Sida - Siena.

953

Sida L., (botan.) gen de plante din fam. Mal-l diterana; in timpurile cele mai vechi era eel
vaceelor, trib. Malveae, caracterisat prin stilii mai insemnat or~ comercial ~i colonial, dela
Ia virf truncat- sau capitelat-stigmato~i. Cu- 1100 intrecut de Tyros, sub Pe~i intlori de no~
prinde vr'o 80 specii ce cresc prin toate terile 351 fu distrus de Artaxerxes Ill. Mai tarqiu
calde; unele se cultivala noi ca plante decorative s'a tinut de Siria, apoi de Romani.
de tlorarii.
[A. Pr.]
Sldoxia, taxa care au sa o p!ateasca credinSidef, massa irisatoare ale scoicilor de marga- cio~ii unei confesiuni ; mai cu sama ai bisericei
rilar. S. chinez e eel mai bun ~i mai frumos; greco-orient., pentru sustinerea curtii episcomult S. se aduce din India estica, Eghipt ~i I pului, mitropolitului ori a patriarchului.
America (v. ~i Alb de S.).
Siebenburger sau Siebenpurger, Dr., v. CaSidef, fluturul, din ord. Lepidopterelor, fam. pinius Martin.
Diurnilor, are aripi galbine-brune cu pete negre,
Slegen, ora~ in guvernam. prus. Arnsberg,
pe partea din dos a aripilor are nisce pete, cari 19,303loc. (1895); gimn. real, ~coala de minerit;
sclipesc ca sideful. Siint mai
multe specii mici ~i mari.
Sboara vara prin paduri rari
ii se gasesc pe tlori. Larvele lor traiesc pe viola tricolor ~i viola canina primavara paua .in Main. Cel mai
mare este Argynnis Aglaja,
are distania intre virfurile
aripilor dinainte de 48 pana
57 mm.
Sideral, ce privesce stel~le. Re!lolU~iune siderall1,
v. Revolutiune.
Sideratlune, imbolnavire
causata prin influeuta temperaturei, indeosebi prin
caldura.
Siderismus, Side_mtiune, ..
ostare de prostratmne sau
de nimicire a fortelor vi tale,
care lovesce subit organismul, s. e. in apoplexie, paralisie ~i oprirea brusca a inimei, in vivisectiuni sau in inteparea bulbului rachidian.
Slderit, mineral, v. Siderosa.
Siderografla, arta grafica
(v. ac.) de reproductiune prin
gravuri i u otel. Ea a fost
aplicata mai antaiu Ia U!20
de englezul Charles Hath.
De pe o tabla de otel se pot
Ina !Jana Ia :!0,000 copii.
Siderolit, v. Meteorit.
Siderosa, mineral, carbooat de fier, cristalist>aza in
romboedri, de obiceiu de
Sibiiu : Resturi din zidurile or~nlui.
coloare galbena. Jnsotesce
filoane de minereuri, dar formeaza foarte fre- mine insemnate de fier, argint, plumb, arama,
cuent zacaminte puternicein calcare, fiind atunci zinc. Odinioara principat al fam. Nassau-Oraoia.
un product de substitutie a calcarului. !:3. e un
Siegfried, (~i Sigufried), dupa traditiunile germinereu foarte apreciat de fier. Exploatatiuni mane un erou de frunte, ale carui fapte siint
mari siint Ia Erzberg langa Eisenerz in Stiria, in obiectnl epopeei germane, numita. Nibelungenlied
<..:arintia, Yestfalia. Francia, etc. Prin alteratie (v. ac.).
se transforma in Limonit. Varictatile cele mai
Siemens, Werner, electrician germ., n. 13 Dec.
frecuente siint Sferosiderit, Sideritul argilos, etc. 1816 in Lenthe (Hanovera), t 6 Dec. 1892. A fost
Siderosis, (med.) pneumocooiosa (v. ac.) pro- oficier Ia artilerie, dar in 1849 a ie~it din armata
vocata de inspirarea pravului de fier.
~i a intemeiat cu mechanicul Halske vestita firma
Slderoxylon L., (botan.) gen de plante !em- Siemens & Halske. ~i-a ca~tigat renume mai ales
ooase din fam. Sapotaceelor cu foi coriacee fara prin construirea m~inilor dinamo-electrice.
stipule ~i cu staminodii. Cuprinde vr'o 60 specii
Siena, prov. ital. (Toscana), 3812 km 1., cu
tropicale,.dintre carl S. triflorum Wahl., e cu- 207,999 loc. (1897). Capitala S., 23,445 Joe.;
noscut ca ~Iemn de fierc din Antile.
[A. Pr.l
archiepiscop, catedrala din sec!. XIII; univerSidon, (acum SaidaJ, or~ fenician liioga Me- sitate odinioara renumita; fabrici de fierarii ~i

