COALA POSTLICEAL

HYGEIA SIBIU

PROIECT DE DIPLOM

ABSOLVENT:
JUGAREAN DENNISA

COORDONATOR:
PROF. TTARU MARIA

SIBIU
2016

COALA POSTLICEAL
HYGEIA SIBIU

PROIECT DE
DIPLOM

CALIFICARE PROFESIONAL:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ABSOLVENT:
JUGAREAN DENNISA

COORDONATOR :
PROF. TTARU MARIA

SIBIU
2016

Motto:
"Actul medical nu este altceva dect o intlnire dintre o ncredere si o
contiin

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I. INTOXICAIILE
1.1. Definiie
1.3 . Criterii de apreciere a periculozitaii
l 1.3. Masuri terapeutice nespecifice de prim ajutor i administrarea
de antidoturi

CAPITOLUL II. INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON

2.1. Simptomatologie
2.2. Masuri de urgena

CAPITOLUL III. INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC

3.1. Tablou clinic
3.2. Masuri de urgena

CAPITOLUL IV. INTOXICAIILE ACUTE CU BARBITURICE

4.1. Simptomatologie
4.2. Masuri de urgen

CAPITOLUL V
5.1 Cazul I :plan de ngrijire
5.2 Cazul II :plan de ngrijire
5.3 Cazul III :plan de ingrijire

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Citind titlul acestui proiect, intoxicaii, ne dm seama c sunt
dou concepte de baz, ngrijirea pacienilor i intoxicaiile, fiecare dintre
ele cu fundamental importana i demne de aceeai consideraie.
ngrijirea pacienilor este temelia pe care a fost construit profesia
de asistent medical, a crei recunoatere stiinific, ca i profesie sanitar,
la nivel internaional, se datoreaz doamnei Florence Nigthingale, care a
publicat in 1948, Nursing analitic.
Dnsa era convins ca n orice femeie exist o infirmiera i c mai
devreme sau mai trziu, n via, toate o s trebuiasc s se ingrijeasca de
cineva.
Susinea importana observaiei i a experienei n practicarea acestei profesii,
subliniind faptul ca tiina, practica i umanitatea sunt condiiile fundamentale
pentru a putea exercita aceasta profesie.
Multe dintre ipotezele, teoriile si definiiile doamnei Nigthingale sunt
i astazi actuale, chiar dac n epoca noastr, tehnicizarea progresiv a
medicinei tinde sa automatizeze i sa depersonalizeze tot mai mult actul
medical (ce ramane totusi un act complex de gandire i de ac iune n care
conteaza n egala masura spiritul de analiza i capacitatea de patrundere
psihologica rezultata din contactul ndelungat cu bolnavul).
Intoxicaiile, ca i stare patologica a organismului uman, vor fi
descrise i analizate n detaliu n acest proiect, la fel ca i partea dedicata
tehnicilor specifice de asistenta medicala pentru bolnavii intoxica i.
Fiecare argument tratat este structurat n capitole i subcapitole, cu
intenia de a realiza o expoziie clara i n acelai timp riguroasa i precis,
att a manifestarilor patologice n urma intoxicaiei ct i a manevrelor
standardizate de intervenie sanitar n astfel de cazuri.
Din motive de sinteza, respectnd rolul introduc iei, acela de scurta
prezentare a unei lucrri, a vrea sa subliniez n cteva cuvinte de ce
intoxicaiile sunt tema acestui proiect i de ce cred ca o cunostin n
profunzime a acestui argument poate fi interesant i mai mult, e util, a
putea zice chiar necesara.
Ceea ce m-a impresionat foarte mult este faptul c n toate statisticile
actuale, referitoare la acest argument, procentul de intoxicare voluntar

depaete cu mult pe cel de intoxicare involuntar i este n continua cretere,

n special in rndurile persoanelor cu vrsta cuprins ntre 15 -40 ani.
Parametrii luai intr-un studiu dedicat intoxica iilor, au fost sexul, varsta
si xenobioticul care a provocat intoxicaia.
Rezultatele demonstreaza c in cazul femeilor, cele mai multe
intoxicaii au fost la pacientele sub 30 de ani, iar in cazul barbailor la
pacienii cu vrste cuprinse n intervalul 20 40 de ani.
Cele mai des ntlnite situaii de intoxicaie acut au fost semnalate n
cazul co-administrarii de medicamente, att n cazul barbailor, ct i al
femeilor, urmate de benzodiazepine sau barbiturice (la femei) i alcool sau
alcool i medicamente (la barbai).
Rasfoind paginile oricarui ziar, ascultnd un telejurnal, sau pur i
simplu citind forumurile in internet, ne dm seama c de fapt sunt
frecvente intoxicaiile voluntare ( cu gaz, medicamente, alcool i mai nou
cu etno - botanice).
Aceste intoxicaii voluntare, mai mult dect o stare patologic
exprim de fapt o profund suferina psihologic.
Opiniile sunt imparite, in ceea ce privete cauzele acestui fenomen,
sunt cei care zic ca este vina condiiilor socio -economice actuale, alii ca e
globalizarea, turbo-capitalismul i internetul, fiecare exprimndu -se n
optica profesiei pe care o practic sau a rezultatelor pe care ar vrea sa le
obin.
Oricare ar putea fii cauzele unei intoxicaii voluntare, ntr -un pat de
spital avem de fapt un bolnav debilitat fizic dar mai ales cu o suferin
psihologic, care nu e de competena unui asistent medical dar nici nu
poate fi ignorat ca i cum nu ar exista, din contr un comportament de
nelegere, rabdare i participare la suferina bolnavului, poate demonstra nu
numai umanitate i caritate dar mai ales o bun pregatire i competen
profesional.

CAPITOLUL I
Intoxicaiile
Definiie
Intoxicaia este o stare patologic aparut ca urmare a ptrunderii n
organismul uman a unei substane toxice i care se manifest prin
tulburarea funciilor ntregului organism.
Ptrunderea n organismul uman, voluntar sau involuntar, pe cale digestiv,
respiratorie sau cutanat a unor substane toxice (solide, lichide, gazoase), care
determin tulburarile grave , uneori letale, poart numele de intoxicaie acut.
Prin substanta toxica se inelege orice fel de substana care, introdus in
orgnism, provoac tulburari functionale sau leziuni organice.
Clasificarea:
A)
Clasificarea dupa natura toxicului:
Substana toxic poate patrunde n organism prin diferite ci: aerian, digestiv,
transcutanat, prin mucoas conjunctiv , nazal sau vaginal.Intoxicaiile
produse n acest mod se numesc exogene.
Intoxicaiile endogene apar datorita unor boli care determin acumularea de
produsi toxici n corp cum ar fi: ureea n insuficiena renal, bilirubin n bolile
hepatice, corpii cetonici n diabet.
B)
Clasificarea intoxiciilor dupa modul de producere:

accidentale

profesionale

intenionale,cu scop suicidar

criminale, n scop de omucidere.

C)
Clasificarea intoxicaiilor dupa evoluia clinica:

acute

subacute

cronice

1.1. Criterii de apreciere a periculozitaii

n vederea instituirii celor mai potrivite masuri terapeutice de prim
ajutor, este necesar ca, n lipsa medicului, cadrul mediu aflat la locul unde
este intoxicatul, s faca rapid investigaii pentru:

Apreciere starii intoxicatului ( constient, coma, moarte clinic)

Identificarea substanei: informaii obinute de la victim, daca este constient,
date obinute de la cei din jur sau aparinatori, corp delict (comprimate,fiole,
alimente, vrsaturi, surin sau fecale, etc. care trebuie pastrate si trimise la
laborator)

Stabilirea cantitaii de substant ptruns in organism

Calea de ptrundere a toxicului

Timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutor.

l.l.lCriterii clinice de apreciere a gradului unei intoxicaii

Simptome nervoase si tulburri neuro-musculare :
- depresiune psihic, somnolent, com: barbiturice, alte hipnotice, alcool,
insecticide, atropina, oxid de carbon, detergeni cationici etc.;
- delir, halucinaii: alcool, D.D.T., aspirin, ciuperci etc.;
- cefalee: nitroglicerin, nitrai, nitrii, benzin, cianuri, oxid de carbon, atropin,
digital, efedrin, morfin, sulfamide, alcool metilic etc.;
- pareze, paralizii musculare: cianura, venin de sarpe, mercur, insecticide;
- contracii, convulsii: atropin, insulina, stricnin, benzen, cianuri, CO,
organofosforice, detergeni, ampicilin (la copii), hidrazice, organoclorurate.

Tulburri respiratorii:
-dispnee: organofosforice, ciuperci, cianuri, atropin, intepaturi de insecte,
stricnin;
-bradipnee: barbiturice, alcool etilic, oxid de carbon, morfin;
-polipnee: CO2, oxid de carbon.

