Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mădălina Mera
Curs opțional Societate și mass-media
Ianuarie 2010
Comunitatea rromă din România nu a fost privită niciodată cu ochi buni de către
români. De cele mai multe ori, aceștia sunt marginalizați, ignorați și evitați de societatea
românească. Dacă e să privim în amănunt, realizăm că mass-media are cel mai important
cuvânt de spus în această problemă. Un articol despre comunitatea rromă poate schimba
semnificativ percepția românilor asupra acestora. Această analiză urmărește să determine
măsura și modul în care presa scrisă națională reflectă acțiunile minorității rrome în articolele
publicate. Studiul de față va cuprinde analiza a 40 de articole din 8 cotidiene naționale,
fiecare tratând un subiect cu, despre sau pentru etnia rromă.
Delimitări conceptuale
Rrom = Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate
țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă.1
Minoritate națională = grup de oameni de aceeași limbă și origine care locuiește pe teritoriul
unui stat național2
1
http://dexonline.ro/search.php?lexemId=49405
2
http://dexonline.ro/search.php?cuv=minoritate
2
Rromii în presa națională
îmbucurătoare. Din punct de vedere profesional, majoriatatea populației rrome nu deține nicio
profesie: 79,4% nu au nicio profesie, doar 16,1% sunt calificați în profesii moderne, iar 3,9%
în profesii tradiționale. În cadrul populației de peste 16 ani, doar 22,1% erau salariați, 0,8%
erau patroni, 16,9% desfășurau afaceri pe cont propriu, iar 51,2% erau fără loc de muncă
(ceea ce denotă rata foarte ridicată a șomajului în rândul rromilor). În privința standardului de
viață se remarcă o mare diferență între rromi și populația majoritară: 80,9% din popula ția de
rromi se afla, în 1993, sub nivelul minim de trai decent (față de 42% din ansamblul
populației) și 62,9% se afla sub nivelul de subzistență (față de 16% pe ansamblul populației).
Un factor important în societate, situația școlarizării, nu reprezintă un atu pentru rromi: 22%
dintre ei nu au nicio clasă, 5,3% au școala primară incompletă, doar 3,9% au absolvit liceul și
numai 0,7% au urmat studii postliceale. Proporția analfabetismului în rândul rromilor era de
27,3%, doar 56% dintre bărbați și 41% dintre femei au declarat că știu să citească bine; restul
ori aveau dificultăți în actul de citire, ori nu știau deloc a citi. La capitolul sănătate, această
etnie se confruntă cu probleme grave: au cea mai scăzută durată medie a vieții și cel mai mare
procent de mortalitate infantilă (63,1%). Infracționalitatea în cadrul populației de rromi este
mult mai mare decât la nivelul întregii țări: în 1993, 1,2% dintre persoanele mature se aflau în
închisoare, mai mult decât dublul proporției pe întreaga populație a țării (0,5%). Un capitol
important în viața rromilor o constituie organizarea familială: numărul mediu de persoane
într-o familie era de 6,6, iar pe întreaga țară era de 3,1.14
Tabloul social al rromilor în România anilor 90 nu era unul colorat. În România de
după acea perioadă, se poate spune că acel tablou a căpătat nuanțe din ce în ce mai gri, ba
chiar spre negru. Desigur, există și excepții. În drumurile noastre prin țară (mai exact Costești,
Curtea de Argeș, Strehaia-Mehedinți, Toflea-Tecuci, Drăgănești-Olt) putem întâlni câte o
comunitate de rromi ce și-a construit lumea sa: palate mărețe cu felurite sculpturi, cu turnuri și
ornamente în stil oriental, vile luxoase cu piscine, scări de marmură și mobilă ostentativă. De
asemenea, este imperativ de menționat înclinația spre muzică a acestei etnii; din rândul
rromilor s-au ridicat muzicieni de renume mondial, cum ar fi violonistul Ion Voicu, fiul
acestuia, dirijorul și politicianul Mădălin Voicu, dirijorul și compozitorul Sile Dinicu, artistul
jazz-ului Johnny Răducanu, solista Aura Urziceanu. Artiștii dramatici Ștefan Bănică și Jean
Constantin sunt și ei de origine rromă, ca și poeții Luminița Mihai Cioabă, Eugenia Sein și
14
Burtea, V., Gheorghe V., Mărginean I., Zamfir C. și Zamfir E. (coordonatori) (1993), Țiganii între ignorare și
îngrijorare, București, Ed. Alternative, apud Achim, Viorel (1998), Țiganii în istoria României, București, Ed.
