Instalatii de Canalizare

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
INSTALAŢII DE CANALIZARE
DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

NIVEL: 2
CALIFICARE: INSTALATOR INSTALAŢII TEHNICO-
SANITARE ŞI DE GAZE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
ing. Vasile Mărginaş

CUPRINS
1. Competenţe specifice modulului pag. 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici pag. 6
3. Modalităţi de organizare a practicii pag. 8
4. Norme de securitate şi sănătate în muncă pag. 10
4.1. Precizări generale pag. 10
4.2. Norme de S.S.M. la executarea practicii elevilor pag. 11
4.3. Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţii pag. 12
4.4. Norme de S.S.M. la lucrări de săpături pag. 13
4.5. Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână pag. 14
5. Instrumente de lucru pag. 16
Fişă de observaţie 1 pag. 16
Fişă de lucru 1 pag. 19
Studiu de caz 1 pag. 22
Fişă tehnologică 1 pag. 25
Evaluarea stagiului de instruire practică pag. 31
Instrument de evaluare 1 pag. 33
6. Anexe pag. 39
Proiect 1 pag. 39
Proiect 2 pag. 41
Utilizarea ţevilor şi pieselor, din PVC neplastifiat tip U (uşor) pag. 43
Montarea ţevilor de scurgere din PVC pag. 43
Retele exterioare secundare de canalizare pag. 44
Reţele exterioare principale de canalizare pag. 45
Probarea, receptia şi exploatarea reţelelor exterioare de canalizare pag. 51
Epurarea apelor uzate pag. 51
Metode şi scheme pentru epurarea apelor uzate menajere pag. 52
7. Bibliografie pag. 54

1. Competenţe specifice modulului
Modulul “Instalaţii de canalizare” studiat pe parcursul clasei a XI –a (an de

completare), şcoala de arte şi meserii, asigură o parte din pregătiriea tehnică de
specialitate în calificarea: instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze.
Parcurgerea modulului Instalaţii de canalizare, prin conţinuturile lui, permite
atingerea şi evaluarea competenţelor tehnice specializate din unitatea de
competenţă tehnică specializată: Executarea instalaţiilor de canalizare.
Competenţele tehnice specializate se împletesc în cadrul acestui modulul cu
competenţele pentru abilităţi cheie din unităţile de competenţă.
Activitatea din domeniul instalaţiilor pentru construcţii, care cuprind şi

„instalaţiile de canalizare”, este de multe ori complexă, necesitând o pregătire de
specialitate pe măsură şi o cunoaştere satisfăcătoare a problemelor din domeniile cu
care se interconectează.
Materialul de faţă se doreşte ca sprijin în dorinţa de cunoaştere şi formare
profesională, iar abordarea serioasă, conştientă şi sistematică este de natură să vă
asigure reuşita în acest demers. În acest sens vi se formează şi dezvoltă aptitudini,
care vor face posibilă dobândirea abilităţilor concretizate prin :
- citirea şi utilizarea documentelor scrise în limbaj de specialitate ;
- prelucrearea şi interpretarea grafică rezultatelor obţinute pe o sarcină dată ;
- aplicarea normelor de calitate în domeniul de activitate ;
- utilizarea metodelor standardizate de asigurare a calităţii ;
- aplicarea legislaţiei şi reglementărilor privind securitatea şi sănătatea la locul
de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor ;
- Iuarea măsurilor pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă ;
- identificarea sarcinilor şi resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor ;
- asumarea rolului în cadrul echipei ;
- colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor .

- analiza şi evaluarea (aprecierea) materialelor pentru instalaţii interioare de
canalizare pentru locuinţe (băi, bucătării) şi pentru clădiri socio-culturale (grupuri
sanitare) ;
- analiza şi argumentarea etapelor tehnologice de montare a obiectelor
sanitare şi a accesoriilor conform documentaţiei tehnice în vigoare, SDV-uri şi utilaje;
- montarea obiectelor sanitare cu instalaţiile aferente, funcţie de tipul de
clădire (de locuit şi socio-culturale) pe faze de execuţie conform documentaţiei
tehnice de execuţie în vigoare (conducte orizontale colectoare, conducte verticale de
canalizare şi de ventilare, obiecte sanitare şi racordarea la instalaţie) ;
- probarea şi verificarea execuţiei lucrărilor conform standardelor de calitate ;
- montarea instalaţiilor de canalizare interioară meteorică ;
- prezentarea reţelelor exterioare de canalizare ca rol, elemente componente,
caracteristici de execuţie, materiale (PVC KM, beton) ;
- montarea reţelelor exterioare (PVC KM, beton) conform documentaţiei
tehnice de execuţie în vigoare ;
- verificarea calităţii lucrărilor ;
- montarea instalaţiilor şi echipamentelor aferente staţiilor de epurare:
conducte pentru ape uzate, conducte de aerare, instalaţia de coagulare, accesorii şi
agregate montate în staţii de epurare, conform documentaţiei de execuţie.

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici
Activitatea din domeniul construcţiilor sau a lucrărilor edilitare, unde instalaţiile

de canalizare interioare sau exterioare sunt parte, este o activitate complexă şi-n
consecinţă şi agenţii economici au o structură şi activitaţi complexe.
Agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul instalaţiilor de
canalizare dezvoltă :
- activităţi de execuţie a instalaţiilor interioare şi (sau) exterioare de canalizare
combinate cu instalaţiile de apă rece şi caldă;
- activităţi de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor interioare şi (sau)
exterioare de canalizare, sau
- activităţi de execuţie şi exploatare – întreţinere a instalaţiior interioare şi / sau
exterioare de canalizare.
În funcţie de dezvoltarea agentului economic şi activităţile specializate strict
sau activităţile complexe, în execuţie, activitatea este organizată, de regulă, o parte
în ateliere de prefabricare, unde sunt pregătite componente ale instalaţiilor de
canalizare care se pretează acestui mod de execuţie. Prefabricatele urmează a fi
transportate şi apoi puse în operă în şantier. O altă parte (dominantă) a activităţii se
desfăşoară direct în şantier, componentele de instalaţii de canalizare constituindu-se
ca părţi integrante ale unei clădiri sau ale unui sistem de reţele edilitare.
În atelierele de prefabricare se execută acele componente care înglobează un
volum mare de manoperă şi lucrul în şantier ar conduce la condiţii de muncă mai
dificile, timp de execuţie mai mare şi eventual calitate mai slabă.
Ponderea cea mai mare a activităţii în domeniul instalaţiilor de canalizare, fie
că este vorba despre instalaţiile interioare fie despre sistemele exterioare de
canalizare, se desfăşoară direct în şantier deoarece sunt relativ puţine elementele
care sunt susceptibile a fi prefabricate.
Activităţile economice şi piaţa muncii sunt într-o continuă dinamică, în
consecinţă locul în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici este şi el
frecvent schimbat, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, deci şi instruirea
practică dependentă de punctul de lucru este supusă acestei dinamici.
În general, agenţii economici dispun de resurse umane şi dotări performante,
care permit realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.

Pregătirea tinerilor pe parcursul programului de formare profesională este în
principiu o constantă a agenţilor economici, mulţi dorind o împrospătare sau înnoire a
forţei de muncă, fapt ce-i face să fie deschişi colaborării cu unităţile şcolare care
asigură pregătirea teoretică în domeniu. Facilităţile oferite de unii agenţi economici
sunt de natură sa-i facă mai atractivi.
În principiu agenţii economici asigură transportul la şi de la locul muncă
deopotrivă pentru angajaţi şi pentru elevii practicanţi.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică la
care face stagiul de pregătire practică, dar partenerul de practică poate, totusi,
acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau eventuale avantaje cum
ar fi: plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina
partenerului de practică, etc.
Instruirea practică, în procesul de formare a tinerilor, se poate face în spaţii
ale agenţilor economici destinate special acestui gen de activităţi, amenajate şi
utilate corespunzător (atelierele de prefabricare) sau în şantiere, integraţi în echipele
de muncitori.
Relaţiile între practicant şi agentul economic sunt statuate potrivit legii, prin
„Convenţia cadru” privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere
/ instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, Anexa 1, a
OMECT 1702 / 06.08.2007 , în care sunt precizate :
- elemnte de identificare ale unităţii şcolare şi ale agentului economic;
- obiectul convenţiei cadru şi elemnte de identificare ale practicantului ;
- statutul practicantului ;
- raportul între agentul economic şi practicant cu obligaţiile sociale şi plata;
- sănătatea si securitatea în muncă şi protecţia socială a practicantului
- responsabilităţile practicantului;
- responsabilităţile partenerului de practică ;
- obligaţiile organizatorului de practică ;
- condiţii de desfăsurare a stagiului de pregătire practică ;
- persoane desemnate de organizatorul de practică si partenerul de practică ;
- evaluarea stagiului de pregătire practică ;
- raportul privind stagiul de pregătire practică
.

