie'c am"litronii uria7i 5olo'ii cndva !n an'am*lul
'u*teran. Deci;ia a avut !n mod evident o motivaie te&nic+B !ntruct doi 'au trei kli'troni
"ot !nlocui $( de am"litroni. n "lu'B 'unt mai u7or de alimentat 7i acionea;+ la 5el ca un
ma)netronB cu e<ce"ia 5a"tului c+ 'unt liniari Kun ma)netron e'te o 'ur'+ de emitere a
unui 'emnal de ti" micround+B 'imilar+ unui cu"tor cu microunde. @'te alc+tuit dintr:un
tu* cu o or*it+ "entru electroniB care "roduce o mare cantitate de ener)ie R9M. Rli'tronii
'unt tu*uri cu o lun)ime de a"ro<imativ 33 de metri 7i un diametru de - metriB ne5iind !n
e'en+ altceva dect am"li5icatoare de mare "utere "entru microundele care alimentea;+
5lu<ul acceleratorului de "articule.
Un am"li5icator al 5lu<ului de "articule Kcare e'te 'inonim cu un accelerator de
"articuleM 5olo'e7te "articule nucleare "recum neutronii 7i "rotoniiB '"re deo'e*ire de
ma)netron 'au am"litronB care 5olo'e7te electronii. Protonii 7i neutronii 'unt direcionai
c+tre o anumit+ or*it+ "entru a "roduce a't5el o re;onan+ !n cavit+ile acceleratorului. %
cavitate e'te un '"aiu de re;onan+ limitat+ de o 'u"ra5a+ re5lectant+ de ener)ie R9B cum
ar 5i un 'cut 'au o 'u"ra5a+ metalic+. Re;onana 'e "roduce din cau;a vite;eiB !n ca;ul de
5a+ e)al+ cu vite;a luminii.
>ce7ti neutroniU"rotoni 'unt '"ecial 5ocali;ai "e or*it+ a't5el !nct '+ acione;e ca
ni7te 5ocare ener)etice !n interiorul unui ma)netron 'au am"litron Kcare au electroni "e
or*it+M. n tim" ce "articulele din acceleratorul "rinci"al 'unt trimi'e !n acceleratorul din
MontaukB a"ro"iindu:'e a't5el de vite;a luminiiB "articulele din cavitate 'e une'c !n
"ac&ete de ener)ie. Cavitatea intr+ a't5el !n re;onan+ cu ener)ia ace'tor "articule. Dac+
5lu<ul de electroni e'te accelerat !nc+ 7i mai multB el tran'5er+ cavit+ilor o ener)ie care
"oate 5i ulterior e<ternali;at+.
>cceleratorul de "articule are deGa o or*it+. Im"ortant e'te ca "articulele '+ 5ie
)ru"ate a't5el !nct '+ ai*+ o vite;+ relativ uni5orm+. n ca;ul !n care 'e reali;ea;+ ace't
lucruB ener)ia "oate 5i 'coa'+ din accelerator cu aGutorul unui )ru" de cavit+iB la 5el ca !n
ca;ul unui ma)netron.
n ca;ul acceleratorului de la Montauk Kcel cu diametrul de ##3 metriMB dou+ 'eturi
de cavit+i 'unt "o;iionate !n un)&iuri dre"te !n Gurul unui cerc. 9olo'ind un tran'mi+tor
de circa 33 de me)aCaiB unul din cele dou+ )ru"uri de cavit+i e'te direcionat de:a
lun)ul unei a<e "e care o vom numi a<a O. ?a 5el ca !n ca;ul unui am"litron o*i7nuitB
ener)ia de alimentare )ru"ea;+ 5lu<ul de electroni de:a lun)ul 'etului de cavit+i. @'te
vor*a de a7a:numita 'tructur+ ondulatorie lent+ Kundele lente 'unt cele care c+l+tore'c la
vite;e in5erioare vite;ei luminiiM. n ca;ul am"li5icatorului de "articule nu mai avem de:a
5ace cu unde lenteB ci cu o 'tructur+ ondulatorie !n;e'trat+ cu vite;a luminii. Cavit+ile
interioare )ru"ea;+ !n ace't ca; 5lu<ul de "articule la o vite;+ de a"ro<imativ 3B1 C.
