FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

COALA POSTLICEALA SANITARA F.E.G

TRGOVITE

PROIECT DE DIPLOMA
DOMENIUL:SANATATE I ASISTENA PEDAGOGICA CALIFICARE
PROFESIONALA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ABSOLVENT: GHEORGHE D
ANCA NICOLETA

INDRUMATOR : AS. MED.

ANGELESCU MARIA
TRGOVITE
AUGUST 2016

Motto:
"Actul medical nu este altceva dect o intlnire dintre o ncredere si o
contiina"
(Gh.
Scripcaru)
Lucrare dedicata mamei mele.

CUPRINS
ARGUMENT..........................................................................................4
CAPITOLUL I. INTOXICAIILE
1.1. Definiie..................................................................................................6
1.2 . Criterii de apreciere a periculozitaii.....................................................7
l 1.3. Masuri terapeutice nespecifice de prim ajutor i administrarea
de antidoturi..........................................................................9

CAPITOLUL II. INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON

2.1. Simptomatologie................................................................................. 17
2.2. Masuri de urgena.................................................................................18

CAPITOLUL III. INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC

3.1. Tablou clinic........................................................................................19
3.2. Masuri de urgena................................................................................20

CAPITOLUL IV. INTOXICAIILE ACUTE CU BARBITURICE

4.1. Simptomatologie............................................................................... 21
4.2. Masuri de urgena.............................................................................22

CAPITOLUL V
1. Dosar de ngrijire...............................................................................24
TEHNICA I................................................................................. 33
2. Dosar de ngrijire..............................................................................36
TEHNICA II............................................................................... 45
3. Dosar de ngrijire..............................................................................47
TEHNICA III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT
Citind titlul acestui proiect, ngrijirea pacienilor cu
intoxicaii, ne dam seama ca sunt doua concepte de baza, ngrijirea
pacienilor i intoxicaiile, fiecare dintre ele cu fundamentala importana
i demne de aceeai consideraie.
ngrijirea pacienilor este temelia pe care a fost construita profesia
de asistent medical, a carei recunoatere stiinifica, ca i profesie
sanitara, la nivel internaional, se datoreaza doamnei Florence
Nigthingale, care a publicat in 1948, Nursing analitic.
Dnsa era convinsa ca n orice femeie exista o infirmiera i ca mai
devreme sau mai trziu, n viaa, toate o sa trebuiasca sa se ingrijeasca de
cineva.
Susinea importana observaiei i a experienei n practicarea acestei
profesii, subliniind faptul ca tiina, practica i umanitatea sunt condiiile
fundamentale pentru a putea exercita aceasta profesie.
Multe dintre ipotezele, teoriile si definiiile doamnei Nigthingale sunt
i astazi actuale, chiar daca n epoca noastra, tehnicizarea progresiva a
medicinei tinde sa automatizeze i sa depersonalizeze tot mai mult actul
medical (ce ramane totusi un act complex de gandire i de aciune n care
conteaza n egala masura spiritul de analiza i capacitatea de patrundere
psihologica rezultata din contactul ndelungat cu bolnavul).
Intoxicaiile, ca i stare patologica a organismului uman, vor fi
descrise i analizate n detaliu n acest proiect, la fel ca i partea dedicata
tehnicilor specifice de asistenta medicala pentru bolnavii intoxicai.
Fiecare argument tratat este structurat n capitole i subcapitole, cu
intenia de a realiza o expoziie clara i n acelai timp riguroasa i
precisa, att a manifestarilor patologice n urma intoxicaiei ct i a
manevrelor standardizate de intervenie sanitara n astfel de cazuri.
Din motive de sinteza, respectnd rolul introduciei, acela de scurta
prezentare a unei lucrari, a vrea sa subliniez n cteva cuvinte de ce
intoxicaiile sunt tema acestui proiect i de ce cred ca o cunostina n
profunzime a acestui argument poate fi interesanta i mai mult, e utila, a
putea zice chiar necesara.
Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul ca n toate statisticile
actuale, referitoare la acest argument, procentul de intoxicare voluntara
4

depaete cu mult pe cel de intoxicare involun tara i este n continua

cretere, n special in rndurile persoanelor cu vrsta cuprinsa ntre 15 -40
ani.
Doar ca sa citez un exemplu:
Studiul a fost de tip deschis, retrospectiv si a fost realizat pe baza
documentelor medicale ale cazurilor de intoxic aie tratate la Sectia ATI a
Spitalului Municipal din Timioara i a statisticilor de acest tip realizate
pentru cazurile de intoxicaie tratate la Sectia ATI II Intoxicaii a
Spitalului de Urgena Floreasca din Bucureti.
Parametrii luati in studiu au fost sexul, varsta si xenobioticul care a
provocat intoxicaia.
Rezultatele demonstreaza ca in cazul femeilor, cele mai multe
intoxicaii au fost la pacientele sub 30 de ani, iar in cazul barbailor la
pacienii cu vrste cuprinse n intervalul 20 40 de ani.
Cele mai des ntlnite situaii de intoxicaie acuta au fost semnalate
n cazul co-administrarii de medicamente, att n cazul barbailor, ct i al
femeilor, urmate de benzodiazepine sau barbiturice (la femei) i alcool sau
alcool i medicamente (la barbai).
Rasfoind paginile oricarui ziar, ascultnd un telejurnal, sau pur i
simplu citind forumurile in internet, ne dam seama ca de fapt sunt
frecvente intoxicaiile voluntare ( cu gaz, medicamente, alcool i mai nou
cu etno - botanice).
Aceste intoxicaii voluntare, mai mult dect o stare patologica
exprima de fapt o profunda suferina psihologica.
Opiniile sunt imparite, in ceea ce privete cauzele acestui fenomen,
sunt cei care zic ca este vina condiiilor socio -economice actuale, alii ca e
globalizarea, turbo-capitalismul i internetul, fiecare exprimndu -se n
optica profesiei pe care o practica sau a rezultatelor pe care ar vrea sa le
obina.
Oricare ar putea fii cauzele unei intoxicaii voluntare, ntr -un pat de
spital avem de fapt un bolnav debilitat fizic dar mai ales cu o suferina
psihologica, care nu e de competena unui asistent medical dar nici nu
poate fi ignorata ca i cum nu ar exista, din contra un comportament de
nelegere, rabdare i participare la suferina bolnavului, poa te demonstra
nu numai umanitate i caritate dar mai ales o buna pregatire i competena
profesionala.

CAPITOLUL I

Intoxicaiile
Definiie
Intoxicaia este o stare patologica aparuta ca urmare a patrunderii n
organismul uman a unei substane toxice i care se manifesta prin
tulburarea funciilor ntregului organism.
Patrunderea n organismul uman, voluntara sau involuntara, pe cale digestiva,
respiratorie sau cutanata a unor substane toxice (solide, lichide, gazoase),
care determina tulburarile grave , uneori letale, poarta numele de intoxicaie
acuta.
Prin substanta toxica se inelege orice fel de substana care, introdusa in
organism, provoaca tulburari functionale sau leziuni organice.
Clasificarea:
A)
Clasificarea dupa natura toxicului:
Substana toxica poate patrunde n organism prin diferite cai: aeriana, digestiva,
transcutanata, prin mucoasa conjunctiva , nazala sau vaginala.Intoxicaiile
produse n acest mod se numesc exogene.
Intoxicaiile endogene apar datorita unor bol i care determina acumularea de
produsi toxici n corp cum ar fi: ureea n insuficiena renala, bilirubina n
bolile hepatice, corpii cetonici n diabet.
B)
Clasificarea intoxiciilor dupa modul de producere:

accidentale

profesionale

intenionale,cu scop suicidar

criminale, n scop de omucidere.

