Sunteți pe pagina 1din 314

COMENTARIIlE

,'. TT

"' J~ U

.EXpT l"n
Tn fi REA nny"'mr\1' nT ,
'. ' .'

lJ

l . :'

t111"'1IU'11VnJJ.~.,j!
.~!L

A
' U.....

_!
i

r. mn
f\I!'\...,.Y".,.,..., ...... " , " Y T
l:)'l1"__ 'l'l!.{fil~
l'i1lW'II\I'I'U lJ'ftll
'"
VVIUn 1 11 II lU
....

..

.L

.L

A celui intru snnti, parmLellii . nosu'u

lOAN CHRISOSTOThI
Ar hiepiscopul Constantino po lei

Traduceredin limha elina, editia


, . de Oxonia, 184: 7
DE

Arhim.Theod.osic A thanaslu
Egumenul M-re~ Pr~~.i st~:-r\:Ial'e din .Romfl.r~

BtJCURE!?TI
Fltelierele grafic.e SOCEC 8< CO" 5oc.ietate anonima .
1908

:::;r. .

. ' ,

,....-:7.,

~~~~~e.~~

... .
.

CODIENTARIILE

'~ . ...

SAU

EXPLICAREA EPIS'l'OLEI I CITRA CORINTHENI


A celui intru

IOA. N

sfin~i

Parintelui nostru

CHRISOSTQM

Al'l1ieplscopul Constantinopolel

S UBIECTU,L

Corinthul este acurn eea intai cetate a Eladei, care


in veehime se mandrea en mnlte privilegii In traiul
zilnic al cetfitenilor, ~i mai presus de toale celelalte, eu
bogatia h a nilor, pentru care unul dintre seriitoriipro.,.
fanil) n nume:;;te: "Cetatea cea bogata a Eiadei".
Aceacsta cetate se gase~te In stramtoarea (jstnml) Peloponesului, ~i 0 maremi:;;care comerciala se. desfa$ura
acolo. Afara de aceasta, celatea Corinthului era plinii de
ritori ~i de multi filosofi; ba Inca ehiar unul dintre cei
~eapte intelepti era din aceasta cetate 2). Acestea Ie-am
spus nu eu scopuI de a va .da dovada de multa invatatura, - cad la ee a1' folosi ea sa 0 :;;titi aeeasta?ci tnai mult pentruca contribuie la subiectul epistolei .
ce ni sta de fata.
.
.
Multe a patimit In aceasta cetate insw;i fericitul
Pa vel; dara tot aici i s'a aratat ~i Christos, zieandu-i:

"Nute teme, ci

graie~te

1) NotCi. Thucididi. I, 13.

$i nu tacea, pentruca

2) Nota. Periandru (512, a. Christ.) care a guvernat in Corinth. lara ceilalti ~ase inteleptl sunt: Pithagora, Solon,Tholes,
Cleovul, Pitacos ~i Hilon Lacedemonul.

SUBIECTUL

SUBIF;CTUL

popor mult este'mie in cetatea aceasta" {Fapt.

~i ramas acolo pe tirnp de doi


an'i. Tot aici aeel demon a ie~it din eel ce patir.neade
duhnecurat, ~i aaldngat pre acei ludei cari indraznise
de a-I jura cu. nume!e luilisus pre eare il propoveduia
-iI!lavel'(Ftll)f,: 19,'-i3~t-9.)~ cu:e~r veazie aupatjrni-t multe

189. 10), dupa care a

'insGltttQ~i. J\'i~'i vr{ltitDrj~.ace~a, caindu~se

de fapte-le
iorau' aI'S car~ile' inaintea tuturor, a carora pre~ ~'a
so~otit a fi calacincizecidB mii deargintL Aiei P~lVel
fiind ta,rit de luciei inaintea lui Galion, guvermUoriil in

a,cei

Achaia .. a fost l)iltut in divan de acei ludei rasvra,titi.


Dealtfeiiu diavolul vazand ca aceasta cetate mare~i cu
o populat~e numeroasa, ~e. ap,ro]?ia vdeadevar; 'y~zan~
ea aceasta eetate deveruse aamlrata pentru bogat18a 91
'intelepciunea lc:cuitorilor dinve?-, :;;i ca era eea ~ai. prin~
cipah1 cetate d~n ?latia, ~ptGl c:ele ale ~tl1eme~110r 91
Al'A
"''' ba-a""'au '11 cDa ill'" 'prn""'ta st,:;Y'P
c;; T ~"""-'lr_"n,v~.,'0n-lr.T.
pe- atunG-l, de oare ce 11 c~zpse Intaeta.tea cea dIn ve-f~,hjrne. ~ si totodata vazand ca locuitorii de aici primise
c\;vantui lui Dumnezeu cu toata buna vointa, ce face
necuratul '? Dezbina pe oameni intre dam,;ii, dici. ~tiael
bine, ca cbiar imparatiea eea mai puternica nu poate
sta,daca oamenii se imperechiaza ~i se dezbinaintre
dansii. Ca motiv la aceasta cursa, avea. necuratul bogatJea :;;i Intelepciunea oameniIor carf locuiau in acea
cetate.
Din aceasta cauz<'i, deci, uniia dintre Iudei eu dela
sine Dutere s'au pus in fruntea multimei provocand-'o
la revolte, ~i facand ea uniiasa se aUpeasea de aC8ii'tiia
Cl1 maibogati, altii de ceila1ti ca mai int-elerti, $i car~
puteausa~i invete eeva mai ~}!Jlhj)~~ari~La.pl'opiindu-l
de dan~ii acei ingelatori, aveau pretentiunea de a-I invata mai bine decat apostolul Pavel, ceia ce apostolul
s~ daa se intelege prin expresiunea: "N'am. putut a
va grai .voua ca celbr duhovnice~tj" (I, Cor. 3, 1),
: adeca ca daca n'au au zit dela dansul multe, apoi aceasta
n's, provenit din cauza ne~tiintei sau a nepriceperei sale,
6i tJincauza slabaciunei lor; Deasemenea ~i expresiunea:
"Fa.ra, de noi v'ati imbogatit"(Cap. 4, 8), acelaf?
lucru arata. Deci faptul acesta de a dezbina'biserica nu
este ceva mie ~i nebagat in sarna, ci chiar eel mai vatamatoriu dintre toate ralele omene~ti.
Tot in aceasta eetate, pe langa cele spuse, s'a cuCto

.LJu':...J,.;~,- :.l..ll.\.Jl.l..A',-",l-':'.i..lv.J.

>")V.

::--'V.

1..1."

.I.

.H"""...

..., ......... ""'0..../.

...

~~

'-'"

tezat a se petrece ~i un alt paeat mare, caci pe eel ce


avusese pe muma lui vitrega,sau pe a doua femee a tataJuj sau, nu numai ca dan~ii nu I-au infruntat pentru
asemenea pacat, 01 tne~i, au r-eseulat muitimea in apa-

:::::u ~~a!'.t~~C181,"1~~-:,~ ~a ~l~g:~:~; n;);:::~j j~~~'~:. S"~($i (l~~,!l.?i.i:


1

l.JcU\.Jl

\..;

c;

;:).,t:Ld.vC;.~_'fY;'"

"'V.l..".(l.,~.1.

.'jGi.i..ivu;.~-,~

;::).i

iiU

mai bine a-ti'fi pltms". (Cap. 5, 2)~ Altii ia:ra~i ~iintre


a$a zi~iidesavar~iti, impim;;i de pofta panteceluilor, dupa
ce mancaudin carnurile .cele jartfite idolilor, se culeau in cape$teie idolilor, din care cauza spurcase tofu1.
Altu iara~i avandintre dan9ii certe $i lupte pentru
bani, se adresau judecatilorcelor necredincio$i, ~i-~i iocredintau acolo pdcineJe lor (Cap. 6. 1-8). Multi apoi
umblau DU parlll caplllui ,lung .$\ netaiat,carora Ii poronce$te apostolulde a-I tt'Ua(Cap. 11, 4). Mai era apoi
si un' alt pacat TlU il1ic,. -acela adeca ca ui)iia.aintr"e dansii
maneau in biser-iei, $1 fill dadeau~i eelor saraei (th.
'vers. 22). Dupa aceasta rnai l}aciituiau 9i IJrin aceia,ca.
cugetau lucruri mari. de dan,~ii in privinta charurilor,
~i de aiei apoi seiiwiduiau unii pe altii, ceea ce contribuia la dezbinarea bisericei. Dara a poi chiar $i Gf'edinta in inviere schiopata printre dan~ii, did nniia pa.timind de boala 8i de nebuniia Elinilor. nil r.rpOP:ln ('8
va fi invierea trupurilor. Toate aeestea era~, ~ezuitate
din prostiia a9a zi~ilo'['flI0sofl. Aceasta era mama tutorOl"
ralelor de pe atund;din ac(,;asta eauza se dezbinau
intre dan~ii,caci a:;>a, invataudela fllosofi, fiirldca ~iaceia
se reseulau uniia contra ait(wa, ve~nic eorrtrariirrdll-se
in credintele lor si fncercandu~se de a descopcrl. ccva
nou, fiind mi;;cati'la aceasta, de slava de$arta. 9i iubirea
de intaetate. 0 asemenea boalabantuia printre filosofii
de. pe atunci, fiindca totul resturnau Cil rationamentele
lor cele false.
.
Deci, Corinthenii ace9tia i-:au seris apostolului prin
Fortunat ~i Achaic, ~i tot prin aee$tiia Ii-a ~i respuns
prin epistola de fata, dupre cum se invedereaza dela
sfar~itul epistolei. NIl i-au scris lui despre toate impre
jurarile ce se petreceau printre dan~ii, ci numai des pre
nunta ~i feciorie,pentru care 9izice apostolul: "lara
pentru care mi-ati scris" (Cap. 7, 1). El insa li-a
respuns nu numaila cele ee i-au fost scris, ei ~i asupra
multor chestiuni 9i abateri deale lor, pecare Ie-a aflat
delaFortunat ~i Aehaic, cu cea mai mare exactitate.

OMILlA I

OMILlA I

Odata eli accasta epistola a tri?,-is la.. da,n~ii ~i pe TimotheiLl ~tiind bine ca dacaeplstola lUI va avea 0 oare:
care putel'e asupra lor, nu putina lnraurire va avea insa
!";j nrezenta ucenicului sau printre dan~iL
.,
": ~ Fiindca ' acei neru~ini1ti, cad dezbinase biserlca, In:
ventase un pretext in abaterile l~r - 5i aceas~a. ca sa
roU Sf: p.-.a,ra ca dan$ii lucrau fiind ml~catl de ambJtlUne -,,,J
.
., , .
. It" . ~; 1-.;
"'; 1; rl0S"'OD<ir
:;;i ziceau
ca_ 11
mva~a pe a 11 me'" moe, 9'
v
t <
udevarurile cele mai desavar~ite,. caci sunt ~al. i.?telept~
decat alW - apoi contra acestei boale se rIdlCa Pavel
dela inceput chiar, smulgand radacina ,tuturor ralelor!
:;;i dihonia izvorlta ~e aici, c~. un ~ur~J nespus. M,!lt~
din ace'?tiia erau elnar ucemCl de al lUl, drept. c!1re II ~l
zice: ;,Ca daea nu sunt AI?o.stol alto~a, dar~ ;roua
sunt, ('.8, peceteaapostolJel mele VOl suntet1 mtru
Domnul" (Cap. 'd, 2), dara dan$ii se gasiau mai sl~~i
dec-B.t. ceilalti, de vreme ceo1i spune,: ;~ N~ am gral~

sfintiti intru Christos Iisus, eelor ehemati sfinti,


impreuna eu toti eei ee chiama numele Domnuluinostru Esus Christos in tot locul, si al lor
si al nostru. char vema si pace dela Dumnezeu
TataJ nostru, ~i dela Domnul Iisus Christos"
((::ap~ i ~ ~i-3).

H . UV

vnna ca celor duh()Vmee~l>l, ea mea nu putetl


acum ea incatrupesti
sunteti"
(Cap. 3, 1. 2).
l ')i'(>i
u ~ .,
'. v
.d
b t
Aceasta 0 spune, ca nu 6umva sa creal a ]! e~ v9 r e?~
de timpul trecut, :;;i de aceia a adaos: "ca mea mCl
aeul11 nu puteti". Afarade ac;easta r;ici.. nu e::au c,!
V

"

totii stricati, ci inca se gasia~ prll!.tre ~an~l~~ulp sfintl,


. ceia ce a !';>i aratat cam pe i~ m!Jl~cUl ~pls"oleI, unde
zice: "lara mie prea putm Iml este; e(1, sa fiu
iudecat de ei:Ura. voi" .(Cap. 4, 3), dupa care mai ~a
;'ale a. adaogat: "~i acestea, fratilor, am InehipUlt
intru mine::;;i Apollo" (lb."yer~. (;.: A93. d?,ra, d~ 0!1rece
toatc ralele acelea izvorau dm npsa ~e. mmte, c;.aCI cre. deau acei amagitori ca $tiu ceva ma~ mult decat el, de
aceia mai 'na~nte de orice el doboara 0 asemenea U$Udnta, ~i j'ncepe epistolfl,zicand:
v

OMILIA I

Pavel chemat apostol allui Iisus Christos


prin "voea lui. Dumnezeu, ~i Sosten fratele, bisericei lui Dumnezeu care este in Corinth, eelor

Prive9te, .cum chiar dela inceput Ii-a doborit mandriea, $i ii-a al'uncat ia pamantorice semetie, numindu-se
pe sine ))chemat" Nu eu am afiat, zice, ceea ce ~tiu,
~i nici ca am ca$tigat aceasta cu propriea mea inteiepciune, ci alungand ~i pustiind biserica, am fost chemat.
Asa dara totuieste a1 celui ce chiama, ~i nimie 0.1 celui
chiemat, afal'a numai de a.scultare $i supunere. "AI lui
Christos Iisus". Dascalul vostru, zice, estc Christos,
::;i voi recunoaf?teti oameni ca aparatori ai fnvataturei
saie '? "Prin voea lui Dumnczcu ", adeca ca Dumnezeu
a voit ca r10i sa nemantuimasifeliu. I'roi nimie n'am
f8A~Utj ci~uma.i. "prin voea .lui Dumnezeu am afiat mantuirea, ~i fiindca ~a a crezut el cu cale, apoi noi am
fost chiemati prin vointa lui, iara nici decM ca am fi
fost vrednici de chiemare. ,,~i Sosten fratele". Iara~i
seumile~te, punand pe langa sine pe eel ce era cu
mult mai inferior lui, fiindea intre Pa.vel ~i Sosten
de sigur ci~i er.3, 0 mare deosebire .. Deci, dacfi apostolul
pune !anga dansul pe eel eu mult mai inferior lui, de:;;!
intre dansul ~i acel Sosten era 0 mare deosebire, apoi
ce ar puteil zice aceia, cad se mandriau fata chiar de
. .
cei de -aceia$i valoare eu dan$ii ~
"Bisericei lui Dumnezeu((. Nu bisericei aceliia,
sau ace~;,tiia, ci bisericei lui Dumnezeu. "Care este in Corinth". Privei;;te, cum prin fiecare yorba Ii doboara
mandriea, obi~nuindu-li cugetul prin toate ca ii sa aiba, .
privirea indreptata spre ceriu. Nume~te biserica lui
Dumnezeu, aratand ca ii trebue a se uni cu aceasta.
Daca biserica este a lui Dumnezeu, apoi ea este unita,
adeca este una $i aceia~i, nu numai in Corinth, ci In
Intreaga lume. Numele de biserica nu este un nume de
desbinare sau impartire, ci este nume de unire ~i de
conglasuire.

OMILJA I

"eelor sfintiti intru Christos lisus". Iarasi


punnurpele lui Iisus, f;'i nlca.id nu pune nume de oamenL ~i c~ este sfintirea? Baea rena,';lterei de a douao;t,ra",. -cu'riitir-ea. -de, pacB,tB:- Li >alYlin.te~te de necuratenia
. ~or, de. {(am.s'au j;,~~1,3,vH) :o;;i.ii fndeamna. de a DU c1igeta
lUCf'UX'1.111;;:\-1'1, e? nn l;\'::J.ll 'ifintit doara. pf'in snecesele lor,
e! ;prih ti!antrop5'f'~R; lui I)u!nne:ZeU~
~.
.
. . "eelor ehemati sfinti". (Chiar insusi acestlucru,
z1ce, adedi de a va rmlntui pdn credint<i, nu esteal
vostru, cacinu Yoiv'ati apropieat cei Intai, ci ati fost
chemati; a$a ca ehiar acest lueru mic, inca nu este al
vostruintreg. .De:;;! v-ati apropieat, fiind vinovati de
n:ii de raJe, totu$i nicia$a nu este vr'un merit al vostru,
Cl totul e~te al lui Durnnezeu .. De aceia 8i Efesenilor
scriindu-li zieea.: "ea cu darnl stmteti m~ntuiti Drin

credinta, !?i ' aceasta nu dela vol, al lui blimnezeu este darul" . (Efes. 2, 8),adecii c<Dici credinta
nu este1:1 voastraIl),treaga, caci nu

VOl ati apucat mai


'nainte crezand, ci dupa ce ati fost chemati ati crezut ~i
ati at;cuitat.
.

,)mpreuna eu toti eei ee ehiama numele


Donmuluinostru lisus Christos", adeca nu num,eiecutaruiasau eutaruia, ci numele Dorrmului. nln
~i al lor ~i al nostru" .. De$i aceasta
. epistol"r>-1f'1St scrisa numai catra Corintheni, totU$l apostolul .amirlteE;te de toti cred.irlcio;;;ii de ~ pe -,iutreg;ul 1)3,mant, aratand prin aceasta cil in toata .lurnea biserica
trebue a fi uQa-$i aceia9i, def;'1 esteimpra$tieataprin
multo locHri, '$1 -prin urmare cu atat mai mult cea din
Corinth. Ca daca locul e departe, totw;;i Domnul fiind
comun, ii une$te pe toti la un loco De aceia a $i adaogat
apostolul:. ,,~i at lor ~l al nostru " . Fa,ptul acesta, de
a avea biserica un singur stapan f;'i Domn, este cel mai
. pl'incipa.l. Ca daca se $i gasesc intr'un singur loc, $i au
multi stapaqi cari se contrarieaza, apoi ~i dao$ii sunt
de~binati, $i ell nirnie riu Ii folos8:;;te la concordia lor
locul . unde .se gasese, fiindca acei stapani dau poronci
contrare, $i fiecare S0 incearca de a-I atrage in partea
sa,dupre.cum $i zice: "Nu pute~i slujj lui Dum-'
nezeu .~;I lui mamona". Tot a$a $i cei ce se :aasesc
in diferite locuri; daca nu au mai multi stapani, ci nu-

_.tot locul, zlce,

OMILIA I

mai pe unul singur, apoi CLl nirnie nu sUllt vatamati


din C8117:a loeurilor la concordia dintre dansii, fiindci'i.
acel stapan 1i une$te pe toti la un loco '(Nu spun,
zice, ca,,~oi- >{~j,- (:o.rintlieni:sunteti, .d,a>tpr-i de. a ..il. ftlcqn ....
-cordie numai cuCorinthenii,e.i eu toti G8i di{1.Jurnea
Intreaga.~ avftndpeun_singurstB.;p~rl:~C0muh.'tuturor~
n
.
~. d'
~1
.....
".
-.
:-)J i'~ ,"\,-...+';n-~"
JJ6
aC61aa
~rpus ~:H' e a {laua oara cuvanlUi );b,11iv0111-U ,

SW38. test zis:


Tlnnlele Dornnului
nostru lisus Christos", totm;:i ca sa nu-separa celor

fi5pdca de9l mai

)l

pro9ti $i fara rninte ca e1 a despartit pre cei de prin


alte locuri de Corintheni,' a adaos din nou: "Domnul
nostru ~i al lor". Dara,pentru ca mai W~murit safae
ceea ce eu spun, voiu ceti acest pasaj dupre lntejesullui,
astieliu: "Pavel ;~i Sosten, biserieei lui Dumnezeu cei din
r:orinth. si tuturor eari ehiama numele J)qrnnului nosii'u
:~i al lor' in tot locul,chial' 'in Roma de aJ' (i,sau on: unde ;;
char voua ;~i pace dela Domnul iisiJ.s Christos". Sau iara:;;i
se IJoate explica ~i irl ur-matoriul- '-moa,care rp.i se'pare
ca este f;'i mai adeva,l'at: "Pavel ;,i S{JsiAn, celor s/injiti
din Corinth, celor chiemati s(inti, zmpreuna eu toti cei ce
chiama' numele Domnului nostru Iisus ChristQs in tot loeui
al lor ;~i al nost1'u", adeca (char voua 9i pace celor sfin. titi din Corio th, t;ii ce]()l'_c:hiQrrl<3.tiL2i_I1~_Ilumai voua, _~i
irnpreuna $i tutumr celor din orice loc,cari clllarna
n)lmejp Domnnlnl--flostrn IislJS Christos .
Deci, dadi paeea este din char, de G!"--:~ lucruri mari, f;li de ,ce te ingamfi, fiind mantuit prin char '?
. ~i ,daca ai pace catre Dumnezeu, de ce atunci:te ~ in
st.apanirea attora~ ... cM] a,.(',ea)';taln$Aamna, eli te-lm:..
potrive$ti IuiTIumneieu. De ce daca aveti charul, va
in voiti cu cutare sau cutare? Eu arnandoua acestea charul ~i pacea - Ie cer pentru voi deja DumneZetl,
~i dela dansul, ~i ' eatra dansul, eaci daca nu. -va 'vcti
bucura de sprijinul eel de sus, nu vor rarnanea. statornice, $i nici va fi ceva. mai mult pentru voi, daca I1U
vorfi indreptate spre dansul. Nici un folos nu yom avea
chiar de am fi impaciuitori catra Loti oamenii, daca
catr;;t Dumnezeu suntem razboinici, preeum f;'i dad vom
fi razboiti de intreaga lume, iara cu Dumnezeu suntem
in pace, nu vom avea nici ovatamare. ~i iara9i; nici
un folos nu yom a vea,chiar daca am fi laudati de in- .
treaga lume, daca suntem dispretuiti de Domnul, pe cand
daca Dumnezeu ne aproba i?i ne iube$te, atunci nici 0

10

OMILIA I

primejdie nu yom avea, ehiar de ne-ar dispretui:;;i uri


toaUi lumc a ) ) . .

Adevaratul char, $i adevarata pace este numai de


la Dumnezeu. eel ce are charul lui Dumnezeu, nu se
teme de nimeni, chiar de ar suterimii de rale, si nu
zie numai dela oameni,dar'a ehiar 9i dela diavolul, pc
t;.and eel ce este dispretuit de eharul lui Dumnezeu, pc
loti biinuie$te, chiar de s'al' parea ca este in cea Ulal
[uare siguranta. Caci nestatornic este neamul omenesc;
nu nnmai prietenii sau fratii, ci ehiar $i parintii se sehimba
demnite-ori dintr'o mica cauza, 9i 'i vezi cum alunga
pe copilul ee I-au nascut, mai rau decat pedu:;;man,
precum 9i eopii aiungand pe parinti. Gandc$te-te .bine:
David aveachar deIa Dumnezeu, iaraA besaIom, fiul
sau, avea char deia oameni; dara ce feliu (1e sf.i\.r$it a
avut fiecare din ii, $i care a fost mai mult lEioudl.d; voi
~titi .GU totii. Abraam deasemenea avea char dela Dum- .
nez8u, - pe rand Faraoo uvea char dela oameni, -cad
pentru ~a s8"-i faca pe plae, i-au prcdatpc fcm eia dreptuiui A!:)raam (Facere cap. 12). D ara cine di n aC8$ti
doi a devenit mai stra,lucit $1 mai ferieit 'lDe sigur ca
. Abraam. $i ce spun eu de dreptul Abraam ~ A veau char
Israilitii dela Dumnezeu, pe cand de Egiptieni erau
uriti 9i dispretuiti, - :;;i eu toate as tea voi i;ltiti cu cata
i!:seh1Da~ate au stapanit ii pe Egiptienii carl Ii urau ~i-i
dlspretUlau.
.
I) Deci, iubitilor, accasta sa 0 cautam cu toW. Chiar
rob de arfi cineva, aceasta sa 0 doreasca, adeca sa
capete char dela Dumnezeu inainte de charul stapanului
sau; chiar femee de ar fl, sa ceara charullui Dumnezeu
ina.inte de charul barbatului; chiar osta~ de ar ti, sa
ceara gratia de su::;, sa ceara charul lui Dumnezeu
inai.nte de charul imparatului sau a stapanitorului sau,
$i atunci va fi dragala$ $i inaintea oamenilor, Si cum
ar pulea cineva sa eapete char dela Durnnezeu? Cum,
.zic, in alt chip, decat numai prin umilint3, '? "Dumnezeu, zice, celor mandri Ii sta impotriva, iara celor
smeriti Ii da dar" (pilde 3, 34), $i "Jertfa lui Dumnezeu duhul umiIit, inima infranta ~i smerita
Dumnezeu nu 0 va urgisi " (Ps.50, 19), Daca chiar
inaintea oamenilor umilintaeste atatde placuta, apoi
I). Partea moralit.

Despre umilinta. (Vel'on).

11

OMILIA I

cu a,t,3,t mai muIt inaintea lui Dumnezeu.. Astfeliu !lu aflat


char cei dintre ginti, astfeliu 9i Iudeii au cazut dm ch~~',
fiindca nu s'au supus drept3,teilui Dumneze u. eel un;lh~
devine tuturol' pla cut $i d:~gaI3$, es~e tQvaI'a:;;ul vpaceI
nc'ntrer\)pte,~.i nu are mel . un m,o tlv de ~eartav. Sfl.,U
razboiu. Chiar de l-ai batjocori, ehIar de l~al d~fa.ln:a,
chiar de i-ai zice o.l'kc, ci _tace $ieste in . t?tul hm$tlt;
eatra toti~a avea IJ 3str8hude pace, .111CatnCl nu se poate
spune,flindca are cu sine p3;ce~ 1m J?umnezeu. P~ron
dIe lui Dumnezeu .sunt, ca nOl sa fim m pace c u t.?~l Aoam enii, ~i vieata noastra numa! atunvc~ este regulata, cand
yom aveapace f;li dr:ag~ste ~eclpr.?c8; m~r~ nOl:, P~ ~um
nezeu nu-l va puteacmeva vatama mCIOdat~, cael. n~turatui-estenesirieaeioasaf;i mai presus ~e orlce p3;t!ma.
Nimic nuface pecr e$tin 90tat de admlrat, c~ un,;Ilmta:
Asculta pe Abraa m. care zice: "Eu sunt pam ant ~l
eenusa," (Fac, 18, 27), asculta $i pe DAumne.zeu, ca~'~
spune' de Moisi ca era mai bJa~d ~e.cat totl?amemh
hi adeviir ca' nimenin'a fostmal umlht ca MOlse, .care
. conducand'unvoporatat de numeros, car~ lntreaga arp
'<'r:-;pt
CU lITlDi1ratulBla-afundat-o
Dr-, o,t...,o':>... 't..A;.i.:l6.1
J n',ioY'lmorenna
-L-" .. j'~ 'marea Ro:;;ie ca pe ni$te mU$te, care atat ~n Eglpet,
cat $i in marea Ro~ie, :;;i in pustie, a fac~t a~atea .faI?~e
mari si minunate, care s'a bueurat de 0 a$a marturle va~l,l
Da r-tea'lui Dutnnezeu, -'-$i eli waLe aees~ea e~ .sega~la
ca unul dintre cei multi, ba inca era mal umlht f;ll d~
cat socrul lui, al caruia sfat il primea. v1<:1 ~ll . se nellnistea si nici nu zieea: Dara e.e'? Dupa atat~a. ,fapte
minunit~$,a-,cAI'E' ~..aLxenit$itu ca sa ne sfat~l1e$~})) ?ceea ce patimese cm m!ll mu .1 di~tre pOi, ea?l. ~h!ar de
Ii s'ar da statu} eel mal bun de cmeva, totU$l 11 d!spretuiesc acel sfat, fiindca pe!,soanAa c~ c l~!l dat "est~ pO",ate
umilita :;;i mai ne'nsernnata decat dau911. N u msa a~G\.. Cl;
fost $i Moisi, ci prin umilint~ ~l a ,fa~';lt tovtul., De alCI
e1 a . dispretuit ;;i palatele imparate$tI, fimdca. era cu adevara.tumilit. Umilinta estc aceea care f~ce vcugetar~a
inalta $i sanatoasa. cata generozitate cre~l ~a a ~ost d:m
partea lui, ~icata marim.e de suf!et '2a vsa aJ~nga:~,~hs~
pretu! pana ~i palatul ';11 masa lmpar?teasc.a '?, C~Cl ~t::
9tie ca lmparatii Egipetului ~rau . ~~~sl:IeI'atl~1 emstl~
ca zei, ~i se bucurau de marl bogatn $1 tezaure. Dara
el toateacestea lasandu-le, ~i aruncand. ]a .0 parte
pa.na. $i scp.ptrnI Egipetului, a alergat In aJutorlUl celor
~JC

<l

L"

' L

13

OMILlA I

12

OMILIA I

sunt eu earnurile de pe ele stralucite,insa unul are car-

robiti $i torturati; io ajutoriul celor ce-9i petreceau


timpul In c~ramidarii9i in mocirle de lut, 9i pe cari
Egip,tenii Ii asupreau . ~i disl)retui.au,,,~i-,i asupreau
pl~e d~n:?i i" : Egiptehiicu sila'; (Exod. 1,Q) zice,
Dec!, 8..lergand l q f'..J\)tq j::.:~ lc~lo r . disrwBtl.JHi$i lrnpi!ati,

." ~:.t

p:.,g1Af1r.lu-s?d.ea.~.'~~tr"(-le:t.;i~-ur_:as L'ip rito.r~,'l;~~+~., prirl>aceas-t~;

ca 8;cest urriiUi, -er"a, cu ad ev8,ra t, inalt$i eu


ma ri sirntiminte, Lipsa demiote $i u$urinta Yin numai
dela uri suflet nenobi1.~ delfl,O euge ta re josnica , p(') cand
bh'tndeta purcede dil)tr.'un sufiet marinimos, S;;i dintr'6
c ugetar e s;an.atoasa,
$i dad voiti, sa cercetam pe fiecare din acestea cu
exemple. Spune'mi, te rog: cine a fost mai inall dedit
Abra,im ~ C~cide9i,;01 a fostcare a zis :"Eu suntpa~
m ant~i cenu~a" ,$ltot e'l car e a zis: ,;Sa nufie
cear'ta intre mine ~i intfe tine" (Fa,e.1:3, 8), totu:;;i aeest
s ul1ey umilit a dis pretult priizHe de -r azboiu lua,te del a
PersL s i nu ., $'.a tiitaL la tt'ofeile cucerite dela barbari.
Ace3:ttn. a fac ut-o e1 de1a 0 cugetare in8..lUl, E;>i del a un
s ufiet mariilimos.Cel ce cu 'adevarat es Le umilit, acela este
col inalt,::;;i nici decum lit1gu~itoriul, nici decum vieleanul.
Alteeva este marinimiea suftetului, ~i altceva us;;urinta $i
lipsa deminte _ Acest 'fapt 30 invedereaza din exernpluJ
lui AbraarI1, i;>.i diu. cele ce urmeaza, Dacade pilda ci!leVa 13,1' GonsiGera lutul ca lut $i l-W' dispretul., iara un
al lAl~ 'l-ae considera :(.:a, aur, ~i nu ca lut ce este, ~i':'i-ar'
da v aloa roa aUT'ului, apoi oat-e care' din ace$ti doi este cel
inalt '? Oa1'o nu acela car e nu admira lutul ~ Care din doi
estccel urnilit 9i injosit'? Oare.nu eel ct:: <:u::! mir4-i:utlli~i-1
pretuie$te ca mare lueru '?Tot a9a judeea tu ' $i in cawl de
fa(,a , c8.ei ~i aici cel ce. zice des pre sine ea este pam ant
~i cenu~a, este eu adevarat inalt, de:;;! 0 spune aceasta
din umilinta, pecand eel ce nu se er ede a fi pa rriant :;;1 .
cenu9a, ci se cinst89te singur pe sine :;;i cugetii lucruri
m a ri -de persoana sa, acela este Cll adevarateel in'o ' .
$idispretuit;--m C1'1' pe ce_e mlel Ie c rede ca marL Deci,
. este Imrederat ea Patriarhul a pronuntat aeele vorbe
dintr'o cugetare fnalta. "Eu sunt pamant, zice, ~i
cenm;;a", vorbe care yin deJa ina1time:.-:1cugetarei, S;;i
niei decum d,eIa u,,?urinta. Dupre cumseinlampla ~i cu
trupurile, eJiunul de ' pilda este bine forma t $i pHn de
vieata, iara un altul umflat$i bolnav - de$! amandoua
a dettd0vada,

~urile strieate iara altul sanatoase, - tot a::;,ii 9i in ca zul

de fata' caei ~itceva este aft Jipsit de minte, cee~ c~


1 este m
' f umur~: t, ~)' pm
l' U~:rrk"~
_I
~ 'nilT'I'" <:: n
inseamna ca aeea
.. """ .,
alteeva de a fHnalt, ceca Cf; dovBde~te ca acela ~st~
"saniitos ~'I lr.ltI~eg :la rr~!-r!te .. $i..iara9~: . .-ciQ.~v~ .~ue .. , t'::lid~ ,
"
.
"
I "
!. <-: . ~ r' ~"",, ," r le "'t" T'l"'''''
. este
iria~t eli' Ll:' UP-Uiy -l<:J:rCL - ?rJ~~1.L"Ul ' -llfl1U ~ ,,~ --:!L -':"' ...-, ~ . ~ t.:yn~.
se inealt-a eli eiubote e u ca lcae maite, ,ca sa devma~l ~l
inalL Dara noi pe cine von1 numi inalt~I Inare ~ s pune'ml;
care nu pe <?e~ co dela. na tyra .estel'n~l~ '? uC~Ia1t arc.. 0
inaltime strama natur-el Sa Je,91nUmal lllcaltandu-se vU
ciubote cu tocuri 1'nalte a devenit 9i e1 ina It, - cee~ ce
multi dintre oa meni patimesc, ridica ndu-se pe dan9:1 pe '
ban{i sau pe slava ce cred ca 0 a u,eeea. ce ip real~tate
nu oste imlltime, Inal t Be nu~-e:;;te ~liJ m 8,i a ,cela! ~ar:e nu
are n e voie de asemenea lucrurl, acela. e8~re are lnattim ea
sa naturala, dispr8tuwrtl - pe~GttB-e:I.?1alte. -,----=-Ded, iu bitilor , sa devemm umilI~l, HpentFil ca sa p~
te rn fl fna lti. "C~ eel ce so smore;;bc pC~4mc; ;i<.. e, seA
It'"
' "3'
1") D- -,r Tl
n"tD si "",1 l;n~; jva Ina
'43,- (l\';r
\lV_a t n.
~ , ",Zr . a la . ~,~ __
f:l;:T~ ..?:';~":-: ;..~~.::-"- ;,:.~~;~:_:;:
,

'u

. ,

n",,, '

de---miftte, -ei- t1nttl- ea-aeesta-est.e~!mjDSitWuma1 UffiIl!L_


decat toti ceila1ti. dupa cum $1 ?a;)}e~ .de ~p:;t; ~e umfia,

insa umfta tura ei . nu este ceva trmmc $1 ?anatos.. ~e


aceea noi :;;i numim pc astf~ liu ct.e oameD~ um!'lat1 ue
mandrie, dupre cum sunt . $~ uI!elevt~upurI umtlate de
dropica., dupre cum S8 um-fla ~1, ba?~ca de apa sa u d~
sapun. Omul care euge ta cu ~node ravune , nu va cuge~a
niciodata lucru r i mad de SlOe, cinar de ar. avea G~
dansul fapte mari. - cJic~~l l$i si!llten~f!utm.ta :;;a : $1
umilinta,- p8 cand eel lIPSlt.d~ mmte 191.m~~~.pUlt: lu:
cruri mari de dansul ,chiar $1 m cele mal mler actlUfll
ale lui. Sa ca$tigam d~ci inaltimea prin umi,Iinta noastr~.
Sa judecam cu iua r e aminte natura lucrurJlor 0rr:ene$~.l ,
pentruca ast(eliu . sa ne aprindeED- de: C!0r~l eelor ~v~l
toa,re. In alt mod nu se poate ca sa devma: cmeva umlh~,
eecat nn'!1si prtq iubirla cllor sfinle 91 dumnezee~tI,
preeum $1 prm lspretuirea celor, pre}e?~e, puprc ~ur.n __
cel co urmeazasa se bueure de Imparatle HItru !urrrrcn'arsoeotl. cinstea ce i-ar da-o altul in mod pa rtIcular
in lo(',ul porfirei imparate9ti,. toE a$a $i noi, ne. yom bate
joe de toate cele prezente, ~aca v8m Adon~mst~a eea
din vieata viitoare. Nu vedetl pe COPll eand se Joaea, cum
Ii se fac soldati S;;i S8 pun in ordinede bataie, cum merg

14

OMILlA II

OMILlA 11

inaintea lor vestitori, (trambita9i) 9i purtatori de toege,


$i cumin mijlocullot pa";'B$te acel copil ce tinelocul

capeteniei lor, facand astfeliu glume eopihlre.;;ti? Intocmai a~a sunt $i lucrurile omene9ti, ba inca 9i mai josnice: astazi existand, 9i maine disparand.
.
Oeei, sa devenim, iubitilor, mai sus deeM toate
acestea, ~i nu numai ca sa nu Ie dorim, ci chiar sa
Ii(-; :;;1 !'m;;1nam daca- ni le-~r propune cineva, eu chijJul
acesta aiungand dela nOi. dragostea dedansele, yom
ea.~tj.g8" dragostea. aeea sfinta de vieata viitoare, 9i ne yom
bucnra de slavaeea .neperitoare 9i. ve$nica. Cariea fie
cu totii a ne iilvrednid, prin charul ~i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, eu care $i prin care se cade
slava Tatalui $i Sf. Duh in vecii vecilor. Amin,

OMILIA li

__ IVllJ_lta.J11.eSC, DUlnneztuiui 11}eU purureEi pentru eharul lui Dumnezeu ee s'a dat voua intru
Christos Iisus, ea intru to ate v'atiimbogatit intr11
daHsul", (Cap. 1, 4. 5).
Ceia ce face en altii, cand j'j sfatuie$te zicand: "Intru
toate prin rugaciune eu multarnita eererile
voastre sa se arate lui Durnnezeu" 1 (Filip. 4, 6), tot
acoia a ficut $i eu dansul, fnvatandu~ne ca de aid sa j'ucepem vorba pururea, 9i inaintea tuturor sa multamim lui
Dumnezeu.Nimic nueste atat de pIa,cut lui Dumnezeu,
ca a ne arata multamitori catra dansul, $i pentru noi
iri$ine, 9i pentru altii. De aceia apostolul aproape in
toate epistolele sale 0 trece aceasta inaintea tuturor, 9i
daca in celelalte epist.ole a facnt a$a, .apoi aicicu atat
mai mult era necesar sa 0 faca. eel ce multameE;te lui
Dumnezeu, Ii mult~tme:;;te9i pentrucele ce patime$te ea
$i pentru cele bune, Ii multame:;;te $i pentru charul l';3i
fa voareaacordata; iaracharul nu este nici datorie, nici
plata, :;;i nici rasplata, Daea aceasta era uecesar sa 0
spunapeste tot locul, cu atat mai . mult e.ra necesar a

15

o spuneCorinthenilor, cari se uitau cu gura discata la


cei ce taeau 9i desbinau biserica.
"Dumnezeului meu". Din prea marea lui dispozitie sufl?te~sdl rape:;;te $i-:;;i !nSUge9h:. ceea ce es.te, obS'.t.esr,~ohlcelu 'pe e~,rA~l 3~veau- ~t ProroC11 pururcfl, zlcand:
:,Dtiinne7eu] rneu, Dumnezeulmeu"-~,~llcareocazie
~i lD.de~-lm_n~j- si pe dansii eft, sft- n~tea~ a~a. eel '~A gr3jp,~te
asa GG despa~rtc de ~()ate cele orriene~ti,~i pa~e~te catra
Acela, pe care-l invoaca cu multa dispozitiesufleteasca.
Ac~sta 0 poate zice cu adevarat numai eel ce se ridica
Dur'U['ea dela cele piimEtnte:;;ti spre cele cere:;;ti, spre
Dumnezeu,pecare-i prefer'a lnaintea tuturor, caruia ii
mu]tame:;;te necontenit, nu numai pentru charul deja
dat lui, ci chiar :;;i pentru eel rnai----mic bine ce a avut
dupa aceasta, ,,;,i pentru care Ii inalta tot aceea~i lauda9i
mu1tamita. De aceia ,?i apostolul n'a zis sirnplu; ((lfmltamesc lui Dumnezem), ci a maiada~'3-:..."pUl"'urea ~_
trlI \toi''-, Inva. tftndu-ne--a cunoa~te purureaeilaI"ut---i-t..t1.
Dumnezeu~ ~inimanui altuia a-i multami, dccat numai
lui Dumnezeu.
"Pentru cilarul lui BttmnezeU"'-;Ai what cam
el Ii indrepteaza peste tot locun Unde este Charul, acolo
nu sunt fapte, iara unde sunt fa pte, acolo nu este char.
(Deci, daca este charul, zice, de ce cugetati lucruri ma.ri '?
De ce sunteti ingamfatin? ))Ce s'a dat voua", zice:
:;;1 princine s'a dat? Poate prin mine, s'au printr'un
alt .apostoi? Nicide cum, zice; ci prin Christos Iisus,
CaCl expresiunea ."imru ffitristos IiSUS~'-"--3;ceia--m-"
seamna. Prive~te, cum in multe locuri particula "intru"
. este pusa in loc de "prin". A$a dara par-ticula "lntru"
nu este de maimieaJ:nsemnatate ca "prin".
"ea intru toate v'ati imbogatit intru dansul".
Iara$i: prin cine v'a.ti imbogatit~ "Intru dansul" zice,
adica printr'insul. ~i nu zice simplu v'ati imbogatit,
ci 9i "intrutoate". Deci, cand este $1 bogatie, $i a lui
Dumnezeu bogatie, ,,;,i intru toate, ~i prin unnl wlscut al
sau Fiu, apoi judeca singur la vistieriea cea negraita.
"In tot euvantul ~i in toata ~tiinta zice.
Nu in cuvant.ul eel deafara, adica eel lumesc., ci in cuvantul lui Dumnezeu, caei daca este $tiinta:;;i fara cuvant, este totu:;;i 9tiinta $i eu cuvant. Sunt multi cad au
j

16

OMILIA II

$tiinta, clar n'au cuvant, precum sunt cei simpli, $i cad '
nu pot sa Tepre~inte, d~stul de lamu~it ceea~e aui~
cugetul lor. (<Iasa VOl, ZlCe, nu suntetl a$a, Cl sU~ltetl
destoinici $i de a cuge~a, $i de a vorbi lnar.ela~ t1mp;
. adic8, cie a spune lamurit ceia ,c ecugetatb. '
, D/. r'PC\r 'l)o!",~, YT"~'
-r+"u' ''';l'':''
iy,pa ......
lU'!'/ ._ '(,..,)'b
', '_r'l'<;:t'v"<;; ",'r" ';:]d'e
,, ~ .4 /V, _~. ~~ ..!..
!.~~_{.,
':::':",~ , ,;y ~.
verit. lntni ':\10i " PIers: ;.1}. tn $jrl111~;i;udelor $ia mu!~
tamirei S8 atinge foarte mult de dan$ii" caci pare ea
zice: ((Nu prin filosofieaom,eveasrii., $i aici prin invata,~
' tura ol1!eneasca, Ci prin charul lui Dumnezeu, prin bo,::gatia,1'!lj$tiin~a; ~iprin c,uvantul (ratiunet) eel. da~ vou.~
ae clansul, atl putut aft\;\. dogmeleadevarulUI, $1 a va
lntari in marturisirea Domnului, adica in propoveduirea
evanghellei luiv'ati bucurat de multe semne $i minuni,
de 'cha r-ul eel neg rii;it, incat ati primit propoveduirl3a
ev:;i,nghelieisale. Deci, daea v'ati incredintat prin semne
, si prin char, de ee va_ cIaJiJ)(,l,JU)L _AcestecGll-Vinre,.sumr
" nu ' DU D),-).i ale. eelL+ee se atinge de' ~ii, ci $i ale celui
ce~i aDllca mai inainte, eu scopul de a~i lndre pta. '
' Tn ~ A~ ,
,A l'lpSl;l
't' VOl." rn'c'1 1~nUL
1-""l1n
Pi "; ,..."
" H1Ic:' <:H a iln L
U', <
(Vel's. 7). Aici oi seprezinta 0 mare nedomirire: cum,
daca jj sunt fmbogatili fntru tot cuva~tul astfe.Iiu,~ inca.!
sa nu fie lipsiti de nici un dar, sunt $1 trupe~tl, ca daea
la IDceput erauastfe1iu, cu atat mai multacum J1'a~'
fi trebuit SlI ,fie asa ~ Deci, pentru ce .Ii nume$te trupe::;;tl.
ziC8,:nd :' "N'am putut graJ vou~ ca celor duhbvnice~ti j ei ca eel or trupe~ti" (Cap. 3,- 1')1 ee putem
noi spune aiGi '? Ca la ince.put, ..pe. cand ii crezuse-,-se-lnvredn.icise de tD&J;e_darurile, cad erau plini de -fi1Vga
pentru cle, mai in ~rma ~rjsa a~ ~E?venit nyii. ~ene$i;
sau daca nu este a$a, apOl atunc} nIC} unele $1 mCl altele
nu sunt zise pentru toti fara exceptiune, ci ' unele sunt
. zise catre cei , vinovati $i vrednid de a cuzatiuni, jara
-celelalte ciitra ceivrednici de laude. Cum ca dan$ii avea'u
hidi darur'i, se vede din pasajeie urmatoare , "Fieeare
....

,tJ', - J. .

17

OMILIA II

"':">, ' , _"'-

........ . ......... , .

\.Ac...

dintru voi psalm are, invMatura'are, limba are,


descoperire are, taLmaeire are, toate spre zidire ~
sa se faca,", $i "Prorocii doi sau trei sa graeasca"

(Cap. '14, 26. 29). Se mai poate spune $i a.Jtceva, .care


dupa obiceiul apostolului de a ni spuqe totul, .m .1~a
spus:;;i aid. Eu crect ca aiciapostolul, prIll expreslUmle :
"Inc:1t a nu fi lipsiti voi nici intr'undar", face

aluziul1e $i la d'ansul, fiindca ::;;i el a facut semne $i


minuni, dupre cum U- vorbe$te prina doua epistola:

"Ca semnele apostolului s'au lucrat Iptru voi


intru toata rabdarea", $i ,iara$i : "Ceeste de c;3,re
sa fi~i mal lipsiti deeatcelelalte bisE;rj;eI"{IL Cor,12,
ii.iSH [leci, dupre ' cum am fnst:zis,aiei a postolul

aminte~te poate $i -de dansu1,$i Ie spune aces tea catra


eci coerau il1cereati ;;i stator-nici in credinta, -fiindcii
erau printre dam;;ii $i multi sfinti, eari sepusese in
slujba biseI'icei $i a sfintilor ei, $i cari se facuse ince-_
patura (parga) Achaei, dupre cum arata cam pe la
staritul epistolei.f Dealtmintrelea chiar daca poate laudele aces tea nu se prea tin de adevar, totu$i fHnd puse
Gil iconomie, pregatesc mai dinaintc ea'l ea cuvantuluL
Cel ce deja j'neeput chiar ' graie$te deodata Iueruri greoaie, a fnchisjrnediat auwlG,elor sllibi~ fiindca_daca cei
_cc--<1scull.a-vor fi ' ~n -aeela$i grad ' de cinste, se' vor man.iea, iara de vor fi cei _mai de j.os) se .-vOt-intrista._ Deci,
ca nu cumva sa se intample aoeasta , e1 l$i fltce .inceputul dela ni$te laude parute. DealtmintreIeaaeeasta
nici nu este lauda lor, ci a charului lUI Dumneieu,
fiindca a se izbavi de pacate $i a se indreptati, esteal
darului de sus. Dea.c:~ictt9cfllilj ca~stiLrue.~te Jnaceste.
Imprejurarl, care arata filantropiea lui Durnnezeu, ea
astfeliu rnai mult inC8, saii vindece boala de care
suferiau.
'

~ A~tept<ind. ' .desCOp~ItreaJ)QmtWlui-_nQstnf


Iisus Chiislos". -~~De ce va neUnisti-U; ~Z'CJl" ' ~;L.de ce

va - tulbti-r.ati~ ca Gllrlsto:,; nu es{e---a-e faVtf -:p~~iele8te


de fata, ~i ziua venirei lui bate la u::;;a.Dara tu te
gande.;;te la intelepciunea lui Pavel, cum el smucindu~i
din cele omene.;;ti, i-a infrico.;;at amintindu-li de jude~
cata eoa grozava, aratandu-li ca nu numai de inceputuri bune avem nevoe, ci$i de sfa,r$ituri bune. Impreuna
cu darurile aces tea noi avem nevoie $i de 0 alta virtute,
aceia adica. ca sa ni amintim necontenit de acea Zi, ':;;1
ca avem trebuinta de multeostenele, ca sa putem ajunge
eu biBB la star9it. Vonirea Domnuh:ri-ci- 0 nume$tc
"descoperire", ar:'it8~ndprin aceasla, ca de~inu sovede, totu$i ea este, ni slii de fata .;;i acum, .;;i ca atunei
se ya arata. Deci, zice, osto trebuinta, de rabdare; sau
mai bine zis de a$teptare) caci de aceia ati primit minunne, ca sa ramaneti statornicin.
16038

18

"Care .va va ~i intari pre voi pana la srar~it


nevinovati" (Vers. 8). Aici siar parea ca ii lingu~e~te,
lnsa cele vorbite i1 scapa de orice lipgu~jre. ~tiea e1
foarte bine a-iatinge, . ca de pildacand. zice: "Ca nevertindeu la voi s'au seme~it-unii"$i"Ce voiti?
en toeag. sa viu la ~,Toi, san en dragoste ~i eu
duhuJ bfAndeteI" (Ca,p. 4, 18. 21)? DarEl, In pa.sa,gilll
ceni sta de fata, nu numai ea nu-i lingu~e~te, ei pe
sub ascuhs chiar ii in viriovaie~te, cad expresiunea "va
va intari" ~i expresiunea "nevinovaW' Ii arata pe
dam;;ii ea eUHinati in eredinta ~i raspunzatori de vinovaiie.
Tu Insate gande~te, cum apostolul ji pirone$te
vesnicde numele lui Esus Christos, si nu de numele vre. unui orn, nu de nume!e vre-unui apostol sau dascal, ci
necontenit li amint~te denumele coluidorit de dam;:;ii,
intocmai ca 9i, cum ar.aveagrija. dea 111tremape '11i!7 te

biJim{~iGit.i debetie, Nici' Intr'o-alt~,, Bpistola _nu so ga~


se~te atatde des pus numele lui Christos, pe cand aid
Inputine versuri se gase:;;te trecut de multe ori, ~i

aproape ca intregul exord ~i I-a tesut cn .aeest nume.


. . Gande~te-tebinedelainceput:Pavel, zice, chemat
apostoJ al ltIi Iisus Christ,os,ceIor sfintiti intru Iisus
Chf'istos, 1a loti cel ce chiama nurnele lui Iisus Christos, .char voua ~i . pace dela Dlimezeu Tatal E,li dela
Demnul .Usus Christos ... lVlultamesc DUl1lnezeului meu
pentru charul dat voua intru Christos Iisus, precum
;narturisirea lui Christos. s'a adeverit Intru 'loi, a~
teptahd descopel'irea Domnulni nostru lisus Christos,
care va va ~i intarl pre voi, pana !a sfar~it nevinovati
in ziua Domnului nostru Iisus Christos. Credincios
este Dumnezeu, prin care v'ati chemat spre imparta~irea Fiului sau Iisus Christos. ~i va rog pre voi fra. tilor, pentrn.numele Domnului nostru Esus Christos".
Ai vazut ~irul neintrerupt al numelui lui Christos? De
unde este destnl de aratat chiar ~i pentru cei mai lampi,
ca el nu face aceasta cum s'ar intampUt ~i fara scop.
ci prin lndesirea acestei denumiri frumoase scot~mdulj
mandriea cea proasta din sufi.et, sa incearea sa Ii poata
.
curatl. din radacina gennenile boalei.

19

OMILIA II

OMILIA II

"Credincios este Dumnezeu,prin care v'ati


ch~mat spre imparta~irea Fiului sau" (Vers. 9).

Vall: C<? lucrI! mare .3: spus e1 aici ~ Ca.ta mare tie a darulm ill-a aratat! Ail fost chematl, Zlce, spre irnparta:;;irea unicnlui sau Fiu, ~i VOl vi:i Iii-sati 1:;1,. bunul piac
al oamenilor1 Dar-a G-EL:poate. fi mai rau decatueeasta ~
~i eum atj tost chemati? PrirlTata,l;:. Da,T8., fiir!dca eI
inLr-'una?iceu de Fiui, ea "printr.11nsul" $1 "intru
dansu~" apoi ca sa nu se creada ea pomenl;lste de Tatal
caT mai.inferior dec<l;t ~iul, a ~at intregul fap~ TataJui.
((l'~u atl fDst ehernatI, zlce,prmcutaresauprm cutare,
ci prin Dnmnezeu Tatal, ~i printr'insul v'ati 1;>i imbogatit). Iara~ zice "v'ati chemat" adica nu voi v'ati
apropieat de e1 mai intai, ciati fost chematb).
. '
Dara ce va sa zica oare: "spre imnartasirea
'ulll~~""l"
0
A. scu.ltVa-~1 t Ob...De rd~
.
1' mal.
.Fl
1 ;::'(:1,1
'.
ansuL. care
milt
lamurit 0 arataaceasta In alta parte:'
"De r;'}bd;'}xn zice; lrnpr;euna vomsiimnariiti.
de a.l~1 muritimpreuna, -Cll Christos Impreunl'i
.9u(j<1n~u~ v\>1Tl ~i in viea/' (II. Timoth. 2, 12. 11).
"CreuJnclOs este DumneZLU'() adeca "ade...
varat". Dan), daca esteadevarat;-apoi~vasT-facH -rem
ce a fagaduit; insa a fagaduit it ne face pl'irta~i Fiului
stiu eel unul niiscut,cii. pentru aceasta ne-achemB,t.
"Ca fara cliinta, zice, sunt dar'urile si chemarea
lui Dumnezeu" . Toate acestea e1 maidinainte Ie iconomise~te eu cuvantul, ca nu cumva dupa ITlultimea
gre$alelor lor sl'i cada in desnadajduire. Teate ale ImDun:mezeu n~ vor urma fara indoialii, dadl ins:'! ou yom
fugi peste campi, ca $i caii eei fara zabala in gura. ca
I?i ludeii cari fiind chemati n'au voit sa primeasca cele
bune. Ace?;st~ nu s'a intamplat din pricina celui ce a
chemat, CI dm cauza nerecnno$tintei lor. EI voia sa Ii
dea bunurile fagaduite, ii insa nevoind a. prim}, sinO'uri
s'au scos afara. Daea iar fi ehemat la un lucrn greu
.;;i foarte obositoriu, ar fi avut poate cuvant de apa.rare,
de$l. nieia~a n'ar fi fost vredniei de iertare ; - dar cand
~u !o~t ch~emaii. spre curatire,. spre dreptate, sfintire,
lzbavlre dm roble, spre char 91 infiere, spre bllnurile
cele pregatite, pe care ochiul nu Ie-a vazut~i urechea
nu Ie-a auzit, ~i cand Dumnezell i-a chiem at, :;;i prin
j

.L

'

20

OMILIA II

sine i-a chiemat, apoi dece iertare VOl' puteit fi vrednici cei ce n-au alergat catra dansuI,?
I) Deci, iubitiior, sa nu fnvinovatiasca nimerH pe
Dumnezeu. No din partea cehli cAchjam~, 5e Inta,IDn!&_
a nu crede, ci -din par-tea celor co fug cfmd sunt chiem&:p.
. D v . ! . !h" ~ oh ji r... " . ~-;; n ";~ 1 ~ ;': ' .~;"; .r,,;;;
J~(ara'. ZlCl :: ,~, ~ t~', ' ~'~ ~~-,t~ :~;.',. ;:.?~. , ~~ , .t~~~ : . V~y, a.9l 5<:,,-1 ~;.~ ~ ~ ~~~,w:
sp re SIne). ::sa nu HC! ntUU SHei:?~e pe nnnel1J; ca{';1 ~;rne
oare chemandla cinste, la cUlluni, ospete :;;1 serbari;
trage 1a sine pe eel ehiemati, legati '~i . fara .voea lor '?
Nici unul nu face ~a, caci un asemenea fapt este al
celui ce' batjocore9te:- Durnnezeu trimitefara voe' in
gheena, insa in imparaliea ceriurilor chieama pe cei ce
vor. In focul cel ve.;;nic el trimite pe pacato$i Iegati$i
vaicar-andu-se, insa caYld e vorba de miile de bunatati,
nu a,~a; fiindca daca naturaaceloi' bun uri nu esle a:;;a,
ineat ii sa alerge spre ele .de~ b un<'t -voie, $i S8. -cunoasca.
Dharul eel mare, apoiatunci sila intrebuintata eu barnenii
:1efaima illSe$i a cele bUD uri. Dara de ce.zid tn, nu
prete ra tot} oamenii Rceste bl.1iluri,,:;i nu a leargadupa
~le ~ Din cauza neputintei, sal.! ma i binezis din cauza
;laDaciunei iol'. $i de ce atunci nuvindeca slabaciunea
.01' '? Dara cum ~i in ce feliu trebuia sa vindeceaceasta
;labaciune'? Oare n-a facut el faptura intreaga, care
nva pc om, $i-i arata puterea $i fiiantropiea lui Dum-

:18zeu?"Ceriurile, zice, spun slava lui Dumnezeu".


Ps. 18, 2). :Nu oarea . trirriis ::;;i pe Proroci '? Nu i-a

~instit? Nu a fa,Gut Gu dan::;ili minuni?Nll. li-a .. d,at lege


,crisE!; ~i lege nat ural a ~ N1.1 3. trimis ~ipe Fiul sau '?
~u Ii-a trimis~i peapostoli?. Nu ~_~ Jt1QHt-Bu----Gan>ii
>G~n e '? Nu i=a a menintat ell gheena'?N'Il ii-a f'd,gadmt
mpar4liiea ceruriloT '? Ntl in ' .fiecare .zi resare soareJe
iaupreste cei bUlJi $i preste cei rai,? Oare cele ce a po'oncit nu sunt. atat de u:;;oaro ~i lesne de Implinit, in cat
nuW eovar:;;esc _ poronei!e lui prin prisosinta filosofiei
or'? "Ce trebuia s'a faca viei sale, si n'a facut"
Isaia 5, 4) '? ({Darii, zici tu, de ce nu ni-a infiltraL in
nod natural cuno$tinta ;;ivirtutea '?). Ded, cine ziee
.cestea"? Elinu!, sau cre~tinul '? Amandoi 0 zic, lnsa nu
)entru acelea$i Iueruri, ci unul S8 cearta pentru cnnotint;a, iara celalalt pentru vieata. A98. dara noi vom vorbl.

1) Partea morala.Cum ea cele bune ca :;;i cele rele nu sunt


in sila, ci rezulta din intentiune. (Veron).

OMILJA II

21

mai intai dUra cre~tin, caci nu atata imi este vorbade


metnbrele de dinafara, pe eat deale noastre proprii.
Deci ce zice cre~tinul '? Trebuia, zice, ca sa ni
.infiltre~e~ In3e~i ~ nnO$til1~U v i;.~tutei}) ..-~Dara l1i-atn:f ilil'1 at
aceasta cuno:;;tinta, cad de nu ni-ar fi infiltrttt-p, cum
am pute8, CUf,lOa9te celevrednice dei';'I,r,ut; C\lm fil! c~~le
(',A flU trebtjiea Ie face'? De imdeatunci, :;;i de co sunt
legile $i judecatile'? Deci, el ni-a Infiltrat aceasta ouno$tillt3,; sau mai bine iieand, nu atat cuno:;;tinta, 'p e cat
inse~i .fapta. Dara pentru be atunci ar trebui ca sa
prime.;;ti rasplata, d,aca totul ar fi a lui Dumnezeu '? Caci
spune-mi te reg: oare Dumnezeu te pedepse~le Ja feliu
eu Eiinul pacatllind'? Niei de cum, caci tu ai cu tine Jibertatea izvorita din cuno.;;tinta. Dara ce'? Daca ti-'ar spune
cihc:v a acum,ca .;;i tu.;;i Elinui vave~ilfivrednici .8,celora.;;i bunud pentru cuno$tinta, oare nu te-aiJ:l~liiliti. '?
Ellcr8d eft da, caci ai zice: ea, Elinul putandafla ~un9:- .
:;;tinta prin sine, n~a voit totu~i sa 0 atre~aaca i?i ei
ar zlce, ca Durnnezeu trebuia sa lntfltreze 1nnoiouno$tinta In mod natural, oare . nu ai. riqe, ~i nu i-~L'puI?9
(dara de ce n-ai caUtat-6'? de ce nu te-ai Sillt ca sa 0
afli, pre_c um am aflat-o eu? ----" ~i ai stit eu mult curaj
impotriva lui spunandu-i ca estecea mai de pe urma
pros tie de a In vinov<'W pe Dumnezeu, ca nu ni~a Infiltrat ~i cun(l~tin~a . odata cu natura. Acestea le-ai zice
fiindca tu singur cercetand, ai capatat cuno:;itinta, ~i tot
a~a ai putea rew;;i sa capeti '9i ovieatii ourata, daea flU
ai ispitl. ~i nu ai cer'c totul; dara fiindca te ingreuezi
spre fa ta "-btina, de aceta i
uiinainte --astf~l..i.u.-.-iliL
VOl' e p.rQslc~ti..._. ' . arfi 'pututsafaca: ca . binele sa
fle slht, adecl], indephmt prin ' sUa ,?Dar-a atuncini-a~
disputat virtutea multe din . animalele necuvantatoa;r-c,
fiindca multe din ele sunt mai cumpatate in vieata decat
noi. Dara, zici tu. a~i fi voH mai bine sa fiu bun din
sW!', ;;i sa fiu Iipsit de orice plata, decat sa fiu rau prin
intentiune ~i prin vointa mea, ~i apoi sa fiu osandit ~i
pedepsit. Insa niciodata binele nu este silit, 9i. ni~
s'a auzlt vre-o data ca sila oste mama binelui. Daca nu
$tii ce trebuie sa faci, arata, ;;i atunci vom spune co
trebuie; dara daca euno.;;ti singur ca desfr'anarea de
pilda este un lu~ru diu, de ce atunci nu fugi de rau '?
((Nu pot)) zici tu. Insa te vor acuza $i 'ti vor Inchide
gura altii, cari au reu.;;it a face cele mai mad fapm:Tu poate avand $i femee nu te Infranezi, pe cii.nd un

22

OMlLIA II

altul $i fara femee i~i pastreaza fntreaga euratenie. Deei


, ee e~v~nt. de II?dreptare vei avea nepazind masura
eumpat<;tre1: pe enn.d acela sarepeste primejdie'? Nu
sunt, a~a,- z'l~! ' tu: dmGaUZ~Tiatuteitrupului, ~i nu din
e~uza~nter;t~une~;. Nu 8$tIaf;a, fiindca nu voie~ti, f;i nu
,ca IHUpUi,ea,caGieg.}~i v.oiudovecii Ga toti sunt deslQiniei sprefH:pt~, buna. Ceia 'ce nn 'poate s filea cineva
!1 u ' .51" VH'_vput~~,t~~.c:e c.hiar :;;i sila 'de i -aT~ stEt de fa.fa
'lara daca. po~te sa , 0 faca din sWi, apoi eel ce flu fa'e~
contra vo~nte~ s~le, a~el.a nu 0 face. De pildii iata, ~e
spun: a SDUHl omeva :;>1 a 5e -ridica laeeriu avand trup
gre~, .este ell desavar.;;ire peste putinta. Deci ce'? Dara
daca lmparatul ar poronci sase , taca aceasta si ar
ameninta cumoartea$i arporunci, ca acei ce hu' vor
sbura sa fieUiiat;.;;i::r.;;i, sau.;;i altceva de acest feliu,
~ar: ar asculta ,cme.va! Nici de cum, fiindea 11U prime~!e n~tura, C3;nd msaa~estfapt s'arpetreee eu Infran8.re8" ,eandar 118. poronel ea tot eel ne'nfranat sa fie
pedepsit, s:); fie bEHut, sa fie aI'S, si sa Datimeasea fnii
de dUe, oare nu arascuHa: cej ' rmi.imulh de acea poronca? Nu, zici tu, ' c~cise gas8E;te ~i ' acurn in fiinta 0
Ieg.e eare poronc<!$t.e fie a on preacurvl, ~i totusi nu se .
SUPU!! t~ti'ApC?i ' d8;ca nu sesupuncu totii, nu'estedin
cauza ea aslal:nt frlCa de lege, 'Ci 'fiindcacei mai multi
cre~ca. nuvor fi simNi,dal:a daca legiuitoriul sau ju'd!3cator~ul .a~ !i',de fata eucel ce facdesfranari, ,apoi de
slgur e~ trlCa h:ar .scoate pofta ,de desfranare. Dara eu
af;;1 .mal adaoga 91 0 alta siliJ. mai mica" ea de Dilda
aceIa de a:-l riJ.pi ' diribratele iubitei luf a-I inchide :in
temnita legandu-l, ceia ee 'ar putea sa ' r'abde si nuf'ar
patimi nimicuricios.
',"
,'
',
,-,
Oed, illbitilor, sa nu mai zicemca cutare este bun din
natur~, sau ea cutare este rau din natLira. Daca acelaeste
b.un d!n natu~a, apoi niciodata nu va putea sa devina r a u;
~ldac:a esterau del~ natura, apoi nieiodata nu se va putea
face Dun. Dara nm vedem din contra schimbarile cele
mai iut~, <:;aci din tapte rale deodata trece cinevala fa pte '
Dune, ';;1 dm fapte bune treee la cele rale. Astfeliu de
if!lp~Eljurari.n}~ ~e vad numa!in' sfintele scriptllri, ca de
pIlda ~ame~ll~;can.du~se 8;postoli, talhari laudati, ueenici
devem~~ vm~a~orl" fem~1 desfrana~. d~venind fntelepte,
e!l~ermcl prefaeandl!-se m neeueermCl, aupre cum vedem
~1 III legea ,veche ';;1 in cea noua, ci chiar in fiecare ' zi
ar putea vedea cineva petreca.ndu-se astfeliu de impre-:v

23

jurari. Daca fap~ele lor at fi fost d~la natura, ~u at fi


eazut in ceealalta extrem1t.ate., Daca dela natura" am fi
impatimiti, apoi nieiodata prin sarguinta, noastra n'am
putea devenl fad patima. Ceia ceestedela natura, nu
cade in eeealaita extremitate, adeca nu eade , din ceia
e.e e dupa natura, Ninleni din necesitatea naturala dea
dorm! n'a cazut in necositateg de a 'hu dormi: nimeni.
din necesita.tcfl nrr~u~n,l~' ~tc usc str-ic{t ~~i. dBs~2.o~r~1.r!u-ne;
n'a ciizut in neceslta.tea a8 a fiU:Se descompunc; mmcm
din necesitatea de a a yea foame n'a eazut, in neeesitatea
de a nu patim1 de foame. De aeeia Tiici nU5unt considerate aeeste necesitiiti naturale ea pacate, . nid nu ne
batjocorim pe noi 1D$ine pentru ca leavem, :;;i nici
voind a acuza pe cineva nu-i zieem! 0 stricaciosule! o!
impatimitule! -- ci punem lnainte cauzelevinovatiei, ca
de pilda eurviea, sau preacufviea, sau altceva de acest
ieliu, care depinde de v6inta lui. De aceia tocmai ne
infatisam inaintea judeeatorilor, cari invinovl'itesc $1
Dedep:"esc, iara pre cei ce tac cele eontrare, i1 cinstesc.
bed; C8,n<i $idill (;ele ,. ce faeem , unii contra altora, $i
din cele pentru care fiind condamnati suntem pedepsiti,
si din cele pentru 'carearn fa.-::ut legil.e, c.8~nd ,'~i din cele
pentru care ne acuzam pe noi 1n.;;ine, chiar de nu ne
ar aeuza nimeni, cand din cele pentru 'care lenevindu-ne
devenirn rai, iara temandu-ne devenim rnai buni, cand
.;;i din ceie ce vedern, pe aiCii progresauu $i a,junganu 1a
filosofiea. eea mai inaltii_ cand diri toateacestea, zie. noi
~ede[n ea, este cuputint;;i de a. ne schimba,apoi at unci
este Invederat ea In noi sta de a faee ceva, sau a nu
faee. ~i atunci de ee sa, neamagim pe noi inf;ine' cu
pretexte ;;i desvinovatiri seci, ca,ri ' nu- numai ca nu ni
adue nici"o iertare, cl chiar eea mai grozava pedeapsa '?
Deci, trebue a avea totdeauna inaintea oehiior acea zi
infrico.;;ata,f;i astfeliu a ne Indeletnid eu fapta buna,
pentru ea obosandu-ne putin, sa putem lua eununile cele
neperitoare. Cu nimie mi ni VOl' fOJOS1 atunci pe noi
asernenea cuvinte, ci eei cleopotriva cu noi, .;;i cad au
rem;;it infaptele eele bune, ne vor condamna atunei fara
mila; eel milostiv va condamna pe eel crud .;;i nemilostiv,
eel bun pe .eel rau, eel bland pe eel aspru, eel ce voie.;;te
binele altuia pe pizmataret, iubitoriul de Intelcpciunepe ,
iubitoriul de slav a de~arta, eel harnic pe cel trandav.;;i
lene.;;, cel lntelept .;;i eumpatat pe eel destrabalat. A~a
va dispune Dumnezeu la judeea.ta noast:ra" ~i a~:'J, va

24

QMILIA III

OMILIA I\I

25

. ~i sa nu fie intre voi imperecheri (shizme)" . Singura aratarea shizmei (irnperecherei)pr-intre dan~ii; 9i
era deajuns de a fi invinovati~i. Prin imperecheri, nu
mlmaiea lotregul soctesparte in maLUiulte nar,ti,
d ;;i chiar se pierde la urrna, caci a~a este nq,tu ra
shizmei. Apoi mndca i-a atinsf6arte ti;trepripnumire:(i "
:::hizmei, iara$i lndreapta~i ' moalc. vorba,zicand: "ei

sa fiti intemeiati intr'un gancl ~i 1nt1"0 intelegere" ,


Fiindca mai sus a spus: "ca aceia~i sa graiti", apoi
ca sa nu creada ii ca concordiea se margine;;tenumai
in vorbe. Ii-a adaos fraza: "Ci sa fiti intell1eiati Intr'un gand ~i intr'o intelegere", ca ;;i cum Ii-ar fi

OM ILIA III

,);;i ~a rogpee voi, fratilor, pentru numele


. Domnull!l nostru Iisus Christos, ca toti s~i graiti
a?e~~~, 9! ~a nu ~e l.n~re ;roi imperec~1~ri. ~shizme)
.

CI,

sa. fit~

.mtememtlmtr un gand ~)l mtru

~elegere'. (Cap. 1, 10).

in-

~recum . zie~am pur~r~, ca certarile trebuie a se


face cat~ .putm $! pe neslmtlte, acela$ lucru 11 face si
Pa vel alCL In adevar, ca urmand 01 mai de parte a tr'ece
la ~n, ~aI!t 1~9P:rcat ~e ,tnulte .. prim,~jdii, $i ~~are ar fi fost
deaJUIls oe a zaruncmabiserlCa dm Lemeln face uz de
~~v~2t <?u ~ea _Il!:Cl:i, m,~re ~ntel~pCip~e. Zi~:rii=Lruagii;: _-
JJ,~ uctI1!:;m, '$1 ca-l roaga . prm . Iisus Christos. casi cum .
e~ n~!.er.9. dr:aj~ns--sffigtl-r ca sa)i adreseze 'rugatnintea
$1 sa-l _convll~ga de cererea 1m ~eac.4reapt8,:~i ce Inseamna: "Va rog. pentru numele lui Iisus Christos"? Ad~ca iau pe C~h~isto.s de~artur, iau in ajutoriu
nume]e 1m cel nedreptallt t;;lbatJocorit, :;;i Cll multa
s~eal~ o~ace aceasta, Ga nu cumva sa-i rU$ineze deodata,
fimd-:a pacatlll ~ace ~e oameni neru$inati. De aceia dam
d.eia'meeput chJar aIcertat aspru pe cineva l-ai facut
~lIlgl!r. ?ei~blanzit $i fa~',a rw;;ine, iar daca. 12ai adus la
!-l1~IlmJa pr-m vorbe blaJme,apoi i-ai lndoit crrumazul
!-a! ta;at cu:r,:ajul,$i l:a~ f~cut sa cate la pamant'. AceasW:
tocmal pregatmd-o aICI f?l Pavel,. d~ocamdat~ j'i roaga
in numele, sau pentru numele lUI IISUS ChrIstos. $i de
ce-i rogi ~ spune-mi.
"Ca toti
sa. g. raiti aceiasi , zice
.
' "
)

zis: cer dela voi c6ncordiea pe care nu numai in vorbe,


d 91 10 cugcteIc ~astr@ sa 0 aveti, $i fiindca se poate sa
se vorbeasca $i eu cugetul aceia$i, $i sa nufieconcordie - de:;;! nu in toate lucrurile, - de aceia a ada,os
expresiunea : "Sa fiti intemeiati " , fiindca eel unit in
oa~e~are d:estiupi, $~ in altel~, dezbinat, I!.ici~ecurn EJ:a
fos[, mtemmat,cl a ramas stram de conglasulrc; stram
de acord. Se poate apoi ca cineva sa conglasuiasc~
cugetari, $i sa nu conglasuiasca in intelegere, ca de pilda
eei cari au aceia$i credinta, j'nsa nu sunt uniii dupre
dragoste. Astfeliu ea dupre eugete sontern uniti, caci
cugetarn acelea;;i, insa duprc intelegere nu suntem uniti
deloc, ' c~ea ce s'a intamplat cu Corinthenii ace~t.ila, C8,
uniia .ppef~-are,~ in-ra- -a'ijii ~pe-'-cutare . .De aceja.
zice apostoiul, ca trebue a eonglasul. $i cugandulli'i cu
tnteiegerea. Shizma lntte Corintheni nu venise deacolo,
ea. se dezbioase $i sc fm;rajbise III credinta, ci pentru
ca se dezbinase in intelegere (parere), dupre arnbitiune}l.
.omeneasea. Dara fiindca eel acuzat devine cu totul lipsit
de rUl';,;ine, inLrucat nu sunt marturi contra lui, prive;;te,
cum apostoiul ne-dandu-Ii voie sa tagaduiasca faptul, 1;\.
adus de fata marturi.
.

ca

. - "Pentru
mi s'a aratat mie pentru voi,
mei, dela cei ce sunt ai HIoei" (Vers. 11).

fr-a~ij

~in'a

spus aeeasta imediat, ci mai intaia pus la mijioc


pacatul, ceia ce esle faptui celuice a erezut celor r,e
i-au aratat, cad .daca. n'ar fi fost a$a, n'ar fi invinovaiit
el degeaba, fiindca n'ar fi crezut Pavel cum s'ar !ntampla. $i n'a spus imediat dela ineeput ca i s'a aratat,
ca sa nu se para ca-i invinovate$te numai din aratarile

26

acelora, ::;i nicin'a tacut, ca sanu se creada ca vorbet?te numai dela sine. lara:;;i ji nume::;te frati, ciici chiar
daca pacatul lor era invederat, totw,;;i nimic nu-l im- '
piedeca . inCB~ de a-I num] 'frati. Daratugande~te-te]a
intelepciunea apostoJului, cum el n'a numi,t. in parte pers-oanclc ce i-au a,r-a,t;:1t, 9i intreag(1 casa a BJoei, cet ast- .
fe!fu ii' sa rin poat.'1. ';azbol >pe' eel ce Hr aratat fiptul,
B.stfeHu ~a ~1 pP: }1,c-.etq, Jn: ueopc.rit, 1t1 ,acela:;,- timp' ~i
2.cUzatiuIlea, ad:usa lor" u scos-'O intre,aga .l a iveala. El nu
5e uita numai la interesul lor, ci ~i lairiteresul acelora
. , cari i-au ariUat. De ' a~eian'a s{ms:s'a ar<'itat mie de
cutare ~i cutare)), ci a pus inainte Intreaga casa a Rloei,
ca sa nu S8 creadii ca acestea sunt plasmniri de ale sale.
$i ce i s'a,aralat? "C~ pr~ciri sunt intre voi".
Cand ii cearta elli zice :;,sa imBe in tre voi im- .
, ,pereGheri", iara cand .li veste~te cele ce i s'au' spusde
altH; ' e1 vorbc$te cu mai mulUi blandete,' zkand: "mi
s'a aratat nile, C)'l, 'p i'iciri f;untintre voi" ea ast-..
feli u' sa n use manie , pe celeB" i-au ai'l'itf.lL
Dupa aceia' :::;PU!l~ ~i de f~liul priciriior:
fie-

,;Ca

Cctrc (lirI~v'oi ~dce:- eu sunt 'a l lui Pavel, iara eu


al lui ,Apollo, iara ,e ualluiChifa". (Vers. 12). Nu

vorbesc, zice, de pricirile dintre voi penti'u 1ucruri par.,.


tieulare, ci spun de prieiri care suot mult mai grozave
dec-;8,t acelea. "Ga fiecare din voi zice. A~a dara
, " rautatea cuprinsese nu' numai 0 parte a bisericei din
Corinth, ci intreaga biserica; De~l poate ii nu vorbC;lll niei de Pavel,nici. de Apollo, ~i nid de Petru, totu:;,i
apostolul arata prin acesteexpresiuni, ca dacadan~ii
nu tr-ebuia sa :::;e sprijinepe ace$tiia, apoi eu aw,t mai
mult pe altii. Cum cii Corintheniinu zicean numai deeat
de Pavel, de Apollo $i de Chifli, aeeasta se' poate vedea
ffi11i departe, unde zice: ,,~i acestea, fratilor, mi-am

inchipuit intru mine $iintru Apollo pentru voi,


ca intru noi sa vainvatati, canu mai mult decat
ce este scrissa ganditi" (C;ap,4,6).D;'1ca jj nu tre-

buia ea. sa aelame nulnelelui Pavel, Apollo $i Chifa, ~i


::;ile insu$iasC3, apoi cu atatmaimultnumele altora.
Daca ii nu trebuia, sa eortsidere ea $ef a1 lor pe da!')dilu!, pe eel intai dintre apostoli, ::;i pe cel ce a catihizat
o eomuni.tate atat de mare, ca a lor, cu atat maimliit

--sa

27

OMILlA 111

OMILlA 111

pe cei c~ !1u e~au ni~ic~ fa~~ de .da~$ii.i'\ D~cl' grabind~-~e


rnultii mtala de a-J ",COctle 91 a-I s~pa. ue ac~a bo(t,~~,
pune la ID!jloc aceste nume: Dealtfehu ::;1 c.u~a:ntul sa~u
n face mal dulce, nepomemnd pe n.ume pe l,;!=l ee dez.binase biserica, ci aseunzandu-le prm denumlrea apostolilor, ca eu 0 , perd;a.
__ .
" I\

cu

'

"T""i.

':

oJ

li'11 Q11nt,
a i ittl l -"'i:rVel, "lara e "u 8,1 lUl..:l\.D.O lrO,
'lA. _....

".L.....l\..A

....

iara. Aual

A.

_ _

'l

lui Petru ".Nu p r ete:rand 1.;!'3e pe d~hlsul


a pus pe Petru 1a urma, ci Inc.a foarte mult preferand
. pe acela. El a met~ cu~-yorba prm a~~f!1e~tar:e .( c!'~t0~eh
ca sa nu se ereada ca face aceasta dm In vH'he, 91 ca ~1
rape~te cinstea aee10ra. impin.s fiin~ de a~eaA .boa!a UrI:
cioasl. De aceia tocm~u S'a$1 pus e1 eel mtal, 91 dac~
e1 eel inlai desaproba pe Corintheni, nu 0 face pentru~a
iube$te cinstea, ci inca. ca despretuic$tc mul~ 0 astfeh~
de cinste. Dupa ee, d~ci, lntreg~l a!ac e1 If 'p~lm8~te mal '
intai, la urma pUne$l pe Apollo $1 pe Ctl!fa. A9,a dara
n'a facut aceasta ea sa 5e ina1te pe sme, Cl ca prm pro.,.
priea lui persoana., ei" cei I~tai,- sa aq.uca jnd~rep~~re in
"cele cerl'ar fi trebuit sase .i11tAn1I:le. Cunl ca eel ce sea1inise de cutare sau de cuta re pEicaiuiau loru-i;>i, est~
In~ederat, ~i bine i-a invinovatit ,zica~d ca e<DU f~ce~1
bine daca spuneti ca"eu sunt al lUI Pavel, lara
l-,l..-.,' G' .f' "
6:
eu. al 1Ul. Apo,'11"O,mra~ ~eu' a;MUT'
qlf tJ;- ~ u u Clar~" ~e
.
d
.
"a~
P:l'
"1
'IUI1'11"'I
'
str's""
-ce oare a mal a aos "Iar v' a, J.
'-'
J,~
caci daca. ii pacatuiau a.lipind~-se . de . oameni, desjgu.~
ca nu pac',atuiau alipindll ,sc 91 afierosmdu-se ' T~ ~
, lui Christos. Ded ce inseamna, Hceast:a,.~, -ApOl 61 nl)-\
invinovate$te pentruca aclamau pc ,Ct1!istos, ci pentruc~
nu eu totun ac1amau. Eu soc-olese ca adaogand aceasf.a:
expresiu~e, a voit ca$i de aici sa Ii faea pacatul mal
mare aratandu-li ca $i pe Christos cel unul smgurpredat
ii l-a~ impartit, de$l nu facuse a$a. ~um c~ la ac~ast~ a
facut aluziune, acea.sta a a1'atatco prm pasa,lul UI'rnatOI'JL1 :
_ 'J

"Au doara s'a lrnpartit

"

Chris~tos" ~Ve!,!3' i3)?

Ceia ce el ziee aici, aceasLa inseamna: atl tmat 'pe


Christos, ~i i-ati impartit trurul !u~). Ai vazut ma~llea
lui'? Ai vazut certare ;oi vorba pIma de necaz'? Daca n~
Ii arunca acuzatiea in regula, ei nu.maicat intre~ba,~apOl
o face aceasta, ca ::;i cum absurdltatea lor era martu:
1'isita de toti. Uniia zic ca prin expresiunea: ,,,au doara
s'a impartit Christos?" apostolul fa~e aluziune ~i 18

28

OMILIA III

a!tc~va,. ca .de pilda C~ris~os a fostimpartit oamenilor',


~l ca bISer!Ca.a fos~ Impartita in doua, ca 0 parte a

luat-oel,
ceIalalta parte a dat-o lor.
Dupa aceia prin expresiunea ce urmeaza, 81 splllbera.
asemenea absurCiitate: "auPaveLs'a restignit pentru
91

voi? san intru nur,ueleltti fla vel v'Htt b()fezat

rriye.;;te 11otarire,_ e'u adeviiraf. ,i.zvorit3~ .cl'1nt!4'ut\sa:B.et


lUbitori? ?e Ch~istos.l Pr!ve$te, cum el at rage asupra
numel.Ul sail t<?ata. f~~lea J;>l I1ecazul aceio~a, ariWlnd prin
aceasta cu PrIS0S111~a, ca 0 asernenea cmste nu se cuvine ni~~nui a~tuia. $i 9a ?a~ nu se petraea e1 spune
acestea timd ml$Cat de lDvldle. deaceia ne~Qntenit se
II? ,:arte~te . im prej ~rul persoanei sale. Dara tu pri ve$te
$1 lllte1epclUnea lUI Pavel, caci n'a zis: (mu cumva Pavel
a .rac~t~llme? '? Nu cumvi Pavel v'a aduspre voi 1a
vleata dm cela nu erati '? ci a pus fnainte numai pe cele ce
crau 1;1ai p'~'Btuit~ d~ credincio$i, $1 pentru care aveau 0
,mare lllgrlJlre,adeca crucea si botezui, si bunurile izvorlte
"din e18; nurDai-1,)e acestca. zir,lp: ['Jun:::' i!";i~dn'h:-. V~'I{~:C':'Y!Cl~
Jurnei arata neg['e~it fllantroDiea lui Dumnezeu, InSEt CODdescendenra prfn cruce ni indica mai mare aceasta filantropie. $i n'a zis: (<uu cumva Pavel a murit pentru
voi~ ci "au Pavel s'arastignit pentru voi?" punand-';li
... , .madul ,mortiL "Au 111tru numele lui Pavel
.
.
V'a~r botezat' ,~i nu zice: qm curnvit Pavel v'abotezat pre voUA botezat e1 multL lDsa. ~Cft ;:,~cere
~u e?te a se ~tl de cine s'au botezatn ci,in nt~meIe cui
s'au botezat. Deci, fiindca ~i aceasta chesfiune era oridna shizmei, ca sa S8 numiasca. dupa. Humele celorc-D~i
botezau, apoi indl'eapta $i aceasta. a.ba.tere,zicand: "Au
intru numele lui Pavel v'ati botezat?" Sa nu-'mi
spui. zice, cine te-a botezat, ci' in numele cui te-ai botezat Nu se cauta eel ee a},,,l.-7.at ".i. "pI ,.tll-'ma r }"
b?t:z, caci acesta este care iart~ pdc~t~le~)~ D~a: 'st~dd
~lCl cu ~vorba, e1 nl! se intinde mai departe. caci nu mai
mtreaba: (mu cumva Pavel v'a fagi'Vluit bunurile viitoare ~
Nu cumv~a el v'a fagactuit fmparatie&- ceriu!or~
. 1?ara d~c~ oare n'a adaos $i acestea'? Pentru ca nu
est~ d~opotr1Va, a se rastignl., cu a fao'adul. imparatiea
c:rlUrl.l~r. A ~aga?~l impara,iiea c~riuri'for,. nu PQ:1l'taQu
sme filet 0 prlmeJd18, ~nici--o -rusine pe- carid a se rastigni, toate Ie are cusine. Deaitfeiiu'din acestea e1 scoate
-

- .

..

-,'

- -

29

OM ILIA III

1-

'-.J

~t.AJ~

...... '-''-'".

.....

{AI'....I ................. \.N

~i pe acelea, caCl dupa ce totel zice:

"Cel ee n'a
cfutat pe Fiulsau" adaoge: "gumnu impreuna
eli
si toate Ie va darui noua?" 9i iara9i: "ea
de vre'me ce Bind noi v raj ma~i, ne-am impaeat
eu Dumnezeu prin moartea Fiului sau, eu mult
mai vartos fiind impacati ne yom mA.ntul Intru
vieata lui" (Rom. 8,32.5, 10). De aceia n'a mai adaos

el

nimic fiindea pe unele nu Ie avoau pana atunGi, iara


unele erau in fagaduintEi,
iara eelelalte Imphmte.

pe ~eielalte Ie, ca9~ig.ase deja,

Multamese lui Dumnezeu, ea niei pre unul


din ~oi ri'am botezat, fari't numai pe Crisp ~i
Gaie" (Vel's. 14), Dece c~getati l~crur~ rnari pentn~

botez'? zice' cand eu si multarnesc chlar 1m Durnnezeu, ca


n'am iacut ~ceasta. Acestea zicandu-Ie,li spulbera truflea
lor In mod iconomicos, nu insa S1 puterea botezului, sa
JIll fie I - ci I1UI'Ilai ,prostiea celur. ce-E?i fDc11ipuiau lueruri
mari daca botezau; mai fntai aralandu-li ca darui acesta
nu este a1 lor, si a1 doileaca. e1 muitfu:rrill;;te lui DUlIlnezeu pentru aceasta. (M!1r~ lucru este botezul, ~ice" insa
acest lucru mare nu-l savarseste cel ce boteaza, el, eel
ee este invocat 1a botez, fiinrleJi a boteza nu pridIl1]ie~te
nid 0 osteneala omeneasca atat de mare, ei eu mult
mai midi decaL a evangheliza. Mare iucru es~~ bytezul,
iarasi 0 spun, eaci fara botez este peste pUDo\a de a
ea~tiga i'rnparatieaeerilll'iiuI'; insa aC8st, l~~I'1f ll----j:Jo.ale
'Savar91 chiar ~i un barbat nu atat de V01l11C $1 curaJos,
pecand a evangheliza, se cere multa osteneala;).
~
Mai departe el sptme ,;;LCq..JLZ1!_ );>~!1t~!LCi:1r w"~IJa
meste lui Dumnezeu, ca n'a botezat pe fumem. $1 care
est~ acea cauza'? "Ca sa nu ziea eineva ea intru
numele rneu v'ati botezat ,; i) (Vers. i5) .. Dara ce "if
Oare pentru aceia (Crisp ~i Gaie) am spus. acestea '?~
zice; Nici de cum; insa rna tem ca nu cu.mva. boa~a sa;
ajungai. acolo. Caci daca printre oamem ordman can
au botezat, $i cari nu sllnt vrednici de multa vorba,9i inca s'a intamplat imperecherii dezbinari, apoi eu
atat mai mult s'ar fi intarnplat, daca eu, care m'am
1) Nota. In cditiunea sf. Chrisostom est. ,,11'0!; botpzot"
"am botezat", dupre cum se gase:;;te in textul nostru din uz.

~i

Dn

30

31

OMILIA 1\1

OMILIA III

resculat contra acestui fapt, a~i fi botezat pe multi, caCI


ar fi fost natural ca cei botezati de mine nu numai sa
invoace numele meu, ci !;li botezul sa mi-l atribuie mie.
Daca din partea celor mici $i s'a intamplat un rau atat
de mare, poate ca raul arfi$i mai mare, daca ar fi
provocat de oam8ni mai insernna.t] , Deci,- ru~inand pe
.... (l~
'):\l; . . ~~;tl (1- 'Q~c.':l' ~}' """,. -'h \.~r;;,,....;
,: ! . ~' ..... ' . ,,' ...J.
B-'
,:-,_.~ u '_ p" "~'. ~t: . l""""'_'"'::t l.JGa,a, '1 mal auaoganu. ". 0LBL:aL-Brn $1 easa lui ' St.efana;;. la nrma, iarasi !i
spulbera mandriea, zicand: ;,iara 111ai mult nu stiu
Sft fLbotezat pre alt--cineva;,' (Vel's. 16). Aiciel
arata, ca nici nu-j erA atM de dorit ca din actul botezului s:l se bucure de dnste din partea celor multi si
nici ea lmpins de slava dC9arUi vorbe~te de acest f~pt.
$inu numaiprin ce!e' spuse -mai sus, ci ~i prili
celeeeurmeaz.1. mai lavale, elli modereaza mult trufiea,
zicB.nd: "Ca. pu m'a, trimis pre mine Cbristos sa
. botez, c-i sa bine-vestesc(evanghelizaz)" (Vers.17).
(~ei8.: , eosqra eu rhult .,Illai obositoriu$i :ayeA ne'voie de
.muita. mundi, ca$ide- iin sufletoteHt, aceiatoGmaii S6
incredintase iui Pavel. Dara dece, daca n'a fast trimis
sa botezc,ol totu:;;ia DotElZat ~ A facut aceasta din pris.osiflta .. iara ..niGide.cum . cil. s'a .impotrivit celui ce I-a
trimis, fiindcaniCi n'a zis ca ({am fost lmpiedecat de a
boteza), ci "nu m'a. trim.isChristos
botez",
adeca a fost trimis pentru lucrul eel mai trebuitoriu. A
8 'Vdnghl'llizaesto lucruL'I1Iluia, sau ai ca.torva, pe cand
1;1, hotczL oste in ciideI'ea tuturO{' celorce primescp-reo{iea.
A lui;. pe un om catihizat deja $iCODVins de adevarul
religiunei, t?i a-I h()leza apoi, aceasta 0 poate face orice
preot, fiinddi aid nu mai lucreaza aCUIn, decat intentiunea aceluia, $icilarul lui Dumnezeu, - - dara cand
. trebuie de .acatihiza pe necredincim;;i, apoieste n,evoie
de muita munca ~i de multa intelepdune' atunci pe lana-a
~b?seala ~i intelepc~une se mai ada<?ga ~i primejdii de
tehul. Cu cel ce v01e~te a se boteza $i a so introduce in
taincle cre:;;tinismului, totu] este terminat de 'ndata ce s'a
convins, ~i ,deci nu .este un lucru mare de a se botezacel
~ncre~intatdeadeva.r,-pe Gand a evangheJiza, a indupleca
ir" ..

sa

tot

mtentlunea, ~. ~chir:nba 'pa;i'~r'iI~ ~i.Jiva.a:-i vad~ariiaghf'.a

in care s~ gasla, $1 a vsadl m I,~lma 1~1 adevarul, toate


acestea, ZIC, cer 0 multa. osteneala. Dara Pavel nu spune
chiar a~, ei nu zice ca a boteza nu poarta eu sine nici-o

osteneala, !?i ~ nmpai a evangheliz~ es~e obositoriu: ~a~i


el :;;tie a fi cumpatat m totdeauna, I?e ca~d m.col?~aratlea G~
o face mai la vale eu filo~o~a ~um~asca, e1 mSl_st~ cu mu)ta
putere In I?arerea .sa, c~c~ at unCI va pu~ut sa v ll1t:~bum
teze "li mal mare mtealam .vorba. A~a d~ra nt, Impotrivindu-se celni ce I-a trimlS a botezat, Cl d~pl'e Cllm
si a po~t()lii zica.nd in privint?- ~jJiduveior: ]i ea p'!j- este

- 1
1:1.
- ,,1-\
rI .n,- - -" ~ t., I 11"
I \,1'"
"'u
n,QCpY't:> nnll>'l
('.0.
,,~n.
~'.'::;ti~ " u.L ~ci < .!.... '-- c__ v

!J ... \..4J

"'-"L '-"

....

;0........,. ""","o,...u,

.........

.... ..... - ....... ~

---

--

nezeu Sa slujim 11?0.selor" (Fapt. 6,. 2} . f$i totu$i _ ii

slujise, nu ca irnpotr1yl~d~-se (:uv~i1t~lm 1m D~111l~e~~~,


ci ca facand acea sluJba dm pnsosmta,J- t<:;t ~7a f$1 (:tlGl:
Chiar ::;;i astazi noi incredintam aceasta sluJbavcvelor r.n~l
simpli dintre pre.oti, pe cand cuvantul invataturel ~
+'
a nln
incredintii m celor mal. .m te1ep~l,
cael aco 10 .~s~'e 'obo~
. ~~';.".'
f$~ sud?are. De ~ceia.:;;i zice F.ave~:v "P~eO~~l ~el _,~e
V'

tm bme dregatof'la, de llldOlta. emste .sa, ::;e

/?l
IJI-

vredniceasca, ~imai alE%--Cei ce se osten esc in


e
cuvant
si
intru Invatatura"
(1. Timoth. ~.' 17) I?upr
.
'iI
. .
. ,.
+.....
J t~t;r"'I."~ll riln s'a rhll
"'urn

petrece... en
eel. CC Inva~
<.."
u. \.,u u
... ..
pc up
t 1 ;.. no f"'Q r1
a fi narnall
vred
nlCl ~l l?;-.e_~pyl: p"" v~n. _...IV!
ce pun cununile pe capul c~lol' invmgato~l pot sa fie ~l
dintre cei cenu se pot lupta, cu . toare-Ba- {HlRUIla-- ~.acg
mai strahicitpe invingatoI'iu,~tovt a;;a se ~etre,cE:. ~l c,u
bolczul. Fara botezeste peste putmta de a 58 mantmCl!1eva ,
insa cel ce boteaza, nu face vr'un Luerumare, CaCI el.~
pr imit 0 intentiune deja. pregatita n;ai di.n~inte devaltn .
S6

_
ca trebue

VI.

..

\,0.

u..lU,

flO;

I'

...!.

"Nuintru intelepClllnea euv3,nr,ui.Ul, ca sa nu


se faca zadarnica crucea lui Christos" . Ded, dupa

I'.e doboarEl, trufiea, celor ee l~i Jnchi pui(l.1! lneruri mar~


pentruca boteaza pe altii, S8 intoarce la ~rlna catl'aCel
ce se faleau pcntru intelepciunea lor, f$1 contra lor s~

inarrneaza cu- stra:;;nicie. Catra ceice se trufeau :pentruca


botezau pre altii, e1 zicea: "Multumese 1m Durn-

nezeu ca nici pre unul din voi n'am ~ote


zat" $i ca "nu m'a trimis pre mine Chrlstos
ca sa botez", :;;i nu a faent uz de cm/3.!lt, ~liei ca sa
1i dovedeasca aceasta, i$i nici cuvantul nil I-a fost aspru,
cii:mmai cat facand aluziuneprin cateva vorbe,a t~e-:

cut mai denarte. - dara aid chiar dincapuiloculUl 1I


ap1ica lovitura, rlcand: "CaSa nu se faca zadarnica cruce a lui Christos(( ~ De ee, zice, cugeti 1u-

32

OMILIA III

OMILlA 1\1

crud mari, pentru cele ce ar trebui sa te ru~inezi '? Ca


daca intelepciunea lumeasca se lupta cu crucea .$1 C,!
evangheliiie, apoi mi trebue a va ma.ndri ell ea, CI inc~
ehiar a va ascunoe)) Aceasta est$ t;l; CP..UZ3, cr., tH)QstDln
sa nu fie invatatl $i intelepti - nu doara pentrtt slabiciunea.. charu!ui, - ci' J;entru eft 'S;?~' tlu ~ v~atarn~ pr'edica evailgheiiei. A~ data, nu acda craucBi CA intariaU
cuvantuL ci eei ee-l vatamau, pe cand prof?tii f?i nedir-.
turarii erau .:leci ce Intadau $i irDputerniciau ...c.mrantul
evangheliei.
' . . .
Deci, simplitateaa fost arma eu care 11 doborau trufiea, moderau mandriea, ~i tot ea contribuia de a face pe
cine va sa fie curnpatat. (Dara daca "nu intru intelepciunea .cuva~tu.lu!", ,~up~~ cur~ sJ.?,u,ne Pavel ,atoi?
de ce atUl1ClaU LrHH1S ia uo,n:;;u pe ApOHO, care era mvatat ~i mare dirturarim; zici ta. !"fu lau t~1D:11S fimili~ ,
aveau mare incredere i.n puterea cuvll)telor llll; Cl pentruca
era puternic in script-uri;, 9i. infr~~ta p'e I~d?i. pe ~l~fdiu
(:jJ'i~ i'o
f'Oauta- este ca eel mal InU11 st-atatorl $1 " iDce--:.:..~

,-!p

---: ...... A"--''V

n;::. rnr'l

HI

'-''-N
........
"
""
t'l1i, i
I..;prnanarp.a
f:U"'(lun"u.l.U.L

\,-"VO,D.gJ..h 8:lio.1
..___'"-' -=:

' 0

't,:-!e;;:'1 "
... .,. . ~.... ~

""r.;:;t
hJ ..... ,-,

o~;;;~~i i~vii;,i, ci " simpli.Cei eari aveau nevoie de


o mareputere', ca sa departeze dela inceput ingelaeiune~,
erau credinciosii. Ded, cel ce din ineeput n'a avut neVOle
de Dameni inviitati, daca dupa a.ge~sta. ,a pl'ii~nit b:l!,b8:~i
invatati, apoi n 'a mcut-o pentruca slI?tlanev01eJl.e.1':J,I1~n,
ci pentruca nu putca face deosebll'e . fntredan$ll, 88:0.
po ate di nu-i eUnO$tea. Dupre cum e1 n'a avu~ neVOle
de Mrbati intelepti ca 'sa -reu$iasca incel~cea v9i~,
. tot Cl.$a$i dupa aceasta nu i-a alungClt dacaau vemt .
10, dansu!.
.
. .' . . .
') Tu insadoVede$te-l'1~i ea P~tru a f~st lnva~at,~a,u
ca Pavel a fost un mare carturarlU. Dara nu vel putea,
fiindca amandoi au fost barbati simpli, ,amandoi_.neear..
turari. , Dupre cum, deci, Christos a zis 1a urm~ ucem:
eilor sai, carora Ii aratase puterea sa in Palestma ma~
intai: "Cand v'am trimis pre voi fara punga, $~
,

"

'

fara de traista, si fara de incaWiminte, avut-at1


lipsa de ceva" (L~ca. 22, 35)?- i!3-ra' atuun<?~ dmd }-a .~ri:
mis 10 lumea intreaaa ii-a dat V018 ca sa la cu dan911 ~l
punga,$i traista, $t{ncalta,minte, tot ~a' $1 aiel. Old

I) Partea morala.paca noi Il8 vom. I~griji de::t ~vea 0 vieata


neprihanita, vom putea atrage~l pe Ellm la cre:;;bmsm. (Verun).

33

ceia ce se eauta, este de a se arata puterea lui Christos,


care a Gontribuit atat de mult, ineat intelepciunea lumei .
sanu poata seoate pe eei ee s'au apropiat prin eredinta.
Caud, deci, Elinii lilvinovatesc peucenici ('aao fost oameni
simpli $i necarturari,apoi noi atllnci mai mult sa-iacllzam .
chiar9i deeM . daq~ii. Sa nu zidi CineYEt ear>B,vel 8, fast
in~elept, cilaud~nd pe '1Otceibarbati mad ~i admirati de
dan~ii, pentruintelepeiunea ~i me;;te:;mgul oratoriei, noi
sa zieem, -<:'11, eei dintre noi, eu totii au fost oameni simpli
~i necarturari. Prin aceasta nu putin ii yom dobori, $i
astfeliu biruinta noastra va fi stralucita. Aeestea Ie-am
spus, fiindca am auzit pe un cre~tin discutand cu un
Elin lueruri de ris, ~i in toiul discutiei fiecare dintr'in~ii
inlaturand cele ale lor. Ceia ce trebuia sa spuna cre~
tinul, . aceia ~pum~a' Elinul,$i ceea ce trebuia sa spuna
Eli!:lulL O;Qeia () spunea,,' :I'8!;;tinul FiinO:'Qiscutiunea despre
'~Pa vel ~i Platon, Elinul se incerea sa tlovedeasca ca Pavel
a fost prost $i necarturariu; peeand cre$t,inql in simplitatea lui S8 incen~a sa dovedeasr8, ca' Pav@l a rust
mai invatat decAtPla ton. A~feliuca biruinta afostd~
partea Elinului, dici cuvantul lui a stapanit. In adevar
ca daca Pavel a fost mai invatat decat Platon, apoi atunci
multi ar putea zice eu drept euvant, ca e1 a predominat .
,Iluprin char,ci prin puterea ~i prin rnaestriea cuvantului. A~a ca cele vorbite de ere$tinul .acela aufost in
favorul Elinuluoi, iara eele souse de Elin erau in favorul
cre$tinului. Daca Pavel it fost necarturarnr,-~dupre-C:llm
zicea Elinul, ~i eu toate acesteael a stapanit $i a fost
superior lui Platon, apoi desigur ea biruinta este stra:'lucita, fiindca acest necarturariu a ednvins pe toti ucenicii lui, $i i~a atras catra dansul.De aici, dara, se invedereaza ca predica evangheliei s'a facut nu ip intelepciunea omeneasca, sau dupre cum zice el .aici: "ilU
intru intelepciunea cuvantului", ei in charul lui
Dumnezeu.
Deei, ca nu eumva sa patimim de acestea, sa nu
ne facem singuri de ris discutand astfeliu eu Eliojj, fiindea
lupta este indreptata contra noastra chiar, ci sa acuzam
pe apostoli de neinvatatura, fiindea 0 astfeliu de acuzatie este lauda pentm d8.n$ii. Cand Elinii zic ca apostolii
au fost oameni pro$ti, noi atunti sa adaogem inca, ca
au fost nec8.rturari, fara$tiinta, saraci, din cIasa de jos,
nepriceputi $i neinsemnati. Acestea nu sunt spre blas16038

34

OMILIA III

firnia apostolilor, ei spr~ sla,;:a 19~' da<:a ~i~d astfeliu ~i


s'au aratat eu mult mal straluel~l decat ~n~reaga lurne.
Aee;;ti pro~ti ~i neearturari s'au luptat vOl.m~~;;te ~u pu- .
ternicii ~i eu inteleptii, eu tiranii~i eu tOtI ~~l ce.s~
f:'l.]islJ in bogatii. SII;l,w1, !?i in toate ee1e Ome?B!.l. pe aIel .
se lfivederei:di, ea mare este puterea crucel;' ~1 _~ toa!e
a;cestea s'au facut nu Drin putereaomeneasca,. cael toa.e
celepetreGute nu au lost dupanatura, ci maipr~su~. de
natura. ~i cand se face eeva rnai pres us de patur:;, fimd
totodata bun$i folositoriu pe!ltru o.m, alunCl es~o m.totul
v~erat, ea ceia ce se fac~ yme prm p':lter~ ~~ actwnea
Providentei. Gande$te-te Dln~: Pesc~rlUI, !acatoI.'!ul ~e
corturi, vame~ul, prostul, necartur!lrlUl.?, totl !1ce~t~Ia v~
nind din Palestina team acea departata, aUlzgomt,. ~~
zicand, din proprihe }~)ler.edinti,. pefi~?so.fi, . P~!l~OI'~,
pA CRt i't.apil.ni pe cuva:Ht~ ~I pe tOtI, ~ee~tl1a .l-aun~ta~~~~t. .'
intr'un .timpscurt, avi:urcia se lupI.a CU~Ul:~ ,p m";J~n,
cacinavaiiseasupra ior popoal'ele, ii:npara~ll,. ba:. chIar
lnse"l natura se lunta pare-ca contralor, .9blceI~rlJe ~ele
~nve6hite,deij-loniinarmati, diavolul tll1hurat $1 pUl1~m?
i~ .mi~carc totuI, pe imparati, pc st~paD:itori, pe f?m~l,
pe barDari, pe Elini, pe filosofi,. pe I:lt01'I, pe SOfi:;;tl, pe
100'ografl, punandin mi~care .leg~le,. tnbux:alele, pedepsel~
cole de tot feliul. miile de mor~l,. $1 felur1tele cazoe, - $,1
cu toate aces tea 'iata ca totul era rasturnat, tott;tl se da
1a oparte cand apo5tolii gl;aiau, . int?Cma! ca ~]. ?r~f~l
001 u$Qr~imarunt, care nu poate sa S8 impotrlvea::.ca
vanturilor celor puternice! .
.
. "
. ..
Ded, s~. .ne lnvata,m. cum .trebUle adlseuta cu~lmp,
ca sa nu fim ea vitele $i dODltoacele ce pase pe c!1 m p,;
d sa fimpregatiti de speranJ30 .cc 0 avem In nOlo 8:a
rumegam in noi aCP-i't fapt ~rm_clJ;~al, care nu este m1r:
liii de putina insemnatate, ~~. sa 11 .sp':ln~m _totdeauna: .
Cum s'a putut ca eei slabi' ~l neputmCl?~l . ~a predoml:
neze pe cei tari '? Cum s'a Jlut~t hca eel dOlsprezece sa:
cucereasca lumea intreaga, facand uz nu .de acelea5'1
arme, ci fara niei 0 arma luptand~-se ~u .ge~ i~a:matl '?
Cad spune-mi: dadi doisI2rez~c~ ba;bat1, far~ mCl, 0 e,:,perienta de me~te~;;uglll razbol~lC, ~ a~aTunc!11!1tr.un ~I~
nemarginit de oS1a$i inarmatl. p~na.- . III dmt] , 91. ~ac~
acei doisprezece ar fi nu numal hpsJt1 de ~rme, e\ H~ca
9i slabi ell trupul,9i ell tpate accstea .e~~ar, de 1,_ ~a~
arunca din randul o~tirei' mii de. .saget~" 11, n ar . patI"!l
nimic; ::;;ide$l ar avea in trupurlle lor mfipte tuate sa-

OMILIA III

35

oetile, ii n'3or suferl nici 0 viHamare, ~i la urma ar 1n~inge ~i ar zdrobi. eu desavar$ire intreaga oaste, fara
ca dan$ii sa faca uzde arme, ci aparandu-se numai cu manile, $i pe uniia i-ar sfa~ia, iar pe altii i-ar 1ua In robie,
fara ca inacar unui din ii sa ti capatat vre-o rana;oare ar PUt.P-8, zke cineva, '. CEl. ceia ee s':;. petrecut aiei
a, fo~.t C8VB.: omcncsc o~ De~i.de altfcliu Lll"ui-n ta aposto1ilor a fost eli l11ult mai minunata decat a acestora,
fiindca daea se pare 1ueru minunat de a nu fi cine va
sLrapuns ' de sageti, de~l. este gol $i dezarmat, apoi eu
mult mai minunat este faptul ca sa vezi pe pescariu,
pe prost ~i necarturariu, ea predomina pe cel invatat
~i plin de toata :,;;tiinta omeneasca, sa-1 vezi ca poarta
eu sine 0 a$i1 de mare iscusinta, incat sa nu poam fi
impiedecat in drumul sau, nici de nimienicia lui, !lid de
saracie, nici de primejdii, niei de obice.iurile ee Ie avea
mai 'na.inte, nici de asprimea cea mare aporortcilor ce
s~ ?au c~mtra.lui, nici _de miil~ demorti cc-i .~ta~ d~ ~a~,
nlCI de aemnltatea.- .celor ce IP9c1au pe '3Jtl1, .:;1 'llIel lie
rnultirnea eelor in~elatiI
Ded, astfeliu Ii vom putea rapune pe Elini, $i astfeliu ne vom putealupLa cu dan~ii, iara mai 'nainte de
vorbe sa-i uimim eu vieata. Aeeasta este llipta cea mare,
aeesta este silogismul eel necontrazis, voiu sa zic dovada prin faote. Oridt. de mnlte amfilosofa Doi pdn
vorbe; nu vom avea nici un folos, dadi nuvom arata
3,celol'Gt 0 vieata mai bunadccflt a lor , C'fici ii nu da u
atent-iune la cele vorbite; ci cereeteaza ell cea mai mare .
oogare de seamafaptelc pecare Ie fucenT,~;..1izic: c(Tu
cel Intai eonvinge-te ~i fa ce10 ce graie;;ti, ~i dupi aceia
sfatuie~te 9i pe altii. De rrii-ai vorbi de mii de bunur~
,. din vieata viitoare, insa in faptele tale mi-ai arata ca $1
cum n'ar exista acele bunuri, fiind eu totu} ali pit de cele
prezente, apoi atunci faptele tale Imi sunt mai de crezut
decat vorbele. Cand te vad pe tine rapind cele ale aHora,
bocindu-te fara masura pentru eei incetati din vieata, $i
faeand muIte alte rele, cum am sa te ered ca va fi Inviere '? Si chiar de nu ar grai a,?a, totu~i vor eugeta
~a, totu~i incugetele lor iti VOl' pune aceste intrebari.
Aceasta este eeia ce jmpiedeca pe necredincio~;i de
a se face cre~tini. Deci, sa-i atragem prin vicata noastra.
Multi barbati simpli ~i pro~ti, eu ehipul acesta au uimi~
eugetele filosofilor, caci prin faptele lor au aratal 0 mal
mare filosofie decat aeeia; ciici din vieata ~i din faptele

36

lor iesa 0 voce mai 'I mternidi $i mai stralucita deciU


orice trambita. Purtarea, ded, ~i vieata curata, este mai
p;uternica decat limba celor mai straluciti ritori. Cand
euspuli ., d,t}" pilda ,': ea' nu trep,uica , du~t,(.ti~n,l pe,altul1~i
uneltes~ mii de reI~ contra Elinului, cum voin putea 8a-l
atrag prin yorbe, cand.prin fa__ pteeu . l'il.,m .d,e!)ij,rtat ~
. Deci{ numai prin purtarea $i vjeat~~. noi:<j,tr':'l~ yom
putea Sa-l vanam, $i sa clMim biserica lui Chrislos prin
sutletelelor; aceastabogatie; deci, sa Q strangem. Nimic
nu estede aeeIa~ pret easufletul omului, .$i nid ehiar
lume.a intreagii. ' A~ ea chiar de ai da saraeiIor mii de
averl, totu$i nimie n'ai faeut, daea n'ai int.ors la eredinta macar unsuflet omenesc. "Gel ce va, osebi ee

este de einste, ' de eel ce nu este .decinste, ea


gura mea va fi" zice(Jerem. 15, 19). De sigur ca esle

un mare bun de a milu! pe Gei saraci, fnsa nu atat de


mare eaa izbavl. pe cineva de amagire. Cel ce face a:;Ja,
S8 asemaneaza en Pavel~i eli Petru. Chiar, de uu ai
convinge astazipe nimeni, maine vei eoovinge; 9i dad
n'a.i con vinge niciodata, totu9i vei a yea plata- intreaga.
Chmr de nu ai eonvinge pe toti, totu~i din cei multi vei
convinge cativa, fiindca niei apostolii n'au eonvins pe
toti oamenii, $i eu toate aces tea fiindca vorbeau ciitra
toti, 3;u )uat l?lata intreaga. Dumnezeu a regulat ea sa
se dea cunumle nu dupre' r-ezultatul . final 'a1 'st1ccesBior.
siivar$ite, ci dupre buna -il1tBntiunea celDf ceJe ~a,v.aT~
~e~e. De ai dB. nutnai doi oboli,el- totu~i prim8:;;te, ~i
eem c~ a fac!lt cu vii~uva ce~ din ~van@lelie, a?~ia ~v~
~ace ~l ' cu~eI.~~jill'.~l1:l.JljLqltil~ __ltg,~l~" ~.Q~_n!J J29tl }.Zl::>::li\TL ._
lntr.eagalume, nu dispretul. pe eei puJini, si nici pentru
donnta celor mari sa te departezi de eei mici. De nu
vei putea eonvinge 0 suta, lngrija~te':'temiicar de zece,
si dacii niei pecei zece nu~i vei putea. intoarce 1a cre:"'
di~tii, sa nu dispretuie~ti nici pe ~ei cinci; iarii' de nu
vel putea nici pe aee9ti cinci, nu treee cu vederea nici
pe eel unul singur. $i de cumva nu vei putea niei pe
unul, ~u te desna?iijdui nici atunci, $i ilici sa eontene9ti
de _a-tl face datona. Nu vezi ee se petrece in comert,
unde n~gutiitorii nU-9i fae comertul numai cu aur, ci $i
_Cli argmt~. Candnoinu dispretuim niciodata pe cele
mici, atunci~i pe cele mari Ie Yom ea$tiga; iara de yom
treeecu'vederea pe cele mici, apoi niei pe cele mad nu Ie
vom avea u~or. Astfeliu devine cineva bogat, cand aduna

37

OMILIAIV

OMILlA III

!a un ' !o~

~i mlCl ~i mario ~stfeliu sa faeem ~i noi, ca


~mb~g~t~ndu-n~ l.n toat~, sa ne .invrednicima ca~tiga

1m paratlea cerlOrlIor, prm charul $1 filantropiea Domnului


nostru IiSDS Christos,prin care ~i CD oare SA cadesJtwa
~i c.instca T(~.talui ~i Sf. Duh,aeum 9i purUI'ea 9i in "vecii
vccllor. Amm .
.11-'

OMILIA IV

,,~entru c!i ~uvan~ul erucei celor pieritori


nebume este, . lara noua eelor ce ne mantuim
pu~;erea lui 1Ximpezeu este. Ca scris este: pierdevom mtelepciunea.:(;AloY' ineelepti, sf stlinta celor
~tiutori 0 voiu lepada ... Unde 'este 'lnteleptul ?
Unde este carturariul? Dude este intrebatoriul
veacului acestuia" (Cap; 1, 18-20) '?
Celor bolna vi greu, $i cari sunt in gura mortii

~~ II?an~.ril~ ce.le m!1i intaritoare Ii se par gr-etoase:

lara prIeten~1 ~1 .eel mal deaproape Ii sunt de nesuferit,


de mult~-or~ mCl nu-i cUll:0SC,iili 1i se pare cii~isupara.
Intoemm a~'l se petreee l eu sufietelecelorpieritori.
ca~i eele ee d~c spre I!l.ant.~ir.e ii nu , Ie eunosc,iara
cel ce se fngrlJesc de daw;iIl iI eonsidera--ca-Stinati1tori
~~ de nesuferit pentru danii'ii. Aceasta selntarnpla nu
diJ!-cauzanaturei-;'.lucrurilOI, ci din cauza--tma'!.cilOI . ~i
ema ~ee .~ae .nebuiUl, c~ ' s~ supiira pe cei ce ingrijesc
d~ dan,;m, ~I. la.. urm~ 11 :;>1 batjoeoresc, aeeia~i piitimesc
91 neeredmelO~lI. Insa cela ce se petreee cu nebunii did
cei b~tJoe~)l~iti vde. dan~ii !lu i?~mai cii , nu-i bat.io~resc
la ~ fehu, .Cl .u~cav 1,1 ~ste Jl mIla de aeei nenorociti, ~i-i
plang dill Ullma, fimdca aeeasta este dovada ('.,elei mai
In~inta!e. bo.a~e, .daca sermanii nu eunosc nici chiar pe
C~l ~!11 lU~* al lor, - tot w:;;f!~a J~Q~m __ .iD.Qi.cuElinii.1
~l sa-l boclm mai mult decat femeile, fiindca sermanU
nu cunose mantuirea 6b~teasca. Nu atata trebuie sa iubill:sca tem~ia pe biirbat, pe cat trebuie a iubi noi pe
tOtl Oarnenll. faraexce.ptiune; .fie ..Elini.fie . oricine. si ..sa
ciiutam a-i atrage spre mantuire. Sa-i plangem' <lara,

pe

38

OMILIA IV

OMILIA IV

fiindea cuvantul crucei pentru dan~ii este nebunie, pe


cand in realitate este Intelepciune ~i putere.
nCuvantul crucei, zice, celor pieri tori neburtie este". Fiindcaera natural ca credincio~ii sa se
tulhure ~ineIini$teR.sr.il, penl,ru cele ce vorbeau Elinii
des pre cruce, de care~$i Mteaujocl;li 0 rezboiau eil a$a
zisa lor lotelenciune, de aceia vine P a vel ::;;l i rn~,n uQ'aie,
, .,
zlcanaU-il: ((::sa nu va mCll.1pUlp. 0<1 a(;(;a::;ta '.:.:SLO Gcva
strain $i paradox, cad lucru(e natural, ca puterea c rucei
sa nu se cunoasca de cei pieritori, fiindca suut smintiti
$i nebuni. De aceia $i batjocoresc, ~i doctoriile eele man- .
tuiioare Ii Ie privesc cu dezg usbl. Dara ce spui, omule '?
Christos s'a facut rob pentru tine, a 1uat chip de rob,
. s'a rastig nit $i a invieat, iara pentru Gii a lnvieat tu tre. . buie a i~te inchina lui, $i a.;.i admirafilantropia, fiindca
ceia ce n'a facu t pentru tine nid tatal tEtU, .niGi prietenul, ~i niei-ehiar fiu I tau,aceasta a facut-o stapan ul
pentru tine, care ii.erai du:;;man $i-1 dispretuiai. Trebuia
dara "ca sa-1 -admiri ,pent-r'u aceasta, ~r' tu 'j1'urrle~ti nebunie' -faptul uheffntelepGiuni-.. at8Jt :de mari ~ .: Insa n.n A
nimic de mirat, caci cei pieritori nu pot cllnoa,~te cele
Ge due spre maniuire. ((Deci, zice apostolul, nn va tulbura ti, cad ceia ce. da m;;ii fac, ml este eeva strain $i
contra a$teptarilor,ca faptelecele mari $i minunate sa
fie luate in bataie de ioc de cei smintiti~i nebunb). Pe
eei ce se gasesc In acest hal Illi e cu putinta de a-I convinge pr in in~elepciunea omeneasca $i chiar de a-I VOl
sa-i cornringi j'n acest mod, totu~i vei face ceva din
. contr<i.Ccia .c e covar$ai?te mintea omeneaseii, arcncvoi.e nUi11ai de credinta, $1 nu de rati()fiftlTII')te omenei?ti.
Daca noi de pilda am voi 813, cortvingem pe cinevil prin
siiogisme omene$ti, cum Dumnezeu s'a facut om, cum
a intrat In mitra de fecioara , $i celelalte, $i daca faptul
nu-l ducem la credinta, apoi acela mai ' mult va rlde de
noi. Prin urmarecei ce cauta dezlegarea acestor . taine
in rationamente omene~ti, ace~liia sunt cei pieritori.
$i ce vorbesc eu de Dumnezeu'? Chia r ~i pentru
.
celelalte fapturi ~i lucruri din natura devom face a$a,
noi ne vom expune ridicolului. Fie, de ex. un om care
voie~te a afia totul prin rationamente omene~ti, $i Incerce-se de a se convinge de tine cu ratiunea: cum
vedem noi lumina. Deci, convinge-Hu prin rationamente.
Dara nu vei putea, caci de vei spune. ci este de ajuns
. .

.....

"

.-"

'

~ .

;J _

" .

,.

~"

' ' .

,,

'

39

de a -deschide ochii spre a vedea lumina, tu nu a-I spus


mouul cum vede, ci fa ptul petrecut. ( De ce, - iti va raspunde el - nu vedem cu urechia'? $i de ce nu auzim
eu ochii '? De ce nu auzim cu nasul, $i nu mirosim eu
urechia '? Deci, daea el este in ned umerire despre acestea,
. iara noi nu putem sa aratam ratiunea peni:ru care nu .
sunt a,~~, <?i :11t:mintreJea; ~poi atur:~i ::1 . ride "de noi,
sail rn al blne ZIS nB vom~ rIde pe nOl In~lne. -[~8..C:3-, 3:cestc
oi:'ga ne l~i au fnceputul lor in acela:;; cap, ~i sunt vecine
nnele eu altele apoi de ee nu pot sa fa ea cu toatele
acela$ lucru ~ De Ge nu pot eu toaOOle sa vada, ~a auda
$i sa miroase'? Dara nu yom putea spune cauza, nici
modul enerp;iei lor eei varieate ~i negraite, ~i daca ne-am
incerea sa facern aceasta, de sigur ca vom deveni ridicoli. De aceia tocmai, dandu-ne la 0 parte inai.ntea puterei $i a i n~elepci unei eelei negr<''dte :;;1 nema,rginite a
lui Dumnezeu, yom tacea.
Deci, tot ~fl va fi $i dlnd am vol. sa reprezent1im
cele a le lui Dumnezeu ' prin lnlclepciunea noastra omcneasca,ciici E;i atunci va fi mare ridicolul, nn din cauza
nepi.Jtintei sau a sl<lb<lci unei fapielor in sine, ei" din cauza
prostiei OCtUleililor. Garlde~ te-te bille la ceia ce spun:
.cand eu zic "s'a. ri3stignit", ElinuI r:'ispunde: Dara
ce ratiune poate fi aiei ~ Cand cel rastignit nu s'a putut
ajuta pe sine singur in timpul cand se gasia pe cruce,
apoi cum a pu tut lilvjea dupa, aceasta,9i a aj utat fneL), 9i
pe alt-ii'? Daca putea sa faca a ccasta, trcbu1a sa 0 facii
inainte de moarte, -- ceia ce ziceau ~i IlJdeii, -:- ~i daca,
nu s'a, putut. ajuta, pc sine, cum a putut ajuta pe altii '?
Aceasta. nU-$i are rati une. Apoi, omule, crucea este mai
presus de ratiune,este [l, unei puteri negraite!
Ase gas! cineva in ni:;;te imprejurari minunate, $i
dupa ce se }upta sa iasa biruitoriu, ~i sa se arate ca
mai presus de acele Imprejurari, aceasta nu poatefi
decat a unei puteri supra na turale ::;;i nemarginite. Dupre
. cum de pilda, mai miraculos a fast faptul celor trei coconi, ca flind aruncati in cupto:riul cel cu foe ii au caleat
In picioare flaca ra cea arzatoare, decat daea n'ar fi putut
fi aruncati in acel cuptoiiu; precum f?i cu Jona, mai
minunat. s'a aratat faptul, ca dupa cea fost inghitit de
chit n'asuferit nimicdelaacea fiara, decat daca n'ar.fi
fost inghitit- tot a$a :;;>i ' cu Christos, mai minunat s'a
arat~t ,faptul .ca qupa, ce a mm'it, a inviat ~i~a. zdrobit
J

40

OMILIA IV

puterea mortii, dectH daca n'a r fi murit. De aceia nu


ziCe: de ce nu s'a aparat pe sine cand era pe c ruce "? _
caci e1 se grabia de a se lupta cu moartea, Nu s'a coboI"ft de . pe cruce, nu pentruca nu . putea, ci fiindca n'a
voit. 'BaCt pe ceIcen,l1 ' I-a putut stapani' tirania mortii,
ctil(l, r;:tr fi putut stapani piroanele eruc8i ?
~~_~a. , eredinta aceasta este cara<;terisii(;a T10a!Si.ra a
cI'e~tiniIor, nu lnsa ~i a nc(}!'edincio$ilor, De aeeia $i zice
apostolul: "Cuva,ntu). crueei eelor pieriiori nebunie

r'8.

este, iara nOua eelor ee ne ma,ntuim puterea


lui Dumnezeu este. Ca seris este: pierde-voiu
intelepeiunea inteleptilor, :;;i ,:;;tiinta eelor :;;tiutori
o voiu lepada:', Pana aeurn nu pune nimic greoiu ca
din partea sa, ci .maiintai aduce marturia scripturei, $i
numal dupa aceasta, lu,nd euraj din zicerile scripturei,
fntrebuinteaza.cuvinte mai j'ntepatoare, zleand: "Unde

este Inteteptul ? Unde este eartueariul? Unde este


ltltrebatoriul veaeului aeestuia ? Au n'a facut
nebuna Dumnezeu In~elepeiunea, lumei ace~tiea?
Ca de vreme ee intru IGtelepciunea lui Dumnezeu n'a eunoseut lumea prin intelepciune pre
Dumnezeu, bine-a-voit Dumnezeu prin , nebuniea
propoveduirei a mantui pre eei Ce ered" (Vers.
20. 21). Zkand mai sus: "eli seris este: pjerde-voiu
intelepciunea ' inteleptilor mai departe . adaoge $i
dovadadiri fapte, zicand: "Unde este inteleptul? Unde
este earturariul"? -- cucareocazie atinge deodata $i

Elini,~i ' pe ludei. Care filosof, zice, care dintre cei


ce-$i bat capul .eu silogisme, care dintre ludell cei carturari a mantuit pe om"? Care din ace$tiia a aratat adevarul~ Nici unul, ci totul s'a facut. ,de pescarii), A~f;!. dara,
dand concluziunea cuvenita, $i doborandu-li trufiea lor,
$i zicand: )J Au n'a faeut Dumnezeu nebuna intelepeiunea lumei aee:;;tiea n ? -- mai departe spune $i
canzapentru care .toate aces tea s'au petreeut a$a, "Ca

. pe

de vreme eeintru intelepeiunealui Dumnezeu


n'a cunoscut lumea 'prinlntelepciune pre Dumnezeu", s'a aratat crucea.
Dara ce . va sa zica "intru intelepeiunea 'lui

41

OMILIA IV

Duinnezeu"? Adeca tntru acea, ariHata in fapturile


sale prin care el voia a fi cunosctj,LCaci de aceia le-a
facu't pentru ca din cele vazute sa. se admire facatoriul
lDF d'upre cuviintiL Estscsriul rD:3.I'c, Sili pa(nantul ne-ri;s,rgi:nit t A~mj!,a" dec!., -pe, fac~tori.ul lor 1_ Ci),ci ,. ~c~est~ ,
j:q,ptnirl marl Xlii f1UI JJ{1! ca. de dan;3U!,sun~ f~~~te, <:lJ,DC.j:l,

Slc.u ' Uf;;tl'Cint-3. Sl,wt facute. De aCeIa~1 Zlce ~crI pt':lra


des pre ceriu: "Lum;urile manilor tale sU9t eerll!rile",- iata despre'P~.mant zice: "eel ee a faeut pam:antul ca 0 nimie" (Ps, 101, 26. 8, 4. lsaia 40, 23).
Fiindca prin aceasta intelepcil!-ne omul n:a voi~ s8:, cunoasca pre Dumneze':!, ~e ~ceIa l-~ co~ VlI~S prm ~aru~a
nebunie a propovedUlrel, $1 ~u prm, slloglsr,ne, Cl prm
, credinta. A~a dara unde e~te mtelepelUn~aJUl DJlmneZe~;
acoI0 iM (na.i este ,. nevme de fntelepcmne . omeneasca.
A zice, ea celeB a zidit lumea aceasta ~at~t Ae r;nare
este Durnnezeu, care. are 0 pu~er~nemargm,lta-~ne-"
graita, acest rationament seatnbUle omulUl, :;>1 prm ~se:
menea rationament el eunoa~te pe Dumnezeu, - msa
acum nu mai sunt de Joe r-ationarnente ornene9ii! d. est~
nevoie nurnai de credinta. A crede ca cel restlgmt $1
ingropat a invieat din rnor:ti, ~i ~a $ead~ deadr~apta Tatalui aceasta nu are neVOle de mtelepclUne, Cl de credinut. Fiindca;;i apostolii nu s'au apropieat pri~ Inte.l~p
ci"rY' c' prin credintii $i printr'insa au devemt mal lllt~r~p'-'ti deeat ' luteleptH, 'mu;i presus de ' tori ctLrturarii ::;i
inva{,atii ltll.1e;; 9i ct~ oJat h!a.< Illult, GU ca,L mai I11ai e ,
este de a primi prm, credm}ii ~ele ale tm ~~lIlmeZell,
decAt de a pune in ml$Care slloglsmele-~l ra~lOnamen-:
te1e ornenesti fara vr'l,lnfolos, cael toateaeestea sunt mal
pre sus de'mintea omeneasca.
,
Dara cum a pierdut oare intelepclUnea mteleptllor "?
Prin Pavel ::;i prin eeilalti apostoli facanc!u-se cuno:"cut
noua a aratat ca intelepciunea omeneasca este depI'lsos,
Pent~u a priml predica evangheIiei, nic,i e~l ,i~telept nu
se folose$te eu ceva,din i~tel~~ciune~ ~Ul, $1, m~l eel pr?st
nu este vatamat prm nemva:tr':l.tur:;;, IUJ,!>a m~~" d~C8'AS a1' ,
putea spune ~i ce~a de a~~lrat, est~ ca ,mal md!1ma~a
teca ~i mai u$oara de prlmlt e~te sl~ph~tea $1 ~e mvat;atura decat intelepciunea, PastorlUl ~l o~ul slmpl,!
mai deg~aba va priml., eaci el moder~ndu-$~ deo~a~a
cugetul $i rationamentele sale, se preda pe SHle stapanului fara vorba.
f'..-5..:

42

OMILIA IV

OMILIA IV

A~tfeliu,. d~ci, pUI?n~zeu a pierdut fntelepciunea


IDtel~ptIlor, i?~ fimd~a d~n mceput a doborit-o, apoi la

ur~a ~u. mal este buna d~ nimic. Cand ea putea :;;i trebUla S?,-.:;;l arate, p.ute~ea, ~l sa. cunoascao pe stapan din '
luerurlle
De aceIa
chiar., de ar vol.
b sale,
. ' n a - VOlt.
,
. 'acum
"
s~?e age smgura. ln8,CC'3tC fapte, nu poate t()tu~j, fiindca
m?!Ja;p~eI~ nu sunt la feliu, - de vr8mr~ c;e cp-.Ie.q, GLl-'
nO~Lm~e. ao Durnnezeu ' este eu Tnllit Yng; " "'.'Q~O> n,o'"
c:edi nta de('a~ prin f~teiep~inrw. Do" a:;~i~ ~~~t~~ ~~.~~
dmta e tre~Ultoare slmplitatea, :;;i aceasta a 0 cauta
}otdea~na :;;1 pretutindeni, ~i a 0 prefera ihtelepciunei
.ume:;;tl.
. "Au n'~ facu~ nebuna Dumnezeu intelepC1Unea)~mel ac~~tleai(? ~j .ce va sazicii: "a facut
nebuna mte1epclUnea lUlTIer acestiea"? Adeca a arata~~o ,ca neb~r:3:pent:u primirea c.t:edint~i._Fiifidca w~a
Z191~ IllteJeptl l~l. mchlpUlau lucnu'l marl Cledan~ii de
Ilc~l<;tap?stolul .lUte , a lnfruntat fntelepciunea 101'. 'ecCe
fehu d2 mte~epclUne , poate fiaceasta,ziee,candprineinR ,i lli
hunur110r
c-~
,
r.-,;-_
__ - -~.
.....
-; "'a
>v - nu -:-'l "' fl;>;"'2 01ngura,
s a ara~at. OeDuna
~~. ~~_.<:e~ i~~i s'a., de~~imatsingura pe sine. Ca dac~
i;tLUU;l carlU Lr:cb~l~ s~ , afle adeval'ul prin rationamentA,
ea n a. af!a~,_ 1 DIGl ,~aar:atat J?-imic, apoi acum caud
, impr~Jurarlle ,se ~rata mmma!,l, cum ar putea sa izbll, t~~ca cu ceva, cando este n:,vOl.e numaide credinta" ;;i
On-leI de , CHm de ~gerJ mea rYlllltE:l1 U1ecidlebuoiLa. f<kut-o
_ L~mne~eu7. adeca astfelil:l a -aratat;,o,$ia bine-voitca
p!'ln .?eDL!nle~propowdUlrejsa mantde pr'ecei ce cred3?e;Ca nebume. numai parutalna.intea aee!o-r intelep
' tr..,..,,;--,,-n1P1 CI" cum
...,. ,
~.-. -~ ~
ca era a:;;al). F'aptu 1 maret
acesta este' ,ca.
vumneze~ n'a introdus ~a mijloc 0 a lta 'intelepciune ~1ai
D?al'? deca~ ~ aC810ra.. C1 acea nebunie pil.ruta" care a 9i
~lrUlt, -:-. e~cl a seos 91 pe Platon, nu prin vreun alt fiIr;sof ,m()~ lllyelept d:cat ac~la: ci 'pl'i.n ni.;;te peseari pro.;;ti
:;;! nell:lV~t~tI. ?~tfehu, deCl, ';;1 blrumta a fost mai mare
$1 mal stl'aluclta.
.
Mai de parte arata,nd, puterea crucei zice' Pen'f..AI

1.0.. - ,

v '

."

- -"

t~uca ~i ~ud.eii serr;tncer,$i Elinii ini'elepcmne c?-ut?-, lara..nOl propoveduirn pre Christos
eel rest]gmt, Iudellor adeca sminteala iara Elinilo~neblfnie. I:'1ra .a~elora'~i singuri ~elor chematl Iudellor ~l Ellmlor, pre Christos puterea
v

lui Dumnezeu,

~i

43

intelepciunea- lui Dumnezeu"

(Vers. 22-24). Mutta intelepciune este in cele vorbite


aieL Voie~te adeca sa spuna cum Dumnezeu a stapanit
prin cele contrare, ~i cum predica evangheliei nu este
lucru omenesc. Ceia ce el spune, aceasta inseamna:
Cand noispunem, zice, Iudeilor:. credetiinceia ce
p,-opovedllim. i!;j,n~i:i ni r,,~')pund : (tinvieati pre ,cei morti,
vindecati pre cci dei11onizati,aditati-nl ill lllJeSeimW ::;;1
minuni. Noi, insa, ce respundem la toate aces tea ~ Ca
eel propoveduit a fost restignit :;;i a murit. Aceasta este
deajuns, canu numaipe cei ce nu voiesc sa-i respinga,
ci chiar :;;i pe cei ce voiesc. Dara iata, ca predica nu-i respinge, ci tncaH atrage, ii stapane:;;te ~i 'i Ingrade~te din
toate partile ~ Elinii iara91 cer del a noi elocventa in cuvinte, ~i putere in s05sme; dara noi ::;;i acestora ii propoveduim crucea ;::;;i ceia ce Iudeilor Ii se pare ca este
slabaciune, aceasta Elinii 0 numesc m~bunie. Deci, c,lnd
noi nu numai ea nu salisfacem cerintele lor, Gi inca facern ehiar cele contrare ceior ce dan$iicer, -:-:- cad crucea ,
nu numa.i c~l nu

.se a.ra.ta a fi un semn :; exa.minata. dupa

logic:.a, ci ci1iar (lesfiintarea ' semnului ;nu numai. CB_, nu


se pare 0 dovada a putBrei, ci c hiar 0 dovada de 51<1baciune; nu numai cii nu pare a fi 0 dovada. de fntelepciune, ci chiar odovadade nebunie; - cand, fleci,
cei ce eel' deia noi semne 9i intelepciune, nu numai ca
nL! iau dela noi ceia ce eel', ci inca aud del9_ noi lucruri
cu totulcontrare, 9i dupaaceia princele contrareii: S6
conving ~i cred, apoi cum sa nu fie negraitaputer,?:'1
celui propoyeduit) ~ Este intocmai ca:;;i nllm unui naufragiat care dore~le un liman de scapare, i-ai arata in
loc de liman vr'un alt loc al marei cu mult mai sBJ~
batec, ~i I-ai putea convinge sa urmeze sfatului !?i safaca aceasta cu multamire. Este lntocmai ca ~i cum celui
ranit grozav, $i care dore:;;te a se vindeca prin medicarnente, doctorul i-ar spune ca-1 va insanato:;;a nu prin
doctorii, ci prin foc, iara el ar priml. parerea doctorului.
Dara asemenea fapte sunt dovada unei mari puteri, care
a putut convinge pe ace:;;tiia ca sa se supuna de buna
voie eelor spuse.
Tot a:;;a .;;i apostolii Domnului, nu numai prin semne
~i; minuni au predominat, ci !';i prin acel lucru ce se
parea 'a fi cu fotul contrar. Tot a.;;a a facut $i Christos
cu aeel orb din na:;;tere, caci voind a-i tamactulorbirea

44

OMILIA IV

lui, .a biruit acea boal~. pr~nt.r'l!n luc!'u care prelunge:;;te


0.rJ:~}rea, ..a pus pe ochu 1m tma. DeCl, dupre cum prin
twa ~a vmdecat pre cel orb, tot a$a :;;i prin cruce a atras
lEt d(1)J~1I1 . I JJ rne::l.lp;treagaj - ceia ce era. un adl,os IB,
s~a ndal.', 91 nu. des~mtarea scandalului. Tot a$a it facut
Y!_.'~U ~~l,~H:::.a 1U:n~1, .,...caci iJJ,~cei,: eo~~~are Ie-a pregatit
pl"lll !.;t,lt: G~nth.Lre . .DE;. pliaa, a ingraUlt mar'ea eli nisip;
eu alte cuvmte a infranat puterea celui tare prin cel
slab. A pus p.a~antul pe ape; eu alte cuvinte a 8,gezat
p~ ce.l greu $1 mdesat pe eel puhav, pe cel rar $i eurgatorlU.
Tot a:;;a, d~ci,:;;i pri~n cruce ~ atras lumea, :;;i dupre
cum ~pa poarta pe ea pama~tul mt!,e~, tot a:;;a $i crucea
P?arta p~ ect lumea Intreaga. DeCl, dovada de a conv_mge pnn5~,elec0!lt.r8,re;. este dovada de 0 mare putere
~l 0 mare mt~!epc!L1ne: ~1 crucea S8 pare a fi un lucru .
de scandal (preclIca), $1 eu toate a ces tea nu numai ca nu
scan~alizeaz~ (impie~eca),ci inca $i at rage spre ea. Toate
acesr.ea, dec!, cugetandu-Ie Pavel, $i mifiunandu~se a

.
('1
t
b
11 . D
'
IS: va ce es e ne un aA UI ' umnezeu mai 1n>

telept decat oamenii este, si ce este sl~b al lui


Dumnezeu, mai tare decaf oamenii este" . vor-

bind acestea de cruce, nu ca doara ea ar fi cev~ slab


ci9a. a::;;~ li. ~e" 'pare lor; respunde prin urmare par~rElJ ' ce dam~ll 1:;>1 formase despre cruce, Ceia
ce ~JoS?fil .'!'au putut s~ fa~ eu silogisrnele JOl",acea~ta
a faeut 0 -pa:util neb~me. C~ne este eel mai fntelept~ Ce)
e<;tre a; COnVI?S p~ Cel multI, sau pe cei putini, sau mai
bme ZIS, l?e mm~m '? Cel G8 convinge pentru Iucruri mari,
sau cBl ce se cazne;;te a convinge pentru eele ce nid
nu sunt ~ 9at ~u s'a .ostel!it PIaton ~i cei din $coala lui
p.entru .lIm.e, :;;1 unghlU, :;;1 punct, pentru numere intregi
~!, ~ractlUm,. pentru cele egale Intre dansele i?i neegale '?
cat nu a dlscutat el despre astfeliu de nirnicuri (;e se
aseamana eu panza paianjenului'? Pentruca In a:devar
~stt~liu ~e chest~un~ sunt Flla~ ~et~ebuitoare vietei noastr~
QeGa~ p~,n.za pala(qen':ll!ll. $.1 Ja?i <?'i el ,n'a folosit pe nimem, mel mare,:;;l mel mlC, CI ;;l-a plerdut vieata in
zadar. cat nu s'a trudit ca sa dovedeasca ca sufietul
esle nemuritoriu,~i dupa ce n'a spus nimic clar. si n'a
e?~vi~s p~ pim.eni di,? cei ce-l ascultau, a plecat de
aIC! fam,mcl 0 lsprava.
. . ,
Dara iam ca crucea a convitls princei pro$ti, ~i a
~i nebu~,

45

OMILIA IV

atras la sine intreaga lume, $i nu discutand -despre iucruri zadarnice, ci despre Dumnezeu, despre evsevia cea
dupre adevar, despre vieata evanghelica, des pre judecata
viito:are, $ipeto.ti i-a flkut ftIQ.59fi; i pe cei PfQti, ~i
pe cei nei'Ilv<'!tati.
. . ..
lY -PX'!:\El!3tB, cum ooie.nelmne ale lui Dumnezeu sunt
mai . lnt~lept~ det~i;l,t oarfll~nii, ~i cum ' celeslabe ale lui .
sunt mai puternice decat oamenii. ~i cum sunt mai pu. ternice '? Pentruca austrabatut intrcaga lume, 'i pe toti
i-au rapus; pcntruca mii de mii incercandu-s~ sa stinga
numele eelui restignit, lucrul s'a petrecut cu totu1 din
contra. Acelea au prosperat ~i s'au raspandit mai mult,
iara aceia au pierit $i s'au nimicit; cei vii rezboind pe
cel mort; n'au folosit nimic. Deci, cand Elinul imi spune
ca sunt nebun, atunci mai mult se arata pe sine de
nebun, cad eu cel crezuL der:lansul ca nebun, in reaJitate sunt mai inteiept decat eel Intelept ;ca eu eel crezut de ~lah sunt mai tare deeM e1. Ceia ce vamc:;;ii :;;i
pescarii au putut sa faell ell charulluiDumnezeu, aceia,
filosofii, -ritorii, tiranii :;;i intreaga lume, nid macar n'au
putut sa-:;;i inchipuiasca. Ce n'a- adus crucea'? Cuvantul
despre nemurirea sufietului, pentru invierea trupurilor,
pentru dispretuirea celor prezente, des pre dorinta celor
viitoare. CruceCl, a fa.cut pe oameni Ingeri, ' toti pretutindeni filosofizaza, 9i aratatoata barbatiea. (Dara, zici
tli, $i printre dan:;;ii au fost multi carL au dispretuit
t(lOc1l'tean. $i cine s~.spUn:e'IIli. Poate eel ce a
baul otrav[1 '? Darii de voie~ti, Bupot sa-tiarat mii de
aee:;;tiea In biserica lui Christ.os. Cand persecutiea se ri-'dica a!:5upra lor, dad ar fi trebuit ca' cu totiisa bea:otrava
~isa ' moara pentru Christos, ell toW ariD. f~,e\JJ'o, $i toti
ar fi fost mai straluciti deeM acela. Dealtfeliu acela
(Soerat) nefiind stapan pedansul ca sa bea sau sa nu
. bea, a baut; eu voie sau fara voie el trebuia sa patimeasea aceasta, ceia ce nu a fost faptul vre-uneiba[''';
batii, ci al ' siluirei. Chiar ~i talharii :;;i erirninali$tii, in
urrn3. hotarirei judecatorilor au patimit poate $i mai
grozave decat acela. Printre noi, insa, e eu totul din
contra, caci mucenicii n'au suferit fara de voea lor, ci
cu buna lor vointa, stapani fiind de a piUimisau nu, ~i
deci au ar'atat 0 barbatie mai tare decM orice diamant.
1) Partea morola. Despre lnviitiitura apostolilor,
bunieain intelepciunea Elinilor. (Veron).

~idespre

ne-

46

OMILIA IV

A,f';a da!,~ nu e ~im~c ,?e mirare ca acela a baut otrava,


c~nd mCI nu era. s~apan pe dansul de a nu bea :;;i cand
aJun~~se la cea ma~ fnainta:ta batraneta, - cad spunea
. ca ~ra de ~p,te-zecl C!e an~--, car~d eldispretuia vieata,

d,ac,: .,.~~e~sta. ll~se=aITl~a . a ~lspr~, tUl, ceia ce ell n'a~i zice,


1?1CiYU c;a nJ!Denl _a_I L~l n 'a~ . zice-o_ T':1, in sa, .aratii!mi
pe cmeva stand vOlmcel:i te iD ca:>:D8 $! TfltPl".j PC-D.l"l
evse,:~e, ,precurn .eu tj-aE?l putea araiA. ~;l!t de ~~;itd~
ace~tl!a, lr: l~mea mtT~aga. Ciue, fiindu-i smulse unghiile
deJa:, . ma m ~l deja p1clOare, a suferit cu barbatie ~ Cine
a rabd~t cu cura.j, ~indu- i desradacinate arterjIe ~ Cine
a _sufe~lt cu cUl~aJ~ fimdu -i ~espar:tit trupu] de cap'? Cine,
!1}ndU-I oa~ele fa:ramate ~ Cme, fimd pus necontenit pe
Ja rat~~ ~ _Cme,fim~ aruncat ,In ~ald~rea _cea de pe foc~
Arata ml de acestca. A murl cmeva prm otrava. este
~~t _una ~u c_el c~ d?arme, dki aceasta moarte s~ zice
~~,"e ~n,,!,l dUlC~ deca t. SOm!lU!. Daca insa.,~au :;;i suierit
u~l(~CaII munc~, tOtU1?1 a ple:!~ la uda lor, caci s'au prapadIt_ pen~ru l}1!7te eauze urlCl08.se, 'uniiapentruca vor!:>c3;upu/.:>lIcuJurde oeJe neperrnise, altii fii-t:ldc}i emu ,)r';""';
J_!~ rapte~ neci?stile, $i altii iaral?i neflind vre-o ~~il
bwecuval}ta!a, sep~ed?-u ~inguri i~lzadar $i fara scop.
Nu msa.: tot a~a :;>1 prmtre nol. De aceia toate ale
, ac~Io~a au tacut,pe cand ale noastre inflor'esc si s81m':'
pr.a9 t16 pe fiecare zi..Ceia ce cugetand Pavel zicea.. '(ca
C81a ce..., este sJab al )l,U Dumnezeu, ma.i tare decat oamenii
e~te~. Cum '~tca predlca
p::;te dumnezeeasca se invedere"'za~
"'1 d n

u. "
."
u . urma orlUl ~ap_t. C~m
Ii-a. venit 1n minte celor
em
?O~~p~~zece oarn
~lrr:ph, e~ sa intreprind8~ astfeliu de
lUC~~~I~.p~t.re~a~d,u_$! tImp,"!l III pustietati, pe laeuri si
pe 1 au. J' ,:;;1 r!IC10a~ta cutezand a se duce imediat in
tat~ sau l~ targyrl? Cum Ii-a venit lor in lilinte ca sa
se ~n:.potrl~eas9a ~umei l'ntregi ~ Cum ca danl?ii erau friCO$I 9 1 nebarbatO!:;n, 0 arata cel ce a scris despre dan$ii
(L~ca), car~ nu s'~ da! in laturi, :;;i. niei n'a putut sa Sufer e a~.a II ast~pa detectele lor, cela r.e$i este 0 mare
d?vada de adevar . .Deci, ~e spune e1 de dan~;;ii '? ca Christos
!1 m9- dus de os!a~l, dupa,ata~ea ~minuni unlia au fugit.
lara c_el ce .a rar,rlas p~ langa d~ansul, care era ~i cori~
feul a}Jos~ulJI<?r,s a Jepadat de dansuJ! Cum aCei dais rezece,. c~ar~ c~lar t:amd Christos nu puteau suferi fu~iea
!lld!-'lca, lara. dupa ce e1 amurit,s'a inmormantat $i n'a
i~VI~.t.. duprt: ' cum ziceti, nici ~'a maico.nvorbit eu dan~ii,
$1 nlc} nu II-a fnsuflat curaJ, cum, ZIC, ace$U 'o amerii
<

..,

"

47

OMILIA IV

. ,

ce-

s'au pus deacurmezi~ul contra lumei. Intregi ~ Oare nu


E,li-ar fi zis intr'im,;ii: (Dara ce va sa zidi aceasta~ Pe
dansul nu s'a mantuit, I?i ne va putea ajuta noua ~ Traind,
el n'a putut s~a ~e ap~re p.e sin~, l;\i fiin? ~ort n! va intinde now'j, mana de aJut()J'm ~ Fund In v]f)a.ta, 131 n 8, Sl1PIl~
nici-o natiune, E,li noi sa convingemo,lume jntrea:g~ l~umal
';u numele lui'? - Si ' cums'ar putea nu numal sa !acem
~cea~ta dadi chiar sa Ie ~icugetam))? Deci, de aici este
invede~at ca daca ii nu l-ar fi vazut lnvieat, ~i n'ar fi
Iuat dova'da cea mai mare a puterci lui, nu s'ar fi azvarlit intr'un joc atat de primejdios_ Chiar de ar fi a vut
ii mii deprieteni, oare nu d~ i!ld~ta i-a:r !i fa~ut ~UE,l
mani, punand in mil?care .ob~ce~ur~ V~<?hl ~l str:amut!tnd
hotarele parintel;\ti? Dara lata <?a da~.:;>l~ a~u~ I?l-au facu!
dU$mani, E,l i pe ai lor, ~i pe e~I strall;ll. 9hIar vd~ a~}i
fost ii foarte respect-atl de c~.tre eel .. dmafara. Se~n1\ 'l),
totU$i oare nu i-ar fi dispretmt Cll totu, pentruca mtroduceau 0 vieata noua $i nevazuta paI!a <;i-tunci ~ :\cu~
insa. ii eraustraini de toata 1umea, ~l era natural ca. sa
fieurW $i disl)l'etuiti de tOf L .
De cine voe$ti sa-ti spun'? De Iud81 ~ Dara ace~tl!~
din cauza ceior petrecLite cu dascaiul lor, aveau 0 ura:
nespusa catra dan$ii. De Elini,? Dara $i ace$tii~ Inc3: nU-l
urau mai putin c.aeeil.~Jti,v-;: iar ace~sta ~ E,ltm mal ~l~s
. EJinii. Platon, care VOla sa mtroduc.a nom moravur} ~n
vieata oamenilot', sau mai bine zis, sa schirnbe parte dm
rnotavurile vietei, adeca sa int~od_uca al.te!e it) !?c_ul celD~'~'
lalte fa-ra sa schimbe fntru rlllmc datmIle religlOase ai6
zeilci~, - era cat pe ce sa se pri~ejduiCl:sc~ in ?ic!lia, ~i
fiindca nu s'a intamplat 5'1 moara, apm $Hl pJP.I'uut 11bertatea. c:.i daca un barbar 'oarecare nu ar fl . fost mai
bland ctec&t tiranul Siciliei)), nimie n'a.r fi fmpiedecat de
a remanea slav in teara straina. De91 dealtfeliu nu este
acelal? Iucru: de a introduce moravuri noui in a.faceril~
cetatene$ti ale unei imparatii, 9i de a jn~roduce lI~ovat~1
in cele ale reliaiunei, fiindca aces tea mal eu sarna nehnil?tesc I?i tulbu~a pe oaIIfeni. A zi~e ca cutare ~au c,!tare a9a sa se insoare, ~l nu altmmtrelea sau ca ~tra
jerE sa stea a:;;a, :;;i sa strajuiasca in ac~st ID?d, ~l ~u
altmintrelea nuau puterea dea tulbura pe cmeva atat
v

. , I) Nota;Se face a!uziu~e la tiranu! Si~iIiei, D~o?!isi~ eel batrttll?


pe la anul 390, a. Chr. cand Platon a intreprms 0 calatorle de 10 am
prin Sicilia *i pe aim-ea.

48

OMILIA IV

de tare, ~a! ales cand $i in cartea 1egUor sta scris


aceasta, $1 can~ nu se face multa yorba de 1egiuitoriu
pentru a pu~e III 1ucrare .~ele ~puse: - ~~sa a spune in
g.ur~ maI.'e ca nu sunt zen carl se mgrlJesc de oameni
CI ;c~, f),.ce!8 s.u?t Ad~moni, ca eel l"<lstignit este Dumnezeu:
VOl mf;lIva $tItl cata ura au aprins asupra lor. cata h'l_
bura~ .fW l?ric!nuit~ ~i ce razboiu au atltat. contra i~r;
' " ~~O~ Hi?a -,?1 PHllgora al lor, !lindei'!: acutezat :sit
Zlca ca nu $tlu ~aca sunt zei, sau nu - des! sDunand
~ce~tea. el n'~ cutrlerat lumeafntrcaga, d a vorbit nnmai
ll~tr ?smgura .cetl!tte, - a. fost in cea mai mare primejdie.
~l pmgora M~lesIar-IU~, 91 Theodor cel numH atheul,
de:,?1 ayeau prletel)I $1 putere io cuvant, $i de:;;i erau adml:atl pe~t.ru filosofia lor, totu$i cu nimic nu s'au fo10,SI~., aICI. Chiar $i ~arele S?crat de$l I?e toti ii st:'ipa:niacutiLo~sotl~" t~tm;ll pentruc:;t in c~vintele s::11e despre
z~~ ~> !ost ,JJanlllt 9a ar .fi vorbJt ceva contra lor, a fost
~1,l~!l.sa b~a otr,<:tya .. DeCl, daca, numai ni::;;te simple Ni.~~~~ll~deC' 1/10V!1P:; ::;;1 d.u,ceau in. pri~ilejdii atat de mari pe
a.vw nlo:"ofi $1 oarbatI mtelept1, can se bucurau de muita
ClI~st~ ~m p~rtea poporului, $i care nu numai ca n'au
P~~utc.sa Ja~~ ce]e c~ v~iau, ci !nca au c:a~ut :;;i din patr."" 91~ dm Vleata: - apOl cum sa nu admlrI pe pescariu '?
cu.m sa fit! te mmunezi vazandu-l facand atatea fapte
~llnynate In l.umea fntreaga, t;;i reu$ind in fotul 1a ceia ce
~~<:! Ip:~rca~. ~a faca,:9i .p,redominand .. $i pe Elini, $i pe
LV~l y<:t I barn ~ .Da~a, ZICl tu, apostolll n'au introd.us zei .
str81m, ~ ca ~lcCeIa. Vara tocmai ceia ce-mi sDuL ma mi~!uneaza;. fhndca ~~ovati~ lor a fost fnd6iUi,~: :;;1 pe ~eii

0:

~e eralLJ-i~,u_d~el.r-BstigffiH!attvestitDecr,--

ur1d~ h~a ve~llt lor In minte ca Ra propoveduiasca pe


cel r.estJgmt'? $1 cum des'au fncurajat tocmai 1a sfarsiH
Pe cme au putut vedea mai inainte de dansii facand asa't
Oare nu cu totH se inchinau demonilor'? Nu toti inzei~
fie~u elemen~ele natur'ei'? Oare nuera invederata in diferIte m9durl neevsevia oamenilor '?
. ~ para, de$i ~!-a tre~u~ prin minte asemenea impreJ':I ran contr:ar~, Jl t()tW;;I~ s ~u asvarlit eu curaj in lupta,
:;;~ au doborlt t?tul la pamant. Intr'un timp scurt au pe~!n~at )ume~ lI~tre~ga, ca $i nit;;te pasari sburatoare,
tara sa so g~ndlas~a .1a.primejdii, ]a moarte, 1a greutatea 1ucru1m, ]0, ~m~ll~mcia lor, 1a multimea contrarilor,
~~ putereasau st,apamr~a lu~eas~a, sau $i 1a . intelept;IUnea celor ce-I rezbOlau, fimdca aveau . un ajutoriu
u.D.

OMILIA IV

49

mult mai mare decat toate aoestea, aveau eu dan$ii puterea celui restignit ::;;i invieat. Nici nu era, deci, de mirare atat de mult, daca in aceasta lupta culumea intreaga
arfi fost zdrqbiti, pe cat este acum de mirare faptul
savar.;;it. Dupa legHe razboiului trebuia ca ii sa stea In
t:gf,fj, :::dver;o;,a,rilor, :;;1 Im),ndH~$i loc 10 fata lor, sa se a::;;eze
, 'l inie . . d.e ,'t:a,tae.; ~i la- tirn~HJI l)otri-'vit sase -arunce
aSUDra lor. 10sa nu a$a s'au petl.'8cut Impl'ejura('ile cu
dansii, efl,ci ii n'aveau 0 tabara.aparte, ci Se ameRt.eC(l.u
la u'n loc cu du~manii, pe cari ii. ~i stapaniau. Traind
io mijlocul razboiniCilor -lor, if Ii zadarniciau atacurile,
ii predominau, f;li secerau 0 biruinta stralucita, indeplinindu-se prorociea care zice: ,,~i vei birui in mijlocuI vrajma;:;ilor tei" (Ps. 109, 3). Faptul minuna~
er~t, ca.dllf;lman,U avandu-i instapanirea lor, 91 punandU-l
in legaluri $i in temni~i, nu numaica nu-ipredomir:au,
ci lnsu$i ii dupa aceasta se supuneau lor, adeca Cel ce
bateau sesupuneau celor b~'ttuti, eel ce legau se plecau
c810r 1cgati, eei ee almlgau If;li plecau grumazul inaintea
celor alungati!
.
1'oate-acestea sa Ie spunem Eiinilor, :;;i inca f;li mai
mari decat acestea, dici mare esto $i prisosinta adevarului. Daca voiti a urmari de-aproape aceasta chestiune,
noi va vom invata fntreaga Juptii pe cari apostolii D<?ffinu.lui 0 au avut; - deocamdata jnsa sapastram In mmte
acestedoua lucruri principale: cum cei slabi au biruit
np, .Dei tc:;.r~,
veni.vlor in minte ca sa so
.
. slcurxi-~
,
hoUirasdi la aceasta, daca nu se bucuraude ajlltorilll
Dumnezeesc)).. . ... ... . ....... _-_........--.-~ -~~~-c,-~~-.--i\ceste~-swltcere
re<5pundem Elinilor. N oi, ins2.,
sa Ii. aratam prio fapte succesele vietii n?astr~, E;>i. s~.
aprindem cu imbeh;mgare focul virtutei. "Sa'st,ralucltl,
zice, in mijlocul Iumei, ca ni;:;te lurninatOrl" (Filip.
2, 15), caci Dumnezeu a ineredintat fiecaruia din noi 0
folosinta mai mare si decat a soarelui, mai mare decat
a ceriului, deeat a piimantului ::;;i a marei, $i en atat mai
mare inea, cu cat mai mari sunt cele duhovnicef;lti decat
cele tr'upe:;;ti. Cand noi privim cercul so!ar,v $i adq:lir~m
corpul, frumuseta ::;;i stralucirea astrulm, sa ne gandl~
iarasi ca mai mare si mai frumoasa este lumma dIll
nOi,'dupre cum ~i intunerecul este ~i mai mare, daca
nu suntem cu bagare de seama, fiindca 0 noapte adanca
stapane$te 1umea lntreaga.
L

l~

- -

--

16038

-ce

50

OMILlA IV

Aceasta noapte adanca, deci, sa 0 fmpra$tiem $i


sa 0 nimicim. Noapte a.dancanu este numai l?rintre. er~
tici $iprintre Elini, ci $i printre multi de at nO$tr~, dll~
cauza vietei $i a credintilor lor. Fiindca sunt ~ulV ca~l
nu -credfn inviere, multi cad pazesc observatlUmle ZIleIor.multi cari fae uz de desr.AnteeB, de vraji, de semne
$i 'de ghidri din zborul paserilor, multi ca.,ri ~r0.? In p~l
terea hartiutiIor ata.rmite la gatul bolrll'tv l!:)l" ; ~~l .In .?,1t9
r.iimicuri d.e feiiul aeestora. Dar8, yom vorbi 91 eatra
ace$tiia mai pe urrna, dupa ce vorn ispravi de v0.r~t
catra Elini. Deocamdata stapaniti cBle vorbite, apucatl-va
de aceasta lupta, ca prin vieata voastra sa-i pute~~ atl'age
catra noi.Ceia cearn spus intotdeauna, 0 SpUl~ ~l acum:
celee .fnvata pe a:Itii celeale filosofiei, tr.ebUle ea !Da1
intai sa S8 .invete pe sine singur, $i atunCl va fi pIa-c ut
eelor ce-1 asculta_
. Deci, saoefacem pblcuti,' $i sa .ne sHim de-a fac~
pe Elini binedispu$i fata de noi. Aeeasta_ va fi a~upcl,
.candnuvornfaee rau nimanui, $i yom ti pregatItl de
'il p,a timl.relc. NuvedeU pe copiiicei mieicand sun t
~ purtat.i in brate 4e P<lrintii lor, . -cum lovesc eu pal!Ila"
obrazlll ceIor ce-i poarta: ~icum parint,ii en placere 11
intind obeazul, ea- astfeliu sa li damoliasca maniea, $i
cum dupa ce Ii s'a sfar$it rnaniea parintii se bueura '?
A$a sa facem $i noi, $i ea $i. pariniii eat~~ cOP~~ sadis~