Pe m+'ur+ ce "articulele 'unt accelerate 7i mai multB atin)nd vite;a luminiiB ele
!7i eli*erea;+ !ntrea)a ener)ie de care di'"un. @ner)ia a't5el eli*erat+ e'te colectat+ !n
cavit+ile de "e a<a DB 'ituat+ la 137 de a<a OB du"+ care ener)ia e'te direcionat+ a7a
cum 'e dore7te.
Pentru a e<tra)e ener)ia din am"li5icatorul de "articuleB normal ar 5i ca ea '+ 5ie
trimi'+ !na"oi la turnul radar "rin 5irele de !nalt+ ten'iune. >ce't lucru e'te !n'+ im"o'i*il
la o "utere de un milion de me)aCaiB c+ci 5irele ':ar arde. De aceeaB !n loc ca ener)ia '+
5ie trimi'+ "rin ca*luri K'u* 5orm+ de ener)ie electric+MB con'tructorii au tran'5ormat
am"li5icatorul de "articule !ntr:o anten+. Cercul din Gurul am"li5icatorului cu o "utere de
un milion de me)aCai nu e'te altceva dect o anten+ @ cu"lat+ cu antena Delta /. Cu
'i)uran+B "uterea am"li5icatorului e'te 'u5icient de mare "entru a modi5ica tim"ul 7i
'"aiul.
Cavitatea de ie7ire a ener)iei a 5o't con'truit+ a't5el !nct '+ treac+ "rintr:un 5el de
recti5icatorB al c+rui 'co" nu:mi e'te !nc+ 5oarte clar deocamdat+. % "arte din acea't+
ener)ie e'te 5olo'it+ "entru a alimenta antena Delta /B al c+rei vr5 e'te 'ituat c&iar 'u*
centrul ;onei. 6a;a antenei e'te 'ituat+ mult mai Go'B 'u* acceleratorul de "articule.
Pentru a alimenta cu ener)ie *o*inele O 7i D ale antenei Delta /B con'tructorii au
am"la'at acceleratorul de "articule c&iar dea'u"ra 'olului. >u orientat a"oi *o*ina A c+tre
acceleratorul din ora7ul Montauk. >m *+nuiala c+ 7i ener)ia ace'tuia e'te accelerat+ "n+
la vite;a luminii. Ne5iind modulat+B acea'ta )enerea;+ un 'emnal 'onor care "oate 5i
5olo'it ca 'emnal de corelare "entru modi5icarea liniei tim"ului Kve;i ca"itolul #$ din
Proiectul MontaukM.
Modi5icarea liniei tim"ului nu e'te 'in)ura de'tinaie a acceleratorului de
"articule. ?a ora actual+ el e'te 5olo'it 7i ca arm+. Se 7tie c+ %AN:urile 'unt 'en'i*ile "e o
*and+ de 5recven+ de (3, "e $3 MJ;. Unul din 'eturile de cavit+i "oate 5i re)lat a't5el
!nct '+ 5ie o*inut+ o 5recven+ de (3, MJ;. 9lu<ul de "articule "oate 5i 5olo'it a't5el ca
arm+B "rin intermediul unui di'"o;itiv de 5ocali;are ma)netic+ !n;e'trat cu o)lin;i
re5lectante. Se )enerea;+ a't5el dou+ 5lu<uri elicoidale !ntre"+trun'eB care au aceea7i
5uncie ca 7i caduceul. Prin controlarea 5a;elor ondulatoriiB 5lu<urile "ot 5i trimi'e "n+ la
o anumit+ di'tan+B du"+ care "ot "roduce inter5erene di'tructiveB )enernd un 5el de
)+uri ne)re !n miniatur+. Secretul 'tr+"un)erii 'cutului de "rotecie al %AN:urilor e'te
modulaiaB lucru cuno'cut !nc+ din "erioada radarului Sa)eB cnd ':a !nce"ut do*orrea
%AN:urilor. Dar acea'ta e'te o alt+ "ove'teB "e care o voi relata !ntr:o carte a5lat+ !n
"re)+tireB !n care relate; e<"eriena mea le)at+ de %AN:uri.
