ATITUDINEA MORALEI CRESTINE ORTODOXE FATA DE AVORT, DIVORT, ABANDONUL COPIILOR, IMORALITATE ETC. 1.

Familia este prima si cea mai mica celula a organismului social si o biserica in mic in marea comunitate a Bisericii. De aici, interesul, deopotriva, pentru familie din partea Statului si din partea Bisericii. Desigur, in masuri diferite pentru Stat, dar totdeauna prezentand acelasi interes major indiferent de ideologiile veacului privind familia si problema demografica, pentru Biserica si Morala crestina ortodoxa, de-a lungul timpului si mai cu seama astazi intr-o societate cu o gandire sociala secularizata. riginea casatoriei si deci a familiei sta in insasi natura sociala a omului si a vietii lui, precum si in vointa lui Dumnezeu exprimata pozitiv la crearea omului! <<Si a zis Dumnezeu: <<Sa a!em "m #u$a !%i$u& si #u$a asemana'ea n"as('a, ) Si a a!u( Dumnezeu $e "m #u$a !%i$u& Sau ) a a!u( *a'*a( si emeie. Si Dumnezeu i+a *ine!u,an(a(, zi!an#: <<C'es(e(i si ,a inmu&(i(i si um$&e(i $aman(u& si+L s(a$ani(i si #"mni(i ) $es(e ("a(e ,ie(a(i&e !e se mis!a $e $aman( si $es(e ("( $aman(u&-- "Fac. 1, #$-#%&. 'a orice institutie, familia se intemeiaza printr-un act, si anume prin casatorie, adica prin legatura de buna voie si pe toata viata, a unui barbat si a unei femei. 'asatoria ca institutie divina naturala "jure divino naturale&, a fost asezata in forma monogama de Dumnezeu in rai, la crearea omului! <<Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el>> "Fac. #, 1%&. (entru a reface caracterul monogam al casatoriei, intinata si ea prin caderea protoparintilor, Mantuitorul )ristos a ridicat casatoria la rang de Sfanta *aina, redandu-i prin impartasirea +arului comuniunii bipersonale celor ce realizeaza impreuna legatura ei naturala, rostul si importanta ei primordiala. De aceea si Sfantul ,postol (avel o numeste --m.sterion mega// si o asemana cu legatura dintre )ristos si Biserica "0fes. 1, #2 si 2#&, subliniind astfel ca in casatorie legatura sufleteasca dintre soti sta pe primul plan, determinand comuniunea si unitatea sotilor in aceasta comuniune si prevaland insotirea conjugala. *inand seama si de acestea si avand in vedere rostul divin natural al casatoriei, definitia data acesteia, acceptata de dreptul civil, suna simplu! <<Casatoria este unirea legitima a doua persoane de gen diferit ca sa vietuiasca in comunitate nedespartita, sa nasca copii, sa-i creasca si sa se ajute reciproc>> . 3uriconsultul Modestinus "4 ##% d. )r.& a formulat o definitie mai potrivita cu scopul ideal al casatoriei, astfel! --5uptiae sunt conjunctio maris et feminae "primul moment al casatoriei este! monogamia& et consortium omnis vitae "momentul al doilea! indisolubilitatea& divini et +umani juris comunicatio "momentul al treilea! comunitatea de viata si de drepturi&, incluzand drepturile vietii sexuale intre soti. (rin urmare, in lumina Moralei crestine ortodoxe si a dreptului canonic, casatoria este legatura si unirea monogama dintre un barbat si o femeie pentru toata viata si o participare reciproca la dreptul divin si uman . ,ceasta definitie corespunde vointei insesi a lui Dumnezeu exprimata la creatie! <<Si a a!u( Dumnezeu $e "m, *a'*a( si emeie-- "Fac. 1, #6&7 --sotii, ,"' i aman#"i un ('u$// "Fac. #, #87 Mat. 19, 1&, implinid astfel porunca! <<!'es(e(i si ,a inmu&(i(i si um$&e(i $aman(u&-- "Fac. 1,
1

#%& caci << emeia nu es(e a'a *a'*a(, si ni!i *a'*a(u& a'a emei in D"mnu&-- ": 'or. 11, 11&, si <<!ine+si iu*es(e emeia $e sine se iu*es(e-- "0fes. 1, #%&. Din definitia data retinem ca contractul nuptial-matrimonial, adica consimtamantul unui barbat si al unei femei de a trai impreuna viata, in comunitatea casatoriei, este premisa si conditia naturala a *ainei cununiei si deci a familiei crestine. Desigur, acest contract matrimonial nu are voie sa contrazica legile bisericesti si nici pe cele civile. 0xista deci anumite impedimente absolute sau relative care se opun acestui contract matrimonial si deci prin aceasta savarsirii *ainei insesi a 'ununiei. )arul *ainei 'ununiei consfinteste si da putere dumnezeiasca daruirii reciproce ce si-au fagaduit-o cei doi, un barbat si o femeie, in totala libertate de decizie, pentru a duce viata in doi, bucurandu-se deopotriva de drepturile divine si umane ale acestei legaturi matrimoniale in iubire, odata cu implinirea deopotriva si a indatoririlor ce le implica aceasta. 'ei doi isi apartin reciproc si formeaza o unitate, fara ca unul dintre ei sa se simta anulat ca existenta personala7 se simt una si formeaza un trup, cele doua euri purtandu-se reciproc si afirmandu-se reciproc atat in viata lor personala cat si in viata vlastarelor lor. :nstituita de Dumnezeu la crearea si restaurata si ridicata de mantuitorul )ristos la rangul de *aina, casatoria crestina, anume casatoria civila implinita prin *aina 'ununiei administrata de episcop sau preot celor doi care au inc+eiat in fata ofiterului starii civile contractul nuptial-martimonial-casatoria civila- a fost privita totdeauna ca ceva venerabil si cu demnitate etica! <<!ins(i(a sa ie nun(a in('u ("a(e si $a(u& nes$u'!a(, ia' $e #es 'ana(i ii ,a .u#e!a Dumnezeu-- "0vrei 12, 8&. Desigur celibatul pare a fi un ideal fata de casatorie "Mat. 19, 1#&, la care vor fi partasi cei credinciosi dupa invierea cea de obste! <<!a!i &a in,ie'e ni!i nu se ins"a'a, ni!i nu se ma'i(a, !i sun( !a in/e'ii &ui Dumnezeu #in !e'-- "Mat. ##, 2;&, idee subliniata si de Sfantul ,postol (avel cand zice! <<!e& !e isi ma'i(a a(a *ine a!e, #a' !e& !e n+" ma'i(a si mai *ine a!e-- ": 'or. 6, 2%&, <<!a!i !e& ne!asa("'i( se in/'i.es(e #e !e&e a&e D"mnu&ui, !um sa $&a!a D"mnu&ui. Ce& !e s+a !asa("'i( se in/'i.es(e #e !e&e a&e &umii, !um sa $&a!a emeii-- ": 'or. 6, 2#-22&7 insa nu pacatuieste cine se casatoreste ": 'or. 6, 2$&. Dar nu orice celibat, ci numai celibatul ca juruinta sau vot evang+elic, inteles ca o castitate permanenta sufleteasca si trupeasca ce si-a asumat-o cel ce a depus acest vot, pentru dobandirea imparatiei cerurilor "Mat. 19, 1#&. <iata de familie, voita si poruncita de Dumnezeu "Fac. 1, #6 si #%7 #, 1%7 Marcu 1;, 9& este calea obisnuita, la indemana tuturor, pentru vietuirea morala dupa voia lui Dumnezeu, pe pamant ": 'or. 6, #-1&. De aceea Biserica a condamnat totdeauna dispretul fata de casatorie practicat de ereticii gnostici, mani+ei, eustatieni si altii "can. 11, ap si 12 *rulan& privind casatoria si familia crestina prin prisma principiului ca <<toate sunt bune foarte>> si ca in consecinta ea este singura institutie asezata de Dumnezeu pentru perpetuarea omenirii si singura impreunare sexuala legala si permisa. Desigur odata inc+eiata, casatoria in general, adica cea civila, si casatoria crestina creeaza si o serie de efecte juridice si respectiv efecte sau consecinte religiosmorale si canonice.
#