960

Simbirsk -

din regiunile intertropicale; scoarta ei lemnul

lor e foarte amar; in meduva au canale oleioase; frunzele penati-compuse ei ne~landu:loase.
Ca genuri mai principale: Simaruba (v. ac.),
Simaba Anbl., Quassia (v. ac.). e. a. [8. ~t. R]
Simbirsk,guvernam. in estul Rusiei, 49,49!'i km 1 .,
en 1.549,461 loc. (1897). Gapitala S., langa
Volga, 43,298 loc.; episcopie; 'lomerciu.
Simbol, (grec.) in genera o figura, un semn
una ori mai multP vorbe, cari ca ceva conventiona! au destinatia de a representa o ideie oarecare. S'a usitat ei se usiteaza mai cu sama in
lucruri religioase ei de credinta. S. ~au numit
ei formulele de credinta statorite de biserica
primitiva creetina pentru de a areta modul de
a crede in trinitate.
Gltrti simbolice simt acele, cari contin 8.-ele
:,;i credinta unei confesiuni religioase. Disciplina
sciinpfica teologica, care se ocupa cu flxpunerea
:,;i explicarea ace lora, se numesce simboliclt.
Simbolism se numesce teoria de a veda lucruri ei idei in simboale, pe aceste a le expune
ei a le explica dupa a lor insemnare ei inteles.
Simbure, v. Sementa.
Simburar, pasere, v. Bo~ros.
Simeon, unul din fratii lui Isus. 1) S., fiullui
Glopas, a fost dupa traditia bisericeasca urmaeul
verului sen Jacob pe scaunul episcopesc din Iarusalim, mort pe cruce tn etate de 120 ani cftnd cu
persecutia lui Traian. 2) S. Cananitul (din Gana),
unul dintre cei 12 apostoli, numit Luca zelosuk
El a propoveduit cre~tinismul laolalta en apostolul Iuda in Babilonia, unde a murit moarte
de martir. 3) S. Petru, v. Petru.
Simeon, tar bulgar, dela 893-927 poarta lupte
glorioase cu Bizantinii, ajunge pana sub zidurile Constantinopolei, ia titluJ de imperat (tar)
ei cere coroana deJa papa. Pe mitropolitul bulgar
il ridica apoi Ia rangul de patriarch, cum se
cuvPnia pe langa un imperat. El a incurajat
mult traduce rea cartilor din grecesce.
Simeon, Stefan, (Stefan Simonovici), .mitropolit, fiind persoana grata a principelui Ardealului George Rakocyi I, fil ales in scaunul mitropoliei rom. din Alba-Julia dupa depunerea mitropolitului Jore~<te (v. ac.) Ia 1643. Anca Ia
numirea sa de mitropolit a primit o instructiune din l!'i puncte, care tintea Ia umiJirea hisericei gr.-or. Intre altele se impune in aceasta
instructiune a inveta pe Romanii ortodoxi dupa
un catichism calvin esc, tiparit in limba romana,
mitropolitul se subordineaza superintendentului
calvinesc ~i nu i-se permite a face nici un lucru
mai insemnat bisericesc fiira invoirea acestuia.
S. cedi\nd fortei s'a supus conditiunilor umilitoare conformandu-He in afara Ia cele ce se cereau
deJa el, fiira ca sa-ei fi renegat credinta san sa
fi parasit biserica sa. Sub mitropolitul S. s'a
tiparit pentru antaia oara Testamentul non in
Jimba romfina in tipografia mitropoliei din AlbaIulia Ia 1648. Precuventarea mitropolitului Ia
aceasta carte este instructive. atat dm punct de
vedere istoric cftt ei limbistic. t 1651.
Simerla, (magh. Piskitelep), com. rur. in Trans.,
cott. Hnn!'doara, cu 2505 Joe., Romani ( 178),
Maghiari (1918) :;;i Germani. S. are statiune insemnata. centru de Jinii ferate, ~coala industriala.
In 9 Febr. 1849 s'a dat Ia podul deJa S. o luptii
sangeroasa intre trupele austr. ajutate ~i de un

