Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de Stiinte Aplicate

Studiul unei pico-hidrocentrale folosite
pentru alimentarea unui consumator izolat



















Autori:
Dragos Bordescu
Elena Teleanu
grupa 1342
Profesor coord.
Laurentiu Fara




1
Cuprins

1.Introducere .......................................................................................................................................... 2
2.Notiuni generale prinvind constructia unei picohidrocentrale ........................................................... 4
2.1 Proiectarea unei picohidrocentrale .............................................................................................. 4
2.2 Componente ................................................................................................................................. 5
2.2.1 Componente civile ................................................................................................................. 6
2.2.2 Componentele statiei de generare a energiei electrice......................................................... 8
2.2.3 Sistemul de transmisie ......................................................................................................... 12
2.2.4 Controlere electronice ......................................................................................................... 13
2.2.5 Reteaua de transmisie/ distributie ...................................................................................... 13
2.3 Tipuri de sisteme ......................................................................................................................... 14
2.3.1 Sisteme bazate pe baterii ..................................................................................................... 14
2.3.2 Sisteme AC ........................................................................................................................... 15
2.3.3 Sisteme hibride .................................................................................................................... 15
3.Simularea unei picohidrocentrale folosind Matlab/Simulink ............................................................ 16
3.1 Modelarea turbinei penstock...................................................................................................... 16
3.2 Simularea dispozitivului de comanda ......................................................................................... 17
3.3 Modelarea dispozitivului alternatorului AC1A ............................................................................ 18
3.4 Simularea picohidrocentralei ...................................................................................................... 19
3.5 Rezultate obtinute ...................................................................................................................... 20
4.Concluzii ............................................................................................................................................. 21
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 22




2
1.Introducere

Hidrocentrala este o centrala electrica folosita pentru a transforma energia mecanica
produsa de apa in energie electrica. Dat fiind ca hidrocentralele folosesc ca sursa apa unui rau
de cele mai multe ori,aceasta urmandu-si cursul ulterior, aceste centrale pot fi trecute in
categoria surselor de energie regenerabila.
Modul de functionare este urmatorul: printr-un lac de acumulare a apei pe cursul unei
ape curgatoare se realizeaza acumularea de energie potentiala care se trasforma in energie
cinetica prin rotirea turbinei hidrocentralei.Aceasta miscare de rotatie este transmisa
generatorului care transforma energia mecanica in energie electrica.
Energia hidroelectrica (alaturi de energia eoliana) este cu siguranta cea mai raspandita
si cea mai matura aplicatie a energiei regenerabile. 22%din productia mondiala de energie
provine de la hidrocentrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de putere mica (SHP) care
produc mai putin de 10 MW; sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale in
Europa.Energia hidroelectrica se bazeaza pe o tehnologie matura care a evoluat in ultimii 100
de ani.
Puterea unei hidrocentrale este determinata de debitul de apa, de diferenta de nivel si
de randamentul hidraulic si al echipamentului. Hidrocentralele moderne au un randament
ridicat datorita turbinelor si generatoarelor care pot realiza un randament de pana la 90 %.
Vom numi pico-hidrocentrala, o hidrocentrala ale carei turbine dezvolta o putere mai
mica de 10kW (dupa unele surse chiar sub 5kW;diferentierea intre micro- si pico-
hidrocentrale nefiind foarte clara este necesar ca pentru fiecare proiect sa fie specificata
puterea). Curentul electric obtinut cu ajutorul acestor centrale este rareori pompat in reteaua
energetica, ci de cele mai multe ori furnizeaza energie electrica unor comunitati mici sau
ateliere.
Pico-hidrocentrala este singura form de producie de mici dimensiuni de energie
regenerabil, care funcioneaz continuu, fr depozitare intr-o bateriei. Unde este fezabila,
este soluia cea mai rentabil de a furniza energie electric. Turbinele pico pot furniza energie
pentru grupuri mici sau chiar gospodrii unice.
Aprovizionare hidroelectrica individuala reduc eforturile de organizare ale unei
comuniti. Identificarea, planificarea i gestionarea are o proporie mai mare din eforturilor
de instalare cu cat devin mai mici proiectele. Pentru mai puin de consumatori, specialitii fac
eforturi similare n accesarea locatiilor si realizarea proiectelor. Pe de alt parte, instalatiile
mici sunt de multe ori realizate chiar de catre beneficiaruii lor. Folosindu-se de materiale
informative si cu indrumarea unui magazin local, consumatorii ar pute sa isi instaleze
propriile pico-turbine.
Pentru inceperea unui astfel de proiect este necesar sa avem o locatie potrivita, acces
la echipamente nu foarte costisitoare si instructiuni de instalare. In multe tari se intalnesc
solutii improvizate, in care o roata de apa este cuplata la un alternator de masina pentru a
produce curent electric. produsele profesionale ar creste eficienta acestor instalatii, precum si
siguranta lor.
In imaginea de mai jos sunt figurate principalele tipuri de pico-hidrocentrale, in care
termenul head se refera la inaltimea de la care cade apa pe paletele turbinei, iar termenul flow

