Cultivarea Lavandei

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

I . 1 . Descriere
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca
din antichitate.
Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se
considera ca originea cuvantului lavandula vine de la
latinescul lavare= a spala.
Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe
de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul
capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine
bulgara.
Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete
de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei
plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a
produselor cosmetice.
Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm
cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verdecenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata,
groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda
dezvolta radacina principala mai mult in profunzime,
ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa
5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi
inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe
cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia
sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.
Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape
globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta.
Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile
(ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente.
Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35
cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.
Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini
ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2
mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati,
stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime
si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu
cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita

glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenta
speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm,
cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un
bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si
glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violetaalbastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in
luna iulie.
Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent,
cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea
a 1000 de seminte este de 0,873 g.
I . 2 . Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o
planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa
produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica
chimica si cu eficienta economica diferentiata.
Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab
permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o
perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda
formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii,
sporind totodata productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim,
dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca
periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de
intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii
contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 2030 ani.
Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea
frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus
o parte din frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc
o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc
esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul
perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza:
infrunzire
butonizare
inflorit
- maturarea semintelor

Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii

de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in
vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10
C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in
straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are
umiditatea necesara.
Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna
slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura
aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la
temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de
zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de
zapada are grosime de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de
practica, ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii
zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din
care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile
medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica
imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea
superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone.
Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii
scazute.
Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei
calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau
posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu
exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea
radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida
a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul
superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea
suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi
inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin,
umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a
rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei
umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina.
Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna
intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3
ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea
cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea
uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se
recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie

amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau

chiar estica.
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita
in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m
inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in
acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda
creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil
este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind
continutul mai mare in acetat de linalil.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri
caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase.
Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se
cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu
apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede
nu sunt indicate pentru cultura lavandei.
Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda
nu
extrage
din
sol
cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente
pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive
asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare,
podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri
mai grele, carbonatice, fosforul. Azotul, are un efect de
intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru
care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in
complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va
asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

II . 1 . Locul in ansolament
Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se
cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia
culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor
specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi,
calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt
recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile
si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in
aceste conditii se vor obtine productii slabe.
Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea
poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare

sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri

absolut curate de buruieni perene.
II . 2 . Fertilizarea
Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea
imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata
si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna
crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.
Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au
nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab
acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au
nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai
importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se
recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai
greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor
sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa
de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu
ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza
favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie,
ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei,
ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace
in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si
toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot
primavara timpuriu, in mustul zapezii.
II . 3 . Pregatirea solului
Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in
profunzime, nivelarea si distrugerea buruienilor. Numai pe
asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte,
ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de
intretinere si a recoltarii.
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori
pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea
buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada
de vegeratie scurta, ca borceagul pentru masa verde sau alte
culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru
distrugerea buruienilor.

Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va

executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de
adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare,
terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de
buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai
adanc, iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va
executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va
pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu
grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa
desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an
prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se
recomanda
folosirea
erbicidelor
pentru
combaterea
buruienilor perene aparute pe ogor.
II . 4 . Modul de inmultire
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de
rasad din seminte, cat si vegetativ, prin butasi inradacinati
sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt
mici, tari si cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care,
de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in
vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat
toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara
devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special
pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o
lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se
poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa
pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1
mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum
50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat.
Semintele puse in santulete foarte superficiale, lasate de
marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita,
curata de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 11,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura
aerului se va mentine constant la 14-15 C. La semanatul de
primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce
impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau
stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2

luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de

rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana
la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai.
Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si
vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze
se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5 cm. Pana la
sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat
de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De
asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale
aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai
aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este
de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul
lunii septembrie si inceputul lunii octombrie, cand se scoate,
se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol
umed, pana la plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele
caracteristici:
lungimea
partii
aeriene
12
cm
lungimea
radacinii
principale
15
cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si
rapida de inmultire a lavandei.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se
face toamna, in lunile septembrie-octombrie sau in primavara
in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ.
Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate,
in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit
foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea
frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge
mugurii vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de
pana, imediat dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si
sunt gata de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de
1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de
o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va
fi curat de buruieni, situat in apropierea unei surse de apa,
dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se

va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor

aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre
acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine
cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din
abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor
marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special
pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm.
Operatia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa
grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din
abundenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale
caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu
rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea
butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore,
numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la
jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor.
II
.
5
.
Lucrarile
de
intretinere
-completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna
anului
urmator,
orice
intarziere
nu
este
buna
-taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in
primul an de vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu-se
realizarea formei globuloase a tufelor
Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda
incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor
dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune
animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau
cultivatorul purtat pe tractor.
Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3
ori in cursul anului.
Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a
numeroase experiente efectuate in multe tari. In Romania
pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza
de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele
sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in
vegetatie a plantelor.
II . 6 . Regenerarea plantatiilor

Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se

executa regenerearea plantatiilor.
Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate
recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare
perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii
vegetatiei, sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar
numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite
maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate.
Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la
suprafata solului.
Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha
gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120
kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa
administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele
dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm.
II . 7 . Boli, daunatori, combatere
Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria
lavandulae. Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea
superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput,
care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe
margine. In centrul petelor apar puncte negre care reprezinta
picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad.
Se
combat
prin:
- igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor
resturilor vegetale
- stropiri cu Dithane M-45 0,2%
Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand
depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime.
Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros
mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in
combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului
dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in
sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP,
Wofatox 30 CE 0, 1%.
Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima).
Se hraneste cu frunzele de lavanda. O femela depune cca
250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile
de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la
Isophya tennicerca.
Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm).
Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar

larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul

acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda
folosirea unui material saditor absolut sanatos.
II . 8 . Recoltarea
Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa
rapid, epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de
inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada de
recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de
prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de
inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de
inflorire 100%.
Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera
sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare.
Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta
imediat la unitatile de distilare.

Capitolul

III

PRELUCRAREA

MATERIEI

PRIME
In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa
recoltare
III . 1 . Distilarea
Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in
exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea
uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea
inflorescentelor
dupa
3
metode
diferite:
- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se
introduce in cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate
fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect.
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se
pune apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia
prima
din
care
preiau
uleiul
volatil
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat,
fara apa. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii
speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA

- Tinctura de lavanda
Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi
folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici), dupa
care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute

pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de

grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta,
borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14
zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna
solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de
timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar
tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la
culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori
pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa.
- Otetul aromatic de lavanda
Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda
maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de
mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la
temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste
pentru frictionari si comprese.
- Uleiul gras de lavanda
La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se
adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune
intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la
soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5
zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor aromatizat obtinut se
mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de
inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata
un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru
masaje si frictionari.
- Bai cu lavanda
Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa,
vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se
filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2
litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se
raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua
extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de
baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI

Recomadari
majore: in
tratarea
hiperexcitabilitate,
migrene, insomnii.
Alte recomandari pentru tratamente:
Intern:
- Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele

biliare insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de

pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de
patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare,
lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei,
calmand durerile abdominale si activand digestia.
- Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub
forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar
de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni
minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in
depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei
volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe
stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca
exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta
planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp
ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice,
ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice,
estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata.
- Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe
fond de stres. Lavanda este prin excelenta o planta antistres,
motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata,
amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse
de acesta. In problemele cardiace s-a observat o actiune
deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza
direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza
de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in
jumatate de pahar de apa.
- Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se
combina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de
cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda).
Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita
diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O
cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este
eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate,
a caror eficienta o mareste.
- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune
rezultate se obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora
inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub
perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va
fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai
buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia
tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.

- Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta

se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere.
Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de
lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe
stomacul gol.
- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua
parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o
cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se
filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald
(pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens).
Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile
cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse
convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se
amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin
din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat
sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele
antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de
ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii.
Extern:
- Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de
lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand
progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste
in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o
sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa
pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de
ora.
- Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de
ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se
aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul se
acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de
vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplica
tratamentul 7-10 zile la rand.
- Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina
parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa
metoda de mai sus.
- Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul
gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de
floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea,
facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate,
tumefactii produse de loviri - Se aplica uleiul gras de lavanda
pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI:

- Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care
condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie
aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma
deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor
digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul amestecat cu
lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i
ajuta astfel sa scada spontan in greutate.
- Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu
inflorescente de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor
se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult
ulei volatil, care alunga insectele.
- Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda.
Pentru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi
locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu
o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei
volatil de lavanda.
- Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de
lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu
aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja
mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite, pentru ca
uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.

40 raspunsuri la Cultivarea Lavandei

1.

daniela 24 April 2009

unde este articolul despre cultivarea lavandei? aici nu sunt

decat 6 randuri din introducere.
2.