3. Modalităţi de organizare a practicii
În cadrul planului de învăţământ, modulul „Instalaţii de canalizare” este inclus

în stagiile de pregătire practică, în consecinţă instruirea practică este organizată
comasat ca desfăşurare în timp (pe o perioadă compctă de timp) , acestui modul
fiindu-i alocate un număr de 102 ore, adică 17 zile a câte 6 ore pe zi, spre deosebire
de practica desfăşurată pe parcursul anului, care se derulează în fiecare săptămână
într-un număr de ore (zile) corespunzător timpului alocat pentru instruire practică.
Din punctul de vedere al organizării clasei instruirea practică se poate
desfăşura pe grupe de elevi sau individual, în funcţie de activitatea agentului
economic. Oricare ar fi modalitatea de organizare a clasei agentul economic
desemnează o persoană (tutore) cu abilităţi în acest sens, care îndrumă,
coordonează, supraveghează şi apoi evaluează activitatea de instruire practică a
elevului .
Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică
stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului
de pregătire practică în conformitate cu “Standardul de pregătire profesională” şi
programa şcolară corespunzătoare.
Partenerul de practică (agentul economic) pune la dispoziţia practicantului
toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate Partenerul de
practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi
sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).
Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică,
să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore
după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul
şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului, practicantul trebuie să respecte regulamentul de ordine
interioară al partenerului de practică, regulament care este prezentat la momentul
începerii perioadei de instruire practică tuturor practicanţilor. În cazul nerespectării
acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc.
(partener de practică), are dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea

practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care
elevul (practicantul) este înscris (Art. 263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).
În situaţia unor cerinţe speciale, cum ar fi cele legate de starea de sănătate,
elevii practicanţi trebuie să facă dovada cu acte medicale certificate de medici
specialişti că nu prezintă risc pentru sectorul sau mediul în care se face instruirea
practică (domenii sau zone cu impact asupra sănătăţii publice).
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei “Fişe de observaţie / evaluare”. Vor fi
evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii cu referire la
disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea
regulamentului de ordine interioară a întreprinderii / instituţiei publice, etc.

4. Norme de securitate şi sănătate în muncă
4.1. Precizări generale

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea si
sănătatea în muncă a practicanţilor, asa după cum acestea sunt definite în particular
prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q si r, din Legea nr. 319/2006 securităţii si
sănătăţii în muncă , precum si pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra
riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din
Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice si practicanţilor ansamblul de
reguli interne pe care l-a adoptat de comun accord cu sindicatul sau cu reprezentanţii
de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 si Art. 259 din Codul muncii).
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare şi
practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată
durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înstiinţeze asiguratorul cu
privire la accidentul care a avut loc .
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate si sănătate în
muncă pe care si le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de
începerea stagiului de practică.
Activitatea de producţie, de bunuri sau servicii, ca activitate de bază trebuie
desfăşurată în condiţii de siguranţă, astfel încât să se evite, sau reducă la minim
riscul de producere a unor accidente sau îmbolnăviri.

În acest sens în activitatea din domeniul construcţiilor şi-n particular instalaţii
interioare şi exterioare de canalizare trebuie avut în vedere un set de norme tehnice,
care să asigure securitatea şi sănătatea în muncă.
Actele normative care fac reglementări în domeniu sunt : Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă, nr. 319 din 14.07.2006, Hotărârea Guvernului nr. 1048 din 2006,
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, Hotărârea Guvernului nr.
1146 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, Hotărârea Guvernului nr. 1091
din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, ş.a
Pregătirea pentru evitarea producerii accidentelor sau îmbolnăvirilor în
activitatea de instruire practică se consemnează în fişa individuală şi se face în
timpul programului de lucru prin :
- instructajul general de protecţie a muncii;
- instructajul la locul de muncă;
- instructajul periodic.
Potrivit legislaţiei şi ţinând seama de specificul activităţii pot fi enunţate câteva
măsuri ce trebuie avute în vedere şi sunt expuse în continuare.
4.2. Norme de S.S.M. la executarea practicii elevilor

Elevilor ce execută practica în cadrul agenţilor economici li se vor întocmi fişe
individuale de protecţia muncii.
Instructajul introductiv general se va face înainte de intrarea în practică, la
cabinetul de protecţia muncii, de către persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în
domeniu împuternicite prin decizie de către angajator, pe o durată de minim 8 ore.
Instructajul la locul de muncă se va face în prima zi de practică, de către
conducătorul direct al punctului de lucru, timp de 8 ore.
Dacă durata de instruire practică depăşeşte 30 de zile, instructajul periodic
specific loculuii de muncă se va face de către şeful punctului de lucru, pe o durată de
minim 1 oră.
La schimbarea locului de muncă elevilor li se va face instructajul specific noilor
locuri de muncă.
Instructajele menţionate vor fi consemnate în fişele individuale ale elevilor.

Elevii practicanţi vor purta obligatoriu echipamentul de lucru şi de protecţie
specific meseriei pe care o prestează.
Elevii practicanţi nu au voie să schimbe sau să părăsească locul de muncă, la
care au fost repartizaţi, fără avizul şefului punctului de lucru.
În timpul executării lucrărilor elevii practicanţi vor fi supravegheaţi şi îndrumaţi
în permanenţă, de către un muncitor calificat, la care au fost repartizaţi.
Pentru prevenirea accidentelor de orice natură elevii practicanţi vor respecta
regulamentul de ordine interioară şi normele de S.S.M. referitoare la activităţile în
construcţii.
În timpul orelor de practică se interzice joaca sau alte manifestări care pot fi
generatoare de accidente.
4.3. Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţii

Lăţimea căilor de circulaţie exterioare, din clădiri, hale, depozite sau alte
încăperi de lucru, se va stabili în funcţie de felul circulaţiei, gabaritele mijloacelor de
transport şi dimensiunile materialellor sau pieselor care se transportă. Aceste căi vor
fi marcate pentru a fi uşor de recunoscut, vor avea legături cât mai directe spre căile
de evacuare şi vor fi menţinute permanent libere şi curate.
Gropile, şanţurile, rigolele, golurile din planşee sau ziduri precum şi orice
denivelări situate în zonele de circulaţie vor fi după caz acoperite cu capace
rezistente şi asigurate contra deplasării, îngrădite cu balustrade şi marcate cu table
indicatoare de securitate.
Locurile de muncă de pe platforme situate la înălţime vor fi prevăzute cu
balustrade corespunzătoare, pentru evitarea pericolului de cădere în gol.
Scările vor fi astfel construite, încât să fie prevenite pericolele de cădere în gol
sau alunecarea şi să nu solicite eforturi din partea persoanelor care circulă pe ele.
Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii
care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj, se va urmări realizarea
tuturor măsurilor de siguranţă şi securitate a muncii asigurând desfăşurarea muncii în
condiţii lipsite de pericolul accidentării sau îmbolnăvirilor profesionale.
Elementelor de comandă manuală (pârghii, manete, pedale, butoane, etc.) vor
fi amplasate astfel încât să excludă posibilitatea manevrării accidentale.

Utilajele şi instalaţiile de la care rezultă în timpul lucrului aşchii sau alte
particule solide sau lichide vor fi prevăzute cu ecrane, paravane de protecţie.
Locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare de securitate.
Instalaţiile şi conductele cu temperatură ridicată vor fi izolate termic pentru a
preveni pericolul de accidentare prin arsuri a personalului cât şi pentru a proteja
materialele combustibile aflate în apropiere.
Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor
executa numai de muncitori instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui
conducător al formaţiei de lucru, care veghează şi îndrumă la respectarea normelor
referitoare la aceste operaţii.
Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operaţiilor
manuale de încărcare, descărcare şi transport, iar tinerilor sub 18 ani la asemenea
operaţii cu materiale şi produse periculoase.
Podeţele orizontale sau înclinate destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport
vor fi rezistente şi nelunecoase prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure.
La depozitarea materialelor se va avea în vedere excluderea pericolului de
accidente, incendiu, explozie, etc.
Se interzice amplasarea de stive de materiale la o distanţă mai mică de
marginea unei săpături, decât cea egală cu adâncimea acesteia.
Depozitarea materialelor se face în aşa fel încât să se evite căderea lor.
La scoaterea materialelor din stivă se va evita prăbuşirea stivei.
Personalul care manipulează produse periculoase (toxice, corozive, etc.)
trebuie să cunoască proprietăţile acestora, acţiunea lor asupra organismului precum
şi măsurile de prim ajutor în caz de accident.
4.4. Norme de S.S.M. la lucrări de săpături

Săpăturile vor fi astfel executate astfel încât să fie prevenită prăbuşirea
pereţilor, iar consolidarea acestora, acolo unde este cazul se va efectua potrivit
naturii rocilor şi procedeului de tăiere aplicat.
Executantul va începe lucrările de săpare pe baza unei schiţe de plan
conţinând toate datele cu privire la lucrările ce pot fi întâlnite sau în apropierea cărora
se va treace, pentru asigurarea tuturor măsurilor de siguranţă.
Dacă sunt depistate instalaţii subterane în apropierea locului unde se execută
săpături, se va opri lucrul se va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum
sunt amplasate şi se vor prevedea măsuri pentru evitarea avarierii acestor instalaţii şi
pentru eliminarea pericolelor.
Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe
periculoase, conducătorul procesului de muncă va evacua personalul înştiinţând
conducătorul tehnic al lucrării, care va lua măsurile necesare de eliminare a cauzelor
ce ar putea duce la accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil şi amenajate cu
mijloace adecvate, pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a
persoanelor. În timpul nopţii vor fi marcate cu inscripţii luminoase sau felinare
avertizoare.
Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1 m, acestea vor fi înprejmuite
şi vor fi prevăzute cu numărul necesar de scări, care să permită evacuarea rapidă a
executanţilor în caz de pericol.
4.5. Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână.

