Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unghii False ABC
Unghii False ABC
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea corect a vocabularului tehnic
pentru meseria de instalator ap-canal..................................................... 1
2. Realizarea reelelor exterioare de canalizare ........................................... 3
3. Realizarea reelelor exterioare de alimentare cu ap ............................. 35
4 Msuri de siguran pe durata executrii lucrrilor ............................... 71
Desen tehnic
1. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic .............. 75
2. Explicarea detaliilor din desenele de execuie - Flane ........................ 88
3. Reprezentarea elementelor de construcii pentru instalaii sanitare,
de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale............................ 91
Matematica aplicat
1.
2,
3.
4.
5.
Tehnologia meseriei - 1
2 - Tehnologia meseriei
Tehnologia meseriei - 1
1.
CR O-----
- camin de racord
- canale de racord
- colectoare secundare sau de serviciu
- statie de pompare
- statie de epurare
CV
GV
- camin de vizitare
- gura de varsare
St. ep.
G.V.
colector secundar
colector principal
separator de grasimi si deznisipator
gura de varsare
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de epurare
- gura de varsare
Tehnologia meseriei - 9
Tehnologia meseriei - 11
Sistem mixt in care anumite zone din localitate sunt canalizate in sistem
unitar, iar alte zone in sistem separativ.
Normele de protectia mediului nu mai permit evacuarile de ape uzate in
receptorii naturali, chiar si in cazul realizarii unui grad de dilutie ridicat, cu
exceptia unor cazuri bine justicate prin calcule tehnico-economice.
In acest sens singurul sistem acceptat este sistemul separativ, acestea avand
urmatoarele caracteristici:
- este mai economic in cazul cand exista in mare masura posibilitatea
colectarii si evacuarii apelor de ploaie in emisar, prin rigolele strazilor;
- este mai economic cand se impune pomparea apelor, mai ales in cazul
unor debite si inaltimi de pompare mai mari, prezentand un cost mai
redus al cheltuielilor de exploatare, necesitand pomparea numai a
apelor uzate menajere si/ sau industriale;
- prezinta conditii hidraulice de functionare mai bune pentru reteaua de
ape uzate prin faptul ca debitul din canale are variatii mai mici;
- prezinta un cost mai redus al instalatiilor de epurare;
- ca dezavantaj este faptul ca necesita cheltuieli mai mari de investitii
daca canalizarea pluviala se face prin retea de canale subterane; in
acest caz sistemul avand doua sisteme de conducte subterane: unul
pentru apele uzate menajere si unul pentru apele meteorice. Prezenta
celor doua retele de canale subterane conduce la o serie de dicultati
datorate prezentei si a altor retele in cadrul zonei (apa, termocare,
gaze, electrice, bra optica).
2.1.6. Denirea unor termeni legati de regimul de curgere din canale
2.1.6.1. Grad de umplere
Sectiunea canalelor apelor uzate in sistem divizor sau separativ se
calculeaza avand in vedere posibilitatea unei mariri a debitului acestor ape
fata de cel avut in vedere la proiectare. Debite suplimentare pot aparea din
cauza inltrarii in interiorul canalizarii a apelor subterane sau din cauza
sporirii momentane a debitelor de exploatare calculate. Ca atare, in cazul
unei canalizari gravitationale, curgerea este cu nivel liber, gradul de umplere
admisibil recomandat ind cuprins intre 0,6 pentru canale cu D = 25-30 cm si
0,7-0,75 pentru D > 30 cm.
Nivelul liber permite si la ventilatia tuburilor prin circulatia si eliminarea
gazelor.
La canalizarea pluviala precum si la canalizarea menajera pompata,
sectiunea canalelor se calculeaza pentru debitul maxim la o umplere completa
(grad de umplere = 1,0).
2.1.6.2. Viteze admisibile
Intr-o retea de canalizare care functioneaza normal, suspensiile din apa
uzata trebuie sa e transportate in mod continuu de curentul de apa. Daca
12 - Tehnologia meseriei
A = S D - aria
4
P = S D - perimetrul
Fig. 7 Canal circular
Canale cu sectiune
ovoid (g.8).
- la schimbarea directiei
- la intersectia a doua colectoare
- pe trasee drepte la distanta maxima de 100 m.
Partile componente ale caminelor de vizitare sunt:
- fundatia sau patul pe care se aseaza
- camera de lucru
- partea de racord
- cosul de acces
- rama si capac
- piese de trecere ale colectoarelor
- scari de acces
Dupa forma geometrica din plan, caminele de vizitare sunt de forma
rectangulara (dreptunghi, patrat sau forma neregulata) si de forma circulara.
Caminele de vizitare cel mai des intalnite sunt caminele ecologice de
forma circulara, alcatuite din elemente prefabricate.
Societatea Hidroconstructia produce, cu tehnologie germana, asemenea
camine ecologice vizitabile din elemente prefabricate din beton, ind unicul
producator de astfel de camine din Romania. La aceste camine pot racordate
conducte din otel, PVC,PAFS sau beton.
Caminele pot folosite pentru orice adancimi ale retelelor si indiferent de
tipul solului.
Se aseaza si se prezinta plansa.
Principalele componente ale caminelor ecologice sunt:
elemente de fund cu inaltimi de 600; 800; 1000; 1200 mm;
elemente intermediare (inele) cu inaltimi de 250; 500; 750; 1000 mm
element tronsonic cu inaltimea unica de 600 mm.
Diametrul interior al caminelor este de 1000 mm.
Etansarea intre elemente se face cu garnituri din cauciuc.
Radierul elementului de fund este armat si prevazut cu sistem hidraulic
executat conform cu cerintele proiectului, sistem ce favorizeaza curgerea si
impiedica depunerile.
Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face cu ajutorul pieselor de
trecere prevazute cu garnituri de etansare din cauciuc. Pieselor de trecere se
monteaza odata cu fabricarea elementelor caminului.
Se pot racorda atat conducte principale cat si racorduri secundare sub
orice unghi si la orice cota, atat in elementul de fund cat si in elementele
intermediare (in inele).
Aducerea la cota terenului sau a strazii pe care se monteaza se face prin
intermediul unor inele din beton armat prefabricate, de inaltimi mici (cel mai
frecvent 10 cm) sau beton armat monolit.
-
Tehnologia meseriei - 17
18 - Tehnologia meseriei
20 - Tehnologia meseriei
28 - Tehnologia meseriei
30 - Tehnologia meseriei
40 - Tehnologia meseriei
Pentru linistirea curentului de apa se prevad bare de otel prolat sau tevi
avand diametrul de 30-50 mm, xate vertical pe radier si dispuse in sah la
distanta de 25-35 cm.
Pentru retinerea corpurilor plutitoare, inainte de camera de linistire se
prevede un gratar cu bare metalice cu spatii de 4-5 cm intre ele.
Latimea unui bazin de deznisipare este de 10-15 ori mai mica decat
lungimea.
Inaltimea totala se compune din inaltimea zonei active, adancimea stratului
de depuneri calculat pentru o golire la 5 zile, grosimea stratului de gheata de
30-50 cm si un spatiu de siguranta de 10-15 cm.
Peretii bazinului de sedimentare se prevad de obicei inclinati la partea
superioara pentru a se evita impingerea ghetii.
Sedimentele se evacueaza, manual sau mecanizat, la intervale de timp de
1-5 zile.
Pentru evitarea caderilor in gol, pe toate marginile deznisipatorului se
prevad balustrazi metalice xe sau mobile. Cele mobile servesc la curatirea
bazinului.