SCHIOP VASILE 13 June 2009

VA ROG DACA PUTETI SA I-MI SCRIETI UNDE GASESC

ARTICOLUL INTREG DESPRE LAVANDA CRED CA ACEST SITE
E OK SI AS VREA SA CITESC TOT ARTICOLUL MULTUMESC !
3.

elena mocean 8 July 2009

buna ziua,
am o maaaaaaaaare rugaminte:

am cumparat de la bricostore un soi de lavanda , pe eticheta

(scrisa de mana) specificandu-se ca nu este comestibila. va
rog frumos, sa-mi spuneti care sunt soiurile comestibile si
care sunt doar pentru uz extern. Daca se poate, spuneti-mi si
cum se cultiva. Am De pe unde am calatorit am cules seminte
de lavanda, le-am semanat,dar nu a rasarit nimic.
Cu deosebit respect,
elena mocean
4.

mihaela 5 February 2010

este un sait f bun .ai ce invata de aici.va multumesc.cu stima

si respect mihaela
5.

Ionut 23 March 2010

salutari, toate bune si frumoase pana la daunatori (taiati va

rog din lista Tettigonia - care e mai mult pradator, iar
Isophya tenuicerca nici nu exista in Romania ati discutat cu
vreun specialist in lacuste inainte de a publica? astea-s
povesti, probabil din batranul volum de Fauna Romaniei).
In rest sunteti super
cu stima,
Ionut
6.

violeta 16 April 2010

sant o mare iubitoare de plante de gradina si de gradinarit

.iar pe primul loc in gradina mea il ocupa levantica .este cea
mai superba planta perena in alte tari am vazut-o pe
bulevarde in parcuri este foarte decorativa dar si foarte
placut mirositoare de ce in bucuresti nu este folosita in
decorarea bulevardelor .
7.

Mihai 18 May 2010

Salut! Aveti idee unde sunt culturi de levantica mai extinse in

Romania?
8.

I. Pintilie 11 June 2010

Super articolul, pina la daunatori si combaterea lor.Produsele

recomandate nu se mai folosesc , sunt interzise. Reactualizati
cu produse admise in agricultura ecologic, mai mult ca este
vorba de plante medicinale.
9.

stelian popa 28 June 2010

sunt interesat de un partener de afaceri unul cu experiente in

domeniul plantelor medicinale mai ales in cultinarea lor daca
cineva doreste sa incepem o afacere impreuna sa ma
contacteze . Tot respectul!
10. florea

dan 19 July 2010

daca cineva poate sa-mi spuna citi butasi de lavanda trebuie

la o suprafata de 0.50 ha, care ar fi pretul lorsi de unde se
pot achizitiona,va rog sa ma contactati. Tot respectul!
11. Wordpress

Themes 19 August 2010

Genial dispatch and this mail helped me alot in my college

assignement. Gratefulness you for your information.
12. anca

cluj 25 August 2010

ca si raspuns pentru Florea Dan pot sa ii spun ca la 0.5 ha de

ii trebuie aprox 10000 de butasi. Daca este interesat poate sa
ma contacteze la adresa de mail anca1379@yahoo.com.
13. petre

corneliu 24 September 2010

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei

essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi
vinde numai in afara.
14. petre

corneliu 24 September 2010

eu ma ocup de melissa officinalis din care produc ulei

essential fiindca este f.f.f. rar si f.f.f. scump si apoi il voi
vinde numai in afara.tel 0763-697569

15. MIU

GHEORGHE 3 October 2010

doresc sa infiintez o cultura de lavanda si ma intereseaza ce

cantitate de tufe(butasi) imi trebuie pt. infiintarea unei astfel
de culturi pe o suprafata de 0,5 ha.si cam care ar fi costul
estimativ si de unde pot procura astfel de arbusti?
0745237205 sau 0762606400
multumesc!!
16. Cosmin

17 November 2010

pentru o suprafata de 5000mp e nevoie de circa 6.000 de

plante,va pot ajuta in primavara,daca doriti mai multe
informatii ma puteti contacta pe mail:ko5min@yahoo.com
17. miu

gheorghe 18 January 2011

Buna ziua!
As dori si un pret/butas,pt. a pune pe tapet o astfel de
afacere.Astept un raspuns cat mai curand posibil.
o zu buna in continuare!
18. livia

7 February 2011

as vrea si eu sa infintez 1 ha de lavanda dar am nevoie de

ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti
sa faci rist de utilaje si unde poti sa o livrezi????????????/
multumesc
19. dragomirescu

doru 14 March 2011

vand butasi lavanda eco,pt mai multe detali si informatii nu

ezitati sa ma contactati la tel : 0740025977
O zi buna
20. gogosanu

catalin 15 March 2011

as vrea si eu sa plantez 1 ha de lavanda dar am nevoie de

ajutor adica butasi plantat recoltat tratamente de unde poti
sa faci rost si unde poti sa o livrezi.multumesc!