~imleu.

numer insemnat de Romani, ei intre gen. magh.

Czecz, care a silit pe Austriaci sa se retragi(.
Simetrla, dreapta potrivire intre diferitele piir\i
ale aceluiae corp, ce privesce forma ~i marimea.
(v. ei art. Bilaterala.)
Slmfonia, in musica o compositiune pur instrum en tala, destinata a fi executata de orchestra
ei avmd o forma anumita, forma ciclica compusa din mai multe parti, avend fiecare caracterul :,;i aspectul sen proprio.
S.concertant<'t,ocompositiunepentruorchestrii,
in care partidele a done sau mai multe iostrum.
sunt tratate ca solieti virtuoei.
[T. C.)
Simla, maim uta; ordinul antaiu al animalelor
mamifere.
~lmianul, com. rur. in Rom., j. Mehedin!i, in
valea Dunarii, are 2 catune ei 1400 Joe. Aici
s'a ridicat un monument de Austriaci in memoria soldatilor morti de holera in 1849.
Simicl, George, om de stat serb, n. 1843 in Beigrad. A fost trimisul Serbiei in Paris ei Viena,
18!:!8 a lucrat in tovareeie en Gersici noua constitutie a Serbiei, 1897 a ajuns ministrn-president, post, pe care nu 1-a ocupat mult timp.
Simlglnowlcz, Francisc, prof., de orig. roman,
germanisat, n. in Suceava in Bucovina, prof. supl.
de istorie Ia gimn. din Cernaut del a 1853-57.
A publicat: Zur physischen Geographie der Bukowina. Mit 1 Karte. Wien, 1856. Frate-seu Adolf
LudoL-ic S., cunoscut ca scriitor sub numele de
Staufe, n. in 28 Main 1832 in Suceava, deveni
in 1857 prof. sup!. in Cernaut, deJa 1858-76
Ia gimn. rom -cat. din Braeov in Ardeal; in
1876 se califica Ia univ. din Cluj ca profesor de
istorie ~i geografie ei se stramuta. la Cernaut ca
profesor Ia pedagogiul de acolo, unde t 19 Maiu
1897. A publicat sub numele de A. D. Staufe
intre altPle: Romanische Poeten in ihren originalen Formlln und metriich iibersetzt. Viena,
1864, edit. 2 in 1868; Der Klosterbau zu Argesch,
Erzahlung. Bra~ov, 1870; Die Reliefkarte der Bukowina. Bra~o.v, 1871, care se piistreazain museu!
bucovinean din Cern aut; Die BodenpiiiStik der
Bukowina. Braeov, 1873; Studien, Festschrift.
Cernaut, 1875; Die Volkergruppen der Bukowina.
Cernaut, 1884; Volkssagen aus der Bukowina.
Cernaut, 1885, etc.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Simlleasca (Iorguleasca), com. rur. in f{om.,
j. Buzeu, are 4 catune ~i 1700 loc. Terit01iul e
baltos.
Similibriliante (Similidiamante), imitatiuni de
diamante, lucrate din sticla ce contine taliu cu
mare putere de a refracta lumina.
Similor, (alama ro~ie) e un aliagiu com pus din
8.'i pl'uii cupru ei 15 parti zinc.
Slminoc san Siminic, numirile romanesci ale
plantei Helichrysum arenarium DC. sin. Gnaphalium arenarium L. (v. ac.).
Siminoc, in poveet. rom. e fratele lui Busuioc
(v. ac.).
Simionovlcl, $tefan, mitropolitv. Simeon Stefan.
~imleu, $imletd Silvaniei, (magh. SzildgySomly6) ora$ in Ungaria cott. Salagiului, langa
riul Crasna, cu 5658 loc., Romani (1095) ~i Maghiari. In S. se afla pretura, judecatorie cercuala,
notar public, gimnasiu com. in f., ecoala de indostrie, institutul de credit rom. Silvania (v. ac.),
mai multe fabrici de spirt; statiune de cale ferata. Cetatea cea veche ~i maniistirea minoritilor

I.