'ununia fiind o Sfanta *aina care impartaseste celor casatoriti civil, +arul dumnezeiesc pentru dragostea totala si deci nepri+anita intre ei +arul dumnezeiesc al unirii bipersonale, casatoria bisericeasca, crestina, este din punct de vedere canonic cea mai perfecta si deplina casatorie "matrimonium ratum& cu autoritate obligatorie in Biserica si ar trebui si in Stat, ca una ce este indeplinita potrivit atat legilor si formelor bisericesti, cat si celor civile. De aici si dispozitia Bisericii noastre rtodoxe de a administra *aina 'ununiei numai celor casatoriti civil. :n cazul acesta, simpla casatorie civila "matrimonium legitimum seu legale& inc+eiata numai dupa legile si formele civile inaintea forurilor civile si deci cu putere numai in Stat, este o casatorie imperfecta. Din punct de vedere dogmatic si canonic casatoria civila neurmata de *aina 'ununiei este privita drept concubinaj, bineinteles daca sotii sunt crestini ortodocsi, iar pentru Biserica =omano-'atolica aceasta casatorie este socotita un concubinaj condamnabil. Dupa codul civil, casatoria poate fi! obligatorie, impusa deci tuturor cetatenilor care doresc sa se casatoreasca, sau facultativa cand ramane la aprecierea fiecaruia de a inc+eia o cununie sau o casatorie civila. Din punct de vedere al dreptului canonic romano-catolic, casatoria este! neconsumata "matrimonium non consumatum& daca nu a urmat copula carnalis, in acest caz casatoria putandu-se desface, daca papa acorda dispensa, sau daca unul dintre soti intra in manastire, sau consumata "matrimonium consumatum&, daca a avut loc copula carnalis in care caz casatoria nu se poate desface decat prin moarte. Dreptul canonic ortodox nu face o astfel de distinctie, iar (ravila cea Mare stabileste "cap. #;8&! <<Nunta incheiata cu binecuvantarea bisericeasca este pre lege si nedespartita chiar daca nu s-a impreunat cu femeia>>; deoarece mai mare importanta are comuniunea spirituala pe care o implica in primul rand casatoria crestina>>. Din punct de vedere al dreptului in general casatoria poate fi! presupusa "matrimonium praesumptum& daca cei ce vor sa se casatoreasca au indeplinit inainte copula carnalis7 putativa "matrimonium putativum&, cand ea este lovita de un impediment necunoscut ambilor soti, sau cel mult unuia dintre ei, legile civile recunosc o atare casatorie, precum si dreptul de mostenire pentru copii. Dar dupa aflarea impedimentului trebuie sa se ceara imediat dispensa si trebuie sa urmeze convalidarea casatoriei, caci daca aceasta nu s-ar face, urmeaza desfacerea ei, iar copilul nascut din ea nu mai este legitim 1. Desigur mai sunt si alte urmari juridice legate de casatorie de-a lungul istoriei, ca act civil precum si de cea religios-crestina, pe care renuntam a le aminti intrucat acestea par a nu avea implicatii directe asupra a ceea ce numim rani, lipsuri si pacate care pandesc, lovesc si nimicesc c+iar casatoria in sine si buna convietuire si impreuna misiunea sotilor, pentru societate si comunitatea bisericeasca, in lucrarea ei de zidire sociala si moral-religioasa a acestora din urma. #. 'asatoria, ca legatura naturala pe viata intre un barbat si o femeie. 'a legatura naturala pe viata intre un barbat si o femeie, casatoria se intemeiaza pe faptul ca barbatul si femeia numai impreuna alcatuiesc umanitatea completa. <<Nu este decat o suferinta, aceea de a fi singur>> #. 5ici Dumnezeu nu este o singura persoana. 'aci in acest caz n-ar fi iubire, ba n-ar fi peste tot persoana, deci n-ar fi
2

Dumnezeu. Dumnezeu este >nul si *rei in acelasi timp. De aceea nici omul n-ar fi c+ipul lui Dumnezeu, daca ar fi o monada inc+isa. :n acest caz existenta lui ar fi un c+in, o suferinta, daca ar exista totusi. 'artea Facerii ne spune ca Dumnezeu a facut pe 0va, pentru ca a vazut ca <<nu este bine sa fie omul singur>> "Fac. #, 1%&. Si anume dumnezeu a creat pe 0va nu numai pentru ca se completeaza reciproc, ei sunt omul deplin. <<Barbat si femeie>> i-a facut Dumnezeu pe ei, dupa c+ipul sau si i-a binecuvantat "Fac. 1, #6 si #%&7 si a c+emat numele lui om ",dam& in ziua in care i-a facut pe ei "Fac. 1, #&. mul este o unitate completa, deci c+ip al lui Dumnezeu, pentru ca unitatea sa de om se realizeaza in dualitate personala neuniforma, ci complementara de barbat si femeie 2. Desi vorbeste de doi atunci cand zice ca! Dumnezeu a facut pe ei barbat si femeie, Dumnezeu vorbeste de fapt <<de unul singur>>, spune Sfantul :oan ?ura de ,ur 8, iar Sfantul '+iril din ,lexandria afirma! <<Dumnezeu a creat coe istenta>> 1. --aceasta conceptie patristica este fundamentala pentru rient si inspira toate textele canonice. 'asatoria este definita! unitatea celor doua persoane intr-o singura fiinta, intr-o singura esenta7 sau inca! unirea intr-un corp si un suflet, dar ca doua persoane. Definitia este importanta, eu-ul conjugal nu suprima deloc persoanele, ci dupa c+ipul Sfintei *reimi, uniunea intr-o singura fiinta "natura& a celor *rei (ersoane formeaza un singur subiect, Dumnezeu 'el >nul si *rinitar in acelasi timp7 de asemenea unirea conjugata a celor doua persoane formeaza o diada-monada, doi si unul in acelasi timp uniti in al *reilea termen divin// $. Scoaterea 0vei din ,dam inseamna ca 0va a fost cuprinsa virtual in ,dam si inainte de aducerea ei distincta la existenta. Dar ea a fost cuprinsa in ,dam nu ca ceva identic cu el si deci ea nu e rezultatul unei simple dezvoltari a lui. mul este bipolar in sine insusi. 5umai asa el e fiinta dialogica. (artenerii insisi in dialog trebuie sa aiba ceva comun, dar si ceva deosebit, mai deosebit decat are un individ de acelasi sex fata de un alt individ 6. 'a protoparinte al neamului omenesc, ,dam implica totdeauna pe 0va, sau cum spune (aul 0vdo@imov, --,dam a fost totdeauna ,dam-0va//. :ar modul aducerii la existenta a 0vei este marea taina a consubstantialitatii conjugale a barbatului si femeii %. Dumnezeu a creat pe ,dam si 0va pentru cea mai mare iubire intre ei, --reflectand cum spune *eofil de ,ntio+ia, misterul unitatii divine// 9. Deci omul conjugal este chipul lui Dumnezeu trinitar, si dogma trinitara este ,r+etipul divin, icoana comunitatii conjugale 1;. Deosebirea complementara trupeasca a celor doi, a barbatului si femeii, reda si conditioneaza o diferenta complementara sufleteasca. ,ceasta nu face pe fiecare dintre cei doi mai putin om. Dar umanitatea este traita de fiecare, in casatorie, in alt mod si intr-o daruire si intr-o completare reciproca. Fiecare este la fel de om, dar integritatea umana si-o traiesc numai impreuna, intr-o completare reciproca. ,dica, aceasta unitate umana in doi, diferentiata si complementara este o unitate conjugala. --Fiinta umana este de la origine, in principio, o fiinta conjugala// 11. Dar pentru a fi o unire desavarsita, intr-un trup si suflet, dar in doua persoane, casatoria implica o iubire desavarsita care sa asigure uniunea in doime si a doimei in uniune. De aceea, casatoria trebuie sa fie indisolubila. De altfel, casatoria a avut c+iar de la inceput, din paradis, atributele unitatii si indisolubilitatii. Barbatul
8