3
se refera la debitul apei. in functie de sursele de apa pe care le avem la dispozitie putem alege
solutia potrivita
In general, o turbina cu curgere transversala (crossflow) are o gama larga de aplicatii
si tolerante mai mari la reziduurile din apa.
Turbinele improvizate sunt de obicei de tipul rotilor de apa sau a turbinelor cu palete.
Conceptul unor tevi presurizate situate sub capete de apa inalte nu este la fel de intalnit,
posibil din cauza necesitatilor de mediu. Tevile trebuie sa fie suficient de lungi (20-60 m)
astfel ca intalatia necesita un teren mai intins.





4
2.Notiuni generale prinvind constructia unei picohidrocentrale

2.1 Proiectarea unei picohidrocentrale

Formele naturale de energie hidraulica sunt in fapt caderi de apa de la cote de nivel
diferite .Transferul energetic presupune in fapt transformarea energiei potentiale a apei de la
cota h1 in energie cinetica si energie potentiala corespunzatoare cotei h2.Ea poate fi realizata
si artificial prin pomparea unei cantitati de apa de la o cota inferioara la una superioara,
realiznd la cota superioara acumulari.
Sistemul e folosit pentru realizarea unor centrale care debiteaza in regim constant.In
golul de sarcina, puterea disponibila este folosita pentru pompare, respectiv pentru refacerea
rezervei de apa.La vrf de sarcina se foloseste acumularea pentru memtinerea centralei la un
nivel de productie constant.Deasemenea, se poate pompa apa dintr-o acumulare, peste o cota
superioara, daca pe urma aceasta este folosita prin cadere la o centrala pozitionata sub cota
acumularii din care se pompeaza.
Consideram :un volum de apa V [m3],cu densitatea = 1 t/m3, nivelul superior al
caderii h1[m], nivelul inferior al caderii h2[m]
In acest caz lucrul mecanic efectuat este:
( )
Daca tranzitarea volumului de apa V se face in timpul t, rezulta debitul:

Puterea curentului de apa este data de formula:

Dup mrimea cderii deosebim:
amenajari de joasa presiune H<15 m
amenajari de medie presiune cnd 15 m < H < 50 m
amenajari de inalta presiune H> 50 m
Daca un volum de apa V dintr-un bazin superior este trecut prin turbine intr-un bazin
inferior, Hs fiind diferenta dintre centrele de masa ale volumelor de apa din cele doua
rezervoare, se obtine energia electrica :

unde

= randamentul turbinei

= randamentul generatorului

= randamentul transformatorului
Pentru a determina potentialul energetic al apei curgatoare dintr-un rau sau parau este
necesar sa se determine atat debitul cat si caderea de apa.
Debitul este cantitatea de apa care curge prin dreptul unui punc tintr-o perioada de
timp data. Unitatile de masura folosite sunt: l/s si m
3
/s.


5
Caderea este inaltimea verticala, in metri, de la turbina (punctul in care energia este
extrasa din apa) pana in punctul unde apa intra in canalulde admisie.
Energia se pierde atunci cand est econvertit adintr-o forma in alta. Turbinele relativ
mici au in foarte putine cazuri un randament mai mare de 80%; restulde 20% este datorat
pierderilor prin energie cinetica si zgomot. Se va pierde si energie prin tevi sau canale
datorita frecarii. Printr-o conceptie atenta aceste pierderi pot fi minimizate.

