Constientizarea, primul pas in vindecare

Constientizarea este primul pas spre vindecare Contientizarea aseaza emotia, o transforma iar
acolo, in interior, ceva se schimba! Si nu putem evolua daca nu vrem sa vindecam. Tot ceea ce este
acolo bine ascuns la un moment dat va iesi la suprafata si va trebui sa iei cumva atitudine Mastile
de care ne inconjuram ascunzand ranile, te asigur ca nu sunt o solutie.
Cand ai pornit pe acest drum de dezvoltare spirituala, ai pornit defapt cu dorinta de a te descoperi, de
a te vindeca, de a evolua. Iar din practica in terapie am constatat cel mai adesea lipsa iubirii care
modeleaza in adanc cele mai interesante destine.
Cele mai simple lucruri pe care le-am intalnit au fost defapt cele mai complexe. Asta seara colega
mea psiholog m-a convins sa imi faca genograma si am realizat ca tocmai am mai completat
cateva piese din puzzle. Ma simteam ca un alergator care ajuns la linia de sosire, iar de emotie sau
din obisnuinta de a alerga eram incapabila sa ma mai bucur Am inteles si constientizat rana de
suflet si in acelasi timp scopul destinului meu.
Genograma este o reprezentare grafica a arborelui genealogic, care cuprinde 3 sau mai multe
generatii ale unei familii, si include date despre relatiile, decesele, ocupatiile, si starea de sanatate a
membrilor acesteia. Ce a insemnat acest lucru pentru mine, totul. Mi-am explicat de ce-ul! Pentru
ce a fost necesar ca cineva sa schimbe tiparele familei si desi am imprumutat din inconstientul
familei pana la varsta maturitatii, mi-am schimbat cu totul destinul. Genograma explica in detaliu de
ce ai ales anumite joburi, de ce ai ales anumite relatii, de ce faci sau nu faci anumite lucruri. M-a pus
pe ganduri. M-am simtit la fel ca in momentul primei intalniri cu Cristina Demetrescu, ceva s-a
schimbat.
Cumva Doamne Doamne imi raspunde si cum spunea un vechi prieten daca trebuie sa stii vei
sti, cand esti pregatit apare si momentul potrivit pentru a aseza toate piesele de puzzle ale propriului
destin.
In continuare va scriu cate ceva despre masti si despre ranile sufletului, extrase din cartea Cele 5
rni care ne mpiedic s fim noi nine scrisa de Lise Bourbeau pe care v-o recomand cu
incredere.
Rana de respingere
Cel care sufera din cauza ei se simte respins in fiinta lui si in dreptul sau de a exista. Poate fi o rana
care sa se formeze chiar din timpul existentei intrauterine, in cazul copiilor nedoriti sau al celor care
s-au incarnat pentru a vindeca aceasta rana de respingere (se vor naste in familii care ii vor respinge,
pentru a le da ocazia sa invete din aceasta experienta).
Respingerea este o ran foarte profund, deoarece cel care sufer din cauza ei se simte respins n
fiina lui i, mai ales, n dreptul lui de a exista. Cei care ne resping apar n viaa noastr pentru a ne
arta ct de mult ne respingem pe noi nine. Aceast ran apare foarte devreme n viaa unei
persoane nc de la natere sau chiar nainte de a se nate. Un astfel de exemplu este copilul care
nu este dorit sau copilul care are alt sex dect doreau prinii. Rana de respingere este trit n
legtur cu printele de acelai sex. Acest printe a contribuit la activarea rnii deja existente.
Printele de acelai sex are rolul de a ne nva s iubim, s ne iubim i s druim iubire. Printele de
sex opus ne nva s ne lsm iubii i s primim iubirea. Dac ai aceast ran se explic
dificultile pe care le ai n a te accepta i a te iubi.
Caracteristici:
- suferi de insomnie din cauza unei activitati mentale prea ncarcate
- fugi de o situatie evitnd locul n care te afli sau plecnd n astral (a fi cu capul n nori),
- negi o situatie, nu vrei sa o vezi n realitate. Poti face acest lucru pentru a te convinge ca persoana
sau situatia aceea nu te-a deranjat, emotionat sau atins deloc. Acest gen de control este de obicei
1

inconstient. Este bine sa i rugam pe cei apropiati sa ne ajute sa descoperim momentele n care fugim
negnd realitatea.
- negi veridicitatea unui compliment, creznd ca, daca acea persoana te cunostea cu adevarat, nu ti-ar
fi facut niciodata acel compliment;
- ti este rusine SA FII ceea ce esti si nu vrei sa fii descoperit asa cum esti,
- te nchizi n tine, te abtii sa spui sau sa faci ceva de teama ca celalalt nu te mai iubeste, nu te mai
apreciaza.
Un lucru important cu privire la rana de respingere este ca aceasta este ntotdeauna activata de o
frica la nivelul lui A FI si nu la nivelul lui A AVEA sau A FACE. De exemplu, daca ai de vorbit sau
de facut ceva n fata unui public, este posibil sa te pregatesti exagerat de mult si sa nu dormi deloc.
Frica ta adevarata nu este aceea ca nu vei face bine lucrurile, ci mai degraba aceea ca vei fi judecat
ca fiind nul, daca nu faci prezentarea perfect, n functie de asteptarile celorlalti si, mai ales conform
propriilor tale asteptari, de obicei nerealiste. Daca faci parte din aceasta categorie, este foarte posibil
sa te controlezi n ceea ce faci si n ceea ce spui, mai ales pentru a fi iubit si pentru a te simti acceptat
asa cum esti, n loc sa fii considerat bun de nimic.
Boli sau indipoziii care se pot manifesta: aritmie, cancer, probleme respiratorii, alergii, vrsturi,
ameeli, com, agorafobie, hipoglicemie sau diabet, depresii sau sindrom maniaco-depresiv, psihoze.
Rana de respingere este pe cale de vindecare atunci cnd persoana respectiv se va afirma tot mai
mult i va ndrzni s ocupe locul care i se cuvine. Mai mult, dac i se pare c cineva a uitat de
existena ei, se poate simi foarte bine aa cum e. Va tri mult mai puine situaii n care i va fi fric
c intr n panic.
n spatele mtii de fugar se ascunde o persoan capabil s fac foarte multe lucruri, cu o bun
rezisten la munc, descurcrea, dotat cu o mare capacitate de a crea, de a inventa, de a imagina;
cu aptitudini speciale de a lucra sigur; eficient, se gndete la detalii; reacioneaz repede; tie s
fac exact ce trebuie n caz de urgen; nu are nevoie de ceilali cu orice pre; poate foarte bine s se
retrag i s fie fericit singur.
Rana de abandon
Rana trit n cazul unui abandon se situeaz de la nceput la nivelul lui a avea i a face, mai degrab
dect la nivelul lui a fi. Rana de abandon este trit n relaie cu printele de sex opus. Cei care
sufer de abandon nu se simt suficient de hrnii la nivel afectiv. Este o persoan care dramatizeaz
mult lucrurile, cel mai mic incident putnd lua proporii imense.
Cnd un dependent face multe lucruri pentru cineva, o va face spernd s obin n schimb afeciune
sau s primeasc mulumiri, s se simt important. Aceast atitudine i aduce ns, adeseori, dureri de
spate, deoarece car n spate responsabiliti care nu i aparin. Dependentul are obiceiul de a se
aga fizic de persoana pe care o iubete.
Caracteristici:
- te prefaci ca esti vesel, bucuros, fericit, pentru a-i face pe plac partenerului,
- te supui nevoilor celorlalti, creznd ca acest lucru te face fericit,
- plngi pentru a primi atentia cuiva,
- ti exprimi o cerere sau o nemultumire pe un ton plngacios,
- i deranjezi mereu pe ceilalti pentru a primi atentie,
- faci pe victima, adica atunci cnd ti atragi inconstient probleme,
- povestesti ceea ce ti se ntmpla ntr-un mod dramatic, exagernd,
- profiti de o boala pentru a-i manipula pe ceilalti, pentru ca cineva sa se ocupe de tine,
- nu ti asculti nevoile, de teama ca celalalt crede ca l vei abandona,
2

- ncepi ceva si renunti nainte de a-ti fi atins scopul, acuznd pe nedrept pe cei care care, n
acceptiunea ta, ar fi trebuit sa te sustina,
- simti nevoia de a povesti tot ceea ce ti se ntmpla, la telefon sau direct cuiva,
- te crezi incapabil de a face fata la moartea cuiva drag,
- suporti orice, de teama ca vei fi abandonat, de obicei de un partener sau de un copil,
- nu te poti hotar sa nchei o relatie de teama ca vei ramne singur, chiar daca stii ca va fi mai bine
pentru tine,
- ceri sa fii ajutat, nainte chiar de a verifica daca poti face acel lucru tu nsuti,
- ntrerupi pe cineva pentru a vorbi de propriile tale probleme,
- crezi ca problemele tale sunt mult mai importante dect ale celorlalti.
Boli de care poate suferi: astmul, bronitele, probleme cu pancreasul/suprarenalele, miopie, isterie,
depresie, migrene, boli incurabile sau rare.
Rana de abandon este pe cale s se nchid cnd v vei simi bine chiar dac suntei singuri i vei
cuta mai puin atenia celorlali. Viaa va deveni mai puin dramatic. Vei vrea tot mai mult s
ncepei proiecte i, chiar dac nu vei avea sprijinul celorlali, vei continua s le susinei.
n spatele mtii dependentului se ascunde de fapt o persoan abil, care tie foarte bine s i
exprime cererile; o persoan care tie ce vrea, tenace, perseverent n cererile ei, care nu renun
cnd este hotrt s obin ceva, care are talent actoricesc i tie s atrag atenia celorlali, vesel,
sociabil, care inspir bucuria de a tri, care are capacitatea de a-i ajuta pe ceilali, deoarece se
intereseaz de ei i tie ce simt; are calitatea de a-i folosi talentele psihice cu un scop bun, atunci
cnd i controleaz temerile; are adesea talente artistice; dei sociabil, are nevoie de momente de
singurtate pentru a se regsi.
Rana de umilire
Daca suferi de rana de umilire, acestea sunt comportamentele de control cele mai frecvent folosite,
atunci cnd te temi ca vei umili o alta persoana sau ca vei fi umilit sau ca te vei umili tu nsuti.
Rana de umilire este cel mai adesea trit n relaie cu mama, dar se poate s apar i n relaia cu
ambii prini. Mama are un rol important n viaa celui care sufera de rana de umilire, chiar dac ntrun mod incontient i involuntar. Aceast ran poate fi trit pe diferite niveluri, n funcie de ce
anume s-a petrecut ntre vrstele de 1 i 3 ani.Copilul cu o astfel de ran i va crea o masc de
masochist. Masochismul este comportamentul unei persoane care gsete plcere i chiar satisfacie
n suferin. Acea persoan caut durerea i umilirea, de obicei ntr-un mod incontent.
Masochistul este de obicei hipersensibil, iar cel mai mrunt lucru poate s l afecteze. La rndul lui,
ar face orice ca s nu i rneasc pe ceilali. Dintre cele cinci tipologii, masochistul i ascult cel mai
puin nevoile, dei uneori este foarte contient de ceea ce vrea. i provoac suferin neascultndule, alimentndu-i rana de suferin i masca. Face orice pentru a se face util. i face pe oameni s
rd, ns cea mai mic critic la adresa lui l face s se simt umilit i nensemnat.
Este specialist n a se devaloriza pe sine nsui. Se vede mai puin important dect este n realitate.
Nu poate s conceap c ceilali l consider o persoan special i important n ochii lor. Tendina
de a se blama pentru orice i chiar de a lua asupra sa vina celorlali este foarte mare. Atunci cnd este
nvinovit de ceva, rmne blocat, netiind ce s spun pentru a se apra. Poate s sufere ntr-att
nct s plece din locul respectiv. Considerndu-se vinovat, crede c este de datoria lui s remedieze
situaia.
Caracteristici:
- lasi pe cineva sa te doboare fizic sau psihic, fara sa spui nimic,
- te obligi sa oferi ajutor unei persoane afla ten dificultate, lasnd la o parte propriile tale nevoi,
- te abtii sa spui orice lucru negativ despre o alta persoana,
3

- te acuzi ca esti nedemn,

- te dezgusta propria ta persoana,
- i faci pe ceilalti sa rda pe seama ta, umilindu-te,
- i ntorci celuilalt un compliment, considernd ca esti nedemn sa l primesti si, mai ales, ca celalalt
este mai demn, l merita mai mult dect tine,
- faci totul pentru a parea impecabil n ochii lui Dumnezeu,
- crezi ca trebuie sa alini suferinta celorlalti, a ntregii umanitati,
- i consideri pe ceitalti mai importanti dect tine, creznd ca acestia sufera mai mult,
- te abtii de la placerea fizica, de teama ca vei fi considerata o femeie usoara, de exemplu
- nu ti realizezi o placere fizica, de teama ca vei fi considerat egoist.
Boli de care poate suferi: dureri de spate, senzaii de greutate n umeri, probleme respiratorii,
probleme la picioare (varice, entorse, fracturi), probleme cu ficatul, dureri de gt, angina, laringite,
probleme cu glanda tiroid, urticarie, funcionare proast a pancreasului, probleme cardiace,
intervenii chirurgicale.
Rana de umilire este pe cale s se vindece atunci cnd vei avea timp s v ascultai mai nti
propriile nevoi nainte de a spune da celorlali. Cnd vei prelua mai puine responsabiliti i v vei
simi mai liber. Cnd vei fi capabili s v exprimai cererile fr s vi se mai par c suntei enervant
i c i deranjai pe ceilali.
n spatele acestei mti se afl o fiin ndrznea, aventurier, cu multe talente n diverse
domenii, care i cunoate nevoile i le respect, care este sensibil la nevoile altora; capabil s
respecte libertatea fiecruia; mediator bun, conciliant, care reuete s aduc la normal situaiile
dramatice; creia i place s se bucure i i face pe ceilali s se simt n largul lor; care este de natur
generoas, altruist, jovial; care are talent organizatoric i tie s recunoasc talentele; senzual,
care tie s se bucure n iubire; care este foarte demn.
Rana de tradare
Rana de tradare este cea care te determina cel mai mult sa vrei sa i controlezi pe ceilalti. Acestea
sunt diferitele mijloace de control utilizate atunci cnd ti este teama ca vei fi tradat de catre cineva
sau ca vei trada tu pe cineva Sa nu uiti ca ceea ce le faci celorlalti, ti faci de fapt tie nsuti. Putem
suferi de tradare de fiecare data cnd exista o ncalcare a ncrederii, o minciuna, o promisiune
nerespectata, lasitate, o lipsa de responsabilitate.
n plus, toate aceste forme de control, n acest caz, se manifesta n relatia cu o persoana de sex opus.
Multe persoane care prezint rana de trdare au suferit datorit faptului c printele de sex opus nu
i-a respectat angajamentul conform ateptrilor pe copilul le avea fa de printele ideal.
La nivelul comportamentului i atitudinilor interioare, fora este o caracteristic comun tuturor
persoanelor care au o ran de trdare. Ele sunt foarte exigente cu ele nsele i vor s le demonstreze
celorlali de ce sunt capabile. i vor reproa enorm dac renun la un proiect, dac nu au avut
curajul de a merge pn la capt. Le este foarte greu s accepte laitatea celorlali. Fac tot ce le st n
putin pentru a fi persoane responsabile, puternice, speciale i importante.
Dintre cele cinci tipologii, aceasta persoana este cel care are cele mai multe ateptri, deoarece i
place s prevad totul i astfel s controleze. El vrea ca totul s se petreac exact aa cum a prevzut
i este plin de ateptri fa de viitor. Aceast atitudine l mpiedic s triasc momentul prezent i
s se bucure de surprize.
Ateptrile fa de ceilali au drept scop verificarea felului n care fac ceea ce au de fcut, dac o fac
bine sau nu, precum i verificarea ncrederii pe care o poate avea n ei. Este foarte abil n a ghici
ateptrile celorlali. Deseori, spune sau face ceva n funcie de ateptrile celuilalt, fr a avea
neaprat intenia de a face ceea ce a spus. Are o personalitate puternic. i afirm convingerile cu
for i se ateapt ca i ceilali s adere la credinele lui. i formeaz foarte repede o prere despre
cineva sau despre o situaie i este convins c are dreptate.
4

Caracteristici:
- vrei sa ai ultimul cuvnt de spus,
- minti,
- l ntrerupi pe celalalt nainte ca acesta sa termine ceea ce are de spus,
- pastrezi ranchiuna si nu mai vrei sa vorbesti cu celalalt,
- vorbesti tare, ocupnd tot spatiul cnd vorbesti cu cineva,
- nu ai ncredere n celalalt, deoarece ti este teama,
- faci totul pentru a fi recunoscut ca o persoana speciala, puternica, capabila,
- ai asteptari, fara sa fi existat vreo ntelegere n prealabil,
- ti pierzi rabdarea deoarece celalalt nu se grabeste,
- te enervezi pentru ca lucrurile nu se desfasoara asa cum vrei tu,
- insisti ca celalalt sa fie de acord cu tine, sa adere la ideile tale,
- folosesti o forma de seductie pentru a-ti atinge scopurile,
- l culpabilizezi pe celalalt pentru ca tu ai uitat ceva sau ai facut o greseala,
- l supraveghezi pe celalalt pentru ca acesta sa-si ndeplineasca sarcinile asa cum vrei tu,
- i ceri ceva celuilalt si nu ai ncredere n el, te ndoiesti n sinea ta ca acesta poate sa faca acel lucru,
- refuzi sa ti iei un angajament fata de celalalt,
- nu ti asumi responsabilitatea, vrei ca celalalt sa si asume greseala sau neglijenta ta,
- l ridiculizezi pe celalalt ncercnd sa l schimbi,
- refuzi sistematic sfaturile celorlalti,
- cauti sa l intimidezi pe celalalt,
- te mbufnezi pentru a-ti atinge scopurile, pentru a obtine ceea ce vrei,
- tipi sau l ameninti pe celalalt,
- ncerci sa ti impui felul tau de a face lucrurile,
- iei o decizie pentru celalalt, fara sa i ceri parerea.
Bolile de care poate suferi o persoan din tipologia dominator sunt: agorafobia, dureri articulare
(mai ales la nivelul genunchilor), boli care semnific pierderea controlului asupra anumitor pri ale
corpului hemoragii, impoten, etc., paralizie (dac ajunge ntr-o situaie de neputin total),
probleme la nivel digestiv (stomac, ficat), diverse tipuri de inflamaii, herpes.

Rana de nedreptate
Voi ncheia cu rana de nedreptate, care este traita de catre cei care sunt perfectionisti si care se acuza
foarte usor. Urmatoarele mijloace de control sunt folosite fata de sine nsusi si fata de persoanele de
acelasi sex. Acestea sunt comportamentele pe care le ai atunci cnd ti este teama ca cineva va fi
nedrept fata de tine sau ca tu vei fi nedrept (sau imperfect) fata de cineva sau fata de tine nsuti.
O persoan care sufer de rana de nedreptate este o persoan care nu se simte apreciat la justa ei
valoare, nu se simte respectat sau crede c nu primete ceea ce merit. Cineva poate, de asemenea,
s sufere de rana de nedreptate i cnd primete mai mult dect consider c merit.
Copilul foarte mic, care s-a simit respins dintr-un motiv sau altul, va ncerca s nu mai fie respins,
fiind ct mai aproape de perfeciune. Copilul triete aceast ran mai ales n relaia cu printele de
acelai sex. Dup civa ani, n ciuda eforturilor lui de a fi perfect, nu se simte iubit i consider
acest lucru ca fiind nedrept. n consecin, ia hotrrea de a se controla ncepnd din acel moment i
de a deveni perfect, astfel nct nimeni s nu l mai resping vreodat. Astfel i blocheaz
sentimentele, lucru care l ajut s nu se mai simt respins.
Dintre cele cinci caractere, aceasta persoana are cel mai des tendina de a-i ncrucia braele i astfel
i blocheaz energetic regiunea plexului solar. Cnd un rigid devine emoionat, nu vrea s arate
acest lucru, dar ne putem da seama dup tonul vocii, care devine sec i inflexibil. Cnd este ntrebat
ce mai face, va rspunde invariabil: foarte bine! Rigidul caut dreptatea i justeea cu orice pre.
5

Devenind un perfecionist, caut mereu s fie corect. Pentru el este foarte greu s neleag c,
acionnd ntr-un mod perfect, conform propriilor criterii, poate fi n acelai timp nedrept.
Cel care sufer de nedreptate este mai nclinat s simt invidie pentru cei care au mai mult dect el i
care, n opinia lui, nu merit. De asemenea, poate fi convins c ceilali l invidiaz cnd el are mai
mult dect ei. Vrea s se asigure c este demn de ceea ce primete. Gelozia este trit mai mult de
ctre fiinele din tipologia dependent sau dominator. Religia poate avea un efect mai mare asupra
unui rigid dect asupra celor care prezint celelalte rni. Binele i rul, corect-incorect, sunt noiuni
importante pentru el. Aceste sunt i principiile dup care i ghideaz viaa.
Caracteristici:
- nu ti respecti limitele si ceri prea mult de la tine,
- te prefaci ca totul este bine, desi nu este asa,
- te justifici, deformnd adeseori realitatea,
- refuzi sa primesti ajutor, creznd ca te vei descurca mai bine singur,
- nu vrei sa ti dezvalui sentimentele,
- ti refulezi lacrimile si ti ascunzi plnsul,
- l judeci pe celalalt ca fiind prea sensibil,
- revizuiesti de mai multe ori ceea ce ai facut,
- ncepi de mai multe ori acelasi lucru,
- l ntrerupi pe celalalt, considernd ca ideile lui nu sunt corecte,
- vrei ca ceilalti sa ti spuna ca ceea ce faci tu este perfect,
- vrei sa ai o solutie rapida, imediata, la o anumita problema, nainte sa ai timpul necesar de a o
analiza sau a gasi cauza acelei probleme,
- l judeci sau l acuzi pe celalalt ca a actionat nepotrivit,
- vrei sa ai dreptate, creznd ca tu detii raspunsul corect,
- devii furios, ntr-o situatie pe care o consideri nejustificata,
- te critici foarte sever, creznd ca astfel lucrurile se vor ameliora,
- te autodistrugi sau te subestimezi atunci cnd realizezi ceva,
- nu vrei sa primesti nimic din partea celuilalt, de teama ca vei ramne dator acelei persoane,
- spui da, desi vrei sa spui nu, de teama sa nu fi nedrept, insensibil,
- te privezi de o placere, creznd ca nu o meriti,
- te fortezi sa zmbesti sau sa rzi,
- nu vrei sa te opresti din munca, de teama ca vei fi considerat lenes,
- ti dai dreptate, desi de fapt tu vrei altceva si nu ti asculti inima,
- l culpabilizezipe celalalt ca nu este responsabil,
- te abtii sa ti arati furia,
- nu ti acorzi dreptul ,de a fi fericit, daca cineva apropiat nu este fericit.
n cazul ultimelor doua rani este posibil sa fie mai dificil sa recunoastem comportamentele de
control, deoarece ego-ul persoanelor dominante sau rigide este mai puternic. Este vorba despre doua
tipuri de rani puternice, care determina reactii mai rapide si mai intense. Cu ct ego-ul nostru este
mai puternic, cu att puterea lui este mai mare n a ne face sa credem ceea ce vrea el, ca de exemplu,
sa ne faca sa credem ca noi avem dreptate si nu ceilalti.
Bolile de care poate suferi o astfel de persoan: anchilozare, tensiuni musculare, epuizare fizica i
mental, tendinite, artrite, bursite, torticolis, constipaie, hemoroizi, crampe, probleme ale circulaiei
sngelui, varice, piele uscat, acnee, psoriazis, probleme hepatice, nervozitate, insomnie, probleme
de vedere.
Rana de nedreptate este pe cale s fie vindecat dac v permitei s fii mai puin perfecioniti,
s facei greeli fr s fii furioi sau critici. Dac v acordai dreptul de a v arta sensibilitatea, de
a plnge n faa celorlali fr s v pierdei controlul i fr s v fie team de judecata celorlali.
6

n spatele rigidului se ascunde o persoan creativ, care are mult energie i o mare capacitate de
munc. Aceast persoan este ordonat i excelent pentru o munc ce necesit precizie; este atent,
foarte dotat pentru a se ocupa de detalii; are capacitatea de a simplifica, de a explica foarte clar
cnd pred altora; este foarte sensibil, tie ce simt ceilali, verificndu-i propriile sentimente. tie
ce trebuie s cunoasc la momentul oportun. Gsete persoana potrivit pentru o anumit sarcin i
cuvintele potrivite cnd are de comunicat ceva. Este plin de entuziasm, de via, dinamic. Nu are
nevoie de alii pentru a se simi bine. La fel ca i fugarul, n caz de urgen tie ce s fac i face acel
lucru singur. Reuete s fac fa situaiilor dificile.
Toate acestea sunt informatii menite sa te ajute in constientizare si mai apoi in vindecare.
Este timpul sa te ierti, este timpul sa te vindeci!

Calea spre Maiestrie

Regiunea adevratei gndiri este planul cauzal, adic mentalul superior; cu ct gndul coboar i se
ndeprteaz de aceste nlimi, cu att el este obstrucionat i deformat. Ori, ca s poat face fa
tuturor problemelor vieii zilnice cu care se confrunt, gndirea omeneasc este obligat s coboare
i s se mbrace cu haine groase; sub acoperirea acestora, ea devine, cu siguran, de nerecunoscut i
slbete vznd cu ochii. Gndirea este atotputernic numai n nalt; imediat ce ea coboar n
regiunile intelectului (planul mental interior) i ale inimii (planul astral), ea se acoper de impuriti,
pierzndu-i puritatea, adic aproape ntreaga ei for de aciune. Dac vrei ca gndirea voastr s-i
regseasc adevrata putere, ca s meditai, ca s v legai de Cer, trebuie s urcai pn n planul
cauzal, unde domnete linitea absolut.
Observndu-v cu atenie, vei constata c, urcnd pe piscurile munilor spirituali, v vei simi din
ce n ce mai uurai; ordinea divin se restabilete n voi i vei simi imediat, ca i cum toate celulele
organismului vostru s-ar armoniza. In aceast linite, armonie, gndirea liber i ia avnt, zboar n
spaiu, se arunc n oceanul luminii. Nimic nu-i poate mpiedica zborul, cci ea are aripi puternice.
Dimpotriv, cu ct vei cobor la es, vorbind n sens spiritual, cu att mai mult zgomotul se va
instala, n gndurile i sentimentele voastre, iar dac vei ncerca s v concentrai asupra
Creatorului, a Mamei Divine, nu o vei putea face. Este ca i cum ai fi atacai de o hait de lupi,
luptnd s scpai de colii lor, dar, adesea, acest lucru este n zadar. Ah, da, voi spunei c meditai,
dar numai bunul Dumnezeu tie ce este n mintea voastr cnd rmnei n linite; cine poate ti dac
v-ai dirijat gndurile spre planurile superioare! Care sunt subiectele, imaginile i amintirile asupra
crora v-ai oprit? Mereu, asupra a ceea ce este pmntesc: cum ai mncat, ce ai but, cum v-ai
certat sau mbriat Din cauza acestei glgii, nu ai reuit, nici mcar pentru cteva minute, s v
concentrai gndul pn n regiunile sufletului i spiritului.
Att timp ct vei rmne n planurile astrale i mental inferioare, vei fi tensionai, agitai, nu vei
gsi niciodat linitea necesar unei activiti spirituale. Natura gndurilor i a sentimentelor
obinuite produce aceste efecte i este perfect normal. Trebuie s cunoatem bine natura fiecrui
lucru. Aa cum chimitii studiaz natura i proprietile elementelor fizice, tot aa trebuie s studiai
i voi natura i proprietile elementelor psihice. Tensiunea, excitarea, dezordinea se afl tocmai n
natura gndurilor i sentimentelor interesate, egoiste. Oricte eforturi vei face ca s meditai, nu
vei reui att timp ct nu v vei strdui s introducei linitea n voi.
A gndi nseamn, nainte de toate, s fii n stare s te descotoroseti de preocuprile zilnice, ca s te
poi concentra, ntr-o manier dezinteresat, asupra unui subiect filozofic, spiritual. Gndul trebuie
s ne ajute s progresm pe calea nelegerii fiinei omeneti, a universului, a lui Dumnezeu-nsui.
Iar aceast nelegere nu se obine prin lectura unor cri sau prin conversaii. Numai n linite, tiina
imemorial ce zace n cele mai ascunse cotloane ale fiinei noastre va ptrunde, ncet-ncet, n
contiin. Omul, microcosmosul, reflectare a macrocosmosului, este depozitarul memoriei ntregii
7

lumi. n el zac arhivele universului, ce snt reprezentate n Arborele sefirotic prin sefirotul Daath,
tiina. Daath este materia original, primordial, asupra creia, la nceputul lumii, Dumnezeu i-a
dirijat suflul dndu-i via. Materia este capabil s conin memoria, tocmai datorit faptului c ea
este substana Creaiei. Iar spiritul trezete aceast memorie, mngind materia, aa cum adierea
vntului produce micarea norilor. Linitea pregtete n noi condiiile trezirii acestei memorii
originare.
Un instructor ne poate da sfaturi pentru evoluia noastr, ne poate destinui un lucru extrem de util:
binefacerile linitii. Deci, trebuie s ne obinuim s ndrgim concentrarea, meditaia. Mai nti,
cteva minute, apoi, ncet-ncet vom prelungi aceast stare pn cnd vom intra, cu adevrat, n
regiunile celeste unde vom lucra: vom atinge, vom mica, vom deplasa materiale i cureni n ntreg
universul. Cci gndul care ne permite s nelegem, ne va permite i s acionm, el fiind mai
mult dect o simpl capacitate cognitiv: el este cheia tuturor lucrurilor, bagheta magic,
unealta atotputerniciei.
Deci, atunci cnd ai reuit s v degajai gndul de tot ceea ce l poate nlnui, inndu-l sub
control, n acel moment l vei putea orienta n regiunea unde vrei s lucrai: vei regla,
armoniza astfel particulele i curenii din voi i din ntreaga lume.
Fericii vor fi aceia care au neles ct de necesar este s nvee s prseasc regiunile inferioare ale
gndurilor i sentimentelor, apropiindu-se de Sursa divin, cci aici vor gsi elementele necesare
unei adevrate activiti, trind o adevrat via.
Strduii-v s naintai mereu n planul contiinei i cercetai-v posibilitile. Cerul nu v va prsi
niciodat, el v va ntinde o mn, v va arta drumul, v va oferi noi posibiliti de explorare,
comori ale inspiraiei. A venit vremea s trecei la treab, cci tot ceea ce ai cucerit n spiritul i n
sufletul vostru, la nivelul contiinelor sau virtuilor, le vei duce cu voi, ntr-o bun zi, n cealalt
lume i le vei avea i atunci cnd vei reveni, ntr-o nou rencarnare. Aceia care nu muncesc ca s
obin caliti spirituale vor pleca n lumea de dincolo cu minile goale; cci, o tii deja, noi nu
plecm de pe pmnt cu mainile, cu fabricile, cu hainele sau cu bijuteriile care ne aparin. Dac nu
am fcut nimic ca s adunm bogii spirituale, vom pleca complet dezgolii, sraci, mizerabili, i nu
vom fi primii n Cer cu prea mare consideraie. Da, forul vostru interior trebuie explorat, cci acolo
vei gsi elementele cele mai preioase pentru mplinirea i evoluia voastr.
Aceast munc nu o putei face dect n timpul meditaiei, n linite. Atunci cnd vei reui s
alungai gndurile i sentimentele neplcute, introducnd n voi calmul, armonia, rmnei nemicai
i ncercai chiar s imobilizai gndul; nimic altceva nu trebuie s v mai traverseze mintea, nici un
alt gnd sau imagine, ca i cum timpul s-ar fi oprit. Numai contiina voastr trebuie s fie acolo
treaz, vigilent.
n realitate, ceea ce oprim sunt micrile naturii inferioare, n timp ce natura superioar,
dimpotriv, ncepe s vibreze, s strluceasc. Dar, aceast micare vibratorie este att de intens
nct are aparena imobilitii. tiu c nu putei nelege ceea ce v spun acum. Vei nelege ceva din
punct de vedere intelectual, dar nu vei putea nelege cu adevrat dect atunci cnd vei reui s
facei voi niv aceast experien.
Eul superior ateapt ca s se exprime, nlocuind eul inferior. Dar, nu este prea uor, cci eul
inferior nu-i prsete de bun voie teritoriul; el este mereu prezent, gesticulnd, urlnd, ncercnd
s se impun. De aceea, Eul superior se manifest att de rar; el trebuie s atepte ca eul inferior s
oboseasc, cedndu-i locul i, cnd acest lucru se petrece, nu dureaz mult, cci eul inferior i
revine rapid, este neobosit, i i reia poziia cu zgrieturi, cu mucturi i sabotaje. Ce face Eul
superior n acest timp? Rmne inactiv? Ah nu, el nu i nceteaz activitatea, cci particip la
lucrarea spiritului universal.
Dar omul, care nu se cunoate pe sine, nu tie c, n msura n care particip prin Eul su superior la
viaa divin, particip i la lucrarea Divinitii. El nu-i poate da seama de ceea ce se ntmpl n
sferele superioare ale fiinei sale, cci nu are legturi contiente cu ele, i tocmai asupra lor trebuie s
lucreze.
Omul este locuit de Spiritul Divin, i dac el trebuie s se pun n slujba lui, nu nseamn c trebuie
s-l ntreasc, cci Spiritul este deja puternic, i nici s-1 purifice, cci el este o scnteie vie. Omul
8

trebuie s-i netezeasc drumul, i n acel moment Spiritul Divin i va da lumina, pacea, iubirea Sa.
Iat care ar trebui s fie munca voastr n timpul meditaiei.
In timpul vieii trebuie s nvai cum s introducei n voi linitea Eului superior. Cnd tii c
vei avea de suportat o discuie dificil ce risc s degenereze i s v agite prea mult, ncercai s v
linitii i rugai-v In acel moment, v vei simi detaai i la adpost de intrigi i meschinrii,
pentru c adevrata linite nu asigur condiiile care i convin personalitii, n linite, personalitatea
i pierde mijloacele de aciune, este paralizat.
Invai s v detaai, lsnd loc liber naturii voastre divine, Eului vostru superior, spunndu-i:
Iat, tot ceea ce am, i aparine, folosete-te de mine, i stau la dispoziie. Cineva se va
ntreba: Dar la ce pot servi toate aceste lucruri? Ei bine, trebuie s tii c un adevrat spiritualist
nu-i pune niciodat o asemenea ntrebare, cci punnd-o demonstrezi c nu ai nici o frm de
intuiie n privina adevratei tiine, adevratei filosofii. Acela care se hotrte s i se dedice cu
toat fiina sa, i ofer principiului divin posibilitatea s lucreze, s se exprime prin
intermediul su. De aceea, lisus spunea: Tatl meu muncete i eu muncesc odat cu El. lisus
putea pronuna aceste cuvinte pentru c a oferit tot ce avea Tatlui Ceresc; I-a cedat locul n
propria-i fiin, deci el i se putea altura n munca pe care acesta o fcea. El mai spunea:
Tatl meu i cu mine Una suntem, cuvinte ce au aceeai semnificaie.
Dac vei ajunge s cedai primul loc din voi Eului superior, vei participa deja la munca cosmic a
lui Hristos, a lui Dumnezeu-nsui. Da, este ceva misterios, o activitate ce se desfoar ntr-o alt
sfer, deseori chiar fr tirea noastr. Atunci cnd suntem absorbii de grijile zilnice, nu tim ce face
spiritul n noi. Dar, poate c ntr-o zi, cnd creierul nostru se va dezvolta suficient, vei deveni
contieni de aceast munc a spiritului vostru n univers. Pe moment, este important s restabilii
legtura cu el i acest lucru ar trebui s fie singura noastr preocupare n timpul meditaiilor: s-i
calmm pe locuitorii din noi i, n linite, s ne regsim Eul superior care este Dumnezeu nsui, n
acelai fel n care participai la viaa de familie, la viaa social, sau a rii n care trii, cu att mai
mult ar trebui s nvai s participai la viaa cosmic, n timpul rugciunilor, a meditaiilor, a
cntecelor, ar trebui s tii c putei participa la viaa cosmic, dar cu condiia s fii contieni de
regulile care v snt date, ca s facei o lucrare spiritual cu ajutorul gndului.
De ce trebuie s v imaginai c numai un cosmonaut sau o rachet poate cltori i lucra n cosmos?
Pmntul cltorete, traversnd Spaiul eteric, antrenat de soare, iar noi ne gsim pe pmnt ca ntro nav spaial care-i urmeaz drumul printre stele. Acest lucru ne transform n ceteni cosmici
capabili s participe, contieni, luminoi, la viaa universal. Este timpul s prsim noiunile
limitate ce ne snt transmise prin educaie de ctre societate; trebuie s mbrim concepte mai
vaste, mai largi, mai mree: s participm la lucrarea cosmic a luminii, condui de Hristos.
Dac ne dm osteneala s aprofundam fraza lui lisus: Tatl meu muncete i eu muncesc odat
cu El, vom vedea c ni se deschid orizonturi nelimitate, n loc s facei acest lucru, voi l lsai pe
lisus s munceasc cu Tatl su, ocupndu-v cu tot felul de prostii sau ginrii. Vei replica: Dar
exist o asemenea distan ntre lisus i noi! El este Hristos, este perfect, n timp ce noi doar
orgoliul nostru i imagineaz c putem face aceeai munc ca a lui Bine, gndii cum vrei, dar
lisus gndete altfel; el spune: Fii perfeci, precum Tatl vostru Ceresc este, sau: Acela care
va ndeplini poruncile mele, va face aceleai fapte pe care le-am fcut i eu, dar le va face cu
mult mai mari. De aceea, eu v spun: cretinii sunt nite lenei. Ei i las pe toi s cread c nu
pot face singuri, din cauza umilinei, cea mai bun lucrare adresat oamenilor; aceea de a participa la
munca Domnului. Ah nu, deloc, nu este umilin, ci lene! Cretinii sunt mult mai aproape de
mentalitatea mulimii mediocre dect de spiritul lui Hristos i al marilor Maetri.
Da, asemenea lui lisus, Iniiaii care au contiina treaz particip fr ncetare la lucrarea Domnului.
i, dac voi vei dori s participai la aceast lucrare, v voi oferi o nou metod. Rmnei, la
nceput, un timp mai ndelungat nemicai, i n linitea ce s-a instalat, ncepei s v nlai, prin
gnd, imaginndu-v c v prsii, ncet-ncet, corpul fizic, ieind prin acea deschiztur ce se afl
n cretetul capului. Vei traversa corpurile cauzal, budic, atmic i, odat ajuni aici, v vei lega cu
Sufletul Universal, participnd la lucrarea sa, n toate regiunile lumii, n acelai timp. Poate c voi nu
vei fi contieni de ceea ce facei n acele momente, dar spiritul vostru tie foarte bine ceea ce face.
Calea Tacerii, Maestrul Omraam Aivanhov.
9

Din tainele lumilor subtile

Universul invizibil este fr form. El se reduce la o atmosfer mbibat de energie, sub o presiune
variabil. Aici fiina uman este fr form i ea de asemenea nu reprezint dect o atmosfer
electronic nzestrat cu energie oscilant. Singura deosebire care exist ntre om i Univers este
ansamblul facultilor psihologice reprezentate de contiin. n invizibil Fiina uman este un Gnd
contient, nzestrat cu voina de a aciona. Discernmntul multiplu al efectelor i al cauzelor se
realizeaz cu ajutorul senzaiilor corespunztoare ntr-o unitate de timp. Relaiile dintre aceste dou
Toturi reprezentate de Om i Univers nu sunt dect o problem de acord. Prsindu-i forma
material, fiina uman nu duce cu sine anumite lucruri n mai mare msur dect altele. Ea
pstreaz numai acordurile, expresiile, ritmul experienelor sale pmnteti i aceasta ajunge pentru a
o atrage i a o reine prizonier ntr-o substan n care i va putea desfura aciunile sale obinuite.
Vibraiile armonioase ntre substana oscilant a lumilor subtile i substana utilizat ca suport, de
ctre contiin, se traduc printr-o mulime nenumrat de nuane atractive, care ngduie s se
deosebeasc efectele de cauzele ce le genereaz. Substana Universului nostru variaz de la o stare
de densitate extrem, pe care o putem califica materie, pn ia esena radioactiv creia i putem
da numele de for. Starea materie reprezint energia fragmentat de ctre Timp i Spaiu pn
la un minim de activitate, pe cnd starea de for constituie un maximum de activitate instantanee.
Nenumrate sunt treptele scrii cosmice cuprins ntre aceste dou extreme i este uor s ne
nchipuim sumedenia de stri particulare pe care ea o reprezint. De partea materiei domin fora
centripet centralizatoare, nspre partea forei, curentul centrifug are un maxi-numi de activitate.
Evoluia fiinei umane apare astfel ntr-o lumin extrem de clar, n concordan cu tradiiile antice.
Ea const n a stabili n sine acordurile necesare pentru a vibra la unison cu starea de for a
substanei i a evada astfel din sistemul planetar n care o rein toate celelalte forme de atracie.
Dac rmnem egoiti, rul nu st n aceast atracie egocentric, de altfel necesar manifestrilor
vieii primitive, ci n calitatea atraciilor crora le rmnem prizonieri. Acest mecanism ne d cheia
asupra necesitii iubirii altruiste, preconizat de toi marii gnditori. Desprinznd fiina uman de
toate atraciile inferioare, suprimnd acordurile sale cu formele substanei, nvnd-o s triasc n
Lumea Principiilor, o obinuim cu manipularea Energiei formidabile la care va avea acces.
Eu am utilizat aceast metod pentru a atinge Unitatea de legtur cu Contiina Cosmic i orict de
necrezut ar prea, acest rezultat este n perfect armonie cu constituia Universului nostru. Substana
celorlalte lumi se prezint observaiilor noastre ca o atmosfer de densitate, de luminozitate i de
reaciune vibratorie variabil. Presupunnd c experimentm cu un dublu, compus dintr-o substan
de densitate mijlocie, iat caracteristicile pe care le observm i senzaiile pe care le simim: cmpul
de energie n care se mic materia-for se caracterizeaz printr-o cretere i o descretere a forei
centrifuge. Pentru a te menine n echilibru perfect n toate gradele eterului, trebuie deci s te
debarasezi de toate atraciile, astfel nct sistemul de unde ntreinute utilizat de Contiin s se
reduc la cea mai simpl expresie a sa. Pn s fi ajuns la acest rezultat, care este finalul evoluiei
umane, constatm n Invizibil existena unui cmp de energie deosebit de favorabil atraciilor,
afinitilor, simpatiilor de moment.
Calitatea, ritmul vibrator al oscilaiilor se echivaleaz cu o stare radioactiv corespunztoare, i
aeaz fiecare fiin uman ntr-o substan a crei densitate determin automat puterile care-i sunt
accesibile. Puterea de aciune n lumile invizibile este deci limitat de calitatea, de natura, de modul
de concentraie al acordurilor nregistrate de contiin. Strngnd aceste acorduri spre o Unitate
cosmic adic raportndu-ne motivele de aciune, gndurile dorinele, afeciunile spre un Ideal nalt,
atingem regiunile unde domin fora centrifug. Cu o cheltuial mai mic de energie, avem acces la
puteri considerabile, mult mai rapid.
Din contr, legndu-ne de plcerile inferioare, consacrndu-ne viaa aspiraiilor i dorinelor legate
de materie i de formele sale iluzorii, ne limitm cmpul de aciune ntr-o substan n care timpul i
mrete volumul. Substana acestor vaste unde n micare reprezint aparena unei
atmosfere mergnd de la ntunericul complet pn la o claritate radioas, trecnd prin toate tonurile
cenuii intermediare. Nu se vede nici sus nici jos, nici dreapta nici stnga. Cobornd spre materie,
10

care este limita inferioar a forei, atmosfera cenuie devine mai nchis, se ntunec progresiv, avem
senzaia unei substane care se ngroa; aceast senzaie este aproape insuportabil.
Impresiile urmeaz aceeai gradaie. Simim c respirm din ce n ce mai greu. Ne cuprinde o
apsare general, contiina devine nelinitit i impresia devine curnd penibil. In strile ntunecate
se remarc un fel de puncte fosforescente care se mic n toate direciile. Cnd ne ndreptm spre
limita superioar a forei, opacitatea scade. Ptrundem ntr-un fel de cea cenuie, comparabil cu
un timp nchis. Pe msur ce ne nlm, aceast cea se limpezete i, n curnd, o nlocuiete o
claritate luminoas. Un soare strlucitor, asemenea celui de amiaz, lumineaz atmosfera. Observnd
cu atenie se remarc, n toate punctele, o aceeai intensitate luminoas, ceea ce dovedete c aceast
lumin este produs de activitatea progresiv a atomilor. Senzaiile corespunztoare acestui stadiu
sunt: o cldur ginga care invadeaz corpul nostru subtil, o mare mulumire care i cuprinde toate
moleculele, nsi contiina simte o fericire crescnd. Ea se las dus spre o dulce linite, ntr-un
calm progresiv. O ncredere mai vibrant, mai duioas o invadeaz. Continund s ne concentrm,
acest calm crete uimitor, devine religios. Pentru a nu tulbura reculegerea atmosferei, nu ndrznim
nici s gndim. mprejurimile par mai uoare. Umbra unui gnd dezlnuie o lume de fenomene. n
sfrit, dac continum aceast stranie ascensiune, o supra-activitate magnetic impregneaz
atmosfera. Curnd avem senzaia c suntem ameii; pare-c suportul nostru energetic tinde s se
disocieze sub aciunea unui dezechilibru inexplicabil. S-ar crede c toate particulele fiinei noastre
sunt smulse cu violen i aceast explozie insuportabil oblig experimentatorul s coboare n
regiuni mai favorabile radiaiei sale proprii.
n regiunile intermediare, impresia este mai bun, senzaiile sunt mai stabile. Limpezimea
atmosferic poate fi comparat cu zorii zilei. n general, avem o senzaie de repaos, de ncredere, de
calm. Simultan, contiina simte impresii variabile. n anumite regiuni ea rtcete far bucurie, dar
i fr tristee. Altele i comunic o mai mare activitate. Ne simim mai acas. Gndim, acionm,
fr un efort considerabil. Singurul fapt al gndirii ne transport la locul dorit. Uneori, atmosfera
pare catifelat. Aceste observaii au fost fcute n primii ani de studii. Cnd, prin antrenament i ca
urmare a evoluiei contiinei se ptrunde n strile centrifuge unde domin aspectul for al
substanei, aceste senzaii se transform.
Efortul este ntotdeauna mai mare n prile ntunecate i dense ale substanei, ns contiina nu mai
simte nici o team. Ea a dobndit o anumit stabilitate care i permite s ptrund n strile inferioare
i n cele superioare ale substanei, fr s se ndeprteze de la un minim de calm i de senintate
ncreztoare. Contiina acioneaz fr tristee, fr piedic, cu o pace ncreztoare i cu o fericire
special care o nsoete. Cnd contiina se ndreapt ctre Lumile superioare, impresia ei se poate
traduce sub forma mulumirii cltorului care se ntoarce acas dup o absen ndelungat.
n aceast lume, n care Cauza i Efectul sunt o aceeai Unitate, avem impresia c regsim o
ambian familiar. Fr s ne gndim, mergem direct la int. Nu vedem nimic, nu gndim nimic, i
totui simim, printr-un fel de intuiie, c Universul i legile sale sunt la dispoziia noastr. Exercitm
facultile inerente acestei stri, cu plcerea i uurina cltorului care i regsete obiectele sale
familiare, ocupaiile sale favorite. Aceste observaii generale ne nva c durerea i chinurile
inventate de oameni nu exist. Fiecare gsete dup moarte substana n care va putea continua s-i
exercite atraciile sale. Aceasta nu vrea s spun c toat lumea va fi fericit, aa cum s-ar putea
crede n mod eronat. Aici trebuie fcut o precizare important. n observaiile experienei, fericirea
i nemurirea sunt independente de mecanismul Universului. Legea Cauzei i Efectului nu se
preocup de preferinele i sentimentele noastre. Ea nu va favoriza pe ascet. Echilibrul se stabilete
ntotdeauna ntr-un mod absolut. Aceleai Cauze produc ntotdeauna aceleai Efecte, dac le punem
n micare n aceleai mprejurri, i aceasta se petrece n toate dimensiunile Universului. Noi
suntem cei ce trebuie s ne conformm lor.
Libertatea exist n luarea unei decizii. Determinismul intra n joc n executarea acestei hotrri,
deoarece un raport de Cauz-Efect le unete i deoarece acest raport este factorul esenial al Ordinii
Universale. n principiu, toi oamenii trebuie s gseasc fericirea, pentru c ataamentele lor i
aeaz ntr-o substan ale crei vibraii corespund acelorai frecvene. Pentru animalul sau slbaticul
incontient de responsabilitile sale, acest lucru este adevrat. Pentru omul contemporan, el este
greit. ntr-adevr, sunt puini oameni care s nu fi avut cunotin despre o ordine a lucrurilor
11

superioar simplului exerciiu al instinctului. Oricare ar fi experienele sale, fiecare om deosebete,

ntr-o msur mai mare sau mai mic, calitile particulare sau generale ale substanei, tinznd spre
progres, spre desvrire.
Acela care s-a lsat absorbit, n timpul vieii, de satisfacerea plcerilor i de preocupri mondene, va
fi atras dup moarte ntr-un mediu n care va cuta s-i cultive aceleai preocupri. Pe de alt parte,
mentalul superior al fiinei umane i-a inoculat acesteia anumite vibraii prielnice regiunilor pozitive
ale forei. La un anumit moment, se va ajunge la o stare de echilibru instabil. O sclipire iluminatorie
va face ca fiina uman s devin contient de grosieritatea ambianei n care este scufundat. Nu
vorbesc de entitile care vin s-i tulbure starea, ci de calitatea inferioar a substanei n care chinul
su ncepe. Pentru a-i ctiga libertatea pe care o ntrezrete prin aceast intuiie, ea caut s
evadeze din atmosfera sa. ns, cum trebuie s-i rafineze mai nti energia grosier pe care a
acumulat-o n decursul vieii sale pmnteti, adeseori numai dup secole de dureroas izolare
ajunge s scape n sfrit de lanurile pe care singur i le-a furit.
Ori de cte ori reflectm la evoluia uman, s nu uitm niciodat dubla caracteristic a Universului.
Constituia electro-mecanic a Energiei universale, echilibrat n fiecare din valurile sale de nalt
sau joas presiune, variaz n prile sale complementare de for i de materie, printr-o aceeai
cantitate de substan, partea sa ritmic, impus de legea Cauzei i a Efectului, fiind cea care apropie
vibraiile de acelai ordin. Deoarece noi oamenii suntem alctuii dintr-un circuit oscilant, alternativ,
un circuit nchis-deschis, ne revine nou sarcina de a ne dirija n mod inteligent acordurile noastre,
pentru a scp din regiunile inferioare ale vrtejului cosmic.
n general, omul onest i bun se plaseaz, dup moarte, ntr-un mediu corespunztor afinitilor sale
i fericirea de a tri i-o exercit ntr-o atmosfer de Pace i de Mulumire. Aceast fericire dureaz
pn la epuizarea energiei acumulate, specifice nivelului respectiv de vibraie. Dup
aceea, el va trebui, n sfrit, s revin pe Pmnt, s-i rennoiasc provizia energetic, pn ce,
perfecionndu-se treptat se va concentra ntr-o singur aciune, ntr-un singur acord, independent de
toate formele de energie. Cnd a fost atins viteza extrem de vibraie existent n Univers, adic
atunci cnd contiina omeneasc a ajuns s deosebeasc marile Cauze ale Evoluiei i i-a
focalizat ntreaga fiin n respectarea lor, ncarnarea sa pe Pmnt nu va mai fi necesar.
n dimensiunea acestei stri supreme, care le ptrunde pe toate celelalte, contiina vibreaz pe
acordul fundamental al tuturor formelor de energie, pentru care ea este atotcuprinztoare.
sursa : Yram, Scretele lumilor astrale

In numele tau
Codul fiecarei fiinte este unic, in el fiind concentrate toate caracteristicile matricei divine din care a
fost creat. Dupa acest cod, fiecare fiinta este recunoscuta si ghidata de alte existente nemuritoare.
Acest cod este este continut partial in prenumele primit la intrupare si continut in totalitate in numele
vesnic.
Iata un material interesant, care nu limiteaza fiinta la o anume categorie ci contine cateva repere
inspiratoare.
Vechii greci credeau ca numele are puterea de a ne influenta destinul si foloseau ca metoda de
predictie analiza primei litere a prenumelui. Onomantia (intalnita si ca onomomantie) este o arta
divinatorie care se bazeaza pe analiza numelui. Denumirea deriva din greaca veche, unde onoma
inseamna nume, iar manteia profetie. Aceasta disciplina era intens practicata in vremurile de
demult cu scopul de a descifra destinul omului si, uneori, chiar pentru a-l determina.
Primii si cei mai inflacarati sustinatori ai onomantiei au fost adeptii lui Pitagora. De la greci,
practica a fost preluata mai tarziu de romani, care aveau chiar si un dicton Nomen omen care in
traducere libera ar insemna Numele atrage soarta. Acestia erau atat de convinsi de puterea numelui
de a influenta mersul lucrurilor, incat au extins aplicatiile onomantiei inclusiv asupra localitatilor.
Geograful antic Pomponius Mela nota in lucrarea De chorographia ca autoritatile romane au

12

schimbat numele unui oras ilir proaspat cucerit, pentru a-l face mai favorabil Romei (este vorba
despre actualul port albanez Durres ).
Prima litera a prenumelui
Una dintre cele mai folosite metode onomantice este analiza primei litere a prenumelui uzual.
Prenumele uzual nu este neaparat cel inscris in cartea de identitate, ci cel cu care ni se adreseaza
zilnic rudele, prietenii, colegii. Puterea lui de influenta e foarte mare, iar dintre toate literele care-l
compun, prima are cel mai mare impact. Ea aduce informatii pretioase despre caracterul si
temperamentul nostru, despre felul in care reactionam la stimulii exteriori, la oportunitatile si
obstacolele vietii. In linii mari, nota dominanta a reactiilor poate fi de natura fizica, mentala,
emotionala sau intuitiva.
Tind sa raspunda:
- *fizic* cei ale caror prenume incep cu D, E, F, M, N, O, V, W, X
- *mental* cei ale caror prenume incep cu A, H, J, Q, S, Z
- *emotional* cei ale caror prenume incep cu B, C, K, L, T, U
- *intuitiv* cei ale caror prenume incep cu G, I, P, R sau Y
Influenta
vocalelor
Una dintre regulile onomantice mai putin cunoscute in ziua de astazi sustine ca daca numele contine
un numar par de vocale, imperfectiunile fizice tind sa se manifeste pe partea stanga a corpului, in
timp ce un numar impar de vocale conduce la imperfectiuni pe partea dreapta.
Prima vocala
Nu numai prima litera a prenumelui este importanta in onomantie. Prima vocala, de exemplu, ofera
indicii interesante cu privire la reactiile instinctive pe care le avem in fata surprizelor, a schimbarilor
neasteptate.
Astfel:
*A* poate raspunde iritat sau agresiv, tinzand sa respinga ceea ce vine din exterior.
*E* primeste foarte bine noul, ba mai mult, atunci cand se plictiseste tinde sa-l provoace.
*I* reactioneaza intuitiv, dar cam ilogic si subiectiv, cu posibile regrete ulterioare.
*O* reactioneaza lent, este greu de scos din ale sale si cauta sa-si controleze foarte bine emotiile.
*U* raspunde cu pasiune, poate un pic teatral, si adesea diferit de cum te-ai astepta.
Cand prima litera a prenumelui se intampla sa fie chiar o vocala, persoana respectiva poate
intampina dificultati in a separa logica de emotie, capul de inima.
Ce spun literele despre tine:
*Litera A*
Imprima o atitudine plina de ambitie si curaj.
Cei al caror prenume incepe cu A sunt oameni puternici, independenti si activi. Au o mentalitate de
invingator, cauta sa-si impuna vointa si nu se dau batuti in fata capriciilor sortii. Sunt directi si
urmaresc obiective precise. Le place sa actioneze pe cont propriu, in mod ferm si original. Sunt
creativi, iubesc viata si natura. Defecte: Cele mai vizibile sunt impulsivitatea, agresivitatea,
incapatanarea, lipsa de finete si egoismul. Uneori, mai pot aparea scepticismul, aroganta si critica.
*Litera B*
Imprima o atitudine discreta si moderata. Oamenii B sunt sensibili, emotivi, uneori timizi sau retrasi.
Au insa un suflet insetat de dragoste si prietenie, sunt afectuosi, loiali si intelegatori. Lucreaza bine
in colaborare si sunt mult mai eficienti in a desavarsi decat in a initia. Cauta pacea si armonia,
apreciaza arta, muzica si frumusetea si sunt deseori dotati cu fantezie si talent. Defecte: Nehotararea
si nesiguranta, mai ales atunci cand se incearca sa fie compensate prin lacomie si posesivitate.
Lenea, lasitatea sau tendinta la compromis sunt alte cateva defecte ale lor.
13

*Litera C*
Imprima o atitudine inteligenta si sintetica. Cei al caror prenume incepe cu C sunt mandri, hotarati si
ambitiosi. De regula au o minte scaparatoare si spontana si excelente abilitati de comunicare. Pot
repera rapid esenta unei probleme si gasi cele mai eficiente rezolvari. Sociabili si foarte expresivi, au
priza la public. Pun pret pe prietenie, fiind amici sinceri, generosi si devotati. Defecte: Neglijenta,
nepasare, dezorganizare. Uneori, lipsa de rusine sau de scrupule. Avand multe interese, risca sa-si
risipeasca timpul si energia.
*Litera D*
Imprima o atitudine practica si organizata. Cei ale caror prenume incep cu D sunt oameni cu o mare
vointa, organizati si tenace. Capacitatea lor de a se focaliza asupra telurilor este uluitoare. Au
autoritate, simt practic si financiar, sunt buni in pozitii de conducere sau in afaceri. Conceptiile lor
sunt solide si conformiste, iar sentimentele, durabile. Multi sunt pasionati de plante si gradinarit.
Defecte: In situatii tensionate pot deveni fixisti, radicali, incapabili de concesii, rigizi si uneori de o
indaratnicie prosteasca. Tendinte la posesivitate, gelozie.
*Litera E*
Imprima o atitudine indrazneata si inventiva. Oamenii de tip E sunt deschisi si adaptabili. Invata
repede si au abilitati de comunicare. Nevoia de libertate este foarte mare se simt bine cand pot sa-si
largeasca orizontul: sa se miste, sa calatoreasca, sa acumuleze noi cunostinte. Sunt plini de resurse,
talentati, creativi si originali. Au un puternic instinct sexual, sunt pasionati si seducatori. Defecte:
Multe persoane al caror prenume incepe cu E tind sa fie iresponsabile, inconstante, frivole. Altele
mai pot fi irascibile si aprige la manie.
*Litera F*
Imprima o atitudine energica si decisa. Oamenii de tip F sunt impetuosi, puternici si
fascinanti.Indiferent ca se remarca in bine sau in rau, nu pot trece neobservati.Le place sa uimeasca
si sa fie admirati. Sunt inteligenti, au o logica excelenta, sunt harnici, priceputi si buni profesionisti.
Au o sexualitate viguroasa si tanjesc dupa adrenalina. Sunt prieteni buni si statornici. Defecte: Pot
avea reactii excesive si pot ajunge in situatii extreme. Desi au o personalitate forte, sunt predispusi la
anxietate si depresie.
*Litera G*
Imprima o atitudine intreprinzatoare si perspicace. Oamenii al caror prenume incepe cu G au o
parere buna despre sine si multa incredere in capacitatile proprii. Sunt hotarati, practici, perseverenti,
ageri la minte si razbatatori. Au convingeri ferme, indrazneala si aptitudini de lider. Se pricep sa
speculeze oportunitatile ivite, au adesea noroc de bani si cuceresc usor atentia sexului opus. Defecte:
Li se reproseaza adesea tupeul, aroganta, incapatanarea si uneori lipsa de scrupule. Pot ascunde insa
multe frustrari si framantari interioare.
*Litera H*
Imprima o atitudine autonoma si motivata. Cei al caror prenume incepe cu litera H urmaresc sa
detina controlul, sa acumuleze putere si bani. Au o personalitate puternica si dominanta, dar sunt
totodata prudenti, rezervati si abili. Dotati cu spirit de observatie si o gandire profunda, actioneaza in
baza unor planuri chibzuite si nu renunta pana nu-si ating obiectivele.Iubesc natura si sportul.
Defecte: Pot dezvolta tendinte obsesive si manipulatoare. In anumite situatii se inchid in sine sau
devin sceptici, banuitori, ranchiunosi, extremisti, tiranici.
*Litera I*
Imprima o atitudine idealista si creativa. Oamenii de tip I sunt romantici si emotivi. Majoritatea au
simt estetic si inclinatii artistice, iubesc armonia, eleganta si confortul. Sunt afectuosi si intelegatori
cu cei din jur, dar nu le place ca acestia sa interfereze cu libertatea sau cu planurile lor. Sunt
inteligenti, insa le lipseste simtul practic si curajul. Au o buna rezistenta fizica. Defecte: Cand nu se
14

simt in siguranta, pot avea caderi nervoase, schimbari bruste de stare de spirit, devin timizi, irascibili
si se ofenseaza usor.
*Litera J*
Imprima o atitudine sincera si foarte bine intentionata. Persoanele al caror prenume incepe cu J sunt
inteligente, au imaginatie si talent. Le face placere sa fie de folos si sa-i ajute pe ceilalti si se
straduiesc sa se faca placute. Sunt increzatoare, optimiste si au aspiratii inalte, uneori chiar mai inalte
decat le permit posibilitatile. Au o inima calda, sunt generoase si loiale celor dragi.. Defecte: Isi
gasesc greu o motivatie, riscand sa-si risipeasca talentele. Nu prea au simtul prevederii, ceea ce le
expune la situatii neplacute.
*Litera K*
Imprima o atitudine ambitioasa si inspirata. Oamenii de tip K sunt intuitivi, creativi si vizionari. Au
o minte scaparatoare, o gandire percutanta si rapida, capabila sa gaseasca solutii ingenioase. Pot
avea talent in mai multe domenii. Sunt mandri si constienti de valoarea lor. Cauta succesul, il merita
si cel mai adesea il obtin, capatand un plus de autoritate, respect si popularitate. Defecte: Latura
negativa, pe care incearca din rasputeri sa o mascheze, este caracterizata de tensiuni nervoase,
ezitari, temeri, lipsa de incredere..
*Litera L*
Imprima o atitudine increzatoare si sociabila. Cei al caror prenume incepe cu L sunt isteti, curiosi si
comunicativi. Se misca mult, calatoresc frecvent, se muta in alte locuri etc. Nu suporta nici un fel de
constrangeri. Sunt plini de resurse, au diverse aptitudini, dar le lipseste viteza de reactie necesara
specularii oportunitatilor. Sunt senzuali, insa tind sa-si treaca emotiile prin filtrul mental. Defecte:
Au tendinta de a acumula tensiuni, pe fondul carora pot dezvolta o tendinta la adictii si excese,
predispusi la accidentari.
*Litera M*
Imprima o atitudine constructiva si optimista. Persoanele de tip M sunt responsabile, tenace si
muncitoare, dar stiu sa se bucure si de viata. Realiste si practice, acorda o mare importanta sigurantei
financiare. Au insa o fire afectuoasa, sunt atasate de familie, dornice de dragoste, generoase si
receptive la problemele celor din jur. Invata repede, au curaj si sunt capabile sa-si modeleze
personalitatea. Defecte: Oamenii de tip M sunt cam pripiti si iuti la manie. Pot avea accese de
incapatanare si, in unele privinte, viziuni prea conservatoare.
*Litera N*
Imprima o atitudine sociabila si comunicativa. Oamenii de tip N sunt facuti sa traiasca in cuplu, sa
aiba multi prieteni si o activitate sociala bogata. Amabili, veseli si originali, atrag simpatia. Le place
sa se distreze si pot da impresia de frivolitate, dar in realitate sunt inteligenti, abili, planificati si-si
urmaresc bine interesele. Sunt norocosi, atrasi de mister si foarte senzuali. Defecte: Pot fi nelinistiti,
disimulanti, derutanti si inclinati catre schimbari frecvente, purtarea lor dandu-le celor apropiati o
senzatie de nesiguranta.
*Litera O*
Imprima o atitudine hotarata si responsabila. Oamenii de tip O au vointa, convingeri puternice,
scopuri clare si simtul datoriei dezvoltat. Totusi, au o inima entuziasta, porniri erotice intense si pot
ajunge in situatia de a trebui sa aleaga intre sentiment si datorie. Au nevoie de dragoste, dar vor sa-si
pastreze independenta. Sunt inteligenti si dornici sa invete. Defecte: Pot avea tendinta de a le da
celorlalti cam multe indicatii. Uneori actioneaza impulsiv. Sunt gelosi si posesivi.
*Litera P*
Imprima o atitudine inteleapta si stabila. Cei al caror prenume incepe cu P sunt oameni puternici,
laboriosi si prolifici. Foarte inteligenti, sunt adesea inclinati spre studiu, cultura sau spiritualitate.
15

Sunt insa firi mai retrase, care nu socializeaza cu prea multa tragere de inima si care-si selecteaza
atent anturajul. Cu toate astea, fac impresie, au influenta, iar parerile lor sunt ascultate. Defecte: Pot
fi distanti, aroganti, secretosi sau lipsiti de buna vointa si rabdare fata de ceilalti. Uneori sunt rigizi,
lacomi sau foarte posesivi..
*Litera Q*
Imprima o atitudine ingenioasa si originala. Cei (putini, de altfel) al caror prenume incepe cu Q sunt
plini de idei, intuitivi si inspirati. Multi dintre ei au preocupari neobisnuite, sunt atrasi de mistere si
subiecte neconventionale. Au o personalitate puternica si capacitatea de a-i fascina si influenta pe
ceilalti, dar sunt greu de cunoscut si de analizat. Se pricep la afaceri si atrag banii. Defecte: Pot fi
dificili, complicati si ascunsi. Cand sunt stresati, creeaza multa tensiune in jur. Uneori vorbesc prea
mult, plictisindu-i pe ceilalti.
*Litera R*
Imprima o atitudine determinata si reflexiva. Cei al caror prenume incepe cu R sunt profunzi, au
spirit analitic si multa dorinta de cunoastere. Au un suflet bun, sunt milosi si gata sa puna umarul la
indeplinirea unei cause nobile. Interesele lor par a fi mai mult spirituale decat materiale. Sunt
muncitori si seriosi, dar ating reusita doar in urma unei straduinte constante. Defecte: Au framantari
interioare, tind sa fie fragili emotional, nervosa si iritabili. Pot fi expusi la pierderi de bani sau de
posesiuni.
*Litera S*
Imprima o atitudine instinctiva si incordata. Cei al caror prenume incepe cu S au sentimente
puternice si ambitii inalte. Sunt ageri, patrunzatori, intuitivi si imaginativi. Ambitia ii motiveaza si ii
ajuta sa-si focalizeze energiile. Destinul lor este adesea presarat cu obstacole, lupte si framantari. O
parte dintre ele ar putea fi generate sau intretinute de propria impulsivitate. Defecte: Emotivitatea si
nervozitatea, care ii tensioneaza si-i imping la reactii neadecvate. Nestapanirea, subiectivismul, lipsa
de tact si prevedere.
*Litera T*
Imprima o atitudine dinamica si sociabila. Oamenii de tip T sunt puternici, vivace, spontani,
ingeniosi si constructivi. Nu pot sta pe loc; trebuie sa avanseze, sa evolueze, sa creeze, sa fondeze.
Au initiativa, decizie rapida, aptitudini pentru organizare si comanda. Totusi, sunt dependenti de
ceilalti, de afectiunea si sprijinul lor. Au mare nevoie de dragoste, familie, prieteni si colaboratori.
Defecte: Au o tendinta spre agresivitate (mai ales verbala, dar nu numai) si isi pot pierde destul de
repede controlul. Se ofenseaza usor.
*Litera U*
Imprima o atitudine metodica si superioara. Cei al caror prenume incepe cu litera U sunt organizati,
muncitori, practici si performanti. Ii atrage insa si cunoasterea, spiritualitatea, misterul si pot avea
talent artistic. Adesea sunt in impas, nestiind cum sa se imparta intre tendintele materialiste si cele
idealiste, deopotriva de puternice. Au o parere foarte buna despre sine si le place la nebunie sa fie
adulati. Defecte: Sunt egoisti, teatrali, ingamfati si laudarosi. Le place sa critice. Au o nesiguranta
interioara care ii poate impinge catre adictii.
*Litera V*
Imprima o atitudine respectabila si impozanta. Cei al caror prenume incepe cu V au planuri marete,
dar urmaresc implinirea lor in mod prudent, tenace si planificat. Dotati cu o inteligenta vie, intuitie si
inspiratie, au o mare capacitate de anticipare, ce poate fi luata drept spirit profetic. Sunt responsabili,
eficienti, loiali si onorabili. Au emotii puternice, pe care cauta sa le controleze. Defecte: Le lipseste
flexibilitatea si se adapteaza greu la schimbari. Sunt acaparatori, posesivi si gelosi, iar uneori pot
deveni chiar cruzi.
16

*Litera W*
Imprima o atitudine expresiva si adaptabila. Oamenii din semnul W sunt curiosi, prietenosi, plini de
farmec, vioi, inteligenti si comunicativi. Sunt consecventi in urmarirea scopurilor, dar abili si
flexibili in metodele aplicate pentru a le atinge. Defecte: pot fi dezordonati, delasatori, instabili si
imprevizibili.
*Litera X*
Imprima o atitudine inflacarata si senzuala, magnetism si un inepuizabil apetit erotic, vitalitate si
spirit intreprinzator. Sunt creativi, comunicativi si lideri inascuti. Defecte: Inclinatia catre placeri si
excese, dependente si risipa. Pot fi nepasatori, neseriosi sau iresponsabili.
*Litera Y*
Cei al caror prenume incepe cu Y sunt pasionali, independenti, dinamici si curajosi, dar si intuitivi,
sensibili si creativi. Au inclinatii romantice sau idealiste. Sunt emotivi si romantici. Au o buna
rezistenta fizica. Defecte: Pot avea dificultati in luarea deciziilor. Au reactii bruste si schimbari
subite de dispozitie.
*Litera Z*
Imprima o atitudine increzatoare si combativa. Cei al caror prenume incepe cu Z sunt curajosi si
competitivi. Cauta puterea si faima.. Pot avea interese financiare sau politice, dar daca sunt motivati
din punct de vedere psiho-emotional, pot atinge succesul in orice domeniu, inclusiv artistic sau
sportiv. Au instincte bune, o intuitie ascutita si o inteligenta iscoditoare. Sunt oameni pasionati,
fascinanti si plini de forta. Defecte: Acestia au defectele comune firilor puternice: tind sa fie
incapatanati, pripiti, nesupusi, impulsivi si inclina sa-i comande sau sa-I controleze pe cei din jurul
lor, situatie care poate crea tensiuni.

Marele Examen
Oricine voiete s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-i ia crucea sa n fiecare zi i s-Mi ur meze Mie (Luca 9, 23; Matei 16, 24; Marcu 8, 34).
Crucea, podoaba Bisericii, lauda lui Pavel, semnul Fiului Omului, semnul Sfintei Cruci suferina
noastr cea de toate zilele, crucea suferinei, harul Crucii, iat attea nume n legtur cu crucea.
Dar cea mai grea cruce e lepdarea de sine. Nu poi s fii liber fr aceasta, fr lepdarea de sine,
libertatea cu atta se pltete. S depanm litania acestei porunci i condiia prim de a putea urma
pe Iisus.
A fi cretin nseamn mai mult dect aparinere ta doctrinar la cretinism. A crede n Iisus
Hristos nseamn mai mult dect semnific vorbele. Iat ce nseamn a te strmuta din tine n El,
nseamn a-L avea pe El n inima ta, a-L face pe El inima ta, nseamn s ai un moment, o clip
n viaa ta n care te-ai ntlnit real cu Iisus; clip care s nu-i ajung viaa ntreag de a o desfura
ntre oameni.
De altfel acesta i este semnul c eti un convertit al lui Iisus, c te-ai dedicat Lui irevocabil. Toat
vremea ta viitoare nu-i dect desfurarea clipei aceleia, decizia -, a crei bogie nu se mai
termin.
Pn nu te-ai lepdat de tine, eti o fntn seac; iar dac te-ai lepdat de tine i te-ai dedicat
lui Iisus, El te-a schimbat n izvor de ap vie. Numai aa poate sufletul s ajung la sine nsui,
la El cel adevrat, lepdndu-se de sine i strmutndu-se n Dumnezeu.
Nu tiu pe lume o biruin mai mare ca aceea de a te lepda de tine i a ajunge liber; e trirea
libertii duhului: Adevrul v va face liberi. Deci, nelegem c fr (s pltim) aceast vam a
fpturii noastre vechi stteam n minciun, ncolii de iluzii i strivii de roile necesitii fr ieire,
strni n acest clete.
17

De aici ne scoate numai Iisus.

Cnd se petrece aceasta? Cnd l cunoatem pe Iisus ca inim a inimii noastre, ca suflet al sufletului
nostru, l putem cunoate numai n iubirea i bucuria pe care o simim cnd renunm la eul nostru
i ne aflm fa ctre fa cu Dnsul.
Noi ne fgduim s-L urmm pe Iisus n marea cltorie interioar a ntoarcerii la Tatl, i prin
simpla noastr hotrre Providena divin realizeaz treptat aceast dorin a noastr. Aa dm de
primul examen de admitere: examenul crucii. Pn aici noi eram o sum de dorine i aranjamente
pmnteti, care ntunecau puin, dac nu mult -, chipul lui Iisus din viaa noastr.
Deci, la acest loc al hotrrii, crucea este o linie nainte a dorinelor noastre pmnteti (omeneti)
peste care coboar Dumnezeu o dung de-a curmeziul. Providena, urmrind interesul nostru
venic, trimite peste socotelile noastre corecturi divine. Toate aceste corecturi le simim ca o
experien de cruce; trebuie s treac puin vreme de reculegere ca s pricepem c aa cum s-a
petrecut a fost cel mai bine, iar nu cum am fi vrut noi n ngustimea noastr.
Suferina aceasta, care ne simplific treptat viaa, care ne pune condiia crucii n fa, e simbolul
nesfritei posibiliti de desvrire.
Noi trim n restrite fiindc suntem fpturi ale eului, care e aspru, strmt la inim, n care nu
ptrunde lumina i care nu iradiaz nici o lumin, iar pentru infinit e orb. Eul n-are dect
zgomotele i stridenele sale; pe strunele lui nu vibreaz niciodat muzica eternitii. Suspine de
nemulumire i descurajare, scnciri zadarnice dup trecut, griji i neliniti pentru viitor; acestea-s
care tulbur inimile noastre pipernicite, fiindc nu ne-am gsit nc sufletele, i Duhul lui Dumnezeu
nc nu S-a descoperit n noi.
Tat, terge pcatele mele cci pctuind, omul ia n sine nsui partea mrginitului mpotriva
nemrginitului.
Pcatul e nfrngerea sufletului de ctre eu, un joc primejdios de pgubitor, n care omul risc
totul, ca s ctige foarte puin. Pcatul ntunec adevrul i tulbur vederea limpede a contiinei. In
pcat cutm plcerile, nu fiindc ele ar fi ntr-adevr vrednice de dorit, ci pentru c aa ni le
prezent lumina roie i tulburtoare a pasiunii. Dorim lucrurile nu pentru c ele sunt mari n sine, ci
pentru c lcomia noastr ni le nfieaz exagerate i cu aparen de mrime. Aceste
exagerri i falsificri de perspectiv ne tulbur la fiecare pas armonia vieii. Pierdem msura cea
dreapt pentru valoarea lucrurilor i ne lsm rtcii de interese felurite i contradictorii ale vieii
Zadarnica trud a omului de a reduce toate elementele firii sale la o unitate cu Cel Preanalt i sub
stpnirea Lui aceasta e ceea ce-l face s simt chinul despririi lui de Dumnezeu i-l mpinge s
se roage cu nfocare: O, Dumnezeule, Tat, terge toate pcatele mele! terge rtcirile eului!.
Lumina dinluntru e aceea care-i descoper adevrata fiin. Cnd aceast lumin luntric s-a
aprins, atunci ntr-o clip cunoate c pentru om descoperirea lui Dumnezeu ntr-nsul este propria
lui descoperire. i nspre acolo se ndreapt i aspiraia lui: spre descoperirea sufletului su, adic
descoperirea lui Dumnezeu n sufletul su.
Omul se desvrete i ajunge expresie suprem, cnd sufletul lui se recunoate n venicie, n
infinit! ceea ce e propria sa revelaie. Adevrata restrite a omului st n faptul c nu izbutete pe
deplin s-i aduc la expresia suprem propria-i fiin, c e tulburat de eul i i pierde vremea cu
lucruri de nimic.
*
Iubirea de sine nu trece peste hotarele sale personale; ceea ce e mai preios ntr-nsul se ntunec i
adevrata lui fiin nu iese la iveal. Aceast aspiraie dup tiparul desvrit al fiinei e
nrdcinat mai profund dect foamea i setea i ca patima dup bogie i slav. i aceast
aspiraie nu e numai n el, ci e n adncul ntregii fpturi, e necontenitul impuls al revelaiei, duhul
venicei descoperiri ntr-nsul. Descoperirea nemrginitului n mrginit, a infinitului n finit (Taina
Bunei-vestiri) nu se arat n toat deplintatea ei, nici n cerul nstelat, nici n frumuseea florilor, ci
numai n sufletul omului, cci aici Voina caut s se descopere n voina omului, i libertatea i
ia rsplata suprem n jertfa lui liber.
Aici Dumnezeul nostru caut sa-i ctige intrarea. Aici vine El ca oaspete, nu ca rege, i de aceea
trebuie s atepte pn e mbiat. Asupra sufletului omenesc Dumnezeu i-a ncetat stpnirea,
fiindc vrea s-i ctige iubirea.
18

Da, Dumnezeu st n afar de eul nostru i ateapt cu nerbdare s-I deschidem ua ferecat. Cci
acest eu al nostru nu poate s-i gseasc sensul suprem, sufletul, i s se uneasc liber cu Dumnezeu
dect prin iubire, singura care-l salt peste piedica din sine i-l strmut n Dumnezeu. Acela, al
crui suflet s-a fcut una cu Dumnezeu, st n faa oamenilor ca o floare suprem a umanitii, n el
(n sufletul care s-a fcut una cu Dumnezeu) i recunoate omul fiina lui adevrat; n el afl
descoperirea suprem a lui Dumnezeu, contopirea deplin a Voinei supreme cu voina lui,
contopirea Iubirii venice cu iubirea lui. Noi vedem n el dorina Domnului mplinit, cea mai grea
dintre piedicile descoperirii Lui nlturat i nsi bucuria desvrit a lui Dumnezeu nflorit,
ajuns la cea mai strlucit nflorire ntre oameni, n el ne apare ntreaga lume omeneasc
transfigurat de o lumin dumnezeiasc. Viaa lui, nflcrat de dragostea lui Dumnezeu,
strlumineaz toat iubirea noastr omeneasc.
Cnd un suflet omenesc trage cortina grea a eului i st fa n fa cu iubirea venic, e ca i
cum L-ai privi pe Maestru crend o lume nou.
Cnd viaa omului iese teafr din rtcirile eului i-i gsete-n suflet unitatea sa cu
Dumnezeu, atunci contiina veniciei e un dat imediat al existenei, tot aa ca lumina ntr-o flacr.
Toate conflictele vieii se dezleag, toate contradiciile se mpac; tiina, iubirea i aciunea se
armonizeaz. Bucuria i durerea se contopesc n frumusee, plcerea i renunarea se egalizeaz n
puritate, prpastia dintre finit i infinit se umple de o iubire exuberant i fiecare clip vestete pe
Cel Venic. Cel fr trup (form) ne apare n forma florii i a rodului, Cel fr de margini ne
mbrieaz cu brae de Tat i merge cu noi alturea ca un prieten. Numai sufletul, singurul lucru
indivizibil n om, poate s frng orice granie i s-i cunoasc nrudirea cu cel Preanalt. Ct
vreme nu ajungem la armonia luntric i la ntregul fiinei noastre, viaa rmne nbuit sub
lucruri de nimic(R. Tagore).
Dup aceast litanie a unui fiu al rsritului, n cutarea sensului descojit de eu, s trecem la o
analiz concret a sensului Crucii, a lepdrii de sine, aa cum le-a realizat Iisus i ni le-a dat cale de
urmat pn la El.
nvtura desvritei lepdri de sine o avem deci de la Cel ce n chipul lui Dumnezeu fiind, n-a
inut ca la o prad la egalitatea Sa cu Dumnezeu ci S-a golit pe Sine, S-a micorat pe Sine, a luat
chipul de rob, fcndu-Se asemenea oamenilor, i la nfiare dovedindu-se ca un om. S-a smerit pe
Sine, asculttor fcndu-Se pn la moarte i nc moarte pe cruce (Filipeni 2, 6-8).
Aadar, desvrita lepdare de sine e tot una cu smerenia. Iar cu aceasta s-a definit desvrirea,
atunci cnd cineva ntreab pe Sfntul Isaac Sirul: Ce este desvrirea? Sfntul i rspunde: O
prpastie de smerenie!.
Prin urmare, pe cile desvririi luntrice nu poi merge sporind, dect ntmpinnd cu bucuria
acestui rost toate mpotrivirile i absurditile (necazurile) ce ni se ntmpl n fiecare zi.
Acesta este i rostul pentru care Providena menine la un loc (contemporane) i n permanent
tensiune grul cu neghina, desvrindu-se ntreolalt pn la seceri.
S lum faptele simplu:
ntr-o smbt, n sinagog, iudeii (crturarii i fariseii) pndeau pe Iisus s vad dac face bine
smbta. Era acolo un om cu mna uscat. i vzndu-L c i-a fcut bine, se umplur de nebunia
urii i unii i alii i se vorbeau ce s fac cu Iisus.Iat crucea formalismului sec.
ntr-o alt smbt, Iisus trecea printre holdele de gru. Ucenicii au smuls nite spice de gru, le
frecau n palme i mncau boabele. Oarecare dintre farisei, formalizndu-se n aprtori ai smbetei,
i ia la rost pe ucenici c treier smbta (Luca 6, 2).
Cnd Iisus ierta pcatele slbnogului pe care credina binefctorilor si l-a adus naintea lui Iisus
prin acoperi, iertarea pcatelor fiind o condiie neaprat a tmduirii organice, unii dintre
crturari mriau n inimile lor c: Acesta griete hule. Cine poate ierta pcatele fr numai
Dumnezeu (Marcu 2, 7; Luca 5, 21). i acetia erau crturarii. Nu-i ddeau seama c Iisus este
Dumnezeu, mpietrii, ncremenii n prejudecile lor despre Iisus, numai gndul c El e Dumnezeu
le-ar fi plesnit capul n buci.
Cu prilejul ndreptrii lui Zaheu, mai marele vameilor, de asemenea crteau i mpotriva lui Zaheu
i mpotriva lui Iisus. Duhul rutii, care-i muncea necontenit, i mpingea s dea lecii lui Iisus.
19

Dar nu numai tagma crturarilor i a fariseilor i administrau corecii. Odat, un ora ntreg I-a ieit
n ntmpinare, oraul Gadara, spunndu-I s plece de pe acolo. Legheonul de draci striga n gura
mare c Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Celui Preanalt36 i (demonii) I se rugau, s nu-i trimit n
adncurile iadului, ci n turma de porci. Dar parc alte legheoane de draci intraser n gadareni,
smintindu-i pentru porci mpotriva lui Iisus, nct drept mulumire ntreaga cetate a ieit n
ntmpinarea lui Iisus, dndu-L afar din hotarele lor (Marcu 5, 1-17; Matei 8, 28-34).
Iat prin ce mare de venin avea Iisus s treac. Ce au oamenii acetia mpotriva lui Iisus, c nici
demonii nu I-au fcut atta mpotrivire ct I-a fcut cenzura invidiei omului? Cred c nu au altceva
dect complicitatea n pcat, coalizat mpotriva virtuii i mpotriva oricruia care ndrznete s
ias mcar cu un pas din aceast complicitate. Ori Iisus ieise cu totul din complicitatea cu pcatul,
(i niciodat n-a fost n aceast complicitate), totui iubindu-i pe pctoi, le ntindea acestora
cursele divine ale iubirii.
Au fost ndrtnicii i frdelegi mpotriva lui Dumnezeu i n Vechiul Testament, dar atta coaliie a
veninului i, curios, n numele Legii, n numele lui Dumnezeu ca mpotriva persoanei lui Iisus,
nu s-a vzut vreodat. Oare de ce? Cred c explicaia ar putea fi urmtoarea: Dumnezeu Se fcuse i
Om adevrat omul pe care-l voia Dumnezeu. Acest model li se impunea oamenilor cu tria
modestiei divine. Dar ei nu voiau s fie ca Iisus, nu voiau s fie dumnezei; ei voiau s fie ei, ei
mai presus de Dumnezeu, potrivit cu impulsul cu care i-a rsturnat potrivnicul mpotriva lui
Dumnezeu. Omul voia s fie el singur, singur el; eul voia s fie ateu.
Iat ce sparge umanitatea n milioane de hrburi: trufia originar care d lecii lui Dumnezeu i se
desface de El. Iat oetul i veninul pe care avea s le bea Iisus cu mult nainte de a I se da acestea pe
Cruce. Aceasta n-o poate face dect un lepdat de sine, un lepdat de via, unul desvrit n
smerenie i prjol de iubire (Sfntul Vasile).
S urmrim puin cu documentarea patristic boala aceasta fr leac boala invidiei care multe
cruci prilejuiete.
Invidiosul nu primete doctor pentru boala sa i nu poate gsi leac tmduitor al suferinei sale, dei
Sfnta Scriptur e plin de ele. El, invidiosul, ateapt uurarea bolii numai ntr-un singur fel: s-i
vad prbuindu-se pe unii dintre cei invidiai. Captul urii lui e s-1 vad pe cel invidiat din fericit,
nefericit, din norocos, nenorocit. Pe unii oameni, cu totul potrivnici, binefacerile i mblnzesc. Pe
invidioi, ns, binefacerile mai mult i rnesc, i nriesc. Cu ct invidiosul are parte de mai mari
faceri de bine, cu att mai tare fierbe de ciud, mai mult se supr i se mnie. Mulumind pentru
darurile primite i mai mult se ctrnete de purtarea binefctorului. Ce fiar poate fi mai feroce n
rutatea ei? Ce fiar nu ntrec ei prin rutatea nravului lor? Ce slbticiune nu depesc ei prin
cruzimea lor? Cinii crora li se arunc o coaj de pine se domesticesc, leii crora li se poart de
grij se mblnzesc. Invidioii, ns, i mai mult se irit cnd li se arat ngrijire i atenie.
Rnile invidiosului sunt adnci i ascunse, i ele nu sufer vindecare, ca unele ce stau nchise de
durerea lor oarb n ascunziurile contiinei. Invidiosul este dumanul propriei sale snti
sufleteti. Cel invidiat poate s scape i s-1 ocoleasc pe invidios, dar invidiosul nu poate scpa de
sine nsui.
Tu, invidiosule, dumanul tu este cu tine, vrjmaul i este continuu n inim; primejdia este
nchis n adncul tu; eti legat cu un lan nendurtor; eti prizonierul invidiei i nici o mngiere
nu-i vine ntr-ajutor.
A prigoni pe un om binecuvntat de Dumnezeu i a ur pe cel fericit, iat o nenorocire fr leac.
(Sfntul Vasile cel Mare, Despre invidie)
Rbdarea rului, primirea umilinei la care te supune n lumea aceasta, are cea mai uria putere asupra rului.
Chip de umilin desvrit ne-a dat Iisus pe Cruce. El, Fiul i Slava Tatlui, Dumnezeu adevrat,
nu S-a mpotrivit ateismului lui Iuda ci a primit toate consecinele lui. A primit s treac prin cea mai
de pe urm umilire cu putin pe pmnt, cci, ca un Dumnezeu, tia ce putere are umilina.
Rbdnd bti, scuipri n obraz, cununa de spini, piroanele i spnzurarea pe cruce, iar peste suflet
hulirea celor fr de lege; toate acestea nc nu erau crucea cea mai grea. Pe aceasta o avea la spate.
Dar avea Iisus o cruce mai grea, pe care era rstignit cu faa; era neasemnata durere a milei Sale
20

fa de oameni. Crucea asta n-o simte dect omul care nu se mai smintete de om; ci nelegndu-1
nesfrit l iart i i stinge veninul cu rou cerului din sufletul su.
Oamenii acetia, care boleau de ri ce erau i care nu pricepeau nimic din dumnezeirea lui Iisus,
reprezint acea coaliie a veninului sufletesc contra Mntuitorului. Aceti contemporani ai lui Iisus,
otrvii de rutate, reprezint culmea invidiei omeneti contra sublimului, contra lui Iisus. Cci de ce
a fost invidiat Iisus? Din cauza minunilor Sale printre cei srmani i oropsii, cei dinti chemai la
mntuire.
Flmnzii erau hrnii; hrnitorul, dumnit. Morii erau nviai; invidioii mureau de ciud. Demonii
erau alungai iar Celui ce le poruncea la demoni s ias, oamenii i ntindeau curse. Leproii erau
curii, chiopii umblai, surzii auzeau, orbii vedeau iar binefctorul era prigonit.
In cele din urm L-au osndit la moarte pe Dttorul vieii; au btut cu bice pe Izbvitorul oamenilor
i au judecat la moarte pe Judectorul lumii (Sfntul Vasile cel Mare, Despre invidie).
Iar Iisus i pentru acetia S-a rugat Tatlui pentru iertare. Iubirea aceasta de oameni aa cum sunt,
i care n-a avut niciodat vreo umbr de scdere, I-a pricinuit lui Iisus o cruce neasemnat mai grea,
pe care o poart i de care se intuiete cu fiecare din rutile noastre de fiecare zi, pn la
sfritul lumii. i noi suntem printre iudeii care-L pironeau pe cruce fiecare n veacul nostru
fiindc Iisus e n toate veacurile.
Ar trebui s-I urmm lui Iisus toat calea Sa pmnteasc, mcar tot aa de harnic i zorit pe ct ne
zorete foamea i setea dup cele pieritoare.
Modelul, desvrirea lui Iisus n ascultare i n lepdarea de sine pentru iubirea de oameni, a ridicat
ntre cretini irul fr numr de cuvioi i buni biruitori mucenici, care, pentru dragostea Lui, erau
fericii s sufere i ei chinuri nfricoate de la necredincioii vremurilor lor.
Iat nebiruita arm - lepdarea vieii noastre pe cruce, care a fcut sfini. De dragostea lui Iisus nu-i
mai putea despri nici frica de moarte, nici dragostea de via.
Acetia, Sfinii, s-au artat mai presus nu numai de durere i plcere, ci au covrit i moartea i
viaa. In ei avea loc i moartea i nvierea lui Iisus.
Nou, neputincioilor, dei cugetm ale lumii i umblm n calea pcatelor, nc nu ne-a ndesat
nimeni cununa de spini pe frunte i nu ne-a btut piroanele n tlpi. La noi nu sunt semnele
sfinilor
Dar zic ns: Providena tie ns hotrrea noastr. Cine vrea s-i urmeze lui Iisus i s se asemene
cu El, n cruce s se asemene! i ct poate firea omeneasc, asemenea cu Iisus va fi!
Fragment din volumul Omul, zidire de mare pret Parintele Arsenie Boca

Inaltarea Domnului Iisus Hristos

De luat aminte:
1. n aceeasi zi, catre seara, fiind prima zi a saptamnii, cnd erau nchise usile casei unde se
adunasera discipolii de teama iudeilor, a aparut Iisus si a venit n mijlocul lor, zicndu-le: Pace
voua. Dar ei erau nspaimntati, creznd ca vad un duh.
2. Iar El a zis catre ei: Iata, sunt chiar Eu nsumi, asa cum Ma stiti, dinainte. Un spirit poate sa apara
n carne si oase asa cum Ma vedeti voi pe Mine acum. Priviti-Mi minile si picioarele, atingeti-le si
convingeti-va.
3. Si spunndu-le acestea, le-a aratat minile si Inima Sa. Atunci, discipolii s-au bucurat,
recunoscndu-L pe Domnul.
4. Dar Toma, cel numit Didymus, unul dintre discipoli, a zis catre ceilalti: Pna cnd nu voi vedea
cu ochii mei urma cuielor n palmele Sale si nu voi pune mna pe rana din piept, nu voi crede.
Atunci, El a zis catre Toma: Priveste-Mi minile, inima si picioarele, ntinde-ti minile catre Mine
si nu te ndoi, ci crede.
5. Iar Toma a raspuns, zicnd catre El: Domnul Meu si Dumnezeul Meu. Si Iisus a zis catre el:
Toma, ai crezut numai dupa ce M-ai vazut. Fericiti sunt cei care cred fara sa fi vazut.
21

6. Atunci, Iisus a zis iarasi catre ei: Pace voua, asa cum Dumnezeu M-a trimis pe Mine, asa va
trimit si Eu pe voi. Spunnd acestea, El a suflat asupra lor si a zis catre ei: Primiti Duhul Sfnt.
Propovaduiti Evanghelia si vestiti tuturor popoarelor naltarea Fiului omului.
7. Propovaduiti Legea Divina a Iubirii, pe care v-am revelat-o. Oricine se leapada de pacate, acestea
i vor fi iertate, iar cei care continua sa pacatuiasca, aceia vor ramne n pacat.
8. Botezati-i pe cei care cred si se caiesc pentru pacatele lor, binecuvntati-i si miruiti-i, oferiti-le
Sfnta mpartasanie din fructele pamntului pe care v-am aratat-o ntru Amintirea Mea.
9. Iata, Mi-am dat trupul si sngele spre a fi sacrificate pe cruce pentru a mntui lumea de pacatul
mpotriva iubirii si de sacrificiile si jertfele de snge.
10. Veti oferi Pinea vietii si Vinul mntuirii, ca o Ofranda cu tamie, asa cum a fost lasat de Mine,
veti mnca si bea din acestea, ca sa va amintiti ca pe toti cei care cred n Mine i mntuiesc de
pacatele naintasilor lor.
11. Caci acestia, facnd un zeu din pntecele lor, au sacrificat acestui zeu fapturile inocente ale
pamntului, n loc sa jertfeasca lui Dumnezeu natura lor animalica.
12. Mncnd din carnea animalelor si bnd din sngele lor, spre propria lor distrugere, si-au
impurificat trupurile, scurtndu-li-se astfel durata vietii, ntocmai ca pagnii care, fara sa cunoasca
adevarul sau chiar cunoscndu-l, l-au prefacut n minciuna.
13. Asa cum Eu va trimit pe voi, asa sa trimiteti si voi pe altii, pentru a face aceste lucruri n Numele
meu si, zicnd acestea, El si-a ntins minile asupra lor.
14. n acelasi fel n care i-a investit pe apostoli, El a numit prooroci, evanghelisti, si pastori, sfnta
preotime si apoi i-a investit punndu-Si minile Sale asupra celor ce fusesera alesi ca diaconi, cte
unul pentru fiecare din cele douasprezece grupuri de cte patru.
15. Acestea au fost facute pentru buna organizare si conducere a Bisericii Universale, pentru ca toate
sa fie desavrsite la locul lor n Unitatea Trupului lui Hristos.
CELE OPT ZILE DE DUPA NALTARE
1. Din nou, dupa sapte zile, discipolii Sai erau n Camera Superioara. Atunci a venit Iisus, usile fiind
nchise, si, seznd n mijlocul lor, a zis: Pace voua.
2. Atunci, El a zis catre ei: Iubiti-va neconditionat si din toata inima unul pe altul si iubiti toate
creaturile lui Dumnezeu. Cu toate acestea, va zic voua ca nu toti cei care au forma umana pot fi
numiti oameni. Sunt oare barbati sau femei dupa chipul lui Dumnezeu cei ale caror cai sunt violenta,
tirania si rautatea, cei care aleg mai curnd minciuna dect adevarul?
3. Nu sunt, cu adevarat, pna cnd nu se vor naste din nou primind astfel duhul iubirii si al
ntelepciunii n inimile lor. Doar atunci vor putea fi numiti fii si fiice ale Ierusalimului si, fiind ai
Ierusalimului, vor fi si copii ai lui Dumnezeu. Pentru aceasta am venit Eu n lume si pentru aceasta
am suferit n minile pacatosilor.
4. Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am zis pe cnd eram nca eu voi, pentru ca toate trebuie
mplinite asa dupa cum este scris n legea lui Moise, n profeti si n psalmi despre Mine.
5. Iisus a mai zis: Am venit n mijlocul lumii, am fost vazut si auzit n trupul Meu si am gasit pe
oameni mbuibati de propriile lor placeri inferioare si mbatati de propriile lor nebunii prostesti, dar
nu am gasit pe nimeni flamnd sau nsetat dupa ntelepciunea care vine de la Dumnezeu. Sufletul
Meu plnge pentru fiii si fiicele oamenilor, caci ei sunt orbi n inimile lor, iar n sufletul lor sunt surzi
si nu-Mi aud vocea.
6. Atunci, El le-a deschis ntelegerea ca sa poata pricepe sensurile ascunse ale scripturilor. Apoi, a zis
catre ei: Asa s-a scris si asa a trebuit ca Hristos sa sufere si sa Se ridice din morti dupa a treia zi si
ca pocainta si iertarea pacatelor sa fie propovaduite n numele vostru tuturor popoarelor, pornind din
Ierusalim. Voi sunteti martorii acestor lucruri.
7. Iata, trimit asupra voastra fagaduinta Tatalui Meu. Caci adevarat zic voua, asa cum lumea ntreaga
a fost pngarita de pacatul si vanitatea femeii la fel prin puritatea si adevarul care vin prin femeie va
fi ea mntuita, si chiar si prin voi va fi mntuita,
8. De aceea, bucurati-va si va veseliti, caci sunteti mai binecuvntati dect oricine de pe acest
pamnt, caci voi sunteti cei doisprezece mii ai Mei care veti mntui ntreaga lume.
9. Iarasi va zic voua, cnd marele tiran si toti cei sapte tirani au nceput n zadar sa lupte mpotriva
22

Luminii, ei n-au stiut cu Cine sau Ce lupta.

