Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura Religioasă La Români - p1 - Cele Mai Vechi Biserici - 1907 - Petre Antonescu (1873-1965) (Bucureşti, Stabilimentul Grafic Albert Baer) PDF
Arhitectura Religioasă La Români - p1 - Cele Mai Vechi Biserici - 1907 - Petre Antonescu (1873-1965) (Bucureşti, Stabilimentul Grafic Albert Baer) PDF
ANTONESCU
_
PARTEA I
ur,
...= .,-...--,.....--,
=emt =r-P
.z...
lr!gri
--
41;
--1,_
-,---:
--WI .,,
....,..
...
..7.
%.
__-
`,T
.,_
d;761
--tit
.......
71-
17
4.111.%D
._...... -:'17CD.---.
"----N
E
=..,
=In. -----Imsr
,...s.
.... Itil..tgi ..
1
..
47.71,
11, IIIILl'
s ,_, i i '_z---,
a,
1.
;-
t.-,
,..
-,_,..-
,,. ,
,
v.
......_
i.....
.:
_..,
.rs
-= g'::
,!
t.--
on'
4144,41,
.4*
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Romanul blestema i pana azi cu teribilul nu s'ar alege nimic do casa hit",
In amintirea vechei pedepse de a se darama casa celui condamnat. SA nu
no mire dar faptul ca dupa secole de sbucium i prigoniri n'a mai ramas
nimic din vetrele invingatorilor de o clipa i Mvinsilor pentru vecie de alta data.
La acestea ar mai fi de adaogat i graba pe care urmasit puterniilor de odinioark o puse ca sa le pustiiasca parasindu-le saA sa le nimieasca preinoindu-le.
Daca la aceste frumoase ruine, ar fi sa mai punem peele destul
de numeroase ale architecturil militare, Intro care ar fi de pus 0 culele do
prin Oltenia, istoriei architecturil noastre nu i-ar ramane cleat Intinsul do-
www.dacoromanica.ro
Ccl fara muln dare de manti, se strangean la olalta, tot! de-o seanirt
sau de-o breaslrt, i ridicati biserica corporatiei sail a comunitatii. De la mic
ranit la mare se intreceaii eu ridierl de biseriet i inzestrari de manastiri.
Do aceea chiar multe dintre ele s'aii risipit de eu vreme, cad dorinta de ale
zidi eu oriee pret fact' pc) mulct sa cladeasea uor i fara trainicie.
Dar al nostri iii dragostea lor cAtre biserica inbratiat. cu ravna lor
bine F,d alto arzaminte religioase decat pe cele din Tara,. Istoria noastet
o plina de exemple in care so \Tad domnit Tarit daruind imparatete biserici
qi mantistiri din tot oriental ereqtinesc, iar pe capil acestor biserief dese 01 I
TIPUL
I ORIGINA
www.dacoromanica.ro
res,d. Tot aci s'ar putea pune si bolnica care nu era dealt o biserict mai
mica sa o capela alaturata unei infirmerii. Aceste capele mortuare sunt
dese on prevazute cu cripte.
Credem c parerea celor care ar mal vedea in unele din bisericile
noastre si tipul mausolea e gresita. Biserica din rasiirit, ca si cea din apus,
adaposteste de multe on ramasitile lumeti ale ctitorilor sM, dupa cum la
umbra-I odihnete un popor de ciedinciosi ; dar faptul acesta nu schimba caracterul c1dirii. E adevarat c desvoltarea pronaosului la multe din biserid (Snagov, Arges, Horezu etc)., indica intentia de a largi local co va primi
mormintele ctitoricestI, dar aceasta simpla accentuare e depart() de a schimba
tipul cladiril. Biserica manastiril Probota, are In una din 1ncaperi1e co furmeaza nava pronaosului o dispartitura rezervata numai pentru inorminte, dar
nimic din architectura cladirii nu anunta mausoleul.