Tacna- Tahate.

1057

Tacna, provincia in Chile (America sudica) dintata invertindu-se de 640 ori pe minut se
22.500 km., cu 24,1UO Joe. (1895).
simte aproape neteda cu virful degetelor, pe cand
raconi, poporatiunea tinutului muntos 'j.'aconia cu umerul aceea~i impresiune este cu 60 inverdin Peloponez (Grecia). 'j.'. in numer deTacna9000 vortituri pe minut. Sensatiunea tactila dela
termi1057
Tahate.
besc un dialect, care se trage din eel vechiu doric. natiunile nervoase periferice trece prin corTaconian,
Bi8temuZ,
o numire
mai v1lche
a geolodoanele
posterioare,de pe640
cand
dureroasa
Tacna,
provincia
in Chile
(America
sudica)
dintata
invertindu-se
ori cea
pe minut
se ~i
precambrian, prima
termica
coloanele
cenu~ii. Aceste
22.500gilorenglezi
km., cu pentru
24,1UOsistemul
Joe. (1895).
simte
aproapetrece
netedaprin
cu virful
degetelor,
pe cand
subdivisiune
a grupei
primaremuntos
san paleozoice.
sensatii aceea~i
ajung Ia
creeri ineste
regiunea
sensitiveraconi,
poporatiunea
tinutului
'j.'aconia cu umerul
impresiune
cu 60 inverTact, sub
raport 'j.'.
psiinc numer
h of is ide
o 19000
o g i cvorse numotrice,
undeSensatiunea
devin consciente.
din Peloponez
(Grecia).
tituri
pe minut.
tactila dela termimescc
tact care
sau se
pipait
dintre
sensuri,
Tadeu,
v. Iudaperiferice
Tadeu.
besc un
dialect,
trageacela
din eel
vechiu
doric. canatiunile
nervoase
trece prin corruia i-se Bi8temuZ,
atribue producerea
sensatiunilor
nnmite
Tadmor,
v. Palmyra.
Taconian,
o numire mai
v1lche a geolodoanele
posterioare,
pe cand cea dureroasa ~i
tactile,
adeca
acele,
cari
ne
dau
scire
despre
inTadorna,
gen
de
gasca
selbatica,
cu penele
gilorenglezi pentru sistemul precambrian, prima termica trece prin coloanele cenu~ii. Aceste
su~irile corpurilor de a fi netede ori aspre. tari ! pe cap ~i o parte din gat negre stralucitoare,
subdivisiune
a grupei primare san paleozoice.
sensatii ajung Ia creeri in regiunea sensitiveori moi,
fierbin~i,
ori teI tot astfel
2 pete
mari pe spate; virful ariTact,
sub calde,
raport reci
psi ori
c h of
is i o 1o ascutite
g i c se numotrice,
unde~idevin
consciente.
virtoase,
solideacela
ori fluide;
in legatura
[ pelor, v.restul
mescclite,tact
sau pipait
dintre apoi,
sensuri,
caTadeu,
Iudaspatelui
Tadeu. ei o banda pe delavale de
cu sensu!
muscular,
ne dau
scire des prennmite
insu~irile gu~e silnt cenueii inchise. Ciocul roeu-carmin l(li
ruia i-se
atribue
producerea
sensatiunilor
Tadmor, v. Palmyra.
~or. Acest sens nu are un organ spe- picioarele roecate. Traiesce mai in toate marile
tactile,de greu
adecaei acele,
cari ne dau scire despre inTadorna, gen de gasca selbatica, cu penele
cific
~i local, ci ca atare se considera glandulele ~i locurile Europei, Asiei ~i din nordul Africei.
su~irile corpurilor de a fi netede ori aspre. tari ! pe cap ~i o parte din gat negre stralucitoare,
sau papilele
ce seori
aflafierbin~i,
in piele. ascutite
Excitantul
A.cest ~i
gen2 are
ca: virful
T. damiatica,
ori moi,
calde, reci
ori acestor
te- I tot astfel
pete multo
mari specii
pe spate;
arisensatiuni excita
simt prin
Nervul
T. restul
vulpanser,
T. eifamiliaris,
maritima,
lite, virtoase,
