Institutul Patrimoniului Cultural

al Academiei de ~tiinte a Moldovei

Agentia Nationalii Arheologidi (Chi~iniiu)
Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan''

(Bucure~ti)

Complexul Muzeal National ,,Moldova''

(Ia~i)

CONFERINTA STIINTIFICA INTERNATIONALA

PJROBLEME ACTUALE ALE ARHEOLOGIEI, ETNOLOGIEI
~I STUDIULUI ARTELOR
)

Motto-ul: Patrimoniul cultural - cercetare, valorificare, promovare

PRO.GRAMUL ~I REZUMATELE COMUNICARILOR

Editia a VII-a
Chi~iniiu,

26 - 28 mai 2015

Parteneri nationali ~i sponsori:

Universitatea de Stat din Moldova
Universitatea Pedagogica de Stat ,,Ion Creanga'
Universitatea Tehnidi din Moldova
Institutul de ~tiinte ale Educatiei
Asociatia Rasaritul Romanesc din Republica Moldova
lnstitutia publica Institutul ~tiintifico-Practic de Horticultura
~i Tehnologii Alimentare
Institutul Muncii

Conferinta ~tiin\ifica interna\ionala ,,Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor", editia a VII-a, Chi~inau, 26-28 mai 2015. Programul ~i
rezumatele comunicarilor (aprobat pentru tipar la ~edinta Consiliului ~tiintific al
IPC din 05.05.2015, proces-verbal nr. 5).
Comitetul organizatoric: Victor Ghila~ - pre~edinte, Vlad Vornic viceprqedinte, Liliana Condraticova, Oleg Levitki, Radu Postolachi, Svetlana
Procop, Ghenadie Sirbu, Livia Sirbu, Constantin Spinu, Tudor Stavila, Violeta
Tipa, Valentina Titei.
Comitetul ~tiintific: dr.hab. Victor Ghila~ - pre~edinte, dr. Liliana Condraticova, dr.hab. Oleg Levitki, dr. Svetlana Procop, dr. Constantin Spinu,
dr.hab. Tudor Stavila, dr.hab., m.cor. al A$M. Mariana $lapac, dr. Violeta Tipa,
dr. Vlad Vornic.
Comitetul onorific: acad. Ion Bostan, dr., prof. Nicolae Chicu~, dr.hab., prof.
Gheorghe Ciocanu, dr.hab. Nicolae Dadul, dr.hab., prof. Aurelian Danila, dr.,
prof. Eugen Nicolae, dr. Senica Turcanu.
Redactori: Larisa Bogataia, Larisa Ciobanu, Liliana Condraticova, Natalia
Natalia Gradinaru, Ludmila Bacumenco-Pirnau, Tudor Stavila, Mariana $lapac, Nicolae Telnov, Violeta Tipa, Tatiana Zaicovschi.
Du~acova,

Concepfie grafidi, procesare computerizata, coperta: L. Condraticova

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii
"Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor", conferin\a ~tiintifica
interna\ionala (7; 2015; Chi~inau). Conferin\a ~tiin\ifica cu participare interna\ionala
"Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor", Ed. a 7-a, Chi~inau,
26-28 mai 2015: Programul ~i rezumatele comunicarii I com. ~t.: Victor Ghila~ [et al.] . Chi~inau: S. n., 2015 (Tipogr. "Notograf Prim"). - 160 p.
Antetit.: Inst. Patrimoniului Cultural al Acad. de $tiin\e a Moldovei, Agen\ia Na\.
Arheologica (Chi~inau), Inst. de Arheologie "Vasile Parvan" (Bucure~ti) [et al.] - Sponsori:
Univ. de Stat din Moldova, Univ. Ped. de Stat "Ion Creanga", Univ. Tehn. din Moldova [et
al.]. - 200 ex.
ISBN 978-9975-3058-8-4.

czu 902+39-+7.0(082)
p 93

Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de $tiinte a Moldovei, 2015

PROGRAMUL CONFERIN'fEI
MARTJ, 26 MAI 2015, SALA AZURIE

09.30 - 10.00
10.00 10.30 13.00 14.00 -

10.30
13.00
14.00
17.30

inregistrarea participan\ilor
9edinta de deschidere a conferintei
~edinta plenara
pauza de cafea
9edinte in seqii, discutii

Sectia Arheologie - Sala Mica

Seqia Patrimoniul etnologic: cunoa?tere prin cercetare - Sala Aurie
Seqia Arte vizuale - sala Argintie
Seqia Arte audiovizuale - biroul 411

09.00 -13.00
13.00 - 14.00
14.00 -17.30

MIERCURI, 27 MAI 2015

9edinte in sectii
pauza de cafea
9edinte in seqii, discutii

09.00 - 12.00
12.00 - 13.00
13.00 - 15.00
15.00

JOI, 28 MAI 2015

9edinte in sec\ii
pauza de cafea
9edinte in seqii
9edinta de totalizare a lucrarilor conferintei

Rapoarte sustinute la 9edinta plenara:

dr. Vlad VORNIC (Agentia Nationala Arheologica/IPC, Chi9inau). Cuptoarele de oliirie medievale de la Vorniceni: cercetare, conservare, valorificare

dr.hab. Ana-Maria PLAMADEALA (Institutul Patrimoniului Cultural,

Chi9inau) . Creafia lui Emil Loteanu din anii '70 - de la mit la demitizare
dr., prof. Eugen NICOLAE (Institutul de Arheologie ,,V Parvan': Bucurqti).
lntemeierea Moldovei in lumina descoperirilor monetare dintre Prut ~i Nistru
p;p. ArreKcaHp;p K0)KOJI5IHKO Universitatea Nationala din Cernau\i,
Ucraina). Ka!lrnoapuaH o6pHouocmb Mo!loaaau u yKpaum~eB ceaepuou tacmu Pecny6!lUKU Mollooaa u ceaepuou ttacmu Ey1wauubt B ucC!leOoaauuHx
MO!lOaacx:ux u yKpauuCKux amuozpacfioa I Obiceiurile calendaristice ale moldovenilor ~i ucrainenilor din nordul Republicii Moldova ~i nordul Bucovinei fn
cercetiirile etnologilor moldoveni ~i ucraineni
dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural,
Chi9inau) . Valoarea istoricii ~i artisticii a podoabelor de cult din patrimoniul
miiniistirilor din Republica Moldova

SECTIA ARHEOLOGIE
'

Marti, 26 mai 2015

14.00 - 17.30, Sala Mica
Moderatori: dr.hab. Oleg LEVITKI, dr. Emil Constantin URSU

Dr. Serghei COVALENCO (IPC), dr. Roman CROITOR (L'Universite Maison Mediterraneen des Sciences de !'Homme, Aix-en-Provence). Bone, antler and
ivory tools made by reindeer hunters from middle Dniester River Aria
Drd. Vitalie BURLACU (IPC). Stafiunile musteriene din zona raului Draghi~te (grupul de tip Trinca)
Natalia PA$ENCIUC (IPC). Noi date privind cercetarea statiunii paleolitice
Climauti II (lucriirile din 1998)
K.vr.H. AneKcaHl"\P 0-Y:EPE).J;HOM (MMMK, C.lleTep6ypr), BMTaJIMM EYPJIAKY (MKH), EKaTepMtta BOCKPECEHCKMI (MttcTMTYT feorpacpvrvr PAH,
MocKBa), )"\.M.H. JieoHMI"\ Bli1IIIH5IUK!i1M (J11i1MK, C. IIeTep6ypr). Cpe0Henaneonumu11ec1<ue naMHmHUKU 6accei'ma BepxHeu EecHbt
,1..(oKTOpaHg fypaM qxATAPAIIIBVIJH1 (ApxeonornqecK11i1 My3ei1, EaTyMM). BepxHenaneonumu11ecKaH KYllbmypa Tpy3uu u neui,epa E3yiJ3yaHa
Dr.hab. Valentin DERGACHEV, dr. Olga LARINA (IPC). A method of adjustment of ,,minimum number of individuals"
K.vr.H. ,1.l;MvrTp11i1 KVIOCAK (HaQMOHaJibHbIM Ytt11BeprnTeT MM. VI. VI. Me<rHMKOBa, Q)"\ecca). 0 xapa1<mepe npe6btBaHuH Hocumeneu KYllbmypbt l!UHeUHOneHmo11Hou 1<epaMu1<u B oonuHe p. IOJ1CHbtu Eyz
Dr. Emil Constantin URSU (Muzeul Bucovinei, Suceava), Stanislav TERNA
($AS, Chi~inau). A~ezarea precucuteniana timpurie de la Baia-In Muchie( jud.
Suceava). Cercetarile din 2012-2015
Dr. Constantin PREOTEASA (Centrul International de Cercetare a Culturii
Cucuteni, Piatra Neamt). Habitatul complexului cultural Precucuteni-Cucuteni din
Subcarpafii Moldovei. Studiu de caz asupra Depresiunii Neamt (Ozana-Topolifa)
Drd. Mariana VASILACHE (MNIM, Chi~inau). Un exemplu de utilizare a
sistemelor de informatii geografice fn cercetarea a~ezarilor cucuteniene (etapa A)
din spafiul Prut-Nistru
Sergiu BODEAN (IPC). Cercetari arheologice de salvare fn a~ezarea Cucuteni A/Tripolie BI de la Vadul lui Vada, mun. Chi~inau
,1..(MvrTp11i1 qEPHOBOJI (VIA HAHY, K11eB). 11Hmepbep nepBozo 3maJ1Ca
mpunol!bCKUX coopyJKeHuu
Regina Anna UHL (DAI, Eurasienabteilung, Berlin). Technical aspects of ceramics and pottery prodaction in the Cucuteni-Tripol 'e culture - a case study from
Petreni
Drd. Sergiu HEGHEA (IPC). Istoricul cercetarilor a~eziirilor de tip BrlnzeniTiganca

Miercuri, 27 mai 2015

09.00 - 13.00, Sala Midi
Moderatori: dr. Dumitru BOGHIAN, dr. Dmitrii KU~TAN
Dr. Sergiu Constantin ENEA (Liceul ,,Ion Neculce", Targu Frumos), dr. Dumitru D. BOGHIAN (Universitatea ,,~tefan eel Mare'; Suceava). ,,Pintaderele"

cucuteniene. Marker al ierarhiei sociale?

Dr. Senica TURCANU (Complexul Muzeal National ,,Moldova';

ginal, fals

~i

Ia~i).

Ori-

imitafie fn analiza obiectelor de podoaba Cucuteni-Tripolye

Ghenadie SIRBU (IPC). Elemente central-europene fn ceramica de tip Gordine~ti

din interfluviul Prut-Nistru

Victoria SURDU (IPC) . Pigmentul de ocru fn siturile funerare ale culturii

Jamnaja din spafiul pruto-nistrean

K.M.H. CBeTllaHa MBAHOBA (MA HAHY, Op;ecca). Ky11bmypHafl cumyau,uH
B CeBepo-3anaoHoM IIpu'tepHOMOpbe BpaHHeM 6poH30BOM BeKe
Dr. Vasile DIACONU (Muzeul de Istorie ~i Etnografie, Targu Neamt). Dinamica teritoriala a comunitafilor culturii Costi~a. Un model de analiza aplicat
bronzului mijlociu din zona subcarpatica a Moldovei
Dr. Dumitru D. BOGHIAN (Universitatea ,,~tefan eel Mare", Suceava), dr.
Sergiu Constantin ENEA (Targu Frumos), dr. Sorin IGNATESCU (Universitatea ,,~tefan eel Mare'; Suceava). Descoperirile funerare de la Castana-Ima~ (com.
Todire~ti,

jud. Suceava) ~i problematica incadrarii cultural-cronologice

Drd. Mariana SIRBU (MNIM, Chi~iniiu). Complexul de vetre descoperit fn
a~ezarea culturii Sabatinovka de la Samurza
Cepreiii: AfYJibHMKOB (MKH). 0 oByx munax noce11eHuu no3oHezo 6poH30Bozo BeKa B cmenHou 30He MollOOBbt
KM.H. )J;MMTPMM KYillTAH (MA HAHY, KMeB). !IyKoBKa - nocelleHue :Jnoxu no30HeU 6poH3bt Ha 102e !IecocmenHozo II06yJ1CbH
Dr. Bogdan Petru NICULICA (Muzeul Bucovinei, Suceava), dr. Aurel
MELNICIUC (Muzeul Judetean Boto~ani), dr. Viorica VASILACHE (Universitatea ,,Al. I. Cuza'', la~i), drd. Ciprian-Catalin LAZANU (Muzeul Judetean ,,~te
fan eel Mare': Vaslui; Universitatea ,,Al. I. Cuza'', Ia~i). Observafii asupra tiparelor

de piatra pentru turnat bronzuri, descoperite la Cinghinia (com . Ripiceni, jud.

Romania)
Dr. Eugen U~URELU (IPC). Analiza istoriografica a problematicii legaturii
fntre evolufia dalfilor cu toe ~i geneza topoarelor-celt din Europa de Sud-Est
Barnnmr MJiblIMillMH (MA HAHY, TepHorronb). McrneooBaHue MOZUllbHUKa u noce11eHUH BblCOL{KOU KYllbmypbt B03Jle c. foH'tapoBKa Ha llbBOBW,UHe B
Bepxoebflx 3anaoHozo Eyza

Boto~ani,

Dr. Roman CROITOR (LUniversite Maison Mediterraneenne des Sciences

de !'Homme). Horse skull from Eneolithic settlement of Iabloana 1

Dr. Madalin Corne! VALEANU (Complexul Muzeal National ,,Moldova",

Ia~i).

Ocurenfa silexului fn zona de nord-est a Romaniei fn contextul locuirilor

preistorice ale zonei
Miercuri, 27 mai 2015
14.00 - 17.30, Sala Mica
Moderatori: dr. Igor BRUIAKO, dr. Aurel ZANOCI
Dr.hab. Oleg LEVITKI (IPC), dr. Maia KA$UBA (IICM, St. Petersburg).

Considerafii cu privire la lnceputul etapei timpurii a culturii hallstattului canelat

Chi~iniiu-Corliiteni din spafiul carpato-nistrean
Drd. Livia SIRBU (IPC). Zone ?i forme de relief preferate de tracii timpurii
din spafiul est-carpatic pentru fntemeierea complexelor de habitat
Dr. Aurel ZANOCI (USM). Tipologia ~i evolufia zidurilor din piatrii ale fortificafiilor hallstattiene timpurii din spafiul tiso-nistrean
Mihail BAT (USM). Modele de analizii spafiala a siturilor din a doua epoca
a fierului din microzona Saharna
Vasile HAHEU (IPC). Siturile de habitat traco-getice in spafiul carpato-nistrean
Vasile HAHEU (IPC), dr. Dumitru BRATCO (Institutia publica Institutul
de Horticultura ~i Tehnologii Alimentare). Vinul in credinfele

$tiin~ifico-Practic

tracilor septentrionali ~i religia

cre~tina

Alexandru LEVINSCHI (Muzeul A$M). Modele de dezvoltare a a.feZarilor

fortificate la gefii din silvostepa Moldovei

Dr. Octavian MUNTEANU, Sergiu MORARU (UPS ,,I. Creanga'). Remo-

deliiri ale sistemului defensiv getic de pe promontoriul Butuceni

K.11.H. CBernaHa AH,D;PYX (3arropmKCKMH Hal.(110HaJihHhIH YHMBeprnTeT,
3arropmKhe). K 3BOll10LlUU ifJYHl'LlUOHallbHOzo 3Ha"leHUff CK:uifjcKux U3BaffHUU
K.11.H. JI1060Bh KJIQqKo (My3eu ll1cTopwrecK11x Aparo11eHHOCTeiir, KMeB).

06pa3bt J1CeHitiUH B ucKyccmBe CKuifjuu KaK ucmo"IHUK Oliff u3y1.1eHuff Kocm10Ma

Andrei COROBCEAN (USM). Grupari de a?ezari din spafiul carpatonistrean fn secolele V-III a.Chr.: probleme ~i posibilitafi fn interpretarea sociala,
economicii ?i etno-culturala
AmKeJIMKa KOJIECHJ/1qEHKO (Apxeonorn'feCKMiir My3ew HAHY, 0):(ecca). <PpazMeHm cocyoa co. 3MeUHbtu B cucmeMe HaxoooK cmeKllffHHbtX taiu Ha

me BocmottHou EBponbt (IV-III BB. oo H.3 .).

Ion CEBAN, Serghei AGULNICOV (IPC), Denis TOPAL ($AS), Sergiu
POPOVIC! (ANA, Chi~inau) . Investigafii arheologice pe mo?ia comunei Crihana

Veche (r-nul Cahul)

Dr. Natalia MATEEVICI (MNIM), dr. Tatiana SAMOJLOVA (IA A~NU,
Odesa). Ciiteva ?tampile rare de amfore grece~ti de la Tyras

Dr. Angela SIMALCSIK (Sectia de Cercetari Antropologice, Academia Romana, Filiala Ia~i), drd. Ion CEBAN (IPC) . Analiza antropologicii a osemintelor

descoperite In tumulul VII de la Crihana Veche (r-nul Cahul, Republica Republica

Moldova), secolul IV i.Hr.
Toi, 28 mai 2015
09.00 - 13.00, Sala Mica
Moderatori: dr. Vlad VORNIC, dr. Angela SIMALCSIK
.[(.11.H. Mropb EPY5IKO (Apxeorrorw1ec1rnii: MyJeii: HAHY, O,n;ecca). K

ucmopuu wpoouw,a Kapman B no30HeaHmu1moe BpeMH

Larisa CIOBANU (IPC), dr. Vlad VORNIC (!PC/ANA,

Chi~inau).

0 amfo-

rii romanii descoperitii la Ciilmiifui, r-nul Hince~ti

Larisa CIOBANU, dr. Lilia DERGACIOVA (IPC). Piese de podoabii din

epoca romanii tarzie provenind din spafiul pruto-nistrean

Daniel CIUCALAU (Muzeul Judetean Boto~ani, Boto~ani). Manifestiiri magice ~i religioase in necropolele aparfinand culturii Santana de Mure~-Cernjachov
Dr. loan IATCU (Complexul Muzeal National ,,Moldova" Ia~i), dr. ~tefan
HONCU (Universitatea ,,A. I. Cuza'' Ia~i). Amfore romane din zona Ia~ilor (secolele JI-III p.Chr.)
Dr. Sergiu MATVEEV (USM), dr. Vlad VORNIC (IPC/ANA). Preliminarii
privind cercetiitile de salvare din anul 2014 la situ/ arheologic Lipoveni II (r-nul
Cimi~lia)

Orrer CABEJihEB (MA HAHY, O,n;ecca). K Bonpocy o KOHmaKmax Tup111 u

zepMa1m,eB
K.6.H. ErreHa CEKEPCKAJI (Apxeorror11qecK11ii: My3eii: HAHY, 0,n;ecca).

Bep6moo B aHmuimocmu
Dr. Svetlana REABTEVA (IPC). Centuri ,,gotice" fn regiunea carpato-

balcanicii
Cepreii: KYPqATOB (MKH) . HaxooKu B Kapazame B cBeme UHBa3uu acna-

pyxoBou opo111 Ha EanKaHvt

K.11.H. Ba,n;11M JIAKJ13A, 3oJI XAPMTOHOBJ1q (MM HAH Eenapyrn,
M11ttcK). ApxeonozuitecKue cnacamen11H111e ucrneooBaHUH B 30He cmpoumenb-

cmBa 2-u MuHcKou

KOllv~eBou

aBmooopozu

AcrrnpaHT AHgpeii: TOIUEB (OgeccK11ii: HaJ.\l10HaJibHbiii: ITegarornqecKHii:

YH11Bepc11TeT 11M. YnrnHcKoro; 3anopo)l(cK11ii: ceqeBoii: KorrrrernyM-HHTepHaT,
3anopO)l(be). HyMu3Mamu11ec1we Mamepua!lbt MozunvHUKOB MaMaii-Topa u

MaMau-CypKam (O xpoHonozuu naMHmHUKoB)

Drd. Vitalie Jeleznii (IPC). Atribuirea etno-culturalii a necropolei de la Mateufi ,,$coala Noua"
Dr. Ana BOLDUREANU (Muzeul National de Istorie a Moldovei,
n au) . Plumburi comerciale descoperite la Orheiul Vechi

Chi~i

Toi, 28 mai 2015

14.00 - 17.30, Sala Midi
Moderatori: dr.hab. Oleg LEVITKI, dr. Nicolae TELNOV
Dr. Nicolae TELNOV (IPC). Descoperiri In situ! medieval din secolul al XIVlea de la Vorniceni-Gura Viiii (r-nul Strii~eni)
Dr. Lilia DERGACIOVA (IPC) . Descoperiri noi de tezaure medievale moldovene~ti in spafiul pruto-nistrean. Contributii la cunoa~terea sistemului monetar al
lui Alexandru eel Bun (1399/ 1400-1432)
Dr. Sergiu MUSTEATA (UPS ,,I. Creanga"), dr. Ion TENTIUC (MNIM), dr.
Ion URSU (IPC). Cetatea Soroca - cercetare, protejare ~i valorificare (2012-2014)
Dr. Ion URSU, drd. Ion CEBAN (IPC). Rezultate preliminare ale cercetarilor
arheologice de la Liipu~na. Campania din 2014
Dr. Ion URSU (IPC) . 0 nouii necropolii medievalii descoperitii la Orheiul

Vechi
):\oKTopatt.n; Kaxa6ep KAMA.[(A.[(3E (ApnneKTypttbn1: My3eti:-3a110Be.n;tt11K ApxeoJior11qecKoro KoMrrJieKca fott110-A11capoc, EaTyM11). Eaponeii.cKue
apxe o1102u~ecKue

Mamepua11b1 u3 10w-3apaaHoii. I'py3uu

Dr. Luminita BEJENARU (Facultatea de Biologie, Universitatea ,, Al. I. Cuza''

Ia~i) , dr. Ludmila BACUMENCO-PlRNAU (IPC), Ion URSU (IPC) . Consumul

carne In

ora~ele

de

din Moldova medievalii. Studiu de caz: Liipu~na

Dr. Cristina GEORGESCU (Institutl de Arheologie ,,Vasile Parvan, BucuLucriiri de conservare preventivii in situ la

re~ti), dr. Vlad VORNIC (IPC/ANA) .

cuptoarele de oliirie din secolul al XIV-lea de la Vorniceni, r-nul Strii~eni

Dr. Vasilica Monica GROZA, dr. Angela SIMALCSIK (Seqia de Cercetari
Antropologice, Academia Romana, Filiala Ia~i), dr. Luminita BEJENARU (Universitatea ,,Al. I. Cuza" Ia~i) . Analiza paleoantropologicii a seriei scheletice deshu-

mate din necropola de la Piatra Neamf-Diirmiine~ti (secolele XIV-XV)

Dr. Vasilica Monica GROZA, dr. Angela SIMALCSIK (Sectia de Cercetari
Antropologice, Academia Romana, Filiala Ia~i) . Necropola de la Piatra NeamtDiirmane~ti (secolele XIV-XV). Scheletul M. 26. Studiu de caz
Dr. Angela SIMALCSIK (Seqia de Cercetari Antropologice, Academia Romana, Filiala Ia~i), dr. Ion URSU (IPC), dr. Vasilica Monica GROZA (Sectia de
Cercetari Antropologice, Academia Romana, Filiala Ia~i). Necropola medievalii
de la Lozova (secolele XIV-XV), campania 2014. Rezultate antropologice
Aleksey ROMANCHUK ($AS, Chi~inau) . Th e haplogroups of Y-chromosoma
and the East-Eurasien hypothesis of Dene-Caucasian Moth erland

SEC'l'IA PATRIMONIUL ETNOGRAFIC: CUNOA$TERE PRIN CERCETARE

14.00 - 17.30, Sala de Aur
Marti, 26 mai 2015
Moderatori: dr.hab. Zinovia ~OFRANSKY, dr. Diana NICOGLO
Dr., prof. Veaceslav KU$NIR (Universitatea Nationalii din Odesa, Ucraina).
Oco6eHHocmu mpaHc<ftopMau,uu yKpauHcKou u MOllOaarnou uornmumocmu a
3mHOT<OHmaKmHblX 30Hax
Dr.hab. Julia BEJAN-VOLC (IPC). De la sociologie la etnologie: gandire antropologica gender
Dr.hab., prof. Gheorghi KOJOLEANKO (Universitatea Nationalii din Cerniiuti, Ucraina). Eeccapa6cKaJl 3mHozpaifmH u cpollbKllopucmuKa 8 maopttecmaa
KoHcmaHmuHa IIonoautta
Dr.hab. Zina $0FRANSKY (IPC). Aspecte estetice in arta tradifionala
Dr. Aleksandr KRIVO$EI (Ucraina, Kiev). BoeHHaJl noaceoHeBHOCmb JlceHZUH paHHezo Hoaozo apeMeHu KaK 0611eKm uccJ1eooaaHUJl B yKpauHcKou ucmopuozpaifmu XIX - Hatta/la XXI BB.
Dr. Sergiu BACALOV (Institutul de Istorie al A$M). Despre fenomenul sintezei medievale turco-romanice in Europa de Sud-est. Cazul participarii vlahilor la
formarea etniei gagauze
Aleksandr GOLOVKO (Academia Nationalii de $tiinte, Ucraina). Influenfa
relafiilor gospodare~ti cu Basarabia asupra dezvoltarii viticulturii din Podolia
Dr. Daniela FRUMU$EANU (Universitatea Nationalii de Arte din Bucure~ti, Romania). Rezultatele unui proiect de succes - Tescani 2013
Natalia PETROVA (Universitatea Nationalii din Odesa, Ucraina). IIpoHBJleHUJl yKpauHCKOZO-MOJlOaBCKOU MeJICKYllbmypHOU KOMMYHUKaU,UU 8 CBaoe6HOU
o6pHoHocmu
Corina REZNEAC (Ministerul Culturii al Republicii Moldova). Alesul covoarelor fn vechile centre de fesut- direcfie prioritara de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova
Miercuri, 27 mai 2015
09.00 - 13.00, Sala de Aur
Moderatori: dr. Irina CAUNENCO, dr. Valentina URSU

Dr. Adrian DOLGHI (Institutia Publicii Consiliul Consultativ de Expertizii al ASM). Politica Statului sovietic privind componenfa nafionala a corpului
didactico-~tiinfific ~i studenfesc la facultafile de istorie din RSSM
Dr. Valentina URSU (UPS,, I. Creangii"). Valorificarea patrimoniului etnografic in sistemul educational preuniversitar prin activitafi extracurriculare

Dr. Alina FELEA (Institutul de Istorie al A$M). Din istoricul consumului

de biiuturi in Tara Moldovei (secolul al XVII-lea - inceputul secolului al XIX -lea)
Dr. Irina CAUNENCO (IPC). Distanfa culturalii a grupurilor etnice din Republica Moldova in perioada transformiirilor sociale
Dr. Vitalie MALCOCI (IPC). Simboluri $i structuri mitofolclorice in decorul
arhitecturii tradifionale
Dr. Elena $I$CANU (MNEIN). ,,Sfatul oamenilor buni $i batrani" - o perspectiva etnologica
Dr.hab., prof. cerc. Veaceslav STEPANOV (Universitatea de Stat din Tiraspol) . Practicile funerare $i memoriale ale rromilor din or. Otaci
Dr.hab. Elizaveta CVILINCOVA (IPC). Reflectarea cultului calului in viziunile tradifionale $i obiceiurile gagauzilor
Dr. Oleg GALU~CENCO (IPC). Din trecutul populafiei poloneze in RASS
Moldoveneascii
Dr. Sergiu BACALOV (II al A~M) . Despre piistorii ungureni (mocani $i biirsani) in Bugeac $i Dobrogea la inceputul secolului al XIX-lea. Fenomenul odagiilor
Dr. Diana NICOGLO (IPC). Miturile etnogenetice ale giigiiuzilor
Dr. Natalia CAUNOVA (IPC). Problema instruirii rromilor in societatea
multiculturala
Dr. Natalia DU$ACOVA (IPC). Tehnologii informafionale in etnologie: crearea bazei de date privind tradifiile lipovenilor
Miercuri, 27 mai 2015
14.00 - 17.30, Sala de Aur
Moderatori: dr. Natalia CAUNOVA, dr. Natalia DU~ACOVA

Dr. Victor COJUHARI (IPC). Portul ucrainenilor din Moldova: aspectul istoriografic
Dr. Liubovi CIMPOE$ (IPC). Rolul femeii gagauze in abordarea provociirilor
modernitafii
Dr. Nina IVANOVA (IPC). Problema identitiifii locale fn studiile academic
Dr. Lidia PRISAC (IPC). Viafa profesionala $i cea privata a corpului didactic
al liceului particular mixt armenesc din Chi$inau (1918-1925)
Drd. Ludmila MOISE! (IPC). Imaginea motive/or antropomo1fe fn ornamentica fesaturilor tradifionale romane$ti
Drd. Irina DU$ACOVA (IPC). Perceptia nofiunii ,,Vest" fn Republica Moldova: analiza textelor mass-media
Drd. Dorina ONICA (IPC). Rolul comunitafii academice, institufional-politice $i comunitafii In recunoa$terea, protejarea $i dezvoltarea peisajului cultural
rural

Magistru, Irina DERKACI (Gimnaziul ,,T. $evcenko'; Chi~inau). Variabilitatea obiceiului ,,Malanca" fn satele ucrainene din nordul Republicii Moldova
Natalia GRADINARU (IPC). Obstetrica ~i ginecologie populara - repere etnoiatrice
Tatiana BEDONCA-CUGAL (Universitatea de Stat ,,A. Russo" din Biilti).
Nunta traditionala a ucrainenilor din regiunea de nord a Republicii Moldova
Ludmila FULEA (IPC). Locuinfa in mentalitatea tradifionala autohtona
Joi, 28 mai 2015
09.00 -17.30, Sala de Aur
Moderatori: dr. Tatiana ZAICOVSCHI, dr. Svetlana PROCOP

Dr. Olga LUCHIANET (MNEIN). Aspectul metodologic fn cercetarea istoriei etnografiei

Dr. Tatiana ZAICOVSCHI (IPC). Simbolismulfolclorului rus din Republica
Moldova
Dr. Nadejda CARA (IPC). Antroponimie in cantecele folclorului bulgaresc
din M oldova ~i Ucraina
Dr. Vitalii SIRF (IPC) . Personaje demonice in povestea magica gagiiuza
Dr. Svetlana PROCOP (IPC). Reprezentarile despre figani in operele prozatorilor ru~i din secolul al XIX-lea
Dr. Constantin $I$CAN (IPC) . Valorile familiale prin prisma literaturii de
expresie rusa din Republica Moldova
Dr. Evdochia SOROCEANU (IPC). Nunta la gagiiuzi: actanfii principali
Dr. Ecaterina COJUHARI (IPC). Orientalisme In denumiri ale produselor
alimentare fn dialectele ucrainene in Republica Moldova
Dr. Irina $IHOVA (IPC). Cimitirele

evreie~ti:

viziunea europeanii

Dr. Ivan DUMINICA (IPC). Vasili Manoilov, un carturar bu/gar din colonia
Chirsovo, judeful Bender
Drd. Alexandr COVALOV (IPC). Semne particulare ~i cademii In calendarul popular al bulgarilor din Republica Moldova
Alexandru MAGOLA (IPC). Manuscrise romane~ti din biblioteca
manastirii ruse Sfantul Pantelimon din Muntele Athas

~i

arhiva

Olga GARUSOVA (IPC). Aspecte metodologice pentru studierea fenomenului diasporei ruse fn Romania interbelica (Vechiul regat)
Drd. Svetlana DOCHINA (Institutul de Istorie al A$M) . Rolul spiritual al
mamei in familie de imigranfi bulgari din sudul Basarabiei (XIX - inc. XX-lea)
Alina $TIRBU (IPC). Conturarea percepfiei despre rromi in viziunea ziarului Jurnal de Chi~iniiu

SECTIA ARTE VIZUALE

Marti. 26 mai 2015
14.00 - 17.30. Sala Argintie
Moderator: dr.hab., m. cor. Mariana ~LAPAC, dr. Ana SIMAC
Dr.hab. Constantin I. CIOBANU. (Institutul de Istoria Artei ,,G. Oprescu",
Academia Romana). Registrul inferior al ,,Cinului" miiniistirii Sucevifa
Dr.hab., m. cor. Mariana $LAPAC (IPC). Frani;ois Sainte Paul de Wollant,

constructor de cetiifi
Anca Maria ZAMFIR (Muzeul de Arta, Bra~ov, Romania). Cetatea Bra?ovului fn a doua jumiitate a secolului al XV-lea
Natalia PODLESNAIA (UTM) . Toma Railean, pictor bisericesc
Dr. Constantin SPINU (IPC). Arta decorativa din RSS Moldoveneasca. Anii

1945-1960
Dr. Ludmila TOMA (IPC). Arta acuarelei in Moldova (anii 1940 - inceputul

anilor 2000)
Dr. Ana SIMAC (UPS ,,1. Creanga"). Arta textilii intr-un dialog intre genera-

tii: de la tradifie la modernitate

Att1wei1I KPACHO:>KOH (OJ:1ecca). 3aKnai'JH11te nnum111 XV B. U3 EenzopooJ.(HecmpoBcKoit Kpenocmu: nuHwucmu1.1ecKuit u ucKyccmBoBeO"tecKuit aHanu3

Miercuri, 27 mai 2015

09.00.00 - 13.00. Sala Argintie
Moderatori: dr.hab. Tudor STAVILA, dr. Victoria ROCACIUC
Dr. Lilia ZABOLOTNAIA (MNIM). Istoria femininii In imagini
Dr.hab. Tudor STAVILA (IPC). Boris Anisfeld, basarabeanul din Chicago
Elena MUSTEATA (UTM). Aspecte de abordare compozifionalii in grafica
de ~evalet din ultimul sfert al secolului al XX-lea
Dr. Ana MARIAN (IPC). Aleea clasicilor ~i alte alei sculpturale din Republica
Moldova
Lilia DRAGNEVA (IPC) . $tefan Sadovnicov ~i grupul artistic ,,EST!"
Dr. Victoria ROCACIUC (IPC). Aspecte ale tratarii simbolului In arta graficii de carte
Dr. Natalia PROCOP (IPC). Aparifia designului vestimentar in Moldova
Iraida CIOBANU (IPC) . Arta conceptualii in viziunea Nataliei Poian Ciornaa
Angela MUNTEANU (UTM) . Peisajul In contextul evolufiei artelor plastice
din Moldova
Aurelia TRIFAN (IPC). Complexurile mo~iere~ti din Republica Moldova categorie de patrimoniu In pericol
Dr. Valeriu LUPA$CU (IPC) . Unele aspecte ale formiirii spafiului public al
Chi~iniiului

Alina OSTAPOV (UTM) . Politica Republicii Moldova in domeniul construcfiei locative - de la conceptie la realizare

Miercuri, 27 mai 2015

14.00 - 17.30, Sala Argintie
Moderatori: dr. Constantin SPJNU, dr.hab. Constantin CIOBANU
Vladimir CRAVCENCO (MNAM). Specifics of illustrating the Spiridon Van-

gheli's literary work

Tatiana RA$CHITOR (AMTAP). Particularitiifile graficii de

~evalet

din Re-

publica Moldova din anii 1990

Lucia ADASCALITA (UTM) . Tema Vecinii in grafica satirica a plasticianu-

lui Alexei Grabco

Dr. Viorica CAZAC (UTM). Elemente caligrafice fn creafia lui Ilia Bogdesco
Lilia DONICA (IPC). Elemente ale ornamentului fractal fn vestimentafie
Dr. Vitalie MALCOCI (!PC). Compozifia scenografica - concept semantico-

artistic al spectacolului
Alexandra OSOBA (UTM). Particularitafi estetice, tehnologice ~i constructive ale primelor ciirfi pentru copii fngrijite de Editura de Stat a Moldovei in anii
1925-1950
Viorica NASTAS (UTM). Evolufia particularitiifilor de solufionare estetica ~i
constructiva a legiiturii de carte
Dr. Liliana CONDRATICOVA (IPC). Filigranarea artistica fn spafiul prutonistrean: doua secole de evolufie ~i afirmare

Joi, 28 mai 2015

09.00 - 17.30, Sala Argintie .
Moderatori: dr. Tamara NESTEROV, dr. Constantin SPINU
Dr. Tamara NESTEROVA (IPC). Arhitectura perioadei interbelice din Basarabia in cautarea identitatii
Dr. Eleonora BRIGALDA (UPS ,,I. Creanga"). Revelarea valorilor existenfiale fn pictura contemporanii din Republica Moldova
Alla CEASTINA (IPC). Some legal aspects in the architecture of Bessarabia
(2nd half of 19-th - early 20th centuries)
Pr. Manole BRIHUNET (MNEIN). Biserica Tuturor Sfinfilor din satul Buciumeni: aspecte istorice, artistice ~i arhitecturale
Sergiu TRONCIU (UTM). 100 METRI - 100 AN! - 100 DILEME
Natalia IURCENCO (IPC). Cu privire la ,,Charmant-ul occidental" ?i alte
aprecieri (sau prototipul stilistic al arhitecturii liceului ,,N. Dadiani" din Chi~ iniiu)
Serghei SEVERIN (UTM). Implantul de factura rurala din RSSM # reconfigurarea spafiului construit
Dr. $tefan POP A (UPS ,,I. Creanga"). Designul interior in societatea postindustricila
Alexandru TARANU (UTM). Dezvoltarea urbana fn RSSM. Studiu analitic
al ,,Proiectului amenajarii teritoriale a raionului economic Moldova", realizat fn
anull967

SECTIA ARTE AUDIOVIZUALE

Marti, 26 mai 2015
14.00 -17.30, biroul 411
Moderator: dr.hab. Ana-Maria PLAMADEALA
Dr. Dumitru OLARESCU (IPC). Modalitafi de expresie cinematografica fn
filmul despre arta
Dr. Ana GHILA$ (USM). Valori ale structurii discursului in teatrul lui Ion
Dru ta
Dr. Alexandru BOHANTOV (IPC). Emisiunea (programul) de autor in audiovizualul contemporan
Dorina KHALIL-BUTUCIOC (IPC) . Dramaturgia nafionala a anilor '90 $i
teatrul autohton: dialog fn spafiu ~i timp
Dr. Angelina ROSCA (AMTAP). Forme provocative ale teatrului contemporan
Nadejda AXIONOVA (IPC). Teatrul dramatic rus ,,A. P Cehov" cafenomen
al culturii artistice din Republica Moldova

Miercuri, 27 mai 2015

09.00 - 17.00, biroul 411
Moderatori: dr.hab. Victor GHILA~, dr. Violeta TIPA
Dr. Violeta TIPA (IPC). Valente estetice $i dramaturgice ale elementelor de
animafie fn filmul de non.ficfiune
Dr.hab. Victor GHILA$ (IPC). Erudifia muzicala a lui Dimitrie Cantemir
in viziunea lui Fran z J. Sulzer
Dr. Violina GALAICU (IPC). Interdependenfa muzica-verb fn cantarea
de cult bizantina
Dr. Elena NAGACEVSCHI (IPC). ,,Missa" de Vladimir Ciolac
Dr. Parascovia ROTARU (IPC). Cantarea liturgica basarabeana: opinii,
comentarii, argument
Dr. Vasile CHISELITA (IPC). Orchestra populara ca obiect al studiului etnomuzicologic: muzica tradifionala $i societatea contemporana
Valeria BARBAS (IPC). Interferenfe interculturale in creafia compozitorului
Laurenfiu Gondiu
Dr. Elfrida COROLIOVA (IPC). Principii regizorale fn arta teatrala din
Republica Moldova
Fiedor MACOVENCO. Originile teatrului de papu~i profesionist din Republica Moldova
Renata STAN. Principalele tendinfe artistice in spectacolele Teatrului
,,Eugene Ionesco" in perioada 1990- 2000

CENTRUL DE ARHEOLOGIE
Modele de analiza spatiala a siturilor din a doua epoca
a fierului din microzona Saharna
Mihail BAT

In ultimii ani, microzona Saharna din sudul regiunii Nistrului Mijlociu ramane a fi unul dintre cele mai intens investigate spatii. In procesul de studiere,
deopotriva cu cercetarea arheologica traditionala, sunt utilizate atat metode geofizice, cat ~i de analiza spatiala.
Baza de date a analizei spatiale este constituita din cele ~apte fortificatii atestate pana in prezent in preajma localitatii Saharna, raionul Rezina: Saharna Mare,
Saharna Mica, Saharna ,,La $anf: Saharna ,,La $anf' I, Saharna ,,La $an( II, Saharna ,,Dealul Grimidon'' ~i Saharna ,,La Vile''. Centrul acestei ,,aglomera\ii" era
situl Saharna Mare, care ocupa o pozitie centrala cu multiple avantaje geostrategice. Delimitarea spatiului vizibil, intervizibilitatea, raporturile de comunicatie dintre aceste situri au fost analizate 9i interpretate prin procedeele viewshed
analysis, cost surface analysis etc. a programelor GIS - Google Earth Pro, Global
Mapper 12, Arc GIS 10.3. Ca urmare a analizelor geostatistice, s-a stabilit ca intre
a9ezarea centrala Saharna Mare 9i a9ezarile din apropiere exista o relatie de interdependen\a in supravegherea teritoriului 9i a arterelor de comunica\ie. Aplica\iile
GIS reprezinta un instrument indispensabil in cercetarea siturilor fortificate din
microzona Saharna, contribuind la reconstituirea procesului de gestionare a mediului ambiant de catre comunita\ile umane din a doua epoca a fierului.
Consumul de came in orasele din Moldova medievala.
Studiu de caz: Lapu~na
Luminita BEJEJ:VA~U,
Ludmila BACUMENCO-P/RNAU, Ion URSU

De-a lungul perioadei evului mediu, carnea, alaturi de cereale ~i legume, a

constituit unul dintre elementele importante ale regimului alimentar al locuitorilor din Moldova medievala. Provenita de la diverse specii de mamifere, pasari,
pe9ti, sub diferite forme ~i calita\i, carnea se regasea pe mesele domne9ti, la curtile
boierilor sau in casele oamenilor simpli. 0 mare parte din populatia de la ora9e
era aprovizionata constant cu carne proaspata, sarata sau afumata de catre rnacelarii care detineau scaunele de came (trunchiuri de taiat) sau mesearni(ele.
In comunicarea de fa\a ne propunem deslu9irea unui aspect important privind regimul alimentar al populatiei din Moldova medievala, 9i anume, a consumului de carne in ora9ele moldovene~ti, avand drept studiu de caz targul medie-

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :fi studiului artelor

26-28 mai 20 I 5

val Lapu~na. Analiza arheozoologica preliminara a resturilor faunistice recoltate

in campaniile arheologice din anii 2013 ~i 2014 de la Lapu~na indicii ca principale
resurse de came speciile domestice, dintre care mai frecvente apar bovinele (Bos
taurus), ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus) ~i porcinele (Sus domes ticus). Alte
surse suplimentare erau asigurate prin vanatoare - de exemplu, a ciipriorului (Capreolus capreolus), cerbului (Cervus elaphus) ~i mistretului (Sus scrofa), precum ~i
prin pescuit. Raportul dintre componentele economice de asigurare a necesarului
de came pentru locuitori indica preponderenta covaqitoare a cre~terii animalelor, frecventa resturilor de la aceste animale depa~ind 90%. Analizand e~antionul
arheozoologic in termeni de calitate a ciirnii furnizate, au fost urmariti diferiti
indicatori, cum ar fi cei de frecventa scheletica sau de selectie a animalelor in
functie de varsta.

Cercetari arheologice de salvare in a~ezarea

Cucuteni A I Tripolie BI de la Vadul lui Voda, municipiul Chi~iniiu
Sergiu BODEAN

In anul 2009 expeditia arheologicii a Centrului de Arheologie (IPC al A~M) a

efectuat cercetari arheologice de salvare in a9ezarea apartinand culturii Cucuteni
A/Tripolie BI, situata langa ora~ul Vadul lui Voda, municipiul Chi~inau. Situ! vizat este amplasat in lunca de pe malul drept al r. Nistru, fiind in prezent distrus
in mare parte din cauza factorilor naturali. Drept rezultat al investigatiilor au fost
surprinse resturile unui complex adancit ~i ale altuia de suprafata. Inventarul ceramic recuperat este reprezentat de vase de lut de factura grosiera, fina ~i pictata.
Ceramica este decorata cu proeminente, alveole, caneluri subtiri, gropite, pictura
ro~ie cruda, pictura ro~ie ~i brun-inchisa. Cele mai raspandite forme sunt chiupurile, paharele, strachinile, fructierele. Prezinta interes descoperirea fragmentelor de vase-binoclu cu decor incizat, o forma rar intalnita in siturile de acest tip.
Plastica de lut include fragmente de statuete antropomorfe ~i zoomorfe cu decor
incizat. Utilajul litic este confeqionat atat din materie prima locala cat ~i de import (silex balcanic). Dinos ~i corn sunt realizate strapungatoarele, lustruitoarele
~i sapaligile. A fost descoperit un numar important de valve de scoici Unio perforate, unele dintre ele fiind arse. Piesele de arama sunt reprezentate de o bratara ~i
un carlig de undita. Coleqia de material arheozoologic este una variata ~i, de rand
cu oasele de mamifere, contine numeroase valve de scoici Unio ~i oase de pe~ti.
Inventarul a~ezarii de la Vadul Jui Voda are analogii directe cu eel descoperit la
Ruse~tii Noi I. in prezent putem vorbi despre un grup bine definit de a9eziiri,
situat in zona centrala a Republicii Moldova, numit in literatura de specialitate de
tip Ruse~tii Noi. Acestui tip de a9ezari ii pot fi atribuite, cu certitudine, patru situri
(Ruse~tii Noi I, Coste~ti, Vadul lui Voda, Speia).

-16 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Descoperirile funerare de la Costana-Imas (comuna Todire~ti, judetul

Suceava) ~i problematica incadrarii cultural-cronologice
Dumitru BOGH/AN, Ser~iu-Constantin ENEA,
Sorin IGNA TESCU

Cercetarile de diagnostic arheologic din necropola tumulara de la Costana(2011-2012) au dus la investigarea a doua movile (T.1/2011 9i T.2/2012), datate in perioada bronzului mijlociu 9i incadrate in cultura Komariv. T.1/20 11 (D
max. 25 m; H=l m) prezenta o incinta funerara circulara, un ring cu diametrele
de 6 x 6,30 m, marcat cu ajutorul lespezilor de gresie sarmatiana locala. In groapa funerara, de forma rectangulara, cu colturile rotunjite, sapata aproximativ in
centrul ringului-incinta (partea superioara: 1,60 x 1,10 m; partea inferioara: 1,55
x 0,90 m; 0,60 m adancime de la nivelul antic), era depus, sub o aglomerare de pietre, puternic chircit, pe partea stanga, un individ tanar, orientat N-S, cu fata spre
rasarit (M. l ). Ca inventar, la sud de groapa, au fost depuse trei vase (o cea9ca de
tip kantharos?, un vas-ghiveci 9i un vas de mici dimensiuni cu tortite suprainaltate.
Pe intreaga suprafata a ringului 9i deasupra M. l erau dispersate resturi osteologice
calcinate, un premolar de infans II, varfuri de sageata din silex, calcinate, doua
margele de os, cu urme de calcinare, 9i o catarama circulara de os. Spre SE de M.l,
in afara ringului, a fost descoperita o mica depunere de oase lungi, fara cutie craniana, apar~inand unui copil (M.2).
T.2/2012 (D max.=34 m; D propriu-zis=25 m; H=l,50 m) prezenta foarte
putina piatra, doar pentru a marca groapa mormantului 9i anumite repere. Mormantul (M.1/2012) se afla aproximativ in centrul movilei (-1,65-1,95/2 m), intro groapa ovala (1,65 x 0,95 m). Defunctul (maturus) se afla depus in decubit dorsal, pe direqia nord-sud, cu mainile pe langa corp, picioarele chircite: genunchii
ridicati 9i ,,cazuti" lateral dreapta. Capul era a9ezat pe un strat de ocru ro9u, pastrat discontinuu. Ca inventar, deasupra mormantului, a fost descoperit un topor
de piatra (andezit). Materialele osteologice se afla in studiu antropologic.
Tipurile de constructie funerara, ritualurile de inmormantare, piesele de inventar arata o interesanta impletire a unor traditii Bilyi Potik-Komariv cu cele de
tip Mnogovalikovaja.
Ima~

Plumburi comerciale descoperite la Orheiul Vechi

Ana BOLDUREANU

Autoarea prezinta date preliminare referitoare la cateva plumburi gasite in

perimetrul sitului arheologic Orheiul Vechi. Plumburile de acest tip, in calitate
de garant al calitatii marfii, insoteau baloturile de stofe provenite din diferite state
ale Europei de Vest: Flandra, Franta, Anglia etc. Ele au forma unor rondele din

- 17 -

Probleme actuate ale arheologie i, etnologiei yi studiului artelor

26-28mai2015

plumb, cu diametrul de cca 20-25 mm, pe suprafata carora se regasesc, de obicei,

diferite imagini ~tantate: scuturi, animale heraldice, cruci, litere sau sigle. Atribuirea lor este destul de dificila, avand in vedere starea proasta de pastrare, dar ~ i
deformarea acestora in urma deschiderii.
In ultimii ani au fast publicate mai multe plumburi de acest fel, descoperite
pe teritoriul unor a~ezari ale Hoardei de Aur de pe Volga, din Crimeea, Tatarstan.
Cele mai multe, cca 47 de astfel de piese, au fost atestate in ora~ele de pe Volga, la
Selitrennoe, uncle a fost localizata capitala Hoardei de Aur - Saray. In jur de 200
ex. au fast descoperite la Novgorod, dar ~i in alte ora~e ruse~ti: Moscova, Pskov,
Smolensk, Vladimir etc. Aceste descoperiri presupun existenta a doua cai de patrundere a stofelor europene pe teritoriile controlate de Hoarda de Aur. 0 parte
din marfuri ajungeau in ora~ele de pe Volga prin intermediul drumului maritim
nordic, prin Marea Baltica, apoi prin Novgorod, dar ~i dinspre sud prin Marea
Mediterana ~i Marea Neagra, iar ulterior pe cale terestra, prin porturile Crimeei
sau al ora~ului Azak. Plumburile au fost datate in perioada de la mijlocul secolului
al XIV-lea ~i pana in a doua jumatate a secolului al XV-lea, cand, odata cu cucerirea ora~ului Caffa de catre otomani, a fost inchisa calea marfurilor europene spre
ora~ele Hoardei.
Perioada patrunderii, prin urmare ~i datarea plumburilor la Orheiul Vechi,
este legata de prezenta Hoardei de Aur in aceasta zona. 0 piesa dintre cele de la
Orheiul Vechi este identica cu un plumb descoperit in timpul sapaturilor arheologice din zona Castelului de Jos de la Vilnius, construirea caruia dateaza cu
inceputul secolului al XIV-lea.

StaFunile musteriene din zona raului Draghi~te (grupul de tip Trinca)

Vitalie BURLACU

In partea de nord-vest a satului Trinca, raul Draghi~te (atluent de stanga al

raului Prut) formeaza un defileu cu o adancime de 80-90 m ~i o lungime de 500
m. In anul 1960, cercetatorul Nicolae Chetraru descopera aici ~ase grote, in trei
dintre acestea fiind depistate niveluri de locuire paleolitica ~i doar in doua, niveluri de locuire musteriana. Paleoliticului mijlociu i-a fost atribuit atat nivelul 4 de
locuire din grota Trinca I cat ~i nivelurile litologice 4 ~i 5 din grota Trinca II. De la
bun inceput, Nicolae Chetraru atribuie industria ambelor statiuni musterianului
tipic, ulterior fiind clasificat de catre Ilie Borziac ~i Nikolai Anisiutkin ca musterian tipic cu forme bifaciale. in cadrul acestui facies, se evidentiaza mai multe
tehnocomplexe, dintre care eel mai reprezentativ este grupul de tip Trinca.
Apartinand unor a~eziiri sezoniere, ambele colectii de artefacte sunt totu~i
destul de reprezentative. In grota Trinca I au fost depistate 299 piese de silex, din tre acestea 104 fiind unelte. Categoria uneltelor este dominata de racloare (20),
- 18 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

urmata de varfurile musteriene, piese bifaciale ~i piese cu encoche. Destul de reprezentative sunt piesele atribuite paleoliticului superior, precum gratoarele, burinele, strapungatoarele, cuFtele ados etc. Nucleele, putine la numar, sunt puternic uzate ~i fragmentate. Lamele constituie 8% din coleqie, pe cand a9chiile 88%.
In grota Trinca II au fast depistate 240 de piese de silex, dintre care unelte 57
de exemplare. Categoria uneltelor este dominata de racloare, urmata de varfurile
musteriem: 9i piesele cu encoche. Ca 9i in cazul coleqiei de la Trinca I, categoria
pieselor atribuite paleoliticului superior este destul de reprezentativa, incluzand
gratoare, burine, cutite a dos. Lamele constituie 7% din coleqie, iar a9chiile 90%.
Trebuie mentionat faptul ca in ambele cazuri lipsesc microa9chiile. Putine la numar sunt 9i piesele primare ~i semiprimare, precum ~i piesele tehnice.

Investigatii arheologice pe mo~ia comunei Crihana Veche

(raionul Cahul)
Ion CEBAN, Serghei AGULNICOV,
Denis TOPAL, Sergiu POPOVIC/

In anul 2014, pe mo9ia com. Crihana Veche, dupa incheierea unui acord de
colaborare dintre Institutul Patrimoniului Cultural al A$M 9i Primaria Crihana
Veche, s-au intreprins noi cercetari arheologice de teren. Obiectivele principale
ale acestora au constat in salvarea vestigiilor cu rise inalt de distrugere din a~e
zarea atribuita epocii romane tarzii ~i continuarea cercetarilor in cadrul grupului
tumular din vecinatatea Aeroportului International Cahul (punctul La Pietricei).
A9ezarea Crihana Veche I este amplasata la marginea de NV a satului, pe panta
primei terase de pe malul stang al raului Prut. Drept urmare a investigatiilor arheologice de salvare la acest sit, a fast cercetata o locuinta adancita(?), partial distrusa de un drum de tara. Colectia de artefacte recuperate include fragmente de vase
lucrate cu mana ~i la roata olarului de culoare cenu9ie, doua fusaiole bitronconice
modelate din Jut, un fragment de sula sau carlig de pescuit - caracteristice culturii
Santana de Mure~-Cernjachov, aspectul Etulia (secolele III-IV d.Hr.).
Tumulul VII. Acesta a fast ridicat la mijlocul secolului IV I.Hr. de catre purtatorii culturii scitice. Au fast descoperite doua morminte, unul de copil avand un
vas de lut depus la cap in calitate de inventar 9i un altul (principal) de barbat in
varsta de 56-60 de ani. Mormantul principal a fast jefuit in vechime.
Printre vestigiile arheologice descoperite se numara 63 de varfuri de sage\i,
un maner de akinakes placat cu placi de os gravate cu fire de argint, un kiatos,
~apte margele de argint, doua piese de podoaba de argint, margele din faianta
egipteana, piese din os, placi fragmentare de fier de la armura ~i un bogat material
amfaristic, inclusiv cu 9tampile aplicate pe toarta.

- 19 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei :ji studiului artelor

26-28 mai 2015

Piese de podoaba din epoca romanii tarzie

provenind din spafiul pruto-nistrean
Larisa CIOBANU, Lilia DERGACIOVA
Categoria de vestigii arheologice luatii in discutie constii din descoperiri mai
rare in siturile datand din epoca romanii. Pe de o parte, fiindca au fost lucrate din
metale pretioase ~ aur ~i argint, accesibile doar reprezentantilor claselor sociale
privilegiate; pe de alta, asemenea obiecte se gasesc preponderent in necropole
(cercetate relativ putine in zona interfluviului Prut-Nistru) sau in morminte izolate, descoperite fortuit.
Reie~ind din aceste realitiiti, consideram oportuna introducerea in circuitul
~tiintific a unui lot de 10 piese de podoaba dintr-o coleqie particulara: un pan dantiv-ciildaru~a ~i cinci verigi de tampla lucrate din aur; patru verigi de tampla
din argint. Trei dintre verigile de aur au ata9ate o miirgica de piatrii (marmorii?),
un inel de aur ~i unrest de tortitii a unui pandantiv. Verigile de aur au diametre ce
variaza de la 13 la 30 mm, capetele lor fiind petrecute ~i riisucite in elite 3-4 panii
la 15-18 spire. Cele patru verigi de tampla de argint au formii circularii sau ovalii,
cu diametrele cuprinse intre 20 x 20 ~i 27 x 26 mm, iar capetele sunt petrecute
~i inra~urate in 3-4 sau 7-8 spire. Pandantivul-ciildaru~a are o iniiltime totala de
cca 19 mm ~i forma cilindrica cu diametrul de cca 11 mm. Suprafata exterioara a corpului piesei este impiirtitii in doua registre prin intermediul a patru fire
torsionate, lipite cate unul pe margini ~i doua pe mijloc, ultimele incadrand 15
bilute-perle sudate. Spatiul registrelor astfel delimitate este decorat cu fire netecle
dispuse viilurit. Fundul in formii de umbo al ciildiiru9ei este previizut pe centru
cu o proeminenta piramidalii alciituitii din 4 bilute, altele 14 asemiinatoare fiind
suclate in cerc pe margini.
Atilt ciildaru9a-pandantiv, cat ~i verigile de tamplii, i~i gasesc analogii in inventarul unor morminte din necropola apartinand culturii Santana de Mure~
Cernjachov de la Danceni. Un alt pandantiv-ciildaru~a de aur provine din tezaurul de la Gru~evita, regiunea Cerniiuti, Ucraina.

0 amfora romana descoperita la Calmatui, raionul Hance~ti

Larisa C/OBANU, Vlad VORNIC

Datorita sporirii posibilitatilor de deplasare in teren a arheologilor de la

Agentia Nationalii Arheologica (ANA) din ultima perioada, au crescut respectiv
~i ~ansele de a ne documenta la fata locului asupra vestigiilor existente in colectiile unor muzee mai putin cunoscute. Dupa experientele similare la Muzeul raional
din Viisieni, raionul Ialoveni ~i Muzeul de la liceul din Lipoveni, raionul Cimi~lia,
semnalam ,,redescoperirea" recenta a unei amfore romane la Muzeul de Istorie a

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

~colii din Calmatui, raionul Hance~ti. In vara anului 2014, o echipa de speciali~ti
de la ANA, vizitand muzeul ~colar de la Ciilmatui, a observat in expozitie o amfora romana intreaga, intr-o stare de conservare relativ bunii. Dupa informatia
furnizata de dl Nicolae Dodu, directorul gimnaziului ~i profesor de istorie, punctul de descoperire al vasului se afla la distanta de cca 1,1 km nord-nord-vest de
marginea nord-vestica a comunei Ciilmiitui ~i la cca 1 km est-nord-est de satul
Feteasca (comuna Leu~eni), la hotarul mo~iilor comunelor Ciilmiitui ~i Leu~eni.
Din punct de vedere topografic, locul reprezintii un platou cu altitudinea de circa
100 m fatii de nivelul miirii. Este posibil ca amfora sii provinii dintr-un mic tumul
sau, mai exact, dintr-un mormant tumular, distrus prin lucriiri agricole. Recipientul a fost descoperit intampliitor in a doua jumiitate a anilor '60 ai secolului al
XX-lea pe mo~ia satului, in timpul aratului, fiind recuperata de ciitre invatiitorul
de educatie tehnologicii al ~colii din Calmatui Ignat Iacob.
Amfora are culoare bej-galbuie, gat ingust, torti inalte, profilate, corp piriform
cu fund inelar ingust ~i este lucrata din pasta nisipoasa, cu particule negre ~i maronii in compozitie. Inaltimea vasului este de 63,5 cm, diametrul maxim - 24 cm;
diametrul gurii 8 cm; diametrul fundului 3,7 cm. Apartine a~a-numitului tip Neapolis (sau tip C dupii clasificarea Jui D. ~elov) ~i se dateazii fie in cursul secolului
II cl.Hr., fie in a doua jumiitate a acestui veac. In calitate de analogii, semnaliim
amforele de la Pervomaisc, Corpaci, Badragi, Petre~ti ~ . a.

Manifestari magice ~i religioase in nesropolele aparFnand

culturii Santana de Mure~-Cemjachov
Daniel CIUCALAU

Adeseori in cadrul cercetiirilor arheologice desfii~urate in diferite obiective au

fost identificate resturi materiale pe care, in lipsa unor alte explicatii, arheologii
le-au pus pe seama unor ,,manifestari magico-religioase''. Din punctul nostru de
vedere, aceste formulari nu sunt suficiente pentru a avea o imagine clara asupra
vietii spirituale a comunitatilor respective. Magia ~i religia, chiar dacii au multe
puncte in comun (mituri, rituri, se folosesc de forte supranaturale uneori chiar
identice), sunt doua lucruri separate, avand scopuri ~i finalitiiti diferite. In primul
rand, practicile magice sunt individuale, legiiturile intre cei care le pun in aplicare ~i beneficiarii !or sunt de scurtii duratii ~i servesc scopuri precise. Religia, in
schimb, este comuna intregii comunitiiti, care aderii la principiile ei ~iii practicii
ritualurile, asigurand unitatea grupului.
!n cadrul comunicarii noastre ne propunem sa atragem atentia asupra unor
descoperiri fa.cute intr-o serie de morminte apartinand culturii Santana de Mure~
Cernjachov. Avem in vedere depunerile de ciirbuni ~i urmele de arsura, ravii~irea
scheletelor, dar ~i depunerea anurnitor tipuri de vase, cum sunt castroanele cu

- 21 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

trei torti. Pentru a realiza ceea ce ne-am propus, ne vom folosi de informatiile furnizate doar de cateva dintre necropolele mari cercetate pe larg, din spa\iul
est-carpatic: Targ~or, Barlad-Valea Seadi, Mihiilii~eni, Bude~ti . Am preferat sii ne
concentriim asupra practicilor funerare din mai multe motive: in primul rand,
pentru ca, eel putin panii in acest moment, necropolele reprezintii cele mai mari
~i diversificate spa\ii sacre cercetate ~i, in al doilea rand, pentru di riturile ~i ritualurile funerare sunt foarte rezistente la trecerea timpului. Multe dintre aceste
practici au supravietuit panii in zilele noastre intr-o formii mai mult sau mai pu\in
alterata in comunita\ile tradi\jonale, ceea ce face ca informa\iile etnografice sii fie
foarte utile in demersul nostru.

Grupari de a~ezari din spatiul carpato-nistrean in secolele V-III I.Hr.:

probleme ~i posibilitiiti in interpretarea sociala, economicii
~i etno-culturala
Andrei COROBCEAN
Repartizarea spa\ialii a structurilor de habitat, in special a a~eziirilor umane,
atrage aten\ia arheologilor in inten\iile de reconstituire a relatiilor sociale, politice, economice ~i chiar etnice, care au caracterizat o anumitii comunitate preistoridi. In studiile referitoare la monumentele epocii fierului de la est de Carpati s-au
conturat cateva abordari ale gruparilor de a~ezari, fortificate ~i deschise, denumite uneori ,,cuiburi" ~i concentrate in anumite regiuni ~i microzone geografice (bazinul Nistrului Mijlociu, Podi~ul Central Moldovenesc, Podi~ul Sucevei etc.). In
cadrul acestor interpretiiri, un rol important il are anume concentrarea siturilor
in jurul a~eziirilor fortificate, cum ar fi cazul celor de la Saharna Mare, Butuceni,
Mo~na, Stance~ti, Cotu-Copiiliiu, ele fiind interpretate ca centre reziden\iale, politice, militare. Respectiv, organizarea in grupuri a a~eziirilor poate stimula diferite
modele de reconstituire a impliciirii comunitatilor in procese de naturii economidi, socio-culturalii ~i politico-militarii. Deseori asemenea aprecieri au un caracter
aprioric. Tinand cont de complexitatea proceselor reconstituite, nivelul de argumentare al acestora depinde de o documentare interdisciplinara adecvata.

Descoperiri noi de tezaure medievale moldovene~ti in spatiul

pruto-nistrean. Contributii la cunoa~terea sistemului monetar
al lui Alexandru eel Bun (1399/1400-1432)
Lilia DERGACIOVA

In comunicarea de fatii vor fi prezentate descoperiri recente de tezaure de

monede moldovene~ti, atestate in spatiul pruto-nistrean. Tezaurele sunt compuse
din monede anepigrafe de cupru, emise in a doua parte de domnie a Jui Ale- 22-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

xandru eel Bun (1399/1400-1432). Aria de riispandire a acestor emisiuni, ca 9i

metrologia lor specifica, ne-a permis inaintarea unor ipoteze privitor la aparitia
eyi introducerea nominalului respectiv in sistemul monetar moldovenesc. Drept
exemplu pentru crearea piesei analizate a servit sistemul monetar al Hoardei de
Aur, care a influentat sistemele monetare ale Rusiei de Halici, Rusiei Moscovite
9i ale Caffei. Probabil, introducerea acestui nominal nou a fost necesarii pentru
suplinirea deficitului banesc in circulatia monetara interna. Tinand cont de cele
expuse, propunem ca monedele moldovene9ti de cupru, emise in anii '20-'30 ai
secolului al XV-lea de Alexandru eel Bun, sa fie numite puluri moldovene~ti (in
Joe de denumirea depii9ita de jumatate de gro~).

Dinamica teritoriala a comunitatilor culturii Costisa. Un model de

analiza aplicat b ronzului mijlociu din zona subcarpatica a Moldovei
Vasile DIACONU

Cultura Costi9a este caracteristica pentru bronzul mijlociu din zona submontana a Moldovei 9i partial pentru sud-estul Transilvaniei, fiind cunoscute pana in
prezent un numar redus de situri (32) 9i o serie de descoperiri izolate. Prezenta
acestei entitati culturale intr-un areal geografic cu un anumit specific 9i limite
bine definite inlesnqte elaborarea unui model de analiza care sa permita stabilirea dinamicii teritoriale a a9ezarilor, raportul dintre acestea, precum 9i interaqiunea om-mediu.
In spatiul analizat, alcatuit dintr-o serie de depresiuni subcarpatice, pot fi observate mai multe grupari de situri. Cea mai mare densitate de a9ezari se individualizeaza pe cursul mijlociu al Bistritei (inclusiv unii afluenti), urmata apoi de
partea norclica a Subcarpatilor 9i zona mediana a raului Moldova. A9ezarile, rara
sii fie faarte intinse, se impart in cloua categorii: situri aflate pe inaltimi (Costi9a,
Sili9tea, Bode9ti, Borlqti, Pocluri) 9i situri aflate in zone joase (Dulcqti, Negule9ti, Valeni, Targu Neamt). 0 analiza microzonala indica faptul ca unele a9ezari,
prin pozitia pe care o ocupa, ar putea fi considerate adevarate centre de putere,
in jurul carora au gravitat comunitati contemporane. Nu intamplator, situri precum cele de la Sili9tea, Costi9a, Bode9ti se afla in zone care permit controlul unui
teritoriu amplu, precum 9i a unor importante rute de comunicatii, reprezentate
prin arterele hidrografice 9i chiar al unor tipuri de resurse (izvoare de apa siirata).
De asemenea, exista cateva situri aflate pe inaltimi, uncle au fast identificate
doar sporadice vestigii arheologice, ceea ce poate inclica faptul ca astfel de locatii
erau ocupate pentru perioade scurte de timp 9i, probabil, tot cu scopul controlarii
unei zone. Pe langa pozitia topografica deosebita, in unele situri au fast observate
9i urmele unor fartificatii antropice, sub farma 9anturilor de aparare (Sili9tea).

- 23 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ii studiului artelor

26-28 mai 201 5

"Pintaderele" cucuteniene. Marker al ierarhiei sociale?

Sergiu Constantin ENEA, Dumitru BOGH/AN

,,Pintaderele" au fost descoperite, pentru prima oara, in siturile apartinand
neoliticului anatolian, fiind, ulterior, identificate ~i in spatiul balcano-carpatic
inca in civilizatiile neoliticului timpuriu. Larg raspandite, ,,pintaderele" au fost ,,la
moda' pe intregul parcurs al neoliticului ~i eneoliticului. Formele, dimensiunile ~i
decorul ,,pintaderelor" difera de la caz la caz, dar nu ~i de la sit la sit, parand ca a
existat o anumita uniformitate, chiar daca au fost descoperite mai multe tipuri de
decoruri pe ,,pintaderele" care proveneau din aceea~i a~ezare.
De la inceputurile cercetarii ,,pintaderelor': s-a intuit rolul !or special ~i au
fost incadrate ca artefacte deosebite, arheologii subliniind, doar general, rolul ~i
importanta acestei categorii de piese (Julius Teutsch publica, in 1903, 9ase ,,pintadere" descoperite la Bod, judetul Bra9ov; Ferenc Laszlo folosea denumirea de
,,agyagbelyegzO'; tradus in limba franceza ,,cachets': ambele cu sensul de ,,~tampi
la/sigiliu"; aceste piese apar in monografia Jui Constantin Matasa despre cercetarile de la Bode~ti-Frumu~ica, a lui Vl. Dumitrescu despre Haba~e~ti etc.). Aproape
toate monografiile siturilor cucuteniene valorifica artefacte de tip ,,pintadera". Ca
studiu special dedicat ,,pintaderelor': remarciim pe eel despre descoperirile de la
Turda~ al lui N. Vlassa, care utiliza termenul de ,,sigilii'; racea clasificarea tipologicii a acestor artefacte ~i evidentia legaturile culturale 9i influentele orientale
asupra neoliticului transilvanean.
In comunicarea de fata, prezentam o incercare de sinteza asupra ,,pintaderelor" din complexul cultural Cucuteni-Tripolie, realizam o sistematizare a formelor ~i dimensiunilor acestora, inventariem tipurile de simboluri ~ i decelam,
prin analiza integrata, semnificatiile !or, din perspectiva evidentierii ierarhiilor
sociale (instrumente de pictura corporala? amulete? matrite? insemne/sigilii ale
unor personaje, cu un anumit status social - ~efi ai comunitatilor, me9te~ugari,
negustori?).