10. Caci ei n-au vazut nimic dincolo de Lumina cea orbitoare si, luptndu-se, au folosit puterea unul
mpotriva celuilalt, si asa sunt lucrurile.
11. Din aceasta cauza am luat a patra parte din puterea lor, ca ei sa nu poata avea atat de multa putere
si sa nvinga cu rautatile lor.
12. Caci mntuirea ntregii lumi se va mplini prin involutie si evolutie: prin Coborrea
Spiritului n materie si Ascensiunea materiei n Spirit, de-a lungul vremilor. (Evanghelia celor
12 Apostoli)

Ce este Harul?
Harul este puterea ierttoare, lumintoare, mntuitoare care ndeamn spre fapta cea bun. Cnd l
cuprinde pe omul credincios i rvnitor ctre cele sfinte i adevr, harul izgonete ndat din inima
i din trup, din toat fiina omului ntinciunea i orice pcat gatindu-l pentru nestricaciunea venic,
alunga duhoarea pcatului i d bun-mireasm. nc din timpul vieii Sfinii au exalat din trupul lor
mireasma sfineniei i nestricaciunii: au fost temple curate ale Duhului Sfnt, au fcut minuni.
Triete dup duh i grija de trup s nu i-o prefaci n pofte [Rm 13, 14].
Abilitatea de a ne ierta pe noi nine pornete de la o nelegere a harului. Harul este favoare
nemeritat. ndurare nseamn s nu primeti ceea ce merii (dreptate); har nseamn s primeti ceea
ce nu merii (iertare deplin). Harul nu mai este har dac trebuie s fim suficient de buni ca s ni se
aplice. Petru tia ce a fcut i tia c a fost iertat. David tia ce a fcut i a fcut apel la ndurarea lui
Dumnezeu (vezi Psalmul 51). Har nseamn s accepi ceea ce nu merii. Poate prea nedrept cnd
tim c am fost aa de ngrozitori. L-am dezamgit pe Dumnezeu i i-am dezamgit i pe alii.
Trebuie s-L lsm pe Dumnezeu s fie Dumnezeu i s lsm sngele lui Hristos s fac ceea ce de
fapt a fcut: s nlture vina noastr i s faca dreptatea lui Dumnezeu. Dar este drept, zice Ioan:
Dac ne mrturisim pcatele, El este credincios i drept, ca s ne ierte pcatele i s ne cureasc
de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9). Sngele Domnului Iisus a fcut o lucrare minunat. Noi ne iertm
pe noi nine n msura n care credem cu adevrat lucrul acesta! Toate acuzaiile cu privire la
pcatul mrturisit vin de la diavolul. Cnd ti c ai aplicat Ioan 1:9, i nc mai simi o voce care te
acuz de acea greeal din trecut, noteaz: Vocea aceea nu vine de la Tatl tu ceresc. Nu vine de
la Domnul Iisus. Nu vine de la Duhul Sfnt. Vine de la vrjmaul tu, diavolul, care lucreaz fie ca
un leu care rcnete ca s sperie, fie ca un nger de lumin ca s nele fie n ambele feluri (1 Petru
5:8; 2 Corinteni 11:14). Nu uitai niciodat c dragostea desvrit alung frica (1 Ioan 4:18).
(Iertarea deplina RT Kendall)

A primi si a darui, in viziunea maestrului Aivanhov

Pentru a se elibera, fiina uman trebuie s permit individualitii sale (natura sa superioar) s se
manifeste, degajndu-se de influena personalitii sale (natura sa inferioar).
Pentru a avea o idee clar despre personalitate i individualitate, trebuie s v dau cteva imagini, iar
una dintre cele mai bune vine, de altfel, de la cuvntul persona ea este o masc, un om care-i
pune diferite mti pe chipul su, i schimb personalitatea, dar rmne mereu acelai. Iat c teatrul
ne va da o idee exact, un actor, un artist care este obligat s joace mai multe roluri, i n fiecare
pies este mbrcat altfel, joac n alt mod, se manifest diferit. Iat ceea ce reprezint personalitatea:
rolul pe care l joac, pentru puin timp, pe care-l schimb apoi, dar omul nsui rmne neschimbat,
rezist timpului. Aceast comparaie este foarte potrivit pentru personalitate. Aadar fiina uman,
care trebuie s triasc o ncarnare, o existen, se mbrac, i pune o masc, ceea ce nseamn c i
23

ia o personalitate i se manifest ntr-un fel sau altul, este femeie sau brbat, i iat c ntr-o alt
rencarnare revine un altul, cu o alt personalitate, dar de fapt, el este mereu el nsui. Atunci, acest
el nsui care rmne este etern, nemuritor, iar persona, ea este trectoare. Iat, ceea ce este
personalitatea. Ca n teatru.
i tot ceea ce rmne, care se nscrie ca o motenire, ca o bogie, din toate achiziiile, din toate
uceniciile prin care a trecut n timpul vieii, tot ce rmne nscris i care trebuie transmis de la o
rencarnare la alta, este deci, ceea ce se pstreaz n individualitate. Iar personalitatea se duce,
dispare, nu mai rmne nici o urm de ea. Dar, toate achiziiile, toate bogiile, toat nelepciunea,
acumulate, rmn motenire, ca o bogie inseparabil de individualitate.
Atunci, individualitatea poate fi comparat cu soarele, i personalitatea cu luna. i, ca i luna, ea
este schimbtoare, tot timpul se modific, fr o lumin proprie, i fr un centru ca soarele;
personalitatea este i ea schimbtoare, instabil i fr centru, pe cnd individualitatea este ca
soarele, mereu strlucitoare, luminoas, puternic.
i acum, cnd v ntrebam ieri pentru cine lucrai? Dac lucrai numai pentru personalitate, adic
pentru ceea ce se schimb, se transform, i care n final nu v va lsa nici o urm, atunci toat
munca, toate bogiile, toate achiziiile sunt pierdute, risipite, ai lucrat n zadar. Iar acum, pentru a
ne face o idee mai clar despre cnd i unde lucrm pentru personalitate i unde lucrm pentru
individualitate, trebuie s analizm cteva exemple din via.
Care este cea mai puternic, cea mai remarcabil calitate a personalitii? Ei bine, ea vrea
ntotdeauna s ia, s posede, s se cramponeze, s rein, s pstreze, s amplifice. Atunci, n acel
moment, ea lucreaz, dar n domeniul intelectului, al inimii i al voinei, pentru c personalitatea este
o trinitate, i ea ceea ce nu v-am spus personalitatea este o trinitate rsturnat. Individualitatea
este o alt trinitate, dar redresat, aezat. Asta nseamn c personalitatea gndete, simte i
acioneaz, dar ntr-un scop ct se poate de egoist, egocentric, de acaparare, de mbogire, i n acel
moment, dac nu exist alte persoane sau alte fore care s-i mpiedice aceast tendin, care este cu
adevrat o tendin posesiv, egoist, ea se irit, devine rutcioas, crud, vindicativ, ruvoitoare,
nociv, ea se narmeaz, i iat toate manifestrile personalitii, care vrea s pstreze ce-a ctigat,
ceea ce vrea ea. Aadar, toate gndurile sunt ndreptate mereu ctre ea, adic ctre a lua. Inima, adic
sentimentele, sunt permanent orientate ctre ea, ctre bucuriile vieii, iar voina sa este tot timpul
axat pe ideea de a aciona n folosul su. Iat ce este personalitatea.
Pe cnd, individualitatea, oh, ea vrea s neasc, s strluceasc, s dea, ea vrea s lumineze, s
ajute, s susin. Aadar, ea d ceva de la ea, propag ceva, eman ceva, dar ce anume? Ei bine, ceva
ce nu e personal, precum personalitatea, ceva impersonal. Ea vrea s fac eforturi, s se angajeze, s
se sacrifice, s-i arate abnegaia, renunarea, sacrificiul, generozitatea, i iat de ce, ea nu reine
nimic, nu pstreaz, nu se irit dac vine cineva s ia, se bucur s vad c ceilali se hrnesc, se
adap, se lumineaz, ea e fericit i mulumit. i individualitatea posed o inteligen, o inim i o
voin. Astfel, inteligena ei nseamn strlucire, inima ei nclzete, iar voina ei nseamn
nsufleirea, eliberarea celorlali.
Iat deci, cele dou naturi, complet difereniate, dar existnd mpreun n acelai corp, aruncate la un
loc, iar omul, ca o entitate, care nu se cunoate pe sine, nc, este solicitat de cele dou fore, de cele
dou puteri, de cele dou legi, una egocentric, iar alta heliocentric. Sau, dac vrei, o for care
este centripet, iar alta care este centrifug. Iar omul se afl ntre cele dou fore. i dac el se
apropie de personalitate, adic spre concepiile, filozofiile, nelegerile egoiste, obinuite, omeneti
sau animalice, n acel moment este prins n ghearele personalitii de acest curent egocentric, i
astfel ajunge s munceasc pentru a satisface personalitatea fr a-i da seama c acest curent vine
dintr-o alt regiune. Toat lumea gsete normal, normal s munceasc numai pentru sine, s nu se
ocupe niciodat de alii, de a putea chiar s-i nlture, s-i zdrobeasc, s-i elimine, s i domine, s-i
persecute, pentru ca personalitatea s triumfe, s domine, s se mbogeasc.
Iar n aceast situaie, adic aceast atitudine, este att de propagat, att de natural, nct dac vei
povesti altora c ar trebui s fie altfel, ei vor fi stupefiai, v vor privi ca picai din lun. Lumea
ntreag gsete c e normal s ctigi, s delapidezi, s neli, s-i manipulezi pe ceilali, s-i
mbrobodeti, s umbli cu vicleuguri, este att de firesc, de normal, ce-ar mai fi de spus! Astfel,
lumea ntreag este subjugat acestui cuvnt. Aa merge lumea! Ei da, dar rezultatele, consecinele i
24

toate situaiile, ah, nu mai sunt att de luminoase, de fericite, minunate, pentru c, fiind acum n
serviciul acestei personaliti, care nu se gndete dect la ea nsi, omul este obligat, forat, s
ncalce multe reguli, legi, prescripii, caliti, buntate, devenind ceva antipatic, dezagreabil,
fraudulos, crud, arogant, contrar oricrei morale divine. Apoi, desigur, dac exagereaz, depete
limitele, vrea s nghit tot, s ia tot, s absoarb tot, atunci vor apare repercusiuni, reacii, riposte,
un ntreg rzboi se va dezlnui mpotriva lui. i astfel va fi atacat pn la distrugere, va primi lecii,
lovituri, din cnd n cnd, va nelege, poate, c este sclavul exclusiv al personalitii. Consecinele
nu vor fi mbucurtoare, mai devreme sau mai trziu el va fi maltratat, detestat, urt, chiar de ctre
proprii copii, de soia sa, de vecini, de prini i va deveni crud, implacabil, rigid, ca atia alii.
Exist attea exemple Balzac, acest observator care a analizat, ca nimeni altul, natura uman, ne-a
dat ca exemple n romanele sale tot felul de tipuri, individualiti, personaliti, montri, de lcomie
sau generozitate. i el nu este singurul
De aceea, eu continui s v vorbesc, pentru a v fi mereu mai clare toate detaliile, toate nuanele,
dei suntei la curent grosso modo cu ce reprezint personalitatea i ce individualitatea, aceste
dou naturi. n timp ce exist i alii, care sunt educai, instruii, bine dezvoltai, i lor li s-a revelat
ceea ce este natura sublim, superioar. Ei ncearc s intre, astfel, n cellalt curent! S dezvolte
acum, alte caliti; acea calitate care era ascuns, aceea de a da, de a strluci. Iar pentru a realiza
toate acestea exist virtui, pe care le-am enumerat, nimic altceva dect strlucirea, proiectarea
centrului ctre periferie pentru a smulge ceva, a da ceva, a sacrifica ceva, din sine nsui. Astfel, vei
fi obligai s nvingei n voi niv toate aceste tendine ale personalitii, frica, teama de a muri de
foame, mizeria, toate aceste temeri vor fi nvinse de ctre natura superioar, care v strluci, va da,
va tni, va curge. Atunci toate aceste caliti, care sunt menionate n religie abnegaia, sacrificiul,
renunarea, nu sunt altceva dect manifestri ale individualitii, care face eforturi de a se uni cu
Domnul, fiindc aa ceva este Dumnezeu.
Pentru a nelege acum ce este personalitatea, ei bine, s lum ca exemplu pmntul i luna.
Pmntul, care ia, ia, ia, care primete, absoarbe mereu, nu d nimic cosmosului, aa cum o face
soarele. Poate, el strlucete puin, vzut de pe Jupiter sau Saturn cu telescoapele dac ar fi posibil
aa ceva da, srmanul Pmnt va strluci puin, ca i luna, ca i celelalte planete, dar aceast
lumnin nu vine de la sine, fiindc pmntul este incapabil s-o produc, fiindc este egoist. Deci, toi
oamenii care sunt egoiti, egocentrici, personali, nu pot s fac s strluceasc lumina, fiindc
lumina nu este altceva dect ceva detaabil, care scap sau se desparte de persoan, deci nimic
altceva dect buntate, iubire, generozitate, creia nu i este fric i team, da, n lumin, nu exist
frica i teama. n timp ce, toi ceilali care nu pot ajunge la acest grad, de a da, de a strluci, de a
scnteia, rmn teri, opaci i devin pesimiti, triti, mahmuri
Iat, dragii mei frai i surori, noile noiuni care vi se dau, pentru a nelege lucrurile. i cnd vom
deveni strlucitori, luminoi, uori, destini, dilatai, ncntai, a doua lege va veni. Prima era mereu
de a lua, de a lua, n ciuda tuturor, chiar clcnd peste cadavre, distrugnd lumea de a lua pentru a
ne mbogi, a avea, a poseda. Pentru a avea toate acestea, eti obligat s ncalci legi, iar defectele
apar apoi, defecte care nu sunt altceva dect manifestri ale acestei legi principale, de a lua, de a
absorbi
Privii acum, ce este acum personalitatea, dintr-un alt punct de vedere: ea nu este nimic altceva dect
o prpastie care nghite tot. Iar individualitatea este un torent, un fluviu, un ru, un vrf nalt. i
alturi abisul, care nghite tot, ia tot. Este o alt imagine a personalitii. Desigur, exist de lucru i n
prpstii, dar un alt fel de lucru. Pentru a v arta c soarele este rencarnarea acestei legi de a da,
voi arta c pmntul este ncarnarea legii de a lua. Aceasta nu nseamn c pmntul nu d nimic,
dar el pstreaz pentru el, produce fructe, flori, dar numai pentru el. Credei c de flori, de fructe
beneficiaz i alte stele? Nu! Ele sunt acolo pentru el nsui, pentru locuitorii si, pentru copii.
Pmntul profit deci, ia, i face ceva cu ce a luat. Personalitatea, de asemenea, produce ceva, dar
pstreaz tot pentru ea, n timp ce soarele care produce ceva trimite acest ceva foarte departe, n
spaiul infinit pentru ca i alte creaturi s beneficieze, s profite.
Iat deci, dou legi pe care analiza mea le-a gsit, cu exactitate. Fizica, matematica, mecanica, vin s
ntreasc cercetrile mele. Vei gsi peste tot: legea absorbiei i a difuziei, adic a propagrii. Iar
soarele este rencarnarea, modelul, prin excelen, al acestei legi a strlucirii, a izbucnirii i atunci el
25

d, d, d V spuneam c avei nevoie de a schimba ceva n voi, n natura voastr, pentru a nu mai
suferi fr ncetare. i ce-o fi dac am iei puin din aceast stare de absorbie, de posesie,
egocentric, a personalitii, i am nva legea contrar? n lume nu vedei dect att, a lua, a fura
mereu, cu abilitate sau nu, iar cel care se pclete, pltete pentru ceilali.
Dar, unde se poate nva, acum, noua lege care va salva omenirea? Lng cine? Fiindc toat lumea
gsete c este normal s furi, s neli, s pcleti. Atunci, dragii mei, unde s mergem s nvm
noua lege divin, n toat splendoarea ei, n toat plintatea ei? Ei, la rsritul soarelui, stnd pe
stnc i ateptnd s vedem manifestarea sublim a acestei legi a individualitii, a spiritului, a
divinitii, aceast izbucnire, aceast generozitate, acest dar al sinelui. Ei da, dar privii, privii, i
nimeni nu v explic ce se ntmpl, i cum s interpretai, putei privi ntreaga via rsritul
soarelui i s continuai s fii influenai de legea pmntului. S fii legai de pmnt i s nu fii
nc legai de soare. Dar, cnd vine cineva i ne explic ce nseamn rsritul soarelui, ce nvm
acolo, atunci totul devine formidabil. Vedei atunci, puterea, grandoarea, imensitatea acestei legi de a
da, a da, a da, i dac nelegei aceasta, vei ncerca s schimbai totul n voi, vei ncerca s facei
sacrificii, mici renunri, eforturi, s cedai, s rupei ceva din voi, s v bucurai c ai reuit s
facei ceva mic, care s semene cu soarele. Oare acesta este adevrul? Nu nc. V spuneam c exist
lucruri nenelese n legtur cu soarele, i iat c totul este nou, nou, pentru toat lumea. Spuneam:
Iat, trebuie s devenim ca el. Desigur, altfel vom fi mereu ntunecoi, mizerabili, lamentabili,
demni de dispre. Atunci cnd ne vom decide s ne schimbm, s dm indiferent ce un sacrificiu
-dar fr a atepta recompens, fiinc soarele nu ateapt recompens, el d i nu ateapt. n timp ce
aici, sunt oameni care se sacrific puin, dar ateapt s primeasc ceva, cel puin o laud, o
mulumire, un compliment. Ei bine, atunci apare pmntul, soarele dispare, trebuie mers sus,
foarte sus, nc, nc, iar ceea ce v spun acum nu este pentru oamenii rudimentari, ci pentru
discipoli, adic pentru copiii Domnului, care vor s-i semene Tatlui, care vor s devin aemenea
Lui. Cum s devenim ca El? Ah, trebuie gsit acest secret. Secretul, esenialul, este de a face eforturi,
de a se priva de ceva, ct de mic, de a smulge ceva, de a da din tine nsui puin, pn a da toat
viaa, deci acesta este cel mai mare dar. Fiindc, exist muli care dau cte ceva, oh, la la la, dau
ceretorilor bnui, i se spune, pe undeva, c vor ajunge n Paradis, fiindc acolo se gsete
milostenia! Ah, ah, ah, dac ar fi fost aa! Dac att ar fi fost de ajuns pentru salvare, atunci o
mulime de oameni ar fi reuit s o fac. Dar, nu nseamn nimic lucrul acesta; este zero. n interior
nu se sacrific nimic, din slbiciunile, pasiunile, mniile, aviditile noastre. Iar n exterior, dm
cteva frmituri, cteva haine gurite i uzate, pantofii rupi, ceva care este inutil, de care trebuie s
ne debarasm, o mobil zgriat, i att, iat ce ofer oamenii Dar de a da, de a smulge, a extirpa
ceva din propriul caracter, nu muli oameni o fac, i aici se afl adevratul sacrificiu. Oh, ce lung i
vast este aceast problem, voi ncerca acum s-o reduc, s-o condensez, fiindc, dac ne-am opri
asupra exemplelor ntlnite n via, cte cazuri nu am gsi
Iat, n rezumat, rsritul soarelui, soarele nsui, pot reprezenta pentru noi cel mai mare avantaj n a
nva, a ne exersa s dm, altfel ne vom afla mereu n ntuneric, a dori numai s lum, fr a aciona
asupra altora i a noastr nine, asupra naturii nsi, nseamn s acionm de o manier
duntoare, fr a vedea consecinele. Gnditorii, filozofii i literaii nu s-au aplecat pn la capt,
spre a vedea cum acioneaz aceasta. Ei bine, iat, nuntru se produc acumulri, fermentri,
putreziciuni, i apoi apar la mas viermii, obolanii. Atunci omul ncepe s fie n pericol. A fi prea
egoist, prea singular, aceasta nseamn blocarea multor canale. De ce? Pentru c atunci nu este nimic
care curge, privii, de exemplu, un izvor. Ce exist lng izvor, cnd apa este infectat, cnd izvorul
seac? Ah, atunci exist impuriti, exist frunze, lucruri care stagneaz i apoi, exist ploaia,
noroiul. i iar fermentri, mici larve, rme, broate, mormoloci, toate mizeriile, urmate de o odoare
de nesuportat, i asta pentru c, pur i simplu, izvorul a secat! Aceasta este personalitatea.
Personalitatea este un lucru stagnant, din alt punct de vedere, cu toate c este activ, energic,
descurcrea, da, nimic nu este mai descurcre dect personalitatea. Ea se descurc! Pentru c ea
vrea s mnnce, s bea, vrea s se joace, deci este cea mai descurcrea. Din acest punct de vedere,
ea este activ, dinamic, este extraordinar. Individualitatea nu este aa, ea nu este att de
descurcrea, nu, nu, nu. Ea nu este att de activ, de dinamic, prompt, rapid, violent, nu, nu.
26

Ea este mult mai calm, mult mai linitit, se oprete uneori, dar ce este formidabil la ea, este c
mereu curge, curge, i red, fertilizeaz, lumineaz, nsufleete. Iat ce este formidabil.
Atunci, deci individualitatea reprezint izvorul, i personalitatea este prezent aici
individualitatea se oprete devine mocirl, nelinite, este ru mirositoare. Aceasta, pentru c a
acumulat prea mult mizerie, multe lucruri inutile. Dar, cnd individualitatea ncepe s se manifeste,
oh, la la la, este uimitoare aceast abunden, aceast iubire, buntate, puritate, lumin i
generozitate, toate aruncate asupra omului, care este splat, curat, strlucitor i fericit. Fiindc
atunci cnd te speli, eti curat, te simi mai lejer, mai bine dispus, murdria s-a dus, altfel devine
apstoare. Cnd nu tii s te speli, nici mcar nu vezi clar. Da. Cnd te speli pe ochi, vezi mai bine,
nelegi mai bine, te simi mai bine. Prin simpla splare a feei, dimineaa, declanai n voi o
inteligen, percepii foarte clare, iar dac rmnei nesplai, vei vedea c ceva nu merge.
Atunci, dragii mei, ncepei s m nelegei? Cte unul dorete s creasc, s se depeasc, s
evolueze, ei bine, este foarte uor. Cum uor, vei spune, de foarte nuli ani eu lucrez, fac ceva i nu
evoluez. Ah, pentru c esenial, aici, este legea strlucirii, aceea de a da, a sacrifica, pe care n-ai
aplicat-o. Tot ceea ce facei este s adunai, chiar cnd citii, cnd studiai, da, mereu s iei, s te
mbogeti. Numai atunci cnd ncepei s dai ceea ce ai adunat n universiti, ori n cri, sau n
orice alt parte, atunci, n acel moment, vei reui. Ei muncesc, dar mereu pentru a lua, pentru a
crete, a deveni mai puternici, a crea ramificaii, dar ele sunt adevrate tentacule pentru a lua, nu
pentru a da; oh, la la, i cineva mi va spune: Dar ce-mi povestii, eu sunt condus de legea
extinderii, a caselor, a sucursalelor, care este chiar legea individualitii.
Chiar Iisus, care cunotea toate aceste lucruri, dar nu le-a prezentat aa, nu le-a explicat aa, pentru
c nu erau condiii, erau necesari ani de zile, iar el nu avea timp, era foarte limitat de timp, a trebuit
s Dar, cnd nelegi bine lucrurile i le msori cu principiile, cu regulile nvmntului nostru,
vom vedea c Iisus cunotea, cu exactitate aceste lucruri. i dovada, cnd s-a prezentat tnrul care
spunea: A vrea s te urmez, a vrea s fiu ca Tine, Doamne, el i-a spus: Ai ndeplinit poruncile?
Ah, da, da, spuse el, Bine, uite ce-i mai rmne, s dai tot, s mpari tot, ntreaga ta bogie, i
apoi, urmeaz-m. El a reflectat, nu ajunsese nc acolo, nu a neles ce era de dat, de lepdat, i nu
l-a urmat! De ce i-a cerut Iisus aa ceva? Pentru c El cunotea cele dou legi: aceea de a lua, i
aceea de a drui. Pentru ce s dai? Pentru a te elibera, pentru a-l putea urma i deveni ca soarele,
fiindc soarele d i pmntul primete. Ah, tnrul nu era nc evoluat, capabil s neleag.
Ei, nu este oare acelai lucru? Acelai lucru, sub diferite forme, vedei. Acum, cei care au neles c,
urcnd pe stnc, la rsritul soarelui, privesc soarele cu ali ochi, oh, la la, vor avea rezultate
fantasice, pentru c totul se afl n nelegere. Astfel, dac nu nelegem importana acestui fenomen
reprezentat de rsritul soarelui, nu am beneficia nici dac am privi ore n ir, sau ani de zile,
aproape toat viaa. Pentru c omul nu va ajunge s declaneze lucruri magice, formidabile, nuntrul
lui; numai prin nelegere profund i adevrat se pot declana lucrurile, atunci omul se va
transforma mult mai rapid, va deveni ca soarele i va ncepe s druiasc, s druiasc, s druiasc.
Cum se va simi apoi? Ca niciodat. Va constata c niciodat nu a fost att de bogat, de lucid, de
mulumit, de fermecat i mplinit, mai tare i mai puternic, mai rezistent ca nainte. i nainte,
nainte, se mbta, se sufoca, suferea, de ce? Pentru c era sub influena pmntului, a personalitii.
Personalitatea l cltina, l dirija, l proiecta contra zidurilor, a lumii, i toat viaa se derula ntre
rzboaie i btlii.
DRAGOSTEA DE DUMNEZEU REZOLV TOATE PROBLEMELE.
Un minut de meditaie.
Rugciune:
Doamne, nu-mi da prea mult, ca s nu Te uit, i nu m lipsi de prea mult, ca s nu m revolt.

Scopul reintruparii
Legea rentruprii nu cere ca noi s ne natem imediat dup moarte; cu toate c se poate ntmpla,
n unele cazuri, ca ea s se fac n minutele urmtoare prsirii trupului. In aceast privin s-au citat
27

cazuri cnd o persoan a murit, i-a prsit trupul uzat de boal sau distrus printr-un accident, i s-a
rentrupat imediat n trupul unui copil n agonie. Spiritul copilului s-a desprins de trupul su fraged i
imediat i-a luat locul un spirit, care i el i prsise reedina carnal. Asemenea cazuri de
rentrupri pripite sunt rare, provenind din ignoran, nesupunere la reguli i dintr-o dorin vie de a
mai tri n lumea crnii. ; n revelaiile fcute de entitile spirituale de nalt evoluie, se spune c
perioada ntre moarte i naterea viitoare poate fi extrem de scurt cnd e vorba de un slbatic. Cu
ct spiritul este mai evoluat, cu att timpul ederii sale n spaiu este mai mare. Ea se poate prelungi
la marile Lumini ale spaiilor globului nostru, la mii de ani. Perioada medie, general, ntre dou
ntrupri este de aproximativ dou sute de ani. Repet ns c acest interval este variabil, din diferite
motive. Astfel spiritul poate s doreasc o ascensiune spiritual mai rapid prin suferina vieii
trupeti. Poate dori coborrea n lumea fizic mai devreme, pentru a repara nedreptile comise. De
aceea nu se poate da o regul general.
Ideea rentruprii displace multor oameni, la gndul c iari va trece prin ignorana copilriei,
greelile tinereii, slbiciunile maturitii i neputina btrneii, trecnd din nou prin iroaiele
lacrimilor, prin seria durerilor fizice i morale. Dar oricte neplceri ncearc omul, orict de
ngrozitoare ar fi perspectivele noii viei, nu se poate nltura legea rentruprii, stabilit n natur de
Creatorul lumilor. Istoria depune mrturie ct de greu i face drum legea evoluiei, cu ct batjocur
i ironie au fost ntmpinate noile idei tiinifice, filosofice sau artistice. Totdeauna ideile noi au
ntmpinat o mare opoziie i o drz nencredere. Este firesc ca i ideea rentruprii s fie respins la
nceput, mai cu seam cnd nu se acord atenie i bunvoin n examinarea faptelor. Dar oricare ar
fi prerea unora sau altora, ea este i va rmne n veci o lege divin.
Aversiunea pe care omul o resimte la ideea rentruprii provine din faptul c spiritul su are
contiina deplin a greutilor vieii de pe aceast planet. Cu alte cuvinte, nu i displace ideea
rentruprii n sine, ci i displace rentoarcerea pe pmnt, n lumea ncercrilor i a suferinelor.
Aceast perspectiv este adevrata cauz a antipatiei pe care o manifest omul fa de rentrupare.
Omul nu consider viaa ca un mijloc, ca un teren favorabil dezvoltrii spiritului, ci o apreciaz
totdeauna dup msura n care i-a satisfcut dorinele, ambiiile sau dup ct s-a distrat. Cum viaa
nu abund n aceste fericiri dorite, i n locul lor avem parte de suferin, de munc grea, de mhniri
care nu au alt scop dect de a ne nva repede i bine suntem determinai s refuzm renceperea
vieii pe aceast planet. Da, am accepta, dac am fi siguri c la revenire nu vom mai trece prin
suferin i ne vom bucura de modaliti mai fericite ale vieii terestre, de a vedea toate dorinele
noastre mplinite. Cu toate acestea, s nu uitm c experienele cel mai greu de suportat ne fac s
nvm cele mai mari lecii ale vieii, c suferinele i nereuitele noastre, care ne deprim,
reprezint o for foarte puternic, o lumin vie pentru viitor, pentru viaa urmtoare. Atunci vom
vedea revenirea pe pmnt sub un alt aspect.
Dac ne gndim numai la plcerile noastre, rentruparea este o perspectiv tot att de neplcut ca i
aceea de a parcurge din nou anii lungi de studiu prin coal. Dar dac tim c prin revenirea noastr
urcm treptele care ne duc la lumina nelegerii i la puterea divin, c revenind n lume, putem fi
utili acesteia, contribuind la fericirea semenilor, ideea rentruprii ne umple de entuziasm i ne
insufl voina de a reveni. De altfel trebuie s tim iar dac nu vrem, viaa ne-o va demonstra
cele mai multe dureri omeneti provin din faptul c nu ascultm de anumite principii morale.
Cnd vom ti s ne conducem n lume astfel ca faptele noastre s fie n rezonan cu armonia
universal, vom culege rezultate fericite. Marele scop al rentruprii este educaia. Din acest
motiv ne natem mereu pe pmnt, nu pentru c am fi silii de cineva, ci pentru c entitatea spiritual
n timpul ederii sale n spaiu nelege legile divine care guverneaz n univers, nelege legea
evoluiei i necesitatea ascensiunii spiritului pe scara infinit a spiritualitii. Ne ntrupm mereu,
pentru c Divinul a sdit n esena noastr, n scnteia divin, dorina nenfrnat de a ajunge la
picioarele Celui care ne-a chemat la via. . .
Entitatea spiritual dorete s revin mereu n materia fizic pentru a nva, pentru a se
lumina i purifica. Cel care triete pe pmnt, uitnd de legile din spaiu, nu dorete s revin pe
pmnt, el simind doar c s-a sturat de atta munc i amar. Intr-adevr, omul care a mncat, i
nc prea mult, nu se mai gndete la mncare. De aceea, la finele unei ntrupri terestre e de ateptat
s nu mai dorim rentruparea. Aceast dorin nu se nate n prima perioad a ederii noastre n
28

spaiu, pentru c avem nevoie de un rgaz, timp n care entitatea spiritual nelege noua condiie de
existen, cunoate scopul venirii sale acolo i a vieii sale terestre.
Contiina spiritului ntrupat este mrginit de corpul fizic, i aceast contiin devine splendid,
extins, cnd nu mai este limitat de acest corp. Intre aceste dou condiii de duh ntrupat i duh
liber exist un spaiu de timp, n care entitatea spiritual i ia un avnt deplin i intr n posesia
contiinei sale luminoase. Iat de ce n prima perioad a existenei sale n spaiu, entitatea spiritual
se cutremur la ideea unei noi rentrupri n ntunericul i zbuciumul vieii terestre. Puterea,
nelepciunea i fora caracterului sunt rezultatul unei educaii de secole i nu urmrile unui
destin capricios. Cunoaterea legilor i principiilor care conduc universul se dezvolt ncet, pe
parcursul timpului infinit. Prima coal a spiritului-om se face la suprafaa corpurilor solide, pe
pmnt, n lumea fizic. Aadar ne trebuie multe corpuri ca s ne ridicm la o nelegere din ce n ce
mai nalt, mai profund, i prin urmare avem nevoie de multe viei, serii nenumrate de rentrupri.
Pe parcursul lor, se deteapt facultile mentale ale spiritului, ntocmai cum se lumineaz i se
manifest inteligena copilului, pe msur ce el crete.
Scopul vieii este de a dezvolta puterile noastre, care zac latente, embrionar, n spirit. Cu alte
cuvinte, avansarea spiritului nu provine din adugarea a ceva nou, ci pune n valoare predispoziiile
spiritului, graie experienelor fcute n infinitatea timpului. Se petrece cu noi exact ceea ce se
petrece cu smna, care fiind pus n pmnt ca s germineze, dezvolt ceea ce era deja creat n ea,
graie aciunii mediului nconjurtor asupra sa. Existena fizic are ca scop stimularea facultilor
latente ale spiritului. Spiritul conine potenial fore deosebite, graie crora vom poseda n viitor
puteri i cunotine infinite. Prin urmare, viaa noastr terestr are ca scop acumularea de experiene,
care la rndul lor vor dezvolta faculti din ce n ce mai numeroase i mai puternice de care ne
vom servi n diferitele lumi pe unde vom tri.
Dac vecinul are o virtute sau o calitate preioas pe care noi nu o posedm, nu nseamn c el a
primit mai mult dect noi, doar c el i-a dezvoltat aceast calitate mai devreme dect noi. Dac
vrem s fim i noi ca el, nimic nu ne mpiedic s depunem eforturi, prin care vom scoate din
adncul scnteii noastre divine acea calitate. Talentul unui artist, armoniile divine percepute de
un muzician inspirat, spiritul lucid i rbdtor al unui savant, profunzimea-gndirii unui
filosof toate aceste caliti i multe altele se pot dezvolta n noi, i ateapt momentul s le
scoatem la iveal, prin magia voinei noastre.
Evoluia spiritului, a scnteii divine este fr sfrit. Evoluia formei este o funcie a lumii fizice, dar
nu este singura. Lumea noastr i altele au ca scop nflorirea contiinei pn ajunge n preajma
Celui venic. Evoluia materiei se produce lent, n timpuri incomensurabile, pentru a transforma
eterurile n atomi, atomii n materie mineral, materia mineral n materie vegetal, materia vegetal
n materie animal sau uman, materia uman n materie angelic, ntr-un timp care se pierde n
negura unui trecut infinit, am prsit sediul nostru sublim, Cerul, pentru a stpni materia oferit de
Creator.
Atunci
ne-am
nceput
evoluia
n
sistemul
material.
La
nceput ne era foarte greu s punem materia n vibraie. Contiina noastr era redus i puterile ei
foarte slabe pentru a nelege ceva din lumea materiei. Cu trecerea timpului, ncetul cu ncetul, am
dublat materia voinei noastre, i acum cnd am atins stadiul de om avem capacitatea de a
nelege vibraiile fizice i de a ne impune voina asupra trupului nostru. Mai mult chiar: am nceput
s nelegem vibraiile lumii astrale i s dominm puin corpul nostru emoional. Dar umanitatea
nc nu cunoate nimic din regiunile spirituale ale patriei noastre cereti.
Aici, la coala Pmntului, avem trupuri tinere i btrne, a cror vrst se socotete dup anii scuri
ntre leagn i mormnt; de asemenea avem spirite tinere i btrne, al cror cmp de via este mai
vast i cuprinde mii de rentrupri pe pmnt. Dar luat ca element esenial al naturii, spiritul este fr
msur, fr vrst i fr limit. El va fi furitorul noilor lumi n venicia ce va veni.
Cel mai nalt ideal visat, cele mai vaste i radiante puteri dorite exist n noi. Pentru a le
obine, este inutil s ntrebuinm chemri i rugciuni; trebuie s lucrm ca s le dezvoltm,
ntocmai dup cum exersm la pian ore n ir, pentru a ctiga uurina de a ne exprima
simirea prin clapele lui. Suntem ntocmai ca omul aflat lng o comoar ascuns sub pmnt. Ea
nu iese din locul unde a fost pus; trebuie s muncim, spnd pmntul, pn ce o scoatem la iveal.
Dar pentru a ctiga nelepciunea, trebuie s culegem din grdina lumii florile durerii i plcerii, ale
29

iubirii i urii, ale aciunii i ineriei, ale succesului i insuccesului, ale veseliei i tristeii, ale pcii i
nelinitii. Vom crete pe msur ce vom stpni aceste fore contrare, i vom ajunge cu timpul s
mergem cu un pas sigur n mijlocul furtunii vieii.
Cnd ne natem, natura nu caut dect un singur lucra: educaia noastr. Ea nu ncearc s ne
distreze, ci caut s ne dezvolte spiritul prin fel i fel de experiene. Natura ne ofer din snul ei
nvminte valoroase, care ne lrgesc nelepciunea. n general, suferina considerat de lume o
nenorocire este un excelent rscolitor al spiritului cobort n materie, un excelent antrenament
pentru dezvoltarea facultilor spirituale.
Azi ncepem s nelegem c educaia adevrat nu se mrginete la nvarea diferitelor ramuri de
cunotine filologie, matematic, tiinele naturii, filosofie etc. care nu pot stimula dect
facultile intelectuale. Educaia adevrat este fcut de natura care armonizeaz caracterul,
ntrete simul moral, ncurajeaz emoiile generoase, disciplineaz inteligena, deteapt puterea
voinei
i
dezvolt capacitatea de a simi Prezena divin. Lumea fizic este singura coal unde se studiaz
ntregul program. Creaia este o vast universitate, minunat organizat, pentru progresul miliardelor
de fiine vieuitoare, care locuiesc suprafaa, interiorul i atmosfera planetelor. Toate observaiile i
experienele noastre mari sau mici fac parte din acest stadiu. Dar nu suntem cu toii n aceeai
clas, i nu nvm aceeai lecie, entitile spirituale avnd vrste diferite.
Toate fiinele vieuitoare, oricare ar fi un atom, un microb, o plant, un animal, un om, ori un nger
vor ntlni n coala lumii lucruri de observat i experiene de fcut, care i vor duce cu un pas mai
departe pe dramul evoluiei. Din nefericire, nu toi sunt convini de acest adevr. Avem impresia c
n alte lumi, n alte medii, progresul nostru ar fi mai rapid, i nu vedem, nu nelegem c
mprejurrile vioii de aici, din viaa actual, ne invit s nvm multe lucruri pentru a ne ridica.
Din diferite motive, prea puini dintre noi tiu s profite de nvmintele vieii cotidiene. Numai
cnd suntem dobori de ncercri amarnice, nvm cte ceva. De aceea avem nevoie de multe
viei, pentru a nva s distingem binele de ru. Am putea nelege aceast deosebire ntr-o vreme
mai scurt, dac ne-am sili s facem acest discernmnt, dar ne trm viaa n voia ntmplrii, i
cnd ncercm o amrciune, aruncm vina pe soarta noastr ticloas. Alergm toat ziua, ncoace
i ncolo, ca i copiii dup fluturi strlucitori, i atenia superficial nu ne permite s ne
nsuim leciile profunde, prezentate de mprejurrile vieii terestre.
Divinitatea a ornduit lucrurile de aa natur nct s nvm perfect, contrar ignoranei i
incontienei noastre. Ea a dispus ca aceeai lecie s se repete n fiecare zi, n fiecare an, n fiecare
via, pentru ca nelesul ei s ne lumineze odat i odat spiritul. Cnd nu suntem ateni sau nu vrem
s ne nsuim o lecie, ni se impune prin suferin, pentru a reine atenia noastr dispersat; alteori,
lecia este nsoit de o plcere captivant, pentru a excita dorina noastr. Cu o rbdare sublim,
mama iubitoare ntrebuineaz mngieri pentru a-i face copilul asculttor, cuminte. Dac am fi
elevi buni, vieile noastre ar fi mai puin ntunecate de suferin, dar pentru c nu ascultm vocea
interioar a contiinei, pentru c nu acordm atenie actelor noastre, vine durerea, bate la poarta
vieii, pentru a ne face asculttori. Dac am fi mai hotri s nvm, dac am culege cu plcere
din fiecare eveniment o nvtur, dac am vrea s ne asociem cu dragoste evoluiei i s
colaborm cu Divinitatea n loc s ne ncpnm s rezistm i s ne revoltm, creterea
noastr ar fi rapid i fericirea mai constant.
Vom cunoate mreia vieii cnd ne vom aminti de experienele din trecut, cnd vom vedea
legturile care le unesc, cnd vom poseda nelepciunea, cnd vom ti sensul profund i scopul
spiritual al evenimentelor din via, de attea ori repetate. Aadar, nelepciunea este esena
descoperirilor, cunotinelor i experienelor, distilate prin filtrul suferinelor. Dac am cerceta
esena materiei noastre i am studia nencetat gndurile i sentimentele noastre secrete, am
vedea c cele mai multe din dureri sunt cauzate de egoismul nostru, de dorina arztoare de a
poseda lucruri i fiine. Egoismul este tendina de a strnge avere, de a face din eul nostru personal
centrul universului. n spaiu, cnd ne legnam pe undele eterice, spiritul tie c suntem unii cu toate
fiinele, dar cnd aceast nelegere curat este ntunecat de corpul fizic pe care-l mbrcm, simul
nostru de unitate se limiteaz la cercul strmt al trebuinelor i dorinelor noastre, transformndu-se
n egoism.
30

In timpul cnd roata vieii i a morii se rostogolete, suntem nevoii s lrgim hotarele egoismului
nostru individual, pentru a cuprinde n el i familia. Vom munci pentru soia i copiii notri, cci
nelegem n mod clar c ei sunt unii cu noi. Cu vremea, stabilim legturi cu prieteni, consacrndune i lor, cu aceeai dragoste cu care ne-am druit familiei noastre. Mai trziu, n acest egoism
colectiv vom cuprinde naiunea noastr i, n fine, omenirea ntreag. Astfel, ncetul cu ncetul,
egoismul se transfom n altruism. Marii Lumintori ai lumii au atins acest nivel, pe care l vom
ajunge cu toii n veacurile viitoare. Inc nu am ajuns la acest nivel sublim de spiritualitate; cu toate
acestea, spiritele noastre sunt foarte btrne i n adncurile contiinei noastre sunt nscrise toate
amintirile unui trecut trit n alte ri i n alte trupuri.
De multe ori am iubit, dar de multe ori, orbii de pasiunile noastre, n timpul furtunoaselor noastre
ntrupri, am urt, am luptat, am ucis, cu inima plin de mnie. De multe ori durerea ne-a sfiat
inima la moartea trupurilor celor dragi nou, i cu toate acestea, mereu ne-am ntlnit cu aceste fiine
scumpe, cu care am trit i lucrat n alte ntrupri. Dar n acelai timp, ne-am ntlnit i cu cei pe care
i-am urt, jefuit sau omort. De aici trebuie s nelegem c este o absurditate s-i tratm drept
pgni pe cei care nu ador Divinitatea n acelai mod ca noi, cu acelai ceremonial, n aceeai limb
i sub acelai nume. In alte viei i sub alte orizonturi am avut naionalitatea i am iubit i venerat
Divinitatea sub numele i cultul celor pe care acum refuzm s-i recunoatem ca frai.
Ce nebunie s-i dispreuim pe cei mai puin dezvoltai dect noi; ei sunt fraii notri tineri, care
ncep s nvee leciile vieii, cunoscute deja de noi. Ce ngustime de spirit s-i desconsiderm pe
cei care au un trup de o culoare diferit de a noastr; pentru c i noi am trit n aceste rase, i nu se
tie dac nu ne mai mn destinul, ca trimii ai Divinitii, ca misionari, n mijlocul acestor frai ai
notri, pentru c n plan spiritual toi oamenii sunt la fel i toi suntem frai.
Cunoscnd adevrul rentruprii, nu am mai rvni la bunurile i nsuirile altora, nu ne-am
mai mhni c alii au i noi nu avem. Astfel, ce nu avem azi, n aceast via, vom realiza n
viitor cu munc, rbdare i ncredere n puterile noastre spirituale, cci Tatl binecuvntat
fie numele Su ofer bogiile Sale celui ce struiete.
Nu exist el, orict de ndeprtat, pe care s nu-1 putem atinge prin eforturi repetate, sacrificii,
renunri, chiar dac pentru reuit avem nevoie de mai multe existene sau ntrupri. Entitatea
spiritual inferioar nu-i poate determina locul i prinii viitoarei sale ntrupri, pentru c ea nu
este destul de avansat ca s poat face alegerea cu discernmnt. Spiritele superioare care au
aceast misiune observnd gradul de inferioritate al spiritului candidat la ntrupare decid i l
trimit, aproape fr voia sa i incontient, ntr-un anumit mediu prielnic pentru avansarea sa.
Spiritele evoluate nu mai au nevoie de aceast tutel sau impuls de la spate, ci singure cnd sunt n
spaiu i aleg locul pe care-1 consider potrivit dezvoltrii unor anumite faculti ori reparrii unor
greeli fcute n viaa terestr anterioar. In general, locul naterii este determinat de iubirea sau ura
contractat altdat pe pmnt.
Din tainele vietii si ale universului Scarlat Demetrescu

Ce este frica?
Sfintii Parinti pun intre patimi frica si toate starile de suflet asemanatoare, care constituie forme sau
intensitati ale ei, ca teama, groaza, spaima, panica, dar si anxietatea, angoasa, disperarea. In general,
frica este provocata de pericolul unei pierderi sau de o suferinta, de ideea sau sentimentul ca vom
pierde sau am putea pierde lucrul pe care-l dorim sau pe cel de care ne-am legat.
Frica astfel definita poate fi la fel de bine o virtute, ca si o patima. Daca frica este o patima, dupa
cum vor unii, apoi nu orice frica este patima, spune Clement Alexandrinul. De aceea trebuie sa
facem distinctia intre doua feluri de frica.
1) Cel dintai, pe care Dumnezeu l-a sadit in om la crearea lui si care, deci, tine de firea sa, are doua
forme.
a) Prima sa forma este o forta care-l tine pe om lipit de fiinta sa insasi si care-l face sa se teama de a
nu-si pierde sufletul si trupul. Prin aceasta frica in manifestarile ei cele mai elementare, omul se
31

alipeste de viata, de existenta si se teme de tot ceea ce i-ar putea-o rapi sau distruge si are repulsie
fata de non-existenta. Sfantul Maxim Marturisitorul subliniaza ca aceasta tendinta tine de insasi firea
omului: cele ce sunt facute din cele ce nu sunt au si puterea de persistenta in Cel ce este, iar nu
in ceea ce nu este, iar propriu acestora dupa fire este pornirea spre cele ce le sustin si ferirea de
cele ce le strica; ea face parte dintre logoi pe care Dumnezeu i-a sadit de la inceput (in firea
omeneasca) prin creatie. Frica dupa fire este o putere ce sustine existenta prin ferire (de cele ce-ar
putea-o distruge), spune el in continuare. La fel spune si Sfantul loan Damaschin vorbind despre
repulsia fata de cele care distrug firea; putem zice ca ea corespunde instinctului de conservare,
instinctului vital, tendintei innascute a omului de a se mentine in viata si a-si perpetua existenta. Ea
se manifesta in particular ca frica de moarte, tendinta fireasca de vreme ce Creatorul ne-a daruit viata
pentru ca noi s-o pastram, iar stricaciunea si moartea sunt fenomene contrare firii.
b) A doua forma este frica de Dumnezeu, care pe o prima treapta este frica de pedeapsa
dumnezeiasca, iar pe cea mai inalta treapta se arata ca frica de a nu fi despartit de Dumnezeu.
Aceasta a doua forma de frica este firesc legata de cea dintai, caci omul -care-si iubeste propria fiinta
si viata sa si se teme sa nu le piarda -, daca stie care este natura lor adevarata, nu poate decat sa se
teama de despartirea de Dumnezeu, obarsia si scopul lor, din Care au izvorat si spre care se
indreapta. Omul care intelege temeiul real al existentei sale nu se teme atat de pierderea vietii sale
biologice, cat de pierderea vietii celei in Dumnezeu. La omul duhovnicesc, frica de moarte este
inlaturata de frica de Dumnezeu si de tot ceea ce l-ar putea desparti de Dumnezeu, adica de pacat si
de rautatea Vrajmasului care aduc moartea sufletului (cf. Mt 10, 28; Le 12, 5), singura moarte de
care cu adevarat trebuie sa ne temem, caci ea ne lipseste de viata pentru vecie, in vreme ce moartea
biologica nu face decat sa separe pentru un timp sufletul de trup si distruge numai forma
pamanteasca si stricacioasa a existentei omului.
Acest dintai fel de frica, pe care tocmai am prezentat- o sub cele doua forme ale sale, constituie o
virtute pe care Adam a avut-o in starea sa primordiala. Intr-adevar, Adam era sortit sa devina
nemuritor prin har, dar putea sa si moara, datorita liberului sau arbitru, daca s-ar fi opus prin acesta
vointei lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu i-a zis lui Adam: Din pomul cunostintei binelui si
raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit ! (Fac. 2, 17). Frica
de a nu muri, ca si de a nu fi despartit de Dumnezeu a fost unul dintre mijloacele pe care
Dumnezeu le-a dat omului pentru a-l ajuta sa-I pazeasca porunca si sa se fereasca de urmarile
calcarii ei.
2) Al doilea fel de frica, pe care Sfintii Parinti o privesc ca patima, este o urmare a pacatului
stramosesc. Ea se manifesta intotdeauna ca aversiune a omului fata de tot ceea ce i- ar putea rapi sau
distruge existenta, dar in cazul acesta nu mai este vorba despre existenta sa in Dumnezeu, ci de
existenta sa de fiinta cazuta, de care se alipeste prin filautie. Sub aceasta forma, inainte de orice si
mai intai de toate, ea este frica de moarte, dar nu din pricinile binecuvantate ale celuilalt soi de frica.
Ea capata cele mai variate forme, pe care insa nu le vom mentiona aici. Pentru a o caracteriza, vom
spune, impreuna cu Sfantul Maxim Marturisitorul, ca ea face parte dintre patimile datorate lipsirii de
placere si este produsa ca si ele de faptul ca iubirea de sine este ranita de o suferinta a sufletului sau
a trupului: omul se teme sa nu piarda si se teme si de ceea ce l-ar face sa piarda un obiect din
lumea sensibila a carui posedare (reala sau anticipata in mod imaginar) ii ofera o anumita desfatare
sensibila. Ideea sau sentimentul ca il poate pierde naste in suflet o stare de rau si de tulburare, ale
carei efecte omul le resimte si pe plan trupesc: Uneori se infricoseaza mai intai sufletul, alteori
trupul, dar oricum de la unul trece si la celalalt. Teama ca patima vadeste, in oricare dintre cazuri,
alipirea de lumea aceasta, de bunurile din ea si de desfatarea simtuala de ele, si iubirea vietii de aici;
caci omul cazut crede ca viata aceasta i-a fost data ca sa se bucure de toate placerile. De o asemenea
teama tine orice forma de teama de moarte, care nu este teama fireasca de a nu-ti pierde viata vazuta
ca dar al lui Dumnezeu si ca mijloc de inaintare spre unirea cu El, ci este teama de a nu pierde
placerile lumii. Aceasta legatura esentiala dintre patima fricii si iubirea de viata potrivit duhului
lumii viata privita si traita cu totul trupeste este adeseori evidentiata de invatatura Sfintilor
Parinti. Astfel, Sfantul Isaac Sirul scrie: Cand se afla cineva in cunostinta trupeasca, se teme de
moarte.
32

In Pateric citim ca un Batran a fost intrebat odata de un frate: Oare de ce imi este teama cand merg
prin pustie ?. A raspuns acesta: Pentru ca inca traiesti lumii !. Iar in alta parte: Un frate l-a
intrebat pe un Batran: De ce, atunci cand ies singur noaptea afara, mi se face frica ?. Iar Batranul ia spus: Pentru ca inca pui pret pe viata in aceasta lume. In timp ce primul fel de frica este dupa
fire, acesta din urma, care este o patima rea, este contrar firii si contrara ratiunii. Ea vine din
faptul ca omul a deviat sensul firesc si normal al acesteia care-l facea sa ramana fidel fiintei sale
autentice si sa-L iubeasca pe Dumnezeu -, acum fiindu-i frica sa nu-si piarda fiinta lui cea cazuta si
sa nu se afle despartit de lumea aceasta, sa nu-si piarda viata dusa in chip patimas si toate placerile
ei. in loc sa se teama de ceea ce-i poate pierde fiinta si existenta dupa duh, omul incepe sa se teama
de tot ceea ce-i primejduieste existenta trupeasca si desfatarile pe care le culege din ea.
Frica de Dumnezeu si frica lumeasca nu sunt doua atitudini deosebite prin natura lor, ci sunt una si
aceeasi atitudine fundamentala a omului, insa indreptata spre teluri diferite. Acest lucru reiese
limpede din invatatura Sfintilor Parinti, care arata cum una o exclude pe cealalta: daca ti-e teama de
ceva din lume inseamna ca nu ti-e frica de Dumnezeu; si, dimpotriva, cel care se teme de Dumnezeu
n-are frica de nimic: Cel ce s-a facut rob Domnului nu se va teme decat numai de Stapanul sau. Dar
cel ce nu se teme inca de Acesta se teme si de umbra lui, scrie, de pilda, Sfantul loan Scararul. De
aceea Sfintii Parinti spun ca teama ca patima este inlesnita de lipsa de rod a sufletului, la care
ajunge omul cand nu are Duhul cel dumnezeiesc salasluit in sufletul sau: m-am temut, caci sunt
gol, spune Adam dupa ce a calcat porunca (Fac. 3, 10).
La fel ca toate celelalte patimi, frica este, pentru Sfintii Parinti, o boala, pentru motivul fundamental
pe care tocmai l-am prezentat (adica pervertirea unei dispozitii firesti virtuoase intr-o patima contrara
firii), dar si din pricina numeroaselor tulburari care o constituie si pe care le genereaza. Mai intai,
frica vadeste o relatie patologica a omului cu Dumnezeu. Temandu-se sa nu piarda ceva din
bunurile lumii si placerile ei, in loc de a se teme sa nu-L piarda pe Dumnezeu, si deci pe sine,
omul se desparte de Dumnezeu, adevaratul izvor al vietii sale, pricinuitorul si telul fiintei lui,
Cel care da sens existentei sale si isi indreapta preocuparile spre realitatea sensibila care devine
pentru el ceva absolut. Dupa cum se vede limpede, in aceasta atitudine si in urmarile sale nefaste
regasim intregul proces al pacatului stramosesc.
In frica, Dumnezeu nu este numai uitat ca principiu al fiintei si al vietii, ca sens si centru al
existentei; El este negat, ignorat, respins ca proniator si pazitor plin de bunatate al fiecarei
fapturi. Frica vadeste amagirea in care a cazut omul crezand ca a fost parasit si socotind ca nu
poate sau ca nu trebuie sa se bazeze decat pe propriile lui puteri, fiind lipsit de ajutorul lui
Dumnezeu.
Un Batran a fost intrebat de un frate: De ce ma tem cand sunt in pustie ? Si i-a raspuns Batranul:
Pentru ca te crezi singur si nu vezi ca Dumnezeu este cu tine. Amintindu-ne ca Dumnezeu Se
ingrijeste pururea de noi (Mt 10, 29-31; Lc 12, 6-7), Hristos insusi risipeste aceasta amagire. Pe
deasupra, frica mai vadeste lipsa de credinta in bunurile duhovnicesti. Caci daca omul le-ar iubi pe
acestea, numai de pierderea lor s-ar teme, caci, dupa cum spune Sfantul Maxim Marturisitorul, omul
nu trebuie sa se teama decat de o singura durere: de pierderea darurilor dumnezeiesti.
Singure aceste bunuri au cu adevarat o valoare absoluta si o importanta vitala pentru om. Cel care isi
pune credinta in Dumnezeu, facandu-se partas invierii lui Hristos si al vietii celei dumnezeiesti, n-are
a se teme nici pentru sufletul, nici pentru trupul sau si nici chiar de moarte, prin care numai trupul
piere pentru o vreme, dar sufletul cu nimic nu se vatama (Mt 10, 28; Le 12, 4). Cel care se uneste cu
Dumnezeu afla in El multimea tuturor bunatatilor si nu se teme ca va fi lipsit de vreunul dintre
bunurile din lume.
A te teme, iarasi, nu inseamna numai a nu avea credinta in existenta darurilor duhovnicesti, singurele
adevarate, ci, in acelasi timp, a te increde in chip zadarnic in bunurile materiale, a caror realitate este
amagitoare si care se trec ca floarea ierbii, comori pe care rugina si moliile le mananca, iar hotii le
rapesc (Mt 6, 19; Le 12, 33).
Si pentru ca ele sunt stricacioase, iar el supus mortii, mai devreme sau mai tarziu, omul le pierde si
pe ele, si desfatarea pe care i-o aduceau si care, de altfel, este lucru de rand si de nimic fata de
bucuria pricinuita de bunatatile imparatiei, in sufletul omului cazut se cuibareste frica numai pentru
33

ca se lasa inselat de iluzoria realitate a lucrurilor si a placerilor din lume pe care le iubeste; daca ar
sti ce sunt ele cu adevarat, pierderea lor nu l-ar afecta cu nimic.
Fiind lipsita de orice folos, frica se vadeste o data mai mult a fi irationala. Caci omul nu poate sa
impiedice prin ea nimic din cele ce i se intampla, nu se poate feri de pericolele sau de lipsurile de
care se teme (admitand ca ele intr-adevar se vor produce): Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa
adauge staturii sale un cot ? (Mt 6, 27). Sfantul loan Damaschin arata ca fricii si grijii fara rost, pe
care lisus insusi le condamna, li se opune lipsa de grija plina de folos, a celui care se incredinteaza in
orice lucru Proniei dumnezeiesti.
Caracterul patologic al fricii se arata de asemenea in partea de imaginatie, mai mult sau mai
putin intensa, pe care ea, in general, o implica si prin care omuj deformeaza realitatea,
atribuindu-i laturi inexistente. Astfel, in imaginatia sa pericolele apar exagerat de mari, iar
pierderea unui lucru oarecare, iminenta. Mai mult, omul ajunge sa-si inchipuie lucruri care
nici nu exista, caci imaginatia sa creeaza, anticipeaza si face sa se admita ca sigure, in prezent
sau intr-un viitor apropiat, lucruri pe care nimic nu-l indreptateste sa creada ca se vor petrece
in realitate.
De aceea, Sfantul loan Scararul defineste astfel frica: Frica lasa este vederea amagitoare a unei
primejdii mai inainte de primejdie; sau ea este o simtire plina de tremurare a inimii, clatinata si
speriata de nenorociri indoielnice. Si, observand cum frica face indoielnice lucrurile cele mai sigure
si mai evidente si cat de mult este amestecata in aceasta inchipuirea omului, el adauga: Frica lasa
este lipsa incredintarii (in lucrurile de care esti cel mai incredintat). Dar deformarea realitatii,
neperceperea a ceea ce exista si perceperea celor inexistente sunt trasaturi specifice delirului. Frica
arata intotdeauna ca, in modul in care este perceput si trait realul, imaginatia domina celelalte
facultati sufletesti si le impune reprezentarile sale. Spaima care duce la incremenire este frica
rezultata dintr-o mare inchipuire, arata Sfantul loan Damaschin. Dar daca frica sau spaima, chiar
daca implica cel mai adesea multa imaginatie, pot fi uneori motivate in mod obiectiv, majoritatea
formelor de teama, si mai ales nelinistea si angoasa, se caracterizeaza prin lipsa oricarei ratiuni
obiective care le-ar putea produce, prin dominarea partii irationale din om.
Puterile sufletului care-i ingaduie omului sa vada dimensiunile reale ale lucrurilor si
intamplarilor sunt, sub imperiul fricii, paralizate. Caci gasim scris in Cartea intelepciunii lui
Solomon spaima nu este altceva fara numai lepadarea oricarui ajutor care-ti vine de la
dreapta judecata (Int. Sol. 17, 11).
Zamislirea si dezvoltarea fricii in suflet pot fi iscate si prilejuite de alte patimi ale omului. Ea se arata
a fi legata in primul rand de mandrie. Sfantul Isaac Sirul spune ca: cel lipsit de smerenie e lipsit si
de desavarsire. Si cel lipsit de aceasta e pururea infricat. Iar Sfantul loan Scararul arata ca
sufletul mandru este robul fricii lase, pentru ca se bizuie pe sine si se teme de zgomotele
lucrurilor si de umbre.
Frica este legata si de patima trandaviei, cum ne arata Sfantul Simeon Noul Teolog. In general, frica
poate fi iscata de starea de pacat, asa cum invata Sfantul Apostol Pavel: Necaz si stramtorare
(neliniste, in fr.) peste sufletul oricarui om care savarseste raul (Rm. 2, 9). Sfantul Ioan Gura de Aur
spune: Cel care vietuieste in pacat este intotdeauna temator; si dupa cum cei care au de
strabatut un drum intr-o noapte intunecata si fara luna tremura de frica, cu toate ca nu-i
ameninta nimeni si nimic, tot asa pacatosii se tem tot timpul; chiar si atunci cand nu-i mustra
nimeni, constiinta lor incarcata ii face sa se sperie de orice lucru, sa se fereasca de toti si toate
sa li se para infricosatoare si inspaimantatoare, nefiind nimic care sa nu-i umple de neliniste.
Aceste remarci nu se aplica numai celor care, dorind sa traiasca potrivit poruncilor sau cel putin
cunoscandu-le, le-au calcat si, prin urmare, sufera mustrarile constiintei, ci de asemenea si celor
care, traind in afara credintei si in necunoasterea poruncilor, au totusi un oarecare sentiment al starii
lor de pacatosenie.
Se pare chiar ca starea de pacat trezeste frica, sub forma anxietatii si angoasei, cu atat mai mult cu
cat omul nu are constiinta limpede a pacatului sau. Referindu-se la frica sufletului in care este o
marturie a pacatului, Sfantul Diadoh al Foticeei il sfatuieste pe crestin sa-si marturiseasca chiar
greselile cele fara de voie si cele fara de stiinta, caci, spune el, daca nu ne vom marturisi cum
trebuie si pentru greselile fara de voie, vom afla in noi in vremea iesirii noastre o oarecare frica
34

nelamurita. Frica, ca si celelalte patimi, este direct legata de lucrarea diavolilor. Ei contribuie la
aparitia ei si se folosesc de ea ca de un teren foarte prielnic pentru lucrarea lor, caci le este un bun
aliat, dupa cum arata Sfantul Diadoh al Foticeei, mai ales cand este vorba despre frica legata de
savarsirea pacatului.
Terapeutica bolilor spirituale Jean Claude Larchet

Linistea interioara
Linistea interioara apartine Eului Superior. Este destul de cunoscut faptul ca filosofia orientala
recunoaste omul ca fiind compus din doua Eu-ri. Un Eu Inferior si un Eu Superior (care are diferite
denumiri in diferite scoli filosofice: Supraeu, Atman, etc). Eul Superior este acea scanteie divina
din noi. Eul Superior nu moare. Atunci cand omul moare, se distruge corpul fizic, corpul energetic,
etc dar Eul Superior ramane invelit in alte corpuri subtile si, mai apoi, se va reincarna intr-un alt
corp fizic.
Eul inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care le-am invatat si acumulat in aceasta
viata, de la nastere si pana in prezent. Eul inferior este o constructie a mediului social in care neam nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social asupra noastra, asupra fiintei noastre.
Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie, mai intai, sa ne distrugem Eul inferior. Trebuie sa facem
abstractie de Eul inferior, dar trebuie sa-l neglijam intr-un mod foarte categoric. De aceea, am
folosit mai sus termenul de distrus. Nu putem sa ajungem la Eul Superior atata vreme cat suntem
condusi de Eul inferior, atata vreme cat ne ghidam viata conform cu obiceiurile societatii in care neam nascut. Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie sa-i dam ascultare. El ne cheama spre el, ne
ajuta sa-l cunoastem, vrea sa-l cunoastem si ne da in acest sens niste instructiuni cum putem
ajunge la el. Dar, din pacate, aceste instructiuni sunt in mare contradictie cu practicile si obiceiurile
societatii in care traim. Nu este un test din partea Eului Superior sa vada daca meritam acest lucru.
Este singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un exemplu. Vrem sa ajungem pe creasta unui
munte (am auzit noi ca acolo este foarte frumos). Ne interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo
3-4 posibilitati: anumite cai de acces. Dar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos,
presupune sa urcam muntele. Ei bine urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune: Eu nu
pot sa urc, este prea greu pentru mine Unii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestele
muntelui. Altii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara. Unii vor
astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. Vor astepta degeaba, o
astfel de cale nu exista. Pentru a ajunge pe creasta muntelui trebuie sa urci la deal, nu poti sa te
plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea sunt
singurele cai de acces.
Dar era vorba de linistea interioara, nu de Eul Superior. Da, dar la linistea interioara poti ajunge
numai prin cunoasterea Eului Superior. Linistea interioara este un scop, iar cunoasterea Eului
Superior este mijlocul prin care putem dobandi linistea interioara. Asa cum nu putem ajunge pe
crestele muntelui decat daca urcam la deal, asa nu vom putea ajunge la linistea interioara decat
daca ne vom cunoaste Eul Superior.
Prin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara pentru catva timp, o putem
gusta. Dar numai prin cunoasterea Eului Superior putem face din linistea interioara o prezenta
permanenta in fiinta noastra.
De unde vine linistea interioara? Vine din straturile cele mai profunde ale subconstientului nostru.
Vine din noi, din adevaratul nostru EU. Linistea este permanent prezenta in fiinta noastra, dar noi nu
avem timp sa o observam. Desigur, am vrea sa dobandim linistea interioara, dar sa nu urcam la
deal. Nu se poate. Atata vreme cat mintea noastra, constientul nostru este acaparat de dorintele
noastre pamantesti, nu vom putea gusta linistea interioara. Nu o putem gusta pentru ca nu avem timp
pentru asta.
35

Deci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 10-20-30
minute pe zi (de preferat dimineata) din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste.
Este de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este parazitat de activitatea din
timpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea limpede.
Va propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber Sa
presupunem ca v-ati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca 3 dorinte. dar numai
3. si dupa aceea dispare. Intr-un astfel de moment ii puteti raspunde rapid: o masina, o casa, o
femeie/un barbat ca sotie/sot. Si gata s-au dus cele 3 dorinte. Va duceti acasa, va suiti in masina si
faceti o plimbare cu femeia/barbatul visurilor voastre. Ramaneti fara benzina. Ptiu!!! ghinion. nu
mai aveti bani de ce nu ati cerut pestisorului bani da, dar ar fi trebuit sa renuntati la una din
celelalte dorinte. la care?
Timpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, v-ati saturat de aglomeratia
orasului. Daca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe cea pe care
o aveti si sa luati alta, la munte, dar pe langa muntele care va place nu sunt case sunt numai
niste colibe Ati prins ideea pestisorul va asteapta sa gasiti cele 3 dorinte definitive ale vietii
voastre. Acele dorinte pe care nu veti regreta ca le-ati avut la un moment dat si pe care le puteti
inlocui cu altele.
Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune: Linistea interioara? Stiti cand sunteti cel mai aproape de
linistea interioara? Cand, la intrebarea pestisorului, veti raspunde: Linistea interioara apoi.
aaa . stai sa ma mai gandesc. casa, masina. Veti fi aproape de linistea interioara atunci cand o
doriti din toti porii fiintei dvs.. Daca o doriti asa ca. E buna si ea la ceva, sunteti foarte
departe de a atinge linistea interioara.
Iata ca am dat raspuns si la cea de a 3-a intrebare. Cand vom avea linistea interioara? Atunci cand
o doriti din tot sufletul. Pana atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti permanentiza in fiinta dvs.
Dar aceasta dorinta de a dobandi linistea interioara este doar o conditie necesara nu si suficienta.
Simpla dorinta de a avea liniste nu ne aduce liniste. Pentru asta trebuie sa muncim cu noi.
Trebuie sa urcam la deal.
Vorbeam la inceput de o distrugere a Eului inferior. Aceasta distrugere este mentionata in diverse
religii sau cai spirituale, numai ca ea este pomenita sub diverse denumiri, dar este vorba despre
acelasi lucru. In crestinism, Iisus a vorbit despre a doua nastere Oare nu la acest fenomen se
referea? Sa abandonezi, sa omori vechiul sistem de valori cladit in tine de societate si sa-ti recladesti
altul, pe alte baze. Pe baza Eului Superior. Pe niste baze solide, care nu dispar odata cu moartea
corpului fizic. In unele cai spirituale se vorbeste de o abandonare totala in fata divinului. Oare nu
tot asta inseamna? Sa-ti abandonezi dorintele tale, dorintele constientului tau si sa percepi intru totul
pe cele divine? R. Stanciulescu

Gasirea Misiunii Personale

Voia lui Dumnezeu este singura Voie. Dac ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut c voia ta este a
Lui. Credina n posibilitatea conflictului a disprut. Pacea a luat locul ideii bizare c eti sfiat de
eluri conflictuale. Ca o expresie a Voii lui Dumnezeu, nu ai alt el dect pe al Su. Ideea nu poate da
natere la iluzii. Fr iluzii, conflictul este imposibil. S ncercm s recunoatem acest lucru i s
trim pacea pe care o aduce aceast recunoatere.
Nu exist nici o voie, cu excepia Voii lui Dumnezeu. Nu pot s m aflu n conflict cu Dumnezeu.
Petrece cteva minute, adugnd cteva gnduri nrudite: Sunt mpcat. Nimic nu m poate
tulbura. Voia mea este Voia lui Dumnezeu. Voia mea i Voia lui Dumnezeu sunt una. Dumnezeu
voiete pace pentru Fiul Su.
Dac exist o singur zon conflictual care pare s fie deosebit de greu de rezolvat, scoate-o n
eviden pentru a-i da o atenie special. Gndete-te la ea scurt, dar foarte concret, identific anume
36

persoana i situaia sau situaiile implicate, spunndu-i: Nu exist nici o voie, cu excepia Voii lui
Dumnezeu.
Pe aceasta o mprtesc mpreun cu El. Conflictele mele n legtur cu . nu pot fi reale.
Dup ce i-ai limpezit astfel mintea, nchide-i ochii i ncearc s trieti pacea la care te
ndreptete realitatea ta. Cufund-te n ea i simte-o cuprinzndu-te n ntregime. S-ar putea s fii
tentat s iei aceste ncercri drept acte de retragere sau renunare, dar diferena se poate detecta uor.
Dac reueti, vei avea un adnc sentiment de bucurie i o vioiciune sporit, i nu un sentiment de
somnolen i moleire. Bucuria caracterizeaz pacea. Prin trirea bucuriei i vei da seama c ai
atins-o. Dac simi c aluneci ctre retragere sau renunare, repet . F-o de cte ori este necesar.
Exist un cert ctig n refuzul alunecrii ctre retragere sau renunare, chiar dac nu trieti pacea
pe care o caui.

La Limita Dintre Cunoastere si Perceptie

Nimic real nu poate fi ameninat. Nimic ireal nu exist. ntr-aceasta st pacea lui Dumnezeu.
El face o distincie fundamental ntre real i ireal; ntre cunoatere i percepie. Cunoaterea este
adevr, sub o singur lege, LEGEA IUBIRII, sau Dumnezeu. Adevrul este inalterabil, etern i
neambiguu. Poate s nu fie recunoscut, dar nu poate fi schimbat. Se aplic la tot ce a creat
Dumnezeu, i numai ceea ce El a creat este real. Este dincolo de nvare, pentru c e dincolo de
timp i evoluie. Nu are opus; nici nceput i nici sfrit. Pur i simplu, ESTE.
Lumea percepiei, pe de alt parte, este lumea timpului, a schimbrilor, a nceputurilor i
sfriturilor. Este bazat pe interpretare, nu pe fapte. Este lumea naterii i a morii, fondat pe
credina n penurie, pierdere, separare i moarte. Este mai degrab nvat dect dat, selectiv n
accentele sale perceptuale, instabil n funcionare i inexact n interpretrile ei.
Din cunoatere i respectiv percepie apar dou sisteme de gndire distincte care sunt opuse n toate
privinele: n domeniul cunoaterii, nu exist nici un gnd separat de Dumnezeu, pentru c
Dumnezeu i Creaia Sa mprtesc o singur Voie. Lumea percepiei este fcut din credina n
voine opuse i separate, n conflict perpetuu ntre ele i cu Dumnezeu. Ceea ce percepia vede i
aude pare s fie real, pentru c accesul n contiin este permis numai celor ce se conformeaz
dorinelor celui ce percepe.
Aceasta conduce la o lume a iluziilor, o lume care are nevoie de continu aprare tocmai pentru c ea
nu este real. Odat ce un individ este prins n lumea percepiei, el este prins ntr-un vis. Nu poate
scpa din ea fr ajutor, pentru c tot ceea ce simurile sale i arat nu constituie dect mrturii ale
realitii visului. Dumnezeu a oferit Rspunsul, este singura Cale de ieire, adevratul Ajutor.
Tocmai aceasta este funcia Vocii Sale, a Sfntului Su Spirit, aceea de a media ntre dou lumi. El o
poate face pentru c, pe de o parte, El cunoate adevrul, iar, pe de alta, El ne recunoate iluziile,
fr a crede ns n ele.
Tocmai aceasta este elul Sfntul Spirit, de a ne ajuta s scpm de lumea viselor, nvndu-ne cum
s ne inversm gndirea i cum s ne dezvm de greelile noastre. Iertarea este marele ajutor de
care se folosete Sfntul Spirit pentru a ne nva cum s realizm aceast inversare a
gndurilor. Lumea pe care o vedem nu face dect s reflecte propriul nostru cadru de referin
interior: ideile, dorinele i emoiile dominante din minile noastre. Proiecia face percepia.
Mai nti privim n interior, hotrm ce fel de lume vrem s vedem, iar apoi proiectm acea
lume n afar, fcnd din ea adevrul aa cum noi l vedem.
Noi o facem adevrat prin interpretrile noastre care stabilesc ceea ce vedem. Dac folosim
percepia pentru a ne justifica propriile greeli mnia, impulsurile de a ataca, lipsa de iubire, sub
orice form ar apare vom vedea o lume a rului, a distrugerii, a maliiei, invidiei i disperrii. Toate
acestea trebuie s nvm a le ierta; nu fiindc noi suntem buni i caritabili, ci pentru c ceea ce
vedem nu este adevrat. Noi am distorsionat lumea prin propriile noastre aprri contorsionate
i de aceea vedem ce nu exist de fapt. Pe msur ce nvm s ne recunoatem erorile
perceptuale, nvm, de asemenea, s le trecem cu vederea sau s le iertm. n acelai timp,
37

ne iertm pe noi nine, privind dincolo de conceptele noastre distorsionate despre sine, ctre
Sinele pe care l-a creat Dumnezeu n noi, ca fiind noi nine.
Pcatul este definit ca lips de iubire. De vreme ce iubirea este tot ce exist, pcatul, aa cum
este vzut de Sfntul Spirit, este mai degrab o greeal care trebuie corectat, dect un ru
care trebuie pedepsit. Sentimentul nostru de nepotrivire, slbiciune i nemplinire provine din
puternica investiie n principiul penuriei care guverneaz ntreaga lume a iluziilor. Din aceste
punct de vedere, fiecare individ caut n alii ceea ce simte c lipsete n el nsui. El iubete
pe altul pentru a cpta ceva de la el. Aceasta este de fapt ceea ce trece iubire n lumea viselor. Nu
poate exista o greeal mai mare dect aceasta, pentru c iubirea este incapabil s cear ceva.
Numai minile se pot mpreuna realmente, iar ce a mpreunat Dumnezeu, omul nu poate
despri. Oricum, adevrata unire este posibil numai la nivelul Minii Christice i nu a fost, de
fapt, pierdut niciodat. Micul eu caut s se mreasc prin confirmare extern, posesii externe,
ct i prin iubire extern. Sinele creat de Dumnezeu nu are nevoie de nimic. Este de-a pururea
mplinit, ocrotit, iubit i iubitor, cutnd mai degrab s mprteasc dect s dobndeasc;
mai degrab s extind dect s proiecteze. Nu are nevoi i dorete s se mpreuneze cu ceilali,
ndemnat de mutuala lor contien a abundenei.
Relaiile speciale ale lumii sunt distructive, egoiste i copilresc de egocentrice. Cu toate acestea,
dac sunt predate Sfntului Spirit, aceste relaii pot deveni cele mai sfinte lucruri de pe pmnt,
miracolele care arat calea ntoarcerii n Cer. Lumea i folosete relaiile speciale ca pe o arm
final n sprijinul excluderii i ca o demonstraie a separrii. Sfntul Spirit le transform n
lecii perfecte de iertare i de trezire din vis. Fiecare relaie special este o ocazie de a lsa
percepiile s fie vindecate i erorile corectate.
Fiecare constituie o nou ans de a se ierta pe sine nsui, iertndu-i pe ceilali. i fiecare
devine o nou invitaie adresat Sfntul Spirit i aducerii aminte de Dumnezeu. Percepia este o
funcie a corpului i, de aceea, reprezint o limit impus contienei. Percepia vede prin ochii
corpului i aude prin urechile corpului. Ea evoc reaciile limitate de care d dovad corpul. Corpul
apare ca fiind, n mare msur, auto-motivat i independent, totui el rspunde, de fapt, numai la
inteniile minii.
Dac mintea vrea s-l foloseasc pentru atac, ntr-o form sau alta, corpul devine prada bolii, a
mbtrnirii i decderii. Dac, n schimb, mintea i accept rostul conferit de Sfntul Spirit, corpul
devine o cale util de comunicare cu ceilali, invulnerabil atta timp ct este nevoie de el, urmnd a
fi lsat la o parte cu blndee, atunci cnd folosirea lui a luat sfrit. El nsui este neutru, aa cum
este totul n lumea percepiei. Dac este folosit pentru elurile egoului sau ale Sfntul Spirit, depinde
n ntregime de menirea pe care i-o confer mintea.
Opusul vederii prin ochii corpului este viziunea lui Christos, care reflect trie i nu
slbiciune, unitate i nu separare, iubire i nu team. Opusul auzirii prin urechile corpului este
comunicarea prin Vocea care vorbete pentru Dumnezeu, Sfntul Spirit, care slluiete n fiecare
dintre noi. Vocea Sa pare ndeprtat i greu de auzit, deoarece ego-ul, care pledeaz pentru sinele
mrunt i separat, pare s vorbeasc mult mai tare. De fapt, se ntmpl invers. Sfntul Spirit
vorbete cu o claritate inconfundabil i cu o duioie copleitoare. Oricine decide s nu se identifice
cu corpul nu poate s fie surd la mesajele Sale de eliberare i speran, nici n-ar putea s nu accepte
cu bucurie viziunea lui Christos n schimbul mizerabilei imagini despre el nsui.
Viziunea lui Christos este darul Sfntul Spirit; alternativa lui Dumnezeu la iluzia separrii i
credina n realitatea pcatului, a vinei i a morii. Este corecia unic la toate erorile de percepie,
reconcilierea contrariilor aparente pe care se bazeaz aceast lume. Lumina Sa binevoitoare arat
toate lucrurile dintr-un alt punct de vedere, reflectnd sistemul de gndire care rsare din
cunoatere, fcnd rentoarcerea la Dumnezeu nu numai posibil, ci i inevitabil. Ceea ce era
privit ca o nedreptate fcut de cineva altcuiva, acum devine o chemare ntru ajutor i unire.
Pcatul, boala i atacul sunt vzute ca percepii greite care ateapt s fie remediate prin blndee i
iubire. Aprrile sunt abandonate, pentru c acolo unde nu exist atac, nu este nevoie de ele.
Nevoile frailor notri devin propriile noastre nevoi, pentru c ei merg mpreun cu noi n
cltoria ctre Dumnezeu. Fr noi, ei s-ar rtci, ar pierde calea.
38

Iertarea este necunoscut n Cer, unde nevoia de iertare ar fi de neconceput. Totui, n aceast lume,
ea este o corecie necesar la toate greelile pe care le-am fcut. A oferi iertare este singura cale de a
o avea, pentru c ea reflect legea Cerului: a da i a primi este
unul i acelai lucru. Cerul este starea fireasc a tuturor Fiilor lui Dumnezeu. Aa cum El i-a creat.
Aceasta este realitatea pentru totdeauna. Ea nu s-a schimbat numai pentru c a fost uitat. Iertarea
este mijlocul prin care ne vom aduce aminte. Prin iertare, gndirea lumii este inversat. Lumea
iertat devine poarta ctre Cer, pentru c prin binecuvntarea ei putem n sfrit, s ne iertm pe noi
nine. Prin faptul c nu mai inem pe nimeni prizonier al vinoviei, noi devenim liberi.
Recunoscnd i mrturisind pe Christos n toi fraii notri i recunoatem prezena n noi nine.
Prin faptul c dm uitrii toate percepiile noastre eronate, nepstrnd nimic din trecut care s ne in
napoi, putem s ni-L reamintim pe Dumnezeu. nvtura poate merge doar pn aici.
Cnd suntem gata, Dumnezeu nsui va face ultimul pas n rentoarcerea noastr la El.
bibliografie Curs de Miracole

Sincronicitati & Secvente numerice

C.G. Jung definea sincronicitile sub aspectul coincidenelor semnificative. La diferite intervale de
timp, individul este confruntat cu o serie de evenimente ale cror mesaj converge ctre o idee foarte
clar, neleas la modul cel mai concret ca o lecie de via. Dei raiunea tinde s nege un anume
sens al unor ntmplri care prin lipsa lor de cauzalitate par a fi separate, intuiia trezit datorit unei
emoii copleitoare n faa unui altceva care nsoete toate aceste situaii de via, face ca
evenimentele s se uneasc ntr-un complex mesaj din partea existenei. Acest mesaj, dei are
numeroase valene, caut s trezeasc n om o nou viziune asupra vieii i a drumului pe care, ca
fiin contient, are menirea s l urmeze.
Doreen Virtue ne ajuta sa intelegem aceste mesaje venite de Sus sub forma secventelor numerice
carora le-a gasit o decodificare. Cea mai frecventa sincronicitate este a verifica cat este ora fix la ore
de genul 1:11 sau 17:17. sa nu imi spuneti ca nu vi s-a intamplat! Secventele numerice sunt
prezentate mai jos in grupe de trei cifre si combinatii de cifre.
111. - Urmrii-v gndurile cu atenie i asigurai-v c gndii doar ceea ce vrei, nu ceea ce nu
vrei. Aceast secven este un semn c se deschide o poart de oportunitate i gndurile voastre se
mplinesc cu viteze record. 111 este ca lumina alb a unui bec electric. nseamn c universul tocmai
v-a nregistrat gndurile i le transform n realitate. Suntei mulumii de gndurile pe care le-a
captat universul? Dac nu, corectai-v gndurile (cerei ngerilor s v ajute n aceast privin, dac
v este greu s v controlai ori s v urmrii gndurile).
222. Ideile voastre nou sdite ncep s devin realitate. Continuai s le udai i .s le facei s
creasc, imediat ce ies din pmnt i putei s avei dovada mplinirii i manifestrii lor. Cu alte
cuvinte, nu renunai cu cinci minute naintea miracolului. mplinirea va deveni evident pentru voi,
continuai deci, e bine aa! Continuai s avei, s afirmai i s vizualizai gnduri pozitive.
333. Maetrii spirituali elevai sunt lng voi, dorind ca voi s tii c putei beneficia de ajutorul,
iubirea i tovria lor. Chemai-i adesea, n special atunci cnd vedei secvene care cuprind
numrul 3 n jurul vostru. Unii dintre cei mai cunoscui maetri spirituali elevai sunt Iisus, Moise,
Fecioara Maria, Quan Yin i Yogananda.
444. ngerii v nconjoar acum, asigurndu-v de dragostea i ajutorul lor. Nu v facei griji,
pentru c ajutorul ngerilor v este la ndemn.
555.- Punei-v centurile, pentru c vei avea parte de o schimbare important n via. Aceast
schimbare nu ar trebui s fie privit ca fiind pozitiv sau negativ, fiindc nu este altceva dect o
parte fireasc din cursul obinuit al vieii. Poate c acea schimbare este un rspuns la rugciunile
voastre, continuai deci s v vizualizai i s v simii n linite i pace.
666. Gndurile v sunt dezechilibrate acum, fiind concentrate prea mult asupra lumii materiale.
Aceast secven numeric v cere s v echilibrai gndurile ntre cer i pmnt. Ca n celebra

39

Predic de pe munte, ngerii v cer s v ngrijii de suflet i de slujirea celorlali, tiind _ nevoile
voastre materiale i emoionale vor fi astfel i ele mplinite.
777. ngerii v aplaud felicitri, suntei printre cei alei! Continuai tot aa, tiind c dorinele
voastre vor deveni realitate. Este un semn extrem de pozitiv i nseamn c ar trebui s v ateptai i
la alte miracole.
888. O anumit etap, o faz, din viaa voastr e aproape s ia sfrit, iar aceast secven
numeric v anun din timp pentru a putea s v pregtii. Aceast secven numeric poate nsemna
c ncheiai o faz emoional, relaional sau din cariera voastr. De asemenea, nseamn c se vede
luminia de la captul tunelului. n plus, mai nseamn: Recolta s-a copt. Nu ntrziai s o culegei
i s v bucurai de ea. Cu alte cuvinte, nu ntrziai s facei micarea ori s v bucurai de roadele
muncii voastre.
999. mplinire. Este sfritul unei faze importante n viaa voastr personal sau la nivel global. De
asemenea, este un mesaj ctre lucrtorii de lumin implicai n vindecarea Pmntului i nseamn:
La treab, fiindc Pmntul-Marn are nevoie de voi acum.
000. Un semn care v reamintete c suntei una cu Dumnezeu i c trebuie s simii prezena
iubirii Creatorului n interiorul vostru. Mai e i un semn c s-a ncheiat un ciclu specific unei
anumite situaii.
Combinaii numerice
Combinaii ale cifrei 1
1 i 2, cum ar fi 122, 121 sau 112. Gndurile noastre sunt ca seminele care ncep s ncoleasc. Sar putea s fi vzut deja dovada fructificrii dorinelor voastre. Sunt semne c lucrurile evolueaz sau
vor evolua n direcia dorit. Pstrai-v credina!
1 i 3, cum ar fi 133, 131 sau 113. Maetrii spirituali elevai lucreaz cu voi pentru mbuntirea
procesului vostru de gndire. n multe feluri, ei acioneaz ca mentori, nvndu-v nelepciunea
strveche implicat n mplinirea gndurilor. Ei v trimit energie pentru a nu v simi descurajai i
v ncurajeaz s rmnei concentrai asupra scopurilor sufletului vostru. n plus, maetrii spirituali
elevai pot s v ofere sfaturi, ndrumri i sugestii privind scopul vieii voastre. ntotdeauna, totui,
ei v nva c orice creaie ncepe la nivel de gnd i de idee. Cerei-le s v ajute s alegei cu
nelepciune ceea ce dorii.
1 i 4, cum ar fi 144, 141 sau 114. ngerii pun un puternic accent pe faptul c trebuie s v urmrii
gndurile n acest moment. Ei v sftuiesc s v formulai o dorin, pentru c suntei la o poart prin
care gndurile voastre se vor manifesta chiar acum. (Vedei combinaia 411, care nseamn: Cerei
ngerilor informaiile vitale de care avei nevoie acum.)
1 i 5, cum ar fi 155, 151 sau 115. Gndurile v creeaz schimbri n via. ndreptai-v gndurile
n direcia dorit. Dac schimbrile pe care le vedei c urmeaz s aib loc nu sunt dorite, putei s
le oprii ori s le schimbai, prin modificarea gndurilor voastre.
1 i 6, cum ar fi 166, 161 sau 116. inei-v gndurile ndreptate spre cer i lsai grijile materiale.
(Vedei combinaia 611, care nseamn: Cerei ajutor pentru ndreptarea unor lucruri din lumea
material, care v irit ori v deranjeaz acum.)
1 i 7, cum ar fi 177, 171 sau 117. Este o confirmare c facei lucruri minunate. Suntei pe drumul
bun, inei-o tot aa! Este un semn c v-ai ales bine gndurile i c ar trebui s v concentrai mai
ferm pe obiectivele proprii. Asigurai-v c adugai emoii potrivite gndurilor voastre. De
exemplu, s v simii minunat pentru darurile pe care le-ai primit n via. Recunotina va grbi
procesul transformrii visurilor n realitate.
1 i 8, cum ar fi 188, 181 sau 118. V apropiai de sfritul unei faze importante din viaa voastr.
Dac ai obosit datorit unei anumite pri a vieii voastre, fii mulumii c n curnd aceasta va fi
vindecat sau nlocuit cu ceva mai bun.
1 i 9, cum ar fi 199, 191 sau 119. S-a deschis o nou u pentru voi, ca rezultat al gndurilor
voastre. Avei acum ocazia s v privii gndurile n fa i s v ntlnii ntre patru ochi cu
40

propriile creaii. Lsai lucrurile vechi s dispar, pe msur ce sunt nlocuite cu altele noi, conform
dorinelor voastre.
1 si 0, cum ar fi 100, 101 sau 110. Cluzirea divin de la Dumnezeu i de la ngeri v cere s v
schimbai gndurile. Poate v-ai rugat s fii mai fericii i mai sntoi. Dac este aa, acesta este un
rspuns la rugciunile voastre. Dumnezeu tie c soluia pe care o cutai ia natere din gndurile
voastre. Cerei lui Dumnezeu s v cluzeasc direcia gndurilor i s v sprijine n cursul
perioadei de tranziie.
Combinaii ale cifrei 2
2 i 1, cum ar fi 211, 212 i 221. Gndurile noastre sunt ca seminele care ncep s ncoleasc. S-ar
putea s fi vzut deja dovada fructificrii dorinelor voastre. Sunt semne c lucrurile evolueaz sau
vor evolua n direcia dorit. Pstrai-v credina!
2 i 3, cum ar fi 233, 232 i 223. Maetrii spirituali elevai lucreaz cu voi n calitate de co-creatori
ai noului vostru proiect. Ei v spun c v mprtesc entuziasmul i tiu c totul lucreaz n
favoarea voastr. Maetrii pot vedea c viitorul vostru este deja n mod garantat pregtit s
primeasc fericirea pe care o cutai. Bucurai-v de aceast nou faz a vieii voastre!
2 i 4, cum ar fi 244, 242 i 224. Aa cum se spune n textul spiritual A Course in Miracles (Curs n
miracole), ngerii au grij de scopul vostru nou nscut.Este un semn c primii ajutor de sus n
realizarea tranziiilor dorite. E vremea s tii n mod special c nu suntei singuri. Combinaiile
numerelor 2 i 4 sunt un semnal de la ngerii votri, prin care v spun c lucreaz foarte strns cu voi
2 i 5, cum ar fi 255, .252 i 225. Rugciunile i inteniile voastre au fost dare, puternice i rar
rezerve; aadar, ateptai-v s apar o schimbare mai repede dect ai putea prevedea. Nu v dai la
o parte cnd dorinele sunt aproape s vi se mplineasc. Ele s-ar putea realiza pe ci neateptate,
deci pstrai-v credina. Vorbii adesea cu Dumnezeu i cerei-i s v trimit din nou linitea.
2 i 6, cum ar fi 266, 262 i 226. Vei avea de fcut noi cumprturi sau achiziii.
2 i 7, cum ar fi 277, 272 i 227. Ai depus recent un dosar pentru a obine o nou slujb, pentru
admiterea ntr-o coal sau pentru a primi un mprumut? Aceste numere semnaleaz c vor veni veti
bune. Ele v cer s v concentrai i s nu v slbeasc credina.
2 i 8, cum ar fi 288, 282 i 228. O u ncepe s se deschid i o alt u ncepe s se nchid. Fii
siguri c v ascultai foarte atent intuiia acum, pentru c ea v va cluzi n privina pailor pe care
trebuie s-i facei pentru a v asigura prosperitate crescnd n cursul acestor tranziii.
2 i 9, cum ar fi 299, 292 i 229. Dac ai suferit recent o pierdere (slujb, dragoste etc.), ateptaiv s o nlocuii n viitorul foarte apropiat. Totul lucreaz n favoarea voastr, dei s-ar putea s fie
att de mult implicat o activitate de culise, nct s v ntrebai dac nu cumva Dumnezeu v-a uitat.
Nu v facei griji! Simii-v energia vieii, care avanseaz acum. Nu vei fi pedepsit pentru
pierderea recent. Universul se pregtete, n schimb, pentru nouti.
2 i 0, cum ar fi 200, 202 i 220. Dumnezeu vrea s tii c El nu v-a uitat i nu v-a prsit. V
iubete foarte, foarte mult! De fapt, Dumnezeu orchestreaz o nou faz minunat a vieii voastre.
Vorbii adesea cu Dumnezeu i vei simi miracolul care se ntrevede. Dumnezeu v mai amintete i
de importana sincronizrii divine. Uneori, anumii factori trebuie s se ntruneasc exact nainte
ca rezultatul dorit s poat fi realizat. Atta timp ct rmnei fermi n gnduri i n credin, nimic
nu v mpiedic s v mplinii dorina.
Combinaii ale cifrei 3
3 i 1, cum ar fi 311, 313 sau 331. Maetrii spirituali elevai lucreaz cu voi pentru mbuntirea
procesului vostru de gndire. n multe feluri, ei acioneaz ca mentori, nvndu-v nelepciunea
strveche implicat n mplinirea gndurilor. Ei v trimit energie pentru a nu v simi descurajai i
v ncurajeaz s rmnei concentrai asupra scopurilor sufletului vostru. n plus, maetrii spirituali
elevai pot s v ofere sfaturi, ndrumri i sugestii privind scopul vieii voastre. ntotdeauna, totui,
41

ei v nva c orice creaie ncepe la nivel de gnd i de idee. Cerei-le s v ajute s alegei cu
nelepciune ceea ce dorii.
3 i 2, cum ar fi 322, 323 sau 332. Maetrii spirituali elevai lucreaz cu voi n calitate de cocreatori ai noului vostru proiect. Ei v spun c v mprtesc entuziasmul i tiu c totul lucreaz n
favoarea voastr. Maetrii pot vedea c viitorul vostru este deja n mod garantat pregtit s
primeasc fericirea pe care o cutai. Bucurai-v de aceast nou faz a vieii voastre!
3 i 4, cum ar fi 344, 343 sau 334. Primii ajutor din mai multe direcii acum! Att maetrii
spirituali elevai, ct i ngerii sunt aici s v sprijine, s v cluzeasc i s v iubeasc. ntindei
minile ctre ei, aa cum i ei ntind minile ctre voi.
3 i 5, cum ar fi 355, 353 sau 335. Maetrii spirituali elevai vor s v pregteasc pentru o
iminent schimbare major n viaa voastr. Ei vor s tii c v in de mn n cursul acestei
schimbri i c totul va fi bine. Acceptai cu inima deschis aceast schimbare i bucurai-v de
binecuvntrile implicate de ea.
3 i 6, cum ar fi 366, 363 sau 336. Maetrii votri spirituali elevai v ajut s obinei bunurile
materiale de care avei nevoie pentru mplinirea scopului divin al vieii voastre. Dac asta nseamn
bani pentru educaie sau posibiliti materiale pentru ca voi s v putei desfura activitatea de
predare sau de vindecare, maetrii elevai caut s vi le asigure. Ei vor s tii c meritai s primii
acest ajutor, pentru c el v va permite s druii mai mult i mai bine altora.
3 i 7, cum ar fi 377, 373 sau 337. Maetrii spirituali elevai sunt bucuroi. Nu numai c vd
adevrata voastr divinitate interioar, ci sunt i de acord cu calea pe care ai ales-o. Ei vor s tii c
meritai s fii fericii i s permitei curgerea fericirii sfinte, care vine o dat cu motenirea voastr
divin i din calea aleas.
3 i 8, cum ar fi 388, 383 sau 338. Continuai tot aa, v spun maetrii spirituali elevai. Mriiv energia i concentrare a gndurilor i sentimentelor. Realiniai-v perspectiva conform contiinei
c suntei una cu Dumnezeu, cu fiecare i cu ntreaga existen.
3 i 9, cum ar fi 399, 393 sau 339. Este un mesaj puternic s lsai s treac anumite situaii din
viaa voastr care nu mai corespund ori care i-au ndeplinit deja scopul. Nu rmnei legai de
anumite situaii din team. Contientizai i avei grij de orice clip din viaa voastr. Este vital s
avei o perspectiv pozitiv despre voi niv i despre viitorul vostru. Aceast perspectiv creeaz
de fapt ceea ce trii, deci rugai-i pe maetrii spirituali elevai s v ajute n alegerea gndurilor
voastre din perspectiva nalt a iubirii divine.
3 i 0, cum ar fi 300, 303 sau 330. Dumnezeu i maetrii spirituali elevai ncearc s v atrag
atenia, mai ales n privina problemei legate de scopul divin al vieii voastre. N-ai inut seama de
unele ndrumri divine n ultima vreme? Dac da, sar putea s v simii blocai acum. Aceast
secven este o cale cereasc de a v atrage atenia c trebuie s v ndeplinii partea voastr n
procesul de co-creaie. Asta nseamn s ascultai i s urmai ndrumrile divine n privina
pailor care trebuie fcui.
Combinaii ale cifrei 4
4 i 1, cum ar fi 441, 414 sau 411. ngerii v recomand s v urmrii gndurile chiar n acest
moment. Ei v sftuiesc s v punei o dorin, pentru c suntei n faa unei pori care v va permite
s v mplinii gndurile. (Combinaia 411 nseamn: Cerei ngerilor informaii vitale de care avei
nevoie n acest moment. )
4 i 2, cum ar fi 422, 424 i 442. Aa cum se spune n textul spiritual A Course in Miracles (Curs n
miracole), ngerii au grij de scopul vostru nou nscut. Este un semn c primii ajutor de sus n
realizarea tranziiilor dorite. E vremea s tii n mod special c nu suntei singuri. Combinaiile
numerelor 4 i 2 sunt un semn de la ngerii votri, prin care v spun c lucreaz foarte strns cu voi
acum.
4 i 3, cum ar fi 433, 434 sau 443. Primii ajutor din mai multe direcii acum! Att maetrii
spirituali elevai, ct i ngerii sunt aici s v sprijine, s v c1uzeasc i s v iubeasc. ntindei
minile ctre ei, aa cum i ei ntind minile ctre voi.
42

4 i 5, cum ar fi 455, 454 sau 445. ngerii votri sunt implicai ntr-una din schimbrile importante
din viaa voastr acum.
4 i 6, cum ar fi 466, 464 sau 446. ngerii v atrag atenia c v concentrai prea mult asupra lumii
materiale. Ei v cer s v lsai grijile n seama lor, pentru ca ei s poat interveni. Echilibrai-v
concentrarea ntre cer i pmnt i s tii c sursele de care dispunei sunt ntr-adevr nelimitate, mai
ales atunci cnd lucrai mn-n mn cu forele divine.
4 i 7, cum ar fi 477, 474 sau 447. ngerii v felicit i v spun: Continuai tot aa! Suntei printre
cei alei. Pstrai-v gndurile concentrate, pentru c astfel vei obine un efect important i pozitiv.

4 i 8, cum ar fi 488, 484 sau 448. Este un mesaj de la ngerii votri c o faz din viaa voastr este
pe cale s se ncheie. Ei vor s tii c atunci cnd lucrurile merg mai ncet, ei sunt alturi de voi i
v vor ajuta c1uzindu-v ctre o nou situaie mai potrivit nevoilor, dorinelor i scopului vostru
n via.
4 i 9, cum ar fi 499, 494 sau 449. ngerii v spun c e vremea s lsai s treac o situaie deja
ncheiat. Ei v reamintesc faptul c, pe msur ce o u se nchide, alta se deschide. ngerii v ajut
desigur s deschidei ui noi i s v vindecai de orice suferine care ar nsoi perioada de tranziie
pe care o_ parcurgei. V rog, cerei-le ngerilor s v ajute s avei credina c acele nchideri i
deschideri sunt rspunsuri la rugciunile voastre.
4 i 0, cum ar fi 400, 404 sau 440. Dumnezeu i ngerii vor s tii c suntei foarte, foarte iubii. Ei
v cer s v facei timp, mcar o clip, s simii aceast dragoste, pentru c ea rspunde multor
ntrebri i rezolv orice provocare.
Combinaii ale cifrei 5
5 i 1, cum ar fi 511, 515 sau 551. gndurile voastre creeaz schimbrile n viaa voastr.
Continuai s v ndreptai gndurile n direcia dorit. Dac schimbrile pe care le vedei
petrecndu-se nu sunt dori te, le putei opri i schimba modificndu-v gndurile.
5 i 2, cum ar fi 522, 525 sau 552. Rugciunile i inteniile voastre au fost dare, puternice i fr
rezerve; aadar, ateptai-v s apar o schimbare mai repede dect ai putea prevedea. Nu v dai la
o parte cnd dorinele sunt aproape s vi se mplineasc. Ele s-ar putea realiza pe ci neateptate,
deci pstrai-v credina. Vorbii adesea cu Dumnezeu i cerei-i s v trimit din nou linitea.
5 i 3, cum ar fi 533, 535 sau 553. Maetrii spirituali elevai vor s v pregteasc pentru o
iminent schimbare major n viaa voastr. Ei vor s tii c v in de mn n cursul acestei
schimbri i c totul va fi bine. Acceptai cu inima deschis aceast schimbare i bucurai-v de
binecuvntrile implicate de ea.
5 i 4, cum ar fi 544, 545 sau 554. ngerii votri sunt implicai ntr-una din schimbrile importante
din viaa voastr acum.
5 i 6, cum ar fi 566, 565 sau 556. Viaa voastr material se schimb semnificativ. Poate fi vorba
de o nou cas, o nou main sau de alte bunuri materiale.
5 i 7, cum ar fi 577, 575 sau 557. Este o validare, o confirmare c suntei pe int i c este
iminent o schimbare care v va mbogi n plan fizic, emoional sau intelectual sau o combinaie
a celor trei. Continuai n aceeai direcie i vei vedea curnd c schimbrile v vor mbogi viaa
voastr i a celor din jurul vostru.
5 i 8, cum ar fi 588, 585 sau 558. Aceast secven numeric nseamn c suntei n al
unsprezecelea ceas, chiar naintea schimbrii. Nu v temei, pentru c vei fi sprijinii i iubii pe tot
parcursul acestei schimbri, care este iminent acum.
5 i 9, cum ar fi 599, 595 sau 559. Pentru ca noul s se manifeste, este important s eliberai
trecutul. Aceast secven numeric v cere s lsai vechiul s treac i s tii c a ndeplinit o
funcie vital la vremea lui. Totui, viaa curge i schimbarea este inevitabil. S tii c noul este la
ua voastr, ateptnd s-l lsai s intre. Invitai noul s intre pe msur ce v. detaai cu iubire de
trecut.

