Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABC Apicol Vol1 - C.I.hristea Si L.S.padurean
ABC Apicol Vol1 - C.I.hristea Si L.S.padurean
H R I S T E A :-*
G -W...-- - L . S . P A D U R E A N
. _ -.-_
Membru de onoare
din R. 8. Romania
q!p-
- ~ .
C
--
:r. , . .
.-
.
-
:.
..- ..I*
-),--*.-p
..
ti;:
.-.
-----''-
:*
B U C U B E # T I
.-
A BC
A.B.C.... APICOL
A.B.C
.... APICOL
ACARIOZA
12
ACIDUL ACETIC
sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d
trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la terminarea tratament.ului, dups care va
fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la
3-5 km.
1
2
- femelH;
- mascul
ACIDUL ACETIC
AERUL
13
Adiiprilorul pentru albine:
1 - asul cu apfi; 2 - scindura
d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-
ADELFOGAMIE,
V. n . Consangvini-
tale.
AERUL, a t i t d e trebuincios vietii,
este cu at,it mai necesar coloniei, cu
cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 7080 000 de albine. f n acest caz, dac5
aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor
s-ar ivi multe neajunsuri. In verile
prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm
fundul stupului cu scopul de a crea
curenti. De asemenea, in timpul transportului 4n pastoral este nevoie s5 se
lase spatiu intre faguri vi sus, sub
capac, pentru ca aerul s8 se prime-
AERUL
14
AEROSOL1
AFUMATORUL
15
ALBINA
ALBINA
16
ALB1N.t
ALBINA
stup gi o matc5 care reprezint5 sexu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor
de mii de albine lucriitoare care se
nasc gi mor in decursul unor termene
mai lungi sau mai scurte, dupii sezon,
ci constituie elementul de coeziune,
de unitate, de ordine in comunitatea
din stup. Prin schimburile de hran5
or de secretii glandulare ;i hormoni,
prin emiterea de semnale sonore gi
mirosuri, prin dansurile ce le executii,
prin atingerea gi contactul antenelor
albinele au un fel de ,,limbajU care
face ca o colonie s5 formeze un tot
armonios, inchegat din punct de vedere biologic.
Privind in parte fiecare din cei trei
factori principali ce formeaz6 integritatea unei colonii - albinele lucr5toare, matca gi trintorii, colonia poate
fi luatii, ca un tot biologic unitar.
Unele din ele asigurii ingrijirea urmagilor, deci a puietului din cuib. Altele
cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea
de intrugi. Un numar insemnat de
albine elimin5 aerul viciat din stup
prin ventilatia activii. Majoritateacelor
adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5
si aduc in stup hrana necesar5 pentru
ele si urmagi. Unadin toate-matcaare rolul reproducerii yi perpetugrii
speciei, imperechindu-se o dat5 in viat a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce
apar intre coloniile unei stupini se
datoresc unor insugiri ce se manifest5
prin comportgri diferite gi care se traduc pin5 la w i n & , printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul
acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5
aib5 faguri de calitate. Intr-un stup
se afl5 intotdeauna hrang indestul5toare - mierea - care e un produs
complex pe baza c5ruia organismul Isi
procur5 :in primul rind energia nece-
17
ALBIN A
sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce reprezintii bogate rezerve proteice. Hrana trebuie s5 fie bun5, nealterat5,
reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei
are o influent5 favorabilii asupra intregii colonii. Fiecare colonie are
individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una
la alta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase.
Aceste substante au un rol insemnat
in comportarea albinelor; ele imbib5
atmosfera stupului gi, atunci cind
membrele aceleiagi colectivit6ti le intilnesc in interior sau exterior, sesizeaz5 cii fac parte sau nu din colonia
respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin
glande aflate la virful abdomenului
gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de
pa25 pe scindura de aterizare in fata
urdiniqului.
Viata colectivii cit gi cea individual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, innlscute, care nu se schimbii niciodat6
gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in
diferite actiuni privind: felul de fndeplinire a muncii In stup, ingrijirea
puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a
polenului brut, reglarea temperaturii
in stup etc. Deseori, in decursul vietii
lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurgtor natural sau artificial (modificat de om); aceste reflexe pot fi
pozitive sau negative, de lung5 qau
scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar.
Aceste reflexe conditionate intaresc
simtul de orientare in spatiu gi le
ajut5 in activitatea afar5 din stup:
culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in
naturg cu sirop sau polen pus in jgheaburi sau hr5nitoare etc. Activitatca
d
-a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj
' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:,
-EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!?
-ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~a pq laynd n e n u
. [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z
-%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n
nuu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v
?
a[au!q[E 'qezlnda
aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs
ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah
953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am
-ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa
UI, 'a[!z sc-zc
T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae
o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq
ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad
d
-equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S
urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8
~
o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla!
eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l da pg a~n e o l y
- ~ a r e[
l aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as
nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa
-![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes
-xa
' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;,
!; !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~a p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~
- n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q ud j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~
-!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'gg.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~yrjuraa? !4; a[a pugs
rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u-n:,
~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p
o-~qu!
ea?.lt?d alQaBnld~a;i ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d
- r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,,
~
s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e
-&I:
r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu!
!em ~ T S J ! A o
d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu
as er>lsaar:
'3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea
~ j u ! . ~ a s u ouga !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19
aim! j . ~ u n jug ~ u n d!A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B
a ~ 'ua1od n3 SnrS~aq
nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e
~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:,
a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a
-ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh
gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa
.a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a
! . ) , i . l ~ 111
~ ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps
as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj
~ , , ~ [ o . ~ zas
a par~a!Sut.rt?ja[api~ri?[SFarrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr
: gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra
- y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau
- ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr
dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I
?
-aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe
- 0 ~ 0 3iao '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun
a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1.aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu
-o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap
a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a
-aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr!
aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o
[ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e
ALBINA
19
ALBINA
ALBINA
21
AT.BINA
Schema prelucrgrii
mierii de albinele
prelucrgtoare
ALBINA
22
pului, iar activitatea lor este laborioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de
categoria invertazei in locul secretiei
d e 15ptigor ce era necesar puietului
larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din
flori, dedublind zaharoza din el, in
cele douii zaharuri simple: glucoza gi
fructoza. V. n. Mierea.
La plecare spre cimpul de cules, culeggtoarea ia in gugii o doz5 de miere
din celulele fagurelui, doz& care e in
raport de distanta pe care trebuie siio
parcurgii pin5 la sursa de nectar.
Activitatea in afara stupului este
grea, anevoioasii, obositoare. In afar5
de aceasta, acolo afarii, in cimp sau
In piidure, le agteapt5 o sumedenie de
inamici neviizuti, din lumea bacteriilor cu care ele intr5 in contact direct.
Arma de ap5rare a albinelor contra
acestora din urmii este chiar pe corpul
lor, pe suprafata cuticulei, sub forms
d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n.
Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e
le-a descoperit pe capul, pe toracele,
abdomenul gi membrele albinelor;
acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i
direct Pn contact cu lumea exterioar5,
s&nu aducii in casa comunii o datii cu
hrana gi bacterii.
Cind albinele piigesc in aceast5 noui
sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat
aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg
acum la prelucrarea nectarului.
Activitatea culeg5toarelor este Pn.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc
apii, nectar sau polen. Aceasta este
pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5pegte albinelor cele din urm& rezerve
ALBINA
de energie incit, imb5trinite si obosite, degi trec apoi la munci mai ugoare
in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit
putine zile.
Dup6 cercet5rile lui L u n d i e,
F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii
de culegiitoare - abia 35-65 zboruri,
pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 912 flori pe minut. Cantitatea redusii
de nectar cit incape in guga albinei
culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere concentratii. Deci fiecare kilogram de
miere costti viata a mii de albine, tinind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere.
De aceea, productiile mari nu pot f i
realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are
cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se
pot recolta 55-60 kg miere extrasg.
f n activitatea de cules nu se observ5
l a albine o succesiune constantii, cici
dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia produselor in natur5 - aceleagi albine
pot aduce cind nectar, cind polen, ori
propolis. Se pare cii cele care aduc apii
in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut
aceleagi albine marcate, care timp de
dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu
transportul apei in stup. Cercetitorii
au g5sit cii proportia de culegiitoare,
pe specialitiiti, ar fi: 25% transport&
numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care
are un rol de ciipetenie atit in prepararea hranei pentru puiet, cit qi pentru
piistrarea unui echilibru stabil a1 microclimei din interiorul stupului.
Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung
in stup cu guga plinii. Ele o fndeplinesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor d e la
ALBINA
23
ALBINA
compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a stat ghemul
de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6
c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t
Albing ce cmite
Ioc esle denumit cuibul coloniei.
efluvii odorante
f n prim5rar5, aceaslli crestere pro(orosi Pall)
greseazG cu atit mai repedc, cu cit coexterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit
stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care
i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i
--glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpyterea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet.
Kum5rul de ou5 d e p u s ~de malcci in
unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu
undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc.
,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi.
sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n poapartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere.
Acestea formeaz5 r e ~ e l v adc albinr cuparte albinele emif gtoare".
De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri
culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele
cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi.
Grija stuparului estc ca aceast6 aruconstatare s-a dovedit intemeiatd; se
observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup.
ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc
aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA
riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind
sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un
iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in
feritele lor comunic6ri la exterior.
cuib nu trcbuie s6 se micyoreze.
Cind colonia ajungc s5 aib5 un nuCuibul. Continuitatea de vief,uire a
speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se proface pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii unitului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia
tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repreroire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b.
situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci
din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare
gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data
temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care
fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in
lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire.
zilnic oui. L a prima revizie de priRoiul. f n citeva zile, folosind miem5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din
puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de
sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesuhrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n
de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri
.aneolrpnn
eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@
-and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1
-[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a pgs ada~u!an
'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p'e:,le~q
.?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~
Oarvural . u .A -!!way lnd
-w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s
9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d
-no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa
-aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea
!em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu!
eale14
.way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p
!!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle
'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0
'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z ,
vuvrll . u
.aol!anSej alaleAnalu! aqu!
aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:,
guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial
-uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas
-v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu
~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!j
~ s ps
a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd
-wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q
-ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau
-aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313
nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae
no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case!
-y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s
qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r
3
-aw~ yzeaur
jndurl as alasansaa y.rn?eu
w
~
I
-I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~
a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as
a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a da]?l!lp8aJd
.sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an
'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~!k! aIau
-!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em
all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8
-ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S
-ap Farrnw a p ~n~:)i:,
pu!nu!qrros 'aan?
.,I
ALBINA
26
ALBINA
sint harnice gi blinde, cu o mare vita- latii de albine .cu insugiri morfologice
litate gi cu o accentuatii predispozitie gi biologice caracteristice conditiilor
la roit.
de clim5 gi cules din tara noastrs.
f n partea de nord a Germaniei, gi in Aceste populatii constituie o unitate
continuare pe teritoriul Poloniei, rnai care face trecerea intre albinele carales in terenurile ocupate de planta niole, italiene gi ucrainene. Culoarea
denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o chitinei este brunti, acoperitti de perialbinti de culoare sur-deschisti, care ro- gori gri-deschis cu o ugoarti nuant5
iegte intens. Ea constituie de asemenea galbeng. Este cunoscutii de mult gi
o subrasti cu denumirea Apis Mellifera catalogatti drept ,,albina de Banal".
Lezehni care face legtitura cu albina fnsugirile caracteristice ale acestei albrunti din zona paduroasg a R.S.S. bine sint: blindete, comportarea linigBielorusg c,u denumirea de Apis melli- t i t 5 pe faguri, reactie imediatl la fum
fera siloarum. I n zona muntilor Cau- ceea ce o face sii fie foarte ugor de micaz, pe versantul nordic se gtisegte nuit; are o bun5 adaptare la culesurile
albina caucazianti - ,,sura de mun- caracteristice din tara noastr8; c5p5te" -care derivti tot din rasa neagrti, cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face
Apis mellifera caucazica; are limba de sti fie foarte apreciatti pentru produc7,2 mm. Este foarte rustic5 ;s-a adaptat tia de faguri in sectiuni, produs foarte
la temperaturi joase, iegind in zbor de solicitat pe piata mondiall; nu rocercetare gi la temperatura de
6iegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro7C gi chiar pe timp umed gi cetos; de- polizeazg putin, iar ca productie de
tine intiietatea in productia de miere miere a atins ping la 160 kg de stup.
fat2 de celelalte rase.
Rasa galbend a cgrei obirgie porIn R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o negte de la albina italiang, este cunosalt5 albing cu caractere distincte, Apis cuts de multti vreme, fiind supus5 unei
mellifera acervorum putin mai micii atente qi indelungate selectii. Apiculdecit cea caucazianii gi cea din R.S.S. torii romani erau preocupati de pe
Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva atunci de ameliorarea gi inmultirea
rnai accentuats spre galben; este blin- coloniilor cu caracteristici rnai alese.
Albinele din rasa italianti, Apis meldg, harnicti gi cu o limbti putin mai
scurtti.
lifera lingustica, are a1 2-3-4-lea
fn acest vast triunghi mlrginit la tergit abdominal galben-portocaliu,
nord-vest de albina carniolg, la vest aproape translucid. Tergitele galcu albina dalmatti, iar la rtistirit cu al- bene sint mtirginite cu dungulite nebina ucraineanti, s-a statornicit de-a gre. fntre aceste dungulite diferite ca
lungul veacurilor, albina noastrti bgg- aspect coloristic se observg, mai ales
tinagti ,Apis mellifera carpatica, care la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii
plstreazl o medie biometricti de 6,399 care cad cu timpul. Celelalte tergite,
mm. E a se situeazl in privinta lun- dinspre virful abdomenului, sint comgimii limbii, lungimii corpului, a tar- plet negre. Tot corpul albinei este acosului, aripii anterioare etc. fntre albina perit cu un puf de culoare cenugiegalbenii italian5 gi cea carniolii. Un gllbuie.
Albina italiang este foarte harnicii,
colectiv de cercettitori de la S.C.A.S.,
a stabilit cii pe versantii Muntilor Car- ptistreazg curltenia in stup, luptg cu
pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul dirzenie contra bolii loca; durata vieTransilvaniei gi Moldovei triiiesc popu- tii este mai mare in comparatie cu ra-
ALBINA
27
ALBINA
ALBINA
.-
28
ALDINA
ALBINA
ALBINA
29
- ou;
4, 9
- larva;
10
11
- nimfa de 2 zile
ALBINA
30
ALBINA
AJ.BINA
31
ALBINA
-ala[d
op naaaur glel!a![os alsa !a[n[aa [n~a:,
-u~oau!nes gsd![ aue8.10 a[aun na a 9 3
-ydga aqia!nqsuo:, a:, eu!q[y .no!Jalu!
u ~ ajur!u
p
!aaeol!!a !!~!nia!a ~esa:,au !n[ al6eu as lea !noaun f yle~oia!w ale?![el
-!A o a n aqel!.mleuI e[ gsunle el:,asu!
-nuaS!so eaaapunalgd n.rluad '!!a!j!ao
allnur n;> aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak
'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p
~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~
- R Tu~n n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[
- I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu!
a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj
aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3
-!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op
-a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd
'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e!
el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap
'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp
'!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z
-in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:,
- 0 . 1 as
~ ~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels
-n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301
o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo
a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e
!a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga
ea~e,~!ao[ejq
.g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno
?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u!
a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a
e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru
.a[aIn[a:,
-02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa
ti
asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU!
u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000
a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p
Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas
'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~a p 'aao gz a[aw
'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[
aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~
3
e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0
.!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas
JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8
-01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao
yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~
'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur
-y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau
-ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[
ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy
.a.rl?uoyzo[.>aa p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon
-a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas
p u ! ~'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.)
aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop
-pdr?:,au ? A J ~ ap
[ a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi
8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes
alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns
qns ~ n s a i?[e gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i
ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaacu! u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.)
-ap a l e ~ o d a oales
~ a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe
pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~
'g3 ?!s!Y
e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7
ALBINA
33
--
-.
--
ALBINA
--
34
ALBINA
de
ad,,lta
3
3
3
Oul
Larva in celulii ne6
ciipicitil
5,5
6,5
Larva $i nimfa in celula
14,5
ciipiicitii
7,6 12
--fn total este nevoie pen16 zile 21 zile 24 zile
tru dezvoltare de:
,
ALBIN A
ALBINA
35
Capul albinei:
- oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - mandibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - palprle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale
limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii
1
ALBINA
36
ALBINA
1
,
'1
I
I
ALBINA
37
Piciorul albinei :
I
c08ulet pentm
polen; 2 - perluta de
cu15tat
&
ALBINA
Periuta pentru
curatat antenele:
I
- pintenul;
- periuta
18
ALBINA
ALBINA
39
3 - 4 g CO,
10 g CO,
17-18 g CO8
ALBINA
w
Aparatul respirator a1 . albinei
Anolimpul
Oxigen
rnl
Primavara
Vara
Toamna
Iarna
29,754
17,336
24,795
22,549
Bioxid do carbon
rnl
30,408
17,575
25,881
24,038
ALBINA
40
ALBINA
patie.
Sacii aerieni din cap nu au contact
cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat
cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii
sanguine ; cind presiunea sanguin5
cregte, sacii se contract5 gi resping
aerul viciat din ei, inc5rcat cu bioxid de carbon. Cind presiunea scade,
aerul e aspirat din nou in acegti saci.
Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul
de bioxid de carbon cu oxigenul, ci
si la realizarea ctildurii individuale.
Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in
organism tot pe cale respiratorie. C5ldura individual5 este apoi folositg in
economia social5 a comunit5tii. Aceast 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe
seama musculaturii toracelui, prin
migc5rile membrelor.
Aparatul circulator, sau, mai bine
zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este
foarte simplu: este alcrituit din dou#
ALBIEiA
41
ALBINA
ALBINA
ALBINA
4:2
reflex in intestinul subtire. fn preajma acestuia se aflii gi canalele malpighiene, ce constituie aparatul de excretie a1 insectei. f n continuarea intestinului subtire se aflg intestinul gros
care e depozitul de reziduuri alimentare, terminat in sffrgit cu orificiul
anal.
Aparatul bucal a1 albinei este adapt a t pentre supt gi lins. Gura este o
deschidere in regiunea superioarl a
faringelui avind o musculatur8 puternic6 de contractare in scopul de a indrepta hrana spre esofag. Albina suge
cu ajutorul trompei, care este alciituit6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale
f i limba propriu-zis5 (labium).Cind
Limba albinei
ALBINA
43
ALBINA
ALBINA
ALBlNA
44
Oglinzile cerifere
ALBINA
ALBIN A
45
Ovare:
A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovid u c t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul:
4 - vkzica teninifera; B - ouar alrolint dc.
ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oudtoare (11. A . D a d e)
ALBINA
46
ALBINA
ALBINA
47
ALBINA
- aparat reproducdlor:
ele se g5sesc in partea lateral5 a gitului) aga cum se poate vedea din figur5.
fn chipul acesta apendicele striat ajunge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile
chitinoase ii dau bineinteles o rigiditate considerabilii. 'fn sfirgit trebuie
s5 amintim gi de o formatie numit5
,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia part e a penisului qi a aparatului genital
a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui
ALBINA
48
I--12
Aparatul vulnerant (acul albinei ~i
glandele cu venin):
1 -glands mare, bipari, cu venln; 2-glanda mica
eu r e n i n 3 - v a i c a cu venln. 4 - bulbul aculul; 5 - bfrghla acului; 6 - can'alul acului; 7 placa triunghiulari a acului; 8 - placa alungiti;
9 - placa patrat&; 10 - acul; I 1 - teaca acului;
12 - virlul aculul; 13 - m u ~ c h l iaculni.
ALBINA
ALBINA
49
Creierul a l b i n e i :
fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii
mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)
- corpul
ALBINA
S c h e m a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l gi a1
lantului ganglionar:
I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion
nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl
qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre nervoase actioneazi mugchii buzei superioare. De la ganglionul subesofagian,
trei perechi de nervi merg spre apendicele bucale : nervi maxilari, mandibulari gi labiali. f n lungul corpului
albinei se gi5sesc doui5 cordoane nervoase care merg paralel. Ele, unind
ganglionii toracelui gi ai abdomenului, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s
v e n t r a 1. De la ganglionii toracici,
fasciculele nervoase trec spre picioarele anterioare, mijlocii gi posterioare, la baza gi mugchii aripilor,
apoi in abdomen. De la un a1 patrulea nod nervos abdominal se ramifici nervi spre organele de reproducere, iar a1 cincilea nod abdominal
inerveaz5 acul. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) a c5rui activitate
este subordonati5 sistemului nervos
central, reglea28 activitatea organelor
ALBINA
50
interne: aparatul digestiv, circulator, respirator, excretor, reproduc5tor etc. Actul reflex ia nagtere la albin5 din arcul reflector care este alcltuit
din fibre intermediare de asociatie,
cu sediul in creer gi ganglionii nervogi. Reflexele sint: simple gi complexe. Cele dintii, de scurt5 durat6,
sint provocate d e excitatii simple.
Reflexele complexe prezintl actiuni
coordonate si sint provocate de un
complex de factori. De exemplu, albinele cl5desc faguri cind este cules,
cind au spatiu liber in stup, cind matca este imperecheatit, cPnd au albin5
tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in
dou5 clase : neconditionate si cond itionate. Primele sint reactiile in5scute ale organismului, fiind aceleagi
pentru toti indivizii unei specii. Reflexele conditionate se formeaz5 in
timpul vietii individului datorit5 leg5turilor provizorii. f n viata coloniei
reflexele conditionate joac6 un 1-01
important. De exemplu albina caut5
hrana sub impulsul unui reflex neconditionat gi ea nu d5 important5 culorii, formei, mirosului. Reflexul devine ins5 conditionat cind va g5si nectar intr-o floare cu un anumit miros,
form:, culoare. Imediat ce dispare
culesul la ace1 gen de floare, albina
igi formeaz5 un reflex conditionat
pentru o alta ce-i ofer5 hran6.
Sistemul glandular formeaz5 in
corpul albinei un complex care deservegte, pe de o parte propria via15
a albinei, iar pe de alta, colectivitatea. Din descrierea diferitelor organe
gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re
ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind
coordonate de sistemul nervos vegetativ. Nu se poate vorbi d e aparat digestiv f6r6 contributia glandelor gugii,
glandelor mandibulare ~i salivare, a
celor renale sau rectale etc.
ALBINA
ALBINA
51
2
Glande rectale:
I
- la albina b8trinS;
- la albina tinar8
ALBINA
ALBINA
52
ALBINA
ALBINA
53
ALBINA
54
ALBINA
ALBINA
ALBIN A
5i5
ALBTNELE OUATOARE
ALBINELE OWATOARE
rea acestora vine de acolo c5, in stadiul larvar, organele sexuale, atft ale
larvelor din botcile d e matci, clt gi
ale puietului de lucriitoare din cuib,
sint perfect asemin5toare. Abia in
stadiul nimfal, ovarele nimfelor de
albin5 incep s i se atrofieze; chiar la
Pnceputul acestui stadiu, ovarele nimfelor de albinii numgri 110-115 tuburi ovigene, d a r in timpul metamorfozei interioare spermatica se atrofiazi,
iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd
abia doar un num5r de 1-12, f a t i de
180-220 clt au m5tcile normale.
f n aceast5 situatie ele r i m i n lucrstoare t o a t i viata cit5 vreme in stup
este o m a t c i de pe capul ;Si corpul
ciireia ele ling substant5 de matcii pe
care gi-o transmit una alteia gi care
are facultatea de a frina dezvoltarea
ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-adevir, cercetatorii au stabilit c i frinarea in dezvoltarea ovarelor se datoregte lipsei secretiei d e hormoni produgi de glandele corpora allata, despre care s-a scris mai sus. Albinelor
lipsite de matc5, primind hormoni
secretati de aceste glande: li se dezvolt5 ovarele. fntre albinele unei astfel de colonii orfane, dintr-odat5 incep
85 aparii douai reflexe: primul este
cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o
serie de celule in care se afl5 larve
potrivite ca virst3, deci rnai mici de
trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care
eclozioneaz5 normal. Cind insii in
cuib nu se giisesc astfel de larve, se
manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dezvoltarea ovarelor atrofiate ale lucr5toarelor. Atunci, dup5 observatiile
cercet5torului Sakagami - citat de
R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci
c u l5ptigor la fnceput numai o singurg albini din seria celor rnai tinere.
Fat5 de aceasta, albinele se comport5
ca gi fat5 de fosta lor mat& disp5rut5;
suita de albine din jurul ei este ceva
56
ALBINELE OUATOARE
ALBINELE OUATOARE
57
AMETEALA ALBINELOR
ran^
ANALIZA ALBINELOR
59
ANALIZA AMIDONULUI
ANALIZA CERII
60
ANALIZA CERII
ANALIZA MIEREI
61
ANECBALIE
ANTIBIOTICE
63
ANTIBIOTICE
ANTIBIOTICE
64
ANTIBIOTICC
APA
67
AP A
APICULTOR
68
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORALA
ei9
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORALA
70
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORALA
71
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORALA
72
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORAL k
73
APICULTURA PASTORALA
Pall)
APICULTURA PASTORALA
74
APICULTURA
PASTORALA
APICULTURA PASTORALA
75
APICULTURA
PASTORALA
'
APICULTURA
PASTORALA
76
APICULTURA
PAST0RAI.A
APICULTURA PASTORALA
78
ARISTOTEL
ASPERGILOZA
79
ASPERGILOZA
BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint nigte corpusculi noi care sint bacterioinframicroorganismele epifite, deci fagii in formare. Prin moartea bacted i n cele care distrug bacteriile. Bac- riilor din celulele fagurilor, de pe
trupul albinelor, din aparatul lor diteriofagul are o mgrime de 0,4-90
milimicroni (un milimicron este egal gestiv, sau din cel al larvelor, colocu a milioana parte dintr-un mili- nia se asaneazg. Astfel se explicg inmetru), abea poate fi descoperit sgngtogirile miraculoase ale albinelor
cn microscopul electronic.
grav bolnave, pe care la cules bun,
Pentru albine, bacteriofagii sint o bacteriofagii le-au vindecat. Bacteriomare binefacere, c6ci adesea bacilii fagii fgi ggsesc pe ,florile respective
unor primejdioase boli invadeazg co- posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii
lonia gi atacg albinele adulte or puie- gi zaharurile nectarului din flori sau
tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a cel extrafloral elaborat de alte pfirti
d a t putinta bacteriofagilor s5 se ageze ale plantelor, le asigur6 existents.
acolo unde ar putea intilni cu ugurint5 Cercetgtorii au ggsit de exemplu un
hacteriile care le convin. Ei se fixeazg bacteriofag avind o actiune variatii,
a t i t in interiorul bacteriilor, cit t i care distruge ,,Bacillus alvei", agent
la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc etiologic a1 locei europene; ei 1-au
pe seama lor slgbindu-le organismul, identificat pe o serie de flori.
pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta
Bacteriofagul se ggsegte a t i t In
ye numegte lizarea bacteriilor. V.n. nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recolAntibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe- tgrii nectarului gi polenului de pe
talele florilor entomofile. Cind albine- flori, albinele sint in parte dezinfecle culeg nectar ori polen, ei vin In tate de bacilii bolii, bacteriofagii
contact cu perigorii corpului, fiind sint duai in stup unde fac ravagii intre
transportati in stupi unde incep pro- bacili, iar boala dispare, clci fntreg
cesul d e nimicire a bacteriilor ce le materialul infectat se asaneazg. Hriiconvin. Bacteriile atacate, se halo- nind larvele cu hrana purtiitoare de
neazi, se alungesc, devin transparente bacteriofagi, microbii aflati in inteerji apoi mor. Pe cadavrele lor apar tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-
torii sovietici au reugit sit izoleze bacteriofagii specifici celor dou5 forme de
loca - americang gi european5 - cultivind in laborator resturi de larve
in parte de 1-5 luni gi au ajuns
s5 creeze un bacteriofag care este folosit in parte in combatesea acestor
boli. f n general, bacteriofagii cultivati
au un caracter specific fieci5rei boli,
neactionind gi asupra altora. Totusi
s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi
care actioneaz5 asupra rnai multor
specii de bacterii; acegtia se numesc
bacteriofagi polivalenti. Pentru completarea cunogtintelor in aceasti5 problem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.
Albinele stind
sub form& de
,,barbs" la un
st,sp primitiv
BARBA
82
BAZA MELIFERX
B A Z A MELIFERA
Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -conditiile meteorologice sint favorabile; b - precipitatiile anuale ating
o m3die corespunztitoare; c - in localitate n u sint frecventi curenti de
aer rece, care au o influent5 negativl
asupra albinelor; d - in flora inconjur5toare nu sint gi plante ce dau polen
toxic; e - in vecin5tate nu sint gi
alte stupini ce dep5~escca numlr capacitatea de productie nectariferg.
0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l
tndeplineascl trei conditii esentiale:
sl fie bogat5 in plante melifere valoroase, s5 nu fie prea departe de stupin8 vi s5 prezinte continuitate in
productia de nectar, deci o flor5
egalonatl.
f n privinta depgrtgrii de stupin5 a
locului de cules, trebuie avutil in
vedere o particularitate a albinelor:
atunci cind ele g5sesc flori in apropierea stupinei, zborul lor se limiteaz5
la citeva sute de mstri in jur. Pentru
aceasta este necesar ca stupii s l fie
dispersati pe vetre de cite 30-50 colonii, iar celelalte stupini 95 fie agezate la o distant5 de cel putin 300 m,
fn functie de bogltia florei. V.n.
Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza
mslifer5 poate fi natural5, atunci
cind este constituit5 din florl natural5, ori artificial5, cind este creat5
de conducerea gospod5riei respective
prin culturi de plante entomofile cultivate in lanuri sau in lot, pentru asigurarea culesului continuu.
Pddurile constituie o baz5 melifer5
naturals ca gi mnsivele de zmeurig
gi zburgtoare din tsieturile de curind
terminate, ori crescute prin golurile
provocate de ardere a p5durilor din
munti. LI fel qi finetele de la ges, deal
qi munte, sau pajigtile pline de o
flora variat5 In care predominl de
celemzi m d t e ori leguminoasele. Acestea oferg albinelor un cules aproape
83
BAZA MELIFERA
continuu, atunci cind stupinile se deplaseazl din aval in amonte, pe m l sur5 ce finetelor le vine rindul la
cosit. Cind incepe cositul din deal
plantelor abia li se deschid bobocii,
oferind un cules in continuare. Aceeagi
diferent5 de timp o permite cositul
finului de la munte, fat5 de cel din
deal ; acesta din urm5 se terming cind
abia incepe cel de la altitudine mai
mare, in august. Astfel, o stupinti care
urm5regte productia de nectar a finetelor poate realiza dou5 culesuri.
In privinta finetelor sint de preferat
cele cu o bun5 orientare fat8 de soare
unde predomin5 o florl melifer5 bogatil.
0 bazci melifer5 artificiall este greu
de realizat, c5ci la organizarea ei trebuie s5 se tin5 seama de interesele
fitotehniei, zootehniei gi apiculturii.
Pentru organizarea ei in bune conditiuni este nevoie de un plan de culturi care s5 completeze golurile de
cules, clci sint foarte rare localitlti
cu un complex natural de culturi succesive.
f n aceast5 situatie sint caracteristice trei exemple:
a. Cind in planul unit5tii sint
culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in
prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste
ogor de toamnl. In aceste terenuri se
poate inslminta inc5 din toamnil,
Pnaintea primului inghet, facelia sau
mugtar alb, miirind cantitatea de
s l m i n t l la ha. Atunci albinele vor
avea cules din vreme in martie-aprilie. Pentru eliberarea terenului in vederea imbun5t5tirii culturii de bazl,
facelia se taie repede pentru siloz,
iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8.
b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului
in loc de ingrllqtiminte organice sau
chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi
ingropate sub brazd5, acestea ar putea fi plante melifere; lupin cu face-
BAZA MELIFERA
84
BAZA MELIFERA
BAZA MELIFERA
85
BAZA MELIFERh
BECNESCU F.
86
BEZMETIC
BEZMETIC
87
BOLILE ALBINELOR'
cit, cu albina acoperitoare gata deiegit, pe care se trece matca lui prins5
cu tubuleful d e sticl5, pentru a nu
pune mfna pe ea. Acest fagure se t i n e
g i el l a aer, dar in caban5,45 deminute.
fn felul acesta albinele nucleului gi\
matca gi-au pierdut la rindul lormirosul specific stupului din care
prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,,
fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5
printre albinele acoperitcare se intrcduce in mijlccul cuibului stupuluit
bezmetic, unde albinele o consider5
ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii.
cu puiet de trintori se desfiinteaz5.
Desfiintarea coloniei bezmetiee se
face totdesuna la inceputul primiiverii,.
cind nu avcm m5tci fecundate, sau la
sfirgitul toamnei, cind nici o metod5
nu d 5 rezultate.
Stupul se ridic5 de pe locul siiu,.
se duce la oarecare distant5 de stupin5
gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5-nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple.
guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz
sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5
in a l t loc. Albinele intoarse acasii
nu-gi mai gisesc s t u ~ u l$i vor intra
in cei vecini unde sint primite, ciici.
ele vin cu guga plinii.
BOLlLE ALBIRELOR. Albinele sufer5 gi ele de diferite boli, adeseori foarte primejdioase atunci cfnd
stuparul nu intervine de indat6. Obignuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti
ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea
mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat
stupina de bcal6, aceasta respare la
Pnce~utnumai intr-o colcnie sau dou5,.
de unde se extinde repede. Munca
trcbuie reluat5 de la capzt; atunci
se face dezinfectarea tuturor stupilor;
pagubele se m5resc in mFtsura intirzierii mijloacelor d e cc'mbatere, productia scade gi stupina devine o sursk
de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-
BOLILE ALBINELOR
BOLILE ALBINZLOR
88
. .
BOL'ILE ALBINELOR
89
BOLILE ALBINELOR
BOLILE ALBINELOR
90
BOLILE ALBINELOH
BOLILE ALBINELOR
BOLILE ALBINELOR
91
SOLILE ALBINELOR
20 %.
912
BOALA DE.MA1
BOALA DE MA1
93
BOALA DE PADURE
BOALA DE PADURE
94
BOSTINA
BRAD
95
BRAD
96
BRKULOZA
Bubernic
BUTLER C. G.
teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plant 5 melifer5. Mierea are la inceput.
u n miros asemgn5tor cu eel a1 florii,
dar il pierde repede prin evaporarea
intens5 a substantelor volatile. fnfloregte in luna mai gi rareori pentru a
doua oar5 in toamn5.
Bubernicul cregte prin p5duri, pe
marginea apelor, prin locuri umede,
fiind o plant5 vivace gi cu rizomi umflati, tuberculii se pot ugor recolta ~i
inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5
plant5 d 5 in medie 200 kg miere.
Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.
BUTOI
97
BUT01
Cabana
apicola
CAILLAS A.
99
CAPTAREA COLONIILOR
CATINA DE G A R D
100
CEAIURILE
ruginii, a1 ctiror neclnr contine vitaminele C , B,. H,, si E. Ele sint cercet a t e rnult de albine si pentru polen.
CATIKI$, La~nariscR. Tamnrix gallica
L., ca ~i specia Tnrnaris pallassi,
(Desv.) este un arbust din familia
Tamaricaceae ce cregte prin locuri nisipoase gi inundahile, avind ramuri
lungi gi flesibile, c11 lemn greu, care
n u plutegte, cu frunze ca un brtidis,
cu flori roz? dispusc in spiculete.
Acestea dau un nectar abundent. La
noi in t a r 5 sirit snprafete intinse
de c5tinis pe malul Dun5rii si ostroave, d a r mai ales pe v6ilr. inundabile
qi nisipoase ale r i u r i l o ~Buzsu gi Rimnicu-S5rat d i n regiunea Pioiegti ; multi
stupari duc acolo stupii in pastoral
dup6 culesul de la. salcim, obtinind
recolte bune.
CEARA
101
CEARA
munc5 de elaborare a cerii. V.n. Albinu,. glande. Cantitatea mai mare sau
ma1 mic5 a acestei secretii glandulare
este in raport de urm5toarele conditii:
de o populafie numeroas5 ; cu multe
albine tinere in colonie; de o temperatur5 favorabilg la exterior; de un
cules bogat in natur5, sau o hr5nire
stimulatorie cu substante zaharoase
gi proteice; de spatiu suficient in
stup unde albinele tinere s5-tji poat.5
depune nestingherite secretia glandelor
cerifere, gi in sfirgit, In situatia de roi,
cind productia de cearl in faguri cl5diti
in noua locuint5 este cea rnai mare.
Din punct de vedere chimic ceara are o
componen{d complexci, aseman5toare
cu cea a grgsimilor organice. Schematic, ,,ceara de albine este cornpus5
din molecule mari, a1 c5ror schelet este
format din lanturi lungi de atomi de
carbon"
(R. I( a r 1 o v). Dup5
D o w n i n g gi altii ,,proportia relativ5 in fiecare class a compusului,
fiecare lungime a lantului de carbon
g5siti in compozitia cerii hidrolizate
ar f i urm5toarea : hidrocarburi 16 proportii, alcooli monohidrici 3.1, dioli 3,
acizi 31, hidroacizi 13; pin5 in prezent
nu se gtie inc5 dac5 ceara apare in
forma ei stabil5 final5 in glandele
producgtoare de cear5 ale albinei,
sau dac5 se produc modific5ri chimice
cind solzigorul de cear5 produs de
albin5 este amestecat qi presat la locul
lui in fagure". Dup5 alti autori, ceara
cuprinde: acidul cerotic in proportie
de 65-66%,
ce se topegte la 7SC,
fiind solubil in alcool clocotind ; miricina aproximativ 30% - este o substant5 cristalinii care se aprinde la
72C; cereolin5 - 4-5%
substant5
moale, solubil5, se t o p e ~ t ela 20C,
fiind in acelagi timp gi putin acid5.