La executarea oricăror categorii de lucrări sunt admise numai scule şi
dispozitive în perfectă stare, fiind intezisă utilizarea celor defecte sau improvizate,
sculele folosite corespunzând caracterului lucrărilor care se execută.
Fiecare muncitor este obligat să sesizeze imediat defecţiunile observate la
sculele pe care le foloseşte, fiind interzisă continuarea lucrului cu unelte defecte.
Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum şi cu dispozitive care să împiedice
funcţionarea necomandată.
Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu
scule ce prezintă pericol de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de ferăstrău, etc.
acestea vor fi protejate împotriva atingerii.
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare uneltele de mână acţionate
electric trebuie să fie verificate periodic de către personal de specialitate.
Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea
dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
În cazul folosirii cozilor şi mânerelor din lemn se alege lemn de esenţă tare, cu
fibrele axiale drepte fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse.
Folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau
ştirbite, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.
Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozivi vor fi
confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare, sau care în
contact cu atmosfera respectivă nu produc compuşi care ar putea iniţia explozii
(acetilură de cupru şi altele).
Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz în dulapuri, lăzi, rastele sau pe
suporturi speciale, în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să
aibă orientată spre exterior partea de prindere, pentru a exclude contactul cu părţile
ascuţite sau tăietoare.
La executarea lucrărilor la înălţime uneltele de mână vor fi păstrate în genţi
rezistente şi vor fi fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate pe scări
rezemate.
În timpul transportului părţile periculoase ale uneltelor de mână, ca tăişuri,
vârfuri, etc. vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate.
În timpul lucrului cu uneltele de mână la operaţii în care se pot produce
scântei, aşchii metalice, etc. utilizatorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de
muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor din apropiere.
Sculele şi uneltele care lucrează cu aer comprimat sau cu percuţie vor fi astfel
construite, încât piesele care sunt în funcţiune să nu sară în timpul lucrului din
mandrine (manşoane).
Uneltele de mînă cu acţionare electrică sau pneumatică, care prezintă pericol
de accidentare (pietre de polizor, disc abraziv, ferăstrău, etc.)vor fi prevăzute cu
apărători împotriva atingerilor accidentale.
Este interzisă apucarea uneltelor electrice de partea sa activă (burghiu, etc.)
sau de cablul de alimentare cu energie electrică în timpul lucrului cu scule şi unelte
electrice portative.
Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul lucrului.
Periodic în funcţie de frecvenţa de utilizare, uneltele de mână vor fi controlate
sistematic. Uneltele de mână care nu corespund condiţiilor normale de lucru vor fi
înlocuite imediat cu altele corespunzătoare.

5. Instrumente de lucru
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1
1. Observaţi lavoarul montat în camera de baie a unui apartament din clădirea în

care desfăşuraţi stagiul de practică.
2. După încheierea observării completaţi fişa de mai jos.
Rezultatele observării Observaţii – alte materiale, tehnici

directe de montare, precizări, etc.
1 2 3
Materialul din care
Semiporţelan, fibră de sticlă,
este confecţionat Porţelan sanitar
materiale compozite
lavoarul
Înălţimea de
800 mm de la nivelul 850 mm la montarea pe mobilier,
montare a
pardoselii finite 600 mm pentru copii
lavoarului
325 mm între lavoar şi
Distanţele dintre
vasul de WC, Funcţie de dimensiunile camerei de
lavoar şi obiectele
150 mm între lavoar şi baie distanţele se pot modifica
sanitare învecinate
cada de baie
Sifon flexibil din mase plastice, sifon
Tipul sifonului cu Sifon tip butelie din fontă
tip butelie din mase plastice sau
care este echipat cu diametrul de 1”
alamă nichelată
Tipul bateriei cu Baterie stativă Baterie de perete sau stativă cu
care este echipat monocomandă robinete cu ventil
Racorduri din cauciuc cu
Tipul racordurilor Racorduri din plumb de presiune,
inserţie de pânză şi
de presiune pentru sau din mase plastice cu inserţie din
protecţie din înpletitură de
baterie pânză
sârmă de oţel
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

1. Observaţi coloana instalaţiei interioare de canalizarea a apelor uzate menajere

şi legăturile de la obiectele sanitare la aceasta, aferente camerei de baie a unui
apartament din clădirea în care desfăşuraţi stagiul de practică.
Cerinte Rezultatele observării Observaţii – alte materiale, tehnici

1 2 3
Materialul din care Policlorură de vinil
este confecţionată neplastifiată tip uşor Fontă de scurgere, polipropilenă
coloana (PVC-U)
Montarea coloanei
Mascat cu elemente de Montare aparentă
în raport cu elemen-
construcţie uşoare Momtare sub tencuială
tul de construcţie
În funcţie de debitul de scurgere,
Diametrul coloanei Diametrul exterior 110 mm diametrul poate fi mai mic sau mai
mare (la P+4 pt bucătării Φ 50)
Ţeavă din PVC-U, compen- Nu este obligatorie montarea
Elementele
sator de dilatare axial, compensatorului de dilatare
componente ale
piesă de curăţire, ramifica- respectiv piesei de curăţire la fiecare
coloanei
ţie PVC - U 110 x 50 x 45O nivel
Materialul din care Policlorură de vinil
Fontă de scurgere, polipropilenă,
sunt confecţionate neplastifiată tip uşor
plumb de scurgere (mai rar).
legăturile (PVC-U)
Diametrul În funcţie de debitul de scurgere,
Diametrul exterior 50 mm
conductelor de diametrul poate fi mai mic (la cada
şi 32 mm
legătură de baie Φ 40 şi lavoar Φ 32 )
Panta de montare
Este dependentă de diametrul
a conductelor de i = 0,035
conductei de legătură
legătură
Modalitatea de Lipire cu adeziv pentru Etanşare cu garnituri profilate din
îmbinare PVC cauciuc sau prin ştemuire

___________________________________________________________________

1. Faceţi observaţii privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de canalizare

exterioară subterană , pe un tronson unde desfăşuraţi stagiul de practică.

1 2 3
Cotele radierului canalului nu
Adâncimea este bună
trebuie să difere cu mai mult de
Verificarea Aliniamentul este drept
± 5 cm faţă de cotele din proiect.
tranşeei Panta şi natura fundului co-
Se fac cel puţin două verificări la
respund celor din proiect
100 m de canal
Materialul din care Se pot executa canale din beton
sunt confecţionate Beton armat centrifugat simplu, azbociment, bazalt, mase
conductele plastice, etc.
Forma canalului Profil circular Alte forme: ovoidală, clopot, etc.
Lipsă corpuri străine în
Verificarea conducte Se face vizual prin observare
conductelor Îmbinările sunt executate directă
corect
Se face între două cămine
succesive prin umplerea cu Se face după verificarea pantei şi
Verificarea la
apă la capătul aval, înainte de astuparea tranşeei.
etanşeitate
menţinând canalul încărcat
cel puţin 24 de ore
Pentru tuburile din beton La canalele din beton sau bazalt
durata probei este de 15 cu mufe ştemuite se umple tron-
Probarea
min., completând continuu sonul cu apă la înălţimea de 1 m
conductelor
apa pierdută şi măsurând deasupra crestei canalului de la
cantităţile de apă introduse capătul amonte.
Pierderile de apă La beton armat cu secţiune Pierderile de apă maxim admise
maxim admise, în circulară între 700 şi 1000 au valori diferite şi depind de
l/mp de suprafaţă mm, pierderi de 013 l / mp diametrul canalului şi natura
udată supraf udată materialului tuburilor
Abaterile de execuţie, limită admi-
Panta de montare Are valoarea i = 0,005 şi se, în cm/100 m, trebuie să fie
a conductelor corespunde celei din proiect egale cu panta din proiect , de ex.
panta 0,3 % (± 3 cm la 100 m)

___________________________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU 1
1. Analizaţi desenul de mai jos şi rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi ce reprezintă desenul;
b) Numiţi trei materiale din care se poate face un astfel de obiect sanitar;
c) Executaţi legătura de la obiectul sanitar la coloana de canalizare.

___________________________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU 2
1. Pentru căminul de intersecţie a canalizării exterioare rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi unde se felesesc în traseul reţelei exterioare;
b) Numiţi trei materiale din care se poate un astfel de obiect sanitar;
c) Executaţi în teren o astfel de intersecţie.

___________________________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU 3
1. Pentru tronsonul de canalizare exterioară rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi ce verificări şi probe se fac;
b) Numiţi SDV-urile necesare;
c) Executaţi în teren verificarea şi probarea între două cămine consecutive.