cutam eu Elinii, caei ~j dcl.n~ii sunt eli. tO~ll copn, duprc
Gum au 'zis uniia din poetii ior, ca (Ehnii. ,pufurea. sunt
copii, $i niciunul bat['au.Dupre eum co pm nu prlmesc
sa se ingrijasca de nirnie bun $i ~ fOki:;itoriu, t{~t as~~?~
nea $i E1inii, caei pUI'uI'ea vor sa 5e Joaee ca $1 copm 111
. terin;l, fiiud pJecati 1a pa,mant $i pironiti lacele. p~ma:n
te,'?ti. CopiU. in timp e.e noi vorbien de celt; t4'BUmtoare,
de multe ori nu simtesc ceia ce vorbim, $i v0$nic rid.tot astfeliu sunt si Elinii, caei $i if rid in timp ee noi
discuw,rri despre imparatiea ceriurilor. ~i dupre eum din
gura eopiilor iesa multe bale care de muIte ori murda:..
rese $i mancarea $i bautura ee Ii sta inainte, tot a9it
$i din .gura EHnilor ies cuvinte zadarniee $i murdare,'
$i ehiar de Ii-ar da cineva hrana neeesara, ii mahnesc
prin -blasfemfipe eei e.e li-o dau - $1 de aceia este nevoie de a suferi zburdalniciile lor. Copiii iara$i, rond vad
pe hot intrand In easa $1 furand eele dinauntru, nu numai ea nu se lmpotrivesc hotHor, ci inca rid, - dara
daea U-ar rapi cO$uietul eu jucarii, sau dramba, sau

OMILIA V

51

altceva din jueari!, a.poi atune! s~ supara, .s~ nemultamesc se sbuciuma $1 lovese pamantul eu plClOare1e. To~
asem~nea fac si Elinii, caci vazand pe diavoleum II
rape$te toate cele parinte$ti, .$i chi~r vieata care e ~ai
pri!1eipala~ ii 1'15' lfi se ~p:0l.=!le d~ dansul ca de i.1l1 pI'le;ten, - iara daca 11-ar r3:Pl cm~va avere~ , san, al~cev~
din cele eopilare$ti, apOl ~t~nc1 se tulbuI'fI., ~!': ZDumuma,
$i:;;e valta ci'.\, -:;;i copiii. ~1 dupre .~,um ~ eopm ~e ?es~o.-:
lese inaintea tuturor $i nu se rU$ll1eaza, tot a$a $1 E1ll111
ill valindu-se in curvii $i preaeurv.ii, desg?l~nd legile naturei,s,;i introducand imperecherl neleglUlte, nu se 1'u$ineaza de .loc.
.. _
"
Ati aplaudat rn,!lt, ~$1. ~t.l laudat ce1e, s12use, ll1S~
odata ell .ap1auz~le sa va .slht~ ca nu eumya sa s~ s~un3:
aeestea $1 de VOL De acem va rog ca . VOl ell totl~. Set fitl
Nirbati de~avar;;iti, caci .daca9i _noi vo~ fi ~~~pll,. CUl~~
yom putea invata pe acem ca sa fie ba1'ba~l ~ CU~Il l!
vorn pulea izbav.i de y$yr~t~tea ~?p~lareasca ~ DeS'l; S?,
ne facem barhatl deSaVaI'$ltl, ca sa aJungcm 1!3' .n~asu~a
varslei randuitade Christo;;" 8i sl ne IHvreumClffi ae
bunu1'ile viitoare, prin charul~i filantropiea lui Christos,
caruia se cuvine slava in veei. Amin.

OMILIA V

.
"Ca vedeti chemarea voastra, frati!or, e~
nu sunt multi intelepti dupre trup, nu sunt~(lUltl
putE'X'nici,nu sunt mul~ide bun neam, Cl cel~
nebune ale lumei a ales Dumnezeu, ea pre eel
intelepti sa-i ru~ineze" (Cap. 1, 26. 27).
Spunand ca eele neb~ne a1e_ lui l!Ul!mezeu. snnt
mai in~elepte decat. oamenll, a aratat ca mtelepclU~ea
omeneasea este scoasa din loeul ei, atat prin ma1'turlea
seripturilor, cat $i prin desfa$urarea imprejuraril.or,prinmarturiea seripturilor, spunand: "Plerde-vOlU intelepeiunea eelor intelepti" $i prin desfa,;m1'area Im~
prejurarilor, zicand $i punand intrebare: "Undeeste
inteleptul? Dnde este carturariul?" -, - 1a urma
A

52

53

OMILIA V

OMILIA V

iaI'a:;;i a dovedit ca faptu] acesta nu este nou, ci vechiu~


ea unul co a fost prevazut de mult $i prezis. "Ca sods
este, zico, "pierde-voiu intelepciunea celorintelep~i,~i ~tiintaeelor ~tilltori 0 voiu lepadil".
,Mai doparto a aratat, c.!), toate aces tea ,s 'au petreeut Hi3a,
. t -a-_.- fiirld necesa.,r e ' ~1 - cu drept"cHvarlt, caci zice"': ,;'C~ -(le
vreme ee intru in~elepeiunea lui Dumnezeu n'a
cunoscut lumea prin intelepciune pre Dumnezeu, bine-a voit Dumnezeu prin nebuniea prQPoveduirei a mantui pre eeiee ered". A aratat apoi,
ci'i erucea este dovada unei puteri negraite $i a unei Inc
telepeiuni nemarginite, $i ca eele nebune ale lui Dumnezeu slmteu mult mai l'nalte deeat Intel~peiunea Orne,neasca. Acea,s.t;iiar2.~,;;i 0 dovede9te nu numai eu dascalii,
ci chiar $i cuucenieii. "Ca vedeti, zice, chemarea
., voastra, fratilor". Nu a ales numai pc dascali ca oai;' meni sirnpli ~i pro$ti, ci tot astfoliu a al~i pc tlcenici. ,
"Ca nu sunt multi, zico, intelepti dupre trup".
Astteliu deci, so dovode$to ca aeeasta este $i mai puternic, $i mai fntelept, daea po ate convinge $i pe multi,
In acela$i timp $i neinteiepti, fiindea e mai greu de , a
convinge pe un om simp1u, mai ales daca e yorba de
lucrm:i mari 9i trebuitoare~ :;;i eu toate aeestea i-au eonvinsapostolii Domnului, pentru care ~i Pavel ia de mar- ,
turi aici ehiar pe uceni9i. "Vedeti ehemarea voastra
rratilor"ziee, adeea uitati-va ,eu bagare de seama la
voi in$i-va, eercetati-vapre voi in::;i-va. Pentru ea ni~t.e
cameni simpli ~i pro$ti sa primeasca ni$te dogme atiLt ,
de intelepte, ba inciimai intelepte decat toate, aeeasta
marturise$te eea mai mare intelepeiune a dascalului.
Dara ee va sa zica : "dupre trup"? Adiea eeia
ee se vede, dupre vieata prezenta, dupre invatatura eelor de afara, dupre invatatura profana. Apoi ca sa nu
se para ea el cade in eontrazieere cu sinofnsu$i, fiindea
e1 a eonvins pe Antipatul Scrghie PaveP), el a eonvins
,pe Dionisie Areopaghitul, pe Apollo, $i ,pe alti intelepti
atr~i de dansul prin predica, - n'a zis ea (miei unul nu
esle intelcpb), ci "Ca nu sunt multi Intelepti". Nu
doara ea chema prin exeeptiune numai ' pc eei simpli,

iar pe' eei intelepti Ii treeea eu vederea, ei Ii primea $i


pe aeC9tiia, insa mai multi de aeeia. ~i de ee oare ~ Pentruca eel intelept dupre trupeste plinde prostie, $i acesta
mai en se.amii este ne[mn, eand nu voie9tecu nici un pn=:L
a arunea dela eUnvataturaeea strieata. Preenm un doctor
arVnl sa jnvete si De Ijdtii ttl8$tel'?ugpl l)]edicinii. si nniia

1) Notii.- A se vedea Fapt. Apost. cap. 13.

rl]' .fl
:'J

a'.'.\"e~
t;.,
r"";,","':"'"
' . ';~" e'v"C}, d'.l'n'
; "'I"
UN "-.t:l,
.,,... ~ ."\': H-"' ned
.

J.)
'

lAd!' ~!'na~ ~ 'l-~nsa~.' 1;"


~T'r.<:J
....... ...""

.,->,....: ._-. '""

cii

"""-

contrar ei, s'ar lneapatina ea ;;tiu mediCina $i nu ar priml.


, sa sUe in pel'feetiune, pe c8,ndceice nn cunose nimic
din'me$te$ugul medical arprimi eu plaeere cele spuse
de doctor, -lntoemai a$a s'au petrecut imprejurarile in
cazul de fata .. Cei simpli $i pro$ti mai de graba s'au eonvins ~j au crezut, fiindea nu aveau eu dan$ii prOstiea cea
mai de pe urma, de a se crede pe dan$ii intelepti, pe
cand nebunii ae8$tiia i$finchipuiau ea pot sa afle prin
rationamente omene~ti, ceia ce uu se .poate afia decat
prin credinta. Cand fierarul in loe sa traga eu cle$tele
, fierul inrm;;it din foc s'ar ambitiona sa-l traga eu mana,
nui Ul t9tii vom sp:tme ca aceasta e cea maide pe urma ,
nebllnie; Intocmai a$a so petreee $i eu filo::;ofii ace$tiia,
caci $i ii ambitionandu-se de a afia totul printr"in:;;ii, au
necinstit eredinta. De aeeia nici n'au aftat nimie.
"Nu sunt multi puternici, nu suntmulti de
bun nearn", fiindca $i ace~tiia sunt pHnI' de cea mai
p:1a,r!::~ tp.}fie. Nimic nu oste atatde inutil:;;i irripiedeca. torilJadevarat,ei cuno.;itinti de Dumnezeu., Ga lipsa de
minto $) 8.lipil"el'i, de avere, fiindea, aceste douaprega-,_ ..tesg-pe-Arn-4ea admira cele prezente, dea nHu-lf'aa.+lc.ee-lnCJjilf'c~i-fo~------
yorba de ceie ' viitoare, . ~i de a-$i astupa urechile cn
multimea grijilor."Ci eele nebune ale lumiia ales
Dumnezeu, ca pre cei 111telepti sa-i ru~il1eze ";
eeia ce este eoa mai mare dovada de biruinta. eand el
invinge prin eei prO$ti. Nu alat de mult S8 rU,;,ineaza
Elinii eand sunt biruiti prin eei intelepti, Ci atunei I$i
acopar fata de rU$ine candvad filosofand pe mC$te:;mgar
$i pe eel din piata mai mult deeat dan$ii. De aeoia ~i
zlce Pavel: "Ca pre cei intelepti sa-i ru~ineze".
$i nu numai eu inteleptii a fa0ut a.~a, ci $i ell eelelalte
calitati ale vietii de fata. "Ca pre cele nebune a ales
Dumnezeu, ca pre cei intelepti sa-i ru~ineze, ~i
cele slabe ale lumei a ales Dumnezeu, ca
ru~ineze ' pre cele tari". El n'a chemat numai pre

.sa

54

OMILIA V

OMILIA V

cei simpli ~i neinvatati, ci ~i pre eersetori, si pre eei


dispretuiti $i nebagati in seama, ea astfeliu sa' umileasca
.pe .puterniciizileL
,,~icelede neam prost, si nebagate in seama
ale lumei aaies Durnnezell, ;:;i ceie cenu sunt,
ca pte cele ee sunt S8" stric.e"CVers. 28). Dara
care sunt"cele ce nu sunt" despre care snunA apostolul aiGi "? Adeea acei ce se socotesc ea n'ar insemna
nimic in aceasta lume, pentru marea lor nimicnieie.
Astfeliu ca Dumnezeu a aratat marea lui putere, smerind pe cei mari prin cei paruti mici, E?i erezuti ea ~i
cum n'ar insemna nimie, ceia ee ~i aiurea se vede a. fi
zisJ~i l?avel: "ea putereamea iDtru neputinta
se savar~e~te" (II. Cor. 12,9). In adevar, ca mare putere este aceia, de a face peeei dispretuiti ~i cari nici
maear nu s'auatins de vre-b J'nvatatura oarecare, ca
deodata sa filosofizeze si sa invete siDe altii cele mai
presus deceriuri, -,- fiirldeasiD8 dod()I'i. sf ne ritori. si
pe totl- C611a1tl, atune! mai eli seama-ii ~dnliran1, carlu
fnvata 9i conving -I>A,na f7i peeei majpro~tLDeci, daca
este 0 mare minune de a invata pe eel prost ~i a-I infiltra idei de. me~teE;uguriornene~ti, apoi ell atat mai
mare este de a-linvata ~ia,,"i infiltt'a idei de 0 atat de
Inalta filosofie.
Dara Dumnezeu n'a facut aeeastanumai ea sa. arate
minuo.ea, ci :;;ipentru ca sa smeriascii. pe eel mandri.
DeaQeia. ~i InurmiL zieea: "ea sa rusineze pre eei
intelepti, $i pe eele slabe1 ca pre' cele
sunt
c;:l'l c;:tr'cP" 9.1..i aIel laJ.,..v~.;.
"a ;:')UJ
~Q D"
~e l.-,,, .-l~ ~;c;
<-.JU "-'
ay.l.
,,'-'
iLl ~
.LuUUV i i i i
un trup inaintea lui Dumnezeu" (Vers. 29). A~a
dara Dumnezeu de aceia face aeeasta, ca sa infrunteze
trufiea ~i cugetul, ca sa doboare 1auda ~i famfaronada.
~i voi, ziee, va pierdeti timpul in aeestea'? Totul face:
ea noi sa nu soeotim nimie ea a1 nostru, ei ea totul s~
atribuim lui Dumnezeu, - ~i voi va predat.i sub aseu1tarea cutarUla. sau eutarUla '? $1 de ce lertare va vet]
bucuran'? Cad Dumnezeu a aratat ca nu este cu putinta
de.a ne mantU! numai prin noi in~ine, $i.aceasta a fal'l!t-c
ehmf dela iDceput. Nu seputeau atunci mantU! prin
tr'in~ii, ci trebuia ea sa priveasca frumusetea ceriuiui, rna
rime~ paI!l~ntului ~i trupurile celor1alte fapturi, pentn
ca dm prl Vlrea aeestora sa se inalte eu mintea eatr ii
~

~_

'

_ "

Jl.

; .

-.

1.+ '..

. - - - :-- - ,

ce

J.l

",-"

!"

,-

55

Dreatorul aeestora. $i a faeut aeeasta preintimpinand


viitoarea lor trufie, ~i opiniunea ee-~i formau despre in~elepciunea lor. A facutintocmai ca dascalul, care, dupa
De arporonci ueenieului sa-l urmeze in eele ce dansul
It: crede, ca tr~b~itoare, iar ac.est~ ar apuca ~a~ ini1inte,
~~l.ar VO~.: ea sa lnvetc totul prl11 SIne, - l-ar lasa sa grest1sca" IT!:1i 111ti}j CD.; sti vadE;. singur ca nu este dcstoinic
de a invata prin sine
nurnai dupa aceia ae Julr'uduc:e
;;;i eele ale s('1le; a:;;a ~i 'Dumnezeu a facut eu omul, cad
inca dela inceput i-a por-uneil ea sa-l urmeze, punandu-i
inainte euno~tinta ~i prieeperea lui din fapt.urile vazute,
dara omul n'a voit, dovedind prin aeeasta ea nu este
in stare de a faee nimic prin ~in8 insuE?i. I-a dat eu alte
cuvinte, ill loc de carte, lumea cea vazuti'i, insa filosofli
;;i invatatii nici de aid n'au prieeput nimie, niei de aiei
n'au voit sa se eon vinga, nici peaeeasta eale poroncita
de d~nsul n'au voit sa ~n~arg3": :::.\tunci el ~ p~? de fat~
o alta cale en mult njal larhurlta ca Cea dlotaL care sa
convinga pe om, ca e1 nu este destoinic prin sine 1nsu;;i
ca sa faw eeva Dun. Atunei ar fi trebuit ea sa puna
lI1IIli;;carela~ionaIllentul sau, sa faca uz de inteiepciUIlef1
omeneasca, ~i prin faptura sa se ridice 1a fikatoriu;
aeurn insa daea nu devine cineya nebun, adeca daca nu
se leapada de toata intelepciuneaomeneasca) daea nu
arunca deja dansul orice rationament, ~i nu se preda
pe sine credintei, este eu neputinta de a se mantu!. Nu
este, deci, lucru mic, -c&dupiL ce ui-a h'11esniLcalea, sa
ni smulga la urma boala din ]{'adacina, adeea sa nu ne
1audam, ~i sa nu credem de noi lucruri mari~i grozave" "Ca sa nu se laude Djci un trup inajntea.
lui Dumnezeu".
De aiei vine pa.catul, ca dam;;ii se incumentau a se
erede mai intelepti deeat legile lui Dumnezeu, ~i nu voiau
sa afle ea astfeliu a gasi~ el eu cale sa legiueasca. De
aceia nici ea au aflat ceva.
.
Astfeliu s'a petreeut ehiar din ineeput, cad a zis h!i
i'..dam: acoasta fa 0, c@i~1Ellti'.i sa ou 0 facj dara, el
erezand ca va puteaafia ceva rnai muIt, n'a ascultat, ~i
a pierdut :;;i ceiaee avea. A zis ~i eelor ce au urrnat
dupa Adam: (mu rem~"net,i IIlai pI e jus de faptm a; ei
printr'insa priviti pe facator), dara aceia ca ~i cum ar
fi aflat ceva mai lntelept deeat cele spuse, au pus in
mi~care mii de rationamente fal!,}e, mii de labirinturi.

si

56

OMILIA V

De aceia s'au ~i ciocnit intre dan~ii fara vr'un folos, dici


niei pe Dumnezeu nu I-au afiat, niei n'au cunoscut ceva
lamurit pentru faptura, iili nici ca aveau vr'e-o idee potriviti'l fiia.dev~l'ati'ldespl'e f)(l.. De aceia iara9i doborind
ell prisosinta t'rufiea lor (h 'lCoAAoo 'too 'lCspt6y'to~'t~y OL'ljdlV
,":::t)TW'.t x~{}ct'~p&v), ,-a. introaU5 ,pecei ,pro~,ti E;i. i~a~ -ffi.cut ~,ej
Intai, ariWlnd. prin aeeasta ea eli totU au navaio de fn~
telepeiunea cea.de sus. $i nu numai in ceia ce prive.'?te
cunOf;Jtintaei fie-a pus pe noi oamenii ca sa avem trebuinta de dansul in totdeauna, ci $i in toate celelalte,
ca pe toate fapturile, ea astfeliu luand motiv din aceasta
supunere ~i familiaritate, a:;;a zieand, eatra eJ, sa nu fugim
de el, $-isa ne pierdem. De aceia prinurmare nu a hotarn ca noi sa fim indeajuns prin noi in~ine, adeca
destoinici numai prin propciile noastre puteri. Daca aeum
cand avem nevoie de dansul, ~i inca. multi se arata. eli
displ'et, dariidaca nu ar fi fast aeeasta, unde amfi ajuns
oare eli meondriea ~ In cat apostolul cand zice di "sa nu
se laude niei un trup" nu invidiind Ii-a interzis de
a se lauda in acest mod, ci ca sa-i atraga pe dansii din
pierderea urmata de aici.
'

,,:;;i dintru dansul voi sunteti intru Christos


IiSllS, care s'a faeut nona lnteiepciune dela DumneZEm, ~i dreptate, ~i sfintire; ~i lzbavire" (Vers.30).
Expresiunea "dintru dan suI " de aid, cred ca nu este

zisa eu privire la ereatiunea noastra, eleu -privirela


credinta, aded de a fi fiiai lui Dumnezeu nu din sange,
iili. nici din vointa trupului. Sa riu credeti, ziee,cara-pindu-ni lauda, ni-a-msat a:$Ct, d ni-a . dat 0 alta muda
'mai mare, fiindca voi ati devenit fii ai aceluia, inaintea
caruia nu trebuie a va lauda; iara acest [apt s'a savar;;;it prin Iisus Christos)). $i fiindea a zis: "ea eele
nebuneale lumei a ales, ~i eele slabe", prin aeeasta
arata ea ii sunt mai de bun neamdeeat toti, a vand de
tata, pe Dumnezeu. Dara cauza nobletei ace~tiea nu este
eutare sau cutare, ci Christos, care ne-a facut 8i inte~
lepti, ;;;i drepti,~Csfinti, cad aceasta va sa zici: "s'a
faeut noua intelepeiune". Deci, care din noi este mai
iiltelept, nu decat eel ce au intelepciunea lui Platon, ci
deeM eei ee au en da.n;;ii pe insu~i Christos, bin evoind
aceasta Dumnezeu? Dara ce Inseamna" dela DUl11-

OMILIA V

57

nezeu?" Cand apostolul spune lucrurimari despre unul

naBcut, atunci aiatureaza :;;i pe Tatal, ca sa nu cread:l


cineva pe Fiul ne-nascut. ~i fiindca a. zis ca Christos a
flicut atatea lucruri mari,:;;ia atrihuH t.otuI Fiului, spuna;nd ea 81 s'a, facut nOlla in~eiepciune$i dreptate, $i
sfintenie,:;;i :rescumparare, apoi iara$ prin Fiulatrihuind
TataJui totul, a zis: "deia Dumnezeu". $i de ce n'a
zis: f)e-a fMut .intelepti ci "s'a faeut. noua intelepciune" ? Aaratat imbel:;;ugarea darului, ea iili cum
ar fi zis: (cpe sine insu:;;i s'a dat noua).
Dara tu privel;;te, cum inainteaza Dumnezeu cu
omul: mai intai ne-a facut intelepti, izbaviridu-ne de iniilelaciune, :;;i dupa aceia dtepti . ~i sfinti, daruindu-ni
Duhul sfint, :;;i astfeliu ne-a. izbilvit de toate relele; Incat
faptul aeesta. est,e a1 sau. Ded, expresiunea "dintru
d8~nsul" nu fnseamna ca noi .suntem din esenta., saiJ
substanta lui, ci ca prin credinta In Esus Christos am
devenitfii ai sai. Aiurea a spus ea noi ne-am facut dreptate lntru dansu!, zicand: nea pre eel ee n'a eu-

noseut pacat, pentru noi paeat l~a faeut, ea noi


sa ne faeer.t'l dreptate lui Dumnezeu intru dansul"
(II. Cor. 5, 21), lara aici spune ca e1 s'a fticutnouadrep'o

tate, astfeliu c~, <;.ste co putinta celui ce voieiilte ase Imparta$l di1Tac~a;--dreptate cu imbel$ugare. Deci,. nu ne-a
-tacITtl'nteiepticutares-Gl.ucutare,ci Ghristos. A;;a dara cela
ce se lauda, intru dansul laude-se, iara 11U in cutare sau
cutare,caei prin Christos s'a faeut totu!. De aceia spunand :

"ea s's fa Cutn Q]l2 iu,~e,iep['.il1Qe! ~I dreptat.e: sLsfintenie" a adaos: "Ca preeum este seris: eel ee SE
lauda, intruDomnul sase laude" (Vers. 31). De aceia

s'a $i aruncat el eu putere asupra intelepciunei Elinilor, e~


astfeliti sa eonvingf:i pe oameni - ceia ce este ~ drep.t=
de a se Janda in Dumnezeu. Cand noi am cere de If
dansii r,ele mai pre~;us de dan:;;ii, atunei nimie n'ar fi ma
nebunesG ~i .mai slab din partea noastra. A avea limb~
a'5cutita, li este ell putinta, insa a avea credinti -ptH@
nice, nu Ii este eu putinta, fiindca rationamentele lor
prin ele inseiili, 5e aseamana Cli panzele paianjenului
Uniia dintre dan:;;ii au ajuns la atMa nebunie, incat spm
ea llitl1ic nu esle adevarat dintre cele existente, susti
nand eu incapatinare ea toate sunt contrare realitatei
adeca LoaLe sunt numai in aparenta.

58

OMILIA._V
_ _ __

OMILTA V

Deci, nimie sa nu spui de tine, ci in toate lauda-te


in Dumnezeu. Niciodata sa nu atribui eeva vreunui
om, caci daca nu trebuie dea socoti nimic, sau mai
bine zis de a atribui nimic lui Pavel, apoicu atat mai
mult altom. "eli eutice mnsadit, Apollo a udat,

iara. Dumnezeu a faeut ere~tere8.."


launa. lD Domnul,niciodata

(Cap. 3,6). Cel


nU . S8 va.lli-.
gamfa, ci pururea va IT moder'at; .;;i In toate va fi muJt;amit. Insa nu a$a sunt cele. ale,Elinilor, ci totul l~i

ce :;;tie a se

at.dbuie lor, $i de aceia au $ifacutzei din oameni,$i


i-au prapMit nebuniea lorcea mare.
I) A$adara fii eu bagare de seam a in lupta ce 0
porti eu Elinii. Dara unde am sfal'$it yorba in convorbirea dinainte? Ziceamca nu este eu putinta - omcne$te vorbind - ca pescarii sa predorriiriepe filosofi. $i
eu toate acestea a fast eu putinta, de unde este vazut
luc1'u,ca ceia ees'a facut, prin chars'a faeut. Ziceam
ca nu era eu putinta niei .d e 3,$i fnchipu! cineva ni~t8
astfeliu desuecese,$i.am arB.tat, ca nu numai $i Ii-a u
Inchipuit, ci Je-au dus ~;i la un bun sfar$it eu cea mai mare
u$urinla. AeeJa$i su tieet, deci, sa-1 eontinuam$i astazi
cu yorba, $i sa vedem cum li-a venit lor In minte, 9i
in ee s'ar fi bizuit sa predomineze lumea, daea nu ar
fi ' vazut pe Christos jnvieat. Nu cumva '$i-au ie$it din
minti,ea sa se gandiasca la a$a ceva cum s'ar lntampla '? fjindca . In, ad evar eovar$a$te ariee nebunie, ca ji sa a$tepte de a siivttr$l un asernenealucru fara charuLDumpezeesc: Cum de I-au 'Sa.var$it,d~ca ..a,1.1 fost maniaci $1
ie$iti din minti ~ $i daea au fost eu mintea fntreagadupI'e cum au dovedit lucrurile - cum acei doisprezece
o(l.meni faraca sa ia vrco garantie din eeriuri vrednica de crezut, $i fara ca sa se bucure de ajutoriul do
sus; s'au asvarlit in atatea $i atatea primejdii groza ve '?
cum de s'au Jupta t voiniee$te cu pamantul ~l marea,
spre a schimba obiceiurile intregei lumi, ' ce erau atat
de lntepenite in treeerea timpurilor, $i cum au putut ii
sa stea in luptii eu 0 a$a barootie? $i ceia ce este mai
mult inca, ca ii chemand omenir~a Ja Qe.riu :;;i la bunu~~- .--. ---

I)Pariea moralil. Contra EJinilor, f?i ca nu inintelepciune


sau bogat;ie trebuie a se lauda cineva, ci tn Dumnezeu. Ca eel
ce vietuiel?te aici in dezmerdari, acolo trebuie a piHimi rele. Cil
nici mei?te~uguJ. ~i nici slujba osta~asca nt' poate a ne Impiedeca
deia studlerea celor sfinte f?i Dunmezei}ti. (Veron).

59

rile cele de acolo, cereau pe de alta parte ~isI?ret~~rea


bunurilor prezente;. da~a atynci in c.e se ~lzUlau n. ea
sa convinga pe audltOrl '? $1 cel ~ut!!1 ~3;ca.ar ~ to~t
crescuti in slava, bogatie, in stapanll .. 91 vm ~~vatatura,
<,.; rJO
.~;o. "--li,~1
"'0.<:: ~lU li-ar
de a S6
91.
f ' a~L.'''
.
a u"" ....,.."'Y....... ...
" ' . fi .fast- mgadmt
"-".....

incurnenta ]e. .un lucrn atcu; de greu, -:- dara _ge~ put m
asteDt!:1.Te(l, lur" :;-1,1' fl. a,vnt oareeare .euvant - dara: acum
-iqtfi:ca uniia dintr'ln~ii ~e 1ncieletn](',eall eo pef;cU1.tu~ p~
b~lti, altii eu cusutul pi~ilor 9i fa.eerea ~<: eortu,rI" lara
altii cu. slujbe ,la v,a:!Y1~' ~ar~ ~lel . un~ am aeest: lnde~
;letnieiri nu era atat Qe mdamana{er~ .:'pre. filosone, $~
spre a eonvinge pe ci?ev~ de 1;1-:;;1 mehlpul. lucrurI
mari, 9i mai ell seama cand mCI nu are exemp]e.
Dara. ii nu numa:i ,ca vnu au avut exemflle .c~ vor; predomina lumea, el mea ca nu 0 vor pr~a~mm,a, m~: al~~
ca jnvatatur;;t lor era ceva n01:1;1\I~ltl s aum<2.er,-,~t 00.
introduca inovatii, insa s'au stms, ;;;~ n? sp~n ca _pr_lI'l:tr~
Elini s'au petrecut asemenea lUCrU!l: Cl prmtre lude~ ~~
" ~n
tl' mpul apodr.iilr.p
chinr
sinu
C1
H.
0"""-'.1. ::.1.. -'. .,
~ ,~
__aOlsprezece
"'- _. . __~ : co oamem,
l~~-t '-'
T(
v

\....I

...... 1.Ao

...

- l'" , 'illl-H nlP


.............
0
,,~"'''''.I...

j-lp.nnT)"71;::ara

.. ...... ~ ............. - ~

t...a S8.; a rUI!CGlL

{;tLUl!C.!
!n

_.

,J

tUlJv-l..~

vorba de parLizanii lui Theudas ~i al hn )uua., carn


impreuna cu ucenieii ~i cu 0 I?uItlme I?u]ta de po~o!,
s'au pierdut. Aee~t, exem.pIu, ~l frlca capat~ta d~ a~cl,
era dca;uns ca sa lcumlOteasca pe apostoL, daca n ar
fi fost ~onvin~i ca fara puterea dumnezeas<;a este 5~
neputinta de a predomiml lumea. Dara cfuar' daca ~!
nadajduiau ca vor predomina . lufl!e~, eu ,ee speranta
~i-au luat asupra-~i:::-~ate!1 ))r~I~leJ~ll, daca~ n.1,l aie~~
privirea atintHa invutofm? Sva zlCerr: ca ~l ~(;l,daJ::
duiau a predomina lumea; dam atuncl -,-~e ~L..,.,t~Fta,u II
sa castige prin faptut-ca. au ~tras p~ to~: calra e~l ee
n'a inviat - dupa cum spunetl ?v ~~ea cll1~.r .astazl oam eni eari au . crezut in imparat1ea cerlUrllor ~l. lr;
miile de bunatati de acolo, ~i totu;;i cu gr~u ar prIml
sa se aI'unce. in prirnejdii, apoi cum aee~a ~r fi ~u-=
ferit atatea in zadar, ba inca pentru ceva rau'? . Caci
daca nu au fost in realitat~ cele petre.cu~e <?u C~n~tos,
ca daea Christos nu s'a Inaltatla eermrl, ::;;1 ,daca l~ ar
fi plazmuit toate aeestea cu scop de. a convmg8~1 pe
altii, apoi negr~it. ca ~i-ar fi batut JOc de Dumnezeu z
::;;i 9i-arfi atras de SW~ mii de trasnete ~.supra capulUl
lor. Deaitmintrelea ehmr de ar fi avut 11 ~ aseI!lenea
bunavoint3, pe ca~ timp tr~iEl: Chri~tos, tOtU~1 m~rl~de!
Ii s'ar fi stins OrIce zel, caCl daca nu invlea, 11 s ar ti
v

60

OMILIA. V

OMILlA V

p_arut . qa e! a fost nllmai un in:;;el<'itoriu :;;i viclean.


~a armatele, traind generalul sau impara,tul, fie chlar de ~r fi cat de slabe, totw;;i sunt concent:r:ate, ~ub c,tcel~l~ comandant, pe cand daca, lipSB$te
CarJut;. cmar ae ar. 11. Or:ic.ilJ de puternice, S8 imprastie?
.. . -,->,e ,(;:;;,1'C:
CUYmle ConVin.~~@toa!'8s'au
Inarma't ii
~
"~" ,
:,P:JuT;":" . ;:yl~a a mQepe jXCC i(;a evana heliei . $i a se
Iinpra:;;twam lumea fntreacra? $i cum d~ nil ~'au oprit
II: fatCl: a~ator. piedici! Daci' ii erau ni.;;te m~niaci iesiti
dm mmtl -:- $1 n~ VOlU contenide a spune aceasta ' ~
ar fi trebmtca sa nu poata face nimic fiindca nimeni
~u S8 con.vinge de ni$te maniaci; dara daca ii au reu$it
10 i~treprlI~derea 10:, . duprecum $i este, $i dupre cum
arata, s.fa~$lt~l a;~el81 mtreprinderi, apoi aceasta ni do~:de$~( ;:: .d~n~ll a~ f~?t .mai,lnteleI?ti de~1ttotj, $ida.c~
(;;-!, fo,.~ ~ . a]~ntdep.j;l dtCol, tot!, a pO! e vazut lucru ca
A",,,, c'ar fl ap"cat ~.- d
n.~l! in '~"'a,.",~.,
v cael
v. d acav nu
. ~ c . '...
JU
~i
e pred'lca,
ar ft vazut po ChrJstos Jlwieat C'" ar fi putu t fi in <:~ n re
'i'~~a ~ii-jq,svarle pe dan9ii in ase~e~ea razboiu? Ce al;~7ne
; 11U l-ar fi ~ndepartat dela 0 asemenea hotarfre'? Li-a
EpLj~ 1or,. ca v~UP~ tre~ zi}e voi~ fnviea $i Ii-a fagaduit
cele al~ Impar-.?-tl81 cerlUrllor; lJ-a spus ca vor stapani
lumea mtreaga, l?and Duh sfint, :;;i multe altele pe langa
;a.Gest~a; c:ar~. c~)Va~:;;esc fntreaga natura. Dara daca nu
;sar D lllCleplImt mmie din aceste faaa duinti de~;,i traind
. e~ crede~u pOB,te fagaduintilor, totw;;? dupa ~()oartea lui
, n,al~. ma!l :-fi .f!.ezll~~Joc...d~a -Q.QJ-ar fi vazut inviea t
~r~ n:ort1" 1-' lll?d~a 3J-r:-r fi Zl~: spunea ca peste teei zil8
V(?lU u::vlea ~l na II~VI~at; Ul-a fagaduit ca ni va da Duh
s~l.nt, :;>1 n~11l I-a trlffilS; apoi .cum vom c rede noi celor
"!n.ItO'"
ro", c"nd ~ele pre-ent
- geSmll'l:t1?lJe,
. "t ," . -, te ctaca
~
~" .
" e .1-CtU
!l'a inVlea.t,.n au .propoveduit ca a invieat? (Fiindca il
l~beau)) ZI91 tu. 1;llCU toate aces tea mai natural era ca
' sa-l ~rasca ca pe un IW?elatoriu, $i tradatoriu fiindca
entuslasmandu-i <?,U. m~~ d.e sperante, :;;i smulga~du-i' din
c:asele lor,. d_ela_ ~armtll ~I. rusIele .lor,_ $i pe intreaga natlU?e l~d~l:.a f~c~nd;:,<? sa"l" razbOlasca dm toate puterile,
la urma,,!-;; ~rad~t .. y1 daca aceasta s'ar fi petreeuL din
cauza slabaclUnel $1 a neputintei sale, poate ca ar fi
trecut cu ~ederea, dara acurn. faptul acesta s'ar .fi crezut
de ce_a . mal _ mar~ f!:~e18,ciune.. Ar fi ' trebuit ca el sa
spuna adevaru!, lll:ra nu sa fagaduiasca ceriul, el care
a f?st om munto!:,lU,v dupre cum spune}i vOi.A$aca era
mal natural ca II sa propoveduiasca in$elaciunea lui,
N u $tltl,

Co . .

,v. r>

____ .:

..... -;:

"" '

,',

"

":'

U>

':'

f'

'

"

. ,

".

"

'

'"' ,

61

sa-l 'orate lumei ca pe un In:;;elatoriu !,?i fermecatoriu;


si astfeliu $i dam;;ii ar fi scapat deprimejdii, in ace1a:;H
iimp :;;i razboiul I-ar fi Inl~tur.;at. Da~~. lu~e!i au dat
argint,i,. o~t,As;,il9r ~a~a, .~PJ~na ca uoemcn lUI l~au .fur~t
tr,upul, ~H daca!,?l d~n_$n s a~ fi pr~z~n~t .1r:ramtc~ 1.or
si 'ar fizis ; da, ,n(}]ham tura t - ; 1 91 uhI'lStos n C1. m ~
Vi~at a,noi dec~t<1; CiostB flUs'ar' ,fibucurat ~ In cat
at<irn~ de dan~,ii ~a sa fie $i einstiti, sa fie $i lncununa~i.
Deci din ce cauza a inlocuit ii toqte acestca prm ,
batjocura' $i primejdiile cele mai ~ari, da.9~ nu !'lr !l
fost la mijloc 0 putereDumnezeeasca, care .sa-I. c~nvlllg!'l'
si care era mai puternica decat toate prlme.Jdllle prm
care au trecut '? Daca poate nici cu acestea nu te pute~
convinge, apo~ gan~e'7te-te!,?i l~ urmay:~rl).~ fapt: C3. daca
o'ar fi fost a$a, cl~lar de s'ar' n pI'e.gat}t ~l cat de f!1~lt,
totu$i n'ar fi predlCa.t in numele lU.l, ?!. s'.c:r fi ,d~~Cl:rtat
de dansul, pentru cem ce ~pun. VOl 9tltl ca .nO! luCl nu
putem sufer! 'rila,car, ca sa auzi.m . de .numele, celor ,ce
ne-au Inselat cu deacestea. ApOl atUnClcum de pr0l;l0veduiau numele lui, a~teptand a stapani lu~ea p~m
tr'1nsu1 ~ Pe cand ii trebuUia a!'?tepta cu totul dm c<;mcra,
adica ca chiar de ar fi stapanit-o, totu!,?i s'ar fi pIer<;lut
punand la mijloc !lll~el~ in:;;elatori':l,lui. peci,v dac.a vo!au
sa astupe cele mal dmamte, trehmt'l, ~a .ta~a, fiH~dca. a
se azvarll. in lupta l$i aprinq.eau asupra-h ~1 un razbom
. mai rnar8" $i un riziiic mai mare..
v_
Deci, cmn dEl li-a"venit lor in mIllte ca sa plaz, muiasca fapte de a cestea'? - fiindca cl~iar :;>1 ceiace .au
auzit dela dansuI, au pierdut dIn ~.u~te. p~ca.+ chlin:
atunci , pe cand nu a veau niei 0 lrIca, !,?1.1I uhau, ;;1
v

~-' mtrnBcmcr"j'fl1"'fiTI:cel't'~~~~::;puff\} 'ft . y,!~,....~

lisLul, dara inca cand i-a stapllnit $i 0 a$a f~lca mare,


cum de nu a sburat din min tea lor totul ~ $1 ce spun
ell de cuvinte '? ~ cand chiar $i dorinta lorc:~tra dasc!'ll
se vesteja pe nesimtite, prin frica celor vllt,?are, dm
care cauza ii $i dojania. lata de pilda, ca inea pe C8:nd
if atarnau de dansul, dese-ori n intrebau: (unde mergln."?
iara mai pe urma cand Ii-a desvoltat acele povete lu~gi ,
istorisindu-li cele ce se vor intampla la moar~.ea lUI. p~
cruce, :;;i rele1e ce-i vorinabu$l dupa aceasta, 11 c~pr1l1:;n
de groaza ramasese ca prostiti, cam asculta-I ce 11 zlce:;t:

Nimeni dintre voi nu rna intreaba : un de mergl?


Dara fiindca am grait voua acestea, intristarea

62

OMILIA V

a umplut inima voastra" (loan 16, 6. 7). Deci, daca


ii in timp ce a9 te ptau sa moara $i sa rnvieze. $i fnca
se imputinase :;;i se intristase atat de mult, ~ dara daca
nu J-ar fi vazut invieat, cum nu ar fi pierit? cum nu
arfi cautat ca sa se pogoarechiar de vii in pamant,
fi.ind cuprin~i de cluqa in$eiaciunei,in care ,a u" cazut,
$1 de groaza ' celor ee-i a;;tepta pe viitoriu~
De unde anol. acele dog me "inalte Ia Gansii't iaca
pe cele mai Inalte Ii-a' spus cape urma Ie VOl' auzi.
"Inca muite am a spune voua, zice, ci nu Ie
puteti purta acum" (lb. vers, 12), af;>a ca cele de dupa
aceasta au fost mai ioalte. Unul diotre ucenici nid nu
voia sa mearga cu daosul in Iudeia, fiindca auzise de
primejdii, ci zieea: "Sa mergem ~i noi ca s:1 murim
impreuna Cli el" (lb. 11, 16), fiiod oarecum ingreuiat,
san maj bine zis, nemu1tamit fiinddi a a$teptat at<1t de
multca sa moara, Ded, dacaar:est ucenic fiindcu
dansul impreuna'9i inca a$tepta sa moara, din care
cauza era cIliaI' $i nemu1tamit,- clara inca fa.ra, dansul
~i. faroa ccilalt'i nceniCI ee ll'ar fi putut. a~tepta' sapatimeasca, cand mai ales simustrarea cUQ'etului era mai
{nare, din cauza necinstei lui ~ $i ce aveau de spus
ii i~pra$tiindu-se in lume ~ Caci moartea :;;i patimile lui
IC$tIa intreaga lume, de vreme ce a fost spanzur.;:tt
pe un loe ir18Jt, in miezuf zilei,. in metropola, 1a 0 sarba.toal'e mare, cand niei nu era sIobod de a se scapa cey;3,
din vedere, -'- dar invierea lui n'a vazut.,.onimeni dintre
eei deaiara, C8Ia ce nu era pentru dao~ii 0 pi~dica mica
in aconvinge pe a1tii.Cand el a fost Inmormantat, cu
totU au impra$tieat v8stea, .;;i cum ca ucenicii i-au furat
tru.pl?I noaptea, aceasta 0 spuneau osta$ii imprcuna cu
totl ludeii, dara, cum ca a invieat, nimeni din eei dea.fara nu.;;tiea; deci, in cenadajduiau ii ca sa convinga
lumea '?
Daca facandu-se $i minuni, $i inca osta$ii s'au
ioduplecat ca sa marturiseasca cu totul contrar, dara ii
"cum de nactajduiau ca sa prop(wedueasca $i fara minuni ~
"ii, cariinu ca$tigase nici un ban dela nimeni, cum, zic,
se incumetau ca sa convinga marea$i uscatul des pre
invierea lui din morti ~ Daca ar fi facut-o aceasta Impim~i
de iubirea de slava, apoiu atat mai-lImii-arfi trebuit
ca "fiecare sa-'$i laude dogmele ~i ispra vile sale, $i nici
de cum ale celui mort. Dara poate ca atunci nu i-ar fi

63

OMIUA V

crezut oamenii ~ $i pentru cine au~ind. spu!1al~du-se


ar fi crezut mai degraba '? Pentr~u cel p~ms ~l ~estIgmt! sa?
pentru dan$ii carii f~geau ~i.,scapau dm~ mamle !udello~' ~
. Pentru ee, spune-ml, daca II urman a la~e ace,:,:s~a n-au
lasat de indata Iudeia, $i nu s:aY9usprm ce~atlle deafara ci se inv3xteau InaonLi'ui 11l~Jeei '? ~u!p ae cr~dea~
~.,
.',-,,nl "I. D'>c~
'U"lill'nl
nBrn~nll, t l aea
11 flU iaCeaU ml.dtcli.~.'
('" Jct. f"'c"au
..u. 0
1.1
_ .. LJ....,'
8,;;;:>i -t~:n)tul potrocut erhal puterei Ilji ?u!nnozou. lara
d;',.~; '-<1 fl1ccau si eli toato aces tea stapaneau lurnea,
a~~r ~tun'ci faptlli era cu ~ult mai, minuna~, Nu cuno,.
~teau ii po Iudei ~ spune'ml; nu ~t1a,U dePr:md.eI::a "~e~
rea a lor" cumSl sufietul lor cel plm de mVldn ~ Cacl
ii au aru;1cat co' pietrechiar t;li in ~ois~, ~lupa c:e au
trecut marea. ro~ie ca p~ usc~t, ~du:ea blrUlnt~A $1 Lro.~
feile acele mmunate, dupa ce fara varsare de ;:',ange; 11
prin manile lui au stat <?u b!irbatie co~tra Eg!ptemlo~
care ii robise, dupa ce 11-a (iat mana III pust~u" dupa
sfa.rimarea pietrelor din munti$i curger.ea ap(l dm ele,
dupa miile de miIluni facute eu ii In Eglpot, '?- .:marea
-,
. , '..
~l r'='
l')~ _v_
TprpmHl
1 nt.l"nn
rOSIe,
81'll1
DUSLle. en,
10,t nan
aru nnn
'-' ' " t', -7--:... ___ ~" ...
v. _..
lac, ~i 'po nlulti din Proroci au uci~: ~s~u!La_?~ lS~U;'~~
Eiio dupa foamotea acea grozava, uUPc: rll!I'lU l:l.,;,vL
minunat, ~i dupa focul pe care l'a pogorlt dll~ cer~u,
precum ~i dupa jertfele acele p~ra9:0xe, ascuIta-l, ZIC,
CC spline el, fiind alungat de ~an~l~ departe. mul~+ de
tara:"Doamne, pre Prorocl1 tal aUUClS,. acuai~ele tale Ie-au surpat, ~i am remas eusmgur,
si cauta sufietul meu ca sa-1 ia, pre e1". (3 Imp,
v

.,

19, 14)"

1!"

_1

"

"

,.

~,

T.

"J

DeCl, cum s'ar fi Plltut 11 apara con.tr~ ~u, elLO" "


~~iJ"n''''n'"'l;.1,"-- mai ales ca Did nu faeeau Dlnlle dll1 C81e
legiuite; cum s'arfi putut apara, can? n .era~ ~al n~
insemnati $i mai dispretlliti dedit totl cellaIt:, t;ll c:an~
introdusese atatea inovatii, pentru. <;are a,u ~l restle;mt
pe dascalul lor~ Oealtmintrele,a mCl nu 11 s ar. fi. parllt
Iudeilor atat de grozav, daca asemenea l~cru~1 II-ar fi
spus Christos, fiindca ar fi crezllt cel putm ca el fac~
acestea spre a cat;ltiga slav~: pe capd acu.m pe ?an$~
mai mult Ii urau, ca pe unlla co s.a razbOlau. pen"ru Ul!
altul. Dara poate ca-i ajutau legl!e ROma~ll?r'? Ins~
tocmai acele legi Ii impiedecau mal mult, cacl Zlceau.
Tot eel ce se face pe sine Imparat, nu este
prieten CesariuIui" (loan 19, 12). Incat numai aceasta
;:;,

UL'..lV J..l

1\

,..

64

OMILIA V

era deajuns de a-i impiedeca, ca erau adeca ucemCI ai


celui erezut de imparat, $i ca voiau de a predomina
poroneile lui. A$:1 dara ce i~a entusiazmat pe dansii
atat de mult, incat sa se arunce in astfeliu de primejdii '?
Ce spuneau ii des pre Christon, si ce anume euvjnte se
"~,,
~'d"
pii,r'eaucta.8var{;lce'L',,'
s Q~ !'est~gmt ~.~ ,D~
""a s'anascut
,lntr'o
fcr[le~. Iudalcti, 3~,~~(~_ti; '$iIGgo.d,i.lf~ 'GU-Url tarn l}lal~t!J _Iudeu?
eii era dintr'Q napune urlta: de 'toaia I umea 't Data toate
aceS tea erCiu deajuns nil Dumai ca sa nn at raga pe auditori, ei chiar sa-i inta,rite pe toti,$i mai ales flind
spuse de un faeatoriu decorturi, de un pescariu sau $1
de un vame:;;. Oare ueenieii nu Ii-au j udecat Wate aceste
in capullor? - mai ales ca naturile fricoase mai multe
li;ii imagineaza chiar $1 decat in realitate, $i' astfeliu de
naturi eraueeleale ucenicilor lui.
Deci, lIJ .ce se nadajduiau ii casa reu$asca in planul
lor ~ Sau maj drept~.;orbind, nici TIU s'ar fi mai nadaj.d uit in altceva, mii de imprejura.ri contribuind a-i de'!.pi:\rta dela asemenea intreprindere, daciinu ar fi invieat
Christos. Nu este prin urmare invedel'at chiar ::;;i pentru
ceiwai tampi, ca daca ji nu s'a1' fi bucurat de un char
mEtre :;;i imbel$ugat, ~i da(',a n'ar fi avut dovada'invie1'ei
lui, nu numai ca nn s'ar fi incercat sa faca aceasta, dara
inca niei nu s'ar fi gandit? Ca daca eran atatea piedici
care ii contrarieau in vointa - si nu zic in actiunea lor ~
~ietf toate aces tea au voit ;;i au ie~it 1a lueru, ba inca.
au tac.ut lUcT1rri c,e,re au cova,r$it toata a~teptarea oroeDease8" apoi e V8,zut lucTu ca ii au facut toate acestea,
nu cu-puterea omeneasca, ci cu charul Dumnezeesc.
Ded iubitilor, aeeste cuvinte sa Ie rUmeO'am necontenit, $i nu numai in noi in$ille."cL9Limpr~~n~L Ctl &ltii,
$i atunci u~or ni va fi ca sa gasim explicatiea tufuror
celorlalte. Sa nu crezi ca daca e;;ti me~le.;;ugariu, apoi
un asemenea studin ar fi strain de tine. Si Pavel a fost
facatoriu de corturi, ~i cu toate acestea a' uimH lumea.
Dara, zici tu, Pavel a fost plin de char, ~i de aceia a
grait toate cu curaj. Dara el chiar ~i mai inajnte de
charse gasia ia picioarele lui Gamaliil; si charul de
aceia I-a primit, fiindca a aratat 0 vieata' vrednica de
char, iar dupa primirea charului el iara$i ~i-a continuat
me$te$ugul.Deci nimeni din cei ce au vr'un me$te$ug
sa nu se ru~ineze, ci numai cei cetraiesc in imbel$ugare.
ceice nu lucreaza nimic, cei ce au nevoie de multi
slujitori::;;i se bucura de 0 negraita ingrijire, numai ace:;;tiia
v

65

OMILIA V

"

,Y

'"

"

,'.

sa se -ru~ineze. A mund cineva ca sa se hraniasca este


un feliu de filosofie mare, caci $i sufietele 'acestora: sunt
mai curate,$i cugetele lorsunt mai harnice. -Cel ce
~ .. l"~~eaza~ ~;m;n
~ ~; ' f
rl
b TIltHte face
l~U . . . U v l ,
~;.t.!:.- .Lt.~j ~.
lr~U~lf~
.. ?, qra,l,e.~:t.e
"hegeaa,
fararost, .nu luereaza J1)rnlC bon in cursul tilei sieo::.tt>
st:?tpanit" de b pirqtea,,lfj;vei?ni~l~,, - pM Ga.na cd ce c's~
gl:l,sp-t;;tem )~wru, 'mf,Inc r:u pr;1m89tB en grabEhpici ell
cugetuI, mCl cu vorba, ::;;1 mCI cu fapta, cad sufletul sau
e~te pirC?nit neco~tenit catl'a 0 vieata activa. Deci, sa, nu
dlSpt.'ct.mm pe cel ce se hranesc cu manile, ci inca sa-i
f~rlclm per:tru aeeasta. Ce mult~mire a1 tu, spune'rni,
cand prlmmd partea de mostemre dela tlOthll tau nu
faci n~~ic, !7i ch~ltuie$.ti !otui in zadar'? NU$tii, c~ nu
cu totn vorn avea aCeIa::;a respundere, ci acei ce s'au
buc:urat aici. d~ 0 r:nai' mare .1ibertate,vor fi judecati
mal aspru, lara eel ce au traIt in neeazurl stramtorarl.
sarac!e, sa~, altc~:va de. acest feli?, VOl' fi 'judecati rnai
cu blandeta? lara aces tea sunt mvederate dela Lazar
::;;i Dogatul din evanghelie. Tu,fiindcati~ai l)etrecut tlmpul'
fara folos in trandavie, vei fi invinovatit c~ dreDt cuvant
re ca~d saracul ~i me$ta;;ugariulcheItuiridu'$f restul d~
tlmp m eele folosltoare, se va bucuI'a de mari cununi.
DCl;ra ~p?ate '!ili vei pune inainte. slujba osta$aSCa, ~i-ti
Vel gasl euvant de mdreptarc dm cauza indeletnicirilor
osta~e$ti. Dara pretextul acesta nu'$i are cuvant caci
$i Corneliu era suta$ln oaste, S1 eu 'nimie nu l-avatamat
incingatoarea osta~asca spre 0 vieata 'curata. Tu Insa
ca!1d. I}! p.etreci timpul eu femeile dela 61'hestr8., $1 cu
mU!;nCll dm. teatr!.!, n,u pui inainte niciodata frica de dipit~nn, sau sIla sluJbel osta$e$ti, iaracand va chernam la
b~serica, . atunci gasi}i mii depiedic:i. ;;;i ce vei spurte in
ZlUa aC81a, cand vel vedea flacara si riurile cele de
fC?c, $iA legaturil~ ~ele ne~ezlegate, $i vei auzl plangerea
$1 .sCra$~lrea dmtIior? C1r1e te va ajutaio aceazi, cand
Vel vedea pe me7te~ugarlU, $i pe cel ee a trait aici cu
curateni~, .bucur~and~-se detoata slava, iara pe tine,
careastazl te gase$tI infa:;;at in haine moi ,;;i mirositoare
(parfumate), patimind cele mai grozave'? Ce folos vei
a 'Yea atuncidin bogatie $i din a.verea ta? Si ce vata.ma.re
poate fi me$te$ugariului dinsaraciea lui''? Deci ca nu
eumva sa patimim de acestea; sa ne infricosam'de cele
vorbite acum, $i toata oeupatiunea noastra sa 0 cheltuim ~n .lucruri folositoare pentru hrana noastra trupeasca $1 sufleteasca. Astfeliu numai vom putea imblanzi
1

16038

66

OMILlA VI

pe Dumnezeu pentru paeatele treeute, yom putea in


timp a ni adaoge t;;i fapte bune III viitoriu, t;;i ne
yom invrednicl. t;;i imparatiei eerurilor,prin charul :;;i
filantropiea Domnului nostru Iisus ChrIstos, earuia se
cade slava invecii vecilor. Amin.
acela~

intru Inaltarea cu v~ntului, ai ~ p~tut ~ ~Eu chiar ~ de a;;i


fi voit zice nu ai;ll fi putut, lara Chrlstos daca ar fi
voit,~~i fl.' putut. para n'a v?it, ~a a~tfeliu sa ~ ~ca
trofeul mai straluClt. De acem $1 mal ' sus aratand
ca ai lui Christps a tost faptul, a1 lui
a fost 9i vointa
t ..
c~ oj ~~ n~-~(YV;.:-:C~U1asr.a,{";uvanLUl aatJ ue l)rC;S, z!Cea:
,. . ~. 'eo~.'_:~"~ ~~:~"_1 . . .:.: ~_~~ ':.,. - r-t!' :_ . ~'''~'n.,-. . . .--:.r. ;"'~ :. 1_"'-: ~~"
~._...,
eO, ilU III a, L~ i ,uli;::' L-LL' !;jL,-,hC> vu;:)a UVLeZ, el sa
:J

OM! L fA

67

OMILIA VI

",
.,

!: "

"lara eu, fratilor, venind 1a voi, venit-am


nu Intru ina1tarea cuvantului :;;i a intelepciunei,
vestind voua marturisirea lui Dup1nezeu. Ca n'am
judecat a Sit] ceva intru voi, fara numai pre lisus
Christos, 91 pre acesta rastignit". (Cap. 2, L 2).
Nirnic nU ,este mai aplecat spre lupta ea sufletul lui
P-a vel, san m.ai dreptul vor'bind, - nu s ufietul iui; ':,8.:(.1 TIU
ej a aflat acestea, oi, nimic nu este !ieopotrivacharului
' care lucra prin e1, $1 care toate Ie biruiea. Erau deajuns
, numai cele spuse in urma, ea sa doboare trufiea ee10r
co se faliau eu intelepciunea, sau maibine zis, era deajuns chiarnumai 0 parte din cele spuse, insa pentru
ca biruinta sa fie:;;i mai straiticita, iata ea intra insu!;>i e1
in lupta cu contrarii,:;;i se-lu pta voinice1;lte prin cele vor~
bite, ~i cari nistau de fata. Gande~te-te bine: a adus 1a
mijloc prorociea care ziee: "pierde-voiu intelepciuflea inteleptilor" ,; a aratat inte1epciunea iuiDumnezeu,
cum prin paruta nehunie a doborat filosofiea ce10r profani; a aratat ea Dumnezeu nu numai ea a fnvatat omenirea prin cei pro~ti, ci inca ca <'1$i chemat pe cei pro$ti,iara acum arata ca insut;;i faptul propoveduit, cum ~i '
modul propoveduirei, er.au deajuns spre a-i tulbura, ~i
nu i-au tulburat.Nu numai ucenicii sunt prmlti, zice,
ci chiar $i eu care va propoveduiesc. De' aceia zice:
"lara eU,fratilor" ~ pune :;;i de astadata riumele de
),frati" muirtd a$a zicand asprimea vorbei ~ "venit-am

la voi nuintru inaltarea cuvAntului si a intelepciunei, vestind vaua marturisjrea iui Dumnezeu" .' Dara ce? spune'mi: daca voiai sa vii la dan~ii

'I

' .

......

A,

..

'

L.

,;J

__, . : " ,

propove.duiesc evangheli~ (bin~ vestesc) n~intr~


lnteiepcmnea cu~,ntl~lUl" . ~aI presus de: .v0m~ 1m
Pavel- eravointa 1m Chrlst?S, ~l CeIa C:~, VOla C~m~tos

era cu mult. mai f!,lar~, dec?tt. eeIa ~e VOla el.DeCl, ~~ce:


nu va vestese voua marturlSlrea 1m Dumnezeu, ca sa ml
arat talentul in yorba, :;;i nid nu sunt inarmat eu euvintele filosofilor de afara)).
E! n'a zis: sa va vestesc VOU3, p redici:!. eV8.ngheliei d "ma.rturisirea .lui Dl1mne~eu'~, gei8~ c.e erB. ~
dea,juns de a-I intoarce ?mca~ea c,ea rat~~l~, eaCl ~l pre;:
dicand se preumbla prlrnpreJurul UJortll, 1)e aC81a a $1
adaos:
.
(lv

J'udecat a sti ceva Intru VOl, rara


numai pre Iisus Christos, :;;~pre acesta~~astlgmt>
Aceasta 0 , zicea, ca sa arate ca el ~sle stram eu desa,.

"

C!1 n-p ~ r)1


................

__ .....~

~J. ....

var9ire de intelepciullea eelor profam, dupre

~um

spunea

::;;i rnai !Sus, "venit-am nu intruin\elcpclUnea eu:

vantului4!. Cum eli era eu putint,a ea elsa 0 aiba ~i '


,aceasta, este foarte invederat, eaci sufletul aceluia, ale
caruia baine in vieau mortii, $i ale caror umbre alungau '
boalele, eu atat .mai mult ar fi putut ca i3a arate el?c:
venta, sau darul de , a vorbi frumos. Acest dar s~eapata
prin Invatatura, pe. eand eelalalt covar~a9te <;>rlce ~n~t
tesug omenesc. Deel, eel ce eunoa$te cele mal marli:tl\:~
me:;;tet;;ugului, cu amt mai mult :;tr fi pu~ut c!:lnoa:;;te ,c<~le
mai mici. Dara nu l'a 1<'isat Chrlstos, fimdca nu era l~
interesul planului tras. Cu drept cuvant ded, zice: "Ca
n'am judecat a :;;ti ceva" , ?ind~a ~i eu, zige, voie~e
ceia ce , voie:;;te ~i Christos. Mle ml se par~. ca de acem
vorbe~te eu dan~ii mai umilit deceit eu a1tll, pentru.ca
sa Ii infraneze trufiea lor, caci expresiunea ;,n'am JUdecat a sti" a fost zisa spre deosebire de intelepciuJ?-ea
celor de afara.N'am venit, ziee, ca sa imp1etesc 8110- '
gisme, nici sofizme, ~i nici altceva sa va spun, deciU ea

I'

68

OMILIA VI

'OMILIA VI

Chr,istos a fost rastig,nit. Aeeia ~raiese muIte, $i vorbesc


de multe, tesind euvinte lungi oe 1200 de picioare(p.o:'X.po6<;; W.t't'tOYto<;; O(c(OAOtl<;; AO"{CUY), faurind silogisme $i ra~io
parpente faI9E), ,;lilI1Calcifld :fnii de sofizrtie,- eu illsa am
,. venit la voi. nimicalta sDun~ndH-V.ii., decat
Ohr!stos

ca.

)i fb:,;I; ,rii!)J;i,gn~f, 'I:~i r~3tDf{.aceiai~Am a]IUJ9"t=l,t, c-eia eo .este


':;;emn~ :neg'r8~1.tdD p~-tBrea, celui , propcv,edUli;)~
.

, " ))$ieu lntru sHibaciune,$i intru iriea, $i lntru


cutremur, mare am fostla voi" (Vet's 3). Aici ia-'
ra;;l pune $i 0 alta eoncluziune" caci pare ea ziee: Nu
numai ca cei ce au crezutsunt pro$ti, nu numai eel ee
va Yorbe$te este prost, nu numai cii $i modul invataturei este inearcat de prostie, nu numai ca :inse~;;i predica ~ste deajun~ ,cle, a-I tulbura, -:-'" cad crueea $i moartea erau ce!e vesti4:~, --daraodata cu acestea mai sU,nt
$i aUe piedici, prirnejdii :;;i zavistii, frica zUnica ;;i alungarea de p)'etutindeni , De altfeliu sub deiiumirea de:
,,!iShi.lC'l'U' na" ,r ~
tl ege goane Ie asu" '-' '-''!'-'''''
'H" e. In illUIte ioeurl, m.e
pra sa in general, precum ziee $i aiurea: ,,~i ispita,
1

"

(slabaciunea) ce era in ttupul meu n'a,ti defaimat {{ (Gal. 4, H) $i iara$i: "De trebuie a rna lauda,
Intru neputintile (slabaeiunile) mele rna .voiu
: lil pna' " fH r;'-, 11<:!O) Tnl'ru "a'1"8 neput;nrl' 2 In
Darnascmai marele poporului, zice, a lui Areta
'TtnlJaratul,pa,za .eetatea 'Damascului vrand' sa
rna pi"inza'! {Ib. verso 02), $i iara$i: "Pentru aeeia
bine voiescintru neputinte" $iapoi spunandin care
anume neputinte" aadao~: "intI'll defaimari, in nevoi,
in ' goane, in stram.torari" nb. 12, 10), $i acum tot
acela$i lucru 11 spune, caci zicand "lntru slabaciune"
a actaos irnediat ,,~i intru ftica, ~i intru eutremur
mare am fost la voi". lJe spui ~ $i Pavel se infrico.;;a

_ U_!..A ....___ "

, ........

v'-'v

.&. .... ,

'-'

.L

'

'-.J

. ,

)'.

"

de primejdii '? Se temea .;;i el, $i se infrico.;;a foarte, caci


de,;;lera Pavel, era in aeela$i timp .;;i om. Aceasta nu era.
oinvinovatire pentru Pavel, eislabaciune a naturei sale,
pe deoparte, iara pe de alta lauda a intentiunei sau a.
vo!ntei sale, ca de$l se temea de moarte $i de batai, totU$i n'a faeut nimie nedemn pentru aeea frica; iara cei
cespun ca e1 nu se temea de batai, nu numai ca nu-l
lauda,' ci inca Ii taie pe sub aseuns mult din IaudeI~ ee

69

se euvin. Daea e1 nu se temea, apoi ce feli~de. st~


ruinta sau ee fel de filosofie ave a de a suferl prImeJ~
. diile'? 'Eu toemai de aeeia il admir, fI...indca , temandu-se,
9i inca temandu-se nu cu.ms~~~ i~ta~pla, ~i teT~ndu-se
eu eufrerriur mare de prnneJoll, rotr una alergl:\, Incununandu-s8, $inu s'a pleeatnici 1<t u~ia, ~n , p~irneid:ii, ei
pretutindeni" pe-.'mare ~i pe t.lscat~r~~lcanu cuvttfl,t.Ur e V'ir~.gheliei, e1 acuratit iumea l~ltl'eaga. , .

Si euvantul meu, S1 propovedmrea meanu


era {~'tru euvin'te indem'natoare ale intelepciunei
omene$ti" (Vel's. 4), adica ca, nu ave a jnt~l~pciune;;t 1';1-

measea. Deei, daca propovedmrea nu avea.w ea mml~


amaQoitor nimic Insela.tor, daca eei chematl erau pro~tl,
daca'!:) chi~r 9i eel ce Ii prediea era tota9a feliu, ~aca sta
In fata lor $i goana $i frica$i c:utr:.emur~l, arOl ~.iJr:n d~
au predominat lumea, spune-ml, fara aJutorlU~ ~u;;erel
Dumnezee9ti ~ De aceiazicand: "CuvaI).tul meu ~l propovedu~re?t

mea ~u ' e.ra fntI'll, ~,!lvinte lIl~el)1~1~i


toare ale Intelepcmnel ornene~;t;l a, a.daos Jmed18t: ei lntru ar~tareaDuhului si a puterei".

"
Ai vazut cum cele nebune ate lutDumnezeu -soot ,
mai intelepte decat oamenii, f;li cel~ slabe sunt mai tari "?
Ca iata cum cei pro$ti propovedumd de .acestea" Clll-r:
legati9~i,p!'~p~mlnau la ur~a ,
pe eei ce-i alungau! cum ::;;lm~1ellu,'?~~U oare pI~n
credinta pe care ii-a dat-o DuhuI'? Dt-..'Cl. $l ~,c~'<i,~ta BSL~
o dovada marlurisita. Cad cine, spune-ml, varona ITlur'tl1
invieati si demoniialungati, n'ar . fi , primit ,propoveduirea lor ?Dara fiindca sunt $i puteriamagitoa re, ~
de pilda cele, ale fermecatorilor, apoi e! aSP1!l,be~at--$~
aceasta banuiala, cad n'a spus simplu "puterel' "CI rna!
intaiu "aratarea Duhului" $i dupa aceia a spus $1
a puterei a, aratand ca fapte1e petrecute sun~ ~uhoy
niee$ti. Deei, dacapropoveduirea n'a fost vestIt?- prl!l
intelepciunea omeneasca, apoi aeeasta nu este 0 l~p~tl
nare sau 0 mieime a ei, ci inca 0 mare podoaba, ~l 0
mare lauda. Aceasta toemai ca 0 arata a fi dumnezeeasca f;li ca rad<lciniie ei Ie are de sus din ceriuri. .
,
De aeeia a ~i adaos: "ca credinta voastra sa

nufie intru intelepeiunea oamenilor, ei intru puterea lui Dumnezeu" (Vel's. 5). Ai vazut cum prin

70

OMILIA VI

toate ace.:t~a a arat!1t mar~le f~los al simplitatH, .c um ~i


mare~ vatamare, a mtelepclUnm"? Acea.sta din urma (Int~le~~lUJ?ea) .golea crucea de orice putere, pe cand cea
dmtal (sl}?phta!ea) 0 proclama de putere a lui Dumnezeu;
aceast~ 11. preEate$te de a se lauda pe sine; pentruca n'au
af!~.t mITne dm eele. trebuitoare, pe caud aceia i-H'egate~te pe om de a pnmi adevarul, $i:..l face de a se ma.ndri
in Du~?eze u. $i.iara$i, tgtfntelepciunea amagea. pe multi
~e a lUa dogm~ C~re$tlI!a ca omeneasca, pecand simpli-.
tatea 0 dovedea lamurlt ea Dumnezeeasca$i coborita
. d~n eeriuri. . Cand ~o~ad~ se fa~e _in intelepeiunea VOI'bel<:>r, d~, f!1ul~e ~orl $1_ cel mar tl~lO$i st<'ipanesc pe cei
m~u ~laJml, ZICe nd cav sunt taTl !~ ctlvant, $i astfeliu
IY!U,lClUna alu~ga adevaruL Da::a aIel nu este tot a$c1, caci
n~c~ Duhul, sfmt nu se pogoara intr'un suflet necurat, $i
mc! pogormdu-se nu se poate a rarnanea biruit chiar
. de s'ar asvarnasupra~i toata tariea $i toata maestrPka euvintelor; .D~vada. ~ata prin fapte.$i prin minuni, este eu
mult .mal l~murlta d~cat a?ea ~m vorbe pompoase.
.~) ,Dara p?~I.!e ca a1' .zlce cmeva: Hapoi daea propovedlllt'ea lreDm8 a predomina, :;;idecuvinte nu -este
novoieca sa uu se goleasea. erucea, de ce semnele si
minunile s'au oprit acum $i nu se mai arata '? De ce',,?
Vo~be!?ti ~oate. c~ ~ecr~dincio$~i, $i nu prime$ti ca s'ar
flfacut~mmum. mCI ~hIa,~ pe tir.?pul apostolilor, sau ea
. II?- 3:~evar, caut! ca sa $tll."? Daca vorbe$ti ca necredinC10$11, apm asupra acest81 pareri rna voiu ridica mai
l~ntai. ~aca a,tunci I?-U s'au petre<?llt,semne;;i minuni, apo!
t;um, fimd alUngatl, persecutatI, lOt1'u cutremur mare
l~ga~i ,$i .co~sidorati de dU$mani ab$te$ti ai j'ntregei lumi:
$1 1a indemana tuturor de a patimi re1e nea vand ' cu
d~I?$ii n~r1?ica~r~gatoriu, nici Yorba, nid' fnsemnaJtate,
mCl b?gat1e, P!CI cet~te,. nici natiune, nici neam, nki
protesmne, mel slava $1 nici altceva deacest feliu ci
toate cele. co~t:are, simplitatea, prostiea, saraciea, ura, dis- pr~Jul, $1 ga.,<;}.ndu-s~ co~traj'ntregei lurni, cum, zic, apostoin D<:>mnu1.Ul dupa atat.eacontrarietati convingeau pe
oa~em vestll?-d~-h ~stfehu de Iucruri,,? Caci $i poroneile
ce 11 Ie dau, mtImpmau mult necaz, ~j dogmele ce Ie

Pa.r:tea

. 1)
mgraia, Cu~ ell prin p,u~er~aDumnezeeasca au putut apostolu ca sa predommeze peEllill, ~i ca noi eu totii trebue
de a. ne~ndvemna cat~a f~pta, buna, doveditoare de 0 vieata eurata.
decat eatra serone ~l mmum. (Veron).
.

71

OM ILIA VI

propeveduiau crau Insotite. de multe primejdi~; de as~


menea sieei ce ascultau ::}l urmau a se convlOge, traia~ in betii $i in riiutateml!'-Fe. Deci, cum Ii ~nvingeau '?
sDune-mi. De unde aveau II puterea .de a-I convmgey
l~radaca ii $i fara minuniyau convins, _apoi~ at.uncI:
dupre cum am tnai spus, mmunea s;,:: arata ~nca ~l rna;
mClXR, Ded. dac8" astazi 011 s.e .mal fac mmum, ' apOl
::.(,r~ilRt:3, nu '0 . ina e[r Q()vH.d.8. t:fi; "o.1(:i atunci nu s'a.u fa~~t,- . caci;;;i atunci spre folosln(.t'i. Sf'. faceau: precum !$i
astazi tot spre folosinta nuse fae, Atunci nu si]e~?e a
se COhvinge cineva ritimai c~,euva.I}tul, pI'~Cl.lrn J?!Cl a::;;:tazi 'prediea n~ se face !JuLrnm m~ru mt.elepclUne, ,:a d~c~
cei ce au sernanat euvanLul 1a mceput au fost s1mph $1'
neinvatati , $i nimie nu gra;ea u ?ela ~a.~$ii, ?i numai cei~
ce primlse dela Dum~e7:eu au, Impra$tIeat III lUrI?e, .apOI
si noi cei de acurn mmlC nil mtroducem dela nOl, CI ?U
mai ceia ce am p1'imit dela aceia, aeelea, ~ic, Ie g:alJ:?
catra t.oii. Nici astazi nu cautam a va con vmge prr~ S1:
loaisme 'si so5sme, ci numai prin sfintele scriptu~l, $1
Drin rninm'1ile de care va vorbim, va ara.t~m c.redlJ?-ta:
Chiar$i -acei~t nu - se -corrvinS;eau 11Uil1ai prm. !!,I JnUnl ~~
Q1 rlic:.(,l1i:\nd 81 vorhind. iara .vorbele lor Ie faeeau mal
p'ute;~j~e, dupa cat se '-:ede,.,nu ~tat vtarie?; $i agerim~a
eelor vorbite, precat mlOUlllle$l ma rwrnle . trase dm
vechile script uri,
.
(Dara' cum, -zici, atunei erau folositoare_ minuDlle z
i$i asta,zi nu mai sunt '? Sa ne inchipuim 0 ide~, -:- ~aCl
lupta mea pana acum este jndrepta~ contra Ehnul~l, ~ ~
~i' prin acp,asta inchipuire spun totUl ce a1' fi, - sa ,ne
inchipuim, zic, ideia - $i ,primeasca a crede neere~m::;
ciosul macar prin eoncesl.e 1a ~ele spuse - ca; de I?llda
Ch1'istos 3.1' veni acurn; !?l cana, decI, al' vefHv ~hr~stos
~i toti JDgerii jrnI?reunacu dansuI, ~i ;;;'ar ara~a ca; e1
este Dumnezeu, $1 toate sunt sUl2u~e ~Ul, ~are,n ~r ~rede
$i Elinul,? Dara este invederat ca I s a1' . l~chma $l,l-,ar
numiDumnezeu, chiar dear fi e] de ornle de 01'1, lllcapatinat. Ca cine, -,privjn~ ce1'iurile d~schise, $1 pe
dansul venind ,pe, n<?rl incunJuEa! de toa~a ~eat~ P?terilor de sus, ~l rmrl de foc tra.g~~d dupa, d~n$~l, ~l. 1=!e
toti cei de fata, tremurand de frl<:a,~ nu 1 s ar m.c.h~na,
$i nul va num! pumnezeu~. D~1'a oar~; sp.u ne- mI i I se
va socotl ElinuiUl spre credmta acca mchmare ~. cunoa:;;tere"? Nici de cum, ~i de ce~ Fiindca ace~sta, nu
este credintii,. caci sila a facut aceasta, $i infato$area.
j

72

73

OMILIA VI

OMILIA VI

celor vazute, a:;;a ca faptul nu este izvorlt din vointa, ci


el a fost atras spre .aceasta cugetare prin maretiea celor
vazqte. Prin urmare, eu cat faptele petrecute (minunile),
sunt mai invederate -$i mai siluitoare, cu atat -$i cele
ale credintel.seimputlutXtza ~i se )niC,?ureaza: De aCeia
ast8,zi nn rna! sunt mirnlhL Si cum ca aceastaeqte, as,'culta-l ce" .sp-~ :ne_--~ni ~- t :11Gi.:1f{ ':" - Fer~citi-' -:.c ei''- ce ' Ji'a.u
vazut ~i aU erez:ut "" (loan 20, 29). A$8. dara, cutat
minunea se vaarata mai in vederata, inai JamlJtita, mai
pe fata, eu atat;;;! p1atacredintei se mic~ureaza. Astfeliu
ca de s'ar face f?i astazi minuni, aeel8.$1 lueru s'a.r In-
tampla. Cum ea atunei nu-I . yom mai $tI prin credinta,
a aratat-o Pavel zieand: "Caprin eredinta umblam,
iara un prin vedere" (II, Cor. 5, 7). Deei, precum
atunci nn ti S8 va soeot! tiecr edinciosului faplul, pentruea
este yawl, tot aiila ~iacum -ctaca. s'ar fa.ce astfeliu de
minuni ca in trecut. Cand noi primim cele ce prin ra,tionamente nu Ie puterh afia: de Ioc, atunci este eredinta.
Deaeeia ne-a ameninta~t $i eu gheena:; dara eanu se
ycde, fiindca daca. s'ar vedea, aeelru;;i hwru s'ar rntampia
iara~i. DealtmintreIea, daca ai cere minuni, ~i astazi ehiar
ai putea sa. Ie vezi -"-- de$i nu ca . deacelea. De pilda ai
putea S8, vezi miile de prorocii implinite in mii de imnreiuraTi, lntoarcerea !umei!a crcdinta cre~tineasca, pcefacerea obiceiurilor s-albatece, intinderea evlaviei, $i celelalte fie ac(~st feliu.
Si care.pr-Olocii r zic! tu; ca dupa acestea . s'au _
seri:;;; toate cele prorocite)). Dara caild s'au scris '? ~iS;110l .
siau seris'? :;;i de ciD~.1?'.au scris'? spune-mil~i CD. cati
ani mai 'nairi.te'? Voie9ticu eincizeci de ani mai 'painte,
sau ell suta '?Prin urmar.e atunci mai 'nainte de 0
suta de aninu era nimic scris.Dara atuncicurn de
pastra dogmele lumea cre~tina, ca ~i celelalte, nefiind
deajuns tinerea de minte pe car-e omul 0 are'? De unde
au ~tiut de pilda ca .Petru a fost rastignit eu capul in
jos'? Cum de Ii-a venit in minte eelor dupa aeeasta,ea
sa prezica ca evangheljea se vapropovedui in toatalumea,
. ca. cele Iudaice vor inceta, ~i nu se VOl' mai intoarce
iar~i '? Cum de s'au increzut eei ce au scris, Ineetand
minunile'? Cum cele scrise au ajuns pana ~i printliri1e
barbarilor-;-pana;;i in Indii, . ~i pana .cl1iar dineolo -de
marginile oeeanului, daca cele spuse nu ar fi fost vredilicedecrezut'? Cine au tost cei ce au scris'? Dnde au

scris, '~i cum'? $i pentru ce au. scris "? ~oat~ c~au scris
ca sa ca'?tige slava"? Cum,qecI, au scrIS e~rjlle a}tora?
Poate ca .voind a recpmanda dogma ere$tma'? $1 care
o,"e>
dO1'J:r:l1'\. '? Cea. aO.eV(lTa.ta,. Sp,.1J cea. mlgcmoasa.'2 D
A~.ca. ",,'~'_.: .
nirea ar fi luat-o de minciunoasa, era . natura} ~a . mCI
sa se apropie de evanghelii; ia~'a dac~ a ~l)'c!~f:lt-O .~ C?-.
"'~v~I'ataapoi atunci nUitN8$ ' nev(jlp. . deplazmmn,
d~pr~ curb zici tu~ Dealtfeliu ~iproro~iile sun~ a$a feliu,
incat sip&na astazi nu se pot contrazlCe cu tlmpul cel~
vorbit~. Darimarea Ierusalimului s'a, pet.~ec.ut eu n:lU1t1
ani inainte. Dara mai sunt ~i alte pror~cn dm ~cel tImp,
. care se prelungesc pana la a doua vemre, -:- $1 pe care?
daca. voie$ti ineearca-Ie - ea de pilda: ,,::;;1 eu ell v~:)l

"

suht In to~te zilele pana la srar~itul.vea~~l1!-t."


(Ma.~h.28; 20), ~i "Pe.ac:easta .peatra VOlU .ZI~,l .?lserlCa mea, ~l portIle Iadulm nu 0 VOl', b,IfUl pre
dansa" (lb. -16, 18), ~i "se va propovBOUl evangheliea aceasta la toate neamurile" (Ib']L24, 14), $~

ceia ce a facut femeia cea curva , $i alte mUge deace~L


feliu. Deci, de unde a ie~it ad<'!varul aces tor pror.oCI!,
daca au fost plazmuiri omene~tl '? Cum de nu au .blrmt
portile iadului pe biserica ~ Cum rururea eU!1-?l h~ste
Christos'? Cli daca e1 n'ar fi eu nO! purl.lrea,n,lcl;. >JIS~-
rica nu ar fi stapanit..Cum de s1a in~ir:s evan,gnellea ,m
toata lumea ~ Sunt deaJunsa marturlSl vechlmea sfi[\teior seripturi, .chiar$i ceiee au vorbit contra -noas~ra.:
ca de pilda Chelsie~i . BataneotuI ~~~_~l)_~a~~ _~_tos~
dupadAnsut; C"aci~u- f1r- .fiC~h1~atutll n~$1B scr~.erI_. con1puse in liI'ma lor, Cl il1$te SCrIerl care ~xlst3:uprm :lIYJP,ul
lor. Dealtmintrelea intreaga Ium~I?arturl~Se$te _mtr un
glas adevaru1 lor fiindea. Ie-a prImIt. Dara, daca nu ar
fi fost la mijlocch~rul Duhu1ui, niei conglasuirea aceasta
dela marginj pana la ~arg,inile 'paf!?-antului n';:;r f1 f~)st!
ci ar fi plerit de lndata plazmmtorll acelor mII19lUm,. ~~
nu s'ar fi petreeutatatea fapte rriinunate din plazmmrl
$i minciuni.
I' .
. Sau nu vezi lumea fntreaga inehinandu-s~ m, ~l
indepartandratacirea'? Nu vezi filosofiea monahllor, care
.
') Nota Desigurca aici se f8:c~aluziune la :vr~-~mul din
filosofii ethnici, carii razboieau cre~tInt.s.m,!I!. ca de pll9-8:' ~o1'fi.rte,
Iamblih, etc., contr8. c~rora au scrls dIferltH .apologetlcl dm ceJe
intai secule.

OMILIA VI

OMILJA VI

straluceste mai mult deciU soarele~" Nu vezi cetele feeioarelor, evlaviea intrata printre barbari, :;;i pe loti In fine
slujind sub aeela:;;i jug ~ Acestea nu sunt prezise numai
de noi, ci au fost prezise :;;i de Proroci din ineeput, :;;i
decinu te veinutea agatA de nrezicerile lor.mai ales
d'iear-tHe lor sunt $i printre dumanii ere:;;tinismului, $i
sunt trao.use In limba Elin8.. Multe prezie despre ace~lea
r,;i f'rur'vGli diu iilceput, aratand d:i, eel" ce va venl, esLe
Dumnezeu.
Deci, cum de nu cred astazi toti? Fiindca luerurile
au aji..1l1s spre mai rau, iara pricina tuturor aeestorasuntem noL A:;;a dara cuvantul nostru va fi indreptat
de aeum contra noastra. Chiar $i pe atunei nu numai
prin semne $i minuni eredeau, ci multi din eei ce se
apropieau de dogmele creiine, erau atra$i de vieaia cea
'~ a ere d"meIO$HOL
," . wI."J.S8
"a~~ -luminezp
trumoasa
-'-, c" ,-,
-------" . ~ -lllD)in;:}
-- - -- -~
voastra lnaintea oamenllor, ea vazand, ziee, fap-

tele voastre celebune, sa prosla.veasea pre Tatal


vostrueel din e.er-iu_rl" (Math. 5, 16); $i "lara. inima
~i sufietul multimei celor ee au crezut eraunul,
si nici unul ceva. din averiie lui zieea ea este
alsau, ci era lor. toate deob~te, ~j se da la
-A~hn~e al"~v.e
;~~H'"
HtGeLl,
U!:-,!' cu"rr'"
"1 c" 11n;;
v CL a" ue'"
v a tre-bU"1'n+a"" 'Fap'L.
~

~-

4,32. 35). ~i astfeliu traieau vieata ingereasca. Daca ::;;i

astazi s'ar face a$a, apoia.,m intoaree Ja eref?til)ism lumea


intreaga "9i fara minuni. Dar acum eei ce voiesc sa se
mantui~sca, uite'-se la" seripturi, caci acolo vor gaS! $i
de acestea, ba inca :;;i mai mari decal acestea.ca' pe
aiunci insw;;i dascalii intreceau prin vieata 10r-pe ceilaltr-petrecandu-~i vieata 'in foame, ~i j'n sete, ~i 'in goHitate,
pe eand noi eei deacum diutam a ne bucura de multe
dezrnerdari, de lini$te :;;i repaos. N u a$a insa faceau aeeia
ci strigau: "Pana in ceasul de aeum:;;i flamanzim
~i. insato~am, ~i
suntem a~ezati

75

------~--------------------------------------

suntem goli, ~i patimim, ~i nu


(statornici)" (I. Cor. 4, 11). Uniia

- alergau dela 1erusalim :;;i pana la lliri8, altul pan a la


1ndii, altul pana in tara MauriloI',altul in alta parte-a
, lumei, iaranoinu indraznim a ie~l: nici. dinhotarele
patriei noastre, ei eautam dezmerdari, case stralucite,
~i altemulte in imbel~ugare. Caci, cine dintre noi a
fiamanzit vreodata pentru cuvantullui Dumnezeu~' Cine

a ajuns ca sa vietuiasea in pustiu? Cine a fost trimis


sa taea vre-o calatorie departata ~ Cine dintre dascali,
traind din luerul manilor sale a venit in ajutoriul si a
altora ~ Cine a rabdat moarte in fieeare zi ~ Din ace~sta
cauza f?i cei ce sunt cu noi, au devenit mai jpnp",j. Ca,
daca" cineya a1' ve?ea pe nlf;te osta:;;i:;;i gerierali luptandu-se en !Oal11e~~ :;:1 ou setea, en rl1oartC[~ si eli toate
c~l~la~t.~- r~le, ~i. s~feril1d .feigul ~7~i toatc. ijri~11ejdiile ca
m:;;te -leI, :;;1 cu wate aces tea reu:;;md in lupta lor pentru
patrie, desigurca i-ar admira, - dara cand dupa aceasta
i-ar vedea moleiti in fiJosofiea eea 'dinainte, cand i-ar
vedea iubind averile. oeupandu-se eu speculatiile eele
murdare, :;;i 1a urrna hiruiti de dw;;mani, apoi ar fi eea
mai de pe urma nebunie de a eauta cauza acestora.
Aceasta tocmai sa 0 judecam $i de noi fata eu stl'arnosii
no:;,tri, fiindca ~i noium devenit mai sh:i.bi decat toii
:;;i ne-am pironit cu trup :;;i suflet vietei prezente. Chj30~
de s'ar gasi-cineva avand vre-o urma a V-ecl1ei filosofii,
totu~ifn loc S2~ stea In nlijIocul cetatei ~i sa puna $i pc
a!tii '.]~: -,!,and~i:~Ja~-el~-fuge -l~,-.muntii' ia.r3. da.c~~i. 1-8_r intrets"
cmeva de pricma plecarei lui, ar gasi pretexte de acelea
care nu all nici-o iertar-e. Pentru ca nu cum va, zice,
sa ma pierd eu totu}, $i niei S80 devin nelucrB.toriu in
fapta buna, de aceia fug.Dara, cu cat m.ai bine arfi
ea tu sa te gase~ti nelucratoriu 9i sa ca~tigi pe altii,
decat sii stai pc varful muntelui ~i sa vezi pe fraW lei
pierduti'? DeGi, cand uniiase lenevesc infa'Jta buna,
iadialtii de~i selngrijesc, tot.u:;;i stau depart~ de lupt:a
apoi atunci cum yom biru! pc dm;;mani ?Chiar daca a1'
fi astazi 9i minuni, cine ar erede ~ Sall cine dintre eth-
mel s'ar inta 1a" nm, cand ra.utatea. s'a inmu1t1ta-s;;a de
tare'? Fiindca mai vrednica de eredinta Ii se pare multora vieata noastra eea curata, deeM semnele :;;i minunile, caei minunile, inaintea oamenilor rai :;;i neru:;;inati,vor de:;;tepta ba.nueli viclene, pe eand vieata eurata
va putea astupa ehiar :;;i ~ul'a diavolului.
Aeestea Ie spun :;;i stapanitorilor, ~i celor stapaniti
:;;i mai 'nainte de toti Ie spun mie insu-mi, ca sa aratam
o viata plaeuta, :;;i punandu-ne in buna randuieala, sa
dispretuim toate cele prezente. Sa dispretuim averile,
:;;i sa nu dispretuim gheena; sa dispretuim siava, $i sa
nu dispretuim mantuirea; sa "suferim aici osteneala $i
durerea,ca sa nu eadem acolo in osanda. Astfeliu sa
razboim no:i pe Elini, in feliulaeesta sa-i robim ell 0


76

OMILIA VII

Tobie .mai buna .de~at }ibertatea. Dara acestea se spun


de nOI de multe orl ~l neintrerupt insa se fac cat se
poate de putin. eu toate aces tea de' se fae sau nu 5e fae
este drept de a. Ie aminti neeontenit,caeidaea uniia
amagese prin vorbe frurnoase,. apoi cu at8"t mai mult
ete dr,ept, ca ~e~ pe vol' a.. fnt{larCe 1'\0 altH 1a .1),dev;3,r-,
sanu; ~nc~tez~ nlel0dat~ c ' (ie' Ft, vt)fbi ct31~ ,'t;tebuitoare/
Daea eei ce amagese pe aJtii cu vOl'bele intrebuinteazii
9.~.Uea uneltiri ~i momele, ca de pilda cheltuiesc ""{bani
~l vorbe,. sufar$i primejdiL $i se dau de rnulte~ri ea
prot~e.~on, a~oi ,~~. ~tat mai 1~10lt noi, cad depai'tarn
p~ alt~l dela m$a.laelUne, trebme asuferi toate primejdn!e ~l toate neeazurile, ea astfeliu ea$tigandu-ne si pre
n~H$l pre altii, $i devenind nebiruiti in fata dU$manilor,
sa ne invrednicim bunurilor fagadnit0j'n Christos Usus
Do~nul. I?ostru, c~ruia se cuvine shlva $i stapanireB, In
veell .vccalor. All1lr1.
OMILIA VII
,,~i intelepciune graim intru cei desavarsiti
insa Intelepciune nU a veacului acestuia niCi'~
d:.Hnn5~or' ,.veaelllu.iaces.t~ja; cari.-Sllnt pledtorj,
.Cl graHn mtelepclUnea Imlmrnnezeu intru taina
eea ascunsa; care a randuit-o Dumnezeu mai
'nainte de veci spre Slava noastra"-z;ca:p2;"Q. 7J

Intunerecul se pare a fi mai prielnic dec~t lumIna


pentru cei bolnavi de ochi, ~i de aceia aeef;lti bolnavi se
refugiaza intr'o camera fntunecoa$iL Tocmai aceasta s'a
p~treeut yi cu intelepc:iunea cea duhovnieeasca. IntelepClUnea 1m Dumnezeu Ii se parea af;la zif;lilor filosofi ea
este nebunie, iara cea a lor - care cu adevarat ca era
:rebunie - se credea de dan$ii ca intelepciune. Dara s'a
mtamplat eu danr;;ii ceia ce s'ar intampla eu aeela care
erezandu-se ea are inteiepciune f;li eunof;ltin de mari~
n~"r.:iu, vs'~rhota~i ~. ~a vtr~ca .pe. mar~a cea. nemargin~ta, fara eorable $1 fara panze, $1 lneas'ar ineerca ea
sa dov~d~asca prin silogisme ~i rationamente, ca este
eu putmta, - pe eand unaltul creiut rnai prost deeat

OMILlA VII

77

toti oamenii s'ar lasa in voea capitanului, a marinarilor


a eorabiei, $i astfeliu ar calatorl. in toata siguranta.
~i iatii. cum paruta prostie a acestuia s'a dovedit mai
Inteleapta decathltelepclunea aceluia. Bun este l118r;;te~u~ul. de a .carn:~l] .Q ~corabie, Jns~ ca,nd .capjtanul. fagaq!l}t.','?te .Tf\aJ mIll .. der-at. poate, arm atllnQ est.e 0 )1(:,tli.fnie7
Ori$i .co me$te9ug jn fine, care nu semargine:;;te rmrrlai
in hotarele sale, nebunie s'ar putea numL Tot a$a $i eu
intelepciunea lumeasca. Daca ea ar aveaprietenie cu
duhul, ar fi intelepciune, dara fiindca totul 19i atrihue
ei, ~icrede ca nuare nici 0 nevoie deajutoriul celeilalte intelepciuni, apoi s'a facut nebunie, de 9i se parea
a fi intelepciune.
De aceia apostohll infruntand-o mai intai prin fapte,
Ii::\. urrna a nurnit-o nebunie, precurn 9i po inteJepciunea
lui Dumnezeu numind-o mai intai - dupa pa,rere;:t acelora - nebunie, la urma iara$i prin fapte -0 arata a, fi
f1devarata intelepciune. Deci, dupa dovezile date, 11 era
lui foarte w:;;or de a pune pe fuga po contrari, ~i a ZiC8 :
~i

"Intelepciune graim intru cei desavarsiti" Cana

ell, zice, eel crezut ea neb un, ~i cele nebune' propoveduind, predominez pe cel intelept, apoi nu I-am predominat printr'o intelepciune nebuna, ci printr'o il'ltelepciune mai desavar:;;ita, ';\i inca cu atat" rnai rnare~i rnai
desa var9ita, eu cat aceia se arata mai nebuna,)). De
aceia mai lutai nurnind-o a~a7 dupre culn 0 credeau
atunci aceia, iar8" rnai la urma, .din fapte dovedindhiruinta ei, preeurn $i pre aceia dandu-ipe fata ca nebuni,
Ja. urma. j':'a .dat adevaratul sa-1I- nume;~~mt-: '~;Bi

fir ahn

lnte.l~peiunea lui Dumnezell intru .ed de

savar~iti" ..

Intelepciune nume';\te predica $i modul mantuirei prin cruce, iara intelepti nume~te pe cei ce au
crezut. Fiin.dea aeeia ?unt desavar$iti, carii f;ltiu dt cele
omener;;ti sunt. foarte slabe, f;li Ie tree cu vederea, ca uniia
co sunt convin';\i ca nimie nu trebuie a se atribui Ior, precum f;li erau credincio$ii. "Insa intelepciunenu a
veacului acestuia". La ee este buna intelepeiunea
lumei, daca ea se nimice$te aid, r;;i mai departe nu merge,
ba ehiar 9i cat sta aiGi nu poate sa folosasea cu nimic
pe eei ceo au ~ Sub numele de stapanitori sau domni
ai veacu1ui acestuia, e1 nu numef;lte pe demoni, dupre
cum if;li inehipue uniia, ei pe eei din dernnitati, pe cei

78

OMILIA VII

OMILIA VII

din stapani.i, p~ eei ce ered lu~rul de disputat, pe fi~


l~sofi, pe rltor~, pe logografi, fimd~ ac~tiia stapaneall,
~~ de mult.e Or! d~vem?-u demagog!. I-a numit (1.otnni
al ~eaculUl a cestma)) fimdea stapanirea lor nu se intinde
mal ~epart~ d~ -yeac.ul , prezent. De a,ceia. a ~i adaos: '
"c~arl ~l~nt .ple!,lton", defaimand prin aceasta filoo()~~a :~l mte!BpeLUr~eaIumeasc3,; chia r dela cei ce se 10~elE;;;r~llC5~C c~ c~, .iwe0~. <)?Ja nimiclliciea lor, fiinoca dlJp['l,
ce e~te ~l ffi!n~lUnoasa, ~l nebuna, $i nu poate afia nimie
folosltor!U, e~<?les~e sJaba, :::.poi est~ ~i de 0 seurla uurata.

, . "eI grann mtelepcmnea 1m Dumnezeu intru


tam a 'cea ascunsa". Intrucare taina ~ de vreme ce
chiar C~r~stos ziee: "Ce auzi ti cu urechea, sa propovedmtl
deasupra
caselor"
Math. 10 27), D .
'"
t
. v
v
, .
eel,

eu. ill

u..e. 0

nume$_e

aI~l

tama aseunsa? Fiindca nid

10-

g~r), mel. B;t'h~ nghel 91 aid vre-o alta ,putere ereata nu

"'tl"''' m"l na'ntc


rlA 51 ~ '"
A
,

'-I ~c;... ,,..


' c ,eu ' . . '-"C ""' ;:,,~ " a, v ar,;ll acea tmna. De
aeeia
$izkeap0stolul in alta parte: .. Ca sa se eunoasca
,.., v

on~11" ~n A.F\."V"\X f. r.."""~~) ,-.,- -. ~ ..


" ....
.... <,.- I, lLvvpa-\,VillIvl' :::;1 0 0 111 1111 In I"

"I.

ntl'n .

{<"'Ie ce
-

re$ti,prin -biscrica,.lntelepciur~~~ -il~lj- Du;;neze~


cea demu}te felurl (( (Efes. 3, 10). Aeeasta a facut-o"

Dumnez~u cmst~ndu-ne, incM $i puterile cere:;;ti sa auda


a('.cle ta1r: e od.ata eu noi. Dealtmintrelea $i noi cand ni
f~ce~ . Wle~~mt aceasta Q . numim ca dovada, de prietenie
catra,: d~!1$ll, ~ nuspunem tainele nimanui mai 'nainte
. ~e.~a?~:;;ll; Aud~c~i c~~au in vi~eag preciica, 9i- tuturor
~l ~Ia>La. pe fa,ta J?ar~armtar~1e $1 d.o~ma, a~uncandast1e1m GeIe sfipte Ill. rltul l?orcllor, $1 mtrebumtand ratio?amente prlsos~ll!lce . Tama uu arenevoie de lnfrumu::;~t;arev m,:-.<;;t:':$Utlta, 91 ~umai e,o est~, aeeia se veste$te,
fimdca; ~G\,~a. v~n mal aaaoge $1 ceva dela: tine, apoi nu
. va mar
Lama dUI?-11~ez~ea~ca $i eompleeta.
~ Se I?-ume$te tama $1
aU punet de vedere, adeca
e~ nu cera ee vedem, vedem In realitate, ei unele vedem
~l alt~le er~de?l' Aceasta este natura tainelor noastre:
A}tfehu rna ga~es~ eu in fata aeestor taine, $i altfeliu se
gas~$te. pesr:edme!osul. ,Eu, de pilda, aud eaChristos s'a
r:StIgnlL, .$l~ndataAad~mr filantropiea lui; -aude aeeasta
$1 n;eer~dmClOSU!, !l1sa el 0 'crede ca slabaciune. Aud ea
e! sa fa,9ut rob, $1 de 'ndata admir ingrijirea luieea parmteas.ca pentru om, - aude 9i aeela, insa el 0 socoate
ca necmste. Aud ca a murit, $i de 'ndata rna mirnmez de
H

om

79

puterea lui, ea fiind in stapanirea mortii n'a fost sta


panit, ei a dezlegat puterea mortii, - au de ~i aeeia, insa
el 0 eonsidera ea neputinta. Aud de invierea lui - e1
ziee ca este 0 fabula - $i primind dovezile din desta~uc.
rarea." imprejudl,rUor ,eu rna iochin ::;;1 slil.vesc iconomiea
lui Dumnezeu. Aee1a auzind de baiea rena$terei, 1$1 1[1'
chipuie ea e osimpla apa, pe cand eU on vad nU.1TIi1i
eeia ce se vede tIl reaiitate: ci mai vad si cUi'ati:-i':;j, sufietului priri Duhul sfint. Acela erede ea eu mi-am spalat
numai trupu1, dara eu am crezut ea $i sufiet.ul s'a faeut
eurat 9i sfint, $i am in vedere mormantul, 'invierea,
sfintirea, dreptatea, raseumpararea, lnfierea, mo~tenirea,
imparatiea eeriurilor, acordarea Duhului sfint, fiindea
eu nu judee aeeste fenomene eu oehii ee~ti trupe$ti, ei
eu oehii eugetului. Aud de trupul lui Christos (in evharistie), $ialtfeliu inteleg eu ] neru), altfeliu illntelege neerec1inciosul. Dupre eum eopiii eei mici cand se uWi la
carti nueunosc puterea literilor~ $i nici nu;;tiu ee yael,
$i chiarde s'ar gasl vr'un harbat neexperimentat in aie
"--literilor, totu~i- flU i-ar J)utea :corlvinge; r~e cand cel cunoscatoriu va gaS! 0 mare putere inaceie litere, va gaS!
istorii :;;i 0 intreaga vieata; deasemenea eel neexperient
daea ar primi vre-o serisoare,ar eonsidera-o ca pe 0
hartie simpla $i maz~alita eu eerneala, peeand eel ex-:
perient It.iand-o in mana va auzl ehiar :;;i glasul eelu~
ce serie, ~ivaconverza eu e1 . care lipse$te, $i iara$l
ceia ce ar vOl,ar spune pdn litete, - tot a~ se petrece
~i eu tairiele. NecredjJ'1ci()~ii de,?]. asculta, totui=;1i nu se
pare ea aud, iara eredincio'7ii fiindca au prin Duhul ex~
perienta, varl putel'ea celor ee Sl1Ut pllse .In pastrare
(eelor viitoare).
.
Tocmai aceasta., deei, ara,tAnd-o Pavel, :r.icea dl. ~i
aeum eeia ee dansul propovedue$te este acoperit. j)adi
de este ~i acoperita evangheliea noastra, ziee,
intru cei pieri tori este acoperita" (II. Cor. 4, 3).
Dealtmintrelea prin aeeste cuvinte semai invedereaza
liii minunea petreeuta eu propoveduirea evangheliei.
Astfe1iu obi~nue$te sf/uta scriptura de a spune de acele
fa pte, care sunt mai presus de cugetare $i eovar~ese
orice ai=;1teptare omeneasdL De_ .aceia~ aiurea ziee:

80

"Taina mea mie ~i . eelor ai mei " i) (Jsaia 24, 16),


f?i iara;;i Pavel zice: "lata, taina voua zie. ea nu
toti vom adormi, insa. toti ne vom schimba"
_(1. Corinth. 15, 51). Dara aacapretutindeni se propove~
duc$te evangheliea, apoi $i aC>J11sta eSLp' tairliJ.,(,citci,
precu.trt ni -sta ' ~rohcit,. zlC'e, ~ -'C~ia cc) a;LT} -a uzit Cti <irte:-:
chile. s a sptinern . deasupra caseIor, tot ~a . nis'a poronClt de a nu da cele 5finte (,,a,nilor, ;;i nid sa arUDc.am
rniiI'garitarele in rituj- porcilor. Fiindd uniia sunt trupe$ti f?i nu pricep, iara ceilalti au acoperamant pe inima
lor, f?i nu vad. Prin urrnare aceasfa este taina mai ell
seama, ca ceia ce se propovedue$te pretutindeni, sa nu
se $tie de cat-ra cei ce riu au c ugetare dreapta; $i S8
acopere nu deinlelepciune, ci de Duhul sfant,lntru cat
este Guputinta noua de a primL De aceian.ici uu ar
g ref?! cirieva, daca ;;i pentru aeeasta cauza ar numi-o
.taina negraita, . caei chiar nici noua celor credincio,;;i
{. nu ni s'a fncredintat toam 18murirea f?i toata exactitatea
" as1Jpra ei. Pentru aceia ~i zieea Pavel: "Pent.ru e8_.
.;. din parte eunoa~tem, 9i din parte proroeirn,
vedem aeum ea prin oglinda in gacitura, iara
atunei fata eatra fata" (Ibid. 13, Ad. 12).
De aceia zice $i aid : "ei grairn intelepeiunea
lui Dumnezeu h'1tru taina cea '-aseuflsa, care a
randuit-o Dumnezeu 'mai 'nainte de veci spre
s la va noastra" ." eea aseunsa" adeca ca nimeru din
puterile cele de sus n'a aflat-o mai 'naintede nol,_i
nici acurn inca n'o ;;tiu cei rnai multi. " Pe care a
randuit-o mai 'nainte d e vecj spre slava noastra"
zice, dCf?l aiurea spune ca ,jspre slava lui" (Efes. 1,
12). Dara sla va sa este cOhsiderata mantuirea noastra,

ca

. . I) Nota. Pasajul acesta lipseii\te din editiunea de Buzau ca


i?l dill editia; Societiitei Brita nice. Origjnalul Ebraic, ~i G,ee' au
v~rsul 1? dill ~ap:. 24 vrecUl~l ~rmeaz~: ~Opl b 0,,6.; 'l~r'J.~)., ')."0

~~v :!t"(epOTWY . ~"fj<; 1"fj<; "("pr~"(ry; il'<oOG'XfLSY, ").."'<1;; ~'i> sOG we'. h _G.l 'epaoot.

-'to

81

OMILIA VII

OMILIA VII

'to }l-va't~p(.ov ,.,.00 E:~Ot,


p.vG't-f}ptbv p.vu stiut oory.f "to~(; aUt'tol>tltV). ~ - . :
a~eca: Doamne DUl'fI,nezeul lui [smil, d ela margin'ile pamdntului
m~nunt, am auzii, nadejdea celorcucerniCi. $i vOr zice: Taina mea
mte! tawa 'f!lea. mie. Vai! celor .ce ~alci1 leiea ... .Eu, insa, am trecut
w

perl:-:opa dm mceputul pasaglUlu;, dupa cum se gase$te la Sf.


.
Chrlsostom,

dupre 'cum 0 mai nume~te ~i bogatie a sa, def?l el in- _


su~i este bogatie de sine statatoare a tuturor bunurilor, $~ nu are nevoie de nimeni de a fi bogat. "A
ra~1dl.pt '~ ,; ziCe,. arat~ nd mar~a lui ingrijire pentru
:'01, fimdcaacmamal cu seam a sunt consider.fLUea ne
1llbesc. 9i ne cinste~cpe noi, cariide}p" incep~lt'Sunt
pr~~titi de v8p !li fa~ b't;'e, ce~a . ~. fae :;;i parinW eu .
copm lor, ca :;;1 daca mal tarzlU 11 dau averile totusi
if.1ca din inceput copiii sunt randuiti spre aceasta..~ceasta
$1 Pavel se fncearca acum de a 0 arata, adeca ca Dumne~eu l?ururea .ne-a iubit del a fnceput. chiar f?ipe cand
nOl inca nu eXIstam, ca daca nu ne iubea, nici nu ni-ar
fi ra~d ~it bogatiea slavei lui. Deci sa nu te gande$ti la
dU9mamea intamplata intre aces tea, caei iubir'ea lul a
fos~ mai v8che. decM dUf?maniea. Expresiunea "mai 'nn8Lll1te de veCl" arata vef?niciea, duprecum zice$iaiurea:
"Gel ce este mai'na inte d e veei" . Deci, se vagasi
ca $i Fiul este ve::;;nic, caci $i dedansul se zice: "Prin
care ;:;i veaeu rile a facut" (E~r. 1, 2), rnsa facat<?l'iul este invederat ca exista f?i mai 'nainte de fapturIle sale.

.
"Care nimeni din domnii veaeului aeestuia
a cunoseut, ea d e a r fi . eunoseut, n'ar fi restig nit pe Domnul s lavei " (Vers.8). Prin urmare
nid nu suntvrednici de vre-o osanda, dad neeunoscatn-Ju-l I-au restignit. Dara daea ii nu $tieau, cum dele
'z kealor:- ,;Sipre-Thine 111a' stiti, s1 stitide unde
sunt" (Ioari ' 7, 28r~ lnsa in pas~j~U.:~ nista de faUi,
scriptura vorbe$te de Pilatea nu f?tiea,$i er'a natural
ea nici Irod sa TIU ;;tie. Dac:l insa a1' zice cineva ca aid
se spune des pre ludei ;;i despre preotii lor, nu ar g re$l,
cad $i acelor'a Ii zicea: "Nici pe mine nu ma stiti,
niei pre Tatal meu" (loan 8, 19). Dara atunci 'cu;n
de zieea mai sus: ,,$i pre mine ma;:;titi, ;:;i de
unde sunt ~titi"? lnsa, ce fel este modul cetirei acestei
pericope, :;;i r,e feUu al ,celeUalte, am spus deja in evanghelii, $i en. I1n necontenit sa n.e invartim imprejurul
aceluia$i subiect, trimitem acolo pe cei ce doresc a :;;ti.
Dara ce ~ zici tu; Ii s'a 'iertat oare pacatul, ca:Jd
el era pe cruce ~ caci zicea: "Iarta-li lor, ea nu ~tiu
A

16038

82

OMILIA VII

.tac"

(L~ea, 2~, 34). 'D~ca 'a':l cait de gre$ala lor,


de slgur ca. ll sa lertat, fimdea $1 eel ce a pus manjle
pe Stefa n $1 , a aluogat biseriea lui. Christos, - vorbese
de .Pavel -:'~ lao u~ma .a. d~ v~nit ,eel mai fnfoeat apai'iltorlU alblserlCeL Tot a$a $1 acelora Ii s'a iertat devor
. fi voit ~a se .('aia~('Ji.; ,ceia _ c.e $iPa vel strigand' zieea:
nPrepr. 8J~e18.1 ZlC: au. dc~ara s'atr 'poticnit ca. sa
ea.7.R'i Sa, nune 1" $i: ' "AU doaraa. lep!:idat Dumnezeu pre poporul sau? Sa nu fie!" (Rom. 11, 111), $i ea sa arate cion-Ii s'a incueat U$a pociiintei, pune
la m ijloc dovada iotoarcerei lui, zieand: ca si eu Is-

,ce

railtean sunt".

"

.. Expresi.unea - "Nu ~u, cunos~ut" mi se pare cii


aIel !iU se Zlce pemru t;hrIstos, C1, pentru iose$i iconOIDIea faptului, adecii ca nu $tieau ceia ce voia.moartea
$i crucea, caci $iatunci cand era !)e cruce, nu a zis
ea nu ma$tiu pe mine, ci "Il,U stiu ce fac" adeca
di f',llnt In- neelH1o~tinta deiconomiea'savar$iwv S1 de taina
aecasta. Nu Slticau ,c~ er ll c8a. va stri'iJuci atat' de mult,
ea va de venl muntuirea lumei$i Imp,~icarea omului eu
Dumnez~ u, ca cetatea lor se va da rama, $i ii vor suferl.
cele mAl de pe urma rele. Deci, prin expresiunea de
a!ci ,,1ntel~pciUl:e" apostolu~~lIme~te ~i pe Christos,
~l crucea,E,ll prcdlCa evanghehel. De aceia ell muit euvant J-a numit "DommiCslavei". Eiindca crucease
pare a 'a - fi ceva, ~deJjeCir:iste, apol ' arati'i, ca.ca este~o
maresla':,a. Insa era n evoi~ deo mareJnl(~lepciune, ca
nu numa l pe Dumnezeu sa-1 cunoascaGi -saafie E?i
aceasta fcoIl<:!mie a .lui I!urnnezeu;. dar& intelepciunea
Ium~asca a fost 0 pI~deca nu numal pentru eea dintai,
C1 91 pentru cea deaaoua .

"ei precum este scris: cele ce ochiul n'a


,lazUt, ~i .urechea n:a auzit~ ~i la inima omului
nu s'a suit; care a gatit Dumnezeu eelor ce-l
iubesc pre dansul" (Vers. 9). $i uncl.e sunt scrise

83

n'au auzit vor cunoaste" este acelasi lueru ca si


J,cele ce ochiul n'a v<1zut, $i urechea n'a auzit".

'

S'au ca aceasta marturie oi-o pune aici Pavel, sau ca


cu adevarat a fost scris in cartile sfinte, insa au disparut acelecar~i, fiinddi rnulte ear~i. s 'au nirnicit 11.
iotaia r obie a Ebreilur, $iputine ni s'au pa5tra.t, dupre
cum .se poate lnveder2.. d~-n - P.~r:i lipGrr~e nt . I"~aTa ~j ;::.postolul Petru zice, ca incepand deIa Samuil') toti ceila1ti
Proroci graiesc pentruChristas, $i nu numai decat aduee
la mijloc graiurile lor. Dara Pavel fiind un legillitoriu
profund, :;;i graind intru DuhuJ, era natural casa le
spuna aces tea cu cea mai mare exactitate. $i ce spun
ell des pre robiea lor? eaci E?i mai inainte de robie a u
disparut muIte carti, fiindc~i Iudeii ajunsese in cea mai
depeurma nec uce rnicie, iara aceasia se poate vedea din
star;;;itul eartH a IV-a a 1m parat-ilor, un.cle intre altele
S8 spnne ca cartea Deuteronomul s'a gasit ingropatfi in
haligar 2). Dealtmintrelea sunt $i prorocii fndoite In multe .
iocuri, ~i u~or de priceput eelor ma.i intelept-i, dar-a, dint.re
'a ces tea wIJlte' se pot gasi $idin cele maiintunecoase.
Deci ce O? l"~'a "'-vazut ochiul ace lea IJe care le-a gatit
Dumnezeu? Nu! Caei cine a putut vedea a celea care
urmau aiconomisi n eamul nostru omenesc'? A$adara,
nici urechea n'a auzit, $i nici la inima omului nu s'a
suit. :;li cum '? zici tLl; ea daca Prorocii au spus, .cum
de n'a auzit-urechea, $i nici 1,'1 inima omuhii nu s'a
suit ~ . Dara" Isaia n'a spus ~ numai de dansul, oi de in:"
treaga natura. omeneasca. flara ee? Prorocii nu au
au zit ? zici tu . Au auzit de SigUT, insaurechea ProrocHor nu era ca urechea omului, caci ii n'au auzit ca
..
.'. "
DOYI~n ul D r..~~
oamenl,. CI. ca P rorocl.. D e aceia
$1 Zleea:"
, l J
1, . V l l l -

nul, mi-a dat mie limba de invatatura, ca sa


cunosc cand se ca:le a grai cuvantul, ~i dimineata, dimineata llli-a pus mie ureche ca sa aud"

ac~stea;? Se.zice G<l iS1ipt 'scrise, ~idac.a, nu prin cuvinte.


~~l putIn p~m fapte . ca .~e pilda"istoriileca rese perinda
c.m generatle .In generalIe,. ~ situ ,
poate ideia nUIl1al

(Isaia 50, 4. 5), vorbind aici de adaosul Duhului. De aici


este invederat, ca mai inainte de a auzl, nu se ridicase
nici la inima omului. . Dara dupa darea Duhului nu
mai era inima omului; ci inimaduhovniceasca, inima
acea a Prorocilor; dupre cum f;ii Pavel zice: "lara noi

vestit .despre dansul, aceia vor vedea, $i car-Ii

1) Nota. In pasagiul citat apostolul Petr u spune de David,


iara nu de SamuiL
2) Nota. A se vedea cap. 22 diu cartea IV-a a Imparatilor.

ca

sa fie a eeasta,. nu insa. ;;;i cuvintele, ca, aid, did expresiunea din Isaia (cap. 52, i5): "ea eelor ce Uti s'a

84

avem mintea lui Christos"

85

OMILIA VII

OMILIA VII

(1. Cor. 2, 16). Ceia ce

e1 spune aid, aceasta inseamna,: .Mai. '!lair;te de ~ ne


bueura de Duh, ~i a E,'ti cele negralte, n~cl. vr unul dmtr:e
r101 $1 Ilici- dint,l-}e-,P-roroCi rl'a Inteles', cac~ cum ~e l)t~tea,
daca, nici chia,r, ingeriin'au $tiut? De~l ce~8bll~.:, 3 .
splIne de domnii ~i staparijtoriiv~[tctIlt~l. [tCt~;3tJ:lJt:1, 9f;MJd
aceste Iueruri n'au fost descdpente, me~ ~.1nl1Wo ulIit.ri.:.
oameni, E,'i nici chiar puterilor cere$ti).l? $i ca::e ~unt
acele Iucruri '? Ca aded paruta nebume a preaICel va
stapanl lumea, ~i ca neamurile s~ vor introduce in c~e::;;:
tinism si va fi impacareaoamemlor ell Dumnezeu, ::;;1 ca
in fin~ toat.e aces Lea ne vor aduee at2Ltea bun uri. Deci cum
am cunoscut? "lara noue, zice, ni-a deseoperit Dumnezeu prin Duhul sau". Nu ni:a d~scoperit priI2J~ r
mare prin intelepciunea omeneasca, fimdca aceasta 'm
teJepciune, intocmai ca ~i 0 s!ujl!ica .necinst~ta.' n'a fo~t
lasat80 sa intre inauntru, ca sa splOneze Lamele stav

15ftnului.
~,. ',"
Ai vazut acurn, cata ~epartar~ ,este ~!ltr~ intel~p-,

ciunea aceasta $i aceia? Cela CD mCl mgeI'll n au f;ltlUL,


aceia ne-a fnyatat -pe noi JnteI~pciunea Duh~lui, - pe
cand intelepc1lmea lumeasca ,a f~cut c!l ,tot~l d!p contra;
cad nu numai ca nu ne-a lllvatat, Cl mca ca ne-a :;;1
impiedecat, E,'l ca dupa ee ne-a lmpied~cat.' a :;;i acoperj~t
faptele petrecute, golind crucea: DeC:1, cmstea ~:::.rat~ta
nouoou se lnvederoaza Dumal prm faptll1 ca Tn-a
deseoperit, 9i ca ni,.a decoperi~ in 8f:ela;;~ t.irI?P cand fl.descoperit ~i lngerilor, ei $i prm :=::ce1~ ca lll-a .de~co
oerit orin Duhul. A Doi aratand maretlea faptulUl, Z1ce:
~(Ca dad nu ni-ar fi descoperit Duhulcare ~tie $i cearca
adancurile lui Dllmnezeu, noin'am fi $tiutJ);Atat de
dorit era lui Dumnezeu acest fapt, In cat il tinea ca
taina 8i de aceia am avut nevoie de acel dascal, ca eel
ce ~ti~a' totul foarte lamurit. "ea Duhui toate Ie cearca,
zice, si
adancurile lui Dumnezeu". Expresiunea
,
,Ie eearca" nu invedereaza aici nC$tiinta, ci cuno;tinta cea mai exact.a. Dealtfeliil apostol'ul lntrebuinteaza
. accst cuvant:;;i vorbind do Dumnezeu: "lara -eel ce
eearea inimele: ~tie ee este cugetul Duhului"
zice. (Rom. 8, 27).
.
Dupa aceia spunand eu exactitate despre cun9$tmt~
Duhului, E,'i j'nvatand ca atat de mult se asemaneaza

cuno9tinta Duhului cu cunoE,'tinta lui Dumnezeu, dupre


cum cunostinta omului fata de ea inse9i, 9i ca toate
deacolo le~amaflat, la urma a adaos: Care ~i graim,

nu ihtru cllvinte invatate ale lntelepciunei omehesti, ci intru cele lnvatateale Duhului sfint, eu
~el'A '.-l>
' ho:vn]'
npc:t'J'
J. J.Pi:;';.l.'
-"r J:J,,~ .. ~.\.., ':

'''.J-a,'.-l'

!lsP}TIi:ln'a"nrltl-]p"
'~"'~~"./"'~'.:!"J" " .'. t~;,.", ' ~ ,",.'-'

{,{T,.,",
\ )'".,Li,:.. ......

hQ'j
.:.u.

A
,1.1

vazat cum he-a inaltatprirl vredhioiea dascalului '? Olci

noi cu atat suntem mai intelepti decat aceia, ~i 8,t.ata,


deosebit'e este intre noi 9i dan9ii, pe cata deosebire este
intre Platon ;;i Duhul sfint.
Dara ce va sa zica: "Cele duhovnice:;;ti eu cele
duhovnicesti asemanandu-le (comparandu-Ie)" ?
Adeca ca atunci cand este ceva duhovnicesc ~i minunat,
!loi aducern marturiidin cele duhovnice9ti. De pilda, zic'
Chrlstos a invieat, ca s'a nascut din fecioara. Ei bine,
eu In sustinerea aeestor taine aduc la mijioc rnarturii,
ti-ptlri, ~i{}ovezi~ petrecerea-fui iGanaln pant~cele c~li
tului, na$terea celor sterpe, ca Sara, Rebeea :;;1 eelelanc,
odraslirea 9i inverzirea pomilor din raiu, fara ca sa se
arunce serninte in pamant, fara ca sa se pogoare asupla
lor apa norilor, fara ca sa se rid ice aburi ~in pamant.
Caci cele viitoare se prescrieau $i se l[lchlpueau ca 0
umbra} a eclor dinainte, ca atunci ca,nd 5e vorpetrece,
sa fie crezute. Mai arat iara9i, cum offiul s'a facut din
pamallt, si cum din barbat numai s'a facut femeea,9i
nicairi mi s'a vazut impreunare, cum insu9i pamantui
s'a facut din 11irnic, fEnd deajuIls pl'etutindeni 9i catra
toaie numai putereacreatori~lui. Cu chipul a~esta; eu
pun in comparatie, sau asemanez cele duhovmce$tI eu
cele duhovnicesti, ;;i nici decat nu am nevoie de intelepciunea cea deafara, nici de rationamente;;i sil<?gi~me
fal~e. Aceia se clatina cu clIgetarea lor cea slaba $1 se
tulbura, nimic nu pot dovedl ~din ceia ce spun.] ci inc~
tocmai contrariul fae, si mal mult se tulbura, 0 mm
mare nepricepere ;;i 0 mai mare intunecime Ii. cupr~nde.
De aceia apostolul zice: "Cele duhovmee:;;tI cu
cele duhovnicesti asemanandu-le". Ai vazut cum
o arata ca prisoselnica f Siinca nu numai prisoselnica,
ci $i contrara, $i vatarnatoare? Fiindca, can?- el zice:
"Ca sa nu se goleasca cruce a lui Chrlstos" $i:

ell.

noastra sa nu fic intru 111telep" Ca credinta


,
.,
ciunea oamenilor", acea:sta a invederat. Aici mai
.

86

OMILIA VII

arata, ea este eu neputinta de a eunoa~te ceva folosi'~


.,.
torl'u prl'ntY"a' ns", 0"'; sI ca.
neam ,
m curaJa
91 ne-am
invarti primprejurul ei.
,

UV

""'"

.,

"Ca omulsufietesc 1)\ nu rihleste cele ale Dup.

.".
'
0 lc
pada,. _Darace? zici tu ;58 defahna inteJepciunea omenl*e:;crt, cu tt;ate c.], estesi dansa ODera. lui DurnneZeW)?
:;';i lie uude:,B dovede~te 8i~easta ~ I'~u uumnez8ua far-tIt.
intelepciun~a omeneasca, ci tu ai descoperit-o, fiindca
spb .denumlrede fntelepeiune .f-tposiolul fnteleo-e aici cufJOZltaiea m cercetare, :;;i limbutiea cea prisosel'riica. Daca
ln~a arspun.e . cinova ca aici s'a~ parea ca vorbe:;;te de
prlc~perea ~l Judecata omeneasca, apoi r-hiar a:;;a de ar
fi, vma este a tao Tu, care 0 intrebuintezi rau tu care
o Intrebuintezi spre vatamare :;;i in lucruri con'traretu
:'<lI'e, f.lretinz;i d~!a Cansa cei!,-~e n~ are, !u singu'r {)
d~f:;J~l. De~l, cctud tu , t~ m!l'nd.re~tl. ell dansa spre a
r?t ZDol p~ uumnezeu, lata ca el a oat pe fata slabiI
h U.Ul
__
(Vers.t4), A~('t daxri mai 'nt&i trebuic a

ClUnea eJ.
In'adevar~

iubitilor, cii' -~iputere'a ' tru'D ului F.stP. nnbun dat omului, darafiindca Cuin, de nilda.n'a fn'trebuinI.at-o bine, ap?i J?umnezeu i-a slabanoglt-o, 91 a facut
ea sa tro?ure. ~l ymul esteun bun, dara , fiindca Iudeii
n j'~t~,:bl~mta'll necuo:patat; apoi D~m~ezeu a oprit. eu
desa,,,::ar,';'l ~epe. preo}l de. a)l,n trebumta. Tot ~a. :;;1 tu
a~uzand ao prlCOPerea :;;1 Judecata ta omeneasca. spre a
dJspreiui pe .Dumnezeu,:;;.i .nretinzand dela dansa mai
nmlt dec1lt puLere-a ei, raU'idndu-te petine insu-ti de
sperant,a. orneneasca; apoLDurimezcli a dovedit sl&bacmnea e1. Cel care Se las..-i numai In nadejdea rationa-'
me?telor s3.1e psihice,. 9i crede ca nu are rievoie
aj utorml eel de sus - ceJGt ce este 0 mare prostie - acela
S8 n~lIUf~:;;te ?r~ psi~ic. Dumnezeu a dat ornului spiritul
ca sa afle $1 sa pruneasca cele ale lui iara nu ca sa se
creada ea este in totul destoinic, si ca ~u mai are nevoie
de nirnic. ~i ochii sunt buni :;;.i tr~buitori dara daca ar
vol ca sa vada fara lumina, apoi cu ni~ic nu-i va fol~si fr~rnuseta Jor, niei puterea lor . proprie, ci fnca se
~ ~at~ma., Tot a~a, ~eci, :;;.} spiriti..iI rand ar vol sa vada
fara a.lutorlUl duhulm, apOl se face piedeca sie insw;d.

de

I) Nota. ~ol(~"o~ &Y&f'W1tO~, fnseamna om psihic, om trupesc,


om in carne ~l sange, (Comp. Fac. 2, 7 cu J. Cor. 5~ 44.47. 50).

Dara, ZIC} tu, cum mai 'nainte de aceasta, spiritul


omuluivedeadela sine$i prin sine totul? Niciodata
dela sine $i prin sine,ci, in 10cu1 eartii avea fnaintea
ochilorfaptura intreaga. Dara ii inceu''i.nd deamai
pa,!?lpe eaJea aceia pe care li,..a poroncit Dumnezeu,
ca astfeliu prin frumuseta eelor vazute sa cunoasdc pc
creatoriu, : ; i Incredin~:..'lnd r-a.~ion:l,n"lsr:t81o"(' lo)C ~c;8 p:'rul
cuno~tintei , ~i-au pie nll1t PUi.8i"iie Jor in no,"anul 118,:;'U
cerniciei ~i s'auscufundat, caci de'ndahi aUlntrodu5 in
ole abizul tuturor relelor, spunand ca nu din nimic s'au
facut cele ce so vad, ci din malerie fara inceput $i tara
sfar~it, din care cauia, au ~i zamislit 0 multime de cresuri. In cele mai absurde s'uu invoit cu totii, iaralh
cele ce se pareau ca au ceva sanatos in sine,ca :;;i cum
pareca visau ~i se luptau euumbrele, se hartuiau $i Ole
pisap int.re dan:;;ii, ca astreliu sa S8 faca de rls d in toate
partile. In ceia ce prive$te parerea lor, cacelB ce sevM
nu sunt facutedin nimic, ei din materl6 fara lnceput,
aproape ell totii au spus $i a u scris,$ililCa eu multa .
sarguiripl. fh:...,.!, ..Eo. VIAll! i-:o., hnpins in lu cruri ab8u"de,
pe cand in cele folositoare, :;;1 In care se parea cii ar
putea am.t cevaea printr'o enigmi;;" 'i n aGel(; zic, ii S8
razboeau unii pe alW - ca de pHo.:'], ca sufletul oste nemuritoriu, ca tapta buna nu are nevoie de fiJosofiea
omeneasca, si ca spre a devenl buni sau rai, nu vine
din vre-o sUa oare:'care, sat:! liin destin, ci din voint,a
omului.
Ai vazutviclc:;;uguldiavolului '? Cand i-a vazut ca
spun ceva stricat ~i v;').tamatoriu, iutea fac.ut ca toti sa
conglasueasca, iara cand graeau ceva sanatos :;;1 folosi~
toriu, atita ;;1 ridica pe unii eontra altora, fnc3,t hid
cele absurde sa nu eada w:?or, flind intepenite prin conglasuire, :;;i nici cele bune $i folositoare sa nu prinda.
radacina de loc, fiind in diferite moduri atacate :;;i sur~
pate. Prive:;;te aCllm, cum spirituJ omului este pretutindeni neputincios, :;;'1 nedestoinic prin sine insu:;;i. 1?i aceasta
cu drept cuvant, caci daea el fiind a$a feliu, $i inca S8
incumeteaza de a nu avea nevoie de nimeni, $i se dep:'l,rteaz1i. pe sine de Dumnezeu, dara inca de n'ar fi fost
a;;a, in ee nebunie n'ar fi ajuns? Daca primind trup
nemuritoriu, :;;i dela 0 fagaduintaminciunoasa a diavo:iului a;;tepta 1uc1'u1'i mari, "ea vetifi, zice, ca Dumnezei" (Fac. 3, 5), de:;;i la inceput el luase trup ne-

88

89

OMILIA VII

OMILIA VII

muritoriu, -apoi cum n'ar fi cazut ~ Dara ~i dupa aceia


el - prin . gura cea putreda a Manicheilor - a clitezat
a S8 numi pe sine v8s;.nic $i fara lilceput, ~i ca face
:;t.rt~ dil! fnse,9 i tiiI?ta$i esenta lui Dumnezeu,$i pe zeii
t;nnllor l-aplazmmL tot sub puterea acestei boale,' .
De aceiami se pare caa $i Jacut Duinrlezeu . .ea
fapta bun a sa s~sav&,r;"ja,e,Ga, de'elcuHecaz ' mare' ca
astfeliu sa-lfncovqae.:;;isa-l aduca ]a smerenie, $i ca
sa afii caaceastaeste adevarat -ea si cllmcineva dela
cele mici s'ar gandl la cele mari - 0 yom' afia. dela 15railiti 1\ce$tiia in timp c~ I?u duceau 0 vieata plina de
necaz, , CI se bucura.u. de hm$te, ne-mai multamindu-se
,eu traml lor eel ferlclt, au alunecat la neeucernicie. Deci,
ce ~ .f~c~t D.umn~zeu c,:! d~,n~ii ~ ~i-a dat 0 Inultime de
lcglUlrl, Impledecand tra,ndavIea $1 mole:;;irea lor. Si ca
sa ani ~a ni$te astfeliu d~ l~giuiri nu eontribuiau 'spre
v.r~-o vIrtute 9a~e"'e.are,. C:1 !l er;::w davteca un frau as;.a
zlcand, care sa II dea prlcma de munca, asculta Ce spune
Prorocul de dans;.ii: ,,~i Ii-am dat lor poronci nn
bune" (1ezech. 20,25). Dara ce va sa zica "nu bune"?
Acteca poronci care nu contribuiese cu nimie spre fapta
buna, pentru care a $i adaos: "si Indl'eptari, lntru

vorbite au nevoie de credinta, $i de-a Ie prieepe prin


vorbe, . nu se poate, fiindca marimea lor covar~a~te ell
desavars;.ire micimea cugetului nostru.

care uu vor fi v b " . '


"
"lara omul psihic nu , prime~te ,cele ce sunt
ale. Duhului",. Dupre cl:lm eu cchii ace$ti trupes;.tinl-

mem n:ar putea afia cu slguranta ocle din .Jeriuri,tot


r;;i spiritu-!-ffingur nu prime~te ceJe ale Duhului. Sf
ce spun eu caochii trupes;.ti l,1u pot vedea celediii
!'iuri, cand niei chiar cele de pe D<'j,mant nu Ie vad toate?
Caci ~e, p~Jda privind din de1?armre uvn turn (pirg) pittrat, II II Iau ea rotund. DecI, aceasta parere nu este
~imi? alt, ?ecat ~ma~i!,ea ochilor. Tot a9~ $i cand cineva
s ar u:lCerca ca sa vaaa ~u c':lget~llucrul"lle cele departe
de n01, se va face de rlS, fimdca nunumai ca nu le-ar
vedea 3..$a precum sunt ele inreaiitate ci inca i s'ar
parea cu totul altfeliu decat sunt.
'
De aceia a l?i adaos apostohll: ?lea nebunie sunt
lui". Aceastanu din cauza naturei lucruriIor ci din
sJ.1,bae~unea. spi.;itului, care n~.poate ajungela~arimea
lor prm pnVlfl!8 sale propl'lI. Apoi adaoge ~i eauza
pentru c:.ar~ nu poate., zicand: ,,~i nu Ie poate intelege, caCl duhovmce~te se]udeca" adeea, ca cele
a~a

ee-

"lara eel duhovnicesc te jvdeca toate, iara


. elde ftimeni Dell .se judeca" (Vers. 15), Cel ce vede,

de sigvr C8, vedetoate, pana ~i pe ceie (l,j(~celui ce nu


vede;' pc cane!. peale lui nu. !e'18de nimenidintrc cei

ce nu vad. Tocmai as;.a se petree lucrurile acum,caild


mii, $i peale noastre, $i pe ale necredineio~ilor Ie ~tim
pe toate, iara aceia uti ~tiu nimic din ale noastre. Noi
~tim care este natura lucrurilor prezente, care este valoarea celor viitoare, ee va deveni lumea dupa aceasta,
:;;tim ce vor suferl pacato~ii, ~i de ce se vor bucura
dreptii; s;.tim ca cele prezente nu sunt vrednice de ni-'
micj-;;;i infruntam micimealor, ~ caci a Ie judeca, Insean:lOa i?i ale- lnfrunta, a Ie . dispretu1, -- s;.tim deasemehea di cele viitoal'e sunt I1eIT'llfritMre $ilil ved staili~re.
.
Toate aces tea Ie liltie cel duhovnicesc, :;otic 9i ce va
sufer-icel psihic ducandu-se de aici, $tie ~i de ce so va
bucura credinciosul, din care insa nimic nu s;.tie eel
psi hie. De aceia aducand $i 0 dovada lamurita a celor
spuse, zice: "Ca cine a cunoscut gandul Domnu-

lui, care sa-1 invete pre el? lara, l)oi avem mintea (gandul) lui Chdstos" (Vers. ifi), adeca, ca cele

~,e sunt in gandul lui


acela~i timp$iceia ee

Christos,hoi Ie !$tim, ~i s;.tim 16


el voie$te $i pc . care a descoperit'o. FiindciA. mai'nainte a fost zis ca Duhul a descoperlt, apoica sa nu dispretuiasca ciney-a pe FiuI, a
adaos ca$iChristl)s ni'Ie-a aratat acestea;$i nu spunand ca noi s;.tim toate pe care Ie $tie el, ci eil. toate pe
care Ie $tim, nu sunt omene$ti, ca sa poata fi 'banuite,
ci duhovnice:;,;ti ,:;i a eugetului lui. Caci cugetar-ea ce noi
o av()m pentru acestea, este cugetarea lui Christcis, $i prin
u rmare a vern cugetulilli Christos, adeca cuno$tinta pe care
o avem dupre credinta pentru lucruri, este cunos;.tinta
duhovnieiasca" inca,t cu drept Guvant cil. nu suntem judeeati de nimeni. Omul psihic nu poate eunoa$te cele
Dumnezees;.ti, ,:;i de aceia zicea: "Ca cine a cunoscut
g&ndul Dornnului?" spunand crt gandul nostru despre
aceste imprejurari, estegandul lui. Dara $1 expresiunea:
"care sa-l Invete pre el" nu a adaus-o cum s'a1' In-

90

OMILIA VII

OMILIA VII

tllmphl., cifata de ceia ce a spus mai inainte . ,,'cit cel

duhovnicesc de nimeni nu ' se judeca". Daca nr-

menui nu-i es t;~ cuputinta dea $tl. gandul lui Dumne:zeu, eu atat mai mult inca de a inva,ta :;;i a lndrepta,
cad aceastava sa. zidi expr-esiunea ,,0::ire sa-liDvcte
=p, -(:;.1"
/": '1.:,.'"
....._-; ~ "'\,-; ~ .: :J, i ;if~r .,. . ~ , a ~- . ~;:,::~. ;- - . - .: r. lX '<'n"t
_~ .
.t'i.:.
~ aL.o~~ _.
..:.:t!! i-" v ,l. ....... .. H].t:;DI ;:,Cua-~e o.!cl..I a.
~'lJ.~
pr
h~ pciuneal um Ci \oCH., "i (;iim pre cea du~iovnicia.3c.ii 0
arataca $tiind mai multe :;;imai mari?Fiindca c;:tuzele
acelea, ca de pilda "sii nu se laude niciun trup"
$i c;J, deaccia a ales pe cele nebune, ca sa ru:;;ineze pe'
cciintelepti, ;;1 "ca sa nu se faca zadarnica crucea
lui Christos", nu se pareau atat "de vrednice de eredinta 'celor nec redincim;i, nieialat de atragaJoare, trebuitoare $i ioiositoare, apoi la urma pune cauza principaJa, did mal ell seatna en ehipul acesta putem vedea,
$i de aici putem afla, cele lnalte, negra ite ::;;i mai pre sus
de DoL In adevar, c(I cuvantul seza di5.rnieea, fiindca nu
pytea~-o noisa ' aflaill. priqJlltclcpciu~ealumeasdl, sau
-sa -pr] Cepem cele --mal pre sus de 1101.
.
Ai v8zd. de~L ~a erA, dda!' in inLeresul nostru de
a afia aces tea' dela' sfintul Duh ~ Caei ihvaiatura lui este
ijii mai U$oar8, $i mai Uimurita. "lara noiavem mintea
(gandul) Domnului", adeca avemminte duhovniciasca,
' . DumnezeiasG('i, $i nhnic omenesc neavand. in ea. Nu
Platoh,$i niai , PHhagora, ei jnsu$i Christos ' ni-a infiltrat in cugetul nostru eeleale sale.
1) De. accia sa ne rll~inam, _ iubitilor, 9i sa a ratam
vieata cea mai buna, fiindca insm;d el ni-a dat dovada
cea mai mare de prietenie, clescoperindu-i:Ii cele negraite,
$1 zicand : ;,De anum nu va mai zic voua, slugi,
-b

.J

,,_ .t..

i .....d

l ...

'

.lb

ci pre voi v'am zis prieteni, ca, toate c~.te am


auzit dela 'fatal meu, am spus VOUa" (loan 15, 15),

adca Ie-am incredintat voua, mi-arr) pus inereder:ea :;;i


nadejdea in voi. Dara, daca chiar numai a-9i pune nadejdea 9i inc.;rederea in noi, 9i este cea mai mare do\) Partea mQraW. Contra Elinilor, :;;i cum ca predica evangheliei a fos t din puterea Dumnezeiasca, ia r-a aceasta se dovedelilte
de acolo, ca d e~ i apostoJii au fost putini lapurm'ir ~ioameni simpli,
totu:;;i au predominat intreaga lume, ~i cum ea noi vietuind drept,
vom putea atrage fJi . pe Elini la adevarata cinstire de DumnA3zeu.
(Ve'f On).

91:

vada- de prieteniea lui, dara inca cand searata nu l1umai


prio vor-be incredint,andu-ni tainele lui eele 'neoraite ci
ln~a$i ace]e~ tainedandu-ni"l~ prin fapte, apoi pcfti singur
prlcepe cata dr;;tgo~te este~Ir; part~a l';1i In acest fapt;
De aceasta" fleel , sa ne ru~mam, 171 chlarde nn ni-a r
mai fi yorba de gheena, totu$i nerecuDo'7tinta noastra
ciitra un astfeliu de prieten . :;;i . binefacatorl<J: sa De fie
ma i infr:ico9ata decat ghecJla. Sft facem aceasta, nu ca
argati platiti, ci ca iii libef'i $i iubiti, pentru draaostea
tatalui, $i sa incetam odata de a ne mai pironi l~ cele
In.r:ne:;;t~, p~ntru ca astfeliu sa putem rU$ina :;;i pe Elini.
Fnl1d.ca ehIar de 3:m VOl aeum sa ne adresam catrEi. dan:;;ii,
t~tU:;;l ~e cl!I-m Sfilqt, ca nu . cumva biruindu-i prin eu..:
vll1t.e $1 prm adevarul credll1telor noastre, sa suteT"im
in acela:;;i timp un. mare rizilic, comparandu-ni-se vorbele cu faptele. Caci, cum sa nufim vrednici de r[s.
daca aceia sta,fuind III rataeirea lor, si rieavi!i,od nicj-o
credinta siguraca a noastra, t6tu~i i$i aufilosofiea 101'"
pc cand l10ifacern cu total contrar'? Cu toate :;o.cestea e~ .
spun ' aceste vorb'3, ca -pclate odata gandindu-ne sa ne
luptam cudan$ii, ne vom ambiiiona" de a ne fa~e mai
bllni decat dan:;;ii, chiar :;;i eu vieata.
Ziceam mai 'nainte ca nu li-ar fi v8uit in minte
ap?stolilo!, ea s~ propovedueasca ceia ee au propovedUlt, daea nu s ar fi bucurat de charul Dumnezeesc, si
ca fara de ajutoriul eharului riu numai ca nuar fi
;;;;it, da r a chiar nici nu s'ar fi gandit 1a a~a eeva. Aide
insa, $i astazi sa ne indreptain- cuvantul tot la aceasti.
chestiune, 9i sa dovedim ca era eu neputinta chiar de
ase ,gar::di l.a aceasta, .da~a nu a}" .~ avut pe Christo~
cu dan$ll; $1 nu numal dm cauza ca se puneau eei slabi.
II!lpot.riva eel?r tar-I, cei puti,?i impotriva celor multi, cei .
saraCl ~mp.ot~lva celor bogatl, cei pro:;;ti impotriva celor
i~t~le ptl, Cl )\1 yentruca se impotriveau unor mari prejud~tll ~a~e stapaneao eu mare putere pe oamenL Voi 9titi
ca DlmlC nu este atat de puternic printre oameni ca tiraniea unoI' deprinderi vechi. In cat chia r de n'ar 'fi fost
ii .,?umai. doi-spre-zeee, :;;i nici a;;a de ordinari ca ace$tna, chIar de .a r fi fost pe atunci 0 alta lU[Df\ :;;i ii
ar fi . aVllt cu da n$ii multime nenumarata, totu$i $i
at\lDCl .al". fi fost greu un asemenea fapt, fiindca cu aeeia
era_ oblceml care ii indaratnicea, iara cu ace9tja era 1110vatlea care se punea deacurmezi:;;ul drumului. Nimic nu
tulbura atat de mult sufietul, chiaro dara eeia ee S8 face '

reu-

92

OMILIA VII

e ceva folositoriu, ca a I se pune inainte inovatiuni :;;i


eeva eu totul strain de el, ~i mai eu sama atunei cand
e yorba de slujba lui Dumnezeu $i de slava cuvenita lui.
$i ea.t Jje mare est~ p.utere8.8.cestui fapt, el] va voLface-o
in vederata, spunand mai dinainte aceia, ca $i 0 alta greu~
. t;'lte se mat adaQgn. :rata de Iudei. Ip adevar -ca Cli EHnii
H~au lOSt UlulL rna.! m;;O!' -de a Sf: lupta, ftindcii in scurt
timp li:..au doborft $i pe zeii lor, $icredintele lor cele
fal?e, p~candnu tot a~a s'a putut f3.ce$i eu ludeii, 9i
nu tot "a:;;;a discutau "eu dan:;;ii, dici pe cand pe deoparte
multe din dogmele lor Ie desfiintau, pe dealta parte poronceaude a se inchina lui Dumnezeu care a legiferat
acele dog me. Ziceau cu alte cuvinte, ca trebuie a dnsti
pe legiuitoriu, in accla$i timp insa sa nn aseulte de legea pllsane d~nsul, ca depild~i:rcspectarea Sambetei,
pazirea tiUerei imprejur, aducerea jartfelor, sau $i -celelalte de acest feliq. In-cat ntt numai obiceiul era 0 pied.ia aici, ci ~i faptulca Ii poronceau de a se Inch ina
l'ui "Dumnezeu, in accla::;i timp insa poronceau $i de a desfiint;a multe legidate de e1. ""
". Dara chiar $i printre Elini inca era mare tiraniea
obi~nuintei, dici de$i dupa zece ani numai - $i nu spun
de un timp fndelungat - de~i 0 populatie mkii - nu
spun de Illmea lntreaga - totu~i apostolii s'au dus in
Elana, printre ni~te oameni stapaniti de prejuditii pulemice, af;la ca $i aici a fost grea fntoarcerea lor 1acl'8:;;tinism. Caci $i aici so'fi::;tii f;liritorii,pari-ntii$i bunieii
f?i fazbunicii lor, ::;;iceiell mult mai 'nainte de ace:;;tiia,
cu tootH eraustapaniti de prejudltii $i -de- ama.gire. Asa
dara riHacirea era-generala; $i pamantul, ~i marea, ~;i
muntH, ~i vaile, ~i toate neamurile barbarilor, $i toate
comunitatiIe Elinilor. $i inteleptii, ~i pr09tii, $i stapanitorii. $i stapanitii. $i femeile, $i barhatii, ~i eei tineri. :;;i,
eei batrani, ~i stapanii. ~i slugile, ~i muncitorii de pamant, $i me$t89ugarii, $i cu un cuvant toti cari locuiau
prin cetati ::;;i prin sate. Era natural dara ca catihumenii sa zica: (IDara ce va ~J ziC<.'1. aceasta ~ Oare tOii caii
."locuiesc pe pihnant au fost in::;;elati? Oare au fost In~e
lati ~;i sofi$tii, ::;:i ritorii, $i filo~ofiii $i scriitorii cei din
timpul de fata,ca $i eei mai dinainte, ca cei de pe langa
Pitagora::;;i Platon, ::;;i gerieralii, :;;i -consnlii; $i Imparatii,
$i eetatenii eei de .demult ai eetatilor, "$i loeuitorii, ::;;1
barbarii; ~i EIinii ~ $i eei doi-spre-zece pe~cari $i facatori de corturi, "$i Vame$ii oare sunt inai fntelepti decat

OMILIA VII

93

toti? -$i cine ar putea sa sufem aceasta~ Dar iata ca


nimeni n'a spus a::;;a, nici ca s'au gandit maca' de a
face astfeliu deintrebari, ::;;i nici ca ar fi _suferit sa Ie
and-a., 9icu totH al-lcunoscut cacei doi~pre-zece au fost
mai inteleptidecat toti, pentru care pe toti i-au stapanit.
-:Sioasa afiicat de mare este putcrea obiceiului,
alJai i-a,t;';i ca a(~ea,p\lteI'e de muiteoH a Si.apElllit pana
$1 fJOroncile lui Dumnezeu. $i ce spun eu deporonci,
carl9.fl. l3tapanit ehiar t;;i binefacBrile lui Dumnezeu? ludeii de "pilda, avandmana in pustie, nu se multan-;eau
$1 cereau usturoi; bucurandu-se de libertate ii l:;;i aduceau aminte de sclavie, ::;;1 lntr'una ravneau :;;i cautau
Egipetul, pentru obi~;muinta $i obiceiurile ce Ie a vusese
acolo. At&t de tiranica este ob-i:;;l1uinta la om 1
De voie$tiapoi sa afti $i dcspre tiraniea obiceiului
ciliar la ftJospfi , .jata hunaoara ca se spune de Platon,
care :;;tiea dealtmintrelea preciz cacredinta in zei era 0
amagire, se spune,zic, ca ~i el consimta la serbarile
zeilor ::;;i la celelalte obiceiuri, fiindca IlU a yea puterea
de a :;e luptaeu obiceiul, mai ales ca vazuse co patimise dascalul lui Socrat. Caci ~i acesta fiind ban-uit numai ca ar fi introdus ni9te inovatiuni. a fost atat de departe de a reu$i In ceia ce voia, fn cat $i-a piE'rdut pana
$i vieata, cu toata desvinovatirea lui. Dara cati oarneni
nu vedern ~i ast4zi stapaniti de prejuditii $i traind in
necllcernicie, carede$l n'au cudan$ii nimic bun ~i de
merit, totu$i fiindca sunt Elini,aduc inainte pe parint.ii,
pc mo::;;ii $i stramO!~ji lad Tocmai d e aceia uniia dintre
filoson.au nurrilt obicei111 a doua natura. Dara apoi
cand obieeiul est! $i in dogme sau credinti religioase,
atunci devine ;;;i mai puterni0,E;;i toatele-ar rabda cineva mai u:;;or, afara de cele atingatoare de religie. ~i a
fi rU$inati decei mai pro::;;ti, precum $i a se crede ca
ii aUlnvatat aHeeva lnlocul eclor ce ::;;tieau, :;;i inca in
adanci batranete, toate acestea erau deajuns de a-I Impiedeca impreuna eu cibiceiul. _
.
.
$i de ce te minunezi ca se fntampla astfeliu de Jucruri cu sufletul omului; cand obi$nuinta are 0 marc
putere $i asupra trupu1ui chiar? Pe timpul apostoliior
era $i 0 alta piedica eu mult mai puternica decat cole
spuse, aceia adeeEi. canu numai ca se schimbau ni:;;te
obiceiuri atat de vechi $i inradacinate, ci fnca ~i trecerca in ere$tinismera insoiita de primejdii, - caci nu

94

OMILIA VII

OMILIA VII

treceau cum s'ar intampla dintr'un obiceiu in alt obiceiu

intr'o Teligiune atat de aspra'? $i cu toate aces tea nid


ca amortau, ~i nici ca ' fugeau auzind ac;tfeliu de poronei,
ci fnca alergau in goana, sareau pe deasupra relelor, $i
sor~beau, a$a zicand, celeporoncite .de aposloli. Cine au,~

ci dintr'un obiceiucare avca multa lini$te, la ni$te im~

prejurari care amenintau primejdii 1a fie-ce pas. caci


ce nu a$tepta pe' cel ce credea ~ De'ndata ave rea lui trebuia a fi confiscata, e1 a fi alungat din patriea lui. si a
sufer! cele mai mari rale, a ourit de toti ca un ' du"'-

f~a~a.f~1~r:~S~~h ~l}~i'l~~r~~~r~!~i !J~j;{oaj i~~l:~a~oh

un obiceiu, $i totu$i lUCI'ul ar fi fost greu, dara inca 'cand


j i erau cbematictela. unobiceiu vechiu la 0 inovatie of
c~nd li-s: ma! a~~oga ~i atatea rele, apoi poti prlcep'e '
smgur cate pledici nu ' h stau de fata.. Pe laocJ'8, cele
spuse, iara9i nu putina piedica mai era $i altce~a care
Ii facea anevoioasa trecerea lor in cre;;;tinism. In actevar,
c!1 pe langa obiceiu .$i pe langa primejdii, ciliaI' $i poroIl-'cl!e date de apostoh erau eu m'.llt mai grele;. pe cand
cele rl~ ~are se .departau erau .;;i n')ai Ii$Oare, $i pia,cute in
acs!a::;'l tlmp. Ll-se
poroncea hde a. .parasi curviea
si a
A
.' ,lOtb.ra ~o~a'A_In'frana.rca.
, era u ,c len1atl dela bet'ie.. la .,post
.a,spru, dela ris !a lacrami ~i. umidn:t<11 dala Ja.eomie
ia lipsil'ea de averi, de la jubirea vietei la morti zilnicc; --delu - lini9te ia prinjc:jdii~ ba ':j"nca,' li-se ceret.. cea
mai de pe urma exactitate in toate acesteporonci
,;~i mascaraciunea, zice, ~i yorba nebuneasca.
sa. nu ,iasa dLn guravoastca" (Ef. 5, 4), iara ace~
~tea:. Ie~~uf!eau" apo~tol.ii ~celora ~a f'i rHmic aU nu $tieau,
fJecat sa nea, sa ' S8 ln1DUlDeZe, celoree Ja diferitele serbari de ale lor n'-1 se taviilea u decat in murdarii j'n
risuri 9i- in comcdii-de totfeliul:-ftr-c'il.t-cele-\1'01'bite '~ ,
ou pentruea erau adevarate filosofii Ii s e pareaareu d~
indeplinit, cipentruca Je spuneau urior oameni hoaitfl ii
<iezmerdari, In mascaradunl, In vorbe ncbunesti in' ris
.:;i comedii.
'
' ,
Cine dintr'acei eari vietuiau pe atunci auzind:
"qela ce nu~~i v~ Iua er~eea sa, ~i sa vie dupa

v.

mme, nu este IDle vredmc" ~i ::,N'am venit sa


pun pace, ~i s~bie, <;a am v~nit sa despart pe
om de ,tatal . SaU; ~l ' pre fiw;;t demuma sa"
{Math: 10, 38. 34.35) nuar fi amor-tit'? Cine auzind, ea:
"Cela., ce iube~te pe tata, saupe mama mai mult
dee~t 'p'e mine, .Pl!. e~te)11~eVrednie" . (lb. vel's.
27) nu s ar fi deznadaJdUlt $1 ' n ar fi hezitat de a intra

95

zind :

;;c:\pentru tot cuvantul zadarnic yom da


raspuns (( ~i: "eel ee se manie in zadar, vinovat
va fiiudecatii" s i "tot eel ee C:lutA 1a fen'AA
".pro a" vi> P-nOfH p":.o 'e' ", lQt",, ' ''a \.AI-.t-'.l.
l"\Y'oar.. U Y'uif . ' "
,d ansa i~trl? jnil~)a sa" (lb. ~ap. 1?, 36. 5" ~2. 28), ~u
v

1. v.!.

', J:. V

...A> ,

'.1L\lu<..AJ '

' Q

'J\..AJV

.I..

...... 't)

V'-A.

ar fi fUglt, ~l pe Cll1~ nu ar fi ll1departat ,!ll$te astfelH~


d~ poronci aspre'? SI cu toate acestea totl alergau, ';>1
multi c hjar sareau 'pe deasupra tuturor primejdiilor ee
Ii stall in cale j
Deci, ce oare Ii ajuta pe dam;;ii? Oare nu este invederat caputerea celui propoveduit ~ $i dad n 'ar fi
fost aceasta~ ci daca ar fi fost eu totul eontrariu, $i daea
a ceia a 1' fi ,fost in lor.ul apostoli!or, iara aposlolii ar fi
fost in locul lor , apoioare arfi fost atat-de u$or de a
atraQ'c ne aceia'? Nu se poate spune una ea aceasta,
Dnci~ din toate aces tea se veJe iamurit, ca numai pu-

. tcrea'- Dumnezejasca a fost care a facut tutul. Curn. de


au CQn vins Ii pe eei sed si nestatornici de a-i Iua 0 vieata .

alat de grea ~i aspra '?


-, Dara daea porulleile apostolilQr au fost de acest
feli u sa, vedem dac,8, uu cumvi'i dogmeie ior poa te eran
atragatoare. Insa: tocmai aeeasta 'era deajuns co, ~28A
alunge pc hecredinc;io$i, eaci 'ce spuneau propov8duitorii?
Ca trebuie a se inchina celui restignit, $i a crede de
Dumnezeu pc eel naseut dmtr"'o temee-rl!ITaica.-~-cine
ar fi crezut acestor vorbe, daca nuar ti premers puterea Dumnezeeflsdi ,? eli cl u .. fost restignit$i inmorm a ntat, eu totii ;:ttieau, dara cum ca a invieat ~i s;a lnaltat
la ceriuri, afara de apostoli nimeni altul n'a vazut. (D~ra
i-a entusiazmat, ziti tu, fagaduinteledate de el, $1 la
vuetul vorbelor ii au fost in~elati. Insa tocmai aceasta
,dovede~te, fara a mai a yea in yedere toate cele vorbite
pana acum, cum ca eele ale noastre nu sunt in$elaciune,
fiinca to ate cele greie 9i anevQioase de aici l$i au inceputul, pe eand cele placute$ibune trebuia a fitagadui.te
,dupa inviere. Deci, tocrnai acest fapt, 0 zie din nou,
.arata. ~ predica noastr::1este Dumnezeiasca. Pe,ntruca
~e.ce, nici unul dintre eei ce aucre_
z ut n'a ,spus: , nu me
.aprQpiti de; aceastacredint.a" 9inici n'c pot suferi, fi,indca

96

OMILlA VII

aid me ameninti eu cele grele $i anevoioase, pe cand


pe cele bune $i plaeute mi Ie fagaduie$ti dupa jnviere~
$i de unde se poate invedera ca va fi inviere. Cine
dintrA c:eit1IJ!7i:;l.coJQ ,s 'a rein tors ? Ci ne dJntre eei ce zaC
in '. morminte a .invieat ~ Cine ni-a spus despre acestea
. dupa ducerea lui de aid .~
.'.
Insa nHnicdin acestea n'au cugeiat,ci 1:;;i 'dadeau
chiar$i suflelele lor pentru cel restignit. Deci, tocmai
acest fapt ni doved6$h3 ca a fostal unei puteri mari, ca
eel ce niciodata nu auzise, rara de veste sa se convinga
despre ni$te fapte atat de mari, 9i sa primiasoa de a suferi cele grele $i anevoioase, iara pe cele bune sa Ie
aiba in speranta. Dara daca ii voiau sa amagiasca lumea,
apoi eu totul din contra ar fi facut, cad ar fi putut sa
fagaduiasca aj(.;i -pe cele bune, iara de celerele ar fi
'(aeut cu desava.r$ire, fie ele prezente, fie viitoare. A:;;a
Jae eei ee fn:;;ala :;;i lingu$esc; ii nu pun inainte nimie
greu, nimie desgustatoriu,ci toate ede contrare. Acea~ta
,este adevarat&. in$elaciune. (<lnsa, zici tu, prostiea a faeut
pe multi SI'i ereada celor spuse. Ceziei ~ Cand erau in
~redinta ElinilOl' nu erau pro~ti, iara acum cand au
venit la credintele noastre, au devenit pr09ti ~ de91 de
altfeliu apostolii n'au luat $i niei ca au eonvins oameni
dintr'o alta lume, ~i de$i cei ee se eonvingeau, stapaneau
cele ale Elinilor fara nid 0 primejdie, pe eand pe ale
noastre Ie primiau cu primejdii muite.Deci, daca iistapaneau credintele Elinilor In putetea vre-unei ratiuni
ss:na.toase,:;;i trii.indatata timp in aeele eredinti;'ciesigur
c{i nu s'ar fi departat de ele, $i ehiar nu fara primejdii
s'ar fiputut deparla.Dar fiindea au eunoscutdin na~
turaJI.Icrurilor ea toate ale lor' erau de - rt~L$f -jn$eUt:...
toare, apoi ehiar fiind amenintati eu mortile de tot feHul,
ii au fugit de cele 'familiare $i au alergat la cele nOllar
fiindca dogma religiunei ere$tine este dupre natura, pe
cand a religiuneiEliniIor era contra naturei.
. Dara ziei tu, cei ce au crezut crau slugi, femei,
dOlce, mo~e $i ellnuhi)). Da, este foarte adevarat, insa
biserica noastra nu este compusa numai din ace$tiia, $i
aceasta este $tiut de toti; dara dad este compusa numai din ace~tiia, apoi tocmai acest fapt este care face'
predica minunata, ca astfeJiudedogme pc care Platon
. ~icei de pe Janga dansul nid n'ati putut IYlacar sa Ie
cugete in mintea lor, fara de veste Ie-au putut pescal'ii
aceia, neamul cel mai necarturariu din lume, ca con-

OMILlA VII

97

vingahd pe altii, sa Ie primeasca. Daca ii ar ficollV'ins


numai pe cei intelepti, faptu} nu ar fi fost atat de minunat, - dara acum dnd ii au adus la 0 filosofie atat
de ip:alta, p:eslu~L pe ~loice, $ipe eunuhi, ~j i-::H: fEtCqt
asemenea mgCI'hOl', prmaceasta audat eea mal mare
d/iya(h'i, de fnsufi::j,re , Dumn8zeia;;ea. Daca ii ar fi po',roJltdt t}jfo;e~, re"(D; tlJe:r til'i ordinal" c, poate ea s'ar fi pututda ca, dovada de increderea vulgului micimea
~i neinsemnat~tefl. celor spuse de dan:;;ii; dara candii
filosofo.u lucruri mari 9i inaIte, covar$ind natura ome.:.
neasca, ~i care aveau nevoie de-o cugetare in alta, apoi
cu cat vei arata mai pro~ti pe eei ee au erezut, cu atata
vei arata mai intelepti 9i mai plini de eharul Sf. Duh
pe cei ce au convins. ,Dara, ziei tu, ii au convins eu
marimea fagaduintelor. Apoi tocmaide acest fapt tu
nu te minunezi? Cumadeca au putut Ii eonvinge pe
oamenl de a a~tepta dupa moarte resplata !$iprernii ~
Ell t.oemai de aceastama minunez mai mult. Dara ~i
aceasta, zici, vine tot din prostie~ $i ce prostie este
aici ~ spune-mi; ca sufletul este nemuritoriu, ea dupa ducerea noastra de aici nevorn infato$a inaintea tribunalului nemitarnic, $i ea vom da sama de vorbe, $i de
tapte, $i de ganduri inaintea lui Dumnezeu, care $tie $i
celeascunse, :;;i care va pedepsl pe cei rai, iara pe cei
buni Ii va incununa ~ Toate acestea nu sunt izvorate din
prostie, ci din cea mai inalta filosofie, iara cele conirare
aces[orasunt rezultatul prostiei. Adispretui cele prezente, :;;i a creuevirtutea caeeva rnare; a llU cauta raslata fa cioI"aiei- 'ci a intifide mai- . arte-speranta; .a
uvea .un suflotatafde puterme $1 ere mCl()S~ mea mfrtic -dirYfelelede fatasa- ncr::1" poata ' -jmptedeca:~in:'Spe'"
rantele viitoare; apoi la toate acestea cata filosofie oare
nu este~
Dadi. poate ca voo9ti de a $tl puterea :;;i adevarul
chiar :;;i a fagaduintelordate 9i a prorociiIor, fie acelor inainte, fie a celor de dupa aceasta ~ Deci, prive$te