Enciclopedică, p. 164 - 167
5
Rromii în presa națională
Cornel Remuves.15 Alte nume sonore de origine rromă în România ar fi Anton Pann, Barbu
Lăutaru și tenorul Costel Busuioc16. Însă, chiar și cu aceste excepții, marea majoritate a
rromilor “nu și-a depășit statutul economico-social tradițional, ei continuând să reprezinte
categoria de populație al cărei nivel de existență a rămas blocat la pragul cel de jos al
supraviețuirii”17.
În ceea ce privește presa și influențarea modului de percepție a populației majoritare
asupra rromilor, Emanuelle Pons spune, în lucrarea sa, că “rolul presei în alimentarea sau
eliminarea prejudecăților este foarte important, iar ziarele românești și bulgare s-au remarcat
adesea prin virulența limbajului lor cu privire la rromi ”18. În anul 1993, în cadrul primului
număr al revistei Études tsiganes, Katarina Matei publică articolul “Entre lieux et ailleurs :
l’image des Tsiganes dans la presse roumaine” (traducere “Între aici și aiurea : imaginea
țiganilor în presa românească”) unde analizează modul în care era tratată problema rromilor în
nouă publicații naționale de mare tiraj: Adevărul, România liberă, Azi, Dimineața, 22, Opinia
Studențească, Dreptatea, România Muncitoare și România Mare. Studiul cuprindea 93 de
articole apărute în intervalul dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu în 1989 și mijlocul anului
1991. Astfel, Katarina Matei observă că din totalul de 93 de articole, 32 sunt bazate pe o
atitudine obiectivă, neutră: “articolele evită stereotipurile și oferă înformații despre
manifestările culturale ale rromilor, despre evenimentele politice în care sunt implicați, despre
modul lor de viață”19. Acest tip de articole a fost întâlnit mai frecvent în publicațiile Adevărul,
România Liberă, 22 și Azi. Mai apoi, autoarea remarcă în 5 articole din ziarele România
Liberă și Adevărul o atitudine favorabilă, sentimentală și compătimitoare față de etnia rromă.
În alte articole, Matei observă o atitudine pitorească ce căuta amuzamentul cititorului (opt, în
Adevărul, Opinia Studențească și Azi), însă în 14 articole aceasta remarcă atitudinea
partizană, nefavorabilă rromilor, autorii prezentându-i drept singurii vinovați în cadrul
conflictelor cu ne-rromii. Această atitudine a fost regăsită în ziarele prezentate până acum,
alăturându-se listei și ziarul România muncitoare. În final, 30 de articole au fost catalogate
drept cele care au o perspectivă negativă, injurioasă și calomnioasă; rromii erau prezentați
drept indivizi aflați în afara legii, principali vinovați pentru răul social. Majoritatea articolelor
15
Băcanu, M. (1996), Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională? , București, Ed. Bravo-Press,
p. 55 - 56
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom
%C3%A2nia#Personalit.C4.83.C5.A3i_de_etnie_rom.C4.83_sau_cu_origini_rome_.C3.AEn_Rom.C3.A2nia
17
Băcanu, M., op. cit., p. 57
18
Pons, Emanuelle, op. cit., p. 114
19
Ibidem, p. 115
6
Rromii în presa națională
20
Petcu, Marian (2002), Sociologia mass-media, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, p. 97
21
Thompson, John (1994), Media și modernitatea. O teorie socială a mass-media , București, Ed. Antet, p. 107
apud Petcu, Marian, op. cit., p. 120
7
Rromii în presa națională
Metodologie
Obiectivul acestei analize este determinarea măsurii și a modului în care presa scrisă
centrală din România a reflectat minoritatea rromă în articolele publicate. Astfel, s-a analizat
un număr de 40 de articole de ziar din 8 cotidiene naționale. Au fost monitorizate edițiile
electronice ale următoarelor ziare: România liberă, Gândul, Adevărul, Evenimentul Zilei,
Cotidianul, Jurnalul Național, Libertatea și Ziua. Articolele nu au fost alese în funcție de dată,
ci de relevanța conținutului. Astfel, este un articol din luna iunie 2009, 3 din august 2009, 4
din septembrie 2009, unul din octombrie 2009, 8 din noiembrie 2009, 6 din decembrie 2009 și
17 din ianuarie 2010. Repartiția articolelor analizate pe ziare este după cum urmează:
România liberă – 1 articol, Gândul – 3 articole, Adevărul – 17 articole, Evenimentul Zilei – 2
articole, Cotidianul – 3 articole, Jurnalul Național – 7 articole, Libertatea – 5 articole iar Ziua
– 2 articole. Mai jos apar reprezentările grafice ale datelor de mai sus.