Lucrari de conservare preventiva in situ la cuptoarele de olarie

din secolul al XIV-lea de la Vomiceni, raionul Stra~eni
Cristina GEORGESCU, Vlad VORNIC
Conservarea ~i punerea in valoare a unui obiectiv arheologic presupune un
efort sustinut ~i o abordare in care trebuie sa se tina cont de totalitatea factorilor
interni sau externi ce aqioneaza asupra lui.
Descoperite fortuit in anul 2013 ~i cercetate prin sapaturi in 2013-2014,
complexele de olarie din perioada dominatiei tataro-mongole de la Vorniceni au
avut de la inceput o situatie aparte. Acestea se afla chiar pe teritoriul satului, in
-24-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

mahalaua numita Gura Vaii, in gradina pensionarei Maria Diaconu. Complexele

cuprind doua cuptoare de ars vase, prevazute cu cate o groapa de alimentare cu
combustibil ~i cateva gropi pentru depozitarea ceramicii rebutate. Datorita specificitatii ~i starii relativ bune de conservare a sitului, tehnica de sapatura a fost
schimbata pentru a permite demararea unor lucrari de conservare-restaurare ~i
pentru a reduce riscul deteriorarii cuptoarelor.
Munca de conservare a cuptoarelor a inceput cu studiul materiei constitutive ~i cu istoricul transformarilor acesteia sub influenta factorilor antropici ~i
tie mediu. Pe aceste observatii preliminare s-a bazat elaborarea metodologiei de
interventie de conservare-restaurare.
Lucrarile de conservare primara au decurs in mai multe etape consecutive.
In primul rand, s-a urmarit stabilizarea solului ars, aplicandu-se, prin pulverizare, silice in stare coloidala in amestec cu biocid pentru eliminarea eventualelor biodegradari. A doua etapa a interventiei a constat in consolidarea zonelor
desprinse ~i a celor afectate de entomofauna. Inainte de procedura de injectare,
s-au efectuat consolidari prin aplicarea de mortar de var/nisip/sol ars ~i cazeinat
de calciu. Aceste zone au fost injectate ulterior cu solutie de cazeinat de calciu
amestecata cu mortar de var/nisip. Dupa terminarea operatiunilor respective ~i
evaporarea umiditatii, in vederea protejarii pe durata iernii, s-a aplicat un vernis
de proteqie. Suprafetele din sol ars au fost pulverizate, limitand astfel capacitatea
acestora de a absorbi apa. Urmatoarea faza de interventie pregate~te conservarea
pe termen lung a sitului. Propunerea este de a se utiliza pentru construqia de
proteqie materiale naturale din zona in a~a fel incat sa fie atinse obiective esentiale: temperatura ~i umiditatea relativa a mediului ambiant al sitului sa fie cat mai
stabile, echilibru dinamic in jurul construqiei ~i o prezenta estetica agreabila, in
concordanta cu natura.

AnaHza paleoantropologica a seriei scheletice deshumate din

necropola de la Piatra Neamt-Darmanef?ti (secolele XIV-XV)
Vasi!ica-Monica GROZA, Angela S!MALCSIK,
Luminifa BEJENARU

In comunicarea de fata autorii prezinta analiza paleopatologica a unei serii osteologice (32 de schelete) descoperite in anul 2012 in necropola de la Darmane~ti
(Piatra Neamt, judetul Neamt). Conform informatiilor oferite de autorii sapaturii
(arheologul Garvan Daniel ~i colaboratorii de la Muzeul de Istorie ~i Arheologie
din Piatra Neamt), limitele de folosire in timp a necropolei ar fi situate intre secolele XIV-XV. S-a constatat o mortalitate crescuta in etapa copilariei (0-14 ani:
43,75 %), care impreuna cu cea din perioada adolescentei (14-20 ani: 6,25%) arata
ca jumatate din populatia studiata a decedat inainte de a atinge varsta aclulta.
Pentru etapa de varsta 20-x ani, mortalitatea cea mai ridicata este inregistrata in
- 25 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ti studiului artelor

26-28 mai 2015

randul maturilor (30-60 ani: 25%), ponderea deceselor in randul adultilor (2030 ani), ca ~i in eel al subiectilor de peste 60 de ani fiind mai scazuta (15,63%
~i respectiv 9,38%). Durata medie de viata pentru intregul e~antion studiat (O-x
ani) este de 25,63 de ani, iar pe sexe (pentru 20-x ani) aceasta este de 44,17 ani la
barbati ~i 40,36 ani la femei.
La nivelul segmentului cranian ~i postcranian al celor 32 de subiecti au fost
semnalate urmatoarele patologii, anomalii ~i caractere non-metrice: cribra orbitalia, cribra cranii externa/interna, oasele Wormiene, microdontia, hipodontia,
tartru dentar, carii dentare, granulom dentar, edentatia, osteoartrita, perforatia
supratrohleara, sulcusul coxal preauricular, spondiloza ~i lombarizarea.

Necropola de la Piatra Neamt-Darmane~ti (secolele XIV-XV).

Scheletul M 26. Studiu de caz
Vasi/ica-Monica GROZA, Angela S/MALCSIK

Comunicarea de fata prezinta analiza paleoantropologica a unui singur schelet din cele 32 deshumate in anul 2012 din necropola de la Darmanqti (Piatra
Neamt). incadrata cronologic la sfar~itul secolului al XIV-lea ~i inceputul secolului al XV-lea (autorii sapaturii: arheologul Garvan Daniel ~i colaboratorii de la
Muzeul de Istorie ~i Arheologie din Piatra Neamt).
Scheletul M 26 a aparFnut unui subiect de sex masculin, cu varsta la deces
de circa 55-60 ani (categoria de varsta senilis). Scheletul cefalic este reprezentat
printr-o calota incompleta (parti lipsa: un fragment din temporalul drept ~i un
fragment din osul occipital), maxilarul superior ~i mandibula.
Scheletul postcefalic include oasele lungi (complete: femurul stang, tibia dreapta, humerusurile ~i radiusurile; incomplete: femurul drept, tibia stanga, peroneele
~i cubitusurile), fragmente din centurile scapulara ~i pelviana, astragalul drept,
calcaneul drept, claviculele, atlasul, ~apte vertebre dorsale, cinci vertebre lombare,
prima vertebra sacrala, 10 fragmente de coaste ~i 24 metacarpiene ~i falange.
Patologii, anomalii ~i caractere non-metrice: doua granuloame la nivelul ramului orizontal stang al mandibulei, artroza coxofemurala, ~apte vertebre dorsale cu
osteofite ~i noduli Schmorl, cinci vertebre lombare cu osteofite ~i noduli Schmorl.

Siturile de habitat traco-getice in spatiul carpato-nistrean

Vasile HAHEU

rn prezent, pentru spatiul desemnat sunt cunoscute 750 de obiective tracogetice cu caracter de habitat: 118 a~ezari fortificate ~i 632 a~ezari deschise. Pentru
toate este caracteristica amplasarea pe locuri inalte, greu accesibile (platouri, promontorii, maluri de rau etc.).
- 26 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorifi.care, promovare

26-28 mai 2015

Cartarea siturilor fortificate indicii concentrarea lor compactii in anumite zone

geografice (valea raului Raut, malul drept, abrupt al Nistrului, regiunea centralii
a Codrilor, podi9urile Sucevei 9i Central Moldovenesc, precum 9i bazinul Jijiei).
Sunt plasate in ,,cuiburi'; in jur fiind mai multe a9eziiri deschise (microzonele
Saharna, Rudi, Butuceni) sau singular. Cartarea facutii recent de ciitre noi arata
dispunerea lor la periferia siturilor tracilor septentrionali, inconjurandu-le, de~i
unele se afla ~i in interior. Clasificarea obiectivelor este posibila in baza anumitor
criterii formal-tipologice: topografic (promontoriu, ma! de rau, inaltime, panta
vaii), morfologic (oval-circulara, triunghiulara, potcoava, cvasi-poligonala), tehnologi..f (elementele de baza 9i complementarii ale sistemului defensiv), functional (a9eziiri fortificate, centre independente/de refugiu). Ultima categorie desemneaza eel mai complet esenta taxonomica a semnificatiei siturilor.
Pentru a~eziirile deschise este specifica concentrarea in ,,cuiburi", deseori in
jurul unei/unor fortificatii sincronice, sau in ,,9ir" (Poiana I-VIII de-a lungul Nistrului). Suprafetele acestora variaza aproximativ de la 0,5 la 2,5 ha, de9i se cunosc
9i situri de proportii, de la 4 la 10 ha. Stratul de cultura la unele dintre ele atinge
60-80 cm. Referitor la atestarea unui numiir mai mare de a~eziiri pe suprafete
oarecum restranse, a fost expusii opinia despre ,,pendularea'' periodicii a aceleia~i
comunitiiti in timp (in baza 9tampilelor de amfore). Dintre deosebirile fatii de
epoca precedenta semnaliim crqterea efectivii a numarului siturilor de habitat,
iar dintre inovatii - aparitia in masa a obiectivelor fortificate.

Vinul in credintele tracilor septentrionali i;;i religia crei;;tina

Vasile HAHEU, Dumitru BRATCO

Ciitre perioada de constituire a masivului cultural al tracilor septentrionali,
dar mai ales pe parcursul existentei istorice a acestora, activitatile vitivinicole devenisera o ocupatie distincta, anume atunci fiind elaborate categoriile de unelte
9i dispozitive, practicile 9i tehnicile de ingrijire a vitei-de-vie 9i de prelucrare a
produselor din struguri, elemente utilizate ulterior pana in epocile modernii 9i
contemporana. In prezent este unanim acceptata existenta mai multor similitudini intre practicile credintelor tracilor septentrionali cu ritualurile paleocre9tine
9i ulterior cre9tine, acestea, in mare masura, facilitand cre~tinarea relativ devreme
a populatiei locale din regiune, inclusiv aparitia timpurie a structurilor ecleziastice cre9tine (Niculitel etc.), respectiv, a celor in care era utilizat vinul ro9u. Este
relevantii utilizarea vinului ro9u in ritualurile funerare ale ambelor credinte, parte
componenta 9i produs al credintei comune in nemurire, rena9tere - lumea 9i viata
de dincolo. La tracii septentrionali sacrificiile umane se succed cu cele de animale
sacre, apoi cu stropirea sau scurgerea vinului ro9u pe altare, sangele fiind inlocuit
cu vin ro9u. Ofrande similare sunt semnalate 9i in cadrul bisericii cre9tine.

- 27 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

In ritualurile funerare ale ambelor religii este practicata stropirea gropilor sepulcrale, precum ~i a corpului defunctilor cu vin ro~u ca simbol al sangelui ~i al
vietii de dupa moarte. Este cunoscut obiceiul de a pomeni pe cei decedati cu vin
in cadrul banchetelor funerare ~i in zilele acceptate de pomenire. Anticii barbari
utilizau vinul pentru libatii la sarbatorile religioase, inclusiv la cele dedicate lui
Dionysos Sabazios, tot a~a cum cre~tinii inchina Domnului vase cu vin ro~u aduse
in biserica sau depuse pe mormintele defunqilor. Pentru intelegerea mai deplina
a rolului ~i importantei vinului in practicile religiei cre~tine, invocam faptul ca in
Moldova medievala se produceau doar 10% de vinuri ro~ii, majoritatea acestuia
fiind facut ~i utilizat la diverse ritualuri in cadrul manastirilor ~i bisericilor.

Istoricul cercetarilor a~ezarilor de tip Branzeni-pganca

Serghei HEGHEA

Vestigiile perioadei tarzii a culturii Cucuteni-Tripolie devin cunoscute mediului ~tiintific inca la sfar~itul secolului al XIX-lea. Delimitarea lor a fost efectuata insa abia in anul 1971 de Tatiana Movsha, care a evidentiat trei grupuri
cultural-cronologice. Ulterior problematica este abordata de Valentin Dergaciov
intr-un studiu monografic, monumentele de tip Brinzeni fiind delimitate in baza
a 25 de a~ezari (cercetate prin sapaturi arheologice fiind trei: Brinzeni-Tiganca,
Costqti IV, Jvanets-Shchovb, toate amplasate intr-un areal restrans din bazinel.e
mijlocii ale raurilor Nistru ~i Prut). Grupului dat ii este caracteristicii ceramica
pictata cu predominarea motivelor dispuse orizontal, dar mai cu seama vertical,
in asociere cu triunghiuri ~i ,,dinti de lup': precum ~i prezenta motivelor antropomorfe. Una din categoriile de vestigii specifice o reprezinta ,,pumnalele" de os.
Monumentele de tip Brinzeni deriva din traditiile culturale de tip Varvareuca
XV ~i Badragii Vechi, fiind succedate de monumentele de tip Gordine~ti, iar traditiile culturale sunt semnalate in grupurile Trojanov ~i Sofievka. Grupul cultural
Brinzeni este sincron cu monumentele timpurii de tip Vihvatintif Ofatinti ~i Usatovo (regiunea pruto-nistreana), Trojanov (Volyhnia) ~i Lucashovka (Niprul Mijlociu), respectiv cu cele din etapa clasica a culturii paharelor cu gatul in forma de
palnie (Trichterbecher-kultur), fapt atestat prin prezenta importurilor ceramice.
Ultima sistematizare a monumentelor tripoliene tarzii din nordul Moldovei
ii apartine lui Vsevolod Markevici ~i prezinta nivelul cunoa~terii acestor vestigii
pana in anul 1981. in prezent ramane neevaluata imaginea de ansamblu a situatiei
culturale de la finele etapei mijlocii - inceputul celei tarzii a culturii CucuteniTripolie din cauza lipsei studiilor complete, care ar sistematiza datele acumulate,
ramase, in mare parte, inedite.

- 28 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Amfore romane din zona Ia~ilor (secolele II-III d.Hr.)

loan IA[CU, $fefan HONCU
Bazandu-se pe o parte din materialele aflate in coleqiile Muzeului de Istorie
a Moldovei sau ale Institutului de Arheologie din Ia~i, comunicarea de fata se
axeaza pe descoperirile de factura romana din zona actualului municipiu Ia~i, dar
~i din unele localitati aflate in proximitatea acestuia, pe teritoriul carora s-au descoperit a~ezari considerate noduri comerciale de mare importanta in raspandirea
acestor produse de import, cum era probabil cea de la Tutora, de pe malul drept al
Prutului, uncle au fost identificate fragmente de amfore in cele doua puncte principale ale sitului: Cotu lui Bogdan ~i Cotu Timaru. Descoperirea recipientelor de
provenienta romana - alaturi de amfore remarcandu-se bolurile ~i ulcioarele - nu
are un caracter izolat, acestea fiind reperate in contextul unor complexe de locuire
apartinand dacilor liberi identificate pe baza unui bogat material arheologic, datat
in secolele II-III cl.Hr. Daca din unele puncte arheologice provin doar fragmente ceramice (Ia~i-Liceul ,,Vasile Alecsandri"), in altele (Holboca, Tatara~i) au fost
identificate mici ,,depozite" continand doua sau trei amfore pastrate intregi.
Cercetarea reliefeaza aspecte de ordin tehnic (material, forme ~i dimensiuni),
oferind informatii despre centrele de produqie, precum ~i o incadrare cronologica a acestora, avand drept scop inte!egerea unor aspecte de ordin economic ~i
social, ce scot in prim-plan importanta jucata de raul Prut ca axa comerciala ce
lega Gurile Dunarii de acest nucleu de a~ezari din zona Ia~ilor, pe care ii gasim
concentrat, deloc intamplator, la intersectia unor drumuri comerciale ce legau
par\ile vestice de cele estice ~i cele nordice de cele sudice, inca din antichitate.

Atribuirea etnoculturalii a necropolei de la Mateuti-$coala Noua

Vitalie JELEZNT!
Hoarda de Aur includea mai multe popoare nomade supuse puterii tiitaromongolilor. Constituirea noului conglomerat etnocultural ~i politic insemna
aparitia pe teritoriul regiunii pruto-nistrene a unor populatii nomade cuprinse
in migra\iunea de la est spre stepele vestice europene. Marturie a acestor procese este, in particular, necropola de la Mateuti-~coala Noua datata in secolele
XIII-XIV, care se deosebe~te prin particularitatile ritului funerar, in comparatie
cu practicile funerare ale populatiei autohtone a regiunii pruto-nistrene. Din cele
noua morminte cercetate, ~ase aveau scheletele orientate cu capul spre nord ~i trei
spre vest. Grupurile nomade precedente din regiune i~i inmormantau defunctii
cu capul spre vest (pecenegii, torcii) sau spre est (cumanii), cu diverse devieri
sezoniere de la axa, spre nord sau sud. Aceasta trasatura a ritualului funerar apare
in regiune in perioada invaziei tataro-mongole. Unii cercetatori vad in purtiitorii
- 29 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei 1i studiului artelor

26-28 mai 2015

acestei caracteristici triburi din sudul Siberiei, care faceau parte din comunitatea
etnoculturala a kapceacilor, altii interpreteaza aceasta orientare ca fiind caracteristica traditiei mongole. Variabilitatea ritualului funerar a necropolei de la Mateuti-$coala Nouii poate contura ~i anumite tendinte socioculturale. Orientarea
vestica a defunqilor poate marturisi despre patrunderea in mediul acestui grup
a islamului. In afara de aceasta, mormintelor in discutie le sunt specifice un 9ir
de trasaturi, care le deosebe~te de cele cu orientare nordica: aranjarea mainilor
pe piept ~i lipsa de inventar. Aceste caracteristici corespund practicii funerare,
constituita la popoarele Hoardei de Aur sub influenta islamului.

Modele de dezvoltare a a~ezarilor fortificate la gefii

din silvostepa Moldovei
Alexandru LEVINSCHI
Analiza a9ezarilor fortificate getice din silvostepa Nistru-Prut, conform unor
asemenea parametri cum sunt dimensiunile 9i complexitatea sistemelor defensive - criterii in baza carora unii cercetatori delimiteaza cetatile-centre sau a-'iezari
pentru anumite categorii de populatie, ne arata ca majoritatea siturilor fortificate
au avut amenajata doar o singura linie defensiva. Indiferent de conditiile de relief
in care sunt amplasate, dimensiunile !or variaza de la 35 x 60 m (Caterinovca)
panii la 350 x 300 m (Saharna Mare) - tipul ,,promontoriu barat''. diametrul 50 m
(Durle~ti) pana la 250 x 200 m (Stolniceni) etc. Printre a~ezari de tipuri diferite,
indiferent de dimensiuni, sunt ~i cu spatiu locuit (,,posada") -'i i in afara incintei
fortificate.
A-'iezarile cu doua sau mai multe linii defensive, ca regula, au incinta primara
de mici dimensiuni, cu tendinta de extindere prin edificarea altar fortificatii. La
Butuceni, incinta de vest (tipul ,,mal abrupt de rau") era initial de 70 x 50/60 m,
fiind extinsii panii la 215 x 30-60 m, iar la Cigarleni, de tipul ,,pe inal\imi''. incinta
primara avea diametrul de 50 m, extinsa de o parte ~i de alta a culmii promontoriului cu cate o noua linie defensivii, insumand o suprafa\a de 200 x 50 m . Acest
din urma sit mai are suplimentar -'ii urme de locuire de tip ,,posada". Constatarile
fa.cute ne permit sa presupunem ca parametrii nominalizati initial - dimensiunile
-'ii complexitatea sistemelor defensive, pot avea la baza cu totul alte semnificatii.
Ar putea fi faptul ca dimensiunile unei a~ezari, indiferent de conditiile de relief,
erau dictate de numarul membrilor comunitatii respective 9i/sau nivelul de dezvoltare al comunitatii. Prezenta unei zone locuite in afara incintei ar presupune un
model de extindere neplanificata a a~ezarii, iar edificarea unor noi linii defensive
- extinderea planificata pentru construirea noilor spatii locative protejate. Drept
exemplu al extinderii planificate permanente sunt complexele Butuceni ~i Rudi
,,La ~anturi '; iar la Cigarleni ,,Bordeiul Turcului" dupa extinderea planificata a
sitului a urmat ~i o cre-'itere a suprafetei lui prin amenajarea unei zone neprotejate.

- 30 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

Consideratii cu privire la inceputul etapei timpurii a culturii

hallstattului canelat Chi~iniiu-Corlateni din spatiul carpato-nistrean
Oleg LEVITKI, Maia KAUBA
Zona de silvostepa a regiunii carpato-nistrene in epoca hallstattiana a fost
populata de comunitatile tracilor timpurii, originari din bazinul Dunarii de Mijloc, care in rezultatul extinderii spre est au trecut Carpatii. Din punct de vedere
arheologic, populatiile respective sunt atestate prin cultura Chi~inau-Corlateni,
ce a inlocuit cultura Noua din bronzul tarziu. Procesul este demonstrat in baza
succesivita\ii din a9ezarile pluristratificate, uncle orizonturile hallstattiene timpurii suprapun nemijlocit straturile specifice perioadei tarzii a epocii bronzului, 9i,
in opinia speciali9tilor, a avut loc pe la mijlocul secolului XII i.Hr.
Rezultatele cercetarilor recente cu privire la cultura Noua demonstreaza ca
fazele finale ale culturilor Noua 9i Sabatinovka trebuie incadrate in limitele secolului XIII i.Hr., astfel, aparitia in regiunea est-carpatica a culturii Chi9inau-Corlateni urmeaza a fi plasata in aceea9i secventa cronologica. In aceasta situatie, se
impune o noua examinare a vestigiilor-markeri cronologici ai culturii Chi9inauCorlateni, acumulate pana in prezent, din punctul de vedere al identificarii zonei
de provenien\a, apartenentei culturale 9i al limitelor cronologice cand acestea au
aparut in regiunea est-carpatica. Diagnostice in aceasta privinta sunt anumite
categorii de bronzuri 9i motive de decor pe vasele bitronconice. Primele sunt reprezentate prin piese de traditie central-europeana, specifice pentru perioadele
mijlocie-tarzie ale epocii bronzului (Hugelgriiberkultur 9i, respectiv, Urnenfelderkultur), raspandite in bazinele Dunarii de Mijloc, Tisei Superioare 9i in bazinul
carpatic cu precadere in perioadele BrD-HaAl (secolele XIII-XII i.Hr.) (piese de
podoaba 9i de vestimenta\ie, arme, unelte).
Dintre motivele ornamentale proprii vaselor bitronconice, caracteristice pentru complexul Beleghi9 II - Chi9inau-Corlateni, concludent este decorul format
din caneluri orizontale paralele in asociere cu un 9ir de impresiuni circulare, care
in ornamentatia ceramicii grupurilor culturale post Beleghi9 II, a caror evolutie
incepe pe la mijlocul secolului XII i.Hr., nu erau utilizate.
In concluzie, vestigiile proprii culturii Chi9inau-Corlateni acumulate pana in
prezent permit sa vorbim despre aparitia ei in regiunea est-carpatica deja in prima jumatate a secolului XII, eventual chiar in ultima patrime a secolului XIII i.Hr.

Cateva ~tampile rare de amfore

grece~ti

de la Tyras

Natalia MATEEVICI, Tatiana SAMOJLOVA

Printre cele circa 1000 de 9tampile de amfore grece9ti descoperite intre anii
1998 9i 2008 la Tyras, au fost depistate 9i cateva 9tampile care, initial, erau necu-

- 31 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

noscute pentru autori. Totu~i, in urma cercetarilor detaliate 9i aprofundate, au

fost identificate un ~ir de piese rare, ele reprezentand ~tampile de amfore ale unor
centre mai putin raspandite in regiunea nord-vest pontica. Unele dintre aceste
~tampile sunt unicele exemplare cunoscute de catre cercetatorii care studiaza evolutia relatiilor dintre greci 9i populatia locala din teritoriile nord-vest pontice.
Printre ele mentionam doua ~tampile unicat ~i inedite, prima aparFnand insulei
Creta (o 9tampila epigrafica, cu legenda plasata in doua randuri), a doua - a unei
amfore de Samos (reprezinta o aplicare a unei geme, fiind anepigrafica). Celelalte
~tampile - de Chios, Mende, Paros, Mesembria - sunt putine la numar ~i apartin
unor centre producatoare grece9ti, care nu aplicau regulat ~tampila pe amforele
!or comerciale sau o raceau doar ocazional.
Datarea diferita a pieselor analizate se incadreaza intre eel de-al doilea sfert al
secolului IV (~tampila de Chios) ~i a doua jumatate a secolului II i.Hr. (~tampila
de Creta). Prezenta acestor 9tampile rare in colectia de la Tyras vine sa. confirme
ca Tyrasul antic era un Joe de desfacere nu numai a marfurilor unor centre producatoare grece~ti consacrate deja, dar ~i ale unora mai putin cunoscute.

Preliminarii privind cercetarile de salvare din anul 2014

la situl arheologic Lipoveni II (raionul Cimi~lia)
Sergiu MATVEEV, Vlad VORN/C

In vara anului 2014 au continual cercetarile de salvare la situ! Lipoveni II.

Obiectivul principal a fost decopertarea completa a cuptorului de gospodarie
identificat in anul anterior, ~i anume a zonei dinspre nord, uncle se presupunea
existenta gropii de alimentare cu combustibil.
Drept urmare a cercetarii unei suprafete de cca 30 m.p, au fost identificate
mai multe complexe arheologice: un cuptor de gospodarie, o vatra 9i. 11 gropi.
Cuptorul este similar celui descoperit in anul precedent, indicatori suplimentari
privind atribuirea Jui cultural-cronologica nu au fost identificati, circumstanta
ce lasa valabila argumentele pro ~i contra atribuirii ambelor cuptoare la perioada
de inceput a marilor migratii. Vatra de lut i~i gase~te similitudini in complexele
datate in prima sau a doua epoca a fierului, fapt confirmat 9i stratigrafic. in cazul
gropilor, ca ~i in anul 2013, materialul arheologic din umplutura !or se include in
limitele primei ~i celei de a doua epoci a fierului ~i perioadei de inceput a marilor
migratii (cultura Santana de Mure9-Cernjachov). Diverse sunt ~i obiectele de inventar descoperite in cuprinsul sapaturii. Dupa materialul din care au fost prelucrate, ele pot fi separate in piese defier (cutite, strapungator, limba de catarama),
bronz (veriga cu nodozitati, varf de sageata p.) 9i piatra (fragment de ra9nita).
Coleqia de fragmente de vase ceramice apartine mai multor orizonturi de
locuire, 9i anume primei 9i celei de a doua epoci a fierului, culturii Santana de
- 32 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

Mure~-Cernj achov ~i evului mediu. Atrage atenFa numarul mare de oase de animale (dintre care unul cu urme de taiere), gasite in special in nivelurile inferioare
de locuire. Spre regret, in ciuda prescriptiilor ~i a interventiilor noastre, s-a constatat degradarea in continuare a sitului arheologic Lipoveni II, degradare cauzata
de utilizarea ilegala a terenului pentru extractiile de nisip sau de lucrarile agricole.
Pe parcursul cercetiirilor de suprafatii au fost recuperate mai multe fragmente
de ceramica, de cutite din fier ~i un fragment de fibula de bronz, artefacte ce se
incadreazii in limitele cronologice ale diferitor etape de locuire identificate prin
sapaturi.

Remodelari ale sistemului defensiv getic de pe promontoriul Butuceni

Octavian MUNTEANU, Sergiu MORARU
in perioada mai-octombrie 2013, cu ocazia constructiei pe teritoriul Rezervatiei cultural-naturale ,,Orheiul Vechi" a unui sistem de aprovizionare cu apa, in
zonele cu patrimoniu ~i potential arheologic din satele Butuceni ~i Morovaia (comuna Trebujeni, raionul Orhei) au fost efectuate investigatii arheologice preventive ~i de supraveghere. Cercetarile au fost organizate de ditre Agentia Nationalii
Arheologidi in cooperare cu Universitatea Pedagogica de Stat ,,Ion Creanga" ~i
Rezervatia cultural-naturala ,,Orheiul Vechi". Cercetarile s-au concentrat, in primul rand, in sectorul sitului cu mai multe orizonturi culturale de la Butuceni, care
cuprinde una dintre cele mai reprezentative fortificatii getice din spatiul carpatonistrean. Ca rezultat al investigatiilor arheologice in zona sitului de la Butuceni,
au fost identificate ~i cercetate urme de la un sistem de fortificatie constituit din
doua ~anturi, un ~ir de gropi de pari de la construqii din lemn ~i vestigii ale unei
structuri din piatra; o locuinta adancita in sol; 26 de gropi menajere ~i un important numar de artefacte care se raporteaza la mai multe orizonturi cultural-cronologice: epoca eneolitica, a doua epodi a fierului 9i evul mediu.
in acela9i timp, relevam di datele obtinute, pe langa raspunsuri la intrebarile
mai vechi, au adus in vizorul nostru probleme noi, ale caror solutii urmeaza sa fie
identificate, unele dintre ele facand subiectul cercetarilor pe care le-am intreprins
in anul 2014. Concomitent cu datele furnizate de sapaturi, informatii relevante
pentru meditatie au fost obtinute drept urmare a observatiilor de teren recoltate
atat in paralel cu sapaturile arheologice cat ~i in perioadele ulterioare, in special
in perioada rece a anului, care a oferit o vizibilitate mult mai clara in contextul
analizei noastre. Acestea au permis inaintarea unor ipoteze noi de lucru, pe care
le vom prezenta in cadrul sesiunii de comuniciiri organizata sub egida Institutului
Patrimoniului Cultural al A~M.

- 33 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :}i studiului artelor

26-28 mai 2015

Cetatea Soroca - cercetare, protejare eyi valorificare (2012-2014)

Sergiu MUSTEATA, Ion TENT/UC, Ion URSU
Cetatea de piatrii de la Soroca reprezintii un simbol al istoriei ~i memoriei Tarii Moldovei. In perioada 2012-2015, pc parcursul deruliirii proiectului ,,Bijuterii
medievale: cetiitile Hotin, Soroca, Suceava'', finantat de Uniunea Europeanii in
baza programului operational comun Romania-Ucraina-Moldova, au fost realizate un ~ir de lucriiri de conservare, restaurare ~i reabilitare a Cetiitii medievale. In
cadrul acestui program de actiuni se inscriu ~i cercetiirile arheologice care au avut
drept scop studierea succesiunii straturilor culturale pc Jocul cetiitii medievale
Soroca in vederea stabilirii dezvoltiirii sitului ~i a eventualelor perioade de refaceri sau reconstructii ale fortificatiei de piatrii, a unor noi elemente constructive
~i/sau de arhitecturii pentru utilizarea lor in procesul de restaurare ~i consolidare.
Cercetiirile au fost efectuate atat in incintii, cat ~i in extra-murosul cetiitii.
Astfel, in anii 2012-2014 cercetiitorii de la UPS ,,Ion Creangii'', MNIM ~i Centrul de Arheologie al IPC au efectuat investigatii la cetatea medievalii Soroca,
monument protejat de stat de categoric nationalii (nr. 2608 in Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat) . In cadrul comuniciirii noastre vom
prezenta uncle rezultate privind descoperirile arheologice recente ~i rolul lor in
procesul de protejare, valorificare ~i promovare a unuia dintre cele mai importante situri istorico-culturale din Republica Moldova.

Intemeierea Moldovei in lumina descoperirilor monetare

dintre Prut eyi Nistru
Eugen NICOLAE
Cercetiirile recente au dus la concluzia ca statul moldovenesc medieval s-a
constituit prin unirea a douii principate: principatul moldovenesc propriu-zis din
partea de nord-vest a regiunii carpato-nistrene (Tara de Sus) ~i un principat din
partea de sud-est a acesteia (Tara de Jos), care s-a emancipat de sub dominatia
Hoardei de Aur in 1369 (ca o ,,tarii valaha'), in contextul riizboiului civil din imperiul oriental. Dupii o opinie recentii, solid argumentatii, acest principat din Tara
de Jos va cunoa~te o crizii dinasticii ~i de statut international panii la 1377, moment cand ajunge pc tron Costea (Constantin), sotul Mu~atei (Margareta), urmat
la 1387 de fiul lor Roman I, care va prelua din 1391 ~i conducerea principatului
din Tara de Sus (Moldova), realizand astfel unirea celor douii state.
Autorul discutii maniera in care procesul de formare a statului moldovenesc
medieval se reflectii in descoperirile monetare din spatiul pruto-nistrean. Acestea
confirmii procesul care a dus la emanciparea principatului din Tara de Jos (prin
emisiunile monetare locale) ~i integrarea Jui treptatii in noul stat (prin structu-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

ra numerarului ~i contramarcile aplicate pe monedele straine). Integrarea celor

doua componente este desavar~ita sub Alexandru eel Bun, care realizeaza unificarea monetara (retrage definitiv de pe piata emisiunile straine din cupru 9i impune
folosi rea emisiunilor moldovene9ti), expresie clara a unificarii politice.

Observatii asupra tiparelor de piatra pentru turnat bronzuri,

descoperite la Cinghinia
(comuna Ripiceni, judeful Boto~ani, Romania)
Bogdan Petru NICUUCA, Aurel MELNICIUC,
Viorica VASILACHE, Ciprian-Cata/in LAZANU

Tiparele care fac subiectul acestei prezentari au fost descoperite in zona punctului Cinghinia (comuna Ripiceni, judetul Boto~ani) de ciitre profesorul Gheorghe Stanciu. Locul descoperirii se afla pe o terasa pozitionata la confluenta paraului Hartop cu raul Prut, aflata in prelungirea Dealului Hartop; in zona respectiva
se cunosc urme de locuire apartinand culturii Noua (inclusiv noua cenu9are).
Descoperirea de fata este compusa din trei piese (valve) de tipar pentru: un topor
de tip celt (nr. 1), o bucla (nr. 2) ~i unul, deosebit de interesant, utilizat pentru
turnarea unei serii de piese - varfuri de lance (nr. 3).
Observatiile petrografice au relevat faptul ca tiparele au fost elaborate din gresii silicioase de tip Kliwa, provenind din zona carpaticii. Analizele SEM-EDX au
evidentiat prezenta elementelor Cu 9i Sn, ceea ce confirma, pe langa observatiile tipologice asupra amprentelor, utilizarea lor pentru turnarea unor piese de
bronz. In ceea ce prive9te datarea cronologica 9i incadrarea culturala a tiparelor,
in primul rand, mentionam ca varfurile de lance, obtinute prin turnare in tiparul
nr. 3, ar putea fi incadrate spre sfaqitul epocii bronzului, in cultura Noua. In
acest caz se poate deduce o anumita legatura intre tipar ~i a~ezarea Noua aflata
in proximitatea locului descoperirii. Tiparul nr. 1 a fost utilizat pentru turnarea
unui topor de tip celt, cu decor unghiular, care se plaseaza la nivelul cronologic al
Hallstattului timpuriu (cultura Gava-Holihrady), cateva dintre cele mai potrivite
9i apropiate analogii regasindu-se in Podi9ul Sucevei, unde se cunosc mai multe
piese cu decor asemanator.
Descoperirea de la Cinghinia presupune o serie de discutii ce trebuie purtate
in legatura cu anumite obiceiuri, cu practici de depunere a obiectelor de bronz ~i
a tiparelor, cu utilizarea, reutilizarea, cu tezaurizarea acestora 9i transmiterea de-a
lungul a mai multor generatii, probabil in cadrul aceluia~i perimetru ocupational
din culoarul Prutului.

- 35 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Noi date privind cercetarea statiunii paleolitice Climautil II

(lucrarile din anul 1998)
Natalia PA$ENCIUC
In urma siipiiturilor de salvare intreprinse de ciitre Ilie Borziac 9i Tudor Obadii
in anul 1989 pe o suprafata de 164 m.p., la statiunea Climiiuti II au fost fixate douii
niveluri de locuire. Ce! mai bine este reprezentat stratul doi, uncle au fost descoperite resturile unei locuinte construite din oase de mamut, o groapii menajerii,
urmele unui rug, dar ~i un bogat material litic.
Lucriirile au fost reluate in 1998 prin efectuarea a douii sondaje. Primul a fost
plasat in fata ~colii, la 30-40 m nord de locul efectuiirii siipaturilor din 1989, care
insa n-au dat o imagine clara despre amplasarea nivelurilor culturale ~i a depunerilor litologice. 0 alta situatie a fost surprinsa la al doilea sondaj, efectuat la 30 m
sud de principalul ~antier, pe o suprafata de 1,5 x 1,5 m ~i cu o adancime de 4,5 m.
In partea superioarii a sondajului au fost observate acelea~i depuneri litologice ca
~i la nivelurile 1 ~i 2 de locuire, similare celui fixat in urma lucrarilor intreprinse
in campania din anul 1989, pe cand partea inferioara prezinta atat niveluri litologice, cat ~i doua straturi culturale noi. Materialul adunat din straturile 1 ~i 2 este
analog celui din principalul ~antier. Vestigiile arheologice din nivelul 3 ~i 4, din
punct de vedere tehnico-tipologic, sunt asemiiniitoare celor din nivelurile superioare, care din punct de vedere cronologic sunt mai timpurii.
Din ambele sondaje provin 152 de piese de silex, predominante fiind a~chiile,
urmate de lame. Ca ~i in cazul colectiilor adunate in 1989, categoria uneltelor
este reprezentatii prioritar de burine executate pe lame sau pe a~chii alungite, urmate de a~chii cu retu~ii. Drept rezultat al sondajelor efectuate, a fost completatii
colectia de artefacte, obtinandu-se noi date legate de stratigrafie, de nivelul de
locuire, fapt ce ne permite sii releviim importanta cercetiirii de mai departe a statiunii Climiiuti II, dar ~i a epiaurignacianului din zona dintre Carpatii Orientali
~i Nistru.

Habitatul complexului cultural Precucuteni-Cucuteni din Subcarpatii

Moldovei. Studiu de caz asupra Depresiunii Neamt (Ozana-Topolita)
Constantin PREOTEASA

In demersul nostru vom incerca sa analiziim evolutia habitatului complexului

cultural Precucuteni-Cucuteni din Depresiunea Neamt (Ozana-Topolita), prin
prisma relatiei dintre comunitatile sale umane ~i mediul natural, in functie de
informatiile specifice avute la dispozitie in stadiul actual al cercetarilor arheologice.
Referitor la mediul natural, sunt reconstituite caracteristicile generale ale tuturor componentelor sale (relief, climii, hidrografie, soluri, flora, fauna 9i resurse
- 36 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

naturale), precum 9i influenta pe care au avut-o ele asupra comunitatilor umane

ale acestei civilizatii. In ceea ce prive9te factorul antropic, se are in vedere tipurile
de locuire, caracteristicile a9ezarilor 9i complexelor din cadrul lor, informatii de
natura paleodemografica (bazate indeosebi pe analogii etnografice) 9i paleoeconomica (care reflecta impactul antropic asupra mediului natural).
In mod oarecum surprinzator, in urma analizei efectuate, am constatat
absenta din aceasta zona a urmelor de locuire din etapa Precucuteni I 9i faza
Cucuteni A- B, dar o prezenta numerica constanta aici a a9ezarilor pe parcursul
celorlalte perioade de evolutie ale civilizatiei (respectiv etapele Precucuteni II 9i
III, faza Cucuteni A 9i faza Cucuteni B).

Centuri ,,gotice" in regiunea carpato-balcanica

Svetlana REABTEVA
Elemente provenind de la ,,centuri gotice" se intalnesc atilt in siturile arheologice din Moldova, precum 9i in Romania sau Bulgaria. Aceasta categorie de
centuri este foarte importanta prin faptul ca s-au pastrat nu doar fragmente, ci 9i
forme intregi, inclusiv cele cu suport din piele sau panza cusuta.
Pe teritoriul Republicii Moldova, o piesa datata in secolele XV-XVI a fost
descoperita in cadrul sapaturilor din necropola de la Orheiul Vechi. Intre Carpati
9i Dunare, centuri cu datare in secolele XIV-XVI au fost gasite in tezaurele de la
Voine9ti, Cotul Morii - Popricani, Schinetea, Olteni, Orbeasca. 0 catarama luxoasa de centura a fost descoperita la Curtea de Arge9.
Pe teritoriul Moldovei a fost descoperita o centura unica cu reprezentarea
Sfantului Gheorghe. In tezaurele din Romania predomina centurile ornate cu decor vegetal 9i geometric. Mai rar, se gasesc elemente cu decor zoomorf. In Bulgaria (Veliko Tftrnovo, Silistra, regiunea Vidin, Montana, Doli9te etc.) sunt cunoscute in jur de 15 centuri, precwn 9i mai multe elemente separate ale acestora. In
acea regiune, eel mai des se intalnesc centuri cu reprezentari - turnate, imprimate
sau gravate - de animale (zmei, dragoni, lei). Centurile originale erau aduse din
Europa de Vest, probabil, din Italia. Un indiciu asupra producerii locale (carpatobalcanice) a unor piese asemanatoare ar putea fi descoperirile de forme pentru
turnat din imprejurimile Varnei 9i de la Tarnovo.
Daca in Europa de Vest asemenea centuri erau purtate atat de barba\i cat 9i
de femei, atunci in regiunea carpato-balcanica ele sunt tipice numai pentru costumul barbatesc. 0 astfel de centura este prezentata in componenta costumului
unuia dintre personajele scenei Deisis pictate in pronaosul bisericii Sf. Nicolae
de la Argq. Costumul are un aspect vest-european. In Balcani, judecftnd dupa
frescele din secolul al XIV-lea, costumul barbatesc cu astfel de centuri era deseori
apropiat de modelele bizantine.

- 37 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Analiza antropologica a osemintelor descoperite in tumulul VII de la

Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova), secolul IV i.Hr.
Angela SIMALCSIK, Ion CEBAN

In studiul de fata prezentam analiza antropologicii a osemintelor descoperite

in tumulul VII de la Crihana Veche, sit cercetat de o echipa de arheologi de la IPC
al A$M. Descoperirea a fost incadrata cronologic in secolul IV i.Hr. 9i atribuita
culturii scitice. Resturile osoase provin de la doi indivizi: un copil cu varsta la
deces de circa 7-8 ani (infans II) ~i un adult de sex masculin, cu varsta la deces de
circa 60 ani (maturus-senilis).
Scheletul copilului este extrem de incomplet ~i fragmentat. Nu au fost identificate anomalii sau patologii osoase. Nici o piesa dentara nu prezinta defecte
hipoplazice, absenta acestora fiind un indiciu al conditiilor de viata favorabile din
etapa primei copilarii, rara episoade severe de boala sau de subnutritie.
Scheletului barbatului (extrem de masiv ~i robust) este reprezentat doar prin
portiunea postcraniana. Osatura impresioneaza atat prin dimensiune, cat ~i prin
inciirditura sa patologica. Statura este foarte mare, de eel putin 183 cm. Femurul
este eurimer, cu pilastru pronuntat ~i cu relief subtrohanterian foarte accentual.
Fibulele prezinta insertii musculare foarte pronuntate. Acest schelet prezinta numeroase caracteristici care indica degenerare osoasa datorata varstei inaintate:
osteofite pe falangele membrelor inferioare ~i pe coaste, osteofite ~i coroziune pe
acromionul scapulei, artroza pe clavicula, artroza pe vertebra C2 (axis), compresie
~i osteofite masive pe segmentul vertebral T9 -T 12 -L 1, fenomenul block-vertebrae
(T 11 -T 12 ), cap radial stang deform at din cauza artrozei. Credem di sun tern in fata
unui schelet ce a apartinut unui ciilaret ,,de profesie'; fiind identificati numero~i
markeri ai activitatilor ecvestre: osteofite pe foramenul obturator ~i pe tuberozitatea ischiatica a coxalului, osteofite pe patele, tasare ~i deformare/compresie vertebrala, entezofite masive pe lin ea aspera femurala, tibie prevazuta cu entezofite pe
linia mu~chiului gastrocnemius, ulna cu entezofite dezvoltate in locul de insertie
a mu~chiului flexor digitorum .
Necropola medievala de la Lozova (secolele XIV-XV), campania 2014.
Rezultate antropologice
Angela SIMALCSIK, Ion URSU,
Vasilica-Monica GROZA

Comunicarea se refera la analiza antropologica a celor 26 schelete descoperite

in necropola de la Lozova (raionul Stra~eni, Republica Moldova) in campania
de sapatura din iulie 2014. Necropola a fost incadrata cronologic de catre autorii
sapaturii, pe baza inventarului descoperit, in secolele XIV-XV Din totalul de 26

- 38 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

indivizi analizati, noua sunt de sex masculin, opt de sex feminin ~i noua au apartinut unor copii (0-14 ani). Speranta de viata la na9tere este de 31,9 ani. Indicele
de masculinitate este u9or supraunitar.
La nivel cranian au fost identificate urmatoarele anomalii/patologii: metopism, osiculi suplimentari, sutura mendosa, foramen mastoid exsutural, foramen
supraorbitar, sulcus supraorbitar, foramen zigomatico-facial dublu, condili occipitali cu fatete duble, torus palatinal, osteofite auriculare, torus auricular, trepanatie simbolica ~i trepanatie post mortem(?).
La nivel dentar au fost identificate urmatoarele anomalii/patologii: curbura
labiala a incisivilor, incisivi de tip ,,shovel/lopata", molari cu cuspizi supranumerari, hipodontie, microdontie, caderi intra vitam, edentatie, tartru supragingival,
parodontoza, uzura patologica de tip abrazie.
La nivel postcranian au fost identificate urmatoarele anomalii/patologii: sulcus preauricular, osteoartroza la nivelul coloanei vertebrate, osteoartroza la nivelul centurilor 9i a membrelor superioare 9i inferioare, fractura tibio-fibulara.
Indicatorii starii de sanatate identificati in aceasta serie scheleticii sunt: cribra
orbitalia, hiperostoza porotica, osteomielita 9i hipoplazia liniara a smaltului.
Indicatorii/markerii ocupationali identificati sunt: linie nucala superioara suplimentara, platibrahie humerala, apertura humerala supratrohleara, relief deltoidian accentuat, sulcus costo-clavicular, pilastru femural, fatete de chircire pe
tibie/talus, entezofite pe oasele membrelor inferioare, spondiloliza, indicatori ai
activitatilor ecvestre (creasta ~i fosa subtrohanteriene, hiperplatimerie femurala,
fossa Allen 9i fateta Poirier femurale, trohanter suplimentar femural, jonqiune
sacro-coccigiana).

Elemente central-europene in ceramica de tip

din interfluviul Prut-Nistru

Gordine~ti

Ghenadie SfRBU

Ceramica constituie cea mai variata categorie de materiale descoperite in monumentele arheologice, reprezentand, totodata, 9i unul din elementele care stau
la baza determinarii perioadelor cultural-cronologice. Daca pentru comunitatile
cucuteniene ansamblul ceramic a fost intr-o oarecare masura omogen ca forme
de vase, cu completari in plan ornamental, atunci in perioada tarzie a epocii eneolitice el a suferit multiple modificari in toate cele trei aspecte: tehnologic, morfologic 9i stilistic. In cadrul ansamblului ceramic specific grupului Gordinqti, conform aspectului tehnico-tehnologic, sunt delimitate trei categorii: I - modelata
din pasta de traditie cucuteniana; II - din pasta grosiera degresata cu 9amota; III
- din pasta amestecata cu scoica. Analiza mai detaliata a primei categorii a permis delimitarea unei subcategorii care i9i gase9te paralele in recipientele specifice

- 39-

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ii studiului artelor

26-28 mai 2015

unor comunitati din regiunile central-europene. Cantitatea cea mai mare de astfel
de ceramica a fost depistata in nivelul de locuire gordine~tian din situ! cu mai
multe straturi cultural-cronologice Trinca-Izorul lui Luca, uncle constituie 4% din
totalul de ceramica depistata. Astfel de recipiente se intalnesc sporadic ~i in alte
aeyezari, ca Gordine~ti II-Stincagoala, Hancauti I-La Frasin, Mereeyeuca-Cetatuie.
Ceramica respectiva este modelata din pasta compacta, arsa complet, are peretii subtiri de culoare cenu~ie sau bruna cu nuante galbui, decorata cu incizii care
imita, in cea mai mare parte, decorul geometric pictat. Forma de vas predominanta pentru aceasta categorie este amfora de proportii medii cu gatul cilindric.
Analiza mai in detaliu a materialului ceramic adunat din siturile mentionate a
permis reconstituirea graficii ~i a altor tipuri, cum ar fi strachina miniaturala ~i
cupa cu profilul in forma de ,,S''. Stilistic decorul incizat, in unele cazuri completat
cu imprimeu punctat, este organizat intr-un registru care acopera partea dintre
gat ~i umarul amforelor ori a cupelor, sau in benzi a cate 3-4 linii verticale ueyor
ondulate, plasate pe interior - pentru striichini.
Astfel, dacii pentru grupele de tip Branzeni ~i Chirileni aceste materiale sunt
interpretate ca importuri, atunci in faciesul Gordinqti ele prezinta produse realizate direct in cadrul a~ezarilor de catre me~teri locali.

Zone ~i forme de relief preferate de tracii timpurii din spatiul

est-carpatic pentru intemeierea complexelor de habitat

Livia SiRBU
Spatiul est-carpatic din punct de vedere fizico-geografic reprezinta o campie
deluroasa, care se margine~te in partea de vest cu Subcarpatii Moldovei, iar in cea
de est cu raul Nistru. Monumentele tracilor timpurii, in general, ocupau zona de
silvostepa. !n urma mai multor studii, s-a constatat ca teritoriul populat de purtatorii culturii hallstattului canelat, la est, nu se extinde doar pana pe malul drept
al raului Raut, dar continua ~i mai departe, respectiv pana la raul Nistru. Limita
nordica aproape corespunde granitelor dintre Republica Moldova ~i Romania cu
Ucraina. La vest, a~ezari sunt atestate pana in Subcarpatii Rasariteni, iar limita de
sud este marcata de frontiera dintre silvostepa ~i stepa.
Datorita interesului sporit ~i muncii asidue a mai multor generatii de arheologi, harta siturilor hallstattiene timpurii a fost completata, in prezent fiind cunoscute cca 250 a~ezari, dintre care 40 sunt cercetate. Totodata, a fost posibila ~i
conturarea unor zone preferate pentru habitat, stabilite in baza densitatii monumentelor: zona de Codri din partea centrala a Moldovei, Podi~ul Moldovei de
Nord, Campia Prutului Mijlociu ~i Campia Nistrului, respectiv, Podi~ul Central
Moldovenesc, zona deluroasa a Falciului eyi Campia Siretului de Jos. Comunitatile
tracice timpurii, purtiitoare ale culturii Chi~inau-Corlateni, locuiau in a~ezari

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

deschise, amplasate in locuri joase, in apropierea surselor de apii, pe terenuri favorabile activitiitilor economice. De regulii, ele se intemeiau pe prima sau a doua
terasii a raurilor ~i pe promontorii nu prea !nalte, totodatii sunt cunoscute ~i un ~ir
de a~eziiri amplasate pe locuri inalte, ce ingreunau accesul la ele, dar care nu erau
fortificate artificial. A~eziiri fortificate se intalnesc extrem de rar, panii la etapa de
fatii este certificatii doar una - Cande~ti, Romania, al ciirei sistem defensiv este
reprezentat prin val de piimant ~i ~ant adiacent.
In concluzie, tracii timpurii ~i-au !ntemeiat complexe de habitat In aproape
to ate unitiitile geografice ale Moldovei istorice, variind de la o zonii la alta doar intensitatea de populare, care a ~i conditionat diferenta numiirului de monumente.

Complexul de ve~re descoperit in a~ezarea culturii

Sabatmovka de la Samurza
Mariana S!RBU
A~ezarea Samurza I a fost descoperitii in anul 1980. In legiiturii cu riscul de
inundatie la care era expusii a~ezarea in procesul construqiei lacului de acumulare Taraclia, in anul 1982 aici au fost efectuate siipiituri arheologice. Pe suprafata
neafectatii a a~eziirii s-au observat patru ,,cenu~are" de formii ovalii, plasate intrun singur rand pe direqia N-S. Siipiiturile au fost efectuate in afara ,,cenu~arelor':
in partea de NE a a~eziirii, expusa direct riscului de inundatie.
In situ! de la Samurza a fost descoperit un complex format din 11 vetre dreptunghiulare, circulare sau neregulate ca formii, toate construite din piatra. Douii
dintre ele s-au evidentiat prin dimensiunile pe care le aveau (1,7 x 1,6 ~i 1,7 x 1,46
m) ~i locul pe care il ocupau comparativ cu celelalte vetre din cadrul sitului. Una
din vetrele mari era previizutii cu gropi de pari pe colturi (0,20-0,22 m diametru ~i
0,15 m adancime), ceea ce presupune cii era acoperitii. Restul vetrelor, cu exceptia
a trei dintre ele, s-au descoperit la mica distantii de vatra centralii ~i erau aranjate
in forma de semicerc, pe direqia N-E-S, ~irul fiind incheiat in capiitul de nord cu
a doua vatra masiva, de forma dreptunghiularii. Pe una dintre vetre, pe langa fragmente ceramice, oase calcinate ~i fragmente de lipitura, a fost gasit un fragment
de os uman din regiunea bazinului.
Descoperirea acestui complex in afara ,,cenu~arelor'; aranjarea vetrelor in
forma de semicerc in jurul unei vetre centrale prevazuta cu acoperi~, precum ~i
fragmentul de os uman descoperit pe una din vetre, permit presupunerea unui
Joe de cult, in care se practicau anumite ritualuri comune, astfel de complexe
fiind cunoscute ~i in cadrul altor culturi sincrone sau partial sincrone culturii
Sabatinovka.

- 41 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei i i studiului artelor

26-28 mai 2015

Pigmentul de ocru in siturile funerare ale culturii Jamnaja

din spatiul pruto-nistrean
Victoria SURDU

Ocrul este eel mai vechi pigment de origine naturala. Argila formata din hidroxizi de fier are o gama cromatica ce variaza de la galben spre culoarea bruna.
Varietatea coloristica se datoreaza minereurilor de fier (hematit, oligistru, limonit), dar ~i altor elemente chimice (mangan in proportie de 5-20%).
Cele mai timpurii urme de ocru au fost descoperite in pe~tera Kabwe de langa
Broken Hill, Zambia, ~i dateaza cca 300.000 de ani in urma. In perioada timpurie
a epocii bronzului se practicau depunerile de argila de culoare ro~ie in morminte
(la fundul gropii sau pe oasele defunctului) . Ritualul a fost preluat in urma patrunderii unor populatii rasaritene spre vest, intr-un interval de timp indelungat.
Alte trasaturi comune ale acestui grup sunt urmatoarele: defunctul chircit pe spate cu genunchii ridicati ~i indoiti, orientare vestica in majoritatea mormintelor,
tipurile uneltelor de munca ~i armele. in spatiul pruto-nistrean au fost cercetate
aproximativ 2000 de morminte ale acestei culturi. In mormintele ocromane argila
ro~ietica a fost semnalata in forma de bulgari sau praf. Nu exista un criteriu strict
de utilizare a pigmentului de ocru, defunqii fiind presarati cu pigment integral
sau partial. Cultura Jamnaja are vestigii din trei faze, in care argila de culoare ro~ie
este folosita diferit. in varianta monumentelor grupului Suvorovo defunqii sunt
intens vopsiti cu ocru, stratul de pigment ajungand pana la 1 cm. Exceptii sunt
cazurile in care urmele de ocru nu au fost atestate, pe cand in aceasta perioada
argila cu minereuri de fier apare cu regularitate. In cea de-a doua faza - varianta
nistreana a culturii Jamnaja, cu ocru sunt presarate doar anumite parti ale corpului: craniul, mainile ~i talpile. Pigmentul ro~u este folosit ~i mai putin, doar pe
alocuri, in cadrul variantei Bugeac a culturii respective.

Cercetarile arheologice din stanga Nistrului efectuate in anul 2014

Nicolae TELNOV

Pe parcursul anului 2014, prin interventii de salvare, au fost cercetati patru

tumuli din epoca bronzului ~i a fierului timpuriu in preajma satului Blijnii Hutor,
care au pus la dispozitie noi materiale, inclusiv de unicat, atribuite comunitatilor cultural-istorice de tip Jamnaja ~i Babinskaia din epoca bronzului timpuriu
~i mijlociu (ultima treime a mil. IV - sfar~itul mil. III i.Hr.), precum ~i culturilor
scitice (secolul IV I.Hr.) ~i sarmatice (secolul II cl.Hr.) .
Au fost continuate ~i cercetarile in a~ezarea pluristratigrafica de langa satul
Cioburciu, raionul Slobozia, materialele careia permit studierea modului de viata
-42-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

a populatiei sedentare din stanga Nistrului pe parcursul perioadei de timp din

secolul VII i.Hr. 9i panii in secolul IV cl.Hr.
In afarii de aceasta, pe parcursul cercetiirilor in statiunea paleoliticii tarzie
Ra9cov VIII, din preajma satului Ra9cov, raionul Camenca, au fost descoperite
importante materiale pentru studierea modului de viatii a omului preistoric, ce
a populat regiunea circa 20-30 mii de ani in urmii. Principalul rezultat al acestor
investigatii putem considera prezenta unui strat cultural gravetian, fapt ce nu mai
permite a considera neomogenii coleqia de vestigii adunatii in anii anteriori de
pe suprafata sitului. Aceasta, la randul siiu, necesitii o atitudine mai criticii fatii de
cultura arheologicii de tip Ra9cov, acceptatii de multi speciali9ti 9i utilizatii pe larg
pentru a face o caracteristicii a paleoliticului superior din sudul Campiei Ruse.
Cercetiirile in statiunea paleoliticii timpurie Bairachi, raionul Dubiisari, pentru prima oarii au scos in evidentii cele mai timpurii miirturii (circa 1 mln. de ani
in urmii) a stationiirii omului arhaic in stanga Nistrului. Ca rezultat al siipiiturilor
efectuate in diverse situri arheologice, au fost obtinute noi informatii legate de
culturile arheologice-cheie din regiune, care permit o studiere mai aprofundatii ~i
obiectivii a istoriei regiunii de la prima aparitie a omului (1 mln. de ani in urma)
9i pana in evul mediu.

Original, fals

~i

imitafie in analiza obiectelor de podoaba

Cucuteni-Tripolye 1

Senica TURCANU
Markeri de prestigiu 9i legitimitate, obiectele de podoaba constituie simbolurile sociale cele mai inciircate de sensuri pentru umanitate. Ele pot furniza informatii esentiale privind gradul de civilizatie 9i nivelul economico-social
atins de o anumita comunitate. Totodata, reprezinta, uneori, rodul schimburilor
9i a influentelor generate de contactul dintre mai multe comunitati 9i pot ilustra
existenta unor retele extinse ~i extrem de active de schimb, multe cu zone care
se afla la mii de kilometri departare. in anumite cazuri, ele au constituit bunuri
tranzactionate intr-un sistem simbolic. Functiile !or sunt multiple: practice (de
acoperire, de protejare), estetice, erotice, igienice, medicale, dar mai ales ceremoniale, rituale 9i magice.
Analiza realizatii de noi asupra obiectelor de podoabii apartinand comunitatilor Cucuteni-Tripolye a permis identificarea mai multor tipuri de replici/
copii utilizate in acela9i timp cu originalele. Acestea pot fi considerate, dupii caz,
fie falsuri extrem de bine executate (despre existenta ciirora aveau cuno9tinta
doar posesorii 9i realizatorii lor), fie imitatii acceptate ca atare de catre membrii
comunitiitilor analizate. Abordand aceasta problematica in cadrul teoretic, mai
larg, al imitatiilor existente in societatile preistorice, comunicarea releva faptul

- 43 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

ca prezenta imitatiilor realizate pe suporturi diverse constituie reflectarea mai

multor tipuri de resorturi comportamentale acoperind, indirect, o simbolistica diferita. Rolul lor era acela de deschidere a unor noi canale de comunicare
non-verbala care erau accesibile in funqie de numeroase variabile in care erau
implicati ,,emitatorii" ~i ,,receptorii", indivizii/grupurile umane care foloseau sau
observau/interactionau cu respectivul artefact. In stransa corelatie cu aceste mesaje, purtatorii lor erau recunoscuti ~i apreciati de catre membrii unei comunitati.
1
Aceasta cercetare este finantata printr-un grant CNCS - UEFISCDI, cod de identificare proiect: PN-II-ID-PCE-2011-3-0885

A~ezarea precucuteniana timpurie de la Baia-in Muchie

(judeful Suceava) - cercetarile din 2012- 2015

Constantin-Emil URSU, Stanis/av TERNA
A~ezarea precucuteniana de la Baia-ln Muchie a fost identificata perieghetic
in 1998 de catre Mugur Andronic ~i Bogdan-Petru Niculica. Din toamna anului
2012 s-au desfli~urat cercetari arheologice de evaluare, colectivul fiind alcatuit
din speciali~ti din Romania (Muzeul Bucovinei, Suceava) ~i Republica Moldova
($coala Antropologica Superioara, Chi~inau). Situ! se afla la o altitudine de cca
375 m deasupra nivelului marii, pe terasa raului Moldova, intre $omuzul Mocirlos ~i $omuzul Mare, ambele drenate prin canale. In cursul sapaturilor arheologice din 2012-2014 a fost dezvelita o suprafata totala de 524 m.p. Stratigrafia
a~ezarii include vestigii din urmatoarele perioade cultural-istorice: eneolitic (Precucuteni, complexe), bronz (cultura Costi~a-Komariv, cateva cioburi ~i unelte),
secolele IV-V cl.Hr. (Santana de Mure~-Cernjachov, complexe) .
Pe parcursul celor trei ani de sapaturi arheologice au fost identificate patru
locuinte precucuteniene, intre care se remarca una de proportii, descoperita in
2012, cu dimensiuni mai mari de 11 x 17,6 m (suprafata cunoscuta la nivelul
anului 2014) ~i ~anturi de fundatie. Situatia stratigrafica permite presupunerea
existentei a trei niveluri de locuire, fapt ce urmeaza a fi verificat in campaniile
viitoare. Inventarul complexelor precucuteniene include utilaj litic (preponderent
microlit), cateva piese din os, ceramica ~i unele descoperiri speciale (intre acestea,
un depozit de 27 de astragale). Se remarca multitudinea de vase cu reprezentari
antropomorfe stilizate, piese intalnite destul de rar in aria orizontului cultural
Precucuteni-Tripolie A. Plastica este reprezentata prin cateva piese fragmentare.
Analiza ceramicii de la Baia-ln Muchie ne conduce la concluzia ca depunerile de
aici se incadreaza cronologic u~or dupa Traian-DI. Viei, dar inainte de Larga Jijia.
In primavara anului 2015 au fost realizate lucrari de scanare geomagnetica a
sitului, care au pus in evidenta mai multe locuinte arse, gropi, dar ~i doua ~anturi
concentrice aferente nivelului eneolitic al a~ezarii. De asemenea, s-au intreprins
analize arheozoologice, pedologice ~i sedimentologice.

-44-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

0 noua necropola medievala descoperita la Orheiul Vechi

Ion URSU

In 2014, pe parcursul activitatilor de supraveghere a lucriirilor de aprovizionare cu apii potabilii ~i de canalizare in raza satului Trebujeni, au fost descoperite oase umane, care s-a dovedit ca provin dintr-o necropolii, Cimitirul se aflii
la distanta de 150 m NV de biserica actualii din localitate, pe o stradii ingustii,
Au fost recuperate nouii morminte fiirii inventar, toate fiind afectate de siiparea
pntului pentru apeduct. Credem ca complexele fac parte dintr-o necropolii mult
mai mare, noi identificand doar o mica parte din limita de est a acesteia.
Scheletele gasite aveau orientarea V-E ~i se aflau in decubit dorsal, cu bratele
in lungul corpului. Torsul era u~or intors spre partea dreapta, ceea ce a fiicut ca
bratul stang sii aibii palma ciizutii peste palma dreapta ce se afla pe iliacul drept.
Majoritatea craniilor erau a~ezate pe tampla dreaptii, avand astfel privirea spre sud.
Drept rezultat al analizei antropologice s-a stabilit ca toate scheletele au
apartinut unor persoane mature de sex masculin, cu exceptia unui singur mormant de copil. Din totalul de noua schelete cercetate, la cinci indivizi a putut fi
determinat tipul antropologic. Craniile analizate prezintii caractere est-europoide, alpinoide, mediteranoide sau dinaroide cu puternice elemente mongoloide.
Astfel, putem vorbi de o populatie cu triisiituri mixte europoide ~i mongoloide.
Necropola descoperitii ~i partial cercetatii de noi in 2014, conform ritualului
funerar ~i a lipsei totale de inventar, cunoa~te analogii atat in cimitirul II datat in
secolul al XIV-lea de la Orheiul Vechi, cat ~i la comunitiitile musulmane din alte
regiuni ale Imperiului Mongol. Lipsa pieselor de inventar din morminte ~i pozitia
scheletelor sunt triisiituri caracteristice ritualului funerar musulman.
Cimitirul din Trebujeni, conform datelor arheologice, a obiceiurilor de inmormantare ~i a informatiilor oferite de antropologi, poate fi atribuit populatiilor
musulmane din cadrul a~eziirii urbane a Hoardei de Aur, datate in a doua jumiitate a secolului al XIV-lea.

Rezultate preliminare ale cercetarilor arheologice de la Lapu~na.

Campania din 2014

Ion URSU, Ion CEBAN
Cercetarile arheologice de teren din anul 2014 reprezintii o continuare a investigatiilor incepute in anul precedent in vatra veche a targului medieval, in centrul actualului sat Liipu~na, uncle au fost siipate cinci seqiuni ~i identificatii o necropola medievalii. In campania din 2014 au fost trasate ~ase sectiuni noi in care
s-au identificat ~i cercetat mai multe complexe reprezentate de gropi menajere
~i de provizii cu un bogat material ceramic ~i faunistic. In sectiunea XI, aflatii la

- 45 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :}i studiului artelor

26-28 mai 2015

limita de NE a curtii morii vechi, am descoperit 11 morminte, pse fiind afectate

de lucrarile de constructie. Complexele funerare contineau schelete a~ezate in pozitie decubit dorsal, cu bratele pe piept sau abdomen orientate cu capul spre vest.
Defunctii au fost depu~i in sicrie trapezoidale din scanduri la adancimi relativ
mici. Inventarul funerar este destul de modest. S-au recuperat doua monede din
argint puternic corodate ~i doua cruci pectorale din bronz. Mormintele descoperite in sectiunea XI apartin unei necropole, probabil mai mari, din faza tarzie de
existenta a targului Lapu~na.

Analiza istoriografica a problematicii le~aturii intre evolufia daltilor

cu toe ~i geneza topoarelor-celt dm Europa de Sud-Est
Eugen UE;URELU
Lipsa materialelor arheologice, care ar fi sustinut originea autohtona a topoarelor-celt la periferia estica a Europei Centrale, a determinat aparitia a multiple
supozitii cu privire la eventualul prototip al acestora. Din cele recente poate fi
mentionata cea cu privire la eventuala legatura intre aparitia topoarelor-celt ~i
daltile cu toe (Hansen 1994; Dietrich 2010).
Totodata, incercarile de a sustine aparitia mai timpurie a topoarelor-celt de tip
Rozavlea, care ar fi avut ca prototip tipul de dalti cu toe de tip Bullendorf (Dietrich 2010), nu sunt indeajuns de convingatoare. Deoarece, in spatiul cuprins intre
Siberia de Vest ~i regiunea carpato-nistreana este constatata o evolutie paralela a
daltilor cu toe ~i a topoarelor-celt, incepand cu monumentele Sejma-Turbino pana la inceputul mil. I i.Hr. Fapt demonstrat atat de similitudinile elementelor
morfologice ~i ornamentale ale pieselor acestor doua categorii functionale, cat ~i
de asocierile in complexe (U~urelu 2010).
Cat prive~te lipsa descoperirilor ce ar confirma producerea mai timpurie a topoarelor-celt in spatiul in discutie, pusa in legatura cu obiceiurile ~i regulile rigide
de selectare a artefactelor depuse in vechime, poate fi admisa ~i o alta explicatie
- ~i anume ca multiplelor variatii ale topoarelor din acest spatiu le revenea rolul
care ulterior a fost preluat de topoarele-celt. Confirmare in acest sens constituie
cazul Europei de Est ~i partial Sud-Est, unde topoarele-celt nu au evoluat paralel
cu topoarele cu toe de inmiinu~are transversal, ci le-a substituit pe acestea.
De asemenea, faptul ca a~a-numitele topoare-celt timpurii reprezinta tipuri
diferite ~i dispersate teritorial, poate sa reflecte nu existenta unei forme generale
anterioare in aceasta regiune, ci mai degraba eventualitatea unor impulsuri din
directii diferite (Dergaciov 2013).