acel Ian! de aur impletit eu muIta maestrie inca dela
lnceput. Li-a spus bunaoara ucenicilor despre dansul
oareeare imprejurari, despre biserici 9i des pre faptele
~i imprejuri1rile viitoare, .$i spunttndu-li ~l sihar9ia, minuni. Deci, din desfai;mrarea imprejurarilor celor vorbite de el se invedereaza ca:;;i minunile, preeum :;;i cele
fagaduite de dansui sunt adevarate. $i pentru ca cele
t6038

98

OMILIA VII

vorbite de mine acurn sa fie mai larnurite, eu voiu dovedl. aceasta eu ehiar aeele imprejurari.
A invieat pe Lazar nurnai eu cuvantul, ~i I-a aratat ca vietuind dupa aceia io t.rup. A spus iara$i despre biserica iotemeiaW. de Clansul, c.a .~ portile iadului

nu ovor birul"

$i cil.

pe Inarna penLru

"eel ee va lasa 13e

rnjTle,lm~utif.

99

OMILIA VII

VB. hiA

tata~i ..

j\nvc,:l(~u!

acesta, si vieata vesnica va mostenl" . (lVlath. 16,


18, 19, 29). Prin urmare, aid este 0 singura minune,

fnvierea lui Lazar, iata proroeii sunt'doua: una. aratatii


aiei invieata prezeota, ~i eealalta io vieata viitoare. $i
acurn tu, gandc:;;te-tecum toate acestea se dovedesc una
prin eelelalte. Daca de pilda cineva nu ar crede ea Lazar' afovieat, apai din prorocia eea s pusa pentru biserica, sa creada 10 minune, ea.ei ceia cee1 a spus eu
atata timp mai ioainte, s'a petreeut $1 a luat sfar;;it,
fiindc8~ portjJe ia-duiui n'au bil'uit biserica. Deei; eel ce
a spus adevarul in prorocie,este invedcrat di ~i mimlnea a sivitrE;it-o; iar8_cel ce a~avar$it miouoea, $i ceia
eea ' pI'oI'ocit a dus la Ull bUll sfar'$it, est.e lI1vederat ca
~ilrr pfiorociea cea cu privirela cele viitoare -- Ca"eel ce
dispretuie$te eele prezente, va lua insutit $i va mO$tenl.
vieata ve$nica,-el spune adevarul. Cele deja spuse$i petrecute, sunt 0 garantie 'puternica, ca $i cele viitoare se
vor petrece intocmai a$a, precum au fost prezise. Deci,
aduoa.nd:toate aces tea din evanghelii, sau $i altele deopotriva ae8tora, no! Ie vorbi m!:'Ji Ie Spl.lD8rn necredindo~ilor,
$ieu d:1nsele Ii inchidemgura. Dara.daea ar zice cineva:
cum de nu s'a stins oare cu desavar:;;ire ratacirea?
- apoi aceia am avea de raspuns: voi singuri sunteti
cauzele, f iindca va impotriviti mantuirei voastre, de
vreme ee Dumnezeu a,7a :j, iconomisit luerurile, lneat sa
nu mai ramana niei urma. de necueernici8).
Dara sa judeeam eele vorbite prin cateva rationamente scurte, $i sa vedem care este ordinea naturala a
Iucrurilor. Este oare natural . ea cei slabi sa fie invin$i
de cei tari, sau din contra'? E.ste oare natural ca sa fie
ascultati eei' ce gritiesc cele maigrele, saueei ce gl'aiesc
cele mai u$oare'? Este oare natural de aascultA de cei
ee atragpe altii en primejdii, sau de cei-ce'i atrag cu toata lngaduinta'? De eei ee introdue inovatii,sau de
cei cetin eu indaratnieie la obkeiul vechiu'? De eei ce-i
conduc pe calea eea aspra, sau de cei ce-i conduc pe

calea -cea u$oara :;;i lesnicioasa'? De eei ce se departeaza


de cele parinte$ti, san de eei ee nu legiuesc pc cele
straine '? De eei ee fagaduesc dupa ducerea de aid toate
cele bune :;;1 placute,sau de cei ee lingu$esc cele ale vietei
de fata'? Este oare natural ca eei multi ~a asculte de eei
putin], sau en. cei putioi sa. se piece celor multi'? ((Dara,
zici tu , 9i .voi fagaduiti in vieatA, aeeasla)). $i ce 8!l1.ane
fagadtlirn. noi ~ Iertarea -pac.ate]o r ~i baea rc;na~t(~(ei (~jO- .
tezuJ). Dar-a $i botezul j~i are inriurirea eea mai mare tot
in timpurile viitoare, pentru care f?i striga Pavel, zicand:

"Ca ati murit, ::;;i vieata voastra este aSeunSa eu


Christos intru Dumnezeu. Cand se va arata
Christos vieata voastra, atunei~i voj impreuna
eu dansul va veti ar:'ita intru sla va" (Col. 3, 3.4),

Daea insa chiar :;;i aiei If?i are bunurile sale, dupre cum
$i are, apoi ehial' $1 aeest tapt este foarte minunat, caei .
apostolii au putut convinge pe eei ce s8.var$ise mii de '
rel0, ca nimeni altul, ca S8 VOl' euratl de toate acele
rele; $i nuvor niai da nici un r aspuns pentru greE;>ale!e
. lor. ' In cat crliar' pelltr'u aceasla, mai eu seama, irehuie
a ne minuna;, cali au convios pe ni~le oameni bal'bar-i,
de a prim\. 0 asLfeliu de eredinta, $i a avea sperante
bune pentru eele yiit-oare, ~i dupa ce au le padat greutatea paeatelor ee 0 purtau eu dan$ii mai inainte, apoi
eu rnultii buoavointa s'au dedat ostenelilor ~i nacazurilor viitoare pentrll sav3.l'$irea faplelor bune. La nimic
senzu:il .nu scmai gandeau, ci deveneau mai presus de
toate cele trupe;;ti, primind darurile eelespirituale. ~i
Persul ca si Sauromatui, Maurul l ) ca $i Indianul, en
toW au cunoscut de'ndata ja rtfa $i curatirea sufietulni,
puterea $i filantropiea eea negraita a lui Dumnezeu, filosofiea credintei, lnsuflarea Sfintului Duh, fnvierea tru..:.
purilor, $i dogrnele vielei ve$niee. Pe toate aeeste natiuni barbare $i pe aItele muIte, pescarii aeeia introducandu-Ie in tainele cre$tinismtilui prin botez, Ie-au convins a filosofa. Ded, toate acestea pastrandu-Ie eu cea.
mai mare scumpatate, sa Ie spunern lor, procurandu-li
in aeela~i tirnp ~i 0 dovada de vieata eurata, pentruca
astfelia din amllndoaa acestea :;li Hoi sa 11e mantuim, in
acel~itimp :;;i pe aeeia sa-i atragem spre slava lui
D1jmnezeu, cad Jili i se eade slava. in veci. Amin.

ai

1) Notii.. Maurii ""rau vechii I~C1.litori


Maro0ului deasti.izi,
iara Sa'llTomatii vechii locuitori ai Sarmatiei.

100

10~

OMILlA VIII

OMILIA VllI

OMILIA VIII

nici aceasta just.ificare nu Ii-o lasa apostolu], cad el nu


spune ca nu le-ar fi primit din cauza ca dogmele sunt
- inalte, ~i peste putintele lor de a 1epriml., ci din cauza
c-i sunt trupe$-ti" c eu toateacestet poa,te ea 1a inceput, zic, lucruI n'arfifost vrednic de fnvinovatit; dara
cand~D.upa trec.erea .unuitimp indelungat
ajunsese la,perfectil,me, apo'i aceasta era dovadCl. celei mai
de pe urmatrandavii. Tot pentru aceasta e1 acuza :;;i
pe Ebl'ei prin epistoll'!,ce Ii-a ti'i rn is, insa nu cu atata
putere; cad pe cand pe aceta Ii :irata ea sunt lenesi $i
din cauza scarbelor $i a necazurilor ce indurau, pc ace$tiia ii arata ca din cauza poftelof eelor rele, ceia ce nu
, este tot. una. Aeestora Ii zice :"Ci inca nici acum nu
puteti" pe cand acelora Ii spunea: "Pentru aceia la-

;,Iara eu) tratilor, n'arn putut graivoua


ea _cei{)rdullOvnice~ti, ci ca celor . trupe~ti. Ca
pre nj~;t,e prO.nei Sntru Christos eu Japte pee voi
v'am hranit, iara nu eu bucate, ca inca hll puteati ;ci inca niei acum nu puteti" ca inca trupe~ti sunteti". (Cap. 3, 1. 2).
Dobora,nd laparnant filosofiea ethnicilor $i spulberand orice mandrie a ei, vine de astadata 1a 0 alta
chestiun8- In a98var, ca cu dreptate ar fi putut aeeia sa
intrebijp? apostol: Daca noiam fi vestit cele ale lui
Platon sau Pitagora, sau$i ale altuia dintre filos6fi, ai
fi..,.:1:lvut dl'eptulde a Intinde atat de mult yorba contl'a
no astra ; dara daca noi vestim cele ale Duhului, de ce
atunei ni in varte$ti in sus $i in jos filosofiea celor dea~
fara '? Cum, insa, sta apostolui fata de 0 asemenea intrebare, aseulta-J. "lara eu, fratilor, n'am putut
grai voua ca celor duhovnice~ti", ca ~i cum ar
fizis pare-ca; Foarte bine! Insa chiar de ati fi fost de$avar:;;iti in cele duhovniceti, totu~inici a~a nu trebuia.
sa va mandriti, fiindca nici ale voastre nu Ie vestit,i,iii
nid p@ 6Ic@l@ J;,l.U h:~ ati aflat voi dela sine; acum insa voi
nu Ie :;;titi nicipeacestea dupre cum trebuie a Ie $tl:,
ci inca sunteti discipuU ~j cei rnai de pe urma dintre
toti. Prin" urrn~re, daca voi cugetati lucruri mari de filosofiea ethnicilor,apoi vi s'a dovedit ca pe langa ca
ea nu este nimic, dara apoi in cele duhovnice$ti este $1
contr!lra noua; iara de cumva cugetati lucruri mari
in eele duhovnice~ti, apoi iata ca $i in acestea voi stapaniti partea cea mai mica, $i va gasiti eei rnai de pe
urrna)). De aoeia $i zice: "N'am putut grai voua
ca celor d~hovnice~ti::. Apostolul n'a zis (<nU v'am
vorbit, ca sa n,u se para ca Iucrul este din in vidie, ci
"nu v'am putut grai", cu care ocazie indoit inca Ii
'doboara cugetul, aratand ca ii nu au :;;tiut Inca bine
cele duhovnice$tj; al doilea, ca chiar ii sunt cauzele ca
nu au $tiut, $i al treilea ca nici acurn inca nu $tiu. A
nu tl la inceput, poate ca era in natura lucrurilor, de:;;l

iiuu

s&nd cuvantulincepatucei luiChristos, sa' ne

aducemspre savar;;;;ire (perfectiune)" 9i iara$i:


"Insa avern adeverire pentru voi, iubitilor, de
cele .mai
bune, V
;;;;i care se tin de mantuire, lfia. \.. a~a
' " (Ebr.
. 6, 1. 9). Dara cum oare .
Qar ae;;;;l
grmm
de nume$te apostolu l "trupe;;;;ti (( pe eei ce se invrednicise de primirea Duhului,$i pe cari la inceputul epistolei i-a fnaltat cu atatea laude '? Fiindca - $i cei catre
cari zicea Domnul nostru: "Duceti..:va dela mine,

, voi eei ce lnc.r ati fara de legea, ca nu va ~tiu


pre voi ~( (Mat. 7, 23) erau trufle7t'i, d.c;;! scoteau demcmii,

in vieau mortii, ~i prorocfJau cele viitoare. Incat sepoate ca


cineva sa faca $i rilinuni, ~i sa fie In acela~i timp $i
trl.lpese. Dumnezeu 3.1ucrat de pilda ~i prin Balaftm,:;;i lui
'Faraon i-a descoperit cele viitoare, $i lui Nabuhodonosor;
$i Caiafa a pl'orocit ne$tiind ce spune, precum ~i a1tii
scoteau demonii in numele lui Christos, de$l nu erau cu
dansuL Deei, fiindca ,isomerica minuni nu erau pentru
cei ce Ie faceau, ei pentru altii, de aceia de multe ori
se sa var~eau chiar prin cei nevrednici. $i de ce te minunezidaca asemenea minuni se fac pentru . aliii prin
oarneni nevrednici, cand aceasta S8 petrece chiar ;;i cu
sfintii ~ Cad doara Pavel zice: " Toate ale voastre

sunt, ori Pavel) ori Apollo, ori Chi fa, ori lumea,
ori vieata, ori moartea", $i iara$ica: "Acela a
dat pre unii Apostoli, pre altii Proroci, pre altii
Evangheli~ti, iara pre altii pastori ~i invatatori"

102

(I. Cor. 3, 21. 22. Efes. 4, 11. 12), ca daca n'ar fi fost asa
apoi nimic n'ar fi impiedicat de se convinae cu totii. S~
~ ~A
Iav ca.e
t
d tv.
>::>
v

Inl4mp
0 a.a ca cel ce s apanesc sa fie rai, netreb- .
nici 9i spurcati, iara cei stapaniti sa fie b1anzi si cumh

tV

103

OMlLIA VIll

OMILIA VIII

patati; IcLici cati Sa vietuiasea in eV:::;eV16 $1 preoti carl


88, seta.vaJea!3ca In rautati- 91 nu ar fi ma/ fos(nid hate?:,
nid trupql . Jni Ch.ristos\:vha,risUe) :;;inieoi. ja.l"tta:.9.~i, Pr'oaducere prH1 acela} daca peste tot Iocul ,cI1ar-ul ar cere
vrednidea celui pus in asemenea slujbe. Acurn insa Dumnezeu obi9nue9tede a lucra $i prin -eei nevrednic'i si cu
aceasta lotru nim.ic nu se va ' v;'itama charul bot~zului
pr.in ~ieata p,reotuh,-li, fiindc~ ar. urma ca eel ce l'a primIt sa fie mal pre JOs de cella1tl. Astfeliu cii de91 foarte
rar se fntampla de acestea, totu$i, se inUtmpliL Acestea
Ie .~p u.n, ca n~ cur~ va vr:e-unul dir:tre .cei de fatii, cercelana cu amaaUIlpIIJe V18ata preouIlUI, sa sescandaJizeze de slujbeie religioase savar$ite de e1. Nu orrinl introduce ceva, in slujbele religioase, ei totuleste luerul
. puterii Dumnezee$ti, iara el (preotul) este numai eel ce
va initiaza in tainile rcligiunci . crc-9tine .

. ,.lara ell,.frat,ilorr n'am putut grillvoua c.a


el e:: celor trupe;:;ti, ca pre
Chrlstos cu lapte pre voi
van:, hramt, lara nu ell bueate, ea inca nu pu'teat]: 9a sa ~u.se para ca c~ia: ce Ii-a. spu? p3.0~ acum
e~lor duhov?l~e;:;tl,
n~~te pr~n.Cl . m!ru

a fOSL dmambltlUne spuse, ca cel duhovlllcesc .lUdeca.


i ea .(le. dan~ul nimeni nu-l judeca, ca avem mintea (cu~
getu!) lUI 9hnstos, la urma imp,r8.tiiod ma ndriea lor, prive~te ce 11 spune : nu de a C81a am Lacut zice ca cum
n'a9i fi mai putut nimica a va spune, ci. fi!nd~a sunteti
trup e9ti . "Ci inca nici aCUlTI nn puteti". De ce oa;e
n'a zis. nu voit.i, ci "nu puteti"? Fiindca 9i aceasta
~xpreslUne est~ p~sa 10 locul cel~ilalte, caci anu putea
m cazul de f~ta, vme d~la a nu VOl, ceia ce pentru dam;;ii
este o ..acuzatlUne, pe cand pentru dascal este iertare.
Daca 11 nu au putut dela natura, poate ca i-ar fi iertat
cineva, dara fiindca neputinta lor era rezultata din li.;.
bera ~or vo~nta, ~p?i~'a.u ~psit de orice indreptare. Mai
depart~ apOl arata ;>1 feuUl pacatelor care-i fficea pe dam;;ii
trupetl.
.
. "Cac~ ?and eS,te intru voi ravnire, ~i priv

gomre, ;:;1 Imperecnere, au nu sunteti trupe;:;ti?

3)~ De 9i putea foarte bine sa Ii spuna9i de curvie, precum::;;i de


incestul acela dobitocesc, totm;i apostolu1 pune numai
acelpacat, pe care se incearca acum.sa-lindrepteze. Deci,
dacaravn8, sauambitiea Ii face trupe9ti, iaff!, cii atunej .
cu totii suntem de jalit mult, cu totii . trebuie a ne frn~braca. in sac ~i a ni pune een u~a pe cap! Caci cine este
eu.t:'at .de aceasta patima'? - afara numai daca nu eumva
poate ca nu am atintirea indreptata la cele ale mele ~i
ale altora.. Daea ravna face trupe~ti, 9i nu-i lasa de a fi
. duhovnice:;,ti, de $i se aratau prorocind 9i facand 9i altele
minunate, apoi unde vom pune ceJe ale noastre, cahd
nici nu aVf~m eu noi atatea charuri, :;,i cand nu numai
cu aceasta, ci $i prin altele mai mari suntem stapaniti
de patimi ~ De 'aiCi noi afiam ca cu drept cuvant zicea

;:;i au nu dupre om umblati" (Vers.

tot "'c l ~ no f.,c o role ul"avc:te


llln'11' n'"
-,'t.:
..L~U
~
;:;1 nu vine la lumina" (loan 3, 20), ::;;i ca. viea!.a necur, . .l.IS.)O:s,
~.t
Lfl

n<'.

,,\jo)

iJ

lJ

V'--'

10,

\,J...l..,

.J.-"

rata Impiedeca dogmele cele inalte, ::;;i nl! lasa a. se arata


agerimea cugetu]ui. Deci, dupre cum nu
sepoale ca eel ce se gase9te In ratacire --insii ell 0 vieatiL
curata - sa ' ramana. pentru totdcauna in ratacire, tot
a::;a i cel ee traie9te in rautate, nu cu uurinra vaputea sa priveasca 1a inaltimea dogmelor, ci tot eel ce
voi8.9te a cuced adevarul trebuie a securatl. iute de toa te
patimile. Cel ee se izhave$te de patimi, iute se va izbavl.
~i de r8,tacire ~i se va invrednici de adevar.
. Sanu crezi ca'li este de ajuns 1a aceasta numai sa
nu fii laeom sau sa nu curve:;,ti, oi trebuie a concura
toate eu cel ce cauta adevarul. De aceia $i ziee Petru:
patrunderea~i

'--;;CU-;Iclevttrat -cunosc' ea- Dunmezeu ftu-este Jatar-nie, ci in tot neamul cela ce se teme deel
si face dreptate, primit estA la dansul " (Fapt. Ap~

10, 34. 3~), adeca, II cheama 9i-1 atrage spre adevar. Nu


vezi pe Pq.vel, ca era mai grozav decat toti in a razboi
i a aluoga pe cre9tini ~ Cu toate acestea, insa, fiindca
a vea 0 vieata neprihanita 9i nu facea aceasta din vreo
patima omeneasca, apoi a ~i primit cre9tinismuJ, ba inca
pe toti i-a intrecut. Dara daca a1' zice cineVEt: (apoi cum
cut.are Elin, de :;,i este bun, cinstit i fiJantrop, totu9i sta
in riitiicire? - noi am putea raspunde, ea el are vreo
alta patima, ca de pilda slava deearta, trandaviea sufietului, sau ca nu se ingrije:;;te de mantuirea sa proprie,
ci se iovarte9te de azi pe maine fara scop~i cum s'ar

104

OMILlA Vlll

OMILIA Vlll

intampl~. De ac~ia $i zice Petru, Gii eel ce face dreptate


este fara ponos. fot aceasta a spune $i Pavel cand zice :
"D.upre clreptatea cea din lege facandu-ma fara
Y>I~Inn~" . '/~1'
3 '\)j'
~~ \
~
'1\1"
1-4-'--'
' 1
"
i'
1 ,lOI,<~
'\' r'lIFY').
81
Iv.... Uu,amesc
til ' Uumnej~ 1"
~ ,
"' ,
,
zeU, eEtrma slujesc dela stramosi intru curata.
r>o-:,Z'; , t V " ,. .... .
..
.
- '"
:::>:J~ ln <ia " f,:!
T,,,
.l" ,\oJ....
q,) :" ;<D'a 'l'X
-\.........;a.
.. ...
u,, 'n'I'Cl' lu :"'UI'I" ":le' "e"I' I'e
J - -'
(;U~ar~ s'au l;nvrednicitde propoveduire)) ~ Fiindca au
, ~~:)J.t: $~ ~.u d~rlt. Pe uniia., c}1i~r :~itacitj'. predica ii atragca
$1 11 s~ eurat~u de pat1ml,lara pe eel ce se apropieau
dela sme, nU-l respin~ea, iara cei mGl.j multi primise evseviea dela stramo$ii lor.
.
'. "Caci cand este intru voi ravnire ~i prigomre", .zice. pe .aiei el se aruneii. asupra eelor stapaniti.
!n pasaJ.el~dmamte8; dobori t pe ~t'3,panitori, spuoand di
mtelepemnea lor 1111 este demna de . vreo yorba, iara
aid e1 ' mustra eu putere pe cei st8.paniti, zicand: ; Caci
cand zice cineva: eu suntal lui Pavel ~u a l
lui '>~po~lo, a~ l~U sunteti. trupe~ti " (Vers. ~ prin
aeeUSIa II arata ca nu numa) nu s'au folosit cu nimie
dinasemenea certe, nu numai ca n'au atras pe nimen~ pe lan.ga dan~ii, . ei .inea cii i-au ~i impiedicat spre
fOlO_Slr~ ~el~r ~.t1 marL Ac.easta_a zamislit jaluzia,
lara JaluzIa I-a facut trllpe;;t.l, dara a fi trupesti 10seamna ca nu puteau auzl eele mai inalte.
'
;,Daracine eqte Pavel, si cine este Apollo"
(ve.s; 5) '? D~pa prega~irea $i dovada faptelor, la urma
pune . acuzatlUnea mal pe fata, $i pune $i numele lui
desbracandu-i deoricesernetie, $i ne-Iasandu-i sa sefnfu~
rieze fata de cele vorbite. C[{ei, dacii Pavel nu este nimic
~imi Sp- supara de a ceasta, apoi cu atat mai mult n~
trebuia sa se slfpere aceia. Deci, I'ndoit ii mangaie prin
~eeste yC?rbe: ~l peclansul S!3 pune la mijloe, in acela$i
tlmp n~el. pe dan~ii nu-i lipse!:?tc eu desavar$ire, ea $C
cum mmle n'ar fi fa.Qut, ci Ie da ~i lor 0 parte mica de
actillne, caei zicand: "Cine este Pavel, si cine este
Ar:ollo",.a a~aogat. imediat : "Fara nunlai slujitori
J2rm , car~ . atl c,rezut u De sigur ca aeest fapt, prin
sme ll1SW;;] exammat este tll1 tapt mare $i vrednicde
mare plata, insa fata de arhetipul sau prototipul lui
-ChrIst-os - care este r<ldacina tutUI'or bunatatilor, nu
este $i nuinseamna nimie. Nu eel ce sluja$te eelor bune,
"\

't

"' ,

>'

'

LlJ..

J-J,

'-'

\.

4)

105

ci eel ce acor9a $i da acele bunuri, aeela este binefacatoriul. Si n'a zis (fara numai evangheli$ti, d "fara
numai' slujitori", ceiace este mai mult, caci nu numai
ca ni-au BvangheJizat,ui n.i-au :;;1 slujit, (iilJdca aevangheliz,ieste ntTm:-:ti vqr'bii,pe cand.a slujl. are in sine $i fa-pta.
lD.':;:~H(t~,:i~.fi.iChd~.tos ~5te numais1u,jitm'iu a1 ce10r hune,
riulosa ~i 'l'ad.acina l'?i izvorl..11acei')r buuud, ca Fiu a1
lui Dmr:l1)ezeu,prive~te unde ajunge acest fapt. Dara,
zici tu, cum de spune apostoiul, ca.;:;l s'afacut slujitoriu
al taierei impJ"ejuT. (Hom. 15, 8) '? Acolo apostolul vorbe:;te de eeonomiea cea dupa trup, ~i nu in feliul acesta,
dupre cum am spus aid. Aeolo nume~te slujitoriu pe
eel eea implinit, san maibine zis, pc eel ee 11 sava.r:;lit
datoriea pusa de lege, nu lnsa $i pe eel ce 11 dat bunurile dela sine$i pdt) ,'5ine, dupre Cllm 5e inteiegeaici.
$i nu zjce: ((eari v'au atras pe voi la eredinta, d
prin cad
crezut , dand iara:;;i acelora partea
cea mai mare de aciiune, ~i numai de aid aratiwd ~i
pe slLijitori. CIl dacii ii slujiau altuiea, a'poi cum sa-i rapeasca demnitatea -lui.? Dara tu te gande$te, cum apostolul nu-i invinovate!:?te de loc ea rapind, ci ea dand ~i
altora asemenea idei, cad daca cauza gre~alei era sau
sta in multime, apoi de sigur ca daea ii s'ar il departat
de mult.ime, at.unci ~iacea muitime s'ar fi fmpra~tieat.
.Ded, .aiciapo$tolul a pregatit eu rriulta intelepeiune dowI
lUCT'ud .deodatfi. : ~ic;\'trBbuia de a Gohori pacatul aeesta,
surpandu-l din. ternelie, in aceJa;;i timp $i el neca;;tigandu-.;;i ura fata de dan;;ii; ;;i nicifacandu-i mai indara,tniei.;;i mai iubitori de cearta.j,$i fiecaruia preeum
Domnul i-a data adeca cii chiaraeest lucru mic;
-slujba lor,-nu era dela dan$ii, ci deJa Dutnnezeu care
le-a incredintat-o. Ca sa nu zica ii: Dara ce'? Sa nu
iubim oare pc cei ce ni slujasc noua'? Da! raspunde
apostolul; Insa trebue a ;;tl. pana uncte sa-i iubiti, cad
nici faptul cii ii va sllljesc nu estc dela dan;;ii, d dela
Dumnezeu care I-a dat.
"Eu am sadit, Apollo a udat, iara Dumnezeu
a faeut cre~terea" (vers. 6), adeea: eu eel intaiu
am aruncat cuvantul evangheliei; dara ca nu eumva
prin ispite sa se vestejeascasemintele, apoi ;;i Apollo a
adaos ~ele din partea lui, insa totul este allui DLimnezeu.
"Pentru aceia nici eel ce sade~te este ceva,
,9

ati

106

OMILIA VIJ(

nici cel ce uda, ci Dumnezeu cel ce da cre~terea "

(Vel's. 7). Ai vazut cum i~a mangaeat, ca nu cumva


auzindca cine este cutare sau cutare - sa se faca
mai indaratnici ,?Amandoua erau suparatoare $i greoae:
$i aspune (cine este cutare s?.n cutare ::;;i ea (mici eel '
ee sade;;te, precum oid cel ee uda nu ,i nseamria Dimic).
Ded cum a iconomisit e1 aceste ([oua ~ Prin aCeia ca,
a aruncat dispre~ul a,supra propriei sale persoane, iara
totul il atribue lui Dumnezeu care a savar~it fa ptu!. ))Ga
cine este Pavel, zice, ~i cine este Apollo"? Dupa,
ce a spus ca ef a sadit, $i dupa ee a adaogat ca eel ce
a sadit nu este nimic, la urma a adaos:" ci Dumnezeu
cel ce da cre~terea". ~inu a stat numai aici, ci $i
prin 0 alta inductie indreapta din nou aceasta idee,
zidtnd: ,,lara eel ce sadeste si ' eel ,ee uda una'
sunt" (Vel's. 8). Prill aceasttl expresiune eJ pregate:;;te

$i aitceva, aceia adeca de a nu se mandri $i a S8 crede


mai presus de altii. Zice ca $icel ce sadc$te ell $i eel
ce uda una sunt, ' fiindcAnllpol nimic. fara Durnnezeu,
cared8, cre:;;terea. Acea~ta spunand'9 1ns8, 1!!1 lasa pe
cei ce s'au obosit mult de\ a se ridica contra eelor ee
au luerat mai putin, $i nid pe aee$tiia de a invidiea
pe aceia; Apoi:, fiindca ' faptu~ de~ a ~c cl:..cde ~na t~*
delaolalta, fie ca S8 obosesc, fie ca lucrcaza mal putID,
i-arfi facut poatemailene~ilaiueru . prive$te cum
a indreptat ideia, spunand: ,,~i fiecare va lua plata
sa, dupre osteneala sa" - ea ~i cum pare ca ar
ziee: ({nu te teine ea am spus ea una sunt, eaci eu adevarat
ea'in raport eu luerul lui Dumnezeu una. sunt . rnsa in
raport eu ostenelele lor, nu sunt una, ci fi~care va
Iua plata sa dupre vrednicie)}. Apoi fiindca, a 1'8u~itln ceia ee voia, mai departe lndreapta fnca mai
mult ideia" ~i Ie faceplacerea In cele ee sunt eu
putinta de a ale savar$l eu 0 ambitiune n6bila. "Pen:-

truca ai lui Dumnezeu impreuna lueratori suntem, a lui Dumnezeu aratura, a lui Dumnezeu
zidire sunteti" (Vers. 9). Ai vazut, ca dupa ce mai

intai a spus ca totul estea lui Dumnezeu, la urma:;;i


lor Ie-a dat un Iueru nu tocmai mic? Fiindca el pururea Ii fndeamna de a se supune ~i a asculta de mai
marii lor, de aeeia nu injose:;;te prea mult pe daseali.

OMILIA VJII

107

108

OMILIA VIII
OMILIA VIII

Deel, ~a lll~ va ~itati 1a eresuri ;,j dezbina ri

"ca -alta
temelle mmem nu poate pune, afara de ceia ce
este pusa, care este Christ os " .
"
.
' ..

l~ Deci, iubitilor, pe aceasta . temelie sa zidimpe

q8,ns~tl sa~l, a,vem e,a .!emel!e, ea ~b.uciumal vitei {h~tuc

(jp. vle},;,;1 lnff'O DOll1 Ghm:.t6s sa .r:lL! fie nki 0 deDai~


t~refeaQ!. ,de va .!l v,re~G departare' .o areca,r eimedieat tIe

pIel~dem, 9a~i.. ~i vita" de vie lntr'unal'.;;i tr~ge sucul din

b~~~lUm,-$l ~i~Ire~ ~.ta. ! lUmai fntrucat ste bine Intepe-

lll U'.!" pe temelJe, }ar~ de se va face vre-o erapatura un- .


de,;,a,se _va ?a~ama, de oareee nu are pe ce se sprijinL
1\$a _clara ,n~}l sa av~m pe C!l~istos nu cum s'ar fntampla,
~l sa ne }lpm~ de dansul, ~Cl de ne vom deslipi, ne piera,em, "Ca eel ce sedeparteaza pre sine:-si 'dela
tm.e" zice, . :'()~ pieri " (g~ 72,27). Sa ne lipim deci
de da~sul, $1 ~lpmdu-?: sa pazim por:oneile lui, dupre
C(~m "zlCe ~ "Cel c~ ~aze!?te poronclle mele,acela
ramane mtru mme-' (loan i5,1O). Prin mlllte exemple
D_e Ul~e$te e1 pre noi, caci, tu te gande$te: e1 este capul,
91 nm suntem trupul; decl nu cumva poate sa fie vr'un
- lC:C gol intre cap ~i trup? EI este temelia, iara noi zi~']Jl'~a; ~1 e~te bucmmul, ia,:a noi vitele ;el este mirile,
If/,rB, D?l ffilre<;tsa;. el este pastoriuJ, iara noi oile el cstB
c,;,lea; ~ar~ DOl c~ Ct:!_ya:;;im. pe q.ansa; noi iar5~i 'suntem
b~serlCa! lara e.1 .cel celocme:;;te In ea' el este eel intai
Tlaseus lara no~ fr<;ttii;. e1 e.ste lTIo$tenit6riul, iaranoi imPt~unaJD(!:;;1.emt~H'l i el.est<: vie:;tta, .1?i noi eei ce vietuim;
c_ .este lOVlerea, lara nOl eel inVIeatl' el este lumina iara
n.m cei luminati. Dara toate acestea' fnvedereaza ,;nire
:;;~ nu las~ de .<;t fi yr'un spa,tiu gol la mijloc, fie chia~
cat de mI~. Fllnqea cea maIo mica particica desli pita, in
trec9rea tlmpu,lUl se va ,desl.1P2 $i cea mai mare, Trupul
daca v~ prmv cea ~al. ml(.:a despartire sau taiet.ura
de sa~lle, ,se va_ deterlOr:a; de asemenea ~i zidirea se
va prabu:;;], ~aca se va !aeevre-<? spartura, pr-eeum :;;i
butllcul, de yl~ :,a ,. devem netrebme, daca i se va tala 0
parte dm ra0aCl,na, , fie ch~ar cat de mica. Incat acel fapt
crezut de . no~ mIC, l,n rveaJlt.a;te nll ~ste mic.ci aproape
totui. v DeCI, cand .nOl paeatlllm ceva mic $1 nebaciat in
seama, sau ne lenevim In Illcruri parllte mici;~a mi
I) Pm"tea moralei. Despre podUnta. (Veron).

109

trecem cu vederea acel lucru mic, fiindca luerul mic


$i nebagat in seama, iute devine mare. Tot a:;;a $i
haina care a ineeput a se rupe, daea nu ingrijim de ea, rU'l)tur.a se va intiride ,p~te _tot. Tot:. a:;;a. ~~', . ifucasa;caci
daea vor cadea, putine caramitl delaacoperamEmt, $i se
VOl" trece cq ' vederea, iute se vadarama fntreagacasa.
Aecstca, cleci,j udf'.c;tndu-le Doi In~,ii1E:, nici-odata, S;1,'
l1udispretuim pe cele mici)ca nu cumva sa eadem in
ce1e mari; dara dacit cumvit Ie-am di~pret.ui~i la urma
am ajunge la fundul tuturor relelor, nici at.unci sa nu
he desnadajduim, ea nu cumva sa cadem in buimaceala,
ciici din adancimea aceia a relelor este fo::trte greu de a ie~i
eel care n11 privigheaza, .1111 numai din eauza afundimei,
ci ~i din cauza pozitiunei ei. In adevar, iubitilor, ea pacatul este 0 adancimemare, si a fund a nd pe cineva acolo
:ll sfara ma. $i dupre ' cum cei' ce cad in Vfe-v fantilna,
nu pot iesl cu m;:urinta, ci au nevDie de anii cari sa-i
scoata de' aeoIo, tot a$a ~i c u cei ce cad in adancimea
pacate1or. Sa eoborim, deci, franghiile spre ace"?tiia, ;;;1-i
yom scoate afara; sau mai bine zis nu numai pe a.ceia
a-I ridica, ci chiar $i pe noi fm;;i-ne, $i sa ne ridicam nu
numai pe atilta pe cat ne-am coborit, ci ehiar mai mult
de am vol. De altfeliu 9i Dumnezeu ne ajuta, caci el nu
voie9te mo~.rtea . pacatosu~uj, ,ci S~ s~ Intoarca, $i sp. !1;e
viu)) (Iezeklll .18, ~3), DecI2 !lImem~ sa nu ~e aesna?aJduiasca, nimeni sa nn patlmeasea de patlma aCeIft a
riecucerlliciicir, tlindca acest pacat Elste numai al lor.

Ca,nd vine necucernicul intru adancul reutatHor, dispretuieste si nu baga sama'~ (Prov.18, 3),

zic.e, I:t$a c8. nil'militimea pacatelor aduce d~snadajduirea,


ci intentiunea celui necucernie, Chiar de a1 intrece toata
reutatea', tu zi eatra tine fnsu-ti : Dumnezeu este filantrop
~i dore9te mantuirea noastra, dupre c9~ . ~i zice: ,,~e

fi pacatele voastre ca mohoraclUnea, ca zapada Ie voiu albi" (Isaia 1, 18), $i apoi de 'ndata fugi

VOl'

de pacal,
_ _"
.._,
Sa nu ne desnadaJdUlm, decI,fimdca nu atat de
arozav lucru este de a eadea, pe cat de grozav este de
. ~ stit loeului dupa ce amcazut, ~i nici de a fi rani~ Ii';!
este amt de gr~u, pe cat de greu e~te qe a v nu teo c~ut~
fiind ranit. "Cme se va putea lauda ca are lmma
curata? zice, sau cine va cuteza a zice ca este

110

OMILIA VIII

OMILIA VIII

fara pacat" (Prov. 20, 9)? Aecstea Ie spun nu ea sa

8uferl. -multe rele din partea tovarl;;ilor sei, ;;i ea nu s:ar


ingrijl del oc ~deA altele, c i s'ar logrijl.. nu mai ca. santi
manie pe stapan, ~ o?:re ny .ar ~ deaJu!:s nU~al ~ aeest
fapt ca sa:\,i im p,ra;;:,l~ man~~ 'La ~ - Dam ce'? Daca ace~
shiQ'a nu ar avea mCI 0 grlJa pentru gre$alele salp fala
de 'tine, ci s-'ar ing riji numaj de cole ce a facut tovari",
~ilor' ~ct ()(:I)'o tIU (1 vp,i pedepsl. mai mult? Tot a::;;a fac.~

va fae pre voi mai lene:;;i, ei ca sa va impiedee de a


cadea in dcsnactajctuirc.

.
Voie$ti poate a afia cat de bun este stapanul nostru '?
Ascuita.. S'asuit la templu Y8.mei?ulace!a inefi,fcat de
pacate, $izica nd: "Dumnezeule 1 milostiv iii mie
pacatosului " {Luca18, :t3),iata. dis'a. in to}";;;, tel. 8af::D, :Oja
fndr-eptat numai e ll aceste cuvinte. Deasemenea t)uil1nezeu
zice $i prin Prorocul: ,)Pentru pacat I-am intI'istat

pre e1 putin, :;:;i an1 vazut ea s'a intI'istat, ~i a


umblat suparat pre caile sale, ~i caile lui Ie-am
vazut, ~i i-am tamaduit pre el" (Isaia E.7, 17. 18);
Ce poate fi egal eu aceasta filantropie? Ca sa nu mai
fic posomor ,t, zice, i-am i ertat paeatele ~i I-am tama~
c uit pr-e eli!. Dara noi nu faec al nici Inacar ataLa, 9i de
aceia mai ales maniQm pc Dumnezeu. El, care se fnduio$aza $i se miiostiv&?te chiar pentru micile noastre
suparari, cand nu vecle din partea noast.ra nici macar
~.tiUa, negret;>ILc:8. este nemu1ta.mit, t;>i ne va IJedeps! cu
cea maiaspra.pedea.ps'i" fiindca. 0 astfeliu de purtare
din partea noastra este luataca cea mai grozava displ'etuire ad us&' lui. Cine s'a intristat vre-odata pentru
pacatele sale? Cine a oftat '? Cine 9i-a batut peptul ? Cine
s'a ri.erinh;;tit?'- Eu erect ca nimeni! ~- ci oamenii plang
~ise bocesc mii de zile pentru cei morti din familiea lor,
penti'll pieTItereabanilor, sau $i pentru altele deacest
feiiu, in limp r,e sufletul pierzandu-l pe fiecare zi, noi
nune gandimmacar. Deci, cum vei putea imbHlnzi 'pe
Dumnezeu, cand nici macar nu simte9ti cand ai pacaiuit t Da i zici tu, am paCi'ituit. Da! hni spui eu limba
numai, fnsa spune'mi $i cu cugetul, i;ii odata cu yorba
ofteaza din inima, pentruca astfeliu sa te inveseJe9ti necontenit. Caci, daca noi ne-a ni intrista pentru pacatele
[acute, daca am sus.pina totdeauna pentru gre$ale, nimie
alta nu ne-ar mai in trista, fiindca durer ea aceastaar
alunga de la noi ori-ce alta suparare. A;;a ca noi am
ca;>tiga $i alt-ceva odatacu marturisirea pacatelor, a ceia
adecade a nu ne afunda , in intristariJe vietii prezente,
~iriici de a dnci ingamfa pentru cele pla,clUe"l;ii ell aceasta
noi mai multam itnblanzi pe Dumnezeu, $i nu l-am
Intarita; dupre cum facem astazi.
caci, spune'mi: dad tl,lai avea 0 sluga c~re ar

si D Lin llH~zeu, clibi' caud nol nu j}.Blngrijhn do suparare;.

iui mai ma re inca i-a facem, iatii cand ne ingrijim ,


j-o' fmblanzim, sau mai bine zis, nid nu so va mai
sup'ara pe urma ? El voie~te, ~a no~ im;i~ne sa cereIl!
pedeapsa pacatelor x:oastre, .;;1 dup~ ~cela el nn mal
cere nimic. De .aCCla ne ~l amemnta eu pedeapsa,
pentruca astfeliu cu frica sa ni doboare dispret.ul,$i
cand noi ne infrico;;;am numai din a menintare, desigur
ca acest fapt nu ne"ya Jasa de a s uferi pedeapsa. P rive:;;te, ce spune e11u1 Ieremia : ;;Dara~ nu veZl ce fac

acestiia? Parintii lor ard foc, fiii lor aduna lemne,


femeile lor farama aluat" (Jeremia 7,17. 18). Ma

tem ca nu cumva sa se zica 9{ despre noi astfeilu de


vorbe: (Da1"a nu vczi cc fae acc$tiia? Nim ~ni nu cautii
cele ale lui Christos, ci cu totH cele ale lor. Fiii lor
alearga dupa ?esfranari,~parintii J.or . dupa r~piri f;li ~ur~
ti~aO' uri, femelle lor dupa fa ntazll ~n lucrUrl lume~tj, i;ll
n~ IlUrnai ca nu jmpiedeca pe bal' bati, cichiar Ii ~i
atlta . Du te de pilda In targ, $i cerceteaza pe eei ce se
dllC ca;;i pe D~ice se . intotG,9i vei. vedea.ca. nimen!
nu se interesaza de vr~un fapt duhovmcesc, Cl totl alearga
dupa, cele trupe$ti.
Dara cand oare ne yom def;ltepta'? Pana cand oal'e
yom zacea In acest somn ada,nc ~ Oare nu ne am satu'rai de rele'? de$i chiar ~i fara vorbe ni este deajuns
numai experienta iuerurilor de a ne invata despre nimicniciea celor prezente ~i intreaga ticalo~ie. Multi barbati cari s~au indeletnicit numai cu lntelepciunea ome-neasca, ~i cari f).-au ~tiut nimie despre cele viitoare?
fiindca s'au eonvins de nimicniciea celor prezente, apol
numai pentru aceasta s-au departat. Dara tu, dece
iertare to vei invrednicl, daca te tara;;ti jos pe pamant ~
tu, ..C3..t'e-nu .dispretIljpi?t1 _njcj pR ,ccleh. m.ici)~t_1LeQit.Q~r~__
pentru cele mari ~i ve;;nice, tu, care ai auzit pe Dumnez~
spunandu-ti,aratandu-ti;;1 descoperindu-ti, ~i care al
luat dela. dansul a.tatea faga.dllin~i? Cum (,,a 'cele pre:..

112

OMIUA IX

zente nu sunt In stare de a ne putea stapanl.. aceasta


ni-au dovedit-o toti acei ce chiar ~i fara fagaduinla celor
mari,s'au departat decele prezente. Ce bogatie a~ep
tand ii s'au predat saraciei? Nici una! Ci tiindca cuno~teau foa rfe : bine, ca oastfeliu du saracie este mult
. In~~ buna . de(,i\,t btig~ti&'t . pama,nteasca. Ce vieata .nAdajd ,Ul l1 ii dea avea,PDx:~isjnddezin8i;d~ ri1e, ~i lJi'edandu-se
<isprlmeicelei mahriari t Nici umi ! Ci numai pentru.c a
au afiat iiio$ii din natura lucrur ilor, ca 0 astfeliu de
vieata, este mai potrivita ~i pentflJ filosofiea sLifietu1ui, in
aeela$i timp $i IJentru saoatatca trupuluL Toate acesteaj
deci; cugetaodu-Ie in ooi, $i bunurilc viitoare nccontenit
avaodu~le in minteanoastra, sa ne departam de cele
prezente, . pentruca aslfeliu sa ne invredoicim de bunu' r~Ie viitoam,prin qharut $i filantropiea :Bomnului nostru
--lli}ps Christos, carilla impreona Cll '1';3..ta1 ~i eu Sf. Duh,
se "c<;l.de s)ava, stapanirea $i cinstea, acum ~i pururea
~i in vecii vecilo!'. Amin.

ca

OMILIA IX

- "lara de . zide;;te cineva pe aceasta temeUe


RUT, argint, petre scumpe,' lemne, fan, trestie,
-- al ' flecaruia lueru aratat va fi. Ca ziua n va
arata, pentruea ell focse va des co peri , S1 al
fiecaruj~ lucru in ce chip va fi, foculH va lamuri. E)i al earuia lucru va rerpaD~3;, .~ Qan~~
zidit, plata va Iua. lara, al caruia lucru va arde,
se vapagubi, iara el insu-~i se va mantui, insa
a:;a ca prin foc". (Cap. 3, 12-15).
Chestiunea ce ni sm de fata, nu este mIca ~i nebagata In seama, ba inca chiar este dintre cele mai
prineipale, ~i pe care toti oamenii 0 discuta, aeeia adeca
dadi foctil gheenii are sfar:;;it. Cum cii nu arc, aceasta
8~l3PUS'o lamurit Christos, zicand: "Ca focul lornu

e va stinge, ;;i viermile lor nu se va star;;i (nu


, Va muri)" (Marcu, 9, 44). $i ~tiu bine, ca auzind ace~tea

OMILlA IX

113

cacteti'lntr'url feliu de piroteala, sau mai bine zis, va


lasa nesimtitori, insa ce sa fae ~ Dumnezeu poronce;;te
de -a spune acestea necont.enit, zicand: "Spune lamurit poporuiui acestula~ (Exoel. 19, 10),~inoi arn fost
,randlli~i. sprc sllJjpa cu v<\rlluiui; ' jtl.ra oaca poatesuntern
,. greoi . audHoNlor, s,po\ BUO fa0etrL de buna . Vale; -oi 51- '
Hti de slujba noasira. Mai'mult inca, cadadi voiti , apoi
nici nu vom mai fi greoi. "Voie;;ti, zice, s}i ,nu-ti

fie frica. de stapanire? Fa. binele"

{Hom. 13, 3).

Astfeliu, decL cava este eu pulint8, nunuoiai a uu vii.


nemu1taml, ci chiar a aseulta cuvintele noastre .c u placere_
Cum ea focul gheenii nu va avea srar~it, aceasta
a aratat-o ~i Christos, dupre cum am zis; insa ~i Pavel
araw,nd ve~niciea , osandei - spune ea paeato~ii vor lua.
munc[i - peirea ve~niea delatatR'Domnului (II. Thes. 1,9)
$i jara~i: "Nu va amagiti: nid curvarii, nj.ciprea-

curvarii, nici malachjj~ nic! sodomnenij,nu VOl'


mo;;teni imparatiea lui Dumnezeu" (1 Cor.n, 9. 10).
Dara 9i Ebreilor Ii zkea: "Pacea sa urmati (cautati) cu toW, ;;i sfintenia, fara de care nimeni
nu va vedea pre Domnul" (Ebr. 12, 14). loea ~i
Ghristos raspunzand eelor ce vor zice lui in ziua aceia:

"Au flU cu numele tau am prorocit, ;;i cunumele tau rnulteminuni aln facut?" Ii va ziee:
"Duceti-va dela mine, flU va ~tiu pre voi" (Math.

7, 22. 23). $i fecioarele ramase afara, n'au mai intrat In


ei'imarade nunta, :;;i pentru ceice nu-l hranesc pre el
ziceJ~ca __ se _vor <!'d~~JILf6Q!JLe~~ly~iQ~SLuuJuLspuua:'~'''(iAt)oi --dac:r osanda nu are sfar:;;it, unde este ratiunea
de dreptate'? Ca Dumnezeu cand face eeva, supuoe-te
hotarirei sale, $i ,nu mai baga la mijloe rationamente
omenene~ti. Dealtmintrelea cum nu ar fi drept, ca cel
ee dela inceput primind mii de bunuri, iara in schimb
facand mii de rautati vredniee de osanda,sa nu fie pedepsit, daea elnici eu binefacerile eapalate, :;;i nici dupa
amenintari, nu s'a faeut mai bun'? Daca tu ai examina
dreptatea, apol chiar dela ineeput trebuia a ne pierde,
dupre logica de drept :;;;i dreptate, san mai bine zi;;, alGi
c~liar atun~i nUJ:Elai dupre logica de d!ept, ~ci el a ayut
$1 filantrople fata de n01, de~i am savar9lt rele. Cand
cine va batjocore:;;te pe eel ce nu l'a nedreptatit cu ni16038

114

OMILIA IX

OMTLlA TX

mic dupre principiul de drept este pedepsit, - daracand

dn~va batjocore:;;te~ pe bi!1:fa~atori,!l .sau, pe<:el ce nu


i-a fiicut nid un rauma! namte, C1 dm contra I-a ae~r

dat mii de bunatati, pe eel ce singur a 1fost eauza eXIS. l' .


t D n~~~l P'" "e ,..~ ~ a '~~ut'l~~
tt~nt81 lUi; ~l ' care e~ e ._, um . ~L..v!l, . ~::: ~ .l, ,'-IV 1~
:U~. ~.la.~
. duh de vieata, pe eelee vOIe;;tea-.l 1'1dlCalac~r~nr~., pc
.' .aeela. zie. care nu numai ca.-I tlatJoeofAste, Gl JI1c<;l, pp. . fleee ,.Z! ]1 'amar'8_$teprin
..
' . t_ace, eorn n.u-_
I
. 'J
cate
va ped_Bpsl,
De ce iertare ar fi vrednic oarc'? Nu VeZl cum pe Adam
1'80 pedepsit numai pentr~ un s~ngur paea! '? Da, zici,t,u,
fiindea aeeluia i-a dat ramI, .~l se bueura de multe, f~
voruri - de"'! nu esle aceJa;H Iucru: de tl se bucura m
lini~te si a p'icatui, cu a pacatul gasindu-se~ in Il!.a~p,
solrbiL' Raul eel mare to~mai. aeest~. este, ea tu ~p.aca
tue:;;ti nu gasindu-te in ram, C1 J~ m~ll~ de~ greut~tl _ ale
~
L"~
<~ 'n
e1 ~ pe~t' DIM
maco~ "nnd ~e
Vle~61 ae mIa, :;>1 I!-U ~v - 1 ~ 1v ~ '7 1
'-;1 i
a.1 va.
"
gase$ti in Licalo:;>le~ d~I?re Gum a1' faee un om legat,
care s'ar dedil, la rautatl.
. . __.
.
.
.. Dara tie ti"afagaduit eeva mal m';llt ?ecat rawl, $~
paoa aCUll1 inca 'nu --ti~a dat,. ea nu CUl11 va sa, te rr!o!e~e~tl
.]'n tlm n,,11u nt
e1oI'"' dara nici
n-a t,kut, ca nu cumva
t'"oJ"
. . . . sa
. te
apese -eu ostenelele $i nacazurile. Adam u9 smgu! paea~
a facut, $i'$i-a atras 0 moarte con:plect~, pe c!l-nd no}
faeem mn de pacate pe necare Zl. Deel, daca Adam
~.
.,
t
~
t't dc> rna"'c>
pentru'n sinlSuf pacat
$1 $1-a a r~s UD: rau .a a~ ""."',' v,
. $i a bagat moar-tea in 1l1me, dam nOl_ e~r1, VleYUmu. ~e
gasim ve$nie in pacate, ee nu vom patlIDI, nOI carl III
locul raiului ru;;teptaI? e~riu! ~ 9'reoae ~s,te v?rJ;la aeea~ta
$i intristeaza pc audltorlU, $1 dmt.re tOt11PSU. nn eu sufar;
o $tiubine, caci inima mea S8 tu1bura $1 se zbate,~l
cu cat a~i veaeh ap~opijndu-.:'e ~vorba de gh~ena, c~ atat
. mai mult tremur $1 rna prapadesc de frlca! Dara este
nevoie de a spune acestea, spre a nu didealn gheena.
Nu ai luat tu raiuI, niei pomii $i . verdeata de acolo,
ci eeriul $i bunurile din ce:r:iuri.. D~r~ daca ee~ ce a luat
mai put.in $ia f9st ped~pslt, ~l mel un . cuvapt nu I-a
putut. seapa, apOl cu at at m8;1 mult . nOl c~m am !ua~
mai mult, $i suntr>m eheI?atl la ;nal I?arl bun~rl, .;;1
. _ cad pacatuim pe fi,:care Zi. eu atat ma~ mult nOl, ~lC,
vQm 8uferi cele mal groza ve pedepse. Gande$te- teb]-n.G,
cat timp este . de cand neaI?ul nos!ru_ 0!llenesc st~ I~
osanda $i moarte pent!'u'J? smg~r paeat., Au .trecut C!nCI
mii $i mai bine de am, $1 totU$1 p~ent:r:u n smgur p a 9at
moartea de loe nu a fost deslegata. ~l nu avem a Zlce

. .L-

..1.1-"'-".0.

115

C8. Adam a auzit pe Pmroei, nid ca a vazut mai'nainte


de dansul pe altii pedepsiti pentru pacate, ea aeeasta
ar fi putut sa-I InfricQ~eze de -apacaiul, 9i ca un asemenea exemplu l-ar fi putut cuminti, cijei .el a fost. eel
fr~ta~
9i eu toate ;accstea a t<?st .pedepsit, Tu, insa,
mmH; dm ;:j,cp.stea nu m de apune mamte, t.u, '.:are dupa

on:, ---

8.tE..tea e;{em.ple- 1n.;.;[; rH~i

l "aU

te-ai facut, Lll, care te~ai

lnvrednicit de Duhul sfinT., ~i cu toate acestea nu un


pacat numai,sau doua $i trei, ei mii de pacate Ie tragi
dupa tine; - tu, zie, cum nu vei fi pedepsit ~ Sa nu te
gandc9ti. ca dacapacaJulse fa.cc. lo_clipeala Qchiului~
apoi 9i osanda va fi tot. in clipeala oehiului. Nu vezi pe
unii oameoi, ca pentru 0 singura talllarie, sau pentru
o singura curvie faeuta in clipeaia ochiului, l$i pierd
toata vieata in temniti $i in ocne,luptandu-se eu foamea
$1 miile dc m)f\i ?$~ nime111 dintre dan9ii nu a seapat,
$i nici o-a zis, ea daca,paeatul I-a facut m clipeala
ochiului, apni t.rebuie ca $i osanda . sa '$i-O faca. peun
timp- egai eu --tjmpul In care a .facut pa~H,tuL
Dara, ziei iu, eei ce fae ru;;asunt oameni, pe cand
Durnnezeu estefilantrop)). Dariinici oarrienii nti fae _.
de acestea poate din . cruzime, $i Dumnezeu care' este
filantrop astfeliu $i proeedeaza cu pacato$ii, dupre eum
~i ziee scriptum: "Ca dupre mila lui, mare est.e
$i certarea lui " (Sirah 16, 12). Cand tu spui ca. Dumnezeu este fiiantrop, atund 'mi spui pricina unei marl
osande, ca noi paciituim fata de dansul care e filantrop. De aeeia 9i Pavel. zieea: "Infrico~at lucru este

de a cadea in manile Dumnezeului celui viu"

(Ebrei 10, 31). Suteriti, va rog, vorbele noastre des-


pI'e gheena $i foeul eel nestlns, ea poate Yeti ca.pata
vreo mangaere de aiei. Cine dintre oameni poate sa
pedepsiasea astfeliu, preeum a pedepsit Dumnezeu, care
a dat potopul ~i a eauzat 0 nimicire generala a neamului nostru omenese, $i dupa putin timp iara;;i a plouat
de sus foc, $i pe toti cei deaeolo i-a nimicit'? Ce pedeapsa
data de oameni poate sa fie atat de grozava'? Nu vezi
cum osanda aceia este aproape nemuritoare'? Au trecut
patru mii de ani,$i totm;;i pedeapsa Sodomitenilor sta
inca In fiinta. Ded,dupre cum filantropiea lui este mare,
tot a~a $i pedeapsa ce 0 da pacato$ilor este mare. ~i
daca ar fi poroncit lucruri mari i?i ell neputinta de a
fi indeplinite, poate ea ai avea, de pretextat greutatea

116
_ _ __ __

_ _ _ __ O_M_ILIA I_X-,---,_

celor poroncite, - dara cand inca sunt foarte U$oare ~i ,


lesnicioase de indeplinit, apoi Ge am p.!ltea spune cand
noinici nu vorbim macar de ole'? Nu poti posO, ~i pu
" pOyi -sa viotue~ti In fceiorieX,~<-" d~l. aiputea daca ai VOlt
cod ne flcuza (:eice pot, """':cu toate aeestea nicinu ni-a.
,prp.tinsnumnez~;uasemen.ea iucru, nici .T1U a nOi'onCit,
SRti'ca-a legiuit a:$flr ce'va,cFi Uisa,t la voin1a ~i -a!ege!'e~,
auditorilor, insa a fi intelept in casatorieiiii a nu te
imbata, aceasta ocpoti c.:1a:ec; Nu poti goll punga dand
sar:).c:ilor'? - de$1 QJput~a, dici lii-o arata cei ce fac
a~a,- cu toate aces tea e1 nu ni-a poroncit sa facern a~a
numai decat; a pOfoncit insa sa nu rapim, ~i sa ajuLoram pe cei ce au ne voie. '$i daca ar spune .c ineva ca
eu nu; ma lUultamese nL1mai eu femeiamea, apoi se'
amagB~te pe sinA , singu c: $1, aiureaza, cf.ici llacuza cei
ce ~untJntele pti 9i tara femee. Dara ee'? spune'mi : a
nub8.rf1 nu poti'? A nu blestema pe altii nn poti'? $i eu
toa:ie acest~a nu este gren lueI'u de a nu face a;;a, d de
a tace, Co fndreptare vom putea avea, cand noi nu IllD.eplin~m peccle atat dt) m;;oare !ili lesnicioase?Nici una.
Cum ca osanda va fi ve;;niea, cste foarte in vederat
din toate celc spuse, dara fiindca unora Ii se pare ca se
impotri vesc la aceasta cuvintele lui Pavel de aiei, aide sa Ie'
puncln la mjjloc, E?i sa afiam bine ceia ce el voi e~te sa
, spuDiL 'Zicand ea "AI caruia lucru va ramanea,
car.e a ziditJ plata va lua, iara al .caruia lueru
va arde,se va pfigubi", a adaos imediat: lara e1
insu~i se va mantui, insa a~a ). ca prin foe" .
DecI, ce arn putea spune fata de aceste yorbe'? Sa negandim bine mai Intai, cine este temeliea, cine este aurul ..
cine sunt petrile cele scumpe, cine lemnul, cine fanul , c:;;i
cine trestiea. Temeliea 0 a aratat apostolul foarte lamurit,
ca este Christos, zid1nd: "Ca alta temelie nimeni
nu poate sa puna" afara de ceia ce este pusa,
care este Iisus Christos", iara zidirea mi se pare
ca sunt fapteie. ~i de $i uniia spun ca acestea sunt zise
pentru dascali, pentru ucenici $i pentru eresurile cele'
conrupte, totu$i dreapta judecati'inu pl"ime$te a.selrlenea,
Il8.rere. Caci. daca esteaiiia, apoi cum lucrul vaarde ;;i
se' va nimici, iara cel ce zide$te se va mantu!, a$a ca .
prin foc? fiinddi mai eu seama cauza sau faptuitoriul
ar trebu1sa se nimiciasca, $i elsa primeasea pedeapsa.

_ __

----'-_ _ _~_

___=_:OMILJA IX

117

ceamai mare, ca unol ce a zidit. Daca dasealul s'a


facut cauza raului, este vrednic de 0 mai mare pedeapsa
-:;;~ atunci cum se va mantu! '? lara daea e1 nu este cauza'
~I~ uc:e~kii au deyer:i~ a~a.r~i. precum sunt, prin .lnd~<
ratOlclea lor, apOl Olf-.l ~,tunCI lUi. 'este vrednic, de osal1dii
Bauvre:ctnic de asuf~ ri vr'e-p iJaguiJii c8IGB!;!, ziditbine:
Deei, cum spune ;, 86 v:ap3;gubl:?"' Dcundcse-.j,ed8
lamuri~. ca~tici:,orba oste de fapte.
' .
Fllndea mal departe apostoiul urma a.s8 adrcsa
c~tre... c~l ce facuse acea curvie "care z1ce, nici intre
paga~ll nu .se. nurne~te", de aceia e1 (jin buna vreme
aIunca semlOtllee~ordl!lui, caei el S6 pricepe ca diseutand d~spre. C},1.tceya, cinar in aceastii discutiune sa intro~uca mal chl.'lalOte vorba de ceia cearea desfasura
rnctI dep.ar~e. T~t a$a$icand e1 Ii eearta de a nu afi'tepta,
sau ~al .bu~e ZIS, dea nu se increde in a$<1 zi~ii filosofi,
el. mal q.m~,mte ~ . pregatit vorba des-pre . tainele cre9timsmul';ll. Cum ca el de pe acum se arunca asupraacelui
curvarlU, se poate vedea de aici, caCl spunand de temelie, a adaos:"Au nustiti Ca sunteti casa lui
. Dumnezeu, ~i Duhullui Durnnezeu locueste Intru
voi? De vastrica cineva cas a lui DUInnezau
stri~a'l-va pre acela Dumnezeu" (ver-s. 16. ~7)~
~ces~ea Ie spune,zg uduinddeja cu frica sufletul curvarlUlm,
.
,;lar~ de . zide~te einev R, pe aceasta temelie
3:ur , ars-mt, petre ' ~~umpe, lemne, fan, trestie"
Zlce. Dara neVOIa; de zIdlr8 este dupa primirea credintei,
dupre c~.m. zice ~i aiu~ea: l}Drept aceiaziditi.,.va unii
p.re ~ltI.l mtru cuvmtele acestea" ,). Thes. 4, 18),
filOdca ~l me:;;terul sau arhitectul, iiii ucenicul contribuie
la zidir~, pentru care~i zice: "Fiecare sa socoteasca
cUl~ zlde~t~" (lb..5, 11). Daea.aces tea ar fi zise pentru
c~edl!lti'i, ~pOl atun c~ cele spuse de aposto1 In pasajul ce
m sl:i ivnam~e, nu .$l-ar avea ra~iurlea de a fi, caei in
cred~nta tOti trebme a fi egali, de vreme ce una este
cred!nta,p~ cand iumodul vietti nu S8 poate a fitoti
e~ah. Credmta nueste deosebita, adeca,lma, a celor buni;
iiil alta a c~lor ,rai,. ci ~ceia$i pentru toti cari in adevar
cred, pe .cand In vieata sunt multe deosebiri, caci uniia
sunt mal harnici, altH mai lene;;ij' uniia sunt mai exacti

118

OlvllLIA IX

in implinirea datoriilor, altii mai inferiori, unii au succes


in cele mai mari, altii in cele mai mici, uniia gre~esc in cele mai grele, altii in cele
mai mici. De
aceia t;;i zice: "aUf, argint, petre scumpe, lemne,
fan, trestie". "Al fiecaruia lucru aratat va fi")
spunand aici de faptc.,,~i al caruia, lucru va ra1'1:18,n6a, care a zidit, plata va lua, iara a1 car-uia
lucru va arde, seva pagubi" de $i daca ceia co
spune aid ~ste cu.. priyire)a '.lcen~ci $i ~adascil:li, nu a~
trebui ca sa se pagubmsca. fimdca a cm esto vma daca
ucenidi n'au ascultat ~ De aceia spune' ca: ,.Fiecare
, lsi va lua plata . sa dupre osteneala", nu dupre
sfar~ituJ, sau rezultaLullucrului, ci dupre ostenealiL Olci
ce sunt eu vinovat, daca nu sunt cu bagare de sama
eei ce ma asculta ~ De unde se vede ea ceia ce el spune,
se rapoarta 1a fapte. Deci, ceia ce zice In acest pasaj,
aceasta .in~eamna: :"Daca c.in~va are 0 viea~a ,rea, o,~ata
en credmta dreapta, eli nHynC nu-1 va l:1Juta cremnta
snrea nu fipedepsit, lucrulluiJiind ars en tot.ub)~ F.xp;'esiunea ,;va arde" inseamna ca nuva suferi furiea
foculm. Dupre cum dind ein-eva avand arme de aur ar
trece printr'un riu de foe, $i ar putea trece poate cu ve'selie. ne cand eel ce ar avea cu el fan in trecere, nu
num'a! ca nu l-ar putea scapa, ci chiar ~i peel s'a1'
pier-de --'" tot a:;;a este$i eu faptcle.
Deci, apostolul discutand aid, nu spune despre 1ucrud arse carenu a1' exista, ci voie~te a baga frica
mai mult, ~i a adita gol de orice siguranta--pe-cei ce
traie~te in rautate. De aceia $i zice: "se va pagubi".
lata inUUa, pedeapsa.. JV[ai departe spune: "iara e1 1nsusi se va mantul, insa a~a, ca prjn foc." lata
~i it doua pedeapsa. Ceia ce el spune aici, aceasta inseamna: nu ~i el insu~i se va pierde a~a, ajungand 0
nimica ca :;;i faptele lui, ci va dimanea in focul cel ve~nic.
Deci faptul acesta il nume~te apostolul "mantuire",
~i de aceia a ~i adaos "caprin foc", dupre cum ~i noi
obi~nujin a zice despre materiile cari nu au ars ~i nu
s'au distrus imediat in foc, ca se mantue in foc.
Fiindca ai auzit do foc, sa nu':ti inchipui ca cei ar~i
aeolo vor fi adm;i la neexistenta, sau ca, vor disparea
cu totul, ~i daca 0 astfeliu de pedeapsa aposlolul 0 nu-

OMILIA IX

119

me~te mantuire,
obi~riuinta lui este

sa nu te minunezi de aceasta, fiind('1i,


de a face uz de denumiri frumoase
chiar f;ii in chestiuni cari suna rau la urechie, precum
;;i 1ll ('ele placute face uz de denumiri contrare. De
pilda: numele de 1'obie se pare a fi denumirea unul.
lucru :C3'\':1. ins8~ Pavel [ace uz de dilnsui in chestiuni
,.
.
. ..,'. . .uU:
,
lJUrle,:LlCB

""'h~p(l' t,,~+x ~nt<>1r:'0'C\"'e0


(""l0'~tarea\
'-.:-ovJ. a \vuot
,
,)

;n.."- ,-,._jl_L..t. lJ'-....'C"-'~G\; ~lJt;C

spre . asnultarealui Christos"

(II. cor. 10, 5),-:-de


asemenea ~i intr'o chestiune rea el face uz de cuvinte
frumoase $i incantatoare, zicand: ((a imparatit pacatul
(Rom. 5, 21), de ~i num'elede imparatie esle mai mult
Ull nume de lauda, un nume fncantatoriu la auz. Tot
a~a f;ii aici cand el spune ca "insu~i se va mantui,"
nimic all nu zice, decat ca da a intelege intinderea pedepsei, ca 9i cum ar fi zis: iara el insu~i va sta n8contenit pedepsindu-se.
.
Apoi a adaas: "Au nU9titi ca sunteti casa
lui Dumnezeu" ?Fiindca maisus a vorbit de cei ce
taie biserica, apoi la.urma se atinge E?i de acel curvariu,.
nu insa"'ln moct dar, ci Intr'un mod nehutar-it, da a se
. intelege Vleata cea conrupta a lui, ~i a initltCtt pacCttul .
dela darul eel incredintat lui deja. Pe langa aceasta
apoi, mai infrunteaza ~i pe altii, chiar del a faptele deja
exisLente. Sau cit vorue:;;te de cele viitoare, sau de cele
peLl"ecnte mai in urma, sau de cele fntristiHoare, sau de
cele bune ~i placute, el ve~nic face aceasia, De pilda:
vorbindde cele viitoare, zice: "ea ziua -H va adita~
nentruea. eu foc se va descoperi", jara vorbind
fapteie petrecute, zice: "au nu ~titi ca casa a
lui Dumnezeu sunteti. si Duhul lui Dumnezeu
locuieste intru voi ?,," ,
"De va strica cii1eva casa lui Dumnezeu~
strica'l-va pre acela Dumnezeu" (Vers. 17)). Ai
vazut asprime de cuvant'? Dara jntrucat persoana este
inca ne~unoscuta, apoi ceia ee vo['be~te nu este atat de
greoiu, ei eu totii imparta$esc friea de pedeapsa. "Strica'l-va pre acela Dumnezeu", adeca pierde'l-va
pre e1. Yorba aceasta nu este a unuia care blestema,
ci acelui ce prorocef?te. "C<1ci casa lui Dumnezeu
, sfinta este.1pe cand eel ce a curvit este casa

de

120

OM ILIA IX

OMIl.IA I X

spurcata. Apoi ca nu cumva sa se para' ca el se adre- .


seaza aceluia, dupa ce a spus, ci casa lui Dumnezeu
sfinta 'este, a adaos imedieat: "Cari sunteti voi".
"Nimeni pre sines,8, D.U se In::;ale". $i aeeast:l ex presiu,ne cs! e in;jr8ptata (,.(lntra aceluia, carese
\',-;o;"'ro"a' / "J ~vl'r.'.D.lf;t)<il~,>n. ...;1 .< 'sP,':;'e
de~
~ i-I' '-'
"8".a'
_..... .
.;;:.t.:t a..1,
v

y~l' ca
$i, l)' U >sep:1rli~ (~; :e} .tn treacatseadresea.za orea mult
a.celuia,bagandu-l ' ipt.r'lln feliu de agonie,$i predandu-:l
groazei, iarfu;;i adueevorb;1. depA.caWl ob$tese, zicand:
J.q b t;~.

1 ___ ' J t . . .1.!

... L~;

......~ .\<~ )~. J~'?

'y' .

\...1.1

"De i se pare cuiva Intre voi ca esteintelept in


veacul acesta, faca-se nebun, ca sa fie intelept".

Aceasta 0 face cu mult euraj la urma, ca eel ce i-a


raz boit fndeajuns. Chiar bogat dear ti cineva, sau de
bun nearn , ,~a,t( ori ~i ce ar ti, daca el este stapanit de
pabat., apoi este ceL...mai ordinar, dit,!.tr-e eel ordinarL Dupre curn de a.r fi cineva chiar imparat, a1'- fi considerat
en mai ticalos dintre toti ticalo::;;ii, dad ar aj unge rob
ba~'barilor, tot ru;;a I?i Cll eel ee ajunge rob pacatului.
Fiindca~i pacatul este barbar, ..=;;i e1 nu ~tie a cruta suf10tul OGa.ta Ina.t in stapanire, ci lltiranise~te in paguba
celor ce I-au prim it intr'an~ii.
I) Nimic nu este atat de dobitoeesc lucru,. ea paeatu}, nimic nu este alat de prostesG ~i de primejdios.
Pacatul toaLe Ie ra::'ltoarna pe dos, toate Ie tulbura, $i
Je niliUkR9te oriunde s'ar strecura. Gretos este a-I vedea,
greoiu ~i q~ nesufer:it. $i daca vr'un zugrav $i-ar imagina vreodata ci1ip111 pa9atului,cred ca nu ar gre:;;i daca,
$i j-ar lnchipui ea 0 femee monstru, barbara, sufland
foc pe nari, gre~oasa, neagra, intocmai a:;;a dupre cum
poetiif'$i lnchipue , PSL SciladinmJtologie. Pa.cat.uL~
agata decugetui nostru eu mii de mani, ~ipe nea.;;teptate strabate in sufletul omului, l$i toate Ie rastoarna pe
dos, ca.:;;i canii cari mU9ca pe furj~. Dara de Ce mai
trebuie sa-J zilgravim, 9i sa nu adueem aici 1a mijloc
pe cei care-I fac $i sunt sliipaniti de d~\.nsul '?
Pe cioe v()iti mai lntai sii deseriem'? Pe laeom $i
pe rapitoriu'? Dara ce poate fi mai . neru~inat ca. oc.hii
a:cestora '? Ce poate ti mai rara ru~ine $1 mai dnie ca
ace9lija'? Nuatat df. neru$inat este c.anile, ca unul din
ace;;tiia, candhrape~tecele alealtora. Ce poate ti mai
mana.

1) Part ca morold. Cat de sIuteste


~i c1cspre cei Jacomi. (Veron).

pacatul,~i

eli ce se as a-

121

. spurcat ca manile acestora'? Ce poate fi mai nesatios ca


gura lor, care toate Ie inghite $i niciodata nu se mai satura'? Nu te uita la fata $i la ochii lor, ca sunt de om,
caei oehii omehc::;ti nu veld astfeliu de lucruri. Lacomul
$i hrapitorul I'lU vede pe oameni ca oameni, nuvedo
ceriul ca ceriu. rluridica i:.aDul in .siB SpJ"6 ~tapftnt!l . ;:t
toate ci totul c rcncca esie rban,Oc'hii o[l~ene$ti 6t;i$- .
. nues~ de a vedea pe sa1'o.C1 doborati de .sarilcie, . $1 se
rni$ca. spre mila, pecand ol~hii ~acestoracan~,vad pe sa.:
raci, se infurie ca a fiarelor salbatece. OChll omene$tl
nu vad cele straine ca ale lor, ci $i pe ale lor ca s trel-
ine' nu poftesc pe cele ale altora, ci $i pe ale lor Ie
dan' altora, pe cand ochii aces tor a 9u. I?~t suferi, d.aca
nu vorrapi $i pe cele a le aHora, caCI 11 nu au oehl de
om, ci detieara salbateca. Ochii omene~tinlJ pot suferl
sa vada trupul lor gOI, dici este al lor,$ichiar pe. a l
altora, - pc cand ochii acestora daca ml V0r vede~ .pe
to i desbracati, $i dac:a nu VOl' vedea toate cele strawe
de'puse aeasa la dao$ii, niciodala nu vor ti multam~ti,
$i mai bine zis, nici atunei nu sunt mult.amiiL De acma,
manile lor niei eli labele fiareloi' salbaticB nu le~a:r- putea asemana cineva, caci sUIlt multmai hrapitoare $i
mai O'rozave ca ale acelora. Ur$ii 9i lupii dupa ce s'au
satur~t, se desg usta pe urma de prada lor 9i se dE:;parteaza pe ('and ace:;;tiia niciodata nu mal au sat OUn1- .
neze~ ni-a fae ut rna nile, ca sa ajuttin1 pe altii~ iara nu
easa-i desbraca,m, $i daca ar urma .C::l< PQi sa Ie lot.rebuinta.m In acestscop, arioi e mai bine' de a Ie t':UaE;i
a ramanea i'ara cle.
Tn, cancro fiarasalbatica fti sfa;;ie 0 nae., 1,8 sear, h89ti , ~i .~ insuti sS?i.l f:1l fratele t~l],--llU-crezi 1'3.
ai faeut ceva rau'? Si cum te poti numl om'? Nu veZI
ca noi numim fapt omenesc mila eeaplina de fi)antropic, $i eand . cine va face ceva crud ::;;i lipsit de mila H nu~
mim cu totii neomenos'? Prin urmare, caraeterul omulUl
il clistingem de al fiarelor salbatice, numai prin a mill1l,
zicand pururea: ((oare el nu este om'? oare este fiara
salbatica sau cane) '? Oamenii vindeca saraciea, $i nu
o mai sporesc, pe cand gurile acestora suot gl1ri de fiar~
salbatice, sau mai drept vorbind, chiar9i mai r ele, chiai'
$imai salbatiee decat a le acelora, fiindea.ies d~n ele cuvinte mai veninoase decat dintii acelora, cuvmte care
deseori pricinuesc ~i moartea aproapelui. $i daea le-ar
observa pe toate cineva, atunci ar putea vedea bine, cum

122

OMILIA IX

OWLIA X

din oameni, neomeniea ~i lipsa de mila face n80ameni.si


flare s8Jbatice. Dad inca ar examina ~i cugetul unoI'
astfeliu de oameni, inca i-ar declara nu numai de flare
saJbatice, ci ehiar demoni, caei sunt plini derautate::;;i
de dm;lInanie asupra aproapelui. Accilo .nu vei vedea nici
drago~te de lmparatiea cerurilor, niei frica . de gheena,
nid rU$ ine de oarDeni, nid mila, niciSimpatie, ei neru'3inarB :;;i obt'aznieic; ;:.i dispretul tutulor celor viitwi'e,
iar-a cuvintele lui Dumnezeu despreosanda, Gun] :;;i amenintarea cu. gheena, lor)i se pare numai un mit.
. Astfeliu este eugel ul lacomilol' ~i a hrapitorilor.
Deci, cand ii pe dinauntru sunt demoni, ~i pe dinafara fiare salbatiee, ba chiar mai rai decat acelea, apoi
atunci eu cine yom asemana pe ni 9te astfeIiu de oameni ~
Cum ca sunt mai rai decat fiarele salbatice, este in vederat de acol0, ca acelea sunt deIa natura a~a, pc cand
H ca oameni avand dela natura blandeta, se silesc sinD'uri de a se pune In f<3_ndul fiarelor salbatiee. Dara ~i
demonii Ii au p8 acc$tiia ca conlucrand ell dan$ii contra
. eelor bftntuiii,pcdi.nd dacE!. nu arconlucra ell dernonii,
a[)oi cde mai multe din me:;;te~ugurile lor contra noastra,s'arspar'ge in capullor, - - a(;e~tiia Insa intrec $i
pe demoni, ioeercandu-se de a stapani pe eei bantuiti.
~i iara~i, demonul razboi~te pe om, iara nu pe ceilalti
demoni, pe cand lacomul se grabe$te de a . face rau in ~
orice mod celui de aproape, $i nu se sfie~te nici de natura.
~tiu bine, ca, multi sunt nemultumiti de noi pentrn
aeeste cuvinte, dara eu nn SHot de loc suparat, d mi-e
mila_. ~i plang pe ni~te aslfeliu de oameni$i ehiar de ar
vol. sa rna bata , eu plaeere a.:;;i sufer!, daea s'ar departa
. de aceasta salbatacie. G'ici nu numai eu singur, ci ~i Proroeul Ii scoate peace$tija (lin randuloamenilor zicand:
"Omulin cinste fiind, n'a priceput, ci s'a asemanat ell dobitoacele cele necuvantiitoare" (Ps.48, 21).
Deci, sa devenim odata oameni, sa privim spre ceriu,
f;ii sa recfu;;tigam chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu, ca
astfeliusa ne invrednicim !;li de bunurile viitoare, prin
eharul~i filantropiea Domnului nostru Jisus Christos, earuia impreuna eu Tatal $1 eu Sf. Dub, se cllVine slava
in vecii vecilor. Amin.

OMILIA X

123

"Nimeni pre sine sa nu se in~ale; de j se


na'~8 r>'1;~\r.'LAJ
0 ~"J.\)l.
~""h-'e
-

p.'!....;J'L'L.. .L

vv";
.' .!, '('G
"-'u'

acto
\...)~.h.l'.f

acesta, nebun sa se faca, ea

lut-<>.lr-pt
'J.

,'--:lV.lV

l~n.
1. 7Te~;:;'~-'U
v
",-"v - l'

sa fie Intelept".

(Cap. 3, :ii3. 19) ,

Dupre cum am zis mai 'nainte, apostolul a aruncat


acuzatiea eont.ra acelui curvariu, poate chiar fnainte de
timpul cuvenit,lasand-o a se intrevedea prin putine cuvinte enigmatice aruncate, iara dupa ce i-a zguduit eon$tiinta, revine iara~i 1a lupta lui contra intelepciunei lume~ti, ~i la paeatele celor ingamfati de aeea inteiepciune
$i caritaiau biseriea, ca astteliu adaoO'and $1 restul celor
spuse, 0icornplectand intregul cap de acuzatie eu cea
mal marc exactHate, la anna sa se aruncecu toata puterea lirnbei asup:e a cu rvariului aceluia, dupa ce, cum
8-,ffi zis, mai 1ntai.. .l--:a a.tins _put.in prin cele vorbite mai
lnainte. Caci $i expresiunea de aici"Nimeni sa nu se
in~ah~" catra acela mai eu seama este indreptata, bag<1ildu-i rnai dinainte groaza In --suflBt;-:-precurrr~ivo-rba
despre treslie, contra lui mai eu seama este spust"i, $i
chia!' il1tregul pasaj de mai Inainte: "Au nu ~titi
. suntBticasa lui Dumnezeu"? pentru dansul mai
ales esl.e pronuntat. DOU3, lucruri sunt c,are ne pot departa pe noi depacat; cand vom pricepe osanda ce zaee fn
paeat, ~i eand ne vorn da searna bine de demnitatea noastra. Prin faptulea el a adus in discutiune fannl ~i tr8stiea,
a infrico:;;at pc auditoriu, iara cand spune de vredniciea
$i nobleta noastra, e1 a rU$inat auditoriul; prin cea dintai
face buni chi1O\.l' $i pe eei mai nesimtitori, iara prin a
doua incurajeaza in facerea binelui chiar $i pc ceimai
blanzi.
.
"Nimeni pre sine sa nu se in~ale. De i se
pare cuiva intre voi ca este intelept in veacul
acesta, nebun sa se faca". Dupre cum el poronce~te de a: fi :mort lumei.$i aceasta rnortificalie eu
nirnie nu vatama, ci ehiar fo}ose$te, dici se face pricina vietei, tot a$a poronee$te de a fi mort in veacui
acesta, pricinuindu-ni-se de aici adevarata filosofie.

ca

124

Nebun lumei devine acela care dispretuie7te ln~elep


ciunea lumei, $i care crede ca cu nimic nu-i poate eontribu! la primirea credintei. Deei, duprc cum saraciea
yea cluprc . Dumnezeu este pricina adevaratei bog<'l,tii., 91 .
smerenie~ dupre pumnezeu este pricinlt in{t1tfi.rBi,.$i dispreNl de Bi('Cvft qp~p.;rta e SJe "priciuaadevarciteislave,

tot, ' ~f?a

:~i . il

se

fac~c~iQeva :, nebu,nl~n"~ "vea,e;u ia'Cesta,

ilfuce mai ' In{elept decat io~i, fiindca toate eelcaie credintei noastre sunt din cele contrare lumei ~i Intelepciunei ei. Side ee oare n'l:tzis: (dEmededela sine j'nte~
lepciunea))' ci "faea-se nebun"? 'Pentr~ca mai mult
sa injosasca $i dispretuiasc:a invatatura lumea.5ca; fiindca
nici nu ar fi fost acela$i lucru dad ar fi zis: leapada
fnt.elepciiJnea $i fa-te ,.IJ~bun.Dealtfeliu ne ;;i invata de
a nu ne rU$ina tIe sirrij1lli~tea noastra, caci aeeasta s1mplitatc $i p~~stie parutal~?a;te,joc .(~e fi~osofi. Dpaceia
apostolul mOl de nume nu sa 'sfht, rttnclca el se tncurajaza din puterea imprejudirilor desfa$urate. Dupre cu.m
48 pilda erucea, care se parea lor eeva de batjoeora,
a de venit pricina a mE de bunurL motivul slavei cei
negraite $i -temeliea vietei' ere$tinc:;;ti, - tot a~a $i paruta
11ebunie a devenit prieina adevaratei intelepciuni printrc
noL $i duprecum eel ce a invatat ceva rau, dacanu
va lepada, totuJ, $i nu '$i V(:l, indrepta spiritul, pregatindu-l de a.ft curat pe viitoriu, nu va $ti nimie lamurit
dincele sariatoase,-tota$a $i c:tiintelepciunea lumeasea __
daca nu vei alunga tGtul, :;;i nu-ti vei eu rat]. cugetul facandu-te pe tine deopotriva e u eel prost in ceia ceprive$te' credinta, nu vei $ti. -.~.Jd.I'it nimic sanatos. Cael
91cei ce au vecIerITe' Jrlcru~Gi$atC; " daoa nu fnchid ochli
9i . nu se dau in grija altora, ci se vor lasa numai in
nadejdea privirei lorce1ei fal$e, vor gre~l. rnai mult
chiar decb,t cei ce nu vad de loe.
. $i cum, zid tu, s'ar putea. lepiida iotelepciuoea
aeeastal)? Daea nil vei prim\. eredintele filosofilor. Apoi
fiindca a poroneit atat de puternie de a lepada aceasta
Intelepelurie, la urma pune $i cauza, zicand: "Pent.ruca
intelepciunea lutnei aee::;;tiea nebunie este la D.umnezeu" (Vers. 19),caci ea nu nurnai ca nu ajuta ell
nimic, oi inca chiar impiedeea; $i pein urml:IT8L"rebuiBa te departa de ea, ca una ce "atima. Ai vazut cum a
dovedjt biruinta eu prisosinta, ariHand ca nu numai eli
nimic ou fo10se$te, ei inca chiar este $i contraro, cre-

125

OMILIA X

OMILJA X

dintei '{ ~i niei ca s'a marginit a:post~lul~n.umai <:u vOFbele sale proprii, ci a pus la m1JIoc l~ra~1 0 mar~u;le.
zicand: .. Ca seris este: eel ce prmde .pre eel mtelepti i~tru prieeperea 1} lor", adeca .{(oBi c~ bi!ll:-:
,

. , tIt'
a ....'me!r.>c- lor v,,111arl'
F'n,l~.,. 11
ie~te pre eel . lll,e ep ,} cu .
J - - "
._"."-'.V_' ,~_
facut u~dejntelepciunesp!'e .ft ,rW a:oal?:V?le,('~'
Dumnezeu,apoi toCrr1ai prin aceasta.-l-a o.O;f':~Cll'L .c a . Jl}CA
mai mult au iIevoie de Du~ne~eu. Cum ~f$i ,In e.e f~l.lU "?
Pentruca facandu-se nebum pr~~ aceasta 1.ntelepelUne,
cu drept Guvant ea au fost robItJde. ea. eel e.e credea.u
ca nu au nevoie de Dumnezeu,~ au aJu~s la atatapevOle
de ajutoriul lui, in cat la.. u~ma ?oved1~~u-se ca erau
mai pre josdecat pesearn $1 necarturarll, .au a.v ut ~e~
voie chiar $i de ajutoriul aeestora. De acem a Z1S ap~:;;-:
toIul, ea bumnezeu i-a ~o~rat in v~c1e~ug,~l lor, ~C<'ID!
eand spune: "Pierde-vOlU m~elepClUnea arat~ ca
ea nu este buna de nimic, iara caod zice: "eel ceprmde
pre eei intelepti intru vicle~ugul lor" araia pu- .
terea lui Dumnezeu. .
." . ~
Dupa aceia spune $i modul cum oa d~ob~rIt, ad.!wgand 0 alta mar! urie: "Domnul cunoa~te, Zlce, gandurile intelepti1or, ca sun~ d~;;;Aa!'te~" (Ver~. 20).
Cand inteJepciunea eea nee~perlEmta 1$1 da 0 a~senJene~
parere de.dao$ii, ~i-i arata astfeliu, ,~poi ca.re ~J..w. dovad~

a:

11.

C. -

- mai eautt -despf'-elfliif'Bar' IBf'-.p-ro-stl~r,?--J~__ .oam.~

nilor de multe od cad eanedrepte, pe cand. Jude9at~


lui Dumnezeu pretutindeni este fa~:'\,-ponos :;;1 ne:p~rtl~
nit.oare. Deci, dupa ce Ii pune inamte . ~trAofeul a: taL d~
stralucit al judecatii cei de sus, la urma mt!ebUl~teaza.
cuvantul maicu putere, intorcandu-l d~ asta. d~ta spre
cei stapaniti,$i zicand: "Dreptaeeia mmem sa nu s~
laude intru oameni, ca toate ale vo~st~e sun~
(Vel's. 21). 1ara$i se Intoarce.la i.deia de du?-alnte, aratand ca nici In cele duhoVUlee~t.l~u t~eb';l!e .~ cue;eta
lucruri mari, ca uniia ee nu~ au mm~c prl?tr ID~ll: ~and,
deci, intelepciunea lumeasca este. v3:tamatoare'Alara ~ele
duhovniee$ti nu sunt date de ~Ol, Zlce, ce cuvant .al de
. 1) Not~. E~;resiu~e~ 1tC1.vooPi[C1., dupre cum arata c~iaretimologia cuvantului (1t&'Y rVfOY = tot .lusrul) rlu este tradusa ,:;x~ct~
ci ar ' trebui sa sa zica vide~'I1;fll), 1ar!l- perlcopa aceasta sa ne.
eel ee prinde pre eei 'l.nteleptt mtru vteleljugul lor)).

126

127

OMILIA X

OMILIA X

a te hludall ~ cand e Yorba de intelepciunea lumeasdi

Dumnezeu", insa altfeliu sunlem noi ai lui Christos,


aItfeliu este Christos al lui Dumnezeu, $i altfeliu este lumea a noastra. Noi suntemai lui Christos,calucrll, pc
cand Christos este , al lui Duwnezeu, ca Fiu al sau ade-

el ziCe:

"Nimeni sa nu se amageasca pe sine",

fiindca cugetau la Iucruri vatamatoare,aici j'nsa, fiindca


taptul are in sine un mare folos, el fntrebuinteaza cuv8.ntul mai ell blandete, zicand: "nimeni sanu se
latlde~ _

"Ca to.atc ale voastre sunt; oti Pavel, ori

Apollo, ori Chifa, ori lumea, ori vieata , ori moar..,.


-..tea",oriacestea deacum, ori cele viitoare toate
" ale voastre sunt, iara voi ai lui Christos, iara
Christos al lui Dumnezeu". (Vers. 22. <::3); Fiindca
i-a atins Cll putere mai 'nainte, Ia lirma iara~;;i Ii intremeaza. Mai sus zicea: "Ca ai lui Dumnezeu impreuna lucratori suntem"~i prin altcle multe i-a
mangiUat, iara aid ca "toa te ale voastre sun t" dobQrind trufiea dascalilor, ~i aratand ca dascaJii nu numai,canu i-au indatorat cu nimic, (ci inca ca chiar :;;i ii
datoresc.a aV88. oare-cal'e re<-:uno~tjntavouii, dici pentru
voiau devenit dascali $i au Iuat -charuh. Darii fiind(~a
s-ar fi putut ~iii mandri ca dascali, ' de aceia mai dinainte Ii-a taiat boala, zicand: "fie-caruia precum
Domnul i-a dat" ~i ca "Dumnezeu a facut cre~
terea-", ca astfeliu nici dascalii -sa nu creada Iucruri
mari de dan~ii, ea uniia ' ce dau Illvata,tura, :;;1 niei ucenidi sa nu se mandriasdl. auzind pe apostol ca ." toate
41e voastre sunt ", fiindca de~i, zice, sunt pentru voj,
.
fnsa totalul S8 face de Dumnezeu).
Dara tu te gande~tA cum pana. la sfari?it el $i-a
pus numele fnaintea celor-I-alti, iara numele lui Petru
tocmai la urma. $i ce va sa zica expresiunea din acest
pasaj: "ori moartea"? Adeca '(ca chiar de ar muri,
pentru voi mol', primejduindu-se pentru mantuirea voastra. Ai vazut cum iarii$i .a doboritcugetul ucenicilor,
$i a ridicat pe al dascaHlor ~ El discuta cu dan$ii ca ~i
pedagogii cu ni~te eopii de bun neam, ca1'i au a mo~
teni toate. Se mai poate spune$i altmintrelea: adeca ca
$i moartea lui Adam pent1'u noi a fost data, -ca noi sa
ne cumintim, precum ~i moartea lui Christos tot pentru
noi, ca sa ne mantuim.
"Voi ai lui Christos, zice, iara Christos a1 lui

vXr~t. . ~i' flo r,D., Ju~,ru ,sau

ereatufg" 'dupre cum nici lu-

;;~~"-;iI:r est~ ~ ~oasfra. A~a cii de '$i e~le acel~i cllvant,

ins?- kleia e~te eli tot'll deosebita. Lumen. este a nO!lstdl..


fhnd faC:t!tii ncntru noi,pe cEtnd Christos A~tca! lui
Dumnezeu, ca avandu'~i fiin~arca lui in .'rat~l, ~i no! a~
lui Christos, ca f~.yuti dedansu.L . (CDeCl, zlqe,daca i?I
aceiasunt ai vO$'tri, apoL .ie ce atunci ati fa_.cut eu totul
din contra, numindu-va dupa numele lor, :;;1 nu eu numele lui Chri~tos ~i aJ lui DumnAZeU '?

~a

-Asa sa ne soeoteasca pre noi om ul, ca


pre ni$t~ ~lug~ ate 1Ul. CnI'lstos,.~! Ispra.:,,:m?l
(ieonoml) al tamelor 1m DumI!ezeu ,(Cap. 4, it
",

"l

FiindcaJi-a umilit cugetul 10I', prlVB$te cum la urma


iara$i Indrepteaza. zicand : "e-a pe ni$te siugi ale lui
Ci1,rist()s~; - A~_.. d8~r8"1 zi-ce, nu te DUn-!! eli nufflele s!u'1
'-l
A ICI
" II
o
. -t
' gilor care shqcsc,
.a.sanu
pe stapaUlJ! t_am), __
l1U!ue!';.e
fspravnicL3auipQnomi; aratand .~. taini.le n~ tre.buie a
Ie da tutul'or, Cl numa1 eelor Cal"j trehme, $1 carl pot a
Ie iconomisl eu vrednicie. "lara ee este mai mult,
~

~'1

sa, eaute aeeasta 'intce ispr-a vnici, ea credineios

cineva sa se afie". (Vers. 2), adecasanu sfitarisasca


cele a]o sta,pfM1ului~ sa nll '~i Ie Insu~iasca ca-stap~n, ci ca
iconomsa Ie administreze, cad treaba iconomulm este de
a administra bine cele fncredintate lui; sa nu zica ca
cele ale' sta,pa,nului sllnt a.le sale proprii, ci din contr~
inca, saspuna ca ~i c~le ale sale suntA ale. stapanuIUl:
1) Fiecare deel, sa cugete acestea III mIllte~ sa, ~l
cel ce are darnl vorbirei, ca $i cel ce are aven,'-- cum
ca aces lea i s-auincredintat lui de stapanul, $i ca deci,
nefiind ale lui, el nu trebuie sa Ie stapaneasca numai
pentru dansuI, ~i nici sa i?i Ie insu~iasca lui, ci toat~ ~
Ie socoteasca ca ale lui Dumnezeu care le-a dat. VOle~tI
sa vezi iconomi credincio~i ~ Asculta ce spune Petru:
1) Partea -moraUL . Cum ca cele date noua sunt dela Dumnezeu.
li\i ca uu trebuie a Ie pastra llumaipentru noi, ci a leimpartali\i
li\i altora.~i ca cel c,e m!lui:ii'te .pe. sa':.ac... se. n~meli\te cu numele
lui Dumnezeu, de mantUltormii'1 bmefacatorlU. I Veron).

128

OMILIA X

OMIUA X

Ce cautati la noi, ca cum cu a noast.ra putere


~au cucerrlicieam fi facut pre acestasa umble".
(Fapt. 3, 12)? iara lui Cornelin Ii zicea: ~,~i eu insu'mi
sun tom". (Ib. 10, 26); deasemenca 8i ..catn'iChristos.
zIcea: ..lata. nul amJa$at toate$lAl 3.m . urmat
~

tie"; (~1ath. 19,: 2-:JTot a9a$iPa~()I' zicand :~,Mai

mult de cat totiaceia m-am ostenit" a adaos


"lnsa
eu, ci darullui Dumnezeu care
este intru mine", (LCor. 15, 10), precum :;;i aiurea
adresandu-se acestora Ii zicea: ;,~j ce ai care n-ai
luat". (lb. 4., 7)? Cu alte cuvinte nimic nil este al 18,11, .
imediat:

n'u

niei averile, oiei cl1vantl11, ba inca .oici sufietul, caei :;;i


acesta este 111 stapanului. Deci, dtnd trebuinta cere, da-l
si oeacesta, iara d8 iube$ti vieata,:;;i poroncindu-ti-se
de -a'l da, tu te imDotrive$ti, apoi atunci nu .mai e$ti
lconom. Si'Cum se<poate fmpotrivl. cineva, zici, cand
Dumnezeu' II ci1iama '? Aceasta toemai spuo $i eU,.:;;l
teemai pentrn B.eest f{';l.pi rna. mjnlllH"Z de filantropiea lui
Dt.mmezeu, diei ceia-ce' poate sa'ti ia dela tine cbiar $i
fara voea ta, el nu voe$te D.-ti Ie lua fara voea ta, ca
astfeliu sa ai $i plata. De pilda: poate ca sa 'ti iee sufietul fara de vointa ta, j'nsa el voie$te a ti-l. lua GU
buna ta voiuta". ca a~tfeliu sa. zici :;;i tu ea :;;1 Pavel:
"In fiecare zi mor" (I Cor.1:>,~ 31). Poate de pilda
ca sa-ti iee slava si tara voea ta 9i sa.tfLJacEL~
lit 1nsa e1 voieste 'q
lua, de la tine cu buna vointa
ta: ca astfeiiu sii aiplata. Poate sa te faca sarac .$i fara
sa; voim;;ti tu, insae1 vDiei;lte ca tu debUDa . voe ..~ii
sarac ca astfeliu sa'ti impleteasca cununi. Ai vazut fijantr~piea lui Dumnezeu"? Ai vazut trandaviea $i tampirea
noastra? Poate ca ai ajuns iotr'o slujba inalta, sau ai
primit vre-o stapanire bisericeasca? Nu cugeta lucruri
mari,cacinu'ti-a.i ca$tigat tu slava, ci DUillnezeu te-a
imbracat cu ea, el este care 'ti-a dat-o. Deci, pastreaza-o
ca pe. un lucru strain, ne-tacand abuz din ea, $i nici
jntrebuintand-o in celece nu trebuie$te, oid fngamfandu-te <;ii nici sfitarisand-o, sau mai bine zis, insu~indu
ti-o tie ca pe ceva propriu al tau, ci considera-te pe
8ine'1.i ca sarae ~i fara' slava. Daca. ti s'a increaintat
poate porfira. imparateasca spre a 0 pastra" apoi ITU
tpebuie a abuza de aeea haina$i a vatamape cineva,

129

ci a o pastra cu cea mai mare scumpa,tate, ca data tie


de Dumnezeu. Ai primit darul cuvantului? Nu te trufi
:;;i niei nu te fngamfa, caci da,rul l2u, este .al. ~au. Nu fii
nerecunoscatoriu pentru darUrIle stapanulUl, c11mparte-le
in mod drept ~u tovara:;;ii tei, $1 nici .~~ t~ rr~a!1dr~:;;,ti
eu de, ca :;;icU111 ar~ a~e tale .pr<;:prll, .~! rU9lysaw:
cruti ,pontru,tine nUl?al, ~l pe,altn sa l1u-1 ~;xr~pa~;tft~G~tl
din ele. Chiar copii deai aveliisunt a1 1m llumnczeu.
Daca tu Ie consideri a:;;a, apoi :;;1 avandu~le vei fi multam it 8i luandu-ti-se nu te vei lnt1'ista, civeizice ca
~i lob:' Dommil a dat, Domnui a luat" (lob 1,21).
Y
Tot ceia ce avem, este a luiChristos, :;;i chiar pre
afi (existenta) dela dansul $1 printr.1nsul 0 avem; :;;i
dreptul de a' tra1. de a resl?ir~, f;li ~umina, ~i ~erul, $i
pamantul, toate sunt ale lUI, ;;ll daca oe~ar lIpSl de una
din aces tea ne Dierdem S1 ne nimicim, cad Doi suntem
aid trecato~i $i ~nemernici(drumeti). A~a dara, a zice
mereu ca aeeastaeste a mea, ceealalta este a ta}) flU
sunt d~cat vorbe goale, Caci 1'n fapt nu este 3.;;;:'1,. $i ('and
tu zici ca te O'asc$ti io casa ta, nu este alt-ceva decat
o vorba goal<l Jipsita de r.ealitatea.lucrului,fiindca :;;i
aerul, $i pamantlll, :;;i mat~rJCi:.lu.I casel sunta.!e creatorului, $i ch1ar :;;i tu care aI cla(ht-o,pr~cllm $1 toat~ cele1alte sunt ale lui. Daca poate intrebumtarea casCl este
a ta apoi:;;i aceasta este nesigur, nu numai din cauza
mortii
, , ci ehia1' $1 mai 'nainte . do moartedin cam:a ncstatorniciei luerll rilor omene$h.
Acestea deci, imprimaodu-Ie in mintea noast.rt'i, nc~
contenit sa filosofam cu ole, si de aici vorn ca$tiga doua
bun uri mari: si. ca yom fi iotdeauna mult<.lmiti, fie-ce,
ie~am aveac in~taooffipeifieca fiic'S~at' iua;~i muu
yom mai sluji eelor trecatoare, care niei nu sunt alo
noastre. Chiar ave rile daca ti Ie-a luat, pe ale sale Ie-a
111at chiar cinstea si slava, chiar trupul, $i chiar insu$i
sufi~tul de ti I-a lu.1t, al sau a luat; chiar copilul daca
1i I-a Iuat, apoi n'a luat pe !luI tau, vCi pe sluga l~i,
fiindea nil tu I-ai plasmuit, C1 el I-a facut; tu. aIvSJUJlt,
in cazul de fata. numai ea obiect de treeere, lara totul
oIl-a facut. Deci, sa'i multumim lui, ca ne-am invrednicit de a slujl. in lucrarea sa. Dara ce? ;'\i llvoit .p0~t~
ca' pentru totdeauna sa ai agel <;1ar"? .ApOl ac:easta lara:;;l
este fapta unui nerecunoscatorlU, $1 a UOUIa .care nu
stie
. ca are un lucru strain, S1 nu pe al sau proprlU. Dupre

t6038

130

OM ILIA X

cum eei ce de buna voca lor, depart~ndu-se de asemenea


lueruri trecatoar e, $tiu bine, ca ceia ce au nu este a
lor' tot a$a $i eei ee se intf'isteaza la pierderea lor, sft-tarisesc, . S?,U l:;;i insu$ese . loru '$i lucrurile stapanului.
Caci dadi noi ehiar nu suntem ai n0;Jtri, apoi eumaeele
lllCfuri pot fialo noastre'? Din doua pani .noi suntem
.
f'
ft'
~",;n
c: .
ai lui: :~n, t')r.l,n e.rC
,a }lunC
$1" prIn ered'H1V
),. , D e. -a,~tjJ.~.
, . .' r,.'
' .. I ,1
''''''''u
de'
ro
t:
~ ~ ec::j.e"
rr. ,
"8
'
zice .. iJa, v iU. ~ !!yi:::;bCi"Ul l~lt . ' let llle "...., L
\.i:"' ? ~ vt. ,
11), iara Pavei: "Ca intru dansul ~i viem, ~i ne
miscam, si suntem (( (Fapte 17, 28), preeum $i atunci .
. e~riclvorb~$te desf>re credinta, ziee: "nu sunteti ai
vo~tri, ca sunteti cumparati eu pret" (1. Co~, 6,
19. 20), A;;a dar'a toa te sunt aie lui Dumnezeu. Cand,
ded el 11e chiama :;;i voie$te a ni lu<'teeva, sa nu bolbor~sim cu vor-ba ea slugile eele nereeunoseatoare, $i
nici sa ni insusim pe furis luerurile staj)an ului. Daea
sufletlll nu este a l fau, apoi banH cum poL fi ai tei '?
Cum deei cheH.uiA~ti in ceia ~A nu treb)lie cele ce pu
sunt ale talerNu~tiicapentru aeeasta vom fi tra:;n la
r espundere, Cet uniia ce ie ~am. intreb~in.tat r,au '?l?t;<:~,
fiindca f lU' :.-)unt- ale ' noastre,cl -a le stapanulul, treDUIC1
ea sa Ie Gheltuim e u f!'a!.ii no::;>LrLfiinddi toemai pentru
aceasta a fost invioovatH $i bogatul din evanghelie, precum si cei ee nu hriinesc pre Domnul, ea uniia ce n~au
facut a~a. Nu spune ca eu cheltuesc din ale mele, :;;i
ca din ale mele mt!" desfatez), caei nu , sunt din ale tale,
cidin ceJe str'eine, ~i zie streine, fiindce" tu voie9ti <1$ft,
pe cand Du.mnezell voie:'?te ,ea cele in~redintate tie, sa
Ie cheltue:;;tl pentrll fratll tel. Cele stI'ell1e sllnt ale tale
numai atunei, r.and tu Ie e heltue~ti eu cei sara.ci, iara
daca tu Ie cheHue~-fara crutare nUffiai e u ti~e s!nguf;
apoi atunci slreine au dev.enit eele ale tale. Fll1d~a Ie-m
fntrebuiutat eu cruzime, $i ziei ea: este drept ca cole
ale mele sa Ie cheltuesc numai spre multamirea mea,
de aceia eu zie ea sunt streirle, cad eele ale tale sunt
eomune tuturor, dllprc cum .comun este ~i soarele, 9i
aerul, $i pamantul, precum 9i !o~te <?~.1elate. Dupr.ecl!-m
s6 petrece eu trllpul nostru, ca ll1g I'l,llrea sau sl.uJb~ nu
se margine!7 te numai la unul dinorganele lUI; C1 se
intinde asupra fiecarui organ in parte, iarade cumva
S8 marQ'ineste numai la unul din maduL3,ri, apoiatunci
intregul tru'p 1:;;i pierde energieasa,- lntoemai ~a ,S8
petreee~i en averile.
1

OMILIA X

131

$1 pcntru ea sa fae mai lamurit eeia ce voiu a


spune, iata de pilda, cit hrana data trupuiui pentru toate
madularile lui, nu se imprfu;;tie in modproportionat la
toate, ci , numai la unut . din madulari; ei bine, atund
este strein80cu totul de ,a cel madular -;d cum . ~.3o TIll
fie streina, dacanici nu opoate mistul ~inici nu-l poate
hrani f, .- r:eclnd -.daca ea S8 in1pra~tie 1ft toat.e in comun, atu[lci e:;;ie a tutui'Or ia liB loe, ~i a.' fieear'uia in
parte. Tot a::;a se petrece 9i eu ave rile .: daea tu singur
te bucuri de 81e, atunci Ie-ai pierdut-::- ca. nll rodesc
resplata cuvenita - pe cand dac,:a tu Ie imparti ~i altora, apoi atunei mai eu sarna sunt ale tale, $i atunci
YOI' rodi, adeeaiti vor aduee folos, Nu vezi ca mariile
slujese, gura mesteca $i moaie manearile, $i stomahul
Ie prime$te ~ Nu enmv8. oare zice stomahul: {lindea eu
le-arn primit, de aceiti trebuie a Ie stapanl pe toate~
Deci, nu spune astfeHu de vorbe nid tu, in privinta
averilor, caci daLor-iea eelui ce pr'ime$te cste de a impartasi $i De altii din cele ee aprimit.Dupre cum rent-alea
.,' st.on1ah~lui esLe de a slapani IIl~..,nciiriie numai nentru
sine, $i a nu Ie imparti-in mod proportionat tuturor
madularilor, cand atunei iTItregul trup se 9i vatama,-tot
a$3. $i reutatea. eeJDr bogati estede-a stapani totul pentru
dansii ceia ce au, caei atunci $i p~ dil.n9ii $i pe altii
pierd,Ochiul deasemenea prime~te in -sine lumina, in88.
nu pentru aceasta e1 este indreptatit de a stapani numai
pentru sine lumina; ci . lumineaza intr'egul trup, - cad
nicin u e~te dupre natura de a 0 :stapanlsinguI' pentru
sine, pecal timp e1 este achiu. Nasul iara;;;i simte miroslll, fnsa nl.1-1 stapa,ne~te numai pentru sine, ci-I trimite crierului, r;;i pune pe stomah in contact eu acel
miros plaeut, !7i, in tine, prin e1 intregui trup se simte
bine dispus. Picioarele Inca cahUorese singure, insa nu
se poartc'\ numai pe dansele singure, ci transpoar-ta in
aceb$i timp pe intregul trup. Tot a~ 9i tu ori ~i ce tt
s'a ineredintat, nu stapa,ni singurtu, fiindea totul vei
vatama, ~i ehiar pe tine insu-ti mai 'nainte de altii.
Dara aceste imprejurari nu se vad petreeandu-se
. numai e u madularile trupuiui, ci $1 in . toate actiuniie
omene~ti. Caci de pilda, daca fierariul n'ar voi saimparta9asca nimanui me$te$ugu1 lui, apoi atunei $i pe
dansul ~i pe .celelalte me9te::;;uguri 1e va dal"apana. De
asemenea $i eurelariul, $i eulti vatorul, $i piLar-iul, precum $i fie care din eei ce au vr'un ~te'7ug, sau vre-o

132

133

OMILIA X

OMiLlA XI

intreprindere din eele trebuitoare, daea ar voi sa nu


impartfu?asea pe altul din me9te9ug, apoi nu numai pre
aitii, ei chiar 9i pre dansul singur se va pierde pe langa
c.;ilaHi, f$ice spun eu de cei bbgati~ , -C8~ei ch!ar~iJ~e!
sa.raei daea s'armoliplde reutatea yoastraa celor lammi 9i ,bogap., ahOi :3~(~fn~i ' p~yl]iv~'~l','iitarna mal mu!t~
fiin!,cadadl, de 'pikl<'i, p'ar> \'{)l sa ';~i ~ie8, b)!ate.!fi'llor, iute
v'ar faee saraci $i pevoi, ba inca ehiar v'ar pierde eu
desavar:;;ire. De pilda: daca lucratoriul de parnihlt Xm
~i:..ar da munea sa, daca marinariul nu a1' vol. sa-$i ia
lucrul seu pe eorabie, daea osta:;;ul n.'ar voi sa se duea la
razboiu, apoi intelegeli bine cata vata,mareati pute~, avea,
de aiei. A9a di ehiar de n'ar mai fi nimic alt, eel putin
temeii-va ' $i ru:;;inati-va de aceasta, 9i imitati intelepcitinea acelora. Nu impartage~tidln avcre pe nimeni (I
Apoi atunci oste drept ea niei tu ,sa teimparta~e9ti de
ajutoriul cuiva. Dara daea aeeasta s'ar petrece, apoi
atune] totul s'ar rasturna pe dos.
'; ,
Prettftindeni, deci,a da $ialmparta;;l $ipeal(ii
. din ale noastre, este )'nceputul multor bunuri, fie eu semintile, fie cu ueenicii, fie eu me$te$ugurile, fie in fine
cu --o rice.Daca de piida cineva ar vOl sastapaneasca
me~te~ugul numai pentru sine, apoi~i pe dansul cum
~i Intreaga vieata Ie va rasturna. Dad cultivatorul de
,pamEmt arpastra semintele acasa ingropate, va pricinul (}
foamete grozava. Tot a,;;p-:;;i 1)ogatul daca face asifeliu cu
banii sai,mai 'nainte de ceh;a-raci pedansuise vanimici,
ingramadindu-~i pe capul sau flacara cea mal arzatbare
a gheenii. Dupre cum dascalii, chiar do ar aveacat de
multilleen1ci, totu~i p_e fiecareil irrlparta~e9te din mO$te:;;ugullor, tot a~<,qnura;cCa-'sa at$tigtmulti Carilla prifnit
binefaceri dela tine, ea cu totii sa zica de tine, ca pe cutare
1'a sciipatde saracie, pe cutare de prirnejdii, $i ea cutare 5'ar fi pierdut, dara dupI'e darul lui Durnnezeu flU
s'ar fi bucurat de sprijinul lui; 9i ca a deslegat pe cutare de boala, pe cutare }'a izbavit de sicofandii, pe altul
fiind strain 1'a primit la clansul, pe ce!alalt care era gol
1'a imbracab). Cuvintele acestea sunt mai bune decat
mii de bogatii $i mii de tezaure, $1 pe toti ii va Intoarce
--c1itra tine mai mult decM hainele 'cele aurite, sau caii
cei Impodobiti, sau slugile cele nenumarate ee yin in
urma tao Acestea chiar te arata greoiu tuturor, $i de
totj 'vei fi urit, ca , un dw;;man comun, pe cand acelea
te vor proclama cape un parinte ob:;;teisc, 9i ceia ce

este maI mult decat arice, ca $i favoarea lui Dumnezeu


iti va urrna pretutindeni in faptele tale. Spuna atunci
cutare,ca mie mi-a inzestrat copila la mi1riti~, un
.altul ea mie mi"[l. crescut GO pi~ul 1 , 1'a facut. b?,rb:at
desavar;;;it, un altul ea m'a scapat de nenorociro "i
celalalt ca m'a izba,yit de prime,jdiiJ).
,
_
"
,Asemenea cuvinte S!lnt mai bune , d~cat ,('.uU!H1t1e
de aur,$i au mii de vestitoriin cetate de filantropiea tao
Aeeste glasuri sunt eu mult rn<ii dulei 9i mai placute
decat glasurile vestitorilor cari merg inaintea imparatuluisau a stapanitorilor, cad ele te proclama de man~
tuitoriu, binefacatoriu, sprijinitoriu, $i, in fine, ell numele
pe care Ie atribuim lui Dumnezeu, iara mi lacom, mandru, nesatios 9i chitibu;;ariu. NU,va rog, sa nu dorim
de a auz-I nid unnl din aceste cuvinte, ci numai din ceie-'
laUe. Caci daca 9i pc pamant asemenea cuvinte rostite
fae pe cineva strahicit 9i "estit, dara inca eand sunt
scrise $i in ceriuri, 9i dnd In ziua cea de pe urma 1nSU9i Dumnezeu Ie va proelama lnauzul tuturor, poti
pricepe singur , de eata fnsemnatate :;;) de eata stralucire
te vei bucura atunci, Carora fie ca cu totH sa ne invrednicim, prin charul 9i filantropiea Domnului nostru
Iisus Christos, caruia fmpreuna cu Taml 9i eu sfJ'ntul
Duh, S8 cade- slava in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XI
-~ lara ;Die prea p~in iFni osto n~ama
judec de catra voi, sau de ziua omeneasca, ci
nici insu-mi pre mine rna judec. Pentruca ni-,
mic pre mine nu rna ~tiu vinovat; ci nu intru
aceasta m-am indreptat; iara cela ce rna judeca
pre mine Domnul este" (Cap. 4, 3. 4).

Impreuna cu celelalte rele, eu nu $tiu cum in natura oamenilor s'a furi~at boala curiozitatei, 9i a cercetarii fara rost a faptelor straine, ceia ce 9i Christos
a lnfierat, zicand: "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati" (Math. 7, 1), caci acest pacat, ca 9i toate ceIe-

134

135

OMILIA Xl

OMILIA XI

lalte pacate, nu are cu sine mCI-O multamire, ci numai


pedeapsa ;;i osanda .. Cad noi flind apa,sati de 0 multime
de rele, $i purtand in ochii nO$tri harne mari, deodata
devenim cercetatori aspri ai pacatelor celor deaproape,
care Cll nirnie nil SA neo:-;ehese poate de firelede gunoiu,
Acest fapt., se petrecea. peatunci $i in Corinth,eaci pe
barbatii eviavio:;;i ~i iubitori de, Dumuezeu Ii luau in
iJatae -de jocpentru simpiitatea $i neinvatiitura lor',iar-a
pe eei lncarcati de mii de rele Ii j udecau de buni pentru
limbutiea lor. Dupa aceia apoi, ca :;;i ni 7te judeditori CG
$ed po seatme, ii votau cu indarjire draceasca ni$te
astfeliu de hotarjri: (Cutare este vrednic, cutareeste
mai bun decat cutare; acesta estemai inferior c.eluilalt,
sail ca este mai bun decat acesta); $i cu chipul acesta
h\sand 1a 0 parte propriile lor Tele, de care ar fi trebuit
s'}'seintristeze, ii deveneau judecatorii altora, ;;i prin
aceasta aprindeau intra dan$ii lupte din cele mai grozave.
Deci, Pavel doborind aceasta boa}a uricioasa; prive~te Cli
cata intelepciune 0 indreaptii. Fiindca mai sus a fost zis:

insu'rni pre mine n1a judec (( .. Pe langa cele vorbite,


apoi, trebuie de a eerceta $i chestiunea pentru care sunt
spuse aceste vorbe, Dealtfeliu Pave! obiiiinuea de multeori de a grai $i eu Aglas'put:rnjc,sau mai drept vo~bi~d

T", .. !". ;"e


-e-;;::tD'Y"::';
v
.LLl(.A;.J.

,; ... t...I(;LLAi.

j.J

'-'

'1'-"
;li{'a
,}t,,-,-,c
.,COC>"'T'a ~r'+~~
.J..LU.1.\J
...
tJ!\. ....,::) ... _..Cj,_./\_~C.l.0,) ,.1 .....11_,
.1 .

ispravniei (iconomi)"cu care ocazie s-arfi piirut di


Ii se lasa drum liber de a judeca 9i cerceta vieata fiediruia, apoi aceasta parere gre$ita eia strivit-o eu desava.r9ire, Deci, canu cumva ji sa patimeasca de aceasta
boah"i., iata cum i-a departat dela 0 asemenAa necuviinta :

"lara rnie preaputin irni este ca sa rna. judec


de eatra voi", iara$i aducand vorba asupra' propriei
sale persoane. Dara ce va sa zica prin fraza aceasta, ca

"Mie prea putin imi este ca sa ma judec de


catra voi, sau de ziua omeneasca?" Adeca: ma
judec pe mine Insu'mi ca nevrednic spre a fi judecat
de voi; 9i ce zie eu de voi ~ ci chiar de ori .<;;i cine altul.
1nsa nimeni sa nu considere ca lipsa de minte din partea
lui Pavel, daca spune ca nici unul dintre oameili nu
este vrednic de a '~i da hotarirea pentru dansul. Mai
'ntai fiindca el nu spune acestea pentru dansul, ci voind
a trage pealtii din suparareali'i nemultamirea ce Ii se
pricinuea de acei judecatori nopoftili de nimel1i, 9i al
doilea ca lucrul nu se marginea numai ]a Corintheni,
ci chiar9i pe dansul s'a scos din 0 asemenea judecala,
spunand ca a S8 da asemenea hotariri, este ,mai presus
de parerea sa, pentru care a f;;i adaos imedieat: "ci nici

9i cuoare ,Ca,rCiTI3,ndrie:; lnst;. U,CCc1StU- .. flU iZVOl~aJ.lIl


trufie sau linsa de minie, ci din cea mal eminentfi, 1('.0homie. fiind""e3.; si aeum 'cl a SDUS ,aecste -;;:!orbe~ nu. c:a
c

'c-!'i
t;:.t:l 'lnO'aAm'-.f~ .;~, C::.~' sp.!r:~lte' . .;'")~
rHln~n11'-.1
p~ ;;;:~
~"-'"
.....
'-'. . . ....... 0
.........
.t ..... "-"',
.o.""""a
1-"'-'
---~""'''''''''''''''':J
............ .....,.......... "-'''-''''
<..;

..

<..J

....

rno.......
J

dereze pe altii, 9i grabindu-se de a-I imbraca cu demnitatea sfintiior lui Dumnezeu. Cum ca e1 era dintre eei
mai smerit{, asculta-l ce spune, punand 1;;1. mijloc pentru
aceasta chiar marturiea du~manilor: "ca infato;;;area
trupului este slaba, ::;;i cuvantul defairnat[[ ,$i
iara;;i in alt Ioc: "Iara mai pre urma decat toti,

L'V
,
ca until nasCUL lara
ue ' nmp \S tVarpa t,uraV) sa
aratat :;;i mie" (II. Cor. 10, iV. I. Cor. 15, 8). $i eel toate

".

acestea gande$te-te singur cum acest smerit. cerand


timi)ul $i irnprejurarilc,- ridica cugetele ucenici1or, nu
Invatandu'-i trufiea, ci insufhlndu-li idei sanatoas8. Caci
tot acestor COTlnthenl" dlscuiand CD danf?:n 11 ZIcea: lJ ca.
,

. . . .

"..

......

daca se iudeca intru voi lumea., nevrednici sun..,


teti de judeciiti Tnai rnici" (1. Cor. 6, 2) ~ Dupre

cum crestinul tr~buie a sta doparte de mandrie, tot a:;;a


de departe trebuie a fi $i de lingu$ire, ca:;;;i de un cuget
necinstit. Crmd de pilda 11r zice cineva, ca averile eu
nu Ie consider fntru nimic, $i ca toate cele prezente nu
sunt pentru mine decat umbra", 91 vis,;;i judi!'ii copilare$ti
noi nu-1 yom taxa de mandru, fiindea atunci noi yom
defaima ~i pe Solomon, care a grait, astfeliu filosofap:d:
"

Desartaciunea desartaciunilor, toate sunt de'I

'I

~artaciuni" (Ecl. 1, 2). Dara sa nu fie una r,a ~ceas~a,

de a numi 0 asemenea filosofie eu nU!TIele de mandne!


. Deci, a dispretul toate cele prezente, nu vine dela
mandrie, ei dela ma.reliea sufletului. De$i noi vedem de
multe ori 9i imparati: $i stapanitori stand impotriva
unoI' asemenea imprejurari, totu$i $i eel sarae daca filosofise$te asupra lor $i Ie dispretuie9te, apoi nu pentru
aceasta H vOm numi mandru, d -vom spune ca e1 este
om serios, om cu sentimente inalte, dupre cum $i pe
eel ce prea. mult. se impotrive$t.e, pe eel ce jesa <lin ho..,
tarele umilintei, nu-l yom mai numi smerit $i cumpu.-

136

OMlLIA Xl

- - -- -- - - - ------ - - -- --- - - -

tat, ci slab, mie de suflet ~i fara sentimentul libertatei.


$i un fiu daca ar dispretul celecB se cllvin tata r
lui sau, iara pe eele servile le-ar admira, noi nu l'am
lauda pe el ca srnerit, cl am spune ca este lipsit de. no- '
:t}let~"
esteservi! $1 tA-nltorili ; l'aul 8l:1rn ira, nurnai
a tun ci , canGel ar faceVarba muItU .de oeie pa.rint.e9tj,
~i ar dispretlli ceie servile. Lipsa de rnlnie estenumai
atunci cand cineva se crede pe d;lnsul a fi n)ai bun decat aliii j insa a-$i da parerea pentru oare-care imptejurari omene~ti, nu este rezultatul mandriei, ci a unci
filosofii inalte.
De aeeia ~i Pavel, nll iniUtandu-se pe sine, ci voind
a modera pe altii earise ridicase contra barbatilor celor umiliti,$i voind a-I convinge sa fie cump&,tati, zieea ca:

cad

ea

"Mie prea putin imi esteca sa IT-hl, judec de


catra voi, sau d(~ ziua omeneasca ((. Ai vazut cum
' $i pe aceia i-a fndreptat'? Ciid eel ce auzea ea aposto,.lul Ii clispretuiape toti deopotriva, $1 ca de nlmeni nu
lcredea vrednie de a fi judecat, nu se su~---u~
. fiindcanu el singur era seos dintre eeilaltLDaca el ar
fi zis numai ca preaputin fmi pasa daca a$ifi judecat de voi :;;i ar fi tacut dupa . aceia, ponte ca ar fi fost
dcaj tillS ca ii sa seconsidere ca disprellliti; clara acum
el adaogn.lld expresiunea: "sau de ziua omeneasca" ,
eu aceasta a adus 0 ma re mang.aere . 161 rana callzata,
dandu-li lor parta,?i sau > tovara~i la disppeWire. Dara ~i
aeeasta 0 indreapta din nOll, zicand: "ci nici insu:mi
pre mine ,Jlla, judec" . Prive:'?te a~um ea cele vorbite
de dansuinu Sn-t1t din lipsade minte--sau mandf'ie, caci
niei chiar pe dansul nu 5e crede m stare de a sej (1deca cu exactitate. Mai departe apoi, fiindea ~i aceasta
expresiune s'ar fi parut a -unui om ce 5e inalta pe sine,
iata ca ~i aceasta a fndreptat-o, zicand: "ci nu lntru
aceastam'am indreptat" (Vers. 4). Dara ce~ oare
nu trebuie de a ne conc1arnna, pre noi ln~i-ne, ~i paeate1e Ge Ie savar$im ~ Desigur ca trebuie a face aceasta.
~i inca cu toata puterea, cand noi pacatuim; Insa Pave]
nu aveil nimie din aces tea, dupre cum zice: "Pent.ru

nimic pre liline nu ma stiu vinovat".


p~cattrebuja

sa

Dt:!ci.CE

judece, dac<i 81 nu se $tie}l, cu nimic


vmovat ~ El insa ~i a;;a fiind, totu~i zicea ca nu intn
acestea s'a indreptat. Dara atunci ce am pulea SpUD(

OMILIA XI

137

de eei ce au cugetul incareat cu mii de pacate, ~i nu


cunose la dan;;ji niei un bun ~ . Bara ee'? Daca el nu se
$tiea cu nimic vinovat, apoi oare nu s'a maj indreptat
(ju5tificat) ~ ,. - fiindca s'a ,iiltampJat poate Sa pao'1tuiasea;;i e1 in oarecari lucruri miei,pe cari nu Je I?tiea de
pacate. De aici tu po~i sa,. judeeL eata e.XaCl.it.atevl. f1 .
~n .viitoarea judecat<ii. ! A$8, dara, 81 a'a spus, di erode
nevrednic de dansul de a fi judeeat .de .aeeia - crezan'..:
' du-se pe sine farade nici un ponos - ci numai ca sa
astupe gurile eelor ce faeeau a$a. In alt loc, ehiar fiind .
pacatele pe fata, $i e1 nu da voie de a judeea pre altii, .
fiindca timpul ~i fmprejurarile cereau a$<'t, pentru ca re
9i zicea: "Dara tU J ce judeci pre fratele tau
sau tu, de ce defaimezi pre fratele tau " (Hom,
14, 10) ~ ca ~;j cum pare ca ar fi zis :Nu ai fast rariduitspreaceasta, omule! ca.,sa judeci pe altii, ci saispite~ti -pe cele ale tale. De CG dara rape,c;;ti dreptul sUipanului ~ '- caci dreptul aceluia este de a judBca, si nu
al t a u . .

-.. .~.- --De-a-ceia-a ~i a:daos -eilmedfeai: ;,DreptacefalTIai

'nainte de vremenimic sa nu judecati, pana ce


va venl Domnul, care va ~i lumina cele ascunse
ale intunericului, ~i va arata sfaturi Ie inimilor,
~i atunci lauda va ii fiecaruia dela o umnezen "

(vel's. 5). Dara ce 10a;re nu trebaieca dasullii sa fc.)(;C;,


a~e~ta ~ ,!-,~ebuie, de. sigurJ p.entru paeat~le cele pe faJa
~l martUrlSlte de tOtl, dara ~l aceasta la tImpul potnvlt,
~i chiar atunci sa 0 facil. fUnd ii in~il tri;;ti $i arna,ra,ti,

--iarl.--ntl--ea-ettm- -s'-a-p-pai'eff-stapanit4-d-e--sla-va--4e$aI'~i
m;mratate. Cael $1 aid el nu vorbe!$te de pacatele $tiute
de toti ~i marturisito, ci pentru ca preferau pe cutare
ill locul cutaruia, ~i ';;i permiteau de a face compara-

iiuneintre vieata unuia 9i a altuia. Fiindea aces tea


singur el Ie ;;tie, el, cel ce va judeca cele ascunse ale
noastre cu toata exaetitatea" eare va ~i hotari care
anume sunt vrednice de 0 mai mare plata $i cinste,
precum $i care sunt vrednice de 0 mai mare pedeapsa,
pe cand noi Ie judecam numai dupa aparentii. Data
chiar in cele ce Insu-mi am ~re;;it, ziee, 9i nimic nu
~tiu lamurit, apoi cum a$i putea fi vrednic de a-mi da
votul pentru altii ~ Cum a~i putea, ca eu, care nici pe
ale mele inca nu Je ;;tiu cu exactitate~ sa judec pe ale

138

OMILIA Xl

OMILTA Xl

altora ~ Deci, daea, Pavel J'udedt 89:'L apoi eu atat m::li


m~~t. noi..Aees!e~ l~ .spunea, nu' c~ scopul de a---~~
ara,a pe SIne fara mel un ponos ei ea sa arate ca
?hia~ d~:;tr .ti . cineva priritre dan$ii in totul nepad,tos
i.Otll~l MCl a,ceia nu ar fi v rednie de a judecit vjeata al~
tQra~ si . ea daca e1.. care 11U c:e ,.:.:tiea ,,(11n()"'( i ~t :-au nimip
~i ,ni: .~fa'c~:,a .ru;a,<lpoi eu atat"--' m~i rnul"t:;;~:~ia: c:qri ~'v;a~
mii de pacate pe cugetul lor.
Astfeliu, tieCi, astupand gurile eelor ee faeeau asemenea judedl,ti, la urma pare ea simte dureri mari de
a tr~ce .deo~at.a eu vorba ~supra aeelui eurvariu, $i a-$i
desearca mamea ce 0 avea eontralui. Dupre cum cand
~e strica .v~er~ea, mai j~taiu tree in toate partile nori
mtuneGo~l, lara dupre aeela urmeaza bubuitul aeel O'f'Ozav
~e tp'isn~te, ::;;i pe cerlll se face un singur nor, ${'numai
aupa '.lcel'.l c:~r,:le ploae pe pam8~!lt C:U imbeh;;ugare, 1nt<?cma! at;;a s au petrecut lucfuflle ~l eu apostolul. Cad
$1 eI urmand a fntrebuinta ell mull a indignare vorbe
greie8supJ'a(~urvariului, mai intaiu (~u euvinte asnre
moai.e tl'~lfiea barbatului,fiindca ~i pacatullui er:a Jndait:
' l""'iP~-'l'-~':'lo
~ .' . ''Tl('.:l l--..,.-,.~.;
Yl'P6 ,- dp. n"-t
' .
' t
l ta~ {>>I.
.v .
h~, ....
! L . ! _.".,.. ~ - <..'3. . curvlea, ~l
0 toc.a
~Jci, nu-i pare~ ra~ pentru pacatul facut, $i hici nu ~~
Jalea~ In ad~v~r ca nu atala trebuie a jan pe pacatos,
pe cat pe pacatos...u] ~are ,r!u are pal'erede rau, ~i nici
nn se foeae~te. ". Vom .I?la~ge pre multi" zice, ins~i
nu C3,!'I au gre~llt~1~1 " mamte cum s'ar intampla, ci
,J

,"

"U VV.

"car]
flU s'au pocalt de necuratiea sl curVlea si
~ .
spUI'l:,a01~uea eal'i~ au faeut'l (II. Cor. 12, 21). eel
__ V _ _ _

)V

"

'.,

'.,

ce sepocae~te llllpa ee a gre:;;it, nu este vrednic de


plans, ci vI'ednic de fericit, ca unul ce a trecut in ceata
dreptilor. "Spune, zice, tu eel int:ii fara de leO'ile
t?-le, ?a sa te i~dr.ept~zi" (Isaia, 43, 26). Dara cfaca
$1 dUI?a ee a paeatUlt cmeva, este. fara ru:;;ine, apoi
a!uncl nu aiat e~te vrednie de mila ca a cawt, pe cat
ea dupre
ce
a cazut a dimas
locului. Deci ' daea a nu
v,

....
se I?-0~al pneva rentr:,u p~eatele sale este un fapt rau,
da~a, m~a a. se i;ll mandrI pentru acele pacate, de ce
pedeapsa oare nu ar fi .vrednie ~ Daca, eel ce se Ingamfa
pentru sueceseIe sale, !;>l este neeurat, dara Inca eel ce
se man~re~te pentru paeatele faeute, de ce iertare poate
fi vredme~
Deci, fiindca ?i eurvariul acela era dintre aeesti din
urma, caci $1 e1 1$i faeuse prin pacat sufletul atat de
v

139

obraznie $i -neincovoiat, incat nu mai simtca nimic, de


aceia era nevoie mai iniai de a-i dobori truftea. f;)i nici
nu pune dela inceput e:rima IU.i, -::- ea_ ~u. eU.m-va sa-$i
piarza orice pic de rU$me, ea UlvHlovai1tmamtea celorlalti ...-~l nid dupa aceia, ca !38.J)LI, ereada ~l <?aap?s!o~l!~
a vorbit oarecum In treacat de taptul 1m, Cl mal )Utal
baga ndu -1 multa {rica din. cauza cur~jului 1.)1 f?-tii dA
eeilalti, ~inumai duplOi, aep.1asearUuc(),;;t:-;llPi~i1.1Ul, Zp;li:
duindu-i mai dinainte, prin certarea celorlalt1, eugetul
lui eel amortit. $i lipsade minte. Caci ehiar vorbele apostolului: "Ca' eu nimic pre mine nu rna ~tiu vinovat, ci nu intru acestea m'am indreptat" 9i ca:
"eel ce ma judeea pre mine I )C?mnul ~ste, c:ar~
va si lumina eele aseunse ale mtunerlCulUl, ~l
.
' 1 ' . .\ or " nu sunt Z1S8
.
1
va arata
s faturLemmn
.a llltamplare, ci prin ele se atinge $i d~ ac~la, pr8c~m ~~.de:::ei
ee se alipise de d:lnsul, h~and.u-1 apar~ai'ea ..91 defalmand
pe sfinti. f;)i ce lnseamna, Zlce, daca . unlla separpe
'
mInU I"''''
"'~CI' -~el ~"'~ "CX 10~;" on
10.\1 ~ .ua.
, ctL- 1 JU\.lG ... ~A."l.
d. lnalara'.: ,VlrLuo::;n 91
. este alfaptelor dinafara nUmal, CI a<:-J.uee 1a mlJI~~ ~1 r~e
cele aSCUnSe)). Deci doua sunt cauzele, sau mai Diiic ZlS
trei, pe~tru care j~deeat?- noas\ra,rlU ~ste dr~3.pta: :lntai;
ea chiar de nu ne-am ~tl ("u mmle vmovat1, nm totU~l
avem nevoie de un cereetaloriu exact. care cu eea mai
mare scumpatate sa examinezepaeatele no~st.~e; a1 ~oi1ea.:
ca multe din faptele petreeutene scapa dm , mmte $1
raman aseunse' s1 ai treilea,0:" i.multfJ dinfaptde sa"
v.aAr"'.ite de altii ' rloua ni se I)ar bune, pe ca,nd poate in
. reaihate nu ~u~t a9a; dara aceasta nu vine deeat numid dintr'o judecata nedreapta; (I).eci., cezieei! di eutare sau eutare n'au pacatuit en mmlC, sau ca ~utare
este tnai bun deeat celalalt ~ Aceasta nu 0 poate spune
nici eel ce nu se eunoa$te cu nimie vinovat, ci numai
cel ee j udeca cele.ascunse a}e. ~a~en~lor, nymai acel~ es~e
eare judeca eu dreptate. CaCllata, Zlce, ca eu nu rna $tlU
eu nimie vinovat insa nid a$a "nu m'am indreptat" ,
adeca nu m'am' izbavit de raspundere, nici de pac:;tte:
EI n'a zis ca (<DU m'mn pus in rantJul eelor drept] Cl
ca nU sunt (;urat de pacab), pentruca aiurea, zice: "eel
ee a murit, s'a indreptat de pacat" (Horn. 6, 7),
adeca ca atunci s'a izbavit; a scapat de pacat. Fa~em
poate $i multe fapte bune, insa nu dintr'o intentlUne
v

.'v

1.

J1..Iu. .

o.A.

140._- - -

OMlLIA Xl

OMILlA Xl

dreapta, ca de pilda atunci cand laudam pe uniia, nu


ca doara am vol sa~i facem mai buni si mai straluciti
ci caprintr'n$ii sa mu:;;campre aWi. Faptul acesta si~
. var$it, este bun insinel -Gaei oste 18.udat cel ce are
sueeese- insa cugetul este conrupt, $iVine dltltr'o in. tentiune satanicea,s~jfiindC~-demuite. -orJ 11 savar~este
cinevanu etl SCoI)ulde afelidtape fr:ale)e M.H,Ci C!.l
pofta de a lovi pcaltul prin acele laude; $i iara~i: , Cineva a facut un paeat mare, iara un aItul voind .:oa-1
amageasca, ziee ca n'a tacut nimie, $i maflgae a$a zicand pe acel pacatos, refugiindu~se 1a natura noastra co- .
muna; 1nsa aeeasta 0 faeede multe ori nu eu scopul
de a~i trece eu vederea acel pacat, ci ea sa-1 faca inca
$i mai lene$ spre fapta buna.$i iara,$i: de multeori
cearta eineva $i dojene~e pe altul, nu eu seopul de a~i
povatul. sa nu mai faca a:;;a, oj pentru a~i seoatein l'J! leag pacatul, $i a-I marl ehiar mai mull, decat este 'in
retl,litate. Iqsa,sfaturile inimei oamenii nu Ie $tiu, ci num:;;.icelcc $tie inimileoamen ilor cu exactitate, acela esto
eare CunOa$18 totul, $i care atunci va aduce la mijloc toate
acele sfaturi ascunse ale inimilor noastre. De aceia $i
zice apostolul: "Care va ~i lumina cele ascunse ale

intuneeicului,

~i

va arata sfatueile inimiloe".

1) Deci, daca chiar $i atunei cand nu

ne~am cunoa~te

eu nimic vinovati,~i inca flU v.om.puteafi curati de pacate; daca$i facano binele in une1!f~ mprejurari, noi deseori nu~l facem cu-intentiune bu.na, :;;i vomfiI'aspunza~
tori ~i vinovati cu pedeapsa, apoi putem pricepccata
amagire este la oameni In ceia eeprive$te ,iudccatile lor
asupra faptelor;, Nu+li-e-ste- noll~L-cu }+uti~ oameni
de a eunoa~te exact faptele noastre, -ci oumai oehiului
celui neadorntit; $i chiar de am amagi pe oameni, totm;;i
pc acel ochiunu. J vom putea amagl nieiodata. Deci, nu
spune: intuneric este imprejurul meu $i ziduri, ::;,i cine
rna vede - caci cel ce a plazmuit in parte inimile noastre, insu:;;i Ie :;;tie pe toate, caei Intunericul nu se va Intuneca niciodata inaintea lui. Bine zice cel ce pacatue$te:
(dntunericeste imprejurui meu :;;i ziduri, caci dadi nu
ar fi lntimerie in cllgetul lui, nu ar scoate din el frica
. de Dumnezeu, $i nu ar face " pacatl1tcu ~UTIlJ.t;tt. Daca '1) Partea moralii. Despre teama ce lrebuie a 0 avea de DUmnezeu, :;;i de a face totui ce contribuie 1>1 malltuirea noastra. (Veron.)

141

mai i'hla i nu s'ar intuned. . cugetul lui, "apoi nici pacatul


nu s'ar pulea furi~acu m~urinia lneI. Deci, nu zice.:
cine rna vede~" - pentru ca exista eel ce :strabate pana
la ctesna,rtirea sufietului ~i a c1tlhilll.li, a maduliirilor i?i
a maduvei (Ebrei 4, 12), ~i numai tu singur nu v~zi i
oid .!).u pOti "sparge notu!, ci . ~vandu~lprimpr~Jurul
tiiu ca$i un zid, iiU te lasa de a~ti. lndl"epta ijrivJ.rua
spre eefiu. "
".. :
'"
.
Care pacat voie~ti mai io(ai a~l~ exa!!li~a, ~a ~,a
vezi cUln se savar~a$te '? Dupre cum talharn ~1 spargatorii de ziduri cand voiese de a fura ceva de pret, 0 fac
aceasta stingand luminarea, tot a$a face :;;.i eu eei ee
pacatuesc eugetul cel strieat, caci :;;1 In nOl este .a lumina carearde v8$nic,~i care se nume$te cuget sau
constiinti.i. Daca dllhlll raului intrB, eu 111ulta iutala 1nhauntru :;;1 stinge acea ftacara, de 'ndata n "intun~e<;t.t
sufletul ~i 1a dob(kit, ~iimedieat a furat tot ce S6 gasla
inauntru. Cand suflelul a fost Gucerit de vre~o porta ne~
curata, intocmai ca $i norul sau. ceataeare intunec3,
ochE trupului, tot a~a ~i el rama ne intunecat <?u ~otul,
cucerindu~i~se mai dinainte prevederea cugetulm, :;;1 nu~l
lasa de a vedea mai deparle, nici prapastiea dinainte,
niei gheena, nici frica, ci l.a urma flind tiran!sit de v~inta
acelei porte necurate, devme u:;;or de cueerit de paca!.
:;;i lutocmai ea 9i un zidiu fara ferestre ridi~at jnain!e~
ochilor, pofta nu mai lasa de a stdilucl lummadreptatl~
in (',uget, fiindca toate gandurile cele absut'de ale porte!
l'aulrnp~-esu'rat din toate partile. Atuncifeme~a curva
i se infaii$aza ve:;;nic "$i inaintea ochilor, ::;,i inamte8; cu~
getului, ~i inaintea gandurilor lui. ;;;i dupre cum C~l ?r~
biti, chiar de ar 'sta subceriul liber ~i intr',o mIaZaZl
din cele mai stra,lucitoare, totu:;;i ou se pot bucura de
lumina, fiindu~li inchi$i ochii, intocmai a:;;a patimesc iiii
ace::;,tiia, ciici de li s'ar trambita la m'eche mii de vorbe
mantuitoare, ii i~i astupa urechi1e la toate vorbele ac:e1ea ,
fiind prin$i mai dinainte :;;i robiti cu sufletul ,ace}eI patimi. Dara toate acestea Ie stiu tbarte bine toil cel ce au
facut asemenea experienii nenorocite. Fie, insa, ca voi
sa nu $tiii nici-odata de asemenea experiente .
Dara. nu ..numai pacalul face , acestea, .ciQri:. t:G~~ .
dragoste absurda. Sa ne lransportam eu yorba, dadi
creGeti, dela femeea curva la bani, iiii vom vedea :;;i a.i ci
un nor des iiii neintrerupt. Acolo fiind vorba de 0 ~m~
gura femee cur va, marginita intr'un singur loc, . patlma.

142

OMILIA XI

nu. este !l9a. de groz~ va,.. pe cand. banii . ara~ndu-se pre


tutmdem, $1 la tUr'natorll de argmt, ~l prm oteluri,;;;i
pre la turnatorii de aur, ~i prin casele celor bogati, de
aceia $i deagostea de dan$ii este mai infierbantata. Cand
eel ce este hnbolnavit de aceasta pofta, vedeprin tarp;
slug! care aiearga in toatf:) partiie: caodvede Cal stra:
. . - luc;jnd
de Hun:l (.6 est:
hamuriie
de. pe danc::ii
...
_
_ ne
..
_
."-1 ' . d.hd
veat oau;eui' Itnpodoj)it,i cu hain~lc cele. tl-l ai ' sCH'm pe,
atunci intunericul cel mai mare n cucere~ie. :;lice spun
en de case, ~i de turnatoriile de au)','? Eu cred. ca ni.$te
. astfeliu de oamenl, daca ar ved-eanuIilai icoana (ima- .
gina sau tabloul) bogMiEii, .$i Inca s'ar tulbura, s'ar salnatad, $i ar turba, ~a ca inlunerecul de pretutindeni
Ii Inconjoara. Cand ii vad icoana imparatului nu admirafrumuseta petrelor , nid aurul, nici hain'a Gea de
adBvarata porfira, ci ehiar se:;;i topesc. Dupre cum acel
nenorocit amorezat, chiar daca ar vedea nurnai k.6ana
femeii iubiUi de el, :;;i 5e pirone:;;te ell privirea la acel
obiei.:;L ne 'n~u netit, tot a:;;a 91acesta vazand icoana ne
'ns uflctita. { l , bOQ'iitiei. niitimeste deacelasLdor nebun . .
fiil?d ca este s tapanit ' de cea mai tiranica p;uima. EI tre~
bUle sau ~J,sLee in casa, ~au daca se duce in targsa
se int08Tca iute aeasa, fiind<;a multe de t.oate i-8,U Intristat ochii, ~i a peimit In sufiet mii de rane. :;li dupre
cum acela nimic alta nu vede inaintea ochilor, deca,t pe
femeea iubita de e J, tot asemenell ~i aeesta tr.ece eu vedorea pte eei ,saraci $i toate celela!.le dinaintea lui, -. .
~ani ci ma~a.r c m8.,ngaere cat de mica sa nu O'asasca:;;i privirilc Ii sunt Intoarsc numai la eei bog~ti, introducand in sufietul lui focul eel mai grozav pdn privirea
acelora. Foe este eu adeva.rat aceasta patima nenorodta; foc care consuma pe Gel cazut In ea, $i dliar de
nu ne-ar fi amenintat cu gheena $i c u osanda, totu~i
-cele prczente inca sunt 0 mare osanda; dici de a fi
cinev~ ve~.nie tortur-at de aceasta boala gloozava, ~i de
a nU-l mal da de leac nici odaUi, este 0 osanda din cele
mai mari, - ~i deci numai acestea ar fi deajuns ca sa-l
faca a fUgl de aceasta boala ... rnsa nimic nu este mai
rau en. lipsa dB minte, care pe lang-a ca poarta cu sine
Intristare de faptele sa v;3,r$ite,dara inca nici un folas
macar nu-i procura.
. De aeeia va rog de ataia boaJa ehiar delainceput.
Dupre cum frigurile la ineeput eal?d ataea . pe cineva,
flu-'l inficl'banta muIt cu setca pe bo!nav, dara dupa

OMIUA

xr

143

aceia -~por~nd fie~bintala, fl face de a suferl. grozav de


sete, i?I chIar de I-ar da un altul oricat de multa bi'iutura, tot nui ar stinge setea, e~ inca mai mult se aprinde
cuptorul, tot w?a se petrece $1 eu aceasta, patim:'L Daca
noi nu 0 - yom impiedeea dela 1l1ceput ea sa intre in sufietui I1ostI'U, $inicinuvom Inchide ui;iije, apoi odata
intraw,va faee multa stric.il.ciur. e eelor C8 (; vm- nrLJ .
: , Cad, inhit-ilor, ~i ,:;el:C\ tlt;n::;, Drecnm :;;i ;::.01i-' r e I"
can~ vcr dainui in ' no~ D1ai mult tlf11p, de\'lIJ. iJiai- pu~
termce. Acest fapt l'ar putea vedea cineva petrecandu-se
Jiii in toa te celelalte imprejurari din natura. 0 planta, dc,
pilda, cand este rasadita de curand, cu u$urinta se poate
smulge, dara cu trBcerea timpului inradacinandu-se tare
numa.i este a;;a de u;;;or ca la inceput, ci este nevoie d~
D mal mare osteneala_ :;li 0 c1adire de curand facuta se
poate rasturna u:;;or de cei ce nu suntrnultiimiti eu ea,
pe cand daca. va fi bine Intepenita, apoi Inu1te 'greutfqi
va aduce ceior ce ar vol. sa 0 da,ra.me. Chiar si tiara
salbatecadac<I s'a cuibaritundeva pc un timp mai 1ndelungat, cugreuva fi alungata de acolo. Deci. De eei
c.e~:au . fost vcueeritipana acum deaceasta patiir;a, eu
nstatuesc sa nusc las(~ a. fi .stj,pa,n itj , cad este mai
u$or d~ a sev paz! ~j!1eva, ea_ sa nu .cada, decat ea dupii
ce .~. eaJzut sa ~ rId~ce.i. l3;ra ,p~ ce.I. 9~ au fost d~ja cu::Cel l~l de aceasta patIma 91 sfa~neatl,}l vesLesc ca daGa
se vor preda pc dan~ii unui doctor co eu vauLul. ii fagaduiesc nadejde de mantLiire Cll charul.!ui Dumnezeu.
Daca vei eugeUi. 1a eei ce au patimit de aceasta boala
au cazut in ea :;;i s'au ridiCat dura aceia, vei avea sDe~
rante placute pentl'u izba virea de ca.
.
; .~~ cine a 0~llt in aceasta boala" iara dupa aceia
s!l fldlcat u$or? Zaehcu acel po men it de evanghelist.
Cwe ar putea fi m~i iubitoriu de . bani ca vamesul '?
Dar~. ia~a ca fara doe veste e! a de venit filosof, ~i a stins
t~a~a - .vapaea po!t81. MathelU a postolul de asemenea,
caCl ~l a(~esta a tost vame::;;, traind intr'una numai Itl
rayire. Dara ::;;i e1 iute s'a izbavit de aceasta, patirna,a
stms .setea vde b~ni, :;;i s'a indeletnicit eu anevointa du~ovmceasca. p~el, pe ace~tiia :;;i pc altH ca dan~ii a vandu-i
In . ve~ere, ~lCl . tu sa nu . te desnadajduie~ti, eaei daea
YOle:;;tI, apO! iute vei putea sa tc ridici.
:;l~ daca voie9ti, apoi iti vom prescrie, dupa regula
ctoctorIlor, reteta de ce trebuie sa faci cu cea mai mare
exaetitate. Deci, mai 'nainte de oriee trebuie de a. rew;l

144

. _ - -OMILIA

XI

in aceia, ca sa nu te desnMajdlle~ti ~i niei sa te imputinezi pentru mantuirea ta, iara dupa aceia sa nu ai in
vedere numai exemplele celor ce s'au izbavit, ci ~i suferintele celoree au staruit in pacaL Dupre cum noi
trebuie de a 11e gandl . Ja Zacheu ~i I,1atheil1, tota$3,
trebuie de a ne gand! ~i la Iuda vinzatoriul,~i la QhiCz1,.

~i.}a Al,iar, ~i 1~~J1a~y; .~i la An~nja ~i saf'fl.ra~'Ja ~GL"


"fe!lli -prln: cel dlntal sa scaatem-.d -I n sufietil-i -:n OStfU ues...;

nadajduirea, iara prin eei dealdoilea sa taiemlenevirea


noastra, $i sufietul nostru sa BU cada jos fata cu sfatuirile puse inaintea lui. $i sa ne dascalim pre noi 1n$i-ne
de a spune, ceia ce ziceau :;;iludeii aceia cari 5e apropiase de Petru :;;i-I intrebau: "Ce trebuie sa facetT)
ca sa ne mantuim" (Fapt, 2, 37)"? $i 'vom auziatund
ee trebuie sa faeem. $i ce trebuie sa facem '? Saeunoa$tem
nimicnicjea lucrurilor omene$ti, $i cumea bogatiea este
ca 0 sluga care fuge $i este nerecunoscatoare, E;li ca ii
<lGufunda in mii de rele pre cei ce 0 au. Acestea ~i aitele
de acestea sa ni Ie spunem Inlr'una. $i dupre cum doctorE mangae pe bolnavii car'i eer intr'una apa rece,
spunandu~ii ca Ii va da, insa mai intai pretexteaza ca.
iz\,orut este departe,ca vasul lipse$te, sau c;a tirnpul nu
permite pentru moment, sau $i aIteIe de aeest fe liu, caci daca ar consimti imedieat la cere rea lor,prin aceasta
lia l' at ita mai mult pofta lor - tot a$i1 sa procedam $i
noi fat.a de iubitorii de argint. C8.nd de Pildaii SPiHi':.
vuim sa 11e im bogatim, nOl nu de inda{<'t sali spuneffi
ca nogatiea este un rau mare, ci sa tim de aceia$iparere cu dan$ii, spunandu-li ca $i noi voim aceasta, 1nsa.
1a timpul potrivit, 9i ca noi vOlm adevarata bogiitieopcare poarta eu sine pla~e re ll(;peritoare pentrutine care
ai strans-o, iara nupenlru altii, ba inca de multe ori
chiar pentru dU$mani. Apoi sa aducem la mijloc $i cuvinte despre adevarata filosofie, spunand ca noi nu poroneim de a nu se imbogati cineva, ei numai de a nu,
se irnbogatl. rau, fiindca este eu putinta de a se imbo-
ga~I eineva 9i fara lacomie, $i fara rapire sau siluirea
aproapeluj, $i faTa, ca sa auda blestemuri dIn parteFl. tuturor. Cu ' ni$te astfeliu de vorbe mangaindu-i mai dinainte, sa n11 Ii vorbim de loc despre gheena, eaci eel ce
este impatimitde aceasta boala, nu ar suferi deodata ni 9te-astfeliu de cuvinte. Deaceia, toate vorbele sa Ii adueern
numai la imprejurarile din vieata aCeasta, 9! sa Ii zi-

OM1LiA XI

145

c~m: ~(De. cevoie$~i


s~ stra.I}gl aurul $1

a-te. imbogati prin li'icomjeV ' Voi8E;lti


arg.mtul pentru altH, iara pentru
tme mn de blestemuTl 91 de acuzatii "? Caci cel desbracat
de tine se sbuciuma fiind lipsit ere cele trebuitoare se vaic,lreazaasupra ta, 9Hi atrage fiii de acuzatori' sive.nind sara 01 se . perinda prin piata in dreapta:;I.,j 1n
, Bt9jJ-gP.;;, ..:$i. t.~t;t3je(3~tf~; 13c, toat~ ._c ararile_:n:e$tiin-~ ' unde ;.Zi---.va
aaapostl tr!1pul1I1 titflijullloptei. . $i purn se vactiica
q~~,e ll!un_clt $~ <:hiI}uit de stomab,. ~n:ipres':lrat de foame
9~ ae hpsa, prlvlghmd, de multe orl fimd frlg, sau ploaea
cazand asupra lUI? Tu, dupa ce te-ai imbaiat te reintorei acasa imbracandu-te eu haine moi, vesel ~i incantat, 9i a lergarld iute la eina cea Iuxoasa eiti s'a
pref?atit, pe e~nd ,acela, ratace9te prin targfiind alungat
mtruna de frlg91 de fom:ne, merge .pe drum cu eapul
in'-.pam~nt $i cUrDainile intinse Inainte,E;li niei nu "indrazne:;;te macar dea adr.esa cateva, cuvinteeelui pHn
::;i imbuibat,pentru hrana ce-i trebuie, ba inca de multe
ori fEnd batjocodt el pleaca mai inaintede a deschide
gura. Deci, cand te ' duei acasa ~i te cuJci pe palul tau.
oand ai in casa
lumina stralucitoare, cand masa itf
este gata $i incareata eu detoate, a turiei ada~ti aminte
de acel mi$eI $i nenaroeit, care ca 9i canii se' per nda
pe strade, prin glod $i intuneric, $i care de multe od
nu se duee deacolo Ia casa sa, nici Ia femeia sa, nici
pe pat,ul sau, !?i laun aE;lternut depae, ca~i canii cd
turbatl pe can-I ved.em pribegind in timpulnoptli, Tu
daca ai vedea chiar 0 miea picatura de .apa strabatand
prin aqoperemantulcasei, rascole$ti toata easa, chemand
slugile,$L toale mi$cahdu-le, pe cand acela stand in pae
sau in glod, infaE;lurat in zdrente, rabda frigul eel mai
asprm)! '
Dara oare care fiara salbateca nu s'ar induio~a. in
asemenea imprejurari"? Cineeste alat de crud 9i neomenos,incat sa nu fie bland eu ni~te astfeliu de nenorociti? $i eu toate acestea sunt uniia cari ajuna Ja atata
salbaticie, incat spun ca ace~ti nenoroeiti patiJ%ese cele
vrednice de dan~ii. AI' trebul ea ii sa planga 9i sa Ie fie
mila de ace$ti nenoroeip, cautand a Ii alina nenorocirile
iara .nu sa-i mai invinovatascacu cruzinle E;l'i neomenie:
Pe ace9tiia eu i-a$i intreba: de ee oare patimesc aceia
cele vrednice de patimit "?Ca voiesc a se hrani $ia nu
pieri de .foame"? Nu,zie ii, .eipentruea sunt lenesi $i
nu muncesc, $i tu nu rasipe~t.i oare tara sa munce$ti '?

lIi038

10

146

Ol\!TLlA XI

OM}LIA XII

Dara: ce'? Oare nuf<lci 0 ,treaba CII rp.u~tmai re~. deca~


odce lenevire, rap~nd,si~uind ?i obiJd~m? pc alt,n '?MaI
bine ar fi fost ca $1' tu sate fi ' lenevIt 10 " acest m?d?
fiiridca e cu ' i:nult rnai buna lenevjrea, decat de a r<i:p~
avutiIl altuia. Acum insatu , interviii;>i in , nenorOCIrl
straine, nu 'olJ:nai 030 cum n'ai f~lce njrriie, cf inca $i ih~ii(Iirvat.ind pe 2.(:ei !l?horocitL
.
", . :~,
Sa. ji '111ai pO-vestirriapoi' ~i IlenOI'bClrlle 'st.ralne, ae
aeei orfani rama$i tara nieiu~spI.:ijin, .de a<?ei , ce stau
prin temniti, de eei ee~e s~uclUm!1, pr:~n trIbunale, de
cei ce sunt en frica in vIeata, de vaauvule cele nea$t~p.;
tate ale femeilor, de prefacerile .$i schimbari!e t?ele ~ara
de veste a eelor bogati, ~i eu frICa aceasta sa h n:.Ule~
cuaetul lor. In povestirile ce Ii Yom face de altn, no~
ii ~om convinge de a se !em~,ea ?U .~urr~v~ 1I!crUI:~
de acostca Sa so petr-eaca $1 e u dan~ll. Cael eand.Il
VOl' auzl. ca, fiui cutarui lacorn $i hrapitoriu, ca feme!8,
"'u"'C:Y'u;"" "'are a facut multe faDl' te tiranice, dupa moartea
sotului ei a pa timit mii de rele, ca cei ..nedreptat1,t! s ~u
~-isculat asuorafemeii si 'asupr-acoplllor acelul . hr~
~itorill. si cit eu totii le~all ,declarat razboiu din to~te
'v.

'--'

i.llAIL

lI..N

_,

,".

", '
' , ,
.; - '
~:
partite
'c hiaro daCCt
ai' -inl -, EtHltre
\.ita Ind., "

oJ