2.2 Componente

Pico-hidrocentralele au cateva componente generale caracteristice tuturor instalatiilor,
si componente specifice ce pot fi intalnite de la caz la caz.
Compoentele principale ale unui sistem sunt:
-o turbina care converteste energia data de apa care curge sau cade pe paletele ei in
energie mecanica transmisa unui generator care ulterior o va transforma in energie electrica
-un mecanism de control care sa ofere energie electrica constanta in timp
-circuite de transmisie a energiei electrice la consumator/consumatori.
In functie de proiect, anumite componente specifice pot fi necesare:
-un baraj pentru a devia curgerea apei de la cursul ei normal
-un canal sau o conducta pentru a conduce curgerea apei
-un bazin de acumulare si un filtru pentru a retine grohotisuri sau alte resturi purtate
de apa, prevenind astfel eventuala blocare a turbinei
-o conducta penstock care sa transporte apa catre centrala electrica
-o turbina care sa transforme puterea apei in curent electric
-un sistem care sa trimita apa inapoi pe cursul raului.
Componentele pot fi clasificate in trei categorii:
-componente ce tin de constructiile civile (baraje,stavilar,bazin de acumulare si de
decantare a malului,conducte penstock, statia generatoare si sistem de recirculare a apei)
-componentele statiei generatoare (turbine,generatoare, transmisia,controlere)
-retea de transmisie si distributie.


Fig.1 Schema generala a unui sistem pico-hidro


6
Cele mai multe hidrocentrale de dimensiuni mici functioneaza in regim of river
ceea ce inseamna ca nu sunt construite baraje sau rezervoare de stocare a apei si nu este
inundat terenul. Este folosita doar o parte din din debitul disponibil la un moment dat, ceea ce
face ca aceste constructii sa aiba un impact minim asupra mediului.Cantitatea de energie care
poate fi captata depinde de debitul apei si de inaltimea de la care cade aceasta.(pune in alta
parte).

2.2.1 Componente civile

Constructiile de deviere a cursului sunt formate din baraj, intake si lucrari de
protectie care sa asigure preluare in siguranta a apei in canalul de conducere catre turbina. In
unele constructii, conductele penstock sunt instalate direct din baraj.
Gura barajului converge debitul necesar de apa din cursul raului si il trimite prin
stavilar catre bazin.Este construit in asa fel incat sa asigure ca intregul debit ajunge la turbina.
Deoarece multe proiecte sunt construite fara devierea cursului, se poate folosi un baraj de
mici inaltimi pentru a se obtine un debit constant.
Sistem de separare si indepartare a grohotisului este construit aproape de baraj
pentru a preveni ca diferite resturi organice, pietris sau nisip sa ajunga in canalul penstock.
Aceste filtre au de obicei un mecanism de deviere a excesului de apa inapoi pe cursul raului
si de a elimina resturile sedimentare in rau dar in aval de baraj. Gura de eliminare este
proiectata astfel incat sa reziste si sa protejeze barajul in cazul unor inundatii masive.
Stavilarul transporta apa de la baraj la bazinul de acumulare. In general , canalul
este construit paralel cu cursul raului la o o inaltime usor mai mare care ii ofera
picohidrocentralei inaltimea de cadere necesara. sectiunea canalului si aliniamenteul trebuie
alese astfel incat sa duca la performante optime si la economie pentru a reduce pierderile
datorate scurgerilor. Poate fi folosit fie un canal deschis , fie de tipul unor tevi pentru a
transporta apa la bazin.
Bazinul de acumulre si decantare bazinul de decantare este construit pentru ca
suspensiile solide sa se aseze baza bazinului si pentru a realiza scurgerea acestuia.Bazinul de
acumulare conecteaza canalul cu tevile turbinei penstock. Bazinul permite ca particulele mici
sa se decanteze inainte ca apa sa intre in conductele turbinei. Este folosit un filtru fin pentru a
preveni resturile si gheata sa intre si sa strice turbina si valvele.
Conductele penstock transporta apa sub presiune de la bazinul de acumulare catre
turbina, unde energia potentiala a apei este transformata in energie cinetica rotind palele
turbinei. Conducta penstock este de multe ori cea mai costisitoare componenta putand ajunge
si la 40% din pretul intregului proiect in cazul constructiilor cu o cadere foarte mare. Este
necesar ca design-ul acesteie sa fie cat mai optimizat pentru a reduce cheltuielile. Algerea
tipului si marimi conductei depinde de cativa factori care cauta un echilibru intre cost si
pierderile de inaltime.
Pierderile la cadere datorate frecarilor in conducta penstock depind in principal de
viteza apei, de rugozitatea peretelui conductei si de lungimea si diametrul conductei.
Pierderile scad substantial cu cresterea diametrului. Dar si costurile conductei cresc cu
diametrul acesteia.Trebuie deci gasit un compromis intre cost si performanta. Primul pas este