avea, in mod deplin, in unirea desavarsita cu o femeie, tot ce-l completa esential si femeia la fel. Dupa caderea protoparintilor, prin egoismul descatusat si dezvoltat de ea, casatoria ca legatura naturala a fost slabita si desfigurata in multe forme. 0a a pierdut prin aceasta +arul legat de starea paradisiaca. *otusi n-a fost desfiintata in esenta ei, caci natura umana n-a fost desfiintata ci numai intinata. De aici si fluctuatiile in viata oamenilor privind casatoria ca legatura naturala intre un barbat si o femeie, precum si goana dupa placeri ale acestei legaturi. --*recerea, insa de la legatura cu o femeie la legatura cu alta sau de la un barbat la altul, nu procura nici unuia completarea deplina printr-o unire desavarsita. Femeiescul e mereu cautat fara sa fie gasit deplin in acea daruire a lui deplina si pentru toata viata7 si barbatescul la fel. Fiecare jumatate ramane mai mult sau mai putin un individ necomplet ca om, mai mult sau mai putin intr-o singuratate//. De aceea, numai --unirea deplina intre un barbat si o femeie, corespunzand unei iubiri desavirsite e netrecatoare. 'aci fiecare a gasit in celalalt nu un obiect, ale carui posibilitati de satisfacere sunt limitate si care se ascunde ca persoana atunci cand e tratat ca obiect, ci o persoana inepuizabila si vesnic noua in capacitatea si imaginatia ei de autodaruire. 'ei doi se iubesc pentru ca se completeaza, pentru ca nu-si sunt uniformi. :ubirea nu se naste intre doua suflete care sunt la fel, ci care suna --armonic// cum spunea Sc+iller 1#. <ietuind impreuna, sotii se configureaza unul dupa celalalt, si se intregesc si se imbogatesc reciproc prin iubirea care-i uneste pentru ca in iubire fiecare primeste si daruieste la nesfarsit. 5umai ura si pofta nesatioasa, precum si simpla convenienta sociala saracesc pe cei doi, pentru ca nici unul din cei doi nu da si nu primeste nimic. :n casatoria ca legatura naturala binecuvantata si intarita prin *aina 'ununiei, cei doi se completeaza si ca persoane, barbatul prin femeie si invers. Fiecare devine un fel de copersoana si amandoi o unitate copersonala. Si prin educatie, caracterele personale imbinate ale celor doi le capata si copiii lor7 sau cei doi, in calitatea lor de soti si parinti, se resimt cu vremea de trasaturile personale ale copiilor 12. (rin casatorie, si anume prin casatoria crestina, --oamenii se pregatesc sa devina o universala comunitate co-personala in :mparatia cerurilor. ,ceasta reciproca configuratie personala n-a lipsit cu totul nici dupa cadere, ba ea a fost ajutata intr-un fel c+iar de legea naturii// 18. anumita sfintenie a casatoriei a ramas si dupa cadere si c+iar dupa potop. Sfantul 0frem Sirul spune! <<De la !dam pana la Domnul, iubirea conjugala autentica era "aina desavirsita>> 11, iar Fericitul ,ugustin precizeaza! --)ristos a intarit la 'ana ceea ce a instituit in rai// 1$. 'u toate acestea, atributele naturale ale casatoriei! unitatea si indisolubilitatea ei au fost nesocotite de multi oameni si de popoare si de religii intregi pana la )ristos, precum si dupa aceea de multe filosofii si ideologii seculare si secularizante. Dintr-o astfel de constiinta pun si fariseii lui :isus )ristos intrebarea! <<#e cade omului sa-si lase femeia sa, pentru orice pricina $>> "Matei 19, 2&. :ntelegerea e corecta si pe toata intinderea ei a casatoriei in general si a casatoriei crestine in special ne va da posibilitatea si temeiurile doctrinare pentru a prezenta atitudinea Moralei 'restine rtodoxe fata de problemele si realitatile negative grave care confrunta, astazi, casatoria crestina si familia in general si prin
1

acestea, societatea romaneasca si Biserica, intre care! avortul, divortul, abandonul copiilor s.a. 2. ,vortul, o crima cu premeditare. Familia este prima alcatuire de viata obsteasca si samburele din care cresc toate celelalte forme de viata sociala. 0a este mediul cel mai prielnic pentru nasterea, dezvoltarea si desavarsirea fiintei umane. 'opilul are o neaparata nevoie de ajutorul neincetat al parintilor sai, care in aceasta lucrare nu pot fi nici substituiti si nici intrecuti de nimeni. Scopul casatoriei si familiei, ca legatura naturala pe viata intre un barbat si o femeie, consfintita si intarita +aric prin *aina 'ununiei, il constituie implinirea reciproca a celor doi, prin daruiri si primiri infrinarea trupeasca si indeosebi stabilirea unei stari desavirsite in iubirea dintre soti in vederea impinirii lor reciproce, si inmultirea, perpetuarea si cresterea omenirii. (rocrearea, intretinerea, ingrijirea, cresterea si pregatirea copilului pentru viata sociala constituie preocuparea centrala a familiei. 0a, familia, procura membri pentru societatile superioare, pregatindu-i cea dintai pentru viata sociala. 'opiii care reprezinta --fondul de aur al neamului//, sunt stimulente si puteri innoitoare care sporesc potentialul natural uman, afectiv energic si spiritual al poportului caruia apartin, contribuind la regenerarea fiintei noastre spirituale. (racticarea avortului atat in cadrul casatoriei cat si in cazul relatiilor extraconjugale si intamplatoare este o crima impotriva vietii umane in general si a copilului in special, in ciuda intalnirii lui, pe tot parcursul istoriei omenirii, ca o realitate, din nefericire, constanta, aparuta si justificata de multi reprezentanti ai omenirii. :erburi si practici care provocau avortul erau pretutindeni cunoscute si se foloseau. :n vec+ime insa, oricare metoda folosita pentru intreruperea de sarcina era considerata nepermisa. Fatul a fost socotit totdeauna si in mod constant om deplin. :ntreruperea artificiala a sarcinii era considerata crima, omucidere. 'onstiinta omului n-a considerat fatul mai putin om decat adultul, desigur un om in plina crestere si manifestare, c+iar din pantecele mamei. De aceea si in juramantul lui )ipocrate, care este acceptat pana astazi drept juramant medical, medicul ca slujitor al vietii, marturiseste in fata lui Dumnezeu si a oamenilor! <<%nu voi da femeii substante avortive%>>. (ozitia aceasta a fost pusa insa astazi sub semnul intrebarii, considerandu-se avortul, ca si practicarea lui, o problema indiferenta din punct de vedere moral, fiind asemanata cu fumatul. (roavortiostii, adica adeptii intreruperii artificiale de sarcina, sunt astazi o adevarata miscare internationala, concretizata in asociatii, grupuri de initiativa, conferinte, manifestari de protest cerand ca avorturile sa nu fie, in nici un fel, pedepsite de legile civile, motivandu-se ca s-a sc+imbat insasi conceptia morala si ca este anacronic sa fie considerate avorturile crima, ucidere. Sustinand aceasta, profesoara de criminalistica ,.'., scrie! <<&n constiinta comuna, avortul a incetat sa fie considerat delict penal' (egiuitorul este dator sa urmeze constiinta sociala' !ceasta se intimpla in toate timpurile )si astazi* cu sanctionarea sau nesanctionarea legala a diferitelor comportamente' !sa de e emplu, odinioara fumatul simplelor tigari se pedepsea, in multe tari europene, cu moartea; in zilele noastre, aceasta ni se pare o gluma' Din contra pirateria era socotita o fapta de vitejie, astazi insa se socoteste o crima%>>. Sustinerea de fata a avortului este mai mult decat simplista.
$

