Sunteți pe pagina 1din 452

Daniel STOICA

CONSTRUCTII CIVILE
PROBLEME SI SOLUTII MODERNE
BUCURESTI 2014

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

DANIEL STOICA

CONSTRUCTII CIVILE
PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

BUCURESTI 2014
1

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CUPRINS

Capitolul 1 -

Aspecte generale cu privire la teoria si tehnica


constructiilor

- Pagina 4-28

Capitolul 2 -

Infrastructuri pentru cladiri civile

- Pagina 29-54

Capitolul 3 -

Izolarea seismica a bazei

- Pagina 55-86

Utilizarea dispozitivelor de amortizare cu masa acordata


Capitolul 4 -

(tuned

mass

dampers

TMD)

la

reducerea

vulnerabilitatilor structurale ale cladirilor cu structura din

- Pagina 87-140

beton armat
Capitolul 5 Capitolul 6 -

Utilizarea dispozitivelor de amortizare la cladiri


Utilizarea contravantuirilor metalice pentru reducerea
vulnerabilitatilor cladirilor cu structura din b.a.

- Pagina 141-188
- Pagina 189-269

Capitolul 7 -

Efectul exploziilor asupra cladirilor

- Pagina 270-319

Capitolul 8 -

Efectul incendiilor asupra cladirilor

- Pagina 320-344

Capitolul 9 Bibliografie -

Influenta colapsului local al unor elemente structurale la


generarea colapsului progresiv

- Pagina 345-443
- Pagina 444-451

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA TEORIA
SI TEHNICA CONSTRUCTIILOR

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Clasificarea construciilor
Criteriile de clasificare a constructiilor sunt:
a) Din punct de vedere functional si al destinatiei, constructiile se impart in doua categorii:
constructii de cladiri
constructii ingineresti.
Cladirile pot fi:

cu caracter civil (cladiri de locuit, social-culturale, administrative, comerciale etc.);


cu caracter industrial (hale parter si etaj, magazii, depozite etc.);
cu caracter agrozootehnic (adaposturi de animale si pasari, depozite pentru produse
agricole, sere, ateliere de intretinere si adapost al utilajelor agricole etc.).

Constructiile ingineresti cuprind:


cai de comunicatii; silozuri;
turnuri;
rezervoare;
poduri;
tuneluri;
viaducte;
hidrocentrale;
retele de alimentare cu apa, gaze, termoficare, energie electrica etc.
b) Dupa forma in plan a constructiei se disting: constructii sub forma dreptunghiulara,
patrata, circulara, constructii sub forma de I, T, L, U, Y.

Figura 1 - Forme pe care le pot avea constructiile civile, industriale i agricole

Dintre acestea primele dou categorii au o comportare mai bun la seism, mai ales n
cazul construciilor foarte nalte.
c) Dupa tipul constructiei:
constructii etajate - blocuri de locuinte, spitale, hoteluri;
5

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

constructii tip hala-parter - hale industriale, sali pentru spectacole, expozitii;


constructii speciale: recipiente pentru depozitarea materialelor si a apei;
constructii tip turn.
d) Dupa structura de rezistenta:
constructii cu structuri din pereti structurali realizati din zidarie, elemente din beton
monolit si prefabricat;
constructii cu structuri din cadre realizate din beton armat monolit, prefabricat,
metal sau lemn;
constructii cu structuri speciale realizate sub forma de placi curbe subtiri, arce;
constructii cu structura mixta.
e) Dupa rigiditatea elementelor verticale de rezistenta:

construcii cu structur elastic stlpii sunt elementele verticale de susinere; au


flexibilitate ridicat, se deformeaz n anumite limite sub aciunea forelor
orizontale
construcii cu structur semirigid doar o parte a ncrcrilor orizontale sunt
preluate de stlpi flexibili; tot n aceast categorie intr i construciile cu tub sau
miez central rigid i planee n consol, cu cabluri sau sprijinite pe stlpi elastici
construcii cu structur rigid au ca elemente de susinere verticale pereii care
sunt rigizi i nu permit apariia deformaiilor sub aciunea forelor orizontale
construcii cu structur rigid i partea inferioar elastic sunt realizate cu stlpi
de susinere la partea inferioar pentru a permite crearea unor spaii mari deschise;
la nivelurile superioare stlpii sunt nlocuii cu perei structurali

Figura 2 - Construcii cu structur elastic (a), semirigid (b) i rigid (c)


f) Dupa modul de executie a structurii de rezistenta: monolite, prefabricate si mixte.
g) Dupa materialul din care este alcatuita structura de rezistenta: din beton, lemn, metal
sau mixte (beton cu metal, beton cu lemn).

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

h) Din punct de vedere al importantei lor, constructiile se incadreaza in categorii si clase


de importanta.
i) Clasificarea dupa regimul de inaltime

Figura 3 Clasificarea dupa regimul de inaltime


Categoriile de importanta se stabilesc tinand seama de urmatoarele aspecte:

implicarea vitala a constructiilor in societate si in natura - gradul de risc sub aspectul


sigurantei si sanatatii;
implicarea functionala a constructiilor in domeniul socio-economic, in mediul
construit si in natura - destinatie, modul de utilizare;
caracteristici proprii constructiilor - complexitatea si considerente economice.

Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:

constructii de importanta exceptionala, categoria A;


constructii de importanta deosebita, categoria B;
constructii de importanta normala, categoria C;
constructii de importanta redusa, categoria D.

Clasele de importanta se stabilesc in functie de gradul de protectie care trebuie asigurat prin
proiectare constructiei la actiunea seismica.

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Clasele de importanta a constructiilor


Clasa de
importanta

II

Tipuri de cladiri
Cldiri avnd funciuni eseniale, pentru care pstrarea
integritii pe durata cutremurelor este vital pentru protecia
civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, care sunt
dotate cu servicii de urgen/ambulan i secii de chirurgie
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliiei i jandarmeriei, parcaje
supraterane multietajate i garaje pentru vehicule ale serviciilor
de urgen de diferite tipuri
(c) Staii de producere i distribuie a energiei i/sau care
asigur servicii eseniale pentru celelalte categorii de cldiri
menionate aici
(d) Cldiri care conin gaze toxice, explozivi i/sau alte
substane periculoase
(e) Centre de comunicaii i/sau de coordonare a situaiilor de
urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru ordinea public,
gestionarea situaiilor de urgen, aprarea i securitatea
naional;
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de ap i/sau staii de
pompare eseniale pentru situaii de urgen
(j) Cldiri avnd nlimea total suprateran mai mare de 45m
i alte cldiri de aceeai natur
Cldiri care prezint un pericol major pentru sigurana public
n cazul prbuirii sau avarierii grave, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, altele dect
cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane n aria
total expus
(b) coli, licee, universiti sau alte cldiri din sistemul de
educaie, cu o capacitate de peste 250 persoane n aria total
expus
(c) Aziluri de btrni, cree, grdinie sau alte spaii similare de
ngrijire a persoanelor
(d) Cldiri multietajate de locuit, de birouri i/sau cu funciuni
comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane n aria
total expus
(e) Sli de conferine, spectacole sau expoziii, cu o capacitate
de peste 200 de persoane n aria total expus, tribune de
stadioane sau sli de sport
(f) Cldiri din patrimoniul cultural naional, muzee .a.
(g) Cldiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de
persoane n aria total expus

Factorul de
importanta
expunere
Ie

1.40

1.20

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

III
IV

Daniel STOICA

(h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare


de
500 autovehicule, altele dect cele din clasa I
(i) Penitenciare
(j) Cldiri a cror ntrerupere a funciunii poate avea un impact
major asupra populaiei, cum sunt: cldiri care deservesc direct
centrale electrice, staii de tratare, epurare, pompare a apei,
staii de producere i distribuie a energiei, centre de
telecomunicaii, altele dect cele din clasa I
(k) Cldiri avnd nlimea total suprateran cuprins ntre 28
i 45m i alte cldiri de aceeai natur
Cldiri de tip curent, care nu aparin celorlalte clase
Cldiri de mic importan pentru sigurana public, cu grad
redus de ocupare i/sau de mic importan economic,
construcii agricole, construcii temporare etc.

1.00
0.80

Cldirile au funcia principal de a servi ca adpost pentru oameni n timpul perioadelor de


munc, destindere sau odihn i pentru bunurile acestora, precum i pentru procesele
tehnologice.
Lucrrile inginereti sunt toate celelalte construcii: drumuri, ci ferate, poduri,
rezervoare, couri de fum, turnuri, canale etc.
La rndul lor cldirile, funcie de destinaie, se mpart dup cum urmeaz:
a. Cldiri civile n aceast categorie intr acele cldiri ce nu servesc produciei.
Exist urmtoarele tipuri principale de cldiri civile:
cldiri de locuit (individuale, blocuri de apartamente, cmine, hoteluri, case de
odihn etc.);
cldiri social culturale (sociale: spitale, case de cultur, sli de sport; culturale:
teatre, muzee, biblioteci, cinematografe; de nvmnt: universiti, coli;
religioase: catedrale, biserici, mnstiri etc.);
cldiri administrative (sediile instituiilor, sediile companiilor, birourile,
tribunalele etc.);
cldiri pentru comer (magazine, bnci etc.);
cldiri pentru transporturi (gri, autogri, aerogri, depouri etc.);
cldiri cu destinaii speciale (militare, funerare etc.).
b. Cldiri industriale se consider cele destinate produciei: hale industriale, ateliere,
centrale energetice, depozite etc.
c. Cldiri agricole sunt destinate produciei agricole: hambare, mori, grajduri,
abatoare, crame etc.
n raport cu deformabilitatea sub aciunea sarcinilor exterioare exist trei tipuri de
cldiri.
a. Cldiri cu structur rigid
9

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Sunt cldirilor la care deplasrile laterale (orizontale) sunt relativ mici, fiind produse n
special de forele tietoare. Aceste construcii au perioadele proprii de vibraie mici (T
0,25...0,50 s). n aceast categorie intr cldirile cu structura de rezisten alctuit
din perei portani din beton armat sau din zidrie de crmid.
b. Cldiri cu structur flexibil
n acest caz deplasrile laterale sunt mai mari, fiind rezultatul efectului dominant al
momentelor ncovoietoare. Perioadele proprii de vibraie sunt n general T 0.80...1,20
s. Construcii cu structura format din cadre de beton armat, de oel sau de lemn se
ncadreaz n categoria construciilor cu structur flexibil.
c. Cldiri cu structur semiflexibil
Deplasrile laterale sunt rezultatul efectului combinat al forelor tietoare i al
momentelor ncovoietoare. Perioadele proprii de vibraie se nscriu de regul n
intervalul T = 0,25...1,20 s. n aceast categorie intr cldirile alctuite din cadre de
beton armat rigidizate cu perei de umplutur din zidrie masiv sau cu perei din beton
armat.
Funcie de importan exist trei tipuri de cldiri civile.
a. Cldiri civile de importan deosebit:
cldiri de prim necesitate cu rol de meninere a unor activiti vitale, economice
i sociale (spitale mari, centrale de telecomunicaii, gri, cazrmi de pompieri
etc.);
cldiri n care se afl frecvent un numr mare de oameni (cinematografe, teatre,
case de cultur), sau cu valoare mare (muzee, monumente etc.);
b. Cldiri civile de importan medie sunt constituite de imobilele curente: cldiri
de locuit, social-culturale, administrative etc.;

Figura 4 Clasificari ale cladirilor de locuit


10

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

c. Cldiri de importan redus (construcii provizorii).


Lucrrile inginereti sunt foarte diverse, cele mai importante fiind:
a. construcii speciale industriale: rezervoare, castele de ap, silozuri etc.;
b. construcii speciale pentru transporturi: drumuri, ci ferate, tuneluri i staii
pentru metrouri, funiculare etc.;
c. construcii speciale pentru transporturi pe ap: canale navigabile, ecluze, porturi
etc.;
d. construcii speciale pentru continuitatea transporturilor, numite i lucrri de
art: poduri, tuneluri, viaducte, ziduri de sprijin etc.;
e. construcii hidrotehnice: baraje i lucrri aferente acestora;
f. construcii pentru mbuntiri funciare i regularizarea cursurilor de ap:
irigaii, desecri, taluzuri, protecia malurilor etc.

Figura 5 Clasificarea constructiilor dupa criteriul functionalitate/destinatie

11

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 6 Partile componente ale unei cladiri

12

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Construcii
Cldiri

Lucrri inginereti

Cldiri civile
Cldiri industriale
Cldiri de locuit

Cldiri socialculturale

Cldiri agricole
Hale industriale

Hambare

Cldiri administrative
Mori
Ateliere
Cldiri pentru comer

Grajduri
Cldiripentru
pentru
Cldiri
transporturi
transporturi
Cldiri speciale

Centrale energetice
Abatoare

Depozite

Crame

13

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3. Elementele constitutive ale cldirilor


a. Structura de rezisten este alctuit din acele elemente de construcie care preiau
ncrcrile mecanice, determinnd capacitatea portant a cldirii: perei portani, planee,
cadre, stlpi, grinzi, fundaii etc.
b. Elemente de nchidere sunt elementele ce asigur izolarea termic, hidrofug i acustic
a interiorului cldirii. Din aceast categorie fac parte: pereii exteriori, ferestrele, uile
exterioare, nvelitorile acoperiului etc.
c. Elemente de compartimentare pereii interiori, elementele uoare de compartimentare, uile
interioare etc.
d. Elemente de finisaj tencuieli, pardoseli, placaje, vopsitorii, zugrveli, etc.
Un element de construcie poate ndeplini simultan mai multe funcii.
De exemplu, un perete exterior poate avea att rol de element de rezisten, ct i funciuni de
izolare termic i acustic.
O cldire se mparte geometric n niveluri (subsol, parter, etaje), iar pe vertical n
tronsoane separate ntre ele prin elemente numite rosturi (ntreruperi ale cldirii n plan
vertical, pe toat nlimea acesteia, inclusiv fundaiile) care permit deformarea independent
a tronsoanelor.
Fundaiile i subsolul unei cldiri constituie aa numita infrastructur, iar parterul i
etajele suprastructura. Altfel spus, elementele situate sub cota 0.00 a cldirii (fundaiile,
pereii de subsol, planeul peste subsol) constituie infrastructura cldirii, iar restul elementelor,
situate peste cota 0.00, formeaz suprastructura acesteia. Cota 0.00 a unei construcii este,
prin convenie, cota pardoselii finite de la parter.

4. Exigene i performane n construcii


4.1. Noiuni introductive
Construciile se numr printre cele mai importante produse realizate, deoarece asigur
un cadru protejat pentru majoritatea activitilor umane i, dintre toate bunurile, au cea mai
lung perioad de utilizare. Cldirile au att o valoare utilitar, de ordin practic, dar i o valoare
artistic, arhitectural.
n consecin, orice construcie trebuie s rspund unui ansamblu bogat de cerine
(exigene) determinate de necesitile de utilizare i de cele de ordin estetic, iar calitatea mai
bun sau mai puin bun a unei cldiri se apreciaz prin msura n care aceasta rspunde
exigenelor.
Prin exigene n construcii se neleg condiiile care trebuiesc ndeplinite astfel nct
cldirile s corespund necesitilor i posibilitilor utilizatorilor individuali i societii n
ansamblu.
n acest context definirea tiinific a exigenelor, care pot fi diferite de la o societate la alta
sau de la o etap la alta, reprezint o necesitate de prim importan n industria construciilor, ntruct

14

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

nu se poate concepe, proiecta, executa sau optimiza un obiect fr a ti exact cror cerine trebuie s
rspund.
Un sistem de exigene devine util cnd poate conduce la soluionarea urmtoarelor
probleme:

determinarea condiiilor pe care trebuie s le ndeplineasc construciile, n ansamblu i


pe pri componente, innd seama de funciile ce decurg din destinaia cldirii i de
interesele colectivitii care o utilizeaz;
stabilirea soluiilor constructive care s satisfac aceste condiii, a modalitilor de
verificare, a materialelor utilizate i a tehnologiilor prin care se poate ajunge cel mai
avantajos la rezultatul dorit.

Conceptul de performan n construcii are un neles diferit de sensul comun al


noiunii de performan. Construciile nu sunt performante n sensul n care, de exemplu,
sportivii sunt performani atunci cnd doboar un record sau ctig o medalie. O cldire nu
trebuie s fie cea mai nalt, cea mai frumoas sau cea mai scump pentru a fi performant, dar
trebuie s rspund unui set raional, precis i coerent de exigene.
n domeniul construciilor, noiunile de baz ce conduc la definirea conceptului de
performan sunt cele enumerate n continuare.
a. Exigenele utilizatorilor cldirilor se refer la condiiile pe care acetia le doresc
ndeplinite n imobilele pe care le vor folosi.
Aceste condiii sunt determinate de urmtoarele categorii de cerine:

fiziologice naturale (condiii de igien, confort i protecie fa de factorii nocivi);


psiho-sociale (referitoare la senzaia de contact cu microclimatul cldirii, posibilitatea
de a comunica sau de a se separa, satisfacie estetic etc.);
de eficien (privind cheltuieli i consumuri minime de achiziie i exploatare a cldirii).

Exigenele utilizatorilor sunt formulate la modul general, lipsite de expresie cantitativ


(numeric), fr a ine seama de materialele sau procesele tehnologice prin care sunt realizate
cldirile. Astfel, o exigen a utilizatorilor este cerina de linite pentru a lucra sau pentru a se
odihni.
b. Exigenele de performan sunt formulate de specialiti pentru a satisface
exigenele utilizatorilor, lund n considerare factorii care acioneaz asupra imobilului.
Ca i exigenele utilizatorilor, exigenele de performan sunt exprimate tot calitativ
(fr formulare cantitativ) i nu in seama de materialele din care sunt realizate
cldirile. Astfel, o exigen de performan este izolarea acustic fa de zgomotele
provenite din afara unei cldiri.
c. Criteriile de performan constituie traducerea exigenelor de performan n
caliti pe care trebuie s le ndeplineasc difereniat prile componente ale cldirii
pentru ca exigenele de performan s fie satisfcute. Unei singure exigene de
performan general, cum ar fi izolarea acustic fa de zgomotele exterioare, i
corespund pentru perei capacitatea de izolare la transmisia zgomotelor aeriene, iar
pentru planee capacitatea de izolare la transmisia zgomotelor aeriene i de impact.

15

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

d. Nivelurile de performan reprezint concretizarea cantitativ, numeric, a


criteriilor de performan, astfel nct acestea s poat fi utilizate n proiectare, cu
ajutorul diferitelor relaii fizicomatematice de dimensionare. Valorile minime,
maxime sau optime ale nivelurilor de performan sunt stabilite prin prescripii tehnice
(standarde, normative). De exemplu, nivelul zgomotelor exterioare percepute n
ncperi trebuie s fie de maxim 35 dB.
Stabilirea nivelului de performan este o operaie complex, innd cont c majorarea
cantitativ a unui nivel, n afar de faptul c poate fi nerentabil, nu duce n mod obligatoriu la
performane reale. De exemplu nu este recomandabil creterea necontrolat a capacitii de
izolare acustic a unui element de nchidere, deoarece o stare prelungit de linite profund,
fr fondul sonor minim cu care organismul este obinuit, poate conduce la o stare de nelinite
greu de suportat.

4.2. Exigene de performan pentru cldiri civile


La nivelul Organizaiei internaionale pentru standardizare (ISO) s-a ntocmit o list ce
cuprinde 14 exigene de performan pentru cldiri civile, enumerate i descrise succint n cele
ce urmeaz.
Stabilitate i rezisten intensitatea maxim a aciunilor mecanice, n gruparea de
ncrcri cea mai defavorabil, nu trebuie s depeasc capacitatea portant a cldirii,
respectiv a elementelor structurale ale acesteia.
Sigurana la foc se refer la aprecierea gradului de risc la izbucnirea incendiilor i la
sigurana ocupanilor i a cldirii n caz de incendiu.
Sigurana utilizrii are n vedere cerine referitoare la:

securitatea
muncii
pentru
lucrri
de
ntreinere,
modernizare,
reparaii etc.;
securitatea de contact, ce reprezint protecia utilizatorilor la posibilitatea
producerii de leziuni prin contact cu suprafeele elementelor de construcie;
securitatea la circulaie prin reducerea riscului de accidentare prin alunecare,
cdere, blocare etc., n timpul circulaiei n interiorul cldirii;
securitatea la intruziuni prin protejarea cldirii, n special a elementelor sale
exterioare, mpotriva ptrunderii nedorite a oamenilor, animalelor, insectelor etc.

Etaneitatea se refer la calitatea elementelor de construcie de a fi etane la apa din


diverse surse (meteorica, subteran etc.), la aer, gaze, zpad, praf sau nisip antrenate de aer
etc.
Confort higrotermic pentru asigurarea n interiorul cldirii a nivelurilor optime de
temperatur i de umiditate, n sezonul rece i n cel cald.
Ambian atmosferic prin asigurarea microclimatului ncperilor cu aer proaspt,
cu ajutorul ventilrii naturale i/sau artificiale.
Confort acustic ce se refer la protecia fonic mpotriva zgomotelor exterioare,
zgomotelor din ncperile nvecinate i zgomotelor datorate funcionrii instalaiilor.

16

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Confort tactil are n vedere cerinele de protecie la contactul cu diverse suprafee


ale cldirii, protecie ce se poate referi la izolare termic, la izolare electric, sau la msuri
mpotriva contactului mecanic cu diverse elemente.
Confort antropodinamic cu urmtoarele componente:

confortul mpotriva vibraiilor sau micrilor induse ocupanilor de ctre cldire;


confortul n cazul deplasrilor n cldire;
uurina n manevrarea uilor, ferestrelor sau altor elemente mobile ale cldirii;

Igien vizeaz msurile mpotriva polurii microclimatului cldirii (emanaii de gaze,


fum etc., degajate de materialele din elementele de construcie) i asigurarea condiiilor de
igien cu ajutorul instalaiilor (distribuia apei potabile, evacuarea apei menajere i a
gunoaielor).
Utilizarea spaiilor are n vedere funcionalitatea spaiilor interioare (caracteristici
geometrice, relaiile dintre ncperi etc.) i adaptarea la utilizarea suprafeelor finisate ale
cldirii (rezistena acestor suprafee la aciuni mecanice, termice, chimice, atmosferice etc.).
Durabilitate privitor la durata de via a elementelor de construcie i a cldirii n
ansamblu i la rezistena mpotriva factorilor ce afecteaz performanele (ageni climatici,
chimici etc.).
Confort vizual se refer la iluminatul natural i cel artificial, aspectul suprafeelor
vizibile i vederea din cldire spre exterior.
Economicitate se iau n considerarea urmtoarele aspecte:

indicatori dimensionali: suprafee ale cldirii (aria desfurat, aria construit, aria util
etc.) i volume (volum total, volum pe niveluri etc.);
indicatori derivai: gradul de ocupare a terenului, indicele suprafeelor de circulaie,
indicele volumului total etc.;
costuri: iniiale (de investiie), de exploatare, de ntreinere (remedieri, reparaii) etc.;
gradul de industrializare: ponderea elementelor de construcie realizate industrial.

8. Principalii candidati participanti in procesul de realizare al cladirilor


Acestia sunt:
- PROMOTORUL (INVESTITORUL, CLIENTUL) I
- PROIECTANTUL P
- EXECUTANTUL (CONSTRUCTORUL, CONTRACTORUL) C
- UTILIZATORUL (BENEFICIARUL) U

8.1. Promotorul (investitorul, clientul) - I


-

Necesita un consilier de specialitate


Alege proiectantul :
In mod direct
Pe baza de conscurs :
Cu participare deschisa
Cu participare restransa
17

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

8.2. Proiectantul - P
-

Arhitectul sef de proiect asigura partea de arhitectura si coordonarea intre specialisti


Structuristul asigura proiectarea de rezistenta si siguranta
Instalatorii:
Incalzirea ventilatie, conditionare aer
Instalatii sanitare alimentare cu apa, canalizare
Instalatii electrice
Instalatii de telecomunicatii
Instalatii pentru transport mecanic
Geotehnicianul
Topometrul
Hidrologul
Arhitect pentru decoratiuni interioare, mobilier, peisagist
Economistul

Sunt necesare:
PUZ (Plan Urbanistic Zonal, PUG (Plan Urbanistic General), PUD (Plan Urbanistic
de Detaliu)
Studiul geotehnic
Ridicarea topo
Certificat de urbanism
Autorizatie de constructie
Proiect de executie (PE)
Detalii si desene de executie (DDE)

8.3. Constructorul (contractorul) - C

Alegerea se poate face:


o Direct
o Prin licitatie cu cel putin 3 participanti
Pentru a putea face oferte participantii la licitatie trebuie sa intre in posesia PE
La constructii mai mari poate exista un Contractor general si Subcontractori de
specialitate
Conditii cerute contractorilor:
o Constructia trebuie sa rezulte conform proiectului
o Sa se execute lucrari de calitate
o Sa se incadreze in costul estimat / aprobat
o Sa se incadreze in termen

8.4. Utilizatorul - U

Sa asigure conditiile normale de exploatare


Sa asigure intretinerea si reparatiile curente
Sa asigure reparatiile capitale
Sa asigure lucrarile de reabilitare, renovare, modernizare
Sa asigure eventualele consolidari

18

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 8 Principalii candidati in procesul de realizare a cladirilor si modul lor de


interactiune

10. Procese functionale si organizarea spatiului la cladiri civile


10.1 Functionalitate si evolutia exigentelor functionale
Un element esential in alcatuirea unei constructii consta in asigurarea functionalitatii in
conformitate cu destinatia acesteia. Odata cu dezvoltarea societatii, functionalitatea devine o
notiune din ce in ce mai complexa, iar exigentele functionale ale cladirilor civile se diversifica
si se amplifica progresiv.
Desfasurarea variatelor procese functionale pe care le adapostesc constructiile civile
necesita o organizare adecvata a spatiului in interiorul cladirilor.
Aceasta organizare se refera in primul rand la modul de compartimentare al spatiului,
la relatiile functionale reciproce dintre compartimente precum si la stabilirea dimensiunilor
optime (suprafete si volume) ale compartimentelor respective. Pentru precizarea elementelor
mentionate, intervin cu ponderi diferentiate si alte criterii:
Gradul de confort
Aspectul
Eficienta tehnico-economica
Un aspect care trebuie in mod obligatoriu luat in considerare priveste evolutia
previzibila in timp a diferitelor exigente functionale. Tinand seama de durata de exploatare
prevazuta pentru cladire, de ritmul si de tendintele de dezvoltare estimate pentru procesul
functional respectiv, precum si de efortul tehnic si economic necesar, se pot adopta fie rezolvari
19

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

corespunzand strict cerintelor unei anumite etape, fie se pot avea in vedere solutii care sa
permita cu relativa usurinta reorganizari ale spatiului in etape viitoare, evitandu-se astfel uzura
morala prematura a cladirilor.

10.2. Cerinte functionale si organizarea spatiului


Principalul criteriu care sta la baza alcatuirii unei constructii consta in asigurarea
functionalitatii corespunzatoare destinatiei acesteia.
Functionalitatea si cerintele functionale sunt determinate, la randul lor, de procesele
functionate care urmeaza sa se desfasoare in interiorul unei constructii, care determina si modul
de organizare a spatiului la cladiri civile.
Functionatitatea devine, pe masura dezvoltarii societatii omenesti, o notiune tot mai
complexa, iar cerintele functionale pentru constructii, indeosebi pentru constructii civile, se
diversifica si se amplifica tot mai mult.
Un anumit proces functional necesita un anumit mod de organizare a spatiilor din
interiorul cladirilor, respectiv un anumit mod de compartimentare a spatiului si de realizare a
legaturilor functionate reciproce dintre compartimente, precum si o dimensionare
corespunzatoare a acestora (ca suprafata si volum).
La rezolvarea problemei privind functionalitatea cladirilor, o atentie deosebita trebuie
acordata evolutiei previzibile in timp a diferitelor cerinte functionate, tinand seama de durata
de exploatare si tendintele de dezvoltare estimate pentru procesul functional respectiv,
adoptandu-se rezolvari si solutii care sa permita (in etapa viitoare) reorganizarea spatiului in
raport cu noile cerinte, evitandu-se astfel uzarea morala prematura a cladirilor.
Modul de organizare a spatiului din interiorul unei cladiri depinde de particularitatile
procesului functional, tinand seama de indicii de suprafata si de volum recomandati, cerintele
de exploatare si de confort etc.
Din punctul de vedere al modului de organizare a spatiului, cladirile se pot clasifica in:
cladiri cu organizare rigida;
cladiri cu organizare flexibila;
cladiri de tip sala.

10.2.1. Cladiri cu organizare rigida a spatiului


Aceste cladiri au spatiul interior compartimentat in celule cu mod de amplasare si cu
dimensiuni fixe, relativ mici, corespunzand in general unor procese functionale cu numar redus
de oameni.
Daca aceasta compartimentare deasa este realizata practic numai prin elemente
verticale (pereti structurali) ce fac parte din structura de rezistenta, modul de organizare al
spatiului poarta denumirea de FAGURE. Pozitia peretilor structurali fiind identica la toate
nivelurile cladirii, spatiul va fi organizat potrivit aceluiasi regim, practic nefiind posibile
modificari.
Din aceasta categorie fac parte cladiri de locuit, camine, hoteluri si altele.
Daca celulele delimitate de peretii structurali au dimensiuni mai mari, corespunzatoare
unei unitati functionale (de exemplu unui apartament), in interiorul lor e posibila o
compartimentare cu elemente nestructurale, care pot sa difere de la un nivel la altul al cladirii
sau pot sa fie modificate in timp, atat ca pozitie cat si ca existenta. Acest mod de organizare al
20

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

spatiului, denumit CELULAR, ofera o oarecare flexibilitate in comparatie cu sistemul de tip


FAGURE.
In aceasta categorie se intalnesc cladiri pentru crese, gradinite, scoli, internate, spitale,
unele magazine, precum si cladiri de locuit.

10.2.2. Cladire cu organizarea flexibila a spatiului


La aceste cladiri spatiul interior poate sa fie organizat in variate moduri cu ajutorul unor
elemente de compartimentare nestructurale realizindu-se incaperi cu diferite forme si
dimiensiuni, potrivit cerintelor functionale. Peretii de compartimentare pot ocupa pozitii
diferite de la un nivel la altul al cladirii si permit efectuarea cu relativa usurinta a unor
modificari in timp.
Organizarea spatiului beneficiaza de o flexibilitate maxima, deoarece elementele
structurale verticale (stalpii, eventual si peretii structurali) ocupa suprafete restranse si pot sa
fie amplasate la distante relativ mari. Tipul structural care permite o astfel de flexibilitate in
organizarea spatiului este denumit in mod curent STRUCTURA CU SCHELET.
Organizarea flexibila a spatiului constituie o caracteristica a cladirilor pentru
invatamantul superior, a celor administrative, comerciale si de alimentatie publica (super si
hypermarket-uri), a celor destinate unor activitati culturale, etc.

10.2.3. Cladiri de tip sala


Elementul dominant din punctul de vedere al organizarii spatiului este constituit dintro incapere de mari dimensiuni, atat in plan cat si in general, pe inaltime, libera de prezenta in
interiorul sau a oricarui element structural vertical. In majoritatea cazurilor, in afara de sala
propriu-zisa, cladirea cuprinde si o serie de spatii anexe organizate intr-unul din modurile
descrise anterior.
Din aceasta categorie fac parte salile de spectacole si cele de sport, unele sali de
expozitie, studiouri de inregistrare si de filmari s.a.

10.3. Tipuri caracteristice de structuri de rezistenta utilizate la constructii


civile
10.3.1. Sisteme structurale cu pereti structurali (diafragme)
La cladirile la care procesul functional permite organizarea rigida a spatiului printr-o
compartimentare cu caracter definitiv, apare fireasca folosirea elementelor de compartimentare
si ca elemente structurale verticale. Comasarea functiunii de compartimentare cu aceea de
rezistenta este realizata de catre peretii structurali, executati fie din zidarie fie din beton armat
(monolit sau prefabricat), denumiti in mod curent pereti structurali (diafragme in urma cu
cativa ani).
Denumirea de pereti structurali este atribuita tuturor peretilor care fac parte din
structura de rezistenta a cladirii.
Dispunerea peretilor structurali la fiecare travee conduce la o structura de tip
FAGURE (Fig. 9.1).
Planseele pot fi monolite sau prefabricate si in general sunt numai de tip placi (fara
grinzi secundare).
Dispunerea peretilor structurali la distante mai mari, delimitand conturul unei unitati
functionale (de exemplu un apartament, o sala de clasa, etc) conduce la o structura de tip
CELULAR (Fig. 9.2).
La aceste tipuri de cladiri, planseele (monolite ori prefabricate) necesita rezemari
suplimentare pe grinzi si pot astfel aparea stalpi in plus fata de peretii structurali existenti.
21

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Sistemele structural cu pereti structurali din beton armat asigura o transmitere directa a
incarcarilor verticale pana la teren, poseda o capacitate ridicata de rezistenta si o rigiditate mare
(indeosebi cele de tip fagure) la actiunea incarcarilor orizontale, ceea ce permite utilizarea lor
si la cladiri cu regim mediu si mare de inaltime.

Fig. 9.1 a - Structura de tip FAGURE cu pereti structurali din zidarie

Fig. 9.1 b - Structura de tip FAGURE cu pereti structurali din beton armat

Fig. 9.2 a - Structura de tip CELULAR cu pereti structurali din zidarie

Fig. 9.2 b - Structura de tip CELULAR cu pereti structurali din beton armat

22

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

10.3.2. Sisteme structurale cu schelet (cadre)


Structurile cu schelet (cadre) sunt structurile alcatuite dintr-un ansamblu spatial de
elemente structurale liniare verticale si orizontale (de tip bare) numite stalpi si grinzi, imbinate
rigid la noduri, asigurandu-se o conlucrare spatiala (3D).
Alcatuirea sistemului de cadre cu noduri rigide este conceputa in ideea preluarii si
transmiterii exclusiv de catre cadre a tuturor categoriilor de actiuni exercitate asupra
constructiei.

Fig. 10 Cadre din b.a.

Pentru a asigura o buna conformare a structurii la actiunea fortelor orizontale pe orice


direatie, cadrele se dispun in mod curent pe doua directii principale (transversala si
longitudinala). Stalpii se amplaseaza in pozitii si la distante rezultate din armonizarea cerintelor
de flexibilitate functionala cu considerente de natura tehnica si economica in alcatuirea
structurii de rezistenta.
Planseele reazema pe stalpi prin intermediul riglelor cadrelor, putand avea diverse
alcatuiri: placi monolite cu sau fara nervuri, elemente liniare (fasii cu suprabetonare) sau de
suprafata (panouri) prefabricate, predale prefabricate cu suprabetonare s. a.
Structurile cu schelet, in cadre, ofera avantaje certe in in privinta flexibilitatii de organizare a
spatiului si prezinta o comportare buna la actiunea incarcarilor orizontale.
Odata cu cresterea regimului de inaltime, rigiditatea relativa a cadrelor la actiuni
laterale devine insuficienta pentru asigurarea conditiilor normale de exploatare atat in SLS
(stadiul limita de serviciu) cat si in ULS (stadiul limita ultim), iar sporirea acesteia se poate
reflecta defavorabil in indicii de consum de materiale.
Aplicarea cu eficienta ridicata a structurilor cu cadre este conditionata in mare masura
de utilizarea unor elemente de inchidere si de compartimentare (pereti nestructurali) din
materiale usoare, astfel putandu-se obtine si o reducere apreciabila a greutatilor de nivel si de
ansamblu.

10.3.3. Sisteme structurale mixte


Asocierea in aceeasi structura a cadrelor si a peretilor structurali ofera posibilitatea
realizarii unor sisteme structurale mixte, capabile sa mentina principalele avantaje atat ale
unora cat si ale celorlalte si sa elimine sau sa reduca in mare parte inconvenientele din
comportarea fiecaruia.
In esenta, o structura mixta sau duala este alcatuita dintr-un subsistem cadre care poate
permite organizarea flexibila a spatiului, asociat cu un subsistem pereti structurali, judicios
23

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

amplasati, care sa asigure o rigiditate laterala sporita a intregii structuri, precum si preluarea in
cea mai mare parte a incarcarilor orizontale (70-80%).
In cazul introducerii unor pereti structurali izolati, pozitia acestora se va stabili in dreptul unor
compartimentari definitive si continue pe toata inaltimea cladirii, precum si la peretii de
frontoane (fig. 11.3).
O categorie reprezentativa de structuri mixte, relativ frecvent intalnita in practica, o
constituie sistemele structurale avand peretii structurali grupati intr-unul sau mai multe nuclee
rigide (fig. 11.4).
Aceste nuclee se organizeaza in jurul spatiilor destinate circulatiilor verticale (scari,
ascensoare), canalelor verticale pentru instalatii, precum si diverselor incaperi tehnice si de
serviciu. Rezemarea planseelor se face pe peretii nucleului si pe reteaua stalpilor dispusi pe
conturul cladirii (eventual si in interior).

Fig. 11.3 Structura de rezistenta mixta - cadre si pereti structurali

Fig. 11.4 Structura de rezistenta mixta - cu nucleu rigid


In situatiile in care la unul sau la mai multe niveluri, de obicei cele situate la partea
inferioara a cladirii, apar functiuni cu specific diferit fata de nivelurile curente, care reclama o
organizare flexibila a spatiului, se poate recurge la solutii structurale mixte, intr-o acceptiune
diferita de cea mentionata.
Caracterul mixt al acestor structuri, cunoscute sub denumirea de structuri cu parter slab
(soft&weak slab ca rigiditate si slab ca rezistenta), rezulta din adoptarea unui sistem structural
cu pereti structurali (fagure sau celular) la toate nivelurile curente si un sistem cu schelet (cadre
sau dual) la nivelul/ nivelurile inferioare (Fig. 11.5).

24

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 11.5 a Cladire cu parter slab plan nivel curent

Fig. 11.5 b Cladire cu parter slab plan parter


Se poate intampla ca nivelul slab sa nu fie printre primele, se poate intampla de
asemenea ca o structura in cadre, cu pereti de umplutura sa se comporte ca o structura cu nivel
slab, atunci cand peretii de inchidere si compartimentare dispar sau scad ca numar la acel nivel.
Structurile cu niveluri slabe sunt sensibile la actiuni seismice. Utilizarea lor impune o
analiza detaliata si amanuntita si implica de asemenea masuri de conformare si constructive
specifice, doesebite la trecerile de la zonele flexibile la cele rigide si rezistente si invers. O
structura cu nivel slab trebuie sa fie conformat sa ramana cel mult de tip soft slab ca
rigiditate si nu si weak slab ca rezistenta.

10.3.4. Sisteme structurale cu caracteristici speciale


Dintre diversele tipuri de structuri avand alcatuiri si caracteristici speciale, prezinta un
interes aparte sistemele structurale denumite tubulare.
Elementul caracterisic al acestor structuri il constituie ansamblul de stalpi desi dispusi
pe conturul cladirii si legati intre ei prin grinzi (rigle de cuplare+parapeti) inalte care alcatuiesc
un tub exterior rectangular cu pereti perforati (Fig. 11.6a).
Comportarea sa complexa la actiunea fortelor orizontale se situeaza intre cea a
structurilor in cadre si a structurilor cu pereti structurali, prezentandu-se favorabil din punct de
vedere al capacitatilor de rezistenta si al rigiditatilor laterale la cladiri cu numar mare de
niveluri.
In cazul cladirilor inalte si foarte inalte, necesitand mentinerea unui partiu liber pe cea
mai mare parte a fiecarui nivel, o rezolvare eficienta sub aspectul rezistentei si rigiditatii la
actiunea incarcarilor orizontale consta in imbinarea avantajelor oferite de structurile cu un
singur tub exterior cu cele ale structurilor cu nucleu central.
Se ajunge astfel la un sistem structural denumit tub dublu sau tub in tub (Fig. 11.6, b).

25

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Rigiditatea laterala poate fi inca sporita prin introducerea de contravantuiri laterale in


peretii tubului exterior sau prin introducerea unor pereti structurali suplimentari de legatura
intre cele doua tuburi (Fig.11.6, c).

10.4. Factori care influenteaza alegerea tipului de structura


Alegerea celei mai potrivite solutii pentru structura de rezistenta a unei cladiri
reprezinta un proces complex in care intervin numerosi factori cu conditionari reciproce si cu
sensuri de actiune uneori contrare.
In multe cazuri influenta acestor factori nu poate sa fie exprimata decat sub aspect cantitativ,
imbracand formulari cu caracter general.
Acest lucru este cu atat mai mult valabil cu cat unii factori prezinta o mare mobilitate,
ca urmare a evolutiei cerintelor functionale adresate constructiei, precum si datorita unor
fenomene de conjunctura.

10.4.1. Destinatia cladirii si modul de organizare al spatiului


Exigentele functionale de baza decurgand din destinatia cladirii, determina modul de
organizare si de compartimentare generala a spatiului in plan (partiului) si pe inaltime.
Asigurarea conditiilor normale de exploatare se bazeaza pe aplicarea unor indici
normati de suprafata, inaltime si volum pe unitatea functionala, pe distribuirea judicioasa a
incaperilor si organizarea corecta a circulatiei intre ele, pe realizarea gradului necesar de
confort.
Gradul de stabilitate in timp a organizarii spatiului, precum si tendintele de evolutie
previzibile ale exigentelor functionale constituie criterii de alegere a unor sisteme structural
rigide sau flexibile si pot determina anumiti parametri dimensionali ai acestora.
Forma in plan a cladirii si modul de rezolvare al partiului au implicatii directe asupra
naturii si amplasarii elementelor structurale verticale, influentand alegerea unuia sau altuia
dintre toate sistemele prezentate anterior, precum si a variantelor de rezolvare (exemplu
scheme de tip fagure, sau celular, solutii cu nucleu central, etc).
Necesitatea prevederii de functiuni cu specific diferit la diferitele niveluri ale cladirii
are in general implicatii sensibile asupra alcatuirii structurii de rezistenta. Prevederea unor
26

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

pereti structurali desi (tip fagure) la toate nivelurile neputand sa fie luata in considerare, este
de examinat posibilitatea adoptarii unei structuri de tip celular sau a uneia cu schelet (cadre) pe
toata inaltimea constructiei sau numai la nivelurile inferioare (structura cu nivel slab).

10.4.2. Regimul de inaltime


Alegerea regimului de inaltime a cladirilor constituie o problema adeseori
controversata, fiind influentata de numeroase elemente:
densitate construita;
spatii de separatie intre cladiri (rezultate din conditii de insorire, de protectie
impotriva incendiului s.a.);
aspecte urbanistice;
conditii de amplasament (geotehnice si de seismicitate);
materiale disponibile;
posibilitati tehnologice de realizare a structurii;
echipare tehnica necesara;
cost;
conditii de exploatare;
factori psihologici etc.
O data cu cresterea inaltimii constructiei, actiunea incarcarilor orizontale (vant,
cutremur) devine hotaratoare pentru rezistenta, stabilitatea si rigiditatea acesteia.
Din acest punct de vedere, eficienta diferitelor sisteme structurale se apreciaza prin
supradimensionarea necesara pentru preluarea actiunilor orizontale, in raport cu dimensionarea
exclusiv la actiunea incarcarilor verticale.
Analiza teoretica si experienta practica demonstreaza ca fiecare tip de structura este
indicat pentru un anumit domeniu in ceea ce priveste regimul de inaltime, in afara limitelor
acestuia eficienta sa tehnica si economica fiind diminuata.

10.4.3. Conditiile de amplasament


Conditiile legate de amplasamentul cladirii se refera in principal la cadrul natural si cel
construit existent, caracteristicile geotehnice ale terenului si conditiile de seismicitate.
Relieful si declivitatea terenului exercita influenta asupra formei si dimensiunilor in
plan si in elevatie ale cladirii, in legatura cu inscrierea acestora in cadrul natural sau cel
construit, precum si asupra conditiilor si posibilitatilor de executie a constructiei (cai de acces,
amenajari necesare instalarii utilajelor de ridicat etc.). Acestea conditioneaza la randul lor
alegerea sistemului structural si a tehnologiei de executie (de exemplu, variante monolite sau
prefabricate, cladiri cu niveluri partiale sau cladiri in terasa etc.).
Conditiile geotehnice ale amplasamentului, in primul rand, stratificatia terenului,
caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor si nivelul panzei de apa freatica sunt
determinante pentru alcatuirea infrastructurii, ele avind insa implicatii si asupra solutiei de
suprastructura.
Datorita stransei conditionari reciproce dintre teren, infrastructura (formata din
substructura si structura de fundare) si suprastructura, conditiile geotehnice influenteaza
dimensiunile in plan si regimul de inaltime a cladirii, dispunerea si distanta dintre elementele
structurale verticale, modul de preluare a incarcarilor orizontale s.a.
Conditiile geotehnice trebuiesc corelate si cu cele de seismicitate ale amlasamentului,
in vederea precizarii conceptiei de alcatuire a structurii.
In acest scop se face apel la rezultatele cercetarilor seismo-tectonice si la hartile de
microzonare seismica.

27

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Conditiile de seismicitate au implicatii directe asupra structurii de rezistenta, sub


aspectul alegerii unor sisteme structurale cu comportare adecvata la actiunea seismica si al
alcatuirii de ansamblu si de detaliu a acestora, astfel incat sa li se asigure caracteristicile
necesare de rezistenta, rigiditate, ductilitate etc.

10.5. Materialele utilizate


Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor de care se dispune influenteaza
alegerea sistemelor, regimul de inaltime, tipurile de legaturi si de imbinari intre diferitele
elemente etc.
Comportarea la solicitari dinamice, in special la cele generate de actiunea seismica,
joaca un rol important in alegerea materialelor pentru structura de rezistenta sau in introducerea
anumitor limitari si restrictii in alcatuirea acesteia.
In alegerea materialelor trebuie acordata atentia cuvenita problemelor legate de
reducerea consumurilor de energie si de combustibil (la realizarea cladirii si in exploatare),
evitarea utilizarii materialelor deficitare, valorificarea materialelor locale.
Alegerea si detalierea sistemului structural sunt, de asemenea, influentate de materialele
si de alcatuirea elementelor nestructurale ale cladirii.
Modul de rezolvare a elementelor de inchidere si de compartimentare, in legatura si cu
necesitatea reducerii greutatii constructiei, poate determina optiuni fie in favoarea structurilor
cu pereti structurali, fie a celor cu cadre.

10.6. Tehnologia de executia


Posibilitatile tehnologice de executie in conditii de eficienta tehnico-economica ridicata
exercita o influenza considerabila asupra alegerii si detalierii sistemului structural.
Rezolvarea problemelor ridicate de realizarea marelui volumului de constructii actual poate fi
conceputa numai prin aplicarea unor tehnologii cu grad inalt de industrializare.
Urmarind satisfacerea optima a cerintelor de functionalitate a constructiilor, conceptia
structurala trebuie sa se gaseasca totodata intr-o deplina concordanta cu conceptia tehnologica
de executare a constructiilor.

10.7. Alti factori


Alti factori care pot exercita o influenta semnificativa asupra alcatuirii cladirii si, prin
aceasta, asupra sistemului structural sunt legati de:
conditii climatice;
utilizarea unor surse neconventionale de energie (in particular energia solara);
conditii de sistematizare si urbanism etc.

28

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 2
INFRASTRUCTURI PENTRU CLADIRI CIVILE

29

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Introducere
n calculul la aciuni seismice a structurilor, interaciunea dinamic dintre construcie
i masivul de pmnt poate influena sensibil rspunsul structural. Masivul de pmnt
acioneaz, n conlucrarea lui cu construcia, indirect ca filtru frecvenial i direct ca reazem
deformabil pe o zon activ situat n vecintatea acesteia. Rolul de reazem deformabil i filtru
dinamic se intercondiioneaz reciproc i au o importan hotrtoare asupra rspunsului
seismic al structurii.
Proprietile dinamice ale subsistemelor aflate n intercondiionare reciprocstructura
i masivul de pmnt - conduc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare rigide, ns
devin semnificative pentru medii de fundare slabe, deformabile.
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe terenuri nestncoase
(vs1100 m/s), situaie n care rspunsul seismic este influenat semnificativ de comportarea
dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt amplasate.
Rigurozitatea analizei de interaciune mediu de fundare sistem structural la aciuni
seismice este legat de corectitudinea modelrii sistemului alctuit din structur i masivul de
pmnt, de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic i de
proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Dei afectate nc de incertitudini, analizele de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural au fcut, pe plan mondial, progrese
remarcabile n formularea modelelor de calcul pentru definirea excitaiei seismice i evaluarea
corect a caracteristicilor dinamice ale masivului de pmnt. Cercetrile n acest domeniu s-au
dezvoltat considerabil i stadiul cunotinelor este foarte avansat. n ultima perioad exist o
tendin de implementare n practica de proiectare a centralelor nuclearo-electrice a analizelor
seismice pe modele stochastice care permit nu numai fundamentri mai riguroase n definirea
excitaiei seismice i a rspunsului structural, ci i cuantificri ale riscurilor seismice de
avariere structural.
Investigaiile teoretice i experimentale efectuate n ultimul timp abordeaz o serie de
aspecte n care efectele n interaciunea seismic mediu de fundare sistem structural pot fi
semnificative i pentru care abordrile actuale sunt nesatisfctoare: structuri ngropate i
partial ngropate (construcii speciale, tuneluri, conducte etc.), fundaii flexibile i fundaii pe
piloi, presiuni seismice pe pereii substructurilor, etc. Evident c aceste investigaii vor
continua i n viitor cu efecte favorabile n mbuntirea acurateei rezultatelor obinute din
analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, prezentnd interes n
primul rnd pentru construcii speciale la care aplicarea n procesul proiectrii este justificat.
Pentru central nuclearo-electrice parte din aspectele menionate mai sus au fost n ultimul timp
aplicate n proiectare. S-a creat n momentul de fa un decalaj mare ntre stadiul de cunoatere
la nivelul cercetrii, al aplicrii analizelor de interaciune seismic mediu de fundare sistem
structural la construcii speciale, n primul rnd Centrale Nuclearo-Electrice, i cunotinele
inginerilor proiectani ai construciilor convenionale, curente. Pentru a promova aplicarea
practic a procedeelor de evaluare a efectelor interaciunii seismice mediu de fundare sistem
structural, inginerii proiectani trebuie s fie convini de necesitatea evalurii acestor efecte.
Procedeele de evaluare trebuie s devin parte integrant din calculul la aciuni seismice
globale i din procesul de proiectare.
Codurile de proiectare pentru construcii curente, ale unor ri avansate bazate pe
comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate dinamic, introduc ca efecte ale
interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural numai creterea perioadei de
oscilaie i a amortizrii pentru modul fundamental al sistemului structural, neglijnd
introducerea altor efecte semnificative (dispersia micrii de input seismic, neliniariti etc.).
n felul acesta codurile nu promoveaz procedee de evaluare corect a interaciunii seismice
mediu de fundare sistem structural n procesul de proiectare.
30

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

n Fig.1.1 este prezentat schema ansamblului sistem structural structur de fundare


mediu de fundare, acionat de unde seismice. Influena caracteristicilor masivului de pmnt
asupra rspunsului dinamic al structurii se realizeaz prin efecte indirecte i directe. n cazul
efectelor directe, masivul de pmnt influeneaz ca filtru dinamic, iar cazul efectelor indirecte
ca reazem deformabil pe o zon activ situat n imediata vecintate a acesteia, avnd o
ntindere comparabil cu dimensiunile n plan ale construciei. n studiul fenomenului de
interaciune mediu de fundare sistem structural, proprietile dinamice ale subsistemelor
aflate n intercondiionare reciproc duc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare
rigide, dar pot deveni semnificative pentru medii de fundare deformabile.
n Fig.1.2 se prezint influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului
dinamic al structurii.

Fig. 1.1. - Schema ansamblului sistem structural structur de fundare i mediu de fundare
acionat de unde seismice

Fig. 1.2 - Influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului dinamic al


structurii
31

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2 Interaciunea seismic dintre mediul de fundare i sistemul structural


Pentru a ilustra aspectele eseniale ale fenomenului de interaciune seismic dintre
mediul de fundare i sistemul structural al unei construcii, se consider cazul unei structuri
ideal elastic, fr amortizare (rigiditatea structurii constituind factor semnificativ privind
nelegerea fenomenului), cu un singur nivel, cu fundaie de suprafa, n dou situaii de
rezemare:
a) pe suport rigid, indeformabil;
b) pe suport flexibil.
Structura este reprezentat printr-un sistem cu un grad de libertate. Se consider masa
m la nlimea h. Se noteaz cu k rigiditatea structurii.
a. Cazul n care structura reazem pe
suportul rigid, indeformabil (Fig.1.3)

b. Cazul n care structura reazem pe


suportul flexibil (Fig.1.4)

Excitaia seismic orizontal, generat de


unde de forfecare cu propagare vertical,
produce deplasarea absolut y a masei
sistemului;
y = yg + y1
unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorat micrii seismice;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m
datorit flexibilitii structurii.
Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
se scrie:
1 1 + 1 1 = 0
iar dac se ine seama de expresia deplasrii
absolut y, rezult:
1 1 + 1 1 = 1
Pulsaia proprie a vibraiilor structurii, pe o
baz rigid, fr interaciune mediu de
fundare sistem structural este:

Deplasarea absolut y a masei sistemului:


= + 0 + 1 0 + 1
unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorata micrii seismice;
y0 = deplasarea datorat deformabilitii
mediului de fundare;
h10= deplasarea datorat rotirii (0) de corp
rigid a structurii cauzat de deformabilitatea
la rotire a mediului de fundare;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m1
(deplasare din rigiditate).
Rigiditile elementelor sistemului sunt
notate astfel:
k1 = rigiditatea structurii;
kx = rigiditatea la translaie a fundaiei;
k = rigiditatea la rotire a pmntului.
Deoarece efortul de legtur este unic, se pot
scrie relaiile:
1 1 = 0
1 1 1 = 0
Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
rezult:
1 + 1 1 = 0

1
0 =
1
= numrul de oscilaii ntr-un interval de
timp t = 2 sec

32

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Daca se ine seama de expresia deplasrii


absolute n cazul n care structura reazem pe
suportul flexibil rezult:
1 2
+ 1 1 + 1 1 =
1 1
1 1 2
1 ( +
+ 1) + 1 1 = 1
1

1 + 1

Se constat ca deformabilitatea mediului de fundare flexibilizeaz sistemul.


Descreterea frecvenei proprii depinde de raportul mediu de fundaresystem structural prin

termenii: 1 si

1 12

Dac primul termen este predominant, efectul interaciunii este datorat n principal
micrii de translaie a bazei; dac cel de-al doilea termen este predominant, efectul
interaciunii este datorat micrii de rotaie a bazei. Amortizarea sistemului la pulsaia proprie
se poate exprima aproximativ prin relaia:

2
2 1 1 12
=
[1 ( ) ] + ( ) [
+
]
0
0
0
2
2
unde:
Ds = amortizarea intern a structurii de tip histeretic;
Dt = amortizarea intern de material a pmntului de tip histeric;
Cx; C, = amortizarea vscoas la translaie, respectiv la rotaie.
n cele mai multe cazuri Dt>Ds , astfel nct efectul interaciunii produce o cretere a
amortizrii.

3 Caracteristicile dinamice ale masivului de pamant


n cadrul acestui subcapitol se prezint o caracterizare a materialelor, care trebuie avut
n vedere n studiul comportrii la aciuni dinamice a masivelor de pmnt.
Efectuarea unei analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural,
ntmpin dificulti legate att de corectitudinea modelrii mediu de fundare sistem
structural, ct i de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic
i proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Proprietile dinamice ale celor dou
subsisteme aflate n interaciune, sistemul structural i mediul de fundare, au o importan
semnificativ asupra efectului fenomenului de interaciune.
Una din dificultile ce se manifest nc n momentul de fa n cazul analizelor de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, o constituie evaluarea
caracteristicilor dinamice ale mediului de fundare.
Principalii parametri ce caracterizeaz comportarea dinamic a pmnturilor sunt:
densitatea (), coeficientul lui Poisson (), vitezele de propagare ale undelor seismice (vs, vT),
modulul de forfecare (G), raportul de amortizare (D).
Analiza rspunsului seismic al mediului de fundare, lund n considerare neliniaritatea
real a deformaiilor pmntului, se poate face fie prin metoda echivalenei liniare, fie prin
metoda integrrii pas cu pas.

33

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.1 Definirea modulului de forfecare (G) i a raportului de amortizare (D) n funcie de


deformaia lor specific tangenial ()
Pentru determinarea vibraiilor induse de aciunea seismic n masivul de pmnt, este
necesar folosirea celor doi parametri dinamici ai straturilor ce constituie mediul de fundare:
modulul de forfecare (G) i raportul de amortizare (D). Pentru determinarea celor doi parametri,
se folosesc o serie de metode, att de laborator, ct i in situ. Din gama metodelor de laborator,
sunt aparatul de compresiune triaxial ciclic i aparatul de forfecare direct ciclic. Prin
folosirea acestor tipuri de aparate, n care solicitarea este exercitat n mod ciclic, exist
posibilitatea stabilirii unei corespondene ntre solicitarea seismic i cea ciclic uniform.
3.1.1 Analiza situaiei de solicitare ciclic a pmnturilor

Fig. 2.1. Relaia efort unitar-deformaie pentru situaia de solicitare ciclic a pmnturilor
Modelarea comportrii pmntului la solicitri ciclice, se face de obicei stabilind o
relaie pentru ncrcarea primar, de tipul = f() i trasnd apoi curba-schelet" (Fig.2.1).
reprezint efortul unitar tangenial, iar reprezint deformaia de forfecare. Dac ntr-un punct
A (a,a) , apare o solicitare invers, atunci ecuaia curbei efort unitar-deformaie pentru ramur,
va avea forma:


= (
)
2
2
Dac curba definit de relaia de mai sus, atinge punctual B de pe partea opus a
curbeischelet, atunci se presupune c n continuare, n lipsa ncrcrii, relaia efort unitar
deformaie va fi cea corespunztoare curbei-schelet'' pe poriunea negativ (B0) Dac, ns, in
punctul B are loc rencrcarea, atunci curba efort unitar - deformaie pentru aceast deformaie
va fi dat de o relaie de forma:
+
+
= (
)
2
2
Dac, din nou, n timpul rencrcrii este intersectat curba-schelet n punctul A, n
continuare, ncrcarea va corespunde curbei din domeniul respectiv. Presupunnd c
proprietile pmntului nu se modific odat cu mrirea numrului de cicluri, atunci curba
efort unitar - deformaie rmne neschimbat pentru cicluri de ncrcare-descrcare de
amplitudine constant.
n continuarea capitolului este prezentat cazul unei categorii specifice de pmnt supus
unei ncrcri ciclice simetrice, aa cum este de ateptat la o anumit adncime fa de suprafaa
terenului i departe de cldirile adiacente. Comportarea acesteia ar putea fi prezentat printr-o
bucl de histerezis de tipul celor prezentate n Fig.2.2.
34

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 2.2.
3.1.2 Aspecte privind corespondena ntre solicitarea seismic real i solicitarea ciclic
uniform
Solicitarea seismic are un caracter ciclic neregulat, prezentnd o amplitudine maxim.
S-a stabilit c aceast solicitare neregulat n timp se poate echivala cu un numr determinat
de N solicitri ciclice uniforme de amplitudine bt max (Fig.2.3). Prin termenul echivalent", se
nelege c efectul solicitrii seismice reale, neregulate, din Fig.2.3,a, asupra stratului de
pmnt considerat este acelai cu cel rezultat din N solicitri ciclice uniforme (Fig.2.3,b).

Fig. 2.3.
3.1.3 Estimarea modulului de forfecare (G0)
Modelele care descriu relaiile neliniare eforturi unitare - deformaii ale pmntului sunt
modelul hiperbolic propus de Hardin i Drnevich [26] i modelul propus de Ramberg-Osgood
[58]. Bazai pe o serie de rezultate experimentale, Hardin i Drnevich au propus o metod
generalizat potrivit creia variaia efortului unitar de forfecare n funcie de deformaia de
deformare (pentru toate categoriile de pmnturi) poate fi aproximat de un model de
comportare definit de relaia hiperbolic:

=
1

+
unde s-a notat cu:
= efortul unitar de forfecare;
35

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

= deformaia de forfecare;
max = efortul unitar de forfecare maxim corespunztor momentului cedrii;
G0= modulul de forfecare iniial al pmntului pentru deformaii cu valori reduse.
n prezent exist un numr mare de date experimentale, stabilite n laborator sau in
situ, privind evaluarea modulului de forfecare, al pmntului la deformaii mici. S-au putut
stabili o mulime de relaii empirice, pentru diferite tipuri de pmnturi, dintre care n tez sunt
amintite pentru pmnturi necoezive cele ale lui Iwasaki i Tatsuoka, 1977, iar pentru
pmnturi coezive cele ale lui Hardin i Black, 1969, Marcuson i Wahls, 1972, sau Kokusho,
1982.
3.1.4 Estimarea raportului de amortizare D
Se introduce parametrul D0 care reprezint raportul de amortizare la deformaii mari,
cnd modulul de forfecare (G) devine foarte mic n raport cu valoarea iniial (G). Introducerea
noului parametru (D0), conduce la o mai bun concordan ntre datele experimentale i
modelul adoptat. ntre parametrii G i G0 respectiv D i D0, exist relaia stabilit de Hardin i
Drnevich:

= 1

0
Deoarece

1+

, rezult:

=1

1+

1+

ntr-un mod similar cu cel folosit pentru modulul de forfecare, i n acest caz poate fi

definite o deformaie hiperbolic avnd expresia: = [1 + 1 1 ( ) ]

Constantele deformaiei hiperbolice a1 i b1 au valori caracteristice tipului de pmnt


considerat. innd cont de aceast corecie, prin introducerea deformaiei hiperbolice, pentru
pmnturile reale se poate defini amortizarea relativ:

=
1 +

4 Metode de evaluare a interaciunii seismice dintre mediul de fundare i


sistemul structural
Metodele care permit evaluarea interaciunii dinamice dintre mediul de fundare i
sistemul structural i care sunt prezentate n teza de doctorat sunt:
1. Metoda direct sau metoda elementelor finite
Mediul de fundare i sistemul structural sunt incluse n acelai model i analizate ntro singur etap; mediul de fundare este discretizat n elemente finite de tip solid, iar sistemul
structural n elemente finite tip bar (calcul spaial).
Unul dintre modelele tipice folosite pentru sistemul teren-structur n cadrul acestui
procedeu, utilizeaz elemente finite tridimensionale (Fig.3.1). ntr-o prim etap a analizei se
obine o estimare raionala a micrii seismice la baza structurii. Componentele acestei micri
se introduc n urmtoarea etap ntr-un model structural care furnizeaz rspunsul detaliat al
structurii. Modelele bidimensionale sunt frecvent folosite. Ele pot reprezenta corect diferite
elemente structurale, cu deformaii axiale, tangeniale i de ncovoiere, excentriciti ntre
centrele de rigiditate i de mas la diferite planee. n realitate, masivul de pmnt este practic
infinit.

36

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Fig. 3.1.

Daniel STOICA

Fig. 3.2.