7
identificarea optiunilor disponibile pe piata si sa se aleaga o pierdere tinta de 5-10 % sau mai
putin, si sa se foloseasca o conducta de lungime minim necesara. Se vor analiza optiunile in
privinta dimensiunilor si a tipurilor de materiale pentru a gasi solutia potrivita. O conducta
mai mica va reduce costurile de achizitie, dar va aduce si pierderi in generarea de curent.In
sisteme mici, pentru uz propriu se accepta pierderi de pana la 33%.
Factorii care trebuie luati in calcul in alegerea materialului conductei sunt urmatorii
presiunea pentru care este proiectata, rugozitatea interiorului conductei, greutatea, usurinta
instalarii, accesibilitatea zonei in care este instalata, metoda de imbinare, viata pentru care
este proiectata si lucrarile de mentenanta necesare, conditiile meteo, disponibilitate,cost
relativ si probabilitatea de aparitie defectelor de structura. Presiunea in conducte este critica
deoarece trebuie ca peretele sa reziste in conditiile in care presiunea este maxima; in caz
contrar exista riscul de a aparea fisuri.Presiunea in conducta depinde de inaltimea de cadere;
cu cat este mai inalta cu atat riscul creste.Turbinele devin mai scumpe pe masura ce sunt
proiectate sa reziste la presiuni mai mari.
Materialele cel mai des folosite sunt pentru constructia turbinelor penstock sunt
HDPE(polietilena cu densitate mare), uPVC(polivinilin neplastificat) si oteluri moi datorita
caracteristicilor acestora de disponibilitate, pret convenabil si adaptabilitate. Design-ul
conductelor depinde de materialul din care sunt realizate, de natura terenului si de
consideratiile de mediu.Sunt de doua tipuri: de suprafata sau ingropate. Trebuie avuta o
atentie deosebita cand turbina este instalata intr-o zona in care temperaturile sunt joase; in
acest caz trebuie avuta in vedere o modalitate de protectie a conductelor.In zonele in care
stratul de gheata persista pe perioade indelungate, se recomanda folosirea unor conducte
ingropate sub stratul de gheata.Este preferat acest tip in general,chiar daca nu exista un strat
de gheata, pentr a oferi protectie fata de animale,caderi de copaci sau fata de dilatare. Datorita
variatilor de temperatura , conducta se poate dilata si contracta. Sunt folosite articulatii
expansibile pentru a compensa pentru variatile in lungime.


Fig.2 Comparatie intre principalele materiale folosite pentru turbine[ref]
unde =slab si = excelent

In cadrul componentelor civile intra de asemenea constructia care adaposteste
componentele ce transforma energia mecanica in energie electrica. Arata ca o cabana simpla,
dar fundatia sa trebuie sa fie una solida.Constructia este in legatura cu un canal care permite
recircularea apei in cursul raului de provenienta.


8
2.2.2 Componentele statiei de generare a energiei electrice

Turbina consta intr-un roata de actionare conectata la un arbore care converteste
energia potentiala a apei in cadere in putere mecanica. Turbina este conectata la generator fie
direct, fie prin roti dintate sau curele si roata de transmisie, in functie de viteza ceruta de
generator.Alegerea turbinei depinde in principal de inaltimea de cadere si de designul de
curgere pentru instalatia in cauza.Alegerea trebuie facuta si in functie de viteza la care se
doreste sa functioneze generatorul. Se mai ia in calcul daca turbina trebuie sa produca putere
mecanica si in conditii de reducere a debitului. Fiecare turbina functioneaza la capacitate
maxima in anumite conditii de viteza a apei, inaltime de cadere si debit. Pentru a fi potrivite
pentru o varietate cat mai mare de conditii in ceea ce priveste inaltimea de cadere si debitul,
turbinele sunt impartite in patru grupuri (inalt, mediu,jos si foarte jos) si in doua categorii
(impuls si reactie).

Fig.3 Turbina Pelton
Turbinele Pelton si Turgo sunt cele mai folosite turbine tip-impuls. Sunt simplu de
realizat, relativ ieftine si au eficienta si fiabilitate bune. Ajustarea variatiilor de debit in cazul
acestor turbine este controlata usor prin ajustarea dimensiunii duzei.Turbinele Pelton sunt
folosite pentru proiecte cu debit mic si inaltime de cadere mare.Pelton este o turbina frecvent
utilizata, constnd dintr-un disc circular cu o coroana pe care sunt montate ( pe periferia
discului) un set de cupe duble. Puterea se regleaza prin reglarea debitului de apa introdus prin
injector.