'aci constiinta comuna sociala cu mutatiile ei in timp nu este identica cu constiinta morala si nici sursa a acesteia, c+iar daca aceasta din urma cuprinde in continutul ei si elemente dobandite din partea societatii. 'onstiinta morala adevarata implica relatia subiectului ei cu Dumnezeu si legea morala ca expresie a vointei lui Dumnezeu privind pe om in relatia lui cu Dumnezeu si cu semenii, cu ajutorul careia ea, constiinta morala, sfatuieste, opreste si judeca din punct de vedere moral faptele omului. ,vortul care inseamna suspendarea sau nimicirea vietii nu poate fi comparat cu fumatul si nici c+iar cu pirateria. Mitropolitul Aalamaras de 5i@opole B ?recia precizeaza ca <<principalul argument al adeptilor scoaterii de sub incidenta legii a avorturilor "in incercarea lor de a ocoli protejarea constitutionala a valorii vietii&, a fost ca fiecare femeie sa aiba dreptul sa dispuna ea insasi de trupul ei si ca nu permite unei a treia persoane, oricarei persoane sau grup de persoane, sa intervina si sa hotarasca asupra unei teme atat de personale, ca cea a dispunerii de propriul trup>> 16. Ca o manifestatie pentru legiferarea avorturilor, manifestantele strigau ritmic lozinca! <<!fara legile din corpul nostru>>. ,rgumentul invocat pare sa cuprinda o doza de progresism, dar, nu e mai putin adevarat si o mare doza de defaimari la adresa opiniilor contrare avortului, calificate ca arme obscurantiste, anacronice, arme ale inapoierii, regres si medievalism 1%. Si fiindca gestatia este crearea unei vieti, pe care nimeni intr-un studiu al evolutiei nu o poate nega, proavortionistii declara ca fatul este om, deoarece nu are viata proprie, intrucat embrionul, sustin ei, este o bucata de carne a carei expulzare din corpul mamei este o problema absolut personala si deci nu constituie o problema morala si cu atat mai mult nu poate fi considerata crima. --Fatul devine omul separat de personalitatea mamei sale numai cand poate sa aiba existenta de sine, adica odata cu cresterea sa//, scrie o adepta a avortului 19. Dar este, intr-adevar, fatul fara suflet si deci fara viata autonomaD 0ste doar o parte a corpului mamei sale, care are atunci si dreptul de a dispune de el dupa cum doreste, sau fatul are viata cu totul independenta, este o persoana absoluta independenta care se afla totusi intr-o relatie de dependenta sub raportul +ranei, al mediului corpului matern, asa cum ne aflam, de altfel, toti intr-o relatie de dependenta de mediu natural, sub raportul +ranei, imbracamintei, locuintei etc.D ,cestei intrebari multiple ii da astazi raspunsul medicina, combatand prin marile ei personalitati avortul insusi si legiferarea paracticarii lui. *ema avorturilor nu poate fi limitata astazi doar la cei care-l practica. 0a constituie problema constiintei morale a omenirii intregi, intrucat priveste insasi viata omului, ca dar al lui Dumnezeu fata de care fiecare este responsabil. Fatul reprezinta o evolutie somatica si sufleteasca in corpul matern. ,supra acesteia toti medicii sunt de acord c+iar daca nu toti dau aceleasi date privind inceputul manifestarii vietii fatului. De pilda, cu multi ani in urma, medicii din S.>.,. sustineau ca viata fatului incepe dupa implinirea a 1# saptamani de la momentul conceperii. (arerea aceasta a avut ca rezultat faptul ca in S.>., un numar imens de avorturi "91E din numarul total& se faceau inainte de implinirea a 1# saptamani de viata.
6

,stfel medicul american obstretician ginecolog Bernard 5at+anson, fost director al unei clinici speciale de avorturi, care in decursul a doi ani a intreprins $;.;;; de avorturi, folosind cele mai moderne mijloace te+nologice "ultrasunete, examinarea electronica a inimii fatului, embrioscopie etc.& a ajuns la concluzia ca <<fatul este fiinta omeneasca separata, cu toate caracterele personale specifice>> , <<este o persoana umana deplina>> #;. (entru fundamentarea concluziilor sale, 5at+anson a folosit filmarea cu ultrasunete a avortului unui fat de 1# saptamani "2 luni&. <ideo-caseta inregistrata, care poarta titlul de --Strigatul mut// dovedeste ca! a. fatul presimte amenintarea instrumentului ucigas al avortului7 b. manifesta perceperea pericolului care reiese din urmatoarele actiuni! 1. se misca intr-un mod violent si agitat7 #. cresc bataile inimii de la 18;-#;;7 2. desc+ide gura larg ca intr-un strigat! strigatul mut. ,stazi concluziile medicului 5at+anson au fost depasite de medicina nucleara contemporana care constata urmatoarele! a. la 1% zile se face simtita bataia inimii fatului si se pune in functiune sistemul circulator7 b. la 1 saptamani se vad clar! nasul, obrajii si degetele fatului7 c. la $ sapatamani, incepe sa functioneze sistemul nervos, se distinge clar sc+eletul si incepe sa functioneze stomacul, rinic+ii si ficatul fatului7 d. la 6 saptamani "1; de zile& se fac simtite undele encefalice "undele encefalice constituie principalul criteriu pe baza caruia stiinta contemporana stabileste daca o persoana adulta continua sa se afle in viata&. Micutul copil are toate organele interne si externe definitiv conturate. ,re oc+i, nas, buze, limba7 e. la 1; saptamani "6; de zile&, copilul nenascut are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa "9 luni&7 f. la 1# saptamani "9# zile, 2 luni&, copilul in pantecele mamei are toate organele sale definitiv conturate, c+iar si amprentele degetelor, nu-i lipseste decat respiratia. Ca 2 luni, fatul are atata viata incat reuseste sa-si intoarca capul, sa-si sc+imbe expresia fetei si sa se miste, sa stranga pumnul, sa gaseasca gura si sa-si suga degetul #1. :n acelasi fel s-au pronuntat si alti multi doctori si specialisti in astfel de probleme din diferite tari si parti ale lumii. 'oncluziile medicului 0rnest )aupt, dintrun studiu moral, sociologic si biologic foarte documentat, sunt definitorii pentru cei ce si opun avortului calificandu-l drept crima cu premeditare. 0l afirma! <<+vulul fecundat nu este o simpla masa celulara fara caractere specifice' ,l nu este in acest stadiu nici farama de viata botanica, nici macar embrionul vreunui sir biologic de viata' ,ste pe deplin si absolut viata unei e istente umane' #i are atata viata cat are noul nascut, copilul de gradinita, adolescentul si adultul' -rin urmare, prin avort se omoara viata omeneasca, e istenta omeneasca, chiar daca ea se afla in stadiul cel mai de inceput>> ##. Deci fatul are viata lui personala, ca este fiinta omeneasca autonoma si persoana umana deplina, traind si dezvoltandu-se in dependenta de mediul matern. :ntreruperea sarcinii nu este deci dreptul aceleia care-l poarta.
%