~~~;

. .' ..

';'O~I'

lJ(J;:)lffi;. lL

In

.la..

urmLi ~e vor teme de a nn patiml. ~i ii a93., . ~i. se. vo,r


face mai fntelepti, temandu-se ca nu cumva ~I al lor:
sa patimeaseade a cestea dupa moart~ lor .. Cand ,_~o~
spunem aceste<l, sa nu Ie spun?m ca, ~l cum I-am st.~hUl
~"'u' ; ',a' ~i'l PO,vat u\. en. nu c umvacuvmtele noastre sa S8
" , 0 . ,,
'
"
,
,
,
~d't"
" (':1 "9 Ie ill. ca l"n forma
e IS Or!SIre.
t-'" <> "0a.r~':'8;p
........ ..
P n~'" hl"n
Cbiar ~i In aUe converza,tiuni noi p~lru~e?- sa pa;nm spre
o asemenea discutiune, ;;l ~ no?ontemt sa I a~U 0eff}~
felill de povestiri, 11e 'ngadumd de a vorb~ de. ~ltceva,
decat numai de acestea: eum casa cea stealuclta a cutarui ~r~pitoriu a ~zut, cum ~ r:ama~ ,rustie", curp. toay::
celedmauntru au cazut pe manl stra:ne, ?ate )llde~tl
slInt pe fie care zi asupra aver~i aeelu~a, cat~ ImpreJurari nenorocite; cate dintre sluglle acel~Ia a~l aJuns aC':lm~
sa ceara de pomana, ::;;i cate au mur~t. p~1O grosyn ~l
toate acestea noi sa ,lespunem compatImllld pe raposa:t,
in acel3,$i timp $i dispretuind cele prezente,caastfe}m
~i cu mila ~i cu f~ica sa ~u~em:. c~e~ul l~)r eel teapan.
Dupa ce, in fine,lI vom veaea~ e~ sau Il1frICO~,at de a~ele
povestiri, atunci vompute.a sa mt!,o.ducem,:or~~ '~~ de
gheena,.ins~~nll. c,a , cuI?l,-!lm , sparlea. pe, "dam;;].l,. C1 c~
fiindu-m mIla ;;1 compatImlOd pc acel nenoroCltl, carl
CAll C\.

l~:)i"

_ OJ~

.... .,.

.....

'"

....

14,7

au c3.Zut in acest pacat. Sa Ii spunem ded atunci: '$i


ce trebuie a vorbl. ,de cele prezente'? ---.: cad ale noastre
nu eD.man ' numai ' aici, - $i ni;;te astfeliu de oameni vor
primi ~i ped~ap~a cea mai g~o~ava, ~and se v<?r' duce
;lD ~~a.la.!t.:=l, . v}e3,ta. ~ unde vor gasl rlurrde foc, \:16rmele
cel neadormit, intunericul eel nesf<'),I',';;it. ,?i pedeps(+~ c0b
v8$nice)}.
"
'
' Dacanoi Ii I?optim int.r'una ni:;;te Clstfe!iu de 1:;0vestiri, odata eu dan;;ii ne yom indrepta ~i pe noi, izbavindu-ne de 0 astfeliu de boala, iara in ziua aceia vom '
avea laudatoriu al nostru chiar pe insu$i Dumnezeu,
dupre cum ;;i Pavel zice: "~i atunci lauda va fi fie~
caruia dela Dumnezeu". Lauda dela oameni se scurge
degraba, ,;;;i de multe-ori nici nu purccde din cuget cur'at,
pe cand lauda ileJa, Dumnezfm ra.mane ve~nic ~i straJuee$tc intr'una. Cad cand te lauda cel ce ;;tie totul chiar
~i mai 'nainte dena:;;terea ta, $i cand acea lauda cstc
1ipsita de orice patim5., atunciestedovada. cea mai neeontrazisa 'devirtutea. , ta. Dec.i; ~tiind noi acestea, sa .
facem ai7a feliu ca sa fimlauua(.i de Dumnezeu, ~i sa
ne bucura.ltn de ceh~ l11a i 111ari bUlluri. -cal~ora tie eet eu
totii sa ne In vrednieim, prin charul $i filantropiea Domnu1l!i nostru Usus Christos, earuia impreuna cu Tatal
~i ell Sf. Duh se cade slava in veci. Amin.
OMILIA XII

......

n~i

aces tea, fratiior,am inchipuit intru mine

si intru Apollo pentru voL ca intru noi sa va

inv3,tati, ca nu mai mult decat ce este scris sa

g~nditi" (Cap. 4, 6).

,
Pe cat limp avea nevoie de cuvinte grele, e1 n'a
descoperit scena, ci converza astfeliu ca fiii cuai numai
01 insu:;;iera care auza, pentru ca demnitatea persoa- '
ne)orfnvinoviitite!ovindli-se de cei ce fnvinovatau, sa.
nu Ii permita de a se abate dela vin6vatiea lor lamanie.
Darafiindca trehuia, 130 urm8, sa dea pe fata vinovatiea
lor, deaceia .a ridicatmasca, a ridicat '9,i eortina1$i ,!!..

148

.OMILIA XU

OMILIA XII

----~ --. -

aratat persoanele ascunse lI1darat, in den.umirea lui Pavel,


~i a .lui Apollo. De aceia ~i zicea: ,,$1 aces tea, fratilor, am inchipuit intre mine si Apollo". ~i dupre
bOrIl se petrececu(iopiiicei . bolnavi, cana s~ zb.ut f?i
respingfioctoriile ce Ii dau doctorul, iara C,8 1 ce stan
pelangiibQlnaviclliaml'5.. pc tatal copHnlui sa~pe J)edagog; pen.tru cu ace~tiial~andn1edicamentele GIn. max!!::.
doctorului" sa Ie dea singuri bolnavului; inc~t copl1ul,d~
frica lor sa Ie primeasca :;;i sa se lini$tEl0-sca., tot a~a ]1
Pavel urmand a:"i acuza pentru altii - umia ca nedrepta- .
titi , iara a1tii ca cinstiti poate mai mult decat trebuia-,
n'a pus pe fata persoanele, ci a adus yorba asupra persoanei sale $ia lui Apolio, ca sfiindu-se la auz.~l acestoF
nume sa prirrteasca medicamentul. ~i fiindca II l'au pnfnIt, apoj la urma a $i dat pe Tata cele pentru. care a
. vorbit atata mai 'nainte. Accasta purtare a JUl .P~vel
op a fost ipocrizie, ci pogoraman~ $i icon~II?18 fata; de
da,n~ji. Daca el li-ar fi spus pe fata ca VOl Jude9at~ p~
barbatii sfinti $i minunati))? aceia s'ar fi r1emUl~amlt $1
:;;i-ar fi intors spetele; dara acum spunand ea "nue pre a
pUJiin imi este ca sama jlldec de catra voi" $i
lara$i: "cine este Pavel? cine este Apollo?" prin
aceasta a facut ca vorba lui. sa fie bine primita. Pentrll
aceia tocmai a 9i zis e1: "Acestea le-am inch~puit.
intru mine ... ca intru noi sa va inv3,ta\l, ca
nu mai mult decat ce este --scris sa gandiW',
aratand prin aceasta, ca daca ar fi adus yorba de-d~.il~ii!
ii n'a)' fi putut invata ceia ce t,rebuia sa Invete, $1 OICl
ca arfi primit . indreptarea, nemultamindu~se cu cele
vorbite. Acum insa sfiindu":sede cei de pe langa Pavel, .
au suferit cu U9urinta certarea.~i ce este Aoar~ ." ca nu
mai muIt decat ce este scris sa gand1t1 ?" Este
scris: "De ce vezi paiul ce este in ochiul fratelui
tau, iara barna care este in ochiul tau n'o simti"
(Math. 7,3)? $i: "Nu judecati, C3; sa nu fiti judeca\i" (lb. 7, 1).Daca noi suntem una 9i suntem lcgati
lmpreuna, apoinu trebuie a: ne rasculauniia asupra altora, ~inici IlU se euvine. "Cel cc se smere~te pre
sine,zice,
va ,i nalta ", $i "cel. ce voie~te sa fie
intai, sa fie sluga t.utufor" (Math. 23, 12. Marc. 10,
43. 44). Acestea sunt cele scrise.
v

se

._ - -- -- -- - --

149

;'Ca sa. nu va ~nandriti unul pentru altul,


zic~, imp~tr1va ce.h-!llalt~. Aic}. iara~;;'i lasand pe das-

cah, ceartape llcemcl, cacI ace$tIIaerau cariatitau De


das(;alfspl'e .mandrie. Dealmintreleadascalii nid "n'ar' fi
primit cuu$urinta asemenea. vorbe,pentrudorir)ta ee
' {y a_\J'E~fl,H ~ de 5.l(j;-~n)1 .l urne8.seii:; ftil"?dca _
e rau oareclir11"b(?,-te~
jl.tideac~asta . patima, '",-,- rie ' cana ucenicii' necautii~d
slavapentru dam;;}i, ci dand~ dai:)calilor, mai cu u~u
rinta sufereau'certarea, 91 erau mai cuptiteredecat
dascq.lii, de a impra9tiea aceasta boala. A$a dara, si a
5e mandri cineva pentru altul, tot maudrie se chiama
de9! poate ca e1 nu patime~te de acea boala. Dupre cu~
eel ce cugeta, lucruri mari pentru 0 bogatie straina,
face acea.sta din lipsa de minte, tot a9iL E;;i cel ce se
ma,ndreE;:te pentru slavastraina: ~i bine a zis apostoiul
ca este mandrie acest fapt, intrebuintand expresiunea
?oulWutY, - care in primu] loe insamna wn/la1'8, - caci
cand un mltmbrual trupului se rascoala ~i I$i iesa din
Jocul sau, nimic alt nu este decat infiamatie sau umftare .
. ~i prin urmare boala. De altfeliu un membru al trupului
nici nu devine mai ridicat decat celalalt, de cat numai
cand se umfia. Tot a9iL deci $i in trupul biseriCei cel ee
se rnandr'e;;te este bolnav 9i patime:;te rau, caci s'a umfiat mai mult de cat mEl.sura comuna. ~i aceasta, dcci ,
osto un t"eliu de infiamatie. sau umfiatura. ~i dupre
Cllm in trupul o.nului cand. vr'un sue strain 8i rau S8
ll?pra~t;ie prin sange l nu 11:!-sa sa 's e impra~tie sucu.1'11e cele prielnice, iara dinaccasta cauza E?i devine
umfiiitur0 organului, tot a9a $i din cau?:a rationamentelor s treine intrate insufletul omului, se na$ti~ mandriea.
Acum, tu priveE?teln ce insemnare trebuie Iuata mai
cu sama expresiunea "ca sa nu va mandriti " , cad
umfiatura are inauntru un sue conrupt, de care este
l!1carcata. Acestea Ie zice apostolul, nu taind orice vindecare, ci numai vindecarea In rau. Voiesti a vindeca
pe cutare? zice: nu te impiedic. insa nu spre vatamarea
altuia. Nu ni s'au dat dascali, ca noi sa ne imperechiem unii contra celorlalti, ci ca cu totii sa fim uniti
impreuna. Cad de aceia $i generalul sUi. pus In fruntea
armatei, ea pre eei despartiti in diferite regimente sa~
faca un singur corp de armata, ~i daca ar VO! sa rupa
armata in bnditi, apoi atimc1 el va 'lndeplinl rolul mai
mult al unui vrajmU$, de cat al unui general.

150

OMILIA

xu

"Ca cine te alege pre tine? ~i ce al care


n'ai luat" (Vers. 7)~ De astadata a lasat pe cei stii-

paniti (ucenici) ~ia trecut 1a stapanitori. Ceia ce e1 spline


aici, aceasta insarnna: ({De unde se poate dovedl ea tu
e.;;ti vrednic de a fi laudat~ A$a dara s'afficut v1"o judecata r ~/n. . f';:j.cu t. :11;,Jj lricdI1-tc vr-'c~ :::.)G:.ti rilr!ar~c, '/1'0'0 i.iIC.f::; .l~C;)J.~fi,
sa~u vr'Q ispitlre e~a.c~ - ~fJ '? Da2u, . Il.U- ai cc ~i!tHiC~ 'Ca utc5.
oamenii j'~i dau pac8rea ciUeodata, toiu$i jndecata lor
nu este dreapta. Dara sa spunem chiar di e$ti vrednic
de laude, ca ai In adevar cu tine darul dea fi pI,leut
tuturor, ca judecata oamenilor ilU esto conrupta; ei bine!
$i nici atunci chiar nu trebuie sa cugeti Ilieruri mari
de tine, fiindd ceia ce ai, nu dela sine-ti ai, ci ai primit
de Ia Dumnezeu. Deci co ai ati iDSlI'71, nefiind nimic al
tau ~ Daca ai tu cev8o; $i a ltii au impreuna eu tine. Nu
sunt ale tale succeselc pc care Ie ai, ci alecharului lui
Dumnezeu. De vei spune ea ai eredinta, apoi ~i aeeasta
t.i-a venit din chema.re; sau de vei spune clecharUT',i ,
sow -de iertarea piicatelol', .sau deputer'iIe $i mimmiie
ce savar~e~ti, sau de cuvantul iavatatoriu, sau de or'ice,
toate de -acolo le ai,toat-e:ue 'acolo le- ai prirniL i\~~ uai'a
ce ai spune-mi, pe care nu ai primit, ci Je ai numai din
ispraviJe tale'? Nu poti spune nimie. Deci daea totul ai
primit, dece cugeti lUCI'uri mari ~ De aceia tocmai trebuie ea sa te moderezi. did ceia ce ti s'a dat au este
al tB.U, ci al diital.oriului Duri:mezeu; _Daca ai luat, dela
dansui ai luat, ~ i _darB. ai luat dela dansu! nu pc aJ tau
ai luat, $i claca n'ai luat pe al tau, de ce cugeti lucruri
mari, ea $i cumar fi al ta u ~
De aceia. a $i zis: "lara. de a-i ~l luat, ce te
fale~ti , ca cum n'ai fi luat"? Deci, pregatindu-:$!
cllvantuldupre urrnarea fireasea a imprejurarilor, arata
ddan$ii au nevdie de multe, ea $i cum pareea ar zlce:
({foarte bine! -- rnsa chiar de ati luat totul, nu trebuic
ClI toate acestea a va mandri, ' dci nimie nu' este al
vostru; ba Inca acurn sunteti lipsiti ehiar de multe.
Acest lucru el a dat sa se inteIeaga ehiar de la inceput
zicand: "N'am putut gral voua ca eel or duhovIlic.e~ti" $i ;,nimic n'am judecat a' :;;ti intru voi,
fara illimai Dre IisusChristos" . 5a.ra aid aduce vorba
mai mU$catoa're oarecum. zicand:' "lata' satui sunteti, iata v'ati inibogatit" (Vel's. 8),adeea: (mu mai

151

OMILIA XI!

aveti nevoiede nimie, ati de venit, desa.var~iti, ati ajuns


la culmea .perfectinoei; c redet i . ca nu mai aveti nevoie
de nimeni~ nici de apostoli; nid dedas,c ali. "lata satui
sunteti ". 7-iC8. Si binea intrebuintatel exnresiunea
"iata ~t (I;'OYj = ddjaj, aratand prin a~easta ~b~~rditat~a .
pare rei lor, ' :;;ilogamtareacea pi' osicasc:).. De ClG6.la
luandu-i in derfdere, pareca Ii-ar spune : aUu. decura,nd
ati ajuns. la sfa~.;;it (~!) ceia ee s'ar'fi y~rutcn ~ep~tint~
fnlr'un lImp asa de scurt. Cele deSaVar$lte ram.an. ~l
in viitoriu, insii a se saturaeincva de putin, e dovada
de un suflet slab; a crede cineva ea din putine se va lmbogatl., doved e~te ca sufere de boaJa de mare, sallca
este 'tampit. Evlaviea, sau c ucerni ciea, este nesalurata,
adiea nu. se saturlinieiodat~, $~ est~m~i ~u!t 0 ,e u~e
tare copIllireasdi. de a creae cmeva, ca GnJm ' deja l!lceput a 1uat tolut $ia cu~eta Iueru r i mari de dansul,
ca :;;i cum ar fi a,juns 1a sfar$it, in timp ee el poate IlU
se giise$te nid la inc~p l~t.A ' -. . ' ;
. Mai departe apOl Cl II ru!?meuza ~n prm celeJalIe
expr'esiuni incarnai niun,- eacidupa cezice: ,; iata C.3,
satui 'sunteti" a adaos irnedieat: "jata v-ati imboV '

"

fie

gatit, fara de noi luati iri1paratiea, ~i


deati
imparati! ca:;i noi impreuna cu voi s~ 'mp:1I'atim ". Foarte grcoiu estecuvantul lui aid, 9i de aC6ia

I-a' $i pus la urma, insotit de cea mai aspra dojaniL


Caei atunei sfatuirea este demna 1\;1 bine prirnita, cand
lmpreuna cu aCllzatiile se adaog~i vorbe aducatoar~ .
de sfieala $i de rU$ine, fiindca este deajuns de a lnfrana
. un suflet nerm;;inat;~i a-I 10:\,l mai taro dccat aeuzatiilc
aduse pe fata, ni$te astf~Iiu ~e v<?ree ~ mU$c~to,art:, ea~e
Ii vor si vindeca rana $1 rU$mea capatate dm mvmovatirHe' aduse. Ct:ia ce.estede a~dmirat I?' vorbele provo,:
catoare de rU$me $1 de sfieala, tocmm aceasta este mm
eu sarna eli doua Iucruri contrare 5e ca$tiga deodata:
intai, cit ~plica 0 Jovitura mai grea decat pira invederata
adusapersoanei, $i
doilea capregate$te . pe eel eertat
atat de greu de a se otell. mal. mult inrabdare.
.'
"F8r8. de noj luati imDaratiea". Multll. emfa.zl').,
in cu~arit este aici,~i fata de dascali, . $i fata de ucenje~
si lot-odaJa se da pe fatii nu numai Upsa de con:;;tiinta
~ . uceniciJbr,ci ehiar .$i -prostiea lor. Ceia ce el spune
aiei; aceasta . insamna: (dn mkazuri $i ostenele, zire;

al

152

OMIUA Xl!

tbate ni sunt comune, $i noua $i VOlla, fnsa inrasplata


$i in cLinunivoisunteti cei intili; lnsaeu nu ina "upar
spl,mandacestea,ne aceiaa ~j adaogat: ,,:;;i fie de
ati impara~i". Apoi ca sa nu se para ca este aici 0
. .. ironie;. aadaos: "ca !:,)i ..noi IIl1pr-euna Ctl~ \loi sa,
i'mparatini" , adeca; Cq, $1 poi sa. ne .lovrednicim acelor
bunuri.
Ai vazut cum a aratat la un loc asprimea 9i dra~
gostea parinjasca, unite cu parerea lui filosofica ~ Ai
vazutcum doboara trufiea lor~ "Ca mi se pare ca

Dumnezeu pre noi Apostolii, cei mai deapoi (cei


mai 'de pe urma) ne-a ar~'itat, ca pre ni!:,)te ran. Quiti Bpre moarte". (Vel's. 9). Multa emfaza ~i r'nulta
asprime in cuvant se arata iara$i in expresiunea "pre
noi", :;;;i Inca nti s-a muJt;'imit numai eu aceasta, ci a
adaos t=;;i demnitatea lor: "pre noi Apostolii", zice, eu

care ocazieii atinge foarte mult, ca $i cum pare ca ar


ziee: pre noi cari suferim mJi de rcle, cari semanam
propoveduirea evangheliei, $i cari va lmpingem pre voi
spre 0 astfeliu de filosofie; pre noi, zic, ne-a aratat cei
mai de pe urma, ca pre ni$te randuiti spre moarte,
acteca ca pre ni$te condamnath). Fiindea a fost zis mai
'nainte "ca !:,)inoi impreuna sa irnparatim eu voi",
cu . care ocazie a slabit oare cum aspr-irnea in cuvanL,
apoi ca nu cumva accasta sii-i mole$asca, iara:;;i se l'eintoarce la ace1 subiect cu mai multa manie, zicand:

"Ga mi se pare ca Dumnezeu pte nol Apostolii,


eei mai deapoi ne-a aratat, ca pre ni!:,)te randuiti spre moarte". Dupre eum vad, zice, $i din

cate spuneti voi, apoi cei mai dispretuiti oecat toti, ~i


cei mai eondamnati, noi suntem; iara daca noi suntem
expm;;i a patirni pururea cele rele, iata c8 voi deja va fnchipuiti ca ati ca~tigat fmparatiea cerurilor, ea ati ca~tigat
$i cinstea $i premml. Deci, voind ea cuvanlul sa-l duct!_
la 0 mai mare absurdit.ate, ~i sa-l arate ca neprobabil
din toate putJ~tele de vedere, el n'a spus simplu ca noi
apostolii simtem cei mai de pe urma)),cica Dumnezeu
ne-a faeut a fi cei mai de pe urma. ~i nu s-a multamit numai Sa zica "eei mai deapoi", ci ca adaos::;;i
"ea pre ni!:,)te randuiti spre moarte" , ea astfeliu

OMILJA Xl!

153

chiar $i cel mai pro~t .sa cunoasca neprobabilitatea celor spllse, $1. ca asemenea vorbe sunt ie:;;ite -dintr'un su~
flet amarit, ,;;i care Ii ru;;ina putemic.
..
01 acumpPive~te Tnteiepciunea lui Pavel; cur'n el,
~~n.d Bra. :~in!PlJ~jJo,ttiyit, ?e~ Imprejudiri!e ?-cel~ toc.fH9-1 .Ct1 t('11 .. :n~h{L.. !1 ; t;u'~JJ~~!.,. J: . Jac m.are . l'}!cmst,-t; QBlq
at:elB 1~'pl~juriiri, zic, purcoia'nd :ue ' astiidata" ~i -n uinindu-se pe, sine randuit spre ' moart~, Ii ru~ineaza pe
dao$ii foartetal"e. Atat .. de mare $i de important este
faptul :acesta, ca adeca cineva sa faca totu\ la timpul
potrivit! Pr-iflexpresiunea "randuiti spre moarte" ,
el intelege aici: pe cei condamnati ~i vrednici de mii
de suferinti. "Pentru ea ,priveli!:,)te ne-am facut
. lumei, !:,)i ingeeilor !:,)i oamenilor". Dara,re Insamna
"ca 'privelj!:,)te ne-am facut lumei"? Adeea ca (mu
suferim aceste nacazuri numai intr'un colt mie allumei,
ci prettitindeni $i deJa toth). $i ce v-a sa zic.Ji ,,!:,)i ingeri lor"? Se poate, zice, ca sa fie cineva priveii$te
luriiei $i oamenUor, $i nici de cum ingeriIor, daea ceJe
petrecute suht mici ~i nebagate In sarna, -- insa lupt~Je noastre sunt deaceIea, ca StAnt vrednice ~i de priveJi$tea ingeriloro Pri ve~tc, cum deJa .cele cu care el
se fnjose~te $1 se dispretue:;>te pe sine, se arata tocmai
mare ~i important, ~i . cum in. acela$i timp Ii arata pe "
.a.ceia ,m ici $i dispretuf1;i, tocmai deJa . c~le prin care ii
cugetau 'lucruri mari de dan$ii.Fiindca a fl ncbuni
.pentru Christos se parea ca este mai de disprctuit
<;teeM de a fi intelepti i fiindca .a fi slabi S8 parea ca
este mai de dispretuit decat . a fi puternici; preeum ~i a
fi necinstiti se parea ea este mai de dispretuit d3cat de
a fi sla viti 9i renumiti; $i fiindca pe unele urma a Ie
arunca, iara pe altele ale primi, apoi arata ca acestea
sunt mai bune :;;i mai insemnate, de vreme ce au atras
privirea nunumai a oamenilor, ci chiat $i a ingerilor.
Lupta noastra, zice, riu este fata numai de oameni, ci
fata $i de puterile netrupe~ti, cad $i acestea ne privesc,
$i de aceia aceasta Iupta este ca 0 mare priveli$te inaintea tuturor.