Un alt tip de constructie religioasa, baptisterul, 10 gasete rare si
indepartat-rudite aplicatii la noi, in ediculele de dinaintea bisericii, de felul
celui de la Arges, care amintesc mai mult cantharele saa fantanele de ablutiuni ale orientalilor decat baptisterele occidentalilor. Le gasim sub forma de
simple fantani cu colacul de piatra, la manastirea Cozia si Neamtul. Uzul
lor a disparut de mult In biserica rasariteana.
dapostite ce se gasesc Inca destul de numeroase In regiunea muntoasa a Titrii si mai ales spre Oltenia.
Crucile comemorative, de piatra ori de lemn, de multe on de-o bogatie si originalitate uimitoare, ar intra mai curand. In clasa monumentelor
comemorative sail funeraril.
Principalele tipuri raman Insa manastirea i biserica ; acesta cu mult
mai vechil &cat cel dintal. Ele se desvolta, aproapc simultan si pararel In
Care e origina lor in fQrma cea mai veche pe care o gasim in Tarile
romnesti?
bnantina.
La not inprejurarile istorice nu ne ingadue sii alegem asa de deslusit adevarul din invalmasala trecutului. Sbuciumul prea mare, lipsa de con-
www.dacoromanica.ro
tinuitate, i poate deosebirea prea mare Intre elernentele prime i-a celor venite In urni, ail facut ca contopirea sA, nu fie deplin, influentele sa, nu sa,
fi simtit destul, iar rezultatul s& nu fie destul de omogen. Astfel fondul de
arta barbara persist& pana, in zilele noastre in unele arte industriale cultivate de Want, iar cel roman dispare cov&rit de uitare i inlocuit de importatia nou6, i puternia a arta byzantine. Cam acela lucru se petrecu f;11
in occidentul latin unde fondul celtic persist& mult& vreme . pe Mill elementul latin disparea sub cel local pe de o parte i influentele byzantino-orientale
pe de alta parte. Procesul acesta dete Occidentului artele medievale.
La not o fuziune de aproape aceeaI natura, da,du In alte inprejurrt
locale i istorice o coala de art& byzantina In locul unet arte deosebite i
originale. Epoca de cultura i art& occidental& numit romanica ca i cea
numita goticd corespunde in istoria noastr& cultural& perioadet slavonismuInt care In arta, ne aduse datele byzantine. Aceste rsade se transformara cu
incetul in atmosfera prielnica a Tarilor romnet1, pan& cand in epoca, ala
numit, a grecismuluf 0 anume in perioada brancoveneasca, lua, infMiarea unlit stil local cu doll& fete gemene dar deosebite : stilul muntenesc
sad al Tarilor romaneti i stilul moldovenesc saii al Tarilor romne de dincolo de Milcov.
*
ale acestel viett, nichert nu se poate, credem, mat bine simti deosebirea de
apucaturt i influente, la Moldovent i Muntent, ca in operele de arta architecturala.
MUNTENIA
Epoca slavonismulul 'Ana la Radu cel Mare (1500).
Primele cladirl religioase din Tara Romneasca, sunt monumente de
stil curat byzantin; ele dateaza de la intemeerea i organizarea bisericil grecett in Muntenia.
www.dacoromanica.ro
monument rtunane panti azi unul dintre cele mai de seama din Romania
prin amploarea i potrivirea maselor sale ; el e admirabil do bine conservat
si architectura sa nu a suferit aproape nici o modificare. Istoriografil, nesigull de data zidirii, atribue inltarea acestui monument Voevodulul .Radu,
fiul lui Alexandru, care domni pe la mijlocul veaculul al 14-lea, sati celullalt Radu, numit Negru, carell Incepe domnia (dupa, cronica) pe la sfarsitul
veacului al 13-lea.----Daca cu adevarat aceasta biserica fu zidita de unul
dintre cel doi domni i dad'. ei In realitate nu
sunt unul i acelas personaj istoric, atunci filra Indoeala, ca cel mai batran a zidit-o.