C)
Clasificarea intoxicaiilor dupa evoluia clinica:

acute

subacute

cronice

1.1. Criterii de apreciere a periculozitaii

n vederea instituirii celor mai potrivite masuri terapeutice de prim
ajutor, este necesar ca, n lipsa medicului, cadrul mediu aflat la locul unde
este intoxicatul, sa faca rapid investigaii pentru:

Apreciere starii intoxicatului ( constienta, coma, moarte clinica)

Identificarea substanei: informaii obinute de la victima, daca es te constienta,
date obinute de la cei din jur sau aparinatori, corp delict (comprimate,fiole,
alimente, varsaturi, surina sau fecale, etc. care trebuie pastrate si trimise la
laborator)

Stabilirea cantitaii de substanta patrunsa in organism

Calea de patrundere a toxicului

Timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutor.

l.l.lCriterii clinice de apreciere a gradului unei intoxicaii
Simptome nervoase si tulburari neuro-musculare :
- depresiune psihica, somnolenta, coma: barbiturice, alt e hipnotice, alcool,
insecticide, atropina, oxid de carbon, detergeni cationici etc.;
- delir, halucinaii: alcool, D.D.T., aspirina, ciuperci etc.;
- cefalee: nitroglicerina, nitrai, nitrii, be nzina, cianuri, oxid de carbon,
atropina, digitala, efedrina, morfina, sulfamide, alcool metilic etc.;
- pareze, paralizii musculare: cianura, venin de sarpe, mercur, insecticide;
- contracii, convulsii: atropina, insulina, stricnina, benzen, cianuri, CO,
organofosforice, detergeni, ampicilina (la copii), hidrazice, organoclorurate.
Tulburari respiratorii:
-dispnee: organofosforice, ciuperci, cianuri, atropina, intepaturi de insecte,
stricnina;
-bradipnee: barbiturice, alcool etilic, oxid de carbon, morf ina;
-polipnee: CO2, oxid de carbon.
Tulburari in functiunea aparatului cardiovascular:
-palpitaii: nitrii, nitrai, nitroglicerina, simtaicomimetice, benzen;

-tahicardie: adrenalina, antipirina, atropina, cofeina, benzen, antihistaminice,

alcool etilic, baze casutice;

-bradicardie: digitala, ciuperci

La tegument :
- cianoza:
methemoglobinemii prin nitrai, meprobamat, barbiturice,
tranchilizante;
- coloraie rosie: oxid de carbon, cianuri;
- tegument uscat: atropina, antidepresiv;
- tegument umed: barbiturice, insulina, morfina, piramidon etc.
Tulburari abdominale:
- dureri
abdominale ( varsaturi si deseori diaree ) in majoritatea
intoxicaiilor: acizi corozivi, alcanine, metale etc.
Tulburari ale ochilor:
- vedere neclara, tulbure: atropina, inse cticide, alcool metilic etc.;
- vedere dubla: alcool, barbiturice, nicotina, insecticide etc.;
- pupile dilatate: atropina,barbiturice, eter, nitrii, alcool metilic, benzen,
ciuperci;
- pupile contractate: organofosforice, opiacee, ezerina, alcool etilic;
-pierderea acuitaii vizuale: chinina, alcool metilic.
Tulburari auditive:
- zgomote, vjituri: chinina, cofeina, oxid de carbon etc;
- diminuarea acuitaii auditive: streptomicina, chinina, aspirina, nitrii etc.;
Tulburari in cavitatea bucala:
- uscaciunea gurii: atropina, digitala, metale grele, eter, morfina;
- salivaie abundenta: plumb, mercur, insecticide, acizi corozivi, amoniac, baze
caustice, ciuperci, cupru etc.;
- ulceraii: acizi;
-halena: alcool, eter, benzina.
Semne generale:
- febra: acid boric, sulfamide, tiroxina etc.;

- hipotermie: oxid de carbon, aspirina si barbiturice, eter, morfina, nitrii, alcool

etilic, piramidon,Amanita phalloides, Amanita muscaria, venin de vipera.
Nota
Examenul clinic se face cu maximum de urgena, concomitent cu
:
masurile de prim ajutor.
De asemenea, se va asigura maximum de protecie pentru cel ce
patrunde in mediu toxic.
Salvatorul trebuie sa tie ca acolo unde este vorba de accident in
mediu viciat sa fie protejat.
Tot in cadrul criteriilor de apreciere a gravitaii este necesar ca la
examenul clinic sa se observe daca sunt prezente leziuni, echimoze,
ulceraii ale tegumentelor, leziuni craniene sau alte leziuni pe corpul
acoperit.
n cazul intoxicaiilor la care substana toxica nu este identi ficata,
toate produsele suspecte trebuie aduse la spital odata cu pacientul: lichidul de
varsatura sau spalatura gastrica sa fie colctat pentru eventuale determinari
toxicologice.

1.2. Masuri terapeutice nespecifice de prim ajutor i administrarea de

antidoturi
Avnd in vedere multitudinea circumstanelor este greu de stabilit
n aceasta lucrare masurile de urgena pentru fiecare gen de intoxicaie.
Exista nsa unele manevre care nu trebuie omise, iar altele care trebuie
evitate.
Cunoasterea caii de patrundere a toxicului in organism are o mare
importana.
n cazul in care toxicul patrunde pe cale respiratorie , scoaterea
victimei din mediul toxic trebuie facuta cu mare rapiditate.
n caz de stop cardio-respirator se va face eliberarea cailor
respiratorii,masaj cardiac si respiraie artificiala.
Masurile de urgena care se constituie apoi de la caz la caz, la locul
accidentului, n timpul transportului, n cabinete medicale, i camere le de
garda ale spitalelor sunt:
1.
Evacuare coninutului gastric;

2.
3.
4.
5.

Spalarea tegumentului i mucoaselor;

Administrarea de antidot;
Administrarea de oxigen si calmarea durerilor;
Mentinerea funciilor vitale si crearea aceesului la o vena.

1. Evacuarea coninutului gastric i intestinal

Evacuarea coninutului gastric si intestinal se face prin:
Provocarea de varsaturi;
Spalatura gastrica;
Administrarea de purgative
Se recomanda ca nainte de aplicarea acestor masuri sa se administreze
peroral antidotul chimic care precipita toxicul.
- Provocarea de varsaturi este cea mai rapida metoda care poate fi aplicata
imediat n orice loc.nainte de a provoca varsatura, pentru ca aceasta sa fie
eficace, este obligatoriu sa administram bolnavului:
Apa potabila sau alte lichide ( lapte, albu de ou batut de la cel putin 10 oua,
sucuri de fructe sau suspensie de carbune medicinal)
Cantitatea de lichid administrata este de maximum 300 ml pentru o porie.O
porie mai mare ar putea ca n timpul efortului de varsatura sa deschida pilorul
i sa propulseze o cantitate de lichid toxic n intestin.
Observaie:
La fiecare pahar de lichid caldut se mai poate adauga o lingura de sare
de bucatarie (solutia calduta de clorura de sodiu avnd aciune emetizanta
prin exercitarea receptorilor mucoasei gastrice)
Dupa administrarea lichidului urmeaza provocarea varsaturii prin iritarea
mecanica a fundului gtului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a
peretului posterior al faringelui cu un apasator de limba.
Dupa eliminarea coninutului gastric prin varsatura se repeta manevra pana se
ajunge la o cantitate totala de 3 -4 l de lichid.
Administrarea de lichide si provocarea de varsaturi este indicata
ndeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul accidentului i n cabinete le
medicale unde nu exista condiii pentru spalatura gastrica.
Contraindicaiile provocarii de varsaturi: n stari comatoase ( pericol
imediat de asfixie prin aspiraia coninutului gastric ); la cardiaci ( poate
provoca colaps ) ; la vrstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de
hemoragie cerebrala ) ; la emfizematoi ( pericol de pneumotorax ), la
gravide ( pericol de declanare a travaliului) ; n convulsii ( sau n ingestia

10

de substane convulsivante) ; n ingestia de derivaii de petrol ( peric ol de

pneumonii chimice prin aspiraie).
Spalatura gastrica este o masura terapeutica esentiala, care trebuie aplicata
imediat ( exceptnd contraindicaiile ) mai ales in primele patru ore de la
ingestia substanei toxice, sau chiar i dupa 10 -12 ore.
n caz de intoxicaii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele
tablete sunt insolubile, sau se dizolva foarte lent.n felul acesta bolnavul se
poate afla sub pericolul unui stop cardio-respirator, n funcie de timpul de
resorbie a comprimatelor, daca nu se evacueaza stomacul.
Material necesar :
- sonde gastrice ( tub Faucher sau sonde de dimensiuni mai mici);
- departator de maxilare;
- o palnie; o seringa Guyon ;
- galeata pentru colectarea lichidului;
- lichid de spalatura.
Bolnavul n stare de veghe aezat pe un scaun va fi imobilizat, pentru
a preveni scoaterea tubului; se scot protezele dentare unde este cazul.
nainte de introducerea sondei, se masoara pe sonda distana de la
arcada dentara la varful apendicelui xifoid, distanta care va f i marcata pe
sonda cu leucoplast.
Sonda va fi unsa cu substanta lubrefianta (ulei deparafina) i se
introduce n stomac pana la semnul marcat cu leucoplast.
Atenie: Pentru a se asigura ca sonda a ajuns n stomac i nu n trahee,
introducem capatul liber a l acesteia intr-un pahar cu apa.
Daca se produce barbotaj n timpul expiraiei, atunci sonda se afla
n trahee i o scoatem.
Odata sonda ajunsa n stomac, se adpateaza la capatul acesteia o
seringa Guyon, plina cu apa potabila.
Apa se va introduce n stomac i apoi se va aspira coninutul gastric
( pentru determinari toxicologice de laborator).Se scoate seringa si se
adapteaza o palnie, n care se toarna apa potabila calduta i o suspensie de
carbune medicinal n apa.Cantitatea odata introdusa (300 -500 de ml de
portie), se provoaca varsatura prin micarea tubului n sus i n jos.