43

5 i 0, cum ar fi 500, 505 sau 550. Un mesaj important care v ntiineaz c schimbrile din viaa
voastr sunt n ordinea divin i perfect. Ele sunt un dar de la Dumnezeu i n acord cu voia lut
Dumnezeu pentru eul vostru superior.
Combinaii ale cifrei 6
6 i 1, cum ar fi 611, 616 sau 661. inei-v gndurile ndreptate spre cer i lsai deoparte grijile
materiale. (Combinaia 611 nseamn: Cerei ajutor pentru ndreptarea unor lucruri din lumea
material, care v irit ori v deranjeaz acum.)
6 i 2, cum ar fi 622, 626 i 662. Vei avea de fcut noi cumprturi sau achiziii.
6 i 3, cum ar fi 633, 636 sau 663. Maetrii votri spirituali elevai v ajut s obinei bunurile
materiale de care avei nevoie pentru mplinirea scopului divin al vieii voastre. Dac asta nseamn
bani pentru educaie sau posibiliti materiale pentru. ca voi s v putei desfura activitatea de
predare sau de vindecare, maetrii elevai caut s vi le asigure. Ei vor s tii c meritai s primii
acest ajutor, pentru c el v va permite s druii mai mult i mai bine altora.
6 i 4, cum ar fi 644, 646 sau 664. ngerii v atrag atenia c v concentrai prea mult asupra lumii
materiale. Ei v cer s v lsai grijile n seama lor, pentru ca ei s poat interveni. Echilibrai-v
concentrarea ntre cer i pmnt i s tii c sursele de care dispunei sunt ntr-adevr nelimitate, mai
ales atunci cnd lucrai mn-n mn cu forele divine.
6 i 5, cum ar fi 655, 656 sau 665. Viaa voastr material se schimb semnificativ. Poate fi vorba
de o nou cas, o nou main sau de alte bunuri materiale.
6 i 7, cum ar fi 677, 676 sau 667. O validare a faptului c att gndurile, ct i activitatea voastr
privind lumea material, se ndreapt spre o int bun. V-ai echilibrat cu succes gndurile i
activitile pentru a v ngriji de minte, trup i suflet. Susinei-v cu fermitate munca deosebit!
6 i 8, cum ar fi 688, 686 sau 668. Suntei aproape s v desprii de ceva din lumea voastr
material, de exemplu s vindei o proprietate. Dac nu intenionai s pierdei ori s vindei ceva din
viaa voastr material, v putei schimba gndurile i direcia. Totui, dac intenionai s vindei
sau s renunai la ceva din viaa voastr material, considerai aceste secvene numerice ca un semn
c dorina voastr este aproape s devin realitate.
6 i 9, cum ar fi 699, 696 sau 669. Detaai-v de bunurile materiale, n special dac avei vreo
obsesie legat de o anumit categorie de bunuri materiale. Aceast secven numeric v cere s
lsai obsesia s treac i s v detaai. De asemenea, este un .mesaj c un anumit lucru pe care l-ai
vndut sau l-ai pierdut Va fi curnd nlocuit cu altceva mai bun. Fii deschii s primii noi bunuri
care v depesc ateptrile, fiindc suntei pregtii s v mbuntii dotarea. Meritai ce e mai
bun!
6 i 0, cum ar fi 600, 606 sau 660. acesta este un mesaj de la Creator privind viaa voastr
material. Dumnezeu v cere s v concentrai mai puin pe dorinele terestre. Asta nu nseamn c
Dumnezeu v cere s trii o via srcit, ci mai degrab s ncercai o abordare mai spiritual
pentru a v putea satisface nevoile. S tii c Dumnezeu este cu voi i c El e sursa voastr pentru
tot ce avei nevoie. Pur i simplu pstrai-v credina i recunotina i rmnei deschii la semnele
sau la noile oportuniti de mplinire a necesitilor voastre materiale. Cutai mai nti mpria
lui Dumnezeu i toate celelalte lucruri de care avei nevoie vi se vor da pe deasupra este esena
mesajului acestei secvene numerice. Putei obine mai multe informaii despre acest proces citind
cartea The Abundance Book (Cartea belugului) de John Randolph Price (publicat de Editura Hay
House n Statele Unite ale Americii) sau citind Predica de pe Munte din Evanghelia dup Matei
(5:1-12).
Combinaii ale cifrei 7
7 i 1, cum ar fi 711, 717 sau 771. Este o confirmare c facei lucruri minunate. Suntei pe drumul
bun, inei-o tot aa! Este un semn c v-ai ales bine gndurile i c ar trebui s v concentrai mai
ferm pe obiectivele proprii. Asigurai-v c adugai emoii potrivite gndurilor voastre. De
44

exemplu, s v simii minunat pentru darurile pe care le-ai primit n via. Recunotina va grbi
procesul transformrii visurilor n realitate.
7 i 2, cum ar fi 722, 727 i 772. Ai depus recent un dosar pentru a obine o nou slujba, pentru
admiterea ntr-o coal sau pentru a primi un mprumut? Aceste numere semnaleaz c vor veni veti
bune. Ele v cer s v concentrai i s nu v slbeasc credina.
7 i 3, cum ar fi 733, 737 sau 773. Maetrii spirituali elevai sunt bucuroi. Nu numai c vd
adevrata voastr divinitate interioar, ci sunt i de acord cu calea pe care ai ales-o. Ei vor s tii c
meritai s fii fericii i s permitei curgerea fericirii sfinte care vine o dat cu motenirea voastr
divin i din calea aleas.
7 i 4, cum ar fi 744, 747 sau 774. ngerii v felicit i v spun: Continuai tot aa! Suntei printre
cei alei. Pstrai-v gndurile concentrate, pentru c astfel vei obine un efect important i pozitiv.

7 i 5, cum ar fi 755, 757 sau 775. Este o validare, o confirmare c suntei pe int i c este
iminent o schimbare care v va mbogi n plan fizic, emoional sau intelectual sau o combinaie
a celor trei. Continuai n aceeai direcie i vei vedea curnd c schimbrile v vor mbogi viaa
voastr i a celor din. jurul vostru.
7 i 6, cum ar fi 766, 767 sau 776. O validare a faptului c att gndurile, ct i activitatea voastr
privind lumea material, se ndreapt spre o int bun. V-ai echilibrat cu succes gndurile i
activitile pentru a v ngriji de minte, trup i suflet. Susinei-v cu fermitate munca deosebit!
7 i 8, cum ar fi 788, 787 sau 778. Ai simit c o parte din viaa voastr, de exemplu o slujb sau o
relaie, se ncheie? Aceast combinaie confirm c ceea ce simii este corect. Sfritul ar putea s
nsemne o important schimbare pozitiv a situaiei sau ar putea s nsemne c o anumit parte din
viaa voastr se apropie de sfrit. Indiferent de situaie, aceast secven numeric aduce veti bune
despre o iminent schimbare pozitiv care implic ncheierea unei situaii dificile. Concentrai-v,
fiindc viaa voastr e pe cale s devin mai uoar.
7 i 9, cum ar fi 799, 797 sau 779. Felicitri! Dai la o parte pri vechi din viaa voastr, care nu
mai corespund personalitii voastre. Trii o via mai autentic n conformitate cu cea mai nalt
perspectiv despre voi niv. Aceast secven numeric aplaud decizia voastr de a tri cinstit.
7 i 0, cum ar fi 700, 707 sau 770. Un biat bun sau o fat bun, spuse direct de Dumnezeu,
care v apreciaz pentru activitatea mental, spiritual i fizic pe care o desfurai. V ajutai pe
voi niv i pe ali oameni mergnd pe aceast cale, i Dumnezeu v cere s continuai activitatea
voastr minunat.
Combinaii ale cifrei 8
8 i 1, cum ar fi 811, 818 sau 881. V apropiai de sfritul unei faze importante din viaa voastr.
Dac ai obosit datorit unei anumite pri a vieii voastre, fii mulumii c n cnd aceasta va fi
vindecat sau nlocuit cu ceva mai bun.
8 i 2, cum ar fi 822, 828 i 882. O u ncepe s se deschid i o alt u ncepe s se nchid. Fii
siguri c v ascultai foarte atent intuiia acum, pentru c ea v va cluzi n privina pailor pe care
trebuie s-i facei pentru a v asigura prosperitate crescnd n cursul acestor tranziii.
8 i 3, cum ar fi 833, 838 sau 883. Continuai tot aa, v spun maetrii spirituali elevai. Mriiv energia i concentrarea gndurilor i sentimentelor. Realiniai-v perspectiva conform contiinei
c suntei una cu Dumnezeu, cu fiecare i cu ntreaga existen.
8 i 4, cum ar fi 844, 48 sau 884. Este un mesaj de la ngerii votri c o faz din viaa voastr este
pe cale s se ncheie. Ei vor s tii c atunci cnd lucrurile merg mai ncet, ei sunt alturi de voi i
v vor ajuta cluzindu-v ctre o nou situaie mai potrivit nevoilor, dorinelor i scopului vostru
n. via..
8 i 5, cum ar fi 855, 858 sau 885. Aceast secven numeric nseamn c suntei n al
unsprezecelea ceas, chiar naintea schimbrii. Nu v temei, pentru c vei fi sprijinii i iubii pe tot
parcursul acestei schimbri, care este iminent acum.
8 i 6, cum ar fi 866, 868 sau 886. Suntei aproape s v desprii de ceva din lumea voastr
material, de exemplu s vindei o proprietate. Dac nu intenionai s pierdei ori s vindei ceva din
45

viaa voastr material, v putei schimba gndurile i direcia. Totui, dac intenionai s vindei
sau s renunai la ceva din viaa voastr material, considerai aceste secvene numerice ca un semn
c dorina voastr este aproape s devin realitate.
8 i 7, cum ar fi 877, 878 sau 887. Ai simit c o parte din viaa voastr, de exemplu o slujb sau o
relaie, se ncheie? Aceast combinaie confirm c ceea ce simii este corect. Sfritul ar putea s
nsemne o important schimbare pozitiv a situaiei sau ar putea s nsemne c o anumit parte din
viaa voastr se apropie de sfrit. Indiferent de situaie, aceast secven numeric aduce veti bune
despre o iminent schimbare pozitiv care implic ncheierea unei situaii dificile. Concentraiv,
fiindc viaa voastr e pe cale s devin mai uoar.
8 i 9, cum ar fi 899, 898 sau 889. Se ncheie o faz important din viaa voastr, aducnd cu ea
alte evenimente care se vor sfri, la rndul lor, printr-un efect de .domino. Asemenea unui tren care
sosete la captul liniei, un vagon se va opri, n timp ce urmtoarele vagoane vor avea nevoie de mai
mult dect o clip nainte de a se opri. Aceast secven numeric este un mesaj c trecei printr-o
serie de evenimente, n care anumite pri ale vieii voastre ncetinesc i se opresc. Nu v ngrijorai,
fiindc aceste schimbri sunt necesare pentru ca noi secvene i noi condiii s nceap pentru tine.
8 i 0, cum ar fi 800, 808 sau 880. Un mesaj de la Creatorul vostru, nsemnnd c situaiile care iau
sfrit sunt o parte din Marele Plan Divin. Sunt rspunsuri la rugciunile voastre i sunt conforme cu
voi a Domnului n privina ta. Cerei-i lui Dumnezeu s v potoleasc orice temeri i griji pe care leai putea ave a n legtur cu schimbrile care vor veni.
Combinaii ale cifrei 9
9 i 1, cum ar fi 911, 919 sau 991. S-a deschis o nou u pentru voi, ca rezultat al gndurilor
voastre. Avei acum ocazia s v privii gndurile n fa i s v nt1nii ntre patru ochi cu
propriile creaii. Lsai lucrurile vechi s dispar, pe msur ce sunt n1ocuite cu altele noi, conform
dorinelor voastre.
9 i 2, cum ar fi 922, 929 i 992. Dac ai suferit recent o pierdere (slujb, dragoste, etc.), ateptaiv s o nlocuii n viitorul foarte apropiat. Totul lucreaz n favoarea voastr, dei s-ar putea s fie
att de mult implicat o activitate de culise, nct s v ntrebai dac nu cumva Dumnezeu v-a uitat.
Nu v facei griji! Simii-v energia vieii, care avanseaz acum. Nu vei fi pedepsit pentru
pierderea recent. Universul se pregtete, n schimb, pentru nouti.
9 i 3, cum ar fi 933, 939 sau 993. Este un mesaj puternic s lsai s treac anumite situaii din
viaa voastr care nu mai corespund ori care i-au ndeplinit deja scopul. Nu rmnei legai de
anumite situaii din team. Contientizai i avei grij de orice clip din viaa voastr. Este vital s
avei o perspectiv pozitiv despre voi niv i despre viitorul vostru. Aceast perspectiv creeaz
de fapt ceea ce trii, deci rugai-i pe maetrii spirituali elevai s v ajute n alegerea gndurilor
voastre din perspectiva nalt a iubirii divine.
9 i 4, cum ar fi 944, 949 sau 994. ngerii v spun c e vremea s lsai s. Treac o situaie deja
ncheiat. Ei v reamintesc faptul c, pe msur ce o u se nchide, alta se deschide. ngerii v ajut
desigur s deschidei ui noi i s v vindecai de orice suferine care ar nsoi perioada de tranziie
pe care o parcurgei. V rog, cerei-le ngerilor s v ajute s avei credina c acele nchideri i
deschideri sunt rspunsuri la rugciunile voastre.
9 i 5, cum ar fi 955, 959 sau 995. Pentru ca noul s se manifeste, este important s eliberai
trecutul. Aceast secven numeric v cere s lsai vechiul s treac i s tii c a ndeplinit o
funcie vital la vremea lui. Totui, viaa curge i schimbarea este inevitabil. S tii c noul este la
ua voastr, ateptnd s-l lsai s intre. Invitai noul s intre pe msur ce v detaai cu iubire de
trecut.
9 i 6, cum ar fi 966, 969 sau 996. Detaai-v de bunurile materiale, n special dac avei vreo
obsesie legat de o anumit categorie de bunuri materiale. Aceast secven numeric v cere s
lsai obsesia s treac i s v detaai. De asemenea, este un mesaj c un anumit lucru pe care l-ai
vndut sau l-ai pierdut va fi curnd nlocuit cu altceva mai bun. fii deschii s primii noi bunuri
46

care v depesc ateptrile, frindc suntei pregtii s v mbuntii dotarea. Meritai ce e mai
bun!
9 i 7, cum ar fi 977, 979 sau 997. Felicitri! Dai la o parte pri vechi din viaa voastr, care nu
mai corespund personalitii voastre. Trii o via mai autentic n conformitate cu cea mai nalt
perspectiv despre voi niv. Aceast secven numeric aplaud decizia voastr de a tri cinstit.
9 i 8, cum ar fi 988, 989 sau 998. Se ncheie o faz important din viaa voastr, aducnd cu ea
alte evenimente care se vor sfri, la rndul lor, printr-un efect de domino. Asemenea unui tren care
sosete la captul liniei, un vagon se va opri, n timp. Ce urmtoarele vagoane vor avea nevoie de
mai mult dect o clip nainte de a se opri. Aceast secven numeric este un mesaj c trecei printro serie de evenimente, n care anumite pri ale vieii voastre ncetinesc i se opresc. Nu v
ngrijorai, fiindc aceste schimbri sunt necesare pentru ca noi secvene i noi condiii s nceap
pentru tine.
9 i 0, cum ar fi 900, 909 sau 990. Este un mesaj de la Creatorul vostru, avnd semnificaia c
partea din viaa voastr care se ncheie este cluzit divin. Nimic nu este cu adevrat pierdut. Nu
exist moarte i nu exist nici accidente. Recenta schimbare din viaa voastr, n care s-a ncheiat ori
s-a schimbat o parte important a vieii voastre, este de fapt un rspuns la rugciunile voastre.
Dumnezeu v ntiineaz c El nu v ia nimic, nici nu v provoac vreo pierdere. Mai degrab,
planul vostru de via sau rugciunile voastre au chemat aceast schimbare, prin puterea dat vou
de Dumnezeu. S iertai pe oricine este implicat, pentru a putea fi uori i liberi atunci cnd intrai
ntr-o nou faz minunat din viaa voastr.
Combinaii ale cifrei 0
0 i 1, cum ar fi 001, 010 sau 011. Cluzirea divin de la Dumnezeu i de la ngeri v cere s v
schimbai gndurile. Poate v-ai rugat s fii mai fericii i mai sntoi. Dac este aa, acesta este un
rspuns la rugciunile voastre. Dumnezeu tie c soluia pe care o cutai ia natere din gndurile
voastre. Cerei lui Dumnezeu s v cluzeasc direcia gndurilor i s v sprijine n cursul
perioadei de tranziie.
0 i 2, cum ar fi 002, 020 i 022. Dumnezeu vrea s tii c El nu v-a uitat i nu v-a prsit. V
iubete foarte, foarte mult! De fapt, Dumnezeu orchestreaz o nou faz minunat a vieii voastre.
Vorbii adesea cu Dumnezeu i vei simi miracolul care se ntrevede. Dumnezeu v mai amintete i
de importana sincronizrii divine. Uneori, anumii factori trebuie s se ntruneasc exact nainte
ca rezultatul dorit s poat fi realizat. Atta timp ct rmnei fermi n gnduri i n credin, nimic
nu v mpiedic s v mplinii dorina.
0 i 3, cum ar fi 003, 030 sau 033. Dumnezeu i maetrii spirituali elevai ncearc s v atrag
atenia, mai ales n privina problemei legate de scopul divin al vieii voastre. N-ai inut seama de
unele ndrumri divine n ultima vreme? Dac da, sar putea s v simii blocai acum. Aceast
secven este o cale cereasc de a v atrage atenia c trebuie s v ndeplinii partea voastr n
procesul de co-creaie. Asta nseamn s ascultai i s urmai ndrumrile divine n privina
pailor care trebuie fcui.
0 i 4, cum ar fi 004, 040 sau 044. Dumnezeu i ngerii vor s tii c suntei foarte, foarte iubii. Ei
v cer s v facei timp, mcar o clip, s simii aceast dragoste, pentru c ea rspunde multor
ntrebri i rezolv orice provocare.
0 i 5, cum ar fi 005, 050 sau 055. Un mesaj important care v ntiineaz c schimbrile din viaa
voastr sunt n ordinea divin i perfect. Ele sunt un dar de la Dumnezeu i n acord cu voia lui
Dumnezeu pentru eul vostru superior.
0 i 6, cum ar fi 006. 060 sau 066. Acesta este un mesaj de la Creator privind viaa voastr
material. Dumnezeu v cere s v concentrai mai puin pe dorinele terestre. Asta nu nseamn c
Dumnezeu v cere s trii o via srcit, ci mai degrab s ncercai o abordare mai spiritual
pentru a v putea satisface nevoile. s: tii c Dumnezeu este cu voi i c El e sursa voastr pentru
tot ce avei nevoie. Pur i simplu pstrai-v credina i recunotina i rmnei deschii la semnele
sau la noile oportuniti de mplinire a necesitilor voastre materiale. Cutai mai nti mpria
47

lui Dumnezeu i toate celelalte lucruri de care avei nevoie vi se vor da pe deasupra este esena
mesajului acestei secvene numerice. Putei obine mai multe informaii despre acest proces citind
cartea The Abundance Book (Cartea belugului) de John Randolph Price sau citind Predica de pe
Munte din Evanghelia dup Matei (5:1-12).
0 i 7, cum ar fi 007, 070 sau 077. O ncurajare de la Dumnezeu, care v apreciaz pentru
activitatea mental, spiritual i fizic pe care o desfurai. V ajutai pe voi niv i pe ali oameni
mergnd pe aceast cale, i Dumnezeu v cere s continuai activitatea voastr minunat.
0 i 8, cum ar fi 008, 080 sau 088. Un mesaj de la Creatorul vostru, nsemnnd c situaiile care iau
sfrit sunt o parte din Marele Plan Divin. Sunt rspunsuri la rugciunile voastre i sunt conforme cu
voia Domnului n privina voastr. Cerei-i lui Dumnezeu s v potoleasc orice temeri i griji pe
care le-ai putea avea n legtur cu schimbrile care vor veni.
0 i 9, cum ar fi 009, 090 sau 099. Este un mesaj de la Creatorul vostru, avnd semnificaia c
partea din viaa voastr care se ncheie este cluzit divin. Nimic nu este cu adevrat pierdut. Nu
exist moarte i nu exist nici accidente. Recenta schimbare din viaa voastr, n care s-a ncheiat ori
s-a schimbat o parte important a vieii voastre, este de fapt un rspuns la rugciunile voastre.
Dumnezeu v ntiineaz c El nu v ia nimic, nici nu v provoac vreo pierdere. Mai degrab,
planul vostru de via sau rugciunile voastre au chemat aceast schimbare, prin puterea dat vou
de Dumnezeu. S iertai pe oricine este implicat, pentru a putea fi uori i liberi atunci cnd intrai
ntr-o nou faz minunat din viaa voastr.
Albert Einstein: Emoia magnific i cea mai profund pe care noi o putem resimi este starea
inefabil a misterului. Acolo exist germenul oricrei tiine veritabile. Acela cruia aceast emoie i
este strin, care nu tie s se lase cuprins de admiraie i s se scufunde, pierdut n sine de extaz,
este deja un om mort : a ti c ceea ce este enigmatic pentru noi i de neptruns exist totui
manifestndu-se ca fiind cea mai nalt nelepciune i cea mai frumoas, mai radioas frumusee pe
care facultile noastre obtuze nu o percep dect sub o form extrem de primitiv aceast
certitudine, acest sentiment mbttor este n centrul oricrei stri sublime veritabile. Experimentarea
profund i intim a sublimului infinit cosmic este cea mai puternic i strveche surs a cercetrii
tiinifice. Trirea mea cea mai elevat const n o umil admiraie transfiguratoare a spiritului
superior fr margini care se dezvluie n infimele detalii pe care pot s le perceap fragilele i
slabele noastre spirite ; aceast convingere de ordin profund emoional pe care o am despre prezena
unei puteri raionale superioare dezvluit de incomprehensibilul nostru Univers este ceea ce
formeaz ideea mea de ABSOLUT sau DUMNEZEU.
Lumea, pentru cei mai muli oameni, este un loc al ntmplrilor. Astfel, sensul existenei este
ignorat, fr a face n aceast direcie vreun efort n a descoperi, dac aa zisul hazard al sorii nu
conine totui un ax al evenimentelor, un destin pe care fiina uman este chemat s l mplineasc.
Astzi se vorbete tot mai mult despre confruntarea contiinei cu un mediu caracterizat de o funcie
complex de reflectare i rspuns, un adevrat univers oglind, n care ceea ce omul intenioneaz,
creeaz o albie a evenimentelor i totodat adun n propria matc similariti, care caut aceeai
realizare.
Modul n care contiina a luat act de acest univers informaional, cu un impact puternic asupra
propriei sale structuri, a fost acela al sincronicitilor. C.G. Jung definea sincronicitile sub aspectul
coincidenelor semnificative. La diferite intervale de timp, individul este confruntat cu o serie de
evenimente ale cror mesaj converge ctre o idee foarte clar, neleas la modul cel mai concret ca o
lecie de via. Dei raiunea tinde s nege un anume sens al unor ntmplri care prin lipsa lor de
cauzalitate par a fi separate, intuiia trezit datorit unei emoii copleitoare n faa unui altceva
care nsoete toate aceste situaii de via, face ca evenimentele s se uneasc ntr-un complex
mesaj din partea existenei. Acest mesaj, dei are numeroase valene, caut s trezeasc n om o
nou viziune asupra vieii i a drumului pe care, ca fiin contient, are menirea s l urmeze.
Sincronicitatea nu este o superstiie. Superstiia presupune s se atribuie unui anumit eveniment o
semnificaie, pe baza unei documentaii pre-existente. Spre exemplu, la vederea unei pisici negre, se
obinuiete s se asocieze acestei apariii, ideea de fatalitate. n cazul sincronicitii sensul
evenimentelor izbucnete dinluntrul fiinei ca o certitudine de netgduit, fiind un rod al intuiiei
spontane i nicidecum a unei corelaii mentale simpliste. O sincronicitate poate fi recunoscut prin
48

fondul su euforic i sublim care nal contiina pentru moment pe o nou treapt de nelegere.
Este un moment de profund unificare a fiinei ca i atunci cnd un fluviu ce se desparte n mai
multe brae se adun la o nou confluen, mbogit cu privelitea attor peisaje ce i-au ieit n cale.
O singur sincronicitate poate conduce o minte deschis ctre o stare de profund uimire i bucurie
interioar, copleit de o enigm care a rsrit n mijlocul lumii, asemenea florii de col ce rsare
dintre crpturile stncii. Totui exist momente cnd astfel de sincroniciti se nlnuie mai multe
ntr-o unic revelaie, care de data aceasta capt ntr-un mod absolut, amprenta Graiei Divine.
Acest lan de sincroniciti nu numai c duce la o viziune a universului ca o reea de legturi
tainice i nebnuite (n filosofia oriental, numit tantra estura magic a lumii), ci mai presus
de aceasta, ea face simit prezena unei Puteri Divine Omniprezente, care mic totul i care leag
totul ntr-o perfect coeren.
Sincronicitatea este astfel experiena Divinului n afara noastr, n obiectivitate, n vreme ce la polul
opus, experiena mistic l descoper pe Dumnezeu nluntrul nostru, ca Sine Divin, din care
izvorte viaa spiritului. Aceste dou experiene fundamenteaz calea evoluiei spirituale i ele se
refer n egal msur la existena ca totalitate, prima fiind cea care arat legturile lumii guvernat
de o Putere invizibil i transcendent, iar cea de-a doua c lucrurile sunt iradiate din interior de o
surs inepuizabil de iubire. Ele de fapt se completeaz i se susin una pe cealalt : descoperind
iubirea din interior devii contient de prezena Divinului care i dezvluie ulterior c totul este
conectat n mod misterios la aceast iubire i prin ea exist toate cele ce sunt.
Sincronicitatea este una din cele mai rapide i eficiente modaliti de trezire spiritual i de acces pe
o cale care s conduc fiina la o transformare interioar. Mai ales n zilele noastre, cnd aspectul
informaional a cptat cea mai important pondere, omul este pregtit s neleag energetica
organismului cosmic i printr-o strfulgerare iluminatoare s nceap s caute s afle i s-i
mplineasc menirea sa n via.
A intra pe o cale spiritual echivaleaz astfel cu o evadare de sub legea accidentalului i nceputul
unui traseu care avnd ca prim viziune sincronicitile i va aminti mereu c totul are un sens i
destinul su este vegheat de Marea Prezen. O astfel de trire vie a Adevrului Divin, o regsim
exprimat admirabil de marele savant Albert Einstein: Emoia magnific i cea mai profund pe
care noi o putem resimi este starea inefabil a misterului. Acolo exist germenul oricrei tiine
veritabile. Acela cruia aceast emoie i este strin, care nu tie s se lase cuprins de admiraie i s
se scufunde, pierdut n sine de extaz, este deja un om mort : a ti c ceea ce este enigmatic pentru noi
i de neptruns exist totui manifestndu-se ca fiind cea mai nalt nelepciune i cea mai
frumoas, mai radioas frumusee pe care facultile noastre obtuze nu o percep dect sub o form
extrem de primitiv aceast certitudine, acest sentiment mbttor este n centrul oricrei stri
sublime veritabile. Experimentarea profund i intim a sublimului infinit cosmic este cea mai
puternic i strveche surs a cercetrii tiinifice. Trirea mea cea mai elevat const n o umil
admiraie transfiguratoare a spiritului superior fr margini care se dezvluie n infimele detalii pe
care pot s le perceap fragilele i slabele noastre spirite ; aceast convingere de ordin profund
emoional pe care o am despre prezena unei puteri raionale superioare dezvluit de
incomprehensibilul nostru Univers este ceea ce formeaz ideea mea de ABSOLUT sau
DUMNEZEU.
Viata nu inseamna sa te descoperi, ci sa te creezi pe tine insuti
- George Bernard Shaw

- Tot ceea ce s-a intamplat, tu ai atras in viata ta, tu ai vrut ca sa se intample! Surprinsa de aceasta
descoperire continuam sa o intreb, Cum e posibil? Ma gandeam : Oare inainte sa vin ce
angajamente luasem Sufletului meu? Da, este posibil tot ceea ce gandesti, tot ceea ce spui, tot ceea
ce faci iti construieste Viata! Ai grija la toate acestea!, continua ea sa imi spuna zambind
Imi amintesc si acum era inceputul primaverii, am plecat din cabinetul ei cu inima inflorita si
plina de speranta, totul in jurul meu mirosea a flori Ma intrebam de ce mereu trebuia s-o aud cu
voce tare? De ce continuam sa nu cred in minunile din viata mea? De ce nu imi venea sa cred ca
nefericirea era creatia mea ? Ma invarteam intr-un mic labirint si din cand in cand cineva imi tragea
49

cate un ghiont amintindu-mi cine sunt si ce caut in viata mea ? Eram altcineva in ochii mei, eram Eu!
Devenisem, dar eu nu stiam asta! De atunci totul s-a schimbat, in fiecare zi Viata mea este
minunata!
Povestile noastre au un scop Divin. Ele constituie o parte reala si necesara a evolutiei proprii. Pna
cnd nu le vom ntelege importanta, vom ramne captivi n cercul vicios al ncercarilor de a repara
partile din noi pe care le vedem ca fiind defecte. In interiorul dramelor personale se afla ascunse
informatii semnificative, perle de ntelepciune, pe care trebuie sa le extragem si care detin cheia
ndeplinirii contributiei noastre unice n aceasta lume. Aceste povesti contin exact ingredientele de
care avem nevoie pentru a deveni oamenii care am tnjit dintotdeauna sa fim. nauntrul fiecareia
dintre povestile noastre se gaseste un remediu Divin pentru o viata exceptionala.
Primul pas n descoperirea retetei personale este acela de a ntelege ca suntem cei care ne-am
creat povestea, nu numai
pentru a ne proteja pe noi nsine, ci si, fara a ne da seama, n scopul de a aduna ntelepciunea si
experientele de care avem nevoie, astfel nct sa ne atingem telul n viata, dar si de a nvata lectiile
pe care aceasta le are de predat. Sunteti ca un maestru bucatar sef. V-ati petrecut viata n bucatarie,
adunnd ingredientele necesare pentru a va manifesta Sinele extraordinar, nsa povestea voastra cu
toate dramele si cu durerea sa neprelucrata este cea care ascunde aceasta reteta.
Multi dintre noi suntem att de buimaciti de dramele din povestile noastre, ca nu ne mai amintim ca
avem un scop Divin. Suntem att de preocupati de durerea din trecutul nostru si de a-i
condamna pe ceilalti, nct nu constientizam ca toata durerea noastra are un scop.
Iata o fraza ce merita repetata: Toata durerea noastra are un scop! Exista cu rolul de a ne
nvata, a ne calauzi si a ne da ntelepciunea de care avem nevoie pentru a ne aduce darurile n
lume. Multi dintre noi ne folosim traumele si ranile ca sa ne autopedepsim, sa ramnem blocati
si mici. Dar cnd ne examinam durerea si dezamagirile si le folosim ca instrumente de
nvatare, acestea ne mpartasesc lectii sacre de viata, care ne pot fi predate doar pe aceasta
cale.
Fiecare om si aduce o contributie vitala pentru binele ntregii omeniri. Fiecare dintre noi
detine o piesa importanta cu care participa la definitivarea tabloului vietii. Cnd ramnem
prinsi n trecut, urndu-ne vietile, povestile si pe noi nsine, devine imposibil sa ne revendicam
piesa de puzzle si sa o punem n locul care-i este destinat. Pna nu vom ajunge la o mpacare cu
povestile noastre, va fi imposibil sa extragem ingredientele de care avem nevoie pentru a ne
exprima Sinele nostru Divin.
Drama personala fiecare dintre experientele traite, partile din noi nsine pe care le iubim si cele pe
care le urm este ceea ce face ca piesele noastre sa fie unice. Unii dintre noi au primit piesa din
mijloc, altii pe cea din margine, n timp ce altora li s-a oferit piesa mare si rotunda. Nu exista n jocul
de puzzle o alta piesa ca a noastra. Nici una. Sunt unele asemanatoare, dar nici una ca a voastra.
Propria contributie exista ntr-o stare latenta, asteptndu-va sa adunati toata experienta de care aveti
nevoie pentru a deveni acea piesa de puzzle. n fiecare zi va atrageti experiente perfect potrivite
pentru a aduna ntelepciunea necesara producerii retetei voastre unice a piesei voastre din jocul de
puzzle Debbie Ford

Lectii de Iubire
ntre ntrunirile consiliului (Judecata) exista o perioada menita rennoirii sufletului. Ca fiinte
eterice, cresterea noastra ncepe, de fapt, n domeniul mental al lumii spiritelor, mpreuna cu alte
suflete si nainte ca oricare dintre noi sa se fi ncarnat. Ca atare, n timp ce fiinta noastra interioara
are exclusiv o trasatura individuala, o parte vitala a vietii spirituale de dintre ncarnari este dedicata
relatiilor empatetice cu celelalte suflete. Astfel, dezvoltarea noastra ca suflete devine o evolutie
colectiva exprimata partial prin asocierea pe care o avem cu aceste entitati ntr-o realitate materiala,
cum ar fi Pamntul. n timpul rencarnarii, apropierea pe care sufletele o simt unul fata de celalalt
ntr-un plan mental este testata sever de provocarile karmice din trupurile noastre gazda.
50

Aceasta ntrerupere a unei existente mentale fericite constituie un mijloc prin care maestrii nostri
spirituali ne nalta constiinta.
Am auzit multe povesti de dragoste interesante care s-au petrecut n vietile trecute, implicnd suflete
pereche care trec peste barierele timpului si ale spatiului, pentru a se ntlni din nou n viata.
Toate cuplurile care au trait o dragoste imposibila au astazi o casnicie fericita, ncercarile prin care
au trecut n fiecare viata i-au pregatit pentru cele ce aveau sa urmeze, ntarind legatura lor speciala
de suflete pereche. Regresia n viata anterioara scoate la iveala informatii interesante despre
formarea perechilor, dar o perspectiva mult mai larga asupra acestor relatii e oferita clientilor mei de
plasarea n perioadele dintre vietile lor.
Exista multe ncercari ascunse n spatele valului iubirii. Alaturi de vietile n care am trait o lunga si
fericita poveste de iubire cu perechea noastra, se afla acelea n care noi am distrus aceasta relatie sau
am fost devastati la rndul nostru de faptele perechii noastre. n acele vieti n care traiul nostru
comun a fost greu, ceva a stat n drumul acceptarii dragostei. A fi mpreuna cu sufletul nostru
pereche ne poate aduce deopotriva fericire si suferinta, dar noi nvatam din amndoua. ntotdeauna,
n spatele evenimentelor grave, care implica relatiile din viata noastra se afla motive karmice.
Am avut o clienta numita Valerie (n.b. Michael Newton), care a trait viata unei femei frumoase din
China, cu doua secole n urma. n acea viata ea si-a respins sufletul pereche, barbatul pe care l iubea
cel mai mult, din pricina ca se certa cu ea si refuza sa i hraneasca vanitatea, asa cum faceau altii, si
n afara de asta, mi spunea Valerie n stare de transa, era att de nendemnatic si arata att de
necioplit, nct mi-era si jena sa fiu vazuta cu el; ma gndeam la ce vor zice ceilalti. De necaz, din
mndrie si din sentimente pe care le-am luat de bune, m-am maritat cu un om chipes care a stiut sami faca toate toanele. Am pierdut fericirea de care puteam sa am parte.
n viata urmatoare, n America secolului al XIX-lea, Valerie a fost fiica unui sef indian Cherokee,
care i-a ordonat sa se marite cu fiul altui sef; asa se stabilise ntre ei printr-un tratat. Valerie s-a supus
dorintelor tatalui ci, dar acest sot a respins-o fizic si i-a facut o viata groaznica. Razboinicul din
tribul lor, pe care ca l iubea, era sufletul ei pereche, pe care-l respinsese n viata sa anterioara din
China. Cnd s-a ntors n lumea spiritelor, dupa ce viata ei indiana s-a sfrsit, Valerie mi-a spus: Eu
si iubitul meu am fi putut fugi. Lasnd nsa la o parte primejdia implicata de o astfel de fapta, ceva
mi spuma ca trebuia sa ndur ceea ce tatal meu planuise. Acum nteleg ca a fost o ncercare. Avem
capacitatea de a rani grav att persoana care ne iubeste, ct si pe noi nsine. Viata mea ca femeie
indiana Cherokee a fost un memento al mndriei si al vanitatii mele ca femeie n China.
Faptul ca suntem cu persoana nepotrivita pentru o perioada a vietii noastre, nu nseamna ca am
irosit timpul. Probabil ca relatia a fost planuita dinainte. Ba chiar am putea vedea acest suflet din
nou, n lumea spiritelor, ntr-o lumina diferita. Asa s-a ntmplat cu barbatul cu care clienta mea a
trebuit sa se casatoreasca n viata ei indiana. Sufletul lui apartinea unui grup nvecinat cu cel al
Valeriei. Sufletul ambilor barbati pe care Valerie i-a iubit n cele doua vieti trecute este din nou
alaturi de ea, n secolul al XX-lea, fiind sotul ei. As mai adauga ca Linda, care astazi este cea mai
buna prietena a Valeriei si o membra a grupului ei de suflete, a fost ultima pereche a razboinicului pe
care ea l iubise n viata ei de indiana Cherokee. Dupa sedinta noastra, Valerie a zmbit cnd mi-a
zis: Acum stiu de ce am fost ntotdeauna stingherita vaznd-o pe Linda pe lnga sotul meu.
nainte de a merge mai departe, ar fi bine sa luam n considerare cteva ramificatii implicate de
experienta magica a ntlnirii unui suflet pereche. Prima data cnd stabilesc un raport cu un client l
ntreb despre relatiile sale precedente si actuale, care au avut sau mai au importanta n viata sa.
Astfel mi dau scama cum sunt distribuite personajele care joaca n piesa actualei lor vieti. De vreme
ce am intentia sa stau n primul rnd si sa urmaresc desfasurarea piesei n timpul hipnozei, vreau un
program al acesteia. O data ce clientul meu se afla n stare de transa profunda, legaturile multiple
dintre suflete devin clare. Oamenii care joaca n piesa vietii clientului meu pot fi iubiti (te), prieteni
devotati, rude, mentori sau asociati ai acestuia. Relatiile noastre cu oamenii iau multe forme n viata
si, de obicei, implica att suflete din alte grupuri, ct si din grupul nostru. n general, clientii mei
nutresc o dorinta puternica de a identifica aceste legaturi de suflet n viata lor actuala, desi cei mai
multi au deja o idee n acest sens.
ntr-o definitie mai ampla, dragostea nseamna afectiune, care poate lua multe forme n viata.
ntotdeauna realizam o conexiune mentala, ntr-un fel sau altul, cu un suflet pereche, indiferent de
51

rolul pe care acesta l joaca n viata noastra. Intram n legatura cu oamenii pe multe niveluri si pentru
o multime de lectii karmice n fiecare viata. Cnd o prietenie se nfiripa, se transforma n dragoste,
dar n lipsa unei amicitii durabile, iubirea nu poate sa nfloreasca. E vorba de cu totul altceva dect
de infatuarea care exista la un nivel superficial, cnd avem acele ndoieli suparatoare referitoare la
ntrebarea daca relatia respectiva are sau nu vreo nsemnatate. n lipsa ncrederii, intimitatea sufera si
dragostea nu se poate dezvolta. Iubirea nseamna acceptarea tuturor imperfectiunilor partenerului
tau. Dragostea adevarata te face mai bun dect ai fi daca acea persoana n-ar exista n viata ta.
Oamenii pun, de obicei, semnul egal ntre iubire si fericire, nsa aceasta din urma este o stare de
spirit care trebuie sa se dezvolte n tine si sa nu depinda de altcineva. Cel mai sanatos fel de dragoste
este acela n care te simti deja bine cu tine nsuti si astfel, extinzndu-ti sentimentele si asupra
altcuiva, nu dai dovada de egoism. Dragostea cere multa munca si ntretinere permanenta.
Am avut multi subiecti care au divortat si care au aflat ca primele lor iubiri au fost sufletele lor
pereche. Lucrurile ar fi mers bine daca amndoi s-ar fi straduit mai mult. Pe de alta parte, pot exista
anumite motive pentru care s-ar putea sa nu ne ntlnim sufletul pereche dect mai trziu n viata.
Sufletele pereche se vor separa din cnd n cnd, pentru o viata sau doua, nevazndu-se deloc n
cursul acestora. Sufletul meu pereche si cu mine am devenit mult prea dependenti unul de celalalt,
aveam nevoie sa evoluam singuri pentru o vreme iata o declaratie pe care o aud adesea atunci
cnd sufletele pereche sunt despartite. Fiecare perioada de pe Pamnt este diferita din punct de
vedere al atasamentului si al experientei pe care o traim cu sufletul nostru pereche. Cu toate acestea,
fiecare viata alaturi de ele se cladeste pe vietile anterioare.
nvatam lectii importante din relatiile care s-au rupt. Ceea ce este important e ca n viata sa mergi
mai departe. Unii clienti mi spun, naintea sedintelor, ca dragostea adevarata pare sa-i ocoleasca.
Dupa sedinta ei nteleg, de obicei, motivele care stau la baza acestei situatii. Daca nu ti iese n cale
dragostea adevarata, elibereaza-te, ntelegnd ca e posibil sa fii aici pentru a nvata alte lectii.
Presupunem n mod gresit ca oamenii care au ales sa traiasca singuri ar fi singuratici, cnd, de fapt,
au vieti bogate, pline de liniste, reflexie si de realizari. Daca stabilesti o legatura cu cineva pentru
care nu ai nici un sentiment, numai pentru a nu fi singur, esti mai singur dect daca n-ai avea pe
nimeni. Cum spune si cntecul, a te ndragosti de dragoste nseamna a te preface. Acest fel de
iubire este o nchipuire, deoarece este indus de ideea de a avea cu orice pret parte de dragoste. Daca
sufletul tau pereche trebuie sa apara n viata ta, o va face cel mai adesea atunci cnd te astepti mai
putin. (bibliografie Michael Newton Destinul sufletelor o carte initiatica deosebita pe care v-o
recomand )

Fratia Luminii

Ce nici un ochi nu a vazut si nici o ureche nu a mai auzit

52

si ceea ce n-a mai patruns in inima oricarui om,

Dumnezeu a pregatit pentru aceia care il iubesc.
De cate ori veti avea nevoie de un raspuns la probleme majore, puteti intreba, fara urma de teama si,
puteti fi siguri, veti avea un raspuns. Un raspuns pe care Dumnezeu vi-l va da. Tatal isi aude fiul
oriunde s-ar afla si raspunde dorintei inimii lui. Fiti doar siguri si asteptati pana ce acest raspuns va
veni. Va fi, fie sub forma unui simbol, unui om, a unui animal, a unei vorbe, a unei scanteieri de
inspiratie intotdeauna la momentul potrivit. Raspunsul va fi definit si usor de inteles, fiecare om
avand in el, in functie de maturitatea sa, invatatura necesara de a intelege acest limbaj. Niciodata nu
veti gresi daca va veti lasa viata exterioara condusa de Vointa Dumnezeiasca, care va vorbeste in
acest sens. Totul este Divinitate.
Tineti-va ochii deschisi deoarece Casa lui Dumnezeu este plina de miracole. Nu dati voie nici unei
umbre de proasta dispozitie sa va cuprinda. Totul trebuie transformat intr-o puritate fara pata,
lumina spirituala, constiinta, multumire, fericire si, cel mai important, in iubire.
Fratia Luminii este alaturi de noi! Fratia Luminii este o organizatie spirituala care cuprinde cei mai
inalti initiati din Sistemul nostru solar. Doar cine stapaneste si este capabil sa practice primele trei
niveluri din Cartea Intelepciunii are acces la aceasta Fratie. Inca de la inceputurile evolutiei
spirituale umane, aceia care au atins cele mai inalte stadii ale perfectunii megice si nu si-au dizolvat
constient individualitatea in Lumina Divina, fac acum parte din acesta Fratie.
Fratia Luminii isi asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea umanitatii, desi sarcina de a mentine
acesta dezvoltare nu implica neaparat incarnare fizica. Fratia Luminii este structurata in acord cu o
ierarhie care corespunde cu gradul de perfectionare intiatica a membrilor. Superiorul lor este asa
numitul Prim Initiator si are un rang egal cu Mahatma, trimisul Ordinului Divin si Pastratorul tuturor
tainelor. In Ierarhie el este numit Urgaya, Inteleptul din Munte sau Batranul Maestru.
El a fost Primul Initiator de la inceputurile lumii, dar se manifesta foarte rar in trup. De obicei ia o
forma doar pentru foarte scurte perioade , atunci cand el alege sa asiste si sa dea sfaturi unui membru
al Fratiei cu privire la misiunea sa. In Ierarhie, Baranul Maestru are 12 adepti subordonati care au
atins cea mai inalta perfectiune spirituala. Acestia isi asuma cele mai grele misiuni, dar foarte rar se
incarneaza. Unii dintre ei se incarneaza doar o data la 100 sau 1000 de ani. Urgaya si cei 12 adepti
din Consilul Batranilor au intalniri speciale pentru a lua decizii privind soarta umanitatii de pe Terra.
Cei 12 Adepti au 72 de Intelepti sau Oameni Iluminati, in subordinea lor, care au la randul lor 360 de
Maestri. Cei 72 de Intelepti si cei 360 de Maestri sunt de asemenea subordonati unei adunari
generale. In cazul unor intalniri speciale, Urgaya trimite dupa Initiati particulari. Adunarea generala
se intalneste intotdeauna intr-o camera magica , creata special in zona inconjuratoare a Pamantului.
Urgaya intodeauna creaza acesta camera el insusi, protejand-o si vacand-o vizibila doar Fratiei
Luminii. De aceea ea nu poate fi vazuta de nici o alta entitate incarnata sau nu. Salasul Fratiei
Luminii nu poate fi vazut de ochii omenesti. El se afla intr-un plan subtil, invizibil noua.
i a fost s fie c Isus a adunat pe Fiii Luminii pe malul rului, ca s le reveleze ceea ce a fost
ascuns; cci au trecut apte ani, i fiecare a fost roditor pentru adevr, aa cum floarea se deschide
din boboc cnd ngerii soarelui i al apei l aduc la vremea nfloririi.
i toi erau diferii unul de altul, unii erau mai n vrst, i alii aveau nc roua tinereii pe obrajii
lor, i civa au fost nlai conform cu tradiiile tailor lor, i alii nu tiau cine fuseser tatl i
mama lor. Dar toi mprteau limpezimea ochilor i supleea trupului, cci acestea erau semne c
de apte ani ei umblaser mpreun cu ngerii Mamei Pmnteti i i ascultaser legile. i timp de
apte ani ngerii necunoscui ai Tatlui Ceresc i nvau n orele lor de somn. i acum venise ziua
cnd ei urmau s intre n Fria Alesului i s cunoasc nvturile ascunse ale Btrnilor, chiar i
cele ale lui Enoh i de mai nainte.
Si Isus i-a condus pe Fiii Luminii la un copac strvechi, i acolo a ngenuncheat la locul unde
rdcinile, noduroase i albite de ani, se ntindeau peste marginea rului. Fii Luminii au
ngenuncheat i ei, i au atins cu respect trunchiul btrnului copac, cci fuseser nvai c copacii
sunt Fraii Fiilor Oamenilor. Cci mama lor este aceeai, Mama Pmnteasc, al crui snge curge n
seva copacului i n trupul Fiului Omului. i tatl lor este acelai, Tatl Ceresc, ale crui legi sunt
scrise n ramurile copacului, i ale crui legi sunt gravate pe fruntea Fiului Omului.
53

i Isus i-a ntins minile ctre copac, i a spus: Privii, Copacul Vieii, care st n mijlocul Mrii
Eterne. Privii nu numai cu ochii trupului, ci vedei cu ochii spiritului Copacul Vieii la izvorul
curenilor curgtori; la un izvor viu ntr-un inut al secetei. Privii grdina etern a minunilor, i n
centrul ei Copacul Vieii, taina tainelor, ridicnd ramuri eterne pentru plantare etern, pentru a
cufunda rdcinile lor n curentul vieii dintr-un izvor etern. Vedei cu ochii spiritului ngerii zilei i
ngerii nopii care pzesc fructele cu flcri de Lumin Etern arznd n toate direciile.
i timp de apte ani ai lucrat ziua cu ngerii Mamei Pmnteti, i timp de apte ani ai dormit n
braele Tatlui Ceresc. i acum mare va fi rsplata voastr, i vi se va drui darul limbilor, prin care
v putei atrage ntreaga putere a Mamei voastre Pmnteti, i s avei putere asupra ngerilor i
domeniului ei pe tot cuprinsul mpriei ei; ca voi s v putei atrage gloria orbitoare a Tatlui
vostru Ceresc, ca s putei porunci ngerilor lui i s intrai n viaa venic n mpriile cereti. V
voi face cunoscute lucruri adnci i tainice.
Adevr griesc vou, toate lucrurile exist prin Dumnezeu i nu este nici unul n afara lui. ndreptaiv inimile, aadar, pentru a putea merge pe cile cele drepte, unde este prezena sa. Cnd deschidei
ochii dimineaa, chiar nainte ca trupul vostru s fi fost chemat de ngerul Soarelui, spunei-v aceste
cuvinte, lsndu-le ca un ecou n spiritul vostru; cci vorbele sunt ca frunzele moarte cnd nu exist
viaa spiritului n ele. Spunei, atunci, aceste cuvinte:
Intru n infinita i eterna grdin a tainei, spiritul meu n unitate cu Tatl Ceresc, trupul meu
n unitate cu Mama Pmnteasc, inima mea n armonie cu Fraii mei, Fii Oamenilor,
dedicndu-mi spiritul, trupul, i inima mea sfintei, purei i izbvitoarei nvturi, chiar acea
nvtur care din vechime i-a fost cunoscut lui Enoh.
(Evanghelia Eseniana a Pacii)

Forta cuvantului
Fiecare primete un nume cnd se nate,
dar trebuie s fie n stare s-i boteze viaa cu un cuvnt
care s-i dea un sens. (Paolo Coelho)
Cuvantul tau care este?
Sunt convinsa ca nu stii multe lucruri despre tine! Esti un intreg univers. si pe masura ce te
descoperi ti se va face si mai tare dor de tine. Te simti, te vezi, te auzi, desi continui sa taci in fata ta,
a sosit timpul sa iti arati Sinele, complet si intreg. Pentru ca viata incepe in fiecare zi, pentru ca viata
ta este un dar!
Cuvantul este cea mai puternic for din univers de care dispune omul, care l poate nla sau
distruge fr a lsa urme. Cuvntul este puterea prin care noi creem sau distrugem. Cuvntul este
darul care vine direct de la Dumnezeu. n evanghelia dup Ioan din biblie se spune referitor la
crearea universului: La nceput a fost cuvntul i cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era
cuvntul. Deci numai prin cuvnt Dumnezeu a creat toate cele vzute i nevzute. Dac Dumnezeu
a creat lumea dup chipul i asemnarea Lui, nseamn c omul a cptat puterea de a creea ca i
Dumnezeu. Ca fii ai Lui, noi avem acces la tot ce are Tatl, posedm totul i suntem liberi ca i Tatl
s ne servim de tot ce El se servete. Pentru a atinge acest ideal e nevoie de o credin fr margini.
Noi avem puterea de a crea i aceast putere este aa de mare nct tot ceea ce credem se poate
transforma pentru noi n realitate. Noi ne cream pe noi nine i devenim ceea ce credem c suntem.
De vei crede, toate sunt cu putin celui care crede (Marcu 9,23). n permanen noi cream lucrul
n care credem cu adevrat. Noi putem s fim, s facem i s avem tot ceea ce ne imaginm. Atunci
cnd tim ce vrem, universul ne ofer spontan ceea ce avem nevoie pentru realizarea acestui el.
Ceea ce numim noi fora universal e o putere divin pe care tatl o d copiilor si pentru a o folosi.
Noi suntem imaginea lui Dumnezeu, n form fizic i dispunem de o ntreag putere creatoare.
Creaia are la baz cuvntul, iar cuvntul este expresia gndului. Dumnezeu a creat universul
folosind fora creatoare a gndului i i-a dat i omului ansa de a o folosi n sens creativ. Din pcate
omul nu a neles acest adevr i a czut n neputin complet. Dac fora gndului e creativ, atunci
54

cu certitudine ea este cea cu ajutorul creia omul poate definitiv vindeca orice boal. Cu fora
gndului omul poate s creeze celule sntoase n corp sau s le distrug pe cele afectate. Gndul
este cel care atrage rul sau binele n existena noastr. Putem trage concluzia c gndul (cuvntul)
este cel care a creat i creaz materia.
Cuvntul e puterea pe care o avem de a ne exprima i de a comunica, de a gndi i de a crea
evenimentele din viaa noastr. Cuvntul e cea mai puternic unealt pe care o are omul. Cuvntul
reprezint manifestarea fiinei noastre spirituale, scnteia divin din interiorul nostru. Cuvntul
nostru poate crea cel mai frumos vis i realitate, dar poate i s distrug tot ce exist n jurul
nostru. De aceea, folosirea greit a cuvntului creeaz iadul pe pmnt. Orice putere creatoare
folosit ru, nepotrivit, poate deveni putere distructiv. Cuvntul nostru este magie pur, iar folosirea
lui greit poate deveni magie neagr. Cuvtul vorbit sau scris este att de puternic nct un simplu
cuvnt poate schimba o via sau poate distruge vieile a milioane de oameni.
n cuvinte se afl puterea i energia create de gndire. n ziua n care omul va nelege c are puterea
de a-i schimba viaa prin cuvintele create de gndire atinge maturitatea. Cuvntul repetat de un
million de ori devine obiect, spuneau yoghinii. nseamn c omul poate fi vindecat i i se poate
schimba destinul cu ajutorul cuvntului. Noi folosim des cuvntul Dumnezeu i l repetm de multe
ori. Fapt bine cunoscut c pe msur ce un om se folosete mai mult de acest cuvnt, cu att mai
mult se va bucura de binefacerile lui. Este deajuns s pronunm cuvntul Dumnezeu o singur dat
cunoscndu-i semnificaia, astfel ca ritmul vibraiilor corpului nostru s se amplifice fa de nivelul
anterior. Datorit acestui cuvnt biblia are o longevitate aa de mare. Gndii-v de cte ori este scris
acolo cuvntul Dumnezeu, i deci, pronunat. Fiecare cuvnt scris sau vorbit din aceast carte are o
influen foarte mare. De aceea este foarte benefic obiceiul de a ine biblia la captul patului i
nainte
de
a
adormi
s
se
citeasc
cteva
pagini.
Gndurile i cuvintele sunt nite transmisii energetice care n funcie de ncrctura lor, adic de
frecvena lor joas sau nalt, ne pot face ru sau bine. La fel se ntmpl i n cazul cuvintelor scrise.
De aceea, este bine ca la capul patului n care dormim s nu inem cri care relateaz despre
nefericiri, violene, crime sau publicaii cu orori sexuale.
Iubirea e cuvntul care se apropie foarte mult de cuvntul Dumnezeu ca influen vibratorie i se
cunoasc mii de vindecri, care au fost realizate prin folosirea lui. Orice boal cunoscut cedeaz
locul puterii sau puterii iubirii pe care o emitem. Noi putem influena n mod subtil pe cei aflai n
preajma noastr, prin energia pozitiv sau negativ pe care o emitem. Gndurile i sentimentele
negative sunt asemenea unor arme puternice care pot cauza pagube considerabile. Dac urm pe
cineva din adncul inimii i trimetem spre el gnduri negative putem contribui la distrugerea lui. n
vindecarea de la distan grupurile de tmduitori se roag pentru cei aflai departe de ei. Ei trimit
gnduri pozitive spre cel bolnav i prin acestea se produce vindecarea. Gndul e permisul nostru de
intrare n rezonan vibratorie cu cei din univers, deci i cu cei din mpria cerurilor. Dac
rmnei ntru mine i cuvintele mele rmn n voi. Cerei ceea ce voii i se va da vou (Ioan,
15.7) Orice cuvnt are o frecven vibratorie. De aceea, e benefic ca omul s utilizeze numai cuvinte
de nalt vibraie. Fiecare cuvnt atrage o energie asupra celui care l exprim i energia e n raport
cu vibraia cuvntului. S evitm permanenta emiterea de gnduri de vibraie joas ca: gnduri de
ur, invidie i de rzbunare.
Cuvintele sunt crile noastre de vizit n plan subtil. Cu ct cuvintele sunt mai alese i mai nalt
vibraionale cu att cel care le utilizeaz e un spirit evoluat, o fiin de nalt vibraie spiritual. Cu
ct vibraia cuvintelor e mai joas cu att fiina care se manifest astfel dovedete c e un spirit
involuat, un om de vibraie joas, n care nu este bine s ai ncredere. El e purttor de energii joase
prin care i atrage tot felul de necazuri, accidente i boli. Devine astfel o victim sigur a energiilor
de vibraie joas pe care le emite.
Exist o putere mai activ i mai rapid dect cuvntul, i acesta este GNDUL. Cel care ntreine
gnduri rele i cauzeaz ru att siei ct i ntegii lumi, el polueaz universul mental general.
Gndurile rele ptrund n alte mini n care exist focare vibratorii asemntoare i determin, prin
rezonan, gnduri similare. Dac ntr-un loc se adun dou persoane care concetreaz gndirea lor
asupra unei singure idei influena pe care acetia o exercit va fi de patru ori mai mare dect n cazul
unei singure persoane. Astfel se explic n termeni tiinifici cum se poate influena vremea. n mod
55

similar i gndurile ruvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a influena energetica

pmntului. De modul n care vom simi i vom gndi depinde destinul ntregii planete. Energetica
negativ a omenirii unindu-se ntr-un singur curent poate deveni un pericol fundamental pentru
planeta noastr.
Toate vibraiile mentale i emoionale de vibraie joas emise de oameni fac o aur uriaa n jurul
Terei, asemenea unui strat izolator, care afecteaz legturile energetice vitale si continue cu
Universul. De aceea planeta noastr este bolnav datorit gndurilor i vorbelor negative emise de
locuitorii ei. Acest halou negru n jurul planetei noastre ar putea fi anulat numai dac majoritatea
oamenilor ar cuta n mod sistematic s emit numai gnduri i emoii nalt vibratorii.
Umanitatea trebuie s purifice i s asaneze locuina sa planetar. n caz contrar omul va fi
judecat i pedepsit de natur. De aceea noi trebuie ca din acest moment s ncercm s iubim i
s iertm ct mai mult ca s putem salva prbuirea acestei planete. Dac omul crede c toat
lumea e crud i nedreapt, agresivitatea societatii n cazul dat va atinge cote maxime. S folosim
ntotdeauna cuvntul pentru a ne nla pe noi i pe ceilali i niciodat pentru a distruge. Indiferent
de condiia noastr social trebuie s devenim contieni c putem schimba totul n jurul
nostru, n bine sau n ru, prin modificarea gndurilor i dorinelor noastre.
Majoritatea oamenilor nu fac dect s critice i s blesteme pe cei care i guverneaz. Sub influena
acestor gnduri negative i ru fctoare guvernanii sunt mpini s ia decizii greite pentru ar i
greelile lor cad asupra ntregului popor. Iat deci ce for distructiv se poate realiza atunci cnd
oamenii gndesc negativ n mod colectiv la o anumit persoan. S binecuvntm pe marii iniiai i
clugri ce triesc n peteri care emit n permenen vibraii mentale foarte pozitive prin care
salveaz omenirea de la autodistrugere. Toate cuvintele pe care le rostim sau gndim creeaz
realitatea noastr, se materializeaz.
Gndurile sunt ca nite fiine vii, cci ele poart n univers informaia furnizat de noi nine.
Ele reprezint cea mai vie i subtil for a omului. Orice creaie se face cu materialul subtil al
gndului. Deci noi ne cream realitatea n mod contient n orice moment. Gndul uman pozitiv e de
origine divin i poart n energia sa puterea luminii care conine toate puterile i nltur tot ce
contravine ei. Orice fraz e format din cuvinte, constituind o grupare informaional-energetic,
asemenea unui organism viu care traduce n fapt informaia persoanei creia i-a fost adresat fraza.
Ea nu primete mesajul aa cum l concepem noi, ci sub forma unei energii pe care o decodific n
felul su propriu.
Cuvntul rosit are o mare putere ntruct i dm energie din corpul nostru ca s-l facem s lucreze.
De aceea trebuie ca mai nti s alegem cuvintele i apoi s le dm putere. Gndul poate fi fora
dinamizatoare din spatele cuvntului rostit i astfel i dm putere. A te teme de cuvintele negative
auzite la altii despre tine nseamn a le spori energiile i astfel influena lor negativ asupra ta
va crete.
Dac cuvntul e rostit ntr-o doar sau fr fora gndului, el nu ajunge s se mplineasc dar tot
poate produce rau daca este negativ. Orice cuvnt negativ adresat unui om reprezint un atac
energetic asupra lui, cu efect de boomerang, amplificat i asupra noastr. Efectul gndurilor i
cuvintelor noastre bune sau rele revin la noi cu sigurana cu care le-am emis in mod amplificat. Cnd
eti lovit cu vorba doare mai mult dect dac eti lovit cu mna sau cu piciorul. De aceea, este foarte
important s ne analizm cuvintele, atunci cnd discutm cu cineva, pentru a nu face nici cel mai
mic ru interlocutorului sau altuia/altora despre care vorbim. Cuvintele sunt energii cu modulaii
aproape infinite, care produc efecte devastatoare n timp asupra corpului subtil al fiinelor umane.
Astfel, ne atacm, ne facem rau i ne omorm unul pe altul n mod sistematic, de multe ori fr s ne
dm seama de acest lucru. Muli oameni au obiceiul de a rosti blesteme pentru orice fleac, ei i
blesteam prinii, copii, vecinii, prietenii. Este un obicei foarte ru, fiindc vorbele creeaz
condiii ca nenorocirile s apar.
Un cuvnt este o rachet ce parcurge spaiul i care n trecerea ei declanseaz fore, agit
entiti i provoac efecte ireparabile. De aceea s-a spus: nainte de apusul soarelui mpac-te
cu fratele tu. Acest lucru nseamn c trebuie rapid s reparm rul fcut celorlali.
Majoritatea oamenilor i las sentimentele s clocoteasc, spun ce le vine la gur i ntr-o bun zi,
karma le sun la u i le spune: haidei c a sosit vremea s pltii. Trebuie deci s reparai rul
56

imediat i fr s ateptai ziua de mine pentru c vorba spus zboar: este o for, o putere care
parcurge
spaiul
i
care
acioneaz
instantaneu.
ORICE GND SAU CUVNT RU REPREZINT UN ATAC ENERGETIC ASUPRA
PERSOANEI LA CARE NE GNDIM.
Cnd ne gndim la cineva se creeaz un canal energetic ntre noi i omul la care ne gndim. Energia
cuvintelor rutcioase cu ncrctur negativ aruncate asupra unei persoane, precum i
intensitatea cu care au fost rostite, au efecte devastatoare, n timp, asupra corpurilor subtile i ale
aurei acelui om i lucreaz aa cum au fost adresate. De fapt orice cuvnt sau gnd bun sau ru
poart n el informaii ce duc la energiile pe care le formeaz. Astfel: acolo unde se duce atenia se
duce i energia. Important e ca energia i informaiile trimise s fie pozitive. Energiile i informaiile
direcionate ctre o persoan ptrund n aura corpului respectiv, datorit faptului c:
1. Apa poate stoca energii i informaii pe care le poate transmite mai departe, acionnd ca un
condensator organic natural Avnd n vedere c n corpul uman exist cca. 70% ap, ceea ce i
confer capacitatea de stocare de energii i informaii. Energiile i informaiile pot fi din cele
vindectoare sau distructive, generate de cel care le-a emis. Deci apa poate stoca energii i informaii
care
pot
fi
transferate
pacientului
pentru
a
se
vindeca.
2. ADN-ul poate fi influenat i reprogramat prin cuvinte i anumite frecvene. ADN-ul uman este
responsabil pentru construirea corpului nostru, dar servete i ca depozit de energii i informaii i
cale de comunicare. Adic un fel de internet. ADN-ul reacioneaz la limbajul folosit. Deci se pot
folosi cuvinte i propoziii n mod direct pentru a influena AND-ul, nefiind nevoie de nici o
decodificare. Astfel corpul uman e programabil prin limbaj, cuvinte i gnduri. ADN-ul e un
rezonator multiplu, ca un aparat de radio capabil s recepioneze mai multe posturi diferite, n
funcie de frecvenele care le emit. Vindecrile miraculoase de la distan,
telepatia i clarviziunea pot fi astfel explicate cu uurin i n mod natural.
In concluzie: putem face afirmaia c celulele sunt casele sau locurile de stocare a datelor pentru
memorie sau mai corect spus celulele sunt doar memorie mbrcat n materie. Pentru ca. ncepnd
din acest moment. s nu mai facem ru nici unei fiine din univers, nici mcar cu gndul, trebuie s
avem n vedere urmtoarele:
Nu emitei niciodat pretenii fa de nimeni i nimic, nu facei nici un repro nimnui. Nu
reproai nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. Nu uitai c orice repro al dvs.
reprezint un program de distrugere a aceluia spre care il adresai. Efectul va fi mai mare
dac persoana respectiv este ntr-o stare de vulnerabilitate energetic.
La om i sufletul se deschide prin spate. Tot ce vei rosti n urma omului, totul se va mplini.
Vorba noastr e ca o piatr aruncat n ap, de la care pornesc n toate direciile zeci isute de
cercuri. Svrind o fapt oarecare noi continum s o svrim de sute de mii de ori n
subcontient. Aceast rezonan atrage aciuni similare. De aceea, dac ai rostit n urma
cuiva un blestem vei continua n subcontient s rostii acest blestem oricrei persoane care
v-a ntors spatele, inclusiv propriilor dvs. copii. De aceea, la toi cei care pleac de la noi sau
cu care ne intalnim s le transmitem numai lumin, iubire i armonie. Dac nu facem acest
lucru, prin subcontient vom transmite dezaprobare, suprare sau iritare.
Vorbirea de ru a unui om otrvete mintea celui care vorbete, dup care produce perturbri
n cmpul lui energetic i intr n suferin.
Cnd omul se gndete la cineva nu prea frumos are loc conectarea de energii negative
comune i chiar fr a-i dori rul poi s il produci.
Una din legile universului e aceea de a nu face ru unei persoane nici mcar cu gndul. Cnd
cineva gndete c se poate ntmpla ceva ru lui insusi sau altcuiva, el atrage toate
nenorocirile asupra destinatarului i cu ct acestea sunt reprezentate n mod real, cu att mai
mare e rul pe care l provoac.
Nu rspundei rului cu ru sau ocarei cu ocar, ci dimpotriv binecuvntai, cci spre aceasta
a-i fost chemai, s motenii binecuvntarea. (I. Petru 3,9) Cnd binecuvntm dm i
primim n acelai timp. Oferind pace i iubire, acestea se ntorc la noi nsutit.

57

Nu se rspunde la ur i la rutate cu rutate ci cu ganduri de iubire si lumina, chiar daca ne

vine greu s-o facem. De aceea mii de oameni se autodistrug n mod incontient, deoarece se
hrnesc n permanen cu fructele putrede ale gndirii negative.
Prin ur, rutate i furie nu vei rezolva niciodat nimic. Numai iubirea recompenseaz.
Ura face mai multe ravagii semenilor notri dect pe cmpul de lupt. Oamenii se ucid ntre
ei mai degrab cu vorba dect cu fapta. Antidotul urii este iubirea i iertarea.
Frica, ndoiala, orice gnd negativ sunt nocive, toxice i autodistructive.
Cnd te simi vinovat n gnduri, vorbe sau fapte fata de cineva e important -i ceri iertare
in fapt sau macar in gand respectivului. F-o pentru tine. S nu te preocupe reacia celuilalt.
Oricnd avei gnduri negre despre o persoan aducei-v aminte s comutai butonul i s v
rugai pentru sntatea ei si sa-i trimiteti ganduri de lumina si iubire.
Un om nervos, care are tensiunea ridicat, explodeaz n torente de cuvinte, n lamentri,
ntr-o agresivitate necontrolat care i va afecta pe cei apropiai sau mai indepartati care vor
prelua incontient energiile negative pe care acestale eman. Aa se explic bolile copiilor
care sunt extrem de sensibili la certurile prinilor sau ale subalternilor si ale colegilorcare au
un sef/coleg coleric. De asemenea, toate obiectele din jur se impregneaz cu energiile
negative emise, devenind aductoare de ghinion pentru toti ce stau mediul respective
inclusive pentru cel/cei care le-au provocat.
Atunci cnd ne pierdem controlul, noi spunem i facem lucruri pe care nu am fi dorit s le
spunem i sa le facem. De aceea e att de important s devenim impecabili n gndire, n
vorbire, adica sa gandim pozitiv si sa spunem numai cuvinte pozitive.
De regul, noi eliberm otrava noastr emoional asupra persoanei despre care credem c
este responsabil de nedreptatea comis aspra noastr. De fapt noi suntem dispui s ne
desccm otrava asupra oricrei alte personae, vinovate sau nu, numai s scpm de ea. De
multe ori o trimitem asupra copiilor care sunt prea lipsii de aprare i astfel se nasc relaii
abuzive verbale si faptice. Oamenii mai puternici fizic si psihologic abuzeaz de cei slabi
cci simt nevoia s scape de aceast otrav emoional negativ, aruncand-o asupra acestora.
Dac tu consideri ceva ca fiind ru acesta devine ru n mod automat. De aceea se spune:
devii ceea ce gndeti. Tot ce gndim se materializeaz n existena noastr. Omului i se
ntmpl tot ce gndete. Dac accept n gnd i n mental boala i btrneea, de acestea va
avea parte mult mai repede decat ar fi firesc.
Gndul ru l nfptuim: nti n noi, pe plan mental, prin simplul fapt c l acceptmi ne
hrnim cu el i apoi n afar spre victima spre care a fost direcionat
Smna tuturor faptelor tale se gsete n gndurile i vorbele tale. Dac gndeti i spui nu
pot s-l sufr pe cutare, de fapt l ataci la nivel energetic subtil i ceea ce sunt gand si vorb
repede ajung fapt. De aceea nu e bine s spunem lucruri agresive sau vorbe care rnesc pe
alii. Calomniind o persoan n faa altora sau uneltind mpotriva ei o ataci la nivel energetic
subtil.
Toate bolile fizice sunt expresia unor gnduri eronate i dispar odat cu corecia de rigoare.
Dup cum crezi aa va fi. Convingerile omului influeneaz i creeaz realitatea. S crezi pe
deplin n tot ce vrei s realizezi. S simi c deja ai primit sau vei primi curnd. Aceasta
atrage foarte repede spre tine rezultatul dorit.
S nu emii niciodat opinii de genul: e sau sunt gras, slab, urt mbrcat, srac etc,cci
trimii ctre tine sau catre alii energii i informaii negative ce au ca rezultat ca ei vor gndi
la fel despre ei nsi ori despre altii i ceea ce vor gndi nu va ntrzia s se materializeze.
Sub nici un motiv s nu spui cuiva: eti lene, eti gurmand, eti nemernic, nu eti bunde
nimic etc. fiindc toate acestea creeaz sau amplifica n el cusurul ce i se reproeaz.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa prinilor, rudelor, urarea rului oamenilor
apropiai.
S nu comptimeti pe nimeni. Dac comptimeti o btrnic cu urmtoarele gnduri sau
vorbe: Doamne ce btrn srman, neputincioas, bolnav etc. Cu astfel de gnduri
saucuvinte noi confirmm starea ei precar, contribuim astfel cu fora noastr ca ea s
58

rmn astfel. n aceast situaie ar trebui s gmdim astfel: Doamne ajut pe aceast
btrnic.
S nu gndeti sau s nu spui vreodat nici chiar n glum dorina de a ucide pe cineva,
deoarece actul mental de a ucide precede aciunea fizic efectiv. Nici un asasinat nu este
posibil n planul fizic, fr a fi fost nainte realizat n plan mental. Astfel te poi afunda n
mocirla unei gndiri distructive i autodistructive.
Ori de cte ori auzi o ceart sau pe cineva care brfete deprteaz-te de acel om/oameni.
NOI N PERMANEN TREBUIE S SUPORTM TOT CE AM CAUZAT ALTORA
De aceea este necesar s nu uitm niciodat c: ceea ce ie nu-i place, altuia s nu-i faci. De fapt,
nimic nu e ntmpltor i meritm s suportm tot ceea ce ne este dat pentru ca noi l-am gandit
despre noi sau despre altii.

Rul pricinuit altuia prin gand, vorba sau fapta ne face ru i nou inzecit.
Legea de baz a universului e legea bunei rnduieli: Ce dai bine sau rau, aceea primeti mult
amplificat. Nimeni nu poate face ru fr s plteasc, aa cum nu poate face bine fr a fi
rspltit. Tot ce emite un om n mediu, din punct de vedere vibratoriu: gnduri,
cuvinte,dorine, fapte, sentimente se ntorc napoi la el, produce efecte perturbatoare dac nu
sunt acordate cu vibraiile de armonie ale fiinei.
Gndurile, cuvintele i aciunile noastre sunt energii. Tot ce emitem n exterior se ntoarce la
noi. Ce semeni, aceea vei culege.
Conform legii naturale a polaritii, atunci cnd cineva agreseaz alte persoane i le distruge,
aceeai agresiune se va ntoarce mpotriva agresorului inzecit. Cnd cineva persist n a
ataca, el nu-i d seama c nu poate s o fac fr s atrag asupra sa aceeeai soart. Tot ce
trimitem n exterior ca gnd, cuvnt, fapta sau afeciune este returnat amplificat ctre noi.
Noi atragem n permanen evenimente compatibile cu gndurile care le emitem. Deci
culegem roadele gndurilor noastre. Imaginai-v pentru cteva clipe cte noxe energetice i
informaionale atragem n corpul nostru prin gndurile de tristee, ur, mnie, invidie,
lcomie, frustrare despre noi sau despre altii. Cum sngele e expresia fizic a energiilor
spirituale, el vafi primul atacat de vibraiile joase prin gndurile i cuvintele rostite.
Noi suntem singurele fiine din univers care ne cauzm (producem) ntmplrile i nimeni
sau nimic nu poate fi rspunztor de producerea lor decat noi insine.
Izbucnirile nervoase nsoite de cuvinte necontrolate nu trec niciodat fr urme,nici pentru
cel cruia i sunt adresate, nici pentru cel care le adreseaz.
Nici un om de pe pmnt nu se poate plnge c e agresat de cineva, fiecare se agreseaz de
fapt singur prin ceea ce gandeste, spune si face asupra lui sau a celorlati.
Noi suntem singurii responsabili pentru consecinele faptelor, gndurilor, sentimentelor i
cuvintelor noastre.
Orice cuvnt, orice gnd, orice fapt rmn ntiprite n arhiva contiinei cosmice i dup ele
vor fi judecate spiritele noastre dup moarte. V spun vou c pentru oirce cuvnt deert pe
care-l vor rosti oamenii, vor da socotal n ziua judecii, cci din cuvintele tale vei fi gsit
drept, i din cuvintele tale vei fi osndit. (Matei 12: 36, 37)
Pentru a avea un somn ct mai linitit, seara nainte de a pune capul pe pern, s-i iertm pe toi
semenii care au greit fa de noi cu gndul, cu cuvntul sau cu fapta i, n acelai timp, s ne cerem
iertare de la toi semenii notri fa de care am greit n ziua respectiv. S aplicm ndrumarea ca:
Soarele s nu apun peste mnia voastr. (Efesieni 4, 26)
(Surse: S.N. Lazarev, V. Goci, Baird Spalding, Neale Donald Walsch, Munteanu Felicia, Debie Ford,
Emile Covue, Tom Kenyon i Virginia Essene, Jasmuheen, Don Miguel Ruiz)

Mandria spirituala
A crede ca esti mai departe pe carare decat oricine altcineva este mandrie spirituala. Chiar daca
acest lucru ar fi adevarat, nu ti-ar fi de nici un folos sa-t stii sau sa-l pretinzi. Ceea ce iti este de folos
59

este compasiunea fata de sine, compasiunea fata de altii. Ceea ce iti este de folos e sa stii ca fiecarei
persoane i se ofera lectia care este perfecta pentru ea, iar daca o invata, nu poate nimeni spune cat de
departe a ajuns.
Sa nu crezi ca ai capacitatea de a masura in mod corect progresul spiritual al cuiva, inclusiv al tau.
Nu o ai. N-ai cum sa stii. O persoana, care pare a fi ramas mult in urma, poate trece in fata ta intr-o
secunda. Iar una care pare a fi mult avansata, poate fi serios incetinita. Intreaga idee referitoare la in
fata si in urma nu are nici un sens, intrucat n-ai de unde sa stii care este linia de pornire sau linia de
final.
Nu e neaparat nevoie ca ceilalti sa inceapa de unde ai inceput tu. Nu e neaparat nevoie ca ceilalti sa
incheie unde inchei tu. Unii parcurg o calatorie scurta, intesata cu provocari care le frang inima. Altii
au o ca latorie lunga, alcatuita din multe lectii neinteresante.
Poti sa te uiti la ceilalti si sa crezi ca intelegi dar asta nu inseam na decat ca te amagesti. Habar nu
ai despre ce este vorba in viata celui lalt. De fapt, nici macar nu este treaba ta sa stii.
Se intampla destule lucruri in viata ta ca sa fii tot timpul ocupat. A intelege care-ti sunt lectiile si a
incepe sa ti le insusesti este o activitate care dureaza o viata intreaga.
Daca esti invatator spiritual, intreaba-te daca ai ales acest rol ca sa eviti sa inveti lectiile pentru care
ai venit aici. Atunci cand esti o autoritate si spui altora ce sa faca, nu trebuie sa te uiti niciodata la
tine insuti.
Sa fii sigur ca nu vei putea sa te ascunzi pentru totdeauna. Cu timpul, rufele tale murdare vor fi date
la iveala. Este inevitabil. Toata lumea vine aici si crede ca poate sa dispara. Unii oameni se pricep
foarte bine sa o faca. Ei dispar timp de cincizeci sau saizeci de ani. Cand se intorc, sunt siguri ca
nimeni nu-i va recunoaste. Dar. de indata ce intra intr-un magazin din cartier, stiu ca jocul s-a sfarsit.
Nimeni nu se poate ascunde pentru totdeauna. Asta, deoarece aici e un loc unde toti sunt gasiti. Mai
devreme sau mai tarziu, tuturor li se da desteptarea. Aceasta este natura calatoriei fizice. Pana la
urma, chiar ai sa te obisnuiesti cu ea Le vine randul chiar si acelor dintre voi care tandalesc la
sfarsitul cozii. Cel care va striga pe nume nu moare pana ce nu ajunge si la tine. Si chiar daca ar
muri, altcineva i-ar lua locul. Nu te poti ascunde. Nu poti deveni invizibil in mod permanent.
Probabil ca treaba asta ti se pare ciudata. La urma urmei, majoritatea oamenilor de pe planeta
Pamant fie ca se deghizeaza intr-un mod inteligent, fie pretind ca nu sunt acasa, atunci cand suna
soneria. Negarea se infiltreaza absolut peste tot.
Dar nu conteaza. Nu acesti oameni conduc spectacolul. Cel din spatele mastii este persoana care ia
toate deciziile. Cel din spatele mastii il cheama pe strain la usa ca sa sune desteptarea.
Voi credeti ca autoritatea se afla in afara voastra si ca totul vi se intampla. Nu e asa! Autoritatea este
inauntru si faceti ca totul sa se in tample, pentru ca sa va treziti.
Intreaga planeta are misiunea de a se trezi. De aceea sunt atatia oameni care par a fi adormiti.
Cum s-ar putea ei trezi, daca nu ar dormi sau, cel putin, nu s-ar preface ca sunt adormiti?
Nu aceasta e planeta pe care trebuie sa va aflati, daca vreti sa va ascundeti. Nu acesta este locul pe
care trebuie sa va aflati, daca vreti sa ramaneti adormiti. Daca scopul vostru este sa nu fiti constienti,
atunci va aflati intr-un loc periculos!
Toti oamenii care acum umbla in somn, intr-o zi isi vor da seama ca au plecat din pat si din
casa si umbla pe strada. O vor face intr-un mod destul de simplu: izbindu-se unul de altul.
Despre asta este vorba in aceasta calatorie interactiva: incalcarea limitelor, coliziuni, abuzuri, numitile cum vreti. Totul pare a fi intentionat, dar in realitate nu este. Nimeni nu stie in mod constient ca
urmeaza sa se izbeasca de altcineva. Asa se intampla. Apoi, daca este destept, se trezeste si spune:
imi pare rau, nu te-am vazut. Iar semenul ii raspunde: Nu face nimic. Nici eu nu te-am vazut.
Ce altceva mai e de spus? Daca totul e luat ca un afront personal si individul raspunde: Ba m-ai
vazut, mizerabile! ce ar dovedi aceasta? N-ar dovedi ca el a fost atacat. Ar dovedi doar ca se simte
atacat.
Si despre asta este vorba cu adevarat aici: un grup de oameni care se simt atacati. Nu e o imagine
exacta a ceea ce se intampla, dar este una acceptata de catre toata lumea. Asta, deoarece toti
interpreteaza comportamentul. Toti presupun ca totul se face cu o anumita intentie. Fiecare crede ca
stie care este motivul celeilalte persoane. Dar, bineinteles ca nu-l stie. Nu are nici un fel de idee de ce
s-a izbit cineva de el.
60

Ati auzit despre casatoriile aranjate? Ei bine, aceasta este o izbire aranjata. Ambele persoane aflate in
spatele mastilor au decis sa-si ofere una alteia posibilitatea de a-si aduce aminte ca se pot trezi in
acelasi moment. Atunci cand au aranjat intalnirea, nici una dintre ele nu stia ca se vor simti
amandoua atacate, atunci cand acest lucru se va intampla.
Aceasta, deoarece atunci cand au aranjat intalnirea, fiecare a luat contact cu intentiile celuilalt: de a
cinsti si de a ajuta nu de a face rau sau de a agresa. Nici una dintre ele nu si-a facut griji in privinta
a ceea ce urma sa se intample, deoarece a avut incredere in intentia celuilalt. Amandoi au stiut ca,
orice s-ar intampla, totul va fi in regula.
Daca ai intra in legatura cu intentia fiecarei persoane de a te trezi si de a te ajuta sa te trezesti, nu ai
lua ca pe un afront personal nici un fel de imixtiune. Ai spune doar: Iarta-ma, frate al meu. Nu team vazut. Multumesc ca ai sunat desteptarea. Acum voi fi mult mai atent.
Nu izbitura e cea care raneste, ci interpretarea pe care i-o dai. Faptul ca il condamni pe cel care te-a
izbit. Faptul ca te condamni pe tine insuti, pentru ca ai fost izbit. De indata ce numim acest lucru
abuz, pierdem din vedere ce rol avem noi in toate astea. Proiectam responsabilitatea asupra altcuiva.
Credem ca nu faceam nimic altceva decat sa ne vedem de treaba si, deodata, vine o persoana
rautacioasa care ne ataca.
Nu asta s-a intamplat. Aceasta e enorma autoinselare, uriasa minciuna pe care incercati sa o treceti
asupra altora. Va straduiti sa vorbiti unul cu altul de pe pozitii de victime si va minunati de ce fiecare
este pedepsit in permanenta.
Nu exista nici o intalnire la baza careia sa nu fi existat cinste si simt al responsabilitatii personale.
Nu exista nici o intalnire Ia baza ca reia sa nu fi existat iertare de sine si compasiune pentru ceilalti.
Daca vreti sa va intalniti, daca vreti sa va treziti impreuna, trebuie sa incetati de a mai interpreta ce
se intampla si sa lasati lucrurile asa cum sunt. Puteti fi uluiti de izbitura. Ii puteti spune celeilalte
persoane ca sunteti surprinsi. Dar sa nu credeti ca intelegeti de ce s-a intamplat totul, intrebati.
Verificati.
Comunicati in mod cinstit si simplu: Atunci cand m-am izbit de tine, m-a durut, semen al meu. Tu
ce-ai simtit? A spune adevarul prin preluarea responsabilitatii pentru propriile voastre sentimente nu
este un atac, sau o prezumtie de imixtiune, sau vinovatie. Este doar un mod simplu de a impartasi
experienta. Ea invita la dialog, nu la separare.
O data ce se presupune ca exista vinovatie, atacul este inevitabil. Nu poti ataca o persoana
nevinovata. Pentru a ataca, trebuie sa crezi ca atacul este justificat, ca persoana il merita. In acest
moment, te-ai disociat de propriile tale sentimente, ti-ai impartit mintea in doua si te-ai pregatit
pentru un conflict exterior inevitabil. Totul, din cauza mandriei spirituale totul, deoarece crezi ca
stii care sunt motivele celuilalt.
Renunta, prieten al meu. Nu stii ce este in inima semenului tau. Nu vei stii niciodata. Cel mai bun
lucru pe care-l poti face este sa-l intrebi deschis. In felul acesta ajungi cat mai aproape posibil de a
sti ce gandeste si ce simte.
Daca nu-l intrebi niciodata pe semenul tau ce experienta traieste, cum crezi ca vei ajunge sa-l
cunosti? Tot ceea ce vei cunoaste vor fi propriile tale proiectii, propriile tale judecati si interpretari.
Acestea spun multe despre tine si foarte putine despre el. Si, daca nu poti sa presupui ca el nu este
vinovat, cum vei fi vreo data in stare sa-ti vezi propria nevinovatie? Daca tu crezi ca-l cunosti, cat de
bine crezi ca te cunosti pe tine?
Dupa cum vezi, nu exista cale de iesire. Fiecare judecata pe care o emiti asupra altcuiva se intoarce
la tine si te obsedeaza.
Cel mai bun lucru este sa renunti la judecati.
Cel mai bun lucru este sa-ti dai seama ca nu stii nimic despre intentiile sau motivele celorlalti
oameni. Cel mai bun lucru este sa intelegi ca, adesea, esti complet rupt de propriile tale intentii.
Mandria spirituala nu face altceva decat sa-ti prelungeasca necunoasterea. O persoana aroganta nu
evolueaza. Ea nu devine transparenta fata de ea insasi sau de ceilalti. Ea se ascunde. Ea ataca pe fata
iar atunci cand i se raspunde, pare ca doarme. Ea se joaca de-a v-ati ascunselea cu ea insasi si cu
universul.
Am sa-ti dau un joc mai bun. El se numeste: Ma izbesc de tine, daca si tu te izbesti de mine.
Nimeni nu este acuzat, nimeni nu este facut de rusine. Nici macar nu trebuie sa tii scorul. Continua
61

sa te izbesti, pana cand te trezesti si privesti in ochii celuilalt fara condamnare si fara judecata.
Paul Ferinni

Sa nu mergi niciodata mai repede decat poate sa zboare

ingerul pazitor!
Am auzit o istorioara despre un grup de europeni care au plecat in expeditie prin Tibet impreuna cu
un serpas. Hotarti sa ajunga intr-o singura zi la tabara unde erau asteptati, au tot grabit urcusul,
indemnndu-si insotitorul sa mearga mai repede si refuznd orice propunere de a face un popas.
Dupa multe ore de drum tibetanul s-a oprit fara un cuvnt, s-a asezat pe o piatra si a inchis ochii.
Cercetatorii l-au intrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au amenintat ca nu-i mai dau nici o plata
daca nu se ridica imediat sa-i conduca la locul dorit. Calauza a ramas neclintita. Dupa o ora si ceva a
deschis ochii, s-a ridicat scuturndu-si un pic vesmintele si a pornit cu pas linistit, chemndu-i pe
oameni sa continuie drumul. Acestia au venit muti de uimire. Dupa o vreme, cineva a rupt tacerea si
l-a intrebat ce l-a facut sa se opreasca in felul in care o facuse si ce l-a induplecat pna la urma sa
reia urcusul.
Serpasul a spus: Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia sa ne oprim si sa asteptam pna ne
ajung din urma sufletele, altfel calatoria noastra n-ar fi avut sorti de izbnda.
Povestea aceasta mi-a adus aminte o alta. Tot despre un tibetan. El nu insotea pe nimeni, ci plecase
de unul singur spre o mnastire ridicata in vrf de munte. Pe drum l-a prins o ploaie cu fulgere si
tunete. Omul a gasit un han unde sa se adaposteasca abia dupa ce s-a lasat intunericul. A schimbat
cteva vorbe cu stapnul locului, a mncat ceva si s-a dus la culcare. Dar nici nu s-a luminat bine de
ziua si calatorul era gata de plecare. Hangiul s-a uitat pe fereastra, a vazut cum toarna cu galeata si a
spus: Unde te duci, omule, pe vremea asta? E prapad, n-o sa apuci sa ajungi nici pna la urmatorul
han, daramite sus, la mnastire! Drumetul a deschis usa si i-a raspuns din prag: Nu-ti fa griji.
Sufletul meu a ajuns demult acolo, asa ca picioarelor mele le este usor sa-l urmeze.
Foarte probabil ca istorioarele nu au fost nascute deodata, ca gemenii, de acelasi povestitor. Dar daca
le afli pe amndoua nu ai cum sa nu te intrebi ce inseamna a fi cu adevarat in ritm cu propriul suflet.
Sa nu ingadui trupului sa goneasca orbeste indemnat de urgente care te rup de sensul adnc al vietii
si iti bareaza chiar drumul spre culmea la care aspiri? Dar sa lasi sufletul sa se desprinda de celelalte
invelisuri mai incete ale fiintei, sa-si ia avnt pentru a marca locul unde si ele vor ajunge, puse in
miscare de energia lui colosala? Si de ce tocmai sufletul sa fie inainte-mergator si nu ratiunea sau
vointa? De ce tocmai sufletul sa fie calauza noastra prin lume, ce il face pe el sa detina cunoasterea
care ii trebuie pentru a ne conduce la capatul noptii?
La intrebarea aceasta primim raspuns atunci cnd intlnim oameni in care sufletul vibreaza fara
masura. Ceea ce spun ei este adevarat. Au usurinta de a lasa o amprenta in viata noastra si atunci
cnd nu-si propun sa transmita ceva. Totusi ceva se comunica chiar prin simpla lor prezenta. Au o
intelegere calda a lucrurilor, un fel natural de a fi care face ca tot ceea ce este unic in fiinta lor sa
intersecteze ceva universal. Cei care au suflet se bucura sa-i aprecieze pe cei din jur, sa participe viu
la frumusetea pe care o presimt in ei, chiar si atunci cnd acestia nu-si cunosc si nu-si celebreaza
frumusetea interioara.
De ce sa-i acordam credit sufletului in propria viata? Pentru ca a avea suflet inseamna a fi conectat la
prezenta divina. Nemtii au o vorba Sa nu mergi niciodata mai repede decat poate sa zboare
ingerul pazitor!

Unirea cerului si a pamantului

62

Dintre toate cladirile de pe suprafata pamantului, bisericile par a fi cele mai impunatoare din punct
de vedere auric. Din punct de vedere auric, bisericile au insemne unice. Insemnele aurice sunt date
la tarnosirea bisericii respective. Exista insa diferente notabile intre felurite lacasuri de cult. Astfel,
privite de la distanta, bisericile catolice par a fi invaluite intr-un fel de strat auric stralucitor de
culoarea metalului topit, in timp ce bisericile ortodoxe par a fi invaluite intr-un strat auric de culoare
argintie. Acest strat auric este format din norisori colorati, melodiosi si foarte parfumati la fel cum,
uneori, un varf solitar de munte este invaluit intr-un nor ce straluceste in bataia soarelui.
In centrul fiecarei biserici fie ortodoxa, fie catolica trece un fir de lumina argintie, ca un fel de
linie laser, cu o grosime de aproximativ 50 de centimetri. Aceasta este linia divina a fiecarei biserici.
Aceasta linie se formeaza la tarnosirea bisericii, iar daca intre sfintirea bisericii si constructia ei
efectiva trece o perioada mai lunga de timp, linia divina continua sa existe in acel loc. Practic, la
formarea liniei divine a fiecarei biserici concura doua energii fundamentale: o energie telurica ce
pare a proveni din strafundul pamantului si o energie cosmica ce provine din inalturile cerului.
Teologia crestina denumeste Duh Sfant energia provenita din inaltul cerului.
Cu adevarat, in Biserici are loc unirea cerului cu pamantul si a lumii ceresti cu lumea
oamenilor. In momentul in care se formeaza complet deci in cazul unei biserici functionale -, linia
divina devine un fel de conducta de o jumatate de metru latime, de culoare aurie, in interiorul careia
clarvederea eterica poate detecta miliarde si miliarde de stelute stralucitoare, care se manifesta
aidoma unei structuri ADN cosmica, in forma de spirala. Fiecare biserica are o Entitate angelica
protectoare, care ocroteste spiritual lacasul de cult. De exemplu, o astfel de entitate are o inaltime de
aproximativ 2,5 metri. Dupa trasaturile fetei nu pare nici barbat, nici femeie. Are fata foarte alba,
ovala, buzele carnoase, nasul foarte fin, ochii mari, caprui, foarte luminosi, cu gene foarte lungi si
parul negru, carliontat. Pe frunte poarta o coronita ce pare de foc. Poarta un fel de roba de culoare
violeta. Numele in limba eterica al uneia dintre inaltele entitati care ocroteste un lacas, de cult este
HIIDE, adica Pazitorul celor napastuiti.
In perioadele de varf ale slujbelor, si mai ales atunci cand vin la biserici multi enoriasi, aceasta
entitate angelica devine atat de puternica si de stralucitoare incat nu o mai poti privi. Stralucirea sa se
poate vedea prin clarvedere eterica de la mai multi kilometri. In acele momente, parul, ochii si gura
acestei entitati angelice par a fi facute din focul cel mai stralucilor, iar prin vocea sa se aud simultan
mai multe voci, de parca ar vorbi concomitent multe entitati.
Slujba preotilor in biserici are rolul de a conecta energiile ceresti, cosmic-spirituale la lumea
oamenilor. In momentul in care, dupa rasaritul soarelui, la prima slujba a zilei, preotul rosteste
pentru prima oara numere lui Iisus Hristos, la nivelul intregii Biserici se formeaza un fel de
halou energetic protector, denumit de noi plase mesianice. Biserica insasi pare ca un fel de cupola
gigantica circumscrisa de plasele mesianice. Plasele mesianice sunt formate din doua straturi
distincte : prima plasa are culoarea metalului topit, iar a doua plasa are culoarea argintie. In interiorul
plaselor mesianice toate noxele negative emise de oameni se topesc precum se topeste zapada sub
razele soarelui de primavara.
Interiorul bisericii este lucrat operativ de Ingerul bisericii, care proiecteaza pe fiecare perete un fel
de abur multicolor cu o grosime de pana la 10 centimetri. Acest ecran protector auric are rolul de a
face posibila actiunea benefica a Duhului Sfant care patrunde in biserica prin linia divina. In general,
oamenii cred ca o constructie cum este o biserica poate suporta de la sine, prin efectul materialelor
de constructie, o forta de o asemenea putere cum este cea a Duhului Sfant, care se manifesta prin
linia divina. De fapt, constructia in sine nu reprezinta decat invelisul material al unor energii aurice.
Ecranul protector creat de catre Ingerul bisericii are tocmai rolul de a apropia prin rezonanta
energiile foarte puternice ale Duhului Sfant cu cele ale constructiei si cu cele ale oamenilor care stau
acolo in timpul slujbelor. Fara acest ecran protector, spunea Ingerul Gabriel, orice constructie s-ar
preface in nisip fin.
Privite prin clarvederea eterica, icoanele si picturile de pe peretii bisericilor sunt formate din mii si
mii de stelute luminoase care emit culori, sunete si mirosuri asemanatoare cu cele ale aurei
personajului pictat. Acele straluciri par oarecum vii: ele se strang sau se dilata in functie de ceea ce
se petrece imprejurul lor. Daca, de exemplu vine cineva amarat, suparat sau disperat si plange sau se
roaga in fata lor, o parte din miile de stelute stralucitoare, de culori diferite, par ca ies din icoane sau
63

picturi si patrund in aura omului prin regiunea pieptului, pentru a iesi prin spate. In acel moment,
instantaneu, entitatea care apare pictata in icoana isi face aparitia parca dintr-o alta dimensiune langa
cel care-i cere ajutorul.
Omul nu este niciodata singur atunci cand se roaga fie la un sfant, fie la un Inger, fie la Iisus
Hristos, iar impresia de usurare cu care cei mai multi dintre noi pleaca din Biserici nu se
datoreaza unei autosugestii sau unui efect placebo, asa cum cred unii psihiatri sau psihanalisti,
ci pur si simplu, actiunii benefice a entitatii cosmice la care se roaga omul. Din pacate, stiinta
actuala a eliminat din cunoasterea lumii tocmai esentialul: activitatea lui Dumnezeu si a Trimisilor
Sai in lumea destul de cenusie a oamenilor sau, mai corect spus, in lumea pe care oamenii au facut-o
sa para cenusie.
Activitatea preotilor in Biserici este foarte laborioasa, iar efectele actiunilor lor sunt vizibile prin
clarvederea eterica. In timpul slujbelor, deasupra capului preotilor pluteste energia arginitie
stralucitoare a Duhului Sfant, iar actele sacramentale si rituale au efectele lor bine definite.

Darurile Duhului Sfant

Biblia este plin cu relatri despre brbai i femei crora Duhul Sfnt le-a dat abiliti supranaturale
spontane. n Noul Testament, aceste abiliti supranaturale sunt numite darurile Duhului Sfnt. Ele
sunt numite daruri deoarece nu pot fi dobndite. Totui, nu ar trebui s nu uitm c Dumnezeu i
promoveaz pe cei n care poate avea ncredere. Isus a spus: Cine este credincios n cele mai mici
lucruri, este credincios i n cele mari; i cine este nedrept n cele mai mici lucruri, este nedrept
i n cele mari (Luca 16:10). Astfel, ar trebui s ne ateptm ca darurile Duhului Sfnt s fie mult
mai probabil date celor care s-au dovedit demni de ncredere naintea lui Dumnezeu. Este important
s fim pe deplin consacrai i roditori pentru Duhul Sfnt, ntruct acetia sunt cei pe care i folosete
Dumnezeu n mod supranatural. Pe de alt parte, Dumnezeu a folosit o dat un mgar pentru a
profei, aa c poate folosi pe oricine dorete. Dac ar fi s atepte pn cnd devenim suficient de
buni pentru a ne folosi, atunci nu ne-ar putea folosi pe niciunul dintre noi!
n Noul Testament, darurile Duhului sunt enumerate n 1 Corinteni 12 i sunt n numr de nou:
De pild, unuia i este dat, prin Duhul, s vorbeasc despre nelepciune; altuia, s vorbeasc despre
cunotin, datorit aceluia Duh; altuia credina, prin acelai Duh; altuia, darul tmduirilor, prin
acelai Duh; altuia, puterea s fac minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia,
felurite limbi; i altuia, tlmcirea limbilor (1 Cor. 12:8-10).
Nu este crucial s tim s definim fiecare dar n parte pentru a putea fi folosii de Dumnezeu prin ele.
Att profeii, preoii i mpraii Vechiului Testament, ct i lucrtorii din biserica primar noutestamental, toi au lucrat prin darurile Duhului fr a avea cunotinele necesare pentru a le
clasifica sau defini. Totui, deoarece darurile Duhului sunt clasificate pentru noi n Noul Testament,
nseamn c Dumnezeu vrea s tim. ntr-adevr, Pavel a scris: n ce privete darurile duhovniceti,
frailor, nu voiesc s fii n necunotin (1 Cor. 12:1).

Clasificarea celor nou daruri spirituale

Cele nou daruri ale Duhului au fost clasificate mai trziu n trei grupe: (1) darurile vorbirii: diferite
limbi, traducerea limbilor i profeia; (2) darurile revelaiei: vorbirea despre nelepciune, vorbirea
despre cunotin i deosebirea duhurilor; i (3) darurile puterii: puterea de a face minuni, credina
neclintit i darul tmduirilor. Trei dintre aceste daruri spun ceva; trei dintre ele dezvluie ceva; i
alte trei fac ceva. Toate aceste daruri s-au manifestat i sub Vechiul Legmnt cu excepia vorbirii n
diferite limbi i a traducerii limbilor. Aceastea dou sunt specifice Noului Legmnt.
Noul Testament nu ofer nici o instruciune referitoare la modul adecvat de folosire a oricruia dintre
darurile puterii i foarte puine intruciuni despre folosirea corect a darurilor revelrii. Totui,
Pavel las un numr semnificativ de indicaii referitoare la folosirea adecvat a darurilor vorbirii,
probabil din dou motive.
64

n primul rnd, darurile vorbirii sunt cele care se manifest cel mai adesea n timpul adunrii
bisericii, n timp ce darurile revelrii se manifest mai rar, iar cele ale puterii se manifest cel mai
puin. De aceea, am avea nevoie de mai multe instruciuni referitoare la darurile care ar tinde s se
manifeste cel mai des n timpul bisericii.
n al doilea rnd, darurile vorbirii preau s necesite cel mai mare nivel de cooperare uman i de
aceea sunt darurile cel mai uor de folosit greit. Este mult mai uor s adaugi ceva la o profeie i s
o ruinezi, dect n cazul darului vindecrilor.

Dup cum dorete Duhul

Este important s nelegem c darurile Duhului ne sunt date dup cum dorete Duhul i nu dup
cum dorim noi. Biblia stabilete foarte clar acest lucru:
Dar toate aceste lucruri le face unul i acelai Duh, care d fiecruia n parte, cum voiete (1 Cor.
12:11; subliniere personal).
n timp ce Dumnezeu ntrea mrturia lor cu semne, puteri i felurite minuni, i cu darurile
Duhului Sfnt, mprite dup voia Sa! (Evrei 2:4; subliniere personal).
O persoan poate folosi n mod frecvent anumite daruri, dar nimeni nu stpnete vreunul dintre
aceste daruri. Doar pentru c eti uns s faci o minune nu nseamn c poi face minuni oricnd
doreti; nici nu este o garanie c vei mai fi vreodat folosit s faci o alt minune.
Vom analiza pe scurt cteva exemple biblice pentru fiecare dar n parte. Totui, nu uita c Dumnezeu
i poate manifesta harul i puterea ntr-un numr nelimitat de modaliti, astfel nct este imposibil
s definim cu exactitate felul n care lucreaz fiecare dar n parte. Mai mult, n Scriptur nu exist
nici o definiie ale celor nou daruri spirituale nu avem dect etichetarea lor. Astfel, tot ce putem
face este s examinm exemplele din Biblie i s ncercm s stabilim unde ar trebui s se ncadreze
fiecare dintre ele, definindu-le n cele din urm n funcie de diferenele ce le caracterizeaz.
Deoarece exist att de multe feluri prin care Duhul Sfnt i poate manifesta darurile spirituale, s-ar
putea s nu fie nelept s fim foarte rigizi n definiiile date. Unele daruri pot fi un fel de combinaii
ntre mai multe daruri. n acest sens a scris Pavel:
Sunt felurite daruri, dar este acelai Duh; sunt felurite slujbe, dar este acelai Domn; sunt felurite
lucrri, dar este acelai Dumnezeu, care lucreaz totul n toi. i fiecruia i se d artarea Duhului
spre folosul altora (1 Cor. 12:4-7; subliniere personal).