solide acest
ori fluide;
apoi,atingere.
in legatura
[ pelor,
spatelui
o banda peT.delavale
de T.
conductor
este
eel
trigemin,
iar
centralisatiunea
littoralis,
etc.
[1.
P.
Voite1;1ti.)
cu sensu! muscular, ne dau scire des pre insu~irile gu~e silnt cenueii inchise. Ciocul roeu-carmin l(li
se intern
pia Acest
in aceea
a creerului,
care se
Tael,roecate.
in limba
chinezamai
liang,
unitate
de bani
de greu
ei ~or.
sensparte
nu are
un organ spepicioarele
Traiesce
in toate
marile
optici.
ei art. Tactilitate).
~i mesura de greutate in China. T. in comerciul
cific ~inumesce
local, thalami
ci ca atare
se (v.
considera
glandulele Sub
~i locurile Europei, Asiei ~i din nordul Africei.
raport fisic
se numesce
T.: succesiunea
reguextern
la 6 M. ca:
iar ca
de greusau papilele
ce se afla
in piele. Excitantul
acestor
A.cest
gen corespunde
are multo specii
T.mesura
damiatica,
latii a excita
variatiunilor
de prin
sonuri
ori lovituri,
e. vulpanser,
tate e de 36573-37799
sensatiuni
acest simt
atingere.
Nervuls. T.
T. familiaris, gr.
T. maritima, T.
ale pendulului.
Sub raportiarmora
IT. se numesce
Taenia,
conductor
este eel trigemin,
centralisatiunea
littoralis,
etc. v. Cestoda.
[1. P. Voite1;1ti.)
judecata
~i sigura insotita de sentimentul de
Taeniadae,
familia de
vermi
turtiti,dedupa
se intern
pia fina
in aceea
parte a creerului, care se
Tael,
in limba chineza
liang,
unitate
bani nufi
nimerit
in
singuraticele
hotariri
luate,
ceea
ce
mele
parasitului
Taenia
(panglica)
din ord. vera
numesce thalami optici. (v. ei art. Tactilitate). Sub ~i mesura de greutate in China. T. in comerciul
imprejurarile
date, T.:
se arata
a fi potrivit
~i milor Cestoisi. v. Cestoda.
[I.greuP. V.]
raportin fisic
se numesce
succesiunea
regu- extern
corespunde la 6 M. iar ca mesura de
A.cestdefelsonuri
de T. ori
estelovituri,
care ll s.face
(pron. taft.), tafta,
latii acuviincios.
variatiunilor
e. pe
tate eTaffet,
de 36573-37799
gr. ~tofa de matasa enom capabil Sub
de raport
a putemora
cunoasce
siguranta Taenia,
rata ~i lucioasa,
se intrebuinteaza pentru toalete,
ale pendulului.
IT. secu
numesce
v. Cestoda.
marginele
imprejurari
in tiinguratica garnitura
~i pentru jupoane
judecata
fina ~i puse
siguraprin
insotita
de sentimentul
de
Taeniadae,
familia
de vermi turtiti, dupa nucele casuri
concrete. In hotariri
acest inteles
maicevorTafllet, (TafileZt),
in Maroc.
E cea
afi nimerit
in singuraticele
luate, se
ceea
mele parasitului
Taenia oaza
(panglica)
din ord.
ver- mai
besce
ei
de
a~a numitul T. pedagogic.
(Pl.)
poporata
in
Sahara
vestica, aveud[I. 100,000
in imprejurarile date, se arata a fi potrivit ~i milor Cestoisi. v. Cestoda.
P. V.] loc.
Tact A.cest
fn musicit,
lucru
in 150(pron.
sate. taft.), tafta, ~tofa de matasa encuviincios.
fel de in
T. general
este careacelas
ll face
pe cu Taffet,
mesura (v.
~i in special grupul format din
or~ langa Marea-azovica (Rusia) cu
om capabil
de ac.)
a pute
cunoasce cu siguranta rata ~iTaganrog,
lucioasa, se
intrebuinteaza pentru toalete,
doue, trei
sauprin
mai imprejurari
multe unitatiin(tim
pi), cuprins
51,965loc.~i(1697),
fabrici
de luminari, piele, tutun,
marginele
puse