Tulburri in functiunea aparatului cardiovascular:

-palpitaii: nitrii, nitrai, nitroglicerina, simtaicomimetice, benzen;
-tahicardie: adrenalin, antipirin, atropin, cofein, benzen, antihistaminice,
alcool etilic,baze casutice;


La tegument :
- cianoz:
methemoglobinemii prin nitrai, meprobamat, barbiturice,
tranchilizante;
- coloraie rosie: oxid de carbon, cianuri;
- tegument uscat: atropin, antidepresiv;
- tegument umed: barbiturice, insulin, morfin, piramidon etc.

Tulburri abdominale:
- dureri
abdominale ( vrsaturi si deseori diaree ) in majoritatea
intoxicaiilor: acizi corozivi, alcanine, metale etc.

Tulburri ale ochilor:

- vedere neclar, tulbure: atropin, insecticide, alcool metilic etc.;
- vedere dubl: alcool, barbiturice, nicotin, insecticide etc.;
- pupile dilatate: atropina,barbiturice, eter, nitrii, alcool metilic, benzen,
ciuperci;
- pupile contractate: organofosforice, opiacee, ezerina, alcool etilic;
-pierderea acuitaii vizuale: chinin, alcool metilic.

Tulburri auditive:
- zgomote, vjituri: chinin, cofein, oxid de carbon etc;
- diminuarea acuitaii auditive: streptomicin, chinin, aspirin, nitrii etc.;

Tulburri in cavitatea bucala:

- uscaciunea gurii: atropin, digital, metale grele, eter, morfin;
- salivaie abundent: plumb, mercur, insecticide, acizi corozivi, amoniac, baze
caustice, ciuperci, cupru etc.;
- ulceraii: acizi;
-halen: alcool, eter, benzin.

Semne generale:

- febr: acid boric, sulfamide, tiroxin etc.;

- hipotermie: oxid de carbon, aspirin si barbiturice, eter, morfin, nitrii, alcool
etilic, piramidon,Amanita phalloides, Amanita muscaria, venin de viper.

 Not:

Examenul clinic se face cu maximum de urgen , concomitent cu

msurile de prim ajutor.De asemenea, se va asigura maximum de protec ie
pentru cel ce patrunde in mediu toxic.Salvatorul trebuie sa tie c acolo unde
este vorba de accident in mediu viciat sa fie protejat.Tot in cadrul criteriilor de
apreciere a gravitaii este necesar ca la examenul clinic sa se observe dac sunt
prezente leziuni, echimoze, ulceraii ale tegumentelor, leziuni craniene sau alte
leziuni pe corpul acoperit.n cazul intoxicaiilor la care substana toxic nu este
identificat, toate produsele suspecte trebuie aduse la spital odat cu pacientul:
lichidul de varsatur sau spalatur gastrica s fie colctat pentru eventuale
determinri toxicologice.

1.2. Masuri terapeutice nespecifice de prim ajutor i

administrarea de

antidoturi
Avnd in vedere multitudinea circumstanelor este greu de stabilit
n aceast lucrare masurile de urgena pentru fiecare gen de intoxicaie.
Exista nsa unele manevre care nu trebuie omise, iar altele care
trebuie evitate.
Cunoaterea cii de ptrundere a toxicului in organism are o mare
importan.
n cazul in care toxicul ptrunde pe cale respiratorie, scoaterea
victimei din mediul toxic trebuie facut cu mare rapiditate.
n caz de stop cardio-respirator se va face eliberarea cailor
respiratorii,masaj cardiac si respiraie artificial.

Msurile de urgen care se constituie apoi de la caz la caz, la locul

accidentului, n timpul transportului, n cabinete medicale, i camere le de
gard ale spitalelor sunt:
1.
Evacuare coninutului gastric;
2.
Splarea tegumentului i mucoaselor;
3.
Administrarea de antidot;
4.
Administrarea de oxigen si calmarea durerilor;
5.
Mentinerea funciilor vitale si crearea aceesului la o ven.

1. Evacuarea coninutului gastric i intestinal

Evacuarea coninutului gastric si intestinal se face prin:
Provocarea de varsturi;
Spalatur gastric;
Administrarea de purgative
Se recomand ca nainte de aplicarea acestor masuri sa se
administreze peroral antidotul chimic care precipit toxicul.
- Provocarea de vrsaturi este cea mai rapida metod care poate fi aplicat
imediat n orice loc.nainte de a provoca vrsatura, pentru ca aceasta sa fie
eficace, este obligatoriu sa administrm bolnavului:
Ap potabil sau alte lichide ( lapte, albu de ou batut de la cel putin 10 oua,
sucuri de fructe sau suspensie de carbune medicinal)
Cantitatea de lichid administrat este de maximum 300 ml pentru o porie.O
porie mai mare ar putea ca n timpul efortului de vrsatura sa deschida pilorul
i sa propulseze o cantitate de lichid toxic n intestin.
Observaie:
La fiecare pahar de lichid caldut se mai poate adauga o lingura de
sare de bucatarie (solutia caldu de clorur de sodiu avnd aciune emetizant
prin exercitarea receptorilor mucoasei gastrice)
Dupa administrarea lichidului urmeaz provocarea vrsaturii prin iritarea
mecanic a fundului gtului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a
peretului posterior al faringelui cu un apstor de limb.
Dupa eliminarea coninutului gastric prin vrsatura se repeta manevra pn se
ajunge la o cantitate total de 3-4 l de lichid.
Administrarea de lichide si provocarea de vrsaturi este indicat
ndeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul accidentului i n cabinetele
medicale unde nu exist condiii pentru spalatur gastric.
Contraindicaiile provocarii de varsaturi: n stari comatoase (pericol
imediat de asfixie prin aspiraia coninutului gastric); la cardiaci (poate
provoca colaps); la vrstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de
hemoragie cerebrala) ; la gravide (pericol de declanare a travaliului).

10

 Spalatura gastrica este o masura terapeutica esentiala, care trebuie

aplicata imediat (exceptnd contraindicaiile) mai ales in primele patru ore
de la ingestia substanei toxice, sau chiar i dupa 10 -12 ore.
n caz de intoxicaii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele
tablete sunt insolubile, sau se dizolva foarte lent.n felul acesta bolnavul se
poate afla sub pericolul unui stop cardio-respirator, n funcie de timpul de
resorbie a comprimatelor, daca nu se evacueaza stomacul.

Material necesar:
- sonde gastrice ( tub Faucher sau sonde de dimensiuni mai mici);
- departator de maxilare;
- o palnie; o seringa Guyon ;
- galeata pentru colectarea lichidului;
- lichid de spalatura.

Bolnavul n stare de veghe aezat pe un scaun va fi imobilizat, pentru

a preveni scoaterea tubului; se scot protezele dentare unde este cazul.
nainte de introducerea sondei, se masoara pe sonda distana de la
arcada dentara la varful apendicelui xifoid, distanta care va fi marcata pe
sonda cu leucoplast.
Sonda va fi unsa cu substanta lubrefianta (ulei deparafina) i se
introduce n stomac pana la semnul marcat cu leucoplast.
Atenie: Pentru a se asigura ca sonda a ajuns n stomac i nu n trahee,
introducem capatul liber a l acesteia intr-un pahar cu apa.
Daca se produce barbotaj n timpul expiraiei, atunci sonda se afla
n trahee i o scoatem.
Odata sonda ajunsa n stomac, se adpateaza la capatul acesteia o
seringa Guyon, plina cu apa potabila.
Apa se va introduce n stomac i apoi se va aspira coninutul gastric
(pentru determinari toxicologice de laborator).Se scoate seringa si se
adapteaza o palnie, n care se toarna apa potabila calduta i o suspensie de
carbune medicinal n apa.Cantitatea odata introdusa (300-500 de ml de portie),
se provoaca varsatura prin micarea tubului n sus i n jos.
Lichidul introdus n stomac poate fi extras prin ifonaj.Se repeta
administrarea unei noi cantitai de lichid urmata de extragerea acestuia
pana se ajunge la o cantitate totala de 3-5 litri.Spalatura gastrica este
11

contraindicata la cei care au ingerat substane corosive ( pot fi provocate

hemoragii sau perforaii ale esofagului i stomacului ).

Unii toxicologi admit spalatura gastrica i n intoxica ii cu substan e

corosive, dar nu mai trziu de 30 de minute de la ingestie, folosind in acest scop
tuburi de calibru redus.

Alte contraindicaii: convulsii, bolile cardiovasculare, aritmiile , sarcina,

bolile ale S.N.C., laringospasmul.Riscul major al spalaturii gastrice la
semiconstieni, somnoleni, comatosi, este aspirarea bronsica a con inutului, cu
sindrom Mendelson consecutie (bronhopneumopatie acuta grava de aspira ie)
La acestia, spalatura gastrica dupa intubatia traheala.

