Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un cretin fierbinte n credin face trei curenii n fiecare din cele patru posturi mari ale
anului: a) Curenie de praf, mizerie n toata casa; b)Curenie de duhuri rele cuibrite n
cas, prin sfetanie; c) curenie n suflet prin mrturisirea pcatelor pe care le-am mai
fcut de la ultima spovedanie ncoace. Sfetania casei trebuie fcut de patru ori sau cel
puin o data pe an. Sfetania casei este o slujb prin care se cere lui Dumnezeu s fie
alungate puterile potrivnice i s vin binecuvntarea Sa peste casa aceea prin rugciunile
fcute de preot. Ori o rugciune se poate face oricnd, dimineaa, la prnz, seara sau
noaptea.
---In caz de necesitate (rau, frica, ganduri necurate, tulburare, suparare), in
timpul zilei, ce se poate lua?
Daca persoana nu a mancat, poate lua anafura, agheasma mica, iar daca a mancat sa se
unga cu ulei de la Sf. Maslu sau agheasma pe frunte, sa se afume cu tarnoseala
(tarnoseala este o bucatica de panza imbibata in ceara topita luata de la sfintirea unei
biserici), sa aprinda tamaie.
---Daca vreun animal de pe langa casa se imbolnaveste, il putem unge cu
sfintenii, si cu ce anume?
Crestinii pot stropi cu agheasma vitele sau grajdurilor vitelor, cat si in casele in care
locuiesc.
--- Ce se face cu Agheasma de la Sfestanie?
nti trebuie s o strecurm foarte bine dac are n ea resturi de busuioc, deoarece chiar si
o smnt sau o frunzulit de busuioc poate altera un litru-doi de agheasm. n cazul n
care nu o putem strecura bine sau n cazul n care observm c este galben la culoare,
avnd si gust de ceai de busuioc, se recomand s n-o pstrm mai mult de o sptmn
deoarece se va strica.
Timp de 7 zile dup Sfestanie, trebuie s stropim casa si curtea cu agheasm. Este bine s
si gustm n fiecare dimineat din agheasm, dar lum nti anafor si apoi bem agheasm
deoarece este Agheasm Mic. Putem gusta din agheasm si putem stropi casa nu numai 7
zile dup Sfestanie, ci chiar si dup cele 7 zile.
--- Cand se bea Agheasma Mare?
Agheasma Mare se bea de la Boboteaza pana in ziua in care este scris pe calendar
"Odovania praznicului Botezului Domnului", adica data de 14 ianuarie. In restul anului nu
se bea Agheasma Mare decat doar daca, atunci cand ne-am spovedit, nu am primit
dezlegare la Sfanta Impartasanie. Insa chiar si atunci Agheasma Mare ne-o da preotul.
De mentionat ca la stropit putem folosi Agheasma Mare in tot timpul anului.
In primul rand conteaza si sarbatoarea, cat este de mare; daca e vorba de impartasanie
se face o pregatire mai serioasa. Sa nu se impreuneze sotul cu sotia atat in ziua sarbatorii,
cat si in ajunul ei.
---Cand, din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu in zilele de sarbatoare si
duminici, ce putem face in schimb pentru suflet? Ce sa facem cu castigul din acele
zile?
Cel mai bine este sa se evite pe cat este cu putinta de a calca legea sarbatorilor si a zilei
Domnului, adica Sfanta Duminica . Iar, cand nu se poate, castigul din acele zile sa-l folosim
numai pentru milostenii la cei saraci. Daca se poate sa plecam din timpul programului putin
pana la biserica, sa mergem. Daca nu, nu.
---In ajunul Bobotezei se pot spala rufe? Se poate face baie? Dar dupa
Boboteaza? Cate zile tine sarbatoarea Bobotezei?
Nicaieri in sfintele canoane nu se interzice sa spalam rufe sau sa facem baie atat inainte de
Boboteaza, cat si dupa sarbatoarea Bobotezei. Aceasta sarbatoare tine o zi, pe 6 ianuarie.
Agheasma Mare se ia in ziua de Boboteaza si 8 zile dupa aceasta, ultima zi fiind cea in
dreptul careia scrie pe calendar Odovania praznicului Botezului Domnului. Este bine (dar
nu obligatoriu) sa ajunam in ziua de 5 ianuarie (daca nu cade sambata sau duminica ).
---Cate zile se praznuieste sarbatoarea Rusaliilor?
In sarbatoarea Rusaliilor intra: Duminica Rusaliilor si lunea, care este cinstita ca
sarbatoarea Sfintei Treimi. Nu martile si joile pe care le tin babele necredincioase caci
acestea sunt obiceiuri paganesti.
---In ziua de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este bine sa se taie cu
cutitul (paine sau alte alimente)? Dar sa se manance mancaruri de culoare rosie?
Sa se stie ca in aceasta zi se tine post si, cine poate, chiar ajunare (daca nu cade sambata
sau duminica). Iar celelalte, adica sa nu se taie paine sau alimente, nu trebuie tinute,
pentru ca sunt rataciri. La fel si obiceiul babesc de a nu manca mancaruri de culoare rosie.
---Cine trebuie sa pregateasca Pastele? E bine a plati pentru Paste? Cate zile la
rand se ia Pasti ( pasca ) ?
Pastele se pregateste la fel ca aluatul de prescura, de catre persoanele amintite la facerea
prescurilor. Platirea Pastelui este o inventie popeasca. Pastele se ia numai in cele 3 zile ale
sarbatorii Invierii sau chiar toat Sptmna Luminat.
---In noaptea de Pasti se duce cocos la biserica ?
Acesta este un obicei popesc, care poate provoca multa dezordine in biserica in timpul
slujbei, tulburand rugaciunea crestinilor prin cantatul sau.
---In noaptea de Pasti se impart 24 de batiste pentru vami, 1-2 lumanari aprinse
pentru vii si morti ?
7
Deci omul fiind o fiin liber (liber de a face ce vrea: binele sau rul) nseamn c nu
exist "scris", "soart" sau "predestinare" cum i mai spun unii.
Spre exemplu dac Dumnezeu i-ar fi hotrt prin ursitori unei femei s fac 15 avorturi n
viaa sa, nu ar mai avea de ce s o judece i s o osndeasc, deoarece femeia i-ar spune:
"Doamne, de ce s m judeci, c doar Tu mi-ai hotrt s fac cele 15 avorturi!". Sau dac
un om czut n patima beiei (unii i zic n mod greit darul beiei) ar omor pe cineva, la fel
i acesta i-ar spune: "Doamne, nc de la natere Tu mi-ai hotrt prin ursitori beia i
crima. AADAR NU M POI OSNDI!"
Aa cum oamenii nu pot hotr dac s rsar sau nu mine soarele, tot aa nu pot hotr
nici ursitorile drumul pe care va merge n via noul nscut. Altfel i punem la ursitori o
minge i ajunge mare fotbalist, i punem Codul Penal i ajunge procuror, i punem un
bisturiu i ajunge medic, i punem un pistol cu apa i ajunge general, i punem un
engolpion i o cruce, i ajunge mitropolit.
Atenie: n Moldova i n Ardeal nu se pun ursitori. Deci nu punei ursitori la copii, ci puneile n suflet, din fraged pruncie, mrgritarul cel mai de pre: CREDINA CRETIN
ORTODOX.
---La primul nscut din familie, chiar dac este botezat, s nu i se trag clopotul
daca moare, cci vor muri toi ceilali care se vor nate dup el.
Ce moarta se simte lumea de astzi pentru ca nu mai nviaz cu fiecare Liturghie! Clopotul
este un obiect bisericesc nevinovat care anuna evenimentele deosebit de importante din
viaa noastr. El ne anun orele de rugciune, clipa cea mare a nvierii Domnului, sau n
fiecare duminic ne cheam la Sfnta Liturghie. Deci, clopotul nu prevestete moartea
tuturor celorlali care se vor mai nate n neamul celui ce a murit, ci totdeauna cheam
cretinii la rugciune pentru mntuirea sufletului celui ce a murit.
---E bine ca sa botezam la tigani sau la cei care nu merg la biserica ?
E mai bine sa ne ferim a boteza la tigani, zlatari sau alte natii, dar la romani increstinati
care nu merg la biserica se poate boteza
--Taierea motului este o datina sau o taina; daca se face si ce reprezinta ?
Aceasta nu este o taina, ci o datina batraneasca si un prilej de veselie intre neamuri. Nu
are nici o legatura cu credinta.
---In cazul in care a pierdut sarcina, mama trebuie sa respecte toate randuielile
de lauzie?
In acest caz lauza trebuie sa respecte toate datinile lauziei, dar sa spuna preotului ca a
pierdut sarcina, pentru a i se citi o rugaciune speciala.
---Exista in unele locuri obiceiul, dat de unii preoti drept canon, pentru ispasirea
pacatului avortului, anume de a boteza copii, iar la botez sa aprinda atatea
lumanari si sa foloseasca atatea crsme, cate avorturi are. Este bun acest obicei ?
11
A increstina copii este bine si se poate face aceasta milostenie. Aprinderea mai multor
lumanari si folosirea mai multor crasme este un obicei pe care nu-l gasim nicaieri in cartile
sfinte. Este o inventie. Dar, ca la orice pacat, pentru a fi iertati de Dumnezeu in primul
rand trebuie pocainta si hotararea de a nu mai face astfel de pacate.
---ESTE CORECT A SE REPETA BOTEZUL?
Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel care zice "un Domn, o credinta, un botez" (Efeseni
1;5) nu, pentru ca pacatul stramosesc nu se poate repeta si atunci savarsirea unei alte
Taine a Botezului in numele Sfintei Treimi ar fi inutila. Pacatele personale savarsite dupa
Botez se iarta printr-o alta Sfanta Taina, cea a Spovedaniei, care se mai numeste si "al
doilea Botez".
Botezul se poate repeta si este strict necesara repetarea lui daca nu a fost savarsit in
numele Sfintei Treimi. Orice Botez este considerat valabil doar daca a fost savarsit in
numele Sfintei Treimi. In acest caz, daca un credincios apartinand Bisericilor RomanoCatolica, Calvina sau Lutherana, ori altor culte neoprotestante care savarsesc Botezul in
numele Sfintei Treimi, trece la ortodoxie, acestuia i se administreaza doar Taina Mirungerii.
Precum este imposibil ca un om sa primeasca de doua ori preotia, asa este imposibil ca
acelasi om sa fie din nou botezat (acela care a fost corect botezat ).
---ESTE CORECT BOTEZUL PRIN STROPIRE ?
Nu. Pentru cei botezati la varsta maturitatii, se pot folosi vase mari. Exceptional,
oamenilor batrani si bolnavi li se poate face Botezul stand in pat si turnand apa peste ei de
trei ori, ca si cum s-ar afunda in apa, pentru ca Sfantul Apostol Pavel vorbeste despre "baia
nasterii celei de-a doua" (Tit 3;5).
---COPIII MORTI SE BOTEAZA ? DAR CEI LEPADATI SAU AVORTATI ?
Sfintele Taine, acele lucrari sfinte si sfintitoare, se administreaza doar persoanelor vii
pentru ca acestea sa-si poata exprima vointa lor in raport cu lucrarea Tainei. Chiar
daca la botez credinta e marturisita de nasi, vointa copilului nefiind capabila atunci pentru
un asemenea act, botezul nu se poate administra copiilor morti. "S-a hotarat sa nu se dea
Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: <Luati, mancati> (Matei 26;26), dar trupurile
mortilor nu pot lua si nici manca" (canonul 83 al sinodului al VI-lea ecumenic). "Presbiterii
sa nu boteze din nestiinta pe cei care au murit deja..."(canonul 18 al sinodului de la
Cartagina). "Daca copilul moare nebotezat din neglijenta parintilor sai, parintii se inlatura
de la Impartasanie pe trei ani, mancand in acesti trei ani mancare uscata si sa se roage, ca
sa capete milostivire" (canonul 37 al Sfantului Ioan Postitorul). Asa expun canoanele
aceasta problema. Deci parintii unui prunc mort nebotezat trebuie sa marturiseasca in
scaunul Spovedaniei, tinand cont de sfatul preotului duhovnic. Referitor la copiii avortati, in
Moldova exista chiar un obicei de a boteza acesti copii in ziua Sfantului Ioan Botezatorul (7
ianuarie). Este chiar o bataie de joc fata de Taina Sfantului Botez! Aceasta inseamna de
fapt o Taina savarsita fara prezenta primitorului, adica a celui asupra caruia actioneaza
harul celor 7 Sfinte Taine. Un slujitor care face o astfel de slujba nu este decat un fur de
cele sfinte. Daca Biserica ar fi gasit necesara o asa practica, ar fi existat o slujba sau un
ritual care sa faca exceptie de la slujba obisnuita a Botezului. Ori, asa ceva nu exista.
Exista insa o "randuiala" foarte ciudata: stropirea unui mormant cu apa sfintita si rostirea
12
formulei botezului. Insa niciodata botezul unui mormant nu poate fi unul si acelasi cu
botezul unui prunc viu! Iar referitor la pruncii avortati botezul lor e chiar un paradox:
incercarea de a sfinti o crima. Avortul este de fapt ucidere, caci stiinta a dovedit existenta
unei fiinte vii imediat dupa momentul fecundatiei, iar Sfantul Vasile cel Mare a spus:
"Femeile care-si omoara copilul in pantece prin mestesugire se supun canonisirii ucigasilor"
(canonul 2). Deci se cuvine ca atat femeia care a savarsit pacatul, cat si sotul sau sa-si
marturiseasca pacatele, ascultand sfaturile duhovnicului.
---COPIII EPILEPTICI SUNT CEI CARORA NU LI S-AU CITIT LA BOTEZ
RUGACIUNILE DE EXORCIZARE (LEPADARILE) ?
Bineinteles ca nu, deoarece efectul Botezului nu este conditionat de citirea sau
necitirea exorcismelor. Se stie ca un botez savarsit in graba, prin rostirea doar a formulei
botezului, este valabil la fel ca un botez la care s-a oficiat toata slujba. Insa si citirea
exorcismelor isi are rostul ei : inlaturarea celui rau. Din acest motiv recitirea exorcismelor
pentru copilul epileptic mai poate fi ingaduita; repetarea Botezului insa nu. Insa si aceasta
repetare a exorcismelor pune multe semne de intrebare, deoarece impotriva celui rau
avem alte slujbe (exemplu Molitvele Sfantului Vasile cel Mare ).
---DACA SE BOTEAZA MAI MULTI PRUNCI LA ACEEASI SLUJBA A BOTEZULUI,
DOAR PRIMUL ESTE CEL BOTEZAT DEPLIN ?
