..

II

Bii~tina~ii Americii de Nord

au triiit cdndva riispdnditi
pe aceastii zonii intinsii, in
perfectii armonie cu natura.
Aparitia
coloni~tilor
europeni a pus capiit pentru
totdeauna modului lor de
viatii
p

traditionaL
rin

filmele

despre

Vestul

~i

ca:l1ile
Sa:lbatic,

care
o parte

povesteau
din

isto-

ria indienilor din America de Nord a

devenit legenda:.Istoria ba:~tina~iloramericani
nu consta:doar In pove~tile despre cowboy ~i
indieni. Pieile ro~il nu erau doar un singur
popor, ci mai multe triburi, mai multe popUlatil cu moduri de viata:diferite. Ei au populat
continentul american cu cateva mil de ani
Inainte de oamenil albi.
Oamenil au sasit pentru prima oara: In
jurul anului 35000 len In America de Nord,
probabil din zona Siberiei de asta:zi,pe vremea cand cele doua:continente erau legate de
uscat. S-au ra:spanditpe teritoriul Americil de
Nard ~i de Sud, s-au adaptat la conditiile

locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel

zis "natii".
Unii dintre ei tr:liau din pescuit ~i van~toare, altii au inv~tat s~ cultive p~mantul. AdaPOstutrileerau diferite de la un trib la altul, in
functie ~i de mediul in care tr~iau. Corturile
portabile erau ideale pentru tribul "picioarelor negre", care ducea a viata: nornada ~i
tr:lia din van~toare. Indienii "pueblo" se
ap~rau de c~ldura arz~toare din de~erturi
construindu-~i case de chirpici.
Popoarele de b~~tina~i americani ~i-au
dezvoltat propria cultur:l, limb~ ~i identitate.
pan~ cand au pus piciorul in America primii
europeni, existau deja peste 300 de "natii" ~i
limbi indiene. Columb a fast primul european
care s-a intalnit cu b~~tina~ii americani, pe
teritoriul Cubei de as~zi. Crezand c~ a ajuns
in India de Est, i-a numit "los indios", adic~
indieni. Denumirea s-a p~strat paruI in zilele
noastre, desemnandu-i pe toti b~~tina~iicontinentului american.

O Dupa 500 de ani de suferin~a sub

"stapanirea
alba" mul~i ba~tina~i
americani, cum sunt cei din tribul
Sason, privesc in urma cu mandrie la
propria istorie ~i mo~tenire.

O Femeile Navajo ,es covoare. Tehnica

,esutului se mo~tene~te de la mama la
fiica. Cei din tribul Navajo considera ca
aceasta ~tiin,a a fost mo~tenita de la
Femeia paianjen; ea le-a inva,at pe
femeile Navajo sa 'easa.
205

BA$TINA$II

AMERICII

Din Europa, spaniolii au fost primii care

s-au stabilit aici ~i s-au folosit de resursele
noului continent. Ei au venit In calitate de
cuceritori ~i dup~ ce au c~l~torit pe uscat prin
America, au ajuns In 1513In Florida. S-austabilit In grupuri mai mici, luand sclavi din
randurile b~~tina~iilor, pentru a-~i cultiva
p~manturile. I-au obligat s~ renume la propriile religii stra:vechi~i s~ treac~ la cre~tinism.
SpanioJjis-au stabilit la Inceput pe teritori-

ile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi

au populat ~i zona numita azi Texas. Sosirea
lor a determinat schimbari uria~eIn viata multor popoare de indieni. inaintea de aparitia
omului alb nu existau cai In America; odata
cu sosirea lor, ba~tina~ii au Inceput sa
cumpere animale de la europeni.
Triburile de indieni care tr:liau la marginea
preeriei situate In zona centrala a continentului, se ocupau de cultivarea pamantului ~i
O Dansurile care
imitau mi~c3rile
ursului erau indispensabile pentru o
van3toare reu~it3 ~i
au reprezentat
o
parte important3
din ritualurile