9

Fig.4 Turbina cu flux incrucisat
Turbina cu flux incrucisat este o turbina mai complexa, care foloseste un impuls
secundar reglabil. Sistemul, cu modificari minore se preteaza foarte bine pentru autoreglare.
Puterile instalate pe un grup sunt de ordinul a 1MW, putnd fi exploatate caderi de apa intre 1
si 200 m.


Fig.5 Turbina Francis
Turbina Francis este formata dintr-un stator, denumit uzual echipament director, cu
paletaj reglabil, si un rotor, cu paletaj fix, o camera de intrare de forma spirala denumita
uzual si camera spiral.Turbinele au mai multe moduri de amplasare, putnd fi cu camera
deschisa sau spirala si cu ax orizontal sau vertical.

10

Fig.6 Turbina Kaplan
Turbinele se gasesc in variante de turbine elicoidale ( tip elice ) diferind prin gradul
de reglare. Au un rotor echipat cu 4 sau 5 palete. Prin reglarea unghiului paletelor se poate
regla puterea.

Fig.7 Turbina Banki

Majoritatea turbinelor cu reactie de dimensiuni mici nu sunt usor de adaptatat la
debite variabile, si cele care au aceasta calitate sunt costisitoare datorita vanelor si lamelor
variabile ale unitatii.Turbinele cu reactie au avantajul de a folosi la capacitate maxima
intreaga cadere de apa. Acest fapt se datoreaza conductei de admisie folosita alaturi de
turbina care recupereaza o parte din presiunea de cadere dupa ce apa iese din turbina. Sunt
construite turbine cu reactie care pot genera putere si dintr-o inaltime de cadere de 1m.


Fig.8 Turbinele recomandate in functie de caracteristicile locului de implementare

11

Pompe cu rol de turbina (pump-as-turbin,PAT) actiune unei pompe centrifugale
cand functioneaza invers este asemanatoare unei turbine de apa.Deoarece pompele sunt
produse pe scara larga, presinta o disponibilitate mai mare si sunt mai ieftine decat
turbinele.Se estimeaza ca costul unei PAT este de 50% sau mai putin din costul unei turbine
comparabila. Pe de alta parte, pentru obtinerea unor performante adecvate este necesar sa
avem un debit si o inaltime de cadere destul de constanta, deoarece PAT au o eficienta slaba
la debit redus.Pentru a obtine eficienta maxima din partea pompelor, pot fi instalate mai
multe unitati, care vor fi pornite si oprite in functie de apa disponibila.Eficienta maxima se
obtine pentru inaltimi de cadere in intervalul 13-75 m.

Fig.9 Pompa cu rol de turbina

Rotile de apa sunt varianta traditionala de conversie a energiei apei in curgere sau in
cadere in energie mecanica.Desi nu la fel de eficienta ca si turbinele, rotile de apa sunt inca o
varianta viabila pentru producerea de energie electrica pentru un consumator casnic. Sunt
simplu de controlat, simplu de realizat pe cont propriu fara ajutorul unui specialist sunt
placute la vedere.Exista trei tipuri de baza: cu aruncarea apei pe dedesubt, prin mijloc sau pe
deasupra.Dezavantajul principal este faptul ca functioneaza relativ incet si necesita o
transmisie cu amplificare mare sau alte metode a creste viteza pentru a putea porni
generatorul.
Eficienta turbinelor.Turbinele sunt alese, sau, uneori, fabricate pentru conditiile
proiectului in cauza.Trebuie avute in vedere costul, variatii in caderea de apa, variatii de
debit, cantitatea desedimente din apa si fiabilitatea in general a turbinei.

12

Fig.10 Eficienta diferitelor tipuri de turbine

Generatoarele convertesc energia mecanica de rotatie produsa de turbina in energie
electrica.Principiul de functionare al unui generator este urmatorul: cand o bobina este
miscata intr-un camp magnetic, este indus un curent electric in fir.Generatoarele de curent
alternativ (numite si alternatoare) genereaza o tensiune electrica variabila deasupra si sub
valoare de 0V.Acest proces produce electricitate AC.
Exista doua tipuri de generatoare: sincrone si asincrone. Generatoarele sincrone sunt
standard generarea de curent electric si sunt folosite in cele mai multe centrale electrice.
Generatoarele asincrone sunt cunoscute ca generatoare inductive. Ambele tipuri sunt
disponibile pentru sisteme monofazate sau trifazate.Generatoarele cu inductie sunt potrivite
pentru sistemele mici. Au avantajul de a fi mai solide si mai ieftine decat generatoarele
sincrone.
Toate generatoarele trebuie operate la o viteza constanta pentru a genera putere
electrica la o frecventa constanta de 60 Hz. Numarul de poli din generator determina viteza,
exprimata in rotatii pe minute (rpm). Cu cat sunt mai multe perechi de poli cu atat viteza este
mai mica.Pentru generarea de putere mica, cea mai comuna varianta folosita este cea de 1800
rpm cu 4 poli.
Poate fi generat atat curent alternativ, cat si curent continuu.Curentul AC permite
folosirea de diferite dispozitive si unelte casnice si este mai economic in transmiterea de
curent electric catre locuinte. Cuirentul DC poate fi folosit fie direct, fie convertit in AC cu
ajutorul unui invertor.Principalul avantaj al DC este usurinta de a fi stocat in baterii.

