Securitatea societală și problematica

minorităților din Romania 1990 – 2022

De la comunism la integrare europeană

Ciuf Bogdan Andrei

Managementul Securității în Societatea Contemporană, AN I, IFR
Examen
 Securitatea socială se referă la un sistem de protecție socială care garantează securitatea și
bunăstarea cetățenilor în societate și include măsuri de prevenire și abordare a riscurilor și
amenințărilor sociale precum sărăcia, șomajul, sănătatea precară, violența și tulburările sociale.

Ca măsură de securitate socială, populația beneficiază de anumite programe care includ

asigurări sociale, asistență socială, programe de asistență medicală și educațională și măsuri de
protecție în caz de dezastre naturale sau conflicte armate, acestea fiind și scopul securității sociale de
a ajuta la crearea unei societăți stabile, în care individul să aibă acces la un minim de securitate și
bunăstare.

În perioada postcomunistă, minoritățile românești au fost expuse la diverse probleme legate

de securitatea socială. Aceste probleme derivă dintr-un context social și politic complex, caracterizat
de schimbări rapide și adesea contradictorii, în care procesul de integrare și democratizare europeană
a reprezentat o serioasă provocare pentru România.

La începutul anilor 1990, minoritățile românești au avut de înfruntat multe probleme, precum
discriminarea, marginalizarea socială, excluderea politică și economică. Odată cu tranziția la
democrație și aderarea la Uniunea Europeană în 2007, problemele minorităților au rămas în centrul
dezbaterii publice în România. În acest context, problemele legate de securitatea socială a
minorităţilor au început să fie abordate din perspectiva angajamentului exprimat al României de a
respecta standardele europene referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Una dintre cele mai importante probleme legate de securitatea societală a minorităților
române este discriminarea și marginalizarea socială. Această problemă afectează în special
minoritățile istorice, precum romii, maghiarii și alte minorități etnice. Întreruperea sau reducerea
accesului la serviciile de sănătate și educație, discriminarea în procesul de recrutare pe piața muncii,
la locul de muncă sau în viața comunitară și alte tipuri de discriminare sunt exemple de probleme cu
care se confruntă minoritățile din România.

Pe lângă problema discriminării și marginalizării sociale, minoritățile din România se

confruntă cu o serie de alte probleme legate de securitatea societală, cum ar fi încălcarea drepturilor
fundamentale, precum libertatea de exprimare sau de asociere, sau probleme legate de sistemul de
drept.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese semnificative în promovarea drepturilor și

protecției minorităților, iar angajamentul său față de integrarea europeană a contribuit la promovarea
valorilor și standardelor europene în domeniul drepturilor și libertăților cetățenilor. Cu toate acestea,
1
este important ca România să continue să-și îmbunătățească politicile publice și să implementeze
măsuri care să contribuie la îmbunătățirea protecției sociale a minorităților și la eliminarea
discriminării și excluziunii sociale.

Din 1998, 18 decembrie a fost declarată Ziua Minorităților Naționale, așa că România s-a
alăturat eforturilor Adunării Generale a Națiunilor Unite privind minoritățile, care a adoptat la 18
decembrie 1992 Declarația privind drepturile persoanelor aparținând naționalităților, minorități
etnice, lingvistice și religioase - ca document internațional care garantează drepturile minorităților în
general în lume.

Potrivit recensământului din 2021, populația României este de 19.053.815, ceea ce înseamnă
o scădere de peste 1 milion de locuitori față de recensământul din 2011, dintre care 89,3% sunt
români, 6% maghiari, 3,4% se declară romi, iar 1,3% din alte grupuri etnice (sași, greci, albanezi,
turci, sârbi etc.).1