21. dragomirescu

doru 19 March 2011

dl catalin daca sunteti dispus si doriti sa va ocupati de

cultivarea lavandei sunati-ma si va pot oferi informati si
sprijin pentru infintarea unei culturi (0740025977) o zi buna
22. jipa

cristian 8 September 2011

salut daca sunteti interesati de cultura lavandei va pot ajuta

0726625306
23. flori

17 October 2011

ultimele studii arata ca lavanda si arborele de ceai provoaca

barbatilor impotenta, infertilitate, ginecomastie etc, datorita
continutului sau de estrogeni.
24. GHENADII

14 January 2012

MA INTERESIAZA CIT SE CHELTUE LA 1NA SI CE VENIT BRUT

SE POATE OBTINE
25. istratoaie

radu 21 January 2012

buna ziua ! la ce pret e firu de lavanda pentru plantat? ma

intereseaza sa cumpar pt o suprafata de 0,10 ht. puteti sa-mi
scrieti pe adresaraduistratoaie@yahoo.com va multumesc
26. grecu

vasilica 23 January 2012

de unde pot procura mai multe fire si cu cine iau legatura

pentru cpmercializare
27. cosmin84tm

28 January 2012

Buna! Va salut pe toti cei care ati comentat! Si eu vreu sa

infintez o cultura de 1ha cu posibilitatea de a ma extinde ca
si suprafata, dar vad ca aici cu toti putem face fata pt o
cultiva, marea problema e COMERCILALIZAREA!!! Ideea mea
e de a infiinta o ASOCIATIE care sa ne reprezinte peste tot,
de asta ma gandesc ca marea majoritate nu cred ca detine

vreo suprafata extinsa ca si afara,numai asociindu-ne cred ca

ne va baga si pe noi cineva in seama de afara care au o
traditie in procesare si asa ne este noua munca respectata si
valorificata la pret real! Multumesc!!!
Daca este cumva o asociatie existenta as dori si eu detali de
contact. MULTUMESC ANTICIPAT
28. cosmin84tm

28 January 2012

Ps pt contact dae_84tm@yahoo.com
29. Fuior

Alexandru 22 February 2012

Sunt bucuros sa aflu ca mai sunt incepatori si sunt dispus sa

va ajut cu ce pot. Puteti afla mai multe de pe site-ul
meu http://www.lavandademunte.ro . Puteti sa ma contactati
prin e-mail.
fuior
30. cristim

11 March 2012

Spuneti-mi, va rog, daca lavanda se poate adapta si in zonele

de campie. Multumesc!
31. Alexander.leg.a

V a.Macedonica 18 June 2012

plantatiile de lavanda dela Brasov si Feldioara [zona

montana] au dat intotdeauna productii de inflorescente al
caror continut in ulei volatil a fost mai redus decat la Moara
Domneasca [campie-sudul tarii] sau la Biled [vestul tarii]
E.Paun s. altii-Tratat de plante medicinale si aromatice 1988.
Raspuns pentru Cristim! Va dorim succes !
32. georgeta

ciuhulescu 15 July 2012

am citit toate comentariile si chiar am fost profund si placut

impresionata de comentariile calde,prietenoase si de un mare
ajutor! santeti minunati cu totii!
ma intereseaza si pe mine aceasta cultura si daca ma puteti
ajuta cu informatiile care sa ma ajute sa fac aceasta
cultura.da este o ideea sa se faca o asociere a producatorilor

de levantica si nunumai si de alte plante medicinale.

va rog sa ma ajutati cu ideele voastre si cu sfaturile voastre
de cunoscatori cu experienta
33. Mona

18 July 2012

Am vazut si eu reportajul cu plantatiile de lavanda. Mi-as

dorii sa ma apuc si eu de cultivarea acestei plante dar nu
indraznesc pana nu stiu sigur ca imi este asigurata piata de
desfacere.
va rog sa ma ajutati cu nume de companii care preiau planta
sau numere de telefon.
34. Mariana

21 July 2012

Stimati Domni,
Am citit articolele de pe site, am vazut cateva emisiuni la
televizor referitoare la lavanda si as dori sa stiu unde se pot
comercializa aceste plante-flori inafara tarii. Locuiesc in
Irlanda, o tara ploioasa ,unde lavanda creste in orice curte la
mica altitudine si multa umezeala la temperaturi medii de 15
C.
Multumindu-va pentru atentie,
Cu stima
Mariana
35. Ionut