"Noi nebunipentru Christos, iara voi intelepti intru Christos"; (Vers. 10). ~i aceste vorbe Ie-a

spus tot ca sa-i rU$ineze, aratand ca este cu neputinta


sa se fntarnple astfeliude lucruri contrare, ~,i ca nici

154

OMILIA XII

-'

nu 5e poate ea in acelea$i imprejurfiri care !"e impotri..:


vesc $i se contrarieaza intre dansele, sa se poata intalni
\'1'e-o datil,. (C um este cu putinta, zice,cavoi sa fiti
inteleptiintru Christos, iara noi sa fim nebuni; in fapte
tot. dupr? Christo.s? ri~n.d~ ap::-:~toli! ~ra.u loviti?eere:
tutmdem, erau dlsprotmtl, 91 necmst!!!, '7lSCCl'deau ea.
nu SUIlt nimie . .pecu lluuec.n.icii lor st"'}JUeur':lu d.c.::~instp.,;
ba Jnca unHu ' crau ' pie:supu~i de n:rulti ca :iltvatati ~i iri~
telepti, de aceia, Pavel spune asemenea vOI'be intepa-'
toare: Cum este cu putinta, zice, ca cei ee propove:.:'
duese astfeliu de fapte marete, sa fie crezuti eu lotul
din contra de cele propoveduite '?
"N oi slabi, zice, iara voi tari ~~ , adeca, (<Doi suntern alungaii i:?i persecutati, iaravoi va bucUl'a ~i de multa
iini!';>te~i fngri,iire, il1sa aceasta DU (l lngaduie natura
propovedllirej);. "Voisiaviti, iara, noi ocarati 4. Prin
aceste cuvinte e1 se adreseaza catra cei DobliI,!,;>l Garl~
.
. _ ~ ,..
..
..... ,

p A.~""' /"'_
n "'"

. cugetau
IU Cl' Uf"llIlaTJll1 cele QInafacmce.,, GIna lI1I eRJ

,;::'U~
. . . ...... 1"

r::i ,;,. ""'- ~......... r.'; -HX ............ A ........ ,. D' ,,~ 'hie.: -' tI\C:~ II]
,.:
' L~e ,O" ........ IJ!l.J.yl J.1Cll..!.ld!!Zl .... ... 'yl -"'. ...........,av '-,,,;,'-ftJ ....... , .,.,1

,uri
~ .
....., .... _

tem golLt;;i p:'l,tjmim; ~inu. suntcrn 3.9czati {sta~


tornici).si ostenim Iuerand ell manile noastre"

(Vers, ii.-'12), adeca nu va pov~stesc luc:ruri vechi, ci


deacelea pe care 1e marturiset;lte timpul de fata. Noi nu
avem de partea noastr;), nj(}j-o yorba >?i nicio laud a omeneasca, ,;,i niCUD~emoiHatea cea dino.fapnka, ei privlrea:
ni este indreptat:l numa i spre DllmneZen, $i!1llmaiaeeasta
ni este trebuitoriu de a face pretutindeni. Nu numaiingerii privesc la lupta noastra, ci mai inainte de dan!';>ii
ne priv8i?te insw;;i c1.reptul judeclJoriu,
. !) Deci, iubitilor, sa l1U cautam laudele altora, caei
prin aceasta noi batjocorim pe stapanul nostr-u, fiindca
trecem pe langa dansul ca $i cum n'ar fi destoinic de
a ni admira suecesele noastre, f$i alergam la laudele
celor deopotriva eu Doi. $i dupre cum cei ce se lupta
. pentru ca!';>tigarea de premii in fata unui public putin
numeros, cauta ceva mai mult, ceva mai mare, canefiindindeajuns de destoinic spre lauda lor acel public,:
intocmai af$a se pelrece ~i eu eei ce luptandu-se j'naintea
lui Dumnezeu, nu se simi multamiti numai cu laudele
lui, ei mai umb!a $i dupalaudele oamenilor, fiindca~i
') Partea moraUi. Nil trebuie a cauta laude dela oameni:
(Veron).

---_.._._---_._-- ._ -- -OMILIA
-- - XII
- - - - - - -- - --155
-

aee!,;>tiia 1asand Ja 0 parte pe eele mari, alearga dupa eele


mici ~i nebagate in sama, atragandu-i?i asupra Jor cea
riiai mare o~anda.
Aeeasta a resturnat totul pe dos, aeeasta a tulburat. !Dtreaga. lume, ca' noi uita.ndu-ne 18 08rneni , fgcem
totul de ochii lor,i?i ehiar In faptele bune nu considerarri
lntru nimic de avea pe Dmnnueu eeL admiratoriu aX
nostru, ci eautam afJrobarea ceior deopotrivacu noi,
preeurrl, f$i in fapteie cele rele. noi disI?retl~indu-1 Inc~
pe dans ul, ne temenl de oarnem, - de $1 la Judecata lUI
vor sta si aceia, !';>i eu nimie nu nev~r putea foJaSi, In
timp ee 'oumnezeu pe care-l dispretuim acurn. 81 singur
va pronunta hotarirea asupra noastra. $i eu toate aces tea
cunoscand :;i f$tiind bine asemenea imprejurari, noi totUE;;i
alerO'am eu gura cascata dupa laudele oamenilo1",ceia
ce c~nstituie unul din pacatele cele mai mario Cand un
om ar vedea, nu ar 10d1"azo1 cioeva sa curveasca, ei chiar
de ar arde de mii de ori deacest rau, . totuf$i tiraniea
patirnei este. fnvinsa, de ru;;inea de oameni, pe cand
bumnczcu- VaZaJ1G si 'stiind totuL .oamenii nu numai ca
eurvesc, ci indraznesc'afacc !jli 'altc fapte ell mult mai
grozave. Deci, singur ace~t f3:J?t oare pu e d~ajuns. d~
a oi aduce asupra noastra mll de trasnete dm cerm.
Si ce vorbesc eu de curvie ~i de prea cuI'vie'? Chiar ~i
cele ce sunt eu mult mai mid dec8J acestea, noi I'u!';>!,.
nandu-ne de oameni nu Ie facem, pe cand de Dumnezeu
DU ne sfEm a Ie face, dc!';>i el Ie vede. De aceia . s'au:;;i
zarnisiitatatea 1"81e in lume, fiindea in faptele eels cu '
adevarat rele Doi nu ne sfiim de DumI1dzeu, ci de oameni.
De aceia 8i de cele cu adevarat bune,noi. - fiindca nu
S8 ered de cei mai multi de bune, - fugim de e18, fa ra
ca sa cercetam natura lucrurilor, ci avand In vcdere
numai credinta celor multi. Tot a~a p~timirI?- $i cu ~ele
re]e care de$l nu sunt bune, ci rele, nOI tOtW;;1 purcezand
dela: aceasta deprindere Ie s8.var$im, fiindca celor maj
multi Ii S3 par bune, a!';>a ca din amandoua partile noi
suntem cei vatamati. Poate caceia ce eu spun Ii se pare
celor mai multi foarte confuz $i foart e nelamurit; de
aceia este nevoie de a exp!ica mai !amurit ceia ce eu
spun. Cand noi curvim - ~aci trebuie a fnc~pe cu, cele
vorbile - ne temem mal mult de oamem, deeat de
Dumnezeu. Deci flindea ne-am supusde buna~voie oameni)or, apoi i-am facut stapanii nO$tri, $1 de multe, ('"are
poate se par re1e aces tor staparii, de~l In realitate nu

156

157

OMILIA XII

OMIUA XII

sunt rele ci bune, noi, pentr:..; a as(:ulta de ace$ti stapani, fugim de cele bune. De pilda: a trai In saracie
~s~e ~n rapt .c~rev se vpare .celor m3:.i !?~lti ea rU$inos $i '
wjoslLorlU $! lata ca fuglm de, saraCle, nu doar;i,ca
. saraciea arnceva rU$inos, $i nid ca am ficonvin$i de
acea,.s~l:l".d _fiin,dca "agest . Japt 5e , p<!-re rUil'lnos stapa nilor
n09trl,~1 de aceia ~l noi sllindu-ne de dan~i1 fugim de
saracie. A .fi ' cineva necinstit, despretuit $i lipsit de orice
stapanire, inra:;;i S6 pare eelor mai multi ca ceva iniositorill; .apoi iaLa ca $i noi fugim de a~a ceva, nu ora
doara am fi con vin:;;i, ci fiindca aceasta este hotararea
stapanilor no.r;;tri. Aceia$i vatamare 0 avem $i inlucrurile
contrare. De pilda: a se imbogati cine va, a se trufi. a
avea slava, .r;;i a fi cu vaza in lume, celor mai multi S8.
par~ .$ eva bun $i d~ ra~nit; aP?i iata ~,a $i noi ahmgam
bogat1ea co gura cascata, nu ca doara am fi exammat
mai'ntai natura lucrului in sine, daca 8 un bine boO'atiea sau nu, ci suntem incredintati din parerea sUlpa11ilor nO$tri. A$a dara publicul $i gloatele sunt stapanul
nostru, ba fnca un stapan crud, lin tiran neimbhlnzit,
caci nici nu are nevoie de porunea spre a asculta de
darrsul, ci ajunge numai ca noi sa $tim ce ovoie;;te el
$i atunci noi fl urmam $i fara poronea. Atat de mar~
nLeste dragostea$i supu)1erea ce 0 avem fata de ell
Dumnezeu sfatuindu-ne ~i amE;:lnintandu-ne pe fiecare zi,
nu este ascultat de noi, pe cand gloatele de derbedei,
pqbli~_~l.cel, rau naravi.t, niei nur,!1ai are ne'voie de po.' ('onea, Cl aJunge nurYlal casa m arate ' de ce anume
este el mu1tamit, 9i noi de de'ndata ne supunem $i facem
totul. $i cum ar putea cineva, zici tu, ca sa "fuga de
ace9ti stapaniJ) ~ Daca va -a \rea: mai multa lntelepciune
dee~:t dan$ii; daea Va cereeta 11)5u$i el natura lucrurilor,
dacava nesoeoti votul eelor multi; daca mai'nainte de
toti ceilalti se va invata pe sine singur de a seteme
de rele, nu de frica oamenilor, ei de ochiul eel neadormit al lui Dumnezeu; :;;i daea In faptele bune va cauta
res plata f;i cununi numai de la dansul, iara nu dela
oame~~. ~el 6e are succes~ .in fapte ,bu.ne, daca judeea
pe altll ca nu ar fi vredmci de a $tl $1 apreciea faptele
sale, ci se multam~te numai cu hotararea lui Dumnezeu
acela ni~i in cele contrare nu va mai a9tepta parerea altm'a:
\(~l cum se poate. aceasta ~ zici tu.
Daca vei cugeta ee este bmlll, $i cine este Dumnezeu, pe cine parase9ti $i la cine alergi, $i atunci iute

vei indrepta totu!. Omul 5e gase$te subacela~i pacat ca .


$i tine, sub aceia$i judccata $i sub aeeia:;i osanda; omul
in sine este deopotriva eu de$artaeiunea, eleste pamant
~i cenu~a, $i ehiar de te~ar laud a, de multe ori te va
lauda la intamplareffie {ljn hatar, fie din dispretu] ce
am catrA tine, iit1';), caod ~te , va def~i!nA san te va <leuza
tot~'~li aefJia;;iintenthll)eO va fam:. Nu tota$a .1U&3. este
$i Duinnezeu, cihotararea iui este nepiHata, iara jlldeeata ii estedreapta. De aceia trebuie a ne refllgia totdeauna la dari.sul, $i nu numai pentru accasta, ci 9i pentruca el te-a facut, ;;i te eruta mai mult decat orice, $i
pe tine mai mult te iube$te deeat orice. Deci, clecc, daca
ilavem pe dansul ca laudatoriu minunat al faptelor
noastre, H parasim $i alergam la om, 1a eel ce nueste
nimic, lacel ee , ne lauda cum s'ar intampla,l Poate ca
iti -spune cae~ti rau,"Viciean -$isplircat, de$! tu nu e$ti
, a9a ~ Apoiprirl acMsta mai mult inca trebuie a-I compatimi $i a' plange; fiindd judccala lui este conrupta;
dispretuiet;.te-i u astfeliu de parere, fiindca ii suntbetejili ochii cllgetului.~i apostolii allzfau astteliu de batjo'. curi, ~i rideo.u de ceiee Ii defaimau. Poateca te VOf- '
besc 'de bine ~ Daca eSiti a$a precum spun dam;ii, tu sa
nu te mole.r;;e$ti de slavace ti-o dau, jara de cum ~'a flU
e~ti a$a, apoi atunci mai mult dispretu8$te laudele, $i
considera-Ieea 0 bataede joe. .
.
Voie~ti poate sa ;;tii judecatile celor mai multi, cat
de s tricate, cat de netrebnice $i cat de ridicolesunt,$i
cum unele dIn ele sunt mai mult aJe uQOJ'oamenismin-.
titi; iara altele aleunor copii de tita~ ' Asculta dela fnceput, cad Iti voiu spune nu numai de judecatile publicului, ci $i de ale celor paruti ca mai intelepti, . ale
legiuitorilor dela incepul.Cine s'ar putea crede ea ar fi
mai inteJept decat un legiuitoriu vrednic, care legiue;;te
cele euvenite cetatilor $i tarilod~i cu toate acestea,
unor asemenea intelepti a curvi' nu 1i se parea ceva rau
9i vrednic de pedeapsa.Nimeni dintre dan$ii, $i nici una
din legile lor nu a pedepsitcurviea, $i niei un vinovat
no a fost tarat inaintea tribunalelor, $i chiar dacas'ar
fi incercat cineva sa tarasca pealtul inaintea judecatii,
l'ar fi ris eei mai multi,ba nid judecatoriul n'ar fi suferit unaca aceasta. Jocurile de noroe de asemenea
erau libere depedeapsa, $i nici unuldin acei legiuHori
nu a facut vorba de ele. A seimbata eineva sau ,ase
imbuiba cumancarile, nu numai ca nu erau considerate

158

159

OMILlA XII

OlYflLlA XII

ca piicate, ci inca de cei mal multi erau crezute de suc-'cese, pentru care mai cu sama in ospetele osta$e;;ti S8
vedea multa intrecere, asa ca tocmai cei ce aveau nevoie de mai hlulta moderatiune in cugetare, 9i de un
trup voinie, sededau betiei $i-$i paralizau trupul, iara
Bufletul $j-1 Intunecau--$i eli toate aC6stea niciun,ul dintr~ ac:e~ l~~iuitori n'a yrev~7u~ peCiekl,pM" pentru acest
pa,0at . uara, ce poate ti rnal, ra.u
~tCea~,t3, neJ)urde~) Si
tu pofte~ti acJamarile unor astfeliu de oan18fli, 9i 11u Le
ingropi singur in pamant de . rU9ine '? Chiar daca toti
ace$tiia te-ar admira $i lauda, oare nu ar trebu! ca tu
sa te rn$incii $i sa te asclJnzi, fiind aplaudat de ni$te
astfeliu de oameni, eu 0 judecata atat de stricata'? BJasfemia, sau blastemul, iara$i sunt erczute de acei legiuitori ca un lucru de nimie, eaci nid unul din eei ce b!astemau pre Dumnezeu n'a fost tarat Inaintea tribunalelor, 9i niei n'a fost osandit. Darii daca, cinev;l furi:t 0
haina, sau taia pnnga aituiea, sau ii spa,rge8, coastele,
apoi de multe ori era condamnat 1a moarte, - pe d1nd
cel ce blastema pe Dumnezeu, 'nici nu era acuzat de
acei. le.giuitori. Da~a~ cin~va co?rupea pe slug~. din casa
~'. 08:;;i poateavea tCffiCle
taptul era conslfJePBt ea 0
nimica, 9i de legiuitori, ~i de eatre cei muJt.i.
Voie$ti p03.te sa auzi 9i altele, care arata marea
lor prostie ~ Cele de mai sus nu sunt pedepsite de dansii. iara altele :sunt chiar legiuite. Si care sunL acelea '?
Se fac teatruri, i?i in ele se 1ntrodLie temei curve$i copii stricati, cari batjocoresc natu ra chiar; acolo in teatruri sta sus intregul public, :;;i ace9tiia sunt cari inve~
selesc cetatea, aee$tiia sunt cari incununeaza pe marii
imparati pentru trofeile !$i biruintele lor, pe carii ve:;;nic Ii admira. Dara ce ar putea fi mai rece ca aceasta
dnste ~ Ce ar put.ea fi mai grews ca aeeasta placere ~
.$i dintre ace:;;tiia iti cauti tu laudato\'i $i admiratori .ai
faptelor tale? ~i voie;;ti a te bucura de laudele celor din
orhestra, de laudele mimicilor i;li ale femeilor curve ~
~i cum sa nu fie aceasta cea mai de pe urma smintire '?
Eu cu placere i-a;;i intreba pe ace;;tiia: oare este rau
lucru de a rasturna legile nalurei tEste rau de a introduce. impreunari nelegiuite'? Desigur ca vor raspunde
eEl. este rau, ba inca 19i VOl' da ,pal'erea ca. acest fapt
nelegiuit trebuie a fi pedepsit. Deci,de ce introduci in
teatru pe. acei copii stricati, li'i nu numai O<'1-i introduci,
d .inca Ii incarci delaude i;lide daruri negraite"? Alta

data. tu pedepse,:;;ti pre eei cecllteaza a face de acestea


iara acurri ii introduci ca pe ni 7te binefacatoriob:;testi
{1i cetalei, ba' inca cheltue;;ti 9i bani cudan$ii si ii cresti
eu banii publici!
"
. '
Dara,zici tu, stint necinstiti. Apoi atunci de ce
~i cre~ti j'nacest feliu~ Dececinstc:;;ti pe imparati Drin
eei necinstiti '? De ce riiscoli cetatile prin ace;;ti'rrecinstiti'? De ce cheltue~ti hannI, publi~ pentrn dA,m;di l' C(ul.i
dac8. sunt necinstiti, ar trebUl sa fie alungati, fiindcu eel
necinstiti se alunga, iara nu. se incurajaza. De ce i-ai
racut necinsUti'? Ca sa-i lauzi sau sa-i invinovatesti '?
Negre;;it ca sa-i invinovate;;ti. Apoi daca ii faci necimtiti
ca ::;a-i in vi novate;;ti, de ceatllnci Ii lauzi i;li-i aplauzi,
~i tred pe langa dan;;ii ca ;;i cum vezi pe ni9te oameni
einstiti ~ Ce voiu mai spune de im;;elatorijlecele de prin
ipodr'Omii? Ce voiu spune de intrecerile acelea dela vanato rile fiarelor siHbatice, sau de lupteie de prin ipo
dromii cu fiarele siilbatecc'? Si aceste spectacule sunt
in~arcate de toata, nebuniea., eaei ele invahI pe om dea
fi nemilostiv,crud ;;1 neomenos, il deprinde de a vedea
oameni sfa;;ieati, de avedea s<lnge curgand, $1 cruzime
mai presus de afiarelorsiilbatece; Toate aceste f!eomeoli
~i boale morale Ie-au introdus legiuitorii cei intelepti
.del a. inceput,. iara eetatile aplauda 9i admira!
Dara, daca voie;;ti, sa lasam aceste.absurditati va~utG ;;;i marturisite de loti, $i pe care legiuitorii profani
Je-au .trecut cu vederea, $i sa venim la ordinatiunile
cele mai respectabile, $i vei vedea $i acestea conrupte
prin credinta celor mai multi. Nunta de pilda se crede
:;;i de noi ca $i de cei de afara ca cinslitii, $i cu adevarat ca este cinstita; insa la savar$irea nunt.iioI' se
petree atiUea faptc riclicole, In cat to minunezi auzindU-'le. In Mevar ca eei mai multi stapaniti ~i In;;e1a1.i de
{)biceiu, nici macar nu simtesc absurditatea lor, 9i au
nevoie de altii cas:':iA invete. Vei vedea 1a nunti i;li cho.,
1'uri 8i chimvale, si fluere si cantice ameslecate cu cuvinte'murrlare, $i 'betii, 9i 'ospete desfranate, i;li cu un
cuvantcele mai multe necuviinti introduse dediavolul.
$i ~tiu bine, ca agat;anduma de aceste lucruri voiu parea
multora ridicul, ;;i eei mai multi Val' gas! ca cdc spuse
sunt o mare nerozie din parte-mi, atingandu-ma de ni$te
legi vechi; il1sa eu nu voiu jnceta de a spune acestea,
'Care, dupa cum am zis, sunt mai mult 0 in;;a,laciune a
.obiceiului. Poate, cine 9tie'? daca nu toti, eei mai putini

160

OMILIA XII

OMILlA XII

vor prlml cuvintele n~astre,~ $i .yor, ride impreuna, eu


noi decM sa ridem nm ,e u dam;;I], rlsul acela care est~
vr~dnic de lacrami, de pedeapsa $i de os1nda cea mal '
mare. 9}eurn sapu. fie ~vre~pice ,ge hula a~e,me~~a luct'UI'i. ' cq,nd pe 0 tcclOara trmta pana atun<?l 1[1 cap~a:a
saGi' mvatata de a se rm;ina, inca din mIca copIlaXle r
Ae:""<I' <~Ur '~, 'l.l,C, o.;y
"'ll,: . "",' ,"'<> le1,Jcde" dela Bine orice,, r'u:4ine, ~i
U\)~:;';I~"'!."
o inveii chiar deja ineepu~ul ci:isa~ori~i. n~tw;im~rea,. D~
gand-:o ,in mijlocul barbatllor n~cmstlt! }~l d~sfrana.tl, 10
rnijlocul eurvarilor;;i de;;ant<l:tIlor~ Ca;re rau. nu se va
imprima in inima miresei ehJar dm ZIUa ace~a ~ Ner~
;;inare;:t, obraznicica, nesfieaJa, d!a~~ste d~ sla,:a de$art~r
$i aUele de ace~t feli~, Ie. va capa~a Chl!1 r ~l~ acea ~lZ
$i ar dorl ca so, 18 alba 10 toate 211e1e vwtel e1. ~~ICl
cele mai multe femei~e inva\a aft luxoase, cheltUl~oare~
, de ajci nerul?ina.te, de aid mine de rele. Sisjinu'.~l SPU!
ta a:;;a este obiceiuJ, caci daea obiceiu~e~te rau, mClOdata
s:lnu S8 faca, ' iara de este bun, taca-.se pururea. v In
acit:var, sp\lne'mi te rog: oare va curv! nu. este ray'f
Apoi 00 re yom ingadul ,noi ca sa s~ petreaca ace~~ rau.;
fie chiaro sinO'ura data '.I De loco ~l de ce oare ~ Fnndca
'chiar D singur~ datii petrecut, l~t rau veste . A;;!t dar~
:;;ia se veseli mirea~a ~n acest feh~, ~ac~ este vrau, mCI
chjar
0 sin O'ura data sa "DU se faca, Jara daca nu este
,
'='
raUl faca.-se pururea .
. .
,.
v
{(Dara. ce ~ zici tu: tu defmm1 nunta ~ spune mm. S?,
nufie una ca aceasta, TIU am ajuns la aceasta absurd~
tatc,-insa ell ~defaim.?umai cele ce sep~trec la nunta,
deprinderile 9lnecuvllnt~le ~ele mult~, ,;;1. 10 gene~e toate
absurditiitile. pin, ace a 7.lch~~r ~UItI l~~ VOl' Iua vam.o.~
reze 9i vor vletm cu ele mal lO.amte ~e lImp. D.ara, .ZICI
tu, multi admira trumuvsetea r;;1 gratll]e mlreSel~). ~I ee
Inseamna accasta ~ Dacaeaeste ,eummte, d~ abla yoate
va putea !'iii inJature biinuieaJa. cea rea, lara daca este'
neingrijitoare, iute va ~ade~ in ,c.ursa,a~and ca motI':
a1 desfraniirei ziua aeem. ~I de ;;1 sunt atate.a rel~, totu~;}
cand nu se petree de acestea, ?ei mai multI carl eu 01mie fiU sunt mai buni deeiH dobltoacele :- numese ace~st~
batjOcora, fiindcanu s'a ara~at mireasa ee]~F mult~, r;;l
considera ca un rau mareca nu a fast ~usa !!l pnv~, 11$tea pubhcului, -=-' de 9i maidFel.?t vorbmd, 11 trebUle
a considera ca batjocora toema! cand se petree a~eme~
neaJapte scandal?ase. ~i r;;t!U bin~, <:.a 3i'i ~eum 'ce.1 mal
multi Imivor atrlbulmulta u;;ur1Ota, IDsa eu VOIU S,U v

. . . ."

t.

"'-:'01...:\..\1

"

"

' .,'

.,'

"T , .

, ......

161

fed ;;i- aceasta batjocora, numai sa pot avea vreun ea;;tig


de aici. Daca eu a9i fi vrednic de a fi luat in batae de
joc, pentruca sfatuiesc de a dispretu\ credihta celor miilti,
apoi at,unG~ mai lH(:tinte de altii m'a;;i batjocorl. eusingur.
"
D.::l.raapQi pdve:;;te ~i celece S8 petl'eedupa aceasta:
t lJ,J,ntirrlsl ll).tImbuLziiei, oi chia'I' sj m timnu! nooHi Dreg}Hescde' apune'ip fs,ta mire_~t~j.C,'l, !SiH,priveasca 'frurtlUsetea ei cea fcCiorelnica t biirbati beti;;i arnet.iti de '
rnulta desfiitare. ~i 1'111 se mu1tamese numai inen.sa, ci
inca ics $i pe strade cu lampioane aprinse $i 0 petree
pentru famfaronada In cursul noplii prin targ, ca toti
sa 0 vada, prin care fapt njmic alta nu fac, decat ca 0
sfatuesG oareeum, ea pe viitoriu sa alunge dela ea orice
ru;;ine. ~i ni~i nu stau macar aici, ci 0 conduc insotiti
de euvinte \~j dtnteceuricioase, iara aceasta este pen.:.
tru eei mar multi ea 0 lege; -multe slugi $ide cei ce
pocnesc cu bieiIe li irltavara:;;esc graind cuvintele cele
mai ut'ioioase pe care ie-at VOl, atat ia adresamiresei
cat si a mireiui. Nimie nu este cuviincios, ci toate sunt
pline de necinste, $i de slutenie. Buna invatatura de prudenta. va maiavea 0 astfeliu de mirea~a, vazand $i auzind din capul locului astfeliu de lucruri 1 Bn. inca este
un feliu de Intreeere draceasca din parte a celor ce fae
astfeliu de neorandueli,eaei cauta sa se covar$easca unii
pe altii prin batjocori ;;i necuviintj, prin care necinstesc
pc mifi $i pe cei adunati.
$tiu. 'bi,fil3, ca prin aceste VOl' be eu surit greoiu $i
neplacut VQUa,pentru ,c a caut a taia place rile ;;i mul-'
tamirile aceste,i vieii; dara toemai pentru aceasta ph1ng,
caci ceia ce este displacut, voua vi se par~ a fi pliicut.
, ~i cum sa nu fie displacut de a fi batjocorit, de a fi defaimat, de a fi neeinstit de tOii impreuna cu mireasa ~
Daca unul din piai3, ti-a1' ziee ceva rau, tu pui in mi;;care mii de Iucruri ~i consideri vieaia tade nElsuferit;
iara cand te slute$ti In fata intregei cetati impreuna eu
eeea ce urmeaza ati fi sotie; te bucuri de aceasta ;;i te
mandre$ti ~ Dara oare cam nebunie nu estcaici 'f A'i'a
esteobiceiul zici tu. De aceia ;;i jalesc eu, caci Cll adevaratca e vrednic de jalit, fiindca deavolul a ingradit,
a;;a zicand acest fapt in obiceiu. Fiindca nunta este un
act solemn, care leaga neamulnostru la unIoc, $i este
pricina a multor bunuri, de aceia demonul acela viclean
tuiburandu-se, caci eunoa;;te ca prin casatorie regulam
omul se ingrade9te $i se aparacontra curviei, el intro- '
-=,..

i6038

it

162

163

OMILIA XII

OMILJA XII

duee curviea in aU r.nod. In ,ni9te ~astfeliu de ~dun~ri multe


fecioarc au fost ru.';nnate, 91 dac::l, nu pretutmdem, eel putin diavolul 5e multameste deocamdata ~i cu cuvintele,
sau numai ell efmtccele 'acel~~ntate, se multame~te,
zie, ~i cu faptul ca se da miresei ni$te exemple peplacul
lui, $i ca mirele este pus in priveli~tea intregei cetaii.

Iisus flu este rob sau slobod. Tu nu-ti dispret.uie:;;ti calul


sau magariul, :;;i faci orice ca sa nu devina raj :;;i netrebnici, iara pe slugi Ie treci cu vederel, Ie dispretuie:;;ti
mai mult decat pc animale'? ~i ce spun eu de slugi, cand
tu dispretuie$ti chiar copiii $i fetele tale'?
Deei, ce se intampla dupa aceasta'? De necesitate

AD-oifiindc3~asenleneaneor8-,ud'ueli S6 Det.r-Ee

In.. U.u:!p~_~l

noptil, ~i ca nucurrlva, intuneriGui sa fie'ca un. f~Hud0


perdeaa acestor reie, iata ca necuratul a-Ia<:ut :sa se
introduca multe facle ~i lampioane, C<;lre nu lasa, Ca 81utehiea sa se ascunda priveli:;;tei lumei. In adevar, ce voie~~te
acea multime de lume adunata'? Ce se voie~te prin acele
betii nebune'? Ce se vra prin acele poenituri de biee'? Oare
nu este invederat, ea niei ehiar eei ee :sunt prin easele
lor l'etra.::;;i ::;;i euprin:=;;i de un somn profund, sa nu fie in
neeuno$tiinta de asemenea necuviinti, ci de~teptati de
pocniturile bieilor, sase suie pe garduri ~i sa privea2,ca
ca martori ai acest6r comedii'? Ce ar putea spune cinevfl apoLsL deacelecanta,ri Incarcatede toata desfranarea, de' amoruri nehune i$ide lmpreunari neleaiuite. care introduc mii de tragedii, 8i care pomenese 'deseori numde amantilor~l aan:lantelor? :;;i co
este mai grozav, ca de multe ori se introdue printre
aee$ti cantareti $i fecioare, care leapada toata ru:;;inea
in einstea miresei, sau mai bine zis, spre batjocuraei,
jfi,rtfindu-c;;i astfeliu ma,ntuirea lor, ~i slllt.indu~sela un lac
ell tinerii desfranali prin acele cantari. uricioase, prin.
accle cuvinte murdare, ~i prin vxea simfonje satan.iceasca. ~i inca mai fntrebi: de unde via curviile,4e--unde
prea eurviile, de unde conrupereacasatOf'iei '? (Dara, zici
tu, de aces tea fae nu eei nobili, nu eei de bun neam, ci
cei din dasele de JOS). Apoi de ce iti rfzi de mine, punandu-mi inainte un astfeliu de rationament ~ did daca
asemenea fapte sunt bune, atund lasa :;;i pe celelalte ea
sa faca a:;;a. Nu cumva, fiindca acestea traiesc in saracie,
nu mai sunt fecioare $i nu mai au nevoie de Intelepciune'? Acum fata ta joaca cu tineri desfranati in priveli~te de rand, $i nu ti se pare, spune-mi, a fi mai necinstita dec3 t curvele? Dara daca ziei ca asemenea' 1ucruri fac slugile, nici a$a nu te voiu eruta de Invinova-tire, fiinaca rIiciacestora nu lTeste-slobod a face a$a.
De aid se nase toate relele, c8. nu facern nici-o yorba de
slugi, ci ne marginim a vorbi eu dispret, ca este sluga
sau rob, de~l infiecare zi auzim spunandu-se, ca in Christos

en. de indata va vAnl

scaJrl)r:L~i neinut~3.rniI"{ja"

dUP2~

ce

s'au sfarsit petrecerile, ba de multe ori urWeCi,za si vreo


paguba mare, prin pierderea vre-unor juvaerieale de
pret, in multi mea $i inghesuiala aceia. Apoi daca dupa
nurita s'ar na:;;te vr'un copil, :;;i aici am putea vedea
aceia:;;i u~urinta, :;;i multe semne sau simbole plioe de
rizilic. Caci, cand trebuie a pune nume copilului, ii 1asand la 0 parte numele sfint,ilor, dupre cum1aeeau eei
vechi la inceput, aprind luminari ~i pun nume inchipuit copilului, gandindu-se ca eu chipul aeesta copilul
va tra-i [nult timp in lume. Dupa aceia fiindca de mnIte
ori se intampla ea copilul ~"a moara mai inainte de
titnp--r-- ~i aceasta seiI1t<1!J1phl deseorJ :-- iata cii ~i
atunci S8 :_petrecc rizilic,c~ei diavol u] l~i bate _JQI~~_g~_ _ _
cei pro:;;ti ea de ni$te copii. In adevar, ee ar pute8_, zice
cineva -de-acele hart1uti;sau de -acei ciopotei---atarnati
de mana copilului, saude acel marti~or ro~ atarnat 1a
gat, ~i eelclalte multe indirc:ate cu rizilic, in timp ce
a1' trebul de a nu-l rnfa$ura cunimie alta, afara de
puterea crucii? Aeum insa. este dispretuitcel ce .a Intors din ratacire intreaga lume, cel' ce a pricinuit diavolului -rana eea mai adanca ::;;i i-a nimicit orice .putere,caci incredinteaza copilulnu puterei celui Prea
inaH, ci puterei :;;i sigurantei diavolului. Sa mai spun
inca eeva $] mai de r1s'? Daranimeni sa. nu ia (',uvantui nostru de suparatoriu, de$l poate ca va ajunge 9i
acolo, caei eel ce voie$te a curat1 putreziciunea de pc
rana, nu se da inlaturi de a':;;i murdarl rnai intai manile sale. A$a, dara ce esle mai de 1'is. de care voiese
a va vorbl~' Ceia ce se pare a fi nimie, dara de' care
eu oftez, pentruea este inceputul celui mai de pe urma
dispret, ~i a celei mai de pe urma prostii. Femei, slugi
:;;i doiee iau tina (glod) din baie, i~i ung degetul, eu care
fac semn pe frunteacopilului, ~i daea Ie-ar intreba cineva, ce voiesc a face ell tina aceia, iti raspund ea aeea
tina are putere de a alunga privirea rea 9i vicleana,
deochiul ~i pizma altora. Vai! eata putere mai are tina
9i noroiul, de vreme ce intregul asalt a1 diavolului 11

164

165

OMILlAXIl

OMILIA XIII

respinge! $i nu va acoperiti obrazul de rw;ine '? Nu yeti


cunoW';;te oare,fie -~i mai. tarziu, cursa dia volului,~i cum.
e1 introauce inca din fragedacopilarieuneltirile lui cele
ddkesti ~ Daca eu adevarat oa tina f:;tce aceasta mi.nune, de ce atunci nu faci ~i tu a~a pe fruntea ta, tn
clSj,re e,;;ti barbat,~i careai poatemai multi dU<;imani .de
.c4t eopiiul, cari te [ijzmuesc'? De ce nu-~i bagUnttegul
trup in tina'? Caci daca tina are atata putere pusa. pe
ftunte, de ce atunei nu te-ai baga, (:u Wtulio ea? Toate
fl,cestea sunt de ris ~i comedii satanice$ti, care due nu
numai in rjzilic pe cei amagiti, ci ~i in gheena.
$i daca af)tfeliu de fapte S8 petrec printre Elini.
nu este vr'unlucru de mirat, dara cand se petrec ~i
printre cei ce se inchina crucii, ~i se imparta,;;esc tainUor celor negraite, ci.l,nd,. zic, se petree. asemenea fapte
uricioase chiar ~i print're cei ce filosofisaza ca cre~tini,
apo! atunci este vrednic de jale. Dumnezeu te-acinstit
peJine a te unge eu mirul cel duhovnicesc, ,;;i tu spurci
copilu] ungfwdu-l cu tina'? Dumnezeu te-a cinstit, iara
tu teriecinste~ti singur'? Tu ar trebU1 ca sa iusemni pe
fruntea copilului crucea, care procura siguranta ne 'nvinsa, iara acum lasand aoeasta te arunci inasemenea
prostie draceasca '? $i daca aoeste lucruri se par unora
a fLmici ~i nebagate in sarna, apoi afie ca acestea sunt
cauza celor mai mari rele, $i canici Pavel nu a trecut
ell vederea cele parute ca mici. In adevar, ce poate fi
mai mic lucru, ca a$l. acoper! ornul capuU Dara, privei;;te caLa yorba face, ~i cu ciWi asprime opre~te acest
lucru, spunand pe langa toate celelalte, ca eel ce 1$1
acopere capul sau, singur ~i'l necinste:;;te i) Deci, daca
cel e.e l~iacopeI'e caput ':;;n-1 necmste~te,' dara ~inca cel
ce il unge cu tina, cum de nu spurca pe copil '? Deci.
cum il dai in manile preotului,? spune'mL Cum de cei
ca sa se puna de preot pe fruntea copilului pecetea
charului, cand tu ai uns acea frunte eu tina'?
.
Nu a~a, fratilor! nu a~a, ci chiar din mica copilarie
ingraditi pe copii ClI arm.ele cele duhovnice<;iti, $i inva.;.
taii-ide a'~i pecetlui cu mana frlintea, $i mai 'nainte
de a putea ii sa faca aceasta cu mana, voi jn~i-va insemnati-li pe frunte .semnul sfintei cruci. Co ar putea
spune cineva apoi de celelalte observatiuni satanice~ti
in timpul durerilor de na~tere, pe care moa$ele Ie in':

troduc spre raul capului lor'? Ce s'ar putea spune despre


obiceiurile introduse la moarte $i la diferitele nenorociri,
des pre acele bocete $i tipete dobitoce$ti, despre acele
plitnsBtQde .pre 18, morminte,despre ingr'-ijii'ea eea mare
pentl'u.mon Ilmente, def'pr'8 droaea acea de fernet bocitoare,
despr~ . (lDset'vatiunf1e ,!,ilelor,/:lespre intrarj :;;i ie~iri '?
Deci,Ciela ace;;,tiil'). cal..iti stl1V5, ~spl:1ne'mi. .$i cum sa rm
fie aceastadovadacelei mai de pe urma nebunii, ca sa
eauti "lava unor oameni,cari au ni9tc pareri atM de
stricate, cad fae toate Iaiwroc, In timp ce ar trebui de
a ne refugie<i pururea la oohiul eel neadormit al lui
Dumnezeu, $iavand privirea atintita, la el, sa facem $i
sa graim numai ceia ce trebuie~ Ace$tiia chiar de ne~ar
lauC1a. cu nimic. nu oi VOl' putea folos1, pe cand acela
daca incuviintaza cele ce facem, ni va face $iaicistraluciti, $i in vieataviitoare ne va i'mparta$l de . bunurile
cole negraite. Carora fie ca cu lotH sa ne invrednicim,
prin eharl11 ~i filantropiea Domnului nostru Esus Christos,
c;'iruia impreumI cu Tatal $i eu Sflntul Duch, se cade
slava. $i stapiinirea, acum 9i pururea $i in vecii vecilor.
Amin.

>

1) Notil .. Ase vedea cap. 11 din I. Corintheni.

OM ILIA XI II
?

. "Nol nebuni pentru Cl1ristos;iara voiintelepti IntruChristos, noi stabl, iara voi tari,-.
~e

tl'ehuitGciu.-de

.~. llJ~-.~a dea,.i~~

ra:;;i 1), voimariti, iara r10i oeariti" (Cap.

4,10).

. Ar.asand cuv,3.ntul, ceia ce este mai grozav decat


orice rana, ~i zicand ea fara de noi ati luatimpa.c.
"
ratiea " ~i ca" 1ni se pare ea Dumnezeu pre noi

apostolii eeimai de peurma ne-a aratat, ca pe


randuiti spre moarte", iata ca prin cele ce

ni~te

urmeaza arata cum .erau randuiti spre moarte, zicand:

~) Nota. Frasaaceasta din parentez pe Umga textul Sf.


Chrisostom ,se gase~te numai. in Codicul c., iara din editiunea
noastra obil;nuita este omisa. (Tl'ad).
.

166

OMILIA XIII

"Noi nebuni 9i slabi 9i neeinstiti, 9i fUimanzim,


9i inseto9am, 91 sun tern goli, 9i patimirn, 9i nu
sunten:l a:;;czati (nu avcm statornicie), si ostenim
luerand eurnanile noastre" (Vers. 11~13), care
toate la On loc erau dovada apostolului ~i a dascalului
adevarat. Dara aceia cugetauluenll'i. I.(:{).r-i tn (:~le GU
totul contral'e, ade6i!. inintclcl')ciun~, jf] ' slavii, hl bogatie, ~i in cinstea dupa. care umbIatl. Ded apostolul
voind a li dobori trufiea lor, ~i a Ii arata ca prin acestea
nu numai ca nu trebuie a se mandri,ci inca. chiar a
se 9i rUf?ina, mai intai ii ia in deridere, zicand: "lara de
noi luati irnparatiea". '((Eu, zice, va spun vowI c.a
timpulde fata nu este pentru cinste $i slava, de care
voi va bucurati, cipentru a fi alungat 9i necinstit, dupre
eurn Hoi patimim. lara .daca nu asle ali\a, ci timpul
aeesta estealrecompenseJor, apoi atunei - ~i zice acestea
Inderidere - dupre cat vad, voi ucenicilor ati~i luat
imparatiea, ia ra noi dascalii~i apostolii, caI'1 mai ales
trebuiaa lua ' plataostenele!or,.!1u numaica am devenit
mai pt'e jos de voi, ci inca,: chiarca . ni~te Os8.nditi 18"
moarte, cad ne petrecem timpul in foaine 9i in sete,
in primejdii 9i in cea mai de pe urma nedm;te, batjocoriti. ca nj~te nebuni, alungatHie~tutindeni, ~i pati.mind cele mai grozave neajunsur-i ~i batjqcorh). "A... cestea
Ie zicea el, ca sa-i facape dan9ii a mtelege, ca ii trebuie
a rivnl cole ale apostolilor, primejdiile ~i batjocoriIe,
iara nu slava ~i cinstea, cad predica evangheliei nu Ie
cere pe acestea, ci pe acelea. Aceasta de sigur' -ca nu 0
spune deodata, ca sa nu Ii se para greoiu in Yorba, ci
dupre cum era demn de dansul, Ii aplica dojana ~a
dupa cum so vede. Dadi el deodata ar fi introdus yorba
$i li-ar fi zis:. Va rataciti 9i va amagiti, ~i v'ati departat r:mlt .de Iegiuir~l e apostolice, caciapostolul 9i
sluga lUi Chrlstos trebme a fi. crezut canebun, 9i a-9i
petrece timpul in scarbe ~i necinste, dupre cum $i suntem
noi apostolii; voi insa eu totul din contra; - daca .ar
fi vorbit a$a, zic, negre9it ca mai mult i-ar fi instrainat.
caci ar fi luat vorbele ca laude adresate apostolilor p
candpe dan$ii i-a deraimat pentruJeoea, sla.va. ~j yj~a.t8
lor cea dezmerdata, $i prin urmare~'ar fi facut mai
Inda~atni~i, fJe cand cu. chil?~i El;cesta vorbele nu supai'3
pemmem.Cu alte cuvmte n atmge cu vorba, insacu-

167

OMILlA XIII

vintele nu-i sunt greoaie. De aceia 9i inainteaza cu cuvantui mai muit in mod ironic, zicand: "Voi mariti si
tari ": Daca apostolul n'ar !i v,?rbit Cll ironie, ar fi zis
astfelIu: Nu se poate ca sa va credeti pe voi in9i-va
unul d e fntelept, altul .denebun, unul de pUtern1C, altul
de siab, fiindca predica evang heliei cere tocmaicele
r:oni.rii.fe, adeca eeie rele. Daca ar fi ell put,i fltc),ca UTIul
~,;'i tic ' 8.::;'8., $1 eela.ialt. altO:iint.relea:, poate-c,;3, ' cele ce spu- .
neti ar avea vr'un cuvant; aeum insa nu esteil1O'aduit
ca unul sa se creada a fi inteJept, altul slavit c~lalait
scutit dE: 'prirnejdiL lara daca nu este a~a, ap~i atund
urrneaza de necesitate ca voi sa fiti preferati de Dumnezeu inaintea noasLra, VOl ucenicii sa fiti preferati Innaintea dascalilor cari patimesc mii de raJe. Dadl. fnsa
Diei aceasta nu s'ar putea spune, nu ramane decat ca
voi sa X'ivniti::;;i sa alungati eele ale noastre)} .
$isa nu creada eineva, ziee, ca en vorbese numai
de cele trecute, caci: "Pftna ii1 eeasul deaeum si'
fU't.m;lnzim, . ~i .inSa.tO$Etll1) $i suntem gl~)l! " (Ver~.
H). Ai vazut, Gii nu 0 ii sau doua, ci fntreaga vieaia
a '~''re$tillilor trebue 'sa fle - a~a. NiGi Ga se "fncuIluIleaza
cineva:;numai daca a ca$tigat vre.:.o biruinta, $l' apoi
iara$i- a cazut. ,,'$i ' fiarnfLnzim" -adresandu~se eelor
tc
ceseiffihiiib:-1iJ' 'cu'
'~-sf
: Atihifffi
'-=:::' vor:--
/I , .p
.
. ..
bind cKtra eei ce se '1ngamfau,,,sinu suntem asezati" did suntem a lungati, ,,9i suntern ' goli" ,-- ~d~
resanl)u-se bogala~ilor, ,,9i ostenim luerand eu manile noastre" zice, adresandu-se deadreptul catra apo~toJii eei .mir~e~~lno.9i, ear.i !lic.i 9-u lucxau ~i nici nu
sUlerlau , pTUnej<lll) ~~ !11}IIl~ c~t s,e IOlosau. lnsa nu a$<i
s~nte:n noi, zict'; ci impreuoa eu primeJdiile dedillatara;'
Sol.nol 0 ducern .intr'o m,!nc~ .~i lucrare necontenita. $i
cem ce este mal mult, ca mel nu poate spune cine va
ca noi neingreuem cu acestea, iadi pe cei ce ne supara, noi li raplatim cu binele. Caci aeeasta este eu ade':'
varat mare, nu dea patimi' rale, dici acest lucru este
comun tuturor, d ca patimind cineva rille sanu se imputineze, sa nu se tulbure. Noi, insa, nli numai ca nu
ne toiburam, ci chiar ne ~i bucuram. Dara 9i aceasta
este dovada ca noi rasplatim co cele contrare pe cei ce '
ni fae rau. Cuin .ca a9a faceau apostolii, ascultace spune
0

mR,nca:iile:
:I

168

"Ocariti fiind, grajm de bine, goniti


fiind, rabdam, huliti fiind, mangaem, ca ni~te
gunoiu ne-am facut lum~i" (Vers. 13), adedi nernai departo:

cad 001 cepatime~te . raIe, 9i e1


ap;'tra nici nu se vaeta, oste crezut de lumea
ce~{j0ttfaradene))un; lara valO.are .::?i slab. Apoi ca flU
currr;,r&Sl1r;<;;i facacuvantul greoiu;plln8,nd !I:.le rpijloG In
cetatea lor suferintile apostolilor, ce spune? F<'icutu-noam, zice, ca ni~t8 gUl1oiu, nu numai al cetatei voastre,
d ~i altumei intregi, ~i iara9i: "tuturor lepadatura
panaacum" , nu numai a voastra,ci a tuturorn. Dupre
cum atunci cand vorbe9te despro ingrijiroa lui Christos
pentru oameni, iasand la oparto coriul ~i plimantul ~i
-toata faptura,Bl pune la mijloc crucoa, tota~a ~i atunci
eand vbio;;;te a-I atragespre dansul, el trece cu vederea
mtnunile,o;;i vorbo~te numai de patimile ee Ie indura
apostolii pentrn (h'tn~jj. Tot a~a este 9i obiceiul nostru,
cacicand .suntem nedreptatiti :;>i dispretuiti de uniia, atunci punem la mijloc eeia ce noi am patimit pentru aceia.
"Tuturor lepadatura pana acum". Tocrriai pe la
sfar~it Ii da lovitura cea mai grea. (cTuturor, zice, nu
numai celor ce ne prigonesc, ci 9i celor pentru care
piHimin toate acestea)), adeca (tuturor acestora Ii purtarn('ecuno~tinta. Vorbele aces tea sunt nu ale celui ee
este manieat peste masura, sau ale celui ce este mahnit
pe sino singur, ci ale eelui ce voieE;>te a atinge pe cei
nesimtitori, cadcel ce avea mii de motive de a-i acuza,
iata ea mai departe ii i'?i saluta i'?i-i mangaie. De aceia
;;i Christos ni poronc89te de a suferl eu bland eta batjoco rile. ca astfeiiu 9i noi sa filosofam, in acela'7i timpi'?i
po aceia mai mult sa-i rw~inam. Caci nu celee batjocorei'?te face vre-O. isprava mare, ci tocmai cel ce tace
cand este batjocorit.
Apoi, fiindca Ii-a dat 0. lovitl1ra de nesuferit, iute
a i'?i indreptat-o zicand: "Nu infruntandu-va pre
bunj pentru Christo:,;.

nici

OlvlILlA XIll

OlvllLIA XIII

nU$B

voi scriu acestea, ci ca pre ni:;;te copii ai mei


iubiti invatandu-va (( (Vers. 14). (cNu ca sa va ne-

cinstese, zice, va spun acesteal). Ceia ce. e1 a facut, sau


mai bine zis, eeia ce a spus prin cuvinte, aceia zicE
sa nu. se faca, sau daca s'ar face, cel putin sa nu se faca
ell cugel. diu :;;i z8vistnic, Dea1tfeli\1~i aceastae$te doetoriea eea mai buna, ca spunand yorba sa mai adaogE

169

si iustificare trasa din rationamente. Casa nu fi spus


c'~eiace era trebuitoriu, de sigur ea ii ar fi ramas neindreptati, ~.i spunand, InSa sa Ii laserana nevindecata,
ar fi fost f;li mai rau; de aceia se f;li justifica eu toata puterea. Aceasta. nu numai ca fll! astupa rana,. dina!' face sa
~e m~i afLmq.e, c:J.Ci.3,llzind cinev;:t ca e1 Ii spuneacestea
;n,~rea. :.,euin,j''';'3T 'in.frunta~ 11:~_ai,cl8graba. 'prime~tA }D-

drep-taI~ea.'"

-- .

Mare este apoi 9i asprimea vO.rbei f;li infrllntarea,


did 81 nu Ii-a spus aces tea ca 'dascal; sail apc-stol, san
ca cel ce, a vea ucenid, ceia ce ar fi fost rezultate din
demnitatea cu care era investit, ci "invatandu-va,
zice, ca pre ni~te fii ai mei i ubiti". ccIertati-ma, zice,
caei de ~i poate v'am spus ceva greoiu, aceasta a venit
deladragoste)). ~i n'a zis certandu-va, ci "invatandu-va". Dar cine qat'et1u s~ar l'u;;;ina, scarbindu-se tatal
sau f;li povatuindu-l cu cele cuvellite'? De aceia nici n'a
spus mai Inainte aceste euvinte, ci dupa co Ii-a aplicat
rana dinainte. Data ce, zici tu, oare eeilalti dascali nu
se intereseaza de noi '? N'a spus aceasta apost6lul. ci
ca nu S8 intereseaza atat pre cat trebuie. Aceasta n'a
spus-o pe fata, ci a 'tesut-o in denumirile de mai jos,
punand de fata pe pedagog :;;i pe -Dumnezeu. ,;Ca de

ati avea zece rnii de invaVitori(pedagogi) intru


Christos, zice, {~lara uu multi parinti" (vers. 15).
Aiciel pu sc<oate.la ivcaUi demnitatea, ci excesul dragostei lui. ~i nid ell Cll expresiunea "intru Christos"
adaosa aici, i-a infruntat, ci chiar i-a mangaiat, caci pe
eei CG seintereseazii dedam;;ii, f;lil$i iau asuprii-li munci
f;li obosele nu Ii numof;lte lingu9itori, ci pedagogi,f;li dascali, aratand prin aceasta mare a lui Ingrijire de dan~ii.
~i n'a zis: (cca nu aveti multi dasr.ali) ci "nu muiti
parinti". Asfeliu deci,el n'a voil sa-i'?i puna aicidemnibtea sa, 9i nici ca Ii-ar fi fost de folos de aafia dela
dansul ceva mai mult, ci Ii inO'aduie de a se obosi mult
f;li pentru dascalii lor.. De altfeliu' af;la este adevaratul
pedagog, caci 01 if;li inmagazineaza pentru dansul numai
excesul dragostei. din partea ucenicilor; a~a este parintole adevarat. ~i nuspune numaiccca niineni nu va
jube~te atat de muU-ceia ce ar fi putut face fara vr'o
ri:J.spundere-ci pune la mijloc Eli faptul petrecut; $i care
este ace I fapt? "Ca intru Christos Iisus prin evan-

170

OMILlA Xlii

ghelie eu v'am nascut ' pre voi" zice. "Intru


Christos Iisus", zice, iara nici de cum nu-mi atribuiu

mie aeeasta. Aici iara~i atinge pe eei ee-~i atribuiau Jor


invatatura evangheliei. "Voi, ziee" , sunteti pecetea
apostoliei mele" (1. Cor. 9, 2), ;;:1 jara.-;ii: "Eu an'}
c<a~dl't"
. ~ aIel
. . Zlce:
.
l', C-OCll'""
N u sptme :
lara
"eu- v ,am __n c<,:)
:.; ,
(cv'arp. ~/estit cuvantulJi, ci ~ ~..r;[em 11.2"S C,Ut" , fac:al1u "tl ~ '
de yorba naturala, dici ei un , singur lucI'U diuta, acela
adee,1 ea sa arate dragostea ce 0 avea pentrll dan$ii.
"Ca sa primiti dela mine eele ale credintei v'a apartinut
voua, lnsa de a ramanea credineio;;i, aceasta prin min,;)
s'a facuil).
'
Fiindca a zis mai sus: "ca pre ni~te fii ai mei"
apoi ca nu cumva sa se ereada yorba ca 0 Iingw;;ire,
iatil. e8. rna.; departepune de fata. ::;;i datoriea lor de tii.
"

"j

Rogu~va dara pre voi sa fiti mie urmatori (imitatoriL Drecum si eu lui Christos" (vers. 16). Vai!

ni

cata. sinceritatela dasca1! Cat de exada 'icoana


prczinta, in9.emnand~~ , pe~altii ' ~~ a-0 imi~a. EI !ace aceast~
nu ca, cum s'ar lauda pe aansu1, C1 ca sa arate (:a
virtutea este w;;oara. Sanu-mi spui, zice, ca nu pot
sa te imitez, caei tu e;;ti dascal, $i mare,-eaci nu este
atat de mare deosebire intre mine ~i voi, pe cata este
intre Christos ;si mine. Si eu toate aeestea eu l'am imitat '
pre ej.Cand serie Efesenilor, nu se pune pre dansulla
. " mijloe; ci deodata j'j indreapta ditra. Dumnezeu deadreptul :
"Fiti urmatori (imitatori) lui Dumnezeu" (Efes. 5, 1)
zice, iar;1 aici, fiindca vorbali era indreptata catra eei
siabi, s'a pus pedansulla mijioc. Dealtrnintrelea e1 arata
ca $i a~a este eu putint;a de a imita pe Christos, cad
eel ee irniteaza. peeetea eea adevarata, acela a imitat
prototipul.
1) Deei sa vedem cum c1 a imitat pe Christos.
Aceasta imitare nu are nevoie de timp $i de me$te$ug,
ci nutnai de intentiune buna. Daca noi intram la un
pietor,nu yom putea imita un tab1ou, oricat de mult
, 1) Partea morala. Lauda sfintului apostol Pavel, f,li ca nu

boga~iea

171

OMILIA XlII

este un rau prin sine insaf,li, ci daca nu se iIitrebuintaza


precuro trebuie. Ca.cei hogati sunt mai ' rai decat.cei saraci,
prin faptul, ca ace~tiia primesc dela cei ce dau de buna voe, pe
cand bogatii iau eu sila dela cei ee nu voiese. (Veron).

I-am fi vazut, pe eand pe Pavel numai din simp1a auzire putem sa-l imitam. Deci, voiti poate sa aducem 1a
mijloc tabloul, ~i sa descriem vieata lui Pavel Inaint.ea
voastra ~ Ei bine, sa stea de fata acel tablou, sau acea
plaea caro este ,?U J:?ult_ rr!ai ~.tral~c!ta C!e.eat t?ate icoa...
nele sau tabloul'lleimparate$Ll. caCl sumectul nu este
dODX8. nid scanduri lipite; nici prostirisau panzi puse
dc6_supr'~'J -'(:i lu~r'ul lui -DU(flnCZCu; c(~te.i _este 8uflet 91
trup. Sufietul e!:ite luerul lui D.umnezcu, ia~a.. nu ~mc~
nesc, ~i trupul deasemenea. At~ aplaudat aICl ~ Ins~ n~
aici 'e!Ste ' Umpul de aplauze, Cl 1a cele ce urmeaza, ;;1
nu numai de aplauze, ci ~i de imitare. Pana acum materialul -este deopotriva pentru toti. Caci sufietul nu se
deoseb :;;te de alt sufiet, jntru cat este sufiet, ci numai
buna , intentiune arata deosebirea dintre danse1e., Dupre
cum nid trupu] nu se deosebe$te jntru nimic de alt
trup, ei estedeopotI'iva $i celallui Pavel, eu eel a1 ceioI' ,
multi, ~i numai primejdiile il pot face mai stralucit pe
iJD1l1 d~cat pe altul; tot a$a $i ell sufietul. A;;a dara
steie in fata noastra lablou1 sufietului lui Pavel. Acest
tablou triai inainteera - manjit~i pHn de paianjeni,did nimicnueste mai n'iu ca. blasfemiea.Dara. dupa
ce a venit in lume, eel ce toate, Ie-a prefacut -~i- a
vazut. aeest tablou, a vazut voiu sa zic sufletul lui Pavel
astfeiiu dispus, nu doara ~in e.auz.a lenei s~u a pros;tiel. ci din cauza neexpenentm f;'l pentruea nu avea
cuel fiorile evseviei - :leI avea, insa ,imbracamintea ze, luillj, 8.f;'fl. ziearid, n'o avea, caei nu avea. zelul dllpre cuno;;tintl1 - i-a dat fioar~ea adevaruIui, a~eca. ~!~aru~, 'i
apoi fara de veste a aratat a cest tablou lcoana lfnparateasca. Caci luand cu el imbracamintea zeiuIui, ~i afiana
ceia ce nu $tiea pana atunci, nua mai fntarzieat, ci de
indata s'a aratat ear- cel mai bun me;;ter. $i mai intai
eapul i se arata imp.aratesc, prQQov~duind pe C:hI"istosJ
apoi ;;i restul trupulUl, ca unul ce a ara tat cea mal .ex~ct~
vieata Pietorii incuindu-se in odaea de lucru, mmanm
nu deschid u;;ile, ci lucre~za inAauntr~ cu toa~a li!;lif;'tea
$i exactitatea,-Pavel insa puna.ndu-~l placa m mlJ1~cu1
lumei, in mijlocul tuturor contranloI', tutuI'oI' tuiburarllor
8i tuturor nenor'ocirilor, ~i -a Iuer-at singur acest tablou imparatesc, ~i nu era impiedicat. De aeeia ~i zicea: "Prive"li~te

ne-am !'acyt lUl?~i", zu~r~vi,ndu-i3~.singuricC?an8:

in mijlocul pamantulm ~l a marll,

10

m1Jlocul cermlUl

172

OMILlA XlII

~i

a1 lntregei lumi intelectuale. Voiti .poate a vedea ~i


celelalte parti ale trupului, cele mai jos de cap? sau cit .
poate voitica sa mergem cuvorba de jos In sus ?PriV8:"$te; deci,aceastastatue de sus, ba inca.$imai cihstita
~i decat aceasta, ca una ce merita sastea fn ceriu, ne, . . . Jegat;il, cu .pJJ'u)")b ca slatuele ordinare,~i nid a$ezata in:- .
ir':iJ~q~ lq.C8;r-1L}.n~:1:t,,~.i . ale:~:g,a"r~d ' dela, .ie!'(~salim 91 "pant\ In.
lHnc, $1 pari&. in lsparna,$i purta,ndu-se pretl1tindeni in
lumea fntrcaga" intocmai C<'). $i c8,nd ar fi aVllt aripi. 0,ici .
ce ar putea fi mai frumos decat aceste picioare, care au
calcat peste tot parnantu1 de sub soare? Aceasta frumusct,ao proclama $i Proroculdela fnceput, zicand: "Cat

'd e frumoase sunt picioarele celor ce bine vest~~p , p?-cea "(lsaia, 3, 7). Ai vazut cat de frumoase sunt

pIC1Qarele ~
.'
.
Voie$ti poate a vedea- $i pieptul ~ Vina sa ti arat $i
Ht.:easta, $i-1 vei vedea cu mult mai frumos decat picioarellj de care spusei~, ba iocamaifrumos $i decat picioar~1ii;vechiuluj legiuit?riu. qaci Moisi :; purtat pe pieptu1
san ce1e doua lespezl de plaira, pe caod Pavel a avut
ioauntrul sau chiar pe Christos, $i purta cu sine fosesi
icoana ii1lpal'ateasca. De aceia el a fost mai fosemnat $i
decat masa eea de aur ce era pus~ pe chivotulleaei, $i
deetH cheruvimii . cei de acolo, caci de acolo ou ie~ea 0
0stfeiiu de voce ca cea a lui Pavel,ci vcicea de accilo
~puoea mai mult de .cele pamante';lti, pe cand din vocea
J0'i Pavel nu se auzea.decat de lucrud cere~ti, ~i chiar .
de cele rnai pl'eSllS de ceriuri. Jartfelnicul ac"el din leO'ea .
veche nu slujea decat oumai Judeilor, pe cand Pav~l a .
siujii; h;tmei intregi. Acolo eraulucfuri -nelosufietite, pe
cand aici oi se vorbe~te printr'uo suflet bun de fapte
bune. Acest Jartfelnic a fost mai stralucit ~i decat ceriul
$i ou a fost luminat prin variatiunea stele}or, oici de ra~
zele soarelui, ci avea cu dansul chiar pe Insusi soarele
dreptatii, c!1resloboza razele sale. Peceriul de'd'asupra
noastra cate odaLa il face posomorit vr'uo nor gros, care
II intuneca, pe caod pieptul lui Pavel oiciodata l1'a fost
jntunecat de vr'un astfeliu de nor, sau maibine zis, au
trecnt de multe ori peste dansul nori gr09i, insa o'au
fos~ fn staTe sa-~ jn!u~ece lumina. ei . chia-r' fn.mijlocul
lspltelor 91 a pr1meJduloraceasta .luminastraJucea, De
aceia chiarpe cand e1 se gasea in leg/Huri striga cu
glas mare: "CuvantulluiDumnezeu nuse leaga"
v

OMILIA XTIl

173

(II Timoth. 2,9). Astfeliu deei, pururea din limba lui el


sloboza raze, 9i oici-o primejdie sau frica nu-i putea face
piept.ul posomorit. Dara se pare ea pieptul a intrecut pe
picioare, ~j'nsam!.... cad ~i a(:Ale ~nnt bUDe,precum 9i
pieptul este bun. . . . .~ . . .
.
'
Voicti poato ~ \r0defj, '} i pantece frunios '? A~euji};.. .
ee Sfn)Oe de. eJ: "Dac[i rnanearBa 'i'Etce srnlnteala

fratelui meu, nu voiu manca carne in veac"


(1 Cor. 8, 13), $i "Bineeste a numanca carne,nici
a bea Yin, niei de care frateletau se sminte~te"
sau se poticne~te sau se slabe~te" (Rom. 14, 21),~i
"Bucatele pantecelui, ~i pa,ntecele bucatelor"
(I Cor. ti, 13). Ded, ce ar putea. fi mai frumos ca ase-

mcnea pantecB invat.at de a rama-nea )in.i~titf fova,tat toata


prudenta, E;tiind a fUimanzl E;i Ii losat09a? Dupre cum l"a.
un cal lioi:;;tit se pun haturi au rite, totaserrtenea 9i pan- .
tecele lui Pavelpa9ia armDoios, fiindca biruiSe randuiala
firei, did Christos era in e1. Gasindu-se deci, fntr'o astfe1iu de prudenta, erA nat,(lr8,) ccl, ori 9i ce rautatc sa SlY
impra9tie.
.
..
.
Voie$ti acum poate a vcdea E;i maoile lui '? sau ca '
mai intai voieE;ti a vedea . rautatea lor dedinainte? Cand
e1 intra prin . casele cra'7tinilor $i tara dupa sine pe biir- .
ba~j $i pe femei dU<A1ndu~l, i"nahitea arhiereului, atunci .
nu avea nmpai mani de fiara salbateca,Gi inca 9i mai
grozave.Dupa ce fosa aceste maoi au primitcolorul
adevarului 9i experienta dUflovoiceasca, aceste maniau
deveoit nu ale unui barbat, ci rnaoi duhovoice:;;ti, pe fie-care zi legate io lanturj, :;;i care pe ~nimeni n'au lovit. vre-o
data, c i de mii de ori au fost lovite. Odata si vipera a
avut placere de aceste maoi, care ou mai erau maoi de
om, 9i de aceia nici ca Ie-a vatamat cu ceva.
Voi~ti poate a,-i vedea 9i spatele lui, curD. 9i cele~
lalte madulari? . Asculta ce spune el de aces tea : "De'

cincjori eate patruzeci fata una am primit dela


Iudei, de trei or1 eu toege am fost batut, odata.
cu petri am fost impro~cat, de trei ori s'a sfi3,.,.,
ramat corabiea en-mine, 0 noapte ~i 0 zi intru
adanc am facut" (II, Cor. 24,25). .Dara Ca nu curnva 9i
noi c.M..and intru adanc nemarginit, sa suferim rriulte .
neajunsuri trecand .in revista toate madularile
lui, haide- '
.

174

OMILIA XIll

sa vedem 0 alta frumuseta la dansul, adeca frumuseta


hainelor, de care se sfieau pana$i dernonii, $i fugeau, iara
boalele Ie vindecau. Ori $i unde s'ar fi aratat Pavel,
toate se trageau In laturi $i se uirneau, ea trecandpe
acolocel mai jn~emna.t am din fume. Dupre cum ceLce
a primit In . razQ0iu rnult-erane, se sperie pana $i de
.vrco arma. de a celui ce I'a r a nit, toL a~~idemonii .se
spariea u vazl3xHi numai poala l1ainilor luI. Unde sllnt
acum cei bogati. cari cugeta lucruri mari bizuindu-se
in bogatiea lor ~ Unde sunt cei ce-:;d numarademnita iile
ce le':au, $i hainele cele pretioase? Toti ace9tiia cornparandu-se eu vestrnintelelui pavel, se vor vedea $i pe
dan$ii ca $i pe hainele lor deopotriva eu tina $i cunoroiul eel puturos. $i ce spun eu de haine $i de audirii?
Daca mi-ar da: cineva puterea de a stapanl. !umea intreaga, en cu toate acestea a$i crede 0 singura ungbie
de a lui Pavel .mai puternica decat acea lmparatie; a$i'
pretui saraciea lui inaintea oricarei del.merdari, necinstea
lu i mai pre sus de orice slava, golatatea lui inaintea
oricareibogiitii, lovirea $ipiiimuirca aceluicap sfint
Inainteaoricarci ' lini$ti, petrclc pe care Ie-a primit cand
a fost lapidat, mai mult decat orice diadema imparateascii.
Aceasta coroana sa 0 dorim, iubitilor,9i daca nu
este acurn goana asupra cre$tinilor, sane pregatim pe
noi l!1$ioe iotra~nd io lupta. Caci nici el nu s'a aratat
barbat stralucit n umai din goane ' ;;;i persecutii, pentru
care $l zicea: "Ca imi HlUncesc trupul" (I. Timoth. 6,
8), dara aceasta se poate ca$tiga i:;;i fara de persecutii.
Aiurea zice, ca ingrijirea trupului nu trebuie a 0 face
spre piacere. $i iara~i: " A vand mancare ~i im bracaminte, eli acestea indestulati vom fi" (Ibid. 6,8).
La toate acestea nu este nevoie de persecutiuni. Tot el
. fnteleptia $i pre cei bogati, zicand: "Cei ce vor sa se
imbogiitiasca, cad ~n ispite", (Ibid. vers.9). Deci,
daca $i noi ne nevoim a$8., cand intram in lupte, ne vom
incununa, iara daca nu sunt persecutiuni, vom lua mare
plata pentru aceasta. Daca insa, noi ne ingr~rn trupul,
. ~i ' vietuim vieata porciasca, apoi chiar ~i in timp de
pace vom pacatul. :;;i vom suferi ru~inea pacatuluL Nu
vezi in contra cui este indreptata Iupta noastra? Este
indreptata contra puterilor eelor netrupe$ti. Deci .cum,
daca noi suntem trupuci, vom putea sa ne apropiem de
dan$ii ~Daca cineva luptandu-se eu un om $i inca are

OMILIA XIII

175

nevoie de a se lnfrana in mancal~i, dara mai ales r:and


are a se Iupta cu demonii. Cl1nd noi suntem stapaniti
$i legati de grasimea trupului $i de bogatie, apoi cum
v.o~ putea stapa.n~ pe dU$~anul nostru'?~ Legatura g.rea
~.l c.atu$e este bO~3:t)e81;' Jeg~~tura groza.vapnntru eel ce
nu s:tiu a 0 l!ltceDllinta cum se cadc, tiran crud $1 neomenos, care ;JOI'onceste tot Lil sDre vatamarea celor ce-i
sluj8.SC_ Dara-dacii am VOl; am rasturna de pe troD
acest tiran, $i l'am fac.e ea sa mcarga dupa noi, iara
nu saniporonciasca. '$19um !S'at putea face aceasta?
Caud noi vom imparti bogatiea e ll totii dela olalta. Pe
cat timp bogatiea se gase$te singura $i numai in stapanirea unora, at.unci intocmai ca ~i un talhariu de eodru
ea toate ralcle Ie pri einuie~te,-d ara cand noi 0 punem
Ia mijloc, atunci nu ne va mai stapani, caci noi eli toW
o vom lega bine dintoate parti!e.
.
$i acestea Ie spun, nu fiindca bogatiea ar fi un
pacat prinsine insa$i, ci pacat este de a nu 0 impartl.
eu eei saraci; i;>i de a nu 0 intreb uinta bille, fiindca Dum.TIGzeu nimir: n'a rar:ut ' rho, ci . toate . bune fbarte. Astfeliu
ca E,;iaverile sunt .bune, dara numai dac,ti nu stapaXi8sc
pe ce.i ee Ie au, $i daca se impra:;;tie spre a alina sa""
dciea aproapelui. Nici'lumina aceia ntl este buna, cand
nu irnpra:;;tie intunerecu l, ci incail mai prelunge$le, tot
a~a nki bog8.tiea care inloc sa ' contribtrie a disparcn.
saraciea, ea din contra 0 mai spore:;;te. eel ce se] mbogate~te, nu cauta ca sa ia del a altH, ci ingrija$te de a
ven\. in ajutorul aHora, - iara cel ce eauta ca sa ia dela
altH, nici cat nu este cel ce se imbogate~te, ci este eel
sarac. A~a dara nu averile prin sine inse$i sunt un
rau, ci rea este cugetarea on: ului, c.are duc8 boU'atiea la
saracie. Astfeliu de oameni sunt mai ticalo~i decat saracii r,aricer$esc pe la raspintiile drumurilor, eu traista
in gat ~i cu trupurile betejite. Ni$te astfeliu de oameni
Imbracati in haine stralucite de mat.ase, sunt mai tic a- '.
10:;oi decat' cei imbraeati in zdrente; cei ce se plimba cu
mandrie prin targ, sunt mai vrednici de jale decat cei
ce stau pe la raspintiile drumurilor, sau intra ,prin
ograzile oamenilor, $i striga $i cer de pomana. cad
ace:;;tiia eel putin lauda pe Dumnezeu, :;oi O'raiesc vorbe
vrednice de mila $i izvorate dintr'o inalta fi~osofie, pentru
care 1i ~i miluim, Ii lntindem mana de ajutoriu, $i niciadata nu-i invinovatim. Dara cei ce se imbogatesc rau,
morma,esc printre dinti cuvinte de cruzirne $1 neomenie, -

176

177

OMILlA Xl!l

OMILIA XIV

cuvinte de rap1re :;-;i de potul, sataniceasca, pentru care


$i sunt de toli urili ;;i huliti. Cad, in a.devar, gi?tnde;;te-te

Wor, care anume sunt'? Sunt vorbele porcilor si a canilor, $i a lupilor, $i a altor fiare salbatece I "orbele
unom sunt de mese i de bucate, de mancari aromate
de viriatmiaiese,. de mirodenii,qe haine,. Jjli il1 tlne'
despre toate eelelalte impuibffixi, Altii vorj)ese de Dro~

bine: ce 1'\e erede de toli oamenii a fi uricios :;;i necin___stu!' aC01'8 dela. cei bogati,. sau deja eei saraci ~ N;'3gre:;:it ci. a cere dela eei S8.r<tci. ,$1 tocmai, aceasta fae
)cbogatii,di,ci niei.c-D..t'trindrfi.zni de a SeaIJ!,opiesl de cei
m.::iiboga,ti decaJ ii, pe ,cD.nd cei sf,raci se adresaza celor
!Uai bogati. S~raeul nu c.ere:., d.ela eel sarae, ci?~la ~~1
bogat, - pe cand bogatul sf~ie pe eel sarae. $1 lara:;;1,
ee este mai frumos 'Lspune-mi; a Ilia dela eei ee dau
de buna voie, ;;i cu multamire, sau a sm :;;i a supara
pe cei ce nu vor sa dea? Negre;;it ea de . a nu supara
pe cei ee nu VOI' sa dea. Dara cei bogati i aceasta 0
fac, cad saraeul ia delacel co da de buna voie.:;;i cu
rnultacnire"pe dlnd ]:)Qgat.ii jau dela cei ceuu VOl' sa
de~l: c~eia .ce este dovada 'celei mai mari saracii. Ca daca
n'ar prit'ni cineva nici la un os pat sa se duea, cand eel
cel-a ehemat nu astiut Sa-S1 arate multamirea eatra
el,apoi cum sa fie ceva bun de a lua banii altuia cu
sUg.? Pi3 c,1nH cad latra oare nude aeeia 11 incunjur'am
$i fugim de dan$ii, ca ne supara cu prea marea lor
indaratnicie? Aceasta fac $i cei bogati. Dara aeeasta
este purtarea .eea mai necinstita, eaci eel ce face totul
SPie a lua dela altii, de ce nus'ar face $i de ris, amenlnt~JJd_ cu idea pe altii ~ De altfeliu $i de cani terriandu-'ne, de multe ori azvarlim dela noi eeia co avem in
rmini. $1 iara$i, cepoate fi mai necinstit ~ spune-mi? a
cere cineva de. pomani'\. fUnd imbracat in zdrente, sau
in haine de maIasa? Cand. cineva este bogat $1 ingri:..
ja:;;te de ni$te batranisaraci,cu seupu1 de a Ii lJlB ay!!W),
de$i sunt poate $i copii 1a mijloc, apoi atunci de ce
iertare poate fi vrednic ~
_. ___
Dara,daca poate voiti, apQi sa .examinam chiar
$i cuvinte1e pe care Ie spun bogatii ace$tiia, i pe care
Ie spun saracii. Deci, ce spune saracul'? Ca eel ee da
milostenie, nu sh'ibe9te niciodata eu facerea ei, caci 01
9tie ca da din ale lui Dumnezeu, ea Dumnezeu este filantrop, $i ca va inapoiea mai mari decat cele date. D~ra
toate aeeste vorbe sunt izvorite din eea mai inalta filosofie; surlt cuvinte de indemnare sprefapta buna. Prin
aeeste cuvinte e1 te indeamna de a avea privirea indi'eptatacatre stapanul a toate, $Hi 9terge fricade saraciea viitoare, - $i,in fine, multa invatatura ar putea
gas! cineva in cuvintele saraeilor. Dara vorbele boga-

.cente~i Jl)]:Ptumlit;Jri;';,pla;SGluIJI(ljriscrj~urI ;1i

.uutu-

randu-Ie invant IncaI'cate cu'datoriidenesuferit, a


ca.ror stapanire 0 au del a parinti $i dela strabuni. $i
in puterea carora unuia ~i ia easa, altuia tarina, altuia
robu! sau celelalte ale lUI. Ce ar putea spune cineva
de acele testamente scrise cu sange in loc de cerneala '?
Caei sau punand de{atavl'e~o prirrejdie mare, sau fermeeandu-i eu niscareva. fagaduinti mid, ace$ti lupi au
ingelat pe eei ce aveau ceva ca;;tigat, desbracandu-i ;;;i
lasandu-i .pieritoride foame, iara ii iutrand. prin furtiag in avutul lor. Toate acestea, insa,nu intl'ec care
pana 9i furiea $i salbaticiea fiarelor din codru?
De aceia va rog, ca sa fugirn de astfeliu de bogatie
care este incarcata eu omoruri, sa ca$tigam bogatiea eea
duhovniceasca, 9i sa cautam averile colo din (5eriuri
caci cei ce au ni$te astfeliu de averi; sunt eu adevarat
bogati, sunt eu adevarat cuprin$i, bucurandu-se si de
bunurile de aici, si decele viitoare. Cel ce voieste a fi
sarac, dupre cuv&ntul lui Dumnezeu, are deschise casele
tuturor, caci eelui ce nu are nirn,ic, tot dupre cuvantul lui
Dumnezeu, fiecare Ii va da din ale sale, -pe cand eel ce
vo!e:;;te. a s~apani cunedr~ptate ciliaI' ~ele mid, s!ngur
a mchls u911e tuturol'. Decl, pentruca sa ne bucuram si
de bunurile de aici 9i de cele de acolo, sa oreferam
bOO'fWea rea pemlltatB ~j nep,rjtoare av~ri]gG~Il J;;l~Q:iH
ritgare. Carora fie ea cu totii sa ne' invrednicim, prin
eharul $i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos,.
caruia impreuna cu Tatal $i cu Sf. Duh, sa cuvine sla va,
acum 9i pururea 9i in vecii vecilor' Amin.
OMILIA XIV

))Pentru aceia' am trimis la VOl pre Timotheiu; care este fiu al meu iubit, si credincios
intru Domnul, care va aduce voua aminte' caile
mele cele ce sunt intru Christos Esus" (Cap . .4, i 7)
16038

f2

178

O,IIIIA XIV

OMILlA XIV

179

~------------------------~------

Gande~te-te :;;i de aici la acel suftet puternic, mai


vioiu :;;i mai cald decat focul. El voia mult ca sa se duca
la ace$ti Corintheni, cari in lipsa lui se rasculase, caci
$tiea el bine cand era folositoare ucenicilor prezenta lui,
'. $i cand absenta Ii va ta,ma.. ~i aCf'asta pe. deoparte. a
ar8J!-l.t-o in epis~OIa ci'itr8o Filippeni, zi~nd: . " Pree!lm
totciCD:una
as.')ultat; nU.nurmu preeumcawi

a-v

eram de fata; ci eu rnult mai vartos in !ipsa


mea, ell friea si ell cutremur mantuirea voastra

hicrati" (Filipp. 2, 12), iara pe dea lta parte () arata


in epistola de fata, zicand: "Ca nevenind eu la voi
s'au semetit unii" (Vers. 18) "ei voiu veni eurand"
(Vers. 19). Deci, se grabea $i doria mult de a se duce,
10sft flindea nu era cu putinta acum deocamdata, de
ac.eia cauta a i indrepta eu fagaduinta prezentei lui, ~i
nu numaicu aceasta.ci si Cll trimiterea ucenicului la
dani7ii."De aeeia, ~ice, 'am trimis lavoi pre Timotheiu". "De accia" ziCG. Ce~ anume. De aceia,
zice, ea rna ingrijese de voi ca.. fii 8,1 mei, $i .ca nasc.a toriu al vostI'U)). Deci, impreunacu trimi~erea,el pune
$i recomandarea persoanei trimisa. "Care este, zice,

.0

fiu al meu iubit si credincios intru DDmnul".

Aceasta 0 spune aratand pe deoparte iubirea lui, in


timp pregatindu-i:;;i pe dan:;;ii de a-I prim! cu
respectul cuvenit.~i nu'-l nume~te in mod simplu "credincios" ci "eredineios intru Domnul", adeca credincios in lucrurile cele dupre Domnul. Dara,daca a fi
cine va credincios In faptele lume;;ti, ;;i inca este 0 laudil..
apo! cu atat mai mult in eele duhovnice$ti. Deei, dac8
el era fiu al sau iubit, apoi poti pricepe cata dragostE
avea catra dan:;;ii Pavel, de vreme ce pentru Corinthen:
preferase a se despar~i de dansu!. ~i daca este credincios, apoi va slujl. fara ponos. "Care va aduce voua
an1inte". Nu ziee care va va invat;a, ca nu cumva sf;
se tulbure, ca :;;i cum . pare ca ar fi invatat dela acest:
adevarurile credintei. De aeeia $i zice campe la sfar
:;Jitul epistolei: ,,~j de va veni Timotheiu, socotit

aeela~i

. ea sa fie fara frica la voi, ca luerul Domnulu


luereaza ea simine. Deei nimeni sa nu-l de
faime pre el (( (Cap. 16,' 10). A:;;a dara intre aposto]

nu era -nici 0 invidie, ci cu lotii un sincrur lucru aveau


1-n vedere: Intemeiarea bjc;erieei, - :;;i deo arfi fost iucratoriui cat de mic $i. neb;;igat in sama, toti ceilalti 11
aplaudau cu cea mal mare graba. De aceia nici nu s'a
marginit numai de a zice: ;,Care va aduce aminte
voua" (~i vo!ud . Inca mai .mult de a Ui.ia invidieafiiDdr:R. '~\ Tirn0tr::B1u ~!\~.. t.~,n~,r - H, ,_:=!/~.i,o~ iro.cdicat: j't-=::fiile
lUCie" .Nu dl.ile lui, zice. dale riiele, adeca, 'icuuo-

miile. primejdiile, obiceiurile, legile, canoanele apastolice


lntocmirile :;;ieeieiaHe -toate)i. Si .1Endca mai sus a fost
spus: ,,$i suntem goli, ;;i p'atimim, si nu suntern
a;;azati (statorniciti)", apoi :;;i aeest~a toate Ie va
aminti voua, 'ziee, ~i toate poroneile lui Christos, ca ast- .
feliu sa se impra$tie dintre voi toate dezbioKrile. Apoi
dllcand cuvantul mai departe a adaos: "Cele ce sunt
in~ru Christos" - atribuind stapanului t~tul, dupre cum
obl:;;nUet;;te preste tot locu!, ~i din cele ce ur'meaza pregiidnd a seoate-lal uminaadevarul eu vintelor lui: "Preeurnpretutindeni in toata biseriea' invat" . Nimie
Hau, zice, nu v'arn spusvoua, cad aeestea' le~tiu $i
toate celelaite hiserict . Nume:;;te 'caile sale cai 1ntru
Chrislos, aratand prin aceasta ca :;;i ii nu a u nimic omenese, 9i ea cu adjutoriul deacolo, toa te Ie vor imp-liriL
Spunand deci acestea :;;i ma ngaindu-i, ~i urmand a
a.~unca in curand acuzatiunea asupra aeelui curvariu,
jara~i sloboadc c uvintele pline de manie, nu ea doara .
el suferea aces tea, ci vnind a-I indrepta pe dan:;di. Si
pcntru moment lasand la oparte . po curvariu, e1 se
adreseaza celorla1ti, nega.sindu-l vrednic pre aeela nici
macar de tuvatlt, ceia ee ;;i noi facem fata eu slugiie
acelea pe care Ie dispretuim mulL ~i fiindca a zis; "Ca,
am trimis la voi pre Timotheiu", apoi ca nu cumva
prin aceasta ii sa <ipvina mai lene:;;1, -pri ve9tece zice:
"Ca nevenind eu la voi, s'au semetit unii". Aiei
el se atinge 9i de altii, sguduindu-li eugetul, caci pacatul
lor era din cauza iubirei de llltaetate, in care cazuse in
!ipsa dasealului lor. Cand el vorbe:;;te catra cei multi,
prive$te ell cata sfiala face aceasta, ~ cand insa' vorbe$te catracei vinovati, apoi atunci ridicagiasul $i vorbe:;;te cu disprei. Catra aceia zicea: "Tuturor lepadatura pa.na acum" :;;i mangaindu-i Ii spunea: "Nu

180

181

OMILIA XIV

OMILIA XIV

infruntandu-va pre voi seriu aeestea", iadi ditra


ceilalti: "ea nevenind eu la voi, s'au semetit unii",
aratand prin aceasta ca _m;mrinta lor provenia _dintr'o
jude!:at~ _copiUireasca, fiindea ;ii eopiii in iipsa dasca~
lului deVln mtti fil!$til. lr:actcei ~i ma:i U~llrei. De,cif:jli prin

,tul") eu care oeazie pogoara pe acela (cuvantul) ;:;;i in-

$!i

~~eas~~,}~~_ ap~tii~' -c8~',est~, ,~.e~tj~,ns ,pr~~enta" Jui '~~a ji _


illdrepie; Dupre Cllm let lntato:;;area leulm toateammitrlele se pituleaza de frica, tot asemenea ~i la infato-

SI:)

;iarea lui Pavel se pitulau cei ce eonrupeau biserica.


De aceta, $i adaoge: "Ci voiu veni eurand la
voi, de va vrea Domnul". A spune insa numai .aeeasta, s'ar fi parut mai mult 0 amenintare, - pe eand
acum el vestindu-li ~i dovada ee 0 va seoate din fapte,
prinacea(sta daflb'vada de uh cuget iscusit.De aceia a
~i adaogat aeeasta:~ zicand: ,,~i voiu eunoa~te liU
euvantul eelor ee s'au semetit, ei puterea". Cad
u~Ul'inta lor provenifl nu din suceesul faptelor lor, ci
din cauza Jipsei dasealului, ceia ce iarasi era spre infruntarea lor. De aceia zicand :" Am trimis 1a voi
pre Timotheiu", nu indata Ii-a spus "voiu veni",
ci dupa ce mai intai i-a invinovatit ca s'au semetit, vine
en'1 1a VOl. ". n..c aca ar fi
apOl ue aua.ogeca "VOlU v,
spus aceasta yorba mai 'nainte de invinovatire, s'ar fi
parut mai mult ea 0 justifical'e din partea lui, ca unul
co a 'a , iZlJutitln sc-opulce-l avea, ~i nu a1' fi mai fost
ameriiiltare, 9i, in fine, nici cuvantuln'arfi fost at itt de
vrednic de crezut, - pe eand aeum eand expresiunea
"voiu ven!" flind pusa dupa invinovat.irea ce li-o a~
runea, prin aeeasta a facut vorbamai vredriica de--cre~
dintii ~i mai infrico~atoare. Acum prive~te ~i siguranta
lui, caci n'a zis simplu "voiu veni", ci ~i "daea va
vrea, Domnul", ~i nu pune un timp hotarit. Fiindca
s'ar fi putut intampla ca e1 sa se duea la ii mai tarziu,
apoi voie;:;;te ca prin nesiguranta sosirei lui sa-i faca a-J
a~tepta Cli neraLdare. ;;;i apoi ca nu cumva iara$i sa
eada in deznadajduire, prive~te ca imediat a adaos:

'"'

'"'

. "eUI'and" .
,,::;;i voiu eunoa~te nu cuvantul eeloree s'a:c
semetit, ei puterea", N'a spus ca voiu curioa~tt
nu inte1epeiunea, nici minunile, jnsa ce'l "nu euva,n~

nalta pe aceasta (puterea). Si pana, aicise adresaza


catra eei ce luase apararea acelui curvariu. Daca el
s'ar fi ad):'~sat eat.ra acel. curva.riu~. nu a,r, fi spUS de
~!1terea, Cl de fapt~le 1m ce~emar~aye 91 conrupte.
:;,1. de ee,. spUne7"l}T!, nn vr8i. aeunoask cuvi-\ntulr
{(Nu,fijndca. nu .;;tiu-sau oa a~:i fi liPSlt deeuvantci
fiindca cele ale noastre sunt intru -. putere. Dupre cum
in timp de razboiu, nu cei ce vorbese multo fac vre-o
ispra va, ci eei ee fac multe, iritocmai a'9a si in cazul- de
fata, undebiruinta este nu a celor ce vor'besc multe
ci a celor ce fae multe. (Cugeti lUcrUf'i mari, zice, pentr~
eloeventa, sau pentru limbutiea ta? Daca lupta i timpul
sunt ale ritorilor, poate ca cllgeti bine, dara daca sunt
ale apostolilor cari propoveduiesc adevarul, $H adeVBresc cu semne ~i minuni, atunei de cete trufesti pentru
ni~te .lucru~i <;ari nulnseamna nimie .;;i care mi pot contnbulcCummlc Ja ceJe prezente"? caci, In adevar, ce pa'radade vorbe ar putea eontl'ibui la irrvierea, unuimort.
sal} la alungarea vreunui demon, saula altamirrune
fehul acesiora ~ De aeestea este nevoie acum, ~i din acestea
se compun cele ale noastre). De aceia a 8i adaos: Ca

de

nu este intru _cuvant imparatiea lui' Dumnezeu;


ei intru putere" (Vers. 20). Prinsemne, zice, v'am

cucerit pre voj, iara nu prin elocvenVl, ~j tot-odata fiindca


iilvatatura noastra esteDumnezeeasca, vesUnd 1m paratiea eeriurilor; iara minunile pe eari Ie facem cu puterea
Duhului, dau dovada cea mai mare de adevar. Deci
daea unii dintre acei ce se trufesc acum VOl' sa se ara,t~
ca sunt mad, apQi cand voiu yeni, arate daca auVre-o
put ere de acest feliu, ~i sa nu-mi puna inainte euvirite
pompoase, caei acel me~te~ug nu ni apartine nOUa)).

"Ce voiti? Cu toiag sa viu 1a voi, sau eu


d.ragoste ~i eu Duhul blandetei" (Vers. 21)? Cu-

vmtele _aeestea au multa groaza in ele, in

acela~i

timp

~i multa blandeta. Cand el zice ca "voiu eunoaste"


prin .aceasta arata hlandeta ~i oareeare sfieala, 'iara

cand ziee: "Ce voiti? eu toiag sa vi u 1a voi"?


prin aeeasta arata ca el urcandu-se pe tronul lui de
di1sca1 l?iluandu-~i toata autoritatea, deaeolo Ii vorbe~te.
Ce insamna oare "eu toiag "? Adeea cu pedeapsa,cu
osanda, ca ~i cum ar fi zis: Voiu pedepslaspru, voiu

OMILIA XIV

182

OMILIA XIV

loy! pe cei neascultato1'i, ceia ce 9i Petru a facut cu


Sapfira, ceia ce insu9i Pavei a facut ell Elima fermecato1'iul 1 ). Deastadata el nu spune acestea ca cum li-ar
vorbi ca unoI' egali, ci cu toata autoritatea. $i in a
dODa Anistola catra Corintheni. tot. aceiasi se Dare ca
li arati, zicand: "De vreme"ee eautati ispitire a
(;:"f';<;;:1.{)<.::
~ ~/',,"'!L
Cor. i3. 3),
Ip1

~.~.!.

-"'t,'

''';'.",,'

I-'eiui ee 0O'l'aiec::tR
'y
......,

...".

lAntl~'l
:~ tJ
.....

Inin~"
III
. -'
."
....

!:>itil~H', I?imeni nu cstc atat de tampit, in cat Ea nu volasca, . CI nu e~te de~juns, numai de a vol cinev~L Ar
fi deaJuns, d~ca tll.al voi l?recum trebuie, :;;i ai face
c~le ale ~elUl,.ce V~le9te, l~sa acum tu nu voie:;;ti dupre
ca.-t~reb~Il~. $1, daca cr~detl,. apol. sa examinam faptul
ac,;?:s,,,, 9i ii} uhe ca ...".!!'!. Spune'ml, te rog: oare cel. ee
vsne$te a-~~.!ua fe!lleH\ est.e ueajllm:. HLlmai de a vOl ca

~a,.:~u1:;:~~ '?;

?oe }oS;.d

c3ut~jp::d.J~lt~H opetit{)~re,

~a~~ i-'i1~"'Gn.:. ,vttrl sa,YegheL.c

"Cu toiag sa viu la voi, sau intru dragoste"?

lCse duce eu toiag, insamna oare ca nu era dragoste'?


Dragoste era, im3a fiindca ii iubia mult, ;;i-i venia greu
de a-i pedepsJ., de aceia Ii vorbe9te a;;a. Cand Ii graia
de pedeapsa, nu li-a mai spus:" eu duhul btcindetei",
ci "ell toiag". DC;;I dealtrnintrylea chiar 9i cu toiagul
de s'ar fi dus, tot in duhul ar fi faeut-o, eaei este duh
al bh1ndetei, este insa f;i duh al asprirnei, - insa el nu
voie9te a spune ai;)a, ci intrebuinteaza cuvinte din cole
maip18.eute. Deaceia f;i Dumnezeu,- de;;l deaitfeliu
. razbunatoriual raului,- cum ca este .milostiv, indelung
rabdutoriu, bogat in mila $i Indurari, apai de aceasta in
mufte-Iocuri din sfinta scriptura se spune; - dal'a ca
este pedepsitoriu, 0 singu1'a data, sau de doua ori, sau
In fine foarte rat' se spuilein sflnta scriptura, :;;i chiar
$i atune! dadi. lTlotivul este din cele mai prinoipale. Dara
tu te gande9te ~i la intelepciunea lui Pavel, cad de$! e1
avea puterea, totu:;;i face stapani$i pc altii $ide una
ca 9i de alta, zicand: "Ce voiti"? - adeea in voi in;;i-va sta acest lucru, ciici ooi suntem stapani 91 a uniea
ca $i a celeilalte, adica ;;i a cadea in Gheena, ca 9i a
m09tenl ilnparat iea ceriurilor, fiindcii Dumnezetta vBita9 a : "lata, zice, foe ~i apa, ~i la car8 vei vOl vei,
intinde mana tau (Sirah, i5, 16) 9i: "De veti vol

~i ma veti aseulta, . bunataWe pamantului veti

manea; iara de nu veti voi, sabiea va va manea


pre voi" (Isaia 1, 19. 20).

2) Da1'a poate va zice cine va ea voiesc, Insa iu1) Noti')" A ~e vedea CaD 13 din Faotele ApostoIilor.
2) Partea moraliJ. Nu
esle deajuns Dumai a voi sa ne

oi

. mantuim, ci mai trebuie Inca de a fa('e~i faple de acelea care


ne duc la mantuil'e, - ~i ca de VOID avea buna vointa neclintita.
VOID tndeplini ell \I~U1jnta chiar :;>i cele ce ni se par a fi greu de
indeplini t. (Veron).

183

Impreuna eudansul, apoi

s~ra?ge. f;l pa1'~le. ~eg~stor~ul de asemenea nu s'ar mul.tam1 ~umal sa VOlasca, stand acasa, Gj inchirieaza 8i

cora.ble~; _st!,ang.e cor~bi~ri ~i lopatari, imprumuta banL


cutrwr!l' tanl:, :;;1 cauta sa afle preturile vil1zarilor, Deci
cum s~ l1 U fie .a~su~d de a ar~tfl. atata interes pentrll
c~le ~amante~~l: lara pe~tru. ca~.t]ga!ea_ ce!,i~llui margi
mndu-ne I}umal m a VOl? :;;1 chlar mca DICl -a vol precum S8 cade I?u 0 dovedim lndeajuns. Old eel ce voieste
preeum trebme, oc~at.a ~u vointa e1 face 9i faptele care
JI ~ue la luerul VOlt. $1' fiindc3. foamea te si!este a te
h~a!:i,apc;it,u.nu. a~tepti ca automatic sati vin.i mancarHe"Cl Ia~]~otUlpentru a~ti strange hrana trcbuitoare.
T?t H!?8, fael. ~;n cand e9ti insatat, sau cand tremuri dp.
[rlg,_ cuI? 7i,in toa!e cele deacest feliu, unde sir)O'~resti
lUcratorm f;l starmtoriu in ingrijirea trupului ta~.
'
~
Acest i~cru fa-J ~i cand e yorba de imparatiea lui
vumnt;zeu, i;71 numa! deeM te. vp,i invrednicl. de ea. Cii
de gC~Ja Dumn~zeu a pus in om liberlll arbitru, ea nu
c~m;va la urma, .omul 5a-l invinovatasca pe Dllmnezeu1
ca I a legat cu sl~a, :;;i, ea sili~ fi!nd el~ fa,ce faptele pe
care~ Ie, fa~e. Dara, tU.,m lpc. sa .fil multamlt pentru cele
c~ ~arl :;tl IO~t cmstlt, taCl dm contra, caci te revolti
$lca,rte:;;tJ mt~ una a~upra lui Dumnezeu, - fiindca rie
multI am auzlt spunand: De ce oare Dumnezeu m'a
fa?ut, ~tapan pe virtute? sau ~ai drept vorbind, de ce
m a lasat de capul meu ca sa aleg binele sau raul?
Dar ce trebuiea sa faca? Trebuiea poate ca dormind tu
sau imbuibandu-te f;i tavalindu-te in rale sa te ridic~
in imparatiea' cerurilor'? Dara atunci nu' te-ai mai fi
d~pa1'tat d~ ;au~ D~('!i a~tazi cand Iti sta de fata amemr;ttarea, .~l lr;tC,; mCl a9a nu te departezi de rau, de $i
?hIar, cerml tl 1, a pus ea premiu, apoi atu.nci candvei
lI~ce~a de a mal fi lene9, 9i cu mult mai 1'a,u inca decal
pana acum'? $i nu vei avea nici macar aceia sa spui,
A

184

OMILIA XIV

OMILIA XIV

ca mi-a aratat de sigurcele bune, insa nu m'a ajutat,


caci multa ajutorinta ti':'a fagaduit.
(tDara, zici tu, virtutea este greoae :;;i cu anevointa
de indeplinit, pe cand raul poarta CU sine multa placere; rautatea este . h),l'g.;'i $1 incapatoare, . pe ,cana virtutea este stral?ta ~iar:evoioasaf'i\'Poi ,oare4in inc.epnt, spt:.n:(?-m1~ ' a'l~~. ,fqBty:- a,mA:!1(lOU-a ,. ~3.-.C;;!3r" ~ ' , Dar~, -iat.,},
ca celecespuiacum, tu ie spui farasa vraiin favorulvirtutei, - a~t de _mare este adevarul. ca daea
doua au fost caile : una care ducea la cuptor-itll eel ' ell
foe, iara ceialalta la raiu, una era larga ~i incapatQare,
9i ducea 1a cuptoriul cel cu foc, pe cand ceia1alta de ;;i
stramta, tOlU9i ducea lapal'adis, apoi atunci pe care ai
fi ales-o ~ Chiar de rna vei contrazice, totu9i numa. vei
putea, eontrazice in cele marturisitede toti, ori i?i cat ai
fi fara de rUi?ine, Cum ca virt~ltea care are un inccput
greu, - nu insa :;;i sfar:,}itul- este mai multdc prefereJ,
eu rna voiu incerca a va convinge pre voi, chiar din
imprejura,rile care sunt in, ma na voastra. $i daca voiti,
apol 1)")a1 j'ntaiu sa luam In examinare me:;;te~;;uguriie,
c1ki ele au lnceputul t6tdeauna ipcarcat de, durere ~i nacazuri, pe cand sfar9itul este incarcat de foloase fili de multamiri. Dara, zici tu, nimeni nus'a atins vre-odata
de vr'un mc~tei?u g, daca n'a avut pe cine-va care sa-I
sileasca. Caci, candtinarul este stapan pe dansul, el
mai degr~bav3; 8Jege '('~, Ja inceput sa, se dezmerde in
desfiitat i, fie ',chia,r , ca .a r ,suferl. miide rale la srar~it,
decat sa se munceasca 1a inceput, jara dupa, aeeasta sa se
bucure din acele ostenele, 1nsa, celce ar face ai?a, de
sigur ,ca este orfan de cuget, ~i robul unei trandavii copmi,rei?ti,-~ pe cand 'cel ce face contrariu1 dil. dovada de
intelepciune fili barbatie. Tot afila deci, ~i noi, daca nu
am ficopii cu mintea, de sigur ca nu ne-am asamana
cu cel orfan de cuget ~i prost, ci cu eel ce are tata. '
Deci, trebuie a allmga dela noi cugetarea orfaniceasca, ~i sa nu mai invinovatim imprejurarile; ~i sa
punem frau eon9tiin~ei, care nu 0 va 1asa sa se dezmerde mai mult, ci sa alerf!,'e ~i sa se lupte.$i cum l)U
este absurd, ea pe copii ' sa-I dueem fili sa-I indrumam
in intreprinderi a1 caror inceput este greu ~i obositoriu,
iara noi sa ne gasim ,eu totul din contraln afacerile
duhovnic~~ti ~-de i?i chiar fili i.n afacerile lumefilti nu se
poate sllstinea numai deetH ca Sfari?itu1 vafi bun 1ntotdeauna: caci iata de pilda moartea fara vreme, sau sa-

185

racie, sau sicofandiile, sau schimbarea imprejurarilor, ca


altele muUe de acest feliu, fae ca ~a se " lipsasea de
roadele atator ostenele. Dara ehiar_ de ar re o;;l cei ce
- intreprind asemenea ocupatiuni, cu nimic, mare nu 5e
VOl' folos1,fiinddi toate ostenelele lop. se marginesc numai io vieata prezenta,;-,- pe cand , mild vorbadeGf:le
duo.ovnice$i,- noi Ie al;.lngam nu ca 1~~ cclg , parn,an-t6ti
~i trecatoare, ~i\ nici Illl, ue i,emeili desi'ar9itul i6r,ei
sperant8, ~oastra este Inc~ maio !Dare ~i maisigura,
chiar dupa ducerea noastra, de alCI.
Deci, ce iertare 9i ce justificare vor putea avea
cei ce nu voiesc a se pregatl cu ostenelele virtutei ~
Dara poate ca iara~i veti intreba: de ce calea virtutei
_ este stramta ~ In palatele irnparatefilti cele de pe parYlant,
tu nu pretinzi ca sa intre eineva dintre,curvari,sau betivi,
sau neinfranati, - iara in ceriuri pretinzi ca sa intrc
toti oamenii, fie ca sunt incarcati de dezmerdari, de betii, '
de Jacomii~i de toata rautatea~' $i cum VOl' fi acestea vrednice de iertare ~ , (<1nsa, zici, eu nu am spus aceasta, ci de
ce calea virtutei estestra,mta~i nu larga fili fneapatoare)) '?
Si ("Il toate _a cestea, daca am VOl, ar fi foarte u~or de
{ndeplinit faptacea buna. Ciid, in adevar, ce este mai
u~ur ~ spune-mi; a sparge cineva zidul, $i dupa cea luat
cele ce erau in casa a cadea in temnita, sau ca mul~u
mindu-se cucele ce are, sa fie slobod de ori ce frica ~
$i Inca 'n'am spus totul; ce este mai u$Od spunedrli;
a viitiima ,pe toti, :;;i dupa ce pe untimp scurt, s:a, dezmierdat, la urma sa fie batut 9i torturatln Yeti, - sau
a tral in saracie 9i a sufed pe un timp scurt, iara la
urma ::t se dezmierda intr'una'? Pana acum nu am. cercetat ce este maifolo~ltoriQ,ci ce este mai u~or. Ce este
maiplacu't '? ' spune:'mi; avedea un vis pHicut i?i a fi pedepsitla urma, saua vedea un vis urat fili a se desmierda la urma cu adevarat'? Nu este invederat ca aceasta
din urma ~ Deci, cum , de nume$ti virtutea grea 9i obositoare ~ Este obositoare numai fata de lenevirea noastrii, dara cum ca este lesnicioasa $i U$or de indeplinit,
aSculk1. ce spune Christos: "Jugul meu este bun,zice,
$i sarcina mea U$Oara". (Math, 11,30), - dara daca
tu nu simte$ti u:;;urinta ei, apoie dovadaca , nuai bunavointa puternica. Dupre cum candaceastaestecuadevarat,toate cele grele se par u$oare, tota9afili eandea
lipse$te, toate cele u~oare se ,par " gl'ele. Cacepoatefi
~i

186

OMILIA XIV

mai plaeut :;;i mai fara osteneala ea mana din pus tie,
ce se gasia pe mesele Israil tenilor '? ~i eu toate acesl.ea
ii se nemultumiau, de $i se 1mbuibau de ca. Ce este mai
ama!' ea foarnea $i ca celelalte greutati pe care Ie suferea Pavel'? Dara iata ea e) salta, sebueura E;i zieea:

"Acurn C1IDla, bUCUl~ intru patimirile rneie"


(CoL t, 24;. Oed, CG.rc estc eauza'? Dc(::;sebirea de pareri '
nUfn[~i, ~i -cD.}1d t~j vei reu~i .dcJ D. ~ti forma parcrcn. a9a
dUfJi'lj cum Ll'ebuie a fl, atunci vei vedea uii'ul'inta virtutei. Ca dad virtutea aI', fi eu totul obositoare, iara ral1~tea in t6tu1 m~oara ~i placuta, cu drept euvant ar putea zice cineva dintre eei lipsiti de vointa, ca rautatea
este mai usoara decat virtutea: - dara cand amandoua
au fIlceput: una fClceput greu :;;i anevoios, iara eealaWi
11$01' $i placut, pe eand sfarf;jitul este eu totul contrar Ia
dansele, fiindciJ, sfarfijitul uniea este pUicut, in timp ce al
celeiIalte greoiu $i de nesu1erit, . a.poi care esle mai de
preferat, m acela9i timp ;;i mai u$oarl'i,? ( Dara, zici tu,
de C8 oa.re ceimai muJ~inu prefera ceia . ceeste mai
u ~o rll f Fi~ndca uniianu ered in :v.ieata viitoare, iara altii
de fiji cred, au totui?i 0 pareI'e gre!?ita, 9i prefera pUicer ea ti'ec;:1.toare IIl-l{)c,ul -~ve~ITicei placeri.- (cL\.t;ia dara rautatea
zici tu, este mai ui?oara '? Nu este mai ui?oara, ci rezultatu} unui sutlet slab. Dupre c um cei ce sutar de friguri, .
nu dorese bautura racoritoare fiindca Ii este placut a
se desmierda. pe un timp SCUf't, III toe sa sufel'e ari?ita
lntr'una,ci fiindca nu se pot sUip:1ni de dorinta abs!1rda
de a bea, - tot a~ $i ace~tiia..
Ai vazut deci, cum rauta tea nu este u$oara'? Dara
daea voieE;ti, sa examinam tot acest luCI'u ~i in insefiji
impreluriirilein care se afla. Ce este mai placut ~i mai
u~or'? ~ spune-mi; - lnsa sa nu judedim lucrurile dupa
placerea celor muIti,fiindca nu trebuie de a judeea niciodatii . dupa. pare rea eelor bolnavi, ei dupa a eelor sanato~i;-deci, ce este mai u~or'? spuIle-mi; a dOr! averi
multe sau a fi mai presus de aeeasta dorinta ~ Mic mi
se pare ea aceasta din urma este mai u~or de realizat,
iara daca poate nu crezi, apoi sa examinam inse$i faptele. Fie, deei, unul care dor89te averi multei?i altul eare
nu dore!7te nimie. Deci, ce este mai bun ~ spune-mi; ee
este mai respectat ~ Dara aceasta sa. 0 Iasam, fiindca
este de toti marturisita, cum ea aeest din urma este mai
de respeetat decat celalalt, - $i deci acum nimic sa nu
mai vorbim de aceasta; - in&\ care din doi va trai 0 .