Germanii s-au stabilit pe teritoriul României în urmă cu aproximativ 900 de ani și au venit în
țara noastră din toată Europa, unii de bunăvoie, alţii conduşi de evenimente istorice. De aceea, astăzi
nu se poate vorbi de o comunitate germană omogenă pe teritoriul țării, ci de mai multe comunități
germane. În acest fel au apărut de-a lungul timpul mai multe comunităţi precum:

 saşii din Transilvania,

 şvabii sătmăreni în nord-vestul României,
 şvabii bănăţeni în Câmpia Banatului,
 germanii din Banatul Montan în zona actualului judeţ Caraş-Severin,
 landlerii în câteva localitãţi din zona Sibiului,
 ţipserii în nordul Transilvaniei,
 germanii bucovineni în nordul Moldovei,
 germanii dobrogeni în Dobrogea,
 germanii basarabeni în Basarabia.

Primele grupuri etnice germane care au colonizat România de astăzi au fost sașii, a căror
prezență în Transilvania, pe atunci parte a Regatului Ungariei, datează de la mijlocul secolului al XII-
lea. Denumirea de sași sau saxoni nu este legat de regiunea de origine, acest nume apare pentru prima
dată în evidențele Cancelariei maghiare mult după ce „sașii” s-au stabilit în Transilvania. Sarcinile

1
„Recensământ 2022 | Populația rezidentă a scăzut cu un milion de locuitori. Sociolog: România va ceda sub propria
greutate demografică”, https://romania.europalibera.org/a/rezultatele-recensamant-2021/32201342.html. - accesat
la data de 15.06.2023
2
lor constau în protecția frontierelor și dezvoltarea economică a regiunii. Coloniști, cu statut de
persoană liberă, li s-au acordau anumite privilegii, cum ar fi dreptul la autonomie, și erau supuși
direcți ai coroanei. După o dezvoltare susținută a meșteșugurilor și a comerțului în secolul al XIV-lea
și al XV-lea, din cauza invaziilor turcești, sașii au fost nevoiți să construiască un sistem de apărare
prin construirea a peste 150 de biserici-cetate și cetăți bisericești, care sunt încă monumente de
arhitectură unice.

Biserica fortificată din Biertan jud. Sibiu2

După ocuparea părții centrale a Regatului Ungariei de către turci în secolul al XVI-lea,
Transilvania a devenit un principat autonom care a plătit bir turcilor. Nobilii, secuii și sașii au format
parlamentul principatului și alegeau principele. Tot în această perioadă, sașii au îmbrățișat reforma
luterană și au dezvoltat un sistem de toleranță și coexistență pașnică între națiuni și confesiuni. Sub
stăpânirea habsburgică, sistemul de drepturi și privilegii medievale a fost abolit treptat ca parte a
proiectului de modernizare al administrației. Chiar și privilegiul lor de autonomie a fost abolit după
introducerea dualismului austro-ungar. Astfel, Biserica Evanghelică, care construise deja sistemul
școlar săsesc, și-a asumat reprezentarea sașilor în sfera culturală și politică.

La sfârșitul Primului Război Mondial și la crearea „României Mari”, guvernul de la București

nu a îndeplinit așteptările multor cetățeni minoritari germani care au fost puși în situația de a tolera o

2
„Istoria sasilor din Romania. Cele mai frumoase biserici fortificate - Mythologica.ro”, https://mythologica.ro/istoria-
sasilor-din-romania-cele-mai-frumoase-biserici-fortificate/. - accesat la data de 15.06.2023
3
administrație centralizată fără experiență sau preocupare pentru minoritate. Astfel ei au devenit
sensibili la propaganda radicală și naţionalistă și au ajuns sub influența politicii naziste propagate de
Hitler.

În 1940, germanii din Dobrogea și Bucovina au fost în mare parte relocați în Imperiul German.
S-a ajuns la un acord între Germania și România, conform căruia bărbați aparținând minorității
germane erau recrutați în unitățile de luptă ale Waffen-SS. La sfârșitul celui de-al Doilea Război
Mondial, când România s-a întors împotriva puterilor Axei, sașii de nord ai Transilvaniei au fost
evacuați de armata germană în retragere. În ianuarie 1945, germanii apți de muncă au fost deportați
în Uniunea Sovietică pentru muncă forțată, unde mulți au murit, și de unde mulți nu s-au putut
întoarce în România, ci au fost trimiși în Germania.