22 July 2012

Exista mai multe asciatii ale cultivatorilor plantelor medicinale

si
aromate:http://ipma.ro/ini/index.php ; http://ropam.org.ro/
s.a. Este interesant de a afla si ce utilaje minime sunt
necesare (pt arat, discuit, prasit, ierbicidat etc.) pt. ca la
cateva ha de teren nu este adecvata si nici profitabila munca
la sapa
36. Ozzy

15 August 2012

cred ca avem o problema de rentabilitate la cultivarea unui

hectar.Prod la 1 ha este de 3000-4000 kg plante din care se
obtin 10-15 l de uleipretul unui litru am inteles ca e pe la 40

euro,daca facem un mic calcul500-600 euro mi se pare

putinastept comentarii
37. mada

17 September 2012

Din cate am inteles este 4e kg de plantane iese alt calcul

nouain jur de 16000e ? e corect?
38. Nicoleta

Visoi 4 October 2012

as vrea sa cultiv si eu dar de unde cumpar seminte de

lavanda multumesc
39. Ana-Eugenia

Manea 6 November 2012

Am cumparat de la un magazin cu produse pentru protectia

plantelor, din orasul meu, doua pliculete cu seminte de
lavanda. A costat 8 lei fiecare pliculet pe care scria cain el
sunt 20 de seminte. Cand am deschis plicurile, in ele se afla
cate o fiola in care se gaseau cinci si sapte semnte.Prea
multe pentru un asa pret. Plicurile erau importate din
Ungaria.Am semanat semintele si din cele 12 seminte au
rasarit trei plantute,iar din acestea, doua au pierit. Mai este
una singura pe care o cocolosesc ca pe un bebelus; are 8
cm inaltime si nu stiu daca
pot sa o las afara,protejata impotriva gerului, sau sa o iau in
casa.Cine se indura sa-mi spuna ce am de facut? Multumiri
anticipate.
40. Claudia

6 November 2012

Am si eu un teren de 2500 m si este plin de burueni

nu am putere sa-l muncesc dar urasc sa-l tin asa cum este
Mi-ar place sa vad acolo ceva frumos inflorit si leventica suna
bine dar se pare ca este costisitor sa cultivi numai
pt.frumusete
si destula munca.Oare se poate semana ca orcare grana or
ca
lucerna numai sa acopere terenul si sa infloreasca?
As aprecia un sfat, o sugestie,etc.
Tehnologia lavandei si lavandinului

Lavanda (levantica) si lavandinul sunt unele dintre cele mai valoroase specii
aromatice. De origine mediteraneeana, cele doua specii perene (semiarbusti) se
cultiva pentru inflorescentele lor cu miros placut, characteristic, cu note de
prospetime.
Uleiul volatile obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete reprezinta produsul
principal al acestor specii si are largi utilizari in industria parfumurilor, produselor
cosmetic, produselor farmaceutice, aromoterapiei etc.

Inflorescentele uscate, datorita uleiului volatile si componentilor acestuia, intra in

formulele unor ceaiuri cu actiune sedative asupra sistemului nervos central,
antiseptic, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminative etc. Ca
urmare se folosesc in tratarea migrenelor, cefaleelor, afectiunilor cardiac cu
substrat nervos, in tulburari digestive etc.
Principul active al inflorescentelor este uleiul volatile, al carui continut variaza
intre 0,5 si 1,5 ml%. Componentii sai majori sunt linaloolul (40-60%) si esterul
acestuia-acetatul de linalil (30-40%).
1. 1.

Soiul cultivat

In tara nostra soiul cultivat prezinta o tufa semiglobuloasa cu tulpina puternic

ramificata, inalta de 50-70cm, o inflorescenta spiciforma cu flori dispuse in 5
verticile suprapuse, cu un numar de 70-75 flori. Continutul in ulei volatile din
inflorescentele proaspete este de 1,65 ml%, cu 44% linalool si 18,4% acetat de
linalil. Capacitatea de productie este de 122 q/ha inflorescente proaspete, iar
productia de ulei volatile de 159 l/ha.
Lavandinul este mai viguros si mai productive decat lavanda, contine mai mult ulei
volatile, dar continutul in acetat de linalil este mult mai scazut.
1. 2.
2.1.

Amplasarea culturii
Cerintele biologice si amplasarea teritoriala

Lavanda are cerinte deosebite fata de lumina si caldura. Plantele tinere rezista la
ingheturi tarzii de -8 si -10 grade Celsius, iar cele mature la -15 grade C in iernile
lipsite de zapada si pana la -30 grade C sub strat de zapada permanent.

