Schmitt A. - Hydraulik Trainer (Vol.1)

ydra Trai
Ing. grad. A. Schmitt

seful grupului scolarizare hidraulica G.L. Rexroth GmbH, Lohr am Main

r

3

EDITOR

IMPRIMAT

LlTOGRAFIAT

FOTOGRAFII SI SCHEME

NUMARUL DE TIPAR

4

G.L. Rexrath GmbH Pastfach 340

D 8770 Lahr am Main Telefan (09352) 181 Telex 06-89418

Willy Schleunung Graphischer Betrieb GmbH u. Ca. KG Marktheidenfeld

Offsetproduktian Held Wurzburg

G.L. Rexrath GmbH, Lohr Hydramatik, Ulm Brueninghaus, Horb Hydac, Sulzbach

RRU 00301/6.78

Copierea chiar si in extras,

sau traducerea, se va putea face numai cu aprobarea prealabila, expresa, a editarului .

. Se rezerva dreptul la modificari.

~

,

Cuprins

G.L. REXROTH GmbH, soeietate cu raspundere limitata 7

Generalitati 8

Principii de baza 9

Masa, presiunea forta 11

Hidr ostatica 12

Hidrodinamiea 14

Forma fundamentala a unui sistem hidraul ie 18

Exemple de utilizare din diverse domenii de activitate 25

Pompe si motoare hidraulice 35

Pompe cu roti dintate 38

Pompe cu palete 40

Pompe cu pistoane radiale 46

Combinatii de pompe 48

Pom pe cu ax fi I etat 50

Pompe si motoare cu pistoane axiale 50

Motoare hidraul ice lente 63

Cilindri hidraulici 67

Cilindri cu tirant 71

Tipul eu filet la ambele capete sau

sudat la fundul cilindrului si

eu filet la capul cilindrului 72

Moduri de fixare 73

Amortizarea pozitiilor finale 76

Actionarea bascularii 77

Supape de blocare 79

Supape de retinere, simple 81

Supape de retinere cu deblocare hidraulica 83

Supape incorporate (elemente logice) cu 2/2 cai 87

Distribuitoare 91

Distribuitoare cu scaun 93

Distribuitoare cu sertare 95

Pozitia de cuplare 96

Suprapunerea cuplarilor si pozitii de trecere 96

Distribuitoare cu sertare, actionate direct 98

Distribuitoare cu sertare, actionate indirect 103

Supape de presiune 111

Supape de limitare a presiunii, comandate direct 113

Supape de limitare a presiunii, pilotate 115

Supape de cuplare a presiunii, comandate direct 118

Supape de cuplare a presiunii, pilotate 119

Supape de decuplare a presiunii, pilotate 121

Supape de reducere a presiunii, comandate direct 122

Supape de reducere a presiunii, pilotate 123

5

127 Supape de debit

130 Supape de retinere si strangulare

133 Supape de incetinire

135 Drosel fin

136 Supape de reglare a debitului

141 Supape proportionale

143 Supape proportionale de sens si electronica de comanda

146 Supape de presiu ne cu magnet proportional

147 Supape de reglare a debitului, cu 2 cal. cu servomotor de curent continuu

149 Servosu pape

149 Servosu pape de sens

152 Servosupape de presiune

157 Acumulatori hidraulici

163 Accesori i

163 Filtre

164 Filtre de aspiratie

165 Filtre de presiune

165 Filtre de retur

166 Filtre de umplere si aerisire

167 Releu de presiune

167 Releu de presiune cu piston

168 Releu de presiune cu arc tubular

168 Manometru -comutator selectiv

169 Manometru -supapa de inchidere

170 Un itate pentru controlu I presiu ni i

170 Schimbatori de caldura

171 Incalzirea, termostat, termometru, Releu de nivel

173 Tehnica de racordari si de legaturi

173 Placa de racordare, placa de baza colectoare, distribuitoare

174 I nlantuirea verticala

176 In lantu i rea orizontala

181 Agregate si instalatii hidraulice

183 Agregate h idrau I ice

183 Rezervoare

185 Tipuri de rezervoare

186 Agregate m ici

187 Agregate pompa - rezervor

188 Panou frontal tip elemente modulare

189 Panou frontal tip inchis

189 Rezervoare de ulei rectangulare si cilindrice

190 Statii motor-pompa

191 Standuri pentru supape si acurnulatori : mese pentru supape

192 Agregate specia Ie

195 Componente hidraulice din diverse domenii de activitate

205 Scheme de legaturi

223 Formule de calcul

226 Agregate de scolarizare si testare; scolizarea in hidraulica

6

G. L. Rexroth GmbH

G.L. REXROTH, societate cu raspundere limitata, este cel mai mare fabricant de componente hidraulice de pe continentul european. Prin cele 15 intreprinderi afiliate, din cadrul si in afrara Europei, REXROTH este prezent pe toate piestile lumii.

Programul hidraulic cuprinde:

supape de sens, supape de debit, supape de presiune, supape de blocare, elemente logicecu 2/2 cai, pornpe cu palete, pompe cu pistone axiale sau radiale, motoare cu pistoane axiale sau radiale si cu roti dintate, trasmisii hidrostatice, cil indri. hidraulica pentru apa, servohidraulica, agregate si instalatii.

Intre altele, produsele sint intrebuintate in urrnatoarele domenii de activitate:

masini unelte, masini pentru industria materialelor sintetice, constructia de masini grele si de prese, siderurgie, constructii navale, instalatii pe mal 5i in largul marii, masini agricole, utilaje mobile, turnatori i. metalurgie si in tehnica de transporturi -al imentare.

Oechipa de ingineri calificati, este capabila sa proecteze sisteme complete.

Primele supape hidraulice REXROTH au fost dezvoltate in 1953.

Totusi, inspiratia pentru "afacerea hidraulica " a pornit de 18 turnatoria cu mult mai veche (infiintata in 1795), care si azi, in domeniul pieselor speciale turnate, este considerata a fi intre cele mai capabile din Europa.

Programul de fabricatie, este multilateral: piese speciale, turnate HK-Rexroth

piese turnate pentru hidraulica, Rexroth fonta nodu lara GGG 40, 50 si 60 Rexroth pentru turnare in cochilii

fonta nodulara GGG 40, 50, 60 si 70 Rexroth turnare in nisip (calitate pentru hidraulica)

tu rnare con ti nua R ex roth

aliaje speciale Rexroth

Fosta intreprindere familiara, a deventit la 01.01.76, 100% a concernulu i Manesmann A.G. Dusseldorf. Centrala din Lohr pe Main are in jur de 2700 angajati.

Grupul de firme Rexroth, avind peste 6000 angajati lsi dezvolta activitatea in toata lumea prin societati Ie la care participa, in:

Statele UnitealeAmericii, Anglia, Franta,ltalia, EIvetia, Spania. Austria, Belgia, Brazilia si India.

Demna de remarcat este relatia de parteneri intre angajati, comitetul de conducere si consitiul de administratie. Din partea angajatilor este tipica dorinta de colaborare si de a-si a5U ma raspu nderea. In schim b. intreprinderea admite ca angajatii sai sa actioneze si sa decida independent, si Ii coi ntereseaza pri n participarea lor la succesele materiale ale intreprinderii.

Pri n aeeasta forma moderna de cooperare, dezvoltata in mijlocul anilor ' 50 REX ROTH cistiqa influenta. mult peste granitele inguste ale sediului sau. asupra formei politicei sociale a altar intreprinderi.

Deci,o intreprindere a superlativelor?

Nici de cum. Adevarul este ca Rexroth a devenit 0 intreprindere care tinteste in sus si care se dezvolta dinamic, avind 0 farmatie bine calificata si mult apreeiata, cu produse de 0 inalta cal itate 5i 0 baza economica solida.

7

Generalitati

Hidraulica pe intelesul tuturor

Menirea acestei carti este sa permita celor interesati sa arunce 0 privire in lumea hidraulicei.

Ca forma moderna si verificata a transmiterii energiei, hidraulica zilelor noastre nu mai poate fi negatao

Actionarile si comenzile hidraulice au cistigat din ce in ce mai multa importanta in decursul tirnpului prin automatizari si mecanizari.

o foarte mare parte a puternicelor masini si instalatii moderne sint comandate hidraulic total sau partial.

Numai prin utilizarea sistemelor hidraulice de eomanda si reglaj s-a putut realiza automatizarea in domenii importante.

In ciuda multiplelor dornenii de utilizare, cunostintele in acest domeniu de speeialitate nu sint inca destul de raspindite.

Consecintele sint retinerile inca existente in legatura cu utilizarea sistemelor hidraulice.

Totusi, cine se decide azi sa intrebuinteze transmiterea hidraulica a fortei si a misearii, nu se va afla pe un tarim necunuscut.

Exista multa experienta.

I nsa i nai ntea experientei exista cu noasterea bazelor fizice, intelegerea proceselor din mecanismele si sistemele hidrauliee.

Natu ra I, fara aeeste cu nosti nte de baza nu se poate realiza nimic.

Desigur, dupa studierea aeestei carti multe lucruri vor deveni mai clare si mai intelese decit au fost inainte.

8

Principii de baza

Inainte de a ne ocupa in detaliu de hidraulica trebue sa definim ce se intelege prin aceasta notiune.

Cuvintul hidraulica deriva din cuvintul grecesc "hvdor ", care, in traducere, inseamna apa.

Prin acest cuvint se intelegeau toate reglementarile in legatura cu mediul apa.

Azi, prin notiunea de hidraulica se intelege transmitereal si comandarea fortei si a miscarilor, prin intermediullichidelor.

Deci ca med iu pentru transm iterea energiei se uti I izeaza lichidele. In cele mai multe cazuri este vorba de ulei mineral. insa poate fi si lichid sintetic, apa sau emulsie apa-ulei.

Domeniul hidromecanicei (mecanica lichidelor) se imparts in urmatoarele dornenii:

hidrostatica: mecanica lichidelor fara miscare

(studiul starilor de echilibru la lichide) si

hidrodinarnica: mecanica lichidelor in miscare (studiu I curenti lor).

Hidrostatica puraeste deexemplu transmiterea fortei in hidraulica.

Hidrodinamica pura este de exemplu transpunerea energiei curentilor in turbine la hidrocentrale.

Transformarea energiei intr-o instalatie hidraulica.

9

Principii de baza

Natural, in afara de hidraulica mal exista si alte posibilitati de transrnisie a energiei ca de exemplu:

mecanica electrica

( mecan isme, arbori, etc)

(motor rotativ sau linear resectic cu ci mp progresiv, etc)

(amp I if catori, traductori electron ici. etc)

(asemanatoare cu hidrauliea insa ca mediu de transmisie foloseste aerul ).

electronics

pneumatics

Fiecare din" aceste domenii au zone de aplieare bine determinate.

I nsa in unele cazuri se poate face 0 alegere intre diferitele posibilitati.

Pentru alegerea unei comenzi sau a unei transrmsu hidrauliee pledeaza 0 multime de argumente.

Caracteristicile prin care se distinge hidraulica:

- forte (momente de rotire) mari la volume constructive mici, adic a densitate de putere mare;

- adaptare automata la forta;

- misearea in sarcina totala poate porni din stare

de repaus:

- influentarea continua - fara trepte - (comanda si reglaj) a vitezei, momentului de rotire, fortei de ridicare, etc. se realizeaza sirnplu:

- protectie simpla contra suprasarcinilor;

- este indicata la miscari rapide controlate si la mis-

carl de precizie extrem de lente;

- acumulare relativ usoara a energiei, util izind gazele;

- in legatura cu 0 mai mare economicitate sint posibile sisteme centrale de actionare simplificate inlegatura cu transformarea descentralizata a energiei hidraulice din nouin energie mecanica.

10

Principii de baza

Masa, presiune, forta.

Definitii si transformarea in sistemul de unitati internationale (S I ).

I nainte, presiunea era exprimata in ~ ern?

Omasa (se intelege in sensul unei cantitati de materie) de 1 kg produce pe pamint 0 forta de greutate de 1 kp.

Conform legii lui Newton

F = m· a

Forta Masa x Acceleratia

Kg

1 at ( 1 Atmosfera)

Astazi, cind pentru forta se intrebuinteaza Newtonul (N) rezu Ita

1 bar

10~:;;; 1 daN

ern? ern?

1 bar :::: 102~
, cm2
1~ :::: 0,98 bar
cm2 Dupa sistemul vechi se lua in considerare gravitatea 9 si acceleratia "a".

F = m . 9

1 Kp = 1 K . 9 81~:;;; 981 kg· m

g , 2 ' 2

S S

Daca, conform unitatilor SI se folosesc ca marimi de baza (N) pentru forta si (m2) pentru suprafata se obtine, pentru presiune, unitatea Pascal (Pa).

1 Pa :;;; 11!_

m2

In conformitate cu unitatile SI, forta F se indica in Newton (N).

1 N '" 1 Kg

,...!!l_::: 1 kg . m

2

S2 S

deei

1 kp ::: 9,81 N

Pentru practieieni, in mod normal ajunge 1 kp ~ 10 N :::: 1 da N

I ntrucit, in practica, unitatea Pascal da nastere la cifre mari se utilizeaza cu precadere unitatea bar.

1 bar = 100 000 Pa

Presiunea mai este definita si in p.s.i. (pound-force per square inch).

1 bar = 14,5 psi

Presiunea este una din marimile importante In hidraulica si defineste puterea pe suprafata.

p = pres. in bar F = forta in N

A :::: supr. in ern?

Indicatie:

aceasta unitate nu este cuprinsa in unitatile S I.

Daca presiunea se defineste in (bar) conform unitatilor SI, se exprima presiunea absoluta.

Pa = 101,013 bar ------...---

de ex. suprapresiune

Pa= 1,013 bar

Pa = 0 bar

pii = 100 bar (Ps = 100 bar)

(Ps = 0 bar)

pu= 0 bar

0% vidum pres. atrnosferica

0,2 bar depresiunea

presiunea absoluta

I ipsa totala de presiune 100% vid

(Psub= 1,013 bar) pu = ',013 bar-----------

11

Principii de baza

Totusi in hidraulica, presiunea de lucru se simbolizeaza cu "p ". Insa este vorba de suprapresiune.

Hidrostatica (meean iea I ieh ide lor fara m iscare ) Presiunea hidrostatica (presiunea gravitationala).

In interiorul unei coloane de lichid S8 naste 0 presiune prin greutatea masei liehididului pe 0 anum ita suprafata. Presiunea depinde de inaitirnea coloanei de lichid (h), densitate (p) si gravitatie (g).

Presiunea gravitationala p

h . p . 9

Fig. 1

Daca 58 iau recipiente de forme diferite, umplute cu acelas lichid, atunei presiunea la un loc anumit depinde numai de inaltimea coloanei de lichid

Pl ;;;; P2 ;;;; P3 (fig.l)

Presiunea hidrostatica exercita 0 forta pe fundul unui recipient.

Daca presiunea, asa cum rezulta din fig. 1, actioneaza pe aceiasi suprafata, desi recipientii au forme diferite (Al = A2 = A3) atunci si fortele care rezultasintegale (F1;;;; F2 = F3)·

12

Presiune datorita fortelor externe (Legea lu i Pascal)

Daca asupra unui liehid inchis (fig. 2) aetioneaza 0 forta F pe suprafata A, atunci in lichid se naste 0 presiune.

Presi u nea este in funct ie de mari mea forte; care actioneaza perpendicular pe suprafata si de marimea su p rafetei .

in bar in N

P F

A in crrf

In acelas timp, presiunea aetioneaza uniform in toate directiile. Deci este la fel de mare in fiecare loc. l.ucrul acesta este valabil neglijind presiunea qravitationala care ar trebui adaugata in funetie de inaltime a lichidului.

Pe baza presiunilor cu care lucreaza sistemele hidraulice, acest plus poate fi neglijat.

exemplu: 10 m coloana de apa ~ 1 bar

Transmisia fortei hidraulice

Fig.3

-=-=-

Principii de baza

I ntrucit presiunea actioneaza uniform in toate directiile, forma recipientului nu joaca nici un rol. Pentru a 58 putea lucra cu presiunea nascuta ca urmare a actiunii unei forte externe sa luam un sistem ca eel rep rezentat in fig. 3.

Daca se apasa cu forta F 1 pe suprafata A 1 se poate realiza presiunea

P

Presiunea p actioneaza asupra fiecarui lac al sistemu lu i. deci si pe suprafata A2. Forta care se poate realiza (egala cu a sarcina de ricicat}.

deci

sau

Fortele 58 comparta una fata de cealal ta ca si suprafetele.

Presiunea intr-un astfel de sistem 58 ghideaza intotdeauna dupa marimea sarcinei si suprafata activa.

Adica presiunea creste pina cind poate depasi rezistenta care se opune miscarii lichidului.

Daca se poate realiza, prin forta Fl si suprafata A1 presiunea necesara de a depasi sarcina F2 (suprafata A2), atunci se poate ridica sarcina F2 (aici nu se iau in considerare pierderile din frecare).

Drumurile S1 si S2 al celor doua pistoane se comporta i nvers ca su prafete Ie.

