Sunteți pe pagina 1din 8

ALIAJE METALICE CU PROPRIETATI

MAGNETICE SPECIALE
1 - Caracteristici generale ale materialelor metalice magnetice
In functie de nivelul si de semnul susceptibilitatii magnetice, materialele sunt de trei
categorii:
diamagnetice
paramagnetice
feromagnetice
Materialele diamagnetice au o susceptibilitate magnetica negativa. Ele se magnetizeaza
invers decat campul magnetic aplicat, slabindu-l pe acesta din urma. Din categoria
diamagneticelor fac parte materialele semiconductoare (Si, Ge, dielectricele (polimerii,
precum si o serie de metale cum ar fi !e, "u, #g, $b.
Materialele paramagnetice sunt caracterizate de o magnetizare slaba sub influenta unui
camp e%terior. Din aceasta categorie fac parte &, 'a, #l, precum si o serie de metale de
tranzitie cum ar fi Mo, (, )i.
Feromagneticele prezinta o susceptibilitate magnetica ridicata. Dintre toate metalele
doar patru - *e, "o, 'i, Gd - au proprietati feromagnetice ridicate. #ria din interiorul buclei
+isterezis a unui feromagnetic se caracterizeaza prin pierderi de +isterezis sau
remagnetizare. $rincipalele caracteristici ale materialelor feromagnetice sunt:
1- inductia remanenta, !r,
2- forta coercitiva -
c
,
3- permeabilitatea magnetica, . ! / -,
Inductia remanenta se masoara in )esla (0 ) . 01
2
Ga si se numeste inductie
magnetica care ramane in proba dupa magnetizare si indepartarea campului magnetic.
Forta coercitiva se masoara in A / m si masoara intensitatea campului magnetic de
semn opus care trebuie aplicat probei pentru demagnetizarea acestuia.
Permeabilitatea magnetica , masurata in - / m, caracterizeaza intensitatea magnetizarii
si se stabileste prin ung+iul tangentei la curba de magnetizare primara ! . f(-.
In functie de forma curbei +isterezis si de valorile caracteristicilor magnetice principale, se
deosebesc alia3e magnetice dure si magnetice moi. #lia3ele magnetice dure (figura 45, a se
caracterizeaza printr-o curba +isterezis larga, printr-o valoare ridicata a fortei coercitive -
c
,
fiind utilizate pentru fabricarea magnetilor permanenti.
Figura 45 - Dependenta dintre inductia magnetica B si intensitatea campului magnetic
H: a - materiale magnetice dure; b- materiale magnetice moi; 1 - curba primara de
magnetizare; 4 - curba isterezis de magnetizare;
#lia3ele magnetice moi lucreaza in conditiile variatiei ciclice a campurilor magnetice si
a unei remagnetizari permanente. #cestea, dimpotriva, prezinta o curba +isterezis foarte
ingusta, valori scazute ale -
c
si se caracterizeaza prin pierderi mici prin +isterezis (figura 45,
b. Din aceasta ultima categorie de materiale se fabrica miezurile de transformator, de
generatoare electrice si motoare electrice, precum si alte piese care sunt supuse in continuu
la variatii de magnetizare.
2 - Materiale magnetice dure
#ceasta grupa de materiale trebuie sa prezinte valori ridicate ale fortei coercitive si
inductiei remanente si sa pastreze timp indelungat un nivel ridicat al acestor forte.
$entru magneti permanenti se utilizeaza oteluri cu continut ridicat de carbon (6 0 7",
cu structura martensitica, aliate suplimentar cu crom (87 "r, sau crom si cobalt (de
e%emplu, otelul cu 07", 97"r, 97"o. Elementele de aliere ridica caracteristicile
magnetice, imbunatatind in acelasi timp stabilitatea mecanica si termica a magnetilor
permanenti. #ceste oteluri sunt supuse normalizarii, calirii si revenirii 3oase.