Categoric nu. Puterea sfintitoare a apei ramane aceeasi pentru toate persoanele care s-ar
cufunda in ea. Ea ramane apa sfintita chiar si dupa savarsirea Botezului, dar pentru ca in
ea s-au cufundat pruncii, nu se consuma, ci se varsa intr-un loc curat, special amenajat
numit umivalnita. Validitatea Botezului mai multor copii in aceeasi apa este atestata si de
practica veche a Bisericii, de a boteza multimi de catehumeni in bazine special amenajate.
Ce s-ar face oare un preot care boteaza, spre exemplu, un orfelinat intreg ?
---BOTEZUL SE FACE CU APA CALDA SAU RECE ?
In toata istoria crestinismului nu este mentionat nici un caz in care s-a folosit apa
calda. Crestinii de azi insa, mai ales pe timpul iernii, dintr-o slabiciune a credintei lor si
necunoasterea lucrarii Botezului, obisnuiesc sa ceara apa calda. Desi grija lor este oarecum
justificata, totusi ea devine exagerata. Nu se cunosc cazuri de copii care sa se fi imbolnavit
in urma Botezului.
---ESTE BINE CA MAMA SI TATAL SA PARTICIPE LA BOTEZUL PROPRIULUI SAU
COPIL?
In toate canoanele Bisericii Ortodoxe nu se gaseste nicaieri interdictie asupra parintilor de
a participa la Botezul propriului prunc. Raspunsul este insa urmatorul, si vom vedea si de
ce: daca botezul se face pana la a 40-a zi de la nastere, mama nu poate intra in biserica;
daca Botezul se face dupa cele 40 de zile de la nastere, mama poate participa la slujba,
insa cu conditia ca mai inainte sa i se fi citit "Rugaciunile care se citesc dupa 40 de zile
femeii care a nascut".
In ceea ce-l priveste pe tat, el nu are nici o restrictie de a nu participa la botezul
propriului copil.
13
In zilele noastre se neglijeaza foarte mult randuiala femeii dupa nastere in cele legate de
biserica. Exista astfel "Randuiala in ziua intai la femeia lauza", apoi in a 8-a zi de la nastere
"Rugaciunile la femeia lauza" si "Rugaciune la insemnarea pruncului", iar in ziua a 40-a
slujba mai sus mentionata. De asemenea dupa randuielile canonice, in conditii normale
pruncul trebuia botezat in ziua a 7-a de la nastere (canonul 37 al Sfantului Ioan
Postitorul), sau mai tarziu (secolul al XI-lea), cel mult in a 40-a zi. Se interzicea depasirea
acestui termen. Acest obicei, ca mama sa nu participe la Botezul pruncului sau s-a pastrat
din aceste vremuri. In vremurile actuale ele insa nu se mai respecta si, cum am aratat mai
sus, mama poate sa participe la slujba dupa ce i s-a oficiat randuiala la 40 de zile, dar si
celelalte randuieli, nu toate deodata, ci fiecare la timpul ei.
---CE ESTE "RANDUIALA IN ZIUA INTAI LA FEMEIA LAUZA"?
Este o sfintire mica si speciala a apei, legata direct de aceasta zi. Cineva din membrii
familiei sau moasa (nu doar moasa, cum se obisnuieste in unele locuri) vine la preot cu
putina apa intr-un vas. Preotul o sfinteste si din ea gusta lauza si se stropeste ea si
pruncul. Se mai obisnuieste ca din aceasta apa sa se toarne in baia (scaldatoarea)
pruncului. La ziua intai se face deci sfintirea apei de catre preot , pe care o poate folosi
lauza in loc de alte sfintenii pentru ea si pentru copil. este o slujb special, care dureaz
foarte putin, 3-4 minute doar.
---CARE ESTE RANDUIALA IN ZIUA A 8-A?
"Rugaciunile la femeia lauza" sunt molitve de curatire pentru mama si celelalte femei care
s-au atins de ea. Cu acest prilej preotul stropeste casa cu apa sfintita si insemneaza pe
prunc la frunte, la gura si la inima, binecuvantandu-l. "Rugaciunea la insemnarea
pruncului" este pentru punerea numelui.
Din nefericire aceasta randuiala nu se pastreaza dect pe alocuri, mama si pruncul
rezumandu-se, in cel mai fericit caz, sa vina la biserica sa i se citeasca aceasta randuiala,
ceea ce este partial bine deoarece nu se stropeste casa cu apa sfintita si mama nu are voie
sa intre in biserica. Pe de alta parte, mama poate fi inca slabita si acest efort ii poate
dauna.
La 8 zile, i se citesc mamei de catre preot rugaciunile speciale. In cartea de slujbe numita
Molitfenic, este scris ca preotul trebuie sa mearga la casa lauzei si sa citeasca aceste
rugaciuni. Nu am vazut nicaieri sa se respecte aceasta randuiala. Majoritatea femeilor care
au nascut fie sar peste aceasta molitfa de 8 zile, fie vin la biserica la 20 de zile dupa
nastere cerand sa li se citeasca "jumatate de molitfa". Cel mai bine este sa respectam ceea
ce se spune in Molitfelnic, adica la 8 zile dupa nastere, sa chemam preotul acasa pentru a
ne citi respectivele rugaciuni.
---CUM SE PROCEDEAZA IN ZIUA A 40-A?
Pruncul e adus la biserica chiar de mama lui, care trebuie sa fie insotita si de nas, prilej cu
care preotul citeste doua rugaciuni pentru curatirea mamei si trei pentru prunc, dupa care
il imbisericeste, dandu-l nasului. Dac copilul nu a fost botezat pn atunci, i se poate
face atunci aceast Sfnt Tain.
14
---CARE
ESTE
ROSTUL
NASULUI
LA BOTEZ ?
Nasul (nasa) isi asuma raspunderea unei bune educatii spirituale pe care o va da copilului.
De aceea persoana care joaca rolul de nas marturiseste credinta in locul pruncului. Se
cuvine deci ca nasul sa fie un crestin ortodox capabil sa asigure o buna educatie crestina
pentru copilul in locul caruia a marturisit credinta. Daca dupa Botez intervin niste relatii
reci si distante intre nasi si familia celui botezat, aceasta e o mare greseala : intre nasi si
fini, atat de cununie, cat si de botez, exista rudenia spirituala de gradul I, intocmai ca intre
parinti si fii si apropierea sufleteasca e mai mult decat necesara.
---ESTE ADEVARAT CA MAMA NU TREBUIE SA IASA DIN CASA PANA IN ZIUA A
40-A DUPA NASTERE ?
Desigur ca nu. Nicaieri in Canoanele Bisericii si nici in istoria ei nu gasim prevederi
referitoare la asa ceva. Problema insa trebuie pusa altfel: dupa nastere femeia este slabita
si se recomanda repaosul si odihna chiar la pat daca e cazul, si nicidecum efortul fizic. De
aceea se mai zice si ca, pana la 40 de zile, femeia care a nascut nu are voie sa faca nici
una din treburile casei. Deci problema se pune mai mult din punct de vedere medical si nu
religios.
---CE TREBUIE SA FACA FEMEIA CARE A NASCUT PRUNCUL MORT ?
Trebuie sa mearga la biserica pentru ca preotul sa-i citesca rugaciunile corespunzatoare, in
pridvorul bisericii, dupa care poate intra in biserica. De asemenea trebuie sa-si
marturiseasca si acest pacat la Spovedanie, deoarece se socoteste a se fi intamplat asa din
cauza pacatelor parintilor.
---ESTE ADEVARAT CA, IN CAZ DE URGENTA, ORICINE POATE BOTEZA ?
Surprinzator, raspunsul este da. Oricine care este la randul sau botezat, deci este
crestin ortodox, poate boteza pruncul muribund. Daca timpul ingaduie este de preferinta ca
cel care boteaza sa fie un crestin cu o viata mai imbunatatita si sa fie barbat. Daca nu,
chiar si parintii copilului il pot boteza. Important e ca cel care boteaza sa rosteasca
formula Botezului : "Se boteaza robul ( roaba ) lui Dumnezeu ... in numele Tatalui si al
Fiului si al Sfantului Duh". Daca nu exista conditii de afundare a pruncului, se poate boteza
si prin stropire in chipul crucii. Iar daca pruncul traieste, printii trebuie s-i spun
preotului ce a facut, si-i face Taina Botezului.
---SE FAC BOTEZURI IN POST ?
Fireste ca da. Cum s-ar putea ca un copil sa moara nebotezat din cauza ca este post ?
Botezul se poate savarsi in orice zi din an. Slujba Botezului nu are nici o legatura cu
postul. Discutabila este insa petrecerea care se obisnuieste a se face in ziua botezului,
aceasta intr-adevar neputandu-se face in post.
--- Ce este crma? Ce se face cu ea?
Crasma este o panza alba pe care nasa o tine pe maini pentru a primi de la preot copilul,
dupa ce este cufundat in cristelnita. Ea simbolizeaza curatia sufletului pruncului celui nou
15
botezat. Nasa infasoara copilul mai intai cu aceasta crasma, dupa ce i se face copilului si
Taina Mirungerii. Copilul va ramane infasurat in aceasta panza pana a doua zi cand i se
face baie.
--- Cat timp sta infasurat in crasma copilul?
Copilul va ramane infasurat in aceasta panza pana a doua zi cand i se face baie.
---LA BOTEZ, NASUL (NASA) TREBUIE SA SE INFASOARE CU CRASMA (PANZA
ALBA) COPILULUI?
Nu, acesta este un obicei babesc si trebuie inlaturat.
---Dup ce s-a nscut copilul, ca s fie ferit de ru pn la botez, s i se pun sub
ptu o mtur i un spun sau s i se lege usturoi la gt.
Dac diavolul ar fugi de mtur i de spun, n-ar mai fi nevoie de post i rugciune, de
biserici i de slujbe religioase. Ne-am lega fiecare cte o mtur i un usturoi de gt, un
spun n buzunar i gata, ar fugi toi dracii, n-am mai avea ispite. Dar nu e aa! Iisus
spunea: "Acest neam de demoni nu iese dect numai cu rugciune i cu post" (Matei
17;21).
---CopiluI cnd se nate este deja cu apte pcate.
De ce apte i nu nou, de ce nou i nu dou, ca n jocul cu portocalele? Noi tim c ne
natem doar cu pcatul lui Adam - NEASCULTAREA - datorit cruia vom i muri trupete.
ntrebat despre copilul nscut orb Iisus a spus: "Nici el n-a pctuit, nici prinii lui, ci s-a
nscut aa ca s se arate prin el slava lui Dumnezeu" (Ioan 9;3).
---Dac moaa nu este curat la botez, copilul trebuie dus la vrjitoare.
Nu poi ti de la natere cum va fi moaa la botez. i apoi, ce s cutm la vrjitoare, cnd
n Vechiul Testament vrjitoarele erau omorte cu pietre: "Pe vrjitori s nu-i lsai s
triasc!" (Exod 22;18) i tot acolo Dumnezeu prin proorocul Isaia ne ceart: "Ce caut
poporul meu la ghicitori, vrjitori, descnttori i s vorbeasc cu morii, nu se cade oare
s alerge la Dumnezeul su?" (Isaia 8;19).
---Femeia gravida nu are voie s intre n Biseric.
Nu este adevrat. Iisus a oprit s intre n Templu (respectiv n Biserica de astzi) pe cel
care este nempcat cu aproapele sau. "Dac i vei aduce darul tu n altar i acolo i vei
aduce aminte c fratele tu are ceva mpotriva ta, Ias darul tu acolo naintea altarului i
mergi nti i mpac-te cu fratele tu i apoi venind, adu darul tu" (Matei 5;23-24). O
femeie gravid nseamn binecuvntarea lui Dumnezeu peste ea i peste familia ei i
tocmai acum are ea mai mare nevoie sa intre n Biseric att pentru ea ct i pentru "darul
lui Dumnezeu" ce-l poarta n pntece. Oare Fecioara Maria dup Buna Vestire nu a mai
mers la rugciune? Ba da!
---Nu este bine s-i cumperi copilului haine nainte de a se nate.
16
---Ce se ia dupa Sfanta Impartasanie: anafora, agheasma mare, mica sau vin?
Dupa Sfanta Impartasanie se ia anafora, iar dupa aceea putin vin ca sa se clateasca gura si
sa se inghita toata Sfanta Impartasanie.
---Ce se ia inainte de Sfanta Impartasanie?
In ziua in care ne impartasim nu trebuie sa mancam si nici sa bem nimic.
---Femeile se pot impartasi in perioada ciclului lunar ?
Femeile, in perioada ciclului lunar nu au voie sa se atinga de nimic sfintit, dar daca se afla
cineva pe patul de moarte, nu se mai tine cont de asta si se poate spovedi si se poate
impartasi.
---Cand preotul te dezleaga pentru Sf. Imprtasanie, iar canoanele te opresc, cum
procedam ?
Cand preotul te dezleaga sa te impartasesti, iar canoanele si constiinta ta te opresc, sa nu
te impartasesti, pentru ca Sf. Apostol Pavel zice: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai
asa sa manance din paine si sa bea din pahar". Aceasta este o problema spinoasa, caci se
intampla de multe ori sa se marturiseasca crestini care fac pacate mari cum ar fi betia,
curvia, mandria, ferirea de a face copii, fumatul etc., la preoti care fac si ei astfel de
18
primim. Traditia bisericeasca si Sfintii Parinti evidentiaza adesea regula aplicata totdeauna
in Biserica Ortodoxa care nu indica nimanui sa vina la impartasire fara pregatirea necesara
din care un loc de frunte il ocupa Taina Spovedaniei, prin care se face curatirea sufletului.
Iata un exemplu in acest sens. Sfantul Ioan Gura de Aur in "Omilia a XVII-a catre Evrei, ne
spune: "Multi se impartasesc cu aceasta jertfa o data pe an, multi de doua, altii mai des si
catre toti acestia se indreapta cuvantul nostru. Dar nu numai catre cei de fata, ci si catre
cei ce sunt in pustietati, caci acestia fac acest lucru o data pe an si, de mai multe ori, la doi
ani. Deci care trebuie laudati ? Nu voi lauda nici pe cei ce se impartasesc o data, nici pe ce
de mai multe ori, ci numai pe cei ce se impartasesc cu constiinta curata si a caror viata
este neprihanita. Pe unii ca acestia totdeauna ii vom lauda, iar cei ce nu sunt curati, sa nu
se apropie de Sfanta Impartasanie fiindca acestia primesc asupra lor judecata si osanda...
Tu te desfatezi la masa duhovniceasca, si apoi iarasi iti intinezi gura cu noroi? Crezi ca
iti ajung patruzeci de zile spre a te curati de pacatele comise timp indelungat si dupa o
saptamana iarasi te intorci la cele de mai inainte?... Spune-mi daca vindecandu-te in
patruzeci de zile de boala indelungata si apoi iarasi inapoindu-te la
mancarurile care au pricinuit boala, nu ai pierdut atata osteneala de mai inainte?"