Administrarea de purgative
Dupa spalatura gastrica sau dupa golirea stomacului prin provocarea
varsaturilor, vor fi introdusi peroral sau prin sonda gastrica:
-250 de ml solutie de manitol 20% pentru provocarea diareei osmotice;
-30 de g sulfat de sodiu sau magneziu dizolvat in 25 0 ml apa.n
intoxicaiile cu fenoli sulfatul de sodiu va fi nlocuit cu ulei de ricin 30 -120
ml.

2. Spalarea tegumentului i a mucoaselor

- Imbracamintea imbibata cu toxic va fi imediat indepartata;

- Pielea trebuie spalata bine cu apa sapun,inclusiv pi elea capului i unghiile,
timp de cel putin 15 minute.
- Dezbracarea de hainele contaminate si spalarea tegumentului vor fi facute cu
mnusi de protecie si ochelari de protecie;
- Nu vor fi folosite antidoturi, pentru ca pot rezulta leziuni mai grave pri n
reaciile care au loc;
- Nu vor fi folosite substane uleioase, grase;
- Spalarea sacului conjunctival se face cu apa potabila in jet, sub presiune mica.
- Pentru ca spalatura sa fie eficace, trebuie ca pleoapele sa fie indepartate de
globul ocular tot timpul ct sacul conjunctival este supus jetului de apa.

12

13

3. Administrarea de antidot
Prin antidot inelegem o substana capabila sa neutralizeze sau sa
inactiveze una sau mai multe substane toxice.
Antidoturi care se pot aplica pentru impiedicarea
absorbiei
toxicului:

Administrare perorala:
- Carbunele activat
Doza perorala folosita la bolnavii care nu sunt supui spalaturii gastrice este
de: 10-20 g.
Se administreaza sub forma de suspensie n apa.
- Antidotul universal cuprinde: oxid de zinc 1 p arte,acid tanic 1 parte i carbune
activat 2 pari.
- Oxidul de magneziu : cel mai bun pentru neutralizarea acizilor corozivi:
- Soluie de acizi slabi pentru neutralizarea bazelor: sucuri de fructe (citronada
preparata din lamie)
- Bicarbonatul de sodiu, antidot pentru sulfatul feros
- Sarurile solubile de calciu se folosesc in intoxicaia cu acid oxalic.
- Sulfatul de sodiu i de magneziu se folosesc n intoxicaia cu saruri
solubile de bariu
- Clorura de sodiu, antidot in intoxicatia cu bromuri.Se administreaza dupa
golirea stomacului prin spalatura gastrica.
- Alcoolul etilic, antidotul alcoolului metilic.
- Laptele precipita sarurile de metale grele i unii alcaloizi.
Atenie: Laptele este contraindicat in intoxicaiile cu substane insolubile
(solveni organici, petrol, benzina, unii compusi organoclorurai, fosfor,
etc.)
- Albusul de ou precipita sarurile de metale grele i unii alcaloizi. Doza de albus
este de cel putin 10 oua.
- Amidonul, antidotul iodului: 80 g la 1000 ml apa ca lichid de spalatura
gastrica.
- Soluia de sapun, antidot al detergenilor cationici cateva grame de sapun n
200 ml apa, dupa care se provoaca varsatura.

Administrare parenterala
- Dimercaptopropanolol, antidot pentru arsenic i compuii acestuia , pentru
mercur i alte metale grele: soluii 10% injectate i.m.; se repeta la 6 ore timp
de 2 zile si, la nevoie, la fiecare 12 ore timp de 8 zile.
14

- E.D.T.A. (calciu-disodiu-edetat,edetamin), antidot pentru plumb, fier, cupru i

alte metale grele.Se administreaza n perfuzie de glucoza 5% i.v. n doza de
30-50mg/kilocorp n cure de 4-5 zile
- Kelocyanor, antidot al acidului cianhidric i al derivat ilor acestui. Se
gasesc n fiole de 20 ml=300 mg.
- Cuprenil se folosete n intoxicaii cu plumb, cupru, mercur.
Doza 1-2 g/zi
- Toxogonin antidot specific al derivailor organo -fosforici, se administreaza
i.v. in doza de 250 mg .
Doza se poate repeta fara sa se depaeasca insa 6 fiole in 24 de ore.
- Atropina este antidotul compuilor organo-fosforici i al medicamentelor
parasimpaticomimetice.
Doza iniiala 1-4 g injectate i.v. i apoi din 15 in 15 minute cte 1 -5 mg.n
funcie de intensitatea tulburar ilor i apariia fenomenelor atropinice se poate
ajunge pna la 70 de fiole in 24 de ore.
- Nalorfina , antidotul morfinei (1 fiola = 1 ml=5 mg).

Se administreazai.v. n doza de 5 -10 ml (1-2 fiole la

interval de 10 -15 minute, eventual la 2 -3 ore pna la doza totala de 40 de
mg in 24 de ore.
- Sulfatul de protamina, antidotul eparine
- Vitamina K (fitomenadion).
n intoxicaia sau supradozajul de antigoagulante perorale se adminstreaza
i.v. lent 50-100 mg (5-10 fiole) in 24 de ore.
- Vitamina C (acidul ascorbic), antidot al substanelor methemoglobinizante n
doze de 1-3 g/zi injectate i.v.
- Albastru de metilen este antidotul substanelor
methemoglobinizante se
folosete soluia administrata i.v.
Se incepe cu 1 mg/kilocorp injectata i.v. lent.
Se poate repeta in caz de nevoie dupa o ora o doza de 2
mg/kilocorp. Se poate ajunge la doza totala de 70 mg/kilocorp.
- Nitrutul de sodiu, hiposulfitul de sodiu se folosesc n intoxicaii cu acid
cianhidric i cianuri.
- Piridoxina este antidotul azoniazidei.
Doza iniiala este de 500 mg ( 2 fiole a 250 mg).
- Serul fiziologic este antidot pentru bromura de sodiu i alte bromuri, n doza
de 1000 ml la fiecare 4 ore pna la doza totala de 4 l/24 de ore.
4. Administrarea oxigenului i calmarea durerilor
15

 Oxigenul se administreaza n toate cazurile de intoxicaii acute

nsoite de semne de insuficiena respiratorie acuta att la locul accidentului sau
la domiciliu, ct i in timpul transportului catre o unitate sanitara.Se
administreaza prin sonda nazo-faringiana, cu un debit de 6-8 l/minut sau mai
mult.
Oxigenul este antidotul intoxicaiei cu oxid de carbon, cnd trebuie
sa se administreze n concentraii mari (100%) i sub presiune crescuta de 2 -3
atmosfere.

Calmarea durerilor se face n cazuri de agresiune chimica a tractului

respirator i digestiv i cnd durerile sunt foarte mari.
Se folosete mialgin 1 fiola i.m. sau fortral 1 fiola i.m.
n cazuri de deprimare nervoasa nu se folosesc analgeticele de tip
central, ci se administreaza algocalmin 1 -2 fiole i.v. sau piafen 1-2 fiole i.m.

5. Meninerea funciilor vitale i crearea accesului la o vena

n cazurile de insuficiena respiratorie acuta se asigura respiraia

artificiala la locul accidentului in timpul transportului, la camera de garda.
Intoxicatul este culcat obligatoriu n decubit lateral, avnd caile aeriene
libere.

Atenie! n cazul n care varsa, la posibilitatea aspirarii varsaturii in caile

aeriene superioare.
In caz de oprire a circulaiei vor fi aplicate masurile de resuscitare
cardiorespiratorie.

Atenie! nu se va administra intracardiac adrenalina sau

izoproterenol n intoxicaii cu compui organo-clorai,tetraclorura de
carbon, derivai de petrol, etc.
nca de la domiciliu sau locul accidentului, cnd se prevede o
prabuire a tensiunii arteriale, crearea accesului la o vena este
obligatorie.

Se face printr-o puncie venoasa i montarea unei perfuzii cu

glucoza 5% sau cu ser fiziologic.nainte de instalarea perfuziei se
recolteaza snge pentru determinarea grupei sanguine.

16

 Crearea accesului la o vena permite instituirea de urgen a a terapiei

parenterale, ndeosebi n starile comatoase care evolueaza cu oc.