De asemenea ceara mai contine 4 000
U.I., vitamina A. Din cauza acestei
componente eterogene, ceara se solidi-
'
CEARA
102
fic5 in crista.le neregulate. Un roi natural ad5postit intr-un stup go1 cltidegte
dup5 2-3 zile un num5r insemnat de
faguri de culoare alb5, fiind stimulat
de consumul unei hrane corespunz5toare. Glandele cerifere secret5 atunci
cear5, incepind de la temperatura d e
25"C, dup5 ce albinele si-au umplut
guaa cu miere. Dup5 12-15 ore de
digestie, celulele glandelor cerifere
se alungesc pin5 cind intre ele apar
spatii goale dar pline cu aer, urmate
apoi de aparitia acelor solzigori striivezii de forma pentagonului neregulat ;
100 din ei cintaresc 0,0002 g deci
trebuie dou5 milioane de solzigori
pentru un kilogram d e cearti. Solzigorii sint foarte maleabili qi nu au
consistenta necesar5 ca sii reziste la o
temperaturi d e 33-36"C,
cit este
in stup. De aceea, de indata ce ei apar
In oglinzile cerifere, albina ii cuprinde
cu ghearele picioarelor dinapoi yi trecfndu-i la picioarele dinainte prin
htermediul celor mijlocage, ii apuc5
fntrc cele dou5 mandibule ale gurii
unde-i fr5mint6. Albina incorporeazg
astfel solziaorilor o secretie glandular5
de leggturl, ca un mortar de ciment,
care d 5 cerii proprietatea de a putea
rezista la temperaturi ridicate ping la
62,5-63C. Numai dup5 o astfel de
prelucrare, solzigorii produgi de albinele cerifere adunati in grupe, constituie adevgrata cear5. Solzigorii pe
care-i scap5 albinele de pe oglinzile
abdominale gi cad pe fundul stupului,
dac5 vor fi pugi la analizti, se va constata c5 sint lipsiti de acea substanti
pe care albinele o incorporeaz5 celor
pugi in faguri, atunci cind ii fr5mint5
intre mandibule. Obignuit culoarea
solzigorilor de cear5 este alb5; uneori
cu o uaoar5 nuant5 gglbuie.
Cind un bloc de cear5 este gata topit,
adic5 atunci cind masa topit5 are peste
.62,5"C, de indatii ce aceast5 limit5 ince-
CEARA
CEARA
103
fine colonia intr-o stare activii, inliiturindu-se totodatii gi fagurii vechi care
sint obignuit un focar de microbi.
fn ultimul deceniu s-a ajuns la
concluzia cii echivalentul chimic dintre
miere gi cearii nu este rnai mare d e
3,035 kg miere, fati5 d e productia unui
kilogram de cearii. Cifra este ins5
relativii, ciici aceastii productie este
legatii de multe conditii: timp, temperaturii, puterea coloniei, vigoarea
gi tineretea albinelor clilditoare etc.
Factori determinanti in productia de
cear5. 0 d a t l cu sosirea primiiverii
gi abundentei mereu crescinde de nectar ~i polen in naturii, se trezegte din
ce In ce rnai intens gi pornirea d e a cliidi
a albinelor lucriitoare. Cregterea productiei de cearii se datoreazii ins5 gi
unor anumite procese de dezvoltare din
interiorul coloniei, explicate in continuare. Activitatea de cltdit, este
precedata de o perioadii pregiititoare,
rnai mult sau rnai putin lungii, cind
apare aceastii ,,dispozitie de a cliidi",
ce este ugor de sesizat, ciici constituie
totodatii gi un indiciu pentru punerea
magazinelor de recoltii qi inceperea productiei de cearii. Ea este in legiiturii cu:
- Puterea coloniei, numiirul albinelor tinere din ea gi anotimpul in care
ele cliidesc. In mod natural albinele
tinere sint cele cu glandele cerifere
In plinii activitate gi care dau un
randament mai mare fatti de albinele
mai in virstii. Cercetiiri precise au
stabilit cii o albinii poate produce
in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cearii,
ceea ce corespunde la jumiitate din
greutatea corpului siiu.
G. T a r a n o v a giisit cii la 1 kg
d e albine in special primiivara, productia de cearii a celor tinere este rnai
mare qi direct proportional5 cu numiirul
lor. 0 inmullire ulterioars a populatiei
nu p a i piistreazii aceeasi proportie de
c<A&, fat5 de kilogramul de albinii.
--J
CEARA
CEARA
104
CEARA
CEARA
105
atunci acesta trebuie s5 circule printr-un dispozitiv de tevi de aram5 cositorit5 sau In vase cu pereti dubli intre
care circul5 aburi. Topirea cea rnai
bun5 se face numai in a p i fierbinte.
Pentru topirea cerii se impun trei
conditii:
1. apa s5 fie de ploaie sau de riu,
f5r5 substante minerale ;
2. apa sii nu ating5 niciodatii punctul
d e fierbere, iar cantitatea ei s5 fie dubl5 fat5 de greutatea cerii;
3. vasul in care se face topirea s5
nu fie din fier, sau aram5 nespoitii,
c5ci acizii din cearii in contact direct
cu aceste metale fac ca ea sii seinnegreasc5 gi s 5 - ~strice
i
compozitia. Vase
bune in acest scop sint: cele sm5ltuite, cele de aram5 cositorite, de aluminiu, sau de otel inoxidabil, cu conditia
s 5 fie rnai largi la partea de sus.
Ceara obtinut5 odatii topit5 se las8
cu apa ei s5 se solidifice, inf5gurlnd
vasul Pn p5turi sau cojoace; dac5 forma vasului este improprie gi nu s-ar
putea scoate blocul de cearii la solidificarea lui, atunci ceara topit5, cu apa
eifierbinte, se toarn5 in a l t vas larg la
gur5, de preferat un lighean sm5ltuit.
Topirea solard este ugoar5 gi pract i c i , nu cere nici supraveghere qi nici
munc5 sau materiale. In acelagi timp
calitatea cerii din topitorul solar are
indicele de duritate cel rnai ridicat.
In schimb, dac5 s-ar pune in topitorul
solar faguri rnai vechi, in rezidii r5mine un mare procent de ceari legat5.
Sint multe modele de topitoare solare, dar cel mai bun este a1 lui 0 r o s i
P a 1. El este alcgtuit dintr-o cutie
cu fund dublu umplut cu materiale ce
tin ciildura (pene, puful fructului papurei, cilti, vat5 de sticl5 etc.) Cutia
are u n capac cu geam dublu care concentreaz5 rnai bine cgldura solar%.Distanta dintre cele dou5 geamuri s i fie
d e 10-12 mm. Ceara sau fagurii se
CEARA
agaz5 pe o tab15 ondulat5 de aluminiu care s-a dovedit c i retine cea rnai
mare cantitate de cildurii. Topitorul
trebuie mereu rotit spre soare astfel
ca razele s5 bat5 perpendicular Fe
geam. Pentru buna sa orientare spre
soare, se bate un cui in rama capacului
ce este cu cltiva centimetri scos rnai Pn
afar5, cui care prin umbra sa indic5
stuparului schimbarea pozitiei topitorului fat6 de soare. Apicultorul K oz i u r a N. A. a modificat putin
topitorul, ridicind cu 10 cm rnai sus
tava de aluminiu pe care stau fagurii.
fn peretele din fund a fiicut un orificiu pentru un cablu electric care este
in leg5tur5 cu un regou pus dedesubt.
fn zilele cPnd nu bate soarele, se Pnc5lzegte tabla prin c5ldura emanat5
d e regoul care este conexat la o priz5
sau acumulator. Fagurii se topesc in
condit ii bune.
Desigur c5 obtinindu-se ceara prin
diferitele c5i ar5tate mai sus, apicultorul va avea de prelucrat In primul
rind ceara din fagurii vechi d a t i la
reform5. Acegtia au o culoare inchisii
pe care au cipstat-o de-a lungul anilor datorit6 inveliqurilor nimfale gi
excretiilor 15sate acolo de puiet la
eclozionare. Acestea contin substante
organice ce s-au oxidat qi auschimbat
cu totul culoarea initial6 a fagurilor.
La prelucrarea fagurilor vechi gi negri, munca stuparului este anevoioasii
?i complicat5. fntr-adevgr, de secole
metodele de extragere a cerei au r5mas aproape aceleagi: fagurii sfirimati ststeau Pn ap5 2-3 zile. Apoi
se puneau la topit in ap5 de rlu sau
d e ploaie, se presau fie in siiculeti, fie
in prese puternice. Ceara scurs5 se retopea qi se punea fn forme. Aspectul
negativ a1 acestui fel de prelucrare era
c i in rezidiile sau boptina r5masi
dupii prelucrare se giisea cear5 bunii
Pn proportii mari, de la 15-20%, iar
CEARA
106
CEARA
CEARA
107
CEARA
CEARA
108
CEARA
CEARA
109
CHAUVIN REMY
artificiali, ceara mai poate fi valorificat5 in produsele industriale: in optic5, radio, telefoane, electrotehnicii,
farmacie gi cosmeticg. Aceste dou5 ciii
din urm5 folosesc ceara alb5,.pe care
obipnuit o string apicultorii d ~ c5piin
celele celulelor t5iate din faguri in
timpul extractiei mierii, or din fiiguragii tiiiati din ramele cljditoare.
Albirea cerii se poate face gi de stupar in felul urm5tor: ceara perfect curatat5 de orice reziduuri aflate fn
bloc, pus5 la topit gi adiiugindu-i-se
3,5 g cremii de tartru la fiecare kilogram, se fac foi subtiri cu scindura
neted5, ce se adincegte de cfteva ori
intr-un cazan plin cu cearii topit8.
Foile se desprind ugor, introducind
scindura in ap5 rece. Aceste foi se intind dimineata pe rouii inainte de a
rgsiiri soarele. Cind c8ldura solar5
incepe s5 Enmoaie ugor foile, ele se
duc in camera rlcoroas5. Operatia se
repet5 cincisprezece dimineti, in care
timp ceara se inglbegte perfect. Din
astfel de cearii iniilbit5, farmacigtii
preparii diferite pomezi.
In industria cosmetic5 ceara se foloseqte la fabricarea s5punurilor fine,
a alifiilor de buze, pomezi, briantine,
cremelor de f a f l , deoarece ea este absorbitii ugor de porii pielii care devine
catifelatii. Este cunoscut cB ceara are
peste 4 000 U.I. vitamina A qi a l t e
substante vitale, care hr8nesc pielea.
Ceara de calitate inferioar5 se folosepte in fabricile de crem5 de ghete, d e
parchet, cear5 de altoit etc.
CHAUVIN REM Y, savant francez,
doctor, biolog, entomolog, care
multi ani a condus Statiunea Centra15 de ApiculturA de la Bure sur Yvette
lfng5 Paris, in prezent profesor la Sorbona. A lucrat multi ani ca cercetgtor a1 vietii albinelor tji insectelor,
publicind studii documentate, de mare
Cintar apicol
COLIVIE
111
COLIVIE
din ea mirosul miitcji precedente. Altfel m5tcile introduse f5r5 a lua o astfel de mgsurti se nelinigtesc, simtind
mirosul unei rivale, se agitg in colivie
rji va fi greu acceptat5 de albinele stupului c5ruia i se d 5 o matcg intr-o
astfel d e colivie neingrijits. M3sura
aceasta este rji de ordin igienic. Mai
jos se descriu citeva modele de colivii,
cu folosinta respectirii :
Colivieprotectoare de botcd, in form5 de spiral5, se folosegte pentru ap5- multe modele, dup5 cum se vede din
rarea botcii de atacul albinelor stu- desenele alsturate.
pului in care este introdusii, albine,
Coliviile de eliberare automafd sint
care uneori nu accept5 de la inceput o cele mai interesante gi mai vizitate,
ast fel de interventie.
c5ci o data matca introdus5 cu coliColiviide eclozionare a mdtcilor sint via ei intr-o colonie orfang, albinele
dispozitive in care cresciitorii de m5tci singure gi f5r5 a se mai deschide stuintroduc botcile cu putin timp inain- pul elibereazg matca dupg un timp det e de termenul cind ele trebuie sl-rji terminat. Cind ea a iegit intre albinele
piir5seasc5 leag5nul lor gi care dacii stupului gazd5, apicultorul mai las5
a r f i 15sate libere, cele dintii care au acolo colivia f5r5 a deschide siupul
apgrut in stup atac5 gi ucid pe cele ce cel putin 4-5 zile, dup5 care, cu pren-au eclozionat incg in botci.
cautie o retrage - fiir5 nici un risc.
Colivia e compusii din dou6 mici
Coliviide introducere, din care unele
sint previizute cu o portitl pe care blocuri de lemn in grosime de 7,5 mm ;
apicultorul o deschide cind crede de unul din blocuri este fix ti pe el e
cuviint5, or sint de t,ipul celor automa- prins: pinza metalic5 cu ochiuri d e
te, din care ies mtitcile in stup la anu- 2,5 mm, iar a1 doilea bloc este t6iat
mit timp, in raport cu cantitatea de in scar5; o treapt5 are lungimea de
gerbet pus in nigte orificii de trecere, 35 mm, iar cea de a doua numai d e
rjerbet pe care albinele stupului il 15 mm. In grosimea acestor douii trepconsum5, eliherind matca. Sint mai t e se fac cu un burghiu cite un orificiu
longitudinal in diametru de 6,5 mm.
La capgtul treptei mici, dinspre interiorul coliviei se aplicg o fPgie mica de
gratie H a n n e m a n n . fnainte d e
a se introduce matca in colivie, cele
dous canale se umplu cu gerbet de
zah5r. Capacitatea lor este astfel calculatii incit din canalul scurt rjerbetul
s5 fie consumat d e albine in 12 ore, iar
din cel lung in 36 ore.
Dup5 12 ore albinele pot s5 se strecoare prin canalul scurt trecfnd prin
Colivie pentru eclo- mica gratie H a n n e m a n n in colivie rji iau contact direct cu matca,
zionarea matcii
COLIVIE
112
CONSANGVINITATE
CONSANGVINITATE
113
CONSANGVINITATE
nicile rogii se imperecheaz5 in consang- trintorii care se giisesc in ace1 movinitate fiirii sii aparii semne d e dege- ment in zbor gi pe care matca fi atrage
pentru indeplinirea actului sexual prin
nerare.
Pentru a vedea calea just5 de ur- anumiti excitanti. Natura cautii sii
mat, trebuie sii studiem cum a actio- evite pe cit posibil imperecherea cu
nat natura in aceastii directie. La trfntori din stupul propriu. Pentru
schimbiirile mediului, natura lucreaz5 acelagi motiv ea nu se imperecheaz5
sub imperiul unor legi proprii, care nu decit la citeva zile dup5 roire. Tot in
a u a l t obiectiv decit mentinerea spe- acelagi scop natura a asigurat impreuciei. Ea distruge tot ceea ce nu este su- narea matcilor cu mai multi trintori,
ficient de viguros pentru a fi capabil gase-zece - uneori chiar mai mu1t.i.
d e supravietuire, ciici selectia natura- Spermatica va cuprinde deci o mare va15 nu urm5regte declt un rezultat in rietate de spermatozoizi. Albinele luobtinerea c&ruia orice cale este bunii, criitoare vor fi deci surori vitrege,
dacii duce la tint;: perpetuarea gi dupii diferitii masculi care au participat la actul de imperechere. La fel
prosperitatea speciei.
La albine aceastii cale se deosebeg- gi m5tcile in caz de roire.
0 alt& particularitate la albine det e in oarecare m5surg de cea urmatg
d e restul animalelor, are deci un spe- rivii din modul lor special de via;%
cific propriu. La ele se vede foarte gi anume din faptul c5 tr5iesc in coclar cum s-a ingrijit natura s5 promo- munitiiti. Obiectivul final a l amelioveze evo1u;ia ?i prosperarea ca urmare riirii nu este individul (matcg sau trina legilor naturale, atit a individului tor), ci colonia privitii ca unitate bioluat in parte, cit gi a coloniei privit5 logic& format5 in majoritate covirsica unitate biologicii. Cunoscind felul toare din albinele lucriitoare, indivizi
cum albinele se inmultesc gi se riispin- lipsiti de viatii sexualii. Ele sint eledesc in naturii prin roire, ne putem d a mentul hotgritor, ele determing caseama c& instinctul d e conservare, ca racterul coloniei, atit calitativ cit gi
urmare a luptei pentru mentinerea cantitativ, fiindcii in ele se realizeaz5
speciei, le indepiirteazii in general de ereditatea, adicii suma insugirilor ecoinrudiri prea apropiate, gi uneori le nomice gi biologice, sub influenta conindrumii la impreuniiri cu masculi cit ditiilor de mediu.
mai depiirtati. Intr-adeviir, roii sef n fine, spre deosebire de animalele
cundari care au mgtci nefecundate, domestice, unde conditiile de mediu
zboarii la mari distante, uneori pin5 pot fi adaptate in mare mtisurg la inla 15 km gi cu aceasta se indepiirtea- sugirile ereditare (alimentatie, adiizii d e raza unde matca a r putea irrtil- post, temperaturii, lumin5 etc) la alni u n trintor din neamul ei. Aici se vor bine, aceasta nu se poate face. Dimpoafla deci in afara razei de zbor a trin- triv&, tocmai mediul scapii influentei
torilor din vechea stupin5, dar in mij- noastre, ciici oricit ne-am strgdui prin
locul masei de trintori a familiilor din apiculturl pastoral5 gi hranire suplimentarii sii imbunZit5tim acest mediu,
apropiere.
Tot pentru acest considerent, chiar totugi limitele trasate d e natur5 in
modul de imperechere a m5tcii este ori- aceastii privint5 sint foarte riguroase.
Deci natura ne indic8, drept cale
ginal. Actul acesta are loc la citeva
zile dupil zborul de recunoagtere sau de urmat, cregterea consangvinii modup5 roire, la o oarecare ingltime, cu deratii, in5untrul unei rase, dublat5.
CONSANGVINITATE
114
CONSANGVINITATX
CONSANGVINITATE
115
CONSTIPATIE
CORIANDRU
116
CORT PROTECTOR
CORT PROTECTOR
117
creaz5. Albinele hoate nu pot pcitrunde in stupul deschis, iar cuibul este
ferit. de curenti. Cortul este alciituit
din 4 rame mari mobile de l,50 m x
l,30 m x 1,80 m inalt cu lanteti de
213 cm. Pe trei din cele patru rame se
fixeazii tifon cu piuneze. Pan0111 din
fat5 se acoper5 cu o perdea prinsii in
inele de o ~ e r g e ade fier mobilci. ce se
prinde in dou5 scoabe.
In interior, cortul are douii bare
transversale cu ajutorul c6rora el se
manevreazg. Panourile mobile ale cortului se prind intre ele cu ~ u r u b u r icu
piulite la capete. Cind s-au terminat
definitiv operatiile de control in prisacii, panourile se demonteaz5, pinza
d e tifon se scoate ~i ramele se aqazfi
undeva la ad5post.
Un bun cort protector este si o
umbrel5 mare, inalt5, ca cele de plajii,
a clirei picior de sprijin se fixeazii cu
u n dispozitiv la stupul ce se controleaz5. De marginile umbrelei atirn5
En falduri o draperie de tifon care
atinge aproape p5mintul. Sub aceastti
umbrell apicultorul lucreaz5 f5r5 ca albinele vecine s l poat6 ataca colonia
din stupul deschis.