1*=*1

Lucrul pistonului de forta W1 este egal cu al pistonului sarcinei W2.

w, F, x S,

W2 F2 x S2

Principiul transmisiei fortei.

Fig.4

Daua pistaane de marimi diferite sint legate fix intre ele cu a tija.

Daca presiunea Pl va actiona pe suprafata Al se obtine, la pistonul mare, forte Fl.

Farta F1 se va transmite prin tija la pistanul mic. Aceasta farta actianeaza acu ma pe suprafata A2 rezultind presiunea P2 (fig.4).

Fara pierderi din frecare este valabil

F 1 = F2 = F

Pl . Al - P2 - A2

deci

sau

Pl P2

La transrrusia puterii presiunile se comparta invers cu suprafetele.

13

Principii de baza

Hidrodinamica (mecanica liehidelorin miscare)

Legea debitului

F.ig.5

V,

Daca un lichid eurge print-o teava cu sectiuni diferite, atunei, in acelas timp, curg aceleasi volume (fig.5).

Viteza debitului se modifica.

rezu Ita Q == A . v

ecuatia de continuitate A 1 . vl '" A2 . v2 01 '" 02

debit Q

V t

Legea energiei (ecuatia lui Bernoulli).

In legatura cu un lichid care curge, legea energiei stabileste ca, energia totala a unui debit nu se modifica daca nu j se aduce din exterior energie sau ea nu se evacueaza in exterior.

Daca se omit formele deenergie, care nu se modifica in timpul procesului de curgere, energia totala' se compune din:

Q = debitul in ._1-

min

V "" volumul in I

t = timpul in min

A = suprafata sectiunii s = lungimea drumului

energia potentiala

in relatle cu debitul Q

A . s t

ene rg ia stati ca

care depinde de inaltimea coloanei de lichid

energia de apasare

presiunea statica

si de energia cinetica energia de miscare

(presiunea dinamica) care depinde de viteza curentulul.

volumul V = A . s

Drumul s pe timpul t '" viteza v (v == 2__) t

14

Principii de baza

Ecuatia Bernoulli:

9 . h +

p p

2

+

const.

aplicata la energia presiunii inseamna

Ptot = Pst + p . 9 . h + _f!_ . v2 2

Pst = presiunea statica

p . 9 . h = presiunea inaltimii colanei de apa

p . v2 = presiunea dinamica 2

Daca se analizeaza ecuatia de contiunuitate si cea a energiei, rezulta urmatoarele:

daca viteza creste 18 ingustarea sectiunilor, se va mari si energia de miscare.

I ntrucit energia totala ramine constants trebue sa se modifice energia statics sau energia presiunii sau ambele, adica sa devina mai mici, daca se ingusteaza sectiunea.

Energia statica se modifica cind se ingusteaza sectiunea, insa practic nu se poate masura fiind atit de mica.

Prin aceasta se modifica presiunea statica in relatie cu presiunea nivelului c.oloanei, adica in functie de viteza curentului (vezi fig. 6).

Fig_ 6

Inaltimea coloanei lichidului este un etaIon pentru presiunea existenta in ace I loc.

15

Principii de baza

Fig.7

-=--

.~-~-

- -- --

--

-

":. .""--"'!_ .... __ '-

- -

--.-

- ----

Determinanta pentru 0 instalatie hidraulica este energia presiunii (presiune statiea) intrueit inaltimea lichidului si viteza de eurgere sint prea miei.

Pierderea de energia datorita frecarii.

Daca lichidul nu este in miscare, atunei presiunile lnaintea. inauntrul si dupa un loc de strangulare a conductei, sint egale.

Daca lichidul curge intr-un sistem, S8 produce caldura datorita freearii. De aceea 0 parte a energiei se pierde sub forma de energie calorica, deci pierdere de presiune (fig. 7).

Energia hidraulica nu se poate transmite fara pierderi. Marimea pierderilor din frecare depinde de:

lungimea eonductelor

rugozitatea peretilor eonductelor

numarul coturilor conductei

sectiunea conductei

viteza debitului.

Formele curentului de lichid.

De sectiunea conductei si viteza curentului este legata forma debitului si. prin aceasta in mare rnasura pierderea din frecare.

a. Curentul laminar.

La curentul laminar, particolele de lichid se misca, pina la 0 anumita viteza, in straturi ordonate, care aluneca unul linga celalalt. Ele se influenteaza sau reciproc se perturbs foarte putin (fig. 8).

b. Curentul turbulent.

Daca la aceiasi sectiune creste viteza debitului, incepind de la 0 anumita viteza, se modifiea conditi i Ie de cu rgere (viteza crit iea ). Curentu I va avea virtejuri si devine turbulent. Particolele individuale nu se mai misca ordonat intre-o anum ita directie ci se influenteaza si se impiedica reeiproc. Se maresc: rezistenta opusa curentului si pierderile hidrauliee.

Fig.8

laminar

16

Principii de baza

FIg. 9

turbulent

De aceea, acest curent turbulent trebue sa fie evitat in instalatiile hidraulice (fig.9).

Numarul Reynolds Re

Curgerea curentului se poate stabi1i prin numarul Reynolds.

v . dH I

I--R_e __ = __ v __ --, Re nu are dimensiuni

v

..., viteza curentului (..!:!2_) sec

= diametrul hidraulic (m)

la sectiunile circulars. diametrul interior al tevii, daca nu se calcu leaza

..., 4 x A

U

A U

= suprafata sectiunii = circumferinta

= viscozitatea cinemat.

v

Re critic "'" 2 300

Aceasta valoare este valabila pentru tevi rotunde. tehnic netede si drepte.

La Re critic se schima forma curentlului din larninar in turbulent 5i invers.

laminar Re

< Re critic

turbulent Re

> Re critic

17

Principii de baza

Forma fundamentala a unui sistem hidraulic.

Fig. 10

pompa

cllindru

Aceasta figura arata, in principiu, forma fundamentala a unui sistem hidraulic.

Se apasa cu 0 anumita forta pe pistonul unei pompe simple. Forta impartita la suprafata pistonului da

presiunea care se poate realiza p = _£__

A

Cu cit rnai puternic se apasa pe piston, adica cu cit forta de pe piston este mai mare, cu atit va creste presiunea. I nsa va creste numai pina cind, in functie de aria p istonu lu i va putea depasi sarc i na (F = p . A).

Daca se mentine sarcina presiunea nu va mai creste. In consecinta, se adapteaza la rezistenta opusa curgerii lichidului.

Deci, sarcina poate fi miscata, daca se poate realiza presiunea necasara.

Cit de repede S8 va misca sarcina, depinde numai de cantitatea de lichid cu care se alimenteaza cilindrul.

Cu referire la fig. 10, inseamna ca cu cit mai repede se va apasa pistonul in jos, cilindrul va primi cu atit mai mult lichid pe unitatea de tirnp, dec! sarcina se va ridica cu atit mai repede.

Pentru practica, trebue sa explicam sistemul ceva mai detailat.

Dorim sa montam in utilaje pentru ca sa influentam de exemplu:

directia de miscare a unui cilindru, viteza si sarcina maximala a cilindrului.

In afara de aceasta inlocuim pompa manuala cu 0 pompa actionata continuu.

Pentru 0 mai buna intelegere, desenam un circuit hidraulic.

18

Principii de baza

Fig. 11

4.2

4.1

t

5

B

A

2

1

p

Pompa 1 este actionata de un motor (electric sau cu ardere i nterna; fig 11 ).

Absoarbe lichidul din rezervorul 2 si il refuleaza in sisternul de conducte - in care sint racordate diferite aparate - pina la cilindrul 4 (sau un motor hidraulic l. Pina cind nu se opune nici a rezistenta curentului care curge, lichidul este impins mai departe.

Cilindrul 4, de la capatul conductei, reprezinta, de exemplu. 0 astfel de rezistenta.

In consecinta, presiunea va creste pina cind depaseste acest obstacol, adica pina cind pune in miscare cilindrul.

19

Principii de baza

Fig. 12

T

6

B

A

3

p

2

1

20

Pentru protejarea sistemului de suprasarcini (ceeace i nseamna concom itent 0 presiune prea mare) trebue limitata presiunea maxima.

Aceasta S8 realizeaza cu ajutorul supapei de limitare a presiunii 3. Un arc, deci 0 forta mecanica, apasa a bila pe un scaun. Presiunea din conducta, apasa pe suprafata bilei.

Conform formulei cunoscute F = p . A, bi la deschide cind forta rezultata din presiune x suprafata, este mai mare decit forta arcului.

Acum presiunea va inceta sa creasca.

I ntreaga cantitate de I ich id al i mentata de pom pa se reintoarce, prin supapa 3, in rezervor. (fig. 12)

Principii de baza

Fig. 13

4.2

3

p

I

2

Daca pistonul 4.1 si tija lui 4.2 intra sau iese din cilindru, aceasta se realizeaza prin supapa de comanda 5 (fig. 13).

In figura 11 curentul a curs prin supapa 5 de la racordul Pia A spre cilindru.

Miscind sertarul 6 din distr ibuitor se face legatura P la 8. Lichidul curge de la pompa, prin distribuitor, la celalalt capat al cilindrului.

Tija 4.2 intra in cilindru. Sarcina se misca acum in cealalta directie.

Lichidul din spatiul din partea opusa se impinge inapoi in rezervor, prin distribuitorul 5, de la 8 la T.

21

Principii de baza

Fig. 14

4.2

B

3

p

2

1

22

Daca dorim sa influentam nu numai directia si forta miscarii ci si viteza de miscare a sarcinei. atunci trebue modificata cantitatea de lichid care curge spre sau de la cilindru.

Aceasta se realizeaza, de exemplu cu un drosel (supapa de strangu lare) 7 din fig. 14.

Modificind sectiunea de trecere (micsorarea se refera la sectiunea conductei) va curge mai putin lichid pe unitate de timp (in exemplul dat) spre cilindru.

(Observatie: eomportarea unui loc de strangulare se

va analiza separat in capitolul "supape de debitv.)

Sarcina S8 rnisca mai incet.

Lichid debitat in plus, trebue elirninat prin supapa de limitare a presiunii.

In legatura eu raportul de presiune intr-un sistem, aceasta inseamna ca:

intre pompa si drosel domina presiunea maxim reqlata la supapa de limitare a presiunii;

intre drosel si cilindru domina presiunea corespunzatoare sarei n ei.

Principii de baza

Schema de baza a unui circuit hidraulic.

Un circuit hidraul ic nu se va desena, in practice. niciodata asa cum a fost reprezentat in figurile 11 la 14.

Fig. 15

Drosel

Cilindru Drosel Distribuitor

Supapa de limitare a presiunii

Rezervor

Motor de actionare

Pompa

In locul sectiunilor desenate simplificat, se folosesc simboluri. Reprezentarea unui circuit hidraulic cu ajutorul acestor simboluri se numeste schema de legaturi.

Reprezentarea grafica si semnificatia fiecarei unitati in parte, este normata pri n DIN 24300.

Odata cu descrierea unitatilor hidraulice se va reprezenta si simbolul fiecareia.

23

Notite

Exemple de utilizare in diferite domenii

Pentru a putea avea 0 privire de ansamblu asupra domeniilor de utilizare a hidraulicei, le-arn impartit in 5 grupe:

1. hidraulica pentru industrie

2. hidraulica in industria. construetiilor din otel, hidrotehnice si centrale

3. hidraulica pentru utilaje mobile

4. hidraulica in tehnica speciala

5. hidraulica pentru industria navala

masini pentru prelucrarea materialelor sintetice prese

i ndustri a grea

(siderurgie si metalurgie)

baraje si ecluze

(aparatori I segmenti, porti ) actionari de poduri

masini pt. industria miniera turbine

centrale atom ice

excavatoare si macarale masini agricole si de construct i i

industria autovehicolelor

acti ona re telescoape

acti ona re antene geamanduri pt. masuratori actionarea directiei si a mecanismelor de rulare la sol a avioanelor

masini speciale

actionarea cirmei macarale de bord actionarea sabordu lui irnpinqator de pietris

Natural, prin enumerarea de mai sus nu s-au epuiat toate domeniile de utilizare. de oarece enumerarea tuturor masinilor actionate hidraulie, ar fi prea mare si prea variata.

Se poate vedea totusi ea azi hidrauliea si -a eistigat lac in aproape toate domeniile industriale.

Ca a eompletare a aeestei priviri de ansamblu prezentam citva fotgrafii din acesta domenii:

25

26


Azi, abea se mai gaseste 0 siderurgie sau un laminor care sa nu fie dotat eu eele mai diverse instalatii hidrauliee.

Fara acesti "musehi hidraulici '', care raspund la comenzi printr-o simpla apasare pe buton, nici nu se poate concepe realizarea puternicei productii, cu aeeste masini de mare pret.

Hidraul ic, sint actionate, de exemplu: - carucioare

- pirghii oscilante

- mese transportoare de evacuare si de alimentare

- mese basculante

- reglajul valturilor

- dispozitive de sortat si de transport

- miscare pe linia de racire

Hidraulica pentru siderurgie si metalurgie

I nstalatie complet automatizata pentru tablele de transformatoare.

Actionarea principala esteformata din pompe cu pistoane axiale, reglate electric, si motoare hidrauI ice reglate prin presiune, in circuit inehis.

Viteza liniara a benzii este de pina la 100 m/min.

27


Hidraulica pentru masini unelte

Azi precizia este 0 caracteristica pozitiva a comenzilor hidraulice. Chiar SI la cele mai diversificate instalatii de fabricatie, in uzini moderne cu linii de productie in serie, folosind hidraul ica, se poate rezolva, individual si optim, orice problema ivita.

Macanisme hidraulice speciale asigura acsasta forma economicoasa de control, chiar si la operatii complicate, cu simplitate, si ramin in cadrul caracteristicilor constructive ale constructiei de masini, mai apropiate decit alte sisteme

I ntegrarea multilaterala a diferitelor grupe de comenzi la 0 masina, formind unitati standadizate de comanda, a fost un pas in dezvoltarea in continuare a masinilor aschietoare, care azi nu se mai pot eoncepe fara hidraul ica.

Copierea mecanic-hidraulica, ca la aeest strung automat, este dovada cea mai concludenta in favoarea hidraulicei de precizie.

28

Masa rotativa. in tact cu 4 statii/2cai, pentru prelucrarea pinioanelor presate la reee.

La aceasta masina se actioneaza hidraulic doua unirati de comanda, prinderea si fixarea pieselor ca si masa rotativa.


Presa de forjare de 120 MN ( 12000 Mp) forta.

Hidraulic, nu reprezinta nici 0 problema.

Garanteaza intotdeauna siguranta pentru om si masina, cu toate ca se exploateaza din pi in productivitatea acestui utilaj.

Caracteristica frapanta este marea capacitate de lucru a hidraulicei. Intr-un spatiu cornparativ mai mic, pompele si supapele hidraul ice isi gasesc locul, acolo unde poate cu sistemele hidraulice acest lucru nu s-ar putea realiza.

Hidraulica pentru prese

Presa de taiat baloturi pentru prelucrarea in baloturi a caroseriilor auto deseuri.

Procesul de lucru, complet hidraulic este format din 3 trepte:

1. incarcat si taiat

2. presarea verticala

3. presarea orizontala si evacuarea baloturilor pe 0 banda transportoa reo

29


Hidraulica pentru

masini de turnat prin presiune si injectie

Cind utilizati telefonul, transportati 0 sticla cu detergenti pentru gospodarie, sau cind copii se joaca cu un obiect din plastic, aproape nimeni nu se gindeste la masinile care fabrica aceasta mare varietate de produse de uz genera I si consu m pentru standardu I nostru de viata.

Si totusi, pentru ele, exista mii de masini care prelucreaza materia Ie Ie sintetice - dotate cu sisteme h idrau I ice de transm isie versati Ie - indiferent ca este vorba de m iscarea p laci i de inch idere, pentru blocarea sculei sau pentru reglarea continua a fortelor de inchidere si a vitezelor.

30

La aceaste masina de turnare prin injectare, de exemplu. S8 necesita. in functie de marimea masinei, forte de inchidere intre 20 si 280 tone.

In functie de scula folosita se pot fabrica produse de la paharele din plastic si pina la roti dintate.


Sursele de actionare si de cedare a fortei trebuesc conectate pe cea mai scurta cale si, pe cit se poate, fara pierderi.

In masinile de constructii, mobile si cu multe piese, de tipul eel mai modern, hidraulica solutioneaza transmiterea energiei, aceasta straveche problema a mecanicei, in felul cel mai simplu, si mult mai bine decit pe alte cai, de oarece transmisia "lichida" a energiei se poate face oriunde, mai ales de cind exista conductor: elastic; pentru piesele in miscare.

Curentul direct de forta se poate cel mai bine demonstra pe un excavator, unde miscarile de robot, sint urmate rninutios de demu Itiplicarea hidraul ica, asa cum Ie executa manual deserventul conform vointei sale si a manevrelor necesitate.