CAPITOLUL II
INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON

Intoxicaia cu monoxid de carbon este in majoritatea cazurilor

accidentala i uneori colectiva, mai cu seama in mediul industrial, fiind una
din cele mai frecvente intoxicaii accidentale ale copilului.
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor , inodor, mai greu
ca
aerul.
Sursa producatoare de CO este
incalzitul

combustibilul

folosit pentru

casnic sau n industrie pentru operaii tehnologice atunci cnd arderea se

face incomplet.
Monoxidul de carbon poate patrunde n atmosfera spaiilor locuite, ca
urmare a unor defeciuni ale sistemelor de ncalzire, c and tirajul este
defectuos sau ventilaia camerelor deficitara.
CO se combina cu hemoglobina formnd carboxihemoglobina.
Afinitatea Hb pentru CO este de 250-300 de ori mai mare decat pentru O2,
deci reactia de combinare a CO cu Hb este foarte rapida.
Consecina formarii carboxihemoglobinei este scaderea capacita ii
de oxigenare a sngelui determinand astfel i perturbari ale proceselor de
oxidare celulara .
17


2.1. Simptomatologie
Depinde atat de concentraia CO si durata expunerii ct i de
sensibilitatea individuala.
n funcie de concentraia carboxihemoglobinei apar:
Primele simptome
- cefalee violenta frontala i bitemporala,
- ameeli,
- tulburari de echilibru,
- senzatie de oboseala,
- palpitaii la efort,
- vjieturi in urechi.

Aceste fenomene se agraveaza i se insoesc de: greuri, varsaturi,

tulburari de vedere, slabiciune a musculaturii in secial a membrelor
inferioare, confuzie mintala, creterea frecvenei pulsului i a
respiraiei, a tensiunii arteriale.
n concentraii de peste 50% de ca rboxihemoglobina apar:
- pierderea cunotinei,
- coma cu respiraie accelerata,
- superficiala,
- care ulterior devine neregulata,
- incarcare traheo-bronica,
- edem pulmonar acut,
- convulsii,
- puls rapid,
- scaderea tensiunii arteriale.
n concentraii de peste 60% moartea este iminenta prin
deprimarea activitaii cardiace i respiratorii.
Atenie! Examenul obiectiv pune in evidena i alte manifestari asociate,
ca cianoza in cazurile cu pierderea cunotinei.Coloraia clasica rou cireiu apar mai rar i la concentraii de carboxihemoglobina ce depaesc
70%.

2.2. Masuri de urgena

Scoaterea imediata din mediul toxic; aerisirea incaperilor prin
deschiderea ferestrelor (la nevoie se sparg geamurile).
18

 Va fi aezat n decubit lateral, avnd degajate caile aeriene (capul in

hiperextensie i sub nivelul trunchiului).

Respiraie artificiala (gura la gura) daca nu respira

sau respira greu. Oxigenoterapie (oxigenul fiind considerat antidotul
intoxicatiei cu
CO), prin mijloacele imediat disponibile (sonda nazala cu debit 10 -15
1/minut, masca faciala,izolenta la copii) in concentratie de 100% in primele
30 de minute.
Transportul bolnavului ct mai urgent la spital (in caz de stop
respirator se va face respiratie gura la gura sau cu aparate manuale, pe tot
timpul transportului.
Atenie! Pentru determinarea concentraiei de carboxihemoglobina se
recolteaza repede snge, imediat dupa intoxicaie, nainte de administarea de
oxigenoterapie.

Se respecta urmatoarele condiii:

- sngele trebuie ferit de contactul cu aerul,

- se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau n recipiente umplute complet
i astupate ermetic sau recoltare pe anticoagulant,
- in cazurile grave (come) i atunci cnd conditiile tehnice o permit, se face
oxigenoterapie hiberbara (oxigen sub presiune nu peste 3 atmosfere),
tratament de elecie.
Dupa intoxicaiile grave bolnavul trebuie supravegheat pentru
depistarea complicaiilor si tratarea lor.
De reinut:
Asistenta medicala are obligaia sa intreprinda aciuni care se
adreseaza masurilor profilactice.
n teritoriul dispensarului medical sau n interprinderi, unde
recunoate riscul de intoxicatii cu CO trebuie sa informeze medicul, pentru
ca apoi sa impuna celor vizai luarea de masuri tehnice -organizatorice
(asigurarea unei bune ventilatii, repararea unor sisteme de incalzire (sau
ardere a combustibilului) care snt defecte.

19

Capitolul III
INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC

Intoxicaia cu alcool etilic

(etanol) se recunote de la
primul contact cu bolnavul dupa halena de alcool.
Atenie ! Intoxicaia poate fi mixta: cu barbiturice, tranchilizante etc.

3.1. Tablou clinic

Semnele intoxicaiei acute evolueaza in 3

faze :
1. Faza de excilaie :
- logoree,volubilitate, tendina de violent
- facies congestive, conjuctivele injectate (la alcolemie de circa 2 g %).
2. Faza de incordare motorize :
- confuzie, agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru,
tulburari de vorbire, incordare muscular accentuata (alcoolemie de 3 g %).
3. Faza de coma etilica, alcoolemie de 3 -4 g% :
- relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxarea sfincteriana,
facies vultuos, uneori paloare cadaverica, puls tahicardic i aritmic,
hipotensiune arterial, halena alcoolica (in toate fazele).

Exista totdeauna pericolul aspiraiei traheobron ice a

coninutului gastric, expirat prin varsatura, blocarea cailor aeriene i
asfixie.
Alteori apare bronhopneumonie de aspiraie (sindrom Mendelson).
De reinut : decesul poate sa survina din mai multe cause : deprimare
respiratorie central si insuficiena obstructiva respiratorie), colaps vascular
sau E.P.A., hemoragie digestiva superioara, accident vascular cerebral
(alcoolemia de 5 g % este mortal).

3.2. Masuri de urgena

Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbune

activat (in soluie de bicarbonate de sodium 5%) sau doze successive de cafea
concentrata este posibila n formele mai uoare.n formele severe
20

transportarea de urgena la spital.La nevoie se va executa reanimarea

cardiorespiratorie in timpul transportului.
Observaie. La indicaia medicului asistenta medicala va monta(la
dispensar,policlinica
sau
autosalvare)
o
perfuzie
cu
solutii
macromoleculare,glucoza 5% i eventual bicarbonate de sodium.

Se pot injecta vit.B (3-4 fiole i.v. fiole a 250 mg),vit B i.v.
100 mg, hidrocortizon, diazepam 1 -2 fiole i.v. sau i.m. in caz de agitaie.

Contraindicate : morfina,plegomazinul,barbituricele.
Atentie! Are mare importana social i medico-legala recoltarea sngelui
pentru alcoolemie.

Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii dect

cu sublimat, oxicianura, n lipsa cu apa simpla.

n caz de coma, spalatura gastric este posibila dupa

intubaia
traheala.

Asistenta
medic :

medicala

va aplica

tratamentul

prescris

de

tratamentul comei toxice, al insuficienei respiratorii i circulatorii acute,

corectarea tulburarilor funcionale.
Atentie! n mod accidental i copiii mici pot fi victime ale intoxicaiilor
cu alcool.

21

CAPITOLUL IV
INTOXICAIILE ACUTE CU BARBITURICE

Medicamentele din grupul barbituricelor (fenobarbital, dormitalul,

ciclobarbitalul, etc.) sunt larg folosite si determin una din cele mai frecvente
intoxicatii.Survin prin ingestia accidental la copil i voluntara la aduli.

Absorbia barbituricelor se face n intestine (jejun), este lenta

dupa mese, rapida pe nemncate si foarte rapida in asociere cu alcoolul.

Doza toxica letala este aproximativ 5 g pentru barbituricele

cu durata lunga de aciune (8-12 ore fenobarbitalul) i de 3 g sau chiar 1 g
pentru cele cu durata scurta de aciune (ciclobarbitalul ).

4.1. Simptomatologie

Simptomatologia depinde de doza de ingerata :

Ingerate n doze moderate provoaca: slabiciune muscular,

dificultate n vorbire,somnolena,uneori stare de agitaie.

Ingerate n doze mari provoaca : pierderea cunotinei,

bradipnee cu respiraie superficial, cianoza, hipotensiune arterial, hipotermie.

n formele grave coma este profunda i se nsoete de :

insuficiena respiratorie i circulatorie acuta, ncarcare bronica, pupile
micorate (mioza are un prognostic grav). Moartea survine prin insuficiena
respiratorie i circulatorie.

4.2. Masuri de urgena

Nu exista antidot specific

La bolnavii cu cunotina pastrata sau n stare de

somnolena i cu reflexe de varsatura pastrate :
- provocare de varsaturi (prin mijloacele amintite) ;
- spalatura
gastric cu suspensie de carbune activat i cu puina
sare,permanganate de potasiu 1 : 5 000 ; sau numai apa simpla ;
- administrare de purgative salin (sulfat de sodium 30 g n 200 ml apa) peroral,
sau in sonda gastrica ;

- spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat i pu ina sare, permanganat

de potasiu 1:5000 sau numai apa simpla;
- administrare de purgativ salin (sulfat de sodiu 30 g n 200 ml apa) peroral sau
pe sonda gastrica;
- transportul de urgena la spital sub supravegherea medicala

Bolnav in coma: pregatirea transportului rapid spre spital,

asigurnd eliberarea cailor respiratorii superioare (curairea gurii, aspiraia
buco- faringiana), eventual introducerea pipei orofaringiene. Pentru reducerea
bronhospasmului i hipersecreiei medicul recomanda atropina n injecii
i.v. 0,5-1 mg.