Darurile puterii
1) Darul vindecrilor: Darul vindecrilor are de a face n mod evident cu oameni bolnavi care sunt
vindecai. Acesta este adeseori definit ca o nzestrare supranatural spontan de a vindeca oamenii
bolnavi fizic i nu vd nici un motiv pentru care ne-am ndoi de acest lucru. n capitolul anterior am
analizat un exemplu de manifestare a darului tmduirii prin vindecarea paraliticului de la
scldtoarea Betesda (vezi Ioan 5:2-17).
Dumnezeu l-a folosit pe Elisei s l vindece pe leprosul Naaman sirianul, care era un inchintor la
idoli (vezi 2 mp. 5:1-14). Aa cum am aflat din examinarea cuvintelor lui Isus din Luca 4:27
referitoare la vindecarea lui Naaman, Elisei nu ar fi putut vindeca orice lepros, oricnd ar fi dorit. El
a fost inspirat n mod supranatural i spontan s l instruiasc pe Naaman s se duc i s se scalde de
apte ori n Iordan i, cnd Naaman a decis n final s se supun, a fost curat de lepr. Dumnezeu la folosit pe Petru pentru a vindeca brbatul olog de la poarta numit Frumoas prin darul
vindecrilor (Fapte 3:1-10). Nu numai c brbatul a fost vindecat, dar acest semn supranatural a atras
muli oameni care au auzit Evanghelia propovduit de Petru i peste cinci mii de oameni s-au
adugat bisericii n ziua aceea. Darul vindecrilor slujete adeseori unui scop dublu: acela de a
vindeca oameni i de a-i atrage pe cei nemntuii la Hristos.
Cnd Petru a propovduit Evanghelia celor care se adunaser n acea zi, el a spus:
Brbai Israelii, pentru ce v mirai de lucrul acesta? De ce v uitai cu ochii int la noi, ca i cum
prin puterea noastr sau prin cucernicia noastr am fi fcut pe omul acesta s umble? (Fapte 3:12).
Petru a recunoscut c nu datorit puterii pe care o avea el sau a sfineniei sale deosebite l folosise
Dumnezeu pentru a vindeca acel olog. Amintete-i c Petru, cu doar dou luni nainte de acest
65

miracol, negase c L-ar fi cunoscut vreodat pe Hristos. Doar faptul c Dumnezeu l-a folosit pe
Petru ntr-un mod att de miraculos n primele pagini ale crii Fapte Apostolilor ar trebui s ne dea
ncredere c Dumnezeu ne folosi i pe noi dup cum dorete El.
Cnd Petru a ncercat s explice oamenilor cum a fost vindecat brbatul, este foarte puin probabil s
l fi clasat n categoria darului vindecrilor. Tot ce tia Petru era c el i Ioan treceau pe lng un
olog i c, dintr-o dat, s-a simit uns cu credina ca brbatul s fie vindecat. Astfel c i-a poruncit
brbatului s mearg n numele lui Isus, l-a apucat de mna dreapt i l-a ridicat. Ologul a nceput s
umble i s sar, ludndu-L pe Dumnezeu. Petru a explicat acest fapt astfel:
Prin credina n Numele lui Isus, a ntrit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedei i-l
cunoatei; credina n El a dat omului acestuia o tmduire deplin, cum vedei cu toii (Fapte
3:16).
Este nevoie de o credin deosebit pentru a apuca de mn un olog, a-l ridica i a te atepta s
mearg! Pe lng acest dar specific al vindecrii era nevoie i de primirea credinei care-l putea face
operabil.
Unii au sugerat c motivul pentru care acest dar este folosit la plural (darul vindecrilor) este acela
c exist diferite feluri de boal. Cei care folosesc n mod frecvent darul vindecrilor descoper c
prin lucrarea lor unele boli sunt vindecate mai des dect altele. De exemplu, se pare c evanghelistul
Filip a avut un succes deosebit n vindecarea oamenilor paralizai i chiopi (Fapte 8:7). n secolul
trecut au existat anumii evangheliti care, de pild, au avut un mare succes n vindecarea orbilor,
surzilor i oamenilor bolnavi de inim, etc., n funcie de care dintre darurile vindecrii se manifestau
cel mai frecvent prin ei.
2) Darul credinei i al svririi minunilor: Darul credinei i darul de a face minuni par a fi
destul de asemntoare. Avnd ambele daruri, o persoan uns primete simultan i credina de a
face lucruri imposibile. Diferena dintre cele dou este de obicei descris astfel: Prin darul
credinei, persoanei unse de Duhul i se d credina de a primi o minune pentru el nsui, n timp ce
prin darul nfptuirii minunilor i se d credina de a face minuni pentru altcineva.
Darul credinei este de obicei numit darul credinei speciale deoarece este o credin ce o
depete pe cea obinuit. Credina obinuit vine n momentul auzirii unei promisiuni a lui
Dumnezeu, n timp ce credina special este o manifestare spontan a Duhului Sfnt. Cei care au
experimentat acest dar al credinei speciale mrturisesc c lucrurile pe care ei le-ar fi considerat
imposibile au devenit dintr-o dat posibile i c de fapt le-a fost imposibil s se ndoiasc. Acelai
lucru poate fi adevrat i n cazul nfptuirii minunilor.
Povestea lui Daniel i a celor trei prieteni ai lui Belaar, Meac i Abed-Nego ne ofer un exemplu
excelent al faptului c credina special nu las loc de ndoial. Cnd acetia au fost aruncai n
cuptorul cu foc pentru c au refuzat s se nchine idolului regelui, lor le-a fost dat darul credinei
speciale. Este nevoie de mai mult dect o credin normal pentru a supravieui flcrilor arztoare
n care eti aruncat de viu. S examinm credina de care au dat aceti trei tineri dovad n faa
mpratului:
adrac, Meac i Abed-Nego au rspuns mpratului Nebucadnear: Noi n-avem nevoie s-i
rspundem la cele de mai sus. Iat, Dumnezeul nostru, cruia i slujim, poate s ne scoat din
cuptorul aprins, i ne va scoate din mna ta, mprate (Daniel 3:16-17; subliniere personal).
Observ c darul lucra chiar nainte de a fi aruncai n foc. Nu exista nici un dubiu n mintea lor c
Dumnezeu era gata s i scoat din mna mpratului.
Ilie a lucrat prin darul credinei speciale cnd a fost hrnit zilnic de corbi n timpul celor trei ani i
jumtate de foamete n timpul domniei rului mprat Ahaz (vezi 1 mp. 17:1-6). Este nevoie de mai
mult dect o credin obinuit pentru a crede c Dumnezeu va folosi psrile pentru a-i aduce
mncare dimineaa i seara. Dei Dumnezeu nu a promis niciunde n Cuvntul Su c ne va aduce
mncarea zilnic prin corbi, putem folosi credina obinuit s credem c Dumnezeu ne va mplini
nevoile de baz deoarece aceasta reprezenta o promisiune (vezi Mat. 6:25-34).
nfptuirea minunilor era destul de des folosit n timpul lucrrii lui Moise. Prin intermediul lor a
desprit Marea Roie (vezi Ex. 14:13-31) i a adus diferitele plgi peste Egipt.
Prin intermediul minunilor a hrnit Isus cei 5000 de oameni, nmulind un pete i cteva pini (vezi
Mat. 14:15-21).
66

Cnd Pavel l-a orbit pe Elima vrjitorul deoarece i mpiedica lucrarea de pe insula Cipru el acionat
prin intermediul darului de a nfptui minuni (vezi Fapte 13:4-12).

Darurile revelaiei
1). Vorbirea despre nelepciune i vorbirea despre cunotin: Darul vorbirii despre cunotin
este adeseori definit ca fiind o descoperire supranatural spontan a unei informaii trecute sau
prezente. Dumnezeu, care posed cunotina, ne va descoperi uneori o mic parte din aceasta, acesta
fiind probabil motivul pentru care se numete vorbirea despre cunotin (n englez cuvntul
cunoaterii, n. t.). Acest cuvnt reprezint un fragment dintr-o propoziie, iar cuvntul cunoaterii ar
fi o parte din cunotina lui Dumnezeu.
Vorbirea despre nelepciune este asemntoare cu vorbirea despre cunoatere, ns de multe ori este
definit ca o revelare supranatural spontan a cunoaterii evenimentelor viitoare. Conceptul de
nelepciune implic n mod normal ceva referitor la viitor.
S examinm exemplul de vorbire despre cunoatere din Vechiul Testament. Dup ce Elisei l-a
curit pe Naaman sirianul de lepr, Naaman i-a oferit lui Elisei o sum mare de bani ca simbol al
recunotinei fa de vindecarea lui. Elisei a refuzat darul, ca nu cumva s cread cineva c
vindecarea lui Naaman a fost cumprat i nu nfptuit prin harul lui Dumnezeu. Totui, servitorul
lui Elisei, Ghehazi, a vzut n acel moment o oportunitate de a acumula bogii personale i a primit
n secret plata pe care Naaman inteniona s i-o dea lui Elisei. Dup ce i-a ascuns banii ctigai
prin nelciune, Ghehazi s-a nfiat naintea lui Elisei. Apoi citim:
Elisei i-a zis: De unde vii, Ghehazi? El a rspuns: Robul tu nu s-a dus nicieri. Dar Elisei i-a
zis: Oare n-a fost duhul meu cu tine, cnd a lsat omul acela carul i a venit naintea ta? (2 mp.
5:25b-26a).
Dumnezeu, care cunotea foarte bine fapta murdar svrit de Ghehazi, i-a descoperit-o lui Elisei
n mod supranatural. Totui, aceast istorisire dovedete foarte clar c Elisei nu poseda darul
vorbirii despre nelepciune; adic nu tia toate lucrurile despre toi oamenii n orice moment. Dac
ar fi fost aa, Ghehazi nu i-ar fi imaginat niciodat c i-ar fi putut ascunde pcatul. Elisei cunotea
anumite lucruri n mod supranatural numai atunci cnd Dumnezeu i le revela. Darul lucra dup cum
dorea Duhul.
Cnd Isus i-a spus femeii de la fntna din Samaria c avusese cinci soi, a tiut acest lucru tot prin
intermediul acestui dar supranatural (vezi Ioan 4:17-18).
i lui Petru i s-a dat darul supranatural de a ti c Anania i Safira mineau comunitatea despre preul
ntreg pe care l-au primit pentru pmntul recent vndut (vezi Fapte 5:1-11).
n ceea ce privete vorbirea despre nelepciune, observm manifestri frecvente ale acestui dar prin
majoritatea profeilor din Vechiul Testament. Ori de cte ori preziceau un eveniment viitor darul
vorbirii despre nelepciune era n aciune. i lui Isus I-a fost destul de des dat acest dar. El a prezis
distrugerea Ierusalimului, propria crucificare i evenimentele care vor avea loc n lume nainte de a
doua Lui venire (vezi Luca 17:22-36; 21:6-28).
Apostolul Ioan a fost folosit n acest fel cnd a vorbit despre perioada de persecuie care i-a fost
revelat i pe care a consemnat-o n cartea Apocalipsa.
2). Darul deosebirii duhurilor: Darul deosebirii duhurilor este adeseori definit ca o abilitate
supranatural de a vedea sau de a discerne prin alte mijloace ceea ce se ntmpl n lumea spiritual.
Viziunea, vzut prin ochii sau mintea unui credincios, ar putea fi clasificat n categoria discernerii
duhurilor. Acest dar ar putea permite unui credincios s vad ngeri, demoni sau chiar pe Isus nsui,
aa cum s-a ntmplat cu Pavel n mai multe ocazii (vezi Fapte 18:9-10; 22:17-21; 23:11).
Cnd Elisei i servitorul su au fost urmrii de armata sirian, acetia i-au dat seama c erau prini
n capcan n oraul Dotan. n acel moment, servitorul lui Elisei s-a uitat peste zidurile cetii i a
devenit destul de ngrijorat cnd a vzut cetele de soldai:
[Elisei] a rspuns: Nu te teme, cci mai muli sunt cei cu noi dect cei cu ei. Elisei s-a rugat, i a
zis: Doamne, deschide-i ochii s vad. i Domnul a deschis ochii slujitorului, care a vzut muntele
plin de cai i de care de foc mprejurul lui Elisei (2 mp. 6:16-17).

67

tiai c ngerii clresc pe cai i n care spirituale? ntr-o bun zi i vei vedea n cer, dar servitorului
lui Elisei i s-a acordat privilegiul de a avea abilitatea de a-i vedea pe pmnt.
Prin intermediul acestui dar, credinciosul poate descoperi un duh ru care subjug pe cineva i poate
avea abilitatea de a discerne ce fel de duh este.
Acest dar include i vederea n lumea spiritual ct i discernmnt n ceea ce privete lumea
spiritual. Aceasta ar putea implica, de exemplu, auzirea unor sunete din lumea spiritual precum
nsi vocea lui Dumnezeu.
n final, acest dar nu este, dup cum consider unii, darul discernmntului. Oamenii care
proclam c au uneori acest dar spiritual cred c pot discerne motivele altora, dar darul lor ar putea fi
mult mai bine descris ca darul criticrii i judecrii altora. Adevrul este c s-ar putea s fi avut
acest dar nainte de a fi fost mntuit i c acum c eti mntuit Dumnezeu dorete s te elibereze
de el pentru totdeauna!

Darurile vorbirii
1). Darul profeiei: Darul profeiei este abilitatea supranatural spontan de a fi inspirat de Duhul s
vorbeti ntr-o limb cunoscut locutorului. Profeia poate ncepe cu expresia Aa vorbete
Domnul. Acest dar nu trebuie confundat cu predicarea sau cu nvtura. Predicarea sau nvtura
inspirat conin elemente de profeie deoarece sunt unse de Duhul Sfnt, dar ele nu sunt profeii n
sensul strict al cuvntului. De multe ori, predicatorul sau nvtorul uns va spune lucruri inspirate
spontan pe care nu a planificat s le spun, dar acestea nu sunt profeii, dei presupun c ar putea fi
considerate profetice.
Darul profeiei are scopul de a zidi, sftui i mngia:
Cine prorocete, dimpotriv, vorbete oamenilor, spre zidire, sftuire i mngiere (1 Cor. 14:3).
Astfel, darul profeiei nu conine n sine nici o revelare. Cu alte cuvinte nu descoper nimic despre
trecut, prezent sau viitor, aa cum face vorbirea despre nelepciune sau despre cunoatere. Totui,
aa cum am menionat anterior, darurile Duhului pot conlucra, deci vorbirea despre nelepciune i
vorbirea despre cunoatere pot fi comunicate prin intermediul profeiei.
Cnd auzim pe cineva profeind ntr-o adunare despre evenimente viitoare, cu siguran nu auzim
doar o prorocie; auzim o vorbire despre nelepciune comunicat prin darul profeiei. Simplul dar al
profeiei se asemn mai mult cu o persoan care citete sfaturi din Biblie, ca de exemplu:
ntrete-te n Domnul i n puterea triei Lui i Cu nici un chip nu te voi prsi.
Unii oameni sunt convini c profeia nou testamental nu ar trebui s conin nimic negativ, altfel
se presupune c nu se ncadreaz n parametrii zidirii, sftuirii i mngierii.
Totui, acest lucru nu este adevrat. A limita mesajul pe care Dumnezeu dorete s l transmit
copiilor Si, permindu-I s spun doar ceea ce consider ei a fi pozitiv chiar dac merit s fie
mustrai, nseamn a ne pune mai presus de Dumnezeu. Mustrarea poate fi fr ndoial inclus att
n categoria zidirii, ct i n cea a sftuirii. Am observat c mesajele Domnului ctre cele apte
biserici din Asia, consemnate de Ioan n Apocalipsa, conin fr ndoial mustrarea. Ar trebui s l
nlturm? Nu cred.
2). Darul vorbirii n felurite limbi i al tlmcirii acestora: Darul vorbirii n diferite limbi este
abilitatea supranatural spontan de a vorbi ntr-o limb necunoscut locutorului. Acest dar ar trebui
acompaniat n mod normal de darul tlmcirii limbilor, care este abilitatea supranatural spontan de
a interpreta ceea ce a fost spus ntr-o limb necunoscut.
Acest dar este numit tlmcirea limbilor i nu traducerea limbilor. Atfel, nu ar trebui s ne ateptm
la o traducere cuvnt cu cuvnt a mesajului din limba respectiv. Din acest motiv, este posibil s
avem un foarte scurt mesaj n limbi i o interpretare mai lung sau invers.
Darul tlmcirii limbilor este foarte asemntor profeiei, deoarece nici el nu conine nici o revelare
n sine i ar trebui s aib drept scop zidirea, sftuirea i mngierea. Am putea spune c, n
conformitate cu 1 Corinteni 14:5, limbile i interpretarea limbilor echivaleaz cu profeia:
Cine prorocete, este mai mare dect cine vorbete n alte limbi; afar numai dac tlmcete aceste
limbi, pentru ca s capete Biserica zidire sufleteasc.

68

Dup cum am menionat anterior, nu exist nici o instruciune dat de Biblie referitoare la cum
putem lucra prin darurile puterii, puine despre cum putem lucra prin darurile revelaiei, ns despre
cum putem lucra prin darurile vorbirii sunt destul de multe. Deoarece n biserica din Corint exista o
anumit confuzie referitoare la manifestarea darurilor vorbirii, Pavel a consacrat acestui subiect
aproape tot capitolul paisprezece din 1 Corinteni.
Cea mai important problem era legat de folosirea adecvat a darului vorbirii n alte limbi,
deoarece, aa cum am studiat n capitolul despre botezul cu Duhul Sfnt, fiecare credincios care este
botezat cu Duhul Sfnt are abilitatea de a se ruga n limbi oricnd dorete. Corintenii vorbeau foarte
mult n limbi n timpul slujbelor bisericeti, dar de cele mai multe ori provocau dezordine.

Diferite moduri de folosire a vorbirii n alte limbi

Este extrem de important s nelegem diferena dintre folosirea public a unor limbi necunoscute i
cea particular. Dei credinciosul botezat cu Duhul Sfnt poate vorbi n limbi oricnd dorete,
aceasta nu nseamn c Dumnezeu l va folosi prin vorbirea n limbi i n public. Principalul mod de
a folosi vorbirea n limbi este n viaa devoioanal personal a fiecrui credincios. Totui, corintenii
se ntlneau i vorbeau n limbi fr a exista interpretare i, desigur, nimeni nu era ajutat sau zidit
(vezi 1 Cor. 14:6-12, 16-19, 23, 26-28).
Un mod de a face diferena ntre folosirea public a limbilor i cea particular este ncadrarea
folosirii particulare n categoria rugciunii n limbi, iar pe cea public n categoria vorbirii n limbi.
n capitolul paisprezece din prima scrisoare ctre corinteni, Pavel menioneaz ambele folosiri. Care
sunt diferenele?
Cnd ne rugm n limbi, duhul nostru se roag lui Dumnezeu (vezi 1 Cor. 14:2, 14). Totui, atunci
cnd cineva este uns n mod spontan cu darul vorbirii n diferite limbi, acesta este un mesaj de la
Dumnezeu ctre biseric (vezi 1 Cor. 14:5).
Conform Scripturii, ne putem ruga n limbi dup cum dorim noi (vezi 1 Cor. 14:15), dar darul
feluritelor limbi se manifest numai atunci cnd dorete Duhul Sfnt (vezi 1 Cor. 12:11).
Darul vorbirii n diferite limbi ar trebui s fie n mod normal nsoit de darul tlmcirii limbilor.
Totui, folosirea particular a limbilor nu este nsoit n mod normal i de interpretare. Pavel a spus
c atunci cnd se ruga n limbi mintea lui era neroditoare (vezi 1 Cor. 14:14).
Cnd cineva se roag n limbi se zidete doar pe sine (vezi 1 Cor. 14:4), dar cnd darul vorbirii n
limbi este manifestat n biseric i nsoit de darul tlmcirii limbilor, ntreaga biseric este zidit
(vezi 1 Cor. 14:4b-5).
Fiecare credincios ar trebui s se roage n limbi ca parte a nchinrii zilnice naintea lui Dumnezeu.
Unul dintre lucrurile minunate n ceea ce privete rugciunea n limbi este c nu necesit folosirea
minii. Acest lucru nseamn c te poi ruga n limbi chiar i atunci cnd mintea ta este preocupat de
responsabilitile de la serviciu sau de alte lucruri pe care le ai de fcut. Pavel a spus corintenilor:
Mulumesc lui Dumnezeu c eu vorbesc n alte limbi mai mult dect voi toi (1 Cor. 14:18;
subliniere personal). Probabil c a petrecut mult timp vorbind n limbi pentru a putea spune c
vorbete mai mult dect toi cei din biserica din Corint!
Pavel a scris, de asemenea, c, uneori, prin rugciunea noastr n limbi i mulumim lui Dumnezeu
(1 Cor. 14:16-17). De trei ori mi s-a ntmplat ca limbajul rugciunii mele s fie neles de o alt
persoan care cunotea limba respectiv i n toate cele trei cazuri am vorbit n japonez. Odat i-am
spus Domnului n japonez: Eti att de bun. Alt dat am spus: Mulumesc foarte mult. Cu alt
ocazie am spus: Vino repede, vino repede; atept. Nu este fantastic? N-am nvat n viaa mea un
cuvnt n japonez i totui I-am mulumit Domnului de trei ori n aceast limb!

Instruciunile date de Pavel pentru vorbirea n limbi

Indicaiile date de Pavel bisericii din Corint erau foarte specifice. n timpul oricrei adunri, numrul
celor crora li se permitea s vorbeasc n public n limbi trebuia limitat la doi sau trei. Acetia nu
trebuiau s vorbeasc toi o dat ci pe rnd (vezi 1 Cor. 14:27).
Pavel nu a vrut s spun n mod specific c numai trei mesaje n limbi erau permise, ci c nu
trebuia s vorbeasc n limbi mai mult de trei persoane n timpul serviciului divin. Unii spun c dac
69

erau mai mult de trei oameni care s fie folosii n mod frecvent prin vorbirea n limbi, oricare dintre
ei putea fi deschii s primeasc i s transmit mesajul n limbi pe care Duhul dorea s l
comunice bisericii. Dac acest lucru nu ar fi adevrat, indicaiile lui Pavel ar limita de fapt
manifestarea Duhului Sfnt prin reducerea numrului mesajelor n limbi care ar fi putut fi date n
timpul oricreia dintre adunri. Dac Duhul Sfnt nu ar da niciodat mai mult de trei daruri ale
vorbirii n diferite limbi n timpul adunrii, nu ar fi fost nevoie ca Pavel s dea asemenea
instruciuni.
Acelai lucru se poate aplica la fel de bine i tlmcirii limbilor. Se spune c este posibil ca ntr-o
biseric s existe mai mult de o singur persoan deschis s primeasc i s ofere tlmcirea
mesajului n limbi dat de Duhul Sfnt. Astfel de oameni sunt numii interprei (vezi 1 Cor.
14:28), deoarece sunt folosii n mod frecvent prin darul tlmcirii limbilor. Dac acest gnd este
adevrat, poate c la acesta se referea Pavel cnd a dat instruciuni i unul s tlmceasc (1 Cor.
14:27). Poate c nu dorea s spun c o singur persoan ar trebui s interpreteze toate mesajele, ci
mai degrab avertiza mpotriva interpretrilor competitive ale unor mesaje. Dac un interpret
tlmcea deja un mesaj n limbi, atunci nu i se mai permitea i altuia s interpreteze acelai mesaj,
chiar dac acesta din urm considera c are o interpretare mai bun.
n general, totul ar trebui s se fac n chip cuviincios i cu rnduial n timpul ntlnirilor bisericii
nu ar trebui s vorbeasc unii peste alii sau s existe confuzii i competiii. n plus, credincioii ar
trebui s fie sensibili fa de orice necredincios prezent la ntlnirile lor, dup cum a scris i Pavel:
Deci, dac s-ar aduna toat Biserica la un loc, i toi ar vorbi n alte limbi, i ar intra i de cei fr
daruri, sau necredincioi, n-ar zice ei c suntei nebuni? (1 Cor. 14:23).
Aceasta era de fapt problema corintenilor toat lumea vorbea simultan n limbi, i de cele mai
multe ori nu exista interpretare.

Cteva intruciuni privind darurile revelaiei

Pavel a oferit cteva instruciuni referitoare la darurile revelaiei i la manifestarea lor prin profei:
Ct despre proroci, s vorbeasc doi sau trei, i ceilali s judece. i dac este fcut o descoperire
unuia care ade jos, cel dinti s tac. Fiindc putei s prorocii toi, dar unul dup altul, pentru ca
toi s capete nvtur i toi s fie mbrbtai. Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor; cci
Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neornduielii, ci al pcii, ca n toate Bisericile sfinilor (1 Cor.
14:29-33).
Aa cum n trupul bisericii din Corint erau membrii cunocui sub numele de interprei care se pare
c erau folosii n mod frecvent prin darul tlmcirii limbilor, tot aa existau i cei care erau folosii
n mod frecvent prin darurile profeiei i descoperirii i care erau numii profei. Acetia nu erau
profei de rangul celor din Vechiul Testament sau chiar al lui Agab din Noul Testament (vezi Fapte
11:28; 21:10), ci lucrarea lor era limitat n general la trupul bisericilor locale.
Dei pot exista mai mult de trei profei de acest gen n cadrul bisericilor actuale, Pavel a pus din nou
anumite limite, reducnd lucrarea profetic la doi sau trei proroci. Acest lucru sugereaz nc o
dat c, atunci cnd Duhul ddea daruri spirituale n timpul adunrii bisericii, era posibil ca mai
muli oameni s se pun la dispoziia Lui pentru a le primi. Dac acest lucru nu ar fi fost adevrat,
indicaiile lui Pavel ar fi putut avea drept rezultat oferirea anumitor daruri oferite de Duhul Sfnt de
care biserica s nu se poat bucura, datorit limitelor stabilite de Pavel n ceea ce privea numrul
profeilor care puteau vorbi.
Dac existau mai mult de trei profei, ceilali, dei li se interzicea s vorbeasc, puteau ajuta prin
judecarea a ceea ce spuneau ceilali. Aceasta indica, de asemenea, abilitatea lor de a discerne ceea ce
spunea Duhul i putea implica faptul c i ei se puneau la dispoziia Duhului pentru a fi folosii prin
aceleai daruri manifestate n ceilali profei. Altfel, ar fi putut judeca profeiile i revelrile la modul
general, asigurndu-se c sunt de acord cu revelaia dat deja de Dumnezeu (precum Scriptura), ceea
ce ar fi putut face orice credincios matur.
Pavel a afirmat c aceti profei puteau toi profeii, dar pe rnd (vezi 1 Cor. 14:31) i c duhurile
prorocilor sunt supuse prorocilor (vezi 1 Cor. 14:32), indicnd c fiecare profet ar trebui s se
abin de la a-l ntrerupe pe altul, chiar i n cazul primirii unei profeii sau revelaii dat de Duhul
70

Sfnt pentru ntreaga biseric. Acest lucru dovedete faptul c Duhul poate da daruri n acelai timp
mai multor profei prezeni la ntlnire, dar c fiecare profet poate i trebuie s fie n control atunci
cnd aceste revelaii sau profeii trebuie mprtite cu biserica.
Aceast afirmaie este, de asemenea, adevrat n ceea ce privete orice dar al vorbirii care se poate
manifesta printr-un credincios. Dac o persoan primete un mesaj n limbi sau o profeie de la
Domnul, ea trebuie s atepte momentul potrivit pentru a vorbi bisericii. Ar fi greit s ntrerup
profeia sau nvtura altcuiva pentru a spune profeia care i-a fost dat ei.
Nu uita c atunci cnd Pavel a spus: putei s prorocii toi, dar unul dup altul (1 Cor. 14:31),
vorbea n contextul profeilor care primiser profeii. Din nefericire, unii au scos cuvintele lui Pavel
din context, afirmnd c fiecare credincios poate profei n timpul oricrei adunri a trupului lui
Hristos. Darul profeiei este dat dup cum dorete Duhul.
Astzi, ca ntotdeauna, biserica are nevoie de ajutorul, puterea, prezena i darurile Duhului Sfnt.
Pavel i-a instruit pe credincioii corinteni s umblai dup darurile duhovniceti, dar mai ales s
prorocii (1 Cor. 14:1). Aceast afirmaie indic faptul c manifestarea darurilor Duhului Sfnt
depinde de nivelul dorinei noatre de a le avea, altfel Pavel nu ar mai fi dat asemenea instruciuni.
Lucrtorul ucenicizator care voiete s fie folosit de Dumnezeu spre slava Lui i va dori din tot
sufletul darurile spirituale i i va nva i ucenicii s fac acelai lucru.
@Ucenicizatorul autentic, David Servant

Din Cronica Akasha

Numai acela care se poate ptrunde de gndul evoluiei n sensul su cel mai larg i n ntreaga sa
nsemntate va putea nelege aceast epoc n mod corect. Tot ceea ce omul contientizeaz n jurul
su este n plin proces de evoluie. nsi facultatea de gndire care caracterizeaz pe omul actual,
omul celei de a cincea rase-rdcin, este rezultatul unei evoluii. Se poate spune chiar c a cincea
ras-rdcin este cea care, n mod progresiv, conduce la perfecionare fora de gndire. n prezent,
omul ia o hotrre (n gnd) i abia apoi o pune n practic, ca un efect al propriei sale gndiri. La
atlanteeni, aceast facultate era nc ntr-o stare de pregtire. Voina nc nu pornea din gndurile
proprii, ci era influenat de influxul de gnduri venite de la entiti superioare. n acest fel, voina
lor era dirijat din afar.
Dac reuim s ne formm o idee clar despre evoluie aplicat la fiina uman i s admitem c, n
trecut, omul, ca fiin terestr, era o fiin alctuit cu totul altfel dect n prezent, atunci vom fi n
msur s nelegem c fiinele, despre care va fi vorba n relatarea ce urmeaz au fost total diferite
de ceea ce suntem noi astzi. Evoluia la care ne referim a necesitat perioade extrem de lungi.
[...]A patra ras-rdcin, a atlanteenilor, se refer la marea majoritate a umanitii. Aceasta se afla
nc sub comanda unor conductori mult mai evoluai dect omul obinuit, prin capacitile lor.
nelepciunea i puterea de care dispuneau aceti conductori nu ar fi putut fi atinse prin nici un
sistem terestru de educaie. Ele erau conferite de entiti superioare care nu fceau parte din lumea
pmnteasc. Era ceva cu totul natural ca marea majoritate a oamenilor s vad n aceti conductori
fiine superioare, mesageri ai zeilor. i pe bun dreptate, cci nici prin organele de sim i nici prin
inteligena omului nu ar fi putut fi atinse tiina i dibcia acestor conductori. Ei erau venerai ca
trimii ai lui Dumnezeu i oamenii primeau de la ei porunci, ndrumri i nvturi. Fiine de
asemenea natur au instruit omenirea s deprind tiina, artele i fabricarea uneltelor. Aceti
mesageri ai zeilor conduceau uneori ei nii comunitile, iar alteori prin oameni mai evoluai, pe
care i instruiau n arta de a guverna. Se spune despre aceti conductori c erau n relaie direct cu
zeii, care le revelau legile dup care trebuia s se dezvolte omenirea. Aceasta era realitatea. Aceast
legtur cu zeii era, de fapt, o adevrat iniiere i se realiza n locuri ascunse cu strnicie celorlali
oameni. Erau adevrate centre de iniiere i se numeau temple ale misteriilor. De aici emana
ntreaga conducere a umanitii.
Ceea ce se petrecea n templele de misterii era, prin urmare, de neneles pentru popor, ca i inteniile
marilor si conductori. Poporul nu putea, cu ajutorul simurilor, s neleag dect ceea ce era legat
71

nemijlocit de Pmnt i nicidecum ceea ce se revela din lumile superioare pentru salvarea lui. Din
aceasf cauz nvturile pe care le ddeau conductorii trebuiau s fie nfiate ntr-o form care
nu semna cu nimic din cele ce se refereau la evenimente strict terestre. Limbajul de care se slujeau
zeii n relaia cu mesagerii lor, n centrele de misterii, nu era unul pmntesc, iar forma sub care
aceti zei se revelau era, cu att mai puin, una terestr n nori de foc apreau aceste nalte
spirite n faa mesagerilor lor, pentru a le transmite cum s conduc pe oameni. Doar omul avea
putina s mbrace o form uman; entitile ale cror faculti depeau nivelul uman nu se puteau
manifesta dect sub o form care nu avea nimic asemntor ce ceea ce era pe pmnt.
Mesagerii zeilor puteau s primeasc revelaiile transmise de entitile superioare pentru c ei
nii erau cei mai evoluai n cadrul comunitilor n care triau. n cursul perioadelor anterioare de
evoluie, ei dobndiser facultile pe care majoritatea celorlali oameni abia de acum nainte urmau
s le obin. Ei erau oameni propriu-zis numai dintr-un anumit punct de vedere; puteau lua o form
uman, dar facultile lor spirituale i sufleteti aveau dimensiuni supraumane. Cu alte cuvinte, erau
nzestrai cu o dubl natur, att divin, ct i uman. Trebuie s vedem aceti mesageri ca pe nite
spirite superioare, care ns puteau s mbrace o form uman, spre a fi n mijlocul oamenilor, s-i
ajute s progreseze n evoluia lor terestr. Adevrata lor patrie nu se afla pe Pmnt.
Aceste fiine ndrumau pe oameni, dar nu le puteau dezvlui principiile dup care i conduceau; pn
n epoca celei de a cincea subrase atlanteene, a protosemiilor, oamenii erau cu totul incapabili s
neleag aceste principii. Era necesar ca, mai nti, n timpul acestei subrase, s se dezvolte
facultatea de judecat, fora gndirii. Iar aceast for nu s-a dezvoltat dect foarte lent i n mod
progresiv. Chiar i ultimele subrase atlanteene nu puteau nelege dect foarte puin principiile dup
care acionau conductorii lor dumnezeieti. Ei ncepuser s presimt aceste principii. De aceea,
ideile pe care le aveau, ca i legile care guvernau instituiile lor de stat, erau mai curnd presimite,
dect gndite clar.
Principiul conductor al celei de a cincea subrase atlanteene a pregtit aceast ras ncetul cu ncetul
pentru ca, mai trziu, dup distrugerea a ceea ce am putea numi modul de via atlantean, s poat
ncepe o via nou, reglat, de ast dat n totul, de fora gndirii.
Ctre sfritul perioadei atlanteene, existau trei grupuri de entiti de tip uman. 1. Primul grup era
alctuit din acele fiine pe care le-am numit mesageri ai zeilor; acetia se aflau pe o treapt de
evoluie ce depea cu mult pe aceea a celorlali oameni; ei propovduiau nelepciunea divin i
fceau fapte dumnezeieti. 2. Al doilea grup, mai restrns, era format din marea mas a populaiei, la
care fora de gndire era nc ntr-un stadiu latent, dar care dispunea totui de unele faculti
elementare pe care omenirea de azi le-a pierdut. 3. Un al treilea grup dispunea de o putere de gndire
mai evoluat, dar pierduse complet vechile faculti elementare atlanteene. n schimb, deveneau
capabili s asimileze, cu ajutorul gndirii, principiile directoare transmise de mesageri.
Al doilea grup de fiine umane urma s dispar treptat. Dimpotriv, al treilea grup a fost pregtit i
educat de fiinele superioare din primul grup pentru a putea prelua n minile lor propriul destin. Din
rndul celor care alctuiau acest al treilea grup, marele Conductor, pe care literatura ocult l
numete Manu, a ales pe cei mai api i i-a pregtit s pun bazele unei noi umaniti. Cei alei,
fiinele cele mai dotate, se aflau din a cincea subras. Gndirea oamenilor care fceau parte din
subrasele a asea i a aptea cptase o anumit tent negativ i nu mai erau apte s evolueze.
Venise acum timpul s se dezvolte la maximum cele mai bune caliti ale celor mai buni. Alegerea sa fcut de ctre acel mare Conductor, care a izolat pe cei alei ntr-o zon special a Pmntului
undeva n interiorul Asiei , punndu-i la adpost de toate influenele negative care ar fi putut veni
de la cei rmai n urma evoluiei sau care deczuser. Sarcina pe care Conductorul i-o luase era
ca acest grup de alei s progreseze pn ntr-att, nct acetia s reueasc s sesizeze n sufletul
lor, cu ajutorul gndirii, principiile dup care fuseser condui pn atunci, principii pe care mai
nainte abia le presimeau, fr a le putea nelege. De acum nainte trebuia ca oamenii s cunoasc
forele divine pe care mai nainte le-au urmat n mod incontient. Pn atunci, zeii conduseser
omenriea prin mesagerii lor; acum trebuia ca oamenii s tie entitile divine. Trebuia s se
deprind s se considere ei nii ca fiind organele de execuie ale Providenei.

72

Manu, n sanscrit, cel care gndete; inteligen care conduce un ciclu de evoluie. Tradiia
teosofic vorbete de un numr total de paisprezece Manu; pn n prezent, omenirea a cunoscut
apte. Primul este Svayambhuva Manu (cel fr natere) (NT).
Acest grup izolat se afla n faa unei hotrri de mare importan. Conductorul divin se afla n
mijlocul lor sub o form uman. De la aceti mesageri divini, omenirea primea ndrumri i
porunci n legtur cu ceea ce trebuia sau nu trebuia s fac. Oamenii erau instruii n tiinele care
se bazau numai pe ce era perceptibil cu simurile fizice. Ei presimiser aceast conducere divin a
lumii, o simiser n propriile lor fapte; dar o contien clar despre ea nu avuseser.
Acum, Conductorul le vorbea ntr-un mod cu totul nou. i nva c tot ceea ce percep n jurul lor
este dirijat de puteri invizibile i c, de acum nainte, ei nii, sunt slujitorii acestor puteri invizibile
i, prin puterea propriei judeci, vor avea de tradus n practic legile acestora. Oamenii aud acum
despre o lume divin, suprapmnteasc. Aud c spiritul invizibil este creatorul i susintorul a tot
ceea ce este vizibil pentru om. Pn atunci ei i ridicau privirile spre mesagerii lui Dumnezeu, pe
care i vedeau, spre acei iniiaii de natur supraomeneasc, dintre care unul le vorbea i le spunea ce
trebuie s fac sau s nu fac. Dar, de acum nainte, ei nii erau demni ca mesagerul divin s le
vorbeasc chiar despre zei. Cuvntul pe care acesta l rostea fr ncetare acestui grup de oameni
alei de el avea o puternic rezonan: Voi ai vzut pn acum pe cei care v conduceau, dar exist
conductori mai mari pe care voi nu i vedei. Acestor conductori s v supunei. Trebuie s
mplinii poruncile Domnului, pe care nu l vedei, i s ascultai de acela despre care nici mcar nu
v putei face o imagine. Aa suna, din gura marelui Conductor, noua i suprema porunc prin care
se instituia, de fapt, cultul unei Divinitti creia nu-i semna nici o imagine material-vizibil i
despre care, din aceast cauz, nu era ngduit s se fac nici un fel de chip cioplit. Un ecou al
acestei puternice porunci primordiale pe care a primit-o a cincea subras se regsete n cuvintele
Decalogului: S nu-i faci ie chip cioplit i nici un fel de asemnare a nici unui lucru din cte sunt
n cer sus i din cte sunt pe pmnt jos i din cte sunt n apele de sub pmnt*.
* Moise, Cartea a doua, Exodul, cap. XX, v. 4.
Alturi de marele Conductor (Manu) se aflau i ali mesageri, pentru a-l asista n executarea
dispoziiilor sale n diferite domenii ale vieii i la dezvoltarea noii rase. ntreaga existen urma s
se aeze potrivit unei noi concepii, care vorbea despre o organizare divin a lumii. Gndirea uman
trebuia s se ndrepte, pretutindeni, de la vizibil spre ceea ce este nevzut. Viaa este determinat de
puteri naturale. Cursul vieii umane depinde de alternana zi-noapte, iarn-var, soare-ploaie.
Oamenilor li se dezvluie relaia ntre aceste fenomene vizibile i forele invizibile (dumnezeieti) i
felul cum ei urmeaz s se comporte pentru a reui s-i conduc viaa n deplin acord cu puterile
invizibile. Cunotinele pe care le capt i ntreaga lui activitate trebuie s se orienteze n acest sens.
El trebuie s vad, n mersul stelelor sau n fenomenele meteorologice, expresia unei voine divine,
expresia nelepciunii lui Dumnezeu. Ceea ce numim astzi astronomie i meteorologie erau
dezvluite atunci oamenilor n acest spirit i li se impunea s-i organizeze munca i viaa moral n
aa fel, nct s le pun de acord cu nelepciunea legilor divine. Viaa se desfura dup porunci
divine i oamenii se strduiau s ptrund gndirea divin din mersul stelelor, din fenomenele i
manifestrile atmosferice etc. Anumite acte de sacrificiu aveau menirea s ajute omului s-i duc
activitatea n armonie cu voina divin. Manu dorea ca ntreaga via uman s se orienteze dup
lumile superioare. ntreaga activitate omeneasc, toate instituiile urmau s aib un caracter religios.
Manu voia, prin aceasta, s pun bazele unui proces care urma s devin o caracteristic a misiunii
speciale ce i era hrzit celei de a cincea rase-rdcin.
n aceast nou perioad de evoluie, urma ca omenirea s se deprind s se conduc singur,
cu ajutorul gndirii proprii. Dar o asemenea autodeterminare nu putea da roade dect dac
omul se punea pe el nsui n slujba forelor superioare. El trebuia s se foloseasc intens de
fora sa de gndire, dar, totodat, aceasta avea nevoie s fie sanctificat, cu alte cuvinte, s se
intoarc spre divinitate.
Pentru a nelege mai bine ceea ce se petrecea n acele timpuri, este necesar s lum n considerare
faptul c dezvoltarea facultii de gndire, care ncepuse n a cincea subras atlantean, a avut i o
alt consecin. Oamenii intraser n posesia unor cunotine i a unor meteuguri care proveneau
din anumite surse care nu erau n raport direct cu ceea ce Manu considera ca fiind sarcina sa
73

specific. Aceste cunotine i meteuguri erau lipsite, n primul rnd, de un caracter religios. Prin
modul n care oamenii le primiser, acetia credeau c vor putea s le pun n slujba egoismului i a
poftelor personale*. Una din aceste cunotine, de exemplu, era referitoare la foc i la utilizarea lui n
lucrrile oamenilor. n primele etape ale perioadei atlanteene, nu era nevoie de foc, deoarece oamenii
se puteau sluji de fora vital pentru nevoile lor. Dar pe msur ce timpul trecea ei aveau o putere din
ce n ce mai mic asupra acestei fore; de aceea, se simea tot mai mult nevoia utilizrii de unelte i
instrumente fcute din materiale nevii. Dar pentru prelucrarea lor era nevoie de foc. Situaia era
asemntoare i pentru alte fore ale naturii. Drept urmare, oamenii sunt nevoii s se deprind cu
utilizarea acestor fore, fr a fi ns contieni de originea lor divin. i, de fapt, aa i trebuia s fie!
Cci omul nu trebuia s fie constrns prin nimic s fac o legtur ntre lucrurile obinute prin fora
sa de gndire i ordinea divin a lumii. Dimpotriv, prin gndire, el trebuia s fac aceasta n mod
liber, prin gndurile sale. Intenia marelui Conductor, Manu, era s conduc pe oameni astfel, nct
n mod independent s fac asemenea legturi, stabilind o relaie ntre aceste lucruri i ordinea
superioar a lumii ca urmare a unei necesiti luntrice. Oamenii puteau, ca s spunem aa, s decid
singuri dac voiau s foloseasc cunotinele dobndite n propriul lor interes sau, dimpotriv, s le
consacre cu religiozitate n slujba lumilor superioare.
Dac, nainte vreme, omul era obligat s se considere prta al conducerii divine a lumii, de unde i
venea, de exemplu , puterea pe care o avea asupra forelor vitale, fr a avea nevoie s foloseasc
fora gndirii, de acum nainte, el era n situaia de a putea folosi forele naturii fr a-i ndrepta
gndurile spre divinitate. Nu toi cei selecionai de Manu erau corespunztari pentru acest scop, ci
numai un grup foarte restrns. Numai din rndul acestui grup Manu putea forma nucleul noii raserdcin. El i-a adunat i s-a retras cu ei, pentru a-i pregti i perfeciona, n timp ce restul s-a
amestecat cu ceilali oameni existeni.
Din acel mic nucleu de oameni grupai n jurul lui Manu deriv tot ceea ce constituie nc, pn in
zilele noastre, adevraii germeni ai progresului existeni n actuala a cincea ras-rdcin. Aceasta
explic faptul c exist dou caracteristici care jaloneaz ntreaga evoluie a acesteia. Una este
proprie celor care sunt nsufleii de idei superioare, considerndu-se ca nite copii ai unei puteri
divine cosmice; alta reprezint pe cei care pun totul n slujba intereselor personale i a egoismului.
* Deocamdat nu este permis s fie revelat n mod public originea acestor meteuguri i
cunotine. Din acest motiv, un anumit segment din Cronica Akasha nu poate fi divulgat. (Nota
autorului).
Acest mic nucleu a rmas n jurul marelui Manu pn cnd a acumulat suficient for pentru a
aciona acum spiritul cel nou i pn cnd membrii si au fost api s plece pentru a duce acest mesaj
umanitii constituite din restul raselor precedente. Acest nou spirit a fost primit, desigur, n mod
diferit de aceste popoare, dup gradul de evoluie pe care l-au putut atinge n regiunile unde triau.
Vechile trsturi de caracter nc prezente s-au amestecat cu ceea ce trimiii lui Manu aduceau n
diversele prtii ale lumii. Prin aceasta s-au format noi culturi si civilizatii.
Personalitile cele mai dotate din grupul marelui Manu au fost alese s fie iniiate, ncetul cu
ncetul, direct n nelepciunea sa divin i s devin nvtori ai celorlali. n felul acesta,
vechilor mesageri divini li se altur acum o nou categorie de iniiai, care i-au dezvoltat
fora lor de gndire exact aa cum o dezvoltaser contemporanii lor ntr-un mod terestru.
Vechii mesageri divini ca i nsui Manu nu dispuneau aceasta. Evoluia lor aparinea lumii
superioare. Ei au introdus n condiiile terestre nelepciunea lor superioar. Ceea ce aduseser
omenirii era un dar de sus.
Pn ctre mijlocul perioadei atlanteene, oamenii nu erau n msur a nelege prin propriile
lor fore ce sunt poruncile divine. Acum n cursul perioadei descrise ei trebuiau s devin api
pentru acest lucru. Gndirea terestr se putea ridica pn la conceptul de divinitate. n felul acesta,
iniiai umani se altur celor supraumani. Aceasta nseamn o mare cotitur n evoluia omenirii.
Primii atlanteeni nu aveau dezvoltat facultatea de a sesiza dac cei care i conduceau erau mesageri
divini sau nu. Ceea ce ndeplineau acetia se impunea n faa lor ca fiind intervenia nsi a lumilor
superioare i purta pecetea originii divine. Graie puterii lor, mesagerii din perioada atlantean erau
considerai ca entiii sacre nconjurate de strlucirea pe care le-o conferea puterea lor. Oamenii
iniiai, care au aprut mai trziu, sunt din punct de vedere exterior oameni ca i ceilali. Dar ei au
74

rmas, n orice caz, n legtur cu lumile superioare, iar revelaiile i apariiile mesagerilor divini
ptrund pn la ei.
n cazuri cu totul aparte, cnd apare o necesitate superioar, recurg la anumite fore care le
vin de sus. Ei svresc atunci acte pe care oamenii nu pot s le explice prin legile cunoscute de ei,
considerndu-le din aceast cauz, pe bun dreptate, drept minuni. n toate aceste cazuri, scopul
urmrit de forele superioare este acela de a aeza omenirea pe picioare proprii i de a dezvolta
complet fora ei de gndire. Iniiaii-oameni sunt astzi mediatori ntre popor i puterile superioare i,
numai prin actul iniierii, ei devin api s intre n relaie cu mesagerii divini.
La nceputul celei de a cincea rase-rdcin, aceti oameni iniiai, sfinii nvtori, devin
conductori ai restului umanitii. Marii preoi-regi din trecut, pe care istoria nu-i consemneaz, dar
despre care avem mrturia legendelor, aparin acestei categorii de iniiai. Mesagerii divini se retrag
acum tot mai mult din sfera terestr, cednd conducerea iniiailor, a oamenilor iniiai, crora, ns,
le dau n continuare asisten cu sfatul i cu fapta. Dac lucrurile nu ar fi evoluat n felul acesta,
omul nu ar fi reuit niciodat s-i foloseasc n mod liber fora de gndire. Lumea este condus de
o putere divin, dar omul nu trebuie s fie contrns s o recunoasc; el trebuie s se conving
i s o neleag singur, prin reflectare liber. Dac omul ajunge la acelasi nivel, iniiaii i
dezvluie treptat secretele lor.
Totul se face, ns, cu ncetul, n mod progresiv. ntreaga evolue a actualei rase-rdcin, a cincea,
constituie un lung i lent proces spre acest scop final. La nceput, Manu conducea el nsui grupul de
oameni selecionat, aa cum se conduce un grup de copii. Dar, n mod treptat, conducerea se
transmite oamenilor iniiai. nc i astzi, progresul const ntr-un amestec de contien i
incontien din aciunile i gndirea oamenilor. Numai ctre sfritul perioadei celei de a cincea
rase-rdcin, adic n cursul subrasei a asea i a aptea postatlanteene, se va forma un numr
suficient de mare de oameni api s primeasc aceste cunotine i, abia atunci, li se va putea
dezvlui n mod public iniiatul cel mai mare. Acest iniiat din rndul oamenilor va putea prelua
conducerea suprem aa cum o avea marele Manu la sfritui celei de a patra rase-rdcin. Astfel,
opera de educaie a celei de a cincea rase-rdcin const n a aduce o mare parte a umanitii
contemporane n stare s urmeze n mod liber un Manu de esen uman, dup cum o fcuse Manu
de esent divin, rasa-germene a acestei a cincea rase-rdcin.
Rudolf Steiner Din Cronica Akasha

In spatele Orgoliului este doar Frica

Stiti care sunt cele apte pcate capitale? Mndria sau Orgoliul, Zgrcenia, Necuria, Invidia,
Lcomia, Mnia si Lenea. De ce capitale? Pentru c ele sunt izvorul multor pcate. Iar daca
privesc mai atent toate pornesc de la lipsa Iubirii!
Cine i cnd a definit cele apte pcate capitale? Lista a fost ntocmit de Papa Gregorie cel Mare n
secolul VI i apoi a fost popularizat n Evul Mediu de ctre Dante, n lucrarea Infernul. Dup
1.500 de ani, n Martie 2008, Biserica Catolic a actualizat lista pcatelor capitale, adugnd apte
noi pcate. Lista a fost publicat n ziarul Vaticanului, LOsservatore Romano i sunt acestea:
Distrugerea mediului nconjurtor, Experimentele stiinifice a cror natur moral este discutabil,
Manipulri genetice care duc la alterarea ADN-ului, Consumul sau traficul de droguri, Injustiia
social care duce la srcie, Avortul si Pedofilia.
nici unul dintre aceste apte pcate nu este mai de moarte dect oricare alt pcat. Toate
pcatele duc la moarte (Romani 6:23). Ludat s fie Dumnezeu pentru faptul c prin Mntuitorul
Iisus Hristos, toate pcatele noastre, inclusiv cele apte pcate de moarte pot fi iertate (Matei
26:28; Faptele Apostolilor 10:43; Efeseni 1:7)
Exista asa zisele duhuri ale viciilor care se accepta prin liber arbitru, cum ar fi fumatul, bautura,
jocurile de noroc, prostitutia, etc. Nimeni nu te poate dezlega de acestea. Cine spune ca o poate face
este doar o iluzie. Singurul in masura sa poata opri aceste vicii si sa vindece esti chiar tu. Simplu,
constientizand si dorind sa te vindeci de ele!
75

Mai sunt duhurile depresiei, orgoliulului, razbunarii, vanitatii, lacomiei, lenei, desfraului, minciunii,
etc! Aceste duhuri ca si cele de mai sus sunt acceptate tot prin liber arbitru. Puterea este in tine!
Constientizeaza si doreste-ti sa te vindeci de ele! Doar lupta cu acestea este un pic mai dificila caci
sunt extrem de inselatoare si se manifesta in cele mai igenioase moduri cu putinta!
Spiritele cu varsta astrala mare manifesta in general un orgoliu pronuntat venit din cunoasterea care
se afla la nivelul sinelui. Orgoliul in lumea spirituala este unul din cei mai mari dusmani. Multi
dintre colegii mei se lasa orbiti de orgoliu neintelegand ca este loc pentru toti pentru a se manifesta.
Aceasta greseala a mai fost facuta candva in Atlantida. Scopul nu este sa ne aratam puterea, caci nu
este a noastra! ci sa o folosim spre binele Suprem al tuturor. Acelasi lucru il transmit si elevilor mei.
Darurile pe care le avem SUNT DE LA DUHUL SFANT si au menirea de a fi folosite spre
binele Suprem al tuturor!!! Acestea sunt primite ca merit pentru sufletele curate si cu credinta
in Dumnezeu! Si atunci nu acestea sunt cele mai ispitite suflete?
Le sunt trezite orgoliul si vanitatea prin lauda excesiva a celor din preajma. Nu acesta este scopul.
Aceste laude au menirea sa te determine sa ratacesti si sa te pierzi pe drum. Planul divin se intampla
ca vrei sau nu! Misiunea personala pe care o primesti sau o alegi trebuie sa o duci la indeplinire!
Daca ratacesti, in final va fi data altcuiva potrivit, care sa o poata duce la indeplinire!
Ieri am fost la Orfelinatul din Valea Plopului si am fost bucuroasa sa stau de vorba cu Parintele
Tanase. Un om minunat binecuvantat de Dumnezeu! Parintele cand a auzit cu ce ma ocup (reiki!) a
fost sceptic si m-a luat la o serie de intrebari care initial pareau rautacioase. Orgoliul incerca sa se
manifeste, insa am privit omul in esenta intelepciunii sale. Orgoliul ma facea sa ma simt acuzata,
inima in schimb imi spunea sa simt omul si sa il inteleg, caci avea dreptate prin prisma celor
intamplate cu alti colegi practicanti de reiki. Mi-a cerut argumente si am cautat sa nu fac polemica
caci nu era cazul! Parintele a fost surprins in final, cand dupa o tura de argumente pro si contra l-am
intrebat cum facem cu donatia. Era surprins. I-am privit zambetul minunat pe chip si inima mi s-a
umplut de bucurie caci reusisem sa ajung in final la el. Atunci m-a intrebat: dupa tot ce ti-am spus
inca mai esti interesata sa discutam despre donatie? i-am raspuns da, Parinte! te inteleg si respect
tot ce mi-ai spus! data viitoare voi veni cu mai multe argumente! Omul ma pusese la incercare.
Inainte sa plecam am primit o minunata binecuvantare , ne-am salutat cu dragoste si am plecat
Luminosi catre Bucuresti.
V-am scris despre acesta experienta a mea pentru ca aici Orgoliul se putea manifesta extrem! Nu este
usor sa il stapanesti. Se invata! Si este minunat cand reusesti! Orgoliul nu se poate manifesta cand
faci lucrurile cu Iubire! Sunt doua lucruri incompatibile!
Orgoliul duce la lipsa iubirii. Orgoliul te face sa ai atasamente. Orgoliul incet incet te distruge. Este
bine sa il constientizam ori de cate ori se manifesta in viata noastra in cele mai curioase imprejurari
si sa stim sa ii facem fata. Mi-a placut si aceasta descriere facuta de Lois Boureau despre Orgoliu pe
care va invit sa o savurati! Namaste!
Sunt foarte putini oameni crora le place s aud vorbindu-se despre orgoliu. N-am ntlnit nc pe
nimeni care s fi reusit s-l stpneasc n ntregime. Orgoliul este una din numeroasele
manifestri ale fricii, dar acesta are si o latur care tine de aspiratia spre perfectiune a omului.
Acesta este constient de perfectiunea divin care exist n el, dar o exploateaz n mod gresit din
dorinta de a avea ntotdeauna dreptate, n detrimentul celorlalti. Orgoliul este o alt greseal a
planului mental, a intelectului. Orgoliosul se recunoaste dup felul n care vrea, n orice mprejurare,
s aib dreptate si s le arate celor din jur c ei gresesc. Vrea s dea impresia c el este singurul
cstigtor. Dar puterea ce pare s vin din orgoliu nu este dect o iluzie, cci, n realitate, orgoliosul
pierde ntotdeauna.
Se spune c orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanittii. El st la originea marilor tulburri
din viata social, a rivalittii ntre popoare, a rzboaielor, intrigilor, urii si ranchiunei manifestate fat
de altii. Orgoliul d nastere la ambitii pentru putere, dar nspreste inima si ne mpiedic s ne iubim
semenii. Orgoliosul e convins c el e ntotdeauna drept si ceilalti nu. A ncerca s schimbi pe cineva
e o form de orgoliu. Cnd, n sinea ta, crezi c esti corect si ai dreptate n comparatie cu altul care,
dup tine, nu numai c greseste, dar modul lui de gndire e complet deplasat, tu esti singurul care are
de pierdut.
76

Dac te lasi stpnit de orgoliu, asta te va costa foarte mult n ceea ce priveste dragostea, relatiile,
sntatea si fericirea! Oare chiar merit? Orgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. E
att de plin de el, nct orice tentativ de a-l lmuri va fi sortit esecului. Nu vrea s stie nimic. Nu
suport s fie contrazis. i place compania oamenilor care l flateaz. Binele pe care-l nfptuieste
cineva cu dorinta secret de a fi aplaudat si glorificat se ntoarce ntotdeauna mpotriva autorului su.
Din acest motiv, attia oameni ncep un lucru cu bune intentii care, n final,
se ntorc mpotriva lor, cci, pe parcurs, orgoliul a pus stpnire pe ei.
Exist dou forme de orgoliu: mental si spiritual. Orgoliul mental l caracterizeaz pe cel care crede
c stie totul. De ndat ce i se pun la ndoial cunostintele, orgoliul iese la suprafat si acesta este
nceputul unei ndelungi lupte obstinate pentru a-l face pe interlocutor s-i nteleag punctul de
vedere. l putem recunoaste pe orgolios dup felul lui de a fi. Vorbeste repede, ntr-un stil grbit.
Vrea cu orice pret s aib dreptate si ncearc n toate felurile s se fac nteles, pn cnd
interlocutorul exclam: Aha, am nteles. Trebuie s-i dai dreptate!
O alt trstur specific orgoliosului este folosirea n mod curent a cuvintelor: Da, stiam. El stie
totul. Dac ntr-adevr stie totul, de ce se simte obligat s spun? Ti se ntmpl de multe ori s
rostesti aceast fraz? n aceast situatie, cel mai important este s fii tu nsuti convins c stii. Tu si
numai tu! Dac ai fost ntrebat Stiai?, era cu totul altceva. Era o ntrebare care astepta un rspuns.
Nevoia de a spune c stiai ceva, fr a fi fost ntrebat, se naste din orgoliu.
Orgoliul te face s rezisti oricrei transformri interioare. ncearc mereu s te mpiedice s-l
vezi pe Dumnezeu n fiecare om, s ierti, s-ti exprimi emotiile si sentimentele, s fii tu cu
adevrat, s nveti s te cunosti si s evoluezi.
Dac n prezent esti suprat pe cineva si simti c ti-e imposibil s-i ceri iertare, n primul rnd
fiindc-i porti pic si fiindc n-ai ncercat s recunosti dragostea n gesturile sau cuvintele sale,
nseamn c lasi orgoliul s te mpiedice. Probabil gndesti n felul urmtor: Dar dac i-as cere
iertare, asta ar nsemna, nici mai mult nici mai putin, s-i dau dreptate si s recunosc c am gresit!
ncearc s privesti orgoliul ca pe o entitate exterioar care nu vrea dect s te influenteze.
Imagineaz-ti c e o voce din capul tu care te deranjeaz continuu si nu te las s triesti. Hotrste
c, de acum nainte, vrei s-ti dirijezi singur viata, fr a mai asculta de vocea aceea. ti sugerez s-i
dai, ca si supraconstiintei tale, un nume. De fiecare dat cnd i simti prezenta, spune-i: pleac de
aici, nu te-am invitat, dispari imediat! Vei vedea c foarte eficient. Cnd esti stpnit de orgoliu, nu
mai esti tu nsuti, nu-l mai exprimi pe Dumnezeul tu interior. Te lasi influentat.
Orgoliul tu va face orice pentru a supravietui. Se va ntoarce mpotriva ta din momentul n care ai
hotrt c vrei s-l stpnesti. Te va ataca mai ales n primele sptmni ce urmeaz deciziei tale.
Dup observatiile si experientele personale, pot s-ti spun c n primele trei sptmni va fi cel mai
ru. Apoi, treptat, rezistenta sa ncepe s slbeasc si totul devine mult mai usor. Orgoliului i este
fric. Dar va reveni, pentru a verifica adevrul spuselor tale. O vreme va face orice ca s
supravietuiasc, pentru a disprea apoi cu totul. Trebuie s rmi n permanent atent, s fii stpn
pe situatie. E bine s fii mai constient, pentru c omul e n general foarte orgolios. Nu ne putem
debarasa de azi pe mine de aceast boal care exist de generatii ntregi. ncepe prin a cstiga mici
victorii n fiecare zi, fcnd acte de dragoste!
Orgoliul reprezint de fapt exaltarea eului inferior, a personalittii, n contradictie cu eul superior,
individualitatea. Pe msur ce o vei dezvolta pe aceasta din urm, orgoliul va avea tot mai putin
putere asupra ta.
Atentie si la orgoliul spiritual. Pe msur ce o persoan evolueaz, ea devine tot mai constient
si pericolul de a se lsa stpnit de orgoliu va fi tot mai mare. ncepe s se simt superioar
celorlalti: Eu sunt mai bun dect tine. El nu e att de evoluat ca mine. Aceste gnduri se nasc
din orgoliul spiritual. Am cunoscut persoane care atinseser un grad de evolutie ridicat dar, n
momentul n care era vorba s le fie de folos altora, s-au lsat stpnite de orgoliu si totul s-a
ntors mpotriva lor. Este foarte important s fii atent n special cnd devii mai constient.
Faptul c ai ajuns la un nivel mai ridicat dect altcineva nu nseamn neaprat c acesta ti este
inferior. Gradul lui de constiint e inferior, dar puritatea sufletului su e la fel de perfect ca a ta.
Numai exprimarea e diferit. Dac i privesti pe ceilalti ca fiind mai mici dect tine e ca si cum te-ai
compara cu un elefant si i-ai considera pe ceilalti niste soareci. Crezi c un elefant e mai valoros, ca
77

animal, dect un soarece? E primejdios s gndesti astfel. E ca si cum ai spune c tu esti Dumnezeu
si cellalt nu. Dar trebuie s-l vezi pe Dumnezeu n fiecare om. Ceea ce face deosebit de dificil
munca pentru stpnirea orgoliului este faptul c, de ndat ce cineva se las cuprins de orgoliu,
aceasta tinde s scoat la iveal si orgoliul celuilalt. Cnd doi orgoliosi se nfrunt, rezultatul este
inevitabil doi nvinsi.
Cel mai bun mijloc de a nvta s-ti stpnesti orgoliul atunci cnd discuti cu cineva care tine
neaprat
s
aib
dreptate
este
s
nu
te
ncptnezi.
Accept ideea c, n momentul respectiv partenerul tu de discutie detine un adevr important pentru
el. la fel de important ca al tu. Cine are dreptate? Amndoi, fr ndoial. Deci, accepti n forul tu
interior c cellalt are dreptate, dar c si adevrul tu e la fel de important. ti sugerez s-i rspunzi
urmtoarele: Accept punctul tu de vedere, chiar dac este diferit de al meu si chiar dac nu-l
nteleg. Accept c pentru tine e important. Cellalt va fi complet nucit. Orgoliosul vrea ntotdeauna
s cstige, s aib dreptate, s aib impresia c cellalt a pierdut. Dar, dup
aceste cuvinte, se va gsi ntr-o situatie n care adevrul su este acceptat fr ca cellalt s piard.
Vorbindu-i astfel, eviti s te certi cu el sau s i te supui. Supunerea nseamn a-ti schimba punctul de
vedere pentru a fi de acord cu cellalt. Si n acest caz, amndoi aveti de pierdut: tu fiindc,
supunndu-te, ai impresia c ti-ai pierdut toat energia, si cellalt, care se crede cstigtor, dar si-a
cstigat o fals putere. Puterea lui trebuie s vin din el nsusi, nu din ceilalti.
Oricine cstig prin orgoliu este n mod automat un nvins. Contrariul orgoliului l reprezint
umilinta. Dar, atentie, multi oameni se consider umili pentru a-si ascunde teama, cci n realitate ei
sunt slabi. Le e att de team s nu greseasc, nct se supun de bun voie. D-le putere si vei vedea
c se schimb imediat; umilinta lor dispare ca prin farmec Este ceea ce numim fals umilint. Sunt
si oameni care se umilesc mereu si nu-si pot accepta talentele si calittile. Se simt foarte ncurcati
cnd cineva le face un compliment. Fac totul cu umilint Si asta este tot fals umilint, de fapt, tot
o form de orgoliu.
Cel mai bine este s te compari cu cei care-ti sunt cu mult superiori si s-ti dai seama c, pur si
simplu, ei stiu mai bine s-l exprime pe Dumnezeu. Astfel realizezi c mereu mai ai ceva de nvtat
si accepti mai usor c orice om e att de perfect pe ct poate fi el. Orgoliul atrage dup sine
ipocrizia, vanitatea, setea de putere si alte stri de spirit care nu sunt benefice. Exist dou
forme de ipocrizie: cea a omului puternic care se d drept un oarecare si cea a omului obisnuit
care se d mare. Ambele forme ne pun n ncurctur: unul prin fals umilint, cellalt prin vanitate.
Dac orgoliosul ar stii ce-l asteapt dup moarte si ce si pregteste pentru viata viitoare!
Aceasta nu e o carte de spiritism, dar e bine s reflectezi la tot ce ti-am spus. De aceea e important
s-ti stpnesti orgoliul, s devii mai constient de motivatiile tale. Vrei s te bucuri de glorie si s
fii flatat de ceilalti? Dac e asa, totul se va ntoarce mpotriva ta. E chiar asa de important s ai
ntotdeauna dreptate? Observ ct te poate costa asta! Poate ajuti pe cineva n speranta c-ti
va spune ct esti de bun si de minunat?
Speri ca ajutorul pe care-l dai s fie strigat n gura mare pe strad, de toat lumea? Observ ce se
ntmpl cu tine! S presupunem c ai ajutat pe cineva, dar persoana respectiv ti s-a prut ingrat,
nerecunosctoare. Nici mcar nu ti-a multumit, n schimb a nceput s povesteasc tuturor cum si-a
luat viata n propriile mini si, astfel, s-a schimbat nebnuit de mult. Despre ajutorul tu n-a suflat
nici o vorb! Te demoralizeaz, nu-i asa! Ai fi preferat s spun c totul ti se datoreaz tie? A
astepta recunostint din partea cuiva este o form de orgoliu.
Poate vei fi tulburat citind aceste rnduri, dndu-ti seama ct esti de orgolios! )) Dar scopul
meu nu este s te tulbur, ci s te fac s devii constient. Dac ti vei da seama c esti o persoan
orgolioas, e vremea s ncepi s lupti cu orgoliul tu, cci el este cel care te mpiedic s
iubesti.
Tot mai multi oameni sunt afectati de boli grave de inim cum ar fi scleroza multipl. Orgoliul face
ravagii. Ideal pentru ei ar fi s-si lase inima liber s iubeasc. S fie mai putin duri fat de ei nsisi
si fat de ceilalti. Latura mental trebuie folosit pentru a evolua si nu pentru a te umili pe tine
si pe altii. Sinceritatea te va face s triesti o fericire cu mult mai mare dect aceea de a avea
totdeauna dreptate. Dac ti vei da seama c n-ai tiat legturile cu printii ti, dup ce ai trecut
printr-o asemenea faz, si nc eziti s o faci, e un semn de orgoliu. A cere iertare si a-ti arta
78

dragostea fat de cineva nu te face s pierzi nimic. Toti cei implicati sunt att de perfecti pe ct
stiu s fie. Fiecare a fcut asa cum s-a priceput mai bine. Pur si simplu, n-a stiut s-si exprime
dragostea. Pentru a o lua de la nceput, unul sau altul trebuie s-si deschid inima si s-si lase
orgoliul deoparte. E cel mai bun lucru pe care l poate face un om pentru cellalt.
A gndi sau a vorbi cu capul e o form de orgoliu. n acel moment intri n contact cu mintea
celuilalt si el ti rspunde tot cu capul, nu cu inima. Totul revine mereu la acelasi lucru:
dragostea. Fiecare semn de dragoste sfrseste prin a rezolva toate problemele si transform
totul n viat. Dragostea are o mare putere de vindecare fizic, mental, emotional si
spiritual. Acum ti dai seama probabil c n spatele orgoliului se ascunde ntotdeauna frica.
Frica de a nu fi iubit, de a fi respins, judecat, criticat. Tema de a nu fi la nltime ntr-o situatie,
teama de a pierde pe cineva sau ceva. Dac ai de-a face cu o persoan orgolioas, ncearc s observi
toat suferinta si teama ascunse n comportamentul su. Poate c va ncerca s te schimbe, s-ti
provoace team prin atitudinea sa autoritar, transant. Dar s nu te lasi impresionat, cci n realitate
este, probabil, mai speriat dect tine. Nu ncerca s-i rspunzi tot cu mintea. Vzndu-i suferinta,
vei fi n msur s ajungi la inima ei.
Te sftuiesc s faci o retrospectiv a ultimelor trei zile. Scrie tot ce-ti amintesti n legtur cu
contactele pe cate le-ai avut (cu cei apropiati sau cu altii) prin gnduri, vorbe sau fapte. Fii sincer
cu tine nsuti. Nimeni nu se va uita pe foaia ta de hrtie. Dac vrei, arde-o dup ce ai terminat.
Observ de cte ori te-ai lsat stpnit de orgoliu. Poate fi vorba despre orgoliu mental: Eu stiu mai
bine, sau Eu sunt mai bun. Exercitiul n-a fost conceput pentru a te face s te simti vinovat, ci
pentru a te ajuta s devii constient, s-ti dai seama unde esti si ce hotrre trebuie s iei. Observ ct
te-a costat n ceea ce priveste sntatea, linistea interioar, relatiile, fericirea, dragostea fat de
ceilalti. Esti pregtit s pltesti n continuare acest pret?
Cred c, dac ai reusit s citesti pn aici, ai intentia ferm s fii propriul tu stpn, s stii s-ti
recunosti adevratele nevoi. E fundamental s te ocupi de orgoliul tu. Observ ce schimbri se vor
petrece n viata ta. Cnd vei termina lista, studiaz fiecare situatie si du-te s vorbesti cu persoana n
cauz. Dac e cazul s-ti ceri iertare, f-o. Explic-i faptul c te-ai lsat dominat de orgoliu. Spune-i
c nu erai cu adevrat tu cel care-i vorbeai, c totul venea din orgoliu. Mrturiseste-i c ai decis s fii
propriul tu stpn, dar va trebui s aib rbdare cu tine, cci nimic nu se poate face de azi pe mine.
Acest semn de dragoste te va ajuta, crede-m. Iat afirmatia pe care trebuie s-o repeti ct mai des
posibil:
M ACCEPT CU ORGOLIUL MEU SI M ELIBEREZ TREPTAT DE EL, NCERCND S-L
VD PE DUMNEZEU N TOTI CEI CE M NCONJOAR.

De ce ne imbolnavim?
Ki inseamna energie, mai precis energia universala a vietii, care exista in tot ceea ce ne inconjoara.
Daca energia Ki ar putea face doar bine, atunci am trai intr-o altfel de lume. Intrucat este actionata de
minte, ea poate produce rezultate pozitive si negative, in functie de gandul sau intentia care o
dirijeaza. Ki-ul directionat de minte este responsabil atat de o sanatate buna, cat si de una subreda.
Ki-ul pozitiv, creat si dirijat de subconstient sprijina toate organele si le mentine sanatoase. Totusi
subconstientul poate sa adaposteasca si ganduri negative; cand acestea se refera la propria persoana,
vor influenta Ki-ul personal intr-un mod negativ.
Ki-ul directionat negativ se va aseza in jurul organelor, in chakre si in aura, va incetini activitatile
normale ale trupului si in final, va produce imbolnavirea. Ki-ul negativ determina disfunctionalitati
si boli. Vindecatorii pot vedea deseori Ki-ul negativ sub forma unor pete intunecate sau nori aflati in
trup ori in jurul tau, care pot impiedica fluxul Ki-ului sanatos. Prin indepartarea Ki-ului negativ,
curgerea Ki-ului sanatos se reia si trupul revine la starea de sanatate.
Ki-ul negativ poate avea o incarcare simpla de energie, fiind usor de inlaturat sau o incarcare mai
puternica si o programare mai complexa,caz in care este dificil de indepartat. Poate fi inselator,
actionand ca si cum ar fi pozitiv, desi are intentii negative ascunse, sau se poate ascunde, astfel ca
79

este greu de detectat. Totul depinde de gandurile care l-au creat ganduri provenite din subconstient
sau chiar din constient, care se combina cu energia Ki si actioneaza asupra functionarii trupului,
emotiilor si mintii. Astfel, putem observa cat de important este sa ne cream o imagine pozitiva
despre noi insine si sa eliminam toate gandurile si sentimentele negative.
Pe parcursul vietii, suntem expusi la milioane de ganduri si sentimente ale celor din jur, care ne
influenteaza mintea in masura in care suntem receptivi la ele. In tinerete suntem ca o carte deschisa
si ne este greu sa decidem pe care sa le acceptam si pe care sa le respingem. Pe parcursul anilor de
formare, se pune baza personalitatii noastre si, de obicei, suntem influentati de parinti in cea mai
mare masura. De asemenea, primim influente din media (radio, TV), de la profesori si din
experientele prin care trecem. Aceste concepte ni se fixeaza in subconstient si formeaza niste tipare
de Ki pozitiv si negativ in aura, in chakre si in trup. Tiparele ne influenteaza direct sanatatea,
precum si tot ceea ce facem si ceea ce ni se intampla.
Alti oameni pot pune Ki negativ in campurile noastre energetice. Uneori fac acest lucru inconstient,
cand nutresc ganduri negative despre noi. Ki-ul negativ ii va afecta pe aceia dintre noi care au o
slabiciune in aura sau chakre. Energia negativa este numita deseori vibratie daunatoare si poate avea
un efect temporar. Poate dauna mai mult timp daca persoana care o primeste este slabita sau deschisa
in alt mod catre energia negativa ori daca acesta a fost directionata puternic si intentionat.
Mintea si campurile noastre energetice sunt influentate si de experientele avute in vietile trecute.
Aceasta influenta nimita karma este adusa in viata prezenta, in aura, la nastere, cand sufletul intra
prima data in corpul fizic. Pe parcursul vietii karma atrage experiente catre noi care sporesc
incarcatura karmica din aura, apoi poate trece in chakre si in final in trupul fizic. Pe masura ce karma
isi face drum mai adanc in sistemul energetic , efectele ei devin pronuntate si ne poate influenta in
diferite feluri, atragand noroc daca este pozitiva sau ghinion in caz contrar, avand o gama similara de
influentesi asupra sanatatii. Aceasta este baza unei sanatati subrede si a bolii.
Gandurile negative provenite din minteaa proprie din vietile trecute sau primite de la altii atrag sau
chiar genereaza Ki negativ si influenteaza campul energetic prin stanjenirea Ki-ului sanatos si
tulburarea functionarii organelor. Vindecatorii genereaza Ki pozitiv (lumina) si il trimit intre aura,
chakre si trup , unde este acumulat Ki-ul negativ, cu scopul de a-l transforma pe acesta in Ki pozitiv
sau de a-l elimina si imprastia. Astfel permit curgerea naturala a Ki-ului pozitiv. Indiferent de
metoda aplicata, toate procesele de vindecare sau de dezvoltare personala si spirituala implica
eliminarea din campul energetic al persoanei al Ki-ului negativ dirijat, impreuna cu gandurile si
sentimentele negative care l-au creat. Acesta este procesul de baza folosit de toti samanii si
vindecatorii din toata lumea. Ei aplica o gama larga de tehnici pentru a face asa ceva, dar scopul este
acelasi. (W.L. Rand)
Ceea ce invinge? Iubirea fata de Dumnezeu!

Arborele sefirotic

80

Pentru cel care simte nevoia de a se apropia de Creator, de a-i penetra imensitatea, religia d cteva
mijloace: rugciunea, participarea la slujbele religioase, ascultarea unor anumite reguli. E bine, dar e
insuficient. Pentru a ne apropia de Dumnezeu, nu e suficient a simi emoii mistice i a respecta
reguli, e necesar de a aprofunda un sistem de explicare a lumii.
De la nceput, am vrut s gsesc un astfel de sistem i l-am cutat n toate direciile. Am studiat ce
nva marile religii ale lumii, i sistemul care mi s-a prut cel mai bun cel mai vast i n acelai
timp cel mai precis l-am gsit n tradiia evreiasc, n Kabbala: Arborele sefirotic, Arborele vieii.
Nu spun c alte doctrine sunt rele sau false, nu, dar noiunile pe care le prezint rmn risipite, nu
dau o privire aa de profund, aa de structurat i aa de sintetic.

Arborele sefirotic este o sintez a universului, el este pentru mine cheia care permite descifrarea
misterelor creaiei. El se prezint sub forma unei scheme foarte simple, dar coninutul su e
inepuizabil. i chiar, multe episoade din Vechiul i Noul Testament pot fi interpretate n lumina
Arborelui sefirotic.
Kabaliti mpart universul n zece regiuni sau sefire corespunztoare primelor zece numere (cuvntul
sefir, la plural sefirot, semnific numrarea). Fiecare sefir se identific cu ajutorul a cinci nume:
numele lui Dumnezeu, numele sefirei nsi, numele eful ordinului ngeresc, numele ordinului
ngeresc i n fine numele unei planete (plana de la sfritul volumului v permite s consultai n
orice moment schema detailat a Arborelui Sefirotic).
Este vorba de cinci planuri distincte i vei nelege mai bine natura lor tiind c putem s stabilim o
coresponden ntre aceste cinci planuri i cele cinci principii din om care sunt: spiritul, sufletul,
intelectul, inima i corpul fizic: Dumnezeu corespunde spiritului, sefira corespunde sufletului, eful
ordinului ngeresc corespunde intelectului, ordinul ngeresc corespunde inimii i planeta corespunde
corpului fizic.
Fiecare sefir e deci o regiune locuit de un ordin al spiritelor luminoase avnd n fruntea sa un
arhanghel, el nsui supus lui Dumnezeu. Deci Dumnezeu este Cel care dirijeaz aceste zece regiuni,
dar sub un nume diferit n fiecare regiune. Iat de ce Kabbala d zece nume lui Dumnezeu. Aceste
zece nume corespund unor atribute diferite. Dumnezeu este unul, dar El se manifest diferit n
funcie de aceste regiuni. Este tot timpul acelai Dumnezeu unic, dar prezentat sub zece aspecte
diferite, i oricare dintre aceste aspecte nu e inferior sau superior altuia.
Cele zece nume ale lui Dumnezeu sunt: Ehieh Eloha vaDaath Iah Iehovah Tsebaoth
Jehovah Elohim Tsebaoth El Chadai El Hai Elohim Gibor Adonai Meleh
Cele zece sefiroturi sunt:
- Kether: Coroana Tiphereth: Frumuseea
- Hohmah: nelepciunea Netsah: Victoria
- Binah: Inteligena Hod: Gloria

81

- Hessed: Graia Iesod: Fundamentul

- Gebourah: Fora Malhouth: Regatul
efii ordinelor ngereti sunt:
- Metatron: care particip la Tron
- Raziel: secretul lui Dumnezeu
- Tsaphkiel: contemplarea lui Dumnezeu
- Tsadkiel: justiia lui Dumnezeu
- Kamael: dorina lui Dumnezeu
- Mikhael: care e ca Dumnezeu
- Haniel: graia lui Dumnezeu
- Raphael: vindecarea lui Dumnezeu
- Gabriel: fora lui Dumnezeu
- Ouriel: Dumnezeu este lumina mea, sau Sandalfon care e interpretat ca fora care unete materia n
form.
Ordinele ngereti sunt:
- Hayoth haKodesch: Animalele sfineniei sau, n religia cretin, Serafinii
- Ophanim: Roile, sau Heruvimii
- Aralim: Leii, sau Tronurile
- Haschmalim: Scnteietorii sau Dominatorii
- Seraphim: nflcraii, sau Puterile
- Malahim: Regii, sau Virtuile
- Elohim: dumnezeii, sau Principatele
- Bnei Elohim: Fii de dumnezeu, sau Arhanghelii
- Kerroubim: Puternicii, sau ngerii
- Ischim: Oamenii sau Comuniunea Sfinilor
n fine, corpurile cosmice sau planetele care corespund planului fizic sunt:
- Reschith haGalgalim: primele turbioane
- Mazaloth: Zodiacul
- Chabtai: Saturn
- Tsedek: Jupiter
- Madim: Marte
- Chemesch: Soarele
- Noga: Venus
- Kohave: Mercur
- Levana: Luna
- Aretz: Pmntul, sau Olam Iesodoth, adic lumea fundamentului.
Cei din vechime, care nu cunoteau dect apte planete, nu au plasat pe Arborele sefirotic nici pe
Uranus, nici pe Neptun, nici pe Pluton. Ei au fcut s corespund lui Kether nebuloasele, primele
turbioane: Reschith haGalgalim, i lui Hohmah, Zodiacul: Mazaloth. Putem s pstrm aceast
atribuire, dar putem de asemenea s-l plasm pe Uranus la nivelul lui Hohmah, pe Pluton la nivelul
lui Daath i pe Neptun la nivelul lui Kether. Kabalitii au numit aceast figur Arborele Vieii pentru
c acest ansamblu format din sefiroturi trebuie neles innd cont de tocmai de imaginea unui
arbore.
Cum e fcut un arbore? El are rdcini, un trunchi, crengi, frunze, flori i fructe care sunt solidare
ntre ele. La fel, sefiroturile sunt legate ntre ele prin ci de comunicare numite crri. Aceste
crri, n numr de 22, sunt desemnate de cele 22 de litere ale alfabetului ebraic: Cele 22 de crri i
cele 10 sefiroturi sunt numite cele 32 de ci ale nelepciunii care sunt, simbolic, plasate n Hohmah.
Vei nelege mai bine natura i funciile acestor treizeci i dou de ci dac vei ncerca s facei o
legtur cu faptul c avem 32 de dini. Da, i de altfel nu se vorbete de dini (msele) de minte?
Avem 32 de dini pentru a mesteca hrana i cele 32 de ci sunt de asemenea, ntr-un anumit fel, dini
cu care mestecm hrana psihic i spiritual pe care o primim n fiecare zi. Prin aceast masticaie
obinem nelepciunea. A deveni nelept nseamn a mastica experienele pe care le facem n fiecare
zi pentru a reine sucul nutritiv.
82

Cele 32 de ci ale nelepciunii leag cele 10 sefiroturi, fiecare cu cele 5 diviziuni, de aceea Kabbala
spune c ea conduce spre cele 50 de pori ale nelepciunii care sunt atribuite simbolic sefirei Binah.
Pentru a deschide porile trebuie s avem chei. i adevrata cheie n tiina iniiatic este
cunoaterea omului nsui. Iniiatul poate cunoate totul pentru c se cunoate pe sine. n unele
reprezentri, n anumite fresce egiptene de exemplu, Iniiatul ine n mn un fel de cheie de form
identic simbolului lui Venus . Acest simbol reprezint schematic fiina uman cu cap, cele dou
brae deprtate i cele dou picioare unite. Iniiatul posed cheia care i permite de a se cunoate, i
cunoscndu-se, el cunoate ntreg universul, el poate dechide porile tuturor regiunilor lui.
V vei ntreba fr ndoial: De ce zece sefiroturi? Universul e divizat chiar n zece regiuni? Nu,
i la acest subiect exist un punct important pe care trebuie s-l cunoatei. Arborele sefirotic nu e
destinat s ne nvee astronomie sau cosmogonie. n realitate, nimeni nu poate spune cu exactitate ce
este universul i cum a fost el creat. Arborele sefirotic reprezint un sistem de explicare a lumii care
e de natur mistic. Bazele sale au fost puse de milenii. Spiritele excepionale care l-au conceput nu
posedau, evident, telescoape sau lunete astronomice. Prin meditaie, contemplaie, graie unei viei
interioare intense, ele au reuit s sesizeze o realitate cosmic pe care au tradus-o cu ajutorul
imaginilor i povestirilor simbolice. Aceast tradiie, mereu reluat, la care s-a meditat de-a lungul
secolelor a ajuns pn la noi.
Arborele sefirotic nu e o descriere exact a universului nostru, ceea ce explic absena unor planete,
locul soarelui, etc Dar s revenim la cele zece sefiroturi. De ce zece? Pentru c acest numr
reprezint o totalitate, un ansamblu finit. Sefira, v-am mai spus-o, nseamn numrare. Plecnd de la
primele zece numere, toate combinaiile numerice sunt posibile. Dumnezeu a creat la nceput zece
numere, cele zece sefiroturi, i cu ajutorul acestor zece numere El poate crea alte numere, adic alte
existene, pn la infinit.
sursa Omraam Mikhael Aivanhov Sefiroti Si Ierarhii Ingeresti

Influenta Lunii
Ultimele zile le-am resimtit mai mult sau mai putin placut datorita eclipsei de luna din data de 26
iunie. Luna a jucat un rol important dintotdeuna iar influenta ei asupra fizicului si metafizicului a
fost incredibila.
Din vremuri strvechi, oamenii au urmrit s triasc n armonie cu ritmurile i legile naturii,
pentru a ptrunde tainele vieii i a nelege voina divin. Ei cutau s descifreze misterele
Universului din mersul Soarelui i al Lunii, din semnele naturii, din alternana anotimpurilor, din
semnele cereti, din fulger i furtun. Credina nestrmutat ntr-o for suprem, dorina de a-i
depi condiia existenial, experiena direct dobndit cu ajutorul eforturilor de a nelege rostul
lor pe acest Pmnt, i-au condus gradat pe cei din vechime la descoperirea diferitelor legi ale naturii,
la baza crora s-a aflat nc de la nceputuri taina ciclurilor cosmice i terestre EVOLUIA.
Astfel, omul a observat c multitudinea fenomenelor (pe care n prezent le asociem cu procesele de
REZONAN i SINCRONICITATE) existente pe Pmnt sunt n strns coresponden cu
micrile Lunii, ale Soarelui i ale celorlalte planete din Sistemul nostru Solar. El a descoperit c
mersul Lunii este n legtur cu multe evenimente naturale, cum ar fi: fluxul i refluxul, creterea
plantelor, vremea, menstruaia la femei, comportamentul animalelor etc. Deasemenea, s-a constatat
c succesul multor activiti (cum ar fi: semnatul, culesul, tierea lemnelor, gtitul, splatul,
nceperea tratamentelor, luarea de snge, interveniile chirurgicale etc.) depinde ntr-o mare msur
de poziia Lunii n raport cu Soarele, care determin FAZELE LUNII.
Luna joac un rol important n toate religiile i tradiiile spirituale, fiind adeseori privit, de-a lungul
mileniilor, ca simbol al Mamei Divine, nsctoare, dttoare de via, simbol al feminitii, al
receptivitii, al viselor i incontientului, al impulsurilor noastre instinctuale. Luna, privit ca
simbol al Marii Preotese, pstrtoare a tainelor vieii i morii, joac un rol special n toate iniierile
i cutrile spirituale.
83

Majoritatea calendarelor din vechime au avut ca punct de plecare studiul micrii Lunii, deoarece la
nivel fizic infuena Lunii este mult mai uor perceptibil dect infuena Soarelui. Din acest punct de
vedere, unii istorici consider c zodiacul lunar cu 28 diviziuni este mai vechi dect cel solar cu 12
diviziuni, tocmai datorit importanei pe care Luna a jucat-o n viaa spiritual a antichitii. Chiar i
n prezent, cele mai multe srbtori sunt planificate n funcie de poziia Lunii. De exemplu, Patele
se srbtorete, nc de la sfritul secolului al II-lea dup Christos, n prima duminic de dup Luna
Plin ce urmeaz echinociului de primvar.
Din pcate, materialismul secolului al XX-lea, explozia tiinei, a modernismului mecanicist, au
nlturat orice informaie care nu putea, nc, s fie demonstrat tiinific, astfel nct numeroase
observaii multimilenare de ordin astrologic au fost clasate ca fiind superstiii.
Cercetrile actuale au demonstrat c exist o corelaie special ntre subcontientul uman i
poziionarea Lunii, att n Semnele Zodiacale, ct i n raport cu Soarele. Din aceast cauz,
comportamentul nostru, dar mai ales reaciile instinctuale, inexplicabile, pe care le motivm prin
expresii de genul aa mi-a venit s acionez sau aa am simit c trebuie s fac, sunt n strns
coresponden cu influena subtil a energiilor Lunare. Iat de ce aceast legtur tainic dintre Lun
i Soare joac un rol att de special n viaa noastr.
n continuare vor fi prezentate fazele lunare, care au la baz raportul unghiular dintre Soare i Lun,
respectiv influena acestor conjuncturi asupra vieii noastre.
Ciclul Lunar
n cursul unui circuit complet n jurul Pmntului, Luna descrie dou perioade importante: faza de
Lun n cretere i faza de Lun n descretere. Faza de cretere ncepe de la momentul de Lun
Nou, perioad n care Luna nu se vede noaptea pe cer, iar n calendare este semnalizat printr-un
cerc gol, sau cerc alb. Faza de descretere ncepe din momentul de Lun Plin, ce se simbolizeaz
printr-un cerc negru, sau cerc plin, fiind momentul n care Luna se vede cel mai bine pe cer.
LUNA NOU
Din punct de vedere astrologic, Luna Nou este acel moment n care Luna se afl n conjuncie cu
Soarele, adic cele dou astre se suprapun, genernd o anihilare reciproc a forelor solare i lunare,
dar manifestnd i o complementaritate special a energiilor yin-yang din natur. Rezultatul este
manifestarea forei neutre, a forei zero, care permite o form de suspendare a energiilor contrare i
echilibrarea lor prin fora unificrii polare.
Se vorbete n diferite lucrri spirituale despre echilibrul celor dou polariti, masculin i feminin,
att n fiina noastr ct i n natura nconjurtoare, iar n contextul actual, momentul de Lun Nou
reprezint o astfel de unitate. Din aceast cauza Luna Nou simbolizeaz starea de armonie, stare n
care natura n sine se scufund n ea nsi pentru a-i gsi un moment de repaus.
Aceast moment de hiatus, sau de suspendare (prin echilibrare a celor dou energii, YIN i YANG),
face s se manifeste energia tainic a nceputului, o for Universal ce favorizeaz folosirea
corespunztoare a liberului arbitru. Dac atunci urmrim s gsim un perfect acord ntre voina
noastr i Voia lui Dumnezeu, contiina noastr va trece prin transformri spirituale de excepie ce
vor conduce la dobndirea strii de armonie.
Merit s menionm importana acestui moment astral aa cum este el revelat de tradiia spiritual
oriental, n care, perioada cu puin nainte de maximul de Lun Nou este cunoscut sub numele de
Shiva Ratri, srbtoarea nopii tainice a lui Shiva. O descriere a acestei srbtori apare n faimoasa
lucrare Shiva Purana, legenda imemorial a Zeului Shiva. n conformitate cu aceast lucrare,
noaptea dinainte de Lun Nou este o noapte a transcendenei divine, iar dac ne angrenm n
activiti spirituale putem obine rezultate excepionale care s echivaleze cu rezultatele obinute n
urma unui an de practic spiritual asidu.
Shiva Ratri, sau noaptea lui Shiva, reprezint ultima faz de descretere a Lunii, genernd un efect
de maxim purificare ce se manifest att n fiina uman ct i n natura nconjurtoare. Att din
aceast cauz, ct i din perspectiva unei viziuni mistice, se recomand n ziua i noaptea respectiv
84

(de Shiva Ratri) postul complet (alimentar) cu ap, introspecia i autoanaliza, practica spiritual,
rugciunile.
Luna Nou este i nceputul ciclului lunar ce se extinde pe durata a 28 de zile. Prima zi lunar, ce se
calculeaz ncepnd cu momentul de maxim de Lun Nou, este considerat a fi deosebit de benefic
nceperii aciunilor importante. Favorizeaz renunarea la obiceiurile negative (vicii, automatisme),
detaarea fa de valorile materiale n sensul integrrii lor n plan spiritual, schimbrile de domiciliu,
schimbrile profesionale, cltoriile (aspect ce depinde i de poziionarea Lunii n Semnele
Zodiacale). Din observaiile realizate s-a constatat c activitile ncepute n aceste momente au o
eficien mult mai mare dect cele ncepute n alte perioade ale lunii.
Datorit manifestrii puternice a liberului arbitru i a strii de neutralitate, practic n aceast perioad
orice stare, trire, emoie sau sentiment este mult amplificat, dar ATENIE, orientarea spre bine sau
spre ru depinde n foarte mare msur de noi. Din aceast cauz trebuie s fim foarte ateni la ceea
ce ne dorim i ceea ce mentalizm, pentru c ansele de mplinire sunt mai mari dect n alte
perioade. Este foarte important s fim perfect contieni de aspiraiile noastre i s evitm excesele
de orice fel, s fim responsabili de hotrrile pe care le lum, s ascultm vocea inimii, s fim ateni
la semnele i sincronicitile care apar n viaa noastr deoarece este un moment n care se poate
manifesta tainicul transfer al voinei individuale n Voina lui Dumnezeu.
Echilibrul polaritilor, generat de conjuncia Soare-Lun, permite manifestarea unei stri superioare
de armonie, facilitnd vindecrile, procesele de purificare, obinerea strii de mulumire, de pace i
linite interioar, percepia divin a strii androginale, a omului cosmic.
LUNA IN CRESTERE
Luna Nou reprezint nceputul fazei de cretere a ciclului lunar. Luna n cretere simbolizeaz
procesele de acumulare, sedimentare, regenerare i absorbie. Reprezint stocarea energiei i
distribuia corespunztoare a acesteia. Din acest motiv eficiena n dezvoltarea i regenerarea
corpului i a organelor este mult mai mare n perioada lunii n cretere.
S-a observat c rezultatele analizelor medicale, n special analizele de snge, adeseori pot s fie
diferite n cele dou fazele ale ciclului lunar. Luna n cretere favorizeaz absorbia mineralelor i a
vitaminelor, aspect care face ca tratamentele ce vizeaz regenerarea, energizarea i vitalizarea
structurii fizice i subtile a fiinei umane s aib efecte mai mari n aceast perioad.
ns tot n aceast period acumulrile de ap n corp i n picioare pot depi limitele normale, ceea
ce necesit, pentru cei care se confrunt cu aa ceva, s consume ceaiuri sau plante cu efect diuretic.
Din pcate tot n aceast perioad efectul drogurilor i al otrvurilor este mult mai intens (att
fumatul, tranchilizantele ct i nepturile de viespi, mucturile de insecte, ciupercile otrvitoare,
inhalaiile de gaze toxice etc), deorece corpul absoarbe i asimileaz foarte repede orice substan n
constrast cu perioada de Lun n scdere, cnd efectul otrvurilor este mult mai slab, corpul se opune
mai intens la substanele exterioare, genernd o cretere a sistemului imunitar.
Prima etap a Lunii n cretere este semnificativ fiind prezent n multe tradiii i legende populare.
La cteva zile dup Luna Nou se poate observa pe cer o semilun care a primit denumirea de Crai
Nou. El are o valoare deosebit, deoarece se asociaz cu norocul, mplinirea dorinelor, dragostea la
prima vedere, jucuenia, inocena. Acesta este i motivul pentru care n multe tradiii populare se
spune c atunci cnd observi prima dat (adic de fiecare dat dup Luna Nou) Craiul Nou, dac i
pui o dorin n gnd, acea dorin se va mplini.
Luna n cretere atinge un moment de for, de dinamism la jumtatea distanei spre Luna Plin,
adic atunci cnd se formeaz Primul Ptrar. Ptrarul, din punct de vedere astrologic reprezint
unghiul de 90 de grade dintre Soare i Lun, avnd denumirea de cuadratur. Este un aspect
considerat adesori nefast, din cauza energiei foarte mari pe care o declaneaz ntr-un mod direct n
fiina uman. De fapt este un aspect de cumulare de tip oc, pentru cei mai puini pregtii s digere
avalana evenimentelor, a informailor, a sentimentelor.
Din punct de vedere al orientrii energiilor spre interior, Luna n cretere faciliteaz asimilarea
informaiilor, interiorizarea i introspecia, rezolvarea problemelor legate de trecut, autodepirea,
centrarea n sine. Deasemenea sunt susinute mult mai mult activiti precum cumprrile, iar n
85

aceast direcie chiar se afirm c pe Luna n cretere trebuie s nvm s primim, s apreciem i s
valorificm tot ceea ce vine spre noi.
Sinteza efectelor Lunii n cretere:
amplific procesele de: acumulare, stocare, depozitare, absorbie, dezvoltare, atracie,
energizare, odihn, regenerare
permite creterea puterii de vindecare a organismului, dobndirea vitalitii
crete fertilitatea, de aceea concepiile sunt favorizate n aceast perioad
permite rezolvarea problemelor care in de creterea prului i unghiilor
aceast perioad este favorabil hipotensivilor i aduce reuit n tratamentul afeciunilor
circulatorii
faciliteaz cumprrile de orice fel (a se ine cont i de poziia Lunii n Semnele Zodiacale)
se recomand diet alimentar bogat n vitamine, calciu, magneziu, fier, sruri minerale
crete retenia de ap n corp, otrvirile sunt mai periculoase, procesele de eliminare sunt mai
dificile
analizele medicale (snge, tensiune etc.) pot fi diferite fa de perioada lunii n descretere
uureaz sedimentarea i fixarea strilor i a percepiilor pe care le-am trit
permite o mult mai bun i lucid autoevaluarea amplificnd starea de sinceritate i
responsabilitate fa de noi nine.
LUNA PLIN i momentul de Tripura Sundari
Luna plin reprezint perioada de apogeu a influenei Lunii asupra planetei noastre. Este acel
moment n care fluxul ajunge la maxim, crete receptivitatea, iar sensibiliatea tuturor organismele vii
este amplificat. Trebuie s avem n vedere c influena Lunii se manifest n primul rnd asupra
lichidelor din organism, respectiv asupra psihicului. Tocmai din aceast cauz simbolismul lunar este
n legtur cu subcontientul, cu apa, cu sensibilitatea, receptivitatea, adaptabilitatea, instinctul.
Cercetrile ntreprinse n perioada de Lun Plin au artat c majoritatea oamenilor tind spre un
comportament instinctual, ceea ce afecteaz drastic puterea decizional, discernmntul. Acesta este
i unul din motivele pentru care nu se recomand s lum decizii pe Lun Plin, deoarece acestea pot
fi ori pripite, ori rezultatul influenei mediului i a diferitelor persoane cu care interferm, respectiv a
ultimelor evenimente care ne-au impresionat (i nc sunt la suprafa n subcontientul nostru).
INFLUENA NEFAST A LUNII PLINE ESTE DE 18 ORE FA DE MOMENTUL DE
MAXIM. Aceast perioad de influen reprezint tolerana de 8 grade din aspectul de opoziie
dintre Soare i Lun.
Pentru a nelege mai bine influena Lunii Pline, este necesar s privim micarea lunar sub forma
unui ciclu ce are un moment de minim i de maxim influen. Momentul de minim influen este
reprezentat de perioada de Lun Nou, iar perioada de maxim influen de perioada de Lun Plin.
Am artat c faza de cretere (de la Luna Nou la Luna Plin) este o etap de acumulare gradat, n
care procesele de absorbie, de sedimentare sunt din ce n ce mai intense. Tocmai din aceast cauz
ultima etap a creterii, ce culminez prin Luna Plin, este un moment de saturaie n care exist
posibilitatea manifestrii excesive, adic putem s acumulm mai mult dect este nescesar, putem s
mncm mai mult dect putem digera, putem s asimilm mai multe informaii dect suntem n
msur s aplicm. n tradiia popular se spune, cu privire la hran, c este important s lsm de
fiecare dat loc i digestiei, adic s NU mncm pn la saturaie, ci s ne oprim cu puin nainte.
Ca o concluzie foarte important, este necesar s avem simul msurii i al echilibrului mai ales n
aceast faz de maxim influen a Lunii.
n ciclul Lunar exist un moment foarte important, evideniat mai ales n tradiia astrologic
oriental, care arat c nainte cu dou zile de Luna Plin influena acestui astru este deosebit de
benefic asupra planetei noastre. Este o zi privilegiat, fiind denumit ziua frumuseii i armoniei
universale (denumirea oriental este de Tripura Sundari simboliznd Marea Putere Cosmic a
frumuseii i iubirii divine). Este ziua n care simul msurii i al armoniei, bunul sim, sunt mult mai
uor accesibile fiecrei fiine umane. Este ziua n care putem s ne temperm pornirile i ambiiile
86

egoiste prin contientizarea adevratelor noastre aspiraii, fiind o zi pe care merit s o consacrm
iubirii, artei, frumuseii, aciunilor pline de druire.
Rezultatul observaiilor din aceast perioad arat c ziua de Tripura Sundari este o zi eficient
pentru a ne implica n aciuni de mare anvergur, dar care sunt n armonie cu aspiraiile noastre
sufleteti, o zi n care se pot remedia multe probleme existente n plan relaional, o zi ce amplific
creativitatea, inspiraiile artistice, exprimarea sentimentelor i a tririlor (o zi ideal pentru a evoca
momentul magic al nceputului unei relaii afective, de a ne lsa inspirai de chemarea inimii, de a ne
urma intuiiile, de a depi pragmatismul mental ce adeseori este o piedic important n
armonizarea spritual a unei relaii de cuplu).
Alturi de aceste explicaii, exist i unele confirmri de natur subtil ce ne permit s nelegem mai
bine influena nefast a Lunii Pline. Aceste explicaii se fundamenteaz pe diferite observaii cu
privire la transformrile ce apar mai ales la fiinele umane n perioada de Lun Plin. Am amintit c
aceast perioad amplific receptivitatea i sensibilitatea psihic i mental, ns trebuie s nelegem
c un factor principal n acest sens este tocmai influena mediului cu care interferm cel mai mult.
Aici ne referim nu doar la mediul social n care trim, ci mai ales la contextul global existent pe
planeta noastr. Luna Plin amplific procesele de preluare, de asimilare a vibraiilor mediului
indiferent de natura lor. Astfel, daca vibraiile mediului sunt benefice, n subcontientul nostru se vor
depozita energii cu o frecven de vibraie elevat, genernd predispoziii spre stri superioare de
contiin. Ins n cazul n care vibraiile mediului sunt ostile, sau conin o predominan
materialist, subcontientul nostru va fi saturat de energii cu frecven de vibraie joas, genernd
predispoziii spre comportament violent, agitaie mental, nelinite interioar, aciuni instinctuale,
animalice.
Nu este necesar s analizm statistici pentru a ne da seama de orientarea predominant a oamenilor
din societatea de azi. Din pcate, nc mai domin viziunea materialist i tendinele instinctuale spre
supravieuire. Tocmai din aceast cauz este att de important s ne protejm n perioada de Lun
Plin. Trebuie s evitm a lua hotrri importante, fiindc discernmntul nostru poate fi afectat de
influenele nefaste ale acestei perioade. Deasemenea este important s EVITM discuiile inutile,
nceperea unei noi aciuni, cltoriile (dac nu e posibil, atunci este obligatoriu s fim foarte ateni i
odinhnii i s invocm att nainte, ct i n timpul cltoriei, protecia divin), realizarea de
proiecte, promisiuni, aciunile riscante (bravada). Trebuie s eliminm din dieta noastr orice toxin,
sau mncarea artificial, este FOARTE IMPORTANT s amnm interveniile chirurgicale,
vaccinriile, etc.
ATENIE, Luna Plin va amplifica strile noastre negative, cum ar fi orgoliul, mnia, egoismul,
tendinele dominatoare, etc. i tocmai din aceast cauz este foarte important s ne cultivm, mai
ales n aceast perioad, bunul sim, detaarea, umilina, simplitatea, bunvoina, mulumirea i
bineneles, nu n ultimul rnd, credina n Dumnezeu. Acesta este i motivul pentru care este
INTERZIS a se face dragoste n perioada de influen nefast a Lunii Pline. n timpul actului
amoros, datorit fuziunii i dilatrii aurice profunde dintre cei doi iubii, apare o foarte mare
posibilitate de a prelua, ntr-un mod incotient, vibraiile negative existenete n mediu. S-a constatat
c acele cupluri care NU respect aceast interdicie, se confrunt mult mai des cu probleme i
tensiuni penibile, care nu au adeseori nici o motivaie, respectiv asta exagerbeaz manifestarea
geloziilor, a tendinelor posesive, a preteniilor i uneori a strilor de violen verbal, psihic sau
chiar fizic.
Este important de tiut c n urm cu mai multe milenii, cnd vibraiile planetei noastre aveau o
frecven ridicat de vibraie (aceast frecven de vibraie este generat de nivelul global de
contiin, de aspiraiile, gndurile i sentimentele oamenilor), la diferite popoare, ritualurile de
iniiere se realizau n momentul de Lun Plin, deoarece, atunci, apogeul ciclului lunar, amplifica
receptivitatea fa de vibraiile superioare existente n aura Pmntului (recomand s citii n aceast
direcie cartea lui Elisabeth Hech, Iniierea ).
Datorit influenei asupra psihicului, multe persoane, n perioda de Lun Plin, se confrunt cu stri
de agitaie, frici, angoase, respectiv cu probleme n timpul somnului (cnd contactul cu subcontintul
este mult mai intens). Bineneles c aceaste influene variaz de la o persoan la alta i depinde n
foarte mare msur de sntatea mental, echilibrul psihic, aspiraiile principale, ncrederea n sine,
87

solaritatea armonioas. Este important s evitm medicamentele cu efect de calmare, deoarece

acestea vor fi foarte rapid absorbite n organism, iar probabilitatea de otrvire, sau de manifestare a
efectelor secundare negative este mult mai mare. Se recomand n aceste situaii s folosim plante
medicinale cu efect de calmare, sub form de macerat la rece sau ingerarea lor sublingual (pulbere)
de exemplu salvie, gura lupului, tei, valerian, sulfin.
Yogaesoteric, Octombrie 2006, Bartha Zoltan