O La inceput. indienii vanau bizoni pe

jos, intre stanci.
unde se napusteau
asupra lor. Mai
tarziu. cand au
inceput sa vaneze
de pe cai, ii puteau
ajunge din urma,
omorandu-i cu
sage~ile.
206

O Candva, indienii erau personajele negative din filmele western. Filmele facute
mai tarziu ca de exemplu "Geronimo" din
1994, i-au prezentat insa intr-o alta
lumina, mult mai realista.
van~toarea de bizoni. La 1nceput alergau pe
jos dup~ prad~, dar de cand au 1nceput s~
foloseasc~ caii, au devenit van~tori mult mai
eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat
pe zonele de campie, urm~rind migrarea
populatiilor de bizoni.
La lnceputul secolului al XVII-lea coloni~tii
englezi ~i olandezi au 1nceput s~ populeze
coasta de est. Initial, spre deosebire de spanioli, ~i-au cultivat singuri p~manturile, nefiind
deci periculo~i pentru indieni. B~~tina~iis-au
bucurat de sosirea lor, ~i chiar i-au ajutat, mai
ales atunci cand au reu~it s~ procure arme de
foc, instrumente de otel ~i diverse m~rfuri 1n
urma unor schimburi comerciale.
Primele
conflicte
Din cauza unor nelntelegeri, indienii ~i albii
au ajuns In cucind la ciocniri violente. in
1636 coloni~tii din Massachusettsau pus pe
seamaindienilor Pesoti uciderea a do[ comercianti, rnzbunandu-se prin masacrarea unui
Intreg sat de cinci sute de capete. in urmatoarele trei sute de. ani, aceste fapte au fost
tipice pentru coloni~tii europeni; ei li considerau pe indieni salbatici ~i pagani.
in niarea parte a secolului a XVIII-lea indienii ~i-au pastrat independenta fata de europeni. Britanicii, francezii ~i spaniolii s-au luptat Intre ei pentru a pune stapanire pe continent ~i multe triburi de indieni s-au alaturat
unora sau altora. in Razboiul de Independenta ei au luptat de ambele pa11i.in acest
razboi americanii i-au 1nvinspana la urma pe

al politicii guvemarnentale a fost purificarea

etnica: Nici macar a~a-zisele"natii civilizate",
care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu
au fost crutate.
pana In 1830 triburile care traiau la est de
Mississippi au renuntat sa mai opuna rezistenta. Campia care se intindea la vest de ciu
era prea uscata ~i In ceea ce prive~te conditiile de mediu, prea aspra pentru ca albii sa se
stabileasca acolo.Guvemul Statelor Unite a
hotacit ca indienii sa fie mutati pe campiile de
vest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii,
"cata vreme va cre~te iarba verde ~i vor curge
apele ciurilor, vor fi ale indienilor".

britanici. astfelluand na~tereStateleUnite ale

Americii. Dupa razboi i-au pedepsit pe irokezii care s-au aliat cu britanicii. prin distrugerea
a peste 40 de tabere ale acestora. putinii
supravietuitori refugiindu-se In Canada.
in aceste razboaie crunte din secolul al
XVIll-lea torturile ~i masacreleerau frecvente
de ambele parti. Unele triburi de indieni erau
capabile de mari cruzimi; In acesta perioada
s-a raspandit unul dintre cele mai Ingrozitoare
obiceiuri ale indienilor. scalparea: taierea
pielii ~i a parului de pe capul du~manului
Invins. De extinderea acestui obicei au fost
raspunzatori ~i europenii. deoarece li plateau
dupa numarul de scalpuri pe indienii aliati.
angajati ca vanatori de capete. in secolul al
XIX-lea at3.tprintre indieni. cat ~i printre albi
a continuat aceastatraditie sangeroasa.
Dupa victoria revolutiei americane au continuat conflictele dintre ba~tina~iinord-americani ~i europeni. in noua republica ba~tina~ii
au fost obligati treptat sa-~i vanda sau sa
renunte la pamanturile lor ~i sa emigreze sau
sa se retraga In rezervatii. Principiul de baza