___________________________________________________________________

STUDIU DE CAZ 1
Materiale pentru instalaţii de canalizare

1. Observaţi cu atenţie semnele convenţionale şi precizaţi semnificaţia
fiecăruia
2. Numiţi elementele de instalaţii de canalizare din setul prezentat (mostre).
3. Faceţi corespondenţa între semnele convenţionale şi elementele de
instalaţii de canalizare prezentate (mostre).
4. Ce alte semne convenţionale pentru instalaţi de canalizare mai cunoaşteţi?
Nr.crt. Semne convenţionale Nr.crt. Semne convenţionale
1 10
2 11
3 12
4 13
5 14
6 15
7 16
8 17
9 18
STUDIU DE CAZ 2

Instalaţii interioare de canalizare
1. Din documen-
taţia de execuţie a ins-
talaţiei de canalizare
precizaţi ce reprezintă
schema dată.
2. Identificaţi şi
numiţi părţile compo-
nente ale instalaţiei.
3. Recunoaşteţi
elementele componente
ale schemei în instalaţia
executată fizic.
4. Numiţi alte
materiale din care pot fi
executate aceste
instalaţii.
STUDIU DE CAZ 3

Epurarea apelor uzate
1. Schema de mai jos reprezinţă o staţie de epurare. Precizaţi rolul acesteia în
cadrul instalaţiilor de canalizare exterioară.
2. Identificaţi în schemă şi numiţi părţile componente ale instalaţiei.
3. Recunoaşteţi elementele componente ale schemei în instalaţia executată
fizic.
4. Numiţi alte procedee de epurare a apelor uzate.
5. Precizaţi o utilizare a nămolurilor rezultate în procesul de epurare a apelor
uzate.

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ 1
Executarea reţelelor de canalizare exterioară
Echipamente/reguli de Controlul calităţii

Operaţii şi faze de Scule, dispozitive, Organizarea locului
sănătate şi securitate în Materiale lucrărilor pe operaţii şi
lucru verificatoare, utilaje de muncă
muncă faze de lucru
- Controlul tranşeei
- Muncitorii vor purta trebuie să se facă în
echipament de conformitate cu
- Metrul
protecţie. Pământul rezultat proiectul
--Panglica de oţel
1. Trasarea şi - SDV-urile vor fi în Scânduri de din săpătură se - Dimensiunile în plan,
Furtun de nivel
executarea tranşeei stare bună de trasare depozitează la panta şi adâncimea
-Ţăruşi şi capre
şi patului funcţionare Nisip distanţa minimă de tranşeei trebuie să
pentru trasare
conductelor - Se vor respecta 1 m de la marginea corespundă cu
- Hârleţ
normele de SSM săpăturii dimensiunea din proiect
-Târnăcop
specifice lucrărilor de - Pereţii nu trebuie să
săpătură prezinte crăpături şi
surpări locale
Conductele vor fi
Chingile respectiv aşezate pe margi-
Maşini şi
cablurile pentru Tuburi pentru nea tranşeei pe Se verifică sub aspect
2. Montarea dispozitive pentru
lansarea în tranşee vor canalizare aceeaşi parte, vizual fie-care tub
conductelor în lansare (macarale
fi verificate să nu aibă Materiale de asigurând stabilita- (fisuri, etc.)
tranşee pe pneuri, şenile,
fisuri şi să suporte etanşare tea acestora cât
trepiede, etc.)
greutatea tubului mai aproape de
locul de lansare
- Muncitorii vor purta
echipament de
protecţie.
3. Umplerea Pământul se
- SDV-urile se vor
parţială cu pământ Pământ ca aşează peste Se verifică sub aspect
mânui astfel încât să se - Lopată
peste canale, material de mijlocul tubului, vizual să nu fie
evite accidentarea - Cazma
lăsând îmbinările umplutură lăsând liberă zona astupate îmbinările
- Se vor respecta
libere îmbinării
normele de SSM
specifice lucrărilor de
săpătură
echipament de
-Pompă pentru
protecţie. Sursa de apă sau
încărcarea
4. Verificarea la - SDV-urile se vor rezervorul se aduc
tronsonului Se verifică sub aspect
etanşeitate între mânui astfel încât să se Sursa de apă în imediata
- Vas gradat pentru vizual fiecare îmbinare
două cămine evite accidentarea vecinătate a
măsurarea cantităţii în parte
consecutive - Se vor respecta tronsonului de
de apă care se
normele de SSM probă
adaugă
săpătură
echipament de
Pământ ca Pământul se
protecţie. - Lopată
material de aşează în straturi şi Se verifică sub aspect
- SDV-urile se vor - Cazma
5. Umplerea umplutură şi se compactează pe vizual să se încadreze
mânui astfel încât să se - Scule şi utilaje
parţială cu pământ după caz toată lungima în zona reliefului şi
evite accidentarea adecvate pentru
peste canale beton sau canalului şi se amenajarea din care
- Se vor respecta îmbrăcăminte
îmbrăcămint reface zona verde, face parte
normele de SSM rutieră
e ruţieră sau carosabilul
săpătură
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................

Montarea obiectelor sanitare

echipament de
protecţie. - Metrul
Suprafaţa peretelui
- SDV-urile vor fi în - Ruletă Se verifică sub aspect
respectiv zona
1 Trasarea axei stare bună de - Nivelă cu bulă de vizual planeitatea
Cretă, creion obiectului sanitar
obiectului sanitar funcţionare aer Se verifică starea
se curăţă şi se
- Se vor respecta - Riglă suprafeţei
asigură planeitatea
normele de SSM
montare
- Muncitorii vor purta Obiectul
echipament de sanitar
Armăturile să fie stabile
protecţie. Echipamentul
şi etanşe pe ob. sanitar
- SDV-urile vor fi în pentru Obiectul sanitar se
-Chei fixe Ventilul de scurgere
2. Echiparea stare bună de alimentarea aduce la locul de
-Chei reglabile fixat stabil şi etanş
obiectului sanitar funcţionare cu apă (rece montare, unde se
-Chei speciale Orientare corectă a
- Se vor respecta şi caldă) echipează
orificiului de evacuare a
normele de SSM. Sifonul
apei
specifice lucrărilor de pentru ob
montare sanit

Obiectul Fixarea corectă, la
sanitar poziţie a obiectului
echipament de -Chei fixe
echipat sanitar
protecţie. -Chei reglabile Existenţa la locul
Ştuţ de Racordarea etanşă la
- SDV-urile vor fi în -Chei speciale de montare a
racord la canalizare şi la
3. Montarea stare bună de -Scule cu acţionare obiectului sanitar,
canalizare alimentarea cu apă
obiectului sanitar funcţionare electrică accesoriilor şi
Şuruburi şi Respectarea cotei de
- se vor respecta rotopercutoare sculelor
dibluri pentru montare
normele de SSM. -Şurubelniţe
fixarea Asigurarea
dispozitivelor orizontalităţii în planul
montare
de susţinere superior
echipament de
- Pompă pentru
protecţie.
încărcarea
- SDV-urile se vor
tronsonului Se verifică sub aspect
4. Verificarea mânui astfel încât să se Sursa de apă
- Vas gradat pentru Sursa de apă vizual fiecare îmbinare
funcţionării evite accidentarea
măsurarea cantităţii în parte
- se vor respecta
de apă care se
normele de SSM.
adaugă
Specifice lucrărilor de
săpătură

Montarea colectoarelor instalaţiei interioare de canalizare

- Muncitorii vor purta - Metrul

1. Trasarea axei
echipament de protecţie. - Ruletă
longitudinale şi a
- SDV-urile vor fi în stare Cretă, - Nivelă cu bulă de Eliberarea traseului Se verifică sub aspect
poziţiei punctelor de
bună de funcţionare Creion aer de obstacole vizual starea suprafeţei
intersecţie respectiv
- Se vor respecta - Riglă
piese speciale
normele de SSM.
- Muncitorii vor purta Fixarea corectă, la

Dispozitive - Chei fixe Existenţa la locul
echipament de protecţie. poziţie a disp de
de susţinere - Chei reglabile de montare a
2. Montarea - SDV-urile vor fi în stare susţinere
Auxiliare - Scule cu acţionare dispozitivelor de
dispozitivelor de bună de funcţionare Respectarea cotei de
pentru electrică susţinere,
susţinere - Se vor respecta montare
dispozitivele rotopercutoare accesoriilor şi
normele de SSM. Asigurarea orizontalităţii
de susţinere - Şurubelniţe sculelor
în planul de susţinere
Fixarea corectă, la
poziţie a tuburilor şi
echipament de protecţie. Tuburi - Chei fixe Existenţa la locul
pieselor speciale
3. Montarea - SDV-urile vor fi în stare pentru reţea - Nivelă cu bulă de de montare a
Respectarea cotei de
conductelor bună de funcţionare Piese aer tuburilor şi pieselor
montare
- Se vor respecta speciale speciale
Asigurarea pantei de
normele de SSM.
montare
- Muncitorii vor purta Se verifică sub aspect
echipament de protecţie. vizual reţeaua
4. Verificarea pantei - SDV-urile se vor mânui Se verifică panta de
- Nivelă cu bulă de
şi cotei de montare, astfel încât să se evite Apă pentru montare
aer Sursa de apă
verificarea etanşei- accidentarea probare Se verifică cotele în
- Metrul
tăţii, verificarea - Se vor respecta punctele caracteristice
- ruletă
funcţionării normele de SSM. Se verifică funcţionarea
specifice lucrărilor de (evacuarea corectă şi
săpătură completă a apei)

Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza Fişei de observaţie / evaluare. Vor fi evaluate
atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de
ordine interioară al întreprinderii / instituţiei publice, etc.).
Evaluarea se face sub cele două forme : de tip formativă de-a lungul perioadei
de instruire şi de tip sumativă la sfârşitul modulului.
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu
cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,
evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza Fişei de
observaţie / evaluare, a unei probe orale / interviu şi a unei probe practice. Rezultatul
acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu
derularea stagiului de pregătire practică.
Modalitatea de evaluare adecvată pentru instruirea practică este evaluarea
prin proba practica şi portofoliu;
Pentru ca activitatea de evaluare să decurgă bine se fac următoarele precizări
pentru elevii practicanţi :
- dacă sunt neclarităţi referitoare la sarcina de lucru, comunicaţi acest lucru
evaluatorului înainte de a începe rezolvarea sarcinii;
- înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de
siguranţă, echipamentul, materialele şi dispozitivele si SDV-urile necesare rezolvării
sarcinii;
- rezolvaţi toate etapele sarcinii de lucru;
- când aţi terminat, asiguraţi-vă că la bancul de lucru, sau la punctul de lucru
pe reperul executat are ataşată eticheta cu numele şi prenumele vostru scris corect;
- predaţi (arătaţi) evaluatorului reperul executat.
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va
prezenta un caiet de practică în care vor fi precizate:
- denumirea modulului de pregătire ;
- competenţe exersate ;

- activităţi desfăsurate pe perioada stagiului de pregătire practică ;
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă .
Exemplu
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev: ..........................................................................
Perioada: ..................................................................
Agent economic şi departament: ...........................
Modul: ......................................................................
Competenţa: .......................................................................
Sarcina de lucru: .....................................................
1. Activităţile relevante pentru modulul de practică pe care le-am observat

(desfăşurat) sunt :
2. Lucruri noi învăţate pe parcursul instruirii
3. Evenimentele (lucrurile) care mi-au plăcut în cadrul instruirii sunt : Motivaţi.
4. Evenimentele (lucrurile) care nu mi-au plăcut în cadrul instruirii sunt : Motivaţi.

INSTRUMENT DE EVALUARE 1
Unitatea de competenţă 13 : Executarea instalaţiilor de canalizare
Competenţa 13. 2: Montează obiecte sanitare cu instalaţii aferente

Numele candidatului: ..................................................................
Instruire practică – criteriile de performanţă (c) şi (d)
Data de început: ........................................................................
Numele evaluatorului: ...............................................................
Data de încheiere : ....................................................................
Semnătura evaluatorului: .........................................................
Data de verificare: .....................................................................
Rezultat Feedback
1. Montează obiecte sanitare şi instalaţiile afe-rente,
conform documentaţiei tehnice de execuţie în vigoare :
a) conducte orizontale colectoare şi racorduri
b) conducte verticale de canalizare şi de ventilare
c) obiecte sanitare şi racordarea la instalaţie
2. Probează şi verifică lucrările executate, conform
standardelor de calitate:
a) Probează şi verifică montarea obiectelor
sanitare, conform documentaţiei de execuţie
b) Probează şi verifică montarea conductelor
orizontale, conform documentaţiei de execuţie
c) Probează şi verifică montarea conductelor
verticale, conform documentaţiei de execuţie

Montarea obiectelor sanitare şi instalaţiilor aferente
Montarea obiectelor sanitare şi Evaluator Data

instalaţiilor aferente
1 Montează obiecte sanitare, conform
documentaţiei de execuţie
2 Montează conducte orizontale, conform
3 Montează conducte verticale,conform
Probarea şi verificarea calităţii lucrărilor
Probarea şi verificarea calităţii lucrărilor Evaluator Data

4 Probează şi verifică montarea obiectelor
sanitare, conform documentaţiei de execuţie
(poziţie de montare, cote de montare,
verificări vizuale, probe de etanşeitate)
5 Probează şi verifică montarea conductelor
orizontale, conform documentaţiei de
execuţie (pantă de montare, cote de
montare, verificări vizuale, probe de
etanşeitate)
6 Probează şi verifică montarea conductelor
verticale, conform documentaţiei de execuţie
(poziţie de montare, verificări vizuale, probe
de etanşeitate)

Competenţa 13. 4: Prezintă reţelele exterioare de canalizare
Numele candidatului: ...............................................................
Data de început: .......................................................................
Numele evaluatorului: ..............................................................
Data de încheiere : ...................................................................
Semnătura evaluatorului: ........................................................
Data de verificare: ....................................................................
Rezultat Feedback
1. Execută reţelele exterioare din PVC KM şi
din beton :
a) Montează reţele exterioare din PVC
KM între două cămine conform documentaţiei
de execuţie ;
b) Montează reţele exterioare din tuburi
din beton între două cămine conform
documentaţia de execuţie ;
2. Verifică lucrările sub aspectul calităţii :
a) Verifică calitatea montării reţelei
exterioare din PVC KM între două cămine
conform documentaţiei de execuţie
b) Verifică calitatea montării reţelei
exterioare din tuburi din beton între două
cămine conform documentaţia de execuţie
Execuţia reţelelor exterioare din PVC KM şi din beton

Executarea reţelelor exterioare din PVC KM şi din Evaluator Data
beton
1 Montează reţele exterioare din PVC KM între două
cămine conform documentaţiei de execuţie
2 Montează reţele exterioare din tuburi din beton între
două cămine conform documentaţia de execuţie
Verificarea calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii lucrărilor Evaluator Data

3 Verifică montarea reţelei exterioare din PVC KM între
două cămine conform documentaţiei de execuţie
(diametre, pante de montare, cote de montare,
verificări vizuale, probe de
etanşeitate)
4 Verifică montarea reţelei exterioare din tuburi din
beton între două cămine conform documentaţiei de
execuţie (diametre, pante, cote, verificări vizuale, probe
de etanşeitate) )
Portofoliu (pentru o perioadă de timp)

Competenţa 13.3: Montează instalaţii de canalizare interioară meteorică
Numele candidatului: ...............................................................

Data de început: .......................................................................
Numele evaluatorului: ..............................................................
Data de încheiere : ...................................................................
Semnătura evaluatorului: ........................................................
Data de verificare: ....................................................................
Evaluare:
1. Elevii practicanţi lucrează în echipă
2. Coordonatorul de practică împreună cu tutorele desemnat de agentul
economic aleg o clădire în care se execută instalaţii interioare de canalizare.
3. Examinaţi interiorul clădirii pentru a identifica elementele de instalaţii
interioare de canalizare a apelor meteorice
4. Pentru fiecare componentă de instalaţii arătaţi că stăpâniţi tehnologia de
montare
5. Argumentaţi procedurile folosite şi comparaţi cu alte proceduri
6. Furnizaţi informaţii privind diversele materiale şi abilităţile necesare pentru a
le monta sau utiliza.
7. Creaţi un portofoliu al activităţilor dumneavoastră care face trimitere la
aceste rezultate ale învăţării
8. Puteţi constata că accesul la cataloagele producătorilor sau ale unor
magazine de proifil este util, ca şi informaţiile găsite pe internet. Dovezile pot lua
forma fotografiilor digitale, iar portofoliul dumneavoastră poate fi în format electronic.
9. Portofoliul va fi evaluat în conformitate cu tabelul de mai jos:
Criterii de evaluare tipice Feedback elev