Cauta ceea ce Esti

: Ce ne face s fim serioi?
M: Compasiunea st la baza seriozitii. Compasiunea fa de tine nsui i fa de alii, nscut din
suferin, din a ta i din a altora.
: Trebuie oare s sufr pentru a fi serios?
M: Nu-i nevoie, dac eti sensibil i dac, la fel ca Buddha, reacionezi la amrciunile altora. Dar
dac eti fr inim i nemilos, propria ta suferin te va face s pui ntrebrile inevitabile.
: Eu constat c sufr, dar nu ndeajuns. Viaa este dezagreabil, dar suportabil. Micile mele plceri
compenseaz micile mele dureri i, n ansamblu, o duc mai bine dect majoritatea oamenilor pe care
i cunosc. Eu tiu condiia mea care este precar i c n orice clip pot fi nghiit de o calamitate.
Trebuie oare s atept ca o criz s m pun pe calea adevrului?
M: Din clipa n care ai perceput fragilitatea condiiei tale, eti deja trezit. Acum caut s rmi treaz,
acord atenie, investigheaz, examineaz i descoper greelile pe care le comite mintea ta i corpul
tu, i renun la ele.
: Tu nu mai ai dorine i frici?
M: Destinul meu a fost s m nasc un om simplu, un om de rnd, un umil comerciant, cu puin
educaie formal. Viaa mea a fost ct se poate de obinuit, cu dorine i frici obinuite. Cnd, prin
credina avut n maestrul meu i dnd ascultare cuvintelor lui, am realizat adevrata mea
fiin, am lsat n urm natura mea uman s se ngrijeasc de ea nsi, pn cnd soarta i va fi
pecetluit.
: Tu nu te temi de moarte?
M: Eu sunt deja mort.
: n ce sens?
M: Eu sunt de dou ori mort. Sunt mort nu numai pentru corpul meu, ci i pentru mintea mea.
: Pi, nu ari mort deloc.
M: Tu eti cel care o spui! Tu pari s mi cunoti starea mai bine dect o cunosc eu!
: mi pare ru. Dar pur i simplu nu neleg. Tu zici ca eti fr de trup i fr de minte, n vreme ce
eu te vd plin de vitalitate i capabil s te exprimi clar i precis.
M: Nu spune: toi sunt contieni. Spune: exist contiin n care totul apare i dispare.
Minile noastre sunt doar valuri pe suprafaa oceanului contiinei. Ca valuri, ele vin i se duc. Ca
ocean, ele sunt infinite i eterne. Cunoate-te pe tine nsui ca fiind oceanul fiinei, matca ntregii
existene. Toate astea sunt, desigur, metafore; realitatea este dincolo de orice descriere. Tu nu poi s-o
cunoti dect fiind realitatea nsi.
: Cutarea acesteia merit oare osteneala?
M: Fr ea totul este osteneal. Dac vrei s trieti sntos, dac vrei s fii creativ i fericit i s
ai infinite bogii de mprtit, caut ceea ce eti. n timp ce mintea este centrat n corp iar
contiina este centrat n minte, Contiena este liber. Corpul are imboldurile lui, iar mintea
durerile i plcerile ei. Contiena este neataat i neclintit. Ea este limpede, tcut, panic, ager
i netemtoare, fr dorin i fr fric. Mediteaz asupra ei ca fiind fiina ta autentic, ncearc s
fii ea n viaa ta zilnic, i atunci o vei realiza n toat plenitudinea ei. Mintea este interesat de ceea
ce se ntmpl, pe cnd Contiena este interesat de mintea nsi. Copilul urmrete jucria, dar
mama privete copilul, nu jucria. Privind neobosit, eu am devenit cu totul gol i odat cu starea
aceea de gol totul s-a ntors la mine cu excepia minii. Am descoperit c mi-am pierdut mintea n
88

mod iremediabil.
: In clipa aceasta, cnd ne vorbeti, eti incontient?
M: Nu sunt nici contient , nici incontient, eu sunt dincolo de minte i de diversele ei stri i
condiii. Distinciile sunt create de minte i se aplic numai minii. Eu sunt nsi Contiina pur,
Contiena nentrerupt fa de tot ceea ce este. Eu sunt ntr-o stare mult mai real dect a ta. Eu nu
sunt tulburat de distinciile i de separaiile care alctuiesc o persoan. Atta timp ct corpul dureaz,
el are, ca oricare altul, nevoile lui, ns procesul meu mental a luat sfrit.
: Ins tu te compori ca o persoan care gndete.
M: De ce nu? ns gndirea mea, ca i digestia mea, este incontient i practic.
: Dac gndirea ta este ntr-adevr incontient, cum de tiu c este corect?
M: Nu exist dorin i nici fric care s o zdrniceasc. Ce ar putea s o fac incorect? Odat ce
m cunosc pe mine nsumi i ceea ce reprezint, nu mai am nevoie s m supraveghez tot timpul.
Cnd tii c ceasul tu arat timpul corect, tu nu mai ovi de fiecare dat cnd I consuli.
: n clipa asta chiar, cine vorbete dac nu mintea?
M: Cel care aude ntrebarea, rspunde la ea.
: Dar cine este el?
M: Nu cine, ci ce? Eu nu sunt o persoan n sensul pe care l dai tu cuvntului, cu toate c eu pot s
par o persoan-pentru tine. Eu sunt acel ocean infinit de contiin n care se ntmpl totul. Eu
sunt de asemenea dincolo de ntreaga existen i cunoatere, beatitudinea pur a existenei.Nu
este nimic de care s m simt separat, prin urmare eu sunt totul. Eu nu sunt nici un lucru, eu
nu sunt nimic. Aceeai putere care face focul s ard i apa s curg, care face seminele s
ncoleasc i copacii s creasc, m face pe mine s rspund la ntrebrile tale. n mine nu este
nimic personal, cu toate c limbajul i stilul ar putea s par personale. O persoan este un tipar
prestabilit de dorine i gnduri i de aciuni care decurg din ele; nu exist un astfel de tipar n cazul
meu. Nu exist nimic pe care s-l doresc sau de care s m tem cum ar putea s existe vreun tipar?
: Cu siguran, tu vei muri.
M: Viaa va scpa, corpul va muri, dar asta nu m va afecta ctui de puin. Dincolo de spaiu i de
timp sunt eu, fr cauz, fr a cauza, i cu toate acestea eu sunt chiar matricea existenei.
: Imi este permis s ntreb cum ai ajuns la condiia ta prezent?
M: nvtorul meu mi-a spus s m in de simmntul eu sunt cu tenacitate i s nu m deprtez
de el nici mcar o clip. Am fcut tot ce s-a putut ca s-i urmez sfaturile i ntrun timp relativ scurt
am realizat n mine nsumi adevrul nvturii sale. Tot ce am fcut a fost s-mi amintesc n mod
constant nvtura sa, chipul su, cuvintele sale. Aceasta a cauzat sfritul minii. n
nemicarea minii eu m-am vzut aa cum sunt eliberat.
M: Lumea-i doar un spectacol strlucitor i gol. Ea este, i totui nu-i. Este acolo atta timp ct
vreau s o vd i s iau parte la ea. Atunci cnd nceteaz s-mi pese, ea se dizolv. Ea nu are
nici o cauz i nu servete nici unui scop. Lumea se ntmpl pur i simplu atunci cnd suntem
distrai, neateni. Ea pare s fie exact aa cum se nfieaz, dar ea nu are nici adncime nici
neles. Numai spectatorul este real, numete-l Sinele sau Atma. Pentru Sine lumea nu-i dect
un spectacol plin de culoare, de care el se bucur atta timp ct dureaz i pe care l d uitrii
de ndat ce se sfrete. Tot ceea ce se ntmpl pe scen l face s tremure de groaz sau s se
tvleasc de rs; totui, el este tot timpul contient c e doar un spectacol. Fr dorin sau
fric, el se bucur de spectacol pe msur ce acesta se ntmpl.
ntrebare: Persoana cufundat n lume are o via plin de multe parfumuri. Ea rde i plnge,
iubete i urte, dorete i se teme, sufer i se bucur. Ins jnaninul, cel lipsit de dorin i de fric,
ce via are el? Nu rmne el nsingurat i gol n atitudinea sa distant?
M: Starea sa nu este att de dezolant; ea are gustul beatitudinii nediluate, pure, fr cauz. El este
fericit i pe deplin contient c fericirea este chiar natura sa i c nu este nevoie ca el s fac ceva,
sau s se strduiasc s obin ceva pentru a o asigura. Ea l urmeaz, mai real dect trupul, mai
aproape dect mintea nsi. Tu i nchipui c fr cauz nu poate exista fericire. Pentru mine,
fericirea care ar depinde de vreun lucru ar fi o cumplit nenorocire. Plcerea i durerea au
89

cauze, pe cnd starea mea este a mea personal, totalmente fr cauza, indepedent,
inatacabil.
: Ca o pies pe scen?
M: Piesa a fost scris, pregtit i repetat. Lumea se revars pur i simplu n existent din nimic i
se ntoarce n nimic.
: i totui, tu funcionezi.
M: Cnd eti ameit, tu vezi lumea nvrtindu-se n jurul tu. Obsedat de ideea de mijloace i scop,
de munc i rost, tu m vezi funcionnd aparent. n realitate, eu doar privesc. Indiferent ce se face,
se face pe scen. Bucurie i tristee, via i moarte toate sunt reale pentru omul aflat n sclavie;
pentru mine, ele fac parte din spectacol, sunt tot att de reale ca spectacolul nsui. Se poate ca eu s
percep lumea ca i tine, dar tu crezi c faci parte din ea, pe cnd eu o vd ca pe o pictur irizat n
vasta ntindere a contiinei.
: Noi toi mbtrnim. Vrsta naintat nu este plcut toate durerile i chinurile, slbiciunea i
sfritul care se aproprie. Cum se simte un jnanin ca om btrn? Cum vede Sinele lui luntric propria
sa btrnee?
M: Pe msur ce mbtrnete, ei devine tot mai fericit i mai panic, n cele din urm, el se duce
acas. Asemenea unui cltor care, apropiindu-se de destinaia sa, i adun bagajele, el prsete
trenul fr regret.
: Exist, cu siguran, o contradicie. Se spune c un jnanin este dincolo de orice schimbare.
Fericirea sa nici nu crete, nici nu descrete. Cum poate el s devin mai fericit fiindc devine mai
btrn, i asta n ciuda slbiciunii fizice?
M: Nu exist nici o contradicie. Mosorul destinului se apropie de capt mintea este fericit. Ceaa
existenei trupeti se ridic povara trupului devine mai mic pe zi ce trece.
: Hai s presupunem c jnaninul este bolnav. A contractat o febr i fiecare articulaie l doare i l
arde. Care este starea minii lui?
M: Fiecare senzaie este contemplat ntr-o perfect stare de linite. Nu exist nici o dorin pentru
acea senzaie, nici un refuz. Ea este aa cum este i jnaninul o privete cu un zmbet de detaare
afectuoas.
: Poate c el este detaat de propria lui suferin, dar ea continu s fie acolo.
M: Ea este acolo, dar asta nu conteaz. Indiferent de starea n care m aflu, eu o vd ca pe o stare a
minii care trebuie acceptat aa cum este.
: Durerea este durere. Tu o experimentezi la fel ca toata lumea?
M: Cel care experimenteaz corpul, experimenteaz durerile i plcerile lui. Eu nu sunt nici corpul,
nici experimentatorul corpului.
: S zicem c ai vrsta de douzeci i cinci de ani. Cstoria ta a fost stabilit, celebrat i mplinit,
iar ndatoririle familiale te npdesc din toate prile. Cum te-ai simi?
M: ntocmai cum m simt acum. Tu continui s spui c starea mea interioar este modelat de
evenimente externe. Nu este deloc aa. Indiferent de ceea ce se ntmpl, eu rmn. La rdcina
fiinei mele este Contiena pur, un grunte de lumin intens. Acest grunte de lumin, prin
nsi natura sa, radiaz i creeaz imagini n spaiu i evenimente n timp fr efort i n mod
spontan. Ct timp el este pur i simplu contient, nu exist probleme. Dar cnd mintea
discriminatoare ia fiin i creeaz distincii, se ivesc plcerea i durerea. n timpul somnului mintea
este n suspensie, i la fel sunt durerea i plcerea. Procesul creaiei continu, dar faptul nu este
remarcat. Mintea este o form de contiin, iar
contiina este un aspect al vieii. Viaa creeaz toate lucrurile, dar Supremul este dincolo de
orice.
: Supremul este stpnul, iar contiina servitorul su.
M: Stpnul este n contiin, nu dincolo de ea. n termeni de contiin, Supremul este n
acelai timp creaia i disoluia, concretizarea i abstractizarea, focarul i universalul. De
asemenea, el nu este nici una din toate astea. Cuvintele nu ajung acolo, nici mintea.
: Jnaninul pare s fie o fiin foarte singuratic, complet solitar.
M: EI este singur, dar el este totul. El nu este nici mcar o fiin. El este fiinarea tuturor fiinelor.
90

Nici mcar asta. Nici un cuvnt nu se aplic. El este ceea ce este pmntul din care crete totul.
: ie nu i-e fric de moarte?
M: Am s-i spun cum a murit gurul meu. Dup ce a anunat ca sfritul i era aproape, el a ncetat s
mai mnnce, dar fr sa-i schimbe rutina vieii zilnice. n a unsprezecea zi, la ora rugciunii, n
timp ce cnta i btea viguros din palme, el a murit subit! Chiar aa, ntre dou micri, ca o
lumnare stins dintr-o suflare. Fiecare moare aa cum triete. Eu nu m tem de moarte pentru c nu
mie fric de via. Eu triesc o via fericit i voi muri o moarte fericit. Nenorocirea este s fii
nscut, nu s mori. Totul depinde de cum priveti.
: Nu poate fi dat nici o dovad despre starea ta. Tot ce tiu despre ea este ceea ce spui tu. Tot ce vd
eu, este un om btrn, foarte interesant.
M: Tu eti btrnul interesant, nu eu! Eu nu m-am nscut niciodat. Cum a putea s mbtrnesc?
Ceea ce par eu a fi pentru tine exist numai n mintea ta. Eu nu sunt preocupat de asta.
: Chiar i ca vis, tu eti un vis ct se poate de neobinuit.
M: Eu sunt un vis care te poate trezi. Vei avea dovada acestui fapt chiar n trezirea ta.
: Imagineaz-i c ajunge la tine vestea c eu am murit. Cineva i spune: l cunoteai pe cutare?
Afl c a murit. Care ar fi reacia ta?
M: A fi foarte fericit s te am napoi acas. Cu adevrat bucuros s te vd ieit din aceast prostie.
: Care prostie?
M: De a gndi c te-ai nscut i c vei muri, c tu eti un corp folosind o minte i alte asemenea
absurditi. n lumea mea nimeni nu se nate i nimeni nu moare. Unii oameni se duc ntr-o cltorie
i vin napoi, unii nu pleac niciodat. Dar n ce fel schimb asta situaia, de vreme ce ei
cltoresc pe trmuri de vis, fiecare cufundat n propriul su vis? Numai trezirea este important.
Este suficient s recunoti pe eu sunt ca realitate, i de asemenea ca iubire.
: Lucrurile se petrec aa cum vrei tu s se petreac, ori tu vrei ca ele s se petreac aa cum se
petrec?
M: i una, i alta. Accept i sunt acceptat. Eu sunt totul i toate sunt eu. Fiind lumea, eu nu m
tem de lume. Fiind totul, de ce anume s m tem? Apa nu se teme de ap, nici focul de foc. De
asemenea, eu nu m tem, deoarece nu sunt nimic care s poat experimenta frica, sau care s
poat fi n pericol. Nu am form, nici nume. Ataamentul de un nume i o form e cel care d
natere fricii. Eu nu sunt ataat. Eu sunt nimicul, iar nimicul nu se teme de nici un lucru.
Dimpotriv, toate lucrurile se tem de Nimic, cci atunci cnd un lucru atinge Nimicul, el
devine nimic. Nimicul este ca un pu fr fund; tot ce cade n el, dispare.
I: Nu este Dumnezeu o persoan?
M: Ct timp i nchipui c tu eti o persoan, El este, de asemenea, o persoan. Atunci cnd
eti totul, tu l vezi ca fiind totul.
: Pot eu s schimb faptele schimbndu-mi atitudinea?
M: Atitudinea este faptul. S lum mnia. Pot s fiu furios, umblnd prin camer de la un capt la
altul; n acelai timp, eu sunt ceea ce sunt un centru de nelepciune i iubire, un atom de existen
pur. Totul se domolete, iar mintea se transform treptat n tcere.
: Cu toate acestea, i tu eti mnios uneori.
M: Pe cine s fiu mnios i pentru ce? Mnia apare i se dizolv n clipa n care mi amintesc de
mine nsumi. Totul este un joc de guna. Atunci cnd m identific cu ele, sunt sclavul lor. Cnd stau
separat, sunt stpnul lor.
: Poi influena lumea prin atitudinea ta? Separndu-te de lume, pierzi orice speran de a o salva.
M: Cum ar putea fi astfel? Totul este eu nsumi, nu pot eu s m ajut pe mine nsumi? Nu m
identific cu nimeni n particular, cci eu sunt totul att ceea ce este particular, individual, ct i
ceea ce este universal.
: Atunci poi s m ajui pe mine, persoana particular?
M: Dar eu te ajut ntotdeauna din interior. Sinele meu i Sinele tu sunt una. Eu tiu asta, dar tu nu.
Asta-i toat deosebirea i ea nu poate s dureze.
: i cum ajui tu ntreaga lume?
M: Gandhi este mort, totui mintea lui strbate pmntul. Gndirea unui jnanin ptrunde umanitatea
91

i lucreaz fr ncetare pentru totdeauna. Fiind anonim, provenind din interior, ea este mult mai
puternic i mai imperioas. Iat cum se mbuntete lumea interiorul ajutnd i
binecuvntnd exteriorul. Dup ce un jnanin moare, el nu mai este, n acelai sens n care un ru
nu mai este atunci cnd trece n mare; numele, forma, nu mai sunt, dar apa rmne i devine
una cu oceanul. Cnd un jnanin se unete cu mintea universal, toat buntatea i
nelepciunea Iui devin motenirea umanitii i nal sufletete fiecare fiin uman.
Nisargadatta Maharaj

Sa ne asumam responsabilitatea pentru propria viata

Sunt momente in viata noastra cand ajungem intr-un asa-zis impas, sa ii spunem hop pe care ar
trebui sa il trecem . dar, in incercarea de a face acest lucru consumam enorm de multa energie
facand orice altceva, mai putin constientizarea lui in esenta care ne-ar aduce linistea si armonia.
Persistam in aceeasi lectie care se repeta in continuu sau invatam?
Iata un fragment dintr-un interviu interesant al Paulei Coppel, jurnalist la Unity Magazine realizat
cu Eckhart Tolle:
Paula Coppel: Muli oameni spun c sunt nefericii i totui nu doresc s-i transforme starea.
De ce rmn oamenii legai de nefericirea lor?
Eckhart Tolle: Deoarece ego-ul nefericit sau eu, cel nefericit a devenit o parte din identitatea lor.
Acesta le spune continuu cine sunt sau ct de nefericii sunt. Ei nu vor s-i dea drumul deoarece se
tem c i vor pierde simul identitii de sine. Ei au nevoie s li se arate c fluctuaiile minii nu i
reprezint ca indivizi. Pentru unii oameni este nceputul unei treziri spirituale atunci cnd aud sau
citesc: Avei o voce n capul vostru care nu tace niciodat. Ai observat asta? i brusc i dau
seama c gndurile doar le trec prin cap, n timp ce nainte erau att de identificai cu ele nct se
considerau a fi ei acele gnduri.
Paula Coppel: Deci, un mod de a ne ajuta pe noi i pe alii este s observm c acestea sunt
doar gnduri i s practicm observarea mai degrab dect ataarea de ele?
Eckhart Tolle: Da. nseamn c toi cei care citesc acest interviu i gsesc c el are un sens, s-au
trezit deja. Trezirea nu s-a produs nc pentru toi cei care citesc acest interviu i, de aceea, consider
c este de neneles. A recunoate adevrurile fundamentale ce sunt exprimate prin aceste cuvinte,
nseamn c acea mic deschidere trebuie s fie acolo deja, n interiorul vostru, deoarece doar acolo
putei recunoate toate acestea.
Gndirea singur nu poate recunoate adevrurile spirituale, indiferent ct de dezvoltat este mintea.
Este imposibil. De aceea, foarte des ntlnim oameni educai ce lucreaz n domeniul mass-media i
care studiaz crile spirituale, dar care sunt att de identificai cu procesul gndirii lor nct nu prind
esena lucrurilor. Ei scriu recenzii sau articole despre aceste cri, dar nu le neleg. Nu pot vedea
esena.
Nu e vina lor nu este despre ei personal. Este vorba de condiia uman i starea de identificare cu
mintea. Inteligena, n sine, nu ajut. Putei avea dou sau trei doctorate, dar asta nu v apropie cu
nimic de realizarea spiritual. De fapt, s-ar putea s v ndeprteze.
Un mod de a v ndrepta privirea ctre trezire este ca, atunci cnd v gndii c avei probleme mari,
s v ntrebai: Ce problem am n acest moment? De obicei gsii c nu avei o problem n acest
moment, deoarece stai aici i respirai, v uitai pe fereastr i este bine. Este suficient aer. Chiar ai
i mncat suficient astzi. i chiar dac nu ai mncat suficient astzi nu ar fi o problem, dar ar
putea fi o ncercare. Astfel, ncercrile exist, dar problemele sunt generate de minte. ncercrile sunt
situaii ce pot fi abordate doar n momentul prezent i solicit aciune.
Astfel, dac nu avei bani, putei s v folosii mintea i s spunei: Ce aciune s ntreprind? Apoi
devenii linitii. S nu v folosii mintea, deoarece, dac ncepei s v gndii renunnd la linitea
interioar, s-ar putea ca foarte curnd s v pierdei pe voi n propria minte i asta se schimb n
92

ngrijorare. ngrijorarea nseamn c mintea v controleaz. Ea este ntotdeauna fr sens. Din

ngrijorare niciodat nu apare o soluie.
Paula Coppel: Dei ne spunem c ngrijorarea este un lucru productiv, eficient!
Eckhart Tolle: Da, mintea v va spune c trebuie s v gndii la asta, altfel totul se va prbui. Dar,
de fapt, activitatea necontrolat a minii este ceea ce v oprete de la a gsi soluia. Gsii o soluie
doar atunci cnd ieii din ea, devenii linitii i v dai seama c, n acest moment, nu exist o
problem.
S-ar putea ca, datorit faptului c ai fost n trmul linitii, s v vin realizarea brusc a ceea ce
putei face sau a ceea ce trebuie s facei, atunci cnd nu o cutai.
Paula Coppel: Este starea aceasta similar cu ceea ce spun oamenii: Cele mai bune idei mi
vin cnd sunt la du?
Eckhart Tolle: Bineneles c muli oameni sunt prezeni n minte chiar i atunci cnd fac un du,
dar unii sunt capabili s se bucure de du i s aib un moment de relaxare i de linite i astfel le
vine o idee, un gnd original. Deci, trebuie s fii capabili s pii n dimensiunea n care nu exist
gnduri pentru ca gndirea s devin puternic i asta nseamn s fii pe deplin contieni de
momentul prezent.
Cnd suntei n contact cu Prezentul, v simii acas oriunde ai fi. n schimb, dac nu suntei aa,
atunci oriunde v-ai duce, simii ntotdeauna c ceva nu este n ordine. Chiar i aa-zisele situaii
ideale au limitrile lor. Ai putea spune Vreau s fiu ca Oprah. De ndat ce suntei ca Oprah, vei
descoperi c nu mai putei s ieii singuri n lume, s mergei la cumprturi sau s v plimbai pe
strad deoarece suntei asaltat de oameni. Deci, brusc apare o limitare n via i mintea spune: O,
mi doresc ca asta s nu se fi petrecut.
Paula Coppel: Cum descriei o relaie de iubire ntre doi oameni trezii spiritual?
Eckhart Tolle: Exist o lips a ateptrii cum c celalalt ar trebui s te mplineasc sau s te fac
fericit. Exist o deschidere n care, pur i simplu, te poi bucura de cellalt i i poi accepta limitele.
Orice fiin uman are propriile sale limitri. Te poi cstori, de exemplu, cu Buddha dar, dup
cteva luni, i vei gsi n forma lui uman multe limitri. S-ar putea s existe aspecte la Buddha la
care mintea ta s reacioneze i s te irite. De exemplu: De ce st acolo i mediteaz?
Atunci cnd accepi limitele celuilalt, totul devine un dans ntre dou forme i o nelegere a
faptului c esena relaiei este spaiul prezent n relaie. Astfel, ntrebarea care este necesar s vio punei ntotdeauna este: Exist spaiu n aceast relaie? Spaiul nseamn, n mod real, nivelul
de cunoatere i contien sau prezen, nicidecum gndirea.
Deci, putei s v privii fiina drag i s nu emitei gnduri? Dou fiine contiente i dau seama c
esena unei relaii este spaiul din ea. Chiar i cnd exist o form de ego, nu este dificil s
strpungei acest strat i s vedei ascuns esena cea adevrat. Nu e nevoie s reacionai la
manifestarea ego-ului. Cnd nu reacionai la el, nu-i dai for.
Paula Coppel: Cum ne ajut faptul c suntem mai contieni, la abordarea ntmplrilor
tragice din viaa personal i din lume? Exist acolo un element de credin c dintr-o tragedie
personal se va nate i ceva bun?
Eckhart Tolle: Da, atunci cnd formele ncep s se nruie forma fizic, situaia de via, relaiile,
orice ntotdeauna exist o ocazie de ptrundere n profunzime. Prin aprofundare neleg ridicarea
dincolo de forma care suntei. Uneori, oamenii trebuie s experimenteze o mare pierdere pentru a
intra,
cu
adevrat,
n
profunzime.
Atunci cnd are loc o mare pierdere moartea cuiva apropiat, sau apropierea de propria moarte
este o ocazie de a iei complet din identificarea cu forma i de a realiza esena a cine suntei sau c
esena oricui care sufer sau moare este dincolo de moarte.
Asta nu nseamn c nu avei compasiune. Compasiunea are dou aspecte. Cnd vedei n jurul
vostru forma uman suferind sau dizolvndu-se, suntei empatic fa de nivelul uman. mprtii
suferina deoarece aceasta este n relaie cu aspectul efemer al formei. Dar dac acesta este singurul
nivel care se activeaz n voi, nu trecei de suferin. Doar la nivelul fiinei realizai c cine suntei n
esen este dincolo de form i c cine este cealalt persoan n esen este dincolo de form.
93

Aceast nelegere nu este intelectual, este o percepie sau o trire. Apoi, privii cealalt fiin
uman i suferina i poate c plngei, dar n profunzime exist pace i putere.
Acea pace i putere reprezint, de asemenea, aspectul care aduce uneori vindecarea.
S-ar putea s vindece forma sau s-ar putea s vindece cealalt persoan, n sensul c cealalt
persoan intr n contact cu nivelul su mai profund. Aceasta este cea mai important
vindecare s nelegi cine eti. Vindecarea pe planul exterior e bun
, dar ea nu reprezint esena vindecrii.
Paula Coppel: Ai spus n interviul cu Oprah: Lumea nu exist ca s v fac fericii. Ea este
aici, ca s v fac contieni. Oare aceast nenelegere reprezint rdcina suferinei umane?
Eckhart Tolle: Ei nu-i dau seama c lumea i prin asta vreau s spun orice din lumea formei,
forma fizic, unele forme mentale sau forme emoionale nu le poate da mplinire durabil,
satisfacie, sau s le spun cine sunt. Ei nu-i dau seama c ceea ce caut se afl pe nivelul fr de
form. Ei caut la nivelul formei i asta duce la frustrarea din existena uman.
Astfel, lucrul important de care trebuie s v dai seama este c lumea nu e aici pentru a v face
fericii. Cnd nu pretindei ca situaia, locul, sau persoana s v fac fericii, atunci, de fapt,
situaia, locul sau persoana v satisfac pe deplin.
Paula Coppel: nvturile dumneavoastr contribuie la o transformare global a contiinei.
Cum percepei ceea ce se petrece?
Eckhart Tolle: Un numr imens de oameni trec prin procesul de trezire spiritual unii n etapele
iniiale, alii n cele finale i e minunat s vd asta. Ia ceva timp pn cnd procesul se va filtra prin
structurile economice, politice i sociale. Tendina oamenilor care conduc aceste structuri este s fie
nc total identificai cu ego-ul lor. Deci, va lua ceva timp pn va ajunge la politicieni dei, cine
tie?
Ocazional, deja apar unii politicieni relativ contieni i exist i oameni normali, cu bun sim
(comparativ cu politicienii incontieni de dinainte).
Paula Coppel: Faptul c se petrece aceast trezire spiritual transmite un simmnt de
speran pentru lume?
Eckhart Tolle: Da. ntrebarea este: E nevoie ca vechea contiin s continue pn cnd va duce la
propria prbuire prin haos i nruire? Sau noua contiin ce se ridic poate s nlocuiasc treptat
vechea contiin, fr distrugeri excesive?
Nu cunosc rspunsul. Va trebui s asteptm i vom vedea.
Tot ceea ce putem face este s ne asumam responsabilitatea pentru propria via.
Dac oamenii cred c lumea este aici pentru a-i satisface pe ei, atunci ori de cte ori ncep s-i
ating limitele, vor deveni din nou nefericii.

Energiile Iubirii respinse

Cnd i oferi Iubirea, cnd o dai cuiva, dac persoanele respective te resping, ele refuz de fapt darul
tu de Iubire. Dac te afli ntr-o relaie care se transform n prietenie, atunci energiile Iubirii care au
fost druite reciproc de cei doi parteneri rmn, deci Iubirea dintre cei doi rmne i ea. Totui, dac
o relaie se ncheie cu furie, toate Energiile Iubirii reciproce au fost finalmente respinse.
Ce nelegem prin termenul respinse? Ce nelegem prin cuvintele Energiile Iubirii? Sintagma
Energiile Iubirii a fost aleas pentru a descrie Sferele Florii de Aur a Vieii care conin esena vital
pe care un om care Iubete o druiete persoanei Iubite. Este sintagma aleas pentru a desemna acele
energii pranice vitale pe care oamenii le iau de la sine, din propria lor contiin, pentru a le drui
persoanelor Iubite. Sferele Florii de Aur a Vieii, care sunt o parte a contiinei celui ndrgostit, sunt
94

luate din cmpurile lui spiritual- energetice i date persoanei pe care el o Iubete. Aceste fore vitale
spiritual-energetice sunt druite de cel ce Iubete celui Iubit.
Cel dinti sper ca persoana Iubit s accepte Sferele Florii de Aur a Vieii pe acelea de Iubire,
venite de la el personal. El sper ca persoana Iubit va primi aceste energii pranice care pornesc de la
cel dinti n propriile sale cmpuri spiritual-energetice. Asta se ntmpl ntre Iubii, aa fac ei
schimb de iubire. Iubiii fac schimb reciproc de energii vitale personale, de contiin, sub forma
Sferelor Florii de Aur a Vieii. Dac ns Iubirea cuiva e respins, nseamn ca cellalt a ndeprtat i
respins toate Sferele Florii de Aur a Vieii care proveneau de la primul. Fosta persoan Iubit a
azvrlit astfel, din cmpurile sale spiritual-energetice, toate Sferele Florii de Aur a Vieii de la cel
care a Iubit-o. Ea a respins astfel Iubirea i a alungat toate prticelele de contiin ale celui care a
Iubit-o din cmpurile ei spiritual-energetice.
Cnd un om l-a Iubit pe altul vreme de mai muli ani i este respins brusc, dup mai muli ani de
convieuire, poate aprea o traum, iar aceasta se ntmpl pentru c n timpul convieuirii lor ei iau druit reciproc din Sferele Florii de Aur a Vieii. Aceste Sfere pe care i le-au druit reciproc sunt
prticele din propria lor contiin, din propriile lor energii pranice vitale. Poate c fiecare dintre ei a
cedat din el nsui pentru a extinde contiina celuilalt, sau cmpurile spiritual-energetice ale
celuilalt, dar acum, dintr-odat, unul dintre ei este respins. Acela este respins i toat Iubirea lui,
toate Sferele Florii de Aur a Vieii care veneau de la el, sunt aruncate din cmpurile spiritualenergetice ale fostei persoane Iubite. Astfel unii continu s triasc respini de persoana care le-a
Iubit i aflnd c n cmpul lor spiritual-energetic nu mai sosesc de acolo Sfere ale Florii de Aur a
Vieii. Acest lucru poate conduce la disperare sau i mai ru, pn cnd persoana nu hotrte s-i
acorde siei ajutorul necesar.

Prima aciune ce trebuie ntreprins este reumplerea sferelor Florii de Aur a

Vieii, a energiilor pranice vitale, a contiinei, prin meditaie i/sau rugciune. Pn la urm, omul
dorete s recupereze toate Sferele Florii de Aur a Vieii care i-au aparinut, ntreaga contiin care
i-a fost respins de ctre fosta Persoan Iubit. Meditaia prin Tehnicile Sacre Merkaba pentru
Recuperarea Iubirii Respinse e menit s readuc acas toate Sferele Florii de Aur a Vieii i toate
energiile pranice vitale ale Iubirii pe care un om le-a druit din Iubire altcuiva, spre a fi apoi respinse
de acela din urm. Aceast meditaie unic a fost descoperit de Gary Smith pentru recuperarea
tuturor Sferelor respinse ale Florii de Aur a Vieii pe care o persoan le-a druit vreodat altora i
pentru readucerea lor n cmpurile spiritual-energetice ale posesorului, sau n contiina acestuia.
Este o meditaie care energizeaz i extinde contiina omului sau cmpurile lui spiritual-energetice.
n concluzie, omul se simte literalmente renscut n propria contiin dup aceste dou meditaii.

Taramurile Ingerilor Pamanteni

Daca nu ati citit-o inca v-o recomand cu drag macar rasfoiti-o!
Iata ce scrie Doreen Virtue despre Ingerii Pamanteni:
Fiecare persoan s-a nscut cu o misiune special de a nvta i de a evolua. Fiecare dintre noi alege
o tem pentru viat, i va lucra asupra unor lectii de viat cum ar fi rbdarea, iertarea sau
compasiunea. Dar ngerii Pmnteni mai aleg i o misiune global pe lng misiunea personal i
aceast misiune global este s ofere un serviciu lumii. Dac ai pasiune sau talent pentru a vindeca, a
preda sau a-i ajuta pe altii, dei tu nsuti ai probleme cu abuzul de droguri, cu greutatea, provocri
relationale i altele asemenea, atunci este posibil s fii un nger pmntean. Dac eti foarte sensibil
i deteti violenta sub orice form a sa, atunci poti s fii foarte bine un nger Pmntean.
95

Dei toate sufletele i au originea din aceeai surs Divin, mediul i modul nostru de viat ne
modeleaz deseori personalitatea i caracteristicile fizice. De exemplu, cei care i petrec o mare
parte din timp fcnd surf pe lng plajele tropicale vor avea o nftiare i un comportament diferit
fat de cei care stau ascuni n fiecare zi n birourile lor urbane. De asemenea, toate vietile pe care
le-al trit nainte au impact asupra ta, aa cum te influenteaz familia fizic, aa i familia de origine
spiritual ti modeleaz aspectul, comportamentul i chiar i scopul vietii. Pe de alt parte, interiorul
fiecruia este acelai: un licr curat, frumos de lumin Divin. Oricum, ca lucrtor ntru lumin,
licrirea ta de lumina s-ar putea s-i fi petrecut timpul pe trmuri cereti departe de Pmnt. Acele
vremuri cnd erai conectat la trmul ngeresc, regatul spiritelor naturii sau pe alte planete au influen
at felul n care eti astzi. Dei slluieti ntr-un corp uman, sufletul tu se simte asemeni unui
cltor printr-o ar strin deoarece, n esent asta eti.
Nu oricine este nger Pmntean, desigur pentru acest rol, Dumnezeu a chemat cele mai mari i
mai strlucitoare scntei de lumin pentru tranzita ctre Noua Er a Pcii. Acei oameni care nu sunt
ngeri Pmnteni i triesc vietile pur i simplu pentru propria evolutie: odihn, amuzament. Ei pot
prea mrginiti sau incontestabil nespirituali dei sunt tot scntei Divine de viat. Vietile lor au fost
pur i simplu dedicate preocuprilor umane, pmntene.
Misiunea vital a ngerilor Pmnteni
Dac eti un nger Pmntean, atunci eti un lucrtor puternic ntru lumin, cu o motenire de
vindecri i de miracole, n urma i naintea ta. Ai acceptat nsrcinarea ta Divin de a veni pe
Pmnt i a- i rspndi nvtturile i energiile vindectoare. Cum s-a derulat nsrcinarea ta pn
acum? Dac ai avut greutti n adaptarea la viata pmntean, atunci probabil c vei gsi rspunsuri,
confort i cluzire amintindu-ti originea spiritual. Poti descoperi c eti un nger ntrupat sau un
Spirit al Naturii; un Om Stelar ale crui vie i anterioare au fost extraterestre (ET); un Om al Mrii;
un Spiridu; un Cavaler Paladin, un n elept, care este o Farmazoan ntrupat, o Mare Preoteas sau
un Mag. Eti un lucrtor sezonier chemat n ac iune un nger pmntean poate c ai avut vie i
anterioare pe Pmnt ca nger ntrupat, Spirit al Naturii sau ceva asemntor, i totui s fi uitat de
aceste ncarnri, creznd c n vietile trecute ai fost om.
Termenul nger Pmntean nu trebuie confundat cu cel de nger ntrupat, care este o categorie a
ngerilor Pmnteni. Invtnd despre trmul spiritual originar, vei n elege mai multe despre
personalitatea, comportamentul i spiritul individual. Dup cum am spus, este asemntor cu felul n
care semnele astrologice solare ne grupeaz n categorii semnificative. Lucrrile mele timpurii
despre ngerii Pmnteni Am accesat pentru prima dat Informa ii despre ngerii Pmnteni prin
consultatiile mele private, cnd ofeream citiri mediumice despre ngeri i despre alte subiecte
paranormale. Clientela mea era format, de obicei, din Lucrtori ntru Lumin, care amnau s-i
mplineasc misiunea vietii lor.
Caracteristicile ngerilor Pmnteni
Sunt caracteristici care se aplic tuturor ngerilor Pmnteni i caracteristici unice fiecrei categorii.
Capitolele acestei crti descriu caracteristicile individuale ale fiecrui grup precum i numitorii
comuni care li se aplic inclusiv urmtorii: Se simt diferiti, separati sau nstrinati de ceilalti. Toti
ngerii Pmnteni pe care i-am ntlnit, intervievat sau observat au spus c se simt diferiti de
ceilalti. Pentru toate lumile, mai putin cea a nteleptilor, aceast caracteristic continu la
maturitate. Kelly, care este un nger ntrupat, descrie senzatia astfel: M simt de parc nu m
ncadrez nicieri. Din totdeauna am simtit c eram o proscris social. Cnd eram la liceu, ceilalti
copii mi spuneau c eram ciudat. Obinuiam s o iau extrem de personal i m gndeam, Nimeni
nu m place. A fi plns ore ntregi. M simteam att de neajutorat, mi prea ru pentru mine,
deoarece nu tiam de ce m percepeau aa diferit. Eram hotrt s m ncadrez n societate i mi
doream enorm ca toti s m iubeasc. Dar singurul lucru care m-a ajutat s simt c a apartine
omenirii, era s fac ceva pentru alti oameni. Mai trziu, am devenit contient despre faptul c multi
oamenii profitau de amabilitatea mea. Acum c nteleg originea mea de nger ntrupat, sunt capabil
96

s privesc situatia dintr-o perspectiv diferit. Este n regul s fii diferit. Este n regul s fiu eu.
Aa se i presupune c ar trebui s fiu. Acum nu trebuie s mai fac lucruri pentru altii, pentru a-i face
s m iubeasc. Multi ngeri Pmnteni au fost necjiti sau abuzati verbal, din cauza nftirii,
nclinatiilor i comportamentului lor diferit. Dup cum i amintea Terry, un Om stelar, Surorile
mele mereu m prezentau ca fiind cea care fusese aruncat dintr-un OZN. Acum, Terry realizeaz
gruntele de adevr din ironiile surorilor sale i vorbele lor nu o mai deranjeaz.
- Sensibilitate sporit la alti oameni, substante chimice sau violent sub orice form. ngerii
Pmnteni au dificultti cnd se afl n multime, simtindu-se bombardati de emotiile intense i
senzatiile fizice emanate de ceilalti oameni. Cei mai multi ngeri Pmnteni au nvtat s evite
substantele chimice puternice aflate n mncare, n produsele de curtenie i n cosmetice, din cauza
reactiilor alergice. Violenta sub orice form le inspir repulsie ngerilor Pmnteni, inclusiv certurile,
tirile negative din pres i filmele violente. Oamenii i numesc deseori pentru aceast nsuire,
spunnd: Eti prea sensibil!. i totui, aceast sensibilitate este un dar sacru, pe care ngerii
Pmnteni l aduc pe aceast planet, permitndu-le s tie intuitiv unde sunt necesare serviciile lor.
Ei nu i-ar putea bloca sensibilitatea, nici dac ar ncerca!
ngerul Pmntean Shelly spune: Nu mi-a plcut niciodat s m aflu n aglomeratie i n locuri
unde este zgomot si dezordine. Adesea, nivelul meu de empatie este mai mult o problem dect o
binecuvntare. Deseori m simt rvit i dezorientat la cea mai uoar cretere energetic. Am
dificultti n a locui cu alti oameni, aa c mi este cel mai bine cnd stau singur.
- Un sim puternic al scopului. Chiar dac ngerul Pmntean nu tie n mod precis care este scopul
su, exist sentimentul c misiunea include a-i nvta i a-i vindeca pe altii. Iat cum a formulat un
nger ntrupat, numit Stav: Dintotdeauna am tiut c misiunea vietii mele a fost s predau; s vindec
i s servesc i s-mi ndeplinesc rolul n a ajuta lumea noastr tulbure. Dei nu sunt sigur la ce mam angajat, sunt dispus s ajut.
- Un trecut plin de relatii frustrante. ngerii Pmnteni sunt adesea crescuti de printi indisponibili
emotional, sau abuzivi. Ca adulti, ei pot atrage prieteni i iubiti abuzivi Multi ngeri Pmnteni au
relatii amoroase cu parteneri infideli, abuzivi verbal sau fizic, sau care nu se implic n relatie. Unii
ngeri Pmnteni sunt trimii n familii disfunctionale n chip de copil care actioneaz ca un
catalizator vindector. Aceti tineri ngeri Pmnteni se simt ca i cnd ar fi adoptati, deoarece nu se
pot asocia deloc cu printii sau cu fratii lor. I ntr-adevr acestea sunt familiile lor fizice i nu
familiile spirituale. Alti ngeri Pmnteni se angajeaz n situatii familiale provocatoare n aa fel
nct pot progresa foarte repede ntr-o singur viat. Doar un angajament puternic pare s rup vraja
azvrlit asupra relatiilor lor ulterioare.
- Necunoscutii le spun problemele lor, precum i lucruri foarte personale. ngerilor Pmnteni li s-a
ntmplat, de-a lungul ntregii vietii, s fie acostati de persoane complet necunoscute, care le-au
cerut ajutorul sau le-au dezvluit detalii intime despre vietile lor. Oamenii le spun adesea, ngerilor
Pmnteni: Exist ceva n ceea ce te privete, care m face s pot avea ncredere n tine. Alisann
spune:;,Aceasta mi s-a ntmplat toat viata. Chiar dac stau ntr-o camer plin de oameni, cineva
veni la mine i-mi va spune cele mai intime informatii fr s l rog s-o fac. Acest lucru este
adevrat mai ales printre ngerii ntrupati, ca i cnd membrii celorlalte categorii au nvtat cum i
pot utiliza limbajul trupului, pentru a descuraja acest obicei.
- Arat mai tineri dect vrsta lor cronologic. Poate pentru c mnnc mai sntos, fac exerci ii i
au grij de ei, mai bine dect ceilalti sau poate c este aspectul lor spiritual ngerii Pmnteni par
deseori mai tineri dect vrsta lor cronologic. Aproape fiecare nger Pmntean cu care am stat de
vorb a relatat c oamenii sunt ocati cnd afl vrsta lor real. Un nger Pmntean a spus c i s-a
cerut un act de identitate cnd a vrut s cumpere alcool, dei era trecut bine de 30 ani. Exceptia o
reprezint nteleptii, al cror pr devine grizonat prematur i a cror expresie facial sobr poate s-i
fac s par mai maturi dect vrsta lor cronologic.
- Este posibil s aib un istoric de dependente personale i familiale. Fie c este vorba despre
mncare, droguri, alcool, tigri, relatii sau toate la un loc, unii ngeri Pmnteni se refugiaz. In a
accepta substante sau influente exterioare, pentru a amorti durerea de a se simti diferiti i intimida
datorit misiunii lor n viat. Un nger Pmntean s-a descris astfel: Mi se prea mai uor s fac fat
vietii, cnd foloseam droguri i alcool. Aceste substante mi-au adus o senzatie c mi-e capul uor i
97

un sentiment de amorteal, care mi-au permis s uit de ce m aflam aici. Drogurile mi puneau
misiunea pe plan secund. Pe atunci, era mai mult o problem dac merit sau nu s fac aa ceva.
- Aud un sunet n ureche. Cei mai multi ngerii Pmnteni (dei nu toti) au sesizat un sunet foarte
ascutit ntr-una din urechi. Sunetul poate nsoti situatii stresante, sau poate aprea din senin. Multi
ngeri Pmnteni consider acest lucru ca o tulburare enervant, dar sunetul reprezint, de fapt, o
informatie codificat, venit din trmul ngerilor Pmnteni, ca s-i ajute s se ridice deasupra
problemelor Pmntene. EI mai include i instructiuni i cluzire pentru misiunea ngerilor
Pmnteni. Din fericire, ngerii Pmnteni pot solicita mental cerului s reduc volumul sau
nltimea sunetului, n aa fel nct s nu le mai rneasc urechile.
Aceasta este o carte pentru i despre tine! Doresc din tot sufletul s te ajute s-ti vindeci rnile pe
care probabil c le-ai suferit, ca rezultat al senzatiei c te simti diferit, c eti extrem de sensibil,
extrem de creativ, sau c te simti n afara parametrilor, a normelor, a ateptrilor celor din jurul tu i
a unor organizatii. Cum s tii din ce categorie faci parte? Fiecare capitol descrie unul sau mai multe
grupuri cunoscute de ngeri Pmnteni. Citete fiecare capitol, pentru a descoperi trmul de origine.
Fii atent la semnalele trupului, cum ar fi contrac iile nervoase, reactiile musculare, sau o senza ie de
deja-vu.
Relatrile despre ngerii ntrupati dateaz cel pu in din vremea Apostolului Pavel, care le scria
Evreilor (Iudeilor): Nu uita i s-i tratati cum se cuvine pe strini, deoarece fcnd asta, fr s tie,
unii vor trata ngeri.

Zonele Universului Spiritual

Conform ierarhizrii spiritelor n funcie de ENERGIA i LUMINOZITATEA fiecruia, Universul
Spiritual are forma unui con, este alctuit din numeroase trepte de ENERGIE i LUMIN, treptele
fiind dispuse ierarhizat n spaiu ntre cei doi poli polul genital, al luminii, al Opalului Cetatea
Divin polul energiei, al iubirii i gndirii divine, al frumosului i muzicii, al fiinelor perfeciunii
divine i polul nadiric al ntunericului, al energiilor negre, al haosului, al urii i egoismului, polul
raiunii reci, luciferice.
ntre aceti doi poli diametral opui se desfoar scara ierarhiei energiilor, luminilor i culorilor, n
care se disting trei zone importante:
1. Zona Luminii
2. Zona Neutr
3. Zona ntunericului
Nu putem discuta despre caracteristicile radiaiilor ce le emitem fiecare spirit de pe fiecare treapt,
dac nu vom avea un punct de referin. Nu vom putea vorbi despre undele i vibraiile emise de
fiecare spirit, ale diferitelor trepte de energie, dac nu vom avea un criteriu coordonator i,
ndeosebi, STADIUL EVOLUTIV al fiecrui spirit.
Acest criteriu coordonator l-am primit i noi si nu facem dect s reproducem SCARA EVOLUIEI
SPIRITUALE ( schema nr. 1 ), care nu este altceva dect evoluia mentalului, adic a intelectului, a
gndirii, pe diferitele ei trepte de evoluie.
Menionm c aceast schem este cunoscut de toate treptele superioare, precum i n toate
punctele locuite, astfel nct atragem atenia cititorului c schema este o noutate pentru cei care
vor mai rmne dup aa zisa judecat de apoi, adic va fi nsuit de toi gnditorii, care vor
constitui o LUME NOU , un unic sistem filosofic valabil.
Schema prezentat explic tocmai cele trei stadii cele trei trepte de evoluie ale mentalului. Dup
cum se poate vedea din schem mentalul are trei trepte :
Treapta nti este denumit de lumile evoluate MENTALUL INFERIOR, ea fiind treapta
pmnteanului NORMAL. Normalitatea aceasta, ns nu este n stadiul inferior, cci pmntenii
ntr-un procent copleitor gndesc pe orizontal i foarte puini mediteaz. Pmnteni normali
raioneaz e drept dar raionamentele lor sunt legate strict de informaiile primite de cele cinci
simuri. Ori, nlnuirea gndirii de simurile exterioare echivaleaz cu ceea ce indienii numeau
98

maya, cci viaa legat de simuri are ca ideal plcerea, adic satisfaciile legate de bunurile
materiale i plcerile trupeti. Aceasta atrage dup sine ceea ce indienii numeau avida, adic
ignorana, obscurantismul, plafonarea minii n zona din care nu poate avea acces la ESENE, adic
n lumea valorilor SPIRITUALE. Accesul ctre zona superioar a mentalului nu se poate face dect
prin contemplaie. Dar i contemplaia, care pregtete faza extatic, nu se pregtete, nu se poate
realiza dect prin meditaie.
Marea majoritate a celor ce au bacalaureatul sau chiar diplom sunt ignorani din punct de vedere
al esenelor i valorilor spirituale, dac n-au o VIA MEDITATIV. A citi, studia, fr a medita la
valori i esene, echivaleaz cu a ncremeni n ignoran. Evoluia mentalului este ETERNA
EVOLUIE N CUNOATERE. IERARHIA TREPTELOR DE ENERGIE este n fond ierarhia
cunoaterilor. Energia i lumina treptelor superioare este rodul cunoaterii. Dumnezeu nsui,
Printele Luminilor, este vrful suprem al celor ce VD, al celor ce CUNOSC.
S revenim ns la schema noastr.
Mentalul superior este deci marcat de treapta CONTEMPLAIEI.
LEGE:
Nu poate contempla dect cel ce a acumulat un material bogat prin informare, studiu, cercetare.
Nu poate contempla dect cel ce a meditat continuu, paralel cu studiul i cercetarea. Numai cel ce
a meditat intens i profund, numai cel a adncit cele studiate i cercetate poate urca la treptele
contemplaiei.
Aceste trepte sunt absolute, ele nu se pot sri, treptele trebuie urcate cu efort de gndire continu,
nentrerupt.
Mentalul superior, adic contemplaia i ndeosebi meditaia marcheaz un fenomen deosebit de
important i anume: recepionarea radiailor divinitii. De abia cnd mentalul s-a dedicat vieii
contemplative, este influenat de marele cmp magnetic emis de lumea divin, de abia atunci
centralele sale interioare se conecteaz la MARELE IZVOR de energie i lumin, i este stimulat
pentru a intra n EXTAZ.
Dumnezeu nu poate comunica cu ignoranii, ignorantul este din punct de vedere spiritual, spiritul
unui mort, inapt s recepioneze radiaiile divinitii. Materia sa negativ este inferioar.
El trebuie s-i nnobileze sufletul prin meditaie i contemplaie i ,abia n contemplaie, cnd nsui
spiritul su a nceput s emit lumin palid, abia atunci el devine RECEPTIV i poate absorbi
radiaiile divine, care-l ajut apoi s cunoasc extazul.
Accesul la mentalul superior nu este simplu, nu este uor, el nu se face dect prin autojertfire, omul
trebuie s moar pentru lumea material i s renasc pentru valorile spirituale eterne pentru
ARMONIE, FRUMUSEE i SUBLIM.
Extazul este pragul cel mai dificil. El cere concentrare, renunare la sine, la satisfaciile materiale.
Cea de-a treia treapt, i ultima, a mentalului, este treapta Mentalului Suprem, care este compus din
trei faculti distincte: Luciditatea, Clarviziunea i Ideogonia. Dac trecerea de la mentalul inferior la
cel superior se face numai prin efort, prin rvn, srguin i printr-un mare consum de voin,
trecerea ctre Mentalul Suprem, formarea facultilor Mentalului Suprem se face oarecum de la sine,
adic, nsi Legea Evoluiei unui mental superior conduce ctre formarea celor trei faculti ale
Mentalului Suprem: Luciditatea, Clarviziunea i Ideogonia.
Toate trei sunt rodul extazului activ, creator. Luciditatea este o fantastic transparen a minii care
nelege singur, fr ca cineva s-i spun, care dezleag enigmele, care descifreaz tainele n sine,
de la sine, fr ca nimeni s-i opteasc. Luciditatea este prelungirea intuiiei care-i permite s
sondeze adncurile i s perceap nlimile.
Clarviziunea este luciditatea dinamic ce permite mentalului s nainteze n cunoatere, amplificnd
i generaliznd procesul cunoaterii, fiind apt s neleag fenomenele universului n desfurarea
lor. Dac Luciditatea este o vedere static, Clarviziunea este nsui procesul dinamic al propriu
zisei cunoateri, ajuns facultatea suprem de cunoatere. n sfrit Ideogonia este fructul, rodul
suprem al mentalului, capacitatea de a nate idei ntr-un univers cugettor suprem. Am expus succint
treptele mentalului n scopul de a avea criteriul coordonator n expunerea celor trei zone ale
universului spiritual.
A Zona Luminii
99

B Zona Neutr
C Zona ntunericului
Trebuie reinut n concluzie c ierarhia de energie, treptele de energie i lumin ale Universului
Spiritual se datorez diverselor stadii ale mentalului pe care se afl fiecare treapt. Trebuie subliniat
bine neles faptul c:
Acumularea de energie i emisia de lumin sunt rezultatul evoluiei Mentalului.
Trebuie tiut deci, c n momentul cnd vom vorbi de spirite mari cu cmpuri MENSONICE i
LUMINICE mari, de 7, 10 i 12 m, vom avea a face cu spirite care de milenii au atins treapta
Mentalului Suprem, n timp ce sufletele ptate, czute sau pribege au stagnat n zona Mentalului
Inferior.
Evoluia Mentalului atrage dup sine emiterea de ctre creier a unor vibraii, a unor unde a cror
frecven i amplitudine cresc pe msur ce Mentalul evolueaz ctre Zonele Supreme. Tot
evoluia Mentalului determin raza de aciune a celor dou cmpuri magnetice ce apar n faza
Mentalului Superior, cmpurile MENSONICE i LUMINICE.
Cmpul MENSONIC este rezultatul activitii mentale, iar cmpul LUMINIC este expresia
activitii psiho-pasionale (afective, Iubirea).
Zona Luminii are nou trepte de energie plus OPALUL, Cetatea Dumnezeirii, Lumea Fiinelor
Divine Opalice care domin cele nou trepte de energie i lumin. Cele nou trepte sau straturi se
mpart la rndul lor n dou zone: zona inferioar a straturilor, de la I la IV, i zona superioar a
straturilor de la V la IX.
Straturile inferioare sunt formate din patru trepte. Aceste patru straturi aparin n exclusivitate
pmntului. Ele sunt populate cu spirite care vin numai de pe pmnt, pe cnd celelalte straturi, cele
superioare de la V la IX, sunt straturile populate cu spirite care fac parte din planetele superioare:
TARNIUM, TAITUN, ZEFIRIUS, etc., dar i de spirite pmntene care au evoluat, care au reuit s
treac din stratul IV n V. n felul acesta, este de precizat c lumea echilibrului i a armoniei
desvrite este de la stratul V n sus, iar lumea ne-desvrit este de la I la IV, este lumea nemplinit, lumea plin de imperfeciune ce aparine zonei pmntene inferioare a straturilor de la I la
IV. Acestea sunt straturile celor ce se afl n lumea Mentalului Inferior.
Dup stratul IV urmeaz o ruptur, un spaiu apreciabil, o distan destul de mare, care desparte
spiritele inferioare de cele superioare. Aadar, nsi dispunerea straturilor prin ruptura care exist
ntre IV i V, marcheaz dificultatea intrrii n zona Mentalului Contemplativ Extatic, care ncepe
cu stratul V, unde ncepe lumea desvririlor. Dei, dur, desvrirea este relativ i gradat,
crescnd i ea odat cu stratul.
Forma n spaiu a straturilor este de spiral asemenea unui drum n serpentine, care nconjoar un
munte astfel c ntreaga zon a Luminii se nscrie ntr-un con care are n vrf o sfer n form de
par, care este OPALUL Cetatea Luminic, ntruchiparea Perfeciunii.
Spirala celor nou trepte de energie i lumin este alctuit dintr-un soi de substana superioar
denumite Materiale Sofianice cu o puternic iradiaie n spaiu care ntreine o vegetaie abundent
ce prezint fenomene din cele mai neobinuite. Dimensiunile acestei spirale sunt gigantice. Nimeni
nu a putut s le msoare vreodat, de aceea nici nu putem preciza dimensiunile ei. mpreun cu
Galileo Galilei noi am ncercat o msurare a acestor straturi, dar datele obinute sunt pur orientative.
Spirala pornete de la extremitatea superioar a zonei neutre a rtciilor-i ncepe cu stratul 1, cele
nou trepte, fiecare avnd luminozitatea i energia specific, lumina crescnd pe msur ce ne
apropiem de OPAL- Cetatea Luminii a divinitii focarul principal de energie i lumin a
Universului Spiritual.
Primele dou straturi 1 i 2-din spiral sunt populate de spirite cu culori pestrie. Este o zon de
spirite care au diverse abateri, dar care nu sunt grave. Culorile pe care le au sunt semi-deschise sau
semi-nchise i nu exist nici un spirit care s nu aib culoare cenuie pe gt sau chiar o parte din
piept, care exprim cinstea i corectitudinea.
Spiritele inferioare din straturile 1 i 2, cu toate c au unele pete galbene, albstrii, maroniu sau sepia
sunt spirite care pot avea o raiune foarte dezvoltat i o logic de fier. Pot fi spirite ntrupate cu
diplom i titluri nalte oameni capabili i activi pe orizontal, adic un mental activ n zona raiunii
dar pctuiesc prin lipsa de meditaie i a unui orizont spiritual. Ei pot fi buni tehnicieni sau
100

meseriai, oameni de afaceri, dar cu un orizont mental limitat. Sunt oameni extravertii care triesc
aproape exclusiv prin cele cinci simuri exterioare, dar nu au acces la sfera valorilor, sunt indifereni
fa de armonie, frumusee i sublim.
Sunt, ns, oameni coreci, cinstii, care comit o serie de greeli dar nu sunt czui, adic ascensiunea
lor este deschis. Aceasta se materializeaz prin faptul c cei din I i II au culoarea gri pe gt i pe
piept, ceea ce le confer posibilitatea de a urca, de a evolua din punct de vedere spiritual i mental.
Dar, dei sunt spirite care au o evoluie deschis, ele triesc n ignoran, sunt moarte din punct de
vedere spiritual din moment ce nu pot fi receptive la radiaiile divine. Spiritele din I i II sunt spirite
oarbe supuse unei legi karmice foarte dure.
Ele sunt prinse total n ciclurile de rencarnare i frecvena acestor ncarnri este destul de mare, n
sensul c, dup ce mor, ele stau n straturi foarte puin timp, apoi revin pe pmnt, rencarnndu-se.
Sunt spirite robite de plceri i satisfacii materiale, atei n esen, chiar dac pretind credinta n
Dumnezeu, crezul lor este deformat, superficial, fr efect. Au ns calea evoluiei deschis. Pot
evolua, pot ajunge cel mult pn n stratul IV, dar cu efort, prin strdanie, prin druire i prin jertf
pentru aproapele. Faptele bune sunt pentru sursa de progres, de mbuntire a culorilor, pentru ca
griul s se generalizeze prin abinerea de la pcat, pentru ca n timp culorile s se estompeze i apoi
s dispar. Cei din straturile superioare numesc aceste straturi inferioare: STRATURILE CELOR
CE PERMANENT ATEAPT.
ntr-adevr, cei ce ajung n I sau n II, ajung imediat s fie contieni de lipsurile lor i ateapt s
revin pe pmnt pentru a progresa.
Posibilitatea urcrii pe o treapt superioar nu poate fi asigurat dect prin alte rencarnri i de
aceea starea de I i II este o stare de provizorat foarte scurt, spiritele dorind s revin foarte repede
pe pmnt s se rencarneze. Ele au pace, au odihn, dar triesc din plin prerea de ru de a nu fi fost
pe pmnt mai altruiti, mai activi, regret c s-au complcut ntr-o via mediocr, lipsit de orizont
spiritual, religios i filozofic. Dar i revenirea pe pmnt reprezint pentru aceste spirite o mare
dilem deoarece pmntul triete o epoc din plin Luciferic n care predomin ateismul i
egoismul, o epoc de alergare dup lux i confort i n care educaia este lipsit de cunoaterea
realitilor spirituale.
De aceea, n straturile inferioare I i II, se manifest o vdit reinere n ultimele secole de a mai
reveni pe pmnt, tocmai pentru c educaia care se face aici este atee, pmntul nc nu cunoate
realitatea, nu tie, i din lips de sim al sacrului neag existena veniciei i a vieii de dup moarte.
Spiritele din straturile I i II n-au deloc luminozitate, raza de aciune a aa numitelor radiaii
luminice fiind 0. Au ns un foarte mic cmp magnetic mensonic care reprezint raza de activitate
cerebral, ea fiind pentru spiritele din aceste straturi, ntre 0,05m i 0,20m. n stratul I spiritele au
cmpuri magnetice mensonice ntre 0,05 i 0,10, iar cele din stratul II de 0.05 0,20, raza de aciune
magnetic. Acest cmp magnetic mensonic, dup cum am mai spus, reprezint cmpul magnetic al
activitii mentale, care are influen asupra persoanelor cu care intr n contact. Acest cmp
magnetic mensonic, este cel care genereaz simpatia sau antipatia dintre dou persoane care pentru
prima dat se ntlnesc. Radiaiile luminice exprim luminozitatea, gradul evolutiv la care a ajuns
un spirit. Spiritele din straturile I i II n-au deloc luminozitate. Abia cele din stratul IV ncep s aib
mici radiaii luminice. Numrul spiritelor din stratul I conform datelor comunicate, este de peste 2
miliarde, iar cele din stratul II de peste 1,8 miliarde.
Stratul III este un strat aparte, cu o funcie special, de excepie, bine definit. Este stratul n care
stau toi misionarii straturilor superioare care au vrut s vin pe pmnt s ajute la ridicarea lui, dar
care din diverse motive nu i-au putut ndeplini misiunea, murind prematur.
Dup cum dovedesc volumele: Cercetri n lumea nevzut, marile personaliti creatoare de pe
pmnt sunt provenite din straturile superioare V-IX, care de bun voie au cerut s vin pe pmnt
pentru a impulsiona filozofia, tiina, artele, religia. Muli, ns, din pricina atmosferei sau condiiilor
nefavorabile au murit prunci fiind sau n faza copilriei din diverse accidente.
Toi acetia, a fost hotrt de OPAL s slluiasc n stratul III, ateptnd condiiile favorabile
pentru rencarnare. Toi cei din stratul III ateapt nvierea pmntului, deoarece Opalul de mult a
hotrt arderea definitiv a spiritelor luciferice, care stpnesc pmntul i instaurarea unui climat
101

favorabil care s asigure condiii normale de evoluie. Astfel, cei din stratul III, copii de la 12 la 14
ani ateapt intervenia Opalului pentru a putea reveni pe pmnt.
Urmtorul strat este IV, stratul celor ce sunt mai curai, dar semi-activi. Spiritele ce sunt pe aceste
trepte mai au cte unele culori, ndeosebi albastru sau galben dar de foarte slab intensitate. Culoarea
caracteristic acestui strat este cenuiul deschis sau semi-deschis, ceea ce reprezint nu numai
cinstea i corectitudinea ci i un orizont spiritual deschis. Unele spirite au chiar nceputul de albire,
cu puncte albe sau chiar gtul sau pieptul alburii de culoarea fildeului.
Aceste spirite gndesc mai mult i mediteaz, dar puini ating stadiul contemplaiei. Nu sunt nici ele
desvrite i de aceea ateapt momentul potrivit de a reveni pe pmnt spre a urca nc o treapt i
a ajunge n stratul V al desvriilor. Dac cei din straturile I i II cunosc linitea i odihna, cei
din IV cunosc bucuria. Ei au satisfacii mari i beneficiaz de o natur cu o vegetaie minunat, care
d odihn i linitirea gndurilor. Cei din IV beneficiaz i de unele coborri ale unor spirite din V i
din VI, care le vorbesc i le in conferine, etc. n IV se fac coruri, iar cei ce sunt compozitori pot si confecioneze anumite instrumente muzicale. Timpul i-l petrec n ntlniri, discuii i plimbri n
mijlocul vegetaiei plin de ncntare, care n acelai timp eman lumin. Ca i cei din I i II, cei din
IV se hrnesc cu fructe pe care le au din abunden. Radiaiile luminice ale celor din IV variaz ntre
0,05 i 0,20 m iar cmpurile magnetice mensonice ntre 0,10 i 0,40 m. Stratul IV este populat de
aproape 1 miliard de spirite.
Legile fixrii pe aceste trepte sunt foarte severe. Nici un spirit nu i poate prsi stratul, nu poate
trece pe o treapt superioar. Numai n stratul IV exist posibilitatea, pentru un foarte redus numr
de spirite s fie chemate n V de prieteni sau cunoscui. Stau acolo pentru ca apoi s revin n stratul
de unde au plecat. Trebuie precizat nc o dat faptul c aceste trei straturi: I, II i IV aparin n
exclusivitate spiritelor pmntene i nici un spirit de pe alt planet nu vine n aceste straturi.
Cnd un om moare, spiritul su este ridicat pn n faa Tronului de Lumin, de unde este atras
automat pe treapta pe care o merit, coboar la nivelul de energie i lumin potrivit efortului pe care
l-a depus n via. n faa Tronului de Lumin nu exist nici mil nici iertare, fiecare coboar
automat acolo unde meritele faptelor i activitii sale l-au dus. Nimeni nu e vinovat, nimeni n-are ce
ierta, judecata i sentina se fac ntr-o singur clip, prin privirea Printelui Ceresc.
Dac spiritul este azvrlit ntr-o zon neutr a spiritelor rtcitoare sau n zona ntunericului, vina o
poart numai cel czut, suferind consecinele propriei sale viei.
Dup stratul IV, spirala se ntrerupe. Urmeaz un spaiu liber, nepopulat, dup care rencepe treapta a
V a, ncep straturile mentalului superior treptele de sfinenie, treptele fericiilor. Abia acum din
V ncepe adevrata categorie a celor curai, a celor albi, a celor ce au depus o intens activitate, fie
pe pmnt, fie, mai ales, pe o alt planet. Foarte puine spirite pmntene urc n V sau n VI.
Aceste dou trepte sunt treptele marilor creatori de pe pmnt, sunt treptele contemplaiei i
extazului care au atins treapta mentalului superior. Treptele de energie i lumin V i VI sunt treptele
celor activi care nu i-au precupeit eforturile, ducnd o via cumptat, de o desvrit integritate
moral i al cror sens n via a fost acela de a lsa ceva n urma lor semenilor lor.
ncepnd cu stratul V, spiritele sunt albe, culoarea care radiaz n jur un cmp luminic, care pentru
stratul V este de la 1 la 2 m, iar pentru stratul VI ntre 2 i 4 m. n aceste straturi preocuprile sunt
axate pe muzic n primul rnd, filozofie i tiin n al doilea rnd. Exist sli de concerte, unde se
cnt muzic coral i instrumental. n acelai timp se fac numeroase comunicri filozofice i
tiinifice privind fenomenele care au loc n lumea spiritual. Pentru comunicri i conferine iau
cuvntul att spirite din stratul respectiv, ct i invitai din straturile superioare. Dar cea mai plcut
activitate pe care o poate avea un spirit n straturile fericiilor este dialogul cu natura. Spunem
dialog pentru c florile, de o imens varietate, arbutii i tufele nflorite rspund celor ce vin n
mijlocul lor. Florile se deschid, i se nclin, copacii freamt de simpatie la apropierea vreunui
spirit al locului. Fenomenul care copleete i incit n cel mai mare grad este MUZICA SPAIILOR
CARE SE AUDE LA RSTIMURI ATT N STRATUL RESPECTIV CT I MUZICA
SPAIILOR care se aude din stratul imediat superior.
Numeroase spirite au artat c muzica aceasta a spaiilor de lumin este tot ce poate fi mai frumos.
Este muzica pe care o provoac Opalul iar ecourile rzbat pn n stratul V, fiecare strat contribuind
la amplificarea i diversificarea melodiilor celeste.
102

Stratul V are aproximativ 720 milioane de locuitori, iar stratul VI de 325 milioane fr s intre
spiritele de pe celelalte planete care sunt acolo n corp pozitiv.
Treptele VII i VIII sunt treptele spiritelor alb- argintii i argintiu luminos. Sunt trepte care au depit
contemplaia i extazul si au atins luciditatea i clarviziunea care fac ca spiritele s aib acces direct
la tainele existenei, vieii si universului, la legile i fenomenele care guverneaz tot i toate. Aceste
straturi sunt aproape n exclusivitate populate de spirite care au trit pe celelalte planete superioare,
spirite cu mari capaciti creatoare, care triesc n mijlocul unei naturi cu o vegetaie fantastic,
miraculoas, n mijlocul unei naturi care strlucete n colorit i parfum i care adesea scoate sunete
i armonii muzicale. Este o lume de vis incredibil. Din acest strat au cobort pe pmnt Galilei,
Nietsche, Emmanuel Kant, Hegel, Sf. Ioan Hrisostom, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie Cuvnttorul
de Dumnezeu i mitropolii Veniamin Costache i Antim Ivireanu. Toi acetia au cobort din VIII i
s-au ntors n VIII.
Din VIII au mai cobort ns mult mai muli, dar din cauza condiiilor nefavorabile n-au putut
depune efortul necesar pentru a reveni de unde au plecat i de aceea s-au ntors n V sau VI. Aici este
ilustrat cazul prorocului Moise care cobornd din VIII , s-a rentors abia n VI.
Radiaiile luminice ale unui spirit din stratul VII variaz ntre 1,6 i 2,2 iar cmpurile magnetice
mensonice ntre 4 i 6 m. n stratul VIII radiaiile luminice variaz ntre 2,6 i 2,8 iar cmpurile
magnetice mensonice ntre 6 i 8 m.
Populaia stratului VII numr 125 milioane de spirite iar cea din VIII n jur de 85 milioane de
spirite.
Treapta IX este ultima treapt a desvririi spirituale: ea poart numele de Oraul de Aur. Este
treapta maxim de evoluie, limita superioar a tot a tot ceea ce nseamn desvrire. Nici un
pmntean nu a ajuns s urce pe aceast ultima treapt, dar cei care au cobort din Oraul de Aur sau ntors la locurile lor: Fecioara Maria, Buddha, Socrate, Ioan Boteztorul i Zamolxe. Viaa n
Oraul de Aur nu poate fi descris nu poate fi cuprins n cuvinte. Acolo au loc concerte n sli
gigantice, acolo au loc congrese i conferine cu caracter filosofico-tinific, acolo natura ntreag
cnt n lumini multicolore; florile i arborii lumineaz, totul este plin de farmec i de ncntare.
Stratul IX reprezint culmea desvririi . Perfeciunea este ns atins numai de spiritele
opalice. Astfel cu stratul IX se nchide spirala la partea superioar, Opalul fiind o lume nchis,
izolat, inabordabil.
Ceea ce este subliniat pentru toate staturile este c n ele exist venic lumin, venic i neobosit
activitate. Nu exist noapte, spiritele nu dorm, sunt venic treze i active. Este de menionat acum un
fapt deosebit de important: pentru zona luminoas-ca i pentru ntreg universul spiritual-universul
pozitiv este ca i cnd nu ar exista.
Universul pozitiv nu exist pentru universul negativ, dup cum pentru noi universul spiritual este ca
i cum nu ar exista. De aceea din toate straturile, inclusiv pentru OPAL, universul pozitiv, soarele,
stelele, astrele, etc., nu se vd, nu exist cerul, bolta cereasc, n straturi este limpede, venic lumin
cristalin, lumin emis de radiaiile Opalice precum i de propria lumin. De asemenea, OPALUL
Cetatea de LUMIN a Divinitii nu este vizibil pentru nici un strat. Doar cei din stratul IX,
Oraul de Aur vd Opalul sub forma unui disc uria, gigantic, din care nesc feerice lumini, de o
coloraie indescriptibil. Cei din Oraul de Aur ascult la rstimpuri corurile de Heruvimi i Serafimi
care cnt n timpul extazului Opalic. Frumuseea muzicii din Oraul de Aur nu se poate descrie n
cuvinte.
Raza radiaiilor Luminice din Oraul de Aur variaz ntre 2,6 i 3,5 m, iar cmpul magnetic
mensonic are o raz care variaz de la 8 la 12 m. populaia Oraului de Aur numr peste 36 de
milioane de spirite, cu puteri de la + 4 la +9, adic un spirit poate fi dedublat n 4 pn la 9 pri i
fiecare poate veni pe o planet fiind un spirit superior. Pentru c vorbim despre Oraul de Aur, de
treapta a IX-a, revenim la cea dea zecea lege a universului spiritual, Legea Echilibrului Oscilatoriu,
care este proprie stadiului numit n vechime: NIRVANA. Oraul de Aur n ntregime este intrat
definitiv n Nirvana.
Nirvana este trit i de o parte din spiritele din stratul V, dar nu este generalizat ca n stratul IX.
Pentru prima dat n istoria spiritualitii pmntene despre Nirvana a vorbit marele spirit din IX:
Buddha, ca despre o stare absolut, final a fericirii eterne n care triesc Zeii. ntr-adevr, stratul IX
103

este stratul Zeilor, al spiritelor care prin munc i efort au cucerit mentalul suprem i activnd asiduu
au realizat mreaa Nirvana.
Vom ncerca s explicm, pe ct este cu putin ce este Nirvana.
Mai departe este prezentat tabloul recapitulativ al nsuirilor spiritelor pe diferitele straturi, datele
fiind cumulate pentru a se citi mai bine comparativ, nsuirile acestor spirite n ceea ce privete
luminozitatea (radiaiile luminice), ct i n ceea ce privete cmpul magnetic mental.
Tabloul cuprinde i puterile, adic posibilitatea de mprire n mai multe spirite care s semene
ntre ele.
Tabloului i-am mai adugat i populaiile straturilor. Se poate vedea din tablou c straturile de
lumin I i II n-au deloc radiaii luminice, de asemenea, nici rtcitorii din zona neutr i nici cei din
zona ntunericului, care, dup cum se observ, au cmpuri magnetice destul de mari.

TABLOUL RECAPITULATIV
(datele au caracter pur orientativ, ele fiind obinute prin interpolarea lui V i IX)
Locul unde este fixat Raza
radiaiei Raza de
spiritul
luminice a unui cmpului
spirit
mensonic
Oraul de Aur
VIII de lumin
VII de lumin
VI de lumin
V de lumin
IV de lumin

2,60 3,50 m
2,00 2,80 m
1,60 2,20 m
1,00 1,80 m
0,8 1,20 m
0,05 0,20 m

II de lumin
0,05 m
I de lumin
0m
Rtcitorii
(zona0 m
neutr)
I de ntuneric
0m
II de ntuneric
0m
III de ntuneric
0m
Cetatea Luciferic
0m

aciune a
magnetic Puterea

Populaia
straturil
or

8 12 m
68m
46m
24m
12m
0,10 0,40 m

49
25
13
12
1

36 milioane
85 milioane
125 milioane
352 milioane
720 milioane

aproape
un
miliard

0,05 0,20 m
0,05 0,10 m
0,05 0,20 m

1
1
-

peste 1,8 miliarde

peste 2 miliarde
peste 3 miliarde

0,20 0,60 m
0,60 0,80 m
0,80 1,50 m
2,50 6 m

aproape 1 miliard
cca. 500 milioane
peste. 300 milioane
aproape
300
milioane
Este necesar s revenim asupra caracteristicii spiritelor din straturile superioare n scopul de a
nelege cauza care genereaz diferenierea spiritelor, situarea lor n straturi diferite. Aceast schem
reprezint n sine nsi sensul i esena evoluiei unui spirit care, de-a lungul existenei sale, i
ncepe propriu-zisa evoluie spiritual de la prima treapt a gndirii care este raiunea. Treptele
urmtoare: Meditaia, Contemplaia i Extazul alctuiesc primul ciclu evolutiv care, odat mplinit,
marcheaz accesul unui spirit n stratul V.
ntre spiritele din stratul V se pot distinge dou tipuri cu structuri spirituale diferite:
primul tip structural l formeaz spiritele cu nclinaie ctre religie i art, caracterizat prin
dominarea STRII EXTATICE, spirite la care gndirea i raiunea sunt mai puin dezvoltate, sunt
spirite cu un grad mare de emotivitate i sensibilitate afectiv, care dispun de o fantezie bogat i
apt de creaie artistic.
104

cel de-al doilea tip structural, diferit de primul, l formeaz spiritele nclinate spre tiin i
filozofie, spre studii i cercetare, caracterizate printr-o exigent gndire analitic, printr-o mai
profund ptrundere a raiunilor existente, spirite care, dei cunosc extazul acesta joac un rol
secundar.
Spiritele din prima categorie poart pe piept ca simbol POTIRUL, n timp ce spiritele din categoria a
doua au ca semn distinctiv TRIUNGHIUL, pe care-l poart pe frunte. Spiritele din prima categorie
(cele extatice) pot urca pn n stratul VII cel mult. Structura lor specific le face inapte de a depi
stratul acesta. Aceste structuri sunt plafonate din cauza unei prea mari ngustimi a facultilor
gndirii, care reduse fiind frneaz evoluia ulterioar a spiritului fcndu-l inapt de a putea cunoate
intrarea n cel de al doilea ciclu al strilor mentale: luciditatea, clarviziunea i ideogonia.
Aadar spiritele care realmente au drumul deschis ctre celelalte stri mentale superioare sunt
spiritele cu o gndire i raiune dezvoltat, cu un profund sim analitic care le fac apte de sinteze
cuprinztoare, putnd urca pe cele mai nalte trepte ale CUNOATERII
Din cercetrile efectuate prim mediumnitate a rezultat c straturile V i VI sunt dominate de spirite
cu POTIR pe piept, adic spirite extatice, n timp ce spiritele din straturile VII i VIII sunt spirite n
care extaticul este depit, spiritele situndu-se pe treptele superioare specifice cunoaterii:
luciditatea i clarviziunea, avnd ca simbol TRIUNGHIUL, care indic prezena Mentalului Suprem.
Spiritele din Oraul de Aur sunt cele care cunosc prin excelen starea de clarviziune, unele spirite
atingnd chiar i stadiul suprem al IDEOGONIEI, STADIU CARE LE FAC APTE S COMUNICE
CU FIINELE DIVINE DIN OPAL, fr ns s poat ptrunde acolo. Trebuie s precizm cu
claritate faptul c ascensiunea pe treptele straturilor exprim n esen DIFERENIEREA
STADIILOR DE CUNOATERE
Aceast difereniere n cunoatere implic diferenieri de limbaj i bagaj diferit de noiuni. De aceea,
cu ct urcm treptele ierarhiei staturilor, cu att vom ntlni un bagaj din ce n ce mai bogat de
noiuni, pe care noi cei de pe pmnt nu avem posibilitatea de a le nelege. De aceea, nsi aceast
prezentare a noastr este n fond searbd i seac, neavnd putina de a reda realitatea concret a
opticii i a gndirii specifice spiritelor din straturile superioare.
Pe acest pmnt, surghiunii n condiiile unei materii aspre i brute, limbajul nostru apare simplist,
aspru, coluros i brut, lipsit de muzicalitatea i varietatea nuanelor limbajului propriu straturilor
superioare. Spiritele care au comunicat cu noi ne-au mrturisit c au avut nevoie de o perioad de
acomodare cu limbajul nostru pentru a putea prezenta sistematic cele ce noi prezentm aici. La cele
spuse mai sus, este de adugat faptul c straturile sunt i expresia TIMPULUI care s-a consumat
pentru atingerea unei trepte. n acest sens, straturile superioare sunt, de fapt, cele mai vechi lumi,
lumile cele mai naintate n vrst, astfel cu ct un strat este mai nalt, cu att el conine n sine un
timp mai ndelungat de existen. Cea mai veche lume este, dealtfel, lumea Opalic, Lumea
Divin, a fiinelor cele mai evoluate care au atins ceea ce noi numim PERFECIUNEA.
Opalul este singura lume care formeaz un univers, absolut independent i de sine stttor. Singura
lume care a reuit o spiritualitate total. Toate celelalte lumi care s-au format ulterior n-au reuit s
ajung din urm exploziva evoluie a fiinelor Opalice.
Oraul de Aur este o lume desvrit, dar nu perfect. Spiritele din Oraul de Aur au cunoscut i ele
cndva ciclurile rentruprilor i s-au stabilizat pentru venicie n fruntea luminilor ce s-au format n
prezena i sub influena Opalului.
Precizri: Opalul este singura lume care a evoluat fr nici o influen din afar. Celelalte lumi ns
s-au format i au evoluat influenate de Opal care a jucat un rol de DTTOR DE SENS. Nu direct,
dar indirect Opalul a creat toate cele ce exist n ntregul univers spiritual, toate cele ce exist i
fiineaz, urmnd drumul deschis de fiinele Opalice. Spiritele aparinnd zonei pmntene sunt cele
mai tinere fpturi din univers, cele mai puin evoluate care pe lng tinereea lor au cunoscut
drama STAGNRII care a atras apoi dup sine modificri i deformri structurale cauzate de
nerespectarea ordinii i disciplinei.
O ultim problem care a rmas de discutat este acea a sexualitii. Este tiut c accesul de la
Mentalul Inferior la Extaz, la Mentalul Superior se face prin anihilarea temporar a sexualitii.
Spiritele extatice triesc ca i cnd n-ar avea sex. Trecerea ns de la faza de beatitudine, de extaz
pasiv la faza de extaz activ face ca sexualitatea s revin. Sexele se menin pe toate treptele, inclusiv
105

n Opal, astfel c sexualitatea nu dispare, ci persist evoluat, ns i ea ctre o modalitate

superioar i chiar suprem. Dup cum Mentalul poate fi inferior, superior i suprem, tot aa i
sexualitatea de la o modalitate inferioar evolueaz ctre o modalitate de manifestare superioar i
chiar suprem.
(sursa Tainele universului spiritual George Vasii)

Introducere in Hermetism
Hermetismul este o cheie a cunoasterii, pe care este bine sa o avem la indemana pentru a sti sa
folosim legile universale, si de a ne cunoaste pe noi insine!
Pentru ca Ceea ce este deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt!
Privim nuntru spre a descoperi sinele noastru, iar apoi privim i nafar ca s nvm s
manifestm ceea ce gsim nuntru.
Elemententele creatiei sunt descrise de scripturile orientale ca fiind Tattwas. Succesiunea acestor
tattwas esta urmatoarea:
Akasa principiul eterului
Tejas principiul focului
Waju principiul aerului
Apas principiul apei
Prithivi principiul pamantului.
In concordanta cu doctrina indiana, se spune ca cele 4 elemente, intr-un fel mai grosiere, au fost
generate de a cincea tatwa, principiul Akasa. In consecinta Akasa este cauza ultima si trebuie privita
ca a cincea putere, asa numita chintesenta.
Principiul Focului
Akasa sau principiul eteric este cauza originii elementelor. Dupa scripturile orientale primul element
nascut din akasa a fost Tejas sau focul. Acest element ca si celelalte nu-si manifesta influenta doar in
planul fizic ci in toata creatia. Calitatile de baza ale elementului foc sunt caldura (fierbinte) si
expansiunea. La inceputul creatiei inseamna ca totul a fost foc si lumina, si in Biblie putem citi:
Fiat Lux sa se faca lumina. Deci originea luminii trebuie cautata in elementul foc. Fiecare
element are doua polaritati activa si pasiva, pozitiva (+) si negativa (-). Plusul intotdeauna va
insemna partea constructiva, creativa, productiva, iar minusul semnifica toate aspectele distructive,
de fragmentare, analiza. Intotdeauna sunt 2 aspecte in fiecare elemente care trebuie identificate cu
precizie. Religiile intotdeauna au numit partea activa cea buna si partea pasiva cea rea. Dar privind
lucrurile in profunzime nu exista lucruri bune sau rele, ele sunt doar conceptii umane. In Univers nu
nu este nici bine si nici rau, pentru ca totul a fost creat dupa principii eterne, prin care Principiul
Divin se reflecta; doar cunoscand aceste legi ne vom putea apropia de Divinitate.
Elementul foc este caracterizat de expansiune, caruia ii voi spune fluidul electric pentru o intelegere
mai buna. Definitia nu se opreste la nivelul fizic, cu toate ca are anumite analogii cu el. Oricine va
realiza imediat faptul ca expansiunea este identica cu calitatea extensiei. Principiul focului este latent
si activ in toate lucrurile create, de fapt in tot Universul, incepand de la cel mai marunt graunte de
nisip pana la cea mai sublima substanta vizibila sau invizibila.
Principiul Apei
Principiul apei este opus focului. Apa deasemenea deriva din Akasa, dar in comparatie cu focul are
calitati opuse. Calitatile de baza sunt raceala si contractia. Apa deasemenea are 2 poli, cel pozitiv
este hranitor, protectiv, datator de viata, pe cand cel negativ este distructiv sub aspectele de
micsorare,fermentatie, divizare. Datorita calitatilor sale el da nastere fluidului magnetic. Focul si
106

Apa se regasesc in toate religiile. Dupa legile creatiei focul nu poate exista de unul singur daca in
interiorul sau nu se afla opusul sau, principiul apei. Aceste 2 elemente sunt de baza, cu ajutorul
carora totul a fost creat. Astfel peste tot exista cele 2 elemente in aspectele lor de fluid electric si
magnetic, reprezentand polaritatile opuse.
Principiul Aerului
Alt element derivat din akasa este Aerul. Initiatii nu privesc acest principiu ca unul real dar ii admit
rolul de mediator intre principiile focului si ale apei. Astfel principiul aerului stabileste un echilibru
neutru, actionand ca mediator intre aspectele active si pasive al focului si apei. Din interactiunea lor
creatia s-a miscat.
In calitate de mediator principiul aerului a luat calitatea de cald de la foc si cea de umezeala de la
apa, fara aceste calitati viata ar fi de neconceput. Aerul are deasemenea 2 polaritati, cu aceleasi
caracteristici constructive si distructive.
In final trebuie sa spun ca nu trebuie sa privesti elementele doar ca lucruri fizice, ceea ce ar
reprezenta doar specte inferioare materiale, ci ca fiind calitati universale.
Principiul Pamantului
Principiul aerului nu reprezinta un element de sine statator iar aceasta este valabil si in cazul
pamantului. Aceasta inseamna ca din inter-actiunea celor 3 elemente anterioare, elementul Pamant sa nascut, fiind ultimul element in calitatea sa de solidificare a celorlalte 3. Datorita elementului
pamant cele 3 elemente anterioare au forma concreta, dar in acelas timp actiunea lor a fost limitata si
astfel au aparut spatiul, timpul si greutatea.
Actiunea reciproca intre cele 3 elemente si pamant a devenit astfel tetrapolara, deci putem numi
elementul pamant un magnet cu 4 poli. Fluidul in polaritatea elementului pamant este
electromagnetic. Toata viata creata poate fi explicata prin faptul ca toate elementele sunt active in al
4-lea (elementul pamant). Prin acest element a aparut Fiat- sa fie lumina.
Lumina
Lumina se intemeiaza pe principiul focului. Lumina fara foc este de neimaginat si din aceasta cauza
este un aspect al focului. Orice element de foc poate fi convertit in lumina si invers. Astfel lumina e
stralucitoare, penetranta si expansiva.
Opusul luminii este intunericul, care a aparut din elementul apa. Intunericul are calitati opuse celor
ale luminii. Fara intuneric lumina nu ar fi recunoscuta, chiar n-ar exista deloc. Evident lumina si
intunericul sunt produse de jocul elementelor foc-apa, lumina avand calitatile pozitive, iar
intunericul cele negative. Acest joc relational se intampla in toate zonele.
Akasa sau principiul eteric
Akasa este cel mai inalt principiu, supremul, cel mai puternic, cauza ultima a oricarui lucru creat. Pe
scurt, este sfera cauzala. Akasa este dincolo de timp si spatiu, este necreata, icomprensibila si
idefinibila. Unele religii i-au pus numele de D-zeu. Este cea de 5-a putere, sursa puterii. Totul a fost
creat prin ea si ea tine totul in echilibru. Este originea tuturor gandurilor si a intentiilor, este lumea
cauzala. Este chintesenta alchimistului, totul in tot.
Karma
Este o lege eterna, sub anumite aspecte la fel ca principiul akasic, este legea cauzei si a efectului.
Fiecare cauza da nastere unui efect corespunzator. Aceasta lege functioneaza peste tot ca cea mai
sublima regula. Orice actiune are in spate o cauza sau este urmata de un rezultat. Deci nu vom
accepta karma doar ca o regula pentru actiunile noastre bune, ca in filosofia orientala ci cu implicatii
107

mult mai profunde. Instinctiv multi oameni au sentimentul ca ceva bun aduce doar rezultate bune si
orice rau se termina tot cu rau, intocmai ca in proverbul: ce semeni aceia vei culege. Fiecare este
obligat sa cunoasca aceasta lege si sa o respecte. Aceasta lege a cauzei si efectului guverneaza
deasemenea si principiile elementelor. N-am intentia sa intru in detaliu privind karma, pentru ca spus
in cateva cuvinte, principiul este clar oricarui om rezonabil. Acestei legi ale cauzei si efectului se
supune si legea evolutiei sau dezvoltarii. Astfel evolutia este un aspect la legii karmei.
Prin vibratiile subtile ale elementelor, prin intermediul fluidului electric si celui magnetic si
polaritatile lor, sufletul provine din principiul akasa sau cele mai fine vibratii eterice. In acelasi
mod in care elementele functioneaza in corpul material tot asa vor functiona si in suflet, asa numitul
corp astral. Magnetul cu patru poli, cu calitatile lui specifice, conecteaza sau amesteca sufletul cu
corpul. Amestacul are loc, in analogie cu corpul, prin influenta electromagnetica a elementelor. Noi,
adeptii numim acest comportament al elementelor matricea astrala a vietii sau asa numitul fluid
electromagnetic al sufletului. Aceasta matrice astrala a vietii nu e identica cu ceea ce ocultistii
numesc aura; Matricea astrala sau fluidul electromagnetic al sufletului, este legatura dintre suflet si
corp. In suflet principiul focului produce tot ceea ce este constructiv, principiul apei animeaza, aerul
echilibreaza si principiul pamant da vigoare, cladeste si mentine. Corpul astral lucreaza cu aceleasi
functii ca si corpul material. Sufletul a fost creat din principiul akasic iar cum functioneaza
elementele la nivelul fizic vor functiona si la nivelul sufletului sau corpului astral dar avand o
vibratie mai inalta.
Omul a fost dotat cu 5 simturi ce corespund celor 5 elemente prin care corpul astral sau sufletul cu
ajutorul simturilor fizice percepe planul fizic. Spiritul recepteaza si lucreaza cu aceste 5 simturi prin
corpul astral si cel fizic. Fara activitatea spiritului in suflet, corpul astral nu ar trai si s-ar dezintegra
in componentele sale.
Cum spiritul nu ar putea actiona fara interventia sufletului, in corpul astral se regaseste radacina
calitatilor pe care le are spiritul. In functie de nivelul de dezvoltare si maturizare, spiritual are diferite
vibratii ale fluidului electric sau magnetic, care se manifesta in suflet sub forma celor 4
temperamente. In functie de elementul predominant distingem urmatoarele temperamente: coleric,
sanguin, melancolic si flegmatic. Cel coleric apartine focului, cel sanguin apartine aerului, cel
melancolic apartine apei, cel flegmatic apartine pamantului.
Puterea si vibratia elementului corespunde in grade diferite cu puterea, vigoarea si expansiunea
vibratiei respectivului fluid.
Fiecare din aceste 4 elemente care dau nastere temperamentului uman, in forma activa ofera calitati
pozitive, iar in forma pasiva calitati negative. Voi da doar cateva exemple:
Temperamentul coleric in aspectul pozitiv: activitate, entuziasm, curaj, productivitate, hotarare, zel
etc. In forma negativa calitatile sunt : gelozie, lacomie, pasiune, iritabilitate, necumpatare, tendinta
spre distrugere, etc.
Temperamentul sanguin in forma activa: capacitate de penetrare, harnicie, bucurie, dexteritate,
bunatate, claritate, optimism, veselie, independenta, zel. In aspectul negativ: sentmentul continuu ca
esti provocat, intoleranta, dispret, barfa, guraliv, auto-multumire, schimbator, viclenie.
Temperamentul melancolic in forma pozitiva: modestie, compasiune, devotiune, tandrete, seriozitate,
docilitate, fervoare, iertare, intelegere, calm, etc. In forma negativa: indiferenta, depresie, apatie,
timiditate, lene etc.
Temperamentul flegmatic in forma activa: respect, reputatie, rezistenta, consideratie, hotarare,
fermitate, seriozitate, scrupulozitate, concentrare, sobrietate, punctualitate, responsabilitate,
obiectivitate, circumspectie, siguranta de sine etc. In aspectul negativ: lipsa de scrupule, mizantropie,
a intarzia, lene, stupiditate, laconic etc.
In functie de elementul predominant se formeaza temperamentul, care formeaza baza caracterului
uman. Intensitatea acestor calitati depinde de polaritatea fluidului electric si magnetic. Rezultatul
final este o emanatie ce se mai numeste profesional aura. Prin urmare acest fel de aura nu trebuie
comparat cu matricea astrala, deoarece exista diferente mari intre ele. Matricea astrala este substanta
de conexiune intre corpul fizic carnal si suflet, in timp ce aura este emantia activitatii elementelor
din corp, in calitati variate in functie de formele active sau pasive. Aceste emanatii in suflet produc o
anumita vibratie care corespunde unei culori. Pe baza acestor culori inteleptul care vede aura (a lui
108

sau a altora) cu ochii astrali, isi poate da seama de caracterul de baza al omului si de polaritatea
vibratiilor din sufletul acestuia si chiar sa o influenteze.
Astfel temperamentul omului ii influenteaza caracterul si ambele creaza emanatia sufletului sau aura.
Pe langa caracter, temperament si fluidul electro-magnetic corpul astral are inca 2 centri in creier,
creierul mare (cerebrum/scoarta cerebrala)apartinand constientului si creierul mic (cerebelul)
apartinand inconstientului.
Cum am mai spus elementele se manifesta in suflet la fel ca-n corp, toate functiile fizice isi au
radacina in suflet unde exista anumiti centri speciali in analogie cu toate elementele, pe care filosofia
indiana le numeste chakre. Trezirea chakrelor in India se numeste Kundaleni Yoga. Vreau sa spun
doar ca centrul cel mai infeior se numeste Muladhara sau centrul pamantului avandu-si locul in
partea de jos a sufletului, urmatorul centru este cel al apei, este in regiunea organelor sexuale iar
indienii i-au spus Swadisthana. Centrul focului ca centru al sufletului este in zona ombilicului si este
numit Manipura. Centrul aerului este in regiunea inimii si se numeste Anahata. Centrul principiului
akasic se gaseste la baza gatului si se numeste Visudha. Centrul vointei si a intelectului se gaseste
intre sprancene si se numeste Ajna. Centrul suprem si cel mai divin este numit lotusul cu o mie de
petale Sahasrara din care deriva toata influentele asupra celorlalti centri. Incepand de sus si pana
jos, de-a lungul coloanei vertebrale se afla un canal subtil numit Susumna sau principiul Akasa deja
cunoscut, care e raspunzator de conexiunea si controlul centrilor de mai sus.
In descrierea sufletului principala problema este identificarea functionarii elementelor cu aspectele
lor pozitive si negative si care tin de legile imuabile ale magnetului tetrapolar, marele secret al
Tetragrammatonului fiind guvernate de acestea. Cel ce va medita atent asupra acestui lucru, va
cunoaste nu numai functiile corpul fizic ci si ale sufletului, avand o notiune corecta despre
interactiunea elementelor dupa legile originare.
Introspectia sau cunoasterea de sine (autocunoasterea)
Prima noastra datorie este sa ne autocunoastem. Fiecare sistem de initiere, de orice fel ar fi, pune
aceasta conditie din primul moment. Fara autocunoastere nu exista un progres adevarat!
Deschideti-va un jurnal si notati toate partile rele ale sufletului. Acest jurnal sa va foloseasca numai
dvs. si nu-l aratati nimanui. Este un asa zis jurnal de control. La autocontrolul defectelor,
obiceiurilor, patimilor, instinctelor si a trasaturilor urate de caracter trebuie sa fii un observator aspru
si dur fata de tine. Nu ai voie sa fii indulgent si sa nu infrumusetezi nici un defect sau neajuns.
Mediteaza si gandeste-te bine la tine, pune-te in anumite situatii din trecutul tau, cum te-ai purtat in
anumite situatii, cum ai reactionat. Noteaza toate slabiciunile tale in cele mai fine nuante si
variatiuni. Cu cat descoperi mai mult cu atat mai bine. Nu este voie sa ramana nimic ascuns
indiferent cat de nesemnificative sau mari sunt defectele, oricat de infricosatoare ar fi.
Aceasta autoanaliza e una din cele mai importante pregatiri! Aceasta pregatire sufleteasca este cea
mai importanta pentru echilibrul magic fara de care nu este posibil un progres constant. Pentru
autocritica se rezerva intotdeauna seara si dimineata cateva minute. Daca va raman in timpul zilei
cateva momente libere le folositi si pe acestea, va ganditi intensiv daca mai gasiti defecte ascunse iar
daca le descoperiti le scrieti imediat pe hartie pentru a nu uita nici unul din ele, indiferent cand si
unde dati peste un astfel de defect. Nu va grabiti cu notatiile imediat. Daca nu reusesti in cursul unei
saptamani sa descoperi toate defectele mai dedici inca o saptamana acestui lucru. Daca reusesti intruna sau mai multe saptamani poti trece la exercitiul urmator.
Alcatuirea celor doua oglinzi magice astrale
Incearca prin gandire profunda sa clarifici fiecare defect, corespunzator celor 4 elemente. In jurnal iti
rezervi pentru fiecare element o rubrica in care treci defectele. In cazul in care nu esti hotarat la care
rubrica sa incadrezi defectul il treci la rubrica indiferent. Astfel obtii 4 rubrici + una pentru
indiferent. Dupa un progres treptat vei reusi sa hotarasti pentru fiecare defect elementul potrivit.
De exemplu: la elementul Foc vei trece: gelozie, ura, razbunare, enervare, irascibilitate, furie;
autoritar-dur, patimi, invidie, aroganta, tendinte de autodistrugere.
La elementul Aer vei trece: superficialitate, lauda, exagerare, barfa, neglijenta, interese imprastiate,
pripeala/repezeala, naivitatea.
109

La elementul Apa treci: indiferenta, atitudine flegmatica/insolenta, raceala, conformism,

nestatornicie; influentabil, prea ingaduitor, pasiv, fara initiativa, emotivitate, rusine etc.
La elementul Pamant: lene, inconstienta, lipsa de metoda, neregularitate/inconstanta; greoi, lent,
rigid, incapatanat, fanatic, neimaginativ, trist, pesimist, hedonic, anomalii (sexuale, lacomie, etc).
In saptamana viitoare meditati pentru fiecare rubrica in parte pe care o impartiti in cate 3 subgrupe:
in prima subgrupa treceti cele mai mari si mai dure defecte care apar chiar la prima vedere; in a doua
grupa treceti defectele ce apar mai rar si nu sunt atat de puternice; in a treia grupa treceti defectele
care apar doar cateodata, foarte rar. In acest fel procedati si cu celelalte rubrici ale elementelor,
inclusiv cu defectul indiferent. Lucrati constiincios pentru ca merita!
In acelasi mod se procedeaza si cu insusirile sufletesti bune si pe acestea le impartiti in rubricile
elementelor fara a uita si cele 3 subgrupe.
Asa de exemplu: la elementul Foc: activitate, entuziasm, hotarare, curaj. La elementul Aer: harnicie,
bucurie, sanatate, voie buna, optimism. La elementul Apa: modestie, credinta, mila, liniste, iertare.
La elementul Pamant: respect, luciditate, punctualitate, simtul raspunderii.
Facand aceste lucruri obtineti asa numitele oglinzi astrale, si anume una neagra cu insusiri
sufletesti rele si una alba cu caracteristici bune si nobile. Aceste 2 oglinzi in afara de proprietar
nimeni nu are voie sa priveasca in ele. Subliniez inca o data ca proprietarul este obligat sa prelucreze
oglinzile precis si constient. Daca pe parcurs se mai descopera o insusire buna sau rea, nu este prea
tarziu, o poate incadra si atunci in una din rubrici.
Aceste 2 oglinzi dau posibilitatea initiatului sa stabileasca destul de exact care dintre elemente
predomina in oglinda neagra sau in cea alba. Pentru a ajunge la echilibru acest lucru este foarte
important si intreaga dezvoltare ulterioara depinde de aceasta.
Capul sus! Ceea ce experimentezi este perfect normal. Suntem creaturi ale ritmului care triesc ntrun univers ritmic. Urcuurile i coborurile sunt naturale i inevitabile. ns mbrbteaz-te
deoarece vei vedea c att timp ct mai ai urcuuri i coboruri, urcuurile tale urc tot mai sus, i
coborurile tale urc mai sus dect urcuurile tale anterioare. Este o progresie.
i sugerez s te lai dus de val i s utilizezi ct de bine poi coborurile tale. Mai presus de orice,
nu te certa pe tine, i nu simi c ai ratat, i c nu eti bun de nimic ca om! Deseori, asta va exacerba
situaia i-i vei dezvolta un resentiment subiacent att fa de tine ct i fa de Oper.
ncearc s reii cel puin perspectiva de contien de sine, n timpul perioadelor de coboruri. Prin
asta neleg s nu abandonezi auto-examinarea i ncercarea de a fi ct de bun poi, ca fiin uman.
Aceasta este doar prima ta scufundare. Dup alte cteva, te vei obinui cu ele. Presupun c este puin
asemntor cu surful vsleti ca nebunul printre valuri, ncercnd s te poziionezi perfect spre a te
putea avantaja de urmtorul val, cel care e sigur c va veni.
(Rawn Clark 2 martie 2002)
(Initiere in Hermetism Franz Bardon)

Exista sau nu exista liber arbitru?