-46-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Ocurenta silexului in zona de nord-est a Romaniei

in contextul locuirilor preistorice ale zonei

Mada/in-Corne/ VALEANU

In prima parte a comunicarii se prezinta un literature review asupra ocurentei

silexului in zona de nord-est a Romaniei, cu trimiteri 9i asupra geologiei zonei din
nordul Republicii Moldova ~i de pe teritoriul Ucrainei. In cea de-a doua parte a
comunicarii sunt prezentate rezultatele cercetarii sistematice de teren realizate pe
Valea Prutului, intre Radauti-Prut ~i Mitoc, ce au condus la cartografierea aflorimentelor geologice. La final se prezinta aspectele de interes legate de ocurenta
silexului ca materie prima pentru comunitatile preistorice, aratandu-se faptul ca:
I. Pe Valea Prutu:lui in sectorul cercetat silexul in depozitele geologice cunoa9te mari variatii sub raportul culorii, dar 9i a caracteristicilor 9i proprietatilor fizico-mecanice.
II. Contextul geologic al ocurentei silexului pe Valea Prutului este urmatorul:
1. In stratele cretacice apare un silex care are o culoare inchisa, ce variaza de la
cenu~iu-negru la un cenu~iu-deschis 9i care nu prezinta transluciditate.
2. In stratele badeniene, silexul apare: 2.1. Sub forma de nisip din silex ~i nisip
cu noduli de silex, uncle apare un silex asemanator cu eel din stratele cretacice,
cu o culoare ce variaza intre cenu9iu-negru 9i cenu9iu deschis.; 2.2. Sub forma de
conglomerate, fiind caracterizat de o mare varietate sub aspectul culorii (variatii
de la gri la alb), cu o caracteristica aparte, transluciditatea.
2.3. La baza calcarelor cu lithothamnium sau in aceasta formatiune calcaroasa
(mai rar), fiind mentionat in literatura geologicii, dar care nu a fost intalnit la
cercetarea de teren a zonei.
3. Aluviunile pleistocen-cuaternare din baza teraselor contin galeti de silex ca
urmare a erodarii depozitelor cretacice ~i badeniene.
4. Aluviunile recente de pe plajele fluviatile contin galeti de silex ca urmare
a erodarii depozitelor cretacice, badeniene ~i pleistocen-cuaternare sau sunt 9i
adu9i din tot bazinul hidrografic din amonte, fiind evidentiate variate forme de
silex, atat sub aspectul culorii, dar 9i a caracteristicilor fizice.
Acest prim pas trebuie continuat prin repertorierea ocurentelor depozitelor
geologice cu silex din regiune de pe teritoriul Republicii Moldova 9i al Ucrainei.
Un exemplu de utilizare a sistemelor de informatii geografice
in cercetarea a~ezarilor cucuteniene (etapa A) din spafiul Prut-Nistru
Mariana VASILACHE
Datele arheologice privind a9ezarile cucuteniene din prima faza de dezvoltare
a acestei culturi pe teritoriul pruto-nistrean sunt privite din perspectiva intelege-

-47-

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei yi studiului artelor

26-28 mai 2015

rii modului de viata al acestor comunitati ~i relatiile lor cu mediul inconjurator.

Colectarea ~i diseminarea acestor date in baza unui protocol de studii folosind
analizele GIS pot oferi informa\ii sau indici noi care ar permite o mai buna caracterizare a utilizarii mediului in perioada sus-mentionata.
Pentru studierea siturilor arheologice incadrate in spatiul cronogeografic
mentionat a fost creata o baza de date inedite. Aceasta inglobeaza informatii obtinute din diferite surse documentare: harti arheologice, studii, repertorii, rapoarte
de sapatura etc. Baza de date arheologice privind siturile studiate, prin cartografierea ~i analiza geografica a grupurilor de a~ezari cu ajutorul GIS, a pennis transpunerea acesteia intr-un cadru spatial generand mai multe harti de distributie a
siturilor arheologice ~i hil.rti reprezentative. Unele aspecte din cadrul acestui studiu au vizat fiabilitatea datelor detinute, modelarea predictiva ~i analiza statistica.
Toate aceste analize au condus la o reflectare criticil. asupra utilizarii noilor
tehnologii in cadrul cercetarilor arheologice, dar ~i la noi rezultate sintetice privind diverse aspecte ale evolutiei comunitatilor ~i a relatiilor lor cu mediul. Dat
fiind faptul ca metodele ~i instrumentele de lucru pentru acest tip de abordare
sunt destul de flexibile - baza de date poate fi oricand consultata, revizuita 9i
completata - proiectul nostru poate servi drept suport pentru unele programe 9i
cercetari tematice ulterioare.

Cuptoarele de olarie medievale de la Vorniceni:

cercetare, conservare, valorificare
Vlad VORNIC

In comunicare vor fi prezentate datele principale privind investigatiile 9i

lucrarile de conservare pentru punerea ulterioara in valoare a obiectivului arheologic din secolul al XIV-lea de la Vorniceni-Gura Vaii. Amplasat in partea
nord-estica a satului actual, numita Gura Vaii, situl respectiv a fost descoperit
in toamna anului 2013, cand, sapandu-se o groapa, a fost surprins un cuptor de
olarie. Avandu-se in vedere importanta descoperirii, dar ~i pericolul de distrugere
a complexului, curand a fost intreprinsa o prima sapatura de salvare. Gratie sprijinului acordat de Consiliul Raional Stra~eni, in toamna anului 2014 la Vorniceni
au fost efectuate noi cercetari arheologice. Drept rezultat al investigatiilor, au fost
scoase la lumina doua cuptoare de olarie ~i trei gropi pentru depozitarea olariei
rebutate ~i a resturilor menajere, iar ca inventar arheologic s-au recuperat peste
15 mii de fragmente ceramice, o fusaiola de lut, o lupa de fier 9i cateva zeci de
resturi faunistice. Relativ bine pastrate, instalatiile de ars oale erau alcatuite din
cuptorul propriu-zis ~i o groapa de alimentare cu combustibil avand baza ~i peretii lutuiti ~i ar~i. De forma tronconica, cu diametrul mare de 1,5-1,6 m, cuptoarele
propriu-zise constau din cate doua camere suprapuse (focarul ~i camera de ardere
-48-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

a vaselor), despartite printr-o placii de reverberatie previizutii cu cinci perforatii.

Corespondente apropiate pentru instalatiile de oliirie de la Vorniceni se gasesc in
a~ezarea medievalii din vremea domina\iei tiitaro-mongole de la Lozova-Oan(a.
Concomitent cu cercetarile arheologice, in anul 2014 au demarat lucrari de
conservare in situ la cele doua complexe de olarie descoperite in situl medieval de
la Vorniceni, pentru valorificarea lor turistica. Lucrarile de conservare primara
au constat din mai multe etape consecutive. Urmatoarea faza de interventie pregate~te conservarea/restaurarea pe termen lung a cuptoarelor. Conservarea complexelor arheologice in situ, dqi presupune eforturi ~i resurse sustinute, pastreaza obiectul interesului, inconjurat de spa\iul originar in care acesta a functionat.
Astfel, info rmatia despre bunul arheologic imobil riimane mult mai completa,
devenind in acela9i timp un instrument important al educatiei 9i cultivarii unei
atitudini pro patrimonio.

Tipologia ~i evolutia zidurilor din piatra ale fortificafiilor

hallstattiene 'timpurii din spafiul tiso-nistrean
Aurel ZANOCI

In spa\iul tiso-nistrean, in perioada cuprinsa intre a doua jumatate a secolului

XII 9i inceputul secolului VIII i.Hr. sunt atestate cca 140 de fortifica\ii . Majoritatea lor (121) sunt concentrate in arealul culturii Gava-Holihrady, in celelalte
grupuri cultural-cronologice ele fiind cunoscute mai pu\in: Vartop (6), CoziaSaharna (6), Babadag (5), Chi~inau-Corlateni (1), Insula Banului (1).
Indiferent de apartenenta culturala, pentru fortificarea cetii\ilor au fost utilizate, in cele mai frecvente cazuri, ~antul ~i a~a-numitul val care, de fapt, reprezinta
vestigiile unor construqii de tip ,, zid". Dintre acestea se evidentiaza cele, la a ciiror
edificare a fost folosita masiv piatra, ceea ce ne-a permis, cu unele rezerve, sa le
consideram drept ziduri din piatra. Ele sunt cunoscute, mai ales, in mediul cultural Gava-Holihrady (15 situri) 9i in cultura Vartop din Oltenia (3 situri).
Pentru edificarea lor este utilizata piatra neprelucrata, deopotriva cu care a
mai fost folosit lemnul ~i pamantul. In functie de tehnica de edificare, zidurile din
piatra pot fi divizate in doua tipuri:
I -- construqii ce constau dintr-un zid sec din piatra, amplasat la exterior,
sustinut de pari din lemn, in spatele acestuia fiind amenajata o rampa de acces din
pamant batatorit. Partea superioara a constructiei continua cu o elevatie de lemn
(Bodoc ,,Varful Comorii'; Lesivka, ~eica Mica ,,Cetate" etc.).
II - constructii alcatuite din doua/trei paramente ridicate din pietre nefasonate, de regula, rara mortar. Spa\iul dintre paramente era umplut cu pamant sau cu
pamant in amestec cu pietre marunte. Constructia respectiva, pentru stabilitate,
putea fi inglobata intr-o carcasa de lemn, a carei parte exterioara se suprainalta
-49 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

deasupra zidului, constituind a~a-numita ,,palisada' (Bogit, Caline~ti Oa~ ,,Dealul

Hurca': Selestovo ,,Tupca'' etc.).
Ziduri din piatra similare celor din spa\iul tiso-nistrean in aceasta perioada
au fost atestate la mai multe fortificatii din regiunile limitrofe, mai ales, in culturile Kyjatice, Lausitzer, Urnenfeld etc. Prezenta a astfel de construqii !n Europa
Centrala, precum ~i in teritoriile dintre Tisa ~i Nistru, este interpretata de catre
anumiti speciali~ti drept rezultat al unor ,,influente mediteraneene". Insa, realitatile arheologice demonstreaza o evolutie locala, autohtona a acestora.

Bone, antler and ivory tools made by reindeer hunters

from Middle Dniester River Area
Serghei COVALENCO, Roman CROITOR
The seasonal Paleolithic settlements from the middle Dniester valley were reported as ,,kill sites" by analogy with the modern ,,caribou kill sites''. These sites
yielded abundant remains of the extinct reindeer subspecies Rangifer tarandus
constantini that was present in the region under study during the coldest phase
of the last glaciation. The excavation of sites Cosauti (Moldova) and Molodova V
(Western Ukraine) unearthed numerous specimens of lethal weapons. The close
range weapons were presented by daggers made of longitudinally split diaphysis
of long bones, peaks with a dihedral tip and groove ,,to drain the blood" made
of cleared reindeer antlers. The group of medium-range weapons includes spearheads and darts made of bone, horn and, less frequently, ivory. Usually, the weapons of this type are double-ended, fusiform, 10-20 cm long, round in cross-section.
An exception is presented by the long tip made of antler with a sharp lancet and
an arrow-shaped battle end. The group of throwing weapons includes spears made
of antlers of reindeer and red deer, with notched and serrated edges, with a hole
in the diamond-shaped basal part. The shape and mass of arrowheads made of
bone and antler material correspond to technical requirements of finely-tooled
missile weapons consigned to engage targets at long distances. They are divided
into two types: the rod-like arrowheads with a displaced center of gravity and the
leaf-shaped arrowheads with a partially designed stem.

Horse skull from Eneolithic settlement of Iabloana 1

Roman CROITOR
The almost complete, but heavily damaged skull of an old stallion from Iabloana 1 represents a particular interest. Horse osteological remains are comparatively
scanty in monuments of the Cucuteni Culture. The specimen under consideration
is said to come from a closed archaeological complex of the middle stage of the
- 50-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorpcare, promovare

26-28 mai 2015

Cucuteni Culture (excavations ofBorziac, 1979). The skull is crushed, but it was
possible to obtain the main measurements after reconstruction. The upper dentition is deeply worn. According to the condylobasal length (CBL, 512 mm), the
skull belongs to a tall (above average) individual of the arbitrary group I, if one
applies the classification proposed by Vitt (1952). CBL corresponds to the height
at the withers of 152-144 cm. The upper cheek teeth are relatively small (32.1 % of
CBL), while the skull proportions are rather elongated. The protocone in upper
cheek teeth is moderately long (from 38.9% in P3 to 53.9% in M 2), much longer
than in tarpan Equus ferus ferus, but some-what shorter than in Przewalski's wild
horse E. ferus przewalskii, approaching to the values of the presumably early domestic horse from Botai and the Late Pleistocene E. uralensis. The size parameters
and morphology of the stallion from Iabloana l do not correspond to our knowledge about wild tarpans and, obviously, the horse individual under study does not
represent a local wild form. Any pathologies and teeth grinding surface do not indicate traces of bit wear. Interestingly enough, the horse portrayals are not known
in Cucuteni Culture, despite of the fact that domestic animals represent a very
common object in Cucuteni art (Bodean, personal communication). Therefore,
one can assume that the large stallion from Iabloana 1 represents rather an exotic
animal. Bogoliubskiy (1955) suggested that horses represented a usual sacrifice
object in cultures that used horses as a meat domestic animal. Probably, this is the
case of the stallion from Iabloana 1, taking in consideration the presence of almost
complete skull and the advanced age of the stallion.

A method of adjustment of ,,minimum number of individuals"

Valentin DERGACHEV, Olga LARINA
The paper considers various contradiction issues concerning the main archaeozoological parameters: ,,number of bones" and ,,number of individuals". A
method of ,,minimum number of individuals" based on model of archaeologization process of fauna! remains is proposed. The new method permits the calculation of deviation coefficient that represents difference between the ,,minimum
number of individuals" based on archaeozoological material and the predicted
,,real" number of individuals.
The correction of number of individuals, on the one hand, permits to make this
parameter more precise in accordance with the number of osteological remains.
On the other hand, the new method converts the specific archaeozoological notions into the social-economic ,,language'; i.e. into the term of ,,real number of
individuals''. This method opens broad prospects for various culturological and
social-economic reconstructions. The most significant of them include an objective and adequate assessment of the importance of animal breeding and hunting

- 51 -

Probleme actuate ale arheologie i, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

in accordance with all of their components; a household or collective consumption of animal breeding products and hunting prey; a household and/ or individual
specialization in the domain of animal husbandry and hunting activities; planigraphyc reconstruction of a settlement space from the point of view of the recycling
process localization of animal species according to different functional c o mplcxc..,;
the revealing of the number of ,,lost" archaeozoological remains due to both natural and anthropic factors . However, all above enlisted features directly depend on
two conditions: the selection of faunal remains during excavations should be carried out separately for each complex, while their description should include both
the number of bones and the estimated minimum number of individuals.

The haplogroups of Y-chromosoma and the East-Eurasian hypothesis

of Dene-Caucasian Motherland
Aleksey A. ROMANCHUK
More than seven years ago A. A. Romanchuk, basing on the analysis of archaeological and linguistic data, suggested the localization of the Dene-Sino-Caucasian
Motherland in the Eastern Eurasia. The ,,East-Eurasian hypothesis" ofDene-SinoCaucasian Motherland had found new confirmations from the analysis of physical
anthropogy's data: odontology and craniology.
To continue the verification of ,,East-Eurasian hypothesis': there was considered the spatial distribution of some (East-Eurasian by origin) haplogroups of Ychromosome - Rand Q (as well as some others - haplogroup L, first of all). The
analysis has demonstrated strong correlation between R and Q haplogroups and
Dene-Sino-Caucasian peoples: Sino-Tibetan, Na-Dene, North Caucasian, Burushasky, and Basque. Evidently, looking at this fact through the archaeological data,
we come to conclusion that the spread of R (and Q) haplogroups from Central
Asia into the western parts of Eurasia, which occurred in the final of Late Pleistocene - Early Holocene was closely related with Sino-Caucasian peoples. Some of
these Sino-Caucasian peoples, probably closely related to Proto-North Caucasians,
became the source of R haplogroup for Proto-Inda-Europeans.
Thus, to sum up: I think that the analysis ofR and Q haplogroups' spatial distribution proves the ,,East-Eurasian hypothesis" of the Dene-Sino-Caucasian Motherland. Although, I suppose that the main goal of this paper, as well as of those all
previous, is to stimulate the broad interdisciplinary discussion of the issue

- 52 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Technical aspects of ceramics and pottery production

in the Cucuteni-Tripol' e-culture - a case study from Petreni
Regina Anna UHL
As Smagli pointed out in 1982, the settlement plans of the huge so-called
Tripol 'e-megasites represent an outstanding phenomenon in chalcolithic Eurasia
and shall be regarded as indicator for a socio-economic shift. Thus, it is difficult to
speak of protocities and make out such changes in society by focusing exclusively
on settlement plans and their structure. As far as there is no dense grid of 14 Cdatings, which allow us a fine resolution of contemporaneous buildings and sites,
also estimations about the number of inhabitants are quite unsatisfying.
Ellis already stated in 1984 that societies and technological progress are directly interrelated. Hence, a reconstruction of social organization is quite challenging
and can only be answered in a multi-layered approach - in addition to the settlement sizes and structures it is necessary to search for reliable data, also on a micro
scale level and focus on questions as the supply of resources within a settlement, its
economic framework and technologies of production.
In this sense the inventory of a house at the site Petreni (northern Moldova)
has been analysed in regards to function, technologies of production and chronology. The ceramic-assemblage shows a small range of different forms and volumes, which indicates a quite standardized production. Furthermore the small
filling quantities of the ceramics indicate that just a small amount of food could
have been stored in the house. Besides the well established technique of pit-firing
the pottery kilns seem to be well established in the Tripol 'e Cl-setllements and
were regularly used. Although such a structure has not been excavated yet, there
are reasonable hints for kilns also in Petreni. Quite obviously the societies of the
Cucuteni-Tripol 'e-culture reached an upper technological stage of ceramic production. To what extent this advance in technology can be equated with an advance
of society (Rogers 2003: ,,moment of take-off") shall be considered in the talk.

0 ?J.Byx nurnx noceAeHVIM II03?J,Hero 6poH30Boro neKa

n cTerrtto:M: 30He MoAfl,OBhI

CepzetJ ArYflbHllfKOB
IIocenemrn rro3p;ttero 6pott3onoro neKa B cTerrttoi1: 30He Monp;oBbI noKam:13yIOTrn B 30Hax IIp11p;yHaMCKOfO 11 )J;HeCTpOBCKOfO 6accei1:HOB 11 MaJibIX CTeIIHbIX
peK CanqJi!J'I, Karyn, 5!nrryr, JiyHra, KorbrnH11K, CapaTa, AnKaJIJi!J'I. HaM60JibIIIee
KOJIJi!qecTBO ca6aTJi!HOBCKJi!X ]I! 6eno3epCKJi!X rraMJ'ITHJi!KOB pacrroJimKeHbl B,!l;OJib
peKM 5!nrryr c ero rrpMTOKaMM. 3To rroceneHJi!J'I y HaceneHHhIX rryHKTOB K11pcona,
KoHra3, CBeTJibIM, Ka3aKJIJi!J'I, CaMyp3a, qaJibIK, HonoceJIOBKa, TapaKJIMJ'I, fai1:p;a-

- 53 -

26-28 mai 2015

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

6yrr, AnyaTy, KwpirnnoBKa, 5InTiyr, Eorrrpap;.

:Vfa

o6w;ero KOJIM'fecTBa Tiocenem1I1:

Bbip;enJIIOTCR p;Ba TJma, O)l;MH J.13 KOTOpbIX rrpep;CTaBneH CTaJ.\MOHapHbI MM, 6a30BhIMM rroceneHMHMM, KaK qaJihIK
KOTOpb!X ,ll;OCTMraeT
BeK.

1,5-2

Cpep,M rraMHTHMKOB

II,

Kapacy, fai.1p,a6yn. KpwHM'fHOe, rrrrow;ap,b

ra, M rp;e MOfJIO Tipo:>!<MBaTh OT

60 p,o 150-200

<rerro-

p;aHHoro TMrra Bhip,enJieTrn Typ,opoBCKoe rroceneHMe, Ha

KOTopoM BhrnBrreHo 'feThrpe )!(MnMw;a M PJIA xo3TIOCTpoeK. OcHOBHaJI )!(e <IaCTb

rroceneHMM - 3TO KpaTKOBpeMeHHh!e rracTyIIIeCKMe CTOJIHKM, Ha KOTOpbIX, KaK

1-2 3eMnJIHKM M cepMJI X03JIMCTBeHHh!X JIM - OT 3 ,ll.O

1-2 tte6oJihlIIMX ceMhM wrrw )!(e rpyTITia M3 5-7 'feJioBeK
'fa6aHoB-CKOTOBop;oB. TaKMMM HBJIHIOTCJI qo6py'fw I B HM)!(HeM Ilop;HecTpOBbe,
ToMai.1
5Inrryr IV B pe3yJihTaTe wccnep;oBaHMM, TIPOBep,eHHh!X B 2012 rop,y TIO
rrpammo, qmKrnpyJOTCJI

18.

Ha HMX rrpo)!(MBarrw

r.

6eperaM 5Inrryra, BbIJICHeHO, '-ITO pnp; COBpeMeHI-IbIX MaJib!X OBJ.\eBO)l;'IeCKMX epM

(Kolllapbl, CTh!Hbl, TblplibI), pacTIOJIO)!(eHbl HeTiocpep;CTBeHHO Ha y'faCTKax c HaM6oJibIIIeM KOHJ.\eHTpal.\Meilr tte6onhIIIMX no rrnow;ap,w rroceneHMM rro3p;Hero 6pott30Boro BeKa: TapaKnMJI

III- IV,

CBeTnhIM

IV -V,

Ka3aKnMJI

III-VI.

Heo 6xop;wMhIM

ycnoBMeM )!(JiI3Hep;eJITenbHOCTM JIBnJieTCJI HaJIM'fMe rrpecHOM BO)l;hl - HCTO<IHMKa

HnM ttemy6oKoro Konop;J.\a, ymy6nettttoro )!(MJI11w;a (3eMJIHHKa-6opp;ei1) 11 pnp;a

rrpop;yKTOBh!X JIM. 3TJ1 p;eTaJIM OTMe<IeHhl Ha TIOceneHJ1JIX CTeTIHOM 30Hhl, TaKJ1X

KaK qo6py'fvr

(XI-X

I, K3yIIIetth, ToMaI1, 5IrrTiyr I. KoMpaT I. K

11Harry 6pott30Boro BeKa

BB. p;o H.3.) Tip11,llOMHOe CKOTOBO,!\CTBO JIBJ1JI0Ch Tiepexop;oM K KO'feBH11-

'fecTBy.

rrneMeH Eerro3epcKoi.1 KYJibTYPbI OTrottttoe CKOTosop;cTBO

p;aeT Hap; rrpwp;OMHh!M.

rrpeo6rra-

CBOIO O'fepep;b TipaKTJi!Ka OTfOHHOro CKOTOBO,ll;CTBa, M

OBJ.\eBO)l;CTBa B <IaCTHOCT11, K HaCTOJiw;eMy BpeMeHM TipeTepTieJia M11HMMaJibHbie

JiI3MetteHMJI.

3BOll.IOQ1111 cpyHKQJ'.lOHaAbHOro 3Ha"<IeH11II cK11cpcK11x 113naIIH11:i1:

CeemnaHa AH,aPYX
MottyMettTaJibHaR KaMettttaJI cKynhTITypa - Ba)!(tteilrlll11I1 11cTO<IHI1K TIO 113y'feHMIO 11cTop11M 11 KYJihTYPbI KO'feBHJi!KOB Espa3Ji!MCKoro cTeTittoro TIOJica. J!IHopMaTMBHOCTb p;aHHOfO Kpyra TiaMJITHMKOB B03paCTaeT KaK B CBJI3M c HOBb!MM
rrop;xop;aMM K MX MHTeprrpeTaJ.\MJil, TaK M TeppHTOpMaJibHOfO pacrrpoCTpaHeHJi!JI B
KOHTeKCTe 3THOTIOJIMTM<IeCKOM M COJ.\Ma7IbH0-3KOHOMM<IeCKOM Ji!CTOPMM CKMoB.
J!I3BaJIHMJI J!BJIJIJIJi!Cb CMMBOJIOM I.\eJioro KOMTIJieKca perrwr1103HO-MHCponorM'feCKMX B033pett11i1 CKMoB, 11306pa)!(aJI repoJ11311poBaHHoro Tipep,Ka-pop;oHa'JaJibtt11Ka, repoH-3aw;11THJ1Ka, BOeHHOro BO)!(,[IJI 11JI11 J.\apn. OCb MJilp03P,aHJ1H.

3aBJ!!CJ!!MOCT11 OT rrorr11T11'fecKoro 11 3KOHOMJ!l'fecKoro pa3B11T11J! CKMcpMM

B Ce167 CTaTyi.1, ycrrOBHO pa3p;errReMbIX Ha TPH

xpottonornqecKMe rpyTITibI : VII-VI, VI-V, V-IV BB. p;o H.3. 3aqmKrnpoBaHa Re113MeHRJIOCb rroH11MaH11e 11x caKpaJihHOro M YHKJ.\110HaJihHOro 3HatieHMR.
BepHoM Ilp11'-IepttoMOpbe 113BeCTHO

- 54-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

paBHOMepHOCTb l1X pa3Mew;eHMJ! B perMOHe Ha npOTJ!)KCHJ1l1 pa3HbIX nep110,n;oB

cyw;ecTBOBaHMJI CK11qm11. CTaTy11 I rpynnbI ,n;11cKpeTHO MapK11py10T py6e)K11
CKm}m11 Ha 3Tane BTOp)KeHMH B CeBepHoe IIpw1epH0Mopbe, a TaK)Ke 11eHTp 11x
Bna,n;e1111J1. JifaBaJIHHH II rpyrrrrbI CKOHl\eHTp11poBaHbI B ,[l;HenpoBcKo-EyrcKoM
Me)K,n;ype'Ibe, ,n;11cKpeTHO MapK11pyH py6e)!<M CK11qmw. OrnoBHOM Macc11B cTaTyi1 III rpyrrrrb1 pacrrono)KeH B Me)K,n;ype'lbe Ji1Hrynh11a 11 ,[l;Henpa. J1cqe3a10T J!I3BaJimrn Ha ceBepe CK11cp1111, o,n;11HO'-!Hb1e Haxo,n;K11 sacp11Kc11poBaHbI Ha BOCTOKe
11 sana,n;e.

,[l;nH paHHero 3Tana, Y'lJ!!TbIBaJI pa3Mew;eHJ!Ie J!I3BaJIHl1M 11 Hacbrrn;eHHbIM perrepTyap 11306p~eH11i1 opy)K11JI, rronaraeM, '-ITO 11x ycTaHaBn11Ban11 B '-ICCTb no6e,n; 11 ,n;nJI caKpanbHOM 3aw;11TbI rpaHHl\ 3aXBa'-lrnHo:W Tepp11Top1111. Ha II 11 III
3Tarrax, c nepexo,n;oM CK11cp0B K 3eMne,n;eJib'-ICCKO-CKOTOBO,!l;'-lCCKOMY X03J!HCTBy,
113BaJIHl1JI MapK11poBan11 Bna,n;eH11JI oT,n;enbHbix po,n;oB. flpo11cxo,n;11T ,n;erpa,n;a1\MJI o6pa3a l1 IIO'-ITl1 IIOJIHbIM yna,n;OK caKpanbHOfO 3Ha'ICHJ1J! MOHyMeHTaJibHOM
CKYJibIIT)'pbr c rrpeo6na,n;a1111eM cpyHKl\1111 IIO'-ll1TaH11JI nepBonpe,n;Ka 11 3aw;11TbI
Tepp>nop1111 KOHKpeTHOro co1111aJibH0-3KOHOMl1'-!eCKOfO KOJIJICKTl1Ba.

K 11cTop1111 ropol'l,Mrn;a KapTa11 B II031'1,HeaHTJ1'lHOe BpeMH

t120pb 5PYRKO
PacKOIIKM Ha Tepp11Top1111 rroca,n;a ropo,n;11w;a KapTan 3a nocne,n;H11e 10 neT
,n;am'.l ,!l;OBOJlbHO pa3HOo6pa3HblH apxeonor11'-leCKl1M MaTep11an, KOTOpbIH OTHOCl1TCJI B 11enoM K pHMCKOMY BpeMeHM. 3Tl1 MaTep11aJibI MO)KHO pa3,n;eJIJ1Tb Ha
,n;Ba nep110,n;a. Eonee paHHMW oxBaTbrnaeT apeMJ! cpyHKl\l10HHpoBaH11J! p11McKoro
cpopn. M aTep11anb1 3Toro nep110,n;a 113BCCTHbI ,n;aBHO. J13 Haxo,n;oK rrocne,n;Hero
BpeMeHM cne,n;yeT Ha3BaTb He6onhrnyro cep11ro norpe6eH11l1 II - Ha'-!ana III BB. K
6onee no3,n;HeMy BpeMeH11, B paMKax nepBoii: rronoBHHbI III B., OTHOCHTCJI capMaTCKl1M MOrMJihHMK, 0611apy)KeHHhrii: Ha Tepp11Top11M noca,n;a. KpafIHe MHTepecHhIM l1 B~HhIM o6oeKTOM ,n;nJI III B. HY)KHO C'll1TaTh OTKphIThIH B 2007 r.
ropH ,n;nJ! 06:>K11ra KepaM11K11. HaKoHel\, coaeprneHHO HOBOM CTpaHMl\CH B 11cTop11M naMJITH!1Ka JIBJIJIIOTCJI MaTepMaJibl, xapaKTepM3yrow;11e II03,!l;HeMIIIl1H nep110,n;
aHTM'-IHOH 3nox11 - IV B., Kor,n;a BOKpyr 6brnwero p11McKoro yKpenneHMJ! cyw;ecTByeT noceneH11e qepHRXOBCKol1 KYJihTYPbI. 06 3TOM Tenepb MO)!(HO roaop11Tb
BIIOJIHe yaepeHHO, IIOCKOJlbKY B HaIIIeM pacnopJI)!(CHl1l1 eCTb y)!(e KaK MaTep11aJibI
noceneH'-!CCKOfO KOHTeKCTa, TaK 11 norpe6aJibHbie KOMIIJieKCbI

- 55 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Ky11hTypttan c11Tyau;J.rn B CeBepo-3ana,ll,HOM IlpMqepHOMOphe

B paHHeM 6pOH30BOM BeKe

CeemnaHa t1BAHOBA
B CeBepo-3arrap;HoM Tip1;.p1epHOMOpbe c HatJaJioM paHHero 6poH30Boro BeKa

Tpap;111~110HHO CB.R:3bIBaIOT ycaTOBCKYIO M JIMHYIO (6yp;)l(aKcKyIO) KYllhTYPhI. C

HMMM KaKoe-To BpeMa

cocy~ecrnyIOT

rro3p;He::iHeonwTwiecKMe KYJihTYPhI M

KYJihTYPHhre rpym1hr.
Tipop;BM)l(eHMe 6yp;:a<aKCKOfO HaceJieHmI B 3arrap;HOM HarrpaBJieHMM JIMIIIh OT'IaCTM rroBJIM.HJIO Ha KYJihTYPHO-MCTOpMqecKyIO CMTya~MIO B IOro-BocTO'IHOM M
UeHTpanhHOM EBporre: rrepeceneHMe Ha HOBhre TeppwTopMM 6hmo noCTerreHHhIM
M MMpHhIM. He nony'IMJI nop;TBep)!(p;eHMJI Te3MC o HaIIIeCTBMM ,,KypraHHhIX KYJihTyp" c BOCTOKa Ha 3anap; M ero p;eCTPYKTMBHb!M xapaKTep.
KaTaKOM6Hoe HaceneHMe CeBepo-3anap;Horo TipM'IepHOMOphH, HarrpoTMB,
CB.H3aHO c BOCTO'IHbIMM (wcxop;HbIMM) TeppMTOpM.HMM, M JIMlllb He60JiblllaJI rpyrrna rrorpe6eHMM B KapnaTo-TipyTcKoM perMoHe oTpa)!(aeT ero 3arrap;Hbie KOHTaKThI. ApMp;M3a~irn KJIMMaTa M perpeccMJI tiepHoro Mop.H, rrpoMcxop;MBlllMe B

III

ThIC. p;o H.3., BorrpeKM pacnpoCTpaHeHHOMY MHeHMIO, He MMeJIM HeraTMBHhIX

nocnep;cTBMM p;na Hacenemrn CeBepo-3anap;Horo TipM'IepHOMOpba, a, HarrpoTMB,

crroco6cTBOBaJIM paClllMpeHMIO CTeIIHOM 30Hhl, C03p;aBaJI ycJIOBMJI p;JI.R pa3BMTMJI
l1 pacrrpocTpaHeHMJI CKOTOBOp;CTBa, KaK OCHOBbI rrpo.113BOp;JI~ero X03JIMCTB a.
)::(pyr.11M acneKTOM npop;BM)l(eHMJI HaCeJieHMJI co CTeIIHb!X TeppMTOpm1 Ha 3arra;o;
6hma TOproBa.H KOJIOHJ13a~MJI, B OCHOBe KOTOpol1 HaxOp;MJIC.R o6MeH np.11pop;HblMl1 pecypcaMM - MeTaJIJIOB EanKaHo-KapnaTcKoro apeana .11 COJIM M3 conepop;HhIX
JIMMaHoB CeBepo-3anap;Horo TipwqepHOMOpb.H.
CeBepo-3arrap;Hoe TipM'IepHOMOphe cnep;yeT rrpM3HaTh He TOJihKO oco6hIM
reorpaqrn'IeCKMM apeanoM, ,,KOHTaKTHOM soHo:M" MHorwx KYJihTyp, HO .11 YHMKaJibHhIM npMpop;Hb!M o6oeKTOM, paMOHOM p;o6b!'I.11 COJIM, OCBOeHMe KOToporo
crroco6cTBoBaJio npo~eccaM KYJihTyporeHe3a, pa3BMTMIO o6MeHa .11 ToproBJIM B
pa3JIM'IHbie MCTOpM'IeCKMe ::inoxM, BIIJIOTh p;o rro3p;Hero cpep;HeB eKOBb.H. Ha'Iano
3TMM npo~eccaM 6bIJIO IIOJIO)l(eHO B paHHeM 6pOH30BOM BeKe l1 CB.H3aHO c HaceJiemreM ycaTOBCKOM w 6yp;)l(aKCKOM KYJihTYP

J1cc11e,1J,OBaHMe MOr11llbHJ1Ka 11 noce11ett1u1 BbICOIJ;KO:t1: KYllbTYPhI

B0311e c. foHqapoBKa Ha llbBOBIIlM:He B BepxoBhIDC 3anaAHOro Eyra

Bacunuu t1!7bLft1Wt1H
0

Haxop;Kax MaTep.11anos Bb!CO~KOM KYJihTYPhI B03Jie c. foH<rapoBKa

'IeBcKoro paMOHa JlhBOBCKOM 06nacn1 J13BeCTHO e~e c Ha'IaJia

3orro-

xx BeKa, KOf,lla

MCCJie,llOBaTeJIM KOH~eHTpwpoBaJIMCb Ha 113yqeHJ1.l1 MOfl1JibHJ1Ka. I1oCJie,!1HJ1e

- 56 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

pacKOIIKl1 rrp0Bo}:l11na JI. KpyrnenhHhITCKaJI B 1969 roi:1y. B 2013 roi:1y aBTOpOM

}:IOKlla}:la 6brn11 rrpoBe}:leHbI pasBe}:loqHbie pa60ThI c l\ellbIO n0Kam1sal\1111 11sBecTHhIX naM.i!THl1KOB 11 o6Hapy)KeHl1.il HOBbIX, a B 2014 roi:1y rrpoBO}:ll17Il1Cb CTal\110HapHb!e apxeonor11qecK11e 11crnei:10BaH11.il. Ha Mor117IbH11Ke BbICOl\KOM Kym,Typhr
Hatt}:ICHO TOlibKO O}:IHO rrorpe6eHMe -ypHOBa.il KpeMal_\MJI. Ha rroceneHMM BCKpblTO 400 KB.M., o6ttapy)!{eH 1111CCJie}:IOBaH 31o6'beKT.3aqmKCMpOBaHHbie o6T:JeKTbl
np1rnai:1ne)KaJI11 qeTbrpeM xpottonorMqecKMM rpynnaM.
IIepBaR rpynna o6'beKTOB OTHOCMTCJI K KYJihType rnttypoBol1 KepaM11K11 (B03MO)KHO CT)Kl1)!(0BCKOM lIOKallbHOM rpynne): o6'heKTbl 14, 25, 29, 30 - Kpyrnhie xo3JIMCTBeHHb!e JIMbl, 06. 6 - OBallbHOe nonyseMll.i!HO'IHOe )!(117Jl111\e, 11 06. 17 - poB.
BTopaR xpottonorw1ecKaR rpyrrna npe}:lcTaBnetta KepaM11Koi1 113 KYllhTyp ttoro
C7IOR H xosRMCTBettHOM JIMOM (06. 13) KOMapoBcKoti: KYIIbTYPhI. K TpeTbeti: rpynne o6neKTOB OTHOCJITCJI Tp11 xos;ri1.cTBeHHhre RMhI (06. 27, 28, 11) 1130llhHl1K (06.
31), KOTOpb!e npm-rn}:IJie)KaT K IIOCT Hoya-KOMapOBCKOMY rop1130HTy. Hatt}:leHbl
6pomoBhre 113i:1err11JI: HO)!(, cpparMeHT KeJibTa, 6p11TBa(?), TpeyronbHaJI rroi:1neCKa.
lfrTBepTb!M xpOHOJ!Ofl1qecKOM ropM30HT npMHa}:llJe)KMT Kllaccw1eCKOM cpase
Bhrcor~Koti: KYlibTYPhI (XI-IX BB. }:IO H.3.) 11 npe}:lcTaBnett Ha3eMHhIM )!(117ll111\eM
1<ap1<arnoi1 KOHCTPYKI.\1111 c rn11Ho6MTHOi1 neqKoii (06. 3), norpe6eHMeM (06. 1),
KOlIO):(l\eM (06. 8) M 17 xosRi1.cTBeHHhIM11 JIMaMM. B KYllhTYPHOM rnoe Haii}:leHbI
MeTalJ7Jl1'IeCKJl!e Jll3}:1e7JMJI: 6ynaBKl1, IIO}:IBeCKl1, rryroBl11\bl 11 rrp., a TaK)Ke MHOro
6poH30Bb!X rronycpa6pMKaTOB, rnnaK, cpparMeHT KepaM11qecKOM JlbJiqK11, KaMeHHb!e Tepo'IHMKM, qTo yKa3bIBaeT Ha cyll\eCTBOBaHMe MeTannoo6pa6oTKM Ha MCrne}:loBaHHOM noceneHMM. B pe3ynhTaTe McC7Ie}:loBaHMM rroceneHMJI Bosne cena
fowiapoBKa BnepBbie, IIOC7Ie }:IOBOeHHb!X JIICClle}:IOBaHMM, Bb!JIBJieHbl Clle}:lbl npoM3BO}:ICTBa MeTaJIJIOB M rrocenettqecK11I1 MaTep11an nepMo}:la BrD/HaAl, KOTOpbrtt
OTHOCMTCJI K pattHeMy 3Tany cpopM11poBaHMJI Bb!COl\KOM KYllbTYPbl.

EBporre:M:CKMe apxeo11orM"<IeCKMe MaTepMallbI

M3 IOro-3arraAHOM fpy3MM

Kaxa6ep KAMA,[JA,[J3E
B ttarneM }:IOKnai:1e Mb! npe}:ICTaBl1M eBponei1cK11e apxeonor11<1ecKMe MaTepMaJihr 113 10ro-3arra}:IHOi1. fpy31111, B qacTHOCTl1 113 1<perrocT11 fdm10-Acpcapoc,
KOTopaR C'IJIITanacb BHaqaJie p11MCKl1M 11 Bl13aHTl1MCKl1M
Ha BocTO'IHOM ITpMqepHOMOpbe, a II03)Ke (XVI-XIX BB.) KperrocTb 6hrna faBoeBaHa OcMaHcKoi1. 11Mrrep11ei1. ITaMRTHMK pacrrbJIO)KeH Ha neBOM 6epery Pl qopoxM, B 12
KM OT BaTyMM. KP.errocTb B03):(BMrHyTa y Mop;r, B cTpaTerJ1IqecKM 1a)KHOM !'vtecTe,
ri:1e rrpoxo}:IMJia i:1opora, 11i:1yll\al! c TpaneJyHTa B BocToqHoe II1111qeptt0Mopbe.
qopoxcKMe M Ai:1)KapcK111\xanc1<11e yll\eJibl! CBR3hIBaJI11 per110H c Manoi1. ApMe-

cpoprroc~OM

m1ei1. 11 BocTOqHoi1 fpy311ei1.. KperrocTb fom10-Ancap no cpopMe n 1RMoyronhHaJI,

~

57

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei t i studiului artelor

):(mrnoi1

222 M, nrnpV1Hoi1 195 M

VI o6rnei111JI011W\bIO

4,75

ra.

26-28 mai 2015

B foHVlo-Acpcapoce

apxeoJioraMVI BhHIBJieHhI 6oraTbre, pa3Hoo6pa3Hhi e MaTepV1aJihI Bcex yKa3aHHbIX

::i11ox (pMMCKoro, BJ113aHTJ11i1cKoro Ji! ocMaHcKoro 11epi-10):(0B). B KYllbTYPHbIX ClIOJIX
11aMJITHVII<a Hai1):\eHO 60JiblllOe KOllW!eCTBO apxeonorwieCKJ!!X MaTeprrnJIOB, B TOM
'!VICJie VI eBpo11ei1CKVIX, cpe}:\VI KOTOpbIX MO)[{HO OTMeTJ!!Tb MOHeTbl, cpparMeHTbl
cpapcpopa (Kocpei1Hbre '-IalllKJ!!, "13fOTOBJieHHhre B r. Mei1ceH, fepMamrn), ane6ap):(0110,n:o6Hoe opy)[{Vle, 113fOTOBJieHHOe, KaK 11pe):(l10JiaraIOT Y'leHbie, B li1TaJH1Ji! (reHyJI), VI ,n:aT11pyeMoe

XV-XVI BB.
(3 3K3.) ):(aTi-ipy10Trn XVII-XVIII BB. MaTepirnnhr, 06-

Hai1,n:eHHb1e MOHeThr

Hapy)[{eHHbre B KYJibTypHOM cnoe, 11pV1Hap:71e)[{aT rrepi-io,n:y 1103,n:Hero cp e,n:HeBeKOBbJI

(XVIII B.), a KOJil1'!eCTBO eBpo11ei1CKl1X apTecpaKTOB Vl3 roro-3a11ap:HOM 'laCTJI[

XVI-XVIII BB.

fpy3J1111 JIBllJieTrn HeMHOfO'rncJieHHbIM 11 ):(aT11pyeTcJI

0 xapaKTepe rrpe6brnam:u.r HOCMTe11eM: KYllbTJpb.r

11MtteM:tto-11eHToqttoM: KepaMMKM B l'f,OllMHe p. lQ)l(HbIM Eyr

,[/Mumpuu K//!OCAK
KynhTypa JI11ttei1tto-JieHTO'!Hoi1 1<epaM111<11 (KJIJIK) pacrrpoCTpaHetta OT 6accei-'.rna p. CeHa AO r. Ki-ieB. Ee apeaJI OTHOCMTeJibHO CTa6V1JieH 11 cocTOVIT "13 pJIAa
rycT03aceJieHHbIX M11KpoperVIOHOB

(Siedlungskammer),

caMbIM BOCTO'!HbIM VI3

KOTopbIX JIBJIJieTrn cesepHaJI 11 u;eHTpaJibHaJI MoJI,n:osa. Hay'!HbIM VIHTepec Bbl 3bIBaeT 11pe6hIBaHJ11e HOCVITeJiei1

KJIJIK K BOCTOKY OT ,UHeCTpa, B '!aCTHOCT"1 B

1959 r., KOrAa

AOJI11He p . IO)[{ttbIM Eyr, r):(e 11ornep:HV1e ttaXOAKVI KJIJIK 113BeCTHbI c

B.

H. JJ:aHmreHKO BbIJIBJ!!JI HeCKOJibKO cpparMeHTOB xapaKTepHoi1 KepaMMKVI Ha

rroceJieH11V1 6yro-):(HecTpoBc1<oi1 KYJibTYPbI Ea3bKOB ocTpos. B HaCTOJill\ee speMJI

3):\eCb Ji!3BeCTHO '!eTbrpe 6yrO-):(HeCTpOBCKVIX 11oceJieHV1J! c OT):\eJibHbIMVI HaXO):\KaM11

KJIJIK

(Ea3hKOB OCTpOB, ll(ypV1BU:V1-I1opV1r, fap,n:, ,IJ;o6p5IHKa

3)

VI TPVI 11ytt1<Ta

c 11peo6na,n:aH11eM MaTepV1aJIOB KJIJIK - Mai1Hosa Ean1<a, Mailrttosa Ear11<a

3 VI He-

):(aBHO BblJ!BJieHHOe 11oceneH11e KaMeHHOe-3asanhe, pacrrono)[{eHHoe Ha 11pasoM

(3a11a):(HOM) 6epery p. IO)[{HbIM Eyr, Ha 11epBoi1 Ha):\11oi1MeHHOi1 Teppace, B
OT ype3a BOAbI. He6oJibIIIJ!!Ml1 pacK011KaM11

(40

KB.M .) B

2012-2014 rr.

200

yAaJIOCh

i-iccne):(OBaTb '!aCTb JIMbI c HeperyJIJipHbIMVI KOHTypaMM B cpopMe yAJIVIHeHttoro

osana, B03MO)[{HO 113 ABYX pa3):\e7!eHHbJX ,,11epeMbI'!1<oi1" KOTJioBaHOB. 06Hapy)[{eHa MHOf0'!11ClleHHaJI KOJIJieKu;VIJI '!epe111<0B CTOJIOBOM VI KYXOHHOM KepaM11KVI

KJIJIK, Terna, pacT11paJibHhie KaMHl1, 1<epaMJ11'!ec1<V1e 11pJirn11u;a 11 rpy3VIJia, xapaKTepttbIM KpeMHeBb!M 11HBeHTapb. Ha nocenemm npe):(CTaBJieHbl Bee OCHOBHble
KOMl10HeHTbI MaTepMaJibHOM KYIIbTYPhI

KJIJIK.

TaKVIM o6pa3oM, rrpe6hrnaHV1e

HOCVITenei1: KJIJIK, 110 1<pai1:ttei1 Me.pe, B OAHOM '!aCTVI AOJIJ!!HbI p. IO)!<HhIM Eyr,
HOCJ1JIO xapaI<Tep ITOCTORHHOfO )[{J1TeJibCTBa, a He 11epl10):\J11'!eCKJ1X noCell\eHVIM
117111 l1CI<Jl10'!Ji!TellbHO 3KOHOMl1'-IeCKOM ( ce30HHOM) 3KCl11lyaTal.l;J!!J!! OT):\eJibHb!X pecypcoB per110Ha.

- 58 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorifi-care, promovare

26-28 mai 2015

06pa3hI :>KeHm;MH B MCKJCCTBe CKMcpMM KaK MCTO"<IHMK

fl.JUI M3yqeHMH KOCTIOMa

flio6oeb KflOL/KO
KOCT!OM, B KOHl\eHTpI1pOBaHHOM BJ1,[le cogep:>Kall.\J1M I1HcpopMal\l1!0 0 MaTep11a1IbHOM .J1 .LIYXOBHOM ccpepe 6b!TJ1R .J1 06ll.\eCTBa, J1 OT,[lelibHOfO l.J.eJIOBeKa, RBJIReTCR
O,[IHYIM J.13 HaYI6onee RpKMX cTpaHMl\ B 11cTop11YI KYJibTYPbI JII06oro Hapoga.
rnep;onaTeJU1 Bb!pa60TaJIJ1

pRp; MeTO,lJ;OB

Y1c-

I13)'l.J.eHJ1}! MaTepI1aJIOB ,!J;II}! peKOHCTpyK-

1\YlJ.1 CKY1cpCKJ.1X KOCT!OMOB. IIpe)l(,[le Bcero, 3TO KOMITJieKCHb!M .J1 KOMITapaTYIBHb!M

aHaJIJ.13 ITJ1CbMeHHb!X

Ji[

apxeonori1:l.J.eCKJ.1X J1CTO'-!HJ1KOB, cpegM KOTOpb!X oco6oe

3Ha'-leHJ1e 11Me10T ITaMJITHMKM l13o6pa3YITeJibHOro MCKyccTBa. Ha HeKOTOpbIX ITpoYI3Bep;eHYIJIX CKli!cpCKOM TOpeBTJi!KJi! aHTJ.1'-!Hb!e xygmKHJ1KJII c 60Jibll!Ji!M MaCTepCTBOM B MaHepe ,,3THOrpacp11'-IeCKOfO peaJIJ13Ma" ITpegCT aBJ.17IJ.1 o6pa3bl CKJ!IcpOB,
IT0,[1'1.epKHYB J1X My)l(ecrno 11 go6necTb. EonbIIIOM MHcpopMal\MOHHbIM ITOTeHl\MaJI
J.1MeIOT ITOpTpeTbl, Ji!3o6pa)l(eHMJI fOJIOBHb!X y6opoB, O,[le:>K,[\bl, o6yBM, yKpaweHJIIM
cKMcpoB . TpaKTOBKa )l(eHCKJ1X o6pa30B B 11cKyccTBe CeBepHoro IIpM'IepHOMOpbR
CAeJiaHa B rpeKO-CKMcpcKOM CTJi!Jie, KOTOpbri1 CJIO)l(Ji!JICJI B

IV CT. AO H.3. CpegM ero

xapaKTepHbIX qepT - cBoeo6pa3HOe coeAMHeHJ1e peaJIJ13Ma I1 ITPYIMMTI1BM3Ma, rnITep6on113al\MJI HeKOTOpb!X geTaJiei1, op11r11HallbHOe KOMIT03Yll\.l10HHOe peweHI1e
CIO:>KeTOB. J,13 CKYicpCKJi!X KypraHOB ITP01i!CXO,[IJ1T HeCKOJibKO TJ1ITOB ITaMJITHJ1KOB, Ha
KOTOpbIX ITOMel.l\eHbl Ji!306pa:>KeHJi!JI :>KeHll.\Ji!H. CpeAJ1 307IOTb!X HaxO,[\OK B KOHTeKCTe 3aJIBJieHHOM TeMbl Bb!p;elIJIIOTCJ! J.13)J;eJIJ1J!, Ha KOTOpb!X npep;CTaBJieHbl )l(eHCKJi!e
ITOpTpeTbl. 3TO 3JieMeHTbl Hall!eMHb!X )l(eHCKJ1X yKpaweHJ1M: Kopo6l.J.aTb!e 3B eHbJ!
B BM,[le TpaITel\l1M c BOfHYTb!M Ji! 6oKOBb!MJ1 CTopoHaMJII. J,1306pa)l(eHJ.1e OTpa:>KaeT
O,[\Ji!H Ji!3 ITPMHL\Ji!ITOB pa3Mell.\eHJi!R geKopa BOKpyr 7IJ1l_\a )l(eHll.\Ji!HbI: OHO CJIOBHO B
30JIOTOM CJi!JIHMM. IIpMBJieKa!OT BHMMaHJ1e qmrypHbie MYIHMaT!Ophr, Bbrpe3aHHbie
ITO KOHTYPY M3o6pa)l(eHMR )l(eHcKoi1 rorroBKJ1. J,13 MMHManopbr co Cl\eHoi1 agopa1\MM MO)l(HO J13BJie'-!h YIHcpopMal\MIO M o noJICHOM op;e)l(p;e. XyAO:>KHMK M3o6pa3Ji!JI
I06Ky, ocpopMlieHHYIO CBoeo6pa3HOM gpanYipOBKOM - ITOITepe'-IHb!MJ.1 CKJia,[\O'-!KaM J1 ITO 6oKaM ITpop;OJibHOM ITJiaHKJi!, Bllili!TOM ITocpep;YIHe Ha ITepep;HeM ITOIIOTHJi!ll.\e. Y1TaK, XOTJ! J1306pa)l(eHJ.15I :>KeHll.\l1H B Ji!CKYCCTBe CKli!cpCKOfO BpeMeHJ1 O'-!eHb
cxeMaTJi!l.J.Hbl, aHaJIJ13 )l(eHCKJ1X o6pa30B IT03BOmieT BbIJIBJi!Tb oco6eHHOCTH f OIIOBHb!X y6op o B, IIJie'-leBOM J1 ITOJICHOM op;e)l(p;b! J1 06ll.\.l1e ITPJiIHl\J1ITbl B ee co3p;aHJ1Ji!.

<I>parMeHT cocy Aa c o. 3MeJ!IHhIM B CJ!ICTeMe HaXOfl.OK CTeKllHHHhIX

qarn Ha rore BocToqHot'i: EnporrhI (IV-III BB. 40 H.3.)

AH>KenuKa KOflECHJ1LfEHKO
H a o . 3MeJ1HhIM B

1989

r . qepHoMopcKoi1 3Kcne,L1J1Il\Yiei1 Op;eccKoro apxeono-

fli!'-!ecKoro MY3eJI ITO.LI pyKOBOACTBOM

C. E.

- 59 -

OxoTHJ1KOBa 11

A . C.

OcTpoBepxoBa

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei -1i studiului artelor

26-28 mai 2015

6bIJIO 3aJIO}KeHO HeCKOJibKO myptjJOB Ha 6eperax M B03Jie MaJIKa. 06ttapy}KeHHbIM

MaTepMaJI CTaJI l.\eHHb!M MCTOqHMKOM IJ:lIJ! M3yqeHMJ! MCTOpm1 CBJ!TMJIMil\a AxMJIJia Ha 3TOM OCTpOBe.
He6oJihllIOM cpparMeHT CTeKJIJIHHoro cocylJ:a, JIBJIJIIO!l\MMCJ! qacThIO cTeHKM
JIMTOM qarnM, HaM.,n;eH B wypcpe 1. Ha Heu coxpammrn penhecpHbIM opHaMeHT 113
IJ:Byx nenecTKOB M rop1130HTaJibHaR rreHTa c ceTqaThIM p11cyttKOM. TaK11e qaruM
OTHOCJ!TCJ! K npeiJ:MeTaM ,,pOIJ:OCCKO-axeMeHMIJ:CKOro" CTMJIJ!, llIJIMtjJOBaHHb!M
y3op KOTOpb!X MMMTMpyeT MeTaJIJIM'leCKJ!le cocyghl. EJIM3KO:i1 aHaJIOrMe:i1 5!BJI5!eTCJI J..\eJihIM 3K3eMrnrnp, o6Hapy}KeHHhIM B rrorpe6eHMM Ha o. Po,n;oc. KoMrrneKc
,n;aTMpyeTCJ!

375-350 rr. 1::\0 H.3. JlMTbre 'IallIM J!BJIJIIOTCJ! pe,n;KOH KaTeropMeM Ha-

XO,ll;OK; Ha rore BocTO'IHOM EBponhr OHM M3BecTHbI JIMWh B IIJITM nyHKTax: KypraH
y c. CeMeHOBKa (6JIM3 r. Eenropo,n;-,UHeCTpoBCKM:i1), ToncTaJI Mornna, Kyp,n;}!(MnCKMH KypraH, norpe6ettMe y p. AnreTM, reTo-,n;aKMi1cKoe rrocenerrne 3MMHwra.
Bee Haxop;Klll p;aTMpyroTrn
c BepxHeii IJ:aTo:ilr - Ha'l.

II

IV-III BB. p;o H.3, TOJihKO rrorpe6eHMe y

c. CeMeHOBKa

B. ,n;o H.3. IIpoM3BOIJ:CTBO TaKMX qarn OTHOCJ!T K rpe-

KO-aHaTOJIMMCKOM 06nacT111 MJIM TeppMTOpMM <D11HMKMM. Cocy,n;hr, aHaJIOrM'IHbre

3K3eMnJIRPY c o. JleBKe, BepoRTHO, M3rOTOBJIRJil1Cb Ha o. PoiJ:OC. Ha o. 3Mel1HOM
6hrnM o6rrapy}KeHbI TaK}Ke MOHeTbI M aMcpopHbIH MaTepMaJI

IV-III

BB. p;o H.3. c

o. Pop;oc. Pattee Ha rore BocToqHoii EBponhr Jil1Thre tjJMaJibI 6bIJIM M3BeCTHhI npe11Myll\eCTBerrrro B 6oraThIX rrorpe6aJibHhIX KOMnneKcax BapBapcKoro rrace11err111R.
<DparMeHT c 0. 3MeMHb!M J!BJIJieTCJ! rrepBOM rraxo,n;KOH Ha aHTl1'IHOM rraMJITHMKe.
OH p;orronrrJieT KapTy pacrrpocTparreHMJI pegKMX cocygoa M JIBJIJieTCJI Ba}!(HhIM
MCTO'IHMKOM p;mr 113yqerrMR p;peBrrero cTeKnogeimR. IIop;o6Hhre qawM gaTMpyroTrn B npe1J:e11ax co BTopoi1 no 'IernepTyro qernepTb

IV

B. IJ:O H.3.

B 3TOT

nep!10IJ:

xpaM nOJih30BaJirn HaM60Jibllie:ilr nonynRpHOCTblO B aHTMqHOM MMpe.

TaKMM o6pa30M, cpparMeHT cTeKJIRHHoro cocyp;a, ttapR.n;y c .n;pyrnMM apTetjJaKTaMlll, rn111p;eTeJihCTByeT o 6oraTOM 111MnopTe B ropo,n;a IIorrTa, B qacTHOCTlll
!13 o. Pop;oc.

Haxo4KM B Kaparawe B cseTe MHBa3MM AcrrapyxosoM:

op4b1 Ha EaAKaHbI

CepceiJ KYPL/ATOB
M3BeCTHaR B OCHOBHOM no C006Il\eH!1J!M Bl13aHTlllMCKl1X lllCTOp111orpacpoB,
M111rpal.\lllR AcnapyxoBoi1 opp;br Ha EanKaHbI ,n;o Hep;aBrrero BpeMerr111 B apxeonorwrecKoM OTHOrnerr111li! cna6o rrpocJie}Kli!BaJili!Ch B Cesepo-3arrap;HOM IIp!i!'repHoMOpbe. TonhKO B rrocrrep;rree apeM.sr, c ruMpOKMM pacrrpoCTparrerrli!eM cpep;M mo6!i!Tene:i1 gpeBHOCTe:i1 MeTaJIJiogeTeKTOpOB, CTaJIM IIOJIBJIJ!TbCJ! OT)J;eJihHbie, rrpe MMyll\eCTBeHHO MeTaJIJIJi!'!eCKJi!e npe,n;MeTbl, xpOHOJIOfli!'leCKJi! conocTaBJi!Mb!e c
np!i!cyTCTBJi!eM paHHl1X 6onrap B ,!J;HeCTpOBCKO-IIpyTcKOM Me}Kgype'Ihe.

- 60-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai 2015

C 3Tl1Ml1 co6h1T11.i!Ml1, Hap;o nonaraTb, cB.i!3aHa Haxop;Ka Ha nocenemrn 'IepH.i!XOBCKOM KYJihTYPhI K ceaepy OT c. Kapararn, Ha neao6epe)!(be ,ll;HecTpa, 71l1TOM
6pOH30BOM peMeHHOM HaKnap;Kl1 repallb)J;W!eCKOfO Tl1na, pa3MepaMl1 28 x 27 MM,
11 JIMTOM )Ke 6poH30BOM neTeJibKl1 c p;ayMR Kpyrnb1M11 OTBepcTl1.i!Ml1 Ha IJ.\l1TKe,
pa3MepaM11 20xl 9x7 MM. 1311.i!rnKa p;eKop11poaa1-1a npope3HbIM 1i1306pa)!(eH11eM 'IenoBe1ecKoro n1i1u;a: p;aa nonyoaaJIMibIX Bb1pe3a - 6poa11, rpyrneBH,D;HOM cpopMbI
HOC, ~(Ba KpymhIX Bb1pe3a - rna3a 11 Kpyn1-1b1M nonyny1-11-1bIM Bbrpe3 - cMeIOIJ.\MMC.i!
poT. K peMHIO rapH1i1Typa Kpen1111acb np1i1 noMOIJ.\l1 p;ayx rreTeneK. B JIMTepaType
rrop;o6Hb!e HaKna,riKM J13BeCTHbl KaK 1Ip.i!)!(KJ1 Tl1Tia ,,Cyq11,riaBa" l1 p;o IIOCJiep;Hero
apeMeHH B CeBepo-3arrap;HoM IIp11qepHOMOpbe OHH He BcTpeqaJIHCb. EI.I.\e o,riHa
aHaJiofMqHa.i! HaKna,riKa BMeCTe c ,ripyrnMl1 l13,riemUIMJ1, IIO-Bl1,7:1l1MOMy, 3TOro )Ke
apeMeH11, Hai1p;eHa rp;e-To B ,UHecTpoBcKo-IIpyTcKoM Me)!(p;ype'Ibe. To'rnoe MeCTO ee Haxop;KM Hel13BeCTHO.
Do Knacc11qmKau;111i1 A. I1. AM:6aforna, 6mrrnK11, p;eKop11poBaHHbJe B aHanor11'IHOM CTl1Jie, BXO)J;l1JIM B IIOJICHbie Ha6opbl, BepoJITHO, BM3aHTl1MCKOfO npoM3BO~(CTBa, BcTperaJOTC.i! B KpbIMY B KOMIIITeKcax BTopox rroJIOBHHhI VI - nepBOM noITOBMHbI VII BB. 3a npep;eITaMM Kpb1Ma rrp.i!)!(KM nop;o6Horo nma rn11p0Ko
rrpep;cTaBITeHbI B ,Uo6pyp;)!(e 11 CeBepHOM l3omap11M. B ,ripyrnx perno1-1ax
XOJ:1Kl1 e,[1l1HJ1qHbI.

MX

Ha-

ITorne BhI,rieITemrn B 631 r. !13 cocraBa 3arra,riHonopKcKoro KaraHaTa BeITHEomap1111 xa1-1a Ky6para, Kpb!MCKa.i! CTerrh rrorrana B ccpepy ero Bllli!.i!HH.i!.
Bcrrh1x1-1yBrnl!!i1: B cepe,ri11He VII B. KoHqmMKT c Xa3apcK11M KaraHaTOM 3acTaBH71
ero 1-1arnep;Hli!KOB MCKaTb y6e)f(MIJ.\a Ha 3arrap;e. 0Kono 660 r. 6omapb1 AcnapyxoBOM opp;bI nepexop;JIT ,D;y1-1al1 M BTOpraIOTrn B ,D;o6pyp;)Ky. K 681 r. OHM 3aHMMaIOT
BCIO cTpaHy Me)f(p;y ,ll;yHaeM Ii! EanKaHaMM.
TaKl!!M o6pa30M, apean HaH6oITee qacToi1 BcTpeqaeMOCTI!! llHu;eBbIX npJI)!(eK
KOM

xpoHonor11'IecK11 coBrrap;aeT c TeppHTOpHeM, rro,riKOHTpOllbHOM BenHKOM Eomap1111 B Kpb1My

Iii

rpaHl!!u;aMH EomapCKoro u;apcTBa Ha EaITKaHax. EcnH 1rnxop;KH

11!3 Kapararna rnroTeioT K p;HecTpOBCKl!!M 6po,riaM, TO rro.i!CHbJe rapHMTYPhI 11!3

Me)f(,riype'Ib.i! yKa3hIBaIOT Ha npMcyTcTB11e 3,riecb KaKoM-To qacTI!! AcnapyxoBOM
opp;b!, qTo He HCKJIIO'IaeT BKJIJOqeHHe CTeTIHb!X pattOHOB Me)!(p;ype'Ib.i! B COCTaB
IIepBoro EomapcKoro u;apcTBa.

llyKOBKa - rroce11eHH:e 3IIOXJ1: II03,11,He:i1: 6pOH3bl Ha rore

llecocTerrHoro Ilo6y:>KMI

i/MumpuiJ KYWTAH
B 2009-2011 rr. Ha HOBOM MeCTOHaXO)!(J:1e1-11111 naMJITHHKa ::inox11 no3,ri1-1ei1:
6poH3hI, o6Hapy)!(eHHOM B ceITe JlyKOBKa KaTepHHOIIOJihCKoro paxoHa qepKacCKOM o6naCTI!!, 3aHl!!MaBineM CKIIOH Hap;rroi1MeHHOW TeppaCbl ITeBoro 6epera peKH

- 61 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

fmmoM. TVIKWI (rrp11TOK p. Cirnroxa - BOp;HaJI rncTeMa I0:>1rnoro Byra), 6bIJI 11crne,n;oBaH KOTJIOBaH oBaJibHoii cpopMbI, pa3MepoM

5x6

M. Ha ero ,n;He o6Hapy-

)KeHbr apxeonorw1ecK11e MaTep11aJibl 3TIOX!il TI03,D;Hei1 6pOH3bI: KOCTl1 )1(11BOTHbIX,

cpparMeHTbI KepaM11K11, 06rrOMK11 KaM1-1eM. VI rrp. Ha 1-1eKOTOpb1x 1-1axo,n;Kax, KaK VI
Ha ,n;He KOTJIOBaHa, 3acp11KCV1pOBaHbl cnep;b! CVIJlbHOfO OfHJ! . 3arrOJIHeH11e - CBeTrro -cepa.i! 30JI11cTaJI cyrrecb.

B KepaMwiecKoii

KOJIJieK1~11V1 rrpeo6na,n;aroT 06JIOMK11

nerrHbIX rna6orrpocp11n11poBaHHhIX KyxoHHbIX roplllKOB V1JI11 6aHOK. BoJiblll11HcTBO cocy,n;oB 6e3 OpHaMeHTa, TIOBepXHOCTb 11HOr,n;a TIOKpb!Ta paC'JecaM!il. 'Y:aCTb
roplllKOB yKparneHa B BepxHeM 'IaCTVI O.[IVIHO'!Hb!M rrra.[IKl1M 11JIVI pac'!JieHeHHb!M
HaJieTIHb!M BaJil1KOM, 113pe,n;Ka -

MHOfOBaJil1KOBb!M opHaMeHTOM, rrceB.[IOMHO-

roBaJIVIKOBb!M xparroM, p.i!ll;OM KOCb!X OTrreqaTKOB, rrpoqep'IeHHb!Ml1 Jl!i!HVIJ!Ml1.

JJ:pyrVle Vl3,D;eJil1Jl 113 KepaMl1KVI rrpe,n;cTaBJieHbl cpparMeHTOM BOTVIBHOfO ):1;11CKa,
opHaMeHT11pOBaHHOfO no Kpyry OTTie'!aTKaM11 IllTaMrra.
CpegVI KaMHeM., 061-1apy)KeHHbIX B 3arrorrtteHV1VI KOTJIOBaHa, Bb!J!BJieHo tteCKOJibKO co crregaM!il o6pa60TK!il: o6JIOMKl1 3epHOTepoK, pacT11pa1IbHl1KOB, a6pa311BHblX IIJIVITOK. KocT11 rrp111-1agrre)l(aT goMalllHl1M )l(!i!BOTHbIM

(66,5% -

6bIK ,n;o-

MalllttVIM.). HeKoTopbre 113 H11x HMeIOT crregbI pacrr11rr!i!BaHV1H c l\ellbIO rrorry'!eHHJI

3aroTOBOK .[IJIJ! rrpOV13BO,D;CTBa HaKOHe'!Hl1KOB CTpen, 0,11;11H 113 KOTOpb!X 6hIJI HaM,n;eH B 3arron1-1e1-11111 KOTJIOBatta - BTYJib'!aTbIW, rryneBH.flHOw cpopMbI c rraHl\eToBl1,ll;HbIM ocTpVleM. TaK)l(e o6Hapy)l(eHhI KOCTJIHbre opyp;11JI p;JIH KO)l(eBHl1'IecTBa 11
roHqapcTBa: rrpoKOJIKa, cTpyr, pa3MVIHaTeJib , nmaTeJib. KepaM11'lecK11ii KOMrrneKc
rr03BOJIJieT OTHeCTVI rraMJITHl1K K 6epe)l(HOBCKO-MaeBcKoi1 cpy6Hoi1 KYJibType
(rr03.[IH11M 3Tarr) c :3JieMeHTaM11 ca6aTl1HOBCKOM, TlllMHel\KOM 11 MaJIOTIOJIOBel\KOfO
TMrra. IIo pe3yJibTaTaM attaJIM3a
BC, TO ecTb B OCHOBHOM

14

C, BpeMJI 6b1ToBaH!i!JI o6oeKTa -

1450-1290 cal.

XIV B. go H .3.