Lichidul introdus n stomac poate fi extras prin ifonaj.Se repeta

administrarea unei noi cantitai de lichid urmata de extragerea acestuia pana
se ajunge la o cantitate totala de 3-5 litri.Spalatura gastrica este contraindicata
la cei care au ingerat substane corosive ( pot fi provocate hemoragii sau
perforaii ale esofagului i stomacului ).
Unii toxicologi admit spalatura gastrica i n intoxicaii cu
substane corosive, dar nu mai trziu de 30 de minute de la ingestie,
folosind in acest scop tuburi de calibru redus.
Alte contraindicaii: convulsii, bolile cardiovasculare, aritmiile ,
sarcina, bolile ale S.N.C., laringospasmul.Riscul major al spalaturii gastrice
la semiconstieni, somnoleni, comatosi, este aspirarea bronsica
a
coninutului, cu sindrom Mendelson consecutie ( bronhopneumopatie acuta
grava de aspiraie)
La acestia, spalatura gastrica dupa intubatia traheala.
Administrarea de purgative
Dupa spalatura gastrica sau dupa golirea stomacului prin provocarea
varsaturilor, vor fi introdusi peroral sau prin sonda gastrica:
-250 de ml solutie de manitol 20% pentru provocarea diareei osmotice;
-30 de g sulfat de sodiu sau magneziu dizolvat in 25 0 ml apa.n intoxicaiile
cu fenoli sulfatul de sodiu va fi nlocuit cu ulei de ricin 30 -120 ml.
2. Spalarea tegumentului i a mucoaselor
- Imbracamintea imbibata cu toxic va fi imediat indepartata;
- Pielea trebuie spalata bine cu apa sapun,inclusiv pi elea capului i unghiile,
timp de cel putin 15 minute.
- Dezbracarea de hainele contaminate si spalarea tegumentului vor fi facute cu
mnusi de protecie si ochelari de protecie;
- Nu vor fi folosite antidoturi, pentru ca pot rezulta leziuni mai grave pri n
reaciile care au loc;
- Nu vor fi folosite substane uleioase, grase;
- Spalarea sacului conjunctival se face cu apa potabila in jet, sub presiune mica.
- Pentru ca spalatura sa fie eficace, trebuie ca pleoapele sa fie indepartate de
globul ocular tot timpul ct sacul conjunctival este supus jetului de apa.

3. Administrarea de antidot
Prin antidot inelegem o substana capabila sa neutralizeze sau sa
inactiveze una sau mai multe substane toxice.
Antidoturi care se pot aplica pentru impiedicarea absorbiei toxicului:

Administrare perorala:
- Carbunele activat
Doza perorala folosita la bolnavii care nu sunt supui spalaturii gastrice este
de : 10-20 g.
Se administreaza sub forma de suspensie n apa.
- Antidotul universal cuprinde: oxid de zinc 1 p arte,acid tanic 1 parte i
carbune activat 2 pari.
- Oxidul de magneziu : cel mai bun pentru neutralizarea acizilor corozivi: 40 g
magneziu sta in 1000 ml apa potabila.
- Soluie de acizi slabi pentru neutralizarea bazelor: sucuri de fructe (citronada
preparata din lamie);acid acetic 1% in doza de 200 -300 ml.
- Bicarbonatul de sodiu, antidot pentru sulfatul feros: solutie de 5% n apa.
- Sarurile solubile de calciu se folosesc in intoxicaia cu acid oxalic.Se
administreaza peroral soluie de clorura de calciu sau gluconat de calciu 10 20% reprezentnd coninutul a 20 -30 de fiole.
- Sulfatul de sodiu i de magneziu se folosesc n intoxicaia cu saruri
solubile de bariu: 30 g dizolvate in 300 ml apa.
- Clorura de sodiu, antidot in intoxicatia cu bromuri.Se administreaza dupa
golirea stomacului prin spalatura gastrica; 1 g clorura de sodiu dizolvat n
apa, administrat la fiecare ora pna la dispariia fenomenelor de intoxicaie.
- Alcoolul etilic, antidotul alcoolului metilic.Dupa ce stomacul a fost golit, se
administreaza 0,75 ml pe kilocorp din solutia de 50% la fiecare 6 ore, timp de
cateva zile.
- Laptele precipita sarurile de metale grele i unii alcaloizi.
- Dupa administrarea fiecarei doze de 250 -300 de ml lapte, trebuie sa se
provoace varsatura, pentru a se indeparta toxicul din stomac.
Atenie: Laptele este contraindicat in intoxicaiile cu substane insolubile
( solveni organici, petrol, benzina, unii compusi organoclorurai, fosfor,
etc.)
- Albusul de ou precipita sarurile de metale grele i unii alcaloizi. Doza de albus
este de cel putin 10 oua.

- Amidonul, antidotul iodului: 80 g

la 1000 ml apa ca lichid de spalatura
gastrica.
- Soluia de sapun, antidot al detergenilor cationici cateva grame de sapun n
200 ml apa, dupa care se provoaca varsat ura.

Administrare parenterala
- Dimercaptopropanolol, antidot pentru arsenic i compuii acestuia , pentru
mercur i alte metale grele: soluii 10% injectate i.m.; se repeta la 6 ore
timp de 2 zile i, la nevoie, la fiecare 12 ore timp de 8 zile.
- E.D.T.A. (calciu-disodiu-edetat, edetamin), antidot pentru plumb, fier, cupru
i alte metale grele.Se administreaza n perfuzie de glucoza 5% i.v. n doza
de 30-50mg/kilocorp n cure de 4-5 zile
- Kelocyanor, antidot al acidului cianhidric i al derivat ilor acestui.
Se gasesc n fiole de 20 ml=300 mg.
- Cuprenil se folosete n intoxicaii cu plumb, cupru, mercur.
Doza 1-2 g/zi
- Toxogonin antidot specific al derivailor organo -fosforici, se administreaza
i.v. in doza de 250 mg .
Doza se poate repeta fara sa se depaeasca insa 6 fiole in 24 de ore.
- Atropina este antidotul compuilor organo-fosforici i al medicamentelor
parasimpaticomimetice.
Doza iniiala 1-4 g injectate i.v. i apoi din 15 in 15 minute cte 1 -5 mg.n
funcie de intensitatea tulburar ilor i apariia fenomenelor atropinice se
poate ajunge pna la 70 de fiole in 24 de ore.
- Nalorfina , antidotul morfinei (1 fiola = 1 ml=5 mg).
Se administreaza i.v. n doza de 5 -10 ml (1-2 fiole la interval de 10
-15 minute, eventual la 2 -3 ore pna la doza totala de 40 de mg in 24 de ore.
- Sulfatul de protamina, antidotul eparine
- Vitamina K (fitomenadion).
n intoxicaia sau supradozajul de antigoagulante perorale se adminstreaza
i.v. lent 50-100 mg (5-10 fiole) in 24 de ore.
- Vitamina C (acidul ascorbic), antidot al substanelor methemoglobinizante n
doze de 1-3 g/zi injectate i.v.
- Albastru de metilen este antidotul substanelor
methemoglobinizante se
folosete soluia administrata i.v.
Se incepe cu 1 mg/kilocorp injectata i.v. lent.

Se poate repeta in caz de nevoie dupa o ora o doza de 2 mg/kilocorp.