De la toate acestea si pana la situatia jalnica si impotriva firii la care s-a ajuns in
zilele noastre, ca la Sfanta Liturghie sa nu se impartaseasca nimeni dintre credinciosi,
este o cale lunga. Cat de nefiresc suna cuvintele preotului: "Cu frica de Dumnezeu, cu
credinta si cu dragoste sa va apropiati !" atunci cand sunt rostite in gol, pentru ca nimeni
nu se va mai apropia de Sfanta Impartasanie ci, mai rau, in unele locuri, toti credinciosii
din biserica vor face un pas-doi inainte, facand dezordine, zgomot si inghesuindu-se ! Prin
aceasta se desfiinteaza chiar scopul principal al Sfintei Liturghii: preschimbarea darurilor de
paine si vin in Trupul si Sangele Mantuitorului, apoi impartasirea credinciosilor cu ele. Nu se
poate concepe Sfanta Liturghie fara impartasirea credinciosilor, lucru aratat in practica
Bisericii primare, cand impartasirea duminicala era o regula comuna. Canonul 9 apostolic
spune: "Toti credinciosii care intra in biserica si asculta Scripturile, dar nu raman la slujba
si la Sfanta Impartasanie, aceia trebuie sa se afuriseasca". Iata deci ca Impartasania avea
un caracter obligatoriu, dar observam ca dorinta de impartasire scazuse, deoarece
credinciosii nu puteau fi pregatiti de fiecare data. Asa se face ca Biserica a instituit anafora
pentru a-i tine pe credinciosi in legatura cu Sfantul Altar (a nu se intelege ca anafora ar fi
echivalenta cu Sfanta Impartasanie ).
De-a lungul veacurilor, nu s-au fixat perioade anume in care sa se impartaseasca
credinciosii, ci a fost lasata la libera voie a credinciosilor, in functie de dorinta si pregatirea
lor. Porunca a 4-a bisericeasca spune ca suntem datori sa ne impartasim de 4 ori pe an in
cele 4 posturi, sau macar o data pe an, in postul Sfintelor Pasti. Aceasta nu inseamna ca
impartasirea mai deasa este interzisa, ci porunca arata doar momentele care sunt
obligatorii. Mai trebuie sa mentionam ceea ce ne invata Sfantul Simeon arhiepiscopul
Tesalonicului in secolul al XV-lea, care recomanda dar nu obliga impartasirea deasa,
spunand ca acei care iubesc pe Domnul "sa nu depaseasca 40 de zile" fara a se impartasi.
Aceasta iarasi nu inseamna ca cineva ar fi oprit inainte de acest termen, deoarece in
continuare Sfantul Simeon zice: "de se va putea, credinciosii sa se apropie de
Impartasanie in toate duminicile, si mai ales cei batrani si bolnavi, pentru ca aceasta este
viata si tarie". Asadar credinciosii se pot impartasi nu doar in timpul posturilor, ci in orice
timp, daca simt nevoia si se pregatesc prin Spovedanie. Si nu in ultimul rand trebuie
sa se tina cont de cuvintele Sfantului Apostol Pavel: "Ori de cate ori veti manca aceasta
20
paine si veti bea acest pahar, moartea Domnului vestiti pana ce va veni.
Astfel oricine va manca painea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi
vinovat fata de Trupul si Sangele Domnului. Sa se cerceteze insa omul pe sine si numai asa
sa manance din paine si sa bea din pahar. Caci cel ce mananca si bea cu nevrednicie,
osanda isi mananca si bea, nesocotind trupul Domnului. De aceea multi dintre voi sunt
neputinciosi si bolnavi si multi au murit"(I Corinteni 11;26-30).
Impartasania stim cu totii ca este sfintenia cea mai mare, unirea noastra cu Dumnezeu
care este foc mistuitor, si trebuie sa facem o cat mai buna pregatire si curatenie
sufleteasca si trupeasca caci nu putem primi aceasta Taina oricum. De aceea nu pot spune
tuturor la fel. Cei casatoriti, mai greu se pot pregati. Tineretul cu greutatile lui, cei mai in
varsta cu altfel de greutati. Unii se pot vaita de o neputinta, altii de alta neputinta. E bine,
foarte bine sa se poata impartasi omul cat mai des, dar nu fara pregatire corespunzatoare.
Nu conteaza deasa sau rara impartasire, ci pregatirea cu care o primim. Calugarii si maicile
care stau in manastire si in biserica si tot nu se incumeta sa se impartaseasca mai des. Unii
pot de 4 ori pe an, altii de 8 ori pe an, altii numai o data. A se face diferenta intre
Spovedanie care poate fi fara Impartasanie, in timp ce invers nu poate fi (Impartasanie
fara Spovedanie).
---CAND SE CUVINE SA SE IMPARTASEASCA CREDINCIOSII ?
In primul rand trebuie amintit ca nu este obligatoriu sa asteptam venirea unui post
pentru a ne impartasi, ci o putem face ori de cate ori simtim nevoia si vrednicia.
Apoi, pentru ca postul e un mijloc in plus pentru primirea Sfintei Euharistii, in
mod normal ar trebui sa ne impartasim la sfarsitul postului, pentru a simti din plin bucuria
sarbatorii care incheie fiecare din cele 4 posturi. Nicieri ns nici un preot nu ar avea cum
s spovedeasc pe toti credinciosii n 1-2 zile. Obiceiul de a posti doar in prima si ultima
saptamana nu este valabil ca regula generala. Durata si felul postirii sunt de competenta
duhovnicului, el acordand dezlegarea de la caz la caz. Deci in primul rand trebuie sa tinem
cont de sfatul duhovnicului si sa postim fiecare cat si cum putem. Atentie insa! Neputinta
de a posti este una, lipsa de vointa este alta! Neputinta poate fi din cauza unei boli, a
aparatului digestiv (mai ales a stomacului), a sangelui (exemplu anemie) sau din cauza
batranetii; lipsa vointei, a dorintei de abtinere, stapanirea poftei de bucate gustoase este
cu totul altceva.
---CREDINCIOSII AU VOIE SA SARUTE ICOANE SAU MANA PREOTULUI DUPA CE
AU PRIMIT SFANTA EUHARISTIE ?
Impartasirea cu Sfintele Taine reprezinta arvuna vietii vesnice si antidotul
nemuririi, asa cum frumos ne invata Sfintii Parinti. Insa ea este si foc care arde pe cei
nevrednici.
De aici a aparut grija de a o pastra cu sfintenie. Astfel, unii credinciosi nu mai saruta
nimic din cele sfinte, nici mana preotului si mustra pe cei care fac acest lucru, deranjand
vizibil atmosfera din biserica.
O asemenea practica nu e corecta. Impartasania nu ramane pe buze, ci se inghite.
De aceea e binevenit obiceiul de a primi, dupa Impartasanie, anafora si chiar un pic de vin,
21
acestea pentru ca din Impartasanie sa nu ramana nimic afara. Apoi icoanele nu sunt lucruri
care sa intineze sau sa anuleze efectul Sfintei Impartasanii, ci sunt obiecte sfinte,
care mereu aduc binecuvantare si sfintire. Asemenea si mana preotului trebuie sarutata
dupa fiecare Sfanta Liturghie, la momentul miruitului, caci este acea dreapta care
binecuvinteaza si sfinteste, prin care lucreaza harul Duhului Sfant, iar preotul se
impartaseste la fiecare Sfanta Liturghie si este purtator de Hristos dupa fiecare Sfanta
Liturghie.
Tot in legatura cu impartasirea se pune problema daca avem voie sa ne sarutam
parintii, copiii, rudele si cunostintele. Imbratisarea sau sarutarea lor nu pericliteaza efectele
Impartasirii. In ce priveste sarutul cu nuante erotice, acolo apare pacatul. Acest fel de
sarut face rau oricand, nu doar dupa impartasire, mai ales in vremurile noastre, cand este
la moda si se practica intr-un stil respingator.
---ESTE ADEVARAT CA, DACA DORMIM IN ZIUA IN CARE NE-AM IMPARTASIT, VIN
DIAVOLII SI FURA SFNTA MPRTSANIE?
Aceasta este o conceptie deja aberanta. Cel impartasit devine purtator de Hristos.
Somnul ca odihna este randuit de la Dumnezeu. Diavolii nicidecum nu se pot atinge de
efectele Sfintei Euharistii, unul dintre efecte fiind sporirea in viata duhovniceasca si in lupta
cu raul. Daca diavolii ne pot ispiti chiar si imediat dupa ce ne-am impartasit,
Trupului si Sangelui lui Hristos pe care le-am inghitit nu le pot aduce nici o stricaciune. Si
cum ar putea oare diavolii sa-L afecteze direct pe Hristos Cel in chipul painii si al vinului?
Se spune ca singurul loc din aceasta lume unde nu poate patrunde diavolul
niciodata este Sfantul Potir, unde se afla Insusi Mantuitorul Hristos coborat intre noi
oamenii. Important este sa citim rugaciunile de multumire din canonul care trebuie citit
cand ne impartasim.
---DACA DIN GRESEALA, SPALANDU-NE PE DINTI, AM INGHITIT APA, NE MAI
PUTEM IMPARTASI IN ACEA ZI ?
Canonul 6 al Sfantului Timotei al Alexandriei zice : "Intrebare : Daca cineva ajunand
spre a se impartasi, spalandu-si gura a inghitit apa nevrand, se cuvine a se impartasi ?
Raspuns : Da, caci satana afland prilej de a-l opri de la impartasire, mai des va face
aceasta".
Raspunsul ne este dat clar de Sfantul Timotei. Se intelege insa ca doar daca
inghitim accidental o gura de apa si nu mancare sau alt lichid. Totusi, pentru a nu avea nici
o indoiala, e bine sa ne spalam pe dinti seara inainte de a ne impartasi, evitand
astfel sa mai numaram daca am inghitit doar o gura si nu o gura si jumatate de apa !
---ESTE CORECTA ADMINISTRAREA SFINTEI IMPARTASANII LA PERSOANELE
INCONSTIENTE ?
Primirea Sfintei Impartasanii este strans legata de Spovedanie chiar si pe
patul mortii. Cel care e inconstient nu mai poate face aceasta. De asemenea este legata si
de vointa persoanei respective. Impartasania pe patul de moarte nu se refuza niciodata, cu
conditia insa ca muribundul sa o ceara. Chiar daca a cerut Impartasania inainte de a fi
inconstient, nu poate fi impartasit un muribund, deoarece devenind inconstient nu poate
22
Obiceiul este neintemeiat, asa cum am amintit mai sus si din cauza lipsei vointei
persoanei, si din cauza lipsei Spovedaniei. Apoi, cei care au murit nespovediti sunt in mare
majoritate persoane care au fost certate cu Biserica. A considera ca putem lua
Impartasania pentru persoane care n-au facut pocainta si nicicum n-o mai pot face, nu
inseamna decat sa desconsideram Sfanta Taina a Spovedaniei. Ceea ce putem face pentru
cei raposati este doar rugaciunea si milostenia, concretizate in slujbele pentru morti si
"datul de pomana".
Daca in momentul in care ne apropiem sa primim Sf. Impartasanie, o alta persoana
vine la noi si ne mai da una sau mai multe lumanari, sa refuzam a le primi deoarece ei o
fac cu credinta ca ne putem impartasi noi pentru cei morti neimpartasiti dintre rudeniile si
cunostintele lor, lucru imposibil dupa cum am vazut mai sus.
---CE IMPORTANTA ARE ROSTIREA DE CATRE PREOT, LA POMENIREA UNUI MORT,
A CUVINTELOR "NESPOVEDIT, NEIMPARTASIT SI FARA LUMINA" ?
Se mai folosesc si expresii ca "nepregatit", "negrijit" sau "fara lumina".
In Ardeal, acest obicei nu exista decat extrem de rar. Eram in anul 1994 la schitul
Posaga din judetul Alba. Un crestin scria toate pomelnicele oamenilor. Cand i-am dictat
nume de morti la care am adaugat, nestiutor fiind pe atunci, si aceste expresii, s-a oprit si
ma privea mirat, apoi a explicat ca n-a mai auzit asa ceva.
La pomenirea raposatilor insa nu conteaza aceste adaosuri, ci rugaciunea pentru ei si
milostenia. Dumnezeu ii stie ca au murit nepregatiti si nu este necesar sa-L mai
avertizam inca o data asupra acestui fapt.
---S nu mprtim un om bolnav deoarece va muri.
Dimpotriv! Cu att mai mult trebuie mprtit cel bolnav, pentru a nu pleca nepregtit
spre scaunul de judecat. Iisus spunea: "Cel ce mnnc trupul Meu i bea sngele Meu
are via venic i Eu l voi nvia n ziua cea de apoi" (loan 6;54). Cel nemprtit, chiar
dac triete este deja mort pentru Dumnezeu: "tiu faptele tale, c ai nume, c trieti,
dar eti mort" (Apocalipsa 3;1).
---Oricine se mprtete n Joia Mare din Sptmna Patimilor rmne
mprtit tot anul.
Nu conteaz ziua n care te-ai mprtit, ci modul cum ai luat Sf. Trup i Sf. Snge al
Mntuitorului: "Oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu
nevrednicie, osnd i mnnc i bea, nesocotind trupul Domnului" (1 Corinteni 11;2729). Aceasta afirmaie o folosesc greit spre justificare cretinii care vin la Sfnta Biseric
DIN PATI N PATI. ns porunca a patra bisericeasc spune aa: sa ne spovedim i sa ne
mprtim cel puin n cele patru posturi mari ale anului i ori de cte ori ne simim
contiina ncrcat. Un lucru trebuie bine tiut, acela de a nu lua Sfnta mprtanie fr
sa ne fi spovedit pentru ca: "Oricine va mnca pinea aceasta i va bea paharul Domnului
cu nevrednicie, va fi vinovat fa de Trupul i Sngele Domnului. De aceea muli dintre voi
sunt neputincioi i bolnavi i muli au murit" ( 1 Corinteni 11; 27,30). S nu mai spunem
c exist credincioi care vin, iau Sfintele Pati (Pasca) i consider c au luat
24
mprtanie. Este mare diferen ntre Sfintele Pati (pine i vin sfinite prin rugciunea
preotului) i Sfnta mprtanie care este nsui Trupul i Sngele Domnului Iisus Hristos.
---Dac te mprteti este pcat s calci pe iarb verde.