tiinguratica garnitura
pentru
jupoane
in musica
scrisa Inintre
liniisevertical
macaroane,
comerciu
cele casuri
concrete.
acestdoue
inteles
mai vor-trase Tafllet,
(TafileZt),
oazainsemnat.
in Maroc.Portul
E ceaa inceput
mai
A bateT.T.pedagogic.
e a marca cu (Pl.)
mana, cu
sa se in
inamoleasca.
besce peportativ.
ei de a~a numitul
poporata
Sahara vestica, aveud 100,000 loc.
bagheta
sau
cu
piciorul
mi~carea regulata, dupa
Tagara,
citZugif.rul,
un
qelebru
impostor,
care
o
Tact fn musicit, in general acelas lucru cu in 150 sate.
care(v.
se succed
tim pigrupul
ai mesurei.
C.] Taganrog,
a prwinuit
Moldovei un conflict series cu pamesura
ac.) ~i diferitii
in special
format[T.din
or~ langa Marea-azovica (Rusia) cu
TactuZ
unitate
din cutriarchia
din Constantinopole,
J;!i piele,
trecerea
supredoue, trei
sau versuZui,
mai multeounitati
(timritmica
pi), cuprins
51,965loc.
(1697),
fabrici de luminari,
tutun,
prinsul scrisa
unui vers.
In doue
versificatia
antica setrase
numia:
matiei asupra
his. Moldovei
Ohrida
Ia Bizant.
in musica
intre
linii vertical
macaroane,
comerciu
insemnat.dela
Portul
a inceput
picior. Cea
mai scurta
cousta
(Cf.inamoleasca.
Melchisedec, liron. Romanului, Bucur. 1S75,
peportativ.
A bate
T. e aunitate
marcaritmica
cu mana,
cu din
sa se
~i una neintonata. In genere I., p. 46-9, 5~.)
o silaba
sauintonata
cu piciorul
mi~carea regulata, dupa
Tagara, citZugif.rul, un qelebru impostor, care
obagheta
tactele
ritmice
in versificatia
romana[T.seC.]
compun
Tagetes
L., (botan.)
gen deseries
plantecuherbacee
care se
succed
diferitii
tim pi ai mesurei.
a prwinuit
Moldovei
un conflict
padin 2-3
sau 4 silabe,
mai ritmica
rar din 5-6
silabe.
din fam.
tnb.J;!i Helenioideae
en foi
TactuZ
versuZui,
o unitate
din cutriarchia
din Compositelor,
Constantinopole,
trecerea supreun Inram
a! strategiei
oposite
de his.
regula
pinatdela
disecte,
lungprinsulTactlca,
unui vers.
versificatia
antica(v.se ac.).
numia: matiei
asupra
Moldovei
Ohridacapitula
Ia Bizant.
(sin. unitate
Pipaire),
simtulcousta
eel mai
ei flori Bucur.
galbene1S75,
sau porpicior. Tactilitate,
Cea mai scurta
ritmica
din pri(Cf. pedunculate,
Melchisedec,corymboase
liron. Romanului,
mitivintonata
al animalelor
ei care pare a fi comun cu tocalii. Cuprinde vr'o 20 specii americana, dintre
~i una neintonata. In genere I., p. 46-9, 5~.)
o silaba
a! unorin plante.
Cu romana
toata simplitatea
cari citam
T. erectagen
L. de
~i patula L. ca plante
tacteleeelritmice
versificatia
se compun lui Tagetes
L., (botan.)
plante herbacee
aparentii.,
tactului,
aresilabe.
sediul din
la decorative
annale foarte
respandite ei cunoscute
din 2-3
sau simtul
4 silabe,
mai rarcare
din i~i
5-6
fam. Compositelor,
tnb. Helenioideae
en foi
om
in
piele
~i mucoasa, are un aparat destul de la noi sub numirile de ~craite, vesdoage, ~buTactlca,
un ram a! strategiei (v. ac.).
oposite de regula pinat disecte, capitula lungcomplex
representat
prin
fibrele
nervoase
intre
ruene
domnesci
~- m. d.
fA.
Pr.]
Tactilitate, (sin. Pipaire), simtul eel mai pri- pedunculate, corymboase ei flori galbene sau porcorpusculii
tactilia fiai comun
lui Meissner,
eras20 in
provincia