Lavandinul este mai sensibil fata de temperaturile scazute, mai ales cand acestea
sunt insotite de vanturi si in absenta stratului de zapada protector. In asemenea
conditii, plantele de lavandin pier in proportii de peste 50% iar in unii ani productia
de flori este compromisa.
Lavanda este rezistenta la seceta, dar necesita, totusi, suficienta umiditate la
rasarire si in perioada pana la formarea tufelor.
In cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda, cat si pentru
lavandin, umiditatea este un factor hotarator. De asemenea, transplantarea la loc
definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se face numai in sol umed.
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Lipsa luminii natural are o
influenta negative asupra tuturor elementelor de productivitate, inclusv asupra
calitatii productiei, prin reducerea continutului in acetat de linalil.
Lavanda si lavandinul cresc pe terenuri foarte sarace insa productiile cele mai mari
se realizeaza atunci cand sunt plantate pe soluri profunde, bogate in calciu, cu apa
freatica la adancimea de cel putin 2-2,5 m, permeabile.
Extinderea culturii lavande si a lavandinului trebuie sa se fac in partea de sud si
sud-est a tarii.
2.2 Locul de asolament
Fiind semiarbusti, lavanda si lavandinul raman pe acelasi teren timp de 20-30 ani,
cultivandu-se in afara asolamentului.
O importanta deosebita in alegerea terenului o are gradul de imburuienare, in
special cu specii perene (palamida, pir, costrei, susai, volbura sau sangele
voinicului) sau anuale volubile (lipicioasa, hrisca urcatoare).
Longevitatea plantatiilor este direct proportional cu modul de intretinere a
acestora in decursul vegetatiei.
1. 3.

Folosirea ingrasamintelor

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunatatirii fertilitatii

solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate a microorganismelor din sol,
se asigura buna crestere si dezvoltare a plantelor si, implicit, sporirea productiei.
Lavanda si lavandinul reactioneaza foarte puternic la actiunea ingrasamintelor, mai
ales atunci cand sunt plantate pe terenuri sarace in elemente nutritive. Este bine
de stiut, la infiintarea culturii, tipul de sol, gradul de aprovizionare cu elemente
nutritive si PH-ul, pentru a stabili cele mai potrivite doze de ingrasaminte ce
urmeaza a fi administrate.
3.1.

Fertilizarea cu fosfor

Fosforul asigura dezvoltarea organelor generative, determinand formarea mai

multor inflorescente pe tufa si grabind coacerea semintelor. De asemenea, fosforul
imbunatateste calitatea uleiului volatile prin sporirea continutului in acetat de
linalil. Superfosfatul este cel mai adecvat ingrasamant fosfatic pentru cultivarea
lavandei. Fosforul se va administra in doze de 70-80 kg/ha substanta active.
3.2.

Fertilizarea cu azot

Carentele de azot au un effect nedorit asupra plantelor de lavanda, inflorescentele

ramanand mici, infloritul desfasurandu-se rapid si fara o acumulare normal de ulei
volatile.
Excesul de azot determina cresteri vegetative luxuriante, ceea ce duce la
obtinerea unei productii scazute de ulei volatile.
Azotul sporeste substantial productia de inflorescente. Lavanda, fiind o cultura
perena, se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubile.
Azotul se aplica in cantitate de 60-80 kg/ha substanta active.
3.3.

Fertilizarea cu potasiu

Pe tipurile de sol pe care se cultiva lavanda, potasiul se gaseste in cantitati

satisfacatoare, dar se poate afla in unele combinatii greu asimilabile. Potasiul
imbunatateste schimbul substantelor nutritive in planta, sporind rezistenta
acestora la inghet si la boli.Doza recomandata de fosfor este de 40-60 kg/ha
substanta activa.
3.4.

Fertilizarea cu gunoi de grajd

Cultura cu perenitate indelungata, lavanda valorifica bine ingrasamintele organice,

al caror effect se face simtit mai multi ani. Se recomanda 30-50 T/ha gunoi de
grajd bine fermentat. Gunoiul de grajd se aplica sub aratura de desfundare, inainte
de infiintarea pplantatiei.
Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza annual, toamna, inaintea
ultimei prasile, iar cele cu azot primavera, inainte de pornirea in vegetatie sau la
inceputul acesteia.
1. 4. Lucrarile solului
4.1.
Lucrarile de baza
Lucrarile de baza ale solului au ca scop principal afanarea sau in profunzime si
distrugerea buruienilor. Pregatirea de baza incepe toamna timpuriu, in septembrieoctombrie, cu aratura adanca la 40-70 cm (aratura de desfundare). Imediat dupa
aceasta, terenul se va nivela perfect si se va mentine curat de buruieni prin discuiri
si grapari repetate.
4.2.