Important! Atunci cnd n ambulator exista posibilitai, la

recomandarea medicului, se poate institui:
- o perfuzie cu dextran, marisang (pentru combaterea hipotesiunii)
- o diureza forata prin perfuzii cu glucoza 20% sau manitol 10% insa atenie!
nu se foreaza, diureza daca in primele 20 -30 de minute rinichiul nu
raspunde pozitiv.
- perfuzie alcalina cu bicarbonat de sodiu 8,4% T.H. A.M. administrata lent
i fracionat.
- hidratare cu glucoza i ser Ringer.
Sondajul vezical este esenial pentru urmarirea diurezei;

n
spital:

Bolnavilor
traheala ,

in

coma

profunda

li

se

face:

intuba ie

spalatura gastrica cu seringa i, concomintent, un purgativ salin sau manitol

pentru diaree osmotica;

La nevoie:
- traheostomie si respiraie artificiala daca survine stopul respirator sau
insuficiena respiratorie acuta;
- oxigenoterapie (6-8 l/minut)
- se continua tratamentul specific, iar in cazurile foarte grave se recurge la
hemodializa.
De reinut! Nu se face spalatura gastrica la comatoi fara o intuba ie
traheala.

CAPITOLUL V

NGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU INTOXICATII

5.1 Cazul I : PLAN DE INGRIJIRE

SPITALUL : JUDETEAN DE URGENTA SIBIU

SECTIA : MEDICINA INTERNA

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI: M.P

DIAGNOSTIC: intoxicaie acut medicamentoas ( tentativa suicid)

CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor:

Surse de informare:interviul , membrii familiei ,fisa medicala

I. Date privind identitatea pacientului:

A. Date relativ stabile:

numele i prenumele:M.P
24

sexul:masculin

vrsta:33

starea civil:necasatorit

religia:otrodoxa

naionalitatea:romana

ocupaia:functionar

B. Date variabile:
domiciliul: rural
condiii de via i de munc: bune
surse de susinere: bune
gusturi personale:
obiceiuri: plimbarea in parc
mod de petrecere a timpului liber:plimbare cu cainele

mediul ambiental:bun

II. Date privind starea de sntate anterioar:

A. Date antropometrice:
greutatea:85
nlimea:185
grupul sanguin:AB
Rh-ul:pozitiv

B. Limite senzoriale:
alergii:nu
proteze:nu
acuitate vizual i auditiv:nu
somn:bun
mobilitate:buna
alimentaia:corecta
eliminrile:zilnice

C. Profilul psiho-social i cultural:

limba vorbit:romana
25

 capaciti cognitive:
stare de contien:buna
grad de autonomie:
capacitatea de comunicare:buna
acceptarea/neacceptarea rolului:acceptare
starea psihic:buna
probleme generate de raportul cu familia i anturajul: sociabil cu familia si prietenii

C. Antecedente heredocolaterale (familiale):

boli cronice:nu
afeciuni mentale ale membrilor familiei:nu

D. Antecedente personale:
fiziologice:
vaccinrile:toate
menarha:
caracteristicile ciclului menstrual:
nateri:
avorturi:
patologice:

boli ale copilriei:varicela

boli anterioare:nu

traumatisme/accidente:nu

spitalizri:nu

intervenii chirurgicale:niciuna

utilizarea tratamentelor empirice:nu

III. Informaii legate de boala actual:

A. Motivul internrii: ingestie voluntar medicamentoas, n scop suicidar
semne i simptome:
parametrii vitali:

temperatura: 36,2 C
26

T.A.: 130/80 mmHg

Puls: 98/min

Respiraia:

Diureza:

B. Istoricul afeciunii actuale: pacientul se prezint la serviciul UPU. pentru

dureriabdominale,slbiciune muscular,dificultate n vorbire,somnolen alternent cu
agitaie

C. Diagnosticul medical la internare: . intoxicaie acut medicamentoas ( tentativa

suicid)

D. Data internrii: 21-05-2011

E. Examenul clinic pe aparate:

starea de contien:constient

faciesul:

tegumentele i mucoasele:palide

esut conjunctiv (adipos):normal reprezentat

fanere:

sistem ganglionar:ganglioni superficiali nepalpabili

sistem muscular:normoton

sistem osteo-articular:integru,articulatii mobile nedureroase

aparat respirator: torace normal ,miscari respiratorii ritmice simetrice

aparat cardiovascular:nu sunt modificari TA 130/80 mmHg ,AV =98

aparat digestiv:abdomen sensibil la palpare,greata

aparat urinar:lojile renale libere ,nedureroase la palpare

aparat genital:aspect normal

sistem nervos, endocrin, organe de sim: R.O.T prezent ,egal bilateral

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale:
NOTA
NEVOIAMANIFESTRI

MANIFESTRI

27

SURSE

PROBLEMA

FUNDAMENT DE

DE

DE

DE

AL

DEPENDE
INDEPENDEN

1. A respira i a avea

DIFICULTATE

bun

circulaie

DEPENDEN

Nevoie

P
anxietate
98/min,tahicardic
afectata
R 27/min usor

partial

dispneic

2. A bea i a mnca

Nevoie afectata

Dureri

abdominale,p
osibil
afectare
a
mucoasei

de

medicament

Abuz

3. A elimina

Nevoie afectata

Eliminare

Intoxicatie

renale

medicament

diminuate

oasa

4. A se mica i a

Nevoie afectata

Convulsii tonico durere

clonice

avea o bun

Hipotonie

postur

musculara

5. A dormi i a se
odihni

Nevoie afectata

Somn

agitat,nelinisti
t

Anxietate
Stare de agitatie

28


6. A se mbrca i

Nevoie afectata

Incoordonare Durere

motorie

dezbrca

slabire
7. A-i menine

T=36,2 C

Nevoia nu este Slabiciune

temperatura

afectata

corpului n
limite normale
8. A fi curat,

Nu i poate

ngrijit, a-i
proteja

Ingrijirile

tegumentele i

9. A evita pericolele

igienice

mucoasele

Nevoie afectata

Durere

efectua singur

Nevoie afectata

Risc de suicid, -pierderea

Adinamic,confuz
stimei de
Risc
de
loviri,caderi

sine

-incapacitatea

de a face
fata realitaii
10. A comunica

Nevoie afectata

Comunicare

Intoxicatie

ineficienta la
nivel afectiv

11. A aciona

Poate practica religia Nevoia nu este

afectata

conform
propriilor
convingeri i
practica religia
12. A fi preocupat
n vederea

medicament

oasa

-perturbarea

stimei de

sine

-anxietate

valori, de a

Nevoie afectata

Stare
generala
29

Stare
depresiva

alterata

Nu poate avea

realizrii

13. A se recrea

Nevoie afectata

activitatii

recreative

datorita starii

generale
14. A nva cum sa

Nevoie afectata

alterate
Necesita educatie
Anxietate

i pstreze
sntatea

in vederea Durere

aderarii la un

stil de viata
sanatos

30


PLANUL DE NGRIJIRE

Diagnostice nursing: . intoxicaie acut medicamentoas ( tentativa suicid)

Obiective, intervenii, evaluare.

NEVOIA

DATA,

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

AUTONOME

FUNDA- PROBLEMA

DELEGATE

MENTAL

1. A respira i

a avea o
buna
circulaie

Pacientul sa -asigur pozitia Efectuare lavaj

R 26r/min
sezand sau
gastric P 98 min
aiba 16 -administrare
semi sezand
18 r/min

a
pacientului
si puls
-masor R .P
60-80
T.A.