Apxeo11orJilqecKli1e crracaTellbHhie li1Cc11e?J,0BaHli1Il

B 30He CTp01i1Te11bCTBa 2-:ft Mli1HCKO:ft KOllbD;eBo:ft aBTO?J,oporJil

BaouM f7AKJ13A, 3oH XAPJ1TOHOBJ1L/

neTOM M oceHblO

2014

r. 3KCTie.[1111\Mei1 I1HCTVITYTa HCTOpVIM HAH B enapy-

Cl1 rro,n; pyKOBO.[ICTBOM aBTOpOB rrpoB0.[111llMCb crracaTeJibHb!e MCCJie.[IOBaHl1Jl rra-

2-11 KOllbl\eBOM
XVII-XIX BB. OKOJIO .fl.

MHTHl1KOB apxeorrorMH, KOTOpb!e rrorraJIVI B 30HY CTp011TeJibCTBa

aBTogopor11 BOKpyr r. M11ttcKa, B 'laCTHOCTVI rrocerreHHH
ConoMope'!be 11 ceJIMil\a

XII-XIII BB. oKono

2010 r . Ha CTa.[111VI

Topb1e 6bIJil1 Bb!J!BJieHbl B

Ha Tepp11Top1111 rrocenemrn B03Jie

p;.

.fl. BoB6rrVI M11HcKoro paM.oHa, KOrrpe.r1Bap11TeJibHbIX o6rnegoBaHl1M.

ConoMope'Ihe, qacTl1'IHO rroBpe)l(,n;eHHoro

3eMJIJ!Hb!MVI pa6oTaM11, Bb!J!BJieHa rrpegCTaBl1TeJibHaH KOJIJieKl\11.il fOH'IapHOM KepaMVIKl1, MeTann11qecK11x 113,n;en11ii:, yKparneHV1i1, MOHeT. Ha rroceneH1>111 BoB6n11
6bIJIO 11CCJie.[IOBaHO CBbillle

1,5

ra TIIIO!l\a.[111, Ha KOTopoM. o6Hapy)l(eHO

- 62 -

55

060-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

eKTOB: X03J!MCTBeI-II-ibie J!Mbl, OCTaTKM neqei1-KaMeHOK, cnep;b! )!(HJib!X M X03RHCTBeHHb!X IIOCTpOeK, 60JibllI.11HCTBO .113 KOTOpb!X KOH!_\eHTp.11poBaJIOCb B,ll;OJib op;HOM rr.11H.11.11, qTo MO)KHO MHTepnpeT11poBaTb KaK yrr.11!_\y.
TiorryqeHa 6orarnR KOJIJieK!_\HR pa3Hoo6pa3HbIX apTe<jJaKTOB, B nop;aBnmoIL\eM 6onhIIIHHCTBe p;aT.11pyIOIL\MXCJ1 XII-XIII BB. OcHOBHYIO Macey .113 HHX coCTaBJIRIOT parMeHTbl rowrnpHOH nocyp;b!, KOTopaR no opMe He OTIIWiaeTrn
OT KepaMMK.11, Hai1p;eHHOM np.11 pacKOIIKax p;peBHero ]ifaJicJiaBJIJ! (TOJibKO HeCKOJibKO parMeHTOB KepaMHKM MO)KHO p;aTMpoBaTb XIV B.). TaK)Ke Hahp;eHbI:
Ha6op 6pOH30Bb!X KpecTHKOB, npRCII.11!_\a J>!3 OBpyqcKoro IIIHcpepa, )KeJie3Hbie
HO)KJ>!, IIIJ>!JibJ!, HI'Jibl, yKpaIIIeHJ>!Jl (KOIIbl_\a, cp.116y1IbI, 6yc11Ha), p;eTaJIJ>! IIOJ!CHOro
Ha6opa (npR)KKJ>!, HaKrrap;KJ>! Ha IIORC), ToprOBbie CBHH!_\OBbie IIIIOM6bI, TO' !J>!IIbHbie KaMHJ>!.
Oco6eHHO Bbrp;enReTrn KonneK!_\MR npep;MeTOB Boopy)KeHHR, xapaKTepH3yIOIl_\aR BOeHHOe p;erro )KJ>!Terreh noceneHHR: opy)KJ>!e (HaKOHeqHJ1K KOIIbR, HaKOHe<IHJ>!KJ>! CTpen, p;eTaJIM KOJibqyrn), c6pyR (IIIIIOpbI, yp;Mna M parMeHT CTpeMeHM).
0TcyTCTBJ>!e ceJibCKOX03RHCTBeHHOro J>!HBeHTapR M HaXO,ll;KJ>! opy)KJ>!J! CBn:p;eTeJibCTBYIOT 0 TOM, qTo nocenettn:e, KOTOpoe J!BJIRJIOCb qaCTbIO ceJibCKOro OKpyra
p;peBHero 1'13RcrraBJIR, MMerro BOeHHbiiir xapaKTep. BepxHRR p;aTa cyll_\eCTBOBaHMR
rroceneHMR EoB6nM OTHOCMTCR Ko BTopoh rrorroB.11He - KOHL\Y XIII B. J!fccnep;oBaTeJIM 3acrraBJIR OTMe'IaIOT, 'ITO BO BTopoiir rrorroB.11He XIII B. ropop; 6hrn pa3pyrneH,
II03TOMY ]>! ceJibCKaJI OKpyra IIOCTeneHHO rrpHXO,IJ;J>!T B yrrap;oK. CI<opee Bcero, 3TO
OTHOCMTCJ!

]![

K rroceneHJ>!IO EoB6JIM.

Cpe1-1.tterra11eo1111T11t.J:ecK11e rraMHTHMKM 6acceJ7ma Bepxtte:iii ,Ll,ecHhI

AneKCaHop OL/EPE,D,HOt/f, Bumanuu 5YPflAKY,

EKamepuHa BOCKPECEHCKA51, fleOHUO B1WH51L/K1t/f
Cpep;H.11iir rrarreorr.11T BepxHeiir .[\ecHbI rrpep;cTaBrreH cep.11el1 CTpaTMcp.11L\MpmiaHHhIX naMRTHHKOB

]![

MeCTOHaxO)!(,ll;eHMH IIO,ll;'beMHOro MaTepMaJia, pac-

IIOJIO)KeHHb!X Ha rrpaBo6epe)!(be peKM. TiaMJITHMK.11 np.11ypo<reHbI K OCHOBaHMIO

CKJIOHa rrpaBoro 6epera, orrMpaIOI!_\erorn Ha coBpeMeHHYIO rror1My ~eCHhI. 'facTh
rraMRTHMKOB pacrronaraeTrn Ha MhICax B rrpep;errax KpyrrHbIX 6anoK, rrpope3aIOIL\MX npaBo6epe)!(be M TaK)!(e Bb!XO,ll;RIL\MX Ha rrohMy .[\ecHbI. Ha yqacTKe npoTR)KeHHOCThIO npHMepHo 40 KM pacnoJIO)!(eHbI: rpynrra naMRTHMKOB XoTbIJieBo I
Ha ceBepHoiir rpaHmJ;e cerra XoTbIJieBo, EeTOBCKM rpyrrrra rraMRTHHKOB (EeTOBO,
KoprneBo I, KoprneBo

II .11 MecToHaxo)!(p;eH.11e Jie6ep;eBKa) .11 rraMRTHHKH B patl:PyoHHHKe). J!fccrrep;oBaHMR

oHe p;epeBHH HeroT.11Ho (HeroT.11Ho, HeroTHHO-Ha

OCHOBHb!X cpep;HerrarreOJIMT.11qeCK.11X CTpaTWPML\HPOBaHHbIX CTORHOK, OTKpblTbIX M M3yqaBIII.11xrn B 60-e M 70-e rr.

6bIJIM B03o6HoBrreHhr B

2009

<D. M.

3aBepHReBbIM M JI.

M.

TapacOBbIM,

ro.n;y BepxHep;eCHMHCKOH 3Kcrre.n;Mn;Mer1

- 63 -

J1MMK

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

PAH. 3a rrepBbie ro,n;h1 VIccne,n;oBaHMH y,n;arroch ,n;eTaJIJ13MpoBaTb xpotto-CTpanrrpacpwrecKyIO II03MU:MIO KYJihTypoco,n;ep)f(aiu;Mx ropVI30HTOB cpe,n;ttero rrarreoJIMTa. Ha pa3JIM'IHb!X rracTKax rraMJITHMKOB XOTbIJieBO
KopweBo

II 6hrna o6ttapy)f(eHa

cepMR

I,

EeTOBO, K opweso

I J1

J13 KYJihTypoco,n;ep)f(aiu;Mx ropVI30HTOB VI

KYJihTYPHhIX crroeB, rrpMypoqeHHhIX K rrorpe6eHHhIM rroqBaM J1 rre,n;oce,n;MMeH TaM pa3JIJ1qHoro reHe3Mca

pa3HOH cTerreHM coxpaHHOCTM. Pa,n;Moyrnepo,n;Hhi e

p;aTMpOBKVI, rrorrrreHHb!e no pa3Hb!M MaTepuarraM, YKJiap;bIBaIOTCJ! B p;Marra30H

OT

48 p;o 35 T.JI.H. 0,n;Hor1 J13 OCHOBHhIX 3a,n;a'I ,n;arrhHeiiwMx pa6oT B,[.(3 J/IJ/IMK

PAH JIBJIJieTcJI ycTaHOBJieHMe cooTseTCTBMM Me)f(p;y o6ttapy)f(eHHhIMJ1 KYJibTypoco,n;ep)f(aiu;MMl1 ropI130HTaMl1. Ho y)f(e ceM.iac MO)f(HQ KOHCTaTI1pOBaTb,
'ITO, Harrp11Mep, rraMJITHl1K XoThIJieBo I JIBJIReTCR KOMIIJieKcOM pasttoBpeMeHHhIX CTOJIHOK pa3JIJ1qHoii J1HTeHCl1BHOCTJ1 o6J1TaHl1Jl 11, BepoRTHO, pa3JIVI'IHOM
KYJihTypttoM: rrp11tta,n;rre)f(HOCT11. Bo3Bpaiu;ett11e K M3yqett1110 Bepxtte,n;ecHMHCKVIX
rraMJITH:l1KOB cpe,n;ttero rraJieOJIJ1Ta MO)f(eT 6b!Th l1CIIOJib30BaHO ,!l;IIJ! cos,n;aHMJ!
MO,D;eJIVI xpOHOCTpaTMrpacpMreCKOM VI TeXHOJIOrO-Tl1IIOJior11qecKOM KOpperrRu;Mi1
JIOKaJibHbIX rpyrrrr rraMRTHMKOB B ,n;pyrnx pervroHax BocToqHo-EBporrer1cKoi1
paBHJ1Hbl.

K Borrpocy o KOHTaKTax TwpbI M repMaHu;eB

Onea CABEflbEB
OTp;eJibHbie OTpHp;hI repMaHu;eB IIOJIBJIJIJI11Cb B CeBepttoM ITpVIqepHOMOpbe
eiu;e ,n;o Haqarra ,,CKMcpcKMx" BOMH, Haqamrrnxrn OKOJio cepe,n;VIHbl

III B. H.3. J1x

rrpMCYTCTBJ1e qmKrnpyeTrn B BM,n;e OT,D;eJibHb!X Haxo,n;oK He TOJ!bKO B BapBapCKHX

rraMJITHMKax perMOHa, HO TaK)f(e Ji! B 0JibBMJ1 J1 Ha Eocrrope. B Twpe repMaHCKMe
Beru;w 3TOro BpeMeHJil IIOKa He BbI,D;emIIOTCJI.
Pattee rrpe,n;rrorrararrocb, qTo crre,n;hr pa3pyrneHMii B TVIpe, CBJI3aHHbie c BapBapcKMMM Ha6eraMJ1, OTHOCJITCJI K KOHIJ;y 260-x rr. Ha MaTepVIaJiax 0JihBVIJ1 6h!JIO
Bb!p;eJieHO ,n;Ba CJIOJI pa3pyrneHJ1M, KOTOpble MoryT 6hITb CBJI3aHbl c IJ:BYMJI ,,roTCKl1MI1" pasrpoMaMM ropop;a B 230-x

B 260-x rr. yqJ1Tbrna;r To, qTo

TVIpa M

0JihBl1JI B II03,D;HepMMCKOe BpeMJI VICilb!TbIBaJIM BO MHOrOM CXO)f(yJO cyp;b6y, a

TaK)f(e attam13 HeKOTOpb!X PCKJ1X MaTepMaJIOB, BIIOJIHe MO)!{HO p;orrycTVITb, qTo
rrepBb!H pa3rpoM TMpbI TaK>Ke MO)!(eT 6bITh OTHeceH K 230-M rr. IIocrre 3TMX BapBapcKMx Ha6eroB, ropo,n; ,!l;OCTaTOqHo 6hICTpo BOCCTaHaBJIMBaeTCJI.
0

KOHTaKTax c repMaHu;aMVI rnw,n;eTeJihcTByeT p;r,n; apxeorrorwqecKMX tta-

xo,n;oK: cepornMHJIHaJI KepaMMKa qepHHXOBCKoro Tl1IIa, rrporttyTb!e IIO,ll;BJI3Hb!e

q)J16yJibl qepHHXOBCKOM cepVII1, a TaK)f(e HeKOTOpbi e ,,BOVIHCKMe" cpI16yJibl, KOCTJIHhle rpe6HJ1, ceKMpOBJ1,D;HaJI 6poH30BaJI IIOp;BeCKa. J13yqeHVIe 3Tl1X HCL'W)J;OK IIOKa3aJIO, qTo rrpaKT11qecKVI Bee oH11,n;aTVIpy10Trn BTopoM: rronoB11ttoM:

III-IV B. H.3.

Bb!JIBJ1Th KOHKpeTHhie cpopMbI BJIMRHMJI TMpbI Ha repMattu;eB rroKa He yp;aeTrn.

Patrimoniul cultural: cercetare, valorifi.care, promovare

26-28 mai 2015

fOH'JaP CTBO TMpbI He nOBJIMHJIO Ha cpopMMpoBaHMe o6JIMKa 'IepHJIXOBcKoi1 roH'IapHoiiJ: KepaMMKM.

B IV

BeKe ropo,a; Mor 6hITh J.\eHTpoM TpaH3MTHoi1 ToproBJIM,

'!epe3 KOTOpb!W K qepHJIXOBCKMM IlJieMeHaM TIOCTynaJIM TOBapbl B aMcpopax.

KaKJ1M 6hIJI xapaKTep B3aMMOOTHOIIIeHMM HaceneHMJI Tl1pb! l1 repMaHJ.\eB,
ocTaeTrn BO MHoroM HeJICHhIM. Dorne Bhrxo,a;a pl1MCKoro rapHl130Ha, noTeHJ.\l1aJI

ropo~(a, OCTaB!nerorn O,ll;MH Ha O,ll;J1H c BHelliHl1Ml1 BparaMM, BpJip; Jll1 6bIJI ,ll;OCTaTO'I eH ,!JJIJI Toro, 'lT06hI 3all.\l1Tl1Tb ero )l(MTeJieM. HeT OCHOBaHMW C'IMTaTh, 'ITO
OH 6bIJI l\eHTpoM o6oep;MHeHMH Bl1311fOTOB. BepoJITHo, Ha npoTJI)l(eH1111 Ka1<0roTo BpeMeHM HaceneHMe TMpb1 BhIITJia<rnBano BapBapaM p;aHh. ITocne BoccTaHOBJieH11H HOpMaJibHOW )l(M3Hl1 B ropo,a;e, KOHTaKTbl c repMaHJ.\aMl1 HOCMJIM, CI<opee
Bcero , M11pHbIM xapaKTep.

HyMlil3MaTlil<IecKlile MaTeplilaAhI MOrlilAhHlilKOB MaMa:H-fopa

:w MaMa:H-CypKa (o xpoHoAorlil:w rraMHTHlilKOB)

AH<3peD TOLl/EB
B xo,a;e pa60T Ha rpyHTOBOM HOrawcKoM MOrMJihHMKe MaMai1:-fopb1

2014

rr.) B IIJITl1 norpe6eHJ1JIX BbIJIBJieHO

12

(2006-

MOHeT, KOTOpble p;aIOT OCHOBaH11e

npep;Bap11TeJibHO OTHeCTl1 BpeMf:I 3apO)l(p;eH11JI HeKponomI K nepBOM IlOJIOBl1He

XV B . 11HBeHTapb pacnoJIO)l(eHHoro pHp;OM M3BeCTHoro HeKponomi MaMai1:-CypKa IT03BOJil1JI 11crnep;oBaTeJIJIM ,a;aTl1pOBaTb ero KOHJ.\OM XIII - Ha'!aJioM XV B.
YTO'!HeHMIO xpoHOJIOfMM cnoco6cTBOBaJIM M Haii:p;eHHb!e B KOMTIJieKcax MOHeTbl

(4 3K3.) , '!eKaHeHHbie B 40-60 rr. XIV B.

B 2011-2014 rr. pJI,ll;OM c MOrvIJibHl1KOM

XIII -

Haiip;rno

13

MOHeT. CaMaH paHHHH

XIV B. (aHOHl1MHbii1: nyn, qeKaH KpbIMa), caMaH no3p;HHH - Ko BTopoi1: rronoB11He XVIII B. Bee ocTaJibHbie MOHeTbI qeKaHeHbI
p;o cepe,a;11HbI XIV B. KaK MecTHhIM11 (Kyqyrypb1), TaK 11 0Tp;aneHHhIM11 MOHeTHbIMl1 p;BopaM11. Op;Ha l13 HHX (cepep;1rna XIV B.) l1CITOJib30Banacb KaK nop;BeCKa.
HyMl13MaTH'!eCK11e p;aHHbie CB11p;eTeJibCTByroT, 'ITO co BTopoi1: nonoBHHbI XIV
OTHOCl1TCJI K KOHI.\Y

Ha'!any

B. M OHeTbI IlO'ITJ1 nepecTaIOT nocTynaTb K HaceJieHJ1IO M He HaxO,ll;HTCH B o6pall.\eHJ1l1 y HOCMTenew MaMaw-CypKM. CpaBHeHMe apxeonorM'!eCKl1X MaTepMaJioB
Mor11JibHl1KOB MaMaw-CypKa l1 MaMaw-fopa noKa3hrnaeT

oTnwnrH,

KOTOphre

np oJIBJIHIOTCH B rrnaHMrpacpMM, KOHCTPYI<l\MM MOrMJI, MHBeHTape - OTCYTCTBMe

B TIOCT!ep;HeM.
CorroCTaBJieH11e HYMI13MaTl1'!ecKl1X p;aHHhIX yKa3hrnaeT Ha xpoHonorM'!e cKHM pa3phrn B noCTynneHJ1l1 MOHeT K HaceneHMIO HH)l(Hero ITop;HenpoBbJI. IToKa
MO)l(HO JIJ1llib npe):(ITOJiaraTb, CB5:13aHO JIJ1 3TO co CMeHOM (noJIHOM J1JIJ1 '!aCTJ1'IHOM) HaceneHHJI B 3TOM MHKpoparlloHe l1lll1 c npeKpall.\eHHeM 3KOHOMM'leCKMX
CBH3eM B pe3yJihTaTe 6ypHbIX IlOJIJ1Tl1'!eCKMX co6hITMM B rrepBOM IlOJIOBl1He

- 65 -

xv B.

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei fji studiului artelor

26-28 mai 2015

11ttTepbep rrepBoro 3Ta)J(a Tp11rro11hCK11x coopy)J(ettmil

,[/MumpuD '-IEPHOBO!l
Tpi-rrrorrhCK11e rrrrow;a,a;Kw JIBJIJIIOTCJI ocTaTKaMw ,a;syx::na)!(Hbrx coopy)!(ettwi1
B OCHOBHOM )!(l1JIOrO l1 B pe)l;KJ1X crrriaJIX X03J!MCTBCHHOrO Ha3Ha'ICHl1Jl. TiepBbIM 11 BTopoi1: 3Ta)!(l1 coopy)!(ettwi1: ttacbrw;ettbI pa3Hoo6pa3HbIMl1 3JieMeHTaMM
11ttTepbepa. Tpa;a;111_\110HHO C'Il1TaeTcJI, 'ITO rrepsbri1: 3Ta)!( 11Merr X03JIMCTBeHHOe
Ha3Ha'IeHwe, srnpow - )!(Mrroe.

,[(JUI BToporo 3Ta)!(a coopy)!(ettwl4: Ha scex 3Tarrax

pa3Bl1Tl1JI KYTibTYPb! xapaKTepHbI 06w;11e 'IepTbI, OTJIW'Il1JI o6Hapy)!(eHbI Jil1IIIb B

OTJJ;CllbHbIX ,a;eTaJIJIX.
Ha rrepsoM 3Ta)!(e Tp11rrorrbcKwx coopy)!(ettw14: 6brnw o6Hapy)!(eHhr BbIMOCTKM,
B03BbIIIICHHOCTJ,f (sap11aHT BbIMOCTKl1), KOpbITJ..\a pa3Jll1'IH0f0 Ha3Ha'ICHl1Jl, IIO,a;wyMbI, xo3JIHCTBeHHbre JIMbI. KpoMe Toro, w3secTHO ,a;osoJihHO Mrroro coopy)!(ett11i1 pa3Horo speMeH11, a KOTOpbIX 11HTepbep rrepsoro JTa)!(a soo6w;e oTcyTcTsyeT. Ehmo rrpe,a;JIO)!(eHo pacrrpe,a;enl1Th rrnow;a,a;K11 Tp11rronhcKoro speMeH11 Ha gsa
sapvrnHTa: A 11 B (qepHosorr, 2011). K sap11aHTY A rrp11Hagrre)!(aT cooppKeHl1JI
c OTCYTCTBl1eM 3TieMeHTOB li1HTepbepa, K sapwaHTY

Hao6opoT, - cTpoeHwJI, B

KOTOpb!X eCTh o6'beKTbI l1HTepbepa Ha rrepBOM 3Ta)!(e.

0,a;HaKo Ha pa3HbIX 3Tarrax pa3B.1'1Tli1JI KYJibTYPhI, B qacTHOCTM Ha paHHeM w
Ha 3Tarre

CI I, nocTpOHKl1 sapwaHTa B BCTpeqaroTrn 3rrw30,a;w'IeCK11. B ocHOBHOM

B-I, B-I I II B-II, B-II I C-I. KpoMe Toro, a pa3JIM'IHbIX

ottw npwcyw;w 3TanaM

JIOKaJibHO-XpOHOJIOfW'IeCKMX o6pa30BaHMJ!X CJIO)!(J,fJIJ,fCb CBOW oco6bie Tpa,a;wu;r.rn

no o6ycTpoikrny nepsoro 3Ta)!(a l1 pa3Mew;ettl1JI yKa3aHHbIX o6'beKTOB li1HTepbe pa B 3)l;aHli1J!X.
Tio,a;o6Hbie pa3JIJ1'IJ1J! B opraHJi13al.\li111 X03J!HCTBCHHOro rrpocTpaHCTBa rrepsoro 3Ta)!(a Morrrw 6hrTb BbI3BaHbI l13MeHeHl1JIMli1 KrrwMaTa, Kor,a;a ,a;pesHee HacerreHwe a CBJI3li1 c rroxorrop;aHweM cBopa'rnsarro onpe,ri;erreHHYIO X03JIMCTBCHHYIO
,a;eJITerrhHOCTb a rpaHwl.\ax rrocerreHwi1 w nepeHocwrro ee Ha nepsbri1: 3Ta)!( coopy)!(eHwi1:.

Bepxtterra11eo1111TwieCKMI KJllhTypa fpy31111

J.1

rrem;epa ,43YA3yatta

f""ypaM L/XATAPAWBJ1!7t1
Ha TeppwTopwl1 fpy3ww cyw;ecTsyeT HeCKOJibKO coTeH sepXHerrarreorrl1Tli1qecKwx rraMJITHl1KOB, 6oJibllll1HCTBO li13 KOTOpb!X pacKOIIaHbI li1 orry6rrl1KOBaHb!.
Tiew;epa ,[(3yp;3yatta 6brna OTKpbITa a

1966 r. apxeonoroM ,[(. TyIIIa6paMli!IIIBM-

Jili!. ApxeonorM'IecKli!e pa6oThI rra CTOJIHKe rrpoBO,!\li!Jili!Cb B HeCKOJihKO 3Tarros,

B paMKax COBMeCTHOfO (fpy31-rn-CIIIA-J13pali!Jib) Me)!(,!lyttapO,!IHOfO rrpoeKTa
,,Tipo6neMhI 3acenemrn cospeMeHHoro cpl13l1'IecKoro Tli!rra qenoseKa I-Ia JO)!(HOM
KasKa3e''. Cpe,!IJ!I J!IHTepecHbIX HaxO,!\OK B rrew;epe MO)!(HO C'IJ!!TaTb o6Hapy)!(eHl1JI

- 66 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

p;Byx KaMeHHblX rrop;BeCOK, Op;Ha M3 KOTOpblX Ha KOH~e MMeeT

26-28 mai 2015

31 py6e~. JinmnoT-

CJI JIM py6~bl opHaMeHTOM Ji[JIJ![ )Ke HecyT CMMBOJIWieCKyro Harpy3Ky, onpe,n;em1Tb
Tpyp;Ho. Cpep;l1 Ba)!(HeMlllMX Haxop;oK Hap;o OTMeTl1Tb M KOCrntty10 nop;BecKy c
opHaMeHTOM, KOTOp<UI MO)KeT C'Il1TaTbCJI ,n;penHeMllll1M yKpallleHMeM, p;arnpoBaH.Hb!M

22-21

TbIC. JieT

p;o H.3. Ha nop;necKe l1Jo6pa)KeH T.H. HaKJIOHHhIM KpecT,

3aKJIIO'IeHHbll1 B Kpyr, c pacrlOJIO)KeHHbIM IIpHMO Hap; HMM KpecTOM, KOTOpbil1

o603I-Ia'IaeT '!eTblpe CTOpOHbl CBeTa . KaK l13BeCTHO, nepB06bITHb!M <JeJIOBeK MOf
JierKO opl1eHTl1ponaTbCH B cpep;e, l1 r<pecT, B03MQ)K.H0, M306pa)l<aeT '!aCTl1 CBeTa,
a r<pyr - 6ecKOHe'!.HOCTb.

B :rrell.\epe .[J;3yp;3yaHa xopolllo

npep;cTaBJieHbI nee CTa,ll;l1l1 nepXHero naJieOJIM-

Ta, 'ITO IIO,D;TBep)Kp;aeTCJI apxeoJIOfl1'IeCKMMl1, 300apxeoJIOfl1'!eCKl1Ml1 l1 naJil1HOJIOfM'IeCI<l1Ml1 MaTepMaJiaMl1. Hap;o OTMeTMTb, 'ITO p;aTbl IIOKa3bIBaIOT XJ!laTyc B
HeCKOJibKO Tb!CH'IeJieTl1M Me)Kp;y CTpanirpal1'IeCI<l1Ml1 CJIOHMM, op;HaKO MaTepMaJibl, noJiy'IeHHbie n peJyJihTaTe Mcrne,n;onaH11H p;pyroii nepxtte:rraJieOJil1TW1ecKoi1
CTOHHKl1 (Ca~yp61Imr), BOCIIOJIHJIIOT 3TOT rrpoMe)KyTOK npeMeHM.

- 67 -

CENTRUL DE ETNOLOGIE
Fenomenul sintezei medievale turco-romanice in Europa de Sud-Est.
Cazul participarii vlahilor la formarea etniei gagauze
Sergiu BACALOV

In istoriografie s-a evidentiat in repetate randuri mo9tenirea turcica (indeo sebi, cumana) a vlahilor nord-dunareni. Admitem ~i un fenomen invers: influenta etnoculturala ~i antropologica vlaha asupra turcilor. Sinteza turco-romanicii,
prin prisma asimilarii de ciitre popoarele turcice a unor grupuri de vlahi, abia
urmeaza sa fie cercetata. In aceasta privinta, cazul gagauzilor poate deveni un
exemplu clasic. Punctam cateva aspecte: a) in cazul meglenoromanilor s-a admis
o simbioza vlaho-pecenega; b) legendele medievale insista asupra legaturilor genetice intre turci ~i vlahi. Astfel, traditia orientala ii prezinta pe Oguz ~i pe Ulag,
eroii eponimi ai turcilor oguzi ~i ai vlahilor, drept rude. Relatand despre pecenegi,
sursele poloneze afirma ca ace~tia sunt rezultatul amestecului a trei etnii, inclusiv
moldovenii. Sursele occidentale sustin ca grupuri de vlahi au emigrat in Asia,
stabilindu-se printre popoarele turcice; c) din argumentele ce sustin ideea participarii vlahilor (moldoveni ~i munteni) la formarea etniei gagauze, prezenfam
doar cateva: 1) in Dobrogea ~i in nord-estul Bulgariei, acolo unde s-au format
gagauzii ca etnie, au fost atestati in secolul al XVII-lea turcii citaci. Despre citaci,
calatorul Evlia Celebi relateaza ca sunt rezultatul amestecului osta~ilo r turci din
Anatolia cu moldovenii, muntenii ~i bulgarii; 2) prezenta vlahilor nord-dunareni
la sud de Dunare se datoreaza mai multor emigriiri din Moldova ~i Muntenia sub
impactul darilor excesive. Religia crqtina a favorizat mixajul dintre vlahi ~i turcii
ortodoqi, care locuiau in Dobrogea anterior venirii turcilor osmani musulmani;
3) prezenta in mediul gagauz a numelor de neam de origine etnonimica (Vlah),
remarcam in acest sens numele Vlah din localitatile Cazaclia 9i Comrat; 4) sursele
etnografice din secolul al XIX-lea constata ca dintre toate etniile care locuiau in
Bugeac, gagauzii se impacau eel mai bine anume cu moldovenii.
Nuntile tradifionale ale ucrainenilor din nordul Republicii Moldova.
Aspecte istorico-etnografice
Tatiana BEDONCA-CUGAL

Primele informatii despre nuntile ucrainenilor din regiunea de nord a Basarabiei le intalnim in cartea lui P. Nestorovski ,,Eeccapa6cKMe pyrnHhr': tiparita
in ,,Buletinul Eparhial Chi~inau" pentru anul 1880. Autorul face referire la descrierea mmtilor din satul Lemkiyti, judetul Hotin ~i aduce informatii pretioase

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

privind particularitatile locale ale structurii randuielii, succesivitatea obiceiurilor,

denumirea obiceiurilor de nunta, precum 9i textele cantecelor nuptiale. Elementele generale ~i cele speciale ale nuntii ucrainene ~i ale celei moldovene9ti din a
doua jumatate a secolului al XX-lea au fost descrise de V Zelenciuc, N. Gavriliuc,
S. Kuroglo ~i L. Loskutova. Constatam ca obiceiurile de nunta ale ucrainenilor din
regiunea de nord a Republicii Moldova ~i alte elemente ale culturii traditionale
s-au dezvoltat in conditii specifice. Pe de o parte, locuirea compacta a favorizat
pastrarea obiceiurilor de nunta formate, iar pe de o alta parte, contactele interetnice active cu populatia moldoveneasca, fara indoiala, au influentat componentele lor structural-funqionale. In prezent, nu putem afirma cu certitudine care
este nivelul de pastrare a formelor de comunicare a tinerilor inainte de casatorie,
a nuntii propriu-zise ~i a influentei culturale a traditiilor moldovene9ti asupra semanticii ~i simbolisticii obiceiurilor, a atributelor nuptiale, a elementelor specifice
nuntii ucrainene pe un anumit teritoriu, pentru ca nunta traditionala ucraineana
inca ramane a fi necercetata. Din aceste considerente obiectivul nostru este studierea particularitatilor locale ~i regionale ale nuntii ucrainene din localitatile din
nordul Republicii Moldova ~i compararea lor cu traditia ucraineana generala.

De la sociologie la etnologie: gandire antropologicii gender

lulia BEJAN-VOLC

Comunicarea prezinta o vizim1e a autoarei asupra obiectului de cercetare in

lucrarile publicate anterior ~i propune 0 noua interpretare teoretica a fenomenului gender. Cu certitudine, cercetarile clasicilor sunt in masura sa ne convinga
de creativitatea mintii umane, plaseaza intr-o legatura intima realitatea sociala 9i
culturala pe parcursul dezvoltarii omenirii. Aceasta lucrare ofera o inedita imbinare a informatiilor clasicilor cu provocarile mileniului modern, interpretate ~i
adresate expertilor interesati de noi viziuni in antropologia contemporana. Referindu-ne la parintele istoriei, etnologiei 9i antropologiei Herodot 9i la lucrarea ,,Despre natura omului" a lui Hipocrate, evidentiem anumite aspecte privind
analiza conditiilor de aparitie a cercetarilor moderne din perspectiva teoriilor
savantilor cu renume.
Pornind de la conceptul ca antropologia nu este un studiu partial al 9tiintelor
socioumane, ci relateaza date generale ~i esentiale ale omului ~i destinului sau,
astfel apropiem cercetarea de domeniul genderologiei. Abordarea definitiilor 9i
obiectivelor de cercetare specifice antropologiei vine din noutatea plasarii accentului pe un obiect de studiu privilegiat astazi de sociologi 9i etnologi - gandirea
antropologica gender. Comunicarea cuprinde o scurta istorie a antropologiei
(9coli, autori, teorii), fiind argumentata teza ca 9tiinta despre om (antropologia) este direct raportata la relatiile gender rural, la valorile 9i modul de trai, la

- 69 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

traditiile milenare ale satului moldovenesc contemporan. Vom analiza partial

~i subiectul referitor la calea parcursa de la sociologie la etnologie, precum 11i
particularitatile socioculturale aparute in dezvoltarea multidisciplinara a antropologiei. Constatam astfel ca antropologia se prefigureaza societa\ii, proceselor
socioculturale - aceasta fiind un adevarat inventar ce pune bazele unei ~tiinte
construite pe observa\ia participativa, pe fapte etnografice, pe no\iuni sociologice, etnologice ~i psihologice.

Antroponimie in cantecele folclorului bulgiiresc din Republica

Moldova ~i Ucraina
Nadejda CARA
Antroponimia folclorica permite evidentierea anumitor legitati ce reflecta sistemul sau de reprezentari asociat ,,imaginii lumii" - universal ~i etnotipologic.
Antroponimul (nume propriu de persoane) realizeaza posibilitatile sale asociative in baza unui discurs ~i a unui text. Numele, deseori avand caracter mitologic,
reprezinta un text mic pliat (A. A. Potebnea). Totodata, numele mai este legat 9i
de situatia istorica reala. Traditiile mitologice ~i folclorice continua folosirea numelui in fiecare zi. Aceasta legatura descopera o comparatie a antroponimiei din
cantecele folclorului bulgaresc (din RSS Ucraineana ~i RSS Moldoveneascii) cu o
lista de nume ,,Revizskie scazki" (Tabloul de evidenta fiscal) de la inceputul secolului al XIX-lea, perioada in care unii coloni~ti bulgari s-au stabilit pe teritoriului
Basarabiei. Un tablou aparte se urmarqte prin confruntarea numelor antroponimice, care persista astazi la bulgarii in Republica Moldova.
In textele cantecelor folclorice (in baza volumului lui N. Kayfman ,,Cantece populare bulgare din RSS Ucraineana ~i Moldoveneasca". T. 1-2. Sofia, 1982,
continand aproximativ 2500 de cantece) se inregistreaza aproape 230 de nume de
persoane masculine ~i feminine, in raporturi aproximativ egale.
Analiza prealabila a aratat ca numele de persoane sunt prezentate in felul urmator: 1) Se intalnesc o serie de nume antroponimice, care nu sunt inregistrate in diqionarul de nume personale al autoarei St. Ilcev sau sunt legate de un
nume arhaic, care nu este pastrat in metropola sau sunt introduse in lista de nume
bulgare intr-o zona noua de contact (est-slavone, est-romanice ~i nume turcice);
2) Conform arealului de reparti\ie, numele descoperite in metropola provin din
estul, nord-estul ~i sud-estul Bulgariei. Un interes aparte il prezinta numele de
persoane raspandite in vestul Bulgariei. In viitor va fi posibila o analiza a conexiunilor areale reflectate in antroponimia bulgarilor de vest ~i prezente in textele
cantecelor bulgare~ti din satele din Republica Moldova ~i Ucraina; 3) Mai exista
~i nume de origine pagana, dar frecventa utilizarii lor este mult mai mica decat
frecventa folosirii numelor religioase.

- 70 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Distanta culturala a grupurilor etnice din Republica Moldova

in perioada transformarilor sociale
Irina CAUNENCO

Markerii etnici sunt principalii componenti al identitatii etnice, ce fac posibila in\elegerea modului prin care identitatea devine vizibila. In\elegerea
cauzalitatii atitudinilor 9i comportamentelor reciproce ale reprezentantilor
diferitor culturi presupune cunoa~terea istoriei acestor relatii, a distantei culturale, a modelului de aculturalizare folosite de fiecare grup la adresa altuia.
In cadrul cercetarii realizate de autor, a fost studiata distan\a culturala dintre
grupurile etnice - moldoveni, ru9i, gagauzi, ucraineni, bulgari. E9antionul a fost
constituit din 200 persoane, studen\i din ora9ele Chi9inau, Comrat, Taraclia, cu
varsta cuprinsa intre 18-19/25 ani. In rezultatul cercetarii empirice a fost stabilit
ca markerii principali ai grupului etnic de apartenen\a sunt teritoriul, trecutul
istoric comun, religia. Markerii care inrudesc grupul etnic de apartenen\a cu alte
grupuri etnice sunt locul de trai comun, religia, exteriorul. Devine importanta
in\elegerea con\inutului semantic atribuit percep\iei markerilor etnici de catre
reprezentan\ii diferitor grupuri etnice. Cercetarea distantei culturale include un
aspect practic important, deoarece este un ,,material de construqie" in formarea
noilor autoidentificari, care au loc in procesul adaptarii la noile schimbari ale
contextului etnocultural. Markerii etnici identifica\i trebuie lua\i in considerare
in procesul de elaborare a programelor de optimizare a rela\iilor interetnice atat
la nivel de regiune cat 9i la nivel de tara.

Problema instruirii rromilor in societatea multiculturala

Natalia CAUNOVA

Problematica instruirii intr-o societate multiculturala este actuala pentru

multe \ari. Instruirea ar trebui sa contribuie la promovarea con~tientizarii ~i pastrarii de catre om a identita\ii culturale 9i la determinarea locului pe care il ocupa
in lume; precum 9i la fel insuflarea in\elegerii 9i respectului pentru alte culturi.
In opinia cercetatorilor, multiculturalitatea in instruire reprezinta pluralismul
cultural, recunoa9terea echivalen\ei 9i egalita\ii tuturor grupurilor etnice 9i sociale ce alcatuiesc societatea respectiva, de asemenea 9i autoreflexia etnoculturala.
Un aspect important in etnopsihologie reprezinta studierea 9i analiza hotarelor 9i
posibilita\ilor de combinare armonioasa a proceselor de identificare etnica, socializare, instruire 9i individualizare. Chiar 9i pentru grupurile sociale stabile, a~a
cum sunt romii, problema abordata este actuala 9i necesita o solu\ionare aparte.
Unul dintre obiectivele prioritare ale sistemului este accesibilitatea instruirii 9i
calitatea acesteia pentru grupurile social vulnerabile. Dificultati mari in realizarea
- 71 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

acestor obiective apar in legatura cu minoritatea etnica a rromilor. Ele sunt cauzate
de faptul ca rromii pastreaza caracteristici ale culturii lor traditionale ~i mecanismele culturale respective, iar modelele lor de organizare difera in mod semnificativ de mecanismele de gospodarire ale macrosocietatii. Cu toate acestea un rol
mare 11 are necorespunderea modelelor culturale ale minoritatilor (rromilor) ~i ale
mediului. Astfel, pentru eficacitatea procesului de includere a tinerei generatii de
rromi in societate ~i in sistemul de instruire, trebuie sa se \ina cont de specificul etnosocial al rromilor, de conditiile psihologice ~i factorii formarii identitatii etnice
a grupului etnic respectiv.

Orientalisme in denumirile produselor alimentare in dialectele

ucrainene din Republica Moldova
Ecaterina COJUHARI
In dialectele ucrainene din Republica Moldova am identificat un numar semnificativ de lexic oriental, inclusiv in grupul lexical-semantic al denumirilor de
alimente. Denumiri de plante ~i bucate din ele: zap6f3 - pepene verde; dovleac
~din limbile turcice: polovtsian? xap6y3, Kap6y3, tatara KMpny3, turcesc karpuz
~ persana xarbuza, xarbuza - pepene; KaBJH, KaJH - pepene Verde ~ din limbile
turcice: tur. Kavun, kaun - pepene, tataresc (kazan) KayH - pepene verde; pepene;
uzbeca (uzb.: mai departe) KosyH; nogai KOBbtH, ciuva~a KasyH - dovleac ~ din
araba kavun - pepene; nam11aoJ1ce11'a I nam11aJ1caH I nam11a 1J1c(')en'a - ro~ie; cuH 'a
nam11ao;1ce11'a - vinete ~ turcesc patlikan ~ persana biidinziin (> biidingan), ara ba biidinziin.
Nume de animale, pe~ti, parti ale acestora ~i bucate din carne ~i pe~te:
6anuK - came afumata ~ din limbile turcice: tatara din Crimeea balyk - pe~te,
turca, gagauza balik, kirghiza, kazaha, tatara, yakuta 6anbtK, uzbeca 6a11uK etc.;
6y2au - taur tribal ~ imprumut ce presupune un termen rus vechi de la limbi
turcice: tatara 6yza, turcesc boga, azera, caracalpaca 6y8a, uzbeca, uigura 6yKa;
J1caH60H (jambon) came de pore afumata intr-un mod special, ~unca ~din limbile turcice: turcesc iambas, gagauza janbon ~.a.
Denumiri de dulciuri: i3'yM ~din limbile turcice: turcesc uzum, azerbaidjana
ji3jiM, tatara juzum, mongola yzym; xanaa ~ de la arabo-persana prin mediere
turd: turc helva, azerbaidjana ha11sa, uzbeca xa11ao, turkmena xa11aa ~ persa,
araba halwii. Multe dintre aceste imprumuturi funqioneaza in limba romana ~i
dialectele ei (bostan, buhai, jambon, zarziir, zarzar, zarzfr; patlagea, piitliijan etc.),
considerata limba intermediara in procesul de imprumutare din limbile turcice ~i
turd - ca intermediar in interaqionarea arabismelor ~i persanismelor.
Imprumuturile identificate sunt marturie elocventa ~i un rezultat al contactelor lingvistice ~i interetnice active din cele mai vechi timpuri.
- 72 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Portul popular al ucrainenilor din Moldova: aspect istoriografic

Victor COJUHARI
Primele studii etnografice dedicate ucrainenilor din spatiul actual al Republicii Moldova, inclusiv portul popular ucrainean, dateaza din secolul al XIX-lea ~i au
fost realizate de istoricii L. Berg, A. Afanasiev-Ciujbinsky, P. Nestorovski, preotul
A. Zavoicinsky 9.a. fntr-o anumita masura, tema portului popular al ucrainenilor
din spatiul vizat a fost studiata in perioada sovietica de etnografi profesioni~ti.
Astfel. V. Zelenciuc 9i N. Kala9nikova, urmarind dezvoltarea portului popular al
moldovenilor din secolul al XII-lea, acorda o atentie deosebita influentei slavilor
de est, iar mai tarziu reflecta asupra portului ucrainean. Detaliile noi de ornament
9i croi ale pieselor vestimentare ale moldovenilor permit restabilirea costumului national ucrainean. Intr-una din lucrarile celebrului om de 9tiinta ucrainean
G. Scerbyi (anii '70-'80 ai secolului al XX-lea) se vorbe9te despre influenta reciproca moldo-ucraineana in costumul traditional. Mentionam ca costumul traditional nu a constituit obiect de cercetare pentru ucraineni, atentia principala fiind
axata pe influentele reciproce etno-culturale.
Incepand cu anul 1991, etnologia ucrainenilor din Republica Moldova, inclusiv portul !or, este studiata planificat 9i sistematic de speciali9tii sectorului ,,Etnologia ucrainenilor" din cadrul Seqiei (ulterior Institutul de Minoritati Etnice)
comasat in anul 2006 in componenta Institutului Patrimoniului Cultural al A~M.
In multe lucrari 9tiintifice ale cercetatorilor V. Cojuhari, E. Cojuhari, V. Stepanov
sunt expuse specificul formarii, dezvoltarii 9i stadiul actual, interferenta etno-culturala 9i terminologia comuna a pieselor de port traditional ucrainean in diferite
regiuni ale tarii noastre.
In acela9i timp, a aparut necesitatea unui studiu cuprinzator, care ar include
formarea portului popular al ucrainenilor, analiza materialelor 9i tehnologiilor
utilizate pentru confectionarea costumului, componentele de baza ale portului
popular, costumul ritual 9i ceremonial al ucrainenilor.

Semne particulare ~i proverbe in calendarul popular

al bulgarilor din Republica Moldova
Alexandr COVALOV

in comunicare sunt utilizate materialele cercetarilor de teren ale autorului din

anii 1996-1999 in ora~ul Taraclia, satele Valea-Perjei, Cairaclia, Corten, Tvardita
(toate in raionul Taraclia), satul Chirsova, raionul Comrat, satul Parcani, raionul
Slobozia.
!ntrucat sarbatoarea Sf Andrei (13 decembrie) se considera inceputul iernii,
este raspandita credinta populara precum ca fiecare zi imediat urmatoare cre9te
- 73 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

,,cat un graunte de mei''. In ziua Sf Varvara (17 decembrie) nu se lucreaza, deoarece ,,Varvara conduce sarbatorile". Se spune, de asemenea, di tot ea ,,dirijeaza"
~i maladiile. Se mai adauga di in aceea~i zi a saptiimanii, in care este celebratii Sf
Varvara, cade ~i Criiciunul.
Iar Ziua moa~elor (21 ianuarie), sarbatoare populara a femeilor dedicata moa9elor, dimpotriva, ,,incheie" siirbatorile.
Ziua Sf Atanasie (31 ianuarie) pretutindeni este considerata drept mijlocul
iernii ~i numita ,,jumatatea/ mijlocul iernii" (nonoBuHama JuMa, cpeoJuMa).
Din cele mentionate reiese 9i expresia ,,Tanas, Tarras, intoarce-te spre noil",
adica in sensul ,,sa se intoardi" spre noi 9i vara. La randul sau, Tanas sarbatorit in
timpul verii (18 iulie) la Taraclia este numit ,,cpeollJrmo" (literalmente: mijlocul
verii).
La 14 martie se rostesc, in forma de dialog sau de proverb, urmatoarele cuvinte: ,,Marta in casa! - Puricii afara!''. La Taraclia, in cazul in care la inceputul lui
martie incepe a ninge, se face auzitii fraza : ,,Baba Marta cu ~ort alb''.
Nuse lucreazii la Bunavestire (7 aprilie), fiinddi este o sarbatoare cand pana 9i
,,pasarea nu-~i face cuib''. In timpul sarbatoririi Driigaicei (EHbOBOeH) (7 iulie) i9i
amintesc proverbul: ,,Mo~ Enio i9i imbradi cojocul 9i seduce dupa zapada'.
Majoritatea semnelor particulare ~i proverbelor ce tin de calendarul popular
al bulgarilor din Moldova reflectii observatiile populatiei asupra fenomenelor naturii ~i asupra ciclurilor de sarbiitori ~i de munca in viata cotidiana a tiiranului.

Reflectarea cultului calului in viziunile traditionale

~i obiceiurile gagiiuzilor
'
Elizaveta CVILINCOVA

0 repercutare importanta a cultului calului in calendarul popular gagiiuz este

ziua consacratii cinstirii calului, siirbatoritii in prima sambiitii a postului de Pa9ti
- Sambiita lui Toader/ Sfantului Teodor (care se considerii protectorul cailor). In
aceasta, zi in multe sate se organizau curse de cai, la sfar~itul carora invingatorii
erau premiati. Servirea cu bucate traditionale in casa stapanului calului invingator era o formii de cinstire a calului ~i ciilaretului. La baza traditiei de organizare
a curselor de cai se aflii cultul striimo~ilor. Constatiim ca traditia organiziirii curselor de cai la diferite sarbiitori se pastreaza ~i in prezent. Importanta siirbiitorii
,,Ziua lui Toader" in viziunile religioasa ~i cea popularii ale giigiiuzilor este reflectatii ~i in textele apocrifice. Imaginea calului, ca simbol al virilitiitii masculine,
este prezentii in traditia de nunta a gagiiuzilor.
In legendele 9i obiceiurile gagiiuze calul, dar ~i obiectele care reveneau calului, apar in calitate de patron 9i protector al oamenilor. Aceasta are conexiune
cu reprezentiirile despre cal, potrivit ciirora el era inzestrat cu capacitatea de a

- 74-

Patrimoniul cultural: cercetare, valor!ficare, promovare

26-28 mai 2015

izgoni din corpul uman fortele malefice, 9i, totodatii, este considerat simbol al
virilitatii. La baza cultului calului la gagauzi se afla interdiqia rituala de a folosi
in alimentatie carnea de cal 9i intrebuintarea diferitor metode populare de tratare
a oamenilor cu obiectele aflate in contact cu acest animal. Cre9terea cailor era o
indeletnicire traditionalii ~i importantii pentru giigiiuzi. In obiceiurile ~i viziunea
populara calul reprezinta simbolul fertilitatii, masculinitatii 9i fortei. De asemenea, se observii clar legiitura calului cu viata de apoi, el fiind considerat ~i o creaturii htonicii.

Variabilitatea obiceiului ,,Malanca" in satele ucrainene

din nordul Republicii Moldova
Irina DERCACI

In obiceiul ,,Malanca'; documentat la ucrainenii Moldovei, se piistreazii ecourile credintelor piigane cosmogonice ale slavilor 9i ale stratificiirii vietii sociale
de mai tarziu. Printre mii9tile zoomorfice s-au piistrat ,,Capra''. ,,Calul", ,,Ursul''.
,,Cocorul''. Cele mai populare mii9ti antropomorfe sunt ,,Malanca'; ,,Vasile'; ,,Mo9neagul'; ,,Baba'; ,,Cazacul", ,,Osta9u!'; ,,Tiganul'; ,,Evreul", ,,Turcii'; ,,Dracul". Se
intalnesc 9i personaje exotice: ,,Chinezii'; ,,Ambrosii''. ,,Viizduhul". Este semnificativii impiirtirea mii9tilor in bune (curate) 9i rele (necurate), ce se explicii prin
conceptia mitologicii dualistii. Schimbarea inrati9iirii personajelor/participantilor
la ceremonial 9i nerecunoa9terea !or oferii intr-un fel ,,libertate carnavalului" sau
a9a-numitele ,,scandaluri''. care sunt siivar~ite eel mai des de mii9tile ,,necurate".
~i in prezent, in unele sate ucrainene din nordul Republicii Moldova in aceastii
noapte se scot portile 9i portitele la gospodarii care au fete nemiiritate.
Varietatea regionalii 9i localii a obiceiului se manifestii in toate componentele
Jui: in structurii, in caracterul deghiziirii, in traditiile confeqioniirii costumelor,
in componenta miieytilor, in continutul scenariilor 9.a. Ultimul este lipsit de o intrigii precisii eyi presupune improviziirile pe temele enumerate. Malanca parodiazii ocupatiile feminine obi9nuite, dar face totul invers: aruncii peste tot hainele,
strange ,,panzii de piiianjen" in canii. ,,Cazacul''. ,,Osta9ul", piistreaza ordinea, ,,Tiganul" redii munca fierarului, ,,Tiganca'' prezice soarta la ciirtile de joc. Obiceiul
,,Malanca'; piistrat cu unele variatii in nordul Republicii Moldova, meritii o cercetare istorico-comparativii separatii, identificarea aspectelor comune 9i a celor
particulare in traditiile ucrainene 9i moldovene9ti.

- 75 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei !ji studiului artelor

26-28 mai 2015

Vasili Manoilov, un carturar bulgar din colonia Chirsovo,

judeful Bender

Ivan DUMINICA
Vasili Stefanov Manoilov s-a nascut in anul 1792, in ora9ul Sliven din sudestul Bulgariei. La 6 martie 1827, arhiepiscopul din Tarnovo Ilarion 1-a hirotonit
preot pentru parohia Ba9chioi (Jeravna), regiunea Sliven. In timpul razboiului
ruso-turc din anii 1828-1829, Vasili Manoilov a organizat emigrarea in Basarabia
a 156 de familii din aceasta localitate. in 1830 ei s-au stabilit in colonia Chirsovo,
judetul Bender. Aid, la 22 martie 1833, arhiepiscopul Dmitri (Sulima) 1-a numit preot-paroh al biseridi Adormirea Maicii Domnului. Impreuna cu sotia sa,
Feodora Savova (a.n. 1803), a crescut patru copii, pe care i-a invatat sa dteascii:
Manoi! (a.n. 1825), Sava (a.n. 1829), Alexandra (a.n. 1832) 9i Maria (a.n. 1837).
De numele lui V Manoilov este legata transcrierea manuscrisului calugarului
Paisie din Hilendar ,,Istoria slavo -bulgara". Copia manuscrisului a fost facuta in
anul 1841 9i numita ,,Tarstvenic''. Din text aflam ca izvorul a fost scris in ,,colonia
Ba9covi sau Chirsovo Noua din tara Basarabeana''. Presupunem ca preotul Manoilov a facut cuno9tinta cu ,,Istoria slavo-bulgara" inca in Sliven. Este cunoscut
faptul ca acest Ora~ a fast vizitat de cateva ori de calugarul Paisie, tot aid au fast
facute primele copii ale lucrarii. Una dintre acestea, datata cu anul 1820, a fo st
adusa de V Manoilov in Basarabia, realizand 9i o copie. Mai tarziu, manuscrisul
lui Manoilov a fost gasit la Tulcea de Ivan Ikonomov 9i cumparat cu 100 de lei. In
1896 el 1-a trimis ministrului bulgar al Educatiei Constantin Velichkov. Ulterior,
manuscrisul a ajuns in Biblioteca nationala ,,Sf. Chiril 9i Metodiu" din Sofia. Pana
in prezent se credea ca ,,Manuscrisul din Ba9chioi" a fost scris in satul cu o denumire asemanatoare, ce se afla in judetul Tulcea din Dobrogea, insa materialele
noastre de arhiva demonstreaza faptul ca este vorba despre satul Ba9chioi sau
Chirsovo Noua din Basarabia.

Perceptia noFunii ,,Vest" in Republica Moldova:

analiza textelor mass-media

Irina DU$ACOVA
Autorul analizeaza reprezentarea notiunii ,,Vest" in textele agentiilor de 9tiri
www.pan.md 9i www.enews.md, publicate intre anii 2009 9i 2014. Se face o analiza a tuturor textelor in care se mentioneaza Ocddentul. Ambele agentii reprezinta Ocddentul ca un actor geopolitic 9i o forta care influenteaza vectorul de
dezvoltare a Republicii Moldova 9i ofera un program extins de integrare geopo litica 9i economica in spatiul occidental, de9i limitele lui pot fi modificate. Spre
exemplu, pana in anul 201 4, Ucraina a fast vazuta ca o tara estica, dar incepand

- 76 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

cu 2014 apartenenta ei geopolitica s-a schimbat ~i ea a devenit o parte a Vestului.

Exista unele elemente in mod constant interpretate ca parti ale Occidentului. Acestea includ tari ~i organizatii: UE, SUA, Marea Britanie, Turcia, Romania,
Lituania, NATO, Consiliul Europei, OSCE, FMI, UNIDO, USAID p . Influenta externa din Occident se coreleaza ~i cu fortele politice interne din Republica
Moldova. In acela9i timp, Occidentul este descris ca: 1) un donator de bani pentru reforme, dezvoltarea democratiei, agriculturii, constructia drumurilor etc.;
2) o forta care se opune Rusiei 9i influentei acesteia in spatiul post-sovietic; 3) o
forta care influenteaza relatiile dintre Romania 9i Republica Moldova, Republica
Moldova 9i UAT Stanga Nistrului. Constatam ca toate textele analizate, in care
este mentionat Occidentul, sunt dedicate Republicii Moldova, dar nu toate textele
care mentioneaza spatiul de Est sunt atat de strans legate de Republica Moldova.
Reprezentarea Occidentului este destul de ingusta 9i nu reflecta toate aspectele
experientei de colaborare. Analiza textelor mass-media a demonstrat lipsa unor
canale de informare cu privire la Occident.

Tehnologiile informationale in etnologie:

crearea bazei de date privind traditiile lipovenilor
Natalia DU$ACOVA
Sistematizarea, tipologizarea 9i analiza datelor de teren cu ajutorul tehnologiilor infonnationale moderne este una din direqiile actuale, care atrage atentia cercetatorilor din domeniul etnologiei. Un exemplu de aplicare a metodelor
statistice 9i de utilizare a tehnologiilor informationale in etnologie poate fi baza
de date ,,Locuinta lipovenilor 9i necrasovitilor: practici traditionale, rituri 9i reprezentari mitologice''. elaborata de autor 9i plasata pe Internet pe adresa: http://
eurasianphonology.info/folkcorpus/dushakova/index.html. Baza de date include
fragmente ale interviurilor acumulate in diferite microgrupuri de lipoveni 9i necrasoviti din Republica Moldova, Romania (judetul Tulcea), Ucraina de sud 9i
Rusia (in total 225 de unitati de text). Parametrii bazei de date sunt formele confesionale 9i regionale ale traditiilor credincio9ilor ru9i de rit vechi. Baza este prezentata in forma de catalog inversat cu trei niveluri, uncle cautarea poate fi efectuata
pe baza denumirilor localitatilor (19 localitati) 9i elementelor traditionale (constructia casei, interior, reprezentari mitologice, rituri). Baza de date ne-a permis
sa demonstram trasaturile comune 9i diferentele in traditiile legate de locuinta
lipovenilor 9i necrasovitilor in diferite regiuni la nivelul formelor confesionale 9i
regionale. Datorita calcularii frecventei de raspandire a tradi\iilor, a fost posibil
sa evidentiem elementele esentiale 9i cele mai stabile practici traditionale. Acestea
ne permit sa depistam 9i sa interpretam mecanismele cu ajutorul carora credincio9ii de rit vechi pastreaza identitatea etnoconfesionala 9i vechile traditii ruse9ti.

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei !ji studiului artelor

26-28 mai 2015

Rezultatele unui proiect de succes - Tescani 2013

Daniela FRUMU$EANU
Valorificarea potentialului culturii materiale ~i spirituale a poporului nostru
prin revenirea la traditie, la paleta atat de diversificata a me~te~ugurilor populare,
la natura a devenit o necesitate ~i o alternativa, in conditiile unui spatiu asaltat de
high-tech. Tabara de cercetare aplicata pentru studenti, desfa~urata in perioada
5-15 august 2013 Ia conacul Rosetti - Tescanu (Tescani, judetul Baciiu), se inscrie
in seria proiectelor care au funqionat pe baza unui parteneriat de colaborare cu
un muzeu, de aceasta data fiind vorba despre Complexul Muzeal ,Julian Antonescu" din Bacau. Invitatia de a organiza tabara a venit din partea doamnei manager Mariana Popa. Coordonatori ai proiectului au fost Mariana Popa, manager
Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu" (Bacau), Iulian Bucur (istoric ~i critic de
arta, Bacau), dr. Daniela Frumu~eanu (conferentiar universitar, Universitatea Nationala de Arte Bucure~ti) ~i Ioana Sarbu (biolog, Bucure~ti).
Terna principala a actiunilor noastre la Tescani a constituit vopsirea cu plante
tinctoriale a suporturilor naturale, mai precis, a lanii ~i bumbacului. Pornind de la
tema proiectului ,,Plantele tinctoriale", am avut ocazia de a-i introduce pe tinerii
arti~ti in tainele a douii me~te~uguri traditionale: vopsirea cu plante tinctoriale ~ i
impaslirea lanii netoarse, vopsite natural. Rezultatele experimentelor s-au concretizat intr-o expozitie de arta decorativa, organizata la Galeriile Alpha din Bacau,
care a avut loc in data de 15.08-01.09.2013. Evenimentul s-a desfa~urat sub patronajul Consiliului Judetean Bacau, Complexului Muzeal ,,Iulian Antonescu" din
Bacau, Universitatea Nationala de Arte din Bucure~ti, Muzeul National ,,George
Enescu" - seqia ,,Dumitru ~i Alice Rosetti - Tescanu - George Enescu" ~i Centrul
de Cultura ,,George Apostu" din Bacau.

Locuinta in mentalitatea traditionala autohtona

Ludmila FULEA

Comunicarea va lua in dezbatere aspecte imagologice ale locuintei, in calitate

de adiipost uman, sesizata de mentalitatea traditionalii a populatiei ba~tina~e din
spatiul pruto-nistrean. De asemenea, se va referi la simbolistica, funqionalitatea
~i importanta sa pentru om.
Locuinta reprezinta unul dintre complexele de cultura materiala ~i spiritualii,
cu o deosebita relevantii pentru nivelul de dezvoltare socio-culturalii a colectivitatii, corelarea dintre viata familiala ~i cea sociala, precum ~i circulatia valorilor
culturale. Subscriem la afirmatia etnologului Ion Ghinoiu, ca in viata omului casa
functioneaza asemanator satului devalma~, uncle cre~te ~i descre~te populatia,
uncle sunt intrari ~i ie~iri pentru sufletele de acela~i neam.
- 78 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Casa eviden\iaza in mod expres statutul familiei, din care motiv este conceputa ca Joe pe care aceasta 11 perfeqioneaza permanent. In mentalitatea tradi\ionala
este remarcata reciprocitatea dintre om ~i locuinta sa. Astfel, omul ingrtje~te ~i
imbunata\e~te casa, iar casa i~i protejeaza stapanii. Omul fine sau trage la casa
lui, o fn no i e~ te , o fnvele~te ~ i o sfinte~te. Cercetarile etnografice arata ca locuinta
este buna, frumoasa, fnalta, luminoasa. La casa omului sunt griji, bucurii, nevoi,
noroc, triste\e, nunta, inmormantare ~.a. Aici se inraptuiesc diferite munci cu caracter casnic, se insu~e~te experienta de viata a generafiilor, aici e locul sacru de
rugaciune, de odihna ~i de petrecere a familiei.
Transmisa prin genera\ii, casa parinteascii simbolizeaza prin insa~i denumirea
sa nu doar un loc de trai, ci ~i o matrice a neamului acestei case, prin intermediul
ciireia se transmit creatii autentice ~i originale de tradi\ie straveche. 0 casa poate
avea ~i statut de hardughie, sarai, casoaie, bordei, coliba etc. Conchidem ca locuinta tradi\ionala, de rand cu intregul complex gospodaresc, reprezinta elementul
fundamental al peisajului etnocultural al a~ezarii umane tradi\ionale.

Din trecutul populatiei poloneze in RASS Moldoveneasca

Oleg GALU$CENCO
Polonezii locuiesc in partea stanga a Nistrului timp de secole. Conform tratatului din anul 1387, incheiat dintre domnul Moldovei Petru I Mu~at ~i regele Poloniei Wladislaw II Jagiello, spa\iul pruto-nistrean a fost confirmat in componenta Tarii Moldovei, iar partea stanga a Nistrului a intrat sub stapanirea lui Jagiello.
Din 1634, raul Iagorlac marcheaza hotarul dintre Polonia ~ i Hanatul Crimeii. Ulterior Poarta Otomana a pus stapanire pe partea stanga a Nistrului ~i teritoriul a
intrat sub administrarea domnitorului Moldovei Gheorghe Duca. Dupa anexarea
la Imperiul Rus, aceste teritorii nu formau o unitate administrativ-teritoriala comuna, dar au intrat in componen\a guberniilor Podolia ~i Herson.
Statalitatea moldoveneascii a aparut in stanga Nistrului pe 12 octombrie 1924,
atunci cand in componen\a RSS Ucrainene a fost creata Republica Autonoma
Moldoveneascii, iar Ucraina, la randul siiu, a fost inclusa in componenta Uniunii
Sovietice. La 17 decembrie 1926 a avut loc Recensamantul general al populatiei
din URSS. Conform datelor, pe teritoriul RASSM locuiau 4 853 polonezi, ceea ce
constituie 0,8 5% din numarul total al populatiei republicii. Dintre ei 2 296 erau
barba\i ~i 2 557 femei . Majoritatea absoluta a polonezilor (3 556 persoane) locuiau
in mediul rural, iar 1 297 - in mediul urban. Cei mai multi polonezi locuiau in
raionul Rabnita - 1138 persoane. In raionul Camenca - 952, in raionul Balta -- 838,
iar in raionul Birzula - 710 polonezi. La 17 ianuarie 1939 a fost desfa~urat un nou
Recensamant al populatiei in URSS. In RASSM au fost inregistrati 599 156 de
persoane. Din numarul total al popula\iei, polonezii constituiau 3 390 (0,57%).
- 79 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei !fi studiului artelor

26-28 mai 2015

Numarul polonezilor s-a redus la 1 463 de persoane. In mediul rural locuiau 2

189, iar in mediul urban - 1 201 polonezi. S-a redus ~i nivelul cunoa~ t erii limbii
materne. Conform datelor acestui Recensamant, in ora~ele republicii doar 167 de
persoane considerau limba poloneza ca limba materna, iar in mediul rural - 141
persoane. Astfel, numai 0,05% din populatia RASSM au numit limba poloneza ca
limba materna.

Aspecte metodologice pentru studierea fenomenului diasporei ruse

In Romania interbelica (Vechiul Regat)
Olga GARUSOVA
Romania, fiind o tara uncle s-a stabilit cu traiul o buna parte a emigrantilor
dupa revolutia din 1917, ramanea in perioada sovietica in afara intereselor
cercetatorilor. Lucrarile editate dupa anul 2010 au miqorat aceasta disproportie,
completand un ~ir de lacune sub aspectul politic ~i cultural al fenomenului. Dar
inca n-a devenit obiectul cercetarilor speciale insu~i procesul formarii diasporei,
precum ~i viata ~i activitatea refugiatilor din Rusia in Vechiul Regat.
Orientarea interdisciplinara a temei presupune un spectru larg al abordarilor
metodologice, alegerea lor fiind determinata atat de necesitatile sociale, cat ~i de
cele ~tiintifice. In prezent, cele mai folosite metode ale abordarii acestei teme sunt
cea culturologica ~i cea etnologica. Interesul fata de cercetarea fenomenului emigratiei ruse ca a unui grup etnocultural deosebit este legat de actualitatea studierii
specificului adaptarii emigrantilor la circumstantele istorice concrete in diferite
~ari, precum ~i de cercetarea problemelor existentei in noile conditiile ~i pastrarea
identitatii nationale.
Un lucru important este alegerea metodologiei adecvate materialului de cer
cetare. ~i aici evidentiem metoda comparativ-tipologica, care ne permite sa analizam starea emigratiei ruse in Romania ~i specificul ei in contextul emigratiei
ruse in general. 0 perspectiva in abordarea unei asemenea teme poate fi studierea
mentalitatii ~i activitatii diasporei, efectuata in baza materialelor legate de viata
cotidiana ,,din interior" ~i de evenimentele culturale, investigate din punctul de
vedere al refugiatilor. 0 dificultate metodologica apare la analiza starii emigrantilor ru~i in Vechiul Regat ~i in Basarabia. Problema poate fi rezolvata prin diviza-
r~a stricta a abordarii metodologice pentru studierea vietii ~i activitatii refugiatilor din fostele gubernii rusqti ~i din tarile europene.
ru~i

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Influenta relatiilor gospodare~ti cu Basarabia asupra

dezvoltarii viticulturii din Podolia

Aleksandr GOLOVKO
Alaturi de Crimeea ~i Basarabia, un loc aparte in dezvoltarea viticulturii ii
revine Podoliei nistrene. In 1887, in tinuturile nistrene ale guberniei Podolsk erau
cca 50 ha de podgorii de vie, iar prin anii '20 ai secolului al XX-lea se numarau peste 50 de sate, uncle se cultiva vita-de-vie. Dezvoltarea acestui domeniu se
datoreaza conditiilor climaterice 9i pozitionarii geografice, prezentei pe pantele
dealurilor a unor terenuri de pamant nefavorabile agriculturii, dar 9i vecinatatii
nemijlocite cu Basarabia.
Pe parcursul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea cultivarea
viei ca ocupatie traditionala a ucrainenilor din Podolia a evoluat pe diferite cai.
Taranii localnici au imprumutat experienta de la speciali~tii din strainatate, care
lucrau pe renumitele podgorii de pe mo9iile din Camenca, Moghiliov-Podolski
p. Totodata, subliniem prezenta legaturilor gospodare~ti cu Basarabia, intrucat
anume de aici erau aduse a~a-numitele soiuri ,,basarabene" de vita-de-vie, de
asemenea, componentele necesare pentru vinificatie, inventarul pentru stropirea
viei, zdrobirea strugurilor ~i presarea !or.
Pe de alta parte, ocupatia traditionala a moldovenilor s-a inradacinat in gospodariile ucrainene datorita convietuirii indelungate a celor doua popoare, a casatoriilor mixte 9i a prezentei satelor moldovene9ti in jude\ele de sud ale Podoliei.
Dup a cum relateaza datele cu privire la anii 1927-1928, dezvoltarea profitabila a
viticulturii se urmare9te anume in localitatile, uncle predomina populatia moldoveneascii (satele Techinauca, Velikaia Kosnita, Chetrosu, Iaruga). Avand ca
model practica basarabenilor de plantare a viilor, in regiunile podoliene, uncle
se practica viticultura, de asemenea erau folosite cultivarea vitei-devie pe terenuri agricole prielnice, legarea viei ~.a. Iar Basarabia a devenit nu doar o sursa de
cuno9tinte 9i furnizor de material pentru viile podoliene, dar ~i o piata de desfacere a produqiei obtinute (a vinului ~i a strugurilor).