La actionarea hidrostatica a masiniior de construetii, hidraulica are marele avantaj al modificarii fara trepte a fortei si a vitezei in largi zone.

Hidraulica pentru utilaje mobile

Diversitatea masinilor din acest domeniusi deci multiplele posibilitati de utilizare a hidraulicei se poate vedea c1ar in masina pentru verificarea podurilor, aratata mai sus.

Nacela personalului de control si de deservire ca si rampele se aduc la pozitia dorita prin brate articulate.

Rampa se poate telescopa pe 0 lungime de 20 m.

In acest caz se cere nu numai forta ci si siguranta si exactitatea in executie.

31


Hidraulica pentru transportu ri - al i mentare

Ca pretutindeni, si aiel, timpul joaea un mare rol.

o inearcatura trebue descarcata urgent; un fraht in tranzit trebue transbordat exaet si sigur.

In aceasta instalatie, hidraul iea contribue la m iscarea racletilor de pe mecanismul de ridiearebasculare sau la rotirea instalatiei.

Dar trebue sa ne gindim numai la transportul bagajelor noastre. in concediu, pe aeroport si vom vedea ca hidraulica partieipa si ea.

32

Hidraulica pentru destinatie navala

Rationalizarea eeonomicoasa, eu ajutorul hidraul icei a adus in felul de construetie si in multiplele echipamente ale navelor, noutati si multe imbunatairi, atit pe punte cit si sub punte.

Cirmele, aetionate si reglate hidraulic, ofera 0 mai buna manevrabilitate in port a gigantilor oeeanelor. Descarearea unui petrolier in citeva ore se controleaza hidraulic in toate reteaua atit de vasta, de conducte. a navei. Sau sa ne gindim la tragerea plaselor pe un vas de pescuit; tamburi, aetionati hidrau lie, fac ea aceasta operatiune atit de grea sa devina mai usoara si mai rapida decit efectuata manual.

Un exemplu este si aceasta masina de eirma.

Exemple de utlllzare in diferite domenii

Cele doua scarcini mari ale generatiei noastre, realizarea cit mai rapida a protectiei coastelor si a cailor pe apa, s-a solutionat economicos, in mare masura, prin utilizarea revolutionara a instalatiilor de comanda si a actionarilor hidraulice.

Pentru realizarea fortelor necesare, carora Ii se opun citeodata forte naturale dezlantuiite, extrem de puternice, mari cilindri hidraulici pun in miscare, in caz de pericol, scuturi stabile de protectie, pentru ca pamintul si populatia din zonele periclitate ale tarrnului sa poata trai in siguranta.

Circulatia din cein ee mai mare a navelor pe multe cai fluviale din Europa, obliga imbunatatirea si largirea lor, pentru a Ie mari capacitatea de transport. Si aiel. hidrauliea participa intens.

Numai astfel se pot eeluza vasele, incarcate amonte si aval, repede, fara intirziere si sigur.

Hidraulica pentru constructii metalica

Un alt exemplu impresionant este sistemul de ridicare al navel or in canalul lateral al Elbei.

Acest sistem de ridicare ajuta la depasirea diferentei de nivel, care este 38 m.

Scopul pentru care s-a montat hidrauliea aiei, este ca sa actioneze d iferitele scu tu ri, p latformele de rid icare ca si cele 4 instalatii de protectie. contra socurilor.

Dar si deschiderea si inchiderea podurilor si portilor ecluzelor, apartine tot acestui domeniu de utilizare al hidrau I icei.

33


Hidraulica pentru tehnica speciala

Multe dezvoltari noi ale firmei REXROTH, au cucerit domenii inca noi de intrebuitare al actionarilor si comenzilor hidraulice.

In tehnica de transport si ridicare la masinile din industria miniera, existenta elementelor de hidraulica este ceva de la sine inteles, tot asa ea si la platformeIe de foraj din Marea Nordului. Masinile agricole si tractoarele cu eehipamente hidraulice sint ajutoare mult pretuite pentru agricultura. Totul profita de transmisia hidraulica a puterii, care ofera posibilitati nel imitate rational izari lor.

Cea mai mare precizie la comenzile secventiale complicate este necesara la uriasele antene care transmit informatii pretioase de la un continent la altul.

Cu hidraulica, ca parte de actionare, comanda si reglaj, toate aeestea reusesc si au garantia fiabi I itatii necesare asigurate tot de hidraulica.

Actionarea tamburului si comenzile pentru cablurile de masurare se fac hidraulic.

34

De la hidraulica utilizata in aceasta geamandura de masurare din marea nordului se asteapte fiabilitate.

Aceasta geamandura este 0 componenta din reteaua de masuratori in Marea Nordului si Marea Baltica, care servesc la stringerea unor importante date oceanografice si meteorologice.

Program

Pompe

volume refulate constants

Volume refulate variablle

Pompe cu roti dinate

NG 3 100

3,5 100 cm3;U

.... 250 bar

Pompe cu palete

NG 10 100

10,0 100 cm3/U

.... 175 bar

Pompe cu palete Typ V3

NG 12 63

8,5 47 cm3;U

..... 100 bar

Typ V4

NG 20 .. ,.80

20 .... 80 cm3;U .... 175 bar

Pompe cu pistoane radiale

NG 0,6 19,4

0,6 19,4 cm3/U

..... 700 bar

Pompa cu pistoane axiale

NG 10 2000

10 2000 cm3;U

.... 400 bar

Pompe cu pistoane axiale

NG 10 2000

10 2000 cm3/U

.... 400 bar

Atentiune:

NG = marimea nominala

35

Progra~

Motoare
I
I
i
I
Volume absorbite Volume absorbite I
I
constants variabile
I
I

Motoare cu pistoane axiale
NG 3,5 , , . , 100 cm3;U NG 28 .... 468 cm3;U
, , , , 400 bar I
, ... 250 bar .... 2380 Nm
.... 207 Nm (Ia 320 bar 4p)
Atentiune:

NG '" rnarirnea nominala
Motoare cu pistoane radiale
NG 33 .... 5275 cm3;U
.... 315 bar
.... 24250 Nm
I
I

Moto.21re CU pistoane axiale
NG 10, .. ,2000 cm3;U I
I ... ,400 bar
.... 11 110 Nm
(121 320 bar A p 1

Motoare hidraulice lente
(axiale si radiale) I
NG 58 . , .. 817 cm3;U
.. , .350 bar
.... ,.4150 Nm 36

Pompe si mot.oare hidraulice

Pompele si motoarele hidrauliee sint rnasini hidrostatics.

Transformarea momentului de rotire mecanic prin presiunea de lucru si cilindree, respectiv invers, este la tel la toate masinile hidrostatice.

Aeeasta se poate vedea din formu la de baza a rnomentului de rotire (fara randarnent l

~p . Vh

M

2 . 1T

Moment de antrenare

Moment de angrenare (fara T7 )

Diferenta de presiune intre intrare-esire pompa intrare-esire motor

Cilindrea geometriea

Intrucit in aceste masini lichidul este impins mai departe, respectiv refulat (cornprirnat). se numesc masini de refulare (eomprimare).

Se pot imparti in 5 cateqorii de baza:

a) Pompe I motoare cu roti dintate

b) Pompe I motoare cu paleti

c) Pompe I rnotoare cu pistoane radiale

d) Pompe I rnotoare eu pistoane axiale

e) Pom pe cu fus fi letat

Avantagiile transrnisiei hidrostatice a puterii fata de alte feiuri de transmisie rezulta din densitatea de forta relativ mare. Densitatea de forta are aiei acelas sens cu presiunea de lucru.

Pentru rea I izarea acestei tran sformari ex ista. din punet de vedere constructiv, mal multe posibilitati.

Pompa M Motor M -

6.p

In figura 1 sint reprezentate posibllitatile de prineipiu

1) General itati - formarea volumui

2) Masina cu roti dintate

3) Masina cu pistoane radiale

4) Masina cu palete

5) Masina cu pistoane axiale si ax inclinat

6) Masina cu pistoane axiale si disc inclinat

Formarea volumelor la masinile hidrostatice

Fig. 1

(Berry) V=2·h·b·2· 'ru..''11

V'" {b·2·.,..Slhfj2-e-z =bsZe«

v= A-2 'r;,' sin IX Z

37

Pompe si motoare hidraulice

In afara diferitelor tipuri constructive se mai disting: - pompe! motoare cu debit constant;

cilindrea nu se poate modifica;

- pompe I motoare cu debit variabil; cil indrea se poate modifica.

Pompe hidraulice

Sarcina:

In hidraulica, pompele au sarcina de a produce un curent de lichid (refularea volurnelor de lichid l, si sa Ii repartizeze acestuia. concomitent, fortele necesitate.

Pompa asplra lichidul (in general din rezervor) si il refuleaza catre esirea din pompa.

De aici, lichidul ajunge in sistem, la consumator, trecind prin diferite elemente de comanda. Pentru lich id, consu matoru I reprez i nta 0 rez istenta; de exemplu pistonul cu sarcina al unui cil indru de ridicare.

In lichid S8 naste 0 presiune, care corespunde aC8- stei rezistente si va creste atita cit este necesar sa invinga rezistenta aceasta.

I ntr-un sistem hidrostatic pornpa nu produce de la inceput presiunea; presiunea va creste in functie de rezistentele care 5e opun curentului de I ichid.

S-ar putea considera coloana de lichid, ca 0 biela, caraia. dupa cum s-a spus, pompa I"i repartizeaza fortele necesare

Pompe cu roti dintate

Fotografia arata 0 pompa cu roti dintate danturate exterior, tip G.

38

Simbol

Pompele eu roti dintate sint pompe cu debit constant.

Pompe cu roti dintate cu dantura interioara (fig. 2)

In mare, se compune dintr-o carcasa 1, in care se roteste 0 pereche de roti di ntate cu un joc ax ia I si radial atit de mic, ca practic se realizeaza etansarea uleiului.

Partea de aspiratie (albastru ) este in legatura cu rezervorul de lichid. Partea de presiune (rosu) este coneetata la sistemul hidraulic.

Pinionulinterior 2 se roteste in sensul sagetii si antreneaza pinionul exterior 3 in aeeiasi directie.

Prin miscarea de rotatie, eele doua pinioane S8 indeparteaza, asa ca spatiul dintre dinti S8 elibereaza. Depresiunea astfel rezultata, ca si presiunea atrnosferica de pe suprafata uleiului din rezervor, fac ca Iichidul sa intre in pompa. Obisnuit se spune ca "pornpa aspira".

Acest lichid umple spatiul dintre dinti, care, impreuna cu carcasa si "secera" 4 formeaza un spatiu i nchis si apoi VEl fi impins in partea de presiune (rosu ).

Acolo, dintii de angreneaza din nou si refuleaza lichidul din camera dintilor.


Revenirea eurentului din camera de presiune in eea de aspiratie este impiedecata de angrenajul danturii.

Pompe cu roti dintate danturate exterior (fig. 3)

[>

La aeest tip se angreneaza doua roti dintate cu dantura exterioara. Pinionul 2 se roteste in sensul sagetii si antreneaza pinionul 3 in sens contrar. Aspiratia este identiea eu aceea de la pompele cu dantura interioara.

Lichidul este impins din camerele dintilor 4 si refulat din nou de intervalul dintre dinti in partea de presiune (rosu)

Din seetiune se poate vedea clar ca dintii inchid spatiul dintre ei, inainte ca aeesta sa fie complet golit. Fara descarcare ar apare in restul spatiilor presiuni foarte mari, care ar provoca funtionarea in soeuri a pomper.

Fig .. 4

C>

De aceea, in aeest loc sint orificii de descarcare laterale pacticate in lagarele blocurilor. Astfel, asa numitul "Iichid de refulare" este condus in camera de presiune.

Un alt punct important este jocul ajustajului lateral intre rotile dintate 5 si blocurile lagarelor 6 (fig. 4).

La jocuri de ajustare prea mari. frecare redusa

scurgeri mari

La joeuri de ajustare prea mici: freeare importanta seu rgeri m ici

Daca jocul ajustajului se proieeteaza ca un canal fix, odata cu uzura cresc si scurgeri Ie. Sporeste si pierderea volumetrica pe masura ce se ridica presiunea.

La aeest tip de pompe exista eehilibrarea hidrostatica a lagarelor. Prin saibele 7 actionate de presiunea din sistem, blocurile lagarelor sint apasate pe roti Ie di ntate.

Deci, jocul ajustajului se orienteaza dupa presiunea din sistem. Rezulta un randament corespunzator, independent de numarul de rotatii si de presiune.

Date importante:

volume refulate: 3,5 la 100 ern" /rot

presiunea de lucru: pina la 250 bar

39


Pompe cu palete.

Pompe cu palete si volume de refulare constante.

Simbolul

Desenul sectionat arata principiul constructiv al acestei pompe (fig. 5).

Fig. 5

In principal, pompa cu palete este formata din: carcasa, stator 1, rotor 2 si palete 3.

40

Statorul 1 are 0 cale de rulare interns de forma dublu exeentrica. Rotorul este piesa actionata. Pe circumferinta sa sint interstitii radiale in care sint asezate cite doua palete (palete duble) care se pot depiasa una contra celeilalte.

La invirtirea rotorului, paletele care au miscare radiala. sintapasate catre exterior, in spatele paletelor, de forta centrifuga 5i de presiunea din sistem.

Se aseaza cu marginea lor externa pe calea de rulare interioara a statorului.

Ce lu lele (camerele de transport) si nt formate din doua perechi de palete, de rotor, de stator side salbele de comanda montate lateral.

Aductiunea (partea de aspiratie, albastru) si evacuarea (partea de presiune, rosu ) lichidului se face prin saibele de comanda amintite (nu sint reprezentate in fiqura ).

Pentru a intelege mai bine, aductiunea si evacuarea au fest desenate catre exteri or (fig. 5).

Pentru aspirare se invirteste rotorul in sensul sagetii. In apropierea canalului de aspiratie sus si jos celulele 4 sint inca mici.

Pe masura ce se continua rotirea, celulele cresc si se umplu cu I ichid. Cind celulele au atins volumul maxim (distanta maxima intre calea de rulare lnterioara si mij locul rotorului) se separa prin partea de aspiratie de saibele de comanda. Atunei S8 realizeaza legatura cu partea de presiune.

Prin desfasurarea curbei statorului paletele sint irnpinse in interstitii. Volumul celulelor se m icsoreaza. Datorita acestui fapt iichidul este refulat la raeordul de presiune.

I ntrucit curba statorului este executata dublu excentric, fiecare celula participa de douaori la prccesui de aspiratie. la fieeare rotire.

Pompe si motoare hldraullce

In ace las timp, in partea opusa se gasese cite doua camere de aspiratie si cite doua camere de presiune, astfel ca arborele de antrenare este desearcat hidraulie de sarcina.

In zona de presiune, paletete din spate 5 sint actionate de presiu nea respeetiva din sistem.

In acest fel se realizeaza 0 etansare suplimentara si mai buna la muchiile duble de etansare.

Insa pentru eafreearea sa un fie prea mare, au fatete, fata in fata, asezate in interstitiul rotorului (fig. 6).

Fatele de pe palete efeetueaza 0 eehilibrare de presiune intre partea de rulare si eea din spate. Ca suprafata de apasare pentru presiune, ramine supratata de lucru a paletei. La partea de aspiratie nu se neeesita o forta de presare mai mare.

De aeeea, partile din spate ale paletelor, eatre rezervor, sint eliberate de sarcina.

Monti nd doua elemente de pompare (rotor, stator, saibe de comanda) pe un arbore, intr-o singura careasa, se obtine 0 pompa dubla, aratata in fotografie, cu un singur raeord de aspiratie si doua racorduri de presiune, independente unul de celalalt.

Data importante:

volume refulate: 10- 100 ern" /rot

presiunea de lueru: pina la 175 bar

41

Pompesi motoare hidraulice

Pompe cu palete cu valume refulate variabile si reglarea presiunii.

Pompa cu palete tip V3

Sti nga: raeordare eu p laca

Dreapta: raeordare cu fi let

Sirnbol

5

Fig, 7

42

Pompesi mot.oare hidraulice

La acest tip de pompe se poate modifica volumul refulat si se poate regia presiunea maxima de lucru,

In orlncipiu. alirnentarea se face la fel ca la pompa cu debit constant tip V2, descrisa mai sus.

Totusi, aici, statorul este un inel circular concentric. Arcul 2 impinge statorul in pozitia de pornire, exeen trica fata de rotoru I 3.

Excentricitatea maxima, deci volumele maxim refulate se pot regia prin surubu! 5. La fel, eu ajutorul surubulu i 6 se poate modifiea forta arcului.

Statorul se poate conduce tangential cu ajutoru! surubului de reglare a inaltimii 4.

Presi u nea care se formeaza datori ta u nei rez istente de lucru (de ex. la consumator, eilindru eu sarcina), actioneaza pe partea de presiune asupra suprafetei i nteri orare de lueru a statoru lu i. Din aceasta rezu Ita o com ponen ta orizonta la a fortei cu efeet I a arc. (fig. 8)

Fig.8

Daca se atinge forta de presiune (identica cu 0 anumita presiune) corespunzindfortei reglate la are, inelul statorului se deplaseza din excentricitatea sa in directia pozitiei zero. Excentricitatea S8 micsoareaza.