Deci faptul ca sarcina nu este inca persoana deplina, conturata, nu inseamna ca poate fi redusa la un lucru, devenind obiect de proprietate, de vanzare sau de inmagazinare. De asemenea nu inseamna ca femeia insarcinata poate sa dispuna libera de fat, cum poate sa dispuna de oricare alta parte a corpului ei. Fatul nu este lucru sau obiect, sau o simpla parte a corpului femeii ci gena cu viata in evolutie intrepatrunsa cu viata celei insarcinate. ,ceasta particularitate minunata si deosebita a fatului ca persoana in devenire, nu poate nimeni sa o nege. De aceea fatul este si trebuie sa fie protejat de dreptul civil ca ceva deosebit. (rotejarea speciala a fatului prin lege este astazi o necesitate imperioasa #2. <<+mul e ista ca om, din clipa conceptiei pana in clipa mortii lui biologice' De aceea, in orice moment din viata lui #8, daca are loc o interventie impotriva supravietuirii lui, aceasta se considera omucidere>> #1. 'opiii nu sunt deci proprietatea mamei, a parintilor si nici c+iar proprietatea societatii, ca sa dispuna ea cum vrea de ei inca din pantecele mamelor lor. Biserica, cu intreaga ei invatatura dogmatica, morala si canonica, intemeiata pe Sfanta Scriptura si Sfanta *raditie, a fost in toate timpurile si locurile impotriva avortului ca teorie si practica, calificandu-l drept crima impotriva vietii umane, in randul pacatelor strigatoare la cer, care diminueaza si nimiceste comuniunea savarsitorilor acestora cu Dumnezeu. Binecuvantand casatoria, ca legatura naturala intre un barbat si o femeie "Fac. 1, #%&, si ridicand-o la rangul de *aina "Mat. 19, 8-1, :oan #1-11, 0fes. 1, 212#&, Dumnezeu a aratat pe copii ca fiind marturii personale ale acesteia. Dobandirea de copii a fost vazuta inca din vec+iul *estament ca un dar pretios si ca o binecuvantare din partea lui Dumnezeu, noua oamenilor "Fac. 8%, 1$7 Deut. #%, 887 (s. 1#6, #-$&. Cipsa copiilor era socotita ca o pedeapsa cereasca si ca o ocara "Fac. 2;, 1, $7 :s. 18, 17 Fac. ##, 2;7 Cuca 1, 18&. Mantuitorul :nsusi pretuieste pe copii, ca fiind obiecte ale proniei divine, pe care nimeni nu are dreptul de a-i ocari sau dispretui "Mat. 1%, 1-187 Marcu 1;, 12 s.u.&. :n randuiala Sfintei *aine a 'ununiei se cuprind rugaciuni pentru rodnicia casatoriei, iar in epitimiile de la Spovedanie sunt condamnate toate abaterile de la porunca data primilor oameni! <<Cresteti si va inmultiti si stapaniti pamantul>> "Fac. 1, #%&. Sfintii (arinti +otarasc pedepse bisericesti pentru cei ce predica infranarea de la procrearea si socotesc virtute numai fecioria "'an. 9 si 1;, ?angra, can. 1 ap., can. 12 *rulan si can. 18 ?angra&. Dar nu numai defaimarea casatoriei este osandita, ci si indeletnicirea cu pregatirea si practicarea mijloacelor de avort pentru intreruperea sarcinilor "'an. 9, *rulan, can. $1 ap., #1 ,ncira, can. # si % ale Sfantului <asile cel Mare, can. 22 al Sf. :oan (ostitorul&. *ertulian ",pologeticum ':F& se ridica energic impotriva avortului pe care il califica de crima. Ca fel Cactantiu ":nstitutiones, (.'. <:, c. #;& si Minucius Felix in +ctavius. Sf. <asile cel Mare in can. 1# considera tot atat de vinovate pe femeile care suprima fatul ca si pe cele care-si parasesc copiii, nu-i +ranesc si-i expun milei publice. 'an. 2$ al Sfantului :oan (ostitorul prevede ca <<femeii care nu se
9

ingrijeste de fatul sau si din cauza neglijentei dansei avorteaza, i se da pedeapsa pentru uciderea premeditata>>. Sfantul 3ustin Martirul "!pologia pro christianis #97 (.?. <:, 262& si 'lement ,lexandrinul "#tromata &&, #22, (.?. <:::, 1;%9 B.'.& afirma ca omului nu-i este ingaduita casatoria decat in vederea continuarii speciei umane si ca o piedica in calea desfranarii. Datoria de a naste copii reiese in direct si din canoanele ce opresc desfranarea si pacatele impotriva firii pe care Sfantul ?rigorie de 5.ssa, in can. 8, le asimileaza adulterului #$. Fiind un act direct impotriva vietii umane, avortul in sine si diferitele practici si mijloace folosite in comiterea acestuia sunt cuprinse si interzise prin insasi porunca a <:-a a Decalogului! --Sa nu ucizi// "Deut. 1, 16&, de indata ce fatul c+iar de la inceput este si se manifesta ca o existenta umana, deplina, autonoma, ca persoana umana, in dependenta, desigur, de mediul matern. Dependenta aceasta nu-i da insa mamei dreptul de a dispune cum voieste de ceea ce s-a zamislit in pantecele ei, cu atat mai mult nu da nici un drept legii civile sa scoata de sub incidenta sa avorturile si practicile avortive, intrucat ea nu trebuie sa contrazica prin nimic dispozitiile legii morale naturale care interzice in principiu uciderea, cum se afirma prin porunca a <:-a a Decalogului. 'artea folositoarea de suflet! <<.antuirea pacatosilor>> "(artea a ::-a, cap. <:, 1&, aprofundand cuprinsul poruncii a <:-a, precizeaza! <<-rin aceasta porunca se intelege, uciderea sufleteasca si trupeasca, adica daca ai sfatuit pe aproapele tau sa desfraneze sau sa ucida sau alt pacat sa faca, sau l-ai insotit, sau l-ai ajutat la aceasta, esti socotit ucigas sufleteste al fratelui tau>>. :ar despre trup se spune! <<Daca ai ucis pe cineva, sau ai cugetat sa ucizi'' sau daca ai batut femeia si-a lepadat pruncul sau, daca a luat plante sa ucida pruncul sau sa nu ramana insarcinata, toate acestea si altele asemenea se socotesc ucideri si se canonicesc cu multa asprime>> #6. 'restinismul nu contesta in vreun fel importanta legaturii trupesti pe care o implica cu necesitate casatoria, dar nu ramane in exclusivitate la aceasta. 'and Sfantul ,postol (avel declara casatoria ca un remediu impotriva arderii dificile de suportat sau a satisfacerii ei dezordonate, el include in acest rost al casatoriei si pe acela de transfigurare a unirii trupesti. ,cest inteles este cuprins si in cuvintele Sfantului :oan ?ura de ,ur care atribuie casatoriei si rostul nasterii din prunci. <<#unt doua motive pentru care a fost instituita casatoria% pentru a face pe om sa se multumeasca cu o singura femeie si pentru a face copii' Dar motivul principal e cel dintai% Cat despre procreare, casatoria nu antreneaza in mod absolut% Dovada sunt multele casatorii care nu pot avea copii' &ata de ce prima ratiune a casatoriei este sa reglementeze viata se uala, mai ales acum cand neamul omenesc a umplut tot pamantul>> #%. Dar, Sfantul :oan ?ura de ,ur nu pierde din vedere sa atribuie casatoriei, in multe randuri, si rostul realizarii unei uniri spirituale a celor doi, ca imagine a unirii dintre )ristos si Biserica Sa. Desigur, nasterea si cresterea de prunci este un mijloc important pentru soti in inaintarea lor spre o unire mai sufleteasca tot mai adanca si plenara. 0ste adevarat ca Sfantul :oan ?ura de ,ur declara o casatorie ca fiind realizata cand se implineste numai scopul ei principal! reglementarea sexualitatii fara implinirea celui de-al doilea scop! nasterea de copii. Dar precizeaza ca aceasta, casatoria, este realizata fara
1;