CREION APICOL de lipit fagurii artificiali, in rame, este o unealt5 folositoare~apicultorului.El e solicitat si la
lucr5rile de cregterea mgtcilor.
Este f3cut din tabla in forma unui
creion go1 in interior, avind la virf
un orificiu de 0,2 mm prin care se scurge ceara topitg. Pentru ca ceara s l
pgtrundl in interiorul creionului, capgtul opus virfului are lipit un ctip5cel rotund cu un orificiu de 1-3 mm
la mijloc. Creionul adincit intr-un ibric
cu cear5 topits se umple automat. Apicultorul astupg cu degetul a r l t l t o r orif iciul superior cind il scoate din cearl ,
dar imediat ce ridicl putin degetul
ceara incepe s5 cur@ in fir subtire.
CUIB
c11 ccari
t.opitn
Pall)
CUIB
118
CUIR
puietului din faguri. Dac5 afar5 apare ciaz5 Root, ,,la 1 octombrie rrimin in
un timp rece care se resimte vi in stup, stupul care a fost bun yi puternic,
albinele se string in ghem deasupra abia un sfert din albinele care 1-au
puietului ca s5-i pristreze ciildura ne- populat in plin5 vars''. Deci intr-un
cesarri. Atunci consumul de hran5 se ciclu intreg de un an in cuibul unei
mgreste, energia caloric5 degajat5 este colonii mijlocii au eclozionat dar au
mai mare, iar temperatura cuibului qi pierit 14 kg albin5, rod a1 unei m5tci
se mentine intr-un echilibru stabil. obisnuite si a unei st5ri d e bun5 viePe m5sur5 ce timpul inainteazii spre tuire a coloniei. De aici rezult5 o concald incepe perioada cresterii colo- cluzie practic5 si anume: pentru extinniei, cind temperatura in cuib urc5 derea cuibului este foarte important8
pin5 la 33-36"C, cregtere care se men- unificarea a dou5 colonii bune, una
tine pin5 cind colonia ajunge la ma- de baz5 si alta in nucleu. unire ficut5
ximum-ul ei d e dezvoltare. Aceasta in toamn5, ca sd intre in iarn5 cu
corespunde datei de 15 iunie, cind in mult5 alhin5 tincir5. Matca are un rol
faguri trebuie sri fie cel putin 120 dm2 foarte important in extinderea cuipuiet. De atunci inainte ritmul d e bului. Ea trebuie s5 descind5 dintr-o
cregtere incepe sri se incetineasc5. colonie care a fost verificat5 citiva
Acest ritm incetinit aprirut In perioada ani la rind si a d a t productii mari de
d e virf a dezvoltarii cuibului coincide miere. Starca ei fiziologicj sri fie
cu sc5derea recoltei d e polen si nectar bung, iar ca virst5 sd nu dep59eascli
de pin5 atunci, cind trece spre u n usor doi ani.
declin, astfel incit spre sfirsitul ace0 matc5 srin5toasli depune ou5 sub
stei luni, Pn stup r5min 70-80 d m 2 d e form5 d e elipse frumos dezvoltate cu
puiet in faguri. Chiar in tririle cu veri puiet compact, far5 goluri. Golurile in
prelungite, cu toamne scurte fji fiir5 elipsele cuibului se datoresc unor afeciarn5, unde vegetatia se reinnoievte tiuni care bintuie in colonie, cum este
aproape mereu, nivelul d e crestere a cazul cu loca si nosemoza. V.n.
cuibului ~i dezvoltarea coloniei au o
In privinta virstei desi o mat&
scurt5 perioadi d e declin.
poate tr5i 5-6
ani, puterea ei de
Extinderea cuibului este in legti- procreatie incepe sci scads dup5 ce
tur5 direct5 cu indeplinirea unor con- a implinit doi ani.
ditii gi a unor cerinte naturale de bun5
De asemenea, hrana are mare invietuire a coloniei, privitor la matc5, semn5tate pentru estinderea cuibului;
populatia stupului, la orinduirea fa- o m a t c i hr5nit5 cu mult liptiyor de
gurilor qi num5rul lor in cuib, la evi- numeroase albine ce o ingrijesc, va
tarea bloc5rii lui cu strinsurii.
depune un mare numar de 06.De
Pe miisura ce vara tinde spre sfirsit, aceea, in prim5var5, e bine ca stupii
matca primeste din ce in ce mai pu- s5 fie transportati in locuri cu polen
t i n s hran5 din partea albinelor inso- bogat, ciici nectarul yi polenul proaetitoare, ouatul ei scade ca intensitate, p i t stimuleaz5 glandele faringiene ale
iar in cuib, la 15 august, sint cam doicilor; matca va fi bine hr5nit8,
40-50 dm2 d e puiet. I n stup culegri- cuibul ia o extindere mare, iar poputoarele aduc c a n t i t i t i din ce in ce latia, Pn majoritate tin5r5, va aduna
mai reduse d e miere. Populatia scade ~i valorifica diferite culesuri d e miere
prin pierderea albinelor uzate de cu- gi polen. Acest aflux d e nectar gi mai
lesul activ, astfel Incit, dup5 cum apre- ales de polen proaspiit influenteazil
- -
CUIB
120
CUIB
CULES
122
<
Cutit pentru descBpBcit fagurii cu rniere
CUTIT DESCAPACITOR
Dalta apicolg
DANSUL ALBINELOR
124
cluzia c5 manifestatia sonor5 constituie un complement esential a1 dansului albinelor. ,,Albinele, care se inapoiazg de la o sursg unde se afl5 o
solutie d e zahgr foarte concentrat5,
bat toba foarte agitat In cursul fazelor
migc5rii balansante -in medie de 35
d e ori pe secundg - in timp ce albinele ce vin de la sursg melifer5 slab5,
emit numai 10-15 impulsuri pe secundg" (V. F r i s c h).
Toate aceste manifestgri din stup se
adreseazg gi sint sesizate numai de
albinele care au aceeagi stare fiziologic5 Si care fac parte din categoria culeggtoarelor. CercetBtorul, studiind am5nuntit ,,limbajulU albinelor, a dovedit
cii ele lgi transmit astfel pozitia locului de cules chiar ~i atunci c'lnd noi
nu vedem soarele, c5ci ele percep
razele ultraviolete pe care oamenii nu
le viid gi folosesc lumina polarizatg,
pentru a afla pozitia soarelui mascat
d e nori. E l documenteazii cu raportorul in minZi, tinfnd seama de indicativele date de o albing culeggtoare
ce danseazg in raport cu pozitia soarelui, unde ele se indreaptg gi la ce distantii anume.
Dansuri variate se observli. atunci
cind , concomitent , in naturg au apBrut.
Pall)
DANSUL ALBINELOU
DANSUL ALBINELOR
125
DAUNATORII ALBINELOR
DAUNATORII ALBINELOR
126
DAUNATORII ALBINELOR
DAUNATORII ALBINELOR
127
Lupul albinelor
DAUNATORII ALBINELOH
DAUNATORII ALBINELOR
128
DAUNATORII ALBINELOR
DAUNATORII ALBINELOR
129
DAUNATORII ALBINELOR
DAUNATORII ALBINELOR
130
DAUNATORII ALBINELOR
DAUNATORII ALBINELOR
131
DAUNATORII ALBINELOH
digestive. Albinele slgbite, mor inainte de timp. Lupta contra parazituViespe de p5mEnt
,-,
lui se duce prin secarea b5ltilor murda(Orosi Pall)
re din jurul prisgcii gi instalarea unui
ad5p5tor cu ap5 indulcit5 la care albinele se obignuiesc, p5rrisind biltile.
V i e s p i 1 el Vespa vulgaris, atacs
in special coloniile slabe toamna, in
diminetile reci, cind stau strinse in
ghem, pentru pgstrarea c5ldurii proprii. Lupta contra viespilor este destul de grea gi d e lungs durat5. Trebuie
cercetate toate podurile locuintelor,
grajduri, magazii, stregini, unde ele
igi fac cuiburile care trebuie distruse.
B o t g r o s, Cocothra~istes-cocosthStropirea cuiburilor cu tetraclorur5 raustes, este o pasgre inecct,ivor5 cu
de carbon le ucide imediat. Rezultate pene multicolore b5tEnd En cenugiu gi
bune dau momelile cu carne puse pe cu u n cioc gros gi tare. E a nu se mulacoperigul stupilor, citeva zile in gir. tumeste s5 m5nince albinele, dar igi
Viespile sint avide d e carne. Dup5 ce face gi rezerve de hran5 pentru zilele
s-au obignuit s5 se hrsneascri astfel, cind acestea nu ies din st.up. Pashrea
apicultorul otrgvegte momeala presii- le prinde din zbor gi dac5 este sFituli4
rind pe ea verde de Paris, sau altri prisosul il pune la p5strare En tepii
otrav5.
copacilor sau in tufigurile de poruml n afar5 de viespea domestic5 mai bicii, miices etc. pentru a le avea ca
este o alta ce face mari pagube in pri- hranii pe timp nefavorabil.
B r o a s c a r i i o a s d , Rana essacs, crici prinde gi ucide din zbor
albinele: este Vespa crabo care se asea- culanla, cea cu piele acoperit5 de ummrin5 cu lupul albinelor. Ea igi face fl5turi cu lichide iritante, se ad5poscuibul prin maluri gi scorburi, cuib tegte in jurul stupinilor gi, stind sub
care are forma unor conuri mari, cu fundul acestora, face pagub5 consuun diametru citeodat5 de 30-40 cm, mind albine. fn timpul noptilor linigconstruite dintr-un fel de celuloz5 pe tit,e iese din ascunzig gi apropiindu-se
care o secreteaz5 glandele lor salivare. de scindura de zbor, prinde albinele gi
Aceste viespi se distrug introducind le inghit.e. Ariciul e cel mai bun paznic
in orificiul conului locuintei lor, tam- contra lor, c6ci se hra'negte cu ele.
pcane muiate in sulfur5 d e carbon,
C i o c 6 n i t o a r e, Picus, este o
dupri care se lipegte intrarea.
pas5re insectivors, care fns5 atacg alPBsBri gi alte anlmale insectivore. binele numai fn sezonul d e iarn5 cPnd
B e r z e, Ciconia. In ciiutarea 15cus- ele st'au strinse in ghem f i r 5 putintg
telor, umblind prin culturile joase cu de ap5rare. CPnd stupii slnt ltisati fsr3
plante entomofile cum sint de pild5
trifoigtile in floare berzele distrug supraveghere ii gguregte, p5trunde
foarte multe albine. Pot fi speriate pin5 la ghem gi m5ninc5 albinele.
Pas5rea fiind foarte folositoare p E
prin focuri de arm5 f5r5 a fi ucise cind
apar in aceste lanuri inflorite in preaj- durii, nu trebuie nimicith. Cum igi
tr5deaz8 prezen1.a in stupin5 prin cioma cErora slnt stupini.
DAUNATORII :ALBINELOR
132
DAUNATORII ALBINELOR
DAUMATORII ALBINELOR
133
D A U N A T O R ~ ALBINELOR
DESCAPACITOR
134
DESFACEREA PRODUSELOH
DSSFACEREII PZODUSELOR
135
DESFACEREA PRODUSELOR
DESFACEREA PRODUSELOR
136
Irontali d i n placaj; 2 - p e r e f i
laterali din p l a s i de strma; 3 - perete euperior s l inferlor din placaj; 4 - stlnghli
suport pentru hrinitor; .5 - capac
DESFACEREA
PRODUSELOR
,
'
'
1
I
'
'
DESFACEREA PRODUSELOR
137
DESFACEREA PRODUSELOR
spatiu pentru ouat, micul roi fgi p5rSsegte locul, ducindu-se sg-gi glseascg
i n alt5 parte o locuint,5 potrivit5. Indatg ce cresc5torul de m5tci constatil
c5 o m a t c l a-a imperecheat trebuie s l
o dea unei colonii, sau, pinti ce va fi
folositg s5 pun5 la urdinigul nucleului o mic5 gratie Hannemann, prin
care albinele pot circula, dar matca
nu poate trece. Cu cit este rnai mic
nucleul, cu atit sint rnai dese aceste
dezertlri.
DMREEA nu este o boa15 propriuzisg ci ,,e un fenomen diareic produs de suprainc5rcarea cu excremente
a intestinului gros a1 albinelor" (B.
I o r d a n). Ea e periculoas6 in special atunci cind fenomenul apare ca o
consecintg a nosemozei, acariozei sau
hr5nirii cu miere de manl. Lipsa p5sturei din stup, cit gi cea de proteine
organice in corpul gras este una din
cauze. f n general diareea este o consecint5 a relei functiongri a intestinului cind glandele intestinale nu rnai
secret5 catalaza. Excesul de rezidii cft
gi fermentarea intestinal5, extind la
maximum peretii intestinului gi a pungii rectale. Ele apasg asupra tuturor
celorlalte organe de digestie, impiedicind oxigenarea slngelui. fntr-o iernare normal6 gi cu hran5 bung, aceste
rezidii sint cam de 19-20'mg.. f n caz
d e diaree, hrana de calitate inferioar5
determinii acumulare de rezidii in intestin pin5 la 4 0 - 4 2 mg, pe care albinele nu rnai sfnt in stare s5 le retin5, le
impragtie pe faguri gi prin stup. Uneori intreaga colonie poate s5 piarl in
primele zile ale primgverii sau chiar
clnd rnai sint Sn ghemul de iarnii.
Primele semne ale diareei se pot
ugor observa ascultind la urdinig cu
tubul acustic. V. n. Cind colonia este
nelinigtitl, ceea ce se deteuteazii ugor
cu acest semnalizator, se deschide stu-
DESPACEREA PRODUSELOR
138
pul, iar semnele apar vizibile: in primu1 rind un miros greu emanri din
interior: spetezele superioare ale ramelor, cft gi fagurii gi chiar albinele
sint murdare din cauza fecalelor albinelor bolnave. Adeseori, .peretii stupului ~i fundul sint umezl gi cu miros
acru d e mucegai. fntrucit aceste manifestiiri sint asemiiniitoare cu cele ale
bolii nosemoza gi amibioza, apicultorul, inainte de a trimite probe la
laborator_, poate singur s5 identifice
in fata careia din cele trei boli se aflii.
Se gtie c5 la diaree materiile fecale
proaspete sint apoase gi de culoare castanie ; cind sint rnai vechi, devin oarecum rnai consistente, de culoare inchisi, cafeniu-bronz yi uneori chiar
neagrci, prelingindu-se in figii scurte.
Albinele a u abdomenul balonat - iar
cele moarte au miros cadaveric. Petele de nosemozii sint rnai deschise la
culoare si se preling l n figii lungi iar
cele de amibiazii sint dese, mcirunte,
de culoare galben deschis. fn prim%var5, la primul zbor de curglare, albinele ieyind pe urdinig, nu-yi rnai retin
fecalele ci le descarc5 fie pe, scindura
de zbor, fie pe peretele frontal a1 stupului. Abdomenul, ugor strins fntre
degete, ejecteazg departe rezidiile pungii rectale. Cauzele care provoaci diareea, in afar5 de consumul mierii de
mani, care are obignuit multe substante minerale gi zaharuri care se diger5 greu, rnai pot f i : boala nosemoza
care d5inuiegte latent in stup qi care
Sntr-o iarnti in conditii grele pentru
vietuirea albinelor, se dezl8ntuie cu
furie. Sucurile zaharate, pe care albinele le culeg in toamn5 de pe fructele
c5zute din pomi, pot determina aparitia diareii in iarn5.
Zgomotele prea dese gi puternice
produse iarna de ciocgnitori or goareci; o circulatie activ5 yi zgomotoad
de vehicule, pe un drum din directa
DESFACEREA PRODUSPLOR
DESFACEREA PRODUSELOR
139
DISLOCARE
DISLOCARE
140
chiul loc s5 nu r5min5 stupi, iar albinele sii aib5 - dac5 este posibil - pe
capace acelagi reper ce I-au avut gi in
locul de unde a fost deplasat5 stupina.
0 alt5 m5sur5 bun5 in deplasarea a
2--3 stupi in cadrul stupinei este
urmgtoarea: Jntr-o zi cald5 se inversea25 intregul dispozitiv a1 fagurilor
din stup, dupg ce el a fost mutat rnai
intii pe locul nou. f n cuib se intercaleaz5 citiva faguri cu miere d e la
margine, punind in locul lor faguri
cu puiet. Directia de zbor gi deci pozitia urdinigului fn spatiu, va fi putin
oblic5 fat5 de cea de pin5 atunci.
Toate albinele contrariate de noua
pozitie a cuibului, plecind din stup,
cerceteaz5 cauza acestei schimb5ri
zburind In jurul stupului dislocat.
Atunci v5d c5 gi stupul se g5segte f n
alt5 pozitie, fi fac recunoagterea de
rigoare, fgi creeaz5 alt reflex, iar la
fnapoiere trag la locul nou. La urdinig
se pune puling iarb5 ca punct de reper
c f t ?i ca obstacol, pentru a le sili s6
vad5 ce le impiedici.
DISPOZITIV PENTRU REACTIVAREA
COLONIILOR ce gi-au format barb5 la
141
DRESAJUL ALBINELOR.
DRESAJUL ALBINELOR
142
DRESAJUL
ALBINELOR
De aceea multi stupari preg5tesc siropul de dresaj la trifoi in aceeagi dimineat5, culegind 200-500
capitule de
flori f5r5 caliciu, le afund5 fntr-un
litru de sirop cald, in care stau 2-43
ore. Chiar dac5 siropul de dresaj este
dat ceva rnai tirziu, rezultatele sint
bune.
La fel se procedeaz5 ~i la dresajul
pentru polenizarea vitei de vie, a1
clrui miros se volatilizeaz5 repede gi
deci siropul aromatizat cu florile respective se face numai cu 30 minute
inainte si numai in sirop rece. Se folosesc pentru fiecare stup cite 4 inflorescente puse in 400 g sirop d a t repede.
Cantitatea de sirop nu trebuie s5 fie
rnai mare de 100-150 g pentru ca
albinele s5-1 poatti lua repede. Altfel
s-ar putea isca furtigag in prisacil.
Cind siropul se toarn5 in hrgnitor,
acesta trebuie s5 fie agezat pe podigor
de-a curmezigul ramelor, pentru ca din
toate intervalele ramelor, albinele s5
ia contact cu siropul in acelagi timp;
in felul acesta foarte curind se formeaz5 reflexul conditionat la toate
culegiitoarele stupului pentru floarea
respectivii. Unii apicultori toarnii siropul cite putin printre intervalele dintre rame; albinele peste care a curs,
sint linse, luind astfcl cunogtint5 t,oate
albinele din stup despre aceast5 nou5
hran5.
Hrgnirea de dresaj dureaz5 5 zile,
apoi, dup5 o pauz5 de cinci zile incepe
o alt5 perioad5 de cinci zile, pinti s-a
terminat inflorirea culturii destinat5
polenizsrii. Aceast5 fntrerupere e necesari5 cici s-a constatat c5 numai timp
de cinci zile persistii la albine un astfel
de reflex conditionat creat, care este
nevoie sil fie reinnoit pentru a avea o
cont inuitate.