Obstetrica ~i ginecologie populara: repere etnoiatrice

Natalia GRADINARU
Poporul nostru a privit maternitatea ca pe cea mai pretuita stare a femeii, iar
copiii ca pe eel mai frumos dar de la Dumnezeu, de aceea grija pentru siinatatea viitoarei mame a constituit unul dintre aspectele fundamentale ale medicinii
populare. Cu toate ca termenii ,,ginecologie" 9i ,,obstetrica" nu erau cunoscuti 9i
utilizati de popor, i-am intrebuintat in comunicare pentru definirea sectorului
terapeutic al etRoiatriei populare ce se ocupa de tratamentul ,,bolilor femeie~ti"

- 81 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

- prevenirea complicatiilor din timpul graviditatii (lauziei), na~terii propriu-zise,

dar 9i a post-tartumului.
Discursul prevede relevarea atat a problemelor de sanatate cu care se confruntau femeile pana la na9tere (sterilitate, ,,boli femeie~ti" de diferita etiologie,
cum ar fi cele din cauza frigului (leucoreea) sau boli cu transmisie sexuala), cat
9i etapele experientei materne (na9terea propriu-zisa, na~terea cu complicatii sau
,,maternitatea ratata". Potrivit surselor istoriografice ~i etnografice, remediile la
care recurgeau femeile din comunitatea traditionala pentru a trata ,,bolile femeie9ti" sunt de cateva tipuri: rugaciuni, post, descantece, fitoterapie, uneori chiar ~i
chirurgia (,,pun femeii cantarul"), iar potrivit textelor literare, mai ales basmelor:
obiectul magic fertilizator (bobul de piper sau pe~tele ingerat, floarea, icoana pusa
in san), modelarea din lut sau lemn a unui copil care prinde viata 9i, in ultima instanta, adoptia. $i intr-un caz, 9i in altul remediile apartin unui plan magic, alteori
planului religios, cre9tin 9i uneori celui terapeutic.
Specificul terapiei ,,bolilor femeiqti" consta in multitudinea legaturilor culturale ce le are acest fenomen. Importanta cu care era inzestrata procrearea a racut
din ,,bolile femeie9ti" un eveniment resimtit de intreaga comunitate. Din aceste
considerente, la inceputul secolului al XX-lea oamenii de la sate inca nu aveau
incredere in maternitati si obstetricieni (din punctul de vedere al mentalitatii traditionale, na~terile in maternitati erau lipsite de divin, or, eel care ajuta copilul sa
se nasca ramane necunoscut - 9i acest lucru este total gre9it, potrivit mentalitatii
traditionale). Prin urmare, pana la inceputul secolului trecut in sate se pastra inca
modul traditional de na9tere - la domiciliu, recurgand la ajutorul ,,moa9ei''.

Aspectul metodologic in cercetarea istoriei etnografiei

Olga LUCHIANET
Problema fundamentala a cercetarii care tine de istoria oricarei 9tiinte este
evidentierea izvoarelor de baza, care sunt un marker al nivelului de dezvoltare
a directiei 9tiin\ifice vizate. Cercetarile efectuate anterior au demonstrat ca indicii principali care confirma un nivel sau altul al autodeterminarii etnografiei ca
direqie 9tiintifica aparte nu se limiteaza la cantitatea impunatoare a monografiilor editate in acest domeniu. Conteaza 9i existen\a centrelor ~tiin\ifice uncle s-au
efectuat investigatii in acest domeniu.
Este important sa eviden\iem ca in Basarabia aceste centre au fost
institutionalizate la sfar~itul secolului al XIX-lea, cu caFva ani mai tarziu in
compara\ie cu alte tari europene. Avand in vedere ca mult timp in etnografie nu
era precizat obiectul de cercetare 9i profilul ei, constatam ca orientarea 9i caracterul acestor centre reflecta adecvat situa\ia reala din Basarabia, de9i in Occident
ele erau indreptate exclusiv spre etnografie. Popularizarea rezultatelor obtinute in

- 82 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

cercetarile efectuate avea un impact puternic asupra procesului de dezvoltare a

etnografiei, inclusiv in Basarabia.
Dincolo de faptele istoriografice, o chestiune cu aspect metodologic este
influenta centrelor ~tiintifice din Rusia ~i Romania asupra cercetarilor etnografice in Basarabia. S-a constatat astfel ca aflandu-se in zona influentei acestor 9coli
cu experienta deosebita, etnografia ca direqie ~tiintifica in Basarabia a trecut toate etapele cu o oarecare intarziere comparativ nu numai cu centrele europene, dar
~i cu cele din Rusia ~i Romania. Ramane de aflat daca faptul respectiv reflecta o
legitate sau o intamplare.

Manuscrise romanesti din biblioteca si arhiva miiniistirii ruse

Sfantul Pantelimon din Muntele Athos
Alexandru MAGOLA

Dupa prabu9irea Bizantului 9i dupa caderea taratului sarb 9i al celui bulgar,

singurul scut de ocrotire pentru intregul Rasarit cre~tin, cotropit de otomani,
ramasesera doar tarile romane - Moldova 9i Valahia. Pisaniile stravechi de pe
sfintele loca~uri, multimea de hrisoave ~i insemnarile pastrate pe manuscrisele
din toate bibliotecile miinastirilor athonite dovedesc nu numai stransa legaturii
dintre tarile romane 9i Muntele Athos, dar ~i marea darnicie a poporului nostru
pentru acest loc de nevointa calugareasca. De altfel, episcopul rus Porfirie Us penski, in lucrarea sa ,,Istoria Athosului" (Moscova, 1847), spune 9i mai explicit:
,,Domnitorii Tarii Romane~ti ~i ai Moldovei, ca 9i boierii lor, au daruit miinastirilor din Sfantul Munte bani ~i mo~ii cu venituri in principatele lor, au savaqit
felurite zidiri 9i au Io.cut ~i alte binefaceri. Despre toate aceste fapte bune ale lor,
eu cu placere graiesc, ca nici un alt popor pravoslavnic n-a facut atata bine pentru
Athos cat au facut romanii''.
In timpul celei de a treia expeditii de cercetare 9i documentare in Muntele
Athos din ianuarie 2014, au fost identificate mai multe obiecte de patrimoniu,
carti ~i manuscrise romane~ti in diferite limbi, care prezinta un interes deosebit pentru istoria 9i cultura noastra nationala. In comunicare vor fi prezentate
manuscrisele romane9ti din Biblioteca 9i Arhiva manastirii ruse Sf. Pantelimon,
ctitorita de domnul Moldovei Scarlat Callimachi. Unele dintre aceste manuscrise
au o forma originala de filactere, cu o lungime impunatoare de 15 m, precum este
,,Cronologia biblica" din 1761, iar altele ne dezvaluie soarta intregii lumi 9i, in
special, caderea Imperiului Rus, profetita de pustnicul Parvul Grigorie din Pustia
Iordanului in anul 1868. Numarul mare de carti 9i manuscrise romane9ti in bibliotecile athonite demonstreaza prezenta romaneasca numeroasa in Sfantul Munte
Athos.

- 83 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Simboluri si structuri mito-folclorice in decorul

' arhitecturii traditionale

Vitalie MALCOC/
Imaginile plastice din decorul artistic traditional nu sunt de cat ni9te mesa geri ideatici ai unor valori spiritual-nationale. Pentru a explica sensul existentei,
omenirea intotdeauna 9i-a creat un limbaj de exprimare a valorilor perene, care
au diiinuit milenii ~i care au stat la cosmogeneza valorilor general-umane. Datinile, obiceiurile, traditiile, folclorul, mitologia sunt surse de cunoa9tere ale unor
microsisteme culturale 9i ideograme plastice ale unei natiuni.
Problema abordatii tine de limbajul plastic al motivelor universale, ce s-au
inriidiicinat adanc in cultura romaneascii 9i care contin mesaje codificate, cifrate
intr-un 9ir intreg de conotatii simbolice. Este vorba de descifrarea mesajului 9i
interpretarea semnificatiei simbolice a Pomului vietii, simbolului ,,apelor fertile
cere9ti'; unele aspecte ale cultului solar, simbolismul rozetei ca imagine a lumii 9i
a universului sau multiplele reprezentiiri ce fac parte din repertoriul iconografiei
zoomorfe 9i avimorfe. Arhitectura populara este una dintre cele mai impresio nante forme materiale din trecutul tuturor civilizatiilor, avandu-9i radiicinile in
cele mai adanci orizonturi ale vietii spirituale din trecut. Evoluand in timp, ea a
format unele traditii 9i practici in construqia arhitecturii tarane9ti, dezvoltand 9i
evolutia formelor arhitecturale, elaborarea ornamenticii 9i decorului arhitectural.
In acest context, poporul nostru a format un imens substrat de culturi 9i structuri
mito-folclorice, care constituie fondul de bazii al limbajului plastic romanesc.

lmaginea motivelor antropomorfe in ornamentica

tesiiturilor traditionale romane17ti

Ludmila MOISE/
Un rol deosebit in ornamentica tesaturilor traditionale prin esteticii, reprezentare 9i semnificatie il au ornamentele antropomorfe - imagini ale fiintelor umane
sau parti componente ale corpului uman.
Antropomorfismul, aliituri de alte grupe ornamentale, este un principiu important al perceperii lumii de ciitre comunitatile arhaice 9i traditionale. Omul este
considerat centrul lumii simbolurilor, punctul nodal al relatiilor cosmice, motiv
pentru care a fost expus in cele mai diverse moduri.
Repertoriul reprezentarilor antropomorfe se poate imparti in doua categorii: cea dintai cuprinde figuri puternic stilizate, in special feminine, cu capete de
forma rombicii, triunghiularii, dreptunghiularii sau piitratii, cu mainile indoite in
dreptul bustului sau al taliei, siluete rigide, dispuse izolat sau inliintuite in horii.
Cea de-a doua grupa de ornamente antropomorfe include portrete realiste ce re-

- 84-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

dau specificul fizionomiilor umane locale, precum ~i portul zonelor respective.

In afara de figurile feminine, ce simbolizeaza cultul fertilitatii ~i al feminitiitii,
intalnim ~i alte motive antropomorfe: ,,ochii" - simbol al perceptiei intelectuale;
,,mana'' sau ,,palmele" - simbol apotropaic, augural al manipularii 9i activitatii
umane; ,,inima" - centrul personalita\ii, sediul sentimentelor, afectivita\ii,
inteligentei ~i intui\iei.
Un rol aparte in categoria motivelor sociale ~i in acela~i timp antropomorfe
il are ,,hora" - expresia ritualului solar de fertilitate, modalitate de inaltare spirituala colectiva. Reprezentarile antropomorfe se intalnesc atat pe tesaturile din
fibre textile, cat mai ales, in campul \esaturilor din lana. Men\ionam ~tergarul
de la Garcina, covoarele ,,Papu~ile", ,,Hora femeilor'; ,,Domni\ele'; ,,Baie\eii';
,,Ciobana~ur: ,,Sarbatoare''. ,,Vanzatorul de pasarele" p. Privite in ansamblu, motivele antropomorfe de pe tesaturile tradi\ionale se inscriu armonios in ansamblul
patrimoniului etnografic national.

Miturile etnogenetice ale giigauzilor

Diana NICOGLO

Miturile etnogenetice sunt modelate de fiecare comunitate etnica in parte.

Creatori ai acestor mituri sunt reprezentan\ii elitei intelectuale, in mare parte ai
intelectualita\ii creatoare - scriitori, arti9ti plastici, cercetatori 9tiin\ifici. La baza
miturilor se afla istoria veche a propriului popor, aflarea ,,unor stramo9i celebri"
~i determinarea unor institu\ii prestatale in istoria antica, inaintarea tezei privind
vechimea limbii, a scrisului ~i a culturii in general.
Crearea miturilor etnogenetice ale gagauzilor se sprijina pe aparitia tardiva a scrisului gagauz ~i pe problema nesolu\ionata privind originea poporului.
Reprezentantii elitei creatoare a gagauzilor, precum ~i cercetatorii gagauzi, autori
ai miturilor etnogenetice, nu renun\a la ipoteza acceptata privind originea turcica
a gagauzilor. Insa, in interpretarea !or, aceasta idee este inconjurata de o serie de
teze neverosimile. Astfel, unii sus\in ca gagiiuzii au tangenta cu sumerienii. Al\i
autori men\ioneaza ca stramo9ii gagauzilor au fost scitii ~i elinii. Ca atare, toti se
axeaza pe versiunea ca unul dintre componentele etnice in procesul de etnogeneza a gagauzilor erau oghuzii (uzi, torci) . Deseori asemenea mituri i~i gasesc
reflectare in diferite lucrari - ciir\i, poezii, filme documentare 9.a.
Spre deosebire de alte entitati, miturile etnogenetice ale gagauzilor reprezinta
un fen omen nou, aparut relativ tardiv - in anii '80 ai secolului al XX-lea. Posibil,
acest aspect este legat de dorin\a intelectualita\ii gagauze, aflate in germinare, de
a - ~i afla trecutul ~i propria obaqie.

- 85 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Rolul comunitafii academice, institutional-politice 1?i locale

in recunoa~terea, protejarea ~i dezvoltarea peisajului cultural rural
Dorina ON/CA

Comunicarea aduce in vizorul mediului academic, institutional-politic $i al

comunitatii importanta implementarii politicilor de dezvoltare a spatiului rural
in conformitate cu noile tendinte de protectie $i promovare a activitatilor originare populatiei locale. Importanta contributiei mediului academic este prioritarii, deoarece numai speciali~tii in studiul spatiului rural cunosc particularitatile
definitorii ale satului $i rolul acestuia in pastrarea identitatii locale; furnizeaza
informatii veridice pentru a reactualiza $i promova identitatile, expresiile culturale locale, obtinute intr-un continuu proces creational specific locului. Actorii
institutional-politici, reprezentati prin institutiile de stat, detin marea putere de
decizie in ceea ce prive9te gandirea, adoptarea $i implementarea politicilor de
dezvoltare durabila a satului. Rolul institutiilor de stat este acela de a crea o baza
normativa coerenta, viabila, de recunoa9tere a peisajului cultural rural din Republica Moldova, protejarea $i sustinerea lui in fata proceselor distructive. Comunitatea locala este subiectul ~i creatorul peisajului cultural rural. Existenta
continua a peisajului cultural rural depinde de receptivitatea comunitatii locale
in pastrarea mo~tenirii sale culturale materiale ~i imateriale; de con~tientizarea
valorii spatiului; protejarea memoriei generatiilor precedente 9i transmiterea ei
generatiilor viitoare. Mediul academic $i institutional~politic au rolul de a concepe 9i implementa actiunile de recunoa$tere, protejare a peisajului cultural rural,
iar comunitatea locala detine rolul executiv. Actiunile subieqilor trebuie conjugate pentru a crea un rezultat de durata cu finalitate benefica materiala $i spirituala
pentru peisajul cultural rural.

Viata profesionala ~i cea privata a corpului didactic al liceului

particular mixt annenesc din Chi~iniiu (1918-1925)
Lidia PR/SAC

Bazata pe sursele documentare din Arhiva Nationala a Republicii Moldova,

comunicarea are drept deziderat restituirea unui fragment de istorie care se refera
la subiectul invatamantului interbelic al minoritatilor nationale, considerat a fi
vital in conservarea ~i perpetuarea identitatii etnice.
Liceul particular mixt armenesc din Chi~inau , numit ~i ,,Vardananf', a fost
fondat la 25 septembrie 1918, in urma semnarii autorizatiei de infiintare de catre
Ministerul Instruqiunii Publice, Directoratul din Basarabia.
Reie9ind din considerentul ca in comunicarea noastra ne-am propus drept
obiectiv cercetarea activitatii didactice prin prisma datelor de ordin personal ale

- 86 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

corpului profesoral, vom men\iona ca in la liceul armenesc erau predate urmatoarele obiecte: 9tiintele naturale; 9tiintele legilor; limbile latina, franceza, germana,
rusa 9i romana; limba, istoria 9i geografia Armeniei; istoria 9i geografia generala;
religia; matematica; fizica 9i cosmografia; filosofia 9i pedagogia; desenul 9i pictura; igiena 9i lucrul manual. Evident, predarea fiecarui obiect in parte presupunea
implicarea unui anumit contingent de profesori. Din datele dosarelor fondului
1772 cu referire la corpul profesoral, putem afirma ca pe parcursul activita\ii liceului au fost angajati cca 40 de cadre didactice. La schitarea portretului corpului profesoral implicat in activitatea liceului armenesc din Chi~iniiu, vom analiza
urmatoarele componente de baza: titularul obiectului, varsta, apartenenta etnica,
limba materna, situatia civila, elemente biografice, studiile 9i calificarile obtinute,
funqiile administrative etc. In pofida faptului ca liceul a activat doar pe parcursul
a 9apte ani, este cert ca profesorii implicati in procesul didactic 9i-au pus pregatirea, capacitatea 9i talentul in serviciul instruirii 9i educarii tinerei generatii de
armeni din Basarabia interbelica.

Reprezentiirile

d~spre tigani reflectate in proza rusii

dm secolul al XIX-lea

Svetlana PROCOP
Reprezentarile despre tigani, aparute odata cu stabilirea lor in Rusia, au ramas
mentionate in cultura rusa, mai ales in literatura. ,,Terna tiganeasca" in creatia
prozatorilor ru9i din secolul al XIX-lea, cum ar fi ,,Strannyk" a lui Alexander Veltman (1800-1870), ,,Cygan'; ,,Cyganka", ,,Evrei i cygan" a lui Vladimir Dali (18011872), ,,Kaktus" a Jui Afanasie Fet (1820-1892), ,,Anton-Goremika" a lui Dmitrii
Grigorovici (1822-1899), ,,Jivoi trup'; ,,Dva gusara" a Jui Lev Tolstoi (1828-1910),
,,Ocearovanniy strannik" a lui Nikolai Leskov (1831-1895), ,,Medvedi" a lui V sevolod Gaqin (1855-1888), ,,Faraonovo plemea'' a lui Aleksandr Kuprin (18701938), este de multe ori asociata nu numai cu ideea ca via\a \iganilor este lipsita
de griji 9i preocupari, dar, de asemenea, cu tema ,,omului naturii" (H. Min\). Interesul fata de coloritul tiganilor, fata de imaginile pitore9ti ale tiganilor, legate de
perceptia romantica a ,,triburilor lui Faraon" de catre societatea rusa de la inceputul secolului al XIX-lea pana la mijlocul secolul al XIX-lea incepe sa adopte alte
contururi, mai realiste.
Scopul cercetarii noastre este de a demonstra, in baza operelor scriitorilor
ru9i din secolul al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea, cum se modificau
percep\iile despre \igani, formate in societatea rusa de-a lungul secolului al XIXlea. Despre \igani se judeca ca despre un trib lipsit de griji, ocupa\ia principala
fiind dansurile, cantecele, ghicitul. Aceste reprezentari se schimbau in funqie de
situatia sociala 9i publica in Rusia. Rezultatul a9teptat al acestei comunicari este

- 87 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei yi studiului artelor

26-28 mai 2015

reconstruqia imaginii generale despre etnia in cauza, formata in societatea rusa

pe parcursul secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului al XX-lea.

Alesul covoarelor in vechile centre de tesut - directie prioritara de

salvgardare a patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova
Corina REZNEAC
Comunicarea prezinta unele date din cercetari recente de teren privind
tesutul covoarelor in centrele sau localitatile pastratoare ale acestui me9tqug in
prezent. Sunt evidentiate asociatiile familiale 9i centrele mqte9ugare9ti de tip ateliere, uncle femeile executa in gospodarie toate operatiile pe care le presupune
tesutul. Cercetarile s-au bazat pe studiile ~i publicatiile anterioare privind tesutul
9i scoarta basarabeana, ca exponent principal al artei tesutului pe teritoriul actual
al Republicii Moldova. In general, me9te9ugul tesutului covoarelor este executat
in gospodarii tarane9ti situate in localitatile Mihaileni (Ri9cani), Ustia (Glodeni),
Cri~cauti (Dondu9eni), Cli9ova Noua (Orhei) 9.a., specializate in tesut pana in
anii 1980. 1n unele localitati in prezent funqioneaza centre me9tqugare9ti 9i
asociatii farniliale specializate.
Actualmente me~teritele executa modele consacrate, dar 9i cele dictate de
gustul consumatorului. Covoarele sunt de diferite dimensiuni. Ornamentul este
determinat de destinatia obiectului. Au suferit schimbari funqiile ritualice, utilitare 9i decorative ale covoarelor. Transmiterea tehnicilor are Joe mai ales in familie sau, mai nou, in cadrul 9colilor de arta pentru copii, 9colilor polivalente 9i
facultatilor de arta. Mai recent, covoarele executate de me9terite sunt prezenta te la expozitii, targuri, alaturi de cele ale mqterilor consacrati 9i de piesele din
colectiile familiale sau muzeale. Raspandirea covoarelor, indeosebi a scoartelor in
lume 9i problema transmiterii acestui me~te9ug catre generatiile tinere, a solicitat
implicarea autorita\ilor locale 9i centrale. In luna martie 2015, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, impreuna cu Romania, a propus inscrierea Tehnicilor
traditionale de tesut scoartele in Lista Reprezentativa UNESCO a patrimoniului
cultural imaterial al umanitatii.

Personaje demonice in povestea magica gagauza

Vita/ii STRF

in peregrinarile sale, eroul principal din pove~tile gagauze intalne9te nu numai eroii buni de basme care devin sustinatorii lui, dar 9i diferiti du~mani, vrajma9i ca intruchipare a ri:iului. Lupta cu ei este principala sarcina a eroului, iar
rezultatul luptei reprezinta triumful Binelui asupra Raului.
- 88 -

Patrimoniul cultural: cercetare, va/orificare, promovare

26-28 mai 2015

Chipul lui Dev [< pers. div - demon] este larg raspandit la popoarele iraniene
turcice. Dev ura~te omul, 11 omoara 9i in fiecare zi manancii cate doi oameni - la
pranz ~i la cina. In mitologia gagauzilor Dev este un duh rau. El este prezentat ca
o fiinta de sex masculin sau feminin cu o putere de uria!/, uneori cu cateva capete.
Tepagoz ( cuvantul este de etimologie turcicii 9i inseamnii ,,ochi in cre9tetul
capului") este o fiinta demonica cu chip de monstru, cu un ochi in cre9tetul capului, apropiat de chipul lui Dev, tot atat de du9manos oamenilor; joaca rolul unui
rapitor perfid al fetelor frumoase, este primejdios 9i viclean, cu o putere deosebita.
Vrajitoarea rea, cruda 9i razbunatoare, zgripturoaica cu parul lung din pove!/tile gagauze, poarta numele de Cad1-Babusu [< pers. cadi - vrajitoare]. Faptul ca
Cad1-Babusu traie9te in padure sau in impara1;ia subterana ne permite sa presupunem ca acest personaj este in legatura directa cu stravechea imagine a stapanei
animalelor siilbatice 9i a lumii celor morti.
Rusaliile sunt fiinte mitologice, raufiiciitoare, in care se transforma fetele decedate. Rusaliile locuiesc sus in muntii acoperiti cu piiduri. Se deosebesc de rusaliile gagauze prin posesia de obiecte fermecate : fluier, inel. Astfel, Rusaliile ni se
prezinta ca un personaj demonic, legat de lumea celor morti.
In modul acesta conceptia populara despre urat s-a manifestat foarte clar in
personajele demonice, care sunt inzestrate cu triisiituri de caracter negativ !/i au o
infiiti9are uratii. Ele sunt puse in antitezii cu adeviiratul erou, un om cinstit, care
este mai presus decat personajele rele ~i crude, liiudiiroase 9i proaste, hidoase !/i
imorale din poveste.
~i

Valorile familiale prin prisma literaturii de expresie rusa

din Republica Moldova
Constantin $!$CAN
Comunicarea de fata are ca scop abordarea valorilor familiale prin prisma
literaturii de expresie rusii din Republica Moldova. Valorile familiale, ca ~i cele
spirituale sunt transmise impreuna cu traditiile striimo9e9ti din generatie in generatie. Astiizi o importanta deosebita ii revine literaturii scrise de genul cronicilor
de familie. In spatiul socio-cultural al republicii, in reflectarea istoriei 9i culturii,
amintirile reprezentantilor etniilor conlocuitoare denota o categorie de fapte !/i
evenimente necunoscute, trecute prin prisma istoriei familiei.
Asemenea subiecte sunt tratate in cartea ,,Kunicheskie dali" (2006) de F. Kaunov, ,,Seyateli dobra'' (2006) de C. Lozinskaia 9.a. Din seria cronicilor familiale cea mai expresiva ramane cartea pictorului-florist Eleonora Me9cereakova
,,Mesheryakovy. Nasledie. Semeinyi al'bom." (2010). Partea textuala este asociata
~irului vizual - expozi\ia lucrarilor autoarei -, realizate pe baze naturale: coajii
de copac, crengute, petale de flori etc. Astfel ni se prezinta transmiterea valorilor
familiale: bunatatea, dragostea pentru oameni !/i de natura. Termenul ,,floristica''
- 89 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ;;i studiului artelor

26-28 mai 2015

(in limba rusa) este analizat de autor in mod detaliat, fiecarei litere revenindu-i
o trasatura ce formeaza personalitatea: F - fantezie, L - dragostea pentru natura,
oameni; 0 - perceperea lumii; R - bucuria crea\iei; I - interesul pentru via\a; S
- ten dinta spre autoperfeqionare; T - rabdare 9i dragoste de mun ca; I - individu alitatea scrisului, caracterului; C - frumuse\ea spirituala; A - altruism 9i daruire
de sine.
Aceste 10 legita\i, urmate consecvent de membrii numeroasei familii ruse
Me9cereakov, pot fi adoptate drept model in fiecare familie etnica, pentru a se
opune cu succes procesului global de superficialitate a umanita\ii 9i de a prezenta
bunatatea ca o categorie fundamentala in sistemul de valori al unei personalita\i
in devenire.

11

Sfatul oamenilor buni

~i

batrani" - o perspectiva etnologica

Elena $!$CANU
,,Sfatul oamenilor buni 9i batrani" este una dintre cele mai vechi institu\ii sociale, care pe parcursul veacurilor a evoluat 9i a funqionat in spa\iul romanesc,
inclusiv in Basarabia, ca un garant al ordinii comunitare, pastrator al tradi\iei.
Sfatul dadea 9i indrepta legea, ,,legea pamantului"/,,obiceiul pamantului"; stabilea
aplica\iile practice ale legii, reglementarile, comportamentele etico-juridice, care
au capatat numele popular de datini. ,,Profesau, in anumite ocazii, binecuvantand casatoria, oficiind la moarte, stabilind penitente pentru incalcarile credintei
stramo9e9ti. Mai mult, alcatuiau instrumente de judecata fara ape! (in perioada
descompunerii feudale, cu apel la domnie), care mergea pana la excomunicarea
din sat 9i la pedeapsa capitala'. Sub raport tehnic, formele de judecata gerontologica se realizau prin ,,judecata la hotarele mo9iei'; ,,judecata in pridvorul bisericii
sau in batatura satului" 9i ,,judecata in lumini9 de padure de brad (indeosebi a
ciobanilor)".
In spatiul romanesc, toate aceste elemente de etnologie juridica s-au conservat
pana tarziu, destriimandu-se abia pe la sfaqitul secolului al XIX-lea. Dar au ramas
adanc inradacinate in cornitiinta locuitorilor, unele reminiscente persistand, sub
diverse forme, pana prin secolul al XX-lea, in special practica privind judecata la hotarele mo9iei, despre care fapt ne vorbesc documentele de arhiva (cazuri
concrete le regasim la Ciuciuleni, Ni9cani, Iurceni, Olane9ti). Aspectele privind
obiectul activita\ii juridice a cetelor de batrani, cele referitoare la categoriile de
pedepse aplicate, la stabilirea hotarelor, la insemnele cu valoare juridica folosite
de batranii satelor, pun in eviden\a grupul oamenilor batrani in calitatea lor de
pastratori intelepti ai universului social, juridic, religios. Analiza raporturilor 9i a
regulilor juridice care au supravietuit din trecut, transformarea lor prin adaptare
la noile condi\ii istorice, constituie o cercetare necesara.

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Nunta la gagauzi: actantii principali

Evdochia SOROCEANU
Ansamblul actantilor cu rol ritual din cadrul ceremoniei nuptiale gagauze
este relativ stabil ~i are o ierarhie interna. Acesta este format, de obicei, din doua
grupuri: oamenii miresei ~i oamenii mirelui ~i reprezinta unirea a doua neamuri.
Pentru toti participantii nunta este o ,,trecere''. asociata cu dep a~irea ,,hotarului"
~i incalcarea rela\iilor deja stabilite. In timpul ceremonialului nuptial se formeaza
diferite relatii de rudenie: legaturi de sange, de incuscrire. Rolurile-cheie in ierarhia ceremonialului nuptial revin actantilor din partea mirelui (rocuun tarafi). Din
cortegiul mirelui fac parte rudele (giiviiii tarafz, suvatiilar), nunii (nunalar), na~ii
(saadif, na~a), vornicelul (dever), muzicantii (ralg1czlar), barbierul (berberci) p.
Nunta traditionala a gagiiuzilor se juca simultan in doua case, !acandu-se doua
ceremonii: in casa miresei (kiz diiiinii) ~i in casa mirelui (rocuk diiiinii), uncle
rudele miresei nu erau prezente. Pe langa personajele principale (mire ~i mireasa),
rangurile nuptiale la gagauzi se impart in trei grupe. Prima o constituie persoanele determinate in conformitate cu principiul de mo~tenire, alcatuind a~a-numita
rudenie rituala (de botez ~i de cununie). Nun devine aproape intotdeauna na~ul
de botez al mirelui. Relatiile de cumetrie la gagauzi erau respectate in aceea~i masura ca ~i legaturile de sange, de rudenie ~i se transmiteau din tata in fiu.
A doua grupa este formata din persoanele selectate pe baza inrudirii, de regula, cu familia mirelui. Un astfel de exemplu este vornicelul, ales dintre rudele necasatorite ale mirelui (nepot, var) sau prietenul mirelui; sora necasatorita a
mirelui (kerata); veri~oarele mirelui (zzlvalar). Oaspetii din partea miresei sunt
condw1i de fratele sau varul miresei, mai rar de sora mai mare a miresei.
A treia grupa include actantii rituali special invitati la nunta, care indeplinesc unele ni~te funqii pur ceremoniale, cum ar fi pazitorul steagului de nunta
(bayrakp), bucatareasa principala (a~pyka), responsabilul de beci (fepyi), deghizatul (korkuluk) cu ,,so\ia" p.

Aspecte estetice in arta traditionala

Zina OFRANSKY
Arta traditionala moldoveneasca a fost ~i este una dintre cele mai dezvoltate
creatii artistice, iar problemele abordate in aceasta comunicare vor prezenta categoriile principale ale artei frumosului, specializate in confeqionarea covoarelor,
prosoapelor, cusaturilor, portului popular.
Eposul popular a pastrat numeroase marturii care vorbesc despre importanta
articolelor tesute pentru viata taraneasca. Covorul reprezinta un argument pretios al istoriei ?i culturii poporului, reflecta multitudinea conceptelor estetice ale

- 91 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

poporului 9i, In primul rand, idealul sau de frumos 9i armonie. Printre frumoasele piese de decor se afla 9i 9tergarele, numite diferit In diverse zone etnografice din
Moldova: prosoape, naframe, mana9terguri, pe9chire etc. Ele se utilizeaza In momentele de varf ale vietii omului: la obiceiurile de na9tere, nunta, lnmormantare;
la decorul loca9elor laice 9i biserice9ti (interiorul, ungherul icoanei, altarul) sau
ca piesa de vestimentatie, pentru acoperitul capului in cadrul portului femeiesc
de sarbatoare. Portul popular s-a faurit 9i consolidat timp de veacuri, insotind
omul In toate imprejurarile vietii sale, cotidiene sau festive, din copilarie 9i pana la
batranete, atingand un lnalt nivel artistic, alaturi de alte ramuri ale artei populare.
In casele taranqti fetele 9i femeile posedau tehnica cusaturii, pregatind piese de
port, de impodobirea interioarelor, de sarbatoare etc., cum ar fi ciima9i, ii, prosoape de cap sau de decor, fete de masa, cear9afuri, pocrovete, perdele 9i multe altele.
Din exemplele expuse mai sus concluzionam ca arta populara traditionala are
multiple directii de reprezentare a armoniei, a idealului, a sarbatorescului 9.a.

Identitate ~i stereotipuri. C onturarea perceptiei despre rromi

in viziunea ziarului Jurnal de Chi~iniiu
Alina $TIRBU
Presa are un rol important in procesul de integrare In societate a rromilor din
Republica Moldova. Modalitatea In care se prezinta diverse evenimente, ai ciiror actori principali sunt reprezentantii acestei etnii, influenteaza direct mesajul
transmis opiniei publice 9i felul In care publicul larg Ii percepe pe rromi. Analiza
articolelor publicate In Jurnal de Chi~inau ne permite sa afirmam ca o buna parte
din jurnali9ti nu respecta deontologia profesionala In relatarea evenimentelor 9i a
problemelor legate de aceasta minoritate etnicii. Articolele monitorizare in perioada 2010-2014 au fost focusate pe subiectele tragedie I drama 9i au fost abordate
prin prisma senzationala. Aici putem mentiona cateva titluri de top: Traficatii de
figani; ,,Miluita" de primar (titlul care apare in prima pagina), Furat de figani. Exceptand cuvintele-cheie folosite In procesul de monitorizare, articolele au conexat
minoritatea rroma din Republica Moldova cu urmatoarele teme: arta/personalitati (de9i sunt cunoscute ca apartin acestei etnii, nu am gasit mentiuni respective
In cadrul articolelor: Maria Dragan, Marica Balan, Mihai Volontir, Alexandra Tir9u, Natalia Duminica), mii.suri afirmative in educatie/discriminare (fn Republica
Moldova sii nu fii: gay, HIV+ sau figan) ghicitorie/vrajitorie ($i-a giisit norocul cu

ghiocul, Doua minute de eternitate).

Trebuie mentionat faptul ca au fost folosite cuvintele/expresiile: tigani, ghicit
in cafea, 9atra 9.a, in articolele care nu au legatura cu comunitatea de rromi, cu
utilizare In sens negativ: $atra lui Vomnin, s-a scris despre sondaje care au fost
asociate cu ghicirea fn cafea ... Din rezultatele cercetarii se remarca, in primul

- 92-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

rand, numarul redus de articole, care se referi'i la etnia rromi'i. In acela~i timp,
recomandi'im prezentarea identiti'itii numelor notorii care due faima in lume a
acestei etnii 9i a tiirii noastre.

Valorificarea patrimoniului etnografic in sistemul educational

preuniversitar prin activitati extracurriculare
Valentina URSU

Problema valorificarii patrimoniului etnografic in sistemul educational din

Republica Moldova reprezinta un subiect cercetat insuficient in literatura de specialitate. Dr. Elena Postolachi a fost una dintre putinii reprezentanti ai breslei de
etnografi care a depus eforturi energice pentru studierea 9i promovarea obiceiurilor 9i traditiilor populare in institutiile de invatamant preuniversitar. In comunicare se va expune importanta cerceti'irii 9i valorifici'irii de catre elevi a patrimoniului etnografic mobil 9i imobil, 9i, in special, a patrimoniului imaterial.
Este studiata experienta unor licee din municipiul Chi9ini'iu: Liceul ,,Ion
Creanga" 9i Liceul ,,Liviu Deleanu''. precum 9i activitatea educationala des:fa9urati'i de ci'itre cadrele didactice din cateva licee din raioanele Edinet, $tefan-Vodi'i,
Vulcane9ti.
Astfel, se constati'i ca aqiunile pedagogice ale 9colii nu pot fi recluse la pro ce sul didactic. Un rol deosebit de important in formarea tinerilor ca persoane libere
9i active il au activitatile educationale extracurriculare 9i extra9colare. Activitatea
in afara clasei large9te orizontul cultural al elevilor, completand cu notiuni noi vo lumul de cuno9tinte insu9ite la lectii. Prin activitatile la care participa, ei cunosc
me9tqugurile populare, traditiile artistice, sarbi'itorile calendaristice 9i de familie,
muzica, arhitectura popularii, viata cotidiana a reprezentantilor popoarelor conlocuitoare din Republica Moldova, precum ~i din alte spa\ii geografice.
Participarea in activitatile educationale cu caracter etnografic aduce o contributie valoroasi'i in educatia morali'i, estetici'i, intelectuali'i, li'irgind spectrul de
actiuni ale elevilor.

Simbolismul folclorului rus din Republica Moldova

Tatiana ZA!COVSCHI

Fiecare culturi'i posedi'i un anumit ansamblu de simboluri, care se raporteazi'i

la cele mai imuabile cuno9tinte, exercitand astfel rolul unei memorii separate. Din
cele mai vechi timpuri, simbolurile reprezinti'i o parte a vietii omului, o incercare
de a intelege lumea inconjuratoare 9i locul sau in ea. Ele permiteau oamenilor sa
transmita diferite idei despre sine 9i despre natura. Ramanand simple ca forma,
simbolurile transmit informatii destul de ample 9i consistente. Astfel, pescuitul

- 93 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei fji studiului artelor

26-28 mai 2015

in Dunare simbolizeaza casatoria (dragostea), muntii abrupti semnifica dificultatile 9i tristetea legata de ele; casatoria poate fi reprezentata 9i prin actiuni legate
de scoatere 9i captare: motive vanatore~ti, pescuitul 9.a. Unele simboluri poseda
mai multe semnificatii, insumand idei cu o deosebita semantica. Au devenit sim bolice 9i manifestarile ritualice. De exemplu, aqiunile de distrugere 9i partajare
exprima ideea ruperii legaturii cu situatia din exterior, trecerea dintr-o stare in
alta, familiarizarea cu o alta pozitie: a pa9i prin iarba, a rupe crengile de calin; in
aceea~i ordine de idei se inscrie 9i impartirea painii ~.a. 0 interpretare a casatoriei
semnifica trecerea peste pod, peste o bucata de lemn sau scandura, peste Dunare
sau mare, de la o casa la alta. Tabloul desra9urat al semanatului 9i cre9terii inului,
macului reflecta legatura cu trasaturile 9i comportamentul tinerei domnite inainte de casatorie.
Folclorul se distinge printr-un simbolism bogat, studierea caruia a atras in
permanenta atentia cercetatorilor. Trebuie de mentionat insa ca la coroborarea
rezultatelor investigatiilor 9i ale concluziilor, obtinute de mai multi cercetatori in
domeniile lor, apar anumite impedimente, rezultate din interpretarea diferita a
semnificatiei simbolurilor. Plurivalenta acestui termen constituie o problema de
cercetare nu numai pentru etnologie 9i folclor, dar 9i pentru alte 9tiinte.

The remembrance customs of Bulgarian people in Moldova

Emilia Bancova
The customs connected with the death and attitude of living people towards
departed people have always been taken a particular place in the life of people.
These customs are common throughout the world, among all people and ethnic
groups. Among Bulgarian people of Moldova they are divided into two cycles: the
first one, relates to the family and tribal rituals - these are commemorations committed on the third, ninth, twentieth, the fortieth day, after six months, one year,
three years etc. after the death of the person. The second cycle is connected with a
certain days of the folk and church calendar: these are Souls' days - zadushi (bulgar.), known in the particular literature as ,,parents' saturdays'; The Pure Thursday
(the Thursday of last week of the Great Fast before Easter) and Monday of Foma's
week - The Day of Sofia (Sofinden - bulgar.), and the Day of Ascention (Spasov
den - bulgar.) Despite of the fact that the terms of the commemorations have been
set by the Cristian Religion, at the base of the memorial ceremonies there are preChristian, pagan folk ideas and beliefs. The first commemorations were conducted
on the third day after the death of the person. All of the participants of the funeral
were invited. The remembrances held on the ninth day were differed by the fewe r
number of the participants. On this day, the relatives and neighbors were invited.
The rnemorial meal was held grandly, calmly, quietly and was quickly completed.

- 94 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

The fourth day is consider to be an iportant one because of it being a turning day
for the soul of the dead . For that reason, on this day Bulgarian people have invited
a large number of people - all of the relatives, neighbors, friends. The remembrance of the dead people, careness about their well-being, the attention given to
them by their relatives is still considered a family's duty and shows the cult of the
dead ancestors that has been preserved among Bulgarian people of Moldova and
other etnic groups living here as well.

The role of a Gagauz woman in addressing

the challenges of modernity
Liubovi C/MPOE$
Throughout the history of the Gagauz people a woman always played a huge
role in the life of a society, kin, family. She was assigned the role of a homemaker,
a parent. Duri~g the historic challenges women were shoulder to shoulder with
their brothers, husbands, fathers, and defended their homeland. Nowadays political, economic, social, institutional changes had an impact on the status of a Gagauz
woman in the society. Modernity still requires her responsibility in the family, adding unlimited right to work alongside men, as well as support the family and children. At the same time women have rather limited rights to executive positions in
politics and society. The tragedy of all these changes is that they have become the
main threat leading to the destruction of traditional values of the society. In the
age of globalization, the penetration of norms of Western morality, absolutely alien
to our culture, sometimes beyond common sense, forced labour migration pose a
threat to the Holy of Holies - the existence of the family, kin, society, and in our
case also the identity of the small Gagauz people.
The main role in the preservation of our integral spiritual values, national code
of Gagauz people belongs to women since, as they say, the humanity was born by a
woman and brought up by her. Today, being a small population group and uniting
descendants of some great Turkic peoples, Gagauz ethnic group can preserve itself
only through its faith, knowledge of ancient Turkic traditions, inexhaustible wisdom and centuries-old moral principles. This research is an attempt to show that
nowadays the leading role in the preservation of smaller peoples should be played
by the education of future generations based on traditional spiritual values. We
can only succeed when love to the homeland, to our people, language and culture
becomes a spiritual necessity while the concepts patriotism, kindness, generosity,
the respect and love to our close people are necessary moral norms.

- 95 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ii studiului artelor

26-28 mai 2015

The Turkic musical instruments' assemblage in the collection of the

Russian Museum of Ethnography (Saint Petersburg)
Natalia KALASHNJKOVA

The Russian Museum of Ethnography (the RME) in Saint Petersburg is the

largest museum of this specialization in Russia. Its storages keep the unique collections reflecting historical and cultural heritage of the multinational Russian
Empire (19-20'h centuries). The assemblage of traditional musical instruments of
the Turkic peoples which quite obviously isn't sufficiently studied has significant
scholarly and practical interest today.
This collection numbers about 300 rarities. It embraces unique traditional musical instruments of the Turkic peoples of Tatarstan, Volga Region, Central Asia,
Caucasus, Moldavia and Ukraine, which are valuable objects for the studies of musical culture of each ethnos and serve as indispensable source to solve complex
practical tasks of conservation and development of the world musical heritage.
The RME collection includes musical instruments of Tartars, Chuvashes, Bashkirs,
Gagauz, Kazakhs, Kirghiz, Turkmen, Uzbeks, etc. These are various aerophones
(gopuz, kopuz, dombra, dutar, saz ,tanbura, dumbira, kubiz, kau~/ocarinas, flutes,
tubes, harmonicas) stringed instruments (kuray, balaban, balaman, zurna, karnay,
kaval, surnay, sibiygi, tuyduk, duduk!gusli, balalaikas, violins, mandolins), percussion instruments/membranophones (davul, doba, koltug nagara, doyra, tum/tambourines, drums), idiophones, (bells, small bells, jingle bells, rattles, beetles) and
many other musical instruments.
The comparative analysis of musical instruments kept in the Russian Museum
of Ethnography allows speaking about typological richness and diversity of Turkic
peoples' musical instruments that emerged as a result of long historical development of these peoples.

The problem of local identity in European studies

Nina IVANOVA

Modern world represents a complicated web of different intensive processes

- the formation of new political and economic spaces - that provoke deep social
changes and identification transformations. Globalization, migration and cultural
unification enhance the opposite process of local identity growth. This is the reason why is it so important to study spacial identities and cultural changes on the
local level. The Republic of Moldova, going through the period of transition, like
many other countries of the former USSR is now affected by a strong process of
migration with consequent diaspora formation as well as by westernization. Its
European vector of political development brings us to the question of European

- 96 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

experience in dealing with the above mentioned issues. At most of the European
centers for Ethnology or Cultural/Social Anthropology the understanding of local
identity plays a significant role. The main focus in anthropological research now
shifted towards globalization and migratory processes, the basic axis being ,,localtransnational-global''. The research directions include new modes of urbanism and
multiculturalism, cultural transformations and globalization, social networks, local institutions in the globalized society, migration and borders, borders politics.
The study of importance of local identity in construction of social and personal
identity can answer the question of how to keep one's identity in the world where
the borders became so diffused.

Jewish cemeteries: European view

Irina SH/HOVA

There are numerous Jewish cemeteries in Europe and they need to be protected, preserved, and studied. They are part of the European cultural heritage
and constitute an important element of the Jewish religion. These cemeteries are
probably more at risk than those of other confessions represented in Europe, on
account of the Jewish people's tragic history which led to extermination, exodus
or resettlement of many local communities. In the Jewish religion, the cemetery
has a holy character that is greater even than that of synagogues. It is the ,,House
of Life" where the souls, which maintain an unbreakable link with the bodies of
the deceased, await the coming resurrection. Jewish tradition dictates the purchase of a grave to ensure its permanence. If there are no heirs, or if the heirs are
unable to pay, the grave will be bought with money from the community.
The Talmud prohibits any transfer of a grave, and a corpse cannot be moved
from the place where it is buried. In the Jewish faith, the soul of the deceased
remains in direct contact with the body and does not leave it. The promised resurrection will take place in the body inhabited by the individual at the end of his
or her life. Even if the tombstones have been removed from the cemetery, the site
retains its holiness and remains sacrosanct. Accordingly, a cemetery with only
a few visible tombstones remaining may be a burial place for hundreds of Jews.
Moreover, even an isolated grave without a tombstone or any other distinctive
marking retains this sanctity. However, the term ,,burial places" covers more than
just cemeteries: in Jewish law and through our duty of remembrance, mass graves
must be regarded in the same light as cemeteries.
Both from a religious point of view and in the terms of history and cultural
heritage - obliteration is an offence to Jewish holy places and the dignity of the
dead and a crime against European values and collective memory.

- 97 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei -1i studiului artelor

26-28 mai 2015

TpaHccpopMa~MH 6hITOBO:rli: KJAhTJPhI B coBpeMeHHOM

JKpaMHCKOM o6m;ecTBe

HamanuR ,[/Y,[/A
B

urn:poKOM CMbrcrre IIOHRTMe ,,6bITOBaH KYJihTypa" BKJIIO'!aeT yKrra,n; IIOBce-

,n;HeBHOM )frn3HM, oxBaThIBaIOJ.1\MM BCIO ,n;eRTeJibHOCTb qenoaeKa. B y3KOM - o6o3Ha'!aeT ,n;oMaurnwi1 6bIT, 1t1CKJIIO'IaJI 6bIT 0611\eCTBeHHbIM.

ccpepy 6hrToBoii:

KYJibTYPbl BXO/:VIT IIOBTOpRIOJ.1\Mern, 06b1p;eHHbie BMAbl )!(M3Hep;eRTeJibHOCTM,

HOpMbI !t1 u;eHHOCT!tl KOTOpoM: BOCIIp!t1H!t1MaIOTCR KaK ecTeCTBeHHbie !t1 Heo6xoA!t1Mble. Ha1t16onee yCTOM'IMBbie ::ineMeHTbI 6hITOBOM KYJibTYPbI BbicTyrraIOT B
opMe Tpa,n;wu;1t1i1:, o6hr'-IaeB 1t1 p1t1TyarroB. CJIO)J(Hbre rrpou;eccbr TpaHccpopMau;vrn
Bcex CTOpOI-r )J(f!13H!t1 COBpeMeHHOfO yKpaMHCKOfO 0611\eCTBa, cou;1t1aJibHbie !t1 3KO HOM!t1'!eCK!t1e l%!3MeHeHM51 CTam1 Ba)J(Hb!M cpaKTOpOM rrpeo6pa 3 0BaHJ151 6bITOBOM
KYJibTYPbI, IIOCKOJibKY 6e3B03BpaTHO l13MeHJ1JIJ1Cb OCHOBbl 6bITa, ero co,n;ep)J(aHl1e 11 CTPYKTypa 6hITOBbIX ycrroB11i1:, cIIoco6br 1t1 cjJopMbI y,n;oBrreTBopett11H IIOTpe6ttocTeii:, 6bITOBhie B3rJIHp;br, BKYCbI 11 T. II. Ba)J(HO 11 To, '-ITO TpattccpopMau;m:i
B ccpepe 6bITa rrpo11301llJia B O'!eHb KOpOTKMM cpoK - 3a IIOCJiep;HMe

15-25

JieT

M3 6hITOBOM cpep;br yKpa11Hu;ea YllIJIM MHor11e npep;MeTbI, BeJ.1\M, JIBJieHMH, 6brTOBbre rrp11Bbl'IKM, Tpa,n;11u;1111, KOTOpbre COCTaBJIRJIJ1 HeOT'beMJieMyIO '-IaCTb TIOBCep;HeBHOM )J(f!13HJ1 '-IeJIOBeKa B rrpe,n;llleCTBYIOJ.1\Me IIep110,n;bI. B TIJiaHe KOMcpopra
l1 pa3JIJ1'-IHbIX y,n;o6 CTB 3TO RBJieH1t1e MO)J(H() ou;eHMTb KaK l1CKJIIO'-IJ1TeJibHO II0 3l1Tl1BHOe. O,n;e)J(,n;a, e,n;a, KOCMeT11Ka rrpo,n;aIOTCH B Mara311Hax, B pa3BJie'-!eHMRX
TO)J(e tte,n;ocTaTKa HeT. C ,n;pyroJ.1 CTopoHhI, p;JIR Tpa,n;m.i;110HHbIX cerMeHTOB KYJibTYPbI 3Tl1 npou;eccbr coBepllleHHO ry611TeJibHbI 11 BbirJIR:p;RT KaK C03HaTeJibHoe
ttaca)J(,n;eH11e 11ttopo,n;HhIX o6pa30Batt11M:, KOTOpbre cIIoco6HbI YHM'-ITO)J(MTb e e
l13HyTp11. Pa3pylllaIOTrn c11cTeMbl u;eHHOCTei1 11 Tpa,n;11u;11i1:, rocIIo,n;cTBOBaBllIM:e
BeKaMM, a HOBbie u;eHHOCTJ1 l1JIJ1 HaCTOJibKO pacxo,n;JITCJ! c Tpap;Mu;MOHHb!Ml1, 'ITO

MX KYJibTypoo6pa3y10ui;11J.1 CMblCJI TepHeTrn, l1JIJ1 B CMJIY 6bICTPOTbJ rrpou;eccoB He

ycrreBaIOT a,n;anT11poBaTbrn K aeKOBbIM cerMeH TaM KYJihTYPbI. B pe3yrrhTaTe B03HMKaeT peaJibHaH yrpo3a IIOTep11 yKpa11ttu;aMJ1 Hau;110HaJibHOM 11,n;eHTJ1'-IHOCTJ1 l1
yTpaTbI KYJibTypttoi1 caMo6bITHOCTM B y)J(e He,n;arreKOM 6y,n;yni;eM.

KaAeH!'l,apHaH o6pH!'l,HOCTh MOA!'l,aBaH M yKpaMH~eB ceBepHo:rli:

qacTM Pecny6AMKM MoA!'l,OBa M ceBepHo:rli: qacTJil ByKoBMHhI
B JilCCAe,!J,OBaHJilHX MOA,!J,aBCKJilX Ji1 yKpaMHCKJilX 3THorpacpoB

AneKcaHop KO>KOflRHKO
Pocc11i1cKoe reorpacjJ11'-IeCKoe o6ui;ecTBo B cepe,n;11He XIX B . 11tt11u;1111poBaJio
11ccrre,n;oaatt11e Hacerremrn Eeccapa61111 (B TOM 'IMCJie 11 XoTMHCKOro ye3,n;a) c u;eJibIO ttay'IHoro o6ecrre'-!eHMJI npou;ecca OCBOeHMR HOBbIX 3eMeJib, rrp11coe,n;11HeH ~

98

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

HbIX K Poccui1cKoi1 MMrrepuu. K 3TOMY uccrrep;oBaHmo rrpMcoep;MHMJIOcb TaIOKe

06ll.\eCTBO MCTOpMM J1 p;peBHOCTei1. 3arrMCb!BaHJileM J1 rronymrpu3a11uei1 Hapop;Hb!X rreceH, CKa30K, rrereHp;, TIOClIOBJill\ J1 noroBOpOK 3aHJ1MalIJ1Cb B KOHl\e
MOll,D;aBCKMe r-1eHbie B. TiaHbKO,

c.

Kenapy, K. TiorrOBVI'-1, E. Ko)l{yxapb,

xx B.

TI. Eo-

pOH'-lyK, B . Ky11yn111Ma M p;p. B MOJip;aBcKMX Jil yKpaMHCKMX cenax ceBepHoi1 '-!aCTM EyKOBMHbI npoBo,n;unu 3Kcrre,n;m.i;MOHHbie Mccne,n;oBattMJI TaKue 3Tttorpacpb1 M

r. Cnanpy, H. foeruy, B. .>KyHrueTy, r. EoTe3aTy, A. XhrnKy,

A. Moucei1, A. Kypo'-IKMH M ,n;p. 06'l>eKTOM M3y'-!eHMJI 6hm pH,n; KarreH-

cpollhKJiopucThI, KaK
IO. <!>unMrr,

,n;apHhIX rrpa3,n;HMKOB: KapttaBaIIbHbie npe,n;cTaBnemrn, XO)l{,ll;ett111e c K03oi1, 6yraeM, Me,n;Be,n;eM, norna,n;Koi1; M3Y'-!aJIJi1Cb ,n;eBM'-lblll ra,n;aHMJI BO BpeMJI rrpa3,D;HJ1KOB
AH,n;peJI Ka1rnTbI, CB. IOpm1. 06'l>eKTOM BHMMaHMJI 6bIJIM TaIOKe o6pJI,D;bI rrepBoro BbIXO,n;a c rrrryroM, puTyallbl, CBJI3aHHbie c Ha'-lalIOM Jil KOHD;OM c6opa 3epHOBb!X
M rrp . Mcrne,n;oBaHli!JIMlil 6bIJilil oxBa'-leHbI HeCKOJJhKO ,n;ernTKOB

cen HoBocerrlilu;Ko-

ro u CoKupJIHCKOro pai1ottoB co cMeruattttbIM yKpauttcKMM, Mon,n;aBcKMM, rronhcKMM Hacenem1eM (c. BepxHMe TieTpOBl\bI CTopo)l{utteri;Koro pai1otta

u c. Konli!H-

KOBl\hI XoTJ!IHCKoro pai1otta), a TaIOKe HacenettueM poMattcKoro rrpoucxo)l{,n;eHMJI

(c. Mon tt11111a fep11aeBcKoro, KynKa fny6oKcKoro, qy,n;ei1, J/I)l{eBl\bI CTOpO)l{JilHel\Koro pai1oHOB). B KOHl\e XX B. rrecHM

u rroroBopK11 sarrucaHbI B c. Tio,n;BopHoe

HoBoceJI!ill\I<Oro pai1oHa EyKOBMHhI Iii B c. Me,n;Be)l{a Ep;uttel\KOro pai1otta Pecrry6nuKM Morrp;oBbr. J/Icrne,n;oBaH arpapttbIM Kanett,n;apb MeCTHOro HaceneHMJI M ero

o6pH,ll;HOCTb. 0TMe'-!aeTrn, '-ITO 1\JilKll arpapHoro KaJieH,n;apJI COCTOMT lil3 '-leTb!pex

3TanoB (3HMHero, BeceHHero, rreTHero

oceHHero). Ha'-!li!HaeTrn arpapHbIM Ka-

neHgapb 31i!MOM J1 OXBaTbrnaeT Bee Te o6bI'-lalil Iii rreCHlil, KOTOpb!e Cll0)1{J17IJ1Cb Ha

rrpoTJI)l{eHMJil Mttorux BeKOB.

B XIX - tta'-!ane XXI BB. yKpaHHCKMMlil u Monp;aB-

CKMMM 3THOrpaaMJ1 co6paH J1 MCCJJe,n;oBaH 3Ha'-!J1TeJibHbIM MaTepuan 0 Kal!eH-

gapHOM 06pJI,!\HOCTM HaceneHli!JI ceBepttoi1 'IaCTM Mon,n;OBbI u EyKOBMHbI.

Eeccapa6cKa5I 3THorpaqnrn 11 cpo11bK110p11cT11Ka

B TBopqecTBe KoHcTaHTMHa Ilorron11qa

leopcuu KO>KOflflHKO
Eeccapa6cKaJI 3THorpacpMJI Iii cponbKIIOp OTpa)l{aIOT )l{J13Hb, B KOTOpOM HaXO)J;JIT CBOe BOIIJIOll.\eH!ile MCTOpHJI, peal!J1J1, IICJ1XOJIOfJ15! Iii CTpeMJieHJ15! caMJ1X

HOCVITenei1 vi aBTOpOB, KOTOpbre 113Y'IallJ1 li!X Ha rrpoTJI)l{eHJ1111 Bcero CBOero cyll.\eCTBOBaHMJ!. B pa3Bli!TMe 6eccapa6cKoi1 3TttorpaMM 11 0JibKJiop11cT111K11

K.

TiorrOBl1'-I BHec 3Ha'-111TellbHb!M BKJia,n;. Ha116onee TIOllHO 3THOrpacp 11 11CT0p11K

K. TiorrOBWI gaeT 01\eHKY 6eccapa6CKOM 3THOrpacp!i!!i! B ,,O<repKax yKpa!i!HCKOro

cponhKnopa Iii xygo)l{ecrnettttol1 n11TepaTyph1 MongoBbr'; KOTOpbre 6bmu li!3,[\aHhr
B

2007 r. M HCTMTYTOM KYl!hTypttoro Harneg111JI AH Mon,n;OBbI. XapaKTep!i!3YJI

K. TiorroB11'-! yKa3hrnan, 'ITO, cyp;JI

6eccapa6CKMe cponhKJIOpHbre npo113Bep;eHMJI,

- 99 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28mai2015

ITO MX cop;ep)!(aHMIO, OHM MMeIOT ):l;lIMTelihHYIO MCT0p11IO 11 Ha CBOeM ITYTM ITpoXO):l;MlIM orrpep;eneHHYIO 3BOIIIOJ.\MIO, ):l;OCTMfHYB co BpeMeHeM 3Ha<JMTelibHbIX CTerreHei1 MaCTepcTBa. BMecTe c TeM OHM HepegKO coxpaH5IIOT apxaM<JHOCTb KaK 110
cpopMe, TaK 11 ITO CIO)!(eTHO-TeMaTM<JecKoii raMMe. K. TiorroBM<J yKa3hrnaeT, <ITO
cpollhKllOpHhie ITpo113Bep;eH11.fl Eeccapa61111 - rrpop;yKT McTop1111, 11 rro3ToMy co xpattmoT onpep;eneHHYIO CTaTl1KY B )!(attpax, TeMax, xyp;o)!(ecrneHH0(1 cpopMe.
BMecTe c TeM, B 3T11x rrpo113nep;e1nrnx Ha6nIO,a;aeTcJI orrpe,a;eneHHoe Hacnoetrne 11
BlIMJIHMe /:IPYrMX Hapo):IOB. Ji1ccnei:10BaTe1Ib TaK)Ke OTMe'!alI rny'lal1, KOf):la rrpegCTaBJHellM p;pyrMX 3THOCOB ITOJlO)!(MTellbHO Blll15IIIM Ha OT,a;elibHbie 37IeMeHTbl
I<YlihTYPhI Monp;aBCKoi1: Hal\MM.

B CBOMX HaytIHb!X MCCIIegoBaHMHX OH paccMaTp11Ball l\11KII arpapHoro I<alleHgap5I 1<a1< cocTOJill\MM 113 'IeTb1pex 3TarroB ( 3MMHero, Bece1-mero, neTHero l1
oce1-mero ).

K.

CBH3l1 c rreperrneTeH11eM y1<pa!1HCK11x 06h1<Jaes c MongaBcKMMM

TiorrOBM<J rrpl1BO)J;MT rrpMMep o6hI<Jaen MOllgaBCKOM HapogHOM o6p5Ip;HOCT!1

,,Tinyryrnop" l1 yKpa!1HCKOM 11\ep;pMBKM ,,Tiny)!(oK''.

K.

TiorrOBM<J OTMe'JaeT, <JTO

B 6eccapa6cKoi1 3THOrpacp!1!1 l1 cpollhK1IOp!1cT111<e Ha6mo,a;an11cb HarnoeHMJI, HallO/KeHMJI Ha CTapbie, R3bI'leCK11e cpopMbl BepoBaHMR xp11CTMaHCKOH CMMBOIIl1KM
l1 CMbICIIa. l1M OTMe<JeHO 11 BlIMRHMe COBeTCKOH BliaCTM B KOHJ.\e 80-x rr.

xx B.,

Korga Tpa,!\Ml\MOHHbie HapO,!\Hbie KalleHgapHbie 06hI<JaM Ha'Iall11 MC<Je3aTb. 3TOMY

cnoco6cTBOBallO OTHOI11eH11e !1p;eonorM<JeCKOM BeTBM BllaCTM KO BCeM pe71Mfl103Hb!M l1 pMTyallbHblM o6hr<Ja5IM l1 o6pJigaM. TipM MCCllegoBaHMM 6eccapa6cKOM 3THOrpaqmM 11 cpOllbKllOpa

K.

TiorrOBM<J

ygenHeT 3Ha<JMTelihHOe BHMMaHMe ceMei1:-

HblM o6p5Ip;aM 11 o6hl'Ja5IM: pog11HaM, rnap;h6e 11 ITOXOpOHHOMY o6pRAY.

BoeHHaH rroBce,21.HeBHOCTb )J(eHm;HH paHHero HoBoro BpeMeHH

KaK o6'beKT J1CClle,!l,OBaHJ1H B yKpaMHCKOM J1CTOpHorpa<PJ1J1
XIX - Haqa11a XXI BB.

AneKcaHOp KPllfBOWEt/f
l1HTepec K 113yqeH1110 CTPYKTYP BOeHHO:i1: rroBce,a;HeBHOCTM )!(eHll\MH paHHero HoBoro BpeMeH11 B y1<pa11HCKO:i1: MCTOp11orpacp11'IeCKOM Tpap;l1J.\1111 rrp05IBMllCR
ell\e B Ha<Jane

XIX

B. B pa6oTax onhK7IOp11cTOB, 3THorpacpoB 11 pervroHalibHbIX

11cTop11KoB-1<paeBegon H. IJ;epTeneBa,
A. CKallbKOBCKoro 11

TI.

Kym1rna. Ecn11

M.

Ma1<c11MOB11'la,

J1 .

Cpe3HeBcKoro,

AITonnoH C1<a1IbKOBCK11i1 11 TiaHTenei1-

MOH Kyn11rn yrnep)!(p;an11, 'ITO ITp11BO):l;l1Tb )!(eHll\11HY B y1<peIT1IeHHb!M BOeHHb!M

narepb (y1<p. C11q) y1<pa11HCKMM Ka3aKaM-BOMHaM 3aITpell\allOCh, TO 11cTop111<11
H. KocTOMapoB,

B.

AHTOHOBl1'l,

J1. Ponne

11

0.

JieBl1J.\KMi1, HaITpoTMB, HaCTal1-

BanM Ha rrp11cyTCTBMM B KYllhTypttoM rrpocTpattcrne YKpaMHbI

XVI-XVIII

BB.

60llblll0f0 K071!1'lecTBa cu;ettap!1eB BOeHHOM, BOeHHO-a)J;Ml1Hl1CTpaTJ1BHO:i1: l1 xo3J!MCTBeHHOH aKTMBHOCTM ,,yKpaMHCKMX rrorpaHM'IHhrx" )!(eHll\MH.

- 100 -

B coneTcKoe

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

BpeM5! Tpa,a;11u;1rn OCMhlCJieHl15! l1CTOp1111 BOeHHOM rroace,a;HeBHOCT.11 )!(eHID;l1H

YKpa11Hh1 pattHero Hoaoro apeMeH.11 6hma rrpo,a;OJI)!(eHa B pa6oTax H. M.11p3hI AaaK5!HIJ;, )],. 5IaopH11D;KOro, M. JiocKoro, IO. JI11rrhr, H. TionoHcKoii:-Bac1rneHKO,
E. ArraHoa11q, E. KoMrraH, M. CTopo)l(eHKO, IO. M11u;11Ka. B rrocTcoaeTcK11ii: rrepvto,[I pa3BvtTvt5! yKpaMHCKOH MCTopwreCKoH Hayrrn 11crnep;oaaTerr11 IO. Mwu;MK,
A. Kp1rnornei1 11 T. Karr.f!HAPYK Heorrpoaep)!(MMO p;oKa3aJil1, no B 6orrhllil1HCTBe
Ka3aD;KMX nocerreHMH l1 rrarepei1 IlOCTO.f!HHO HaxOp;li!JIOCh ,[\OCTaToqHo 6oJihllIOe
qJtCJIO )!(eHID;lilH, corrpOBO)!(IJ:aBllIMX Ka3aD;KOe BOHCKO B rroxop;ax.
PeKOHCTpyKD;l15! Harrno-TaopqecKoro Hacrrep;M5! yKpaMHCKMX 11cTOpMKOB,
CB5!3aHHOfO c lil3rreHl1eM CTpyKTYP BOeHHOH rroacep;HeBHOCTl1 )l(eHID;lilH YKpal1HhI paHHero HoBoro BpeMeHM B KOHTeKcTe BoeHHO-aHTponorror11qecKoro, 3THOKYJihTyprroro M reHp;eprroro M3MepettMi1, OTKphmaeT B03MO)l(HOCTh co3,a;attM5!
HOBoro rranpaBJieHl15! li!CTOpl1qecKMX li!CCJiep;oBaHMH -

BOeHHO-l1CTOpMqecKOH

cpeMMHorrorn11 (,,Warrior Women's Studies" - WWS) (yKp.: ,,BOHHO-icTOpwqHa

cpeMiHorroriJ!") B coqeTaHl1M c cpaKTOpaMM MeCTa lil BpeMeHM.

O co6eHHOCTJ1 TpaHccpopMa~MM yKpaMHCKOM M Mo11,zi,aBcKoti

J1,ll,eHTM"IHOCTJ1 B 3THOKOHTaKTHbIX 30Hax

BHl./ecnae KYWHJ/f P
B rrocrre,[\Hee apeM.f! B03pacrneT BHl1Marr11e K rrpo6rreMe 113rreHl15! Mp;eHTMqHOCTl1 Ha JIOKaJibHOM l1 MvtKpOlIOKaJibHOM ypOBH.f!X B npep;eJiax cerra l1 ,[la)!(e qacTM
ceJia. TaKa.f! 11p;eHTWIHOCTh rrp05!BJI5!eTrn B p;Byx rrJIOCKOCTJIX - MaTepMaJibHOi1 M
rrc11xoJior11qeCKoi1. MaTep11aJibHa5! cocTaBJI.f!IOID;aJI OTo6pa)!(aeT ycTO.f!BllIHern
Tpa,a;MD;lilOHHhie cpopMhl Be,a;eHl15! X035!MCTBa, opraHl13aD;l1!0 )!(li!Jll11D;H0-6hITOBOfO
rrpocTparrcTBa. ITocKOJihKY yKpaMHD;hI l1 Morrp;aBaHe Haxop;5!TCH B rrp116JIM311TeJibrro O}J;li!HaKOBOH rrpMpO,a;Ho-reorpacpMqecKOH cpe,a;e, cpaKTOpOB, KOTOphre 6hI rro,a;'IepKvtBaJil1 pa3HMD;Y B MaTep11aJihHOH ccpepe 11 TeM yc11rr11BaJIM Bhrpa)!(eHHOCTh
rrp113HaKOB pa3HhIX 3THlilqHOCTeH, cpaBHl1TeJihHO HeMHOfO. 0Hl1 Kaca!OTCH rrpeMMyID;eCTBeHHO rrp11op11TeTOB 3KOHOMJ1qecKoro xapaKTepa, KOTOphre 11Me!OT CBOe
rrpO,LIOJI)!(em1e B OT,[\eJihHbIX cerMeHTax X03JIHCTBeHHOH ,[\eHTeJibHOCTlil 11 6bny.
TaK, OBD;eBOIJ:CTBO HBJIHeTC5! Ba)!(HOH COCTaBJI.f!IOID;eH 3KOH0Mli!Kl1 yKpavtHD;eB, HO
y MOJI)J;aBaH OHO cq11TaeTC5! O)J;Hli!M l13 OCHOBHhlX lil 5!BJI5!eTCJI 6a30H ,[\JIJI pa3Bl1Tlil5!
Tpa,a;MD;MOHHOro TKaqecTBa, crreu;11cpMK11 HaD;MOHaJIHIOH KYXHM .
ITC11rxorrorw1ecKa5! cocTaBJI.f!IOID;a.f! Bhrpa)!(aeTC.f! B noTpe6HOCTM orrpe,a;eJieHl1JI
CBOero MeCTa B 0Kpy)!(a!OID;ei1 cpe,a;e. )J,rrH 3TOro 11Cl10Jih3YIOTCJI pa3Hh!e MOIJ,eJIM,
O)J;HOH l13 KOTOphIX, KaK l13BeCTHO, JIBJIJieTC5!, Harrpl1Mep, aHTporrou;eHTpMqecKa5!.
Otta COCTOMT M3 Hp;pa (cy6'beKTa) 11 rrep11cpep1111 (o61'eKTa). 5I,a;poM JIBJIJIIOTC5!
l103li!TMBHb!e xapaKTepMCTMKM, 6a3MpyIOID;MeCJI Ha ycTOJIB!llli!XC5! IJ:lI5! rpyrrrrhr
Tpa,[IMD;li!JIX, a nepMcpepM!O COCTaBJIJI!OT HeraTl1BHbie, TO ecTb Te, KOTOpbre OT-

- 101 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

lIM'IaIOTG!. ITp11 3TOM ,n;ocTaTO'IHO ,n;a)!(e Ml1H11MallbHOe KOlIM'IecTBO rrp11 3HaKoB,

HecBOMCTBeHHbIX cy6'beKTy. TaKaJI Mo,n;enb cpopM11poBamu1 yKpa11HcKor1 11 MOJI ,n;aBCKOM 11,n;eHTl1'IHOCTl1 xapaKTepHa KaK ,n;mr yKpa11HI.J;eB, TaK 11 p;m! MOJI,n;asaH
B rrpe,n;enax 3THOKOHTaKTHoii: 30HbI. B TaK11x 3THOKOHTaKTHbIX 30Hax 11HTeHc11sHOCTh TpaHccpopMa11;1111 11,n;eHTl1'IHOCTl1 3aBl1C11T OT 11HTeHC.11BHOCT.11 Me)!(KYllbTypHOM KOMMYHl1Ka11;11.11, KOTopaJI, B CBOI{) O'Iepep;b, 3aBMC.11T OT pJip;a cpaKTOpOB
11 ycJIOBl1M cpyHKI.J;MOHMpoBaHMJI (pbIHKl1, pelll1fl103Hb!e rrpa3p;Hl1Kl1, CB06op;Hoe
JJ;Bl1)!<eH11e pa6o<Ieii: CMllbI .11 T. n.).