Ca"itolul 3-
?inia tim"ului.
De7i in5ormaiile "e care le:am o5erit "n+ acum 'unt de natur+ te&nic+ 'au
e<"erimental+B a7 dori '+ !nc&ei cu un "unct de vedere 5ilo'o5ic le)at de con7tiina
tim"ului.
>m de'co"erit cu mai muli ani !n urm+ c+ Proiectul Montauk e'te le)at de mai
multe "roiecte 'imilare Kde modi5icare a liniei '"aio:tem"oraleM e5ectuate de:a lun)ul
i'toriei. ?a rndul lorB ace'tea 'unt a'ociate cu alte "roiecteB e<tin;ndu:'e inclu'iv !n
viitor. Se "are c+ Proiectul Montauk a reu7it o "roiecie !n trecut cu 3B- milioane de ani !n
urm+ 7i !n viitor cu -.33. de ani. S:au creat a't5el ni7te *ucle tem"oraleB ceea ce !n'eamn+
c+ noi tr+im "ractic acea't+ linie a tim"ului "entru a doua oar+ K'au "oate am "arcur':o
c&iar de mai multe oriM. Cum dou+ linii tem"orale nu "ot 5i "arcur'e !n acela7i tim"B
re;ult+ c+ una din ele a 5o't ani&ilat+ 7i tran'5ormat+ !ntr:o realitate alternativ+. Conclu;ia
nu "oate 5i dect una 'in)ur+: "rima linie tem"oral+ a 5o't cea creat+ de Dumne;euS cea
de a doua a derivat din a7a:numitul "+cat ori)inar.
Ce !n'eamn+ !n'+ ace't "+cat ori)inar=
Dac+ citim 6i*liaB ne d+m 'eama c+ ace'ta 'e re5er+ la "+catul cunoa7terii. 6i*lia
a5irm+ te<tual ace't lucru. %mul a c+"+tat acce' la cunoa7tereB iar Dumne;eu l:a i;)onit
din 4r+dina Paradi'ului. n realitateB nu Dumne;eu l:a i;)onit "e om. Cnd "rima linie
tem"oral+ a 5o't !nlocuit+ de o a douaB ea ':a tran'5ormat !ntr:o realitate alternativ+. Cea
de:a doua linie tem"oral+ e'te "ro"ria noa'tr+ creaieB nu a lui Dumne;eu. Dumne;eul
ori)inalB Dumne;eu /at+lB nu "oate 5i )+'it "e acea't+ linie a tim"ului. >7a 'e e<"lic+ de
ce a5irm+ cre7tini'mul c+ Dumne;eu /at+l nu "oate 5i de'co"erit dect "rin intermediul
lui C&ri'to'.
Cine e'te C&ri'to'=
C&ri'to' e'te acel a'"ect dinl+untrul no'tru care ne "oate conduce !na"oi la
Dumne;eu /at+l. Crucea re"re;int+ "unctul de inter'ecie a liniei noa'tre tem"orale cu
cea ori)inal+B a"arinnd Creatorului. >lt5el '"u'B "+catul ori)inar e'te "+catul cunoa7terii
tim"ului 7i '"aiuluiB al Gocului de:a Dumne;eu 7i al cre+rii "ro"riei noa'tre realit+i. Noi
'in)uri ne:am creat acea't+ realitateB 'e"arndu:ne a't5el de Creatorul no'tru.
> e<i'tat cndva o con7tiin+ colectiv+ care a creat ace'te "roiecte '"aio:
tem"orale care 5ac "arte din "+catul ori)inar. @le au devenit i'toria noa'tr+. Sin)ura
noa'tr+ 7an'+ de a ie7i din acea't+ linie tem"oral+ arti5icial+ con't+ !n a redeveni
con7tieni de adev+rata linie a tim"ului. >ce'ta e'te o*iectivul c+rilor din 'eria Montauk.