Dar toate probabilitatile ce rezultit din cercetarea constructiei, ca stil i procedeu, no face pe
noi sa, credem c cladirea e cu mult mai veche
si c trebue s ne vina de prin veacul al 10-lea
sail cel mai thrziu din al 11-lea. De la inceput
trebue sa observam ca biserica noastra nu seamana de aproape cu nici una din vechile biserid do la noi, i cu atat mai putin cu celv mai
noua. Ea nu seamana nici cu cele ale A.thosului,
care ne dada modele de constructii religioase mat
tarzia, ci-st gaseste pereche printre cele din Constantinopoll. Lucrul s'ar explica usor cand voin
sti crt In vremurile de la cladirea Sf. Neculae Dom .
nese, noi eram in legatura ierarchica cu Constantinopoli, care fu centrul culturil ortodoxe pana, in
secolul al 13-lea si 14-lea cartel Athosul Ii lua locul.
Sf. Nicolae Domnese
al 9-lea in Bizant; tipul acestora e biserica Teotocos din Constantinopoll, cu care Sf. Nicolae are o
isbitoare asemanare. Atat dispozitia planului cat si
felul constructiunil sunt aproape identice la. aceste
doua monumente 1).
www.dacoromanica.ro
se schimba i iea infittilarea non& i mat complicata a Sf. Vardias din SaIonic, mat intal 0 a St. Apostoll, tot din Salonic, mat in urma.
Teotocos i cele din vremea F,ti de felul el, avea acuzata in afara
numal cupola centrala, ridicata po un tambur cilindric, pe cand cele din
veacul 10-lea incep a ridica i alte cupole de-asupra invelitoril, creand astfel siluete noi, mai complicate i mat elegante. Sf. Nicolae, cu singura-1 cupola central& acuzat& in afara i cu proportiile-I greoaie la turla, no indica
dintr'o data apropierea sa de tipul cel mat vechia.
Ceva mat mult, Biserica Domneasca prezintit o particularitate ce n'o
gasim la nict una din bisericile noastre, nict chiar la cele mat vecht, i pe
care nu o gasim nict in Byzant, decat abia la unele din secolul al IX-lea.
Aceasta foarte important& particularitate sta in lipsa de ferestre la tamburul domulut. Ridicarea cupolel centrale pe un tambur cilindric era o indrasneat inovatiune a vremurilor acestora i constructorul nu cuteza Ina sit slabeasca sprijinul
cupolet, scobindu-1 cu ferestre. De altfel, i proportia joasa a turlel ne arat&
www.dacoromanica.ro
neaza in cel din secolul al X-a, tipul Sf. Vardias i Sf. Apostoli, gasim ct
in plan cupola central e simetric incheiata, la cele patru colturi ale patratului, ce o inscrie, cu patru mid cupole, care mai tarzia vor fi i ele ltate
pe tambururi cilindrice. Ei bine, inovatia celor patru cupole nu exist& la Sf.
Nicolae, unde sunt inlocuite cu nite simple bolti cilindrice, ce formeaza un
aranjament de plan cu mult mai stangacig i primitiv.
Ce ne poate dovedi acest lucru dealt c Sf. Nicolae Domnesc e din
epoca calla planul tip Teotocos din secolul al IX nu luase forma destivarita
a celui din secolul al X-lea ?
SA fie dar, Sf. Nicolae din secolul al IX-lea ? Noi credem cit nu e
departe.
vechiturile secolului al
sal la
Salonic se va fi format
tipul secolului al 10-lea,
cel cu mai multe cupole,
Arom vedea cum Romanii
nu vor intarzia de a-1 copia. Para atuncl o reproductiune aa de apropiata la o distant& de loc i de timp
Bis erica Domneasa din Curtea-de.-Argea.
aa de mare ni se pare inadmisibila pentru o epoca in care tarile de civilizatie byzantina urmati cu aa sfiintenie tipicul zilei, i inteun loc uncle artitii constructori nu puteati fi decat umilii elevi al celor din Constantinopoll,
sub care lucrasera la ridicarea bisericilor de acolo i de sub care odat& ieil
-cutreerara provincia pana ratacira fi pe la noi. Aceti modeti artilti de export,
-ail recladit la nol bisericile ce construisera sub altil in Constantmopoll i ne-far veni foarte grat a crede ca se vor fi incumetat sa reproduca modele vechi
al cAror tipic nu ii cunoteati i la a caror zidire nu luasera parte. Copierea
aceasta ar fi fost opera de eruditie i arbeologie la aceti simpli meteri
de mana a doua. Pe de alta parte, in aceste vremuri savantii i anticaril nu scornisera Inca gustul reproducerilor de mode vechl in arhitectura pentru a credo
www.dacoromanica.ro
10
se gdsege cel mai vechift monument al Romanilor i sa credem ca Argeul fu din timpl imemorabill" un centru romanesc de foarte mare importanta.