HeKOTOpb1e IIITp11:x11: K 11:3yqe1n110 Ka11ett,a.apHbIX 11: ceMeliiHbIX

rrpa3,ll,HJ1:KOB MOll,ll,aBCKHX rpa)K,a.aH, )Kl1:BJID;HX B J1crraHJ1:M

t1eaH Mt1rf!EB
Ha ocHoBe 6eceg, rrpoBegeHHhIX B ITaJibMa-ge-Ma11opKa (J1cnaH11JI) c rpaJKgaHaM11 Pecrry6n11K11 MongoBa, c oqm11;.11aJibHbIMM rrpegCTaB11TeJIJIMM aAMMH.11cTpaT11BHhIX BllaCTeM, a TaK)!(e lIM'IHb!X Ha6nmgeHMM aBTOpa 3a cny)!(6aM.11 B rrpaBOCIIaBHOM xpaMe Po)!(gecTBa Xp.11cT0Ba, B MaTep.11anax goKnap;a rrpegcTaBneH
PJIA 37IeMeHTOB npa3,[\HMKOB, corrpoBO)!(,l.\aI0~.11x 6b1T.11e 3M11rpaHTOB, )!(l1By~11x
B 3TOM Typ.11CTl1'IeCKOM ropoge.

HapJI/.\Y c KOHCTara11;11eM: CBegeHMM CTaTMCT.11-

'IeCKOfO xapaKTepa aBTOp genaeT Bb!BOAhl l1 o6o6~eHl1JI OTHOCl1TellbHO napaMeTpOB gyweBHOfO COCTOJIHI1JI l1 rrepeMeH, KOTOpb!e Hel136e)!(H0 HacTyrraroT B
11x M11p0Bocrrp11JITJH!. 0TcyTcTB11e ycnoB11i1 11 B03MO)!(HOCTeii: ,n;nJI BKJIIO'IeH11JI
B rrpa3p;Hl1'IH0-06plI,n;OBYIO Cl1CTeMy B po,n;HOM aTMoccpepe OJJ;HOBpeMeHHO rrp11BOJJ;l1T KaK K HOCTallbfl1.11, TaK .11 K rrp.11M.11peHl1IO c cy~eCTBYIO~eM: ,n;aHHOCTbIO .11
rrepcrreKT11BaM11.

11p051BlleHM51 yKpaHHCKO-MOll,ll,aBCKOM Me)KKYllbTJpHOM

KOMMJHHKau;11:11: B CBa,a.e6HOM o6p,a.HOCTJ1:

HamanuR nETPOBA
Borrpoc yKpa11HcKo-Mon,n;asCKoii: Me)!(KYllbTYPHOii: KOMMyH11Ka11;1111 JIBJIJieTrn
OJJ;Hl1M !13 KIIIO'IeBbIX B .11CC7Ie,n;oBaHl1l1 xapaKTepa .11 rrocne,[\CTBl1M yKpal1HCKOMOJI,n;aBCK.11X OTHOIIIeHMM Ha Tepp.11Top1111 Eyro-.[(HeCTpOBCKOfO Me)!(Aype'IbJI l1
Ey,n;)!(aKa. Me)!(KYllbTYPHaJI KOMMYHMKaI.J;MJI rrpoJIBJIJieTcJI BO scex cerMeHTax
Tpag1111;110HH0J1: KYllbTYPhI yKpa11tt11;es 11 Mon,n;asaH, .11 rna,n;e6ttaJI o6pJI,n;ttocTb
JIBJIJieTCJI O,D;Hl1M 113 Tex, r,n;e OHa OT'IeTJil1BO 3arre'IaTJieHa. B pe3ynbTaTe rrpoBe,n;eHHb!X .11ccne,n;oBaHMM 3aMMCTBOBaHl1JI 3acp.11Kc11posaHbl:

1) B

OTp;ellbHbIX CTpyK-

TYPHh!X KOMrrotteHTax, Ha3BaHMJIX o6pR,n;OBhIX ,n;ei1crnvrr1 11 vrx BhIIIOTIHeHMR

(a,n;yHaHHR);

2)

Ha3samrnx rna,n;e6Hb!X 'Il1HOB (BopHMK, HaHawKa);

~

102

3)

HaMMeHO-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

BaHJrnx rnap;e6Horo Hap5!p;a li! o6p5!p;OBbrx aTpli!6yToB (HacppaHli!l\51, rranarnpH).

Ji'1HTeHCli!BHOCTh KOMMYHHKanrnHhIX rrpo11eccoB B ornxpottHOM lil ,n;MaxpottHOM H3MepeHlrnx 3aBMCeJia OT pa3JIM'IHhIX yrnoBli!M MCTopwrecKoro H co11HaJihH0-3KOHOMHqecKoro xapaKTepa, KOTOpbre BJIMJIJIH Ha B03MO)KH0CTb Me)K3THMqecKOro 0611\eHMJ! KaK B rrorpaH11qHoJII 30He, rnK .M 30He pacceneHHJI .n;pyroro
3THJilqecKoro Maccrrna.

B xpottorron1qecKMX rpatt1111ax co BTopoJII IIOJIOBl1HhI XIX

BeKa OHl1 OTm1qarOTCJI IIOCTerreHHOM MHTeHCMcpHKa11HeJII Ha cpoHe poem MaTep11aJibHbIX B03MO)KHOcTei1 yKpa11HCKMX 11 MOJip;aBcK11x ceMei1. ParnrnpeH1110 KOHTaKTOB Ha Bcex ypOBHJIX, rrpeo.n;orreHJi!IO OTHOCJi!TeJibHOM 3THOKYJibTYPHOM H30IIJI1\lill1 crroco6cTBOBarr 11 pocT q11cna cMernaHHhIX 6paKOB.
Ern11 BO BTopoi1 rronoBli!He
BoIII HOJIOBli!He

XIX B.

OHli! ae 6hIJil1 pacrrpocTpaaeHhI, TO B rrep-

xx B. KOJIWfeCTBO TaKMX 6paKOB pacTeT,

M BO BTOpoJII IIOJIOBMHe

BeKa Hal\MOHaJibHaJI IIpliltta.n;Jie)KHOCTb TepJieT aKTyarrbHOCTb KaK cpaKTOp 3aKJIIOqeHJi!JI 6paKa.

B CMHXpOHHOM

M3MepeHMM MHTeHCMBHOCTh MHcpHJibTpal\HH 6orree

OTqeTJIMBO rrpocJie)KMBaeTCJI B rropy6e)l(H0H 30He M B yKpaHHCKO-MOJI,n;aBCKHX

cerrax, r.n;e co BTopoJII rrorroBli!HbI

XX B.

rrpowcxo.n;11T rrocTerrettHaJ! TpattccpopMa-

1\HJI CBa,n;h6hI c OTKJIOHeHHeM OT y cTOJ!BIIIerocJI KaHOHa, rrpeKpamaeTCJI HMIIJieMeHTal\HJI KOMHOHeHTOB OT)];eJihHblX MOJip;aBCKli!X o6pJip;OB, cpOKOB B Tpap;li!l\11 OHHyro KaHBY yKpali!HCKOi'r cBagh6hI.

IloxopOHHO-IIOMMHallbHhie rrpaKTMKM aTaKCKMX IJ;biraH

BRl/ecnaB CTEnAHOB
Me)KAY copoKCKHMH H aTaKCKHMH 1\hiraHaMH cyll\ecTByeT orrpegerre:irnaJI
KOHKypeHl\HJI. ,D;Ba HaCeJieHHbIX rryHKTa c KOMITaKTHbIM rrp0)1(11BaHHeM Jlli!l\
1\hlfaHCKOM Hal\110HaJibHOCTli! HCTOpli!qecKH p;oKa3hIBaIOT CBOe rrepBeHCTBO B
OT)];eJibHbIX rrpOJIBJieHJi!JlX Tpagl11\li!M, 6ygh TO pa3MepbI CTpOHil\erorn ):\OMa HJIH
HblIIIHOCTb rrpOBO):\OB yMeprnero. L(hrraHe Ha3BaHHh!X ropogoB yp;eJIJ!IOT cepbe3HOe BHHMaHHe BHernHeIII CTOpOHe p;eMOHCTpal\HH Tpa.n;Hl\110HHbIX npaKTl1K (B
TOM qHcJie noxopOHHo-noM11HaJihHhIX) . KaK H copoKCKHe 1\hiraHe, poMbI ATaK
rrpe.n;a!OT yMeprnero seMrre He TaK, KaK HX coce.n;H Morr.n;aBaHe H yKpa11Hl\hI, - Ha
TpeTJ1M geHb, a TOJibKO Ha

14-30 ,ll;Hl1.

06'l>JICHJI!OT 3TO, rrpe)l(p;e Bcero, CTpeMJie-

HHeM 06ycTpo11Tb rrornep;HIO!O 0611TeJib .n;rrJI yMeprnero - cKJien. Ero BHyTpe1-rnwe

CTeHbl qacTO gerraJ-OT qwcTOM Kllap;KOM, qTo, ecTeCTBeHHO, Tpe6yeT p;OIIOJIHli!TeJihHOfO BpeMeHl1 (B xoge li!CCJiegoBaHJi!J! BI1epBble yp;aJIOCb sacpHKCHpOBaTb rrpaKTl1KY cTpOJ.neJibCTBa CKJierra y 1\hiraH).
IIll1poKo pacrrpocTpaHeHo rrpep;crnBnem1e o TOM, '!TO yMeprneMy HY)!(HO
o6ecrre'!J1Tb Bee Te ycJIOBl1JI, K KOTOpbIM OH np11BbIK np11 )KJ13HH. l1o3TOMY B
CKJienax yMeprn11x My)!(qHH ):\eJia!-OT 6apbl (c Ka)K,n;OM CTOpOHbl rpo6a), KOTOpbre
3aITOJIHJI!-OT cn11pTHbIM, B CKJierrax TaK)Ke OCTaBJIJI!-OT 6pHTBeHHb!e H Kyp11TeJib-

- 103 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

Hble rrp11Ha,z:v1e)!(HOeTM. )KeHeKMe eKJieIIbl TO)!(e 06yeTpa11BaIOT 6apaMM, B HMX

o6wrno oeTaBnJIIOT 6yThllIKY Bli!Ha, rnaMnaHeKoe, IlOMell\aIOT KOCMeT11Ky, p;parOI.\eHHOeTM, KOTOpbre HOeMJia yMeprnaJJ:, p;eHbrM. B rnrrae eMepTM pe6eHKa B
eKnerr rroMell\aIOTrn 11rpyrnK11, ,,Bee p;eTcKoe''. Ehm p;a)!(e 3aqmKrnpoBaH cpaKT
rrpoBep;eHMJI oeBell\eHMJI B eKJierr: ,,.[(a)!(e CBeT rrpoBO/];JIT, '1T06 OH BMp;en''. OrneIl\eHMe BK7Il0'-!a!OT pop;eTBeHHMKM BO BpeMJI noeell\eHMJI KJiap;6Mll\a. ,,EeTb p;a)!(e
rrop;KlI!O'IeH11e K eenr. . .''. CaMhIM maBHhIM rrpa3p;HMKOM MepTBhrx y 1\hiraH, KaK y
p;pyr11x rrpasoenaBHhrx e'IMTaeTeJI IIaexa MepTBhrx - rrepBbii1: rroHep;eJihHMK rro-

ene ITaex11. B :3TOT p;eHh Bee pop;eTBeHHMKM eTapaIOTeJI eo6paTbeJI tta rmap;6111l\e
ATaK, rp;e Ha MOrMJiax yeTpa11sa10TeJI IIblllIHbie IIOMMHKM.

COQJ'IOB03pacTHbie BaplilaD;lillil yKpaliIHCKo:ti Tpal'l,liIQJ'IOHHoi1:

Ol'l,e)l(l'l,hI (Ha MaTep11aJJ.ax CAo6ol'l,cKoi1: YKpaliIHhI
KoHu;a XIX - cepel'l,liIHhI XX B.)

BaneHmUHa CYWKO
Op;e)!(p;a

B HbIHellIHMe speMeHa MrpaeT Kpai1He Ba)!(HYIO poJib B Boerrpw-

JITY!M OKpy)!(aJOll\I1MM ee o6nap;aTeJIJI . ,Il;1rn Tpap;Ml\MOHHOro )!(e 06ll\eeTBa OHa

6hIJia 3HaKOM rrpwHap;Jie)!(HOeTH K orrpep;eJieHHOMY :3THoey, ey6pernoHaJibHOH M
JIOKaJibHOM :3THH'IeeKoi1 rpyrrrre, COI.\MaJihHOMY KJiaeey

JI[

pop;y onpep;eneHHh!X 3a-

HJITMi1, TO eeTb a6eoJIIOTHO npaBbl Te, KTO Ha3bIBaeT ee naenopTOM HOeMTeJIJI.

Cno6op;CKa!I YKpawHa Tepp11Top11aJihHO BKmoraeT B ee6JI, no eospeMeHHOMY
ap;MMHMeTpaTHBHOMY p;eneHMIO, HhIHellIHIOIO XapbKOBexy10 o6naeTh, 10ro-soeToK
CyMcKorl!, cesepHbre pai1oHhI ,Il;oHel\KOi1 M 'IaeTh J1yraHexoi1: (go p. CesepcKMM )J;oHel\) o6nacTei1 YxpaMHhI w KJ)!(Hbie pai1:0HhI Eenropop;cKorlr, Kypcxor/r 11 BopoHe)!(cKorlr o6naeTei1 Poernrlrexoi1: <l>ep;epal\MM. Crrel\M<PM'IeCKoi1: oco6eHHOCTbIO ::irnro
per110Ha co BToporlr rronoBMHbI XIX B. 6hIIIO aKTMBHOe rrpoMbillIJieHHoe pa3BMTHe.
3To IIOBJieKJIO 3a co6orlr cpaBHMTe/IbHO paHHee pa3JIO)!(eHMe rraTp11apxa1IbHb!X OTHOllieHMrir BO BCex OTpacJIJIX HapOAHOH )!(J13HM. 0THOCMTeJihHO HapOAHOro KOCTIOMa KaK Ba)KHOH ccpeph! Hapo):1HOH )!(J13HM MO)!(HO OTMeTMTh, 'ITO eCJIJI[ B Ha'IaJie
XIX B. 6h!IIO xapaxTepHo oTcyTeTBMe crrel\MaJihHOro KOMrrnexca p;eTcKorlr op;e)!(p;hr, yrroTpe611eHMe roJIOBHh!X y6opoB KaK 3HaKOB CTaTyeHOeTM (Bh!COKMe rnarrKM
y B3pOCJihIX MY)!('IMH, 3aHMMaIOll\MX onpep;eneHHhie p;OJI)!(HOeTM B o6ll\eeTBe; )KeHexMe ronoBHhie y6oph1 - 3HaK 3aMy)!(Hero, 0011epllleHHOJieTHero, yBa)KaeMoro eoeTO!IHM!l: ,,BiHOK - 3HaK '!eeHoro p;iBOI.\TBa';
K KOHI.\Y BeKa ):jeTM

JI[

,,o~irrol<

- KopoHa 'IeeHOl )!(iHKM"), TO

rrop;poeTKM )KeHeKoro ITO/Ia Hepep;KO IIOKHp;aIOT eeMhlO, 'ITO

OTpa)KaeTCJI JI[ Ha HX KOCTIOMe. Pa3BMTMe TeKCTM/IbHOro npOM3B0):1CTBa rrpMBO):\MT

K yAerneBJieHMIO M ):10cTynHocTM rroKyrrHhIX TKaHeii M MaTep11a110B p;eKopHpOBKM
TKaHeBhlX M3):1em1i1:, Ha 'ITO OKa3aJiaCh oco6eHHO OT3hIB'IMBOM He3aMy)!(HJIJI MOIIO):je)!(h. J1MeHHO TOrp;a pyKaBa yxpaMHeKMX )KeHeKMX copo'IeK eTaHOB!ITC!l ,,Hi6M y
KpOB YMO'!eHi" (CIIOBHO OMO'IeHHhie B KpOBM) JI[ :3TalIOHOM yxpaHHCKOH BblllIMBKM

- 104-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

BhicTyrraroT pacn'.!TeJJhHbie opHaMeHThI KpacHoro 11 qepHoro 1\BeTa, Ha Cno6o)!(aHJ.I.\11He y)!(e K Ha'-!aJJy

B. ropogcKoe IIJiaThe BbJTeCHJ!eT ttapO,!\Hb!M KOCT!OM,

xx

CHa'Ialla 113 rroscegHeBHOM ccpepbl, a 3aTeM 11 113 rrpa3,[\Hl1'-!HOM 11 p11TyaJJbHOM.

JJ:aHHOe .i!BJJeH11e xapaKTepHO ,[\JIR Bcex 3THOCOB Kpa.i!.

K norrpocy 06 MCTO'IHMKax 113yqeH11.a rr11caHKap cTna

BuKmop TKALIEHKO
B HaCTORl.I.l;ee BpeMR B 11CCJJegoBaHJ.111 TI11CaHKapcTBa MO)!(HO BbI,[\eJI11Tb el.I.l;e
ogHy rpyrrrry 11CTO'-!Hl1KOB - yqe6Ho-MeTogMqecKJ.1e pa3pa60TK11, rroco6MR, peKOMeHga1111M gnH geTelli MrragIIIero M cpegHero IIIKOJJhHOro B03pacn. Pa3pa60TKM
MeT0,[\11'-!eCKMX rroco611JII rro pocrrl1CJ.1 IIJ.1CaHOK ,[\lIH IIIMpOKOfO Kpyra IIO.i!BMJIHCb B
OCHOBHOM BO BTOpolli TIOJJOBHHe 90 -x rr.

xx B. OgHOM H3 nepBbIX, B 1991 r., 6bIJia

M3gaHa XapbKOBCK11M rocygapcTBeHHhIM rregarorJ.1qecK11M ymrnepcHTeTOM pa3pa6oTKa JI. M . fpe6eHl.I.l;MKOBolli 11 0. 0. JJ:aHMJJeBJ.1q ,,MeTOgJ.1qecK11e YKa3aH11R K
Kypcy JJ:eKopaTMBHo-rrp11KJJagHoe 11CKyccTBO. MMH11aT10pttaH )!(J.1BOTIJ.1Ch YKpa11HhJ. TI11caHKM''. B 1997 r. 0 . Eenoyc MC. CTaIIIYK pa3pa60TaJJJ.1 TeMaTJ.1qecKMlli
rroqacoBOM TIJJaH Kypca J.1 MeTO,[\MKY rrpenogaBaHJ.1.i! rr11caHKapcTBa. JJ:aHHbJe MaTep11aJJbl J.13HaqaJihHO 6hIJIJ.1 HaneqaTaHbl B )!(ypHaJJax ,,PogHaH IIIKOJJa': ,,McKyCcTBO
J.1 o6pa30BaHHe" nog 3aroJIOBKOM ,,IllKOJia rntcaHKapCTBa''. a B 2005 r. OHJ.1 6hIJIJ.1
gonorrHeHbI 11 M3gaHbI KaK yqe6Ho-MeTOgJ.1qecK11e peK0MeHga11M11. CnegyeT OTMe-

c.

Tl1Th 11 gpyrne noco6H.i!:

L(eJIIcyH ,,YKpa11HCKaH IIl1CaHKa" (KpeMeH'-!yr, 2000),
C. CngH11K ,,<DopM11poBaH11e xygo)!(eCTBeHHO-TpygoBhIX 3HaH11lli 11 yMeH11lli B
rrpo11ecce 0TgenK11 HML\" (KorrOMhrn, 2002), A. Man11H11Ha, M. Man11H11Ha, 0. fp11g HeBa ,,TiacxarrhHhIM cyBeH11p. YKpaYIHCKaH HapogHaH rrMcaHKa" (XapbKOB, 2005),
T. JJ:y6Y1q ,;tlygo-rrMcaHKa" (TepHOTIOJJh, 2005), M. KrrYlg ,;-Iygo rrYlcaHKOB3" (TepHonorrh, 2006), A. CTperre11 ,,J1CKyccTBO n11caHKapcTBa''. (TiepeHCJiaB-XMenhn1111KY1Jii, 2006), M. MBaHYIIIIYIH ,,no 6erroMy Hllil\e BOCKOBhre y3opb1" (JlbBOB, 2006).
TaK)!(e Heo6xogwMo yKa3aTh MeTog11qecKoe noco611e, pa3pa6oTaHHoe MacTepoM
rro pocnMCM T. KoHoBaJJ Yl3 JiyraH1.I.1;11HhI ,,TI11caHKOBa a6eTKa" (K11eB, 2007) - ::JTO
pa6on Bb!COKOfO ypoBH.i!, xopOIIIO .l1JIJI!OCTp.11poBaHHa.i!, B KOTOpoilI 11CTIOJib3Y!OTC.i! MaTep11aJJbl no 3THorpacp11Y1 YI .11CTOpM11 TIYICaHKapcTBa, HapogoBegeHJ.1.i!. J13
reorpacpMYI MeCT Yl3gaHYllli MO)!(HO 0Trneg.11Tb pacrrpocTpaHeHY1e rr.11caHKapcTBa YI
ero cy1.I.1;ecTBOBaHwe B TOM YIJJl1 YIHOM per110He, qTo TaK)!(e npegcTaBJJHeT YIHTepec
gnR 3THorpacp11qecKolli HayKM.

-105 -

CENTRUL STUD/UL ARTELOR

Terna ,,Vecinii" in grafica satirica a plasticianului Alexei Grabco
Lucia ADASCALl[A
Grafica satirica, in calitate de gen al artelor plastice, cu regret, pana acum nu
s-a bucurat de o atentie sporita din partea cercetatorilor fenomenelor artistice de
la noi, considerandu-se un gen oarecum periferic. Cu toate acestea, pe parcursul
deceniilor, in cadrul acestui gen au fast zamislite fai grafice de o valoroasa expresivitate 9i rezonanta sociala.
Alexei Grabco - pictor, grafician 9i caricaturist, debuteaza in anul 1956 pe paginile revistei ,,Scanteia Leninista'. iar ulterior, la indemnul pictorului Igor Vieru,
intra in marea familie a revistei ,,Chiparu9''. unde pe parcursul a 25 de ani activeaza in calitate de redactor artistic, impunandu-se prin caricaturi pline de umor 9i
de idei noi, realizate stilistic inconfundabil.
Centrul de atractie, in jurul caruia planeaza interesul permanent al pictorului
A. Grabco, este concentrat pe relatiile dintre vecini, astfel incat seria de desene satirice din coleqia ,,Vecinii" a fast tiparita pe parcursul mai multor decenii in ziare
9i in revista de satira 9i umor ,,Chiparu{ Unele dintre acestea, fiind publicate in
amt! 1975 intr-o editie aparte, vin sa contureze 9i sa evidentieze situatii ridicole
in care se pomenesc vecinii, precum 9i viciile, dar 9i atuurile celor doua personaje. Operand liber cu imaginea (compozitia, forma, proportia, spatialitatea),
A. Grabco a creat lucrari simple 9i totodata impresionante din punct de vedere al
rezonantei narative 9i complexitatii ideatice. Acestea au servit ulterior 9i ca baza in
realizarea la studioul ,,Moldova-Film'' a filmului cu desene animate ,,Doi vecini".

Teatrul dramatic rus ,,A. P. Cehov" ca fenomen al culturii artistice

a Republicii Moldova
Nadejda AX/ONO VA
Aparitia 9i dezvoltarea Teatrului dramatic rus ,,A. P. Cehov" a fast determinata de necesitatea afirmarii scenice in limba rusa a valorilor dramaturgiei universale in Republica Moldova. Principiile artistice ale teatrului, fandat in anul 1934,
s-au stabilit in concordanta cu tendinta de farmare a unor viziuni active asupra
vietii, cu afirmarea unor idealuri morale inalte, proprii oamenilor noii societati.
Printre cele mai importante spectacole s-au evidentiat Liubovi Iarovaia de K. Trenev, Ciirarea spionului de A. Dumas, !ntalnire periculoasii de I. Stalski. In anii de
razboi ~i in p erioada postbelicii in prim-plan a fost tema eroico-patriotica 9i cea
liricii. In realitatile socioculturale ale anilor 1960-1980, o importanta deosebita a

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

obtinut-o problematica social-morala, intruchipata in spectacolele lui V. Rozov,

T. Williams, V. Vampilov, I. Druta, A. Busuioc ~.a.
La hotarul secolelor XX-XXI, in perioada rupturii unor norme deja prestabilite ale vietii sociale !Ii in cadrul stabilizarii ulterioare treptate a acesteia in noile
conditii socioculturale, Teatrul dramatic rus ,,A. P. Cehov" a continuat sa monteze spectacole cu tematica social-morala: Trei surori, Livada de vi~ini !Ii Salonul
nr. 6 de A. Cehov, Regele Lear de W. Shakespeare, Prea multa minte strica de A.
Griboedov, Steaua Jara nume de M. Sebastian. Alaturi de alte spectacole, realizate
dupa principiile realismului psihologic, un loc important in repertoriul teatrului
il ocupa atat spectacolele bazate pe arta de a reprezenta: The Curious Savage de J.
Patrick, $coala nevestelor de Moliere, Visul unei nopti de vara de W Shakespeare,
cat !Ii comediile de situatii vesele, ca un mijloc de distractie.

Interferente culturale in creatia compozitorului Laurentiu Gondiu

Valeria BARBAS

Compozitorul L. Gondiu este un exponent reprezentativ al interculturalitatii muzicale moderne. Activand constant in arealul moldo-roman, membru al
Uniunii Compozitorilor ~i Muzicologilor din Republica Moldova !Ii Romania,
L. Gondiu este un exemplu de compozitor care s-a cultivat sub influenta mai
multor culturi muzicale. Dupa absolvirea Colegiului ,,$tefan Neaga'' din Chi9inau (1985-1990), L. Gondiu a urmat Cursul de pregatire la Universitatea de Arte
din Chi~inau (1990-1991), absolvind Conservatorul din Ia~i (1991-1995) !ii, mai
apoi, Academia de Muzica din Bucure~ti (1996-1997). L. Gondiu sintetizeaza in
scriitura componistica mai multe identitati sonore, axandu-se pe elaborarea tehnologiei orchestrale, in special pe abordarea diferitor estetici pentru fiecare lucrare, fie diverse tendinte ethno - in muzica balcanica, orientala sau neo- in cea de
orientare neoromantica, neoimpresionista, neoclasicista, fie dimensiunea arhetipala - in muzica bizantina sau cea a muzicii U!iOare ~i jazz. In parcursul sau creativ
se identifica un aliaj de tendinte din configuratii culturale din vest, implicand
forme, genuri !ii motive de sorginte folclorica romaneasdi (poemele simfonice
Simfodoina, Sonata Sparta sau Athanos, Ruga, muzica la spectacolul Eu, $tefan
voievod, cvartetul Rurale), influente balcanice !ii cele din est, din lumea araba din Orient ~i Orientul Apropiat (vocaliza Asia dezlantuita, creatii din repertoriul
formatiei ,,Aud" - Oaza, Go and catch etc.). Pornind de la folclorul romanesc
!ii eel de natura bizantina, optica se extinde foarte mult, orice traditii devenind
,,utile". Compozitorul folose!ite elemente dintr-o cultura, acompaniate cu componente din alte culturi. Astfel, interculturalitatea se proiecteaza in muzica prin
ciocnirea la nivel factural, modal, acustic, ritmic ~i structural a pattern-uilor din
diferite zone culturale, fenomen definit deseori drept metastilistidi, unul dintre
multiplele efecte meta-, de sinteza, ale globalizarii.

- 107 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

Emisiunea (programul) de autor in audiovizualul contemporan

Alexandru BOHAN[OV
Sintagma ,,emisiune de autor" a fost preluata din arta cinematografica, uncle,
datorita celebrului curent Noul Val Francez (mai cu seama, a regizorului Francois Truffaut), a devenit un concept destul de semnificativ in filmologia contemporana. In fond, fiind o arta colectiva, in cinematografie dintotdeauna a aparut
problema al cui aport este mai substantial in reu~ita finala a operei filmice - al
scenaristului sau al regizorului?
Cu alte cuvinte, este vorba de creatorul care i~i pune cu pregnanta pecetea pe
intregul traseu de concepere ~i productie propriu-zisa a filmului. Pana la urma,
s-a acreditat ideea ca totu~i regizorul este eel care orchestreaza echipa de creatie
~i Jui ii revine, in buna masura, succesul sau nereu~ita unui film. De aceea, multi
regizori de marca ~i-au asumat ei in~i~i scrierea scenariului sau apar in ipostaza de
coautori. in aceastii ordine de idei, se poate vorbi chiar de autori totali (Chaplin,
Truffaut, $uk~in ~.a . ), cares-au produs ca regizori, scenari~ti ~i actori-interpreti.
In televiziunea de astazi, conceptul respectiv funqioneaza in toata plenitudinea. $i nu este vorba numai de programe de tip artistic, ci ~i de emisiuni publicistice. Astfel, notiunea de program de autor poate fi atribuita unor emisiuni de
natura informativ-analitica, dar ~i diferitor talk show-uri sau reality show-uri,
emisiuni-concurs (cu sau rara public intern/extern), ba chiar ~i unor anchete incendiare. in comunicare, exemple relevante vor fi preluate din trei spatii audiovizuale: al Republicii Moldova, Romaniei ~i Federatiei Ruse. Utilizand metoda
deconstruqiei, vor fi analizate structurile acestor programe, calitatea regiei, modul de prezentare ~i, eventual, de implicare a publicului, precum ~i organicitatea
elementelor componente.

Revelarea valorilor existentiale in pictura contemporanii

din Republica Moldova
Eleonora BRIGALDA
Real ~i simbol sunt doua concepte ale caror defini\ii i~i gasesc izvoarele in lucrarile marilor filozofi. in elaborarea concep\iei sale estetice asupra operei de arta,
M. Heidegger afirma ca arta este expresia adeviirului, adicii a realului originar. Ea
reveleaza hermeneutic sensul adanc al existentei istorice. in sensul lui abstract,
ideatic, realul reprezinta o entitate absoluta, ce poate fi perceput direct.
Creatia plastica contemporana a arti~tilor din Republica Moldova inglobeazii
in sine atat transcendenta elementului primordial cat ~i prezenta realului intr-o
structura vitala, definitorie a spiritului uman. in cadrul acestei abordari se realizeaza revelarea unei realitati absolute, a unor valori existentiale. In operele !or, ar-

- 108 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

ti~tii

plastici contemporani creeaza o simbioza perfecta intre cele doua contexte:

,,real-simbol" ~i ,,spatiu-timp". Printr-o abordare metaforica, ei dezvaluie enigma
legaturii existentei subiective ~i realizeaza o ,,deschidere superioara' spre inalt.
Revelarea unei realitati absolute, a unor valori existentiale sunt exprimate prin
simbolismul universal, prin expresivitate, forta ~i semnificatia picturii. In creatia
lui M. Grecu, contextul spiritual ,,real-simbol" inglobeaza in sine transcendenta
elementului primordial. I. Vieru define~te simbolul in relatia cu realul, ca o experienta totala, care guverneaza universul ~i totodata reprezinta emanatia spiritului
uman creator, iar pictorii A. Sarbu, M. Tarn~, T. Zbarnea, A. Rurac, F. Leanca,
Gh. Oprea, Gh. Tama vad in simbol imaginea unui arhetip, al unui real primordial.

Biserica Tuturor Sfintilor din satul Buciumeni:

aspecte istorice, a~tistice ~i arhitecturale

Manole BRIHUNET
Studiind subiectul edificarii bisericilor in spatiul pruto-nistrean in primele
decenii ale secolului al XIX-lea, in atentia noastra a intrat dosarul construqiei bisericii cu hramul Tuturor SfintiJor din satul Buciumeni, datat cu anii 1817-1824.
Aflam ca proprietarul mo~iei Buciumeni, tinutul Ia~i, medelnicerul Ioan Cristian,
a depus la 16 iunie 1817 o cerere pentru a primi binecuvantare de a construi o
biserica noua. Odata cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Gavriil, i se elibereaza ~i planul viitoarei biserici. Etapa premergatoare constructiei a durat in jur de
patru ani. In acest timp au fost pregatite materialele de construqie necesare. Aici
este cazul sa evidentiem materialul de baza al constructiei - caramida -, deoarece
procesul de pregatire a acesteia era mult mai complicat. Inceputul construqiei se
produce in luna mai 1821, cand a fost sfintit locul viitorului ~antier de catre protopopul locului. Pentru edificarea laca~ului de cult au fost angajati 20 de pietrari.
Lucrarile de constructie au durat trei ani. La 23 noiembrie 1824 biserica nou-zidita
este sfintita de un sobor de preoti.
In anul 1824, dupa finalizarea lucrarilor de construqie ~i amenajare, a fost intocmit izvodul de lucruri cu care a fost inzestrata biserica. Printre ele vom evidentia cateva obiecte pastrate pana in prezent: fragment din iconostas, candele cu
monograma ctitorului ~i anul executarii 1822, Noul Testament (Sankt Petersburg,
1819), clopotul cu inscriptia ctitoriceasca, datat cu anul 1824.
Cimitirul satului, dupa extindere, a ajuns in centrul a~ezarii, documentele cercetate confirmand amplasarea acestuia la inceputul secolului al XIX-lea la marginea de nord-est a satului, in conformitate cu traditia amenajarii spatiilor funerare.
Aria terenului ocupat de cimitir ~i biserica constituie 5022,968 m 2
In comunicare vor fi prezentate informatii inedite privind construqia bisericii din satul Buciumeni.

- 109 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

Elemente caligrafice in creatia lui Ilia Bogdesco

Viorica CAZA C
Printre plasticienii preocupati de elaborarea 9i aplicarea elementelor caligrafice in creatie este 9i Ilia Bogdesco, unul dintre primii plasticieni din RSS Moldoveneasca, care a acordat o deosebita atentie culturii de realizare plastica 9i expresiei
elementelor caligrafice in calitate de componente ale car\ii. Realizarile caligrafice ale acestuia la balada ,,Me9terul Manole': ,,Pungu\a cu doi bani" (varianta
in limba rusa), prefa\a la povqtile lui Ion Creanga (scrise in limba romana cu
grafie chirilica), sigla editurii ,,Cartea Moldovei': edi\iile ,,Oda prostiei" (1995),
Don Quijote de Servantes (1984-1989), cartea ,,Eseuri caligrafice" (1980-2010),
sunt lucrari de inalta tinuta artistica. In aceste opere caligrafice artistul a cautat sa atinga expresii inedite ale elementelor de baza cu elementele auxiliare, ale
elementelor ascendente cu cele descendente, ale elementelor de rotunjire cu cele
diacritice, ale celor terminale cu cele de imbinare, acordand o aten\ie sporita unghiului de scriere 9i ductului. Prin activitatea sa caligrafica, plasticianul a contribuit la formarea unei noi filiere stilistice in grafica de carte. In arta caligraficil a
acestuia caracterele au fost subordonate unor principii 9i legitati compozitionale
eminente, luandu-se in considerare particularitatile stilistice 9i estetice specifice
alfabetelor tradi\ionale. Avand in vedere transformarile ce au avut loc in procesul
evolutiei istorice a caracterelor, artistul a reu9it sa atinga expresii metaforice originale, oferindu-i-se astfel spectatorului noi posibilitati de contemplare artistica
a demersului caligrafic in contextul .unei lumi moderne, pline de semnifica\ii.
Dovada elocventa in acest sens serve9te 9i propriul sistem de caractere, elaborat
in vederea utilizarii sale in calitate de ini\iale/letrine.

Registrul inferior al ,,Cinului" manastirii Sucevita

Constantin I. CIOBANU
Eclipsata in majoritatea studiilor de atentia acordatii Judecatii de Apoi, Scarii lui Joan Climax, Arborelui lui Iesei sau Imnului Acatist, iconografia imensei
compozi\ii a Cinului - cunoscuta 9i sub denumirile de Rugaciune a tuturor sfintilor, Marea Deisis, Marea Procesiune, Biserica triumfatoare etc. - a ramas pana in
prezent la periferia cercetarilor. Interpretarile eterogene ale semnificatiei acestei
compozi\ji, propuse de diferiti istorici de arta, probeaza odata in plus complexitatea mesajului acestui tip iconografic, lipsa unor fenomene similare in pictura
altor tari ortodoxe, precum 9i dependen\a exegezei de conjunctura istoricii, de
op\iunile ideologice sau religioase ale semnatarilor studiilor, de instrumentarul
9tiintific al perioadelor in care au fost efectuate interpretarile. Or, Cinul joaca un

- 110 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

rol esential in constituirea integrita\ii ansamblurilor acelor, vorba lui Vasile Dragut, ,,impiiriitqti mantii colorate'; care pe timpul lui Petru Rare9 9i al domnilor
din dinastia Movile9tilor ,,au fost puse pe umerii de piatrii ai ctitoriilor domne9ti''.
De fapt, aceasta imensa frescii, asemeni unui covor intinsa pe toata jumiitatea
esticii a loca9ului, sudeaza intreaga decora\ie de pe fa\ade, oferind o orientare, o
mi~care in lectura programului iconografic 9i stabilind, implicit, nucleul acestui
program. Datorita ei, dinamica lecturii ,,ascendente'; prezente in Arborele lui Iesei
sau dinamica lecturii ,,diagonale'; prezente in Seara lui loan Climax, sunt reorientate in dinamica lecturii ,,de la asfin\it spre rasarit''.
Scopul comuniciirii noastre este de a prezenta sursele literare ale citatelor scrise in limba slavona pe filacterele piirintilor de9ertului, ale anahoretilor, ale siha9trilor 9i ale stalpnicilor pictati in registrul inferior al Cinului de la biserica Invierea
Domnului a manastirii Sucevi\a.
Or, dupa cum au aratat cercetarile din ultimii doi ani, marea majoritate a acestor citate sunt preluate din a~a-numita Colectie alfabeticii a Apoftegmelor piirinfilor din pustiu - coleqie cunoscuta in limba romana ~i sub denumirea de Pateric
alfabetic.

Arta conceptuala in viziunea Nataliei Poian Ciornaia

Iraida C/OBANU

Tendinta mai putin utilizata de arti~tii plastici din Republica Moldova de a

intercala mai multe genuri ale artelor plastice intr-un singur concept artistic o
caracterizeaza plenar pe artista Natalia Poian Ciornaia, incepand cu anii '90 ai
secolului trecut pana in prezent. Absolventa a uneia din cele mai prestigioase ~co
li de profil din fosta URSS - Institutul de Arta Decorativa ~i Aplicata din Lvov,
Ucraina, artista mai mult de patru decenii activeaza pe tiiramul artistic. In perioada incipienta a creatiei sale, ease axeaza, prin intermediul artei textile, pe genul
vestimentar, batik, tapiserie.
Maturitatea artistica incepe odata cu trecerea la o noua perspectiva - arta
conceptuala, la baza careia sta ideea materializata prin imaginea plastica. Drept
exemplu poate servi seria de lucrari Natura staticii cu lanfuri (1996), Natura staticii cu Nefertiti (1998), Masii de searii (1999), Calara~i (2006), Natura staticii cu
lampii ~i lanturi (2009) ~.a. 0 caracterizeaza trecerea de la un colorit intunecat la
unul viu, deseori chiar strident in pictura (tehnica in ulei pe panza 9i acril), iar
la vernisajele sale artista intercaleazii vizionarea picturii de ~evalet cu arta dansului, a vestimenta\iei realizate in tehnica batikului, bucurand ochiul spectatorului
printr-o viziune noua, postmodernista, unicat in arta nationalii, care intregqte
tendintele artei contemporane din republica.

- 111 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Orchestra po_pulara ca obied al studiului etnomuzicologic:

muz1ca tradi}ionala ~i societatea contemporana
Vasile CHISEL/TA

Demersul i~i propune sa argumenteze necesitatea studierii orchestrelor populare profesioniste din Republica Moldova ca factor al identificarii, valorificarii
~i patrimonializarii surselor de muzica traditionala, orala din a doua jumatate a
secolului al XX-lea - primul deceniu al secolului al XXI-lea. Autorul i~i focalizeaza atentia pe analiza activitiitii ~i repertoriului orchestrei de muzica popularii
,,Folclor", fondata cu concursul maestrului Dumitru Blajinu in anii 1967-1968.
Comunicarea acopera douii perioade istorice distincte: epoca totalitarismului
sovietic (1967-1990) ~i epoca contemporanii a tranzitiei post-sovietice (1990 prezent), in care raportul hegemonic dintre culturii, ideologie este total diferit ~i
pune in evidentii tendinte specifice de abordare ~i transmitere a patrimoniului
cultural imaterial. Orchestra ,,Folclor" reprezintii deopotrivii o institu\ie culturalii, un factor ~i actor social important, cu implica\ii majore in evolutia culturii
muzicale nationale. Acestui colectiv Ii apartine un rol-cheie in aparitia ~i dezvoltarea unei noi direqii stilistice ~i identitati culturale pe taramul artei populare
contemporane - muzica neo-traditionala, axata pe preluarea selectiva, fixarea,
prelucrarea in forma scrisa ~i valorificarea vechiului fond cultural in contextul
modernizarii, standardizarii, europenizarii infrastructurii de creatie, al transferului inovational din cultura academica occidentala.
Studierea orchestrei ,,Folclor" deschide o ampla panorama epistemologica vizand procesele sociale, culturale, politice ~i economice din perioada de referin\ii,
evidentiind rolul unei intregi generatii de oameni de creatie, muzicieni, interpre\i, poe\i, scriitori, dirijori, folclori~ti, compozitori, dasciili, pedagogi, institu\ii
artistice ~i de invatamant, reformatori ai culturii muzicale traditionale, care au
pus-o in slujba dezvoltarii durabile ~i sustenabile a societatii.

Evolutia tehnicii filigranarii artistice in spatiul pruto-nistrean

(secolele XIX-XX)
Liliana CONDRATICOVA

Autorul comuniciirii vine cu informatii noi privind piesele executate in tehnica filigranarii artistice in spa\iul pruto-nistrean. De origine din tarile orientale,
tehnica ce consta in crearea motivelor ornamentale cu ajutorul sarmei subtiri, a
firelor de metal laminate sau torsionate, a fost introdusa in spatiul romanesc prin
intermediul artei bizantine ~i in secolele XVII-XVIII de\ine intaietate in atelierele
din Moldova ~i Transilvania. Pentru articolele executate in atelierele din Basarabia este specifica combinarea mai multor tehnici de lucru precum filigranarea,
- 112 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

turnarea, emailarea 9.a. Filigranul a fost explorat la executarea pieselor de cult

(candele, cadelnite, potire), documentate atat in coleqiile muzeale (portpahare,
sipetele pentru bijuterii, po9ete, portmonee, porttigarete, degetare 9.a.) cat ~i in
loca9ele de cult din tara, unele avand o valoare artistica ~i istorica deosebita. In
procesul de lucru, bijutierii opereazii cu elemente decorative filigranate cu denumiri aparte: filigran neted, numit ~i alb (broderie alba), sfoara sau Junia, cordon, ~i
ret, cosita, braduf, covora~, executand ca finalitate un ornament plat sau in volum.
Pentru realizarea articolelor de bijuterie 9i a pieselor decorative, mai multe tipuri
de ornamente filigranate au fost abordate de bijutierii Vladimir Vasilkov (inelul
Independen fa; bro9a Soarele; briitara Florile; setul Macii; setul Pana de piiun); Iuri
Pavlov (modele pentru uzina de bijuterii din Chi9inau), Vladimir Kala9nikov (seturi de bijuterii), Gheorghe Coju9nean (bijuterii, cupe pentru $coala de viticultura din Stiiuceni), Alexei Marco (bratara Amintire; inelul Tamara), Vasili $ochin
(cupe prezentate la Bienala de artii decorativii din Chi9iniiu din anii 2012 9i 2014).
Timp de doua secole, filigranarea artistica detine un Joe special in creatia bijutierilor autohtoni, manifestandu-se atat in mod independent cat 9i in mixaj cu alte
tehnici de lucru cu metalele nobile 9i comune.

Tendinte in arta regizorala contemporana din Republica Moldova

Elfrida COROLIOVA
Din momentul aparitiei teatrului regizoral, in care regizorul este creatorul
textului spectacolului 9i al interpretarii bazei dramaturgice, este eel care determina componenta interpretilor 9i solutia scenica a spectacolelor. Analiza individualitatii creatoare a acestuia capata o semnificatie deosebita. In spectacolele montate de regizor ia na9tere istoria teatrului. Regizorii Teatrului National
,,M. Eminescu''. ai Teatrului Satiricus ,,I. L. Caragiale", ai Teatrului ,,E. Ionesco", ai
Teatrului de Revista ,,Ginta Latina" au studiat arta regizorala in 9colile teatrale din
Rusia, Ucraina, Georgia, Romania. Teatrele din aceste tari au legaturi multilaterale cu spectacolele nascute in teatrul european cu istorie multisecularii din Italia,
Franta, Germania, Anglia, Spania. Arta regizorala a lui Victor Gherlac, Valeriu
Cupcea, Sandri Ion $curea, Andrei Baleanu, Veaceslav Madan, Alexandru Grecu, Petru Vutciirau, Alexandru Cozub, Petru Hadircii 9.a. se caracterizeaza prin
schimbarile tendintelor in ceea ce prive9te formarea repertoriului, tipul spectacolelor ce reflecta realitatea existentei, viata spirituala a societatii in transformare de
la un deceniu la altul. In mod corespunzator, se schimbau principiile solutiei regizorale a spectacolelor, caracterul 9i procedeele jocului actoricesc. Creatia artisticii
a regizorilor autohtoni denota un proces complex 9i contradictoriu al formiirii 9i
dezvoltarii artei teatrale, ce reflectii pe parcursul deceniilor transformarile atmosferei socioculturale a Republicii Moldova.

- 113 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei !ji studiului artelor

26-28 mai 20 15

Elemente ale ornamentului fractal in vestimentatie

Lilia DONICA
In lumea tehnologicii, arta textila cu design fractal a devenit un ultim trend de
idei noi. Designul fractalilor intr-adevar a ciipatat amploare odata cu evolutia noilor tehnologii permise de calculator. Incepand cu mijlocul anilor '70 ai secolului
trecut, teoria geometriei fractale a fost dezvoltata de Benoit Mandelbrot, care folosea cuvantul ,,fractal" pentru a descrie obiectele cu forma iregulara din natura.
Studiul fractalilor s-a riispandit atat de mult intr-un timp scurt incat acum este
folosit in mai mult de 200 de domenii de arta 9i design, precum 9i in matematicii.
!n industrie, fractaliile sunt utilizate pentru a comprima imaginile prin reducerea
redundantelor de date (informatii), creand 0 platforma perfecta pentru designul
textil. Textilele fractale sunt deja folosite decenii intregi, aceasta nu inseamna neaparat cii fractalele au fost generate doar de calculator folosind algoritmul fractal.
Elementele fractale erau folosite inca din timpurile striivechi datorita preferintei
pentru similaritate. Fiecare zona a Moldovei i9i are specificul sau in prezentarea
portului, iar marturii referitoare la ornamentul fractal putem vedea in coleqiile
pastrate la Muzeul National de Etnografie 9i Istorie Naturala, in fotografiile de
epoca, carti 9i alte materiale din arhiva etc. Actualmente, arta fractala este bazata
pe matematicii, folosind ultimele programe software care genereaza designuri de
textile noi, revoluFonand lumea designului textil.

$tefan Sadovnicov ~i grupul artistic ,,ESTI"

Lilia DRAGNEV
~tefan Sadivnicov face parte din generatia arti9tilor a ciiror creatie a inceput
incii in perioada sovietica, intr-un ora9 provincial, intr-o tara in care 9i arta avea
hotare. La sfar9itul anilor '70 ai secolului trecut, fiind incii student la filologie, la
Institutul Pe_dagogic din Balti, el face cuno~tinta cu pictorii Gh. Dmitriev 9i L. Pincevsky. Mai tarziu li s-au alaturat M. Mincik, I. Puiu, B. Komarov, L. Ghitelman 9i
A. Lihman. Faptul ca aveau acelea9i viziuni asupra vietii 9i a procesului artistic i-a
determinat sa creeze in anul 1977 grupul ,,Esti" (Existam), in acest mod anuntandu-9i existenta. Faceau schimb de informatie, consultau revistele de arta poloneze
9i cehoslovace, raceau des naveta la Moscova, fiind sustinuti de criticul de arta
L. Bajanov. Au organizat la Balti cateva expozitii 9i aqiuni la Casa Ofiterilor,
intr-un spital, in subsolul unui bloc de locuit 9i in spatiul public al ora9ului. In
anul 1982, odata cu plecarea lui L. Pincevsky in SUA, grupul 9i-a incetat existenta
formal.
A fost un grup de arti~ti care incerca sa apere libertatea de creatie in domeniul
artelor vizuale. Soarta lor a fost destul de dramaticii, iar pentru unii chiar tragi-

- 114-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

di. M. Mincik ~i A. Lihman se sinucid, L. Pincevski ~i L. Ghitelman emigreaza,

B. Komarov, dupa ce urmeaza tratamentul la un spital de psihiatrie, traie~te retras
la Balti. Tot la Balti continua sa activeze G. Dmitriev. I. Puiu ~i $t. Sadovnicov se
transfera cu traiul la Chi~inau. Ultimul, la inceputul anilor 2000, emigreaza la
Moscova, uncle activeaza pana in prezent.
Studiul creativitatii acestui grup ar putea scoate la lumina pagini necunoscute
ale istoriei artei moldovene~ti, deosebit de interesante prin faptul ca se refera la o
provincie in care existen\a unui grup original ~i creativ activ, in epoca de stagnare,
este deosebit de surprinzatoare. Aspiratiile creative ale arti~tilor erau in confrun tare directa cu stilul dominant oficial al realismului socialist.

Interdependenta muzica-verb in cantarea de cult bizantinii

Violina GALA/CU

Se ~tie di muzidi liturgica bizantina este prin excelenta vehiculatoare a cuvantului, iar acesta - vehiculator al adevarurilor doctrinare. Astfel apare ea in mai
toate scrierile care ii sunt consacrate, iar in cazul in care cercetatorii opereaza o
anume disjunctie intre palierul muzical ~i eel textual al cantarii, postulatul unitatii
indestructibile a celor doua componente ramane pe deplin valabil.
Avand ca model psalmii (cantece cu caracter imnic, bazate pe texte biblice,
folosite in cultul iudaic), muzica liturgidi ortodoxa a fost mereu unita cu cuvantul, mereu ,,ascultatoare" de cuvant. In faza de inceput a imnografiei bizantine,
imnograful (autorul textului) se confunda adesea cu melodul (autorul melocliei),
ceea ce vorbe~te, odata in plus, de interdependenta stransa muzidi-verb. In lunga
lor coexistenta, textele cantate ~i melodiile lor au ajuns la o fuziune comparabila,
poate, doar cu sincretismul creatiei muzicale plurale. Fuziunea la care ne referim
a marcat ~i particularitatile structurale, ~i ethosul cantarii bizantine. Aceasta circumstanta explica de ce in cazul in care se intoneaza intr-o limba necunoscuta
credincio~ilor ea nu este mai putin religioasa sau mai putin purtatoare de mesaj
sacramental. La fel ~i cantarea in stil papadic, ale direi ample vocalize ~i sofisticate broderii dau impresia unei autosuficiente meloclice ~i a unei clesprinderi de
Logos, pastreaza - prin memoria prototipurilor sale - legatura cu textele sac:re ~i
indirditura lor dogmatidi.
Cu acest pasaj am acro~at problema diferentierii gradului de sudura a parametrilor pu~i in ecuatie in cele patru stari sau idiomuri ale melosului liturgic. Este
evidenta suprematia cuvantului in c:lntarea cultidi recitativa; ponderea celor doi
termeni ai binomului muzica-text se echilibreaza in c:lntarea irmologidi; ,,talerul
cantarului" va inclina spre componenta muzicala in idiomul stihiraric ~i, in sfar~it, intonarea melidi va triumfa in cantarea papadica.

- 115 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Valori ale structurii discursului in teatrul lui Ion Druta

Ana

GHILA~

Caracterizat prin complexitate atat la nivel de construqie dialogica ca text

primar cat 9i la eel al textului secundar - didascaliile, discursul dramatic drutian
creeaza posibilitatea unor abordari interpretative multiple. Din punct de vedere
al receptarii, else impune a fi valorificat in diverse contexte comunicativ-formative, fapt ce reclama o lectura avizata 9i integrala a textelor. Prin analiza acestora,
demonstram existenta unor deosebiri dintre cronotopul literaturii dramatice a
timpului cand au fost scrise primele piese drutiene 9i cronotopul din textele sale.
in timp ce discursul dramatic din anii '50-'60 ai secolului al XX-lea urmarea/
prezenta artistic indeaproape manifestarile prezentului, se indeparta de spiritul
etno-etic, Ion Druta, abordand tematica prezentului ori a trecutului istoric, sau
una general-umana, a demonstrat o viziune de sinteza privind imbinarea nationalului cu general-umanul, a istoriei cu contemporaneitatea.
Nu doar primele piese drutiene, ci 9i cele de mai tarziu au impus un anumit
tip de dramaturgie 9i de regie in spatiul uncle au fost montate (in tara 9i peste
hotare). In planul ideilor lui I. Lotman despre dezvoltarea culturii prin mutatii
de tipul ,,exploziilor'; teatrul drutian, ca 9i al altor autori care reprezentau ,,zona
marginala nationala" (belorusul A. Macaionoc, azerii R. 9i M. Ibraghimbekov,
ba9kirul M. Karim, estonianul H. Luik, armeanul A. Matevosean p.), a stimulat productivitatea ,,exploziilor" culturale prin valorificarea artisticii a folclorului,
mitului, parabolei 9i au impus teatrul mito-poetic 9i filosofic. Un rol important 1-a
avut, in acest context, alt element al structurii - personajul, tipologia lui, care in
imaginarul artistic drutian releva nu atat structuri psihologice cat stari de spirit in
anumite perioade ale evolutiei societatii, a istoriei nationale 9i universale.

Eruditia muzicala a lui Dimitrie Cantemir in viziunea

lui Franz J. Sulzer
'
Victor GHILA
De-a lungul timpului, faima de muzician a lui Dimitrie Cantemir 9i-a gasit
reflectare in exegezele izvoarelor istorice, literare, lexicografice, enciclopedice etc.
din spatii culturale, geografice 9i temporale diferite, marea !or majoritate relevand
locul important pe care I-a ocupat savantul in istoria muzicii orientale, nationale
9i universale.
Ample informatii cu referire la contributiile Jui Cantemir la cunoa9terea muzicii orientale, a celei turcqti, in primul rand, 9i a folcloristicii muzicale romanqti
sunt relatate de ciitre istoricul austriac Franz J. Sulzer. Observatiile sale privind
vocatia ~i activitatea savantului moldovean in domeniul artei sonore le expune pe

- 116 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

larg in lucrarea Geschichte des transalpinischen Daciens (1781). Este de remarcat

faptul di de~i se inspira ~i preia in repetate randuri datele ~i informatiile esentiale
in probleme de muzidi ~i etnografie din Descrierea Moldovei ~i Istoria Imperiului
Otoman, Sulzer initiaza polemici, lanseaza critici, deseori neintemeiate, alteori
ironizeaza pe seama dirturarului moldovean. In pofida acestora, textul sulzerian
scoate in evidenta cateva coordonate esentiale ce confirma eruditia muzicala a lui
Cantemir. Retin atentia activitatile inairita~ului nostru in urmatoarele domenii:
etnografie muzicala, cu observarea anumitor particularitati specifice ale creatiilor
orale autohtone (muzicale, literare, coregrafice); genuri muzical-folclorice, specifice vietii muzicale din Moldova ~i Tara Romaneasdi ~i fondului sonor mahomedan; istoriografie muzicala prezenta in observarea trecutului muzical; teoria
fenomenului muzical turcesc relevat sub aspect melodic, ritmic, signografic ~ . a .
Meritul lui Sulzer consta in faptul ca, evocand trecutul cultural-artistic oriental ~i romanesc in pagini de istoriografie muzicala, el il actualizeaza pe Cantemir,
punand in valoare o personalitate notorie a spiritualitatii nationale pe frontispiciul culturii umaniste universale.

Cu privire la ,,charmant-ul occidental" ~i alte aprecieri (sau prototipul

stilistic al arhitecturii liceului ,,N. Dadiani" din Chi~inau)
Natalia IURCENCO
Arhitectura neobi~nuita a liceului ,,N. Dadiani': opera arhitectului A. I. Bernardazzi, realizarile diruia se deosebesc, dupa unele aprecieri, printr-un deosebit ,,charmant occidental", are un prototip, ce se afla nu in Italia, tara inspiratiei la care, ghidati in exclusivitate de originea maestrului, inceardi sa ne trimita
unii cercetatori, ci in Sankt Petersburg, cladirea ~colii Comerciale, arhitect fiind
M. A. Makarov, construita cu 30 de ani anterior liceului Dadiani. Ambele au un
aspect similar, determinat de destinatia !or functionala: ~i una ~i alta sunt op ere de
arhitectura specifice pentru perioada stilului eclectic, cu toate di liceul Dadiani
a fost construit in anul 1900, timpul infloririi stilului modern (Art Nouveau). !n
ambele cladiri sunt folosite motive ale arhitecturii romanice, prezente in formele
ferestrelor enorme in arc din partea centrala a etajelor, in bosajele peretilor, care
imita zidaria din cuadre mari de piatra, in forma arhivoltelor aidoma arcbutanelor - in arhitectura cladirii ~colii comerciale din Sankt Petersburg, iar in cladirea
gimnaziului Dadiani - in utilizarea unei arcaturi similare in tratarea corni~ei cu
muluri. Tot aici sunt prezente ni~ele false (tabernacole), atat de caracteristice arhitecturii italiene din perioada goticii tarzii ~i a Rena~terii timpurii. Esentialul in
solutia ambelor cladiri era arhitectura specifidi a cladirilor de instruire, devenite
recunoscute tipologic. Anume cre~terea numeridi ~i intr-un ritm alert a cladirilor
de instruire medie (licee, ~coli reale ~i comerciale) in a doua jumatate a secolului

- 117 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea a condi\ionat elaborarea procedeelor

specifice de solu\ionare a arhitecturii, care trebuiau, pe langa confortul functional, sa atribuie acestor cladiri monumentalitatea ~i prestanta necesara.

Tesaturi artistice in spatiul romanesc in secolele XV-XVIII

Miruna HAEGAN
Teritoriul Romaniei, situat la intretaierea principalelor cai comerciale intre
Orientul Apropiat ~i Europa, a beneficiat de-a lungul veacurilor trecute de influentele culturale ~i artistice din Rasarit ~i Apus, pe care le-a asimilat ~i le-a adaptat
specificului national, constituind, totodata, un centru de iradiere culturala, de
pastrare ~i dezvoltare a celor mai bune tradi\ii de civilizatie, in folosul popoarelor
invecinate, mai ales ale celor din Peninsula Balcanica. In colectiile romanqti se
afla un numar mare de tesaturi (cca 2000 de piese), dintre care foarte multe datand din secolele XV-XVIII, ce constituie opere artistice remarcabile, care pot sta
alaturi de cele mai valoroase exemplare pastrate in marile muzee ale lumii. Aceste
\esaturi somptuoase au importan\a, in primul rand, prin valoarea lor artistica,
dar ~i prin functionalitatea lor (erau utilizate la confectionarea costumelor de ceremonie, impodobeau locuin\ele domne~ti ~i boiere~ti); ele ajuta la completarea
cuno~tintelor actuale despre aspectele vie\ii sociale ~i pe cele de ordin comercial ~i politic, caracteristice statelor feudale romane~ti, precum ~i despre legaturile
acestora cu alte tari in tot cursul Evului Mediu. Tesaturile de arta de toate categoriile (din matase, matase cu fir metalic, catifele), conservate in coleqiile din \ara
noastra, reflecta diverse aspecte ale vietii economice, sociale ~i artistice din Tara
Romaneasca, Moldova 9i Transilvania. Toate aceste tesaturi aveau utilizari dintre
cele mai diverse: pentru vestimenta\ie, pentru interioarele laice (fete de masa,
draperii, cuverturi) sau pentru interioarele bisericilor 9i manastirilor (dupa ce,
evident, erau rebrodate cu simboluri religioase). Piesele pastrate demonstreaza ca
Tarile Romane erau in perfecta sincronizare cu Europa la acest capitol al tesaturilor prin intermediul relatiilor comerciale, diplomatice ~i culturale; se remarca,
de asemenea, pretuirea care le era acordata, aceste tesaturi suportand multiple
transformari, fara a-~i pierde calita\ile artistice.

Ipostaze ale portretisticii in era volumului esenfial

Teodor HAEGAN
Majoritatea sculptorilor contemporani se plaseaza, chiar dupa marturisirile
!or, in randul admiratorilor creatiei lui Constantin Brancu9i, pe care il considera
mentorul !or, unul dintre cei mai importan\i arti9ti prin care s-a deschis era noua

- 118 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

a creatiei sculpturale: Era volumului esenfial. Astfel, forma-sinteza, forma-nucleu,

la care au aspirat arti~tii moderni~ti, cei care au pornit chiar de la inceputul secolului al XX-lea, se materializeaza ~i in creatia sculptorilor de azi de pretutindeni.
Ei se inscriu pe drumul deschis de catre marii arti~ti reformatori, care au regenerat morfologia artistica. Evidentiata prin morfologia particulara ~i sintetizanta,
vom putea spune ca portretistica sculpturala in arta contemporana este, inainte
de toate, o creatie a intensitatilor volumetrice, mergand perseverent de la impresionism pana la efervescenta abstracta. Sustinuta de autenticitatea unui cromatism
integrat in ambient ~i de o structura expresiva de factura simbolica, istorica, poetica, arta portretului se raporteaza ~i la ambianta specifica a traditiilor culturale
autohtone, la evenimentele istorice ~i la integrarea in circuitul valorilor europene.
Este cazul multor sculptori contemporani, din generatii ~i zone diferite, pentru
care portretul este un element fundamental al creatiei sculpturale din era volumului esential Alexandru Pamfil, George Sorin Purcaru, Mircea $tefiinescu, Ion
Irimescu 9.a. Pentru ace9tia, portretul este interpretat, pastrand sugestiile esentiale, prin epurarea formei ~i prin formularea clara ~i evidenta a spatiului esential.
Astfel, portretul se impune mai impresionant, deoarece in sculptura modernista ~i postmodernista, conceptul forma-simbol este de evidenta actualitate, insa
valoarea autentica consta in exprimarea atat de simpla 9i sintetica, cu discrete
ritmuri ~i armonii plastice.

Dramaturgia nationala a anilor '90 ~i teatrul autohton:

dialog in spatiu ~i timp
Dorina KHALIL-BUTUCIOC
Valabilitatea ~i vitalitatea unei dramaturgii nu poate fi conceputa independent
de existenta ~i dezvoltarea teatrului, fara concursul caruia chiar ~i cele mai reu~i
te scrieri dramatice traiesc numai pe jumatate ~i raman asemeni unor parti.turi.
Montarea lor reprezinta finalitatea ~i plenaritatea actului teatral pluridisciplinar
9i sintetic. In ultimul deceniu al secolului trecut, dramaturgii basarabeni cunosc
o ascensiune nu doar in plan creativ, ci ~i in relatia cu teatrele autohtone. Manifestandu-se pe un teritoriu exi/izolat, marcati de schimbarile social-politice continue din tara, inspirati initial de esteticile dramaturgiei absurdului, dar aliniati
apoi la teatrul post-modernist 9i post-dramatic, dramaturgii Val Butnaru, Nicolae
Negru, Constantin Cheianu, Irina Nechit, Angelina Ro9ca, Mircea V Ciobanu,
Maria $leahtitchi ~i Nicolae Leahu reveleaza efortul comun de a fundamenta noi
formule de creatie. Prin structuri, limbaje 9i tehnici noi, textele lor pun sub lupa
cercetarii un intreg evantai de probleme, teme, viziuni, reflectate ~i in spectacolele
montate in teatrele ,,Luceafiirur: ,,Eugene Ionesco': ,,A. Mateevici" din Chi9inau
~i la Teatrul National ,,V Alecsandri" din Balti. In dialog cu ace~ti dramaturgi au

- 119 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

intrat regizorii Petru Vutdl.rau, Mihai Fusu, Sandu Cozub, Mihai Tama, Dumitru
Griciuc ~.a.
Astfel, dramaturgiei basarabene din anii '90 i s-a dat ~ansa de a exista in acela~i timp ~i spatiu in care a fost scrisa ~i de a dialoga in mod viu cu teatrul ~i cu
publicul. !nsa, cu toate ca unele institutii teatrale nationale au inceput sa-9i invinga aversiunea fata de noile nume in dramaturgie, ace~ti outsideri ai scenei care
au imbogatit genul cu lucrari remarcabile ~i teatrul cu spectacole memorabile,
punerea in scena a textelor acestora ramane in continuare sub semnul intrebarii.

Unele aspecte ale formarii spatiului public al

Chi~inaului

Va/eriu LUPA$CU

Ca parte integranta a mediului construit 9i al peisajului urban, spatiul public

are un rol dublu: el face parte dintr-un context construit, social 9i cultural, cu
implicatH in modul de utilizare a spatiului comunitatii, dar, in acela9i timp, el tre buie sa fie ,,educational''. Spatiul public urban devine un element foarte important
in cadrul unui ora9, cum este 9i Chi9inaul, reprezentand primul nivel, in care se
creeaza diverse posibilitati pentru locuitorii ora~ul ui. De exemplu, incercarea de
a transforma o strada din Chi9inau in una pietonala denota lipsa de intelegere a
metodologiei organizarii interventiilor in spatiul urban existent. Din punct de
vedere urbanistic, ar fi mai corecta reconstruqia structurii stradale in baza unor
conceptii ce vizeaza, inclusiv, strazile pietonale. Amintim aici de propunerile fa.cute indi in anul 1984: crearea unor coridoare verzi, care ar asigura legatura intre
sectoarele ora9ului. Asemenea solutie ar fi optima nu numai din punct de vedere
al rezolvarii unor probleme ale traficului, dar 9i din punct de vedere ecologic. Este
necesara examinarea transformarii principalului bulevard al ora9ului (bd. ~tefan
eel Mare ~i Sfant), eel putin, intr-o zona semipietonala.
Chi9inaul este un ora~ verde cu spatii inverzite variate, iar unui ora9ean ii
revin circa 31,5 m.p. (norma generala pentru ora9ele balneare este de 20 -50 m.p.
I locuitor). Spatiile verzi ocupa aproximativ 18% din suprafata totala a urbei, dar,
cu parere de rau, ele se miqoreaza. Zona verde a ora9ului cuprinde parcuri, scuaruri, bulevarde, dar ~i fa~ii plantate cu copaci pe perimetrul striizilor principale.
Astazi hectare intregi de spatii verzi de pe teritoriul Chi~inaului se vand sau se
dau in arenda. 0 problema acuta ramane 9i lipsa amenajarii parcurilor existente.
Cand se va intelege ca urbanistica este nu numai o arta, dar 9i o 9tiin\a - atunci
fiecare interventie in materia ora9ului va fi analizata 9i verificata din punct de
vedere arhitectural-9tiintific.