Dac+ #3P din 5iinele care "o"ulea;+ )ala<ia noa'tr+ "ot deveni con7tiente de
linia tem"oral+ ori)inal+B ele vor crea ma'a critic+ nece'ar+ "entru ca re'tul 5iinelor '+ le
urme;e. S"erana noa'tr+ e'te c+ citirea ace'tei c+ri a ridicat 7i nivelul dumneavoa'tr+ de
con7tiin+. n ace't ca;B c+l+toria dumneavoa'tr+ de !ntoarcere aca'+ a !nce"ut deGa.
@"ilo).
S"ectrul 'incronicit+ilor le)ate de Montauk a de"+7it toate a7te"t+rile noa'tre.
Nici Pre'ton nici eu nu ne:am 5i )ndit la !nce"ut '+ vom de'co"eri attea cone<iuni
"o'i*ile inve'ti)nd ace't 'u*iect.
Princi"ala 'trate)ie "e care am 5olo'it:o a 5o't '+ lan'+m !n circulaie in5ormaiile
o*inute 7i '+ a7te"t+m reacii care '+ ne aduc+ alte in5ormaii. Mai 'unt !nc+ de'tule
a'"ecte !n care nu vedem dect vr5ul ai'*er)ului.
@'te cert c+ cititorii vor continua '+ 'olicite in5ormaii le)ate de "roiectul
Montauk 7i de 5enomenele a'ociate cu ace'ta. Inve'ti)aiile noa'tre vor continua 5+r+ doar
7i "oateB 7i 'e vor concreti;a !n alte lucr+ri.
>m cola*orat deGa cu Pre'ton la o carte le)at+ de e<"erienele 'ale cu
e<tratere7trii. @a va 5i 'emnat+ doar de Pre'ton Nic&ol' 7i 'unt convin' c+ va re"re;enta
un moment de re5erin+ !n domeniul 5enomenolo)iei %AN. Cartea va include in5ormaii
le)ate de te&nolo)ia 5olo'it+ de %AN:uriB de 5enomenele r+"irilor 7i de multe alte 'u*iecte
cone<e. Cu "uin norocB "u*licarea ei va 5i )ata !n anul #11,.
>vem !n intenie 7i 'crierea altor c+riB de'"re Iack Par'on' 7i Proiectul 6a*alonB
de'"re cone<iunea na;i7tilor cu Montauk:ul 7i /i*etul 7i de'"re "ove'tea lui Duncan
Cameron. Du"+ ce a citit "rima "arte a ace'tei c+riB Pre'ton m:a in5ormat c+ ar dori '+
'crie o lucrare de'"re ultimele o"t ;ile ale Proiectului MontaukB cu re5erire '"ecial+ la
relaia dintre Marte 7i MontaukB de'cri'+ 'umar !n % nou+ c+l+torie la Montauk. @<i't+
!n'+ 5oarte multe cercet+ri "e care va tre*ui '+ le 5acem !nainte de a "utea concreti;a ace't
"roiect.
9oarte muli oameni ne !ntrea*+ dac+ 'e intenionea;+ lan'area vreunui 5ilm le)at
de 'u*iectul Montauk. V+ in5orm+m cu acea't+ oca;ie c+ di5erite 'ur'e din JollLCood au
mani5e'tat deGa un intere' cert 5a+ de ace't 'u*iect. Din "+cateB cei mai muli dau dovad+
de o anumit+ naivitate !n acea't+ "rivin+B nedndu:7i 'eama c+ Montauk:ul 'e a5l+ !n
ca"ul li'tei cu 'u*iecte cen;urate 'au inter;i'e. Cred c+ !nele)ei cu ce di5icult+i ne
con5runt+m. De7i 'unt convin' c+ va veni vremea cnd va 5i reali;at un 5ilm "e ace't
'u*iectB cred c+ va mai tre*ui '+ treac+ o vreme "n+ cnd lumea va 5i "re)+tit+ "entru el.
?a ora actual+ nu ne:am "ro"u' '+ continu+m inve'ti)aiile re5eritoare la
)eometria 'acr+ 7i la 7colile mi'terelor de'"re care am vor*it "e lar) !n acea't+ carte.