3.1.2.2.2. Deznisipatoare verticale
Cand spatiul de amplasare este redus sau atunci cand, datorita terenului,
deznisipatoarele orizontale ar necesita un volum mare de terasamente, se
utilizeaza dznisipatoarele verticale. In acestea, curentul de apa strabate bazinul
de sedimentare de jos in sus, apa deznisipata evacuandu-se printr-o rigola
laterala, iar sedimentele printr-o golire de fund.
46 - Tehnologia meseriei
PVC;
Poliesteri armati cu bra de sticla;
Beton armat;
Otel protejat la interior si exterior;
Fonta ductila.
In cazul in care aductiunea de apa trece printr-o zona de terenuri si ape
subterane agresive, care nu poate evitata si se prevede protejarea tuburilor
la exterior, in conformitate cu reglementarile in vigoare si recomandarile
producatorilor de tuburi.
In cazul in care apa transportata este agresiva, se prevede protectia
interioara a tuburilor. Este interzisa utilizarea tevilor de otel neprotejate la
interior, indiferent de calitatea apei transportate.
Materialul izolant folosit in cazul apei potabile trebuie sa e avizat de
organele sanitare.
3.1.3.3. Armaturi, aparate si constructii
Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele
armaturi:
Robinetele de linie cu rol de a sectoriza aductiunea pe tronsoane si de
posibilitatile de golire a tronsoanelor;
Robinete de ramicatie;
Robinete de golire;
Dispozitive pentru prevenirea si amortizarea loviturii de berbec;
Aparate de masurare a debitului si presiunii;
Compensatoare de montaj;
Dispozitive de dilatare si tasare;
Reductoare de presiune.
Armaturile si aparatele de masurat se monteaza in constructii vizitabile,
hidroizolate exterior in cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se
face prin capace care sa poata incuiate.
Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele
constructii:
Camera de reducere a presiunii, cu rol de a reduce, in tronsonul din
aval, presiunea apei pana la valoarea admisa de materialul conductei si
a armaturilor montate pe ea;
Camine pentru armaturi;
Masive de ancoraj amplasate pe conductele sub presiune la schimbarile
de directie, schimbari de panta, robinete de linie, robinete de ramicatie,
etc. - in cazul in care imbinarile conductelor nu pot prelua solicitarile
care intervin;
Masive pentru probe de presiune.
50 - Tehnologia meseriei
3.1.3.4. Subtraversari
Subtraversarile de cai ferate si drumuri se fac de regula, prin foraj orizontal
dirijat si numai pe baza unui proiect avizat si vericat de un vericator autorizat
si in prezenta unui reprezentant al obiectului de subtraversat (CFR sau DN).
Traversarea cursurilor de apa se poate realiza prin:
Suspendarea de suprastructura unui pod;
Conducta autoportanta;
Ingropata sub fundul albiei.
Pe toata lungimea traversarii trebuie sa se asigure spatiul necesar
interventiilor in caz de avarii.
3.1.3.5. Executia transeelor pentru pozarea conductelor de aductiune
Executarea sapaturilor se face manual, mecanizat sau semimecanizat, in
functie de conditiile locale.
In cazul executarii mecanizate a sapaturilor, ultimul strat de 20 - 30 cm
deasupra cotei de pozare se sapa numai manual, imediat inainte de pozarea
tuburilor.
Modul de rezemare a conductei in transee se stabileste pe baza de calcule
si de recomandarile producatorilor.
Latimea transeelor se indica prin proiect in functie de:
Diametrul conductei;
Natura terenului;
Modul de executie a sapaturilor;
Prevederile normelor de protectia muncii;
Prevederile producatorilor.
3.1.3.6. Montarea conductelor
Panta minima pentru montarea conductelor este de 1%; in cazuri bine
justicate se admite 0,5%.
La intreruperea lucrarilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa
provizoriu cu capace.
3.1.3.7. Realizarea umpluturilor
Umplerea transeii, dupa efectuarea probelor, se face in straturi succesive
de pamant in grosime de 20 cm, bine batut cu maiul, pana la 40 cm peste
creasta tubului; peste aceasta inaltime umplerea se poate face si mecanizat.
Umplerea transeii se face pe baza caietului de sarcini, in functie de
materialul utilizat si de conditiile impuse de producator.
Conducta se acopera cu pamant lasand imbinarile libere pana la efectuarea
probelor.
Tehnologia meseriei - 51
Camin golire
1) conducta aductiune
2) vana golire
3) stut de ansa
4) ansa oarba pt vizitare
5) clapete de retinere
6) conducta golire camin legatura emisar
sau canalizare
7) camin din beton armat
8) piesa de trecere
9) basa colectare apa
54 - Tehnologia meseriei
Camin de debimetru
1) debitmetru; 2) vane de sectorizare; 3) vana de ocolire sigilata in pozitia inchis;
4) tronson de linistire amonte egal cu (2-20) D; 5) tronson de linistire aval egal cu (2-10) D;
6) conducte aductiune intrare in camin; 7) conducte aductiune iesire din camin;
8) conducta de by-pass; 9) camin din beton armat.
1) conducta sub presiune montata prin mufare; 2) capat de proba; 3) masiv de sprijinire a
capatului de proba din b, a; 4) prol sapatura
Tehnologia meseriei - 55
Retelele de distributie pot alimentate din unul sau mai multe puncte dupa
cum sistemul de alimentare cu apa are una sau mai multe surse.
Conductele retelei de distributie se monteaza sub adancimea de inghet si
se amplaseaza pe strazi si cai de acces publice, in afara partii carosabile si ori
de cate ori este posibil sub spatiile verzi.
Pe strazi cu latimi mai mari de 25 m, este recomandat sa se prevada cate o
conducta de serviciu pe ecare trotuar, pentru a se evita traversarea strazii cu
ecare bransament.
Restrictii:
1. Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin camine de
vizitare ale canalizarii, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin haznale,
puturi absorbante, etc.
2. Legaturile permanente sau ocazionale intre reteaua de apa potabila si
alte retele sunt interzise.
3. Materialul tuburilor folosit la executarea retelelor de distributie este,
in general, acelasi cu cel folosit la conductele de aductiune. In mod obisnuit
se folosesc conducte din polietilena, poliesteni armati cu bra de sticla, fonta
ductila, etc.
Piesele de legatura si armaturile sunt, in general, cele utilizate si pentru
aductiuni.
Pe retelele de distributie se prevad urmatoarele armaturi:
Vane de linie;
Vane de ramicatie;
Vane de golire;
Ventile de aerisire;
Hidranti;
Apometre;
Cismele publice;
Compensatoare de montaj;
Clapete de retinere;
Reductoare de presiune.
Vanele de linie se amplaseaza, in general, acolo unde distanta intre doua
ramicatii este mai mare de 500 m, astfel incat sa nu e scosi din functiune
mai mult de 5 hidranti, in caz de avarie.
Tehnologia meseriei - 57
Pentru adancimi mai mari de 4,00 m, valorile de mai sus se pot mari cu
minimum 5 cm, iar latimea minima a santului trebuie sa e minim 90 cm.
Pe timpul executiei lucrarilor de retele, transeele si gropile pentru imbinari
trebuie pastrate uscate.
Acoperirea conductei este intotdeauna superioara adancimii de inghet.
Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata
lungimea acesteia, conform cu prolul longitudinal din proiect. In zonele de
imbinare se mareste adancimea transeei pentru a se permite efectuarea acestor
imbinari.
Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare uniforma a
greutatii tevii. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte.
Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebuie sa e de 10 cm + 0,1
Dn, dar minimum 15 cm.
In terenuri cu panta mare trebuie luate masuri speciale care sa impiedice
spalarea patului de pozare.
