Varlaam- in 1610 este egumen al Manastirii Secu; in 1631 este mitropolit al Moldovei.

Cunostea bine limba slava si limba rusa. Activitatea carturareasca- are patru scrieri: 1. Scara ( cercului sau a raiului) este o traducere din,limba slavona In limba romana a operei ascetic a lui Ioan Scarariu. 2. Cazania- Carte romaneasca de invatatura- a apart la Iasi 1643 3. Septe taine ale hisealicii- a aparut in 1644 si a tradus-o in colaborare cu Eustache Logofatul. 4. Raspuns impotriva catehismului calvinesc Cazania lui Varlaam- formula de adresare cu nota afectiva: o iubite cetitoriu -fenomene specifice sec.XVII-lea : iaste -viiata- fonetism frecvent in epoca (ii) -este o datorie divina sa lucrezi cu textile sfinte; -este cea mai importanta dintre operele publicate de Varlaam; -este o traducere, o compilatie personala -adevaratul nume a lui Varlaam era Vasile Motoc - a fost tiparita pe cheltuiala lui Vasile Lupu in tipografia Manastirii Sf. 3 Ierarhi din Iasi. -se pastreaza doua documente in Biblioteca ju. Gh.Sincai Importanta documentului- este cea mai ingrijita forma de exprimare a limbii romane literare din prima jumatate a secolului al XVII-lea si reprezinta o sinteza a normelor limbii literare din acea epoca deoarece limba se pastreaza unitara pe plan fonetic, lexical, morphologic si syntactic. STRUCTURA- Cazania contine: 1. 74 predici 2. doua predoslovii- a. Cuvant impreuna catre toata sementia romaneasca; b. Cuvant catre cetitoriu 3. cateva versuri care se numesc Stihuri la Stema Moldovei; primele versuri tiparite in limba romana. Prima predoslovie (prefata) reprezinta o inchinare adresata poporului romanesc scrisa de Varlaam din partea domnitorului Vasile Lupu. Marturiseste deschis dorinta autorului Cazaniei in limba romana de a scrie pe intelesul tuturor romanilor si de a folosi o limba cat mai aleasa. Prefata a doua arata motivele care l-au determinat pe Varlaam sa traduca sis a publice cartea: Limba noastra romaneasca n-are care pre limba sa. S-a sesizat lipsa dascalilor si a invataturii. Sunt mentionati traducatori care l-au ajutat pe Varlaam. Se specifica faptul ca a fost alcatuita la porunca lui Vasile Lupu si cu sprijinul mitropolitului Kievului- Petru Movila. Stihurile lui Varlaam se numara printer primele incercari de versificatie publicate in limba romana. Cazania contine trei structure versificate, primul fiind un imn de lauda catre Vasile Lupu, doi si trei sunt imnuei cu character religios. Versificarea lui Varlaam nu s-a ridicat la un limbaj poetic. Versurile sale sunt considerate prozaice si expressive. Particularitati fonetice ale Cazaniei- apar fonetisme, curente in acea epoca- buar (bour), inbla, sama (seama), viiata. Apar fonetisme populare- samn (semn), sa sa scape, sa marga ( sa mearga), sangur (singur). Remarcam prezenta lui dz: astadzi, dzi, Dumndedzau. Palatalizarea lui f in h- are hi ( a fi), hiecine. Fonetisme speciale- aparitia lui I in locul lui - snt.

Particularitati morfologice ale Cazaniei- apar forme vechi de plural: manule-mainile. Folosirea prepozitiei de pentru cazul Genitiv: Mitropolitul de Tara Moldovei. Folosirea prepozitiei pre pentru Acuzativ: nu parasi pre mine. Articolul posesiv invariabil a- faptele ceriului si a pamantului. Vocative de tipuri : oameni! Omeni!. Forme putin obisnuite de numeral; ai trei ( cel de-al treilea). Particularitati sintactice ale Cazaniei- tendinta de a nu incepe propozitia cu verbe auxiliare: plange-vor; dusu-sa. Tendinta de a folosi constructia nominal- apozita in fata subiectului: ne invata Pavel apostolul. Lexicul/vocabularul- apar numeroase cuvinte de origine latina: svaica ( mcar c); s cerce (s caute); apar cuvinte slavone : blagoslovita, tvore Concluzie- Cazania lui Varlaam este unul dintre documentele cele mai importante ale limbii romane literare deoarece contine incercari de versificatie. Limba cauta expresivitate si marcheaza o decadere a culturii slvone in favoarea limbii romane.