Aceste evenimente, precum și faptul că soldații care luptau în Waffen-SS nu se puteau întoarce
în România la sfârșitul războiului, au dus la o reducere semnificativă a minorității germane.3

Începând cu Primul Război Mondial populația germană din România, a început un declin
fabulos, astfel:

 anul 1910 în România trăiau aproximativ 800.000 de persoane de origine germană;

 anul 1930 numărul lor a scăzut la 633.488;
 anul 1956 numărul lor aproape s-a înjumătăţit ajungând la 384.708;
 anul 1966 populaţia etnică germană a ajuns la 382.595;
 anul 1977 populaţia germană ajunge la 359.109;
 anul 1992, minoritatea germană scade cu aproape 200.000 de persoane ajungând la
119.462;
 anul 2002 în România trăiau 59.764 germani, din care 42.014 au declarat că limba lor
maternă este limba germană 4.
În prezent, conform rezultatelor provizorii ale recensământului din 2021, în România trăiesc
în total aprov 23.000 de etnici germani, cei mai mulţi fiind localizați în judeţul Timiş (aprox. 4.684
de persoane) urmat de Satu-Mare, Sibiu, Arad și Braşov 5.

3
„minoritatea-germana-din-romania1.pdf”, https://www.goethe.de/resources/files/pdf134/minoritatea-germana-
din-romania1.pdf. - accesat la data de 15.06.2023
4
„Structura Etno-demografică a României”,
http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=0&localitate_id=0. – accesat la data de 25.05.2022
5
„Rezultate provizorii – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”, https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-
2021/rezultate-provizorii/. - accesat la data de 15.06.2023
4
 Așa se face că, potrivit datelor, populația germană a României a scăzut de la 800.000 la 23.000
într-un secol, pe fondul deportărilor în masă care au avut loc în perioada premergătoare celui de-al
Doilea Război Mondial și a regimului comunist.
Minoritatea germană din România are mai multe religii: catolici, luterani augustini, ortodocși,
luterani prezbiteriani sinodali, reformați, greco-catolici, penticostali, baptiști, adventisti, unitarieni,
oameni de alte religii dar și fără religie.

În fiecare octombrie, Timișoara, Sibiu, București, Cluj și Iași găzduiesc o mare varietate de
evenimente, de la muzică simfonică, de cameră și jazz, film și teatru, balet, literatură și știință la
diverse expoziții. Zilele Culturii Germane sunt organizate în colaborare cu Ministerele de Externe
german și român, ținând cont de îmbunătățirea relațiilor de prietenie româno-germane, iar acest
eveniment are toate șansele să devină un mare succes și un punct de plecare, pentru cooperarea
politică, culturală și științifică între România și Germania.

În sfera culturală funcționează în prezent Teatrul German de Stat din Timișoara și filiala de
stat a Teatrului de Stat Radu Stanka din Sibiu, precum și Teatrul de Păpuși Sibiu. De asemenea, apar
cotidianul „Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumenien” apărut la București, săptămânalul
„Hermannstadter Zeitung” din Sibiu și buletinul bilunar al Federației Curier FDGR.6

Printre instituţiile minorităţii germane din România se numără:

 Asociaţia Bănăţeană pentru Cooperare Internaţională "Banatia"(Banater Verein für

Internationale Kooperation "Banatia");
 Asociaţia Formaţiunea de Cooperare Internaţională Transcarpatica(Verein für
Internationale Kooperation Transcarpatica);
 Asociaţia Germanilor din Moldova( Verein der Buchenlanddeutschen Radautz);
 Forumul Tineretului German din Bucureşti(Jugendforum Bukarest) etc.