18 18 17 Românialiberă
17
16 16
15 Gândul
14 14
13
12 12 Adevărul
11 Număr
10
9 articole 10 Ev. Zilei
8
7 8 7
6
5 6 Cotidianul
4 5
3 4
2 3 3 Jurnalul Național
1 2 2
0 2 1 Libertatea
0
06
07 9
08 9
09 9
10 9
11 9
12 9
01 9
22
Hall, Stuart (1977), “Culture, the media and the … ideological effect”, în J. Curran et al (coord), Mass
Communication and Society, London, Ed. Arnold, p. 315 – 349, apud J. Hartley (1999), Discursul Știrilor, Iași,
Ed. Polirom, apud Petcu, Marian, op. cit., p. 121
8
Rromii în presa națională
Analiza articolelor
(vezi Anexele)
9
Rromii în presa națională
28%
Atitudine negativă
49% Atitudine pozitivă
Atitudine neutră
23%
11
10
9 România liberă
8 Gândul
7
6 Adevărul
5 Ev. Zilei
4
3 Cotidianul
2 Jurnalul Național
1 Libertatea
0
Atitudine Atitudine Atitudine Ziua
negativă pozitivă neutră
10
Rromii în presa națională
de pe Crișul Repede, Romii din Sf. Gheorghe vor să-şi înfiinţeze un Consiliu care
să-i reprezinte în faţa autorităţilor
- subiecte/acțiuni neutre/de ajutorare din partea românilor : Ţiganii din Cândeşti au
aşteptat curentul ca să-şi tragă antene satelit, Zeci de puşcăriaşi de etnie romă au
devenit lucrători în construcţii, sudori şi tencuitori, Sibiu: Romii din Brădeni şi
Agnita primesc GRATIS case de sute de mii de euro, Arad: Romii plâng după
joburile de altădată, Sibiu: Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de
dolari din cauza crizei, Bucureşti: Proiect pentru consilierea romilor, Aproape
900.000 de euro pentru igiena romilor, Şcoli pentru copiii romi, Sfaturi antigripă
AH1N1, în limba romanes
- subiecte/acțiuni negative, ce augmentează imaginea proastă a rromilor în societate:
Circa 150 de rromi români au ocupat o biserică din Milano, Armata franceză s-a
adresat justiţiei după ce un grup de romi români le-a ocupat o cazarmă,
Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură alegătorii cu
semnul electoral, Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire
pentru a pleca, Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu
moartea o avocată în centrul oraşului, Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci
vrea să-i facă dosar penal avocatei pe care a bătut-o în centrul oraşului, Braşov:
Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi, Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la
gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore, Brăila: Romii au rămas în continuare
analfabeţi, deşi s-au cheltuit sute de mii de euro pentru educarea lor, Scandal cu
poliţişti şi romi într-un bloc din Alba Iulia, Braşov: Un şofer, la un pas de a fi
linşat de romii din Săcele, Copiii romilor, antrenaţi pentru a fura şi cerşi în Europa,
Romii din Paris, după şapte ani, Sterilizarea romilor, soluţia murdară pentru o
societate curată, Candidatul Ninel Potârcă a sesizat CCR, nemulţumit că în
comisiile de vot nu sunt şi etnici romi, Buzău: Banii ţiganilor trimit un primar la
închisoare, Criza îi asmute pe unguri împotriva ţiganilor, Argint, gata de extrădare,
Milionar ţigan extrădat în Germania, Circ între Traian Băsescu şi reprezentantul
Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi, Pentru un tribunal din Napoli: «Rrom
înseamnă delincvent», Vânzătorul minoritar? Rrom împuţit, Se măcelăresc în
stradă, Încăierare între ţigani, Expresia 'ţigancă împuţită' a băgat în spital o
avocată, Foame țigănească, Biblia si sceptrul.