OMIUA.-.:..:
X.:...IV_

___ _ __

_ _~_1_8_7

vieata mai u;;oara ~i mai pla(~ ut.a. ? Iubitoriul de argint


I1w1'de aver-ile ce Ie are nu 58 va bucura, cad ceia ce
are nu se indllra de a clwltui, ci mai degraba aI' prefera casa i se taie carne a de pe trup, decat sa cheltuil).~d.i, hanii, pc eand cel cedf's pretuel:?te averile, deja
a .cas tiO'at un bun mar'e, aeela. ell e! se va bucura eu

~~~t~r~~:~~:t~s~e i;'~t I~liif~~i ~ ~Zc.v~u~~~~l ~~l~':~lt~~

lini 7te de averile sale; sau ca ~r~in.d ~ub .stapan at~t de


aspru ca bogatiea, sa nu perm1ta. mmanUl dt;, a se atI.nge
de alP sale ~ Aeest lucFu este, m1 S8 pare,mtocmal ea
8i cllm doi bar'bati- avand doua femei fiji iubindu-Ie o:ult,
ou le-ar intr'ebuintEt, insa deopotriva, ci unul s'ar atmge
de femeia sa i?i ar fi In reiatii eu dansa, iara eelalalt niei
macar nu s'ar apropiea de femeia sa. Sa spun $i al.tee'.'a,
ara.tan~l . pla~~rea ~nuia i;;i ?es~us~ul ,eel,Ullalt '? I~!-)ltorp~l
(le ar'gmt meJOilata nu se va aeparta ue aceasta .lona, .
nu numai eil. nu poatesa rapiasca avutui tuturor, ci inca
ca ori $i eat.e aravea 8118 considcra ca ~i cum n'801' avea
'~l oe -'-U~l-'
rl;~ ' re,\tH
; e~
~
~ .. ~ ~;I~
~ ~ ~"l na
'- YHnl1C., . pe - c.t o d
.:. ' L-c
'vtv~ o.. vt:;'~I. '-:;, .
. crede ~i va eonsidel'a. ea de prisos, $1 nU-~l va ciunm
inza.da1' sufietul ell potte nestar$ite. Ni(l1ic nu este aLat
de torturatoriu pentru un om, ca 0 dorint;3, lipsita de
multamif'e, ceia ee dovede$te mai eu sama .parel'~a <?eGl:
conruota. Caci te gande$te: eel ce dore$te aver) ~l-fij)
agonise$te multe, el totu$i se giise$te ea .$i~ur!l. n'~r
avea nirnie. Data. oare ee ar putea fi mal phetlsltOl'lU
'$i mai de ncsuterit en. accasta boaJa ~ $i nu numai acesta
este raul eel mare, ci $i aeeia ca a vand a veri el crede .
tot.w;d ca nn are nimic, $i se sbuciuma ea fiji cum n'ar
avea nimic. Chia.r de ar putea ri'ipl avutul tuturor, e1
mai muit. inca "8 mahne;;te. Chiar de ar e:19tiga 0 sutii
de lalan~i , el totu$i se tulbura ~a ~'a ~t!g3:t 0 mie. D.e
aT' e:19tiga 0 mie, el este mahmt ea n a e3.$tlgat un m1lion, ~i, in fine, ori-ce ca.:;;tiJs. fie vc~t de ~are, PAen~r1f
dansul este un adaos lao sarae1e, cael cu cat aT' eafijtlga
mai mult eu atat mai mult va dod. Afija dara elL cat
cineva v~tiga maimult! cu atata devine ma~ sarac,
fiindca eel ee dorefijte~ mal mult, este eel mal mart;
sarae. C:1nd eineva are 0 suta de talanti, nn este toe mal
atat de sarac eand iIlsa are 0 mie de talanti, atunci
mai eu sarna' este sarae, caci el nu vse mai m~ltiim89t.e
eu mii ca la ineeput; ci i se pare caare neVOle de ml}ioane. Deci, daca a dori ~i a nu reu:;;i in dorinta 0 nu

'

..!.

\ _-"-"_.I.l.

188

OM ILIA XIV

m8$ti pUicere, apoi atunci mi se pare ca tu nu cuno$ti


natura placerei adevarate. Cum ca aeeasta nu este placere, ci tortura, sa 0 eereetam ~i din alta parte. Cand
noi suntem insatati, nu oare pentru aeeia suntem multarniti band, ca adedi contenfm setea, $iprin utmare
de aceia a. bea es~e oplalOerf,l, c~~{'.} iwizbave9t~ de ni$te
munci groza ve '? De. sigurca il.:;;A. {)ste. Dara daca am
voL sii starn pururea in aceasta potta, apoi atund nu
vom avea nici 0 !!'cuz8. de pedeapsa bogatului acetuin
din evanghelie,fiindca ~i dorinta aceluia de a-$i
astampara setea eu 0 picaturade a.pa era osanda,
pe cata vreme nu se gasja nimeni eare sa i-a implineasca. $i toemai acest rau mi se pareea-l sufar ve~nic
~i iubitorii de ar-gillt, cad $i sufletullor arde dupa averi
mai mult decat a eelor insatati. Bine aspus cine va, ca
iubitorii de .argint sunt idropieati;fijndca -prectlm eei
idropicati purtand multa apa in trupul lor, a;rd inca
mai mult, lot a~a ~i jubitarii de argint, eu cat au averi
mai m(Jlte, eu atat doresc mai mulLCauza este, ca nid
idropicatii nu au apa in Ioeurile cu venite, ~i niei iubitorii
de argjnt nu au porta 10r1n rnarginilejudeeatii sanatoase.
Deei, iubitilor, sa fugjrn de aceasta boala straina
$i eurioasa, sa fugim de radacina tuturor ralelor, sa
fugirn de gheena prezenta, fiindca porta deaveri este 0
adevarnta. gheena.Deschide sufletul fie-caruia, ~i al celui
ce .dispretuie~te avet'iie,f;ri." Mccelui CBhu Ie dispretuie:;;te,
$1 vei vedea ca acos'/; din urma se aseama,na cucei nebuni,
caci elnu, voie~teIrici a vcd?,a, niei a auzl ceva, pe cand
eel dintai seaseamana cu un liman slobodde or'ice valuri,
:;,j e1 este prietenultuturOf, pe cand ce13Jalt Bste du;;m~nul tutm'of. Acesta,chia~i=aI' loaciImva. ceva,
el r:tOtW;;l nu se supara, sau de i-ar da cineva ceva. el
nuse rnandre~te, dare eu dan suI 0 liber'tate insotita
de toata siguranta. ,Acela este sHit de imprejurari de a
lingu:;;l ~i. de a se fatarnici inaintea tuturor. pe d\'nd
acesta inainlea nimanuL Deci, daea iubitoriul de argint
este fricos ~i ipocrit, :;;i viclean, ~i sarac in acela~i timp,
~i esteplin de groaza pedepsH :;;i a osandei, pe cand
celce dispretuie~te averile se bucura de toate cele contial'e, apoi .nu este destul de invederat ea virtutea este
pllkuta:;;i u$oara de indeplinit '? Dara de am trece in
revista :;;icelelalterale, .am . putea dovedi ca nu estc
nici un rau care sa aiM. oarecare IDultamiI'e ~;;i placer'e.
Acestea deci ~tiindu-Ie, iubiiilor, sa ne indeletnicim eu

OMILIA

xv

189

virtutea ca astfeliu sa ne bueuram $i aici de plaeere,


in aeela~i timp sane i~vrednieim $~de bUDl.!rile viit?are,
prin chaI'u1 ~i ftlantrop18a Do.mnul~l nostru hsus Chrlstos,
caruia sa' cade slava in veel. Amm,

6MILiAXV

"Cu adevarat se aude intre voi curvie, ~i


curvie ca aceia care Dici 'intre pagani nu se
numeste ca sa aiba cineva pre femeia tatalui
sau. 8i 'voi v'ati semetit, ~i nu mai bine ati
plans,' ca sa se ridice din mijlocul vostrucei
ce a facut fapta aceasta" (Cap. 5, L 2).
Cand Ii vorbia pentI'n intrigile $i impe~eeheril~
dint.re dan~ii,nu din meeput li .vorbe:;;t<: eu ~lsIJre}, Cl
mai intai cu multa prudenta, ~l numal dupa aeeIa a
sfar:;;it in acuzatiuni, zieand a~a: "Ca Il1i s'a arata~

mie pentru voi fraW mei, dell;l cei ce sunt aJ


Chloei, .ca priciri sunt intre. VOl" .. Aj~i insa, n~ a~:'l,
ci dela inceput vorbe~te cu asprIme, ~lda I?B f%~'l :ru-

~inea

faptuIuL Caci e1 n'az~s: ,De ce a cllrv~i cutare?


ci ,se aude intre voi curvie,,, ca nu cumva fiind
cu 'totul straini de aeuzatiune sa se traildiiviasea, ci
lovindu-i pe toti in deobste, s8, devina bagat6ri de sarna,
--fi.iBtlea, se deffi,i'mase biser-iGa. Nhneni, ziGe, nu v~.4i..
ca cutare a curvit, ci ca pacatul acesta s~a I?etrecu~ in
biserica Corinthenilor. Si n'a spus s'a indrazmt curVIea

"se aude de 0 curvie care nici intre pagani


nu se numeste". Pururea e1 ia in deridere pe ere-

ci

dineio~i eu fapte de ale paganil~r, cab de. pi Ida .t'h~sa:

"FleCare dm VOl Sa-~l


stapaniasca vasul sau intru sfintenie ~i cinste,
nu intru patima de pofta ca ~i paganii cari nu
cunoscpre Dumnezeu" {I Thesal. v4, 4. 5), ia:a Colosenilor ~i Efesenilor li zicea: "ca sa nu mal umblati voi pre cum si celelalte neamuri umbla"

lonicenilor-scriindu-li zicea:

(Efes. 4. 17. Colos. 3, 7). Deci, daca a pacat.ui acelea~j

190

OMIl.IA

xv

OMILIA

ca ~i paganii este n~ie:tat! dara 111caa;-i ~i intrece pc


aceia ~ Prinil'e pagam, Zlce, nu num~u ea.n~ ?e ).[J~
drazn~te de a sefaee un asemeneapacat, el mea mel
nu se mime~t~. Ai vaz~t und~ a ridica.t papttul ? c:~ nd,
decL se [tratadeseODermd mste astfelm de fe\lIJrJ de
curvii, ' pe carl . neGredincio~ii 'niet !Dacal' nu Ie ~tiu,
at,oi l11arirri.ea' pacatuiui 6ste . neg[~aita.~i e_;{preS~Llnea
intre ~lOi" este'zisa ' eu multa emfaza, adedi (cintre
~oi ' cei credincio$i, cei eari v'ati imparta~it de aUUea
laine negraHe, ,eal'i sunteti chemati it! ceriuri. Ai \raz~t
de cata suparare ~i m'icaz 'este inearcat cuvantullm ~
Cala manie asuora tuturor~ Da~a el nu at' fi fost plin
de m~lnie, ~i ni'~l nil g'arfi adresat catra loli, ar fi. z,ls
atunci astfeliu: Fiindca am auzit ea cutal'e a Cur'Vlt,
apoi r:edepsiti-I y~~ el!), dara a~u!? el nu ' fa~e a~,a,. ci
pc, tO~1 ~elaolalta natwge" Daca n. l-ar fi ~Cl'JS mal dm
nainte de acest fapt, de Slgur ca h-ar fi ZIS vorbele d(~
mai sus; dara fiindca nu numai ca nu i-au seris, e,i
inca chhirastupaupaeatqi,dilJ, aeeasta cauza intrcbuintea zamulta asprime in vorb;'L
,
rc
,v
r ' .' y,'"
,""Il p
-ua' r-'e
fpnleJ'a
ta-_,ct sa
ctlOo.
ZIee, "",1
~.
VI
,,/.~
taJui" sau". Dara oare de ce n'a zis: a eurvit eu femeiea tatalui sau'?Faptul eel eu desavar~jre ['w;;inos
n treee in Uieere. De aceia trece mai eu demnitatc peste
acest fapt, care deja a fost ~lat la ~veala ~i: prin ~ele
spuse mai lnaint~: ca. ast,feh~ s,l?ormd mar~me3, pacatulU1. ~ arate ea pr'mtre dan~n se euteaw. a so faco
fapte deacelea, de care lui nici nu-i este sJobod ale
aral. De aceia ~i mai departe inaintand eu cllvantul, tDL--acest mod se ex prima, zicand: "Sa se l'idice din
v

'<_

t'1

mijiocul vostru cel ce a facut fapta aceasta".

~i iara~i pare Gifi este ru~ine ~~ sa. ro.~e~te de a grai


clar, obiceiu pe care it avem ~l nOl cand e. vor~a d~
fapte ru~inoase. ~i n'a zis: pe mama sa vltrega, Cl
"pre femeiea tatalui sau.". ceia ce ma! . mu1t inca
atinge. Cand singure . denumlrlle sunt. deaJuns spr~ ~
lnvinovati apoi atunel el face uz numal de aeestea, fara
a mai ad&oaa, ceva. ~i sa nu-mi spui, zice,ca unul
numai este ~al'e a eurvit, caci pacatul aceluia a de venit
comun tutu1'or. De aceia a f;ii adaos imediat: ,,~ivoi
v'ati semetit" (V~rs. 2), nu din ca~Z3: acelui pacat.
cad a1' fi 0 _absu1'dltate de a 0 spune, Cl dm C8.uza exem-

191

xv

plului ~i a povetei date de aeela. Aposlolul 1nsa nu 0


spune aeeasta pe fata, d lasa sa se intrevada, ca astfeliu
mai. puterni~ sa-i ati,?ga.. D~ra tu .t~ e~nrle~t.e la inte- lepclUnea lUI Pavel, cael dupa ee mal mtalU a doborit inte'. 18pc.~'-mea af:jaz~~ilor [~t?jepti , ::;;i a f1r~tat l~ ae~a int;elepclllne prm sme lD evCl.f$l nu .e ste DJ'Il1C, "hlf;;,r 91 de nu
i~ar : ~tB, in' fat~ v:-' ~ ~ '!D- p~..cat~" . ' ~t p0i ~:iD e t0c.;:r!.J.:i- la ur"Ina
;:;.i ,: orbe~;te~i de ac.el plical. Daca apostoiui spre a pune
in comparatiune eu acel curvariu - care poate era unul
dintreacei intelepti - charul intelepciuYlei; ar fi zis- cit
aeest char cste mare f;ii nepretuit, de sigur ca nu ar fi
faeut vr'un lucru mare; - dara aeum cand eI a doborit
intelepci unea ehiar $i faraa fi insotita de [Jacal., ~j a reu~it
a 0 arata ea nefiind nimie, aceasta este a 0 da in priveala ca ceva eu desa,varsire netrebnic. De aceia mai
Intai facaod compara'~iunea in acest mod, la urma aminte~te~i de pacat. Cu acel cu1'variu a,postolul ou gase~te
de demnitatea lui de a vorbi, aratand chi8.r .'_prin aceasta
rnarimea necinstei, iara .lor Ii spl.Jne d't mai bine ar fi
irebuit sa 'planga, sase boceasca i?i sa.-~! acopere fata
""de, ru~inA,' (~Do :, eand,- acum . zic8', voi-- faceti eli -totul dIn
contnl.)).
. De aeeia a ~i adaos: ,,~i voi- v-ati semetit, -si
nu mai bine ati plans". , Dara ce s'~ il1lampl'at, ~a
sa. plangem ll ~ - :lici tu. ({S'a Intamplat r'aspunde, apostolu!, ca defaimarea biserieei s'a Intinspreste toti. :;;i
dacavom IJlange, . zici, ce vom rem;!, sau mai bine zis,
ee folos yom avea de aicin,? "Ca sa se ridice din
L

mijlocul vostru cei ce a facut fapta aceasta" ,

zice. :;li Bici aici nu-i trece rlllmele, sau mai bine zis,
nicairi nu-l nume~te, ceia ce ~i . noi obi$llUim a face,
cand e vorba de faptele cele mai murdare. Si !l'a zis
scoateti-Idin mijlocul vostru ci intocmai ca de 0 boala
sall 0 molima molipsitoare, era trebuinVi de plans $i
de rugaciuni indelungate, "ca sa se ridice dintre voi"
zice, adeca trebuiede a face rugaciuni 1;)i, in fine, totul,
sp1'e a scapa de el. Nu-i acuza ca nu I-au In~tiintat de
agest fay!, ci pent~';lea nu au plans ~i n~ s'au r~gat ea
sa se rldlce dm ffilJlocul lor acel curvarlU, aratand eEl
aceasta trebuia sa se fadisi fara dascal, pentru insamnatatea acelui pacat.
.

"Eu dara nefiind la voi eu trupul, iadi eu

192

OMILIA

duhul fiind acolo" (Vers,

xv
3),

OMILlA

Prive9te ~at8. mani~,

did nici nu lasa a i se a;;tepta prez~nt~ 1~1. la dan~;lll~

;;i nici ca D:uma~ dupa c,e'l, v~r prlm~ ~a-~ c~rte.' .. ~{


se ' grabe!?te de a-] predotmna. um caput .1o~uI~]" VU~l1~
aalunga asemenea fa; pte {{a pc 0 mollmapr,lmeJd..Qasa~~ In.a.i -ina,jn,te. de'," ~.', .:",Sf:' " lfDi!r:fi9ti.~~:_ ltl >t~~ ~tr~~p.uL
De aceia ;;ia.daoge zica,nq: :"Ia:taamJude~at ga>mrr~
asi fi de lata", Acestea Ie zicea nu numaI grabm~u-l
pe dao:;;ii SPl'8 hotarirea luat!i, ;;i ne mai la~and tImp
de intrigi , ci ;;i infricosandli-l, ea unulce $tlea faptele
petrecute 'acolo $i judecata data de dam~ii., Ac~a~ta V;;t
sa zica a fi de fata cu duhul, dupre cum $~ Eh~elU era.
de fata cu Gheezi, caci , zi~ea: ".Au, doara n a fo~t
cu tine duhul meu, cand s'a mtors omul dm
cllarul sau spre intlmpinarea ta" {IV. Imp. 5,
26)?Vai! Ca,t de rnar~ ~ste 'puterea r,har~lui, daca fa~e
pe loti de a fi deopotrlva, 91 pe cele depa.rtate le ~ace
a fi':- ~lJnoscufe! "lata am judecat ca cum a~l fi
<;lata" Nu-i iasa catu;;i de ~u1in de a i~telege}n a:~
mod, caci ela pronuntat holanrea ~ fil?~ f~ta: ((Sc1
nu-roi spui, zice, de amanari $i zabava, cacI mmIc alt
nu trebuie a ~e face).
~
~~,
' Mai d8parte apoi, ca nu cumvasa separa ca pre~
mare Ii esie autOl"itatea, $i niei 'cuvar~\u! sa ~ufiev ~re~
semel, prive:;;te cum fHace$i pedan$I1 parta!;ll hotat'lrel,
caci ~ieandam judecat" ,a adaos imediat: "Intcll
numele DO~lnului nostru Iisus Christos, adumin-:
du-va voi si duhul meu, eu puterea Domnulm
nostru Iisus Christos, Sa dati pre lfnul ea aeela
Satanei" (Vers. 4, 5). ~i ee iosamna "mtru numele
Domnului nostru Iisus G.hristos"? Adecadupre
Dumnezeu iara nu stapaniti de prejuditii omene$ti!>.
Sunt uniia' carii cit8sc acest pasaj precum urmeaza:
Pre eel ce a facut aceasta a~a, intru numele
Domnului nostru Iisus Christos" , ~j Pl!nand, ai<?i
puntu-virgula, sau insemnand jumatatea penodulUl, C1~
tesc mai departe astfeliu, zicand: "adunandu-va VOl
, si duhul meu, sa dati pre unul ca acela Sa,
ianel" , 8i zic ca ideia unei astfeliu de citiri este precum
urmeaza: (Pre cel ce a facut aceasta a;;a, intru numele

de

xv

193

lui Christos, zice, dati-l Satahei; adeci pre eel ce intru


numele lui Christos a faeut de ris biserica. pre eel ce
a cutezat a face astfeliu de neeuviinta-chiar 1$i dupa ce
3, devenit crcdinc~s, ~i a cap('itat num~le deG['e.:;;tin, pe
unul ca acela dati-l Satanei. Mie insa mai adey8.r'?la
, pare pa~ 'rere,a ,cr:a dI'nta'l' . y~l' G"a';.re",' esfe'" ~"'''"",,,,,to',
ml. se
':;'''''_''L\:,
,;lntr'u numele,lm hsus Chrlstos ' ::tdunanau-va
voi", adeca <clnsu,?i numele Domnului adunandu-va pre
voi, acel nume pentru care va adunati)).
,,$i duhul meu". Iara~i se pune printre dan~ii,
ca astfeliu cand VOl' hotari, ca flind el de fata, sa-l taie
pre acela dela biserica in a;;a chip, in cat nimenisa riu
indrazoeasea de a-i acorda vre-o iertare, ;;Liind ea Pavel
va recunoa;;te celepetrecute. Apoi mai mnlt inca voind
a InfriGo~a, zice: "Cu putereaDomnului nostru
Iisus Christos", adeea, sau ca Christos poate S8, va
acorde 'un astfeliu de char, casa-l pr-edati pre acela
dia:volului sau , ca (;;i Christos Impreuna cu voi da
aeei3.$i hotara,r-e) ~i n'a zis sa dati pre unu~ caacestB;
Sataneh) (hoof>ya~ tby tOWOtO'l ttl> L(1.tCY.\lq,) ci "sa predatl
pre unul ca acesta" (7t?:paooo\l(1.~ to') tO~ootl)y "<i> L?:tO'.')q.)
deschizandu-i u ~ile pocaintei, ~i predandu-l ca unui pedagog. ~i lara;;i JJ pre unul Ca acela "astf~liu ca I?icaire nu poate suferi de a aminti numele aeelm cur-varlU.
"Spre peirea trupului i ', dupte cum s'a petreeut eli fericitul lob, de;;inu sub acelea;;i imprejurari. Acolo pentru
cununi mai str-alllcite, aici insa pentru deztegarea pacatelor, ca sa-l zmunceasca~i sa-l atraga din ghiarele
celui viclean-:- ~i cu toate aces tea aiureaspune ca "judeeandu-ne dela Dornnul ne certam" (1. Cor. 11, 32),
adica patimim cele rele fiind judecati de dansul, ~ aici
Insa da Satanei pre acel eur-variu, voind prin aceasta
mai mult a-I atinge. Dara;;i aceasta s'a facut tot dupre
vointa lui Dumnezeu, ca sa i se pedepseasca trupul.
Fiind ca poftele se nasc din Imbuibarea;;i dezmer-darea
trupului, de aceia pedepse;;te trupul. "Ca duhul sa se
mantuiasea'''adeca sufletul, $i nu ca cum acesta s'a
mantuit singur, ci $i duhul marturisind aceasta, caci sufletul fiind mantuit,negre,;;;it ca ~i trupul se va impat;ta:;;i ~i bueura de mantuir e. ' Caci pentI a saflet a de vemt
muritoriu pacatuind,$idaca sufletul va face cele drepte,
,

i6038

i3

OMILIA

194

xv

OMILIA

atunci si trupul se va bucura de mare slava. Uniia. zic,


.ea duhul insamna charullui Dumpez~u, c~re se ~tmge
~. aV'~aVtu,nd
no' Deri,! ra flU Cllmva, zlCe, sa se intample
p
....,.'
aceasta, pedepseasca-se trupul, ea prmp:deapsa facauuu-se mai bun,saatraga 1a e1 t:ha~'ullUl Durnpezeu.
"" h
!>P{l,c, 7i<::'1. S0. O',i:ii'.pclS(.:1. mi'l.ntllltsl curat de pae8,te,
A9A~- da:tic~-y;::~~t~; n~;'j wnit de <eel ce se~~gri.iefte $~
' vindedi ,';'1161c, $i ' nude .eel ce 'pede pse~te m zac.ar f;~
fara scop. Mai mare este ca$tig~l desat. pedeapsa, C8:Cl
pedeapsa este rnornent&na, pe can~ ea$tlgul" este .ve$n~~
$i n'a zis si~pl~ "c~ duhul ~a, se ,~a~tUlasea
ci a adaos: "lil zlUa Dornnulm IISUS . Bme face. ~~
ea li aminte$te la timp de ziua aceia, ea astfelI';l $1 1~
sa vina, mai eu placere la indreptare, in ,acela$ ~lmp.;;1
acel curvariu sa primiasca acestea, nu ca m$te cuvm~e !Z-,
vorste din manie, ci mai mult ca 0 prevedere a pa,rmteiui iubitoriu de tii. Deaceia a !;li zis: "spre pefrea
trupului" adeca a ~ipus d.eja legi ;oi h?tare ~ia yolului,
a;. "U-I
1",,,,,, ...1", . ., '!-n"rge rmndeparte" cela eEl zlcea Uum""Ju
...
nezeu~i pent-I'u Ion: ,))Numaide sufletuL luisanu
,te atingi (lob, 1, 12. 2, 6).
Deci, dupa ee vda. ho~arar~ pe, sC.!-lrt ~1.nestarumd,
mai mult In aceast?- Ch~stlUn~, Iara~l aaaoe;e ~nfrun~r~
tacutii eu Dutin mai inamte,:;;1 se adreseaza catre dan;;ll,
6),
zicand:, Nu este buna lauda voastra" (Vers.
~,~'7.'And ,.1:-1'
",r-in
<w->easta eavdansn pan a In prezent nu au.
.1.
lasat pe acel curvariusa. sc pocaiasca, laudai!du-se inca eu
dansul. Aooi arata ea e1 face aceasta crutandll;-l nu nurrH!i np. fH';:'la ' e~ rtiiaT'Si [Je dfl.IlSiL Dentr u eal e 91 adaoge:
'l.J.J.

......

. .

...

...... ....

..

.......

'

'

. ......

..1.

....

.... i..N ...............

.......

. ~

..........

...

, v

)'

U.1 0..'..<.I,;,L1

.l..l~

"

UV

:~~~ti-lliv~~ihi-

II..

"

C8" putin alwlt' toata frarnantatura

dosp~te"? t(De ~i pacatul, zice, e~te al aeeluia~ cu to~te


acestea daca este neglijat, acest paeat poate sa mohpsiasca tot trupul bjsericei. Can~ Q~l ~ntai,'paeatuind nu
.este pedepsit, iute se vf!r mohps1 $1 altm) , Acestea l~
zice, araland ea lupta lUI nu este peptr';l yn';ll num3:1,
ci ea se ingrija$te peiltru intrea(?;a blserlca, $1 de aeeIa
a iili facut uz de icoana alu,atulu~. ~upre cum vah:!at~l,
zice, de $i este puiin, t.otU~1 prefac~ mtreaga vframantatura tot a$a ~i acest eurvarlU daea va fi lasat nepedeps'it, $i pacatul lui va ramanea nerazbunat, atunci va
molip.si $i pe altiil).
.
L"Curatitidara aluatul eel veehm". (Vers. 7),

xv

195

adeca pe acest rau, sau mai drept vOI'bind"eIllIL~pl,lIle


,Qumai pentru . acest Q..urV:{l"r!lJ, GiJa..ce aluziune t;ljlaaJtii,
caeCnu numai curviea este un all/at, ei in genereoric.B
rautate, $i mf zice ~jmplu; Hcuratiti ==xex3-&'pex'!:i!)), <;l..Jl~Uo

ratiti din radaeina =

~/I,y"(J.{M.pcm".

adecacuratiti ~u

~~~~l!j~,. ~~~t. p~~a~,u' ~~~J,_ ~~;~~1~~~; \!!~~l1~~~~~i:~i~: .


adeca scoateti raul din r,<1dacina, prfii ' aeeasta . arata
cii acel ' faldrid1 'exista:' priotre dan$ii, iara ' canrl . zice

"ca sa fiti framantatura noua, preeum suriteti '


fara de aluat" , prin aceasta arata ea raul Inca nu
stapaniil, pre multi. Dara daeazice "preeurn sunte~i
fara aluat((, nu spune doars. eEl, toti erau eurati, ei precum trebuie a fi voi, zice.:I"Ca pa~tele noastre Chris~
tos, pentru noLs'a jertfit. Pentru ac.eia sa. S3Tbam,
nu intru .. aluatul eel vechiu, niei intru aluatul
rautatei si al \7iciesu!ullli. ci. Jntrl.1 D,zinl.ilc r,ll-"

. 'C'<'
r-at",leI;:,1
'c

a'.-Ie" ' ad
__ " eva~r'ul~ul'"
.
'"

("\7
A' I~ I' . . I""'h '
vers.8)
. ..tl.SIJ.1.C..lIU
Sl ul1flS-

lOS' a numit aluat invatura sa. Darii f;ii apostolul sta.:.


ruie~te!n aeeasta metaIDf'.a,amintinau-li-de-ist-oriea vecfte,~- ,

de pasch a i?i azime, de binefacerile de atunci $i de acum,


de pedepse $i osande . .Prin IIrmare timpu! de fat8" este
timp de sarbare, caci zicaad "sa sarbam {{ nu spune:
fiindca pasch a este de fata, sanca cinCizacimea este de
fata, ci arata ca pentru cre9tini or-ice timp este timp
de sarbatoare, pentru marimea bunurilor aeordate noua.
Cad in adevar, ce bun nu ni s'a acordat'? Fiul lui Durrinezeu s'a facut om pentru tine, te-a :izbavit de moarte,
te-a chemat in impiiratieacerurilor. Deci, daca atfUea ai
ca~tigat $i te-ai bucurat de ele, apoi cum sa nu fii datoriu de a sarba orice timp'? Prin urmare nimeni sa
nu fie trisl din cauza saraciei, sau a boalei, sau a intrigilor satanie8$ti, dei timpul ni este limp de sarbare .
De aceia$i zice Pavel: "Bueurati-va pururea intru
Dornnul, ~i iara,~i zie, bueurati-va" (Filip. 4, 4).
In timpul sarbatorilor nimeninu se imbraca in haine
zoioase $i murdare, iili deci nici noi, caci aceasta sarbatoare este pentru noi nunta, adeca, riunta. duhovniceasca, "Asemanatu-sa imparatiea eerurilor, ziee,

omului irnparat, care a voit sa faea nunla fiului

OMILIA XV

196

sau"

OMILIA

xv

(Math. t2, 2). Cand imparatul face nunta, !iii Inca


nunta fiului sau,ce ar putea sa fie mai mare ca aceasta
sat'batoarc~ Deci,nimeni sa nu 19t{'8-imbracl1.t, io zdrente.
Cuv~l,fl.f,u'l ni este, nu pentru baine, ci ,pentru fapte . ne, c!Jr.8'!.f\ ,C~daci)' toti !;;l)ot, lmbrjieati ,in naine cljl'ai:ei;;l
',s.tr'alucite, ~inuma~ IJtiul-'qB foe gase:;;te 19 rwnta, Hv{l.il{J
haine mLirdaI'e,este aruncat afara cu necinste, ' apoi
poti singur pricepe c,a m cata exactitate $i curatenie oi
se cere ca sa iritram la nunta.
Dara apostolul , nu liaminte~te de azime numai
pentru aceasta, ci tot odata mai arl\t.a ~i afinitatea dintre
Noul !iii Vechiul Testament, adeca ca nu este cu putinta
de a fntra iara$i in Egipet dupa azime, iara .de ar vol.
cineva sa S8 intoarca IndariH, atunciva patirni ceia ce
au patimit Egipteoii. Toate aeelea sunt' umbra.a acestor8.
din Testamentul Nou, chiar de s'ar rli$ina ludeul. Pentru
aQeia de-l vei intreba . asupra aeestora, nimic mare nti
va, putea spune, sau mai bine zis" mare' va spune el,
fD$a nu as;a precuffi spunem lWi, fiindca nu cunoa$te
adevarul. Va spune de pilda ca Dumnezeu atatde
mult a schimbat pe Egiptenii eari stapaniau,fncat pc
ooi cari eram stapaniti cu sila de dan!iiii,$i nu ne-au
ingaduit macar de a ni se daspl. aluatul, ne,.a scos din
mijlocul lor. Dara de m'aI' i'(ltreba eineva pe mine,
apoi in toate acestea ar gas!., nuEgipetul, nici pe ' Faraon" .
ci eliberarea dein~elaciuneademoniiO'r" a d iavolilor $i
a iq.tunerecului; nu pe Moisi, ci, pe Fiul lui Dumnezeu;
nti marea RO!iiie, ci boLewl lncarcatGu mii de bunatati,
$i In care orpul ,cel vechiu s'a ine~at, Tot peludeu d e-]
vei intreba din cecauzaaru-iiga aluatu1 aiD Wate partile, la aceasta va tacea $i nu-ti ' va respunde n'imic,
fiindca unele din acestea erau tipuri a celor viitoare,!iii
aveau ca motiv cele petrecute, iara altele nici de Cum.
ca sa riu fie cu putinta Iudeilor de a face rau, ca sa
nu staruiasca in umbra. Caci, spune-mi; de ce pretinde
Moisi mie1 de partea barbateasca pentru pascha, miel
tara vr'un bete!iiug, de un an, $i ca "os din tra,nsul
sa flU se zdrobiasca" (E:J\:.od. 12, 46)~ De ce pretinde
de a chema 10, man('~rea mielului paschal $i pre vecini ~
De ce pretinde de a sta in plcloare, sau de a-l rnarmasara ~ De ce pretinde de a unge peretH caselorcu sange)e mielului paschal ~ La toate acestea nimic nu-t.i va
respunde, decM caIn Egipet era a$a; Egipetul in sus~

197

Egipetl:ll in jos, $i nimic- mai mult. Eu insa, voiu spune


$i de ce pretinde sange,!iii de ce sa se riJanance sara
;;i de ce sa mananee cu totii la un loc, $i de ee toti s~
stea in picioare.
'
'
Mai intai de toate sa spunem deee aluatul este
alungat din toate partile. Deci, ce enigma este aceast8~ ~ '
.1l,l.d~c~,, -ca ,crd-inc-io.slJl t.rebuie 2;e.e izp-?. .v]. d,e. -~r.ic~" :;,:a\r
tate. Dupre turn acolo unde se va gasl aluat vechiu; unut
C8, aceJa. se va pierde, tot a$a ~i printre noise va pierde
aeela: la care se va gasl. rautatea. Ca nici nu se poate
pricepe, ca pentru cele din umbra legei pedeap8a sa fie '
atat de mare, iara pentrueele ale noastre sa nu fie inca '
ct! mult mai ~mare .. Ca ,9.aca casele se curata a;;a feliu
de aluo,t, daca se astupa gaurele !iioarecelor, apoi cu atat
mai mult trebuie de a eerceta noi sufietul, ~i a scoate
din el oriee cuget necurat. Toate ,aeestea se petreeeau
!iii print~e .dao!iiii mai 'nainte, acum insa de loc, ;;i pre~
tULmdem pe unde este ludeu, este aluat. In mijlDcul cetatilor se faceazima, ceia ee este mai mult judirie,
deciU lege. Deci, fiindca a venit adevarul, apoi tipurile '
nu mai au loe. Astfeliu cachiar :;;i prin acest exernplu,
apostol,ul alunga cu t<?ata. puterea din biserica pe acel
curvarlU, ea $1 pe totl eel de acest feliu. Nu numai ca
nu folosel?te, zice, cand este de faia unulea acesta ba
chiar . Inc~ v~tama, moli~sind tru pul indeobl?~e, $i' oici
nu ~t~e cu~evade unde vme putoarea, fiind ascuns putregall~~ , ~l , acea pu!oare se atribuie~ ob~tiei intregi)). De
aeeIa II $1 mdeamnaca grabnic sa cura,te aluatul ,eel
vechiu "ea sa fiti, zice, framantatura noua, precum
L

sU!1tetifar"ade ~~uat, ca , pa~telenoastre Christos


pentru nOls'a- JaTtfit"~a' -spUs (a murit));crrrrnr
p~trivitce'Ya cu subiectul ;"s'a j<),rtfit". Deci, nu cauta

lll~te astfehu de azime, fiindca niJ ai nici miel de aeest


feliu. Nu cauta un astfeliu de aluat, fiindca nici azimele
tale nu sunt de acest feliu. Cand e vorba de aluatul eel
natural, apo~ ce!a. ce rl~ esle d~spit devine dospit, lara
ce es!e dOSl?l~ mCl odala n,u devme nedospit sau azima, -pe calld alClCU totul dm contra se intampla, dara
aceasta n'a aratat-o apostolul. Priv8!iite 8i Intelepciunea
fericitu~ui ?a vel, .caei. el nu da sperante ~ de indreptare

c~l'~aI'Iul

~.'~'

\j

," .

'", "

~1'~~

vIata fn pocamJ" ca nu cumva cu m~te Mtfehu de rAgaduinti sa-l faca mai lene'$. Caci n'a zis sa dati pe

198

OMILlA

xv

acela Satanei, ca astfeliu podiindu-se se fie predat iara~i


bisericei, In&1 ce'? "ca s it se mantuiasc~i in ziua
Domnului Iisus'", aded n trimite laacel timp, ca astfeliu
sa-1 facade a fi ve~nic infl'ico~at. Si ceia ce trebuia a-I
harazi dupa pocainta el nu 0 acopere sau dose$te. imitand iara$i pe stapanul si'i.u. Dupre cum Dumnezeu zice:
nIr:H.~~: tr-ei- zilt ~i 'r\fi11e\ii se v-a I!ir!li\;.1 ,! . (IonntJ. 3, '4 ), .
$i n 'arnai o.dao:~: (dar~ daca. se va p .o(iil, ::;e va rnantubl,
tot a~a ~i apostolul n'a mai SpllS: (ciara de se va pocai
precum trebuie, apoi yom i!1tffi,ridin POll dragostea spre
danSlll)), ci a$teapta ca e1 S [l faca aeest 'lueI'u; $i numai
dupa aceia sa primiasca darul. Daca ar fi spus aceasta
din inceput, atunCi i-ar fi sla bit frica. $i de aceia nu
numai ca nu face aceasta, ci Inca prin exemplul aluatului, Ilu-i lasa nid 0 speranta de relntoaeere In sanul
bisericei, ci 11 pastreaZ8 pentru acea zi.
"Curatiti,zice, aluatul celvechiu" $i "sa sarbam nu intru aluatul cel vechiu" . Fiindca ace I
. curvariu s'a fost 'pocait, se vede, apoi apostolul cu toata
-graba II inlroduce .iara~;;i. Ilara - de cc oume:;te - aluatul
eel .v eehiu'? Sa n ea din CflUZ-3, vietei noastre de dinainte
este astfeliu, sau pentruca ceia' ce este vechiu este
apI'oape de nimicire, ca este puturos $i murdariu, precum
este piieatuL Nu se defaima aici eel vechiu cum s'ar Intamplu, 9i nid nu S6 lauda eel nOll inra~i cum s'ar Intampla, ci in raport eu subiectul din discutiune. Cad ~i
aiurea, de pilda, zice: "Vin nou este ' prietenul ' nou,
iar3, de se va invechi,cu veselie it vei bea"
(~irah. 9, 13), Jaudand pentru prietenie pe cel vechiu
mai mult decat pe eel nou, $1 iara~;;i: t;Cel vechiu de
zile a ~ezut" (Daniii! 7, 9),unde iaia~i cel vechiu este
lua t in senz de lauda ~i de sIava mare. Aiurea insa
sfinta seriptura ia ca hula pe cel vechiu sau invechit.
Fijndca lucrurile sunt variate $i sunt cornpuse din multe
elemente, de aceia scriptura Ie intrebuintaza $i pentru cele
bune ca :;;i pentru cele rare, insanu sub acei3$i semnificatie. Prive~t~ aC.llfficuffi.-eeLyecllluesie. defa.ima.t..:. -Fiii.straini au mintit rnie, fiii straini s'au invechit si au
schiopatat din cararile lOr"-(P5:;7,49), $i ia'ra~i:
"Invechitll-m'am intru totivrajma~ii mei u , liiUarii$i: "Invechitule in zile rale" (Susana 5, 52). Tot

199

OMILlA XV .

asemenea ~i aluatul .se ia dese-ori ~~ cu privire 13;. i~pa


ratiea ceriurilor . de~,?l ~.l~l, este defalmat, - acolo msa se
ia intr'un sens, lara alCl malt sens.
I) Mie mi se pare. insa ~ca vorbad~ alu~t s~ adre-:
seaza $i preotilor, carl .sufar de a ~ m ~blvse~lC~. l?l
Christos mult aluat. vecnm pe ca re nu-t (jur(j,~dm WiW.,
.

~' \'

it

"

~~~~:~tJ~irt~:~~2~?~~Eitl~~~~;~~f~~::~~d~$~~,'
:~1~ .
orice casa ar intra, face necurata. ChIar de al
0

~tapam

ceva cat de mic prin nedreptate, intreaga ayere )l-ad?spit'o acel ' putin aluat. De aeeia de rIJul:.e orl a0e1e p~.tlI~e
introduse rau, scot pe cele multe. C3$tIg~te bm~. ,Nlml?
nu est.e mai putre~aios. ca laco.ml~a. qhlar de a1 l~cuea
acest aluat in casa , chlar de aI }~.vO~l , u~a sa u, ~l face
orice totul vei face in zadar, ca Cl ill meueat mauntru
laco~iea, ace 1 hot primejdios, care poa~e ali seoate d~a
colo tot.ul. Dara ce '?zici tu; nuc~m~va eel eevSU!lt 13.comi sufar cu totii de aces tea '? Fara indoeala. ca YO: .
stiferi, dac.apoate nu sufar indata. pa~ ~cum. sca.p~a
desufel'intii,apoi atuneimair:nult ~lnca. sa sc rea,ma,!
cad StInt .pastrati pe ntruo , .pedeD:l?sa~mmm~"re. Ba ,me.:::
mai mult ca chiar de ar putea 11 sa scape, tOtU$l Cel
ce mO$te~esc averile lorvo~ 'patin;tl ace~ea~i. Dar~,
zici tu u:nde este- dreptatea aIel)) '? ~l totw;n este foar,e
drept, 'caci eel ce a m~~l~nit. 0 .avere I!lca~~tii de n~
dreptati, de ~i el n'a rll.pIt mmJ G\., tot.u~~ stap~ne:;;~ cele
ale ['anitol'ilor, f?i prill urmare sa 0 $tle el.bme, ca e:;;te
drept dea patiml. pentru. ac~asta. ~a~a tu a~ luat ave~e~
cutaruia care a furat~o; lara acel r~plt de dan~ul vemno
ar cere ave rea inapoi, apoi oal'e tl:ar. fi deajuns ~pr~
indreptatirc sa. raspunzi . ell. nu tu l-ll ~ur~t pe e1 ~ ~~
ce ai raspllnde, spune-ml, la ~ astfehu uve III vm~v~tlre ;
ea nu tu, ci altul l'a dezbracat '? Dar~ tu. stapa?e~t.
acum averea sau lucrul furat dela e1. Ca acela a raplt ~
Dara tu te bucuri acum delucrul rapiL Toate ~cestea
Ie prevad chiar $i le~ile cele profane, care lasand la
o parte pe cei au rapit sau 3:u sustra~ ayutul a~tor3:'
poroncesc de .a seJ;;,ere. g~l<L..~~~J.!..,J~ e_a.l'l_g~~e.t~ 9~n~'.':~
lucrul sau averea furata.
v

\) Partea morala. Contra licomiei r;;i contra camatarilor.


Cum celorrai Ii merge bine !Ii progresaza . iara ~reptii sunt mti~
citi !Ii saraci, !Ii cil. rasplatile cele drepte !;it adevarate sunt in Vll-.
toriu. (Veron).

200

OMILIA

xv

Deci, daea euno9ti pe eei nedreptatiti, Intoaree inapoi lucrul rapit 9i fa cu dan9ii ceia ce a facut Zacheu
aeela_ eu multa bunavoinlii, iara de nu. :;;tii9i nu cuno$ti
pe aeeia, eUlti voW arata.~i 0 alta cale, :;;i nu-ti voW inchide caleamantuirei. Imparte toataaverea ta s'iraci101\~,;1 asffeliu. Ie vel rnaogitiitder;\ul fv.cut., I~art'l, d1:tc;l
. (Hiila-au scapatdo. acoste .:eaJe,cares'a,u rasn'i:tnt.a~l!
pracopiilorsau nepoti)orlor, . totu~i. alte rele a~u. p,Uimit in loculacelora. f;)! ce spun eu de oelede alcl'? Nu
tot a:;;a vei spune 91 In acea zi, cand amindoi 'se vor infat09a goli, adeca 9i eel ce a rapit ca :;;i eel ce a fost rapit, sau
maibine zis, nu vor fi goli la feliu; caci de averi de sigur ca
amandoi vor fi goli la feliu, unul dintran9ii insa va fi in carcat de pacatele isvorate din averi. Deci, ce vom faee in acea
zi. cand inaintea tronului celui infricosat, eel ce a patirale si a pierdut toate ale sale, wi fi adus la mijloc.
<;;i tu nu vei avea pe nimeni aparatoriu'? Ce vei spune
catro, dreptul judedl,toriu? Astazi de sigur ca ai putea
conI-upe tribunalul omen esc, dara; pe acela ou-l vei putea .. 8i mai drept vorhind, nici astazi nu ai putea, caci
$i astazl este de fata aceltribunal, eaei Dumnezeu vede
celece se petrec 9i este aproape de cei nedreptatiti, chiar
si nechemat fiind. Cel cea patimit rele, chiar de n'ar fi
ineritabil de a se invrednicl de vreo razbunare, totm;;i
fiindca lui Dumnezeu nu-i sunt placute nedreptatile ce
se facaceluia, apoi cel nedreptatit are iO.e1 un apara-tor1U nebiruit.
Dara, zici tu, cum se face ca' cutiiruia H merg
bioo-tGate ~i progreseaza, de9i el este un om rau))? Insa
nu palla in sfan~it va merge a~a. AscuW'i ee sImne Prorocul: "Nu ravniti pre cei ce fac fara de lege,
caci curand se VOl' usca ca iarba" (Ps. 37, 1. 2).
Unde sunt, spune-mi, ceiee au rapit'? Unde sunt sperantele lor cele strallleite'? Unde numele eel vestit '? Nu
toate au trecut'? Nu toate ale lor au ajuns vis 9i umbra'? Aceasta sa 0 a9tepti pentru fiecare din ace9tiia,
adeca ~i pentru cel ce trae:;;te 9i pentru ccidupa
d~nsul. Insa, 'nu tot a~a sunt :;;i cele ale barbatilor stinti,
~i nid ca nu se va putea spune ~i de dan9ii, ca cele povestite de dan9ii sunt vis :;;i umbra. f;)i daca voie9ti noi
yom actuce Ja mijloc ~hiarpe cel <?t:.. vorbe9te ace.ste~,
pe facatorul de corturl, pe acest CllIClan. despre a! .caruia parinti nimic sigur nu se :;;tie. Dara, zici, eum este

mit

OMILIA XV

201

cu putinta de a fi ca Paveln,? f;)i dore9ti eu orice pret


de a fi ca el'? Ai pHicere 9i vOie9ti de a fi ca dansul?
Da)), zici tu. A9a dara vi]1a pe acea cale pe care a v?nit
e1 ~i eei de dupa dansul.~i care este acea cale? l1nu~ Zlce;
In foame, in sete, in golatate" (IL Cor. 11,27), iara
"
. . t ..
" 1 . . "
aUnt {Petru) .~.' z,j$.' "Argnr~lm~r PU.fS1eBrnme .
(Fa:pt.' 3, '6)~ .,tA stfeliu, ,deei,ii hin1ic nu aveau~i cU,toate
acestea pe toate lestapan~au.
'.
. 1
)')eci, ce poato fi mal .res'pect~bll vca 0 ast.~ehu AGe
voce'? Ce p03;te Afi mai fericl~ ~! ~a! placut '? AAltlI se m:
gamfa tocrna! cand au a ve~l 91 Pc. :a~ aAtatea talanJI
de argint, atatea case, slugl ~l falcl de p~mant n~nurn3;
rate)) pe cand acesta este gol in t03;te 91 nu s~ If!1l?utlneaza de saracie dllpre cum fac Cel w;mratecl, mCl nu
19iacoper.a obra~ul' de Ttl~i~e ca 3;ltii. :i inca se :;;i mandre$te. Unde sunt acurn ('el bogatl, cel ce s.ocotescvprocentele banilor ::;i procentelev pr~}(:entel.?r, eel .ce ~ralJese
dela toti E;;i nu se mai satura mClOdata? Auzlta-tI glasul
lui Petru care invedereaza saraciea ca mama a bogatiei'? acea: voce care nu avea nimic, 9i totw;;i era mai bo~
gata decat cei impodobiti cu ~iad~m.e ~mpiir..ate$ti~. ~~
bine aceasta voce care nu a vea mmlC, Jata ca morin II
invi~a, ~i pe cei ologi ii indrerta, ~i~ pe ?emon~ i~ alu?ga,
:;;ide atateacharul'i era impodoblta, cela ce ~lCI?dat3; nu
au putut sa aiM toticei 1mbracati In porfira, $1 carl au
cu _dan9ii armat~mari 9i infrico~ate. Aceasta VOC? ~ste
vocea celor mutati deja la ceriuri, ac~lor co Aa~ ~mltat
pe corifeul apostolilor, acelor ce au <;I;Juns pan a; lao c~
patul faptelor bune. Aceasta inseam~a va nu avea nfrn~c
~i?stapani pe toti; aceasta va sa ~ICa a..nu'p~sved!1~I
mic :;;i a stapanl cele ale tl1turor. Ia~a ~3;ca nm staQamrn
cele ale tuturor,de toate suntern lIpsJtI. Poate ca ce~e
spuse vi se par ca 0 enigmit, i~sa ~u ~ste enigma .. ~Dara,
zlci tu, cum cel ce nu are mrnlC, stapane~te pe totl ~ Oare
nu stapane9te cu atat mai muJtcel c~ are cele ale. tuturor)) '? Catu$i de putin, ci cu totul dm contra. CavcI cel
ce nu are nimic tuturor poronce:;;te, dupre cum faceau
~i apostolii, :;;i e~sele din intr~aga }um.e l~ erau~ d.e~~hise
taate, ~i aveau multamire. cel ce-l pnmJa.ll, _cacl ]I v~
niau ca la ni~te prieteni 91 rude. Ca de pIlda au vemt
in casa vanzatoarei de porfira I), iara aceea s'a pus la
1

1) lVotiJ. A sc vcdea Fapt. Apost. 16, 14.

202

OMILIA

xv

dispozitiea lor ca 0 sluga. Au venit!ioi in ca~a temnke,:


rului 1) dara 9i acesta le-a deschis-D apo~tolllor. c~ toata
bunavointa, prec um faeeau !ioi altii. Astfehu? decI, 11 toa~e
Ie a veau ~i nimic nu aveau. Din tot ee era al comum,.
tatei nimeni nu spunea caarfi cevaalsa~,!ioi de aceia
toate erau aie 10'1". eel ce consider'li, eele eX istent~. ca eo-

~i~H~t~~:~J6~r 'd~~i!~~I~,Z ;~u c~~~t~~id~ea~/~~ip~i.;~; ~~ .

ceiiititi ~i numai pe dansul se crede ca stapan af averilor sale, nicialacestora nu va mai fi stapl~tn. $1 a:ce~t
fapt se invedereaza din exemple. Cel ce nu are IiImlC
pe langa dansul, nici casa, nici masa, ~i nici haina de
prisos, ci pentru Dumnezeu se gase~te lipsit d~ t?ate, s~
va folosi de toate cele comune ca de ale sale, !io1 aela totl
va lua tot eeia ce ar voL$i a~a feliu eel ce nuare nimic, stapanet;J.e toate c~le ate ~tu.turor.: qel ce are ?eya, nici .
al acestora nu va .mal fi stapan, caCl averea lUlva fl ...
mai muIt a hotilor, a talharilor, a mincino$ilor 1';1i a schim. barei lmprsiudhilor,decat a lui-.
. ..
. -.
~Toa.ta lumea 8: eutreierat. . o Pave! $i nimjc nu avea
eu el, de si nu se ducea ia prieteni sau rude, dci ia fnceput' 'llia( ales 'ei el'<i razboinic t:u LotH, - 91 ell toatc
acestea stapania~ cele ale tuturor dupa ce intra in mijlocul lor. Anania ~i Sapfira, insa, voind a dosl putin din
pretul oO'orului vindut, au cazut din totul impreuna Cll
vieata. Bed, leapad8~ eele ale tale, c~ 8.stf~liu sa, ta:-i
uz de cele strain6 ca de ale tale proprn. Dam ... nu ~tlU
cum se face ca, am ajuns cuvorba la 0 astfeliu de filosofie inaHa, uitilnd ca graesc oamenilor, c..<irora nu
prea este placut de a lapada din ale .lor, fie chiarcev~
cat de mic, De 3,c.eia,eele spuse de DO! sunt adresate mal
eu seama eeior desavar:;;iti, iara c.atra cei nedesavar~W
acestea zi~em: dati din averile voastre saracilor, sporiti-va averea cad zice scriptura: "Cel ee da saraeul.ui imprumuta pe Dumnezeu:' (Prov. 19, 17).Dara de cumva te grabe$ti $i nu vrai sa ar;;tepti timpul
rasplatei, apoi atunci inchipue$te-ti pe eei ce jmprumut~
bani fiindca niei ace~tiia nu vor a se bllcura de indata
de p'rocente, ci doresc a ramane in ~anile i.mprumuta:
torilor capitalul cat se Doate pe mal mult tImp, numal
bine inte}es, daca sunt siguri de plata, $i nu banuesc pc
') Nota. A ~evedd\ idem cap. 5 din Fapt. Apost.

203

OM1LlA XVI

fmprumutatoriu. Aceasta ded, faca-se $i incazul de fata.


Lasa averile in sarna lui Dumnezeu ca sa-li intoarca
plata inmiita. Nu cere aid totul, caci de vei cere aid a
ti se inapoia totul, de ce te vei bllcura acolo? De aceia !ioi
Dumnezeu inmagazineaza acoio. ca fiind mai sigur decat
in vieata prezenta. De altfeliu ei dil ~i aid, dupre cum
ti J. J ._l' ~nt~
~l'ce'
.(~aV
. 11!11
l 'ai-io':l j .. ~ r,, . .. le"J""u
.. ..
",J nta"v '. j-"Ja
'. .
_ -1-r,a
- v... "
sitoateeelelaitese vor ada.ogevoua" (Math.):
33). Dara noi call1am spre vieata cea fericita din impa~
ratiea cerurilor ~i illl ne grabim de a cauta Inapoierea
tuturor ca sa nu imputinam rasplata, cia$teptam timpul
acela. Procentele de acoIo nu sunt ca aceste de aici, ci de
aceIe care se cuvin lui Dumnezeu de a da. D~c i , ni$te
astfeliu de procente adunandu-ni cu imbel$ugare, noi
ne vom dlJce de aici in a$a feliu, ca ne yom invrednici
$i de bunurile viitoare, prin charul ';1i filantropieB, Domnului nostru lis us Christos, caruia impreuna eu TataJ
!ioi eu Sfintul Duh, se cade slava, stapanirea :;;i cinstea,
aeum ~i piJrurea $i in veeii vecilor Amin .
~

.t..~.~.

~. '_"_".'.'

L~-,l'.!".....t_:

_t...:...!.

~U;..:.!l

~'-..I

- OMILIA- XVI

"Scris.,.am voua in carte sa nu va arneste~


eati eu eurvarii. 8i eu adevarat nu eli eurvarii
lun1ji aee:;;tiia; sau' eu laeomii, sau eu rapitorii,
sau eu slujitorii idolilor, djj vreme ee ar fi trebuit dara sa ie::;;iti din lumea aeeasta. lara acum
am . seris voua sa nu va amesteeati, daea vreunul numindu-se frate, va fi eurvariu, sau lacom, sau slujitoriu idolilor, sau oearitoriu, sau
betiv, sau rapitoriu, eu unul ea aeesta niei sa
maneati" (Cap. 5, 9-11).
Fiindcaa fost zis mai 'nainte: ,,$j nu mai bine
ati plans, ea sa, se ridiee din mijloeul vostru
eel ee a facut fapta aeeasta" $i mai la vale: "Curatiti aluatul eel veehiu", apoi era natural ca ii sa
banuiasea, d

dan$ii trebuie a fugi de to\i curvarii.

204

OMILTA XVI
OMILIA XVI

Ca daca eel ee padituie~te molips8;lte de pacatul sau $i


pre eei ('e n'au pacatuit, apoi cu atat mai mult trebuie
a fugi de eei neeredincio$i $i de alt neam. Dacanu trebuie de a eruta chiar. pe familiarul tau, din cauza vatamarei $1 amolimeice iesa dintr'insul, apoi eu atat
rnairr.ndtpe aWL Acest lueru fiipd presupus, el'l\ nattiral~aji sa s~--de.parteze-:~i",sa'-fug~$i de cupvari,i eei
de prihtre Elini, $i astfeliu ajungand lueru ia imposibil,
mai mult s~ar fi nemu1tamiL Deci pentru indreptarea
acestei idei el vine 9i lamure~te, zieand: "Scris-am

voua, sa nu va amestecati cu curvarii. Si cu


adevarat 1) nu cu curvarii' lumei acestiea".' Pen;,

truca nu cumva sa se creada ea el nu le-a poroncit


aceasta cafiindnedesa var$iti, ~i ca dan$ii s'ar Ineerca
sa 0 faca-ca nind a$a zis desavar$iti, apui el arata ca
aceasta esie cu neputinta a se face, chiar de ar VOl cat
de mult, fiindc8~ atunci ar trebul sa caute 0 alta lume.
De !Ot'}eia a $1 adaos: "de vreme ce ar fi trebuit sa
ie~iti din lumea aceasta". Ai vazut cum el este negreoiu in vorba, $1 cum peste tot locul at'e in vedere
nu numai putinta lucrului, dara $i m:;mrinta legiuiriJor
sale'? Cum e eu putinta, zice, ea flind om cu casa $i
tata de copii, ca facand cele cetatene$ti, sau flind me$te:;mga.riu, sau osta:::;; in armata, sa fuga de curvarii de
preste tot locul, flind eei mai multi dintreElini)) '? CurvarU
lumei' 81 DUme$te pe cei dintre Elini. - . .

"Iaraacum am scris vouii, ea daca vr'un


frate va fi a~a, cu unul ca acela nici sa mancaW' . Aiel f.ace aluziUllB$i la.altii. carii vietuiese in

rautate. Daraeum oare flind dneva frate, adeea cre:;;tin, poate sa fie idololatru ~ Ceia ee s'a in tarn plat ~i eli
Samaritenii odinioara, carii preferau evseviea injumatatita. Dealtminterea ehiar aici apostolul pune mai dinainte
yorba de jarlfirea sau alipirea idolilor, pecare ramane
a 0 desvolta dupa aceasla. "Sau cu lacomE", zice,
ciid ~i contra aeestora se rescoala apastolul. De aceia $i
zice: "Pentru ce mai bine nu suferiti, stramba') Nota. Expresiunea din original. ob 1ta.y~UJ:; in traducer~a
corecta f?i inteleasa este :nJ. cu totul, nu fara exceplie, nu in
general, a~a ea traducerea exacta a stihului acestuia ar fi: "si
nu in general cu toti curvarii lumei acctiea; sau cu lacomii .... de
vreme ce ar fi trebuit sa ie$iti din lumea aceasta".
.

205

tatea? Pentru ce nu rabdati paguba? Ci voi


in~i-va faceti strambatatea ~i aduceti paguba,
~;
r.~.~ ~.A~<-~~fratllor"
~J. lIla! v (1,l' LV':"
'
,1

/1 C-"
t."'
UJ.". 6
. , -~,
i. (5 j.

~au
'ht: n'v " ,
"v
,."J:v,1

cf;i.ci Si {Je.acesta 11 invinovate$te mai departe, prectlW

e.andzty,s ;,,{J nule.ste fHill1and; iar. aItnl estebeat"


(LCar. ii;2i);;i "bucatele pantecelui, ~i p<intee~Je bucatelor" (lb. 6, 13):
"Sau ocaritoriu, sau rapitoriu" 1 caci :;;i pe

ace~tiia i-a eertat mai inainte. Mai departe apoi el pune


:;;i ca.uza pentru care nu-i impiedeca de a se amesteca
eu paganii, cari erau dupre cum spune, araland ca aeeasta
nu numai ea este cu neputinta, dara este ~i de prisos.

"Ca ce-mi este mie a judeca pre eei dinafara"?

zice, nUrnind aici pe cei deafara, $i pe cei dinauntru,


adeca pe .cre~tini ~i pe Elini, dupre cum zice$i aiurea:

"Sa cade lui ~i marturie buna sa aiba dela cei


dinafara" (I. Timoth 3, 7). Dara $i in inUiiea epistola
Catra Thesaloniceni, aceia~i spune; zicand: "Sa nu -va
insotiti cu el, ca sa se ru~ineze" $i iara~i: ((Sa

nu-l soeotiti ca pe un vrajma~, ci sa-l Invatati ca pre


un frate)) (II. Thes. 3, 14. 15). Aici 10sa nu pune cauza.
Si de ce oare ~ Cad acalo voia ca ii sa se mfmgaie, pe
cand aici nu are in vedere aceasta, fiindcii niei pacatul
de aid nu este la feliu cu cel de acolo. Acolo era un
pacat rnai mic, caci el acuza de lene $i tranda vie, pe
dl.nd aid e yorba de cur vie ~i alte pacate cu mult mai
grozaVe. Daraeh}ar eand ar vol cineva sa se duca in
casele Elinilor, apostolul nu-i impieaeca, -fot pent'ru
aceasta cauza. Tot asemenea facem $i noi, caei pentru
fiii $i fratii no~tri toate Ie facem, in timp ce pentru eei
straini nn prea facem alata vorb1)i. Dara ee? Oare Pavel
nu se ingrija de cei de afara ~ De sigur ca se iogrija,
fnsa numai dupa ee primiau propovedu.irea evangheliei,
~i se faceall raspunzatori de invatatura lui Christos,
numai atund, zic, Ii legiuia$i acestora, --, insa intru
cat ii dispretuiaii acea Invatatura, era de prisos de a
Ii vorbi de poroncile lui Christos, in timp ce ii nu $tieau
pe Christos.

"Au flU pre cei dinauntru voi ii judecati?


iara pre cei dinafara Dumnezeu ii va judeca"
(Vers. 12. 13). Fiindea a fost zis; "ea ce'mi este mie

206

OMILIA XVI

a judeca l?re cei dinafara", anoi ca sa nu

l~i in-

ca

ehipuia~ca emeva ea ~eeia raman nepedepsiti, iata


e1 arata pentru ac.e~tl!a un alt tribuna! ell mult mai

infr!co$at. Ac;ea;sta insa o ' a spus, pe rleoparte pe aeeia


j'nfrlco$frndu-l,
lal'["
pede alta -1':;;:; ace"'tiia
mano'aindu-l
.
~ t' d
d'
'(
t">
,
'. !?l ara an eape eaps?. aCB.9,::;V), momcnta nr, cstc cu mulL
" mai d.uiee decat acea v~_~Dj(:i=f. ' ~:i fftra - d~ " ~ fa!~it~ .-{-:~~h.t "r.e
. :;;i aiurea zicea: "lara judecandu-ne delaDomnul
v

ne certa,m, ca nn en lumea sa ne osandim ((

(1. Corinth. ii, 32).


,, ~i scoateti

207

OMILIA XV!

~----------~--

afara pre eel rall dintre voi

in~i-va" (Vers. 13). AiGi a amintit de 0 zicere din vec.hi~l Testa~e~t, ar~~an~ pe deoparte ea. $i d(}n~ii c.~
t1g~. mplt scal?an~d ~I Izbavll1du:-se ca de 0 boala oarecare
mOll,p sltoarS,lara pc de alta arataEd eft cei,a ce e] porOI}ce$te nu este. 0 inovatie, ci inca dela inceput s'a
parut aceasta legiuitoriului, aueca de a taia pe uniia ca
. acc$tiia .d~iac:o!I?~n!tate. AcoIo insa 5e poroncc~te mai
a:;pru" a191ma.l~18. nd . Deaceia,cu drepk:uvant, ar putea
CIn3Va sa se~ mmllneze, dece . : acoloperrnil.eil. (h~ a se
p~~epsl c~l yacatos, ~i chLa;r ~ se nimiCi cu totul, pe cand
aIC! nu, CI 11 duce la pocamta. Deci ce ~ Din ce cauza
oare acolo selegiuil1 intr'un feliu, iara aici in altfeliu ~"
Pentru doua cauze :-- -lutai ca ' ace~tii(1 crau d'u~;i 'la 0

lupta mai mare, $i deci aveau nevoie ~i de 0 mai mare


buna voint.l, - a doua apoi, care e ~i cea mai adeviirala

c~ ~ce~tiia p~i~~ neped:psiro H!ai u;;;or .se indreptau, ve~


mna .la pocam~a, pc cand acma prin nepedepsire ar fi
fost tra:;;i la 0 mai mare rautatc. De aceiaacolo pernftt
curvariu :;;i peI1tr'u omoritoriu de oameni de indafa 1egiui8$te pedeapsa eu moarte, pe clnd aid daea. se curata prin pocainta, scapa de osandiL eu toate aces tea
chiar $i fn Testamentul Nou ar putea vedea cineva pedepse eu mult mai aspre, precum $i in VechiulTestament cu mult rnai blande, $i aceasta ca sase arate, ca
am~ndoua Testamentele sunt in afinitate, ~i ca amandoua sunt ale unuia $1 aceluia~i legiuitoriu.$i acolo ea
$i alCI pedepsele sunt imediate, precum deasemenea In
amandol,.la de multe ori dupa trecere de mult timp. ba
de m~lte o!,! chia~ t:ic~ d'.1pa tre~ere multa de timp, .ci
numal. pooamta fima aeaJuns lUI Dumnezeu. De pilda
In Ve~hiul Testament David care a preacurvit $i a ucis,
s'a mantuit prin poeain{ii,iara In Noul Testament vedem

cum Anania a pierit impreuna eu femeia lui Sapfira,


pentruea au dosit 0 mica parte din pretul tarinei vindute. Daca insa in V cchiul Testament, se gasese mai
multe de acestea deeM in Noul Testament, apoi deosebirea persoanelor face ;.,:;i d.eosebirca unei astfe!iude"
iconomji,

"Au doara indrazne$te cinevtt din


"H~Y'....:t

v O,11U

~vr!"\

n. --naA~X
1:-' 1. <.....

\...i-V

'1' ....../'\'1.. 0 f -.... i"'( 7 .n.

.J.1.J.J

OJ..1

nlf""I.;n

u,1. l/t..ua.,

a.-.

~; (:).

~v

\T{)l, 8 .-

. . .:!,- ~-:. \
J:u UG\....I<L

la eei nedrepti; ~i nu la cei sfinti" (Cap. 6, 1) ~


$i aici deasemenea aduee invinovatire pentru lucruri
marturisite .de toti. Incapitolul dinainte zice: " CU adevarat se aude intre voi curvie" iara aici: "Indrazneste cineva din voi" ? - aratand ehiar din
inceput 'maniea ce-lstapania, $i aratand ea faptul savilr':;;iL este din prea marea indrazneaJii :;;i din neJAgillire.
Dara de ce oarevorbind despr~ aceia, ca nu trebuie sa
se amestec.e ell rapitorii sau ell laGomii, de-oda.t.ii a in. trodus 'in discutiune yorba ea nu trebuie a se judeca de
cei dc-afara 1 Pentruca '~i indep1ine~tc 0 regula a sa
Dfoprie. Obiceiul lui Pavel- era ca sa- se indreDteze tot
ceia ce din intampla:re intra in discutiune; ca ~i atunci
de pilda cand vorbind despre mesele ob~te$ti, de-odata
a trecu-t eu vDrba la tainelB ere$tinismulill. - DBci,~---a:iGi,
fiindca a amintit de fratii cei lacomi, :;;i oarecum filfierbantat degrija pentru indreptarea celor pa.cAto$i.
nu se mai gande$te sa tina $ir in vorbii, ci pacatul introdus la mijloc prin continuitatea de idei, este indreptat
de dansul, ~i astfeliu se reintoarce iara~i fa cele dintai.
Dara sa ascultam ce zice el ~j de acestea. "IIldrazn~te cineva din voi, avand vre-o .pira Impotriva altuia, a se judeca la cei nedrepti, ~i '
nu 1a cei sfinti"? Pana aeum el invinovate~te, ~i res-

pinge, ~i desgole;;te a~a zicand faptul din lI.lse;;i vorbele


ce Ie pune inainte. $i nu delainceput combate judecata
cr~dincio~ilor, ci numai dupace i-a inspaimantat prin
multe, numai dupa aceia, zie, vine;;i rastoarna cu totul
ideia de a se judeca de cei necredincio9i. (Mai ell sarna,
zice. daca trebuie a se iudeca cineva inaintea eelor neqrepti pentru niscareva nedreptati, apoi mai bine sa nu
se judece.Dara aceasta 0 spune mai peurma, deocamdata el din inceput limpe-ze;rte. chestiunea, ca sa nn
se judece de cei de-afara; Caei,zice, cum sa nu fie ab- .
u

208

OMILIA XVI

surd ca fata de un prieten micdestiffet, sa la cineva


ca j~deQatoriu 9i impaciuitoriu pe un du~m3Ln? <;Jum ~e
nu te ru~inezi ~i nu rO:;;8.:;ti cand Elinul sta ca Judeca-:
toriu a1 cre;;tinului ?~i d(:l,ca. in afaceri de cele . 1ume~tI ..
. nu trebuie de a ti judecat de Elin, apoi cum sa Ii dam
vDie lor de a stacajudeditori in cbestiuni mai ml,1ri ~
"Si {wiveste cum asous el, cacin'a zis 'lila cei necredin-

' ~io~h) ci '"l~ eei nedrepti (( _pun~n~ e,:xp~esi~~~ c~re

Ii era trebmtoare In sublectul de fatA, incat sa-l lmpledece l;>i sa-i abata dela judecata aceJora.
.
.
,
Fiindca yorba lui era de judecata, apO! cel ce ~e
judeca nimic mai mult nu cauw., deca~ca ce.i ~e judec~
sa aiba multa fngrijire de dreptate,-~l de alClsau mal
bine zis, in baza acestul. princip, el Ii impiedeca $i numai ,nateCa'illi lizice: Danl CG faci ornule! 9i uncle te
dUel, ~ patimind ell totu~ din contra de cel.e c~ . dore$ti $i
pentru ca sa te bueurl de . eele d:r:epte dal VOle eelor nedrebti ca sa te judece? ~i ftindca eragreoiu lu~ru ca
din"capul locului sa auda ca nu trebuie sa se Judeee,
apoi nu deodataa adaos aeeasta, ci ,introducand In
biserica pe cei ce se judeca, el numai cat a schimbat 9i
a inlocuit pe judee<'itori. Dupa aceia fiind0 ~e e ~ed~a ~a
fi lucru injositoriu de a fi judecat de catra cel dlll~
unttu, adecade cre$tini, 9i mai cu sama pe atuncI,
caci nu eran poate distoinicide a cerne lucrurile a~a
de bine si nici nu erau a$a de experienti in ale legilQr, precum erau jud~ca torii <;Ie a~ara tad in-ale l~.gilor,
tari 9i in arta oratorlca, apOl prIVe9te cum el.n fac~
vrednici de credinta, numindu-i deja inceput stint!. Dara
fiindca aC8a;sla; hlat'tuI'isla mai mult curat.eniea vietei,
deeat audiarea lor la leetilmile de drept, apoi prive9te
cum me~te~uge$te partea aceasta, zicand: "Au nu ~titi
ca sfintii vor sa judece lumea" (Vers. 2)? Deci tu~
zice, care ir vei judeca atunhci
a~Ia, c~m d~ sufert
ca sa fii judeeat acum de dan9W)? ~l vor Judeca nu $ezand ~i Ceralld cuvant de fndreptare, ci osandindu~i dupa
judeeaw.. Aceasta toemai invederand-o ~i~ea: "$1 ~e se

re

judeca intru voi lumea, nevredmC1 sunte~l de


judecati maimici"? Eln'a zis: v~e vbi)) ei "mtru
voi", ca $i aco]o cand zice': "Imparateasa dela au. stru se va SCtlia la judecata cu neamul acesta"
(Math. 12, 42) $i "Barbati Nineviteni se .vor scula

209

OMIUA XVI

la judecata cu neamul acesta'~, (lb. 41), dupa care


adaoge: ,,~i-lvor osandi pre el". Cand ii privind in
aceast~ lume acelC!-$i soare ca $i 'noi, . $i cand s'au bu.c~rat ct~ toa,Le aeeiea. de_ y?-re n~-ambucurat i$i noi, 9i
cand nOlan~c~ezlit, larap aU,ramas in neeredinta, apoi
nn "lor p~tea :~a r,S6, refug'Jeze 1a .necreqiota"cac.i nor Ii
'yom 3.eU:la pFlt'lacelea pe Guoe Ie-am sa varsit flind in
vieatapamanteasca, ~i, in fine, multe exemple de fe!iul
acestora at" puteagasi cineva in .sfinta seriptura.
.Apoi, ca sa nu creada cine va ca el vorbe$t.e de altele, prive.:;;te cum vorbe~te: ,,$i de se judeca intru
v~i .1umea, nevrednici sunteti de judeeati mai
mlCl "? Lucrul acesta, zice, va aduce necinste si hula
negraitaJ). Ded, tiindca eranatuI'.al ca ii Sa se l'usineze
flind judecati docei dinauntru, apoi apostolul SPline ca
t6cmai dill contra este lucrul; ru$ine, zice este dl,nd
vOi. va jl}d~caji de cei deafara, acelea sunt j udecatile cele
mal mlCl, lara nn acestea,
,:Au n~ ~~iti ca pre ingeri yom
judecam '?
~u ~at .r~1aI vartos <?ele lume~t( (Vers, 3) ~ Uniia
ZIC ca aICI se face aluzlUne la preotl, insa sa nu fie una
ca aceasta! Vorba lui aici este pentru dernoni. Daca el
vorbia pentru preotii eei conrup~i, Ii arfi dat a inteleg~ mai s~s., ca~d a zis, ca (~!ntru voilumea so j'udeca)), - caCI scrlptura sub cuvantul de .lume obisnue;;;te
anum! $i pre cei rai - ~i nuar fi fost nevoie ca 'acelasi
l~c:u sa~lspuna [lea d~ua oara, 9i nici nu ar fi spus
e1 lOCmal la urma, vorbmd de un fapt atat de mare,
Deci, aici el vorbe$te des pre fngerii aceia despre cari
zice Christbs: "Duceti-va in focul cel vesnic, care
este pregatit dia volului ~i ingerilor lui /, (Math. 25,
41).!ara, Payel zice; ,,!ngerii Satanei se prefac ca
SIUJltorl al dreptatel" (II. Cor. 11, 15). Cand aceste
puteri netrupC$ti se vor gas! ca sunt mai prejos de noi
cad am fost imbracati in trup, apoi atund vor lua osand~
cea mai grozava. Dara daca poate ar Staru1 inca cineva
~ sust~nea e~ apos~o]ul a yorbit ~ici d.e preoti, apoi vom
mtreba: canpreotl? De slgur ca aC81a cari se poarta
cu totullume$te. Dara atunci cum de zice: "Au nu stiti

sa

ca, pre ingeri Yom sa judeciilil? cu cAt mai vartos cele lume:;;ti"? Negre$it ca spre deosebire de cei
16038

OMILIA. XV_I_ __

210

OMILIA. XVI

_ _.c---

ce vietuiese in lume, a pus pe ingeri, cari _<?u drept euvant di, sunt afan'i de trebuintele aeelora, dm cauzasuperioritatei naturei lo~.,
v '
.
.
"Deci, deavetl Judecatl lume~tl, pre,~e:. l!-e:-

bagati in sarna intru adunare Sa-'1 pune~l .~~ jUdece" (Ver's. ~). l\cest~f::.1 Ie ~ou~}e. VoiI)d a.- ric Inv'u.l~.I .prc

ad

noi. eft
$i cine (11' .11 cinevu, nutrebuie ,ci se lrKl',~'
dinta eelor de afara, punand astfeliu, ~nA ml9cC1I',e anL~
thesa paruta, ,pe care a dezlegat-o deJ~ 111 p8,~aJele
nainte. Ceia ee el spune, cam aeeasta" mseamna:APoat~
ca va zice cineva ea nirneni intre VOl ' n~ este, mte1e p"
!ili destoinie de a jud~ea, ei e.~ t~tii ~un~etl ~e dlSpl'et~lt.
Si ee are a face? Chlar daea n ar h mmem inte1ept, '(0tU!ili Incredeti-va in cei mai mici)). .
, '.
v"

:il-

Si acestea- ca sa va. rU9lnHtl

ZIC vo~a

(vel's': 5), Antithesa acestora este ~ unu~a ce mustra; .:~


fiind un motjv prisoselnje. De . a~ela a.!ill adaos~ "nyc;

nu este lntre voi intelept mel unUl, care sa poata


iudeca intrefcatele sau"? -{ (Alat de mare, zic;e, e?te

lipsa S1 atAtde rari: suntp-l'intre voi barbatiilnt:31epp')?


DarE!: ii inductiunea poartii in sine 0 r:al!a mal ma!,c?
c.ael zidtnd: "A~a flU este jntr~ VOl l?~elept, ~:Cl
unul" a adaos imediat: "care sa poata Judeca mtre rrateie sau"? Cand 5e ,judeca fratele cu fratele sau,
n:iei nu estc nevoie de 0 Intel~pciu~e rr;ta~e _sa';l.?e V!'~-o
iseusinta deosebita la eel ceo Judcc~, filllw..:a UispOZltlU nea si -inrudirea dintre partl contnbuese mult la desiegarea eertei dintre da.m?ii.
.
-'l' ff'~t'e ell frate se J'udeca, S1 aceasta la
C
necredincio~i" (Ve~s. ?). A5 .vil.zut cl~m e1)a i~ceput
cu multa dreptate a mvmovatlt pe Cel, c~ Judeea numindu-i nedrepti, iaI.:.a aivci infrun~ndu-l il n~me!ilte ne.:;
credincio$i? In adevar ca e cea ~nal mar~ necm,ste, _daca
nu este eu putinta ca preotul sa. fie !D-0tIv de Im.pa<?ar,e
intre frati, ci este nevoi~ de avalerga;, la nee:~~me10$,l:
A$a di zicand "pre cel nebagatl l~ sa~na, e1 n.a
spus mai dinainte cape seaunele de Jude~atop tre.bme
a sta cei dispretuiti, ei 0 zic~ acea~ta.. a.tmgandu-l cu
putere, Cum ca trebuie de amcredm.ta Judeeata., c;.elor
cari pot de a judeea, aceasta 0 a l!l,:ederat "zlcand:
"Au nu este intre voi inteleptmcl unul ? -- la
"

.l.'"

OJ;

2U

ca~e ~s.tupa~du-}i

gura zi~e, ea ch}ar de n'ar fi printre


VOl mel un mtelept, tOtU$l ar trebUl ca ascultarea prieinilor sa se ineredinteze eelor neintelepti $i neiseusiti
mai degrabii deeat sa se dea in judecata celor deafarii:
c!.:

",,;.

PI1YY\

'."~ .. ~..'.

.... .:;.

;...oJ.'

T"'II'l.'

-0

fin.. Vl'~..;
9h"'l"'d
':l' "'_ 7

.I: .... v

coV~

",f,Uno,,':,
U'U;'
vf"'tA---"~"""e
a.,au ,::::"

~!,:~

to- _t,"
'" , ....
111
La..1Ilp,la

ne

vre-o eearta Intr'o casa,cei deacolo . sa nu chemp.


nimeoi deafarii, ci inca sii se ru~ine%e uaca s'ar iI::::,
pe tat~ eelepet~ec~t~ ln~unt.r~, - ~i a.tund cil.p~ ,~petree
certe mtre frati $1 m biserlea, unde este VIst!erlea tainelor celor negraite, sa sedivulge tot.ul afara ~ "Cifrate

eu frate se judeca,

~i

aceasta 1a necredineiosi",

Paeatul este lndoit: !ili case judeea, !ili ea de eei necredineim;;i,-Daca faptul de a se judeea frate eu frate este
prin sine Insu!ili pacat, dara inca caod se judeca ~i de
eei deafara, ce iertare mai pot avea?
.

"Deci, dara, cu adevarat pa:cat este volia,


cad juclecati a veti intre voi" (Vers. 7). Ai viizut

undea_tintit 9i cum a rasLurnat-la timp potrivit acea


credinta a lor? ~{(Panaaenm, . zice, en nu spun cine nedreptate$te sau cineestenedreptatit; ci spun numaj (~a.
prin judecata fieeare se defaima pe sine, !ili nici unul
din amandoi nu este eu ceva mai bun decat eelalalt.
Daea insi'L se judeca eu dreptate sau pe nedreptul, aceasta
est-e alta yorba, Deci, nu spune, cine a nedreptatit'? Cad
de aici eu t~ eon~amn deja, adc:ea dela faptul ca te-ai jlldecat>l. Decl, daca este pacat de a nu putea suferi thnd
nedreptaLit, dara inca a $i nedr.eptati de cam vinovatie
, nu este cineva vrednie? "Pentru ce mai bine nu

suferiti strambatatea? Pentru ce mai hine nu


rabdati paguba? Ci voi in9i-va faceti strambatate, 9i aduceti paguba, 9i mai vartos fratilor"
(Vers. 8). Iara!ili paeat indoit, sau poate $i fntreit $i impatrit. Intaiul piicat este de a nu $ti cum sa rabde cineva
fiind nedreptatit; al doilea de a nedreptati pe altul' al
treilea de a lngMui celor nedrepti ea sa judeee, :;;1 al
patrulea de a se judeea cu fratele. Paeatele nu se judeea
deopotriva, Cand de pilda se petree la un membru sau
la un familiar al tau, $i cand se petree la orieine s'ar
intampla, paeatele nu se judeea la feliu, ciicipacatul se
cuteaza totdeauna aeolo unde este mai multa indrazneala. Acolo prin pabat este caleata in picioare numai

212

OMILIA XVI

natura lucrului, pe caod aid . este dilcata ~ivaloarea


sau calitatea persoanei.
__ '
Deci, ru~inandu-i cu rationamente ob:;;te;;ti, iara
m~j presus qe acestea cu premiile ce Ii stau .de, fa~a, la
urma inchec certarea cu amenintare, intrebumtand cu.v~rrtul.mai Cu- pulere, ~i zicand~~<'t: "AU. nu ~titi ea.

nedreptii imp;ra,tiea iui l)uniDf;zf;U nU 0 VOrmostent? Nu va inselati: niei curvaeii; niei slujjtorii idolilor nici preaeurvarii niei malaehiii,
nici sodomnenii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici oear&torii, nie! rapitorii, Impara~iea lui
Uumnezeu nu 0 vor mo~teni " (Vers. 9. 10). Dara
1

ce sput'? Vorbind de lacomi ni-ai pus inainte 0 ceata


nesfar$ii;;'i de oameni ne!egiuiti 1 Da! zice el; insa nu 0 ,
fac aceasta ca sa ineure v~rba, ci inca inaintez in regulb). Precum atund cand vorbe~te de curvari, aminte:;;te de toti la unloc, tot ~a ~i aici amintind de lacom:
aduccla mijloc pe toti, obi::;muind cu certarea pe tor~
carii au poate pe cugetul lor unele ca aceasta. A aUZ1
necontenit de pedeapsa ce a~teapta pe altii pentru faptele lor, aceasta face ca cuvantul sa fie primit bine, :;;i
certarea sa se para w;;;oara. Dara apostotul nu-i ameninta aici ca cum ar~tl. ca :;;i dan~ii fac de aceste fapte,
:;;i nici ca Ii cearta, ci vorbindu-li in, mod nehotarit, prin
aceasta stapane:;;te pe auditoriu $i nu-l lasa de a fugi,
canel el ~tie mai ales ca cuvantul nu este adresat lui.
'Cu Wate acestea pe nesimtite Ii mi:;;ca cugetul lui. "Nu va in$elati". Aici face aluziune la cei ce
ziceau ceia ce :;;i astazi zie multi, ca Dumnezeu este
fi'lantrop f;ii bun, ~i canu cerne pilcatele oamenilor. Deci,
sa nu ne ternem, caci pe nimeni nu va trage la judeeata. Pentru acestea apostol ul zice: "nu ' va in~elati",
caci cu adevarat ca este 0 mare In:;;alaciune ~i -amagire
de a nactajduiv dneya la lucruri bune, contrare .cel?r p~
eare Ie merita, - ~l acestea se presupun de eel slmph
fiind vorba de Dumnezeu, ceia ce pentru un om nici
ca s'ar putea cugeta de cineva. De a ceia :;;i zice Prorocul
ca din par-tea lui Dumnezeu: "Ai soeotit fara de lege,

ca voiufi tie asemenea; mustra-te-voiu $i voiu


pune lnaintea fetii tale paeatele tale" (Ps: 49, 2~)?
precum $i Pavel zice aid: ~Nu va in~elatl: mel

curvarii" - ~i~capul locului..a ~i. pus pe eel deJacon~


preacl!rvarn, .mei . malachii 1) niei
betlvll Impara~J.ea 1m Dumnezeu nu 0 vor mos-

da~n<;t.t --: ,,~IC!

ten} ".. Mtltit 'S8 aCt'tt.3, de ,pasajul acesl;3. C<.), toarte aspr~
de- oat~e::~ . pUi~~ _P9 ,:,; ce! ~b$~i\r"" ;;;t _ p.e, ;~el .(;caratoriu lao -uti
: l?c ~i1 c'urvariul, eupreacurvariul $i eu pederastul, de
I?I pacatele nu sunt deopotriva; $iatunci cum de peeleapsa e~t~ de(~'potri:va pentru to~i '? r.ic it Deci, ce vom ras~und~ alC! '?~ Ca cmal cu sama nu este un pa cat mic bet1ea :;;1 ocararea sau barfirea altora fiindca:;;i Christos
a predat gheenii pre eel ce num~:;;te pre Jratele sau
"!1~b~n " ; - fiindca de multe ori s'a nascut moartea de
aleI: :;;1 .'poporul Iudaic ' scotea din .betie paca.tele cele
,'mal gr.ozavE:. Dupa aceta capoi nid nu este vorba de
p~deaps~ ~anav as~m,ci de, didere din imparatiea cerurllor. Dm ,nnparatlCa ~rurJlor deopotriva VOl' cadea, :;;i
~eela ca $1 acesta, dara daca VOl' avea vre-o deosebite
10 gheena, aceasta nu ni este a 0 cauta acum, caci nu
de aceasta oi este 'Vorba,
,

.',f?i a?~stea unii ati fost, ei v'ati spalat,


v-atl sfintIt . (V~rs, 11. 2) Cu multa sfiala pronunta el

ace~te .vor~e, c::: :;;1 c?m. p:::re, ca ar ziee: ({Atipriceput


decl! dIp cate rale va ]zbavlt Dumnezeu, :;;i cata do~~?ya I?I-a dat ?espre !il~ntropiea )ui '? ,$i nu a ma rginjt
1 a::;plata nyrpaI la l~bavJ~~a de. rale,~ CI
a m ers ~i mai
departe, cac~ nt;.-a ~l c~ratlt prm spalare. $i nu cumva
P?3:te pumal atata a facut'? EI nu s'a mar.9'init numai
alcI, CI ne-a ~i sfirItit. $i nicinumai atata ~i Inca ne-a
$i indreptatit. De:;;i numai izba virea de pa'eate este deja
un dar destul de mare, insa acum iata ca ne-a . umplut
de mii de bunatati., $~ toate aces tea s'au facut "intru
numele DomnulUl lIsus"- nu Intru cutare sau cutare - d ,,~i intru Duhul Dumnezeuluinostru".
. ,3) AC,est~aJtii~du-le iubitilor, $i fntelegand marimea
bmetacerel capatata dela Dumnez8u, sa staruim in a
1) Notii. Codicul F. are &p'nYOy.otTr~, = pedera$tii.
~) l'fota . .~asagiul a<:,esta numai la Sf, Chrisostom se gase:;;te,

P!'l san.d I~ edl,tlea .noastra Textus receptu~lll cum:;;i in editiea s().


Cletatel Brltamce hpse:;;te.
8) ~art_eG: moralt(. Nil trebuie a ne judeca cu a1tii, ci a su~erl eu ?3:.rbatle pe eel ee.qe nedreptatesc, caei .aeeasta ne face
aeopotrI va cu Dumnezeu. (Veron).
.
.,

214

OMILIA XVI

vietul CU Intelepciune, curaiindu-ne de toate cele in~irate


mai sus; sa fugim de tribunalele lume::;:ti ~i de judecatile dintre noi, :;;i sa pastram nobletape care. Dumnezeu
ni-a harazit-o. Gand~te-te singur, cata ru:;;me e:;~e de
a-tida dreptatea Eiinui. Dara ce 'f ziei tu; dacaJud~
eatoriul Cf8$tin jlldedi contra legei)} ~ De ce? sp!m~'m.l ;
dupa care legi judcca E!inul ~ . ~i d:lpt c:),r6. (T~:;=, tlnul?
Oare nu esie iuvederat ca EHoul judedi dupa icg11e.ornene~ti,iara, cre$tinul dupalegile luiDumnezeu? Prm urmare aici mai cu sarna, este dreptatea, fiindca ~i legile
sunt trimise din ceriuri. Dara ' fiind yorba de judeciitorii
deafara, pc langa cele spuse, mai suntliii altele multe
de avut in vedere, ca de pilda viclenia ritorilor, conruptiunea judeca~oril~r, .:;;i ~.u~te alte~~ . care . v~ta~D_
dreptatea, - pc cand mJudf)Catlle cre!,;mmloI' mmIC am
toafe aces tea. Dara, zici tu, daca antagonistul well este
puternic ~i ell trecere '? Apoi . tocmai pentru aceasta.
trebuie a. te iudec8, aid, eaci in tribunalele celor cleafara
ncaresit ca
va rapune. Darad:=l.cii el nu primc$te, $i
daca pe judecatot'ii uinallntru li dispretui~$te, ja~a p~
ceideafarali atrage sp1'e siluireata, a pol a tunel m::u
hine este sa nu te judeci, ci de buna voie sa te retragi ---:
~i sa suferi fiind silit de imprejurari, ca astfeliu sa ai :;;i
plata. "Celui ee voie~te sa se judecc. eli tine
si sa-ti ia hainata,lasa-iluisieamasa", $i "Fii .
'fmpac&ndu-te ell piri~ul tAu Clegrab, 'pana e~ti
pe -eal~ eli . dansul" (Math. 5',40. ~5). ~i (;e~Lr~bui~
de a mal vorbi de ale noastre, cand lDSU~l aparatol'n
tribunaielor deafara de mii de od spun accasta, ca mai
bine este dea se desfiinta tribunalele deafara? Dara vai!
dita este puterea banilor, sau mai drept vorbinq, cat
de mare este dragostea cea absurda de bani! ca toate
1e-a ' rasturnat pedos ~i le"a prabu$it, $i la cei multi
se par toate acesteanimicuri ~i mithuri din cau~a bq,nUor. Cum ca ceicari supara tribunalele lum~ti simt
oameni ocupati cu alevietei pamante~ti, aceasta nu este
de mirat; - insa ca sa faca tot a~a 9i multi din cei ee
s;au despiirtit de cele lurne~ti, apoi aceasta este lipsita
de orice iertare. ~i daca voie:;;ti sa vezi (~ta trebuinta
.ai de a sta departe de acest rau - vorbesc de raul tribunalelor $i a judecatilor lume$ti - $i sa 9tii anume carora este pusa lege, asculfa ce zice Pavel: "Drep:..
'tului lege nu este pusa, eieelor fara de lege

te

OMILIA XVI

215

E;>i nesupu~i" (1. Timot.h. 1, 9). Deci, daea zice acestea


pentru. ce~ d.in leg~a Mosaica; c~u at~t mai mult pentru
neeredmclo!,}l. Daea tu nedreptate$tl, este invederat cii
nu . e$ti drept, iara daca e$ti nedreptatit . liiisuferi -caei
aceasta -mai eu sarna este a celui drept ~: apci illCl rltl
ai nevoie de legile celor deafara. Dara" zici tu. I;um
vom putca sa, suVaI', fiind nedreptal,ii.))? - do 71 dealtfeliu
Christos ::I., poronclt ii'-i mai mu!t deetH a eeas ta, - In .
adevar ca el a poroncit nu numai de a suferi fiind nedreptatit cinevA, ci inca de .a ~i coval'si dorinta celui
co- ti face rau cu buna voint.a ce ai de a'sufer-! totul dela
?ansu}. El n'~ .zis:. celui c~ vOiet?te sa 5e judeee $i sa-ti
la hama, lasa-l hama ca sa scapI de el), ci irnpreuna
cu haina"lasa-i si camasa". ({Birueste-l pe dansul
zice, pr-in a patimi 'rale, jar nupl'in a-i' face rale, cad
a ceasta este biruinta cea mai curata 9i mai stralucita.
De aceia $i Pavel ziee: " Deei dara eu ad eva rat....
pacat este voua, caci judecati aveti Intre voi. "-

Pe11truce l11ai bine nu sufel';iti. sttall1batatea"?

. Cum ca cel nedreptatit biruieste m'ai mult decat eel ce


nu poate suferi a -fi nedreptatlt, aceasta va voiu iace.,o
invederat. C~l ce. nu poat~ sufer-! ~. ti nedreptatit, chiar
de a~ pune .In .~l.;;care tr~bllnalul2 e~iar ~e ar ea~;;tiga, .
totU?l atunel mal ell sarna este blrmt. Cel.a ee Dtl vola.
aceia a patimit, caci I-a silit rivalul sau de a S6 ne1i~
nj~tL ~i ce este daca tu ai biruit De rivalui tau? Ce
- esLe daca ai luat dela dansul toti banii? Ceia ce nu voiai
. acu~ ai sufeI'it, fiind silit de a te j udeca. Da.ca tu fns"ii
suferl nedreptatea, atunci biruie:;;ti,fiinq tIl adev~~r lipsit
de bani, nu insa t;d de biruint.a catigata prin accasta
filosofie, caci rivalul tau n'a putut sate sileasca de a
face eeia ce fill voiai. $i cum ea aeeasta este' adevarat,
apoi spune'mi cine a biruit ;;ezand pe biiligariu '? ~i cine
a fost biruit'? Oare lob care a fost lipsit de toate a ver~le sale, sau diavolul care I-a lipsit'? Este invederat ca
dIavolul care il lipsise :;;i-l saracise. Deci, pe cine admiram .noi de biruinta? Pe elia vol care a lovit, sau pe
lob cel lovit? De sigur ca pc lob, de:;;i n'a putut ca
s~_ m3i:i s~apaniasca averile p~e~dute, .~i n!ci sa scape pe
fin Sc't!. $1 ce spun eu de averl :;;1 dR fil'? Cand el n'a putut
nici macar sa jngrijasca de mantuirea trupului sau. Cu
toate acestea e1 este care a biruit, e1 care pierdu-se
totul. A verile nu ie-a mai putul stapani, insa evseviea

216

OMILlA XVI

OMILIA XVI

$i frica de Dumnezeu Ie-a stllpanit cu toata exactitatea.


Dara zici tu, n'a putut ajuta $i ocrotl pe fiii sai eari
au pietit. ~i ce Insamna aceasta ~ caei aeea in tamplarei--a facut m,aistI'aludti, iabt e1 s'a aparatpe sipe
flindjspj~jt. Dara Qaca el n'ar fi patimit rale ~in'arfi
f6~tne?i:'~pt~tit d~ di~!bl, de sig~lr e!i nuar fi ca~tjgat
a~eablrumta s.t raIuclta. DacE. este rau lucru elea fi ned~eptatit 9i ' a sufer! strambatate;nu ne-ar fi poroncit
Dumnezeu aceasta, caci Dumnezeu nu poronee$te riile.
Sau poate nu 9titi, cit el este Dumnezeul sla vei ~ Apoi
de sigur ea nu ar voi e1 ca sa ne imbraee cu rU$ine,
rizilie 9i paguba, ci din contra eu eele bune 9i folositoare noua. De aceia poroneeiiite de a sufer! nedrep'tatea, 9i face totul ea sa ne departeze de cele pamantB9ti, $i sa ne cQuyingacare aI:\ume este slava $i care
necinstea, care este paguba $i care ca$tigul. Dara, ziei,
-C8" estegreu lucru de a sufer! strambatatea $i a fi obijduit. Nu este greu, omule, nu este greu. ~i cat oare
tc ::vei mai infrieo$a de eele de fata ~ -Dad ar fi greu,
nki nu ar fi poroneit Dumnezeu. Gandc$te-te bine: cel
cea nedreptatit, a plecat avand cu el- banii rapiti, -insa
$i 0 com;;tiint;a ra, - pe eand eel nedreptiitit de$i a fost
lipsit de bani, totu$i a ca9tigat curaj fata de Dumnezeu,
aV8re care estemai de pretdecat toate vistieriile lumef.
Acestea, deci, ~tiindu-le, sa filosofam in noi fn~i-ne,
~i sa nu patimim ca eei prDE;ti $i u$urateci, cari ered
ca. sunt nedreptatiti dlnd patimesc ceva prin judeeati.
,Cu totul din contra insa, este 0 mare pagubii. pentru not,
cand flU filosofamasupra aeestorade buna voje, ci fiind
biruiti prin judedti. Nici ut) ca$tig nu ai de asuferi
fiind Invins de judecata, caei 1a urma faptul este sHit.
Deei, care este biruinta cea stralucita ~ Cand tu dispretuie9ti pe rivalul tau, cand nu te vei judeea eu e1. Dara
ce spui ~ M-i s'au-rapit toate averile, zici, $i tu poronce$ti ca sa ta.c ~ Am fost obijduit, $i tu rna indemni sa
sufar in lini$te ~ ~i cum voia putea face a$a dupre cum
spui ~ Ei bine, toate sunt u$oare de indeplinit, daca tu
ai privirea Indreptataspre eeriu, daea prive$ti aeeasta
frumuseta, unde tu vei fi primitpreeum ti-a fagaduit
Dumnezeu, dad vei rabda nedreptatea cu barbatie. Deci,
fa aceasta, $i privind la ceriu, gande$te-te ca tu prin 0
astfeliu de purtare te-ai faeut de-opotriva eu cel ce ~ade
pre Cheruvimi. Caci $i el a fost batjocorit $i a rahdat,
a fost defaimat $i nu s'a aparat, a fast 10vit, a fost stu~
v

217

pit, ~i nu a cautat sa se razbune, ba inca binefacea contrarilor sai, $i Incarca eu mii de binefaeeri pe eei ee-i
faceau .de-acestea, iara naua ni-a poroncit de a fi urmatori$i imittltori ai luj,. Ga,nde~te~te, di ai ie:;;it gal din
pa.nteceJp.rnaicei tale, $i totga! 1e vei duee de aici, $i
til." tli ('.e1 G0 tfHi1 ne9rept<ltit, sal,l rnaibine zis, aeela
purt.o,nd pe sinemii de ra;n$,~ncjireatecu viermi.Gii:n- .
de$te-te ea cele prezente sunt trecatoare, gande$te-tela
mormintele stt'iLbun'ilor, 8Jla in mod lamtirit toate eele
intamplate, ~i vei vedea ea eel ce te'- a nedreptatit pc
tine, te-a facut prin aceasta mai puternie. Patima luivorbesc de iu.birea lui de argint - 0 a facut-o rriai grozava, pe cand pe a ta 0 a facut mai slaba, luand hrana
fiarei ce1ei sa1batece. Pe langa acestea apoi te-a sea pat
de multe grtji, suparari, intrigi, sieofandii, tulburiiri -$1
fricanecontenjta, iarasareina cea grea a raJelor 0 a
gramadit asupra capului 1ui. Dara ee ~ zici tu; dad eu
rna lupt eu foamea ~ Ei bine, patimB9ti aceasta impreuna
Cll Pavel care zieea: "Pana in ceasul de acum si
"
~;- "
.
, amanZlID,
$1 lr,lSeLam,
' 9] sun t em -goI'"
1 . {(Dara,
fl
zici tu, ace]a patimia pentru Dumnezeu. ~i tu tot pentru Dumnezeu patime$ti, caci cand nu-tj rasbunl, aeeasta
o faci I?entru Dumnezeu. Dara poate C8 eel ee te-a nedreptatlt sedezmearda cu eei bogati, sau mai bine zis,
eu diavolul, -tu insa vej fi lncununat 5mpreunl'i Cll Pavel.
Peej, nu te speriea de foame, caci ziee seriptura:
A'

"Nu vapierde eu foame Domnul sufIetele drep(Proverbe 10,3), precum zice $) aiurea: "Arunca,
spre ,Domnul grija. ta, 9i el te va hranl" (Ps.

.tilor' ,

54, ,23). Ca dad 'el hrane$te paserile campului, cum nu

te va hran! pe tine?
Deci, iubitilor, sa nu fim putin credincio$i, nici mici
de sufiet, caci eel ce a f8~gMuit imparatiea ceriurilor $i
atatea bunuri, apoi cum de nu ni va da eele prezente? ,
Sa nu poftim lucruri de prisos, ci sa iubim simplitatea,
$i atunci ve$nic ne vom Imbogati. Sa eerem acoperamant trupului !;li hrana, $i atunci de toate ne vom bucura, $i de aeestea ca $i de alte1e mai mari. Dara daca
tu poateinca e~ti scarbit ~i cauti spre pamant, apoi ~i
vol. ca sa~ti arat sufletul celui ce te-a nedreptatit, cum
devine pulbere dupa biruinta lui asupra tao Dealtfeliu
a$a este pacatul; intru cat este in lucrare, el iti procuru oare-eare placere, - dara dupa ee s'a sfar~it, atunci

218

OMILIA XVI

OMILIA XVII

mica placere zboara, 3i in locul ei intra nemultamirea


ii'i tr:ist.eta,; Aee~tea pa:timim ii'i cand batjocorirn pe cine~a~ lara dupa. ae.e la ne aeuzarn pe noi im;;i-ne. :;;i cand
hraplrn avutul altma, ne bucuram dara dupa aceia suntern mlJstrati de con!?tiintiL Vezi~oatein st8.p8,nirea. bog:;t':llui. ~'!ta!,e<?as~G}lu( sa rae '? 'Plangi, lnsanu pc eel
r~pl~ ~l.. l~PSl~ Ci~i" bunul. sa,.ll, ei pe celc~a'~'rapit,'caGi
81 n'a oat, (;1 a luat un rau. Pe 'aeesta l'a lipsit de (;eit'l
prezente, pe c~r:d pe da,?sul s'a scos singur din bunurIle. cele negrmte. Daeacel ee nu da celor saraci S6
duce in gheena, dara eel ee ia cele ale saracilor ce va
patiml'? :;;i care este ca:;;tigul, zici, cand eu pitimesc
ram) '? Mare este ca:;;tigul, iubitule; caci Dumnezeu nu a
pus r~splata celui ce ti-a faeut rau in pedeapsa lui, fiindca
atunel n'arfi vre-un lueru mare. In adevar ce folos
A ~1
Yt
Y, A 1 .
'
canl!
eu pa,Hnesc
riCue,
~l eanc '71 acela pl'Hime$te 1'8,1e~de:;;! :;;tiu pe multi cari cred ca 0 mare manO'aiere nentru d~n:;;ii ~al!,d vad pc prigonitoriul lor pedepsit, fii~dca
a~unc~ c~edcaau luat .lnapoi del a aeela tot ce Ii 58 ra.' IJl!5e. luSa DUlnnezeUllua pus ca!:SJ)lala Itl acestea. \TO~
ie:;;ti poate a $ti dHebunurI vei mostenl? Iti deschide
c~riulintreg, te face impreuna eetatan eu sfintii, te pregate'7te de a sta impreuna eu ii in aceia$i eeata te izhavA:;;te de pacate, te incununeaza eu dreDtatea: Daea
eei ge, ja~ta f!A eei ce. Ii gr.e$eusc. ia~. ie~tare.a pacatelor,
dara mea eel ce nu nUInm ca mrtacl chla!' rnal dau
$i alLele cu imbel::;;agare, de ce binec~va:ntace flU se VOl'
invrednid,? Deei sa uu suferi lipsit de curaj, ci inca te
:;;i rO<;tf!;a pent:'u c,~l ce t~-a, nedreptatit, cac~ $i aceasta
o. fael tot pen.tru~ tlne, TI~a, mat ~verea '? Dara in aeela$i
.t~mp- a luat $lpacate, cela ce sa _petrecut .~i eli G'heezl
$1 Neeman 1), Cata ~vere nu ai da, ca sa, ti se ierte pitcatele ~ Dara tocmal aceasta se petrece acum eu tinA.
cac,i da~a s':lfe~i eu barbiitie :;;i nu blestemi pe prigoni~
torml tau, t.l-a1 pus pe .cap 0 eununa stralucita. Si cuvantul aeesta nu este al meu, ci al lui Christos' care
ziee: ."Ru.gati-va p~ntru ~ei ce va supara ((' dupa
care lmedleat pune $1 premml $i-l arata cat de mare
este, caci ziee: "Ca sa fiti fii deopotriva Tataiui vostrucelui . din CeriUl"i" (Math. 5 44 45)
Astteliu ca tu cu nimic nu ai fost liDSit.. ba l~ca ai si
.
~

1) Nota. A se vedea cartea a IV-a a imparatilor, Cap. 5.

219

ca:;;tfgat, nuai fost nedreptatit, ci inca te-ai :;;1 Incununat, faeandu-ti sufletul mai filosot, <;;i.devenind deopotriva cu Dumnezeu, izbavindu-te de gri,ja baoilor, $i
ca$tigand impiiratiea ceriurilor. Toate acestea cugetan.du-le in noi In sine, lnhitilor . safilosoffim eand suferim nedrepiati, ea astfeliu sa 'ne izbavim <;;i de tulburBTHe v;f't.ei prezente, 9i sa ne l!1vrednicim de bU0uriea
viitoa,re,pr;in charui lui Christos, carUta Be cadB slava
in veeL Amin.

OMILIA XVII

"Toate imi suntslobode; dars, nu toate irnj


sunt de folos; to ate imi sunt slobode, ci eu nu
voin sa fiu biruit de ceva" (Cap 6, 12)~
Aici' face 'aluziune la cei mancacio!7i. Fiindca are a
se 'arunca"dinllou asupra acelui curvariu, E;l fiinor,a ,CUiviea vine din dezmerdare$i necurnpatare, de aceia biciuie~te cu putere al~easta patima. El nu vorbe:;;te aiGi
de:,:pre mancarile cele oprite, fiindca ace lea nu sunt slobode, ci pentru cele parute a fi indifecente. De pilda eu
zic,spune apostolul, ca este slobod a mandt :']1 a bea, J'nsa
eu necumpatare nu'mi folosesm). :;;i ce este curios $i pa
. radox, ea ceia ce de multe ori obi$nuie:;;te &, face, in.torcand yorba in alta parte, aceasta Locmai se pregate:']te
de a 0 faee :;;i aid, :;;i arata ca a se lasa cineva biruit de
ceva nu numai ea nu-i este de folos, cj inca ca niei nu mai
este stapan, ei rob. :;;1 mai ioiaiu el indeparteaza prin aceia
ca nu sunt de folos, zicand: "nu sunt de folos", ~i
al doilea jJ indeparteaza prin eontrariul taptului, zicand: "nu voiu sa fiu biruit deceva". Ceia ce e1
zice aid aceasta insamna: Stapan e:;;ti, zice, de a manca;
deci, ramai stapan, :;;i gande$te-te de a nu deveni rob
acestei patimi. Caci eel ee intrebuintaza mancarea precum trebuie, acela este stapan pe dansa, pe cand eel ce
mananea fara (;umpatare, acela nu rna.! este stapan, ci
rob al mandrei eare-1 tiraniseste). Ai vazut cum pe
cel ce credea ca este stapan 1"-a aratat ca fiind sub sta'pan~ Acesta este obieeiul lui Pavel- dupre cum am

OM1LlA XVII

220

spus mai 'n~inte - ea antithesele sa Ie intoarea la cele


c<,:mtrare, ceIa,?e a f~cut .$i aici. In adevar, gande$te-te
bme:. fiecare dm aeeJa Zlcea slobod imi este de a rna
c1e2:f11lerda In mancari ,::;i bauturb) lara el 'lice: (ca. nu
f~Cl aceasta.0a . cum aifi sta.pa,n pe. J;!1a,ncarj $i. ba,utllt'i, .
.();, ca. cup 2;l~" .tU In 'Pu~erea z;i sub st~panirea aep-stofa"
N~ tu -al.~t<:!pamre pc pantece, zice, iotto cat e-$ti . desfranat, .Cl p~nteeele are ~tapanire asupra tal>. Aceasta se
poate z~cE;, $'l., peI1tru bam, .$i pentrutoate cclelalte patimi
care st.apahesc pe om.
.'
A"Bucat.e~e pante?elui" (Vel's. 13). Sub numele
de pa;nteee a;lCl, el ~u H~telege pantecele adevarat, ci
gastrnl!argh1ea sa~ lacomlea la mancare, precum $iacolo
u~d.e Zlee: "AI caror~a Dumnezeu este pantecele"
(~ll~p~. 3, i.9),--unde vorl)e~te n11 pentru pantece ei pentru
llicormea E;H ne6atul in mancare. Cum ca asa este asculta
cele .,c e urmea~: ,,$i pantecele bucateior, ziee, iara
PU~'i'l~leZeu ~l

l~rA; Lrupul

221

OMILIA XVII

pre ac~l~~i, pre acelea va strica~


nu . cu~vlel, Cl Domnului". Dara ~i

pan~ec.ele.

este parte dIp trup .. Apostolul a pus deei aid


doya _1d.el: bucatele $1 gastnmarghiea sau nesatul in
~anc~rl, pe ca~'e Ie nume~te pantece, amand6ua in legatura eu Chrlstos ~i eu trupul. Dara ce va sa ziea
"bucat~le pa~tece!ui"? Bucatele, ' ziee, au prietenie
ell g::strlmarghlea, . E}l aceasta Cl) bueatele. Deci, nuva
pot au~e. aeestea dHra Chris~os~ ci _va atr:,ag spre dan;
sele. C~CJ.. aceste.a :mn_to patJma salbateea $i grozava,
care va tl~ r~bl. $1 va fae de a sluji pantece1uiJ). Deci,'
de C8 te-a~ spa~?eat vo~ul: ~entru mancare, $i ai ramas
e~ gura: e~seata '? qacl sf~r$1tul mancarei este pantecele,
$1 a.lt nyy!lC nu n:al a:r:,ata ea destoinicie, ci slujind ca
unm stapane,ref!1ane 12ast!,a?du-$i aceasta slujba, $i mai
dep~rte nu ma~ntea~, $1, lp fine, nu are alta ocupatie
decat acest 1'01 zada;rmc. Amand<?ua aeestea, _ . adeca panteeele bucateIor' :;>1 bueatele pantecelui - se amesteca
ll~tre dansele$i se nimieesc impreuna calatorind ~a
Zl?and un drum neispravit $i zadarnie.' Dupre cum dintr un trup vconrupL se nase viermi, $i iara$i de viermi
s~ ~0!lsun:av t~upul,. sau. precum un val a1 marei se
r~dlca ,la lI~altlme $1 apOl de . indata se impra$tie fara
sa mal faca I:l,ltceva, intoemal a$a se petrece$i eu bueatele panteeelui $i panteeele bucatelor.
A

-Aeestea Ie ziee apostolul nu pentru hrana ~i trup;


ci el defaima aici patima gastrimarghiei $i necumpatarea in mancari. lara aceasta se invedereaza din rele
ce urmea,zt\, ~ ,. lara Dumnezeu ' si pre acela si pre
aceleava stt'ica " vo(,))ind aid' n,~' de panteceie tI'Upulal, due pofta, tea aeelHnpatata, nude hrana, ci de
l"nHmibare in roaneati.Dlki iI} ali; 10(; v()l'bii!d ue acelea
el nu numai ca nu se arata greoiu, d inca chiar $i legiuie~te pentru ele zicand: ;,Ci aV~(;:Jd hrana ~i im-

bracaininte cu acestea ' indestulati vom fi"


J

(I.

. Timoth. 6, 8). Deci, aici elvorbe~te de patima 1mbuibarei in mancari pe care 0 $i defaima, punand $1 sfatul
lui pentru Indreptarea acestui rau. Uniia zic eEl acest
pasaj este 0 prprocie invederand starea din vieata viitoare,$i di ,acoIn nu se mananca niet se .bea, Data da,ca
chiar cumpi:i.tarea va avea !';faf';>it, apoi (:u atat m(!,i
mult trebuie de a se departi-t.eineva de necumpaJare.
Mai departe (!'poi ea nu' eumva sa Creada cineva
ca aici este defa imarea trupului, $i nici sa-$i inehipuie
ea dela G parte a trupului 61 a defaimat intregul trup,
$i niei sa ziea ea natura este eauza gastrimarghiei sau
a c.urviei, aseulta eele ee urmeaza: Nu invinovatesc,
zice, natura trupului, ci desfranarea eea neeumpatata a
sufietului). Deaceia $i adaoge: "lara trupul nu curvieL ci- Domnului". Nu de aeeia a fost faeut trupul
~;:;a tu sa fline 'nfranat,;>i sa curve$ti, dupre cum $i panteceJe casafie necumpiUat in maneari, ci ca sa mearga
dupa Christosea cap, iara Domnul stapane$te trupu!.
Sa ne I'u$inam, deci, $i sa ne infrieo;;am, ead in vrednieindu-ne de 0 atat de mare cinste, de vreme ce ne-am
facut mactulafi a celui ee $adp. sus pre Cheruvimi, noi
totu$i ne necinstim cu atatea fapte rale.
Deci, aeuzand indeajuns pe robii panteeelui,la urma
Ii indeparteaza de aeeasta rautate prin speranta celo'
viitoare, zicand: "lara Dumnezeu ~i pre Domnul '
l'a sculat, ~i pre noi ne va scula cu puterea sa"
(Vers. 14). Ai vazat iar8.$i intelepciune apostoliea ~ Adevarul in vie rei el pururea 11 invedereaza dda invierea
lui Christos, ;;i .mai ales acum. Daea trupul nostru este
rnadulariu lui Christos, $i daea Christos a lnvieat, apoi
negre$itca ~i trupul va urma capului. "eu puterea sa" .
Fiindca a spus de un lueru neprobat $i care' nu .se poate

222

OMILIA XVlI

--------------~~~~----------~----

d?ve~i c~ rat~onamente omene~ti,

de aceia cele ale inYl:rel lUI Chrlstos Ie-a concedat puterei celei negraite a
1m Dumnezeu, procurand cu aceasta nu 0 mica dovada
pentru dan~iL Gind vorbo~tc do iovierea lui Christos el
n'a spus a~a,eaci n'a zis: lara Durnnezeu:;;i pre Dornnul
H va lnviea ciici fap~lil s'a p(~ tr'eGut deja; inSa cutn?
,, !ar~ DU~11nez<=:U91 pre Domnul l'a ihvi8ftt"a,%
(;<1 . mi a vea nevme de dovedit.; 'r-~ da ra ftindca in vie rea .
noastdi nu s'a indeplinit pana acum, apoi e1 n'a mai
v

~is 8:f;i~, ci

,,$i pre noi ne va scula eu puterea

sa~'

mchlzand gura. celor ce ar contrazice; eu putcrea lui


care face astfellu de lucruri. Dara daca lI1vierea lui
Christos s~ a~ribuie Tatalui, nimic s~ nu te tulbure pentru
aceasta, caC] nu a spus aceste cuvmte ca cum Christos
ar fi fost neputincios de a 0 face, fiindea el este care

"Stricati biserica aceasta, si in trei zile 0


v?iu ridica pr? ea" (roan 11 ~ 19) fi iara9i: "StApamre am a-ml pune sufletul meu, si stananire
. am iara!?i sa-1 iau pre e1" (lb. 10, 18): iara I;ucAIn
Faptele
Apostolilor
inaintea'
., . , . . zice:
. }}Carora siasi
, PUS
WI' pre sme $1 VlU ~ (Fapt. 1, :3). A~a dara de ce Pavel
a :lis:

a spusa~a '? Pentruea ~i cele ale Fiului se alribuie


T!lUilui, ~i cele ale Tatalui se atribuie Fiului. )) Luc.purIle pe care 'fatAl Ie face, zice, acelea $i Fiul
asemenea Ie face" (Toan 5,19). Aid apostolul a amintit
la timp de invicr o, doborand tiranica lacomiei in rna-nead, ~i numai ca n'a zis: Ai mancat ~i ai taut fara
nie! ?-~ frau; ei, ~i care este sfar~itul ~ Nimic, ci numai
strlc~clune , Te-ai j'mpreunat cu Christos, ~i care este
sfar~ltul '? Mare si rninunat: invierea viitoare intru tot
slavita $i care covar~a$te orice cuvant.
'
1) Ded, nimeni sa nu se lndoiasca de inviere, iara
da~ cineva se indoie~te, apoi sa se gandeasca la cale
a. facut Dumnezeu din ceia ce nu erau, f;ii aturici va primi
$1 dovada d~ inviere. Caci in adevar cele facute deja sunt
cu. mult mal paradoxe decat invierea, $i purtand cu ele
rr:munea cea negraita. In adevar gande~te-te bine: luand
pamant l'a frarnantat $i a facut pe om, pamant care nu
') Partea moralii. Despre inviere, :;;i ea nu trupul noslru oi
este pricina -de a paeatui, ei numai reaua no astra intentiune.
(Veron).

OMILIA XVII

223

exista mai inainte de aceasta. Deci, cum de pamantul


a devenit om'? $i cum pamantul care nu exista s'a facut '?
Cum de au ie$it din pamant toate speciile cele nesfarsite de ani male, toate speciile- de plante, fara vre-o durere, fara canorii sa verseapa din ei pe pamant, fara
ca uQ'ricllltJirasa se fLar'atat, fara ea boil sau plugul
SeW i~~ :5.ne ?ri ~i. ce~ltc~va $8, fl, COt;~ribuit 1a facerea
lv!: ~ l;'.;: 0.(B1a. en'l a? dm meeput 81 a mcut ca toate ne.'l.rnul'Jle de animate $i de plante sa apartina pamantului
celui neinsufietit $i fara simtire, pentru ca din capul ]0Culli! sa to invet-e pre tine des pre inviere. In adevar ca
toate acestea sunt mai minunate ~i mai nepricepute de
cat Invierea, fiindca nu esle acelaf;ii lucru: de a aprinde
luminarea stinsa, $i de a scoate la iveaJafoc care nu
s'a-araiat pa na atunci; nu este acela~i lucru: de a ridica casa daramata, $i de a 0 scoate la lumina neexistAnd
pana atunci. Aici, daca nu aHceva, cel putin materiea
era la dispozitie, pe clod fiiod Yorba de inviere, oici
w3,car 8soota sa u fiinta .ei nu se vede. Deaceia ceia ce
se pare a fi meii greu',afac,ut la.. IDceput, ea ast.feliu t.u
sa pI'iiue:;;ti deaici ceia ce este mai u$or. f;)i cand eu zic
rnai grew), nu Inteleg aceasttiogreutate eu prIvire la
Dunlnezeu, ci cu privire 1a rationamentele noastre ome~
ne$ti. Lui Dumnezeu nimic nu-i. este cu greu, ci precum pietoru\ care a facut 0 icoana, ClJ u~urinta va face--1llii
de acest feliu, tot a~il ~i lui Dumnezeu ii este eu u~u
rinta dea face mii $i nenuma,ratelumi. $i mai bine zis
precum iti este w~or de .a pricepe lumi nesfar9ite, tot
a$a li este lui Dumnezeu de a Ie face, sau mai drept vorbind en mult mai u~or. Pentruca tu jti petreci un timp
oare care - fie chiar cat de scurt - in price perea unui
lucru, pc cand Dumnezeu nici aceast.:1. greutate nu 0 simte9te. ci dupre cum petrele sunt mai grele decat penele
cele mai w~oare ale paserilor, pe atata miniea noastra
este fn urma in ceia ce prive~te graba cu care Dumnezeu creeaza fapturile. Ai admiratputerea-ffii la facerea pamantului,? Acum gand89te-te iara~i cum Ii facut
$i ceriul din ceia ce nu era, cum a facut stelele cele nenumarate, cum a iiicut soareJe $i luna, 9i toate acestea
au fost facute din ceia ce nu erau. $i iara9i, spune-mi
te rog; cum de stau dupa ce au fl"'st facute $i pe ce anume
stau? Ce temelie are ceriui,? :;;i pa.mantul pe ce sta '? :;>i
dedesubtul pamantului ce este '? ~i -dupa aceia iarii$i ce
este'? Ai vaz.u t in oata nedumerire ajunge oehiul cuge-

224

OMILIA XVII
OMILIA XVII .'

tului tau, daca nu vei alerga degraba la credinta $i 180


puterea cea neprieeputa a eelui ce Ie-a facut '?
Dara daea voie$ti a te gand! $i 180 eele omene$ti,
ai putea" ca sa in(if'ipezi cate putin eugetuHau. Nu vezi
pe QIat'l'? Cl1mdinlutl1Jcetfaranici-o forma ii tac un vas
frumos'? N).:l vezi pc eei :C8 topose pamantul metalic, cum
l~i . s'c ut pB _ -r.:~J.taJ . 3,:lfUl:. :X'f:r'jjl :$i ar0..iila? Nu :ve.z i ia.ra~i -p'e .
attit cari fabrica stidajct.:m'j ti~ansfoiTna nisipul )ntr-'UJl
corp tare $i transparent '? Sa mai spun de cei ce argFisese pieHe (U:lbacari), de " eei e.e vapsese hainele iu forma
porfirei irnparfite1;lti, Cllm in loclII lInei ba.ine, prin vapsire" iti pune in . fala alta haina'? Sa mai spun de nCL$terea noastra '? Oare mai InLai nu 5e varsa'in mitra femeei" putina sperma fara forma'? Deci, de unde $1 cum
se. Ja.ce acolo iniiuntru 0 ast.feliu de inehegare $i form are
iOUlJil a omului'? Dara 'Cugraui ce S6 petrece'? Oare nu
sl:! a runca in pamant gra.uritele gol? Oare nu putreze$te
dupa ce a fast "aruncat in pamant'? Deci, de unde spic ul,
pa,iul $) celelalte toate'? ' Oare nu se vede de multe ori
etHYl b mica sarnanta de 5mochina cazuta pe pamant,
in: scurt timp a facut radaeina $i ram uri $i 0 produs .$i
fru et? Apoi daea toate aeestea Ie prime$ti eu cugetul tau
$i nu Ie mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu ii eei
ctlvant $i pare ca te indoe$ti ea e1 va preface trupul
nbstrll ~ Dara~ cum pot fi aee:;;tea vrednice de iertare?
. " . ' Aeestea $i .ea acestea graim Elinilor, fiindca catra
,oet ee au crezutsfintelor....serrpturi nici nil trebllie a vorbi.
, Daca 'vei vol a cer'1e 8i a examina eu amanuntime toate
ale lui Dumnezeu, apDi atunciee va avea el'mai mult
decat oarnenii ~ - "de:;;l ehiar pe oameni inca nu-i descoasem de mu)te ori. Deci, daca nu facem a$a eu 080menii, apoi c u atat rnai mull nu trebuie de a descoase
In~ele peiunea lui Dumnezeu, $i nici de a cere rezoane (de
ce a$a $i nu altmintreleall, fiindca maifntai el este vrednic de credinta, $i 801 doileafiindca chiar luerurile nu
primesc ispitire din partea noastra.
Nu este Dumnezeu atat de sarac, j'ncat sa faea numai de acelea pe care Ie poti tu euprinde cu judecata
ta eea: slaba. Daca tu de multe ori nu prieepi . treaba
m~istruluj, apoi cu atat mai multnu vei pl'icepe pe a
lurDumnezeu, care este maiestrul cel mai eminent. Deci,
sa nu va indoiti de inviere, fiindca atunci Yeti fi departe
de speran(a viitoare. ~i care este cuvantul acel intelept
801 celor ce contrazic, sau mai drept vorbind, care este

225

prostiea lor'? ~i cum;zic ii, va mai inviea trupul dupa


ces:a amestecat . ~u pam~n~ul .$i- a ~evenit pam&nt, $i
d~pa ce su~etl!l s,adespartlt deel 1 . s'a stril.mutat In
~l~ p~ute.? T~etl~epare acest lucru eu neputinta,nu
msa $1, oc~hnlltHcehn ~~~dqFmit,c~ci .tJ~(;e1uia toaie sunt

," eu -putIJ::ta . A,Tu..nu ~~ezi 1-f!gi!.tur~~: (i.,al~e B~te ' intI'B t.l~nn -$ i

" ~u~e~. "pe .cand Dm:l:m~zel1toate 1e $tie. l'u nu $tii ceeste


111

lDIma aI?roapelmtau, pe cand Dumnezeu.toato Ie cu-

noa$t~: DecI, d~~ l~ucrezi ca Dumnezeulnvieaza, apoi

nu Vel crede I}ll?l ca el cunoa$te ce)e' rUn cogetul Hiu


cacl. ace:5te~ mCI nu se vad - de$! fUnd yorba de trup'
apOl ~ materlea ~ste vazuta, cu t?ate ca se descompune:
pe cand cele dm cugetul omulUI nu se vad. Dara daca
e~ cuno~te celene~azute, .cu toata exactitatea, apo} nu
va vedea .pe cele vazute $1 fPsva despar~i cuu$urinta
trupul '? ~egre$it c~, a~aeste.
.
,
D~c~ nu te invdol de Jnviere, fiindca credinta aceasta
md?elmca e~te draceasca. $i diavolul se incearca nu nurna!. ca ~u sa nu crezi in inviere, dara inca ca sa tein--stramezl ~e ~ap~ele cele bune $i sa te plerzi. Omul care
n,? crede m mVIe!e, Care nu 0 CL$teapta $i nici nu credo
ca are a da sarna de faptele sale, nu se va Indeletnici
cu fapta buna, $i neindeletnicindu-se cu faptabuna nn
v~ crede in inviere. Amandoua acestea S8 deduc una
clm alta, rautatf:'4din necPBctil'1ta $i necredinta din raute . ~ <;:ugetlllpe~redjt;lGioSLllui . fUnd fnearcat eli multe
ra~tatl $1 ~e~a~dlf-se ~de v~asplata viitoare,apoi e1nu
VOI~$te a-$l ca~tJ~ . manga~erea spre ceva mai bine prin
sC~lmbarea. Iuh C1 . prefera de ase odihni in liniste
. prm ne~credlI~ta .. Daca tu spui ca nu este inviere nici
Ju~ecata, apo! $1 acela va zice: Prin urmare nici eu nu
vom da sarna de cele ce am jndraznita face. Darace
zice Christo~ '? "Va amagiti, ne~tiind scripturile nici
~uterea lUI Dumnezeu" {Math. 22, 29). Nici n'ar fi
f8: cut Dumnezeu atatea, daca ar fi fost ca sa nu mai lrlvle~ noi, ci sa I?-e !Iescomp'unerrt $i :sa disparem cu totul, nu ar fi mm facut cermi acesta ' ce se intinde deasupra noastra,. n~ ~r fi a$ternut pamantul sub picioarele ~oastre, $1 ?lCI celelalte toate nu Ie-ar fi mai facut
numm pentru Vleata aceasta atat de scu"rta. Dara daca
toate acestea sun~. pentru vieata prezenta, apoi ce nu va
face.pentrl! ce~ vntoare '? ~i daca nu va fi vieata viitoare,
apOI atuncl nOI sun tern cu mult mai pre jos $i mai ne-

u:

{603S

OM ILIA XVII

OMILIA XVII

cipstitidecat fapturile cele facute- pentru hoi.Caci.;;i ceriul,


.;;ipaman.tuJ,.;;imarea,;;i riurile sunt mai stabile decatnoi,
bit chiar;;i unile din necuvantatoare,ca de pilda vultur.ull;li
elefantul .;;i altele multe, care sebucura de-c\:ID timp mai
mdeiungat in v,ielOtta aceasta. Vieatanoast.,ra insa estc ~i
-scurta f:?i dureroasa, . nu ea a aeelol'll lunga ' ;;i Iipsita de.
- "" :ii ~~- .rL-.. ';:< 1 ~ ,5,.-.::: ," "Dr. - ~ -n
- - . ~- -: ....
-,-:....=: ~
-1;;\'
'oJ .,.: '"''-- ,_ J.p.~.~r . _'. _ee~ .. ,,8
' . Si'I.IOR-ffil: oar",pe 1 U1Jll-a
facut mai tuni deciUpe stapani'? Nu, va ro& , sa, nn gan~
ditide acestea. Nu-ti saraci, omule, cugetUl eu astreliu
- de idei, nici sa fii nebagatoriu de sarna de bogatiea lui
J)umnezeu, avand un astfeliu de stapan. Caei el a voit
a te face nemuritoriu dela inceput, insa tu nu ai voit.
:;:;i in adevat' ca eonvorbirea cu Dumnezeu, nefngrijirea
vietei, izbavirea de scarbe, de griji .;;i de necazuri, .;;i a
tuturor eelorlaite, toate acestea zic erau enigmele nelTIuI'irei. Adam nu avea nevoie nid de haine, nici de
casa sau de alteeva de acest feliu, ci ellocuia mai mult
eli lngerii; muIte de ale viitoriului Ie prevedea .;;i era
plio de multa iotelepeiune. Ceia ce Dumnezeu facuse pe
ascuns dedansul~i tara $tiinta lui; _ yoiusa zic de Eva,
fumcia lui, -- aceia e1 aellnoscut oindata,caci zicea:
''''It.

"Aceasta este os din oasele mele ~i trup din trupui men" (Fac.2, 23). Durerea insa ~i necazul mai pe

urm8. au vRnit, mai pe urma sudoarea, mai pe urma


ru~inea, .;;i frica, $i lipsa de euraj: La inc0put nu era nici
Intrist.are, aid duret-e $i nid s uspin. Insa e1 n'a raffias
in acea demnitate,
Dara, zici tu, ce sa fae? Oare din cauza lui Adam
sa rna pierdeUl) '? Nu din cauza lui, caci nici tu n'ai
dimas nepacatos, ~i daea ou ai facut a,cp.la~i pacat ca
$i dansul, de sigur ea ai facut alte pacate. Dealtmintrelea nici nu ai fost vatamat prin pedeapsa, ci ai ca.;;tigat mult. Dadi ar fi trebuit ca-- sa ramai pentru lotdeauna muritoriu, poate ca cele spuse ar fi a vut oarecare cuvant, - dara acum tu e.;;ti nemuritoriu, daca
vei YOl, $i vei putea straluci mai mult decat soarele.
Dara, zici tu, daca nu a$i fi luat trup muritoriu, poate
ca nu a~i pacatu1>)' Dara ce'? spune'mi; ,o are Adam avand
trup muritoriu a pacatuit '? Nici de cum, caci daca avea
trup muritoriu, nu ar fi suferit dupa aceia moartea ca
o pedeapsa. Cum fA trupul muritoriu nu impiedeca pe
cineva dela fapta buna, ci inca chiar cuminte.;;te pe om
$i'l duce spre fapte marete, aeeasta s,c invederea.zil din

227

urmat<?riul fapt. Daca cu adevarat


~e~unrei a infurnurat atat de m~ numal speran~
mea de ar fi ramas nemurito"
pe Adam, dara
al cu.vantului, unde nu ar fi aj~~sm a~eva~atul fnte!es
Acum tu flind mnritorill nnti ,,~ "';S cfu l?dr:azneala lui ~
avand
h'u')UT
I'rnl'l "
~ -- -::- ~.' '". ""- "c a.Jati d.eJa "':"a.e
. . . .'
t
1 . " <l~ ~l cazut
"'1
~ ~d'
_" ",o.v t ,
](l:~:'(~
:>",."t('~ ~ .. ~. r l : .
'y
prapa
It, caCl numai~. . '-'-;.- :-~_._ .....a. ':>~J.":':' t...eajans d'~
.J.
e
U~c<:. <1:.1 piiGCiiullntr'un Ll'uf) IH~~;rit~ ."ur.nm~l, ~e r..~,nd
paet;ttele ar ramanea stabile si n' . orl~, 'poa~ 9a atunci
;Peel, nu moartea noastra
.
~I. p~ ea sc~pa de ele.
l~ 7;adar, Ci inTentiunea c~st;e~a~~ pa~~t!:lll}l, nu acuza
ralelor. De ce oare pe Abel n 1 s e la a~lI?-a tuturor
trupul ~ De ee pe demoni nu .u -a ne. reptatlt cu nimic
l~r netrupeasca ~ Voie~ti poat~-a fO~~Jt !,a nimic starea
mnd muritoriu nu numai ('8. ,a a_ ~ ca trllpul deveI-a $i folosit? Asculta eate ~le ~: tY1l:t~ma_t pe ?m, ei,inca
\.')'pr8~te :;;i te impiedeea ' d ~ :,,~;! 191 uaca .~;:;b ~i'eaz. Te
~~ eeIelaIte de acest feli~ Sea.l I!te1ect durer!le, DacazuI'ile
zld tu, $i in curvii t d ,vem e. ela ::autate. Darii,
f~:1ul. Toate cele .des,er- ~.ce)J . Nu :r~~ul, I?bitu~~, ~i desale trupului fiindea- Pnue ~eartC am \,0, bIt, n~gTe!;'H ca sunt
. ~r'-'
, < c -a~t
'
.
s e om, t"..
~"'re ~~
~v' j e ~~~
.
"'--.
.-. 'l'","'r'a
t;t e ' :s a :;>1 sa nu fi
fi '
- ~ .... ~ nrl'n
s~u sa nu fi fost scarbi~erIt~ s~ nu fi fos~ bolnav,
sa fie. Deci, daca relete ~ r
e- can a n~ CurVI se poate
ar trebui sa fie a'enerale . r._fi .ale !latureltrupului, apoi
~
-, ~
_., _:aCl a~a "'un. n .... J,... ~~' _~ 1
Da
. r~ a curVI nueste de f! l;.i" ~ - _
. :' .~~..... lla,~Un:tle.
p-llda este de a simti dure~~du_ . i:l.c.e::swd((i, J?recum de
omultiL

_, CI vme ~n mtentiunea
J?eci, nu fnvinovati trup 1 . d'
~
.
peasca einstea De carp.' tl'-a d~a t'-0-$1 DIavOIul
sa D
nU-'}l raumnezeu
am vOJ,apOl trupul nos.ru ~ i
Po
.
'
~

aca DOl
~tap~nind salturiJe Sllflet~lui i~~~ed~ci~ 1~au dminu,nat,
!mpledecand ~i trufiea Cp.a pro'~st ~. I ~J?sa e .mmte,
m eele mai mareie fapte D .a, ~l s.uJmdu-m noua
smJntiti, fiindca vedem . '. eCl, . nU.-r:ll sp~n~ de cei
p~apa.stie, dupa ee au a~l pe tmultl ~I~~re yal eazaI]-d In
haturIle, - j'nsa noi nu j'~~ea. :pe. VIZ~tIU .lmpreuna cil
au faeut aceasta, ci vizitiu?oVatlm haturrle, ~aci nu ele
acela este de vina i el
~ C~Tt; _nu le-a . tmut bine,
sa judeci 8i in ca;uf de fut~r]>ad!t tot~I. Tot a.;;a deci,
tuind in siiracie ~i facann - ... aca veZI un tanar viev~te~ti trupuI, ei pe Vizitiul~~e 'f~~e, tu ~lU-i invin?sa ZlC cugetul lui. Du re
~r~te In rale, vom
zitiului nici un rau p~in ~y:: "halurIle . nu. p~ocUI'a vi.
msa';;l, CI vIZltIul numai
v

{"l-

..

,.

OJ

n.

OMILIA

228

.xvm

OMILIA XVIII

este cauza tuturor ralelor, daca nu Ie tine ~inein n:anii


~i e1 numaieste pedepsit, ead ,de m~lte orl aeeIe, haturl
il ineurdiil tarase !>.i-lsilese ~l pe dansul, de a~ua parte
la'iUC1lrc~futa,lOl!;tZt?~~9!aic:i.z:f.u, zlceJ:la tu}, }lr:l
tiTlllt .Strp,ns~.. ~}l~?,,!~Jnh~li lqtru_.c at . tu; m"~l ~SU:lP~lt

:: .hjp.e,.:,-..dt;tra: t}1l1(l(~~ m-:;'1 )!:!'!lnc,a.t,}"I)(\~ _~er~~gea~Jsa

G.
: ..: _.~. "' J.,t ,:;:.,..'P'.i-;;. t". ':;',1 .....l .p. a. C.PlatlU
B: Jnva.lat.ucese
UIOPlvLU.l.u .
. impreJllrui tau, ~i te tarasc,casa nupatImese ~1 eu
ea tine,
.
.
'.
~., ' h~+
'I ci e
Deci, nimeni ~ nu inyinovatasca !lvur~ 8,,'. .p
sine singur :;;i intentiunea 1m e~a, ,eom'~pta: Cael s;.l JUdecata noastra ni este ca un Vlzltm, haturlle ,::.unt trllpurile noastre, care ~n~se ~aii eu vizi~iul:.,1?a~a ,ae~stea
;\Unt. tinute blOe, mmIC rau . nu Vel pat~ml, Ia:r:.~ de
eumv~ Ie vei Jasa ..slobode, a.P9 i !otul"a:1plepdut. s!l e
cumintim" deci i sa nu mal mVinovatlm trupul, Cl cugeteie no~stre ~ele . rale. C:Jici a ~n~inovati .trl!,.pul, ,pe
'Durnnezeu pe aproapele $1 pe totI, mfine afara de ~n
'Lentiunea ~oastrli cea conrup\ii, . ace~sta vest~ luer~l d!a'lolie, ce" l1;stfeliu negasind caL!za adev~rat~, sa nu ?-ut~ m
a ne izbavl de radacina ralelor.,Insa VOl cU!l0sca12d 111$elaciunea necoratului, fntoarc~t~ ,asupra JUI vtoat&: m3:~
niea voastta $i punand pe vlZltm ca s~ pazasca vCal!
cei na.d;'va~i: .fSa atintiti ochiul . eugetulUl v~stru ,catra
'Dumfl('liell. In, luptele gele~alt~ e<;ll ee ~e lu,pta nu ;ntdro=
duce nirnie Cl a:;;teapta sfar:;;ltul,pe cand m luptele .~
hovnic89ti ~el ee rasplate)lte ~otul, este D~mn~zeu, Dec~,
pe dansui sa-1 avem mllost1v :;;1 ,indur~atorlU eu nc:n ,
!;>i atunei ne vOIn Invredn~cl nu~a: deea~, de_-:.eunumle
. viitoare. -Carorafie a. ne .myre9J1J<?lJ;iu tqIDd)Dn Char~l
$i filantropiea lui Christos, carUla Se eade slava m
veci. Amin,
II,.N~U

.t:t.AI

' vOl,

~,.-

............. . . 7 ,"'!

....

m."
__

'

,,

"

r:

OMILIA XVIII

"Dara nu ~titi ea trup~rile:yoastre~unt


maduUlrile lui Christos? DeCl dara pr:e madularile lui Christos Ie voin face madularl ale eurviei? Sa nu fie!" (Cap. 6, 15),
.

229 .

Dela acel eurvariu trecand la la .~om,:;;i dela acesta


iaras;.i intoreandu-se catra acela, la urma nu mai vorbes;.te catre el, ci catra oei ce nu r,urvesc, de c~.ri 8.si:
gurandu,:se ea nuvol' cadea in-asemeneapacate, iarasi
~e atin~e de ,acel~; ~aci Gel .o~ 11 payat~fi~" Cl1j~j,,,(I~ aA
mdrcpta, . vl,n'i3acalra un aitui, totu91~1 JIJii1~l)l ~'B s~mie
atins, fiindea con;;tiiota lui este revoltata $i-Ibiciue:;;te.
Eradf'.ajuo$ ea de frica pedepseisa-i cumintasca, iDsa
fiindea nu voie:;;te ea sa .ajunga la aeeasta numai prin
frica, de aceia adao~e ~i. amer}intari :;;i rationamente
omene;;ti. Acolo spunand paeatele :;;i hotarand pecteapsa,
aratAnd in acela;;i timp $i vatama.rea ce s'ar ft adus tu,:
turor prin contaetul eu acel curvariu, a contenit dupa
aeeia, ;;i s'a intors eu yorba contra It;icomiei, amenintand eu caderea din imparatiea ceriurHgr "91 din oeleralte
bunuri,9i-.a sfa,r;;it cuvantul aici,fnsa deastiidata el fntl'ebuintaza. 0 dojana inai lufricos;.ata, Celee numa i (.:;at
pedeps~te paeatul, ~i nu:-l a.rata cat este el de nelegiuit.
de sigur ca nuva ca:;;tiga un lucrumare dela pedeapsa
flUmai, $i iara;;i Gei ee numai lndeamna $1 _ nu- infrico~aza eu pedeapsa, de sigur ca nu se atinge eu putere
de eei ce se gasese in nesimtire. De aceia Pavel pe
amandoua aces tea Ie face, caci $i indeamn:'i., 7;i0and:

sa juClecam?(( in
.ca CUfvarii ~i lacarnii nit vol'- ino$teni impal'atiea lui
Dumnezeu ?(( Deci, $i fata de acel curvariu lntrebuin"nu

~titi

ea preingeri

YOm

acela;;i timp . $i lnfricb~ia, iiclnd: "nu ~titi

tam

tot aeeias;.i masura in vo.rba, fiindca dtip$ -ce 1 a


lofrieo;;at prio. celedinaitlt\, taindu I dela biscf'ica ~i
predandu-l Satanei, $i amintind de judeeata viitoare,
aici il indeamna iara~;i, zicand: "Dara nu ~titi ea tru-

purile voastre sunt madularile lui Christos?"

vorbind deastadata ca' catrani:;;te copii nobilL Fiindea


a zis mai sus: iara trupul Domnului" apoi aieiacela;;i Iueru H fae~, insa mai lamurit. $i in alL loe tot aeeasta
o spune, zieand: "Voi sunteti trupul lui Christos,
~i rnadulari din parte" (I Cor, 12,27), :;;i in fine aeest
exemplu de multe ' ori n intrebuintaza, . nu tot pentru
acelea;;i fapte, ci aici ea sa arate dragostea cea mare !3i
a lui Christos~ acolo ea sa sporiascii frica in auditol'i,
Aid insa aeeasta e1 0 spune s;.i indemnand, fn aeel~i
timp ~i infrieo;;and pe auditoria, caci ziee: "Deci

dara.

231

OMILIA xViii
OMILIA XVllI

230

pre madularile lui Christos Ie voin facemadu:..


lari ale curviei? Sa nu fie!" Nimie nu este mai in-

, ',"

fricm;;atoriu ea acesteeuvinte. $i n'a zis Oare,pr~ madularile lui Christos Ie vDiu unl. cu eurva ~}) msa , ~e f
face m~tdulari
curviei?" eeia eeestecu
n l~voi1J
-_.
, .
. - - .
,,"uit !Gal jn~epa.toriu ~i mai dureros,
'.
' . ",',' , ' ,
Mai departe apoi ~i arata cum devme a$a eel ~e
('.llrve~te, caci zice: "Au n u ~ti ti ea cel ce se 1Ipe~te de eurva. un trup est~?" (Vers .. 16). $i de
unde se invedereaza aceasta'? "ca vor fi, ZIce, amandoi un trup", ftindd impreunarea lor nu-i Il!ai tnga:
duie de a fi doi, ci pe ace~ti doi ii face unul smgur. ,$~
prive:;;te iara$~ cum l~ai~tea~eu ~orba p:i~ dennmm
Q'o8.le. iara prm em'va, ;'1 prm Chrlstos marmd aeuza.tlune~. "Fugiti de curvie" (Vers. 18). N'a zis: ({De, "r '~';-vx
rlo "urv;e') r>;
fugiti" adeca ({scapa.ti-va ,de
n
rL!..
0. \..tv
ran c.3,tmai curandn. "ea tot p8.eatlil careie va
l!.l.'~, .

LJ

"'

"

'-'~

"

' .

face OInul, afara de trup este, iara eel ee Cllrveste intr'al sau trup gre~w;>te'(. Pacatul acesta

este mai mic decat lacomiea, insa fiind yorba de cur- vari de aceia de pretutindeni il mare~t.A, a$a ca fie dela
'celc'mari, fie del a cele mici e1 mii,reii'te. piieatlll totdeaun~.
$i aceasta vine din intelepciunea lUI Payel,. ea ~deca
nu numal dela cele mari sa infrunteze, CI dual' $1 dela
cele mai mid, chiar :;;i dela pacatul, ~u$inos :;;i (l(:del~1il.
Dal';'i ziei tu omoratoriul de oamem oare nU-ii'lmanj a 9te ~anele i~ ~ng~~ Da~a !~caJ~eo~uI:;;i rapit?riul '?
, Este foarte adevaraL, dara mndca era trebumta. ~ e1
sa spuna ea nimic nu e mai rau decat curvar:,lUl, d~
aeeiaela ma,rit aeest pacat , in alt mod, spuna;nd ea
prin cur vie intregul trup devine spu.~C8;t, - ea ~l cum
,cazand eineva intr'un lac de murdarll s ar afu~da ~es.t.e
tot in aeea mocirla, - adeea ca intregul trup sa manJlt
cu aeea necuratie. De altfeliu a~a este ;;i obiceiul nostruJ
cad del a hleomie ~i rapire nu s'ar gandl eineva ea sa
5e duca la baie sa S8 spele, ci cu nepasare el se. duq
la casa sa, pe cand dupa impreunarea cu cur va,. fimdc~
intregul trup. i-a d~venit~ecurl~.t? se duce l.a, baJ: ~a sa
se curate. CeIace aovede:;;w urlelOasa c,?Dslderat!e ee ?
' are ' cineva in cuO'etul sau de acest paCat. , Amandoua
acestepacate - lfeomiea $i curviea, sunt pacate greie,

:;;i amandoua baga pe cine va in gheena, dara fiindca


Pa vel totu1 face Cli iconomie ~i intelepciune, de aceia a
marit aici pacatul Cl1rviei mai mult decat eelelalte.

"Au nu ~ti~i ca trupui vostru este loca$


Duhului Sfint ce locuje.~t.e Intru voi" (Vers. ::.9)?
, N~8 ?'~Si>hnpluc{n!!hll]ui (',j ~j "care lOCllie~te Intru

-' ~/(:l ~," cBi~ C$:" 'vir~t7 de.l.~, eel ~(5~ riA fnc nr'aja.za ;';1 nc mungaie.:;;i iara~i explicand mai binea adaos :"preeare
ave~i dela Dumn~~~u" , punand aid 9ipe datatoriul
Duhului :;;i faG8.nd pe auditoriu $i inalt, dara In acela$i
timp:;;i infrico$andu-l atat ell maretiea darului, cat :;;i cu
ambitillnea eelui (~e a primit acel dar. ,,~i nil sunteti
ai vo~tri". Expresiunea aceasta este nu numai a celui
ce mustra, ci :;;i a celui ce sile:;;te pe cineva spre vir:t.t;t,e~ " ~\De ,ce faci, zice, eeis ee voie;;U? ca flU e$ti stapah
pe -siiie-ti)). Acestea Ie spune nu ca cum ar desfiinta liberularbitru al omului,diei dupre cumatunci eand a

zis : "Toate 'mi ,snnt. s)()bode; insa nu toate 'mi


sunt de foios:: nu a desfiintat libertatea noastra, tot
a~a $1 aici scriindca "l1U sunte{i ai VO$tri {{ el nu
desfiintaza iiberul arbitru, ci numaj ca depaI~eazadela
rautate, ~i arata fngrijirea stapanului. De aeeia a !7i
adaos: "Casunteti cumparati en pret" (Vers.- 20).
Dara daca nu sunt al meu, adeca dad'i IlU sunt stapfm
pe mineinsu-mi, apoi cum de 'mi cere fapte bune~ Cum
de spui mai departe: "ProsUiviti dar pre Dum-

nezeu in trupul .vostru, ~i intru _duhul vostru,


care sunt ale lui lJumnezeu'!( Deci, ce losam08,;
"nu sunteti ai v()~tri?{( ~i ce anume voie:;;te el sa

raea prin aceasta expresiune~ Voieii'te a pune pe om in


siguranta de a nu mai paeatui, :;;i nici de a urma dupa
poftele cele absurde ale , spiritului. Caci multe absurditati voim noi, insa trebuie a nestapani, fiindca putem,
dara daca nu putem, apoi atunci este deprisos indemnul
ce ni faee.$i prive$te cum i-a asigurat, caei zicand:
"nu suntcti ai vo~tri" nu a adaos: \(ci va gasiti sub
siIa,) ci "Ca ::sunteti cumpara~i cu pret" .$i de ce
zici aceasta~ N u trebuia mai bine de a lIldemna pe
auditoriu, araland ca avem stapan ~ Dara , aceasta este
, comuna nu numai noua. ci:;;i Elinilor, pe cand expresiu-

232

nea: "sunteti cumparati eu pret" este adresata


noua prin exceptiune. Aminte~te adeca de maretiea bine.... facerei, de modul mantuirei, aratand ca fiind instrai' oati,;:lm h~lt C',l,rnparati.i nrr cum s'ap Inta mplft, ci

cunret('.

.J) .

'

<,

'"

_,',

' , : " :. :

. PtV'!"'~iav1ti
d51f.a:
. ~:; ;nw'1.;.\ j' j ll ni~p.
,_k,_~ ,_r..:_:;-':i
-" - >J ? , _ ,, ,,:,:~~ , r-' , ' .'::",J..:h~~ I . ~"', -'~

.JO . " ; ,

",'.':',-

__

:.

",

.. .

233

OMILIA XVlll

OhIlLlA XVIII

Dj~irltlMcU
T~:;"' :,:""" r-' ;

,_t.; ,

1n"trupul ~i-"' lri duhuI ' v6str~ :'.t\ce'stf;a l'e"spune, eu

rioi sa fugim nu numai eu trugul de euryie, ci ~i ca


duhul, eu sufietul, aded sa fill gandirtJ l1i'mic ran, Ca
sa nu a!ungam charul lui Dumrtezeu care este Intru noL
"Care sunt ale lui Dumnezeu". Fiindd mai 'nainte
a spus "in trupul si intru duhul vostru" de aeeia
imediat a adaos: "e'a re stint ale lui Dumnezell"
amintindu-ni necoru:e,riitca toate sunt ale stapanuluL ~!
trup, ~i sUfiet., ~j dub.. Sunt lluiia cari zie, ea "intru
duhulvostru" insamna charul lui IJumnezell. DecL
da,ca, aeel eha..r este eu noi, Dumnezeu S8 proslave:;;t.e;
$i va fi eli Boi, daea yom avea inima cunta. A spus ca .
uccstea Sllilt il10 lui Dumnezeu, nu numai mndca el Ie-a
facut, ci i?ipentru ca fiind instrainate de dansul,elle-a
facut din nou, punand ca pret sangele fiului sau.
. Privei?te cum el a atribuit totul lui Chrislos, i?i cum
Chri~tos .ne-a ridicat iaGeriuri. (Sunteti mMplari ale
. ~ !lLJJt)rist~tC ~j~,e~.,mserica a qll,h llluLl)eci.sa nu va fa.tel,i, mMlJ13,tj 'a,le(:uryif3i, eacj nu trupul vostru .este bat. jocorit,ci trup\HluiChristos. Aeestea lezieea, a.rMand
fili filantropiea lui Dumnezeu, caci trupul nostru este a1
sau" In acela;;i timp 9i scapandu-ne de. stapanirea cea
rea'.{{Daca trupul vost~ice; este straiH; -apoi atunci
nu aveti putere de a batjocori trup strain,:;;i mai ales
trupu] sUi,panuIui, ~i nid de a spurca biseriea duhului.
Daca dneva intrand intr'o casa partieulara fili-ar .permite de a se imbata acoio ' i;>i a 0 neCinsti, de sigur ca
'i?i va lua pedeapsa rrieritata dela stapanul casei,dara inca eel ce face biserica imparateasca sala~ de
talhari, ee rale oare nu va piitimi ~
2) Aeestea, deciintelegandu-Ie, iubitilor, sa va ru') Nota. Citand din nou acest pasaj, sfantul Chrisostom introduce deasladata 0 nona expresiune, care lipse$te din textu\
nostru. Ap'<u 'l:OV B.bv h 'tq> aw!,-'<'l:' o!'-(iJY tnsamna: purta!i pre
Y

Dumnezeu in t1'upul 'lJost'l'u. .


2) Partea moralti. Cum ca vieata cea curala' face de a se
aduce multa 81a va lui .DumneZ6\1. (Veron).

~inati de cel ce locuie;;te in. voi, dici acela este ma~ga:

itoriul. Infrico;;aza-te, cre;;tme, de cel ce est.e umt $1


iipit de tine caci acesta este Chtistos. Nu cumva oare
tu te-ai fac~t pe sin,e singur m~du!ar!~ ~ l,ui Chri?tos ~
Deci, gande~te-te. 1a vaceasfa.~l}'anW'.l!!'ll~te!el?clUn?;
, . t I" ''' I . ~
"dllla"-I"
~." .. ~ ...
~-Te~-t
ganae~,e" Ly ,[tCUj .m,,.,
l' '-! a1Io<:t
. _~ ~l
:",1~1>.p,1;::--"'. pi"
M~i Inainte ai .fost madularm al curV:Uill, . lara '...;nnstDs
te':a facut, miiduiariu al trupuiui sau. Deci, . iunu mai
ai acum stap~nire p~ tirie,~cislljja~ti geki cete-. a Ii,::be rat din roble. Daca tu avand 0 fata al da-o cu plata
unui proxenet (samsariu, staJ2l1n al uneiv ~sevde c~rva:
sarii) i?iai face-o tu singur ~a curveasca, lara m~l apOl
venind fiul imDaratului, a liberat-o din acea roble ~1 a
Iuat-o sie'~i ea'sotie, apoi tu a~unci nu mai ~ti ~tapih~"""
de a o. da iara;;i . la curvasarii, fiindea ai dat-004at.a ~~
ai vindut-o. lntocmai ai?a esLe ~i cu tru.pul nostru. :;;1
noi am fost dat eu plata t.rupulnostru diavolului, acestui
proxenet udeio::>, jnsa Christos va4l1nd ticalo~iea. noas!n'i
ne-a izbavit de vicleanul, scapandu-ne de tIramea rautatii lui; i?i de~;i dupa Aaeei~ trup,!i nl!- m?-i este a1 nos.tr~,
ci al celm ce ne-a mantmt. Daca vOle:;;tt a-I fntrebumta
_ca pe ll1ireasa lui Christos, nimeni J;l1~ t.e.impiede~a, iar~
de voie~ti a-I duce iara~i la cele de dmamte, apOl atunCl
vei patimi acele~i rale c8.i?i eei ce'$i bat joe de trupul
stapanului. De aeeia noi trebuie a impodobl. . truplll ell
fapte bune, iara nu a-=-l ne~i~stl! Nu ai' s tl\pa'n !rea trupului in poftele ,cele rale,Cl \D. aGelea ' l?e ca~e 18 porvor~
ceste Dumnezeu. Gande;;te~te dm ce batJocora I-a lzbavlt
Dumnezeu. In adevarca naturalloastra mai inainte de
aceasta era mai neru~in.ata, deeM orice curv~ fiindcii.,
hoWle, ~i omorurile, f$i infiI!e <?ricer3:ti<!na~ent nel:giuit intra in. suf!e~ul ?~u~m i?l vse ~~lbarea vacol ?, II}
schimbul unel platl mICl i?l nebagata m sarna, Vo.lU. sa
zie de placerea vietei ace~tiea. C#.ci sufie~ul omulyl ~m~
tulburat de euget3 i?i fapte rale, numal aceasta plata
9i-a ~tigat. Dara daca mai }nainte de ~ot~z acestea
erau un rau mare ' apoi dupa ce am prImlt botezul,
dupa ce ni s;a fagiduit ceriul cU-imr:araj:iea lui Du~n
nezeu, dupaee ne-aril buc.urat de mfrlco;;a,tele t~ll1e,
dupa toat.e acestea, zic, ce lertare yom avea d~ea ne
murdarim? Sau DU i?titi ca aposto~ul a. pus pe .dl;3-VO}ul
la un loc eli eei lacomi 9i eu tOtl acel pe carl I-a m~irat In pasagiul dinainte ~ Apoi pe femeile. aeelea c~
!?e lmpodobesc pentru a curvi oare nu Ie 'vet crede ca
r.'

,.,

234

OMILIA XVIII

se impreu!la eu diavolul ?$i eine ar eontraziee aeeasta


vorb8~? Iarii dac!l. cineva ar cootraziee, apoiatunci sa
desvaleasca'sufietul unei astfeliu de femei, ~i ' va 'v edea
numaidecat pe acel demon viclean cum 0 stapaneste.
,Greu este, ,iubiiilor,greu, de tot, daca nu eumva
dli~i' Gn, oeputiI1~a, (~a tiind trupul impodobit in a~1l
rnod~.safie" in a.ce!a~t Um.p ~i :f:;trflct'uf lmpodobit, cide"
, E.~ee~s}tatB_ ~st.e Of. , e. n, unul 'airl dO'i .fJ.eglijat, j~ timp. ce
lie ingrijim , de celalalt, {iindca ane ilJgriJi de arwlndoua
deodata ~i ale irrpodobi in aeel<l9i timp, ace~sta nu este
c!'lva natural. De ' aeeia ~i ziee apostolul: "Gel ee se
hpe~te

lipe~te

'de eurva un trup este, iara eel ee se


de Domnul, un duh este eu dansul ((.

Prin urmare unul ca acesta devine duh, de.:;;l este Imbraeat eu trup, caci cand e1 nu are nimie trLlpesc, nirnic
greoiu, nimic pamilntesc pe H10ga dansu], este duhovnicese, dC9i este "iwbraeat eu trup, sau mai bine zis, este
, duhovnicesc cand orice inceput, adeca odce initiativa
este al spiritului, este aL duhlllui, ~i ,nici deeat al tru:puit:il.-"AstfBiiu ' se siave~te DunlTl~:zeu, perlt!'~ care ~i ru, gaciu!1eadomneasca oi seporoncB:;;tede a zke: "Sfin~asea-se numele tau", iara Christos zice: - Asa 'sa

lumineze lumina v-oastra inaintea oame~ilor ea


vazand faptele voastre eele hune sa nr~<;;:la
ve~~ca. f)I'~. T?-ta1v:,?stru eel d,~n ceriuri ". r (WI~th.

Astfellu II proslavese pre dansul $i cerlUrile, nu


glas din ~le, cr-aamirate fHnd prin
prlvlrea lor, lara slava aceta se rapoarta la creatoriu.
Astfeliu il prosUi vim $i noi, sau' mai bine zis noi
il proslavirn mai InuIt decat toaLe celelalte fa:;-iuri,
fiindca r:~tem daca , v.oim. Fiindca eeriul, ziua $i 110aptea , nu slavesc tot a~a pe Dumnezeu, preeum il sliivef?te sufietul eel stint. Dupre cum eineva uitandu-se la
frumuset-a ceriului, .zice slav.a tie Dumnezeule, care ai
creat un lueru atat de frumosl), tot a~ zice $i cand se
uita. la virtutea unui barbat, ba inca $i mai multo Fiindca nu toti uitandu-se la acele fapturi slavese pe Dumnezeu, caci multizic ca fapturile sunt fiicute automat
i~~a alJi,i atri.buie ,~r~at~u~ea ,lumei Qemonilor, precum'
~I. mgrIJlrea el, carn ~l pacatUl8se foarte mult,- pe cand
fi~nd y?{'b~ de vi~tuteaunui:~arpa!~imeni ~u va pu~ea
sa graIasca astfellu de prostll, el fara yorba el va slavi 5,

1\)).

do~r:a sl?bo~ndv

235

OM ILIA XVlll

pe Dum~ezeu" ~~ ,:a, ~~m~ra pe acel~ ~ar~at p~ ~ar~'l


vede sluJmdu-1 :;;1 vletumd In virtute.CuCl? ljl.?~ nu ;:.8 va
rhinuna eand va vedea ee ur:. o~ imp'arta~mdu-se. de
aceia~i natura omeneasca, ~ramd. m ?11JlocUJ oamemlor,
~lcu !oate [west.ea, intocmal ca I?l dJamantul ~1. nu se
IDeovoaie catra mu!timea patirnilor 1 Cand 01 gD,smdu-se
Int.n~lI. J(;$i fieI'. , E?11nire n;c'i~e~i7: (-',e~8 ~~1b.atce, es~e ~otu:;;i
TI1aT ') ilt~!'n1C deca.tdiar.tl1:wtui, $l-l

mr-u18:;;te

pe to~l prIn