italiana
Aquila
mitiv ep1dermice,
al animalelor
ei care pare
cu tocalii.Tagliacozzo,
Cuprinde vr'o
specii
americana,
dintre
lui Krause
ei corpusculii
lui Pacini.
cu 8042
AiciL.a batut
Ia 1268
eel a!corpusculii
unor plante.
Cu toata
simplitatea
lui caridegli
citamA.bruzzi,
T. erecta
L. ~i Joe.
patula
ca plante
T. este simtul
variata:tactului,
de contact,
presiune,
de durere,
Carol I annale
de Anjou
pe respandite
Conrad in. ei(v.cunoscute
ac.)
aparentii.,
carede i~i
are sediul
la decorative
foarte
variatiuni
de temperatura, fiecare sensatiune
Tagliamento, riu literal (170 km.) in provincia
om inde piele
~i mucoasa, are un aparat destul de la noi sub numirile de ~craite, vesdoage, ~buavendrepresentat
un aparat propriu
specific
putendu-se
Udiue
(ltalia). ~-T.m.
isvoresce
in A.lpiifA.
carnici
complex
prin fibrele
nervoase
intre obruene
domnesci
d.
Pr.] ~i se
serva disociatiuni
a diferitelor
sensi- Tagliacozzo,
varsa la portul
Marea-adriatica.
ep1dermice,
corpusculiicomplete
tactili ai
lui Meissner,
eras T.ininprovincia
italiana Aquila
bilitiiti tactile.
T. seei mesoara
cu lui
compasul
Tagma, (grecJ
legiune,
oaste,
ost~ii
corpusculii
lui Krause
corpusculii
Pacini. lui
degli A.bruzzi,
cu 8042ceata,
Joe. Aici
a batut
Ia 1268
~i dive~i aesthesiometri. Intepandu-se pu~i in ~ir de bataie (acies); ord (1 Cor. 15, 23),
T. esteWeber
variata:
de contact, de presiune, de durere, Carol I de Anjou pe Conrad in. (v. ac.)
virful limbei
de odata infiecare
2 puncte,
T. e per- Tagliamento,
de aci ord sau
cin (v.(170
ac.) km.)
monachal.
de variatiuni
de temperatura,
sensatiune
riu literal
in provincia
Ia distanta
de 1specific
mm. intre
cele 2 puncte,
avendceputa
un aparat
propriu
putendu-se
ob- Udiue Tagus,
(ltalia). v.T.Tajo.
isvoresce in A.lpii carnici ~i se
pe
dosul
manei
Ia
42
mm.,
pe
spate
Ia
50
mm.,
Tahate,
Partenie,
calugar
grec
serva disociatiuni complete a diferitelor sensi- varsa la portul T. in Marea-adriatica. in man. ropartea ext.
a copsei
Ia 60
T. e lui
perce- Tagma,
mana Bistritadeja
in 1540sau
(Cf.ost~ii
Xenopol,
bilitiitipe tactile.
T. se
mesoara
cu mm.
compasul
(grecJ ceata,
legiune,1541.
oaste,
pula~i pedive~i
frunte,aesthesiometri.
temple, nas ~i
obraji prin pu~i
o care
pune
in Ist.
Rom.15,
I~i, 1!;90,
Weber
Intepandu-se
in ~ir
de greeit
bataie Tarhata
(acies); ord
(1 Cor.
23),
miligrame,
pe mani
3 mgr.
Ill, ord
p. 452.
ist. a Romaniei, Bucur.
virfulpresiune
limbei dede 2odata
in 2 puncte,
T. cu
e perde aci
sau Hajdeu,
cin (v. Arch.
ac.) monachal.
1 , p. 27).
pe
fata
palmara
a
indicelui
cu
15
mgr.
0
roata
1865,
I
ceputa Ia distanta de 1 mm. intre cele 2 puncte,
Tagus, v. Tajo.
Vol.peIII.spate Ia 50 mm.,
pe dosulEnciclopedia
manei Ia romini.
42 mm.,
Tahate, Partenie, calugar grec in man. rope partea ext. a copsei Ia 60 mm. T. e perce- mana Bistritadeja in 1540sau 1541. (Cf. Xenopol,
pula pe frunte, temple, nas ~i obraji prin o care pune greeit Tarhata in Ist. Rom. I~i, 1!;90,
presiune de 2 miligrame, pe mani cu 3 mgr. Ill, p. 452. Hajdeu, Arch. ist. a Romaniei, Bucur.
pe fata palmara a indicelui cu 15 mgr. 0 roata 1865, I1 , p. 27).
Enciclopedia romini. Vol. III.