3.1.6.1.5. Montajul conductelor si accesoriilor
Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si tingurile
trebuie vericate in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in
timpul manipularilor si inlaturarii acestora.
De asemenea, conductele si accesoriile se curata atat pe exterior, cat si la
interior.
Coborarea in sant trebuie facuta cu mare atentie pentru a ferite de lovituri
si deteriorari.
Taierea conductelor trebuie sa se faca numai cu uneltele indicate de
producator. Sectiunea taieturii trebuie sa e normala pe axul conductei, neteda
si fara asperitati.
Dupa teiere, in cazul in care conducta este prevazuta cu protectie exterioara
sau interioara, se procedeaza la refacerea protectiei.
Panta de montaj a conductei este cea indicata prin proiect, asigurandu-se
rezemarea conductei si accesoriilor uniforme pe toata lungimea acesteia.
In zonele cu panta foarte pronuntata trebuie sa se ia masuri de asigurare
a conductei impotriva alunecarii, prin prevederea de masive de beton
corespunzatoare.
La schimbarile de directie, la ramicatii si la reductii, pentru preluarea
eforturilor axiale, la conductele imbinate prin mufare, se prevad masive de
ancoraj avand ca forma si dimensiuni prevederile din proiect.
Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de
distributie sau prin peretii cladirilor se face prin intermediul pieselor de trecere.
3.1.6.1.6. Imbinarea conductelor
Imbinariile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanseitate, precum si
preluarea tuturor eforturilor care apar in conducta.
62 - Tehnologia meseriei
mai ales in timpul exploatarii retelelor care constituie perioada cea mai lunga
de existenta.
Cauzele care produc defectiunile si avariile conductelor au la baza
urmatoarele:
- defecte cauzate de greseli de proiectare;
- executia necorespunzatoare, cauza celor mai numeroase defectiuni;
- coroziunea conductelor;
- efecte datorate loviturilor de berbec si a aerului din conducte;
- exploatarea tehnica defectuoasa si intretinerea insucienta.
1. Defectiuni = stricaciuni mici care se produc prin proiectare, executie si
exploatare cauzand pierderi de apa in cantitati mici a caror volum nu depaseste
10% din cantitatea totala distribuita.
2. Avarii = stricaciuni mari care se produc ca urmare a caror greseli de
proiectare, de executie sau de exploatare tehnica ce au ca efect pierderi masive
de apa locala sau pierderi generale continue in retea, ce depasesc 10% din
debitul de apa distribuit.
Cunoasterea cauzelor este hotaratoare pentru luarea masurilor de corectare
a defectiunilor si a avariilor.
Retelele de distributie ind alcatuite, in general, din conducte ingropate,
depistarea pierderilor se face cu usurinta cand ele apar sub forma unor surse
de apa la suprafata pavajelor sau in locuri vizitabile. Dar exista si cazuri cand
se produc pierderi importante de apa care nu sunt vizibile si descoperirea
locului defect din retea poate dura zile sau saptamani sau chiar dezgroparea pe
lungimi mari a conductelor.
Factorii care pot ajuta la descoperirea unui defect sau a unei avarii pot :
- existenta unor planuri de situatie corecte cu retelele de apa si cu alte
retele subterane din subsolul localitatii sau incintei indistriale;
- dotarea cu utilaje pentru sapaturi de mare productivitate astfel
incat interventia sa e cat mai scurta in scopul reducerii timpului de
intrerupere;
- personalul tehnic de exploatare (muncitori, tehnicieni, ingineri) sa
cunoasca bine reteaua, punctele ei slabe, consumatorii mai importanti
care dau socuri puternice in retea;
- o buna evidenta a defectiunilor constatate in decursul exploatarii
retelei, cu precizarea locurilor si cauzelor care le-a produs si ce masuri
de remediere au fost luate.
3.1.8.1. Defectiuni cauzate de greseli de proiectare
Cele mai frecvente greseli apar atunci cand nu exista un plan de
sistematizare, astfel incat numarul populatiei deservite de sistemul de
alimentare cu apa proiectat este stabilit de proiectant.
Ca urmare, de aici se pot ivi defectiuni in retelele de distributie datorate
unei aprecieri gresite a numarului populatiei, atat in cazul cand numarul a fost
68 - Tehnologia meseriei
apreciat mai mic cat si in cazul in care numarul populatiei a fost apreciat mai
mare.
La un numar de locuitori mai mic decat cel real dimensionarea retelei se
face pentru o cantitate de apa mai mica decat nevoile, ceea ce atrage reducerea
presiunii in conducte ca urmare a cresterii pierderilor de sarcina.
In cazul considerarii unui numar mai mare de locuitori, reteaua se
supradimensioneaza ceea ce inseamna pe de-o parte scumpirea nejusticata
a retelelor, a acumularilor, a utilajelor de pompare, etc., iar pe de alta parte
pentru reducerea vitezei de miscare a apei in conducte. Acest ultim aspect
duce la stagnari si de aici alterari ale apei pentru dezvoltarea unei ore si a unei
faune caracteristice, pierderea calitatii apei si aparitia gustului si mirosului,
fenomene ce fac nepotabila apa de consum.
3.1.8.2. Defectiuni cauzate de executia necorespunzatoare
Executia necorespunzatoare reprezinta cauza celor mai numeroase
defectiuni ale retelelor de distributia apei.
Executia trebuie sa corespunda in intregime proiectului.
Efectele unor executii gresite pot foarte grave conducand la mari avarii
si implicit la cheltuieli mari pentru remediere.
Graba, uneori nejusticata, in executia si neurmarirea lucrarilor de catre
personalul tehnic de specialitate (ingineri, maistri, tehnicieni) sunt cauze care
conduc la executii necorespunzatoare.
Executia retelelor de conducte, putem spune, ca incepe de la aprovizionarea
cu materiale, deci de la transportul tuburilor pot aparea neconformitati, unele
chiar majore.
Incarcarea tuburilor in mijloacele de transport trebuie efectuata astfel incat
sa e evitate loviturile ce produc suri vizibile sau nevizibile cu ochiul liber.
Tuburile nu trebuie tarate, iar la incarcare sa nu se izbeasca de cele incarcate
anterior.
Tuburile cu izolatie trebuie incarcate cu macara, iar legarea sa e facuta cu
chingi de cauciuc sau material textil. Este interzis a se lega tuburile cu cabluri
prinse cu carlige bagate pe capatul tubului sau prin tub.
In timpul transportului tuburile trebuie legate in pachete cu legaturi din
benzi de material de plastic si deci asigurate impotriva alunecarilor unul peste
altul sau a caderii din vehicul.
Descarcarea tuburilor trebuie sa se faca in conditii asemanatoare incarcarii:
este interzisa aruncarea din mijlocul de transport a tuburilor indiferent din care
material sunt construite.
Depozitarea tuburilor trebuie facuta cu grija, astfel incat acestea sa nu se
ovalizeze si sa e asigurate impotriva alunecarii din stiva. Depozitarea se face
pe rigle de lemn; numarul acestora depinzand de tipul de material din care este
conducta.
Depozitarea trebuie facuta in locuri adapostite, ferite de intemperii si de
razele solare (in special cele din materiale plastice).
Tehnologia meseriei - 69
Desen tehnic - 1
2 - Desen tehnic
Destinaia
Groas (C1i)
Mijlocie (C2)
Continu
Subire (C3)
Mijlocie (P2)
Subire (P3)
I.2. Formate
1 coala de desen;
2 contur pentru decuparea
conturului original;
3 contur pentru decuparea copiei;
4 format;
Desen tehnic - 75
Tabel 1.2.