Se poate ajunge la doza totala de 70 mg/kilocorp.
- Nitrutul de sodiu, hiposulfitul de sodiu se folosesc n intoxicaii cu acid
cianhidric i cianuri.
- Piridoxina este antidotul azoniazidei.
Doza iniiala este de 500 mg ( 2 fiole a 250 mg).
- Serul fiziologic este antidot pentru bromura de sodiu i alte bromuri, n doza
de 1000 ml la fiecare 4 ore pna la doza totala de 4 l/24 de ore.
4. Administrarea oxigenului i calmarea durerilor
Oxigenul se administreaza n toate cazurile de intoxicaii acute
nsoite de semne de insuficiena respiratorie acuta att la locul accidentului
sau la domiciliu, ct i in timpul transportului catre o unitate sanitara.Se
administreaza prin sonda nazo-faringiana, cu un debit de 6-8 l/minut sau mai
mult.
Oxigenul este antidotul intoxicaiei cu oxid de carbon, cnd trebuie sa
se administreze n concentraii mari (100%) i sub presiune crescuta de 2 -3
atmosfere.
Calmarea durerilor se face n cazuri de agresiune chimica a tractului
respirator i digestiv i cnd durerile sunt foarte mari.
Se folosete mialgin 1 fiola i.m. sau fortral 1 fiola i.m.
n cazuri de deprimare nervoasa nu se folosesc analgeticele de tip
central, ci se administreaza algocalmin 1 -2 fiole i.v. sau piafen 1-2 fiole i.m.
5. Meninerea funciilor vitale i crearea accesului la o vena
n cazurile de insuficiena respiratorie acuta se asigura respiraia
artificiala la locul accidentului in timpul transportului, la camera de garda.
Intoxicatul este culcat obligatoriu n decubit lateral, avnd caile aeriene
libere.
Atenie! n cazul n care varsa, la posibilitatea aspirarii varsaturii in caile
aeriene superioare.
In caz de oprire a circulaiei vor fi aplicate masurile de resuscitare
cardiorespiratorie.

Atenie! nu se va administra intracardiac adrenalina sau izoproterenol n

intoxicaii cu compui organo-clorai,tetraclorura de carbon, derivai de
petrol, etc.
nca de la domiciliu sau locul accidentului, cnd se prevede o
prabuire a tensiunii arteriale, crearea accesului la o vena este obligatorie.
Se face printr-o puncie venoasa i montarea unei perfuzii cu glucoza
5% sau cu ser fiziologic.
nainte de instalarea perfuziei se recolteaza snge pentru determinarea grupei
sanguine.
Crearea accesului la o vena permite instituirea de urgena a terapiei
parenterale, ndeosebi n starile comatoase care evolueaza cu oc.

CAPITOLUL II
INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON
Intoxicaia cu monoxid de carbon este in majoritatea cazurilor
accidentala i uneori colectiva, mai cu seama in mediul industrial, fiind una
din cele mai frecvente intoxicaii accidentale ale copilului.
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor , inodor, mai greu ca
aerul.
Sursa producatoare de CO este combustibilul folosit pentru incalzitul
casnic sau n industrie pentru operaii tehnologice atunci cnd arderea se
face incomplet.
Monoxidul de carbon poate patrunde n atmosfera spaiilor locuite, ca
urmare a unor defeciuni ale sistemelor de ncalzire, c and tirajul este
defectuos sau ventilaia camerelor deficitara.
CO se combina cu hemoglobina formnd carboxihemoglobina.
Afinitatea Hb pentru CO este de 250-300 de ori mai mare decat pentru O2,
deci reactia de combinare a CO cu Hb este foarte rapida.
Consecina formarii carboxihemoglobinei este scaderea capacitaii
de oxigenare a sngelui determinand astfel i perturbari ale proceselor de
oxidare celulara .
2.1. Simptomatologie
Depinde atat de concentraia CO si durata expunerii ct i de
sensibilitatea individuala.
n funcie de concentraia carboxihemoglobinei apar:
Primele simptome
- cefalee violenta frontala i bitemporala,
- ameeli,
- tulburari de echilibru,
- senzatie de oboseala,
- palpitaii la efort,

- vjieturi in urechi.

Aceste fenomene se agraveaza i se insoesc de: greuri, varsaturi,

tulburari de vedere, slabiciune a musculaturii in secial a membrelor
inferioare, confuzie mintala, creterea frecvenei pulsului i a respiraiei,
a tensiunii arteriale.
n concentraii de peste 50% de ca rboxihemoglobina apar:
- pierderea cunotinei,
- coma cu respiraie accelerata,
- superficiala,
- care ulterior devine neregulata,
- incarcare traheo-bronica,
- edem pulmonar acut,
- convulsii,
- puls rapid,
- scaderea tensiunii arteriale.
n concentraii de peste 60% moartea este iminenta prin deprimarea
activitaii cardiace i respiratorii.
Atenie! Examenul obiectiv pune in evidena i alte manifestari asociate,
ca cianoza in cazurile cu pierderea cunotinei.Coloraia clasica rou cireiu apar mai rar i la concentraii de carboxihemoglobina ce depaesc
70%.
2.2. Masuri de urgena
Scoaterea imediata din mediul toxic; aerisirea incaperilor prin
deschiderea ferestrelor (la nevoie se sparg geamurile).
Va fi aezat n decubit lateral, avnd degajate caile aeriene ( capul in
hiperextensie i sub nivelul trunchiului).
Respiraie artificiala (gura la gura) daca nu respira sau respira greu.
Oxigenoterapie (oxigenul fiind considerat antidotul intoxicatiei cu
CO), prin mijloacele imediat disponibile (sonda nazala cu debit 10 -15
1/minut, masca faciala,izolenta la copii) in concentratie de 100% in primele
30 de minute.
Transportul bolnavului ct mai urgent la spital (in caz de stop respirator
se va face respiratie gura la gura sau cu aparate manuale, pe tot timpul
transportului.
Atenie! Pentru determinarea concentraiei de carboxihemoglobina se
recolteaza repede snge, imediat dupa intoxicaie, nainte de administarea de
oxigenoterapie.

Se respecta urmatoarele condiii:

- sngele trebuie ferit de contactul cu aerul,
- se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau n recipiente umplute complet
i astupate ermetic sau recoltare pe anticoagulant,
- in cazurile grave (come) i atunci cnd conditiile tehnice o permit, se face
oxigenoterapie hiberbara (oxigen sub presiune nu peste 3 atmosfere),
tratament de elecie.
Dupa intoxicaiile grave bolnavul trebuie supravegheat pentru
depistarea complicaiilor si tratarea lor.
De reinut:
Asistenta medicala are obligaia sa intreprinda aciuni care se
adreseaza masurilor profilactice.
n teritoriul dispensarului medical sau n
interprinderi,
unde
recunoate riscul de intoxicatii cu CO trebuie sa informeze medicul, pentru
ca apoi sa impuna celor vizai luarea de masuri tehnice -organizatorice
(asigurarea unei bune ventilatii, repararea unor sisteme de incalzire (sau
ardere a combustibilului) care snt defecte.

Capitolul III
INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC
Intoxicaia cu alcool etilic (etanol) se recunote de la
primul contact cu bolnavul dupa halena de alcool.
Atenie ! Intoxicaia poate fi mixta: cu barbiturice, tranchilizante etc.
3.1. Tablou clinic
Semnele intoxicaiei acute evolueaza in 3 faze :
1. Faza de excilaie :
- logoree,volubilitate, tendina de violent
- facies congestive, conjuctivele injectate (la alcolemie de circa 2 g %).
2. Faza de incordare motorize :
- confuzie, agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru,
tulburari de vorbire, incordare muscular accentuata (alcoolemie de 3 g %).
3. Faza de coma etilica, alcoolemie de 3 -4 g% :
- relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxarea sfincteriana,
facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic i aritmic,
hipotensiune arterial, halena alcoolica (in toate fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiraiei traheobronice a
coninutului gastric, expirat prin varsatura, blocarea cailor aeriene i
asfixie.
Alteori apare bronhopneumonie de aspiraie (sindrom Mendelson).
De reinut : decesul poate sa survina din mai multe cause : deprimare
respiratorie central si insuficiena obstructiva respiratorie), colaps vascular
sau E.P.A., hemoragie digestiva superioara, accident vascular cerebral
(alcoolemia de 5 g % este mortal).
3.2. Masuri de urgena
Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbune activat (in
soluie de bicarbonate de sodium 5%) sau doze successive de cafea
concentrata este posibila n formele mai uoare.n formele severe
20

:transportarea de urgena la spital.La nevoie se va ex ecuta reanimarea

cardiorespiratorie in timpul transportului.
Observaie. La indicaia medicului asistenta medicala va monta (la
dispensar, policlinica sau autosalvare) o perfuzie cu solutii
macromoleculare,glucoza 5% i eventual bicarbonate de sodium.
Se pot injecta vit.b (3-4 fiole i.v. fiole a 250 mg), vit b i.v. 100
mg, hidrocortizon, diazepam 1 -2 fiole i.v. sau i.m. in caz de
agitaie.Contraindicate : morfina,plegomazinul,barbituricele.
Atentie! Are mare importana social i medico-legala recoltarea sngelui
pentru alcoolemie.
Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii dect cu
sublimat, oxicianura, n lipsa cu apa simpla.
n caz de coma, spalatura gastric este posibila dupa intubaia
traheala.
Asistenta medicala va aplica tratamentul prescris de medic :
tratamentul comei toxice, al insuficienei respiratorii i circulatorii acute,
corectarea tulburarilor funcionale.
Atentie! n mod accidental i copiii mici pot fi victime ale intoxicaiilor cu
alcool.