Drumul
lacrimilor
Tribul indienilor
Cherokee era unul din
popoarele de ba:~tina~i care au fost trimise pe
preerie (Great Plains); cu toate ca: aceasta:
hota:rare a fost atacata: in 1838 in fata tribunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lor
a fost numita: "drumul lacrimilor", pentru ca:
cel putin un sfert dintre ei au pierit de foame,
epuizare ~i boli.
Indienil lnsa: nu au putut tra:i in pace nici
ma:car pe campie. cand in 1849 s-a descoperit aur In California, mil de ca:uta:tori de aur au
trecut cu trenurile de marla: peste terenurile
de vana:toare ale indienilor. Din clipa In care
armata americana: a fost trimisa: pentru a-i pro-

a Indienii foloseau aproape In

totalitate
trupul bizonului.
Din piele
construjau
corturi portabile.
din limba
aspr3 f3ceau perji de lustruit, jar cu
creierul bizonilor I~i hr3neau copiii.

teja pe ace~ti pionieri, ciocnirile nu au mai

putut fi evitate.
Locuitorii campiei au rezistat mult timp la
schimb;lrile aduse de omul alb. Ca urmare a
vietii nomade ~i a obiceiurilor de van;ltoare,
erau c;ll;lreti ~i tinta~i extraordinari, se puteau
organiza pentru luptele de gheril;l ~i erau greu
de g;lsit pe teritoriile proprii. pan;l la urm:1
ins;l au fost nevoiti s;l se retrag;l. M;lcel;lrirea
turmelor de bizoni a fost ultima mare loviturn.
Oamenii albi p;lstrau doar pielea bizonului,
f;lrn s;l se ating;l de came, astfel c;l ii omorau
cu miile. Indienii amenintati de foamete nu aii
avut alt;l alegere: au fost nevoiti s;l renunte la

O Aurul a atras
foarte mul,i coloni~ti spre vest,
determinandu-i sa
se stabileasca pe
pamanturile indienilor. Atunci cand
au descoperit aur ~i
in Mun,ii Negri din
Dakota, ~eful de
trib "Taurul ~ezand"
~i ceilal,i conducatori au impiedicat

8
~
8
~
$

alb pe teritoriile
indienilor.

207

BA$TINA$II

AMERICII

O Imaginea il arata pe generalul

Custer, drept eroul bataliei de la Little
Bighorn. Dupa unele pareri era un om
vanitos ~i insetat de glorie. l-a atacat
necugetat pe indieni

5ecolu!
spaniolii

Britanicii

208

poarta

americanii,

~i New-Mexico

razboaie

pentru

cu francezii

teritoriile

~i

americane

1775-1783
Razboiul

American

de Independenta

1787
O ordonanta
pamont

Asuprire
totali
De-acum, majoritatea indienilor de preerie
ramasesera fara pamanturi ,5i fusesera trimi,5i
In rezervatii.
Conditiile
grele de acolo
i-au determinat din cand In cand sa evadeze
sau sa se revolte, dar In 1886, cand Geronimo,
,5eful de trib al apa,5ilor a capitulat, s-a pus
capat pentru totdeauna revoltelor. Cu patru
ani mai tarziu a avut loc lupta cunoscuta sub
numele de "batalia de la Wounded Knee". De
fapt nu a fost o batalie, ci unmacel: cavaleria
a ,5apteapur ,5isimplu a masacrat peste 250 de
barbati, femei ,5i copii. Armata a fost trimisa
pentru a prelntampina desfa,5urarea U~ nou ri-