!abelul 44 - "ompozitia cimica si proprietatile magnetice pentru cateva a/ia#e turnate
de tip alnico utilizate pentru magneti permanenti
#lia3ul
"ompozitia c+imica, 7 $roprietati
(*ara fier magnetice
'i #I "o "u
#lte !-ma%. -c, !r,
elemente &3/m
8
&#/m )
Str. columnara
04-08,: 9,;-<,4 81,:-80,: 8,1-8,:
8-8,: )i
84 54 0,0: 1.5-0.0 'b
Structura
02-02,: <,4-<,< 85-21,9 8-2
<-;)i
84 02: 1,5
monocristalina 1 0-1,4 Si
Str. columnara 02-02,: 9,;-<,4 82,:-8:,: 8,8-8,< 1,;-0,0 'b 89 001 0,14
2,<-2.: )i
Structura
02-02,: <-<,: 82-8: 4,:-8
:-:,: )i
21 00: 0,1:
monocristalina 1 0-1 4 Si
$roprietati magnetice ridicate au alia3ele *e-'i-"o, asa numitele alia3e de tip alnico,
cateva e%emple fiind indicate in tabelul 44.
$rincipalele dezavanta3e ale alia3elor de tip alnico sunt duritatea foarte mare, fragilitatea
si posibilitatea de prelucrabilitate foarte scazuta. De aceea, magnetii se obtin din aceste
materiale prin turnare, prelucrandu-se ulterior prin slefuire. )ratamentul termic consta dintr-
o calire de la 04:1 - 04;1=" cu viteza de racire corespunzatoare fiecarui alia3 in parte,
urmata de o revenire la :;1 - 911=". $roprietatile magnetice pot fi imbunatatite daca
tratamentul de calire se efectueaza intr-un camp magnetic puternic.
$entru obtinerea de magneti cu dimensiuni medii dar e%acte, din alia3e de tip alnico, se
utilizeaza metodele metalurgiei pulberilor. Din punct de vedere al compozitiei c+imice,
alia3ele sinterizate sunt asemanatoare cu cele obtinute prin turnare, se prelucreaza mai usor
decat acestea, dar au proprietati magnetice ceva mai scazute.
Magneti foarte buni, dar mult mai scumpi, se obtin din alia3e cu un continut mai mare
de cobalt, cuprins intre 4: - :17. #ceste alia3e sunt cunoscute sub denumirea de permendur
(:17*e, :17"o, sau perminvar (2:7'i, 4:7"o, 487*e. #ceste alia3e sunt aliate in plus
cu mici adaosuri de Mo, > sau "r.
De curand, a fost elaborat un alia3 iperco :--S care contine 47>, 2;,: 7"o, restul *e.
Din grupa de alia3e *e-"r-"o face parte unul din cele mai noi alia3e, asa numitul crovac$ capabil
sa inlocuiasca alia3ul alnico. In ultimii ani s-au elaborat noi materiale care utilizeaza pamanturi
rare, precum samariul sau neodimul. $entru imbunatatirea caracteristicilor magnetice,
materialele magnetice dure trebuie sa aibe o structura neuniforma, caracterizata de tensiuni
interne puternice si o granulatie foarte mica. )oate acestea se au in vedere in aplicarea metodelor
metalurgiei pulberilor sau in cazul tratamentelor termice pentru obtinerea
magnetilor permanenti.
3 - Materiale magnetice moi
$rincipalele caracteristici cerute materialelor magnetice moi sunt valori scazute ale
fortei coercitive si permeabilitate magnetica ridicata, pierderi scazute prin remagnetizare sau
sub curenti de inductie. $entru indeplinirea acestor cerinte, metalul trebuie sa aiba o
structura omogena, sa nu prezinte impuritati sau incluziuni, granulatia sa fie mare, fara
tensiuni interne care ar putea produce ecruisare.
"a material magnetic moale se utilizeaza fierul pur, in care toate impuritatile, inclusiv
carbonul, trebuiesc indepartate. #stfel, continutul de carbon nu trebuie sa depaseasca 1,14:7.
$entru indepartarea ecruisarii si pentru obtinerea unei granulatii mari, metalul sub forma de tabla
este supus unei recoaceri de temperatura inalta in atmosfera neo%idanta. *ierul te+nic pur se
utilizeaza pentru confectionarea releelor, a miezurilor si electromagnetilor de curent continuu.
?ezistenta electrica specifica scazuta ridica pierderile la remagnetizare. De aceea, utilizarea
fierului te+nic pur se limiteaza doar la piese cu un curent magnetic constant.
1 rezistenta electrica mai ridicata au otelurile electrote+nice cu carbon scazut, aliate
suplimentar cu 1,; - 2,;7 Si. Siliciul formeaza cu fierul o solutie solida aliata. Datorita unei
rezistente electrice ridicate, scad pierderile prin curenti prin inductie. Introducerea siliciului
creste permeabilitatea magnetica si, in acelasi timp, ca urmare a cresterii dimensiunii de
graunte, scad pierderile prin +isterezis. $entru un continut de 6 27 Si are loc insa
fragilizarea otelului, fapt ce ingreuneaza simtitor obtinerea sa sub forma de tabla.