CAPITOLUL IV
INTOXICAIILE ACUTE CU BARBITURICE
Medicamentele din grupul barbituricelor ( fenobarbital, dormitalul,
ciclobarbitalul, etc.) sunt larg folosite si determin una din cele mai frecvente
intoxicatii.Survin prin ingestia accidental la copil i voluntara la aduli.
Absorbia barbituricelor se face n intestine (jejun), este lenta dupa
mese, rapida pe nemncate si foarte rapida in asociere cu alcoolul.
Doza toxica letala este aproximativ 5 g pentru barbituricele cu
durata lunga de aciune (8-12 ore fenobarbitalul) i de 3 g sau chiar 1 g
pentru cele cu durata scurta de aciune (ciclobarbitalul ).
4.1. Simptomatologie
Simptomatologia depinde de doza de ingerata :
Ingerate n doze moderate provoaca : slabiciune
muscular,
dificultate n vorbire,somnolena,uneori stare de agitaie.
Ingerate n doze mari provoaca : pierderea cunotinei, bradipnee
cu respiraie superficial, cianoza, hipotensiune arterial, hipotermie.
n formele grave coma este profunda i se nsoete de :
insuficiena respiratorie i circulatorie acuta, ncarcare bronica, pupile
micorate (mioza are un prognostic grav). Moartea survine prin
insuficiena respiratorie i circulatorie.
4.2. Masuri de urgena
Nu exista antidot specific
La bolnavii cu cunotina pastrata sau n stare de somnolena i
cu reflexe de varsatura pastrate :
- provocare de varsaturi (prin mijloacele amintite) ;
- spalatura
gastric cu suspensie de carbune activat i cu puina
sare,permanganate de potasiu 1 : 5 000 ; sau numai apa simpla ;
- administrare de purgative salin (sulfat de sodium 30 g n 200 ml apa) peroral,
sau in sonda gastrica ;

- spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat i puina sare, permanganat

de potasiu 1:5000 sau numai apa simpla;
- administrare de purgativ salin (sulfat de sodiu 30 g n 200 ml apa) peroral sau
pe sonda gastrica;
- transportul de urgena la spital sub supravegherea medicala
Bolnav in coma: pregatirea transportului rapid spre spital, asigurnd
eliberarea cailor respiratorii superioare ( curairea gurii, aspirai a bucofaringiana), eventual introducerea pipei orofaringiene. Pentru reducerea
bronhospasmului i hipersecreiei medicul recomanda atropina n injecii
i.v. 0,5-1 mg.
Important! Atunci cnd n ambulator exista posibilitai, la
recomandarea medicului, se poate institui:
- o perfuzie cu dextran, marisang (pentru combaterea hipotesiunii)
- o diureza forata prin perfuzii cu glucoza 20% sau manitol 10% insa atenie!
nu se foreaza, diurez daca in primele 20 -30 de minute rinichiul nu
raspunde pozitiv.
- perfuzie alcalina cu bicarbonat de sodiu 8,4% T.H. A.M. administrata lent
i fracionat.
- hidratare cu glucoza i ser Ringer.
Sondajul vezical este esenial pentru urmarirea diurezei;
n
spital:

Bolnavilor in coma profunda li se face: intubaie traheala ,

spalatura gastrica cu seringa i, concomintent, un purgativ salin sau manitol

pentru diaree osmotica;
La nevoie:
- traheostomie si respiraie artificiala daca survine stopul respirator sau
insuficiena respiratorie acuta;
- oxigenoterapie (6-8 l/minut)
- se continua tratamentul specific, iar in cazurile foarte grave se recurge la
hemodializa.
De reinut! Nu se face spalatura gastrica la comatoi fara o intubaie
traheala.

CAPITOLUL V
NGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU INTOXICATII
SPITALUL : JUDETEAN DE URGENTA TRGOVITE
SECTIA : MEDICINA INTERNA
1. DOSAR DE NGRIJIRE DATE DE IDENTITATE
NUMELE
S.PRENUMELE
VARSTA
33aniSEXUL
DOMICILIU : STR.
Localitatea Gura OcniUei
NR.

V.A.
M

JUDETUL

D-Ua

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII :Anul :2011
DATA EXTERNARII :Anul2011

Luna: mai Ziua

Luna:
mai Ziua

19
21

Ora: 18,05
Ora : 12,40

MOTIVELE INTERNARII: ingestie voluntara medicamentoasa, n scop suicidar. Nu

se precizeaza ce fel de medicament
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : 1.IntoxicaUie acuta medicamentoasa ( tentativa suicid)

SITUATIA FAMILIALA I SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA:necasatorit
Numar copii:
SITUATIA SOCIALA : salariatPROFESIA : CONDITII DE LOCUIT
funcUionar
: bune

RELATIILE CU FAMILIA :buneCU PRIETENII : este o persoana retras

PERSOANE DE LEGATURA
SF localitatea Sacuieni.Grad de rudenie mama 0735XXXXXX
ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:neaga luesul, T.B.C.-ul, S.I.D.A., alte boli cronice n
familie
PERSONALE FIZIOLOGICE:dezvoltare fizica n raport cu vrsta.
PERSONALE PATOLOGICE : apendicectomie la 12 ani, boli ale copilariei
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea,
alcoolul ocazinal.
MEDICATIA DE FOND ADMINISTRATA INAINTEA INTERNARII : nu a
avut
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

ISTORIC :PacientulseprezintalaserviciulUPUpentrudureri
abdominale,slabiciune musculara,difcultate n vorbire,somnolenUa alternent cu
TEGUMENTE SI MUCOASE :palide

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS : normal reprezentat.

.
SISTEM GANGLIONAR : ganglioni superfciali nepalpabili SISTEM MUSCULAR :normoton, normo
.
SISTEM OSTEO ARTICULAR :integru, articulaUii mobile,
,
nedureroase la

micari active i pasive .

APARATRESPIRATOR :toracenormalconformat,micarirespiratorii ritmice,
APARAT CARDIO VASCULAR :nu sunt modifcari,TA 130/80 mmHg ,AV =9
APARAT DIGESTIV : abdomen sensibil la palpare,greaUa

FICAT, SPLINA, CAI BILIARE : nu sunt modifcari.

.
APARATRENAL:lojilerenalelibere,nedureroaselapalpare, nepalpabili, micUiuni
rinif
APARAT GENITAL : organe genitale externe de aspect normal

SISTEM NERVOS I ORGANE DE SIMT :R.O.T.prezent, egal bilateral

depresiva.

PRESCRIPTII MEDICALE
TRATAMENT:arnetin, no-spa, glucoza 5%
MANEVRE/PROCEDURI :lavaj gastric 3 litri
EXAMENEDELABORATOR :
uric,TGP,TGO
REGIM ALIMENTAR:hidric.

hemoleucograma,uree,creatinina,acid
.

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE:

I=185cmG=86Kg.

T.A.=130/80mmHg

P=98/min T=36,20C R=26/min. vaz=bun,auz=bun

NEVOI FUNDAMENTALE :
A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE:dependenzt,uor dispneic, uor tahicardic.
A MANCA:dependentdureriabdominale,posibilaafectareamucoasei gastrice.
A ELIMINA:dependent eliminare renale diminuate.

A DORMI, A SE ODIHNI dependent, somn agitat.

A SE MBRACA: dependent incoordonare motorie.
A AVEA O BUNA PIOSTURA:dependent postura modificata datorita starii
generale modificata.
A MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE FIZIOLOGICE: independentA FII CURAT: dependent,nu i poate efectua singur ngrijirile igienice.

A EVITA PERICOLELE : dependent adinamic, confuzie

A COMUNICA : dependent comunicareinefcienta la nivel afectiv datorita intoxicaUiei .

A PRACTICA RELIGIA : independent - ortodox

A SE RECREEA : dependent- nu poate avea activitaUi recreative datorita starii

generale alterate
A SE REALIZA :dependent-starea generala alterataa

.
.

AINVATA : dependent-necesita educat n vederea aderarii la un stil de viaUa

sanatos
ALERGIC nu este alergic

.
.

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA:

confuz

COMPORTAMENT: agitat, alternent cu somnolenUa

MOD DE INTERNARE : singur :
Cu salvarea : DA

ASPECTE SOCIOLOGICE

cu familia :

.
.

MOD DE VIATA: singur DAde familie:

altul

MEDIUL: rural DArural

PARTICULARITATI:nu sunt PROBLEME SOCIALE:nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: din cele 11 nevoi sunt de dependenUa, 3
de independenUa

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE

DA

STABILIZARE, AMELORARE:- da cu condiUia sa nu apara complicaUii .