Celor 'incer intere'ai de ace't 'u*iect mi'terio' le recomand '+ 'tudie;e lucrarea lui Stan
/enenB amintit+ !n ca"itolul #3. Cartea "re;int+ o a*ordare 7tiini5ic+ a'u"ra )eometriei
'acre 7i o5er+ 5oarte multe in5ormaii le)ate de ace't 'u*iect.
@videntB orice de'co"eriri noi "e 5rontul inve'ti)aiei Montauk ne "ot 5ace '+ ne
'c&im*+m actualele "lanuri. Cu 'i)uran+ vor a"+rea elemente noi le)ate de cererea
indienilor Montauk de recu"erare a "+mnturilor lor natale. Vom comenta "e lar) ace'te
in5ormaiiB 7i altele de acela7i 5elB !n revi'ta noa'tr+B /&e Montauk Pul'e.
ntre tim"B avem cu toii datoria '+ 5acem tot ce ne 't+ !n "uteri "entru a alimenta
reeaua mor5o)enetic+ a "+mntului cu in5ormaii ct mai corecte. >lt5el '"u'B avem
datoria '+ devenim din ce !n ce mai con7tieniB aGutndu:i 7i "e alii !n acea't+ direcie.
n 5inalB ne mani5e't+m '"erana c+ acea't+ carte v:a o5erit in5ormaii "e care nu le
cuno7teai 7i v:a "ermi' '+ v+ ridicai a't5el nivelul de con7tiin+ 7i de !nele)ere a
"roce'ului creaiei. V+ ur+m ca linia tem"oral+ "e care avan'ai '+ 5ie una ct mai "l+cut+
cu "utin+.
S9^R2I/
# ntr:o e<"licaie 'umar+B un accelerator de "articule e'te un a"arat care creea;+
ener)ie "rin accelerarea vite;ei cu care 'e mi7c+ "articulele nucleare "n+ la o vite;+
a"ro"iat+ de cea a luminii. % de'criere te&nic+ a acceleratorului de "articule de la
Montauk e'te dat+ de Pre'ton Nic&ol' !n ca"itolul 3,.
$ N. /r. Ii))le' c&icoteli.
3 Pre'ton Nic&ol' a5irm+ c+ e<i't+ o di'cre"an+ !n 'teno)rama tri*unalului. @l !7i
aminte7te c+ o5ierul Nalkin' ':ar 5i '"eciali;at !n radare "e cnd 'e a5la !n 'erviciul
5orelor aeriene. n ca; c+ are dre"tateB omi'iunea din 'teno)rama tri*unalului "are 5oarte
ciudat+ 7i convena*il+ "entru "utere.
( 9oto)ra5ia de "e "a)ina urm+toare e'te o co"ie a celei ori)inale din cartea
I'toria inutului ?on) I'land. @'te "o'i*il caB iniialB "iramidele din '"ate '+ 5i 5o't mai
mari dect ceea ce 'e vede !n 5oto)ra5ie. 9iind 'ituate la mare di'tan+B nu e'te e<clu' ca
'"aiul dintre ele '+ 5i 5o't aco"erit cu "+mnt 7i ni'i"B dnd im"re'ia unei !n+limi mai
redu'e.
, N. /r. n lim*a en)le;+B cuvntul E5araonF 'e 'crie P&arao&B a'ociaia cu
P&aroa& 5iind i;*itoare.
- N. /r. Sau Elim*a lui @no&F. @no& a 5o't un "er'onaG *i*lic "omenit !n Vec&iul
/e'tamentB ridicat la cer de Dumne;eu.