@telul electrote+nic sub forma de tabla este supus, dupa laminare, unei recoaceri de
temperatura inalta in vid sau in atmosfera de +idrogen la 0011-0411=". $entru micsorarea
pierderilor termice, miezurile de transformator din otelul silicios se confectioneaza din tabla
foarte subtire (A 0mm, cu straturi intermediare din materiale izolatoare.
Marcile de oteluri electrote+nice cu siliciu se deosebesc dupa structura (izotropa sau
anizotropa si dupa procedeul de laminare - la cald sau la rece. #stfel, se disting
urmatoarele tipuri de asemenea oteluri:
0 - laminat la cald cu structura izotropa;
4 - laminat la rece cu structura izotropa;
8 - laminat la rece cu structura anizotropa avand orientarea cristalogra%ica &1''(;
Din punct de vedere al proprietatilor magnetice, pentru otelurile avand aceeasi grosime a
tablei si aceeasi compozitie c+imica, pierderile specifice mai mari se inregistreaza pentru
otelul laminat la cald cu structura izotropa, decat pentru otelul anizotrop laminat la rece.
"ristalele de fier se caracterizeaza printr-o anizotropie accentuata a proprietatilor
magnetice. Muc+ia cubului reprezinta a%a de magnetizare cea mai usoara. #stfel, obtinerea
unei structuri cristaline cu aceeasi orientare a tuturor cristalelor pe directia B011C, cu alte
cuvinte obtinerea unui otel te%turat pe directia de laminare, sub forma de tabla, faciliteaza
cresterea permeabilitatii magnetice, paralel cu aceasta directie.
In otelul laminat la cald cu continut ridicat de siliciu, se poate obtine o asemenea
distributie a cristalelor astfel incat directia de laminare sa coincida cu directia (011
corespunzatoare muc+iei celulei cubice elementare - directie de usoara magnetizare, iar
directia transversala laminarii sa corespunda diagonalei B011C celulei elementare - vezi
figura 81. #cest tip de te%tura se numeste te%tura tip Goss (Goss- )e%ture, dupa numele
celui care a realizat-o.
)e+nologia actuala de fabricare a otelurilor electrote+nice de calitate superioara presupune
obtinerea prin turnare a otelului cu un continut minim de carbon si un continut indicat de
siliciu, laminarea tablei calde la o grosime de 6 4,:mm, recoacere la ;11=", laminarea la rece la
grosimi de 1,8:-1,:1 mm. $entru un grad de deformare la rece mai mare (2:-917, otelul se
te%tureaza in proportie de 517, iar pentru deformatii de numai 017, structura este slab
te%turata. Daca laminarea se efectueaza numai la cald, materialul nu se te%tureaza, iar
proprietatile magnetice vor fi aceleasi atat in longitudinal cat si in transversal.
Figura )' - Dispunerea celulelor elementare ale retelei cristaline intr-o te*tura tip +oss
,a- si intr-o te*tura cubica ,b- - sageata indica directia de laminare
"onductorii magnetici sub forma de table subtiri reprezinta principalele piese ale
masinilor electrice precum motoarele electrice, generatoarele, transformatoarele.
Dupa operatiile te+nologice (matritare, debitare s.a. necesare pentru fabricarea
conductorilor magnetici, pentru evitarea ecruisarii si in vederea obtinerii unei granulatii mari,
se efectueaza recoaceri la 0011-0411=" in atmosfera de +idrogen. Dtilizarea otelului
electrote+nic te%turat pentru fabricarea transformatoarelor, permite atat scaderea substantiala
a pierderilor de putere, cat si micsorarea dimensionala a produsului.
$entru lucrul in campuri magnetice slabe, de e%emplu in sistemele de telecomunicatii, se
utilizeaza materialul numit permallo. care este un alia3 *e-'i, cu un interval foarte mic de
variatie al continutului de 'i (6<5 7. "ateodata acesta se mai aliaza si cu Mo sau "r, elemente
care imbunatatesc deformabilitatea plastica a materialului si permeabilitatea magnetica. #lia3ele
permalloE cu continut ridicat de nic+el (<57 sau ;07 se caracterizeaza printr-o permeabilitate
magnetica foarte ridicata in campuri slabe, valori care depasesc de zece ori permeabilitatea
magnetica a fierului pur. #lia3ele tip permalloE se obtin prin topire in vid, laminare in table si
benzi, cu recoaceri ulterioare la 0011 - 0811=", in vid sau +idrogen.