Debitul se regleaza la valoarea care i-a fost tocmai luata.

Daca de la consumator nu se ia lichid 5i se atinge presiunea maxim reglata, pompa regleaza debitul aproape de zero. Presiunea de lucru se mentine si se va inlocui numai scurgerea. Datorita acestei comportari, S8 mentin scazute pierderile si incalzirea lichidului de presiune.

Cornportarea pompei este aratata in diagrama Q-p (figura 9).

Fig. 9

Pretensionaraa arcului

e debit

t (Caderea 1
II Scurg
'\
~
'"
""C
'"
'-'
'"
""C
'"
.<'!
~
'"
0:;
..,
'-'
'"
~
o
, Q

eri

Cind se atinge pretensionarea arcului, inelul statorului sedeplaseaza. Debitul scade; presiunea se mentine.

Linia diagramei corespunde caracteristicii arcului, mai mult sau mal putin inclinata; inclinarea este diferita la anumite arcuri si la presiunl de marimi variate.

Pentru 0 ma i mare sensib i I itate la deciansare pam pa poate fi dotata cu 4 arcuri diferite (corespunzind la 4 trepte de presiune l.

I n fig. 7 se poate vedea supapa de dezaerare 7 montata in produsele de serie. Usureaza punerea in tunctiune prin dezaerare automata.

Bila supapei este apasata de arc; supapa este deschisa. Atita timp cit, la porn ire, iese aer, supapa rarnine deschisa. Daca iese lichid din supapa. bila este apasata contra areului si legatura se lnchide ermetie.

Date importante:

volume refulate: pina la 47 ern" /rot (4 marimi nominale)


43


Pompa cu palete tip V4

al suprafetelor de 1 : 2, actionate de presiunea din sistsrn. (fig. 10)

Un arc 3, relativ slab, in pistonul mai mare, asigura functionarea la pornire. Apasa inelu I statorulu i in stare de repaos si la pornirea pompei in pozitia excentrica.

Presiunea de lucru maxima necesitata se regleaza la arcul 5 al supapei de presiune 6. Arcul 5 tine pistonul de reglare 7 in pozitia de esire (din desert).

Cind se atinge presiunea reqlata pistonul este irnpins in supapa de reqlaj, legindu-se in acest fel spatiul din spatele pistonului mare 2 prin racordul L la rezervor. Aeurn, pistonul mic 1 poate deplasa inelul statorului. Pompa alimenteaza nurnai cantitatea necesitata de consurnator.

I ntrucrt regia rea statorul u i se face h idrau lie si nu cu un arc, linia Q-p are, practic, pozitie verticala. Se dcplaseaza paralcl cind se regleaza diferite presiuni mari de I ucru.

Tipu I constructiv de baza V 4 este identic cu pornpeIe V3 eu volume refulate reglabile si cu reglajul presiunii. Procesul de aspiratie si evacuare sint corespunzatoare.

La fel, conditionat de reglajul hidraulic al statorului S8 pot manta diferite dispozitive de reglaj.

Un exernplu cste regulatorul de dozare al eantitatilor eu reqlajul mecanic at cantitatilor

o deosebire consta in dotarea eu palete duble. Si aici, ca si la pompele cu deb it constant V2 ex ista cite doua palete in deschiderile rotorului, deci doua rnuchii de etansare ca si 0 presare redusa ca urmare a ech i I ibrar.i i h idrau I ice in zona de trecere.

A doua deosebire este felul de reglaj. Inelul statorului este fixat intre daua pistoane 1 si 2, cu un raport

Fig. 10

44

Pompe simotoare hidraulice

Schema regulatorului dozator

r-----I I

I L_--, I

Diferenta de presiune (Pl - P2) a supapei de strangulare 2 (drosel) montata in conducts P, actioneaza contra fortei arcului 2, pe pistonul supapei de reglare 3.

Pistonul de reglare lucreaza ca 0 balanta de presiune a unei supape de reglare a debitului (vezi si capitalul supape de reglare a debltului ).

Mentine constanta 0 diferente de presiune de 6 ... 8 bar corespunzind fortei arcului.

Daca de ex. se micsoreaza sectiunea de trecere la supapa de strangulare, atunci diferenta de presiune, devenita mai mare ca urmare a rnicsorarii sectiunii. deplaseaza pistonul de reglaj in directia arcului.

Prin muchia de eomanda, desehisa din aceasta cauza, spatiul din spatele pistonului mare de reglaj 4, catre rezervor, se elibereaza de sarcina, iar inelul statorului va f impins de pistonul mie de reglai 5 la 0 excentricitate mai mica.

Acest lucru se intimpla pina cind debitul pornpei s-a redus atit de mult, ca se atinqe din nou diferenta presiunii de reglaj 6 ... 8 bar.

Alte dispozitive de reglaj care se pot monta:

- regulatoare de presiune, cu diferite feluri de reglaj

- regu latoare -d ozatoare de presi u ne

- regulatoare de putere.

Date importante: volume refulate: presiunea de lucru:

pina la 80 crrr'vrot pina la 180 bar.

Cele mai importante calitati ale pompelor cu debit variabl V3 si V4 se pot rezuma astfel:

- imbunatatirea bllantului energetic, prin adaptarea automata si optima a debitului la necesarul real al consumatorilor;

- in acest fel se reduce, de regula, temperatura de lucru si efectele favorabile ale reducerii ca de ex. asupra lichidului de presiune si a garniturilor;

- posibilitatea de a manta un rezervor mal mic;

- simplificarea circuitului hidraulic si 0 posibila re-

nuntare la supapa de reducere a presiunii sau a supaelor de decuplare.

45


Pompe cu pistoane radiale

Pompe cu pistoane radiale tip R 2 cu 3, 5 st 7 elemente de pompe.

La 0 astfel de pompa pistoanele sint amplasate in forma de stea, radial fata de arborele de antrenare. Miscarea pistoanelor de lucru se face in directie radiala.

Pompele pot fi comandate cu supape sau interstitii; pot sa fie cu debit constant sau variabil. I n plus se mai pot distingeintre cele eu curba interioara a cursei (pistoanele actionate din exterior) si eele cu curba exterioara a curbei (pistoane actionate din interior).

Pompa din fig. 11 este comandata de supape, actionata din exterior si cu autoaspiratie; eu volume refu late constante.

Simbol

In mare, se compune din: carcasa 1, arbore excentric 2 si elemente de pompare 3 cu pistoane 4, supapa de asoiratie 5 si supapa de presiune 6.

46

Fig. 11

Un element de pompars, considerat in sine, este 0 pompa cu un piston, gata de functionare, insurubata in carcasa. Pistoanele sint ghidate in elementele de pompare si sint apasate cu arcuri pe arborele excentric.


La fiecare rotire a arborelui, oricare piston face cite o cursa dubla.

Cind arborele excentric se roteste, se absoarbe lichid (albastru ) printr-un orificiu din arbore, se impinge in exterior prin orificii radiale si este condus prin canale la supapa de aspiratie.

Supapa de aspiratie este formata dintr-o placa-ventil, apasata de un arc slab catre exterior, pe 0 muche de etansare.

La miscarea unui piston in direetia eentrului arborelui se mareste volumul de eompresie al cilindrului. Plaea-ventil se ridica de pe muchia de etansare din cauza suctiunei. Volumul de eompresie se poate umpie cu lichid (element 3.1).

Oaea in continuare pistonul este impins de arborele excentric spre exterior, el va apasa plaea ventil pe muchia de etansare (element 3.2).

In ace las timp, bila supapei de presiune 6 se ridiea de pe scaunul sau (element 3.3).

Liehidul ajunge acum de la elementele individuale de pompare, prin canals. in carcasa. la racordul de presiune. Ciiindrea se stabileste in raport cu diametrul pistonului si numarul de pistoane.

I ntrucit puterea depinde de cei doi factori presiunea de lueru si debitul de pompare, presiunea de lucru maxim admisibila se schimba odata eu diametru I pistonului.

S-a ales numarul irnpar de pistoane in interesul realizarii unei neuniformitati cit de reduse a debitului.

Date importante diam. Int. al cilinrului
volume refulate in cm ' 8rnm l Ornm 12mm 14 mrn
volume refulate in ern3/rot
pentru un element 0,4 0.63 0,91 1,23
presiunea de lueru in bar
ptna la 630 500 350 250 In figura 12 este reprezentat tipul R4, pompa cu pistoane radiale, comandata cu supape, actionata din exterior si cu autoaspiratie.

Oeosebirea fata de pompa descrisa pina acum consta in forma constructive a pistoanelor.

Pistonul gaurit 1 cu supapa de aspiratie 2, este ghidat i ntr - 0 bucsa 3 si apasat de arcu I 4 pe excentru I 5. Suprafata de lucru a pistonului, eorespunde cu raza excentrului.

Bucsa in sine, este sferica. asezata intr-un fus 6 al carcasei 7.

In acest fus s-a montat supapa de presiune 8. Elementul piston propriu zis (buesa, piston, supapa de aspiratie) este prins liber, cu ajutorul arcului, intre arborele excentric si fus (asezarea in lagare a pistonului, echilibrata hidrostatic l.

Fig. 12

47

Pompe si motoare hidraullce

Cind pistonul coboara, spatiul de eompresie din buesa S8 mareste. Prin suctiunea eorespu nzatoare, placaventil se ridiea de pe muchia de etansare. Concomitent se face, printr-un canal radial din excentru, legatura d i ntre camera de aspiratie si piston.

Spatiul de compresie se umple cu lichid, prin canal si orificiul din piston.

Cind pistonul se ridica, excentrul inchide legatura cu carcasa. Plaea-ventil este apasata pe muchia de etansare si bila supapei de presiune se ridica de pe scaun.

Lichidul curge acum mai departe spre esirea din pompa.

In tlmpul unei rotiri a excentrului, elementul de pompare face 0 miscare pendulara.

La pompa aceasta sint posibile 3,5 sau 10 pistoane ca si 3 excentricitati diferite. Elementele de presiune se pot ramifica individual in scopuri de dozare.

Date importante:

(]) into al cilindrului (mm): volume refulate (ern" /rot): presiunea de lucru (bar):

10

1,51 la 700

15 19,4 500

Pompe combinate

Pompele descrise pina acuma se pot combina intre ele, in mod corespunzator.

Legaturile dintre pompele individuale se fac prin flanse intermediare. Pentru combinatiile de pompe este necesar numai un motor de actionare.

Prin combinare S8 pot actiona de exemplu doua circuite separate sau un circuit de ina Ita si altul de joasa presiune.

Stinga sus: pompa cu palete V2 + pompa cu pistoane radiale R2

Dreapta sus: pornpa cu palete V3 + pompa cu palete V3

Stinga jos: pompa cu palete V3 + pompa cu roti dintate G

Dreapta jos: pompa cu roti dintate G + porn pa cu roti d i ntate G

48

Pompe si motoate hidraulice

Combinatii

Debit constant + debit constant

Pompa cu palete V2 + Presiunea de lucru Debit


Pompa cu roti dintate + Presiunea de lucru

Debit

pompa cu palete V2 pina la 175/175 bar

pin a 1 a (1 48 + 1 48) 1/ min

pompa cu pist. rad. R2 pina la 175/630 bar

pin a 1 a (1 48 + 1 3) 1/ min

pompa cu roti dintate ambele tip pina la 250/250 bar

pina la (32 + 32) I/min

Debit variabil + debit variabil


Pompa cu palete V4 + Presiu nea de lucru Debit


pompa cu palete V4 pina la 160/160 bar


pompa cu palete V3

pina la 160/100 bar pina la (200 + 63) I/min

pompa cu palete V3

pina la 100/100 bar pina la (63 + 63) I/min

Debit variabil + debit constant





pompa cu pist. rad. R2 pina la 160/630 bar


pompa cu roti d i ntate G pina la 160/250 bar pina la (200 + 32) I/min

pompa cu pist. rad. R2 pina la 100/630 bar pina la (63 + 13) I/min

pompa cu roti dintate G pina la 100/250 bar pina la (63 t 32) I/min

49


Pompe cu surub (fig. 13)

Fig. 13

Schema

Intr-o carcasa sint montatedoua sau mai multe suruburi (melci) - fig.3 -. Surubul din mijloe, eu fi let pe dreapta. este actionat de un arbone si transmite de rotire la cele doua suruburi externe, cu filet pe stinga. Astfel pasi doi formeaza ai axelor exterioare, carcass si un pas al axului de antrenare un spatiu inehis. Acesta se deplaseaza constant, eind axelor se rotesc de la partea de aspiratie (albastru) la partea de presiune (rosu). fara a-si modifiea volumul. Rezulta un debit constant, uniform si fara socuri .

. Pompe si motoare cu pistone axiale. ( Unitati cu pistoane axiale ).

Unitatile cu pistoane axiale sint transformatoare de energie, la care pistoanele sint grupate axial intr-un cil indru tambur.

La unitatile de azi se disting doua tipuri: cu disc inclinat si eu ax inclinat.

Fig. 14

Schitele urmatoare arata clar ceosebirea dintre cele doua tipuri. prin analizarea fortelor pistonului 18 punctul de transmisie si 8 desfasurarii momentulu i de retire.

Pentru simpl ificarea reprezentari i. locu I de contact dintre piston si discul cursei au fast prevazute cu virfuri.

Rezultantele tuturor camerelor de eilindri aflate sub influenta presiuriii de lucru, actionind vertical pe piston, il adue intro pozitie basculata si produc un moment de rotire pe tamburul cilindrilor, care este preluat de la tambur de arborele de antrenare.

50


In figura 15 pistoanele se sprij ina, cu suprafata lor plana pe discul prevazut cu virfuri. Pistoanele actionate de presiune si tamburul cilindrilor ramin fara moment de retire, care se produce direct pe disc si este preluat direct de acolo.

Fig. 15

Ambele tipuri se fabriea cu debit constant 5i variabil.

Unitatile care se vor descrie in continuare sint cu comanda fortata si pot lucra. fara sa fie modificate, in regim de pompa sau de motor.

La functionare in regim de pompa, debitul este proportional eu numerul de rotatii de aetionare si eiI indrea.

La functionare in regim de motor numarul de rotatii de angrenare este proportional eu volumele absorbite si invers proportional cu eilindrea. Momentul de rotire de angrenare creste eu eaderea de presiune dintre partea de inalta si de joasa presiune.

Pompa/motor cu pistoene exiele, cu disc incliner, cu debit constant (jos ) si variabil.

• •

• •

~

,

51

· Pompe si motoare hldraulice

Principiul discului inclinat cu volume refulate (debite) constante.

Fig, 16

Tip Al F (fig. 16)

I ntr-o eareasa fixa 1, sint montate circular noua pistoane 3, paralel la arborele de antrenare 2. Lucreaza intr-un tambur de cilindri 4, legat rigid de arborele de antrenare. Capetele pistoanelor sint formate ca articulatii sferice si sint asezate in papuci de alunecare 5.

Aeestia vor fi mentinuti, eu saibe de pornire si oprire, intr-un plan inclinat 6 de 150,

La unitatile eu debit constant, planul inclinat faee parte din careasa si astfel isi mentine unghiul de inclinare.

Printr-un orificiu al pistonului, lichidul de presiune ajunge la papucul de alunecare si formeaza acolo un cimp de presiune de eehilibrare.

La rotirea arborelui de actionare 2 (regime de pompal. el antreneaza tamburul cilindrilor 4, buesa 7, fundul cilindrului 8, pistonul 3 si papueii 5. Intrucit pistoanele sint mentinute de papuci pe planul inclinat, rezulta a cursa a pistonului, in cilindrul din tambur, la ratirea arborelu ide antrenare.

Comanda, deci si aductiunea si evaeuarea lichidului, se face prin doua fante in forma de rinichi din placa de comanda 9, legata fix de carcasa.

Pistoanele care ies din tamburul cilindrilor sint legate cu partea de rezervor (albastru) printr-un canal de comanda, si absorb lichid.

Printr-un alt canal de eamanda, restul de pistoane sint raeordate eu partes de presiune (rosu) si refuleaza liehidul in cilindri din tambur, la raeordul de presiu ne.

Cite un piston se afla in zona de inversare, de la partea de aspiratie la eea de presiune, respectiv de la eea de presiunea la eea de aspiratie.

52


Principiul discului inclinat cu volume refulate ( debite) variabi Ie.

Fig. 17

Tip A 1 V (fig. 17)

La tipul cu debit variabil, planul inclinat este oarecu m exterior, ca disc, carcasei.

Discul inclinat 1 este montat mobil in lagare. Cu ajutorul unui mecanism de reglare 2, S8 poate inclina cu ± 150 fata de pozitia de mijloc.

In functie de unghiul de inclinare, pistoanele 3 executa 0 anumita cursa.

Acest cursa este determinanta pentru marimea volumelor refulate. Cu cit creste unghiul de inclinare, cu atit se va mari si cursa.