. ?a ora actual+B termenul de EvrilF e'te 5olo'it !n a'ociere cu o 5orm+ de ener)ie
'au 5or+ "'i&ic+. Madame 6lavat'kL a5irm+ c+ atlanii numeau acea't+ ener)ie M>SJ:
M>RB e<"re'ie care "oate 5i a"ro<imat+ 5onetic cu Montauk. Primele re5eriri la termenul
de EvrilF de care am eu cuno7tin+ a"ar !n lucrarea lui 6ulCer ?LttonB Ra'a care urmea;+B
5olo'it+ ulterior de "ro"a)anda 5a'ci't+. De7i 'e 7tie c+ lim*a eno&ian+ are "ro"ria ei
)ramatic+ 7i 'inta<+B nu e<i't+ nici o re5erin+ cu "rivire la ea. Se "re'u"une c+ Vril e'te o
lim*+ derivat+ din cea eno&ian+B cuno7tinele re5eritoare la ea 5iind !nc+ 7i mai o*'cure.
0 %ra7ul CairoB locul Marilor PiramideB e'te 'ituat la #33o de Montauk. Dac+
reduci "+mntul la un dodecaedru Kun "oliedru cu #$ 5eeMB core'"ondena devine 5oarte
clar+ din "unct de vedere )eometric. ?a 5el de intere'ant e'te 7i 5a"tul c+ Montauk:ul 'e
a5l+ "e aceea7i "aralel+ ca 7i muntele %lim" din 4recia 7i ora7ul mitic al /roiei de "e
teritoriul actual al /urciei. /roia 'e a5l+ la nord de Cairo 7i 'e "re'u"une c+ 'e a5la la
a"o)eul "uterii 'ale !n cli"a cnd ':a 'cu5undat >tlantida.
1 N. /r. 6ein) a*le to mar *lack' a avea "uterea de a:i "+)u*i "e ne)ri.
#3 N. /r. Numele unei "lante din >merica de NordS iar*+:nea)r+.
## Non:Intercour'e >ct.
#$ /e<tual: Quitclaim.
#3 Cuvntul /urtle K*roa'c+ e'toa'+M e'te derivat de la tortoi'eB care !n'eamn+
tortu' Kr+'ucitM. Dicionarul Ne*'ter NeC Norld con'ider+ c+ latine'cul tortu' e'te
derivat din )rece'cul tartarouc&o'B care !n'eamn+ demon male5icB locuitor al /artarului.
#( Pn+ la momentul a"ariiei ace'tei c+ri nu am reu7it '+ )+'e'c niciuna din
c+rile lui ?oCellB dar am vor*it cu unul din re"re;entanii %*'ervatorului de la 9la)'ta55.
>ce'ta m:a in5ormat c+ e'te "o'i*il '+ con'ult ar&ivele %*'ervatoruluiB dar nu !mi "ot
trimite c+ri "rin "o7t+. @'te nece'ar '+ vi;ite; ma)a;inul cu 'uveniruri !n "er'oan+. Se
"are c+ va 5i nece'ar '+ 5ac cndva o nou+ e<cur'ie.
#, @ner)ia li*er+ are la *a;+ ace't modelB !n care dou+ cor"uri a5late "e or*ite
di5erite !7i in5luenea;+ reci"roc cm"urile armonice.
#- CndvaB martie Kluna lui MarteM a 5o't con'iderat+ "rima lun+ a anului. >ce't
lucru e'te ilu'trat 7i de calendarul no'tru )re)orianB care 5olo'e7te urm+toarele denumiri:
'e"tem*rieB octom*rieB noiem*rie 7i decem*rieB adic+ luna a 7a"teaB a o"taB a noua 7i a
;ecea. >lt5el '"u'B 'e"tem*rie e'te a 7a"tea lun+ de la "rima lun+ a calendarului martieB
octom*rie e'te a o"taB etc.
#. Ion Sin)er e'te cel care a de'co"erit c+ numele de Camelot "rovine din
CamulodunumB un cuvnt celto:latin. Cum&ul era numele ;eului )alicUcelt "e care
romanii !l numeau Marte. Dunum !n'eamn+ Eora7F.
#0 @<i't+ '"eculaii "otrivit c+rora @lo&im a tatonat mult+ vreme "+mntul !nainte
de a 'e 'ta*ili aiciB "entru a 'e a'i)ura c+ dino;aurii vor di'"+rea. @l a a"licat un "lan de
creaie de'tinat tran'5orm+rii "lanetei !ntr:un loc locui*il "entru di5erite ra'e umane.