2.2.3 Sistemul de transmisie

Pentru a genera putere electrica la un voltaj si o frecventa stabile, sistemul de
transmisie trebuie sa converteasca puterea de la turbina la axul generatorului in directia ceruta
si la viteza ceruta.Tipuri comune de transmisii sunt:

13
-transmisie directa in care axul turbinei este conectat direct cu axul generatorului.
Sunt folosite doar in cazurile in care viteza axului si viteza turbinei sunt compatibile.Au
avantajul de a se mentine usor, de a avea o eficienta crescuta si costuri mici.
- cu curea in V sau curea trapezoidala si roata de transmisie o solutie la indemana
si des folosita pentru hidrocentralele de mici dimensiuni datorita faptului ca curelele sunt usor
de gasit fiind folosite la o multime de alte instalatii.
-cu curea si roata dintata sunt folosite la distributia arborelui cu came la vehicule si
foloseste curele dintate si roti de transmisie.Sunt eficiente si merita considerate in cazul
picohidrocentralelor sub 3kW putere, in care eficienta este critica.
-cutii de viteza sunt potrivite pentru masinarii mari in care folosirea unor curele de
distributie ar fi ineficienta.Cutiile de viteze au probleme in privinta specificatiilor, a
aliniamentului, a costurilor de intretinere, din aceste cauze sunt folosite doar acolo unde sunt
specificate ca parte din sistemul turbina-generator.

2.2.4 Controlere electronice

Variatia vitezei va afecta frecnta si voltajul reiesit la generator. Generatorul ar putea fi
supraincarcat datorita unor cereri mari de putere sau unor viteze prea mari in conditiile unei
sarcini scazute.Pentru a contracara aceste probleme se folosesc controlere de sarcina
electronice (ELC). Acestea sunt dispozitive solid-state proiectate pentru a regla puterea
reiesita intr-o hidrocentrala de mici dimensiuni.Mentinand o sarcina constanta pe turbine
genereaza voltaj stabil in timp si cu o frecventa constanta. Controlerele compenseaza
variatiile in incarcarea principala, variind automat puterea disipata pe o rezistenta de sarcina,
pentru a mentine constanta sarcina totala pe generator si turbina.Dispozitive de incalzire a
apei sunt folosite in general ca si sarcini de balast. Un ELC inregistreaza si regleaza in mod
constant frecventa.Frecventa este direct proportionala cu viteza turbinei.
Controlul voltajului nu este obligatoriu pentru generatoare sincrone deoarece au un
regulator de voltaj integrat.Fara ELC, frecventa va varia in timp ce sarcina se modifica si in
conditiile de sarcina zero, va fi mult mai mare decat frecventele admise. ELC reactioneaza
foarte rapid la schimbarile de sarcina astfel incat variatiile in viteza sunt de neobservat cu
exceptiile cazului in care se aplica o sarcina foarte mare. Avantajul principal al ELC consta in
faptul ca nu au parti care se misca, sunt fiabile si nu au aproape deloc nevoie de mentenanta.

2.2.5 Reteaua de transmisie/ distributie

Cea mai comuna metoda de distributie a electricitatii de la centrala electrica la casele
utilizatorilor este prin linii suspendate. Dimensiunea si tipul cablurilor electrice necesare
depinde de cantitatea de putere electrica transmisa si de lungimea liniei de transmisie. Pentru
majoritatea sistemelor de picohidrocentrale, linile electrice sunt monofazate. Pentru sisteme
mai mari, voltajul va fi transformat intr-unul de tip treapta folosind un transformator sau un
sistem trifazat pentru a reduce pierderile.In functie de mediu si de conditiile geografice, se

14
pot lua in considerare liniile de transmisie subterane, care in general necesita costuri mai
mari.