Daca discul este la mijloc {pozitia zero}, deci vertical fata de arborele de actionare, atunci cursa, pistonului, deci si volumele refulate, sint egale cu zero.

Daca, mentinind sensul de rotire, se inclina discul peste pozitia zero, atunci se modifiea, fara socuri. sensul de tranzit al debitului.

Caracteristici constructive ale unei unitati cu pistoane axiale, conform principiului discului inclinat (tip A 1)

9 pistoane/papuci de ghidare-alunecare suprafata de comanda plana

arbore cu ambele capete esite

zona de bascu lare 0 la ± 150 conducerea scurta a uleiului.

Calitati deosebite:

- timpi scurti de basculare (inclinare)

- masa redusa

- comportare de alimentare buna in zona pozitiei

zero

- volum de montaj mic

- al doilea cap al arborelui, permite montarea de

pom pe sup Ii mentare

- corespunde bine si la actionarea reversata a momentelor mari de inertie a masei.

53


Pompa cu pistoane axiale tip A4V.

Fig. 18

Schema

_~._-+*_. __ *.L-.=- . === ..... ~==-. ~== __ . -+A

{-~ X, x2

2Ls

Racorduri:

A, B conducte de lucru

G racord pres. circu ite auxiliare

L 1 scurgeri, resp. umplerea uleiului

L2 scurgeri, resp. evacuarea uleiului

MA loc de masu ra re cond ucta A (de I ucru )

MS loc de masurare conducta B (de lucru)

R dezaerare

S teave aspiratie pt. lichidul alimentat

Xl, X2 racorduri pt. presiuni de reglaj

Yl . Y2 racorduri pt. telecomenzi

(ex. emitator manual pentru comenzi)

54

Pompa cu pistoane axiale si debit variabil si disc inclinat 1 (fig. 18) este 0 unitate primara gata de a fi montara. inclusiv pompa auxiliara 2 pentru alimentare si uleiul de comanda, mecanismuf de reglaj 3, supape corn binate de al imentare si de lim itare a presiunii ca si supapa de limitare a presiunii la alirnentare.

Una din deosebirile fata de tipurile descrise pina acuma, este montarea inclinata a pistoanelar 7. Odata cu cresterea numarului de rotatii, are un puternie efeet de el iminare a sarcinilor dispozitivului de retragere a pistoanelor.

In afara de aceasta, avem 0 suprafata de camanda sferica 8 (avantaj: autocentrare).

Acesta pompa cu debit variabil a fast conceputa pentru circuite inchise si este alirnentata, adica lichidul care revine de la consumator este readus la pornpa cu presiune de alimentare. Pierderile din scurgeri sint inlocuite de pompa auxiliara.

Pompa auxiliara 2 serveste pentru alimentare si comenzi.

Pentru asigurarea presiunii maxime de alimentare, exista 0 supapa de limitare a presiunii de alimentare 4.

Doua supape de limitare a presiunii 5 incorporate, asigura fiecare presiunea din partea de inalta presiune si cruta unitatea de suprasarcini.

Obturatoarele 6 servesc la stabilirea timpului de reglaj.


, Pompe/motoare hidraulice cu pistoane axiale, disc inclinat, cu debit constant si variabil.

Principiul discului inclinat cu volume refulate constante (fig 19).

In carcass fi xa 1 se monteaza: arborele de antrenare 2, discul 3, cilindrul 4 cu pistonul 5 si tijele sferice 6 ca si placa de comanda 7.

Discul este asezat vertical fata de arborele de antrenare. Cilindrul, cu sapte pistoane si tijele sferice, este inclinat cu 250 fata de axul arborelui. Discul este in legatura cu cilindri prin tijele pistoanelor. Cilindrul este montat pe cepul central 8.

Cind pornpa funetioneaza, la rotirea arborelui se antreneaza cilindrul 4 prin tijele sferice 6 si pistoanele 5. Intrucit pistoanele sint legate de disc prin tijele sferiee, tamburul cilindrilor va face, la fieeare rotire a arborelui de antrenare, cite 0 cursa de piston.

Plaea de comanda are doua deschideri in forma de rinichi, pentru aduetiunea (albastru) si evacuarea (rosu) a liehidului de presiune.

Pentru a conduce, fara a-I forta, tamburul eilindrilor pe suprafata de comanda a plaeii de comanda, ea are forma sferica.

Functionarea sincrona a pistoanelor si partea de cursa se realizeaza, fara cardan, prin tijele pistoanelor, momentu I de antrenare (frecare, forta maselor) fiind transmis si pistoanele, pe linga cilindri, vor ramine eliberate de momentul de rotire.

55

Pompe si motoare hldraulice

tip A2F

Fig.19

Fortele transversale ale tamburului cilindrilor vor fi preluate de cepu I central.

Principul arborelui inclinat cu volume refulate variabile (fig.20).

La versiunea cu debit variabi I montarea tamburu lu i cilindrilor 4, cu pistoanele 5, placa de comanda 7, ca si partea aferenta de carcasa 9, este mobila.

Unghiul fata de axul arborelui poate fi modificat intre ± 250.

In functie de acest ungh ide incl inare, pistoanele efectueaza in cilindru 0 anurnlta cursa. Cursa si deci volumele refulate cresc odata cu unghiul de incl inare. Natural, si la principiul arborelui incl inat, modificarea directiei de curgere a debitului se face fara socuri, daca corpul basculant S8 inclina peste pozitia zero, si se mentine directia de rotire. Daca unghiul de inclinare este zero, atunci si volumele refulate vor fi zero.

In sectiune este reprezentata 0 unitete cu pistoane axiale tip A2V.

Fig. 20

56


Caracteristicile constructive ale unei unitati cu pistoane axiale tip A2; principiul arborelui inclinat.

7 pistoane /tije sferiee

suprafete de eamanda sferice si asezarea simpla in lagare a cilindrului

asezarea rigida in lagare a arborelu i

zona de inclinare (basculare) ± 250 aductiunea uleiului la meeanismul de reglare prin raeord rotativ.

Calitati deosebite

- aspiratie buna si la turatii mari

- pornire buna cind funtianeaza ca motor

- constructia deschisa este posi b i la

- posibilitati bune de aspiratie ulterioara.

Felul de functionare al unitatilor cu pistoane axiale, asa cum s-a aratat in unele capitols, a fost descrisa intotdeauna ca functionind in regim de pompa.

La functionarea in regim de motor, felul de lucru este invers. Lichidul este adus la unitatea cu pistoane axiale. Prin presiunea de lucru si cilindree, rezulta transformarea in moment de rotire mecanic. Presiunea rezulta din rezistenta matorului (rezistenta de scarcina) .

Aceasta rezistenta a matorului corespunde cu momentu I de roti re necesar la arbarele de angrenare. Numarul de rotatii de angrenare se ghideaza dupa preluata pe unitatea de timp (normal I/min) si corespunde cu debitul pompei.

Fig. 21

Motor cu debit variabil tip A6V, principiul arborelui inclinat.

Acest motor a fost conceput in special pentru actionari hidraulice cu reglaje secundare.

Montat direct pe unitate este un mecanism camplet de reglare cu zona maxima de inclinare de la 70 la 250.

In locul placii de comanda, reprezentata in fig. 20 se monteaza lentila de camanda 1. Forma ei este facuta in asa fel, ca poate fi miscata pe 0 cale de alunecare circulara.

Reglajul se face cu ajutorul unui piston de poz itionare peste cepul 3 care se angreneaza in partea din spate a lentilei de comanda.

Comanda pistonului de pozitianare 2 se face cu ajutorul pistonului de comanda 4, care, in functie de colutia de camanda aleasa, va fi actionat de presiune sau de magneti. 0 pompa suplimentara pentru uleiul de comanda nu este necesara, de oarece de fiecare data, presiunea maxima va fi luate de la racordul A sau B (nu se vad in figura), ca ulei de reglaj.

Pentru garantarea functionarii ireprasabi Ie a reglajului, presiunea inalta, si odata cu ea si presiunea uleiului de reglaj, trebue sa aibe eel putin 15 bar.

Motor cu debit variabil A6V cu reglaj hidraulic in functie de presiunea de comanda (fig. 21).

5 Surub pentru fixarea inceputului reqlerii

6 Surub de reglaj pentru limitarea unqhiului

de inclinare

57


Dispozitive de reglaj.

In legatu ra cu pompele/ motoarele h idrau I ice cu pistoane axiale si debit variabil trebue sa fie amintite si dispozitivele de reglaj.

Tabelul in continuare, permite 0 privire de ansamblu in multitudinea reglajelor si a dispozitivelor de reglaj.

LD Regulator de putere, comandat direct,

Schema

Diagrama

p

~~!

\ II

L 11 __

U

LDD Regulator de putere, comandat direct, cu decuplarea presiunii

Schema

Diagrama

II

~ I, __

U

LV

Regulator de putere, pilotat

Schema

Diagrama

58

LVD

Regulator de putere, pilotat, cu decuplarea presiunii

Schema

Diagrama

Schema

Regulator de presiune, montat direct

Diagrama

DRA

~n'

-

L

n

DRH

Regulator hidraulic de presiune, telecomandat

Schema

Diagrama

pb-----

..... ----

..

a

DR E Regulator electric de presiune, telecomandat

Schema

Diagrama


DR L Regulator de presiune cu descarcare

Schema

Diagrama

PR (~

a

DRZ Regulator de presiune

cu doua puncte de cuplare

Schema

Diagrama

__ ~ __ .i . __ ~

DRM Regulator de presiune

pentru motoare cu debit variabil

Schema

Diagrama

MA

Reglaj manual

Schema

Diagrama

FO

Regulator de debit Schema

Diagrama

·:Jj~1

I I

I

s.,

amo~

Diagrama

II

Diagrama

HDL Reglaj hidraulic, in functie de presiune, cu limitator de putere

HM

Reglaj h idrau I ie,

in functie de cantitate

Diagrama

A

-D D .D

Schema

HD

Reglaj hidraul ic.

in functie de presiune

Schema

Schema

59


HDS Reglaj hidraulic, in functie de presiune, cu servosupapa electro-hidraulica

Schema

-----1

I I I

Diagrama

~ -acq=r

HSR Reglaj hidraulic, in functie de presiune, cu servosupapa eletro-hidraulica

si revenire electrica

Schema

---I

I

.. fi"i"ifif"T>-~ i

___ J

Diagrama

HDM Reglaj hidraulic, in functie de presiune ( regu later Maori ng)

Schema

Diagrarna

r?b.

-0 e .0

m

Doua din aceste dispozitive de reglaj, montate pc 0 unitate cu pistoaneaxiale, vor fi descrise mai arnnuntit_

60


Regulator de putere, comandat direct (LD) (fig. 22)

Fig. 22

r-'-'-'

I

I·

.. I \/ I I

Simbol

Regulatorul de putere, comandat direct, este flansat in partea din spate a unitatii cu pistoane axiale. Este format dintr-un set de arcuri 2, in contra caruia lucreaza pistonul 3 actionat hidraulic.

Setul de arcuri apasa discul inclinat 4 in directia debitului mai mare.

Regulatorul de putere impiedica, la turatie constanta, depasirea puterii de antrenare preconizate, prin reducerea debitului, cind creste presiunea de lucru, asa ca produsul debit si presiune, ramin constante.

Reglajul hidraulic in functie de presiune (HD)

Permite reglarea cilindreei unitatii in pistoanele axiaIe, proportional cu presiunea de comanda.

Dispozitivul de reglaj este compus, in principal dintrun piston de pilotare 1, bucsa de cornanda 2, arc de masurare 3 si maneta de revenire 4, ca si dispozitivul 5 pentru i ndexarea pozitiei zero (fig. 23).

Pistonul de reglaj 6 este legat printr-o tija de discul inclinat 7 al pompei. Pistonul de pilotare Jucreaza in bucsa de comanda si actioneaza contra unui arc de masurare. Arcul de masurare este piesa de legatura la maneta de revenire, articu lat pe discul inclinat.

Suprafata de inclinare 8 a pistonului de reglaj este permanent sub actiunea presiunii de reglaj. Actionarea pe suprafata pistonului 9 se comanda prin pistonu I de pi lotare.

Daca actianeaza 0 presiune de camanda pe partea inelara din dreapta a pistonu lui de pilotare, acesta va fi apasat pe forta arcu lu i de masurare, spre sti nga, realzind legatura dintre suprafata pistonulu i de reglaj si suprafata inelara.

Pistonul de reglaj se deplaseaza spre dreapta, pina cind forta arcului de masurare corespunde cu forta hidraulica la pistonul de pilotare si il readuce in pozitia sa zero.

Daca presiunea de comanda actioneaza pe partea stinga a pistonului de pilotare, atunci acesta va fi aoasat contra arcului de masurare si suprafata pistonului de pilatare va fi legata cu evacuarea. Atunci pistonul de reglaj se va deplasa spre stinga pina cind forta hidraulica se va echilibra pe pistonul de pilotare si forta arcului de masurare, iar pistonul de pilotare se va gasi din nou in pozitia zero a sa.

Directia debitului pompei se inverseaza fat a de procesul descris mai inainte.

Pentru a comanda 0 pompa speciala pentru presiunea de comanda se cere 60 bar.

61


Fig. 23

Motoare cu roti dinate

Date importante

ale unitatilor cu pistoane axiale:

Presiunea de lucru: continua 320 bar max ima 400 bar

Volume refulate: resp.

volume absorbite

Moment rotire geometric:

tip A 1 pina la 250 ern" Irot tip A2 pina la 915cm3/rot tip E/C pina la 2000 ern" Irot

la p ~ 1 bar

tip A 1 pina la 4,05 Nrn tip A2 pina la 14,54 Nm tip E/C pina la 31,832 Nm

Motoare Ie cu roti di ntate ti p G, corespu nd construetiv eu pompele cu roti dintate si dantura exterioara, deja descrise, insa felul lor Ie lucru este invers.

Prin presiunea de lucru si suprafata activa a dintilor se produce un moment de rotire.

Date importante:

volume absorbite: pina la 100 ern" Irot

presiu nea de I uc ru: pi na la 250 ba r

moment de rotire: pina la 18 Nm

62


Motoare hidraulice lente cu debit constant.

In fotografie sint reprezentate urmatoarele tipuri: stinga sus: motor cu pistoane radiale tip RH 800; se poate cupla la 1/2 din volumele absorbite

Motoarele hidraulice lente cu debit constant, sint, in functie de tip, cu pistoane axiale sau radiale, adica pistoanele sint montate axial sau radial.

dreapta sus: motor avind montata frina cu bacuri interiaore resp. discuri

La tipurile de baza, motorul S8 monteaza pe arborele sau, care ramine fix, in timp ce transmiterea fortei se face prin carcasa rotitoare. Aceasta varianta se foloseste mai mult pentru actionarea deplasarilor, la tamburi, malaxoare, etc.

jos: motor tip S cu arbore rotativ

Simbol

Natural, exista si tipuri cu carcasa fixa si arbore rotitor.

8

Ideea de baza a proiectarii acestui tip de motor este aceea de a avea un transformator de energie, care sa poata sa fie utilizat direct de ex. pentru actionarea rotilor unui vehicol sau a unui tam bur de cablu.

"l

A Ie

63


Fig. 24

Mo tor cu pistoane ax iale tip CH 800 (fi g. 24)

Simbol

B

I n principal motorul este format din: un arbore fix 1, doua discuri curbe 2 montate pe ambele capete ale arborelu i si grupul rotor / pistoane 3 (fig. 24).

Rotorul amplasat intre cele doua discuri, avind 5, 8 sau 9 orificii (in functie de tipul motorului) in care se monteaza cite doua combinatii de pistoane/bile 4, asezate opus in cite un alezaj, este legat de carcasa exteriora 6 cu ajutorul u nui arc de ajustare 5.

Rotorul 3 si carcasa 6, se pot roti in jurul arborelui 1 montat fix. Miscarea aceasta rezulta din actionarea alternata prin presiune a spatiilor cilindrilor 7.

Cursa, in sens contrar, a combinatiei piston/bila se transforma intr-o miscare de rotatie, de oarece acestea de prijina pe caile curbe. Aductiunea (rosu) si evacuarea (albastru) a uleiului se face prin arbo-

rele fix al motorului. s

Comanda se face prin orificiile corespunzatoare radiale 8 (comanda cu piston - sertar - rotativ).

Motoru I este reversib iI ch iar si in ti mpu I fu ntionari i prin inversarea aductiunii si a evacuarii uleiului.

64

Momentul de rotire este proportional cu cauderea presiunei dintre intrarea si esirea din motor. Numarul de rotatii este proportional cu debitul de tranzit.

Fig. 25

Motor cu pistoane radiale tip RH 800 cu posibilitetea de cup/are /a 1/2 din volume/e absorbite (fig. 25)

Simbol

'I

A ID

Acest motor hidraulic lent, are combinatia de piston /bile grupate radial.

Motorul este format dintr-o carcasa cu flansa 1, pentru preluarea puterii, discurile curbe radiale, integrate in carcasa 2 si flansa de fixare 3 cu arbore 4, in care sint montate de doua ori cite sase combinatii de pistoane/bile ca si unitatea de cuplare 6.