AGRAVARE : n situaUia n care apar complicaUii DECES : nu se dorete
.
.

OBIECTIVE DE NGRIJIRE

Globale:stabilizarea starii generale i reabilitarea starii psihice .

Specifce : -sa-i diminui disconfortul digestiv
-sa-i monitorizez funcUiile vitale.

.
.

-sa-i asigurarea confortului fzic linite, aerisirea ncaperii, poziUii

confortabile.
-sa efectuez lavaj gastric.
-monitorizarea eliminarilor
-recoltarea de snge, urina pentru ex. de laborator
-administrarea medicaUiei corespunzatoare
-sa previn apariUia complicaUiilor

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

INTERNAREA moment important LAVAJUL GASTRIC anxios

EXTERNAREA rentoarcerea n familie

EPICRIZA SI RECOMANDARI

Pacientul n vrsta de 33 de ani, se interneaza pentru supraveghere med

dupa ingerare medicamentoasa.
.
Au
investigaUii :iexameneparaclinice :
fost facute urmatoarele

hemoleucograma fara modifcari, uree,creatinina,acid uric,TGP, TGO.

Ex urina=fara modifcari
Tratamentul : arnetin, no-spa, glucoza 5% Se externeaza cu recomandari :
Va merge la serviciul psihiatrie n vederea examenului, regim alimentar
protecUie a mucoasei gastrice.

MOD DE EXTERNARE
EXTERNAREA : salvare :
MIJLOC DE TRANSPORT .

cu familia : DAaltul

30

PLAN DE NGRIJIRE

Data

Problema

IntervenUii

Obiective de

pacientului

ngrijire

Autonome

Delegate

Evaluare

19.05

Dureri

-Sa-i monitorizez

l ajut la

Administrez

Ora 14,

2016

abdominale,

funcUiile vitale.

efectuarea igienei

tratamentul

pacientul este

personale..

prescris de

uor agitat.

slabiciune
musculara,

-Sa-i efecuez lavaj

dificultate n

gastric.

medic.
Masor funcUiile

vorbire,

S-a efectuat

vitale si le notez

Particip la

lavaj gastric 3
litri.

agitaUie

-Sa stabilesc o

n foaia de

efectuarea

alternnd cu

relaUie profesionala

temperatura.

lavajului

somnolenUa.

cu pacientul n

gastric.

pacientul este

vederea linitirii
Posibila

acestuia.

ingestie

de

medicamente

-Sa previn

complicaUiile

scop

suicidal.

Ora 16,

Alimentez

PuncUionez

linitit,acuza

pacientul cu

vena n

dureri

lichide.

vederea

abdominale.

efectuarii
l ajut sa-i

perfuziei.

Pacientul

-Sa-i asigur igiena

efectueze igiena

ramne

corporala.

zilnica.

necooperant.

20.05

Pacient

Sa

.2016

somnolent,

comportametul

medicaUia

Se va externa

adinamic,

pacientului.

prescrisa.

mine.

supraveghez

Administrez

comunicare
ineficienta la

Ramn

nivel afectiv.

durerile

Dureri

abdominale.

abdominale.

21.05

Se

.2016

menUine

Sa-l conving sa

l ajut la

Administrez

Se menUin

aceeai stare

consulte un

efectuarea igienei

tratamentul

durerile

generala.

specialist psihiatru.

i la pregatirea

prescris de

abdominale i

pentru externare

medic.

incooperarea.

Se transfera la psihiatrie n vederea examenului de specialitate.

MEDICATIA PENTRU PACIENTUL S V A 19.05.2016

Arntin 1 fiola i.m.
No-spa 1 fiola i.v.
Glucoza 5% 1 flacon de 1000 ml i.v.
Lavaj gastric 3 litri

24 01
2016

Hemoleucograma

Ureea
creatinina
acid uric
colesterol
TGP
TGO
Ex neurologic
Examen psihiatric

Hemoglobina 14,5%
Hematii-4.1ooooo
3
Leucocite 8.900/mm

14,% - 16%
3
4-4,5 milioane/mm
3
4000-8000/mm

0,25mg%,.............................................
0,75mg%...........................................
2,50mg%...........................................
135mg%,...........................................
12ui............................................... ....
19ui....................................................

0,20 0,40mg%
0,6 1,3mg%
3 -5 mg%
150 200mg%
4 13mg%
5 17mg%

Semne neurologice normale

Stare depresiva, necesita internare

TEHNICA I

Sondajul gastric :
Definiie : Sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de
cauciuc-sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac.
Scop :
Explorator
-recoltarea coninutului stomacal n vederea evaluarii funciei
chimice i secretorii
-pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului.
Terapeutic
-evacuarea coninutului stomacal toxic
-curairea mucoasei de exudate i substane straine dep use
-hidratarea i alimentarea bolnavului
-introducerea unor substane medicamentoase.
Indicaii : n gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa
Pregatirea materialelor de protecie :
- Doua oruri din material plastic
- Muama i aleza
- Prosoape
Materiale sterile :
Sonda Faucher sau Einhorn
Doua seringi de 20 de ml
Casoleta cu manui de cauciuc
Pense hemostatice
Eprubete
Materiale nesterile :
Tavia renala
Tava medicala
Pahar cu apa aromata
Pahar cu apa pentru proteza daca e cazul
Recipient pentru colectare
Medicamente la indicaia medicului

Pregatirea pacientului :
a) Psihic :
- Se informeaza pacientul i i se explica necesitatea tehnicii
- Este rugat sa respecte indicaiile date n timpul sondajului
b) Fizic :
Se aeaza pacientul pe un scaun cu speteaza cu spatele ct mai
drept
- Se protejeaza cu orul de cauciuc sau material plastic
- I se ndeparteaza proteza dentara i se aeaza ntr -un pahar cu apa
- Se aeaza tavia renala sub barbia pacientului pentru a capta sa liva ce se
scurge din cavitatea bucala
- Este solicitat sa menina tavia n aceasta poziie
- Pacientul nu va mnca n dimineaa efectuarii examenului
Executarea tehnicii :
Asistenta se spala pe mini cu apa i sapun
Imbraca orul de cauciuc
Ii pune manuile sterile
Umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag
Se aeaza n dreapta bolnavului i ii fixeaza capul cu mna stnga,
inndu-l ntre mna i torace
Prinde cu mna dreapta extremitatea rotunjita a sondei c a pe un creion
Cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adnc i introduce
capatul sondei pna la peretele posterior al faringelui,ct mai aproape
de radacina limbii,invitnd bolnavul sa inghita
Prin deglutiie sonda patrunde n esofag i este mpinsa foarte atent
spre stomac
Verifica prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului
stomacal cu ajutorul seringii
Se fixeaza sonda la nivelul tegumentului cu leocoplast
Aeaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlemneyer sau aspira
sucul gastric cu seringa
Pentru a favoriza golirea stomacului pacientul este rugat sa -i
contracte preii abdominali
Extrage sonda printr-o micare hotarta cu prudena dupa
comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a mpiedica scurgerea
coninutului n faringe

 Cnd capatul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu

mna stnga i se ndeparteaza sonda
Golete coninutul sondei n vasul colector
Aeaza sonda n tavia renala
ngrijirea ulterioara a pacientului :
I se ofera un pahar cu apa aromata sa i clateasca gura
Se terg mucozitaile de pe faa i barbie
Se ndeparteza tavia i orul de cauciuc
Se aeaza pacientul n poziie comoda
Pregatirea produsului pentru examenul de laborator :
Se determina cantitatea evacuata
Se completeaza formularele de recoltare
Se trimit probele etichetate la laborator
Notarea n foaia de observaie : se noteaza tehnica, data, cantitatea i
aspectul macroscopic al sucului gastric extras.
Se reorganizeaza locul de munca.

SPITALUL : JUDETEAN DE URGENTA TRGOVITE

SECTIA : MEDICINA INTERNA
2. DOSAR DE NGRIJIRE DATE DE IDENTITATE
NUMELE
S.PRENUMELE
N.
VARSTA DOMICILIU 43aniSEXUL
:
M
STR.
Localitatea Valea Voievozilor
NR.