0 alt5 metodii mult rnai ugoarii rji
rnai expeditivg, este dresajul albinelor
cu ajutorul aerosolilor. Din florile
DRESAJUL ALBINELOR
143
DZIERZON IOHAN
ENZIME, compugi proteici, sint biocatalizatori, deci substante organice sintetizate sau secretate de organismele vegetale gi animale, care catalizeaz5 procesele biochimice ce se
produc fn organism. Ele sint produse
d e celulele organismelor vii gi particip5 la reactiile de sintezg gi degradare ,,in vivo". Activeaz5 ca fermenti
descompunind proteinele, gr5simile
qi hidratii de carbon gi transformind
aceste substante, pentru a fi asimilabile. Ele sint produse de anumite celule
ale glandelor din organism gi au diferit e denumiri in leg5tur5 direct5 cu actiunea pe care o indeplinesc. De pild5:
glandele faringiene ale albinelor secret 5 enzims invertaza pentru transformarea in miere a hidratilor de carbon
a i nectarului. f n gugii se giisegte catalaz5, ce transform5 o parte din glucozii tn acid gluconic, dind mierei aciditatea ei natural5. V.n. Albina,
prelucrtitoarele.
Glandele din intestinul mijlociu
-care ests stomacul albinei - secret5
o serie intreag5 de enzime, fiecare cu
sarcinile ei. Acolo g5sim enzimele:
amilaza (care descompune amidonul
din polen sau p5stur5), proteaza (pen-
tru desfacerea proteinelor), lipaza (pentru gr6simi). Cum ins5 in polen se g5segte gi o proportie insemnata d e zahgr, in intestinul mijlociu vom g b i gi
enzima invertaza, fructozidaza gi diastaza cu scopul scindgrii zah5rului
brut in glucoz6 gi fructozii.
f n acest vast laborator care este intestinul mijlociu se mai g5sesc gi alte
enzime, care nu sint produse de glandele intestinale, ci de anumite bacterii. Acestea produc lactaza ce se
ggsegte in stare natural5 gi in p6stur5.
De asemenea, in intestinul gros, acolo
unde se adun5 reziduurile hranei descompuse, se g5segte aceeagi enzim5 catalaza - descrisg mai sus care neutralizeazg elementele nocive din aceste
reziduuri alimentare gi le fac inofensive, astfel incit albina poate s5 le retin5 in intestin citeva luni de iarn6,
cind ea, din cauza frigului nu poate
zbura ca s5 le evacueze.
Pentru indeplinirea tuturor acestor
grele sarcini, gi intrucit enzimele de
orice fel se formeazg intr-un proces
specific de nutritie, albinele au nevoie
de fnsemnate cantitgti de polen pentru
regenerarea organismului, polen care
totodata inlesnegte glandelor posibili-
EVIDENTA STUPINII
145
EVIDENTA
STUPINIT
146
EVIDCNTA STUPINII
EXPEDIEREA ALBINEL.OR
Pall)
EXPLDIEREA ALBINELOR
147
EXPEDIEREA MATClLOR
148
EXTRACTIA MIERII
Extractor tangential
V.n.
Mierea
EXTRACTORUL CENTRIFUG
EXTRACTORUL CENTRIFUG
149
EXTRACTORUL CENTRIFUG
Extractor radial
FACELIA, Phacelia lanacetifolia, p1a.n:t5 melifer5 din familia Hydropl~ylaceae, este originarg din tgrile tropicale. Planta se prczintg sub form5
de tuf6 cu 15-20 ramuri, care la
rindul lor se ramific5. Florilc cresc in
grupe tji stau in raceme cite 6-9 flori
agezate in rind ca nitjte spirale de
euloare violet, c11 polen de cu!oare
Facelia
FACELIA
151
FAGURI
unele dintre ele fiind chiar pentagonale ; acestea sint asa-ziseie celule de
trecere, adic5 celule intermediare.
Cind fagurii se invechesc, iar in ei
au crescut prea multe generatii d e
puiet, forma celulelor la suprafat5 pare
a fi cilindric5; aceasta se datoregte
gulerului sau manqonului prea ingrogat
de cearii cu propolis, cu care albinele
consolideazii partea superioar5 a fiec5rei celule.
Cind albinele unui roi natural incep
s5 cliideasc5 intr-un spatiu liber f5r5
a fi indrumate de fagurii artificiali, ele
pornesc din mijloc o dat5 pe 4-5 faguri
paraleli, dup5 puterea coloniei si dup5
FAUURI. Fagurii pe care albinele num5rul de albine tinere, 15sind intre
ii cliidesc sint f5cuf)i din cear5. V.n. faguri un spatiu liber de 10-11 mm.
Ceard, factori determinanti pentru pro- Prin aceste intervale ele circul5 in
ducere.
stup, preschimb5 aerul necesar pentru
Fagurii au celule hexagonale cu un colonie gi puiet, iar in timpul rece,
diametru de 5,27-5,37 mm agezate albinele se pot aduna in spatiile dintre
simetric, sprijinite unele pe altele faguri, stind strinse in ghem. Pe m8sur5
intr-o arhitectur5 economic5 qi calcu- ce num5rul fagurilor cregte, albinele
lat5? pentru ca in totalitatea lor ei s5 roiului prelungesc in jos qi lateral
prezinte o tr5inicie deosebit5. fn pe cei initial cliiditi, trecind apoi
celulele acestor faguri albinele igi la cei din imediata vccingtate, dar
cresc puietul gi depoziteaz5 hrana aceasta numai dac5 afarii g5sesc cules
necesar5, adic5 mierea gi p6stura. De bun. Cind acest cules este activ gi
asemenea suprafata fagurilor este ocu- roiul este puternic, in citeva zile albipat5 in cea mai mare parte, vara, de nele pot completa cu faguri un stup
rntreaga colonie, .iar iarna albinele stau intreg. Pozitia natural5 a fagurilor
obignuit pe fagurii din mijlocul cuibu- in stup este cea vertical5 gi paralel8.
lui, strinse in ghem.
Obignuit pozitia intregului lot de
Majoritatea celulelor din faguri sint faguri fat5 de urdinig este perpendicudestinate oullor de albine lucr5toare lar5 pe aceastii deschidere, pentru cii in
pe care le depune matca. M5sura felul acesta schimbul de aer intre
celulelor depinde de specia de albine: intervalele fagurilor se poate face rnai
celulele speciei Apis mellifica sint de activ. Totugi sint roi naturali, ceva rnai
la 5,5 mm pin5 la 5,42 mm. Adincimea putini la numgr, care clgdesc intreg
celulelor este de 11-12 mm - avind dispozitivul de faguri orientati paralel
peretii grogi de 0,3 mm. Deci fiecare
celul5 de albin5 lucriitoare are o cu urdinigul. fn limbaj stupgresc cind
fagurii sint clsditi perpendicular pe
capacitate de 0,2 cm3 in medie.
Cind albinele cl5desc faguri natu- urdinig, se zice c5 sint ,,in pat rece",
rali, intre celule se observ5 qi citeva iar cei cl5diti paralel cu urdinigul
care nu au o form6 perfect hexagonal6 ; slnt ,,in pat cald" V.n. Cuibul.
mai mult5 lumins, la distanta de
40-50 cm, pentru a putea fi pr5qit5
mecanic sau cu pr5qitoarea tras5 de un
cal , lucrare absolut necesar5 , c5ci
pentru dezvoltarea plantei, piimintul
trebuie s5 fie afinat. fn felul acesta o
tuf5 dB de la 930-1 400 flori, pe cind
dacii s3minta se seam8115 des gi prin
impriigtiere, abia ajunge la 130300 flori.
Se poate ins5minta chiar din toamn8,
tirziu, in amestec cu mugtarul, pentru
o inflorire cit mai timpurie. Se d 5 o
cantitate dub15 de s8mintl la ha,
pentru pierderile de iarn8.
FAGURI
152
Cum cliidesc albinele fagurii. Observind prin geamul unui stup de observatie o mic5 colonie ce nu are acolo
decit spatiu pentru un singur fagure,
se vede c5 pe letigorul superior a1 ramei
d e care stau prinse un numgr de albine
In formgde perdea, apar primele temelii
ale viitorului fagure. Sint solzigorii
de cearg, produgi ai glandelor cerifere
In urma unei intense hrgniri cu miere
qi p6sturg. Consumul acesta bogat in
hidrati de carbon, ridicg temperatura
corporal5 a fiecgrei insecte in parte gi
deci a micului ciorchine. Glandele
cerifere incep s5 secrete dupg o trecere
d e 15-18 ore de la o bogatg hrang
cu miere gi pgsturg, iar inchegarea
fagurilor, apare dupg 24--25 de ore
d e la introducerea albinelor in noul
lor stup. Perdelele paralele au o distantg intre ele de 33--34 mm. Albinele
se tin agiitate in lanturi vii prinse
cu ghearele de la picioare, stind nemigcate gi agteptind sii aparg in
oglinzile cerifere primii solzigori. Fagurii naturali nu sint inceputi in chip
unitar, ci, albinele fixeaz5 pe locul
lor de agezare mici puncte, la anumite
distante variate. Pe m5surl ce timpul
trece in jurul acestor jaloane apar
fgguragii mici, pe aceeagi linie, pin5
cind ei se ating unii de ceilalti gi formeazg temelia fiecgrui fagure in parte.
Din timp in timp o lucrgtoare se
desprinde gi adaugg un solzigor de
cearg pe fagurele care se construiegte.
Sus, pe locul unde fagurele este prins
de plafonul scorburii sau de speteaza
ramei - la stupul sistematic - celulele sint neregulate, groase, cu mult
material, cu peretii grosolani, cgci
acolo e temelia viitorului fagure. Solziqorii de cearii apgruti pe oglinzile
cerifere gi intgriti cu secretiile glandelor mandibulare sint dugi sus pe gantierul de lucru, gata frgmintati gi depozitati provizoriu acolo . Ceresele pun
FAGURI
FAGURI
153
FAGURI
Inclinarea normal5
a celulelor tn fagure
FAGURI
155
FACURI
FAGURII ARTIFICIALI
156
FAGURII ARTIFICIAL1
FAGURII ARTIFICIALI
157
FAGURII ARTIFICXALI
F A G U R n ARTIFICIAL1
FARRAR C.L.
158
0 O t )
0 0
t)
FECUNDARE ARTIFICIALA
159
ca, fecundare.
FITONCIDE. Fitoncidele sint ultramicroorganisme, din lumea plantelor superioare, mult mai mici ca a
milioana parte dintr-un mm care abia
pot fi v5zute cu microscopul electronic. Prin substantele chimice ce le
cuprind, fie chiar volatile, au propriet5ti bactericide. Fitoncidele plutesc
in aer sau triiiesc pe anumite vegetale,
in sucurile, in rgginile sau uleiurile
lor volatile; unele stau pe riidgcini,
altele pe tulpini sau pe flori ori pe
polenul lor. Ele ramin acolo numai
pentru o perioad5 scurt5 de tranzitie,
pin5 igi g5sesc elementele din care pot
triii qi se pot inmulti. fn mod obignuit
aceste elemente de viat5 pentru fitoncide sint tot nigte microorganisme din
lumea lor, dar care tr5iesc in corpul
vietuitoarelor, cauzindu-le o serie de
boli..S-au g h i t 22 de specii de plante
cu efecte fitoncidice. Pulpa vegetal5
a acestor plante a fost maceratii timp
de 24 ore folosind o combinatie de
alcool de 96" (etilic) gi 0,9% NaCl.
Produsul a fost distilat prin hirtie de
filtru, ariitindu-gi astfel efectul fitoncidic.
Fitoncidele sint gi pentru albine de
mare ajutor. La cercetarea florilor ele
sint luate de culegatoare o data cu
FLOAREA-SOARELUI
FLORA MELIFERA
160
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
161
V O ~ .I
FLORA MELIFERA
flori a]be Si
polen; productia de
miere la ha a acestuia din urm5 este
eva]uatS ping ]a 800 kg. In vara d j gi
de ,,,g.
seafla raspin,jit masiv
in toate tarn, in pgdurile de ges pi deal,
pin5 la 400 nl intiltime. Dc asemenea
arnintim si de arfarul american Acer
negundo L., cu flori galbene unisexuate,
fiind plant5 dioicii care d 5 putin
dar mai
mult polen de
culoare brun6. Dintre loate speciile
'ins2 jugastrul, Acer campestre L., cu
florile lui galbene-verzui, este cel mai
rne]ifer. Produc\ja de
]a ha este
c a l c u l a t ~ la aprcape 1 0 0 0 kg, iar
vara, in anumite imprejurari d 6 pi
miere de man5.
Jugastru
FLORA MELIFERA
1162
B r a d , V.n.
C a i s, Prunus armeniaca L., din
fam. Rozaceae oferti albinelor nectar
gi polen. Este foarte cercetat de albine
degi productia de miere la ha este
consideratti cel mult de 25 kg. Concentratia de zah5r este dimineata de 6%,
la amiazg de 12% gi spre sear5 d e
peste 20%. Din aceast5 cauzti florile
s i n t vizitate de albine mai ales dupti
amiaz5.
C d 1 i n, Viburnum opulus L., arbust din fam. Caprifoliaceae prezint5
flori grupate in buchete, cregte prin
p5duri f5cind flori mici gi albe. fnfloregte prelung in luna iulie dind polen
gi nectar.
fnrudit cu c5linul este dirmozul,
Viburnum lantana L., cu flori albe,
mici, agezate la virful 15starilor. fnfloregte cu 30 zile inaintea cglinului.
Albinele au un cules de lung5 d u r a t i
in p5durile unde cresc aceFjti arbugti
in m5surg rnai mare.
C a p r i f o i, Lonicera tatarica L.,
din fam. Caprifoliaceae este un arbust
ag5t5tor melifer, dind productie de
20 kg miere la ha cu un continut de
3% dextrini, care o pgstreazi mult
t i m p lichidi. Are florile albe gi albegillbui, cu fructe rogii, necomestibile.
Pnfloregte in mai-iunie.
C a s t a n s i i l b a t i c , castanul
porcesc, castanul calului, Aesculus
hippocastanum L., din fam. Hippocastanaceae. Nectarul este recunoscut
de cercetatori drept primul in ordinea
bog5tiei de zah5r avfnd 65-75% zaharozg, deci aproape ca mierea. 0 sing u r i floare oferi ping la 1,70 mg nectar. Mierea este transparenti, cu gust
pl5cut, uneori pufin amlruie, dar se
cristalizeazg repede din cauza continutului ridicat de glucoz5. Productia
d e miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg dar
i n terenurile acide gi silicoase producf i a d e nectar gi mai ales de polen este
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
163
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
164
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
165
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
166
Isop
FLORA MELIFERA
L e n .n 11. 1 b o O u 1 IL i , bobitel,
drob, grozamri mare, Cytisus nigrans I>.,
arbust din t'am. Legulninosae, ascmciniitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar
si lnai ales polen; infloreste in iunieiulie si creste pe caoast.ele pietroase gi
stincile din p8du1.i.
L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&,m;ilin
negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl,
din fam. Olenceae, inflore~lela inccpnI,ul l l ~ n i imai, are Slori albe cu par.l'um
puternic; florile dau nlult polen, iar
productia de mierc la hect,ar este d c
20 kg.
I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in
roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. ,
arhust din fam. Olenceac, cu flori alba,
13osii ori violet deschis; dri polen alb
si ceva nect.ar, dar. numai in zilele
calde, cind se adurl5 mai mult in
potirul adinc al Slorii gi deci iqi inalt,ci
11ivelu1,d e unde albinele atunci il pot
lua cu mullti u ~ u r i n t 5 .Culesul integral
al nectarului din florile d e liliac,
il fac albinele atunci cind in regiune
sint multi bondari ce sfisie baza florilor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l
adune din Sundul pot,irelor.
M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a ,
trandafir scilbatic,, Rosa canina L.,
arbust cu spini d i n Sam. Rosaceae, este
polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva
nectar in timpul celor douli luni d e
continu5 inflorire.
M a ?L o n i a , Mahonia aquifolium.
Pursch. Nutt. - mic arbust ce creste
mai ales prin parcuri gi grlidini; florile
dau nectar ,si mult polen inaintea multor flori in prirngvarii, fiind activ
cercet'at d e albine. lnfloregte din
vreme, la mijlocul lui martie sau
aprilie. Produce 20 kg miere la hectar.
M d 1 i n , prun slilbatic, Prunus
padus L., si Prunus racemosa Gilib. ?
arbust din fam. Rosaceae, cu flor:
mici albe gi parfumate puternic d 5
nectar gi polen in luna mai. Cregte la
FLORA MELIFERA
167
FLORA MELIFERA
frate bun cu migdalul plsgresc, Armeniaca nana L., este pomul fructifer
care infloregte cel dintii in livadg gi dg
nectar qi, mai ales, polen. Productia
este de 10-20 kg la ha. Perioada d e
inflorire dureazg circa 10 zile. Plantarea migdalului este bine s5 se
extindg mai ales in regiunea de deal,
fiind un foarte bun consolidant a1
pantelor abrupte.
M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele
de piper, Vitex agnus castus L., este un
arbust din fam. Verbenaceae, cu flori
in .form5 de clopotel dispuse la virful
ramurilor de culoare violet qi citeodatg
albe; ele au un miros foarte plgcut qi
sint mult cercetate de albine pentru
nectar qi polen. fnflorirea dureaz5
din iulie pin5 in septembrie.
M o j d r e a n , frgsinitii, frasin de
munte, Fraxinus ornus L. arbust din
fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul,
cu flori albe, mirositoare cu petale
inguste; ele stau in buchetele axiale qi
terminale. fnfloreqte dup5 pomii roditori gi inaintea salcimului, dind o
productie pin5 la 100 kg nectar la ha
cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile
din Banat gi Oltenia pe versantii indreptati spre sud, fiind sensibil la frig.
Mojdrean
FLORA 3'IELIFERA
168
M o s m o n, martochin, n5salc5,
scorn nemtesc, Mespillus germanica L.,
din fam. Rosaceae, cu flori albe mari,
terminale bine cercetate de alhine.
Infloregte in luna martie.
Fructele sint nigte drupe brunrogiatice.
N u c , Juglans regia L., din fam.
Juglandaceae, este cercetat de albine
mai mult pentru polen, care este foarte
abundent in amenti. Degi la nuc polenizarea este anemofilti, totugi albinele
intervin gi ele, mai ales atunci cind
nu g5sesc alt polen gi au mare nevoie.
Polenul nucului contine 21,87% albuminii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10%
substante minerale, cit gi 3% mg
rutinii la 100 g polen. Consumul acestui polen e salutar pentru oamenii suferinzi, c5ci previne infarctele cardiace
si hemoragiile cerebrale. El este bogat
in aminoacizi. Arborele d 5 in unele
imprejurgri gi ceva nectar extrafloral.
in p5durile noastre, s-a introdus un soi
de nuc cu cregtere ugoar5, nucul canadian Juglans nigra L., ai c5rui amenti
au mult polen si mai mult nectar decit
nucul comestibil.