Portofoliul este logic alcătuit şi uşor de
parcurs

Portofoliul este complet
Ştie să monteze componentele de instalaţii de
canalizare
Identifică materialele utilizate şi cerinţe
impuse acestora
Identifică abilităţile tehnice necesare
executăţii instalaţiilor de canalizare
A contactat specialişti pentru executarea
instalaţiilor de canalizare
Utilizarea profesională a terminologiei în
română şi limbă străină
Elevul răspunde corect la întrebările orale
suplimentare
10. Evaluatorul va pune întrebări pentru a se asigura că fiecare cursant înţelege

toate activităţile grupului.
6. Anexe

În sprijinul unui parcurs bun a demersului instruirii practice, pentru situaţiile
care prezintă oarecare dificultate, materialele care urmează stau la îndemâna
utilizatorului.
Proiectul 1
Cerinţa: Executarea legăturilor de la obiectele sanitare la coloane
Etapele
Aspecte de
parcurgerii Utilitate Avantaje Limitări
elaborare
proiectului
Organizarea Oferă o modalitate Oferă elevului Poate Precizarea
activităţii utilă de a îmbina posibilitea de necesita mult clară a
(împărţirea pe evaluarea unei a demonstra timp pentru cerinţelor şi
grupe, etc.) game largi de iniţiativă finalizare şi a surselor de
Completarea abilităţi şi de a personală, de evaluare informare
fişei de lucru integra diferite organizare a Dificil de Informarea
Stabilirea activităţi, atât în activităţii, de a evaluat trebuie să
necesarului de cadrul, cât şi între lucra fără performanţele sugereze
materiale unităţi. supraveghere individuale în diferitele
Stabilirea Acestea sunt în atentă. cadrul unor etape ale
SDV-urilor în mod special Poate oferi investigări de proiectului
vederea adecvate pentru posibilitatea grup care include:
execuţiei evaluarea de a integra planificarea
Aprovizionarea rezultatelor evaluarea proiectului,
cu materiale şi învăţării prinvind pentru mai conceperea
SDV-uri a abilităţile multe rezultate strategiilor
locului de cognitive: analiză, ale învăţării de realizare,
muncă sinteză, evaluare efectuarea,
Condiţii de analiza
calitate impuse rezultatelor,
materialelor prezentarea
Condiţii de concluziilor
calitate la
execuţie
Autoevaluarea
Feed-back-ul
obţinut prin
colaborarea
dintre colegi
FIŞĂ DE LUCRU
(anexă la proiect 1)
1 2 3
Materialul din care
este confecţionată
coloana
Montarea legăturilor
Diametrul coloanei
Materialul din care

sunt confecţionate
legăturile
Diametrul
conductelor de
legătură
Panta de montare
a conductelor de
legătură
Modalitatea de
îmbinare
Verificarea şi
probarea
PROIECTUL 2

Cerinţa : Executarea racordului dintre canalizarea interioară şi cea exterioară
pentru apele meteorice
Etapele
Aspecte de
parcurgerii Utilitate Avantaje Limitări
elaborare
proiectului
Organizarea Oferă o Oferă elevului Poate necesita Precizarea
activităţii modalitate utilă posibilitea de a mult timp clară a
(împărţirea pe de a îmbina demonstra pentru cerinţelor şi a
grupe, etc.) evaluarea unei iniţiativă finalizare şi surselor de
Completarea game largi de personală, de evaluare informare
fişei de lucru abilităţi şi de a organizare a Dificil evaluat Informarea
Stabilirea integra diferite activităţii, de a performanţele trebuie să
necesarului de activităţi, atât lucra fără individuale în sugereze
materiale în cadrul, cât şi supraveghere cadrul unor diferitele etape
Stabilirea între unităţi. atentă. investigări de ale proiectului
SDV-urilor în Acestea sunt Poate oferi grup care include:
vederea în mod special posibilitatea de planificarea
execuţiei adecvate a integra proiectului,
Aprovizionarea pentru evaluarea conceperea
cu materiale şi evaluarea pentru mai strategiilor de
SDV-uri a rezultatelor multe rezultate realizare,
locului de învăţării ale învăţării efectuarea
muncă prinvind analiza
Condiţii de abilităţile rezultatelor,
calitate impuse cognitive: prezentarea
materialelor analiză, concluziilor
Condiţii de sinteză,
calitate la evaluare
execuţie
Autoevaluarea
Feed-back-ul
obţinut prin
colaborarea
dintre colegi
FIŞĂ DE LUCRU
(anexă la proiect 2)

1 2 3
Materialul din care
este confecţionat
colectorul general
Cota colectorului
îninte de racord
Montarea conductei
de racord
Diametrul
colectorului
Materialul din care
se confecţionează
racordul
Diametrul
racordului
Cota de ieşire a
conductei de
racord
Panta de montare
a racordului
Cota canalizării
exterioare, în
căminul de racord
Distanţa căminului
de racord faţă de
clădire
Modalitatea de
îmbinare
Verificarea şi
probarea
Utilizarea ţevilor şi pieselor, din PVC neplastifiat tip U (uşor)
Se utilizează în instalaţii tehnico-sanitare şi tehnologice, interioare şi

exterioare, unde temperatura apelor uzate nu depaşeşte 60 oC, ţinând sema de
continutul chimic al acestora. Ţevile din PVC neplastifiate se fabrica cnform STAS
6675/1…8,cu Pn=2,5 kgf/cm2; ţevile de tip U au culoare neagră.
Pentru ţevile din PVC, prin diametru se înţelege diametrul exterior al ţevii.
Montarea ţevilor tip U în instalaţii de canalizare se realizează cu piese de
îmbinare, fabricate sub denumirea de piese fasonate din PVC neplastifiat, mufate la
un capat.
Îmbinările se fac prin lipirea capătului nemufat al piesei fasonate în interiorul
mufei ţevii cu adeziv.
Culoarea pieselor este neagră ca şi a ţevilor de tip U.
Pentru piesele fasonate de tip PVC, prin diametru se întelege diametrul interior
al mufei de îmbinare.
Etanşarea îmbinărilor la ţevile din PVC tip U prevăzute cu mufă, se face prin
lipire cu adeziv sau cu garnituri inelare profilate din cauciuc.
Montarea ţevilor de scurgere din PVC

În interiorul clădirilor ţevile de scurgere de tip PVC se pot monta aparent sau
îngropate în elementele de constructie - în şanţuri acoperite cu rabiţ şi tencuite; iar în
exterior îngropate direct în pământ (fie în canale vizibile sau nevizibile).
Montarea coloanelor de scurgere din ţevi de PVC precum şi racordarea în
scurt (<20 cm) a obiectelor sanitare la coloane se vor execuata numai la temperaturi
de lucru mai mari de 10oC.
Pentru preluarea dilatărilor, la conductele de scurgere a apelor menajere
executate din PVC se folosesc compensatoare de dilatare axiale din PVC. Acestea
sunt alcătuite dintr-o singură piesă; prin partea de sus se introduce capătul conductei
care se poate deplasa liber în interiorul compensatorului, etanşarea realizându-se cu
inel special de cauciuc, iar în partea de jos compensatorul se îmbină cu capătul
conductei, prin lipire în mufă.
Compensarea dilatărilor pe coloanele verticale de scurgere a apelor menajere
se asigură numai prin compensatoare axiale montându-se câte un compensator de
dilatare la fiecare nivel al clădirii la care coloana deserveşte cel puţin un obiect
sanitar. Se realizează câte un punct fix la jumătatea distantei dintre două
compensatoare vecine care sunt obligatorii la orice sistem de compensare şi un
punct fix la ultimul planşeu de sus al clădirii.

Compensarea dilatărilor la conductele orizontale pentru scurgerea apelor
menajere montate aparent, se asigură de obicei prin schimbările normale de direcţie
ale traseelor conductelor respective; numai în cazul în care aceste schimbări de
direcţie nu pot prelua suficient dilatările se recurge şi la compensatoare de dilatare.
La conductele orizontale pentru scurgerea apelor menajere montate îngropat,
se perevăd compensatoare de dilatare în cămine de vizitare numai pe porţiunile de
conducte a căror lungime depăşeşte 30 m. Pe porţiuni foarte lungi se pun
compensatoare de dilatare de maximum 30 m între ele.
Ramifiacţiile de pe coloanele din PVC pentru scurgerea apelor uzate de la
bucătării trebuie să fie încadrate de doua puncte fixe obişnuite, unul deasupra şi altul
dedesubtul ramificaţiei, în imediata apropiere a acesteea, pentru a se împiedica
deplasarea în sus sau în jos a ramificaţiei, atunci când se scurge apa fierbinte.
Retele exterioare secundare de canalizare

Reţelele secundare de canalizare din ansamblul de clădiri se execută, în
general, în sistem, unitar. La reţelele exterioare secundare, racordarea instalaţiilor
interioare de canalizare a apelor uzate menajere, industriale şi meteorice, care sunt
concepute în sistem separativ, se face prin conducte distincte în căminele exterioare
de record. De exemplu, pentru un
ansemblu de clădiri de locuit în fiecare
cămin exterior de record sunt evacuate
din clădiri prin conducte separate apele
uzate menajere şi respective, apele
meteorice.
Reţeaua de canalizare pentru un
ansamblu de cladiri :
1 – racord principal
2 – idem pentru ape mateorice
3 – cămin de record
4 – canal colector secundar
5 – gura de scurgere
6 – cămin de vizitare
7 – canal termic; 8 – clădire
Căminele de record ca şi cele de vizitare se pot executa din zidărie de
carămida, din beton sau tuburi de beton prefabricate. Secţiunile căminelor sunt
standardizate, iar înălţimea lor variază în funcţie de cota de montare a tuburilor de