Aductiunea si evacuarea uleiului se face prin arboreIe fix. Actionind pistoanele cu ajutorul presiunii. ele vor fi apasate, cu bi lele pe cai Ie grupate in exterior si pun carcasa in miscare de rotire.


Cele douasprezece pistoane sint grupate in doua rinduri de cite sase pistoane. Daca suprafata inelara este actionata de presiune (galben) ca urrnare a unui sernnal exterior la unitatea de cuplare 6, aeeasta va fi impinsa catre stinga contra arcului 7.

Prin aeeasta, pistonul 8 inchide aductiunea lichidului la rindul de pistoane din dreapta (pozitia hasuratal si elibereaza pistoanele de sarcina, prin racordul de drenaj (violet).

Ramine in lueru sirul sting de pistoane. Prin aceasta numarul de rotatii se dubleaza la aceiasi presiune va fi disponibila numai jumatatea momentului de rotire.

Motorul hidraulic este reversibil, prin inversarea aductiunii si a evacuarii uleiului.

"Roata libera" se realizeaza prin eliberarea de presiune a racordurilor de presiune si de retur iar in careasa va fi 0 presiune de numai 0,5 bar. Legaturile dintre combinatiile de pistoane/bile sint concomitent suspendate.

Date importante:

Motor cu pistoane axiale / radiale

volumele absorbite geometriee 58 - 1000 ern? /rot

presiunea de lucru pina la 320 bar

moment de rotire pina la 4380 Nm

volumele absorbite geometriee 817/408,5 ern" /rot

presiunea de lucru pina la 350 bar

moment de rotire pina la 4150 Nm

65

Notite

66

Program

Cilindri hidraulici (motor liniar)

Cilindru

tip CD 210 I

.......................

Cilindru tip CD 70

Cilindru cu tirant

Lagar ar ticulat la fundul cilindrului

Flansa dreptunghiulara la capul cilindrului Flansa patrata la capul cilindrului

Flansa dreptunghiulala la fundul cilindrului Flansa patrata la fundul cilindrului

Cep basculant central

Fixare cu picior si arc de ajustare Fixare cu picior si inel "0"

pentru etansarea racordari i cu placa

Orificii de fixare filetate la capul

si fundul cilindrului

Tiranti mai lungi la capul cil indrului Tiranti mai lungi la fundul cilindrului Furca la fundul cilindrului

max 210 bar (]) piston

40 - 200 mm

max 105 bar

( dependent de (]) piston)

(]) piston

25 - 200 mm

Tip cu filet al ambele capete ale cilindrului Tip sudat la fundul eil indrului

si filetat la eapul cilindrului

Ci I indru tip CD 250

Cilindru tip CD 350

Ochet articulat la fundul cilindrului Oehet articulat cu lager sferie

la fundul eil indrului

Prindere eu flansa la eapaeul eilindrului Prindere cu flansa la fundul cillndrului Cep la mijlocul cilindrului

Fixare eu picior

Pina la 350 bar (]) piston

63 - 320 mm

Pina la 250 bar o piston

40 - 320 mm

Cilindri speciali

Mecan ism bascu lare

67

68


Sarcini si feluri.

Cilindru diferential si cilindru sincron cu diferite modalitati de prindere.

Cilindri hidraulici au sarcina de a efeetua miseari translatorii -reetilinii si concomitent sa transmita forte.

Forta maxima a unui ellindru depinde de suprafata activa 5i de presiunea de lucru maxim admisibila:

F = p . A

Este constants de la inceputul SI pina la sfirsitul cursei. Viteza depinde de cantitatea de ulei ad usa pe unitatea de timp si de suprafata. In funetie de tipul eonstruetiv un ell indru poate produce forte de impingere si forte de tractiu ne.

Privire de ansamblu asupra eelor mal des utilizate tipuri de cilindri:

Cilindru cu sirnplu efect

Acesti cilindri pot ceda forta nurnai intr-o singura direetie.

Cilindri cu pistoane imersate sau plungere.

Schita

Prin actiunea presiunii de suprafata pistonului, prin racordu I A pistonu I iese (- ).

Pentru a fi readus (reyenire. intrare) este neeesara o forta externa (¢=) ..

Cilindru cu arc de revenire.

Sehita

Si aici esirea se face hidraulic iar revenirea pistonului S8 realizeaza eu ajutorul unui arc.

Cilindru cu dublu efect.

Cil indrul cu dublu efeet poate transmite forta in ambele directii.

Cilindru cu tija pistonului pe 0 singura parte. (Cilindru diferential)

Schita

1
I ... ~
I 18 A

Readuei nd I ieh idu I pri n racordu 1 A

Alimentind lichidul prin racordul A, tija pistonului iese si revine cind lichidul este adus pr in racordul B.

Fortele maxime depind de suprafete!e active

eSlre - suprafata eilindrului

revenire - suprafata inelara

si de presiunea maxim admisibila. Adiea sint mal mari la esire la revenire.

69


Spati i Ie care trebuesc u mp lute de fiecare data si nt egale in lungime datorita cursei si se deosebesc prin suprafetele diferite.

Prin aceasta vitezele de miscare se comporta invers cu suprafetele.

Aceasta inseamna:

esire inceata revenire mai rapida

Cilindri cu tija de piston in ambele capete (Cilindri sincron)

Schita

1
I J
I J
A la Datorita tijei care iese la ambele capete, suprafetele active si nt ega Ie in cele doua d i recti i

Asa ca pentru forte si viteze vor rezulta valori egale in ambele directii.

Cilindri telescopici.

Este vorba de un tip special de cilindri cu pistoane, irnpinse unul in celalalt, ca un telescop.

Schite

Cu simplu efect

Cu dublu efect

Utilizarea acestui fel de cilindri permite ca la un volum mic de montaj sa se realizeze curse lungi. Inaltimea de montaj este numai cu putin mai mare decit o treapta.

70

Daca pistoanele sint actionate prin racordul A ele ies unul dupa celalalt. Presiunea se ghideaza dupa marimea sarcinei si a suprafetei active.

In consecinta, primul piston care iese, va fi eel mare. Presiu nea necesara va creste cu fiecare treapta de oarece, la sarcina ramasa neschimbata, suprafata activa devine mai mica. Daca debitul este constant va creste si viteza de esire de la 0 treapta la alta.

Ordinea de revenire, datorita unei sarcini externe este inversa, adiea pistonul mai mic reintra primul.

Tipul de cilindru eel mai des folosit este cel cu efect dublu si tija pe 0 singura parte, adica cilindrul diferential.

Dorim sa il analizam mai detailat in executia cilindru de serie.

Se poate face subdivizarea in doua categorii:

1) tipul cu tirant

2) tipul filetat la ambele capete

sau

tipul sudat la fundul cilindrului si filetat la capul cilindrului.

Cilindri hidrauUci (motor liniar)

1) Tipul constructiv cu tirant cilindru tip CD 70

Fotografia reprezinta un cilindru cu tirent fixat GU flansa fa funduf cilindrului.

I n principal cil indrul este format din:

fundul, cilindrului 1, teava cilindrului 2, capul cilindru lu i 3, tirant, piston 4 cu tija 5, bucsa de gh idare 6 si prinderea (aici flansa 7) (fig. 1).

Fundul, teava 5i capul cilindrului sint asamblate si strinse cu 4 tiranti. Etansarea intre latura pistonului 8 si a tijei 9 este preluata de garnitura pistonuluil0.

M iscarea fara "Stick -sl ip " (socu ri ) se rea I izeaza la eea mal mica presiune 51 viteze minime prin tipul ales de garnitura si calitatea suprafetei tevii cilindrului, a tijel ca si a ghidajelor tijel.

Acest lueru s-a luat in considerare in funetie de domeniile de util izare ale acestui cilindru cu tirant, ca de ex la masini unelte.

o marime importanta la cilindri diferentiali este:

Raportul suprafetelor if! = suprafa:a pistonului supraf. inelara a piston.

Suprafata inelara a pistonului= suprafata pistonulu i - suprafata tijei

Fortele maxime de esire si revenire se comporta corespunzator cu acest raport al suprafetelor. I nvers raportului suprafetelor se comporta vitezele de esire si de revenire.

Date importante

presiunea de lucru: max 105 bar

(dependent de 0 pistonu lu i )

diametrul pistonulul: 32 - 200 mm

diametrul tijei: 18 -140 mm

Fig. 1

71


2) Tip filetat la ambele capete sau

sudura la fundul si

filet la capul cilindrului.

Cilindru hidraulic CD 250/ CD 350

ochet cu lagar articulat la fundul cilindrului si ochet cu articulatie sferica la capul cilindrului.

Natural, pe linga acesti cilindri de serie, exista si numerosi cilindri speciali proiectati pentru cazuri de utilizare deosebite. Important pentru toti cilindri, indiferent de tipul constructiv in sine, sint diferitele sisteme de montaj si fixare.

In desenul sectionat este reprezentat tipul cu fundul cilindrului sudat si filet la cap. Acesti cllindrl funtioneaza cu presiuni de lucru pina la 250 bar (seria CD 250) sau pina la 350 bar (seria CD 350), avind robustetea necesara, (fig. 2).

Acestea au efect asupra lungimii cursei in legatura cu diametrul tijei si sarcina.

Normal, cilindrul dezvolta forte de impingere si de tractiune. Pentru acest motiv trebuesc evitate fortele tangentiale si tensiunile.

La productia de serie etansarea pistonulu i este real izata cu 0 manseta "V" 1 .

Ghidajul tijelor cu diametru sub 100 mm este in zona 2 "uscata" iar la celecu diametru peste 100 mm, in zona 3 "u meda".

Date importante: CD 250 CD 350
presiunea de lucru: max 250 bar max 350 bar
diametru piston: 40 la 200 63 la 250
diametru tije: 20 la 140 45 la 180 Fig. 2

72


Feluri de fixare (forme constructive)

1. Articulatie sferica la fundul cilindrului si ochet cu articulatie sferica la tije.

A1

/ / /

Devierea axe; se edmite numei intr-a singura directie (directia de basculare).

2. Articulatia sferica la fundul cilindrului si ochet cu lagar articulat la tija.

Unghi de basculare

ex..

Neexactitatile la paralellsmul celor doua botturi vor fl egalizate suplimentar.

3. Lagar articulat la fundul cilindrului si ochet cu lagar articulat la tija.

A2

/ /

/

I

Devierea axei transversa/la directia de basculare pro. priu zisa.

4. Flansa la capul cilindrului.

t

73


5. Flanse pe fundul cilindrului.

t

Pentru ambele tipuri:

a. pe cit posibil montej vertical

b. in cazul sercinei maxime (trsaere seu impinqere ) suruburi/e de fixare ale flansei sa fie eliberate de sarcina.

6. Cep basculant pe teava cilindrului.

Pentru montajvertical si orizontst oozitie cepu/ui va· riaza: cind cepul este la mijlocul tevii = pozitis optima a centru/ui de greutate.

7. F ixare cu picior.

Mt = p. a

Rezulta un moment de rotire de fa mijtocut axei la suprafata de asezare.

74

Conditia executiei:

rigida a spriiinului: picioarele vor fi Nne fixate pentru efiberarea de sarcina a suruburileor de fixare.

Caz favorabil:

asezarea in lagare articulate a cilindrilor si sarcinei ca si sarcina ghidata.

Flambaj.

Calcularea flambajului se face de obicei dupa "Euler", de oarece tijele pistonului se pot eonsidera, de cele mai multe ori, ca fiind niste bare subtiri.

Sarcina de fambaj

Adica Ie aceasta sarcina, tija flambeaza

Sarcina maxima de lucru

K

F ;=-

S

Sk ;;;;; lungimea libera de flambaj (em)

E modul de elasticitate (kp/crn") 2,1 . 106 la otel

J = moment de inertie (ern")

= d4 • 11 ;;:: 00491 . d"

64 '

pentru seetiu ne ci reu lara

S factor de si gu ranta (cca 2,5 - 3,5)

Care lungime se va utiliza ca lungime libera de flambare Sl se va extrage din cazurile Euler, cu sarcina; vezi tabelul urmator.

In caleul nu 58 ia in considerare, pentru simplificare, rigidizarea prin teava cilindrului. Aeeasta of era pentru cilindri standard, a earor pozitie de montaj este aproape intotdeauna necunoseuta, siguranta neeesara pentru preluarea unor tensiuni de indoire suprapuse.


.. Cazul 1 Cawl2 Cazul3 Cazul4
.S1 (caz de baza I
:s
w
'"
e Un capat liber Ambele capete Un capat articu lat, Ambele capete
'C::;
.. un capat fixat articulate un capat fixat fixate
'"
Vol Gl ..

!!

e Gl N

~ Q. IV c::

5"'21 k

5"'1 k

\", I' 0,7

Lungimea libera de flambaj

5",1 k 2

Sarcina se vaghida cu grija,

altfel pot apare tcnsiuni

Nefavorabil; sint de asteptat tensiuni

75

Cilindri hidraulici (motor lintar)

Amortizarea pozitiei finale.

Incepind cu 0 anumita viteza a cursei, este necesara amortizarea pozitiilor finale. Se intelege prin aceasta frinarea, intirzierea vitezei cursei pina la oprire.

Energia cinetica care rezulta din miscare

E = _!!!.__. v? 2

m masa pusa In m iscare

v = viteza cursei

trebue sa preia izbitura (capul respectiv fundul cilindrului ).

Lucru sau consta numai in munca de modificare formei, exclusiv a domeniului elasticitatii. la care se permite solicitarea materialelor.

De aici se deduce ca la vitezele v > 0,1 rn/sec trebue sa se prevada 0 frinare hidrauliea, deci arnor nzarea pozitiei de la eapatul cursei.

Desenul sectionat arata 0 astfel de amortizare reglabila (fig. 3).

Fundul cilindrului 1, teava ci I indrului 2 si pistonu I 3.

Pistonul eilindrului este prevazut cu 0 bucsa conica de amortizare 4.

Daea pistonul, cu buesa de amortizare, S8 deplaseaza in alezajul fundului cilindrului, atunei sectiunea pentru I ichidul care se evacueaza din spatiul de comprimare 5, devine din ce in ce mai mica pina cind se inchide complet. Acum, lichidul trebue sa se evacueze prin orificul 6 si supapa de strangulare reglabila 7.

La aceasta supapa (drosel) se poate regia efectul de amortizare. 0 sectiune mai mica la supapa de strangulare conditioneaza 0 amortizare mai puternica.

Ca ajutor pentru revenirea din poz itia finala s-a montat supapa de retinere 8. Cu ajutorul ei se ocoleste, la revenire, locul de strangulare.

Schita

Cilindru cu emortizere reg/abita in partea pistonului.

76

Actionarea bascularii

Actionarea bascularii (motor de bascu lare) Sarcini

Motor de basculare tip B cu arbore gaurit.

Schita

Motoarele de basculare tip B , servesc la producerea momentelor de rotire la un unghi limitat de basculare (pivotare ).

Acest motor este format din carcass 1, piston cu dublu efect si cremaliera 2 si un pinion de antrenare 3 ( fig. 1).

Partea din mijloc a pistonului, in forma de cremaliera, este angrenata cu pinionul de antrenare.

Cind 0 parte a pistonului este actionata, el se deplaseaza si antreneaza pinionul.

Momentul de rotire cedat arborelui de actionare este dependent de presiunea de lucru, iar viteza de rotire, de debitul alimentat.

Cursa pistonului, deci unghiul de basculare, se poate limita cu ajutorul unui surub 4 ..

Aceasta actionare realizeaza in intreaga zona de basculare, acelas moment de rotire. Sint si alte tipuri constructive ca: cu pistoane paralele, palete rotative sau de exemplu cu vilbrochen, la care marimea momentului de rotire maxim, depinde de unghiul de basculare.

Date importante:

unghi de basculare: pina la 1800

moment de rotire: pina la 2650 da Nm


Fig. 1

77

Notite

78

Program

Supape de blocare

Supape simple de retinere

Montaj pe placa R acard f letat Racord cu flansa Montaj bloc

Placa intermediara

NG 6 - 150

Pmax ". 315 bar Omax = 15000 I/min

Atentiune:

NG = marimea nominala

Supape de retinere cu deblocare hidraulica

Montaj pe placa Racord filetat Racord cu flansa Montaj bloc

Placa intermediara

NG 6 - 150

Pmax = 315 bar Omax = 6400 I/min

Supape de umplere

Racord cu flansa Montaj pe rezervor Montaj bloc

NG 40 - 350

Pmax = 315 bar Omax = 24 000 I/min

Distribuitoare 2/2 montabi Ie i ncorporat (element logice)

Montaj bloc

NG 16 - 100

Pmax = 420 bar Omax = 13000 11m in

79

80

Supape de blocare

Sarcini.

Supapele de blocare (inchidere, antiretur ) au sarcina, intr-un sistem hidraulic sa opreasca, la alegere, debitul dintr-o directie si sa-i permita eurgerea libera in directia contrara. Se mai numesc si supape de retinere.