Simbol
Dimensiuni
axb, mm
Suprafata
m
Numar
module
A0
841 x 1 189
16
A1
594 x 841
0,5
A2
420 x 594
0,25
A3
297 x 420
0, 125
A4
210 x 297
0, 0625
A5
148 x 210
0, 03125
0,5
Schita
I.3. Cotarea
I.3.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci n aa fel nct s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
76 - Desen tehnic
78 - Desen tehnic
Desen tehnic - 79
x l00=15%
In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana ntre dou linii succesive, ca i distana ntre linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
80 - Desen tehnic
Fig. 12
Fig. 13
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
Fig. 18
Fig. 19
Fig. 25
Pmnt stnc
Lichide
Reprezentarea
Materialul
Reprezentarea
Umplutur
Piatr natural
Lemn - seciune
longitudinal (in lungul
brei)
Zidrie n general
Lemn n seciune
transversal pe bra
Zidrie de prmat
Beton simplu
Indiferent de
material, pentru
dimensiuni mici ale
cmpului, haurare
uniform
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai des,
n funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea seciunilor
se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai
Desen tehnic - 85
Daca piesa se reprezinta in desen mai mica decat in realitate, adica redusa
la scara, se folosesc scarile de micsorare care sunt:
1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500
cazuri exceptionale se admite si se foloseste scara
1:2,5
Pentru reprezentarea unei piese in dimensiuni mai mari decat in realitate,
adica marita la scara se folosesc scarile de marire si anume:
2:1; 5:1; 10:1; 20:1
In practica, desenele de piese simple, de detaliu, se executa, in general, la
scara 1:1; 1:2; 1:5; 1:10 sau la vreuna din scarile de marire. Scarile 1:10; 1:20;
1:50; 1:100 si mai mici se folosesc pentru desenele de montaj sau de ansamblu,
care nu au rolul de a determina forma si dimensiunile pieselor pentru executie
(ca desenele de detaliu), ci numai modul in care aceste piese sunt mutate in
ansamblul masinii, sau pozitia mai multor masini in cadrul general al unei
instalatii.
Pentru intelegerea aplicarii scarilor de micsorare sau de marire se considera,
ca exemplu, reprezentarea in desen a lungimii de 250 mm.
Daca desenul se executa la scara 1:1, ea va avea in desen aceeasi marime,
250 mm.
Daca este reprezentata micsorata la scara 1:2, inseamna ca va avea in
desen jumatate din marimea sa reala, adica 250:2=125 mm. Cota in desen va
tot 250, aceasta ind lungimea care trebuie respectata la executarea piesei.
Reprezentand la scara 1:5 lungimea reala de 250mm, ea va avea pe desen
250:5=50 mm si asa mai departe.
Rezulta deci ca pentru a micsora la scara o dimensiune, trebuie impartita
cota sa reala prin numitorul scarii si desenarea sa se faca in marime egala cu
valoarea astfel obtinuta, dar cotand valoarea reala a dimensiunii.
In cazul maririlor la scara se imulteste cota reala cu numarul scarii si se
deseneaza dimensiunea la valoarea astfel aata, inscriindu-se cota reala.
Pentru usurarea obtinerii marimii dimensiunilor micsorate la scara, intrucat
in numeroase cazuri dimensiunile reale au valori care nu nu se impart exact cu
scara si dau rezultate cu zecimale, se recomanda metoda urmatoare de calcul:
Aa numarul care, imultit cu numitorul scarii da 10;
Se imulteste cu acest numar cota reala, iar rezultatul se imparte la 10.
Numarul astfel obtinut reprezinta marimea dimensiunii reduse la scara.
Pentru exemplicare se considera cazul dimensiunii 250 mm care trebuie
Desen tehnic - 87
Exemple
1:2
1:5
1:10
1:20
1:50
1:100
5 Rezultatul
2
imultirii
1
se
0,5 imparte
0,2 cu 10
0,1
250x5 =1250;
250x2 = 500;
250x1 = 250;
250x0,5 = 125;
250x0,2 = 50;
250x0,1 = 25;
1250:10=125
500:10=50
250:10=25
125:10=12,5
50:10=5
25:10=2,5
Fig.32
Fig.33
Fig.34
Fig.36
Fig.35
Fig.37
Fig.38
Fig.39
O
O
O
90 - Desen tehnic
In planuri de
constructie
Instalatii sanitare
Conducta de apa rece potabila
albastru
rosu inchis
violet
rosu aprins
Desen tehnic - 91
cafeniu
deschis
cafeniu inchis
rosu aprins
albastru
rosu inchis
violet
Conducta de abur
portocaliu
verde
verde inchis
cafeniu
rosu aprins
albastru
OBSERVATII:
Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei
respective sau ale uidului transportat.
Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,
se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95, II 75.
Instalatii de alimentare cu combustibil
galben deschis
Conducta de gaze
negru
92 - Desen tehnic
verde
rosu
albastru
violet
OBSERVATII:
1. reprezentarea normala, bilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;
2. reprezentarea simplicata, unilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;
3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.
Desen tehnic - 93
OBSERVATIE:
In legenda desenului se va specica elemental geometric al conductei neizolate la care se
refera cota de nivel (radier, ax, creasta).
Canal de aer
Sectiune
OBSERVATII:
1.
Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel:
grosime latura vazuta x latura nevazuta
_________________________________
debit (m/s)
2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel:
grosime latura orizontala x latura verticala
___________________________________
debit (m/s)
94 - Desen tehnic
Semn conventional
Imbinare cu mufa
Desen tehnic - 95
96 - Desen tehnic
0
< < 90
Suport simplu
Punct x
Compensatoare de dilatare
Compensator tip U
Compensator lira
Desen tehnic - 97
Compensator cu burduf
Piese diverse
Racord olandez
Dop
Flansa oarba
Piesa de curatire
Sifon U
a - in plan
b - in schema
98 - Desen tehnic
Vas de aerisire
a - in plan
b - in schema
Palnie de golire
Desen tehnic - 99
Atenuator de zgomot
III.4. Armaturi
Semnele conventionale sevesc pentru identicarea caracteristicilor
tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative.
Semnele conventionale pot completate cu indicatii referitoare la
caracteristicile uidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin
standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor
prezentului standard, semnicatia lor ind indicata in legenda.
Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor
reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele.
Grosimea liniilor de reprezentare va conform STAS 103-76, aceeasi
pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara.
Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte
Semn conventional
In schema
In plan
Denumire
Imbinare cu anse
Imbinare cu mufe
Imbinare cu let
Actionare cu contragreutate
Actionare cu arc
Actionare cu plutitor
Actionare cu membrana
Actionare hidraulica
Actionare pneumatica
Actionare cu electromotor
Actionare cu electromagnet
Armaturi de inchidere
Robinet cu ventil drept
Armaturi de reglare
Robinet de reglare cu clapeta
Baterie de amestec
Hidrant de gradina
Sprinkler
Drencer
Armaturi diverse
Reductor de presiune
Robinet de retinere
a cu ventil
b cu clapa
Diafragma de reglaj
Separator de condensat
Sorb simplu
Sorb cu clapa
Sorb cu ventil
Separator de namol
Filtru de impuritati
Armaturi pentru instalatii de ventilare
Clapeta de reglaj fara maneta
a plan
b - elevatie
Clapeta aerodinamica
Clapeta antifoc
Manometru diferential
Semn conventional
Temperatura
Presiunea
Debitul
Umiditatea
Nivelul
Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate
aparatele
Executie dupa STAS185/7-73.
Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic - autori: E. Diaconescu i Al.
Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii - autori: Veronica Florea, Delia
Prundeanu i Radu Mrgineanu;
Matematic aplicat - 1
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N 0, 1, 2, 3, ... , pentru mulimea numerelor naturale;
N* = 1, 2, 3, 4... , pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, r 1, r 2, r 3, r 4... , sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... , pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z* = Z - 0.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
Matematic aplicat - 113
5+
88+
36+
312+
3 411+
522+
85+
34
13
878
1 827
1 416
2 413
12 803
9 014+
3 211 856+
1 837 011
41
75
161
2 303
38
326
45 320
4 022 485
70
42
451
6 041
817
4 041
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)2; b) 23 5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (20 + 22) x >24 23 x (22 2)@;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 42; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8
a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x N _ x divide pe -12
B = x Z _ x divide pe 8
C = x N _ -13 divizibil cu x
D = x Z _ 6 divizibil cu x
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23
3 6 9 21
18 27 72 45
b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27
Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42
12 24 90 54
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ;
6
50
33
9
4 144
90 510 120 64
166 1666
16666
166666
k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59
3 21 15 5
8
9
27 29 60 61
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 .
9
4
5
2
14
3
6
7
9
3
118 - Matematic aplicat
= 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
1 km
1 hm
1 dam
1m
1 dm
1 cm
1mm
1000 m
100 m
10 m
1m
0,1 m
0,01 m
0,001 m
hm
dam
dm
cm
mm
1 hm2
1 dam2
1 m2
1 dm2
1 cm2
1 mm2
10002
m2
1002
m2
102
m2
1
m2
m2
m2
m2
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;
1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
km2
hm2
dam2
m2
dm2
cm2
mm2
1 hm3
1 dam3
1 m3
1 dm3
1 cm3
1 mm3
10003
m3
1003
m3
103
m3
1
m3
m3
m3
m3
hm3
dam3
m3
dm3
cm3
mm3
Exerciii:
1.
a.
b.
c.
Transformai in kilometri:
200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
>OA i >OB = laturile unghiului
drept
m ( O) = 90o
ascuit
m ( A) 90o
obtuz
m ( B) > 90o
ascuit
m ( C) = 180o
m ( O) = m ( OI);
AOB AI OI BI
AOB BOC
AI OI CI BI OI CI
>OC = bisectoare
>OI CI = bisectoare
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
AOB AI OI BI opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept (patru unghiuri drepte).
a A b, (a, b) = 90o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB A a
>AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
Matematic aplicat - 131
2)
dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
unghiuri alterne
interne congruente
1 i 7
2 i 8
3 i 6
4 i 5
1 i 8
2 i 7
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60o.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45o.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60o este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30o, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
ACD
este
unghi
exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(ACD) = m(A) + m(B)
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
Matematic aplicat - 137
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@ >AD@
2. Unghiurile opuse sunt congruente: A C; B D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:
4.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
AD // BC; AD BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE A BC; AE A AD
>AE@ = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: A B; D C.
2. Diagonalele sunt congruente: >AC@ >BD@; DE A AB
CERCUL
Unghiuri n cerc
2. Triunghiul echilateral
3.
Hexagonul regulat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
h
b
5.
Ptratul
6.
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
CORPURI GEOMETRICE
1.
2.
Poliedre
Corpuri rotunde
1. Poliedre
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
Al = aria lateral
Ab = aria bazei
At = aria total
h = nlimea
BIO A (ABC)
Al = suma ariilor feelor laterale
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei nmulit cu nlimea (Al = P * h)
Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab
V = Ab * h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB,
'VAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(OI, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R ! 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
5. Piramid regulat
8. Cilindrul
9.Conul
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
166 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 171
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 173
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 179
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 185
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
I. SISTEMUL LEGISLATIV
AL SECURITII I SNTII N MUNC N ROMNIA
NORMA METODOLOGIC
de aplicare a prevederilor Legii
securitii i sntii n munc nr. 319/2006
REPREZENTANII LUCRATORILOR
cu rspunderi specice n domeniul securitii
i sntii n munc
ATRIBUIILE CSSM
a)
b)
MASURI DE SECURITATE
a)
b)
c)
d)
e)
COMUNICAREA EVENIMENTELOR
CUI COMUNICAM EVENIMENTELE?
-
1.11.
1.12.
1.13.
1.14.
1.15.
1.16.
1.17.
1.18.
1.19.
1.20.
1.21.
1.22.
1.23.
1.24.
1.25.
1.26.
1.27.
1.28.
1.29.
1.30.
1.31.
1.32.
1.33.
1.34.
1.35.
1.36.
1.37.
1.38.
2. DOCUMENTE DE REFERIN
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
2.6.
2.7.
2.8.
2.9.
2.10.
2.11.
3. RESPONSABILITI:
3.1.OBLIGATIILE ANGAJATORULUI
3.1.1.
3.1.2.
3.1.3.
3.1.4.
3.2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR
3.2.1.
3.2.2.
3.2.3.
3.2.4.
3.2.5.
4.1.2.
4.2.2.
4.2.3.
4.2.4.
4.2.5.
4.2.6.
4.2.7.
4.2.8.
4.3.9.
4.3.10.
4.3.11.
4.3.12.
6.3.13.
4.3.14.
4.3.15.
4.3.16.
4.3.17.
4.3.18.
4.3.19.
4.3.20.
4.3.21.
4.3.22.
4.3.23.
4.3.24.
4.3.25.
4.3.26.
4.3.27.
4.3.28.
4.3.29.
4.3.30.
4.3.31.
4.3.32.
4.3.33.
4.3.47.
4.3.48.
4.3.49.
4.3.50.
4.3.51.
4.3.52.
4.3.53.
4.3.54.
4.3.55.
4.3.56.
4.3.57.
4.3.58.
4.4.4.
4.4.5.
4.4.6.
4.4.7.
4.4.8.
4.4.9.
4.4.10.
4.4.11.
4.4.12.
4.4.13.
4.4.14.
4.4.15.
4.4.16.
4.4.17.
4.5.2.
- electrofuziune;
- mufare;
4.5.3. Persoanele care nu sunt calicate n meseria de sudor in polietilene
sau nu au mplinit vrsta de 18 ani, pot admise la lucru n condiii
normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct
a cadrelor calicate n aceste lucrri i numai dup nsuirea
instructajului de securitate a muncii.
4.5.4. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze n conformitate
cu prevederile Legii 319; inainte de a incepe operatia, operatorul
sudor va verica starea echipamentului de munca, iar in cazul in
care constata nereguli va anunta seful punctului de lucru care va
stabili masurile ce se impun.
4.5.5. Este interzisa executarea operatiilor de depanare de catre operatorul
sudor, acestea vor efectuate numai de personal calicat in acest
sens.
4.5.6. Executarea sudurii trebuie sa se faca pe cat posibil intr-un loc uscat.
In cazuri de ploaie, grad ridicat de umiditate, vant, temperaturi joase
sau radiatii solare excesive, zona de sudura trebuie sa e protejata
adecvat.
4.5.7. Nu se utilizeaza surse de alimentare supuse la supratensiuni
frecvente (limita maxima suportabila 250 V). Se va utiliza un
stabilizator de tensiune.
4.5.8. Inainte de orice interventie asupra componentelor electrice, aparatul
de sudat se va deconecta de la reteaua electrica. Interventia se va
efectua numai de catre personal autorizat si calicat.