In Florida

1756-1763

O "Taurul ~ezand". pe numele adevarat

Tatanka Yotanka, s-a reintors din
Canada in anul 1881. Poli'i~tii indieni
angaja,i de guvern I-au asasinat cu doua
saptamani inaint,e de Wounded Knee, in
rezerva,ia in care a fost trimis.
viata de nomazi ,5i sa se mute In rezervatiile
lnfiintate de guvernul american.
Indienii Sioux Insa au purtat trei razboaie
cu oamenii albi, reu,5ind sa-,5i apere o parte
din teritorii. Atunci cand albii au pornit In
cautarea aurului In Muntii Negri din Dakota
de Sud, a izbucnit un al patrulea razboi antiguvernamental. in aceasta perioada, prin anul
1876, generalul George Custer Impreuna cu
cei 200 de soldati ai lui ,5i-a pierdut viata In
batalia din Little Bighorn. Dup~ unii, Custer a
fost atacat prin surprindere, iar altii considera
ca generalul a navalit necugetat peste o tabara
de indieni. Drept urmare, armata Statelor
Unite a pornit un razboi Impotriva indienilor.
Seful tribului, "Taurul Sezand" a fost exilat In
Canada, iar alti conducatori au fost nevoiti sa
se predea.

a! XVI-!ea

se o~eaza

de guvern

al indienilor

recunoa~te

aflati

la nord

dreptulla
de roul

Ohio

1803
statele
prin

Unite
actul

curopara

de la spania

de curoparare

cea ma; mare

parte

Louisiana,

a Americii

mijlocii

1819
statele

Unite

vor lua Florida

de la spanioli

1830
Pe baza

leg;; de evacuare

migra

spre

vest,

indienii

peste

roul

vor putea

Mississippi

1832

tual religios nun1it "DansulSpiritelor". Indienii

sperau ca acest ritualli va scapa de omul alb
~i le va aduce 1napoi turmele de bizoni.
Ba~tina~iiumiliti ~i saraciti au fost complet
demoralizati, numarullor a scazut rapid. Puterea s-a fojosit de toate mijloacele pentru a distruge viata tribala. Au lncercat chiar sa transforme pamanturile indienilor In mici gospodarii. Oamenii albi au confiscat o parte din
productie. intre anii 1880-1930indienii ~i-au
pierdut doua treimi din pamanturile ce le mai
ramasesera.
in 1924 ba~tina~ii americani au primit
cetatenie americana. Multi dintre ei ~i-au dat
seama ca s-a sfar~it cu modul lor de viata
traditional, ~i s-au mutat In ora~e. in locul
saraciei dinrezervatii ei s.au ales cu cartierele
de saraci de la periferia ora~elor. Prin anii
1960 numarul populatiei indiene a lnceput sa
creascadinnou. in ciuda lipsei de ~colarizare,
a ~omajului ~i a rasismului multi dintre ei au
lncercat sa re1nvie con~tiinta nationala, iar In
anii 1990 numarullor a crescut la 2 milioane.

Istorie universal:l 55 -REVOLlJI1A

AMERICANA

in statele

Unite
pentru

se Infiinteaza
Probleroele

Departamentul
Indienilor

1849
Izbucne~te

febra

aurului

In California

1868
Dupa

al treilea

seroneaza

razboi,

~eful

o conventie

american

de trib

favorabila

~i pastreaza

"Nor

Ro~U"

cu guvernul

teritoriul

Black

la Little

Bighorm

Hills.

1876
Custer

este Invins

1887
Legea

Dawes

indienilor

va Impart;
In mici

terenurile

goSpodarii

commune ale
individuale

1890
'ndienii

SioUX sunt

masacrati

la Wounded

Knee

1924
'ndienii

american;

primesc

cetatenie

americana

1967
'ndienii

militanti

OCUpa insula

Alcatraz

1973
Revolta

de 10 Wounded

Istorie universal:l 66 -RAzBOIUL

Knee

CML DIN AMERICA