Credinta aceasta o intarete i elementele mal esentiale ale traditiei
despre Negru-Voda care arata in partea de rasrit de Olt a Tarii Romanoti numit Vlachia-Neagra Inca, inainte do Mari, un Negru-Voda
anterior domniet Basarabilor in shinga Oltuluf, cetruia Basarabif din
,Oltenia se inchinar. Acest legendar intemeietor al statului roman In Tara
Romaneasca, proprid zisul Negru-Vada, nu este decat o personificare mitict
www.dacoromanica.ro
11
centru i c acest centru s'ar fi aflat acolo undo toate datele concur& a ne
colul al 10-lea urmele unei importante organizari romanesti in partile Argesului. Probele ni le va da un alt monument aflator la Curtea de Arges,
pe care nol ii credem mai vechitl de cat Sf. Nicolae.
Alt punct mal bun de aparare nu se gaseste prin prejur ; dealul acesta e cel mai mic si mai inah, deci si cel mai usor de aparat de catre
putinii si primit locuitori stranI Imprejurul si la adapostul castelului de pe deal.
1) D-1 architect N. Gabriel escu a fAcut o reconstituire In studiul ce a publicat asupra acestor ruine.
2) Veal Intiririle Niceel.
www.dacoromanica.ro
12
sericeasca i mi1itar, atunci se cladi un frumos palat pentru voevod i alaturi o biserica mai mare, In fata celei mid i vechi, en nu mai corespundea
!I.
INIZMOOM.S.91111=f1M1111111Z
:'6,-"..ail.."
.MMIIZAIN1111111111.17011101/1111.1111
..r
11111:71/A.91WOMMIle!MILMININIC.=1IWZMIerr.noMil p?;.___ILNOIL.11'
WilanwiElea=ismtir,ra."7=1
11=10..1..!11111=NADOMMUUMIAMMIAMCIVAMME1210-:`47-0th;"
at' =
rarauuwaitie-f--t
iswearammats.....a=ma
pima
Isim=semsmmesaimmem7..--Amr..i.w.m...mgm 27.7.-1,
asswronsosansiusa
larassam...:_=1
4.,
.or
h.?
,Alim. imummems
iima...m.miwir-gc*a-,,
_
Animinw.?rjrpiajili
winti--11.=.u.sitoimaimgiligii,
a!
cerintelor de first i do cult a putemicei cetati. Voevodul acesta fu NegruVoda dupa legenda, rar biserica cladita de el fu Sf. Nicolae. Noua biserica
fu dedicata aceluial sfant co patronase aa de bine Intemeerea i marirea
cetatil; iar cea veche pastel tot bramul SfAntului Nicolae, dar cu vremea
i spre deosebiro i so zise Sf. Nicolao eel mic, saa 'San Nicoara in loc de
San Neculao2). Astfel ramase cu numele de Sanicoara.
Caci o do neadmis ea inteo localitato do importanta Argeului din
vretnea aceea, sa so fi ridicat doua biserict cu acela hrarn;iar clan at. fost
1) Din studiul
Gabrielescu N.
2) Acalae lucru s'a petrecut probabil el la Bucurertt1 cu biserIca M. Ion caruia poste ?antra aceleael mo-
www.dacoromanica.ro
13
zidite la o distanta de vrerne Intre ele, atunci nu cea mat mica a fost zidita
In urma celet mart.