Minoritatea etnică a României este reprezentată politic și cultural de Forumul Democrat al

Germanilor din România (FDGR). Acesta luptă pentru ca minoritatea să continue să existe și să se
poată exprima și să ia decizii în acest sens. Exista organizatii ale Forumului in aproape toate
localitatile din Romania cu o populatie germana semnificativa numeric. Ele sunt cuprinse in cinci
asociatii regionale și o asociație de tineret.7

6
„Anexa-1-Concept-expozitional-general.pdf”, p. 17, http://patrimoniudeschis.ro/wp-
content/uploads/2016/05/Anexa-1-Concept-expozitional-general.pdf. - accesat la data de 15.06.2023
7
„Forumul Democrat al Germanilor din România”, https://www.fdgr.ro/ro/home-ro/. - accesat la data de 15.06.2023
5
 În ceea ce privește limba germană, România a ratificat 8.1.a.i., b.i., c.i. și d.i. articole care
obligă statul să furnizeze servicii educaționale într-o limbă minoritară fără cererea prealabilă a
părinților sau a elevilor. Predarea limbii germane este reglementată de Legea Educației Naționale, nr.
1/2011, Articolul 45 și cu Metodologia studierii unei limbi ca limbă maternă, a studierii limbii și
literaturii române, a studierii istoriei și a tradițiilor persoanelor care aparțin minorităților naționale și
a studierii muzicii în limba maternă - Articolele 33, 34, 35 din Ordinul Ministerului Educației nr.
5671/2012). După cum a indicat Guvernul în Partea a II-a, “Educația”, a prezentului raport, pot fi
organizate clase cu un număr de elevi mai mic decât minimul stipulat de lege, în conformitate cu
procedura specială avută în vedere în Articolul 63 din Legea Educației Naționale.8

Potrivit studiilor, sașii (germanii) sunt etnia cu cea mai bună imagine din România, pentru că
în imaginația noastră, bazată pe stereotipuri de lungă durată, atunci când spunem „Eu sunt sas”,
spunem automat: Sunt decent, disciplinat, harnic, îmi fac treaba, am de toate, nu fur, nu trișez etc.
Transilvania pitorească, unde coexistența multietnică a dat tradiții, sate și peisaje europene unice sașii
a devenit un brand turistic în România, unde orice etichetat „săsesc” se vinde bine.

8
„DisplayDCTMContent.pdf”,
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=09000016806c8e6a. –
accesat la data de - accesat la data de 15.06.2023
6
 Bibliografie:

JUL 22, ROXANA IORGULESCU |; CIVILIZATIE, 2019 |; CULTURA | 0 |, „Istoria sasilor din Romania. Cele mai frumoase
biserici fortificate”, Mythologica.ro, https://mythologica.ro/istoria-sasilor-din-romania-cele-mai-
frumoase-biserici-fortificate/.

NICOARA, TOADER, Istorie: istoria si traditiile minoritatilor din Rom??nia, s. n., Bucuresti, 2005.

WELLE (WWW.DW.COM), DEUTSCHE, „Ultimii sași din România, o comunitate pe cale de dispariție | DW |
10.11.2021”, DW.COM, https://www.dw.com/ro/ultimii-sa%C8%99i-din-rom%C3%A2nia-o-
comunitate-pe-cale-de-dispari%C8%9Bie/a-59778914.

„Biserici fortificate - Mosna - Alma Vii - Biertan si Malancrav”, Razvan Andrei,

https://razvanandrei.ro/biserici-fortificate-mosna-alma-vii-biertan-si-malancrav/.

„Forumul Democrat al Germanilor din România”, https://www.fdgr.ro/ro/home-ro/.

„Rezultate provizorii – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”,

https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-provizorii/.

„Structura Etno-demografică a României”,

http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2959&judet_id=0&localitate_id=0.

„Gant Ovidiu Victor”, http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=117&cam=2&leg=2020.

„Anexa nr. 1 la Caietul de sarcini nr. 4.745 / 19.05.2016”, http://patrimoniudeschis.ro/wp-

content/uploads/2016/05/Anexa-1-Concept-expozitional-general.pdf