Caci Dumnezeu l-a facut pe om liber de la bun inceput, astfel ca el era stapan pe puterea sa la fel
ca pe sufletul sau, liber sa-L urmeze pe Dumnezeu, fara sa fie constrans de El. Caci la Dumnezeu nu
exista constrangere, ci doar o vointa buna. El da sfat bun tuturor Nu numai in lucrarile noastre, ci
chiar si in credinta, libertatea de alegere a omului sub propriul sau control este pastrata de Domnul
care
spune:
Sa
fie
dupa
credinta
ta.
Irineu, episcop de Lyons
Si totusi exista sau nu exista liber arbitru?
Iata ce scrie Sacha David

110

Nu exista de fapt liber arbitru. Mai devreme sau mai tarziu, viata te aduce pe cararea pe care ti-ai
ales-o, cu voia lui Dumnezeu, atunci cand ai venit in acest trup. Da, poti fugi si te poti pacali toata
viata ca faci ceea ce trebuie. Dar nu te mai intreba de ce esti nefericit, bolnav si neimplinit. De ce
simti un gol.
Raspunsul e unul singur: cand esti nefericit, bolnav si neimplinit, inseamna ca nu te afli pe
cararea ta. Pe drumul tau de la Dumnezeu. Cu cat mai repede intelegi asta si faci alegerea corecta,
cu atat te scutesti singur de mai multa suferinta. Nu exista cu adevarat liber arbitru, exista un singur
adevar si acela este Dumnezeu. Iar cand nu esti in adevarul lui Dumnezeu, in Sinele tau autentic, esti
in Ego si in sinele tau fals si atunci te doare. Si te va durea pana te vei trezi.
Cuvintele astea au venit simplu si fara pic de emfaza, din cel mai curat Sine al omului cu ochi
albastri care statea de vorba cu mine. Are 60 si ceva de ani, este olandez si ne invata despre Ego si
Sine autentic la un seminar de o zi. Il ascult si pe dinauntrul meu simt cum totul se aseaza, se
linisteste. Il ascult si ma aud pe mine vorbind cu mine, in momentele mele in care inteleg totul. Il
ascult si mi se intinde zambetul pe fata si toata incordarea si intrebarile dispar.
Intotdeauna m-am intrebat ce este smerenia. Lepadarea de sine, aceea despre care se spune ca este
cheia aflarii lui Dumnezeu. Si m-am revoltat adesea, in anii maximei mele arogante, cand aflam ca
Dumnezeu se gaseste in smerenie si in modestie, in tacere, in iertare, in marturisirea si recunoasterea
tuturor celor ce le-am gresit si le gresim in fiecare zi. Ma revoltam si spuneam ca eu stiu deja totul.
Ca eu am o relatie speciala cu Dumnezeu si ca Dumnezeu nu vrea sa ma vada cu capul plecat, ci cu
el sus si mandru si cu barbia in vant.
Si Dumnezeu imi scoate in fata, in fiecare zi, oglinzi. Oamenii care imi intra in viata. Ii privesc, il
analizez, ii judec. Si ma intreb de ce intalnesc mereu oameni aroganti. Oameni agresivi. Oameni
mandri. Oameni nervosi. Oameni condusi de orgoliu si oameni care scot din mine reactii violente.
De ce acest tipar de oameni?
Si am inteles, in sfarsit, privindu-ma pe mine in oglinda fiecarui om, ca asa sunt si eu. Ca inca sunt
mandra, aroganta, agresiva, nervoasa. Ca inca am mult de lucru.
Si am inteles, in sfarsit, Smerenia. Lepadarea de sine inseamna renuntarea la ego. Renuntarea la EU
VREAU si VREAU ASTA ACUM. Renuntarea la batutul cu pumnul in piept, la judecarea altora si la
neacceptarea oamenilor decat daca ei sunt asa cum vreau eu sa fie. Renuntarea la a crede ca eu stiu
mai bine.
Dupa Acceptare, vine Smerenia. Sau Smerenia vine inainte? Sau ele merg, tot timpul, mana in mana?
Nu stiu. Stiu doar ca de cand am invatat Acceptarea si de cand invat Smerenia, tot Universul
lucreaza impreuna cu mine. Credeti ca exista Fericire mai mare?
Voi ce credeti? Eu .cred in armonia universului, in ceea ce grecii numeau fatum iar noi il numim
destin

Alegerea rezultatului ne apartine

EMOIA poate fi considerat sursa puterii care ne impulsioneaz n a ne atinge scopurile
vieii. Prin energia emoiei ne alimentm gndurile, pentru a le face reale. Totui, fora emoiei
nsi poate fi dispersat i fr o direcie anume. Prezena gndului este ceea ce d emoiei direcie,
aducnd via imaginilor din gndurile noastre. Tradiii strvechi sugereaz c noi suntem capabili
de dou emoii principale. Poate mai exact, am putea spune c, pe parcursul vieilor noastre,
experimentm diferite situaii care se reduc la o singur emoie. Iubirea este una dintre extremele
unor astfel de situaii. Tot ceea ce am nvat c este opusul iubirii, reprezint cea de-a doua
emoie frica. Calitatea emoiei noastre determin felul n care este ea exprimat. Uneori n
micare, alteori gzduit de esuturile trupului nostru, emoia este strns legat de dorin fora
care ne impulsioneaz s manifestm rodul imaginaiei noastre.
111

GNDUL poate fi considerat sistemul de ghidare care ne direcioneaz emoiile. Imaginea sau
ideea creat de gndul nostru determin ncotr-o ni se ndreapt emoia i atenia. Gndul este strns
asociat cu imaginaia, fapt surprinztor pentru muli, gndul n sine dispune de puin energie, el
este doar o posibilitate care nu are energia necesar pentru a-i da via. Aceasta este
frumuseea gndului pur. n absena emoiei, nu exist nici o alt putere care s ne transforme
gndurile n realitate. n absena emoiei, darul gndirii este cel ce ne permite s modelm i s
simulm posibilitile vieii ntr-un mod inofensiv fr a crea fric sau haos. Noi dm via creaiilor
imaginaiei, doar prin dragostea sau frica fa de obiectul gndurilor noastre.
SENTIMENTUL poate exista doar n prezena gndului i a emoiei, deoarece el reprezint
unirea dintre cele dou. Cnd simim, de fapt experimentm dorina emoiei noastre, contopit cu
imaginaia gndurilor noastre. Sentimentul este cheia n rugciune, ntruct creaia rspunde
lumii sentimentelor noastre. Pentru a nelege de ce atragem sau respingem oameni, situaii i stri,
trebuie sa ne privim sentimentele. Prin definiie, pentru a avea un sentiment, trebuie ca mai nainte s
avem la baz att un gnd, ct i o emoie. n ceea ce privete atingerea celui mai nalt nivel al
stpnirii de sine, provocarea const n a identifica ce gnduri i ce emoii sunt reprezentate ca
fiind sentimentele noastre.
Din aceste trei definiii scurte i, probabil, prea simplificate, putem vedea clar de ce este imposibil s
ndeprtm, prin gndire, anumite experiene nspimnttoare i dureroase. Gndul este doar o
component a experienei noastre vederea n mintea noastr a posibilelor rezultate.
Durerea este, ns, un sentiment produsul gndului nostru, alimentat de iubirea sau de frica
noastr n legtur cu ceea ce mintea crede c s- a ntmplat, innd cont de aceast formul,
maetrii esenieni ne invit s ne vindecm amintirile legate de cele mai dureroase experiene
ale noastre, schimbnd emoia pe care am investit-o n experiena respectiv.
Reprezentnd vechiul fundament al axiomei moderne energia urmrete atenia o parabol
foarte concis din Evanghelia Q, care s-a pierdut, descrie acest concept: Oricine ncearc s-i
protejeze viaa, i-o va pierde. Aceste cteva cuvinte, aparent simple, explic de ce, uneori, noi
atragem n vieile noastre acele experiene pe care ne-am dori cel mai puin s le avem. n acest
exemplu, pe msur ce ne pregtim i ne aprm mpotriva oricrei posibiliti i situaii de natur a
ne periclita viaa, modelul sugereaz c, de fapt, noi atragem atenia spre exact experiena pe
care alegem s-o evitm. Nedorind-o, noi crem condiiile care i permit s existe. n loc s ne
concentrm atenia asupra a ceea ce nu vrem, o alegere superioar ar fi aceea de a ne identifica
cu ceea ce alegem s aducem n vieile noastre i de a tri din acea perspectiv. Afirmaiile
constituie un exemplu minunat al exact acestui principiu. n ultimul timp, afirmaiile au devenit
foarte populare n rndul practicanilor unor nvturi spirituale i ezoterice. n cadrul acestor tradiii
se sugereaz c, prin afirmarea acelor lucruri pe care alegem s le experimentm n vieile noastre
deseori, de mai multe ori pe zi acestea vor ajunge s se manifeste. Ca o regul ns, cu ct
afirmaia este mai concis, cu att efectul va fi mai clar. Cuvintele afirmaiilor noastre deseori
reflect o dorin de schimbare a vieii, cum ar fi: Partenerul perfect pentru mine va aprea
acum sau Am o via abundent, acum i n viitor. Cunosc oameni care i-au fcut o
disciplin serioas din a rosti afirmaii.
Ei i ncep ziua stnd n baie i,citind toate bileelele lipite pe oglind, care le reamintesc de
afirmaiile lor. n timp ce conduc spre lucru dimineaa, ei citesc alte bileele, cele de pe bordul
mainii, sau cele care atrn de oglinda retrovizoare.
n birourile de la serviciu, pe mese i pe monitoarele computerelor sunt i mai multe bileele, fiecare
cu scopul de a le reaminti de acele lucruri pe care au ales s le aib, s le schimbe, sau s le aduc n
vieile lor.
Evident, pentru unii oameni afirmaiile au deschis ui importante. Pentru prima dat, oamenii au
nceput s se simt nzestrai cu puterea de a-i schimba viaa i rspunztori n ceea ce privete
evenimentele pe care le triesc. Pentru unii, afirmaiile au dat, n mod evident, roade. Pentru
muli, totui, ele n-au adus nimic nou. Dup luni i luni n care au repetat formulele creatoare, fr
nici un rezultat, ei pur i simplu au renunat s mai rosteasc afirmaiile. Vechiul nostru model de
gndire, emoie i simire i-ar putea ajuta pe acetia s neleag ce s-a ntmplat sau de ce nu
s-a ntmplat..
112

si totusi noi crem condiiile prin care atragem n prezent un anumit rezultat din viitor
Dezvoltat la nceputul secolului al XX-lea, tiina fizicii cuantice stabilete principii care permit ca
timpul, rugciunea i viitorul nostru s se relaioneze strns, n moduri pe care abia ncepem s le
nelegem. Printre proprietile care ne intrig la teoria cuantic este i aceea care se refer la
existena mai multor rezultate posibile pentru aceeai secven de timp dat. Fcnd analogia cu
pasajul biblic care spune c n casa Tatlui meu sunt multe lcauri, casa lumii noastre este casa
mai multor rezultate posibile, n funcie de condiiile pe care le crem n vieile noastre.
n loc s ne crem realitatea, poate c ar fi mai potrivit s spunem c noi crem condiiile prin care
atragem n prezent un anumit rezultat din viitor, deja existent ca alternativ.
Alegerile pe care le facem ca indivizi determin locaul, sau posibilitatea cuantic, pe care o vom
experimenta n vieile noastre personale. Dat fiind faptul c alegerile noastre individuale cad sub
incidena unor categorii largi care fie afirm, fie neag viaa din lumea noastr multele noastre
alegeri fuzioneaz ntr-un rspuns unic, colectiv, la provocrile momentului. De exemplu, dac
alegem iertarea, compasiunea i pacea, atragem variante de viitor care reflect aceste caliti.
Frumuseea analogiei fcute anterior cu principiul lui Hermes Trismegistul, precum n Cer, aa i pe
Pmnt este c ni se arat semnificaia fiecrei alegeri fcute, n fiecare moment, de orice brbat
sau femeie, oricine ar fi ei. n absena banilor sau a privilegiilor, toate alegerile au aceeai for i
valoare. Cu certitudine, a naviga printre posibilitile oferite de via reprezint un proces de grup.
ntr-o lume cuantic nu exist fapte ascunse i aciunea fiecrui individ conteaz. Suntem aici, n
lumea pe care o crem mpreun. Nici profeiile antice, nici cele moderne nu pot prezice viitorul,
noi ne perfecionm alegerile n fiecare moment! Dei putem avea impresia c ne aflm pe crarea ce
duce spre un anume rezultat, drumul nostru se poate schimba n mod radical pentru a produce un alt
rezultat, care este oarecum neprevzut.
Previziunile ofer doar posibiliti. Fizicianul Richard Feynman, considerat de muli a fi unul dintre
cei mai mari reformatori de la Albert Einstein ncoace, a vorbit exact despre aceast cheie a profeiei,
atunci cnd a declarat: Nu tim cum s prezicem ce se va ntmpla ntr-o anume situaie. Singurul
lucru care poate fi prezis este probabilitatea manifestrii unor evenimente diferite.
Poate c cele mai importante pasaje din textele noastre precretine pierdute sunt cele care se refer la
o veche tiin, cunoscut azi cu numele de rugciune. Considerat de muli drept rdcina oricrei
tehnici, rugciunea, care este uniunea dintre gnd, sentiment i emoie, reprezint ansa pe care o
avem de a vorbi n limba schimbrii att n lumea noastr, ct i n corpurile noastre. Prin cuvintele
unor alte vremuri, ni se reamintete de potenialul pe care rugciunea l poate aduce n vieile
noastre. Acum, cercetarea modern ofer aceeai perspectiv, n limbajul propriei noastre tiine. La
sfritul anilor 80, efectul rugciunii i al meditaiei colective a fost confirmat prin studii efectuate
n orae mari, n care nivelul de infracionalitate a sczut considerabil, datorit acestor activiti
realizate de cei pregtii n acest sens.^
Studiile au eliminat posibilitatea coincidenei care s-ar fi putut datora ciclurilor naturale,
schimbrilor n politica social, sau aplicrii legii. n timp ce n interiorul grupurilor de studiu s- a
creat o stare de calm i de pace, efectele eforturilor lor s-au fcut simite i dincolo de pereii
cldirilor n care se rugau, sau meditau. Printr-o reea invizibil, care prea s ptrund n sistemele
de credin, n organizaii i n straturile sociale ale oraelor, opiunea pentru pace a ctorva persoane
a influenat vieile multora. A existat, n mod clar, un efect direct, observabil i msurabil al
comportamentului uman influenat de grupurile care se concentrau prin rugciune sau meditaie.
Schimbarea a fost oare creat de cei care s-au concentrat continuu asupra pcii, sau aceste rugciuni
i meditaii dovedesc cumva o alt posibilitate, cu mari implicaii, demonstrat pn acum doar n
condiii de laborator?
Dac teoriile din fizica cuantic, menionate anterior, sunt corecte, atunci, pentru fiecare infraciune
petrecut ntr-un ora mai exista deja i o alt alternativ simultan: una n care infraciunea este
absent. Cercettorii numesc asemenea posibiliti suprastraturi pentru c par s acopere una
dintre realiti, cu rezultatul unei posibiliti noi. Exist oare anumite feluri de a te ruga, care s
cheme aceste suprastraturi n realitatea prezent! Pentru ca acest lucru s fie posibil cum ar fi, de
exemplu, n experimentele descrise mai sus varianta pcii i cea a infraciunii trebuiau s existe
simultan, una cednd n favoarea celeilalte. n sistemul nostru de gndire, este imposibil ca dou
113

lucruri s mpart acelai loc, n acelai timp sau e cumva posibil? n ultima sa carte, Descifrarea
Codului Biblic, Dr. Jeffrey Satinover, relateaz despre unele cercetri noi i extraordinare care
vizeaz tocmai asemenea posibiliti. ntr-unui din aceste studii, raporteaz Satinover, doi atomi cu
proprieti foarte diferite au fost surprini manifestndu-se ntr-un mod ce sfideaz legile naturii, aa
cum le nelegem noi astzi.
n anumite condiii, cei doi atomi ocupau acelai loc n exact acelai timp!
Pn la efectuarea acestor studii, un astfel de fenomen fusese considerat imposibil. Acum tim c nu
este aa. Ceea ce se ntmpl n lumea noastr, la un anumit moment dat, este indus de oameni,
maini, pmnt i natur. La nivelul cel mai elementar, ne referim la atomi. Dac dou dintre
crmizile care stau la baza lumii noastre pot coexista n acelai moment, atunci e posibil ca
mai muli atomi, aflai n circumstane diferite, s fac acelai lucru, obinndu-se rezultate
diferite. Diferena poate fi, pur i simplu, una de proporie. Prin intermediul rafinatului limbaj al
fizicii cuantice, dispunem acum de vocabularul necesar pentru a descrie cu precizie modul n care
participm la determinarea rezultatelor din viitorul nostru.
Observnd c experienele vieilor noastre exist ca evenimente situate de-a lungul axei timpului,
strmoii ne reamintesc c, pentru a schimba natura experienei noastre, trebuie doar s alegem
o nou direcie de aciune. Diferena dintre acest sistem de gndire i ideea potrivit creia noi ne
crem realitatea prin acionarea asupra structurii creaiei, este complex i, n acelai timp, extrem de
subtil. n loc s crem i s impunem transformarea lumii noastre, poate c strvechea soluie
sugerat de maetrii schimbrii pasive din trecut o reprezint capacitatea noastr de a ne
schimba direcia spre care ne concentrm atenia. Buddha, Gandhi, Iisus din Nazareth, ca i cei
care au participat la rugciunea colectiv din noiembrie 1998 au simit toi efectul unei asemenea
schimbri. Fizica cuantic sugereaz c, prin re-direcionarea concentrrii noastre locul spre care
ni se ndreapt atenia aducem n manifestare un nou curs al evenimentelor, n vreme ce, simultan,
eliminm un curs existent al evenimentelor, care nu ne mai este de folos.
Se poate, oare, ca aducerea pcii n vieile noastre s depind de simplul efort de a ne
concentra asupra pcii ca i cum aceast pace ar fi ceva ce deja s-a obinut?
Membrana ce desparte alternativele posibile de viitor ar putea fi att de subire, nct s nu ne
dm seama cnd trecem la un alt rezultat.
De exemplu, impulsul brusc de a face mai multe exerciii fizice, de a mnca altfel, sau de a reveni
la o relaie zbuciumat, reprezint o nou alegere, ce sparge structura tiparului prezent i promite un
alt rezultat. Dei s-ar putea s simim c alegerea a fost spontan sau fireasc, schimbarea ne
permite acum s experimentm posibilitatea sntii, sau a unei relaii care, n trecut, era, doar un
vis.
Rugciunea este limbajul care ne permite s ne exprimm visurile, s le transformm ntr-o
realitate a vieii noastre. Dar dac alegerile noastre au fost fcute n mod intenionat?
Acum, poate c mai mult dect n orice alt moment al istoriei, alegerea rezultatului ne
aparine. Odat ce am citit cuvintele, am recunoscut posibilitile i ne-am deschis n faa unor idei
noi, nu ne mai putem ntoarce la nevinovia momentului anterior.
n prezena a ceea ce am vzut/trebuie s-i dm experienei noastre un sens. Am putea ignora ceea
ce ni s-a artat, pretextnd lipsa de dovezi sau de informaii suficiente, ori am putea s mbrim o
nou cale. Clipa n care ne mpcm cu fiecare nou posibilitate, este clipa n care ncepe magia
este clipa alegerii.
Acum, cnd lumea noastr d natere unui nou Pmnt, suprafeele de uscat, modelele climatice,
calotele glaciare i transformrile cmpului magnetic sunt toate supuse schimbrii. n lumina
ultimelor cercetri, care este capacitatea noastr de a aplica nelepciunea unor texte vechi de dou
mii de ani la scar global, pentru a obine un rspuns care s aib ca rezultat vindecarea, pacea i o
tranziie armonioas?
Bibliografie Greg Braden

Tamaduire si protectie
114

Astazi sarbatorim Boboteaza!

Aghiasma Mare, apa sfintita in ziua de Boboteaza are puteri tamaduitoare pentru toata fiinta
noastra atunci cand o bem cu sufletul in rugaciune.
Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca
in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a
prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea
Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in
Constitutiile Apostolice Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de
Pasti.
In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne
Sarbatorita inca de la inceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul (lucru ramas
pana astazi in practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici
necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea
Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat.
Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din
Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: Eu
am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa
se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan.
Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se
boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel,
iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.
Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In
ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii
tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii
imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa,
adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul
Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui
Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.
In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau
sau vreun izvor, pentru Slujba Sfintirii Apelor. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului
sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.
sursa : http://www.crestinortodox.ro
115

Psalmului 90 are ca efect starea de liniste si puritate sufleteasca si certitudinea de

nezdruncinat a protectiei divine.
Iata textul psalmului:
Cel ce locuieste mereu numai cu ajutorul Celui Preainalt, care este Dumnezeu Tatal, sub
acoperamantul Dumnezeului Cerului va Salaslui.
El va zice Domnului Dumnezeu: <<Tu esti sprijinitorul meu, Tu esti mantuirea mea, spre Tine,
Dumnezeul meu voi nadajdui mereu!>>.
Puterea lui Dumnezeu te va izbavi din cursa vanatorilor celor rai si de cuvantul tulburator.
Cu spatele Sau te va umbri pe tine si sub aripile Lui tu vei nadajdui; ca o arma de neinvins te va
inconjura atunci adevarul Lui.
Cu puterea lui Dumnezeu mereu in tine, nu te vei teme de frica de noapte, nici de sageata ce zboara
ziua.
Tu nu te vei speria de toate cele care umbla in intuneric si nici de molima ce bantuie intru amiaza.
Cadea-vor secerati din imediata ta apropiere 1000 si zece mii vor cadea de-a dreapta ta, dar de tine
nimic rau nu se va apropia.
Mereu calm si fericit cu ochii tai vei privi, si rasplatirea pacatosilor dupa faptele lor o vei vedea.
Pentru ca tu doar pe Domnul Dumnezeu care este mereu nadejdea ta si Cel preainalt, l-ai pus scapare
tie.
Nu vor veni niciodata spre tine relele si violenta nicicand nu se va apropia de lacasul tau,
caci ingerilor sai de lumina, Domnul Dumnezeu le va porunci ca pe tine sa te pazeasca mereu in
toate actiunile si caile tale.
Pe maini si pe aripi te vor inalta pe tine ingerii Domnului., ca nu cumva sa impiedici de vreo piatra
piciorul tau.
Peste aspida si vasilic tu vei pasi si vei calca triumfator peste leu si peste balaur.
Caci de vei nadajdui catre Mine, Eu il voi izbavi pe el, zice Domnul Dumnezeu si Il voi ocroti pe el,
caci a cunoscut si a crezut cu tarie in numele Meu.
Striga-va cand va avea nevoie catre Mine si atunci Eu il voi auzi pe el; alaturi de el voi fi mereu la
necaz si il voi salva pe el si-l voi face sa urce catre Mine.
Cu multe zile fericite il voi umple pe el si II voi arata lui mantuirea si slava Mea.
Amin
Pace si lumina!

Bate si ti se va deschide
Un prieten foarte drag mie, mi-a trimis acesta povestioara
Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul
strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai
vanda ziare. S-a dus la un politist si l-a intrebat:
Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea
asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig
acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.
Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba
mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar Ioan 3 cu 16 si te vor
lasa sa intri.
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a
uitat la ea si a zis: Ioan 3 cu 16. Femeia i-a zis: Intra, fiule. L-a luat inauntru si i-a aratat un
leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se:
Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.
116

Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: Iti este foame?. El a raspuns: Ei bine, doar un pic. Nu
am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare. Femeia l-a invitat in
bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a
mai putut. Apoi s-a gandit: Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat
infometat.
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se
inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit:Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu
siguranta curata un baiat murdar. Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie
care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a
invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in
intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: Ioan 3 cu 16?
nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a
mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat
in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta: Intelegi tu ce inseamna Ioan 3 cu 16? l-a intrebat ea
gentil.
El a raspuns: Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul
mi-a zis sa le folosesc. Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Iisus.
Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Iisus. Stand acolo, s-a gandit: Ioan
3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.
Stii tu, trebuie sa -ti marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor
sa-L trimita pe Iisus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Iisus sa fie de acord sa faca un
asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Iisus
suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Iisus pe cruce
pana la sfarsit. Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.
Ioan 3:16
Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede
in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
Dragii mei, ceea ce vreau eu sa va transmit cu acesta povestioara este dragostea pe care ar trebui sa o
avem fata de semenii nostri, pe care ar trebui sa-i iubim si sa le deschidem usa in vreme de grea
incercare, asa cum Dumnezeu Tatal din iubirea Lui atat de mare pentru oameni a daruit pe Fiul Sau
Iisus pentru mantuirea noastra vesnica.
Deschide-ti sufletul si primeste dragostea Lui infinita, primeste pe Iisus in inima ta! Si impartaseste
din putinul tau celor ce au nevoie de ajutor!
Iisus a zis: Pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va marturisi si Fiul omului inaintea
ingerilor lui Dumnezeu; dar cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor, va fi lepadat si el inaintea
ingerilor lui Dumnezeu.
Eu Il iubesc pe Dumnezeu cu toata fiinta mea!
Filipeni 4:13 ? Pot totul in Hristos, care ma intareste.

Karma de familie
Constientizarea karmei este una dintre cele mai dure experiente! Cand practic incepi sa realizezi De
ce se intampla ! si incepi sa iti retraiesti experientele trecute
Ei bine acest proces este de durata si cum spunea o buna prietena ai doua posibilitati : calea mai
usoara a constientizarii si a vindecarii sau calea cea mai grea si mai dureroasa, a suferintei, pentru ca
nu vrem sa intelegem si persistam in aceleasi greseli.!
Cititi-l pe Lazarev si va veti ajuta sa intelegeti propriile lectii karmice! Karma de familie este un
adevarat puzzle in care pe masura ce va treziti incepeti sa descoperiti cat este de importanta
iertarea si iubirea!
117

Se pare ca iertarea si iubirea sunt reteta universala a vindecarii, poarta catre un nou
inceput, al eliberarii!
Incepe chiar de acum! Deschide-ti sufletul fata de tine! Indreapta-ti toata dragostea fata de tine, iartate din tot sufletul si cu toata simtirea, pentru tot ce crezi ca esti vinovat! Apoi iarta-i pe toti ceilalti,
cei care au gresit fata de tine si cere-ti iertare fata de toti despre care tu crezi ca ai gresit!
Activeaza acum libertatea ta individuala ca suflet si renunta la toate legaturile pe care le-ai creat prin
experienta ta si te limiteaza ca fiinta! Iarta-te pe tine si pe toti ceilalti si spune-ti: Sunt Ceea Ce
Sunt!
Fa acest tratament din toata inima si repeta-l cat de des poti! Zambeste cu toata inima mergand mai
departe in iubire caci toate drumurile ti se vor deschide!
O teorie care spunea ca ne putem debarasa de karma noastra si putem rupe definitiv legaturile de
familie, ce inca mai dau efecte asupra vietii noastre, m-a determinat sa ma gandesc indelung la
aceasta problema spunea Cristina Demetrescu, astrolog in Revista Lumea Misterelor.
Din punct de vedere astrologic ereditatea se traduce printr-o suita de canale comune de manifestare,
fizice, de personalitate, dar si de conditii de existenta, ce aduc un spirit inainte de reincarnare sa-si
aleaga parintii alaturi de care sa traiasca una sau mai multe lectii comune de viata, pentru a-si arde
karma si pentru a fi ajutat din acel punct de plecare, sa-si vada de drumul sau la un moment dat.
Este cunoscuta de toata lumea acea teorie, care spune ca o greseala grava a unui om se poate
rasfrange asupra 7 sau 9 generatii de urmasi. Dar cine sunt acesti urmasi? Niste biete victime fara
nici un fel de liber arbitru de a alege sa nu sufere din cauza inconstientei unui stramos? Oare asa sa
stea lucrurile? Daca un spirit poposeste intr-o familie si se naste din trupurile a doi oameni este
pentru ca cine se aseamana, se aduna.
Daca parintii nu isi corecteaza in timp greselile, ele la un moment dat se vor rasfrange asupra
copiilor, pentru ca in ei se gaseste informatia de preluare. Daca de multe ori cei mari nu sufera din
propriile incercari, atunci sigur sufera din ale copiilor lor, dar si copiii lor urmeaza sa sufere,
pentru ca preiau multe din apucaturile parintilor. Criticam si ne judecam parintii, tocmai
inversunati pe acele nise care zac si in noi si care stim ca ne vor crea probleme.
Am surprins transferul de karma pe multe astrograme analizate. Daca de exemplu copilul nu ar fi
intrat intr-o anumita incercare, mama nu si-ar fi pus problema propriei rataciri. Daca nu ar fi suferit
copilul, atunci mama ar fi urmat sa sufere de doua ori mai mult, iar boala sau chiar decesul acesteia,
la un moment dat tot s-ar fi tradus prin suferinta copilului. Se naste astfel un cerc vicios. Cum sa te
debarasezi de el, atat de simplu, scuturandu-ti incheieturile, daca nu intelegi cauza problemelor ce au
dat nastere acestui lant karmic?
Menirea copiilor ce duc karma familiei lor este sa devina constienti de intreg arsenalul cu care au
fost inzestrati de Dumnezeu si apoi, urcati pe cateva trepte ale evolutiei lor, sa nu uite de familia, fata
de care au datoria de a-i oferi ajutor spiritual. Nu exista cale de comunicare? Cautati-o!
Cand parintii constientizeaza primii greselile lor si au puterea sa si le remedieze, atunci va fi spre
binele si spre binele copiilor. Insa invers, presupune mai multa suferinta din partea parintilor, si un
efort ulterior mai mare de eliberare karmica.

Cand Sufletul alege

De ce sa alegem suferinta si nu fericirea? Credintele care sustin ca suferinta te aduce mai aproape de
desavarsire te vor conecta cu straturile cele mai de jos ale mentalului inferior. Suferinta nu poate
dobandi nimic, ea este doar o sclavie a nimicului, a ranilor inutile.
Intregul Univers este creat din mii de programe pe care le accesam constient sau nu. Ei bine, aceste
programe activate in nestiinta provoaca suferinta. Aceste programe nu sunt usor de digerat de orice
fiinta, iar nu toti s-au trezit spiritual incat sa inteleaga aspectele creatiei. Aceste programe alese
inconstient aduc suferinta. De ce le alegem? Pentru ca in planuri mai subtile alegem sa ne
desavarsim. Pentru ca egoul ranit uneori alege in locul nostru, neavand control asupra a tot ceea ce
suntem. Sunt programe pe care din dorinta de a ne desavarsi le accesam chiar constient, dar nu
118

facem decat sa provoacam dezechilibre atat de mari incat nu le putem gestiona, mai ales daca am
ales si viata, iubirea, armonia.
Cand alegem purificarea mentalului fiinta sapa in adancuri aducand in viata de zi cu zi distorsionari
incredibil de inteles ca se pot manifesta. Oglinda fiintei este mult distorsionata, chiar socheaza.
Astfel de purificari se fac vreme de cateva vieti. La fel purificarea emotionala. Memoria ancestrala,
toate vietile si entitatile pe care monada le-a manifestat sunt continute de fiinta de acum, cea care
esti. Inauntru ei sunt toate geniile dar si toate slabiciunile manifestate vreodata. Pe masura elevarii
spiritului care este nemuritor, sufletul vine ca cel mai de pret dar divin ajutandu-te cu adevarat in
calea spre indumnezeire.
De aceea cea mai buna alegere a oricarei fiinte este programul de manifestare completa a Vointei
Divine, a manifestarii sufletului in toate actiunile vietii, caci alegerile sufletului nu vor aduce
niciodata suferinta, ci deplinatatea iubirii. A alege Vointa Divina si a ne lasa cu totul in maine ei,
semnifica alegerea de a fi in fluxul armoniei vietii si a planului divin pentru fiecare.
Alege chiar acum sa manifesti deplinatatea iubirii in tot ceea ce faci, manifestand astfel Voia Divina,
armonizand fiecare atom al fiintei tale. Anuleaza derularea oricarui program de suferinta ales
constient sau inconstient si nu uita de puterea cuvintelor. Ele pot fi declansatoare de programe. Nu te
neindreptati spunandu-ti mereu ca nu esti bun, ca nu esti in stare. Nu te blama niciodata, nu accepta
efectul cuvintelor altora care te ranesc. Stai mereu in fluxul iubirii si trimite oriunde in univers este
ingaduit toata negura din suflet si fii in armonie completa cu tine.
Voia Divina aduce fericirea. Tu contii deja fericirea. Trebuie doar sa o manifesti, sa o aduci la
lumina prin iubire, in salasul sufletului, caci doar aici este mantuirea, odihna.
Spune in fiecare zi Manifest doar Voia Divina si iubirea din suflet. Aleg cu dragoste viata si planul
divin ca fiind unicul program in care ating fericirea
Facand acest lucru fii incredintat ca te impreunezi cu Voia Lui. Omraam Aivanhov spunea A
ndeplini voina Domnului nu nseamn numai a asculta de o autoritate superioar, nseamn
deopotriv a nfptui un act magic. Da, fiindc n clipa n care v punei n slujba Domnului, ntreaga
vostr fiin este ocupat, rezervat, nchis altor influene. Toate voinele contrare ce se strduiesc
s o seduc, pentru a folosi, sunt mpiedicate: ea este angajat n alt parte. Cel care declar c nu are
nimic de a face cu voina Domnului se crede liber, dar se neal: cum se afl n btaia vntului,
voinele unei mulimi de creaturi vizibile sau invizibile, oameni, dar i elementali, larve, ncep s se
infiltreze n el pentru a-l folosi. Cel care nu este ocupat de Domnul poate fi sigur c al ii l vor ocupa
i se va afla n slujba celor mai anarhice i perverse voine. Oare este de preferat?
Dar ce este pana la urma viata? Magia data de experienta tuturor trairilor, cautarea iubirii si a
fericirii care nu sunt in nici o alta parte decat in tine insuti. E nevoie doar sa resetam programele si
sa nu mai alegem ce hotarasc altii, indiferent cine sunt acestia, sa alegem fiecare pentru sine cel mai
frumos dar facut de Dumnezeu pe pamant oamenilor, viata. Sa lasam sufletul sa se bucure plenar si
sa fim cu totii ai Lui.

Cand Dumnezeu te atinge

Parintele Arsenie Boca spunea ca Dumnezeu nu asteapta ca noi sa facem minuni, acelea le face El.
Dar ce asteapta Dumnezeu de la noi? Ti-ai pus vreodata aceasta intrebare?
Dumnezeu ne trimite incercari pe de-o parte si daruri pe de alta parte. De ce primim aceste incercari?
Pentru a ne desavarsi, pentru a ajunge sa ne intelegem sufletul, parte din Dumnezeu Insasi.
Incercarile apar pentru a intelege intregul Plan Divin si ce este dincolo de judecata umana umbrita de
pacat, de neiubire si de neiertare.
Dincolo de boala este un sacrificiu, o plata a pacatului stramosesc, o plata a propriilor pacate, o
ocazie de a ierta pe cei ce nu i-am iertat o viata intreaga, considerandu-ne indreptatiti sa simtitm asta,
caci nu au raspuns asteptarilor noastre. Dar negandind poate ca aceste asteptari au fost inselatoare
iar dincolo de ceea ce vedem cu acesti ochi fizici, cel ce ne-a produs suferinta nu este omul ci
demonul ce s-a manifestat prin el. De ce nu intelegem asta? Pentru ca am fost crescuti si educati sa
119

credem doar ceea ce vedem si simtim noi, constiinta noastra fiind singurul adevar, neluand in
considerare valurile iluziei ale propriei persoane, in nici un caz cautand adevarul divin. Si atunci
judecam, ne blamam si cel mai trist dam vina pe Dumnezeu.
Ce esti dispus sa faci pentru a face Voia Divina? Esti dispus sa faci totul? Pana sa ajungi sa intelegi
ca a face Voia Divina inseamna sa iti implinesti destinul si sa devii fiinta perfecta pe care Dumnezeu
a creat-o, treci prin toate portile tristetii si disperarii, crezand ca aceasta este viata ta. NU! Nu aceasta
este viata ta!
Mai devreme sau mai tarziu, faptul ca nu ti-ai iertat mama sau tatal, copiii, fratele sau sora, sotul,
sotia, profesorii, prietenii va amprenta constiinta ta ca mai apoi sa ramai prins intr-o lectie fara de
sfarsit, lectia iubirii. In lipsa iubirii apare tristetea, in lipsa iubirii apar neajunsurile, in lipsa iubirii
apare boala, iar in final moartea. De ce este construita lumea astfel? Pentru ca iubirea este Insasi
Dumnezeu Tatal Creator iar a trai fara Dumnezeu este ca si cum ai trai fara suflet, fara nici un rost in
aceasta lume.
Imi vei spune, dar cum pot sa iert toata suferinta pe care mi-a creat-o? Cum te iarta Dumnezeu pe
tine! Pentru toate greselile pe care le marturisesti si te caiesti pentru ele. Fiind dispus ca incepand de
azi, de acum, sa Il manifesti in toata viata ta. Iertand omul te ridici pe tine insati. Omul raneste din
slabiciune, iar daca iti este parinte poate alege constient sau nu, sa ia asupra sa un rau pentru ca tu sa
fii liber. Alege sa se sacrifice pe sine purtand un rau, chiar inconstient, pentru ca viata ta sa aiba un
alt sens si tu sa nu porti povara karmei de neam. Abia cand vei intelege acest lucru vei vindeca toate
ranile, care nu te lasa sa primesti toata lumina de care ai nevoie.
Anumite programe malefice nu pot fi oprite de a fi transmise la descendenti decat prin sacrificiu
personal. Cand reusim sa intelegem acest lucru vom trece cel mai greu examen al vietii. Abia atunci
vom putea vindeca toate ranile trecutului. Ceea ce pentru tine poate fi cea mai cumplita experienta,
poate sa fie cea mai perfecta alegere la nivel de spirit, pe care ai fi putut sa o faci de-a lungul
intruparilor tale. Datorita unei experiente viata ta poate capata un sens. Alta persoana daca ai fi ales
in locul celei ce te-a facut sa suferi, nu ar fi putut sa iti deschida un asemenea drum. Protectia divina,
in final va face ca destinul sa te separe de orice suferinta, atunci cand e momentul potrivit, purtand
cu tine lectia pe care o ai de invatat de aici : neiertarea, tradarea, abandonul, etc. Lectie care se va
repeta pana vei intelege.
Uneori cel mai mare dusman poate fi cel mai mare benefic al nostru, sacrificandu-se pe sine pentru
ca noi sa ne putem ridica in Lumina, oprind la ei intregul rau ce vine din karma. Acest sacrificiu nu
ai cum sa il constientizezi niciodata daca ratacesti pe caile iluziei, departe de Dumnezeu.
Dar incercarile vor continua Sunt momente cand Dumnezeu iti cere sa lasi totul si sa pleci. Ai fi
dispus sa faci asta ? Sa iti asumi toate riscurile si toate greutatile ce ar urma? Fara sa te gandesti la
nimic, renuntand la orice atasament? Gandeste-te intotdeuna ca cei ce vor ramane in viata ta sunt cei
care trebuie, iar tot ceea ce avem este de la Dumnezeu, nimic nu ne apartine. Sunt daruri pe care leam primit si pentru care sa fim recunoscatori.
Cand sufletul iti este plin de bucurie si ai puterea de a muta mutii din loc, nici o clipa sa nu te
indoiesti ca oriunde vei fi, va fi bine. Cand Dumnezeu ne incearca El ne arata cat de mult ne iubeste.
Trecand peste incercari primim binecuvantarea Lui iar atunci ne vom simti cei mai iubiti si mai
fericiti oameni de pe pamant. Caci atunci cand Dumnezeu te atinge, toata viata este o binecuvantare.

Constientizarea blocajelor emotionale

Bolile au cauze mult mai profunde si de cele mai multe ori de natura emotionala. Aparenta vindecare
determina migrarea bolii catre alt segment, daca nu este inteleasa problema si constientizata. Corpul
acumuleaza toxine din cauza miscarilor gresite, a mancarii nepotrivite, a unei conditii fizice,
emotionale si mentale proaste. Aceste toxine sunt depozitate in anumite locuri din corp, dar mai ales
in incheieturile mari, sistemul limfatic, organele interne si cap.
Daca trupul, mintea si ceea ce ne inconjoara traiesc si lucreaza bine, corpul isi elimina toxinele.
Calea interna de eliminare este tractul intestinal, ficatul, rinichii, vezica urinara si lichidele
120

corporale. Unele toxine sunt eliminate prin glandele sudoripare si, insa daca ceva nu merge aici,
corpul le elimina tot asa de bine prin piele. Daca, din anumite motive, toxinele nu pot fi eliminate
toxicitatea creste in balanta corpului pana cand acesta ajunge la boala. Primul pas catre boala poate fi
tensiuneala toate nivelele! Daca trupul nu iese corect din tensiune, atunci organele interne devin
intoxicate si.bolnave.
Iata cum si unde sunt stocate blocajele emotionale:
INIMA: Este pompa vascular a sistemului sanguin, ea are 4 camere, cele dou din dreapta sunt n
legtur cu plmnii, cele dou din stnga sunt n legtur cu restul corpului. Inima primete sngele
neoxigenat prin partea dreapt i-l pompeaz n plmni. Sngele oxigenat de la plmni se ntoarce
n partea stng i de acolo este trimis n restul corpului. n trupul emoional (n dublu vital) se
stocheaz n dreptul inimii anumite blocaje emoionale: regrete, dezolare, tristee profund, pierderea
unui obiect sau a unei persoane iubite, frica, tristeea cauzat de respingerea de ctre alii, jignirea i
orice te rnete, cnd cineva se ferete i ascunde ceva de fric (de a muri sau de a tri), blocaje din
cauza iubirii, precum i dezechilibru dintre a da sau a primi.
PLMNII: Aduc aer pentru a fi absorbit n snge i descarc sngele de gazele toxice. La nivelul
lor n dublu vital, se stocheaz blocaje emoionale: furia, frica i lipsa de vitalitate. Acestea stau la
baza astmului bronic. Tusea este un reflex care ncearc s elimine durerea provocat de trauma
emoional.
STOMACUL: Primete mncare i ncepe procesul de digestie, pregtete mncarea pentru a fi luat
de intestinul subire. Blocajele depozitate n dublul vital n dreptul stomacului sunt vechi norme,
idei, provenite din familie, colegi de coal, munc, profesori, preoi, doctori etc.
ULCERUL este materializarea furiei, care muc din stomac. TREPIDAII N STOMAC provin de
la fric, anxietate. INDIGESTIA provine de la gnduri, sentimente nvechite, idei, care nu-i mai au
loc n viaa individului, frica de schimbare precum i frica i de a fi dezaprobat se stocheaz tot aici.
INTESTINUL SUBIRE: Umple cavitatea abdominal i este mrginit de intestinul gros, primete
hrana digerat din stomac i folosete secreiile din pancreas i ficat pentru a digera mncarea. El
este responsabil pentru digerarea substanelor digestive, inclusiv a vitaminelor.
INTESTINUL GROS: Absoarbe apa, vitaminele i mineralele. Include i apendicele. Intestinul gros
ascendent este n dreapta, transvers i descendent n stnga. Stocheaz blocaje emoionale la nivelul
abdomenului, n dreptul centrului Hara, un centru energetic. Se stocheaz: sentimente neexprimate
de fric i furie i nevinovie. Creierul dac nu poate terge sau rezolva unele probleme, le
depoziteaz n zona energetic a abdomenului.
FICATUL: este cel mai mare organ i este responsail pentru o multitudine de substane chimice i de
transformri. Sngele aduce substane nutritive n ficat care convertete hidrocarbonatele n grsimi
i proteine. Ficatul face colesterol, depoziteaz vit. A, B12 i fierul. Scoate substanele toxice din
snge. La nivelul lui, sunt depozitate blocajele emoionale, furie i fric, care au fost stocate aici
timp ndelungat.
VEZICA BILIAR: se afl chiar sub ficat. Ea colecteaz bila secretat de ficat. Bila ajut la digestia
grsimilor, fcndu-le solubile n ap, putnd astfel ca enzimele s le descompun. Depozitarea
blocajelor emoionale n zona vezicii biliare sunt furia, transformat n dezgust,
desconsiderarea.
PANCREASUL: secret enzime care intrate n intestinul subire ajut la digestia glucidelor,
grsimilor i proteinelor. El produce i insulina. Este considerat o gland cu secreie intern, funcia
lui influeneaz ali hormoni. La nivelul lui, sunt stocate blocaje emoionale ca: sentimentul c ceva
lipsete din via, nemulumirea fa de via, c nu-i ofer ceea ce ai fi dorit, lipsa srii i piperului
din via, a strlucirii ei. Sunt de asemeni oameni care stocheaz aici excesele de amabilitate i de
buntate.
SPLINA: este un organ limfatic, filtreaz sngele i acioneaz n sistemul imunitar. La nivelul su
sunt stocate blocaje emoionale ca: emoii datorate unor probleme nefinalizate, datorate unor relaii
cu alte persoane din trecut, moartea unei persoane, pierderea unui loc de munc sau al unui stil de
via care te in legat de trecut.
121

RINICHII: menin echilibrul electrolitic, chimic, al tuturor fluidelor din organism, menin nivelul de
ap din organism i proceseaz plasma din snge. Menin echilibrul ntre acizi i baze n organism.
Aici, la nivelul lor, se stocheaz blocaje emoionale (rinichi i suprarenale). n dreptul lor, se afl
centrul energetic oc-traum care poate crea supraactivitate a sistemului nervos vegetativ simpatic,
care duce la declanri mari de adrenalin. Suprarenala i rinichiul au rol i n vindecarea sistemului
de autoimunitate. Se trateaz aceast regiune a corpului n caz de oc, traum, boal, intervenii
chirurgicale, dezechilibre emoionale, stres de orice fel, alergii, lips de
vitalitate, precum i reaciile automate de fric.
ALTE LOCURI UNDE SE DEPOZITEAZ EMOIILE
CAPUL: este locul unde se afl centrul de comand al corpului. El este locul unde ne proiectm
viaa. Echilibrul n aceast zon este important pentru echilibrare general: psihic, emoional,
fizic i mental.
N.B. durerile de cap sau migrenele sunt de cele mai multe ori sentimente refulate care cauzeaz
dezechilibre, n timp ce partea contient ncearc s gseasc cauza pentru care lucrurile nu merg
sau nu sunt cum ar trebui s fie.
OCHII: sunt n legtur cu vederea interioar, sentimentele i auzul (n legtur cu al treilea ochi sau
centrul clarviziunii). A nu fi luat n seam de alii, a nu vedea dorinele altora, a nu vrea s vezi chiar
ce este sub nasul tu (miopie) sau a nu vedea ceea ce este n alte locuri ndeprtate (vedere scurt)
sunt sentimente care se stocheaz la nivelul ochilor. Ochii sunt legai de canale cu sinusurile unde
sunt depozitate lacrimile. Ochii sunt de asemeni n conexiune cu ovarele, uterul, testicolele i
prostata.
URECHILE: Ascult pe alii i de a fi asculta. La nivelul lor se produc blocaje provenite din
sentimente: ceea ce nu vrem sau n-am vrut s auzim. Ele sunt legate de tensiunea arterial, de
echilibru n sens general i de claritate.
GTUL (laringele) este sediul vorbirii, expresii verbale personale. La nivelul gtlejului sunt blocaje
emoionale cauzate de nbuirea cuvintelor sau ideilor, gndurilor sau credinelor. Se produc aceste
blocaje atunci cnd omul nu spune ceea ce trebuia s fie spus, vorbete prea mult, face s tac
sensibilitatea. GTUL: verbalizeaz i exprim. Blocajele din zona gtului sunt cauzate de idei sau
cuvinte
sau
gnduri sau credine, care i rmn fixate n gt i cu care te neci. De asemeni, blocajele pot proveni
din a nu spune ceea ce trebuie spus sau de a vorbi prea mult i de a-i fi nchis gura. Blocajele n
aceast zon sunt n legtur cu greutile i responsabilitile pe care le duci n spate, i care te
apas prea greu. Blocajele sunt, de asemenea, n legtur cu oamenii cu vederi de cal (nu vede nimic
nici
n
dreapta,
nici
n
stnga), cnd i lipsete ajutorul celor din jur sau cnd ai o gndire neflexibili.
TRACTUL INTESTINAL: constipaia se datoreaz refulrii unor sentimente de obicei de furie, de
fric sau vinovie. Colita (diareea) este datorat eliminrii unor sentimente vechi, gnduri, idei, pe
care nu le-ai nfruntat sau rezolvat.
OVARELE I UTERUL: la nivelul lor se stocheaz ura mpotriva brbailor i probleme generale
legate de natere, avort, avort provocat, viol, frica, vinovia i furia n legtur cu sexualitatea.
VEZICA URINAR: stocheaz sentimente de furie, vinovie, legate de sexualitate.
PROSTATA: aici se stocheaz vinovie legat de sex, furie mpotriva femeilor, sentimentul de
neputin, lipsa ajutorului.
COAPSELE: sunt un sistem de suport al trupului, la nivelul lor de obicei se acumuleaz sentimentele
de furie i fric (se manifest ca depozite lipidice), sentimentul de vulnerabilitate i lipsa proteciei
(lipsa de depuneri la nivelul coapselor).
GENUNCHII: sunt rspunztori de flexibilitatea n gndire i de siguran (suportul) n via.
Genunchiul stng este resposabil de suportul emoional intern. Genunchiul drept ine de suportul
emoional extern pe care i-l produce slujba, banii, prietenii. Suportul de la mam se depoziteaz n
genunchiul stng, suportul de la tat n genunchiul drept. Prinii care i-au inversat rolurile vor avea
simptomatologie revers n genunchi (dreptul se va comporta ca stngul).
122

GLEZNA: legtura ei este cu gndirea, analiza, nelegerea i ntrebarea De ce?.

LABELE PICIOARELOR: au legtur cu atitudinea (ce reprezentm noi prin atitudinea noastr).
Aici sunt stocate sentimentele: dac suntem n stare s lum atitudine pentru noi i pentru alii, dac
suntem n stare s dm exemplu de comportament altora, dac te simi mplint sufletete. Talpa
piciorului conine proiecii ale tuturor organelor din corp. De asemeni, este n legtur cu simul
realitii practicului n via.
UMERII: Umrul drept poart greutile i responsabilitile datorate familiei, meseriei, lumii sau
altora. Umrul stng poart emoiile interne precum i responsabilitile pentru propria via fizic,
spiritual, emoional, mental, precum i responsabilitatea creterii (evoluiei) n aceste domenii.
Aici
sunt
stocate
de
asemeni
sentimentele
de
vinovie
REGIUNEA DIN PARTEA DE SUS A SPATELUI: Partea dreapt stocheaz furie, dezechilibre
datorate excesivei drnicii, stocheaz suprri banale, iritaii, atunci cnd din cauza acestor mici
tulburri rbufneti sau ii n tine, cnd ascunzi sau exteriorizezi aceste mici suprri, atunci cnd te
dezvinoveti n legtur cu dezechilibrul pe care l creeaz datul sau primitul (fie dai prea mult, fie
primeti prea mult). Partea stng stocheaz sentimentele de tristee la pierderea unei persoane dragi,
prerile de ru, pierderea unor lucruri, vinovia. De cele mai multe ori, partea stng rezoneaz la
primitul excesiv, fr a da n schimb suficient de mult.
REGIUNEA DORSO-LOMBAR: stocheaz furia, sentimente neverbalizate, stres legat de sex,
bariere care te despart de sexul opus.
REGIUNEA COCSO-SACRAT: are de-a face cu supravieuirea, activarea lui kundalini , frica de
succes, frica de a tri, frica de a aciona.
In terapia acestor blocaje va propun drenajul limfatic, masajul Reiki, tehnicile de respiratie,
reflexoterapia, alimentatia sanatoasa, fitoterapia, aromoterapia, homeopatia..
bibliografie John Armitage

Iisus, Lumina Sufletului

Viata mea s-a schimbat complet din momentul in care I-am simtit prezenta. El, se pregatea sa
coboare Iar eu ma pregateam sa intampin Anul nou, 2010 Eram cu Codrina, maestra mea, intr-o
123

bucatarie de vorba, in casa unor prieteni din Arad. Am privit-o plina de emotie la un moment dat si
am intrebat-o: Tu vezi ce vad eu??? Iar ea, abia ca a putut raspunde Daaa! Am inceput sa
tremur, traiam cel mai minunat si incredibil moment al vietii mele. I-am chemat pe toti ai casei si Lam intampinat cu paine si vin spunand rugaciunea Tatal Nostru, nu stiam ce altceva puteam face.
Am aprins o lumanare si am stat cuminti iar inima ne batea cu putere Am simtit cum trece pe la
fiecare si ne binecuvanteaza. Apoi a urcat. Nimic din ceea ce a insemnat acea seara nu mai contat.
Tremuram. Am iesit in curte si am privit cerul cu lacrimi in ochi si ma intrebam cum este
posibil? Din acel moment viata mea s-a schimbat si Ii multumesc pentru fiecare secunda ce a
urmat. Sper doar, sa Il pot intampina cum se cuvine in fiecare zi din viata mea. Invatatorul meu a
batut la poarta sufletului meu si eu I-Am Deschis cu toata dragostea mea!
Pentru a te conecta cu Iisus nu ai nevoie de nici o initiere, de nici un ritual,ai nevoie doar de
Credinta! Iar rugaciunea nu este una anume ci una speciala,cea care vine din suflet, cu cuvinte tale!
Iti trimit o meditatie superba cu Iisus :
Click pe linkul de mai jos sau click dreapta + save as
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-77f28161ff.zip
Numele prin care este desemnat IISUS HRISTOS, Fiul lui Dumnezeu, in lumea eterica este
SHONA. Tradus intr-o limba omeneasca, SHONA are o semnificatie semantica complexa. Numele
intreg al lui Iisus Hristos in lumea eterica este SONA SANTIA SONA HAMATHAI, iar traducerea
literala in limba omeneasca este Primul nou alcatuit vreodata in desavarsire. SANTIA era numele
lui Adam inainte de cadere. Dupa cadere, Adam s-a numii SAIA. Astfel, Iisus Hristos estre Noul
Adam, cel care a devenit modelul tuturor oamenilor, Alfa si Omega.
Iisus Hristos este numit in lumea eterica Noua lumina sau, dupa cum se spune uneori in limba
eterica, Domnul sufletelor toate acum, cel cu toata Puterea si Taria in ceruri si pe pamant acum.
Uneori, Iisus Hristos este numit prin numele ISSHONA. ISS este numele lui DUMNEZEU:
Dumnezeu este numai UNUL. Altul (alt adevar) nu este, caci adevarul este UNUL, spunea
Ingerul Gabriel. Tradus din limba lumii eterice akataka in limba folosita de oameni, termenul
UNUL nu se refera la cifra 1 ci la Cel Preainalt.
Sinonimul lui UNUL este cuvantul ISS (este vorba despre trancrierea fonetica a termenilor din limba
lumii eterice) iar ISS este unul din numele lui Dumnezeu in limba lumii eterice (alt nume fiind
HAUTI). Cuvantul derivat ISSHONA poate fi tradus aproximativ prin formula ADEVARUL
SUPREM CARE LUMINA LA INCEPUTURI, iar SHONA, numele acordat in lumea eterica lui
IISUS HRISTOS, poate fi tradus prin formula Noua Lumina rupta din Lumina de la inceputuri. De
aceea, se spune ca Adevarul, acum, este de-al cunoaste pe ISS intr-o alta denumire HAUTI prin
SONA, adica Adevarul este sa-l cunosti pe Dumnezeu Tatal prin Iisus Hristos.
In lumea eterica, SHONA inseamna, in sens derivat, strangere de mana. Desi in lumea oamenilor,
strangerea de mana s-a desacralizat, in lumea eterica, strangerea de mana este in continuare
sacrosancta. Pentru Ingeri, SHONA inseamna Lumina din Lumina sau, altcumva spus, Lumina lui
HAUTI manifestata in Fiul SAU. Pentru spiritele naturii, SHONA inseamna Cuvant sau Voce.
Spiritele naturii il numesc si DOMNUL SUFLETELOR. SHONA mai inseamna si procesul tainic
prin care Soarele fizic daruieste lumina sa lumii si da viata la tot ce exista. Numele de SHONA se
mai da si Energiei aurii care emana din chakra inimii Fiului lui Dumnezeu, lumina care este
transferata, pe principiul candelei, tuturor oamenilor, mai precis sufletelor oamenilor de pe pamant.
Oamenii din Alaiul Fiului lui Dumnezeu sunt singurii care-l numesc pe SHONA in limbaj omenesc:
CRIST sau IISUS HRISTOS. Uneori folosesc doar formula FIUL LUI DUMNEZEU.
Trupul in care se manifesta Iisus Hristos in lumea eterica este un element nou al Creatiei. Perceput
prin clarvedere, mai precis prin simtul vechimii, trupul lui Iisus Hristos este mai nou decat orice trup
omenesc. Trupul lui Iisus Hristos este o simbioza nou aparuta in Cosmos, intre corpul duh si suflet.
Alcatuirea trupului in care Iisus Hristos se manifesta in lumea eterica permite transcenderea tuturor
lumilor, adica a tuturor palierelor Terrei aurica, inclusiv a lumii materiale. Dupa vechimea
Trupului Sau, Iisus Hristos nu pare sa fi aparut in lumea eterica de mai mult de 1800 -1900 ani.
124

In lumea eterica se afirma ca, imediat dupa Crucificarea si Moartea pe Cruce, Iisus Hristos a ramas
de trei ori cate trei luni in lumea infraeterica. Pentru a putea patrunde in lumea eterica, Iisus Hristos
trebuia sa-Si formeze un trup adecvat, care sa fie constituit ca o noutate absoluta a creatiei. Acest
trup trebuia construit pe baza simbiozei dintre corpul duh si suflet. Nivelul sau rezonantic era foarte
inalt, astfel incat nu putea rezona de la inceput, imediat dupa inaltarea la cer, cu lumea eterica a
Terrei aurica. Pentru a realiza aceasta alchimie aurica divina, Iisus Hristos a coborat in Iad. Astfel,
primii oameni la care a ajuns Vestea cea mare au fost oamenii din Iad. Primind Vestea cea mare, cei
din Iad au fost scosi de acolo. Spiritele naturii povestesc un fapt cutremurator: pentru a-si forma
trupul, Iisus Hristos a trebuit sa stea in Iad de trei ori lungimea aratatorului, adica trei zile. In cele
trei zile cumplite zile care au fost prelungite la dimensiunea unor Perioade cosmice Iisus Hristos
a suferit toate chinurile si toate caznele cumplite ale tuturor sufletelor umane si tuturor duhurilor,
incepand de la prima incarnare si moarte a unui om pana la ultima incarnare si moarte a unui om.
Prin acest act unic al Fiului lui Dumnezeu, toate sufletele umane si toate duhurile incepand de la
Adam au fost RASCUMPARATE sau, cu alte cuvinte, s-a platit un PRET ANTICIPAT pentru ele.
ASTFEL, PRETUL MANTUIRII TUTUROR OAMENILOR A FOST PLATIT DE IISUS
HRISTOS, FIUL LUI DUMNEZEU.
Prin acest proces cumplit de coborare in adancurile Iadului, Fiul lui Dumnezeu Si-a creat Trupul de
slava in lumea eterica. Mai mult decat atat, prin Sacrificiul Sau, a fost creata o nisa la nivelul
microcosmic al tuturor oamenilor, prin care omul a capatat posibilitatea de a comunica cu Imparatia
cerurilor. Cu alte cuvinte, s-a realizat jonctiunea omului cu Imparatia Cerurilor. Aceasta jonctiune s-a
realizat prin modificarea structurii aurice umane. Aurei umane i s-au adaugat anumite elemente
constitutive, cel mai important dintre ele fiind deschiderea virtuala a chakrei inimii, chakra din
partea stanga, numita chakra iubirii. Nu este asadar vorba despre chakra anahata care se afla in
mijlocul corpului, pe canalul Sushumna, ci despre chakra cvasinecunoscuta astazi in mediile
cunoscatorilor aurei umane, situata exact in dreptul inimii fizice.
Prin iubire, omul va fi capabil sa se conecteze la imparatia cerurilor, iar din punct de vedere
auric, acest proces se produce prin activarea chakrel inimii. Chakra inimii este in fond un canal de
legatura ce uneste microcosmosul si macrocosmosul. Chakra inimii are aceeasi culoare aurie care se
poate remarca prin clarvedere in aura radiata de Trupul de lumina al lui Iisus Hristos. Iisus Hristos
apare in lumea eterica sub infatisarea sa cunoscuta mai ales din iconoclastica crestina.
Chipul sau este aproape identic cu cel descoperit pe giulgiul de la Torino. Privit de la oarecare
departare, Iisus Hristos apare in lumea eterica ca un barbat inalt de aproximativ 1,90 metri. Are parul
castaniu inchis, ondulat, destul de lung. Uneori isi prinde parul bogat, usor ondulat, in panglici ce par
din lumina. Are nasul usor acvilin, ochii mari si foarte profunzi. Culoarea ochilor par uneori sa se
modifice: uneori are ochii caprui cu sclipiri verzui, alteori albastri precum azurul cerului. Are buzele
pline, iar o barba mica ii acopera obrajii. Pe cap poarta uneori ceva ca un fel de coroana formata din
12 pietre pretioase ce stralucesc foarte tare, in culori diferite. Uneori, atunci cand clarvazatorul are
posibilitatea sa stea foarte aproape, se pot vedea pe maini si pe frunte urmele zgarieturilor si
impunsaturilor de la Crucificare. La maini, urmele piroaielor cu care a fost rastignit sunt vizibile la
incheieturile mainilor si nu in palme. Hainele in care se infatiseaza in lumea eterica sunt diferite. Cea
mai frumoasa dintre ele pare a fi o roba superba, alba precum zapada, cu fireturi din lumini galbenaurii. Peste brau este incins cu o esarfa. Uneori, esarfa are culoarea violeta, alteori are culoare galben
aurie. In picioare poarta sandale, precum cele de pe timpul romanilor, ce par de foc.
Din interiorul Trupului Sau emana doua luminozitati distincte: de la brau in jos emana o luminozitate
de culoarea metalului topit sau a aramei, iar de la mijloc in sus emana o luminozitate de culoarea
argintie curata, foarte clara. De departe, combinatia celor doua culori formeaza un amestec, care da
culoarea galben-auriu. In jurul Sau, datorita radiatiei extrem de puternice, se formeaza curcubeee
multicolore de lumini. Iisus Hristos pare un Izvor de lumina, care radiaza extrem de puternic.
Lumina
emanata
de
El,
care
ajunge pana la mari distante in jur, este extrem de blanda, de suava si de lina. Este Lumina Iubirii.
De departe, se vede ca un imens glob auriu, ce raspandeste curcubee multicolore, in culori irizante.
Privind atent, un clarvazator poate remarca cum lumina emanata de Iisus Hristos lumineaza fetele si
chipurile oamenilor din alaiul Sau. La unii oameni lumineaza ochii, la altii lumineaza un mic
125

fragment de fata. Multi dintre oamenii din alaiul Sau au portiuni de aura in special ochii si fata,
unii chiar intregul cap -luminat de Lumina Sa. Chiar si unii oameni incarnati au o mica parte a
chipului luminata de Lumina Sa. Unii au numai ochii luminati, altii o portiune a fetei, foarte rar in
intreaga fata. In general, preotii crestini, la fel ca si unii oameni care se roaga in mod constant, au
drept semn auric dinstinctiv o radiatie sau o umbra de radiatie din Lumina Sa pe chip. Aceasta
radiatie aurica este numita LUMINA SUFLETULUI. Fara Lumina sufletului, chiar daca patrunde in
lumea eterica si chiar daca vede unele din entitatile prezente acolo, sa spunem spiritele naturii, un
clarvazator nu-l poate vedea pe Iisus Hristos.
Iisus Hristos se poate manifesta si in lumea subeterica, precum si in lumea materiala. Intelepciunea
populara romaneasca aminteste acest eveniment in acele basme care descriu cum Dumnezeu si
Sfantul Petru se preumbla uneori in lumea materiala, pe la casele oamenilor, pentru a le cerceta
inimile. In infraeteric, trupul lui Iisus Hristos emite o lumina difuza, destul de pala. In schimb, in
lumea materiala, unde se manifesta foarte des, mult mai des decat banuim noi, oamenii, Iisus Hristos
se infatiseaza la fel ca si un om normal, astfel incat nu este recunoscut de nimeni. In momentul in
care se manifesta in lumea materiala, structura trupului Fiului lui Dumnezeu permite ridicarea
nivelului rezonantic al tuturor celor ce stau in jurul Sau. Cand apare in lumea materiala, Iisus Hristos
este insotit de oameni din alaiul Sau sau este singur. Un om poale sa treaca pe langa El fara sa-l
cunoasca. Uneori, oamenii se uita la El, imaginea se imprima pe retina, oamenii il vad, dar nu
constientizeaza cine este. Se poate intampla sa stea de vorba cu unii oameni, chiar sa fie invitat la
masa unii chiar l-au poftit in casele lor fara ca oamenii sa stie cu cine au de-a face. Dintre
locurile in care apare in lumea materiala, spitalele, azilele sau manastirile sunt locurile cele mai des
vizitate. In spitale sau azile, acolo unde este suferinta mai mare, Iisus Hristos apare si dispare
instantaneu fara a fi remarcat de nimeni.
Multi membri ai Alaiului Sau se pot manifesta impreuna cu El in lumea materiala. Doar cei
sanctificati pot cobori direct in lumea materiala impreuna cu Iisus Hristos. Exista oameni din Alaiul
Sau care se pot manifesta numai in infraeteric. Acesti oameni au fost numai beatificati, nu si
sanctificati. Acest fapt este legat de Taina sfintirii numelui, o taina adanca, pe care, dupa cum este si
normal, Biserica crestina o tine numai pentru sine. Exista, de asemenea, multi oameni incarnati in
lumea materiala, prin care se manifesta atat Sfintii din alaiul Sau, cat si Iisus Hristos insusi. Acei
oameni poseda semne aurice distinctive: cununi, peceti sau sigle. Unii dintre acei oameni, in special
monahii din manastiri, capata cu timpul caracteristici fiziologice ale chipului Sau. Unii oameni, pot
capata timbrul vocal, privirea, mimica lui Iisus Hristos sau al unuia dintre Sfintii din alaiul Sau.
Exista si oameni, foarte rari intr-adevar, care manifesta anumite caracteristici sufletesti si spirituale
deosebite incat au devenit un canal de comunicare direct a lui Iisus Hristos in lumea materiala.
Noi, oamenii ne plangem adesea de faptul ca in lumea noastra nu sunt vizibile minuni si ca, in cazul
in care exista, nu pot fi cercetate stiintific, pentru a fi cu adevarat convingatoare dupa normele pe
care noi insine le-am constituit. Adevarul este insa altul: noi traim intr-o lume cufundata in mister, in
care minunile sunt la tot pasul, noi fiind cei incapabili sa le constientizam asa cum se cuvine. Uitam
mereu, poate nepermis de mult, cati oameni scapa zilnic miraculos din accidentele ingozitoare, cati
oameni se vindeca miraculos de boli incurabile, indiferent de eforturile medicilor, atribuindu-le
intamplarii. De asemenea, uitam mereu faptul ca multe evenimente delicate boli, accidente la
care am fost partasi de-a lungul vietii, noastre si am scapat cu bine, au trecut neobservate si
considerate drept normale, cand in fond constituie minuni cu acte in regula. Din pacate, noi,
oamenii uitam mult prea usor.
Pentru un clarvazator care deja l-a vazut in lumea eterica, aparitia lui Iisus Hristos in lumea
materiala este ceva mai usor de remarcat, dar nu chiar atat de facil precum s-ar crede la prima
vedere. Chiar daca nu este conectat la cea de-a doua vedere, clarvazatorul, in virtutea experientei
dobandite, simte prezenta Sa. Astfel, exista doua indicii importante prin care poale fi perceputa
prezenta Sa in lumea materiala. Primul indiciu este susurul lin, ca un fel de izvoras, ce se aude foarte
clar in apropierea Sa. Al doilea indiciu foarte important este mirosul specific. Atat in lumea eterica,
cat si in lumea materiala, mirosul specific al lui Iisus Hristos este cel de paine proaspata, abia scoasa
din cuptor, inmuiata in vin. Atat sunetul, cat si mirosul sunt extrem de puternice si in lumea
materiala.
126

Din pacate, conceptia actuala despre Iisus Hristos nu a putut inca sa constientizeze marile procese
interioare ale sufletului uman si ale modului in care, umanitatea in ansamblul ei, se comporta afectiv
si mental fata de Persona Sa. Actualmente, umanitatea, a cazut intr-un fel de materialism
spiritualist grosolan. Trebuie foarte clar retinut faptul ca nu ne referim la conceptia promovata de
Bisericile crestine oricum nu avem nici dreptul, nici pregatirea, nici intentia de a analiza conceptia
dogmatica a crestinismului, motiv pentru care in prezenta lucrare nu facem referiri la textele Noului
Testament ci numai la conceptia generala, laica, a timpurilor in care traim. Dupa conceptia
materialist-spiritualista actuala, Iisus Hristos este un personaj istoric care a trait candva in trup
material unii mai rationali nu accepta nici macar acest lucru acum 2000 de ani, in Palestina.
Traditia laicizata s-a impacat cu ideea ca, anual, are loc comemorarea mai mult sau mai putin
rituala a unor evenimente istorice (Pastele, Craciunul etc), iar majoritatea dintre noi accepta fara
cracnire acest lucru, ba chiar cu bucurie, daca ne gandim ca inseamna zile libere si mese
imbelsugate.
Nu acesta este insa sentimentul definitoriu pe care omul il are in momentul in care se prezinta in fata
lui Iisus Hristos cel viu, care se manifesta in lumea eterica. Senzatiile incercate de un clarvazator
care-L vede pe Iisus Hristos in lumea eterica sunt multiple, foarte diferite de cele constientizate de
oameni in lumea materiala. Cel mai amplu simtamant care se manifesta extrem de pregnant, este
acela de a-l considera pe Iisus Hristos drept REGELE DIVIN al tuturor oamenilor. Daca ne este
permisa o comparatie, am putea spune ca, in fata Sa, oamenii se simt precum s-ar putea simti un
deget, sa spunem degetul de la mana, in fata trupului. Daca un deget al mainii ar capata subit
constiinta si ar vedea trupul, l-ar recunoaste automat ca fiind REGELE absolut, de care depinde in
toate privintele. Daca am inmulti acest sentiment uman cu o infinitate, am intelege desi doar partial
sentimentul omului clarvazator in fata lui Iisus Hristos. Omul se trezeste in fata Cuiva care
manifesta desavarsit iubire infinita, bunatate nesfarsita si multe altele sentimente de care oamenii nu
sunt deloc constienti pentru ca nu au la ce sa le raporteze in lumea materiala.
In fata iubirii absolute, a bunatatii absolute emanate de Prezenta in lumea eterica a Fiului lui
Dumnezeu, omul isi intelege, in sfarsit, propria sa neputinta, propria sa micime, propria sa limitare.
In fata Prezentei Sale, acele conceptii caricaturale, dupa care omul este coroana creatiei sau un
zeu in miniatura care poate face ce-i place, se spulbera ca un fum. Omul simte, mai mult instinctiv,
cat mai are de parcurs pentru a sta drept, fata in fata, cu Fiul lui Dumnezeu. Ce sa mai vorbim despre
acele fantezii scientizate care-l considera pe Fiul lui Dumnezeu unextraterestru. Dar acest
simtamant nu este decat o stare initiala, un fel de impact exploziv dintre natura rezonantica a unui
suflet de om si Alfa si Omega evolutiei. Imediat dupa ce aceasta stare se atenueaza si omul are taria
de a trece peste ea, apare o a doua stare: omul cunoaste ADEVARUL.
Atunci are loc un proces extraordinar: Omul pare sa se dedubleze sau sa se scindeze in mai multi.
Fiecare dintre elementele componente ale fiintei umane, spiritul, corpul duh, sufletul si constinta
normala a trupului material, elemente care in mod normal stau cuminti in timpul unei existente
incarnate caci altfel omul ar intra in categoria schizofrenicilor incurabili, daca ar fi sa ne luam dupa
psihiatrie -, par a se trezi la viata si incep sa vorbeasca intre ele. Desigur, fiecare dintre aceste
elemente componente are propria sa constiinta si propriul mod de intelegere, omul fiind mal mult
decat sunt elementele componente luate separat. Astfel, omul are supriza sa-si auda dintr-o data
spiritul cum ii spune corpului duh: vezi, ti-am spus eu! Apoi corpul duh spune sufletului: vezi, tiam spus eu! In fine, sufletul spune acelasi lucra constiintei trupului material. Iar atunci,
ADEVARUL, stiut doar de spirit si partial de corpul duh, devine evident si verificat : DUMNEZEU
TE IUBESTE MEREU Sl DINTOTDEUNA.
Imediat dupa intelegerea ADEVARULUI, se intampla ceva cutremurator. Entitatile luciferice care
trebuie sa o spunem sunt in legatura cu omul inca de la nastere sub forma de influente aurice,
inteleg si ele, prin om, acelasi lucru. Toate noxele negative prinse in aura umana se cutremura si la
propriu si la figurat. Prin om iar acesta este de fapt rolul omului in ecuatia cosmica entitatile
luciferice constientizeaza ADEVARUL si, implicit, rolul lui Iisus Hristos. Incepand din acel moment,
omul plange. Nu plange insa cu lacrimi, ci plange tacut, fara sa verse o lacrima. Este la fel ca atunci
cand ai o imensa durere in interior, ca si cum ar fi murit cineva foarte apropiat. Aceasta durere
persista, surda, saptamani si luni. Plansul apartine atat omului, cat si, foarte surprinzator, influentelor
127

luciferice. Plansul interior nu este continuu, asa ceva ar fi de nesuportat, ci cu intermitente, in

pauzele plansului, omul este cuprins de o imensa parere de rau: ADEVARUL ERA ASA DE
APROAPE!
Apoi, cu timpul, omul se linisteste. Urmeaza o liniste, o pace foarte adanca. Este pacea sufletului
uman, odihna sufletului, in care omul nu mai doreste nimic, nu mai are pofte, nu mai are dorinte.
Influentele aurice luciferice inceteaza sa se mai manifeste, iar omul devine lipsit de ispite. Si poate
ca nu este inoportun de a spune ca aceasta stare nu este nici samadhi, nici nirvana, ci doar Odihna
sufletului. Urmeaza cainta, smerenia, iubirea catre tot si toate
Un om nu poate sta prea mult in preajma lui Iisus Hristos. Poate sta, uneori, foarte aproape.
Rezonanta Trupului viu, manifestat in lumea eterica, al lui Iisus Hristos este mult prea mare pentru
sistemul auric uman. Numai unii preoti, monahi sau asceti crestini ar putea realizeza acest lucru.
Uimitor, pot sta in fata Lui desigur invizibil pentru ei cei oprimati, necajiti, saraci, obositi sau
epuizati muscular, cei inselati, cei trasi pe sfoara la judecati, la plata salariilor sau cei batjocoriti de
semenii lor. Ei sunt singurii care pot suporta inalta rezonanta a lui Iisus Hristos cel viu ce se
manifesta de doua mii de ani in lumea eterica a pamantului.
Cu multa consideratie autorului Cristian Ganescu pentru pretioasele informatii

Sufletul
Materia este vehiculul pentru exprimarea sufletului n acest plan, exact asa cum, ntr-un un plan mai
nalt, sufletul serveste ca vehicul de expresie pentru spirit. Djwhal Khul, mesaj transmis prin Alice
A. Bailey
Exista multe modalitati pentru a defini si a ntelege sufletul. Pentru nceput, am putea spune ca
sufletul este intermediarul ntre personalitatea ncarnata pe Pamnt si monada sau spiritul din ceruri.
Pentru toate ncarnarile cuiva pna la cea de-a patra initiere, sufletul este ghidul si profesorul
personalitatii. La cea de-a patra initiere, corpul sufletesc, sau corpul cauzal, este ars n mod mistic,
iar sufletul se ntoarce n monada, ncheindu-si scopul si functia pe care le-a avut de-a lungul
multelor ncarnari petrecute de-a lungul epocilor. Monada, sau spiritul, devine acum ghid si profesor
pentru suflet. Materia este vehiculul pentru exprimarea sufletului n acest plan, ntocmai asa cum,
ntr-un plan mai nalt, sufletul serveste ca vehicul de expresie pentru spirit. Sufletul nu este nici
spirit, nici materie, ci este relatia dintre cele doua. Este legatura care mijloceste ntre Dumnezeu si
forma. Sufletul este un alt nume pentru aspectul Christic.
Sufletul este, de asemenea, calitatea pe care o manifesta orice forma. Este acea calitate subtila care
distinge un element de altul. La regnul vegetal, el este cel care determina daca se va manifesta o
floare sau un morcov. Sufletul ndeplineste aceeasi functie si la regnul animal. Tot ceea ce a fost
creat are un suflet. Sufletul constient de sine al omului se afla n legatura cu sufletele tuturor
fiintelor. El face parte integranta din sufletul universal. Noul val din psihologie va reusi n viitor sa
demonstreze, n fine, existenta sufletului. Este tragic faptul ca n domeniul psihologiei, 98% dintre
formele de psihologie care se nvata actualmente nu recunosc n preceptele lor existenta sufletului
sau a spiritului.
Carl Jung, Abraham Maslow si psihologul italian Robert Assagioli sunt, dupa cte am retinut,
singurii care integreaza acest aspect spiritual. Exista o noua forma de psihologie, denumita
psihologie transpersonala, care va revolutiona n cele din urma psihologia traditionala. (Cititi orice
carte despre psihologia sufletului.) Procesul contactului cu sufletul ncepe atunci cnd aspirantul
primeste pentru prima data impresii de la suflet; apoi, sufletului i se permite sa preia n tot mai mare
masura controlul asupra triplei personalitati. n cele din urma, se realizeaza deplina identificare cu
sufletul, la cea de-a treia initiere, care este denumita fuziunea cu sufletul.
Un alt aspect interesant cu privire la suflet sau sinele superior este acela ca sufletul nu prea da
atentie personalitatii ncarnate pna cnd personalitatea ncarnata nu ncepe sa acorde atentie
problemelor spirituale. Sufletul este ocupat cu meditatia si alte probleme care tin de ndatoririle sale.
Odata ce personalitatea ncarnata ncepe sa arate interes, sufletul ncepe sa-si asume un rol foarte
128

activ. Acelasi concept se poate aplica monadei, cu privire la suflet. Monada nu prea acorda atentie
sufletului pna dupa a treia initiere, cnd ncepe sa aiba loc contactul monadic.
Tabelul care urmeaza ofera o privire de ansamblu asupra monadei, sufletului si personalitatii.
Monada
Tata
Spirit
Viata
Sine Divin
Spirit
Punctul
Monada

Sufletul
Fiu
Constiinta
Ego
Sine Superior
Individualitate
Triada
ngerul Solar

Personalitatea
Mama
Corp
Forma
Sine Inferior
Sine Personal
Cuaternar
Lorzii Lunari

Sufletul ar mai putea fi definit ca fiind forta de atractie a universului fizic creat, care tine la un loc
toate formele, astfel ca Dumnezeu sa Se poata manifesta prin ele. Corpurile fizic, emotional si
mental sunt vesmintele sufletului. Ulterior, n procesul evolutiei, ele vor fi vesminte pentru spiritul
monadei. Sufletul mai poate fi descris ca fiind factorul constient din toate formele. Fenomenul mortii
subite a nou-nascutilor survine atunci cnd sufletul si/sau noua extensie de suflet (personalitatea
ncarnata) decide sa nu stea n trup si pleaca.
Atunci cnd extensia de suflet pleaca, trupul fizic moare. Sufletul este cel care simte, nregistreaza
constienta, atrage sau respinge si mentine toate formele n activitate. Sufletul poate fi descris ca
fiind copilul Tatalui Dumnezeu si al Mamei Pamnt, care a venit pe Pamnt pentru a revela
natura lui Dumnezeu, care este dragostea. Sufletul mai poate fi descris ca fiind principiul
inteligentei, care locuieste n toate formele. La specia umana, acesta se manifesta ca minte si
constienta mentala, care demonstreaza puterea de a analiza, de a discrimina si de a fi constient de
sine. Este, de asemenea, foarte important sa ntelegem ca sufletul si sinele superior se afla ntr-o stare
de evolutie. As dori sa clarific aici ca atunci cnd vorbesc despre suflet, l consider diferit de
personalitatea ncarnata pe Pamnt, care se numeste extensie de suflet.
Sufletul sau sinele superior este, la nivelul lui, ntr-un proces de nvatare si crestere. Nu toate
sufletele sau sinele superioare se afla la acelasi nivel de evolutie. Una din principalele cai de evolutie
pentru un suflet este prin ceea ce fac cele douasprezece extensii de suflet n ncarnarile lor materiale.
Multa vreme am trait cu impresia gresita ca sufletul sau sinele superior este perfect. Nu este. Este cu
mult mai evoluat dect personalitatile ncarnate, dar evolueaza si el, ntocmai asa cum facem si noi.
Acelasi lucru se poate spune si despre monada, la nivelul ei. Nu toate monadele sunt la acelasi nivel
de evolutie. Unele sunt mai evoluate dect altele. Aceasta, iarasi, are legatura n mare masura cu ceea
ce au facut cele douasprezece suflete ale lor si cele o suta patruzeci si patru de extensii de suflet, n
toate ncarnarile lor.
Este important sa remarcam aici ca noi depindem de sufletul si de monada noastra pentru ndrumare,
iar monada si sufletul depind, la rndul lor, de noi.
Munca aspirantului este sa nvete sa se vada pe el nsusi ca fiind un suflet, iar mai trziu, n
procesul de initiere, sa se vada ca fiind monada, spirit sau Dumnezeu aflat n ncarnare. Pentru a
ntelege pe deplin aceasta, este esential sa nvatam sa vedem si n altii acelasi lucru. Ceea ce
vedem n altii este doar o oglinda a ceea ce vedem cu adevarat n noi nsine.