Supapele de blocare, sint supape de tip "cu scaun" inchizind deci. fara scurgeri.

Ca element de inchidere se folosesc in mod normal bile sau conuri.

Supape simple de retinere.

Supape de retinere de marimi nominate diferite, montabite direct in conducte.

Simbol

Desenul sectionat arata 0 supapa de retinere sirnpla (ca in fotografie) la care elementul de inchidere este un con 1, apasat de arcul 2 pescaunul3. Pozitia de montaj este indiferenta, de oarece arcul tine elementul de inchidere permanent apasat pe scaun. (fig. 1 )

Daca debitul trece prin supapa in directia virfulu i triunghiului, presiunea ridica supapa de pe scaun si pemite curgerea libera. Din directia contrara. arcul si lichidul apasa supapa pe scaun si inchid legatura.

Presiunea de deschidere depinde de arcul ales, de pretensionarea lui si de suprafata activa a conului. In functie de utilizare presiunea de deschidere normala este intre 0,5 si 3 bar.

Supapele cu 0 presiune joasa de deschidere se folosese de ex. pentru ocolirea unui drosel intr-una din

. directiile de curgere ale debitului, sau pentru simpla inchidere a unuei directii de curgere.

Daca se folosesc ca supape de "By-pass" pentru ocolirea unui filtru de aer. la atingerea unei anumite presiuni dinamice de retentie, sau la imbicsirea filtrului, presiunea de deschidere poate fi de 3 bar.

Supapele de retinere tara arc S8 vor manta intotdeauna in pozitie verticala. Elementul de inchidere se aseaza pe scaun, datorita greutatii sale proprii.

Pentru completare arnintirn ca elementul de inchidere poate fi 0 plaea ventil (asa numita supapa cu disc) sau de exemplu un con gaurit.

Date importante: marimea nominala: debit de tranz it:

6 la 150

pina la 15000 I/min ( la vulei = 6 m/sec )


presiu ne de deschidere: fara arc 0,5, 1,5 sau 3 bar

Daca se grupeaza si 58 racordeaza in mod corespunzator 4 supape de retinere se realiseaza asa numita cuplare unidirectionala.

Se foloseste mai ales in legatura cu supape de reglare a debitului sau de presiune. La un astfel de circuit, la dus (rosu ) si reven ire (vedere}. supapa va perm ite curgerea debitului numai in aceiasi directie.

81

Supape de blocare

Schema de legaturi cu supape de reglare a debitulu i si indicarea directiei de curgere.

Fig. 2

Sectiune in p/aca unidirectionala tip Z4S cu indicarea directiei de curgere.

Fig.3

-=m

1 I

82

Supape de blocare

Supape de retinere cu deblocare hidraulica.

Stinga: supapa de retinere cu deblocare hidraulica si racord filetat

Dreepts: supapa de retinere cu deblocare hidraulica pentru placa intermediers.

Contrar supapelor de retinere simple, cele cu deblocare pot sa fie deschise si spre directia in care inchid.

Acest supape 5e folosesc de exemplu:

.- pentru inchiderea circuitelor de lucru aflate sub presiune;

- pentru asigurare contra caderii a unei sarcini, de ex. spargere de conducta;

~ contra miscarilor lente ale consumatorilor din circuitu I sub presiune.

Tipul fara racord de drenaj.

A3

A7

A2

Desenul sectionat reprezinta supapa tip S V

fara racord de drenej, cu con pentru avans /a admisie

Schema tipului SV

B

1

A L __ X

Circuitul curge liber de la A la B. De la B la A, conul principal 1 si conul de pilotare 2, suplimentar la arcul 3, este mentinut pe scaun, de presiunea din sistem (fig. 4).

Daca presiunea actioneaza la racordul de comanda X, pistonul de comanda 4 se deplaseaza spre dreapta. Concomitent, intii conul de pilotare 2 si apoi conul principal 2 vor fi indepartate de pe seaun. Acum eurent poate treee prin supapa, de la B la A.

Prin eonul de pilotare se elimina atenuat, tensiunea liehidului sub presiune. Aceasta evita socurils la comutare.

Pentru ca supapa sa poata fi eomandata sigur prin pistanul de eomanda, este necesara 0 presiune de camanda minima.

Presiunea de camanda neeesara la racordul X:

A1

PSt = Pl' -- + C A3

presiunea la racardul B:

AK F

P1 = (p._ +-)

AR AR

( Vezi pe pagina urmatoare legenda )

83

Supape de blocare

Al suprafata eonului prine. (ern")

A3 su prafata p istonu lu i de cda (cm2)

C "" valoare suplim. pt. arc si freeare (bar)

AK suprafata piston pe eil (ern")

AR suprafata inelara pe eil (ern")

F sarcina pecilindru (daN)

A2 = suprafata conului (em2)

Schema de lagaturi de mai jos exliea incaodata raporturile din formula presiunii de eamanda (fig. 5).

Fig .. 5

F

In acelas timp mai arata ca racordul A al supapei trebue sa ramina fara presiune daca se deblocheaza hidraulic. Presiunea la racordul A ar aetiona, la pistonul de eomanda, contra presiunii de eamanda.

Tip cu racord de drenaj (pentru scurgeri)

Fig .. 6

A3

A4

AT

A2

84

Desenul sectionat arata supapa tip SL cu racord de drenaj si con de pilotsre.

Simbol

B

y-- -

I

A L __ X

Diferenta fata de supapa SV este racordul de drenaj Y suplimentar. Suprafata inelara a pistonului de comanda este separata de racordul A. Presiunea existenta la racordul A actianeaza numai pe suprafata A4 pistanului de camanda (fig.6).

Presiunea de camanda neeesara la raeard X:

Pl . Al - P2' (Al ... A4) + C

PSt:; A3

Fig. 7

P T

Schema de legatura arata ca fa deb/ocarea hidreulice, racordul A este supus unui inceput de presiune printro supapa de strangulare (drosel) cuplata inaintea lui.

In aeest eaz este absalut necesara a supapa de reti nere deblocab i la eu racord exterior de drena],

Supape de blocare

Date importante: marimea nominala: debit:

presiu nea de I ucru:

lOla 150

pina la 6400 I/min pina la 315 bar

Acuma, trecerea de la B1 la Beste deschisa (Iibera). Supapa lucreaza rational cind directia de curgere este dela B la B 1 .

Schema de rnai jos arata sarcina supapei duble de retinere.

Schema simplificata A1

Supapa dubla de retinere

(supapa dubla de retinere, deblocabila}.

Asamblind intr-o carcasa doua supape de retinere 1 si 2 se realizeaza 0 supapa dubla de retinere tip Z2S (fig. 8).

A

B

A B
Detailata
A1 81
,- -l
.
I I
I
.
I I
I
, ,
L. .J
A 8 Arnbele racorduri ale cilindrului sint inchise fara scu rgeri. Ci nd este oprit (in orice poz itie) ci I i ndru I nu poate fi de plasat nici chiar actionat de 0 forta externa.

Adica, aceasta inseamna de ex. ca un cilindru chiar daca este oprit, cu sarcina, timp mai indelungat nu va incepe sa cedeze.

Pentru a garanta inchiderea ireprosabila a celor doua conuri, ambele racorduri ale consumatorilor A si B, trebue sa fie eliberate de sarcina, prin legarea lor la retur.

In mod normal, 0 supapa dubla de retinere se monteaza ca 0 placa intre distribuitor si placa de racordare.

Supapele cu marimi nominale mai mari sint fabricate cu can de avans al deschidere.

Cind debitul curge liber de la Ala A1 respectiv de la B la B 1, directia inversa de curgere de la Alia A si B1 la Beste inchisa. Daca curentul trece prin supapa, de ex. de la A la A L atu nci pistonu I de comanda 3 va fi deplasat spre dreapta si impinge conul supapei de retinere de pe scaun.

Fig.8

A 8

85

Supape de blocare

Date importante: marimea nominala: debit de tranzit:

6 la 25

pina la 3001/min


presiunea de deschidere: 0,5 bar (MN. 6,10) 1,0 bar (MN. 16,25)

Supape de umplere.

_- - -~-

Sup ape de ump/ere cu deb/ocare hidrau/ica tip SF, marimea nomina/a 40 /a 80.

Supapele de umplere sint supape de retinere cu deblocare hidraulica de marimi mari.

Se folosesc in special pentru preumplerea spatiilor cilindrice mari si inchidereacircuitului principal aflat sub presiune, de exemplu, la fabricarea preselor.

Pentru 0 mai buna intelegere functionarea lor va fi expl icata pe baza desenu lu i sectionat. legat de exemplui de utilizare dat (fig. 9 - 10).

Conul de pilotare 1 si conul principal 2 sint tinute pe scaun de arcul 3. Arcul 4 apasa pistonul de comanda in pozitia sa de pornire.

Racordul A este legat de un rezervor de lichid montat peste cilindru. Pe supapele con ice aetioneaza coloana de ulei aflata de asupra lor. Daea pistonul cilindrului coboara (fie prin greutatea proprie cind se elibereaza de sarcina suprafata inelara AR, fie printrun cilindru de cursa rapida). atunei S8 va forma 0 depresiune in spatiul aflat peste suprafata cilindrului AK. Actioneaza, referitor la supapa de umplere si la raeordul B, adica in partea posterioara a conulu i de inchidere.

86

La pornire cilindrul aspira lichidul din recipient (aspiratie u lterioara). Prin aceasta se deschide legatura cu rezervorul.

. Fig.9

x-- -, A

Fig. 10

A ....

VB

Supape de blocare

Cu putin inainte de sfirsitul cursei in gol, cilindrul va fi frinat la viteza dorita. Pompa alimenteaza acum lichid in alezajul cilindrului. Presiunea care se formeaza (presiu nea de lucru) acti oneaza pri n racordu 1 B al supapei de umplere, asupra partii din spate a conului supapei inchizind astfel circuitul de lucru catre rezervor.

Dupa cursa de lucru, pistonul trebue sa revina. Comutind elementul de comanda se actioneaza cu presiune de ex. suprafata inelara AR (sau cilindrul de cursa rapida) si prin racordul de comanda X a supapei de umplere, pistonul sau de comanda 5. Deschide intii conul de pilotare 1 si in final conul principal 2. Peste suprafata AK lichidul poate fi refulat i napoi in reci pient.

In functie de felul de utilizare, supapele se livreaza cu sau fara con de pilotare.

Distribuitor incorporabil 2/2 (element loqice)

Distribuitoare incorporabile 2/2, cu marimi nominale diferite.

Schita

XI 1

8

Fig. 11

Distri bu itoarele incorporabi la 2/2, denu mite adesea "elemente loqice ", sint formate dintr-un set de montaj si un capac 1, cu orificii de eomanda. Setul de montaj este format dintr -o bucsa 2, cu suprafata de asezare, respectiv partea de inchidere 3 (denumit in cele ce u rmeaza "supapa can ica"). care de ob icei este asezata presat pe scau n, de un arc (fig. 11 ).

Curentul poate trece prin supapa de la racordul A (jos) catre racordul B (lateral) sau invers de la B la A. Conform comenz i I or date, su papa este desch isa sau inchisa Intr -o directie oarecare, adic a pozitia de comutare depinde numai de raportul de presiune la aceste elemente.

Deci distribu itorul acesta 2/2 lucreaza nurnai in functie de presiune.

Supapa conica are treptele in asa fel, ca are la dispoz ltie, pentru functionare, trei suprafete irnportante.

In legatura cu desenul sectionat se vor explica legaturile.

Suprafata A 1 (pe scaun) S8 considera 100%. Suprafata inelara A2, resultata din impartirea pe trepte este, in functie de tip 7% sau 50% din suprafata A 1.

87

Supape de blocare

In consecinta raportul dintre suprafetele A 1 : A2 este sau 14,3 : 1 sau 2 : 1.

Atunei suprafata A3 este A 1 + A2, putind fi 107% sau 150% din suprafata A 1 .

Referita la 0 marime nominala suprafata A3 ramine, din pinet de vedere al suprafetei. intotdeauna egala. Prin modificarea supratetei inelare se sehimba, natural, si suprafata A 1, considerata intotdeauna 100%.

Daca pe suprafata A3 nu actioneaza presiunea (racordul de camanda X, fara presiune) atunci supapa deschide in ambele directii de tranzit, daca presiunea pe su prafetele A 1 sa A2 este ma i mare decit forta arcului.

Daca presiunea de comanda actioneaza pe suprafata A3, atunci apasa in plus la farta arculu i suprafata conica, pe scaun. Deschiderea se poate face prin eliberarea de sarcina suprafetei A3, sau printr-o presiunea corespunzatar de mare la racordul A respectiv B.

Comandarea, adica influentarea raportului de forte la supapa canica se face foarte variat, in functie de tipurile de fabricatie ale capacului si ale orificiilor de camanda din bloc.

Indicatii de exploatare.

- supapa conica S8 livreaza cu sau fara cep de amortizare; eea cu eep de foloseste eel mai mult in legatura cu limitarea cursei;

- daca comandarea distribuitorului 2/2 se face de la racordul B, atunci, in general, nu inehide asa de mult ca in cazu I comenzii de la racordul A. Acest lucru este valabil in special la tipul cu cep de a mort izare;

- supapa este fara scurgeri la racordul B numai la aductiunea S3U evacuarea liehidului de camanda; daca racordul A se foloseste in mod identic, vor apare scurgeri de la A3 la B, la jocul de ajustaj al ghidajului supapei conice.

Se mai pot real iza si alte functiuni, prin utilizarea de elemente suplimentare, ca de ex. limitarea presiunii, strangulare, sau prin eombinarea mai multor elemente, ajungindu-se la posibil itatea de comandarea mai multor cai.

88

Modelul unui distribuitor cu supape incorporate de diferite tip uri.

Notit.e

89

Notite

90

Program

Distribuitoare

Cu scaun Cu sertar

Cornandate Detalii
direct pag.92 I

Electric NG 6,10
Mecanic Pmax =:: 630 bar
Manual Qmax "" 36 I/min Distrib. cu scaun pentru:

ulei mineral emulsie ulei -apa apa

Pilotat

Camandat direct

NG 10 - 82

Pmax := 500 bar Qmax =:: 4000 I/min

Atentiune:

NG := marimea norninala

91

Program

Distribuitoare cu sertar

Camandat direct

Camandat manual

Camandat mecanic

Camandat hidraulic

Camandat pneumatic

Cornandat electric

92

NG 5 - 32


NG 5,6,10


NG 5 - 102


NG 5,6, 10

Pmax ;;;:: 315 bar Omax = 100 11m in

NG 5,6,8, 10 Pmax = 315 bar Omax = 100 l/rnir,

Pilotat

..

Camandat electrahidraulic

NG 6 - 102

Pmax = 350 bar Omax = 7000 11m in

Atentiune:

NG = marimea nom inala

Distribuitoare

Sarcini

Cu ajutorul unul distribuitor se comanda pornirea, oprirea si directia curentului mediului de presiune, deterrninind astfel ca efect final, directia de miscare sau pozitia de oprire a unui consumator (cilindru sau motor hidraulic).

I ndicarea distribuitoarelor S8 face in funetie de numarul de racorduri de lucru (se exclud racordurile de comenzi) si nurnarul de pozitii de euplare.

Un distribuitor cu doua racorduri de consumator si doua pozitii de lucru va avea indicatia 2/2.

Simbol

A

p

Un distribuitor cu 4 racorduri de lucru si trei pozitii de comutare va fi 4/3.

P :; racord de presiune (pompa)

T :; rezervor

A, B raeorduri de consurnatori

Distribuitoare cu scaun

Simbol

A B

P T

Marcarea racordurilor S8 face intotdeauna la pozitia de esire.

In funetie de tipul lor constructiv, distribuitoarele se pot irnparti in doua grupe:

1. Distribuitoare cu scaun

2. Distribuitoare cu sertare (pistoane)

Aeestea pot fi actionate direct sau indirect aceasta depinde in primul rind de marimea fortelor de actionare necesitate, deci de mari mea distribuitorulu i.

1. Distribuitoare cu scaun.

Distribuitoarele cu scaun se deosebesc in special de distribuitoarele cu sertare, prin cal itatea lor de a etansa ermeti c. fara scu rgeri, fapt care nu se poate realiza la distribuitoarele cu sertare, ca urrnare a jocu I ui de ajusta] necesa r i ntre sertar (piston) si careasa.

F 0 togra ria ara ta distribuitoare

CU scsun,

cu actionare electrics si manua/a

93


Fig. 1

Dlstribuitor cu scaun 3/2 actionat direct, electric, tip SE .. Vi cu a bila.

Sirnbol

A

P T

Elernenttul de asezare este 0 bila 1 care este apasata spre stinga in pozitia de esire de un arc 2 pe scaunul 3 (fig 1).

In pozitia de esire, legatura dintre P la A este deschisa, racordul T inch is. Cuplarea distribuitorului S8 face cu forta magnetica sau rnanual. Prin maneta 5, cu surub de ajustare, asezata in adaptorul 4 forta actioneaza pe elementul de asezare. Va f deplasat catre dreapta, contra arcului 2 si apasat pe seaun. Acum, racordul Peste inchis si se desehide legatura A la T.