12T6

Zygonwrfa - Zymotic.

Zygomorfa, (botan.) in opositie cu actinomorfa,

se chiama corola neregulata, care nu e simetrica
decat cu un singnr plan, simetrie resultata din
desvoltarea neegala a unora din partile floarei,
abortarea, !ipsa ori dedublarea altora, etc. Corole
Z. se observa Ia Orchidee, Papilwnacee, Scrofularinee, Nemti~ori, ~- a. Corola actinomorfa
sau regulata e simetrica cu mai multe planuri
cari tree prin centrul floarei; se intalnesce Ia
Liliacee, Ranunculacee, Rosacee, etc.
Zygomycete, (botan ) serie de ciuperci saprofite sau parasite, cu miceliul filamentos, ramificat,
cari se multiplica asexuat prin spori san conidii,
iar sexuat prin zygospori (v. ac.); astfel silnt
Enthomophthoraceele, Mucoraceele, ~- a.
Zygophyllaceae, (botan.) familie de plante
dicotyle polypetale cu foi stipulate, flori hermafrodite de comun regulate. penta- uneori
4-mere, gineceul super. Cuprinde preste 100
specii prevalent din regiunile calde ale globului, distribmte in vr'o 17 genuri, dintre cari
relevam : Tribulus, Nitrmia, ZygophyUum ~i
Guaiacum.
[A. Pr.]
Zygophyllum L., (botan.) gen de plante fruticu-

loase din fam. Zygophyllaceelor, cu foi oposite

adese carnoase, pedunculii 1 sau 2 flori, flori albe
sau gal bene 4-5-mere. Cuprinde preste 50 specii
aproape toate gerontogee ~i tropicale subtropicale, cultivate uneori ca plante decorative. Singura specie indigena Ia noi in Dobrogea pe litoralul marei e: Z. Fabago L.
[A. Pr.]
Zygophyte, plante unicelulare traind isolate,
ori in colonii; n'au zoospori; se reproduc prin
zygospori (v. ac.). A~a siint Bacillariaceele ~i
Conjugatele.
Zygopleura, v. Centroplana.
Zygospor sau Zygot, (botan.) e un Qn imobil
resultat din unirea a doi gameti (v. ac.) idQntici,
nediferentiati aparent sexualicesce; se inta:Tneec
Ia Zygophyte (v. ac.) ~i Ia Zygomycete (v. ac.).
Zymologia, sciinta care se ocupa cu formentatiunea (v. ac.).
Zymotechnica, conducerea rationala a industriilor cari se baseaza pe fermentatiune (v. ac.),
s. e. fabricarea berei, a alcoolului, etc.
Zymotic, ce produce fermentatiune (v. ac. ~i
art. Ferment). Boale zymotice, boale infectioase.
(v. Morbi infectio~i.)