Pe de alta parte nu se poato ad mite ca locul cel mat bun i frumos
din localitate 0, fi fost ocupat de o bisericuta de cat dacti admitem ca aceasta se va fi aflat acolo din vremuri mat vecht i. de la inceput,
Acum, daca Sanicoara ar fi din epoca bisericet Domnet1 (Sf. Nic.),
adic din epoca and bisericile noastre so construiail dupa tipul grec din veacul al 9-lea, sail chiar daca ar fi din epoca mai tarzie, cand se copia tipul
grecese din veacul al 10-lea, atunci biserica aceasta ar trebui sa fie la fel
cu celelalte cari cu toate Inpreura sunt conforme tipurilor respective din Byzant.
Astfel sunt Bis. Domneasca din Arge din prima epoca ; Mitropolia i Bis.
Domneasca. din Targovite precum i Sf. Dumitru din Craiova i altele din
epoca tipului cu mai multe cupole. Toate acestea formeaza un grup de monumente foarte asemenea Intro ele i construite toate aproape pe acela plan.
Sanicoara nu are nirnic din dispozitia lor, cu toate ca la zidirea et s'ar fi
putut adopta acela dispositiv de constructie, cu mult mai frumos ca tufatiare i nici mat costisitor. Lipsa din planul Sanicoarei a motivului de boltire prin cupole, child tim cat de seducator fu acest fel de constructiune In
toate vremurile, i mai ales In perioada byzantina, ne face sti credern ca
monumentul acesta fu cladit intr-o epoca in care uzul cupolelor nu era generalizat la bisericile mid i ne-ar duce cel putin prin secolul al 8-lea de
oarece In veacul al 9-lea aceste cupole se intiltaa deja pe tambururi. In dicarea aceasta s'ar confirma de concluziunile de mat sus care ne aratail pe SA-
doamna Margareta, care fiind catolica i voind sa-t alba pe pamantul ron manesc biserica dupa legea et, s'a pus sa zideasca aceasta cladire drept In
fata bisericii Domneti care era biserica curtill lui Radu Negru. Atuncl bon erii simtindu-se jicniti, nefiind obiceiul pamantului ca alte neamuri salt faca
temple la et, s'aa rasculat cu totir i s'aii dus sa se planga domnului care
era In batalie. Afland domnul, jura sa omoare pe sotia sa do o va Intalni
la Intoarcere. Doamna de frica fugi peste noapte intr-un car cu boi spre
www.dacoromanica.ro
14
Ceea-ce trebue sa, pAstram din legend& ar fi poate o Incercare a doamnel lui
Negru-Voda de a instala, In lipsa sotuhil sau, un popa catolic In bisericuta
abandonath, din vrful dealului. Acest singur fapt ar fi fost de natura sa provoace energica intervenire a boerilor.
N.,
.1-
www.dacoromanica.ro
15
mult am putea crede ca doamna a (amenajab pentru cerintele cultului eatolic vechea biserica ce se afla cam delsat de cand Argepl avea de vale
.
Contributiunea noastra se limiteaza la o amanuntita studiare a primelor monumente ce erail de cercetat la cautarea originelor noastre ca popor
noli ce fu In totdeauna gata sa reinvie *i sa Incolteasca de sub gunoiul invalmarlilor barbare.
Secole de uitare F,d ne*tiinta pot astfel sa devina veacurI de cultura
*i organizare. Cladirl de seama, solide csi frumoase, se ridicaii la Arge* InE drept a de la incoltire era Inca, lung drumul la
ainte de anul 1000.
renastere ; soarele ocrotitor apuse, *i In timpul intunericuluI de veacurl Byzantul luase local Romei.
*
Inainte de a ajunge la marturil istorice precize asupra cladirilor noastre religioase, cata sa facem loc catorva monumente care se inscri prin
ca ne aflam in fata unor monumente de date relativ mai recente cleat Sf.
Nicolae Domnesc. Planul acesteia se amelioreaza *i se amplifica In bisericele
www.dacoromanica.ro
16
de mal sus: astfel cupola mare centralii nu mai e Intarit la cele patru colturi ale planului cu simple bolti cilindrice ci cu patru cupole mal midi; iar
In fat& nartexul o precedat de un portic ce va ramane de-acum inainte in
toate planurile bisericilor de mai tarzia i e curonat cu doul turle In cretet schimband astfel infatiaril forma mai simpla de pana.- acum.