Scorneala! A clca pe iarba verde nu este pcat. Cel ce s-a mprtit nu trebuie s fac
ru nimnui. Daca privim n urma noastr la iarba pe care am clcat-o vom observa ca ea
se ridica la loc. Ar trebui s nelegem aceste cuvinte cu clcatul ierbii n sensul ca nimnui
nu e bine s-i faci ru. S-a comparat cu firul de iarb pentru c el este cel mai mic
(comparativ cu copacii, copceii, arbutii etc). Iat ce le va spune Hristos unora la
nfricoata Judecat: "Adevrat zic vou: ntruct nu ai fcut unuia dintre acetia prea
mici, nici Mie nu Mi-ai fcut" (Matei 25;45).
---S-au mecherit i
mprtanie) praf.
preoii
tia
ne
dau
precestanie
(Sfnta
Pentru a nu exista aceste vorbe spuse din netiin, preotul trebuie sa le explice enoriailor
si ce este cu Sfnta mprtanie folosit n cazurile de urgen. Ea se sfinete n Joia
cea Mare (ziua Cinei celei de Tain a lui Iisus Hristos cu Sfinii Apostoli) i se pstreaz tot
anul pentru cazuri de urgen (de grijanie) sau pentru bolnavii netransportabili. Se tie c
Sfnta Liturghie nu se poate face oricnd, dar nici omul nu trebuie s moar nemprtait
i atunci aceast mprtanie de rezerv nu este o mecherie a preoilor, ci o practic a
Sfintei Biserici din totdeauna. Dumnezeu s-i ierte pe cei care vorbesc aa ceva!
---La Sfanta Impartasanie trebuie sa tinem copilul in mana dreapta?
Nu exista nici o porunca, canon etc. care sa ne oblige sa tinem copilul la Impartasanie in
mana dreapta sau cu capul pe mana dreapta. Copilul se tine cu amblele maini si cu capul
pe mana dreapta deoarece daca punem copilul cu capul pe mana stanga, i vine pe dos
preotului sa-i dea Sfanta Impartasanie. De aceea trebuie sa-l punem cu capul pe mana
dreapta.
---Este pacat sa mancam de dulce dupa ce ne-am impartasit in acea zi?
Daca mai este inca post, desigur ca nu-i bine. Daca insa postul s-a terminat, putem manca
de dulce. De exemplu dac suntem in postul Adormirii Maicii Domnului care tine intre 01 si
15 august si ne impartasim pe 6 august de Schimbarea la Fata, trebuie sa continuam
postul. Dar daca ne impartasim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem manca
de dulce.
25
Nu au voie sa se casatoreasca rudeniile pana la gradul al 6-lea (in cazul rudeniei prin
cuscrie) sau al 7-lea (in cazul rudeniei de sange).
--- Ce rol au naii de Cununie i ce condiii trebuie s ndeplineasc?
Ca i la Taina Sfntului Botez, tinerii sau mirii, care urmeaz a se cununa, sunt nsoii de
nai sau de nuni. Naii asist pe finii lor att la logodn, ct i la cununie i se implic sau
particip activ la svrirea acestor dou slujbe ndeplinind mpreun cu preotul anumite
gesturi sau acte liturgice, ntre care punerea inelelor n degetele mirilor, la logodn, i
punerea i luarea cununiilor de pe capetele mirilor, la cununie. De asemenea, ei in
lumnrile de o parte i de alta a mirilor. Aceste lumnri sunt un simbol al luminii sau cii
celei adevrate pe care trebuie s mearg viitorii soi, naii angajndu-se s le fie garani
sau chezai ai seriozitii i triniciei vieii de familie pe care cei doi tineri o ncep.
Aadar, naii nu au numai un rol estetic sau ntregitor al decorului care nsoete slujba
cununiei religioase. Ei nu sunt simpli asisteni aa cum sunt ceilali nuntai, ci ei sunt sau
devin din acel moment prinii sufleteti sau spirituali ai finilor. Aa cum fiecare se nate
din prinii trupeti, apoi se renate spiritual prin Botez, asistat de prinii sufleteti, adic
de nai, la fel i la cununie, cnd se nate i se formeaz un nou i unic trup, care este
trupul familiei, avem nevoie de prini spirituali care sunt naii sau nunii.
Avnd n vedere aceast calitate deosebit a nailor i rspunderea lor pentru buna
cluzire a viitorilor soi, tradiia bisericeasc cere ca naii s ndeplineasc anumite caliti
sau condiii.
n primul rnd, ei trebuie s fie ortodoci. Rnduielile canonice mai vechi i mai noi cer cu
insisten ca naii s nu fie de alt confesiune i aceasta pentru faptul c buna cluzire a
finilor trebuie fcut n spiritul tradiiei i credinei ortodoxe. n Regulamentul de procedur
al instanelor disciplinare si de judecat din Biserica Ortodox Romn, articolul 47, se
precizeaz c "clericii sunt obligai s nu oficieze slujba cununiei dect ntre ortodoci,
asistai de nuni ortodoci". De aceea, asistena mirilor la cununie de ctre nai de
confesiune catolic sau protestant nu este ngduit. Cu att mai mult, acetia nu pot fi
de alt religie, adic de exemplu de religie musulman.
n al doilea rnd, este bine i recomandabil ca naii sau nunii s fie mai n vrst dect
mirii, pentru a avea mai mult autoritate n faa lor i mai mult experien de via, din
care s mprteasc i viitorilor soi. Naii trebuie s fie i din punct de vedere al vrstei
ca nite prini ai tinerilor soi. Obiceiul ca mirii s fie asistai de nai de aceeai vrst sau
chiar mai tineri, nu este recomandabil, pentru c prin aceasta se diminueaz seriozitatea
instituiei niei, devenind o simpl formalitate. De aceea, obiceiul ca naii de botez s fie
i de cununie, respectat nc n mediul rural, este foarte sntos. Cnd naii sunt mai n
vrst dect finii, i respectul fa de ei este mai mare.
Ct privete persoanele care pot s ndeplineasc calitatea de nai, acestea pot fi i rude
apropiate: frai, surori, veri i cumnai. Prinii nu pot fi naii propriilor lor copii. De
asemenea, ca i n cazul Botezului, clugrii nu pot ndeplini calitatea de nai, deoarece,
trind departe de lume, nu se pot ocupa de educaia i ndrumarea religioas a finilor.
27
n al treilea rnd, naii trebuie s fie cununai i cu via moral exemplar. Nu este
recomandat ca naii s fie tineri necstorii, pentru c nu se poate angaja i garanta
seriozitatea noului cuplu, neputnd fi un exemplu de urmat. De asemenea, nu este de dorit
ca naii s fie mam i fiu sau tat i fiic, ci cuplu cstorit. Ct privete viaa moral
exemplar a nailor, aceasta trebuie s fie condiia esenial a vieii lor. Finii trebuie s
vad n tot ceea ce fac naii un exemplu de urmat. n privina aceasta, Sfntul Simeon al
Tesalonicului precizeaz c nunii care asist la unirea celor doi tineri in locul de prini i
nvtori. De aceea trebuie s fie ortodoci i iubitori de Dumnezeu. Obiceiul practicat n
Moldova i mai ales n Bucovina, ca la cununie s fie mai multe perechi de nai, nu este
recomandat.
Nia de cununie, ca i nia de botez creeaz rudenia spiritual sau religioas care este
respectat ca atare n Biserica Ortodox Romn, n Biserica Ortodox Srb i o parte din
Biserica Bulgar. n Bisericile de limb greac i celelalte de limb slav, rudenia spiritual
a niei de cununie nu este socotit la fel ca i cea de la Botez.
n legtur cu practica niei de cununie, a dori s amintesc un obicei care trebuie
reactualizat i anume datoria de a sruta mna nailor att n momentul svririi
Cununiei, ct i n viaa civil. Dac lum n serios aceast instituie a niei i-i dm
greutatea pe care Biserica i-o d din totdeauna, i dac socotim pe nai ca pe prinii
spirituali, atunci semnul vzut al respectului fa de ei este srutarea minii. Dintr-un
modernism exagerat i ru neles s-a renunat la un strvechi i frumos obicei romnesc,
care trebuie adus n actualitate.
--- Ce este Logodna?
Logodna este slujba prin care mirii fagaduiesc unul catre altul ca se vor cununa. De obicei
se savarseste deodata cu Taina Cununiei, dar se poate savarsi si separat. Logodna este
cunoscuta in popor sub numele de "jumatate de Cununie", denumire falsa insa.
In canonul 98 al sinodului al 6-lea Trulan, se zice: "Cel ce ia spre nsoire de cstorie pe
femeia logodit cu altul, trind nc logodnicul, s fie pus sub nvinuire de adulter". Acest
canon este intarit de Sf. Ioan Postitorul in canonul al 22-lea. Iar Sf. Vasile cel Mare tot in
canonul al 22-lea spune ca, daca cineva rapeste o femeie logodita deja cu altul, rapitorul sa
nu fie primit la pocainta decat daca fecioara rapita a fost slobozita sa se intoarca la
logodnicul sau.
Din aceste prescriptiuni canonice rezulta deci ca logodna consfintita prin slujba bisericeasca
are in mod indiscutabil putere de casatorie. In caz de desfacere a logodnei, casatoria
viitoare a fiecarui logodnic este socotita ca a doua nunta. Logodna era socotita si asimilat
in multe privine cu cstoria, cci se ncheia prin facerea promisiunii reciproce de cstorie
a celor ce se logodeau. Biserica a considerat totdeauna i actul logodnei ca avnd o
importan asemntoare cu acela al cstoriei i de aceea a supus i logodna aproape
aceluiai regim ca i cstoria. Se nelege deci c n cazul acesta, pedepsele prevzute
pentru cei care stric logodna erau asemntoare cu acelea pentru cei care stric o
cstorie.
Pn astzi Biserica trateaz logodna cu aceeai severitate, i asimilnd logodna cu
cstoria, nu permite hirotonia acelor candidai care la intrarea n cler au fost logodii
28
an bisericesc. Aceste zile sunt legate de perioade importante din anul bisericesc, care se
refer fie la zilele de post, fie la marile praznice mprteti. Aa, de pild, nu se fac nuni
n urmtoarele zile din timpul anului bisericesc:
1. n cele patru posturi de peste an, adic Postul Patelui, care ncepe cu apte sptmni
nainte de aceast srbtoare, Postul Crciunului (15 noiembrie - 24 decembrie), Postul
Sfinilor Apostoli, variabil de la an la an, adic de la Duminica tuturor sfinilor pn n ziua
srbtorii. S-a pstrat ca un fel de pogormnt special ngduina de a se face nuni n
Postul Crciunului, pn Ia Sfntul Nicolae (6 decembrie), ns numai cu dezlegarea sau
dispensa acordat de episcopul locului, n cazuri de excepie i fr petrecerea legat de
cstorie, i ntr-un cadru mult mai sobru i mai auster. De asemenea, este ngduit
uneori n cazuri de excepie logodna n dou din zilele postului Patelui i anume de ziua
Bunei Vestiri (25 martie), dac aceasta nu cade n Sptmna Patimilor i n Duminica
Floriilor.
2. n toate zilele de miercuri i vineri din timpul anului, fiind zile sptmnale de post.
3. n zilele de 14 septembrie, care este ziua nlrii Sfintei Cruci, i 29 august, care este
srbtoarea Tierii Capului Sfntului Ioan Boteztorul, prznuite totdeauna cu post,
indiferent de ziua din sptmn n care cade.
4. n sptmna brnzei, adic cu apte zile nainte de postul Patelui, numit i
sptmna aib, fiind socotit ca perioad de pregtire pentru post.
5. n Sptmna Luminat, adic ntre Pati i Duminica Tomii, n Duminica Rusaliilor, n
ajunul i n ziua tuturor praznicelor mprteti i n perioada cuprins ntre Crciun i
Boboteaz (25 decembrie - 6 ianuarie).
De obicei, aceste zile sunt menionate clar n calendarul bisericesc din fiecare an.
Biserica interzice svrirea cununiilor n perioadele i zilele de post, pentru c bucuria,
petrecerile i ospeele care au loc cu aceast ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de
pocin, nfrnare i sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nuni n aceste zile
nseamn a sfida, dac nu chiar a batjocori rnduielile bisericeti aezate n vederea
desvririi noastre morale. De aceea se i spune c nunile oficiate n timpul posturilor nu
dureaz, ca un fel de pedeaps a lui Dumnezeu i plat pentru nesocotirea rnduielilor
sfinte. Chiar dac dobndim dispens sau dezlegare de la episcop s facem nunt n
asemenea perioade, este bine s nu le oficiem. Neglijarea i sfidarea lui Dumnezeu i a
rnduielilor sfinte nu rmn niciodat fr rsplat.
De asemenea, Biserica a interzis svrirea cununiei n zilele de praznice mprteti, n
ajunul lor sau n perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovniceasc a respectivelor
srbtori s nu fie umbrit sau micorat de cea lumeasc a petrecerii legate de
srbtoarea cstoriei.
Ct privete petrecerea legat de nunt, trebuie s spunem c ea este ngduit n limitele
bunei-cuviine i ale msurii. Ea face parte din bucuria de familie i din tradiia curat
romneasc. Acuzaia adus de sectani i uneori i de unii cretini ortodoci mai rigoriti,
c la petrecerea de nunt se consum vin, este nentemeiat. Nunta este un prilej de
30
sau mai trziu, devine ceva macabru prin asocierea ei cu un moment de bucurie cum este
cununia. Nu mi-am putut imagina niciodat ce parte de slujb ar putea fi pus i care
omis, fiindc toate sunt solemne i mree. S ncununezi un cadavru i s-i cni: "Isaie,
dnuiete" mi se pare cea mai cumplit btaie de joc de cele sfinte. De aceea, nu trebuie
s gndim c este posibil aa ceva, iar dac vreun preot ar ndrzni pentru scopuri
pecuniare, cci altele nu pot fi, s svreasc o asemenea lucrare, trebuie exemplar
pedepsit.
Ceea ce trebuie s fac slujitorii Bisericii n asemenea situaii este s le spun un cuvnt de
nvtur n care s sublinieze gravitatea abaterii pe care ar svri-o dac ar accepta
oficierea slujbei. De asemenea, s sublinieze gravitatea pcatului desfrnrii, sub forma
concubinajului, evideniind necesitatea spovedaniei i a cinei celui viu, ca i
obligativitatea rugciunii pentru cel rposat. Apoi, o asemenea situaie poate fi un semnal
de alarm pentru a veghea ca asemenea cazuri s nu se mai repete, fcnd o catehizare
sistematic n care s atace i o asemenea tem.
--- Ce este cununia de argint (aur, platin) i care este rnduiala dup care se
svrete?