Pregatirea patului germinativ

Cu 3-4 zile inainte de plantare, solul se va lucre cu grapa cu discuri in agregat cu

grapa cu colti reglabili, la adancimea de 12-15 cm.
Aceasta lucrare urmareste nivelarea solului, distrugerea buruienilor si afanarea
stratului superficial.
1. 5.
5.1.

Plantatul
Epoca de plantare

Atat lavanda, cat si lavandinul se pot planta toamna la sfarsitul lunii septembrie si
inceputul lunii octombrie sau primavera devreme, imediat ce se poate intra in
camp. Plantarea se executa manual.
5.2.

Norma de material de inmultire

Pentru 1 ha de lavanda sunt necesari 20000 butasi inradacinati sau rasaduri, iar
pentru unul de lavandin 10000 butasi. Se va lua in calcul un coefficient de siguranta
de circa 10%, necesar completarii golurilor.
5.3.

Distanta de plantare

Lavanda se va planta la 100 cm intre randuri si 50 cm intre plante pe rand, iar

lavandinul la 100 cm x 100 cm. Inainte de plantare, terenul se marcheaza in doua
sensuri.
5.4.

Adancimea de plantare

Butasii de lavanda si lavandin, scosi din toc sau din strat, se fasoneaza, reducanduse sistemul radicular pana la 15 cm, fara a distruge radacinile fasciculare, iar
partea aeriana pana la 10-15 cm.
Se planteaza astfel incat butasii sa fie ingropati cu 3-5 cm mai mult decat
adancimea la care au fost in toc sau in strat. Este foarte important ca planta sa fie
pusa in contact cu solul prin tasare. Se vor fasona atatia butasi cati se planteaza in
ziua respectiva.
5.5.

Modul de inmultire

Lavanda se poate inmulti atat germinativ, prin producerea de rasd din seminte, cat
si vegetative, prin butasi iradacinati sau prin despartirea tufelor batrane.
Lavandinul, fiind un hybrid total steril, se inmulteste exclusive prin butasi.
La inmultirea prin seminte, se obtin plantatii eterogene, ceea ce ingreuneaza mult
stabilirea epocii de recoltare, dat fiind neuniformitatea infloritului. Soiurile
valoroase trebuie inmultite prin butasi pentru a pastra calitatile pe care le-au
impus. Plantatiile infloresc concomitant si pot fi recoltate mecanic.

5.5.1. Producerea rasadului din seminte

Semintele de lavanda sunt mici, tari si cu germinatie redusa si foarte lenta.
Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu (octombrie-noiembrie), cat si
primavera foarte devreme (februarie-martie), in straturi special pregatite, cu
latimea de 1-1,2 cm. Straturile se pregatesc ca in legumicultura, avandu-se in
vedere ca suprafata acestora sa fie cu 10-15 cm mai jos decat nivelul potecilor,
pentru evitarea scurgerii apei. Stratul va fi bine tasat atat inainte, cat si dupa
semanat. Distanta dintre randuri va fi de 10-15 cm. La 1mp sunt necesare 3-5 g
seminte in functie de germinatia acestora. Semintele vor fi puse in santuletele
superficial lasate de marcator (0,5-1 cm) si vor fi acoperite cu un strat de mranita
bine maruntita, curatata de buruieni.
Rasadul va fi plivit ori de cate ori este nevoie. Tijele florale se vor taia pentru a
oblige planta sa formeze ramificatii cat mai apropiate de sol. Pentru a obtine
rasadul necesar realizarii cultivarii unui ha de lavanda, este suficienta suprafata de
100-150 mp si o cantitate de samanta de 0,3-0,35 kg.
5.5.2. Inmultirea prin butasi inradacinati
Recoltarea butasilor se face toamna (septembrie-octombrie) sau primavara
(februarie-martie), in timpul perioadei de repaus vegetativ. Acestia se recolteaza
de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani si care reprezinta
lastari ierbacei de 7-8 cm, cu baza lignificata (lemn de 1 an). Taierea se face cu un
cutit bine ascutit, sub mugure. Frunzele se indeparteaza de pe partea inferioara cu
2-3 muguri, astfel incat acestia sa nu fie distrusi. Butasii obtinuti, cu o lungime de
5-7cm, se vor planta in decurs de 1-2 ore.
Terenul pentru producerea butasilor inradacinati se ara la 30cm, se marunteste si
se niveleaza. Pe acest teren se monteaza tocurile de rasadnita, in care se pune un
strat de nisip de rau, bine cernut, gros de 8-10cm. Dupa nivelare, udare si tasare se
marcheaza randurile la distanta de 10cm. Butasii pregatiti se planteaza la 5cm unul
de celalalt, imediat dupa plantare se uda din abundenta, iar tocurile se acopera cu
rame cu geamuri. In continuare se uda si se indeparteaza toate buruienile si
inflorescentele aparute.
1. 6.
6.1.