#1 Cuvntul merka*a& e'te derivat de la mer 5ora vieii Kcare !n'eamn+ 7i a:i
aduce aminte 'au a )ndiMB ka 'u5let 7i *a& ve&icul care tran'"ort+ K'u5letulM. >lt5el
'"u'B avem de:a 5ace cu un ve&icul care tran'"ort+ 'u5letulB cu "ro"riet+i
interdimen'ionale. Nu !ntm"l+torB ace't ve&icul e'te 5olo'it atunci cnd omul dore7te '+
c+l+torea'c+ dintr:o dimen'iune !n alta.
$3 n lim*a )erman+B numele de Jau'&o5er ec&ivalea;+ cu en)le;e'cul
Jou'e&older Kn.n. P+;itorul Ca'eiMB lucru de:a dre"tul ironic dac+ ne )ndim la
etimolo)ia cuvntului 5araonB de'"re care am di'cutat anterior. 9araon 'e traduce "rin
ca'+B loc a'cun' 'au tem"lu ma)ic.
$# De7i literatura ocult+ na;i't+ !i nume7te "e mem*rii comunit+ii 6on Mantalele
4al*eneB !n alte c+ri ei 'unt cuno'cui 'u* numele de Mantalele Ro7ii. Con5u;ia nu 5ace
dect '+ ate'te o dat+ !n "lu' in5luena lor omni"re;ent+.
$$ n lucrarea 'aB Con'"iraia ocult+B autorul Mic&ael JoCard a5irm+ c+
Jau'&o5er l:a !ntlnit "e 5aimo'ul oculti't 7i a)ent 'ecret 4. I. 4urdGie55B cel care l:a
in'truit "e Dalai ?ama. Se '"une de a'emenea c+ !n acea't+ "erioad+ 4urdGie55B cuno'cut
7i 'u* numele de DorGie55 Kve;i lucrarea lui Du'tL SklarB Na;i7tii 7i oculti'mulM ar 5i avut
contacte cu Io'i5 StalinB care ar 5i 5o't cndva c&iria7 !n ca'a 5amiliei 4urdGie55.
$3 % "ractic+ o*i7nuit+ a ace'tora era aceea de a reduce literele al5a*etului la
numerele core'"ondente K>X#B 6X$B etc.MB com"arnd a"oi numerele a't5el o*inute. S"re
e<em"luB cuvntul )rece'c a)a"e Kiu*ireM are acela7i ec&ivalent numeric ca 7i cuvntul
)rece'c t&elema Kvoin+M. n ma)ieB ace'te cuvinte 'unt ec&ivalenteB con'iderndu:'e c+
omul nu tre*uie '+ iu*ea'c+ dect !n con5ormitate cu voina 'a. Cele dou+ 't+ri nu tre*uie
di5ereniateB 5iind identice. Metoda nu "oate 5i a"licat+ !ntotdeauna "entru lim*a en)le;+B
dar e<i't+ core'"ondene care 'e "ot 'ta*ili din cnd !n cnd.
$(#0 martie e'te con'iderat+ data de na7tere tradiional+ a lui Ii'u' C&ri'to'B
"otrivit tradiiei e;oterice. @'te data la care 'oarele ie'e din con'telaia Pe7tilor K)uvernat+
de Ne"tunB care re"re;int+ ilu;iaM 7i intr+ !n cea a 6er*ecului K)uvernat+ de MarteB care
re"re;int+B "rintre alteleB realitatea 7i 5ocul r+;*oiuluiM.
$, Celor intere'ai '+ citea'c+ Cartea le)ii le recomand '+ !ncea"+ cu o alt+ lucrare
a lui CroCleLB ?e)ea e'te "entru toiB !n care 'e o5er+ te<tul ori)inal al le)ii 7i dou+
inter"ret+ri date de autor !n dou+ momente di5erite.