2.3 Tipuri de sisteme

Tipul de hidrocentrala ales depinde de capacitatea necesara, de cererea de putere si de
profilul locatiei. Ce trebuie luat in considerare in primul rand este daca proiectul va fi de tip
de sine-statator sau conectat la o retea.Pentru proiectele de alimentare a unui utilizator izolat
exista doua tipuri de sisteme: pe baza de baterii sau sistem AC direct. In cazul
hidrocentralelor legate la retea nu se poate folosi decat varianta de sistem AC.

2.3.1 Sisteme bazate pe baterii

Daca picohidrocentralele nu genereaza suficienta putere pentru a face fata cerintelor
de la perioadele de cerinte de varf, curentul poate fi stocat in baterii, si ulterior utilizat fie
noaptea sau pentru perioadele de varf.Daca centrala furnizeaza curent pentru iluminat si
pentru cateva dispozitive casnice, sistemele pe baterii sunt potrivite.Bateriile folosite sunt
proiectate sa se descarce pana la 50% din capacitate si apoi sa fie incarcate timp de sute de
cicluri. Casele care nu sunt conectate la retea folosesc de cele mai multe ori sisteme pe baza
de baterii, inclusiv in cazul in care se alimenteaza pe baza de energie solara sau eoliana.Spre
deosebire de sistemele AC, bateriile necesita mult mai putin debit de apa, sunt mai putin
costisitoare si folosesc energia disponibila la maxim.
Bateriile uzate trebuie reciclate sau aruncate la gunoi ca si deseuri cu potential de
hazard pentru a minimiza impactul asupra mediului.
Echipamentele pentru acest sistem sunt disponibile la voltaje diferite: 12,24,36,48,120
sau 240 DC.Alegerea voltajului generat este dictata de capacitatea sistemului si de distanta pe
care trebuie transmis curentul.Cu cat este mai mare distanta, cu atat voltajul necesar este mai
mare pentru a reduce pierderile.

Fig.11 Sistem pe baterii


15

Fig.12 Alegerea unei baterii in functie de sistemul construit

2.3.2 Sisteme AC

Sistemele AC direct sunt asemanatoare cu sistemul folosit de furnizorii mari de
energie electrica.Sistemul cu curent AC direct nu stocheaza energia electrica in baterii, ci o
furnizeaza direct consumatorului.
Cel mai mic sistem integrat complet disponibil este de 200W si poate fi folosit cu o
inaltime de cadere de 1m. Unitatile mai mari sunt realizate si ansamblate in concordanta cu
profilul si necesitatile proiectului, precum si in functie de capacitate ce este necesar sa fie
produsa.

2.3.3 Sisteme hibride

Sistemele hibride sunt sisteme in care doua sau mai multe surse de energie
(hidrocentrale de mici dimensiuni, sisteme eoliene, fotovoltaice sau generatoare pe
petrol/diesel) sunt combinate. Acest sistem ofera cateva avantaje fata de folosirea unui singur
tip de sursa de energie.Deoarece perioada de operare de varf pentru sistemele eoliene si cele
fotovoltaice apare in perioade calendaristice diferite, sistemul hibrid este mai capabil sa
produca energie atunci cand ai nevoie.





16
3.Simularea unei picohidrocentrale folosind Matlab/Simulink



Mediul de simulare Simulink permite obtinerea unor date teoretice despre
functionarea unei picohidrocentrale si a componentelor acesteia: turbina si conducta
Penstock, dispozitivul de comanda hidraulic sau cu actiune de tip PID (proportional-integral
derivative), alternatorul si sistemul in ansamblu.Software-ul este capabil sa simuleze o
centrala realizata pe cursul unui rau in functie de schimbarile de debit, viteza, voltaj,
incarcare etc demonstrand comportamentul dinamic al centralei.
Conducta penstock a fost simulata dupa doua modele: modelul unei coloane de apa
inelastice si un model folosind efectele de unda in miscare a coloanei de apa. Sunt ilustrate
doua tipuri de dispozitive de comanda (hidraulic si PID). Ca si alternator este considerat
modelul AC1A.

3.1 Modelarea turbinei penstock

Ecuatia care modeleaza comportamentul dinamic al unei turbine penstock este:

Puterea mecanica rezultata este data de relatia:

unde
T
w
= constanta de start
fp = coeficientul de pierdere prin frecare
Pmech = puterea mecanica dezvoltata
Qn1 = debitul de apa fara incarcare
At =constanta de castig a turbinei
D = constanta de amortizare a turbinei.