Exist obiceiul destul de rspndit, dar nu generalizat, ca soii care s-au cununat religios,
dup o perioad de 25 de ani de mpreun-vieuire, s marcheze acest eveniment de
familie printr-o ceremonie religioas cunoscut sub denumirea foarte ndtinat, dar
improprie, de cununia de argint. Aceeai ceremonie svrit la 50 de ani de cstorie
poart numele de cununia de aur, iar la mplinirea vrstei de 75 de ani de cstorie situaie destul de rar - ea se numete cununia de platin. Ceremonia, indiferent c este
vorba de cea de argint, aur sau platin, poart greit denumirea de cununie, fiindc n
realitate nu este o slujb a Tainei Sfintei Cununii, ci o slujb de mulumire care nu are
nimic comun cu rnduiala Sfintei Cununii.
Aa cum prevd rnduielile canonice i tipiconale, Taina Sfintei Cununii nu se mai
readministreaz acelorai soi, niciodat, n prima ei form, ci numai dac acetia
divoreaz i se recstoresc cu alte persoane care nu au mai fost cununate religios, deci
crora nu li s-a oficiat slujba Cununiei. Dac ei se recstoresc dup divor, li se oficiaz
slujba de la a doua nunt.
Fiind vorba deci de o slujb de mulumire, la aceast ceremonie nu folosim nici cununiile,
nici paharul cu vin i pine, aa cum nu se face nici nconjurarea mesei pe care este
aezat Sfnta Evanghelie, alturi de Sfnta Cruce i lumnri. Pentru ceremonie folosim
doar inelele care vor fi de argint, aur sau platin, dup cum este vorba de una din cele trei
ceremonii.
Rnduiala ei se svrete exact ca n crile de cult amintite, cu unele mici adaptri la
situaia prezent i anume la ectenia mare de la nceputul slujbei se adaug i cererea
aceasta de mulumire: "Pentru binefacerile ce au fost asupra robilor lui Dumnezeu
(numele) n timpul celor 25 (50 sau 75) de ani de mpreun-vieuire. Aceast cerere se
adaug i la ectenia ntreit de dup Sfnta Evanghelie, ca i la rugciunea de mulumire
de la sfritul slujbei.
32
33
Sfantul Vasile deci considera ca adevarata casatorie, numai prima casatorie. Pe a doua o
tolereaza insa ca o indulgenta fata de slabiciunea omeneasca. In aceste canoane, Sfantul
Vasile are in vedere insa pe cei ce contracteaza o a treia sau a patra casatorie. Intrucat,
pentru cei ce se casatoresc a doua oara s-a fixat prin canonul 1 Laodiceea, o epitimie de un
an sau doi, dupa felul pocaintei, Sfantul Vasile in canonul 50 zice ca a treia casatorie este
interzisa de lege; iar pentru cei ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie o astfel
de casatorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Observam totusi in canonul 50 ca Sf. Vasile
cel Mare manifesta toleranta pentru a treia casatorie, desi in canonul al 4-lea o numeste
"poligamie, ba mai curand desfranare", iar in canonul 50 o numise "intinaciune a Bisericii".
Cand vine vorba de casatoria a patra, in canonul 80, Sf. Vasile cel Mare considera casatoria
a patra ca pe un pacat mai mare ca desfraul si ca o fapta animalica. In privinta acesteia nu
mai mainifesta nici macar toleranta, ca la casatoria a treia. Aceasta invatatura a Sfantului
Vasile era doctrina intregii Biserici in acele timpuri.
De remarcat ca in veacul al 10-lea insusi imparatul Leon Filozoful, care a consfintit aceasta
randuiala prin Novela 90, a incalcat-o, contractand a patra casatorie. Imparatul calcand
doctrina Bisericii, autoritatea bisericeasca a fost nevoita sa se ocupe din nou de problema,
dand raspuns oficial, canonic, la intrebarea: "De cite ori poate sa se admita incheierea
casatoriei pentru o persoana ramasa vaduva?"
Imparatul Leon Filozoful a pierdut in timp de cativa ani doua sotii. Nevoit sa se
casatoreasca a treia oara, in acelasi an i-a murit si a treia sotie. Imparatul fiind inca tanar
si neavand mostenitori legali voia sa se casatoreasca a patra oara cu o femeie cu care avea
deja un copil nelegitim. Nicolae I, patriarhul Constantinopolului n-a voit sa binecuvnteze
aceasta casatorie, motivand ca este potrivnica dispozitiilor canonice ale Bisericii. Intrucat,
din porunca imparatului, acesta a fost cununat de un preot, patriarhul a exclus pe imparat
din Biserica, iar pe preotul respectiv l-a caterisit. Ofensat, imparatul a dispus ca patriarhul
sa fie exilat si la un sinod din 908, format din adepti ai imparatului, patriarhul a fost
caterisit si s-a ales un alt patriarh (Eutimiu), iar casatoria imparatului a fost declarata
legala. Faptul acesta a produs mare tulburare in Biserica. Murind Leon la 912, urmasul sau
la tron imparatul Alexandru a convocat de ndata un sinod care a reintegrat an scaun pe
patriarhul Nicolae, care cu greu a linistit spiritele.
Patriarhul Nicolae, pe vremea imparatilor Constantin al 7-lea si Roman I, la anul 920 a
convocat un sinod care a condamnat tot ceea ce s-a hotarat la sinodul din 908 impotriva
prescriptiilor canonice ale Bisericii si s-a emis un Tomos Unionis", ramas celebru in istoria
dreptului bisericesc, adica actul de unire si impacare a Bisericii cu Statul.
Acest Tomos contine urmatoarele dispozitii canonice: dupa o cuvenita introducere, se
imparte in sapte canoane. Primele trei se refera la chestiunea pentru care s-a convocat
acest sinod. In canonul 1 se spune ca de atunci incepand nimenea nu mai are voie sa
incheie a patra casatorie, iar daca face acest lucru, casatoria aceasta nu se va mai
recunoaste, si nu numai ca respectivul se desparte de orice comuniune cu Biserica, ci i se
interzice si intrarea in Biserica, pana cand ramane in astfel de legatura ilegala. Canonul 2
vorbeste despre casatoria a treia, si spune ca in genere si aceasta casatorie trebuie privita
ca interzisa, admitandu-se exceptii numai in cazuri determinate. In privinta casatoriei a
treia, canonul dispune in special urmatoarele: a) daca cineva este de 40 de ani si fara
copii, si doreste sa se casatoreasca a treia oara, acela cinci ani de zile nu poate sa se
34
cuminece; - b) daca cineva este de 40 de ani si are copii, aceluia ai este interzis sa se
casatoreasca a treia oara; - c) daca cineva este de 30 de ani si are copii din primele
casatorii, si totusi doreste sa se casatoreasca a treia oara, acela sa se opreasca pentru
patru ani de la cuminecatura; - d) daca cineva este de 30 de ani si nu are copii, aceluia i se
poate permite casatoria a treia, dar i se da si epitimie. In canonul al treilea se prescrie
epitimie de sapte ani, ca si pentru casatoria prima si a doua, daca se dovedeste ca cineva a
rapit sotia, sau daca inainte de casatorie a avut relatii sexuale. In acest canon se mai
adauga si ca preotul care da Sfanta Cuminecatura (Impartasanie) cuiva impotriva
dispozitiei cuprinse in acel canon, din acel moment isi pierde si el slujba sa si cade si el sub
epitimie de sapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, care s-a confirmat de
imparatii mentionati, si s-a promulgat si ca lege de stat.
Dar nici aceasta hotarare nu a multumit pe cei ce tineau riguros la sfintele canoane,
deoarece ei vedeau in aceasta slabiciune fata de puterea de stat, in urma dispozitiei despre
casatoria a treia si combateau totodata aceasta hotarare. Abia pe vremea imparatilor Vasile
al 2-lea si Constantin al 8-lea si a patriarhului Sisinius, s-au linistit lucrurile. La anul 997, sa adus in fata marelui sinod tomosul, confirmandu-se in chip solemn, si adaugandu-i-se
inca patru canoane. Dintre aceste canoane: in canonul 1 (4) se anatematizeaza cei ce
indraznesc sa introduca inovatiuni in doctrina bisericeasca; canonul 2 (5) anatematizeaza
pe cei ce acuza Biserica de slabiciune, fiindca imparatul Leon a recunoscut acea casatorie a
patra pentru pacea bisericeasca; canonul 3 (6), anatematizeaza pe cei ce indraznesc sa
spuna ca Sfanta Biserica nu ar fi pastrat curata si nealterata doctrina predanisita, si
canonul 4 (7) anatematizeaza pe cei ce indraznesc sa nu primeasca vreunul dintre sfintele
canoane, care au fost date mai inainte si care au fost primite de Biserica intreaga. Dupa
aceea au incetat tulburarile din Biserica si Tomosul a fost primit si recunoscut de catre toti,
si dispozitiile cuprinse intr-insul au ramas in vigoare in intreaga Biserica Ortodoxa pana in
ziua de azi.
n vremurile noastre, lucrurile s-au schimbat puin, fr ns a afecta rostul i semnificaia
Cununiei.
Mai nti legtura dintre un brbat i o femeie capt caracter oficial prin cstorie civil,
care creeaz efecte juridice. Spre deosebire de cstoria civil, cununia sau nunta creeaz
i efecte harice sau sfinitoare.
Prin cununie sau nunt se sfinete de fapt cstoria, nct putem spune c din punct de
vedere religios, o cstorie nu este deplin fr cununie sau nunt sau fr binecuvntarea
Bisericii. n unele state ortodoxe, cum este Grecia, slujba cununiei creeaz efecte juridice.
Legtura aceasta dintre brbat i femeie este conceput, dup nvtura Bisericii, ca
indisolubil, ea putnd fi ntrerupt doar prin moartea fizic i prin moartea moral care se
produce prin svrirea adulterului de ctre unul din soi. Acesta a fost singurul motiv
pentru care biserica a admis la nceput divorul, pe temeiul celor nvate de Mntuitorul
Hristos nsui: "Oricine va lsa pe femeia sa, n afar de vina de desfrnare, i va lua alta,
svrete adulter, iar cine s-a nsurat cu cea lsat svrete adulter" (Matei 19;9). Mai
trziu, ea a admis i alte motive de divort care se deosebesc de cele luate n considerare
de ctre legile de stat, anume:
1) motive care produc moartea religioas: apostazia, erezia, nia de botez sau primirea n
brae la botez a propriului fiu;
35
2) motive care produc moartea moral: alienaia incurabil, crima, avortul, atentatul la
viaa soului, pcate foarte mari (pcate strigtoare la cer): adulter, silirea la acte imorale,
refuzul convieuirii conjugale, prsirea domiciliului);
3) motive care produc moartea civil: anularea unei cstorii prin hotrre judectoreasc,
clugrirea i alegerea ca episcop.
Pentru aceste motive canonice de divor, pn n 1865, judecata o fcea la noi Biserica prin
instanele sale judectoreti numite dicasterii. De la aceast dat ele au ncetat s mai
existe, judecarea cazurilor de divor i pronunarea acestuia revenind instanelor civile.
Divorul civil ns produce numai efecte juridice, nu i efecte harice sau sacramentale. De
aceea, o cstorie desfcut prin divor civil continu s rmn valabil din punct de
vedere haric, pentru c "ceea ce Dumnezeu a unit omul s nu se despart" (Matei 19;6).
Pentru a fi socotit desfcut i din punct de vedere religios, s-a instituit aa-numitul
"divor religios sau bisericesc", care are la baz hotrrea ierarhului locului, n baza cererii
prezentate de cei n cauz, n urma declarrii divorului civil. Declararea divorului
bisericesc este numai de competena episcopului, i nu a altor organe administrative,
conform Statutului pentru Organizarea i funcionarea Bisericii Ortodoxe Romne, unde se
spune c episcopul "acord dispense bisericeti de cstorie i desface cstoria
bisericeasc, dup ce s-a pronunat divorul de ctre judectoria civil" (art. 90, al.1).
Pronunarea divorului bisericesc are deci menirea de a separa i din punct de vedere haric
pe cei doi foti soi, chiar dac el nu este un act sacramental sau o rnduial expres de
slujb, care ar retrage binecuvntarea i sfinirea cstoriei. Prin actul care se ntocmete
pentru declararea divorului bisericesc numit "carte de desprire", semnat de episcop,
cstoria religioas se declar desfcut. Divorul bisericesc nu este aadar numai un act
administrativ de cancelarie, ci, prin aprobarea lui de ctre episcop i prin semnarea crii
de desprire, cstoria este desfcut i din punct de vedere religios. Aceasta aduce dup
sine posibilitatea ca persoanele divorate religios s se poat recstori cu alte persoane
sau ntre ele. Ceea ce nu se anuleaz prin divorul bisericesc este rudenia sau legturile de
nrudire create prin cstoria fotilor soi divorai, relaii care nu se terg, ci continu s
creeze impedimente la cstorie, ca i cnd cstoria nu ar fi fost desprit. De aceea,
rudele rezultate din prima cstorie nu se pot cstori dect n limita ngduinei pe care o
acord gradul de rudenie respectiv.
Din pcate, ns, acest divor bisericesc nu s-a mai solicitat i nu s-a mai practicat n
Biserica noastr, unde s-a luat ca normativ doar divorul civil. Revenirea la starea normal
a vieii religioase impune cu necesitate reintroducerea divorului religios acolo unde se
produce cel civil, pentru c n funcie de cel religios administrm sau nu soilor desprii i
recstorii slujba cununiei. De aceea, dac doi soi s-au desprit civil i au cerut i divor
bisericesc, ei sunt socotii liberi s se cstoreasc cu alte persoane sau ntre ei. n cazul n
care se cstoresc cu persoane care au mai fost cstorite i divorate, civil i religios, li se
administreaz cea de-a doua nunt. Dac se recstoresc fr s fi avut declarat divorul
religios, atunci nu li se mai administreaz slujba cununiei, fiindc ei reintr n starea creat
de prima cununie, stare care nu a fost desfiinat prin vremelnica lor desprire i nici prin
divorul civil care nu creeaz efecte harice sau sacramentale. De aceea, chiar dac o cer,
cununia nu mai trebuie administrat. Sfinenia vieii de familie se recapt, n cazul acesta,
prin Taina Sfintei Spovedanii i prin mprtirea cu Trupul i Sngele Domnului, n urma
canonisirii, pentru pcatele svrite eventual n perioada despririi sau vieuirii lor
36
separate. naintea lui Dumnezeu i a Bisericii, soii desprii numai prin divor civil sunt
considerai a fi n unitatea pe care o creeaz cununia. Atenia preotului trebuie sporit
pentru a nu comite greeala repetrii unei Taine care i-a creat efectul la prima svrire.
La rndul lor, credincioii trebuie s aib curajul s mrturiseasc preotului starea n care
se afl, pentru a nu-l lsa pe preot s greeasc. Necunoaterea tuturor parohienilor,
obiceiul de a se cstori la alte biserici dect la cele parohiale, uneori graba sau lipsa de
interes a preotului n oficierea Tainei Cununiei, ne fac s greim, svrind un act care
poate fi socotit drept sacrilegiu, nerespectnd nvtura canoanelor i practica tradiional
a Bisericii n svrirea Tainei Cununiei, lund de baz doar actul de stare civil n care nu
ni se face nici un fel de specificare dac soii se afl la prima, la doua sau la a treia
cstorie.