SUFLETUL OMENIRII
Semnele ca sufletul omenirii este pe cale sa se trezeasca pot fi vazute n urmatoarele circumstante
din societatea noastra:
1. Cresterea numarului de societati, organizatii si miscari de masa pentru mbunatatirea omenirii;
2. Cresterea interesului majoritatii oamenilor pentru binele comun;
129

3. Marele interes pentru efortul umanitar si filantropic;

4. Efortul de masa pentru educarea copiilor tuturor natiunilor la un nivel care nu a mai fost atins;
5. Recunoasterea tot mai mare a faptului ca omul de rnd devine un factor important n problemele
lumii.
NSUSIREA CORPURILOR DE CATRE SUFLET
Adesea nu se ntelege ca sufletul ia n posesie corpurile fizic, emotional si mental printr-un proces
lent si gradat. Sufletul intra n corp chiar nainte de nastere sau imediat dupa nastere. Djwhal Khul a
spus ca, de obicei, ntre patru si sapte ani sufletul face contactul cu creierul fizic al copilului. Sufletul
si nsuseste sau ia n stapnire corpul astral ntre sapte si paisprezece ani. Sufletul ia n primire
corpul mental ntre vrsta de douazeci si unu si douazeci si cinci de ani. Contactul cu sufletul are loc
de obicei ntre treizeci si cinci si patruzeci de ani. Posibilitatea de a contacta monada apare dupa ce
sufletul a trecut cea de-a treia initiere. Acest proces poate fi totusi mult accelerat. Asa a descris
Djwhal Khul aceste lucruri n lucrarile lui Alice Bailey.
SUFLETELE BATRNE
Toate monadele sau scnteile spirituale individualizate au fost create la nceput n acelasi moment. n
acest sens, toate monadele au aceeasi vrsta. Termenul de suflet batrn se refera la numarul de
vieti pe care le-a avut un suflet n ncarnari pamntesti sau materiale. Djwhal a spus ca sufletul
mediu, cu toate cele douasprezece personalitati sau extensii de suflet ale sale, a avut n jur de doua
mii de vieti. Sufletele mai batrne au avut doua mii cinci sute de vieti sau chiar trei mii.
CARACTERISTICILE SUFLETULUI
Dragostea neconditionata, inclusivitatea, bucuria, fericirea, capacitatea de a fi singur, indiferenta
Divina, impersonalitatea, detasarea, libertatea, seninatatea, calmul interior, responsabilitatea,
ntelepciunea si intuitia, toate acestea sunt caracteristici ale sufletului. Acestea sunt calitatile descrise
de Djwhal Khul n lucrarile lui Alice Bailey. Djwhal mai face si o alta diferentiere foarte interesanta,
ntre fericire, bucurie si extaz. El spune ca fericirea este o reactie a personalitatii. Bucuria este o
calitate a sufletului. Extazul este o calitate a unirii cu monada.
LUMINA SUFLETULUI
Atentia unui Maestru este atrasa asupra personalitatii ncarnate de stralucirea Luminii interioare a
individului respectiv. Atunci cnd Lumina a atins o anumita intensitate, aura o anumita nuanta, iar
vibratia generala o anumita frecventa si masura, Maestrul vine. Alegerea discipolului de catre
Maestru este determinata de karma din trecut, de asocierile din trecut si de raza pe care se gaseste
personalitatea ncarnata.
SUFLETUL SI IERARHIA
Ierarhia Spirituala este, n principiu, lumea sufletelor. n ceea ce priveste sufletul, exista trei tipuri de
lucratori ierarhici.
1. Sufletele: acei initiati care si-au luat cea de-a patra initiere si la care corpul sufletesc sau corpul
cauzal a fost distrus. Ei sunt custozii Planului.
2. Personalitati infuzate de suflet: acei discipoli si initiati aflati la nivelul primelor trei initieri, prin
care sufletele lucreaza pentru ducerea la ndeplinire a Planului.
3. Aspirantii care nteleg: cei care nu sunt nca personalitati infuzate de suflet, dar care recunosc
Planul Divin si urmaresc binele semenilor lor.
STADIILE INCIPIENTE DE EVOLUTIE ALE PERSONALITATILOR NCARNATE
Primul stadiu de evolutie consta n deschiderea liniei de comunicare dintre personalitate si suflet,
astfel nct sufletul sa poata sa se afirme din ce n ce mai mult prin intermediul personalitatii. Pe
masura ce extensia de suflet se dezvolta, n cele din urma sufletul este capabil sa domine si sa
controleze pe deplin personalitatea, ntr-o asemenea masura, nct aceasta nu va mai avea gndire
sau vointa separata.
130

Persoana absolut neantrenata de pe Pamnt practic nu are comunicare cu sufletul. Oricine se uita la
stiri sau vede unii oameni din lumea asta, probabil ca se ntreaba cum sunt capabili sa faca lucrurile
ngrozitoare pe care le fac. Acesta este, n parte, motivul. Ei nu au legatura cu sufletul, prin urmare
sunt condusi de personalitate sau de ego-ul negativ. Sunt rupti de intuitie, de constiinta si de vointa
de a face bine si de a iubi, pe care o reprezinta sufletul. ntocmai asa cum evolutia personalitatii este
realizata pentru a nvata sa exprime doar sufletul, tot astfel evolutia sufletului are loc pentru a
exprima doar monada. O extensie de suflet nedezvoltata sau o personalitate ncarnata uita de
aceasta legatura cu sufletul sau si se simte total independenta si separata.
Sufletul se implica ntr-un vrtej de activitate pe propriul sau plan. Daca vrem sa-i atragem atentia,
trebuie sa-i demonstram sufletului ca putem face ca personalitatea noastra sa-i fie utila. Sufletul stie
ca anumite parti din evolutia sa pot fi realizate numai prin personalitatile sale de pe Pamnt. Daca ne
uitam la multe dintre personalitatile de aici, de pe Pamnt, vedem extensii de suflet ale caror corpuri
astrale sunt pline de emotii negative si ale caror corpuri mentale sunt interesate de bani, putere,
hedonism si televiziune. Nu e greu sa ntelegem ca sufletul s-ar putea sa nu fie prea interesat de asa
ceva si ca se concentreaza asupra alteia dintre cele unsprezece extensii ale sale.
Sufletul este att de expansiv n planul sau, nct nu poate sa se manifeste pe deplin doar printr-una
singura dintre extensiile sale. n acelasi fel, nici monada, pe planul sau, nu poate sa se manifeste
deplin printr-un singur suflet.
TRIADA SPIRITUALA
Triada spirituala este spiritul cu cele trei aspecte ale sale, prin care se exprima monada. Cele trei
aspecte ale spiritului cuprind vointa spirituala, intuitia si mentalul superior. Monada se exprima prin
aceste principii, exact asa cum sufletul se exprima prin triada spirituala mai joasa a personalitatii, cu
cele trei aspecte ale sale, corpul fizic, corpul emotional si corpul mental.
SUFLETUL SI MONADA
Discipolul trebuie sa nvete sa-si controleze si sa-si antreneze mintea pentru a receptiona comunicari
de la trei surse:
1. Lumea materiala obisnuita;
2. Sufletul, care devine astfel n mod constient discipol, lucrator ntr-unul din ashramurile
Maestrului;
3. Triada spirituala (vointa spirituala, intuitia si mentalul superior), care actioneaza ca intermediar
ntre monada si creierul personalitatii ncarnate pe Pamnt. Aceasta se ntmpla pentru ca la a treia
initiere, personalitatea si sufletul au fuzionat, astfel ca acum ndrumarea poate veni de la triada
spirituala si de la monada. Dualitatea a luat locul triplicitatii, triplicitatea fiind constituita din fosta
extensie de suflet, suflet si monada. Sufletul si extensia de suflet au fuzionat, astfel ca acum este
posibil un nivel de ndrumare mai nalt.
SUFLETUL SI ANTAKARANA
La cea de-a patra initiere s-a construit antakarana, sau podul pentru linia de comunicatie (vezi
articolul Construirea Antakaranei) de la personalitatea ncarnata, trecnd prin corpul cauzal sau al
sufletului, pna sus, la triada spirituala si monada. Dupa ce s-a construit antakarana, corpul cauzal
este ars si sufletul fuzioneaza cu monada, ntorcndu-se n aceasta.
RELATIILE SUFLETULUI N PROPRIUL SAU PLAN DE EXISTENTA
Sufletul, n propriul sau plan de existenta, si da seama n mod constient de relatia sa cu Maestrul si
cauta sa transmita aceasta informatie personalitatii ncarnate. Sufletul nu este limitat de timp si
spatiu. La nivelul sufletului, timpul si spatiul nu exista n acelasi sens liniar ca aici, pe Pamnt. Pe
propriul sau plan, sufletul mai are relatii si cu alte suflete, de obicei suflete de aceeasi raza.
Sufletul lucreaza ntr-o formatie si o constiinta de grup. Constiinta de grup este ceva ce sufletul ar
dori sa vada existnd n cele din urma si pe acest plan pamntesc. Asta se va ntmpla atunci cnd
majoritatea extensiilor de suflet de pe acest plan si vor lua cea de-a treia initiere. Din punctul de
131

vedere al Maestrului, cel mai important lucru este capacitatea

sufletului de a-si controla instrumentul, personalitatea ncarnata, si de a lucra prin intermediul
acesteia.
SUFLETUL SI ASHRAMUL MAESTRULUI
Multi dintre Maestrii naltati au ashramuri n planul interior. Un ashram este un grup international
compus din suflete care sunt fie n ncarnare, fie n afara ncarnarii. Ashramul este o combinatie de
initiati de diverse grade si de discipoli acceptati. Maestrul mai are un grup, care este diferit de
ashram. Multi oameni se pot gasi n grupul Maestrului, dar cei din ashram sunt alesi din afara acestui
grup. n ashram se gaseste doar ceea ce apartine exclusiv sufletului. Nimic din ceea ce tine de
personalitate nu are voie sa intre. (Prin aceasta nteleg nimic din sinele inferior.)
Deci, un ashram este n principiu format din aceia care, prin devotiunea lor pentru cale, au reusit sa
se desprinda din grup si sa patrunda n centrul interior care este ashramul. Ei sunt grupuri de suflete
adunate la un loc n scopul serviciului. Cheia pentru discipol este sa-si faca viata de asa natura nct
sa promoveze scopurile grupului, sa sporeasca puterea grupului si sa aduca mai aproape obiectivul
pentru care s-a format grupul. Discipolul se straduieste, de asemenea, sa se faca util pentru
ndeplinirea planurilor Maestrului.
SUFLETUL SI VOINTA DIVINA
Atunci cnd puterea de atractie a materiei moare si dorinta este nvinsa, devine dominanta puterea de
atractie a sufletului. n loc sa fie important sinele individual, acum devin prevalente telurile si
eforturile de grup. Atractia sufletului coincide acum, de asemenea, cu atractia catre Ierarhia
Spirituala si munca Maestrilor naltati. Cnd s-a produs aceasta schimbare sau polarizare, eveniment
pe care sunt sigur ca toti cei care citesc acest material l cunosc, poate fi simtita atractia dinamica a
aspectului de vointa al Divinitatii, care ncepe sa joace un rol important.
SUFLETUL SI FORTELE NTUNERICULUI
Fratii ntunecati sunt suflete care se afla n ratacire si care au ales calea minii stngi n locul caii
minii drepte, calea minii stngi fiind aceea a slujirii de sine n locul slujirii lui Dumnezeu si a
unitatii ntregii existente. Fratele ntunecat (se ntelege de la sine ca aici nu vorbesc despre rasa) i
vede pe ceilalti oameni nu ca pe niste semeni sau zei, ci ca pe niste obiecte de exploatat si de folosit
pentru propriul sau cstig egoist. Lui nu-i pasa de suferinta sau ranile pe care le poate cauza. Treaba
tuturor celorlalti este sa se apere de aceste suflete ratacite, att pe planul acesta material ct si pe
planul interior.
Legile karmei i vor ajunge din urma la un moment dat, iar durerea si suferinta prin care vor trece i
vor face sa caute din nou adevarul, mai trziu. Un alt fapt foarte interesant despre fratii ntunecati
este ca daca o personalitate ncarnata continua prea mult timp sa mearga pe caile sale nselatoare,
poate atrage asupra sa distrugerea definitiva pentru ceea ce Djwhal Khul a numit ntreaga
manvantara, sau ntregul ciclu. Cumva, n acest proces, atomul fizic permanent este total distrus,
iar sufletul ratacit pierde legatura cu sinele superior, timp de eoni.
ALINIEREA SUFLETULUI CU PERSONALITATEA
Idealul pentru personalitatea ncarnata este sa alinieze cele trei vehicule, sau corpuri, cu sinele
superior, sau sufletul. Cnd se realizeaza aceasta aliniere, corpul mental va fi calm si linistit, corpul
emotional va fi stabil, egal si plin de bucurie, iar corpul fizic va fi sanatos, cu o energie buna si egala
ntreaga zi. Pentru discipol exista, de asemenea, un nivel de aliniere si mai nalt. Acesta se refera la:
1. alinierea sufletului si a personalitatii cu ashramul potrivit, avnd ca rezultat o relatie constienta cu
Maestrul ashramului;
2. alinierea initiatului de grad mai nalt cu triada spirituala, ceea ce are ca rezultat o recunoastere
constienta a energiei monadice;
3. alinierea tuturor chakrelor din corpul eteric al discipolului.
CALEA EVOLUTIEI SUFLETULUI
Nu exista limite pentru cresterea pe care o personalitate ncarnata o poate realiza ntr-o anumita
132

viata. Totul depinde de capacitatea sa de a se concentra si de a se disciplina, fiind total dedicat

idealului spiritual. Foarte adesea, extensiile de suflet care fac mari progrese obtin asta prin ceea ce au
cstigat deja n vietile anterioare. Chiar daca la unii evolutia pare extrem de rapida, pna si ei se
pregatesc doar pentru o noua perioada de crestere lenta, atenta si laborioasa. Acest efort lent si
adeseori dificil este metoda comuna a tuturor celor care se dezvolta pe calea spirituala, indiferent de
gradul lor de evolutie spirituala. Nu exista scurtaturi. Clipa de clipa, ora de ora, zi de zi, obiectivele
sunt realizate. Adesea, tocmai lucrurile mici un zmbet, o mbratisare, o mna de ajutor sunt cele
mai importante.
SUFLETUL SI CALITATEA DE DISCIPOL
Exista trei obiective carora un discipol trebuie sa li se dedice mai presus de orice:
1. Sa serveasca omenirea;
2. Sa coopereze la Planul Celor Mari;
3. Sa dezvolte puterile sufletului si sa devina supus sufletului, nu celor dictate de cele trei corpuri
inferioare si de ego-ul negativ.
IMPRESII SPIRITUALE DIN PLANUL INTERIOR
Exista patru surse de impresii spirituale de care aspirantul spiritual trebuie sa fie constient:
1. Impresii de la propriul suflet al discipolului;
2. Impresii de la ashramul la care discipolul este afiliat;
3. Impresii direct de la Maestru;
4. Impresii de la triada spirituala si monada, prin antakarana.
SUFLETUL SI SUTRATMA
Sutratma este cordonul de argint care coboara de la monada, prin suflet, pna la extensia de suflet
ncarnata pe Pamnt. Sufletul si domina forma prin sutratma, care mai este cunoscuta si sub
denumirea de firul vietii. Antakarana este un cordon de energie pe care cei de pe Pamnt trebuie
sa-l construiasca pna la suflet, triada spirituala si monada.
Sutratma exista nca de la nastere. Ea este linia de energie care merge napoi pna la Tatal din ceruri.
Este conducta spirituala, sa zicem, care ne trimite energia si ne tine n viata. Acest fir al vietii ne
vitalizeaza corpurile fizic, emotional si mental si stabileste o comunicare cu creierul nostru.
Manualul Ascensiunii Traducere de Michaela Nitulescu (Multumiri Anisoarei Cismasu)

Ajutor pentru suflet

Exista doua emisfere cerebrale opuse. Ele se afla in opozitie, dar sunt, totodata, complementare. Se
opun una alteia pentru ca sunt separate; au functii diferite.
Avem dificultati deoarece folosim una dintre emisfere mai mult decat pe cealalta. Solutia ar fi sa le
aducem impreuna, in asa fel incat sa le folosim pe amandoua, fara sa sesizam diferenta. Asta este
ceea ce se vede din afara; cu totii stim asta.
Si acum, sa trecem la ceva diferit. Biblia spune: Dumnezeu l-a creat pe om cu imaginatia sa. Apoi,
ceea ce urmeaza, ne pune in incurcatura: El a creat oamenii ca barbati si femei.
Deci, la Dumnezeu daca pot spune asa cele doua emisfere nu erau separate.
In noi, ele sunt separate. In contrast cu Dumnezeu, noi vedem barbatul si femeia ca fiind separati.
Dar, nici barbatul singur, nici femeia singura nu corespund imaginii complete pe care a creat-o
Dumnezeu. Cei doi corespund imaginii lui Dumnezeu doar impreuna.
Astfel, barbatul singur este incomplet; doar impreuna cu femeia el este complet. Iar femeia este
completa numai cu jumatatea ei, barbatul. Totusi, atat barbatii, cat si femeile fac distinctie intre ei.
Fiintele umane devin complete numai atunci cand se pot uni cate doua, barbat cu femeie sub toate
aspectele.
133

Facem multe distinctii care reprezinta continuarea la nivel subliminal a distinctiei pe care o facem
intre barbat si femeie. In loc de femeie, spunem corp; in loc de barbat, spunem spirit.
In acest sens, orice cale spirituala, prin negarea corpului, devine in multe feluri o negare a femeii.
Prin urmare, caile spirituale sunt anti corp fizic. Prin negarea uniunii dintre barbat si femeie se da
prioritate unuia, in fata altuia.
La fel se intampla cu emisferele dreapta si stanga; una este barbat, cealalta este femeie. Acelasi lucru
este valabil si pentru sus si jos.
Ce le aduce impreuna?
Dreapta si stanga
Inchideti ochii. Ne indreptam atentia catre bratul drept si cel stang. Indepartati bratele unul de
celalalt si intoarceti palmele in sus. Lasati mainile sa se odihneasca pe coapse. Ramaneti relaxati.
Acum simtiti pe rand o mana si, apoi, cealalta. Care este mai puternica? Care este mai slaba?
Fara sa va uitati la maini, priviti inainte pana va uniti mainile.
Aceasta inseamna ca o mana devine mai mult, si la fel se intampla si cu cealalta. Asteptam pana nu
ne mai gandim la o mana sau la cealalta, pana cand stanga si dreapta au devenit una una la infinit.
Se desfasoara un proces in care sensul de opozitie se dizolva. Ele actioneaza ca un intreg.
Sus si jos
Acum, facem acelasi lucru cu sus si jos. Intai privim in sus si, apoi, privim in jos. Unde se afla linia
de separare din corpul nostru? Asteptam si de data aceasta pana cand cele doua parti se unesc in una
singura. Dupa ce am ajuns la aceasta unificare, simtim diferenta din interiorul nostru.
Tata si mama
Acum procedam la fel cu mama si tata. Simtim locul pe care il ocupa tata in interiorul nostru si,
imediat, locul mamei. Ramane unul din ei neglijat, undeva in fundal?
Asteptam sa se produca o miscare in interiorul nostru pana cand amandoi devin unul, unul si acelasi.
Relatia de cuplu
Si acum, sa transferam aceasta miscare la relatia noastra de cuplu. Cine sau ce este in fata? Cine sau
ce ramane mai in spate? Este ceva mai la stanga sau mai la dreapta? Cine sau ce este mai sus sau mai
jos?
Dumnezeu si lumea
Acum, trecem la o alta opozitie pe care o putem compara cu stanga si dreapta, sau cu sus si jos
opozitia dintre Dumnezeu si lume.
Le lasam sa curga impreuna in noi insine intr-o uniune in care nu mai putem spune ca sunt separate.
Devenim imediat una cu ambele parti sub toate aspectele.
Cateva reflectii in plus asupra opuselor
Aceste procedee se pot aplica si la alte opozitii. Le voi mentiona pe scurt aici.
Sanatate si boala

134

Cand vrem sa scapam de boala, ne comportam ca un barbat. Cand o lasam sa existe, ne comportam
ca o femeie. Cand sanatatea si boala sunt lasate sa curga impreuna, ele lucreaza impreuna si devin
una.
Viata si moartea
Viata este barbat in sensul de aici, iar moartea este femeie. Ce se intampla cu noi cand cele doua sunt
lasate sa se uneasca si sa curga ca una singura in simturile noastre?
Viata noastra devine adunata si completa. O traim inaintea mortii. Apoi, moartea va deveni deplina la
momentul potrivit.
Inainte si dupa
In ceea ce priveste timpul, simtim trecutul, ce a fost, ca fiind feminin. In acest sens el este complet.
Ceea ce urmeaza, ce va fi, este barbat. Cand ne orientam spre viitor, actionam ca un barbat. Cand
ceea ce a fost in trecut ne inrobeste, asteptam fara sa actionam. Sunt necesare ambele parti: una fara
cealalta nu poate sa rodeasca.
Cum devin una? In acest moment chiar acum.
Corpul
Tratam deseori corpul nostru ca si cum ar fi subordonat spiritului nostru. Il minimalizam, desi niciun
spirit nu poate trai in afara lui insusi, fara un corp.
Opozitia dintre spirit si corp, asa cum multi o accepta ca pe o axioma, inclusiv multi oameni
spirituali si religiosi, se reflecta intr-o alta opozitie, mai ales la barbati. Este opozitia dintre barbati si
femei.
Ce le-au facut barbatii femeilor le-au dispretuit, le-au suprimat, le-au desfigurat si le-au criticat cu
asprime? Ce au obtinut tratandu-le pe femei ca pe o proprietate personala pe care o pot stapani,
schimba sau arunca, fara sentimente sau respect, fara inima?
Adeseori, barbatii se comporta cu corpul lor in acelasi fel. Il neglijeaza si ii pun in primejdie
sanatatea in numele unor asa-zise chemari inalte, sau de dragul faimei.
Ce altceva este un razboi sau o cruciada daca nu o invazie? Isi are corespondentul in violarea unei
femei, iar razboaiele au condus adesea la violarea femeilor, in absenta sentimentelor, a respectului si
a inimii.
Asadar, unde incepe reconcilierea la toate nivelurile?
Incepe cu respectul si iubirea fata de femei, cu barbatii care stau mai jos decat femeile si alaturi de
ele.
Aceasta miscare merge dincolo de asa-numita egalitate a sexelor: nu poate exista nicio egalitate intre
spirit si corp. Poate exista doar supunere in fata celui de dinaintea ta care te mentine in viata si te
sprijina.
Modul in care se comporta barbatii cu femeile este acelasi in care barbatii, mai ales barbatii, se
comporta cu pamantul, desi pamantul este acela care ii duce pe ei in spate.
Banii sunt tratati intr-un mod asemanator. Dincolo de ideea de bani ca recompensa meritata pentru
munca prestata, in mainile barbatilor, castigurile fara justificare si fundament, intr-un razboi nou si
diferit violeaza si jefuiesc pe aceia de la care vin acele castiguri si pe cea de la care, in ultima
instanta, vin toate bogatiile, chiar mama pamant.
Cum ne reintoarcem la fundatiile de baza, solide? Cum se reintorc barbatii la femei? Cum se reintorc
femeile, care adeseori simt la fel, in legatura cu corpul lor, la mama lor? Cu smerenie. De la o
inaltime atribuita cu de la sine putere, ne reintoarcem la pamant. Ajustand greutatile de pe cantar, de
la preponderenta mandriei si a inaltimii, ne reintoarcem la mama pamant de unde am venit, cea care
ne hraneste si ne sprijina. Si atunci, mama pamant, impreuna cu toate mamele, manifesta fata
de toti barbatii si femeile iubire materna. Aceasta iubire nu cunoaste aroganta, se afla toata in
aceeasi inima.
135

In acelasi fel ne intoarcem si la corpul nostru, si prin el, la puterea creatoare, imaginea primara si
originea vietii, pe care o intalnim in forma cea mai completa la partea feminina, la femeie si la mama
si in corpul nostru.
Cum? Cu aceeasi iubire de la inceputuri care spune catre tot ceea ce este chemat la viata: Sa
creasca! Sa existe! Sa fie viu!
Imbratisarea
Recent, m-am gandit la ceea ce inseamna o imbratisare. Barbatul si femeia sunt fata in fata. Deci,
este barbatul, iar in fata lui femeia. Barbatul desface larg bratele si invita femeia din priviri. Iar
femeia isi intinde bratele si invita barbatul din priviri, cu drag. Ei merg unul spre celalalt si se
imbratiseaza tandru.
Cat timp pot sta imbratisati? Pot sta asa doar scurt timp. Doar legatura dintre barbat si femeie nu este
suficienta cand se topesc intr-o imbratisare. Nu este suficient pentru viata. Asa ca, ei se elibereaza
din imbratisare, trebuie sa faca asta. Nimeni nu poate sta asa mult timp.
Ea se da cu un pas inapoi si la fel face si el. Ambii isi desfac bratele, foarte larg, si privesc dincolo de
partenerul lor, catre viata ca intreg. Acum, ei includ foarte multe in imbratisarea lor, familia
partenerului, de exemplu, tot ceea ce apartine lumii partenerului, si chiar lumea in intregul ei.
Si, in timp ce amandoi isi deschid astfel bratele, ei simt in spatele lor ceva maret care ii sustine,
care actioneaza in urma lor. Apoi, se privesc din nou, fiind conectati acum cu ceva mult mai
important. Amandoi se vad unul pe altul invaluiti intr-o multime de conexiuni. Unul dintre ei nu
are curajul sa se desprinda de celalalt si, asta, in avantajul lui. Insa nu mai este posibil. Dar pentru ca
privirea lor este atat de cuprinzatoare, se pot simti in largul lor impreuna, se pot duce din nou unul
spre celalalt, pentru ca apoi sa se desprinda putin din nou, deoarece relatia lor exista in cadrul a ceva
mult mai important.
Acelasi lucru e valabil si pentru noi, cand conform imaginii noastre despre barbat si femeie, simtim
in interiorul nostru ca amandoi apartin unul altuia si sunt, in acelasi timp, separati.
De exemplu:
stanga si dreapta,
sus si jos,
corp si spirit,
sanatate si boala,
trecut, prezent si viitor.
Cum se poate sa se reunifice ceea ce este separat in noi, in sentimentele noastre si in actiunile
noastre?
Imbratisam cu iubire ambele parti din interiorul nostru. Apoi ne desprindem putin, pana cand putem
simti diferenta din interiorul nostru. Ambele parti din noi revin una catre cealalta, pana cand se simt
una cu noi, iar noi cu ele. Devenind una cu ele in acest fel, privim inainte la sarcinile care vin spre
noi si le indeplinim cu iubire.
Bert Hellinger Ajutor pentru suflet in viata de zi cu zi, Scrisoarea lunii ianuarie 2011

7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii

In cele 7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii cuprinse in cartea Psihoterapie Isihasta
aparuta la Editura Paralela 45 in 2009, Vasile Andru, ne aduce mai aproape de constientizarea
importantei dintre minte, trup si spirit, mai aproape de vindecare, de liniste interioara si stare de bine.
136

1. Starea de bine mintal grbete refacerea fizic

Este regula numrul unu, i toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grbete refacerea
fizic Sntatea noastr este o funcie a psihicului i a gndirii pozitive. Omul este ceea ce
gndete. O gndire care selecteaz afecte pozitiv, o gndire bazat pe mulumire ferm va asigura o
sntate bun sau o recuperare rapid. Aceasta se ntmpl deoarece trim ntr-o lume n care
pierdem adesea condiia sntii celei bune. Mulumirea luntric este garantul pstrrii acestei
stri.
Cum se poate dobndi mulumirea? Mut mintea de la veacul acesta i mintea se va schimba.
ntrebai-v: suntem mulumii? Exist o relaie ntre mulumire i inteligen, ntre mulumire i
nelegere. Dac eti tipul cerebral, nti nelegi lumea i eti mulumit c lumea este ceea ce este.
Dac aparii tipului intuitiv, afectiv, nti i creezi starea de mulumire, i va urma nelegerea.
Depinde crui tip mental i aparii. Dac dominanta este intuitiv, atunci creeaz-i o stare de
mulumire; din ea va rezulta inteligena. Dac dominanta este cerebral, atunci nelegerea creeaz
mulumire.
Este un fapt valabil i n relaia dintre doi oameni, doi soi. V-ai pus vreodat ntrebarea de ce apar
frecvent situaii conflictuale ntre soi? Pentru c nici unul nu nelege natura celuilalt. De pild,
femeia trebuie neleas din punct de vedere al dinamicii afective. Oscilnd ntre nchidere i
deschidere. Ca s se refac afectiv, uneori femeia se nchide, se retrage n sine, pare mhnit.
Brbatul o vede nchis i retras, i atunci se gndete c sentimentele ei fa de el s-au rcit. Dar
acel brbat nu nelege c aa-zisa rceal a femeii este o faz natural prin care ea trebuie s treac
pentru a-i reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculin este alta, oscilnd ntre fug i revenire. Ca s-i refac afectivitatea, brbatul
fuge. Iat de ce, atunci cnd vede un brbat fugind, femeia n-ar trebui s se team c sentimentele
lui fa de ea s-au rcit; ea ar trebui s tie c dinamica lui afectiv se reface prin fug. Aceast idee
nu trebuie neleas eronat, cum c cei care fug au i dreptate s-o fac. Fuga poate fi exprimat divers
un brbat fuge n cititul presei, e absent din cas. E i asta o fug. Sau fuge s joace table cu
vreun vecin. Sau fuge la mnstire, dac este mai pios. Femeia trebuie s neleag c brbatul are,
la un moment dat, nevoie s fug. nelegerea faptului c asemenea stri sunt naturale ar putea
evita numeroase conflicte, conflicte care genereaz ulterior perturbri de personalitate ale membrilor
familiei fie localizate scurt, fie cu amprent de durat aspra copiilor.
Psihologii au explicat deja c majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii notri mai trziu sunt
cauzate de conflictele din familie, petrecute n perioada copilriei acestora. Aceasta este, deci, prima
regul: sntatea este o consecin a binelui mental. Iar acest bine mental are la baz nelegerea i
stare de mulumire. Nu automulumire, ci acea mulumire care, la urma urmei, nseamn nelegere.
2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru pcate
Unii consider boala ca fiind o pedeaps pentru pcate: aceasta este o dovad de slbire psihic.
Omul bolnav se reface mai greu cnd consider c a fost btut de Dumnezeu, i c Atotputernicul i-a
dat boala n chip de pedeaps. Dar dac boala nu este o pedeaps pentru pcate, ce este atunci?
Putem vorbi despre boal ca fiind o oprire de la pcat, o informaie, o atenionare c am nclcat o
lege.
ntr-o carte celebr, care se cheam Cltorie nspre soare apune, personajul principal este o
maimu. O maimu pozna, nscut dintr-o piatr. i ea s-a dus s caute iniierea. Un maestru a
ajutat-o s obin iniierea i, astfel, ea a devenit egala cerului, nemuritoare. ns cu toate c era
nemuritoare, maimua tot fcea pozne. Poate e i situaia omului: dei dobndete atta tiin,
slbticia din el nu dispare. Ei bine, ajungnd aceast maimu, la un moment dat, n cer, face trboi
printre sfini, rstoarn nite cazane unde se fierbea elixirul vieii, stric nite tocmeli Sfinii atunci
se supr i se plng lui Dumnezeu c o maimu ntoarce totul cu susul n jos. i atunci Dumnezeu
i spune lui Buddha: Ia tu maimua asta, c e n India, e din ara ta. Ia-o i d-i un leac s se
astmpere! i Buddha a luat atunci un cercule de fier, l-a pus pe capul maimuei i l-a fixat bine, ca
137

ea s nu- poat da jos, spunndu-i: De cte ori vei clca o lege divin, cercul te va strnge! i a
venit maimua pe Pmnt; cum fcea o pozn mare, cerculeul o strngea i atunci se cuminea.
Iat deci c durerea ei de cap nu era o pedeaps, ci o informaie c a nclcat o lege sacr, o lege
mpotriva vieii. Noi nu tim c n realitate am nclcat o lege dac ne-am corecta atitudinea i n-am
mai nclca legea, ne-ar lsa durerea de cap, fr pastil i fr doctor. Iat deci c boala nu e o
pedeaps pentru pcat, ci o oprire de la pcat.
S-a pus adesea ntrebarea: De ce ne mbolnvim?. Un rspuns ar fi c ne mbolnvim ca s
ne amintim de Dumnezeu. ntotdeauna cnd suntem bolnavi ne amintim de Dumnezeu. Putem
spune c de fapt, ne mbolnvim ca s ne smerim, ca s ne aducem aminte c suntem trectori. n
afar de asta, de ce ne mai mbolnvim? Ne mbolnvim ca s smulgem tandree. n lumea aceasta n
care toi sunt grbii, nimeni nu vrea, nu are timp ca s ne dea tandree. Atunci, incontient, ce
facem? Ne mbolnvim, ca s smulgem tandree, cldur. Le amintim celor din jur c ne datoreaz
cldur, cci ei uit! Toi datorm ceva semenului.
3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof, ci ca un prilej de introspecie, de linite, de
ntrerupere a gndurilor
Definiia pcatului o tim. Pcatul sunt grijile i nclcarea celor trei legi universale revelate. Dac
pn acum nu tiai foarte limpede ce nseamn pcat, iat o definiie ajuttoare. Pcat nseamn
s ai griji dac ai griji, ai pcate. Grijile ne mpuineaz linitea, mpuineaz viaa.
Rumegarea gndurilor slbete omul. Boala prilejuiete aceast ntrerupere a grijilor; este o oprire
forat din mecanica pcatului, din mecanica vieii pctoase. Exist o a 11-a porunc noi tim
doar 10, pe care le-am interiorizat i dup care ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset n
Psalmul 45, sun aa: Oprete-te i cunoate! (Oprii-v i cunoatei c Eu sunt
Dumnezeu Ps. 45:10). Considerm aceast fraz ca porunca a 11-a.
tii c n Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! n afar de cele 10, cele mai importante,
n primele 5 Cri ale lui Moise apar deci i multe altele. Iar a 11-a ar fi Oprete-te i cunoate!. Nu
poi ajunge la cunoatere din mers. Noi trebuie s descoperim oprirea spiritual. Oprete-te i citete
Filocalia sau Patericul. Oprete-te i f un minut de introspecie. Introspecie nseamn linitea
interioar. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspecia este doar linite
interioar.
Oprete-te deci i cunoate nlimea ta spiritual, precum i dimensiunea ta cea mare. Aceast a 11-a
porunc este ncununarea celor 10 porunci cunoscute, dup ce te-ai civilizat, cnd ncepi s-i
descoperi dimensiunea metafizic. OPRIREA este o practic. Ea a fost dezvoltat n Filocalia, care
a propus exerciiul celor 6 opriri. Acest oprete-te se poate referi i la controlul celor 6 surse de
agitaie i dezorganizare a personalitii. Prima oprire este stabilitatea fizic: ea atrage dup sine
stabilitatea minii i lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la pcat. A treia oprire este oprirea de
la mncarea care ne aprinde. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral deci un
ndemn de a te aduna cu oameni sporii, cu oameni cu preocupri nalte. Oprirea este stazis. n
grecete, stazis nseamn exerciiu spiritual, cum ar fi rugciunea. i rugciunea este tot oprire.
Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspecie.
Omul se mbolnvete nu numai pentru c ncalc o lege, ci s-i aminteasc de o lege sacr, i s se
schimbe
4. Boala este un prilej de schimbare
Dac vom privi boala din acest punct de vedere i dac nu ne vom mai teme de ea, vom constata c
astfel ieim mai repede din boal. Dup ce au fost bolnavi, muli oameni i-au schimbat modul de a
mnca, de a tri, de a (con)vieui.
5. Devii sntos dac i doreti cu adevrat acest lucru
138

Asta nseamn, ntructva, c muli sunt bolnavi pentru c, n incontient, ei se las s fie bolnavi.
Afirmaia poate prea, la prima vedere, ocant. i totui, ei sunt bolnavi, n primul rnd, ca s-i
atrag un beneficiu nevrotic: vor s fie tratai ca nite copii. Cnd lupta vieii ne copleete, toi
simim nevoia s fim tratai precum copiii; atunci subcontientul cheam o boal. Dac vrei cu
adevrat s devii sntos, devii sntos.
6. Ajut-i subcontientul s grbeasc vindecarea
Acest lucru este posibil: s-i ajui subcontientul. Este un proces care se petrece n stare de relaxare,
ntr-o stare destins mai ales dac eti bolnav. Relaxat, cu ochii nchii, repet-i formule ale
nsntoirii. Cea mai curent astfel de formul este: M simt din ce n ce mai bine, pe zi ce trece i
din toate punctele de vedere; trebuie rostit la indicativ prezent, pentru c subcontientul nu
cunoate alte timpuri verbale. Aceast formul a fost folosit de dr. Emile Cou, care a vindecat, prin
ea i prin climat psihic spiritual, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de
ctre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie.
Rinencefalul, diencefalul i formaiunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este
slbit structura noastr. Dac aceast formul este repetat de trei ori pe zi, n perioadele noastre de
slbire, timp de 21 de zile, admind c este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine
ntotdeauna o mbuntire.
7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag iniiatic
Boala nu numai c i d o informaie despre via, dar i poate crea i condiia unei schimbri
mentale profunde, o trire iniiatic. Acestea sunt regulile restabilirii sntii. Ajungem din nou la
regula dinti: starea de bine mental ntreine starea de bine fizic i grbete refacerea fizic. Cu ct
vom supraveghea mai bine mentalul, cu att vom stpni starea de sntate. Omul ar trebui s tie nu
numai cum poate s i revin, cum s-i restabileasc sntatea. El ar trebui s tie cte ceva despre
corelarea dintre greeal i boal ce tip de greeal nate o categorie de boal tocmai pentru a
evita mbolnvirea. Asta trebuie reinut: faptul c, sntoi fiind, putem s evitm o eventual
mbolnvire prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cldit prin
autoimpunere i prin purificare.
Predispoziia noastr pentru boal vine din predispoziia pe care o avem de a alege rul. Noi alegem
rul. Dumnezeu nu vrea rul omului; omul alege rul. Omul alege rul pentru c este uneori
netiutor. Nu tie exact ce este bine i ce este ru. Alteori omul alege rul din constrngere. Este
constrns s l aleag. Constrngerea ine de firea omului, de naterea lui. Originea bolilor depete,
adesea, puterea noastr de nelegere.
Exist 3 origini reperabile:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nscut cu o povar n soart. Nu eti rspunztor de
aceste boli, ele sunt nite poveri. Te-ai nscut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute n perioada prenatal i n copilrie. Dac au
existat conflicte puternice sau traume n acea perioad, individul le va resimi n tot timpul vieii. Iat
de ce copilria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grij.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, n limba greac, nseamn lege. Acestea sunt bolile despre care deja
am vorbit, venite dintr-o nclcare a Legii revelate. i este palierul actual: cumul cotidian de erori.
Pe lng toate acestea, la maturitate putem s observm c n noi exist o predispoziie la
mbolnvire n funcie de anumite coordonate dou la numr. Adic: (1) ne mbolnvim pentru c
suntem agresivi i (2) ne mbolnvim pentru c ne simim vinovai.
Agresivul i vinovatul se mbolnvesc mai uor. Neagresivul i nevinovatul fac fa multor condiii
grele fr s se mbolnveasc; fac fa i mediilor contaminate fr s se mbolnveasc. n privina
agresivitii, trebuie spus c de multe ori nici nu o contientizm. V tii agresivi? Cu siguran nu!
Exist printre cunotinele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la
biseric, este un bun nchintor, un practicant al religiei. Cu toate aceste caliti, femeia din preajma
lui, prietena lui simea lng el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine s m ntrebe de
ce se ntmpl acest lucru, de ce ea simte astfel. Dac o priveai pe acea tnr cu un ochi care vede
139

aura, constatai c n preajma brbatului respectiv aura ei era perforat, zdrenuit parc. Concluzia
este c brbatul avea o agresivitate incontient, foarte puternic, care zdrenuia aura partenerei sale.
El s-a mirat atunci de unde agresivitate, cnd se tia pios, milostiv? Stnd un pic de vorb cu el,
am aflat c mai fusese cstorit, divorase i purta o ur nverunat primei sale soii. E lesne de
neles c, n preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru c el se mpotrivete femeii
n sine. Aflnd acestea, brbatul m-a ntrebat ce-i de fcut. Trebuie s-i rezolvi agresivitatea
incontient, i-am spus. n viaa sa contient, el era bun, milostiv, ns incontient era agresiv. El
tia c este bun ca pinea lui Dumnezeu fcea i pomeni, punea lumnri la biseric , nu
agresiv.
Cum s-mi dizolv agresivitatea incontient? m-a ntrebat.
L-am sftuit ca n fiecare zi, n rugciunile sale, s o pomeneasc pe fosta lui soie i s cear pentru
ea putere, sntate, gndire bun.
Cum s cer aa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot s m rog
pentru ea!
Acest nu pot trebuie s-l depeti! Numai dac te rogi pentru ea o s-i dizolvi agresivitatea
incontient.
Dar nu merit, mi-a rspuns.
Tocmai pentru c nu merit! Cu ct te rogi mai mult pentru ea, cu att ea va nflori, acolo unde se
afl.
Dar nu merit s nfloreasc! Vreau s piar, s se usuce!
Iat, cred c i-ai contientizat destul de bine de ce, cnd se afl lng tine, partenera are aura
zdrenuit!, i-am zis eu atunci.
Ce se ntmpl cnd ai o aur zdrenuit? Eti vulnerabil. Poi s iei foarte uor o grip sau o infecie,
de exemplu. n acelai timp, poi resimi influena negativ ce vine dinspre o anumit persoan, sau
pur i simplu din cmpurile din jurul nostru (din care, cnd suntem sntoi, selectm numai
pozitivitatea). Revenind, pot s v spun c acel pacient a reuit pn la urm s se vindece, s se
roage cu bucurie pentru acea scorpie. n cele din urm a nceput s vad c nu era chiar aa de
scorpie cum credea el, i c numai ncrctura lui de ur o fcea pe fosta lui soie s par att de rea.
O doz de agresivitate incontient avem cu toii, s tii. Ne natem cu ea. Ea este baza complexului
Cain. Incontient, vrei s-l elimini pe semenul tu. Omul se simte bine dac elimin un om.
Subcontientul se simte bine cnd lichideaz pe cineva, cnd extermin. Ce nseamn acest lucru? S
ne gndim la serviciu, de exemplu. Toi colegii i par ri i urcioi. Te-ai simi bine dac ai reui
zilnic s elimini cte unul Incontient, deci, purtm n noi complexul Cain unii mai puternic,
alii mai slab. Cert este c acest complex produce n noi o anumit vulnerabilitate. Cum dispare
agresivitatea incontient? La modul practic, aceast agresivitate dispare mncnd mai des verdeuri.
E un lucru la ndemna noastr. Dac mnnci verdeuri, descrete agresivitatea incontient
foarte simplu. E una dintre cele 6 opriri: oprirea de la hrana care aprinde simurile, care aprinde
agresivitatea. Noi nu ne dm seama, mncm asemenea hran spre mpuinarea vieii noastre i spre
urirea ei.
Dar mai ales terapia iertrii i ofranda remediaz agresivitatea incontient. mpac-te cu aproapele
tu cu fratele tu, cu prul tu. (Matei 5:23-25). Dac ai o aversiune fa de cineva, atunci la
rugciune evoc-i faa senin i druiete-i mental: pace, sntate i Har. Agresivitatea incontient
se mparte i ea n 3 categorii: mpotriva ta, mpotriva semenului tu i mpotriva spaiului n care
trieti. Conflictul psihic cu spaiul predispune la boli de piele, dar i la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi mpotriva lor nii sunt foarte muli. Poate tu crezi despre tine c eti blnd. Adesea cei
blnzi i iart pe toi ceilali i se atac pe ei nii. Asta este o agresivitate mpotriva ta. S nu spui
niciodat: Nu merit s triesc. Aceast agresivitate nate predispoziii maladive n zona bazal, a
energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la aceast atitudine, de la aceast auto-depreciere, de
la aceast auto-ieftinire a femeii. Dac avei probleme n zona bazal, la aparatul uretral, s tii deci,
c prima msur pe care trebuie s-o luai este s v schimbai atitudinea fa de voi. Orice alt
depreciere nate aici vulnerabilitate.
140

Renuntarea la Amaraciune
Renunarea la amrciune este o invitaie deschis pentru Duhul Sfntca s v dea pacea Sa,
bucuria Sa i cunoaterea voii Sale.
Amrciunea este o stare interioar. Este o dorin excesiv de rzbunare care vine dintr-un
resentiment profund. Este n capul listei de lucruri care ntristeaz Duhul lui Dumnezeu (vezi Efeseni
4:30-31). A devenit preocuparea lui Esau (vezi Geneza 27:41). i este unul din cele mai frecvente
motive pentru care oamenii se abat de la harul lui Dumnezeu. Luai seama bine ca nimeni s nu
se abat de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva s dea lstari vreo rdcin de amrciune, s
v aduc tulburare, i muli s fie ntinai de ea (Evrei 12:15). Amrciunea se va manifesta n
multe feluri pierderea cumptului, creterea tensiunii, iritabilitate, insomnie, obsesia de a te
rzbuna, depresie, izolare, o perspectiv negativ constant i o stare general proast.
Trebuie, de aceea, s ncepem s ne debarasm de acest duh de amrciune i neiertare; altfel,
intenia de a ierta va eua. Este adevrat c a face ceea ce trebuie, chiar dac nu eti dispus, poate s
duc n cele din urm la sentimentele care trebuie. Dar chiar faptul c ncerci s faci ceea ce trebuie
arat c amrciunea nu este aa de profund cum pare. Cu alte cuvinte, dac cineva simte
amrciune, dar ncepe s aplice principiul iertrii depline, prin aceasta arat c el sau ea nu este
total controlat de amrciune. Altfel, el sau ea n-ar ncepe s fac ceea ce este drept.
Absena amrciunii permite Duhului Sfnt s fie El nsui n noi. Aceasta nseamn c eu voi
deveni asemenea Domnului Iisus. Cnd Duhul este ntristat, sunt lsat mie nsumi, i m voi lupta cu
emoiile mele care variaz de la mnie pn la team. Dar cnd Duhul Sfnt nu este ntristat, El Se
simte ca acas cu mine; El va ncepe s m schimbe n omul care dorete El s fiu, i eu voi putea s
manifest blndeea Duhului. Renunarea la amrciune este o invitaie deschis pentru Duhul
Sfnt ca s v dea pacea Sa, bucuria Sa i cunoaterea voii Sale. R.T.Kendall

Vindecarea de frica si suferinta

Sufletul ma conduce spre vindecare. Voi deveni una cu sinele meu adevarat.
Cu aceasta afirmatie incepe procesul de vindecare. De aici urmeaza alte 99 de expresii ale spiritului
cate una pentru fiecare zi. Impreuna ele rezuma procesul vindecarii emotionale si spirituale. Ele ne
transfera atentia de la lumea exterioara spre lumea interioara care este sursa luminii. Toate acestea
le gasiti intr-o carte deosebita Vindecarea sufletului de frica si suferinta scrisa de Deepak Chopra.
Suferinta ameninta sa ne faca in asa fel, incat viata noastra sa nu mai aiba sens. Acesta este cel mai
mare pericol - si nu durerea pe care o induce. Depinde de fiecare dintre noi sa restabilim sensul
vietii. Doctorii nu o pot face cu medicina lor; prietenii nu o pot face cu mangaierea si sprijinul lor.
Esti vindecat, atunci cand poti sa-ti spui tie insuti: Sunt important la fel ca toti ceilalti, apartin
cuiva, sunt vrednic, sunt in siguranta, ma pot exprima liber pe mine insumi, sunt iubit. Vindecarea
interioara implica mutarea de la intuneric la lumina.
Lumina este un cuvant cu semnificatii diferite, dar este inteles, in general ca iubire si intelegere
inteleapta (constienta si in acord cu legile ei). Iubirea se ingrijeste de corpul emotional;
intelegerea umple vidul creat de durere.
Intrand in legatura cu sinele adevarat, vei descoperi ca sufletul nu este pasiv. Spiritul cunoaste mai
multe despre noi decat cunoastem noi insine si vrea sa sprijine fiecare pas al nostru spre unitate.
Calea sufletului a fost denumita calea fara cale, pentru ca nu exista NICI O HARTA.
Pasii fiecarei persoane sunt diferiti. Insa marile traditii ale intelepciunii ne-au spus extrem de multe
lucruri de ajutor despre spirit.
141

Fiecare din cele 100 de ganduri calauzitoare este o sutra, de la cuvantul sanscrit care inseamna fir
calauzitor, sau, mai putin exact, un aforism care contine forta. Lumina are forta de a umple vidul
afectat de intuneric.
Vindecarea insasi are loc in doua faze eliberarea energiei suferintei, apoi inlocuirea ei cu energia
sufletului (acelasi lucru se poate observa in orice proces terapeutic, si, foarte clar in constelatiile
familiale). Este un proces bland, foarte asemanator cu a urma un fir calauzitor, care te conduce pas
cu pas.
Ceea ce incepe ca o simpla aluzie despre o noua putere, va creste. Sinele tau adevarat este
intotdeauna dispus sa primeasca orice incercare, sa gaseasca orice raspuns si sa-ti arate calea
de iesire din orice dilema. Ceea ce conteaza cu adevarat este legatura ta cu acest sine adevarat.
In frica si izolare, sufletul tau pare a se afla la distanta, fara nici o putere. Insa aceasta este o
perceptie nascuta din urmarea si ascultarea ego-ului, ceea ce am facut cu totii. Daca faci o pauza sa
asculti vocea sufletului acolo unde ego-ul tace vei fi surprins de puterea pe care o ai sub
comanda ta, oricat de mult timp a fost ea trecuta cu vederea.
Nici o alta descoperire in viata nu aduce atata fericire ca redobandirea sinelui adevarat.
Singurul eveniment comparabil este atunci cand te indragostesti, insa acesta este temporar si depinde
de o alta persoana, cea iubita.
Sinele tau adevarat este etern si nu depinde de nimeni altcineva, decat de tine. Atunci cand se
spune ca suferinta innobileaza o persoana, aceasta inseamna ca sub impulsul crizei, vechile obiceiuri
si perceptii sunt eliminate. Necunoscutul se face simtit si, daca te deschizi spre el, semnificatia
sufletului se reveleaza ca un adevar pe care, inainte de a incepe criza, nici nu l-ai fi banuit.
In acest mod, se considera ca fiecare suferinta ar contine un mesaj spiritual ascuns. Nu cautam
suferinta, insa odata trecuti prin ea, poate intelegem ca acesta este sensul ei profund si
vindecator.

Afirmatii pentru Autovindecare

Afirmaia reprezint formularea unui adevr pe care ncerci s i-l nsueti n via. S-a spus
c suntem ceea ce mncm. Ar fi mai adevrat s spun: Suntem ceea ce gndim. Pentru c
minile noastre exprim i, de asemenea, influeneaz realitatea a ceea ce suntem, mult mai mult
dect o fac trupurile noastre. Gndurile noastre ne influeneaz, ntr-o mare msur, pn i starea de
sntate fizic. Nici un mare progres n viaa nu se produce ntmpltor. Sportivul trebuie s
exerseze ndelung pentru a stpni tehnicile de care are nevoie: aruncarea mingii, coborrea pe
schiuri pe o pant dificil, saltul la o distan ct mai mare. Iar pianistul trebuie s munceasc cel
puin la fel de mult pentru a ajunge la stpnirea micrilor degetelor sale, pentru a putea interpreta
cu uurin cele mai complexe pasaje muzicale.
i viaa este o art. Din nefericire, este o art creia muli oameni i dedic prea puin energie.
Oamenii iau viaa aa cum este i se tot ntreab de ce lucrurile se ncpneaz s mearg prost.
Gndurile sunt lucruri. Cuvintele, care sunt gnduri cristalizate, au o putere incomensurabil,
mai ales dac le rostim concentrndu-ne. Simplul fapt c te gndeti la oboseal i poate submina
energia. ntrind acest gnd prin cuvinte, sunt extenuat, defineti i prin aceasta conferi fora
gndului respectiv. Este valabil i invers. Dac te simi obosit dar, brusc, atenia i este captat de
ceva, oboseala va disprea cu totul! Eti ceea ce gndeti. Dac, n plus fa de acest interes brusc,
l i verbalizezi prin cuvintele m simt minunat, este posibil s descoperi c, n afara faptului de a
te simi doar cu puin mai bine, te simi, de fapt, ca i cum ai fi dobndit o nou definiie a propriei
persoane.
Att de multe din eecurile din viaa noastr legate de stpnirea unei limbi strine, de ncercrile
de a relaiona cu ceilali, de a face aa cum trebuie tot ceea ce ne propunem se datoresc numai
gndului c ceea ce vrem s facem este un lucru complet strin nou. Pe de alt parte, multe dintre
succesele din viaa noastr sunt rezultatul acceptrii noului ca aparinndu-ne. Limba francez, de
exemplu, poate fi nvat mult mai uor de ctre cel care se las ptruns de gndul sunt francez,
142

dect de cel care i spune (cum fac, adeseori, elevii la or) oamenii tia vorbesc ciudat!
Dificultatea rezid n faptul c obiceiurile noastre sunt nrdcinate adnc n subcontient. Prin
urmare, chiar i atunci cnd ncercam s le schimbm, ne trezim trai napoi n mod repetat i chiar
mpotriva voinei noastre, potrivit vechilor obiceiuri. Pe de alt parte, afirmaiile, atunci cnd sunt
repetate ntr-o stare de concentrare profund iar, apoi, ajung n subcontient, ne pot schimba la nite
niveluri ale minii asupra crora majoritatea noastr are un control contient redus.
Suntem ceea ce gndim. ns suntem i mult mai mult dect ceea ce gndim n mod contient.
Suntem multitudinea infinit de tipare conflictuale de sentimente, obiceiuri i reacii pe care le-am
acumulat de-a lungul unei ntregi viei fr nici o exagerare, pe parcursul ntregii noastre viei n
subcontientul minii noastre. Pentru a ne vindeca, trebuie s punem ordine i n aceste conflicte
interioare. Nu este suficient, pe de alt parte, nici s afirmm schimbarea la nivelurile contient i
subcontient. Pentru c suntem parte a unei realiti cu mult mai ample, cu care trebuie, de
asemenea, s trim n armonie. n spatele minii noastre omeneti se afla contiina divin.
Atunci cnd ncercam s ne transformm numai prin efortul propriu, ne limitm potenialul
de vindecare i de dezvoltare. Afirmaia trebuie s fie ridicat de la nivelul nchis n sine al
minii la nivelul realitii superioare a supercontiinei. A te vindeca nseamn a te descotorosi
de imperfeciuni. A fi perfect nseamn a oferi expresie supercontiinei surse creativitii i a
soluiilor. Prin urmare, n folosirea afirmaiilor, ne concentrm asupra proprietilor pozitive care
reprezint soluia pentru boala i imperfeciunile noastre.
Supercontiina este acel nivel al contiinei care este adeseori descris drept Eul superior.
Acesta este nivelul de la care vin, de exemplu, marile inspiraii. Prin intermediul
supercontiinei se pogoar asupra noastr cluzirea divin i adevrata tmduire. n
absena unei aderri la supercontiin, afirmaiile, asemenea oricrei alte ncercri de ridicare
a eului, limitate la condiia uman, nu aduc dect beneficii temporare.
Afirmaiile trebuie repetate ntr-un asemenea mod nct s nale contiina ctre supercontiina.
Afirmaiile pot atinge acest obiectiv atunci cnd le repetm ntr-o stare de profund concentrare, n
slaul contiinei divine din corpul omenesc, n centrul lui Hristos, care este un punct de pe frunte,
situat exact ntre sprncene. Repet afirmaiile din aceast carte mai nti cu glas tare, pentru a
mobiliza ntreaga atenie a minii contiente. Pe urm, repet-le n tcere, pentru a-i nsui mai
profund semnificaia cuvintelor.
Apoi, rostete-le n oapt, purtndu-le semnificaiile n subcontient. Repet-le din nou, n tcere,
pentru a-i adnci nsuirea lor la nivelul subcontientului. n cele din urm, pe msur nlrii
aspiraiilor, repet-le n centrul lui Hristos. La fiecare nivel, repet-le de mai multe ori, las-te
ptruns tot mai profund de semnificaiile lor. Prin afirmarea repetat, i ntreti i, ulterior, i
spiritualizezi contientizarea oricrei caliti pe care vrei s i-o dezvoli. Afirmaiile reprezint doar
primul pas pe calea autovindecrii. Trebuie s ne ndeplinim menirea omeneasc. Fr puterea
veni de la Dumnezeu, eforturile noastre sunt, de-a pururea, n zadar. Cu alte cuvinte,
afirmaiile trebuie s se ncheie prin rugciune.
De ce s te rogi de-abia dup ce ai repetat afirmaiile? De ce nu nainte? Cu siguran, rugciunile
sunt ntotdeauna folositoare. ns, dac este rostit n absena unei contiine afirmative, rugciunea
poate s fie slab i srac: o pledoarie pentru ca Dumnezeu s fac, El singur, totul, fr participarea
activ a omului. Rugciunea eficienta nu este niciodat pasiv. Ea este ncrcat de credin i
ajunge
la maturitate printr-o atitudine afirmativa. Pentru a-i aprofunda nou calitate, la nceput i este de
ajutor s o afirmi, urmnd apoi succesiunea pe care am descris-o. Pe urm, ns, nal aceast
afirmaie printr-o rugciune plin de iubire cte Dumnezeu.
n acest moment al celei mai profunde i mai afirmative armonizri cu Dumnezeu, El ne ajut cel
mai mult. Prin armonizarea cu divinitatea, rezistena pe care o opunem devine minim, iar
cooperarea noastr cu mila lui Dumnezeu este complet deschis, plin de disponibilitate i contient
fa de supercontient. Sursa J.Donald Walters (Swami Kriyananda)
Descarca acesta carte minunata Afirmatii pentru Vindecare J-Donald-Walters

143

Echilibrul Yin Yang (II)

Yin i Yang sunt dou concepte care i au originea n filosofia si metafizica chineza. Aceste
concepte reprezint forele primordiale i complementare ce compun universul i toate componentele
acestuia.
Yin loc ntunecos, pant (deal) nordic, mal (ru) sudic; noros, sumbru este elementul ntunecat; el
este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, i corespunde nopii.
Yang; loc nsorit, pant (deal) sudic, mal (ru) nordic; strlucire solar este elementul luminos;
este fericit, plin de vitalitate, activ, strlucitor, masculin i corespunde zilei. Yin este adeseori
simbolizat de apa i de pamant timp ce Yang este simbolizat de foc i vant.
Atta vreme ct vom persista n a separa yin i yang nu putem spera s atingem echilibrul. Dac
cineva vrea s ajung undeva cu bicicleta nu va putea s mping ambele pedale concomitent cci va
rmne pe loc. Pentru a avansa trebuie s mping o pedal i s o elibereze pe cealalt, simultan.
Micarea complet const n mpingere/eliberare. mpingerea este urmarea eliberrii i fiecare dintre
ele devine, respectiv, cauza celeilalte.
Yin-ul i Yang-ul reprezint principiul Cerului i al Pmntului, marea structur a orice exist,
prinii schimbrii, rdcina i nceputul vieii i al morii. Aceasta este legea general a modului n
care este alctuit lumea 3 D. Yin Yang reflect toate formele i caracteristicile existente n
Univers. Yin-ul i Yang-ul au fost privite ca nite simboluri, avnd capacitatea de a cuprinde foarte
multe aspecte ale lucrurilor, fr a le descrie n mod explicit. Tot ceea ce exist poate fi privit prin
cele dou aspecte ale sale: ziua i noaptea, micarea i repaosul, cldura i frigul, brbatul i femeia,
exterior i interior, .a.m.d.
Yin-ul i Yang-ul reprezint o modalitate de a nelege, de a cunoate existena. Teoria despre Yin
Yang ne descrie lumea n dinamica sa. Ea pune accent pe continua transformare i pe necesitatea de a
nelege modul n care sunt guvernate transformrile. Existena este perceput ca o continu
transformare iar nelepciunea const n sesizarea modului n care se succed diferitele stri i nu n
meninerea lor.
Teoria Yin Yang definete Yin-ul i Yang-ul prin caracteristicile lor: Natura de baz a Yin-ului este
asemenea apei, iar cea a Yang-ului este asemuit focului. YIN ceea ce ine de interior, ceea ce este
nemicat, ascuns vederii, aflat n stare latent, ceea ce coboar; YANG ceea ce ine de exterior,
ceea ce este n micare, ceea ce se manifest, ceea ce ascensioneaz.
In trecut Luna simboliza Yin-ul, iar Soarele Yang-ul. Femeia este Yin, brbatul este Yang, pmntul
este Yin, cerul este Yang. Tot ceea ce este ntunecat, ascuns vederii, ceea ce coboar, ceea ce
conine, ceea ce se afl n stare latent, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin. In schimb, ceea
ce este luminos, aflat n exterior, ceea ce urc, ceea ce este coninut, ceea ce se manifest,
agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trsturi are caracter Yang.
Yin
Ap
Feminin
Lun
Umbr
Odihn
Apus
Nord
Materie
Dens
Intunecat
Ap lichid
Smn
Form
Substanial

Yang
Foc
Masculin
Soare
Strlucire
Activitate
Rsrit
Sud
Energie
Rarefiat
Luminos
Vapori
Fruct
Energie
Non-substanial
144

Coborre
Dedesubt
Incontient
Interior

Urcare
Deasupra
Contient
Exterior

Natura Yin sau Yang a unui fenomen nu este absolut, ci relativ. Aceast relativitate se reflect prin
principiile de baz ale teoriei Yin Yang: In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, Yang-ul activeaz
Yin-ul.
Opoziia Yin Yang : Opoziia celor dou aspecte const n capacitatea lor de a se lupta unul cu
ceallalt, controlndu-se astfel reciproc. De exemplu, cldura (Yang) poate nltura frigul (Yin), n
timp ce frigul (Yin) face aria (Yang) s scad. Acest lucru se petrece i n organismul uman, unde
opoziia Yin Yang menine echilibrul fiziologic. Dac dintr-o cauz oarecare, raportul normal YinYang se modific, aprnd un exces de Yin sau de Yang, se instaleaz starea de boal, ca urmare a
distrugerii balanei fiziologice.
Interdependena Yin Yang
Dei Yin-ul i Yang-ul sunt opuse, ntre ele exist n acelai timp i o relaie de interdependen.
Yang-ul nu poate exist fr Yin, Yin-ul nu poate exista fr Yang. Yang-ul este condiionat de
existena Yin-ului i invers. Yin-ul rmne ascuns n interior, pentru a aciona ca un aprtor al
Yang-ului, Yang-ul st n afar, acionnd ca un servitor al Yin-ului.
n corpul omenesc, Yin-ul corespunde substanelor nutritive, fluidelor corpului, n timp ce Yang-ul
este caracterizat de activitile fiziologice, de energie. Conform principiului tocmai enunat, fluidele
corpului sunt cele care rmn n interior, n timp ce activitile fiziologice se manifest n exterior,
mediind relaia cu acesta.
Raportul de consum-alimentare dintre Yin i Yang
Cele dou aspecte Yin Yang cuprinse ntr-un fenomen nu sunt fixe, ci se afl ntr-o permanent
relaie de consum alimentare. De exemplu, diverse activiti fiziologice (Yang) din organism
consum n mod necesar anumite substane nutritive (Yin). Acesta este procesul de consumare a Yinului pentru a genera Yang-ul i reprezint o schimbare cantitativ. In condiii normale exist un
echilibru al raportului de consum alimentare. Dereglarea echilibrului va duce la un exces de Yin
sau de Yang i la apariia bolii. Din punct de vedere calitativ, n anumite condiii speciale poate
aprea un proces de intertransformare Yin Yang.
Yang-ul extrem produce n mod necesar Yin-ul, iar Yin-ul extrem produce n mod necesar Yangul,Frigul extrem va da natere cldurii, iar cldura excesiv se va transforma n frig. Un exemplu l
constituie starea febril. Cldura excesiv care apare afecteaz energia de aprare a corpului. Dac
febra persist, la un moment dat va avea loc o scdere brusc a temperaturii, pulsul devine slab,
apare paloarea i rcirea membrelor. In acest caz, Yang-ul s-a transformat n Yin.
Divizibilitatea infinit a Yin-ului i Yang-ului
Organele deintoare de energie (rinichii, ficatul, inima, splina i plmnii) au caracter Yin. Dar,
dintre aceste organe Yin, cele care se afl n partea superioar a corpului (inima i plmnii) au un
caracter mai Yang reprezint Yang-ul Yin-ului -, n timp ce celelalte organe Yin, fiind situate n
partea inferioar a trunchiului au un caracter mai Yin reprezint Yin-ul Yin-ului -.
Cauzele apariiei bolilor
CELE APTE SENTIMENTE
- Bucuria
- Furia
- Tristeea sau suferina sufleteasc
- Ingrijorarea
- Teama i spaima
145

Furia afecteaz ficatul,

Bucuria duce la mbolnvirea inimii,
Ingrijorarea slbete splina,
Teama i spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeea sau suferina sufleteasc mbolnvesc plmnii.
Mnia (furia) determin micarea energiei ctre partea superioar a corpului,
Bucuria ncetinete circulaia energetic,
Suferina sufleteasc i tristeea consum energia,
Teama i spaima o tulbur, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei.
BUCURIA
Bucuria excesiv afecteaz inima se activeaz excesiv funcia de deschidere a celulelor inimii i se
inhib funcia de nchidere a celulelor inimii. Bucuria ncetinete circulaia energetic. Teama i
spaima (corespund elementului ap) controleaz bucuria (corespunde focului). In situaia n care
cineva a primit o veste foarte bun (a reuit la un examen, a ctigat o sum mare de bani, .a.m.d.)
se recomand ca el s fie speriat pentru a opri efectul bucuriei excesive. In caz contrar energia inimii
va fugi ctre exterior, ceea ce poate duce la lipsa de energie a inimii i chiar la oprirea acesteia.
Simptomele care apar n situaia unei bucurii excesive sunt:
- Palpitaii
- Insomnie
- Gndire neclar
- Manifestri maniace (afectarea spiritului)
- Infarct
Medicina tradiional chinez prezint cele apte sentimente: bucuria, furia, tristeea, suferina
sufleteasc, ngrijorarea, teama i spaima, specificnd faptul c excesul acestora duce la apariia
bolilor. Aceste apte sentimente, care sunt rspunsuri normale ale organismului la diveri stimuli
(interni sau externi) nu provoac o stare de boal dect atunci cnd sunt duse la extrem. Atunci cnd
stimularea emoional este repetat, brusc sau exacerbat, pragul de adaptabilitate al organismului
este depit, fiind afectate funciile sale fiziologice. In aceast situaie neplcut vor fi afectate
sngele i energia organelor interne, ceea ce va duce la apariia bolii.
FURIA
Furia afecteaz ficatul i provoac ascensionarea energiei. Tristeea i durerea sufleteasc (ce
corespund elementului metal) controleaz furia (este asociat elementului lemn). Simptomele
asociate sunt:
- Dureri de cap
- Ameeli
- Creterea tensiunii
- Atac vascular cerebral
- Irascibilitate
- Eructaii
- Suspine
- Menstruaie neregulat
Energia ficatului (lemn) atac splina i stomacul (pmnt). Este situaia n care energia elementului
lemn este prea puternic i afecteaz elementul pmnt, pe care n mod normal l controleaz. Drept
urmare vor interveni urmtoarele manifestri:
- Insuficien energetic a splinei
- Energia stomacului urc n loc s coboare
- Sngerri:
a) la nivelul nasului (cauzate de ascensionarea energiei stomacului)
b) n alte poriuni ale corpului (din cauza slbirii splinei: nu mai poate s i exercite funcia de
meninere a sngelui n interiorul vaselor)
146

O alt situaie ce poate aprea din cauza furiei este situaia n care elementul controlat (lemn) se
ntoarce mpotriva elementului care l controleaz (metal) Lemnul corespunde ficatului iar metalul
este ataat plmnilor. Este vorba de situaia n care ficatul se ntoarce mpotriva plmnilor, ceea ce
genereaz astm. Din punct de vedere al organelor pereche, ficatul este organul Yin, care deine
energie, iar vezica biliar este organul Yang, ce transport energia. Excesul de energie la nivelul
ficatului va afecta vezica biliar, ducnd la incapacitatea de a lua decizii, ce este guvernat de vezica
biliar.
TRISTEEA I SUFERINA SUFLETEASC
Tristeea sau suferina sufleteasc afecteaz plmnii, ce corespund elementului metal. Aceste dou
sentimente slbesc energia corpului i o dizolv. Sentimentul care controleaz tristeea sau suferina
sufleteasc este bucuria (focul controleaz metalul). Simptomele cauzate de tristee sau suferina
sufleteasc sunt:
- Senzaia c spaiul de la nivelul pieptului este prea mic
- Astm
- Plns excesiv
- Rceli frecvente (slbirea energiei de aprare)
- Probleme ale pielii
Scderea energiei pectorale afecteaz i inima: uneori apar probleme circulatorii.
NGRIJORAREA
Ingrijorarea (gndurile excesive) afecteaz splina, ce corespunde elementului pmnt. Ingrijorarea
produce stagnarea energiei. Sentimentul care controleaz ngrijorarea este furia (lemnul controleaz
pmntul). Simptomele asociate sunt:
- Palpitaii
- Insuficien energetic a splinei
- Insuficien sanguin
TEAMA I SPAIMA
Teama i spaima afecteaz rinichii, care corespund elementului ap. Atunci cnd un om este speriat
sau i este team energia sa va cobor. Traiul n teroare este cel care slbete cu precdere rinichii.
Vezica urinar este de asemenea afectat de aceste dou sentimente. Deseori, vezica urinar nu mai
este bine controlat. Pmntul (splina) controleaz apa (rinichii): ngrijorarea este cea care
controleaz teama i spaima. Teama i spaima afecteaz ficatul i vezica biliar (ficatul corespunde
lemnului, iar rinichii apei: atunci cnd apa este afectat, lemnul va fi i el influenat). Vor rezulta
simptome precum:
- Depresie
- Lipsa capacitii de decizie
- Confuzie
- Lipsa curajului
Apa (rinichii) nu mai controleaz focul (inima); de aici rezult situaia n care focul scap de sub
control:
- Anxietate
- Incapacitatea de a se odihni.
CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE
Caracteristica apei este rceala i fluiditatea, ea lund forma recipientului n care ajunge, cea a
lemnului este nflorirea i creterea, focul rspndete cldur i lumin, pmntul d natere tuturor
lucrurilor, iar metalul se cufund (sub aciunea propriei greuti). Legea micrii celor cinci elemente
este caracterizat prin urmtoarele relaii:
- Generarea unui element din cellalt
- Interaciune- Dominare
147

- Opoziie
- Relaie tip mam fiu
Generarea unui element din cellalt
Generarea unui element de ctre cellalt se refer la relaia de generare a unui element de ctre
elementul anterior:
Apa hrnete lemnul
Lemnul alimenteaz focul
Focul nate pmntul (cenua)
In pmnt apar metalele
Metalul (prin condensare) duce la apariia apei
Atunci cnd aceast relaie de generare este aplicat organelor interne deintoare de energie: rinichi,
ficat, inim, splin i plmni, ea se refer la faptul c energia unui organ va susine funcionarea
unui alt organ. Concret, energia rinichilor (ap) va susine funcionarea ficatului (lemn), energia
ficatului (lemn) va sprijini funcionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susine funcionarea
splinei (pmnt), energia splinei (pmnt) va susine funcionarea plmnilor (metal), iar plmnii
(metal), la rndul lor, vor sprijini funcionarea rinichilor (ap). Atunci cnd vorbim despre energia
unui organ ne referim la energia produs de celulele acelui organ.
Celulele, ce au caracter Yin, produc energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre procesul descris
de teoria Yin Yang: In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul. Aceeai teorie mai precizeaz Yang-ul
activeaz Yin-ul, care se traduce prin faptul c energia produs de celulele unui organ va susine
funcionarea celulelor organului urmtor (conform relaiei de generare a celor cinci elemente). Pe
scurt putem spune c relaia de generare se reduce la cele descrise mai sus, i anume, energia
produs de celulele unui organ va susine funcionarea celulelor organului urmtor.
Interaciunea
Interaciunea dintre cele cinci elemente presupune i existena unor tendine opuse ale acestora, prin
care ele se controleaz reciproc:
Apa stinge focul
Focul topete metalul
Metalul taie lemnul
Lemnul domin pmntul pe care crete
Pmntul ndiguiete apa
Aspectele generrii unui element din cellalt i cel de interaciune sunt inseparabile. Dac nu ar
exista naterea nu ar mai aprea creterea i dezvoltarea; fr interaciune nu ar mai exista echilibru
i coordonare pe durata creterii i a transformrii. Echilibrul relativ meninut ntre generare i
interaciune este cel care face posibil creterea normal i dezvoltarea.
Interaciunea dintre organele interne presupune faptul c rinichii (apa) controleaz inima (foc), inima
(foc) controleaz plmnii (metal), pmnii (metal) controleaz ficatul (lemn), ficatul (lemn)
controleaz splina (pmnt), iar splina (pmnt) va controla rinichii (apa).
Relaia de interaciune are loc prin intermediul Yin-ului (cmpului sau fluidelor) organelor
respective. De exemplu, cmpul plmnilor controleaz cmpul ficatului, cmpul inimii controleaz
cmpul plmnilor, cmpul ficatului controleaz cmpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hrnesc
Yin-ul inimii pentru ca acesta s poat controla Yang-ul (energia) inimii (slbirea Yin-ului duce la
hiperactivitatea Yang-ului), .a.m.d.
Dominarea i opoziia
Atunci cnd exist un exces sau o insuficien a oricruia dintre cele cinci elemente, vor aprea
relaii anormale de generare i de interaciune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare i
de opoziie. Dominarea presupune un atac asupra prii care este controlat, din cauza slbirii
acesteia. Din aceast cauz, relaiile de control se vor tranforma n relaii de dominare.
De exemplu, metalul controleaz lemnul. In situaia n care lemnul este slbit metalul l va domina.
Atunci cnd vorbim despre organele interne, putem specifica faptul c un cmp prea puternic al
148

plmnilor (metal), cauzat de o mai slab funcie de deschidere a celulelor plmnilor (blocndu-se
funcia de deschidere a celulelor plmnilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberat, astfel
nct, n timp, cmpul plmnilor va crete foarte mult) va afecta cmpul ficatului (lemn), ceea ce
poate duce n timp la scderea funciei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleaz metalul. Slbirea metalului duce la dominarea acestuia de ctre
foc.
Insuficien ap: Pmntul domin apa
Insuficien lemn: Metalul domin lemnul
Insuficien foc: Apa domin focul
Insuficien pmnt: Lemnul domin pmntul
Insuficien metal: Focul domin metalul
Opoziia se refer la schimbarea sensului normal al interaciunii, din cauza excesului elementului ce
ar trebui s fie controlat. In acest fel, elementul care n mod normal este controlat se va ntoarce
mpotriva elementului ce l controla i i se opune. De exemplu, apa controleaz focul. In situaia n
care focul devine foarte puternic el se va ntoarce mpotriva apei i va exista relaia focului ce se
opune apei. Un alt exemplu, metalul taie (controleaz) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziia
acestuia mpotriva metalului. Opoziia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce
determin ntoarcerea sa mpotriva elementului ce ar trebui s-l controleze n mod normal.
Exces ap: Apa se opune pmntului
Exces lemn: Lemnul se opune metalului
Exces foc: Focul se opune apei
Exces pmnt: Pmntul se opune lemnului
Exces metal: Metalul se opune focului
Relaia tip mam fiu
In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se nate din cel precedent, este fiul celui dinaintea
sa, iar acesta, la rndul su, i este mam. Aceast relaie poate fi afectat n ambele sensuri:
mama afecteaz fiul i fiul afecteaz mama. De exemplu, apa poate afecta lemnul (mama
afecteaz fiul), dar i lemnul poate afecta apa (fiul afecteaz mama).
CELE ASE SCHIMBRI CLIMATICE
Medicina tradiional chinez descrie cele ase schimbri climatice:
- Vntul
- Frigul
- Umezeala
- Focul
- Aria verii
- Uscciunea
ALTE CAUZE ALE APARIIEI BOLILOR
- Constituie slab
- Suprasolicitare
- Activitate sexual excesiv
- Probleme de nutriie
- Traume fizice
- Parazii i otrvuri
- Tratament incorect
- Faptele neconforme cu morala
CONSTITUIE SLAB
Constituia depinde de:
149

- Sntatea prinilor n general, i n mod particular de starea lor n momentul concepiei viitorului
copil
- Sntatea mamei pe durata sarcinii
Factori ce afecteaz constituia viitorului copil:
- Concepia n stare de ebrietate
- Mama este prea n vrst n momentul concepiei
- Consumul alcoolului, tutunului sau al drogurilor pe durata sarcinii
- Suportarea unui oc pe durata sarcinii (afecteaz energia inimii ftului)
Constituia unei persoane este stabilit n momentul concepiei, dar ea poate fi modificat i pe
durata sarcinii:
- In momentul concepiei, unirea energiei Cerului i a Pmntului produce noua fiin,
- Energia ancestral a prinilor este transmis ftului,
- Constituia se fixeaz n general n acest interval.
Totui, cei care au o constituie slab pot s-i modifice energia printr-un mod de via echilibrat,
prin evitarea stress-ului i a exceselor (de munc sau sexuale), odihn corespunztoare, alimentaie
corect, practica exerciiilor de respiraie, exersarea unor sisteme de tehnici de cultivare i ntrire a
interiorului. Constituia slab este indicat prin:
- Urechi mici
- Puls slab, lene
- Limba foarte flasc, fr spirit
- Pertusis: indic slbiciunea dobndit a plmnilor
SUPRASOLICITAREA
In perioada modern suprasolicitarea este una din cauzele comune ale apariiei bolilor. Pentru a o
contrabalansa este nevoie de schimbarea modului de via, de odihn i de exerciii energetice de
ntrire a interiorului. Atunci cnd muncim, noi consumm energie; n momentul odihnei sau al
exersrii tehnicilor energetice, energia noastr crete. In viaa de zi cu zi noi consumm energie.
Esena corporal constituie ns baza material a vitalitii noastre pe termen lung. Energia folosit
zilnic poate fi recuperat rapid prin odihn, alimentaie i tehnici energetice. Dac suprasolicitarea
este meninut un timp foarte ndelungat (de ordinul anilor), energia nu mai poate fi recuperat
suficient de rapid de ctre splin (prin procesul de digestie). In acest caz, corpul persoanelor
respective va ncepe s se bazeze pe esena corporal. In acest mod vor fi afectate fluidele corpului i
va interveni o insuficien a Yin-ului corpului. Remedierea aceastei situaii necesit un timp
ndelungat.
a) Suprasolicitare mental
Este foarte des ntlnit n societile dezvoltate: orele lungi de stress i de suprasolicitare mental
sunt asociate i cu dezordinea alimentaiei. Aceste lucruri afecteaz stomacul, splina i rinichii.
Alimentaia neregulat (sau mesele consumate seara trziu) pot cauza deficiena energiei stomacului
sau a fluidelor stomacului.
b) Suprasolicitare fizic
Afecteaz n principal energia splinei (splina domin cele patru membre). Munca fizic solicit de
asemenea un aport sanguin la nivelul tendoanelor/musculaturii ce va fi asigurat de ctre ficat. De
aceea, suprasolicitarea fizic poate duce n timp i la afectarea sngelui ficatului. Folosirea excesiv
a unei pri a corpului (micrile de repetiie) pot cauza stagnarea energiei n acea parte. Ridicarea
excesiv de greuti poate slbi rinichii i spatele. Statul excesiv n picioare slbete de asemenea
rinichii. Folosirea excesiv a ochilor afecteaz sngele (inima); Meninerea excesiv a poziiei
culcat va slbi energia (plmnii); ederea ndelungat va afecta musculatura (splina); Statul
excesiv n picioare slbete oasele (rinichii); Exerciiile fizice n exces vor afecta tendoanele
(ficatul).
150

c) Exerciiile fizice excesive

Acestea duc la slbirea energiei, afectnd i sngele ficatului. Ele sunt foarte nocive mai ales pentru
fete pe durata pubertii, deoarece ulterior vor genera probleme menstruale. Anumite tipuri de
exerciii pot cauza stagnarea energiei n unele poriuni ale corpului: Ex: Ridicarea greutilor
cauzeaz stagnarea energiei la nivelul prii inferioare a spatelui, Ex: Alergarea duce la stagnarea
energiei la nivelul genunchilor, Ex: Tenisul provoac stagnarea energiei la nivelul coatelor.
d) Lipsa exerciiilor
Exerciiile fizice executate periodic, ntr-o manier natural, permit o bun circulaie energetic.
Lipsa exerciiilor fizice produce stagnarea energiei. Principiul care trebuie respectat este cel al
evitrii excesului ct i a insuficienei. Anumite exerciii fizice sunt apreciate att pentru exersarea
corpului ct i pentru producerea energiei.
ACTIVITATE SEXUAL EXCESIV
Activitatea sexual excesiv slbete esena rinichilor, n special la brbai. Fluidele sexuale
masculine sunt manifestarea esenei rinichilor: de aceea pierderea acestor fluide duce la slbirea
temporar a esenei rinichilor. Fluidele sexuale feminine in mai mult de Jingye (fluidele corpului
mai dense, ce circul prin interiorul corpului). Fluidele sexuale sunt susinute de ctre esena
dobndit i n mod normal ea nu slbete. Dar dac activitatea sexual este excesiv, corpul nu va
avea timp pentru a reface esena dobndit. Simptomele excesului n viaa sexual sunt:
- Oboseal evident
- Apariia ocazional a ameelilor
- Vedere neclar
- Dureri ale spatelui, n zona inferioar a acestuia
- Slbiciunea genunchilor
- Urinare frecvent
Din punct de vedere al anotimpurilor se consider c viaa sexual poate fi un pic mai intens pe
durata primverii i ar trebui s fie ceva mai reinut pe durata iernii. Pe durata tratamentului
problemelor sexuale se recomand reducerea vieii sexuale. Esena rinichilor slbete.
a) la brbai: din cauza excesului vieii sexuale
b) la femei: din cauza naterilor repetate.
Lipsa vieii sexuale poate fi una din cauzele apariiei bolilor. Dorina sexual este o msur a
energiei (Yang-ului) rinichilor. Insuficiena energiei (Yang-ului) rinichilor duce la lipsa libido-ului.
Insuficiena esenei (Yin-ului) rinichilor provoac interes excesiv fa de viaa sexual, nsoit de
lipsa capacitii de finalizare, vise erotice (n special la femei) i emisie seminal nocturn (la
brbai). Alte cauze ale unei viei sexuale nemplinite: lipsa armoniei n cuplu, probleme sufleteti,
lipsa fericirii, stress-ul.
PROBLEME DE NUTRIIE
Alimentaia incorect este una din principalele cauze ale apariiei bolilor.
a) Supraalimentaia i malnutriia
Cantitatea de hran consumat trebuie s fie adaptat nevoilor organismului. Dac aportul de hran
este fie exagerat, fie insuficient, el poate cauza mbolnvirea. Consumul exagerat de alimente
cnd este depit necesarul de elemente nutritive vor fi afectate splina i stomacul, se va acumula
flegma i vor stagna elementele nutritive n interiorul corpului. Vor aprea urmtoarele simptome:
eructaii nsoite de regurgitri, dureri n epigastru i n tot abdomenul, diaree, vrsturi.
Subalimentarea duce la imposibilitatea crerii bazei necesare pentru producerea sngelui i a
energiei. Dup un timp se ajunge la diminuarea energiei de aprare. Incercarea de a slbi prin
nfometare duce la slbirea energiei splinei. Din cauza faptului c splina nu mai are o funcionare
foarte bun, ea nu va mai putea s-i exercite cu succes funciile de transport i de transformare a
fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora i creterea n greutate.
b) Consumul preferenial al unui singur tip de alimente
151

Necesitile organismului pot fi satisfcute doar atunci cnd acesta primete o alimentaie echilibrat.
Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutriie sau la alte boli. De exemplu,
populaiile care se hrnesc n exclusivitate cu orez decorticat prezint o frecven ridicat a bolii
beri-beri. Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod n cantitate corespunztoare sufer de tulburri
ale glandei tiroide. Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slbete energia splinei, ele
fiind contraindicate persoanelor ce au o slbiciune a acesteia. Cnd n alimentaie predomin hrana
rece va fi slbit energia splinei putndu-se dezvolta rceala i umezeala interioar. Simptomele
caracteristice acestei situaii sunt: dureri abdominale i diaree. Alimentele extrem de fierbini vor
duce la eliberarea ctre exterior a energiei vitale, afectnd energia i sngele corpului. Cldura
excesiv, n special cea provenit din fumat i din consumul buturilor alcoolice, va consuma Yin-ul
(fluidele) corpului, provocnd uneori chiar i stagnarea sngelui. De asemenea, consumul exagerat
de dulciuri sau finoase, grsimi, produce cldur umed n corp, cauznd stagnarea energiei i a
sngelui. Simptome: senzaia de greutate n piept, ameeli, hemoroizi sngernzi, furuncule. Dac
mncarea este limitat doar la cteva feluri, energia intern va avea de suferit.
Gustul picant este absorbit de ctre plmni. Energia din mncarea condimentat este uor absorbit
prin canalul plmnului. Dac mncarea este condimentat ntr-o manier moderat atunci fiziologia
aparatului respirator va fi mbuntit. Excesul de condimente va afecta ns energia plmnilor.
Gustul amar este legat de inim, de snge i de fluidele corpului (Jingye). Excesul de alimente
amare va crete focul de la nivelul inimii, conducnd la consumul fluidelor.
Gustul srat influeneaz rinichii i oasele. Persoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii nu
vor avea voie s consume dect alimente ce sunt uor srate.
Gustul acru guverneaz ficatul i tendoanele. Excesul alimentelor acre va afecta ficatul, provocnd
rigidizarea tendoanelor i a articulaiilor.
Gustul dulce corespunde splinei i musculaturii. Persoanele ce sufer de afeciuni ale stomacului i
ale splinei vor consuma ct mai puine dulciuri.
c) Consumul de mncare alterat, toxic sau n condiii neigienice
Aceste situaii vor duce la afectarea splinei i a stomacului. Semne clinice: greuri, vrsturi, diaree,
dureri n epigastru i abdomen.
TRAUME FIZICE
Traumele fizice cauzeaz stagnarea sngelui i a energiei.
PARAZII I OTRVURI
Infestarea cu parazii este foarte des ntlnit la copii. Factorii care contribuie la infestare: hran
insuficient, consumul excesiv de grsimi i de dulciuri, ce conduc la creterea umezelii (ce este
mediul perfect pentru parazii sau pentru ciuperci).
TRATAMENTUL INCORECT
Tratamentul incorect poate duce la agravarea unei afeciuni. De exemplu: folosirea unei proceduri ce
tonific Yang-ul (energia) n situaia n care ar trebui de fapt s ntreasc Yin-ul. Un alt exemplu l
constituie (ntrirea Yin-ului) creterea umezelii atunci cnd n organism exist retenie de ap.
FAPTELE NECONFORME CU MORALA
Pune morala pe primul loc
sau:
Morala ridicat, nivel avansat n practic.
Morala nu are ns legtur numai cu nivelul practicantului de tehnici energetice, ci i cu sntatea
noastr. Atunci cnd noi punem accentul pe moral, cnd facem fapte bune, cnd acceptm numai
gnduri pozitive, cnd rostim numai adevrul, intrm n rezonan cu un cmp pozitiv foarte puternic
aflat n Univers. Aceast rezonan apare la nivelul cmpului contiinei noastre (Yin), dar se va
regsi i la nivelul componentelor materiale (Yang), al corpului.
152

In cazul n care noi suntem obinuii cu minciuna necesar, spunnd lucruri care nu sunt reale, dar
a cror rostire o considerm necesar celor cu care ne ntlnim, atunci cnd acceptm gnduri urte
despre cei din jurul nostru, n momentele n care cu voia sau fr voia noastr facem fapte rele, noi
declanm un mecanism ce duce la umplerea cmpului nostru (al contiinei dar i al corpului) cu
semnale care ne vor perturba normalitatea.
In timp vor aprea tensiuni la nivelul contiinei, vor fi afectate diferite pri ale corpului ce au
legtur cu locurile n care se afl semnalele de nemulumire ale celor pe care i-am afectat. O
persoan moral este o persoan sincer, fericit, sntoas. In interiorul su nu exist tensiuni, nu
exist blocaje. Atunci cnd ne putem deschide fa de toate persoanele cu care ne ntlnim, atunci
cnd nou, dar i lor, le va fcea plcere s ne ntlnim, momentul ntlnirii va duce la crearea unui
cmp nou (obinut din rezonana cmpurilor individuale). Acest nou cmp va avea mai mult putere
dect cmpurile individuale i va influena pozitiv persoanele ce fac parte din el.
Medicina tradiional chinez folosete mecanismul descris de teoria Yin Yang:
In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul,
Yang-ul este cel care activeaz Yin-ul.
Cmpul are caracter Yin. Noul cmp obinut prin rezonana a dou sau mai multe cmpuri, ce au
aceleai caracteristici (aceeai parametri), va produce n timp modificri la nivelul Yang-ului, al
structurii materiale. Persoanele cu o moral avansat vor intra cu uurin n rezonan cu alte
persoane ce pun accentul pe moral, pe cnd cei care nu sunt att de dispui s-i asume realitatea, ci
doresc s o transforme prin minciun, prin fapte negative, vor intra mai uor n rezonan cu partea
mai puin pozitiv a Universului. In acest cmp, nu tocmai bun, se gsesc semnale ce nu permit
relaxarea, intrarea ntr-o stare de linite sufleteasc, de echilibru. Ceea ce se va afla n cmpul
acestor din urm persoane va fi mai degrab stress-ul dect mpcarea, boala i nu sntatea,
suprarea i nu fericirea.
Inelegerea i asumarea acestor lucruri este foarte important.
SPIRITUL (contient) SHEN
Termenul Shen se traduce prin spirit, ns nelesul exact n acest context este cel de spirit contient,
minte, fcnd diferenierea de Yuan Shen spirit originar sau suflet. Sediul spiritului este inima.
Medicina Tradiional Chinez prezint faptul c inima este sediul minii, al spiritului contient i
precizeaz faptul c afeciunile cardiace conduc la probleme psihice.
Spiritul se retrage noaptea, pe durata somnului, n interiorul inimii. Dac spiritul este perturbat
atunci poate aprea insomnia. Concret, se spune c spiritul triete n vasele de snge (componente
ale sistemului Inimii) i este hrnit de snge. In patologia descris de medicina tradiional se
specific faptul c deficiena sngelui conduce la slaba hrnire a spiritului. De asemenea, cldura
excesiv a organelor interne poate afecta spiritul.
Starea spiritului se regsete n privire:
- Un spirit sntos produce ochi strlucitori, luminoi, plini de vitalitate.
- Un spirit tulburat produce ochi nceoai, ce par a avea o perdea n faa lor.
Uneori apare senzaia c nu ar fi nimeni n spatele ochilor, n special persoanele cu probleme
emoionale au o astfel de privire (aceast privire se menine chiar i la un timp ndelungat dup un
oc). Sntatea spiritului depinde de puterea esenei rinichilor i de energia nutritiv, produs de
splin i stomac. In acest fel, spiritul este dependent de esena primordial i de cea dobndit.
Spiritul este bine ntreinut atunci cnd esena i energia sunt puternice, sntoase. Esena corporal
(Jing), energia (Qi) i spiritul (Shen) sunt cele trei comori ale omului, descrise de medicina
tradiional chinez.

Echilibrarea Yin Yang la nivelul organelor interne (I)

153

Organ Yin Organ Yang

rinichi vezica urinara
ficat vezica biliara
inima intestin subtire
splina stomac
plamini intestin gros
Organele Yin sunt cele care detin energie, iar organele Yang sunt cele care transporta energia. De
aceea este necesar ca in interiorul organelor Yin sa fie suficienta energie, iar organele Yang sa poata
deplasa aceasta energie. In situatia in care dintr-un motiv sau altul organul Yang nu primeste energie,
functionarea sa va fi foarte slaba. De exemplu, daca intestinul gros are insuficienta energetica atunci
functia sa de eliminare va fi deficitara, aparind constipatia. Pentru remedierea acestei probleme este
necesar ca la nivelul plaminilor sa fie suficienta energie si aceasta energie sa poata fi deplasata catre
intestinul gros. In acest mod, apare echilibrarea dintre organele Yin si cele Yang.
Tehnica urmatoare recurge tocmai la deplasarea energiei intre organele pereche Yin Yang,
echilibrindu-le energetic.
Pozitia de exersare: Tehnica se executa in pozitia sezind, trunchiul este drept, barbia este usor retrasa
spre interior (nu lasati capul sa cada in fata), virful capului este indreptat in sus. Talpile stau in
intregime pe sol si sunt departate la o distanta egala cu latimea umerilor, unghiul dintre coapse si
gambe este de 90 de grade. Palmele stau sprijinite pe genunchi, centrul palmelor este indreptat in sus
(persoanele care au hipertensiune arteriala sau care au probleme cu inima vor tine palmele cu centrul
indreptat in jos), virful limbii in cerul gurii, fruntea este destinsa, pe fata apare un usor suris.
Inchideti usor-usor ochii, indreptati-va atentia catre interiorul corpului.
Executia tehnicii:
1) In exersare porniti de la relaxarea corpului. Inspirati si expirati profund de citeva ori, dupa care
relaxati capul, relaxati gitul, relaxati umerii, bratele, coatele, antebratele, articulatiile palmelor,
palmele, degetele. Relaxati pieptul, abdomenul, spatele, zona taliei. Relaxati fesierii, coapsele,
genunchii, gambele, gleznele, talpile, degetele. Relaxati interiorul corpului, organele interne (este
suficient sa va ginditi la faptul ca interiorul corpului este relaxat, organele interne sunt relaxate),
relaxati vasele de sange.
2) Atentia se muta asupra rinichilor. Aspirati initial energie in interiorul rinichilor (va ginditi ca
energia Universului vine din toate directiile si patrunde asemenea unui abur in interiorul rinichilor
va ganditi in acest mod cel putin citeva minute) si apoi recurgeti la cultivarea energiei in interiorul
rinichilor (pentru a cultiva energia este suficient sa contemplati zona respectiva: acolo unde se duce
atentia se va duce si energia). Ginditi-va la un pariias ce curge continuu prin acea zona. Puteti de
asemenea sa va imaginati apa unei cascade cazind prin interiorul rinichilor. Mutati energia din rinichi
prin uretere catre vezica urinara, apoi aduceti energia din vezica urinara din nou de-a lungul
ureterelor pentru a ajunge in zona rinichilor. Repetati de mai multe ori aceasta deplasare a energiei.
3) Mutati atentia asupra ficatului. Aspirati energie in interiorul ficatului (asemenea unui abur venind
din toate directiile) si apoi cultivati energia in aceeasi zona. Ganditi-va la o padure plina de verdeata,
la copaci de cit mai multe feluri, cu frunzisul foarte bogat. Contemplati felul in care copacii cresc din
ce in ce mai mult, cum trunchiul lor devine din ce in ce mai gros, frunzisul devine din ce in ce mai
bogat, padurea creste din ce in ce mai mult. Mutati energia din ficat catre vezica biliara, apoi aduceti
energia din vezica biliara din nou in zona ficatului. Se repeta de mai multe ori acest proces.
4) Mutati atentia asupra inimii. Aspirati energie in zona inimii (energia vine asemenea unor flacari
puternice avand culoarea rosie) si apoi cultivati energia in aceeasi zona (contemplati zona inimii,
activitatea acesteia). Ginditi-va la un foc foarte puternic ce arde in zona inimii. In timp, focul este
din ce in ce mai puternic, o caldura si o lumina rosie foarte puternica se manifesta in zona inimii.
Mutati energia din inima catre intestinul subtire, apoi aduceti energia din intestinul subtire din nou in
154

zona inimii. Se repeta de mai multe ori acest proces.

5) Mutati atentia asupra splinei. Aspirati energie in interiorul splinei (asemenea unui abur) si apoi
cultivati energia in aceeasi zona. Ganditi-va la o suprafata intinsa de pamant, ale carei margini sunt
foarte departate, ca si cum nu ati reusi sa le vedeti. Mutati energia din splina catre stomac, apoi
aduceti energia din stomac inapoi in zona splinei. Se repeta de mai multe ori acest proces.
6) Atentia se muta asupra plaminilor. Aspirati energie in interiorul plaminilor (asemenea unei ceti ce
creste in timp) si apoi recurgeti la
cultivarea energiei, de asemenea in interiorul plamanilor. Ganditi-va la un zacamant metalifer ca
aflandu-se in acea zona. Mutati energia din plamani catre intestinul gros,apoi aduceti energia din
intestinul gros inapoi in interiorul plamanilor. Repetati de mai multe ori aceasta deplasare a energiei.
Forma de incheiere: Deschideti usor-usor ochii, frecati palmele pana se incalzesc si masati fata
gandindu-va ca interiorul capului este din ce in ce mai luminos, toate ridurile dispar, pielea este din
ce in ce mai fina. Pe masura ce faceti forma de incheiere sunteti din ce in ce mai relaxati, mai
fericiti, mai plini de energie.
Masati zona parului cu buricele degetelor, bateti usor capul avand palmele relaxate. Masati ceafa
rand pe rand cu cate o palma, masati
urechile de sus in jos si de la exterior catre interior, trageti usor de lobul urechilor in jos. Masati zona
umerilor, rasuciti capul spre stanga si spre dreapta de mai multe ori, rotiti capul intr-o miscare cat
mai ampla (miscarea barbiei trebuie sa fie cat mai ampla). Bateti bratele de la umar spre palma, pe
ambele parti ale bratelor. Bateti partile laterale ale trunchiului si zona rinichilor. Masati zona
rinichilor si oasele bazinului. Insistati pana in momentul in care zonele masate se incalzesc.
Bateti picioarele pe toate partile (fata, spate, partile laterale exterioare si cele interioare) de la coapse
spre gambe. In final va ridicati in
picioare si va aplecati usor catre in fata si in jos, extinzand coloana vertebrala.
Observatii:
Efectele acestei tehnici sunt multiple, ele nu constau numai in echilibrarea organelor pereche Yin
Yang, ci si in tratarea afectiunilor concrete ale organelor interne.
De exemplu, in cazul infectiilor urinare se poate insista pe deplasarea energiei intre rinichi si vezica
urinara (de-a lungul ureterelor). Se poate de asemenea folosi imaginea apei ce spala rinichii,
ureterele, vezica urinara. In acelasi timp va ganditi ca toate celulele strabatute de apa sunt din ce in
ce mai sanatoase.
Pentru cei care sufera de litiaze biliare se recomanda ca atat reglarea ficatului (prin aspirare si
cultivare) sa fie bine excutata, cit si deplasarea energiei catre vezica biliara. Se poate deplasa energia
si prin interiorul vezicii biliare, gandindu-va ca interiorul vezicii biliare se umple cu energie, cu
lumina. In timp, vezica biliara este din ce in ce mai luminoasa, mai stralucitoare, functionarea sa este
din ce in ce mai buna, pietrele sunt asemenea unui abur pe care il imprastie un vant foarte puternic
sau pe care o lumina stralucitoare il face sa dispara.
Persoanele ce au afectiuni cardiace vor insista pe contemplarea focului (avand culoarea rosie) din
zona inimii. Focul se poate extinde catre artere, catre vene, peretii tuturor vaselor de sange vor fi din
ce in ce mai supli. Cind lucrati asupra inimii este necesar sa va ganditi ca sinteti din ce in ce mai
linistiti, mai buni, puneti accentul pe morala, va ganditi ca din acel moment nu veti mai accepta
decat ganduri bune, nu veti mai rosti decat adevarul, nu veti mai face decat fapte bune. Pentru a
obtine rezultate este necesara eliminarea tuturor tensiunilor de la nivelul inimii, va ganditi ca pe
masura ce trece timpul veti fi din ce in ce mai fericiti, existenta voastra va fi o bucurie pentru
intregul Univers. Este necesar sa aveti aceste ganduri pentru a obtine rezultate.

155

Exersati aceasta tehnica cel putin o data pe saptamina. In situatia in care o folositi pentru a trata o
anumita afectiune (de exemplu o problema cardiaca) puteti sa o exersati de cateva ori pe saptamina.
Sursa Cezar Culda, maestru Qigong

Copacul, energie pura

Juramantul copacilor de a-i proteja pe oameni
Legenda spune ca atunci cind Iisus Hristos pe cruce fiind si-a dat ultima suflare, tot ceea ce era viu a
frematat. In acel moment, copacii au facut un juramint: sa planga, sa sufere dupa Iisus si sa le
slujeasca oamenilor dandu-le energie purificata. Pana in zilele noastre, copacii ne dau energia lor.
Noi primim de la verdele care ne inconjoara nu numai oxigen, ci fara sa ne dam seama ne folosim de
el ca de un prim ajutor in cazul caderilor energetice. Simtind slabiciune, instinctiv ne rezemam
spatele de un copac si ne refacem fortele.
Unii dintre copaci stiu sa dea energie omului acestia se numesc donori, iar altii, dimpotriva, iau
energia, de aceea si actioneaza in alt fel: calmeaza si dau putere, vindeca si usureaza durerile. Alaturi
de horoscopul stelar, exista si asa-numitul horoscop al druizilor, unde fiecarui om, in functie de data
de nastere, ii corespunde un copac.
La diferite specii de arbori exista perioade anumite de liniste si de trezie din punct de vedere al
energiei. Iarna potentialul energetic scade pina la 50-70 la suta la copacii carora le cad frunzele, iar
la cei care sunt tot timpul verzi scade pina la 15-25 la suta.
In medicina populara se vorbeste foarte mult despre dendroterapie sau vindecarea bolilor cu
ajutorul copacilor. In secolul nostru nu este simplu sa iti gasesti timp pentru o plimbare prin
padure, iar principiul de baza al fiecarei terapii, se stie, este regularitatea procedurilor intreprinse.
Hranirea corpului cu energie
Forta magica le-a fost atribuita copacilor din cele mai vechi timpuri. La vechii egipteni erau
raspindite amuletele din lemn, care erau purtate la git si ii protejau pe stapani de nenorociri. Se
considera ca diferite tipuri de arbori au proprietati energetice diferite: hranesc corpul cu energie,
inlatura inflamarile, contribuie la aparitia sentimentelor reciproce, protejeaza.
Trebuie sa mergeti la copacul dumneavoastra nu la intimplare, ci in mod regulat. Daca ati ajuns la un
copac care va da energie, procesul de comunicare cu el trebuie sa continue 10-15 minute. Daca ati
ajuns la un copac care poate sa va stoarca energia care nu va este folositoare, intilnirea se limiteaza
la 1-2 minute. Fiecare specie de copac are proprietatile sale terapeutice.
De darul minunat al interdependentei dintre copac si om stiau sa se foloseasca stramosii nostri
indepartati. In fiecare localitate, langa fiecare locuinta existau paduri sfinte sau copaci separati. La ei
mergeau oamenii atunci cind aveau probleme si aproape de fiecare data gaseau ajutor.
Taietura intr-un copac il vindeca pe copil in trecut
Iata cum descrie cercetatorul francez Jacques Bross unul dintre obiceiurile care usurau suferintele si
stabileau legatura intre om si copac: Pentru a vindeca un copil bolnav, acesta era purtat gol de trei ori
printr-o sectiune facuta intr-un copac viu Ritualul era facut la rasaritul soarelui, atunci cand
copacul are mai multa putere. Copilul lua energie de la copac, iar copacul ii lua boala copilului.
Dupa aceasta ceremonie, taietura din copac era legata si unsa cu argila. Astfel a aparut apropierea
care a continuat multi ani intre om si copac.
In multe tari din lume, in ziua nasterii unui copil se sadea un copac, care devenea protectorul
micutului, il apara si ii dadea o parte din fortele sale vitale. Locuitorii Germaniei, in trecut, in cinstea
nasterii unui baiat sadeau un mar, iar in cinstea unei fete un par. In Rusia, cand pe lume venea un
156

baiat se sadea un stejar, iar atunci cind aparea o fata un pin sau un mesteacan. Fiecare mergea la
copacul sau pentru tamaduire.
Pentru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu copacul, trebuia sa ii fie adus un cadou, sa se
discute cu el, sa i se ceara ajutor, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca daca omul sta
de citeva ori rezemat de copac cu spatele sau cu capul, acesta va lua asupra sa boala sau nenorocirea.
Ce inseamna toate acestea? Niste mijloace de descantat fara sens, capabile doar sa ii amageasca pe
parinti? Cum ii poate ajuta unui bolnav o taietura intr-un copac viu? Poate exista o explicatie logica a
acestui fapt?
Biocampul sau aureola stralucitoare din jurul trunchiului
In institutele tehnologice din lume se fac de mai multi ani cercetari ale formei biocampului copacilor.
In acest scop, copacul este pus intr-un camp electromagnetic puternic, care provoaca aparitia unei
aureole stralucitoare in jurul trunchiului.
Aceste inele stralucitoare care apar in jurul unor copaci pot fi fotografiate cu un film foarte sensibil
si analizate. Un copac sanatos care creste separat va da pe fotografie un inel simetric, egal. Daca pe
scoarta copacului se face o taietura, atunci in aureola va aparea o limba stralucitoare lunga. In acest
loc, cimpul isi va creste dimensiunile brusc. In acest fel, actiunile de neinteles ale vracilor populari
primesc o explicatie logica: ei cunosteau proprietatile terapeutice ale copacilor. Si chiar daca nu
foloseau un termen atat de pretentios ca biocamp, ei stiau foarte bine despre forta de actiune a
copacului in locul taieturii proaspete.
Multe dintre lucrurile pe care le cunosteau stramosii nostri s-au pierdut. Cu toate acestea, dupa o
pauza destul de indelungata, omul s-a apropiat din nou de copaci. Potrivit datelor oferite de
obiceiuri, in vechile carti erau adunate date despre proprietatile terapeutice ale plantelor. Se pare ca
puteau usura suferintele omului nu numai copacii vii, ci si bustenii sau taieturile mici.
Biolocatia va ajuta sa va gasiti propriul copac
Entuziastii care s-au ocupat cu problema interdependentei copacului si omului au putut nu numai sa
refaca unele mijloace de tratament al omului cu ajutorul copacilor, ci sa prelucreze si alte metode
noi, mai eficiente. Multi dintre acesti cercetatori au folosit in studiile lor biolocatia capacitatea
omului de a fixa cu ajutorul unei rame din sarma campurile fizice ale diferitelor obiecte, in
aceeasi masura si ale plantelor.
Biolocatia, cu ajutorul careia se poate gasi copacul propriu, nu este o descoperire a zilelor noastre. In
gravurile chinezesti, care au varste mai mari de 4.000 de ani, este zugravit un om cu o ramura in
mana care cauta apa. Desene analogice chiar mai vechi decat cele chinezesti au fost descoperite in
pesterile africane, acestea au mai mult de 7.000 de ani vechime.
In zilele noastre cu problemele interactiunii dintre om si copac s-a ocupat foarte activ rusul Evsei
Meilitev. Cu ajutorul unei rame el a facut citeva mii de masuratori ale schimbarilor de energie a
omului sub influenta diferitelor tipuri de arbori.
Cele trei tipuri de influenta energetica
Acesta a reusit sa descopere in sistemul om copac trei tipuri de influenta: de paralizare, atunci cand
contactul scade energia omului; de alimentare, atunci cind energia creste; neutra, atunci cand energia
nu se schimba. Fiecare dintre aceste influente se poate folosi in scopuri terapeutice.
Influenta de alimentare creste imunitatea organimului in fata bolilor, normalizeaza presiunea
sangvina, inlatura durerile din zona inimii. Actiunea de paralizare contribuie la dezumflarea
tumorilor, inlatura durerile de dinti si pe cele provocate de radiculita.
Simtind istovirea puterilor, multi dintre noi nu se mai grabesc sa inghita cateva pastile, ci se
indreapta catre parc sau padure nu numai ca sa se odihneasca, ci si pentru a se vindeca.