Doresc să fac aici delimitarea între două concepte diferite: existența unei știri
bune/rele despre rromi și prezentarea negativă/pozitivă de către jurnalist a unei știri neutre. Se
11
Rromii în presa națională
pot remarca astfel diferențele: o știre benefică imaginii rromilor poate fi prezentată de către
jurnalist în mod neutru, poate chiar răsturna situația și astfel poate fi prezentată în mod
negativ, ceea ce îl poate face pe cititor să privească o știre bună drept una rea. Se observă din
nou capacitatea jurnalistului de a modifica realitatea.
În ceea ce privește menționarea inutilă a etniei, deci discriminarea vădită, se constată:
din cele 40 de articole analizate, în 11 apare menționată etnia, fără a fi imperativ necesară
menționarea acesteia, iar în restul menționarea etniei nu aduce schimbări la posibila
interpretare a mesajului de către cititor.
Din punctul de vedere al cuvintelor folosite de către autorii articolelor în elaborarea
acestora, se remarcă următoarea frecvență:
- Circa 150 de rromi români au ocupat o biserică din Milano: romi
- Armata franceză s-a adresat justiţiei după ce un grup de romi români le-a ocupat o
cazarmă: romi
- Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură alegătorii cu
semnul electoral: etnie rromă, romi, corturar
- Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire pentru a pleca:
romi
- „Paranghelie“ cu whisky şi purceluşi de lapte: țigani, rromi, puradei, bulibașa,
tuciuriu
- Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu moartea o
avocată în centrul oraşului: clan țigănesc, țigani, rromi
- Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci vrea să-i facă dosar penal avocatei pe
care a bătut-o în centrul oraşului: piranda, rromi
- Braşov: Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi: rromi
- Sibiu: Regele Florin Cioabă vrea să unească după 20 de ani rromii din România:
rromi, etnie rromă
- Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore:
rromi, etnie rromă
- Brăila: Romii au rămas în continuare analfabeţi, deşi s-au cheltuit sute de mii de
euro pentru educarea lor: rromi, etnici
- Capra ţigănească a luat tradiţia românească în orașul de pe Crișul Repede: romi,
țigani
- Ţiganii din Cândeşti au aşteptat curentul ca să-şi tragă antene satelit: țigani, rromi
12
Rromii în presa națională
“de bună purtare”, de multe ori rromii însăși se autointitulează țigani, pirande, tuciurii
ș.a.m.d..
În ceea ce privește atitudinea jurnalistului față de temele prezentate, putem observa că
în majoritatea cazurilor se utilizează un ton neutru, autorul păstrându-se departe de implicarea
emoțională.
Etnia rromă este prezentă, în mod sigur, în societatea românească și știe să- și facă
simțită prezența; de asemenea putem observa că este prezentă într-un număr semnificativ de
articole publicate din cele 8 cotidiene selectate pentru această monitorizare.
Concluzii
Populația de rromi din România se confruntă, așa cum am văzut, cu probleme sociale
grave. Nu este vorba, desigur, de toți rromii, dar segmentul de populație aflat în această
situație este tot mai mare, astfel încât putem vorbi de un proces de agravare a situației social-
economice a acestei populații în ansamblu. Datorită problemelor economice și sociale tot mai
grave, asistăm la o blocare a procesului de modernizare a populației de rromi și chiar la o
revenire a multora dintre ei la strategiile tradiționale de viață. Se produc noi fenomene de
marginalizare. Această populație tinde să se izoleze și mai mult, ceea ce face ca integrarea ei
sub acest aspect social să fie tot mai problematică. Rromii constituie, prin sărăcia și
marginalitatea ce caracterizează pe cei mai mulți dintre ei, cât și prin dimensiunile acestei
populații, una din problemele sociale cele mai serioase din România de azi. Viitorul acestei
populații rămâne deschis, inclusiv în ceea ce privește locul ei în societatea românească.23
BIBLIOGRAFIE
• Achim, Viorel, Țiganii în istoria României, București, Ed. Enciclopedică, 1998
• Băcanu, M., Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională? , București,
Ed. Bravo-Press, 1996
23
Achim, Viorel, op. cit., p. 169-177
14
Rromii în presa națională
15