Mitropolia Targovitei aro in mai mult decal celelalte, alto patru turle
ce acuza In fatada colturile partii centrale a domului.
Deosebirea planului bisericei de la Arge de acela a bisericilor de la
Targovite ii Craiova nu ne poate face sit Indepartam data fundarii lor la
mai mult de un sew]; aqa ct datand pe Sf. Nicolae Domnesc cel mai tarziii
din veacul al 11-lea, cele trei biserici care ii. yin In urrna nu pot fi decat
cel mai tarzia din veacul al 12-lea.
Cat despro datele istorice de fundatiune co prezinta aceste doua bigelid Impreuna cu cea din Craiova, ca fiind zidite cu mult mai tarziii, trebue s punem pt4in temeili pe ele Intru. cat aceste
monumente prin architectura lor nu se pot de fel
inscrie In irul monumentelor ce cu siguranta s'ad
cladit la epoca In care pisaniile fair i documen
tele greite tind sa aduca fundatia acestor cladirf
cu mult mai vechi.
Este cunoscut raul obiceii pe care II avea
"\
prefaceaa saa reparau numai, dand data preinoirii drept acea a tundatiel.
Voevozii notri importasera cu architectura
byzantina i aceast a. maniera greceasca de a funda
Mitropolia fu cea mai preschimbata; grija i generozitatea restauratorilor trgea in chip firesc mai mult la biserica catedrala.
Biserica Doinneasca fu mai mult reparata de cat preschimbata.
Faptul c6 aceasta din unna so afiii chiar in cuprinsul curtit domneti,
www.dacoromanica.ro
411111\1!
timallionoommemat.
II
Itfl
Ar
011111
www.dacoromanica.ro
19
ce unele aii fost mai ferite decht celelalte. La Targovite biserica curtii o
inch in picioare pe chnd palatul domnesc e o movila de ruine.
In ceace privete Mitropolia, pe care inclinam a o credo ceva mai
,
L.
nouh, schmbarile ce i s'a fitcut i-au prefacut mult prima infatiare. Schimbarile acestea, dupa cum se vede clar din desemnurile ramase de inainto de
reclhdirea facuth in zilele noastre,--aA constat In adhogiri insemnate de zidarie i ornamentatie exterioara; ele a dat cladirii un stil original, bogat i
neomogen care dnd mitretie architecturil e departe de a-I da perfectiunea
de factura care distinge pe meterii lui Neagoe.
www.dacoromanica.ro
II
20
Mare, pe care Neagoe le duse mai departe cu un lux deosebit, atunci cand
schimbandull scaunul domnesc de la Arges vru sAll aibit In noua capital&
o naitropolie denanit de fala numelut sil.
Probabil a gsirea vechel biserici sub podoaba Mitropoliel lui Neagoe,
facu pe restauratorul acestul monument, d. Leconte du Nouy, s4-1 dea la restaurare forma bisericilor grecestf medievale. Sunt convins cb, atunci cnd d. du Noily
va da publiciatil pretioasele date si documente artistice ce trebue sti, aib& asupra
www.dacoromanica.ro
21
mai mult cele sustinute mai sus. Un lucru esential ramane totui in totdeauna
Ar fi interesant sti se tie daca i bisercele din Targovite, cercetate alaturi cu Sf. Dumitru mai sus, prezinta aceleall particularitati ;
13iserlea Snagoyului (dupli d-1 Mandren)
ins tencueala acopera de tot pe cea Donmeasca
i lipsa de documente ne impiedica a ti ce se Op, i sub tencueala Mitropohel inainte de restaurare. Astfel s'ar fi putut clasa mal bine architectura
SrSh rrr
rrrpl,
acestor monumente.
www.dacoromanica.ro
22
tipurl e in adaogirea la plan a doua, absidelaterale, iar la fatada in suprimarea arcului mare ce acuza In elevatie boltile interioare care sustin cupola.