Lucrarile de intretinere
Lucrari manuale si mecanice

Ucrarile de intretinere a plantatiilor de lavanda si lavandin incep primavara

timpuriu si constau din prasitul intervaleleor dintre randuri cu prasitori cu
tractiune animala. Numarul acestora este de 4-5 pentru plantatiile mai tinere si 2-3
pentru cele mai in varsta.
Lucrarile din interiorul randului se fac manual, cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului.
Se va acorda o atentie deosebita distrugerii buruienilor perene si cuscutei.

Dupa 7-10 ani de la infiintarea plantatiilor, se fac taieri de regenerare. Acestea se

executa aproape de suprafata solului, de preferat primavara foarte devreme, cu
secera, foarfeca de vie sau cu o tocatoare de tip CS. Pentru stimularea pornirii in
vegetatie, se recomanfa bilonarea. Lucrarea este absolut necesara daca taierile se
fac toamna pentru ca in acest mod plantele stresate se protejeaza impotriva
temperaturilor scazute si a vanturilor reci.
6.2.

Erbicidarea culturii

Pentru culturile de lavanda si lavandin, se recomanda urmatoarele erbicide:

Triflurex, Mecloran, Afalon, Basagran, Furore, Fusilade, Pantera.
6.2.1. Epoca de administrare
In perioada de repaus a culturii (toamna tarziu sau primavara devreme) se
recomanda aplicarea unor erbicide care inhiba germinatia semintelor de buruieni:
Triflurex-4l/ha, Mecloran-6l/ha sau Afalon-2kg/ha
In vegetatie se va utiliza erbicidul Basagran-2/ha pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale si perene, iar pentru cele monocotiledonate anuale si
perene, unul din erbicidele: Furore 2l/ha, Fusilade-2l/ha sau Pantera-1l/ha.
Erbicidarea se va face cu masina de stropit MET-1200 sau cu echipamentul pentru
stropit EEP-600, utilizand 300 l solutie/ha.
1. 7.

Boli, daunatori si combaterea acestora

In culturile de lavanda pot fi intalnite bolile: uscarea plantelor (Phoma lavandulae)

si patarea frunzelor (Septoria lavandulae), dar acestea nu prezinta importanta
economica.
In ultimii ani s-a semnalat atacul unor specii de lacuste. La depasirea unui numar
de 4-5 ex/mp, se recomanda aplicarea de tratamente chimice cu unul din
insecticidele: Karate-0,02%, Fastac-0,02% sau Sumi-alpha-0,02%.
1. 8.
8.1.

Recoltarea
Epoca de recoltare

In functie de zona de cultura, lavanda infloreste in lunile iunie-iulie, lavandinul

fiind mai tardiv cu 10-15 zile. Cel mai mare continut de ulei volatil si acetat de
linalil se realizeaza atunci cand recoltatul lavandei se executa in perioada de
inflorire deplina.
Este bine ca in practica recoltatul sa inceapa atunci cand numarul total de flori
inflorite sau trecute de aceasta faza este de 50% si sa se termine cel mai tarziu in
faza de inflorire deplina. In ceea ce priveste momentul din zi in care se executa

recoltarea, acesta este dupa ora 10, pe timp insorit, calduros si fara vant.
Inflorescentele recoltate se transporta imediat in instalatiile de distilare.
Pentru productia de flori uscate, recoltatul se va executa imediat ce au inceput sa
se deschida primele flori.
8.2.

Modul de recoltare

Recolattul se executa manual, cu secera, incepand din al doilea an de vegetatie,

avanf grija ca tija sa nu depaseasca 12 cm.
Productiile medii de inflorescente proaspete ce se realizeaza in primii 2-3 ani sunt
mai reduse (20-30q/ha), dar in perioada de productie maxima acestea sunt de
ordinul a 50-60 q/ha
8.3.

Uscarea si conditionarea

Pentru flori uscate, inflorescentele recoltate se intaind in strat subtire la umbra, in

incaperi curate si aerate.
Dupa uscare, florile se scutura usor prin batozare si se separa prin sitare.
Randamentul de uscare este de 5-7:1.