~~~ervie ~ Cine nu se va , minu!la v,aza!}du:l p~ ~~ela


bineeuvantand pe eand:'este: b".iJocont, ~audan?- m _Imp ,
ce el este grait der.au, ruganduse p~ntru ce~ ce-~ nedreptatesc, binefacand celor ee-l Z,?;v1stuese $1-1 razboiese ~ AeAstAa $i altele ca aeestea slav~sc pr~ Dumne~e~
mai mult decat ceriurile. Caci~ pr~ eerlll vaza!}du-l Ehnll
nu sc rUE,lineaza, pe eand dac!). vad pe un bar?at car.e
praetica. ,v.irtutea.~! .adeval'll:ta filosofie~e~~lQa~a ,exact1,::tatea,apOl atl?ne~. l~~_,~scp~C1 fat~ de rL~1"'::j:;;1 s~, aSll~~
singuri pe dam~ll. l' nnaea aaca cel~e, :,;~ bUlj~:a u~
ace1a~i naturil,se aratl~i atilt deinal.t, ~l y~ca.rrHllt~al
!'nalt dec~..t:'''eerlill dela l)anlant.~ apol far-u VOlea lor .v~E
cuget[t. eB tot ceia cc vild, 'numai puterea dum~~eeas?
o poate faee; Pentru care $i zice <;:hristo~: ",;::sa slaveasea pre Tatal vostru eel dmcerlUrl.~
,
Voie$ti poate aafla :;;i de aiurea cum~e slavc~~e
Durrmezeu prin vieata' fobBor sai, cum se slave~te 'priX!
mimmi? A. bagat odinioara Nabuchudo~osor pe ~81 tre!
coconijn "cuptorul eel cu foe, da ra , ~_upa ee a vazut _~
focul-nu 'i-a impresurat, a zis: "Bmeeuvant:;tt e:ste
A

Dumnezeu: care a trimis pe in!Se!'~l .sau ~l a "


seos pre slugile sale, pe:1tru ~a nadaJdUl~,u mtr,l!el, ~i n'au asel11t~t cuva~tull~para~uh_~J (Uan,ll!
v

3, 28). Ce spui imparate ~ Al fost dlspretmt, ~! t~ adm1~1


pe eei' ce te-au dispretuit"? Da 1 r~spund~ el, Jl ~adm1r
tocmai pentru aeeia ca am ~ost d~spr.etu~t, ?Uea ear~
apoi $i Insamna eauza aeele1 admlrat~um. A~ ca .atune1
s'a dat slava lui Dumnezeu nu numalpentru mlnu~ea
facuta, ei $i pentru buna intentiune a celoF .aru?cat~ l~
cuptorul cel cu foc. Dadi insa ar examma cmeva $~
aeeasta ca ~i aceia, ar vedea. ea aceasta~u est~ mal
pe jos de aceia. A eonvinge ~uflet9le de a dlsr:ret,Yl,cU-P{oriul eel eu foc, un este mal pe JO~ de a l~ lzbavi ,,?-m
cuptoriu. Caci cum. sa nu fie vredmc de, mmunat, cand

236

OMILIA XVllI

, OMILIA XVIII

impa:a~ul }umei avand. p~ langa. el atatea armate, i


g~nerah.. ~l gu.vernat<::lrl, ~l consul!, ~i pamant ~i mar~
sa tiel d,ISPFet mt de ~l~te ('''()pii. robi, ~i c~i Iega'ti birues~
pe ~e G~ 1-3: I?gat. ~~ m ~fi?e blruesc toata acea armata '?
g~~~l,. ~~tl e~~l U,8 y,e lang~a l.rpp~~a~ n''!I-Y putut jaec 'fil1o'ic,
;.~IJ.
"f, 'ila.I
,fl' ea,:l
"Ie }~"qerd .aai1:n
81 il,llljnl'iu
i cuptor"'!lli'
'U f(){*"
~~
- - -.i~

"
:.t
,.,(", /
' 'p-''-:'. , ' ,,';' '; ':;;:' ,Vi <:ou .."itUJ,r . eel gOil , rot))} ,-strainii si r-ei
U~l~U, - cae!. ce .poate f! il!aj neta,gat in seama ca
t.rel . ,- ace$tl!a. Z!~, au b!rUlt G armata riefiljmat'(it~ D"'ja
I~l?aJtea ~ f03't. dlsp re t ui ta;, fiinde:L Cbristos trebuiK a
s.a ,e: ~ata: $1 precum. rna! fnainte de a rasari soarele,
~l r:1al Ina~nte. ~e a-?l. ara!a razele sale, lumina zilei
devm~ straluclta, astfellU ~l . soarele dreptatei urmand
a ~em" moar-tea s'a dat. fnl1Huri, Ce 'ar', putea fi mai
stralue!tcaacea
prlveh$te, . ce 'at . trJute'a' fi m al..lmportant ca" acea. b"IrUll1"~ '2 C.e
". T' . pute:"
~
1"":' ., ,,,..
.a, ft. nlal" lnsemnat
. .
ca ac~!e~rOiee stra lUclte ~ Aceasta se petrece si acum
CI~;p~O!' $J aeu~n ~este .lmparatul BabHonului, ~i acum se
afimde 0 fi~cara mli: ,g rozava decataceia,~i aeum se
' un astfeliu de chip~i acum
por0n.ce~te 51e ::1 aclmlra
st::tu ae. fata s.atmpi.. ji osta,;;i, ~i muzica ce~ fermeci~
~oCl:re, ~I m~Jt.l ~.dmlra c:cest chip varieat ~i lnare. De
ehuI.~acestu.l ChIP .e~te laco~iea, chip ca ~i aeela, care
nUj't:ldl:s~retUle~te nlel ferul, CI iiindcQrnpus din - Iueruri
ne.~~lUlt~,. totu~ poronce::;;te de a admira ~i al'ama . .
.fer,~.a
'~'!I aceiea c-e
'su.i)~ c'u m'ult
' . In
. fienoare
" ,~I
D chlar
' L
. .
mal
. , . ' a~ik;dllprR. C~!!nS~ll<J .:a~.;3st~a, tot a$a sunt ~i astlizi
1'1\1mtorl..al acel?r co~om,~arlzic: " Dumnezeilor tai
1111 sluJm~, ~l ch!pulm ~au nu ne inchinam"
}D~n. 3, 18j,~ CI ~ufe.r~mcup~oriul saraciei, ~i oriee tica<?~le 'pentrulegIle .Im Dumnezeu: ~i cei ' ce au multe, ca
~! ce de pe atunCl, de. multe~ O.rl se fnchina acestui chip
~l ar. de dragost~a 1m, pe cand eei ce nu au nimic dispretu~esc ac~st .ChlP,~ dm;i se gasese In saracie, ~i mai
m~lt In ]acrany decat I? bel$ug, precum :;;i atunei eand
eel ce bag:;se Il1 .cul?torll!-. pe acei tineri tocmai ii ar?eau,
~pe e<p~d ~~~ dm mlJlocul c uptoriului 5e gasiau ca
n apa.
Dar~ ~l dranyi. acela atunei mai mult se friO'ea
e ~cea "fiac~ra - ll!am~e3: aprinzandu-! peste mclsurao _
d~~t Ge~ trel cocOO!. Cael focuI nu a putut sa se atioO'1l
mCl ruacar de varful parului lor p' e ca' nd
~ . . b'
. arst 1 .1 . .
.'
. mamea a
~ cuge u . a<;e Ul tIran mal grozav decat foeuL beci,
gande~te-te dm acest punet de vedere, cat de muIt a '
A

cei

'

237

fost 'dispretuit acel lrnparat de eatra ni~te copii robi.


Prin aeeasta s'a aratat,ea daca el a eucerit tara Iudeilor,
apoi .aceasta s'a petr.eeut d~n cauza pa~t~lor l~r, ia~a
nu dm cauza puterel acelul imparat.-Gacl daca.el n a
pututbirUl .pe eei tr~icuconi Ge fusesea,rn.n.eati iD9up-:- . _
torn} celw1be; cqYl1.: Cllf.(! ,ai'. ' fipu.tut~~; l)U'ffE-~.~efl. ' pe , .
Ebrei (;IJipa,legeo, -"l'il.zDoiuhli, .dl'l.CE; to}l ' arfi f. . '5',t . -I;~"
ace~ti trei cuconi'? De , undese vede lamurit ea pacatele
celor multi i-au predat In manele barbarW)I',
Prive~te acum ~i umilinta acestm' tineri ,~c~u+lm~~~i~----
neiubirea lor deslava de::;;artli. Nu au fugit din cuptoriul ' cel cu foe, ci pastrauGu sfihtenie porunca,' lui Cristos care zice:"Rugati-va ca sa nu intrati in ispita" (Math. 26, 41); nici nu au J':lgit ~ind~a au, fost bagati eu sila, ci au stat cu barba}le in miJloeUl cupto~
rului; nk,i ca s'au luptat fara ca . sti-ifl chemat ~i !!ici
ea dUDa ce i-a ehernat, ii 8'au mole~it, cigata spre toate,
curagio!iii !iii plini de ' toam indrazneala. 8a-i ascult8"m ~i
ce spun ii, pentru. ca ~i de aid sa eunoa$tem cugeLul
lor eel cinstitoriu de Dumnezeu. "Este Dunmezeu In
ceriuri, cate poate sa ne izbaveasca pre noi"
(Daniil 3, 17). Nu se Ingrijesc de dam;;ii, ci urmand chiar
a fi ar:;;i ii totu~i se Ingrjjesc de slava lui Dumnezeu.
Ca nu bumva, zice, fUnd noi ar~i, de aid sa gande9ti
~i sa-ti inchipui slabliciunea lui ~Punmezeu,apoi ialaca'
noi lti vestim Intr'eaga noastra creditl\R, t:-u t oataBxactitea: "Este Dumneze.u in ceriuri", n u afija precuin
este chipul acesta de pre pamant, care este neinsufietit
~j fara glas, ci In stare de a ne seoate ehiardin mijloeulcuptorului. Deci, sa nu-ti Ih'ehipui vre"'o slabaciunc
din parte-i, daca ne-a lasat sa eadem In cuptoriul eel
cu foe. ' EI este atat de puternic, Incat ne , poate seapa
din flaeara chiar :;;i dupa ce am cazut. "lara de ..nu,
cunoscut sa-ti fie tie imparate, ca Dumnezeilor
,tai nu slujim, ~i chipului celui de aur pe c~re
l-ai ridicat, nu ne vom inchim't? (Daniil 3, 17. 18).
Priveste-i cum ii In mod ieonomicos nu ~tiu viitoriul,
caei daca ii ar fi putut prevedea, nici n'ar fi fost"atat
de minunati, faeandceia ce au facut. Fiindcace putea fi
minunat, daca avand saranti~ de mantuire au dispretuJt
ralele ee Ie sta de fata '? Dara aeufn Durnnezeu ,se slayea putand a-i seoate din euptoriul cel eu foc, pe ~and
v

238

OMILIA XIX

OMILIA XVIII

da.ca

~i

nu s'ar: fi aruncat In primejdie, nu ar fi fost adID:~rat~- De aCel~Dumnezeu i-a liisat In necuno9tinta de


vI~torlU, ca mal mult inca sa-i slaveasea. Si precum ii
a~lgur3,~e pe .lmparatul, ca daca ar fi fost . ar~i, de aid
~a ,;;,~!; ine,h.I~Ul~. sUibaciunea, lui Dymnezeur tot ~ . ~i .
.)I:....:l,:._:...:u ~e-n J.(:I,e~Jt pe amandoua deodata, aqeca a

~i~~:?f~1:1 ~'.1~~~;i~~~!~ ;,~~li~~~d~~~i~ l2~gtti~lt~~J~~r~~ .


p'ec;i, de liHue vat~nci ln~ojala ior, 9i cum se exphe11 cli

11

nu a.veauv

~~dE'ildea

ca numai decat se vor mantui 'f

DJ :ceul, ca II se ered~~u cei mai injositi deeat toti, 9i

ea

239

~i in -adevar ca

0 ave~, fi.indca ne-~m !nvfve~nicit ~-!


cunoaste precurn trebme $1 a devem madularl ale ,Ill
ChristOs _ sa nu facem trupul nostru madulariu al
curviei.Cadaca tr-ebuie a. sf8:.r~l cuvantul cu~cea~ta
yorba fnfrieo.!)a.ta, ea astfehu sa avern cugetele stapamte
de frice', nrnopinrei, sa ra~i1D.ifm r.t~~~i p,~e gil,sl.priX:
<l(..eu~t.a ' frica -ITlaI (:ti!.~V~~l cJe(~$:,:' ~', Ui~t:_l: ..!-{;lnu e~. _ n!Jrnal _.a~
'vorll r;utea. a !ie oizt;3.v,i i~(~ ~tit-;~"iC ~i 3.vedea pe Chrie.to5,
pe care fie ca eu toW sa ne ~nvrednic~m a-I yedea ~n
acea, zi, prin charul Dom~ul_Ul ':lostr.\.! hsus Chrlstos, ca{'uia "88 eade slava in vec}, . AmlO. . .

~e cre~e~u

nevredmcI de 0 astfeliu de binefacere din


$i cum 0 pu spun aceasta in bo...ove, apOl lata ca fimd aruncatl m cuptorul cel eu foc.
ii p~a~geau ;;;i. se vaicarau zicand: "pae~.tuit-am, ne-

~a!"e~!u~ ~,u~n~ze~.

leglUlt-=~m::;;l

nu suntem vrednici a deschide gura

11. oastra
... De acei;:q i ziceau
.. "
~ac~ H n'a~ ~pu.~ pe fata, _c~

ii: " lara dpv l1U" -U ala


.
puternic este Du mnezeu
.u~icl. ~e scapa. Ul~ cuptonul eel eu foe, iara de nu ue
"3
.... ..1 ~ , L:a.
"~u-a
v t 1
.
.
, 0sc<>Y'
. tAIl' a ,..:."__ <> ~ ~. . tAU
z .pacalJe.lor
nu
ne .scapa'
_de
~ceasta sa. ~nutp, Tn1 mmezi, eaci atuneibarbarii a,ceiaax
n. srezut ~ca~ s';lb prete~tul pacatelor lor, ii acopereau a$a
J;ICan~ slabacl.unea 1m Dumnezeu. Deaceia ii vorbind
nurn.8J de putmta lui Dumnezeu de a-i mantulnu rrmi
pune calJ~a._ D~ ?-ltfeliu erau $i bine invata~i ~a sa riu
descoase judecatlle lui .Dumnezeu.
'
.
. A.ceste~ .~eci spunandu-le s'au baga\. in foe. si nici
HAau dls'pr~~~lt pe j~parat,- nici chipuf lui nu f'au sfal'~ mat: AstI8~m tr~bUl.e ~ fi eel vbarbatos, intelept $i bland,
~l. ofal. ales m prlmeJdll, ca sa nu se arate ca este stapamt' Hl
asemenea
lupLe
de man. ie ~i
sJava
de"'''r''>:
roi
h ~ t'
,. + l
'
'-.'
.
..,.u. 1000, v<
de b ?-r _a ~e ~: m~e<cpclUne. Cel ce baLJocore:;;te, poarta
c!1 sme b~oUleala acelor gr~ale, pe cand cel ce sufere
91 ~e lup~ c~ blandeta $i barbatie, este admirat nu :lUma.~ ca .barbiUos, ~i ind. este .$i PFoclamat pentru blandeta, ema. ce all facut $1 ace9tl trm cueoni caci au ariUat
nu numal l?arb~t.ie, ci :;;i bJandeta, 9i ni~ic n'au facut
pentrl! pl~ta, nvlcl pe~ltr~vre-ov rec:ompcnsa. $i daea nu
va v~:)l, ~lCe" sa ne lz:~aveasca dm aceasta primejdie,
t~tu91 nOl nu vyom SlUJl dumnezei)or tai, did deja avem
rasplata ~u.ata !1elael; invrednicindu-ne a ne izbavl de
necucermcl~,';;l pentru dansa (cucernicie, evsevie) a ne
arde trupurIle noastre. Deci 9i noi avand deja rasplata _.

O:M.ILIA XIX

f"tl!J\Jj

lndreptand cele ma~ g{'ei~ pa~te: ~n~ai paca~uld~


a dcsbina biserica, al dOllea pacatul acelUl curvarlU, al
treilea aeel a1 iacornului, 1a urma face ~z de vOl'b~ mai
blande, iaraprint~e aeestea pl!n~ sfa!u! $~ povat?: lUl. p,cntru insuratoare 91 pentru feclorle, hm$tmd .audl~orml de
cele greoaie de pana ~~i.l:n . In a doua epIst?la ~l fac~
eu totul din contra cacl mecpo dcla cele mal blande ~l
s far ge$te cu celc ~ai posomorate. Dara aici aduc~nd
yorba de feciorie, iara9i se intoarce la cele care atmg,
nepunandu-le toate dela olalta, ci variiJ;d~-9i cuv?-nt.ul
lafiecare imprejurare, dupre cum cereav tImpul $1 trebuinta imprejurarilor. De aceia zice: "lara pentru care
mi-a\i scris II. A9a dara ii scrisese daca trebuie a se
departa de femeie sau nu. Deci raspunzand 1a acestea
9i legiuind cele pentI'u casatorie, ~ntroduce ~i vo~ba dcspre feciorie. "Bme este omulm de femme sa nn se
_atinga ". Daca, zice. cauti eeia ce este mai bun, apoi

240

O:vJlLIA XIX

OMILlA . XIX

mult mai bine, este de a nu te insoti de loe eu femeie


iara daeaeauti sigurant;a 9i ajutoriu in sIaoociunile tale'
insote9te-te ell femeie prin casatorie. Fiindca era na~
hl{J1J ~. c~ia ee .i?i a,?liizI se. petr~ece, -,.- ~a Mrbatul . s~. '
.voreasC(1 91 'femma . sa,. nu YOleasea, sau vI<;;e-versa, . pn~

ca

Y~9tef'iJ~ e1 VOr:he9.~ {:U ' fte<;;~r:~.St~Jnt"lil!iji.'l. (~iI'i zic


nu ya.ritui lui aid -estelndi'~i)tk-~ '~'!.t,r'~, p}'e(~tJ )iflsifetl ava-rid '

in l2.rivire ' cele c~ .urmeaza,nu credCji ' este~. Diira


da~ el ~r tJ.. SCI:lS acest~a numai pentru preoti .. nu fir
11 pus sfatmrea mmoii general, ciaI' fi zis :'{{bine este
dascalului sa nu se atinga de femeie. Dara acum el n'a
zis a~, 9ispunand:" bme este omului" 9i nu numai
preo~u!~i, vorb~te in general., ~i iar~9i: "Deslegatut~-al a8 femeIe? Nucauta feD;.l 0}e" (Vers. 27). N'a
ZIS:_ tu, preoiule sau daseale ei id mGd nehotarit. $i
In tine mergand mgi departecu verba. 01 tot in mod
,g~n~rctl sp~ne: "iara, p e ntrl) 'Curvll fie care sa~
.'al ba femem sa", eu care ocazie odata eu cauza in-:voireiel introduce abstinen!a sau iofranarea.
'0
,)JF~I?eei bar-batul ,.datQ~nica dr.agoste sa-i
dea, a~lJderea ~l femem barbatttltti-''-~-Vers:--3J:~
Dara ee va sa zica datorniea dragoste'? "Femeia trupul sau nu-~i st;:ipa,I1e~te" .(Vers. 4); ci eaeste ~i
roaba 9i .stapana :.~r,batri1m. ~ru~i; daca tu te lepezi de
,ace a ::.Gb~o~uvenrt<'j,) ~ .Jn:potrivB~Ji lui D~mnezeu. lara
d~ VOl~9tI sa , te }epezl chmf pentru un. tImp s<?urt, fie
ca ar mgad~l barbatul, aee1a91 lucru este.De acem apostE.lu1 .a numlt ficest fapt .(ia..torie, C{,!, sa arate Ca niciunul nu este stlpan pesine, ei unul altuia robi. De aeeia
oanu vezi ea 0 femeie eurva to ispite$te, spune-i: ' tru~
pyl nu .este al mel!, ei al fe~eeiv ~e1e. Tot a!il:l sa spuna
$1 fem81a catra eel ee ar VOl sa-I calce intelepeiunea ei:
trupul nu este al meu, ei al barbatului meu. Deei.
daea !emei~ SgU barbatul ~u ~este stapa!l pe trupul sau:
eu . a~t. mal l!lUlt n~ e~te stapan~ pe averI. Auziti aceasta
tOtl catl ~vet1 femm, $1 toatecate aveti barbati: dad
nu trebUle a avea trup deosebit, eu atat mai mult averi
deosebite. Aiurea insa, .atM in legea noua cat $i in eea
veche, .barbatului se da rnu1ta autoritate, zieand: ,;Catra
barbatul tall va fi intoarcerea ta, si el ' te va
stapani" . (Facer. 3, 16), iara Pavel expliclnd serie astv

241

feliu: ' '"Barbati, iubiti-va femeile voastre, iara femeia sa se teama de. barbat(( (Efes. 5, 25) - pe
cand aioi el nu spune de mare saumiC, ci stabilete 0
singura stapanire. De ce'? FiiI1dcavor'ba lui aicieste
despre intelepc-iun~ . .do eel:e1.<:l,lte ., toate, . ziCe,('Alv~.l~;;['~C~'
" ' S}I,I,l~ta;pii,nia~a. ' b~,rbatu1; IflJ33, unde .83te YG:tt:~db' ~n; te1epchme;nicide CUlrt. "Barbatul trupttlSi:iu Ill1-si
sUfp8Jn~tej ei femeiai ~i femefa trupul sau nu-'si
stapane~te, ci barbatul". Mare este egalitatea $i ~Ii
este niei oprisosinta,
,~Sa nu opriti datoriea unul altuia, faraJ numai din buna intelegere" (Vers. 5). Dara ee va sa
spuria elaici '? sa nu s~ abtina femeia, ziee, daca hi,ir.::
batul IlU voie~te, $i nici barbatul, daea nu voie;;te femeia)).$i de ee'? Fiindca din astfeliude abtinere e,e nasc
mari rele, eaei 9ipreacurviile, $i .curviiIe, $i chiar stricarea easel or de aici provin de multe-od. Daca avancrpe JemeiIe lor ;;i Inca curvesc, apoi eu atat mai mult
vor face CI.$A, data sunt lipsiti de aeeasta mangaere. $:i
bine a zis: "Sa nu opriti datoriea" adeca sa riu V@,
--tipsiti'U'w datDrie-a 'Yorrstra,- wnjuga:1-a-:---Clnrtrn-" cuvinte-BT
nume$t!;Uipsa acum eeia ce mai sus anumit-o datornica dragoste, caastf~liu sa arate importania stap3Jnirei.
A se abtinea unul din doi fara voinla celuiIalt,''ttceasta
este Jipsa" aeeasta insamnfj, a opri datoriea, pe ~,nd
daca e eu voiea lui, nll 'se poate numi Jipsa sauoprire
de datorie. Deei trebuie a prefera coneordiea inaintea tuturor, fiindca este ;;i mai prineipala decat toate. Si de
voie$ti, sfLexaminam acest fapt mai de aproape. Fie de
exemplu 0 femeie $i un barbat,9i abt.ina-se temeia, fara
ca barbatulsa voiasca. Deci, de ee te miri daea el din
aeeasta cauza eurv89te,sau dacanu eurve9te, apoi este
' posomorit, ve$nie tu1burat, ve9nic in lupta 9i cauzand
femeei mii deneajunsuri '? Care este folosul postului $i
a infranarei, daea dragostea este sfa~ieata '? Nici unul.
Oite batjoeuri, nu ies de aici, cate vorbe proaste, 91 cata
lupt.a nu se desfi$ura in asemenea imprejurari! Cand
intr'o easa barbatul 9i ferneia sunt dezbinati, apoi aeea
casa nu se gase$te mai bine de~at corabiea cea purtata
de valurile marei, fiindca $i aici capitanul vasului se
afia in neintelegere eu pilotu!.
16038

242

OMILIA:XIX

OMILIA XIX

De aceja zice: "Sa nu opriti datoriea unul


altuia, fara numai din buna intelegere pana la
o vreme, ca sa va indeletniciti in post $i in rugaeiune".- vorbind aici de ruga~iunea cea ' cn multa, .
sl.rgui ntiL .-- Ca d~ca. Impiedeqi;. pre cei uniti p,e ,a ~e

ruga, impreuoR. pentru un timp, apoi

a:;,erugallf~c.on

!:3nit enrn s~.Y j)!Ji:.ett '? l)ee.i, 8e iJoate. Cl. 'cinev,a s~" fie ~i
immrat. en fcme1ei ~;i In acelu$i timp sa fie cu bagare

de sama $i la rugaciune; insa asemenea rugaciune devine maj, exa0ta prin infrilnare. Caci n'a zis simplu ca .
sa va 1'11gati ci "sa va indeletnieiti eu rugaciUlle.a" ,
punand aceasta ca 0 ocupaiiune, iara nu ca flind vre-o necuratenie. "$j iara~i sa va impeeunati, ca sa nu va
ispiteasca pre voi Satana". Ca sa nu se ereada ca
acca3ta oste 0 legiuire din parte-i. apoi ada'-g~1 $i cauza.
$1 care este acea cauza? "Ca sa nu va ispiteasca
pre voi Satana" zice. ~i ca sa afti r.a ceJe ale curviei
nu Ie mreja~tediavolulsingur, a . adaos: "pentr'u ne- .

infranarea voastra 4.
.
"C[l voiesc catotjoamenii ,s aJle precurrf
::;;i eu" (Vers. 7). Aceasta 0 face in qlulte locuri, G;\od
sfatuie~teaudit.orilll

.pentru luc.ruri grel~ de indeplinit,


caci se pune pe da nsul la mi,iluc zicaod:" urmatori

(irnitatori) mie sa. fiti". "CI. fiecareare darnl sau


de!a Dumnezeu". Fiindca rnai slJsi-a a.cuzat foarte
tare zic3.nd: "pentru neinfranarea voastra" apoi
aiei iaT'a~i i-a. mangaiat, zicand: "ci fiecare are darul
sau dcla Dumnezeu", prin care vorbe nu aratii c.a
taptale sau succesele noastre nu au nevoie de s'rguinta noastra, ci ~ dupre cum am zis - e1 ii mangaie.
Dara daca este dar, i?i prin urmare omll] nu Introduce spre aceasta nimiC dela sine, cum de zicf: "Iara~i

zie, celor necasatoriti ~i vaduvelor, bine este


lor de vor ramanea precum $i eu. lara de nu se
vor putea. tinea, sa se casatoreasca; ca mai _bine
este sa se easatoreasca decat sa se aprinza"

(Vers. 8. 9). Ai . vazut Intelepciunea lui Pavel, cum a


aratat ca infranarea este mai buna, $i ca. nu sile~te pe
celce nu poate ajunge Ja acea perfectiune, temandu-se

nu cumva sa se petreaca vre-o gre~ala ~ "Ca- maibine


e:stes~ se eas3:torease~ de,cat sa se aprinza~'
Zlce,prm care cuvmt.e a aratat cat de mare este tiraniea
poftel.ace$tiea.
Ceiadce . elspune,
aceasta
jnsamna: Daca
.
tV'
1
SUlerl,
Z!C/~ , .mu. ~'l_orJn;a ~l mUlta apri::dere a.poi izl?~ve!$t~-te ded,ureri. J i osteneli,(;a un Guinvl;, ~a Ie abati
~

It~

dIn calea ceB. c.::r-eaJjV:l"L


-l~!-'l'!i':

7! . __ .t

,'

"

('"pinl~"- ,nq' ~Ql ,\pifi ,.-~"


i.n('1 l"""i
,~-- ~;'"\
~-'._ ';: :-""~'/!"'{J'!' J f:i .!. _ 'p"-,,rVU 'L/e~C :11U i...JU,

ct "'''. ''' ' '

" '

Cl

Do!?~?l" . (Vers. 10). Fiindca ur~e~~ a <cita. 0 lege

hotarlta pusa de Chrlstos, de a nll lasa pc femele (fecat,


numai pentru caz de curvie, de aceia zice ,. nu eu ",.
cCele spuse mai 'nainte, de ~i poilte nu s'au spus cu toata
exactitatea, totu$i ~i lui i s'au paruL a$a,-"-ceia ce spune
aici insa, e1 0 preda cu toata exactitatea. A$<i ca expresiunele;, eu" Sli "n u eu J. au aceast.a deosebire. $i
pentru canu curnva sa-11 Inchiplii pe a le lui ca ome~
ne$ti, de aceia a adaos: "ca n)i se . pal~e ea si eu
am DuhullulDumnezeu" (Vers. 40), DaI"a(;AfI.!)Oroncit Domnul celor cas'itodti ~ "Ferneia de ba~'bat

sanu, sedc..sparta;' lara de sGva si desparti sa


nu se inadte, sausase impacecu blirbatul s&u".

(Vel's. 11). (Fiindca s'a inta mplat dezhina ri; :lice, fie din
cauza InfranareL fie din alte prel.exte ~i micimi de sulet, de aceia e eli mult mai bine ea nici inceputul sa
nu se fa.c\c1, lara de cumva s'a facut, apoi remana femeia
cu barbatul, $i e hiar d-3,ca nu mai aee r elatiicu ctansul,
eel putin nu ma.i are pe alt bar-hal ..

~--'-.-,,'flara

eelodalti eu zic, n u Domnul; de are


vre.:.;un feate rerneie necredi neioasa, ~i ' ea va
voi sa vie~uiasca eu el, sa nu 0 lase pre ea.
$i femeia de are barbat credincios, ~i acela va
voi sa vietuiasca eu dansa, sa nu-l lase pre el"

(Vers. 12, 10). Dupre cum atunci rand vorbe.;;te de a se


desparti cineva de curvari, a faGut lucrul u~or de Indreptat, zicand: ,,$i cu adevarat 1) mi cu eurvai'ii
.

1)

Nota. A se vedea explicatia

presiunei
m Notd.

01> 'ltaY,,,,,

~i traducerea exacta a exdin. acest pasaj, la omilia a XVI, pagina 204.

244

OMILIA XIX
OMiLiA XIX

lumei acestiea" tot a~a~i .aid a prevazut muita


u~urinta zi~and: "iara de are femeia barbat ne~
credincios, ~i barbatul are femeie necredincioasi=l,
sa flU 0 lase pre d&ns~" .Cespui? .Daca este ne-

credincios. .saramana .el.1 iemej;:;',iar-t\ de

;~StUi:;Ui'Y4riu

. sa. m~i'arharia f~de~i cur\riea,esiern3:Lp:;8j~$_de necce~

. dinta.Desigur' ~curviea este mai pre JOs, lilsa jJurnn~zeu


crut~J foarte mult cele IClJe tale. Aceas~, 0 face e1 ~l C!l
jartfa, zicirid: "Lasa jartfa ta inamtea aita.rutuJ,

si mergimai intAi de te impaca cu fratele tau"

(Math. 5, 24). Aceasta a facut ~i cu eel ce dator~ 0 mi~


de talanti, caci de ~i-i datora 0 mie de talantl, totu~
n'afost pedepsit decat atunci, cand el tortura pe fratele
sau ce~i datora; 0 suta de dinari.
Apoi ca flU cumva femeia sa 3l toama ca va devenl necurala prin impreunarea ei cu barbatu1 necredincios, zice: "Pentru ca se sfinte$te barba:tul ne,..
credincios prinfemeie (credincioasa), $i se sfln~
te$te femeia necredincioasa prin , barbat (c!'edJncios)". (Vers. t4) .. Daca cel ce se lipe.'$te de. curva . este
un trup, apoi est.e invederat ca ~i femeia care s~ 1ipe~te
de un idololatru este un trup. Un trup este, JUsa nu
devine necu.rat., ci curiiteniea feroeei biruj ~te necuratenia ba,rbatului,dupre ;eum iaf~i fi..i ' Buraten~ea barDatului crediflcio~ biri:!jc,7te . .p.ecurilteme8, feme81 necredindoasa. Deci cum aici este biruitaneeurateniea -pentrD
care se ~i permite traiul impre~a,: 1.0 lim~ ce Cll feme!,?,
Burva barbatul nu este lllVInOV8,tlt daCl;I, I) a)unga.?
Fiindca aid este speranta ca: acel, r11tacitse va mantul
prin casatorie pe cand acolo casatoriea se desface;
acolo amandoi'sunt conrupti, pe ca~d aid. numai un~l
este cu paeatul.De pilda, eu spun ca femela ce a curvlt
odata este spurcam. Ded, daca eel ce s.e lipe~te de curv~
este un trup, apoi 9i el devine spur~t um!ld~-se cu<? ~~rv~
~i; prin urmare, curateniea intreaga a dlspa~ut. AIC~ msa
nu este ~a. Este necurat idoloiatrul, msa femem nu
este necuram.Daca ea ar fi fost tovara~a cu el in necuratenie, voiu sa zie In necucel'llicie, de sigut c~ ar ~
trebuit ca ~i ea sa devioa necurata, dara acum lata ca
idololatrul . este necurat in altceva, pe cand femeia se
j'mparta~e~te de un lucru In care el nu este necurat.
Casatorie este la mijloc ~i unirea trupurilor" fntru cat

245

esle, tovaraf;;ie. Pe laoga aceasta este apoi :;;i speranta


ca un asemenea barbat se va indrepta prin femeie, caei
vietuie~te iinpreuna cu ea, pe cand pe celalalt nu este
asa de u~()r. Cael in adevar,curnceea eein treeut a
r05t ner;instiia, cacia devenit 3, .aHuia, r,ej<1"I:.e a disDre' t.:~itslr~Bt~lFH' ~ ca.sa.:tori?i 1 CUI~l.. va, ~~tea accasta, zic: .ca
$iHndrepte pe eel 11edreptatii ~i pe cel ce segase~te
acum ca strain fat;ade ea<?,~j, i;nil$i ; acolodupa curvie.
barbatul ou mai este barbat, pe cand aid chiar daca
femeia este idololatra, totu~i drepturile barbalului nu sunt
pierdute. Nu cum s'ar intampla vietuie~te ea cu necredinciosul, d voind el, pentru care ~i zice: "$i acela va VOl
sa vietuiasca cudAnsa((. Ce vatamare poate ft, spune'mi, citnd .$i .cele -ale evseviei raman ne$tirbite, In acela$
timp sunt ~i sperante buneflentru eel necredindos? Ce
vatama:re poate fi, de a ramanea uniia ca ace~tiia casatoriti, ~i a nu introducepricini de lupte prisoselnice?
Caci apostolul nici nu vorbe9te aid pentru eei ce DU
s'au unit ioca ln acest chip, ci pcntru cei ce deja S8
unise. Ei n'a zis: (daca cineva voie~~te a lua pe un necredincios ci "daca are barbat necredincios, sau
femeie necredincioasa" .De exemplu, daca dupa ce
s'aucasatorir a primit credinta, $i. daca celalait ramanand in necredinta voie~e totu~i a vietui lffipreuml,
apoi acel traiu sa nu se strice.

"Pentru ea se sfinte$te barbatul necredincios prin femeie (credincioasa)" zice. AtM de mare
este prisosinta curateniei! Dura ce ?Oare Elinul este
sfint? Nici decum, caci n'a zis ca este sfint, ci ca se
sfinte~te prin femeie. Aceasta 0 a spus nu ca sa-I
arate pe acela snnt, ci ca sa scoata pe femeie din
frica, pe deoparte, iara pe alta parte ~i pe dansul
sa-I atraga spre euno~tjnta adevarului. Nu In unirea
trupuri}or sta necurateoiea, ci In Gugete ~i In intentiunea omului. Mai departe apoi da ~i dovada. Daca,
zice, remanand necurata dai n~tere vr'unuicopil, apoi
acel copil nu este numai din tine sin~ura, .$i deci estp,. necurat, sau pe jumatate curat, pe cana acum el nu mai
este necuratl). De aceia a adaos: "Ca Intr'alt chip

feciorii vO$tri necurati ar fi, iara acum sfinti


sunt", adeca nu mai sunt necurati. El a numit sfinti

246

pe acei copii, scotandu -Ji prinaceasta vorba frica unei,

astfeliu de ,' banueli.

"lara de se desparte eel necredineios, des-

<::A"
par tV
"a-~
_"

{'
,,ler'3

f
l
os.'
t)
t5), AIC}
.a.plll.,
numa!

.
curv!e~

DarfVee fnsamn,a,: .jat8" de se des parte eel llf~Cre


din.cic:s ,; ? ,.<~I!e . {;~~~;nplu!, zic.c~- dae~. Iti lJor.once~~te de,j'ci"tfl 9i a lua pi-!xtG prin disatoric Itt nccucernicica lui,

a:

sau a pleca din casa, apoi atunci mai bine esle -de a
strica caSatori0a, $i nit::CdedU cUG,erniciea). De aceia a
9i adaos: "ea nu este robit fratele sau sora in..,
tr'unele ea aeestea". Dadi in fiecare zj se cearta ~i
se lupta pentru aceasta, apoi mai bine este de a te izbavide acest rau. La aceasta 9i face aluziune" zicand:

"ea spre pace ne-a chematpre noi Dumnezeu",.

Acel&' este care a dat pricina de desfaeere, dupre cum


face 9i cel ce curve$te.
"Cace $tii, femeie, oare rn<lntui-'ti-vei bar~
batl1i'~ , {vers. 16)~ -A'ceasta este zis3; fat~ de -exPY?Slunea
,,'.-. '''..,~; S"- .' ' "ovU
~01"1'~-1" 'I <:;::;CP 1""'
nr"Vp e. 1"
el ' ,;,-'"
lie;
.........'u, Da"'':;
..
nu se impotrive:;;te, ramai pc langa dansul, caci ai $i un
ca9tig. Ram~!, indeamna" sf~tue9~e 9i. convinge:l, caci
niel un daseat nu va putea sa faca cem ce Vel tace- tu,
ca temeiP,l). f5i nie! nu'-i impune vre-o siluire, sau cere de
la dansa ca numai de cat safaca a~a, ca nu cumv8. s8"
. clevina greoiu in vorbi'i., nici nu poronce$te de l, se Je- .
pad A, deaceasta sarcina, ci prin ne$tiinta viit0rului l11sa
Iuerul in suspensiune, zicand: "Ca ce ;;tii, femeie,
l.l~U.L .

u~

.a.U

.... ~"-' ..-'

,~-..... ...... ,

\.....-'-AI

n1'a11tui-ti~vei barbatul? saD.' ce ~tii, barbate,


"'''tint''l'
Ji V ,e.]' 1'--'
~.>IIl
- .J. e'"
'>" y<;:1' Ja.l
; .~~;:
<::;. " Fa ra ~'1U1.1.1 ........,
lIU -~.J...10..;
a~.l.
mai fieearuia precum aimpartit Dumnezeu, ~i
fieeare precum I-a chemat Domnul, a~a sa um bie.
$i a~a mtru to ate biserieele poroncesc. De este

oare

"""'C

val

247

OMILIA XIX

OMILIA XIX

'--'

eineva ehemat fiind taiat imprejur, sa nu pofteasca netaiere imprejur. Intru netaiere imprejur
cineva s'a ehemat? Sa nu se taie imprejur. Taierea jmprejur nimic nu este, $i netiiierea Imprejur nimic este,ci paza poroncilor lui. Dumnezeu. Fiecare intru ehemarea care s'a chemat,
intru aceia sa ram:ina. Rob e$ti ehemat? Nu-'te

griji'" (Vers. 17-21). Acestea, ZiC8, nu contribuie cu


nimic la credinta Deci, nu te certa, 9i nici te teme, caci
credinta Ie-a scos pe toate acestea.

"Fjeeare intru ehemarea -oares'a chemat,


inUu aceia sa rama,n,". AJ fost chcmat Q,va.nd: 1'e-

meie. . nec.}"cdincicjf1gP.,"? .R;1..-tr:;),i }n. [:_~:.~:a (:.b..::; rn~. r e . -s i nr:


~urn1!a iJcn tr'u -crediql[~ ~il;~ti;~d:ungi fDiY1 eia~ ~;\'i fv~t c.he;;:at .
fl~wl r0~y ~u te griji, e~ f~~11ai~!uji!1l1. Ai. fast ~hemat
fimd netaIat ImpreJur1 Ramal netaIat ImpreJllt.AI ~reZllt
fEnd taiat imprejur1 Ramai taiat imprejur. Cad aceasta
insamna expresiunea "Fjeearuja precum aimpar1,it
Dumnezeu". Aceslea nu sunt piedici intru exercitarea
evseviei. Tu fiind rob ai fost chemat, a1tu1 ava nd fem eie
necredindoas8", altul tlind Udat lmprejur. Va!! Dnde a
pus el robiea i Dupre cum iaierea' irnprejur cu nimic nu
folose9te, precum nid netaierea imprejur eu nimie nu
viitama, tot a:;;a nici I'obiea sau libertatea. :;:;i peniru ca
aceasta sa 0 faca mai lamurita, zice: "ei de $i poti
'-'Q

ft.;~

.,Jf..A, 1.

d O-hnd
~~
~.v .'

" Y]'J 'i

,'",-,a

. ~.'" ~.1 ":J...t~.l.lJ

j'u

vv

,-," 'H" UD "'''

0 U tJ

1.'-'

~"'r.r."

a..utva.

_ ..-.'

lJ~a~

rrlult inca sa SluJ a~t1.: L,lara de ee 08fB - poronc.e~t.e c.elui

ce putea sa se libereze ca sa ramana rob? Voind a ariHa


ca robiea cu nimic nu vatama, ci inca chiar tolose$te.
Si nu sunt in DeCUnO$tinta ea sunt uniia eari sustin ca
~xpresiunea "maj mult'te sU[June"este zisa pentru
eliberare din robie, zicarld ceo (Idaca poti a te elibera, Jiberea,zJ.'iAe), insa a.cf'.st. cllVllnteste.ell totuL contrar mo- .
dului de vorbirea lui Pavel. dac8~ cu adevEirat fac8a
aJuziune Ia aceasta. Cad mangaind pe rob s i aratand
. ca, el cu nimic nil este nedrcnlatit. nu 'j ar II poroncit
ca sa devina slobod, fiindca po"ate' i-ar fi raspuns- cineva :
dara dad nu POP)) Ded, nu spune e1 aceasta, ci dupre
Cllm a m zis mai 'nainle, e1 voie~te a arata ca nimk nu
esle mai mult cu eel devenit slobod, ~i ({chiar de ai fi
stapan in a te elibera, zicc, ramai a slujl. Inca mai
mult.
Mai departe, apoi pune ~i cauza, zicand: "Ca eel

. ee este ehemat Intru Domnul rob, slobod Dom- .


nului este; a$ijderea $i eel ce este chemat slobod,
rob este lui Christos": (Vel's. 22). In cele dupre
Christos, zice, amandoi sunt deopotriva. Dcopotriva e;;ti
til rob allui Christos, deopotriva $i stapanul tau. Ded,

~i

248

OMILlA XIX

cum este robul slobod ~ Ca te-a eliberat, zice, nu numai


de pacat, ci inca $i de a mai ramanea rob al robiei ce]ei
deafara. El nu mai Jasa .c a robul sa ramana rob l;li
nici ,?n1 stand in robie, E;li ;xcef,tta esie minupea cea m~re.
Dara cum oare robul ramanandroOe.s te sIobod?:cand
cste scapat de ' patimi,;;;ide <boal~le ~fltljlQt(!$t:j, d;ind::{lspI'etuie~te averi)e. m~rireasi cefela'ltkpft.l.irnl.
"c.1} pret sunteti cumparati, mi va fac~tir'obi
oamemlor" (Vers. 23). Expresiunea aceasta este zisa nu numai catra robi, ci ~i ci1tra cei slobozi. Cad se poate
ca fiind cineva rob, sa nu fie rob, precum $i fiind slobod
sa fie in acel8.$i timp E;li rob. Si cum fiind rob, nu esto
rob'? Cand el face totul- pentru . Dumnezeu, cand nu este
ipocrit, $i cand ceia ce face nu 0 face de ochii oamenilol',
a~eca slujind oameniior ei este slobod. ~i ja-Y~si,cur,n
:Bmd cineva slobod este rQb'? C,and sluja~le Qameni!or
. vre-os!ujba oare-care uricioasa" 'SgU pentru pofta de
,'" b~n!, s~u pentru fmbtiibarea pantecelui,sau pentru sta, p?-f'le. _Unul ca aCesta este mai rob de cat toti robli,
...chlB:.r ,dcar. fi ~sl?bod _ In 8,devar, :~ft~:.dete-te l~ acesf,.e
d?uarmpreJurarI: Rob a fost 10SH, msa, nu rob oame- .
mIor, pentru care chiar in robie el era mai slobod de
cat toticei slobozi. Dara n'a ascultat de stiipana sa Ja
ceia ce voia dan sa. ~i 'iarai?i, sloboda era acea fern~ie.
i.r:s~ mai, roaM de cat toate roabele. 9f vreme .ce se rugft
91 Im~u9a pe sluga sa Iosif, - .. 1n$a n'a putut convinge
pe cel slobod ca sa faca ceiace nu"Vola a tace. Deci
faptulac esta, nu mai era robie, ci ehlar liberlatea cea.
mai '~alta. Caci cu ce a fost fmpiedecat e1 di9robie spre
fapta buna'? Auda aceasta robii $1 eei slobozi. Cine a fost .
r~~ '? .Ce! rugat, sau c.eia ce se ruga '? Ceea ce cerea cu
starumta, sau cel ce dlspreWia pe ceea ce se ruO'a'? Caci
$i pentl'U robi sunt hotare puse de Dumnezeu, Prin care
se Iegiue9te pana unde trebuie a ti pazite, iara a trece
peste acest~ t:-0ta~e nu se cuvine. Cand sUipanulnu poronce$te mmiC dm acele care nu pIac lui Dun:nezeu
~tuSlci, trebuie a'i urma 9i a se supune lui; - mai depart~
msa, ae I<?c nu trebuie a se supune, $i cu chipul acesta
rob~l d~vme slobod, Dara daca ai mers mai departe,
apO! dual' slobod de ai fost, totu~i ai de venit rob.
- Aeeasta tocmai da a intelege, zicand: "Nu va faceti robi oamcnJIor" . Dara .daea nu este8.$a, $1 apostolul ar fi porollClt de a panlsi pe stapani, $1 a ambi~

OMILlA XIX

249

tiona-ca sa de villa slobozi, apoi atunci cum de Ii sfatue9te


zica nd : "Fie-care intru chemarea in care s'a che~
mat, intru' aceia sa ramtma ?".!;)i aiurea: "Cati

sub jug robi,pre stapaniisai de toatacinstea


y rednici sarj ,~ocoteaca .;~.. iara.cari au $tapEtnl .
cf'ediflt~josL. sa nu-l defaime, cacj Ji"aiisutliJ,;ei
ce primesc faoerea de bine" (I. Timoth,6, L 2).
SllJ,)t

Deasemenea 9i Efeseniior, precum $i Coiosenilor scriinacela:;;i Iucru il hotara$te (Efes. 6, 5 9i urm. Colos.
3, 22 ~i urm.); de unde se vede lamuritc.a e1 nu desfiintaza aceasta robie, ci pe aeea venita din rautate, care
estecea mai grozava, fiindca chiar slobod fiind cineva,
ii sluj~te. Ce f910s aveau fraW lui losif ca erau slobozi '?
Ga1"C flU erau n-iairbbide dtt (oti robii, o1intind tataluiior-, mintind ditra negutitorii aceia :;;i spunandu-li ceia ce
nu era, mintind ~i pe frat.ele lor'? Insa nu a$a este cel
eu -adevarat slobod, ci pretutindeni $i in toaLe estc adevarat; pe dansul nimic nu fa putut robi, nici !egaturi,
nici robiea. nici amorulstapanei lui. niei casegasea in
tara straina, ci a ramas~bod in ' toate. Aceasta este
mai eu sarna libertate, cand cineva straluce$te chiar 9i
in robie.
Astfeliu este cre~tinismul, cad chiar $i in robie e1
iti haraz~te liberlatea. $i precum corpul care deja natura cste neranit, atunci se arata ca 81 esteeu adevarat
neranit, rievulnerabil, cand chiarprimind in el sageti nu.
patime~te nici un rau, tot a:;a ::;;i cel cu adevaI'at slobod
numai atunci Se apata a~, cand ava nd 9istapan el nu se
robe:;;te, De aceia poronce:;;te de a ramil.p.ea rob. Dara
daca nueste cu putinta de a--fi cre$tinul sluga sau rob
dupre cum trebuie, apoi atunci Elinii ne VOl' aCllza de 0
. ma re slabaciune a evseviei, iara de vorafia ca slujba cu
nimic nu vatama evseviea, apoi alunci VOl' admira propoveduirea cuvantului. evangheliei. Ca dad!. pe noi nu
ne vatama nici moartea, nici Mtaile sau legaturile, apoieu atat mai muIt robiea sauslujba ce 0 facem altora. Focul
$i ferul, $i roii de cazne, $i boalele, :;i saraciea, $i fiarele
salbatece, $i. muIte altele mai groza ve decat aces tea nu
au vatamat pe cei credinci09i, ba inca i-au facut9i mai
puternici, apoi cum Ii va putea vatama robiea '? Nu robiea
aceasta vatama, iubitule, ci robiea cea del a natura, robiea
piicatului. De riu e9ti rob al acestei robii, Incurajeaza te $i
du ~ li

250

OMILIA XIX

251

OMILIA XIX

te vesele:;;te, dici nimeni nu te va putea nedrepUiti cuccva,


de vreme cc ai moralul tau nerobit, - iara de vci fi
robit acestei robii, apoi ehiar de ai fi sloDoc1 de mii de
ad, nid un folos nu vei a vea din acea libertate.Caci-ce foios
vei aveEL - spune'mi - daca nu sluja:;;ti oamenilor, insa in
w;el timp te supui pc sine'ti tutu!':)!' p:1t.imilor ~ Oamenii de.

mili)~t{~~i~i:~.'!;~icl~~~~l~l~ ~~!~~~:~'s~r~-:~jg~s~~~:'~~~:;;:t~~~

Siuja:;;ti until om ?Dara:;;i stapanuiteu iti siuja$te ~ie, dici e1


se mgrijai;>te de hrana t~, de :?anatatea ta, de haine ~i de incaitamirlte, ~j {le toate :(:.ele' necesare tif,\. :;;i 11U te temi tu
aUU de mult ca nu cU01va sa fiidispretliit de stiipan, pe
cat se teme 81 ca nu cumva siHi lipseasca din cele trebuitoare. Dara poate ca stapanu1 se culea, iara tu stai treaz '?
:;;i ce are a tace i Caci aceasta se intampla ~i cu tine,
iara nu numal eu dansul. De multe-ori 9i tu fiind culcat
~i dormind 0upoftfL e1 flU S8 culca, ci sllfefa, 0 multime de neajun~uri prin piata :;;1. priveghiaza mai grozav
decal tine. Ce a patimit Iosif atat de mult'g ~ la stapana
lut. prB cat a patimit .ca de ]a pofta co .o ardca? (~aci J.
n'a facut ceia ce voia dansa, pe dod ea tacea totul eeia
c8-i poroilc8a s dipii.llGl ei, voiesc s~\' sp un de desfranarea
C(~ 0 stapanea, - ~j niei ca, a conte_nit pana"ce a facut-o
de 1'.5. Dara ce stapan poronce:;;te de aces tea '? Ce tiran
crud a1' pretinde astfeliu de lucruri ,?Roaga-te de rohul
ten, zieo) lingu ~a.~tc pc eel el1mparat eu bani .roaga pe
priz(mier-ul tau, :;;,i chiar de te-ar stupl, tu totu.;;i rabd;}, ~i
(~hiar de i--ai spune de mii de ori $i n'ar primi, tu totw;;i
tine-l In singur!Hate, silc$le-l necontenit, $i fa-te de ris)).
Dara ce poate fi mai necinstit$i mai murdar ca aceste
cllvinte '?((Daeii, zice, nid a$A nu vei izbutl c u nimic, apoi
atunci hule;,;;ie ~i 111f:?ala pe toval'aE;lul taU. Prive;;te cat de
uricioase, cat de barbare sunt aceste poronci, caL de asprc,
cat de crude si cat de nebune stint!
Dara, oare poronce$te un stapan IUC:1'uri. de acelea pe
care Je-a poroncit atunci desfraul acelei femei '? !;)i cu tote
acestea ea n'a fndraznit ca sa nu asculte. Iosif insa n'a
suferit nimie din acestea, ci cele contrare, care i-au adus
slava:;;i cinste. Voiesti ponte a vedea$i un alt barbat sub
ascultarea unei astfE~liu- de stapane, poroncind multe, ;;;i
ne'ndraznind de ase impotrivi? Gande9te-te la Cain, clUe
a fa.cut e1 pOfQncindu-i-se de acea stapana nemiloasa. I-a
poroncit de a ucide pe frate, de a minti pe Dumnezeu,
de a Intrista pe tatEi, de a faCe lucruri neru~inate, ~i e1
1

totul a facut c::i cu nimic nu s'a impotrivit. :;;i de ce te


minunezi dabl aceasta stapana are ataia putere asupra
cuiv;), ?-cand de multe-ori ea a. T?imiciL chiar popoare iJ?t.FeO'i. Dc pilda femeile MadJamtll.or !Xu.luat aproape l~.
,o.-..~c
!"'~...... 'C1 ..~llnl~llir
. dll-ip,e toll prm trumuseta lor $1
:..vJ,J .. ...., "-.Po
1......................
prin Dofta de a Ie stapani.
, . , . _
. ..
" '''Deci; 0 , astfe!iu ge- rut~i)~~ ; ' $t:,)tili"i(i.- ~) Pn V(~l, . l.lf~n: .
'~oh ; nQYY1"'pj
l nr" ' . .';.~!
or"'5 (in"
"",,..,,U,,t i
nU. . vaJ. 'f'arop
t:r . .tl
...
'_~~~).:.!. .l.. V_. _ . .. ' .
.:~ . ~ . , .
-. ~
pe oamenii carl va poroncesc absurd~til:tj~ 9j sa il';l va plecatioici absur.aitatilorvoastre)). ApOl rl~lcandu-h cllgctul
~iinaltand u- i zice: ,,lara pen tru feelOare p~H'(?nea
-1 ' ''''''

'~ '

.1

'

. .'

.,,-'.1.

<1.....'

. ....

...... '",. ........ .; I: . ,!''I!, .

Domnului nu am, iara sfat dau, ca un n111Ult de


la Domnul a fi credincios" (vel's. 2;,). Inaintand in

reO'ula pe drnmul apucat, e1 arni~te9te Y;i: urma t;;i de ~fe


roig<:>N' . Fiindca mai sus i-a exercltat m l-U pus In orandui';,ji c~' cuvinte rentru infranare, nl~tdepaI'te ir~c~ .l~
ceva mai mare f,ii de ~i nu amporonea, ZI.C8,. eu t~tlif,ii
ered ea, e eeva buniJ; Pentru ce ~ Pentl'u aCCla:;;l eauz~ pe
."
1:>'_ . _......-.'f'V'O".
o., :itu-t..-:--ai c.u
care . a. pus-ovorJJll1d
-dc lOl1anarc. "Len~v
v~ ~'.
T

<

.....

femeie? Nu cauta, deziegare, Dezleg<;lJ.u-te-3.1 de

ferneie? Nu cauta femeie" (Vel's. 27). Acestca nu sunt


contrare celor mai dinainte, ci l'l1ca in cea mai mare concordunt a . Caci $i ae010 zice: "fara nU~Tlai dl!l bu.n~

~\/'O-lrltaV"
1""
,'; ''1,01 "iN'
(>11 temele (
\J
,
""1 (.\1 "'"
Llv\.,.
n LeO'atu-te-al
<:::>
$i aceasta nil esle contl'ar- celei\....I

--

.Nu cauta clezlegfl.['e!~

ralte Ccia ce esto conti'a voin:ei,Dumai aceia -se poate


con;ider:a ca deziegare, pe cand ~daca arn,an?oi :se lEfra~
neaza din buna vointa, apoi atune! nu este ctez!ega~e: UIJI?H,
aceia <.:a sa nu S8 Gf'eada c~ aceasta estc () leglU~re dm
parte-i, a aduos: "lara de tc-ai ~i insurat, n-aJ gre~it" (Vel's. 28). Apoi e1 ail. ca p~icin~ ce.1e prezente,. n~- _
voiea de fa ta vre mea cea scurta a vlet81 noastre, Jl ~a
cazurile de ' t~t feliul. Caci ca~atoriea t!ra9t~ dypa swe
multe, pe care le-a dat ~ SE\ mtelege $1 alc1, $} m ;'01'-.
bele de mai sus pentru lUfranaI'c: acolo spunand Cd, femeia nu are stapanire pe sine, iara aici zicaud:' ,~1 ,e-

gatu-te-ai" .
. .
. ..
lara de te-ai si insurat, n'al greslt". Aceasta

nu 0 '~pune de ceia c:e':;;i-a ~les viat~ fecio:eln,ica, ~in.dca


- una ca aceasla de sIgur ca a , gre~lt. ?a~a s a marlta~.
Daca vaduvele l$i iau pedeapsa marltanctu-se de a dona

OMILlA XX

2,52

-O\ira, dupa ce i'?i-au ales odata vaduviea, apoi cu amt


. ma~. mult feeioa.~ele, "Dara nacaz in trup VOl' avea
unllv c~ aee~tlla ((. (<Jnsa, ziei, $i plaeere vor a Vea.
Dara, ~! pe aceast.a prive~ecunl ..ct; fmputintl.t-ti prII)
S(~UI'tiJmea timpului .<ie fata zii..'A nd
eavrenl P ;4P.
~p;1]n') , .t;j~~1' 'P.t.~ ~C'ta" , ~" , , : ~A

.--y:...' . . . '''' :~''''':-" .... v

,'-<

. _;

~ ; '~-" " ."

"', ' . , /"'1"'~'~~ ".~A-:" .. ,) .~.. ,.,


-Q

<:td~i:t 111 :;aiJ()con t;lb:ieaca1a.~

tor; nvU(il~l pf'inageastalume, $i iaurmaa 1e$i de aid,


tt} .m~ te lOv~rte.,;tI lotr'una inauntrul eill. Chiar ..dac.a ca ~
saLorlea n';=.I.r avea nici 0 suparare sau nemultamire $i tot
ar ~rebu~ ca <:;inev.a sa s~ grabeasea spre (~ele viltoare, dara ~nc;a daca ma,~ are~l n.a~azuri, de.ce sa i se mai puna
gr~utat.l ~ D~ ee sa se mal la 0 astfehu de povoara, cand
ch~ar ~l d~pa ce a luat-o cineva, trebuie a se purta a~a
fehu ~a -7~ cum n'(;l,faVea~O~ ~findca zice; ."Cei ce a11
fen;tel1 sa fie ~a eU~1~~a.r avea". Apoi ' IntroducaDd
eev~ dV~ cole vntoa:e, lara:;l a !ntors vor.ba_spre cele pre~e~ve. ,-,nele ::.unt auhoVmCe$.t1 ea de plIda cand spune:
; " C~. cel inSUt8:t se Cingrjja~tede alelumei, iara eel
nem~:r~t~e ale Donmului, ~i cum va pHicea 1)omnA
ulUl , lara ~ltele. sunt de ale vietei prezente, ca atunci
eand zi,ee: JJ $1~~OIese ea voi .fara de grija
fiti ((

sa, .

{\(erA
s. ~~2), --. da~.a cy .toate~acesteachiar $i a~ali lasa
stapaOIpe dan~ll. Cam daGu eel ce a aratat ee arrume
est~;: de prefe!,a:, ~ v~ne !a urrna $'isile.:5tepe attii sa rata '
du}:',:,. voea ,Sd., <:tpOl pr m ageasta lasa: a .sein~elege cit
?hla~ el n are .lQ.credere . ~n vor-l;>ele ~Ie: At ea prin
l?VOlrea de. rn~l~us el ~ctl mult l~a :sfatmt, ';;1 In acela~i
. timp ~ neslmtlte.l-a oprlt, zlc3,nd: "$1 aceasta spre al

v?strulolos

ZIC,

nu ca

Sa

253

---------------------------------------.- -------

OMILIA XIX

rau, ci rauleste de a fi impiedecat unul dintran~ii spre


filosofie. "lara de ise pare euiva ea, i se face

vreo neeinste pentru feeioara sa" daea -Ii tree


tin!l'etile" (Vers.36). Aiei ITlise pal'e ca vorbe9te

. pentru 'casatorie, iara ingeperal spunetot. pentI'u. fe..: !>ioriB.fiin-ddt ne!ltrJ.l felnilfl. e~.re A. fast. miirit.<:)J,il, Dch.l~ti.'t
elpermite$i .' 'duna , casatoi'ie"inSEt. namai ' intru
Domnul" zice.Si cBlnsamna "uumal intru Dom. nul ?'" Adedi cu'toata demnitatea, ell toata intclepciunea, fiindca deaeestea este nevoie pretutindeni, $i de
aeeia trebuie a Ie eauta, caci de altfelill nu este eu Plitinta de a vedea pe Dumnezeu. Dara daea poate treeem
rapede asupra fecioriei, apoi nimen~ sa n~l pe invi~o:,ii
tasca de lene, fii.hd~a asupra acestUl pasaJ,sau rna'lbme
zis asupraaeesteiehestiuni va st~ l~ indaman~ 0 ?ar.te
intreaga >l), unde am treeutin revIs\;atoate obleptlUmle
aduse tecioriei, $i de aceia --amerczut ca. a rom vorb't
si aid iara.$i de aeest lueru ar fi eeva de prisos. De
aceia. noi trimitand aeolo pe ;1uditoriu in privinta fecio~
riei, 'aid spunem numai -atata, ea trebuie de .a diuta
necontenit infranarea. "Paeea sa urmat i, zice, $i

sfinteniea, fara de care nimeni nu va vedea PIe __


Domnul" (brei 1~,14):Deci, pentru ca ' sa ne lnvrednicim de a-I vedea $i a ne afia 10 feQiorie, ::;;i fie ca
ne~arn gasl_ In IntEda...casatoTie, fi~ ca int~'8: doua, .<lce?-;syt
sa 0 alungam, pentru ca sa ne lOvredmcI01 de Impa,ratiea eerurilor, prin Charul Domnului nostru lisus Christos,
caruia se eade slava $i slapanireain veeii vecilor. Amin .

va puiu voua cursa

C! ~pI'e ,tmna ~suviinta, ~i apropiere de Domnui


far~

srmnteala

(Vel's.

35).

Auda deci fecioarele ca

nti IO aeeasta sta .feci<?r!ea, caci .eea care se ingrij'a$te


de cele ale lumel, mel nu mal este fecioara, 9i nid
n~ mai os Ie c~ bu?a euviinta. Caci zicand: "se deo-

Slbe~t~ femem ~l fecioara" (Vcrs. 34) a pus a~easta


deoseblre Intre. el~ , cum $i prin ee anume se departeaza
u.na de .~lta~ ~l dand 0 definitiune exacla fecioarci cum
$1 femell rnantate, el n'a spus de nunta niei de Infranare,. ci de li~i$te $i de prea muM, 'oeupatiune. De
aJtfehu nu umrea barbatului eu femeie este un luert1

OMILIA xX

"lara pentru eeie ee se jartfesc idolilor ~tim


ea toti avem ~tiinta; insa ~tiinta face semeti , iara
dragostea zide~te" '(Cap. 8, 1).
I} Nota. Face aluziunela Tractatul sau Despre feciorie .

254

OMILlA

Mai intaieste necesar . a $ti ce. voie$te sa spuna


prin. acest pasnj, caci numa,i a::;>a cuvantul ni va fi lesne
de priceput, Cel ce vede pe cineva acuzat, daca mai
IntiH nu va i';ltl natura pacatuJui, nu va <;;tl ce sunt cele
'ce se vorbesc pe socoteala lui. Ded,., care era cauza
pentru ,care acuza atuud po COI'inthcni? Un pacat mare
1

iLn~i:1iif;Ir;":i~;ii~iY;aA~!~t

c1 i:~aiCe1~:~~:~ i~r~~t lrY~~~~\l

sput-ca, 'ci cele, ce lOS diill,ransul, $i ca idolii, lem,nele, petrele $i demonii, ,nepIJt,a,nd Did vatama ~i nid
folosi cu cova, intrebuintau aceasta CuhO$tintain mod
nepotrivit fata cu ,perfectiunea lor, t;li deci, vatamatoare atat pentru dao$ii, cat $i pentru a!tii.Caci Intrau
:';li la iuuii, $1 luau parte 1a meseIe de acolo, $i de aici
se nao;;tea eel mai mare rau, Cei ce a veau inca frica de.
idoli $i nu cutezau, 8,-:i dispretul, luau parte la ospetele
de acolo, . fiindc;l . ~!edeau ~i pc c~i mai desa "~~lr~-itj f},t:'cand aee<;tst~, ,~i vdin aceasta G.o.uza S8 vatarnau ,foa~t~
mult.. C::.tCl. nlClma.car nn .seatlngeau de acele nlanearl
eu aceiao;;! credintaca o;;iido!clatrii, ci maDcau din ele
ca din j<lrtfeIe idolilor, fapt care era asa zicand dir'area
ce rner-gea spreidohJl.a.trie. I)ara~i ct1iar acci 2:;;a zh~j
desavar~;;jti nu 5e vatamau cum s'ar lntampla, prin faptul
ca luau parte la mesele acele sataniee$ti,
Deci, acesta era pacatul lor, iapa fericitul acesta
voind a i j'ndrep!:'!., nu deodata Ii vorbe:;;tA ell dispret,
. dki Geia :::B dan:;;ii faceau era mai mult din prostie,
deci'iJ din rautale, "De aceiachiar dela Ineeput era nevoie
mai multde sfatuire, deciH de infruntare puternica ~i
de manie. ~i gande$te-te la in~elepciunea lui, cum deadrept.ul fnc.epe eu sf:9.tuirea. Jj~ti111; zice, c,a toti a"Vel11
~tiinti:i pentru eele ce se jartfese idoiilor". Lasand
la 0 parte pe eei s\abi, ceia ce face peste tot locul, el
vorbeste mai intai celor tari, Aceasta a facut-o si in
epistoia catra Romani, zicand: "Tu cine e~ti care
judeci pe fratele tau" (Rom, 14, 10)? Fiind ca eel
tare t;li puternic este care poate priml mai eu uo;;urinta
ccr'tarea, ceia ce face $i aieL ~irnai intili Ii moae trufiea,
$i ceia ee credeau ca este allor prin exceptillne, adeea
ca dan:;;ii aveau cuno9tinta desavaf't:;;ita, aCBasta, zic,el
o deelara de eomuna tuturor, "Stirn ea toti avem
;;;tiinta" . zice, Dad i-ar fi la,sat' ca ii sa cugete iueruri
mari de dan$ii, apoi prin aceasta cu nlmic IlU ..aI' fi fo-

255

xx

10sit- ba inca ar fi viitiimat foarte mult, Sufietul ambitios cand~ 58 rnandre:;;te de ceva, ehiar daca aceiaar
vatama pe a1tii,. t?tu:;;i el se tine. strans.de ~?el. !ucru,
dio cauza slave! Cle9arte. De aCeIa Pavei mal ml.:u examincaz('i.' aC8st, tapt prin sine lnsu~i. ceia ce mai in urma
a facut si in chestiu01'~a inteiepciunei celor de afara, doborand Gll prisosinta L~eea iny;lei~::~;I)l,'::; , ~., . . ~. ..
Acoio insacudreptcu vitntiac~~a D~?U, .lilnU(-,;. iH.pi'~i
aeelora era vrednic cu totut de acuzare, $1 ut;lllrintaera
mare, pentru care 11 arata n~ n~m~i ,c': ,prisosilnic, c,i
111Ca chiar ;;i ('ontra ,pro poved Ulreh AICI 11!S3,v nu, ~e I?,utea
face aceasta, fiindca faplut lor' era, cunot;ltmta, $1 mca eunO$tinta desavar::;ita, Deci nici nu er'a fara prirnejdie de a
dobor( acea cuno~tinta, dara nici tl'utiea ce 0 aveau pentru
aeeasta nu se pulea seoate cu u9urin~a, Deei, ce fa~e ~l '?
Mai inta.i 0 a,rata ca comuna tutuI'or, CU care ocaZ16 m"
fnloeaza semetiea lor, Cei ce au ceva mare $1 bundadi
sino'uri au acei lucru, apoi atunci se ingarnf<l mal mult.
rla""a
d'a~a'-'
. . . i;::; 'c'''' U\
C),or\l
l'i.(.~lu;l all ~l.al+~~:tfl.Ol
nu
u
i'
G . "'0
;::,\.:; . . . ~ u..L.u..
....
Uip
o

(A,i

v . "

.,.

pautnesc.

_1_

."t- ......

0.,

1 .....

ue:JJuB-!i:t

'!.).l

.1.UVl

Ii

U":;.

'"""~"'"'"~lV>.:,.....:
"i\iI ..... ..; .' ....... A.:
:fi!aUUl!t;lH'!O-,l
!H.O~I

r:J .... r1o~

1.1\,1..1.,

~_~C\jJ~

....

~J

.J!

n~n..n

(l.J.o.U:..L

/"Ox.

'I..Lt.

cuno"tintaaeeia estecomunEi tuturor, fiinde:'j, aceia credeau


ca e;te nlimai a ItJI',Apoi 1i1dind-o cOi1l.una tutUI'OI', el
nu se pune num:;ti pe, dansul,in act;a c~munitate; fijnddi
in asernBnea caz mal mult I-ar fi mallat. Dupre cum
:cand are eineva singur un lucl'u, accasta H lngamfa,
-tot Lt';>u $i a avea comun eeva, din, cele cecovar~esc, n~
mai putin i! ingamfa, p~ a?ela, Gl r~u :,c pune numa}
pe dansul, ci pe toti, caCl n a .ZIS (ca, ~>l en am cuno~tirfta)) ci ,,~tjm ca .toti ayem ,,~tii!lt~":. q~liar'pum<:~
pdn aceas\a expreslUne smgura, $1 mca ll-a ooborn;
trufiea-; daraprin a doua Ii-a dobiir.t-olfica ~i niai tare.
Si care esle ae-easta ~ Cand arata ca chiar lucrul acesta
($lii n ta) inca nu est~ desavar;;it" ba ,chia~' fo~r~e i~p~r
ted", ~i nu numa:i Imperfect" CI chIar ~l va~arnat~nu,
daca nu e;.;te uOlt eu altceva, In adevar, ca dupa ce
zi~e ('a toti a vem $tiinta, adaoga irnedieat: "insa ~tiinta
face sel1lcti, iar dragostea zjde~te", at;la ea daca
esle fara dl'aO'oste, apoi atund '$tiinta duce pe cineva la
u<..:urinta,
ra~'a zici tu, nici dragostea tara $tHnta
uu
y '
, \' , d
. al'e vre-un f( ,\OS)), losa el n'a ~pus aceasta, C1 .asan r
aeeasta ea eeva marturisit de tO'i, aratiL ea ~tiinta are
mal'C nevoie de dragoste. Cel ce iuhe$te, ca unul c~re
llllpline$te cm mai prineipala_ dintre toate poroncIle,

256

OMILlA

xx

ONliLlA

ehiar de ar avea vre"'-o lipsa oarecare, tolu~i iute se va


bueurade ~tiinta, pentru: dragostea ce 0 are dupre cum
a fost Corniliesnta;ml ~i multi alpi, - pe cand cel ce
are~tiinta, insa nu are $i dragoste, nu numai ea nimica
r:lu va'Ca$tiga, darachi.:H' dill eeiace are va eadea, .$i
de 'multe ()r}vacadea in prostii . . Ast.feliu da,r-a, ~t.iit'l.ta

.' ' :;P est~ . Gonst[!lg~iya a.Qra,go~tei7

.ba.

inc~.chfar. cp';'f.A~~

uli1 'Contra;, ro tmB pe eel eenu estecubagape ae safI'Ja;


trllfindu~se :;;i lngamfandu-se. Mahdriea ' obh;muie$tea
imparti, pe cand dragostea ul1e$te pe cele despartite $i
duce la cuno:;;tinta. Ceia ee invederand mai departe ziee:

"lara de iube~te cineva pre Dumnezeu, acela


cunoscut este de dansul". In cat nu impiedec, ziee,
de a avea. $tiinta dcsavar;;ita, ei poroocese numai dea
o avea uoita cu dragosle, fiindea de altfelill nu este nici
un folos, ba chiar viWtmare . Ai vazut undeduee vorba
des pre dragoste ~ Fiindea toate ralele de aiGi vin, adeea
flU dela: $tiintades:lvar$iUi, e i de acolo ca nu iubvlm cu
'. putere, ~i niei nu cfutam pe aproapele din care cauza'
$~CU C~rintheoiiac89tiia s'au in tam plat dezbinari, trufie
-, ~l celelalte Loate de care i-a fnvinovatit ~i inainte $i
dupa aceasta, de aceia $i apostolul necontenit aduee yorba
de dragoste, fndreptand eu aeeasta izvorul tufuror bunurilor. De ce va trufiti, zice, pentru ~tiibta ~ Ca daea
nu aveti dragoste, apoi ehiarsunteti vatamati. Caei ce
estemai rau dedU maodriea ~Dara daca tu, i~i apropli
,dragoste.-a.poi atunei $i $tiinta' itiva fi iri. siglll?anta.
Fjindea chiar de a-i vedea ce~a mai mult la aproapeie,
tu insa iubiodu-l nu te vei ingamfa, ci 11 vei aduce;;i
.p~~gs_uLpre-:-d,r~gQ~t,e,1! ,~r:U~,~ 1L~eia ~icsl.Q~ eEt . n$,tijpta
fa_ce semet" a adaos imedieat: "iaradragostea zide~te". N'a spus modereaza ci ceia ce este cu mult
mai folositoriu. $tiinta singura nu numai ea trufe~te pe
cineva, dara n $i desparte de lumea eealalta. De aeeia
$i com para pe aceste doua.
. Apoi el pune $i a treia eauza, care putea sa-i birmasca. $i care esteaeeasta~' Cli chiar de ar fi intovara$ita d ragos tea, totu$i nici a:;;a nu este desa var$ila ~tii nta.
De aceia a $i adaqs: "lara: ,de i-separe cuiva, ca stie

ceva, inca niniic n'a cunoscut precum se cad'e a

cunoa~te" (Vel's. 2). Aceasta este mna eea mai adanca.

N u spun, zice, ca

~tiinta

este com una tuturor; nu spun

xx

257

ca urand cineva pe aproapele $i pierzaodu-;;i oriee ru:;;ioe,


el prio' aceasta se vatama singur foarte tare; - dara.
ehia"f' daca e$ti cumpatat, ehiar daca iube~tipe fralele
tau, chiar !?i atuoci, zic, e$ti oedesava,r$it in clJ.lJo'7tint~L
Nimie r)il vei ~ti vre-odata, precum trebuie a tL Dara
daca' nQi nieio;1atii nu putem sa a vem~tj.inta exaetade
:.; cc'\t5, 'ap6i ,-eu(.nde .au, ajuns llQ.iia la:atfrW, )lebunie, in
. d:l.t .sa 'iica .ca' ciin()sc . pre Dumoezeu cu toat3, exactita.:tp.)'1,'? Ch~ar de am ave8,:;;tiintaexaetade toate celelalto,
file} a$ainea n'am pu tea a yea ~tiinta de Du moezeu exacta,
caci cata departare 8ste intre dansul $i toate celelalte,
nici BU S8 poate spune)). $i pri ve:;;te eumli-a rloborat
trufiea. EI n'a SpllS ca (mu a veti ~tiinta cuvenita pentru
cele ce va stau de fatal) ci (mu aveti ~tiiota pentru ori
ce Iueru. Si n'a zis ca voil) ci ori ~i cine,. fie Petru,
fiEi Pa. vel: fie ,ofi.,'?j cine. Prin aceasta el i-a ~i mangaiat,
in aeela$i timp i-a $i moder-at eu putere.

"lara deiube~te cineva preDumnezeu,acela"

- nu zice c<!'acunoscut pre dansub)- ei "eunoseut este


de dansul" , adeca nu noi l'am eunoscut pre dansul
ci el ne-a cunoscut pre ooi. De ar"eia 9i zicea Christos:
j

"Nu voi'm'ati ales pre mine; ci eu v'am ales


pre voi" (loan 15, 16), 9i iara9i : "atunci voiu cunoa~teJ precum ~i cunoscut sunt" (1. Cor. 13,12).
Deci tu tegaod~te cat de mul~ ii-adoborat trufiea. Iotaiu

:i aratat ca ceia ce dan~ii' 9tiU; este$tiut de toti. "Toti

avem ~tiinta" ziee.Mai de parte a aratat ca singura


9tiinta fara dragoste, este vatamatoare. "Ca ~tiinta, ziee,
" .face SlleW' .-Mai departe apoispunecachiar :;;icudra~
gostea de ar fi impreuna, totu:;;i aeea ~tiinta TIU 8ste desavar$ita. "lara de i se pare cui va, zice, ca ~tie

ceva, inca nimic n'a cunoscut, precum se cade


a cunoa~te ". Pe laoga aces tea mai arata ca chiar niei

aeeasta n'o avem dela ooi, ci dela Dumnezeu care ne-a


daruit-o, caci n'a zis a cunoscut pre Dumnezeu ci "cu.noscut este de dansul". Dara daca ou au $tiinta de:..
savarl;;ita, apoi ace~sta viI1edela dragoste, pe care 0'0
.au dupre cum trebuie. "lara de iube~te cineva, ziee,

pre Dumnezeu, acela cunoscut este de dansul" .


Deci, prin toate aces tea doborandu-li trufiea, mai departe
In cepe a dogmatiza, zicand astfeliu:
16038

17

258

OMILIA

xx

OMILIA

"lara pentru mancarea jertfe lor i~olice~ti,


stim ca idolul nimic nu este in lume , ~l cum ca
flU este alt Dumnezeu, fara numaiunul" (Vel'S. 4).
Dara tu prive$te in cata stenohorie a~ 3:jut;ls, ~indca ~l
voieste a ronstru1. deod8.ta. aeeste do ua Ide]: ca trebm8
a flj~l dnevadela astfeliu de minca ri, $i ca uU au nici-o
' ,' .' ~ ' --- ': ;. ._.... ... .-:.. ... . ..;,:
.,.;,.
pute:t~ _ aveH~ U!a.l.1C~"rl u6 d~

ta~esc

.,..-~":.~"':

... ~. : . .. ...'.:;.. ; . .: ... ~~. .:< ,-.

yo,VJ. JI..IO-" lJ\.> . ~Jt7;1 ' :'." "'"

0 (. '

-' {" ~-.~ ... ..:":';,;,


J

UJ!JOs:':-

din eie; idei care TIuse pl'ea. l'mpaea , lnt.re d Etnsele. Cad, in adevar, aftand ii ca acele mandiri nu aduc '
nici-o vatamare, at fi dat Davala 1a asemenea. os pete ca

indeferente,-iara fiindopriti de ase atin..g~ de dansele;


ii ar fi banuit, ca avand putere spre a vatama" au fost
opriti. De acei~ tocmai dobor~nd?in. in<2eput c~ed~nt3:
O'resita de idoh, ' pune ea eauza prmclpala a departar81
lor "de asemenea mancari scandalul fratilo1', zicand astfeliu: "Iarapentru mcitrlcarea jertfelor jdole~ti,
stim. ca idolu l nimic nu este in 111111e" . Iara:;;i
faee /fantul coroun ~i nu Ii permite ca numai ii SEi
!':t.ip. r.(!=;tiint.a ,weasLao intinde in toata lumea. Nu
{lu~;iai piintl'evoi, zice,stapane;;;te aceasta credinta, ci
pretutifidel1h; .. -- Care

c.rcajnta-r "eli idollJ.l

l11Illic 11U___

este in lumesi ca nu este alt Dumnezell ffu~a.


numai unul". A$8o d;:l,ra nu sunt. idoli ~ .Nu mai...sunL
c~l{iiilti de ale iqolilor ~ ~a S~l~t;ln~B, P:\ ma~ a u ni<?i-,? ~uter.e,
mel nu sunt Ciumnezel, CI de mom ,,/1 pe~re-fim(1ca. prm
aceastii expreslune el se adreseaz3. f?i cat.ra paganii cei
mai ordinari, in acela;:$i timp. :;;icatra cei ee se pi'ireau
ca sunt filosofi. In ndevar, eaeei dintai cu nimic mai
mult nu se deosebeau de petre, iarii ceilalti srnmeau ea
illtransii locuesc. ni$te puteri oarecare, pe care Ie $1 numeau dumnezei. Ded, apostolul catra eei dintai spLIne ca
idolul nimic nu este in lume" , inra catra cei de
~! doilea ca "nu este alt Dumnezeu , fara numai
unul". Ai vazut ca e1 llU scrie acestea dogmatizand
cum s'ar inwmpla, ci spre combaterea eelor de afara ~
Caci aceasta trebuie a observa peste tot locul, fie ea e1
vorbe::;;te eeva in mod absolut, fie ea se ad reseaza a1tora. De altfeliu aceasta contribuie foarte mult in lamurirea dogmelor', ba cbiar $i ill prieeperea eel or vOI'bite.
"Pentru ca de ~i sunt care se zic Dumnezei,
ori in ceriu, ori pre pamant (precurn sunt Dum-

259

xx

nezei multi, ~i Domni multi), i3;ra noua un Dumnezeu este, Tatal, dintru care sunt toate ~i noi
intrudansul, ~i unul Domnul Iis us Christos, prin
care sunt ' toate ~i noi printransul" (Vers. 5.6).
Fiindca a spus mai sus ca ,idoiul nu este nimk;:;,i ca

~dL~!i~S~r:~t i~I~~i~~{~i~;' :; ~~1;:;~;iti~[:)bJi~n:~~t~1~i


ca sa

nu se creada ca e1 se l"az,boie~Le co ntea, ceioI' puternici, adaoge imediat zicand: ,;Pentruca de~i sunt
care se zic Dumnezei ... , precum ~i sunt Dumnezei multi", 9i nu ca suntin fiinta" ci "cari sezic",
adecii' nn ca sunt In realitate, ci cilA a u nnmai In vorbe.
"Ori in ceriu, od pepamant " zice, adeca vorb89te
aici de soare, de luna ~i de stelele (;e sunt pe ceriu, fiind('3~
pe toate acestea Ie adorau Elinii, iara cand spune de cei
de pe pama nt, face aluziune la demoni $i 1a toti cei Inzeificati dintremuritorL
. "lara. noua, un .Du,mnezeu este TaUE". Mai
sus a pus nllmai. Dumnezeu fara. expresiunea "Tata.1" ;
caci zice_:_ ~Ca nu este ait Durnnezeu,
numai
... unul "-; iaraaiJumdupacea seos (;u desiivarliiire pezeif .
~ ~
l
<> "' ~ ~~.
'.
T ~+X l({
.I.,'
~ .~
.. pagam
(}P, -a ' tlttfu:= ~t-eKfH"e5lti-Rea ,;' ~'i " '; " '.n.pGl, Bela
ce este dovada cea . mai rfIare a dumnezeirei, adaoge :;;i
aeeasta: lldintru care sunt toate". Aceast.s. Bxpresiune arata liimurit ea aceia. nu sunt.Dumnezei, aupre
cum zice $i Prorocul: "Dumnezei cari cerul ~i p~t
mantul n'au facnt, sa piara. de pre p8JY1B.nt ~i
de suptce rul acesta" (Ieremia 10, 11). Mai departe
apoi adaoga iili ceialalta expresiune, care inca nu este mai
mica ca cea dintai, caci ziee: ,,~i noi lntru dansul".
Cand e1.zice: "dintru care sunt toate" ,vorbei?te de
creatiunea $i de face rea tuturor din nimic, iara cand zice:
~i noi . intru d a nsul (( vorbe$te de credintii 9i de apro:"
pierea noastra de dansul, eeia ce zicea $i mai sus: ,,~i
dintru dansul voi sunteti intru Chr'istos Iisus"
(Cap. I, 30). Dintru dansul noi suntem de doua ori: $i
ca ne:-a adus 1a viatii din eeia ce nu eram, 9i ca ne-a
adus 1a credinta din necredinta, fiindca $i aceasta este tot
creatiune, dupre cum zice:;;i aiurea: "ca pre amandoi

rara

260

OMILIA

xx

saA zideasca intru sine intr'un om nOli" (Efeseni 2, 15).


,,~i unul Domnul IisusChristos, prin care
. sunt toate ~i rioi printrammP'. $i p0il~I'u Christos
iar~i acela9i lucru sase foteleaga, ' eacj prjntra;flsul fl. fost adus 1(). yieat.a neamui ' nostru Qinenes(; dineela ~c
ril~ er;:I,,~it6tprintr'.9,nsu1 a fost fntors din In~elaciuriB
la adevar. A$a cit expresiunea. ;,dintru care" nn este
pusa fara Christos, fiindca dintru dansul am fost creati .
prin Christos. A~a dara nici denumirile acestea nu Ie-a,
separat una de alta, acordand Fiului numele de Domn,
iara Tatalui numele de Dumnezeu. Ba inca scriptura ()bi~
nue$te de multe ori de a confunda aceste denumiri, precum
acolo unde zice: "Zis-a Domnul Domnului 'meu"
(Ps. 99, 1), $i iara$i: "Pentruaceia te-a nns pre tine
Dumnezeule Dumnezeul tau" (Ibid. 44. 8) $i iara$i :
"DintrU care est/:{ Christos dupre trup, care este
pteste toate Dumnezeu" (Rom. 9, 5), $i in multe
locuri ar pulea vedea. cineva confundate aceste denumiri $i puse una in locul alteia. Dara daca aceste nume
ar fi fost separate in in~i natura lor, $i fiul nu ar fi
Dumnezeu,$i DumneZ8U ca $i TaUi,l, ramanand insa Fiu,
apoi atunci zicand: "lara nouE!, un Dumnezeu este",
era de prisos de a mai adaoga' ex[!resiunea "Tat-af",
voind a arata pre eel nenascut, cMi 81a. de ajuns nurnai
tienumirea de Dumnezeu, spre a arataaceasta. $i nu
numaiaceasta, ci inca se maipoate zice~i altceva. Daea
de pilda tu zici ea de vreme ce se spune ca unul oste
Dumnezeu, apoi atunCin\l se potriv8$te Fiului numele
,de Dumnezeu, iata ca in asemenea caz acel~i lueru se
poate spune $i de FiuI, fiindca~i de Fiul se zice ca
l' unvl este
Domnul" ~i totu~i nu spunem ca aceasta
denumire se cuvine numai Fiului. A~a ca puterea ce 0
are expresiunea "unul" aplicata Fiului, aceia;;i putere
o are ~i aplicata Tatalui, ~i precum cand zicem ca
"unul este Domnul" vorbind de Fiul, prin aceasta
noi nu indepartam pre Tatal dela denumirea de Domn,
dupre cum este Domn ::;;iFiul, tot a$a. nu indepartam
nici pre Fiul del a denumirea de Dumnezeu, dupre cu m
Dumnezeu este Tatal,diri cauza case zice ca "unul
este Dumnezeu Tatal". Dara daca uniia ar zice, ca

OMILIA

261

xx

de ce oare apostolul n'a amintit aid ~i de Duhul sfin~ ~ ~


la aceasta am ' putea. raspunde ca :,orba apostolul~l . er~
adresata idololatorilor, ca lupta lUI era contra zellor, ~1
con~ra domnilor celorlllultL Pentrl~ l1ceia numlJld;, Dum:
nezeu DrB Tatal, pre Fiul l..:a humIt pomn. Dara da~~
' I " .. d ~ .. d'"
'po Tr'tal
't.i{~ asta aata.:avJstolu II a m razw~. ~ c: ~.~ml
<i)(ii;pl),-,fmpredna, co Fiulf .ctl - ~strel1u .sa !ill .5~ crea~a
de daui?ii .ea e1 vorbe;;te de do~ Domm, v';;l mCIpe Fl~l
nu J-a ntifmt Dumnezeu imprcuna cu Talal, ?a nu cumv~
sa se creadade dan!?ii ca vorbe~te de dOl DumnezeJ,
dece sa te minunezi ea n'a amintit ~i de PU}l~l Sfin~'?
Fiindca Iupta lui era indreptata ~ontra .p~gamlor, carora voia. a Ii arala ca printre nm CrB$tmll nu este poHtheism, ci monotheism. De aceianecontenit !ace intrebuinta,re de expresiunea ,)upul" .,. zicand: ;,.ca.?ll est~
alt Dumnezeu, faranumaj unul" $i "lara noua
un Durrmezeu si un... Domn". De unde se vede
cit e1 crut.and oarecum slabi'i.ciunea aud.itori~o:; a jntr(~~
buintat aceasta expresiune, $i de . a~eIa, mel ~'a m~l
amintit de Duhul Sfint. Pentruca da~a .? ar .ft. lost va.$a,
apoi atund nici aiurea n'ar fi trebmt sa aEllmte~s~ de
Sfintul Duh, $inici sa-I alatureze pelansa Tatal $1 ~e
langa Fiul. Da~a Duh!ll SfiI?-t ar .ft. Indepar~at ,de, T~tavl
$i de Fiul, apOl cn atat mal m~llt la botez D. ar treJ)u~ sa
se aminteasca de el, la botez ZIC; unde mal ~~Ilv sarna se
vede demnitatea Durnnezeirei, ~unde se harazesc daruri de aceleacare se cuvine numai luiD\l~nezcu de
a Ie acorda. Eu am spus cauza pe~tru ~are apostoll!l .
n'a amintit aid de Duhul Sfint, dara daca nu este a$a,
apoi tu atunci s~'mi . spu} d~, ce t..a~bote~ s~ , yorbe9te
de dansul. ' Dara nu Vel gfl.S1 al.ta. ca~za a ml sp~me?
decat ca Duhul Sfint este deaeel~I cmste eu Tatal $1
cu FiuI. Cand apostolul nu are niei 0 prieina de asemenea natura, prive9te cum alatureaza pe .Sf~ntul D.uh
pe langa Tatal $i pe langa Fiul,.zicand d~ pllda a~tfellU:
Charul Domnului nostru lIsus Chrlstos, ~l dra~ostea lui Dumnezeu ~i 'fatal, ~i imparta$irea
Sfintului Duh sa fie cu voi cu toti (II. Cor. 13,
13); 9i iara~i: "E?i sunt ose~iri. darurilor,. iara DU- ,
hul acelasi si 0sebiri sluJ belor sunt, Jar Domnul acela5i' 5i osebiei lucrarilor sunt, iaraDumnezeu acei~~i' este, care lucreaza toate intru toti"
,

""

.. ... '

"

"' T'}-1

J v ( ; l,

..

262
-------------------

OMILIA XX

O MILIA

(I. Cor. 12, 4-6). Acum insa fiindca cuvantul lui este
indreptat contra Elinilor ~i contra celor mai slabi dintre
Elini, apoi treee sub tacere aceasta chestiune, ceia ce faceau ~i Prorocii in privinta FiuJui, fiindca niciiiri nu
amintesc de dft.nsu) DA fata. din cauza slabaciunei auditorilor.
.
"'

. -' ,, (;'i " ;~ u este in ti~li t,(Y~i . :~tli~'1)~?- (~~

.c.:;ers . .i7). C~are

stHnta '1 Acea despre DumI10Zell, sau ' ~I.I'~ea rienLl'U Gele .
jerttite idolilor '? -Aici sau ca vorbe~te de -Elini cari
cinstesc multi dumnezei ~i doml}i, $i cari nu cunO$C pre
adevaratul Dumhezeu; sau ca face aluziune 1a cei mai
slabi dintre Elini (cre$tini dintre ginti), cari Inca. nu
~tieau lamurit ca ii nu trebuie a se teme de idoli, ~i ca
idolul nu este nimic in lume, Deci zicand aceasta, el a
mangaeat pe uniia ea ace$tieaeu b18,ndete $i Ii-a ridicat
pe nesjmti te mora.luL DealtfelillI1ici ca trebuia de a se
atinge de dam;;ii lntr'una, ~i malalesca trebuia iara;;l
in curand de a se atinge de ii mai GU puter'e. .
p
')r i '7iCA..... CII........sJiin1aidoll1Lnl
" ia
. . . . 3, oarl-'C
......., ' Gv
......................... ynaqi:'l
. .... u
acun1 ' ea o .-J"el.-.tfa jduleasca --rrJarlarlCa, -S1 stiirlta
lor Dinel slaba:" sc spurc-a-"-. -.HTr~e-lIlura 'In-ca, zice, de
frica idolilor. Sa nu'mi spui de starealucnwilor de astiizi
l;li ca au primit evseviea de la pa rinti , ci -tu indrepteazii-ti '
cugetu l ciHra aceJe timpuri,:;;i gande~te-te ca ehiar-la inceputul propoveduirei evangheiiei, pe cand inc.a stapanea
neevseviea, pe ca.nd ardeau inca jartfeleprin capi~tcle
iciolilor, ~i S8 sa.var$au libatiuoi $i jcrtfe, ~icei mai multi
dintre Elini erau de acest feUu. gande$te-te, zic, cum eei
ce primise neevseviea de Ja stramo~ii lor, cad ~iparintii ~i
mO$ii 9i stramo;;ii Jor fusese de acest. feliu, cum fara de
veste trecand in cre$tinism, trebuia de a S6 schimba~;i
a sta drepti In vieata cre~tineasca; cum dintre ace~tiia se
gasau ;;i deaceia care sa se teama .';;i chiar sa tremure de
vicleniile demonilor. La dealdeace;;tiia faca nd aluziune
apostolul ziee : "lara oareeari eu ~tijnta idolului
~.

~' .

/~

v_~~,

-.

pana aeum ea

xx

263

-----------------------

't..

jartfa idoleasea mananea".

Nu-i dil pe fata pe ace;;tiia, ca nu cumva sa-i atinga,


dara nid nu-i trece io totul cu vederea, ci intr'un
mod nehotara.t aminte~te de dam;;ii, zicand: . "Oareeari

eu $tinta idolului pan a acum ea 0 jartfa idoleasea


mananca", adeca Cll acela;;i euget ca;;i mai'nainte.
)) $i ~tiinta lor fiind slaba; se _spurea", _ neputand

de loc a dispretui, nid .macar a lua in deridere acele jart-fe, ci inca se sfie~te:;;l se se teme de asemenea nimicuri.
Dupre cum cineva atingandu-se de mort, crede ca s'a
spureat - dupre credinta ~i obiceiul iudaie - dara vazlucl pe a ltii ca se ating cu cugetcurat ~i fara frica., se
atinge ~i el tot cu acela.;;i euget de mort, ~i nu se mai
sp_ueca,- - In tocn~ai .a~h l?atiiT~~~U atul1.ci ~i (lD.,n~;,iL :.~,{);.lpe
Car}, zice, eu ~tijnta i<;ioilllui p:ln;'fl=lJ~um".' Nu cum
s'a r intampla pune el expresiunea)) ptmi'i aeum ", ci
ca sa a rate, ea cu nimic nu s'au tolosit, chiar daca nu
s'au invoit de a face a;;a. -Dealtfeliu nici ea trebula de a-i
invinovat't atat de mult, ci in alt mod sa'i convinga cu euvantuI ~i c u invatatuI'a, ,,$i ~tiinta (eon~ti inta) lor
lor fEnd staba, se spurea ". Pana aici el niciiiri n 'a
aclus yorba de inse:;;i faptlil in sine, ci se invartci;;tein sus
r;;i in jos, :;;i spune numai de cuget care se impEl,rta:;;e:;;le
din acele mancari, :;;i aceasta o face fiindca se temea ca
nu cumvEt. v~ind sa~lnt!repteze .pre eel-slab, sa u.tingiJ" pr<=:
eel tare, ~)J sa'l ..faGa;, $1 .- pre acesta slab. De a.cej~t nu m_3.,1
putin cruta pe aeesta, de rAt pe aceta." ~ i nu-llas8. ea sa
. secreada 'e ine"-'!itie ce;~ cicu mutta' ingrijtre:i9i:iltvitrte:~te-
yorba ca nucuillYlt,..._.sa.c.Se..biinuiasc.a maca r dP -.-1ai1;JiL
asa eeva.

, "Manearea nu neva pune pre noi inaintea


lui Dumnezeu, ca nici de vommanca ni prisose~te, niei de nu vom manea, ni lipsef;ite'" (Vers.8).
Ai vazut cum iara::;;i li-a doborat ingamfarea'? Caci ziei'tnd ea nu numai aceia, ci tot.i a vem 9tiinta, insa ca
nimeni n'a cunoscut. cevii precllm trebuie a cunoa~ie,
i;,i ca ~tiinta lngamfa. Apoi mangaindu-i ~j zicftnd ca,
nu este intru tot.i ~tiinta, ~i ca uniia ca aee~tiia a vand
9tiinta slaba, se spurca, ca nu c umva sa zica aceia: w;;i
ce ate a face cu noi, daea ~tiinta nu este int.ru toti '? De
ce de pilda, nu are ~tiinta cutare'? De ce este slab '?
Deci ea nu eumvasa respunda dan$ii astfeliu, ' apoi
apostolul nu .deodata a venit casa Ii arata lamQrit ea
trebuie a tugi de mancarile jartfeJor idole~ti pentru vatamarea ce 0 au prin aceasta, ci atingand numai chestiuneape delaturi, mai intai arata ceia ce e maj mult
decat aeeasta. Si ce anume arata'? Aceia adeca, ca de
~i nimeoi nu se vatama prin aceasta, ;;i nici chiar contactlll eu aproapele,totm;;i nu trebuiea fa(~e nici"aceasla,

264

OMILIA

xx

OMILIA

fiindca acest fapt este al celor ce se -ostenesc in mdar.


Cel ge aud~ di altul se vatama, iara el este in ca~tig,
de slgu~ ea nu se va departa degraba de acel ]ucru ci
1
r'I
fl'
a tI)nc). m~U:. fLes_se
va - .~-epaNa, caud Vil,8;,_.a c;:., eu munc
nu 58 va folosi din a~eIlucru. De aceia toemai ~i spune
-e1 .dela .In.I-ep~t, zieaH~_ : , ." lV[ancarea l1U ne va-pune
pre nOl mamtea lUl' Dumnezeu". Ai vazut cum ]'$1
bate joe de eeia ce ii eredeau ca vine dela ~tiinta cea
maidesEI_var$ita ~ "Niei de vom manea, ni 'priso- se~te", adeea vom fi mai mult einstiti ~i jubiti de Dum- nezeu, ea cum am fi faeut ceva bun ~i maret-, "niei de
n~ yom. manea, ni lipse::;;te" ,adeca nu vom avea
mmle mal putin.
.~?i acurn, d~ci; a aratat . ca mancarea jartfelol'
Id?le~tI e?t~ de prlSOS 'iii nimic . prin sine in!:5a~i,eaci
cela ce mCI facandu~se nu folosei?te, ~i niei nef,ka,ndu-se
~lU .. vata~a, ve~te de prisos, - Jnsa mai departe el da pe
ta,la toata vatamarea acestui fapt. Aeurn el vorbe:;;te de
vatamarea cea adusa fratilor, zkand: "Gi vecleti ea
v

'A

'

nu . eumva slobozaniea voastra; aeeasta, sa fie

smm~ea~a eelor vneputineio::;;i din frati" (Vers. 9).


N'a ZIS ca siobozanieavoastra sa fie pediea si nici
n'a hotarit in mod abso!ut, ea nu eumva sa-I faca mai
II?drazI? eti1 fn~~ cum'? "Vedeti ,,: infricOi;iandu-i. 9i spemodu-I, i;il pr'm negatiune atitandti-i de a, nu face asa:'
$i n'a zis: i?tiinta voastra aceasta, ceia ce ar fi fost
pentru dan:;;ii mai mult 0 landa, niei perfectiunea sau desavar$irea ?-c.;easta a -voastral) ci "slobozaniea voastra"
ceia ee se crepea a fi mai mult rezultatul rnandriei, Ingamfal~ei 9i 3: o~razniei~i. $i n'a zisfratilor, ei "eelor
nep}ltmelO~n dm -fratl", marind inca mai mult fnvih~)Vatirea, .ca adeea nu cruta nici maear pe eei slabi
dmtre frat~: Caci fie; ~u mi indreptezi i?i niei nu dei;itepti
pre eel ~batut; - apOi atunei de ee-I amage$ti $i-I faei
de a. potl~ni din s:a1ea cea dreapta, in loe sa-i dai mana
de aJutorlU? Daca tu nu voi8i?ti a face aeeasta, apoi niei
nu~l fmpedeca. l?a0 ~I poate a fost rau, ap6i . avea neVOle de pede&psa, Iaradaca a fost slab avea nevoie de
vindecare $i indreptare. Aeum el nu 'mlmai ea a fost
. slab; dara In aeela$i limp $i frate a1 tau.
.

"Ga de -te va vedea cineva pre tine eel

ce

xx

265

ai euno::;;tinta, ::;;ezand in eape::;;tea idoWor, au nu


stiinta lui, slab fiind, se va irttarl ea sa manance jerfele idole::;;ti" (Vers. 10) ~ Zka,n.dmai sus;
"Vedcti canueumva slobozaniea voastraaeeasta
-SR, DA ~ smjntf;i:lJa, ceWr mmutine'lmi din frati".
ai6tspunt- 'iii m ce chippoate-&/. tie c!3mfntealfL $i :pre~

tutindeni apostolul pune inainte s]abaciunE.a, . ea sa nu


se paraca va.llimaf'ea este iIi lnsei?i natura luerului, i?i
astfeliu,demonii sa se arate gl'ozavi $i de temut. Acurn,
zice, aproape este de a fugi de idoli eu desavar$ire, insa
vazandu-te pe tine stand i?i mancand din jartfele idolilor, til prime~~te acest fapt in loc de povata , $i se rno~
lipse$te $i e1. Astfeliu ca faptul aeesta nu este numal
din eauza slabiiciunei lui, _ei A~i din cauza neehibzilintei
tale,$i deci tu-l fad irlea $i mai slab decat era mai
inainte.
.
_
,,$i va perl fratele tau eel neputjncios, pentru
~tiinta tat), pentru eareChdstos a mucit" (Vers, ii).
Doualucruri sunt care te lipsese de oriee iertare pentru
aeeasta va tam are, i?i anurne: ea este i?i slab, in aeelai?i
timp este $i frate al tau,sau rnai bine zis, este ~i al
treilea, care inca este ~i mai grozav. $i care este acesta ~
Aceia, c!'i Christos nn s'a dat.in laturi de a murt pentru .
tine, pe cand tu niei rnacar nu vrai a te pleea Infa~
. vowl fratelui tau. De aceia toemai $i amint8i?te de eel
desavar$it, cine erai?i acestamaiinainte, $i ca Christos
:;;i pentru acesta a rnurit. $i n'a .zis: pentru care tu
trebl)ja a i;ii mUr], ci eeia ee este_eu mult mai important; ea :;;i Christos a murit pentrudansul. Apoi sta':'
panul tau nu s'a dat in Ia:turi de a mud pentru dansul,
iara tu nlt fad nici vorba de dansul, ~i nici maear nu
te departezi pentru dansul de rriesele cele pangarite, ei-I
lai;ii de a se perde dupa rnantuirea lui eai;itigata cu acest
pret, :;;i ceia ee este mai grozav, pentru maneare ~ Caei
nici n'a zis: pentru desavari;iirea ta, pentru :;;tiinta tal),
1) Nota. In editiunea pe care a avut-o in vedere Sf. Chrisostom ace$t pasaj este precurn urmeaza :\(Kal amtOI.Ow.l I> aa&Evw~
aaoA'f'6~ r<' "'"Ii 01'1 6pWCol, IlL' OV Xpla~Q~&1te&avE<, adeca;: $i va pert
fratele tau eel neputincios pentru mancarea ta, pentru care ChristQ!!'.
a murit. Editiunea noastraare: t1tl ~1'1 ai'! '{VW08l = pentru ~tiin!a
ta,-ceia ce ntie tocmai corect :;;i in legattira cu pasajelediI)ainte
:;;i din urma.

266

OMI LIA

xx

OMILIA XX

"pentru manearea ta". A$a ea patm sunt paeatele faeute eu aceasta oeazie, $i inca foarte mari, adeca
e8, este ~i frate, ~islab si neputincios, ea pentru dansul
Christos a raeut atatea Iueruri, In cat a $i murit pentru
e1, ~i ea dupa aee.asta totul SB peTde . pentr~ ,rnan.c are.
,,$i a~a greE,'JindlmpotrivH fratilor, 5;'i h!1.t3>nd
ei

stiintet; .( cons tiil~tfr) lor cca rlepttt.L~leic~:j,;3;j:'j iD-~ f~(h- .


triva lui Christos gre~itj" (Ve~s. 12). Ai vazut eat

de ineet $i Gate pu~in aridicat paeatul acesta !a 10altimea nelegiuirei? $i apoi iar~i amiote$te de slabaciu-
nea lor, ~i eeia ce aceia eredeau ea este pev t.ru dan$ii, .
aceia toernai apostolul 0 intoarce peste tot loeul asupra
eapului lor. $i nu zice: ((scandalizand eon$tiinta lor, ci
"batand constiinta lor" , ca astfeliu prin emfaza vorbei
sa arate ,mai hne salbataciea lor. Findea in adevar, ce
ar puten. fi rriai salbatec ea eel eare bate pI'e eel bolnav ~
Pcntru oii a scandaiiza Ve aitul est' cu mult mai g rozav
decat orice rana i-ai face, $1 de InuUe ol'i ::Jcest. p:Icat .
a nricinuit si moartea. Si r;um nacatuesc oare in Christos?
tntaiu. ca ei l$i insw;;e$te eele'alo Stlf1u$iJor sai, a l doilea. -ca cei ce bat constiin ta fratilor, adeca cei ee ii scandalisaza, fac aceasta impotriva trupului$i a madulariului
luiChristos, care estefratele . seandalizat, al treilca, ca
ace$tiia pentru propriea lor a mbitiuoe daxB,ma, lucfuJ
lui, care i'a fost cladit prin moartea sa.

. ,;Pentru aceia daca faee mancarea sminteaUi fratelui meu, nu voi manea carne in veac,
ea sa nu fae sminteala fratelui meu" (Vers. i3):

Aceasta. este treaba dasCo::'tllllui. c~el ui hun , de a tacesingur


cola co zico ~i fHvata pe altii: $i n'a zis: (1118 eli dreptate, fie fara ' dreptate)), ci (eln orice chip de va face
mancarea sminteala fratelui meu, eu nu voiu mandt
carne in veac). $i nu spun, ziee, numai de jartfele idole$ti, care sunt oprite :;;i din alta cauza, oi daca ehiar
celece imi sunt slobode $i ingaduite vor scandaliza pe
cine va, apoi 9i de ace lea rna voiu deparla, ~i nu pentru
o zi sal] do II a" ci in tot timpul vietei. "Nu voiu nulnca
carne, zice, in veae ". Si nu zice: ca sa n u perd
pre fratele mew), ei, niei macar sa nu-l scandalizez.
Caci in adeva,[" ca este cea mai de pe urma dobitocie,
ca acele ce sunt foarte dorite $i plaeute lui Ch:l'istos, 9i
inca in a~ chip ca a preferat chiar $i moartea pentru

-,.