Oricum, problema divorului religios trebuie privit cu mare atenie i reactivat n viaa
bisericeasc pentru a nu oficia, n lipsa lui, cununii care nu ar trebui svrite i care ar
nsemna binecuvntarea sau sfinirea concubinajului, a bigamiei sau a trigamiei.
Mai este demn de mentionat ca numai prima Cununie este Sfnt Tain; Cununia a doua si
a treia nu mai sunt Sfinte Taine, ci fac parte din categoria sfintelor slujbe numite Ierugii.
Ierugiile sunt slujbe care se savarsesc la diferite trebuinte din viata crestinului.
Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupa dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe,
casatoria a patra este cu totul interzisa iar casatoria a treia este permisa numai in cazuri
exceptionale, si anume numai cu incuviintarea episcopului competent.
S-a obinuit ns in vremurile noastre ca aceasta randuiala privitoare la a doua si a treia
casatorie sa se incalce tot mai des, iar preotii sunt pusi in imposibilitatea de a o combate,
mai ales in localitatile mari, unde preotul nu are posibilitatea de a obtine informatii sigure
despre casatoriile anterioare ale crestinilor, singura sursa de informare fiind crestinii si
sinceritatea acestora.
Cretinii trebuie s rspund sincer la ntrebrile puse de preot, privitoare la aceste
amnunte, pentru c de vor mini, nu pe preot l vor mini, ci pe Dumnezeu.
De asemenea cretinii trebuie s tie c a patra nunt sau cununie religioas nu este
ngduit, iar clericul care ndrznete s o oficieze cu bun tiin cade sub incidena
canoanelor bisericeti, care, n astfel de cazuri, prevd pedepsirea cu caterisirea. La fel i
cretinii care ascund preotului adevrul c sunt la a patra cununie, greesc de moarte.
--- Cnd se svrete slujba Sfintei Taine a Cununiei i cnd se svrete slujba
celei de-a doua Cununii?
Cnd slujba se svrete persoanelor care nu au mai fost cununate, se urmeaz rnduiala
logodnei i a cununiei aa cum o prescriu crile de slujb numite Molitfelnic sau
Agheasmatar, indiferent dac cei care solicit slujba sunt tineri sau mai n vrst. Tot
aceeai rnduial se svrete i n cazurile n care unul dintre miri (indiferent care) a mai
fost cununat sau logodit. Dac ns amndoi mirii au mai fost cununai sau dac unul din
miri a fost cununat iar cellalt mire doar logodit, atunci li se oficiaz o rnduial deosebit
de slujb, numit nunta a doua. Ea este socotit un pogormnt pentru neputina i
37
slbiciunea firii omeneti. Slujba este mai scurt i mai puin solemn, rugciunile avnd
un caracter penitenial. Aceeai rnduial se oficiaz i la nunta a treia.
--- Daca doi tineri se impreuna unul cu altul inainte de Cununie, iar dupa aceea se
vor cununa, fac ei pacatul curviei?
Da, sunt curvari. Orice relatie sexuala intre doua persoane necununate se cheama
desfranare. Tinerii trebuie sa fie feciorelnici atunci cand li se svrete Taina Cununiei.
---Care sunt zilele cand sotii nu trebuie sa aiba relatii intre ei ?
Sotii trebuie sa se pazeasca in cele patru posturi de peste an, miercurile si vinerile,
sambetele si duminicile, Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), Inaltarea Sf.
Cruci (14 sept.), sarbatorile de la Inviere pana la Duminica Tomii, (Saptamana Luminata),
de la Craciun pana la Boboteaza si toate sarbatorile din cursul anului.
--- Am fost la printele cutare i nu a vrut s m cunune fr certificatul de
cstorie civil. A procedat corect?
Preotul a procedat aa conform Statutului pentru Organizarea i funcionarea Bisericii
Ortodoxe Romne ca nici un preot s nu svreasc vreo cununie fr s i se fi prezentat
de ctre miri certificatul de cstorie civil. Cstoria civil este important i necesar
pentru c prin ea se exprim consimmntul celor doi parteneri de a se cstori, lipsa
acestuia constituind un impediment fundamental la ncheierea cstoriei.
---Printe d-mi cheile s deschid eu biserica, s se mrite i fata mea.
Aceasta este o practic vrjitoreasc. S nu confundm deschiderea uilor bisericii cu
deschiderea mpriei cerurilor. Rugciunea este singura cheie care poate deschide porile
mpriei cerurilor i poate aduce mplinirea dorinelor. Rugai-v la Dumnezeu cu credin
si duh curat si EI v va auzi.
---Printe, dai-mi cheile bisericii s le spl ca s se mrite fata mea.
Aceasta este o practic vrjitoreasc. Poi s speli nu numai cheile bisericii, ci i uile, chiar
i cununiile, i tot nu vei face nimic pentru c nu ai de ce s le speli, fiindc ele sunt
curate. n mod sigur ar trebui splat sufletul fetei: prin post, rugciune, mers la biseric n
fiecare duminic, spovedanie, mprtanie, fapte bune, milostenie etc ..
--Dac vrei s i se cstoreasc biatul sau fata trebuie s mergi la un preot s
spele cununiile i copilul respectiv s bea acea ap. Ca s se dezlege cununiile
trebuie sa mearg persoana n cauza la 9 biserici, dar nu n zig-zag ci numai n
cerc sau n linie dreapt.
Aceasta este o practic vrjitoreasc. Dezlegarea cununiilor frmnt pe muli tineri, n
general fete. ntr-adevr sunt vrjitori care leag, dar pentru aceasta sunt rugciuni de
dezlegare. Nu mersul n cerc sau linie dreapt spre o biseric le dezleag cununiile, ci mai
bine mergei la preot s v citeasc rugciuni din Molitfelnic. Dac avei credin, este de
ajuns, dac nu, putei colinda toat ara i nu vei face nimic.
38
39
---In ce consta Sf. Maslu, cine poate cere aceasta slujba, cand si cate; cu bani
proprii, cu bani de adunat?
Sf. Maslu este o taina, din cele 7 taine ale bisericii noastre Ortodoxe. Taina aceasta se face
de catre 7 preoti, 3 sau doi. Se face in zilele de post, miercurea si vinerea, sau in cele 4
posturi. La slujba aceasta pot lua parte bolnavi, neputinciosi si chiar cei care sunt sanatosi.
Este bine ca participantii sanatosi sa fie persoane care se spovedesc regulat in toate cele 4
posturi. Sf. Maslu are puterea dumnezeiasca de a insanatosi pe cei bolnavi si puterea de a
ierta pacatele si de aceea se recomanda si celor sanatosi, ca sa fie feriti de chinurile
vremelnice si vesnice. Pentru bolnavi se recomanda 1,3,7,9 masluri, de la caz la caz. Iar
despre banii la maslu, e bine sa-si plateasca fiecare datoria. Nu este mai bine primita
slujba daca se aduna bani de la alti crestini, ci dimpotriva. Doar in cazul in care sunt
bolnavi saraci nu e rau sa fie adunati bani pentru a plati pe slujitori.
Din punct de vedere al harului pe care il are, si un singur preot poate savarsi Sfantul
Maslu. Exista insa randuiala pastrata din traditie ca sa fie cel putin doi preoti la savarsirea
acestei Sfinte Taine si este bine sa se pastreze aceasta traditie. Asa indica si cartea care
contine randuiala acestei slujbe, Molitfelnicul.
---Ce se face cu untdelemnul de la Sfantul Maslu ?
Din untdelemnul de la Sfantul Maslu si din faina Sfantul Maslu se fac turtele care se coc
fara drojdie, nu se prajesc si se consuma dimineata, pe nemancate, deodata cu anafora.
Din ulei se poate pune si in candela.
40
41
42
Postul nu iart pcatele, ci le iart Hristos prin preot n Duhul Sfnt. Postul face parte din
curia trupeasc, iar iertarea pcatelor din curia sufleteasc. Cine nu ine post la
tineree va ine regim la btrnee!
---Mai pcat este s pofteti mncarea de dulce n zi de post, dect s o
mnnci.
Aceste vorbe circul mult prin popor i mare pcat fac cei ce le rostesc oprindu-i pe alii de
a posti. Sa lum un exemplu: dac dou persoane poftesc a jefui o banc, nimeni nu-i
poate pedepsi. Dac ns au fcut-o, vor primi n mod sigur ani grei de pucrie. La fel este
i n cazul nostru: a pofti la mncruri este numai ispit; a mnca de dulce n post
nseamn clcarea rnduielilor postului. ns aceste vorbe (mai pcat este s pofteti dect
s bagi n gur), vin de la cuvintele Mntuitorului cu referire la adulter (curvie): "Ai auzit
c s-a zis celor de demult: s nu svreti adulter). Eu ns v spun vou c oricine se
uit la femeie, poftind-o, a i svrit adulter cu ea n inima lui "(Matei 5;27-28).
---Lunea este postul Maicii Domnului.
Nu exist nicieri scris c lunea este postul Maicii Domnului. Conform cu porunca a doua a
Sfintei Biserici Ortodoxe zilele de post rnduite sunt miercurea i vinerea, pentru ca
miercuri a fost vndut i vineri a fost rstignit Domnul nostru Iisus Hristos.
Postul de luni este facultativ i deci va fi inut numai de acei cretini care au anumite
necazuri, pentru mplinirea unor dorine sau alungarea ispitelor. Cel mai bine ar fi dac l-ar
ine dumnealor cu binecuvntarea preotului duhovnic, cci altfel pot cdea n pcatul
mndriei i i-au pierdut astfel toat plata. Cei care au corpul (organismul) sanatos pot
posti. Postul de lunea nu este obligatoriu cum e cel de miercuri si vineri. Este insa de folos.
---Este pacat sa mancam de dulce dupa ce ne-am impartasit in acea zi?
Daca mai este inca post, desigur ca nu-i bine. Daca insa postul s-a terminat, putem manca
de dulce. De exemplu dac suntem in postul Adormirii Maicii Domnului care tine intre 01 si
15 august si ne impartasim pe 6 august de Schimbarea la Fata, trebuie sa continuam
postul. Dar daca ne impartasim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem manca
de dulce.
---Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post?
Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat.
43
---Exista vreo randuiala de inmormantare sau pomeni, care se pot face de cand
suntem in viata ?
Cei vii pot face fapte bune, pomenile celor morti, etc. Grija cea mai mare pe care trebuie
sa o avem este sa ne gaseasca moartea cat mai pregatiti, fara pacate, caci degeaba vom
plati la o suta de biserici si manastiri si daca moartea ne gaseste in pacate grele, pierdem
mantuirea. Mantuirea nu se cumpara cu bani.
---Cate zile de la inmormantare se cara apa, de ce, unde si cate zile se tamaiaza ?
Aceste obiceiuri crestinesti intra tot in fapta milosteniei si e bine sa se faca pana la 6
saptamani (40 de zile); se cara apa la persoane neputincioase, la familii cu copii multi, apa
45
pentru consum. Tamaierea se face ca un prinos de mila si dragoste pentru cei morti. Avand
in vedere insa ca in vremurile noastre apa este la robinet in tot mai multe case, acest
obicei poate sa nu se mai tina.
---E bine sa participam la inmormantarea celor care si-au luat viata singuri
(sinucigasi, spanzurati, otraviti, taiati )? Dar sa primim de pomana de la ei ? Ce se
poate face pentru mantuirea lor ?
Exista unele traditii la poporul roman in ceea ce priveste sinucigasii. Unele traditii zic ca e
bine sa mergem la inmormantarea lor, a celor ce si-au luat viata singuri dar nu trebuie sa
luam de pomana de la cei care dau pentru ei. Alte traditii spun ca pana la 7 ani nu se pot
trece nici in pomelnic; dupa ce au implinit 7 ani se face slujba inmormantarii, cu toata
randuiala cuvenita.
Asa s-a obisnuit n unele zone ale trii noastre si dac vreun preot ncearc s schimbe
acestea, ntmpin mari piedici din partea oamenilor. De ce ar fi necesar schimbarea?
Deoarece Sfintele Canoane spun c cei care s-au sinucis se duc la cimitir fr preot; doar
acolo la cimitir vine preotul si i cnt "Sfinte Dumnezeule" cnd este bgat mortul n
groap. Tot Sfintele Canoane spun s nu li se fac pomeni si nu trebuie s participe nimeni
la nmormntarea lor, iar dac li se d de poman s nu primim pomana. Ei nu se trec
niciodat pe pomelnic si nu trebuie s li se fac pomenile deoarece ei nu au nici o sans s
mai fie scosi din iad. Asa nvat Sfintele Canoane si putem fi mai siguri c n acestea se
spune adevrul, si nu n traditia poporului romn.
---Dar la cei care au murit de moarte naprasnica (cutremur, inec, calcati de tren,
de masina ) cum procedam, ce se face pentru mantuirea lor ?
La acestia se procedeaza ca la un mort obisnuit , pentru ca ei nu s-au omorat singuri .
---Cei care au trait necununati la biserica, ce pot face pentru mortii lor ?
Pentru cei ce au trait necununati la biserica si unul din dansii a murit, cel ramas face
spovedanie curata, cu hotararea sa duca viata curata si poate sa faca toata randuiala cu
rugaciuni si pocainta, iar cei care sunt in viata si le-a murit din neam: mama, tata, copil
sau alte rude, se spovedesc, se cununa si apoi pot face randuielile celor morti, altfel nu au
voie sa se atinga de pomana.
---Se dau 24 de metri de panza pentru a fi platite vamile ? Vamile se platesc ?
Cum ?
Acesta este tot obicei babesc. Vamile nu se platesc in acest fel, ci se platesc cu pocainta si
cu Spovedania.
---Daca inainte de a cunoaste credinta am furat ceva si persoana traieste sau a
murit, cum procedam ?
Daca pagubasul traieste sa-i dea lui sub o forma oarecare, pe masura valorii lucrului furat,
daca nu traieste sa-i dea familiei, daca nu are cui sa-l faca milostenie .
46
Stapanul vietii si al mortii si doar El stiind clipa si ceasul mortii. Deci nu se cuvine sa
facem ghicitorie cu Sfanta Impartasanie.
---ESTE CORECT SA NE IMPARTASIM PENTRU CEI MORTI NEIMPARTASITI?
Din punct de vedere liturgic, aceasta practica este o inovatie, caci nu este
mentionata in nici o carte de cult. Din punct de vedere dogmatic, respectam
principiul conform caruia Sfintele Taine se administreaza doar persoanelor vii. Simpla
rostire a numelui celor decedati nu inseamna si impartasirea lor, sufletele lor imateriale
neputandu-se impartasi cu ceva material, asa cum este Sfanta Euharistie.