JUDETUL

D-Ua

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII :Anul :

2016

Luna:

aprilie Ziua

DATA EXTERNARII :Anul

2016 Luna: aprilie

Ziua

06

Ora: 10,15

21

Ora : 14,25

MOTIVELE INTERNARII: Intoxicaie acuta cu ciuperci

DIAGNOSTIC LA INTERNARE : 1. IntoxicaUie acuta cu ciuperci

SITUATIA FAMILIALA I SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA: casatorit

Numar copii:
1
SITUATIA SOCIALA : salariatPROFESIA : CONDITII DE LOCUIT
muncitor
: bune
califcat

RELATIILE CU FAMILIA :buneCU PRIETENII : este o persoana agreabila

PERSOANE DE LEGATURA
SF

localitatea Valea Voievozilor.Grad de rudenie soie 0722XXXXXX

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:neaga luesul, T.B.C.-ul, S.I.D.A. diagnosticat cu
hepatita cronica
PERSONALE FIZIOLOGICE:dezvoltare fizica n raport cu vrsta.

PERSONALE PATOLOGICE : operaie hernie de disc la 26 de ani, boli ale

copilariei
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:fumator,bautor de cafea,
consumator alcool.
MEDICATIA DE FOND ADMINISTRATA INAINTEA INTERNARII : nu a
avut
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
ISTORIC :Pacientul

se

prezinta

la

serviciul

UPU

pentru

dureri

abdominale,greaa,gust amar, meteorism, paresteza ale membrelor superioare

i inferioare de aproximativ 12

ore,

durere musculara,deficit

motor

parestezii la memebrele superioare i inferioare.Simptomele s -au instalat cu

cteva zile n urma, dupa ingestia de ciuperci.Se interneaza n vederea
investigaiilor i tratamentului adecvat.
T.A. 120/60 mmHg,temperatura 36,4
La examenul ecografic abdominal ficatul are aspect de dimensiuni marite fiind
n evidena cu hepatita cronica toxica.
TEGUMENTE SI MUCOASE :palide
TESUT CONJUNCTIV ADIPOS : normal reprezentat.

SISTEM GANGLIONAR : ganglioni superficiali nepalpabili

SISTEM MUSCULAR :normoton, normokinetic

SISTEM OSTEO ARTICULAR :integru, articulaUii mobile, nedureroase

la micari active i pasive .
APARAT

RESPIRATOR :torace

normal

conformat,micari

respiratorii

ritmice,simetrice,sonor normal, murmur neregulat.

APARAT CARDIO VASCULAR :nu sunt modificari,T.A. 120/60 mmHg ,AV
=80, zgomote cardiae ritmice, vase periferice permeabile.

APARAT DIGESTIV :greaUa, jena dureroasa n epigastru i loja

dreapta,

varsaturi.
FICAT, SPLINA, CAI BILIARE : ficat cu dimensiuni marite, 3,5 cm sub
robozul costal
APARAT

RENAL: lojile renale libere, nedureroase la palpare,

rinichi

nepalpabili, micUiuni fiziologice

APARAT GENITAL : organe genitale externe de aspect normal

SISTEM NERVOS I ORGANE DE SIMT :parestezii, deficit motor la nivelul

membrelor inferioare, orientat tempo-spatial.
EXAMEN ONCOLOGIC : cavitate bucala normala, tegumente normal colorate,
grupe ganglioni superficial nepalpabili, fara semne i simptome care sa
evidenieze existena vreunei boli neoplazice.
EXAMEN NEUROLOGIC : Mers impasibil, plasticitate musculara la nivelul
coapselor, dureri musculare.Bolnavul relateaza ca n urma cu o luna a fost
mucat de o capua.
Se efectueaza encefalograma
Diagnostic : polimiozita, n observaie boala Lyme.
Se recomanda :Solumendrol 50 mg/zi

PRESCRIPTII MEDICALE
TRATAMENT:Ser

fziologic

500

ml

cu

Vit.

B1,

B6,Aspatofort,Arnetin,Algocalmin,Glucoza 5%,Milgamma.
EXAMENE DE LABORATOR :V.S.H. hemoleucograma, uree, creatinina,acid
uric,TGP,TGO, colesterol, glicemie
REGIM ALIMENTAR:evitarea alcoolului

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE:

I=178cmG=73Kg.

P=80/min T=36,40C R=20/min. vaz=bun,auz=bun

T.A.=120/60mmHg

NEVOI FUNDAMENTALE :
A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE:dependent,uor dispneic
A MANCA:dependent dureri abdominale,posibila afectare a mucoasei
gastrice.
A ELIMINA:dependent eliminare renale diminuate i dureroase
A DORMI, A SE ODIHNI dependent, somn agitat.
A SE MBRACA: dependent deficit motor datorat paresteziilor.
A AVEA O BUNA PIOSTURA:dependent postura modificata datorita starii
generale modificata.
A MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE FIZIOLOGICE: independentA FII CURAT: dependent,nu i poate efectua singur ngrijirile igienice.

A EVITA PERICOLELE : dependent adinamic, confuzie

A COMUNICA : dependent comunicareinefcienta la nivel afectiv datorita intoxicaUiei .

A PRACTICA RELIGIA : independent - ortodox

A SE RECREEA : dependent- nu poate avea activitaUi recreative datorita starii

generale alterate
A SE REALIZA :dependent-starea generala alterata

.
.

AINVATA : dependent-necesita educat n vederea aderarii la un stil de viaUa

sanatos
ALERGIC nu este alergic

.
.

40

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA:
COMPORTAMENT: agitat

confuz

MOD DE INTERNARE : singur :

Cu salvarea : DA

cu familia :

.
.

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA: singur DAde familie:

altul

MEDIUL: rural DArural

PARTICULARITATI:nu sunt PROBLEME SOCIALE:nu sunt

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: din cele 11 nevoi sunt de dependenUa, 3
de independenUa

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE

DA

STABILIZARE, AMELORARE:- da cu condiUia sa nu apara complicaUii .

AGRAVARE : n situaUia n care apar complicaUii DECES : nu se dorete
.
.

OBIECTIVE DE NGRIJIRE

Globale:stabilizarea starii generale i reabilitarea starii psihice .

Specifce : -sa-i diminui disconfortul digestiv
-sa-i monitorizez funcUiile vitale.

.
.

-sa-i asigurarea confortului fzic linite, aerisirea ncaperii, poziUii

confortabile.
-monitorizarea eliminarilor
-recoltarea de snge, urina pentru ex. de laborator
-administrarea medicaUiei corespunzatoare
-sa previn apariUia complicaUiilor

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

INTERNAREA moment important EXTERNAREA rentoarcerea n familie

EPICRIZA SI RECOMANDARI
Bolnavul n vrsta de 43 de ani, consumator de alcool, se interneaza cu stare
generala alterata, greaa, meteorism postprandial, astenie fizica, mialgii, mers
impasibil.Pacientul susine ca simptomele s-au instalat n urma ingestiei de
alcool cu ciuperci,se observa o subnutriie uoara,dureri la palparea maselor
musculare,abdomen sensibil in epigastru si loja dreapta, ficat cu dimensiuni
modificate.Se efectueaza investigaii de lab orator, tratament perfuzabil cu
glucoza, ser fiziologic, antibiotice, cortizonice, hepato -protectoare.
Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

tratament

conform

reetei

prescrise, regim alimentar, evitarea alcoolului, stresului, efortului fizic i

control periodic la medicul de familie.

MOD DE EXTERNARE
EXTERNAREA : salvare :
MIJLOC DE TRANSPORT .

cu familia : DAaltul

PLAN DE NGRIJIRE

Data

Problema

IntervenUii

Obiective de

pacientului

ngrijire

Autonome

Delegate

Evaluare

06.04

Dureri

-Sa-i monitorizez

l ajut la

Administrez

Ora 10,

2016

abdominale

funcUiile vitale.

efectuarea igienei

tratamentul

pacientul este

in

-Sa stabilesc o

personale..

prescris de

uor agitat.S-a

dreapta,

relaUie profesionala

Masor funcUiile

medic.

administrat

durere

cu pacientul n

vitale si le notez

PuncUionez

medicaia

musculara,pa

vederea linitirii

n foaia de

vena n

Ora 16,

restezii

acestuia.

temperatura.

vederea

pacientul este

membrelor

-Sa previn

Alimentez

efectuarii

linitit,acuza

superioare si

complicaUiile

pacientul cu

perfuziei.

dureri

inferioare,de

-Sa-i asigur igiena

lichide.

Administrez

abdominale si

ficit

corporala.

l ajut sa-i

medicaUia

furnicaturi ale

greaa,

Sa

efectueze igiena

prescrisa.

extremitailor

varsaturi.Ing

comportametul

zilnica.

Recoltez

..

estie

de

pacientului.

ciuperci

cu

loja

ale

motor,

supraveghez

snge pentru
hemograma.

alcool.
07.04

Pacient

-Sa-i

.2016

somnolent,

durerile abdominale

funciile

vitale

administrez

Usoara

adinamic,

-Sa

si notez in foaia

medicaia

ameliorare,gre

comunicare

pacientul

de observaie.

prescrisa

aa

ineficienta la

ofer suport moral

Asigur

nsoesc

diminuata,pers

nivel afectiv.