Tachetul de actionare 6 este etansat in arnbele directii cu mansete. Spatiul dlntre eele doua garnituri a fast legat la eanalul P. Astfel se realizeaza echilibrarea presiunii la tachet, fara a fi nevoe ca la cuplare sa se depaseasca forta presiunii existente inca pe suprafata de asezare.

Aceste distribu itoare pot fi util izate la presiuni de pina la 630 bar.

94

In tirnpul procesului de cuplare, racordurile sint legate intre ele pe scurt tirnp (vezi suprapunerea negativa ).

Un mare numar de tranzite, ca la distribuitaarele eu sertare, nu este posibila la distribuitoarele cu scaun. Acest lueru este in legatura eu particularitatea eonstruetiva al e acestor distri bu itoa reo

Daea este necesara si S8 doreste schimbarea ambelor cuplari, aratate la prima supapa cu bila, trebue sa S8 monteze 0 a doua supapa cu bila (fig. 2).

Fig. 2

TAP

Supapa cu 2 bile, actionata direct, electric tip SE .. C

Simbol

La supapa cu doua bile, pozitia de esire a legaturii A la Teste desch isa si racardu I Tinch is. Areu I si presiunea de lucru apasa bi la pe scaun, in eanalul P. In pozitia de cuplare, bila din dreapte s-a ridicat de pe scaun si bi la sti nga va fi apasata pe seau n.

In conformitate cu ealitaile diferite ale magnetilor, supapele eu magneti de curent alternativ, au 0 maneta elastica, iar supapele cu magneti de curent eontinuu, 0 maneta relativ rigida.


Cu ajutorul unei placi intermediare sub distribuitorul cu scaun 3/2 S8 paste realiza un distribuitor cu scaun 4/2. Felul de lucru va fi explicat prin reprezentarile schematice (fig. 3 si 4).

Pozitia de esire

Fig.3

Partea de sus reprezinta distribuitorul cu scaun 3/2 (1) iar partea de jos este placa intermediara (2).

In pozitia de esire, bila din 1 este pe scaun. Se deseh ide legatu ra de la P la A. De la A pleaca 0 conducta de comanda la pistonul supapei 2. Aceasta suprafata este mai mare decit aeeea a elementului de asezare din dreapta. asa ca va fi apasata catre dreapta pe scaun. Racordul B, existent in plaea intermediara va fi inchis fata de P si legat cu T.

Pozitia de cuplare

Fig.4

Distribuitoare cu sertare (pistoane)

Aetionind distribuitorul eu seaun 3/2, raeordul P se inehide sus. Va rezulta deci legatura A la rezervorul T. Concomitent, pistonul mare din plaea intermediara va fi el iberat de sarcina.

Presiunea P impinge pistonul eu elementul de asezare catre stinga si inchide legatura de la B la T. Acum sint legate P cu B si A cu T.

Date importante: marimi nominale: debit de tranzit: presiunea de lucru:

6 si 10

pina la 36 I/min pina la 630 bar

2_ Distribuitoare cu sertare.

Acest tip de distribuitoare se poate subdiviza in eele cu sertare longitudinale (pistoane) si eele eu sertare rotative. Ca urmare a numeroaselor sale avantagii eel mai des intrebuintat tip este eel cu sertare longitudinal e (pistoane).

Avantagii:

- forma construct iva relativ simpla

- comparativ eu sertaru I rotativ, are randament de

cuplare mai mare

- 0 foarte buna echilibrare a presiunii, deci forte

de actionare reduse (vezi distribuitoare cu scaun) - pierderi rnici

- mare rnultitudine defunctii de cornanda

Fig. 5

TAP B T

Distribuitor cu setter 4/3 tip WMM actionat manual

95


Simbol

A 8

P T

Constructia (fig. 5):

Intr-o carcasa 1, exista canale circulare prelucrate (de obicei, din turnare l, in jurul unui alezaj longitudinal. Alezaju I longitudinal este intrerupt de canalele circulare. Datorita acestui fapt. in carcasa exista muchii de comanda 3. In alezajul longitudinal se afla sertarul 4 (pistonul de comanda).

Daca se deplaseaza sertarul, el va lega sau va separa canalele inelare din carcasa. Canale Ie inelare au intotdeauna legatura cu cite un racord din carcasa. Separarea si racordarea canalelor se face sincron. Felul cum va decurge aceasta, se poate determina cu precizie.

Diferitele functii de comanda, rezulta relativ simplu din forma sertarului. I n mod normal carcasa ramine nesch im batao

In exemplu nostru, in pozitia de pornire, adica fara actionare externe, toate racordurile P, T, A si B sint separate unul fata de celalalt. Daca sertarul se deplaseaza de ex. catre dreapta, se vor stabili legaturile Pia B si Ala T.

Etansarea fiecarui canal inelar fata de celalalt S8 realizeaza prin jocurile ajustajelor dintre sertar Sl carcasa. Comparativ cu distribuitorul cu scaun, etansarea ermetica este imposibila. Efectul de etansare depinde, de aceeea, de dimensiunea interstitiului de etansare si de viscozitatea lichidului. Aceste tipuri de distribuitoare nu corespund de ex. la apa , insa etanseaza satisfacator la ulei.

Pozitii de cuplare.

Diferitele functii de comanda S8 stabilesc prin executia sertarului; ele se reprezinta intr-o schema. Un cimp inseamna 0 pozitie de comutare.

Vom reprezenta cele mai obisnu ite fu ncti ide comanda, cu codificarea in I itere.

Pozitiile de comanda cu sageti paralele sau incrucisate sint asa numitele pozitii de lucru.

96

Scheme
I/I! II == A (8) !XIH-If II =M

I Xlf II ==c II IIr-i1 X I =p

!XII II = D(Y) IXI~(lf II =Q

IXI~ ~If I I =E IXI~ ~IHrI =R

1111t-l1 X I =F It II~IXI T

II II~IXI =G IX I~ lit 11 =u

IXIHIt I I =H IX!Hlf 11 =v

IXI,YII I I =J IXIHlt II ==w

IXIHII I I =L Pozitia de centru la un distribuitor cu trei pozitii se numeste pozitia de mijloc (centrala):

De exemplu taate pozitiile pot fi inchise (E), toate legate intre ele (H) sau a combinatie oarecare a lor.

Care pozitie de mijloc se alege, depinde de instalatie si de comportarea sol icitata.

Suprapunerea comutarilor; pozitii de trecere.

La canalizarea functiunilor de comutare este importanta si schema de legaturi, care rezulta la trecerea de la 0 pozitie de comutare la alta.

Se disting trei feluri de suprapuneri, la comutare.

1. Suprapunerea pozitiva (fig.6}.

Cind se com uta sertarul catre dreapta, S8 inchid irnediat toate legaturile de la P la T inainte ca sa realizeze noua legatura P la A. In timpul procesului de comutare toate legaturile sint separate intre ele, pe un timp scurt.


Fig.6

Carcasa

Sertar

R ezu Ita un vi rf de presiu ne, a caru i mari me depi nde de timpul de comutare si debit.

Un consumator aflat sub sarcina nu poate sa cada sau fara ca presiunea de comanda deviata inaintea supapei sa se mentina.

2. Suprapunerea negativa (fig. 7).

Fig.7

Carcass

Sertar

Aici, la procesul de cuplare, legatura catre consumator (racord A) S8 va deschide inaintea inchiderii legaturii la rezervor. In timpul cuplarii. toate legaturile sint racordate intre ele pe scurt tirnp. Va rezulta o cuplare 'rncale '. La anumite raporturi de sarcini pot rezu Ita m iscari nedorite I a c iii nd ru.

3. Suprapuneri zero (fig. 8).

Suprapu nerea zero este exact intre su prapuneri Ie descrise mai sus.

Cursa X1 = x2. Aceasta inseamna ca in momentul separarii P la T se deschide legatura P la A. Se utiI izeaza mai ales la servosupape, de oarece au cursa relativ mica la sertar, pentru influentarea debitului de lichid

Fig.8

Carcasa

Sertar

Reprezentarea pozitiile de trecere.

I ntrucit pentru alegerea simbolului de tranzit trebue sa fie cunoscuta si pozitia de trecere. asa ca aceasta se va da odata cu reprezentarea grafica detai lata (Schema) .

I ntrucit nu este vorba de 0 pozitie reala de cuplare. patratul se va desena cu 0 linie mai subtire intrerupta.

Simbol

IXiH!f II = c

IXi~ ~if II =D

IX!~ ~!~ ~!~ ~if II - E IXiZiHit ~!f II =M

97


Distribuitoare cu sertar. actionate direct.

Sertarul unui distribuitor actionat direct este miscat. nemijlocit de un semnal, fara ca la cuplare sa se foloseasca 0 forta ajutatoare. Actionarea directa poate fi mecanica, hidraulica, pneumatica sau electrica. Elementul de actionare se monteaza lateral, direct pe carcasa distribuitorului.

Actionarea mecanica.

De la stinga la dreapta sint reprezentete: actionare cu tachet si role tip WMR sctionere eu buton rotativ tip WMD actionare eu maneta tip WMM

Maneta de mlna WMM

98

In desenul sectionat este aratata actionarea sertarului cu ajutorul unei manete 1 (fig.9).

Sertarul este legat fix de mecanismul de actionare 2 si urmeaza miscarile acestuia.

Repozitionarea sertarului 58 face de catre arcurile 3, care, dupa disparitia fortei de aetionare, imping inapoi sertarul in pozitia lui initiala. Daea exista montata 0 indexare, pozitia de cuplare se fixeaza eu ajutorul ei si se modifica numai prin actionare (nu la actiona rea cu tacheti si role).

Actionare hidraulica si pneumatica.

Fotografia reprezinta distribuitoare actionate hidraulie, respectiv pneumatic, marimi nominale 5, 6 sf 10 (de la dreapta).

Simbol:

actionarea hidraulica si pneumatics si centrare eu arc

- -<}- -

-+-


Fig. 10

Desenul sectionat reprezinta un distribuitor cu doua pozitii decuplare (fig. 10).

Sertarul 1 se gaseste in pozitia de cuplare din dreapta. Aceasta s-a realizat prin actionarea sub presiune a eil indrului 2. Pozitia de cuplare este fixata prin indexarea 3.

Sertarul nu este cuplat cu cilindrul de actionare. La doua pozitii de eomutare cu indexare sau fara revenire cu arc (sertar cu impuls) ca si la trei pozitii de comutare nu sint intotdeauna necesari doi cilindri de actionare.

Se monteaza un cilindru de aetionare, atunei eind la doua pozitii de cuplare, revenirea pistonului se face cu arc.

Actionarea electrica.

Actionari magnetice de diferite tipuri.

Acest fel de actionare, conditionat de multitudinea proceselor automatizate este intrebu intat eel mai frecvent. Pentru curse de folosesc magneti care S8 fabrica in patru tipuri de baza:

- magneti de curent continuu cu cuplare in aer denum iti si "magneti uscati "

._ magneti de curent continuu cu ouplare in ulei denu m iti si magneti "urnezi " sau "etansi ", indusul magnetului lucreaza in ulei

- magneti de curent alternativ cu cuplare in aer

- magneti de curent alternativ cu cuplare in ulei

Magnetii de curent continuu au 0 mare fiabilitate si permit cuplarea "moale ". Nu ard, daca de ex. se apreste ca urmare a griparii sertarului. Se recomanda cind frecventa comutarilor este foarte mare.

99


Magnetul de curent alternativ se distinge prin timpul scurt de cuplare. Daca indusul magnetului nu se poate cupla in pozitia sa finala, se va arde un timp oarecare (1 - 1 1/2 ore).

Magnetii cu cuplare in baie de ulei sint de preferat daca instalatia lucreaza in aer liber sau in conditii tropicale umede. I ntrucit indusul functioneaza in ulei, are uzura mica, capatul cursei amortizat si elimina bine caldura.

Magnetii cu cuplare in aer reprezinta cel mai simplu tip constructiv.

Pentru 0 mai buna comparatie, s-a reprezentat, in fig. 11, in stinga un magnet de curent alternativ eu euplare in aer 1, iar in dreapta un magnet de curent continuu cuplabil in aer 2_

Distribuitorul din aeest exemplu are doua pozitii de euplare; sertarul nu este apasat de arc intr-o anumita pozitie. Este vorba de asa numitul sertar cu impulsuri.

Prin excitarea bobinei magnetului, indusul impinge sertarul, printr-un tachet. Aiei, magnetul de curent alternativ 1 este actionat si deplaseaza sertarul in pozitia din dreapta. Camera indusului la magnetii care cupleaza in aer, este etansata prin garniturile din buesele 3 fata de eanalul care duce la rezervor.

Arcurile au sarcina, in acest eaz, sa fixeze bucsa 3.

Fig_ 11

100

Distribuitoare cu se.rtare (pistoane)

Fig. 12

Se reprezinta (fig. 12), in stinga, un magnet de curentcontinuu cucuplare in ulei 4 si in stinga un magnet de curent alternativ cu cuplare in ulei 5. Spatiul indusului este legat de fiecare data de rezervor. Este reprezentat un distribuitor cu 3. pozitii de cuplare.

Arcurile 6 se sprijina de carcasa magnetului si C8ntreaza sertarul, prin bucse si saibe, in pozitia de mijloc.

In ambele sectiuni desenate, magnetii sint prevazuti cu actionari de rezerva 7. Cu ajutorul lor sertarul se poate actiona manual, din exterior. Astfel se poate face cu usurinta si verificarea functiei de cuplare a unui magnet.

Distribuitoarele aratate pina acuma sin denumite distribuitoare cu trei camere.

Canale P, A si B sint separate de pereti in carcasa. Canalul T nu are aceasta separare, insa are legatura catre exterior si etansarea se face abia dupa montarea elementelor de actionare sau a capaculu i.

Distribuitor cu 5 sectiuni.

La tipul cu einei sectiuni (camere) canalul T, in forma de camera, este format din peretele 1, pe ambele parti, in carcass, la fel ca si P, A si B (fig. 13).

Cele doua camere de la capete 2 sint legate intre ele printr-un alezaj (galben). ·Daca se deplaseaza sertarul, atunei de fieeare data liehidul S8 eomprima din camera dela un capat ajungind in·cealalta. Daea se monteaza un jicler (duza) 3. sau 0 strangulare reglabila in acest canal de leqatura, timpul de cuplare poate fi influentat conform cu diametrul jiclerului respectiva locului de strangulare.

Fig. 13

'-._

-. ----~

. '-.~.

l I

I )

-:

----_/

101


Distribuitoare cu sertare: date irnportante.

/ .... "
o
'"
.....
-c
+-'
ro Marimea Pmax
c ....
0 ro Tip nominala (bad NG
Elementul de actionare +-'
.~ .Q
o
« .-
c,
Tachet cu role x WMR 14 315 5
Maneta de rntna x WMM 30 315 6
Maneta de mina x WMM 80 315 10
Maneta de mlna x H-WMM 180 350 16
Maneta de mina x H-WMM 450 350 25
Maneta de mina x H-WMM 1100 350 32
Buton rotativ x WMD 14 315 5
pneumatic x WP 30 315 6
pneumatic, PSt = 4,5 - 12 bar x WP SO 315 10
pneumatic, PSt = 1,5 - 6 bar x WN SO 315 10
hidraulic x WH 30 315 6
hidraulic x WH 80 315 10
hidraulic x H-WH 180 350 16
Magneti de curent continuu sau alternativ x WE 14 250 5
etansi la presiune
Magneti de curent continuu sau alternativ x WE 30 315 6
etansi la presiune
Magneti de curent continuu cu cuplare in aer x WE 55 315 8
Magneti de curent alternativ cu cuplare in aer x WE 55 315 8
Magneti de curent continuu, etansi la presiu ne x WE 80 210 10
Magneti de curent alternativ, etansi la presiu ne x WE SO 210 10
Magneti de curent continuu, cuplare in aer x WE 80 315 10
Magneti de curent alternativ, cuplare in aer x WE 80 315 10
Magneti de curent continuu, etansi la presiune, x WE 30 60 6
protejati contra exploziilor
Magneti de curent continuu, etansi la presiune, x WEH 30 100 6
cu siguranta intrinseca
Magneti de curent continuu, etansi la presiune, x WE 80 210 10
protejati contra exploziilor,
protejati contra exploziilor si apei marii,
protejati exploziilor si intemperiilor
Magneti de curent continuu, cuplare in aer x WE 80 315 10
" si comutator final incorporat 102

Schmitt A. - Hydraulik Trainer (Vol.1)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schmitt A. - Hydraulik Trainer (Vol.1)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ydra Trai

Ing. grad. A. Schmitt

S-ar putea să vă placă și

Schmitt A. - Hydraulik Trainer (Vol.1)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schmitt A. - Hydraulik Trainer (Vol.1)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿ydra Trai

Ing. grad. A. Schmitt

S-ar putea să vă placă și

ydra Trai