4.5.9. Este absolut interzisa indepartarea dispozitivelor de siguranta
(intreruptori, microintreruptori, sigilii etc.). Orice reparatie la
aparatul de sudat trebuie sa e facuta de personal expert si calicat)
4.5.10. Aparatul de sudura va legat la priza de pamant.Tabloul de santier
sau generatorul la care se conecteaza aparatul, trebuie sa e dotate
cu intrerupatoare diferentiale de inalta sensibilitate.Cablurile nu
vor expuse la solicitari mecanice (ca traversarea de vehicule sau
pietoni,contactul cu obiecte taioase, smucituri) tevile se vor xa
corespunzator in echipamentul de sudare astfel incat acesta sa nu
alunece din bacuri. Se va evita atingerea elementului incalzitor,
acesta asezandu-se de ecare data in suportul de protectie.
4.5.11. Freza se va porni numai dupa xarea corecta in echipamentul de
sudare, iar dupa ecare utilizare se va aseza in suportul de protectie.
In cazul in care se constata deteriorari ale stratului de teon la
elementul incalzitor, acesta nu se va utiliza.
4.5.12. Operatorul sudor va avea libertate de miscare, cablurile si furtunele
neincomodandu-l in activitate.
236 - Sntatea i securitatea muncii
4.6.2.
4.6.3.
4.6.4.
4.6.5.
4.6.6.
4.6.7.
4.6.8.
4.6.9.
4.6.10.
4.6.11.
4.6.12.
4.6.13.
4.6.14.
4.6.15.
4.6.16.
4.6.17.
4.6.18.
4.6.19.
4.6.20.
4.6.21.
4.6.22.
4.6.23.
4.6.24.
4.6.68.
4.6.69.
4.6.70.
4.6.71.
4.6.72.
4.6.73.
4.6.74.
4.6.75.
4.6.76.
4.6.77.
4.6.78.
4.6.79.
4.6.80.
4.7.2.
4.7.3.
4.7.4.
4.7.5.
4.7.6.
4.7.7.
4.7.8.
4.7.9.
4.7.10.
4.7.11.
4.7.12.
4.7.13.
4.7.14.
4.7.15.
4.7.16.
4.7.17.
4.7.18.
4.7.19.
4.7.20.
4.7.21.
4.7.22.
4.7.23.
4.7.24.
4.7.25.
4.7.26.
4.7.27.
4.7.28.
Nominalizarea msurii
MSURA PROPUS
Permanent
nesincronizri de operaii
(intrzieri sau devansri)
ntre deserventul instalaiei
de ridicat i legtorii de
sarcin
Permanent
Permanent
Permanent
Termene
Competene/
Rspunderi
3
- sunt interzise staionarea sau circulaia pe cile de acces, n raza de aciune a utilajelor sau n
zone cu pericol temporar, unde exist riscul de cdere a materialului din cupa excavatorului
sau din basculant;
Deplasri, staionri n zone - se interzice staionarea, circulaia pe sub sarcina suspendat;
periculoase sau cu pericol - este interzis intrarea personalului n anuri neconsolidate;
deosebit (sub sarcin, pe ci - muncitorii, aai n an, nu se vor apropia la mai mult de 0,5 m de zona din an neprotejat ef punct de lucru
de acces, n raza de aciune de panouri;
a utilajelor de spat sau de - deserventul trebuie s execute manevrele numai dup ce s-a asigurat c nu exist pericol de Muncitori
Deservent utilaj
ridicat, autovehicule, n
accidentare pentru ceilalti lucrtori i numai dup ce a semnalizat acustic manevra;
zone cu pericol de surpare) - sunt interzise trecerea sau staionarea lucr-torilor pe partea carosabil (ramas n circulaie
auto i neprotejat prin panouri electrice).
2
- legarea sarcini se va face numai de ctre persoane instruite, testate si autorizate ca legtor
lovire de ctre sarcin
de sarcin;
suspendat n crligul
- se interzice prezena persoanelor n raza de actiune a instalaiei de ridicat;
instalaiei de ridicat, aat - dirijarea poziiei sarcinii n timpul deplasrii se face cu funii, frnghii, etc.;
n balans
- se interzice balansarea sarcinii suspendate;
- se interzice prezena personalului sub sarcina suspendat.
surpare, rostogolire a
semifabricatelor, pieselor - depozitarea materialelor se face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare, incendiu,
nite (panouri meta-lice), explozie, etc.;
depozitate defectuos i
- materialele trebuie depozitate n locuri unde nu se desfoar alte activiti;
neasigurate contra rostogo- - materialele trebuie asigurate contra deplasrilor accidentale.
lirii sau cderii
Locul de munc/Factor
de risc
Nr.
Crt.
- utilajele trebuie s corespund din punct de vedere ethnic ind n bun stare de funcionare;
- deserventul trebuie s execute manevrele numai dup ce s-a asigurat c nu exist pericol de
accidentare pentru ceilali lucrtori i numai dup ce a semnalizat acustic i luminos manevra;
rsturnare autovehicule,
- lucrtorii nu trebuie s stea n raza de aciune a utilajului n zone cu pericol temporar, unde
utilaje de spat sau ridicat, exist riscul de cdere a materialului excavat;
Inginer ef
devierea de la traiectoria
- reviziile i reparaiile trebuie efectuate la termen, conform prgramrilor anuale;
mecanic
normal a acestora datorit - nainte de efectuarea oricrei manevre deserventul utilajului trebuie s ia toate msurile Deservent utilaj
unor defeciuni tehnice
necesare pentru desfurarea activitii n condiii de stabilitate;
Muncitori
(defectiune la sistemul de - n timpul ncrcrii cu material autobasculanta se va asigura mpotriva deplasrilor accidentale; ef punct de lucru
frnare, de direcie, etc.)
- cile de acces trebuie s e corespunytoare cu gabaritul utilajului.
2
3
- autovehiculul va adus la ncrcat - descr-cat numai dup ce a primit semnalul de la
conductorul de formaie;
- n timpul descrcrii cu material autobasculanta se va asigura mpotriva deplasrilor
accidentale;
- cile de circulaie trebuie meninute n per-manen libere, curate, asigurate mpotriva
pericolului de alunecare i derapare;
- se interzice incrcarea/descrcarea simultan a mai multor mijloace de transport;
Lovire de ctre un mijloc - deserventul trebuie s execute manevrele numai dup ce s-a asigurat c nu exist pericol de
accidentare pentru ceilali lucrtori i numai dup ce a semnalizat acustic i luminous manevra;
de transport n timpul
efecturii manevrelor,
- lucrtorii nu trebuie s stea n raza de aciune sau n zone cu pericol temporar, unde exist
in timpul deplasrii sau
riscul de cdere a materialului excavat;
la efectuarea operaiilor
- utilajele trebuie s corespund din punct de vedere ethnic, ind n bun stare de funcionare; ef punct de lucru
de ncrcare, descrcare
- reviziile i reparaiile trebuie efectuate la termen, conform progrmrilor anuale;
Deservent utilaj
material (necesare
- nainte de efectuarea oricrei manevre deserventul utilajului trebuie s ia toate msurile Muncitori
necesare pentru desfurarea activitii n condiii de stabilitate;
Inginer ef
desfurrii procesului
de producie) sau de ctre - personalul trebuie s-i desfoare activitatea numai in yona de lucru marcat i protejat de mecanic
autovehicule deviate de la panouri i indicatoare rutiere;
Piloi rutieri
traseul normal i intrate in - indicatoarele rutiere trebuie poziionate astfel nct participanii la trac s le poat observa
zona de lucru
uor i s le ineleag (se va respecta schema aprobat pentru semnalizarea lucrrii);
- n cazul n care vizibilitatea este mic se va asigura dirijarea circulaiei cu piloi.