$entru lucrul in campuri slabe (radio, telefon, a fost elaborat un inlocuitor pentru
permalloE-ul scump - alia3ul Alsi%er - ce contine :,27 #l, 5,97 Si, restul fier. #lia3ul fiind
deosebit de fragil, produsele din acesta se obtin sub forma de piese turnate cu pereti subtiri,
sau prin metoda metalurgiei pulberilor.
$entru te+nica de inalta frecventa sunt necesare materiale cu rezistenta electrica foarte
mare ce pastreaza o permeabilitate magnetica ridicata, intr-un diapazon foarte larg de
frecvente. #ceste cerinte sunt indeplinite de FferiteF (a nu se confunda cu ferita, solutia
solida de carbon in fier, care sunt ceramice magnetice obtinute prin sinterizare, fiind
formate din *e
4
@
8
si o%izii unor metale precum Mn@, Mg@, Gn@, Hi@
4
. $ractic, feritele
sunt semiconductoare, rezistentele lor electrice fiind mai mari de 9-04 ori decat cele ale
fierului. Datorita acestui fapt, c+iar si pentru frecvente ridicate acestea au pierderi
nesemnificative prin curenti *oucault.
In unele cazuri, pentru constructia masinilor electrice sunt necesare materiale
paramagnetice. $e post de inlocuitori pentru bronzuri, alame sau alte alia3e neferoase, se
utilizeaza oteluri sau fonte paramagnetice care au o structura austenitica. $recum se stie, o
asemenea structura se obtine printr-un continut ridicat de mangan si nic+el - elemente
gamagene.
4 - Aliaje electrotehnice
@telurile si alia3ele de acest tip se
utilizeaza fie pentru transformarea energiei
electrice in energie termica, fie invers, ca
materiale cu rezistenta electrica minima.
$rima categorie de alia3e electrote+nice au o rezistenta electrica ridicata si se utilizeaza
pentru confectionarea reostatelor sau a elementelor electrice de incalzire. #ceste materiale
sunt solutii solide de concentratie ridicata, pentru care rezistenta electrica variaza dupa o
curba cu ma%im. ?ezistenta electrica a alia3elor pe baza de soIutie solida este cu muIt mai
mare decat rezistenta electrica a componentelor pure. >alorile acestei caracteristici n-ar
trebui sa varieze cu temperatura. "a alia3e reostatice se utilizeaza alia3e pe baza de cupru cu
adaosuri de 'i, Mn, Gn. #lia3ele "u-'i cu 21-:17'i numite constantan prezinta valori
ma%ime ale rezistentei electrice care practic nu variaza cu temperatura. )emperatura ma%ima
de lucru pentru evitarea arderii, deci a o%idarii, nu trebuie sa depaseasca :11=".
?ezistenta la o%idare determina, de altfel, durata de e%ploatare a elementelor de
incalzire a cuptoarelor sau instalatiilor cu temperaturi de lucru ridicate. $entru incalzitoare se
utilizeaza oteluri feritice aliate cu crom si #l ,cromal- si, de asemenea, alia3e pe baza de "r
si 'i, de e%emplu nicrom (417"r, ;17'i. )emperatura ma%ima de lucru este in 3ur de
00:1=". Incalzitoarele cu Mo, desi au o temperatura de e%ploatare mai ridicata (60:11=",
datorita refractaritatii mai scazute, pot lucra numai in vid sau in atmosfera de gaze inerte.
$entru confectionarea de termocuple, este necesara o sarma cu refractaritate ridicata,
dar si cu o variatie liniara a temperaturii in functie de puterea electrica. "a material pentru
electrozii termocuplelor se utilizeaza o sarma din platina (un electrod si un alia3 de platina
cu 017 ?o. #semenea termocuple se pot utiliza pentru masurarea temperaturilor ridicate,
mergand pana la temperatura otelului lic+id.
$entru masurarea de temperaturi mai scazute (A1000C) se utilizeaza alia3e de 'i cu 47
#l ,alumel- sau cu 017"r ,cromel-/
"a materiale conductoare, se utilizeaza metale pure si nu alia3e - "u, #l, mai rar #g.
Metalele conductoare trebuie sa contina o cantitate minima de impuritati, deoarece prezenta
acestora creste rezistenta electrica.