$- N. /r. /e<tul 5iind 5oarte di5icil de tradu'B !l re"roducem 7i !n ori)inal: /&i'
*ook '&all *e tran'lated into all ton)ue': *ut alCaL' Cit& t&e ori)inal !n t&e Critin) o5 t&e
6ea'tS 5or !n t&e c&ance '&a"e o5 t&e letter' and t&eir "o'ition' to one anot&er: !n t&e'e are
mL'terie' t&at no 6ea't '&all divine. ?et &im not 'eek to trL: *ut one comet& a5ter &imB
C&ence I 'aL notB C&o '&all di'cover t&e ReL o5 it all. /&en t&i' line draCn i' a keL: t&en
t&i' circle 'Quared !n it' 5ailure i' a keL al'o. >nd >*ra&ada*ra. It '&all *e &i' c&ild and
t&at 'tran)elL. ?et &im not 'eek a5ter t&i'S 5or t&ere*L alone can &e 5all 5rom it.
$. n ca"itolul $- am ar+tat c+ literele 'tr+*+tute de linia tra'+ de CroCleL !n
Cartea le)ii alc+tuie'c cuvintele @>SD I9 6>S/ Ke'te u7or dac+ 6a'tM. % "rieten+ c+reia
i:am dat '+ citea'c+ manu'cri'ul m:a luat !n derdereB !ntre*ndu:m+ de ce nu am )ru"at
alt5el litereleB "entru a o*ine @>SD I9 S/>6 Ka"ro<.: e'te u7or dac+ !nGun)&iiM. Prietena
mea a re5u;at '+ cread+ c+ am de'co"erit o core'"onden+ "ertinent+. C&iar dac+ 6a't nu
re"re;int+ adev+rata c&eieB e'te cert totu7i c+ 'tudierea ace'tei core'"ondene mi:a "ermi'
'+ de'co"+r o 'umedenie de in5ormaii utile. C&iar a doua ;iB coincidena a 5+cut '+
!ntlne'c un autor care mi:a o5erit tot 5elul de date de'"re Iack S"intec+torul. S"re
'ur"ri;a meaB am con'tatat c+ 5ra;a E@>SD I9 S/>6F nu e'te deloc li"'it+ de
'emni5icaii dac+ e'te a*ordat+ din "er'"ectiva 'tudierii vieii lui Iack S"intec+torul. Nu
numai c+ e<i't+ numeroa'e indicii re5eritoare la le)+tura dinte CroCleL 7i Iack
S"intec+torulB dar ':a comentat c&iar c+ >lei'ter ar 5i cuno'cut identitatea ace'tuia. Dac+
ne )ndim 7i la 'incronicitatea numelui '+u cu cel al lui Iack Par'on'B nu "utem dect '+
ne minun+m. Nu am avut !nc+ tim"ul nece'ar "entru a 'tudia acea't+ linie de cau;alitateB
dar 'unt a"roa"e convin' c+ a7 "utea de'co"eri core'"ondene 5oarte intere'ante cu Iack
S"intec+torul dac+ a7 a*orda ca;ul din "er'"ectiva 5ra;ei E@>SD I9 S/>6F din Cartea
le)ii. Mi'terul identit+ii lui Iack S"intec+torul nu a 5o't re;olvat niciodat+. Intuiia !mi
'"une c+ a 5o't mai de)ra*+ o 5iin+ interdimen'ional+ dect un 'im"lu om. 9a"tul c+ a
uci' "ro'tituate re"re;int+ o "rim+ core'"onden+ cu CroCleL. % alt+ core'"onden+
intere'ant+ re;ult+ din a5irmaia "otrivit c+reia 7colile mi'terelor "roteGea;+ cu mult+
atenie ener)iile Marii PiramideB c+ci "rin acce'area ace'tora un novice ar "utea di'tru)e
cu u7urin+ orice ar dori 5+r+ a "utea 5i "rin'. Dac+ mai 5acem 7i le)+tura cu mutil+rile de
vite atri*uite e<tratere7trilor K!n 'co"ul "relev+rii de )lande 7i or)ane vitaleMB "o'i*ilit+ile
de inve'ti)aie devin multi"le.
$0 m"erec&ere a "i'icilor a5late !n c+lduri.
$1 Denumirea "o"ular+ a or)anului )enital 5eminin.