Permanent
Permanent
Permanent
electrocutare legtor de
sarcin datorit intrrii
instalaiei de ridicat n
cu o linie electric
13 contact
aerian sau n cmpul
electric al acesteia
electrocutare datorit
deteriorrii izolaiei cu
unelte manual sau cu
utilaje de spat a cablurilor
12 electrice
subterane aate pe
traseul de spat
- este interzis utilizarea instalaiilor de ridicat n zona n care se gsesc linii electrice aeriene
aate sub tensiune, dac aceste instalaii nu sunt prevzute cu dispozitive de avertizare a
ef punct de lucru
intrrii braului n cmpul electric cu tensiune periculoas;
Deservent utilaj
- utilajele de spat vor poziionate astfel nct, n timpul manevrelor, cupa utilajului sau
orice alt parte a acestuia s ni se apropie la o distan mai mic de 0,5 m de reeaua electric.
- sunt interzise lovirea, tierea sau deteriorarea instalaiilor electrice, telefonice, de gaye
natural, de canalizare, de termocare etc., care s-ar ntlni cu ocazia efecturii lucrrilor;
- la intlnirea unor asemenea instalaii lucrrile vor ntrerupte, ind continuate numai n
preezena delegatului unitii care are n exploatare instalaia respectiv.
temperatura sczut a
- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (mnui, cizme, haine vtuite,
metalice n
11 obiectelor
anotimpul rece - degerturi capion).
Deservent utilaj
ef punct de lucru
Muncitori
1
proiectarea corpuri/
particule de ctre roile n
micare sau surprinderea
de ctre corpuri czute
din bas-culante, cupa
excavatorului,etc.
vibraii transmise
sistemului muscular i osos - se vor organiza pause scurte (10 min.), la interval regulate (1 or), pentru odihnirea
10 n timpul lucrului cu placa motoristului.
vibrant
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Medic de ntreprindere
Muncitori
ef punct de lucru
Permanent
Periordic
Permanent
- spturile se vor executa astfel nct s e prevenit prbuirea pereilor, iar consolidarea
acestora se face cu panouri;
- panourile se vor monta unul dup altul, cu o distan de maxim 0,2 m ntre ele i se vor asigura
stabilitatea malurilor pe toat nlimea acestora;
- muncitorii pot cobor n an numai dup executarea denitiv a consolidrii (panou montat i
macaraua ndeprtat) i vericarea marginilor anului pentru ndepartarea materialelor care
ar putea s cad (se vor verica marginile anului i se vor ndeprta toate materialele pe o
lime de minim 1 m de margine);
surparea, prbuirea
- se interyice coborrea sculelor sau a materialelor de sprijinire prin aruncarea de sus;
malurilor de pmnt
- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (casc, cizme) pe toat durata
neconsolidate sau cderea, programului de lucru;
ef punct de lucru Permaalunecarea de la suprafa - n timpul coborrii materialelor este interzis prezena muncitorilor n anuri;
nent
16 a meterialelor excavate i - pentru spturi cu adncimea mai mare de 1 m, acestea se vor mprejmui i vor prevyute Muncitori
aate pe marginea anului cu numrul necesar de scri, care s permit evacuarea rapid a executanilor n caz de pericol.
zgomot la utilizarea
mainilor de tiat asphalt,
15 plac vibrant, etc. surditate (hipoacuzie)
2
3
- lucrrile n apropierea drumurilor publice sau pe partea carosabil vor ncepe numai dup
instituirea restriciilor de circulaie, prevzute de normele n vigoare i impuse de executarea
lucrrilor n condiii de siguran (indicatoarele de circulaie si semafoarele se vor monta,
conform schemelor aprobate);
- n cazul n care n timpul spturilor se ntlnesc obiecte metalice, se interzice ridicarea
acestora, pn nu se constat natura acestora;
- sunt interzise lovirea, tierea sau deteriorarea instalaiilor electrice, telefonice, de gaze natural,
de canalizare, de termocare etc., care s-ar ntlni cu ocazia efecturii lucrrilor;
- spturile, n apropierea crora circul, vor ngrdite, semnalizate optici amenajate cu
mijloace de protecie adecvate pentru prevenirea cderii mijloacelor de transport sau a
persoanelor;
- traversarea anurilor se face numai pe podee prevzute cu balustrade;
- la coborrea sau urcarea din an nu este permis utilizarea praiurilor, ci numai a scrilor;
- zilnic, naintea de nceperea lucrului i pe tot timpul ct se lucreaz eful punctului de lucru
va verica starea terenului i a consolidrilor;
- este interzis circulaia echipamentelor tehnice prin cuprinderea anului ntre roile utilajelor;
- panourile se vor monta unul dup altul, cu o distan de maxim 0.2 m ntre ele i vor asigura
stabilitatea malurilor pe toat nlimea acestora;
operaii, reguli, procedee - nu se va admite n niciun caz prezena muncitorilor n an n timpul coborrii panourilor de
greite sau succesiuni
susinere, a evilor, a cminelor sau a materialului de umplutur;
punct de lucru
greite a operaiilor
- recticarea pereilor anului se va face de la suprafa prin folosirea unor scule adecvate; ef
utilaj
n timpul executrii
- muncitorii pot cobor n an numai dup executarea denitiv a consolidrii (panou montat i Deservent
18 spturilor sau a lucrrilor macaraua ndeprtat) i vericarea marginilor anului pentru ndeprtarea materialelor care Muncitori
auxiliare, pregtitoare a
ar putea s cad;
acestora
- muncitorii, aai n an, nu se vor apropia la mai mult de 0.5 m de zona din an neprotejat
de panouri;
- orientarea cminelor la locul de montare se va face numai de la suprafa cu ajutorul unor rngi
de lungime adecvat, muncitorul adoptnd o poziie de lucru care s exclud dezechilibrarea
i cderea lui n an;
- panourile utilizate la consolidarea anurilor se vor scoate cu ajutorul macaralei numai atunci
cnd s-a ajuns cu umplutura la adncimea de maxim 1.2 m fa de suprafa.
decizii dicile n timp scurt
la apariia pericolelor de
accidentare, n special cu - se vor organiza paize scurte (10 min.), la interval regulate (1 or), pentru odihinirea ef punct de lucru
sarcina suspendat sau
muncitorilor.
Muncitori
19 la apariia pericoluluide
surpare de maluri
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
- lucrrile cu risc de cdere n gol se execut numai de personalul care are viz medical n
acest sens;
- activitile cu risc de cdere vor supravegheate permanent de eful de echip;
- n timpul coborrii evilor, a executrii umpluturilor cu pmnt sau a oricror alte lucrri
effectuate n apropierea anului, muncitorii vor purta centur de siguran ancorat de un punct
x sau mobil (pe un suport de ancorare orizontal) pentru limitarea deplasrii spre zonele n care
exist riscul de cdere n gol;
- se interzice circulaia personalului care nu are atribuii la lucrare pe marginea anului;
punct de lucru
- anurile care nu au fost umplute pn la terminarea schimbului se acoper cu panouri, se ef
Muncitori
mprejmuiesc i se semnalizeaz;
- muncitorii vor cobor/urca n/din an numai pe scri cu trepte ncastrate de lungime potrivit;
- se interzice coborrea, respectiv urcarea pe praiuri sau pe consolidrile pereilor spturii;
- muncitorii vor respecta n timpul desfurrii activitii o distan de siguran de minim 0.5
m fa de marginea anului, semnalizat prin band reectorizant sau mprejmuire metalic.
efectuarea de intervenii,
punct de lucru
operaii la instalaii
- interveniile la instalaii se pot executa numai de personalul calicat, autorizat i instruit n ef
Deservent utilaj
21 neprevzute prin sarcina
acest sens.
Muncitori
de munc
neutilizarea echipamentului
ef punct de lucru
individual de protecie
- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (casc, cizme, mnui, salopet).