Pentru reprezentarea sa ntr-un model cu elemente finite, este necesar crearea unui
domeniu limitat de discretizare. Limitarea domeniului se face la partea inferioar i pe prile
laterale (Fig.3.2).
De regul, programele cu elemente finite consider partea inferioar rigid, neglijnd
efectul radiaiei verticale. Ipoteza este corect n cazul n care frontiera se gsete la interfaa
dintre teren i stnc. Dac ns caracteristicile masivului de pmnt se pstreaz constante sau
variaz nesemnificativ cu adncimea, considerarea unei frontiere rigide la partea de jos poate
introduce o eroare. Mrimea erorii depinde de adncimea la care este plasat frontiera i de
valoarea amortizrii interne a terenului. n aceast situaie, pentru plasarea corect a frontierei
sunt necesare calcule prealabile pe modele simplificate care s asigure c frecvena
fundamental a sistemului teren-structur este deasupra frecvenei proprii a masivului de
pmnt.
Frontierele elementare trebuie s reproduc corect vibraiile straturilor orizontale ale
masivului de pmnt acionat de unde seismice. n condiii de interaciune, vibraiile structurii
produc unde suplimentare care radiaz n teren. La ntlnirea cu frontierele, aceste unde se
reflect spre zona central, crend un efect de cutie. Consecina acestui efect este distorsionarea
rezultatelor. Alegerea corespunztoare a distanelor la care se plaseaz frontierele, poate
conduce la atenuarea acestui efect.
Frontierele vscoase prezint o mbuntire fa de frontierele elementare. Ele absorb
sau transmit trenuri de unde plane de adncime care ntlnesc frontierele sub anumite unghiuri.
Datorit naturii complexe a undelor generate de vibraia structurii, frontierele vscoase se
consider aproximative i sunt plasate la o distan suficient de fundaie pentru garantarea
unei soluii acceptabile.
Frontierele consecvente au fost dezvoltate iniial pentru modelul bidimensional. Pentru
depozite cu stratificaie orizontal ce reazem pe o baz rigid, ele permit rezolvri exacte.
Plasarea lor se poate face lng fundaie, dac geometria i proprietile terenului nu se
modific pe o direcie orizontal sau radial. Dac se ine seama de comportarea neliniar a
pmntului, ele trebuie plasate la o anumit distan de fundaie.
Principalele etape n soluia direct a cazurilor de interaciune mediu de fundare sistem
structural sunt urmtoarele:
selectarea unui model discret al sistemului (2D, cilindric, 3D, elemente finite, diferene
finite etc.); modelul 2D este larg utilizat, dei induce diferene de pn la 50% n
spectrul de rspuns;
selectarea unui domeniu finit i a unor condiii de frontier adecvate acestui domeniu;
pentru a asigura faptul c modelul simuleaz corespunztor comportarea problemei
fizice reale, trebuie impuse condiii de frontier adecvate la marginile domeniului finit;
37

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

pentru problema interaciunii mediu de fundare sistem structural, vibraiile structurii


vor cauza unde suplimentare care se propag n mediul suport; cnd acestea ating
frontierele se reflect napoi n domeniul ales; dac aceste condiii nu exist n problema
real, soluia nu va fi corect; pentru a depi aceasta problem au fost dezvoltate cteva
tipuri de frontiere care absorb sau transmit energia respectiv (frontiere vscoase i
frontier consistente);
frontierele vscoase sunt create prin plasarea unor amortizoare vscoase de-a
lungul marginilor mediului de fundare, absorbind undele plane care ajung sub
un unghi specific i care trebuie plasate la o distan suficient de mare de
fundaia structurii;
frontierele consistente sunt obinute prin utilizarea soluiei analitice exacte
pentru propagarea undelor pe direcie orizontal i o expansiune/extindere a
deplasrilor asemenea celei din domeniul elementului finit pe direcie vertical:
frontierele consistente sunt numai pentru frontierele laterale i dau soluia
exact cu exactitatea discretizrii n elemente finite pentru depozite orizontale
dispuse pentru roca rigid; dac domeniul suport este omogen i izotrop pe
direcie radial, frontierele consistente pot fi plasate direct la marginea
fundaiei;
determinarea micrii compatibile la frontierele domeniului finit ca o excitaie a
sistemului; cutremurul este de obicei specificat ca o micare n cmp liber la roca de
baz: este necesar s se determine micrile compatibile la cteva, sau la toate,
frontierele modelului de mediu de fundare: calculul micrii compatibile este n fapt o
problem de rspuns la amplasament: dac micarea compatibil este calculat din
micarea cunoscut la roca de baz, procedura reprezint convoluie; dac micarea la
roca de baz este determinat mai nti, pornind de la micarea n cmp liber cunoscut
la suprafa, procedura reprezint o deconvoluie;
selectarea unui model structural corespunztor.

2. Metoda indirect sau metoda funciilor de impedan:


Prin procedeul indirect, analiza sistemului mediu de fundare sistem structural se
realizeaz n trei etape:
determinarea unei micri seismice compatibile pentru fundaie;
determinarea rigiditilor fundaiei;
calculul la aciuni dinamice a structurii rezemat pe un mediu elastic, supus aciunii
seismice calculat n prima etap.
n Fig.3.4 sunt prezentate, ntr-o form schematic cele trei etape n abordarea pe
sisteme structurale. Pentru simplificare, mediu de fundare este reprezentat prin resoarte i
amortizori; resoartele reprezint matrici de rigiditate ai cror termeni sunt funcii complexe de
impedan.
Proprietile mediului de fundare, valorile modulului de forfecare i ale amortizrii,
folosite n primele dou etape, se determin n cadrul unei analize preliminare.
Analiza preliminar este efectuat pe un model unidimensional, corespunztor propagrii
verticale a undelor seismice, n domeniul frecven i folosind o abordare iterativ.
Pentru o fundaie rigid, rigiditile dinamice se obin de regul aplicnd fundaiei
deplasri i rotiri armonice unitare i calculnd forele i momentele rezultante. In cazul general
al unei fundaii dreptunghiulare, trebuie considerate ase grade de libertate. Pentru o fundaie
circular sau ptrat trebuie calculai: fora orizontal i momentul pentru o deplasare unitar
orizontal, momentul corespunztor unei rotaii orizontale unitare, fora vertical pentru o
deplasare vertical i momentul de torsiune corespunztor unei rotaii de torsiune unitare.

38

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru o fundaie flexibil este necesar s se aplice deplasri armonice unitare n trei
direcii ortogonale, n fiecare din punctele de contact considerate ntre mediul de fundare i
fundaie: se obin forele corespunztoare n toate aceste puncte.

Fig. 3.4.

5 Efectele interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural la


construtii
5.1 Abordri deterministe. Procedee de calcul pentru analiza fenomenului de interaciune
seismic dintre sistemul structural i masivul de pmnt
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii, aa cum s-a artat odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe
medii nestncoase (vs1100 m/s) Pentru aceste construcii rigide, rspunsul seismic este
influenat semnificativ de comportarea dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt
amplasate. Experiena cptat n proiectarea construciilor nucleare a permis extinderea celor
dou procedee n analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural i la
construcii convenionale, de regul rigide, fundate pe medii nestncoase, de suprafa,
semingropate i ngropate.
n ultimul timp se manifest mai mult tendina abordrilor probabilistice bazate pe
natura aleatoare a factorilor ce intervin n analizele de interaciune seismic mediu de fundare
sistem structural.
5.1.2 Procedeul direct. Metoda elementelor finite.
n cadrul procedeului direct, ansamblul sistem structural-masiv de pmnt este
analizat ntr-o singur etap (Fig.4.1). Structura este modelat prin elemente finite i liniare,
n timp ce masivul de pmnt este discretizat prin elemente finite. Utilizarea unui model discret
pentru reprezentarea spaiului semi-infinit face necesar introducerea unor condiii de margine
adecvate care s simuleze situaia real a masivului de pmnt. Posibilitatea unei analize
riguroase neliniare de interaciune mediu de fundare sistem structural reprezint un avantaj
esenial al procedeului direct. Efectuarea analizei presupune ns un model complet
tridimensional, costisitor i un set adecvat de ecuaii constitutive neliniare pentru mediul de
fundare, dificil de obinut. n practic, cele dou cerine, determinate de rigurozitatea abordrii,
sunt rar ndeplinite.
n cele mai multe cazuri, procedeul direct folosete modele bidimensionale sau modele
tridimensionale i aproximeaz comportarea neliniar prin formulri echivalent-liniare. n plus,
39

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

aplicarea acestui procedeu face necesar determinarea prealabil a micrii seismice la


marginea domeniului discretizat i n multe cazuri o analiz ulterioar pe un model structural
mai rafinat.

Fig. 4.1. Reprezentare schematic a analizei de interaciune mediu de fundare sistem


structural, pe baza metodei elementelor finite [42]
n Fig.4.2 i Fig.4.3 se prezint dou modele tipice pentru sistemul mediu de fundare
sistem structural utilizate n procedeul direct. n primul caz att sistemul structural, ct i
mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite, n coordonate cilindrice. n cel de-al doilea
caz, att sistemul structural ct i mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite
tridimensionale, corespunztor condiiei de deformare plan. Modelul este corect pentru studiul
rspunsului dinamic pe direcia transversal a unor structuri dezvoltate n lungime (ziduri,
baraje etc.)

Fig. 4.2. Model axial simetric cu elemente


finite toroidale [42]

Fig. 4.3. Procedeul direct. Metoda


elementelor finite. Semistructuri [42]
40

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dac structura este reprezentat bidimensional, este evident c analiza nu poate furniza
valori pentru tensiuni n structur; se poate obine ns o estimare raional a micrii seismice
la baza acesteia. Componentele micrii se introduc, ntr-o a doua etap, ntr-un model
structural rafinat care furnizeaz, ca n cadrul analizei suplimentare, rspunsul detaliat al
structurii. O mbuntire se obine prin modelarea structurii prin elemente liniare (Fig.4.4).

Fig. 4.4. Procedeul direct. Metoda elementelor finite. Model structural condensat (stick) [42]
O variant mbuntit a modelului bidimensional este cuprins n programul de calcul
FLUSH [42]. n timp ce caracteristicile de rigiditate ale sistemului structural i ale mediului de
fundare pstreaz caracterul bidimensional, amortizarea de radiaie suplimentar este luat n
considerare prin introducerea pe cele dou pri ale fiei considerate a unor amortizori vscoi
(Fig.4.5).

Fig. 4.5. Model tridimensional simplificat cu elemente finite (program FLUSH) [42]
5.1.3 Determinarea micrii seismice la frontierele modelului discretizat
De regul se admite ipoteza stratificaiilor orizontale i propagarea vertical a undelor
seismice. Se pot aplica dou procedee de baz pentru a determina micri compatibile pentru
modelul discretizat:
analiz direct n care micrile sau tensiunile la diferite nlimi i la suprafa sunt
calculate din micarea la roca de baz sau din micarea pe o suprafa liber ipotetic a
semi-spaiului reprezentnd masivul de pmnt; procesul este cunoscut sub denumirea
de convoluie;
41

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

analiz invers n care micarea la roca de baz sau la o suprafa ipotetic a


semispaiului este calculat din micarea la suprafa; procedeul este cunoscut sub
denumirea de deconvoluie (Fig.4.7).

Fig. 4.7. Schema analizei de interaciune dinamic mediu de fundare sistem structural la
aciuni seismice [72]
5.1.4 Comportarea neliniar a masivului de pmnt
Este unanim acceptat c pentru a studia propagarea undelor seismice prin masivul de
pmnt la cutremure de intensitate medie sau mare este necesar s se in seama, cel puin
aproximativ, de comportarea neliniar a pmntului. n acest scop pot fi folosite dou procedee:
- analiza neliniar n domeniul timp folosind un set adecvat de ecuaii constitutive pentru
pmnt, bazate pe modelul Ramberg-Osgood;
- analize liniare iterative folosind tehnici de echivalare liniar.
5.1.5 Programul de calcul FLUSH n procedeul direct [42]
Programul de calcul FLUSH aplic:
metoda rspunsului complex la rezolvarea ecuaiilor de micare ale ansamblului unitar
discretizat mediu de fundare sistem structural;
algoritmul FFT (Fast Fourier Transformation) pentru un calcul rapid i eficient;
consider comportarea neliniar a pmnturilor din jurul structurii, comportare
modelat prin metoda liniar echivalent propus de Seed i Idriss [66], [67].
Soluia final se obine iterativ prin analize liniare succesive pn la realizarea
compatibilitii ntre rigiditi i amortizri i amplitudinile deformaiilor tangeniale n toate
punctele sistemului.
5.2 Concluzii partiale
Se pot trage urmtoarele concluzii:
1) Influena modulului de forfecare dinamic al pmntului asupra rspunsul seismic al
cmpului liber este esenial. Principalele efecte ca rezultat al reducerii modulului de forfecare
sunt:
creterea acceleraiei maxime absolute la nivelul bazei;
diminuarea solicitrii maxime la forfecare a stratului;
amplificarea vrfurilor cu translaia acestora n domeniul frecvenelor joase;
modificarea vrfurilor spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza relative spectral
i deplasarea) i a frecvenelor la care apar.
Variaia de mai sus a rspunsului cu modulul de forfecare are undele excepii,
evideniate de unele studii parametrice.
42

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2) Pentru cldirile masive rigide, i n special pentru cldirile ngropate, influena


reducerii modulului de forfecare al masivului de pmnt asupra rspunsului seismic este
esenial.
Cele mai importante efecte sunt urmtoarele:
modificarea vrfurilor orizontale spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza
relativ spectral i deplasarea) i frecvenele la care acestea apar;
micarea de balansare (rocking) crete semnificativ. Amplificarea vrfurilor,
acceleraiilor absolute spectrale i deplasarea acestora se modific n domeniul
frecvenelor joase;
acceleraia absolut maxim- vertical i orizontal este, n general, redus;
momentele de ncovoiere maxime, forele tietoare i forele axiale cresc; variaia de
mai sus a rspunsului seismic cu modulul de forfecare poate prezenta unele excepii
evideniate de studiile parametrice.

5.3 Presiunea seismic lateral a masivului de pmnt asupra construciilor ngropate,


evaluat prin analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural.
Abordri n literatura tehnic de specialitate.
Dup marele cutremur japonez Kanto din 1923, s-au studiat efectele micrii seismice
asupra zidurilor de sprijin de ctre Okabe n anul 1926 [53] i de ctre Mononobe i Matsuo n
anul 1929 [47]. Metoda propus atunci, este cunoscut sub numele Mononobe - Okabe (metoda
M-O) i se bazeaz pe teoria lui Coulomb, a presiunii statice a masivului de pmnt, teorie
dezvoltat cu peste 200 de ani nainte. Metoda M-O se aplic la ziduri de sprijin de greutate
care suport micri relativ mari de natur s iniieze alunecarea prismei de pmnt din spatele
zidului i s exercite asupra zidului presiuni n stare activ.
n ultimii 30 de ani au fost efectuate numeroase cercetri teoretice i experimentale
pentru a evalua gradul de valabilitate al metodei n diverse situaii i a o mbunti. Astfel, n
1970, Seed i Whitman [69] au simplificat metoda M-O i relaiile analitice corespunztoare
pentru proiectarea zidurilor de sprijin la ncrcri dinamice. SEED i Whitman au considerat
c pentru ziduri de sprijin de greutate respectarea n aplicaiile practice a ipotezelor aflate la
baza elaborrii metodei M-O este justificat. Aceste ipoteze sunt prezentate n paragraful
urmtor al tezei, odat cu prezentarea mai detaliat a metodei.
n 1979 Richards i Elms [59] au propus o metod practic pentru proiectarea zidurilor
de sprijin la care limitarea deplasrilor orizontale nu mai constituia o ipotez de interes. Metoda
propus de Richards i Elms folosea metoda M-O i propunea o metod bazat pe deplasri
controlate care includea parametri de baz ai micrii seismice (acceleraia maxim i viteza
maxim) i reducea astfel presiunea seismic a masivului de pmnt corespunztor unei micri
acceptabile zidului.
n 1973 Wood a dezvoltat [76] o soluie echivalent static, n domeniul elastic, pentru
determinarea presiunii seismice la ziduri de sprijin cu baz fix. Soluia se baza pe o analiz cu
elemente finite a sistemului masiv de pmnt structur aplicat la un zid de sprijin cu baz
rigid i un strat de pmnt omogen n spatele acestuia.
n 1994 Veletsos i Younan [72], [73] au dezvoltat un model analitic pentru calculul
presiunii seismice a masivului de pmnt pentru ziduri rigide, verticale, rezemate pe o baz
rigid. Modelul propus de Veletsos i Younan se baza pe modelarea pmntului din spatele
zidului printr-o serie de bare orizontale rezemate elastic semi-infinite i cu o distribuie a
maselor de natur s modeleze pmntul din spatele zidului. Modelul a fost dezvoltat avnd la
baz ipoteza propagrii pe direcie vertical a undelor de forfecare precum i ipoteza potrivit
creia variaia orizontal a deplasrilor verticale n masivul de pmnt este neglijabil. Contrar
soluiei echivalent statice a lui Wood, n acest model era luat n considerare amplificarea
43

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

micrii pmntului din spatele zidului. Modelul evidenia efectele mai multor parametri,
inclusiv a frecvenei de vibraie asupra intensitii i distribuiei presiunii seismice a
pmntului. Modelul
Veletsos i Younan a fost aplicat la studierea unor construcii ngropate, rezervoare
cilindrice i depozite. Se prezinta un exemplu pentru un zid de sprijin (Fig.4.20).
Sistemul este alctuit dintr-un material vscoelastic, semi-infinit,liber la fata
superioara, legat la o fundaie rigid, sprijinit de un perete vertical. Peretele i fundaia sunt
supuse unei excitaii seismice, iar acceleraia la orice moment este (). Amortizarea
materialului pentru mediu este considerat a fi constanta de tip histeretic [46].

Fig. 4.20. Sistemul considerat


5.3.1 Modelul Scott [65]
Modelul Scott este prezentat n figura alturat. Acest model const dintr-o consol
supus unei solicitri de forfecare, reprezentnd aciunea stratului semi-infinit de pmnt i un
set de resoarte distribuite linear, orizontal, conectnd consola cu peretele de sprijin.

Proprietile materialului si nlimea consolei sunt considerate egale cu cele ale


stratului de pmnt. Rigiditatea resoartelor este:
8(1)

2(1)

= 10(12) = 0.4002 cu 0 = 12

Peretele i consola sunt excitate la aceeai micare a pmntului. Pentru acest model
numai amortizarea corespunztoare consolei, lucrnd la forfecare, este luat n considerare.
Acest model are urmtoarele dezavantaje:

44

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Considernd c presiunile pe perete i forele sunt proporionale cu ks, unele erori


implicate n definirea rigiditii, afecteaz direct rezultatele. Trebuie menionat c
dacu tinde spre 0,5 ks, presiunile pe perete i forele asociate devin infinite.
Se presupune c micarea masivului de pmnt este caracterizat prin rezistena la
aciunea de forfecare a mediului n cmpul semi-infinit i, prin extensie, la aciunea
coloanei de pmnt ntre cmpul semi-infinit i perete.
Modelul nu poate include capacitatea de amortizare prin radiaie a mediului i, deci,
poate conduce la erori semnificative.

5.3.2 Modelul Veletsos [72]


Pentru estimarea presiunilor dinamice pe perete i, respectiv fora tietoare i momentul
la baz, aciunea stratului de pmnt poate fi reprezentat mai corect prin modelul prezentat
alturat. Masa acestui model m* este determinat astfel nct fora total pe perete, sau fora
tietoare la baz, s egaleze valoarea exact definit prin expresiile de mai jos.

= 4 2 = 1.339 cu = 0.543
= 0.543 2

5.3.3 Modelul Miller i Constantino [46]


n analiza de interaciune seismic dintre structur i masivul de pmnt s-a folosit
modelul cu resoarte i amortizoare distribuite pe suprafaa peretelui, pentru a face posibil
evaluarea presiunilor n diferite puncte (Fig.4.23,b).

Fig.4.23. Modelul SSI al rezervorului cu anvelopa de beton armat (Miller i Constantino)


45

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Importana evalurii corecte a presiunii pmntului asupra pereilor construciilor


ngropate sau parial ngropate este pus n eviden de numeroasele degradri i avarii produse
de seismele severe care au avut loc n diferite ri ale lumii. Literatura tehnic de specialitate
consultat menioneaz astfel de situaii: ziduri de sprijin (San Fernando, 1971), culei de poduri
(Noua Zeeland, 1968; Niagara, 1964; Lima, 1974), rezervoare (San Fernando, 1971). n
majoritatea cazurilor avariile i degradrile sunt atribuite creterii presiunii masivului de
pmnt n timpul cutremurelor.

6 Modelarea interactiunii teren structura in practica curenta de proiectare

Fig. 4.24. Ilustrare schematic a modului de abordare pentru infrastructura pentru


interactiunea teren-structura utilizand (i) fundatii rigide sau (ii) fundatie flexibila
Pentru realizarea calculelor structurale, trebuie verificate conceptual atat capacitatile de
rezistenta cat si rigiditatea suprastructurii in comparatie cu infrastructura (alcatuita din
substructura si structura de fundare).
46

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Meoda actuala de proiectare a suprastructurii este cea a capacitatilor de rezisteta, in


scopul obtinerii unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice. Pentru zona de
infrastructura pot sa fie acceptate urmatoarele ipoteze:
1. Infrastructura sa lucreze perfect elastic substructura si structura de fundare. De
asemenea masivul de teren sa lucreze elastic.
2. Elementele verticale ale substructurii sa lucreze in stadiul elastic iar o parte dintre
riglele/grinzile acesteia sa se plastifice. Structura de fundare si masivul de teren sa
lucreze perfect elastic.
3. Infrastructura sa lucreze elasto-plastic iar masivul de teren sa lucreze elastic.
Ipotezele convenabile sunt 1 si 2.
In functie de raportul in care se afla atat capacitatile de rezistenta cat si rigiditatile
suprastructurii si infrastructurii se pot intalni in practica curenta doua ipoteze de lucru:
- Daca infrastructura este mai rezistenta si mai rigida decat suprastructura (cutie
rigida si rezistenta) atunci calculele se pot efectua separat pentru zona de
suprastructura si apoi pentru infrastructura. In acest caz se considera suprastructura
incastrata la nivelul superior al infrastructurii si se realizeaza calculele corespunzatoare
unei dimensionari cu metoda capacitatilor de rezistenta rezultand astfel capacitatile
de rezistenta pentru elementele structurale ale suprastructurii. Infrastructura se
modeleaza si calculeaza separat, considerand ca incarcari asupra acesteia capacitatile
de rezistenta determinate pentru suprastructura. Calculele pot fi realizate cu sau fara
influenta masivului de teren, ca rigiditate.
- Daca infrastructura nu este mai rezistenta si mai rigida ca suprastructura
modelarea si calculele se fac pentru intreaga cladire, suprastructura si infrastructura,
incastrarea realizandu-se la nivelul masivului de teren. Calculele pot fi realizate cu sau
fara influenta masivului de teren, ca rigiditate.

47

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 4.25. Ilustrare schematic a unor modele de calcul utilizate in practica inginereasca
pentru reprezentarea problemei de interactiune teren-structura

Pentru modelarea comportarii masivului de teren se pot adopta diferite solutii dar cea
mai utilizata in proiectarea curenta este aceea prin care terenul se modeleaza cu elemente de
legatura de tip resort, atat pentru translatii cat si pentru rotiri (3 translatii si 3 rotiri maxim).
In literatura de specialitate se intalnesc o serie de moduri de determinare a rigiditatilor
corespunzatoare pentru astfel de resoarte, in prezentul capitol fiind adoptat modelul realizat de
profesorii Newmark si Rosenblueth.
Varianta 1 privind modelarea interactiunii teren-structura
Directie

Rigiditate
Amortizare
4
Verticala
=
1.79 3
1
(1 2 )
Orizontala
= 18.2
1.08 3
(2 )2
Rotire
= 2.7 3
2.7 3
Torsiune
= 5.3 3
5.3 3
Unde: r=raza placii; G=modul de rezistenta transversal;
= coeficientul lui Poisson; =densitate
Adoptat dupa Newmark si Rosenblueth

Masa
1.50 3
0.28 3
0.49 3
0.70 3

48

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Varianta 2 privind modelarea interactiunii teren-structura


O astfel de modelare este de obicei greoaie si laborioasa. In practica curenta, avand in
vedere observatiile in urma seismelor majore, se poate accepta urmatoarea ipoteza
simplificatoare: in timpul miscarii seismice, infrastructura (substructura si structura de fundare)
se translateaza o data cu masivul de pamant si nu se poate roti in jurul axului vertical (torsiune).
Astfel la interfata structura de fundare-masiv de teren se pot bloca 3 grade de libertate:
cele doua translatii in plan (pe x si pe y) respectiv rotirea in jurul axului vertical (torsiunea in
jurul axului z).
Rotirile elementelor in jurul axelor orixontale (rotire in jurul axei x respectiv in jurul
axei y) sunt permise iar pentru deplasarea pe verticala (tasare sau desprindere) pe directia axei
verticale, in model se prevad resoarte cu anumite rigiditati, determinate prin calcul, avand ca
suport datele oferite de studiile geotehnice complexe realizate pe amplasament.
La fiecare nivel al infrastructurii se pot adopta urmatoarele variante de interactiune cu
terenul:
- Resoarte de translatie in plan orizontal, determinate in functie de caracteristicile
teremului, oferite de catre studii geotehnice complexe;
- Blocarea deplasarilor pe x sau y;
- Infrastructura este lasata libera pe verticala.
In practica curenta, pentru modelarea cu programele curente (ETABS, SAP, etc) a
interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze:
-

Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de ipotezele


Winkler (mediu elastic de tip Winkler);
Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru
conditii de comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul dintre presiunea
respectiv tasarea admisibile si ca unitate de masura este de tip [F]/[L3]);
=

Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe x si y


respectiv torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu terenul.
Asadar raman libere numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe axa z este
permisa numai in sensul de tasare (valori negative) si nu si de intindere (desprinderi).
Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite LINK de tip GAP (sau SPRINGuri care sa lucreze numai la tasare, etc), introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie
sau radierelor.
Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate
se considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler de cca 10 ori mai mare
decat cep pentru conditii statice kd10ks.

Determinarea rigiditatii echivalente a terenului:


-

Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie/radier, latimea ariei de contact cu


terenul. (nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de fundatie, daca
mai exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz este vorba de latimea
blocului de beton simplu interfata teren-fundatie) Bf;

49

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de


fundare/radierului, avand in vedere ca elementele LINK de tip GAP (SPRING, etc) se
vor introduce in aceste noduri. (fig. 4.26));
Se determina Aaferent,nod=lnxBf
Rigiditatea GAP-ului/SPRING-ului pe directie verticala (in cazul GAP-ului lucrand
numai pe aceasta directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd
sau
Kz,d 10Aaferent,nodxks.

Figura 4.26. - Caracteristici geometrice


Deoarece programele curente de proiectare nu accepta pentru nici un tip de element
structural sau de legatura mai multe seturi de rigiditati, trebuie sa existe doua tipuri de modele,
unul pentru calcul gravitational (utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).
Infasuratoarea de deformatii/eforturi se poate realiza cu utilizarea de programe specializate de
tip Excel sau Numbers.
Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m3
respectiv
kd=300000KN/m3
iar
Aaferent,nod=
0.50x1.05=0.525m2
rezulta
Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m
Modelarea elementelor structurale ale infrastructurii si structurii de fundare este
esentiala. Daca pentru suprastructura, elementele planare verticale (la care raportul laturilor
sectiunii transversale este mai mare decat 4) poarta denumirea de pereti structurali, la
50

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

infrastructura aceste elemente structurale, conlucrand cu talpa de fundare sau cu radierul sunt
considetate grinzi-pereti si din acest motiv comportarea este mai apropiata de cea de grinda si
nu de perete.
INFRASTRUCTURA se poate defini (substructura+structura de fundare) sub forma
unor grinzi-pereti de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai intai
se va introduce o placa de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu. Este o prima
posibilitate recomandata. Se disting mai multe cazuri, ca sectiuni caracteristice prin aceste
grinzi pereti:

Sectiune prin gol de usa (a)


Sectiune prin gol de fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)

Sectiune prin gol de usa (a)

Sectiune prin gol de


Sectiune prin plin (c)
fereastra (b)
Figura 4.27 Sectiuni caracteristice prin grinzi-pereti

Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie prin
caracteristici geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de inertie (I);
Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei de mai sus
fie folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;

Presupunand de exemplu ca:


-

pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm;


51

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil);


inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40),
golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra acestuia
de 50 cm;
golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm;
Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10);

se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni:
Sectiune/caracteristica
Arie A [m2]
Arie de forfecare Af [m2]
Moment de inertie I [m4]

Tip a
0.5450
0.2050
0.6346

Tip b
0.9200
0.5000
0.7345

Tip c
1.0700
0.6820
0.9458

In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile de rezistenta ale tuturor
elementelor structurale verticale (stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In lucrarile cu caracter
didactic sau in scopul unor predimensionari, se cunosc capacitatile unor elemente dar
insuficiente.
Din acest motiv se accepta ca pentru un mecanism de disipare a energiei optim, cu
plastificarea tuturor elementelor la baza, coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa
1.50-2.50 ori mai mare decat cel calculat corespunzator Codului P100/1-2013. In acest caz se
accepta calculul intregii structuri (suprastructura+infrastructura+structura de fundare) cu
influenta masivului de teren. Raspunsurile structurale obtinute, ca deformatii sau eforturi, in
acest caz, sunt valabile numai pentru zona de infrastructura.
In cazul radierelor trebuiesc realizate si verificari suplimentare la strapungere.

7 Calcule simplificate pentru verificarea tendintei de desprindere a talpilor


La predimensionarea elementelor structurii de fundare, deseori se prefera realizarea
unor investigatii simpliste dar acoperitoare cu privire la tendinta de desprindere a structurii de
fundare fata de masivul de teren.
Avand ca exemplu un radier din beton armat, cu dimensiunile in plan L si T se pot face
urmatoarele aprecieri:
-

Se cunosc:
o Forta axiala totala la interfata teren-fundatie, atat in gruparea fundamentala cat si in

gruparea speciala de incarcari si ;

o Mov Momentul de rasturnare in gruparea speciala de incarcari;


o VB Forta taietoare de baza in gruparea speciala de incarcari;
o Inaltimea infrastructurii Hf.
Se determina:
52

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

o Pozitia samburelui central in concordanta cu forma structurii de fundare in plan;


o momentul de rasturnare la interfata teren-fundatie = + )fig. 4.29
o excentricitatea de aplicare a fortei axiale totale: =
-

locul geometric al acestei

pozitii, avand in vedere directia si sensul actiunii seismice este un cerc de raza e;
se verifica daca raza e se afla in interiorul samburelui central rezultand urmatoarele
variante:
o raza e se afla in interiorul samburelui central structura de fundare nu are tendinta
de desprindere;
o raza e se afla pe una dintre directii in afara samburelui central rezulta ca structura
de fundare are tendinta de desprindere pe directia/sensul respectiv;
o raza e se afla complet in afara samburelui central rezulta ca structura de fundare
are tendinta de desprindere indiferent de sensul sau directia actiunii seismice.

Fig. 4.28 Radier din beton armat vedere in plan


-

daca structura de fundare nu are tendinta de desprindere, in principiu se pot folosi la


modelare orice tip de LINK;
daca structura de fundare are tendinta de desprindere, la modelarea cladirii se va tine seama
de aceasta si se vor alege elemente de tip LINK care sa lucreze numai la compresiune si nu
si la intindere (GAP, SPRING-uri speciale, etc.).

53

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fif. 4.29 Eforturi de sistem structural


Cunoscand toate caracteristicile geometrice ale structurii de fundare in plan (Ixx, Iyy,
A, Wxx, Wyy, razele de giratie, etc) se pot realiza calcule suplimentare de predimensionare:
- se determina:

o =

o = cu Wf in functie de directie si sens a actiunii seismice


o 1 =

si 2 =

o Daca p1 si p2 sunt 0 atunci nu exista tendinte de rasturnare;


o Daca p1=0 si p2>0 structura de fundare inca nu are tendinta de desprindere;
o Daca p1<0 si p2>0 la capatul din stanga exista tendinta de desprindere.
Exemplul din figura 4.30 este pentru o actiune seismica pe directie x in sensul stangadreapta. Acelasi mod de calcul se aplica pentru ambele sensuri si directii ale actiunii seismice.

Fig. 4.30 Determinarea presiunilor efective pe talpa de fundare


54

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 3
IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

55

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Prezentarea studiului actual al problemei analizate n romnia i n lume


De-a lungul timpului s-au nregistrat numeroase cutremure n toat lumea. Majoritatea
producnd pagube materiale mari i pierderi de viei omeneti. Cel mai puternic cutremur
nregistrat pna n prezent este cutremurul din Chile din data de 22.05.1960, care a avut o
intensitate de 9.5 i n urma cruia s-au nregistrat 1655 de mori, 3000 de ranii i 2000000 de
locuitori au rmas fr adpost.

Figura 1.1 "Cutremur n Chile" 22 mai 1960 Valdivia M9.5


Romnia se afla pe lista rilor cu activitate seismic. Principala surs de activitate
seismic din Romnia se afl n zona Vrancea. Cutremurul din 26 Octombrie 1802 este
considerat ca fiind cel cel mai puternic cutremur din sursa seismic subcrustal Vrancea
petrecut pn n ziua de astzi, dar nu si cel mai devastator. Cutremurul cu cele mai mari pagube
i daune este considerat cel din 4 Martie 1977, iar cutremurul din Noiembrie 1940 este cel mai
mai mare cutremur din sursa seismic subcrustal Vrancea masurat pn n prezent.
n timp s-au ncercat diverse metode de proiectare i execuie a cldirilor amplasate n
zone seismice. Toate metodele au ca principiu de dezvoltare respectarea ecuaiei
CAPACITATE>CETIN i au ca scop: evitarea colapsului, evitarea pe ct posibil a
degradarilor n elementele structurale i nu n ultimul rnd evitarea pierderilor de viei
omeneti.
Ecuaia CAPACITATEA>CERINA a condus la dou abordri diferite:
1. Abordarea tradiional: pornind de la premiza c n privina cerinei nu se poate
interveni. Aceast abordare trateaz strict problema capacitii.
2. Abordarea alternativ: se dorete o reducere a cerinei prin introducerea unor
dispozitive mecanice:
- Izolarea seismic a bazei;
- Introducerea unor dispozitive de disipare a energiei, cu scopul de a
reduce rspunsul seismic i prin urmare, atenuarea daunelor.

56

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1.1. Principii teoretice ale proiectarii tradiionale a cladirilor din beton


armat
Proiectarea tradiional se bazeaz n principal pe creterea capacitii proporional cu
cerina i creterea ductilitii. Sructurile sunt proiectate dup principiul "Stlpi puternici grinzi
slabe" astfel nct s se dezvolte un mecanism optim de plastificare. Un nivel acceptabil de
performana al cladirii, n timpul unei micri seismice, const n capacitatea intrinsec a
structurii de rezisten de a absorbi i disipa energie ntr-o manier ct mai stabil i pentru ct
mai multe cicluri. Disiparea energiei are loc, de exemplu, n zonele special realizate ale
grinzilor unde apar articulaii plastice i la bazele stlpilor, elemente cu un rol important, nsa,
i n sistemul pentru preluarea ncarcarilor gravitationale. Articulaiile plastice reprezint zone
de concentrare a degradrilor care de obicei nu mai pot fi reparate. Ca urmare a faptului c
sigurana vieii este asigurat, colapsul structurii este mpiedicat i, nu n ultimul rnd, ca
urmare a unor factori economici, orientarea actuala n proiectarea seismica raionala a
structurilor nu poate fi nlaturat, ea utilizndu-se pe scara larga att la proiectarea structurilor
noi, ct si la consolidarea celor existente.
n esen proiectarea antiseismic, clasic, a structurilor se bazeaz pe conceptul de
cretere a rigiditii si capacitii de rezisten a acesteia mpotriva cutremurelor prin utilizarea
de: pereti structurali, contravntuiri, camauiri, aceste metode tradiionale duc ns la
acceleraii i deplasri mari pe vertical ale cldirilor. Din aceast cauz componentele
adiacente structurii pot suferi pagube majore chiar dac aceasta n ansamblu nu este prea mult
afectat, acest lucru nu este admis n cazul n care componentele adiacente sunt mai scumpe
dect nsi structura. Construciile care adpostesc utilaje de mare precizie i finee, cum ar fi
spitalele, seciile de poliie i pompieri, centrele de comunicaii, centralele electrice (hidro,
termo i nucleare) trebuie s rmn operaionale inclusiv dup un cutremur.
De asemenea proiectarea tradiionala a cladirilor se bazeaz pe implicarea
suprastructurii n preluarea total a forelor i deplasrilor seismice, n scopul evitrii apariiei
colapsului local-partial i apoi a colapsului progresiv pana la colapsul general. Implic de
obicei elemente structurale robuste care s ofere att rigiditate la deplasri orizontale ct i
capaciti de rezisten prin intermediul crora eforturile cerin ale cutremurelor s poat s
fie preluate. Aceast metod const n scderea perioadei fundamentale de vibraie.

Figura 1.3 "Metoda clasic de proiectare/consolidare"


57

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 1.4 "Metoda de proiectare/consolidare prin izolarea bazei"


cresterea perioadei fundamentale de vibraie
I.1.2. Aspecte teoretice ale proiectrii cu ajutorul izolrii bazei

1.2.1. Conceptul izolrii bazei


Principiul fundamental al izolrii bazei este acela de a modifica rspunsul cldirii astfel
nct terenul s se mite sub cldire fr a transmite micarea acesteia. Sistemul ideal ar consta
ntr-o separaie total, dar, n realitate, este necesar s existe cteva zone de contact ntre
structur i teren.

Figura 1.5 "Sistemul ideal al izolarii bazei"

Figura 1.6 "Sistemul real al izolarii bazei"

58

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Amplasarea izolatorilor seismici duce la o mrire a flexibiliti bazei n plan orizontal,


n scopul creterii perioadei de vibratie, n aa fel nct acceleraia transmis structurii s fie
considerabil redusa. Comparnd variaiile deplasrilor i ale forelor ce acioneaz asupra
structurii se constat c odat cu schimbarea perioadei de vibraie, la o crestere a deplasarilor
la nivelul bazei corespunde o scadere a fortelor ce actioneaza asupra structurii.
Figura 1.7 "Principiul teoretic al izolrii bazei"

Figura 1.8 "Cladire proiectata traditional"

Figura 1.9 "Cladire izolat la baz"

Din figurile de mai sus se poate observa definirea conceptului de izolare a bazei i
implicit avantajul structurii izolate: deplasri relative de nivel mai mici, deformatii aproape
inexistente, elemente putin solicitate. Datorit rigiditii laterale sczute a stratului de izolare,
structura are o perioad fundamental mult mai mare dect perioada fundamental a aceleiai
structuri cu baza fix. Creterea perioadei fundamentale a structurii izolate conduce la o
reducere semnificativ a acceleraiilor impuse de seism structurii izolate (implicit a forelor).
Acest fapt poate fi observat din spectrul elastic al acceleraiilor.
59

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 1.10 "Spectrul acceleraiilor"

Figura 1.11 "Spectrul deplasrilor"


Analiznd spectrul de deplasri se poate observa c acest salt al perioadei
fundamentale a structurii izolate conduce la o cerin de deplasare mult mai mare dect n cazul
structurii cu baza fix.
Conceptul izolrii bazei nu este chiar nou, spturile arheologice recente indicnd c
aceast practic se folosea nca pe vremea vechiului imperiu Persan. Descoperirire fcute in
situl arheologic Pasargadae artnd c arhitecii din secolul 6 I.E.N. foloseau un sistem de
izolare folosind dou pietre lefuite bine ca aparat de reazem (astfel ncat n timpul seismului
casa "glisa" pe cele doua pietre, diminuandu-i fora seismic). Tot in vechiul imperiu Persan sau mai gsit i vestigii ale unor cldiri a cror fundaie se sprijinea pe un sistem format din 3
iruri de buteni, fiecare ir dispus perpendicular faa de cel adiacent. Astfel se obinea un
sistem rudimentar i ieftin al unei izolri la baz n cazul unor seisme.

1.2.2. Tipuri de izolatori

Dispozitivele de izolare seismic sunt clasificate n dou mari categorii:


Izolatori (posed flexibilitate lateral pentru a realiza izolarea la micri laterale i
rigiditate mare pe direcie vertical pentru transferul ncrcrilor gravitaionale):
Izolatori din cauciuc natural (NRB)
60

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Izolatori din cauciuc natural cu miez de plumb (LRB)


Izolatori cauciuc sintetic ce posed proprieti de amortizare (HDBR)
Dispozitive ce permit alunecarea (SB)
Amortizori (disipatori de energie cu scopul de a reduce deplasarea relativ a stratului
de izolare i de a opri micarea)
Amortizori hidraulici amortizori vscoi
Amortizori din plumb amortizori histeretici
Amortizori din oel amortizori histeretici

A. NATURAL RUBBER BEARRING (NRB) izolatori elastomerici din cauciuc


natural

Figura 1.13 "Izolator din cauciuc natural"

Figura 1.14 "Izolator din cauciuc natural montat n sit"

Proprieti mecanice:
Aceti izolatori sunt formai din mai multe straturi de cauciuc natural cu grosimi
cuprinse ntre 3 i 9 mm, intercalate cu plcute de oel cu grosimi ntre 2.5 i 4.5 mm.
Diametrul unui izolator este ntre 500-1550 mm.
61

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Principalul parametru care controleaz rigiditatea vertical este coeficientul de form


S1= D/4tR, unde D este diametrul izolatorului i tr grosimea stratului de cauciuc;
valorile uzuale ale lui S1 sunt cuprinse ntre 30 40.
Raportul ntre diametrul unui izolator i numrul straturilor de izolare, representnd
coeficientul de form S2 = D/ntR este aproximativ egal cu 5.
Modulul de elasticitate transversal poate fi ales ntre 0.4, 0.7 sau 1.1 N/mm.
Efortul unitar de compresiune de lung durat variaz ntre 10 i 15 N/mm, iar cel de
scurt durat variaz ntre 20 i 30 N/mm.
Deformaia de forfecare de proiectare este de aproximativ 250-300% (450 -550 mm
pentru 800 mm diam.), iar deformaia de forfecare ultim, corespunztoare pierderii
stabilitii generale, este n mod uzual egal cu 400% (550-800 mm).
Raportul rigiditilor verticale i laterale 2500-3000
Consolidarea rigiditii laterale dupa deformaii > 300% (6-8 ori)
Un dezavantaj al acestor tipuri de izolatori ar fi lipsa proprietilor de amortizare, iar n
vederea obinerii unei amortizri suplimentare este necesar cuplarea lor cu alte dispozitive cu
amortizare
B. HIGH DAMPING RUBBER BEARINGS (HDRB) - izolatori elastomerici din
cauciuc sintetic cu proprieti de amortizare ridicat

Figura 1.15 "Alctuirea unui izolator din cauciuc cu proprieti de amortizare ridicat"

Proprieti mecanice:
Acest tip de izolatori este similar din punct de vedere al alctuirii cu dispozitivele din
cauciuc natural. Diferena const n tipul de cauciuc utilizat care prezint proprieti de
amortizare superioare.
Proprieti de amortizare de pn la 20% din amortizarea critic.
Valorile coeficienilor de form S1= D/4tR sunt n general mai mici fa de NRB
(cuprinse ntre 25 - 35) pentru a obine o proporie mai mare de cauciuc sintetic astfel
nct s se ating amortizarea necesar.
coeficienii S2 = D/nt au valori cuprinse ntre 3 ~ 10.
62

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Efortul unitar unitar de compresiune maxim recomandat este de 10 N/mm pentru


ncrcri de lung durat i cel pentru ncrcri de scurt durat variaz ntre 15 i 20
N/mm, mai reduse n comparaie cu cele corespunztoare NRB.
Rigiditatea lateral depinde n principal de deformaia transversal maxim, de
temperatur i efortul de compresiune.
Amortizarea echivalent este n jur de 20% pentru valori ale deformaiei transversale
de pn la 100%.
Avantaje:
Eficiena ridicat n reducerea impulsului seismic i degradrilor.
Capacitate de deformare lateral mare n condiiile unor ncrcri verticale ridicate.
Amortizare vscoas ridicat.
Capacitate de revenire la poziia iniial.
Rigiditate lateral mic permind mrirea foarte mult a perioadei fundamentale.

Dezavantaje:
Probleme de stabilitate cnd deplasarea orizontal devine foarte mare.
Probleme din cauza mbtrnirii materialului elastomer.
Rigiditate lateral mic transpus n practic prin deplasri i pentru ncrcri mici.

C. LEAD RUBBER BEARINGS (LRB) - dispozitive de izolare de cauciuc cu miez de


plumb

Figura 1.16 "Alctuirea unui izolator din cauciuc cu miez de plumb"

63

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 1.17 "Alctuirea unui izolator din cauciuc cu miez de plumb"

Proprieti mecanice:
Dispozitivul este un izolator din cauciuc de tip NRB n care este introdus un miez de
plumb ce are rolul de a disipa histeretic energia indus.
LRB asigur flexibilitatea lateral (datorit proprietarilor elastice ale cauciucului)
precum i amortizare histeretic (datorit deformaiilor plastice ale plumbului).
Limitele pentru efortul unitar de compresiune maxim precum i valorile rigiditii
verticale sunt similare cu cele corespunztoare NRB.
Modelul analitic de calcul folosit uzual este un model biliniar modificat cu coeficienii
de dependen furnizai de productori n catalogul produselor.
Deformaiile maxime de proiectare i ultime sunt 400 500 mm i respectiv 600 700
mm.
Fora lateral corespunztoare curgerii este de 100 KN (100 mm diametru miez de
plumb)
Avantaje:
rigiditate lateral mare iniial (de 10 16 ori mai mare ca rigiditatea lateral postcurgere) asociat unor fore orizontale relativ sczute, produse n general de vnt.
comportament rigid-plastic al miezului de plumb la ncrcri mici
comportament histeretic foarte stabil
capacitate mare de amortizare ( = 30%)
plumbul are rezistena la oboseal ciclic ridicat
Dezavantaje:
probleme de stabilitate cnd deplasarea orizontal devine foarte mare
probleme din cauza mbtrnirii materialului elastomer
din cauza deformaiilor post elastice suferite de miezul de plumb cauciucul i
pierde capacitatea de revenire la poziia iniial

64

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

D. FRICTION PENDULUM BEARINGS (FPB) izolatori cu frecare de tip pendul


inversai
Izolatorii seismici cu frecare sunt probabil printre primele dispozitive propuse pentru
realizarea decuplrii suprastructurii de infrastructur. Sistemele FPB constau n blocuri de
PTFE (politetrafluoretilen) ce alunec pe plci din oel inoxidabil. Principala caracteristic a
FPB este rigiditatea lateral iniial mare, care scade semnificativ dup ce este iniiat
lunecarea.

Figura 1.18 "Izolatori cu frecare de tip pendul inversai"


1 - Placa superioar de ancoraj
2 Suprafaa principal de frecare
3 - Materialul de alunecare
4 - Piesa mobil de articulaie
5 Suprafaa de rotaie de alunecare
6 - Placa inferioar de ancoraj

Proprietati mecanice:
Rigiditate iniial foarte mare
Rigiditate neglijabil dup iniierea micrii (folosite n conjuncie cu NRB, HDRB,
LRB)
n principal adoptate pentru reducerea rigiditii la deplsari mari ale cladirilor izolate.
Coeficientul de frecare depinde n general de presiunea vertical i de viteza micrii.

Avantaje:
curba histeretic stabil
capacitate ridicat de revenire la poziia initial
rigiditate mare la ncrcri mici (vnt)
reducerea deplasrilor n stadiul ultim datorit frecrii
Dezavantaje:
cost ridicat de producie
probleme n definirea coeficientului de frecare datorit sensibilitii la coroziune
sensibilitate ridicat la ncrcri verticale mari (suprafaa oval se poate deforma)
degradarea suprafeelor de glisare dup cteva cicluri de ncrcare.

65

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2. Proiectarea tradiional a cldirilor cu structura din b.a.


2.1 Alegerea structurilor pentru analiz
Pentru prezentul studiu s-a dorit analizarea a nou modele de structuri, diferena ntre
ele fiind forma i regimul de nalime. Modelarea structurilor s-a efectuat cu ajutorul programul
ETABS astfel:
S-au realizat o serie de studii (2x9 modele) pentru cladiri cu structura din b.a. (cadre
respectiv dual) cladire form ptrat (cu 3 regimuri de nlime: S+P+14, S+P+9,
S+P+4), cldire form dreptunghiular (cu 3 regimuri de nlime: S+P+14, S+P+9,
S+P+4), cldire form rotund (cu 3 regimuri de nlime: S+P+14, S+P+9, S+P+4),
ncastrarea suprastructurii considerndu-se la cota planeului peste subsolul 1.
S-au realizat 2x9 modele de analiz cu aceleai tipuri de cldiri, lund n considerare
modelarea interaciunii teren-structur.
S-au realizat 2x18 modele de analiz cu aceleai tipuri de cldiri, lund n
considerare izolarea bazei, cu izolatori tip LRB i HDRB.

2.2. Date detaliate ale temei. Pasi.

Functiunile cladirilor
Date generale de alcatuire ale cladirilor
Caracterizarea amplasamentului i a construciei conform P100-1/2006
Calculul terenului de fundare
Valori de proiectare ale rezistenelor materialelor
Dimensiuni cldire

2.3. Evaluarea ncrcrilor i predimensionarea elementelor structurale

Evaluarea ncrcrilor gravitaionale


o Indentificarea aciunilor i precizarea mrimii acestora
Predimensionarea elementelor structurale
o Predimensionarea plcii
o Predimensionarea grinzilor
o Predimensionarea stlpilor

2.4 Calculul structurilor la aciuni orizontale i verticale


A. Modelarea structurii
Modelarea structurilor s-a efectuat cu programul ETABS. ncastrarea suprastructurilor
se consider la cota planeului peste subsol.
B. Proiectarea rigiditii la fore laterale
n conformitate cu P100-1/2006, verificarea deplasrilor relative de nivel se face la
dou stri limit, respectiv starea limit de serviciu (SLS) i starea limit ultim (SLU).
Elementele structurii care se supun verificrii au dimensiunile stabilite n faza anterioar de
predimensionare.

66

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.5. Dimensionarea elementelor structurale armare longitudinala si


transversal

grinzi
Stalpi
pereti

2.6. Modelarea interaciunii teren-structur


S-a optat pentru o fundaie de tip radier. n vederea obinerii eforturilor de dimensionare
a radierului, s-a modelat infrastructura cldirii cu ajutorul programului ETABS, considernd o
comportare elastic a ansamblului. Pentru a modela comportarea elastic a structurilor,
coeficientul seismic a fost amplificat cu 2. Pentru predimensionarea radierului s-a urmrit ca
hr>1/8lmax, hr fiind nlimea radierului i lmax distana maxima inter-ax.
Verificarea radierului la strpungere s-a facut n zonele de rezemare a stlpilor centrali
pe radier.
Pentru modelarea interaciunii teren-structur s-au inut cont de urmtoarele ipoteze:

Modelarea terenului pentru o comportare elastic s-a fcut innd seama de ipotezele
Winkler (mediu elastic de tip Winkler);
Se cunoate coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru
condiii de comportare static ks (care de principiu reprezint raportul dintre presiunea
respectiv tasarea admisibile i c unitate de msur este de tip [F]/[L]);
Micarea infrastructurii n terenul de fundare (cele dou translaii orizontale - pe x i y
respectiv torsiunea - n jurul axei z) este mpiedicat. Baza se mic odat cu terenul.
Aadar rmn libere numai rotirile n jurul axei x respectiv y. Translaia pe axa z este
permis numai n sensul de tasare. Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite
LINK de tip GAP, introduse n fiecare nod al radierului.
Pentru comportarea dinamic a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate se
consider un coeficient de deformabilitate de tip Winkler kd10ks.

3. Studiu comparativ la cldirile cu structura din beton armat folosind


izolarea bazei
3.1. Propunerea tipurilor de izolatori folosii n studiul de caz
Pornind de la ecuaia profesorului Kelly T.E., 2001, CAPACITATEA > CERIN,
spre deosebire de abordarea tradiional de proiectare a structurilor n zone seismice, care
pornete de la ipoteza c n privina cerinei nu se poate interveni i trateaz doar problema
capacitaii, principiul izolrii bazei, adic abordarea alternativ, propune o reducere a cerinei
prin introducerea unor dispozitive mecanice (sisteme de disipare a energiei).
S-au propus pentru studiu izolatori din cauciuc natural cu miez de plumb, LRB (Lead
Rubber Bearing), cu seciune circular i izolatori din cauciuc sintetic ce posed proprietai de
amortizare- HDRB (High- Damping Rubber Bearing), deasemenea cu seciuni circulare, cu
proprietile prevzute de productorul ALGA (www.alga.it).
ALGA a dezvoltat mai multe tipuri de cauciuc folosit n alctuirea izolatorilor, pentru
a se potrivi nevoilor diferite de design. Pentru HDRB sunt disponibile 3 tipuri de cauciuc:
cauciuc moale, cu modulul de elasticitate G = 0,4 N/mm i 10% amortizare vscoas
echivalent (Izolatori HDS, soft)
cauciuc normal, cu modul de elasticitate G = 0,8 N/mm i 10% amortizare vscoas
echivalent (Izolatori HDN, normal)
67

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

cauciuc tare, cu modulul de elasticitate G = 1,4 N/mm2 i 16% amortizare echivalent


vscoas (Izolatori HDH, high)
Pentru LRB sunt disponibile 2 tipuri de cauciuc:
cauciuc moale, cu modulul de elasticitate G = 0,4 N/mm i 10% amortizare vscoas
echivalent (Izolatori LRS, soft)
cauciuc normal, cu modul de elasticitate G = 0,9 N/mm i 4% amortizare vscoas
echivalent (Izolatori LRN, normal)
Pentru izolarea cldirilor se folosesc izolatori tip HDN, HDH, LRS i LRN
dimensionai dup cum urmeaz n subcapitolul urmtor.

3.2 Dimensionarea izolatorilor


3.2.1. Modelarea matematic izolatorilor HDRB
Modelarea matematic a dispozitivelor HDRB se poate face prin mai multe metode si
presupune n esen modelarea rigiditii laterale sau 68solator 68solator68a a proprietilor de
disipare a energiei induse. S-a considerat c suprastructura rmne n domeniul liniar-elastic
de comportare. Determinarea caracteristicilor dinamice ale suprastructurii s-a fcut
considernd, ca date de intrare un set de valori pentru perioada suprastructurii (sau perioada
68solator68al a sistemului dac acesta ar avea baza fix).
Pentru a efectua calculului liniar echivalent cu spectru de rspuns pe structurile izolate
s-au avut n vedere urmtorii pai:
1. S-a determinat spectrul de raspuns al zonei n cauz Bucureti, corespunztoare
fiecrui tip de amortizor utiliznd spectrul din P100-1/2006 (diferena ntre cldirile izolate i
cele neizolate fiind factorul de comportare q, care este 1,5 conform literaturii de specialitate,
fa de 6.75 la cldirile neizolate n cadre, dar i amortizarea vscoas echivalent .
2. S-a ales o valoare int a perioadei de vibraie pentru structura izolat (n mod
normal, se consider de 3 ori mai mare dect perioada de vibraie a structurii neizolate).
3. S-a determin masa total seismic a structurii.
4. Avnd n vedere parametrii Tiz., perioada de vibraie a sistemului izolat i M masa
structurii, s-a determinat rigiditatea global necesar, Kr, pentru sistemul de izolare prin
urmtoarea ecuaie: Kr=4 2M/ T2iz
5. S-au ales izolatorii din catalogul ALGA, lund n considerare urmtorii parametrii:
- rigiditatea total (suma rigiditilor fiecrui izolator trebuie s fie, pe ct
posibil, egal cu Kr);
- sarcina vertical pentru fiecare izolator;
deplasarea orizontal, care s-a calculat folosind urmtoarea formul: Smax=ag*
(T/2 )2
6. Modelarea izolatorilor s-a realizat cu ajutorul programului ETABS, introducnd
LINK-uri de tip ISOLATOR1 i ISOLATOR2. S-au ales locaiile pentru a instala
izolatoarele n structur. S-au folosit 4 izolatori pentru cldirile S+P+4E form
ptrat, 8 izolatori pentru cldirile S+P+4E form dreptunghiular i cilindric, 16
izolatori pentru cldirile S+P+9E i 28 izolatori pentru cldirile S+P+14E, astfel
nct centrul de rigiditate s fie ct mai aproape posibil de centrul de mas. n acest
fel, n timpul cutremurului numai modurile de translatie vibraii au fost activate, n
timp ce torsiunea pe primele dou moduri de vibraie s fie neglijabil. Modurile de
vibraie de translaie au avantajul evident de a face ca toate izolatoarele s lucreze n
acelai mod.
7. Dup ce izolatorii au fost alei, s-a introdus spectrul de rspuns modificat, prin
introducerea valorii de amortizare corespunztoare izolatorilor, n funcie de factorul
urmtor: = 10/(5 + 100)
68

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.6

Spectru cldiri neizolate, =5%


Spectru cldiri izolate cu LRB, =28%

3.1

Spectru cldiri izolate cu HDRB, =10%


Spectru cldiri izolate cu HDRB, =16%

2.6
2.1
1.6
1.1
0.6
0.1
-0.4

0.5

1.5

2.5

3.5

Fig 4.4 Reprezentarea grafic a funciilor de rspuns spectral

3.2.1 Modelarea matematic izolatorilor LRB


Comportamentul lor poate fi definit de urmtorii parametri:
- Fy punctul curgere al miezului de plumb
- Klead rigiditate orizontal
- Kr rigiditate orizontal
Valorile pentru aceti parametri sunt prezentate n tabelele cu proprieti ale izolatorilor
furnizai de ALGA.Calculul liniar echivalent, se efectueaz cu aceeai procedur descris mai
sus pentru izolatorii de tip HDRB, cu urmtoarele diferene:
- n loc de Kr se consider Keff, rigiditatea efectiv orizontal
- n loc de se ia n considerare r, amortizarea efectiv.

3.3. Raspunsuri structurale obinute n urma studiului de caz la cldirile din


beton armat n cadre, folosind metoda izolrii bazei
3.3.1. Perioade de vibratie cladiri izolate
n tabelul 4.10 sunt prezentate perioadele proprii de vibraie obinute pe primul mod
de vibraie, la cldirile P+4. n primele 3 coloane sunt prezentate perioadele proprii
corespunztoare cldirilor ptrate, n urmtoarele 3 coloane, cele corespunztoare cldirilor
dreptunghiulare, iar n ultimele 3, perioadele proprii corespunztoare cldirilor circulare.

T neiz.
0.5172
0.5172
0.5172

LRB
T iz.
2.8213
2.8213
2.8213

HDRB
T iz.
3.1965
3.1965
3.1965

T neiz.
0.548
0.548
0.548

LRB
T iz.
2.6076
2.6076
2.6076

HDRB
T iz.
3.4377
3.4377
3.4377

T neiz.
0.62
0.62
0.62

LRB
T iz.
2.707
2.707
2.707

HDRB
T iz.
3.47
3.47
3.47

Tabel 4.10
Exemplu - Perioadele obinute la cldirile neizolate i izolate la baz, la cldirile P+4
69

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.2. Deplasrile obinute la structurile izolate la baz


O concluzie ce rezult din analizarea raspunsurilor prezentate este urmtoarea: cu ct
suprastructura este mai flexibil, cu att aportul modurilor superioare n rspunsul global
devine mai evident (apare o amplificare a deplasrilor pe nlime). Deasemenea, se observ c
creterea nivelului de amortizare din stratul de izolare are un efect benefic, prin reducerea
cerinelor de deplasare din suprastructur (n studiul prezent s-a considerat o amortizare de 10%
i 16 % pentru izolatori de tip HDRB i o amortizare de 28% pentru izolatori de tip LRB).
Aceste concluzii confirm studiul realizatsi de Oprioreanu V. V. n teza sa de doctorat
"Contribuii la aplicarea izolrii bazei in proiectarea seismic din Romnia" (2012).
n continuare se vor analiza deplasrile relative de nivel pentru structurile izolate i
neizolate:

3.3.3. Eforturile rezultate n proiectarea tradiional vs. proiectarea


prin metoda izolrii bazei
3.3.3.1 Eforturi maxime n stlpi
3.3.3.3 Eforturi maxime n izolatori
n tabelul 4.25 sunt reprezentate eforturile maxime efective i eforturile capabile ale
izolatorilor, conform productorului ALGA. S-a notat cu P cldire ptrat, D cldire
dreptunghiular i C cldire circular, 5,10 i 15 reprezentnd numrul de niveluri.
5C
PmaxSLU
PmaxSeism
Pef. SLU
Pef. Seism

HDRB
13100
9500
13020
9277

LRB
15200
9300
13100
9115
5D

PmaxSLU
PmaxSeism
Pef. SLU
Pef. Seism

HDRB
17000
10400
15350
8146

LRB
14800
10800
14600
9800
5P

PmaxSLU
PmaxSeism
Pef. SLU
Pef. Seism

HDRB
14900
10800
14200
9850

LRB
14800
10800
14156
9900

10C
HDRB
LRB
17000
12700
10400
6850
14350
11865
9755
6696
10D
HDRB
LRB
14050
14050
7950
7950
10843
10914
6897
6883
10P
HDRB
LRB
14200
10500
7100
6400
12197
10358
6352
6386

15C
HDRB
LRB
17000
14800
10400
10800
15390
11865
9656
9696
15D
HDRB
LRB
17000
14050
10400
7950
15883
13722
7158
6193
15P
HDRB
LRB
13400
14050
8200
7950
10492
9945
8145
7940

Tabel 4.24 Exeplu- Eforturi maxime efective i eforturile capabile ale izolatorilor folosii n
studiul de caz- cladire circulara

70

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Pef. Seism

Pef. SLU

PmaxSeism

Daniel STOICA

PmaxSLU

Fig. 4.41 Eforturi maxime efective i eforturile capabile ale izolatorilor folosii n studiul de
caz

4. Concluzii cu privire la izolarea seismica a bazei la cladiri cu suctura din


beton armat
n urma tuturor de caz, privitor la comportarea cldirilor n cadre de beton armat, situate
n Bucureti, proiectate cu ajutorul metodei izolrii bazei, s-au constatat urmtoarele:
La cladiri cu structura in cadre din b.a.:
1. Din punct de vedere al perioadelor fundamentale de vibratie:

o Pentru cladirile cu 5 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 6 ori


in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de 5 ori in cazul utilizarii
izolatorilor de tip LRB;
o Pentru cladirile cu 10 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 3.6
de ori in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de cca 3 ori in cazul
utilizarii izolatorilor de tip LRB;
o Pentru cladirile cu 15 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 3
de ori in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de 2.3 ori in cazul
utilizarii izolatorilor de tip LRB;
Concluzie cu cat cladirile sunt mai rigide cu atat lungirea perioadelor fundamentale de
vibratie prin utilizarea izolatorilor seismici este mai redusa.
In general perioadele fundamentale de vibratie in cazul utilizarii izolatorilor de tip LRB
sunt circa 80% din perioadele fundamentale de vibratie pentru cazul utilizarii izolatorilor
seismici de tip HDRB (asadar HDRB-ul flexibilizeaza cu 20% mai mult structura fata de
LRB).
2. Din punct de vedere al deplasarilor:

Pentru cladirile cu 5 niveluri, drifturile cresc in cazul utilizarii izolatorilor seismici de


tip HDRB cu circa 149% respectiv cu 153% in cazul utilizarii izolatorilor seismici de
tip LRB;

71

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru cladirile cu 10 niveluri, drifturile cresc in cazul utilizarii izolatorilor seismici de


tip HDRB cu circa 41% respectiv cu 57% in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip
LRB;
Pentru cladirile cu 15 niveluri, drifturile scad in cazul utilizarii izolatorilor seismici de
tip HDRB cu circa 11% respectiv cresc cu 16% in cazul utilizarii izolatorilor seismici
de tip LRB;
In cazul utilizarii izolatorilor seismici, cu cat cladirile au mai multe niveluri (sunt mai
flexibile) drifturile scad respectiv cu cat cladirile sunt mai rigide (mai putine niveluri)
drifturile cresc. Se constata ca mai eficiente din punct de vedere al drifturilor sunt
izolatoarele seismice de tip HDRB.
La baza se constata ca in medie deplasarile cresc mai mult pentru cladirile care
utilizeaza izolatori seismici de tip LRB fata de HDRB.
Pentru cladirile cu 5 niveluri deplasarile sunt in medie de cca 23 cm, pentru cladirile cu
10 niveluri sunt de 25 cm iar pentru cladirile cu structura in cadre de beton armat cu 15
niveluri ajung la circa 27 cm.

Din punct de vedere al eforturilor sectionale in elementele structurii:

Pentru stalpii din b.a:


- Eforturile sectionale de tip momente incovoietoare si forte taietoare, la stalpii din b.a.,
in cazul utilizarii izolatorilor seismici, se reduc la circa 68-98% din eforturile
corespunzatoare structurii neizolate;
- Eforturile sectionale de tip forte axiale practic raman cu aceleasi valori;
- Eforturile sectionale scad mai mult in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip HDRB
fata de LRB.
Pentru grinzile din b.a:
- Prin utilizarea izolatorilor seismici, eforturile sectionale pe grinzi (momente
incovoietoare pozitive si negative precum si fortele taietoare) scad numai pentru
cladirile cu mai mult de 5 niveluri. Cu cat cladirea are mai multe niveluri se constata o
scadere din ce in ce mai mare (81-96% la 15 niveluri).
- De asemenea se constata ca (in sensul celor prezentate mai sus) eforturile scad mai mult
in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip HDRB fata de cei de tip LRB.