Folosirea aproximatiei inelastice pentru efectul hidraulic este adecvata doar pentru
conducte scurte si medii.Pentru conducte penstock de lungimi mari undele de presiune si de
debit, datorate elasticitatii materialului contuctei si compresibilitatii apei, pot fi mari.In acest
caz se foloseste aproximatia de unda in miscare a coloanei de apa.In acest caz
comportamentul dinamic al turbinei este caracterizat de ecuatiile:



17


Puterea mecanica rezultata va fi:




Fig 13 Simularea turbinei-penstock
3.2 Simularea dispozitivului de comanda

Dispozitivul de comanda electro-hidraulic functioneaza asemanator cu un dispozitiv
mecanico-hidraulic. Functiile de detectare a vitezei,curgere permanenta, picurare, functiile de
masurare si comanda sunt realizate electric. Reglarea inaltimii de cadere este dorita in cazul
in care picohidrocentrala este realizata pe cursul raului, si deci dispozitivul de comanda cu cu
cadere controlata este folosit pentru a controla viteza turbinei.
Dispozitivul de tip PID ofera o viteza de raspuns mai mare.Fara actiunea derivatei,
acest dispozitiv este un dispozitiv de comanda hidraulic.Castigurile proportionale si integrale
pot fi modificate pentru a obtine curgere temporara sau timpi de reset.

18

Fig.14 Simulare controler PID
3.3 Modelarea dispozitivului alternatorului AC1A

AC1A reprezinta un sistem de oscilare cu un alternator controlat in camp cu
ectificatori necontrolati.

Fig.15 Simulare AC1A

19
3.4 Simularea picohidrocentralei

Ansamblul este format din conducta penstock, turbina, dispozitiv de comanda PID,
alternatorul AC1A, o masina sincrona si dispozitive de afisare a mariilor simulate.

Fig.16 Simularea picohidrocentralei













20
3.5 Rezultate obtinute


Fig.17 Caracteristica Tensiune-Timp



Fig.18 Caracteristica Putere electrica-Timp

Observam din Fig.17 ca dupa o perioada foarte scurta tensiunea de excitare ajunge la
o valoare constanta.
Din Fig. 18 reiese ca puterea furnizata pe unitatea de timp ramane oarecum constanta.



21
4.Concluzii

Mediul Simulink este un program care permite observare unor caracteristici care sunt
confirmate de rezultatele practice. Astfel el devine un instrument important in a determina
daca un anumit proiect este eficient sau ce parametrii trebuie modificati pentru a obtine cele
mai bune rezultate. Folosind simularile pentru determinarea puterii care poate fi obtinuta de
la un sistem si datele oferite de diferiti agenti economici pentru a estima costurile
constructiei, putem determina daca un proiect are un raport pret/beneficiu bun sau nu.
In ceea ce priveste utilizarea picohidrocentralelor ca sursa de energie electrica pentru
un utilizator casnic, trebuie vazute atat avantajele cat si dezavantajele.
Avantaje:
cea mai ieftina soluie tehnic de alimentare independent.
resurs de energie regenerabil, curata
fiabile => durat lung de via, deoarece se bazeaz pe tehnici mecanice
robuste.
costuri de funcionare i urmrire minime (spre deosebire de bateriile de la
sisteme fotovoltaice).
eforturile de ntreinere mici, care sunt usor de urmat.
Dezavantaje:
putere de ieire specifica locatiei => verificare de pre-fezabilitate necesara.
instalaii specifice locatiei => cunostinte de baz despre hidrocentrale
necesare.
toate costurile sunt costuri de investiii.
conexiunile sunt in cea mai mare parte comune => necesita operare organizata
a comunitatii, gestionare i utilizare a resurselor de ap.
accesul dificil la clienti => este nevoie de hub-uri i / sau structura de aprovizionare.
In concluzie, pentru un utilizator casnic, in special in cazul situarii intr-o zona cu
accesibilitate redusa la reteaua nationala de furnizare a energiei, o picohidrocentrala poate fi
solutia ideala daca conditiile geografice si de mediu sunt prelnice.



22
BIBLIOGRAFIE

1. K.H. Motwani, S.V.Jain, R.N. Patel, Cost analysis of a pump as turbin for pico
hydropower plants a case study
2. A.Bozorgi, E. Javidpour, Numerical and experimental study of a Pico hydropower
plant
3. P.P.Sharma, S. Chatterji, Matlab based simulation of components of small hydro-
power plants
4. Pico-Hydropower Systems A Buyers Guide