canalizare. Pentru accesul personalului de întreţinere în timpul exploatării reţelei,
căminul este prevăzut cu o gură de acces închisă cu un capac metalic montat pe o
ramă încastrată în beton, iar în interior sunt prevăzute o serie de trepte fixate în
peretele lateral.
La reţeaua exterioară secundară de canalizare din ansambluri de clădiri se
racordează şi gurile de scurgere a apelor meteorice care sunt amplasate la rigole.
Gurile de scurgere sunt prevăzute cu depozit pentru colectarea depunerilor prin
sedimentare şi sifon care are rolul de a împiedica ieşirea gazelor rău mirositoare din
conductele de canalizare în atmosferă. Apele canalizate de rigola intră în gura de
scurgere prin capacul metallic prevăzut cu orificii ale acesteea şi după sedimentarea
impuritaţilor grosiere, ies prin sifon şi tubul de record, în conducta exterioară de
canalizare.
În interiorul unor platforme industriale şi pe căile mai puţin circulate, apele
meteorice sunt canalizate prin rigole acoperite cu plăci perforate din beton.
Canalele şi conductele care alcătuiesc reţelele exterioare de canalizare
trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de calitate, impuse de carcteristicile
apelor uzate transportate, de structura şi configuraţia terenului în care se montează
etc.
Conditiile principale ce trebuie îndeplinite sunt următoarele :
- să reziste la sarcinile mecanice sau de altă natură la care sunt supuse;
- să fie impermeabile, adică să nu permită infiltraţia şi extrafiltraţia;
- să fie rezistente la agresivitatea apelor uzate transportate;
- să aibă o rugozitate cât mai redusă.
Pentru reţelele exterioare de canalizare din ansambluri de clădiri se
utilizează, în general, tuburi de canalizare cu secţiune circulară, din următoarele
materiale: beton simplu sau beton armat, materiale ceramice, gresie antiacidă,
materiale plastice şi mai rar din fontă şi oţel.
Tuburile din beton sunt cele mai utilizate pentru ape uzate neagresive sau
slab alcaline (pH=8-10); se fabrică cu diametre între 200 şi 1000 mm. Îmbinarea
tuburilor din beton se realizează fie cu mufe, fie cu cep şi buză.
mbinarea tuburilor din beton cu secţiune circulară

a – tubulara fara talpa, cu mufă b – idem, cu cep si buza
c – tuburi cu talpa, cep si buza

Conductele exterioare secundare de canalizare au traseul paralel cu conturul
clădirilor şi se amplasează pe cât posibil în spaţii verzi. Pentru a se efectua căt mai
puţine intersecţii între reţelele de canalizare exterioară şi cele de alimentare cu apă,
gaze etc., se recomandă amplasarea reţelelor de canalizare paralele cu una din
laturile clădirii, iar celelalte reţele paralele cu latura opusă.
Adâncimea de montare a tuburilor din reţeaua exterioară de canalizare
depinde de urmatorii factori :
- cota de îngheţ a pamântului care variază între 0,8 şi 1,0 m;
- cota de ieşire a conductelor de canalizae din interiorul clădirilor;
- pantele normale de montare, care asigură curgerea apelor uzate cu nivel
liber;
- adâncimea de montare creşte odată cu lungimea traseului de canalizare;
- anumite obstacole care trebuie ocolite prin coborârea
nivelului canalizarii.
Adâncimea de montare a tuburilor de canalizare în punctul cel mai indepărtat
al canalizării determină cota de montare pentru întreaga reţea, până la canalul
colector principal.
Proiectarea reţelei exterioare de canalizare din ansamblul de clădiri cuprinde
amplasarea acesteea pe planul de situaţie şi întocmirea profilului longitudinal al
canalizării.
Planul de situatie cuprinde clădirile, cotele de nivel ale terenului, toate reţelele
din zona respectivă de alimentare cu apă rece, caldă, pentru încălzire, gaze,
electrice etc., de care trebuie să se ţină seama la alegerea traseelor şi la amplasarea
construcţiilor accesorii ale canalizării exterioare (cămine de record, de vizitare etc.).
Profilul longitudinal al canalizării este o secţiune efectuată prin axa canalizării
exterioare, între două puncte bine definite (de obicei două camine de canalizare).
Porfilul longitudinal al reţelei exterioare de

canalizare pentru un ansamblu de clădiri
Profilul longitudinal este necesar :

- proiectantului, pentru stabilirea cotei tuburilor de canalizare din
sistemul proiectat şi pentru determinarea volumului de săpătura
necesar întocmirii devizului;
- executantului, pentru realizarea instalaţiei de canalizare.
Profilul longitudinal al unui sistem de canalizare poate fi întocmit numai dupa
ce s-au stabilit următoarele:
- traseul în plan şi dimensiunile tuburilor de canalizare;
- amplasarea tuturor căminelor de canalizare;
- modul în care se va amenaja terenul natural, existent înainte de
începerea lucrărilor. Dupa executarea drumurilor, trotuarelor sau
adeplasarilor de teren necesare din motive de sistematizare, terenul se
numeşte amanajat. Cota terenului amenajat poate diferi de cea a
terenului natural cu valori mari (cuprinse uneori între 0 şi circa 3 m);

- traseele conductelor de alimantare cu apa, gaze, electricitate sau
canale termice care intersectează canalizarea, raportate la sistemul de
referintă comun (cota terenului amenajat);
- cota de ieşire a conductelor interioare de canalizare pentru toate
clădirile racordate la reţeaua exterioară;
- alte puncte obligate traversate de canalizare cum ar fi : un pasaj
inferior traversat în defileu; diverse denivelări ale traseului etc.
După cunoaşterea datelor de mai sus şi raportarea lor la un sistem unic de
referinţă, atât în ceea ce priveşte distanţele pe orizontală cât şi cele pe verticală, se
poate face profilul longitudinal al reţelei.
Datele necesare efectuarii profilului longitudinal al unei reţele de canalizare se
sistematizează într-un tabel.
Pentru claritatea desenului, dimensiunile pe orizontala şi cele pe verticală ale
profilului, se execută la scări diferite (de exemplu cele pe orizontală la scara 1 : 500,
cele pe verticală la scara 1 : 50).
Metodologia de intocmire a profilului longitudinal este următoarea :
- se stabilesc tronsoanele al caror profil longitudinal se execută;
- pentru un traseu, profilul este limitat de două cămine; de exemplu, în desenul
precedent este efectuat profilul pentru caminele C1 şi C5. Pentru traseele C6-C1;
C9-C4 etc., profilul se întocmeşte separat;
- din planul de situatie se extrag cotele terenului natural şi ale terenului
amenajat şi se trec in tabel;
- se înseamnă cota de ieşire din clădire a instalaţiilor interioare racordate la
reţeaua exterioară şi cotele de montare ale altor reţele exterioare, canale termice,
conducte de apă etc., care trebuie ocolite, subtraversate etc.
- se trasează conductele de canalizare şi se notează în tabel cota radierului
canalului, calculate de la cota terenului natural. Cotele în dreptul fiecărui cămin se
stabilesc cunoscând distanţa faţă de căminul precedent şi panta de montare;
- se calculează adâncimea săpăturii la cămine în funcţie de adâncimea
căminelor. Pentru căminele obişnuite, săpătura se execută cu 20-25 cm mai înaltă
decât radierul căminelor.
Pentru antemăsurătoare se calculează volumul de săpătură pe tronsoanele
dintre cămine, cunoscând cota terenului de la care începe săpătura (de obicei,
terenul natural), adâncimea şi lăţimea săpăturii.
Reţele exterioare principale de canalizare
Colectoarele principale de canalizare, care preiau apele uzate din reţelele
secundare şi le transportă pina la staţia de epurare şi de aici la emisar, se
amplasează în lungul străzilor din centrele populate sau zonele industriale.
În general, se utilizează canale închise din beton simplu sau armat,
prefabricate sau turnate pe loc, cu secţiuni de diferite forme (ovoide, clopot,
semieliptic etc.).
Reţeaua exterioară principală de canalizare cuprinde o serie de construcţii
accesorii unor debite variabile, asigurându-se regimul de curgere cu nivel liber. Astfel,
pentru preluarea debitelor mari de apa ce apar în cazul unor ploi abundente pe
anumite reţele de canalizare exterioară, se pot prevedea bazine de retenţie, care
permit înmagazinarea temporară a apelor uzate. De asemenea în anumite puncte ale
reţelei se execută cămine de canalizare. Caminele sunt construcţii anexe ale retelelor
exterioare de canalizare, care asigura accesul la reţea, trecerea apelor uzate dintr-un
tronson în altul, efectuarea unor operaţii de exploatare sau întreţinere. Căminele
montate pe reţelele de canalizare exterioară pot fi de vizitare a retelei, de rupere de
pantă, de spălare etc.
Cămin de vizitare
1- fundaţie; 2- canal de intrare a apei uzate; 3- canal de ieşire a apei uzate;4- trepte
metalice; 5- capac de acces
Gură de scurgere cu depozit şi sifon :

1 – grătar metalic; 2 – depozit; 3 – cot sifonat
4 – conducta de racord
Căminele de rupere de pantă sunt construcţii anexe care

permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza pe canal

să nu depasească valorile maxime admise. Aceste cămine realizează coborârea
nivelului canalizării exterioare cu o cota h variabilă în funcţie de cota radierului
canalizării din aval, cotele terenului etc. În interiorul căminului se montează uneori
elemente pentru intensificarea disipării energiei apei uzate.
Căminele de spălare servesc pentru curăţarea reţelei exterioare de canalizare şi
sunt prevăzute în interior la intrarea şi ieşirea apei uzate, cu câte o clapetă cu lanţ
pentru acţionare.
În prima faza a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de
intrare este liberă şi cel din conducta de ieşire închis. Apele uzate se acumulează în
cămin până la nivelul conductei de siguranţă şi apoi se deschide brusc clapeta
conductei de ieşire, producând o curgere la secţiunea plină cu viteza mărită a apei
uzate către avalul căminului. Se realizează astfel antrenarea impurităţilor depuse pe
fundul canalelor.
Camin de rupere de panta cu elemente

interioare de disipare a energiei
1 – canal de intrare a apei uzate;