Mai exista obiceiul ca, pe langa rostirea numelui celor morti, persoana care se
impartaseste vine cu una sau mai multe lumanari in plus la impartasire sau chiar roaga pe
preot sa rosteasca si numele celor decedati.
Obiceiul este neintemeiat, asa cum am amintit mai sus si din cauza lipsei vointei
persoanei, si din cauza lipsei Spovedaniei. Apoi, cei care au murit nespovediti sunt in mare
majoritate persoane care au fost certate cu Biserica. A considera ca putem lua
Impartasania pentru persoane care n-au facut pocainta si nicicum n-o mai pot face, nu
inseamna decat sa desconsideram Sfanta Taina a Spovedaniei. Ceea ce putem face pentru
cei raposati este doar rugaciunea si milostenia, concretizate in slujbele pentru morti si
"datul de pomana".
---CE IMPORTANTA ARE ROSTIREA DE CATRE PREOT, LA POMENIREA UNUI
MORT, A CUVINTELOR "NESPOVEDIT, NEIMPARTASIT SI FARA LUMINA" ?
Se mai folosesc si expresii ca "nepregatit", "negrijit" sau "fara lumina".
In Ardeal, acest obicei nu exista decat extrem de rar. Eram in anul 1994 la schitul
Posaga din judetul Alba. Un crestin scria toate pomelnicele oamenilor. Cand i-am dictat
nume de morti la care am adaugat, nestiutor fiind pe atunci, si aceste expresii, s-a oprit si
ma privea mirat, apoi a explicat ca n-a mai auzit asa ceva.
La pomenirea raposatilor insa nu conteaza aceste adaosuri, ci rugaciunea pentru ei si
milostenia. Dumnezeu ii stie ca au murit nepregatiti si nu este necesar sa-L mai
avertizam inca o data asupra acestui fapt.
---Dac i-a murit cineva, n primele 3 zile este pcat s mergi la cimitir.
Pe cei dragi i vizitezi ct mai des. Mergnd zilnic la mormnt, i vei arta iubirea fa de
cel plecat din snul familiei. Cnd spunea Iisus s lase morii s-i ngroape morii, se
referea la starea sufleteasc a acelora.
---Cel care moare duminica este iertat, pentru c ziua de duminic este sfnt.
Nu timpul cnd moare omul conteaz, ci ct de pregtit este pentru ntlnirea cu Hristos,
adic, s fie spovedit i mprtit. Dreptul poate muri oricnd, cci va ajunge n rai, iar cel
pctos n iad, chiar dac moare n ziua de Pati.
48
49
acum, la moarte pentru ultima data". "Dar pcate a fcut n via?". "Maic, apte hotare
umbla; i-au plcut mult beia i femeile". lat, oamenii trebuie s tie c este bineplcut s
aprindem lumnarea. Dar lumnarea este doar UN SIMBOL (al luminii dumnezeieti) i O
JERTF (fiindc dai nite bani pe ea). Dac are lumnare cnd moare nu neaprat se
mntuiete, iar dac moare fr lumnare nu neaprat se osndete (mai ales dac a avut
o viata aleas, cretineasc).
Ziua n care se face pomana nu are nici cea mai mica importan. Pomana trebuie fcut
dup puterea materiala i din tot sufletul.
---La mort s te duci neaparat cu dou lumnri, una pentru mort i una
pentru nger.
Lumnarea simbolizeaz lumina adevrului i a sfineniei, care este Dumnezeu, i ne arat
cum trebuie s fie viaa oricrui cretin. Lumnarea poate avea i alte semnificaii. Atunci
cnd se aprinde la citirea Sfintei Evanghelii simbolizeaz lumina adevrului care a strbtut
ntunericul necredinei. La Botez se aprinde pentru luminarea sufletului celui botezat care
vine de la ntuneric la lumin, fcndu-se fiu al luminii lui Hristos. La cununie cele doua
lumnri pe care le in naii simbolizeaz pe cei doi Sfini Arhangheli, Mihail i Gavriil. La
moarte, lumnarea simbolizeaz lumina pe care dorim s o aib pe calea veniciei. Mortului
s-i ducem o lumnare dar ngerului nu, fiindc el nu are nici un pcat (dac ar avea pcat
ar fi diavol).
---Niciodat seara i n ziua de luni sa nu dai nimic din cas c nu mai ai
spor toata sptmna. S nu dai bani sau sa nu mprumui pe cineva cu
bani n ziua de luni.
Oare, aa s fie? Unde scrie c nu trebuie s facem fapte bune lunea? Zgrcenia este un
pcat care i stpnete pe muli i atunci au gsit diverse justificri: s nu dai niciodat
din casa seara, nici n zi de srbtoare, nici lunea ca-i merge ru toata sptmna, nici
marea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere
de la tine, d-i; i de la cel ce voiete s se mprumute de la tine, nu ntoarce faa ta"
(Matei 5;24); "mparte pinea ta cu cel flmnd, adpostete n casa ta pe cel srman, pe
cel gol mbrac-l i nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pinea ta celui
flmnd i tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n ntuneric i bezna ta va fi ca
miezul zilei" (Isaia 58;7-10). S nu uitm c: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECT A
LUA.
---De cte ori trebuie s se trag clopotele daca avem un mort brbat sau
daca avem mort o femeie?
Nu este scris nimic n cri la rnduiala slujbei nmormntrii referitor la de cate ori s se
trag clopotul la mori, sau s se diferenieze btile clopotului n funcie de sexul mortului.
Acestea sunt credine false.
---Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post?
Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat.
51
--- Daca dam ceva de pomana, este obligatoriu sa facem cruce peste acel lucru
sau acea mancare?
Nu este obligatoriu sa facem cruce deoarece milostenia noastra e primita si fara a fi insotita
de anumite gesturi.
--- Ce este ruperea unei cununi deasupra mortului?
Acest ritual are drept scop ruperea cununiei dintre so i soie, pentru ca cel rmas n via
s se poat cstori. Practica aceasta nu are nici un temei religios, dovedete lipsa de
credin i afecteaz direct nvtura despre Taina Sf. Cununii.
--- DE CE EXIST TRUPURI CARE NU PUTREZESC?
Mai nti trebuie s spunem c, trupurile care nu putrezesc pot fi de dou feluri.
Exist trupuri care nu numai c nu putrezesc, dar devin izvortoare de miresme i chiar de
mir; acestea sunt trupurile unor sfini care prin vieuirea lor au fost cinstii de Dumnezeu.
Astfel de trupuri cretinii le numesc sfinte moate, i se cinstesc dup cuviin.
Dar exist i trupuri care nu putrezesc din pricina fie a unor blesteme fie a unor pcate
grele care au rmas nespovedite. Dac se descoper prin voie dumnezeiasc astfel de
cazuri, preoii bisericii, fac slujbe de dezlegare pentru sufletul celui rposat.
--- CE RITUALURI PGNETI SE MAI PRACTIC LEGAT DE SLUJBA
NMORMNTRII?
- Pzirea ca mortul s nu se fac strigoi -- prin mpungerea n inim a unei epue
i/sau prin nchiderea pisicilor din cas pe toat perioada ct st mortul n cas.
- Ruperea legturilor de la picioarele mortului -- pentru ca acesta s poat pi pe
lumea cealalt.
- Conducerea pe ultimul drum cu fanfar i orchestr -- pentru a crea o atmosfer
pompoas i fastuoas.
- Punerea diferitelor obiecte in buzunarul mortului (ac, a, bani etc) -- pentru ca
s aib pe lumea cealalt.
- Trecerea cocoului i a ginii peste groap -- pentru izgonirea duhurilor rele.
- ngroparea morilor in cavouri -- pentru a face din locul lor de veci o adevrat
capodoper.
- Ducerea la altar a unui coco alb -- ca jertf pentru cei ce mor nemprtii.
- Pregtirea praznicului n zile de post cu mncare de frupt -- zicnd c mortul nu
mai postete.
52
Toate aceste practici enumerate mai sus reprezint abateri grave de la credina ortodox i
trebuiesc nlturate pentru c denatureaz nvtura de credin a Sfintei noastre Biserici.
--- ESTE CORECT EXPRIMAREA "A TRECUT N NEFIIN"?
Aceast exprimare nu este corect deoarece cuvntul nefiin este echivalent cu ideea de
inexisten, neant. Noi tim c sufletul omului este scnteie dumnezeiasc care nu moare
niciodat.
--- CARE POMENI SUNT PRIMITE NAINTEA LUI DUMNEZEU?
Nu sunt primite pomenirile celor care triesc n pcate grave, celor certai, i celor care fac
pomana din bani furai.
--- DE CE SECTARII SPUN CA NOI NU MAI PUTEM I NU MAI SUNTEM DATORI S
NE RUGM PENTRU CEI ADORMITI?
ntr-adevr, sectarii exclud posibilitatea interveniei celor vii pentru cei mori, spunnd c
Dumnezeu va judeca pe fiecare n parte, invocnd textul din 2 Corinteni 5,10 "Pentru c
toi trebuie s ne nfim naintea scaunului de judecat a Lui Hristos, ca s ia fiecare
dup cele ce a fcut prin trup, ori bine ori ru." C Dumnezeu va rsplti fiecruia dup
faptele lui este foarte adevrat, dar c posibilitatea de a ne ruga pentru cei mori este
exclus nu poate fi adevrat. Cum putem argumenta acest lucru?
Noi vedem c n Sfnta Scriptur se pune mare pre pe rugciunea unora pentru alii: "V
ndemn deci, nainte de toate, s facei cereri, rugciuni, mijlociri, mulumiri, pentru toi
oamenii;"(1 Timotei 2,1) iar la Iacov 5,16 se spune: "Mrturisii-v deci unuia altuia
pcatele i v rugai unul pentru altul, ca s v vindecai c mult poate rugciunea
struitoare a dreptului. "
Deci, dac rugciunile noastre folosesc celor vii, cum dar s nu foloseasc i celor mori de
vreme ce sufletele lor triesc?
--- N VECHIUL TESTAMENT SE FOLOSEAU RUGCIUNILE DE MIJLOCIRE PENTRU
CEI ADORMII?
Da, i n Vechiul Testament avem mrturii de rugciune pentru cei adormii. Astfel, la
Macabei cartea a doua "Drept aceea sfnt i cucernic gnd a fost, c a adus jertf de
curie pentru cei mori, ca s se slobozeasc de pcat. (2 Macabei 42-46), iar Proorocul
Baruh spune: "Doamne Atotiitorule, Dumnezeul lui Israel, auzi rugciunea celor ce au
murit."(3, 4-5).
53
54
---Cei ce au purtat baiere sau alte obiecte descantate, ce pot face pentru ispasirea
acestor pacate?
In primul rand sa se faca spovedanie buna, ascultand sfaturile preotului.
---Ce este deochiul? Se descanta? Ce rugaciuni se fac?
Deochiul este o ispita de la diavolul, prin care nadajduieste sa-l faca pe om sa greseasca cu
ceva inaintea lui Dumnezeu, adica sa-l faca sa mearga la descantece. In cazul acesta se
poate spune rugaciunea Tatal nostru. Daca deochiul se repeta, trebuie sa mergem la preot
si sa-i cerem sa ne citeasca rugaciunea speciala.
---Florile din Vinerea Mare, florile de la Sfintele Moaste, de la hramuri, salcia de la
Florii, frunzele de nuc de la Rusalii cand se usuca, ce facem cu ele ?
Acestea se ard pe o vatra curata.
---Cand si daca se cere scoaterea particelelor si ce reprezinta?
Particelele se scot pentru anumite probleme: necazuri, boala, castigarea celor de trebuinta
si folos, dar si pentru multumire. Desi in cartea de slujbe (Liturghier) se spune ca
particelele nu se dau credinciosilor, parintele Argatu dadea credinciosilor aceste particele,
dar le spunea ca se pot manca doar dupa ce au postit minimum 24 de ore.
---La metanii se saruta pamantul sau se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe
pamant?
La metanii nu se saruta pamantul si nici nu se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe
pamant. Este un obicei fara rost, scornit de babe care nu cunosc credinta. In schimb se
atinge pamantul cu fruntea.
---Putem sa ne cumparam singuri icoane? Ne putem inchina si la icoane
nesfintite, sa le tinem ca tablouri? Cum procedam cu icoanele catolice? Icoanele
se pot sfinti cu Agheasma Mare? Dupa Sfanta Impartasanie este interzisa
sarutarea icoanelor, mana preotului? Icoanele le putem sterge de praf si cum?
E bine ca fiecare crestin sa aiba ambitia sa cumpere singur icoanele sau macar una sa fie
cumparata de el, sa le tina la rasarit, chiar daca nu sunt sfintite; iar cand se face o
sfestanie roaga preotul sa sfinteasca si icoanele. Iar cele catolice, care sunt mai mult
tablouri, le putem pune pe peretii ceilalti. Dupa Sfanta Impartasanie, in ziua aceea nu este
bine sa sarutam icoanele, mana preotului, decat daca s-a intamplat cumva sa fi mancat
sau baut ceva dupa ce ne-am impartasit. Nu insa o inghititura-doua, cum este anafora
luata dupa ce ne impartasim sau gura de vin bauta uneori, ci asa incat toata Sfanta
Impartasanie sa se fi dus de pe buzele si din gura noastra. Sarutarea altor persoane nu
este recomandata. Icoanele, e bine sa se stearga de praf cu o carpa moale, curata, pe care
o intrebuintati numai pentru stergerea prafului de pe lucrurile sfinte, icoane, cruci, sticle cu
agheasma, cutiile cu anafora, iar persoana care sterge sa fie curata in zilele acelea.
55
56
Sfintirea casei se face atunci cand cineva se muta intr-o casa, fie ca e constructie
noua sau nu. Se face intai slujba Agheasmei celei mici (Sfestania). Pentru sfintirea casei
este nevoie de un pahar sau 1 litru de ulei si un bat de chibrit infasurat la un capat cu vata
sau un bat din acela pentru urechi. Cu ele preotul face semnul Sfintei Cruci pe peretii
camerelor. Din uleiul ramas puteti pune atat in mancare, cat si in candela. Nu este
necesara faina la acesta slujba.
---IN ZILELE DE VINERI PUTEM SPALA?
In aceste zile putem spala. Obligatoriu este in aceste zile postul, atat cel de mancare,
cat si cel trupesc, adica nu trebuie sa se impreuneze sotii. Sa nu spalam si sa nu coasem
sau sa nu lucram in zilele de miercuri si vineri face parte din capitolul "de la babe citire".
Este bine sa nu va luati dupa ce zice unul si altul, ci doar dupa ceea ce gasiti scris in carti.