P ti d u c e 1, Crataegus lnortogyna
(Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. arbust din fam. Rosaceae cu flori
albe mirositoare, ce stau in umbele
paniculate; ele au mult nectar si
polen; arborele incepe inflorirea cu
2-3
siipttimini inaintea salcimului.
f n pgdurile cu mult piiducel se poate
stringe o recolt5 de la culesul lui;
mierea trebuie numaidecit recoltat5
separat, fiind foarte bun6 pentru bolnavii de inim5. 0 floare produce pe zi
0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Productia la hectar este evaluatg la circa
35 kg.
FLORA MELIFERA
FLORA MCLIFERA
169
FLORA MELIFERA
S a l c i m g a l b e n , V.n.
S i n g e r, singerel, lemn pucios,
Cornus sanguinia L., arbore din fam.
Cornaceae, cu flori albe, in umbele
false, late, fiir6 bractee, ce infloresc
in mai-iunie fiind in unii ani activ
cercet,at,e de albine pentru nectar si
polen.
S c o r u s. Sorbits domestica L.,
S. a ~ c u ~ a r i h S' ~. ariaL.
.,
(Cr.)dinfam.
Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce
infloreste fn mai-iunie, dau ceva nectar. Productia d e miere la hectar este
socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile
dealurilor inalte pin5 la altitudinea
d e 700-800 m..Polenul siiu mult c5ut a t de albine are 2,35% rutind.
FLORA MELIFERA
170
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
171
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
172
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
173
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
174
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
175
0,62-2,10
mg cu un continut de
5 4 4 % zahlr.
C d p s u n i, fragi d e cimp, Fragaria collina, Ehrh. plant5 perenl
erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori
albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fragilor (Fragaria vesca L.).
Albinele culeg mai ales polenul, care
este gi mai bogat la soiurile care au
antene mari gi proeminente, fat5 de altele c5rora aproape nu li se v5d. Productia de miere la ha este calculat5
la 20 kg.
C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucumis sativus L., plant5 erbacee din fam.
Cucurbitaceae, are flori galbene cu
mult polen; nectarul e socotit la
14-15 mg de fiecare floare, cu o concentratie de zahlr de 0,s-4,2%.
Productia la hectar nu este prea mare
atingind 30 kg, dar avind in vedere c5
inflorirea se prelungeste prezint5 pentru stupin5 un interes deosebit.
C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants
peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu
flori rogii, iar unele specii d e un albastru violaceu ce secret6 toat5 ziua
nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg
nectar cu 40% zah5r. Productia la
hectar este 100 kg miere. Infloreste
in iulie-august.
C ci t i n 6, V.n.
C d t i n i?; V.n.
C d t u ~ ~n c d V.n.
,
C e a p d, Allium cepa L., plant5
peren5 erbacee din fam. Liliaceae,
cultivat5 pentru s5mint5, are o tulpin5 fistuloasl d e 50 cm, dreapt5,
in virf cu o capsul5 mare. Cind invelipul capsulei se deschide, apare o ingrGm5dire d e flori, care se dispun in
umbele globuloase. Inflorescenta cuprinde intre 200-1 000 flori mici ce
dau mult nectar qi sint activ cercetate
d e albine; in felul acesta se face o
polenizare perfectl, iar semintele sint
viguroase gi au un mare procent de
FLORA MELIFERX
FLORA MELIFERA
176
se maturizeaz5. Pe
acelagi capitul stau
sus flori femele, jos
cele mascule si la
mijloc hermafrodite. fnflorest,e la 15
mai, iar florile dureazg aproape o lunii, in care timp
sint mult cercetate
de albine chiar pe
timp secetos. Plant a creste pe terenuri
uscate si cimpii,
preferind pe cele
calcaroase.
C h i m e n, chimion de cimp, chiCebarea
mion sglbatic, sec5rea, Carum cervi L.,
plant5 bianualg, din fam. Umbelliferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz
asezate in umbele multiradiante, cu
caliciu sudat de ovar. Sint foarte clut a t e de albine. fnfloreste timp de 25
zile in iunie-iulie in regiunile de munte
unde iqi are locul de preferint5, prin
p5suni t i finete si mai devreme cu o
lung, in regiunile de ses. Mierea este
d e culoare galbenii-aurie, cu parfum
fin, nestatornic. Planta se cultiv5,
ciici este folosit5 in industria alimentarti si mai ales in cea farmaceuticii.
C i c o a r e, Cichorium intybus L.,
plant5 perenti, erbacee din fam. Compositae. Este o plantri tehnic5 ce face
flori albastre, cite 2-3 capitule pe
fiecare ramurii. Florile se deschid in
orele de dimineatii, pe timp frumos pe
o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se
Cnchidii. Pe timp noros florile nu se
deschid. Productia de miere la hectar
este calculatii la 100 kg. fn anii buni
e a poate atinge yi 200 kg. lnfloreste
i n iulie-septembrie. Creste natural prin
finete pe marginea drumurilor si cimpiei. Prin selectie s-a obtinut o plant5
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFIERA
177
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
178
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
179
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
180
FLORA MELIFERA
F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea
p5s5rilor, floarea vfntului, gginu~e,
muscerei albi, vite, pagtite, turculet,
zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora
sa Anemona hepatica L , popilnic iepuresc, sint plante perene, erbacee din
Sam. Ranunculaceae. Planta face o
floare alb5 cu numeroase stamine pline
cu polen; in completul ei are cel mylt
6-9 flori micute Pn form5 de stea. Inflorirea tine dou5 luni, prin egalonarea
celor de pe aceeagi tulpin5, pe care
albinele le cerceteaz5 pentru nectarul
lor destul de abundent. Obisnuit creqte prin tufisuri yi piduri, dar a fost
adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde
cregte in special pe marginea aleilor
pietruite.
F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n.
G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji
galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din
Sam. Compositae, cu florile discului
brune, cele radiale galbene, formeaz5
impreung mari gi frumoase capitule cu
c0dif.e lungi. Pentru a putea d a flori
mai multe, se taie in luna mai la 10 cm
de la pgmint, dind din nou ramuri dese
pline de flori, mult c5utate spre toamn5 de albine pentru nectarul gi polenu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie
pin5 in septembrie. Se inmultegte singur5 prin seminte. Sint variet6fi mai
mici, dar tot a t i t de melifere ca: R. nitida, R. fulgida, R . bicolor. de 0.300,60 cm.
G h i o c e i, clopotei, aigori, coconei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L.,
mic5 plants peren5, erbacee cu bulb
din fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm.
Are o singur5 floare alb5 ce apare de
cum se topeyte zGpada, care dB ceva
nectar, dar mai mult polen. Creste
prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutindeni, din ges pin5 la munte.
G h i z d e i, Lotus corniculatus L.?
este o plant5 peren5, erbacee dar g l
cultivat5 din fam. Leguminosae ; are
FLORA MELIFERA
181
FLORA MELIFERA
-!rind
FLORA MELIFERA
183
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
184
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
185
L i p i c i o a.s a , lipici, Lychnis viscuria L., Viscaria vulgaris Rochl., plant 5 bianualii, erbacee din fam. Caryophyllaceae, face flori rosii cu potir
adinc, dar cu stamine multe gi antene
bogate in polen ce stau fn raceme cite
5-43 la virful ramurilor. Planta este
o bun5 melifer&, mult clutat5 de
albine. Nectarul este cam gros, dar
albinele i1 culeg ugor mai ales cind
timpul este ploios dimineata pin5
soarele se infierbintli. fnfloregte . in
iunie-iulie, avind numai 20 d e zile
de inflorire. Ea trliiegte in mod obignuit prin pgdurile de munte, dar se
intilnegte gi la ges.
L u c e r n d, V.n.
L u m i n i t a , iarba asinului, luminita noptii, Oenothera biennis L., plant 5 erbacee bianual5 din fam. Oenotheraceae: face flori galbene, aproape
f5r5 codite, mult cerceiate de albine
ce iau polen gi nectar; infloregte prelung din iunie - august si trgiegte
pe locuri umede, nisipoase, pe malurile piraielor gi pe lingii drumuri.
L u m i n ci r i c a , coada lupului,
coada vacii , Verbascum tlzapsiforme
L. Schrad., plant5 bianualg erbacee
din fam. Scrophulariaceae, are flori
galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm,
cercetate activ de albine pentru nect a r gi polen.
Luminiirica infloregte in iulie-august, preferind locuri nisipoase, uscate, pietriguri pe coaste, dar gi pe
marginea poienelor.
L u p i n, cafeluta, Lupinus albus L. plant5 anualii erbacee din fam.
Legumimsae, ca ~i specia L. augustifolium L., face flori albe, alteori albgstrui, de tipul celor de la salcim,
dau albinelor mult polen; nectar are
foarte putin. Planta se cultivl ca
furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde
a1 tarlalelor epuizate. Specia d e L. polyphyllus are o productie mare d e
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
186
MentS
FLORA MELIFERA
M c i t i i c i u n e , V.n.
M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth.
plant3 erbacee din fam. Legumimsae i
cu flori de culoare vioIet&; ele stau
perechi sau izolate; altele au culoarea rogie, alb5, dup5 specie.
Majoritatea nectarului este secret a t d e dou3 stipele ce se gssesc la
baza petiolului frunzelor gi apare
cu aproape zece zile inainte d e inflorire. Deci in cea mai mare parte
nectarul de la msz5riche este extrafloral cu un continut de zah5r pin3
la 56%; atunci cind planta infloregte,
glandele nectarifere ale florilor secret5
;i ele nectar-dar cu un continut de
22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5
c5 productia de miere la hectar este de
20 kg. Durata de inflorire este de
2-3 ssptiimini.
M e l i s a ' , V.n.
M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5,
giugiumg, izma de leac, minta de
grsdins, Mentha piperita Huds, plants perenj erbacee gi aromatic5 din
fam. Labiatae, ca gi varietgtile de
izm5 Mentha crispa L. ce face flori
rogii, violete, in form6 de spic terminal: este o melifer5 foarte c5utat5 de
albine, avind gi o inflorire prelungit5, din iulie pin5 in octombrie. Nectarul are o concentratie de 0,04 mg
zahiir, iar productia de miere de
200 kg la ha. Mierea este de culoare
galbenil ca chihlimbarul, cu gustul caracteristic gi arom5 de ments, p%trindu-se mult5 vreme far5 s5 granuleze. Albinele culeg gi polen care
are o culoare cenugie.
M i c s a n d r a', micgunele, ~ i r o i ,
vioarg rogie, Matthiola incana L.R,
Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae
cu flori frumoase de diferite culori:
cu miros pliicut, sint cercetate de albine. Se cultivg in gr5din5.
'
FLORA MELIFERA
187
Din aceeagi familie este gi micsandra s5lbatic5, Erysimum Wittmanni Zaw., cu flori mari, parfumate,
de culoare galbens, cu codite paroase,
sPnt foarte cercetate de albine; infloregte in iunie-iulie gi trliegte in
~ e g i u n id e munte prin locuri cu stinci calcaroase.
M i c g u n e l e r u g i n i t e , floare de vioar5, foaltine, giboi, viorea galben5, Cheiranthus cheiri L.
plant5 peren5, erbacee din fam. Cruciferae; florile sale galbene-aurii stau
In form5 de raceme la virful ramurilor: planta d 5 nectar gi polen; infloregte in mai-iunie gi se g5segte in
gr5dinile de ling5 cas5.
M i r u t a , limba boului, Anchusa
officinalis L. din. fam Borraginaceae
ca gi Anchusa italica Retz sint plante
perene erbacee ce fac flori compuse,
cu ciorchinagii agezati pe partea din
afara ramurilor, cu un caliciu in form5
de clopot, cu sepale cu perigori, avind
o culoare albastr5 spre violet-deschis.
Ele dau polen gi nectar; acesta are o
concentratie de 0,5 mg zahfir iar
productia de miere la ha este calculat5 d e la 50-100 kg dup5 cum este
timpul, priindu-i umezeala ploilor.
Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu
atft mai mult cu cPt ea infloregte spre
sfirqitul verii cind in cimp resursele
de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe
sfirgite - incepind din luna iulie gi
tine pin5 in octombrie. Cregtepe marginea drumului, prin finete, pe zona
qoselelor gi al5turi de sem5n5turi.
M o a r t e a p u r i c e l u i , Inula conyza D.C., plant5 erbacee bianuali, din fam. Compositae, are flori
galbene agezate in capitule tubuloase; ele dau polen qi nectar, planta
fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in
iulie-august qi triiegte prin locuri
pietroase, aride.
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
188
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
189
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
190
Odolean
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
191
FLORA MELIFERA
FLORA MEIiIFERA
192
Podbeal
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
193
PufulitB de
balta
R i d i c h e s c i l b a t i c t i , rapita de ogoare, rapita s5lbaticgRaphanus raphanisirum L., plant5 erbacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,.
cu dungi violete ce dau mult nectar
7i polen; mierea e de culoare deschis&
gi se cristalizeaz5 repede; la inceput,
dupii extractie are un gust putin inf.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul..
Este foarte r5spindit5 pretutindeni
in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg-t1e in luna iunie-iulie.
R o f d t e a , crinul de balt5, finul'
cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,.
Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,.
din fam. Butomaceae, face flori fru-,
moase roz, dispuse intr-o umbel5 mare, terminal5, care dau nectar gi polen,
Infloreste prelungit din iulie-august,
cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase,
pe malul lacurilor gi apelor curg5toare.
R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill.,
plant5 erbacee din fam. Caryophyllaceae, cu flori mici albe, axilare sau
terminale, ce au caliciul din cinci ptirti
obtuze; ea infloregte tot sezonul, d i n
martie pin5 in octombrie, dind nectar
gi polen.
R o s 1 o g o 1, V.n.
R o s t o p a s c ti, calcea mare,.
crucea voinicului, iarba de negi, iarba
FLORA MELIFERA
194
FLORA MELIFERA
Silnic
FLORA MELIFERA
195
FLORA MELIFERA
.FLORA MELIFERA
1916--
FLORA MELIFERA
~ d ezah8r d e 0,08 rng la fiecare florici- neacicfi ca arrrul. Sin1 ani cind Lotugi
c 8 , iar productia d e rniere la ha este alhiriele cerceteazA rnai pu! in planta.
,de 40 k g ; are o inflorire prelungits din S-a ohservat cd aceasta se intimplii
aprile-octornbrie g i cregte prin poieni, cind nllmeroase insecte ciiutatoare de
tufisuri, ling3 psduri.
nec.Lar se inm~~l!escprea mult, incit
S o v i r v , orig,an, broasca, drost
s ~ a c Acu Lotul floarc:~ si nu rnai ]as&
milot,' qolovirf, Or~ganunzvulgare L., si rlimir pcntr11 nlbine. In rnajoritatea
maghiranul ~lajoranahorter~sis(\loncIi.) anilor ins5 ea dB m11ll nectar q i polen
sint dou5 specii cu aceeasi descriere. albinelor. JIierea este narfumat5 si d e
Ele sint plante i ~ r b o a s e din farn. culoare galhenii. Creste pe rnargini d e
Labiatae. cu flori mici rosii., albe sau pgduri, Lufiguri, finete g i coline. Este
liliachii, ce au parfurn suav g i cresct la o bun5 fisaloare pent.ru malurile risubsuoara unor rnici bractee. Se PG- poase care alunec5 sau lo spa15 apa,
sesc pe pantele deluroase rnai inalte, csci riidscinile plantei formeaz'a ca o
in ~ i i d u r i . in tAieturi etc. Ele sint pisls deas5 care tine bine terenul.
cerc'etate de alhine tirnp indelungat,
[,a 11oi se rnai cultiva prin griIdini
c5ci inflorirea tine din iulie pin5 in alta specie inrudit5 a acestei planhe
septernbrie. Florile dau nectar chiar g~ Solidago canadcnsis L, care este si rnai
i n tirnpul d e secet5 cind alte plante sint melifer8. Florile ei sint t o t galbene,
rnp crl nrlrneroase capitule galhenc aurii,
uscate, producind pe zi 0,32--1,12
nectar. Concentratia d e zahiir a necta- rnici, in form5 d e racem, compacte,
rului este d e 0,04 rng iar productia d e unilaterale qi plecat,e in jos. fnflorirea
miere la ha este calculat8 la 100-200
incepe pe la sfirgit,ul lui irilie pin2 in
kg. Mierea are o arorn3 deosebita ce se septernbrie.
asearn5nii cu cea a trifoiului.
S p u m e a I d , lirnba sarpelai, pasS p a n a c s 2 1 b a t i c , piciorul tele calului, stupitul cuculi~i, Car,caprei, Chenopodiunt a l b u m L., plantd damine pratensis L , plant5 vivace ererbacee din farn. Chenopodiaceae, este bacee d i n fam. Crrcciferae; florile sint
plant5 bianual5 ce face flori alburii dispuse in raceme terminale, in formti
grupate i n raceme ca bulggragi; dau d e cruce, cu patru petale oblovale. Cunectar, d a r mai ales mult polen, care loarea lor e roz sau liliachie; sint activ
l e foloseste albinelor si prin aceea c3 cercetate d e albine pentru polen qi neca r e o inflorire prelung5 din iulie pin5 t a r . fnfloreste in aprilie-mai t,irnp d e
i n septembrie. Creste oriunde pe ling3 30 zile qi cregte prin pajiqtile, finetele
garduri, locuinte, terenuri cultivate si poienile urnede.
s a u necultivate.
S t e I i t d - ochiul boului, ruq3
S p a r c e t d , V.n.
de toamnil viniit5, rug5 viniita, stelit5
S p 1 i n u t 6, m5nunchi, zrneoai- viniitii, Aster amellus L., plant2 erhac 5 , splinut5 d e aur, Solidago virga a u - cee d i n farn. Co~npositae,cu flori disTea L., din farn. Cornpositae, e o plant3 puse in capitule d e culoare albastriiperen5 cu flori galbene-aurii, strinse clescliis spre margini, cele d i n rnijloc
intr-un capitul in5ltat spre virf, iar portocalii, iar cele rnai tinere, din
cele d e pe margini, ca la p5p8die. E centru, inc5 verzi; sint bine cercetate
foarte cercetatii d e albine pentru boga- d e albine pentru polenul si nectarul
t u l sriu polen. Acesta are-o particu-la- lor care are o concentratie d e 0,04 mg
ritate: dirnineata este d e culoare alb8, zahgr, iar productia d e miere la ha
i a r d e la ora 10 incepe s2 se ingglbe- este d e 60 kg. Planta infloreste pre-
1~
<7
FLORA MELIFERA
197
FLORA MELIFERA
i
1
1
FLORA MELIFERA
199
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
200
FLORA MELIFERA
FLORA MELIFERA
20 1
FOND DE ASIGURARE
FOTI N.
202
FURTISAC:
r u l ; hoatele ce pleac5 din stup cu guvile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercetgtor romAn, care im- lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru pgstra- relor este alta decit cea normall; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacii cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric gi cind cele cu guga plinii igi adunii pimorfologic a1 albinei romAnegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Carpatica.