Planul iea astfel forma de cruce care nu va mai fl pArasita, cu toate schimbarile ulterioare ce se vor mai aduce planului prim.
In afara de aceste date nol i, esenitale pe care le aduce monumentul Snagovulul In architectura noastra, acest monument prezinta particularitati
demne de relevat, mal ales In plan.
Astfel nartica, care lua in planul de mai inainte un loc mic In raport
cu incaperea sail nava domului, se marelte i devine tot aa de importanta
ca aceasta. In acela timp se i deschide luand forma colonadel, care mai
tarziii redusa, devine elementul acela indispensabil In planul bisericilor noastre, numit ambon sau tinda. Aci tinda inlocuete nartica i. de aceea este
foarte importanta, ; mai tarziti insa cand se va reveni la forma inchisa a narticel, traditia celel de la Snagov se va mentine in celonada din fatti, numita
tin d a .
In decorul fatadelor intervin schimbari in sensul celor de la Sf. Dumitru i mai variate chiar. Locul ce se da cAramizilor alezate In colturi,
in picioare F,d de-a curmeziul, pentru a impodobi corniele, e mult mai mare
www.dacoromanica.ro
23
tectur cleat Snagovul; idr daca acesta e din timpul lui Mircea nu ne ramane a crede cleat ca prin partile acestea mai Indepartate de centrul romanismului nu rsbise Inca architectura ce se adoptase In Oltenia incd din
pe zidurile de fatada. mai tarzid cand prin secolul al 16-lea planul bisericilor noastre can, din noa a se mari, ca compositie, atunci sfortarile acestea
de monumentalisare" nu vor mai tinti la marirea domului ci a nartexului
care iea o nota i mare important& prin aceea ca se destina din ce In ce
mai mult la adapostirea mormintelor ctitoriceti de domni i boieri. Deja Snagovul dadea o foarte original& solutie acestei noi cerinte de program.
Schimbarea de mai sus a architecturil bisericilor noastre se petrece
prin secolul al 14-lea 1 sub influenta unui noil factor cell ia locul In arzarea noastra religioasa. Factorul acesta e monachismul i Intemeetorul stai
si
dinteodata. i de la inceput scaunul puterel bisericet1 do la orar la mantistiri i o face s creasca din ce In ce mai milli.
Nicodim acesta, care nu e altul decat Sf. Nicodim el Insu1, face
epoca in istoria noastra culturala. Calugar sarb de la Athos, tiiutor de carte
multa i. mester mare In artele frumoase, el. vine In tart' In timpul domniel
luI Vladislov ce st pe tron Intre anil 1365-1376. Erudit teolog, pictor
iluminator i probabil architect, Nicodim fu in acelat timp i un abil politician. Astfel numai se explica opera lull de puternic i luminat organisator
ce-1 face In timpul a trel domnil sfatuitorul i colaboratorul a trel voevozl
de frunte.
Acest mare Intemeetor de manastiri Incepe prin a cladi, cu cheltuiala
i. ddruirea lui Vladislav-Voevod 1) i cu munca fratilor sal calugari, manastirea Vodita de langa T.-Severin. Cu acet1 frati calugdri, adu1 cu el
din Serbia, Nicodim zideole i ugreivege biserica, aratandu-se astfel de
la Inceput eful unei tagme calugareti i capul unei echipe de artisanl.
Cand dupa Vladislav urmeazd pe scaunul domnesc Radul I eel Intelept, confundat cu Negru-Voda, (1373-13842), Nicodim ajunge mama
dreapta a acestul print evlavios i fondeaza manastirea Tismana, apoi Cozia,
Cotmeana i Campu-Lung. Sub urmaF,d1 acestuia, Dan i Mircea, Nicodim
1) Date luate din monografia D-luI Stefulescu asupra Mnhlstiri Tismana.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
'77
6--1Qt4STABILIMENTUL GRAPIC
A LBERT BAER
BUCURESTI
STR. NUMA POMPILIU, No. 7-9
e-WDZ2..
www.dacoromanica.ro