---Dac ai avorturi i vrei s i se ierte, s te mprteasc preotul peste
un mormnt proaspt prin urechile unei foarfeci ruginite.
Aceasta este Preoii nu fac aa ceva niciodat, cci nici nu este Sfnt Tain, ci vrjitorie
curat. Sfnta mprtanie nu se d prin urechi de foarfeci ruginite, sau peste morminte,
ci n Sfnta Biseric, eventual la patul bolnavului.
---Cnd te mui la cas nou, dac nu ai coco nu este bine. Trebuie s-i
cumperi coco pentru c acesta cnd cnt alung dracii din curte.
Nu-i adevrat. Cocoul este cu treaba lui i dracii cu treaba lor. Ce poate fi mai important
pentru o cas nou dect binecuvntarea lui Dumnezeu, sfetania, care trebuie fcut cel
puin o dat pe an. Dar cei care se mut ntr-un apartament nou, unde vor tine cocosul?
---S nu te uii noaptea n oglind.
Uitatul n oglind nu are nici n clin nici n mnec cu problemele i necazurile din via. Nu
ni se schimb viaa datorit unui gest nevinovat. Nu ne merge ru de la un astfel de gest,
ci din pricina pcatelor noastre ne merge ru uneori. Mntuirea noastr depinde de faptele
fcute fa de Dumnezeu i semenii notri, fapte dup care vom fi judecai.
---Este pcat mare s pierzi metaniile de la mn.
Metaniile n sine nu au nici o valoare sau putere spiritual. Ele sunt obiecte care ne
amintesc de rugciunea: "Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe
mine, pctosul(a)". Dac le-am pierdut, nu-i nimic; s nu ne pierdem credina sau
sufletul, pentru c Iisus spunea: "Ce poate da omul n schimb pentru sufletul su" (Matei
8;34-38).
---Dac-i cade un fir de pr din cap nu trebuie aruncat deoarece Mntuitorul a
spus c toate firele de pr din cap sunt numrate i ca atare trebuie puse n sicriu
sub cap pentru c Mntuitorul ne va ntreba de ele la ziua judecii.
Iisus spunea: "Iar dac ochiul tu te smintete, scoate-l i arunc-l c e mai de folos s
ajungi fr un ochi n rai, dect cu amndoi n iad" (Matei 18;8-9). La judecata de apoi,
57
Iisus nu ne va ntreba de firele de pr, ci de faptele noastre bune sau rele. De fapt, nu ne
va ntreba nimic, cci: "Sfinii vor judeca lumea" (1 Corinteni 6;2), ne vor alege dup
faptele noastre, cum despart pstorii caprele de oi. Nu pierdei timpul adunnd firele de
pr, mai bine "adunai fapte bune", aprindei candela, tmiai i amintii-v unde ai pus
cartea de rugciuni i Psaltirea.
---Lumnrile trebuie tmiate nainte de a fi aprinse.
Lumnarea este un simbol i o jertf, (simbolizeaz lumina dumnezeiasc pe care o dorim
i n viaa aceasta, i n viaa viitoare i este i o jertf adus lui Dumnezeu). Se tmie
icoanele, se tmie prin cas, dar n-am mai pomenit s tmiem lumnrile.
---Copiii pn la vrsta de doi ani nu au voie sa vad animalele ca s nu
se fac animale.
Omul s-a nscut om i om va muri. Copiii de la ar se nasc i cresc ntre animale i nu
pesc nimic. nsui Iisus s-a nscut n peter nconjurat de animale, a cltorit pn la 2
ani cu asinul i nu s-a ntmplat nimic ru. Ori credei c-L inea Fecioara Maria legat la
ochi !?! (Luca 2;6-12; Matei 2;13-15).
---Femeia gravida s nu se uite la pisic deoarece va nate copilul pros.
Zicala romneasc "Ce semeni aceea rsare" este adevrat. Dup ce ai semnat poi da
cu orice, nu va iei din gru secar sau invers. Starea sufleteasc a femeii se va ntipri n
sufletul noului nscut. Fii buni i vei avea copii buni!
---S nu-i tai copilului unghiile cnd este mic pentru c apoi cnd se va face mare
va fi ho.
Dac nu tiem unghiile copilului cnd este mic, s-ar putea s se zgrie pe fa, se poate
lovi cu unghiile n ochi, i atunci vom regreta faptul c plecm urechea la nvturile
greite ale unora. Obiceiurile nu se motenesc, ci se nva, Iisus spunea c sluga va face
ce vede stpnul fcnd, iar copilul va face ce fac prinii. Sunt i alte cauze care duc la
ndeletniciri rele, dar ferii copiii de ele. Trupete, splai-i, tiai-le unghiile i nu se va
ntmpla nimic ru, ba din contr vor fi mai sntoi. Cel mai mult conteaz dac-i cretem
n credina ortodox, dac i mprtim la fiecare 40 de zile pn la 7 ani, iar dup vrsta
de 7 ani, spovedanie i mprtanie cel puin de patru ori pe an. Duminica s mearg la
biseric, s posteasc mcar miercurea i vinerea, s se roage n fiecare diminea i
sear, s-i ferim de televizor.
---n Sptmna Patimilor nu avem voie s splm.
Dac am putea s priveghem toat sptmna ar fi foarte bine. Dar, pentru c trebuie s
mncm, trebuie s i muncim, ne i murdrim, deci trebuie s splm chiar i n aceast
sptmn.
58
lui Dumnezeu" ce-l poarta n pntece. Oare Fecioara Maria dup Buna Vestire nu a mai
mers la rugciune? Ba da!
---La mas (n timp ce mnnci), nu ai voie s citeti pentru c i
mnnci minile.
Nu este adevrat, ns putem spune c fiecare lucru trebuie s-l faci la timpul lui. Cel
nelept va citi atunci cnd este vremea cititului, iar mesei i va acorda atenia cuvenita
pentru o dieta sntoasa. Cel fr de minte va face mai multe lucruri deodat: citete,
mnnc, se leagn pe scaun, privete la televizorul instalat la buctrie, este atent i la
discuiile altora... i de fapt nu face nimic, adic "i-a mncat minile".
---Niciodat seara i n ziua de luni sa nu dai nimic din cas c nu mai ai
spor toata sptmna. S nu dai bani sau sa nu mprumui pe cineva cu
bani n ziua de luni.
Oare, aa s fie? Unde scrie c nu trebuie s facem fapte bune lunea? Zgrcenia este un
pcat care i stpnete pe muli i atunci au gsit diverse justificri: s nu dai niciodat
din casa seara, nici n zi de srbtoare, nici lunea ca-i merge ru toata sptmna, nici
marea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere
de la tine, d-i; i de la cel ce voiete s se mprumute de la tine, nu ntoarce faa ta"
(Matei 5;24); "mparte pinea ta cu cel flmnd, adpostete n casa ta pe cel srman, pe
cel gol mbrac-l i nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pinea ta celui
flmnd i tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n ntuneric i bezna ta va fi ca
miezul zilei" (Isaia 58;7-10). S nu uitm c: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECT A
LUA.
---S pori mereu ceva pe dos (maioul, osetele, cmaa) ca s nu se
lipeasc farmecele de tine.
Farmecele sunt lucrarea vrjitoarelor. Ele exist, dar citind din Vechiul Testament Cartea
lui Iov, putem nelege c Satana poate face ru, ns numai cu ngduial i numai ct i
ngduie Dumnezeu: "Atunci Domnul a zis ctre Satan: "Iat, tot ce are el (Iov) este n
puterea ta; numai asupra lui s nu ntinzi mna ta. i Satan a pierit din faa lui
Dumnezeu"(Iov 1;12). Deci farmecele sunt lucruri ale lui Satan i ele nu se vor apropia
niciodat de omul cel bun i corect, iar de cel ce face ru se vor lipi chiar de ar avea toate
hainele mbrcate pe dos, aa cum rezult i din cuvintele Sfntului Apostol Pavel n
epistola ctre Romani: "Fii nelepi spre bine (facei numai bine) i nevinovai la ru (s
nu facei nimnui nici un ru). Iar Dumnezeul pcii va zdrobi repede sub picioarele voastre
pe Satana" (adic, nu-i va ngdui diavolului s v fac ru, chiar dac cineva v face
farmece) (Romani 16;19).
---Nu este bine s-i cumperi copilului haine nainte de a se nate.
Este o superstiie i se spunea aa fiindc nu se putea ti ce va fi copilul: parte brbteasc
sau parte femeiasc.
---Nu trebuie s te ntorci din drum c nu-i merge bine.
61
Prima calitate a memoriei este uitarea, i de fapt este un dar deosebit pe care l avem de la
Dumnezeu. Dac n-am uita, n-am putea s primi noi informaii n creierul nostru. De foarte
multe ori uitarea este o binecuvntare, ca n cazul n care ne moare cineva drag. Dac
plecnd la pia ai uitat portofelul cu bani, trebuie s te ntorci s-l iei, altfel nu vei putea
cumpra nimic. Numai c ntorcndu-te s-l iei, s umbli cu grij, cci dac rscoleti toate
plin de nervi sigur vei pi multe necazuri.
ntr-o zi de duminic am plecat spre biseric. Pe drum mi-am amintit c am uitat ceva. Mam ntors i am luat. Apoi din nou, n acelai loc mi-am dat seama c mai uitasem ceva. Mam ntors iari din drum. Creznd acum c am luat totul, culmea, n acelai loc mi-am
adus aminte c uitasem nc ceva. M-am ntors din nou i ce credei? n cas mirosea a ars.
Cnd m uit mai bine, uitasem fierul de clcat n priz. Deci, uitarea nu a fost un ghinion,
ci binecuvntare, lucrarea lui Dumnezeu care mi-a ajutat s nu gsesc la ntoarcere casa
fcut scrum.
---Vinerea s nu tai via.
Se spune ca Iisus este "strugurele cel copt din care curge vinul care mntuiete lumea".
Vinerea a fost ziua n care Dumnezeu Iisus Hristos S-a adus pe Sine jertf n faa lui
Dumnezeu Tatl i i-a vrsat scumpul Su snge prin jertfa de pe cruce, splnd pcatele
neamului omenesc. Dar s nu amestecm cele lumeti cu cele sfinte. Vinerea (dac nu este
cruce roie n calendar) este o zi obinuit de lucru i nu-i nici un pcat s tai via.
---Pn la Dumnezeu te omoar (sau te mnnc) sfinii.
Aceasta este o vorb nu numai greit, dar chiar duneaz Sfintei noastre credine. Se
bazeaz aceast zical pe versetul: "Au nu tii c sfinii vor judeca lumea?" (1 Corinteni
6;2). Dar dup cum se observ sfinii vor judeca lumea, ns n-au omort i nici nu vor
omor pe nimeni, ba dimpotriv se roag, mijlocesc la Dumnezeu nencetat pentru
mntuirea noastr, fiind "casnici ai lui Dumnezeu".
---Dac ai un singur brad n curte, s-l tai ca s nu rmi singur.
Alta pcleal. ntr-o zi vei rmne singur sau va rmne singur, cum o vrea Dumnezeu.
Bradul din curte sa nu-l tai, pentru c plantele i mai ales arborii nu ne pot influena viaa
dect n msura n care le folosim n tratamente naturale (seminele, coaja, rdcinile,
etc). Cum poate acest brad sa ne aduc ru n familie, cnd Iisus spune: "Nici un fir din
prul capului vostru nu va cdea fr tirea lui Dumnezeu". BRADUL N POPOR ESTE
SIMBOLUL VIEII VENICE.
---Dac omori un obolan, 7 ani ai ghinion.
Conform cu versetul biblic: "Cretei i v nmulii i umplei pmntul i-l supunei; i
stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate animalele ce se mic pe
pmnt i peste tot pmntul" (Facerea1;28), omul este stpn peste toate vietile
pmntului. Toi cei cu suflet bun nu vor ucide prea uor sau chiar deloc nici mcar o
furnic, iar cei ri vor face aceasta din plcere. Nu este bine! Dar duntorii i putem omor
fr a avea pedeaps (ct despre cei 7 ani de ghinion, nici vorb s fie adevrat, nu este
nici o legtur ntre obolan i ghinion).
62
---Pomul vieii nu ai voie s-l ii n cas pentru c atia oameni i vor muri din
familie, ci puiori i ies pe tulpina.
Pomul vieii a fost doar n rai. Orice alt plant cu acest nume nu are nici o influen
asupra vieii noastre.
---La sfritul Sfintei Liturghii, cnd preotul zice "Cu fric de Dumnezeu,
cu credin i cu dragoste s v apropiai", trebuie s faci trei pai ctre
preot ca s te mntuieti.
Aceste cuvinte sfinte se rostesc de ctre preot adresndu-se celor pregtii pentru a primi
Sfnta mprtanie (post, spovedanie i s aib binecuvntarea preotului duhovnic de a
se mprti). Ceilali nu se pot apropia de Sfntul Potir (adic nu se pot mprti). Deci,
nu prin cei trei pai ne mntuim, ci prin Sfintele Taine (Spovedania, mprtania i
celelalte).
---Ce se face cu anafora uscata, mucegaita?
Anafora, Sfantul Pasti ramase, sau alte sfintenii se ard; cenusa se arunca la un loc curat
sau pe apa curgatoare. Mai putem sa ingropam acestea, cu atentie insa sa nu fie
dezgropate de animale. Nu se face altceva cu ele. Nu se arunca la chiuveta deoarece
ajunge in loc necurat (canalizarea).
--- Cand si cum se ia anafora?
Anafora se ia in fiecare zi dimineata, numai pe nemancate. In duminici si sarbatori este
bine sa mergem la biserica nemancati si anafura sa o luam la sfarsitul slujbei. In cazul in
care suntem bolnavi si nu putem sta nemancati la Sf. Liturghie, putem lua anafora acasa si
in duminici si sarbatori, dupa care mancam si mergem mancati la biserica. Aceasta insa
trebuie sa fie o exceptie.
---Putem sa mancam anafora acasa cu supa sau alta mancare ca si cum ar fi in loc
de paine?
Nu, nu e bine sa amestecam anafora cu mancarea. Anafora se ia inainte de a manca sau
bea ceva.
---Nu este bine s iei anafura acas, este mare pcat.
Anafura este o pine binecuvntat n timpul Sfintei Liturghii, iar agheasma este ap
sfinit. De aceea se mnnc nti anafura i apoi se bea agheasma. Dac agheasma o
lum acas i nu este pcat, cu att mai mult putem lua anafura.
---Se poate aprinde o singur lumnare pentru mai multe persoane sau
doar o singur lumnare i o singur persoan?
Nu este menionat clar n nici una din crile de cult, dar cred c cel mai bine e lumnarea
i persoana.
63
http://www.parohiamacin4.org/superstitii_credinte_desarte.htm
64