Dait5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata multii, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italianii, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu mai g5sesc resurse de cules. colonia atacatii este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viala coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12
cu prada furat5 gi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea mai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment hotgritor stuparul nu intervine;
b5trinite gi f5r$i puf pe torace.
colonia atacat5 este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau
Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi slsbite, gr5bite si le stringem intre degete,
mai ales dac5 suferii de vreo boal5. hoatele scot din gug5 o picgturii d e
Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea mai sigur5 a hoticu nectar din belsug ele nu cautii c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeIiituralnice de a - ~ m5ri
i
rezervele. fn diat m5surile cele mai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtisagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
Furtigagul intre colonii poate avea
fn graba cea mai mare s5 aduc5 in
Ioc
si atunci cind apicultorul aplic5
stup cit mai mult din ceea ce le oferg
un
tratament
curativ sau preventiv
florile, nu dau nici o atentie la alte
substante
puternic mirositoare;
cu
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
anihileaz5
mirosul caracterisacesta
Cind nectarul din flori este complet
tic
fiecgrei
colonii
gi deci le unificg
epuizat, albinele incep s5 caute orisub
acest
raport
;
albinele
stupinelor
unde a r putea giisi un altul.
mai
tari
sau
cu
albine
hoate
pot a Oricine ar privi cu atentie zborul
ugurintg
gi
f5r8
nici
o
opozitunci
cu
unei albine hoate igi poate da seama
s5
p5trundii
in
stupii
vecini,
futie
cii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde
rindu-le
intreaga
agoniseal5.
De
aceea
albinele culeg5toare care pleacii la
cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se inainte gi Tn sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac toamna tirziu
goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo- sau primiivara devreme.
FOTI N.
202
FURTI$AC,
rul; hoatele ce pleac5 din stup cu gugile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercet5tor roman, care im- lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru p5stra- relor este alta decit cea normal5 ; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacG cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric si cind cele cu guga plin5 igi adun5 pimorfologic a1 albinei romanegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Carpa lica.
Dab5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata mult5, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italian5, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu rnai g5sesc resurse de cules. colonia atacat5 este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viata coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12
cu prada furat5 qi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea rnai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment h o t h i t o r stuparul nu intervine,
b5trinite gi f5rG puf pe torace.
colonia atacatg este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau
Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi &bite,
gr5bite yi le stringem intre degete,
rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg. hoatele scot din guy& o piclturg d e
Citg vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoticu nectar din belgug ele nu caut5 c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeI5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In diat m5surile cele rnai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtigagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
Furtigagul intre colonii poate avea
In graba cea mai mare s5 aduc5 in
loc
qi atunci cind apicultorul aplic5
stup cit rnai mult din ceea ce le oferi
un
tratament
curativ sau preventiv
florile, nu dau nici o atentie la aIte
substante
puternic mirositoare;
cu
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
acesta
anihileaz5
mirosul caracterisCind nectarul din flori este complet
fiec5rei
colonii
gi deci le unificg
tic
epuizat, albinele incep s5 caute orisub
acest
raport
;
albinele
stupinelor
unde ar putea gisi un altul.
rnai
tari
sau
cu
albine
hoate
pot aOricine a r privi cu atentie zborul
tunci
cu
ugurint5
yi
far5
nici
o
opoziunei albine hoate igi poate da seama
tie
s5
p5trund5
in
stupii
vecini,
fuc5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde
rindu-le
intreaga
agoniseal5.
De
aceea
albinele culeg5toare care pleac5 la
clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac ioamna tirziu
goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo- sau primsvara devreme.
FURTISAG
204
FURTISAG
GHEM
206
GHEM
GHEM
GHEM
207
H R A N W ALBINELOR
222
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
223
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
224
HRANA ALBINELOR.
HRANA ALBINELOR
225
- --
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
~- .
226
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
227
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
228
HRANA ALBINEMR
HRANA ALBINELOR
229
HRANA ALBINELOR
a
HRANA ALBINELOR
230
HRANA ALBINELOR
HRANA ALBINELOR
231
HRANA ALBINELOR
sirop dens 'de zahir ficindu-se un tia lui, nu poate s l egaleze continualuat care se d i albinelor sub formi de tul gi substantele plsturii preparate
t u r t i . Cu un kg de t u r t l astfel prepa- de albine din polen. Plstura zdrorat5 se obtin 6 000 de albine tinere. bit6 gi f i c u t l pulbere, amestecati
e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer- cu miere ugor cristalizati, aga cum
cet6torul H a y d a k M . a fscut s-a a r i t a t rnai inainte, rimine cel
unele PncercZiri reugite de amestecuri mai bun fel de a ajuta albinele in
uscate de fiin6 soia, cu alte produse primivari cind le lipsegte p6stura
uscate; rezultatele fiind foarte ins- in stup.
In general substantele inlocuitoare
tructive sint redate in tabelul 2.
Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli
colonlel de alblne
Substante adgugate
la faina de
pentru
hrana albinelor
Praf de lapte
Polen
Drojdie medicinal%
Drojdie o b i ~ n u i t i(praf)
c f t e celule
cu puiet
au capacit
1 273
1238
2 400
2 150
1 046
702
1 144
2 231
2 324
1 940
3 584
3 845
1,o
2,o
2,o
1,7
1,2
1,o
1,o
2
de polen care se dau in hrana de stimulare, sint bune dacg se oferi albinelor in conformitate cu prescriptiile aritate rnai sus. Nu trebuie s6
se mireasci dozele de combinatii,
cici se poate ajunge la rezultate diametral opuse. De pildi, laptele din
care s-a scos smintini sau laptele
transformat in pulbere, nu trebuie s i
depigeasci proportia de 5% in diferite amestecuri, cici altfel devine
toxic pentru albine.
In timpul primriverii, pin5 apare
polenul nou in flori, rnai ales cind in
stup nu sint rezerve, albinele cautii
s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau
compugi ce le gisesc sub formi de
pulbere naturals. Ele se agati de
orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in
aceasti directie. Autorul a vizut albine avind In cogulete pulbere f i n i
de la rumegugul unui fieristriiu, OF
HRANA ALBINELOR
232
I-IRI$CA
HRUSKA FRANCISC
233
HYMENOPTERE
HYMENOPTERE
234
HYMENOPTERE
I A m A NEAGRA. V.n. N e g r u ~ .
IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul
IERNAREA ALBINELOR
236
IERNAREA ALBINELOR
IERNAREA ALBINELOR
237
IERNAREA ALBINELOR
IERNAREA ALBINELOR
238
IERNAREA ALBINELOR
TERNAREA ALBINELOR
239
IERNAREA ALBINELOR
IERNAREA ALBINELOR
240
IERNAREA ALBINELOR
B il d e 1)
IERNAREA ALBINELOR
241
IERNAREA ALBINEI.OR
intregime deschis, avind instalat grgtarul preventiv contra goarecilor; urdinigul de sus va fi, de asemenea deschis, pe acolo se strecoarl vaporii d e
ap6 eliminati prin respiratia albinelor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5
trebuie luate mSsuri ca functionarea
acestui mic urdiniq superior s l fie
efectivii yi in toat5 perioada ierngrii.
Acestora trebuie s6 li se dea o atentie mai mare, ciici urdinigul superior
se poate Pnfunda cu gheatil format6
din vaporii ce se eliminil prin el.
Dac5 acest urdinig mic s-a obturat,
apicultorul , lucrind cu mult6 atentie
gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii
gheata cu flacgra mic5 a unei llmpi
de benzin6 sau cu un fier fierbinte.
Iat6 importanta practic6 a acestui
fenomen argtatti prin allturatul desen
dupg A. Biidel:
1. Repartitia umezelii, dup6 o noapt e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval
ocupat de albine, dimineata la ora
9,30.
2. Fluctuatia umezelii dintr-un interval de albine, cind la ora 11,30
temperatura cregte la +1I0C.
De aici se poate constata cG deqi
umiditatea relativl dimineata, la ora
9, este de loo%, totugi umiditatea din
stup nu atinge decit valori maxime
de 50%. La ora 11,30 temperatura
IERNAREA ALBINELOR
242
IERNAKFR
A L ~ L O R
IERMAREA ALBINELOR
243
IERNAREA ALBINELOR
Cojoc individual
cu carton gudronat
(C)rosl
Pall)
IERNAREA ALBINELOR
244
IERNAREA ALBINELOR
IERNAREA ALBINELOR
245
INABUgIRE.4
INCHIRCIREA ALBINELOR
246
INCHIRCIREA
ALBINELOR sau chelirea a cgrei origine este incg necunos.cutti este o boa15 pentru care degi se fac
intense cercetgri de laborator, agentul
etiologic nu a fost inc5 descoperit gi
.deci gi combaterea lui este frinatg. Se
pare cZi afirmatiile unor autori cum c5
boala se datoregte unui polen toxic la fel ca la boala de mai - a r avea
oarecare temei.
Boala se prezintci la inceput, dupg
cercetgrile bacteriologilor, ca o paralizie a centrilor nervogi din torace, in
special din mezotorax, trecind apoi la
abdomen gi prinzind cu incetul toat8
.suprafata corpului. Albina bolnavg
incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce
m a i mult, pin5 ce ajunge la un negru
lucios. S-au v5zut albine cu paralizii
partiale, avind o mare agitatie a membrelor neatinse incti ori o intepenire a
antenelor a1 cgror scapel se innegregte ;
la altele antenele se string in form5
.de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5
.3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi
p5ml d e pe corp, d e unde ii vine gi
denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea
INCRUCI$ARE
vorabili din mediul inconjuritor, organisme rnai rezistente, vitalitate sposervatismul ereditar f5r5 a fi conditio- r i t l , capacitate de asimilare rnai manat5 de acesta. Observatii indelungate re, boli rnai putine, influente defavoau permis biologilor s5 trag6 concluzia rabile rnai putin resimtite etc.
c5 vitalitatea ia nagtere in momentul
- 0 alt5 problem5 important5 este
fecundgrii, ca urmare a procesului de modul oarecum deosebit in care se
contopire a celor dou5 celule sexuale, face transmiterea caracterelor in funcadic5 in momentul form5rii unei sin- tie de sex. Astfel un caracter se transgure celule (a zigotului). Deci vitali- mite in descendent5 rnai cu putere
tatea nu este un factor ereditar, totugi de c5tre mam5, iar alt caracter de c5aceste dou5 insugiri esenliale ale orga- tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5
nismului - ereditate gi vitalitate - privintai o egalitate aritmetic5. Orgase afl5 fntr-o interdependent5 relativ nismul matern exercit5 o influent5
strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul erernai diferite din punct de vedere ere- ditar a1 ovulului, care este considerat
ditar, cu a t i t este rnai mare vitalitatea egal cu cel surprins in spermatozoid,
noului organism gi fn consecint5 ele nu poate fi trecut cu vederea nici
apar ca insugiri contradictorii. Deci rolul substantelor nutritive sau acuinmultind albinele in cadrul unei linii mulate in ou gi care au fost formate.
ameliorate, vitalitatea produgilor sca- aproape fn intregime de organismul
de, in schimb conservatismul ereditar mamei.
- La albine rnai exist5 ins5 gi o
cregte gi invers.
La albine vitalitatea este exprimat5 alt5 categorie de influente gi anume,
cele cauzate de substantele nutritive
prin urmgtoarele insugiri :
- 0 intensificare a proceselor bio- pe care larva le primegte spre a se dezlogice din organism datorit5 cregterii volta in albin5 maturii. Aceste submetabolismului. Cu cit aceste procese stante sint produse de lucr5toare gi i n
se desf5goar5 cu o energie rnai mare, final calitatea lor e un rezultat a1 totacu a t i t gi vitalitatea este rnai mare. lit5tii calitltilor coloniei de albine
- 0 capacitate sporit5 a organis- privit5 ca o unitate biologic&. Starea
mului d e a se modifica gi adapta la coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea
conditiile variabile ale mediului in- ei, se va reflecta in calitatea hranei
conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU d a t l larvelor, care va cauza apoi dezeste mult rnai important5 la albine volt5ri diferite din punct de vedere
declt la celelalte animale, fiindc5 calitativ, fapt ce se va &fringe in
obiectul final de ameliorat nu este final asupra productivit5tii materiaindividul (matc5, trintori etc.), ci lului biologic produs. La cregterea matcolonia de albine privit5 ca unitate cilor, colonia, prin cresc5toarele d e
biologicl, format5 in majoritate co- larve, igi exercitA deci influenla ei
virgitoare din indivizi lipsiti de v i a t l incontestabill.
Acest fenomen a1 predominantei
sexual5, din albine lucr5toare. D u p i
comportamentul lor judeclm in final, ereditltii materne, sub dubla fnf5ticalitativ gi cantitativ, caracterul co- gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5
loniei respective.
gi apoi cea d a t l larvelor are o mare
- 0 cit rnai bung rezistents a orga- important5 practic5 la lucrtirile de senismului la conditiile factorilor nefa- lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e
permite adesea s5 prevenim, sau chiar re ins5, aceasti tendint5 de a roi ces 5 modific5m un caracter nedorit, In deazl qi numai atunci au posibilitatea
orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo- s5 apar5 in totalitatea lor insugirile
minant5 nu se manifest& la fel la toti valoroase. Deci, efecte pozitive la
indicii familiei respective. Spre exem- incruciyare, putem agtepta mai ales
plu, in ce privegte caracterul ,,blinde- in urmgtoarele generatii hibride, cind
te" sau ,,r5utateU,p5rerea aproape una- pot ap5rea toate caracterele dorite.
n i m i este c5 trintorul are influentti
Dacl in generatiile urm5toare se
preponderents. Predominantele de al- aplici o selectie corespunz5toare a
t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func- p5rintilor, fie prin incrucigarea intre
tie de rasele intrebuintate, ap5rind ele a diferitelor linii create, fie prin
numeroase cazuri de contradictii.
rehcrucigare, calititile obtinute pot
La incruciyare, o mare important5 fi nu numai pistrate, ci chiar gi spopractic5 prezinta modul in care se rite.
transmit in prim5 generatie caracteSuccesul in formarea yi consolidarea
rele ereditare morfo-productive, fiind- hibrizilor obtinuti sau eventual chiar
c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg in formarea unor rase noi depinde in
in intregime toate posibilitiitile ere- mare m i s u r i de alegerea momentului
,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele optim cind se opregte incrucigarea gi
insugiri rimin ascunse complet, sau se trece la imperecherea metigilor ins e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri
recesive. Acestea se pot dezvolta in trebuie aplicati pe etape o selectie
generatiile viitoare, cind g5sesc pen- extrem de severi, care poate duce la
tru aceasta conditiile necesare.
eliminare; a 90% din materialul de
Caracterele, in cazul incruciggrii, reproductie. F i r 5 un control riguros
c a urmare a unei duble eredit5ti, au o In statiuni ,,sigureU de imperechere,
dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind nu se poate concepe gi nici incepe o
<caracterelealelomorfe, adici cele care munc5 de ameliorare. f n anumite sis e refer5 la o insugire specific5 (ex. tuatii devine indispensabilil gi pracblindete, culoare etc.) s'lnt asem5n5- ticarea ins5m'lntirii artificiale.
toare, urmagii se vor dezvolta in acefn fine, la albine, spre deosebire de
lagi sens ca qi pirintii. Ins5 cind ca- restul animalelor, rareori se pot preracterele alelomorfe sint diferite, un vedea chiar gi cu oarecare precizie,
singur caracter, cel dominant, se dez- rezultatele Incrucig5rilor. Numai prin
volt5 in prim5 generatie, iar a1 doilea experiente fndelungate se va putea
.caracter, cel recesiv, r5mine in stare stabili in functie de rasele, tulpinile
latent5, de posibilitate, urmind s5 se gi liniile intrebuintate, cum se mani.dezvolte in generatiile urmitoare.
festi acest fenomen, care este schimbilCa urmare a heterozisului, la albi- tor de la caz la caz.
ne apar atft lnsugirile bune cit gi cele
fn apicultur5 incruciggrile qi creqrele, nedorite, intre care in primul terile combinate sint posibile, nefiind
rind g5sim tendinta de roire. Acest lipsite de perspectivil. Mai mult chiar
instinct primar care poate fi o urmare acesta este singurul mijloc de a obtine
a unei vitalit5ti sporite, domini toate rase noi, sau varietilti. Prin obtinerea
ecelelalte insugiri, in sensul c i coloniile de noi combinatii gi chiar rase, selecigi irosesc toate puterile In roiuri ne- tionatorul va produce material biocontrolabile. f n generatiile urmlitoa- logic de valoare.
INTOXICATIA
249
INVENTARUL APICOL
INVENTARUL APICOL
250
INVENTARUL
APICOL
IZGONITOR PORTER
25 1
IZOLATOR
~i
col.)
.a~!$qns pur~ls ap
J I ~
un aqto no !anneJ ale aIeJaqt.1 alaz
-aqads ap p8eal as la 'y$ue~n8!s mq
-uad -SO'BPB qsaoe ap aquyu! neaogj
urn:, '~oqeloz! qns ap e o q ~ wazaJaqga
ps eo ala~n8ej~ p e ops~qod reur nu
aIau!qle eqsaae Inlaj ul f !nlam8ej
e'jejs~dnsel p!los pzeax!j as la V J O J ~
~nroqnlen:, uro j ap !m$~o:, no y1qeq
ap !!Bij aq!opu! ~ ~ ! U ! ~ J E U ad
I
!-npu!d
-11 q!jpq~unqurl( !j aqeod JoqeIozy ap
LECANII $1 LACHNIDE
LECANII $1 LACHNIDE
I!
LECANII $I LACHNIDE
257
ajungind la cca. 25 miliarde. Totodatii ins5 apar qi o serie de d5un5tori care frineaz5 o fnmul$ire, aga prodigioas6 care ar d6una p5durii. Incepind din iunie, cind inmultirea lor
este mare gi secretia bogat5, albinele
incep s5 culeagg aceast5 miere de
man5, dac5 continutul de zah5r este
cel putin de 8%, iar productia e insemnat5. Obignuit, bog5tia acestei
elimingri este aga de mare, fncit albinele adun5 abia 2% din ea, iar restul se risipegte. Dup5 cercetltorul
0 r j e v s k i o singur5 insect5 este
capabil5 s5 elimine de la 0,21 9, 10 mm8 de suc zaharat pe zi, in raport de conditiile atmosferice favorabile de specia plantei parazitat5
si dezvoltarea corporal5 a insectei.
Alimentatia afidelor. Aceste insect e nu defec5, nu excretl, ci elimin5
numai zaharurile din sucul plantei
care sint in tranzit prin organismul
lor gi pe care nu le folosesc. Substantele albuminoide din sev5 sint asimilate de insectele respective, iar
substantele rezultate sint transformate la rindul lor in albumin5 cu
ajutorul anurnitor ciuperci ce triiesc
in endosimbiozl in limf5 gi micetonii. Deci mana produs5 de insecte
este o substant& liberg de produsele
finite ale digestiei gi a fost in prealabil purificatg pe cale biochimic5 in
organismul lor. Este gregit5 p5rerea
c5 mana a r fi rezultatul digestiei gi
excretiei acestor insecte. Dup5 observatiile entomologilor, dintre care
amintim pe marele F a b r e gi L ii b o c k aceste insecte au gi protectori care le ap5r5 de dSun5tori, primind in schimb serviciile lor. Este
cazul lachnidelor, care servesc man5 unor furnici de pgdure, cu care
acestea igi hrgnesc puii.