nasterea de prunci, numai cand pruncii lipsesc nu din vointa sotilor, ci fara voia lor. 'and insa nasterea de copii este evitata, fie prin abstinenta fie prin avorturi sau fie prin practici anticonceptionale sau c+iar practici avortive, legatura intre soti devine un simplu prilej de satisfacere a poftei trupesti, ce trece astfel la acte pacatoase. 'opiii nascuti si crescuti nu au loc in afara legaturii dintre soti si nici nu se substituie legaturii dintre soti, - --ci ei sporesc in mod esential comunicarea dinte soti, prin responsabilitatea comuna in care ei se unesc, deci adancesc aceasta casatorie, care fara copii se saraceste de substanta spirituala interioara. Sotii devin in acest caz, de cele mai multe ori, o unitate egoista in doi, poate de un egoism mai accentuat decat cel de unul singur, pentru ca un sot are in celalalt aproape tot ce-i trebuie pentru a se satisface in ordinea material-trupeasca si pentru a nu suferi nici de singuratate atat de mult ca cel inc+is in egoismul de unul singur// #9. r, prin copii sotii depasesc acest egoism desc+izandu-se spre altii. De asemenea prin copii sotii depasesc acest egoism desc+izandu-se spre altii. De asemenea prin copii sotii se desc+id mai mult spre societate in general, de care ei au nevoie pentru cresterea copiilor lor, pentru incadrarea lor in societate. (rin copii, sotii intra in relatii mai bogate si variate cu societatea. (. Florens@. spunea ca societatea deci si Biserica este formata din unitati duale, nu din indivizi! am zice din molecule, nu din atomi. Dar o familie care nu are copii nu este necesara in mod deplin societatii. Familia promoveaza coeziunea sociala, biserica, nu indivizi izolati sau singuratici. 'elula familiei desi nu se dizolva in organismul bisericesc sau social, trebuie sa fie intr-o comunicare cu celelalte celule prin --sangele// comun al lor, prin copii. 5asterea si cresterea de copii si prin aceasta disponibilitatea si obligatia sotilor de a sluji Bisericii si societatii, carora apartin deopotriva, ca infranare a egoismului in doi inseamna si o cruce pentru soti care trebuie purtata si onorata cum se si spune intr-un imn din randuiala 'ununiei --:nfrangerea acestui organism in doi include si infranarea de a folosi legatura casatoriei pentru o singura placere cu evitarea nasterea de prunci// 2;. ,vortul sau evitarea nasterii de prunci inseamna deci si o saracire spirituala a sotilor si deci o inc+idere a lor intr-un egoism pagubitor lor, dar si o saracire spirituala a societatii Bisericii. De aceea, preotii trebuie sa arate credinciosilor lor ca avortul si metodele avortive ec+ivaleaza cu o crima evidenta si ca, deci, el este un pacat strigator la cer din moment ce rezultatul acestor metode este totdeauna luarea vietii unei fiinte umane. Desigur ca sunt si cazuri medicale cand avortul nu poate fi ocolit fara a pune in pericol insasi viata cele insarcinate si de aceea nu este cazul sa staruim aici asupra acestora. ,vortul trebuie combatut si pentru saracia spirituala pe care o aduce celor doi soti, precum si pentru consecintele nefaste asupra sanatatii insasi a femeilor in cauza. 5u trebuie pierdute din vedere nici consecintele grave ale practicilor avortive si ale legilor care le permit si le incurajeaza in numele libertatii depline a femeilor, a sotilor, pentru societate, pentru o natiune, pentru Biserica.
11

8. Divortul, flagel al societatii moderne. 'asatoria incepe cu o iubire in care se sintetizeaza atractia trupeasca si cea spirituala cu o iubire in care fiecare pretuieste taina celuilalt si afirma in iubirea spre celalalt disponibilitati nelimitate de a-l respecta ca persoana, de a accepta toate jertfele, toate daruirile si oboselile pentru el. Sinteza acestei iubiri initiale, totale, spre o legatura care se cere actualizata si concretizata in fapte, aspectul spiritual capatand un loc tot mai important in aceasta legatura de viata a celor doi. Fiecare dintre cei doi soti inscrie in fiinta sa tot mai multe semne de atentie, de intelegere, de daruire si jertfire din partea celuilalt, iar acestea ii leaga tot mai mult pe cei doi, ii fac sa se cunoasca si sa se pretuiasca tot mai mult, iar aceasta --memorie// spirituala, vie, care inalta pe fiecare dintre cei doi ca persoana, inaltandu-l pe unul prin celalalt, face sa se penetreze de tot mai multa spiritualitate si familiaritate actelor lor de iubire trupeasca. *rupul fiecaruia devine pentru celalalt un transparent al zestrei lui spirituale, capata o adancime spirituala tot mai mare, fiecare devine pentru celalalt o taina tot mai necunoscuta dar si tot mai indefinibila in acelasi timp. :ar aceasta taina a fiecaruia, se descopera numai celuilalt, se realizeaza numai prin el si pentru el. *aina fiintei si vietii fiecaruia dintre cei doi se imbina cu a celuilalt intr-o taina unica, fiecare purtand tot mai mult din celalalt in persoana sa. ,stfel casatoria si indeosebi casatoria crestina este o adevarata taina vie a dualitatii sau a unitatii duale care incepe sa se simta si sa se realizeze din momentul unirii celor doi in casatorie sau si de mai inainte, dar ei, cei doi, isi actualizeaza si dezvolta virtualitatile in tot cursul vietii lor fara sa se plictiseasca unul de celalalt 21. 'asatoria inseamna pentru cei doi o cruce si o impreuna cruce, caci cei doi trebuie sa-si rastigneasca statornic lacomia si atotsuficienta proprie, fiecare trebuie sa-si invinga autoidolatrizarea sa si idolatrizarea familiei din care provine, fiecare trebuie sa ramana mereu proaspat pentru celalalt. ,parand rutina si oboseala unuia fata de altul, apare si divortul. Divortul este ruperea tainei unice, fiindca a slabit si a pierit iubirea care tinea pe cei doi intr-o unitate duala. Bazata pe cuvantul Mantuitorului7 <<Ceea !e Dumnezeu a uni(, "mu& sa nu #es$a'(a-- "Mat. 19, $&, Biserica rtodoxa nu divorteaza pe cei casatoriti, decat in cazul cand unul dintre ei a rupt unitatea dintre ei prin adulter! <<Ia' Eu zi! ,"ua: Ca "'i!ine ,a &asa $e emeia sa, in a a'a #e $'i!ina #e #es 'ana'e, si se ,a insu'a !u a&(a, sa,a'ses(e a#u&(e'0 si !ine s+a insu'a( !u !ea &asa(a, sa,a'ses(e a#u&(e'-- "Mat. 19,9&. De asemenea, Biserica rtodoxa nu cununa pe cineva mai mult de trei ori. (entru a doua casatorie Biserica impune o pocainta si o oprire de la Sfanta :mpartasanie pe timp de doi ani, iar pentru a treia, pe timp de 1 ani. :ar in rugaciunile din randuiala acestei casatorii se cere iertarea pacatelor celor ce se cununa! --Stapane, Doamne DumnezeuleG iarta faradelegile robilor *ai, c+emandu-i pe dansii la pocainta si dandu-le lor iertarea greselilor, curatirea pacatelorG celor de voie si celor fara de voie, 'el ce stii neputinta firii omenesti//. 'and unul dintre soti a decedat celalalt era liber sa se casatoreasca fara divort bisericesc, caci casatoria prima inceteaza "=om. 6, #, 2&. >nitatea indisolubila a casatoriei, alcatuita intre un barbat si o femeie, fiind o unitate in planul uman nu este atat o unitate organica, fiziologica, ci o unitate prin iubire, o unitate creata din iubirea reciproca a celor doi. ,ceasta unitate se bazeaza pe
1#