-Sa-l

pacientul la

ista durerile

Dureri

vederea

efectuarea

abdominale ,

abdominale,

alimentaii

examenelor de

deficitul motor

agitaie.

sanatoase.

investigaie.

diminuez
comunic

cu

i
educ

sa-i
n
unei

Monitorizez

ncaperii

Continui sa

aerisirea

meteorismul.
08.04

Se

.2016

menUine

Sa-l conving sa

l ajut la

Administrez

Se menUin

aceeai stare

nceapa imediat un

efectuarea igienei

tratamentul

paresteziile.

generala.

regim alimentar

i supraveghez

prescris de

Mine se

adecvat.

comportamentul

medic.

externeaza.

si evoluia.
09.04

Starea

2016

generala

se

amelioreaza

Sa-l educ in vederea

l ajut la

Administrez

Deficit motor

alimentaiei cu

pregatirea pentru

tratamentul

diminuat, stare

ciuperci

externare

prescris de

generala

medic.

imbunataita.

Pacientul este externat

MEDICATIA PENTRU PACIENTUL S V A 06.04.2016

Ser fiziologic 500 ml cu Vit. B1, B6
Aspatofort 1/12 ore
Arnetin 1 fiola/zi
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon/zi
Milgamma 1 fiola seara
07.04.2016
Ser fiziologic 500 ml cu Vit. B1, B6
Aspatofort 1/12 ore
Arnetin 1 fiola/zi
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon/zi
Milgamma 1 fiola seara
Ringer 1/zi
Cefort 2 g
08.04.2016
Ser fiziologic 500 ml cu Vit. B1, B6
Aspatofort 1/12 ore
Arnetin 1 fiola/zi
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon/zi
Milgamma 1 fiola seara
Ringer 1/zi
Cefort 2 g
09.04.2016

46

Ser fiziologic 500 ml cu Vit. B1, B6

Aspatofort 1/12 ore
Arnetin 1 fiola/zi
Algocalmin la nevoie
Glucoza 5% 1 flacon/zi
Milgamma 1 fiola seara
Ringer 1/zi
Cefort 2 g

24 01
2016

Hemoleucograma

Ureea
creatinina
acid uric
colesterol
TGP
TGO
Ex neurologic

Hemoglobina 13,4%
Hematii-3.9ooooo
3
Leucocite 9.200/mm

14,% - 16%
3
4-4,5 milioane/mm
3
4000-8000/mm

0,25mg%,.............................................
0,75mg%...........................................
2,50mg%...........................................
135mg%,...........................................
12ui...................................................
19ui....................................................

0,20 0,40mg%
0,6 1,3mg%
3 -5 mg%
150 200mg%
4 13mg%
5 17mg%

EXAMEN NEUROLOGIC : Mers

impasibil, plasticitate musculara la
nivelul

coapselor,

dureri

musculare.Bolnavul relateaza ca n
urma cu o luna a fost mucat de

capua.
Se efectueaza encefalograma
Diagnostic :

polimiozita,

observaUie boala Lyme.

Se
recomanda :Solumendrol
mg/zi

50

TEHNICA II
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala
InjecUia intramusculara
Locul

injecUiei

constituie

muchii

voluminoi

lipsiUi

de

trunchiuri importante de vase i nervi, a caror lezare ar putea provoca

accidente.n muchii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :
Cadranul

CONCLUZII
Medicina nu este o meserie ci o profesiune, o activitate deosebit de
complexa i in exercitarea ei s-au cerut ntotdeauna multiple calitaUi.
Faptul ca medicului i asistentei medicale i se ncredinUeaza viata unui
om, recunoscndu-i-se n acelai timp dreptul de "a decide" anumite masuri n
scopul vindecarii i al promovarii sanataUii individului, instituie pentru
aceasta profesie importante cerinUe.
Cred ca este interesant sa reamintesc cteva dintre aceste cerinUe,
prevazute de altfel i de un Cod International de etica nursing:
Responsabilitatea fundamentala a asistentei medicale este ntreita: sa
pastreze viaUa, sa nlature suferinUa si sa promoveze sanatatea.
Asistenta medicala trebuie sa menUina tot timpul standarde ridicate de
ngrijire nursing i sa respecte anumite reguli de conduita profesionala.
Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de
vedere practic, ci trebuie sa-si menUina cunotiinUele teoretice i
priceperea la un nivel foarte nalt.
Nursa are obligaUia de a pastra secretul profesional, nu numai informaUiile
furnizate de pacient, dar i cele de importanUa medicala acumulate de catre
asistente n cursul muncii lor.
Asistenta trebuie sa recunoasca nu numai responsabilitaUile, ci i limitarile
funcUiei; recomanda sau da un tratament fara reUeta medicala numai
n urgenta i raporteaza fiecare acUiune unui medic cel mai devreme
posibil.
Asistenta medicala are obligaUia de a ndeplini ordinele medicului
n
mod contient , loial i inteligent i sa refuze sa participe la o procedura
care se abate de la etica (de exemplu la efectuarea unui avort ilegal).

 Asistenta trebuie sa coopereze i sa menUina o relaUie armonioasa cu

membrii altor profesii i cu colegii sai.

 Asistenta medicala trebuie sa participe i sa mparta responsabilitaUile

cu alUi profesioniti ai sanataUii, n promovarea eforturilor de a
ntalni nevoile de sanatate ale oamenilor.
ngrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca ntotdeauna promovarea
sanataUii, prevenirea mbolnavirilor, satisfacerea nevoilor pacientului n
vederea recapatarii independenUei ct mai curnd posibil, alinarea suferinUelor.
Este adevarat ca mare parte din atribuUiile unei asistente medicale
sunt legate strict de activitatea desfaurata n spital dar nu trebuie lasat n plan
secundar faptul ca prevenirea mbolnavirilor i promovarea sanataUii se
pot realiza n orice moment al vieUii de zi cu zi.
Daca ne gndim de cte ori am intlnit un vecin care amna mereu
reparaUia centralei de gaz, o cunotinUa care ntr-un moment dificil din
viaUa recurge la barbiturice pentru a se liniti sau la mulUii, chiar foarte
mulUi, cetaUeni sub influenUa alcoolului ntlniUi pe strada; probabil
contientizam faptul ca un cuvnt, cum ar fi prevenUie, are un semnificat mult
mai amplu dect cel definit de vocabularul limbii romne.
De aici i concluzia ca medicina i sanatatea sunt complementare i ca
daca medicina se practica doar n spital, pentru promovarea sanataUii nu exista
limite temporale sau spaUiale.
Astfel, pe viitor, sigur ca va fii posibil sa valutam anticipat o situaUie
cu risc de intoxicare i ca recunoaterea primelor simptome ne va da
posibilitatea de a interveni cel puUin cu un avertisment sau cu un simplu sfat de
a merge pentru o vizita medicala la cel mai apropiat cabinet medical.
Un astfel de comportament responsabil si contiincios denota nu numai o buna
pregatire profesionala i o buna capacitate de valutare a riscurilor dar n special
o mare sensibilitate personala, cu satisfacUia de a putea fii de folos i n afara
orelor de serviciu.
A fii o asistenta medicala nu este doar o profesie, este n primul rnd o
modalitate de a fi personala, unde fiecare exprima cum tie mai bine toate
acele calitaUi i cunotinUe care au constituit motivaUia i impulsul de a
alege aceasta meserie.
Toate acestea pot fi exprimate ntr-un singur cuvnt, pasiune sau
vocaUie, ceea ce nseanma a avea o meserie pe care Ui-ai dorit-o dar n
special pentru care eti destinat
i tii ca n afara de rezultatele obUinute
vei avea
ntotdeauna contiinUa i multumirea de a fi ndeplinit menirea ta.
50

BIBLIOGRAFIE

Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenUii medicali

LucreUia Titirca,
Editura Viata medicala romneasca, Bucureti, 2005
ngrijirea speciala a bolnavilor
Florica Udma i Rodica Penciu,
Editura Didactica si pedagogica, Bucureti, 2004
Medicina interna
Anton Dan Niculescu i Traian Crciumarescu,
Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2007
UrgenUe medico-chirurgicale. Sinteze
LucreUia Titirca,
Editura Medicala, Bucureti, 2004
Medicina interna
Mioara Mincu,
Editura Carol Davila, Bucureti, 2004
Tehnica ngrijirii bolnavului. Vol. II
C. Mozes,
Editura Medicala, Bucureti, 2001