Avand in vedere toate cele prezentate anterior, pentru cladirile care se proiecteaza cu
structura duala din b.a. cu regim mic si mediu de inaltime (pana in 15 niveluri) se constata ca
izolatorii seismici de tip HDRB sunt mai eficienti fata de izolatorii seismici de tip LRB.
La cladiri cu structura in cadre din b.a.:
1. Din punct de vedere al perioadelor fundamentale de vibratie:
o Pentru cladirile cu 5 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 20
de ori in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de 15 ori in cazul
utilizarii izolatorilor de tip LRB;
o Pentru cladirile cu 10 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 9
de ori in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de 7.4 ori in cazul
utilizarii izolatorilor de tip LRB;
o Pentru cladirile cu 15 niveluri perioadele fundamentale de vibratie cresc de cca 5.4
de ori in cazul utilizarii izolatorilor de tip HDRB respectiv de 4.7 ori in cazul
utilizarii izolatorilor de tip LRB;

72

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Concluzie cu cat cladirile sunt mai rigide cu atat lungirea perioadelor fundamentale de
vibratie prin utilizarea izolatorilor seismici este mai redusa.
In general perioadele fundamentale de vibratie in cazul utilizarii izolatorilor de tip LRB
sunt circa 80% din perioadele fundamentale de vibratie pentru cazul utilizarii izolatorilor
seismici de tip HDRB (asadar HDRB-ul flexibilizeaza cu 20% mai mult structura fata de
LRB).

Din punct de vedere al deplasarilor:

Pentru cladirile cu 5 niveluri, drifturile cresc in cazul utilizarii izolatorilor seismici de


tip HDRB cu circa 30% respectiv cu 50% in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip
LRB;
Pentru cladirile cu 10 niveluri, drifturile cresc in cazul utilizarii izolatorilor seismici de
tip HDRB cu circa 2% respectiv cu 20% in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip
LRB;
Pentru cladirile cu 15 niveluri, drifturile scad in cazul utilizarii izolatorilor seismici de
tip HDRB cu circa 2% respectiv cresc cu 2% in cazul utilizarii izolatorilor seismici de
tip LRB;
In cazul utilizarii izolatorilor seismici, cu cat cladirile au mai multe niveluri (sunt mai
flexibile) drifturile scad respectiv cu cat cladirile sunt mai rigide (mai putine niveluri)
drifturile cresc. Se constata ca mai eficiente din punct de vedere al drifturilor sunt
izolatoarele seismice de tip HDRB.
La baza se constata ca in medie deplasarile cresc mai mult pentru cladirile care
utilizeaza izolatori seismici de tip LRB fata de HDRB.
Pentru cladirile cu 5 niveluri deplasarile sunt in medie de cca 30 cm, pentru cladirile cu
10 niveluri sunt de 35 cm iar pentru cladirile cu structura duala cu 15 niveluri ajung la
circa 40 cm.

Din punct de vedere al eforturilor sectionale in elementele structurii:

Pentru peretii din b.a:


- Eforturile sectionale de tip momente incovoietoare si forte taietoare, la peretii din b.a.,
in cazul utilizarii izolatorilor seismici, se reduc la circa 48-93% din eforturile
corespunzatoare structurii neizolate;
- Eforturile sectionale de tip forte axiale practic raman cu aceleasi valori;
- Eforturile sectionale scad mai mult in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip HDRB
fata de LRB.
Pentru stalpii din b.a:
- Eforturile sectionale de tip momente incovoietoare si forte taietoare, la stalpii din b.a.,
in cazul utilizarii izolatorilor seismici, se reduc la circa 68-98% din eforturile
corespunzatoare structurii neizolate;
- Eforturile sectionale de tip forte axiale practic raman cu aceleasi valori;
- Eforturile sectionale scad mai mult in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip HDRB
fata de LRB.
Pentru grinzilei din b.a:
Prin utilizarea izolatorilor seismici, eforturile sectionale pe grinzi (momente
incovoietoare pozitive si negative precum si fortele taietoare) scad numai pentru
cladirile cu mai mult de 5 niveluri. Cu cat cladirea are mai multe niveluri se constata o
scadere din ce in ce mai mare (86-95% la 10 niveluri).

73

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

De asemenea se constata ca (in sensul celor prezentate mai sus) eforturile scad mai mult
in cazul utilizarii izolatorilor seismici de tip HDRB fata de cei de tip LRB.

Avand in vedere toate cele prezentate anterior, pentru cladirile care se proiecteaza cu
structura duala din b.a. cu regim mic si mediu de inaltime (pana in 15 niveluri) se constata ca
izolatorii seismici de tip HDRB sunt mai eficienti fata de izolatorii seismici de tip LRB.
40000

35000

30000
Pmax,SLU
Pmax,seism

25000

Pef.,SLU
Pef.,seism

20000

15000

10000
5

11

13

15

Figura 3.89 "Curba presiunilor capabile i efective ale izolatorilr HDRB"

21000
19000
17000
15000

Pmax,SLU
Pmax,seism

13000

Pef.,SLU
11000

Pef.,seism

9000
7000
5000
5

11

13

15

Figura 3.90 "Curba presiunilor capabile i efective ale izolatorilr LRB"

74

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

5. Probleme practice legate de izolarea bazei


Partea de teorie privind dimensiunile elementelor sau a comportamentului cladirii au fost
stabilite anterior. In continuare sunt prezentate o serie de probleme legate de punerea in practica
a acestei metode, care daca nu sunt rezolvate si nu sunt gandite in concordanta vor face ca
realizarea acestei metode sa fie ineficienta sau chiar imposibila.
Se observa din subcapitolele precedente ca deplasarile la baza sunt in general mari, putand
ajunge la 50-70 cm, pe ambele directii principale (aceiasi valoare care a rezultat si din
dimensionarea izolatorilor). Pentru a putea realiza aceasta deplasare, in jurul cladirii trebuie sa
se realizere o cuva din beton armat care sa imbrace infrastructura si care sa permita acesteia sa
se miste liber in interiorul ei. Aceasta cuva va avea peretii marginali situati la o distanta de 90
cm fata de fata exterioara a subsolului (se ia in calcul si un factor de siguranta). Prodeceul va
fi descris in subcapitolele care urmeaza.
O alta problema care apare o reprezinta cea legata de instalatiile din subsol. Instalatiile existente
de apa calda si menajera vor fi demontate se vor inlocui cu altele noi. Elementele de instalatie
noi vor fi coborate pana la 20 cm deasupra placii de la subsol, astfel incat acestea sa intre prin
spatiul dintre cele doua cadre de beton armat. Vor fi fixate de CPI si pe podea, iar in zonele de
legatura cu suprastuctura se vor pune legaturi mobile care sa permita deplasarea fara ca acestea
sa te degradeze. Instalatiile de apa calda si apa menajera vor avea montare racorduri din
materiale elastice (cauciuc rezistent la uzuri si intemperii), instaliile electice vor avea un surpuls
de lungime iar instalatia de gaz va avea montat racord mobil din metal. Toate acesta masuri au
rolul de a pastra functionala cladirea dupa ce apare o miscare seismica.

Figura 3.91 Racord instalatia de gaz


Scara care face legatura intre subsol si suprastuctura se va realiza astfel incat atunci cand va
surveni o miscare seismica aceasta sa se deformeze.
Ultima problema importanta o reprezinta acoperirea spatiului ce ramane intre peretele
subsolului si cel al cuvei de beton. Acest lucru este important pentru siguranta in exploatare a
cladirii si pentru a impiedica apa sa intre in subsol si sa produca degradari izolatorilor. Acesta
problema se va rezolva prin dispunerea unui capac metalic liber la un capat. La zona de intrare
in cladire capacul metalic va fi folosit in componenta scarii de la intrare.
Difictulati pot aparea datorita spatiului restrans in care se lucreaza si in gasirea aparaturii de
lucru care sa fie adecvata: dimensiuni reduse si sa nu induca vibratii mari in elemente. In
continuare este prezentata o solutie de rezolvare a metodei consolidarii prin izolarea bazei.

75

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6. Tehnologia realizarii izolarii bazei


Lucrarile ce vor fi efectuate pentru realizarea izolarii bazei sunt specifice lucrarilor din beton
armat si vor respecta prevederile normativului NE 012/2-2010. Interventiile la nivelul
subsolului se vor face folosind utilaje speciale cu dimensiuni reduse ce pot fi utilizate din
interiorul cladirii. Peretii din beton armat vor fi taiati utilizand apatrat cu disc diamantat.
Se va asigura aerisirea permanenta a punctului de lucru prin utilizarea de sisteme de ventilare
si evacuare a prafului rezultat din lucrarile de taiere. Lucrarea de consolidare a constructiei prin
procedeul izolarii bazei va parcurge urmatoarele etape de executie:
Etapa I: Lucrari pregatitoare si organizare de santier;
Etapa II: Lucrari de sapatura generala, realizarea cuvei si imbunatatirea terenului de
fundatii;
Etapa III: Realizarea cadrului purtator inferior CPI;
Etapa IV: Realizarea cadrului purtator superior CPS;
Etapa V: Montarea reazemelor izolatoare seismice;
Etapa VI: Executarea lucrarilor de finisaje, tamplarie, pardoseli, trepte, trotuare,
injectarea fisurilor din pereti etc;
Etapa VII: Lucrari de finisaje.
Elaborarea acestor etape se detaliaza in cele ce urmeaza:
ETAPA I: Lucrari pregatitoare si organizare de santier:
1. Organizarea de santier va fi realizata in vecinatatea cladirii, unde constructorul isi va monta
baracile si isi va depozita materialele. Acesta spatiu se va delimita prin folosirea unui gard
realizat din tabla cutata din otel. Se vor monta pancarde unde se vor afisa obiectivele si data
de incepere si de sfarsit a lucrarilor de interventie, acest lucru va fi asigurat de catre firma
constructoare.
2. Lucrarile incep prin realizarea unei ridicari topografice a pozitiei constructiei, montanduse repere geodezice pe perimetru. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei nivele. Se
va marca cota 0,00 la nivelul si se va intocmi plansa cu ridicarea topografica care va
cuprinde: cota trotuarelor, cota pardoseala parter si subsol etc, plansa care va fi depusa la
cartea constructiei; acest lucru este necesar pentru a putea avea un control bun asupra
lucrarilor ce urmeaza a fi realizate;
3. Instalatia de incalzire, corpurile de incalzire cat si instalatia elecrica din subsol vor fi
protejate si pregatite pentru inlocuire. In zonele in care acestea se suprapun cu viiroatele
elemente de beton armat se vor remonta in zona imediat apropiata pentru a nu intrerupe
alimentarea cu apa calda si caldura cat si decuplarea instalatiilor de canalizare pentru o
perioada indelungata;
4. Alimentarea cu energie electrica si de incalzire va fi intrerupta si va fi executata in solutie
definitiva prin racord cu legaturi elastice. Pentru lucrare constructorul isi va monta un
tablou si un contoar propriu pentru plata consumului de energie.
ETAPA II: Lucrari de sapatura generala:
1. Prima data se vor realiza lucrarile de desfacere pentru prutuarul existent si pentru
gardutele metalice din zona unde urmeaza sa se faca sapatura.
76

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2. Sapatura generala cuprinde lucrari necesare executarii cadrului purtator inferior (CPI)
impreuna cu cuva de beton armat . Sapatura se va realiza cu utilaje mecanice ce produc
vibratii mici (buldoexcavatoare de dimensiuni mici). Se vor efectua lucrari de desfacere
a trotualului existent dupa care se va realiza sapatura pana la cota talpii fundatie
existente.
3. Se executa la exterior o sapatura taluzata cu panta de 1/1 avand o zona dreapta de latime
0.90 m masurata de la fata exterioara a subsolului si o adancime in functie de cotele
terenului sistematizat, pana la cota adancimii de fundare. Pe zona dreapta se va turna
un strat de beton de egalizare de 5 cm si o latime de 90 cm.
4. Dupa realizarea sapaturii se va trece la realizarea peretilor si a placii de beton armat ce,
va lega peretele de fundatia existenta. Acest ansamblu va reprezenta marginea cuvei de
beton armat. Armatura va fi realizata din bare de otel PC52 sub forma de plasa, legate
intre ele cu sarma. Prima data se va turna placa de beton armat si apoi peretele cuvei.
Se vor inroduce carcasele de armatura pentru planca de care sunt prinsi distantieri (min
4 dist/mp) pentru a respecta acoperirile cu beton prevazute in proiect. Se va avea grija
ca barele de armatura sa fie fara pete de ulei sau pamant, lucru care ar afecta aderenta
cu betonul. Fasonarea barelor se va realiza in ateliere specializate, unde controlul
calitatii este mult mai bun. La legatura dintre peretele cuvei si placa se va pune un
element se etansare, profil I20 de la SIKA, pentru a realiza impermeabilitatea rostului
de turnare.

Figura 3.92 Profil I de la SIKA


5. Dupa montarea carcaselor de armatura si a profilului de etanseizare, se va trece la
turnarea betonului. Peste placa ce urmeaza sa se realizeze se vor monta podine din
scanduri de lemn, de pe care muncitorii vor putea sa manevrele pompa de beton fara sa
calce direct pe barele de armatura, astfel schimbandu-le pozitia sau murdarindu-le. Se
va folosi beton de clasa C25/30, transportat in utilaje speciale (autoagitatoare sau
automalaxore). Inainte de punerea in oprea a betonului, responsabilul de santier trebuie
sa faca o serie de verificari si prelevare de probe:
- Receptia betonului se va face pe baza bonului de livrare si inspectarea vizuala a
acestuia;
- Prelevarea de probe de beton pentru verificarea caracteristicilor in stare intarita;
- Daca betonul nu respecta caracteristicile necesara sau daca timpul de transport
a fost mai mare decat trebuie, responsabilul de santier este obligat sa il refuze;

77

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Se vor uda suprafetele de beton existent cu care betonul proaspat va lua contact
(o data cu 2-3 ore inainte de turnare si a doua oara cu cateva minute inainte de
turnare).
6. Turnarea betonului se va face continuu, in staturi de maxim 50 cm grosime de la o
inaltime de maxim 3 m. Se va inspecta vizual daca toate barele de armatura sunt
acoperite. Compactarea acestuia se va realiza cu vibratoare, avandu-se cu grija sa nu se
atinga barele in timpul acestui proces. Este obligatoriu ca pentru fiecare cantitate noua
de beton turnat sa se marcheze pe un plan de turnare etichetele probelor prelevate din
cantitatea respectiva.
7. Se va monta cofrajul peretelui de beton armat si se vor corecta eventualele erori de
planeiate sau distante dupa verificarea acestuia prin efecturea de masuratori.
Tolerantele admisibile sunt definite in normativul NE 012/2 si sunt de 0.6 mm la 10 m
pentru rectilinitate si planeitate si de 3.2 mm la 2 m imaltime pentru perpendicularitate
pe baza structurii. Se va introduce carcasa de armatura prevazuta cu distaintieri si agrafe
care sa tina barele pe pozitie in timpul turnarii. La partea superioara a carcasei se va
ingloba un profil metalic de tip L100x100x6 pentru a asigura sprijinitea capacului
metalic ce urmea za a fi montat. Turnarea betonului se va face respectand aceleasi reguli
ca la placa. Cota superioara a peretelui se va afla la 5 cm deasupra CTN. Decofrarea se
va face dupa ce betonul va atinge o rezistenta de minim 2.5 N/mm2, acest lucru fiind
indeajuns pentru ca elementul sa se sustina singur si sa nu se degradeze la margini in
urma unor socuri mecanice. Acesta se poate determina in urma unor calcule sau prin
incercari pe probele luate la turnare.
8. Dupa atingerea clasei betonului, se va monta pe fata exterioara a peretelui o membrana
hidroizolatoarea care va fi protejata de un strat de polistiren expandat de 5 cm. Se va
procede la umplerea cu pamant compactat a partii taluzate a sapaturii. Compactarea se
va realiza in straturi succesive de 20 cm . Umplerea se va realiza pana la cota -0.1m
fata de CTN. Pe o distanta de 50 cm fata de fata peretelui se va realiza un strat de rupere
a capilaritatii de 10 cm grosime, peste care se va pune o folie PVC si se va turna
tortuarul din jurul blocului cu o panta spre exterior de 2%. Se armeaza si se toarna
trotuarul dupa care se va umple si restul de pamant.
ETAPA III: Realizarea cadrului purtator inferior CPI:
1. Cadrul purtator inferior (CPI) se compune din:
- fundatiile existente ale constructiei carora li se vor dubla dimensiunile
- cuva de beton armat realizata in etapa II
2. Se va marca cu vopsea pe elementele existente dimensiunile CPS si pozitiile golurile unde
vor fi introduse masutele metalice. Trasarea se va realiza cu teodolitul si furtunul de nivel.
3. Marirea dimensiunilor fundatiilor de va realiza prin executarea sapaturilor de o parte si de
alta a fundatiilor existente. Pentru elementele exterioare sapatura se va realiza in totalitate
in interior. Dimensiunile finale ale elementelor trebuie sa fie 70x220 cm, cota de fundare
la 60 cm de pardoseala subsolului si 10 cm deasupra pardoselii pentru a preveni ca
eventuale scurgeri de apa sa nu ajunga la nivelul izolatorilor.
4. Se executa sapatura pana la baza fundatiei existente (in cazul in care este turnat beton de
egalizare, sapatura se va realiza pana la baza stratului de beton de egalizare), se niveleaza.
78

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Suprafetele libere ale fundatiei existente se vor prelucra prin cioplire cu dalta si ciocanul
pentru a induce cat mai putine vibratii in structura. Prelucrarea se face pentru a realiza o
conlicrare cat mai buna intre elementul existent si cel ce urmeaza sa se toarne. Inainte de
montarea armaturii, suprafata se curata cu jet de aer pentru a inlatura praful. Se toarna
betonul de egalizare (clasa C8/10). Se monteaza armatura avand o acoperire la partea
inferioara de 5 cm si asezata pe distantieri din plastic. Cu 30 min inainte de betonare se vor
uda fetele prelucrate. Se toarna betonul cu pompa, respectand aceleasi reguli ca la turnarea
placii. Betonul de clasa C25/30, XC2, S4 (clasa de tasare >220 mm), ClO2 (continut cloruri
0.2%), Dmax=16mm (dimensiunea maxima a agregatului) va fi bine vibrat. Sapatura se va
executa manual pentru a evita eventualele degradari elementelor din subsolul constructiei.
ETAPA IV: Realizarea cadrului purtator superior CPS:
1. Inaintea de inceperea lucrarilor se vor verifica daca cotele reale ale constructiei
corespund cu cele din planurile de executie: grosime ziduri, conturul etc.
2. Se marcheaza pe zidul de contur al cladirii pozitia golurilor in care se vor monta
masutele metalice necesare sustiinerii suprastructurii pe perioada reabilitarii;
3. Dupa trasarea golurilor va fi chemat proiectantul pentru a verifica ordinea spargerilor,
dimensiunea golurilor si corespondenta acestora cu aceea a masutelor metalica ce se
vor monta in cadrul purtator inferior;
4. Pozitia golurilor va fi definitivata prin taierea golurilor cu freza cu disc diamantat pe
adancimea de 15 cm ;
5. Pentru executarea golurilor in peretele de beton armat, se vor folosi dispozitive de taiere
cu disc diamantat si masini de carotat cu suport de sustinere. Suportul este necesar
pentru asigurarea operatiunii in plan orizontal, tinand cont materialul din care sunt
realizati peretii;
6. Indepartarea materialului taiat, dupa practicarea golurilor prin carotare, se va realiza cu
dalta si ciocanul ;
7. Montarea masutelor in golurile create conform ordinii stabilite in proiect se realizeaza
dupa pozarea unui strat de mortar de ciment M50, nivelat, la partea inferioara. Se
monteaza apoi un strat de carton asfaltat sau membrana, dupa care se introduc masutele
metalice corespunzatoare grinzii de cadru. Se verifica cotele si orizontalitatea, dupa
care se trece la operatiunea de impanare. Aceasta se realizeaza cu perechi de pene lungi
de 15-20 cm, montate in functie de de lungimea laturii masutei, in 4-5 puncte, dar
niciodata mai putin de trei perechi.
8. Dupa verificarea pozitiei, cotelor si planeitatii etc se trece la injectarea spatiului dintre
partea superioara a masutei si a elementului taiat. Pe toate laturile masutei se inchide
spatiul cu ipsos in amestec cu aracet, montandu-se stuturi din plastic pentru injectare
pe toate laturile pe o adancime de 10-15cm. Operatia de injectare se face urmarind un
sens de umplere al spatiilor libere, pana cand materialul injectat iese prin fiecare stut,
dupa care acestea se astupa cu dopuri din lemn. Materialul de injectare este constituit
dintr-un amestec de lapte de ciment si aracet, cu reteta verificata la laboratorul
santierului.
9. Este interzisa operatiunea de spargere a peretilor pentru doua masute alaturate.
Intervalul de timp dintre operatiile de spargere a peretilor pentru doua masute alaturate
79

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

trebuie sa fie de minimum 48 ore. In acest sens se va deschide un registru in care vor fi
consemnate pentru fiecare masuta in parte, data la care au fost efectuate operatiunile
prevazute precum si persoana care le-a executat.
10. Se vor prelucra suprafete laterale ale elementelor ce urmeaza sa intre in contact cu beton
prosapat. Prelucarea prin buceardare cu dalta si ciocanul dupa care se curata cu jet de
aer. Pentru a putea turna betonul in cofraje se va catota placa de la parter in zona casei
scarii pe interior. La exterior se vor monta palnii. Carotarea se va realiza doar pe o parte
si se va carota la acelasi nivel si elementul vertical din subsol pentru a putea turna beton
si in zona unde nu este acces pe la partea superioara.

Figura 3.93 Carotarea elementelor existente


11. Dupa terminarea operatiunilor pregatitoare pe o anumita zona, se poate trece la
montarea armaturii de rezistenta, conform planurilor de armare. Se vor incheia proceseverbale de verificare pentru fiecare zona la care au fost terminate lucrarile de armare.
Se va acorda importanta deosebita pozitionarii carcaselor de filete necesare prinderii
izolatorilor seismici.
12. Operatiunea de cofrare se va executa cu mare atentie, utilizandu-se materiale
corespunzatoare pentru a asigura forma si planeitatea elementelor rezultate, evitanduse deformarile, desprinderile pe timpul betonarii, in conditiile in care dimensiunile
grinzilor componente ale cadrului purtator superior sunt stabilite cu mare precizie.
Pentru a avea un control al calitatii cat mai bun se vor folosi cofraje performante
(DOKA sau Peri). De asemenea cofrajele se vor unge cu decofrol, pentru a permite ca
indepartatea acestora sa fie usoara.
13. Turnarea betonului in elementele CPS se va realiza pe conturul exterior prin procedeul
de turnare prin palnie. Dupa 24 h palnia se va desface pentru a fi taiata zona de beton
evazata. Betonul va fi bine vibrat cu un dispozitiv tip lance din partea interioara si cu
vibratoare pentru cofraje din zona exterioara pentru a evita aparitiei de goluri de aer din
elemente. Turnarea betonului se va executa sub conducerea directa a unor profesionisti
cu experienta bogata in munca pe santier.

80

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

14. Se precizeaza ca masutele nu trebuie pozitionate in dreptul unui reazem izolator, fapt
pentru care se va acorda atentie la pozitia de montaj initiala.

Figura 3.94 Exemplu de masuta metalica


Dimensiunile unei masute metalice sunt 45x60-100 cm :

Figura 3.95 Dimensiuni masuta metalica


15. Dupa trecerea a sapte zile de la turnarea betonului, se vor taia peretii si elementele din
beton armat cu disc si filou diamantat, pana la CPS. Succesiunea lucrarilor de taiere a
elementelor de boton armat continua pana in momentul in care a fost eliberata toata
suprafata zidurilor de rezemarea pe fundatie si obtinerea suspendarii intregii constructii
pe masute.

Figura 3.96 Aparat cu disc diamantat de taiat elemente de beton armat


81

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ETAPA V: Montarea reazemelor izolatoare seismice:


1. Inainte de montarea izolatorilor sismici se vor face verificari care sa ateste ca acestia
corespund specificatiilor cerute de proiectant. Se vor face inspectii vizuale pentru a
observa daca exista urme de uzura sau de degradari ce pot aparea in timpul transportului
sau a manipularii.
2. Se va marca cu vopsea pozitia si numarul pe fiecare izolator in parte cat si pozitie in
care acestia urmeaza sa fie asezati. Se va verifica carcasa de filetaj ce a fost inglobata
in beton.
3. Se vor monta izolatorii pe rand, incepand dintr-un colt al cladirii cu primul si din coltul
opus cu al doilea si tot asa pana ce vor fi prinsi toti in pozitii. Prinderea se face cu
buloane, care au fost dimensionate astfel incat sa reziste la fortele taietoare ce vor
aparea in timpul unei miscari seismice.

Figura 3.97 Izolator seismic in pozitie finala


4. Daca exista spatiu intre fata izolatorului si elemetul de sustinere, acesta se va umple cu
mortar cu contractii impiedicate sau cu rasini epoxidice. Nu se necesita armarea
spatiului existent daca acesta nu are o deschidere mai mare de 15 mm. Dupa uscarea
mortarului, suruburile se vor pretensiona pana la 50% pentru a impiedica aparatia unor
eventuale slabiri datorate deformatiilor elastice.

Figura 3.98 Mortar de subturnare folosit pentru sisteme de reazeme

82

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

5. Dupa ce au fost pusi toti izolatorii in pozitii se va trece la indepartarea masutelor


metalice pentru ca structura sa se sustina integral pe izolatori. Indepartaea masutelor se
va realiza in etape diferite. Este strict interzis ca doua masute sa fie inlaturate in acelasi
timp. Diferenta de timp de indepartare a doua masute alaturate trebuie sa fie de minim
48 h. In acest sens se va deschide un registru in care vor fi consemnate pentru fiecare
masuta in parte, data la care au fost efectuate operatiunile prevazute precum si persoana
care le-a executat. Indepartarea se va realiza in trei etape.

Figure 3.99 Etapele de indepartare a masutelor metalice


Etapa VI: Executarea lucrarilor de finisaje
1. Inainte de inceperea lucrarilor de finisaje, se va curata zona de resturile ramase de la
taierea zidurilor de stalpilor din beton armat si se vor transporta la locul de depozitare.
2. Se vor reface prin injectare eventualele degradari ce pot aparea in elemente din beton
armat.
3. Se va reface scara de acces subsol. Pentru ca subsolul nu are rol de spatiu de
depozitarea, acesta nu va mai fi accesibil locatarilor, vizitarea acestuia facindu-se doar
cu scopul de a remedia viitoare probleme ce pot aparea la instalatii sau izolatori.
4. Se vor monta racorduri mobile pentru instalatiile de apa calda, apa menajera, canalizare
cat si instalatia de gaze. Pentru instalatia elecrica se va lasa libera un o zona destul de
mare pentru a asigura cerinta de deplasara fara ruperi ale cablurilor. Acestea sunt
necesare pentru a evita degradarile ce pot aparea atunci cat survine o miscare seismica.

83

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 3.100 Racord mobil

Figura 3.101 Racord mobil pentru canalizare


5. Se va monta capacul de metal ce va avea rolul de protectie a cuvei de beton. Acesta se
va prinde articulat de stuctura si lasat liber in celalalt capat. Prinderea se va realiza cu
balamale metalice. Inainte de prinderea elemetului de peretii structurii se va da la o
parte izolatia termica existenta. Capacul se va realiza din bucati late de maxim 1,00 m.
La intersectia cu elementele vecine se vor monta bezi cauciucate acoperite cu tabla
pentru a asigura etanseitatea la apa. Capacul metalic va sprijini in capatul liber pe profil
metalic L100x100x6 care va avea sudate pe o latura praznuri pentru a asigura
inglobarea in peretele de beton al cuvei, si pe cealalta parte va avea dispusa o garnitura
84

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

cauciucata pntru a asigura etanseitatea legaturii. Balamaua metalica se va fi sudata de


capac iar de peretele de beton armat de va prinde cu ancore mecanice.

Figura 3.102 Balama metalica

Figura 3.103 Schema instalare capac metalic


6. Se va reface izolatia termica si se va vopsi capacul metalic cu vopsea rezistenta la
actiuni mecanice si UV. Izolatia termica se va pune pe elementele CPS si pe intradosul
placii de la parter.
85

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

7. Evaluare economica a interventiei


Interventia de izolare a bazei se va evalua economic pentru a determina daca este viabila solutia
din punct de vedere finacciar sau daca se va folosi alta metoda de consolidare. Avand in vedere
faptul ca aceasta medoda este relativ recent introdusa in tehonologia de constructii din
Romania, nu au fost realizate norme standarde de deviz specifice, astfel lucrarile vor trebuie
adaptate la norme de deviz corespunzatoare altor capitole:
Indicator de norme de deviz constructii-C
Indicator de norme de deviz terasamente-TS
Indicator de norme de deviz reparatii constructii-RPC
Indicator de norme de deviz reparatii instalatii alimentare cu apa si canalizare-RPA
Indicator de norme de deviz reparatii instalatii electrica in cosntructii-RPE
Indicator de norme de deviz reparatii instalatii gaze-RPG

86

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 4
UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE AMORTIZARE
CU MASA ACORDATA (TUNED MASS DAMPERS)
LA REDUCEREA VULNERABILITATILOR STRUCTURALE
ALE CLADIRILOR CU STRUCTURA DIN BETON ARMAT

87

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Introducere
Sistemul de amortizare cu masa acordata TMD (Tuned Mass Damper) - un sistem foarte
eficient in controlul vibratiilor unei structure - este format (la nivel teoretic) dintr-o masa, un
amortizor vascos si un resort atasat unei structuri pentru reducerea vibratiilor induse de vant si
de sesim. Frecventa si amortizarea acestor sisteme sunt acordate in asa fel incat, atunci cand
structura intra in rezonanta la o anumita frecventa (perioada) TMD-ul oscileaza cu aceeasi
perioada, dar defazat fata de structura, astfel energia se transmitede la sistemul primar
(structura) la cel secundar (TMD) si se disipa in amortizor.

2. Utilizarea sistemelor cu masa acordata in lume.


Primul sistem cu masa acordata a fost propus de Fhram (1909) pentru reducerea vibratiilor
produse de forte armonice monotone. El a observat ca daca un sistem secundar format dintr-o masa, un
amortizor si un arc este atasat de un sistem primar, iar perioada lui este acordata cu perioada
fundamentala a sistemului primar, se obtine o reducere considerabila a raspunsului dinamic.
Prima cladire echipata cu amortizor cu masa acordata este Centerpoint Tower in Sydney,
Australia. Structura a fost finalizata in 1981 si masoara 309 m.

Fig. 1 Centerpoint Tower, Sydney Australia


88

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

In Canada, exista cateva cladiri echipate cu amortizori cu masa acordata printer care
-

CN Tower;
One Wall Center;

CN Tower are 553m inaltime si a fost finalizat in 1976. La momentul finalizarii a fost
cea mai inalta cladire.

Fig. 2 CN Tower, Toronto Canada


One Wall Center cunoscut si sub numele Sheraton Vancouver Wall Center Hotel are 48
etaje, si inaltimea de 158m. Pentru a contracara posibilele vibratii armonice cauzate de vantul
puternic, turnul a fost echipat cu amortizor cu apa acordat. Acest sistem a fost amplasat la
ultimul nivel si este format din 2 rezervoare cu capacitatea de 227 mii litri. Aceste rezervoare
au fost proiectate astfel incat frecventa armonica a miscarii apei sa echilibreze miscarea
armonica a turnului.
89

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 3 One Wall Center, Vancouver, Canada


Taipei 101, cunoscut si sub numele Taipei World Finacial Center, a fost cea mai inalta
constructie incepand cu 2004 pana la construirea lui Burj Khalifa. Are 101 etaje si o inaltime
de 508m.

Fig. 4 Taipei 101, Taipei, Taiwan

90

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 5 Pendulul tunului Taipei 101


Inginerii lui Taipei 101, au proiectat un pendul din otel cu greutatea de 660 tone care
sa actioneze ca un amortizor cu masa acordata. Suspendat intre etajele 92 si 87, pendulul se
misca decalat fata de structura, pentru a contracara efectul dat de rafalele de vant. Pendulul cu
diametru de 5.5m este format din 41 placi circulare din otel, cu inaltimea de 125mm.
Alte 2 amortizoare cu masa acordata, cu greutatea de 6 tone, sunt instalate la varful
spirei si ajuta la prevenirea pagubelor cauzate de incarcarile mari date de vant.
Amortizorul cu mase acordate s-a folosit si in lucrari ingineresti precum Podul Akashi
Kaiky. Cu o lungime totala de 3911m, podul are penduli proiectati sa opereze la frecventa de
rezonata a podului, amortizand fortele date de incarcarile din vant si seism.

Fig. 6 Podul Akashi Kaiky

91

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3. Principii si notiuni teoretice


Principiul de reducere a vibratiilor structurale prin introducerea TMD-ului intr-o
structura este de a transfera energia de vibratie catre TMD pentru a fi disipata. Astfel frecventa
TMD-ului este acordata cu o anumita frecventa a structurii. Cand aceasta frecventa este atinsa,
TMD-ul va rezone, defazat fata de miscarea structurii.
Comparativ cu alte metode de disipare, utilizarea TMD-ului impune folosirea unei mase
si a unor deplasari mari. Prinderea si calibrarea TMD-ului este o problema foarte importanta in
proiectare sistemului. In mod usual masa sistemului de amortizare se incadreaza in valori
cuprinse intre 0.25..1% din masa cladiri pe modul fundamental de vibratie. In anumite cazuri,
restrictia de spatiu nu permite amplasarea unui sistem traditional cu masa acordata. Aceasta
limitare a dus la crearea unor sisteme alternative cum ar fi pendulul multi-stadiu, pendulul
inversat, rulmenti hidrostatici. Pentru acordarea sistemelor se folosesc de obicei arcurile cu
spire sau arcurile pneumatice cu rigiditate variabila.

Fig. 7 Exemplu de sistem cu masa acordata


Problemele care apar cu spatiul pot fi rezolvate prin introducerea unui pendul:

Sistem actual

Sistem echivalent

Fig. 8 Schema unui pendul TMD


Ecuatia de miscare pe orizontala este: sin +

( + ) = 0

unde T este tensiunea in cablu; () deplasarea structurii; () deplasarea masei


pendulului; greutatea pendulului; masa pendulului
= sin ;


92

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Deci:
+

De unde se deduce ca rigiditatea echivalenta la forfecare este:


=

Pulsatia pendulului este:


2 =

De unde rezulta perioada:


= 2

Singura limitare majora prin introducerea unui pendul este ca lungimea pendulului sa
fie mai mare decat inaltimea unui nivel. Aceasta problema se poate rezolva utilizand schema
de mai jos:

Fig. 9 Rezolvarea limitarii date de lungimea prea mare a unui pendul


Legatura interioara rigida, amplifica miscarea suportului pentru pendul rezultand
urmatoarea ecuatie de echilibru:
( + 1 + ) +

=0

Legatura rigida se misca in faza cu amortizorul si are aceeasi amplitudine a deplasarii.


Considerand 1 = avem:
+

2
2

Rigiditatea echivalenta este 2 ceea ce arata ca lungimea efectiva este 2L. Prin urmare
fiecare legatura aditionala creste lungimea efectiva cu valoarea L.
93

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

4. Calculul sistemelor de tip TMD


Analiza principiala a sistemelor TMD, implica precizarea raspunsului unui sistem cu
doua grade de libertate, primul fiind gradul de libertate primar (structura), iar cel de-aldoilea
fiind al TMD. Pentru aceasta se face apel la procedee matematice de calcul al raspunsului
sistemului cu doua grade de libertate supus excitatiilor armonice in domeniul frecventelor. In
continuare se vor ilustra aceste raspunsuri pentru diferite cazuri.
Prin urmare pentru a dimensiona un dispozitiv de tip amortizor cu masa acordata
trebuie urmati cativa pasi de principiu:

In prima faza se stabileste locatia (pozitia amortizorului) astfel incat aceasta sa coincide cu
punctual de amplitudine maxima al formei modale ce se va controla.
Masa sistemului primar va fi masa participanta pe modul ce se vrea controlata prin
intermediul amortizorului.
Cu cat raportul maselor, , este mai mare cu atat raspunsul va fi mai mic (amortizorul va fi
mai putin sensibil la acordare). Prin urmare se allege cel mai mare raport posibil.
Se determina raportuloptim al frecventelor (perioadelor), , din care se calculeaza
rigiditatea amortizorului, = 2 .
Se determina fractiunea optima din amortizarea critica , cu ajutorul careia se
calculeaza amortizarea dispozitivului, , = 2, .

Parametrul in functie de care se face optimizarea este deplasarea si este folosit pentru a
asigura integritatea structurii si a elementelor nestructurale. Insa, se mai poate folosi ca
parametru de optimizare si acceleratia pentru cazul echipamentelor grele/sensibile la
acceleratii mari.
Pentru aplicatiile seismic de larga utilizare, Villaverde (1985) sugereaza folosirea
urmatoarelor ecuatii cu parametrii optimi, cu raportul maselor bazat pe masa modala si
vectorul propriu normalizat in punctual de instalare a dispozitivului:
= 1
, = +
Pentru aceleasi conditii, Fadek (1997) gaseste ecuatiile:
=

[1
]
1+
1+

, =

+
1+
1+

Observatie:
Acest tip de dispozitive, sunt eficiente in aplicatiile seismice cu amortizare scazuta = 0.02.
Pentru structure cu amortizare = 0.05, nu sunt foarte eficiente deoarece raportul maselor
devine prea mare. De asemenea nu sunt eficiente nici in cazul structurilor foarte rigide cu
perioade de 0.1 0.2.

94

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Raportul
optim de
frecvente

Amortizarea
optima ,

Sistem
amortizat,
TMD
amortizat

Masei
primare
si bazei

Deplasarea

Sistem
neamortizat,
TMD
neamortizat

Masei
primare

Deplasarea

Masei
primare

Deplasarea

Masei
primare

Acceleratia

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Bazei

Deplasarea

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Bazei

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Armonica determinista

Excitatie Parametru
aplicata optimizat

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Tipul
excitatiei

(0 + 0 )/
2(1 2 )

masei
primare

masei
primare

masei
primare

Acceleratia
masei
primare

Masei
primare

Raspunsul maxim
optimizat al
structurii

masei
primare

masei
primare

Aleatoare

Sistem

Daniel STOICA

Deplasarea
masei
primare

1
1+

1
1+

1 /2
1+

1
1+

1 + /2
1+

8(1 + )

3
8(1 + /2)

0
2
1 +

0
2

(1 + )

3
0
2
(1 + )

8(1 + )(1 2))

8(1 + )

0
2
1 +

3
3
(1 + 4 )
0 (1 + 4 )

4(1 + )(1 + 2)) (1 + )

95

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Sistem
amortizat,
TMD
amortizat

Bazei

Armonica determinista

Sistem
neamortizat,
TMD
amortizat

Deplasarea
masei
primare

Masei
primare

Deplasarea
masei
primare

Daniel STOICA

1 /2
1+

(1 4)

0 (1 + 4 )

4(1 + )(1 )) (1 + )
2

1
1+
(0.241
+ 1.7
2.6 2 )
(1.0
1.9
+ 2 ) 2

3
8 + (1 + )

+ (0.13
+ 0.12
+ 0.4 2 )
(0.01 + 0.9
+ 3 2 ) 2

96

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

5. Studii de caz I
Avand in vedere cele descrise anterior in mod teoretic, in cele ce urmeaza se considera stdii
de caz, pentru structuri din beton armat cu diferite forme in plan avand un regim de inaltime
pentru suprastructura de P+39E (40 niveluri). Inaltimea de nivel a fost considerat 3m.
Structurile se clasifica astfel:
Functie de sistemul structural:
-

sistem structural cu cadre din beton armat;


sistem structural dual (cadre si pereti din beton armat);

Functie de forma in plan:


-

Circulara;
Patrata;
Dreptunghiulara.

Fig. 10 Structura cu cadre din b.a. avand forma circulara - plan si elevatie

97

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 11 Structura cu cadre din b.a. avand forma patrata - plan si elevatie

Fig. 12 Structura cu cadre din b.a. avand forma dreptunghiulara - plan si elevatie
98

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 13 Structura duala din b.a. avand forma circulara - plan si elevatie

Fig. 14 Structura duala din b.a. avand forma patrata - plan si elevatie
99

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 15 Structura duala din b.a. avand forma dreptunghiulara - plan si elevatie

Pentru a minimiza numarul variabilelor si a evidentia mai bine folosirea TMD-urilor


structurile au distantele intre axe 5m.
Pe langa incarcarile provenite din greutatea proprie a structurii au fost considerate si
urmatoarele incarca:
Clasa betonului este C30/37 cu modulul de elasticitate E=33000 N/mm2

Dimensiunile elementelor structurale considerate sunt urmatoarele:

Tip Structura

Structura in
cadre
Structura
duala

Forma in plan

Latura
Stalpilor
[cm]

Grinda
Longitudinala
[cm]

Grinda
Transversala
[cm]

Grinda
Radiala
[cm]

Grosimi
Pereti
[cm]

35x80

Circulara

130

Patrata

130

35x80

35x75

Dreptunghiulara

130

35x80

35x80

Circulara

130

35x80

70

Patrata

130

35x80

35x80

70

Dreptunghiulara

130

35x80

35x80

70

100

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru analiza cu spectre de raspuns s-a folosit urmatorul spectru de proiectare:

Spectrul de proiectare

SD(T)
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0

T(s)

Fig. 16 Spectru de proiectare pentru ag=0.30g


Pentru dimensionarea sistemelor de amortizare cu mase acordate am tinut cont de
urmatorii pasi:

In prima faza se stabileste locatia (pozitia amortizorului) astfel incat aceasta sa coincide cu
punctual de amplitudine maxima al formei modale ce se va controla.
Masa sistemului primar va fi masa participant pe modul ce se vrea controlata prin
intermediul amortizorului.
Cu cat raportul maselor, , este mai mare cu atat raspunsul va fi mai mic (amortizorul va fi
mai putin sensibil la acordare). Prin urmare se alege cel mai mare raport posibil.
Se determina raportuloptim al frecventelor (perioadelor), , din care se calculeaza
rigiditatea amortizorului, = 2 .
Se determina fractiunea optima din amortizarea critica , cu ajutorul careia se
calculeaza amortizarea dispozitivului, , = 2, .
Modelarea sistemului cu masa acordata:

Asa cum s-a descris anterior amortizorul cu masa acordata trebuie pozitionat in punctual
de amplitudine maxima a modului ce se vrea controlat. In cazurile studiate acest punct poate fi
orice punct de pe planseul ultimului nivel.
Sistemul TMD se modeleaza cu ajutorul unui isolator de tip pendul de frecare (friction
pendulum) iar pentru a simula miscarea fizica a TMD-ului, iar pentru partea de amortizare s-a
folosit un link de tip amortizor vascos (Damper). In program se introduc 2 legaturi (link)
cu aceste denumiri si cu caracteristicile determinate prin calcul.
101

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

La modelare trebuie tinut cont de modul de desenare al legaturilor (de jos in sus) pentru a
putea fi definita corect miscarea de amortizare. Pentru o comportare buna, punctul aflat pe
planseul de la ultimul nivel va fi situat in centrul acestuia, iar cel liber pe aceeasi verticala situat
la distanta egala cu lungimea pendulului.
De asemenea trebuie tinut cont ca punctului liber trebuie sa i se atribuie mase pe directiile
principale, mase determinate prin calculul TMD.
- Raportul maselor;
Fractiune din amortizarea critica;
,1 - masa antrenata pe modul 1 de vibratie;
,2 - masa antrenata pe modul 2 de vibratie;
= ,1
=

, =

1
(0.241 + 1.7 2.6 2 ) (1.0 1.9 + 2 )
1+

3
+ (0.13 + 0.12 + 0.4 2 ) (0.01 + 0.9 + 3 2 ) 2
8 + (1 + )

= ,1
=

2 = 2
= 2
, = 2,
=

2
4 2

Pentru structurile analizate caracteristicile TMD-urilor sunt urmatoarele:


Tipul
structurii
Structura
in cadre
Structura
duala

Forma in plan

Lungimea
pendulului
[m]

Rigiditatea
kd [kN/m]

Amortizarea
dispozitivului
cd [kN/s]

Masa pe
modul 1
[kN]

Masa pe
modul 2
[kN]

Circulara
Patrata
Dreptunghiulara
Circulara
Patrata
Dreptunghiulara

2.35
2.3
2.2
1.9
1.65
1.7

22153
15451
22325
28238
21450
31128

4143
2881
4030
4740
3383
4934

5275
3657
5019
5418
3634
5325

5275
3657
4953
5418
3634
5390

102

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6. Studii de caz II
In continuare pentru aplicarea notiunilor descrise in capitolele anterioare vom considera 1
structur n cadre din beton armat cu diferite niveluri de nlime: P+40E, P+30E, P+20E,
P+10E. Inaltimea de nivel a fost considerat 3m. Forma in plan a structurii este dreptunghiulara.

Fig. 25 Structura in cadre cu forma dreptunghiulara P+40E- plan si elevatie


Pentru a minimiza numarul variabilelor si a evidenia mai bine folosirea TMD-urilor
structurile au distana dintre axe 5m.
Pe lang ncrcrile provenite din greutatea proprie a structurii au fost considerate si
urmatoarele incarcari:
La nivelul etajelor curente:
-

Pardoseala si instalatii 2kN/m2


Pereti despartitori 0.5 kN/m2
Incarcarea utila 2 kN/m2

La nivelul ultimului etaj:


-

Incarcarea utila 2 kN/m2


Incarcarea din zapada 2 kN/m2
Termoizolatia 3 kN/m2
Instalatii 0.5 kN/m2
Atic 5 kN/ml pe grinzile de contur

Clasa betonului este C20/25 cu modulul de elasticitate E=33000 N/mm2

103

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dimensiunile elementelor sunt urmatoarele:

Tip
Structura

Structura in
cadre

Regim
naltime

Latura
Grinda
Grinda
Stalpului Longitudinala Transversala
[cm]
[cm]
[cm]

P+40E
P+30E
P+20E
P+10E

130
130
100
80

35x80
35x80
35x65
30x60

35x80
35x80
35x65
30x60

Pentru dimensionarea sistemelor de amortizare cu mase acordate am tinut cont de


urmatorii pasi:
-

In prima faza se stabileste locatia (pozitia amortizorului) astfel incat aceasta sa


coincid cu punctul de amplitudine maxima al formei modale ce se va controla.
Masa sistemului primar va fi masa participant pe modul ce se vrea controlata prin
intermediul amortizorului.
Cu cat raportul maselor, , este mai mare cu atat raspunsul va fi mai mic (amortizorul
va fi mai putin sensibil la acordare). Prin urmare se alege cel mai mare raport posibil.
Se determina raportuloptim al frecventelor (perioadelor), , din care se calculeaza
rigiditatea amortizorului, = 2 .
Se determina fractiunea optima din amortizarea critica , cu ajutorul careia se
calculeaza amortizarea dispozitivului, , = 2, .

Modelarea sistemului cu masa acordata:


Asa cum s-a stabilit amortizorul cu masa acordata trebuie pozitionat in punctual de
amplitudine maxima a modului ce se vrea controlat. In cazurile studiate acest punct poate fi
orice punct de pe planseul ultimului nivel.
Sistemul TMD se modeleaza cu ajutorul unui isolator de tip pendul de frecare (friction
pendulum) iar pentru a simula miscarea fizica a TMD-ului, iar pentru partea de amortizare s-a
folosit un link de tip amortizor vascos (Damper). In program se introduc 2 legaturi (link)
cu aceste denumiri si cu caracteristicile determinate prin calcul.
La modelare trebuie tinut cont de modul de desenare al legaturilor (de jos in sus) pentru a
putea fi definita corect miscarea de amortizare. Pentru o comportare buna, punctul aflat pe
planseul de la ultimul nivel va fi situat in centrul acestuia, iar cel liber pe aceeasi verticala
situat la distanta egala cu lungimea pendulului.
De asemenea trebuie tinut cont ca punctului liber trebuie sa i se atribuie mase pe directiile
principale, mase determinate prin calculul TMD.

104

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

- Raportul maselor;
Fractiune din amortizarea critica;
,1 - masa antrenata pe modul 1 de vibratie;
,2 - masa antrenata pe modul 2 de vibratie;
= ,1
=

, =

1
(0.241 + 1.7 2.6 2 ) (1.0 1.9 + 2 )
1+

3
+ (0.13 + 0.12 + 0.4 2 ) (0.01 + 0.9 + 3 2 ) 2
8 + (1 + )
= ,1
=

2 = 2
= 2
, = 2,

2
=
4 2

Pentru structurile analizate caracteristicile TMD-urilor sunt urmoatoarele:

Tipul
structurii

Regim
naltime

Lungimea
pendulului
[m]

Rigiditatea
kd [kN/m]

Amortizarea
dispozitivulu
i cd [kN/s]

Masa pe
modul 1
[kN]

Masa pe
modul 2
[kN]

P+40E
2.4
21248
4032
5209
5275
P+30E
1.1
33252
4265
3276
3757
Structura
P+20E
0.7
28376
2872
1979
1987
in cadre
P+10E
0.15
49765
2540
883
885
P+5E
1.7
31128
4934
5325
5390
In continuare se va prezenta in paralel comportarea structurilor cu si fara sistemul de
amortizare cu masa acordata.

105

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.1. Structura in cadre P+40E


In urma analizei modala cu spectru de raspuns s-au obtinut urmatoarele perioade proprii
pentru primele 4 moduri de vibratie:
Structura Fara TMD
Structura Cu TMD
Perioada
Ux
Uy
Rz
Perioada
Ux
Uy
Rz
1
2.769
0
0.8001
0
3.398
0
0.4197
0
2
2.62
0.8102
0
0
3.312
0.3573
0
0
3
2.333
0
0
0.8274
2.457
0
0.3916
0
4
0.895
0
0.1167
0
2.384
0.4633
0
0
Se observa ca dupa introducerea TMD-ului perioadele s-au marit si repartitia maselor
s-a modificat fundamental. Astfel:
Mod

In primul caz (fara TMD) pe modurile 1 si 2 factorul de participare al maselor era 80


%, rezultand forte seismice mari.
Dupa amplasarea TMD-ului acesti factori de participare ai maselor practic se impart
in doua si se distribuie pe cate 2 moduri pe fiecare directive principala. Fenomenul de
torsiune generala coboara dincolo de modul 4.

Daca analizam din punct de vedere al deplasarilor, se pot observa reduceri ale drifturilor, in medie cu 20% pe directiile X si Y atat la SLS cat si la SLU, asa cum se evidentiaza
in figurile de mai jos:

106

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

40
39
38
37
36
35

Daniel STOICA

0.00125

0.008

SLS P40WOTMD X 0.008


SLS adm
0.008

0.00144
0.00153

SLS P40WTMD X

0.00173
0.00192

0.008

0.00211

34

0.008

0.00230

33

0.008

0.00249

32

0.008

0.00268

31

0.008

0.00288

30

0.008

0.00297

29

0.008

0.00316

28

0.008

0.008

0.00335

0.008

27

0.00355

0.008

26

0.00355

0.008

25

0.00383

0.008

24

0.00383

0.008

23

0.00403

0.008

22

0.00422

0.008

21

0.00422

0.008

20

0.00441

19

0.008

0.00450

18

0.008

0.00460

0.008

17

0.00470

0.008

16

0.00470

0.008

15

0.00489

0.008

14

0.00498

0.008

13

0.00498

0.008

12

0.00517

0.008

11

0.00518

0.008

10

0.00518

0.008

0.00527

0.008

0.00537

0.008

0.00537

0.008

0.00546

0.00556

0.008

0.00565

0.008

0.00594

0.008

0.00623

1
0
0.00000

0.008

0.008

0.00700 0.008
0.008

0.00200

0.00400

0.00600

0.00800

0.01000

Fig. 176 Deplasari relative pe directia X la SLS

107

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE


40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23

Daniel STOICA

0.00163

SLS P40WOTMD Y

0.00182

SLS adm

0.00192

SLS P40WTMD Y

0.00220
0.00230
0.00240
0.00268
0.00288
0.00297
0.00316
0.00326
0.00345
0.00355

0.00374
0.00383
0.00393
0.00403
0.00412

22

0.00431

21

0.00431

20

0.00450

19

0.00450

18
17

0.00460
0.00470

16

0.00479

15

0.00479

14

0.00489

13

0.00498

12

0.00498

11

0.00508

10

0.00508

0.00518

0.00518

0.00518

6
5
4
3
2
1

0.00527
0.00537
0.00546
0.00565
0.00594
0.00661

0
0.00000 0.00100 0.00200 0.00300 0.00400 0.00500 0.00600 0.00700 0.00800 0.00900

Fig. 187 Deplasari relative pe directia Y la SLS

108

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

40
SLU P40WOTMD X
SLU adm
SLU P40WOTMD X

35

30

25

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

Fig. 198 Deplasari relative pe directia X la SLU

109

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

40
SLU P40WOTMD Y
SLU adm
SLU P40WTMD Y

35

30

25

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

Fig. 209 Deplasari relative pe directia Y la SLU

110

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru a evidentia comportarea TMD-ului in reducerea eforturilor in elemente au fost


selectate:
-

Un stalp marginal denumit C19;


Un stalp interior denumit C15;
O grinda denumita B20;

Se observa o reducere a eforturilor in elementele structurii;


-

In stalpul marginal C19 forta axiala a fost redusa in medie cu 5% si o reducere a


momentului incovoietor in medie cu 25%.
In stalpul interior C15 forta axiala a fost redusa in medie cu 8% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 25%.
In reazemelul din stanga al grinzii B20 momentele incovoietoare au fost reduse in
medie cu 25%, iar in reazemul din dreapta o reducere in medie cu 30%.

111

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C19

Daniel STOICA

Moment stalp C19

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

-1000

-800

-600

-400

-200

40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
Fara TMD

Cu TMD

0
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

Fara TMD

Cu TMD

Fig. 30 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul marginal C19

112

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C15

Daniel STOICA

Moment stalp C15

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

-1000

-800

-600

-400

-200

40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
Fara TMD

Cu TMD

0
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

Fara TMD

Cu TMD

Fig. 31 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul interior C15

113

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Moment stanga grinda


B20
0

200

400

600

800

40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

Daniel STOICA

Moment dreapta grinda


B20
1000

200

400

600

800

1000

40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
Fara TMD

Cu TMD

Fara TMD

Cu TMD

Fig. 32 Momentele din reazemele grinzii B20

114

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.2. Structura in cadre P+30E


In urma analizei modala cu spectru de raspuns s-au obtinut urmatoarele perioade proprii
pentru primele 4 moduri de vibratie:
Mod
1
2
3
4

Perioada
1.872
1.793
1.623
0.597

Structura Fara TMD


Structura Cu TMD
Ux
Uy
Rz
Perioada Ux
Uy
Rz
0
0.7629
0
2.589
0 0.4573
0
0.7693
0
0
2.531 0.4279
0
0
0
0
0.7789
1.623
0
0 0.7789
0
0.1077
0
1.58
0 0.3334
0

Se observa ca dupa introducerea TMD-ului perioadele s-au marit si repartitia maselor


s-a modificat fundamental. Astfel:
-

In primul caz (fara TMD) pe modul 1 factorul de participare al maselor era 76.29%,
iar pe modul 2 factorul de participare al maselor era 76.93%.
Dupa amplasarea TMD-ului acesti factoride participare ai maselor practic se impart in
doua si se distribuie pe cate 2 moduri pe fiecare directive principala. Fenomenul de
torsiune generala coboara dincolo de modul 4.

Daca analizam din punct de vedere al deplasarilor, se pot observa reduceri ale drifturilor, in medie cu 20% pe directiile X si Y atat la SLS cat si la SLU, asa cum se evidentiaza
in figurile de mai jos:

115

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

35
34

SLS P30WOTMD X

33

SLS adm

32

SLS P30WTMD X

31
30
29
28

0.00134

0.008

0.00163

0.008

0.00201

27

0.008

0.00220

26

0.008

0.00268

25

0.008

0.00297

24

0.008

0.00326

23

0.008

0.00364

22

0.008

0.00403

21

0.008

0.00431

20

0.008

0.00460

19

0.008

0.00489

18

0.008

0.00517

17

0.008

0.00537

16

0.008

0.00565

15

0.008

0.00594

14

0.008

0.00604

13

0.008

0.00633

12

0.008

0.00642

11

0.008

0.00661

10

0.008

0.00671

0.00680

0.008
0.008

0.00690

0.008

0.00690

0.008

0.00680

0.00671

0.00623

3
1
0
0.00000

0.008
0.008

0.00556

0.008

0.008

0.00422

0.008

0.00182

0.008
0.008

0.00200

0.00400

0.00600

0.00800

0.01000

Fig. 33 Deplasari relative pe directia X la SLS

116

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

35
34

SLS P30WOTMD Y

33

SLS adm

32

SLS P30WTMD Y

31
30

0.00182

29

0.00201

28

0.00240

27

0.00268

26

0.00307

25

0.00335

24

0.00364

23

0.00412

22

0.00431

21

0.00470

20

0.00498

19

0.00527

18

0.00556

17

0.00575

16

0.00594

15

0.00623

14

0.00642

13

0.00652

12

0.00671

11

0.00690

10

0.00690

0.00709

0.00700

0.00709

0.00690

0.00680

0.00623

0.00556

0.00422

1
0
0.00000

0.00182

0.00100

0.00200

0.00300

0.00400

0.00500

0.00600

0.00700

0.00800

0.00900

Fig. 34 Deplasari relative pe directia Y la SLS

117

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

35
SLU P30WOTMD X
SLU adm
SLU P30WOTMD X

30

25

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

Fig. 35 Deplasari relative pe directia X la SLU

118

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

35
SLU P30WOTMD Y
SLU adm
SLU P30WTMD Y

30

25

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

Fig. 6 Deplasari relative pe directia Y la SLU

119

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru a evidentia comportarea TMD-ului in reducerea eforturilor in elemente au fost


selectate:
-

Un stalp de colt denumit C32;


Un stalp marginal denumit C19;
Un stalp interior denumit C15;
O grinda denumita B20;

Se observa o reducere a eforturilor in elementele structurii;


-

In stalpul de colt C32 forta axiala a fost redusa in medie cu 8% si o reducere a


momentului incovoietor in medie cu 20%.
In stalpul marginal C19 forta axiala a fost redusa in medie cu 5% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 25%.
In stalpul interior C15 forta axiala a fost redusa in medie cu 5% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 18%.
In reazemele grinzii B20 momentele incovoietoare au fost reduse in medie cu 25%.

120

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C32

Moment stalp C32

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

30

30

29

29

28

28

27

27

26

26

25

25

24

24

23

23

22

22

21

21

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 37 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul de colt C32

121

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C19

Moment stalp C19

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

30

30

29

29

28

28

27

27

26

26

25

25

24

24

23

23

22

22

21

21

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 38 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul marginal C19

122

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C15

Moment stalp C15

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

-5000

-4000

-3000

-2000

-1000

30

30

29

29

28

28

27

27

26

26

25

25

24

24

23

23

22

22

21

21

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 39 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul interior C15

123

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Moment stanga grinda


B20
0

200

400

600

800

Moment dreapta grinda


B20
1000

30

30

29

29

28

28

27

27

26

26

25

25

24

24

23

23

22

22

21

21

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

200

400

600

Fara TMD

800

1000

Cu TMD

Fig. 4021 Momentele din reazemele grinzii B20

124

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.3. Structura in cadre P+20E


In urma analizei modala cu spectru de raspuns s-au obtinut urmatoarele perioade proprii
pentru primele 4 moduri de vibratie:
Mod
1
2
3
4

Perioada
1.477
1.434
1.323
0.469

Structura Fara TMD


Structura Cu TMD
Ux
Uy
Rz
Perioada Ux
Uy
Rz
0
0.7694
0
2.05
0 0.4768
0
0.7726
0
0
2.018
0.457
0
0
0
0
0.7761
1.323
0
0 0.7761
0
0.1009
0
1.237
0 0.3217
0

Se observa ca dupa introducerea TMD-ului perioadele s-au marit si repartitia maselor


s-a modificat fundamental. Astfel:
-

In primul caz (fara TMD) pe modurile 1 si 2 factorii de participare ai maselor erau


76.94% si 77.26%, rezultand forte seismice mari.
Dupa amplasarea TMD-ului acesti factori de participare ai maselor practic se impart
in doua si se distribuie pe cate 2 moduri pe fiecare directive principala. Fenomenul de
torsiune generala coboara dincolo de modul 4.

Daca analizam din punct de vedere al deplasarilor, se pot observa reduceri ale drifturilor, in medie cu 25% pe directiile X si Y atat la SLS cat si la SLU, asa cum se evidentiaza
in figurile de mai jos:

125

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

25

Daniel STOICA

SLS P20WOTMD X
SLS adm
SLS P20WTMD X

24
23
22
21
20
19

0.00134

0.008

0.00182

18

0.008

0.00240

17

0.008

0.00288

16

0.008

0.00355

15

0.008

0.00403

14

0.008

0.00470

13

0.008

0.00508

12

0.008

0.00565

11

0.008

0.00604

10

0.008

0.00652

0.008

0.00680

0.008

0.00719 0.008

0.007380.008

0.00748
0.008

0.00757
0.008

0.00728 0.008

0.00661

0.00518

1
0
0.00000

0.008
0.008

0.00240

0.008
0.008

0.00200

0.00400

0.00600

0.00800

0.01000

Fig. 41 Deplasari relative pe directia X la SLS

126

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

25
SLS P20WOTMD Y
SLS adm
SLS P20WTMD Y

24
23
22
21
20

0.00163

19

0.00211

18

0.00259

17

0.00326

16

0.00383

15

0.00441

14

0.00498

13

0.00556

12

0.00604

11

0.00652

10

0.00690

0.00728

0.00757

0.00786

0.00786

0.00795

0.00757

0.00690

0.00546

1
0
0.00000

0.00240

0.00100

0.00200

0.00300

0.00400

0.00500

0.00600

0.00700

0.00800

0.00900

Fig. 42 Deplasari relative pe directia Y la SLS

127

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

25
SLU P20WOTMD X
SLU adm
SLU P20WOTMD X

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

0.03500

Fig. 43 Deplasari relative pe directia X la SLU

128

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

25
SLU P20WOTMD Y
SLU adm
SLU P20WTMD Y

20

15

10

0
0.00000

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

0.03500

Fig. 44 Deplasari relative pe directia Y la SLU

Pentru a evidentia comportarea TMD-ului in reducerea eforturilor in elemente au fost


selectate:
-

Un stalp de colt denumit C32;


Un stalp marginal denumit C19;
Un stalp interior denumit C12;
O grinda denumita B20;

Se observa o reducere a eforturilor in elementele structurii;


-

In stalpul de colt C32 forta axiala a fost redusa in medie cu 7% si o reducere a


momentului incovoietor in medie cu 10%.
In stalpul marginal C19 forta axiala a fost redusa in medie cu 6% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 20%.

129

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

In stalpul interior C12 forta axiala a fost redusa in medie cu 4% si o reducere a


momentului incovoietor in medie cu 15%.
In reazemele grinzii B20 momentele incovoietoare au fost reduse in medie cu 10%.

Forta axiala stalp C32

Moment stalp C32

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

Fara TMD

Cu TMD

-2000

-1500

-1000

-500

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 45 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul de colt C32

130

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C19

Moment stalp C19

-25000 -20000 -15000 -10000 -5000

Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

-2000

-1500

-1000

-500

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 226 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul marginal C19

131

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C12


-8000

-6000

-4000

Fara TMD

Moment stalp C12

-2000

Cu TMD

Daniel STOICA

-2000

-1500

-1000

-500

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 237 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul interior C12

132

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Moment stanga grinda


B20
0

200

400

Moment dreapta grinda


B20
600

20

20

19

19

18

18

17

17

16

16

15

15

14

14

13

13

12

12

11

11

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Daniel STOICA

200

Fara TMD

400

600

Cu TMD

Fig. 248 Momentele din reazemele grinzii B20

133

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.4. Structura in cadre P+10E


In urma analizei modala cu spectru de raspuns s-au obtinut urmatoarele perioade proprii
pentru primele 4 moduri de vibratie:
Structura Fara TMD
Structura Cu TMD
Perioada
Ux
Uy
Rz
Perioada
Ux
Uy
1
0.745
0
0.7748
0
1.033
0
0.5006
2
0.728
0.7769
0
0
1.021
0.4859
0
3
0.678
0
0
71.0368
0.678
0
0
4
0.23
0
0.1036
0
0.615
0
0.3046
Se observa ca dupa introducerea TMD-ului perioadele s-au marit si repartitia maselor
s-a modificat fundamental. Astfel:
Mod

In primul caz (fara TMD) pe modurile 1 si 2 factorul de participare al maselor era


77.48%, respectiv 77.69% rezultand forte seismice mari.
Dupa amplasarea TMD-ului acesti factori de participare ai maselor practic se impart
in doua si se distribuie pe cate 2 moduri pe fiecare directive principala. Fenomenul de
torsiune generala coboara dincolo de modul 4.