iubirea dintre doua existente umane care se completeaza si se implinesc nu numai pe plan trupesc ci si pe cel spiritual, prin iesiri si daruiri reciproce. De aici necesitatea +arului *ainei 'ununiei pentru cei casatoriti civil, ca sa intareasca si sa desavarseasca unitatea spirituala a celor doi, ca suport al legaturii lor naturale. Dar unitatea spirituala este opera celor doi. Divortul rupe sau marc+eaza ruperea unitatii spirituale a celor doi. ,dulterul distruge realitatea insasi, esenta mistica a casatoriei, care este iubirea duala. Biserica recunoaste ca exista cazuri in care viata conjugala este golita de substanta sa sacramentala, nemaifiind decat o profanare perpetuata mergand pana la pierderea sufletului. :n cazul acesta, indisolubilitate legaturii risca sa constranga la minciuna7 protejand binele comun se masacreaza binele personal. Deci, daca iubirea duala sau unitatea duala existentiala a disparut, legea nu poate nici sa tamaduiasca si nici sa invie ceva mort si nici sa spuna! --=idica-te si mergi H// 2#. Dar nu numai adulterul este cauza divortului si deci a dezbinarii caminului familial. Sunt si alte cauze, motive sau ocazii ale acestuia. Biserica grupeaza motivele de divort in urmatoarele patru categorii! motive care provoaca moartea religioasa7 motive care provoaca moartea morala7 motive care provoaca moarte fizica partiala7 motive care provoaca moartea civila 22. :ntre motivele care provoaca moartea morala retinute si de legea civila sunt! alienatia incurabila, crima, avortul, atentatul la viata sotului, osanda grava din partea duhovnicului data pentru pacatele foarte grele, cum sunt cele strigatoare la cer, adulterul, bolile venerice, silirea la acte imorale, refuzul convietuirii conjugale, si parasirea domiciliului. Motivele care provoaca moartea fizica partiala sunt! neputinta indeplinirii indatoririlor conjugale sau impotenta, bolile grave incurabile si contagioase. ,ceste doua categorii asupra caraora m-am oprit, adica motivele care provoaca moartea morala si motivele care provoaca moartea fizica partiala, sunt motivele clasice importante cu care opereaza nu numai dreptul bisericesc si dreptul laic, in materie de divort. Divortul si dezbinarea familiei au devenit o adevarata plaga in societatea nostra secularizata si secularizanta. 'auzele acestora trebuie cautate in primul rand in ideologiile secularizante si secularizate ale vremii noastre. S-a pierdut in mare masura tensiunea misterului persoanei si a misterului pe care il implica casatoria in general si familia crestina in special. 'asatoriile de interes precum si cele concepute doar ca mijloace de satisfacere a poftei trupesti nu sunt trainice, caci cei doi se plictisesc repede unul de altul si cauta infinitul in lucruri finite si goale de continut. 'restinismul nu dispretuieste trebuinta unirii trupesti intre barbat si femeie. Dovada sunt rugaciunile de la 'ununie care nu evita sa vorbeasca despre aceasta. Dar socoteste ca numai in casatorie, unirea trupeasca intre barbat si femei devine un mijloc de promovare a unirii sufletesti complete a celor doi, adancind-o. De aceea crestinismul nu cunoaste decat doua atitudini drepte fata de pofta trupeasca! sau infranarea totala de ea, in afara casatoriei, sau o folosire a satisfacerii ei ca mijloc de unire sufleteasca si de inaintare in ea, pentru cei casatoriti. ,ceasta este nepri+anirea patului de care vorbesc rugaciunile din randuiala *ainei 'ununiei, sau castitatea conjugala. Biserica atribuie si casatoriei o castitate si o
12

considera un drum spre o mai mare castitate. 'a si castitatea mona+ala, si castitatea celor casatoriti adica curatenia morala a celor casatoriti este o libertate a spiritului. (entru amandoua se cere o lupta spirituala. Satisfacuta in afara casatoriei, pofta trupeasca il robeste pe barbat asa de mult incat el nu mai vede in femeie decat un instrument, un obiect al satisfacerii si invers. ,celasi lucru se intampla si in casatorie atunci cand cei doi nu fac efortul sa transfigureze si sa spiritualizeze, prin unirea lor sufleteasca, unirea lor trupeasca 28. Si aceasta se intampla aproape intotdeauna acolo unde lipseste +arul credintei. :n acest caz, pofta trupeasca plictisita repede de o femeie sau de un barbat cauta in alta parte satisfactie. 0xplozia de literatura, de publicistica si de spectacole, cu bogata tenta sexi sau c+iar pornografica contribuie si ea la pierderea acelei sfieli si sensibilitati fata de misterul unitatii spirituale in iubire pe care o implica casatoria crestina. (e cei doi ii pandeste pofta aventurii si curiozitatea noului. *oate acestea fac ca familia moderna sa se sfarme asa de usor mai ales cand cei doi au uitat sau refuza pur si simplu sa mai poarte impreuna crucea ce o implica familia. 'el ce ii uneste pe cei doi in *aina 'ununiei este )ristos :nsusi. 'and acestia se despart de )ristos sau pierd sensibilitatea, sfiala fata de 0l, slabeste si unitatea dintre ei si treptat se nimiceste. Divortul civil este expresia concreta a nimicirii unitatii spirituale a celor doi si sursa tuturor consecintelor morale si sociale ale familiilor dezbinate. 1. ,bandonul copiilor si imoralitatea. ,cestea sunt doua consecinte grave ce urmeaza aproape cu regularitate dezbinarii familiei prin divort. Se stie ca copiii sunt cei mai raniti sufleteste si material de dezbinarea celor doi si mai mult, cei doi se simt stanjeniti de vlastarele lor, iar copiii, in multe cazuri bat drumurile intre casa mamei si casa tatalui, sau si mai rau, sunt obligati sa apeleze la autoritatea civila pentru a-i obliga pe cei doi parinti la adapost, intretinere si educatie. Sunt si situatii in care unul dintre parinti foloseste pe copii in denigrarea si ruinarea celuilalt, pentru obtinerea de avantaje sau pentru acoperirea unor pacate sau patimi personale, speculand varsta si mica putere de intelegere a copiilor in problemele grave care au confruntat pe cei doi. Sunt si situatii, cand unul dintre soti se sacrifica pur si simplu pentru copii, ingrijindu-se nu numai de cresterea, +rana, imbracamintea si adapostul lor ci si de o buna educatie si pregatire profesionala a acestora pentru viata, in societate, fiindu-le in acelasi timp si tata si mama. Dar intalnim si situatii cand copii in frageda varsta din casatorii dezbinate ajung pe drumuri, de care trebuie sa se ocupe societatea si Biserica. Starea de divort nu este usoara nici pentru sotii insisi indiferent de temeinicia sau gratuitatea motivelor dezbinarii. Sotii dezbinati se simt liberi mai mult in aparenta, caci in realitate, tinzand in mod normal dupa o implinire sufleteasca, trupeasca, sociala sunt vesnic in cautarea unui altul sau a unei alta care sa le aduca aceasta implinire7 n-au stare, n-au multumire, n-au adapost statornic putand repede cadea fie intr-un ascetism rau inteles, fie intr-o descompunere morala, spirituala si sociala. De acea ,postolul (avel sfatuieste pe vaduvele tinere sa se casatoreasca mai degraba, decat sa arda. ,celasi sfat si pentru tineri sau pentru barbatii maturi, ca si pentru femei.
18