2 – idem, de ieşire;
3 – disipator de energie.
Camin de spalare a retelei de canalizare
1 – canal de intrare a apei uzate;

2 – canal de iesire;
3 – clapeta;
4 – lant;
5 – conducta de siguranta;
6 – capac.
Probarea, receptia şi exploatarea reţelelor exterioare de canalizare

După terminarea lucrărilor de montaj înainte de astuparea tranşeii, reţelele
de canalizare se probează, după cum urmează:
- se verifică pantele de montaj ale conductelor, printr-un nivelment executat
cu aparate topometrice. Se fac cel putin două vizări la 100 m, din care nu trebuie
să rezulte devieri ale cotei radierului mai mari de ± 5 cna;
- se efectuează o probă de etanşeitate. Pentru canalele din beton sau
bazalt îmbinate prin mufe ştemuite cu frânghie gudronată, tronsonul se umple cu
apă la înatimea de 1 m deasupra crestei canalului din amonte. La canalele cu
cep şi buză se umple tubul la gradul de umplere de calcul (circa 1/2 din diametru)
şi se verifică vizual comportarea gulerelor de etanşare .
După efectuarea acestor probe şi verificarea execuţiei căminelor, instalaţia
poate fi recepţionată.
Reţelele exterioare de canalizare sunt exploatate de intreprinderile de
gospodarie orăşenească, prin echipe specializate care dispun de dispozitive
pentru curăţirea canalelor şi de maşini dotate cu pompe pentru spălarea şi
desfundarea conductelor.
Epurarea apelor uzate
Apele uzate evacuate de consumatorii menajeri sau industriali conţin o

cantitate importantă de substante provenite din corpurile lichide, solide şi
gazoase cu care au venit în contact în timpul folosirii.
De exemplu apele uzate menajere se încarcă cu substanţe minerale şi
organice provenite din rezidurile animale, cu resturi de mâncare, nisip, gunoaie
etc.
Apele uzate industriale conţin diverse substante toxice, leşii, uleiuri,
provenite din procesele de fabricaţie sau răcire la care au fost folosite.
Deversarea impurităţilor şi a reziduurilor de natură minerală sau organică în
emisari modifică, regimul lor hidraulic şi echilibrul biologic natural. Substantele
chimice existente în apele uzate (crezolii, fenolii), alterează proprietăţile naturale
ale apei din râuri, făcându-le improprii pentru alimentarea cu apa. a zonelor
populate, distrugându-le flora şi fauna.
Pentru atenuarea efectului poluant al apelor uzate, acestea se epurează
înainte de evacuare în emisar.

Epurarea este o operaţie de tratare fizico-chimică şi biologică a apelor
uzate, prin care se urmăreşte reducerea concentraţiei substantelor nocive, până
la limitele admise de normele igienico-sanitare.
Metodele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor uzate. Din
acest punct de vedere apele uzate se clasifică în :
- ape uzate menajere, provenite din instalaţii interioare ale clădirilor de
locuit, publice sau ale comerţului orăşenesc;
- ape uzate industriale, evacuate de intreprinderile industriale, unităţile
agrozootehnice, construcţii, transporturi etc.;
- ape uzate orăşeneşti care sunt un amestec de ape uzate menajere şi
meteorice, cu ape industriale colectate din interiorul unui oraş.
Metode şi scheme pentru epurarea apelor uzate menajere
Metode de epurare a apelor uzate menajere. Operaţiile de epurare a apelor

uzate menajere se pot realiza prin unul din urmatoarele trei procedee: epurare
mecanică, mecano-chimică sau mecano-biologică.
Epurarea mecanică constă în reţinerea substanţelor insolubile aflate în
apă cu ajutorul unor construcţii şi instalaţii a caror alcătuire diferă după mărimea
suspensiilor şi procedeele de epurare utilizate.
Epurarea mecanică se realizează în principal cu urmatoarele elemente:
gratare şi site de reţinere, deznisipatoare, separatoare de nisip şi decantoare.
Epurarea mecano-chimică este o metodă tehnologică de epurare prin care
apele uzate sunt tratate cu reactivi chimici (prin neutralizare, diluare, coagulare
etc.) şi apoi sunt epurate mecanic pentru reţinerea substantelor rezultate din
respectivele reacţii.
Epurarea mecano-biologică foloseste activitatea unor microorganisme care
oxidează sau mineralizează substanţele organice aflate în apa uzată. Această
reacţie este precedată de o epurare mecanică, al carei scop este îndepărtarea
unei parţi din impurităţi, în vederea măririi productivităţii întregii instalaţii.
Scheme generale de epurare a apelor uzate menajere. Alcătuirea schemei de
epurare a apelor uzate menajere, diferă după metoda tehnologică adoptată. Se

deosebesc în acest sens scheme de epurare mecanică, de epurare mecano-
chimică şi de epurare biologică.
Schema tehnologica de epurare mecanica
1 – gratare; 2 – deznisipator; 3 – separator de grasimi;

4 – decantor radial; 5 – emisar; 6 – statie de pompare;
7 – rezervor de fermentare metanica; 8 – gazometru;
9 – centrala termica; 10- paturi de uscare.
7. Bibliografie

1 Asociaţia Inginerilor de - Manualul de instalaţii sanitare, Editura
Instalaţii din România „Artecno” Bucureşti-2002
2 ing. Gheorghe Constantin - Instalaţii de canalizare, E.D.P., R.A.
Bucureşti-1997
3 ing. I. Pîslăraşu ş.a. - Canalizări, Editura Tehnică, Bucureşti-1965
5 ing. Al. Florescu ş.a. - Cartea instalatorului de reţele de apă şi
canalizare, Editura Tehnică, Bucureşti-1976
6 Rodica Jalbă - Alimentări cu apă şi canalizări, Matrix Rom,
Bucureşti 2001
7 ing. Aurel Simonetti - Agenda instalatorului de apă şi canal, Editura
Tehnică, Bucureşti-1984
8 Colecţia „Reglementări - Normative privind proiectarea şi executarea
Tehnice în Construcţii şi lucrărilor de instalaţii sanitare, Matrix Rom,
Instalaţii pentru Construcţii” Bucureşti 2000
9 Colecţia „Reglementări - Normative privind proiectarea şi executarea
Tehnice în Construcţii şi lucrărilor de instalaţii de canalizare, Matrix Rom,
Instalaţii pentru Construcţii” Bucureşti 2000
10 prof. dr. ing. Ştefan Vintilă, - Instalaţii de alimentări cu apă, canalizare,
ş.a. sanitare şi de gaze, E. D. P. Bucureşti-1977
14 prof. dr. ing. Ştefan Vintilă, - Tehnologia instalaţiilor sanitare şi de gaze,
ş.a. Manual pentru clasele IX-XII, E. D. P.
Bucureşti-1990
15 *** - Colecţia revistei „INSTALATORUL”
16 *** - Colecţia revistei „Tehnica instalaţiilor”
17 *** - Auxiliare curriculare
18 *** - internet


Instalatii de Canalizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii de Canalizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Competenţe specifice modulului pag. 4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Modulul “Instalaţii de canalizare” studiat pe parcursul clasei a XI –a (an de

Activitatea din domeniul instalaţiilor pentru construcţii, care cuprind şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Activitatea din domeniul construcţiilor sau a lucrărilor edilitare, unde instalaţiile

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

În cadrul planului de învăţământ, modulul „Instalaţii de canalizare” este inclus

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

4.1. Precizări generale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

4.2. Norme de S.S.M. la executarea practicii elevilor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

4.3. Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

4.4. Norme de S.S.M. la lucrări de săpături

4.5. Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Observaţi lavoarul montat în camera de baie a unui apartament din clădirea în

Rezultatele observării Observaţii – alte materiale, tehnici

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Observaţi coloana instalaţiei interioare de canalizarea a apelor uzate menajere

Cerinte Rezultatele observării Observaţii – alte materiale, tehnici

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Faceţi observaţii privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de canalizare

Rezultatele observării Observaţii – alte materiale, tehnici

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Analizaţi desenul de mai jos şi rezolvaţi următoarele sarcini:

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Pentru căminul de intersecţie a canalizării exterioare rezolvaţi următoarele sarcini:

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

1. Pentru tronsonul de canalizare exterioară rezolvaţi următoarele sarcini:

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Materiale pentru instalaţii de canalizare

Nr.crt. Semne convenţionale Nr.crt. Semne convenţionale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Executarea reţelelor de canalizare exterioară

Echipamente/reguli de Controlul calităţii

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................

Montarea obiectelor sanitare

Echipamente/reguli de Controlul calităţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Montarea colectoarelor instalaţiei interioare de canalizare

Echipamente/reguli de Controlul calităţii

- Muncitorii vor purta - Metrul