Daca analizam din punct de vedere al deplasarilor, se pot observa reduceri ale drifturilor, in medie cu 2% pe directiile X si Y la SLS si 1.5% la SLU, asa cum se evidentiaza in
figurile de mai jos.
Din punct de vedere al reducerii deplasarilor pentru structura analizata P+10 E nu se
justifica utilizarea TMD considerind ca este o solutie nefezabila.
15

SLS P10WOTMD X

14

SLS adm

13

SLS P10WTMD X

12
11
10
9
8

0.00096

0.008

0.00153

0.008

0.00211

0.008

0.00259

0.008

0.00316

0.008

0.00355

0.008

0.00374

0.008

0.00374

0.008

2
1
0
0.00000

0.00326

0.008

0.00163

0.008
0.008

0.00200

0.00400

0.00600

0.00800

0.01000

Fig. 259 Deplasari relative pe directia X la SLS


134

Rz
0
0
0
0

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

15
SLS P10WOTMD Y

14
13

SLS adm

12

SLS P10WTMD Y

11
10

0.00105

0.00163

0.00220

0.00278

0.00326

0.00374

0.00393

0.00393

0.00335

1
0
0.00000

0.00163

0.00100

0.00200

0.00300

0.00400

0.00500

0.00600

0.00700

0.00800

0.00900

Fig. 50 Deplasari relative pe directia Y la SLS


15

SLU P10WOTMD X
SLU adm

13

SLU P10WOTMD X

11
9
7
5
3
1
0.00000
-1

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

0.03500

Fig. 51 Deplasari relative pe directia X la SLU

135

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

15
SLU P10WOTMD Y
SLU adm

13

SLU P10WTMD Y

11
9
7
5
3
1
0.00000
-1

0.00500

0.01000

0.01500

0.02000

0.02500

0.03000

0.03500

Fig. 52 Deplasari relative pe directia Y la SLU


Pentru a evidentia comportarea TMD-ului in reducerea eforturilor in elemente au fost
selectate:
-

Un stalp de colt denumit C32;


Un stalp marginal denumit C19;
Un stalp interior denumit C12;
O grinda denumita B20;

Se observa o reducere a eforturilor in elementele structurii;


-

In stalpul de colt C32 forta axiala a fost redusa in medie cu 1% si o reducere a


momentului incovoietor in medie cu 2%.
In stalpul marginal C19 forta axiala a fost redusa in medie cu 1% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 2%.
In stalpul interior C12 forta axiala a fost redusa in medie cu 2% si o reducere a
momentului incovoietor in medie cu 4%.
In reazemele grinzii B20 momentele incovoietoare au fost reduse in medie cu 10%.

136

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C32


-3000

-2000

Fara TMD

Daniel STOICA

Moment stalp C32

-1000

-600

-400

-200

10

10

Cu TMD

Fara TMD

Cu TMD

Fig. 53 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul de colt C32

Forta axiala stalp C12


-3000

-2000

Fara TMD

Moment stalp C12

-1000

Cu TMD

-800

-600

-400

-200

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

Fig. 54 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul interior C12

137

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Forta axiala stalp C19


-3000

-2000

Moment stalp C19

-1000

Fara TMD

Daniel STOICA

-800

-600

-400

-200

10

10

Cu TMD

Fara TMD

Cu TMD

Fig. 55 Forta axiala si momentul incovoietor in stalpul marginal C19

Moment stanga grinda


B20
0

50

100

150

Moment dreapta grinda


B20
200

10

10

1
Fara TMD

Cu TMD

50

100

Fara TMD

150

200

Cu TMD

Fig. 266 Momentele din reazemele grinzii B20

138

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

7. Concluzii
Se constata ca la adaugarea TMD-urilor factorii de participare initiali de circa 75%, pentru
translatia pe x (mod 1), translatia pe y (mod 2)si torsiune (mod 3) se modifica simtitor, in sensul
ca atat modul 1 cat si modul 3 devin translatii pe x cu factorii de participare masica 37.5%,
modurile 2 si 4 translatii pe y cu factorii de participare masica 37.5% respectiv (toate sunt
translatii pure, fara torsiune) iar modurile 5 si 6 devin moduri de torsiune cu factorii de
participare masica 37.5%.
De asemenea, pentru modurile fundamentale de vibratie se constata o marire a perioadelor
de vibratie de 1.4 ori.
In urma analizei dinamice liniare cu spectru de raspuns a tuturor structurilor in cele doua
situatii se pot formula urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate, expuse sub forma de
avantaje si dezavantaje:
Avantaje:
-

Mecanism relative simplu si usor de realizat;


Fiabilitate crescuta data desimplitatea mecanismului;
Reducerile deplasarilor relative de nivel in medie cu circa 25%;
Reduceri ale fortelor axiale in stalpi si/sau peretii structurali din b.a. cu circa
5%;
Reduceri ale momentelor incovoietoare din stalpi cu circa 20%;
Reducerea momentelor incovoietoare la nivelul peretilor structurali din b.a.
cu circa 10%;
Reduceri ale momentelor incovoietoare din reazemele grinzilor cu circa
25%;
Cresterea amortizarii oscilatiilor sistemului structural
Simplitatea calculului caracteristicilor sistemului de amortizare cu masa
acordata (TMD);
Sunt in general eficiente la cladiri cu regim mediu si mare de inaltime.

Dezavantaje:
-

Incarca local elementele structurii cu forte gravitationale importante;


Sistemul de prindere de structura trebuie gandit astfel incat sa distribuie
incarcarea la cat mai multe elemente structurale, pentru a nu exista efecte
locale, concentrate, importante;
Apar problem atunci cand lungimea pendulului este mai mare decat
inaltimea de nivel, si cand trebuie prevazut un gol suficient de mare pentru
ca acesta sa oscileze;
Nu sunt eficente la cladiri cu regim mic de inaltime.

139

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 57 Schema logica pentru calculul unui amortizor cu masa acordata


140

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 5
UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE AMORTIZARE
LA CLADIRI

141

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Introducere
Codurile romneti destinate proiectrii cldirilor amplasate n zone seismice au
cunoscut o evoluie continu n ultimii 70 de ani.
nregistrrile unor micri seismice puternice i acumularea cunotinelor privind
efectele distructive ale cutremurelor asupra construciilor au permis corectarea i
perfecionarea reglementrilor destinate asigurrii unui grad corespunztor de protecie
seismic.
Primul cod de proiectare antiseismic cu indicativul P13/63 a intrat n vigoare n 1963 i
a fost revizuit n 1970 redenuminduse P13/70. Cutremurul Vrncean din 4 martie 1977 a
schimbat complet codul de proiectare n vigoare n acel moment, Codul de proiectare
antiseismic imediat urmtor cutremurului din 1977 a intrat n vigoare n 1978, a fost denumit
P10078 i a fost revizuit n 1981 sub denumirea P10081.
De atunci au mai aprut i alte versiuni, P10092 i P1001/2006, ultima fiind n
concordan cu prevederile Eurocodului, partea I. Cldirile construite nainte de apariia
primului cod de proiectare antiseismic i cldirile construite nainte de codul de proiectare
elaborat dup cutremurul din 4 martie 1977 necesit o evaluare a performanelor seismice i de
multe ori necesit lucrri de consolidare.
n timpul cutremurului din 4 Martie 1977 n municipiul Bucureti sau prbuit 31 de
cldiri. Dintre acestea, 28 erau construite nainte de 1945 i 3 erau construite n anii 19601970.
nregistrarea cutremurului din 1977 i efectele acestuia au scos n eviden deficienele din
codurile de proiectare i execuie n cazul unui cutremur major generat de sursa Vrancea.
Nivelul redus al forelor seismice, spectrul de proiectare neadecvat condiiilor de amplasament,
soluiile structurale nepotrivite i alctuirea deficitar a elementelor de beton armat sunt doar
cteva din cauzele care au generat pierderile de viei omeneti i pierderile materiale asociate
cutremurului din 1977 [Chesca et al, 2007].
Multe alte cldiri au supravieuit acestui cutremur consumndu-i o bun parte din
capacitatea de disipare a energiei. n consecin, probabilitatea ca aceste cldiri s aib
probleme la viitoarele cutremure este ridicat. Pe lng cldirile de tip parter flexibil i slab, n
municipiul Bucureti exist foarte multe alte cldiri realizate n cadre din beton armat proiectate
la o valoare mic a forei seismice i fr msuri de asigurare a ductilitii care necesit msuri
imediate de intervenie.
Indiferent de regimul de inaltime, capacitatea structurilor in cadre din beton armat
proiectate conform normativului P100-2006 este semnificativ sporita fata de capacitatea
structurilor in cadre proiectate conform normativului P13-63. In aceste conditii sunt necesare
luarea de masuri de consolidare si punerea in siguranta a cladirilor proiectate conform P13-63.

2. Aspecte privind cldirile existente in cadre din beton armat proiectate si


realizate conform P13-63
Cladirile de locuit executate dupa anul 1963 pana in 1976 cuprind o varietate mare de
scheme functionale si solutii constructive rezultate din conditiile arhitecturale si de urbanism.
In aceasta perioada un accent deosebit s-a pus pe realizarea proiectelor tip, dupa care s-au
executat peste 90% din totalul cladirilor de locuit si de asemenea pe gradul de prefabricare a
elementelor de constructie. S-au realizat in cea mai mare parte (circa 2/3 din total) cladiri de
locuit cu mai multe niveluri.

142

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Sistemul constructiv in cadre din beton armat cuprinde stalpi monoliti, grinzi monolite
sau prefabricate si plansee prefabricate sau predale cu suprabetonare, regimul de inaltime al
acestora fiind de S+P+6-14 etaje.
Cadrele de beton armat au fost aplicate la cladirile de locuit inalte in doua etape distincte,
intre care a existat un interval de circa 10 ani, cand nu s-au utilizat, dupa cum urmeaza:

In etapa 1956-1963, pentru cladiri situate in amplasamente izolate pe


principalele artere din centrul Bucurestiuluicu regim de inaltime de S+P+6-8
etaje, avand cadre spatiale (pe ambele directii) si plansee din beton armat
monolit, cu zidarie de umplutura de caramida plina presata de 37.5 cm la
exterior si 25 cm la interior, structurile fiind calculate pentru un CB,cod=3.5%

In etapa 1974-1976, pentru cladiri formand fronturi stradale pe artere


importante (Pantelimon, Calea Dorobantilor, 1Mai, Titulescu, Obor, Armata
Poporului) cu regim de inaltime S+P+8-14 etaje, cu trama marita (6.00 x 6.00
4.50), cu plansee din beton armat monolit sau beton armat prefabricat
(panouri si semipanouri, predale cu suprabetonare), cu pereti de umplutura din
beton celular autoclavizat (blocuri sau fasii), proiectate conform normativului
P13-70, cu un CB,cod=2.5%

Prescriptiile tehnice romanesti aflate in vigoare la data producerii cutremurului din 1977,
constau in principal din: standardele de intensitati si zonare seismica (STAS 3684-71; STAS
2923-63 si seria STAS 8879); standardele si normativele de proiectare antiseismica (STAS
7766-68; STAS 9165-72; STAS 9315/1-73; normativele P13-71 si P2-76); standardele cu
caracter general pentru proiectarea constructiilor, mai ales a celor din beton armat si metal.
Normativul condiionat pentru proiectarea construciilor civile si industriale din regiuni
seismice, P13-63, prevedea urmatoarele aspecte pentru constructii in cadre din beton armat:
-

Procentele de armare ale stalpilor vor fi de cel putin 1% pentru stalpii de colt si cel
putin 0.8% pentru restul stalpilor;

Se va asigura continuitatea armaturilor longitudinale si a etrierilor stalpilor pe


inaltimea intersectiilor cu grinzile;

La fiecare etaj , la extremitatile stalpilor puternic solicitati, se va reduce distanta intre


etrieri la cel mult 10 cm pe o lungime de cel putin 60 cm;

In cazurile cand rezulta necesar, se vor prevedea la partea inferioara a grinzilor , pe


reazeme, armaturi pentru preluarea momentelor incovoietoare pozitive din actiunea
sarcinilor seismice, care se vor ancora corespunzator;

Peretii de umplutura din zidarie dintre cadre vor fi ancorati in stalpii cadrelor prin
armaturi lasate ca mustati din stalpi si continuate in rosturile orizontale ale zidariei;

La constructiile cu structura rigida, la care sarcinile seismice orizontale sunt preluate


in total sau in cea mai mare parte de diafragme verticale, acestea vor fi dispuse
suficient de des pentru a evita transmiteri pe orizontala pe distante mari a sarcinilor
seismice la diafragmele verticale

In cazuri speciale cand rezulta necesar din considerente functionale ( de exemplu la


blocuri etajate de locuinte cu spatii libere mari la parter pentru magazine) , se admite
utilizarea structurilor rigide cu parter flexibil , la care elementele portante verticale
sunt diafragme rezemate la parter pe stalpi. Planseul peste parter si stalpii parterului
se vor alcatui si dimensiona astfel incat sa poata prelua si transmite eforturile din
sarcini seismice, care apar la schimbarea brusca de rigiditate a constructiei.
143

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

La cladirile etajate se va urmari ca la fiecare nivel ansamblul elementelor portante


verticale sa prezinte rigiditati de acelasi ordin de marime la deformatii orizontale
dupa toate directiile. Nuse admit structuri la care sarcinile seismice sa fie preluate
dupa o directie de elemntele rigide (diafragme) si dupa cealalta directie de elementele
flexibile (cadre).

3. Raspunsurile seismice structurale ale cldirilor existente cu structura in


cadre din beton armat proiectate si realizate conform P13-63
Primul normativ de proiectare antiseismica in tara noastra, P13-63, avea la baza
conceptia de proiectare pe baza unei forte seismice conventionale, conceptie care in acea
perioada era unanim utilizata pe plan international.
O deficienta majora a acestui normativ a constat in faptul ca nu permitea evaluarea
directa a comportarii structurilor in domeniul postelastic si nici nu continea concepte si
principii referitoare la acest aspect. Seismele majore din 1977, 1986, 1990 au aratat incursiuni
puternice ale structurilor in domeniul postelastic, cu evidentierea unor degradari si avarii in
elementele nestructurale, in primul rand (datorita depasirii deformatiilor admisibile si a
disiparii unei parti din cantitatea de energie indusa de seism) si in elementele structurale (grinzi
de cadru, rigle de cuplare, stalpi, pereti structurali din beton armat, fundatii) datorita unor
conformari structurale inadecvate la nivel de element sau chiar de nivel structural.
Conform normativelor P13-63 si P13-71, coeficientii seismici de baza cei mai mari au
fost considerati pentru perioadele pana in 0.3 respectiv 0.4 sec., in timp ce pentru perioade
cuprinse intre 0.9-1.5 sec. valorile scad de pana la 5 ori. Spectrele de raspuns seismic, dinamice
liniare si neliniare pentru accelerograma Vrancea NS 1977 (inregistrata la INCERC) pun in
evidenta raspunsuri maxime (in viteze, acceleratii, deplasari, energii) tocmai pentru intervalul
de perioade 0.9 1.5 sec.

Conform P13-63:

Conform P13-71:

S=CB*G

S=CB*G

CB=Ks***

CB=Ks***

=3

=2

0<T<0.3

=0.9/T

0<T<0.4

=0.8/T

0.3<T<1.5

=0.6

0.4<T<1.33

=0.6

T>1.5

Ks=0.025-0.100

T>1.33

Ks=0.03-0.12

=1-1.5

=1-2

CB,min=2%

CB,min=2%

Unde: S - sarcina seismica orizontala totala


C- coeficient de seismicitate
Ks- coeficient de intensitate seismica
- coeficient de amplificare dinamica
144

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

- coeficient care tine seama de ductilitatea structurii


- coeficient de echivalenta
Domeniul cladirilor social culturale si de locuit, cu perioade proprii de vibratie cuprinse
intre 0.50 si 2.00 sec., proiectate conform normativelor P13 au CB-ul de proiectare de circa 34 ori mai mic decat cel impus de folosirea noului normativ de protectie antiseismica P100-92.

Conform P100-92:
S=CB*G
CB=*Ks***
=2.5
-liniar
descrescator

0<T<Tc

=1

Tc<T<Tc+1.5
T>Tc1.5

Ks=0.08-0.32

=0.2-0.35
Diferenele semnificative din normele actuale fa de Normativul P100-1992 se refer
la:
reprezentarea aciunii seismice;
cerinele de performan;
detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal, zidrie,
lemn, compozite oel beton i la componente nestructurale;
controlul rspunsului structural, prin izolarea bazei;
i nu n ultimul rnd la notaiile i relaiile de calcul.
Cladirile de locuit cu structura in cadre de beton armat, au fost realizate pentru niveluri
S+P+4E pana la S+P+8-14E, sau chiar mai mult.
Cladirile realizate cu acest sistem constructiv prezinta caracteristici diferite de
comportare la actiunea seismica, datorita varietatii solutiilor utilizate la proiectarea cladirilor
de locuit cu structura in cadre de beton armat si totodata complexitatii factorilor care
influenteaza comportarea acestor constructii la actiunea solicitarilor seismice. Astfel s-au
constatat situatii cand nu s-au inregistrat (aparent) avarii in structura si situatii cu avarii foarte
grave.
Cele mai afectate cladiri de locuit cu structura in cadre, sunt cladirile inalte, la care s-au
inregistrat avariile caracteristice: degradari ale elementelor componente ale structurii de

145

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

rezistenta (stalpi si grinzi) cat si avarieri importante ale elementelor nestructurale, de regula
panouri de zidarie de umplutura mai rigide, amplasate in ochiurile (mai flexibile) ale cadrelor.
Avariile au fost localizate in treimea inferioara din inaltimea cladirii, adica parter si
primele 3-4 niveluri.
Una din cauzele avariilor specifice acestor constructii o reprezinta rezistenta si rigiditatea
redusa a cadrelor de beton armat mai ales la eforturi sectionale de tip forta taietoare, dar si
modul de conlucrare dintre cadre si panourile de zidarie , de regula impanate in ochiurile
cadrelor. Aceste cauze au dus la aparitia unei diferente mari intre rigiditatea cladirii estimata la
proiectare si rigiditatea efectiva a imobilului construit. Raspunsul seismic al unei astfel de
cladiri se apropie de cazul zidariei inramate datorita modului de conlucrare dintre cadrele de
beton armat si panourile de umplutura din zidarie - rigiditatea de ansamblu este mai mare ca
cea estimata. Marindu-se sarcinile seismice preluate de cadre, care sunt mult mai mari ca cele
considerate in proiectare, din distributia neavantajoasa a peretilor de umplutura, apar efecte de
torsiune ce determina suprasolicitarea si degradarea stalpilor la actiunea fortei taietoare. Mai
mult, elementele structurale sunt antrenate de cadre in deformarea lor. Fiind alcatuiti din
materiale cu rupere casanta, fara rezistenta la intindere, peretii nu pot urmari deformarea
cadrelor si astfel zidaria preia prima solicitarile seismice si sufera degradari importante, iar
apoi solicitarile se transmit in totalitate cadrelor. Daca structura este bine conformata si
dimensionata , cadrele de beton armat pot asigura rezerve suficiente pntru disiparea energiei
prin incursiuni in domeniul plastic.
Avarii caracteristice au aparut la elementele structurale, stalpi si grinzi, ca urmare a
eforturilor sectionale de tip forta axiala, forta taietoare si moment incovoietor.
In cazul stalpilor, supusi preponderent la moment incovoietor , avariile au aparut in
principal la stalpii svelti, prin producerea de articulatii plastice la ambele capete sub actiunea
momentului incovoietor si a fortei axiale- compresiune sau intindere excentrica. S-au constatat
fisuri si crapaturi normale pe axa stalpului indicand intrarea in curgere a armaturii, deseori in
dreptul unor rosturi de lucru defectuos trasate, insotite deseori de zdrobirea si exfolierea
betonului in zonele comprimate si flambarea armaturilor longitudinale.
Preponderenta efortului axial de compresiune, datorat incarcarilor gravitationale si
efectelor indirecte (de rasturnare) a incarcarilor seismice, a produsurmatoarele avarii:
ruperi (zdrobiri) casante, de regula la portiunile centrale ale stalpilor si mai ales
in zonele cu betoane segregate de tipul dublu con
exfolierea laterala a betonului,
flambarea armaturilor

desfacerea sau ruperea etrierilor.

Stalpii medii si scurti, sub actiunea preponderenta a fortei taietoare, au prezentat fisurari
sau chiar ruperi casante din forfecare, in sectiuni inclinate, producand o dislocare oblica a
stalpului. Fisurarea sau ruperea inclinata a stalpilor este rezultatul unor incursiuni puternice in
domeniul postelastic, practic printr-o stare compusa de solicitari din incovoiere, forta taietoare
si forta axiala, si a mecanismului care asigura capacitatea de rezistenta a stalpului in sectiuni
inclinate si care depinde in principal de rezistenta la intindere a betonului, de armarea
transversala si rezistenta betonului zonei comprimate.
Alte avarii au aparut in cazul elementelor nestructurale - parapeti, scari, centuri rigide care au transformat stalpii in stalpi scurti generand ruperi casante, din forta taietoare.

146

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

In cazul grinzilor, supuse preponderent la eforturi de tip moment incovoietor, s-au produs
articulatii plastice la capete, manifestate prin fisuri normale la partea intinsa superioara sau
inferioara a grinzilor. La partea inferioara a grinzilor in zona reazemelor fisurile au fost insotite
de cedari ale zonei comprimate de beton, uneori si cu flambari de armatura. La partea
superioara zona comprimata este mai puternica datorita placii.
Grinzile supuse la intindere din forta taietoare au prezentat fisuri oblice in zona
reazemului, pornind de la partea inferioara. Acestea erau insotite uneori si de dislocari izolate.
Alte avarii ale grinzilor au fost provocate de:
existenta unor reazeme izolate a condus la micsorarea deschiderilor provocand
ruperi casante in X;
existenta unor incarcari concentrate mari - ca efect al rezemarii unor grinzi
secundare- importante pe grinzile principale, al caror efect poate fi amplificat de
seism, producand fisuri verticale in dreptul lor;
efecte de tirant din interactiunea cu zidaria de umplutura, intinderi care
suprapuse cu incovoierea si forta taietoare au condus la aparitia de fisuri casante
in mai multe sectiuni normale pe axa grinzii, si care au trecut uneori si in placi.
Actiunea alternanta a solicitarii seismice a produs uneori fisuri inclinate din forta
taietoare, actionand cu directie inversa fata de cazul curent, respectiv inclinat spre
camp.
In general structurile in cadre din beton armat proiectate si realizate conform P13-63
prezinta urmatoarele deficiente:

Insuficienta rigiditate la deplasari orizontale;

Insuficienta capacitate de rezistenta la incovoiere si/sau forta taietoare

In cazul atacurilor seismice repetate, prin cumulare succesiva, reducerea rigiditatilor


relative de nivel poate ajunge la circa 60-70% din valorile initiale.

30-35% din energia disipata prin deformatii postelastice este consumata la baza si 60-70%
impreuna cu celelalte niveluri din treimea inferioara.

Propunerile de interventii pentru punerea in siguranta prin camasuirea stalpilor si grinzilor


nu rezolva ambele insuficiente majore.

Atunci cand structura sufera de un singur tip de deficienta , se doreste eliminarea acesteia,
dar orice interventie realizata pentru suprastructura are repercursiuni asupra substructurii
si fundatiilor.

4. Metode de punere in siguranta structurala


a. Introducere
Structurile in cadre proiectate si realizate conform normativului P13-63 sunt
caracterizate de o rigiditate si rezistenta laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale
teritoriului Romaniei, fara un control eficient al mecanismelor structurale de disipare de
energie.Stalpii au de regula sectiune insuficienta, cadrele fiind de tipul stalpi slabi grinzi
puternice. Datorita sectiunii si armarii insuficiente, stalpii ajung la stadiul de rupere din forta
147

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

taietoare inainte de dezvoltarea articulatiilor plastice. Valoarea mare a fortei de compresiune


normalizata si innadirile insuficiente ale armaturilor verticale contribuie de asemenea la
dezvoltarea acestui fenomen.
Evaluarea structurala a acestor tipuri de structuri, in conformitate cu prevederile seismice
in vigoare, indica faptul ca in aproximativ toate cazurile este nevoie de reabilitare.
Scopul consolidarii il reprezinta impunerea unui mecanism structural de disipare de
energie favorabil, in cazul de fata, dezvoltarea zonelor plastice la extremitatile grinzilor si la
baza stalpilor. Se urmareste de asemenea marirea rezistentei laterale, a rigiditatii si a capacitatii
de deformare plastice ale elementelor structurale si ale ansamblului structurii.
Normativul P100-3 Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri
existente, vulnerabile seismic, Vol. 2 - Consolidare prezinta urmatoarele solutii de interventii
in cazul structurilor in cadre din beton armat:
Consolidarea structurilor de beton armat

Interventii care nu implica modificarea sistemului structural :


Camasuire cu beton armat
Camasuire cu piese de otel
Camasuire cu polimeri armati cu fibre (FRP)

Interventii cu transformarea sistemului structural:


Introducerea de contravantuiri metalice
Introducerea de pereti structurali de beton armat

Reabilitare seismica a cladirilor folosind sisteme de disipare a energiei


Interventii prin izolarea seismica a bazei

b. Metode de punere in siguranta structurala a cladirilor:


A. Metode clasice:
i.

Camasuieli elemente cu beton armat

ii.

Introducerea unor pereti structurali din beton armat

B. Metode moderne:
i.

Camasuieli cu polimeri armati cu fibre (FRP)

ii.

Izolatoare seismice de baza

iii.

Dispozitive de amortizare cu masa acordata (TMD)

iv.

Amortizoare

c. Metode clasice de punere in siguranta structurala


1. Camasuieli ale elementelor structurale existente cu beton armat
Creterea performanelor structurale ale cadrelor de beton armat se poate obine i prin
intervenii care nu schimb esenial caracteristicile structurii iniiale.
148

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

La aplicarea acestei tehnici de intervenii trebuie s se in seama de urmtoarele


considerente:
a) Interveniile au ca obiective creterea rezistenei elementelor la for tietoare, la
moment ncovoietor sau for axial, creterea rigiditii sau mrirea capacitii
de deformare postelastic;
b) Deficiene sistematice de alctuire a elementelor de beton armat, cu efecte
negative asupra performanei cadrelor (armare transversal insuficient, nndiri
incorecte ale armturilor, noduri slabe etc.) impun, de regul, intervenii
generalizate bazate pe tehnica cmuirii elementelor. n aceste cazuri, soluiile
localizate, bazate pe contravntuirea cadrelor sau introducerea de perei
structurali, nu sunt n msur s asigure n unele cazuri protecia adecvat a
elementelor structurii existente.
c) Soluia de cmuire a elementelor cadrelor nu modific caracteristicile de
comportare iniiale ale acestor structuri caracterizat prin solicitarea relativ
uniform i moderat a cadrelor i diafragmelor orizontale;
d) Ca urmare, soluia de intervenie prin cmuirea elementelor cadrelor conduce
i la cerine de rezisten i rigiditate ale infrastructurii i fundaiilor sensibil mai
mici, comparativ cu tehnicile de intervenie localizate (prin adaus de perei
structurali, cu cadre cu perei de umplutur sau contravntuite etc.);
e) Cmuirea elementelor cadrelor cu beton armat, poate afecta n msur
important i elementele nestructurale ale construciei, astfel nct costul i durata
lucrrilor poate fi mai mare comparativ cu alte soluii.
Camasuirea stalpilor
Camasuirea stalpilor se face pe toate fetele pentru a putea fi egal eficienta pe toate fetele.
Atunci cand acest lucru nu este posibil si se accepta un grad diferit de consolidare, se vor lua
masuri pentru prevenirea desprinderii camasii de stalpul existent: se vor utiliza ancore postinstalate, fixate cu mortar sau rasina epoxidica, in gauri forate in stalpul existent(Fig. 4.2.1.1.a).
De asemenea se pot monta ramuri de completare a etrierului in grosimea acoperirii cu beton a
laturii care nu se camasuieste(Fig. 4.2.1.1.b).

(a)

(b)

Fig.4.2.1.1. Solutii de camasuire a stalpilor pe 3 laturi (conform P100-3):


(a) Cu ancore post-instalate
(b) Cu montarea ramurii de completare a etrierului
149

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Daca scopul camasuirii il reprezinta doar sporirea rezistentei la forta taietoare, se pot
prevedea numai etrieri perimetrali.
Dac se dorete s se evite sporirea rezistenei la ncovoiere prin cmuire, cmaa se
oprete la 30 mm de intradosul grinzii, respectiv faa planeului.
In cazul unui stalp cuprins intre un parapet inalt si grinda, stalpul este expus unei ruperi
periculoase specific elementelor scurte dac rezistena la for tietoare este insuficient, iar
solutia de camasuire se va realiza in modul urmator:
i.

Daca parapetul de beton are grosime mare se recomanda camasuirea numai pe


inaltimea libera a stalpului

ii.

Daca parapetul de beton are grosime redusa se recomanda executarea unui rost
vertical intre cele doua elemente si efectuarea camasuirii pe intreaga inaltime a
stalpului.

iii.

Stlpul poate fi cmuit pe toate laturile, pe ntreaga nlime, fr executarea


rosturilor verticale, prin suprapunerea etrierilor cu bare introduse n guri forate n
elementele adiacente (Fig 4.2.1.2).

Fig. 4.2.1.2. Camasuire stalp adiacent parapete din beton armat ( P100-3/2008)
Dac stlpul este adiacent unui perete nestructural se recomand desfacerea local a unui
rost vertical ntre cele dou elemente, care s permit cmuirea stlpului pe ntreaga nlime.

Grosimea camasii:
n cazul executrii din beton turnat n cofraj 100 mm
n cazul betonului torcretat 60 mm.

Clasa de beton :
C20/25
cel puin clasa betonului din stlpul existent.

Armarea camasii:
armturi orizontale - armturi principale n preluarea forei tietoare
armturi verticale - armturi de montaj - se dispun la interiorul etrierilor.

150

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

dac grosimea cmii este 120 mm armarea se va realiza din cte dou
planuri de armturi.
in cazul utilizrii barelor independente, diametrul minim al etrierilor este de
10 mm, iar distana maxim intre etrieri este de 100 mm. Etrierii vor fi detaliai
astfel nct s se asigure i o bun confinare a stlpului existent. Etrierii se vor
nchide prin sudare, cu crlige de tip seismic (de 10d, ndoite la 135o) sau prin
suprapunere. Atunci cnd se prevd crlige, se va lege o grosime a cmii
care s permit realizarea lor.
in cazul utilizrii plaselor sudate, trebuie asigurat o lungime suficient de
suprapunere pentru nchiderea plasei pe una dintre feele stlpului.
Atunci cand se urmareste imbunatatirea rezistentei la incovoiere, aceasta atrage si
necesitatea cresterii rezistentei la forta taietoare. In acest caz armaturile verticale reprezinta
armaturi de rezistenta si trebuie respectate urmatoarele prevederi din P100-3:

daca armaturile lucreaza la compresiune, acestea trebuie asigurate impotriva


flambajului

pentru montarea etririlor de inchidere a barelor longitudinale intermediare se admite


desfacerea locala a acoperirii cu beton a elementelor existente. Daca numarul barelor
este mare, o parte din ele pot fi fixate prin agrafe ancorate chimic in elementul de
beton existent.

armturile trebuie s fie ancorate suficient dincolo de seciunile de la extremitile


elementelor pentru a putea fi mobilizate integral n aceste seciuni si vor trece prin
placa planseului

in cazul in care camasuirea se opreste la un anumit nivel, ancorarea armaturilor se


realizeaza astfel:
o prin ancorarea n betonul turnat n nodul terminal
o prin dispozitive cu plci i piulie filetate
o prin nndirea cu ancore chimice postinstalate n grind existent, soluie
acceptata n cazul unor armturi de diametru mai mic.

Fig. 4.2.1.3. Tipuri de prindere a armaturilor longitudinale intermediare ( P100-3/2008)


Camasuirea grinzilor
Camasuirea grinzilor se aplica pe cele doua fete laterale ale grinzilor.
n cazul n care nu se urmrete i sporirea rezistenei la ncovoiere armturile
orizontale sunt simple armturi de montaj.
151

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dac cmuirile se realizeaz prin turnare, iar grinda face parte dintr-un planeu sunt
necesare perforri ale plcii adiacente grinzii pentru trecerea armturilor i turnarea
betonului. Dac golurile de turnare secioneaz placa pe mai mult din jumtatea
deschiderii se va analiza dac este necesar sprijinirea provizorie a plcii.
Grosimea camasii: 100 mm

Armarea camasii:

armturile verticale (etrierii) trebuie ancorate eficient la capete pentru a putea fi


active pe toat nlimea grinzii.
ancorarea armturilor verticale poate face necesar completarea cmii i pe a
treia sau i pe a patra latur a grinzii.
diametrul minim al armturilor transversale din cma este de 12 mm. Distana
dintre aceste armturi trebuie s fie mai mic de 150 mm.
armtura din cma trebuie acoperit n ntregime de beton sau mortar. Stratul
de acoperire trebuie s aib o grosime minim de 25 mm.
continuizarea armturilor pe reazeme este stnjenit de prezenastlpilor care, de
regul sunt substanial mai lai dect grinzile. Solutii:
o armturile ocolesc stlpul prin ndoirea sub unghiuri suficient de mici
pentru a limita tendina de ndreptare a armturii n zona de deviere a
acesteia,
o armturile se sudeaz de gulere rigide i rezistente din piese metalice
(corniere cu rigidizri) montate imediat deasupra i dedesuptul grinzii.
o in cazul armturilor de diametru relativ mic (14 mm) se pot folosi ancore
postinstalate n stlp, nndite prin petrecere cu armturile de la
extremitile grinzii.
Camasuirea nodurilor
Datorita pozitiei marginale a armaturilor nodurilor fata de zona de transfer a fortei taietoare,
camasa aplicata nodurilor are o eficacitate limitata asupra rezistentei acestuia la forta taietoare.
Armtura orizontal are si un efect indirect asupra rezistenei la for tietoare a nodului
prin sporul de rezisten al diagonalei comprimate mobilizate n interiorul nodului, ca rezultat
al creterii armturii de confinare.
Armatura orizontala pe inaltimea nodului trebuie sa fie continua, iar aceasta conditie se
poate realiza prin 2 moduri: traversarea grinzilor prin gauri perforate si ancore chimice
postinstalate in peretele grinzii (Fig. 4.2.1.4).

152

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 4.2.1.4. Solutie camasuire nod ( P100-3/2008)

2. Introducerea unor pereti structurali din beton armat


Introducerea unor elemente mai rigide si mai rezistente fata de cadrele rezistente
determina o reducere a cerintelor de rezistenta si ductilitate in elementele neconsolidate ale
cadrului si astfel se poate evita o interventie generalizata asupra majoritatii elementelor
structurale. Daca nu influenteaza suficient elementele neconsolidate, se pot consolida prin
camasuire, o parte din elementele existente.
Aceasta metoda de consolidare a cadrelor de beton armat determina modificari in
repartizarea incarcarilor laterale intre componentele structurii laterale. Peretii de beton armat
vor prelua o parte din aceste incarcari, care trebuie apoi transmise la terenul de fundare. Astfel
trebuie luate masuri de intarire a sistemului de fundatie existent. Structura consolidata poate
avea influenta si asupra planseelor care trebuie verificate daca sunt capabile sa preia eforturile
si, in caz contrar, vor fi consolidate.
Conlucrarea cadrelor existente cu peretii structurali de beton armat are o comportare
specifica structurilor duale sau structurilor rigide cu pereti. Deplasarile relative de nivel scad
considerabil si astfel se diminueaza riscul de degradare al elementelor structurale ale cadrelor,
dar si al elementelor nestructurale.
Peretii introdusi pot atribui structurii proprietati de disipare a energiei.
Solutia de consolidare este eficienta si in cazul constructiilor cu parter flexibil sau slab
din punct de vedere al rezistentei.
Peretii structurali pot fi amplasati la exteriorul sau la interiorul cladirii si pot fi perforati
de goluri de usi si ferestre.
Amplasarea peretilor prezinta o serie de avantaje si dezavantaje , dupa cum urmeaza:
Dispunerea peretilor la interior implica:
o

intreruperea functionalitatii,

o modificarea compartimentarii interioare


o afectarea functiunilor existente
153

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

o inlocuirea partiala a instaltiilor existente, ceea ce sporeste costurile de


executie
Dispunerea peretilor la exterior implica:
o

un acces mai simplu pentru executie si un cost mai mic

o afectarea functiunii cladirii pe durata executiei este minima


o interventia afecteaza finisajele si este expusa mediului
o modifica infatisarea fatadei-inchiderea sau reducerea unor goluri de
ferestre
o peretii adosati fatadei se pot conecta usor la elementele cadrului marginal
Dispunerea peretilor structurali in plan si elevatie trebuie sa fie cat mai uniforma pentru
a evita aparitia unor efecte semnificative de rasucire generala, pentru a limita eforturile in
plansee si pentru a evita variatii bruste ale rigiditatii si rezistentei laterale a structurii pe
inaltime.
Efectul introducerii peretilor este de a prelua partial eforturile din actiuni seismice si
astfel cerinta de rezistenta a cadrulelor va fi redusa pana la nivelul capacitatii efective a
acestora. Peretii vor lucra la incovoiere cu deformatii plastice la baza peretelui, in armaturile
verticale ale stalpilor existenti si in armaturile din elementele nou introduse. Daca se prevad
goluri de usi si ferestre in pereti , zona de deasupra golului poate fi conceputa ca grinda de
cuplare.
Solutii constructive (conform P100-3/2008):

Realizarea unei inimi de beton armat prin umplerea total sau parial la interior
a ochiului de cadru, ancorate adecvat de elementele cadrului;

Realizarea unei inimi de beton armat adosate grinzii existente i conectarea la


cmuielile stlpilor structurii

Introducerea unor perei, prevzui sau nu cu bulbi, n afara i la distan de


planurile cadrelor.

Realizarea noilor perei structurali din panouri prefabricate, conectate adecvat de


elementele existente

La proiectarea si realizarea peretilor structurali din beton armat se vor respecta


prevederile din Cod de proiectare seismic Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea
seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008 precum si Cod de proiectare pentru
construcii cu perei structurali de beton armat, indicativ CR2-1-1.1:2006.

d. Metode moderne de punere in siguranta structurala


1. Camasuirea cu polimeri armati cu fibre (FRP)
Materialele din polimeri armati cu fibre au un potential ridicat in ceea ce priveste
consolidarea si reabilitarea structurilor existente datorita rezistentei mari si aplicarii usoare.
Aceasta metoda de consolidare se utilizeaza pentru:
sporirea rezistenei la for tietoare a stlpilor, grinzilor i pereilor, prin aplicarea
FRP cu fibrele orientate perpendicular pe axul elementului (paralel cu armturile
de fora tietoare)
154

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

sporirea capacitii de deformaie n domeniul plastic (ductilitate) n zonele plastice


poteniale (critice) ale elementelor structurale, cu fibrele orientate n lungul
perimetrului seciunilor transversale
mbuntirea performanelor nndirilor armturilor prin creterea confinrii
aplicate zonei de nndire, prin FRP cu fibrele orientate n lungul perimetrului.
Cmile cu FRP trebuie astfel proiectate nct s nu se ating rezistena materialului
nainte de dezvoltarea deformaiilor plastice de ncovoiere ale elementului de beton armat.
Camasuirea cu FRP a stalpilor
Camasuirea stalpilor cu FRP se realizeaza pe intreg perimetrul stalpului dupa pregatirea
in prealabil a suprafetelor laterale ale acestuia. Fibrele se dispun perpendicular pe axul
longitudinal al stalpului si se suprapun pe o lungime suficienta pentru evitarea cedarii camasii
in zonele de imbinare. Aceste zone de imbinare se dispun alternativ pe cele patru fete ale
stalpului.
Adezivii utilizati la lipirea foilor de FRP pe suprafata de beton trebuie sa aiba o rezistenta
suficienta care sa asigure aderenta dintre fibre si stalp.
Camasa va fi protejata impotriva focului si a actiunilor mecanice prein tencuire, placare
sau vopsire.
In cazul in care stalpul este adiacent unui parapet sau perete nestructural, se va realiza un
rost intre elemente pentru a putea fi posibila camasuirea pe intreaga inaltime a stalpului.
Camasuirea cu FRP a grinzilor
Camasuirea grinzilor cu FRP poate fi camasuire continua in cazul grinzilor independente
sau la distante finite in cazul grinzilor de planseu. Aplicarea se va face astfel incat directia
fibrelor sa fie orientata pe directia fortei taietoare.
In cazul grinzilor de planseu se executa goluri in placa, prin care se trec benzile si se
fixeaza in betonul placii prin ancore specifice sau se vor petrece pe lungimi de suprapunere
suficiente conform P 100-3/2008.
2. Izolatoare seismice de baza
Principiul fundamental al izolarii bazei este aceal de a modifica raspunsul cladirii in asa
fel incat terenul sa se miste sub cladire fara a transmite miscarea acesteia. Sistemul ideal ar
consta intr-o separatie totala dar, in realitate, este necesar sa existe cateva zone de contact intre
structura si teren. Astfel, se poate implementa un anumit control structural prin amplasarea
unor dispozitive speciale care permit decuplarea suprastructurii de fundatii.
Amplasarea izolatorilor seismici duce la o marire a flexibilitatii bazei in plan orizontal,
in scopul cresterii perioadei de vibratie, astfel incat acceleratia transmisa structurii sa fie
considerabil redusa.
Izolarea seismica se poate atinge cu sau fara amortizare aditionala. In cazul in care
izolatorii sunt fara amortizare aditionala, cum ar fi cazul dispozitivelor elastomere sau glisante,
acestia pot fi folositi cu scopul cresterii deformabilitatii urmata de o reducere corespunzatoare
a actiunii sesmice asupra structurii. Cand se considera amortizare suplimentara, dispozitivele
155

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

cu amortizare ridicata sunt folosite pentru a disipa o parte din energia de intrare cu scopul
reducerii amplitudinii deplasarilor sub miscarea seismica.
Avantaje:
Controlul preformantei sesmice a constructiei cu un grad inalt de incredere
Obtinerea unui nivel de performanta (siguranta) superior
Reducerea cerintelor seismice ale structurii (forte si deplasari relative de nivel)
Reducerea cerintelor sesmice ale componentelor nestructurale si ale elementelor
adapostite in cladirile de toate tipurile
Dezavantaje:
cost ridicat comparativ cu celelalte metode de consolidare
complexitatea interventiei:

sprijinirea adecvata a constructiei existente

taierea stalpilor sau peretilor la baza

executarea unor fundatii noi

executarea unei structuri orizontale de transfer deasupra izolatorilor

instalarea izolatorilor

transferarea incarcarii verticale la izolatori fara deplsari care sa degradeze


structura

in cazul structurilor flexibile solutia necesita introducerea de amortizori si


disipatori suplimentari
in urma izolarii bazei, cerintele seismice pot depasi capacitatea unor elemente ale
structurii de rezistenta fiind necesara consolidarea elementelor structurii
necesitatea unui spatiu perimetral pentru executia excavarii
distanta fata de cladirile existente deoarece deplasarile laterale se consuma in
principal la nivelul planului de izolare
existenta subsolului - montarea izolatorului necesita un anumit spatiu
accesul pentru executia si intretinerea izolatorilor
Clasificare:
i.

Dispozitive elastomere:
Reazeme de cauciuc natural sau neopren [NRB]
Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicata [HDRB]
Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB]
Reazeme de cauciuc cu amortizare aditionala [ADRB]
Reazeme de cauciuc armate cu fibre[FRRB]

ii.

Dispozitive glisante (cu frecare)


156

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Reazeme glisante plate


Reazeme glisante curbate, de tip pendul [FPS]
iii.

Dispozitive elasto-plastice
Reazeme elasto-plastice

Dispozitive elastomere

Reazeme de cauciuc natural sau neopren [NRB- Natural Rubber Bearings]

Sunt reazeme realizate pentru industria constructiilor, la fabricarea carora se pot folosi
compusi din cauciuc natural sau neopren. Reazemele din cauciuc laminat reprezinta cea mai
simpla metoda de izolare putand fi utilizate in cazul miscarilor seismice cu frecvente ridicate.

Reazeme de cauciuc cu amortizare ridicata [HDRB-High Damping Rubber Bearings]

Reazemele sunt realizate prin unirea unor fasii de neopren de placi din otel tratate cu
teflon. Legatura dintre cele doua materiale se realizeaza prin vulcanizare. Astfel se combina
capacitatile de deformare ale neoprenului cu capacitatea de amortizare a otelului, realizanduse un sistem de izolare performant.

Reazeme de cauciuc cu miez de plumb [LRB- Lead Rubber Bearings]

Reazemele din cauciuc laminat cu miez de plumb, pe langa capacitatea de deplasare


ceruta de un izolator seismic, se mai adauga si capacitatea de disipare histeretica a energiei,
datorita miezului de plumb. Astfel amortizarea necesara sistemului de izolare poate fi
incorporata intr-o singura componenta compacta.
Avantaje dispozitive elastomerice:

Eficacitate mare in reducerea atat a raspunsului cat si a degradarilor atunci cand este
utilizat corect (in cazul cladirilor rigide si pe teren tare)

Capacitate de deformare orizontala cu capacitate de incarcare pe verticala mare, mai


ales in cazul HDRB;

Amortizare vascoasa in cazul ADRB

Costuri si greutate redusa in cazul FRRB


Dezavantaje dispozitive elastomerice:

Probleme de stabilitate atunci cand u loc deplasari orizontale mari

Problme din cauza fenomenului de imbatranire in cazul unor tipuri de materiale


elastomere

Un exces de deformatie pentru stadiul de lucru limita

157

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dispozitive glisante (cu frecare)

Reazeme de tipul pendul cu frecare [FPS- Friction Pendulum System]

Sistemul izolator combina actiune de lunecare cu forta de revenire datorata geometriei.


Aceasta consta dintr-o articulatie glisanta peste care este asezata o suprafata concava din otel
inoxidabil.
Fata articulatiei glisante care este in contact cu suprafata sferica este captusita cu un
material compozit cu un coeficient de frecare mic. Reazemele sunt inchise si sigilate cu
suprafata glisanta asezata in jos pentru a se evita contaminarea acesteia.
Reazemul actioneaza ca o siguranta, activata numai in cazul in care forta taietoare care
apare pe suprafata glisanta este mai mare decat forta de frecare statica.
Odata aflata in miscare, articulatia glisanta se misca pe suprafata sferica, rezultand o
ridicare a masei , miscare asemanandu-se cu cea a unui pendul. Miscarea cinematica si modul
de operare al reazemului este identic, indiferentdaca suprafata este pozitionata cu fata in jos
sau in sus.
Avantaje dispozitive glisante:
iv.

Reducerea deplasarilor in stadiul de lucru limita datorata frecarii

v.

Curba histeretica e stabila

vi.

Capacitatea de revenire in cazul FPS

vii.

Costuri scazute de fabricatie


Dezavantaje dispozitive glisante

i.

Probleme in definirea coeficientului de frecare datorata sensibilitatii la coroziune

ii.

Sensibilitate ridicata la incarcarile de compresiune pe suprafetele de glisare

iii.

Degradarea suprafetelor de glisare dupa cateva cicluri de incarcare

Dispozitive elasto-plastice

Reazeme elasto-plastice

Acest tip de reazem utilizeaza proprietatile de deformare plastica a metalelor puternic


disipative pentru obtinerea efectului de izolare, precum si pentru a atinge amortizarea dorita
Avantaje dispozitive glisante:

Curba histeretica stabila

Stabilitate si durabilitate ridicata

Costuri reduse de fabricare, instalare si intretinere

Valori mari ale energiei disipate

Dezavantaje dispozitive glisante

Proprietatile de ductilitate influentate de geometria reazemului

Comparativ, capacitate scazuta la forte verticale


158

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3. Dispozitive de amortizare cu masa acordata (TMD)


Un amortizor cu masa acordata [TMD Tuned Mass Damper] este un dispozitiv compus
dintr-o masa, un resort si un amortizor atasate unei structuri cu rolul de a-i reduce raspunsul
dinamic. Frecventa amortizorului este acordata la o anumita frecventa a structurii in asa fel
incat atunci cand este excitat, amortizorul va vibra defazat cu miscarea structurii. Energia este
disipata de forta de inertie a amortizorului care actioneaza asupra structurii.
Controlul vibratiilor cu ajutorul amortizorilor cu masa acordata poate fi pasiv, activ,
semi-activ sau hibrid in functie de existenta sau inexistenta unui dispozitiv de control activ
conectat la masa acordata sau in functie de strategiile de control ce sunt adoptate pentru
dispozitiv.
Dispozitivul se caracterizeaza prin masa, rigiditate si amortizare. Masa si rigiditatea
amortizorului cu masa acordata sunt alese in asa fel incat sa apropie frecventa proprie a
dispozitivului de frecventa de rezonanta a structurii ce trebuie amortizata.
TMD-urile sunt adaptate pentru utilizarea in cadrul structurilor flexibile actionate de
fenomene exterioare caracterizate prin frecvente disturbatoare care sa excite frecventa proprie
a acestora. Cele mai potrivite excitatii asupra structurilor sunt cele de tip armonic precum
incarcarea cu vant asupra cladirilor inalte, incarcarile utile pentru podurile pietonale.
Pentru excitatii aleatoare cum este miscarea seismica se pot dipune dispozitive de
amortizare cu masa acordata de tip multiplu, activ, semi-activ sau hibrid. Este problematica
utilizarea in cazul cutremurelor a TMD-urilor active sau semi-active datorita dependentei de o
sursa de curent.
In cazul unui amortizor cu masa acordata de translatie, masa aditionala este asezata pe
reazeme cu functia de role, permitand acesteia sa aiba o miscare de translatie relativa fata de
planseu. Resoartele si amortizorii se introduc intre masa si elementele verticale adiacente care
transmit forta laterala planseului, si apoi intregului sistem structural.
Amortizorul cu masa acordata bidirectional este realizat cu resoarte si amortizori dispuse
pe doua directii ortogonale, ceea ce ii confera capacitatea de a controla miscarea structurii pe
doua planuri ortogonale.
Eficacitatea unui TMD se poate mari prin atasarea unei mase auxiliare si a unui
mecanism de actionare pentru ca raspunsul acesteia sa fie defazat fata de raspunsul masei
acordate. Efectul urmarit de actionarea masei aditionale este de a produce o forta aditionala
care completeaza forta generata de masa acordata , prin urmare rezultand o crestere a
amortizarii pentru TMD.
Amortizorul cu masa acordata semiactiv (STMD) se poate realiza inlocuind dispozitivul
de amortizare pasiva cu un dispozitiv cu amortizare ajustabila, cum ar fi un orificiu variabil,
un amortizor hidraulic sau un dispozitiv folosind fluid magneto-reologic.
Sistemele de control hibrid (HTMD) se realizeaza prin asamblarea in serie a amortizorilor
activi si pasivi. Masa dispozitivului ATMD este actionata de un acuator in directia opusa
deplasarii TMD-ului, marind efectul amortizarii.
Problema asociata reazemelor sistemului de amortizare se poate elimina prin agatarea
masei prin intermediul cablurilor, ceea ce permite sistemului sa aiba o comportare de pendul.
Miscarea planseului excita pendulul, iar miscarea relativa a pendului produce o forta orizontala
care se opune miscarii planseului.

159

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Avantaje:
mecanism relativ simplu si usor de realizat,
fiabilitate crescuta data de simplitatea mecanismului,
reduce amplitudinile deplasarilor, acceleratiilor de nivel si ale eforturilor cu
20%-50%,
creste amortizarea oscilatiilor sistemului structural,
reduce incursiunile in domeniul plastic ale elementelor de constructie,
ofera avantaje chiar daca structura depaseste domeniul elastic de comportare.
Dezavantaje:
incarca local elementele structurii cu forte gravitationale importante,
sistemul de prindere de structura trebuie gandit astfel incat sa distribuie
incarcarea la cat mai multe elemente,
daca modurile proprii de vibratie de translatie pe cele doua directii principale
difera mult (ca masa participanta si/sau perioada), acestea nu pot fi controlate
simultan cu acelasi pendul
4. Amortizori
Amortizorii sunt dispozitive care prin absorbia i disiparea unei pri semnificative din
energia seismic indus n structur, limiteaz eforturile ce revin elementelor structurale.
Tipuri de amortizoare

Amortizori histeretici

Amortizori cu frecare

Amortizori vascosi
a.

Amortizori histeretici

Comportarea histeretica a dispozitivelor cu materiale ductile (dispozitive elasto-plastice)


este rezultatul capacitatii de deformare a materialului constituent;
Dispozitivul de disipare absoarbe energia seismica utilizand proprietatile de deformare
plastica a metalelor puternic disipative precum otelul, plumbul si cateva aliaje speciale;
Dispozitivele histeretice pot fi folosite atat in controlul pasiv, cat si cel semiactiv al
sistemelor structurale.
Avantaje:

Stabilitate si durabilitate ridicata;

Cicluri stabile pentru curba histeretica;

Sensibilitate limitata la schimbarile conditiilor mediului inconjurator;

Controlul incarcarii maxime transferate structurii ca urmare a unei consolidari


scazute;
160

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Capacitate mare de disipare de energie pentru deplasari relativ mici

Usurinta inlocuirii elementelor

Comportare multi-directionala

Dezavantaje:

In cazul sudurilor, acestea au ocomportare casanta;

Ductilitatea dispozitivului este influentata puternic de forma acestuia

Dispozitivele pot fi folosite att la cldiri ct i la poduri, dovedindu-se foarte eficiente


n cazul consolidrilor i restaurrilor cldirilor istorice. In cazul structurilor in cadre acestea
indeplinesc urmatoarele roluri : reducerea rspunsului structural sub ncrcri seismice,
reducerea deplasrilor relative de nivel, reducerea degradrii elementelor structurale ca urmare
a disiprii energiei.
b. Amortizori cu frecare
Dispozitivul cu frecare disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre doua
suprafee glisante.
Introducerea amortizrii suplimentare, cu care este nzestrat amortizorul cu frecare,
reduce forele laterale de inerie si amplitudinea vibraiilor.
Aceste dispozitive sunt folosite att in cazul controlului structural pasiv, cat si cel semiactiv.
n cazul amortizrii interioare a structurii, deplasrile sunt datorate deplasrilor relative
de nivel, aplicate amortizorilor cu frecare. Aceasta necesita ca amortizorul sa fac legtura intre
doua nivele consecutive, conexiunea realizndu-se prin intermediul unor elemente structurale
cum ar fi diagonale sau panouri de perete cu rigiditate finita, legtura dintre acestea fiind fcuta
in serie cu amortizorului.
Amortizorii cu frecare sunt proiectai ca sa nu lucreze sub aciunea ncrcrilor de
serviciu sau a celor datorate vntului. In schimb, in timpul unui seism major, acetia se
activeaz (la o valoare optima a ncrcrii, nainte ca alte elemente structurale sa prezinte
incursiuni in domeniul plastic) i disipa o mare cantitate din energia seismic.
c. Amortizori vascosi
Amortizorul vascos, consta intr-un cilindru inchis ce contine un fluid vascos. Fluidul
poate fi silicon, ulei sau alt fluid cu vascozitate controlabila. Un brat al pistonului este conectat
la un element cu orificii. Prin fortarea fluidului prin gaurile capului de piston se creeaza o
presiune rezultand o forta de amortizare, disipandu-se in acest fel de energie.
Datorita faptului ca forta de amortizare variaza numai cu viteza de incarcare, amortizorul
vascos poate fi clasificat ca un dispozitiv disipator de energie dependent de viteza. In general,
amortizorii vascosi sunt utilizati ca sisteme de control pasiv, dar prin controlul asupra
dimensiunilor orificiilor sau a vascozitatii fluidului ei pot fi utilizati si in cadrul sistemelor de
control semi-active.
Amortizorii vascosi reprezinta o alternativa la plastificarea sau cedarea unor elemente
structurale, ca o cale de a absorbi energia seismica. Acestia pot disipa aproape intreaga energie
seismica, lasand structura intacta si gata pentru utilizare imediat dupa eveniment
161

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Avantaje:

curba histeretica stabila

functiunea de transmitere a socurilor

stabilitate si durabilitate ridicata

usor de implementat;

sensibilitate limitata la schimbarea conditiilor de mediu.

Dezavantaje:

necesitatea de a se produce deplasari mari pentru o comportare optima

fenomenul de uzura si imbatranire a fluidului

necesitatea existentei unei forte de revenire

In cazul cladirilor in cadre aceste dispozitive au rolul de : reducere a raspunsului


structural sub actiunea seismica, reducere a deplasarilor relative de nivel, reducere a
degradarilor la elementele structurale ca urmare a disiparii de energie.

5. Probleme specifice privind utilizarea dispozitivelor de tip amortizoare


Abordarea traditionala a proiectarii la actiuni seismice este bazata pe asigurarea
combinatiei rezistenta-ductilitate a elementelor componente ale structurii si acceptarea unui
anumit nivel al degradarilor acestora pentru disiparea energiei.
Benefic pentru orice sistem structural ar fi ca disiparea energiei induse de seism sa nu se
faca prin degradarea acestuia ci sa se realizeze prin intermediul altor elemente, nestructurale,
introduse in sistem . In acest mod siguranta in exploatare este mult superioara, neexistand nici
costuri privind reabilitarea post seism.
In momentule de fata exista o multitudine de disipatoare de energie, care se bazeaza pe
procedee si materiale diverse. In general, ele se caracterizeaza prin capacitatea de a disipa
energia cinetica dintr-un sistem transformand-o in alta forma de energie.
Pentru o buna functionare a dispozitivelor disipatoare de energie, amplasarea lor trebuie
facuta numai in zone unde exista perechi de puncte apropiate intre care deplasarile relative ale
sistemului structural sunt suficient de mari.
La actiuni cu intensitati reduse, rolul acestor dispozitive este de a reduce deplasarile
relative prin rigiditatea lor, rolul de disipator de energie aparand numai la momentul in care
structura este supusa unei actiuni de mare intensitate. Daca in anumite situatii aceste doua
funstii ale dispozitivului nu sunt cumulate prin constructie este posibila conceperea unor
dispozitive din elemente separate, care sunt legate in paralel, sa asigure ambele
cerinte.Neglijarea acestui aspect poate conduce la miscari cu frecventa joasa cauzate de vant
sau trafic, care ar provoca disconfortul persoanelor din cladire si ar putea duce la pierderea
capacitatii de disipare a energiei amortizorului prin efectul de oboseala.

162

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

5.1.

Daniel STOICA

Amortizori histeretici

In cazul unui sistem cu elemente disipatoare histeretice de energie fortele taietoare care
se induc in structura pot fi reduse substantial astfel incat pot fi eliminate in totalitate si cerintele
de ductilitate ale elementelor structurale.
Utilizand sisteme suplimentare de disipare a energiei in structura se pot obtine reduceri
semnificative ale raspunsului acesteia. Nu se recomanda luarea in consideratie a unor
coeficienti de amortizare cu valori mai mari de 40% din amortizarea critica deoarece, desi se
obtin reduceri suplimentare ale raspunsului structurii in deplasari, acestea pot conduce la efecte
adverse si anume cresterea raspunsului in acceleratii.
Disipatorii histeretici sunt sisteme speciale care lucreaza la actiuni laterale fara sa
participe la preluarea actiunilor verticale. La forte moderate, provenite din actiunea vantului
sau a seismelor de mica intensitate, disipatorii din structura trebuie sa aiba rigiditate suficient
de mare pentru a nu intra in lucru. Pe de alta parte elementele structurale principale nu necesita
capacitate mare de absorbtie e energie si chiar rigiditate mare la actiuni laterale, fiind proiectate
preponderent la cerinte de rezistenta din actiunile verticale.
Acesti amortizori lucreaza prin deformarea inelastica a metalului la diferite tipuri de
solicitari: axiale, incovoiere, forta taietoare.
Disipatorii pentru actiuni seismice pot lucra in domeniul elastic la actiuni moderate, fiind
admise si eventuale deformatii inelastice reduse. Dupa orice solicitare seismica puternica sunt
necesare verificari si eventual inlocuirea sistemelor de disipare energetica, daca si-au pierdut
capacitatea de absorbtie.
Amortizorii metalici sunt de regula realizati din otel iar forma pe care o au este de asa
natura, incat in urma unui seism major acestea se deformeaza foarte mult, neputand reveni la
forma initiala. Astfel prin deformarea inelastica a amortizorului metalic, se consuma o parte
din energia pe care seismul o imprima in structura.
Aceste sisteme prezinta o curba histeretica stabila datorita comportarii otelului in
domeniul post-elastic, permitand un numar relativ mare de cicluri incarcare-descarcare. Au o
durabilitate pe termen lung, si o buna rezistenta la mediu si la factorul temperatura.
Amortizorul poate avea diferite forme: in X, triunghiulare, pivot, semiluna, fluture, sina,
etc. Cele sub forma de X, de exemplu, se amplaseaza la intersectia diagonalelor in V inversat.
In timpul unui seism, diagonalele se intind si se comprima, tragand si impingand amortizorul,
care in urma unui numar de cicluri se deformeaza.
Dispozitivele disipatoare de energie la care elementul activ este din tabla de forma
triunghiulara, denumite TADAS (Triangular Plate Added Damping And Stiffness) se
utilizeaza in mod curent cuplate si prezinta o comportare foarte buna la un numar mare de
cicluri de solicitare la incovoiere. In fig 5.1.1 se prezinta forma dispozitivului si relatia fortarotire la un ciclu alternant. Forma conduce la o curbura constanta si deci fiecare sectiune intra
simultan in curgere, astfel incat intregul element absoarbe energie.

163

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 5.1.1. Sistemul de tip TADAS si modul de comportare

Fig. 5.1.2. Amplasare a dispozitivului in structura


O varianta imbunatatita a disipatorului cu placi in forma de V, cu o eficienta si mai
buna, este dispozitivul cu placi in forma de X numit ADAS (Added Damping and Stiffness).
Placile de otel in forma de X sunt fixate pe doi suporti, unul inferior si unul superior, si se
deformeaza prin incovoiere ca o bara dublu incastrata, rezultand astfel o rigiditate mai mare
decat a sistemului in V.

Fig. 5.1.3. Dispozitiv de tip ADAS


Avantajele utilizarii disipatorilor metalici se datoreaza unei stabilitati si durabilitati
ridicate, prezinta cicluri stabile pentru curba histeretica, in urma schimbarilor conditiilor
mediului inconjurator au un comportament favorabil. Au o capacitate mare de disipare de
energie pentru deplasari relativ mici. Elementele se pot monta si inlocui usor. Prezinta de
asemenea o comportare multi-directionala si costul cel mai redus dintre toate tipurile de
amortizori pasivi.

164

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Un dezavantaj al folosirii acestor dispozitive poate fi datorat ductilitatii dispozitivului


care este puternic influentata de forma acestuia, iar in cazul sudurilor, acestea au o comportare
casanta. Necesita cheltuieli de intretinere, iar dupa un seism major acestea trebuie inlocuite.
Amortizorii histeretici configurati sa raspunda prin eforturi axiale sunt amplasati
diagonal in cladire sau in contravantuiri de tip chevron (V inversat). Pentru a avea o comportare
simetrica la intindere si compresiune trebuie evitat pierderea stabilitatii metalului in
compresiune prin evitarea flambajului. Acest lucru se realizeaza prin introducerea metalului
intr-o camasa metalica-bare cu flambaj impiedicat (unbonded braces).
Bara cu flambaj impiedicat este alcatuita dintr-un nucleu de otel, teava de otel umpluta
cu beton si un strat subtire de material la interfata cu betonul. Nucleul de otel preia incarcarea
axiala, teava exterioara, prin intermediul betonului, constituie reazem lateral al nucleului si
impiedica flambajul nucleului iar stratul subtire de material, la interfata cu betonul, de-a lungul
nucleului de otel, elimina frecarea dintre otel si beton in timpul deformatiilor axiale ale
nucleului de otel.