I II Familia crestina este un sanctuar, caminul sfant al tuturor virtutilor crestine. Sfantul :oan ?ura de ,ur o si numeste, spre deosebire de Biserica Mare, --biserica mica//. Daca Biserica este mireasa lui )ristos, fiecare familie, intrucat face parte din Biserica, poate fi socotita si ea mireasa a lui )ristos, care, ca Mire 'eresc al ei, o uneste cu Sine, o umple de viata divina, o incadreaza in organismul cel mare al Bisericii, o lumineaza, o intareste si o sfinteste. (rezenta lui )ristos face din familie un organism in care pulseaza vesnicia 21. 0a este celula dintre care s-a nascut si pe care se bazeaza societatea omeneasca, dar si comunitatea bisericeasca, largind deci +otarele imparatiei lui Dumnezeu. 'opiii sunt pentru parintii lor imbold puternic spre munca si economie, dar si spre sfintenie, antrenandu-i spre cat mai multe virtuti si fiindu-le o puternica pavaza contra ispitelor din afara. (rezenta copiilor exercita o cenzura morala eficienta asupra conduitei parintilor. Din dorinta si grija de a-i face cat mai buni si mai fericiti, parintii simt de datoria lor sa le ofere copiilor pilde personale cat mai bune pentru propasirea lor in toate domeniile, inclusiv in domeniul vietii morale 2$. 'opiii sunt si dascalii parintilor, dar pot sa fie si marturiile nefericite ale vietuirii lor in imoralitate si in parazitism social. ,vortul, divortul, abandonul copiilor si fuga neobosita dupa placeri, aventurile B care sunt de fapt o sete si o goana dupa --nimic// sunt ranile si dusmanii casatoriei si familiei crestine si ai oricarui camin conjugal precum si ai societatii omenesti, sapand la temelia unei natiuni si a comunitatii si vietii bisericesti. (r. (rof. Dr. Dumitru =adu, rtodoxia, anul FC<: nr. #-2 aprilie-septembrie 1998, pag. 62-%9. 5 *0 B:BC: ?=,F:'0 1. (entru urmarile juridice ale casatoriei, vezi mai pe larg Dr. Dr. <aleria Sesan, Curs de drept bisericesc universal, editia a :< 'ernauti, 198#, *ip. --Mitropolitul Silvestru// 'ernauti, p. 19#-192. #. (aul 0vdo@imov, #acrament de l/amour, (aris, 0ditions de lJ0pi, 19$#, p. 119. 2. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, "eologia dogmatica ortodo a, vol. :::, Bucuresti, 196%, p. 169-1%;. 8. (. ?. $#, 121, 2%6. 1. Dupa 0vdoc+imov, op' cit', p. 1$#. $. &bidem. 6. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, op' cit', p. 1%;. %. (aul 0vdoc+imov, op' cit', p. 1$#. 9. Catre !utolic, ::, #%. 1;. (aul 0vdoc+imov, op' cit', p. 1$#. 11. &bidem, p. 1$;. 1#. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, op' cit', p. 1%1. 12. &bidem, p. 1%#-1%2. 18. &bidem, p. 1%2.
11

11. Sf. 0frem Sirul, !supra ,fes' 1, 2#7 dupa (aul 0vdo@imov, op' cit', p. 161. 1$. &n ,v' &oh' a, #7 dupa (aul 0vdo@imov, op' cit', p. 161. 16. Meletios Aalamaras, Mitropolit de 5i@opole - ?recia, !vortul, trad. =om. De ?aroafa 'oman, *esalonic, 0ditura -- rtodoxos A.pseli//, 1991, p. 8. 1%. &bidem, p. 8-1. 19. &bidem, p. 1. #;. Mitropolitul Melitios Aalamaras, !vortul, trad. =om., p. 9-1;. #1. &bidem, p. 1;. ##. &bidem, p. 1;-11. #2. Dupa, Mitropolitul Melitios Aalamaras, op' cit', p. 12. #8. Mitropolitul Melitios Aalamaras, op' cit', p. 19. #1. Dintr-un document elaborat de 9# prof. >niversitari ai facultatilor de medicina din *esalonic "19%$&7 ,pud Mitropolitul Melitios Aalamaras, op' cit', p. 18. #$. "eologia .orala +rtodo a, pentru :nstitutele *eologice, vol. ::, Bucuresti, 19%;, p. 18%-189. #6. .antuirea pacatosilor "Biblioteca religioasa a Sfintei Monastiri romanesti --(rodromul// din Sfantul Munte ,t+os&, 1929, p. 28#. #%. Discours sur le mariage. *raducere franceza de lJ,bbe-F Martin, ?arnier, p. 129, dupa (. 0vdo@imov, op' cit', p. 1$$-1$6. #9. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, op' cit', p. 192-198. 2;. &bidem, p. 191. 21. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, op' cit', p. 1%1-1%$. 2#. (aul 0vdo@imov, op' cit', p. #$8. 22. 'f. ,r+idiac. (rof. Dr. :oan 5. Floca, Drept Canonic +rtodo , (egislatie si administratie bisericeasca, vol. ::, Bucuresti, 0ditura :nstitutului Biblic si de Misiune al Bisericii rtodoxe =omane, 199;, p. 1;2. 28. (r. (rof. Dr. Dumitru Staniloae, op' cit', p. 19;. 21. (rof. Dr. 5icolae Mladin, 0amilia crestina, in --Biserica si problemele vremii//, 0ditura --Dacia *raiana//, Sibiu, 1986, p. 112. 2$. (rof. 'onstantin (avel, 0amilia preotului, in --?lasul Bisericii//, :F, "19$;&, nr. 1-#, p. %1.

1$