22 (casc,
Muncitori
cizme, mnui)
personalul
angajat
are
obligaia
de
a-i
nsui
i
respecta
normele
i
instruciunile
de
protecie
nerespectarea normelor
a muncii i msurile de aplicare a acestora;
de securitate i sntate
- spturile se vor consolida cu panouri dinainte confecionate, care se vor introduce de sus, cu
a muncii la efectuarea
ajutorul macaralei, pe msura avansrii lucrrilor;
lucrrilor (spturi fr
punct de lucru
nainte de ecare utilizare deserventul este obligat s verice starea tehnic a sculelor i ef
folosirea de scule -uneltelor
Deservent utilaj
23 sprijiniri,
de
mn;
i unelte defecte, etc.)
Muncitori
- se interzice folosirea sculelor i uneltelor care prezint defeciuni.
- la repartizarea lucrrilor pe muncitori, maistrul sau eful de echip va indica procedeul
corect de lucru (nepericulos) i msurile corespunztoare privind utilizarea utilajelor,
recul la lovirea cu
instalaiilor i sculelor din dotare;
trncopul, ranga sau
- se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or), pentru odihnirea
ef punct de lucru
24 barosul
lucrtorului;
Muncitori
- utilizarea sculelor se va face numai de personal buni - buni cunosctori ai procedeului
tehnologic.
cdere de la nlime n
timpul coborrii evilor
n anuri, a executrii de
20 umpluturi, circulaiei pe
marginea malurilor, etc.
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
- se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or), pentru odihnirea
muncitorilor.
- se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or), pentru odihnirea
muncitorilor.
- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (mnui, cizme, haine vtuite, capion, ef punct de lucru
manta ploaie).
Muncitori
- cile de acces i circulaie trebuie s e eliberate de orice obstacol care ar putea ngreuna
deplasarea fr riscuri a lucrtorilor;
- materialul excavat, mprtiat pe drum va imediat adunat n zonele stabilite;
cdere de la acelai nivel - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (nclmite cu talp antiderapant);
prin alunecare, mpiedicare - deplasarea personalului pe astfel de terenuri se va face cu atenie;
material, suprafee
- n timpul iernii, pentru evitarea alunecrii lucrtorilor, cile de acces i circulaie se vor
28 de
acoperite cu polei, etc.
degaja de zpad i polei.
1
viroze sau afeciuni
pulmonare, rheumatism
datorit lucrului n mediu
25 umed sau n anotimpul rece
(ploi, ninsori)
efort static datorit
poziiei ortostatice n
lucrului - afeciuni
26 timpul
musculare i ale sistemului
osos
poziii de lucru forate sau
vicioase (la executarea
spturilor manuale)
de afeciuni
27 productoare
ale sistemului osos i
muscular
Permanent
Permanent
Permanent
Permanent
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme
I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare
Caracteristici
Persoana zic
PF
Asociaia familiala,
AF
Societatea
comercial
Filiale:
Sedii secundare:
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2
minimum 5
1 50 asociai
Capital minim
200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
PF AF
SNC SCS
SA SCA
SRL
Autorizarea primriei
Rezervare rm
Dovada sediu
Constituire dosar
nregistrare n Registrul
Comerului
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic
Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI
CCI
CCI
CCI
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Contabilitate n
Evidena nanciar contabil partid
simpl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Impozit pe prot
Tip organizatie
PF SNC SA SRL
AF SNS SCA
1.
Obligatoriu
2.
3.
4.
5.
x
x
x
x
x
x
x
x
Obligatoriu
Obligatoriu
7.
9.
Facturi
10
11
Obligatoriu
22
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
268 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O
O
O
O
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
Costuri de investiii:
cldiri
echipamente
maini
alte bunuri de capital
Alte costuri
Cheltuieli de proiect/
investment management
Cheltuieli pentru
iniializare n
scopul utilizrii noilor
echipamente
Cheltuieli pentru probe
tehnologice
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
274 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%)
Public
Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele
Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?
Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3
Cine vor clienii ti ?
Persoane
Firme
Bugetul statului
Anul 1
Clieni/grupe de clieni
Mii
EURO
Anul 2
Mii
EURO
100
100
Anul 3
Mii
EURO
Anul 4
Mii
EURO
100
Anul 5
Mii
EURO
100
100
UM
Cifr de afaceri
Mii EURO
Mii EURO
Prot
Mii EURO
Nr. de salariai
Nr persoane
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
276 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
Funcia
Studii/Specializri
Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
TOTAL
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Caracteristici tehnice
An fabricaie
5. Imobile existente:
Proprietate
Denumire
Destinaie
Valoare
Ipoteci
nchiriate
Val. chirie
Perioada de nchiriere
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
2. Principalii concureni:
Firm concurent
Produs/serviciu oferit pieei
Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Total
Mii EURO %
Anul N+1
Grupe de produse/servicii ( mii EURO)
Total
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Produsul
1
Produsul
2
Produsul
3
Produsul
4
Mii
EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO
Total
(principalii) clieni
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO
Mii EURO
1
2
Clieni
interni
3
Total piaa intern
1
2
Clieni
externi
3
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
(%)
Anul 1
Total cheltuieli
Anul 2
Anul 3
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
Forma de proprietate
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Suma
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Suma (lei)
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei
Furnizor
Valoarea estimat
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
Durata de implementare
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna ...
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2
N-1
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL
100
AN
Fluxuri de
numerar din veniturile n numerar din emisiunea de
activiti de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
nanare
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
BILAN SIMPLIFICAT
Actual
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
ACTIVE
Active circulante
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Stocuri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL ACTIVE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
Credite pe termen scurt
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Furnizori
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Alte datorii
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
CAPITALURI
Capital social
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
VNZRI
Interne
Export
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Total Vnzri
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
Costuri Administrative i de
Desfacere
Amortizare
Amortizare total
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
IMPOZITUL PE PROFIT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT NET
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Dividende Pltite
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
PROFIT REPARTIZAT
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Proiecii
Mii EUR
N-2
N-1
N+1
N+2
N+3
N+4
N+5
N+6
Proturi repartizate
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Amortizare
Numerar din Activitatea de
Exploatare
Numerar din Activitatea
Financiar
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Injectii de capital
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL SURSE
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
Investitii totale
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
TOTAL UTILIZARI
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1.
Bilanul
n ce scop
s-au cheltuit banii rmei tale?
De unde
provin banii rmei tale?
ACTIV
PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
3.
4.
Calcul de lichiditi
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 295
PASIV
1.000.000
2.500.000
Capital propriu
Capital social
5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti
1.500.000
Datorii totale
1.000.000
Credit pe termen scurt
TOTAL
TOTAL
6.000.000
6.000.000
dobnzi pltite
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT
REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
- impozit pe prot (16%)
REZULTATUL NET
10.000
-2.000
343.000
0
343.000
54.880
288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
0
SOLD INIIAL
ncasri din vnzarea produselor
ncasri din dobnzi bancare
1.200.000
8.000
TOTAL NCASRI
1.208.000
Pli materiale
500.000
Pli salarii
350.000
Pli dobnzi
10.000
54.880
TOTAL PLI
914.880
SOLD LUN
293.120
293.120
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....
Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...
Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
308 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...
Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.
Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.
2. Rubricile unui CV castigator
La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
310 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.
Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.
Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
312 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil
O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
314 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.
EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronoIniiere n cutarea unui loc de munc - 315
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !
LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii de
baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor nscrise n CV. Iat
contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli recrutori au dobndit
obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog n limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
316 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.
n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.
Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.
In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
318 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.
De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 321
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.
Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.
Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
322 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca miar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
326 - Iniiere n cutarea unui loc de munc