Fig. 5.1.4. Amortizor histeretic de tipul unbonded brace si diferite sectiuni ale diagonalei
Pentru a asigura o comportare stabila a amortizorilor histeretici, inima diagonalei are
nevoie de o confinare permanenta si sprijinire laterala.
Amortizorii histeretici nu pot fi realizati din mai multe bucati si asamblati pe santier
deoarece imbinarile prin sudura sau cu suruburi nu sunt permise pentru diagonale la care se
asteapta o comportare inelastica. Aceste imbinari realizate pe santier ar putea duce la un
comportament defavorabil, cu cedari fragile. Astfel, folosirea unor amortizori histeretici cu
lungimi mari si cu greutati ridicate la consolidarea cladirilor ridica probleme de instalare in
cladirile aflate in functiune.
Caracteristcile unui amortizor de tip histeretic sunt in general date de forta de curgere si
de rigiditatea elastica, pana in momentul curgerii metalului..

5.2.

Amortizori cu frecare

Amortizorii cu frecare sunt dispozitive histeretice ce disipeaza energia prin frecarea a


doua sau mai multe suprafete de contact, fixate strans cu buloane de inalta rezistenta, care
aluneca unele in raport cu altele la o forta predeterminata (slip load), dependenta de
caracteristicile dinamice ale terenului din zona amplasamentului constructiei. Acesti amortizori
pot disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre suprafetele glisante.

165

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Inca din 1980 in Canada, Pall s.a., incep sa studieze disipatorii histeretici de energie cu
frecare, pornind de la analogii cu mecanismele de franare existente la automobile.
Teoria functionarii disipatorilor de nergie cu alunecare cu frecare se bazeaza pe
urmatoarele:

Forta de frecare este independenta de aria suprafetelor de contact

Forta de frecare este direct proportionala cu rezultanta fortelor care


actioneaza normal la suprafata

Forta de frecare este independenta de viteza

Valoarea fortei de frecare depinde de natura suprafetelor de contact

Dispozitivele folosite in mod curent pentru disiparea energiei in structurile de rezistenta


pentru constructii utilizeaza ca mecanism de disipare a energiei frecarea cu alunecare la
suprafata de contact intre doua suprafete, denumita frecare uscata sau columbiana. Cu toate
acestea trebuie remarcat ca procesele de frecare sunt departe de a fi atat de simple in practica,
teoria lui Coulomb fiind aproximativ reala. Mai mult, coeficientul de frecare care este
considerat constant in calcul, de fapt variaza, depinzand nu numai de natura suprafetelor de
alunecare ci si de pregatirea acestora, de gradul de rigurozitate la care au fost aduse prin
peliculizari cu diferite materiale chimice ale caror caracteristici se pot modifica in timp.
Astazi, teoriile moderne ale frecarii iau in considerare in primul rand adevarata valoare
a coeficientului de frecare dintre suprafetele de contact, mecanismele care apar la nivelul
contactului si deformatiile plastice locale care apar in punctele de contact. Daca ne referim la
un contact real intre doua suprafete metalice, coeficientul de frecare poate deveni chiar
supraunitar, datorita fenomenelor de adeziune dintre suprafete generate de straturile de oxid
metalic ce se formeaza. In timpul frecarii se declanseaza si fenomene termice, care sunt in
functie de frecventa miscarii si care pot determina distrugerea peliculelor de oxid, astfel ca se
afecteaza fenomenul propriu-zis de frecare si implicit procesul de disipare energetica.
Exista mai multe tipuri de amortizori cu frecare, avand diverse materiale folosite pentru
suprafetele de frecare, cum ar fi otel pe otel sau otel pe alama sau alte materiale, sau conform
numelor autorilor de brevete de inventie si anume: Pall, Sumitomi, Damptech, SERB, etc.
Amortizorul cu frecare de tip Pall este realizat dintr-un set de platbande cu gauri,
tratate special pentru a produce o foarte buna frecare.Aceste platbande sunt imbinate intre ele
in asa fel incat la o anumita valoare a incarcarii este permisa glisarea unora peste celelalte.
Dispozitivul pentru diagonale in X prezinta urmatorul mecanism: atunci cand diagonala intinsa
forteaza amortizorul sa lunece, mecanismul forteaza cealalta diagonala sa se scurteze evitand
flambajul. Astfel, cealalta diagonala determina amortizorul sa actioneze in directia opusa.

Fig. 5.2.1. Amortizor cu frecare de tip Pall


166

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dispozitivul de amortizare de tip Damptech este alcatuit din 3 placi metalice si doua
tampoane de frecare plasate intre acestea. Un surub de inalta rezistenta pretensionat in
combinatie cu discuri resort si saibe intarite, sunt folosite pentru a mentine forta de
compresiune pe suprafetele de frecare. Cantitatea de energie disipata este proportionala cu
rezistenta la frecare rezultata din glisarea si rotirea relativa dintre placile amortizorului.

Fig. 5.2.2. Amortizor cu frecare de tip Damptech si amplasarea acestuia in structura


in contravantuiri de tip V
Disipatorul de energie (EDR- Energy Dissipating Restraint): este un mecanism care
permite frecarea pe o zona de miscare, cu blocaje la capetele acestei zone. Dispozitivul are
doua particularitati care il diferentiaza de celelalte: capacitatea de auto-centrare ridicata si
directa proportionalitate intre forta de frecare si deplasare

Fig. 5.2.3. Detalii ale unei legaturi disipatoare de energie (EDR)

Fig. 5.2.4. Curba histeretica ideala a unui amortizor cu frecare


Curba histeretica ideala a unui amortizor cu frecare e prezentata in Fig. 5.2.4 si este
similara cu cea a unui amortizor histeretic cu rigiditatea initiala foarte mare. Amplasarea
167

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

acestor amortizori in structura este similara cu cea a amortizorilor histeretici, in diagonale sau
in elemente orizontale.
Principalele avantaje ale amortizorilor cu frecare sunt:
o Simplitate din punct de vedere al materialelor, realizarii si implementarii;
o Eficienta in reducerea pagubelor datorate cutremurelor;
o Economie din punct de vedere al costurilor si timpului de instalare;
o Flexibilitatea aplicarii la structuri de beton, otel, zidarie si cadre de lemn;
o In lucru au deplasari limitate;
o Controlul flambajului in contravantuirile comprimate;
o Curba histeretica stabila;
o Sensibilitate scazuta la schimbari ale conditiilor de mediu;
o Valori mari ale energiei disipate raportat la valori mici ale deplasarilor;
o Posibilitate de reutilizare;
Principalele dezavantaje ale amortizorilor cu frecare sunt:
o Necesitatea unei intretineri regulate, datorata faptului ca prin utilizare, interfata
de frecare poate suferi modificari si implicit rezulta modificari in comportarea
sistemului;
o Uzura mecanica a suprafetelor de contact dupa numeroase cicluri de incarcare;
o Dificultati in identificarea fortei de frecare dupa instalare;
o Imperfectiuni ale suprafetelor;

5.3.

Amortizori vascosi

Amortizorii vascosi sunt considerati in prezent cei mai eficienti in preluarea unei mari
parti din energia indusa de seism. Acestia au capacitatea de a disipa aproape intreaga energie
seismica, permitand structurii sa lucreze in domeniul elastic in timpul seismului.
Sistemele de disipare a energiei seismice prin amortizare vascoasa sunt adecvate pentru
structuri relativ flexibile. Pretabilitatea structurilor flexibile la echiparea cu sisteme de
amortizori cu fluid vascos rezulta din faptul ca amortizarea vascoasa este proportionala cu
viteza relativa intre capetela amortizorilor, viteza relativa ce creste odata cu cresterea
flexibilitatii structurii. Amortizorii cu fluid vascos se pot introduce diagonal in ochiurile de
cadru ale structurii de rezistenta, sau in contravantuiri de tip chevron.

168

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig. 5.3.1. Moduri de amplasarea a amortizorilor in structura ( P100-3/2008)


Disiparea energiei are loc prin transformarea energiei cinetice in caldura. Amortizorii
vascosi functioneaza prin rezistenta opusa la miscarea unui piston perforat intr-un fluid
continut intr-un cilindru metalic, absorbind in acest fel socurile.

Fig. 5.3.1. Alcatuirea unui amortizor cu fluid vascos ( P100-3/2008)


Atunci cand disipatorul este solicitat la compresiune, fluidul vascos este impins din
camera 2 a cilindrului in camera 1, iar la solicitarea de intindere, curgerea are loc in sens invers.
Presiunea foarte mare care actioneaza la nivelul orificiilor din piston, produce o diferenta de
presiune pe intreaga sectiune a capatului pistonului care determina forta de amortizare.
Fortele ce se produc in elementele de disipare a energiei de tip vascos sunt dependente
de viteza relativa pe directie axiala intre cele doua capete ale elementelor. Forta dezvoltata in
elementele de disipare a energiei de tip vascos se calculeaza cu relatia:
F = C v

(cf. P100-3/2008)

unde:
F - fora de amortizare
v - viteza relativ pe direcie axial ntre capetele elementului de disipare a energiei
C constanta de amortizare

169

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

- constanta exponenial care, pentru aplicaii seismice uzuale, are valori cuprinse ntre
0,3 i 1,0. Pentru cazul =1 se consider o amortizare liniar (element disipativ liniar) n timp
ce pentru 1 se consider o amortizare neliniar (element disipativ neliniar).
Curba histeretica pentru un amortizor liniar este o elipsa pura. Cu cat exponentul de
amortizare scade, forma curbei histeretice se apropie de o forma dreptunghiulara. Parametrul
C produce o marire a ariei din interiorul ciclului histeretic rezultand o crestere a energiei
disipate, dar si o crestere a fortei in amortizor. Uzual amortizorii structurali au coeficientul
cu valori intre 0.3 si 1.0 - orice valoare a lui peste 1.0 aducand slabe performante pentru
amortizor(Fig 5.3.2.)
Eficacitatea amortizorului este o functie de gradul de deformatie, de aceea, amortizorii
vor trebui amplasati intre punctele cu deformatiile relative cele mai mari.

Fig. 5.3.2. Relatia forta-deplasare pentru amortizori vascosi


Avantajele utilizarii amortizorilor vascosi se datoreaza unei curbe histeretice stabile,
prezinta o stabilitate si o durata de viata ridicata, sunt usor de implementat. Au o sensibilitate
limitata la schimbarea conditiilor de mediu. Au o dependenta moderata de temperatura. Pot
disipa cantitati mari de energie.
Printre dezavantajele utilizarii se numara necesitatea unei viteze mari pentru o
comportare optima, fluidul din interiorul amortizorului se uzeaza si are o durata de
valabilitate limitata, mult mai mica decat structura. Este necesara o forta de revenire.
Disipatorii vascosi nu aduc rigiditate structurii, ci doar amortizare. Costul este mai ridicat ca
la celelalte sisteme.

170

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6. Studii de caz
6.1.

Descrierea structurilor

In vederea realizarii studiului de caz s-au considerat cladiri cu structura in cadre din
beton armat cu diferite regimuri de inaltime: 5 niveluri (P+4), 10 niveluri (P+9), 15 niveluri
(P+14), 20 niveluri (P+19), 30 niveluri (P+29) si 40 niveluri (P+39), amplasate in Bucuresti.
Forma in plan a cladirilor este simetrica cu deschideri de 6 metri pe cele doua directii, iar
inaltimea de nivel a fost considerata de 3m.

Fig 6.1.1 Schita etaj curent


Incarcari:

Permanente: 1.835 kN/m2 :


Tencuiala pe placa: 0.285 kN/m2;
Pardoseala: 1.05 kN/m2;
Perete despartitor: 0.5 kN/m2;

6.2.

Utila: 1.5 kN/m2

Etape:
I.
II.
III.

Analiza structurilor conform P13-63;


Analiza structurilor conform P100-2006;
Analiza structurilor echipate cu disipatori de energie
171

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.2.1. Etapa I : Analiza structurilor conform P13-63


In prima etapa s-a considerat ca cele 6 cladiri au fost realizate si proiectate conform
normativului P13-63 cu un coeficient seismic de baza CB=5%.
a. Predimensionarea elementelor structurale:
Nivel

Nb
[kN]

fcd
[kN/m2]

As,nec
[m2]

Dimensiuni
stalpi [cm]

Dimensiuni
grinzi [cm]

Grosime
placa[cm]

1980

20000

0.33

60x60

25x60

15

10

3960

20000

0.66

80x80

25x60

15

15

5940

20000

0.99

100x100

25x60

15

20

7920

20000

1.32

120x120

25x60

15

30

11880

20000

1.98

140x140

25x60

15

40

15840

20000

2.64

160x160

25x60

15

b. Periode fundamentale de vibratie:


In urma analizei realizate cu ajutorul programului ETABS au rezultat urmatoarele perioade
de vibratie, cu translatie in primele 2 moduri de vibratie si torsiune in modul 3 de vibratie.
Perioada de vibratie
P+4

P+9

P+14

P+19

P+29

P+39

T1

0.614126

1.16745

1.70851

2.247298

3.44232

4.685634

T2

0.614126

1.16745

1.70851

2.247298

3.44232

4.685634

T3

0.54784

1.032182

1.49208

1.929241

2.862054

3.72865

6.2.2. Etapa II : Analiza structurilor conform P100-2006


In cea de-a doua etapa, pentru fiecare din cele 6 modele s-a facut cate un calcul cu
coeficientul seismic de baza calculat conform P100-2006, pentru a arata cum se comporta
cladirea in acest moment.

CB=
.

12.750.240.85
2.5

=22.44%

S-au realizat comparatii privind deplasarile relative de nivel si eforturile in elementele


structurale, intre structura realizata conform P13-63 si cea proiectata conform P100-2006:
A. Deplasari relative de nivel
Verificarea de rigiditate s-a realizat conform codului de proiectare seismic P1001/2006, anexa E, care prevede ca deplasarea relativa maxima a sistemului structural pentru cele
172

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

doua directii principale, dr.SLS i dr.SLU, sa nu depaseasca valoarea admisibil stabilit pentru
Starea Limita de Serviciu (SLS) ca fiind dr.adm.SLS=0.008* hnivel=0.024m i valoarea
admisibila pentru Starea Limita Ultim (SLU) ca fiind dr.adm.SLU=0.025* hnivel=0.075m.
In continuare se prezinta grafice de comparatie a deplasarilor relative de nivel pentru
toate regimurile de inaltime considerate, atat pentru structura considerata conform normativului
P13, cat si cea conform P100-2006.
Cladire 5 niveluri
STORY5

STORY5

STORY4

STORY4

STORY3

dr sls P13

STORY2

dr sls P100
dr adm[m]

STORY1
0

STORY3

dr slu P13

STORY2

dr slu P100

STORY1

dr adm[m]

0.002 0.004 0.006 0.008 0.01

0.01

0.02

0.03

Fig.6.2.2.1 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 5 niveluri
Cladire 10 niveluri
STORY10
STORY9
STORY8
STORY7
STORY6
STORY5
STORY4
STORY3
STORY2
STORY1

dr sls P13
dr sls P100
dr adm[m]

0.005

STORY10
STORY9
STORY8
STORY7
STORY6
STORY5
STORY4
STORY3
STORY2
STORY1

0.01

dr slu P13
dr slu P100
dr adm[m]

0.01

0.02

0.03

Fig.6.2.2.2 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 10 niveluri
Cladire 15 niveluri
STORY15

STORY15

STORY13

STORY13

STORY11

STORY11

STORY9

dr sls P13

STORY7
STORY5

STORY9

dr slu P13

dr sls P100

STORY7

dr slu P100

dr adm[m]

STORY5

dr adm

STORY3

STORY3

STORY1

STORY1
0

0.005

0.01

0.01

0.02

0.03

Fig.6.2.2.3 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 15 niveluri
173

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Cladire 20 niveluri
STORY20

STORY20
STORY19
STORY18
STORY17
STORY16
STORY15
STORY14
STORY13
STORY12
STORY11
STORY10
STORY9
STORY8
STORY7
STORY6
STORY5
STORY4
STORY3
STORY2
STORY1

STORY19
STORY18

dr sls P13

STORY17

dr sls P100

STORY15

dr slu P13

STORY16

dr slu P100

STORY14
STORY13
STORY12
STORY11
STORY10
STORY9
STORY8
STORY7
STORY6
STORY5
STORY4
STORY3
STORY2
STORY1

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.001

0.002

0.003

0.004

Fig.6.2.2.4 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 20 niveluri

Cladire 30 niveluri

STORY30

STORY30

STORY28

STORY28

STORY26

STORY26

STORY24
STORY22
STORY20

STORY22

STORY18

STORY16

STORY16

STORY14

STORY14

STORY12

STORY12

STORY10

STORY10

STORY8

STORY8

STORY6

STORY6

STORY4

STORY4

STORY2

STORY2

0.0005

dr slu P100

STORY20

dr sls P100

STORY18

dr slu P13

STORY24

dr sls P13

0.001

0.0015

0.001

0.002

0.003

Fig.6.2.2.5 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 30 niveluri

174

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Cladire 40 niveluri
STORY40

STORY40

STORY38

STORY38

STORY36

STORY36

STORY34

STORY34

STORY32

STORY32
STORY30

STORY30

dr sls P13

STORY28
STORY26

STORY26

dr sls P100

STORY24

STORY22

STORY20

STORY20

STORY18

STORY18

STORY16

STORY16

STORY14

STORY14

STORY12

STORY12

STORY10

STORY10

STORY8

STORY8

STORY6

STORY6

STORY4

STORY4

STORY2

STORY2

0.0005

dr slu P100

STORY24

STORY22

dr slu P13

STORY28

0.001

0.0015

0.0005 0.001 0.0015 0.002 0.0025

Fig.6.2.2.6 Verificare la starea limita de serviciu si la starea limita ultima cladire 40 niveluri
In fiecare caz s-au verificat deplasarile la starea limita de serviciu si la starea limita
ultima, atat pentru cladirile proiectate conform P13-63 cat si pentru cele proiectate conform
P100-2006.
In cazurile analizate deplasarile nu depasesc valorile admisibile stabilite de actualul
normativ dar se observa cresteri ale deplasarilor relative de nivel in cazul cladirilor calculate
cu coeficientul seismic de baza conform P100-2006 de 1.154.75 ori.

B. Eforturi in elementele structurale


In vederea analizei comportarii in prezent a structurilor s-au realizat comparatii privind
forta axiala, forta taietoare si momentul incovoietor din grinzi si stalpi, eforturi obtinute cu
ajutorul programului Etabs.
Structura a fost dimensionata pentru niste solicitari seismice mult mai mici n comparatie
cu actualul cod seismic, eforturile din elementele structurale in prezent fiind, in mod evident,
mult mai mari in comparatie cu ce s-a considerat in momentul proiectarii. Este necesara astfel
cresterea rezistentei si rigiditatii structurii prin amplasarea elementelor de tip amortizor in
ochiurile de cadru.

175

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.2.7 Diagrama de forta axiala-P13-63

Fig.6.2.2.8 Diagrama de forta axiala-P100-2006

176

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.2.9 Diagrama de forta taietoare-P13-63

Fig.6.2.2.10 Diagrama de forta taietoare-P100-2006

177

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.2.11 Diagrama de moment incovoietor-P13-63

Fig.6.2.2.12 Diagrama de moment incovoietor-P100-2006

178

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6.2.3. Etapa III : Analiza structurilor echipate cu disipatori de energie


Avarierea structurala si nestructurala indusa de cutremurele puternice este o consecinta
directa a deformatiilor elementelor cladirii. Pentru limitarea starii de avariere, si implicit a
pierderilor directe produse de cutremurele puternice, este necesara limitarea deformatiilor prin
controlul deplasarilor laterale ale cladirii. Acest control al deplasarilor laterale se poate face fie
prin marirea rigiditatii structurii, fie prin limitarea deplasarilor laterale ca urmare a amortizarii
vascoase suplimentare introduse in cladire. Aceasta amortizare suplimentara se poate obtine
prin introducerea de amortizori cu fluid vascos in structura de rezistenta a cladirii, aceste
sisteme de disipare a energiei seismice fiind adecvate pentru structuri relativ flexibile ( P1003-2008) .
In studiul realizat s-a ales ca si metoda de consolidare a cladirilor in cadre din beton armat
introducerea de amortizori cu fluid vascos in ochiurile de cadru externe (perimetrale). Acestia
au fost amplasati structurile prezentate in diagonale centrice (Fig. 6.2.3.1), avand diferite pozitii
notate cu DAMP1, DAMP2, DAMP3, DAMP4 si DAMP5 (Fig. 6.2.3.2) .S-a considerat un tip
de amortizor vascos cu caracteristica de amortizare c=10kN*s/mm si rigiditatea de
1000kN/mm.

Fig.6.2.3.1 Amortizor inclus intr-o contravantuire diagonala

a)

b)

179

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

c)

Daniel STOICA

d)

e)

Fig.6.2.3.2 Dispunerea amortizorilor in cadrele perimetrale


(a-DAMP1 b-DAMP2 c-DAMP3 d-DAMP4 e-DAMP5)
Tabel 6.2.3.1 Rezultatele analizei modale
NR
NIVELURI

STRUCTURA
NECONSOLIDATA

DAMP1

Mod
5

0.447872

0.370014

0.374134

0.371172

0.373876

0.614126

0.447872

0.370014

0.374134

0.371172

0.373876

0.54784

0.32168

0.249468

0.241799

0.255079

0.24943

Perioade de vibratie

1.16745

0.901465

0.76278

0.770311

0.764162

0.773939

1.16745

0.901465

0.76278

0.770311

0.764162

0.773939

1.032182

0.66296

0.52616

0.499256

0.535958

0.516854

Perioade de vibratie

1.70851

1.364821

1.173676

1.188327

1.175119

1.19421

1.70851

1.364821

1.173676

1.188327

1.175119

1.19421

1.49208

1.015255

0.819732

0.776656

0.832802

0.801073

Perioade de vibratie

2.247298

1.834769

1.595092

1.618631

1.596607

1.626083

2.247298

1.834769

1.595092

1.618631

1.596607

1.626083

1.929241

1.368635

1.119942

1.063977

1.135774

1.093217

Mod
30

Perioade de vibratie

3.44232

2.891705

2.553132

2.605107

2.554179

2.614706

3.44232

2.891705

2.553132

2.605107

2.554179

2.614706

2.862054

2.146942

1.791765

1.71879

1.811676

1.755993

Mod
40

DAMP5

0.614126

Mod
20

DAMP4

Mod
15

DAMP3

Perioade de vibratie

Mod
10

DAMP2

Perioade de vibratie

4.685634

4.006355

3.57231

3.655459

3.573071

3.666717

4.685634

4.006355

3.57231

3.655459

3.573071

3.666717

3.72865

2.921009

2.478792

2.397776

2.501677

2.439427

In tabelul 6.3.2.1 sunt prezentate primele 3 moduri de vibratie cu perioadele proprii, iar
efectul de rigidizare e vizibil din micsorarea valorilor perioadelor de vibratie cu pana la 40%.

180

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Comparatii ale deplasarilor relative de nivel intre structura neconsolidata si cele


consolidate cu amortizori vascosi:
a. Cladire 5 niveluri

0.004

0.016

0.0035

0.014

0.003

0.012

0.0025

0.01

0.002

0.008

0.0015

0.006

0.001

0.004

0.0005

0.002

0
STORY1

STORY2

STORY3

STORY4

STORY5

0
STORY1

STORY2

STORY3

STORY4

dr sls neconsolid

dr sls damp 1

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr sls damp 2

dr sls damp 3

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr sls damp 5

dr slu damp 4

dr slu damp 5

dr sls damp 4

Fig.6.2.3.3 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

STORY5

Fig.6.2.3.4 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima

b. Cladire 10 niveluri

0.003

0.007

0.0025

0.006

0.002

0.005

0.0015

0.004

0.001

0.003

0.0005

0.002

0.001
0

dr sls neconsolid
dr sls damp 1
dr sls damp 2
dr sls damp 3
dr sls damp 4

Fig.6.2.3.4 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr slu damp 4

dr slu damp 5

Fig.6.2.3.5 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima

181

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

c. Cladire 15 niveluri
0.0025

0.006

0.002

0.005
0.004

0.0015

0.003

0.001

dr sls neconsolid

dr sls damp 1

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr sls damp 2

dr sls damp 3

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr sls damp 4

dr sls damp 5

dr slu damp 4

dr slu damp 5

Fig.6.2.3.6 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

STORY15

STORY14

STORY13

STORY12

STORY11

STORY9

STORY10

STORY8

STORY7

STORY6

STORY5

STORY4

STORY3

STORY1

STORY15

STORY14

STORY13

STORY12

STORY11

STORY9

STORY10

STORY8

STORY7

STORY6

STORY5

STORY4

STORY3

STORY2

STORY1

0.001

STORY2

0.002

0.0005

Fig.6.2.3.7 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima

d. Cladire 20 niveluri
0.002
0.0018
0.0016
0.0014
0.0012
0.001
0.0008
0.0006
0.0004
0.0002
0

0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001

STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9
STORY10
STORY11
STORY12
STORY13
STORY14
STORY15
STORY16
STORY17
STORY18
STORY19
STORY20

dr sls neconsolid

dr sls damp 1

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr sls damp 2

dr sls damp 3

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr sls damp 5

dr slu damp 4

dr slu damp 5

dr sls damp 4

Fig.6.2.3.8 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

Fig.6.2.3.9 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima

e. Cladire 30 niveluri

dr sls neconsolid

dr sls damp 1

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr sls damp 2

dr sls damp 3

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr sls damp 5

dr slu damp 4

dr slu damp 5

dr sls damp 4

Fig.6.2.3.10 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

STORY30

STORY28

STORY26

STORY24

STORY22

STORY20

STORY18

STORY16

STORY30

STORY28

STORY26

STORY24

STORY22

STORY20

STORY18

STORY16

STORY14

STORY12

STORY10

STORY8

STORY6

STORY4

STORY2

STORY14

0.0002

STORY12

0.0004

STORY10

0.0006

STORY8

0.001
0.0008

STORY6

0.0012

STORY4

0.0045
0.004
0.0035
0.003
0.0025
0.002
0.0015
0.001
0.0005
0

0.0014

STORY2

0.0016

Fig.6.2.3.11 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima
182

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

f. Cladire 40 niveluri
0.004
0.0035
0.003
0.0025
0.002
0.0015
0.001
0.0005
0

0.001
0.0008
0.0006
0.0004
0.0002

STORY40

STORY37

STORY34

STORY31

STORY28

STORY25

STORY22

STORY19

STORY16

STORY13

STORY10

STORY7

STORY4

STORY1

STORY2
STORY4
STORY6
STORY8
STORY10
STORY12
STORY14
STORY16
STORY18
STORY20
STORY22
STORY24
STORY26
STORY28
STORY30
STORY32
STORY34
STORY36
STORY38
STORY40

0.0012

dr sls damp 1

dr slu neconsolid

dr slu damp 1

dr sls damp 2

dr sls damp 3

dr slu damp 2

dr slu damp 3

dr sls damp 4

dr sls damp 5

dr slu damp 4

dr slu damp 5

dr sls neconsolid

Fig.6.2.3.12 Deplasari relative de nivel la


starea limita de serviciu

Fig.6.2.3.13 Deplasari relative de nivel la


starea limita ultima

Din graficele prezentate se observa o comportare imbunatatita a structurilor in termeni


de deplasari atat in cazul SLS, cat si SLU, dar pentru regimuri de inaltime pana la 10 niveluri.
Deplasarile relative au fost reduse semnificativ, cu pana la 65% atat pentru SLS, cat si pentru
SLU, iar variatia acestora pe inaltimea cladirii consolidate este mult mai uniforma.
In cazul structurilor cu regimuri de inaltime ce depasesc 10 niveluri, comportarea
acestora este imbunatatita in cazul SLS, dar nu si in cazul SLU, chiar daca valorile nu depasesc
valorile prevazute in P100-2006.
Comparatii ale eforturilor din elementele structurale aferente structurii neconsolidate,
respectiv structurii consolidate cu amortizori vascosi:

Fig.6.2.3.14 Diagrama de forta taietoare si moment incovoietor structura P100-DAMP 1

183

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.3.15 Diagrama de forta taietoare structura P100-DAMP 2

Fig.6.2.3.16 Diagrama de moment incovoietor structura P100-DAMP 2

Fig.6.2.3.17 Diagrama de forta taietoare structura P100-DAMP 3

184

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.3.18 Diagrama de moment incovoietor structura DAMP 3

Fig.6.2.3.19 Diagrama de forta taietoare si de moment incovoietor structura DAMP4

185

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.6.2.3.20 Diagrama de forta taietoare structura DAMP 5

Fig.6.2.3.21 Diagrama de moment incovoietor structura DAMP 5


In toate cele 5 cazuri de consolidare, prin introducerea de amortizori vascosi, s-a
realizat o imbunatatire a rezistentei structurii, eforturile de forfecare si incovoiere fiind reduse
fata de structura initiala cu pana la 65%.
Verificarea nodurilor de cadru:
Cerintele de rigiditate ale structurii sunt satisfacute, dar este necesara si o verificare a
nodurilor de cadru.In acest sens urmatoarele 2 conditii trebuie indeplinite:
1. Forta de compresiune inclinata produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata nu
va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere:

Pentru noduri interioare:

186

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

d
Vihd 1
b h f
i c cd
Vihd Rd As1 As2 fyd Vc

Pentru noduri marginale:

d
Vihd 0.8 1
b h f
i c cd
Vihd Rd As1 fyd Vc

unde:

bi

0.6 1

250
fck

N
bc hoc fcd

-forta axiala normalizata in stalp

minbc bw 0.5 hc - latimea de calcul a nodului

Vc - forta taietoare in stalp pentru un anumit sens al miscarii seismice


As1, As2 - arii de armatura longitudinala in grinzi
2. In nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia
dupa fisurarea inclinata.

Pentru noduri interioare:

Ash fywd 0.8 As1 As2 fyd 1 0.8 d

Pentru noduri marginale:

Ash fywd 0.8 As1 fyd 1 0.8 d

Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluzand armatura
longitudinala a stalpului va fi cel putin:

hic
2
Asv Ash

3
hiw

Unde:
Ash - armatura transversala in nod
Asv - armatura longitudinala verticala, care trece prin nod
hic - distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor
hiw- distanta interax intre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a grinzilor
Pentru verificarea nodurilor de cadru s-a dimensionat armatura din stalpi si grinzi la
eforturile obtinute din ETABS in conformitate cu normativul P13-63.
In urma analizei facute atat pe structurile calculate dupa P100-2006, cat si pe cele
consolidate, se constata ca pentru structurile cu regim de inaltime mai mare de 30 niveluri, in
noduri nu exista suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, fiind
necesara consolidarea acestora.

187

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

7. Concluzii
Prezenta capitol cuprinde aspecte privind utilizarea dispozitivelor de tip amortizor
pentru reducerea vulnerabilitatilor seismice ale cladirilor existente cu structura in cadre din
beton armat.
In acest scop, s-au analizat o serie de structuri cu diferite regimuri de inaltime,
proiectate in conformitate cu prescriptiile tehnice utilizate la aparitia primului cod de proiectare
antiseismica P13-63. Acesta a cunoscut de-a lungul timpului numeroase revizuiri, cutremurul
Vrncean din 4 martie 1977 schimband complet codul de proiectare in vigoare n acel moment.
Comportarea structurilor in prezent, a pus in evidenta faptul ca dimensionarea s-a
realizat pentru solicitari mult mai mici decat cele considerate in actualul cod seismic. Diferente
semnificative ale rigiditatii acestora, dar si erodarea unei parti din capacitatea portanta a
elementelor structurale, acestea fiind supuse in timp unor actiuni seismice de diferite intensitati,
au condus la necesitatea consolidarii pentru a putea preveni eventuale avarieri structurale la un
viitor seism.
Metodele moderne de consolidare prezinta o serie de avantaje comparativ cu cele
clasice, avantaje prezentate pentru fiecare in parte in cadrul ultimelor subcapitole.
Metoda de consolidare aleasa pentru studiul de caz implica folosirea dispozitivelor de
tip amortizor, amortizori vascosi, montati in diagonale in ochiurile de cadru exterioare, in
diferite pozitii. Structura de rezistenta consolidata a demonstrat rigiditate si rezistenta mult
imbunatatite, optimizand comportarea cladiriilor consolidate la solicitari seismice.

188

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 6
UTILIZAREA CONTRAVANTUIRILOR METALICE PENTRU
REDUCEREA VULNERABILITATILOR CLADIRILOR
CU STRUCTURA DIN B.A.

189

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Prezentul capitol urmrete s pun n eviden prin studiu comparativ eficiena unor sisteme
de contravntuire metalice utilizate pentru reducerea vulnerabilitilor seismice la cldiri
existente cu structur din beton armat (cadre din beton armat si duale din beton armat).
Cu scopul simplificrii calculelor, analiza a fost redus la studiul comportrii unor linii de
rezisten corespunztoare unor cldiri cu aceai distribuie a elementelor n plan, cu patru,
nou i cincisprezece niveluri.
Pentru a obine caracteristici ale elementelor, asemntoare cu cele ale elementelor cldirilor
existente, structurile au fost ncrcate iniial cu fore seismice corespunztoare codului P13.
Urmtorul pas a fost de a aplica structurilor anterior dimensionate, solicitri seismice conform
codului P100-3:2007 (Cod de evaluare i proiectare a lucrrilor de consolidare la cldiri
existente, vulnerabile seismic) n corelaie cu P100-1:2006 (Prevederi de proiectare pentru
cldiri) astfel obinndu-se deficienele structurilor existente fa de exigenele acestor
normative.
S-a urmrit corectarea acestor deficiene de rezisten i rigiditate prin introducerea sistemelor
de contravntuire centrice, n form de X. S-au utilizat opt modele de distribuire a
contravntuirilor ce au fost introduse n structurile cu patru, nou i cincisprezece niveluri.
Sistemele de contravntuire folosite ca metode de consolidare sunt de trei tipuri: contravntuiri
de tip direct, prinse n nodurile cadrelor de beton armat i contravntuiri de tip indirect
constituite din cadre metalice contravntuite interne i externe.
Rolul pereilor este de a aduce rigiditate structurii, nu i rezisten deoarece acetia sunt
considerai a fi proiectai ntr-o perioad cnd dimensionarea nu impunea o armare ca cea
impus astzi. Bulbii de la capetele pereilor vor fi considerai stlpi independeni.
S-a realizat un calcul structural n domeniul liniar elastic cu ajutorul programului ETABS
Nonlinear Version 9.7.4.
Modelele structurale au fost analizate din punctul de vedere al schimbrii caracteristicilor
proprii prin consolidare (perioada proprie fundamental), din punctul de vedere al deplasrilor
relative de nivel i al eforturilor maxime din elementele structurale.
Au fost analizate i performanele structurale ale liniilor de rezisten consolidate cu sisteme
de contravntuiri metalice utiliznd seciuni de tip dublu-T limitate din punct de vedere
tehnico-economic.
Liniile de rezisten au fost supuse la aciuni seismice folosind metoda static echivalent
pentru zona seismic cu caracteristicile perioada de col Tc=1,6s i acceleraia terenului
ag=0,24g.

190

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Prezentarea stadiului actual al problemei analizate n romnia i n lume


1.1. Privire general asupra documentelor referitoare la consolidarea la
aciuni seismice
La momentul actual se gsesc n literatura de specialitate numeroase studii teoretice i
teste experimentale despre sistemele de consolidare a elementelor structurale sau a
substructurilor. Testele de laborator sunt valoroase pentru studierea tehnicilor de intervenie,
ns prezint limitri datorate dificultilor de a reproduce corect condiiile de rezemare, de a
cuantifica efectul folosirii unui model la scar mai mic, ct i de a introduce defectele
cldirilor existente (tolerane n construcie, execuie defectuoas, coroziunea barelor de
armtur ct i deteriorarea betonului). Aceste dificulti fac ca oportunitatea de a executa teste
ce presupun atingerea colapsului pe cldiri existente s fie vzut ca o ans unic i irepetabil
de a mbunti cunotinele despre analiza i proiectarea metodelor de consolidare oportunitate
ce a aprut n cadrul proiectului ILVA-IDEM realizat n localitatea Bagnoli, Napoli, Italia ntre
2000-2005. [1]
La nivel internaional exist, pe lng studii i teste, i legislaii ce reglementeaz
consolidarea cldirilor existente, dup cum urmeaz:

FEMA 273 NEHRP Linii directoare pentru reabilitarea seismic a cldirilor


Proiectul Codului Noii Zeelande NZDC Evaluarea i mbuntirea
performanelor structurale privind riscul la cutremur al cldirilor
Raportul SERC Elaborarea liniilor directorare pentru evaluarea rezistenei i
a performanei cldirilor existente i recomandri privind schemele de
consolidri pentru asigurarea rezistenei la cutremur
UNIDO Vol. 4 Evaluarea rezistenei i a degradrilor post-cutremur a
cldirilor n condiii seismice
Eurocode 8 Prevederi de proiectare pentru rezistena la cutremur. Partea 1-4:
Reguli generale pentru consolidarea i repararea cldirilor
n Romnia Eurocode 8 este transpus prin intermediul reglementrii P100-3 / Cod de
evaluare si proiectare a lucrrilor de consolidare la cldiri existente, vulnerabile seismic.
Consolidarea structurilor la aciuni seismice poate fi caracterizat prin civa pai cheie.
Ca prim pas n vederea consolidrii, se vor evalua caracteristicile de baz i capacitatea de
rezisten la aciuni seismice ale cldirii existente. Apoi se decid obiectivele de performan i
nivelul de hazard seismic corespunztor.
Trebuie realizat o evaluare amnunit a cldirilor existente pentru a determina natura
i mrimea deficienelor ce pot cauza un comportament neadecvat la aciuni seismice. Aceast
evaluare va ajuta de asemenea s se stabileasc dac sunt necesare modificri locale sau la nivel
global. Succesul consolidrii depinde de alegerea tehnicii de consolidare care este n funcie de
materialul i sistemul structural al cldirii existente. Mai departe, proiectarea i analiza necesit
un grad nalt de experien i finee comparativ cu cel necesar pentru realizarea unei cldiri noi.
Toate documentaiile despre consolidarea structual conin scheme generale de reabilitare, dar
nu ofer proceduri i detalii specifice de proiectare. Totui cteva ofer instruciuni referitoare
la tehnicile comune de consolidare precum cmuirea, adugarea de perei de forfecare i
cadre contravntuite.

191

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Despre modificarea local a componentelor:


Cteva componente (precum grinzile, stlpii, nodurile, pereii, diafragmele, etc.) dintro cldire existent pot s nu aib rezistena sau capacitatea de deformare adecvat, dei cldirea
n ansamblu are rezisten i rigiditate substanial. Pentru aceste componente, pot fi realizate
modificri locale, pstrnd configuraia de baz a sistemului de rezisten la fore orizontale.
Modificrile locale luate n considerare sunt legturile dintre elemente, rezistenele elementelor
i capacitile lor de deformare.
FEMA 273 i NZDC prevd c elementele pot sa reziste unor deformaii mari fr a
ceda, prin mbuntirea capacitii de deformaie sau a ductilitii, fr a spori implicit i
rezistena.
De exemplu, realizarea unei cmuieli n jurul unui stlp din beton armat pentru a-i
mbunti confinarea i ofer capacitatea de a se deforma fr exfolieri sau degradri ale
mbinrilor armturilor. Conform FEMA 273, seciunea transversal a unui element structural
poate fi redus cu scopul de a-i spori flexibilitatea i capacitatea rspunsului la deformaii.
Potrivit Eurocode 8, modificri locale sau n ansamblu pot fi fcute asupra unor elemente
structurale deteriorate sau nu (reparaii sau consolidri) avnd n vedere rigiditatea, rezistena
i ductilitatea lor. De asemenea sugereaz nlocuirea elementelor cu avarii grave. Consolidarea
structural, dup cum este definit n manualul UNIDO, const de asemenea, n modificarea
elementelor structurale existente, astfel nct rezistenele i ductilitile lor sa fie mbuntite.
Prin urmare, caracteristicile respective ale structurii sunt influenate (cmuiala stlpilor) dei
schema structural nu este modificat n ansamblu.

Despre eliminarea sau diminuarea discontinuitilor i a neregularitilor


existente:
Neregularitile de rezisten, rigiditate i mas au o contribuie major n rspunsurile
nesatisfctoare la aciuni seismice. Distribuia de deplsri inegale, cu concentrri mari la un
anumit nivel sau pe o parte a structurii, indic prezena neregularitilor.
Distribuirea asimetric n plan a elementelor structurale, schimbri importante de
rigiditate de la un etaj la altul, concentrri mari de mase, goluri mari n perei fr o armare
periferic corespunztoare sunt exemple de astfel de neregulariti. FEMA 273 i NZDC
prezint cteva msuri corective pentru ndreptarea acestor neregulariti. Conform acestor
documente, neregulariti precum etajele slabe pot fi nlturate prin adiia unor perei de
forfecare sau contravntuiri, iar neregularitile torsionale pot fi nlturate prin adugarea unor
grinzi, cadre de contravntuire sau perei de forfecare pentru a echilibra distribuia maselor i
a rigiditii la nivelul unui etaj. Elemente precum stlpi sau perei care lipsesc la anumite etaje
pot fi extini i completai pentru o transmitere lin a eforturilor ctre fundaie. O cldire
neregulat poate fi mprit n mai multe cldiri regulate i simple prin intermediul rosturilor
suficient de mari astfel nct s nu existe riscul ciocnirilor. Eurocodul 8 susine modificarea
sistemelor structurale, precum eliminarea unor noduri structurale, elemente vulnerabile i
ordonarea lor ntr-un mod mai regulat i/sau mai ductil.

192

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Despre mbuntirea rezistenei i a rigiditii structurii la nivel global:


Deformrile laterale mari induse n structur prin micrile seismice impun cerine de
ductilitate mari pentru elementele structurale. De asemenea cldirile flexbile cu ductilitate
insuficient nu se comport bine la aciuni seismice. Este necesar ca aceste tipuri de cldiri s
fie rigidizate la nivel global. FEMA 273 i NZDC propun adugarea contravntuirilor i a
pereilor de forfecare pentru sporirea rigiditii unei structuri. Unele structuri existente au o
rezisten necorespunztoare, ceea ce duce la un comportament n domeniul inelastic la un
nivel sczut al forelor seismice, la deformaii n domeniul inelastic. ntrind structura din punct
de vedere al rezistenei, pragul nivelului forei seismice de la care ncep s se produc pagubele
poate crete. Grinzi rezistente la momente ncovoietoare pot fi prevzute deoarece sunt mai
flexibile i adaug rezisten structurii fr a spori neaprat i rigiditatea, conform acestor
documente. n Eurocode 8 se sugereaz adugarea de elemente structurale noi precum
contravntuirile, pereii de umplutur, centuri de oel, lemn sau beton armat la cldirile din
zidrie sau adugarea unui nou sistem structural pentru preluarea aciunii seismice.
n manualul UNIDO, ntrirea ntregii structuri poate fi ntreprins sporind rezistena
la fore laterale, rigiditatea i ductilitatea. Lucru ce pot fi realizat prin adiia unor elemente
structurale noi, precum contravntuirile n o structur n cadre sau ca pereii de forfecare n o
structur cu perei de forfecare cu scopul de a reduce excentricitatea maselor. O nou structur
rezistent la fore laterale poate fi introdus pentru a conlucra cu sistemul structural existent de
exemplu perei de forfecare rigizi introdui n o structur n cadre. Asemenea intervenii produc
schimbri importante n distribuia eforturilor n structur ct i n aspectul structural. FEMA
273 i Eurocode 8 sugereaz i ele reduceri de mas ale structurii unde este posibil.

Despre izolarea bazei:


Un avantaj global al izolrii bazei este reducerea cerinelor asupra elementelor
structurale.
Aceast tehnic este avantajoas pentru cldirile cu regim sczut de nalime i destul
de rigide comparativ cu structurile flexibile i uoare. Totui, izolarea bazei este din punct de
vedere tehnologic scump i complicat de implementat. Poate fi luat n considerare pentru
cldirile cu importan istoric unde este necesar a se atinge un nivel de performan mai mare
dect sigurana i salvarea vieilor omeneti. FEMA 273, NZDC i Eurocode 8 propun izolarea
bazei ca opiune pentru reabilitarea seismic. ns aceste documentaii fac trimitere la literatura
de specialitate pentru detalii de proiectare i analiz.

Despre sisteme suplimentare de disipare a energiei:


Disiparea energiei ajut la reducerea global a deplasrilor sistemului structural.
Aceast tehnologie este eficient pentru structurile relativ flexibile i care au o oarecare rezerv
de deformaii n domeniul inelastic, fiind o tehnologie mai puin costisitoare ca izolarea bazei.

193

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Se pot folosi pentru disiparea energiei dispozitive precum cilindri hidraulici, reazeme
structurale pe baz de frecare sau plci flexibile conform FEMA 273 i NZDC. n conformitate
cu Eurocode 8 adugarea de dispozitive de frecare locale, dispozitive globale de amortizare sau
dispozitive cu control activ n locaii potrivit alese reprezint sisteme de disipare a energiei.
Proiectarea i analizarea sistemelor consolidate prin dispozitive de disipare a energiei este
sensibil la caracteristicile acestor dispozitive i de aceea necesit un grad nalt de finee. [2]

1.2. Consolidarea cu sisteme de contravntuiri metalice


Consolidarea este necesar deoarece multe cldiri existente n zonele cu risc seismic
crescut nu au abilitile necesare pentru a rezista ncrcrilor datorate cutremurelor. Dei aceste
cldiri au fost proiectate i construite respectnd cerinele normativelor n vigoare la acel
moment, sistemele de preluare a ncrcrilor orizontale sunt deficitare pentru cerinele mai
stricte i mai complexe ale normativelor aplicate n ziua de astzi.
Comportamentul neductil al cldirilor existente cu structura din cadre de beton armat
se datoreaz unei armri transversale inadecvate n stlpi, grinzi i noduri, alunecrii armturii
inferioare a grinzii din nod, confinrii insuficiente a stlpilor.
Printre cele mai utilizate metode de ntrire la aciuni seismice se numr: pereii de
umplutur, adugarea unor perei scuri aripi lng stlpi, ataarea contravntuirilor metalice,
ncasetarea stlpilor. Primele trei metode se folosesc pentru sporirea capacitii de rezisten,
cea de-a patra folosindu-se mai mult pentru sporirea ductilitii.
Dup cutremurul Miyagiken-Oki din 1978 din Japonia, un numr de 157 de cldiri au
fost consolidate. Pentru 45% dintre acestea s-a utilizat metoda pereilor de umplutur, pereii
laterali de tip "aripi" au fost soluia pentru 15% dintre cldiri, iar ataarea contravnturilor
metalice a reprezentat soluia pentru 1% dintre cldiri.
Sugano, un cercettor japonez, a testat zece cadre cu un nivel, o deschidere i redus la
scara 1:3 cu diferite tehnici de consolidare. Cele nou tipuri de soluii de mbuntire a
rezistenei, alturi de cadrul din beton armat iniial au constat din: dou cadre cu perete din
beton monolit de diferite grosimi, un perete bloc de beton, dou cadre cu perei de umplutur
cu sisteme de prindere diferite, un cadru cu un perete subire a crui grosime a fost marit, un
cadru cu un panou din oel prins cu uruburi de grinzi, un cadru cu contravntuiri metalice ce
lucreaz la compresiune i unul cu contravntuiri ce lucreaz la ntindere. Aceste cadre sunt
ilustrate n Fig.1.1 mpreun cu modelele de fisurare i curbele histerezis corespunztoare
fiecruia. Graficul cadrului simplu este la alt scar fa de celelalte grafice. [3]
Contravntuirile din oel s-au dovedit a fi una din cele mai bune soluii pentru preluarea
ncrcrilor orizontale. Acestea sunt eficiente deoarece diagonalele lucreaz la eforturi axiale
i prin urmare necesit seciuni mici pentru a asigura rigiditate i capacitate portant n
preluarea forelor seismice.
Modele posibile de contravntuiri metalice includ contravntuirile n X, n forma de K,
n forma de diamant sau excentrice. Contravntuirile pot fi proiectate pentru a prelua ntreaga
ncrcare orizontal sau doar o parte din aceasta. Un considerent important l constituie
transferul eforturilor de la elementele de beton armat la contravntuiri. Elemente metalice
verticale i orizontale prinse de grinzile i stlpii de beton armat pot face acest transfer.

194

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.1.1 Modelele de fisurare si curbele histerezis ale testului lui Sogano[3]


De obicei sunt avute n vedere dou tipuri de sisteme de contravntuiri: externe i
interne. La sistemul extern de contravnturi, elementele metalice sunt ataate n mod global de
exteriorul cldirii sau n mod local de un cadru de beton armat. Deficienele acestui tip de
sistem sunt problemele arhitecturale i dificultile ivite la conectarea elementelor metalice de
cele de beton armat. Bush et al.1 a efectuat studii de ncrcare ciclic pe modele de sisteme
externe scalate la dou treimi din mrimea natural concluzionnd eficiena acestor sisteme
pentru consolidarea cadrelor de beton armat existente. Badoux i Jirsa2 au cercetat din punct
de vedere numeric sistemul extern de contravntuiri i recomand folosirea cablurilor pentru
diagonale astfel nct s evite flambajul cadrului contravntuirilor i s sporeasc ductilitatea
grinzilor.

Fig.1.2 Contravntuiri centrice[4]

Fig.1.3 Contravntuiri excentrice[4]

Sistemele interne de contravntuiri presupun introducerea elementelor metalice n


spaiul interior format de grinzile i stlpii de beton armat. Transferul eforturilor se face prin
contactul elementelor metalice cu cele din beton armat.

Bush TD, Jones EA, Jirsa JO. Behavior of RC frame strengthened using structural-steel bracing. J Struct Eng-ASCE
1991;117(4):111526
2

Badoux M, Jirsa JO. Steel bracing of RC frames for seismic retrofitting. J Struct Eng-ASCE 1990;116(1):5574

195

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Contravntuirile se pot conecta att direct prin prinderea diagonalelor metalice cu


buloane i platbande de stlpii i grinzile din beton armat, ct i indirect cu ajutorul unui cadru
metalic lipit de cadrul din beton armat, acest tip de conectare fiind mai costisitor. NateghiAlahi3 au aplicat cu success acest sistem pentru a mbunti comportamentul la aciuni seismic
la o cldire de opt etaje existent, din Iran. [4]
Contravntuirile centrice mresc rigiditatea lateral a cadrelor, astfel se mresc i
frecvenele proprii ale cldirii i de obicei drifturile laterale reducndu-se. Pe de alt parte, o
cretere a rigiditii poate avea ca urmare o mrire a forei de inerie datorat cutremurelor. n
plus, efectul contravntuirilor este pe de o parte scderea momentelor ncovoietoare i a forelor
tietoare din stlpi, iar pe de alt parte creterea forelor axiale de compresiune n stlpii de
care sunt conectai.
ntruct stlpii din beton armat suport bine forele de compresiune, acest efect nu ar
ridica probleme n vederea consolidrii cldirilor existente cu contravntuiri centrice.
Contravntuirile metalice excentrice reduc rigiditatea lateral a structurii i
mbuntesc capacitatea structurii de a disipa energie. Datorit conexiunii excentrice a
contravntuirilor pe grinzi, rigiditatea lateral a sistemului depinde de rigiditatea la ncovoiere
a grinzilor i stlpilor, aadar reducnd rigiditatea lateral a cadrului. Componenta vertical a
forelor axiale din contravntuiri din aciuni seismice produce ncrcri concentrate n grinzi n
punctul de legtur cu contravntuirile excentrice.
Prin compararea mai multor tipuri de contravntuiri metalice la o cldire cu patru
niveluri supus la aciuni seismice relev faptul c sistemul de contravntuiri centrice n X este
cel mai eficient tip de contravntuire pentru reducerea momentelor ncovoietoare n stlpi i a
deplasrilor globale. [5]

1.3. Exemple de consolidare cu sisteme de contravntuiri


Exemplul 1: Institutul de Tehnologie, Sendai, Japonia
Sistemul de consolidare cu contravntuiri metalice la sistemele structurale n cadre de
beton armat a fost prima dat utilizat n Japonia. Un exemplu timpuriu al aplicrii acestui sistem
este la una din cldirile Institutului de Tehnologie Tohoku din Sendai, Japonia. Cldirea a fost
avariat n 1978 la cutremurul Miyagi-ken-oki. Sistemul structural iniial al cldirii prevedea
grinzi perimetrale cu nlimi mari i stlpi scuri. Stlpii au cedat n mare parte la for
tietoare.
Cldirea a fost reparat i consolidat cu contravnturi metalice centrice care au fost
plasate pe exteriorul ambelor faade. Contravntuirile au seciunea dublu-T, ajungnd la o
greutate de 50tone i au fost prinse cu uruburi de frecare. Consolidarea a durat patru luni att
pentru fabricarea elementelor metalice ct i pentru instalarea acestora. Cldirea este ilustrat
n plan, elevaie i n detaliu n urmtoarele figuri.
Contravntuirile i conexiunile au fost realizate pentru a putea disipa energia sub
ncrcri ciclice n domeniul inelastic. Sistemul de contravntuiri i cadrele se potrivesc n ceea
3

Nateghi-Alahi F. Seismic strengthening of eight-storey RC apartment building using steel braces. Eng Struct
1995;17(6):45561

196

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ce privete nivelul de deteriorare la drifturi. Sistemul de contravtuiri a compensat rigiditatea


pierdut din cauza micrii seismice, adic aproximativ 70% din rigiditatea cldirii prin
deteriorarea stlpilor. Perioada propie a cldirii pe direcie longitudinal a crescut de la 0,34sec
la 0,53sec n urma seismului, ajungnd la 0,35sec dup consolidare.

Fig.1.4 Sistem de contravntuiri pe faad


la coala din Sendai Detaliul 1

Fig.1.5 Schem sistem de contravntuire la


coala din Sendai Detaliul 2

Fig.1.6 Schema cldirii Institutului Tohoku din Sendai consolidat n plan i elevaie
Probabil c la proiectarea iniial a cldirii nu s-a considerat c includerea de grinzi cu
nlimi mari va crea efectul stlpilor scuri. Consolidarea a constat i n carotarea grinzilor cu
197

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

scopul slbirii seciunii. Teste experimentale au demonstrat c prin carotare momentul


ncovoietor capabil pozitiv se reduce cu 70%. Acest procent este suficient pentru a transfera
cedarea de la stlpi la grinzi. Aadar slbirea a transformat cadrul de tip grinzi tari stlpi slabi
ntr-un cadru de tip grinzi slabe stlpi tari cu mecanism de cedare ductil. Slbirea seciunilor
grinzilor a fost posibil datorit aportului de rezisten i rigiditate adus de sistemul de
contravntuiri.
Exemplul 2: Cldirea Durango 49, Mexico City, Mexic
Cldirea ilustrat n fig.1.7 are dousprezece etaje, destinaie activiti medicale i a fost
construit n anii 1970.

Fig.1.7 Durango 49, Mexico City, consolidare cu contravnturi metalice

Este o cldire cu cadre din beton armat i o distribuie asimetric a elementelor n plan.
n cadrele perimetrale de pe direcia scurt se gsesc grinzi cu nlimi mari. n timpul
cutremurului din 1980 , mai multe grinzi i stlpi de la primele trei etaje au fost deteriorate.
Cldirea a fost reparat i consolidat ulterior cu dou grinzi cu zbrele exterioare cu scopul de
a reduce eforturile n elementele afectate. Au fost realizate contravnturi n X pe toat nlimea
cldirii cu excepia parterului unde modelul a fost schimbat pentru a permite accesul n cldire
i n garajul de la subsol. Stlpi puternici din oel ajut flexibila structur s reziste la
momentele de torsiune mari. Seciunile metalice sunt de tip U iar mbinrile sunt realizate ca
n figura 1.8. Sistemul de contravntuire este prins de grinzi prin intermediul unei plci de
metal fixat cu uruburi post-tensionate.
Forele seismice sunt transferate la sistemul de contravntuire prin frecare. Planeele au
fost ntrite pentru a putea transmite forele tietoare ctre noua faad cu rigiditate crescut.
Fundaia a fost reabilitat construind piloi metalici sub sistemul de contravntuire.
Consolidarea a fost realizat n zece luni cu costuri de aproximativ 20% din costurile de
nlocuire i cu minimum de deranj asupra vecintilor.
Spre deosebire de numeroase cldiri nvecinate, aceast cldire s-a comportat foarte
bine la devastatorul cutremur din 1985 Mexico City.

198

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.1.8 Detaliu de mbinare a sistemului de contravntuire la cldirea Durango 49, Mexico


City

Exemplul 3: Spitalul Zaragoza, Mexico City, Mexic


Spitalul Zaragoza este o alt cldire situat n zona nefavorabil seismic a Mexico City.
Dei cldirea a suferit deteriorri minore (crpturi uoare n pereii de zidrie ai casei scrii),
la cutremurul din 1985 s-a hotrt consolidarea acesteia pentru a preveni pagube mai mari n
cazul apariiei unor evenimente seismice viitoare. Operiunile de consolidare trebuiau s fie
rapide, reduse din punct de vedere al costului i s fie realizate astfel nct s nu afecteze
activitatea spitalului. Sistemul structural iniial al spitalului consta n cadre spaiale i perei de
forfecare perimetrali pe direcia scurt. Proiectantul a ales s reabiliteze pereii de forfecare i
s construiasc dou cadre contravntuite pe direcia lung a cldirii. Elementele metalice
prefabricate au fost puse pe poziie i a fost turnat beton ntre acestea i cadrele de beton armat
existente. n beton au fost prinse buloane fixate n grinzile i stlpii de beton armat i buloane
fixate n cadrul metalic, ca n figura 1.9.

Fig.1.9 Detaliu poziionare i prindere cadru contravntuit la spitalul Zaragoza


Forele tietoare sunt transmise prin intermediul uruburilor sudate de cadrul metalic i
fixate cu rin epoxidic de cadrul de beton armat. Contravntuirile au seciunea tubular,
199

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

seciune ce favorizeaz curgerea materialului la compresiune naintea flambajului. Fundaia


perimetral a fost ntrit prin adugarea unor piloi prefabricai flotani. Sistemul de
contravntuire este satisfctor din punct de vedere estetic, se poate considera ca acesta a
aparinut cldirii de la bun nceput. [6]

Exemplul 4: Cldire din beton armat, Mexico City, Mexic [7]

Fig.1.10 Sistem de consolidare cu contravntuiri centrice externe la o cldire din beton armat
din Mexico City, Mexic

Exemplul 5: Universitatea din Berkeley, California [7]

Fig.1.11 Soluie de consolidare cu contravntuiri exterioare la Universitatea din Berkeley,


California
200

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2. Prezentarea metodologiei de lucru


2.1. Caracteristicile iniiale ale structurilor studiate
Sistemele structurale ale cldirilor existente studiate au apte deschideri, apte travei de
ase metri fiecare i o distribuie a elementelor (grinzi, stlpi i perei din beton armat) n plan
conform schemei din figura 2.1. nlimea de nivel este de trei metri.
S-a ales pentru a fi studiat linia de rezisten corespunztoare axului F, prezentat n
elevaie n figura 2.2.

Fig.2.1 Schema distribuiei n plan a elementelor structurale

Cldire cu 4 niveluri

Cldire cu 9 niveluri

Cldire cu 15 niveluri

Fig.2.2 Elevaia axului F pentru structura cu 4, 9 i 15 niveluri


201

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru a reconstitui legturile liniilor de rezisten, ca i cum nu ar fi fost separate de


cldire, acestea au fost ncrcate din punct de vedere gravitaional cu ncrcri corespunztoare
traveilor adiacente dup regula bisectoarei, figura 2.3. De asemenea n programul ETABS
nodurile dintre stlpi i grinzi au fost blocate la deplasri pe direcia y (direcia perpendicular
pe elevaie) i la rotiri n jurul axelor x i z. Aezarea liniei de rezisten n funcie de axe este
ilustrat n figura 2.4. Totodat, pentru pstrarea caracteristicilor unei cldiri existente s-a lucrat
cu materialele de contrucie beton clasele C12/15, C16/20 i oel marca PC52.

Fig.2.3 Vedere n plan a ncrcrilor gravitaionale aferente elementelor liniilor de rezisten

Fig.2.4 Linia de rezisten pentru structura cu 4 niveluri, vedere 3D

Evaluarea ncrcrilor:
ncrcarea permanent:
kN

kN

Greutate proprie plac: 0,15m x 25 m3 = 3,75 m2

Tencuial plac: 0,015m x 19 m3 = 0,285 m2

Finisaj: 0,05m x 21 m3 =1,05 m2

kN

kN

kN

kN

kN

o Perei despritori: 0,5 m2

202

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

nccri permanente = 5,585

Daniel STOICA

kN
m2

kN

ncrcarea util: 2 m2
Evaluarea forelor axiale corespunztoare elementelor verticale i a ncrcrilor
corespunztoare grinzilor pentru introducerea n programul Etabs:

Determinarea forei axiale N1 (stlpi marginali):


N1= ncrcarea permanent + ncrcarea util + ncrcarea din greutatea proprie a
grinzilor perpendiculare
ncrcarea din greutatea grinzilor perpendiculare:

0,25m x 0,60m x 6,00m x 25 3 = 22,5kN

N1p = 9m2 x 5,5852 + 22,5kN = 72,765 kN/nivel

N1u = 9m2 x 22 = 18 kN/nivel


N1 = 90,765 kN/nivel

Nr.niveluri cldire
N1total (kN)

15

363,06

816,885

1361,475

Determinarea forei axiale N2 (perei):


N2= ncrcarea permanent + ncrcarea util + ncrcarea din greutatea proprie a
grinzilor perpendiculare
ncrcarea din greutatea grinzilor perpendiculare:

0,25m x 0,60m x 6,00m x 25 3 = 22,5kN

N2p = 54m2 x 5,5852 + 2 x 22,5kN = 346,59 kN/nivel

N2u = 54m2 x 22 = 108 kN/nivel


N2 = 454,59 kN/nivel

Nr. niveluri cldire


N2total (kN)

15

1818,36

4091,31

6818,85

203

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Determinarea forei axiale N3 (stlpi centrali):


N3= ncrcarea de pe plac + ncrcarea util + ncrcarea din greutatea proprie a
grinzilor perpendiculare
ncrcarea din greutatea grinzilor perpendiculare:

0,25m x 0,60m x 6,00m x 25 3 = 22,5kN

N3p = 18m2 x 5,5852 + 22,5kN = 123,03 kN/nivel

N3u = 18m2 x 22 = 36 kN/nivel


N3 = 159,03 kN/nivel

Nr. niveluri cldire


N3total (kN)

15

636,12

1432,27

2385,45

Forele axiale de compresiune pe nivel corespunztoare elementelor verticale ale


structurii sunt ilustrate n figura 2.5.

Fig.2.5 Forele axiale pe nivel corespunztoare elementelor verticale


ncrcarea corespunztoare grinzilor:

182 x 5,585 2

182 x 2 2

o ncrcarea permanent pe grinzi: p =


o ncrcarea util pe grinzi: u =

= 16,755 kN/m

= 6 kN/m

Predimensionarea grinzilor, stlpilor i a pereilor pentru structurile de 4, 9 i 15


niveluri:
Predimensionarea grinzilor:

600
Hgr = 8..12 = 8..12 = 50...75 cm
Se alege h = 60 cm

Bgr = 2..3 =

60
2..3

= 20...30 cm

Se alege b = 25 cm
204

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Predimensionarea stlpilor:
n mod simplificat presupunem c seciunile stlpilor sunt constante pe nlime i c

avem o sarcin gravitaional de 12 2 . ncrcrile nu sunt amplificate cu factorii de ncrcare


corespunztori strilor limit ultime.
-

Pentru cldirea cu 4 niveluri: Ab 0,5 x fcd =

4 (6 6) 12

0,5 0,008

= 0,227 m2

Se alege o seciune de 50 x 50 cm
-

Pentru cldirea cu 9 niveluri: Ab 0,5 =

9 (6 6) 12

0,5 0,008

= 0,622 m2

Se alege o seciune de 80 x 80 cm
-

Pentru cldirea cu 15 niveluri: Ab 0,5 =

15 (6 6) 12

0,5 0,008

= 1,037 m2

Se alege o seciune de 100 x 100 cm

Predimensionarea pereilor:
-

Pentru cldirea cu 4 niveluri se alege t = 15 cm;


Pentru cldirea cu 9 niveluri se alege t = 20 cm;
Pentru cldirea cu 15 niveluri se alege t = 25 cm.
Se consider c inimile pereilor sunt armate numai la ultimul nivel i la parter cu dou
plase legate 8/20/20, inimile de la nivelurile intermediare nefiind prevzute cu armare.