157

Trebuie sa fiti foarte atenti insa, conditiile in care cresc copacii in zilele noastre sunt cu totul altele
decit in vremea druizilor. Iar un copac care este indicat ca potrivit pentru unii dintre noi in acest
horoscop, poate avea si alta influenta decit cea asteptata.
Pentru inceput trebuie determinat tipul de copac care vi se potriveste: cercetarile contemporane au
aratat ca pacientul trebuie sa se apropie de copaci de diferite tipuri si sa puna trei intrebari: Contactul
cu tine imi va spori energia?, Contactul cu tine imi va slabi energia?, Contactul cu tine va avea un
rezultat neutru? Daca rama din sarma se intoarce la stinga, acest lucru inseamna da, iar daca se
intoarce la dreapta nu.
Comunicarea energetica si emotionala cu propriul copac
Mai departe, ca si in cazul alegerii unui medic, trebuie sa nu va grabiti si sa alegeti dintre toti
mestecenii, pinii sau stejarii, pe cel care este al dumneavoastra, acel copac unic.
Dupa parerea cercetatorilor care se ocupa de problema comunicarii cu copacii, interactiunea cu
propriul copac devine treptat nu numai energetica, ci si emotionala. Copacul se transforma intr-un
prieten al omului, reactioneaza la o despartire de lunga durata prin vestejirea frunzelor, iar la o
intilnire prin niste muguri proaspeti. Treptat, persoana care comunica cu arborele isi schimba si
modul de percepere a lumii.
Aceasta simte bucuria si durerea copacilor care il inconjoara si nu mai poate sa treaca mai departe ca
un mim fara sa se gandeasca la ranile pe care i le poate provoca naturii. Copacii sunt niste
acumulatorii vii, unici ai energiei cosmice, pe care o impart cu omul vindecandu-i ranile lasate de
succesele civilizatiei contemporane.
Comunicarea cu un copac poate indrepta sanatatea, dar ii poate si dauna. Vom lua ca exemplu foarte
popularele plimbari prin padure primavara. In acele momente, biocampul copacilor este foarte
intens. Adesea, oamenii care se intorc de la plimbare nu sunt plini de viata, proaspeti, ci dimpotriva
obositi, cu dureri de cap. Acest lucru nu este uimitor.
Energia mai multor copaci poate influenta negativ
In padure, cu energia omului reactioneaza in acelasi timp diferiti copaci, care alimenteaza energia lui
sau o paralizeaza. Acest cocteil de energie poate influenta negativ starea psihica a omului. Copacii
nu sint indiferenti la influenta energetica in relatia dintre ei. In orase se pot vedea adesea un plop si
un mesteacan saditi unul linga altul. Uitati-va la ei si vei vedea ca pe partea in care plopul se
intilneste cu mesteacanul lipsesc ramurile. Acestea sunt ca niste miini suferinde intinse in lateral, in
partea opusa plopului, pentru ca energia acestuia paralizeaza energia mesteacanului.
In timpul plimbarii ar trebui ca de citeva ori, la fiecare 5-10 minute, sa va rezemati cu spatele de
copacul dumneavoastra.
Capacitatea copacului de a da energie si a omului de a o primi se schimba in timp. Gasirea propriului
copac din multime, determinarea perioadei de timp potrivite pentru comunicarea cu el se pot face
numai prin niste experimente foarte atente.
Proprietatile terapeutice ale pieptenelui din lemn
Nu toti cercetatorii proprietatilor terapeutice ale copacilor considera ca boala poate fi vindecata
numai de o planta vie. Unii folosesc cu succes si parti separate din plante. Academicianul rus Boris
Dodonov a prelucrat o metoda de tratament al bolilor cu ajutorul aplicarii pe diferite portiuni ale
corpului a aschiilor subtiri din mesteacan si plop tremurator.
Medicul moscovit Dmitri Dorogov a inceput sa foloseasca pentru tratament piepteni din lemn. In
timpurile stravechi, pieptenii nu erau decat din lemn. Pieptanatul zilnic dimineata si umezirea parului
cu apa era un ritual de purificare si innoire a caracterului.
In reprezentarile mitologice parul leaga sufletul omului de cealalta lume. Pentru ca parul este
legat direct de suflet, mai mult decit orice alta parte a corpului da informatii despre noi. De aceea, a
158

actiona asupra parului era egal cu a actiona asupra omului. Pieptenele facut din lemn si care poarta in
sine un curent de energie cosmica este un instrument care uneste biocampul omului si al copacului.
Specialistii considera ca proprietatile terapeutice ale pieptenelui depind de tipul de lemn din care este
facut. De aceea, daca omul este lipsit de sustinere, de echilibru, trebuie sa aleaga un copac care
are un exces de energie plop, pin, nuc. Daca va simtiti obosit, adresati-va pentru ajutor
copacilor care va umplu de energie stejar, artar, mesteacan.
Arbori pentru sanatate
Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest
tratament este util in diverse boli, dar pana in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al
sau cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sunt cele
in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice.
Unii arbori ne atrag, altii sunt neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi
isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta.
Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa.
Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, castanului,
artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dand
sanatate organismului uman.
Arborii cu energie negativa sunt plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul.
Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind
din organism energia daunatoare.
Perioadele de activitate a arborilor
Mesteacanul
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa
este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima in restul timpului nu se obtine efectul
maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de
scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea
sufleteasca revine.
Stejarul
Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00
dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei
ce sunt iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie
de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea,
ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.
Pinul
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica.
El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana
afectata.
Artarul

159

Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00
si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic
(aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine campul energetic uman si redreseaza si
psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizandu-se o concentrare
puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest
arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
Castanul (salbatic)
Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului
elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.
Teiul
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului
este de factura moale, blanda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China
teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.
Salcia
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale,
calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma
salciei trec senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa
readuca armonia in intregul organism.
Plopul
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma,
moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca
imbratisam plopul pentru cateva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se
produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
Plopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in
zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in
apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi
tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, ramanerea un scurt interval de timp langa un
asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de
energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de
masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de
durerile de cap si crizele cardiace.
Arinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramane in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in
permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar,
daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara.
160

Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism
este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
De retinut
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii
cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de
calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare).
Vindecatorii cu ramuri verzi: MESTEACANUL, FAGUL si BRADUL
Nu e usor, dar nici greu. Important e sa vrem. Sa dorim cu adevarat sa ne identificam cu natura, sa
credem in puterea ei tamaduitoare, fara spaima ca spectacolul pe care il oferim e ridicol. Terapia
padurii incepe in clipa cand prejudecatile sunt lasate deoparte, cand gandurile obsesive sunt
alungate, cand suntem gata sa ne imprietenim cu o floare sau un copac.
Am invatat sa ne activam simturile pe care ni le-a daruit Dumnezeu: pipaitul, mirosul, auzul
Tacand si simtind, ne redescoperim intimitatea pierduta, in timp ce mirosim o floare sau imbratisam
un copac.
Natura ne ajuta sa descoperim ceea ce este viu in noi; harta pierduta a stiintei de a comunica fara nici
un fel de cuvinte, ci doar prin simturi si prin emotii, prin bucuria nemarginita de a face parte din
randuiala lui Dumnezeu. Cine traieste in preajma padurii stie bine ca, prin efluviile de energie, ea
influenteaza starea de spirit, alina sau da speranta, usureaza durerile sufletesti si trupesti. Fiecare
copac in parte ofera asistenta afectiva si, prin ea, vindecare. Fiecare membru al padurii este un
recipient urias de energie, care se transforma in ajutor. Cu o conditie: sa stim sa comunicam cu el.
MESTEACANUL
Numara in jur de 40 de specii ce pot fi recunoscute dupa culoarea alba a scoartei, foarte fina la
pipait, si dupa forma usoara si vaporoasa a frunzisului. Gratia cu care crengile se imbina intre ele
confera siluetei sale o suplete delicata si blanda. Frunzele lui freamata intruna pe vant iar iarna,
ramurile se misca la cea mai mica adiere. Sub finetea de matase a scoartei sale, mesteacanul
ascunde, insa, un lemn dur si solid. Cand te asezi la radacina unui mesteacan, patrunzi intr-o
atmosfera blanda, ocrotitoare, care iti da sentimentul ca te eliberezi de poveri. Un indemn sa credem
ca viata nu e facuta doar din lupta, ci ca poate fi adesea placuta si armonioasa.
Calitatile mesteacanului
Calitatea lui dominanta este blandetea, care ne ajuta sa depasim starile de soc. Fizice lovituri,
arsuri, dureri violente. Emotionale de la neplacerea produsa de o veste proasta si pana la suferinta
produsa de pierderea unui apropiat. Blandetea mesteacanului ne ajuta, de asemenea, sa ne impacam
cu noi insine si cu ceilalti, lasand sa izvorasca iubirea si bunatatea.
Eliberarea tensiunilor
Durerile de umeri, de maxilare sau de stomac sunt adesea efectul tensiunii in care traim. Blandetea
mesteacanului produce o usurare a consecintelor provocate de stresul cotidian.
Reconcilierea masculin-feminin

161

Societatea in care traim incurajeaza, in principal, calitatile masculine de lupta si vointa, in timp ce
energiile feminine sunt devalorizate. Mesteacanul ne ajuta sa reconciliem aceste doua aspecte,
prezente in fiecare din noi, ajutandu-ne sa devenim creativi.
Eliminarea emotiilor
Anumite emotii, precum frica, spaima, furia, ii depasesc adesea pe cei care le cad victime si care isi
pierd controlul. Mesteacanul ne ajuta sa facem pace cu noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem.
Depasirea suferintelor femeiesti
Numeroase probleme ginecologice rezulta din experiente neplacute, precum avortul, sarcina
extrauterina, menstre dureroase etc. Prezenta mesteacanului le ajuta pe femeile chinuite de urme si
amintiri neplacute sa-si accepte zona in cauza de pe o noua treapta de intelegere.
Acceptarea schimbarilor
O operatie sau un accident poate sa provoace modificari corporale definitive. Mesteacanul ne ajuta
sa ne acceptam noua stare fizica asa cum este.
Depasirea egocentrismului
Mesteacanul ne ajuta, de asemenea, sa ne depasim egocentrismul exacerbat, instaurand in locul
ramas liber eul interior.
FAGUL
Este un arbore impozant, al carui trunchi drept, in forma de coloana puternica, atinge adesea o
inaltime de 30-45 de metri. Creste cu mare vigoare si este foarte rezistent. Degaja o forta impregnata
de seninatate, de incredere si de stabilitate. Radacinile sale raspandite, dar nu prea adanci par sa
nu aiba nevoie sa se agate de pamant, pentru ca stabilitatea fagului rezida in propria lui forta. Fagul
nu este invadat niciodata, nici de iedera, nici de vasc. Sub el nu veti vedea crescand buruieni sau
tufisuri. Serenitatea si forta pe care le degaja ii dezarmeaza pe invadatori. In schimb, acest arbore
creste foarte usor alaturi de alte specii, care nu-l impiedica sa arate ceea ce este. Impresia aceasta de
incredere si siguranta de sine exprimate de fag se regaseste si in soiul lemnului sau, solid si dur,
foarte greu de lucrat. Constient de valoarea sa, fagul ne invata sa fim la fel de puternici ca el, sa ne
gasim forta interioara care sa ne ajute sa infruntam fiecare situatie critica din viata, cu siguranta si
calm.
Insusirile fagului
Viata noastra cotidiana e hartuita de spaime: spaima de boala, spaima de somaj, spaima de moarte,
de a-i pierde pe cei iubiti, spaima ca suntem pacaliti si mintiti. Suntem prizonierii unui cerc vicios, in
care spaimele pe care le resimtim ne fac vulnerabili, ceea ce sporeste si mai mult frica. Toate acestea
au un efect devastator asupra echilibrului nostru fizic si mental. Increderea in sine simbolizata de fag
ne elibereaza de spaime si ne degaja spatiul interior, pentru a lasa sa infloreasca alte calitati.
Regasirea increderii in sine
Lipsa increderii in sine duce automat la indoiala de sine si de capacitatile noastre, dar si indoiala fata
de sinceritatea celorlalti. Lipsa de incredere in altul este reflexul indoielilor noastre. Calitatile fagului

162

ne vor ajuta sa ne regasim aceasta incredere si calmul mental necesar pentru a lua o decizie, pentru a
ne forma o opinie, pentru a actiona fara sa ezitam.
Inlaturarea efectelor fiziologice ale fricii
Lipsa de incredere in sine, indoielile fata de noi si de ceilalti se pot exprima in plan fizic prin dureri
de stomac si deranjamente intestinale. Problemele legate de gat, de faringe, de inghitit, pot fi si ele
provocate de blocaje de energie, legate de teama si lipsa de incredere. In ambele cazuri, prezenta
fagului aduce mari usurari.
Depasirea timiditatii
Timiditatea ne impiedica sa fim noi insine. Fagul ne ajuta sa ne vedem intr-o lumina mai buna si sa
ne castigam increderea in noi.
Inlaturarea anumitor slabiciuni organice
Slabiciunea unor anumite parti ale corpului poate sa fie provocata de impresia de vulnerabilitate pe
care o avem despre noi. Medicina chineza recunoaste impactul fricii asupra rinichilor. Toate
simptomele de slabiciune fizica vor gasi o ameliorare in contact cu energia benefica a fagului.
BRADUL
Are peste 50 de specii si este unul dintre cei mai mari copaci din Europa. Poate sa atinga 50-60 de
metri. Prezinta o dezvoltare simetrica, in jurul unui trunchi vertical. Creste repede, mai ales spre
inaltime, si nu are corola rotunda, ci varf. Circulatia sevei e foarte fluida, principiul care o face sa
urce porneste din sol spre trunchi, care se ridica in sulita. Cresterea se desfasoara intre pamant, unde
i se afla radacina, si cerul in care se dezvolta. Este o legatura magica, prin care energiile joase se
intalnesc cu cele inalte. Veritabil pod intre pamant si cer, bradul are adesea trunchiul golas. Padurile
in care creste sunt intunecate, esential pentru el este sa lege cerul de pamant. Datorita fortei sale
energetice, in nordul Europei, bradul a fost considerat arborele nasterii, acel moment privilegiat care
leaga existenta pamanteana cu cea celesta. Calitatea energetica a bradului este expresia fluiditatii
care leaga spiritualul cu materialul, spiritul cu materia.
Calitatile bradului
Calitatea dominanta a bradului este fluiditatea. El ajuta sa ne eliberam de blocajele cauzate de
proasta circulatie a energiei sau fluidelor prin corpul fizic.
Faciliteaza respiratia
Plamanii nostri sunt niste saci care se umplu de aer si se golesc. Felul in care respiram evidentiaza
manifestari ale unor disfunctii ascunse. O respiratie scurta, neregulata, tradeaza adesea un caracter
stresat sau anxios. Respiratia doar cu partea superioara a pieptului arata o preponderenta a
mentalului si dificultatea de a trai profund experienta vietii. O respiratie fortata este marca dorintei
de control, urmare a unui egocentrism prea puternic, spaima de a lasa viata sa-si urmeze cursul
firesc. In toate cazurile, energia bradului ajuta in doua privinte: ajuta respiratia sa se elibereze si
regularizeaza circulatia fluidelor in corp.
Stapanirea emotiilor

163

Emotiile puternice au o incidenta directa asupra respiratiei. Bradul ajuta eficient sa ne regasim
respiratia profunda si diminueaza ravagiile provocate de emotiile nestapanite.
Eliberarea blocajelor
Blocajele fizice senzatia de greutate in picioare sau dificultati intestinale pot sa fie pricinuite de
energii incetinite sau stagnante. Fluiditatea bradului ajuta la restabilirea unei circulatii regulate.
PINUL ROSU si PINUL NEGRU
Putine peisaje se pot compara ca frumusete cu cel al padurii de pin, iarna. Priviti un palc de pini intro dimineata de iarna senina. Verdele acelor, zapada asternuta pe ramuri si albastrul profund al cerului
dau un contrast de o frumusete care va va taia respiratia. Pe drept cuvant, pinul este considerat unul
dintre cei mai frumosi si mai generosi copaci din lume. Da, ati citit bine: cei mai generosi. Cum
poate fi un copac generos? In primul rand, prin puterea curativa a frunzelor, scoartei, rasinii,
mugurilor si fructelor sale. In al doilea rand, prin energia pe care o emana, pentru ca dincolo de
aparenta fizica, fiecare fiinta are si o tainica energie pe care o iradiaza in jur. Or, pinul este un
adevarat generator de energie. Sanatoriile cele mai bune din Franta, din Elvetia ori din Anglia sunt
plasate in vecinatatea unor vaste paduri de pin. S-a constatat ca pacientii care se plimba zilnic printre
palcurile de arbori devin mai optimisti, au un tonus fizic mult mai ridicat, iar viteza de vindecare le
creste simtitor. In randul radiestezistilor (radiestezia este disciplina care se ocupa cu masurarea
bioenergiei), pinul este cotat cu cea mai puternica emanatie de energie vitala, dintre toate plantele
din flora europeana.
La noi cresc multe specii de pin, dar cel mai frecvent intalnite sunt doua: pinul rosu si pinul negru.
Pinul rosu (numit si silvestru Pinus sylvestris) este un var de-al bradului, remarcandu-se prin
scoarta sa cu nuante rosiatice si prin acele sale grupate cate doua intr-o teaca, mult mai lungi decat
cele ale bradului si extrem de intepatoare. Pinul negru (Pinus nigra) a fost adus in Transilvania din
Austria si Germania si este foarte asemanator cu cel silvestru autohton, doar ca are scoarta neagra si
acele ceva mai lungi si la fel de intepatoare.
SALCAMUL
Renastere si reinnoire
Orasenii nascuti la tara spun ca primavara, in luna mai, simt mireasma salcamilor infloriti venind
spre ei, din locurile copilariei. Poate exista o declaratie de iubire mai frumoasa, mai tandra, pentru un
copac? Sa stai pe o sosea de asfalt si sa simti inflorind salcamii Iata ca amintirile din anii
copilariei nu sunt doar jocuri si pozne, ci si stari sufletesti, legate de prezenta naturii. Urme
puternice, de care avem nevoie ca sa ne regasim. Sprijin sufletesc, fara de care nu putem vorbi
despre sanatate Explozii florale, colorate in auriu, alb si roz salcamii simbolizeaza in traditia
populara reinnoirea, renasterea pe care ultima luna a primaverii o dezleaga in natura si in noi. Luna
mai, luna in care se izvodesc florile si sperantele omenesti.
Virtuti tamaduitoare
Sprijin pentru schimbari salcamul este arborele tutelar al schimbarilor, al lucrurilor care le
urmeaza stagnarilor. Viata ne impinge tot timpul catre schimbare si adaptare, fie prin imprejurari
importante nasterea, schimbarea varstelor, fie prin decizii banale pe care le luam in fiecare zi.
Salcamul ne ajuta sa ne asumam provocarile, mici sau mari, cu care ne confruntam.
Schimbari biologice: primul mare eveniment al vietii, care ne face sa trecem din starea de crisalida
in fluture, este nasterea. Urmeaza apoi pubertatea, una din marile noastre metamorfoze, prin care
luam cunostinta ca nu mai suntem ca inainte, ca ne-am despartit de copilarie, ca viata nu este un
simplu joc. Pentru femei, sarcina este o alta etapa biologica importanta, plina de transformari, tot
164

astfel cum incetarea fertilitatii reprezinta o revolutie, adesea greu de indurat. Fiecare din aceste
imprejurari lasa asupra noastra urme de lumina sau umbra, peceti care vor hotari in mare masura
gustul dulce sau amar al vietii. Sunteti traumatizati de schimbarile biologice? Va temeti de
modificarile organice pe care nu le puteti controla? Salcamul va este la indemana. Frumusetea
exploziilor sale florale din luna mai dovedeste ca innoirile nu sunt pandite doar de pericole, ci si de
mari impliniri. Asezati-va sub corola stralucitoare si parfumata a unui salcam si veti privi cu liniste si
incredere spre viitor.
Evenimentele vietii de zi cu zi: intre marile etape biologice ale vietii, se insereaza evenimente
minore, care ne obliga sa ne adaptam prin schimbare. Legate de scoala, de ucenicia intr-o profesie,
de relatiile cu cei printre care traim, fiecare din ele necesita un efort de intelegere si de autodepasire.
Usor de infaptuit cateodata, alteori de-a dreptul insurmontabile, si in cazul lor, salcamul este un bun
ascultator si tamaduitor. Nu ezitati sa va ascundeti sub cupola lui, din care picura culori si arome
schimbarile vor parea jocuri copilaresti.
Un nou start dupa o schimbare: dupa orice schimbare in viata profesionala, calitatile salcamului va
vor ajuta sa porniti mai departe cu toate panzele sus.
Convalescenta: revenirea energiilor interioare, dupa o incercare dureroasa sau o boala, aduce cu sine
o serie intreaga de schimbari o noua stare interioara, noi calitati psihice. In toate astea, exista o
stare tranzitorie importanta: convalescenta. Dupa boala, teama de a sti daca ne vom regasi locul pe
care il aveam inainte in familie, la scoala, la birou, ne indeamna sa ne grabim. Uneori, dorinta de a
uita cat mai repede incercarea prin care am trecut ne face sa ne precipitam in manejul vietii. Totusi,
pentru ca vindecarea sa fie totala, e foarte important sa ne dam timp pentru a integra experienta
produsa de boala. Or, intelesul de innoire si renastere al salcamului, forta lui de a o lua de la capat
atat de spectaculos, cu atatea miliarde de flori, sunt un indemn sa credem ca vom putea sa ne reluam
existenta de unde am lasat-o, inainte de a ne imbolnavi.
Durerea despartirii de cineva drag: salcamul ofera suport moral si ajutor sufletesc persoanelor
care trec printr-o perioada de suferinta, in urma pierderii cuiva drag si apropiat.
NUCUL
Independenta si responsabilitate
Cand creste de la sine, nucul nu rasare niciodata in padure sau alaturi de alti copaci. E pururea singur
si suveran, intr-un mijloc de camp, intr-un ochi de gradina sau pe marginea unui drum. Independenta
lui seamana cu aceea a zeilor: cine ii incalca teritoriul moare. De aici si credinta, confirmata
cateodata, ca nu e bine sa dormi sub un nuc. Adevarul este ca nucul emite o energie coplesitoare, pe
care o emana din trunchi si din ramuri, din frunzele sale care au un miros ce nu poate fi comparat cu
nimic. Fructul lui, nuca, verde si amara pe dinafara, este dulce pe dinauntru, iar miezul ei are forma
de creier: organul care ii permite omului sa se diferentieze de grup, pentru a-si castiga autonomia.
Virtuti tamaduitoare
Nucul este copacul care ne incurajeaza sa ne urmam ritmul propriu de viata si necesitatile intime,
pentru a ne dezvolta simtul independentei si al responsabilitatii. Adevarata independenta provine din
interior, din clipa in care ne confruntam intr-o maniera responsabila cu ceea ce suntem cu adevarat.
Aceasta capacitate de a sti cine suntem si ce putem ne deschide portile libertatii interioare. De acolo
si pana la asumarea destinului e doar un pas.
Schimbarea perspectivei asupra muncii: pentru majoritatea oamenilor, munca este o cazna pe care
trebuie s-o suporte pentru a-si putea satisface nevoile materiale. Nucul ne ajuta sa intelegem relatia
165

aceasta pe un plan mai larg. La ce foloseste munca pe care o fac? Imi e de folos numai mie sau si
celorlalti? Din moment ce sunt platit, inseamna ca sunt de folos. Sap un drum? Drumul acesta va fi o
sosea pe care oamenii vor fi bucurosi sa calatoreasca mai repede spre telul lor. Conduc o
intreprindere? De munca mea depind zeci de oameni, iar lor le este de folos. Ocupatiile noastre
profesionale sunt expresia participarii la mersul inainte al lumii. Din perspectiva aceasta, munca are
un inteles mai demn si mai nobil decat acela ca aduce o bucata de paine, ne da un rost. Ei bine, nici
un alt arbore, precum nucul, nu ne poate ajuta sa ne eliberam energiile necesare pentru a ne schimba
perspectiva asupra muncii si pentru a fi pregatiti in fata schimbarilor.
Asumarea emotiilor: emotiile care ne paraziteaza, adesea, relatiile cu ceilalti oameni printre care
traim provin, de multe ori, din situatii care se repeta invariabil. Emotii la examene (desi am mai dat),
emotii in fata sefului (desi am mai vorbit cu el, nu o data), emotii in fata unei relatii sentimentale
(desi nu suntem prima oara indragostiti). Independenta inseamna sa ne asumam constient aceste
emotii si la fiecare noua imprejurare sa ne amintim ca le-am depasit inainte: e ceva trecator,
vasazica! Nucul, copacul cel mandru si autonom, ne va ajuta sa ne asumam responsabilitatea unor
evenimente, in ciuda emotiilor pe care le platim drept tribut.
Motivare: imbogatiti si intariti prin calitatile energetice ale nucului, ne vom imbogati spatiul
interior, iar relatiile noastre cu ceilalti vor progresa. Schimbarile nu vor veni cu brutalitatea unui
cutremur de pamant, ci vom aborda realitatea cu un nou elan.
Discernerea realitatii de iluzie: contactul cu nucul ne ajuta sa regasim urma realitatii. El se va
dovedi util atunci cand suntem nedecisi, cand viata ni se pare confuza. Distanta pe care o vom lua
fata de evenimente, adesea inconstient, nu e usoara. Iesirea din ceata se face greu. Chiar si fizic,
efortul de distantare fata de evenimente se traduce prin accidente ale sistemului respirator sau
cardiac, precum si probleme de ordin psihic. In toate astea, nucul ne poate fi de mare ajutor.
Forta padurii, in credintele celtilor
CASTANUL vindeca ranile sufletesti
Daca inima va este indurerata, daca va simtiti cuprinsi de indoieli in legatura cu raspunsul la
sentimentele dvs., cautati refugiu langa castan. Cu ramurile lui incarcate de flori, nu seamana acest
copac cu o catedrala uriasa, in care ard sute de lumanari. Exact ca intr-o biserica, langa castan va
regasiti linistea, va recastigati increderea pierduta. Energia castanului vindeca ranile sufletului, reda
respectul de sine si da incredere in viitor. Atingeti-i trunchiul cu palmele si primiti-i curentul de
energie. Veti fi alinati de toate suferintele sufletesti.
FRASINUL intareste vointa
O calugarita celebra din secolul al XII-lea, mistica Hildebrand, spunea, referindu-se la frasin: Este
simbolul judecatii cuminti. Intariti-va vointa prin frasin! Cautati-i prezenta si proiectele dvs. se vor
implini mai usor, cu mai multa decizie si consecventa. Campul sau energetic face mai permeabila
legatura dintre constient si subconstient. Veti putea recunoaste mai usor scopul vietii, veti sti mai clar
pentru ce trebuie sa va decideti si sa luptati. Veti fi mai putin sensibili la greutati, veti reactiona calm
la atacurile indreptate impotriva dvs. Preotii celti aveau totdeauna in preajma un frasin, in jurul
caruia adunau luptatorii, inainte de batalii. Rand pe rand, ei isi sprijineau mainile si armele de copac,
in vreme ce preotul rostea descantece ocrotitoare de moarte.
TEIUL ocroteste iubirea

166

Cand intalniti in cale un tei, intalniti dragostea curata. Teiul limpezeste sentimentele, imblanzeste
inimile razvratite, picura in suflet iubire. Nu degeaba asteapta poetii sa fie ingropati in rauri de flori
de tei.
SALCIA
(Salix alba, Salix fragilis, Salix caprea)
La noi in tara exista mai mult de zece specii de salcie, de la cea pletoasa, care creste pe margini de
apa, la cea de nisipuri, care nu atinge mai mult de jumatate de metru inaltime. Avand o putere de
adaptare exceptionala, salciile pot fi intalnite de la malul marii si pana aproape de crestele inalte ale
muntilor, unde se lupta cu iarna lunga si vanturile nemiloase. Este una dintre cele mai rezistente
specii de arbori de la noi si fireste ca la un asemenea potential biologic si substantele vindecatoare
secretate de ea sunt pe masura. De fapt, salciei ii datoram cel mai folosit medicament din lume,
aspirina, care a fost pentru prima oara extrasa din scoarta sa de catre un chimist german,
acum mai bine de un secol. Spre deosebire insa de aspirina sintetica comercializata in farmacii,
salcia nu are nici un fel de efecte secundare neplacute, ci din contra este un remediu foarte
echilibrat si care poate fi folosit pe perioade lungi de timp.
Utilizarea salciei in medicina veche romaneasca
Inainte ca in satele noastre sa ajunga pilulele miraculoase ale industriei chimice, salcia era un
medicament de uz curent in medicina populara romaneasca. In satele de munte din Apuseni, ea era
folosita contra durerilor reumatice si a durerilor de cap. In Oltenia, era un leac traditional pentru
guturai si gripa, in timp ce in Moldova se tratau cu ea toate bolile care produceau febra sau
hemoragie, inclusiv tuberculoza si dizenteria. Fasiile albe de scoarta de salcie erau atarnate
primavara in tocul usii, ca semn al sfarsitului iernii, dar si pentru a alunga guturaiul si febra fanului
de la cei din casa. Un alt obicei era ca in fiecare primavara, in postul Pastelui, sa fie trecuti la o cura
cu fiertura de salcie flacaii si fetele, ca sa nu se goneasca inainte de timp, adica pentru a le tempera
activitatea hormonala si a face procesul de maturizare, sexuala mai ales, firesc si gradat.

Despre Atasamente si Suferinta din Dragoste

Razboinicul Luminii se trezeste acum din somn. Se gandeste: Nu stiu ce sa fac cu lumina aceasta
care ma face sa cresc. Lumina insa nu dispare. Razboinicul se gandeste : Vor fi necesare schimbari
pe care n-am vointa sa le fac. Lumina continua pentru ca vointa este un cuvant plin de capcane.
Atunci ochii si inima razboinicului incep sa se deprinda cu Lumina. Ea nu il mai sperie si el ajunge
sa isi accepte Legenda, chiar daca asta inseamna sa isi asume riscuri.
Razboinicul a dormit vreme indelungata. E firesc sa se trezeasca in scurt timp!
Citind randurile de mai jos pe care vi le impartasesc de cateva zile mi-am dorit sa le cititi si voi,
cititorii acestui site. Personal va spun ca am constientizat enorm greseli pe care le-am facut si pe care
mi le asum. Am primit multe intrebari legate de cuplu, legate de relatii esuate, de suferinte de tot
felul. Va simt ochii tristi care cititi aceste randuri, in aceasta seara inima mea a fost ca de plumb. Si
as vrea daca as putea sa schimb ceva, dar nu imi este ingaduit. Schimbarea trebuie sa o facem fiecare
cu noi insine, pentru ca avem liber arbitru si suntem in masura sa ne asumam alegerile.
Sper doar ca citind sa constientizati ceea ce este important in viata voastra, voi insiva si sa incepeti
sa traiti, caci este vremea trezirii.
Ce inseamna atasamentul?

167

Ataament nseamn alipirea sufletului de ceva sau cineva prini, persoana iubit, copii, profesie,
obiecte, daruri etc. Ataamentul fa de cele pmnteti produce un uria ru lucrului de care ne
ataam, n acela timp sufer i cel ce se ataeaz.
Dac omul se ataeaz sufletete de: hran, plceri sexuale, cas, avere, bani etc. sufletul lui este
cuprins de lcomie, de ur i frustare. n aceast situaie el trebuie s piard toate bunurile pentru a-i
purifica sufletul. Omul tie foarte bine c nu va lua nimic cu sine n mormnt.
Ataamentul fa de lume aduce durere. Ne bucurm de plcerile lumeti, dar de la un anumit
punct ele ne provoac durere. Plcerile au via scurt i ne pot mbolnvi sau distruge, atunci cnd
suntem prea ataai de ele.
Ataamentul creeaz ntotdeauna circumstane care duc la desprinderea de omul, fiina, lucrul de
care suntem ataai. Noi trebuie doar s iubim, fr ca viaa noastr s depind de cei pe care i
iubim. Incapacitatea de a iubi transform iubirea n ataament, iar ataamentul ne oblig s
uitm de Dumnezeu.
Toate lucrurile n numele crora noi distrugem iubirea urmeaz s ne fie luate. Ataamentul
exagerat fa de tot ce-i lumesc deformeaz structurile cmpului energetic i duce la mbolnvire.
Cnd v ataai de cineva i anulai din structurile biocmpului sistemul de aprare i i influenai
soarta. Ataamentul fa de persoanele iubite este att de puternic nct, dup pierderea fiinelor
dragi, se produce o durere profund n inim i d natere la tot felul de gnduri rebele.
Orice fel de ataament i negativism genereaz agresivitate. La fel, cnd nclcm libertatea cuiva,
cnd ncercm s ne impunem punctul de vedere, devenim agresivi.
Cu ct mai mult v ataai de o femeie cu att mai puternic devine agresivitatea dvs. Prin
agresivitatea interioar noi provocm ali oameni s ne jigneasc i s ne njoseasc.
Ataamentul de persoana iubit genereaz gelozia. Dac vei ncepe s v ataai de cineva, s-l
adorai, acel om poate s moar.
Dac stpnul se ataeaz foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se poate mbolnvi i
pieri ca i omul iubit. Ataamentul animalelor fa de stpn le provoac acestora mult suferin.
De aceea este foarte indicat ca n casele unde unul din stpni este bolnav animalele s fie desprite
de stpnul lor.
Cnd sufletul omului care are daruri Dumnezeeti se leag prea puternic de ceva pe pmnt,
apare agresivitatea i acest lucru genereaz boli. Omul devine seme, iar semeia este blocat
prin suferine grave i prin moarte. ntotdeauna sufletul devine trufa i agresiv dac se
ataeaz de ceva pmntesc. Agresivitatea crescut n suflet este rezultatul unei puternice ancorri
n teluric.
De ndat ce omul se ataeaz de ceva, el ncepe s depind de asta. O asemenea dependen
genereaz o agresivitate din ce n ce mai mare, iar dup aceea vine boala. Ataamentul genereaz
arogan i dispre fa de cei mai puin dotai i mai puin inteligeni.
Dac fiul dvs. este ataat de talentul de a cnta la vioar, el va manifesta dispre fa de oameni din
cauza talentului. Deci i va trata de sus pe ceilali. n acest caz nseamn c ori i va pierde talentul,
ori mna, ori viaa.Dispreul se transform rapid ntr-un program de autodistrugere.
Ataamentul fa de nelepciune se blocheaz la copii prin schizofrenie, oligofrenie, epilepsie,
cancer. Cu ct suntem mai ataai de stabilitate cu att mai greu suportm schimbrile vremii i
suntem mai bolnvicioi. Ataamentul fa de dorine duce la destrmarea relaiilor familiare i
a acelora din afara familiei.
Cu ct ne concentrm mai mult asupra dorinelor i facem din ele un el, cu att ncepem mai
mult s depindem de ele. Ataamentul fa de aceast lume, care este rezultatul dorinelor
noastre, constituie o surs de dureri, chinuri i suferine.
Dac soiei i crete ataamentul subcontient fa de plcerile sexuale, acesta se blocheaz n felul
urmtor: ori soul i aduce o boal veneric, ori o neal n permanen. Acestor femei li se dau soi
impoteni sau destinul le transform n prostituate, pentru a le atenua ataamentul pentru plcerile
trupeti. Att timp ct suntem ataai de o persoan, aliment, medicament sau orice alt lucru devenim
sclavii acelui lucru.

168

Atunci cnd posezi pe cineva i tu eti posedat, atunci cnd constrngi pe cineva la sclavie i tu, la
rndul tu, devii sclav. Deci, dac posezi ceva i lucrul acela te va poseda. Ataeaz-te de ceva i te
vei simi ntemniat.
Dac dependena brbatului de cele umane este mic, cea care se poate mbolnvi i muri este
femeia, care se aga de el. Dac devenim prea ataai de lucrurile materiale, la un moment dat
va trebui s suferim durere, durerea pierderii.
O femeie i iubete brbatul c este bogat, alta pentru c este corect. Cu ct dependena este mai
mare cu att mai repede vor trebui s piard soii lor valorile sau sntatea. n dragostea omeneasc
trebuie ntotdeauna s existe o detaare de omul iubit. Cu ct avei mai multe pretenii, iritri i
nemulumiri fa de omul apropiat cu att mai mult crete dependena de el. Dependena de valorile
umane ne va omor ncetul cu ncetul i spiritul i sufletul.
Dac invidiai n permanen pe cineva, din cauza banilor sufletul vostru se va ataa de ei i
bani nu vei avea niciodat. La fel se ntmpl atunci cnd dispreuii un om care a pierdut bani sau
n-a fost n stare s-i ctige. Dac avei mai muli bani dect alii nu avei dreptul s-i dispreuii
pentru acest motiv.
Dac l condamnai pe omul zgrcit sau pe acela care are mna spart, sufletul dvs. se va ataa
de bani atunci nu-i vei avea niciodat. Nimeni nu poate strnge bani dac-i dispreuiete.
Zgrcenia i risipa acioneaz ca rzbunri groaznice.
Dac o femeie se ataeaz de un brbat bogat, drept rezultat el poate fie s moar, fie s se
mbolnveasc, fie s piard banii. De obicei brbatul iubit de o femeie pierde ceea ce aceasta
ador la el.
De ce suferim din Dragoste?
Este important ca cei doi parteneri de via s nvee s-i mprteasc orice suprare din viaa lor,
ca doi prieteni. Aceasta presupune s-i asumi rspunderea pentru tot ce i se ntmpl. Dac-i asumi
rspunderea de a culege ce ai semnat, vei privi situaia dintr-un punct de vedere complet diferit.
Dac e o situaie care apare n mod curent n viaa ta ntreb-te ce anume din atitudinea ta
provoac acea reacie la soul tu. E mai bine s-i asumi rspunderea dect s te nfurie felul
lui de a reaciona. Asumndu-i responsabilitatea, emoiile tale se vor risipi ncetul cu ncetul.
Furia pe care o simi fa de soul tu va disprea. Astfel l vei vedea pe soul tu n cu totul alt
lumin. Legea responsabilitii ne nva s acceptm c tot ce ni se ntmpl, e rodul faptelor
i gndurilor noastre.
De regul, purtarea soului dvs. este o reflectare a strii dvs. interioare. nvai-v s v iubii
soul cu toate neajunsurile lui. Cnd vei simi schimbarea n interiorul dvs. atunci ele vor fi
urmate i de schimbri n sufletul soului tu.
Dac o femeie/ barbat te urte, aceast ur te va strpunge doar n cazul n care eti purttorul unui
program similar ndreptat mpotriva ei/ lui. Dar dac femeia/ barbatul te ador la nebunie ea/ el te
distruge cu for i mai mare i iari eti ameninat/a de nenoriociri i boli. ns i ntr-un caz i n
cellalt vei fi protejat/a dac nu vei avea suprri luntrice la adresa femeilor/ barbatilor. Dac o
femeie/ barbat este nebun/ dup tine, primul lucru pe care trebuie s-l faci este s te ndrepi ctre
Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva.
Dac femeia i iubete soul fiindc acesta este bogat ea se aga prin aceast iubire de banii lui de
zece ori mai puternic. n aceast situaie soul i pierde banii sau sntatea i viaa. Dac ea l
iubete c e bun familist, atuci el se poate mbolnvi i muri. Dac ea l iubete c el este capabil i
inteligent el ar trebui s aib parte de nelciune i insuccese sau va trebui s-i piard
aptitudinile. Dac femeia iubete un brbat pentru c acesta este spiritual, nobil, el ncepe s se
poarte josnic.
Femeii ancorate n relaii i trufie i se d drept iubit un om cstorit, pentru c nsi aceast
situaie distruge trufia i idolatria familiei, acionnd pozitiv asupra sufletului ei. Cu ct o
femeia ateapt mai mult de la un brbat, cu att mai dureros va fi eecul dorinelor sale.
O femeie frumoas, sensibil, ptimaa, alturi de un brbat slab degenereaz. Dorinele vor depi
iubirea i rapid vor ncepe s dea natere la agresivitate.
169

Cu ct brbatul iubete mai mult o femeie, cu att mai mult se va teme de nelare sau impoten. n
acest caz fericirea se transform n suferin i, apoi, ncepe degradarea. Cu ct un sentiment este
mai puternic cu att mai multe suferine se ascund n spatele su.
Iubirea de Dumnezeu este singura posibilitate de a fi ntotdeauna fericit.
Cu ct iubim mai mult femeia, cu att i suntem mai puin pe plac, deoarece elul dvs. fiind
posedarea femeii, a frumuseii trupului ei, primind toate acestea, fie sentimentele se vor rci brusc,
fie posednd-o vei fi tot mai gelos i o vei ur, fie v vei mbolnvi i vei muri.
Cnd n cei doi soi se adun resentimente, nencrederea, suspiciunea i mnia, acestea slbesc i
epuizeaz unitatea cuplului. Ura dezbin ceea ce unete iubirea. Rugndu-se mpreun doi iubii se
vor armoniza la toate nivelurile fiinei lor i vor rmne mereu mpreun.
S nu v mustrai soul pentru faptele din trecut, cci dac nu v-ai schimbat dvs. nu putei schimba
nici trecutul. Dac v vei educa soul amplificndu-i complexul de vinovie i regrete l vei ucide
cu o astfel de pedagogie. n procesul educaiei esenialul nu este pedeapsa pentru cele nfptuite deja
ci prevenirea repetrii aceleia fapte.
Dac ne vom supra n permanen pe persoana iubit, pe sine i pe soart ne vom mbolnvi
de cancer la piept. Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu cancer la buze,
la limb sau gingii. Iar dac vom critica n permanen ne vom mbolnvi de hepatit sau cancer
hepatic.
Dac femeia are o agresivitate subcontient fa de un brbat, brbatul respectiv va fi atras
de butur, pentru a se apra. (droguri) Pn cnd nu-l vei accepta luntric i nu-l vei ierta pe
omul iubit care bea va fi greu s contai pe o via de cuplu. Dac pentru femeie principala fericire
este plcerea sexual, brbatul respectiv fie moare, fie sufer o boal grea, fie devine impotent.
Cnd cstoria este bazat numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi ndelungat. Cnd
sentimentele slbesc intervine nelarea, iar csnicia se destram. Familiile care sunt
ntemeiate n primul rnd pe prietenie i respect sunt fericite i dureaz mult.
Un so trebuie s evite s o transforme pe soie ntr-o copie fidel a sa. Fiecare om are personalitatea
lui proprie i astfel de tentative sunt mpotriva firii, ducnd n timp la destrmarea cuplului. Nu-l
considerai pe cellalt ca fiind un obiect destinat s v serveasc, ci ca pe o fiin divin, cu
individualitate i cerine proprii.
Dac un brbat consider c este superior femeii nseamn c el este deja bolnav. i cu ct va ncerca
mai tare s susin aceast orientare cu att mai repede bolile l vor rpune.
Violena n famile vine din nevoia de a-l controla i domina pe cellalt. Fiecare ncearc astfel s
aib controlul i s rmn deasupra ntregii situaii. Cnd controlezi o alt fiin i iei energia, i
faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cte ori cdem n acest
prost obicei ne deconectm de la surs i intrm n suferin.
Rcirea relaiilor dintre doi parteneri se datoreaz creterii nivelului de agresivitate interioar.
Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de
comunicare prin iubire duce la ur.
Dac blocai libertatea partenerului / partenerei dvs. de cuplu v blocai practic propria libertate, cci
suntei implicat direct. O agresivitate subcontient fa de brbai / femei se transform ntr-un
170

program de autodistrugere. Dac doi parteneri abuzeaz fizic sau emoional unul de cellalt,
atunci ei nu merit s rmn mpreun.
Femeile/ barbatii din viaa ta sunt doar nceputul experienei tale cu ei/ ele. Dac te prsesc ia-o aa
cum este i mulumete c te-au prsit.
Iertarea este cheia succesului n fiecare relaie. Dac tu i cealalt persoan v iertai reciproc
putei tri mpreun cu succes, chiar dac nu avei prea multe n comun.
Cei care divoreaz de soiile lor atunci cnd sunt stui de ele , dar i din oricare motiv diferit de
infidelitate comit adulter. Dou fiine care se cstoresc trebuie s-i fie fidele una celeilalte.
Cstoria trebuie studiat nti cu ochiul, apoi cu microscopul i n sfrit cu telescopul.
Gelozia
Gelozia nu e nimic altceva dect ataamentul fa de relaii, de dorine i, n cele din urm, fa de
viaa nsi. Cu ct ne concentrm luntric asupra vieii mbtrnim i ne desprim repede de via.
Atunci cnd soia este geloas i critic n permanen soul i e nemulumit de acesta, atunci ea
amplific brusc n propria persoan i n copiii si posibilitatea apariiei unor afeciuni. Gelozia i
suprarea unei femei genereaz tocmai acele afeciuni care ne scurteaz viaa, apropiind btrneea.
Uneori la femeie gelozia, suprrile i preteniile pot fi att de profunde nct soul poate muri sau se
poate mbolnvi grav.
Brbaii geloi i femeile geloase nici nu bnuiesc c ei mutileaz n primul rnd sufletele copiilor
lor i c omoar copiii care nc nu au aprut pe lume. Pentru ca s se nasc un copil armonios
brbatul i femeia trebuie s se iubeasc unul pe cellalt.
Gelozia este o ancorare n relaii i, cnd acestea se rup, omul resimte o teribil groaz de ur
sau lipsa dorinei de a tri.
Femeia geloas i suprcioas atac n plan subtil pe soul su. n aceast situaie soul fie se va
mbolnvi n permanen, fie va deveni alcoolic, fie va divora.
Preteniile fa de cei apropiai, gelozia i blamarea grbesc procesul de mbtrnire. Un om mndru,
fiind gelos, i dorete cu sinceritate moartea celui pe care e gelos, dar moare el nsui.
Dac suntei gelos i v amplificai sentimentele agresive de profunzime, atunci putei avea
probleme cu orice animal, vei putea avea i alergie i boli contactate de la ele. De asemenea, vei
putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.
Cu ct este mai mare amploarea dorinelor, cu att mai puternic va fi gelozia, durerea sufleteasc,
agresivitatea i, cu att mai repede, vor aprea bolile. De ndat ce dependena de dorinele profunde
se transform n dependen de alcool ncepe distrugerea. Dac boala a ptruns mai adnc, atunci n
acest caz, nu ajut nici alcoolul, nici drogurile.
Cu ct ateptm mai multe de la o persoan cu att mai puternic va fi depresia i suprarea
mea dac nu primesc ce doresc. A atepta nseamn dependen. Cu ct depindem mai mult de
fericirea uman cu att mai puin iubire va exista n noi i va exista mai mult suprare i
boal.
171

Dependena nate agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purific sufletul omului
i i fortific sistemul imunitar. Dependena de dorine, frica, depresia i suprarea atrag
gelozia.
Cu ct este mai puternic dependena de persoana iubit, cu att mai numeroase sunt preteniile
noastre fa de ea. Bibliografie SN Lazarev

Cauzele Spirituale ale Necazurilor si Suferintelor

Cnd voi cadea prada spaimei si groazei eu l voi binecuvanta. Cnd ma voi afla la ananghie, l voi
preamari. Si cnd El ma va salva, voi striga de bucurie. (Manuscrisele de la Marea Moarta)
n lumea aceasta, necazuri veti avea, dar ntrazniti, Eu am biruit lumea. (Sfnta Scriptura)
Fiecare lucru ce i se ntmpl n via este o parte din experiena legat de Dumnezeu. Uneori
tragediile se transform n binecuvntri neateptate. A-i auzit oameni care spun: Mulumesc Lui
Dumnezeu pentru lecia pe care am primit-o, ea m-a ajutat s m trezesc i s-mi gsesc scopul n
aceast via. Uneori ceea ce v este luat, e de fapt cel mai mare dar, deoarece v mpinge nainte,
spre evoluia spiritual. Durerea este un mare egalizator. Ea ne aeaz pe toi n genuchi, ne face mai
umili i mai sensibili la nevoile celorlali. Fr durere nu exist dezvoltare spiritual.
S pstrm iubirea fa de Dumnezeu indiferent ce ni s-a ntmplat i s nu nvinuim pe nimeni
niciodat. n tot ceea ce se ntmpl s vedem voina Divin. tiina de a primi n orice secund
pierderea fericirii omeneti, aspirnd n acel moment spre Divin, reprezint posibilitatea unei evoluii
spirituale normale.
Dac noi nu tim s pierdem, atunci suntem privai de posibilitatea de a dobndi. Orice boal pe care
o primim de la soart constituie zlogul fericirii viitoare. Cu ct un om este mai perfect cu att i vine
mai greu s suporte njosirea sau pierderea i devine mai agresiv. n final, el cade rpus de un
puternic program de autodistrugere. Ori de cte ori intervenim n ordinea fireasc a lucrurilor apare
suferina. ndat ce nu mai intervenim suferina nceteaz. Noi suntem creatorii fericirii sau a
nefericirii noastre.
Cu ct exist n subcontientul dvs. mai mult iubire cu att suntem mai unii cu Dumnezeu. n acest
caz, orice ncercare de a v conduce i de a v influena nseamn o agresiune la adresa Lui
Dumnezeu i cu ct va fi mai puternic agresorul, cu att va fi mai periculos pentru el. Un ru fcut
cndva de om nu se pierde niciodat, el se cuibrete n subcontient i, mai devreme sau mai trziu,
rbufnete n exterior i, adesea, se ndreapt spre cei care ne sunt alturi i pe care noi i iubim cel
mai mult. Sentimentele i tririle negative, ptrunznd n subcontient, nu mai pot fi controlate de
om i, ntruct sntatea fizic este strns legat de subcontient, apar anumite porniri greu de
controlat. Apare astfel o influen a subcontientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare
fiziologic i psihic.
Dac omul are o suprare i el o exteriorizez ea nu se mai duce n profunzime i nu-l atac
dinuntru. Cnd omul i ascunde suprarea sau ura i face ru lui i urmailor. Dac nu te manifeti
la suprafa, i-i mpingi sentimentele n tine, te vor rpune i mai repede. Sentimentele omeneti
trebuie s se exteriorizeze, nuntrul trebuie s fie consacrat lui Dumnezeu. Suprarea ndelung
dospit, ura, blamarea, dorina de rzbunare se transform ntr-un program de autodistrugere, ntr-o
anihilare fizic, lent i rapid. Nemulumirea permanent fa de lumea ntreag i fa de propria
soart poate genera afeciuni cronice grave, incurabile. Nu este permis s ascundei n suflet ura,
comptimirea, suprarea. Orice emoie nbuit n prezent nseamn o boal n viitor.
Cnd cineva te jignete nu te rzbuna pe el, nu-l ur i nu te supra pe el ntruct aceast jignire este
un dar de la Dumnezeu. Dac n-o accepi urmeaz ca purificarea sufletului s se nfptuieasc prin
boli i nenorociri, iar dac nu eti pregtit nici pentru aceasta ea vine prin moarte. Aceast form de
purificare ne este dat prin intermediul celor apropiai, de aceea n msura n care reuim s-i iertm,
n aceeai msur sunt posibile schimbri interioare de profunzime. Se cuvine s iertm nu numai n
172

gnd ci i cu sufletul. Dac v-a jignit o persoan apropiat, iubit, iar dvs. ncercai fa de ea
sentimente de ur sau de dispre, toate acestea se transform, cu timpul, ntr-un program de
autodistrugere care te ucide n mod automat, iar tu nici nu bnuieti lucrul acesta.
Dac nu reuii s iertai un om care a greit fa de dvs. s v imaginai c el este nevinovat, dar
absolut de loc, atunci suprarea va trece de la sine. Cel mai mult ne leag de trecut suprrile
neiertate. Dac un om vrea s dobndeasc muli bani, nu va reui de loc. Fiindc pentru el banii
sunt un scop i nu un mijloc pentru susinerea existenei. Pe un astfel de om primirea banilor i va
ucide nti sufletul i apoi trupul. Dac omul primete o sum de bani care depete limita
periculoas pentru el, fie c pierde aceti bani, fie c ncepe s se mbolnveasc, sau ncepe s aibe
neplceri. Pentru ca banii s vin nspre dvs. trebuie ca n plan luntric s v ndeprtai de ei.
Dac n via doreti s ai mai mult dect ai nevoie, vei ajunge s pierzi i ce ai dobndit. Pe
msur ce acumulai banii devin atrgtori pentru hoi. Cnd luai devenii dependent, v simii
obligai, iar cnd dai v eliberai. Dependena nate frica, ndoiala, depresia i suprarea. Cel
orgolios ateapt s primeasc, fr a ti s druiasc i suferina lui vine din nemplinire. Cel
mai bun mijloc de a v ndeprta de prosperitate este s fii invidioi i s-i criticai i pe cei
care se bucur de ea. Din aceast cauz invidia constituie principala cauz a srciei n cazul
multor persoane. Amintii-v mereu c vei pierde tot ceea ce condamnai i niciodat nu vei
avea tot ceea ce criticai. De aceea este bine s dorim tuturor fiinelor s se bucure de
ambunden, s duc o via fr lipsuri i plin de fericire. Sentimentul de prosperitate
atrage prin rezonan prosperitatea.
Omul care a primit o funcie sau un titlu ce depete posibilitile sale, aceasta poate s se nchee
tragic, ne mai vorbind de boli. De aceea valorile materiale, nmulite brusc, ne pot ndeprta de
divinitatea pe care o purtm n suflet. Cnd spre noi vine o mare cantitate de fericire omeneasc
bani, bunstare, atitudini, mplinirea planurilor noastre i a speranelor noi trim o senzaie de
bucurie i euforie. Noi nu tim c fericirea ucide mai repede dect nenorocirea. Dac n suflet
cantitatea de iubire este mai mic dect fericirea care ne-a parvenit, dependena sporit de
valorile umane ne destram sufletul i ne ucide corpul foarte repede.
S fii foarte ateni cnd vi se ofer mncare, bani, sex sau atenie, fr s vi se cear ceva n
schimb, ceea ce vi se cere nu se vede cu ochiul liber!
A primi fr a da este un lucru n dizarmonie cu natura i voia Divin. Se creeaz astfel o mare
dependen fa de ofertant, iar dependena d natere agresivitii. Cu ct credei c avei mai mult
nevoie de alii pentru a fi fericii, cu att vei fi mai nenorocii. Nu cutai plat, nici laud i nici o
rsplat, orice ai face. Svrind ceva bun noi pretindem imediat recompens. Aceste dorine aduc
ca rezultat suferina. Cu ct vei intensifica dorinele omeneti cu att va crete nivelul de
agresivitate i se va ntri programul de autodistrugere.
Orice dorin cnd se aga de tine devine stpnul tu. Cnd eti mnios, mnia devine stpnul
tu, te acapareaz complect. Astfel mnia ta, n aceast stare, va face lucruri pe care mai trziu le vei
regreta.
S nu vorbii despre nenorocirile trite pentru c ele pot prelungi durata lor. Cnd nu vorbim
cuiva despre problemele noastre noi ne ndeprtm de ele. ndeprtarea de ele este primul pas
pentru depirea acestora. Esenial este cnd vorbii despre problemele i emoiile dvs. s nu
cutai mil sau comptimiri.
narii i furnicile apar cnd este prezent trufia. Cnd narul v neap este o umilin pentru
dvs. El este de mii de ori mai mic dect dvs. i reuete s v nepe simitor. n aceast situaie dac
nu v enervai trufia descrete. Deci narii ne pot ajuta la ameliorarea destinului i micorarea
trufiei.
Gndurile oamenilor se stratific pe toate lucrurile din jurul lor. Adevrul este de fapt c omul
creeaz lucruri i locuri bune sau rele. Oamenii nu-i pot imagina c un obiect poate fi ncrcat cu
gndurile lor, care le pot influena existena n bine sau n ru. Cmpul fiecrui obiect viu i neviu
conine informaii nu numai despre obiectul respectiv, dar i n legtur cu ceea ce s-a ntmplat n
jurul su.
Oamenii care se ceart ntr-o ncpere nici nu le trece prin minte c acest lucru are un impact mare
asupra sntii tuturor celor care se gsesc n ea, ntruct are loc acumularea de energii negative n
173

structurile informaionale ale ncperii respective. Asupra omului are o influen absolut tot ce-l
nconjoar spaiul, obiectele de uz casnic, crile, filmele, spectacolele, pentru c toate acestea
dispun de cmpuri energo-informaionale care influeneaz cmpul omului cu urmri greu de
stpnit. Un nivel ridicat al agresivitii subcontiente n structurile informaionale ale omului poate
determina ntr-un viitor apropiat o serie de catastrofe globale greu de controlat.
Dac un pictor care picteaz un tablou are o puternic ataare de idealuri i o dorin de a muri cnd
idealurile se nruiau, n acel tablou el induce un program de autodistrugere care se rspndete n tot
apartamentul i pe obiectele din apropiere. Nu trebuie s avem n cas icoane fcute de hoi,
pucriai i oameni preponderent negativi, pentru c energia stocat n aceste obiecte de cult ne
atac sistemul imunitar, ca i hainele cumprate de la second-hand, purtate de ali oameni. Hainele,
simbolul cmpului energetic, memoreaz i pstreaz cmpul energetic al stpnului. De aceea nu
este bine s druim altor persoane hainele noastre, ci s le ardem.
Dac avei o mare suprare sau tristee ncercai s nu aducei sentimente acas. Ieii n strad cu
deosebire n locurile nverzite i plimbai-v. Nu facei din casa dvs. o groap de gunoi energetic.
Dac locuii de civa ani i a-i saturat spaiul cu regrete, suprri i spaime, amintii-v momentele
n care va-i certat i suprat, aezai-v n acel loc, iertai, anulai agresivitatea fa de iubire, rugaiv.
Dac vorbim la telefonul mobil n primele 30 de secunde energia organismului blocheaz influenele
negative, ulterior ncepe s cedeze lent. O convorbire telefonic ce dureaz mai mult de un minut se
poate rsfrnge negativ asupra sntii. De altfel, orict ar prea de straniu, cel mai puternic
ptimete nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. Dup o convorbire de trei minute are loc
deformarea cmpului n zona capului, n zona sternului adic are loc slbirea sistemului imunita i,
de asemenea, n zona primei chakre. O convorbire telefonic care depete un minut este de nedorit.
Mncatul este un serviciu divin i, ca atare, nu trebuie s se desfoare ntr-o atmosfer apstoare.
Mncarea ne poate da energii superioare dac este binecuvntat de Dumnezeu i este gtit cu
devotament spiritual. Cea mai bun mncare, cel mai sntos meniu natural, se transform n otrav
n corpul dvs. dac atmosfera n care gtii gndurile i sentimentele i mncai este tensionat.
Orice carne care provine de la un animal tiat transmite celor ce o mnnc toat ura fa de cel ce la sacrificat, toat teama i consumatorii vor ajunge s se urasc ntre ei. Dac supui trupul la prea
mari greuti sau la prea multe plceri te vei mbolnvi. Trebuie aleas calea de mijloc, a cumptrii.
Munca nu trebuie s ne omoare, ci s ne dezvolte. nseamn c suprancrcrile nu trebuie s fie
permanente i n fiecare ocupaie s gsim plcerea. Dac nu exist plcere, orice activitate se poate
transforma ntr-o suprasolicitare i va duna sntii.
Dac un om bolnav roag o rud s accepte s aib grije de copii lui i s-i gospodreasc averea pe
care o va lsa n caz de deces, dac aceast rud nu-i va respecta angajamentul luat i va cheltui
averea copiilor n folosul su, el va fi urmrit n viitor pentru fapta sa, cci i-a legat existena lui
viitoare de destinul acelor copii nefericii. n viitor, cnd nu se va atepta, acest om fr inim va fi
deposedat la rndul su, de un altul, rmnnd n mizerie i astfel legea divin este aplicat. Din
aceast lecie amar va trage concluzia c nu este ngduit a lua bunul altuia.
Dac un om fur i nel pe alii o via ntreag, el va fi pedepsit s suporte i pagubele pe care le-a
fcut altora. n concluzie, cel care a fcut bine va recolta binele, iar cel care a fcut un ru fizic
sau spiritual va recolta rul fizic sau spiritual.
Legile lui Dumnezeu sunt destinate pentru obinerea sntii spirituale i a fericirii umane, opoziia
fa de ele genereaz durere spiritual i suferin. Dac un om ncalc flagrant legile supreme poate
muri, nu numai el ci i ntreg neamul su. Bibliografie SN Lazarev

Cauzele Spirituale ale Bolilor, partea I

DE CE NE MBOLNVIM?

174

Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion n viaa lor, o nedreptate, mai ales dac este
vorba de o maladie ereditar sau e luat de la cineva. Orice boal sau accident aprut n viaa ta a
fost provocat de tine. Boala este pur i simplu un semnal al corpului tu.
Supracontiina ta, latura ta divin, Dumezeul tu interior i trimite un mesaj ca s-i atrag atenia
asupra faptului c n aciunile, vorbele i gndurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea
este necesar s captezi mesajul i s mulumeti supracontiinei tale c i l-a transmis. Dac nu
reueti s descifrezi mesajul, bolile i accidentele tale nu vor face dect s se intensifice.
Cnd starea de ru persist, e timpul s vezi neaprat despre ce e vorba. Dac boala e puternic
nseamn c ea s-a instalat n tine de mult vreme. Este sufletul tu care strig ajutor. Trebuie s revii
pe drumul cel bun, pe drumul dragostei. Fiecare boal, indispoziie sau accident nu este dect un
semnal. Boala nceteaz de ndat ce ai neles mesajul. Cu ct dorete omul mai mult s se schimbe
cu att mai repede i mai uor se desfoar nsntoirea lui. Bolile sunt cu miile, iar cauza este una
singur: insuficienta iubire de Dumnezeu. De ndat ce ncetm s nzuim ctre Divin noi ne
cufundm n uman i ncepem s depindem de acesta, adic de via, desftare sexual, mncare,
dorine i contiin. Cu ct depindem mai mult de acestea cu att mai mare va fi mbolnvirea.
Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un singur mod: s accepi pierderea umanului, s vezi n aceasta
voina divin i s nelegi c fr boal nu exist dezvoltare spiritual. Boala este un bec rou care
ne avertizeaz asupra faptului c noi ne aflm pe un drum greit. Dac ani n ir faci prostii, repetnd
greelile, vine o vreme a plii prin boala pe care singur i-ai creat-o. De fapt boala se datoreaza
pierderii divinului din noi, iar nsntoirea este rezultatul restabilirii acestei legturi. Practic te
vindeci trupete dac te-ai vindecat sufletete.
Noi oamenii suntem alctuii din trei componente: trup, suflet i spirit, asemeni Sfintei Treimi: Tatl,
Fiul i Sfntul Duh i orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferin. Boala i
starea de ru sunt opuse sntii i strii de bine i se manifest n realitatea ta din vina ta. Tu nu
poi s fii bolnav fr ca la un anumit nivel s-i cauzezi boala i poi s te faci iari bine ntr-o
clip, pur i simplu deciznd aceasta.
Oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expui bolilor datorit coeficientului de imunitate care
este foarte sczut, De acea, oamenii credincioi sunt mai sntoi psihic i fizic dect cei care nu au
credin.
Drumul
nsntoirii
este
drumul
ctre
Dumnezeu.
Toate bolile sunt autocreate. Pn i doctorii i dau seama acum de modul n care oamenii se
autombolnvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala i nenorocirea.
Boala ne oblig s ne schimbm luntric, s ne transformm, s acumulm iubire pentru Dumnezeu.
Cu ct mai puternic se schimb omul luntric n direcia bun cu att mai puine medicamente i sunt
necesare i mai repede poate nvinge boala.
ntotdeauna bolile apar n cmpul energetic al omului cu muli ani nainte ca ele s se manifeste n
planul fizic. Cmpul energetic este primordial n raport cu corpul i i determin acestuia soarta,
caracterul i starea fizc. Organismul trebuie s blocheze programele distructive ce au ptruns n
cmpul omului. Cu ct este mai puternic i mai periculos programul distructiv, cu att mai eficient
i mai sigur poate s fie blocarea acestuia, adic boala.
Cnd omul ncalc Legile Supreme se abate de la calea sa de evoluie, i se deformeaz structura
energetic, apar bree n sistemul su defensiv i el devine o prad uoar pentru virusul, care
ndeplinete funciile unui program punitiv. Omul ncepe s fie bolnav. Bolile grave contribuie la
protejarea structurii spirituale. Dac distrugem armonia dintre noi i univers vom avea parte de boli,
nefericire, necazuri i suferine.
Gndurile sumbre, pline de nencredre, grijile, ura i frica, mpreun cu rudele lor: anxietatea,
amrciunea, nerbdarea, avariia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe alii i de a-i
condamna, toate acestea atac trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferin, nefericire i
deprimare. n aceste condiii este imposibil s ai un corp sntos.
Prin gndurile, dorinele i obiceiurile noastre inducem sntate sau boal n corpul fizic. Noi suntem
singurii rspunztori pentru starea noastr de sntate, pentru fericirea i nereuitele noastre. Nu
Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferine, ci noi ni le creem singuri prin gndurile noastre
distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semnat n trecut. Sentimentul de prosperitate prin
rezonan atrage prosperitatea.
175

A-i fi team de o boal nseamn a-i nlesni evoluia, a o provoca. Dac avei gnduri despre boal
i suferin trupul va atrage aceste gnduri n corpul fizic.
Gndii-v c ntmplrile nu sunt cauze ci efecte ale strii mentale n care v complacei.
Boala nu trebuie considerat ca o pedeaps sau ca o nedreptate. Ea este cel mai drept act din
existena noastr, pentru c a fost generat de comportamentul nostru mental i afectiv. Prin gnd
omul se mbolnvete i tot prin gnd el se vindec. Orice boal pornete din minte. Muli bolnavi i
pregtesc n mental, cu strduin, anii de-a rndul, o nbolnvire definitiv. Nimic nu se manifest
n corp fr s aib un prototip mental corespunztor.
Adevrata vindecare ncepe n momentul n care ne gndim ce am vrea s facem atunci cnd ne vom
rectiga sntatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecrii, ci credina ferm. De vei crede,
toate sunt cu putin celui care crede. Marcu 9, 23)
Cnd suntem bolnavi s cerem s ni se dea sntate i nu s fim vindecai de boal.
n cazul unui om bolnav, cu ct v temei mai mult pentru el cu att producei un ru mai mare i-l
mpiedicai s supravieuiasc. Cnd se mbolnvete cineva s-i acordm un ajutor minim i foarte
detaat, nu unul sufocant. Atenia exagerat n timpul bolii ntreine boala i dependena. Dac
comptimeti un om, te poi mbolnvi. Pe om poi s-l ajui, dar nu s-l comptimeti.
Comptimirea se adreseaz corpului i poate prejudicia spiritul omului. Cnd comptimeti un om
bolnav nseamn s nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei n considerare cauzele spirituale ale bolii
respective, care favorizeaz destrmarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptat cu smerenie.
Singura soluie a celorlali este s se roage pentru sntatea lui, dar nu s-l comptimeasc.
Medicul panseaz rana i Dumnezeu o vindec. Cnd rana este tratat cu iubire ea se vindec repede.
Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o via, n funcie de ct de mult a-i capitulat n faa
iubirii. n msura n care putem pstra n suflet starea de bucurie i iubire vom putea s nvingem
treptat orice boal. Vindecrile au loc doar atunci cnd greelile sunt pltite, leciile nvate,
atenionarea luat n seam.
Nu este suficient s acceptm boala, trebuie s ne bucurm c ea ne salveaz sufletul i trupul. Noi
trebuie s acceptm toate umilinele, neplcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul crora ni
se purific sufletul. Obiceiul oamenilor de a discuta n societate despre simtomele diverselor boli,
cauzele lor, mori, agonii i scene de comar atrag asupra lor un torent de impresii duntoare, care le
vor pricinui boli i suferine.
S nu uitai locul n care v-ai nscut. De locul n care ai vzut lumina zilei i de poporul din
care v tragei v-a leagat i v leag ntotdeauna energii uriae, cu influene nebnuite. S nu
uitai c un om bolnav va fi ajutat cel mai bine s se vindece n locul n care s-a nscut, pentru
c numai acolo paternul lui bioenergetic funcioneaz cel mai bine.
Dac avem curajul s fim cinstii cu noi putem uor s observm c: jumtate din via ne strduim
s ne distrugem sntatea pentru avere, pentru ca apoi n cealalt jumtate s cheltuim averea pentru
a ne rectiga sntatea, ct se mai poate din ea.
Bibliografie SN Lazarev

Cauzele Spirituale ale Bolilor, partea a II a

Prin boal omul trebuie s neleag c a greit undeva pe drumul vieii i pn nu-i elimin
greeala nu se poate vindeca dect parial, deoarece n el persist cauza generatoare de ru.
De aceea trebuie ca mai nti s fie depistat cauza bolii, iar bolnavul s neleag s evite pe viitor
greelile comise. Dac nu se elimin cauza aceasta poate alimenta n continuare boala sau poate
migra de la un organ la altul. Cnd cauzele vor fi eliminate boala va disprea. Astfel:
ACNEEA courile): nseamn neacceptarea propriei persoane. Nu i place propria persoan.
ALCOOLISMUL: implic probleme legate de tatl su; trebuie cultivt detaarea de acesta.
Alcoolicul prsete familia, slujba, viaa, dar nu se las de alcool. El se afl n relaie de dependen
176

de alcool i aceasta nseamn c din suflet lipsete iubirea. Persoana trebuie s iubeasc. S iubeasc
lumea din jur i, dac acest sentiment i lipsete, n suflet i se instaleaz o stare de disconfort, de chin
spiritual. De aceea el ncearc s-i reprime aceast durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul s
nceteze s mai poarte suprarea pe lumea din jur i s intre n armonie cu ea, pentru c armonia
nseamn iubire.
Cine de nimeni nu este iubit i pe nimeni nu iubete foarte uor se pierde n valurile ispitelor.
Cei mai muli dintre oamenii nenorocii i dintre fctorii de rele sunt jertfe ale unei copilrii triste,
n care au fost lipsii de iubire i de purtarea de grija. Acetia nu au ajuns s iubeasc pe nimeni. Nu
trebuie uitat niciodat c lucrurile care ne fac dependeni genereaz numai suferin.
AFECIUNILE PULMONARE: pstreaz deseori jale reprimat, necazuri, suprri, frica de a simi
plcerea i bucuriile vieii. Tuberculoza arat c ntr-o via anterioar persoana respectiv a trit
numai pentru valorile materiale. Gndirea rului despre lumea nconjurtoare. Tuberculoza,
pneumonia i bronita se datoreaz unor suprri de lung durat. Cnd nu iubim lumea
nconjurtoare au de suferit plmnii.
AFECIUNI LA SUPRARENALE: nseamn indiferen, ignoran fa de sine, anxietate.
ALERGIILE: sunt rezultatul suprrilor interioare, al nemulumirilor fa de oamenii apropiai i
lumea nconjurtoare.
AMIGDALITA: reprezint consecinele strilor de team, a emoiilor reprimate.
ANEMIA: este o utilizare incorect a oxigenului la nivelul globulelor roii i este consecina unui
refuz de a-i utiliza talentele n serviciul aproapelui.
ANGHINA: reprezint teama de a se exprima sau de a cere ceva prinilor sau partenerului.
APENDICITA: frica de via, blocarea curgerii binelui
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic i rigiditate provenit din
mental. Nu ncerca s-i schimbi pe ceilali, accept-i pe ceilali aa cum sunt. Dac artrita e prezent
la nivelul minilor, braelor, picioarelor i oldurilor eti ncredinat c oamenii se folosesc de tine. n
realitate nu exprimi ceea ce vrei. Accept ntotdeauna s te sacrifici pentru ceilali i apoi s ncepi
s-i critici. Corpul tu i spune c e vremea s te afirmi prin tine nsui.
ARTEROSCLEROZA: rezisten, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
ASTMUL: iubire ascuns, nbuit. Plns suprimat. O femeie i-a alungat fica din cas. Aceasta a
crescut, apoi s-a mbolnvit de astm, care nu a mai putut fi tratat cu medicamente. Cnd fiica a reuit
s-i ierte mama, astmul i-a trecut.
AUTISM: ntr-o experien anterioar, individul a manifestat refuz al societii mizantropie), ducnd
o via marginal. Acum singura soluie este iubirea pe care va trebui s o druiasc i s o
primeasc de la apropiaii si.
ATAC, APOPLEXIE: fuga de familie, de sine i de via. Un accident indic un sentiment de
vinovie. Un accident este de fapt un avertisment n plus pentru a deveni contient de faptul c e
inutil s te simi vinovat.
BAZINUL: reprezint aspecte creatoare i procreatoare ale individului. O problem a bazinului
subliniaz c chakra rdcin nu funcioneaz corect. n general, disfuncia se datoreaz schemelor
negative privind sexualitatea.
BILA: plcerea pentru mncruri fierbini, iui, acre, uscate i srate deranjeaz funcia bilei. De
asemenea mnia, suprarea, frica, activitatea sexual excesiv sunt factori de dereglare a bilei.
BOALA PARKINSON: reprezint teama i dorina intens de a controla tot i pe toi.
BOLILE DE PIELE: apar datorit acumulrii toxinelor n snge. Dar mai sunt generate i de
tulburrile hormonale. Problema pielei subliniaz teama individului de a se exprima total, de a fi el
nsui, de a se deschide complet. Psoriazisul i alte boli de piele reprezint o lips de iubire pentru
sine i o respingere a tot ce viaa i ofer individului. Psoriazisul poate fi i cauza unui orgoliu
nestvilit, o trufie exacerbat. Conflictul psihic cu spaiul poate predispune la boli de piele.
BRONITA: se declaneaz ntr-un mediu familial foarte tensionat.
BOLILE NERVOASE: se refer la sistemul nervos central, cel care conduce, coordoneaz toat
viaa omului. El reprezint comandamentul suprem al sistemului nervos i al ntregului organism.
177

Starea pe care medicii o numesc depresie este o lips a dorinei de a tri. Acest program poate fi o
urmare a lipsei dorinei de a avea copii sau se nate un copil nedorit fat n loc de biat sau invers,
.a.). De fapt cele mai multe greeli ale prinilor n timpul sarcinii fa de viitorul copil creaz
acestuia un program de autodistrugere. De aceea deprimarea odat instalat nu mai poate fi uor
vindecat. Cnd te simi continuu nefericit i nemulumit, cnd nimic din jur nu-i mai place te
ndrepi spre depresie. Depresia este o agresiune mpotriva ta nsui. Conflictul cu spaiul n care
trieti predispune la dizarmonii nervoase. Grijile permanente sunt pcate mpotriva propriei tale
naturi. Ele au urmri asupra sistemului nervos sau asupra acelor boli care in de somatizri nervoase.
Nemulumirea de sine, nencrederea n propria persoan duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere,
de auz, de percepie. Dac te autoculpabilizezi, predispoziia de a achiziiona o boal psihic
este foarte mare. Stresul, tensiunea, ngrijorarea provoc insomnie, dureri de cap, alergii, boli
cronice, ulcere, tensiune arterial, infecii etc. Bolile pe fond nervos provin din ciud, mnie i
alimentarea cu gnduri negative. Strile de stres din copilrie i adolescen care n-au fost depite
pot influena negativ caracterul, sntatea i soarta urmailor. Dac un om pstreaz pic celui
decedat, acest lucru se va reflecta negativ asupra sa i poate duce la diferite boli, tulburri psihice,
schimbarea caracterului. Cei care nu cred n Dumnezeu sunt alienai, nstrinai, ndeprtai de
natura uman, de Dumnezeu. De aceia oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expui la
boli datorit scderii coeficientului de imunitate. Nelinitea este ucigtoare. Valul de nelinite din
sufletul nostru este oglinda angoasei, a anxietii, fricii etc. Nevroza anxioas se caracterizeaz
printr-o stare de nelinite, adesea extrem, cu fric de moarte i cu sufocri, cu palpitaii, transpiraii,
ameeli, tremurturi i cu senzaia de oprire a inimii.
CANCERUL: este boala ntristrii, reprimarea sentimentului negativ, deprimarea i nemulumirea
fa de sine, de soart i ataament fa de viitor. Bolnavii de cancer cad n depresie i regret
trecutul. Regenerarea iubirii fa de ali oameni este prima cale spre vindecarea cancerului i a altor
boli. Femeile care in mari suprri n profunzime se mbolnvesc de cancer. De fapt toate emoiile
nbuite produc cancerul. Emoiile ascunse mult vreme n tine sfresc prin a exploda, ceea ce
provoac i explozia celulelor din corpul tu. Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne
alegem cu cancer la buze, la limb sau gingii, iar dac vom critica n permanen ne vom mbolnvi
de cancer hepatic. Dac ne vom supra n permanen pe persoana iubit, pe sine i pe soart ne vom
mbolnvi de cancer la piept. Dac vom gndi agresiv despre cei apropiai riscm un cancer la
stomac. Cauza spiritual a cancerului const n faptul c individul nu a asimilat cel puin
jumtate din leciile karmice ce i-au fost propuse n aceast via, refuznd astfel evoluia.
Cancerul reprezint o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificil. De fapt, cancerul este o boal
a sufletului i de aceea trebuie vindecat nti sufletul.
CANCERUL MAMAR: se datoreaz suprrilor pe tema iubirii i o permanent nemulumire n
legtur cu banii, cu situaia material.
CANCERUL LA PROSTAT: apare datorit lipsei dorinei de a tri, care lovete n prima chakr.
Cancerul stopeaz dorina de a-i ucide propriul suflet.
CEFALEE, MIGRENELE: suprarea puternic pe un semen al tu duce la un blocaj energetic.
Remediul se realizeaz prin schimbarea gndului de ur n pace i adoptarea unei gndiri pozitive.
Restabilind legea iubirii prin iertare i recapei sntatea.
CEAFA NEPENIT: refuzul de a se schimba, teama de noutate.
CELULITA: nseamn mnie depozitat.
CHELIA: exprim team, tensiune i ncercarea de a controla totul. Nencrederea n procesul vieii.
COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde nspririi naturii sentimentale, rigiditii persoanelor
care i creaz o carapace de protecie. Acel individ are o mare team de a accepta bucuria. El ar
trebui ca n permanen s lase emoia i energia iubirii s curg prin fiina lui.
COLOANA VERTEBRAL: este axul care poart amprenta mplinirilor noastre, a blocajelor
noastre i a temerilor noastre, a refuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferinelor i temerilor pe
care acestea le genereaz. Durerea n coloana vertebral este de regul suprarea pe omul apropiat,
pe sine i pe soart. Dac amploarea suprrilor este mare poate s apar o deformare a coloanei, o
fractur sau s se formeze o cocoaa. n aceast situaie trebuie s v rugai pentru dvs. i pentru
ntregul neam ca s fie ndeprtate suprrile, nemulumirile de sine, de situaie i de soart. Omul
178

apropiat, ndrgit, este dat de soart i Dumnezeu, iar suprrile mari la adresa lui sunt, simultan,
suprri pe soart i Dumnezeu. Blocajele n partea de jos a coloanei indic teama de viitor i lipsa
de susinere financiar. Durerile sau blocajele n partea de mijloc a coloanei indic un sentiment de
culpabilitate i dificulti de detaare fa de trecut. Durerile sau blocajele n partea de sus a coloanei
indic nenelegerea de ctre anturaj, o lips de susinere afectiv, impresia permanent c are nite
responsabiliti greu de suportat. O sciatic, de exemplu, indic teama de viitor i de problemele
bneti, nesusinerea din partea anturajului. Fracturile de coloan apar nu numai c te superi ru, dar
i pentru c te superi pe cineva. Oamenii suprcioi nu tiu s accepte umilirea dorinelor i, de
aceea, au coloana ncovoiat.
COMA: fuga de cineva sau de ceva.
CONGESTIA CEREBRAL: se datoreaz respingerii vieii i afiarea unei ncpnri. Ura se
nate n cap i se blocheaz prin traumatism cranio-cerebral.
CONJUCTIVITA: mnie neexprimat, frustare.
CONSTIPAIA: ataament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite inutile.
Nu vrea s fac loc la ceva nou. Trebuie s lase trecutul i s mearg mai departe.
DEGETELE ARTRITICE: dorina de a fi pedepsit, culpabilizri, senzaia de victim.
DIAREEA: team, refuzul de a slbi ncordarea. Refuzul de accepta idei noi.
DIABETUL: nu-i att o boal ct o reacie de aprare a organizmului. Organismul trebuie s
blocheze programele distructive ale altor oameni ptrunse n cmpul acestuia. Cu ct mai puternic i
mai periculos este programul distructiv cu att mai eficient i mai sigur trebuie s fie blocarea
acestuia, respectiv a bolii semnalate. Cauza principal este dorirea unui ru din tot sufletul unei
persoane iubite i de care te-ai desprit. Aceste sentimente provoac diabetul pentru c au ucis
iubirea i prin aceasta legtura cu cosmosul. De aceea s nu renunai niciodat la persoana iubit.
DINII: dificulti n a lua decizii. Distrugerea dinilor apare ca efect al vorbelor rele adresate
prinilor, rudelor i urarea rului oamenilor apropiai. Plngerea de soarta proprie i o alimentaie
incorect, existena geloziei i a suprrilor ascunse. O durere a dinilor nseamn c e timpul s iei o
decizie fr s-i fie team de rezultate.. ntruct dinii in de dorine, lipsa dinilor din fa este
dovada unei blocri dure a sexualitii necontrolate.
ENCEFALOPATIE: certurile foarte puternice nainte de naterea unui copil, ajungnd pn la limita
divorului i, chiar, la gnduri de sinucidere fixeaz n structura cmpului copilului programe
puternic distructive. Copilul care se nate pltete prin aceast boal.
EPILEPSIA: este rezultatul unei depresii de profunzime.
FEBRA: este un semn de furie interioar gata s explodeze. Toate dorinele nbuite, nchise n tine
explodeaz. nceteaz s aduni totul n tine. Suprarea i furia nu-i sunt benefice, te pedepseti
singur.
FICATUL: este organul care riposteaz la suprarile pe oamenii apropiai i pstreaz deseori mnie
reprimat. Ficatul este sediul celor mai negative emoii ura, mnia, furia). Problemele de ficat vin
dintr-o mnie ndreptat mpotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict ntre suflet i
mental. Ficatul sufer la persoanele crora le place s fac o apreciere dur a celor apropiai.
Stresurile de orice natur au un efect negativ asupra ficatului. Ficatul este un instrument al sufletului
i, de aceea tratamentul depresiei nu poate fi desprit de cel al ficatului. O mare putere o au emoiile
asupra ficatului i a secreiilor bilei. Emoiile pozitive bucuria, buna dispoziie, voia bun mresc
secreia bilei, iar suprrile o opresc parial sau complet. Ficatul este foarte sensibil la suprri. S ne
amintim de un proverb popular care spune de suprare i s-a vrsat fierea n snge. Suprrile
agresive pe oamenii apropiai determin cancerul ficatului. Problemele de vezic biliar arat
ngustime de spirit. Icterul se poate declana la individul care sufer un prejudiciu pe care el nu-l va
ti s-l ndrepte. Hepatita reprezint rezisten la schimbare. Refuzul de a vedea limpede, de a
discerne. Ficatul este legat i de credin. Credina n univers permite emoiilor negative s curg
pentru a cura ficatul.
FRIGIDITATEA: team, negarea plcerii. Credina c sexul este ru. Parteneri insensibili.
GAMBELE: reprezint personalitatea, Eu-L inferior. Sunt n analogie cu semnul vrstorului.
GTUL: orice problem legat de gt corespunde temerii de a ntreba i de a se exprima, sau un
blocaj al creativitii inspirate. Refuzul schimbrii, rigiditate, mnie ascuns datorit unor cuvinte
179

jignitoare.
GENUCHII: simbolizeaz legtura ntre suflet i personalitate. O problem la genuchi indic o
ndeprtare de scopul su din aceast ncarnare i un refuz de a evolua, mndrie nmagazinat,
ncpnare i lips de flexibilitate..
GINGIILE: durerea gingiilor nseamn c trebuie s-i ntreti hotrrea luat.
GLEZNELE: reprezint capacitatea de a lua noi direcii. Fiina ncarnat este dual, dispunnd de
parte masculin i de parte feminin. Este natural ca gamba, ce reprezint tocmai personalitatea, s
aib dou oase tibia i peroneul. Pentru o femeie tibia corespunde sexului su, iar peroneul
reprezint partea sa masculin incontient. La brbat tibia i reprezint sexul, iar peroneul partea sa
femenin incontient.
GREAA, VRSTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experiene. Pentru o
femeie nsrcinat arat c nu a vrut s aib copilul.
GUTURAIUL: se declaneaz ntr-o perioad de confuzie a individului sau n urma unei temeri,
culpabiliti. Nasul care curge reprezint lacrimi i o purificare necesar.
HEMORAGIILE NAZALE: cauza principal este trufia.
HEMOROIZII: teama de a slbi ncordarea.
HERNIA DE DISC: nseamn indecizie, senzaia c viaa a devenit de nesuportat.
HERPESUL: culpabilitate sexual.
HIPERTENSIUNEA: subliniaz o facultate de a iubi prea limitat i o lips de compasiune. Persoana
trebuie s-i exprime iubirea pentru tot ceea ce ntlnete i pentru tot ceea ce vede. O alt cauz
poate fi vechile probleme emoionale, nerezolvate.
HIPOTENSIUNEA: arat, de asemenea, o iubire limitat, dar n sensul c aceast persoan a fost
foarte negativ i defetist, necreznd n iubire. O alt cauz ar fi lipsa de iubire n copilrie.
HOMOSEXUALITATEA: femeia geloas rpete aptitudinile copiilor i nepoilor ei i i mpinge la
homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizic, ci i creatoare. Un om homosexual
este incredibil de gelos n interior. Alcolismul i narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei.
IMPOTENA: Apare din cauza geloziei, a suprrilor i a dispreului fa de femei. Aceast
agresiune se dezvolt i programul de autodistrugere afecteaz sistemul urogenital. Dac brbatul a
fost deseori suprat pe femei, a gndit ru despre ele, el este un viitor impotent.
INIMA: reprezint centrul iubirii. Dac nu-i exprim deschis sentimentele individul i nchide
chakra inimii i risc s aib probleme cardiace. Datorit reprimrii emoionale i a sentimentelor
multe persoane au probleme cardiace. Un om bolnav de inim este depozitarul unei cantiti enorme
de gnduri de ur. Problemele conflictuale ndelungate, insatisfaciile, conflictele interpersonale
genereaz hipertensiuni eseniale i boli de inim. Bolile cardiace au drept cauze gelozia i suprarea
pe oamenii apropiai.
Prin gnduri de iubire a semenilor i a Lui Dumnezeu se vor putea anula gndurile de ur. Lipsa
afeciunii poate deregla inima. Dragostea i compasiunea pot constitui fora terapeutic care ajut la
refacerea inimii. Persoanele care i reprim sentimentele acumuleaz blocaje energetice la nivelul
inimii. tim c verdele este culoarea predominant a inimii. De aceea o plimbare ntr-o pdure
ndeprtat de agitaia oraelor sau ntr-un lan nverzit va spori sntatea i vitalitatea inimii.
Aceleai efecte se pot obine prin folosirea n timpul meditaiei a unor pietre sau cristale de culoare
verde. Reumatismul cardiovascular are dou cauze: o lung perioad de suprare sau tristee precum
i din cauza unei expuneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul. Un atac cardiac
arat c persoana nu transmite suficient energia iubirii. Ea va trebui s-i manifeste iubirea n toate
relaiile sale.
INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-i concentra puterile pentru a-i focaliza
gndurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie s nceap ziua. Este necesar s v
deprindei spiritul s-i ndrepte toat fora gndirii asupra actului pe care tocmai -l efectuai. Cnd
mprtiai fora gndirilor n mai multe locuri, slbii capacitatea spiritului de a se concentra, din
care cauz seara i este din ce n ce mai greu s se detaeze de trup i s se rentoarc dimineaa cu
forele refcute. Nu putem avea un somn bun noaptea dect dac spiritul se retrage din corp.
Insomnia mai este generat de ntreinerea unor gnduri de culpabilitate. Oglinzile din dormitor pot
fi si ele rspunztoare de cazurile de insomnie.
180

INTESTINUL GROS I SUBIRE: refuzul de a nelege unele lecii de via din punct de vedere
evolutiv. Dac omul nu suport stresul se mbolnvete intestinul gros, iar dac se nfurie
acumuleaz agresivitate i se mbolnvete cel subire. Intestinul subire sufer cnd agresivitatea nu
este suprimat. Informaia este receptat n primul rnd de intestin, care are rolul principal n
prelucrarea primar a acesteia. Reaua dispoziie, plictiseala i nereuitele la serviciu conduc la o
funcionare defectuoas a intestinului gros. n cazul cnd se manifest constipaia, ea trebuie de
urgen tratat, pentru a nu se ntrzia prea mult evacuarea. Starea de sntate a unei persoane este n
legtur direct cu evacuarea regulat a intestinului gros.
MBTRNIREA PRECOCE: De fapt, cauza mbtrnirii precoce const n otrvirea cronic a
organismului cu toxinele din intestinul gros. Iaurtul, laptele acru, derivate ale laptelui coninnd acid
lactic, distrug bacteriile din intestinul gros i reduc astfel toxinele.
LARINGITA: n acest caz i-e team s te exprimi i nu eti n stare s-i spui prerea. Dac laringita
ta ascunde suprare i furie trebuie s o exprimi, altfel furia va crete n tine.
LEUCEMIA: nseamn mndrie necontrolat.
LIMFA: plcerea exagerat pentru dulciuri, pentru mncruri acre i srate, alimente greu digerabile
i exces de produse lactate.
MINILE: minile i picioarele oamenilor geloi sunt prost irigate cu snge. Deci, rcirea
membrelor este o problem de gelozie i de ataare de relaii. Dac palmele transpir nseamn c
exist o tendin mrit n subcontent de a controla situaia. Adic exist un ataament crescut fa
de aptitudini i un destin favorabil. Cu ct ne transpir mai mult minile cu att avem mai multe
neplceri i insuccese. ngrijirea, tierea i pilirea unghiilor de la mini i picioare s se fac numai
n zilele de vineri, dup apusul soarelui, pentru c devin mai tari. Traumatismele, fracturile,
pierderea minilor i picioarelor reprezint un orgoliu exagerat.
MUCTURILE DE ANIMAL: mnie interioar, simte nevoia de pedeaps.
NASUL: te deranjeaz ceva sau cineva pe care nu poi s-l supori.Toate sunt semnale ale corpului
tu care-i spun c nu este bine ce faci, c nu trebuie s te lai afectat. Nasul reprezint intuiia i
cunoaterea de sine, fiind legat de charka frontal.
OCHII: indic teama de viitor, frica de a vedea nainte i faptul c ntr-o experien precedent
individul nu a dorit s vad nici s-i ajute pe apropiaii si. Cauza miopiei o constituie deformarea
structurilor cmpului la nivelul capului, determinate de sentimentul de ur, precum i de
nemulumirea de sine i frica de a vedea nainte. O principal cauz este agresivitatea al crui motiv
este gelozia. Cu ct un om are un caracter mai rigid cu att mai ascuns, mai profund ptrunde
agresivitatea n subcontient i devine mai periculoas. Dac la invidie se adaug distreul, dac n
caracter avem vanitate i cruzime se produce un program de autodistrugere care se manifest cu
ruperea retinei sau orbire, sau un grav traumatism cranian. Vederea slab este determinat de ura
mpotriva unei femei sau brbat. Purificarea se face prin spovedanie i rugciune. Ataarea de
relaii i idealuri distruge vederea. Glaucomul este cauzat de subiecte de neiertare restante de mult
timp. Atunci cnd iubeti lumea mai mult dect pe Dumnezeu i pierzi vederea. Muli la
btrnee i pierd vederea pentru c se leag prea mult de aceast lume.
OSTEOPOROZA: persoana afectat simte c nu mai are un suport n aceast via. n majoritatea
produselor de origine animal exist acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. n cazul n
care corpul nu l-ar neutraliza cu calciu, noi am muri. De aceea corpul nostru este nevoit s extrag
calciu din oase, ceea ce conduce la osteoporz. De asemenea i concentratele zaharoase, care sunt
alimente acide, pot agrava fenomenul. Persoana n cauz s caute s consume pete hering la cuptor,
care conine vitamina D2, necesar metabolizrii calciului n organism.
PANCREASUL: are rolul de a echilibra contribuia de glucoz zahr n snge. Dac individul
consum prea mult zahr i dulciuri concentrate acestea provoac dezordini n organismul su i o
hipersecreie de insulin, care conduce la hiperglicemie. Astfel insulina secretat n cantiti mari
favorizeaz sinteza crescut de grsimi, conducnd la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroz.
Pancreatita, diabetul zaharat i cancerul pancreatic sunt semne ale faptului c omul iubit i iubirea
pentru el au devenit o valoare absolut. De fapt, prioritar era n primul rnd iubirea pentru
Dumnezeu. Din cauza acestui sistem eronat al valorilor, a nceput s creasc brusc agresivitatea
subcontient i, n consecin, s-a format tumoarea. Cnd vei nelege c fericirea suprem i sensul
181

vieii nseamn de fapt iubirea pentru Dumnezeu, dispare agresivitatea i, astfel, tumoarea. De obicei
problemele pancreasului apar la persoanele care cred c nu merit s se bucure de nimic n
via. De multe ori fac plcerile altora, persoanele respective au n interiorul lor o mare tristee
ascuns foarte bine.
PICIOARELE: reprezint ancorarea, conexiunea cu Terra i cu manifestarea. Problemele de la
picioare simbolizeaz un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna n via, team de
viitor. Atunci cnd omul este nemulumit de soarta sa l dor adeseori picioarele. Atunci cnd omul
este gata ca pentru o soart mai bun s fac un ru unei persoane sau s se dispreuiasc pe sine,
dac prosperitatea se nruie, atunci toate acestea pot da i dureri, traume ale picioarelor i o dilatare
varicioas a venelor. Varicele vin din faptul c suntei suprat pe sine, pe soart, c nu vrei s trii
atunci cnd soia iubit v provoac neplceri. Avei grija s avei picioarele calde! Aceasta este
valabil pentru toi bolnavii, dar n special cei de rinichi. O nclminte proast face ru nu numai la
picioare ci ntregului corp. Dac ai btturi nseamn c nu gndeti i acionezi aa cum ar trebui.
PIETRELE LA FIERE I RINICHI: apar datorit consumului de zaharuri, amidon concentrat, care
mpiedic eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor i
suprarea pe soart.
PROSTAT: afeciunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum i teama de a
mbtrni.
RETENIE DE AP: refuzul de a slbi ncordarea.
REUMATISM: resentiment, slbirea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. Persoana respectiv
se simte victimizat, lipsit de iubire, are o amrciune cronic.
RINICHII: reprezint capacitatea de a exprima, de a exterioriza tot ceea ce este n sine. Cel care nui exprim talentele, capacitile, dorinele sau credinele sale, se expune la tulburri renale. Tot ceea
ce este reprimat, frica i teama slbesc rinichii. Dac orgoliul individului nu este mare n rinichi se
formeaz nisip, iar pentru nivel mare se formeaz pietre, care pot fi eliminate. Dac ns nivelul
trufiei este periculos pentru urmai ncepe formarea de pietre ce nu trebuiesc ndeprtate, pietre de
form coralic. Litiaza renal mai apare cnd individul are probleme de mnie nerezolvate de mult
timp. Persoanele certree i care sunt de multe ori dezamgite sau frustate vor avea probleme cu
rinichii.
SNGELE: zahrul, sarea, iaurtul i mncrurile acre au o aciune toxic asupra sngelui, mai ales
cnd sunt folosite n exces. De asemenea, ura i mnia genereaz toxine n corp. Ceaiul de rdcini
de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a sngelui. Pentru toate problemele sngelui este
util s se consume zilnic salat de cruditi.
SCLEROZ N PLCI: au drept cauze frica, rigiditatea, inima mpietrit i ngreunat.
SFORITUL: refuzul ncpnat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu faa n sus
favorizeaz sforitul.
SINUZITA: iritaie fa de o anumit persoan.
SISTEMUL DIGESTIV: stomacul reprezint facultatea de a digera experienele existenei i de a
accepta cele nvate. Ura, mnia, frica, regretul legat de trecut, precum i grija, teama i ngrijorarea
fa de viitor favorizeaz bolile stomacului, ale vezicii biliare i al intestinelor. Aversiunea,
nelinitea, o agresivitate contient i resentimentul de ur mpotriva oamenilor sunt principalele
cauze ale ulcerelor. Dac omul se supr des i nu numai pe cei apropiai ci i pe sine va avea
probleme cu stomacul. Cancerul reprezint o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificil. Cauza
spiritual a cancerului const n faptul c individul nu a asimilat leciile karmice ce i-au fost
propuse n aceast via, refuznd evoluia.
SISTEMUL REPRODUCTOR: probleme ale acestuia apar datorit unei proaste utilizri a
sexualitii n aceast via sau n cea precedent. Agresiunea incontient asupra ta nsui nate
predispoziii maladive n zona bazal. Bolile uterului pornesc de la aceast autodepreciere.
Ginecologia este o zon a iubirii. Dac din copilrie ai avut probleme ginecologice nseamn c vai reprimat sentimentele de iubire sau nu ai dorit s dai natere copiilor, sau prin tririle dvs.
emoionale i prin comportament ai ucis iubirea ntr-un alt om, considerndu-l vinovat de toate
necazurile. Problemele ginecologice mai pot fi i rezultatul agresivitii fa de brbai. Ciclul
dureros la femei se produce cnd agresivitatea contient f de brbai este mrit. Mnia fa de
182

partenerul sexual creaz probleme legate de organele sexuale n caz de infecie urinar. Menopauza
nseamn teama dea nu mai fi iubit, teama de mbtrnire. Impotena se datoreaz unei tensiuni
sexuale, stres, culpabilitate. Sterilitatea este cauza unei gndiri permanente i o pedeaps pentru
adulter. Aceasta declaneaz un program de distrugere a iubirii i a vieii. Uciderea iubirii ntre dou
persoane care se ador este o crim imens, de fapt se ntrerupe legtura cu Dumnezeu. Durerile de
sni sunt datorate unei atitudini prea autoritare fa de cineva. Culpabilitatea sexual aduce boli
transmise pe cale sexual, precum bolile venerice, SIDA.
OLDURILE: reprezint utilizarea liberului arbitru pentru a gsi propria cale n planul material. O
problem la olduri subliniaz o lips de utilizare a propriului liber arbitru i faptul de a nu avea un
scop n via. O durere la olduri indic o fric n a lua decizii importante.
SPLINA: reprezint un depozit de snge, de energie. Problemele splinei arat o incapacitate de
exprimare a iubirii sau o obsesie, n acest ultim caz e necesar o purificare prin eliminarea
sentimentelor negative i a grijilor nmagazinate n timp. Sentimentele de lcomie i de avariie au o
influen negativ asupra splinei i inimii. Splina mai este legat i de strile psihice i depresie.
TABAGISM: este legat de o problem de nrcare, va trebui cultivat detaarea de mama sa. n
unele cazuri poate de tatl su.
TETANOS: mnie, dorina de a controla pe alii, refuzul de a exprima sentimentele.
TIROIDA: problemele cu tiroida subliniaz faptul c persoana respectiv nu se poate exprima cum
dorete i poate ncerca umilina.
TRAUMATISM CEREBRAL: nseamn certuri mari cu sotul/soia, suprri i gelozie. Gelozia
nseamn ur i creaz un blocaj la nivelul capului. Dac un om are caracter dur i nutrete gnduri
urte, pline de gelozie fa de ali oameni, apare cancerul creierului.
TUSEA: cine tuete tot timpul este o fiin sufocat de via. Trece printr-o stare de mare
nervozitate. Se simte strivit de o situaie oarecare. O tuse ocazional este un semn de plictiseal sau
dorina de ceart.
URECHILE: refuzul de a nelege ceva sau pe cineva. Te lai afectat de ceea ce auzi. Senzaia
luntric c eti superior fa de persoanele iubite prini, copii, soie declaneaz un program de
autodistrugere care este blocat prin apariia unor dureri n ureche.
VAMPIRISMUL: egoism exagerat manifestat n gnduri, emoii sau fapte, precum i cruzimea duc
la deconectarea de cosmos i atunci omul este nevoit s ia energia de la ali oameni. Provocarea de
chinuri fizice i spirituale unui om este una din formele vampirismului.
VARICELE: prestarea unei munci care nu-i place.
ZONA ZOSTER: indic teama de viitor, antrennd gnduri negative
Trufia se blocheaz prin boli canceroase, epilepsie, psoriazis
Ura e tot ce poate fi mai distructiv pentru om. Trirea urii declaneaz boli foarte violente, de fapt
ura i distruge stpnul. Fiecare gnd ncrcat de ur e ca o nghiitur de otrav. Dispreul fa de
oameni este tot o form special a urii. Ura ia natere n contiin i de aceea ea se blocheaz prin
boli ale capului, scderea vederii i a auzului. Dispreul fa de persoana iubit poate duce la
scderea vederii, dureri articulare n genunchi, la deformarea tlpii picioarelor etc. Fondul de ur i
de suprare se dezvolt i se transform ntr-un program de autodistrugere. La nceput apariia lui
poate lua forma unor permanente dureri de cap, a slbiciunii generale, a hemoragiilor nazale,
probleme de vedere i auz, inflamaii rinofaringiene, a distrugerii dinilor. Apoi totul se las n jos i
cnd ajunge la prima chakr programul se poate realiza ntr-o variant mult mai dur. Perturbarea
funciilor trece la deformri organice. Prinii sunt amabili i buni la exterior, ns cnd ei
dispreuiesc, copii lor devin ucigai i nimeni nu poate nelege ce se ntmpl. Prinii care se dezic
de iubire, o calc n picioare, n ei i n alii, copii lor se nasc cu tumori canceroase.
La omul credincios i bun la suflet se va acumula iubire i nzuina spre Dumnezeu. Urmaii lui vor
fi talentai. La omul suprcios, ranchiunos i descurajat copii i nepoii pot fi grav bolnavi. Dac
gndurile, vorbele i aciunile tale te mpiedic s progresezi n via apar probleme la nivelul
braelor, picioarelor, ochilor, urechilor sau nasului.
Gelozia de regul provoac scderea vederii, auzului, scleroza n plci, traumatismele capului,
diabet, inflamaii articulare. Dac gelozia este grevat de trufie, atunci este de dou ori mai
183

periculoas.
Nenfrnarea dorinelor, n deosebi a celor sexuale, constituie o cale direct spre mbolnvire i
mbtrnire.
Dac iubirea fa de brbai i plcerile sexuale sunt mai puternice dect iubirea pentru Dumnezeu
aceasta se blocheaz prin viol, boli venerice, sterilitate.
Excesul sexual i alimentar genereaz dependen subcontient de fundamentele fericirii umane i,
dup un timp, se manifest prin homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie, sterilitate. Cnd
dorinele noastre devin scop i se aeaz mai presus de iubirea pentru Dumnezeu n acel moment
sdim germenii viitoarelor nenorociri, boli i necazuri.
Dac o femeie i pierde credina n Dumnezeu ea ncepe s cread n frumuseea sa, iar mai departe
ncep bolile i traumatismele. Regretul pentru trecut este o agresiune direct n raport cu timpul i
duce la boli din cele mai grave. Teama de viitor la fel. Lumea de astzi evolueaz foarte rapid i
persoanele care in foarte mult la vechile lor idei pot fi depite de evenimente, nu se pot adapta la
noile mprejurri. Atunci apar probleme manifestate prin constipaie, hemoroizi, probleme de vezic,
umflarea corpului i reinerea de ap n organism, cci eliminarea se face nu numai prin intestine ci
i prin rinichi. Aceste neplceri organice indic un blocaj la nivelul gndurilor i ideilor. Cnd viaa
i activitatea omului se desfoar n zone supuse stresului teluric se favorizeaz dezvoltarea unor
boli cronice.
Actorii care se conecteaz total la starea emoional a personajului pe care l interpreteaz, repetnd
destinele eroilor pe care i reprezint, n timp ei se mbolnvesc i mor.
Oamenii nefericii sau cei atini de boli grave sunt cei care nu sunt n stare s gseasc nimic frumos
n ei i n jurul lor. Nu tiu s priveasc lucrurile frumoase. Frica micoreaz diametrul vaselor de
snge, ca urmare a unei vrsri excesive de adrenalin n snge. Acest fapt duce la o subalimentare a
tuturor organelor, ceea ce cauzez boli organice, cum ar fi boala coronarian ischemia, hepatita,
impotena i frigiditatea sexual, boli de piele, nevroze i psihoze.
Dumnezeu nu a creat rutatea, tot El nu a creat nici boala, nici durerile corporale. Acestea sunt pur i
simplu efectele naturale ale neascultrii omului. Orice boal este chezia fericirii viitoare. Cu ct
mai multe boli i ncercri i ofer soarta cu att te ateapt o mai mare fericire n viitor.
Nemulumirea permanent fa de lumea ntreag i propria soart poate genera afeciuni cronice
grave, incurabile.
Orice indispoziie i indic faptul c aciunile i gndurile tale nu-i sunt benefice. Orice faci,
spui, gndeti sau simi, dac ceva nu e bine, primeti un semnal. Singura ta grija este de a
rmne atent. Dac ndat apare un semnal, nseamn c se ntmpl ceva. E o indicaie c ai
luat-o pe un drum greit. Atunci eti rechemat pe drumul cel bun, cel al dragostei. Ascultndui corpul fizic i i vei schimba viaa.
Bibliografie SN Lazarev

184