- 120 -

Patrim oniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

Originile teatrului de

piipu~i

26-28 mai 2015

profesionist din Republica Moldova

Fiodor MACOVENCO

Oficial, teatrul de papu9i profesionist in tara noastra a fost fondat in august

1945, avand sediul in ora~ul Chi~inau. Teatrul ~i-a inceput activitatea cu crearea
spectacolelor ale caror personaje sunt intruchipate de papu9ile teatrale, care nu
mai sunt idoli, zeitati sau jucarii pentru copii. Ele sunt personaje concrete, care
reprezinta anumiti eroi existenti in literatura artistica sau in creatia orala. Aceste
reprezentatii teatrale papu9are9ti i9i au sursele asemanatoare celorlate genuri de
arta. in urma cercetarilor, s-a stabilit di nu toate figurinele descoperite de arheologi pe meleagurile noastre pot fi clasificate ca divinitati, idoli sau papu9i ale unor
ritualuri traditionale, incepand chiar cu acele statuete ale culturii Cucuteni. Unele
din aceste statuete au un evident caracter instructiv. In mai multe surse vechi
scrise pot fi gasite informatii pretioase referitor la existenta papu9ilor care se afla
in centrul unor distraqii in timpul anumitor sarbatori indi pana la era noastra.
Exista mai multe date despre teatrul popular de balci, teatrul religios 9i eel aristocrat, care a stat la baza teatrului profesionist de la noi. Aceste forme de spectacole
cu personaje-papu9i apar in civilizatiile mai multor popoare, precum ~i la noi, imbogatindu-se reciproc, dar pastrandu-9i identitatea nationala. Referintele asupra
reprezentatiilor papu9are9ti de la noi, din timpurile vechi 9i pana la ziua de azi, le
putem urmari la inainta9ii no9tri.

Compozitia scenograficii - concept semantico-artistic al spectacolului

Vitalie MALCOC/

Constituirea operei de arta teatrala tine de organizarea compozitionala a spatiului. Astfel, compozitia scenografica poate fi considerata structura scenografidi
determinata de conceptul artistic al spectacolului, amplasament ~ i interdependenta componentelor care sunt echilibrate in limitele spa\iului scenic, obiectivul
principal al pictorului fiind crearea echilibrului tuturor elementelor scenografiei.
Fiecare component al scenografiei are o anumita putere de aqiune vizuala.
Utilizand legile formale ale constructiei compozitionale, se poate distribui lntrun anumit mod ponderea marimii ~i directiei !or, sa cream un echilibru de forte,
adica sa echilibram structura vizuala. De asemenea, este necesar sa depistam elementul principal, sa construim concordanta necesara intre elemente, in raportul
indiciilor 9i valorilor lor, sa gasim catalizatorul ce poate, la momentul potrivit,
sa activizeze influenta unui sau altui component, sa formam un !ant dinamic de
conflicte prin redistribuirea fortelor de influentii a elementelor scenografiei. Aici,
cunoa9terea legilor compozitiei ajutii la distribuirea exacta a fortelor pentru a giisi
locul potrivit in spatiu, ca elementul principal sa obtina o expresivitate maxima,

- 121 -

Proble1ne actuate ale arheologiei, etnologiei ii studiului artelor

26-28 mat 2015

iar construqia sa atinga nivelul dialectic necesar. Realizarile teatrului contemporan nu pot fi privite izolat rara analiza socio-psihologica a publicului, care are tot
dreptul sa se a~tepte la sinteze, la integritatea organica a aqiunii scenice. in acest
sens, rolul scenografiei crqte, indeplinind functia codului semantic al intregului
spectacol. Astfel, pictorul teatrului contemporan a devenit un maestru al sintezei.
El este ~i pictor, ~i arhitect, ~i tehnician, ~i, eel mai important, co-regizorul spectacolului, lucru demonstrat de practica artei teatrale contemporane.

Aleea clasicilor ~i alte alei sculpturale din

Chi~iniiu

Ana MARIAN
Busturile sculpturale de pe Aleea Clasicilor constituie un remarcabil model de
integrare a sculpturii in spatiul public urban. Teritoriul Gradinii Publice a inceput
sa fie amenajat in anul 1818. In istoria ei, Gradina Publica a cunoscut diverse
perioade, fiind completata de-a lungul anilor cu monumente conform rigorilor
timpului. In 1884, la 20 mai, aid este inaugurat bustul lui A. S. Pu~kin, iar in
1886 - monumentul Jui Aleksandru al II-lea, cu inscriptia ,,Tarului eliberator".
Aceste monumente au fost turnate in bronz, sub conducerea academicianului rus
A. Opeku~in. in anul 1928 a fost dezvelit monumentul lui ~tefan eel Mare, opera sculptorului basarabean Alexandru Plamadeala. in anul 1958 a fost inaugurata Aleea Clasicilor (segmentul vechi) , constituita din 12 busturi ale scriitorilor D. Cantemir, A. Donici, C. Negruzzi, V. Alecsandri, M. Eminescu ~ . a. Autori
ai sculpturilor sunt L. Dubinovschi, L. Averbuh, N. Goriona~ev, I. Cheptanaru,
A. Maiko, V. Larcenko, L. Fitov, V. Krakoviak, precum ~i arhitectul F. Naumov.
Incepand cu anii 1988-1989, cand a inceput perioada rena~terii con~tiintei nationale, Aleea Clasicilor a fost completata cu busturi ale scriitorilor din intreg spatiul
romanesc: L.Blaga, L.Rebreanu, G.Vieru, N.Stanescu, M.Eliade ~.a., pana in prezent fiind inaugurate 16 busturi, lucrate de sculptorii D. Skvoqov, G. Dubrovin,
A. Picunov-Tartau, S. Ganenko, A. Bolea, M. Ecobici, C. Popovici, G. Adoc,
D. Verdianu, C. Constantinov p. 0 alee sculpturala, ,,imaginara''. se afla la Sala cu
Orga din Chi~inau, uncle sunt amplasate busturile compozitorilor W A. Mozart,
G. F. Handel, J. S. Bach, L. Beethoven, P. I. Ceaikovski, M. Glinka, S. Prokofiev,
D. $ostakovici, I. Lasenko, $. Neaga, C. Porumbescu (sculptor L. Dubinovschi).

Peisajul in contextul evolutiei artelor plastice din Moldova

Angela MUNTEANU
Peisajul in artele plastice din Moldova ocupa un Joe aparte. Avand un istoric
deosebit ~i fiind remarcat in creatia mai multor pictori autohtoni, peisajul este
- 122 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

analizat in baza literaturii de specialitate, a publicatiilor apiirute atat in tarii cat

9i peste hotare, a materialelor expozitionale 9i din presa cotidiana. Acest fapt a
permis sa facem anumite concluzii despre evolutia 9i perspectivele de dezvoltare
ale genului in plan national 9i conexiunile sale cu arta universala.
Analiza peisajului in perioada moderna este divizata in cateva etape. Perioada 1887-1918, formata din absolventii Academiei de Arte din Sankt Petersburg,
cand apare prima $coala Serala de Desen, prima Societate a Amatorilor de Arte
Frumoase, aflata sub influenta expozitiilor peredvijnicilor ru9i 9i ucraineni, cu
asemenea reprezentanti ca V Ocu~co, M. Berezovschi, V Blinov, E. Male9evschi
P. $ilingovschi 9.a. Anii 1918-1940 reprezinta unirea cu Romania, inflorirea artei plastice basarabene, aparitia Societatii de Belle Arte, modificarea statutului
$colii de Arte Frumoase, plasticienii racandu-~i studiile in mari centre europene
(A. Baillayre, A. Plamadeala, E. Male9evschi, A. Clima9evschi, P. Piscariov,
V. Ivanov, A. Cudinoff p.) .
Urmatoarea etapa cuprinde perioada sovietica (1940-2000), cand comenzile
de stat domina creativitatea. Se remarcii genul peisajului rustic cu colhoznici fericiti in port national, peisajul industrial ~i arhitectural, iar odele Nistrului 9i codrii
devin pentru pictori unica libertate de manifestare. Anume in aceasta perioada
au activat A. Vasiliev, A. Clima~evschi, M. Gamburd, E. Gamburd, D. Sevastianov, M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, I. Jumati, I. Vieru, M. Petric, A. Sarbu, I. Tapin,
E. Bontea, E. Romanescu, A David, graficienii E. Childescu, V. Cojocaru, Gh. Vrabie, E. Merega, ~.a. Haosul de la finele anilor 1980 ~i restructurarea au conditionat
lib era creatie a plasticienilor, respingerea artei ideologice, angajate. Dupa 1991,
peisajul in pictura ~i grafica este completat cu nume ca: D. Peicev, L. Tonceva,
T. Batranu, P. Jireghea, L. Mudrac, M. Mungiu, A. Negura, G. Munteanu, V Na~
cu, I. Tapin, T. Zbarnea, V Cojocaru, E. Zavtur, I. Svernei p.

Aspecte de abordare compozitionala in grafica de

din ultimul sfert al secolului al XX-lea

~evalet

Elena MUSTEATA

Grafica de ~evalet din Moldova din ultimul sfert al secolului al XX-lea reprezinta o secventa semnificativa in ceea ce privqte aparitia 9i promovarea noilor
acceptii de interpretare a formei ~i a continutului artistic. Perioada respectiva se
remarcii prin extinderea abordarilor tematice ~i a solutionarilor compozitionale
ale subiectelor, inclusiv ale celor de viziune postmoderna 9i conceptuala, in special, spre sfaqitul secolului. Se releva, de asemenea, limbajul mijloacelor vizuale al
lucrarilor, acesta departajandu-se tot mai mult de la reprezentarea traditionala a
spatiului plastic ~i atestand o maniera contemporana de interpretare tehnologica,
deseori una mixtii, experimentalii.
- 123 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei .Ji studiului artelor

26-28 mai 2015

Un interes aparte prezinta stampele grafice, acestea fiind diverse ~i ca tehnici

de figurare, ~i ca solutionari compozitional-artistice ale subiectelor abordate; apar
trasaturi de gen specifice, ce imprima graficii un caracter format. Astfel, aceasta perioada a contribuit, indispensabil, la formarea unui contingent profesional
de forta ~i la manifestarea potentialului de creatie al acestuia in numeroase lucrari grafice de importanta de la inceputul secolului al XXI-lea. Lucrarile grafice
supuse studiului au fast selectate tinand cont de tipul compozi\iei, de limbajul
mijloacelor vizuale, precum ;;i de calitatile stilistice ale imaginii artistice. Sunt
analizate creatiile grafice semnate de Ilia Bogdesco, Igor Vieru, Gheorghe Vrabie, Emil Childescu, Filimon Hamuraru, Alexei Collbneac, Vasile Cojocaru, Ion
Vatamanita, ~.a. In grafica de ;;evalet de dupa 1985, prin noi subiecte ~i abordari
stilistice, se prolifereaza creatia arti~tilor plastici Eudochia Zavtur, Simion Zam~a,
Elena Caracentev, Ion Severin, Tudor Fabian, Violeta Zabulica 9.a.

,,Missa" de Vladimir Ciolac. Tezele discursului

Elena NAGACEVSCHI
Comunicarea are ca obiectiv analiza aspectelor muzical-stilistice ale noii compozitii corale a lui V. Ciolac. La momentul actual, aceasta este prima ~i unica adresare la germ! complex de Missa in componistica din Republica Moldova al unui
singur compozitor care a abordat textele canonice latine. Accesibilitatea stilului
lui Vladimir Ciolac, contactul viu ~i direct cu auditoriul creeaza o senza\ie de
simplitate aparenta. Ea ascunde un travaliu componistic latent, sofisticat.
In studiul analitic se urmaresc modurile de imbinare organicii in una din cele
mai reprezentative compozi\ii corale din Republica Moldova de la inceputul secolului al XXI-lea, a procedeelor de exprimare specifice diverselor etape de evolutie
ale artei corale europene. Aspectele stilistice ale muzicii secolului al XX-lea, ale
operei moderne se imbina cu cele elaborate, abandonate 9i uitate de epocile tot
mai distan\ate in timp: de la modalitatile de expresivitate, generate de stilul lui
~ostakovici, care sunt definitorii, de altfel, pentru stilul componistic al lui Vladimir Ciolac, la cele romantice, clasiciste, baroce 9i chiar medievale. Procedeele,
aprobate in mod creativ in Requiem, Stabat Mater, Magnificat, Ave Maria, Miserere ~.a. creatii anterioare ale compozitorului, sunt supuse unei redimensionari
artistice 9i combinate in multiple variante noi. Dinamica juxtapunerilor acestora
este unul dintre jaloanele comunicarii noastre. Reperele analitice ale aspectelor
muzical-stilistice ale Missei de V. Ciolac se refera la principiile polistilistice ce
unesc genul religios al muzicii de ritual catolic cu concertul vest-european. De
asemenea, sunt relevate modalita\ile de dinamizare a tesutului sonor: procedeele de organizare intonativa, intervalicii, acordicii, ritmicii, modala, arhitectonicii,
agogica a tesaturii polimorfe, precum ;;i diversele tehnici polifonice.

- 124-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Evolutia particularitatilor de solutionare esteticii ~i constructiva

a legaturii de carte
Viorica NASTAS

Inventia tiparului in secolul al XV-lea a facilitat multiplicarea ciirtii ~i a dezvoltat, implicit, tehnica legiitoriei, destinatii sii protejeze blocul de carte, componentele de bazii fiind alcatuite din cotor, scoarte. precum ~i din inveli~ul acestora.
Ciirtile protejate cu coperti din lemn, imbriicate in piele ~i stofe, ornate cu pietre
fa\etate cabo~on sau cu fereciituri, au reflectat stilurile ~i tendin\ele principale ale
epocilor respective. Cele mai timpurii forme de legiiturii reprezintii copertile de
lemn acoperite cu piele decoratii in relief 9i sunt cunoscute ca legiiturii miiniistireascii sau bizantina, unde au aparut 9i primele 9coli de legiitorie, reprodud.nd
subiectul ciirtii prin imagini gravate in piele.
Dupii modalitiitile de realizare sunt cunoscute mai multe forme de legiiturii
de carte, precum a caissons, a la dantelle, a la fanfare, legaturi gotice etc., fiecare
operand cu anumite tehnologii, stiluri ornamentale 9i materiale.
Istoria 9i evolutia legiiturii de carte ramane, deocamdatii un domeniu nesemnalat pana acum in cadrul cercetarilor de specialitate. in calitate de obiectiv al
cercetiirii problemei, se impun doua direqii de investigare. Una ce vizeazii aspectele evolutive ale elementelor constructive 9i alta ce \ine de modalita\ile de
solu\ionare esteticii a copertelor. Legatura de carte de la inceputuri a fost calificatii
drept atribut indispensabil al ciirtii, dar ~i un criteriu esential pentru evaluarea
acesteia. Tranzi\ia de secole de la legatura monasticii la cea industriala, perfeqionarea utilajelor ~i a materialelor poligrafice a modificat atat aspectul grafic, cat ~i
morfologia copertei, confirmand dependenta structurii de design ~i invers.

Arhitectura perioadei interbelice din Basarabia in ciiutarea identitatii

Tamara NESTEROVA

Reintregirea Basarabiei cu Romania 9i inlocuirea administratiei ruse prin sistemul administrativ romanesc a retinut pentru un timp dezvoltarea arhitecturii, fiind realizatii in spiritul a doua curente artistice principale: neoromanesc ~i
constructiv-functionalist. Stilul neoromanesc era o stilizare istoricii, o expresie
a rena~terii culturale in baza mo9tenirii istorice, ca sursa de inspiratie servind
arhitectura medievala din Tara Romaneasca (Valahia), numita irnpropriu ,,stilul
~tefan eel Mare''. Stilistica neorornaneascii s-a pliat perfect tipologiei dadirilor
ecleziastice. Un entuziast al acestui stil a fast arhim. Visarion (Puiu), rnitropolitul
de Hotin, care avea re~edinta in ora~ul Biil\i, ora~ devenit un model de dezvoltate economicii ~i edilitara in perioada interbelicii. Acela~i stil a fost raspandit in
arhitectura cladirilor de instruire (~coli primare ~i medii), administratie publi-

- 125 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

ca locala (primarii), de spectacol (Teatrul din Hotin). Stilistica funqionalista a

fost promovata mai ales in arhitectura cladirilor publice moderne (Telegraf, statii
electrice, complexe curative, Liceul ,,Domnita Ileana'' din Balti, Casa Asigurarilor
Sociale ~i Depuneri din Cernau\i ~i Ismail, Pavilionul de boli contagioase din Calara~i , Sanatoriul din Vorniceni, ~.a.), in arhitectura blocurilor de locuit in comun
- ,,case de raport''.
in perioada interbelica erau ~i stiluri utilizate mai rar, cum e neoclasicismul,
,,chemat" pentru a atribui un prestigiu deosebit unor cladiri cu importanta sociala
~i urbanistica (Cladirea Teatrului din Chi~in au , liceul ,,Xenopol" din Soroca etc.).
Politica antiromaneasca de dupa 1944 a condus la demolarea masiva a cladirilor construite in perioada interbelica, incat cunoa9terea arhitecturii din aceasta
perioada se bazeaza mai mult pe un tablou virtual, intregit partial dupa date ~i
materiale grafice arhivistice 9i imagini fotografice.

Creativitate in istorie: ceramica de tip Cucuteni C

pe teritoriul Romaniei
loana-lulia OLARU
Comunicarea noastra se opre~te la un aspect mai pu\in reprezentativ al celebrei ceramici cucuteniene ~i anume la categoria impropriu denumita ceramica Cucuteni C. Aparuta ca un element intrusiv in arealul culturii Cucuteni (de
fapt, cultura Ariu~d-Cucuteni-Tripolie, numita astfel dupa localitati eponime din
judetul Covasna ~i din judetul Ia~i, la care se adauga ora~ul din Ucraina), aceasta
olarie, cu un numar foarte mic de vase pe teritoriul Romaniei (mai numeroase in
aria Tripolie), face nota discordanta, mai ales, in ceea ce prive~te decorul. Simplitatea, de altfel, caracterizeaza ~i tehnica, ~i formele acestui tip special de vase,
contemporane tuturor fazelor cucuteniene (A, AB ~i B).
De9i nivelul calitativ nu se ridica la inaltimea ceramicii pictate, elementul creativ consta in cazul tipului C tocmai in repunerea in discutie a unor solutii inovative de obtinere, rapid ~i u~or, a unor obiecte utilitare, in fond, ale strainilor veniti
din arealul nordic (sau nord-estic), care le-au adus pe aceste meleaguri. $i aceasta,
a~a cum spuneam, atat in ceea ce prive~te arderea - incompleta -, cat ~i in formele
- putine ~i simple -, precum 9i, mai ales, in cazul decorului aparte (fata de restul
ceramicii cucuteniene), realizat prin impresiune, cu pieptenele sau cu ~nurul.
Oarecare diferente, de altfel, pot fi constatate ~i pe parcursul diferitelor etape
ale tipului C, in funqie de cele trei faze cucuteniene peste care se suprapun, ceea
ce va constitui tocmai subiectul comuniciirii. Se va demonstra astfel ca ingeniozitatea me~terilor anonimi s-a racut simtita chiar ~i in cazul acesta, mai putin ofertant in privinta punerii in valoare a imaginatiei 9i a creativitatii omului neolitic.

- 126 -

Patrimoniul cultural: cercetare, va/orificare, promovare

26-28 mai 2015

Modalitati de expresie cinematografica in filmul despre arta

Oumitru OL4RESCU
Evolutia filmului de arta, o categorie deosebita in contextul filmului de nonfictiune, este conditionata de utilizarea diverselor tehnici ~i modalitafi de expresie
imprumutate sau adoptate din arsenalul limbajului cinematografic deja afirmat.
Spre exemplu, intr-un film de arta, creat pe baza operelor plastice, cinea~tii, cu
scopul obtinerii unei noi opere - acea cinematografica -, utilizeaza acelea~i procedee ale limbajului cinematografic, cum ar fi iluminatul, cadrajul, unghiulatia ~i
altele, dar adoptandu-le conform cerintelor subiectului (pictura, gravura, sculptura etc.), modelandu-le la conditiile estetice ~i dramaturgice ale viitorului film.
Iluminatul creativ s-a afirmat drept factor decisiv in compunerea expresivitatii
~i a plasticii imaginii. Iluminatul artificial ~i eel natural se impune la crearea unor
efecte dramatice, a impresiei de profunzime ~i a atmosferei emotionale a filmului.
Cadrajul constituie selectarea ~i organizarea continutului cadrului in film . ~i pentru a transforma in materie artistica realitatea, pentru a re-interpreta o opera de
arta plastica, se filmeaza tabloul integral sau, reie~ind din conceptul filmului, se
decupeaza un fragment sau chiar unele detalii, care prin montaj vor fi raportate
la intreg sau la corelatiile generate intre fragmente, obtinand noi semnificatii, noi
dimensiuni. In naratiunea unui film de arta de o semnificatie psihologica se pot
bucura unghurile de filmare. Unghiurile (plonjeu, contra-plonjeu, contra-jour,
travling vertical, cadraj inclinat etc.) exprima puncte de vedere subiective, diverse
atitudini ale cineastului fata de realitate. Astfel, realitatea selectata pentru un film
e compusa sau re-interpretata, in cazul filmului de arta, constituind rezultatul
unei perceptii subiective a lumii, obtinuta prin diverse modalitati ~i procedee ale
limbajului cinematografic.

ParticularitaF estetice, tehnologice ~i constructive ale primelor carti

pentru copii ingrijite de Editura de Stat a Moldovei in anii 1925-1950
Alexandra OSOBA

In pofida faptului ca la timpul fondarii, in anul 1925 ~i in perioada primelor

decenii de activitate a Editurii de Stat din RSSM au vazut lumina tiparului multiple editii traduse in limba romana (moldoveneasca) a operelor scriitorilor ru~i,
ucraineni, englezi, americani, cartea pentru copii nu s-a bucurat de un interes
sporit din partea editorilor. Putem afirma acest lucru, analizand numarul limitat
al editiilor ce s-au pastrat pana acum, inclusiv in Arhiva Camerei Nationale a
Cartii din Moldova. Totu~i, cartea pentru copii, editata in aceasta perioada de
inceput, prezinta un mare interes din mai multe puncte de vedere. Cartea predestinata pentru copii, tiparita in perioada nominalizata, se caracterizeaza printr-un
- 127 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

numar limitat de imagini inserate in interiorul cartii, se atesta o tratare cromatica

limitata a copertei (coperta I 9i IV). Interiorul cartii, de regula, este monocrom,
fiind decorat cu ilustratii in care se utilizeaza preponderent linia in calitate de
mijloc de expresie plastica. In unele cazuri, imaginea este tratata in semitonuri, in
altele - in calitate de decor; de asemenea sunt utilizate initialele tratate decorativ.
Acest fapt este conditionat, dupa parerea noastra, de starea tehnica a industriei poligrafice din acele timpuri ~i de complexitatea tehnologica de combinare in
pagina a ilustratiilor cu textul (tipar inalt). Astfel, ilustratiile sunt machetate fie
pe plan~e aparte, fie pe aceea~i coala de tipar, insa pe pagini separate. Sub aspect
tehnologic, editiile din perioada analizata sunt realizate prin cateva modalitati:
reproducerea monocroma se efectueaza prin intermediul cli9eelor liniare (preponderent) sau rasterizate; reproducerea policroma - exclusiv cu cli9ee liniare
rara suprapunerea culorilor.

Politica statului Republica Moldova in domeniul constructiei locative:

de la concepFe la realizare
Alina OSTAPOV
In calitate de stat suveran 9i independent, Republica Moldova a suferit transformari majore in sfera social-politica 9i cea economica. 0 atentie deosebita a
fost acordata reorientarii politicii in domeniul construqiei locative, fiind elaborat
un ~ir de legi ~i conceptii noi. Conform ,,Legii privatizarii fondului de locuinte"
(nr. 1324-XII din 10 martie 1993), imobilul a devenit obiect de comercializare
cu drept de privatizare. Hotararea Guvernului din 5 august 1994 cu privire la
aprobarea ,,Conceptiei locative nationale" a propus principii noi de solutionare a
problemelor aparute in urma restructurarii politicii edificiilor de locuit. Un nou
act normativ indreptat spre ameliorarea situatiei in domeniul vizat a fost ,,Strategia pietei spatiului locativ 9i a altor bunuri imobiliare" (nr. 416 din 10 mai 1999).
La inceputul secolului al XXI-lea arhitectura de locuit din Republica Moldova
era reglementata prin cateva legi cu un spectru mai ingust: ,,Legea condominiului
in fondul locativ" (nr. 913-XIV din 30 martie 2000), ,,Legea cu privire la gaj" (nr.
449-XV din 30 iulie 2001) p.
Perioada examinata de autor poate fi divizata in doua etape distincte:
1)
Etapa adaptarii la o noua politica locativa, diferita de cea totalitara, dar
partial bazata pe aceasta. Trecerea treptata de la arhitectura-tip la cea individuala
intampina obstacole economice serioase (investitii minime, industria nedezvoltata a materialelor de construqie, tehnica deteriorata 9.a.) 9i politice (baza normativa 9i legislativa imperfecta 9.a.).
2)
Etapa dezvoltarii arhitecturii locative, bazata pe progresul tehnic ~i pe
necesitatile sociale. Este perioada proliferarii locuintelor construite dupa proiec- 128 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

tele individuale, cu un nivel variat de forme, dotate cu tot necesarul pentru a

deservi contingentul diferit al populatiei din Republica Moldova. In comunicare
vor fi stabilite principalele caracteristici ale fiecarei din aceste etape.

Creatia lui Emil Loteanu din anii '70 - de la mit la demitizare

Ana-Maria PLAMADEALA

In comunicare va fi reexaminatii ~i reevaluatii cea mai complexii, paradoxalii,

zbuciumata, inconsecventa 9i oscilanta etapa a creatiei lui Emil Loteanu - prima
etapii a refugiului regizorului la Moscova. Pana in prezent nu s-a con~tientizat,
in toata amploarea, atat impactul destinal al piiriisirii patriei regiisite cat 9i vicisitudinile dramatice ale asimiliirii intr-un nou context etno-cultural in preajma
imanentei transformiirii refugiului in exil. Perioada glorioasii, dar 9i marcatii de
o neostoita nostalgie a paradisului pierdut, se va dezvalui in urma reconsiderarii
contextului istorico-cultural 9i socio-politic al stagnarii timpurii. Anume atunci
cand dictatul ideologic comunist s-a manifestat in RSSM cu o deosebita inver9unare, s-a inregistrat fenomenul extrapoliirii energiei artistice de filiatie mito-p oeticii in contextul multicultural al metropolei sovietice.
Pentru prima oarii in studiul artelor, prin inspirata creatie a regizorului Emil
Loteanu, se va scoate in evidentii ponderea spiritualii a mesajelor neoromantice
ale arti9tilor basarabeni in perioada atroce a dezumaniziirii ~i depersonaliziirii
societatii. In aceasta ordine de idei, filmele acestei perioade, luand in dezbatere
miturile centrale ale romantismului - mitul eternei libertati 9i mitul eternului
feminin -, releva ni9te paradigme inedite ale relatiei arta-viata, ceea ce determina
implicit instaurarea unui dialog interior dintre analiza filmologica a operelor cinematografice 9i psihanaliza starilor de spirit ale artistului emigrant.
Filmul 0 ~atrii urcii In cer, de9i evodi speranta regizorului evadat din ternnita
bodiulistii de a retriii a doua tinerete creatoare, oscileazil. implicit intre spiritul demitizator al ironiei romantice ~i exotismul balcanic al filmului comercial. In pelicula Dulcea ~i tandra mea fiara regizorul regase9te in atmosfera dezolantil. a amurgului unei epoci istorice atat confirmarea perenitatii arhetipului etnic al dragostei
neimplinite, ce implidi imbrati9area de catre artist a modelului lui Pygmalion,
cat 9i premonitiile apusului idealurilor neoromantice 9i, ca urmare, imperativul
declinului sau creativ 9i uman .
Designul interior in societatea postindustriala
$fefan POPA
Designul interior se define9te ca domeniu complex al activitatii umane de
modelare artisticii, 9tiintificii 9i tehnologicii a spatiului interior, intru armonizarea

- 129 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :ji studiului artelor

26-28 mai 2015

cat mai deplina a universului intimal omului cu lumea din jurul sau 9i reprezinta manifestarea creativitatii umane in raport cu spatiul sau existential in care~i petrece cea mai mare parte a timpului. Modificarea artistidi a acestui spatiu
este o conditie principala de desavar9ire a omului ca fiinta cultural-spirituala. In
societatea postindustriala, designul interior este concomitent proces/activitate de
proiectare 9i creare a spatiilor interioare 9i produs al acestei activitati, care confera
spatiului interior un inalt randament functional 9i estetic. Ca forma de proiectare
artistidi, sintetizand spatiul arhitectural 9i diverse forme din domeniul designului, designul interior difera de ele atat ca activitate cat ~i prin modul de abordare a
problemelor in proiectarea artistidi sau, mai bine zis, prin morfologie 9i tehnicile
profesionale.
!n istoria omenirii, fiecare epodi 9i-a elaborat un model specific de exprimare
artistica a lumii ~i a omului in lume, insa niciuna dintre perioadele istorice culturale ale dezvoltarii umane nu se caracterizeaza print-o viata atat de larg acoperita
de design ca etapa moderna. ln conditiile dezvoltarii vertiginoase social-economice, societatea formuleaza noi cerinte fata de designul interior, de pregiitirea speciali9tilor in domeniul proiectarii artistice a spatiului interior.
Actualmente tendintele dezvoltarii designului interior sunt indreptate spre
scoaterea in evidenta a ,,eu-lui'; o abordare individuala, ce sugereaza idei originale ~i continut semnificativ, propunand o deosebire intre spatiile interioare nu
dupa volumul de informatie, ci dupa calitatea inadecvarii. Se elimina ~i diferentele subtile ~i cele generale, astfel incat dupa un spatiu interior de trai iti poate crea
impresia de poveste, de muzeu, de corabie, de un fenomen natural.

Toma Riiilean, pictor bisericesc

Natalia PODLESNAIA
La implinirea a 145 de ani de la na9terea pictorului de origine basarabeana
Toma Railean (1870-1930), personalitate marcanta in viata artistica 9i in cultura
rusa, devine necesara cercetarea 9i punerea in valoare a aportului acestui maestru
in domeniul picturii monumentale biserice9ti. Cunoscut in ultimele decenii ca
pictor de 9evalet 9i editor al revistelor de arta ,,CB06op;ttb1e MCKyccTBa" (Artele
libere) 9i ,,IIpoTMB Te'leHMR" (Impotriva curentului), ne propunem sa evidenteim
activitatea sa in calitate de pictor bisericesc, aspect primordial al creatiei sale,
multa vreme ramas in umbra.
Absolvent al Academiei Imperiale de Arte din Sankt Petersburg (1885-1889)
in atelierul renumitului profesor 9i pictor rus Pavel Cisteakov, printre discipolii
caruia se numarau talente precum Ilia Repin, Viktor Vasnetov, Mihail Vrubel, Vasili Surikov, maestrul Toma Railean 9i-a desfa9urat o cariera artistica importanta
in capitala de nord a Rusiei. Printre cele cateva exemple prin care incercam sa

- 130-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

subliniem maturitatea ~i modernitatea creatiei sale artistice, cu date informationale ~i ilustrative, se numara lucrarile de pictura bisericeasca realizate in fresca,
al secco ~i mozaic in diferite laca~uri de cult: biserica Icoana Maicii Domnului de
Smolensk din Sankt Petersburg (1903); catedrala Na~terea Domnului din Chi~inau
(inceputul secolului al XX-lea); catedralele Flotei Maritime Ruse Sfantul Nicolae
din Libava (actualmente Liepaja, Letonia), (1903) ~i Sfantul Nicolae din Kronstadt
(1902-1913), ambele decorate impreuna cu un alt maestru rus de pictura bisericeasca Mihail Vasiliev; catedrala Sfantul Cneaz Aleksandr Nevski din Var~ovia,
Polonia (1912), demolata in anul 1926; catedrala Icoana Maicii Domnului de Kazan de la manastirea Voskresenski-Novodevicii din Sankt Petersburg (1907-1915)
~i catedrala Sfanta Treime din Riga, Letonia (inceputul secolului al XX-lea) .

Aparitia designului vestimentar in Moldova

Natalia PROCOP
Producerea matasei autohtone la Fabrica de matase din ora~ul Bender (1952)
a fost unul din factorii ce au contribuit la accelerarea procesului dezvoltarii batik-ului local, inclusiv in vestimentatie. La fabricile textile erau angajati pictori
profesioni~ti, dintre care s-au impus, in mod deosebit, Enghelsina $ugjda, Lidia
Ceban-Boico ~.a. In aceasta perioada se remarca producerea batik-ului exclusiv
cu funqii utilitare, piese realizate pentru export. Astfel, arta batik-ului in vestimentatia din Moldova apare in perioada sovietica ~i se integreaza perfect in contextul perioadei respective a dezvoltarii artelor textile din URSS.
La 23-25 decembrie 1987, la Chi~inau are loc prima expozitie republicana a
designului ~i se constituie Uniunea designerilor din Moldova. in a doua jumatate
a anilor '8 0, vestimentatia executata de pictorii designeri din Moldova se bucura
de o deosebita popularitate. Coleqiile designerilor Olga Osoianu, Natalia Gor~eneva, Valentina Sirotinscaia, Ludmila Jurova au avut succes la festivalurile de
profil din Republica Democrata Germana, Cehoslovacia ~i in alte tari.
0 contributie majora la evolutia designului vestimentar 1-a avut Casa de Moda.
Institutiile dispuneau de centre de creatie care executau coleqii unicat pentru export. Astfel, putem afirma ca centrele de crea}ie din cadrul Fabricii de matase ~i
al Casei de Moda au avut un rol considerabil la dezvoltarea vestimentatiei individuale din Moldova.

Particularitatile graficii de

~evalet

din Republica Moldova din anii '90

Tatiana RA$CHITOR
Evolutia graficii de ~evalet pe parcursul celor patru decenii sovietice a avut
un caracter restrictiv din punct de vedere tematic ~i stilistic, fiind dirijata de de-

- 131-

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

zideratele politice ~i ideologice de partid. Acest curs, impus artificial, a instrainat

arta nationala de fenomenele 9i procesele artistice europene. Revenirea in faga9ul
culturii europene a fost posibila doar dupa prabu9irea Uniunii Sovietice 9i formarea statului democrat. Reorientarea arti~tilor spre traditiile occidentale, ralierea
la arta plasticii europeanii prezintii un proces complex 9i captivant inseparabil de
aspectul local, national ~i de mo~tenirea perioadei precedente.
Transformiirile ce au avut loc in viata artisticii a Republicii Moldova a anilor
1990 au provocat schimbiiri de ordin ideatic, stilistic, tematic 9i tehnic. !n lucriirile grafice apar in premierii compozitii nonfigurative abordate prin prisma viziunilor metafizice, simbolice, mistice. In premiera in domeniul graficii de 9evalet se
aplica tehnologiile moderne soft, grafica computerizata, tehnologii inovationale.
Genurile clasice, ca peisajul, portretul 9i natura statica, distantandu-se de tratarea
naturalista, obtin noi valente simbolice, mistice. Tehnicile comune pentru aceste
genuri raman in continuare acuarela ~i pastelul.
Grafica de 9evalet a anilor 1990 a fost animata de creatia arti~tilor din diferite
generatii. Aici identificiim lucrarile semnate de Ada Zevin, Leonid Grigora9enco,
Emil Childescu, Ion Tabartii, Valentin Coreachin, Ion Sfecla, dar 9i plasticieni mai
tineri ca Grigori Bosenko, Simion Zam9a, Elena Karacentev, Olga Gutu, Gheorghe Diaconu, Alexandru Macovei, Vasile Dohotaru, Vladimir Melnic, Nina ~iba
eva, Tudor Fabian, Elena Gaqtea, Vasile Sitari 9i altii.

Aspecte ale tratarii simbolului in arta graficii de carte

Victoria ROCAC/UC

Dintre toate genurile artelor plastice, grafica de carte este consideratii cea mai
apropiata de literatura. Insa imaginea artistica literara 9i cea grafica au atat tangente cat 9i diferente de tratare a simbolului. Deoarece se considera ca elaborarea
graficii de carte, in general, se bazeaza pe doua principii de abordare a continutului textual: narativ 9i simbolic.
In plan 9tiintific, atitudinile fata de simbol au trecut prin diverse transformari.
Simbolul cu caracter sacru (M. Eliade) a existat in reprezentarile plastice inca
din perioada preistorica 9i a continuat in diverse stiluri istorice. Pfina in prezent,
notiunea de simbol in artii 9i literaturii este considerata drept una contradictorie,
adesea utilizatii cu sensul apropiat de notiunile ,,semn", ,,ieroglifa''. ,,caracter de
litera; ,,semantica'. ,,semiotica' (R. Barthes), ,,alegorie''. ,,emblema'; ,,personificare'; ,,tip", ,,prototip''. ,,arhetip" (C. G. Jung), ,,mit'; ,,arhaism" etc. Simbolurile sunt
prezente in matematica 9i in alte 9tiinte, facand parte din procesele cognitive 9i
comunicative.
Anumite tangente in studierea simbolului se regasesc in filosofia formelor
simboliste (E. Cassirer), abordarile iconografice (A. H. Springer), cultural-isto-

- 132 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

rice (Y. C. Bughardt), formale (A. Hilderbrand), formal-psihologice (Wolfflin),

istorico-psihologice (F. Wickhoff, A. Rieg! 9i $coala Vienezii), simbolico-culturologice (A. Warburg), iconologice (E. Panofsky), structuraliste 9i semiotice (F. de
Saussure), hermeneutice (H.-G. Gadamer) etc. Totodata, simbolismul a fost unul
dintre curentele din literatura 9i arta de la hotarul secolelor XIX-XX. In perioada sovieticii, majoritatea criticilor de referinta au scos acest termin din utilizare.
Catre finele secolului al XX-lea s-a inregistrat un nou interes fata de simbol, ca
fenomen cultural.

Forme provocative ale teatrului contemporan

Angelina RO$CA
Provocativitatea este principalul element al practicii artistice, implicit al celei
spectaculare, din secolul al XXI-lea. Datorita acesteia se produce schimbarea paradigmei estetice ~i restructurarea radicala a land~aftului teatral. Autorul face un
tur de orizont asupra formelor provocative, oprindu-se asupra celor mai relevante, cum ar fi provocarea prin agresiune; provocarea prin autoagresiune; provocarea prin lipsa actului artistic; provocarea prin imitarea aqiunii nule; provocarea
prin lipsa sensului. Sunt puse pe tapet practicile formo-creative ale lui Richard
Schechner, clasicul teatrului provocativ universal. Urmeaza experientele de anvergura ale regizorilor care dau tonul in lume: Krystian Lupa, Rodrigo Garcia,
Pippo Delbono, JozefNadj, KrzysztofWarlikowski, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Andriy Zholdak, Kama Gingas, Lev Erenburg, Kirill Serebrennikov, Iuri
Butusov, Konstantin Bogomolov, Alvis Hermanis, Oskaras Korfonovas, Alexander Hausvater, Silviu Purcarete, Radu Afrim. Atitudinile alternative, de sorginte
provocativa, tot mai mult i~i fac loc ~i in mi~carea teatrala din Republica Moldova,
zdrobind dogmele impuse altaclata de regimul totalitar. Sunt remarcabile, in acest
sens, eforturile arti~tilor Petru Vutciiriiu, Mihai Fusu, Nelly Cozaru, Nicoleta Esinencu, Luminita Tieu. Teatrul alternativ din aceasta zona pune o mare miza pe
un alt tip de spatiu de joc ~i, mai ales, pe un alt tip de comunicare cu spectatorul.
Matricea afectelor arhetipice - printre altele, mania, disperarea, culpabilitatea,
ru~inea - sunt folosite astfel, incil.t calmul ~i buna dispozitie a spectatorului sunt
aruncate in aer de imagini ~i expresii explozive.

Cantarea liturgica basarabeana: opinii, comentarii, argument

Parascovia ROTARU
Pana in anul 1812 Biserica din Basarabia racea parte din componenta stravechii Mitropolii a Moldovei, devenita, de-a lungul timpurilor, glorioasa prin reali-

- 133 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :ji studiului artelor

26-28 mai 2015

zarile marilor sai ierarhi. Cartile de rit, melodiile psaltice plamadite in manastirile
Neamt 9i Putna, traditiile, obiceiurile crqtinqti, dar 9i limba de slujire lui Dumnezeu, sunt doar o parte din marturiile care vadesc unitatea spirituala a romanilor
situati pe ambele maluri ale Prutului.
In urma anexarii de catre Rusia Tarista, Biserica din Basarabia primise 0 noua
organizare care avea sa marcheze profund, de acum incolo, toata activitatea religioasa a clerului basarabean. Cea mai supusa metamorfozelor a fost cantarea de la
strana. Aici, un Joe aparte revenise cantarii slavone, pe care elem! ba~tina~ a ~tiut
sa 0 apropie, pe cat posibil, de gustul propriu de interpretare 9i simtire duhovniceasca. Treptat, aceasta devenise un element foarte specific, definitoriu chiar,
pentru serviciul divin oficiat in bisericile basarabene de atunci pana in zilele de
astazi.
Vom mentiona, insa, ca ,,inrioirile" propuse de elem! ba9tina9 in cei peste o
suta de ani de instrainare, nu au fost pe placul tuturor. Pentru unii, cantarea bisericeasca de Ia noi devenea adeseori subiect nefondat de discutii aprinse.
Mult mai de pret, Ia acest capitol, au ramas impresiile unor mari personalitati
ale trecutului nostru, cum au fost Onisifor Ghibu, Tiberiu Brediceanu, Gala Galaction 9i altii, care au apreciat realizarile clerului basarabean in domeniul cantului liturgic ortodox.

Implantul de factura rurala din RSSM

~i reconfigurarea spatiului construit
Serghei SEVERIN

Satul sovietic moldovenesc s-a constituit intr-o perioada distincta, in care

transformarile la nivelul ideologic au determinat modificarea radicala a societa\ii in intregime. El a devenit un adevarat poligon de construqii experimentale.
Cre9terea numarului angajatilor care nu erau implicati nemijlocit in agricultura a
cauzat aparitia blocurilor locative cu apartamente colective, fapt ce a determinat
o schimbare in conditiile de trai. Extinderea teritoriala a implantului de factura
rurala era reglementata de documentatia urbanistica, care in multe cazuri nu ~i
nea cont de planimetria libera, constituita in timp, a vetrei vechi, istorice. Aceste
schimbari au fost luate in considerare de noile strategii urbanistice, menite sa implementeze tezele socialiste in mediul rural. In anul 1968 a fost aprobata Hotararea Comitetului Central al PCUS al Sovietului Mini9trilor din Uniunea Sovietica
,,Despre reglementarea construc\iei in sate". In RSSM, un instrument de lucru au
devenit planurile generale de amenajare a a1>ezarilor rurale, elaborate de speciali9tii Institutelor ,,Moldghiprograjdanselistroi", ,,Moldghiprostroi" p .
Facand abstraqie de tendintele de uniformizare ale timpului, reconfigurarea
spatiului construit al localitatilor rurale din RSSM prezinta unele particularitati

- 134 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

specifice pentru fiecare a!iezare in parte. De multe ori extinderea teritoriala planificata a implantului de factura rurala a avut ca rezultat divizarea conventionala in
satul vechi, cu planimetrie neregulata 9i satul nou, sistematizat regulamentar. In
anumite cazuri, aceasta extindere a rezultat prin contopirea catorva sate. Totodata, in aceasta perioada au fost proiectate ~i construite localitati rurale noi.
In comunicare, pentru determinarea specificului urbanistic 9i arhitectural al
satului sovietic moldovenesc, va fi examinat un studiu de caz concret - satul Larga din raionul Briceni, care este un exemplu ilustrativ in acest sens.

Arta textila intr-un dialog intre generatii: de la traditie la modernitate

Ana S/MAC
Problema revigorarii traditionalului in contemporaneitate, in cadrul tendintelor moderne in arta, a servit ca punct de reper pentru conceptul proiectului
Revenire la traditii. Promovarea traditiilor in artele decorative a fost realizata in
baza mai multor manifestari 9i evenimente artistice in cadrul proiectului realizat
in perioada decembrie 2013 - noiembrie 2014 de Comitetul National ICOM Moldova, in colaborare cu Muzeul National de Arta al Moldovei, Uniunea Arti~tilor
Plastici din UAT Stanga Nistrului, Facultatea de Arte Plastice 9i Design a Universitatii Pedagogice de Stat ,,Ion Creanga; Colegiul de Arte Plastice din Tighina 9i
Muzeul de Stat de Arte Plastice din Tighina. Au fost stabilite, astfel, conexiuni
culturale intre tineretul studios 9i arti9tii plastici de pe ambele maluri ale Nistrului, orientate pe directia unor relatii reciproce de colaborare.
Proiectul Revenire la tradifii a constituit, pentru tinerii creatori, o provocare posibilitatea de a incerca sa declan9eze 0 reintoarcere la traditii: relevarea traditiei
prin prisma artei contemporane, sinteza traditiei 9i inovatiei, varietati stilistice 9i
de expresie in ceramica, tapiserie, batik.
Expozitia finala a reunit atat lucrarile arti9tilor renumiti (Elena Rotaru, Silvia
Vranceanu, Maria Saka-Racila, Andrei Negura, Anait 9i Valeri Culicenco), care
pornesc de la elemente decorative clasice, universale, dar cu radiicini vizibile in
arta traditionala populara romaneasca, cat 9i ale tineretului studios, iubitor de
experimente, provocari conceptuale 9i tehnice.
Interesul sporit fata de traditiile artei populare in ultimii ani este motivat nu
numai de aprecierea obiectiva a valorilor vitale, estetice 9i etice, dar 9i de dorinta
de depa9ire a crizei anilor precedenti, care desemna slabirea continuitatii 1ntre
generatii 9i interesul scazut fata de patrimoniul cultural 9i etnic al poporului.

- 135 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Portretul lui Paul Demetrius von Kotzebue din Sibiu

Alexandru SONOC
Portretul Jui Paul Demetrius von Kotzebue, general guvernator al Noii Rusii
9i Basarabiei, a fost adus in anul 1982 din Franta, fiind donat Muzeului Natio nal Brukenthal de catre Rostislav von Kotzebue, fiul sculptoritei Lidia Kotzebue
(1885-1944), stabilita din 1918 in Romania.
Tabloul (nestudiat pana acum) a fost realizat in 1870, dupa cat se pare la Odesa, de catre pictorul Horovici, care pare a fi fost de origine evreiasca. Stilistic,
lucrarea este marcata de traditia portretelor germane 9i austriece de militari din
secolele XVIII-XIX, destinate fie galeriilor de comandanti, fie celor ale familiilor
aristocratice. Identitatea personajului reprezentat este asigurata de comparatia cu
portretul generalului dintr-un album de litografii cu portretele personalitatilor
ruse cares-au distins prin merite ~i prin activitati de comanda in cursul Razboiului Crimeii. Portretul generalului a fost publicat in 1858-1861, uncle este infati9at
in calitate de aghiotant al imparatului Nikolai I in timpul Riizboiului Crimeii, in
cursul caruia a fost comandant al Armatei de la Dunare, iar din februarie 1855 ~ef al statului major al Armatei de Sud ~i al tuturor fortelor terestre ~i navale din
Crimeea.
Lucrarea ii inrati~eaza in uniforma de general aghiotant, purtand la brau spada de aur cu briliante, primita in anul 1854 pentru vitejia aratata cu prilejul cuceririi cetatii Silistra. Pe mundir poarta numeroase ordine 9i decoratii, mai mult sau
mai putin corect redate, dar totu~i identificabile: Ordinul ,,Sf. Andrei", Ordinul
,,Sf. Aleksandr Nevski': Ordinul ,,Sf. Vladimir" (clasele I 9i a IV-a), Ordinul ,,Sf.
Gheorghe" (clasa a III-a), Ordinul ,,Sf. Gheorghe" (clasa a IV-a), Ordinul ,,Vulturul Alb''. Ordinul ,,Sf. Ana'' (clasa a II-a cu coroana imperiala ~i spade), cele trei
medalii pentru Razboiul Crimeii, Insigna Poloneza a Onoarei, medalia ,,Pentru
slujire ~i credinta''. medalia ,,Pentru truda de eliberare a taranilor" ~i, probabil,
Ordinul ,,Sf. Ana" (dasa I) ~i Insigna de argint din 17 aprilie 1863 pentru aplicarea
eliberarii taranilor din 9erbie.

Arta decorativa din RSS Moldoveneasca. Anii 1945-1960

Constantin SPiNU
Necesitatea realizarii unui studiu asupra procesului de germinare ~i dezvoltare
a artelor decorative ~i aplicate din RSS Moldoveneasca este motivata prin lipsa,
pana la ora actuala, a unei investiga\ii ~tiin\ifice aprofundate, in care ar fi fost
elucidat intregul spectru de probleme, cu care s-au confruntat arti~tii plastici in
procesul anevoios de initiere 9i dezvoltare a acestei noi ramuri a crea\iei artistice profesioniste din republica. Raportata la bran9a artelor decorative 9i aplicate,

- 136 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

perioada de timp 1945-1960~ se divizeaza in doua etape distincte, - cea de pana

la anii 1950-1951 ~i cea de dupa ace~ti ani de cotiturii, ani ce s-au incununat cu
primele realiziiri dtu~i de putin importante in acest domeniu.
In comunicare se va analiza procesul artistic din ambele etape de constituire
~i dezvoltare ale genurilor artelor decorative ~i aplicate, fiind valorificate analitic lucriirile plasticienilor P. Bespoiasnai, S. Ciokolov, I. Postolachi, V Neciaeva,
V Tufescu-Poleacova, T. Cana~, V Novic, Tehanovici, V Vadaniuc, E. Grecu,
F. Nutovici ~i definite principalele filiere stilistice de constituire a imaginii, atat
in genurile covorului ~i a ceramicii expozitionale ~i utilitare cat ~i a prelucriirii
artistice a lemnului. Se acordii atentie sporitii metamorfozelor artistice ce au vizat
mijloacele de expresie, inclusiv interferentele dintre formii ~i decor.

Principalele tendinfe de dezvoltare a Teatrului ,,Eugene Ionesco"

in perioada anilor 1990-2000
Renata STAN

In perioada anilor '90 viata teatralii a Chi~iniiului s-a imbogiitit cu un nou centru avangardist - Teatrul ,,Eugene Ionesco", un teatru al absurdului. Corespunziitor denumirii institutiei, in Teatrul ,,Eugene Ionesco" au fost montate spectacolele
A~teptandu-l pe Godot de Samuel Bekket, Cantiireata cheala, Regele moare, Lectia
de Eugene Ionesco, Voci fn lumina orbitoare, Povestea ur~ilor panda, Istoria comunismului povestitii pentru bolnavi mintali, Ma?iniiria Cehov dupa Matei Vi~niec,
reprezentant al a~a-numitului ,,teatru descompus". Un loc important in repertoriul teatrului I-au ocupat comediile ~i farsele tragice: Chirita fn provincie de
V Alecsandri ~i Elizabeta I-a dupii piesa Jui Paul Foster, Lupii ~i oile dupa A. N.
Ostrovski. Teatrul a obtinut succese artistice semnificative prin montarile dramatice cu continut filosofic, realizate in cheia tendintelor suprarealiste, in spectacolele Hamlet de W. Shakespeare ~i Iosif ~i amanta sa de Val Butnaru.
Drama existentei umane pe scena Teatrului ,,Eugene Ionesco" s-a reflectat
prin mijloacele teatrului conventional ~i in spectacolul Pesciiru?ul dupa piesa cu
acela~i nume de Anton Cehov. In spectacolul feeric Visul unei nopti de vara dupa
W. Sheakespeare, prin realismul fantastic transpare frumusetea terestra, indisolubil legata de infinitatea spatiului cosmic.
Tendintele principale ale creatiei Teatrului ,,Eugene Ionesco" in anii 19902000 se manifesta prin paleta multicolorii a repertoriului teatrului, care raspundeau preferintelor publicului din ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

- 137 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :ti studi~lui artelor

26-28 mai 2015

Boris Anisfeld, basarabeanul din Chicago

Tudor STA VILA
Daca in Franta, Germania, Belgia sau Olanda pictorii basarabeni 9i-au racut
studiile 9i au activat in ambiantele artistice din aceste tari, creatia !or fiind cat de
cat cunoscuta, atunci o alta parte a originarilor din Basarabia s-au pomenit dupa
apele Oceanului Atlantic - in cele doua Americi. Unii au plecat din Romania,
cum este cazul T. Bulavitki-Sienkiewicz 9i a studentei lui Au. Baillayre - I. Szandrowski (Caufman), altii au emigrat in strainatate, dupa studiile din institutiile
ruse, majoritatea dintre ei trecand 9i prin cartierele artistice ale Parisului. Despre
ace9ti voiajori ai timpului in Moldova nu s-a cunoscut aproape nimic, ramanand
anonima atat opera cat ~i activitatile !or artistice. Asemenea nume ca S. Flexor,
B. Anisfeld, S. Moldovan, T. Filmus, dar ~i colaborarea inedita dintre basarabeanca N. Codray 9i avangardista N. Gonciarova reprezinta o noua panorama a artelor
basarabene, completand-o pe cea deja cunoscuta. E firesc ca despre ei s-a scris
in tarile uncle 9i-au desra9urat activitatea - in Brazilia despre S. Flexor, in Canada despre T. Bulavitki-Sienkiewicz, in SUA - despre S. Moldovan, T. Filmus 9i
B. Anisfeld. Ultimul, Boris Anisfeld (1 4 octombrie 1878, Balti, Basarabia - 4 decembrie 1975, Woterford, Konnekticut, SUA) a fost unul dintre cei mai de vaza
reprezentanti ai diasporei basarabene din America. Scenograf, pictor 9i profesor,
absolvent al ~colii de Arte din Odesa (1895-1900) 9i al Academiei Imperiale de
Arte din Sankt Petersburg (1902-1906), colaboreaza cu Baletele ruse ale lui Diaghilev la Paris, iar dupa 1917 emigreaza in SUA, cooperand cu Metropolitan Opera 9i Opera din Chicago. Anume in Chicago, uncle a activat in calitate de profesor
la Institutul de Arte (1929-1957), s-a manifestat plenar talentul sau in domeniul
creatiei. Opere de B. Anisfield se afla in coleqiile Muzeului Rus din Sankt Petersburg, Galeria Tretiakov 9i Muzeul Teatrului Mare din Moscova, iar cea mai mare
parte a arhivei pictorului se afla la Institutul Smithson din Washington.
Fran~ois

Sainte Paul de Wollant, constructor de cetiiti

Mariana $LAPAC

Frarn;:ois Sainte Paul de Wollant, originar din Olanda, s-a afirmat la sfar9itul
secolului al XVIII-lea - inceputul secolului al XIX-lea ca inginer militar 9i hidrotehnician, arhitect, urbanist 9i om de stat al Imperiului Rus. In calitate de inginer
de serviciu de pe langa general-mare9alul Grigori Potiomkin, el a participat in
timpul razboiului ruso-turc din anii 1787-1791 la operatiunile militare de la Cau9eni, Bender, Palanca, Akkerman, Chilia, Ismail, Braila, Macin 9i Babadag. In
1789 a elaborat planul fortificatiei bastionate de la Palanca, conceputa in spiritul
amenajarilor defensive otomane, cu bastioane poligonale masive de tip bur~, in

- 138 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

care parapetele de pamant erau inlocuite cu gabioane. Bastioane asemanatoare

au aparat intaritura Hotinului la sfar~itul secolului al XVIII-lea. Un alt document
grafic, intocmit la acea vreme de inginerul De Wollant in Moldova, este planul
cetatii Bender ~i al satului Parcanii Noi. Fortificatia bastionata, situata pe malul
raului Nistru, utilizeaza partial prima maniera de fortificare a renumitului inginer francez Sebastien Le Prestre de Vauban, dar existand ~i anumite similitudini
cu ~coala austriaca.
Expeditiile in zona pontica ~i cea nistreana, in Crimeea ~i pe litoralul Marii
Azov, s-au finalizat cu edificarea cetatilor bastionate de la Tiraspol, Ovidiopol
(Hacider), Kinburn, Perekop, Eupatoria, Sevastopol, Feodosia, Kerci, Taman,
Odesa ~.a. Astfel, fortificatia de la Tiraspol, numita Cetatea Noua sau Cetatea
de Mijloc, a fost edificata in 1793-1795. Bastioanele goale inzestrate cu depozite
de pulbere, unghiul drept format de flancurile bastioanelor ~i curtine, precum ~i
multiplicarea cotragardelor ,,cu cle~ti" - toate amintesc de fortificatiile olandeze
din secolul al XVIII-lea, in special de maniera de fortificare a inginerului flamand
Georges-Prosper de Verboom. Traseul frant in exterior al curtinelor pare a fi o
reminiscenta a manierei inginerului olandez Menno Van Coehoorn.

Dezvoltarea urbana in RSSM. Studiu analitic al ,,Proiectului amenajarii teritoriale a raionului economic Moldova", realizat in anul 1967
Alexandru TARANU
Istoria civilizatiei este istoria ora~elor. Ora~ul, pe drept cuvant, este considerat expresia superlativa a habitatului uman. Dezvoltarea urbana este asociata
dezvoltarii economice, ora~ul fiind martorul eel mai sensibil ~i vizibil al acesteia.
Realizarile tehnicii, evolutia sociala, lupta politica sunt doar cateva elemente care
determina aspectul general al ora~ului.
In anii '70-'80 ai secolului trecut, in RSSM au fost desra~urate reforme importante in structura localitatilor, au aparut noi entitati urbane, ora~ele existente au
suferit modificari majore. Unul dintre documentele ce a directionat cautarile urbani~tilor moldoveni este ,,Proiectul amenajarii teritoriale al raionului economic
Moldova''. realizat in anul 1967 in cadrul Institutului ,,KievNIPgradostroitelistva''.
Comunicarea noastra are ca scop elucidarea unor aspecte importante, ce tin
nemijlocit de dezvoltarea urbana in RSSM in anii '70-'80 ai secolului al XX-lea,
accentul principal fiind plasat asupra urmatoarelor aspecte: 1) care au fost prevederile acestui document; 2) cum a fost efectuata aplicarea practica a documentului vizat; 3) care sunt efectele pozitive ale proiectului dis cu tat ~i 4) care au fost
momentele distructive pentru sistemul de localitati din tara.

- 139 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Valente estetice si dramaturgice ale elementelor de animatie

'

' in filmul de nonfictiune

'

Violeta TIPA

De la inceputul erei cinematografice filmul de anima\ie a suscitat aten\ia cineasupra posibilitatilor nelimitate ale acestuia de a exprima
diverse concepte 9i idei. Or, necesitatea de a completa cadrele documentare cu
imagini de sinteza sau explicarea detaliata a unor fenomene, aqiuni, i-a facut pe
regizori sa se adreseze tehnicilor de anima\ie 9i secven\elor animate din filmul
de nonfiqiune. Printre pionierii filmului documentar care au utilizat anima\ia in
primele decenii ale secolului XX-lea a fost 9i Dziga Vertov. La formule de combinare a materialului documentar cu eel animat a recurs chiar 9i parintele animatiei
clasice Walt Disney, care a realizat ~i o serie de documentare (Victory Through Air
Power, 1943). Noile tehnologii au revolutionat radical limbajul filmic .
Posibilitatile digitalului au extins aria de utilizare a animatiei in documentar,
in primul rand, in filmele de popularizare a ~tiintei 9i cele didactice. Majoritatea
filmelor de nonfiqiune despre calatorii atat in vremurile demult trecute cat 9i in
ale celor din viitorul indepartat, despre evolutia universului, precum 9i a microcosmosului uman au devenit posibile gra\ie anima\iei. Interesante sunt incursiunile animate in filmele documentare biografice sau portret. De asemenea, s-a
impus regizorul-animator Andrei Hrjanovski, cunoscut cu trilogia sa pu9kiniana.
In acest context sunt semnificative filmele biografice ale lui Roman Liberov despre soarta scriitorilor Iuri Ole9a, Vladimov, Ilf 9i Petrov, Serghei Dovlatov. Acest
fenomen il atestam 9i In filmografia autohtona: pelicula Atomul ~i selectia (1970)
In regia lui Ivan Greaznov, secvente animate de Natalia Bodiul in filmul 0 inima
in Jlacari (1984) in regia lui A. Kalo9in. In prezent acest proces, gra\je noilor tehnologii, se impune tot mai frecvent in structurile artelor cinematografice.
a~tilor-documentari9ti

Complexurile mo~iere~ti din Republica Moldova categorie de patrimoniu in pericol

Aurelia TR/FAN

Conacele boiere9ti constituie o componenta semnificativa a patrimoniului

construit din Republica Moldova. Numarul mare al complexurilor mo9ierqti,
in special in nordul 9i centrul tarii, in secolele al XIX-lea 9i inceputul secolului al XX-lea este o realitate, de9i aproape necunoscuta in randul publicului larg.
Cur\ile boiere9ti au fost o perioada indelungata elemente de baza ale peisajului
rural moldovenesc. Cercetarea acestor re9edinte scoate In evidenta 9i o cultura
aparte de locuire, strans legata de traditii. Locuinta boierului, fiind componenta
principala a ansamblului, reunea In jurul ei mai multe cladiri: bucatarii, grajduri,

- 140 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

magazii, locuinte pentru oamenii curtii, crame ~i pivnite, care in secolul al XIXlea;- se completeaza cu gradini 9i parcuri. Complexul era centrul existentei rurale
a proprietarului ~i consolida prestigiul acestuia in societate.
Procesul de nationalizare, inceput dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial,
a afectat mo~iile boiere~ti din Basarabia. Transformarea conacelor in prirnarii,
~coli, spitale a dus la modificarea caracteristicilor lor arhitecturale, atat la nivelul complexului cat ~i la nivelul cladirii principale. Construqia de noi cladiri ~i
demolarea vechilor anexe au afectat coerenta ansamblurilor, iar recompartimentarea interioarelor a dus la pierderea structurii initiale ~i designului incaperilor.
Parcurile s-au pastrat doar in unele complexuri, cele mai multe fiind defri~ate sau
neglijate. Dupa caderea regimului comunist, situatia conacelor nu s-a schimbat,
ramanand la fel de dezastruoasa. In ultimii douazeci de ani de tranzitie economica a Republicii Moldova unele din ele au fost deteriorate grav sau demolate. Potrivit datelor Raportului Agenfiei de Inspectare ~i Restaurare a Monumentelor din
anul 2011, starea actuala a conacelor din republica este, in majoritatea cazurilor,
nesatisracatoare sau cu un grad avansat de degradare.

Arta acuarelei in Moldova (anii 1940 - inceputul anilor 2000)

Ludmila TOMA
Multi arti~ti plastici din Moldova folosesc acuarela, ea fiind practicata pentru
schite ~i studii. Tehnica acuarelei serve9te insa 9i pentru crearea compozitiilor
cu valoare de sine statatoare. Procedeele utilizate de plasticieni pentru a atinge
expresivitatea imaginii difera de la o generatie la alta.
In anii 1940-1950 erau folosite doua metode principale de lucru: de improvizare, cu preferin\a pentru petele de culori proaspete in exprimarea emotiilor
(G. luster, A. Zevina, E. Gamburd) 9i cea rationala, cu reconstituirea minutioasa
a obiectelor, pastrand un colorit rezervat (G. Furer, L. Grigora9enco, S. Picunov,
I. Necitailo). Incepand cu anii 1970, in deplasarile lor de creatie arti9tii autohtoni
reflectau modul de trai din diferite regiuni ale tarii. Perceptia directa era intarita
prin abilitatile sintezei artistice, iar capacitatea con\inutului sporea prin serialitatea motivelor (peisajele lui V. Coreachin, I. Telu~co, N. Coreachina, V. Smirnov,
portretele lui B. Poliakov).
Modul individual de perceptie a lumii inconjuratoare a reorientat prioritatile, arti9tii plastici fiind atra9i de actualizarea mijloacelor expresive. Unii admit principiul picturalita\ii acuarelei, variind efectele derivate din interaqiunea
pigmentului cu apa (E. Childescu, I. Sfecla, I. Moraru, P. Gromov, V. Dohotaru,
V. Movileanu, 0. Diaconu).
Altii picteaza preponderent ,,pe uscat'; ceea ce permite stilizarea liniara
9i combinatii complexe cu alte tehnici (V. Palamarciuc, N. $ibaeva, S. Zam9a,

- 141 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ii studiului artelor

26-28 mai 2015

A. Macovei, E. Karacenteva, 0. Gutu, G. Diaconu). Natura acuarelei se reveleaza

atat traditional - prin transparenta culorii, coloritul luminos -, cat 9i prin ingro~area dramatica a tonurilor. Arhitectonica precisa a foilor de mari dimensiuni le
apropie de tablourile de la seqiunea de pictura a expozitiilor republicane, in timp
ce lucrarile camerale apartin organic sectiunii de grafica, interesanta prin aparitia
frecventa a unor lucrari plastice rafinate ~i enigmatice.

100 de metri -100 de ani -100 de dileme

Sergiu TRONCIU
Strada Pokrovskaia (actualmente 25 Octombrie 1917) din ora~ul Tiraspol este
cuprinsa intre Cetatea de Mijloc 9i Piata Teatrala. Are o lungime de 2,7 km, de-a
lungul careia au fost amplasate in timp cele mai importante obiective ale vietii
sociale, politice, economice 9i culturale ora9ene9ti, cu compozitii spatial-volumetrice vizibile dinspre Nistru. Acest procedeu de subordonare a arhitecturii arterei
principale este caracteristic 9i pentru amplasarea altar edificii publice (Institutul
Pedagogic, arhitect M. Petrov, 1937; cliidirea administratiei, arhitect S. Vasiliev,
1953; Cinematograful ,,Tiraspol'; arhitect V Sumi9evski, 1983).
Cliidirile comerciale de tip ,,calcan'; amplasate de-a lungul strazii principale,
reprezinta o carte de vizitii a oriciirei re9edinte judetene din trecut. Tiraspolul
nu este o exceptie, cartierul din strada 25 Octombrie, cuprins intre striizile ~e
vcenco ~i Lunacearski, reprezintii un Pasaj-shopping cu o lungime de aproximativ
100 de metri. A fast construit in anul 1914, sub conducerea consilierului de stat
G. Oli~evski (primarul Tiraspolului in anii 1906-1917). Complexul ocupil latura
unui cartier, are planul in formii de careu, aliniat cu fatada alungitii la linia ro9ie a
striizii cu rezalitul central al cinematografului ,,Iliuzion". Pasajul a fast construit in
stil eclectic, ce combinii elemente din diferite stiluri, printre acestea fiind elemente clasiciste, detalii caracteristice arhitecturii antice: triglife, ghirlande, pila9tri.
Acest complex comercial intr-un singur nivel oferea o armonie aparte, cu un
confort psihologic 9i estetic la un nivel inalt, datoritii coloristicii uniforme, strictetei 9i rationalitiitii proportiilor etalate arhitecturii obiectivelor in silueta ora9ului, avand o continuitate 9i legiitura cu ambientul. Pasajul a fost demolat in aprilie
2014 pentru a fi construit un nou complex locativ cu multe nivele.
Astiizi Tiraspolul are pericolul sa piardii din farmecul urbei riverane, fiind diminuatii identitatea sa, iar arhitectura, istoria 9i valorile ora9ului riscii sii riimanii
doar pasiunea teoreticienilor.

- 142 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Istoria femininii in imagini

Lilia ZABOLOTNAIA
Asocierea istoriei cu memoria omenirii este un fapt cunoscut de toti. In acest
sens apare intrebarea necesitiitii obiectului de studiu. Criza in ~tiinta istorica
traditionala a generat aparitia noilor directii de cercetare: antropologia istorica
~i culturala, psihologia sociala, istoria femeilor ~i de gen, istoria intelectuala ~i
_ ilustrativa ~.a. Rezultatele acestei transfigurari ~tiintifice constau in pozitionarea
omului in centrul studiilor, astfel inlaturand din discursul 9tiintific accentul politic. Comunicarea noastra are ca scop prezentarea istoriei feminine prin prisma
imaginilor de epoca. Actualmente nu este cunoscut niciun portret in colectiile muzeale din Republica Moldova ilustrand femeile din Moldova din secolul
al XVII-lea. In urma cercetarilor ~i investigatiilor in bibliotecile ~i arhivele din
Polonia, Lituania, Ucraina, Rusia 9i Belarus, au fost gasite o serie de portrete ale
moldovencelor din perioada data.
Imaginile feminine ale epocii, care s-au pastrat in picturile murale (frescele)
9i portretele din muzeele din strainatate sau colectiile particulare, ne oferii posibilitatea unica de a vizualiza istoria in toata culoarea 9i nuante!e sale, completand
lacuna textului descriptiv, care uneori poarta un caracter subiectiv sau lipse9te in
general. Folosirea aspectului ilustrativ in metodologia de cercetare istorica permite autorului sa combine litera 9i imaginea, valoarea documentelor materiale
cu izvoarele narative 9i obiectele de arta, pentru a crea portretul amplu, detaliat
9i multiaspectual al epocii, dar 9i a restabili modul de viata cotidian, privat, spiritualitatea 9i moralitatea epocii. Istoria in imagini ne ofera un cadru vizual al
cronografiei evenimentelor istorice, prezentate din perspectiva unor personalitati
9i personaje ilustre feminine. Drept exemplu sunt femeile din inalta societate sotiile 9i fiicele domnilor (doamnele 9i domnitele), boieroaicele p.
!n comunicare ne propunem analiza unor portrete ale doamnelor din familia
lui Ieremia Movila 9i a Jui Vasile Lupu.