De aceea apicultorii care practics
apicultura pastoral5 in pSidurile de
17 - A.B.C... Apicol vol. I
LECANII $I LACHNIDE
Pall)
-++%
258
LECANII $1 LACHNIDE
L~IITA
fiind c6 au foarte multi dugmani $i de man5 depinde de num5rul gi speparaziti care-i distrug, nu sint un cia insectelor; in sfirgit, diferitele
specii de insecte se comport5 diferit
pericol.
Puricii de frunze - Psyllidae se sub aspectul secretiei, in functie de
pot recunoagte ugor avind culoarea starea conditiilor climaterice.
verde sau galben verzuie, cu picioare
LXDITA PORTATIVA, sau l5dita de
subtiri. Nefiind stabili, nu produc
constant man5. I n schimb larvele lucru in stupin5 este absolut nemai multor specii produc miere de cesar5 la toate lucr5rile de verifiman5 din aLundent5. P5duchii tes- care a coloniilor. Ea trebuie 85 fie
togi (Coccidac) se deosebesc ugor de ugoar5, f5cut5 din P.F.L. gi avind
alte specii. Masculul se poate migca o capacitate de 7 - 8 rame, d e rn5liber, avind aripi; femela ins5 nu le rimea celor obignuite, in stupins.
are. Toate aceste afide dau putin Ea are un miner sau o curea de pus
cules de man5. Cind ins5 In toamn5 pe urn&, precum $i un capac telescovremea a fost cald5, far5 schimb5ri pic, incit nici o albin5 nu poate s5
brugte gi ploi multe, ou5le depuse pgtrundii la fagurii din 15dit5. Cfnd
trec peste acest timp de criz5, iar in este nevoie s5 se scoat5 rama cu mieprim5var5 ele se inmul!esc mult in- re din stupul ce se verificg, cu albin5
cit in luna iunie-iulie, cind nu sint sau puiet, ele se pun in l5dita de luc5lduri prea mari, ele produc man5, cru pentru moment, pin5 se termiadesea in cantitsti mari. Este de re- n5 revizia, dup5 care se scot gi se
tinut c5 mana produsti de aceeagi pun la locul lor. L6dita portativ5 d e
plant5 gazd3 difer5 sub aspectul con- lucru se va dezinfecta regulat, chiar
tinutului gi concentratiei de zaharuri, atunci cfnd apicultorul gtie c6 in
in functie de specia de insecte ce o prisac5 nu este vreo boa15 molipsiproduc. Acest fapt cauzeaz5 atractii toare. 0 va face din prevedere, c5ci
deosebite pentru albine. Mana pro- bolile nu pot fi descoperite imediat,
dus5 de unele insecte difer5 din ca- gi dac5 exist5 intr-un stup, se pot
uza enzimelor lor care au actiuni transmite la alte colonii cu ajutorul
deosebite asupra zaharurilor din su- acestei I5dite portative.
cul phloemic.
~Amfgh.Lippia citriodora, arbust
Din punct de vedere a1 apicultorului, este important a cunoagte ca- din familia Verbenaceae, cregte pin5
racteristica culesului de man;, fac- la o in5ltime de 2 m, fiind acotorii care influenteaz5 productia, in- peritii cu frunze ce eman5 un parsectele producltoare de man5 gi ci- fum asem5n5tor mirosului de ISimiie,
clul lor de dezvoltare. Pentru aceasta care stau agezate cite trei la un loc
este necesar5 organizarea unui ser- pe t u l p i n i l q l e au forma unei lance,
viciu de prognoz5 gi studiu a1 facto- sint aspre*<pe fata superioarii, puntt a t e pe fata interioarg. Are f l o r ~mlcl,
rilor mentionati.
Este de retinut c5 productia de strfnse la virful ramurilor, de culoare
man5 nu are loc in fiecare a n ; ea se albastr5-liliachie gi sint agezate in
desf5goar5 in perioade diferite; apa- spice axilare. Este un arbust din
ritia gi intensitatea culesului e va- t5ri calde; cregte in America de Sud,
riabil5, fiind in functie de fazele de iar in Europa, mai ales in Crimeea.
dezvoltare ale insectelor. cantitatea Se g5segte gi la noi prin parcuri, i n
Irl
,f
LXPTI~ORUL.Liptigorul albinelor
doici este aga-numitul liptigor de matcti, o secretie a glandelor faringiene.
Analizat organoleptic se prezintii ca o
LAPTISORUL
261
LAPTISORUL
<
1
i,
1
in spatiul din mijloc a1 nucleului astfel format, dupii care se pune ultima
gipcii. fn felul acesta ea este izolat5
in nucleu unde fiind inconjuratii de
albinele tinere maturate de pe cei doi
faguri, incepe sii ou5 pe fagurele go1
din mijloc. Dupii 24 ore acest f a p r e
cu ouii, fiirii albina acoperitoare ~i
f5rl matcii, e retras gi introdus dincolo de diafragmii in cuibul mare, sau
chiar in altii colonie, inlocuindu-1
in nucleu cu un altul go1 pe care se
elibereazii matca ce fusese din nou
prinsii in tubul de sticlii. fn felul
acesta se procedeazti zilnic, insemnind fiecare fagure cu ouii sus pe leti?or, cu o piunezii albastrii ori galben5
sau rogie, pentru a cunoagte virsta
viitoarelor larve. Se va supraveghea
cuibul mare ca nu cumva albinele sii
cliideascii acolo botci. Botcile noi se
vor strica.
Apicultorul va alege una din cele
douii metode de obtinere a larvelor cu
virsta exact5. Cea de-a doua metod5
este mai aproape de dezvoltarea fireasc5 a coloniei. Totugi, prima este
rnai expeditiv5.
LuerLi preliminare. Utilaje gi materiale folosite la producerea 15ptigorului. Pentru mutarea larvelor din
fagure sEnt necesare citeva sute de
botci artificiale facute dincearaceamai
bung. Stuparii trebuie s5 foloseasc5
in aceast5 privintii numai ceara rezultat5 de la desctip6cirea fagurilor,
cind fac extractia mierei. Orice altii
cearii ar putea s5 aib5 in ea urme
d e propolis, care se ytie c5 inhibii,
frlneaz5 tendinta albinelor de a
lua in cregtere larvele transvazate
in botci. Cind stuparul nu are cearii
d e calitate bung pentru botci, poate
folosi botci artificiale din material
plastic sau chiar sticlii. Botcile din
cearii se fac cu ajutorul unui gablon,
lucru, unde, dup5 eliminarea larve- care s-a periat inainte t o a t l albina
lor, se recolteaz5 llptigorul fie cu apa- acoperitoare in stupul lor d e origine.
ratul de extras, fie manual, cu o spa- Astfel operatia de reorganizare a prituld. Aceleagi botci sint inzestrate din mului stup, Nr.1, ce a produs deja
nou cu l a w e tinere de cel mult 24 l5ptigor in dou5 serii a cite trei zile,
d e ore ca vlrst5, dlndu-le spre ingri- s-a terminat. Albina coloniei Nr.1 care
jire albinelor din primul grup de a produs l5ptigor p5trunde pe incetul
st,upi cu numerele 1, 2 gi 3. Deci fie- spre mijlocul cuibului ocupind fagurii
care colonie este supus5 la sarcina d e cu puiet gi abia cPnd ajung la mijloc
a da l5ptigor in dou5 serii consecu- vor intilni gi fagurele cu matcl, care
tive a cfte trei zile. Ziua a cincea. are acelagi miros ca gi ele; ea este InSe repetg aceeayi operatie cu grupa a conjurati d e propriile sale albine din
doua d e trei stupi Nr.4, 5 qi 6. Ziua stupul Nr. 7 aflate pe fagurele pe care
a gasea, liberg, consacratti altor lucriri ea era; in consecintl este ingrijiti ca
din stupin5. f n ziua a gaptea, se re- gi cind ar fi propria lor matcl. Stucolteazi a doua oar5 llptigorul de la pul Nr.7, care este primul din grupa
primii trei stupi orfaniza3i Nr.l, 2 gi a 111-a, a r5mas orfan, dar intr-o situ3 din grupa I gi sint scogi din produc- atie mult mai bung decit cei gase din
tia d e 15ptigor. Reorganizarea lor cu primele dou5 grupe, cjci pe cele dou5
cite o matcg se face in felul urm5tor: rame cu miere gi cel cu jgheab de hr5Dup5 ce s-au ridicat ramele port-botci, nit lasate in stup, se gisegte acum
din stupul nr. 1 se scot diafragmele intreaga populatie a coloniei gi nu
gi pernele laterale; cei doi faguri cu numai o parte din ea, aga cum a fost
miere gi p5stur5 se trag la margini. cazul la orfanizarea primelor qase coToate albinele de pe ei gi cele ce stau pe lonii din cele d o u l grupe initiale.
fundul stupului gi pe pereti se pulve- I n felul acesta se procedeazg tot serizeazj cu ap5 foarte putin Indulcitg, zonul, pin5 la folosirea pe rind a tutuparfumat5 cu esentil de limiie, men- ror stupilor din prisac5 in lucrgrile
t 5 sau ap5 d e colonie. Apoi stupul se de productie a llptigorului. Atunci
acoperg provizoriu. Imediat se proce- ultimii Vase stupi orfanizati, dup5
extragerea 15ptigorului, se unesc cu
deaz6 la orfanizarea stupului Nr.7primul din grupa a 111-a - ficind cei gase roi cu mltci care s-au format
aceleagi opera$ii preliminare execu- la inceperea acestor lucriri. Cind nutate cu 7 zile inainte la Nr.l din grupa mgrul d e stupi din prisacii este mic,
I. De data aceasta fagurele cu matc5 coloniile se las5 in linigte o perioad5
?i albinele acoperitoare din stupul de 20-25 zile, dupti care lucririle d e
Nr.7 - dup5 ce au fost pulverizate cu producerea 15ptigorului se pot relua
acelagi parfum ca gi albinele din stu- pin5 cel mult la 15 august. Aceast5
pul Nr. 1 care a d a t llptigor - se metodi poate s5 aib5 mai multe vaintroduce in stupul Nr.1, la mijloc. riante. De exemplu: in loc s5 se luDeci acesta va primi o matc5 str5in5 creze zilnic cu trei stupi, se poate lucra
d e la Nr. 7 cu albinele ei,dar avind cu patru, cinci, doi sau chiar cu unul
acelagi parfum ca ele, va fi ugor accep- singur, p5strind ins6 totdeauna a
tatti ca gi cind ar fi fost vechea lor treia zi liber5.
matc5. Stupul se reorganizeaza inteUnii stupari forteaz5 coloniile orgral primind toti fagurii cu puiet gi fanizate s l dea chiar trei serii de 1iiphran5i ai stupului Nr. 7, faguri de pe tigor, ceea ce nu este recomandabil
curind la baza de receptie. Din mi%surile descrise rnai sus, s-ar p5rea c5
rnai cu seam5 cgldura a r contribui la
alterarea liiptigorului. Frigul intr-adev5r este un admirabil conservant,
rnai ales prin aceea c5 impiedic5 inmultirea unor elemente str5ine venite
din afar5 o d a t 5 cu recoltarea lui,
cum sint fermentii sau bacilii, care-i
diminueaz5 mult $i citeodatg chiar ii
inl5tur5 cu totul valoarea lui biologic5.
Lumina altereaz5 15ptigorul cu mult
rnai mult decit caldura, c h i ea actioneaz5 in mod catalitic producind
reactii de polimerizare, oxidare sau
isomerizare. De aceea in final p5strarea
15ptigorului se face in vase de sticl5
neutr5 gi colorat5 inchis, de preferat de
culoare brun5, avind dop glefuit, pentru ca substanta sci nu ia contact cu
aerul. Acesta prin oxigenul gi vaporii
ce-i contine, este periculos pentru
buna conservare a 15ptigorului. Cu
cit Igptigorul este rnai curind predat la
oficiul beneficiarului spre conservare,
cu atit este mai bine. Acolo el se supune unei analize cromografice foarte
amgnuntite gi numai dup5 aceea, pe
baza buletinului de analiz5, se achitri
valoarea corespunz5toare produciitorului.
Folosirea 1Gptii;orului inafaracoloniei.
Analiza 15ptigorului dematcg dovodegte
c5 el posed5 elemente folositoare organismului uman. Experientele efectuate
in laboratoare gi clinici dind rezultate
exceptionale, Ilptitjorul a inceput
s5 fie folosit nu numai in alimentatia
dietetic5 umang, dar gi in terapeutica
diferitelor afectiuni. L5ptigorul extras
din botci distribuit bolnavilor in proportii reduse, intensificfi metabolismul
organic in transform5rile biochimice ce
se fac in procesul de asimilare din
alimentele ingerate gi transformate de
ficat gi alte organe. El contine hormoni
gi enzime, care au influent5 asupra
LAPTISORUL
271
LARGITOR DE CELULZ
LAYENS G.
272
LEGISLATIE APICOLA
LEGISLATIE APICOLA
273
LEVANTICA
LEVMTICB,
aspicul, livantul, spichinat, Lavandula Vera qi speciile
Lavandula officinalis (Chaix.) yi Lavandula spica L. este un arbust aromatic care cregte stufos qi ajunge dupti
citiva ani ca tufti cu un diametru
ping la 1 m, dacti este bine ingrijit.
Arbustul face parte din familia Labiatae, avind o ingltime de 40-40 cm.
Ramurile tufei sint cu patru muchii,
avind frunze liniare gi alterne, cu
marginile rssucite spre petiol ca sg
adune apa din ploaie. Culoarea frunzelor este argintie, datoriti Inveligului
plros argintiu ce le acoperi. Florile
sint agezate ]In verticile de culoare
albastrl. Numgrul lor, dupti cercetiitorii bulgari Radoev gi Ilievsc pot
LICHIOR DE MIERE
274
LIMBA RIIELULUE
LOC.4 ALBINELOR
275
Planta secret5 nectar suficient incepind d e la 10C. In functie d e perioada d e fnsilmintare, infloregte d e
la finele lui iunie, inceputul lui iulie,
o perioadii d e 30-40 zile. Florile secretii mult nectar, rnai ales in ziua a
doua, cind are loc polenizarea. Cercet5torii au giisit pinti la 12 mg nectar
la fiecare floare. Nectarul este limpede,
cu un procent d e zaharoz5 de la 1,21,3 mg. In timp d e secetii productia
de nectar este mult redusii. I n anii cu
precipitatii normale, planta produce
pin5 tirziu i n toamnii, mai ales dacii
cultura a fost cositii imediat dupii terrninarea infloririi, cin? liistiireyte gi
dB nectar din nou. Planta oferii albinelor ?i mult polen.
LOCA ALBINELOR sau pesta, cum
i se mai spune la noi, bintuia in
prisiici pin5 in 1958, sub patru forme:
loca american5, loca europeanii, puietul in sac qi paraloca.
LOCA ANERICANA (Histolysis infectiosa larvae) sau pesta cleioasii
este o boa15 infecto-contagioasii provocatii d e un microb numit Baccillus
larvae (White). Acesta are o form5 d e
bastonag, cu capetele rotunjite; adesea el prezintii curburi, asemiingtoare
cu un burghiu, avind olungime de2,5
microni gi 0,7-0,s microni grosime.
Loca americani
LOCA AMERICANA
Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea lui sint albuminele nealterate
de ciildur5, conditii pe care bacilul
le giisegte in intestinul larvelor de
albine.
In corpui larvei bacilii circulg cu
ajutorul a n u m e r o ~ icili ce inconioarii
celula. Curind bac'llii se transformiitn
spori, invelindu-se fiecare intr-o capsulii exterioarii ceroasii, care-i apgrii
de influenta mediilor neprielnice. Sporii sint ovali, de 0,6-1,3
microni
lungime yi au o mare rezistentii.
Contaminarea larvelor se face pe
mai multe c5i: albinele tinere, curstind celulele de cadavrele larvelor
moarte, iau milioane d e spori pe mandibule, tromp8, picioare gi ii rgspindesc in stup. Ei cad pe mierea nec5piicit5 din faguri, care se infecteaz5.
binele doici, consumind mierea transmit sporii larvelor. Acestea se infeeteaz5 pe cale bucalfi. 0 larva moartii
are
la 2,5 miliarde spori.
$i matca e adeseori purtgtoare de
bacili, care s-au g5sit qi in ou5le
depuse de ea.
La exterior, sporii sint transmigi de
trintori, care pot intra in orice stup.
Agenti de rsspindire rnai sint gi unii
diiuniitori ai albinelor cum a r fi viespile gi fluturele d e g8selnitS. In
sfirgit, chiar stuparul, care nu observg
din timp boala, o transmite tuturor
stupilor din prisacii prin utilajele fo-
LOCA AMERICANA
276
LOCA ADdERICANk
LOCA AMERICANA
277
LOCA AMERICANA
LOCA EUROPEANA
278
Loca europeanii
LOCA EUROPEANA
LOCA EUROPEANA
279
LOCA EUROPEANA
'.?
Bacillus alvei
LOCA EUROPEANA
280
LOCA EUROPEANA
LOCA EUROPEANA
281
LOCA EUROPEANA
282
Loca En sac
LOCA DUBLA
Aparent boala se prezintl pe faguri in celulele capscite gi descfip8cite; c5p5celele celulelor sint perforate ca gi la loca americanl. P u b tul moare atunci ctnd larvele ajung
sd umple celulele, sau chiar in stadiul nimfal, degi infectia incepe in
stare de larv5 rotund&, cind ea prime,ste hrana infectat5 de la doici.
Moartea, in majoritatea cazurilor
survine dup5 cdpGcire, putin timp
dup5 inceperea pro~esuluide transformare nimfal5. Vn simptom caracteristic a1 acestei boli e c5 el atinge atit larvele de albine lucr5toare cit ~i pe cele de trintor; adesea
abdomenul se prezintti inmuiat, transparent gi avind continutul lichefiat ;
ele igi pierd culoarea yi mor. In general pe fagure se v5d putine gi rare
celule cu puiet atacat de aceast5 boa15. Puietul in sac nu eman5 nici un
miros mai caracteristic; inveligul cadavrului rcimine rezistent gi se poate
scoate cu uyurintd din celul5. Pe incetul, cadavrele pierd din rezistenta
lor, se inmoaie gi se micgoreaz5, giisindu-le pe peretii d e jos ai celulelor
cu partea cefalic6 ridicatg in sus.
Culoarea ajunge s5 fie neagrti gi difer5 ca aspect de celelalte dou5 forme de loca. Tratamentul este la fel
ca cel descris la cele doug forme de
loca, addugind la litrul de sirop cu
antibiotic gi un sfert de pastild de
cloramfenicol. De cele mai multe
ori boala pierde din intensitate, iar
coloniile atinse se vindecd spantan.
LOCA DUBLA sau p a r a 1 o c a
este o formti de loca de curlnd descoperitg, c5ci de cele mai multe ori
a fost h a t 5 drept una din cele dou5
forme: european5 sau american5 .
Dup5 indelungate cercetdri s-a reusit izolarea unui alt bacil cu totul
as'em5n5tor bacilului alvei, avind cu
LOCA FALSA
283
LUCERNA
Loca dubl8:
a - Baclllus alvei; b
- Bacillus
paraalvei
LUCERNA
284
LUCERNA