267

ele, toate aces tea sa fie atatde dispretuite de noi, incat


pentru dansele nid macar de mancari sa nu ne departam.
'.
.
1) Acestea sunt spuse nu numai eatra aceia, ci $i
catrii noi carli di.spretuhn , rn8,htuire?, aproB.pe!ui, fii vor
bim aceJe vorbe sataniC8$ti. Caci a g ral.: ((ce 'mi pasa
mie daca ;..:utaI'e S8 s~andal.i;waza $i dctGa ' ce!alalt se
De rdej)? nimic alt nu este decat rezllitatul cruzimei si
neomenici aceluia. De ;;i dealtfeliu faptul acesta se
tarn pIa ::;;i din cauza slabaciunei ceJor scandalizati,fiindca.
noi pacatuim a~a feliu incat scandalizam ehiar$i pe cei '
putcrnici. Cand de piJda noi batem, sau rapim, sau ne
lacomim asupra avutului strain, ;;i ne purtam catra cei
liberi ca dUra nistc slugi, cum sa nu fie acestea deajuns
de a scandaliza ~ Sa nu 'mi spui ca: cutare este carpitoriude ciubote, sau ca cela!alt este boiangiu, sau ca
acela estc alamar, ci gande$te-te ca e1 este credincios
;;i frate. Fiindca noi suntem uceriici ai peseariior, ai vame$ilol', ai facatorilol' de cortu r i, ai aceluia care a crescut

in;;

111 casa,uDni tes"iarin, ~i carR


- ---0<4 mll ffi<~-I)~..a-.acelili

f;'a inv ret1niGit de a av~a,


tpsl"rjil c"re din pruocie

chiar a prim it sta . in eslea dobitoacelor, iara dupa


aceianu,avBa .undesa-$iple{:e @pul,ai-acgruia. zic, .care
alat de mult caEitorea, locat nid nu se gandea ce va
manea, a;;a ca attii llhraneau. La acestea te g~.nde9te,
::;;i atunci vei considera intru nimie trufiea orneneasca;
atunci ~i pe facatori ul de corttlri, ca :;;i pc eel purtat in
carita prin ta rg, $i cu 0 multime de slugi dupa el, -- .
11 vei considera de frate, ba inca mai mult pe aceia de
cat pc acesta. Cad acela se numc$tedupre dreptate.
frate, care seamana mai multo Deci, cine seaman a rnai
mult e li pescarii ~ e el care se hrane$te in fiecare zi din
rodul ostenclelo1' sale, care n'are nici-o sluga, $i nici un
adapost, ci ve$nic in necazuri, sau cei ce este impresurat de atata trufie, incat totul ce face este contra 1egilor Dumnezec$ti? .
Deci, iubitule, nu dispretul pc fratele tau, caci icoana
(chipul) acestuia este foarte mult aproape de cea apostoliea. Darii, zici tu, nu de buna voie estc sarac, ci '
fiind silit de imprej urari, nu 0 face aceasta din princip)).
') Partea morala. Noi trebuie de a ne ingriji ca sa nu scan
da liza m pre cineva, liii ea eei saraei rnai eli sarna pastreaza chi.
pul Domnll]ui liii al apostolilor. (.Y~ron).

268

OMILlA

xx

------------------~~~-----

Dara cum aceasta? N'ai auzit ce zice Mantuitorul: "Nu


judeca~i, ca sa nu flti judecati" (Math. 7, 1),? Pentru ca saafli ca nu sHit fad aceasta, apropie-tB, ~i da-i
miidet~)f;tnti, ~i vei vedea curu el lerespinge. A~i;l. ca
, de::;l. n'a ",mo~tenit bogatie dela stramo:;;i,~i el totusi clnd
pt;~.t.e h:ta, .nk.i mJ se , e:propi~maca!', apoi aceD,sta e-ste
d.ovada cea maimare de dispr6tuirea boga.{;iilor. Fiib.dca ,.
.:aI loan a fost fiullui Zevedeiu celfoarte sarae, -~i pehtru '
ac:easta nu zicem ea saT'aciea lui a fost silitiL Deci, cand
vezi lemnariu, sau ferariu, sau hornariu (maturiHoriu
de hogege), sa nu-i dispretuie$ti din aceasta cauza, ci pen~
tru aceasta inca mai mult s3.:-i admiri, fiindca ~i Petru
se fncingea, avea mreja, ~i peBcuia inmarea dupa invi~rea stapanului. $i ce spun eu; de Petru '? lnsu~i Pavc;ll
chmr, ell toate luptele .sale nenumarate f;>i cu atatea minuni, sta ~i cose8~ piei pentru facerea corturilor, ~icu
toate aces tea ingerii se sfieau de dansul, ~i demonii tremurau,. ~i ~jci e~-i ~ era l'm;;ine de azice: l,singuti

VOl ~tItl ca trebumtelor mele ~i celor ce sunt eli


mine, au slujit m~nile acestea" (Fapt. ap. 20.34). Si
ee spun eu di nu se ru~ina ~ Ba chiar inca se mandrea

pentru aceasta. Dara, ziei tu, cine este aeum atat de virtuos ca Pa veil) '? ,$tiu <;;i eu ca himeni, insiLnu pentru aceasta sunt de dlspretuit cei de acum. Cand tu cinstesti
pe altulpentru Christos, chial"de arfi eel de pe urma,
fnsa credineios, cu drcptate va fi cinstit. Cand de pilda
tu desehiii easa' ta generalului ~i osta~ului, amandoi fUnd
prietenii imparatului, prin cine crezi ea ein~te~ti mai mult
pe imparatul'? De sigur ca. prin osta~, fiindca generalul
are ~i far.a ptietenia imparatuluimulte-alte 1nsm;;iri, care
sunt deaJuns de a face pe altii ea sii-i dea cinstea cuyeniYi, pe ~and os~ul ~imic'alta n'ar~ deeM prieteniea
ImparatulUl, De aCeIa ~I Dumnezeu Ol-a poroncit ca la
o~p~tel~ noastr~ sa chemam pe sehiopi, pre cei neputine:o~l, ~l pr~ Cel ee n'au de unde sa ni lnapoeasca, caei
D!$te astfehu de ospete suot mai ell seama facute pentru
Du~ne~eu. Daca tu ospatezi pe cinevamare ~i Jnsemnat,
apO! eem ce faci nu este 0 eleimosina ru;;a de curata ci
de multe-ori se mai amesteca ~i slava desarta In tine' ca
iti va fibine, sau ca vei devenl. insemnat'io fata multOl'a
pri,} eel ?spatat de tine. A~i putea sa-ti arat ca chiar cei
mal multI dintre eei ee au slujit sfiintilor, au fiieut aceasta
cu scop de a se bucura printran~ii de mid mult curaj

OMILIA XXI

269

lnaintea stapanitorilor, $i de a fifolositor cu averile ~i cu


case Ie lor. ~i muIte eharuri de acestea eer dela stintii aeeia
ceia ee dealtfeliu vatarrtii respiata ospatarii facuta, fiinddi au fost Dovatuiti de niste astfeliu de idei. Si Cfl trebuie
dea ';;r.nme-,cl,eeasta -de sftnti ~ Fiindcacbiar' eel ce a~JQapta de l,?-Pumneiej,lp,ici pcpD_!ntHit re,spJata osteneJBlor-.saie;~i&.i.yar~e,$tefapta huu<'i pen Li'U cde' pl'ezente,
$i-a fmputihat ' res plata; pecandcel eo ru;;teapta penfru
acalo liltreaga .elIn,Una, aeelgl; se ar-ata ell mult, mai minunat, dupre cum $i: Lazar cBl aiil evanghelie, care s'a
bucurataeolo de toate bunurile, dupre cum ziceau ~i eel.
trei eoconi, eari urma u a fi aruncati in cuptorul cel eu foe:

" EsteDumnezeu inceriuri, puternic deane m~ntui


pre ,noi, iara de nu, sa ~tji imparate, ca dumnezeilor ~tqi 'ilU slujim, $ichipului celui de aur nu
ne inchinam" (Da.n,3, 17. 18),-dupre cum a facut.;;i
Abrcaam, care a ridiCat' peftul saupre aUar spre a'J jartfl.
, Dara toato aces tea ii Ie-au facut nu pentru ca sa aiba v1'e-o
plata aid pre pamant, ci pentrucii --considerau ca cea-nlairnal'e l'asplata a lor, de a asculia de glasul stapanului.
Pe ace~tjia, deci, sa'i imitam, caei atunei numai yom
avea c u prisosinta rasplata faptelor bune, $i ne vomjuvrednici cununilor eelor mai stralucite, fiindca noi a-m
faeut totul numai cu un a.sttetht- de euget. Carora fie a
ne invrednici cu totii, princharul :;;ifilantropiea Domnului-nostru Us us Christos, caruia Impreuna Cli Tatal~i
CiJ sr. Duh se cade slava in vecii veeilor. Amin .
'

OMILIA XXI

"Au nu sunt apostol? Aunu sunt slobod?


Au nu pre Iisus Christos Domnul nostru l-am
vazut? Au nu lucrul meu voi sunteti intru
Domnul" (Cap. 9, 1) ~
,
Fiindca afost zis ca: "Daca m~ncarea face
sminteala fratelui meu, nu voiu m~nca carne
in veac", ceia ce nu facuse. insa a fagaduit de a face.

270

{)~I! LI A

daca trebuinta va cere, -apoi ca, sa nil ziea eineva ca


te a,ra!i famfaron , filosofezi numai eu vo rba, i;ii fagaduie1;>ti cu cuvinteIe, ceia ce dealtfeliu imi esle. prea U$or
~i mie, ca ~i oricui; dara daca spui aces tea din suftet,
apoi arata-mi prin fapte, ce anume ai dispretuit casa
. nu scandalizezi pe fratRle tam) -- a poi de aceia S8 vedp.
sHit .c1e a da dovada de toate GtCe~tef;t~ .:;;i ct ~tr2.Ui, cun1 5i
s'a departat cll'iar ~i de 'c ele :-:;lvDoue ~! pCi"lnise; numai
cet sa nu scandalizezepe frate, <1e91 n id-o lege l1u'1 sHea
la, a,.ceasta. ~i nu numai. aceast.;t era miollU8.t,-- de~i era
in adevar min(mat, ca el se departase pana ~i de cele
slobode, numai ca sa nu scandalizezepe nimeni,- dara
incacao facea a ceasta eu multa osteneala 1;> i cu multa
primejdie. Ce trebuie a vorbl de jartfele idoie~ti '? zice :
cad Christos poroncind ca eel ee predica evanghelia sa
traiasca din evanghelie, adeca din mijloace~e eelor cc
ascllita predica evangheliei, eu totu9i nici aC2asta n'am
fa?ut, ci a.m pr~fer~t, d~ca . tr~buinta a: cere, ca sa'mi
sfar$esc Yleata m saracJe, 91 S3 am chmr moartca cea
mai grozav,lt decat sa . p rimesc ceva dela eatihumerii }) .
~i <:cea~ta o.facea nu, fii?dc~ a~eia ~ s'ar)1 s~anct'aiizat,
cueD. Iua -cevu' dela dan ~111 Cl fiIndcu VOia l)rln a.ceast.a
de a -i editica,' ceia co era Cli mult--mal--pI'-i.flBi[:lal. La,aceasta Ii ia chiar pe dan~ii de rnartori, printre eari
traia muncind ca sa-~i ca$tige hrana zilnica, de multe
ori lipsitf}i stramtorat, $i totu~i nu i -a scandalizat;
de$i in zadar s'ar fi scandalizat, c.aci e1 ar fi im plinit poronca Ma ntuitoruh.li, - - cu toa te acestca Insa
el ii cruta Cll prisosinta. Deci, daea el- a facut mai mult
decat cerea legca, numai ca sa nu-i scanda lizcze, $i se
deparUi chiar :;;i de c.ele s!obode, In scop de a edifica
pe altii, a ped de ce osanda oare n'ar .ft vred nici unii a
ca ace$tiia, cari nu se departa u nici macar de jartfele idole:;;ti, din care cauza mulli seperdeau, ceia co
chiar ~i fara de scandal trebuieaindepartat, de vr eme
ce masa aceia era masa demonilor? Principalul esle de
a lucra totdea una pentru cei mai multi. Dara trebuie
dea Iua din inceput. s pre examinare acest pasaj, fiindca
nici nu I-a seris a$a de lamurit, $i nid ca imedia t fu ge
1a alta idee, ci incepe din alta parte, zicand astfeliu:
"Au doara nu sunt apostol"? Dupa cele spuse
mailnainte, apoi nici aceasta nu esteputin lucru, ca eel
ce face a$a, sa tie chiar Pavel. Deci, ca sa nu zica ii, ca
v

271

OMILIA XXI

XXI

este s1obod de a gusta din jarlfa, deocamdata nu se


1'idica contra acestui fapt, ci zice ca de$1 este slobod,
totu$i nu trebuie a ma ncil., ca sa nu se vatame fratele;
mai 1a urma fnsa arata ca nici nu este -slobod de a manca din jartfele idolilor. Mai intai el face yorba de
cei8 cu privire 1a da nsul, $i urmand a spune, ca nimie
:n'a, luat deJa d_an~jj ,. flU deon8,til, (1 ~punG aGe8.$ta~ ci
rn~i : ' !~taju ff;i trcce domnitatca sa .apost61ica ,. zica nu:

"Au nu

~unt

apo~tol ?

Au

flU ~unt

~lobod "?

Pentruca sa nu zica ii ca de aceia n'ai lua t fiindea nu'ti


era slobod a lua, de aceia mai intai pune calJZa pentru
care cu drept cuvant a r fi putut Iua, daca ar fi voit. Apoi
ca sa nu se para ca vorbind acestea el defaima pe Petru,
fiindcii ceilalti apostoli luau ceia ce Ii se da de credincio$i, iIl tai arata cii aeeia luau. $i ca sa nu .ztca ci{}eva ca
<dui Petru 11 era slobod a lua, insa tie nu-t1 este slobod)),
apnca mai inainte auditoriul cu Iaudele cele cu privire la
da nsul. Vazand trebuint;a de a se la uda pre sine, cad
numai a~a se puteau indrepta C6 rinthenii~;;;i nevoind a
,spune de dansul nimic. ma re] prive~te CUD} 131 Ie -intrebuinf,eaza pe amandoua dupre c um se cuvine, 18,udtndu-se numai atata pe cat eerea, trebuinja cazul ui de
fata; iara nll--P~ -~~de- sine Pllti)nd a zice
de pilda: ca mie dintre toti mai ales se cade a Iua $i
mai mult decat ceilalti apos toli, fiindca mai mult decat
dao$ii am muncit);, aceastan'a spus-o, d ~i li Int recea
pre toti. Ded, pune numai acelea ce se raportau la Insemnatatea lor de apostoli, ~i cuvantul pentru care ii
luau dupre drepfate, zicand astfeliu : "Nu sunt apostol?
Nu sunt slobod?" - adedi: (mu s unt staparipe mine ~
Nu cumva este cineva care rna impedica i rna sile:;;le
de a nu lua ~ De sigur ca ceilalti-apostoli au ceva mai
mutt cu dam~ii, tiindca au petrecut Impreuna cu Christos,
insa nici eu nu a m fost in totu!. lipsit de aceasta)). De
aceia $i zice : "Au nu pre Iisus Christos Domnul

nostrul-amvazut"? ,,lara mai pe urma decat


toti, zice, ca unui nascut fara--de vreme s'a
ar~itat si mie" (I Cor. 15, 8). Nu mica era i'}i aceasta
demnitat~. "Multi proroci ~i drepti au dorit sa
vada ceia ce vedeti ~i, zice, ~ n'au vazut"
(Math. 13, 17) $i "vor 'veni zile, .cand veti voi a
vedca una din aceste zile" (Luca 11,22). Dara ce~
J

272

OMILIA XXI

Dad} ~i ai fost apostol, ::;;i slobod, ::;;i de$i ai vazut pre


Christos, cum de poti Iua, daca n'ai aratatnici un Iucru
de apostol ~ - de aceia imedieat dupa cuvintele de mai
;SUS adaoga: "Au nu luerul meu voi sunteti intru
Doini'm!"? Ac.e staeste faptul eel maret, $i fara de
"lljea:,;ta . t08.te celelaite riu jpse.amna nimfc. fiindca $i
iud~i a rost abostol. a lost slobod,$l a vaw.!, pre Cbristos,
:;;i totu!ilifiindca nu' avea eu dansul lucruf apostolului;
.' ...~!J nhnic nl! l":au ajutat celelalte -insu::;;iri. De a.ceia.:;;i
adaoga cuvifltele aeestea, ::;;i-i chiama ca martorl ctnar
pe dam;;ii. ~i fiindca a grait eeva mare, apoi prive$te
,cum indrepteaza yorba, zieand :' "intru Domnul",
adeca.: (duerulaeesta este ai lui Dumnezeu, iara nu
al meUi). . .
. ".De nu shnt apostol altora,dara voua sunt"
(Vers. 2). Priveste, cum el nu este prefaeut in yorba.
De~! putea grai'de lumea intreaga, de natiuni bar-bare,
de pamant $i df;unare, totu!?i nimie nu spune de acelea,
d vorhe::;;te pe seurt, $i eu toate aeestea ideile lui predomineaza ell prisosin. De ce ar mai fi nevoe de
eele prisoselnice, ziee, cand ehiar::;;i aeestea imi sunt
deajuns in eazul de fata ~ Nu spun de succesele savar- $ite cualtii, ei numai de aeelea Ia care voi sunteti martori. A~a '.Ca daca de nicairi,cel putin dela voi trebuia
a Iua. ~i totu!ili dela eei deja eari trebuia a Iua - fiindea
am fost dascalul ' vostru - del a aeeia n'am Juat nimic.
"De
sunt apostol altora, dara voua sunt".
Iara~i vorbe~te pe seurt, de~i el a fost dasealul lumei
intr-egL Dara l1'O !=>pun aceasta, ziee, ::;;1 nid ca voiu a
ma certa, civorbese numai despre slujba adusa voua.
"Oa peeetea apostoliei mele voi sunteti intru
Domnul" adeea, dovada apostoliei mele voi sunteti.
Daea ar vOl eineva sa afii, de unde ::;;i cum sunt apostol,
eu va pun pe voi inainte, $i a~i arata toate eele cerute
apostolului savar$ite eu voi, !ili eu mmie n'a~i filipsit.
Tot aceasta zice !ili in a II-a epistola eatra Corintheni
"n1aear ca nimie nu sunt" (II. Cor. 12, 11-13) zimnd mai departe: "Ca semnele apostolului s'au lu-"
crat intru voi, intru toata rabdarea, prin semne,
minuni 9i puteri((,-adeca eu eeati ramas mai pre jos
Cleeat eelelalte biserici? De aeeia ziee: "Ca pecetea

nu

OMILIA XXI

273

apostoliei me}c voi. sunteti )ntru pOl~n~l", fi~nd~


semne amfaeut, $1 eu euvantul vam lllvatat, ~l pnmejdii am intimpinat, ~i .v'am dat ea pilda 0 vieata nB-

:=;;i

tA
'Si
tr.-a
prihnnltav"
. .. ~ ~
~ ",.~,\
;.
,r" ...

....;, :/ . ,

epistoleie eatre

a"8"t",,,,
v~~
" ' ,'
.......
, :"":)''''~N "8
'). " pot
__ ~ .:
v-":'~oa'
C
ConIlth~m, cum fiecare

-d~ta- ':it, d~iVflKi,;jj :~'''Gi.(jt~: '


pq"'r1'
.yy}t:>llli}
m
-'L.~~
~I~p ..1 ..n~11j
. . ._,~._.~
~ .J.,._'..~':'.
.0 .' c,eif';{':
.' ~
.;~:--'
___ i'i
~ ~'

~~......
~rr.aA-llU
rlO'u'!:i
"J.!
: ~.........
. vu

dm ele este

eerceteaza,
acesta este" (Vers, 3), adeca: celor ee ma intreaba
spre aafia cum r;;i de uude sunt -eu .. tt,postol, sau eelor
ee ma invinovatesc ea a::;;i fi luat eeva dela voi, sau eelor
ee intreaba ca de eenu iau, sau eelor ee voiese a ma
arata ca nu sunt apostol, tllturor acestora, zic, catihi~
zarea voastra, cum ~i cele ee am a spune, servesc de
lndreptare pentru mine. ~i care sunt eele-, ce voie~te a
. :cavern
,
. . pu
' t ere a n10X
A 1A:\
() 1i
"u
spune?)) AU
vo, "'1
9 a' _'b~'-'.
._, CI.!
n'avem putere pre 0 sora femeie a purta," (Vers:
4. 5)~ .DD.!rfieu~ sunt $:t~esAtea spre i:ndrel?taI'~, sau m?,i
bine ZlS, eum $108 fel de mdreptare sau JusllfiGare eSLe
aici? Adeca, c8,hd eu va arat ea ma departez ehiar de
eele slobode, apoi riu este dr'ept de a rna banu! ea pe
un In:;;elatoriu, sauea peunul ee a~i fi primit Geva dela
voL Cele spuse mai inainte, cum :;;i invatatura voastra,
~i toate, in fine, pe care Ie-am spus, sunt deajuns sprp.
indreptare fata de voi :;;ifata de toti cari rna cerce~eaz~,
. dUra cari tic acestea: "Au n'avem putere a manca
S1 abea? Au ' n'avem vre-o ' putere vre-o sora
femeie a purta"? - ~i eu toate acestea chiar avand '
aeeastaputere, eu madepartez.Dar~ e~? Oare l!u r:t;lan~~
$i nu bea? De sigur ea de rnulte orl mel n~ fomanea, n~e1
nu bea, dupre eum ,~i ziee: "In foame ;:;1 m sete, In
posturi adese ori, in frig ;:;i in go~atate" (!I. C9r.
11, 27). Aid insa, el nu spune aeeasta, el: nu mane-am
:;;i nici nu bern, luand eeva dela ueenici, de:;;i avem putere de a lua.
Aun'avem Dutere vre-osora femeie a purta,
ca;:;i ceilalti apostoli, ;:;i Afratii Domn~lui, ~i Chif~" ?
Priv8?te int-elepeiune l~ dansu!; p~ eor1fe,ul apostohlor,
11 pune toemai la urma, ade~:;t ee~a e~ era~n:al puterl1l<?
o treee in urma eelorlalte. Fllndca mmunatlea faptulUl
nu sta in a arata pe ceila1ti facand a~a, ei .a arata ca a~
faeea ehiar $i Petru, eel intai swtator,:;;i earuia j s'au

t6038

..

'!.

.... .

18

274

OMILIA XXI

275

OMILIA XXI

-- -- -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ; : . .

incredintat cheile imparaiiei eerurilor. DeciH n\1-1 pune


numai
dansul, ci $i pe toti ceilalti, $i num~i ea.nu zice:
-(daca; voie~ti pe cei mai de jos, sau ~e .ce~ mal.?e sus,
iatiLca aid sunt toateexemplele, Cael ~l fratn Domimlui fund izba vi~i de necredinta,
d.inainte, ?-u d~ve
nitdupa aceja dintre eei jncer-eap,de~l poai.e n'au aJuns
f:a ~po~tolji ..D~ acej~... ~~ ~i l)~n:e f"~~~leI 1t1- .r~ljj}O;~~t~ c_~I u~~
la1t1, -frnpresurandu-l an} toate ' par~l!e cu :,. ::..;,.:. ,il.i(l.i. :S uPC riori lor.
_

pe

de.

"Au numai en singur ~i Barnaba n'aven~


putere a face aceasta" (Vel's. 6) ~ Prive$te umilinta

9i sufletullui cel curat de orice invidie, cum nu ascundea


pre eel ee era tovara911J lui de apostolie, caci daca toate
celelalte Ii erau eomul1e, cum sa rru 1i fie comun$i aceasta ~
Apostoli sunt $i aceia ea $i noi, ziee, $i slobozi, fA pre
Christos arn vazut, $i cele cuvenite- apostolilor aln aratat ell prisosin1~D,. Ded, :;;i noi avem putere de a triU lara
sa muneim, $i de a fi hraniii de ueenici.

., Cine sluje9te in

o~tire

vr-e-,odata eli leah

sa" (Vers. 7)? Fiindcaceia ce era mai priricipalla apostoli a aratat, adeca eEl erEt slobod de Ii t:3CB aCB&2ta, 1a
urma da 9i exemplu,dupreobi~nuint,a comuna i',il dupre
obiceiul lui. "Cine -sluje~te, ziee, in o~tire vre-odata
cu leafa sa"? Dara tu te gande9te cum el dii. exemplele foarte potri"vite eli chestiunea, ~i cum mai 'nainte
de toale aminte~te de treaba cea primejdioctffi a-- osta$ului, de arme ii'i de razboiu. AstfAliu Bste !,?i apostolatul,
sau mai drept vorbind, eli mult mai ma.re ueca,t indeletnicirea ostasului. fiindca razboiul apostolilor nu era
numai contra oam8nilor, ci ;>i contra cfemonilor, :;;i mai
ell sarna eont.ra caDiteniei aeestora era indreptata lupta
lor. Ceia ce el spune. aeeasta inseamna: ca daca niei
stapanitorii lume~ti eei cruz! $1 nedrepti nu eer ca c.ineva
sa se duca in armata, sa fie in primejdii, ~i la urma sa se
hraneasca din ale sale; apoi atunei cum ar putea cere
aceasta Christos ~ Si inca nu se margine$te numai la
aeest exemplu,-eaci pe omul eel mai simplu aceasta mai
en sama illinisteste, de a vedea chiar obieeiul eomun
eonformandu-se legilor Dumnezee$ti. De aeeia pa9ind la
alt exemplu, ziee:"Sau cine sade$te vie, $1 din
roada ei nu mananca"? Prin exemplul cu OSta9ui e1
a invederat primejdiile apostolului, iara prin eel al sa-

direi de vie, invedereaw. ostene.ala :;;i fngrijirea lui cea


obositoare. Dara mai aduee $i al tr.eilea exemplu, zicand:

"Sau cine

pa~te turma~i

din laptele ei nu ma-

"
V,,?
- jV
' ..
nanca
. Alel
a,ra 3, l?J grJJa r.R:'l. ma.P8 ee 0 arp. nascaltll pentru -cei de sub ascultarea sa, fiindea apostolii
erau ;;Ji osta9i, ~i pastor!, $i lucratori nu de parnant, nici
pastori de tunne necuvanti toare, sau osta:;,i rasboinliu-se
in razboaiele pamante$ti, ci peste fiinti euvantatoil.re, ~i
riizboiul lor era Indrcptat contrademonilor.
- - -E-ste demn de observat aici :;;i aceia, ea ' Jericitul
Pavel peste tot loeul pastreaza simetriea, ea.utand numai
strictul necesar, ~inici de eum de prisos., Caci n'a zis: '
(7C1ne sluje$te in oaste $r nu se imbogate$te ~ ci" Cine
sluje$te in o$tire cu leafa sa" ?- niei nu ziee : sau
cine sade9te vie 'iii nu strange au .., sau nu eulege intreg ul rod ~'-ci ,,~i din rodul ei nu mananca" ?---,--$1 nici
n'a ' zis: (sau cine pa$te tUr'ma $i nu vindcIhieii)?-d,
<;:i a'i-n l a ntpjp ei nlll]')i:inAnci.'l"
,,~,.....
ct.-!- .... ~ , '.-""0> ~;nD ,(..-'I ;,... m;n;;
turmei)), ci din iapteie ei, aratiind prin aeeastlf ca dascalul trebuie a S8 mult;affil eu _Q mica. mangaie;re, :;;i nu~ _
mai ell hrana trebuitoare. Aceste cuvinte simt indreptate contra eelor ee VOl' a manca totul" ~i a- eulege intregul rod al viei. A:;;a' a legiuit 9i Domnul, zicand:
"Vrednic este lueratoriul de hrana sa" (Math. iO,
10). Deci, elnuaduce aid exemplele CUlII s'a:c InLarnpla,
ci arata rncaprin ele $i ce fel tI'ebuie a Ii preotul. Fiindea
e1 trebuie de a ave a 9ivoiniciea osta~ului, :'iii j'ngriiirea
past6I'uJuj_::;;isirguinta lueratorului de pa.ma,nt, !';'ipe 1&n&8.
toato acestea inca, de a nu cauta nimic maimult, decat
strictu] necesar.
Aratand, deci, ca ~i dupre apostoli, $i dupre exem
plele din vieata, dasealul nu este IInpiedecat de a lua
dela uceniei cele trebuitoare pentru hrana .s a, treee la
al ireilea $ir de idei, zicand astfeliu: "Au'doara du... ............ N,t" ,.v ............ .......,

_..........................................

.i.1IJ.

.1,,1\ ; '(.,

'- ,\-I.'1.1.L1

1r..I.1

pre om acestea graiesc? Au nu ~i legea aceasta


zice" (Vers. 8) ~ Fiindca pana _acum n'a spus n,imic din

scripturi, ci a pus inainte numai obi$nuinta eomuna,


(sa nu credeti, zice, ca eu rna sprijin numai pe aeestea
~i Iliei numai pe eeie ee se par oamenilor, eitnd legiuese
astfeliu de lueruri, caei eu pot sa va arat ea $iDumnezeu
a legiuit a$a, fiindcii citese ehiar Intr'o lege veche poron';'
cindu-se aeeasta)). De aceia $i aduce yorba prin intrebare,

2i6

ceia ce se petrece cu lucrurile cele in totul marturisite,


zicand astfeliu: "Au doara dupre om aeestea graiesc"?, adeca (mu cumva poate ca eu ma sprijin nu~81 p~ Bxemple omene;;;tb) ~ "Au nu ~i legea acesTJeaL7.1i~e '~ ?'

"Ca in legea lui 1\1.0iS1 scris este : s2i ilU legi


gnrabouluieetreera" (Vers. 9). $idece oarea arhin-

litel ae.aceasta,avand inainte exemplul preotUor~ Pentru ca voi8$te a construi fraza eu multa bagare de sarna.
Apoi, ca sa nu zica cineva: :;;i ce are a face cu noi ceia
ce ai SPUs ~ - dezvolta mai pe larg aceasta ideie, zicand:
"Au doara de boi se grija9te Dumnezeu"? (Dara,
zici tu, pum,nezeu nu se ingrija~te de bob) ~ Se ingrija$te
de Siguf. illsa uuatat de ' mult, incat sa puna ;;;i lege
pentru aceasta. Astfeliu ca, daca n'ar fi facut aluziune la
ceva mare, exercitand pe Iudei spre a fi filantropi cu
animalele,~i dela aceste:;t aducand yorba :;;i la dascali,
apoi n'ar fi facut atata Yorba, in cat sa scrie $i lege de
a nu se lega gura bailor. De aiel apoi m ai arata :;;i altceva, adeca a rata !?i ostene.ala e.e
depune dascalul, !?i
pe care este datoriu a 0 depune, ~i maiarata $i altceva.
$i ce anume'? Aceia, adeca, ca de cate ori se vorbe!?te
In lege a veche pentm ingrijirea animalelor, aceasta prin
anticipatie contribue la invatatura oamenilor, precum !?i
toate ~lelalte, ca de pilda chestiunea diferitelor haine,
aceacu privirela vii,la seminturi, satlu,se samene prin
vii ' diverse seminturi; cele eu privire la lepra, ~i in fine
celelalte wate. De vreme ce dan9ii (Judeii) erau greoi
de cap ;;i fndaratnici, apoi $i Dumnezeu prin lvIoisi Ii
vorbea de aces tea, voind a-I ridica cate putin. $i prive!?te cum e1 nid nu mai starue:;;te in aceasta ideie, ca
una ce este invederata ~i de toii cunoscuta. Caci zicand:

"Au doara de boi ' se

277

OMILIA XXI

OMILIA XXI

ingrij~te

Dumrrezeu"?

a adaos imediat: "Au pentru noi eu adevarat ziee"


(Vers. to)~ Acest cuvant "eu adevarat" l'a adaos, ca
sa nu se ingMuie riicidecum auditorului de a contrazice.
t;li mai departe starue$te inca in aceasta metafora, zicand ca: "pentru noi s'a scris, ea intru nadejde
eel ce ara, datoriu .este sa are'\ adeta ca dascalul
trebuie a fi rasplaW, de ostenelele sale; ,,~i eel Ge

treera, de nadejdea sa trebuie sa aiba parte"

zi~e. Sly prive~te jntelepc~une la dansul, cum de1a semanta el a trecutdeiilata cu Yorba la treer urzind si
};ici iara$i .os~enelele_ da~calilor, adeca ea ii !?i ara $i tot
U, SU?t carJ ,'W .tr~~r?,. Cand vel ,:orbei~te de. ~,:rat, .fiinclca
n a IJroclus nl.camc.~ ,0 . r.03,~a, .~l !lumai osteneaUi, apoi

a. .SD"'"
d-" r-ar.P1Cle ''''''a '~and ' "D'''}
.... /le
,..F ...... -:;: ....n"r-la'
:'oA.., ~ , , ~ ,~ ,Vw , : ' :~ '''''ll' , .~.~.Il:;:L",.~' ', ',
~:":.'-'''\...~
'U

t~epr~~
U. :..."tctL,

lata ca a.ej8. ilaraza~te muitarmrea\~{~~\"'[ / :M seosteneste.


zicand : ,,~i ' eel ee treera, de nadejdea sa trebuie
sa aiba parte. Apol,ca -~a ml " zka cineva : dara
aceasta este raspiata atator ostenele?)} 'iata ca a pus la
mijloc expresiunea: "de nadejdea sa", adeca de nadejdea vietei viiware. Deci, cand 131 8tri~ sa nu se
lege gura boului . ce treera, nimic alta n~ lasa a se fntelege, .de cat ea ~ decalii ce. se .ostenese, trebuie a se
bucura de rasplat& .ostenelelor.

"Daca am samanat noi voua cele dtlhovni-au mare lucru este de vom seeera noi ale'
't"r'llppstl'
' Ena
,- aIel
. . pune la
,
vO'ac+re
~""". oalD
\.-'\~
v, '( . (V'
\ ers, 11) '~ 1
ce~ti,

'0-

mlJloc 91 al patrulea ratlOnarnent, cum c,1 trebuie .a


procura dascalilor cele' necesare. Fiindca a fost zis mai
sus: "Cine sluj3,$te In o~tire vreodata Cli leafa

sa" ~i "cine sade~te vie~IHain rodul ei nu mananca" ~i "cine pa~te turma, si din laptele ei

un }11an~n~a ~< v9i a.~d~s la .mjjlo~ pe boui ce treerii,


arata. apOl~i alta rm.cHi~mal puternica, pentru care
. apost~~iierau lr::dr~ptdea ll!a. dela- uceniCi ajutoare,
ea unna ce au IOlo~l1t pe uceOlCl mult, ia,ra nu numai
ca s'an obosiL $i' ee-a1:l:Ume'?--ifjaea am semanat noi
voua cele.:....:.dllhovnic.B~tj~_aiLmar.e~lli;1'.u.-.este_de_
vom secera noi ale voastre cele tru pesti ? Ai
- vazut pricina in totul indreptatita ~i vrednici ' de cuvant~. Acolo, zice,. sem~I~ta este trupeasca. trupeasca
este !?l !,oada~ p~ ~nd alcl nu este ~, ci semanta este
~uh.?vmceasca, Iar!1 res plata trupeasca. Ca nu cumva
11 sa ~ugete Iucrurl marl, ca uniia ce ar procura " cele
trebmtoare dascalilor, arata ca dam~ii iau mai mult decat
~au. Cultivator~i ~e pam apt ceia ce seamana, aceia !?i
lau, pe cand nO!, ZlCe, semanand in sufietele voastre cele
duhovnice~ti, seceram cele trupe!?tl caci ac:a era hrana
data.de dan~ii apostolilor.
.
'(
Mai departe, apoi, spune ceva mai adllcator de

278

OMILIA XXI

----.:----~-------=----.---.------------

sfieala, zicarid: "Daca au parte altii de puterea


voastra, au nu mai vartos noi" (Vers. 12) '? lata
aici $i alt rationament, $i acesta tot din exemple, insa
-nu la feliu cu ceie dinainte. Caci nu aminte:;;te aici nici
de Petru, i?i nici de ceilalti apostoli, ci de nii?te vicleni,
contra carora se azvarIe cu putere, $i de cari zice In
r."r-te
v
p\....
a Ha'
,I.

,J..

r:a~'

J) '-./

Q ..

,-,'t->

i'~pitl
d~C
~T~
.."l'PQ;p ";'IP~:'"
~
l'-...l
",~, 1......, k ...........";,-'II..i'\J
......,11.... .1" \..AI _tJi. '--'

Uli.l."_'L1,

voi, de VR, manA,Dca, cinev:'!,) de va. ia eiDfWR., de


se semete~te cineva, de va bate cineva preste
obraz" (II Cor. ii, 20),$i deci prin cuvintele de rmti
sus el da de veste dejadespre lupta ce 0 va auce contra
acelol' In~latori. De aceia nici n'a zis daca altii jau
del a voi)), ci aratand obrazniciea aceillra, tin'1niea $i negutitoriea lor, zice: "Daca au parte altii de puterea
voa.str~t {{ aded va stapanese, :;;i se poarta cu voi ca
eu ni$te slugi, nu numai luand dela voi, ci inea eu
multa obraznicic. De aceia a adaos: "au nu n1ai
v:1rtos noi?"-ceia ee n'a1' fi spus el.daca Ii era aiei
vorba de apostolL De aiei este fn,rederat'" ca 81 faCe aluziune prin acoste cuvinto la niiiltciilariatani eariJ ilspe- ,~ .
culau. (A$a ca impreuna cu legea lui Moisi, ehiar si
voi ati pus prin aceasta lege, ca trebuie a da dascali10r
vOiiltri hrana trebuitoare). Zicand insa: J)au nu 111ai
.... .
vartos
n01!c " el nu mai intinde Yorba, de e.e eli atat
ma! vartos ii ca apC?stoli tre~:mia aJua,d lasa ~c?asta
la Judecata eugetulmlor, vOll1d prm aceasta 8.-1 Slm~
frico$a, ::;;i mai mult a~i at-ita.
'
"ei n'am fa,cut dupre puterea aceasta" adeca
n'~m luat nimic dela vob). l\.i "'rlazut prin cat0 a-4}regiUit el yorba, ca nu ar fi nelegiuit daca ar lua - ~i eu
toate acestea n'a. Juat nimic - ca sa nu se cread3, ca dac<'i
n'a luat, apoi a fost impedecat'? Nu fiindca nu mi-e
slobod, zice, nu iau; cad mi-este slobod de a face aceasta,
dupre cum am dovedit eu apostolii, eu fmprejun'irile din
vieata, cu osta$ul, cu cultivatorul ;li cu pastoruI, Cll
lege~ lui Moisl, prin inse$i firea Illcrului, eaam semanat
voua eele duhovnice$ti, eu faptul ca voi va ingrijiti si
dati altora, cad nu merita)), ~ totw;;i casa nu' se
para cit e1 necinste$te pe ceilalti apostoli cari luau,
au pus toate acestea aici, spre a se sfii aee~ti Corintheni, dovedindu-li ca nu pentruea ar fi fost impe~

O},'IILIA XXI

279

decat "n'a luat. Apoi iara$l, ca sa nu se para, ca de


aceia a pus 1a ffiijloc atatea exemple 9i rationamente,
spre ~a arat~ cel: tI.;ebuie. a lu~,. ca sa, ir::teI~agva ii .?a, e1
eauta a Ina, $1 oe acela grale$te aiila, lata ca deJa mdreapta vorba. Aiurea e1 face aceasta mai liimurit, zidtnd': "Nu v'am scris acestea,ca a::;;a sa se faca
inttu mine" (vel's. 15), pe dtnd aid spune numai ca:
n'am facut dupre pUj,erea aceasta". (~i ceia ce
~ste mai mult, ca nici aceia n u mi s'ar putea spune, ca,
n'am facut gupre puterea aceasta, fiindca rna giisam
poate in imbel~ugare, ci chiar fiind in stramtorarea cea
rn.ai mare, noi totm;i am preferat a sta in strb~rnto:aTe,
ceia ce $i zice in a 2-a epistola: "Alte
lsencl am
jefuit luand de cheltueala, spre a sluji voua, ~i
venind de fata la voi, $i fUnd lipsit, nimanui
n'am fItCut suparare" (II. Cor. ii, 8), iadi in epistola
de fata" iara$i: ,,::;;i fJAm:1nzim, ::;;i insato~am, $i sur:~
tAm [tolL si natimim. sL nu suntem aseza~l'
(C~p, 4;11). $i cl1iar Inpas1jul ce nL-sta de fatit, ~~pa
ce. spune. ca n'aufiJ.cuLciup.re.puterea "aceasta,. .lmaCll6.~L
adaoO'I'i,:
.." ci toate
Ie rabdam",
prin carecuvinte
ace"
b
.
v',
v_"
lea$i lasa a se intelep:e, adeca stramtorarea, saraClea ~l
toate celelalte. (Dara nici~, zice, nu ne-am vazut siUti ca sa stricam legea, ce singuri. no~ ni-am dat-o).p~
ee~ "Ca sa nu dam vre-o zatlCmre evanghellel
lui Christos"~ z1ce.
Fiindea Corinthenii aeestiia se gasau pe at unci nu
tocmai bine intariti in credi.nta evangheliei, apoi ca sa
nn va jicnim, zice', luand cev~ dela voi, noi prctcram
de a face chiar ~i mai mult decat ceJe slobode, decat S8.
aducem vre-o intrerupere evangheliei-Iui Christos, adeca
catihizarei voastre. Deci daca noi n'am facnt eeia ce ni
era slobod de a face, avand exemplu pe ceilalti apostoli, ~i fiind constran$i de trebuinti, apoi a fost din cauza
ca n'am voit sa provocam vre-o intrerupere in evangh~
Iiea lui Christos). Si n'a zis (vre-o 1'esturnare, vre-o mmicire a evanghel{ei lui ehristOS ci "lntreruper.e" ~
inca nici intrerupere simpla, ci "vre-o intrerupere,
oare-care intrerupere" adeea, cum. ar zlce cine va :
Sa nu provo cam nici eea mai mica amanare, saulntarziere, sau introrupere in drumul euvi:\ntu!ui evanghe-

280

de voiBsti a fi desavirsit, vinde-ti ceia ce ai"

Eei. Deci, daca noi, ziee, am pus atiUa ravna $i bagare


de sarna in aceasta chestiune, apoi eu atat rnai .mult
voi,~cari nici maear nu .aveti vreo lege care sa va ingaduie aqeasta,-ar fi trebuit a va departa de mancarile
jartfeiOr ldole$ti, fiindea nu namai ea nu va . da, voie
nici-o. lege,cUnr.c'idirl contra, Ca a,tingandu-viL de cele

. lInpedecat$) ,:- : ..o :~'faect.i stn'e. :-cea

p~laf

rnare vaLarilare a

ewingheliei, iara nu mimaispre fmpedecarea. evangheliei,


~j aceasta fa.ra de ase simtl. macar vre-o nevoe, sau
vre9. sila)).'!'bata vorba '-ce 0 face e1 aici, este indreptata
contra celor ce prin mancarea jartfelor idoh~9ti scandalizau . pe fraiii cei sJabi.
'
I) Aeeasta, deei, sa 0 auzim $i noi, iubitilor, ca
adeca sa nu dispretuim pre cei ce se scandalizaza, $i
nici sa adueem vre-o zatienire, adeea vI'e-o Intrerupere
evangheliei lui Christos. va nu eumva sa tdidarn mantuireanoastra. Sa nu-mi spui cand se scandalizaza fratele; ca l1u .este impedecat de eeia ce se scandalizaza, ~i
d-', este slobod de a nu face ceia cenu-i place, cad eu '
iii voiu spune $i alteeva mai mare; ca chiar daca insu$i
' Christos ti-arfi dat voie, $i daca ai vedea pre cine va
vatarnat, totu$i tu departeaza-te $i nu cauta sa te folose$ti de aceasta epitropie. Aeeasta a facllt-o $i Pavel,
fiindca fngaduindu-i-se de Christos spre a Iua ajutoare
deja uceniei, el n'a luat. Cf),ci stapanul nostru fiind filantrop, ell multedin poroneile lui el a amestecat ~a
mai mare blandeta, .ca astfeliu nu numai din pGronea,
ci$i din propriul nostru lndemn sa facem binele sub
oriee forma. Fiindea daea nu ar fi voit aceasta, apoi
pnteasa intinda poroncile mai departe $i sa zidi de
pHda: eel ee nu' pos-tei?te ,-,-dec-l.-ee,-,-sa:sc::ped.ep~
ee nu paZe$te fecioriea, sa sepedepsasca; eel ee nu va
Ie pad a delasine tot eeia ce are, sa fie pedepsit ell eea
mai grea osanda. Dara el n'a facut a$a, dandu-ti ocazie,
daea vei voi, 'ca sa te ambitionezi $i sa faci din propriul tau indemn binele. De aeeia, eand vorbea despre
feciorie, zicea: "Cela ee poate cuprinde, sa cuprinda" (Math. 19, 12). !;5i despre bogat vorbind, eJ
unele Ie-a poroncit, iara altele Ie-a lasat la eugetul
omului. Nu deodata a spus: vinde-ti tot ceia ce ai, ci
1) Partea morali1. Nu trebuie a dispretui pre cei ce se scan. lizaza, ci a cauta in tot chipul-de .a-i at rage din nou. :;>i despre
eleimosina. (Veron),

.11' "

281

OMIUA XXI

OMILIA XXI

(Ibid. 21). 'Noi ins!i, r;u .numatea I?-~ c~var~i~ c~le poroncite nu numal ca nu ne ambltIOnam, Cl chlar pe
celo DQ'rondle sun tern departede a Ie face. Pavel era
in stramtorare si sal~acie, ca nu cUfma sa adueavre-o
ziHicrteala e-vangheliei.iara. Hoi nuludra.znim de a ne
atinge 'nici clijarde eel'!. co n1 apartin DOria; de '31 privim mIl de suflete perzandu-se. Mananc.e-le,}i~e, ~mai
bine pJoiill\;l dec8,isi.bacull lnanance-Ie '\Ile'!.'1nn, lara nu .
sa S8 imbra:ce eu ele cei goli; roacia-se toate de timp, ~f
sa nuse hraneasea Ohristos, sa nu se hraneasca ' c~l flamand. Dara,zicitu, cine:'3pune a?tfel.i.ude lucru~.i ? Apoi
aceasta este culmea rautatei, cael unIla ca aCe$tlla nu se
marginesc numai cu vorpele, ci ajung chiar $i Ja_fa.J>te ..
Caci raul ar fi cu mult mai mie spus numai cu VOI'bele ,. decat atunci candsepetrece.. $i in -fapte, .
!;5i poate nu de aeestea strigape tl,ece Zl ne.o~n~noasa, eruda $i tirana iubire deargint, celor robitl ae
dansa?- puna -se, zice, eele ale noa?tre inaintea tl~turor
mineino$j]or, tiUha.rI!or $i S[;l,rlatamlor, spre Imbmbare,
iara nid de cum inair1tea celor flamanzi $i carl au nevoie
de hrana !..-:A-poi atunei nu voi oare sunteii e8;ri faceji pe
oameni talhari? Nu voi sunteiieari procuraii hrana focu1ui pizmataritilor ~ Oare nu voi invatatipe altii de a
fi vicleni $i dositori, punandu-li inainte bogatiile v?astre
l1J."t(Jcm--aT""~~'e . OI!lOUl~la aLl ag~toare.'? .: e~ nebU1?ie e~te '
aceasta;1'C-aCl ' 1n: ' a~al'''':ea este- ' unfel de mame, $1 0
zmintire----vazurtt--de a tffistra euferHe 'p1ine de.na-ine, iara
pe fratele tau, del dupre ehipu! s;i. asema~area lui l?utrr: .
nezeu a-l treee eu vederea . gOI, .. tremurand de fng, ~
poate"lleabea tin3:nds?'S6'ii&t?k48i tHeisM ,!?,*%~. zid laq .
S8 preface ca este bolnav, $1 ea tremura de frlgn. ApOl
nu te temi ca vorbind de aces tea, va eadea trasnetul de
sus asupra ta? Sunt cuprins de manie ... va ro~ iertaii-ma!.. Tu imbuibandu-te $i in~Tii$indu-te, intinzand betiile pana. sara tarziu, $i dupa aeeia afundandl!-te In
a$ternuturi moi, nu te InjosB9ti de a d~ rasp.uns, ca abuzezi in a$a mod nelegiuit de darunle lUI Dumnezeu.
Vi nul nu ni s'a dat spre a ne imbata, nici mancarea spre
a ne imbuiba $i a ne strica pantecele, pe cand pe sarac,
pe cel nenoroeit $i care ~u se~ gas.e$tf! mai bin~ de9at
eel mort, pe aeesta 11 inv:no,,:ate$t]~ $~ nu te te.m} de JU:;
decata lui Durnnezeu, eea mfrlCO$ata $1 groazmca ?Daca
saraculse preface, apoi din pricina saraciei $i a nevoei se
~

cC

282

OMILIA XXI

preface, din cauza sa,lbataciei :;;i a neomeniei tale, care


are trebuinta de ni~te _astfeliu de-ill~ti, $i fara de care
nu se mi$c{t spf'e mila. Cine, in adevar, este atat de ' ticalos ~i mi,:;;el , fncat Ileavand nici-o trebuinta, sa seslutasca $i sa se munceasca atat de mult pentru 0 pane,
$i qupa aceia sa i se aduca atatea invinova~iri '? Astfeiiu
c(j~ prefacatoriea sau ipOc, ,-L-:.ieH, aeelJl satac~ eSIB :.1ij pr:.=dicator neirnblanzit a1 neomeniei tale. Fiindca S8 iJt~rirH.iii
toata ziua in dreapta $i.in stan~a, rugandu-se. 01 sc()tand
din g ur8"cuvinte de mila, bocinau-se $i yarsandlac rami,
$i poate nid macar nu \ ;i-a ca,;;tigat hrana ziinica, apoi
poate ca a inventat $i el acest me9te~;ug, care aduce nu
atat lui, cat tie necinste $i invinovatif'e. Acela este v1'ednic de mila, fiindca a ajuns in astfeliu de stare; Insa
noi suntem vrednici de mii de pedepse, fiindca silirn pe
saraci de a face astfeliu de lucruri. Daca noi ne-am 1ndOio$a cu u$urin la nevoile lor, desigur ca nu ar ajunge
nid ii S9. fad ceia ce fac. Si ce zic de gOliciUfle $i t1'emuT', ca.ndeu . am _8., va .spune, . cauniia dintre .dan$ii
s'au vazut silitide a dunn panii $ipe copiE lor din cea
mai frageda varsta, nurna-i ca sa mi~te nesimlireanna" . _
strt\, ? Fiindca vazandu-i;;;i goli perindn.ndu-sc prin ora.-;;,
noi nu ne-arn indupiecat. nici din cauza nenorocirei lor,
$inici ma{'.ar varsla lor cea frageda nu ne-a mi$cat,
apoi atu nci au adaogat $i ii pe langa ra1e1e dinainte ~A
aceasta tragedie grozaa.-~ ca. 58. scape. _de saraClo_alL
. ' gasit cu cale, ca e mult mailesne de a se lipsl deacea;3ta
- - --l-umina oh;;teasca, $i de raza cea data tuturor oamenilor,
decat sil se lupteintr'una cu faamea, $i sa sufere 0
moarte vrednica de mila.
8i ca sa aflati ~lIm ea de aceia se intamDla asemenea groza venii: cum ~i .altele de acestfeli-u;"I'm va
voiu da 0 dovada, cariea nimeni nu se va putea, fmpotrivl. Sunt unH saraci u$ori de sufiet, cari nu pot suferi
foamea, ci mai de graba sufar de toate decat sa sufere .
de foame; ei bine,ace;;;tiia intimpinandu-ne de multe ori
cu cuvinte $i cu shime vrednice de mila, n'au cfu;;tigat
nimic, $i atunci vazand $i ii, s'au lasat de acele rugarninti $i s'au apucat de altele, intrecand chiar pescamatorii cei mai vestiti. Uniia de pilda rod cu dintii peile
-ciubotelor celor rupte, altii l$i bortelesc pelea--de pe cap"cu cuie ascutite, alii se- azvarl cu peilegoale in apa
ingbe.t;ata de_ger, altii de asernenea suferind altfeliu de
. grozavenii de asemenea natura,ca astfeliu sa dea lumci
c

OMILIA XXI

283

o priveli$te urataL. $i tu la toate acestea ai statut rizind,


admirand ~;i talindu-te de r.<i,lele altora, in timp co natura acelor nenorociii se slute$te! Daracare .demon salbatec a'r fi putut inventa ceva mai grozav ca deacestea '?
Celui ce se roaga de -tine $i pe D'u mnezeu il iflvoaca,
~i so apropic de tine cu bh1ndeta, nu gase;;;ti ca este
vrednic. 11~ci d.c: a~ r riL'Spundc, b[~ nici m ~c-a r de a te
HiLu Iii. 01, 81 dac,v~ to: supara rnult, ii vorbesti- acele
GU vinte as}Jle. Apoi oa1'e esle Hednic unul Ga acesta de
a mai tral, de a respira, sau de a mai vedea, sbarele
de lie ceriu.'?' Catra .ceilalt-i te arati vesel ~i filotirn , ca
'$icum ai fi pare-ca un feliu dejudecatoriu al ace lei
slutenii ridicule $i satanice:;;ti. -De al:,?ia, cu drept cuvant, se pot zice acele cu vinte catra ni$Le astfeliu de
oarneni cari fac haz de asemenea. lupte, fie chiar de ar
vedea pedepsiti pe altii: ' oare mai sunt vrednici de a
tral aCe$tiia, de .a respira, sau de a mai vedea soarele
4e pe ceriu. ca cei ce necinstesc natura noastra ob~teas0a., :;;i batjoc-oresGpeDumnezell '~ P-e DUmnBz.eu care
ziee: (da-mi eleimosina,$i eu iti voiu dalmparatiea ceriurilor nu l-ai ascultat, pe ' cand diavolui de Indata ce
~i-a aratat---capul; iute ai devenitbland ~i ll-l otim cue!.
Vicle~ugul demonului dire poarta atata vatamare,mai
muH te-a fnduplecat, decat fc1gactuinta lui Dumnezeu,
care are cu sine mii de bunuri. Ar fi trebuit ca sa pla.te$t.i i bani ca sa nu se petreaea asemenea lucruri, 91
petrecandu-se sa nu fie vazute, sa. fi facut 9i suferit
totul, ca sa. dobori aceasw, manic draceasca, pecand
tu faci totul ca: aceste necuviinti sa se petreaca 9i sa fie
yazute. ~i inca mai intrebi, spune~mi, de ce este gbeena'?
. Nu intreba de aceasta, ci maibine intreabi\.....cUIU __de
este Dumai 0 gheena~ Cum sa uu fie v:red.Il1ci de riedeapsa ni:;;te astfeliu de oameni, cari fac a se petrece
astfeliu de priveli~ti crude $i neomenoase, ~i cari rid
de ni$te lucruri, de care $i noi $1 ii ar trebul. mai- de
graba a plange, sau mai bine zis, ar trebul. sa plangeti
voi cari-i siliti dea se slutl. in acest chip ~ Dara, zici
tu, nu-i silesc)). ~i cum nu-i sile$ti, spune'mi, daca pe
cei blanzi $i cari plang $i roaga pe Dumnezeu, tu nici
nu suferia-i privi, pc cand acestora Ii dai $i bani din
-b~'t:tg; ~-adttci--pe mu}ti-cari-i admira '? Sa ne deI3l1rtaffl,
deci, $i sa nu-i miluim ~~i tu poronce;;;ti aceastct) t"zici
tu. Dara nu aceasta va sa zica a milu!, omule; de a

284

OMILIA XXI

cere abita osanda pentru cali va oboli 1) de a pretinde


atata zbucium pentru hrana trebuitoare, 9i de multe
ori a borteli pelea de pe capul nenorodtului intr'un mod
alat de crud 9j nemilos. ((Tad, zici tu, nu ne seoate
vorba rea,oaci nu nGisuutem cari bortelim capetele
lor>:" ,Dea' Donmul sane precurrt zici tu ! Insa eel ce sfasie
pe- ~1jitul,. t-ace'un - fapt6'H '\n~uXt rilai grav-decatdacas'ar
sta9iea pe dansul singur, ceia ce se petrece 9i in cazul
de fata eu acc~ti rtel1orociti. Ciiei 9i durerilo co ii Ie sufar
sunt mai mari, cand Ii seporoace9te de a fichiar ii
singuri sinucigaf;lii 10r'!
~i aceste lucruri se petrec unde ~ In Antiohiea, unde
s'au declarat cei intai cre9tini, unde oamenii erau cei
mai l:\lanzi dintre toti oamenii, unde rodul milosteniei
eta vestit in vechime. Caci diideau eleimosina nu numa,j
c')ior defata, d chiar c810r din departare mare Ii tril11eteau in timp de foamete. (Deci, zici tu, ce trebuie sa
,(acem? Sa va lasat,i de aceasta salbaticie, 9i sa con;''Vingeti pe toti acei saraci, ca daca vor mai face asa
nu vor primi deJa VOl niei-o eleimosina, pe eand daci
se vor apropiea de voi eu blandeta, se VOl' bueura de
multa ingrijire din partea voast.ra. Daea vor auzl acestea,
apoi chiar de ar fi cei mai tical09i dintre toti oamenii,
nu vor suferl de loc de a patiml a9a ceva, va garantez
8?; ba inca va vor 9i multaml., ca i-atiseapat de rlsul
~i . de muncele acelea. Aeumpentru ni~te vizitii buni voi
atl d.a pana 91 e copiii v09tri, iara pBntru ni$te dabUL01'I sau . asca I e ant, de slgur ca v-ati da sufletele voastr'e, pe cand pentr'l1 Christos care este flam and,
mi dati nid eoa mai midi parte din a verea voastra, si
de cumva dali cAys argrm;-aval ya. crMMi chap ffi.C)jt
totu!, ne9tiind, se vede, ca nu a da cum s'ar' intampla,
ci a da din bel$ug, aeeasta va sa zica milostenie. De
aceia 9i PrQrocul nu ferice9te 9i nu lauda pre cei ce dau
cum s'ar intampla, ci pre cei ce'$i varsa pungile eu
ir:nbeI9ugare, fiindea nu zice simplu (dat-a ci "ImpartIt-a, dat-a saracilor" (Ps. 111, 9). Ce folos iti este,
eand tu fiind bogat dai atilt de putin, ca $i cum ar da
cineva bunaoara 0 scoica din !11are,$i nu rivne9tinici
maear rriaretiea 5ufietnlni cteelei ferm~i ~add vG din GQan1) NoW.Obolul era 0 mica moneda la Ebrei, In valoare de
a o-a parte dindrahma (15 bani).

OlVlILIA XXI

285

ghe1ie ~ Dara atunei cum vei indraznl. a ziee:

"Dumnezeule, milue~te-ma dupre mare mila ta, ~i dupre


multimea indurarilor tale ~terge fara de legea
mea" (Ps. 50, 3) ~ Oare nu riB milue9te 01 dupre mlla hli cea

ca

P()~J,tfni(~:j ,ch.lpre ,CBS, iTl'lCtf'~'CEtci-iubitHot\


eU-I~la 1~-Lt31ne?~'fot1.ttc->t(1-yte~: fjal~d vad i11ulti _diu t:e~ b_o-

!hare., san

gali, avand dupa dan9ii slugi itnbracate IIi haine amIte,


cari au prin cascle lor paturi aurite, 9i alte, multe fan'tazii, iara;cand e vorba de a da. s3,racilor, deodata devin mai saraci decat toti saracii.
~i care este raspunsul cel groza v a1 acestora ~ Saracii, zie ii, au din casa comuna a bisericei. ~i ce are
afaee aceasta eu tine ~ fiindca chiar de voiu da eu ceva
saracilor, accasta nu te va mantul. pre tine. Tot a~a :::;i
biseriea daea da eeva,'8.Ga~sta nu-ti va f;'tergepacatele
tale. Daca nu dai fiindca biserica trebuie a da saracilor,
apoi atunci dad preotii se roaga lui Dumneieu, tu nu
trebule sa te mai rogj? Fiindc.;1 pustesc 31tH, ttl. nu
trebuie sa poste9ti, oi sa te inbeti intr'una? Nu ~tii ca n u
atat pentru saraci a 'legiuit Dumnezeu cele eu privlre la
eleimosina; cab mai cusama pehtru Gei ce dau asemenea
eleimosina ~ Poate ca banuie9ti pe preot? De sigurca ~i
aeeasta este un pacat mare, eu insa nu, am sa cercetez,
cu amanuntime aceasta invinovatire, ci voiu zice : fa totul
pentru tine, ~VE;i ~veaplata-.~fldFita. Ceia ce ~oi v?rbi~"
~rrr, 'm=r-~~v9I'b~m{m"S'J5pul ca sa Oal nona'
a vereRt<r,-ciCct tu singupl"in ttrre, --m=ile~jc.)l~ ea,
-Daca'mi vei da mie averile tale, poateea m fi ~taj.lftf1it
" ~i de slava de$arta,ba de m~Ite or~ai.bilnnl celt..r.au
'4$1 at pIeea Sfuh!!itl1'.Zitt pe,ea:mt"l~f~-t [btli 1'[ ~l
voi in9i-va, va yeti izbavl $i de seirtae;$l e;nme 1 a surde, 9i mai mare va va fi plata. Nu va vorbesc aces tea
ca sa va silesc de a va da a verile voastre bisericei, i7i
nici ca sunt poate suparat pentru preotii cari aud vorbe
proaste pe socotoala lor, caci dadi ar trebul sa fiu suparat 9i searbit de ceva, apoi a~i fi sliparat 9i amarat
pentru voi cari vOl'biti rau de dan9ii. Cad daca celor ce
aud vorbe proaste pe socoteala lor. 9i pe nedreptulspuse,
plata Ii ya Ij maj mare Dl! mal ineape indoiala CEt 8i celor
ce, vorbesc, pedeapsa,li va fi mar mar~ 9i. ~ai a,:;pr~
. FarfHm-sptnl Mesma TIU~dftn~u;u--mnd~
ingrijesc de voi 9i de mantuil'ea voastra.
Ce poate fi de mirat dealmintrelea daca se gasesc

286

::;;i printre voi care sa banueasca, cand de ace$tiia s'au gasit


ca sa banuiasca pana ::;;i pe sfintii aceia, cari imitau in
purtarea lor pe ingeri,::;;i cari nimic n'aveau al lor proI?riu'? -=- v9rbesc de cartirea Elinilor impotriva apostoIllor, cavaduvele 101' erau tre(~llte en vederee,;!7i ac-cst
fa:pt s~ petrecea pe'"" atunci,
cand
siiracii erau ajutati,
cand
..
..
,
. '.
' do
mmem ~u ZIcea ;cn, es.e
ceva
a1 Sau iJI"Qprm m eele ce
aveau, Cl luate il erau comune.
Deci, ' iubitilor, sa nu punem inainte ni$te astfelili de
pretexte, $i nki sa credem ca am putea avea vre-o Indreptare, cit dad biserica are multe averi de unde sa
deit saracilor, apoi noi suntem scutiti de a tace milostonie. Cand tu vezi marimea averilor ei, gande~te-te tot=-odata $ila muWmea aceia de saraci inscri$i pentru ajutoare, la multimea bolnavil~~+a ~iile de a,iutoare
acordate. Cerc.eteaza . en amEtnunt,lm.e, Intereseaza~te de
aproape, nimeni nu te va impiedeca, ei inca sunt gata
cu totji de a va. dit infol'rnari. Dara eu voiesc a spune
inca $i ceva iperbolic. Ca,nd noi va damsocoteala in 1'e~

.....

~,

"

"

. b~"""'V
(l'Iil~ Y
Ql'~ v~
'..l l ..'-"'~
:=it.:sm.1
i(UJ
.lAJ

ca
V

/"fhnHll1
... I~I.r."
V.l.l\.,J.l/U \J.l~J.\J

287

OMiLIA XXI

OWLIA XXI

n"U s. U'11t
J.

VV'\<:::l:; ~.;
. . . .;
1 .I III_iI

.11Jo,1

...:1",
q.H?-

catvemturl1e, Cl ohlar pe unele lOCUfl sunt cu mult mal


mari, apoi eu cu pIa cere v'8,$i spune voua: cand ne yom
duce acolo $i vom auzi pe Christos zicand: "FUimand

am fost si nu m'ati hranit, gol si nu m'ati im-

br3r,a!," ('Math. 25, 42) ce yom faspunde t CU eB n~ vom


l'ndrepta, ~ Vorn aduce poate la mijloc pe cutare sau pe
cULar-e, care nil a ascultat de aceste poronci. sau TJe vreunii dintre preotii banuiti'? Dara ce au a face ~cestea
CD tine'? Eu, va zice Christos, te traa la raspuodere
pentru ceie ce ai grei?it; deci j ustifidi-~ de celo ale tale,
cn, sa poti fi spaJat de pacate, iara nu sa~mi arati si pe
alti] cari au p<katuit la feliu eu tine.
. ,
De altfeliu ::;;1 biserica, tocmai pentru indaratniciea
voastra este silita de a a vea ceia ce are" acurn, fapt ce
n~ se. vedea pe acele timpuri, cand toti urmau dupa legIle $1 poroncile apostolice, $i cand veniturile ei trebuiau
a fi cugetul cel curat al credincio~ilor, ceia ce era un
tezaur neper-itor i;liun depozit sigur. Acum, insacaod
voi .strangeti teza~rev pe pan:an~, $i totulincuieati in rnagazmele voastre, lara ea (blsenca) se vede silita de a
cheltui cu adunarile vaduvelor, Cll chorurile de fecioare,
eu primirea strainilor, cu cei ce ' calatoresc, cu nenoro~
drile celor din temnip1, cu n~voile celoF nolnavi $i be.,.

tegi, 1;ii cu alte de acest feliu de nevoi, apoi ce trebuie


a face'? De a trece eu vedereape tQti ace$tiia, $i de
a gramMi atatea naufragii 1) '? Dara cine oare ar putea
fi mu1tamit de naufragiile inUhnplate'? Cine ar fi multamit de phlnsetele, de bocetele :=;;i de wl,e tele purtate peste
tot locul~
"
Ded, ~G" nu .-" vurbi!n co s'ar IntampJa.. Cad acum ,
~
uupre ell.til cHfj li):;;t ZlS, uoi suntem gata de a va dil
"socoteala oricand; ~i cl1iar daca poate ati avea dascali
stricati, $i 9ari , ra,p~sc totul, $i sunt l;3,comi, apoi nici
a~a nu va poate fi 'deindreptare rautatea acelora. Caci
filantropul $i ft1tru tot inteleptul, unul nascut Fiu al lui
Dumnezeu, care toate Ie vede, $i care $tie ca in treee- '
rea timpului $i in lumea intreaga se vor gas] poate $i
multi preoti stricati, nu cumva prin lenevirea unoI' asernenea preoti sa se prelungeas('a ,indlm8.i mult lenevirea
$i nepa::,-area ucenicilof, rasturnand orice justificare
pentru 0 astfelili de lenevire, iata ce zice: . "Pe scau.

'

nele lui Moisi au statut carturarii si Fariseii;


rlao~ lJVUlJ\...I
)"~r"..), (,ole '--'v "u:-r\r
'7~n ()
u a..x .. y<J.,
,....,x" +-n n . ....:+~ a'U,-,VJ.
V
flo..

+I'''\ ...

\,..I\..., j.

(~P.t.1

, ...." ,.... '.( ___ ,

' ~ r"'; c..:6

..L&.lo....J\..N

Ld\...A:,:i

"T'T ........

~. v .

..lGL\_A:::;~l,

1--111n;'}p
f:::frltA~I~ - lr~J~ ~::. 11"u- ru !'.D~; U
....... --1""" . . . '-'
. . . VJyvvJ..v . .U.J.t.. _ ......,u.. .l
.Lu..VV~.l

il\ti.-..tl-

\lV1a 11.

23, ~), aratandu-ti prin aceasta, ca chiar- daea ai ave8,


dascal netrebnic, totu~;;i cu nimie nu vei fi vatamat; dad
vei asculta cuvintele lui. Nu din faptele ce a facut
dascalul, ci din vorbele ce le-ai auzit dela dansul 9i nu
le-ai jndeplinit" din acestea, zic, .- Dumne~eu Iti va, seoate
vinovatiea, Ineat daca tu vei face cele poroncite, vei stit
atunci cu toata increderea inaintea dreptului jttdecatoriu, iara daca nu vei asculta decele ce ti-a spus das-.
calnl, apoi chiar de ai avea de . aratat 'tnii de preoti
stricati, t()tu$i aceasta CD nimic nu-ti va foios1. Fiindca
$i Iuda a fost apostol, ~i totw;;i aceasta nu ar putea 1ndrepUiti pe filarghirii sau $i pe furatorii de cele sfintc,
$i nici ca ar putea cinevit dintr'ace$tiia sa zica, fiind
Invinovatit, c.:'t $i apostolul Domnului a fost talhariu,
furatoriu de cele sfinte. ~i vinzatoriu al Mantuitoriului,
ci mai cu sarna aceasta ne va; osandi $i pede pSI , ca nici
1) lVota. Expresiunea din original: ''''., ~ouou~oo<; "'poax",o"" At-

dupa cat se vede mai departe, e$te un elinism, care suna :


a gnlmadi atatea naufragii (nenorociri) , Tradusa adlitteram,
zicerea "'pouX"'o"" )"f"SVCf.<;, inseamnii : a gramlidl plimant peste pamant, a ridica parapete in timp de razboill, iara figurat: a face.
.
a cladi azil, loc de sCiipare, etc.

f""vo.<;,
$i de

.288

OMILIA XXII

dupa ra,lele patimite de altii noi nu ne-am cumintit. Dara


tocmai pentru aceia sunt scrise asemenea fapte, ea astfeliu sa fugim de dansele. De aceia lasand la 0 parte
pe cutare ~i pe eutare, noi sa luam sama la noi in~ine
r;;i 1a faptele noastre,eaci f}ecare din Doi Dumai pentru
-dn,iisurVa -da S[tlIiit. irlaintea. . Hji 'Dhnlnezeu.
1
'[.J'''.'-'': ')~.lh ...
u ..,,,,,:\ ..;""'1 Mr,"tl",,,.rc_ 1, ~Toml' :'la' .alunl ,r.j
sa fie bur~ ':;;i placut, sane regulam vieata noastra,:;li sa
intindem marra saradlor eu imbel$ugare,tiind bine C8,
numai aceasta ni va fi justifiearea, ~i tot-odata sa ne
aratarn caam lrlcteplin'it cele poroncite numai, $i nimie
alta. Daea aeestea vom putea a Ie avea, vom scapa de
durerile eele negraite ale gheenii, $i ne VOIr). bueura de
ve:;micele bunatati. Carora fie ea eu totii sa ne invrednicirn,
prin eharul $1 fllantropiea Domnului nostru Iisus Christos,
prin tat'e .$1 irnpl'el1na eu cat'e se cacle slava, cinstea $i
stapanirea, TatiUui, :;;isfintlllui $i de vieata dataloriului
:DULl, acum 9i pururea- ~i in vecii vecilor ....t\min.
, : . , 'l...ilJ.',

~,C".4_f:,.t

~~n; ,J.. C;~J) {.!._,~t..c-, ,J,.I."\J0,

289

OMILIA XXII

_'..t. ' - ' ' - ' ,

~,

1.,

''>''''''~

V,_,

~'J'_

OMILIA XXII
"Au nu ~titi ea eei ce luereaza eele sfinte,
din biserica mananca? si cari slujesc altariului,
din altariu se imparta~esc? A$c1 ~i D6mrluTa
rinduit celor ce propoveduesc evangheliea, din
evangheliesa traeasea (Cap. 9,1B. 14).
Multa osteneaia ~i-adat apostolulca~ fHl
este impedecat de a Iua ajutoare de pre 1a UCel1lCI. De aema
de 9i a vorbit atatea mai'nainte, totu~i nu s'a multfi,mit
numai cu atata, ci merge pana 9i la eele ce glasu~te
legea lui Moist, punand de fata un exernplu cu mult
mai potrivit ca eele dinainte. Caci nu este tot una: de
a pune la mijloe pe boi, 9i de a cHi un text de lege lamurit
in eazul de fata, in privinta pI'eotilor. De ciH tu gande::;te--.ta__
la intelepciunea lui Pavel ~i in eazul de fata, cum .aminte9te el eli maretje de aeest fapt, fiindea nu ziee: eei
ee Juereaza .cele sfinte, sa ia din cele proacluse)), insa
ee anume~ "din biseriea mananca({, ea astfeliu niei
cei ce iau sa nu se batjocoreasdi, nici cei ce dausa nu
se mandreasea. De aceia a pus 9i eele ee urmeaza, eaei

niei aid fi'a zis: (eei ee slujese altariului sa ia din eele


"ei eu altadul sa se imparta~asea",
fimdeaeele proaduse odata la altariu nu mai erau dupa
aceia a celor~e Ie aduses.e,ci ale nisericei f.i;itiJe aJtarului. ~i nu zice, c8,ld8,tlcele n,le . biscdcei::, ci "Gin

j~rtfite, -

.
~
";.f
"~', .'
h1\>lserJca
.manarl{~a,/- i B~l-tatil~ld iEt.r~~i Ctfttlpa~~ra~ 8i eft
v

"''''

nil trebuie de a:~i aduna bani ~ia se 'irnbogatL '[jara


daea el spune ea ell altariul se imp~rt.a~flS0, apQi nu vorbe~te aici de impartirea in' doua . a eelor' din altar-iu,
ci de ajutoriul eel dat lor ea din datorie. De ~i ceie ale
apostolilor erau eu mult mai mari, fiirldea la dan~ii preotiea et'a jntovara~it:'i de cinste, pe eand astazi este intovara~ita de primejdii, de sfa~ieri $i de omoruri. De
aceia dintre toate eelelalte exemple, ell Jnult mai mM'Bcera_de pilda expresiunea; "Daca aij1s~nlanat-ftoi
voua cele duhovniee:;;ti", - cad prin zicerea "arrl
samanat" nirnic altanu Intelege, de cat neeazurile,
prirnejdiile; cursele, ~i in fine arata prin aceste cuvinte
ralele negraite, pe care Ie suferet;tu in PI'()pov~d!Jjrea
evangheliei.
Si cu toate aces tea fiind ehiar 0 asa de mare superiOl~itate In preotiea legei eelei noua,
totu$i n'a voit
nid pe cele ale legei vechi sa Ie injosasca, !7i nici pe
eele ale.-sale-sa Ie jna~pe ale sale Ie modereaza,
nu din primejdii, ciuandu-!iSl:I};lerioritatea din marBtiea darulHi, cad n'a zi&~ de ne'rain: prlrnejdult, de ni
s'a intins curse;) ci "daca am' samanat noi-vetIA
cele duhovniee~ti". Dara $i . cele ale vreoWor. el Ie
iiia1ti4., tkJiitl Il'J.i ,til liB"; aI}lr\"h_tb,tJiiJ!jl-~J,IJj-:-j.Je
slujasc altariului", aratand prinaeeasta slujba lor
ceaneeontenita, ~i staruinta ee 0 arata in aeeastaslujba.
~ispunand de preotii Iudeilor in genere, de Leviti 9i
de arhierei, el a invederat aiei pe fieeare din ace~te
tagme, atat eele inferioare, cat 9i pe eele superioare, pe
~~eleJrin _~xP~eS~ll?ea~--"s-eiee l~creazagele sfinte"
iara pe eelelalte prin expresiunea: "eel ee sIuJase aItariului", fiindca nu acela$i lueru era oranduit tuturor,
ci uniia faceau pe cele mai. de jos, iara altora Ii erau
incredintate slujbe mai .inalte..,Pe toti ace9tiia, deci, euprinzandu-i in' aeeste expresiuni, - ~i . ea sa nu ziea
eineva (';\i de ce ni aminte~ti de legea veehe ~ nu $tii ea

el

16038

19

291

OMILlA XXII

. OMILIA XXII

290

. ..tcum este timpul de poronci maidesavarl';iite'? apoi dupa


toate acelea a pus ~i ceia ce este mai puternic decat
toate, . zicand: "A$8, ~i Domnul aranduit eelor ee

propoveduese evangheliea, din evangheliesa


traeasca". Nici aid n'a zis ca sa- se hl'aneasca de
oarneni, yl duprc cum a 'zis de l)reotii legeiveehi"din
biserici:i:' ;;t . "ell allariul sa se Impar t a ;;;tLsca ((~. lOt
a:;;a $i aici "din evanghelie" zice, $i dupre cum aeolo
ZiCB~ "sa mananee" tot a$a $i aici "sa traiasea\

iara nu sa speculeze sau sa-~i adune tezaure. Ca vrednie este lueratoriul de plata sa (Math. 10, 10), zice.

"lara eu niei una de aeestea - n'am faeut"

(Vel's. 15). ({Dara ce~ zici tu; daea pana ~_cum n'ai facut
nimic, apoi voe!?ti poate de a face in viitoriu, $i de aeeia
l1i vorbe$t.i a$a '? Sa nu fie! .De aeeia tocmai s'a $i lB. dreptat pe sine iute, zicaod astfeliu: ,,~i n'am scris

aeeasta, ca ac;;a sa se faea intru m1he". $1 prive:;;te eu cata inver~unare t.agadue~te $i resping'? ae.ea.s ta
b;'inueal a : "ea mai bine Imi estca muri, zice, dee at
lauda mea sa 0 faea cine-va zadarniea" ,- st nu
od,tta, nici numai de doua ori, ci de mai multe ori in:
trebuintaza aceast;.Yex[)resiune. fiindca ~i mai--5tl&-a;~rost51
7:"'
>1 n'anl
a'upl~.e.
!:ll'e ~~
c:.t 0. , :;;1
~!
~I~ . n '-'1
_
H _ f6cut'
L'-"
~ . npte--I"-"'::l
t' '"
v>'_
mai ojos ial'a~i: "ca Sa nu fae eu (gre~ali) dupre
puterea meaT' (Vcrs. is), iara aid :,~iara eu nici
una de acestea n'am faeut". "De acestea" ; care'?
Acieea, din rnultele exemple ~i dovezi aduse. (M..u.lte,~zic.e.
dandu-mi puterea de a iua, exemplul osta$ului, a cultivatorului de pam ant, a pastorului, a apostolilor,a legei;
a celor' petreeute la vOl prin noi, sau a eelor petreeute
la altii prin voi, a pI'cc)ti1or, a poroncilor lui Christos,
de nici unul din aeeste exemple. $i dovezi elI nu m'am
'iodupleeat de a lua, ~i a imi dilca legea ee mi-am dat.
$i5a nu-mi spui de eele treeute, de $] poate ~m a spune
ca multe am suferit $i In trccut, din aceasta eauza - ~i
n

,-trt..-

"

eu toate acestea eunu-mi sri"' . h ~ .


ace!ea, ci $i pentru viitoriu
otar!rea. numai pe
mal dearabi'i a munl d
~ oa uese,
ca VOlU prefera
o
u
. e _ loa me
decal
l' ,
e
aceste
cununi,
m"i
b"
,_
.:; , ~na IpSI.
d

rKa):p

'lea

H~U!'i.; deetH lauda mea ~ii oH;.e; ,~!Ce., m~l e~te a


m~a" , ~T',";.

,;,., '

:t..,,, , (\Cc.,;t. .1':>0'8'"


~o ':'.

~i~J ~r;~~~te~ ~revaf'


" , , ' 1 . . , '"0,

laca
cmeva zadarIi '
.

...

f'(~
lni Am.
.. ...,---ci

~ P.,'. '''U in",,! n-o'

"lauda . m-e~", C~c~'il.

') Nota. Acest pasaj In original este:

p,e 't'ji s;ooat'f 1"00" , adeca:

ca sa nu rae

"El~ 'to I",q

rea intrebuintare de
putcrea mea, de unde se vede ca t.raducerea din edJtiunea noaslra
de Buziiu- ca sa nu rae eu dupre putereamea- este gre~ita. Verbul
K".F<l.!,aop.(1.l-wP.lJ.l, insamna a intrebuinta ce"Va '1'(iU" a a/lli'za. de_cevti

{)-e<'

~~

oftand ~i plangaod O
apOa ce
?tcdeasta
a a nu'
"'ta bucunlndu-"'''
v.
~~, Cl
1 VOln
curiei :;;ia bunei 1" . .'. ". fit
marl mea bucului" ALa' d d
Ul vom~l, nume$te aceasta
lauda

"
L
e eparte este el de a fi
b' . "
~I mandresLe ell aeeasta $'
f; ~ scaT It, m cat se
decat sa cada din aeeasra ;, pr~ era m~l bine a muri
ar
fi tos. nentru d'
l~ l . . auda. A.stfehu- eli ac"st
~aDt"
.lOsa~!
. !'"
f _ .
.
ansu
';. chiar
1vieata.
. eu mu It . .mal. p]acut
decat
A

. . ,

Mai departe ap""

-" . . . - .

~al'a:;~' ~i-l 8T;Ja, ~~fl h~~~~, i~~l~o:r~S;}~~~ol~i .ddein


~ __~,,::"_,P: .slOe. stra!ucit~ d;:L.ar tp
d.lJU~lUllllUl _ Cl ca sa" arat r:~ . y

Cl.vcas,,-,, ~ dc,

.,, '

t ... ' r A

\-',xmU,oa
", ,,
l~
~
.e r.a. t el
a, {j . rastoarftii-ia-pam:;
' T 5e_ b"cura s
J U .

,_

alta
,a ,S8
otnccml
-

.,

('.-8. Of1c,e

cum am fost
" .
an. ocmald,e aC81a, dupre
ce .
,spus, ~l nume~te aeeasta . lauda sa '~
spune .mal departe ~
"
. ;;>1 .
, ,,Cade bine vestesc . nu-m t~ ~: , ~ _ lV '
zice. ca nevoe 1mi zace~s" ~ 1 ~S ~ . nBe iii.tlna,
f)

este
pr(~, dlaTaf
a mar
de de .nll1 .voiu b;ne V~stUl'
,~. _,a
e ae
anenmie
c-f,~ voe, p ata am' iara da d~~lX ' " g.~ C' ,,~(;l
lmi .este mie jner~djntat<' c~ e"d11.tt,are atone
Ca biill''' . vcs+ind f'X ~ . , <:t. ~ Jare r ar este plata?
lui 6hl;Stos v ~0 's~a.-ra flata sa pun evangheliea
(ea sa n~ rae a 0 ~ nu ~ ae eu ~upre puterea mea
mea 1.) (V
16
ea l~trebumtare de puterea
J

ers.

-18) Dara ee

., 'i?

bine-vest~$ti nu-t.i este' tie lauda Z~CI;. ~puge-:mJ; ca .?aca


-eva~gh~h~a, at.unci iti este ]aud~ ~l Ae~ daca~ fara plata pui
ghel1e fara plata este mai m It d. ~~a _ar~ a punt evan-

gheJiea ~ Nici de cum it ~ u . ec~t a bme-vestl evanpoate gaSl, aeolo ad~c~sa s~UperIOrltatea in ~Ha parte se
lara ceialalta din intenti~rf: t,ceast~ este. dm poronca,
S8 fac peste c0le norondfe' 10 :o1O\::t ~lber?,-, Cele ce
au mare plata pr10 aceasta,
v

o
KtWIXp.fjoa -

. '

L-

'"

') Nota. A se vedea Nota de mal; sus.

292

OMILIA XXII

OMILIA XXII

pe
In
ea
ee
tlo

eand cele ee se fae dupa po ronca, nu atat de mare.


aceasta insemnatate, deci, zice el ca una e mai mare
eeialalta" iad nu dupa insa~i natura lucruluL C-aci
este ega,l .. (:lla pmpoveduH Acest faptfacepecineva,
ase <lntrece eli ~ngerii, --"- d~t'a cnto{1.j,e al:estea fiindca
-ace~s,t.a, ,0sterlin Q:.ltcrie;9idiu {}~rnrh~fi, po caud cei,alalta' din iibera V:6iu~al apviprin' iic8-:,),s/";), cea din urma
este superioara eelei dinainte. De aceia tocrnai explicand
acest1ucru, ziee: "Ga de t"a{?, aceasta d,e voe, plata
am, iara daea de sila, dregatorie imi este mie
ineredintata", luand expresiunile "de voe" ~i "de
sila" numai en privire la verbul mi s'a ineredint at ,
san nu mi s'a IJ;lQredintat. Tot astfeliu sa se inteleaga
v"'
~icu expresiunea-:: .,,1:,&. nevoe lIm. zaeeasupro., t
adeca nu ca ;;i cum e1 fa,cea aeeasta, farf,i de voe, sa 011
fie! ci C(3, fUnd sHit de cele poroOcite,~i spre:::aeosebire
de libertatea ce aveade a lua ajutoare de pre la uceniei. De aceia $i Christos zicea ucenicilor sai: " Cand yeti
face toate eele ce vi s'aporoneit voua, ziceti,
ea slugi netrebniee suntem, ea ee am fost datori
a face, am faeut" (Luea 17, 10).
.
"Care dara este plata? Ca bine vestind, fara
. piata . "3a- 'punevangheliea lui Cbristos, easa
flU fae ifupre ,put-erea mea (ea sa nu. fae 0 rea
intrebuintare' de puterea mea, ea. sa nu abuzez
de puterea mea) intru buna vestire". Dara ce ~
spuo.e'mi; oare Petru.. Du a,re:plata? Ceilalti 3oPO!'5toli nu
au plata? Cum deci a zis: "ea de tae de voe,piata
am, iara daea de sila, dregatorie Imi este mie
ineredintata?" Daratu prive~te ;;i aici intelepciunea
lui Pavel; eaci n'a zis: ({iara de tac de sila, nu am plata
ci "dregatorie imi este mie ineredintata", ara
tand prin aeeasta ca,;;i atunci are 0 plata oareeare, lnsE
a$a feliu dupre cum poate avea eel ce a facut dlJpr(
poronca, iara nu ca acela care prin sine insu~i s'a am
bitionat a face a~, ba inca a ~i intrecut cele poroncite
Deci, careeste plata~ "c,a bine vestind, faril,plaU
sa pun evangheliea lui Christos, zice, ea sa TIl.
fae' eu dupre puterea mea (ea sa nu abuzez d(
v,

'"

'.

puterea mea) intru buna vestire" Ai el pretuti~der:i n.u face uz de puterea s~, ar;t~Zut cu~
aceasta, ca ~l eel ce luau nuerau vrednici de nd prl?
dupre cum .am :spus necoolenlt '? Aa.daogat in,~ed~ap13a,
buna-.vestJre" invederand j:'Bde0Pf:J'Vi t'l'O~a. ;>~ntrlJ
~"Dh.llt
'a"el'i'l
t'
/ . ' :pe0t;U'~"Hn
. r ' >')0,1">'114.
tGl~lrt,a\.I, <n
H:'_
:'~', a y "lH~,'p
9l1mPA'd'eca,'uu
..-~.~.,~t~,t~fi,
se Jac.e a~a, ~aJ'(i rnotiv binecuvantat. Adeca ~~i'Q",r~l de a
trehlue ~;l(Ja"nlJ ins!}, .;;i celee s,e tragdav~ste ~~ mvata
"Ca slobod fiin~ de. toate, tuturor za?ar.
faeut rob, ea pre eel mal multi sa doba, m am
(Vers. 19). Aici iara::;;i pune Geva 'maret :;;i '" ndesc"
Mare lu.c~u este de a nu lua, insa ceia ce eJ "';.agerat.
spune ~lCI, este cu mult mai mare decM acei \Toe:;;t~ a
e~te C~Ia ce 81 spune aid? Nu numai cit ]~; De:3rcezIce, ;>1 nu numai
1
rf>Rl1}luat,
rle .,
. ca n'am faeut intrebu~nta
tere.a asea~!1,
t Cl mca m'am facut rob, ~i inea
p~v~:l.rleata 91 IE! toate ehipurile. Nu numai inpr;'.? . ! obie
mlor am. aratat acest luc,ru, ci fnca _ ceia 'c~ vlOP:=t hamult ,mal mare:- ~i in altele muite ace!asi ".e~t~ cu
dovedlL M'am facut rob ~i eu toate aceste:,,C'li am
f~st. sUP.'ls nimanui lntru ~imie, ;;inici ca am fo~ ~~ am
e~c: ageasta va sa z~ca ,,_~lobod fiind de toat~~~lb)--:
mCI ca am fost rob numal unuia, ci chiar lurnei' . (~$!
p~t~~c:are a ~i a1aogat: ,,~utu r0--r~'a l1fJa.~tregt;,
ca~I, ZIC~, ml .s aporDoeltde a propovedul .. ~~ ,
ve.~tl. ee~-: mcredmt.ate mie, ia~a de a nascocl.~i a~';le.if
IDJL.'?Ulliide planur! pentru atlllgerea aeestBi-sOO' ~~~~9LiL..
a !~t treal?a mea.PentrH&-llial'0~' <:> '. IT,'aci>
w

<

,,,,,,

~m: fa~lir,tb~un;p~e .a

eereraspunaere delii. ce' _..,


mea II erll: .mcredmtat, facand mai mult chiar c~rora
~e porOnClSe. Fiindca el totul facea numai d~cat mi
lI:tenti~me~! din dragostea catra Christos, apoi :1 bu~a
~I ave~ dOr!nta nesrar~ita pentru mantuirea 0 e a~ela
~e ac-:m. <?u multa u~urinta el trecea peste to~~~eDllo~.
e~le, . ~1 prm. toate ac:e~tea se ridicase mai' presus Pe~l
rlUrI. yorbmd. de roble, la urma, spnne si de d' de. vemodurl cum ~l varieatiunea acestor robE' Si 1ferItele
acele feIiuri de robie?~
., care suut
1) Nota,. Expre~iunea din original

Ka,,,",,,,),.'"

~h & "

se.n~ figurat lllsa!llna a inapoiea imprumutul, a plati i prop'ov In


AICI

se face aluzlUne la parabola din Matheiu, cap, 25mfTumutul,


, -4-30.

294

OMlLlA XXII

,,~i m'am facut, .zice, Iudeilor ca un Iudeu L .


ca pre Iudei sa dobandesc" (Vers. 20). Dara cand

anume a fost aceasta? <:and a taieat fmprejuTpe Timo.;.theiu, ca aslfeliu taierea imprejur sa 0 desfiinteze 1) De
, a.('.eia n'a zis (f?i m'am facut ludeilor ludeu ci. "ca un .'
lli[lC'~~l~{ ~ .ceia ce era dirt icoriomie> IJara _ce spui Pav",j"; ~ Tu (:al'e ai pro)Juveduit lumeilntregi, care ai ajuns
pan a la ceriuri, ~i . care ai stralticit atat de mult in
.charuJ incredintat tie, te-ai scoborat deodata atat de jus '?
Da! zice, aeeasta inseamna a ma ridiC::t. Tu nu te uila
oumai la aceia, cit s'a pogorat, ci ~i ca dupa ce s'a pogorat, a ridicat pre cei de jos, li'i i-a tras la sine,

"Celor de sub lege, ca un supus legei, ca


precei de sub lege sa-i dobandesc". Fraza aceasta
sau est.e explicarea cele! JinCilnte, sau di poate pe langa
eele de mai sus llisaa se lotelege$i altceva; ludei nume$te pre. eei ee deJa lnceput erauw;;a, iaraprin expresjuIlf~a. "cei ctesuhlege" intelegesau pre prozeliti, saupl'ecei intrati io cre$tinism,insa cinstind Jnca ..
Iegea , caci ace$tiia nu mai erauca Iudei,':;;i eli toate
aeestea se gaseiw inca sub lege.~i cum erau sub lege '?
Se radeau pe cap, jartfeau, pazeau sambetele $i ~ceJe
lalte obiceiuri iudake. Acestea insa se petreceau, nu ca
doara, !$i schimbau credinta cre.<;;tina, fiindcao lucrul
in sine ar fi fostun rl'tu, c.i fiindca drugostea cre$tina Ii fngaduea _deocamdata. Deci, ca sa cldice pre cei
ee eu adevarat se gaseau in asemeneastare, eL se faeea,
ca da.n~ii, Insa nu chiar la feliu eu daniiiii, ci numai ca
se arata u fi u$a, fara sa fie in reaiitate, ~i nici nu
faeea ca dan~ij, avand acelu$ cuget. O'id cum ar fi fost
cu putinta ca eel ce aJerga in toate partile spre a ridica
pe aitii, ~i pentru aceasta facand totul, cum ar fi putut,
zic, ca pe altii sa caute ai izbavi de acea umilinta, ~_
pe dansul sa nu se izba veasea ?

"Celor fara de lege, .ca un fara de lege".

Aee~tiia nu erau nici ludei, nici ere$tini, nici Elini, adeca


~e gaseau afara de lege, ca de pilda Cornelie sutu!,?ul, iiii altii

la feliu eu dansul- fiindea intrand $i pre la ace$tiia, se


prefacea a Ii imita multe obiceiuride aJe lor. Uniia zic,
. eii prin aceste eu vinte el ar fi facand aluziune la disc.u1) lVolii. A se vedea Fapt. Apost. cap. 10. .

OMILlA XXIl

tiea avuta cu Athenienii in orivintu inseriotiei de ne '


jartfelnicul de acolo 1). Mai d"eparte, apoi, cLa' sa nu ~e
creada cafaptul acesta este .0 schimbare de idei,$i deci
.0 apostasie, a adaos imediat: "nefItnd. fara -de-lege .
tut Dumnezeu, ci intru lege 'lui Christos", acleca. "
'n!! H.1:f:1ai. (;:3, ft.:J. erA fara,;,.d(~-legei ~ii rdc! in . lege. au era
CUrt} s![1r'illtan-lphl~' .c i .:lvi1nd .0 l ep:e 9u 111tJlt nUll veche
ea jegea lui Moisi, adeca, Jegea diihuiui $i a ch~ruluL
De aceia a i7i. adaos: "l1).i Chrjstos". Apoi incuraj~n{}u-e i'?i staruind in aceasta idee a sa,el ,pUlle de fa.
$i ca~tigul unui astfeliu de pogoramant, sau mai bine
zi;:;, llnei astfeliu de conceshmi fata de dan$ii: "Ca. S8,
dobandese" 1 zice, "pre eei faxa-de-lege";- f;ii,
in fine, pretutindeni el puncinainte cauza acestui pogo.:.
ramant. . Dar~ l1'a, stat Dumai cdci ,. ei a mai adaogat ;

"lVI-am fiimit celOl~ neputincio~i ca un, nepll-:ctineios, ca pre ee.i -neputincioti -sa~Ld.oMndese ;~ .

(\Tcrs.22)~1\.ccasta estc cum s'ar. zlc8, explicatip.8, tuturor


celor spuse de dansul pana acum, ~i d~i- aeele:;!, sunf
eu multmai ma:ri;- totu~i-i:tee--astct-expre~une este n1i:tttm(lTfamiliara, pentru Care~ o pune tocmaLla urma .. ~i
in epistola calre Romani a faeut tot a~ ; atunci cand
vorbeli'te despre mancari, ~i pe .aiurea tot asemenea.
Apoi ca sa nu rnai starueaSGa asupra fieC8~reia m
parte, vorbind de toatela un Ioc, zice: "Tuturor toate

m'anl f-acut,ca 'orieum (eel putin) sa- mantuesc


pre-vreunjja"". Aivazut exager ape la danstli ?'futtlfOr
s'a facut toate, nu a:;;teptand doara ca pre toti sa rnan~

tueasca; ci (mikar pu~ini din ii sA mttntuesc - zice_


Slujba $i ravna mea ce am pus-o a fost atM de mal'e,
in cat puteau ~i toti sa se mantueasca, $icutoate ,~cestea
en nu am nadajduit. ca se vor mantul toti>).Vorba aceasta
') Nota. F'oate ca se raport.a aici Sf. Chrisostom la, locul din
Origen (ap. Gatenam, pag 178, editio Gmmer) unde se spune: Gu
cei {ara-de-lege, ca un' (ara-de-lege. A venit in Athena, a gasit acolo
filosofi, a facUL Intrebuintare nu de cuvinte profetice, nici de cuvinte din lege, ci ca ~i acum pare ca Ii invata 0 lectiune Elenica
elementara, spunea Athenienilor aducandu-li aminte, i zicea:
vrecum si oarecarii din poetii VO$t!'i au zis)) etc. (Fapt. Apost. 17,
18-34. $1 iara~i zice, trecand prin acele parti $i ' cercetand cele
ale bisericei, ... etc. ~i prin toate acestea e1 Incepea a invata pe
oameni adevarata cinstire de DumneZeUl).
.

296

OMILIA XXII

, este foarte importanta, caei e pJina de buna luivoint;a,


~ii'1ca vointa terbinte. Fiindca $i eel ce samana, samana
{lreste tot locul, :~i de~i n'a Ineol~it toata samanta, totu~i
el a ratHt C'tia,ce trel}uia,~a faca,Zicand dod depl)Jn.e,nd
,:;eI rniG<litd;)19.rmant.'iJiti,iar~~pun~r~rtic\~Ja 1l0rlCurn"
_sail "0e1'p~~~Ir~" . ' .~):~n, . :{)a~p: Itli!. ngaepre eei'.':{}e " ~e .: l'htris
team pentru ceineinantuiti. ea (1<lea' nU estecuputintii de
a incolti "toata samantal yU to~te acestea ~i a se perde
toata este cu neputiht;a. De aceia zice "ca orieum" ~
ca adeca cel ce se osten~te eu alata raVna $i caldura,
este mai presus 'de oriee Indoeala ca va reu~i.
,,~i

preuml

aeeasta 1) fae pentru evanghelie, ea imel sa ma fae" (Vcrs. 23), adeca, sa

parta~

se vada ca am f<'i,eut c,eJ.!hl;>i ciela mine $i astfeliu sa rna


impart8,;;esc cununUoI' celoracordate credinci09ilor));
Dupre',cum mai sus z,icea: "din evangbelie sa trajeasca", adeca din ajutoarele date de cei ce c;rec1,tOl:
' 3$a $i aiciprin expresiunea "ca irnpreuna parta~
evangheliei sa rna fae", adeca sa pot a rna irilparta$i ~i eu cu cei ce ered in evanghelic). Ai vazut umilint;a '? cum el care a intrecut pe toti cu ostenelele, cand
e vorba de resplata se pune pe dansul ca pre unul din
cei multi f D~ aici)nsa e sigur, ciL_dupre cum cu ostenelere a fntrecul ' pre tQfi, ' tot asernenea ~i CU _T<!%
plata e0va;r~e ;"pe' ,mlJit'i. ~i eli toateacesleael HU
pretinde de a se ' bucura de protie, d Ii place daca
s'ar PU~rca sa , seimp~rt~:;;easc,a ;;i 511 .Q!J? cununile
celorlaltl. Acestea Ie spunea, nupentruca {aGel\: 3$a pentru plata, ci pemru ca sa "tiIi'$te pe-'aC'eia, !$i eo ae~feHI:l
de sperante sa-i indemhe de a face totul pentrii '-fratl
Ai vazut intelepeiune la el ~ Ai vazut intaietate nacon
trazisa '?~i cum el a faGut mai mult decat cele po roncite, neluand dela ucp.nici nimic, de~,i li era slobod de 8
lua ~ Ai vazut exageratie de pogoramant din partea lui 1
Ai vazut cum cel ce era intru lege lui Christos
$i, prin urmare,pazaIld legea cea mai inaltii, eu cei farE
de lege era ca un fara de lege, cu Iudeii era ca, ludeu
I) Nota, In editiunea Sf, Chrisostom aeest pasaj se ineepe CI
toate le (ae penti'u evanghelie .... )) in Ioe de $i aeeasta fae .... )) cun
este in editiunea obi:;lfiUlta, textus reeeptus. -

OMILIA XXII

297

n amAndoua extremitatile punandu-se ~i totu$i pe toti


)iruindu-i ~
Aceasta fa $i "tu, ~i sa nu cPezi ca daca e$ti tocmai
a 0 pat'to,veicadea, de vei suferl cevapentru ft<).tI t&l
~ei umiliti -cad aceasta nu ' va sa .zica a ('.adeiJ" ci ,3. se
rtdica.Celce carle; va~ta" a<;:olode rtbi<? "uyqifH:tu:-se, :Pc.
:m.od.cel ce sescobbara" s]og!lr., C!) , U).tl.lt, fo{os , sf, va '''2J
ridica. J)upte cum $i Pavel de ' pilda,s'a scoborlt
;ingur ~i ' s'a ridicat in sus eu intreaga lume, nepI'efa~andu-se, fiindea nuse putea prefacecel ,ce cauta numai folosul celor mantuitL Gel ce se preface (ipoeritul)
cauta perderea altora $i se tat;arnice$teuumai in a lua,
nu lnsa $i in ada. Nu insa tot 3$a ~i Pavel, ci ca $i un
doctor, ea $i un dascal sau ca $i un parinte, cari se pogoara 'spre a aduce indreptal'e, unul b9inavu!ui, altui
ucenicului $i celalalt copilului; nira' rife!. de cum vat{iJ'
mare,- intocmai a.~a facea $1 Pavel. Cum ca ceIe spuse
de dansul nu erau.diri - ipocrizie, caud mai ales nimic
nu-l obliga de a face Sau de ::cgrai a~a cevA, ci voje~t0
numai a arata dispozitia 1;1i sinceritatea lui, asculta ce
spune el in alta parte : "Niei vieata, niei moartea,

niei Ingerii, niei eapeteniile, niei puterile, niei


eele de aeum, niei eele , viitoare, niei inaltimea,
niei adancul, niei alta faptura O.B.l:eeare, J111 uoate
pre rroisa nerlesparta de dragostea lui Durn~
nezeu, caleesteintru-hr~sDornrmifle
stru" (Rom. 8, 38. 39). Ai vazutdragoste maifierhinte
u

decal focal ''fot 'a$a

-~f'l:f:)i e~ itlblffii'lo ' CkpisWS; "d;ct


ni QlStQ w~9r, Q:;II~a YOW VOl ;' piooca j Pave) deja natura a fast ca l1i nui. Deaceia s'au~iseris t'Oate~ele alB
lui Pavel demaiinaintedeintoarcerealui.lac.re~tinism.
cu totul contrare celor petrecute dupa aceasta, ca astfeliu noi sa afiam, ea faptul acesta esle din vointa, f';li ea
celor ce voiesc toate Ii sunt u$oare.
~) Deci, iubitilor, sa nu ne desniidajduim, ci chiar
barfitoriu deai fi, "sau lacom, sau orice, tu cugeta la
Pavel, care mai inainte a fost blasfematoriu, -gonaciu,
batjocoritoriu ;;i, In fine, celintai intre pacato$i, ~i cum

1) Partea moraM, Cum eii virtulea este uf?or de indeplinit,


cii este dupre natura noastra, f?i eii vorbadespresoarta este miD'
cinoasiL Cii numai aeeia se bueurii de adeviirata pliieere, eari ra<
fapte bune. (Veron).'

299

OMILIA XXII

OMlLiA XXII

cuo to~te acestea-deodatas'a rjdicat pan a la C,e a mai


lnalta virtute, :;;i cele dinainte nu i-au fost lui nici-o piedica ~deide ,altfeliu nimeni n'a fost !:itapanit de atata
furie,rautacioasa ca dansul, care a dus un razboiu inver,?unat asupra bisericei. Caci $i-:arfi dat atunei pana
91 sUtietul pentru nimicirea biserieei,.$i f:lraamarat pana
'Tj s"f'l.:>t~i';'1'1
va;" IPP.; mul}e marii spre ':\' nrillde r'U
t~lit;'p~' $'t6fu~1 ;-;.i~~'\0~te t Gicestea 'u gisiL'-ei--l;lijl~cui de a-I pdnde cu mai multe mani, adedi cu aeeie ale
' rnarturiilor mincinoase, ale carora haine Ie tinea e1. Dara
apOi~i cand tntra 'prin casele ere$tinilor, alcrga ea 0
tiara salbateca, tarind dupa dansul pe barbati ~i pe femei
$i bagand In toti groaza$i tulburarea $i mii de alte
raie. At&t de infrico$at era, in cat apostoJii chiar $i dupa
prefacerea lui :;;i intrarea In ere$tinism,nu lndrazneau
o se apropia de eJ. ~i eu toate acestea, dupa atatearale
a devenit a$a, precum a fast dupa aceia! Nimic cred
cu, nu rnai trebuie a spune. .
Da~a und~ suut a~um ~ei ce leag~ voiea.cea liber~
a omu!m : sau hberul .lmarbltru, ,de ,a9a numlta soarta,
care .ar ,conduce per-inev8, fara. vointa lui? Auda, acestea:;;i astupe'~i gura. eel ce voie$te ' a 11 bUD, nirnie nu
.H poatfl lmpiedec.a., chiar dear fi fost pana atun.ci eel
mai rau om de pe pamant. De altrnintrelea jns~i natura noastra este apta mai mult spre bine, $i virtutea
este dupa, natura" iara nn contra nature!" ci contra naturei este rautatqa, dupre cum sunt boala $i sanatatea.
-Dumnezeu de pilda oi-a dat oehi nu ca sa ne uHam eli.
lacomie, ci ca. vazand ,cele create de dansul, sa adrniram :;;i Ea ne iochinam creatoriului. Cum ea aeeasta este
neeesitatea, 'pchtlor, se invedereaza .din cele vazute. In
adevar, cafr'utntisetasoarelui$i'a cetului noi 0 vedem
din c~a ~ai n~mar~inita. ?e'part~re.' pe ~ndr:umuset~
femeel n ar 'putea-o rvedeacmeva dm acea departare ..Al
vazut dara, ca de aceia mai ' cu sarna a vern ochii? Si
iara:;;i, ureehile ~i auzul ni s'au dat, nu ca sa primim
euvinte de blasfemie, ci de mantuir-e. De aeeia toemai
cand. un sunet discordant ni izbe:;;te auzul, atat sufletul
eM :;;i trupul ni amoriesc deodata. "Vorba celui ce

ne cuttemuram, pe ,c and de auzim ceva gratios:;;i fil~ntrop, sun!em ~,:"eseli ~i De bucu:r~m ,~ Nici gura nu ol
sa da;t ca. sa gra1ffi vo.rbepr~aste, lara de facea:;;a,apoi
atune] ru:;;meaza pe celce grae~te; pe cand daca scoa,-,
tern din ea Guvinte demne$i gr8.tioase,o facem a,ceasta
cu toata libertatea, De cele carP. Stint chmre natura ni~

298

'J

mult se jura, ridica parul (in vidul capului)"

(Sirah 27. 14), ziee. De auzimceva crud $i aspru, iara$i


') Notli. Ase veiiea cap. 6 !?i 7 din Faptele ' Apostolilor.

(tleni l"-:-U ~e }~U'~;';f.if~~tL~l, (;1 deceXe care

su"n t

eOIltrana~

tUTeii. $i mclnik~ (''v,nd rilpesc avutui altl.lia" SP, ascundsl


cautii a se juslifica, iara daca dau eleimosina,se marrdresG chiaro Astfe}iu, deci, dad noi . am vol . din toate
. partite a~ avea apleeare spre . fapta buna.'Iara daca
poate ~m1 spui de.placerea .ge 9 capala cine va din fap~
!el~. ee.le re,Ie, apOl tu ~ugeta ca. 0 asemenea placere, ba
lilea :;;1 mal mare, 0 slmtuil mal cu sarna In urma unei
fapte bune ce am savar9it. Chiar ~i con$tiinta, la OD1ul
care cste ell bagare ue sarna la natura placerilor, se
gase;;te bine, are plaeere de toate; este admirata de toti
::;;i are sperante bune, ;;i din contra 1a cel ce nu este c~
oogarede sarnala natura placeriIQr,' sufere toat.e (~ele
co:ntrar?,. adeca este dispretu-ita de toti, este acuzata de
t?li, t~emyra $i are frica at~H de cele prezente eat:;;i
de Ceie vlitOI;l.I'e.
.
D;;ra .p,en.tru ,ca s~fac mai l~mY~it Ggiiil GG @U sp~m,
sa ne mchlpUlm m mmte pe cmeva avand ferneie:;;i
stricand casa vecinului 13i fiind Incantat de aceastii ta1h:3,rie f!1urd~ra,. ~l ~e b~cura de iubita sa; in aceiu$i
~lmp. sane 1.1iCmpmm:;>1 p~ ~n alt~l . care i:;;i ' iuhe$te pe
temeIa Sa; $1 pentru cal)lfumta :;>1 mai fnvederata sa
fie, sa ne inchipuim ea eel ce se bucura numai de
femeia sa, iube$te in acela:;;i timp :;;i pe eea c.urva, este
euprins de qragostea ei. insa nici un rau altul nu face de$i faptul acesta nu se poate numi loreiepciune In adevaratul inteles, cu toate acestea pentru ea sa, eunosti
cat. de marc este placerea virtutei, intr'adins am pla'zmUlt, dram~ de care vorbesc. Deci, punandu-i pe toti
la un 100, sa eercetiim pe amandoi barbatii :;;i sa vedem
a caruia yieata este mai placuta? Pe unul II vei auzl
mandrindu-se :;;isaltand debucurie pentru biruintasa
e~ntr!1 P?ftei: iar~ pe celalalt ~l vei. vedea rm;inat $
ban UltOrlU, $1 rna! dreptul vorbmd mci nu trebuie dE
a mai a$tepta ca sa afti ceva dela dansul, fiindca ehiaI
de ar tagadul el, totu$i 11 voi vedea ea se gase:;;te rna
de jaJit deGat cei din legaturi. Fiindea de toti se teme
pc toti Ii banuie:;;te, banuie;;te chiar $i pc femeia sa, :;;
v

300

OMILIA XXII

301

OMiLIA XXII

pe bar~tul curvei cu care traie~te, banuie~te $i pe acea


c!lrva, $1 pe .slugi, _~i casllici, banuie$te $i pe priet.eni
. $IApc rude, $1 paretii casei, $i umbra IuiLba chiar $i pe
OB,o;:"lul) dfl,r~, q~i!), eEl cste io'(,.t'l, mai grozav decat toate,
e ca $1 com;1tiinta Ii striga intr'una, $i-l ml~ca
fiecart,; zi, f?i daca te yei mai garldt $1 ]a jqdenata Jui
Dumnezeu, ,ap.ui 'atur!ci ac,e l neimrocJt '- oid
'v (l, P.u~i?,a
sta. Plaeerea lui a fpst scurta de' tot, . pe cand durerea
$i scar!Ja llrn)ate dU[Ja eil sunt fara sfar$it, -tiindca ~i
sara, ~l , no~ptea, $i in ora~, ~i in pustietal;e, $i, ,in fine,
pretutmdem il insote$te ace I nemilos acuzator'iu, ara~
tandu-se ca ~i 0 sabie ascutita pe amandoua par~ile,
consumandu-'l de fri~a $i de groaza, $i fiind torturat de
cele mai lnfrico~ate munei.
~u tot_ a,;;;afnsa se l?etI'Bce$i cu cel intelept $i
cumpa.:tat , ea91.~1 e~te scutlt de tpate acele forturi" priv~~te m toata llbertatea .pe femela sa, .pe copiii $1 sluglie sale, :;,1.. pe prieteni $i pe 'toti Ii vede cu ocbi ' buni
$i nenanuitori. Deci, daca c-.el ce iube,:;;te in a$a mod,
Insa~ sAe s,tap~n~te,.$.i ine~ se bue~ra de atata~ plaeere,
dara mea cel ce mel nu IUbe$te, Cl este cumpatat, oare
nu va a yea suftetu~sau mai lini';itit decat orice f Di aeeia
tocI?ai sunt mai putini In lumede ceice curvesc, $i
mal multi de eei eumpatati. Deci, daca aceastaar fi
a~e~arata plaeere,~poi a~lmci eeim1timujti ar fi a~a.
~\ s31 nu~mi pr~ui d,e fr!2 a ~~J~, fiind.ca_.JlkljiQ~:;tSta~
Irlca nU-l s~apanH~tEl,.o1 malrnult '-nebutnea lor eea mare
. di~ caTe" c~Qza ~rs!1pararife lor 's Uiit-mmmarrdeeat
pla~erl1e: ~lmustraI'ea _ cugetului iiintovarcl$e$te pretutmdem.
'
.. :~strel~(f - este- curvarlui, !iaritde'Voe$Ci, if adaMii(
la m~Jloc $1 pe lacom, dezbracandu-l ~i pe acesta de un
altfehu de amorce-l stapane~te, si-l yom vedea ~i pe
d~~:sul temahdu-se, la feliu .cu eel dinainte, ~i neputand
mCI ~l a se bucura precum se cade de placere. Fiindca
g~ndmdu-se la eei nedreptatiti de dansul, cum ~ila
C~l ce comp~tir:nesc pe cei nedleptatiti, ~j, in fine, gandmdu:-se. la Idela ee au cu toW despre dansul, mii de
valurl~l de primejdii il intovara$esc_ ~j inca nu numai
acest rau mare H ameninta intr'una, ci nici maCar nu
'poate a. ~e . bu<?yra <i.e )tib~~a lui, fiindca a$a oste scris
pentru lUbltorn de argint; ca sa nu se bucuredebanii
adunati ill mod necinstit. Dara daca poate ti se pare
aceasta ca 0 enigma, apoi asculta inca $i ceia ce , esto

ne

nq

mai I'aU si mai ell anevoe de dezlegat: adecaca nu


numai de' placerea averilor sale este lipsit iubitoriul de
argint, ne indraznind de a le intrebuinta dupre cum
trelH,de, ci nici macar ea se satura vreodatl'i,ci v~nic
se . gase$te insetat. $i ce ar putea fi inai grO:laV der,fl.t
aceasta'?
.
. ; . Nu tot ~a1l1Sa este umul' drBpt; ci eLe~te15(~Uttt.
$i de, lricii, $i de ura, $i de setea Cea nesrnr$ita de argint,
9i dupre cum pe celalalt toti H blesterna, a.c:;;a >;-j p~a:cp.sta
toti H binecuvinteaza; dupre cum acela nu ~i-a efu?tigat
nici un prieten, tot asemenea ~i aeesta nu are in lume
niei un dU$man.
Deci, acestea fiind marturisitede toti, ce ar putea
fi mai placut decaL virtutea, ~i mai dezgustatoriu deeM
rautatea ~ Dara mai dreptul vorbind, chiar de am spl)ne
mii de vorne 1 totu$i nid un cuvant nu ar putea repre~
zenm a$a de bine pJaeereace 0 simtim dupa fapta buna,
cum l\>i neplacerea $i intristarea dlipii fapta'. ra, _paniL
ce nu facern l)na din doua. -Numai atunei vom simtl
veninul 9i aroaraciunea raului, cand mai intai yom gusta
dulceata virtutii. Aceaamaraeiuneeste dezgustiHoare.
gretoasa$i de _nesuferit,ceia . ce . nu pot - tagadul nici
ehiar cei cese tavalesc in rale, $inumai cand .rie departam de rautate, simtim eu exactitate .' veninul e1.
Dara {')~ea-eei--ma-i----mtI-4i----a.lea~.-~---rliutate,-'. pi mic
-uu este ' de mirat, fiiIlOOa c~i copiiid@m~~~;QJ!~;r~fci!ac-riB cele- mar---PU?n~pIa01te '":m--1oCu1- WOP eu .ad!;lf8,fRt
lJ1ac~~cwreie--dispretuesc. Inca ~i eei- belna-vi,
. pentru'oc'P1acel'e ttecatDa!'c,--il;H,.. o--pef'dut veselia,.. ~,oo A{;lintrerupta ~i sigur~.. Daraaceasta. previne -,uumaidin
. ,."..eMiear ~...~}8;:l3~~~ - ~i'-pg kb&wc .. ?S9f99Beq II];
cruri, $i nid decat din natura lucrurilor. Cel ce este '
viI'tuos, acela In adevar ca vietue$te cu placere, acela
in adevar ca este bOgat, aeela in adevar ea este libel'.
Dara daea cineva ar ingadul toate eelelalte virtuti, CR
de pilda: Iibertatea,lipsa de griji, a nu se teme de nimeni, a nu banut pe nimeni, iara place rea nu i-ar IngMui-o, apoi atunci marturisesc ea chiar mi-ar venl a
ride cu hohot. Fiindea, in adevar,ce alta este placerea,
decat de a se izbavl cineva de griji, de frica, de nemultamire, $i a fi nebiruit de nimeni'? Cine spune-mi; esLe
10-' adevarata p-h'icere $imultami-re '? Colee se zbuciuma,
sezvarcole$te ~i este imboldit de 0 multime de pofte,
$i nid nu mai este stapan pe dansul, sau cel c~ esto
c

OMILIA 'XXIII

i~ba,vit d~~oate aceste valuri, :;;i sta fn filosofie ca Intr'un


l\.TU
s'e'
~
- t Ga
-~ acest
. d'm urma '.?
r,
L
mVeaera
I~sa,~ lUbltJlor,. aceasta este particularitateavirtutei a:;;a
c.a raulnumm. numeie, il are de placere, fiindca in 'reah~~t~ ~~~ep~~:tlU I~e dansa. Mai JoaiDt~ de <1var~~rea
!?tl,c~tU.~, '" e".Lv rr:a" mult 0 nebume, decat 0 placere, lara .
hrn!ln
.....
::u. fn>'IClt'l
"""".. .

e'

s tins;;i aceasta. ,.
.' .
;;;i nici dUl?a aceasia n~
e:;te cuputmta ae a vedea pJacerea, apoI atunci unde
~l cUf,I~, se ~po~te vedea~ Dara pentru ca aceia ce vorb?SC .~a ? t~c m~i laI!lurit,sa pur:em de fata un exemplu.
C.. ne~\'a.~ s ~ lI?-dr~os~It de 0 femele frumoasa ~i culipiciu,
:;;1 pana S~-~I aJ unga scopul indragostirei lui e1 samana
~~, n~~~r~ll ~ip zm,i.nti1ii, dara ~upa s:e ~i-a a.{uns scopuI,
J ~ a ::;tl~j~ pOIta amamte, DecI, daca el nu simte multamlr~ mel .1a . fr:cepul - fiinddi. atuncA e mai mult 0 neeunJ~ - ,,?l mel la Ul'rfH1 -:-= .fiindea sfar$e;:;te printr'o lm;,.."?l~!re a,. intr8gulul organism - apoi atunci unde va
ga$!, 81 ad9 v~rf!tta , l:lUitamire ~ Nu tota~a lnsa sunt ale
noa!5 tr:e,~ac~ :,i?lla meeput. Sl1nt slobode de orice tulbu:rflore, ~ar~plaper"eaadeV8,rata . sta cunoi paDa 130 urma.
:;;1 a1 bme Z13, la noi !ii.ci nu cste sfar9it piacerei, bo:
nUllIe noastre nu au mCIO margine, si nici ca se sfat.:.
9El9.~e undevjt 'pla~erea. Aces~ea toate 'cugetandu-le, iupItJl<?r; 9~ca mbIm cu adevarat placerea, apoi S8. ne
mdele ,'~l('~f!J Cll fapta buna, ca 'astfeJiu sa ne bucuram
de bunat~;]!e cele prezente :;;i cele viitoare. Carora fie (':1 ~u totl}
,
dn.lclm,
'"
.
"'; ~ -'
,. sa~ !le lDvre
prl.G char~l ~i filantropLa I?omIlY~?1 n?stru -~iStlS,- Chr;stos, car ma se cade
slava III veCll vecIIor. Amin.
qUiXt,~1i v.arym~.' l~t~s'n

~ , ' ~:JeCl, ,~aC~~~11Clla)n\epu~

r::

O~lILIA

,'mai malt de cat toti r~dicandu-se .lacea rnai desa'var~ita


perfectit..-ne, sau mai bine zis, in trecand-o chiar 'iii pe
aceasta, prin faptulca n'a Juat ajutoare de pre laucenici, ca ceilalti apostoli, 1a . urma '-ial'a$i,s'apdgoPit rnai
, lOS de cat toti, i;li facandu-ni cunoscute dispozitiile fie
caruia, (;um~i desavar.;;ire,a~i pogorarna,ntul,qupacC),re
apoi Sf: atiuge de da!1~ii mai ell putere~ dandu-li a li'ltelege
cit. (;eia ce -se 'p etrece ' printr-e", darl~ii, de ~j s'ar p~reti cii
vine deja perfectiuneaior, totw?i este 0 munca za<iarnica
:;;i fara scop. ~i nu spune aceasta W,murit, Gac:sa nu ra'mana ru~inati, insa prin cele ceurza~te mal departe,
accasta se invedereaza. Ciici zicand ca pacatuesc in
'Christos, ca perd pc fratii lor, ~ic<'l. nu a u nici un folos
de cuno~tinta perfectiunei, daca la aceasta cuno:;;tinta nu
ii se va adaoga dragostea, iara;:;i da un -exemplu comun,
9i zice :" Au nu ~titi ca cei ce alearga jn locul de

priveala (stadiu), toti adeca' alearga, dara(numai) unul i~ darul (premiul)" '? Aceasta,_D_ ..spune,~ __ _

' nu ea doara numai unul din toti se va rnantui, - sa nu


fi~ i'-' ~i d, mult I?i 'fol os~$tenoHa -4e'a, ~-v~ !i,vnafie~:~.bm tc,1)U pre ,cu m , !~ , sta.dm :',sedilJJJ;?-" rn'tut.i,..:.msa',Jll.tn;lWll"' ~ _... '
sunt incUImnati, ci numai unuldin toti ia darul,~i dupre
cum nu e-de ajU-ri.S de a stit de-fatalln upte,cnici 'numaide
a'~i unge trupul eu unt-de-lemn - ~l a se--af'llnea --i-l1, htpt-a,tot. a~a f;iaici nu-e -de ajuGsnumai de a -crede !?i a se
1upta cum s;ar ll'lti3rppla" cad daca!lU vom alerga astfellu,
~a pana la sfar:;;itul 'i.tJptei sa nu p~ltem fi biruiti, ;;i a ne
apropiea de prerniu, nu yom avea nimic mai mult. Ca
daca poate te crezi pe si ne-ti ca e$ti desa var:;;it In euno:;;tintii, totu:;;i nici .. odata nu vei fi stapan pe toate, ceia ce "
z;c
A' <;;:!) Si"l 5lle"'(J"5lt
j, , f'~
<;;:~
1""a' od a "'8 ~n t v"Icrec
6
... -vn .
b""" ', "
"-"'-.,AI
'Vv...
apucati ". A$a dal'a inca nu apucase.~i zicand "a~a "
mai departe arata.;;i modul cum sa apuce.
"lara tot cel ce Se nevoe~te (se lupta), de toate
seinfraneaza" (Vers.25). Darace vasa zica aici "toate(?
Nu de unele sa va departati, zice, iara deaItele nu, sau
inaltele sa pa,cat.uiti, ci sa va stapaniti ~i de imbuibarca.
panteeelui, ~i de desfra nare'- ' ;ii de betie, ~i In fine de toato
patimile. Aceasta zice, se petrece ~i in luptele cele,dina- .
far nice, caci nu este slobod, de pilda, celor ce se /lupta, .
ca sa se imbete-in timpul iuptei,nici sacuI'veasca, ca nu
cumva sa-~i slabeasca puterea, ;;i nici a se indeletnici eu
UJ...:"

OMILIA ' XXII ,I

~)Au iH~ ~titi c~ eei c~ alearga in locul de priveala . (stadm), totl adeca alearga, dara (numai), '
unnl ]a darul (premiul)" ? (Cap. 9, 24).
.
i:\.ra~and mai sus ca e de mare trebuinta de' a fi

c~ pogoramant ,rata de !11tii, afleca dea fi ingaduitor,


cacI aceasta este perfectlUnea cea mai in,a lta, ~i ca el

XXIII

.1

.l,

J)

.,.'-"-'

\.AI

-~

.i.

304

OMILIA XXIII

de altele In ace I timp, d departandu-se de toate, S8. S8


gandeasca numai la lupte. Deci, daca acolo este ~, eu
toate ea numai unul ia eununa, apoi cu atat mai mult
aid, unde ~i cununi sunt maimu1te,~i unde ~i intrecerea
e maimare. Nu numaiunul este care 5e JllCUl1Uneaza,
~i pr9miulestea~a do ma.re,tneM loving: !.oate oste~
nelele liltrebuintatf~;De acei:~. (', ~ip4ne acefl,st.aapostolul
cu oare-care curaj, zicand: ,,~i aceia adi9a ca sa 1a
cununa stricacioasa, iara noi nestricaciaasa".
"Eu drept aceia a~a alerg, nu ca cum n'a~i
~ti" (Vers. 26). Indemnandu-i cu exemplulluptelor dina':'
fi=.mI, la urma sepune ~i pe dansul la mijloc, care este
mijlocul cel, mai bun de invati'itura, ceia cese vede
faeand pretutindeni. Dara ce va sa ~icili ll nu ca cum
n' a~i ~ti"? E-u, -zice, am priVirea at:ir1Hili:spre un scop
anumit, iara rlu friziidar $i fara seop,ca vO.i. Caci eu
ce sunteti voi foiositi, daca intrati in capi$tele pagane$ti,
'$i prin 8.ceast;:t v~. a.ratati a$fl,zisa voastraperfectiune?
Cu nimic. Nu a~a, inQi, sunt eu; ci toate eele ce fae, Ie
fae pentru mantuirea aproapeluL De a1'at ' deSaVai"$irea
mea, pentru dansul (aproapele) b fac; de sunt eu pogo. ramant, pentru dan$ii 0 fae; de covar$esc pe Petru in
aceia ca nu ia u nimie dela voi, 0 fae tot pentru eei
deaproape, ca sa nu se scanda!iseze; de ma pogor mai
mult deeat toti, taind t'nprejur1 razandu-mi caplll, tot
pentru dah~ii 0 facca 'sV.nu-l8,ma,gesc. Aceasta_v-a,_
sa ziea: "nu ca cum n'asi sti".Dara tu, zice, de
ee mananei in eaph?tele idoiilor? spune'mi. rX;sa nu ai
a'mi spime niei 0 eauza bineclrv~ntata-."--' -;Mancarea;
ziee, -nu te va pune inarntea- '-:lui Dum nezeu , ci
nici de vei manca iti va prisosl. nici de nu vei
manca, ,iti va lipsi" (Cap. 8,8). Ded, ziee, tu alergi
cum s'ar intampla, 9i - fara vr'un folos. Aeeasta Insamna "ca cum n'asi ~ti".
.'
"A~a rna ' lupt,' nu ca cum a$i fi bitand
vazduhul", zice, $i eu aeestea iara$i faeand aluziune la
dan9ii, earii se 1uptau fara seop, ca 9i cum bateau vazduhul. Eu, ziee, am pe cine sa lovesc, . adeea pe. diavolul; tuinsa nu-l--~-ci stai nepas.atoriu~a.intea..
lui. Pan:}. aid el ii cruta spunand acestea. Fiindea pr~n
cele de mai ina,inte el i-a atins cu mai multa putere,

OMlLIA XXlll

305

la urma lara;ll rrloaie eertarea, pastrand lovituraeea


mai adanea pe ' la finea cuvantului. Aici spune ea ii se
lupta in zadar, iar-a mai ineolo arataea ceia ce fae este.
spreraul capului lor, 9i ca ehiar ~i fara .v atamarea
a-proapelui. nici ii nu vor fi f'