Cetatea Bra~ovului in a doua jumiitate a secolului al XV-lea

Anca Maria ZAMFIR
Comunicarea are ca scop prezentarea istoriei cetatii Bra9ov. In tipologia localitatilor urbane din Transilvania, stabilizata in a doua jumatate a secolului al
XIV-lea, cetatea se incadreaza, ca 9i Sibiul, Media9ul sau Sebe9ul, tipului de ora9
sasesc unicentric, dezvoltat independent de interventiile statului sau ale institutiilor feudale. Tipologia cetatii este comuna cu aceea a ora9elor germane din
Europa epocii 9i a celor din Transilvania, in secolele XIV-XV definitivandu-se
urbanistica ora9elor medievale transilvanene 9i statornicindu-se silueta lor pre-

- 143 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

valent goticii. Compozitia sa urbanisticii, pastrata ~i astazi, reflecta organizarea

caracteristica ora~elor medievale inchise. Planul Cetatii, aproximativ de forma
unui trapez cu axele orientate in direqiile N-E ~i S-V, este rezultatul adaptarii la
teren a principiilor de aparare, circulatie ~i igiena urbana. Nucleul cetatii era Piata
(Piata Sfatului) dominata de Biserica Neagra, aflata in imediata apropiere. Din
pia}a, zona cea mai veche a Cetatii, porneau arterele principale: Strada Portii ~i
Strada Manastirii. Trama stradala, pastrata pana astazi, se va dezvolta in secolele
urmatoare, urmand direqia zidurilor cetatii: arterele principale sunt paralele cu
zidurile laturilor lungi ale cetatii ~i relativ paralele intre ele, iar arterele secundare,
care le unesc pe cele principale, sunt relativ paralele cu zidurile laturilor scurte
ale cetiitii. Pe parcelele dintre striizi, in general inguste ~i adanci, dat fiind spatiul
limitat, casele erau construite cu fatada pe latura mica. Fortificatiile Cetiitii Bra~ovului la sfar~itul secolului al XV-lea prezentau toate elementele componente ale
arhitecturii de aparare orii~ene~ti medievale. Fortificarea Bra~ovului se inscrie in
aqiunea principalelor ora~e din Transilvania, care i~i incep organizarea sistemului defensiv inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea, inconjurand a~ezarile
cu centuri de ziduri prevazute cu drumuri de strajii ~i intarite cu turnuri.

Some legal aspects in the architecture of Bessarabia

(2nd half of 19-th - early 20th centuries)
Alla CEASTINA
From the second half of the 19th to early 20th centuries, the basic laws in the
field of architecture in Bessarabia continued to act according to the Charter of
Construction in Russia though with some additions. In the Russian Empire the
main control of construction was concentrated in the hands of the Ministry of
Interior, where there was a technical and building committee. In Bessarabia the
construction part of the building business was entrusted under the provincial government which compiled and examined projects, estimates, condition, construction and supervision, etc.
According to the approved projects the private persons were allowed to build
public buildings, take loan for this purpose and hold the lease on these buildings
for 30 years. Model projects continued to be used to build some prisons and quarantines. Besides architects there were special technicians involved who took examinations and received a certificate authorizing them for various buildings. Plans
and the facade of churches were drawn up by building technicians or diocesan
architects ofBessarabia. All stone factories (except distilleries) having two-stored
buildings had to have at least two staircases made of non-combustible material.
The City Duma could consider and make some changes in the projects ofBessarabian towns. Special rules were applied to private buildings linked with fortresses

- 144-

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

of Bessarabia. Some streets, squares, bridges were under control of the police department, where public funds were allocated by the urban management for their
maintenance.
City councils produced mandatory regulations against fires which were taken
into account during construction. Plans for some projects of Bessarabian villages
were compiled by county rural councils on the basis of general meetings of settlers
and landowners. The maintenance and repair of architectural monuments were
carried out at the expense of public funds . It was strictly forbidden to destroy the
remains of ancient buildings in Bessarabia.

Specifics of illustrating the spiridon Vangheli's literary work

Vladimir CRA VCENCO

The ingenious types ofSpiridon Vangheli, the outstanding Romanian children's

writer from Moldova, do have visual counterparts created by the artists of elderly
and middle generation. Most of the illustrators were interested not only in outer
side of action, but in its essence also, exploring the meanings of romanticism of the
stories (I. Vieru, I. Carmu, L. Sainciuc). Many representational graphic artworks
that were carried out in 1960s, 1970s and 1980s, had proved the artists' aspiration
to the deformation of realistic form by means of grotesque. In this respect, the
oeuvre dating from these decades was distinguished by free use of the so-called
method of socialist realism, which had been obligatory for any artwork made in
the Soviet Union. Since the 1970s and 1980s, the orientation towards synthesis of
different genres of Fine arts has been widely spread in the art of illustration.
Certain elements borrowed from different visual media sources (comics, cartoons) could be observed in the editions from Chisinau, Baltic states and Eastern Europe. These editions were illustrated by artists, endowed with humour,
discretion and the sense of style. The illustrators felt the unwritten laws of the
child's perception, not allowing indulgence or falsification (I. Carmu, L. Sainciuc,
A. Smisleaev, I. Ceipe, G. Gucaite, M. Brancaforte). In some cases, there are humor
and irony combined, making the illustrations both funny and penetrating (I. Leu,
V. Wendt, G. Rappus, F. Zauleck). In the same time, illustrators did not abandon
the original text and did not change the Vangheli story content itself. Igor Vieru's
artworks are of particular value, because of the profound perception of national
spirit provided by the artist. Also, I. Vieru and L. Sainciuc explored the capacity,
considered today one necessar for illustrator - to create, as if contacting face to
face the future public.

- 145 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei $i studiului artelor

26-28 mai 2015

XplilCTlilaHcKMe u;epKBlil Ha CeBepHOM KaBKa3e

TopHUKe ,l/t1ACAMt1,[/3E
,[(peBH.Vle xpHcrn:aHCKl!le xpaMbI CeBepHoro KaBKa3a Ha nponr:>Kemrn HeCKOJibKHx BeKOB npe,o;cTaBJIJHOT co6oi1: liaY'!HYIO 3ara,o;Ky 11 o6'beKTbl npHCTaJibHOfO BHl!lMaHl!lJI l!lCTOpl!lKOB apxHTeKTYPbI It! pecTaBpaTOpoB. KaBKa3 c He3anaMJITHbIX BpeMeH OKa3aJICJI Ha nepe1<peCTKe BeTIJIIKHX_ ToprOBbIX nyTeii Me:>K,o;y
BocTOKOM .11 3arra,n:oM, CeBepoM It! IOroM. llloaHHHCKlt!Jir xpaM ttaxo,n:HTCJI BhICOKo
B ropax, Ha CKaTie. CH113y, 113 JJ:OTIHHb!, OH Ka:>KeTCJ! O'IeHb MaTieHbKJIIM, HO

6eTibie

ounyKaTypeHHbie CTeHbI Ha cpoHe Clt!Hero He6a It! cepbIX cKan cpa3y o6pall\aIOT Ha
ce6JI BHHMaHHe. Mo:>KHO npe,o;nono:>Kl1Tb, 'ITO xpaM BhIIIOTIHJITI cpyHKI.lHIO MaJIKa,
KOTOpbIM o6o3Ha'IaTI ,o;opory Ha MapyxcK11Jit nepeBaTI. CeHTHHCK11M xpaM HOCl1T
Ha3BaH11e cena, pacnono:>KeHHoro 1-rn 6epery Te6ep,o;br: XpaM CTOHT Ha BhICOKOM
rope, npHMepHO B 15 KM I< mry OT llloaHl1HCKOf0. 0,o;HJIIM 113 nepBbIX xpaM 11CCTieJJ:OBaTI apx11TeKTop J1orncp EepHap.n:al.ll.ll1 B

1829 ro,o;y. OH rrHcan: ,, ... Ha Kyrrone

ero CTapbIMl1 <1epeIIHI.laMJ1I BbllIO:>KeHHOM, BblpOCTIO ,o;epeBO, IIOTI l.lepKBl1 COBeprneHHO pa3pyrneH, BepoHTHO qepKecaMH ... B anTape Hap; TpeMJI OKHaMl!l B11AHO
6onbrnoe 1t13o6pa:>KeHJ-1e Eo:>K11e}i: MaTep11, a no,o; OHbIM -

Ta}l:rraJI BeqepJI ... Bo3-

ne l.lepKBJt! HaXO,:(J!TCJ! ,n:Be rpo6Hl11.lbl, Jt!3 KOJt!X o,n:Ha co CBOp;aMJt! (MaB307Idi:), ,o;pyraJI >Ke, rroKpbITaJI orpoMHbIMl1 KaMHJIMlt! -qacT11'IHO 06pyw11nacb''. B J1HryrneT1111
MHoro xpaMOB 11 qacoBeH, rroCTpoeHHbIX B paHHeM cpe,o;HeBeKOBbe. To'IHOe q11c-

no 11x Ha3BaTb TPYAHO. Txa6a-Ep,n:br - ::JTO BTopo}l: Ha CeBepHOM KaBKa3e (rrorne

CeBepHoro xpaMa B Apxhr3e) naMJITHl1K apxHTeKTYPhI cpe,o;epanbHOro 3Ha'IeHHJI,
Ha KOTOpOM Bb!IIOTIHeH IIOTIHblM l.llt!Kll peCTaBpal.lJIIOHHbIX pa6oT: Jt!CCTie,o;oBaHl1e - rrpoeKTJ1IpoBatt11e - npo113BOACTBO (apx11TeKTop B.

A. Ky3hMJIIH, MocKBa,

,,Cnel.lnpoe1<TpecrnBpal.lHH': npopa6 M. EoraTb1peB, Ha3paHb). 0,o;HoBpeMeHHO

rrpo1t13Be,o;eHa pac'.!JilCTKa 11 KOHcepBal.llt!JI coce,o;rrero xpaMa An611-Ep,o;b1, TaJ<)Ke
yTpaTJt!Blliero KpOBTIIO, a IIOTOMY 6e3 KOHCepBal.llt!Jt! o6pe'IeHHOf0 Ha J1C'Ie3HOBeHHe. XpaM orr11cbma10T lt!Til!l yrroM1t1HaIOT MHor11e 11crne,o;onaTen11 CeBepHoro
KaBKa3a, Ha':l11HaJI co II-M rronoBl1HbI XVIII-ro cToneT11JI. Eonhllil1HCTBO 11crne,o;oBaTeneH: B11A11T rpy311HCI<Oe rrpo11cxo:>K,o;ett11e IIOCTpOMKl1.

My3bIKallhHOe KpaeBei!l,eHJile B conpeMeHHhIX KJllbTJPHhIX

enpoMHTerpau;JiloHHhIX rrpou;eccax

AneKCBHOp 3Af7YL/Kt10
ITpe,n:MeT ,,My3hIKaJibHOe Kpaene,n:eH11e" vI3y'IaeT MY3hIKallbHYIO KYJibTYPY
EyKOBl1HbI. Ha'IarroM cpopM11ponaH11JI rrpocpecrnottaTibHOro MY3bIKallbHoro 11c1<yccTBa KpaJI JIBTIJieTCJI Hapo,o;Hoe MY3111.lbrpoBaH11e aBTOXTOHHhIX rrrreMeH pyMhIH, y1<pa11Hl.leB, OTKpb1T11e ,,06ll\eCTBa pa3Bl1Tl1JI MY3hIKaTibHOro 11c1<yccTBa

- 146 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

Ha EyKOBli!He"

(1862),

26-28 mai 2015

MY3hrKaJJhHOi1: UIKOIIhI, rnopqecTBO KOMII031i!Topa M11po-

Boro MaCUITa6a Kapomr M!i!KYII!i!, B KOTopoM TeCHo nepermeJJli!Ch MOJJgaBCKli!e,

PYMhlHCK!i!e, y Kpa!i!HCKli!e, 3arragHoeBponei1:cKli!e B3ali!MOBII!i!HH!i!JI .
BecOMhIM BKJJap: B KYIIhTypHoe Hacnep:!i!e EyKOBli!HhI BHec Aganh6epT fp)!(!i!MaJili!, KOTOphIM IJ;llli!TeJihHOe BpeMJI pyKOBOgli!JI Bcei1: MY3hIKaJihHOi1 )!(Ji!3HhIO
Kp aJI, MY3hrKaJihHOi1 UIKOJIOM np!i! o6 J.l\eCTBe, rrogroTOBli!JI HeMaJIO TanaHTJili!BhIX
MY3hIKaHTOB, KaK, HaIIp!i!Mep,

E.

MaHg11qeBCbK!i!i1:

(1857-1929) ,

OIJ;li!H li!3 nr1-

lllli!X MY3hIKOBegoB M!i!pa. Hal(li!OHaJJhHhre li!HTepechr yKpa!i!HCKOi1: MY3hIKaJihHOi1:

KYIIhTYPbl B Kpae y6egli!TeJibHO OTCTal1BaJI 6yKOBli!HCKli!M KOMII031i!TOp, IIli!CaTeJib,
rre,1:1aror, o6J.l\ecrneHHhii1 ,1:1eHTeJib C!i!gop Bopo6KeBJi!q, TpyAHCh ):IJIJI MOJIO):le)!(Ji!,

(1869), c6opHl1K neceH Ha

(1870 ), ,,ITeceHHl1Kli! /J:IIJI UIKOJI HapOIJ:HbIX" Ha yKpaMHCKOM
JI3hrKax (1889), KOTOph!e gn11TeJihHOe BpeMH li!CIIOJib3 0BaJil1Ch B

OH lil3):\aJI Ha HeMel(KOM Jl3hIKe yqe6Hl1K rapMOHl1l1

co6cTBeHHbie CIIOBa
11 PYMhI!-ICKOM

UIKOJiax EyKOBMHbI 11 farr11q11HhI. B coBeTcKoe BpeMH geHTeJihHOCTb Bopo6KeBvl'rn rrpogOJI)!(l1TeJibHOe BpeMH 3aMaJJql1B aJiaCb ITO rrp11qY1 He rrp!i!HagJie)!(H0CTl1
ero K gyxoBeHCTBy. 0TKpbI1I ero 3aHOB O IJ:II51 HbIHeUIHMX l1 rpHIJ:YJ.l\li!X IIOKOJieHli!i1: n aypeaT llleBqeHKOBCKor1: rrpeMli!li! AHgpei1 KyUIHli!peHKO.

Ott

coBepUIMJI

MY3bIKaJibHYIO pegaKl(l1IO rrpOl13Be):\eHl1M xygo)!(Hl1Ka, rrogroTOBl1JI KOHl(epTHYIO

rrp orpaMMY 113

25

xopOBhrx rrpo113Be,1:1eH11i1 c xopoM focy,1:1apcrneHHoro 3arny-

)!(eHHoro EyKOBJl!HCKOro aHcaM6JIJI rrec1rn JI! TaHl(a, 3arrJ1IcaHHYIO qrnpMoi1 ,,MerrogYIJI''. Jll3garr gBa TOMa rrpOlll3BegeHJl!M KOMil03l1TOpa
cogep)l(aTCJI

(1996, 2003 rr.) , B KOTOpbIX

6onee 100 npOY13B egeHMi1 rrog Ha3BaHY1eM ,,XopoBbre rrpOM3B egeHMH

Bopo6KeBwrn''. TaKOe OTHOUieHYle K KOMII031i!TOPY CBY1geTe1IbCTByeT 0 TOM, qTo

ero TBOprecTBO He yTpaTYIJIO CBO ei1 xygo)l(eCTBeHHOM l(eHHOCTYI YI B HaUie BpeMJI.

Cn11111cTw1ecKMe oco6eHHOCTJ1 apx11TeKTYPhI MOHaCTbipe:H

Mo1140Bh1: KOMrrapaTMBHhIM acrreKT

CeemnaHa t1!7b8t1L/KAR
.[(orrro e BpeMJI BHe IIOJIR 3peHYIR COBeTCKYIX YICCJJegoBaTeJiei1 OCTaBaJiaCb ogHa
Yl3 YIHTepecHeMUIYIX CTpaHJl!l( B li!CTOpli!lll MOJJgaBCKOM apxli!TeKTYPbI, pacKpbIBaIOJ.l\aH CTYIJIYICTY1qecKY1e oco6eHHOCTYI MOHaCTblpCKOI'O 30gqecTBa KaK l(eJJOCTHOro xygo)l(eCTBeHHOro

RBJieHli!R, CKOHl(eHTpli!pOBaBUiero B ce6e OCHOBHbie qepTbl

apxYITeKTyphr YI YlcKyccTBa MongoBhI XVlll-XX BB. CBoeo6pa3Y1e apxY1TeKTypb1

p accMaTpYIBaJJOCb B OTpbIBe OT perJl!OHaJibHOM CIIel(li!cpli!KJI!, a YIMeHHO npMpogHO-KJIJi!Marn:qecKJi!X YI Bli!3yaJibHO-JiaH):IUiaqnHhrx oco6eHHOCTer1 cTpaHhI. TeM
He MeHee, YIMeHHO rrplllpO,l:\Hh!M cpaKTOp, CB.sI3aHHb!M co CIIel(l1cpl1KOM perHOHa,
JIBJIJieTCJI caMb!M Hel13MeHHb!M H CTa61i!JibHh!M rrpH orrpe,1:1eJieHl1l1 rrpl1Hl(li!IIOB
cpopMoo6pa3 oBaHMH apx11TeKTYPhI 11 3CTeTwrecKMX BKycoB MacTepoB 11 cpopMMpyeT apxMTeKTypHo -CTpo11Te1IhHbie Tpag11l(li!l1. Coo6ll(eH11e rrocBJIJ.l\eHo CTliIJIJI!-

- 147 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

CTM'ICCKMM oco6ettHOCTHM apXMTCKTYPbl MOHaCTblpCKMX KOMIInCKCOB Mon.r10Bbl. ITp11 vt3y'feHMM pervtoHalibHhIX oco6eHHOcTeil! apxMTCKTYPhI MCITOlih30BaH
cpaBHMTC7IbH0-11CTOPl1'fCCKMM MCTO,[I KOMrrapaTMBJ13Ma, KOTOpbIM IIOJIY'fMJI Hal160Jiblllee pa3Bl1TMe B Tpyp;ax )"-ICHhIX KYJihTYPH0-11cTop11qecKoro 1-rnrrpaBJieH11H.
Kp11TepMM CXO,[ICTBa nrnpoKo npvtMCHJIIIMCb B 3THOrpacp1111 !J.llH ycTattosneHvrn
o6rn;HOCTH H KYlihTYPHhIX CBH3eil! Me)[(p;y Hapop;aMH. Ba)[(HOe MecTo B Teopen1qecKMX pa3pa60TI<ax MCTO,ll; 3aHHlI B paMKax KOMIIapaTJ1BHOfO lIMTepaTypoBep;eHHJI J1 co speMeHeM rrpHo6pen Me)[(p;11c11MrnnrnapHbIM xapaKTep. ITOJIBJiett11e
KOMnapaTHBM3Ma B apx11TeKType CBJ!3aHo c 11MeHeM npocpeccopa EyxapecTcKoro
Apxl1TCKTypHOf0 MHCTl1TYTa l1MCHM I10J-1a MMHKy, ,[\OKTOpa apx11TeKTYPbl reopre KypMHCKM-BopoHa. KoMrrapaTMBM3M TI03BOnJieT rrposecT11 rrapannenH MClKAY
Hal\MOHalibHb!MM OTTCHKaMM perMOHalibHOM apxMTCKTYPbI, a rrpM cpaBHCHMM apXMTCKTYPHb!X IIIKOJI MClKAY co6oil!, nerKO ynoBMTb cyrn;ecrnyrorn;vte Me)Kp;y HMMl1
CXO,[ICTBa J1 pa3JIJ1'!Ji!H. Ha OCHOBe cpep;HeBeKOBOfO MOJI,[\aBCKOfO 30,IJ;'ICCTBa M l1X
KOMrrapaTHBHOfO aHaJIJ13a Bb!J!BJIJ!I-OTCH acrreKTbl perynHpHOCTJ1 J1 IIOCTOJ!HCTBa
(KOHCTaHTbl), cyrn;ecrnyrorn;He B MHpOBOM apxHTCI<Type, a TaK)KC caM06bITHbie
<JepTbl, crre11Mcpw1eCKJi!C ,[\JIJ! Hal\MOHaJibHbIX apXMTCKTyp, CTMJieil!, IIIKOII J1 HarrpaBlICHJ1M.

3aKllaiJ.Hbie rrllMTbI XV B. M3 Bellropo;:r,-,4HecTpoBcKoi1: KperrocTM:

ll.J1HrBJ1CTJ1'lJ:eCKJ1M J1 J'ICKJCCTBOBe;:r,'lJ:eCKMii aHallJ13

AHopeu KPACHO>KOH
2013 r. asTOpoM .r1aHHoro co6rn;eHHH 6blna o6Hapy)[(eHa KonneI<l\HH H3 qeXV B. 113 Eemopop;-,[\HeCTpOBCKOJ1 KperrocTM, KOTopaH
6onee 100 neT C'!MTanacb yTepHHHOJi!. }J;oCTyn K op11rMHanaM rrosson11n YTO'lB

Thrpex saKnap;HbIX IIIIHT

HMTh ,[\aT11poBKl1, paCIIIl1cppoBKJ1 TCKCTOB 11 rrepeBO,[\bl.

IInl1Ta

1440 r. c Mso6pa)KeHMeM xa'!Kapa co.r1ep)f(l1T rne.r1yrorn;11Jli rpeqecKMM

TeKcT: ,,MOJil1TBa pa6a 6o)f(l1JI <Dep;opKa /I111cyc Xp11cTOc rro6e)f(p;aeT/ CBepIIIMnach B HaCTOJirn;eil! KperrOCTl1 np11 6naro'feCTJ1BOM fOCilO,[IJ1He HaIIIeM I1oaHHe
CTecpatte BOeBOAe M Ben11KoM :>KyrraHe, sarn;11TH11Ke 11 .r1pyre AcrrpoKaCTpotta, B
rop;y

6948 11Hp;MKTa 3. Crrarn, orpa.r111 pa6oB rno11x, Eoropo.r11111a CTe /HOH6ph 3/

cpatt''.
I1n11Ta

1454 r. co.r1ep)[(11T 11so6pa)[(eH11e oCTpoKOHe'fHoro repaJib,l:IM'fecKoro

1.1\MTa, op11eHT11posaHHoro oCTpMeM BHl13 (aMl1JibHhIM rep6 rocrro.r1apH AneK-

II) 11 TCKCT Ha CTapocnaBJIHCKOM J!3bIKe: ,,IIocTpoeHa 3Ta CTCHa co1454 r., MapTa 31-ro''.
MpaMOpHaJI nnMTa 1480 r. rrp11Hap;ne:>Kana, cKopee Bcero, MOll,[laBCKOMY xpa-

caH1J,pena

TPY)KACHl1CM naHa CTaHh'fyna B rop;

MY XV B. CB. I1oaHHa llpe.r1Te'f11 (,,fpeqecKaJI u;epKOBb"). Ha Heil! MOlKHO ys11.r1eTb

fOJIOBY Typa c BOCbMl1KOHC'fHOM 3BC3,ll;OM MC:>KAY poraMl1, JIYHOM l1 COJIHIJ;CM no
~

148

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28mai2015

CTOpottaM, a TaK>Ke rep6 B BYI,o;e ocTpOKOHeqttoro repaIIb,lJ;YiqeCKOfO 11\YITa YI ~Be

TOK JIYIJIYIYI. Tio,o; YI306pa)!(eHYieM Ha,ll;IU1Cb Ha CTapocnaBJIHCKOM JI3bIKe: ,,B ,ll;HYI
6Jiaro'leCTYIBOf0 11 xomo611Boro M 6oro,o;apoBattoro YI BCJIKOi1 ... B... M ,ll;OCTOHHOfO
J1oaHHa CTecpaHa BOeBOl:\hI, Ha'-!aJI M 3aBeprmrn (cTpo11TeJibCTBo) 3Toro MOHaCThrpJI IIhrpKaJia6hr )J;yMa M XepMaH. 6988''.
Ha fnaBHhIX Bopornx pacnonaranach nmna 1484 r. c M3o6pa)!(ettMeM rep6a
MOJI}:laBcKoro rocno,o;apJI CTecpatta III M ttamneMH11Ka B BM}:le roJIOBhI Typa, M:1 KOToporo BhIXO,ll;JIT naM6peKeHhI - opHaMeHTaJihHhre 3aBMTK!r! ,o;eKopa cpoHa. Hlr!)!(e
HaxO}:llr!TCJI rep6 - pacceqeHHb!H 11\lr!T crnpo-4ipaHl\Y3CKOfO Tlr!Ila c TpeMJI <PaCJ..\lr!JIM!r! B nesoi1 <racTlrl M TpeMJI JIYIJIMJIMM B npaBoi1:. TeKCT Ha cTapocnaBJIHCKOM: ,,B
ro,o; OT BOillIOil\eH!r!JI focIIO,[IHJI 1484 CBeplllMJIMCb BeJIMK!r!e BpaTa, B ,ll;HM 6naroqeCTMBOro )Ke CTecpaHa BOeBo,o;hr M B ,o;He (?) rraHy liyl\M (M) naHy XepMaHy''.

Xy4o)KeCTBeHHb1e cBmM Eeccapa6MM M Ka3aHM

Onb2a YflEMHOBA
Ka3aHh cTaJia 1:1eiupoM npMTJI)!(eHMJI p;JIH xy}:IO)!(Hlr!KOB poccm'1cKor1 npOBJ!IHJ..\Ml1 c 1895 ro,o;a, Kor,o;a B ropo,o;e OTKpbrnacb Ka3aHcKaJI xy.r1o)!(eCTBeHHaJI lllKOJia
(KXIII). Ha ee rpaBepHOM OT}:leJieHMl1 o6y'-IaJICJI TieTp MaKCMMJ!IJIJ!IHOB!r!q LJ;ynhCKMM (1879-1956), ypo)!(eHel\ OpreeBa.
ManoM3BeCTHhIH y ce6JI Ha po,o;MHe, OH JIBJIJieTCJI IIOJ!ICT11He 3HaKoBo11 11rypol1 xyp;o)!(eCTBeHHOH KYJihTyphr nepBo11 norroBMHhI XX BeKa He TOJihKO TaTap cTaHa, r,o;e npo)!(11JI 6onhmy10 qacTh CBoe11 )!(J13HJ!I, HO 11 PoccMM. Bhr,o;a10ru;11J1CJI
MCKYCCTBOBep; Ji! My3eHHbIH ,o;eJITeJib, OH 3aJIO)!(MJI OCHOBbl lr!CKyccTBOBep;emrn Ka3aHCKOf0 KpM, HanMcaB MHOrOqJiICJieHHhre TPYAhI no MCTOp!r!YI lr!cKyccTBa :i-1 apXlr!TeKTypbI Ka3aHcKo11 ry6epHYIJ!I Ir! coBeTcKoro TaTapcTaHa, 6hrn MHMJ..\I-IaTOpOM
Jil3)J;aHMJI Ji! pe,[laKTOpOM nepBoro pOCCMMCKOrO cne1:1 JilaJIM3MpOBaHHOfO My3eMHOro )!(ypHana ,,Ka3aHCKYii1 My3ei1:Hbr:i1 BecTH!r!K" (1920-1924). OpraH!r!30BaHHbie
TI . .[J;yJihCKMM B 1920-e rO,[\hI 6onee 30 rpaqi11'!ecK!r!X BhrcTaBoK BhI,[\aIOru;lr!XCJI
pyccK11x xy,[IO)!(Hl1KOB npomnoro Ji! ttacTOJIIl\ero, 3apy6e)!(HhIX MacTepoB, cran11
6ecnpe1:1e,o;ettTHhIM JIBJiett11eM B MCTOpMM coBeTcKoro My3el11-1oro ,o;ena.
Ha'-IYIHaJI CBOIO TBopqecKyro ,o;eJITeJihHOCTh KaK xy,[IO)!(HMK, yqacTBYJI B BhrcTaBol.1-1011 ,[\eJITeJibHOCTM 0,[lecchr M TioBOJI)!(hJI, TI. Ll;ynhCKYii1npo,o;OJI)!(aJI3a1-1MMaTbCJI )!(Jr!BOII!r!CbIO Ji! rpacp!r!KOi1. B 1898 ro,[ly OH HanMcan cepmo 6eccapa6cK!r!X
rrei1:3a)!(ei1:, p;Ba lr!3 KOTOpbrx cei1:qac xpaHJITCJI B co6paHlr!Jil focy,!lapcTBeHHOro My3eJI M3o6pa3YITeJibHbIX lr!CKyccTB Pecny6nlr!KJ!I TaTapCTaH (fMJiU1 PT).
Bo BpeMJI y'le6hr B O,o;eccKoi1 pMcoBaJihHOi1 mKone CJIO)!(Jr!JIMCh p;py)!(eCK!r!e
CB5!31r! TI . .[J;yJihCKOro c xyp;O)!(HMKaMM 3eMJIJIKaMYI, qTO BO MHOrOM o6ycnoBMJIO lr!X
KOHTaKTbI c Ka3 aHhIO.

TI. Ill11JIJIMHrOBCKMI1 co3p;an cepm1 KCJ!IJiorpaqmi1: c BYI):(a-

MM Ka3aHM (1930). Eop11c A1-111ccpeIIhJ:\ (1879-1973) coTpyp;tt11'!aJI c n11TepaTyp- 149 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

HO-XY,l:IO)!(eCTBeHHbIM c6opHl1KOM ,,Ha paccBeTe': yKparnaJI ero rpawreCKl1Ml1

rrpmBBe;a;eHMJIMM vi BMHbeTKaMvr. B fMJiH1 PT 11Me10TCJI TeaTpanhHbie 3CKM3bI
MacTepa.
YpmKem~hI 13eccapa6vr11cbrrpan11B11cKyccTBe Ka3a1-rn 1910-x - 1920-x ro,[IOB

3aMeTHYIO ponh, a ,[IJIJI

OH rrpO:li<MJI

6onee

TI. ,Il;ynhcKoro Ka3aHb cnna pO,l:IHbIM ropo,l:IOM, B KOTopoM

50 neT 11 BHec OCHOBOIIOJiaraIOll_\l1M BKJia,[I B CTaHOBne1-rne 11

pa3Bl1Tl1e 11cKyccTBOBe,L1eHvrJI 11 My3ei1Horo ,L1ena TaTapcTaHa.

IlOllbCKMH, yKpaMHCKMM MCTOpwieCKMH aKTOpbl M

B3aMMOB11MHHMe KYllbTYP (no MaTep11:a11aM rro11hCKoro oH!'l.a
Hau;11:0Ha11bHO:i1: 611:61111:0TeKM YKpaMHbI MMeHM B.

l1.

BepHai'l.CKoro)

TambRHa FIKY50BA
,,YKpaMHCKaJI TeMa''. Ka3a11KaJI 3IIOXa Ha YKpa11He BOIIIJIM B IIOJibCKYIO MCTOp11orpaqm10 XIX - Ha'!ana XX CToneTbJI, KOTOpaJI xpaHMTbCJI B rronbCKOM oH;o;e
Ha11110HanbHOM 6116nvroTeK11 YKpa11HbI 11MeH11 B. J/I. BepHagcKoro. TionbCKMM
oH;a; HaC'IMTbIBaeT 90983 KHl1)!(HbIX l1 )j(ypHaJibHbIX 113,[laHMM TIOJibCKOM mnepaTypb!. B rronhCKOM oHge HBYB coxpaHJieTCJI KHHra 11cTop11Ka 3;a;sap;a;a Taprne ,,TiaH cTapocTa KaHeBCK11ti" (1856), (Edward Tarsze Pan starosta Kaniowski
obraz powiesciowo-historyczny. Warszawa, 1856). TiomcKMM asTOp BCTIOMJ!rnaeT
ToproBbie nyT11 c YKpaHHbI, KOTOpb1e sen11 K Type11K11M KperrocTJIM CesepHoro
Tip11qepHOMOpbJI. TeppHTOPMJI cospeMeHHOH YKpaHHhI B XVI s eKe 6brna rroKpbITa ,,11errb10 gopor': rro KOTOpbIM rrpogs11ran11cb KYITI\hI c K11esa. Co cTopoHhI Type11Ko-TaTapcKoro rrorpaHl1'lhJI Ha Tepp11Top1110 YKpaHHhI 0TrrpasnJin11cb
TaTapbr, MongaBaHe. TypK11 rrpogasarr11 Ha YKpaHHe KOHei'l, rroKyrranM Meg, Macna. 3arropO)!(I\bI, rnnJixTa rr0Kyrran11 orroBo, rropox, ce;a;rra, KOHei'l. 3Ha'!11TeJibHYIO
pOIIb 11rparra JO)!(HaJI RpMapKa Kaxoprr11K (Kahorlok) , KOTOpaJI IIOJIY'IMJia CBOe
Ha3BaH11e so speMeHa rrpe6bIBaH11JI 3;a;ecb TaTap. Hapo;a;Hhre IT0:3Tl1'!ecK11e AYMbI
rrpo 13. XMenhHMI\KOro Ha YKpa11He TaK )!(e Hecmr nonhcKoe sn11JIHMe, TaK KaK
pacCKa3bIBarr11 o soeHHbIX co6hrT11Jix orno6o;a;11TeJibHoI1 BOMHbI cepe;a;MHbI XVII
cTOrreTbJI, KOTOpbre 3aseprn11rrl1Cb I1epeJicrrascKoI1 pa,l:IOM 1654 r. ,Il;orrroe npe6brnaH11e TeppHTop1111 YKpa11HbI rro;a; BJiaCTbIO Pe'IM TiocnoJIMTOM B XVI-XVIII
CTOJieTbJIX IIOBJIMJIJIO Ha opM11poBaH11e MeHTaJibHOCTl1 yKpa11HCKOH cpe;a;HeBeKOBOM 3Jil1TbI, KOTopaJI 'IYBCTBOBarra 3Ha'll1TeJibHOe IIOJibCKOe BJil1JIHl1e 11
CTaparracb ,[IOKa3aTb CBOIO ,,IIIJIJIXeTHOCTb" B CTpeMJieHMJIX 6bITb ITOXO)!(eM Ha
rrorrhcKyIO lllJIJIXTy. Bo BTopoi'l rrorroB11He XVII B. Ha YKpa11He YHl1'ITO)!(aJOTCJI
,,rnnJixeTcK11e" BOJihHOCTM 11 Ha 11x MeCTO rrp11xo,L1JIT Ka3a1\Kl1e. TionbcKoe KynhTYPHOe BJil1JIHMe rrpoJIB11no ce6JI B Ka3a1\KYI-O 3noxy Ha YKpaHHe KaK rrpor pec c11BHbr:i1 eBporre:i1CKMM BeKTOP pa3Bl1TMJI, KOTOpbIH OCTaBMJI CBOH II03MTl1BHblH

cneg B Tpa,l:ll11\MJIX o6pa3oBaHl1JI, 6bITa, soenHoro ,[lena.

- 150 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

SUMAR
SECTIA ARHEOLOGIE
Mihail BAT Modele de analizii spafialii a siturilor din a doua epocii a fierului
din microzona Saharna .... .................................... ...................................................... 15
Luminita BEJENARU, Ludmila BACUMENCO-PIRNAU, Ion URSU. Consumul de carne in ora~ele din Moldova medievala. Studiu de caz: Lapu~na ........... 15
Sergiu BO DEAN. Cercetiiri arheologice de salvare in a~ezarea Cucuteni Al
Tripolie BI de la Vadul lui Vada, municipiul Chi~inau ........................................... 16
Dumitru BOGHIAN, Sergiu-Constantin ENEA, Sorin IGNATESCU.
Descoperirile funerare de la Castana -Imai (comuna Todire?ti, judetul Suceava)
~i problematica fncadrarii cultural-cronologice ..................... .................................. 17
Ana BOLDUREANU. Plumburi comerciale descoperite la Orheiul Vechi ....... 17
Vitalie BURLACU. Statiunile musteriene din zona raului Draghi~te
(grupul de tip Trinca) ... ... ...... .. ................................................. ...... .......... .................. 18
Ion CEBAN, Serghei AGULNICOV, Denis TOPAL, Sergiu POPOVIC!. Investigatii arheologice pe moiia comunei Crihana Veche (raionul Cahul) .................. 19
Larisa CIOBANU, Lilia DERGACIOVA. Piese de podoabii din epoca romanii
tarzie provenind din spatiul pruto-nistrean ............................................................. 20
Larisa CIOBANU, Vlad VORNIC. 0 amforii romanii descoperita la Ciilmafui,
raionul Hlnce~ti ....... .................................................................................................... 20
Daniel CIUCALAU. Manifestari magice ~i religioase fn necropolele aparfinand
culturii Santana de Mure~-Cernjachov ..................................................................... 21
Andrei COROBCEAN. Grupari de a~ezari din spafiul carpato-nistrean
fn secolele V- III f.Hr.: probleme ~i posibilitafi In interpretarea socialii,
economica ii etno-culturala ....................... .. ............ ............................. ..................... 22
Lilia DERGACIOVA. Descoperiri noi de tezaure medievale moldovene~ti
In spafiul pruto-nistrean. Contributii la cunoaiterea sistemului monetar al lui
Alexandru eel Bun (1399/1400-1432) ................. ................................. .................... 22
Vasile DIACONU. Dinamica teritoriala a comunitatilor culturii Costi~a. Un model de analiza aplicat bronzului mijlociu din zona subcarpatica a Moldovei .......... 23
Sergiu Constantin ENEA, Dumitru BOGHIAN. ,,Pintaderele" cucuteniene.
Marker al ierarhiei sociale? ................................................................... ..................... 24
Cristina GEORGESCU, Vlad VORNIC. Lucrari de conservare preventiva in situ
la cuptoarele de olarie din secolul al XIV-lea de la Vorniceni, raionul Stra~eni ....... 24
Vasilica-Monica GROZA, Angela SIMALCSIK, Luminita BEJENARU.
Analiza paleoantropologica a seriei scheletice deshumate din necropola de la
Piatra Neamt-Darmaneiti (secolele XIV-XV) ......................................................... 25
Vasilica-Monica GROZA, Angela SIMALCSIK. Necropola de la Piatra NeamtDarmane~ti (secolele XIV- XV). Scheletul M 26. Studiu de caz ............................. 26

- 151 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :;i studiului artelor

26-28 mai 2015

Vasile HAHEU. Siturile de habitat traco-getice in spafiul carpato-nistrean ..... 26

Vasile HAHEU, Dumitru BRATCO. Vinul fn credinfele tracilor septentrionali
~i

religia cr9tina .................................................. ..... .... ................. .. .. ..... ................ ..... 27

Serghei HEGHEA. Istoricul cercetarilor a~ezarilor de tip Brfnzeni-Tiganca ... 28
loan IATCU, $tefan HONCU. Amfore romane din zona la~ilor

(secolele II-III d.Hr.) ............... .... ..................... .... .... .. ................ .. ...... .. ...................... 29
Vitalie JELEZN!I. Atribuirea etnoculturala a necropolei de la Mateufi-!)coala
Noua .... .. ......... ..... ........................ .................. ... ..... .. .... ................... .. ........ ................ .... 29
Alexandru LEVINSCHI. Modele de dezvoltare a a~ezarilor fortificate la gefii
din silvostepa Moldovei ............. .. ............... .... .... ... ......... ............ ......... ........ ........... .... 30
Oleg LEVITKI, Maia KA$UBA. Considerafii cu privire la fn ceputul etapei
timpurii a culturii hallstattului canelat Chi~inau-Corlateni din spafiul
carpato-nistrean ...... .............. ....... .................................. ............................................. 31
Natalia MATEEVICI, Tatiana SAMOJLOVA. Cateva ~tampile rare de amfore
grece~ti de la Tyras ........ ...... ................................ ............................ ..... .................. ..... 3 1
Sergiu MATVEEV, Vlad VORNIC. Preliminarii privind cercetarile de salvare
din anul 2014 la situ/ arheologic Lipoveni II (raionul Cimi~lia) ............................ 32
Octavian MUNTEANU, Sergiu MORARU. Remodelari ale sistemului defensiv
getic de pe promontoriul Butuceni .. .................... ............................................ ....... ... 33
Sergiu MUSTEATA, Ion TENTIUC, Ion URSU. Cetatea Soro ca - cercetare,
protejare ~i valorificare (2012 - 2014) .. ........... ...... .................................................... . 34
Eugen NICOLAE. lntemeierea Moldovei in lumina descoperirilor monetare
dintre Prut ~i Nistru .................. ............................ .... ..................... ... ... ......... .............. 34
Bogdan Petru NICULICA, Aurel MELNICIUC, Viorica VASILACHE, CiprianCatalin LAZANU. Observafii asupra tiparelor de piatra pentru turnat bronzuri,
descoperite la Cinghinia (comuna Ripiceni, judeful Boto~ani, Romania) ................. 35
Natalia PA$ENCIUC. Noi date privind cercetarea stafiunii paleolitice
Climauti II (lucrarile din anul 1998} ........................................ .. .... .. ........................ 36
Constantin PREOTEASA. Habitatul complexului cultural Precucuteni-

Cucuteni din Subcarpafii Moldovei. Studiu de caz asupra Depresiunii Neamf

(Ozana-Topolifa) ....... ............. ........ ......................................... .......... ....... ........... .. ..... 36
Svetlana REABTEVA. Centuri ,,gotice" in regiunea carpato-balcanica ........ .... 37
Angela SIMALCSIK, Ion CEBAN. Analiza antropologica a osemintelor
descoperite fn tumulul VII de la Crihana Veche (raionul Cahul, Republica
Moldova), secolul IV I.Hr. ..... .. ................... .. .... ..... .... ........................ ..... ...... ..... ......... 38
Angela SIMALCSIK, Ion URSU, Vasilica-Monica GROZA. Necropola medievala
de la Lozova (secolele XIV-XV}, campania 2014. Rezultate antropologice ............ . 38
Ghenadie S!RBU. Elemente central-europene fn ceramica de tip Gordin9ti
din interfluviul Prut-Nistru ..... ............................... .. .................. .. .. .. ... ........ .......... .... 39
Livia SIRBU. Zon e ~i form e de relief preferate de tracii timpurii din spafiul
est-carpatic pentru fntemeierea complexelor de habitat .. .... ............ .... .. ................. 40

- 152 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Mariana SIRBU. Complexul de vetre descoperit In a?ezarea culturii

Sabatinovka de la Samurza ....... ........... ................ ..................................... ................ 41
Victoria SURDU. Pigmentul de ocru In siturile funerare ale culturii f amnaja
din spafiul pruto-nistrean ....................... .. ............................................................... .. 42
Nicolae TELNOV Cercetarile arheologice din stanga Nistrului efectuate
fn anul 2014 ........ ......................... ................................................. .............................. 42
Senica TURCANU. Original, fals ?i imitatie In analiza obiectelor de podoaba
Cucuteni-Tripolye ...... ........................ ... ................ ...................................................... 43
Constantin-Emil URSU, Stanislav TERNA. A~ezarea precucuteniana timpurie
de la Baia-ln Muchie (jud. Suceava) - cercetarile din 2012-2015 ............ .. .......... 44
Ion URSU. 0 noua necropola medievala descoperita la Orheiul Vechi ............. 4S
Ion URSU, Ion CEBAN. Rezultate preliminare ale cercetarilor arheologice
de la Lapu~na. Campania din 2014 .......................................................................... 4S
Eugen U$URELU. Analiza istoriografica a problematicii legaturii intre evolutia
dalfilor cu toe ~i geneza topoarelor-celt din Europa de Sud-Est ............................. 46
Madalin-Cornel VALEANU. Ocurenfa silexului In zona de nord-est
a Romaniei In contextul locuirilor preistorice ale zonei ...................................... .... 47
Mariana VASILACHE. Un exemplu de utilizare a sistemelor de informafii geografice in cercetarea a~ezarilor cucuteniene (etapa A) din spafiul Prut-Nistru .... 47
Vlad VORNIC. Cuptoarele de olarie medievale de la Vornicen i: cercetare,
conservare, valorificare .......................... ....... ........... ... .............. .................................. 48
Aurel ZANOCI. Tipologia ~i evolufia zidurilor din piatra ale fortificafiilor
hallstattiene timpurii din spafiul tiso-nistrean ........................................................ 49
Serghei COVALENCO, Roman CROITOR. Bone, antler and ivory tools made
by reindeer hunters from Middle Dniester River Area ............ .............. .................. SO
Roman CROITOR. Horse skull from Eneolithic settlement of Iabloana 1 ...... .. SO
Valentin DERGACHEV Olga LARINA. A method of adjustment of
,,minimum number of individuals" ........................................................................... Sl
Aleksey A. ROMANCHUK. The haplogroups of Y-chromosoma and the
East-Eurasian hypothesis of Dene-Caucasian Motherland .......................... ......... . S2
Regina Anna UHL. Technical aspects of ceramics and pottery production
in the Cucuteni-Tripol 'e-culture - a case study from Petreni ........ .... .................... S3
Ceprel1 AfYJ1bHv1KOB. 0 aayx munax noceneHuu no3aHe20 6poHJoao20
aeKa a cmenHou 30He M01zaoabt ............................................................................... S3
CBeTnaHa AH,UPYX. K 3BOlll01"UU ifJYHK1"UOHa!lbH020 3Ha -teHUJC cKurjJcKux
U3BaJlHUU ......... .... ....... ............................................ ... .......... ........................................ S4
Mropb EPY5IKO. K ucmopuu 20poauUla Kapman a n03aHeaHmuimoe apeMJC .. SS
CBernaHa MBAHOBA. KynbmypHaJC cumya4uJC B Ceaepo-3anaaHoM
IIpui;epHoMopbe a paHHCM 6poH30BOM aeKe ........................................................... S6
Bacvrmrl1 MJTbl!MillMH. McrneaoaaHue M02U!lbHUKa u noceneHuJC BblCO~Koii
KYllbmypbt B03lle c. foHi;apoaKa Ha libB OBUIUHe a aepxoBbHX 3anaaH020 Eyza ..... S6
1

- 153 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Kaxa6ep KAMA,[(A,[(3E. EBponeucKue apxeo11ozu'1ecKue Mamepua11b1

u3 10zo-3ana(Jrwu fpy3uu ....... ... ................... .... ............. ...................... .. ...... ............. 57
,lJ,Mv1TpJ.1i1 KI10CAK. 0 xapaKmepe npe6brnaHwr Hocume11eu Ky1mmypb1
nuHeUHo-neHmOttHOU KepaMuKu 6 oonuHe p. lOJKHbtU Eyz ........ .... ........................ 58
JI1060Bb KJIQqKQ. 06pa3bl JKeHUt,UH 6 ucKyccm6e CKuifiuu KaK ucmottHUK
onH u3ytteHUH Kocm10Ma ............................... ...................... ........ ... ....... .............. ....... 59
Am1<eJrnKa KOJIECHJ1qEHKO. <PpazMeHm cocyoa c o. 3MeuHbtU B cucmeMe
1-1axoooK cmeKnHHHbtX ttaui Ha ioze Bocmott1-1ou EBponbt (IV-III 66. oo H.3.) .... 59
Ceprei1 KYPqATOB. HaxooKu 6 Kapazawe 6 c6eme UH 6a3uu AcnapyxoBou
opob1 Ha Ean1<aHbt .... ....................... ...... ........... .................................................... ...... 60
,lJ,MJ.1TPJ.1H KYlllTAH. !IyKo6Ka - nocene1-1ue 3noxu no30Heu 6poH3bl Ha 102e
!IecocmenH020 JI06yJ1CbJl .................................................... ......... .. ........ .... ....... ......... 61
BagJ.1M JIAKVI3A, 3oH XAPVITOHOBV!q. Apxeono2uttec1<ue cnacamenbHbte uccneooBaHuH 6 30He cmpoumellbCm6a 2-u MUHCKOU KO!lb4e60U a6mooopo2u ....... 62
ArreKcaHgp QqEPE,lJ,HOJ1, BI1TaTIJ.1i1 EYPJIAKY, EKaTepJ.1Ha BOCKPECEHCKAJI, JieoHJ.1,!J; BJ1I.IIH5IL(KJ1J/:L CpeoHenaneonumuttecKue naMHmHuKu
6acceCma BepxHeu f{ecHbl ......... .... ........ ..... ........................... .......... .................. ......... 63
Oner CABEJibEB. K 6onpocy o KOHma1<max Tupbt u zepMaHWB ............ ..... .. 64
AHgpei1 TOIIJ;EB. HyMu3Mamuttec1we MamepuanJ:J1 M02UllbHUK06
MaMau-fopa u MaMau-CypKa (o xpoHonozuu naMJlmHuKo6) ............................. 65
,lJ,MI1TpJ.1i1 qEPHOBOJI. fllHmepbep nep6020 3maJ1Ca
mpunonbc1<ux coopyJ1ceHuu .................................................................... .............. ........ 66
fypaM qxATAPAI.IIBVIJIVI. BepxHenaneonumuttec1<aJl 1<ynbmypa fpy3uu u
new,epa !{3y(J3yaHa ..... ..... .... ..................... ..... ......... ....... ... ...... ............. .. .. ..... .............. 66
SECTIA ETNOLOGIE

Sergiu BACALOV. Fenomenul sintezei medievale turco-romanice fn Europa

de Sud-Est. Cazul participarii vlahilor la formarea etniei gagauze ................. ... ... 68
Tatiana BEDONCA-CUGAL. Nuntile tradifionale ale ucrainenilor din nordul
Republicii Moldova. Aspecte istorico-etnogra.fice ................. ................................... 68
Iulia BEJAN-VOLC. De la sociologie la etnologie:
gandire antropologica gender .................................... ...... .................................... .... .. 69
Nadejda CARA. Antroponimie fn cantecele folclorului bulgaresc
din Republica Moldova ~i Ucraina ....................................................................... ..... 70
Irina CAUNENCO. Distanta culturala a grupurilor etnice din Republica
Moldova in perioada transformarilor sociale ... ........ ..... ...... ....................... ........ ..... 71
Natalia CAUNOVA. Problema instruirii rromilor in societatea multiculturala .. 71
Ecaterina COJUHARI. Orientalisme fn denumirile produselor alimentare
fn dialectele ucrainene din Republica Moldova ............................ ........... .. .............. 72
Victor COJUHARI. Portul popular al ucrainenilor din Moldova:
aspect istoriogra.fic ....... ................. ......... .... .. .......... ............ ........... .. .. ... ...... ....... .... ...... 73
- 154 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Alexandr COVALOV Semne particulare ~i proverbe fn calendarul popular

al bulgarilor din Republica Moldova ............................................ ... ......................... 73
Elizaveta CVILINCOVA. Reflectarea cultului calului in viziunile tradifionale
~i obiceiurile giigiiuzilor .................... .. ..... ........... ..... ........................................... ...... .. 74
Irina DERCACI. Variabilitatea obiceiului ,,Malanca" in satele ucrainene
din nordul Republicii Moldova .............................. .................................................... 75
Ivan DUMINICA. Vasili Manoilov, un ciirturar bulgar din colonia Chirsovo,
judeful Bender .............. .......... ..... ........................................ ................... ......... ...... .... 76
Irina DU$ACOVA. Perceptia nofiunii ,,vest" in Republica Moldova:
analiza textelor mass-media ............................ .. .......... ............................. .... ............. 76
Natalia DU$ACOVA. Tehnologiile informafionale in etnologie:
crearea bazei de date privind tradifiile lipovenilor .................................................. 77
Daniela FRUMU$EANU. Rezultatele unui proiect de succes - Tescani 2013 .. 78
Ludmila FULEA. Locuinfa in mentalitatea tradifionalii autohtona ................. 78
Oleg GALU$CENCO. Din trecutul populafiei poloneze
in RASS Moldoveneascii .............. ........................................... ....... ............................ . 79
Olga GARUSOVA. Aspecte metodologice pentru studierea fenomenului
diasporei ruse in Romania interbelicii (Vechiul Regat) ........................................... 80
Aleksandr GOLOVKO. Influenfa rela fii lor gospodiire?ti cu Basarabia asupra
dezvoltiirii viticulturii din Podolia ............................................................................ 81
Natalia GRADINARU. Obstetricii ~i ginecologie populara - repere etnoiatrice .. 81
Olga LUCHIANET Aspectul metodologic in cercetarea istoriei etnografiei .... 82
Alexandru MAGO LA. Manuscrise romane~ti din biblioteca ?i arhiva
maniistirii ruse Sfantul Pantelimon din Muntele Athas .. .............. ............... ..... ...... 83
Vitalie MALCOCI. Simboluri ~i structuri mito-folclorice in decorul
arhitecturii tradifionale ........ ................... ., .. .. ..... ... ... .. ....... ....... ... .... .... .............. ... ...... 84
Ludmila MOISEI. Imaginea motive/or antropomorfe in ornamentica
fesatur ilor tradifionale romane?ti ..................... ... ......... ... .. ...... ... .................... .......... 84
Diana NICOGLO. Miturile etnogenetice ale gagiiuzilor ...... .. ................ ............ 85
Dorina ONICA. Rolul comunitiifii academice, institufional-politice ~i locale
fn recunoa?terea, protejarea ?i dezvoltarea peisajului cultural rural ....... ........ .. .... 86
Lidia PRISAC. Viata profesionala ~ i cea privata a corpului didactic al liceului
particular mixt armenesc din Chi?inau (1918-1925) ............................... ...... ....... 86
Svetlana PROCOP. Reprezentiirile despre figani reflectate in proza rusii
a secolului al XIX-lea ..... ...... ... ... ... .... ... ...................................................................... 87
Corina REZNEAC. Alesul covoarelor fn vechile centre de fesut - direcfie
prioritara de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial al Republicii
Moldova ...... .......... ........ ... ... .... ....... .... ........... .... ...... ........ ... .. ... ............... .............. ........ 88
Vitalii SIRF. Personaje demonice in povestea magica giigiiuzii ..... ...... ............... 88
Constantin $I$ CAN. Valorile familiale prin prisma literaturii de expresie rusii
din Republica Moldova ... ............... .. ....... .... .. ...... .. .... .. ... ................. ..... ........... ........... . 89

- 155 -

Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei ~i studiului artelor

26-28 mai 2015

Elena $1$CANU. ,,Sfatul oamenilor buni ~i batrani" - o perspectiva

etnologica .... .. ............ ............................................................................... ... ...... ........... 90
Evdochia SOROCEANU. Nun ta la giigiiuzi: actantii principali ............ ... .... .... 91
Zina ~OFRANSKY. Aspecte estetice In arta tradifionala ........... ........ ... ............ . 91
Alina $TIRBU. Identitate ~i stereotipuri. conturarea perceptiei despre rromi
In viziunea ziarulu i Jurnal de Chisinau .......... .... .. .......... ..... ..... .............. ........ ......... 92
Valentina URSU. Valorificarea patrimoniului etnograjic In sistemul
educational preuniversitar prin activitafi extracurriculare ........................ ............ 93
Tatiana ZAICOVSCHI. Simbolismul folcloru lui rus din Republica Moldova .. 93
Emilia BAN COVA. The remembrance customs of Bulgarian people
in Moldova ............................... ............. ........................................... ........... ... ............ . 94
Liubovi CIMPOE$. The role of a Gagauz woman in addressing the challenges
of modernity .................... ... ..................... ................. .... ........ ... ............... ................... .. 95
Natalia KALASHNIKOVA. The Turkic musical instruments' assemblage in the
collection of the Russian Museum of Ethnography (Sain t Petersburg) .................. 96
Nina IVANOVA. The problem of local identity in European studies .......... ...... . 96
Irina SHIHOVA. Jewish cemeteries: European view ... ............ .... .......... ... ......... .. 97
HaTamrn .UY.UA. TpaHccjJopMau,uH 6btmo8ou KYllbmypbt 8 co8peMeHHOM
yKpauHCKOM 06W;eCm8e .......... ...................... ..... .............. ........... ... .... .... ............. .... ... 98
Ane1<caHp;p KO>KOJUIHKO. KaneHoapHaH o6pHoHocmb MO!ZOa8aH u yKpaUHU,e8 ce8epHou t.tacmu Pecny6nuKu Monoo8a u ce8epHou t.tacmu EyKo8UHbt 8
UCC!Ze008aHUflX MO!lOa8CKUX u yKpaUHCKUX 3m Hozpaif;o8 98
feoprni1 KO>KOnRHKO . Eeccapa6cKa;r :JmHozparfiu;r u rfionbKnopucmuKa 8
m8opt.tecm8e KoHcmaHmuHa IIono8u'ta ............ ........ .... ....... ............ ........ ............... 99
AneKcaH,n;p KPMBOIIIEM . BoeHHaH no8ceoHe8HOCmb J1CeHW;UH panHe20
Ho8020 8peMeHU KaK o6'beKm UCC!Ze008aHWl 8 yKpauHCKOU ucmopuozparfiuu
XIX - Hat.tana XXI 88 . ...... ........ .... .......... ... ......... ............... .... ................... ...... ....... ..... 100
BH11ecna8 KYIJJHJ1P. Oco6eHHocmu mpaHcrfiopMau,uu yKpauHcKou
UMO!lOaBCKOU UOeHmUt.tHOCmu B 3mHOKOHmaKmHblX 30HaX ............ .... ..... .. ...... 101
li1BaH MMfnEB. HeKomopbte mmpuxu K uJyt.trnwo KaneHoap1-1btx u ceMeuHbtX
npa30HUK08 MO!ZOa8CKUX 2paJ1COaH, JICU8YW;UX B J1cna1-1uu ............... ............ ... .. 102
HaTamrn IIETPOBA. IIpoH8neHuH yKpauHcKo-Monoa8CKOii MeJKKYllbmypHoii
lWMMJHUKau,uu 8 CBaoe6HOU o6pHOHOCmu ......................... ..... ...................... ...... ... 102
B.ip-1ecnan CTEIIAHOB. IIoxopoHHo-noMuHanbHbte npaKmuKu
amaKCKUX U,bt2aH ..................... ............ .... ...... ... ... ...... .................... ........ ............. ........ 103
Banrnnrna CYIIIKO. Cou,uo8o3pacmHbte 8apuau,uu yKpauHcKou
mpaouu,uoHHOU ooeJICObl (Ha Mamepuanax Cno6ooCKOU YKpauHbl
Konu,a XIX - cepeouHbt XX 8) ............ ........ .... ... ............................ ............ ........ ..... l 04
BMKTop TKNIEHKO. K 80npocy 06 ucmot.tHUKax uJyt.teHUH nucaHKapcm8a 105

- 156 -

Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare

26-28 mai 2015

SECTIA STUDIUL ARTELOR

Lucia ADAS CALIJA. Terna ,Yecinii" in grafica satirica a plasticianului

Alexei Grabco ...................... ... ... .. ......... .. ............. ......... .. ............ ............................... 106

Nadejda AXIONOVA. Teatrul dramatic rus ,,A. P. Cehov" ca fenomen

al culturii artistice a Republicii Moldova .................................................. ............. 107
Valeria BARBAS. Interferenfe culturale fn creafia compozitorului
Laurentiu Gondiu ........................................................................................ ............. 107
Alexandru BOHANTOV Emisiimea (programul) de autor in audiovizualul
con tempo ran ..................................... .... ........... ..................... .......................... ..... ... ... 108
Eleonora BRIGALDA. Revelarea valorilor existenfiale in pictura contemporana
din Republica Moldova ... .. ......... .... ............................. .................... ........... ......... ..... 108
Manole BRIHUNET. Biserica Tuturor Sfinfilor din satul Buciumeni:
aspecte istorice, artistice ~i arhitecturale ................................................... ........ ...... 109
Viorica CAZAC. Elemente caligrafice In creafia lui Ilia Bogdesco .................. 110
Constantin I. CIOBANU. Registrul inferior al ,,Cinului"
manastirii Sucevita ..... ... .......................................................................... ........... ...... 110
Iraida CIOBANU. Arta conceptuala In viziunea Nataliei Poian Ciornaia .... 111
Vasile CHISELITA. Orchestra populara ca obiect al studiului etnomuzicologic:
muzica tradifionala ?i societatea contemporana ................................................... 112
Liliana CONDRATICOVA. Evolufia tehnicii jiligranarii artistice in spafiul
pruto-nistrean (secolele;aX-XX) ........................................................................... 112
Elfrida COROLIOVA. Tendinfe fn arta regizoralii contemporanii
din Republica Moldova .. ...... ... ...................... ............. ............... ....... ................. ....... 113
Lilia DONICA. Elemente ale ornamentuluifractal In vestimentafie .......... .... 114
Lilia DRAGNEV. $tefan Sadovnicov ~i grupul artistic ,,EST!" ........................ 114
Violina GALAICU. Interdependenta muzicii-verb In cantarea
de cult bizantina .... ............................................................... ................................... . 115
Ana GHILA$. Valori ale structurii discursului In teatrul lui Ion Dru{a ......... 116
Victor GHILA$. Erudifia muzicalii a lui Dimitrie Cantemir in viziunea
lui Franz]. Sulzer ...................................... ............ ................................................... . 116
Natalia IURCENCO. Cu privire la ,,charmant-ul occidental" ~i alte aprecieri
(sau prototipul stilistic al arhitecturii liceului ,,N. Dadiani" din Chi?inau) ........ 117
Miruna HA$EGAN. Tesaturi artistice fn spafiul romanesc
In secolele XV-XVIII .... .................. ... .... ......... ........................................................... 118
Teodor HA$EGAN. Ipostaze ale portretisticii In era volumului esenfial ....... 118
Dorina KHALIL-BUTUCIOC. Dramaturgia nafionala a anilor '90 ?i teatrul
autohton: dialog in spafiu ~i timp ............................................................................ 119
Valeriu LUPA$CU. Unele aspecte ale formiirii spafiului public
al Chi?inaului ..................... ....... ...................... ....... ............................. ....... ............... 120

-157 -

Probleme actuate ale arheologiei, etnologiei :ji studiului artelor

26-28 mai 2015

Fiodor MACOVENCO. Originile teatrului de papu~i profesionist

din Rep.ublica Moldova ...... ............ ....... ...... .. ............. ........ .. ... ........... .. .................. _121
Vrtalre MALCOCL Compozifin scenografica - concept semanrico-artistlc
al spectacolului ................. .. ... ........... .......................... ............... ... .............. ............... 121

Ana MARIAN. Aleea clasicilor ~i alte alei sculpturale din Chi~inau .............. 122
Angela MUNTEANU. Peisajul fn contextul evolutiei artelor plastice
din Moldova ........................... .. .......................... .. ..................................... ............. .. . 122
Elena MUSTEATA. Aspecte de abordare compozifionala in grafica de jevalet
din ultimul sfert al secolului al XX-lea ................... .. .. .......... ........................... ....... 123
Elena NAGACEVSCHI. ,,Missa de Vladimir Ciolac". Tezele discursului ....... 124
Viorica NASTAS. Evolufia particularitatilor de solufionare estetica
ji constructiva a legaturii de carte ......... .... ................ ..................................... .... ..... 125
Tamara NESTEROVA. Arhitectura perioadei interbelice din Basarabia
fn cautarea identitafii ................................ .................... .... ............................... .... .... 125
Ioana-Iulia OLARU. Creativitate in istorie: ceramica de tip Cucuteni C
pe teritoriul Romaniei .............................................................................................. 126
Dumitru OLARESCU. Modalitafi de expresie cinematografica
fn filmul despre arta ........ ...... .................................. .. ............ .... ...... .... ..................... 127
Alexandra OSOBA. Particularitafi estetice, tehnologice ji constructive
ale primelor carti pentru copii ingrijite de Editura de Stat
a Moldovei fn anii 1925- 1950 .. ............................................................................... 127
Alina OSTAPOV Politica statului Republica Moldova fn domeniul
constructiei locative - de la concepfie la realizare ................................................. 128
Ana-Maria PLAMADEALA. Creafia lui Emil Loteanu din anii '70 de la mit la demitizare .............................................................................................. 129
~tefan POPA. Design ul interior fn societatea postindustriala ................. ......... 129
Natalia PODLESNAIA. Toma Railean, pictor bisericesc .............................. .. . 130
Natalia PROCOP. Aparitia designului vestimentar in Moldova ...................... 131
Tatiana RA~CHITOR. Particularitatile graficii de ~evalet din Republica
Moldova din anii 1990 ... ................................ ..... ..................................................... 131
Victoria ROCACIUC. Aspecte ale tratarii simbolului
in arta graficii de carte ............................................................................................. 132
Angelina RO~CA. Forme provocative ale teatrului contemporan ................... 133
Parascovia ROTARU. Cantarea liturgica basarabeana:
opinii, comentarii, argument ......................................................... .. ........................ 133
Serghei SEVERIN. Implantul de factura rurala din RSSM ji reconfigurarea
spafiului construit ........ .... ..................................................... ............ .... ............ .. ...... 134
Ana SIMAC. Arta textila fntr-un dialog fntre generafii:
de la tradifie la modernitate ........... .. .... .. ............................... .................................. 135
Alexandru SONOC. Portretul lui Paul Demetrius van Kotzebue din Sibiu ... 136

- 158 -

Patrimoniul cultural: cercetare , valorificare, promovare

26-28 mai 2015

Constantin SP!NU. Arta decorativa din RSS Moldoveneascii.

Anii 1945- 1960 .. ..... ... ...... .... ..................................................................................... 136
Renata STAN. Principalele tendinte de dezvoltare a Teatrului ,,Eugene Ionesco"
in perioada anilor 1990-2000 ................................................................................. 137
Tudor STAVILA. Boris Anisfeld, basarabeanul din Chicago ........................... 138
Mariana ~LAPAC. Franr;ois Sainte Paul de Wollant, constructor de cetafi .... 138
Alexandru TARANU. Dezvoltarea urbana in RSSM. Studiu analitic al ,,Proiectului amenajarii teritoriale a raionului economic Moldova", realizat in 1967 ... 139
Violeta TIPA. Valente estetice ?i dramaturgice ale elementelor de an imafie
in filmul de nonficfiune .. ............ .... .... .... .. ................................................................ 139
Aurelia TRIFAN. Complexurile mo?iere?ti din Republica Moldova categorie de patrimoniu in pericol ..................................... ..................................... 140
Ludmila TOMA. Arta acuarelei in Moldova
(anii 1940 - inceputul anilor 2000) ............... ......... ................................................ 141
Sergiu TRONCIU. 100 de metri - 100 de ani - 100 de dileme ................ ........ 142
Lilia ZABOLOTNAIA. Jsto ria feminina in imagini .... ..................................... 143
Anca Maria ZAMFIR. Cetatea Bra?ovului fn a doua jumatate
a secolului al XV-lea .............. .... ... .. ... .. ... .. ........ ... .... ............... ............ ....... ............... 143
Alla CEASTINA. Some legal aspects in the architecture of Bessarabia
(2nd half of 19-th - early 20th centuries) ................. .. ...................... .. ................ .... 144
Vladimir CRAVCENCO. Sp ecifics of illustrating the Spiridon Vangheli's
literary work ................ .. ....................... .. ............. ....... ... ................. ........ ............ ....... 145
TopHMKe L(li1ACAMli1.[(3E. XpucmuaHCKue u,epKBu Ha CeaepHoM KaBKaJe .145
AneKcaHp;p 3AJIYUKli1M. MyJbtKallbHOe KpaeaeoeHue B coapeMCHHblX
KYllbmypHblX eapourtmezpau,uoHHbtX npou,eccax ......... ........................................... 146
CBeTnaHa li1JibBli1UKA5L Cmullucmut.tecKue oco6eHHOcmu apxumeKmypbt
MOHaCmbtpeu Mol!OO Bbl: KOMnapamUBHblU acneKm ....................... ........ .... ........... 147
AHp;peif KPACHO>KOH. 3aKTlaOHbte nllumbt XV B. uJ Eel!zopoo-PHecmpoacKou Kp enocmu: llUHZBUCmut.teCKUU u UCKyccm BOBeot.teCKUU artallU3 ................. 148
Onbra YJIEMHOBA. XyooJ1CecmBeHHbte CB.H3U Eeccapa6uu u Ka3aHu .......... 149
TaThJIHa 5IKYEOBA. IIol!bCKuu, yKpauHcKuii ucmoputJecKuii rfiaKmopbt u
B3aUMOBllUHHue KYllbmyp (no Mam epuallaM nOllbCK020 <jJoHoa Hau,uonallbHOU
6u6l!uomeKu YKpaurtbt uMenu B. 11. BepnaocKozo) .............................................. 150

- 159 -