Gruprile de ncrcri conform SR EN 1990/2004 sunt:


GF (Gruparea fundamental): 1,35 x p + 1,5 x u
GS (Gruparea special): 1,0 x p + 0,4 x u
XP (Seism sens pozitiv): GS + 1,0 x X
XN (Seism sens negativ): GS 1,0 x X
INF (nfurtoare): GF + XP +XN
ncrcarea seismic conform normativului P13 se introduce n programul ETABS prin
intermediul coeficientului seismic de baz cb = 0.05=5%.

Dimensionarea armturii longitudinale:


Dimensionarea armturii longitudinale n grinzi:
Pentru simplitate se vor arma uniform grinzile avnd n vedere eforturile efective maxime.

205

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Cldirea cu 4 niveluri:
M+max = 67,44 kNm
M-max = 87,94 kNm
Beton C12/15: fcd =

1,5

12

= 1,5 = 8 2

345

Armtur PC52: fyd = 1,15


= 1,15 = 300 2

Acoperire cu beton: as = 30 mm
Caracteristici geometrice ale seciunii: h = 60 cm, b = 25 cm, d = 57 cm, ds = 54 cm
Procent minim de armare la partea inferioar pmin=0,18%
Aa,inf,min= min b d = 0,0018 250 570 = 256,5 mm
Procent minim de armare la partea superioar pmin=0,5%
Aa,sup,min= min b d = 0,005 250 570 = 712,5 mm
-

Dimensionarea armturii la partea inferioar a grinzii:


Ecuaii de echilibru:

Ts-Cb=0

M=b x fcd (d 2)
Presupunem x xb
x= d (1 -1 2

67,44 106

) = 570 (1 -1 2 25085702 ) = 62,59 mm

62,59

= = 570 0,8 = 0.13 < 0.25


Aa,inf,nec=

250 62,59 8
300

= 417,26 mm

3 14 Aa,inf,ef = 461,8 mm > Amin=256,5 mm

Dimensionarea armturii la partea superioar grinzii:


Ecuaii de echilibru:
Cb+Ca-Ta=0

M=Cb (d - 2 )+Ca ds = Ta hs+b x fcd (as- 2)


Conditii: x xb i x xmin
xmin=2as=230=60mm

206

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

x=d(11 2 (

Daniel STOICA

)) = 570(11 2 (

87,94106 461,8300540

)) =

25085702

11,63 mm
x < xmin
Aa,sup,nec=

87,94106
300540

= 542,83 mm < Amin= 712,5 mm

3 18 Aa,sup,ef = 763,4 mm > Amin=712,5 mm

Cldirea cu 9 niveluri:

M+max = 57,26 kNm


M-max = 92,86 kNm
- Dimensionarea armturii la partea inferioar a grinzii:
x= d (1 -1 2

57,26 106

) = 570 (1 -1 2 25085702 ) = 52,66 mm

52.66

= = 570 0,8 = 0.115 < 0.25


Aa,inf,nec=

250 52,66 8
300

= 351 mm

3 14 Aa,inf,ef = 461,8 mm > Amin=256,5 mm

Dimensionarea armturii la partea superioar a grinzii:

x=d(11 2 (

MAainffydds
bfcd

d2

)) = 570(11 2 (

92,86106 461,8300540
25085702

)) =

16,05 mm
x < xmin
Asup=

92,86106
300540

= 573,2 mm < Amin= 712,5 mm

3 18 Aa,sup,ef = 763,4 mm > Amin =712,5 mm

Cldirea cu 15 niveluri:

M+max = 69,07 kNm


M-max = 137,93 kNm
-

Dimensionarea armturii la partea inferioar a grinzii:

x= d (1 -1 2

69,07 106

) = 570 (1 -1 2 25085702 ) = 64,2 mm

64,2

= = 570 0,8 = 0.14 < 0.25

207

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE


Aa,inf,nec=

250 64,2 8
300

Daniel STOICA

= 428 mm

3 14 Aa,inf,ef = 461,8 mm > Amin=256,5 mm


-

Dimensionarea armturii la partea superioar a grinzii:

x=d(11 2 (

MAainffydds
bfcd

d2

))=570(11 2 (

137,93106 461,8300540
25085702

))

58,35 mm
x < xmin
Asup=

137,93106
300540

= 851,41 mm

3 20 Aa,sup,ef = 942,5 mm > Amin=712,5 mm


Observaie: La structurile cu 4 i 9 niveluri armarea de la partea superioar a grinzilor a fost
cea corespunztoare procentului minim.

Dimesionarea armturii longitudinale n stlpi:

Cldirea cu 4 niveluri:
Beton C16/20: fcd =

1,5

16

= 1,5 = 10,67 2

345

Armtur PC52: fyd = 1,15


= 1,15 = 300 2

Acoperire cu beton: as = 35 mm
Caracteristici geometrice ale seciunii: h = 50 cm, b = 50 cm, d = 46,5 cm, ds = 43 cm
Procent minim de armare pmin=1%
Ecuaii de echilibru:
N = b
M + N
M - N

x = =

b =

= b (d

)+As2 fydds

= As1 fydds
1852,3103
50010,67

= 347,19 mm

3,5

= 1,5+3.5 = 0,7

xb = b d = 0,7 465 = 325,5 mm


x > xb Compresiune excentric de caz II ( betonul se zdrobete nainte ca armtur s intre
n curgere)
208

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Se redimensioneaz seciunea de beton: b x h = 55 x 55 cm, d = 51,5 cm, ds = 48 cm

x = =

1875,91103
55010,67

= 319,65 mm

xb = b d = 0,7 515 = 360,5 mm => x < xb


As1 = As2 =
As1 = As2 =

+ (
)
2


480
319,65
550 319,6510,67 (515
)
2
2

8,34106 + 1875,91103

300480

= -1442,4 mm2

Asmin = pmin b h = 0,01 550 515 = 2832,5 mm2


8 22 - Asef = 3041 mm2 > Amin= 2832,5 mm

Cldirea cu 9 niveluri:
Caracteristici geometrice ale seciunii: h = 80 cm, b = 80 cm, d = 76,5 cm, ds = 73 cm

x = =

b =

4491,57103
80010,67

= 526,19 mm

3,5

= 1,5+3.5 = 0,7

xb = b d = 0,7 765 = 535,5 mm


x < xb
As1 = As2 =

730
526,19
800 526,1910,67 (765
)
2
2

58,64106 + 4491,57103

300730

= -2540 mm2

Asmin = pmin b h = 0,01 800 765 = 6120 mm2


8 25 + 4 28 - Asef = 6390 mm2 > Amin= 6120 mm

Cldirea cu 15 niveluri:
Caracteristici geometrice ale seciunii: h = 100 cm, b = 100 cm, d = 96,5 cm, ds = 93 cm
7982103

x = = 100010,67 = 748 mm

b =

3,5

= 1,5+3.5 = 0,7

xb = b d = 0,7 965 = 675,5 mm


x > xb Compresiune excentric de caz II ( betonul se zdrobete nainte ca armtur s intre
n curgere)
Se redimensioneaz seciunea de beton: b x h = 110 x 110 cm, d = 106,5 cm, ds = 103 cm

x = =

8335.55103
110010,67

= 710,19 mm

209

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

xb = b d = 0,7 1065 = 745,5 mm => x < xb


As1 = As2 =

272,34106 + 8335,55103

1030
710,19
1100 710,1910,67 (1065
)
2
2

3001030

= -4376,3 mm2

Asmin = pmin b h = 0,01 1100 1065 = 11715 mm2


1630 - Asef = 11309,73 mm2 Asmin
Observaie: Pentru stlpii cldirilor cu 4 i 15 niveluri a fost necesar majorarea
seciunilor deoarece erau cazuri de tip II de compresiune excentric. Fiind n etapa de
dimensionare a cldirii existente acest lucru a fost posibil.
Determinarea Momentelor capabile n elementele structurilor:
Determinarea Momentelor capabile n grinzi:

Cldirea cu 4 niveluri
- Aplicarea unui moment pozitiv (armtura inferioar e ntins)
Ecuaii de echilibru:
Cb+Ca,sup-Ta,inf=0 i

Mrd=Cb*(dbetonului)

)+Ca,sup*ds=Ta,inf*ds+b*x*fcd*(d2-

) (dac x<xmin se neglijeaz aportul

Asup,ef = 763,4 mm 318


Ainf,ef = 461,8 mm 314
=

(Ainf,ef Asup,ef) fyd

(461,8 763,4) 300


25010,67

= -33,9 mm < xmin

Mrd+ = Ta,infds = 461,8 300540 106 = 74,81 kNm


Mrd+ = 74,81 kNm
-

Aplicarea unui moment negativ (armtura superioar e ntins)

Ecuaii de echilibru:
Cb+Ca,inf-Ta,sup=0 i
Mrd=Cb*(dbetonului)
=

)+Ca,inf*ds=Ta,sup*ds+b*x*fcd*(d2-

(Asup,ef Ainf,ef) fyd

(763,4 461,8) 300


25010,67

) (dac x<xmin se neglijeaz aportul

= 33,9 mm < xmin

Mrd- = Ta,supds = 763,4 300540 106 = 123,67 kNm


Mrd- = 123,67 kNm

210

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Cldirea cu 9 niveluri

Mrd+ = 74,81 kNm


Mrd- = 123,67 kNm

Cldirea cu 15 niveluri

Mrd+ = 74,81 kNm


Mrd- = 152,7 kNm
Determinarea Momentelor capabile n Stlpi:

Cldirea cu 4 niveluri

x = =

1875,91103

55010,67

= 319,65 mm

xmin x xb
Mrd = b (d

)+ As2 fydds - N

Mrd = [550 319,65 10,67 (515


1875,91 103

480
2

] 106

319,65
2

)+ 1140,4300480+ 760,26300240

Mrd = 435 kNm

Cldirea cu 9 niveluri
Mrd = 1311,6 kNm

Cldirea cu 15 niveluri
Mrd = 3371,9 kNm

n figura urmtoare sunt prezentate momentele ncovoietoare maxime i momentele


capabile n grinzile i stlpii structurilor existente.

Fig.2.6 Momentele efective maxime i momentele capabile n grinzi i stlpi pentru


structurile existente supuse aciunii seismic reprezentate de cb=0,05
211

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dimensionarea armturii transversale


Dimensionarea armturii transversale n grinzi:
w,min=0.08

12

=0.08 345 =0.0008

Vrd,c = [Crd,c k (100sfck)1/3 + k1cp]bwd


200

k =1+
s=

200

= 1+ 570 = 1,6
763,4

= 250570 = 0,005

Crd,c = 0,12
K1 = 0,15
cp = 0
Vrd,c = [0,12 1,6 (1000,00512)1/3]250 103 = 0,87 kN
Este necesar dispunerea de etrieri
Deoarece fora tietoare din ncrcrile gravitaionale predomin, fora tietoare are
valori aproximativ egale pentru cele 3 tipuri de linii de rezisten. Se alege valoarea de referin
Ved = 103 kN.
-

Se verifica bielele comprimate de beton:


Vrd,max =

cwbwz1fcd
ctg+tg

2103103

= 2 arcsin( ) = 2 arcsin(2505136,4) = 7,26


2

2 = 0,57fcd
z=0,9d
ctg = 7,85 > 2,5
Se alege valoarea ctg = 2,5 ; tg= 0,4
Vrd,max =

12505130,578
2,9

= 201,66 kN > Ved OK

Vrd,max = 201,66 kN

Asw = f

ywd

103100103

= 5132.5 168 = 47,8 mm2

2 ramuri 6/100mm OB 37 => Asw,ef = 56,5mm2

w =
= 0,001 > w,min

Vrd,s = 121,7 kN
212

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dimensionarea armturii transversale n stlpi:

Cldirea cu 4 niveluri

Ved = 78 kN
z = 0,9d = 0,9 515 = 463,5 mm

Asw = f

ywd

78150103

= 463,52.5 168 = 60,1mm2

3,41 ramuri 6/150mm OB 37 => Asw,ef = 96,4mm2


Vrd,s = 125 kN

Cldirea cu 9 niveluri

Ved = 118 kN
z = 0,9d = 0,9 765 = 688,5 mm

Asw = f

ywd

118130103

= 688,52.5 168 = 53mm2

2 ramuri 6/130mm OB 37 => Asw,ef = 56,5mm2


Vrd,s = 125,7 kN(pentru fisurare n dreptul celor 2 ramuri de etrieri)

Cldirea cu 15 niveluri

Ved = 290 kN
z = 0,9d = 0,9 1065 = 958,5 mm

Asw = f

ywd

290150103

= 958,52.5 168 = 93,6mm2

3,41 ramuri 6/130mm OB 37 => Asw,ef = 96,4mm2


Vrd,s = 298 kN
Seciunile stlpilor i grinzilor i armarea lor sunt ilustrate n figura 2.7.

213

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.2.7 Elementele dimensionate ale cldirii existente

2.2. Aplicarea solicitrilor seismice conform P100 asupra liniilor de


rezisten
Structurile astfel dimensionate, vor fi solicitate la ncrcri seismice conform cerinelor
actuale. Fora seismic static echivalent se calculeaz cu expresia din P100-1:2006.
Fb = I x Sd(T1) x m x
Explicitarea termenilor:
I = factorul de importan-expunere al construciei. Se utilizaez factorul pentru cldiri
de tip curent I =1;
= factorul de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental
prin masa modal efectiv asociat acesteia. Se va utiliza =0,85;
Sd(T1) = ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei

fundamentale. Sd(T1) =
= factorul de amplificare dinamic = 2,75
ag = acceleraia terenului = 0,24g
q = factorul de comportare al structurii. Conform P100-3:2007, pentru cldirile din
beton armat, q = 2,5.
Coeficientul de baz utilizat, cb are urmtoarea valoare:
cb =

12,750,240,85
2,5

= 0,2244

Perioada proprie fundamental a liniei de rezisten cu 4 niveluri este T1 = 0,1658sec


Perioada proprie fundamental a liniei de rezisten cu 9 niveluri este T1 = 0,4597sec
Perioada proprie fundamental a liniei de rezisten cu 15 niveluri este T1 = 0,9027sec
214

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Deplasrile relative de nivel (story drifts) i forele tietoare de nivel s-au modificat
aplicnd forele seismice cu coeficientul de baz cb de 4,5 ori mai mare dect cel corespunztor
normei P13, dup urmtoarele tabele.
Valorile deplsrilor relative i a forelor tietoare de nivel s-au multiplicat pentru
structurile cu cb=0,2244 cu valori aproximativ egale cu 4,5.
Diferena dintre momentele capabile i momentele efective conform noilor cerine este
evideniat n tabelul 2.3.
Tabel 2.1 Deplasrile relative de nivel pentru liniile de rezisten acionate de fore
seismice reprezentate de coeficienii de baz cb=0,05; respectiv cb=0,2244
Deplasri relative de nivel
Structura cu 4 niveluri
cb=0,05
0.0000344
0.0000496
0.0000544
0.0000539

cb=0,2244
0.000154
0.000223
0.000244
0.000242

Deplasri relative de
nivel
Structura cu 9 niveluri
cb=0,05
cb=0,2244
0.000071
0.000318
0.000128
0.000575
0.000170
0.000763
0.000200
0.000898
0.000220
0.000986
0.000230
0.001032
0.000233
0.001044
0.000233
0.001041
0.000229
0.001020

Deplasri relative de
nivel
Structura cu 15 niveluri
cb=0,05
cb=0,2244
0.000105
0.000473
0.000215
0.000961
0.000299
0.001339
0.000370
0.001659
0.000430
0.001926
0.000478
0.002141
0.000515
0.002309
0.000543
0.002432
0.000562
0.002517
0.000573
0.002566
0.000577
0.002585
0.000577
0.002586
0.000575
0.002574
0.000569
0.002547
0.000560
0.002506

Numr
nivel

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Tabel 2.2 Forele tietoare de nivel pentru liniile de rezisten acionate de fore seismice
reprezentate de coeficienii de baz cb=0,05; respectiv cb=0,2244
Fore tietoare de nivel
Structura cu 4 niveluri

Fore tietoare de nivel


Structura cu 9 niveluri

Fore tietoare de nivel


Structura cu 15 niveluri

cb=0,05
487.76
437.7
337.6
187.43

cb=0,05
1209.59
1182.14
1127.25
1044.9
935.1
797.86
633.16
441.02
221.42

cb=0,05
2300.06
2280.52
2241.43
2182.81
2104.64
2006.93
1889.68
1752.88
1596.55
1420.67
1225.25
1010.28
775.78
521.73
248.15

cb=0,2244
2185.18
1960.94
1512.45
839.71

cb=0,2244
5418.98
5296.01
5050.06
4681.15
4189.26
3574.4
2836.56
1975.76
991.98

cb=0,2244
10304.26
10216.71
10041.62
9778.97
9428.78
8991.04
8465.75
7852.91
7152.52
6364.59
5489.11
4526.08
3475.5
2337.37
1111.69

Numr
nivel
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
215

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabel 2.3 Momentele efective maxime i capabile corespunztoare ncrcrilor seismice


reprezentate prin coeficienii seismici cb=0,05 i cb=0,2244, ale elementelor structurii
Element

Grinzi

Stlpi

Coeficient de
baz
cb=0,05
cb=0,224
cb=0,05
cb=0,224
cb=0,05
cb=0,224

Momente
capabile i
efective
Mrd+
Med+,max
MrdMed-,max
Mrd
Med,max

Valori
structur cu 4
niveluri
74.81
67.44
123.67
87.94
435
68

Valori
structur cu 9
niveluri
74.81
99
123.67
186
1331.6
427

Valori
structur cu
15 niveluri
74.81
297
152.7
367
3371.9
1673

Diferenele dintre forele tietoare capabile i forele tietoare efective conform noilor
cerine este evideniat n tabelul 2.4.

Tabel 2.4 Forele tietoare efective maxime i capabile corespunztoare ncrcrii


seismice reprezentat prin coeficienii seismici cb=0,05 i cb=0,2244, ale elementelor
structurii

Elemente
Grinzi
Stalpi

Coeficient
de baz
cb=0.05
cb=0.2244
cb=0.05
cb=0.2244

Fore
tietoare
capabile i
efective
Vrd
Ved,max
Vrd
Ved,max

Valori
structur cu
4 niveluri

Valori
structur cu
9 niveluri

Valori
structur cu
15 niveluri

121
103
125
79

121
118
126
427

121
200
298
923

Analiznd tabelele rezult c pentru linia de rezisten aferent cldirii cu 4 niveluri,


cerinele noii solicitri sunt acoperite de rezistenele elementelor. Pentru liniile de rezisten
aferente celorlalte dou cldiri, la care datorit regimului de nlime, solicitrile seismice
produc eforturi mai mari dect cele corespunztoare ncrcrilor gravitaionale, capacitatea de
rezisten a elementelor este depit. Rezistenele nodurilor sunt depite pentru toate tipurile
de linii de rezisten.
O cretere a forei tietoare de baz de 4,5 ori valoarea sa, a fost distribuit n elementele
structurii prin creteri de 2-3 ori fa de valorile iniiale pentru momentele ncovoietoare din
grinzi i forele tietoare din grinzi i stlpi, i de pn la 8 ori pentru momentele ncovoietoare
din stlpi.
Din punct de vedere al deplasrilor relative de nivel, dei acestea au crescut, se situeaz
nc sub valorile admisibile. Valorile acestora sunt prezentate n urmtoarele tabele.

216

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabel 2.5 Deplasrile relative de nivel din calcul elastic i pentru starea limit ultim
pentru liniile de rezisten acionate de fore seismice reprezentate de cb=0,2244
Deplasri relative de nivel
Structura cu 4 niveluri

Deplasri relative de nivel


Structura cu 9 niveluri

Deplasri relative de nivel


Structura cu 15 niveluri

Depl.rel.niv
0.000154
0.000223
0.000244
0.000242

Depl.rel.niv
0.000318
0.000575
0.000763
0.000898
0.000986
0.001032
0.001044
0.001041
0.001020

Depl.rel.niv
0.000473
0.000961
0.001339
0.001659
0.001926
0.002141
0.002309
0.002432
0.002517
0.002566
0.002585
0.002586
0.002574
0.002547
0.002506

DSLU
0.00077
0.001115
0.00122
0.00121

DSLU
0.00159
0.002875
0.003815
0.00449
0.00493
0.00516
0.00522
0.005205
0.0051

DSLU
0.00196
0.00398
0.00554
0.00687
0.00797
0.00886
0.00956
0.01007
0.01042
0.01062
0.0107
0.01071
0.01066
0.01054
0.01037

DrAdm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025

Tabel 2.6 Deplasrile relative de nivel din calcul elastic i pentru starea limit de serviciu
pentru liniile de rezisten acionate de fore seismice reprezentate de cb=0,2244
Deplasri relative de nivel
Structura cu 4 niveluri

Deplasri relative de nivel


Structura cu 9 niveluri

Deplasri relative de nivel


Structura cu 15 niveluri

Depl.rel.niv.
0.000154
0.000223
0.000244
0.000242

Depl.rel.niv.
0.000318
0.000575
0.000763
0.000898
0.000986
0.001032
0.001044
0.001041
0.001020

Depl.rel.niv.
0.000473
0.000961
0.001339
0.001659
0.001926
0.002141
0.002309
0.002432
0.002517
0.002566
0.002585
0.002586
0.002574
0.002547
0.002506

DSLS
0.000219
0.00022
0.000202
0.00014

DSLS
0.000932
0.000951
0.000953
0.000943
0.0009
0.00082
0.000697
0.000526
0.000291

DSLS
0.002315
0.002352
0.002378
0.002389
0.002389
0.002371
0.002325
0.002248
0.002134
0.001979
0.00178
0.001534
0.001238
0.000889
0.000437

DrAdm
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008
0.008

2.3. Consolidarea cu sisteme de contravntuire metalice


Din analiza facut n subcapitolul anterior rezult c liniile de rezisten au un deficit
de rezisten i nu necesit n mod obligatoriu i mbuntirea rigiditii. Consolidarea liniei
de rezisten asociat cldirii cu patru niveluri i are justificarea n a obine o solicitare mai
mic asupra nodurilor, astfel nct rezistena acestora s fie suficient.
217

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Consolidarea liniilor de rezisten asociate cldirilor cu nou i cincisprezece niveluri


este justificat n primul rnd de deficiena de rezisten a acestora i n al doilea rnd de o
mbuntire a rigiditii acestora, deoarece deformaiile reduse implic i reducerea riscului
deteriorrii.
Reabilitarea s-a realizat prin intermediul a trei tipuri de sisteme de contravntuire.
Prima oar s-a utilizat sistemul de contravntuire direct, la care transferul eforturilor se face
prin nodurile cadrelor de beton armat ctre diagonalele metalice (numit n continuare Sistemul
a). Apoi s-a utilizat sistemul de contravntuire indirect, care este de dou tipuri, intern i extern.
La acestea transferul eforturilor se face prin contactul dintre elementele orizontale i verticale
de beton i metal. Sistemul de contravntuire intern este reprezentat de un cadru de
contravntuire metalic introdus n incinta cadrului de beton armat (Sistemul b). Sistemul de
contravntuire extern este realizat prin ataarea unui cadru contravntuit la faa cadrului de
beton armat (Sistemul c).
Pentru toate cele trei tipuri de sisteme contravntuirile sunt centrice i au seciunile de
tip dublu-T.
Pentru realizarea modelului structural al Sistemului a n programul ETABS s-au
utilizat elemente de tip frame att pentru componentele din beton armat ct i pentru cele de
metal, cu excepia pereilor care au fost introdui prin elemente de tip shell n toate modelele.
Asemenea a fost realizat i Sistemul c. La Sistemul b componentele metalice au rmas de
tip frame, ns cele din beton armat au fost introduse prin elemente shell. Transferul eforturilor
se face n modelul structural asemntor unui caz real pentru Sistemul a. De asemenea pentru
modelul Sistemului b, transferul eforturilor se face aidoma unui caz real, n funcie de fineea
mesh-ului elementelor de beton armat. n schimb modelul pentru Sistemul c poate s nu
reprezinte realitatea deoarece legturile dintre componentele metalice i cele din beton sunt
fcute la extremitile etajelor, prin neglijarea unor eventuale prinderi intermediare.
Cele trei tipuri de sisteme de contravntuire sunt ilustrate schematizat n urmtoarele
figuri.

Fig.2.8 Schema Sistemului


a de contravntuire

Fig.2.9 Schema Sistemului


b de contravntuire

Fig.2.10 Schema Sistemului


c de contravntuire

Au fost realizate cate opt modele de aezare a sistemelor de contravntuire pentru


fiecare dintre cele trei tipuri de contravntuire, atat pentru cazul structurilor cu cadre din beton
armat cat si pentru cele duale.

218

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Structuri cu cadre din beton armat

(a) caz 1

(b) caz 2

(c) caz 3

(d) caz 4

(e) caz 5

(f) caz 6

(g) caz 7

(h) caz 8

219

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fig.2.11 Modele de amplasare a contravntuirilor n elevaie


Aceai schem de amplasare se repet i pentru nivelurile superioare ale liniilor de
rezisten cu nou i cincisprezece niveluri.
A se observa faptul c numrul de cadre de contravntuire din elevaia unei linii de
rezisten este diferit de la un model la altul.
Modelul 1 numr cadre contravntuiri: 8;
Modelul 2 numr cadre contravntuiri: 7;
Modelul 3 numr cadre contravntuiri: 7;
Modelul 4 numr cadre contravntuiri: 6;
Modelul 5 numr cadre contravntuiri: 4;
Modelul 6 numr cadre contravntuiri: 8;
Modelul 7 numr cadre contravntuiri: 4;
Modelul 8 numr cadre contravntuiri: 10;

220

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3. Prezentarea coninutului analizelor efectuate n lucrare i rezultatele


obinute
3.1 Aspecte privind perioada proprie fundamental
Caracteristicile proprii ale structurilor i modul de transmitere al eforturilor se modific
prin adugarea de contravntuiri metalice. n situaia activitii seismice din Romnia, este
avantajoas o perioad proprie mic a structurii, ct mai deprtat de perioadele de col
(Tc=1,6s; Tc=1s) ale spectrelor de rspuns n zonele cu valori de vrf mari ale acceleraiei
terenului.

Figura 3.1.1 Perioade fundamentale pentru cladiri cu cadre din b.a.

221

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

0.17
0.17
0.16
0.16
0.15
0.15
0.14
0.14
0.13
0.13
0.12
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Sistemul a

Sistemul b

Sistemul c

Fig.3.1 Perioade proprii fundamentale T1 ale liniilor de rezisten cu 4 niveluri n funcie


de sistemul de contravntuire cu seciunea HE120A, exprimate n secunde
0.46
0.44
0.42
0.40
0.38
0.36
0.34
0.32
0.30
0.28
0.26
0.24
0.22
0.20
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Sistemul a

Sistemul b

Sistemul c

Fig.3.2 Perioade proprii fundamentale T1 ale liniilor de rezisten cu 9 niveluri n funcie de


sistemul de contravntuire cu seciunea HE180A, exprimate n secunde
0.90
0.85
0.80
0.75
0.70
0.65
0.60
0.55
0.50
0.45
0.40
0.35
0.30
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Sistemul a

Sistemul b

Sistemul c

Fig.3.3 Perioade proprii fundamentale T1 ale liniilor de rezisten cu 15 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE300A, exprimate n secunde
222

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Linia de rezisten asociat structurii cu 4 niveluri nainte de consolidare este


caracterizat de o perioad proprie fundamental de 0,1658sec. Consolidat cu sistemul de
contravntuire direct (Sistemul a), perioada proprie fundamental scade cu 2..8%. Prin
consolidarea cu sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea perioadei
fundamentale este cu 9..15%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu
2..7% pentru seciunea HE120A.
Linia de rezisten asociat structurii cu 9 niveluri nainte de consolidare este
caracterizat de o perioad proprie fundamental de 0,4597sec. Consolidat cu sistemul de
contravntuire direct (Sistemul a), perioada proprie fundamental scade cu 5..22%. Prin
consolidarea cu sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea perioadei
fundamentale este cu 21..32%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu
5..22% pentru seciunea HE180A.
Linia de rezisten asociat structurii cu 15 niveluri nainte de consolidare este
caracterizat de o perioad proprie fundamental de 0,9027sec. Consolidat cu sistemul de
contravntuire direct (Sistemul a), perioada proprie fundamental scade cu 10..40%. Prin
consolidarea cu sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea perioadei
fundamentale este cu 34..50%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu
10..38% pentru seciunea HE300A.
Totodat, din grafice rezult faptul c Sistemul b de contravntuire este mai eficient n
reducerea perioadei fundamentale dect celelalte dou sisteme ale cror influene produc
rezultate asemntoare.
Reducerea perioadei fundamentale proprii este mai accentuat cu ct numrul de
niveluri crete. Cu ajutorul modelului 8 de aezare a cadrelor contravntuite se obine cea mai
mare reducere a perioadei fundamentale. Cele mai sczute reduceri se obin prin consolidare
conform modelelor 5 i 7.
Tabel 3.1 Ierarhizarea tipurilor de modele de amplasare a sistemelor de contravntuire cu
privire la eficiena n reducerea perioadei proprii fundamentale a structurilor

1
2
3
4
5
6
7
8

Structura cu 4
niveluri
Model 8
Model 6
Model 1
Model 2;3
Model 2;3
Model 4
Model 7
Model 5

Structura cu 9
niveluri
Model 8
Model 6
Model 1;2;3
Model 1;2;3
Model 1;2;3
Model 4
Model 7
Model 5

Structura cu 15
niveluri
Model 8
Model 3
Model 2;4
Model 4;2
Model 1
Model 6
Model 7
Model 5

Ierarhizare
Model 8
Model 6
Model 3
Model 2
Model 1
Model 4
Model 7
Model 5

3.2 Aspecte privind deplasrile relative de nivel


n acest subcapitol vom analiza n ce msur sunt reduse deplsrile relative de nivel
prin intermediul consolidrii cu contravntuiri metalice. O structur flexibil i cu o ductilitate
bun permite apariia unor deformaii mari n structur, fapt ce favorizeaz lucrul elementelor
n domeniul neliniar i apariia de deformaii remanante n structur n urma unor micri
seismice. La modul ideal, o structur rigid va lucra n domeniul elastic n timpul unei micri
223

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

seismice fapt ce va reduce necesitatea efecturii reparaiilor componentelor avariate n urma


seismelor. De asemenea este necesar rigidizarea structurilor existente deoarece n general
ductilitatea acestora este sczut. n baza acestor considerente, se vor urmri modelele i
sistemele de contravntuiri cele mai eficiente n reducerea deplasrilor relative de nivel.
Se vor cuta i apoi compara deplasrile relative elastice de nivel maxime ale etajelor
liniilor de rezisten pentru fiecare sistem i model de amplasare a contravntuirilor.
Deplasrile relative de nivel corespunztoare strilor limit ultim i de serviciu sunt inferioare
valorilor admisibile pentru fiecare dintre cazuri.

1
0

0.002
d

0.004

dcaz 8

0.006

dcaz 7

0.008

dcaz 6

dcaz 5

0.01
dcaz 4

0.012
dcaz 3

0.014
dcaz 2

0.016

dcaz 1

Fig.3.4.1 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 4 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire structuri cu cadre din b.a.
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

0.005
d

dcaz 7

0.01
dcaz 6

0.015
dcaz 5

dcaz 4

0.02
dcaz 3

0.025
dcaz 2

0.03

dcaz 1

Fig.3.4.2 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 9 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire structuri cu cadre din b.a.
224

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

0.005

0.01
d

dcaz 7

0.015
dcaz 6

0.02
dcaz 5

0.025
dcaz 4

0.03
dcaz 3

0.035
dcaz 2

0.04

0.045

0.05

dcaz 1

Fig.3.4.3 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 15 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire structuri cu cadre din b.a.
0.00026
0.00024
0.00022
0.0002
0.00018
0.00016
0.00014
0.00012
0.0001
8E-05
6E-05
4E-05
2E-05
0

Sistem a
Sistem b
Sistem c

Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.4 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 4 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE120A structuri duale din b.a.

225

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

0.00105
0.001
0.00095
0.0009
0.00085
0.0008
0.00075
0.0007
0.00065
0.0006
0.00055
0.0005
0.00045
0.0004
0.00035
0.0003
0.00025
0.0002
0.00015
0.0001
5E-05
0

Daniel STOICA

Sistem a
Sistem b
Sistem c

Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.5 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 9 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE180A structuri duale din b.a.

0.0027
0.00255
0.0024
0.00225
0.0021
0.00195
0.0018
0.00165
0.0015
0.00135
0.0012
0.00105
0.0009
0.00075
0.0006
0.00045
0.0003
0.00015
0

Sistem a
Sistem b
Sistem c

Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.6 Deplasri relative elastice de nivel ale liniilor de rezisten cu 15 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE300A structuri duale din b.a.
Linia de rezisten asociat structurii cu 4 niveluri nainte de consolidare are deplasarea
relativ elastic maxim este egal cu 0,000244%. Consolidat cu sistemul de contravntuire
direct (Sistemul a), deplasarea relativ elastic maxim scade cu 5..18%. Prin consolidarea cu
sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea driftului maxim este cu
15..25%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu 0..15%.
226

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Linia de rezisten asociat structurii cu 9 niveluri nainte de consolidare are deplasarea


relativ elastic maxim este egal cu 0,001044%. Consolidat cu sistemul de contravntuire
direct (Sistemul a), deplasarea relativ elastic maxim scade cu 12..43%. Prin consolidarea cu
sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea driftului maxim este cu
40..55%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu 12..42%.
Linia de rezisten asociat structurii cu 15 niveluri nainte de consolidare deplasarea
relativ elastic maxim este egal cu 0,002586%. Consolidat cu sistemul de contravntuire
direct (Sistemul a), deplasarea relativ elastic maxim scade cu 20..68%. Prin consolidarea cu
sistemul de contravntuiri indirect intern (Sistemul b) reducerea driftului maxim este cu
60..75%, iar cu sistemul de contravntuiri indirect extern (Sistemul c) cu 20..65%.
Totodat, din grafice rezult faptul c Sistemul b de contravntuire este mai eficient n
reducerea drifturilor dect celelalte dou sisteme ale cror influene produc rezultate
asemntoare.
Ierarhizarea modelelor de amplasare a contravntuirilor n funcie de capacitatea de
reducere a drifturilor este prezentat n urmtorul tabel.

Tabel 3.2 Ierarhizarea tipurilor de modele de amplasare a sistemelor de contravntuire cu


privire la eficiena n reducerea deplasrilor relative de nivel ale structurilor

1
2
3
4
5
6
7
8

Structura cu 4
niveluri
Modelul 8,6
Modelul 1,6
Modelul 1,4,8
Modelul 2,3,4,6
Modelul 2,3,7
Modelul 2,4,7
Modelul 3,7
Modelul 5

Structura cu 9
niveluri
Modelul 8,6
Modelul 1,3,6
Modelul 1,6,8
Modelul 4,2
Modelul 1,2,3
Modelul 2,3,4
Modelul 7
Modelul 5

Structura cu 15
niveluri
Modelul 8
Modelul 3,4,6
Modelul 1,2,4
Modelul 3,4
Modelul 2,6
Modelul 1,2
Modelul 7
Modelul 5

Ierarhizare
Modelul 8
Modelul 6
Modelul 1
Modelul 3
Modelul 4
Modelul 2
Modelul 7
Modelul 5

Cele mai eficiente modele de contravntuire pentru mbuntirea rigiditii structurilor


sunt modelele 8, 6 i 1. Astfel rezult c dispunerea liniar a contravntuirilor pe toat nlimea
structurii, ct i dispunerea neordonat a acestora, ns ntr-un numr suficient de mare i care
s acopere toate deschiderile sunt soluiile cele mai eficiente n acest scop. Modelele 2, 3 i 4
au rezultate intermediare, iar modelele 5 i 7 au rezultatele cele mai slabe. Acest lucru este
datorat n mare parte numrului insuficient de cadre contravntuite. Se observ faptul c
amplasarea liniei de contravntuiri n deschiderea lateral este mai avantajoas dect
amplasarea acesteia n deschiderea central n cazul modelelor 5 i 7, iar n cazul modelelor 1
i 6 rezult c este mai avantajoas o aezare mai central.

227

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3 Aspecte privind forele tietoare de baz i momentele ncovoietoare de


la baz
2500
2000
1500

Sistem a

1000

Sistem b

500

Sistem c

0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.7 Fore tietoare de baz ale liniilor de rezisten cu 4 niveluri n funcie de


sistemul de contravntuire cu seciunea HE120A (kN)

5000
4000
3000

Sistem a
Sistem b

2000

Sistem c

1000
0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.8 Fore tietoare de baz ale liniilor de rezisten cu 9 niveluri n funcie de


sistemul de contravntuire cu seciunea HE180A (kN)
10000
8000
6000

Sistem a
Sistem b

4000

Sistem c

2000
0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.9 Fore tietoare de baz ale liniilor de rezisten cu 15 niveluri n funcie de


sistemul de contravntuire cu seciunea HE300A (kN)
228

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

350000.0
300000.0
250000.0
Sistem a

200000.0

Sistem b
150000.0

Sistem c

100000.0
50000.0
.0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.10 Momente ncovoietoare de la baz ale liniilor de rezisten cu 4 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE120A (kNm)
900000.0
800000.0
700000.0
600000.0
500000.0

Sistem a

400000.0

Sistem b

300000.0

Sistem c

200000.0
100000.0
.0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.11 Momente ncovoietoare de la baz ale liniilor de rezisten cu 9 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE180A (kNm)
1600000.0
1400000.0
1200000.0
1000000.0
Sistem a
800000.0

Sistem b

600000.0

Sistem c

400000.0
200000.0
.0
Model 1

Model 2

Model 3

Model 4

Model 5

Model 6

Model 7

Model 8

Model 0

Fig.3.12 Momente ncovoietoare de la baz ale liniilor de rezisten cu 15 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire cu seciunea HE300A (kNm)
229

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dup consolidarea cu sisteme de contravntuiri metalice, liniile de rezisten nu prezint


creteri semnificative (creteri de pn la 5%) ale forelor tietoare de baz i ale momentelor
ncovoietoare de la baz efective, dei acestea au rigiditi mai bune.

3.4 Aspecte privind eforturile maxime din elemente


n acest subcapitol se analizeaza eficiena sistemelor de contravntuire pentru a diminua
eforturile din elementele componente ale liniilor de rezisten, adic eforturile din grinzi i din
stlpi. n acest scop vom analiza liniile de rezisten pentru structurile cu nou i cincisprezece
niveluri, deoarece n cazul structurii cu patru niveluri eforturile erau acoperite de capacitile
de rezisten ale structurilor existente. Pentru c se urmrete compararea sistemelor de
contravntuire se va lucra cu cte o singur seciune pentru liniile de rezisten cu acelai numr
de niveluri: HE360A-9 niveluri i HE600A-15 niveluri.
-100

100

200

300

400

500

4
3
2
1

caz 1

caz 2

caz3

caz4

caz 5

caz 6

caz 7

caz 8

M[kNm]

Fig.3.13.1 Momente ncovoietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 4


niveluri
-100

-50

50

100

150

200

250

300

caz 1

caz 2

caz3

caz4

caz 5

caz 6

caz 7

caz 8

V[Kn]

Fig.3.13.2 Forte taietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 4 niveluri

230

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

500

1000

Daniel STOICA

1500

2000

2500

4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz3

caz4

caz 5

caz 6

caz 7

caz 8

N [kN]

Fig.3.13.3 Forte axiale maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 4 niveluri
-200

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M[kNm]

Fig.3.13.4 Momente ncovoietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 9


niveluri
0

100

200

300

400

500

600

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

V[Kn]

Fig.3.13.5 Forte taietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 9 niveluri
231

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

1000

2000

3000

4000

5000

Daniel STOICA

6000

7000

8000

9000

10000

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

N [kN]

Fig.3.13.6 Forte axiale maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 9 niveluri
-1000

1000

2000

3000

4000

5000

15
13
11
9
7
5
3
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M[kNm]

Fig.3.13.7 Momente ncovoietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 15


niveluri
0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

15
13
11
9
7
5
3
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

V[Kn]

Fig.3.13.8 Forte taietoare maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 15 niveluri
232

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

2000

4000

6000

8000

Daniel STOICA

10000

12000

14000

16000

18000

15
13
11
9
7
5
3
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

N [kN]

Fig.3.13.9 Forte axiale maxime n stalpii structurilor cu cadre din b.a. cu 15 niveluri
0

20

40

60

80

caz 3

caz 4

100

120

140

160

180

200

4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 5

caz 6

caz 7

caz 8

M+ [kNm]

Fig.3.14.1 Momente ncovoietoare maxime pozitive n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 4 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
0

50

100

150

200

250

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

300

350

400

450

500

4
3
2
1

caz 1

caz 6

caz 7

caz 8

M- [kNm]

Fig.3.14.2 Momente ncovoietoare maxime negative n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 4 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
233

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

50

100

Daniel STOICA

150

200

250

300

4
3
2
1

caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

caz 8

V[kN]

Fig.3.14.3 Forte taietoare maxime n grinzile cladirilor cu structura in cadre cu 4 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire
0

100

200

300

400

500

600

700

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M+ [kNm]

Fig.3.14.4 Momente ncovoietoare maxime pozitive n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M- [kNm]

Fig.3.14.5 Momente ncovoietoare maxime negative n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
234

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

50

100

150

200

250

Daniel STOICA

300

350

400

450

9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

V[kN]

Fig.3.14.6 Forte taietoare maxime n grinzile cladirilor cu structura in cadre cu 9 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire
0

200

400

600

800

1000

1200

1400

15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M+ [kNm]

Fig.3.14.7 Momente ncovoietoare maxime pozitive n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire

235

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

200

400

600

800

Daniel STOICA

1000

1200

1400

1600

15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

M- [kNm]

Fig.3.14.8 Momente ncovoietoare maxime negative n grinzile cladirilor cu structura in cadre


cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
0

100

200

300

400

500

600

700

15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
caz 1

caz 2

caz 3

caz 4

caz 5

caz 6

caz 7

V[kN]

Fig.3.14.9 Forte taietoare maxime n grinzile cladirilor cu structura in cadre cu 15 niveluri n


funcie de sistemul de contravntuire
236

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

300
250
200
Sistem a
Sistem b
Sistem c

150
100
50
0
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.13 Momente ncovoietoare maxime n grinzile liniilor de rezisten ale cladirilor cu


structura duala din beton armat si 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
600
500
400
Sistem a

300

Sistem b
200

Sistem c

100
0
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.14 Momente ncovoietoare maxime n grinzile liniilor de rezisten ale cladirilor cu


structura duala din beton armat si cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
O prim observaie de fcut este faptul c prin consolidarea cu Sistemul b momentele
ncovoietoare din grinzi sunt cu mult mai mari dect momentele obinute prin consolidarea cu
Sistemul a sau c. Pentru anumite modele (1, 5, 6, 7) momentele ncovoietoare sunt mai mari
dect cele ale liniei de rezisten neconsolidat. Acesta este reversul medaliei la faptul c cu
ajutorul Sistemului b de contravntuire s-a obinut o rigiditate foarte bun a structurilor. Cele
mai bune rezultate n vederea reducerii momentelor ncovoietoare din grinzi s-au obinut pentru
Modelele 3 i 8, ns i modelele 1, 2, 4 ofer rezultate bune. Modelele 6 i 7 nu sunt eficiente
pentru reducerea momentelor ncovoietoare din grinzi, iar modelul 5 nu are practic nici o
influen asupra eforturilor.
Momentele ncovoietoare din grinzi sunt reduse cu valori de pn la 50% pentru liniile
de rezisten cu 9 niveluri i 70% pentru cele cu 15 niveluri (Sistemele a i c) fa de
momentele ncovoietoare iniiale. n cazul Sistemului b momentele au crescut cu valori de
pn la 30% din momentele iniiale.
237

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

600
500
400
Sistem a
300

Sistem b
Sistem c

200
100
0
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.15 Momente ncovoietoare maxime n stlpii liniilor de rezisten ale cladirilor cu


structura duala din beton armat si cu 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire

1800
1600
1400
1200
1000

Sistem a
Sistem b
Sistem c

800
600
400
200
0
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.16 Momente ncovoietoare maxime n stlpii liniilor de rezisten ale cladirilor cu


structura duala din beton armat si cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire

n privina momentelor ncovoietoare din stlpi, influena sistemelor de contravntuire


este mai puin vizibil dect la grinzi. Situaia este diferit n funcie de numrul de niveluri.
Pentru liniile de rezisten cu 9 niveluri, momentele ncovoietoare din stlpi sunt reduse sau
amplificate asemntor momentelor din grinzi. Liniile de rezisten cu 15 niveluri prezint o
conlucrare favorabil ntre noul i vechiul sistem structural, astfel toate momentele sunt reduse
prin consolidare, indiferent de sistemul sau modelul de realizare a contravntuirii. Momentele
din stlpi au fost reduse cu valori de pn la 30-40% (Sistemele a i c) sau mrite cu pn
la 15% (Sistemul b 9 niveluri).

238

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

160
140
120
100
Sistem a

80

Sistem b
60

Sistem c

40
20
0
Model Model Model Model Model Model Model Model Model
1
2
3
4
5
6
7
8
0

Fig.3.17 Fore tietoare maxime n grinzile liniilor de rezisten ale cladirilor cu structura
duala din beton armat si cu 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
400
350
300
250
Sistem a

200

Sistem b

150

Sistem c
100
50
0
Model Model Model Model Model Model Model Model Model
1
2
3
4
5
6
7
8
0

Fig.3.18 Fore tietoare maxime n grinzile liniilor de rezisten ale cladirilor cu structura
duala din beton armat si cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire
n privina forelor tietoare din grinzi, pentru Sistemul b de contravntuiri, creterea
forelor tietoare este accentuat de creterea numrului de niveluri. Transferul eforturilor n
cazul Sistemelor a i c de contravntuiri sunt benefice pentru forele tietoare din grinzi care
prezint scderi cu pn la 50% din valorile iniiale. Modelele 2, 3, 4 i 8 cu aezarea neliniar
a contravntuirilor sunt cele mai eficiente n reducerea acestor eforturi cu caracter sensibil
pentru structuri. Valorile cu care sunt reduse forele tietoare (Sistemele a i c) sunt cam
aceleai cu cele cu care sunt amplificate (Sistemul b) i anume 15% la liniile de rezisten cu
9 niveluri i 40% la cele cu 15 niveluri.
239

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

600
500
400
Sistem a

300

Sistem b
Sistem c

200
100
0
Model 1Model 2Model 3Model 4Model 5Model 6Model 7Model 8Model 0

Fig.3.19 Fore tietoare maxime n stlpii liniilor de rezisten ale cladirilor cu structura duala
din beton armat si cu 9 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire

1400
1200
1000
800

Sistem a

600

Sistem b

400

Sistem c

200
0
Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Model 5 Model 6 Model 7 Model 8 Model 0

Fig.3.20 Fore tietoare maxime n stlpii liniilor de rezisten ale cladirilor cu structura duala
din beton armat si cu 15 niveluri n funcie de sistemul de contravntuire

Forele tietoare din stlpi asemenea forelor tietoare din grinzi cresc n cazul
Sistemului b de contravntuire indiferent de tipul modelului. n privina celorlalte 2 sisteme,
forele tietoare se reduc ns diferenele nu sunt mari ntre modele. Totui modelul 8 pare a fi
cel mai eficient i n acest caz. n cazul liniilor de rezisten cu 9 niveluri stlpii sunt mai
ncrcai dect la cele cu 15 niveluri, creterile de fore tietoare maxime sunt cu pn la 40%
din valorile iniiale i 20% la 15 niveluri. Sistemele a i c par s aib o influen constant
cu reduceri de 15-20% din valorile iniiale.

240

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.5 Performanele sistemelor i modelelor de contravntuire


Scopul acestui subcapitol este de a afla care sunt performanele ce pot fi atinse prin
consolidarea cu contravntuiri metalice, cu dezideratul reducerii eforturilor din elemente astfel
nct s fie acoperite de capacitile de rezisten ale elementelor existente. Acest lucru se va
studia folosind seciuni de tip dublu T pentru elementele metalice, seciuni care vor avea ca
dimeniuni maxime (nlimea) dimensiunile laturilor stlpilor.

3.5.1 Linia de rezisten cu patru niveluri


Cum a mai fost precizat, pentru liniile de rezisten cu patru niveluri, eforturile din
elementele de beton armat pentru structura supus la ncrcri seismice conform P100 nu
depesc capacitile de rezisten ale elementelor, cu excepia rezistenei nodurilor. Astfel se
urmrete ca prin consolidarea cu contravntuiri metalice i veerificarea rezistenei nodurilor
s fie satisfcut.

Sistemul a de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.3 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 1

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
86
74,81
123,67

64

102

74

378

157

277

380

121

125

NA

136

3041

n acest caz formula de verificare a nodului n ceea ce privete diagonala comprimat


de beton nu se poate aplica deoarece efortul de compresiune adimensional maxim() al stlpilor
are valoare mai mare dect coeficientul de reducere a rezistenei betonului fisurat. O posibil
soluie pentru acest caz este mbuntirea rezistenei betonului din noduri prin confinare.
Eforturile de compresiune maxime sunt n stlpii din deschiderile centrale, unde orict de
puternice ar fi contravntuirile, acestea nu influeneaz aceste eforturi.
Observaie: Pentru urmtoarele modele, este valabil acelai motiv al neaplicabilitii
verificrii diagonalei comprimate de beton din nod.
n ceea ce privete verificarea etrierilor din nod rezult c acetia nu sunt suficieni
pentru ca verificarea s fie satisfcut. Este necesar aplicarea unei alte metode de consolidare
cum ar fi cmuirea.
Concluzie: Modelul 1 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

241

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 2:
Tabel 3.4 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 2

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

49

102

58

378

164

277

383

121

125

219

136

3041

Verificarea diagonalei comprimate de beton nu este satisfcut. Fa de modelul 1,


eforturile de compresiune sunt reduse, ns nu suficient de mult.
Concluzie: Modelul 2 nu este suficient de eficient pentru mbuntirea rezistenei
nodurilor.

Modelul 3:
Tabel 3.5 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 3

HE500A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

49

102

58

378

168

277

385

121

125

421

136

3041

Concluzie: Modelul 3 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.


Modelul 4:
Tabel 3.6 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 4

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente Momente
n grinzi n stlpi
[kNm]
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

49

103

59

378

167

277

385

121

125

400

136

3041

Concluzie: Modelul 4 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

242

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 5:
Tabel 3.7 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 5

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

67

102

76

378

160

277

385

121

125

NA

136

3041

Concluzie: Modelul 5 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.


Modelul 6:
Tabel 3.8 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 6

HE300A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
83
74,81
123,67

56

101

66

378

170

277

385

121

125

476

136

3041

Concluzie: Modelul 6 este foarte eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Modelul 7:
Tabel 3.9 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 7

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

86
64
74,81
123,67

59

102

65

378

157

277

380

121

125

NA

136

3041

Concluzie: Modelul 7 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

243

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 8:
Tabel 3.10 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem a Model 8

HE400A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

47

102

57

378

169

277

385

121

125

446

136

3041

Concluzie: Modelul 8 este foarte eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Sistemul b de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.11 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 1

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

100

81

103

133

378

159

277

74,81
123,67

381

121

125

NA

136

3041

Acest sistem are ca efect creterea forelor tietoare n stlpi, astfel nct valoarea
efectiv maxim depete valoarea de rezisten. Cu ct seciunea elementului metalic scade,
cu att cresc i forele tietoare. Dac mrim seciunea metalic i n acest caz vor crete forele
tietoare, iar pentru seciunea pentru care forele tietoare maxime sunt minime, ele sunt mai
mari dect rezistena.
Concluzie: Modelul 1 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.
Modelul 2:
Tabel 3.12 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 2

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

99

83

120

137

378

162

277

74,81
123,67

382

121

125

NA

136

3041

244

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru seciunea HE700A formula devine aplicabil, ns rezistena are valoarea 30 de


kN. Pentru a avea efect ar trebui folosit o seciune prea mare din punct de vedere economic i
tehnologic. n plus acest sistem are ca efect creterea forelor tietoare n stlpi, astfel nct
valoarea efectiv maxim depete valoarea de rezisten.
Concluzie: Modelul 2 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Modelul 3:
Tabel 3.13 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 3

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

99

94

109

145

378

172

277

74,81
123,67

385

121

125

553

136

3041

Verificarea diagonalei comprimate de beton este satisfcut. Pe de alt parte din jocul
cu diferite seciuni ale contravntuirii nu rezult o for tietoare mai mic dect capacitatea
stlpului.
Concluzie: Modelul 3 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor, dar fora
tietoare maxim n stlp depete valoarea rezistenei la for tietoare a stlpului.

Modelul 4:
Tabel 3.14 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 4

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

100

94

110

145

378

172

277

74,81
123,67

385

121

125

543

136

3041

Concluzie: Modelul 4 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor, dar fora
tietoare maxim n stlp depete valoarea rezistenei la for tietoare a stlpului.

245

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 5:
Tabel 3.15 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 5

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

106

85

89

128

378

193

277

74,81
123,67

382

121

125

944

136

3041

Concluzie: Modelul 5 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor, dar fora
tietoare maxim n stlp depete valoarea rezistenei la for tietoare a stlpului.
Modelul 6:
Tabel 3.16 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 6

HE550A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

92

79

103

130

378

206

277

74,81
123,67

372

121

125

1136

136

3041

Pentru seciuni mai mari, fora tietoare scade pn la 128kN, dup care crete.
Concluzie: Modelul 6 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor, dar fora
tietoare maxim n stlp depete valoarea rezistenei la for tietoare a stlpului.
Modelul 7:
Tabel 3.17 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 7

HE120A

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

Efort
111
97
103
149
378
159
277
efectiv
Efort
74,81
381
121
125
NA
136
3041
capabil
123,67
Status

Schimbarea seciunii contravntuirilor nu are influen asupra forelor axiale i tietoare


maxime.
Concluzie: Modelul 7 nu este eficient.

246

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 8:
Tabel 3.18 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem b Model 8

HE300A

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

Efort
92
85
91
136
378
190
277
efectiv
Efort
74,81
382
121
125
910
136
3041
capabil
123,67
Status

Pentru seciuni mai mari i mai mici ale contravntuirilor, fora tietoare crete, aceasta
fiind seciunea creia i corespunde valoarea minim a forei tietoare.
Concluzie: Modelul 8 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor, dar fora
tietoare maxim n stlp depete valoarea rezistenei la for tietoare a stlpului.
Sistemul c de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.19 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 1

HE550A

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

Efort
63
48
103
57
378
157
277
efectiv
87
Efort
74,81
380
121
125
NA
136
3041
capabil
123,67
Status

Eforturile de compresiune maxime sunt n stlpii din deschiderile centrale, unde orict
de puternice ar fi contravntuirile, acestea nu influeneaz aceste eforturi.
Concluzie: Modelul 1 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.
Modelul 2:
Tabel 3.20 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 2

HE120A

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

Efort
63
64
102
74
378
157
277
efectiv
86
Efort
74,81
380
121
125
NA
136
3041
capabil
123,67
Status

Eforturile de compresiune maxime sunt n stlpii din deschiderile centrale i orict de


puternice ar fi contravntuirile, acestea nu influeneaz aceste eforturi.
Concluzie: Modelul 2 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.
247

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 3:
Tabel 3.21 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 3

HE300A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

56

102

69

378

174

277

386

121

125

605

136

3041

Concluzie: Modelul 3 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Modelul 4:
Tabel 3.22 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 4

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
83
74,81
123,67

62

103

72

378

173

277

386

121

125

563

136

3041

Concluzie: Modelul 4 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Modelul 5:
Tabel 3.23 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 5

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
83
74,81
123,67

65

101

73

378

172

277

386

121

125

531

136

3041

Concluzie: Modelul 5 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

248

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 6:
Tabel 3.24 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 6

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
84
74,81
123,67

60

103

69

378

176

277

386

121

125

628

136

3041

Concluzie: Modelul 6 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

Modelul 7:
Tabel 3.25 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 7

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
89
74,81
123,67

58

103

68

378

157

277

380

121

125

NA

136

3041

Concluzie: Modelul 7 nu este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.


Modelul 8:
Tabel 3.26 Performane linie rezisten 4 niveluri Sistem c Model 8

HE180A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

64
83
74,81
123,67

59

103

69

378

174

277

386

121

125

589

136

3041

Concluzie: Modelul 8 este eficient pentru mbuntirea rezistenei nodurilor.

249

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.5.2 Linia de rezisten cu nou niveluri


Sistemul a de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.27 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 1

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
117
74,81
123,67

301

102

272

378

113

121

969

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 1 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 2:
Tabel 3.28 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 2

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

56
89
74,81
123,67

273

99

245

378

148

121

1128

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 2 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 3:
Tabel 3.29 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 3

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente Momente
n grinzi n stlpi
[kNm]
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
78
74,81
123,67

273

98

249

378

149

121

1131

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 3 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

250

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 4:
Tabel 3.30 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 4

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
92
74,81
123,67

283

98

261

378

125

121

1037

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 4 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 5:
Tabel 3.31 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 5

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

110
193
74,81
123,67
-

366

118

304

378

78

121

688

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 5 nu este eficient n consolidarea structurilor.

Modelul 6:
Tabel 3.32 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 6

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

67
144
74,81
123,67
-

302

98

276

378

109

121

948

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 6 nu este eficient n consolidarea structurilor.

251

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 7:
Tabel 3.33 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 7

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

66
143
74,81
123,67
-

359

102

319

378

76

121

666

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 7 nu este eficient n consolidarea structurilor.

Modelul 8:
Tabel 3.34 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem a Model 8

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
74
74,81
123,67

246

97

231

378

154

121

1144

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 8 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

Sistemul b de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.35 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 1

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

168

405

127

509

378

97

121

74,81
123,67
-

860

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 1 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.


252

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 2:
Tabel 3.36 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 2

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

143

406

154

527

378

128

121

74,81
123,67
-

1052

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 2 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 3:
Tabel 3.37 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 3

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

122

455

141

599

378

123

121

74,81
123,67

1028

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 3 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 4:
Tabel 3.38 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 4

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

134

401

142

517

378

106

121

74,81
123,67
-

924

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 4 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

253

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 5:
Tabel 3.39 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 5

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente Momente
n grinzi n stlpi
[kNm]
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

264

480

148

517

378

71

121

74,81
123,67
-

622

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 5 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 6:
Tabel 3.40 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 6

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

191

400

116

506

378

97

121

74,81
123,67
-

858

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 6 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 7:
Tabel 3.41 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 7

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

204

483

152

586

378

57

121

74,81
123,67
-

468

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 7 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

254

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 8:
Tabel 3.42 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem b Model 8

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

113

389

143

522

378

160

121

74,81
123,67

1154

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 8 este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor dac este


combinat cu un alt procedeu de consolidare.

Sistemul c de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.43 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 1

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
113
74,81
123,67

288

104

262

378

124

121

1032

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 1 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 2:
Tabel 3.44 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 2

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

56
97
74,81
123,67

269

99

242

378

141

121

1108

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 2 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
255

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 3:
Tabel 3.45 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 3

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
84
74,81
123,67

281

97

254

378

145

121

1121

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 3 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

Modelul 4:
Tabel 3.46 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 4

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
89
74,81
123,67

267

97

248

378

129

121

1060

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 4 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 5:
Tabel 3.47 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 5

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

89
173
74,81
123,67
-

351

110

292

378

85

121

762

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 5 nu este eficient n consolidarea structurilor.


256

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 6:
Tabel 3.48 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 6

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
119
74,81
123,67

282

96

260

378

122

121

1026

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 6 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

Modelul 7:
Tabel 3.49 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 7

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

61
134
74,81
123,67
-

353

105

318

378

79

121

700

121

126

NA

136

6390

Concluzie: Modelul 7 nu este eficient n consolidarea structurilor.

Modelul 8:
Tabel 3.50 Performane linie rezisten 9 niveluri Sistem c Model 8

HE800A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
79
74,81
123,67

237

96

228

378

174

121

1167

121

126

874

136

6390

Concluzie: Modelul 8 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
257

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.5.3 Linia de rezisten cu cincisprezece niveluri


Sistemul a de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.51 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 1

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

135
204
74,81
152,7
-

1140

125

750

433

29

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 1 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.
Modelul 2:
Tabel 3.52 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 2

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

55
109
74,81
152,7

998

93

653

433

132

166

2392

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 2 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Modelul 3:
Tabel 3.53 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 3

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

55
103
74,81
152,7

990

93

667

433

117

166

2164

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 3 este parial eficient n consolidarea structurilor, ns pentru


eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
258

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 4:
Tabel 3.54 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 4

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

73
137
74,81
152,7

1039

98

707

433

64

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 4 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.
Modelul 5:
Tabel 3.55 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 5

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

320
388
74,81
152,7
-

1427

201

815

433

NA

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 5 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.
Modelul 6:
Tabel 3.56 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 6

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

208
277
74,81
152,7
-

1131

155

755

433

21

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 6 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

259

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 7:
Tabel 3.57 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 7

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

198
268
74,81
152,7
-

1369

152

880

433

13

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 7 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.
Modelul 8:
Tabel 3.58 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem a Model 8

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

55
99
74,81
152,7

891

91

615

433

124

166

2283

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 8 este parial eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor


ns pentru eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
Sistemul b de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.59 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 1

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

417

1129

198

1071

433

52

166

74,81
152,7
-

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 1 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.
260

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 2:
Tabel 3.60 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 2

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

238

951

285

1097

433

149

166

74,81
152,7
-

2594

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 2 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Modelul 3:
Tabel 3.61 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 3

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

223

1188

245

1105

433

129

166

74,81
152,7
-

2353

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 3 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Modelul 4:
Tabel 3.62 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 4

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

222

960

256

1015

433

99

166

74,81
152,7
-

1833

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 4 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

261

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 5:
Tabel 3.63 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 5

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

544

1262

393

1089

433

58

166

74,81
152,7
-

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 5 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Modelul 6:
Tabel 3.64 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 6

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

440

1034

324

1029

433

82

166

74,81
152,7
-

1465

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 6 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Modelul 7:
Tabel 3.65 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 7

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

448

1265

327

1200

433

34

166

74,81
152,7
-

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 7 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.
262

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 8:
Tabel 3.66 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem b Model 8

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

192

945

249

1143

433

171

166

74,81
152,7
-

2772

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 8 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Sistemul c de contravntuire:
Modelul 1:
Tabel 3.67 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 1

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

127
196
74,81
152,7
-

1108

122

741

433

41

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 1 nu este eficient n mbuntirea rezistenelor.

Modelul 2:
Tabel 3.68 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 2

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

74
140
74,81
152,7

978

93

636

433

122

166

2253

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 2 este parial eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor


ns pentru eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
263

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 3:
Tabel 3.69 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 3

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

57
114
74,81
152,7

1089

93

729

433

111

166

2055

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 3 este parial eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor


ns pentru eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

Modelul 4:
Tabel 3.70 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 4

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

68
132
74,81
152,7

1017

96

699

433

69

166

1139

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 4 este parial eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor


ns pentru eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.

Modelul 5:
Tabel 3.71 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 5

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

291
351
74,81
152,7
-

1374

189

787

433

NA

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 5 este nu eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.
264

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Modelul 6:
Tabel 3.72 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 6

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

171
240
74,81
152,7
-

1115

140

753

433

40

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 6 este nu eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 7:
Tabel 3.73 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 7

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

186
255
74,81
152,7
-

1353

146

888

433

NA

166

NA

121

298

NA

136

11309

Capacitatea de rezisten a stlpului de beton la compresiune este depit.


Concluzie: Modelul 7 este nu eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor.