-asez
bolnavul
min
in decubit
dorsal

glucoza5%

2. A bea i a
mnca

Pacientul sa -asigur conditile

se
de mediu
alimentez
necesare
e
servirii
corespunz
mesei
ator -alimentez
-sa se
pacientul
31

Pacientul prezinta
dureri

 -hidratez
hidrateze

abdominale

corespunz

ator
3. A elimina

Pacientul sa

-asistenta face

aiba

zilnic
bilantul
hidric
normale
-hidrateaza
cantitativ
pacientul
eliminari

Pacientul are eliminari

reduse
cantitativ,500 ml zi

4. A se mica

-pacientul sa
-supravegheaza

Pacientul prezinta o

pacientul
-ajuta pacientul
dificultati
in
efectuarea
de
miscarilor
miscare -il sprijin in
timpul
deplasarilor

i a avea o

postura corporala

nu aiba

bun
postur

midificata datorita
starii generale
alterate

5. A dormi ia

-ajut adminstrare
odihna si pacientul sa-si
tratament
somn
planifice
Pacientul prezinta un
corespunz activitatile
somn agitat
ator
cotidiene
observa si
noteaza calitatea
,orarul somnului

-program de

se odihni

6. A se

mbrca

-pacientul sa
AUTONOME
se poate -ajuta bolnavul sa
imbraca
si
dezbraca
autonom

i
dezbrca

Pacientul i-si schimba

anevoios lenjeria
de corp. Pe
parcurs revine la
o imbracare
corecta

se schimbe

32

7. A-i menine

o stare de igiena
necorespunzatoar
e,
dar cu ajutorul
cadrelor medicale

temperatu
ra
corpului
n limite

va fi ingrijit
corescunzator

normale

8. A fi curat,
ngrijit, ai proteja
tegumente
le i

Pacientul sa AUTONOME--

o stare de igiena

prezinte

pacientul va

tegument

face du n

ele curate

fiecare

necorespunzatoar
e,
dar cu ajutorul
cadrelor medicale

diminea

va fi ingrijit

mucoasele

corescunzator

ajutat de
cadrele

medicale i

apartinatori_pacientul
va avea o
mbrcmint
e lejera
9. A evita

pericolele

evitarea

-supravegheza Adminstrarea la inceputul

suicidului
permanent tratamentului
tratamentului
-protejarea
pacientul
-asigura un
pacientul este
pacientul
ui de
mediu de
confuz ,din ziua
pericole
protective
2 incepe sa fie

psihica

integrat in mediul
spitalicesc

10. A

comunica

-bolnavul sa -linisteste
comunice
adecvat

bolnavul cu
privire la
starea sa
33

Pacientul comunica
confuz cu cei din
jur,prezentand
stare depresiva

 -familiarizeza

bolnavul cu
privire la
starea sa

-cerceteaza

posibilitatile

de

comunicare
a bolnavului
11. A aciona

conform
propriilor

convinger

i i valori,

de a

practica
religia
12. A fi

preocupat
n
vederea
realizrii

13. A se recrea

Sa participle Indruma

pacientul
spre
activitati
acivitati
utile
la alegere
-il ajuta sa-si
faca un plan
zilnic
.orinteaza
pacientul
spre
activitai
corespunzat
oare
capacitati
lui
-sa participle planifica

la

la

activitati

activitati

recreative

recreative

impreuna cu

Pacientul prezinta
putin interes spre
orice
activitate,manifes
tand stare de
apatie

Pacientul prezinta o
stare generala
alterata

pacientul

34

14. A nva

Din a 2 zi pacientul

informarea -stimuleaza
dorinta de

cum s-i

pacintului

pstreze

incepe sa fie
interesat sa afle
mai multe despre
boala sa

cunoastere

despre un

sntatea

mod de
viata

sanatos

Examene de laborator:
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE

VALOAREA OBINUT

CERUT

.urina

hemoleucogram

Fara modificari

35

Fara modificri

EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externrii: 21-05-2011

Starea la externare:buna
Bilanul autonomiei:
1) Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie: obiectiv implinit

2) Nevoia de a bea i a mnca: obiectiv implinit

3) Nevoia de a elimina: obiectiv implinit

4) Nevoia de a se mica i de a avea o bun postur: obiectiv implinit

5) Nevoia de a dormi i a se odihni: obiectiv implinit

6) Nevoia de a se mbrca i dezbrca: obiectiv implinit

36


7) Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:

8) Nevoia de a fi curat, ngrijit, a proteja tegumentele i mucoasele: obiectiv implinit

9) Nevoia de a evita pericolele: obiectiv implinit

10) Nevoia de a comunica: obiectiv implinit

11) Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori i de a practica religia:

12) Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii: obiectiv implinit

13) Nevoia de a se recrea: obiectiv implinit

14) Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea: obiectiv implinit

Recomandri la externare: Va merge la serviciul psihiatrie n vederea examenului, regim

alimentar de protecie a mucoasei gastrice

Contraindicaii:
Tratament: arnetin, no-spa, glucoz 5%

37

5.2 Cazul II :PLAN DE INGRIJIRE

SPITALUL : JUDETEAN DE URGENTA SIBIU

SECTIA : MEDICINA INTERNA

DOSAR DE NGRIJIRE PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI:

DIAGNOSTIC:

CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor:

Surse de informare:

I. Date privind identitatea pacientului:

A. Date relativ stabile:

numele i prenumele:S.I

sexul:feminin

vrsta:68

starea civil:casatorita

religia:ortodoxa

naionalitatea:romana

ocupaia:pensionar

B. Date variabile:
38

 domiciliul:Sibiu
condiii de via i de munc: bune ,locuieste cu soul intr-o cas cu 3 camere
surse de susinere: bune
gusturi personale: mancruri grase ,produse lactate i fructe
obiceiuri:consum o can de cafea zilnic
mod de petrecere a timpului liber:plimbare prin parc

mediul ambiental:
factori de risc:

securitatea fizic:

II. Date privind starea de sntate anterioar:

A. Date antropometrice:
greutatea:70 kg
nlimea:1,62 m
grupul sanguin: AII
Rh-ul:

B. Limite senzoriale:
alergii:neag
proteze:dentar
acuitate vizual i auditiv:hipertermie
somn:ore insuficiente de somn ,somn agitat,treziri frecvente
mobilitate:pacienta prezint dificultate in a se mobiliza,obosete repede
alimentaia:consumatoare de mancare gras,produse lactate,carne,fructe,legume
eliminrile:pacienta prezint o diurez zilnic in cantitate de 1500ml/24h

cu 6-8 miciuni/zi

C. Profilul psiho-social i cultural:

limba vorbit:romana
capaciti cognitive:bune
stare de contien:bun
grad de autonomie:
capacitatea de comunicare:
39

 acceptarea/neacceptarea rolului:
starea psihic:buna
probleme generate de raportul cu familia i anturajul: socializeaza bine cu persoanele din
jur

C. Antecedente heredocolaterale (familiale):

boli cronice:
afeciuni mentale ale membrilor familiei:

D. Antecedente personale:
fiziologice:
vaccinrile:
menarha:14 ani
caracteristicile ciclului menstrual:
nateri:2
avorturi:1
patologice:

boli ale copilriei:varicela

boli anterioare:

traumatisme/accidente:

spitalizri:

intervenii chirurgicale:

utilizarea tratamentelor empirice:

III. Informaii legate de boala actual:

A. Motivul internrii:
semne i simptome: temperatur 39o C,tuse cu expectoraie,dispee,frison
parametrii vitali:

temperatura:39oC

T.A.: TA=140/80mm Hg

Puls: AV=72 puls/min

Respiraia:
40

Diureza:

B. Istoricul afeciunii actuale: pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana sub tratamentul

sus mentionat, prezinta de 24 ore:dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de
echilibru . In urma cu 3 zile : frison,catar nazal, fara tratament antibiotic

C. Diagnosticul medical la internare: pneumonie bazala dreapta,sindrom vertiginos in context

febril

D. Data internrii: 4.04.2016

E. Examenul clinic pe aparate:

starea de contien:constient

faciesul:

tegumentele i mucoasele:palide ,o cicatrice in palma dreapt

esut conjunctiv (adipos):normal reprezentat

fanere:

sistem ganglionar:ganglioni superficiali nepalpabili

sistem muscular:normoton

sistem osteo-articular:integru,articulatii mobile nedureroase

aparat respirator: torace normal ,miscari respiratorii ritmice simetrice

aparat cardiovascular:nu sunt modificari TA 130/80 mmHg ,AV =98

aparat digestiv:abdomen sensibil la palpare,greata

aparat urinar:lojile renale libere ,nedureroase la palpare

aparat genital:aspect normal

sistem nervos, endocrin, organe de sim: R.O.T prezent ,egal bilateral

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale:
NOTA
NEVOIA

MANIFESTRI

MANIFESTRI

FUNDAMENT

41

SURSE

PROBLEMA

AL

DE

DE

DE

DE
DEPENDE

INDEPENDEN

1. A respira i a avea

o bun
circulaie

DEPENDEN DIFICULTATE

Nevoie afectata

P
anxietate
98/min,tahicardic
R 27/min usor

partial

dispneic

2. A bea i a mnca

Nevoie afectata

Dureri

abdominale,p
osibil
afectare
a
mucoasei

Abuz de

medicament

3. A elimina

Nevoie afectata

Eliminare

Intoxicatie

renale

medicament

diminuate

oasa

4. A se mica i a

Nevoie afectata

Convulsii tonico durere

clonice
Hipotonie

avea o bun
postur

musculara

5. A dormi i a se

Nevoie afectata

Somn

odihni

agitat,nelinisti

Anxietate

Stare de agitatie

42

6. A se mbrca i

Nevoie afectata

Incoordonare Durere

motorie

dezbrca

slabire
7. A-i menine

T=36,2 C

temperatura

Nevoia nu este Slabiciune

afectata

corpului n
limite normale
8. A fi curat,

Nu i poate

ngrijit, a-i
proteja

tegumentele i

igienice

mucoasele
9. A evita pericolele

Ingrijirile

Nevoie afectata

Durere

efectua singur

Nevoie afectata

Risc de suicid, -pierderea

Adinamic,confuz
stimei de
Risc
de
loviri,caderi

sine

-incapacitatea
de a face

fata realitaii
10. A comunica

Nevoie afectata

Comunicare

Intoxicatie

ineficienta la
nivel afectiv

11. A aciona

Poate practica religia Nevoia nu este

conform

afectata

propriilor
convingeri i

medicament

oasa

-perturbarea

stimei de

sine

-anxietate

valori, de a
practica religia

43

12. A fi preocupat

Nevoie afectata

n vederea

Stare

generala

realizrii

13. A se recrea

Nevoie afectata

Stare

depresiva

alterata

Nu poate avea

activitatii

recreative

datorita starii

generale
alterate
14. A nva cum sa

Nevoie afectata

i pstreze
sntatea

Necesita educatie
Anxietate

aderarii la un

sanatos

Problemele de dependen:

in vederea Durere
stil de viata

dispnee ;
obstructia cailor respiratorii ;
alimentatie inadecvata prin deficit ;
posibila deshidratare ;
imobilitate;
insomnie;
neandemanare in a se imbraca, dezbraca;
hipertermie;
anxietate;
posibilitatea atingerii integritatii fizice;
comunicare ineficienta la nivel afectiv;
dificultate de a participa la activitati religioase;
dificultate de a efectua activitati recreative;
cunostinte insuficiente despre boal

44

 PLANUL DE NGRIJIRE

Diagnostice nursing: . intoxicaie acut medicamentoas nevoluntar

Obiective, intervenii, evaluare.

NEVOIA

DATA,

OBIECTIVE

INTERVENII

EVALUARE

AUTONOME

FUNDA- PROBLEMA

DELEGATE

MENTAL

1. A respira i

a avea o
buna
circulaie

Pacientul sa -asigur pozitia Efectuare lavaj

R 26r/min
sezand sau
gastric P 98 min
aiba 16 -administrare
semi sezand
18 r/min

a
pacientului
si puls
-masor R .P
60-80
T.A.
min -asez bolnavul
in decubit
dorsal

glucoza5%

2. A bea i a
mnca

Pacientul sa -asigur conditile

se
de mediu
alimentez
necesare
e
servirii
corespunz
mesei
ator -alimentez
-sa se
pacientul

-hidratez

hidrateze

corespunz
45

Pacientul prezinta
dureri
abdominale

3. A elimina

ator
Pacientul sa
aiba

-asistenta face

zilnic
bilantul
hidric
normale
-hidrateaza
cantitativ
pacientul

Pacientul are eliminari

eliminari

reduse
cantitativ,500 ml zi

4. A se mica

-pacientul sa
-supravegheaza

Pacientul prezinta o

pacientul
-ajuta pacientul
dificultati
in
efectuarea
de
miscarilor
miscare -il sprijin in
timpul
deplasarilor

i a avea o

postura corporala

nu aiba

bun
postur

midificata datorita
starii generale
alterate

5. A dormi ia

-ajut adminstrare
odihna si pacientul sa-si
tratament
somn
planifice
Pacientul prezinta un
corespunz activitatile
somn agitat
ator
cotidiene
observa si
noteaza calitatea
,orarul somnului

-program de

se odihni

6. A se

mbrca

-pacientul sa

se poate -ajuta bolnavul sa

imbraca
si
dezbraca
autonom

i
dezbrca

anevoios lenjeria
de corp. Pe
parcurs revine la
o imbracare
corecta

se schimbe

7. A-i menine

Pacientul i-si schimba

o stare de igiena
necorespunzatoar
e,
dar cu ajutorul
cadrelor medicale

temperatu
ra
corpului

46

 va fi ingrijit

n limite

corescunzator

normale

8. A fi curat,

Pacientul sa pacientul va face

ngrijit, ai proteja
tegumente
le i

o stare de igiena

prezinte

du n

tegument

fiecare

ele curate

diminea

necorespunzatoar
e,
dar cu ajutorul
cadrelor medicale

ajutat de

va fi ingrijit

mucoasele

corescunzator

cadrele
medicale i

apartinatori-

_pacientul
va avea o
mbrcmint
e lejera
9. A evita

pericolele

evitarea

-supravegheza Adminstrarea la inceputul

suicidului
permanent tratamentului

tratamentului

-protejarea

pacientul
-asigura un
pacientul
ui de
mediu de
pericole
protective
psihica

pacientul este
confuz ,din ziua
2 incepe sa fie

integrat in mediul
spitalicesc

10. A

comunica

-bolnavul sa -linisteste

bolnavul cu
comunice
privire la
adecvat
starea sa
-familiarizeza
bolnavul cu
privire la
starea sa

-cerceteaza
posibilitatile

47

Pacientul comunica
confuz cu cei din
jur,prezentand
stare depresiva

de
comunicare
a bolnavului
11. A aciona

conform
propriilor

convinger

i i valori,

de a

practica
religia
12. A fi

preocupat
n
vederea
realizrii

13. A se recrea

Sa participle Indruma

pacientul
la
spre
activitati
acivitati
utile
la alegere
-il ajuta sa-si
faca un plan
zilnic
.orinteaza
pacientul
spre
activitai
corespunzat
oare
capacitati
lui
-sa participle planifica

la

activitati

activitati

recreative

recreative

impreuna cu

Pacientul prezinta
putin interes spre
orice
activitate,manifes
tand stare de
apatie

Pacientul prezinta o
stare generala
alterata

pacientul

14. A nva
cum s-i
pstreze
sntatea

informarea -stimuleaza
dorinta de
pacintului

Din a 2 zi pacientul
incepe sa fie
interesat sa afle
mai multe despre
boala sa

cunoastere

despre un

mod de

viata
48

sanatos

a. Examene de laborator:
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE

VALOAREA OBINUT

CERUT

urin

Far modificri

EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII : 12.01.2009

STAREA LA EXTERNARE ameliorat

BILANTUL AUTONOMIEI
Pacienta in varsta de 68 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu rural, se interneaza in data de

4.01.2009, in sectia Interne a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti pentru urmatoarele

manifestari:

dispnee

febra 39 oC

frison

tuse persistenta

slabiciune

oboseala

tulburari de echilibru

stare generala alterata

In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de dependenta, aplicarii obiectivelor
de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se externeaza in data de
49

12.01.2009 cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite

normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :
-repaus fizic si psihic
-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari bruste de temperatura);
-continuarea tratamentului recomandat;
-control medical peste 30 zile;

5.3 Cazul II :PLAN DE INGRIJIRE

SPITALUL :
SECTIA :

DOSAR DE NGRIJIRE PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI:

DIAGNOSTIC:

50

 CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor:

Surse de informare:

I. Date privind identitatea pacientului:

A. Date relativ stabile:

numele i prenumele:

sexul:

vrsta:

starea civil:

religia:

naionalitatea:

ocupaia:

B. Date variabile:
domiciliul:
condiii de via i de munc:
surse de susinere:
gusturi personale:
obiceiuri:
mod de petrecere a timpului liber:

mediul ambiental:
factori de risc:

securitatea fizic:

II. Date privind starea de sntate anterioar:

A. Date antropometrice:
51

 greutatea:
nlimea:
grupul sanguin:
Rh-ul:

B. Limite senzoriale:
alergii:
proteze:
acuitate vizual i auditiv:
somn:
mobilitate:
alimentaia:
eliminrile:

C. Profilul psiho-social i cultural:

limba vorbit:
capaciti cognitive:
stare de contien:
grad de autonomie:
capacitatea de comunicare:
acceptarea/neacceptarea rolului:
starea psihic:
probleme generate de raportul cu familia i anturajul:

C. Antecedente heredocolaterale (familiale):

boli cronice:
afeciuni mentale ale membrilor familiei:

D. Antecedente personale:
fiziologice:
vaccinrile:
menarha:
caracteristicile ciclului menstrual:
nateri:
52

 avorturi:
patologice:

boli ale copilriei:

boli anterioare:

traumatisme/accidente:

spitalizri:

intervenii chirurgicale:

utilizarea tratamentelor empirice:

III. Informaii legate de boala actual:

A. Motivul internrii:
semne i simptome:
parametrii vitali:

temperatura:

T.A.:

Puls:

Respiraia:

Diureza:

B. Istoricul afeciunii actuale:

C. Diagnosticul medical la internare:

D. Data internrii:

E. Examenul clinic pe aparate:

starea de contien:

faciesul:

tegumentele i mucoasele:

esut conjunctiv (adipos):

fanere:
53

sistem ganglionar:

sistem muscular:

sistem osteo-articular:

aparat respirator:

aparat cardiovascular:

aparat digestiv:

aparat urinar:

aparat genital:

sistem nervos, endocrin, organe de sim:

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale:
NOTA
NEVOIA

MANIFESTRI

MANIFESTRI

SURSE

PROBLEMA

DE

DE

DE

DE

FUNDAMENT
AL

DEPENDE
INDEPENDEN

1. A respira i a avea

o bun
circulaie

DEPENDEN DIFICULTATE

2. A bea i a mnca

3. A elimina

54

4. A se mica i a

avea o bun

postur

5. A dormi i a se

odihni

6. A se mbrca i

dezbrca

7. A-i menine

temperatura

corpului n

limite normale
8. A fi curat,

ngrijit, a-i
proteja

tegumentele i

mucoasele

9. A evita pericolele

10. A comunica

55


11. A aciona

conform

propriilor
convingeri i

valori, de a

practica religia
12. A fi preocupat

n vederea

realizrii

13. A se recrea

14. A nva cum sa

i pstreze

sntatea

Problemele de dependen:

Actuale:

Poteniale:

Descresctoare:

Permanente:

Stabilirea gradului de dependen:

56

 Total puncte:.... = Nivel de dependen......

Pacientul prezint:.....................

57

 PLANUL DE NGRIJIRE

Diagnostice nursing:

Obiective, intervenii, evaluare.

NEVOIA

DATA,

OBIECTIVE

FUNDA-

PROBLEMA

INTERVENII

EVALUARE

MENTAL
AUTONOME

DELEGATE

1. A respira i
a

avea o
buna

circulaie

2. A bea i a

mnca

3. A elimina

58

4. A se mica i

a avea o
bun

postur

5. A dormi i a

se odihni

6. A se mbrca

i dezbrca

7. A-i menine

temperatur

a corpului

n limite

normale

8. A fi curat,

ngrijit, a-i

proteja

tegumentel

e i

mucoasele
9. A evita

pericolele

10. A comunica

59

11. A aciona

conform

propriilor

convingeri

i valori, de

a practica
religia
12. A fi

preocupat

n vederea

realizrii

13. A se recrea

14. A nva

cum s-i
pstreze

sntatea

Examene paraclinice:

a. Examene de laborator:
EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE

60

VALOAREA OBINUT

CERUT

b. Examen radiologic:

EXTERNAREA PACIENTULUI

Data externrii:

Starea la externare:

Bilanul autonomiei:
1) Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:

2) Nevoia de a bea i a mnca:

61


3) Nevoia de a elimina:

4) Nevoia de a se mica i de a avea o bun postur:

5) Nevoia de a dormi i a se odihni:

6) Nevoia de a se mbrca i dezbrca:

7) Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:

8) Nevoia de a fi curat, ngrijit, a proteja tegumentele i mucoasele:

9) Nevoia de a evita pericolele:

10) Nevoia de a comunica:

11) Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori i de a practica religia:

12) Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:

13) Nevoia de a se recrea:

14) Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea:

62

 Recomandri la externare:

Contraindicaii:

Tratament:

63

CONCL
UZII

Medicina nu este o meserie ci o profesiune, o activitate deosebit de complexa i in

exercitarea ei s-au cerut ntotdeauna multiple calitai.
Faptul ca medicului i asistentei medicale i se ncredineaz via a unui om,
recunoscndu-i-se n acelai timp dreptul de "a decide" anumite msuri n scopul
vindecarii i al promovarii sntii individului, instituie pentru aceasta profesie
importante cerine.
Cred ca este interesant s reamintesc cteva dintre aceste cerin e, prevazute de altfel
i de un Cod International de etica nursing:
Responsabilitatea fundamental a asistentei medicale este : s
pstreze viaa, sa nlature suferina si sa promoveze sntatea.
Asistenta medical trebuie sa menin tot timpul standarde ridicate de
ngrijire nursing i s respecte anumite reguli de conduit profesional.
Asistenta medical nu trebuie sa fie bine pregatit numai din punct de vedere practic, ci
trebuie s-i menin cunotiinele teoretice i priceperea la un nivel foarte nalt.
Nursa are obligaia de a pastra secretul profesional, nu numai informaiile
furnizate de pacient, dar i cele de importan medical acumulate de ctre asistente n
cursul muncii lor.
Asistenta trebuie sa recunoasc nu numai responsabilitaile, ci i limitarile
funciei; recomand sau d un tratament fara reeta medicala numai n urgenta i
raporteaza fiecare aciune unui medic cel mai devreme posibil.
Asistenta medical are obligaia de a ndeplini ordinele medicului n
mod contient , loial i inteligent i sa refuze sa participe la o procedura care se abate de
la etica (de exemplu la efectuarea unui avort ilegal).
Asistenta trebuie sa coopereze i sa menina o rela ie armonioas cu
membrii altor profesii i cu colegii si.

 Asistenta medicala trebuie sa participe isa mparta responsabilita ile cu al i profesioni ti

ai sanataii, n promovarea eforturilor de a ntalni nevoile de sanatate ale
oamenilor.
ngrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca ntotdeauna promovarea sanata ii,
prevenirea mbolnavirilor, satisfacerea nevoilor pacientului n vederea
recapatarii independenei ct mai curnd posibil, alinarea suferinelor.
Este adevarat ca mare parte din atribuiile unei asistente medicale sunt legate strict
de activitatea desfaurata n spital dar nu trebuie lasat n plan secundar faptul ca
prevenirea mbolnavirilor i promovarea sanataii se pot realiza n orice moment al
vieii de zi cu zi.
Daca ne gndim de cte ori am intlnit un vecin care amna mereu repara ia centralei de
gaz, o cunotina care ntr-un moment dificil din viaa recurge la barbiturice
pentru a se liniti sau la mulii, chiar foarte muli, cetaeni sub influena
alcoolului ntlnii pe strada; probabil contientizam faptul ca un cuvnt, cum ar fi
prevenie, are un semnificat mult mai amplu dect cel definit de vocabularul limbii
romne.
De aici i concluzia ca medicina i sanatatea sunt complementare i ca daca medicina se
practica doar n spital, pentru promovarea sanataii nu exista limite temporale sau
spaiale.
Astfel, pe viitor, sigur ca va fii posibil sa valutam anticipat o situa ie cu risc de intoxicare
i ca recunoaterea primelor simptome ne va da posibilitatea de a interveni cel pu in
cu un avertisment sau cu un simplu sfat de a merge pentru o vizita medicala la cel
mai apropiat cabinet medical.
Un astfel de comportament responsabil si contiincios denota nu numai o buna pregatire
profesionala i o buna capacitate de valutare a riscurilor dar n special o mare
sensibilitate personala, cu satisfacia de a putea fii de folos i n afara orelor de
serviciu.
A fii o asistenta medicala nu este doar o profesie, este n primul rnd o modalitate de a
fi personala, unde fiecare exprima cum tie mai bine toate acele calita i i
cunotine care au constituit motivaia i impulsul de a alege aceasta meserie.
Toate acestea pot fi exprimate ntr-un singur cuvnt, pasiune sau vocaie, ceea ce
nseanma a avea o meserie pe care i-ai dorit-o dar n special pentru care e ti destinat
i tii ca n afara de rezultatele obinute vei avea ntotdeauna contiina i multumirea
de a fi ndeplinit menirea ta.

BIBLIOGRAFIE

Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali

Lucreia Titirca,
Editura Viata medicala romneasca, Bucureti, 2005

ngrijirea speciala a bolnavilor Florica Udma iRodica Penciu,

Editura Didactica si pedagogica, Bucureti, 2004

Medicina interna
Anton Dan Niculescu iTraian Crciumarescu, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 2007

Urgene medico-chirurgicale. Sinteze Lucreia Titirca,

Editura Medicala, Bucureti, 2004

Medicina interna Mioara Mincu,

Editura Carol Davila, Bucureti, 2004

Tehnica ngrijirii bolnavului. Vol. II

C. Mozes,
Editura Medicala, Bucureti, 2001

Anexe
:
INTOXICAIA CU BARBITURICE

 INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC :

INTOXICAIA CU MONOXID DE CARBON:

MATERIALE PENTRU SONDAJUL

GASTRIC + PROCEDEUL