Modelul 8:
Tabel 3.74 Performane linie rezisten 15 niveluri Sistem c Model 8

HE1000A

Efort
efectiv
Efort
capabil
Status

Momente
n grinzi
[kNm]

Momente
n stlpi
[kNm]

Fore
tietoare
n grinzi
[kN]

Fore
tietoare
n stlpi
[kN]

Noddiagonala
beton
[kN]

Nodarmtur
orizontal
[kN]

Nodarmtur
vertical
[mm2]

56
85
74,81
152,7

865

92

612

433

144

166

2544

121

298

NA

136

11309

Concluzie: Modelul 8 este parial eficient n mbuntirea rezistenelor structurilor


ns pentru eficien complet trebuie utilizat mpreun cu alt procedeu de consolidare.
265

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

4. Concluzii privind utilizarea contravantuirilor metalice la cladiri cu


structura din beton armat
Atunci cnd se dorete reducerea vulnerabilitilor seismice a cldirilor existente din
beton armat cu structur din beton armat, prin aplicarea de contravntuiri metalice, este
important s se analizeze structura existent i s se gseasc punctele slabe ale acesteia.
Cldirea poate avea deficiene privind rigiditatea i/sau rezistena. Diferitele sisteme de
contravntuire sau de aezare a contravntuirilor n elevaie ofer rezultate diferite privind
mbuntirea rezistenelor i a rigiditii i de aceea contravntuirile pot suplini lipsurile
cldirii sau pot accentua aceste deficiene.
La structurile cu cadre din beton armat, prin introducerea de contravntuiri metalice
s-a obinut o scdere considerabil a deplasrilor relative de nivel:
Nr. etaje
4E
9E
15E

%
caz 1
76.97
35.77
0.14

caz 2
62.83
20.09
3.53

caz 3
78.28
37.57
13.59

caz 4
96.24
80.48
66.71

caz 5
88.77
64.63
58.15

caz 6
98.09
66.32
79.66

caz 7
53.02
9.59
26.02

caz 8
94.93
---

Din punct de vedere al eforturilor, se observ c sistemele de contravntuiri metalice


scad momentele ncovoietoare maxime i forele tietoare maxime din stlpi. Acest fapt
conduce la creterea forei axiale de compresiune. De asemenea, momentele maxime i forele
tietoare din grinzi sunt reduse. Avnd n vedere cele prezentate anterior, pentru cldirile care
se proiecteaz cu structura n cadre din b.a. cu regim mic i mediu de nlime (pn n 15
niveluri) se constat c cel mai avantajos mod de amplasare al contravntuirilor n ochiurile de
cadru l repezint cel din cazul 6.
n ceea ce privete cladirile cu structura duala din b.a., acestea au prezentat deficiene
de capacitati de rezisten, in timp ce deplasrile relative de nivel au valori sub valorile
admisibile. Acest lucru se datoreaz existenei pereilor care confer rigiditate liniilor de
rezisten. Pe de alt parte, din cauza rigiditii, pereii se comport ca nite concentratori de
eforturi, accentund lipsa de rezisten a elementelor componente ale liniei de rezisten.
Au existat dou linii de comparaie. Pe de o parte au fost comparate rezultatele oferite
de sistemele de contravntuire a, b i c, iar pe de alt parte au fost comparate modelele
de amplasare a contravntuirilor 18.
Rigiditatea liniilor de rezisten poate fi caracterizat de perioada proprie fundamental
i de deplasrile relative de nivel. Sistemul b de contravntuire a avut rezultatele cele mai
bune n reducerea perioadelor proprii i a deplasrilor relative de nivel. Sistemele a i c au
avut influene asemntoare, cu mici diferene: Sistemul a a redus mai mult ca Sistemul c
perioadele proprii, iar Sistemul c a redus mai mult deplasrile relative de nivel. Avnd n
vedere momentele ncovoietoare i forele tietoare din grinzi i stlpi Sistemele a i c au
fost cele mai eficiente n reducerea lor. Sistemul b a avut o influen mult mai mic n
reducerea eforturilor, n unele cazuri eforturile rezultate au fost mai mari dect cele ale
structurii neconsolidate, n special forele tietoare au prezentat valori crescute fa de cele
iniiale. n concluzie Sistemele de tip a i c pot avea o utilizare mai larg deoarece produc
mbuntiri legate i de rezisten i de rigiditate, n timp ce folosirea unui Sistem de tip b
implic o atenie sporit pentru c dei ofer rezultate foarte bune privind rigidizarea, provoac
creteri ale eforturilor elementelor de beton armat.
266

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Comparnd modelele de aezare a contravntuirilor n elevaie a rezultat c modelul 8


a fost cel mai eficient att n reducerea eforturilor ct i n mbuntirea rigiditii. De aici se
poate trage concluzia c utilizarea unui numr ct mai mare de cadre contravntuite amplasate
dezordonat n toate deschiderile liniei de rezisten ofer rezultate foarte bune indiferent de
tipul deficienei structurii existente. Modelele 1 i 6 au avut rezultate bune n mbuntirea
rigiditii, iar modelele 2, 3, 4 au avut rezultate bune n reducerea eforturilor. Astfel o amplasare
liniar a cadrelor contravntuite att n deschiderile centrale ct i n cele laterale este eficient
pentru rigiditate, iar o amplasare dezordonat a cadrelor contravntuite permite mai degrab
reducerea eforturilor. Pentru reducerea efoturilor este important prezena cadrelor
contravntuite n toate deschiderile, informaie dat de faptul c modelul 4 a avut rezultate mai
slabe dect modelele 2 i 3.
Modelele 5 i 7 au avut cele mai slabe performane n mbuntirea rezistenei i a
rigiditii structurilor. Acestea conin cel mai mic numr de cadre contravntuite i sunt
amplasate liniar n cte o deschidere, influena lor asupra liniei de rezisten fiind de cele mai
multe ori prea mic sau nul. Comparate ntre ele a rezultat c modelul 7 a avut rezultate mai
bune privind rezistena i rigiditatea, fapt datorat amplasrii cadrelor contravntuite lang
perete, ansamblul acestora oferind o rigiditate mai bun dect dac contravntuirile nu au fost
legate de perei. De asemenea forele tietoare din stlpi au fost mai mari n cazul modelului 7.
Urmrind performanele atinse de sistemele i modelele de contravntuire analizate n
scopul de a reduce eforturile pn la valori aflate sub valorile capacitilor grinzilor, stlpilor
i a nodurilor a rezultat c o mare provocare a fost ca verificarea capacitii nodurilor s fie
satisfcut.
Pentru liniile de rezisten cu patru niveluri, verificarea diagonalei comprimate de beton
a nodului a fost satisfcut n cazul modelelor 3, 4, 5, 6 i 8 pentru toate tipurile de sisteme de
contravntuire, cu observaia c n cazul Sistemului b forele tietoare din stlpi au ajuns la
valori mai mari dect capacitile lor la for tietoare. Rezistena nodurilor era singura
deficien a liniilor de rezisten cu patru niveluri. Verificarea etrierilor din nod nu a fost
satisfcut n general indiferent de numrul de niveluri, deoarece numrul etrierilor din nod a
fost insuficient. n unele cazuri aceast verificare a fost satisfcut deoarece cerina de
rezisten este dependent de fora axial din stlpi.
n cazul liniilor de rezisten cu nou niveluri verificarea diagonalei comprimate din
nod a fost satisfcut doar pentru combinaia modelul 8-Sistemul c. Liniile de rezisten
consolidate cu sistemele a i c au redus eforturile din stlpi i grinzi sub valorile
rezistenelor, cu excepia forei tietoare maxime din stlpi. Pentru Sistemul c-modelele 5 i
7 i momentele ncovoietoare maxime din grinzi au depit capacitile la ncovoiere. n cazul
Sistemului b a fost atins scopul doar pentru momentele ncovoietoare din stlpi i grinzi
pentru unele modele. La modelul 7 a fost depit capacitatea la compresiune a stlpilor de
lng perei.
Capacitatea la compresiune a stlpilor a fost depit stlpii-bulbi ai liniilor de
rezisten cu cincisprezece niveluri la modelele 1, 5, 6 i 7. Folosind modelele 2, 3, 4 i 8
momentele ncovoietoare i forele tietoare din grinzi au fost reduse sub valorile rezistenelor
aferente.
La structurile cu regim mare de nlime trebuie avute n vedere n general proceduri
combinate de consolidare, ca de exemplu sisteme de contravntuiri i camauiri, perei de
umplutur sau de perei de forfecare.
267

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

5. Anex
Calculul nodurilor:
Verificarea diagonalei comprimate de beton:
Vjhd bj hj fcd 1

Vjhd = (As1 + As2) fyd rd Vcs


rd = 1,3
Vcs = fora tietoare maxim ce poate aprea n stlp
Mdc,i + Mdc,s

Vcs =

hcl
Mrdb

Mdc = rd Mrdc min( 1, Mrdc )


Verificarea etrierilor din nod:
Ash fywd 0,8 (As1 + As2) fyd ( 1 - 0,8 d ) = Ra,nod
Ash = nr.ramuri Ase

hw
s

Verificarea armturii verticale din nod:


2

hjc

Asv 3 x Ash x hjw = Aav,nod


Calculul contravntuirilor:
Verificarea la ntindere:

Nt,rd = A 1,1

fy = 235 2
Verificarea la compresiune:

Nb,rd =

fy
1,1

= +[2 2 ]0,5
= 0,5 [ 1+ ( b -0,2 ) + b2 ]

b =

268

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

235

1 = = 93,9 ; =

Daniel STOICA

iy =

Verificarea de zveltee:
1,3E 2E

E =

269

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 7
EFECTUL EXPLOZIILOR ASUPRA CLADIRILOR

270

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Introducere
1.1. Inceputurile cercetarii incarcarii din explozie.
Nevoia realizarii de constructii rezistente la explozii nu este noua. Utilizarea de arme
explozive de catre armat a necesitat o cercetare intensa asupra efectului dat de acestea, atat
asupra diverselor obiective cat si asupra oamenilor. Industrializare societi noastre acum un
secol n urm, a nsemnat c a trebuit sa putem fabrica, stoca, manipula, i de a folosi explozibili
n mod constructiv. Pentru a sprijini aceste scopuri militare i industriale, un grup relativ mic
de proiectani au lucrat pentru a elabora metode de a spori rezistena la explozie a cladirilor
noastre.
Pn de curnd, relativ puini ingineri i arhiteci au trebuit sa proiecteze structuri i
sisteme speciale pentru a rezista efectele date de explozii. Personalul tehnic al armatei cat i
consultani pentru industriile care utilizeaz materiale explozive sau volatile reprezinta
principalii proiectanii care analizeaz in mod curent efectele exploziilor.
Activitatea i ameninriler teroriste au devenit o problem tot mai mare peste tot n
lume i protecia cetenilor mpotriva actelor teroriste implic prevenire, i minimizarea
daunelor unor astfel de evenimente. n cazul structurilor civile o atenuare efectiv poate fi
realizata printr-o rezistena structural marita. Dac structurile sunt proiectate n mod
corespunztor daunele cauzate de aceasta incarcarare anormala pot fi minimizate. n plus, n
scopul de a asigura sigurana structurilor existente mpotriva unor astfel de evenimente, o
procedura de evaluare i de eventuala consolidare este necesara.

1.2. Dezvoltarea proiectarii la incarcarea din explozie.


n Eurocoduri aceste tipuri de sarcini nu sunt abordate (EN 1991-1-7) i au nevoie de
mai multa elaborare pentru ca inginerii sa poata fi ghidati cu privire la modul de proiectarea
sau evaluarea structurilor solicitate la explozii precum si rspunsului dinamic al diferitelor
elemente structurale. Analiza structurilor la sarcin din explozie necesit o bun nelegere a
fenomenului exploziei i a rspunsului dinamic a elementelor structurale. Analiza cuprinde mai
multe etape:
(a)
(b)
(c)
(d)
(e)

estimarea riscului;
determinarea incarcarii de calcul conform riscului estimat;
analiza a raspunsului structural;
alegerea sistemul structural i
evaluarea raspunsului structural

Estimarea riscului este o componenta importanta in proiectarea la incarcari din


explozie. Nivelul de risc la explozii intentionate, neintentionate sau explozii industriale poate
fi estimat cu precizie lafel ca alte incarcari. Cantitatea de material explosibil poate fi estimata,
pozitia potentiala a exploziei de proiectare poate fi izolata, si deobicei exista putine obiecte in
vecinatatea acesteia care influenteaza semnificativ socul.
Incarcarea din explozie este foarte diferit de ncrcrile uzual analizate de ctre
inginerii structuristi. Presiunile de vrf sunt ca ordine de mrime mult mai mari dect cele
asociate cu sarcinile aduse de mediu, dar duratele lor, n general, sunt extrem de scurt n
comparaie cu perioadele propii ale structuri i a componentelor structurale. n plus, avnd n
271

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

vedere c riscul de explozie n orice incinta este foarte sczut, iar costurile pentru realizarea
rspunsul elastic de multe ori sunt prohibitive, modele se bazeaza, de obicei, capacitatea de
disipare a energiei a elementelor structurale i a elementelor nestructurale. Aceasta oblig
ingineri sa tina cont de nelinearitile geometrice i materiale.
In prima faza , proiectarea structurilor rezistente la explozii pare asemanatoare cu
proiectarea cladirilor in zone seismice deoarece nici una dintre ele nu este o incarcare de tip
static si amandoua se bazeaza pe disiparea de energie prin incursiuni in domeniul post-elastic.
Dar aici se termina asemanarile. Frecventele dominante ale excitatiei seismice sunt de obicei
mai scazute decat cele mai mici frecvente propii ale cladirii, nu mult mai mari cum este in cazul
incarcarilor din explozie. Incarcarea din explozie e deobicei impulsiva, nu doar dinamica,
depinde foarte mult de natura exploziei, distanta fata de structura si nivelul de constrangere
creat de structura pentru gazele calde care se expandeaza.
NATURA INCARCARII
PARAMETRII
Impulsiva

Dinamica

Cvasistatica

t/T<0,4

0,4<t/T<2,0

t/T>2

INCARCARII
Valoarea maxima a
suprapresiunii

Valoarea exacta nu
conteaza

Valoarea exacta este importanta ; variatia ei


se reflecta intr-o variatie similara a
raspunsului.

Durata exacta a
incarcarii nu
conteaza

In aceasta zona
durata incarcarii
este apropiata de
perioada propie a
structurii. Orice
modificare a
acesteia duce la
alterarea
raspunsului.

Reprezentarea
exacta a impulsului
este importanta,
uneori incluzand si
faza negativa a
incarcarii.

Acuratetea
Reprezentarea
reprezentarii
impulsului nu
impulsului nu este
conteaza.
critica,dar oevaluare
corecta a acestuia
duce la rezultate mai
exacte.

Durata

Impulsul

Timpul de atingere a Nu este important.


suprapresiuni
maxime

Durata incarcarii nu
este relevanta atata
vreme cat raspunsul
este elastic, dar
poate fi importanta
in cazul unui calcul
plastic.

Variatia acestui parametru afecteaza


semnificativ raspunsul.

Presiunea si durata impulsului asociate cu explozia sunt influentate de reflexia undei de


soc. O sursa a reflexiei o reprezinta chiar pamantul sub punctului de detonare si suprafetele
cladirii care au o greutate si o ductibilitate suficienta sa ramana in loc pe durata impulsului.
Cand fronturile de unda se reflecta, presiunile se amplifica ca o functie de vecinatatea,
272

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

rigiditatea si caracteristicile materialelor ale suprafetei de care se loveste. Cu cat corpul de


contact e mai solid cu atat creste energia reflectata deoarece mai putina energie este disipata de
raspunsul acestuia. In proiectarea conventionala aceste aspecte sunt neglijate
Frontul de soc care pleaca din punctul de detonare atinge o componenta a cladirii, este
instant reflectata. Impactul cu structura da un impuls componentelor exterioare ale cladirii.
Energia aceasta trebuie absorbita sau disipata pentru ca elementul sa stea in picioare. Deobicei
acest lucru e realizat convertind energia data de miscarea fatadei in eforturi in elementele
structurale. Tinand cont ca incarcarea din explozie totusi e o incarcare neobisnuita permitem
daune nereparabile structuri, eficienta in proiectare e data de incursiunile in domeniul post
elastic prin deformtatii ale elementelor structurale, prin care se poate disipa aceasta energie.
Acceptam mai multe daune aduse de o explozie fata de cele aduse de un cutremur de
pamant prin disiparea de energie. Ne asteptam ca fatadele sa sufere daune considerabile.
Proiectarea la explozii accepta distrugerea fatadelor sau prabusirea partiala a cladirii fara a risca
viata oamenilor din interior.
Analiza exploziilor produse in interiorul incintei aduc mai multe complicatii, deoarece
apar reflexii multiple ale fronului de soc in cladire si presiunii foarte mari aduse de gazul
fierbinte expandat, un fenomen care este deobicei neglijat la analiza exploziilor exterioare. Mai
mult, geometria a spatiului interior influenteaza foarte multa presiunea pe suprafata
elementelor structural si nestructurale.

1.3. Principii de proiectare.


In proiectare se considera ca rezistenta cladiri la explozie deriva din elementele
structurale proiectate special pentru asta, dar in cazul unei explozii reale elementele
nestructurale pot sa reduca daunele in structura. In orice caz elementele cu masa si ductilitate
mare care stau in calea exploziei o sa disipe energia acesteia prin cedare si o sa reflecteze unda
astfel protejand elementele structurale ale cladirii. Pe de alta parte orice element nestructural
care prezinta ductilitate si rezistenta scazuta cat si o prindere defectoasa de elementele
structurale are mari sanse sa se transforme intr-un proiectil rezultand o incarcare suplimentara
din impact. Deaceea daca se considera din proiectare utilizarea unor elemente nestructurala
care sa se comporte ca un scut pentru cele structurale, se va avea mare grija la detalierea
legaturilor dintre acestea.
Primul pas in proiectarea unei cladiri rezistente la explozie este sa incerci sa previi pe
cat posibil producerea unei explozii in vecinatatea elementelor structurale. Deaceea se incearca
sa se protejeze cu elemente nestructurale sau in cazul unor atacuri cu bomba , elementele
structurale sa nu poata fi accesate de oameni neautorizati, practic ascunse de vazul lumii.
Un alt principiu important este sa pastrezi o distanta cat mai mare intre structura de
rezistenta si un posibil loc de explozie. Puterea exploziei scade cu distanta.
Urmatorul pas este sa realizezi o structura ductila deoarece o explozie produce o
cantitate enorma de energie si rolul ductilitati este sa o absoarba. Deaceea structurile din beton
armat si otel sunt recomandate in proiectarea structurilor la incarcari din explozii. Important
este ca placile sa fie bine prinse de structura si sa poata preia incarcari inverse celei
gravitationale, daca se bazeaza pe comportarea acestora ca saibe rigide si ajung sa fie
suprasolicitate de incarcarea din explozie se poate produce colapsul.
273

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

O mare problema in proiectare reprezinta spatiile vitrate, fiind un material casant cu o


rezistenta la impact mica are sanse minime sa ramana in picioare in urma unei explozii, pentru
a prevenii daune aduse de geamurile sparte se folosesc diverse tehnici :

Utilizarea geamurilor rezistente la explozii


Utilizarea geamurilor cu 2 straturi intre care se afla un strat de polistiren antifisurare.
Utilizarea de plasa in interiorul geamului.

O alta metoda de sporire a rezistente este de a realiza structura de rezistenta in straturi


in genul structurii tubulare, creand astfel destula redundanta structural incat in cazul unei
explozii exterioare riscul de colaps e minim deoarece efortul se redistribuie chiar daca primul
strat cedeaza.
Protejarea stalpilor din interiorul cladirii se poate face folosind materiale compozite ca
o izolatie anti soc, lasand un spatiu de aer intre acestea doua. Stalpii pot devenii bulbi ar unor
pereti structurali astfel evitandu-se prabusirea lor.
In principiu prin proiectare trebuie sa se evite colapsul progresiv care ar marii
semnificativ daunele create de explozie. Asta se realizeaza prin :

Crearea a cat mai multe cai de transfer a incarcari cat si sa avem redundanta
structurala ca in cazul cedarii a unor elemente structurale sa se poate redistribuii
efortul in restul elementelor cat mai eficace.
Se vor evita colturile intrande deoarece maresc local incarcarea din explozie din
cauza reflexiilor create intre fetele peretilor.
Proiectarea planseelor si a grinzilor sa reziste la incarcari invers gravitationale.
Proiectarea nodurile la incarcari superioare.
Proiectarea elementelor de rezistenta de la nivelurile inferioare sau a celor in
vecinatatea unor zone cu risc de explozie la o incarcare superioara.
Realizarea in jurul elementelor structurale de zone de disipare prin crearea de
elemente nestructurale sau elemente specific proiectate sa preia incarcari din
explozii.

2. Incarcarea din explozie.


Proiectarea cladirilor la incarcarile date de explozii necesita o cuantificare a efectelor
date de acestea pentru a determina nivelul de performanta a cladirilor analizate. Vom determina
tipurile de explozii, parametrii care determina o unda de explozie, si un exemplu de determinare
a incarcarilor din explozii pe o cladire regulata in plan si inaltime.

2.1. Definitie si parametrii ce definesc explozia


Explozia este o incarcare de tip soc rezultata prin degajarea unei cantitati mari de
energie intr-un interval foarte scurt de timp. Aceasta se realizeaza fie prin detonarea unor
explozibile, prin reactia unor chimicale, materiale inflamabile dispersate in aer ce pot forma
vapori care cand ajung in contact cu o sursa de foc se pot aprinde creand o explozie sau o
explozie poate apare si din alte surse inafara de combustie cum ar fi o tranzitie rapida din lichid
in gaz.

274

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Incarcarea rezultata este data de expansiunea rapida a energiei eliberata, creand o unda
care radiaza de la sursa exploziei. Undele de soc sunt unde de explozie de o presiune foarte
mare cu o viteza mai mare ca viteza sunetului, acestea sunt caracterizate de o crestere
instantanee in presiune urmata de o scadere rapida. Unda de presiune este de amplitudine
scazuta care are o viteza mai mica de cat cea a sunetului, aceasta e caracterizata de o crestere
treptata in presiune urmata de o scadere mai scazuta in comparatie cu unda de soc.

Propagarea undei de explozie la o explozie de suprafata.

Propagarea undei de explozie la o explozie in aer.

Exist un unghi critic care depinde de puterea frontului de oc atunci cnd nu se poate
produce o reflecie oblic. Ernst Mach a artat c atunci cnd frontul de oc incident i cel
reflectat se reunesc formeaz un al treilea front de oc, numit font de oc Mach sau linie Mach,
care se misc paralel cu suprafaa pmntului Punctul de ntlnire al celor trei fronturi de oc
se numete punct triplu.
275

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Traiectoria punctului triplu.

a) Unda de soc.

b) Unda de presiune.

Po=presiunea atmosferica.
Pso= presiunea de varf cu impulsul asociat Io.
td= durata presiuni pozitive.
Dupa ce unda de soc se propaga apare o suctiune creand o presiune negativa sub cea
ambianta (atmosferica). De obicei aceasta presiune se ignora.
Pso- = presiunea negativa de varf cu impulsul asociat Io-.
td- = durata presiuni negative.
Frontul de unda ajunge la o locatie particulara la timpul tA, iar apoi dupa o crestere la o
valoarea maxima a lui Pso , presiunea de varf scade la valoarea presiunii atmosferice la timpul
t0 care reprezinta faza pozitiva. Aceasta este urmata de o faza negativa cu durata t0- care este
de obicei mai lunga ca cea pozitiva si e caracterizata de o valuare maxima Pso-. Impulsul asociat
cu unda de soc este suprafata sub curba presiune-timp si este indicata cu iS ,pentru faza pozitiva
si iS- pentru faza negativa
276

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Diagrama Presiune-timp a undei de explozie

Alti parametrii a undei de explozie ar fi :


Ps=suprapresiunea.
Ps=Pso*(1-t/t0s)e-t/t0s
t0=durata a fazei pozitive in care presiunea exploziei e mai mare ca cea ambianta
(atmosferica)

Pr= presiunea de varf reflectata. Cnd unda de oc ntlnete un mediu de alt densitate lovete suprafaa peretelui unei construcii - presiunea frontului de oc crete instantaneu
datorit formrii unei unde reflectate.
Pr= Cr*Pso , (kPa) Cr= coeficient de reflexie care depinde de unghiul de incidenta a
frontului de unda si de tipul undei.
q0= presiunea dinamica de varf. a exploziei ce reprezinta efectul presiunii produse de vanturile
puternice ce insotesc unda de soc.
q0= 2.5* Pso2/(7* Po+ Pso)=0.0032*Pso2

(kPa)
277

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

U= viteza frontului undei de soc cu U=345*(1+0.0083* Pso)*0.5


Lw= lungimea undei cu Lw=U*td

Daniel STOICA

(m/s)

(m)

2.2. Tipuri de explozii


2.2.1. Dupa pozitia exploziei

DUPA POZITIA EXPLOZIEI


GRADUL DE
CONSTRANGERE
A EXPLOZIEI

CATEGORII

INCARCARI

1. Explozii in aer liber bruste.

a. Nereflectate

2. Explozie in aer.

b. Reflectate

3. Explozii la suprafata.

b. Reflectate

4. Ventilat

c. Soc intern.

Explozii in spatii deschise

d. Scurgere exterioara.
c. Soc intern.
5. Ventilat partial
Explozii in spatii inchise

e. Explozie de gaze interior.


d. Scurgere exterioara.

6. Neventilata

c. Soc intern.
e. Explozie de gaze interior.

[TM-5-1300]

2.2.1.a. Explozii in spati deschise


Eploziile in aer liber formeaza o unda care pleaca de la sursa detonarii spre structura
fara nici o amplificare a undei. Aceste explozii se produc la o distanta si o anumita inaltime
fata de structura , limitarea de inaltime este de doua sau de trei ori mai mare ca inaltimea cladirii
de unu sau doua etaje. Exploziile in vecinatatea solului sunt exploziile care se amplifica
instantaneu.
278

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Explozii in aer liber bruste.


Este o explozie care se produce in aer liber producand o unda de soc care se propaga
departe de epicentrul si ajunge la fata constructiei fara a fi amplificata.
2. Explozii in aer liber.
Este o explozie care se produce la o distanta de cladire astfel incat unda reflectata ajunge
inainte undei exploziei. Acest tip de explozie este limitata la constructii cu unu sau doua etaje
unde explozia se produce la o inaltime de doua trei ori mai mare ca a cladirii.
3. Explozii la suprafata.
Este o explozie ce se produce la suprafata sau vecinatatea pamantului astfel incat socul
initial este amplificat chiar la momentul detonarii din cauza reflexiei undei cu pamantul.

2.2.1.b. Explozii in spatii inchise.


Daca explozia se produce in interiorul cladirii, presiunile de varf asociate cu frontul
initial sunt foarte mari. Ele sunt marite de refractia din interiorul cladirii. In plus in functie de
gradul de confinare, temperatura si de acumularea de produse gazoase create de reactiile
chimice ale exploziei , se var creea o presiune mai mare pe o durata mai lunga in interiorul
cladirii. Acestea combinate pot provoca cedarea cladirii daca aceasta nu e calculata la incari ce
se produc din interior. Ventilarea corecta poate reduce puterea exploziei si durata presiunii
astfel efectul e diferit la cladiri cu goluri fata de cele fara.
4. Explozii in spatii ventilate.
Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are o suprafata
sau mai multe deschise si in contact cu atmosfera. Unda initiala, care este amplificata de
suprafetele rigide ale structurii, si toate presiunile produse sunt directionate spre spatiul deschis
creand o unda se soc care se propaga afara din constructie.
5. Explozii in spatii ventilate partial.
Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are o suprafata
sau mai multe, de dimensiuni mici, deschise si in interior elemente fragile. Unda initiala, care
este amplificata de suprafetele rigide ale structurii si de elementele fragile, si toate presiunile
produse, sunt directionate spre spatiul deschis dupa o perioada finita de timp. Constrangerea
produselor detonate este asociata cu acumularea de presiune cvasistatica. Presiunea are o durata
lunga fata de presiunea data de soc.

6. Explozii in spatii neventilate.


Este o explozie care se produce in vecinatatea unui volum inchis care are suprafete mici
deschise sau este inchis etans. Incarcarile date de explozia interioara vor fi de tip soc interioar
creand presiuni pe o perioada lunga. Scurgerea exploziei va fi mica si nu va afecta cladirile
exterioare.
279

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.2.2. Dupa felul exploziei


a. Explozie cauzata de vapori chimici.
Ca sa se produca, trebuie sa existe o scurgere de material inflamabil in conditii potrivite
de presiune si temperatura, aprinderea trebuie sa fie intarziata destul de mult ca vaporii chimici
sa se acumuleze, raportul de aer si vapori sa fie in intervalul de inflamabilitate si in final flama
trebuie sa aiba o propagare rapida data in cele mai multe cazuri de suprapresiunea creata in
zonele aglomerate.
b. Explozii in faza de condens.
Materiale care dau aceste explozii au starea de agregare lichida sau solida si deobicei
ne referim aici la explozibili conventionali.
c. Explozii date de praf.
Praful fin in suspensie a unui combustibil poate exploda lafel ca un gaz inflamabil.
d. Explozii atomice.
Puterea expolizibilor nucleari este obtinuta prin ruperea legaturilor interne a nucleelor
atomilor, spre deosebire de exploziile chimice conventiale care sunt datorate ruperii legaturilor
dintre atomi.

2.3. Interactiunea explozie-structura.


Cand unda se propaga prin aer, frontul de unda inconjoara structura si toate suprafetele,
astfel toata structura e expusa la presiunea data de explozie. Marimea si distributia incarcarilor
depinde de urmatorii factori :
a) Caracteristicile exploziei care depind de tipul de explozibil, marimea detonarii, si
greutatea explozibilului.
b) Locatia detonarii in functie de pozitia structurii.
c) Intensitatea si magnitudinea presiunii in interactiune cu pamantul si structura in
sine.

Factori de conversie pentru explozibili


Explozibil

Energie specifica

Echivalentul in TNT

280

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Qx/kJ/kg

Qx/QTNT

Compus B (60% RDX 40%


TNT)

5190

1.148

RDX (Ciklonit)

5360

1.185

Nitroglicerina

6700

1.481

TNT

4520

1.000

Gelatina
explozibila
(91% nitroglicerina, 7.9%
nitroceluloza, 0.9% antracid,
0.2% apa)

4520

1.000

Dinamita 60% nitroglicerina

2710

0.600

Semtex

5660

1.250

C4

6057

1.340

HMX

5680

1.256

2.3.1. Explozie in aer liber.


Daca cladirea dreptunghiulara este supusa la o incarcare din explozie, va fi expusa la o
presiune pe toate fetele. Fiecare suprafata sufera doua componente ale incarcarii. Difractia
exploziei in jurul cladiri va cauza o forta normala pe oricare dintre suprafetele expuse. Structura
va fi impinsa spre dreapta daca partea stanga este incarcata si simultan impinsa putin spre
stanga cand difractia se va termina. Forta aerodinamica impinge cladirea din partea stanga apoi
este urmata de o suctiune cand presiunea dinamica trece peste cladire.
Cand frontul de soc extinde in volumului de aer inconjurator, presiunea maxima intiala
este redusa si durata presiunii creste.

281

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Comportarea undei in timpul trecerii in jurul cladirii.

2.3.1.1. Presiunea pe fetele structurii.


Ca sa putem analiza incarcarea din explozie, este nevoie sa se determine reducerea
initiala a presiunii dinamice in timp, deoarece incarcarile pe structura depind de diagrama
presiune-timp cat si de valoare de varf a presiunii.
Viteza reducerii vitezei a presiunii initiale si dinamice este o functie a presiunii de varf
si de marimea exploziei. Pentru analiza se poate considera reducerea presiuni intitiale ca fiind
de timp triunghiulara. Durata fazei pozitive este inlocuita de o durata fictiva si este exprimata
ca o functie de impulsul pozitiv total si de presiunea de varf.
t0f=2*i/p
Expresia poate fi folosita si pentru presiunea initiala cat si pentru cea refractata luand
valorie impulsului refractat si a presiunii maxime refractate. Rezulta o formula similara pentru
faza negativa :
t0f-=2*i-/p282

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Cum durata fictiva a fazei pozitive este mai scurta ca durata actuala, o diferenta intre
faza fictiva si inceputul fazei negative este creata.

Diagrama Presiune-timp a undei de explozie

2.3.1.1.a. Presiunea medie pe fatada frontala


Variatia presiunii pe fatada frontala pentru o cladire dreptunghiulara cu fetele laterale
paralele cu forntul de unda de deasupra cladirii este aratata in urmatoarea figura.

Incarcarea pe fatada frontala a structurii

283

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Presiunea de varf pe fatada frontala la timpul de sosire tA, va fi suprapresiune refractada


pr care o functie a presiunii initiale. Apoi aceasta presiune scade in intervalul de timp [t, t A]
din cauza trecerii undei deasupra si pe langa structura, care este mai scazuta de cat P r
(suprapresiunea de varf deasupra si in jurul cladirii va fi Ps). Suprapresiunea va scadea pana
ajunge la presiunea aerului inconjurator (atmosferica).
tc=4*S/(1+R)*Cr ,
tc=timpul de trecere reprezinta durata pana cand presiunea refractata ajunge la
nivelul presiunii initiale.
S=lungimea de propagare care este egala cu min (H,W) unde H e inaltimea
cladirii si W e latimea cladirii.
R=S/G unde G este max (H, W)
Cr=viteza sunetului in zona refractata
Presiunea pe suprafata frontala la timpul tc este suma algebrica a presiunii initiale Ps si
de presiunii aerodinamice. CD*q :
P=Ps+CD*q.
Coeficientul de frecare aerodinamic CD se poate lua >1,0 sau =1,0 pentru fatada frontala
si <1,0 pentru fetele laterale si acoperis.

Valorile coeficientul de frecare aerodinamic


Suprafa incarcata

CD

Frontala

0.8 1.6

Posterioara

0.25 0.5

Suprafete laterale si acoperis


(depinde de presiunea exercitata kN/m2 )
0 172

-0.4

172 345

-0.3

345 896

-0.2

trf=2*ir/pr
trf=lungimea fictiva a undei de front
pr=presiunea de varf refractata
284

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.3.1.1.b. Presiunea medie pe fatadele laterale si acoperis.


Cum valul cuprinde structura presiunea pe partea de sus si laterala a cladirii este egala
cu presiunea intitiala si scade la presiunea negativa din cauza frecarii aerului. Elementele
structurale care vor fi incarcate depind de presiunea initiala a undei de front, pozitia undei
frontale si de lungimea undei in faza pozitiva si negativa.

Incarcarea pe acoperis si pe fetele laterale ale structurii.


Presiunea de varf initiala pe suprafata de acoperis este redusa si lungimea de unda creste
cand unda cuprinde cladirea. Presiunea uniforma echivalenta este de tip linear crescatoare de
la timpul de sosire tf (punctul F) pana la timpul td cand unda ajunge la valoarea maxima ajunge
la punctul D. La punctul B presiunea uniforma este redusa la 0.
PR= CE*Psof+CD*q0
PR=presiunea de varf de pe acoperis.
CE=Lwf/L, coeficient de incarcare.
Psof=presiunea initial la punctul F.
q0= presiunea dinamica.
Pentru presiunea negativa PR- se foloseste relatia: PR-= CE-*psof ,durata fazei negative se mareste
cu 0.25*tof.

2.3.1.1.c. Presiunea medie pe fatada posterioara


Atunci cand unda trece de sfarsitul acoperisului si a suprafetelor laterale presiunile se
propaga creand o unda secundara ce se continua sa se raspandeasca pe suprafata posterioara.
Unda secundara care cuprinde spatele structurii, in cazul structurilor lungi, sunt un rezultat a
"revarsarii" undei de la acoperis si partile laterale. Acestea sunt amplificate din cauza refractiei
a suprafetelor structurii. Marirea undei de la acoperis este cauzata de refractia pamantului la
partea de jos a suprafetei posterioare, iar marirea de la partile laterale vine de la colisiunea
undei la jumatatea lungimii suprafetei sau cu unda de la acoperis.
Pentru analiza incarcarii procedura e lafel cu procedura pentru a determina incarcarea
de pe acoperis si pe suprafetele laterale. Presiunea de varf este determinata folosind presiunea
de varf pe partile extreme la marginea suprafetei de acoperis, Psob. Presiunea dinamica data de
285

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

frecarea cu aerul corespunde presiunii CE*Psob, iar coeficientii de frecare sunt egali cu cei de la
acoperis si suprafete laterale.

Incarcarea pe fatada posterioara a structurii.

2.3.1. Explozie in spatii inchise.


O explozie interioara implica mai multe fenomene ca una exterioara, si incarcarea se
schimba in functie de acestea. Intr-o explozie interna exista o forta incidenta de tip soc lafel ca
la exploziile exterioare. Aceasta e urmata de mai multe socuri reflectate de pe suprafetele care
blocheaza propagarea undei. La final exista o perioada mai lunga in care presiunea data de
gazul produs de explozie se acumuleaza. In practica este convenient sa se aproximeze
incarcarea cu un impuls brusc aplicat biliniar. Prima parte a incarcarii este socul direct
asemanatoru cu incarcarea pe peretii frontali. A doua parte este o aproximare triunghiulara a
presiunii gazoase, care deobicei are un varf mai scazut da o durata mai lunga ca incarcarea de
soc.

Incarcarea data de o explozie interioara.


286

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Incarcarea aproximativa data de o explozie interioara.

2.4. Calculul incarcarii din explozie.


Pentru calculul incarcarii din explozie se urmaresc urmatorii pasi:
1. Determinarea greutatii explozibilului, W, distanta de la detonare la structura RG
inaltimea de la detonare la nivelul terenului, HC (pentru exploziile in aer) si de
dimensiunile structurii.
2. Aplicarea unui coeficient de siguranta de 20%.
3. Alegerea a mai multe puncte pe structura ( fatada frontala, acoperis, fatadele laterale si
posterioara) si determinarea paramatrilor exploziei pentru fiecare punct.

Pentru explozii la suprafata :


a) Determinarea distantei de la detonare scalata :
ZG=RG/W1/3 ,
b) Determinarea parametrilor exploziei folosind urmatoarea figura pentru ZG, si se
determina :

suprapresiunea PSO
viteza frontului de unda U
impulsul intial pozitiv scalat is/W1/3
durata scalata a fazei pozitive t0/W1/3
timpul de sosire scalat tA/W1/3

Pentru a obtine valoarea absoluta valorile se vor inmultii cu W1/3.

287

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

4. Pentru fatada frontala :


a) Calcularea presiunii de varf refractata pozitive PR=Cr*Pso, se vor citi coeficientii
Cr si Pso din urmatoarea figura.
b) Se citeste valoarea impulsului refractat pozitiv scalat ir/W1/3, se va inmulti cu W1/3
pentru a obtine valoarea absoluta.

288

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

289

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

5. Determinarea incarcarii pe fatada frontala in faza pozitiva:


a) Determinarea vitezei sunetului in zona de suprapresiune refractata C r in functie de
Pso folosind urmatoarea figura :.
b) Se calculeaza timpul de disipare tc:
tc=4*S/(1+R)*Cr
c) Se calculeaza durata fictiva a fazei pozitive :
tof=2*is/Pso
d) Se determina presiunea dinamica de varf q0 in functie de Pso din urmatoarea figura :
e) Se determina Pso+CD*q0.
f) Se calculeaza durata fictiva a presiunii refractata.
trf=2*ir/pr
g) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza pozitiva.

290

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6. Determinarea incarcarii pe fatada frontala in faza negativa.


Se citeste valoarea distantei scalte Z din figura urmatoarea in functie de PR si ir/W1/3.
a) Se determinat PR- si ir-/W1/3 in functie de valoarea lui Z.
b) Se calculeaza durata fictiva a presiunii refractata in faza negativa.
trf-=2*ir-/pr
c) Aceasta se inmulteste cu 0.25.
d) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza negativa.

291

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

7. Se determina incarcarea pe suprafetele laterale in faza pozitiva.


a) Se determina raportul intre lungimea undei si raza.
Lwf/L.
b) Se citesc valorile CE, td/W1/3, tof/W1/3 din urmatoarul tabel si tabelele pentru
ir/W1/3 si Cr inmultind suprapresiunea incidenta cu 0.0689bar.
c) Se citesc PR, tr, t0.
d) Se determina presiunea dinamica q0 din figura de la punctul 5.d).
e) Se calculreaza PR=CE*Psof+CD*q0 si se determina CD conform tabelul
precedent.
f) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza pozitiva.

292

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

293

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

8. Se determina faza negativa a incarcarii :


a) Se determina valoarea lui CE- si tof-/W1/3 pentru valorile lui Lwf/L lafel ca la
pasul 7a) in functie de tablelul urmator :

b) Se calculeaza PR=CE*Pso i tof


c) Se calculeaza durata marita a fazei negative inmultind t0f cu 0.25.
d) Se defineste diagrama presiune timp pentru faza negativa.
9. Se determina incarcarea pe acoperis folosind pasii de la suprafetele laterale.
10. Se determina incarcarea pe suprafata posterioara procedand ca la suprafetele
laterale considerand suprata posterioara ca fiin rotita la o poztie orizontala.

294

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3. Studii de caz
Se vor determina efectele produse de o explozie cu explozibil TNT de W=100kg asupra
unei cladiri de birouri P+6 de dimensiuni in plan 28x17m si inaltime 22m. Se presupune ca
explozia se produce in prima faza la 10 metri de cladire la suprafata pamantului (Hc=0m) apoi
rezultatele se vor compara cu o explozie produsa la 1 metru de cladire.

3.1. Varianta 1 - 100kg TNT la 10m de cladire


3.1.1. Determinarea presiunii pe fatada frontala.
a. Date de intrare

W 100kggreutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 10m
distanta de la locul exploziei
Hc 0m
inaltimea locului de explozie

L 17mlatimea cladirii
ZG

RG
1

Wcalc

5.111

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva


Pso 30psi

suprapresiunea
1

is AsimpWcalc

70.615 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

10.271 ms

durata fazei pozitive

tA BAimpWcalc

10.913 ms

timpul de sosire
295

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

U 1.9

Daniel STOICA

ft
viteza frontului de unda
ms

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
Cr 3.5
Pr Cr Pso 105 psi presiunea de varf refractata in faza pozitiva.

Cr 1.54

ft
ms

S min 28
R

vitezei sunetului in zona de suprapresiune refractata.

22m 45.932 ft
2

0.636

max 22m 28
2

S
tc 4
72.908 ms
( 1 R) Cr

is
tof 2
4.708 ms
Pso

q0 27psi

timpul de disipare

durata fictiva a fazei pozitive

presiunea dinamica de varf

CD 1.2
Pso CDq0 62.4 psi

ir 4.2

psims
1

lb

ir

Wcalc

26.962 psims

impulsului refractat pozitiv scalat

trf 2
0.514 ms
Pr

durata fictiva a presiunii refractata

296

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

d. Valorile fazei pozitive


kN
Pr Pr 723.95
2
m

trf 0.514 ms
tof 4.708 ms

kN
Pso CDq0 430.233
2
m

t0 10.271 ms

tc 72.908 ms

e. Determinarea parametrilor explozie pentru faza negativa


Psoimpneg 2.8psi
1

isneg AsimpnegWcalc

83.454 psims

t0neg B0impnegWcalc

52.64 ms
1

Lw1neg CLwimp negWcalc

6.848 m

lungimea undei la punctul 1

f. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


negativa
Cr 2.3

Prneg Cr Psoimpneg 6.44 psi

presiunea de varf refractata in faza negativa

isneg
tofneg 2
59.61 ms
Psoimpneg
irneg 5.2

psims
1

lb

Wcalc

33.382 psims

impulsului refractat negativ scalat

297

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

irneg
trfneg 2
10.367 ms
Prneg
durata
refractata

fictiva

presiunii

DURATA trfneg0.25 2.592 ms

g. Valorile fazei negative


Prneg 44.402

kN
m

DURATA trfneg0.25 2.592 ms


t0neg 0.053 s

h.Diagrama de presiuni pe fatada

Diagrama determinata cu programul RCBLAST

298

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.1.2. Determinarea presiunii pe fatadele laterale.


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 18.5m
distanta de la locul exploziei
Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 8.5m

latimea cladirii

ZG

RG
1

Wcalc

9.455

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva si negativa


Pso 7psi

suprapresiunea
1

ir ArimpWcalc

89.874 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

13.481 ms

durata fazei pozitive

299

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 1.4

25.678 ms

timpul de sosire

ft
viteza frontului de unda
ms
1

Lw2 CLwimpWcalc

Lw2

4.109 m

0.483

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
CEneg 0.180

CE 0.27
1
3

tof W 6.7

ms
1

lb

40.475 ms

tofneg W 14

ms
1

lb

84.575 ms

1
3

td W 1.7

ms
1

lb

10.27 ms

q0 1psi
CD 0.40
CEPso CDq0 1.49 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 10.273
2
m

td 10.27 ms
tof 40.475 ms

kN
Prneg 8.687
2
m

t0 13.481 ms

t0 0.25 tofneg 34.625 ms


t0 tofneg 98.056 ms

e. Diagrama de presiuni pe fatadele laterale


300

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.1.3. Determinarea presiunii pe acoperis


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 10m

distanta de la locul exploziei

Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 17m

latimea cladirii

ZG

RG
1

Wcalc

5.111

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b.Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva


Pso 30psi

suprapresiunea
1

is AsimpWcalc

70.615 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

10.271 ms

durata fazei pozitive

301

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 1.9

10.913 ms

timpul de sosire

ft
viteza frontului de unda
ms
1

Lw1 CLwimpWcalc

Lw1

2.739 m

0.161

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
CE 0.11

CEneg 0.1

tof W 20

ms
1

lb

120.821 ms

tofneg W 16

ms
1

lb

96.657 ms

1
3

td W 5

ms
1

lb

30.205 ms

q0 0psi
CD 0.40
CEPso CDq0 3.3 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 22.753
2
m

td 30.205 ms
tof 120.821 ms

kN
Prneg 20.684
2
m

t0 10.271 ms

t0 0.25 tofneg 34.435 ms


t0 tofneg 106.928 ms

e. Diagrama de presiuni pe acoperis


302

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.1.4. Determinarea presiunii pe fatada posterioara


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 27m

distanta de la locul exploziei

Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 22m

latimea cladirii (inaltimea cladirii)

ZG

RG
1

Wcalc

13.799

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva si negativa


Pso 5psi

suprapresiunea
1

ir ArimpWcalc

64.196 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

32.098 ms

durata fazei pozitive

303

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 1.2

48.147 ms

timpul de sosire

ft
viteza frontului de unda
ms
1

Lw3 CLwimpWcalc

Lw3

5.479 m

0.249

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
C E 0.3

CEneg 0.175

tof W 11

ms
1

lb

66.451 ms

ms

tofneg W 16

lb

96.657 ms

ms

td W 1

lb

6.041 ms

q0 0.6psi
CD 0.40

CEPso CDq0 1.26 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 8.687
2
m

kN
Prneg 6.033
2
m

td 6.041 ms
tof 66.451 ms
t0 32.098 ms

t0 0.25 tofneg 56.262 ms

t0 tofneg 128.754 ms
304

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

e.Diagrama de presiuni pe fatada posterioara

3.2. Varianta 2 - 100kg TNT la 1m de cladire


3.2.1. Determinarea presiunii pe fatada frontala.
a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 1m

distanta de la locul exploziei

Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 17m

latimea cladirii

ZG

RG
1

Wcalc

0.511

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva


Pso 2010psi

suprapresiunea
1

is AsimpWcalc

160.489 psims

impulsul initial

305

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

t0 B0impWcalc

0.963 ms

durata fazei pozitive

tA BAimpWcalc

U 12

ft
ms

0.193 ms

timpul de sosire

viteza frontului de unda

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
Cr 10
4

Pr Cr Pso 2.01 10 psi

Cr 142.5

22m 45.932 ft
viteza
2

sunetului in zona de suprapresiune refractata.


S min 28

ft
ms

S
m

max 22m 28
2

0.636

S
tc 4
0.788 ms
( 1 R) Cr

is

tof 2
0.16 ms
Pso
q0 3000psi

presiunea de varf refractata in faza pozitiva.

timpul de disipare

durata fictiva a fazei pozitive

presiunea dinamica de varf

CD 1.2
3

Pso CD q0 5.61 10 psi

306

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

ir 500

psims
1

lb

Daniel STOICA

Wcalc

3.21 10 psims

impulsului refractat pozitiv scalat

ir
trf 2
0.319 ms
Pr

durata fictiva a presiunii refractata

d. Valorile fazei pozitive


5 kN
Pr Pr 1.386 10
2
m

trf 0.319 ms
tof 0.16 ms

4 kN
Pso CDq0 3.868 10
2
m

t0 0.963 ms
tc 0.788 ms

e. Determinarea parametrilor explozie pentru faza negativa


Psoimpneg 14psi
1

irneg Arimp negWcalc

353.076 psims

t0neg B0impnegWcalc

38.517 ms
1

Lw1neg CLwimp negWcalc

0.196 m

lungimea undei la punctul 1

f. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


negativa
Cr 3
Prneg Cr Psoimpneg 35 psi presiunea de varf refractata in faza negativa

isneg
tofneg 2
50.439 ms
Psoimpneg

307

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

irneg 20

psims
1

Daniel STOICA

Wcalc

128.391 psims

lb
impulsului refractat negativ scalat

irneg

trfneg 2
7.337 ms
Prneg
durata fictiva a presiunii refractata

DURATA trfneg0.25 1.834 ms

g. Valorile fazei negative


Prneg 241.317

kN
m

DURATA trfneg0.25 1.834 ms


t0neg 38.517 ms

h. Diagrama de presiuni pe fatada

Diagrama determinata cu programul RCBLAST

308

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.2.2. Determinarea presiunii pe fatadele laterale.


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 9.5m
distanta de la locul exploziei
Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 8.5m

latimea cladirii

ZG

RG
1

Wcalc

4.855

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva si negativa


Pso 30psi

suprapresiunea
1

ir ArimpWcalc

9.629 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

9.629 ms

durata fazei pozitive

309

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 1.7

11.555 ms

timpul de sosire

ft
viteza frontului de unda
ms
1

Lw2 CLwimpWcalc

Lw2

4.109 m

0.483

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
CEneg 0.180

CE 0.27
1
3

tof W 3.2

ms
1

lb

19.331 ms

tofneg W 14

ms
1

lb

84.575 ms

1
3

td W 0.65

ms
1

lb

3.927 ms

q0 18psi
CD 0.40
CEPso CDq0 0.9 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 6.205
2
m

td 3.927 ms
tof 19.331 ms

t0 9.629 ms
kN
Prneg 35.163
2
m
t0 0.25 tofneg 30.773 ms

t0 tofneg 94.204 ms
310

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

e. Diagrama de presiuni pe fatadele laterale

3.2.3. Determinarea presiunii pe acoperis


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 1m

distanta de la locul exploziei

Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 17m

latimea cladirii

ZG

RG
1

Wcalc

0.511

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva


Pso 2010psi

suprapresiunea
1

is AsimpWcalc

160.489 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

0.963 ms

durata fazei pozitive


311

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 12

ft
ms

0.193 ms

timpul de sosire

viteza frontului de unda


1

Lw1 CLwimpWcalc

Lw1

0.978 m

0.058

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
CE 0.001

CEneg 0.001

1
3

tof W 10

ms
1

lb

60.41 ms

tofneg W 20

ms
1

lb

120.821 ms

1
3

td W 0.2

ms
1

lb

1.208 ms

q0 0psi
CD 0.20
CEPso CDq0 2.01 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 13.858
2
m

td 1.208 ms
tof 60.41 ms

kN
Prneg 13.858
2
m

t0 0.963 ms

t0 0.25 tofneg 31.168 ms


t0 tofneg 121.784 ms

312

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

e. Diagrama de presiuni pe acoperis

3.2.4. Determinarea presiunii pe fatada posterioara


a. Date de intrare
W 100kg greutatea explozibilului
Wcalc W 1.2 264.555 lb
RG 18m

distanta de la locul exploziei

Hc 0m

inaltimea locului de explozie

L 22m

latimea cladirii (inaltimea cladirii)

ZG

RG
1

Wcalc

9.199

ft
1

lb

distanta de la detonare scalata

b. Determinarea parametrilor explozie pentru faza pozitiva si negativa


Pso 7psi

suprapresiunea
1

ir ArimpWcalc

77.035 psims

impulsul initial

t0 B0impWcalc

12.839 ms

durata fazei pozitive


313

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

tA BAimpWcalc

U 1.1

31.456 ms

timpul de sosire

ft
viteza frontului de unda
ms
1

Lw3 CLwimpWcalc

Lw3

3.913 m

0.249

c. Determinarea valorilor pentru a definii diagrama de presiuni in faza


pozitiva
C E 0.5

CEneg 0.1

1
3

tof W 13

ms
1

lb

78.533 ms

ms

tofneg W 16

lb

96.657 ms

1
3

td W 0.7

ms
1

lb

4.229 ms

q0 1.1psi
CD 0.40
CEPso CDq0 3.06 psi

d. Valorile fazei pozitive si negative


kN
CEPso CDq0 21.098
2
m

kN
Prneg 4.826
2
m

td 4.229 ms
tof 78.533 ms
t0 12.839 ms

t0 0.25 tofneg 37.003 ms


t0 tofneg 109.496 ms

314

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

e . Diagrama de presiuni pe fatada posterioara

3.3 Modelarea structurii de rezistenta cu programul de calcul SAP2000

S-a modelat structura analizata in programul SAP2000 considerand :

Materiale :
o Beton C20/25
o Otel PC52

Sectiuni si dimensiuni considerate pentru elementele structurale :


o Stalpi Centrali 90x90
o Stalpi Marginali 70x70
315

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

o Grinzi Principale 40x80


o Placa hp=20cm

Incarcari pe acoperisul de tip terasa necirculabila:


o zapada Sok=3 kN/mp
o cvasipermanente =1.5 kN/mp

Incarcari pe placile de planseu de la nivelul curent


o utila U=2 kN/mp
o cvasipermanente =2.5 kN/mp

Armaturile sunt dimensionate la procent minim dat in P100 pentru o structura de beton
situata in zona seismica astfel :
Stalpi 90x90

2425

Stalpi 70x70 2020

Grinzi 40x80 420

Dupa definirea materialelor, sectiunilor si a incarcarilor statice, se definesc curbele de


presiune date de explozie sub forma time history, se modeleaza structura considerand
posibilitatea de aparitie a articulatii plastice la captele grinzilor si a stalpilor.

316

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

100kg TNT la 1 metru de cladire

Daniel STOICA

100kg TNT la 10 metri de cladire

Articulatiile plastice la pasul 150 corespunzator timpului de 0.15 secunde

Istoria in timp (Time History) a deplasarilor

317

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Pentru a determina gradul de distrugere a unui element solicitat se verifica limita de


deformatie sau deplasarea. Avand de aface cu o structura din beton armat, se va verifica doar
daca daca limita de deformatie in functie de rotirea de nod e respectata.
Specificand ca aceasta constructie se afla clasa de protectie structurala 2 si in clasa 1 de
protectie a ocupantilor si a echipamentului limita este de 2. Limita impusa presupune aparitia
articulatiilor plastice in element rezultand reparatii capitale sau inlocuirea elementului
strucural.

Nivel

100 kg TNT la 1
m de cladire

adm [%]

Inaltime [m]

100 kg TNT la 10
m de cladire
[]

E7

22

7.36

0.05

E6

19

7.99

0.06

E5

16

8.54

0.06

E4

13

8.94

0.07

E3

10

9.14

0.07

E2

9.00

0.08

E1

8.17

0.08

0.00

0.00

Rezulta ca in cazul unei explozii de 100kg la un metru distanta de cladire va produce


distrugeri serioase a elementelor structurale, dar colapsul cladirii nu se va produce, din cauza
redistributiei eforturilor in cladire.

1
0

2
admisibil

4
100 kg TNT la 10 m de cladire

10

100 kg TNT la 1 m de cladire

318

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

4. Concluzii
Explozia este o incarcare de tip soc rezultata prin degajarea unei cantitati mari de
energie intr-un interval foarte scurt de timp. Aceasta energie scade cu cat distanta de la punctul
exploziei la cladire creste. Din calculul realizat a rezultat ca o explozie la 10 metri de cladire
are efect minuscul asupra structurii de rezistenta, dar asta nu inseamna ca daunele nu ar fi
considerabile. Folosinta de fatade din sticla normala este periculoasa, deoarece materialul este
foarte casabil si bucati pot fi proiectate spre persoanele din incinta.
Daca explozia se afla in vecinatatea structurii poate cauza deformatii excesive a
elementelor structurale, poate si colapsul daca nu se realizeaza o conformare structurala
corespunzatoare din toate punctele de vedere.
Desi sunt incarcari diferite, incarcarea din explozie si cea data de cutremurele de
pamant, principiile de proiectare sunt asemanatoarea, bazandu-se pe ductilitatea structuri
pentru a disipa energie. Deaceea comportarea structurii examinate a fost acceptabila cu
conformarea strucutala indicata in P100 si SR-EN-1998, tinand cont ca nu se impun aceleasi
limite la explozie ca la seism, la incarcarile din explozie acceptandu-se deformatii mai mari,
dar in nici un caz colapsul. Legislatia romaneeasca si Eurocodurile nu prezinta o metoda de
evaluarea a incarcarii sau indicatii la proiectarea constructiilor la explozii deoarece se face
foarte rar calculul pentru acest fel de incarcare si deobicei specialistii care il fac au propiile
indicative dupa care lucreaza.
Programele de calcul care se ocupa cu acest tip de incarcare sunt destul de scumpe si
sunt folosite mai ales in industrie, unde se pot produce explozii interioarea din cauza acumularii
de gaze, sau particule fine. Dar dupa cum am demonstrat se poate face un calcul dinamic
neliniar si se poate analiza comportarea unei structurii supusa la o incarcare din explozie
folosind orice program care permite acest calcul.

319

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 8
EFECTUL INCENDIILOR ASUPRA CLADIRILOR

320

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1. Actiunea incendiilor i sigurana la foc


1.1. Principii fundamentale
Sigurana la foc a unei structuri presupune atingerea urmtoarelor obiective:
asigurarea capacitii portante a structurii de rezisten a construciei pentru o
perioad de timp;
limitarea prin proiectare a generrii i rspndirii focului n construcie;
limitarea prin proiectare a rspndirii focului ctre construciile nvecinate;
posibilitatea prsirii cldirii de ctre ocupani sau a salvrii acestora;
asigurarea siguranei echipei de salvare
Asigurarea acestor obiective se face printr-o serie de msuri active i pasive. Masurile
active sunt reprezentate de toate mijloacele care se activeaz n momentul izbucnirii unui
incendiu, cum ar fi sistemele automate de detecie i stingere a focului. ntre msurile pasive
se pot enumera: asigurarea corespunztoare a cilor de evacuare funcie de specificul i
particularitile cldirii, protejarea sau eliminarea surselor poteniale de incendiu n momentul
proiectrii cldirii, limitarea propagrii focului printr-o compartimentare adecvat i nu n
ultimul rnd asigurarea prin proiectare a unei rezistente corespunztoare la aciunea
temperaturilor nalte care pot aprea n cazul unui incendiu, pentru elementele structurii
portante a cldirii, pentru durata impusa de rezistenta la foc.
n Romnia, normativul P118/99 ofer condiiile tehnice de proiectare i realizare a
construciilor pentru protecia la aciunea focului i ofer informaii privind modul de asigurare
a masurilor enumerate mai sus funcie de specificul cldirii. Normativul stabilete ncadrarea
cldirilor n cinci grade de rezistenta la foc, funcie de durata minima de rezistenta la foc a
elementelor structurii portante, ns, pn nu demult, n Romnia nu au existat normative care
s stabileasc o metodologie de evaluare prin calcul a rezistentei la foc a elementelor structurale
aflate intr-o anumit stare de solicitare. Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului
(MLPAT) a demarat n anul 1997 Programul CR Cod Roman pentru Elaborarea
reglementrilor tehnice pentru structuri la construcii civile i industriale i armonizarea cu
reglementrile tehnice din Uniunea European. n cadrul acestui program, Universitatea
Politehnica din Timioara, n colaborare cu INCERC Bucureti, a elaborat Normativul pentru
verificarea la foc a elementelor structurale ale construciilor din otel precum i Ghidul pentru
verificarea la foc a elementelor structurale ale construciilor din otel. Normativul reprezint
varianta tradus a versiunii provizorii de la acea data a normei europene Eurocode 3 Partea 1.2
cu adaptarea definiiilor i a termenilor de specialitate n conformitate cu norma tehnic
romneasc de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului,
P118. Ghidul de proiectare este destinat s expliciteze normativul, prin intermediul unor tabele
de calcul, nomograme, exemple reprezentative i comentarii.
Principiul care genereaz determinarea rezistentei unui element structural alctuit din
otel sau din beton la aciunea focului este ca temperaturile nalte produse n cazul unui incendiu
reduc rezistenta i rigiditatea acestor materiale.
n momentul n care temperaturile de pe seciunea transversala a unui element structural
au produs reducerea rezistenei elementului sub nivelul efortului de calcul produs de ncrcri
n situaia de incendiu, se considera ca elementul respectiv si-a epuizat capacitatea portanta sub
aciunea focului.
Normativul european EN1991-1-2 descrie aciunile termice i mecanice care trebuie
luate n considerare pentru o structur supus aciunii focului, oferind modelele de foc
normalizate, modelul de foc parametric, respectiv modele de foc natural, descrise in continuare:

321

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Curba de foc normalizat ISO, dei este internaional recunoscut i deosebit de util
pentru efectuarea experimentelor, reprezint o modelare srac a realitii, deoarece nu
ine cont de nici un parametru fizic, considernd aceeai evoluie a temperaturii n timp
pentru orice cldire si mai mult dect att, temperatura creste continuu in timp. n
realitate, evoluia temperaturii ntr-un compartiment este direct legat de o serie de
parametrii cum sunt deschiderile, sarcina termic i viteza de propagare a focului.
Modelul de foc parametric ofer curba timp-temperatura funcie de sarcina termic i
deschiderile din perei si tine cont de asemenea si de faza de regresie a temperaturii.
Modelul este ins limitat ca suprafaa si nlime a compartimentului de incendiu i
presupune c temperatura este aceeai n ntreaga cldire, pe toata nlimea, din
momentul izbucnirii incendiului.
Modelul de foc natural Two Zone- One Zone este capabil s urmreasc ntreaga
evoluie a incendiului, din momentul declanrii pn n faza de flashover i
terminnd cu regresia temperaturii si reprezint, n acest moment, modelul de calcul cel
mai avansat de evoluie a temperaturii intr-un compartiment de incendiu. Iniial,
nlimea compartimentului de incendiu este mprit n dou, o zona superioara de
fum calda si o zona inferioara rece. Trecerea de la modelul cu doua zone de temperatura
la modelul cu o singura temperatura pe ntreaga nlime a compartimentului
corespunde momentului flashover din care se poate considera ca incendiul este
generalizat in toata cldirea. Acest fenomen se produce in anumite condiii, spre
exemplu atunci cnd temperatura gazelor fierbini din zona superioara a atins 500C.
Avnd n vedere complexitatea ecuaiilor de echilibru ale masei i energiei utilizate
pentru a descrie micarea aerului cald n interaciune cu deschiderile i pereii
compartimentului, este necesar dezvoltarea de programe de calcul pentru determinarea
curbelor de temperatur bazate pe acest model.

Filozofia de proiectare a Eurocodurilor se bazeaz pe conceptul de stri limit. Situaia


de incendiu este recunoscut ca fiind o situaie accidental care necesit doar verificarea la
starea limit ultim.
Proiectarea la starea limit ultim se bazeaza pe comparaia ntre rezistena structurii
determinat cu valorile de calcul ale caracteristicilor de material i efectul aciunilor mecanice
determinate deasemenea cu valorile de calcul:
Rfi,d,t (Xfi,d )>Efi,d (Ffi,d )
n care:
Rfi,d,t
este efortul capabil corespunztor n situaia de incendiu
Efi,d
este efortul produs de ncrcri n situaia de incendiu
Xfi,d
Valorile de calcul ale proprietilor mecanice ale materialelor n situaia de
incendiu
Ffi,d
Valorile de calcul ale ncrcrilor n situaia de incendiu
Efortul capabil i efortul produs de ncrcri sunt ambele calculate pe baza valorilor
caracteristice ale datelor geometrice, date prin proiectare. Imperfeciunile geometrice, cum sunt
imperfeciunile locale sinusoidale sau nclinri globale iniiale ale structurii, sunt date prin
valorile de calcul.
Valorile de calcul ale propriettilor de material, Xd,fi, sunt date pentru fiecare material
in standardul specific. Aceste standarde ofer deasemenea modul de calcul al efortului capabil,
Rfi,d,t, n baza acestor proprieti de material. Valorile de calcul ale ncrcrilor n situaia de
incendiu, Ffi,d se stabilesc n baza Eurocode 1.
322

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Valorile de calcul se obin din valorile caracteristice prin multiplicarea cu coeficienii pariali
de siguran:
pentru ncrcrile permanente
Gfi,d =G Gk
pentru ncrcrii variabile
. = , 0 , 1 2
Pentru ncrcrile de precomprimare
Pfi,d =P Pk
Unde:
valorile caracteristice ale ncrcrilor permanente, variabile i de
Gk , Qk , Pk
precomprimare;
Gfi,d , Qfi,d , Pfi,d valorile de calcul ale acestor ncrcri n situaia de incendiu;
G , Q , P

coeficieni pariali de siguran pentru aceste ncrcri;

factor de simultaneitate pentru ncrcrile variabile, care in cont de


probabilitatea redus ca mai multe ncrcri variabile s acioneze cu
valorile maxime n acelai timp;
coeficient pentru determinarea valorii frecvente a unei ncrcri variabile;
1
coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ncrcrii
2
variabile.
n general, asupra unei structuri acioneaz simultan mai multe ncrcri. ntr-o situaie
accidental, acestea se combin dup cum urmeaz:
o Valori de calcul ale ncrcrilor permanente
o Valoarea de calcul a aciunii accidentale
o Valoarea frecvent a ncrcrii variabile predominante
o Valorile cvasipermanente a celorlalte ncrcari variabile.
Atunci cnd nu este evident care dintre aciunile variabile este cea predominant,
fiecare aciune variabil trebuie considerat pe rand ca fiind predominant, ceea ce conduce la
considerarea mai multor combinaii.
n situaia de incendiu, care se consider a fi o aciune accidental, urmtoarele
combinaii pot fi considerate:
0

, = + + 1,1 ,1 + 2,
>1

, = + + 2,
>1

Se observ c toi coeficienii pariali de siguran pentru ncrcrile permanente, de


precomprimare i variabile au valoarea 1.0 ntr-o situaie accidental.
Opiunea de a utiliza valoarea frecvent (relaia 2.1a) sau valoarea cvasipermanent
(relaia 2.1b) pentru aciunea variabil predominant este funcie de precizrile din anexele
naionale ale Eurocodurilor. n continuare se va utiliza preponderent relaia 2.1a, deoarece
conduce la combinaii mai complete i este deci mai ilustrativ pentru exemple. n Romnia,
prin Anexa Naionala SR EN 1991-1-2:2004/NA:2006 (2006) s-a adoptat valoarea
cvasipermanent (relaia 2.1b). De fapt, relaia 2.5a a fost singura menionat n ENV 1991-12. Relaia 2.1b a aprut n prEN 1991-1-2, iar n EN 1991-1-2 se recomand utilizarea valorilor
cvasipermanente pentru aciunile variabile. Motivaia de a schimba de la valoarea frecvent la
cea cvasipermanent, atunci cnd standardul ENV a fost schimbat n standard prEN a fost c
aceasta este soluia utilizata pentru seism, care este deasemenea o aciune accidental. Acest
argument poate fi acceptat, cu excepia aciunii vntului. Coeficientul pentru determinarea

323

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

valorii cvasipermanente 2 pentru vnt este 0 ceea ce nseamn c dac se utilizeaz relaia
2.1b, nu se va face nici o verificare cu fore orizontale pentru o structur n situaia de incendiu.
n cazul unui cutremur, forele orizontale din aciunea accidental sunt prezente, cu o
valoare semnificativ i efectul vntului nu are, intr-adevr, o importan deosebit.
Tabelul 1 este tabelul A1-1 din EN 1990 i ofer valorile coeficienilor pentru situaia
de incendiu.
Aciune
ncrcri de exploatare n cldiri
categoria A: cldiri rezideniale
categoria B: birouri
categoria C: spaii cu aglomerri de persoane
categoria D: comer
categoria E: spaii depozitare
Spaii destinate traficului de vehicule
categoria F: greutate vehicul 30kN
categoria G: 30kN < greutate vehicul > 160kN
categoria H: acoperiuri
ncrcri date de zpad
altitudine H 1000m
altitudine H > 1000m
ncrcri date de vnt

0,5
0,5
0,7
0,7
0,9

0,3
0,3
0,6
0,6
0,8

0,7
0,5
0,0

0,6
0,3
0,0

0,2
0,5
0,2

0,0
0,2
0,0

Tabel 0-1.1: Valorile coeficienilor pentru situaia de incendiu

De fapt, nu doar alegerea ntre 1 sau 2 este un parametru care trebuie precizat n
anexele naionale, dar i valorile acestor factori. Fiecare ar poate adopta valori diferite de cele
din Tabelul 2-1.
Valoarea de calcul a aciunii accidentale nu apare n relaia 2.1, deoarece n cazul unui
incendiu, aciunea focului nu este n aceeai form ca i celelalte aciuni. Aciunea focului nu
poate fi cuantificat n uniti de for, care s se adauge ncrcrilor permanente sau variabile.
Aciunea focului const n efecte indirecte introduse n structur. Dac i cum aceste
efecte trebuie luate n considerare, este precizat n Eurocodurile specifice de material.

1.2. Probleme particulare


1.2.1 Simultaneitatea aciunilor
Articolul 4.2.2 (1) din EN 1991-1-2 precizeaz ca Simultaneitatea cu alte aciuni
accidentale independente nu trebuie luat n considerare. Cuvntul cheie din acest articol este
independent.
Focul i tornada pot fi considerate independente i nu vor fi considerate simultan. Un
cutremur, pe de alta parte, provoac n mod frecvent incendii i n acest caz aciunile nu sunt
cu adevrat independente.
Focul dup seism face parte din preocuprile de cercetare actuale, incendiile care survin
unui cutremur reprezentnd o ameninare major n regiunile seismice. Funcie de nivelul de
degradare al structurii dup cutremur, rezistena la foc a acesteia poate fi redus semnificativ.
324

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

O situaie asemntoare poate sa apar n urma unei aciuni teroriste (explozie), sau ca
rezultat a coliziunii unui vehicul cu o cldire. Proiectarea structurii cu considerarea succesiv
a acestor aciuni accidentale nu se poate face, n mod evident, fr costuri suplimentare. n
aceast lucrare se va considera n continuare c focul este singura aciune accidental.

1.2.2 ncrcarea Permanenta


ncrcarea permanent trebuie considerat n toate cazurile i este important ca, n
general, toate componentele acesteia sa fie incluse. Dac, spre exemplu, ntr-o cldire
rezideniala, se poate neglija greutatea corpurilor de iluminat n raport cu greutatea planeului
de beton, ntr-o cldire industrial cu structura metalic i acoperi uor, greutatea sistemelor
de ventilare sau iluminat interior, suspendate de grinzile acoperiului pot constitui o parte
important din greutatea permanent.

1.2.3 Aciuni indirecte n situaia de incendiu


Aciunile indirecte sunt definite n EN1991-1-2 ca fiind eforturi cauzate de dilatarea
termica i trebuiesc luate n considerare, cu excepia cazurilor n care se poate justifica c sunt
neglijabile sau favorabile.
Este deci necesar ca proiectantul s decid daca una dintre aceste condiii este
ndeplinit, pentru fiecare situaie.
O situaie particular este definit n EN 1991-1-2 articolul 4.1 (4): atunci cnd
cerinele de sigurana la foc se refer la elemente solicitate la foc standard. Acesta este cazul,
spre exemplu, unei cerine de rezisten la foc standard de 60 minute pentru stlpi i 30 minute
pentru grinzi.
Motivaia trebuie cutat probabil n faptul c, nainte de apariia modelelor de calcul,
cerinele pentru elemente solicitate la foc standard au fost nsoite de o verificare printr-un test
experimental, n care aciunile indirecte nu au fost prezente. Daca se utilizeaz un model de
calcul pentru verificarea unei astfel de cerine, aceasta se face cu scopul de a obine un rezultat
similar cu rezultatul obinut printr-un experiment, dar cu costuri mult reduse i mult mai rapid.
Obiectivul, n acest caz, nu este de a obine o reprezentare a comportrii reale a structurii sub
aciunea focului i de aceea, modelul de calcul trebuie s reprezinte cat mai fidel cu putin
condiiile testului. n consecin, nu va fi considerat nici o aciune indirect.
Dac cerina de rezisten la foc se refer la structur n ansamblu, sau daca se refer la
orice alt model de foc n afar de cel standard, nu nseamn n mod necesar ca aciunile indirecte
trebuiesc luate n considerare n mod automat. Decizia i revine n continuare proiectantului.

1.3. Metode de calcul


Normele europene ofer, n general, trei metode de calcul al rezistentei la aciunea focului:
Metoda tabelara are la baza observaiile fcute n timpul experimentelor. Este foarte
simpl de utilizat, domeniul de aplicabilitate fiind ns limitat, datorit unui ansamblu
de condiii geometrice impuse seciunilor. Aceast metod se aplica n mod uzual n
cazul elementelor din beton sau mixte otel beton.
Metode simplificate de calcul permit calculul capacitii portante ultime pe baza unor
formule sau nomograme de calcul, calibrate pe baza a numeroase ncercri
experimentale.
Modele de calcul avansate presupun analiza numerica cu ajutorul unor programe de
calcul specializate, dedicate analizei termice i mecanice a structurilor supuse la
325

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

aciunea temperaturilor nalte, validate prin ncercri experimentale. Modelele de calcul


avansate sunt aplicabile pentru orice tip de curba de evoluie a temperaturii n
compartimentul de incendiu, inclusiv pentru modele de foc natural i pot fi utilizate
pentru analiza ntregii structuri, lund n considerare i efectele indirecte ale aciunii
focului, cum ar fi dilatarea elementelor structurale.

1.4. Relaii temperatura - timp


n cazul unui incendiu generalizat, aciunea focului este reprezentat de cele mai multe
ori printr-o curba temperatur timp, adic o relaie care descrie evoluia n timp a temperaturii
care se presupune c se dezvolt n mediul n care este localizat structura. Urmtoarele relaii,
care descriu curbele nominale de foc, sunt date n EN1991-1-2:
1. Curba standard (ntlnit i cu denumirea de curb standard ISO 834:
= 20 + 345 log10 (8 + 1)
2. Curba hidrocarburilor
= 20 + 1080(1 0,325 0,167 0,675 2,5 )
3. Curba de foc exterior
= 20 + 660(1 0,686 0,32 0,313 3,8 )
Aceast curb se utilizeaz pentru faa exterioar a pereilor cldirii, expus la foc
dinspre interiorul compartimentului sau dinspre un compartiment situat dedesubt sau adiacent
peretelui respectiv. Curba de foc exterior nu se utilizeaz pentru proiectarea elementelor
exterioare din otel, pentru care exist un model specific.
n aceste relaii,
este temperatura gazelor fierbini n compartiment sau n vecintatea

elementului [C];
t
este timpul [minute].
Curbele nominale de foc sunt ilustrate n figura.

326

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Anexa F din EN1991-1-2 prezint o metod care calculeaz un timp echivalent de


expunere la foc, care aduce utilizatorul la curba temperatur timp standard. Aceast metod
se bazeaz pe trei parametri: sarcin termic, suprafaa i tipul deschiderilor i proprietaile
termice ale pereilor. Cu ajutorul unei relaii simple funcie de aceti parametri, se determin
durata focului standard care ar avea acelai efect pe structur. Aceast metod este considerat
oarecum depit, innd cont de faptul c n prezent exist modele mai rafinate care permit
reprezentarea influenei parametrilor care influeneaz un foc real.
Un astfel de model este curba de foc parametric, dat n Anexa A din EN1991-1-2.
Aceast anex prezint toate relaiile necesare pentru calculul curbei temperatur timp, n
baza valorilor parametrilor care caracterizeaz un compartiment de foc. Modelul este valabil
pentru compartimente cu aria maxim de 500 m, nlimea maxim de 4 metri, fr deschideri
n acoperi.

2. Aspecte privind scenariile la foc


Identificarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a
riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului
si consecintele evenimentului respectiv.
Identificare pericolelor presupune
identificarea surselor si imprejurarilor
stabilirea densitatii de sarcina termica
analizarea compartimentarii vis a vis de propagarea focului
stabilirea defectiunilor si verificarea Hardware la instalatiile automate de
prevenire si stingere, sistemelor de evacuare fumului, a cailor de evacuare
identificarea erorilor si lipsurilor in Software (proceduri, instructiuni,
management, intretinere instalatii auxiliare, curatenie)
Personalul desemnat cu identificarea pericolelor trebuie sa ai notiuni suficiente privind
arderea, securitatea la incendiu, despre caracteristicile mijloacelor tehnice de prevenire si
stingere, de protectie la foc sis a fie familiarizat cu obiectivul (documentare prealabila)
Analiza de risc de incendiu const n a determina probabilitatea de izbucnire a unui
incendiu i anticiparea consecinellor stabilite printr-un scenariu de incendiu luat n
considerare. Un scenariu de incendiu, n scopul de a analiza riscul de incendiu d.p.d.v cantitativ
presupune o succesiune de secvente logice dup momentul aprinderii.
Dezvoltarea focarului initial este dependent de:
cantitatea de material /substanta combustibila i de modul de repartizarea in spatiul
analizat ;
caracteristicile constructie,
amplasarea constructiei,
asigurarea evacuarii fumului si focului,
performanele msurilor de aparare mpotriva incendiilor.
Evaluarea riscului
Trebuie estimate:
frecvena de apariie a scenariilor de initiere a unui incendiu,
probabilitile de initiere a focului,
dezvoltarea incendiului
327

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

probabilitatea de eec a diferitelor sisteme de protecie mpotriva incendiilor


Frecvena de aprindere i probabilitile de dezvoltare a focului sunt de obicei derivate
din statisticile anterioare ale incendiilor care au avut loc, n cazul n care exist astfel de date.
In cazul in care statisticile lipsesc trebuie stabilite in ce conditii poate sa izbucneasca
un incendiu si folosind tehnici de calcul ingineresti sa se anticipeze dezvolatrea ulterioara a
focului. Cuantificarea consecinelor fiecrui caz de incendiu, n general, se efectueaz prin
calcule inginereti de protecie mpotriva incendiilor. Ceea ce inseamna ca trebuie evaluate
performana sistemelor de protecie mpotriva incendiilor, functie de strategia de securitate
mpotriva incendiilor performanta sistemelor inseamna eficacitatea si eficienta. Probabilitatea
de producere a incendiului se bazeaza pe date statistice privind incendiile sau pe metode
matematice.
Probabilitatea de producere a consecintelor este bazata pe analiza probabilistica si pe
modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efectului incendiului,
evaluarea evacuarii utilizatorilor.
La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu
si de producere a consecintelor acestuia, se au in vedere urmatoarele:
a) pericolul de incendiu identificat in constructie in functie de tipul si caracteristicile
materialelor/substantelor existente,
b) sursele potentiale de aprindere a materialelor /substantelor, imprejurarile favorizante de
initiere a incendiului si masurile organizatorice si efective luate pentru eliminarea sau
limitarea la minim a acestora;
c) nivelele criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta esentiala securitate
la incendiu privind conformarea la foc, vizand rezistenta si stabilitatea in caz de
incendiu
d) asigurarea evacuarii si salvarii persoanelor atat d.p.d.v al sigurantei cailor de evacuare
cat si al mijloacelor si personalului implicat actiuni de interventie si salvare in cazul
izbucnirii incendiului
e) nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice (sisteme, instalatii, echipamente,
aparatura stingatoare) pentru prevenirea si stingerea incendiilor,performantele acestora
si starea de functionare
f) dimensionarea, forta de interventie si de salvare a serviciilor private pentru situatii de
urgenta proprii, eficienta acestor servicii sau a celor cu care sunt incheiate conventii,
servicilor publice pentru situatii de urgenta din localitatea in care este amplasata
constructia si tipul subunitatii Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta care intervene
in zona respectiva
g) existenta instalatiilor auxiliare (alimentare cu apa, gaze combustibile, energie electrica
si termica, de ventilatie si climatizare), performantele, starea de functionare si
intretinerea acestora;
h) factorul uman, determinat de numarul de persoane, varsta, starea fizica a acestora,
nivelul de instruire pentru salariati cat si de informare pentru clienti;
i) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si /sau propagarea incendiilor
(obiective vecine, activitati sezoniere, perioadele de seceta, fenomene atmosferice,
cutremuere etc).
Documentatiile contin date despre:
1. Caracteristicile constructiei
- Date de identificare a obiectivului destinatia
- Categoria si clasa de importanta
- Particularitati specifice constructiei
328

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2. Nivelurile criteriilor de performanta si timpii de siguranta la foc in conformitate cu


reglementarile tehnice
- Riscul de incendiu
- Densitatea de sarcina termica
- Clase de combustibilitate si periculozitate
- Surse potentiale de aprindere
- Conditiile preliminare ce pot determina sau favoriza aprinderea
- Vitezele de ardere si edepropagare a flacarii
- Masuri de protectie pentru reducerea riscului de incendiu
- Rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie
- Degajarile de fum si gaze fierbinti
- Comportarea la foc
- Masuri recomandate pe timpul interventiei in caz de incendiu pentru a nu afecta
comportarea la foc
- Stabilitatea la foc
- Gradul de rezistenta la foc numar compartimenrte de incendiu
- Comportarea la foc si rezistenta la foc a elementelo de rezistenta
- Timpii operativi de interventie
- Timpul de incendiere totala
- Cai de acces, evacuare si intretinere
- Cai de interventie
- Cai de evacuare
- Scari de salvare si ascensoare
3. Dotari cu echipamente de protectie necesare
- Sisteme instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu
- Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor
- Dotarea cu stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte.
4. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei in caz de incendiu
- Sursele de alimentare cu apa, substantele de stingere si rezervele aferente
- Pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, gaze si alte utilitati
- Instalatia de paratraznet
- Asigurarea serviciului propriu de pompieri civili (cand este obligatoriu)
- Timpii operativi de interventie asigurati pentru alrmare ti alertare
- Zonele, incaperile, spatiile in care se gasesc materiale periculoase si pentru care
sunt necesare produse de stingere si echipamente speciale, tipul echipamentului
individual de protectie a personalului.
5. Concluzii si masuri tehnico-organizatorice

329

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.1. Scenariul de securitate la incendiu:


Caracteristicile construciei sau amenajrii:
1.1. Destinaia construciei:
A. Funciunile principale ale construciei: civil public pentru locuit,
administraie, comer, sntate,cultur, invmnt, sport, turism, etc.
B. Funciunile secundare i conexe: instalaii utilitare pentru cldire
1.2. Categoria i clasa de importan
A. Categoria de importan a cldirii este C construcie de importan normal
obinuit.
B. Clasa de importan a cldirii este III construcie de importan normal,
obinuit.
1.3. Particulariti specifice constriciei
A. Se prezint principalele caracteristici ale construciei privind:
a) Tipul cldirii: obinuit:
- Regim de nlime: P+4E
- Volum total: 13 500mc
b) Aria construit i aria desfurat cu principalele destinaii ale
ncperilor i ale spaiilor aferente construciilor:
- Suprafa construit: 900mp
- Suprafa desfurat: 4500mp
Destinaiile ncperilor i spaiile aferente construciei:
Cldire de birouri:
- Parter: hol acces, birouri, grupuri sanitare
- Etaj: hol acces, birouri, grupuri sanitare
c) Numrul compartimentelor de incendiu i ariile acestora:
- 125 compartimente de incendiu cu Ac=36mp
d) Numrul maxim de utilizatori(persoane) din cldire:
- Maxim 100 persoane
e) Prezena permanent a persoanelor, capacitti de autoevacuare a
acestora
In cldire este permanent prezena celor 100 de persoane angajate, pe durata
programului de lucru.
Capacitatea de autoevacuare a publicului i personalului este asigurat de cile de
evacuare existente.
f) Caracteristicile proceselor tehnologice i cantitile de substane
periculoase:
Potrivit clasificrii din Hotrrea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul
activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane
periculoase, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 539 din 08.08. 2003: nu
se vor depozita nici una din substanele prevsute in H.G. nr. 804/2007, n cantitile
considerate relevante.
g) Numrul cilor de evacuare i al refugiilor:
- 4 la parter
B. Instalaii utilitare aferente construciei:
Instalaii de alimentare cu energie electric;
Instalaii sanitare interioare;
Instalaii de nclzire.

330

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.2. Riscul de incendiu


Avnd n vedere tipul cldirii, s-au stabilit riscuri de incendiu, n raport cu densitatea
sarcinii termice i destinaiile spaiilor, potrivit prevederilor art. 2.1.2. 2.1.3. din Normativul
de siguran la foc a construciilor, indicativ P118-99.
Densitatea sarcinii
n funcie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu conf. art. 2.1.2. Normativ
P118-99 poate fi:
- Mare: qi=peste 840 Mj/mp;
- Mijlociu: qi=420 840 Mj/mp;
- Mic: qi=sub 420 Mj/mp;
Evaluarea sarcinii termice, a densitii sarcinii termice i a densitii de cldur degajat
se face pentru a aprecia riscul de incendiu dar i comportamentul elementelor de structur n
caz de incendiu.
n

Sq = Qi Mi [Mj]
i=1

Unde:
Qi
Mi

Puterea calorific inferioar a unui material [Mj]


Masa materialelor combustibile de acela fel, aflate n spaiul luat n
considerare [Kg]
N
Numrul materialelor combustibile de acela fel, aflate n spaiul luat n
considerare
Relaia dat de STAS 10903/2-79 pentru calculul densitii sarcinii termice este:
Sq
[Mj/mp]
Qs =
As
Unde:
Sq
Sarcina termic [Mj]
As
Suma ariiloe ncperilor ce alctuiesc spaiul luat in considerare [mp]
Riscul de incendiu determinat din punct de vedere al densitii sarcinii termice.
Calculul sarcinii termice pentru:
Birou:
- Aria spaiului luat n considerare As=30m2
- Masele i puterile calorifice inferioare ale materialelor combustibile
o Lemn: Qi=19,25 Mj/kg
o Hrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg
o Materiale sintetice, materiale plastice, poliuretan, etc.: Qi=33,50 Mj/kg
- Masa materialelor combustibile considerate:
o Mobilier, tmplrie, parchet: 120kg
o Hrtie: 50kg
o Echipamente din materiale plastice: 25kg
Calculul sarcinii termice:
n

Sq = Qi Mi =12019,5+5016,30+2533,50=3 925 ,5 Mj
i=1

331

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Evaluarea densitii sarcinii termice:


Sq 3 925,5
Qs = =
=130,85 Mj/mp<420 Mj/mp - risc mic de incendiu
As
30
Arhiv:
- Aria spaiului luat n considerare As=6m2
- Masele i puterile calorifice inferioare ale materialelor combustibile
o Lemn: Qi=19,25 Mj/kg
o Hrtie, material textil: Qi=16,30 Mj/kg
- Masa materialelor combustibile considerate:
o Mobilier, tmplrie, parchet: 10kg
o Hrtie: 100kg
Calculul sarcinii termice:
n

Sq = Qi Mi =1019,5+10016,30=1 822 ,5 Mj
i=1

Evaluarea densitii sarcinii termice:


Sq 1 822,5
Qs = =
=303,75 Mj/mp<420 Mj/mp - risc mic de incendiu
As
6
Nota: n conformitate cu prevederile art. 2.1.2. din Normativul P118-99, riscul de
incendiu se consider mic deoarece densitatea sarcinii termice este mai mic de 420Mj/mp
a) Clasele de reacie la foc
Clasele de reacie la foc pentru elementele de construcie utilizate s-au stabilit potrivit
criteriilor din Regulamentul privind clasificarea i ncadrarea produselor pentru construcii pe
baza performanelor de comportare la foc, cu modificrile i completrile ulterioare, din
reglementrile tehnice specifice, precum i din caracteristicile i proprietile fizico chimice
ale materialelor i substanelor utilizate.
Materialele si elementele de construcie din care este alctuit obiectivul se incadreaz
n urmatoarele clase de reacie la foc: clasa de reacie la foc A1, pentru elementele principale
de rezisten, de inchideri i de compartimentare, unele pardoseli i finisaje, (zidrie de
crmid de ceramic, beton armat, tmplrie cu profile de aluminiu i sticl, mortare pe baz
de ciment, var, mozaic, piatr natural), A2 pentru gips carton cu grosimea sub 12,5 cm, B
pentru gips carton cu grosimea 12,5 cm.
Sunt prevzute i produse din clasele de combustibilitate C1 C4 conform P118 99
pentru care nu sunt determinri publicate i agremente tehnice pe baz de ncercri omologate
privind ncadrarea n clase de reacie la foc.
b) Sursele poteniale de aprindere i mprejurrile care pot favoriza aprinderea:
Sursele de incendiu pot fi:
Surse de aprindere cu flacr (flacr de chibrit, lumnare, aparat de sudur
etc.)
Surse de aprindere de natur termic(obiecte incandescente, cldura
degajat de aparatele termice, efectul termic al curentului electric, etc.)
Surse de aprindere de natur electric(arcuri i scntei electrice, scurtcircuit,
electricitate static)
Surse de aprindere indirecte(radiaia unui focar de incendiu)
mprejurri care pot determina sau favoriza incendiile:
332

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

n corelare cu sursele posibile de iniiere ale unui incendiu, prezentate anterior,


condiiile (imprejurrile) preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea sunt:
- Instalaii i echipamente electrice defecte ori improvizate;
- Receptori electrici lsai sub tensiune, nesupravegheai;
- Sudare i alte lucrri cu foc deschis, fr respectarea regulilor i masurilor specifice de
P.S.I.
- Nereguli organizatorice;
- Aciunea intenionat (arson);
- Alte mprejurri.

3. Studii de caz parametrice privind aciunea temperaturii generate din


timpul incendiilor asupra sistemelor structurale
3.1. Alegerea structurilor pentru analiz
Pentru prezentul studiu s-a dorit analizarea a 2 modele de structuri, diferena ntre ele fiind
sistemul structural. Modelarea structurilor s-a efectuat cu ajutorul programului ETABS astfel:
S-au realizat 2 modele de analiz lund n considerare ecuatia focului standard
ISO834
S-au realizat 2 modele de analiz lund n considerare ecuatia focului parametric.
Plan etaj structur cu cadre din b.a.:

333

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Plan etaj structur dual din b.a.:

Cldirile au funciunea de birouri i sunt amplasate n Bucureti. Sistemul structural


este realizat din perei(in cazul structurii duale), stlpi i grinzi din beton armat, cu acoperi tip
teras. Pereii exteriori i interiori sunt realizai din zidrie de BCA. Tmplria este realizat
din PVC cu geam termopan, pardoselile vor fi finisate cu gresie n spaiile umede i parchet i
plci ceramice n rest. Circulaia pe vertical este asigurat de o scr n dou rampe i o un
lift.
n conformitate cu normativul P100-1/2013, cldirea se ncadreaz n clasa de
importan III cu =1.
Din punct de vedere al aciunii seismice, conform Codului de proiectare seismic
Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, perioada de col corespunztoare oraului
Bucureti este Tc=1,6 sec, iar valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag, pentru un
cutremur cu IMR de 225 de ani este ag=0.30g, acceleraia gravitaional g=9.81 m/sec2.
Conform codului de proiectare Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor,
indicativ CR1-1-3-2005, valoarea caracteristic a ncrcrilor din zpad la sol pentru
municipiul Bucureti, pentru un IMR de 50 de ani este s0,k =2,0 kN/m2.
Valoarea caracteristic a presiunii vntului pentru un IMR de 50 de ani este qref=0,5
kN/m2, conform codului de proiectare Bazele proiectrii i aciunii asupra construciilor.
Structura de rezisten a cldirilor este de tip dual din beton armat turnat monolit.
Se utilizeaz beton de clasa C20/25 (Bc30) i oel PC52.

3.2. Evaluarea ncrcrilor


Evaluarea ncrcrilor s-a realizat conform CR0-2005.
ncrcrile au fost date din tema de proiect, acestea sunt sistematizate n urmatoarele tabele:

334

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ncrcri nivel curent

ncrcare
Plac
nivel
curent
Grind

greutate proprie plac


pardoseal
perei despritori
instalaii
util
perei nchidere

Val. Caract.
kN/m2
3.75
1.5
1
0.15
2
10

SLU
Coef.
q slu
kN/m2
1.35
5.063
1.35
2.03
1.35
1.35
1.35
0.20
1.5
3.00
1.35
13.5
Total =
25.1

SLS
Coef.
q sls
kN/m2
1
3.75
1
1.50
1
1
1
0.15
0.4
0.80
1
10
Total =
17.2

ncrcri ultimul nivel

ncrcare
Plac
ultimul
nivel
Grind

greutate proprie plac


hidroizolaie
instalaii
zpad
atic

Val. Caract.
kN/m2
3.75
0.33
0.15
1.92
5

SLU
Coef.
q slu
kN/m2
1.35
5.063
1.35
0.446
1.35
1.5
1.35
Total =

0.203
2.88
6.75
15.3

SLS
Coef.
q sls
kN/m2
1
3.75
1
0.33
1
0.4
1
Total =

0.15
0.77
5
10.0

3.3 Evaluarea forei tietoare de baz


Fora tietoare de baz corespunztoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
direcie orizontal principal considerat n calculul cldirii, se determin dupa cum urmeaz:
= 1 (1 )
Unde:
(1 ) ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioade
fundamentale
1
0
1
0 < < () = [1 +
]

()

perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul ce conine direcia


orizontal considerat
masa total a cladirii calculat ca suma maselor de nivel mi
factorul de importan-expunere al construciei
> () =
1
m
1

335

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin
masa modal efectiv asociat acestuia, ale crui valori sunt:
=0,85 daca T1 <TC i cldirea are mai mult de dou niveluri
=1,00 n celelalte situaii

Evaluarea factorului de comportare pentru aciuni seismic orizontale q conform


P100/1-2013 tabel 5.1.

3.4 Predimensionarea elementelor structurale


Etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importan deosebit,
deoarece greutatea lor reprezint o fraciune important din ncrcrile gravitaionale i din
masa cldirii. Pe de alt parte, predimensionarea permite stabilirea iniial a rigiditaii
elementelor necesar n calculul structural.
Criteriile de predimensionare sunt condiii de rigiditate (sagei admisibile), de
ductilitate, sau pot fi cerine arhitecturale sau tehnologice.
Predimenionare placi - Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate i
izolare fonica la zgomot aerian


+ 2 = 15
180
13
= 15
Predimenionare grinzi:
n cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considernd criterii
de rigiditate i arhitectur.
Se adopt o seciune constant pe lungimea construciei, pentru a evita variaia
rigiditii i pentru uurina proceselor tehnologice de realizare a grinzilor.
1
1
= ( ) (50, 60) = 55
12 10
336

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1 1
= ( ) (18.3, 27.5) = 25
3 2
Predimensionare stlpi
Se adopt o seciune constant a stlpilor pe nlimea construciei, pentru a evita
variaia (slbirea) accentuat a rigiditii i rezistenei etajelor.
Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia limitarii efortului axial
normalizat:
N

Ab
N
,
h c =
fcd

=0.4

Ab =hc bc (aria seciunii de beton)


N

fcd

For axial din stlp din ncrcri de lung durat


Efort axial normalizat
Rezisten de proiectare la compresiune a betonului

Predimensionare perei:
Dimensiunile seciunilor pereilor structurali se efectueaz in vederea limitrii efortului
mediu tangenial, aria seciunilor orizontale la baza peretelui fiind estimate cu relaia:
= 2,5 2,5
1,5 2,5
Unde:
Aw
aria inimilor pereilor structurali pe una din direciile principale ale construciei
bw
grosimea inimilor pereilor pe direcia considerat
hw
inalimea seciunii orizontale a pereilor pe direcia considerat
Fb
fora tietoare la baza cldirii sau fora seismic

media estimat a rapoartelor MRd/MEd


factor de corecie a forei tietoare 1,2

fctd
rezistena de proiectare a betonului la ntindere
In conformitate cu P100-2006, verificarea deplasarilor relative de nivel se face la doua
stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (SLU). Elementele
structurale care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza de predimensionare.
Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop meninerea funciunii principale
a cldirii in urma unor cutremure, ce pot aprea de mai multe ori in viata construciei, prin
limitarea degradrii elementelor nestructurale si a componentelor instalaiilor construciei. Prin
satisfacerea acestei condiii se limiteaz implicit si costurile reparaiilor necesare pentru
aducerea construciei in situaia premergtoare seismului.

337

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Verificarea la deplasare se face pe baza relatiei


SLS
dSLS
r =qdr <dra

Unde:
dSLS
r

q
dr
dSLS
ra

deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata SLS


factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai scurt a aciunii
seismice. Valoarea factorului este: 0,4 pentru cladirile ncadrate n clasa III de
importan.
factorul de comportare specific tipului de structur
deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
ncrcri seismice de proiectare
valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel

Valorile deplasrilor dr se calculeaz folosind ipoteze de calcul a rigiditii elementelor


structurale conforme cu starea efectiv de fisurare a acestora, functie de gradul de interaciune
ntre elementele structurale i cele nestructurale (compartimentri i nchideri). La aciunea
unui cutremur moderat ca intensitatea este de presupus ca legturile ntre elementele de
nchidere i compartimentare i stlpi i grinzi s nu fie compromise, iar degradrile
elementelor nestructurale n discuie s fie nesemnificative ca urmare a condiiilor de limitare
a deplasrilor laterale. n aceste condiii, este justificat considerarea aportului elementelor
nestructurale la rigiditatea global a structurii. ntruct nu se pot construi modele riguroase dar
suficient de simple ale conlucrrii structura elemente de compartimentare pentru practica
proiectrii, se permite, n mod simplificat, evaluarea global a rigiditii structurii prin
considerarea proprietilor de deformaie a seciunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a
elementelor structurale i neglijarea n compensaie, a aportului elementelor nestructurale. n
cazul n care elementele nestructurale nu se deformeaz solidar cu structur, rigiditatea
structurii se evalueaz considernd proprietile de deformaie a elementelor structurale n
stadiul fisurat.
Aadar, n cazul de fa valorile dr se estimeaz n ipoteza rigiditii secionale a
elementelor structurale n stadiul nefisurat:
() =
Unde:
Ec
Ic

Modulul de elasticitate al betonului


Momentul de inerie al seciunii brute de
beton
Perioada corespunztoare modului propriu de vibraie 1 este T = 0.96 sec.

Valorile admisibile ale deplasrii relative de nivel pentru cazul n care sunt ataate
elemente nestructurale cu cedare fragil: 0.005 h (h nlimea etajului).
Verificarea la starea limit ultim (ULS)
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de viei omeneti
Ia atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aprea in viaa unei construcii, prin

338

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

prevenirea prbusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmrete deopotriv realizarea unei


marje de sigurana suficiente fata de stadiul cedrii elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

= <

Unde:

q
dr
c

deplasarea relativ de nivel sub aciunea sismice asociata SLU


factorul de comportare specific tipului de structur
deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
ncrcri seismice de proiectare
coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T < Tc deplasrile
seismice calculate n domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare
rspunsului seismic elastic
valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel, egal cu 0,025h

n cazul aciunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradri semnificative ale
elementelor de compartimentare si nchidere este de presupus c legturile dintre acestea i
elementele structurale vor fi puternic afectate. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale
la rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijat, iar valorile dr vor trebui calculate n ipotez
rigiditii corespunztoare stadiului fisurat a elementelor structurale. Se admite a se evalua
rigiditatea structurii considernd jumtate din valorile modulelor de deformaie a elementelor
structurale n stadiul nefisurat.

339

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.5 Analiza structurilor la actiunea focului


n calcul vom folosi urmatoarele urmtoarele relaii, care descriu curbele nominale de
foc, date n EN1991-1-2:
1. Curba standard (ntlnit i cu denumirea de curb standard ISO 834:
= 20 + 345 log10 (8 + 1)
2. Curba temperatur timp parametric

= 20 + 1325(1 0,324 0,2 0,204 1,7 0,472 19 )


Unde:

t*
t

Temperatura gazelor din compartiment[C]


= [h]
Timp [h]
(Ob)2 (0,041160)2 [-]
=c cu urmtoarele limite 100b2200 [2 12 ]
Densitatea pereilor incintei kg/m3]
Capacitatea caloric specific pereilor incintei [J/kgK]
Conductivitatea caloric specific a pereilor incintei [W/mK]

Factorul de deschideri: O= Av heq At [m12 ]


cu urmtoarele limite: 0,02O0,20
Av
Suprafaa total a tuturor deschiderilor verticale din toi pereii
heq
Media ponderat a nlimii ferestrelor tuturor pereilor
At
Suprafaa total a nchiderii
Temperatura maxim max se atinge n faza de nclzire pentru t*= t*max, unde:
t *max =t max [h]
Cu t max =max[(0,210-3 q t,d /O);t lim ] [h]
340

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Unde:
q t,d

valoarea de calcul a densitii sarcinii termice calculat pentru ntreaga


A
suprafa At a incintei, aa c: q t,d =q f,d Af [MJm2 ]. Se respect urmtoarele
t

limite: 50qt,d1000 [MJm2 ]


valoarea densitii sarcinii termice a suprafeei Af a planeului, conform anexa
q ,d
E.
tlim
n cazul unui incendiu cu vitez mic de dezvoltare, tlim=25 min.; n cazul unei
viteze medii de dezvoltare, tlim=20min., iar n cazul unei viteze mari de
dezvoltare a incendiului tlim=15min.
Curbele de temperatur - timp pentru faza de regresie sunt indicate de:
g =max -625(t-t *max x)

pentru t *max 0,5

)( -t *max x) pentru 0,5 < t *max 2


g =max -250(3

g =max -250( -t *max x)

pentru t *max 2

Unde: t* se obine din


t *max =(0,210-3 q t,d /O)
x=1,0 dac tmax>tlim, sau x=tlim/t*max dac tmax=tlim.

n modelare vom considera urmatoarele poziii posibile in plan ale aciunii focului:

341

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

342

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.6. Rezultate obinute la structura din cadre

Cldire P+4E, structur n cadre


Drift(dr,e/h) direcia X
E4

E3
Normal
E2

Foc parametric
ISO834

E1

P
0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

Cldire P+4E, structur n cadre


Drift(dr,e/h) direcia Y
E4

E3
Normal
E2

Foc parametric
ISO834

E1

P
0.000

Loc
0.2
G1AB
5.8
0.2
G2AB
5.8
0.2
GA12
5.8
0.2
GB12
5.8

P
-701882.3
-701882.3
-932989.9
-932989.9
-701882.3
-701882.3
-932989.9
-932989.9

0.002

ISO834
V2
T
16.08 -8.725
99.06 1.39
-13.3 0.355
151.9 -17.27
16.08 -14.1
99.06 -11.23
-13.3 -21.03
151.9 0.137

0.004

0.006

Parter C1 - Grinzi
Foc parametric
M3
P
V2
T
123.3 -1291044
16.08
-8.725
-453
-1291044
99.06
-5.122
111.235 -1716144
-13.34
0.355
-525.92 -1716144
151.86
-28.79
123.3 -1291044
16.08
-29.2
-453
-1291044
99.06
-11.23
111.235 -1716144
-13.34
-34.87
-525.92 -1716144
151.86
0.137

0.008

M3
123.258
-636.87
111.235
-722.04
123.258
-636.87
111.235
-722.04

P
0
0
0
0
0
0
0
0

Normal
V2
T
44.9 -2.22
68.4 6.304
38.7 0.156
93.7 -0.06
44.9 2.216
68.4 -6.3
38.7 -0.16
93.7 0.064

M3
144.001
-146.07
145.892
-172.04
144.001
-146.07
145.892
-172.04

343

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

C1
C2
C7
C8

Loc
0
2.5
0
2.5
0
2.5
0
2.5

P
-547060.8
-547051
-548206.1
-548196.3
-547975.6
-547965.8
-549625.9
-549616.1

V2
61.19
61.19
104.1
104.1
54.63
54.63
111.9
111.9

ISO834
V3
M2
-13.93 -13.069
-13.93 -61.234
-27.41 -25.718
-27.41 -55.025
1.4
1.309
1.4 -161.84
2.77
2.599
2.77 -184.15

M3
108.664
-123.547
148.877
-265.772
102.503
-127.793
156.227
-297.853

Parter C1 - Stlpi
Foc parametric
P
V2
V3
-1005763 61.19 -13.93
-1005753 61.19 -13.93
-1007469 104.05 -27.41
-1007459 104.05 -27.41
-1007239 54.63
1.4
-1007229 54.63
1.4
-1009629 111.88 2.77
-1009619 111.88 2.77

Daniel STOICA

M2
-13.07
-95.29
-25.72
-97.99
1.309
-245.9
2.599
-281.4

M3
109
-158
149
-350
103
-171
156
-395

P
V2
-308 -80.07
-308 -80.07
-237 -102.19
-237 -102.19
-468 -90.59
-468 -90.59
-572 109.91
-572 109.91

Normal
V3
-5.04
-5.04
-8.62
-8.62
0.44
0.44
0.7
0.7

M2
M3
-4.727 -126.43
7.615
69.729
-8.087 -147.19
13.029 103.169
0.415 -136.31
-0.668 85.636
0.656 154.432
-1.057 -114.84

Parter C1 - Placa

1
2
7
8

F11
-733674.9
-733674.9
-733674.9
-733674.9

1
2
7
8

F11
0
0
0
0

ISO834
F22
M11 M22 M12
-733674.9 3.1 -1.1 -1
-733674.9 -17 -6.4 2.2
-733674.9 1.2 -9.8 0.3
-733674.9 -26 -22 -4
Normal
F22
M11 M22 M12
0
2.6 -0.2 -0
0
-5.2 -3.4 1.7
0
1.6 -0.4 0.2
0
-6 -3.5 -1

V13
-4.1
-1.9
-9.8
3.65

V23
-1.1
-10
-2.7
5.47

V13
-4.3
-2.1
-3.5
-1.6

V23
0.48
-1.6
0.11
1.99

F11
-1349524
-1349524
-1349524
-733674.9

Foc parametric
F22
M11 M22
-1349524 3.1 -1.1
-1349524 -22 -6.4
-1349524 1.2 -15
-733674.9 -26 -22

M12
-1
2.2
0.3
-4

V13
-4.3
-4.9
-14
3.65

V23
-1.2
-14
-5.7
5.47

344

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 9
INFLUENTA COLAPSULUI LOCAL
AL UNOR ELEMENTE STRUCTURALE
LA GENERAREA COLAPSULUI PROGRESIV

345

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Introducere

1.1 Evoluia istoric a cunoaterii fenomenului


Colapsul progresiv nu este o problem nou n ingineria structural, dintotdeauna a
prezentat interes pierderea capacitii de susinere a unei mici poriuni a structurii care s
conduc la pagube disproporionate. Ca exemplu n secolul XVIII pilonii podurilor au devenit
mai zveli n consecin posibilitatea apariiei colapsului progresiv a crescut. Pe perioada
construciei acestor poduri toate deschiderile trebuiau susinute de stlpi provizorii care erau
apoi eliminai simultan. Dac o singur deschidere ceda acest lucru conducea inerent la apariia
colapsului progresiv dup cum se poate vedea n figura 1.1.

Figura 1.1 Exemplu de colaps progresiv: prbuirea podului peste rul Loire (Janssens V. , 2012)

Datorit unei mai bune nelegeri a comportrii structurale, a materialelor i cu ajutorul


creterii capacitilor de calcul, structurile moderne sunt mai bine proiectate dect cele din
trecut. Aceast optimizare a condus la reducerea marginilor inerente de siguran, dar tot
datorit acestui lucru capacitatea lor de a rezista la evenimente neprevzute a sczut.
Aceast vulnerabilitate crescut poate fi asociat cu metodele moderne de construcie
intite pe reducerea perpetu a costurilor ct i datorit direciilor moderne de proiectare
arhitectural ce favorizeaz construciile uoare cu deschideri ample.
Nu n ultimul rnd teama crescut n faa ameninrilor teroriste a subliniat necesitatea
considerrii n proiectare a evenimentelor neprevzute de tipul: explozii, impact extern,
detonaii s.a.
Problema colapsului progresiv n ingineria civil i-a ctigat interesul dup ce cldirea
de apartamente Ronnan Point din Londra s-a prbuit parial. Imediat dup acest eveniment au
nceput eforturi susinute de dezvoltare a strategiilor i metodelor de prevenie a fenomenului.
Un al doilea i al treilea val de interes pentru comunitatea inginerilor civiliti a venit
dup colapsul disproporionat a cldirii Alfred Murrah (Oklahoma City,1995) i prbuirea
total a turnurior World Trade Center, ambele fiind cauzate de de atacuri teroriste.
346

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

1968,Ronnan
Point,Londra,
UK

1973,Skyline
Plazza,Fairfax,
USA

1987,L'Ambian
ce
Plazza,Bridgep
ort,USA

1995,Alfred
Murrah,Oklah
oma City,USA

Daniel STOICA

2001,WTC,Ne
w York,USA

2003,Patio
Sevilla,Maastri
cht, Olanda

Figura 1.2 Repere importante pentru colapsul progresiv

1.2 Exemple de cazuri de colaps progresiv


1.2.1 Ronnan Point, Londra, UK, 1968 (Kokot & Solomos, 2012)
Primul caz larg mediatizat de colaps progresiv este cel al cldirii de apartamente
Ronnan Point din Londra n 1968, vezi figura 1.3. n acest caz o explozie de gaz a zburat placa
de beton a etajului optsprezece. Acest lucru a cauzat pierderea sprijinului placilor superioare.
ncrcarea provenit din prbuirea etajelor superioare a condus la colapsul succesiv a tuturor
etajelor de dedesubt. Cldirea de 22 de etaje a fost construit n ntregime din panouri
prefabricate. Interesant la acest caz este c, dei n mod obinuit slaba calitate a execuiei este
considerat unul din motive; o anchet a artat c nu au existat nclcri a standardelor de
construcie n vigoare la ora respectiv. Dup acest dezastru o munc asidu de cercetare i
nelegere a fenomenului de colaps progresiv, de asemenea a produs modificri importante a
legislaiei n construcii n diverse ri.

Figura 1.3 Prbuirea cldirii Ronnan Point


1.2.2 Skyline Plazza, Fairfax County, USA, 1973 (Kokot & Solomos, 2012)
Un caz similar, dar mai puin cunoscut a aprut n 1973 la cldirea Skyline Plazza din
Virginia. Cldirea era nc n construcie, cnd scoaterea prematur a sprijinirii unui planseu
347

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

de la etajul 22 a condus la colapsul progresiv a tuturor etajelor de deasupra i dedesubt vezi


figura 1.4. Resturile cldirii prbuite a drmat i o ntreag parcare adiacent cldirii n
construcie.

Figura 1.4 Prabuirea cldirii Skyline Plazza


1.2.3 Alfred P. Murrah, Oklahoma City, USA, 1995 (Kokot & Solomos, 2012)
n 1995 cldirea federal Alfred P. Murrah vezi figura 1.5, din Oklahoma City a fost
distrus n urma unei bombe provenite dintr-un atac terorist. Explozia a spulberat unul din
stlpi i a avariat grav ali doi. Acest lucru a condus la prbuirea a aproximativ 50% din
structur. Cldirea cu 9 etaje a fost proiectat la nceputul anilor 1970 i era fcut din cadre
de beton armat cu o grind de treansfer plasat la etajul al treilea. Studiile efectuate post
eveniment au artat c pagubele puteau fi reduse cu 50% doar printr-o mai bun abordare a
continuitii i ductilitii structurii.
Distrugerea acestei cldiri a fost clar un colaps progresiv pentru c prbuirea ei a fost
determinat de distrugerea unei mici pri din ea (civa stlpi). Colapsul a implicat i o
nlnuire de cedri: distrugerea stlpilor, cedarea grinzii de transfer i colapsul structurii la
partea superioar.

348

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 1.5 Prbuirea cladirii federale Murrah


1.2.4 Turnurile Khabor, Khabor, Arabia Saudit,1996 (Smith, 2007)
Acest caz poate fi considerat un nonexemplu de colaps. Cldirea a fost supus unui atac
terorist similar cu cel desfurat n Oklahoma, dar datorit msurilor de prevenie luate nc din
faza de proiectare sub forma unor bariere de beton i a accesului restricionat n cldire, a reuit
s rmn n picioare dei fusese grav avariat, vei figura 1.6.

Figura 1.6 Vedere aspra pagubelor provocate turnurilor Khabor


1.2.5 Turnurile World Trade Center, New York, USA, 2001 ((NIST)., 2007)
Poate cel mai mediatizat exemplu de colaps progresiv a fost atacul terorist asupra
turnurilor gemene din New York n septembrie 2001 figura 1.7. Dou avioane deturnate au fost
prbuite n cele dou turnuri ceea ce a condus la prbuirea total i parial a celor dou turnuri
i a altor 10 cldiri majore din mprejurimi.
Conform NIST (National Institute of Standards and Technology), un numr
semnificativ de stlpi au fost avariai sau scoi din lucru n urma impactului. n faza urmtoare
349

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

efortuile au fost redistribuite ctre ali stlpi. Alte elemente importante au ieit din lucru n
urma distrugerii proteciei la foc, ca urmare a incendiului. Epuizarea capacitii portante a
elementelor rmase a condus la iniierea colapsului. Cedarea turnurilor WTC a fost cauzat de
aciunea combinat a impactului, exploziei i incendiului.
Dei se pune n discuie dac acesta este un exemplu de colaps progresiv, deoarece
turnurile au rmas n picioare pentru mai mult de jumtate de or dup impactul cu avioanele.
Acest lucru a adus n discuia opiniei publice slbiciunile structurilor n faa unor atacuri
neateptate i extreme, lucru care se poate observa i din creterea numrului de lucrri
publicate n domeniu dupa 9/11 vezi figura 1.8.

Figura 1.7 Impactul avionului deturnat cu unul din turnurile WTC

Figura 1.8 Statistica numrului de lucrri n domeniul colapsului

350

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1.2.6 Cldirea Deutsche Bank, New York, USA, 2001 ((NIST)., 2007)
Mai puin cunoscut este faptul c au exitat n mprejurimi o mulime de cldiri ce au
rezistat apariiei colapsului progresiv, dei au suferit avarii importante.
Un astfel de exemplu este cldirea Deutsche Bank, construit la nceputul anilor 1970,
i situat vis-a-vis de turnul sudic al complexului WTC. Structura era construit pe cadre de
oel cu grinzi conectate la stlpi n ambele direcii.
Cldirea a rezistat impactului cu resturile mprtiate de prbuirea turnului sudic. Parte
din peretele exterior a lovit cldirea Deutsche Bank la etajul 23. Printre pagubele provocate
putem enumera: distrugerea planeelor dintre etaje, distrugerea stlpilor exteriori i a grinzilor
dintre etajele 23 i 9.
Cu toate c s-a pierdut susinerea vertical nu s-au produs alte daune n afar de cele
menionate, putndu-se observa ca acele cadrele au fost suficient elastice pentru a putea
redistribui tensiunile provenite din nlturarea brusc a stlpilor i capabile s absoarb energia
cinetic provocat de prbuirea brusc a etajelor superioare. Vezi figura 1.9.

Figura 1.9 Daunele provocate cldirii Deutsche Bank


1.2.7 Patio Sevilla, Maastricht, Olanda,2003 (Smith, 2007)
Cel mai recent caz adus n faa opiniei publice a fost prbuirea a 4 balcoane a
complexului de apartamente Patio Sevilla din Maastricht, datorit unei erori de construcie
aprute la baza suportului de sprijin a celui mai de jos balcon.

351

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 1.10 Cldirea Patio Sevilla post colaps


Atunci cnd investigm aceste cazuri istorice dou aspecte sunt evideniate. Primul
este c evenimentele iniiale pare c sunt diverse din punct de vedere al naturii i
predictibilitii. n cazurile prezentate cauza a fost de la agresiunea deliberat asupra structurii
la suprancrcri accidentale i greeli aprute n proiectare i execuie. Cel de-al doilea aspect
este c n mod obinuit colapsul progresiv intervine ca o consecin de mai multe cauze.
Este un ntreg lan de evenimente care conduc la prbuire i este extrem de greu s se
determine exact natura sau ordinea lor. Deseori se nasc controverse despre cauza i mecanismul
de producere a colapsului din acest motiv definiia colapsului progresiv necesit o atenie
deosebit.

Ce este colapsul progresiv

Diverse definiii pot fi remarcate pentru termenul de colaps progresiv n literatura de


specialitate. Exist unii autori care resping folosirea termenului progresiv deoarece aproape
toate cedrile structurale presupun un anumit grad de progresivitate; i prefera termenul de
colaps disproporionat. Cu toate acestea toate abordrile converg ctre ideea
disproporionalitii daunelor finale prin comparaie cu evenimentul iniiator. n continuare
gsim cteva definiii ale colapsului culese din diverse coduri i standarde.

2.1 Definiii
Conform EN 1990 (EN 1990. Eurocode 0 - EN 1990: Basis of structural design, 2002),
termenul de colaps progresiv este indirect definit acolo unde codul trateaz cerinele de baz
pe care o structur ar trebui s le satisfac astfel: O structur trebuie s fie proiectat i
executat ntr-o asemenea manier nct s nu fie afectat de evenimente ca explozii de impact
sau consecine ale erorilor umane, i s nu conduc la consecine disproporionate cu cauza
iniiatoare.
352

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Conform GSA (Guidelines., 2003), colapsul progresiv este definit ca situaia cnd o
prbuire local a unui element structural important conduce la cedarea elementelor alturate,
atrgnd progresia prbuirii; astfel nct se poate spune c dauna provocat este
disproporionat cu cauza iniiatoare.
ASCE (ASCE, 2005) definete colapsul progresiv ca fiind ntinderea unei prbuiri
locale din element n element ducnd n final la colaspul ntregii structuri sau ntr-un mod
disproporionat a unei mari pri din ea.
NBCC (National Building Code of Canada) spune c prbuirea progresiv este
fenomenul n care n urma propagrii unei cedri locale iniiale din element n element, rezult
cedarea ntregii construcii sau a unei pri disproporionat de mare fa de cedarea iniial.
Se presupune c o daun este local dac este limitat la 15% sau 30% din etaj sau aria
acoperiului, sau 70 2 - 3302 , sau o travee a structurii sau etajele imediat adiacente cedrii
iniiale.

Figura 2.1 Diverse limite de considerare a cedrii locale conform diferitelor coduri
Putem defini colapsul disproporionat ca fiind un fenomen de colaps progresiv ce
conduce la pagube totale ce depesc limitele acceptabile definite de un anumit standard sau
cod. Aadar definiia colapsului disproporionat poate varia ntre ri i norme specifice n
funcie de ct de mare este riscul acceptat.
De asemenea s-a evideniat c gradul de progresivitate ntr-un colaps poate fi definit ca
raportul dintre suprafaa sau volumul total i suprafaa sau volumul avariat sau distrus de
declanarea evenimentului.

2.2 Mecanismul de producere al fenomenului


Colapsul progresiv apare atunci cnd un eveniment iniiator conduce la prbuire local
datorit pierderii capacitii de susinere. Ca o consecin ncrcre asupra structurii se
modific conducnd la suprancrcarea altor elemente structurale care la rndul lor sunt
afectate. Acest proces continu pn cnd structura sau o mare parte din ea se prbueste.
Un astfel de evniment poate fi iniiat de multe cauze incluznd aici greeli de execuie
i/sau proiectare sau ncrcri supradimensionate care nu au fost luate n calcul. Astfel de
aciuni extreme pot fi grupate, dup Burnett (1975) (Burnett, 1975):
ncrcri din presiune
explozii de gaz;
suflul unei deflagraii;
suprapresiunea eolian;
valori extreme ale ncrcarilor din mediul nconjurtor.
353

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ncrcri din impact


impact cu un avion;
coliziunea cu vehicule;
cutremure;
Deformaii impuse
cedri de reazem;
deformaii impuse cauzate de efectele termice;
Defecte de execuie, proiectare sau utilizare (schimbarea destinaiei cldirii)
Glimour J.R (Gilmour & Viridi, 1998) definete ntr-una din lucrrile sale c o ncrcare
anormal (extraordinar) este orice condiie pe care proiectantul, urmrind practicile normale
stabilite, nu o include n procesul normal de proiectare. Proiectantul nu este obligat s analizeze
structura la efectele ncrcrilor anormale.

Figura 2.2 Gruparea aciunilor extreme


Elingwood (Elingwood & Dusenberry, 2005) a formulat o abordare probabilistic a lanului
de evenimente care conduc la colaps progresiv. Deoarece apariia fenomenului de colaps
presupune (vezi figura 2.3) un eveniment iniiator, i pagub local, probabilitatea apariiei
colapsului progresiv este dat de:

Figura 2.3 Elemente ale colaspului progresiv si probabilitatea lor de apariie


354

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

() = [| ][| ] [ ]
Unde: P[Hi] este probabilitatea ca evenimentul iniiator s apar;
P[D|Hi] este probabilitate ca pagube locale s apar;
P[F|DHi] este probabilitatea ca s apar colapsul n urma apariiei evenimentului
iniiator i a pagubelor locale.

Figura 2.4 Arbore de evinimente conform GSA care conduc la colaps progresiv
Pentru a ne putea face o idee de cum se dezvolt fenomenul de colaps progresiv putem
observa n continuare un arbore de evenimente ce prezint principalele secvene de evnimente
ce apar. Conform acestui arbore pagubele provocate trebuie s fie disproporionate
evenimentului iniial i o reacie n lan de cedri trebuie s apar pentru a putea vorbi de colaps
progresiv, vezi figura 2.4.

2.3 Tipuri de colaps


Cazurile de colaps progresiv pot fi mprite n ase tipuri (Starossek, 2007) depinznd
de modul propagrii, respectiv de mecanismul i de trsturile caracteristice, dup cum
urmeaz:
355

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

a)
b)
c)
d)
e)
f)

Daniel STOICA

Colaps de tip cltit;


Colaps de tip fermoar;
Colaps de tip domino;
Colaps secional;
Colaps instabil;
Colaps mixt.

n continuare voi aborda doar cazurile a, b, c i f


2.3.1 Colapsul de tip cltit
Acest tip de colaps are un mecanism secvenial compus din: separarea componentelor
structurale, eliberarea energiei poteniale i apariia forelor de impact.

Figura 2.5 Etapele colapsului de tip ctit: a) cedarea iniial a unui stlp;b)transformarea
energiei poteniale a structurii n energie cinetic;c)suprancrcarea structurii
inferioare;d)colaps progresiv
Cazul colapsului turnurilor WTC din New York n septembrie 2001 este un exemplu al
acestui tip de colaps; pierderea elementelor structurale a fost limitat doar la cteva etaje dar
s-a extins progresiv pe ntreaga nlime a turnului. Energia potenial a prii superioare a
turnului a fost convertit n energie cinetic genernd fore de impact mult superioare limitei
de rezisten a etajelor inferioare ceea ce a condus la colapsul total al turnului.

356

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Mecansimul acestui tip de colaps este urmtorul:

Cedarea stlpilor;
Separarea elementelor struturale cu desprinderea acestora;
Conversia de energie, din energie potenial gravitaional n energie cinetic;
Impactul elementelor desprinse pe partea nc ntreag a structurii;
Cedarea altor stlpi datorit compresiunii axiale provenite din impact;
Cedarea progresiv pe direcie vertical.

2.3.2 Colapsul de tip fermoar


Este iniiat de ruperea unui stlp i propagarea prin suprancrcare ceea ce conduce la
ruperea stlpilor alturai. Trsturile caracteristice ale acestui tip de colaps sunt redistribuirea
ncrcrilor pe ci alternative, sarcini impulsive datorate cedrii brute a elementelor i
concentrarea forelor statice i dinamice n membrii alturai.

Figura 2.6 Etapele colapsului progresiv de tip fermoar: a)cedarea iniial a unui
stlp;b)creterea ncrcrilor pe cei mai apropiai stpi;c) suprancrcarea structurii
conducnd la colaps progresiv.
Un exemplu al acestui tip de colaps este podul Tacoma Narrows unde vntul puternic
a produs distrugerea deschiderii centrale a podului. Acest lucru s-a datorat unei greeli n
proiectare deoarece cu toate c s-au luat n considerare aciunea ncrcrilor statice inclusiv
vnt, nu s-a inut seama de efectul aerodinamic al ncrcrii. Ruperea hobanelor deschiderii
357

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

centrale a condus la rasucirea usoar a deschiderii i la nclinarea pilonilor. Dup ce primele


hobane au cedat datorit vibraiilor induse de vnt asupra grinzii podului, ntreaga grinda a
czut. Forele de impact nu sunt caracteristice acestui tip de colaps ca n cazul colapsului de tip
cltit.
Etapele derulrii colaspsului sunt:
Cedarea iniial a unuia sau mai multe elemente de susinere vertical;
Redistribuirea ncrcrilor susinute de acestea ctre structura rmas ntreag;
Incrcri dinamice impulsive datorate violenei cedrii iniiale i a redistribuirii
ncrcrilor;
Rspunsul dinamic al structurii ntregi la ncrcarile impulsive mai sus menionate;
Concentrarea ncrcrilor n elmentele alturate;
Suprancrcarea i cedarea i a acestor elemente;
Propagarea colapsului pe o direcie transversal forelor principale provenite din
elementele care cedeaz.
2.3.3 Colapsul de tip domino
Un rnd de piese de domino se drm printr-o reacie n lan atunci cnd una din piese
cade la impulsul unui deget. Caracteristicile acestui tip de colaps sunt rsturnarea elementelor
individuale i a celor alturate datorate propagrii forelor de mpingere orizontale.

Figura 2.7 Etapele propagrii colapsului de tip domino:a) cedarea stlpului i ncrcarea celui
alturat;b)rsturnarea celorlali stlpi;c)propagarea colapsului datorit forelor de mpingere

358

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Mecanismul acestui tip de colaps este compus din:

Rsturnarea iniial a unui element;


Cderea elementului pe o direcie unghiular n jurul bazei proprii;
Conversia enegiei poteniale gravitaionale n energie cinetic;
Impactul lateral al parii superioare a elementului rsturnat cu una din feele elementului
alturat;
Fora de mpingere orizontal transmis la impact are origini att statice ct i dinamice;
Rsturnarea elementelor alurate datorat forei de mpingere orizontale;
Propagarea colapsului n direcia rsturnarii.
2.3.4 Colapsul mixt
Acest tip de colaps poate fi asimilat structurilor unde motivele cedrii nu pot fi ncadrate
foarte clar ntr-un tip specific de colaps. O astfel de situaie este reprezentat de apariia forelor
orizontale care conduce la rsturnarea altor elemente.

Figura 2.8 Structura cladirii federale Murrah a)inainte i b) dup explozie


359

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Un exemplu este reprezentat de colapsul parial al cldirii federale Murrah (Oklahoma


City) datorat unui atac de tip terorist n 1995. Explozia a distrus unul din stlpii perimetrali de
beton i a cauzat ruperea fragila a altor doi. Grinda suspendat sprijinit pe stlpii exteriori a
cedat datorit lipsei de susinere permind colapsul etajelor superioare. Forele orizontale,
induse de efectul cedrii iniiale a condus la rsturnarea altor elemente. Fora orizontal de
ntindere se poate s fi fost generat de componentele czute i transmis celorlalte elemente
prin intermediul armturii.

2.4 Filozofii de proiectare i metode de prevenie a femomenului de colaps


progresiv
n general putem mpri metodele de prevenie a colaspsului n dou variante:
Metode directe;
Metode indirecte.
Metodele indirecte sunt de natur prescriptiv sub forma seleciei materialelor potrivite,
asigurarea conectivitii, alegerea sistemului structural, sau dispunerea pereilor i stlpilor.
Metodele directe pe de alt parte se bazeaz pe analiza structural, i pe demonstrarea
capacitii structurii de a rezista unor ncrcri anormale.
Pentru a reduce riscul apariiei colapsului progresiv n ipoteza pierderii unui element
cheie, urmtoarele trsturi structurale ar trebui ncorpoate n proiectare. mpreuna conduc la
structuri robuste capabile s limiteze extinderea pagubelor datorate unui eveniment iniiator
((NIST)., 2007):
Rezisten: Cea mai simpl metod pentru a oferi robustee unei structuri este prin
asigurarea ca elementele structurale importante s aib capacitatea de a rezista
ncrcarilor extreme
Ductilitate: Reprezinta abilitatea structurii de a se deforma pstrndu-i totui
rezistena; i este o caracteristic crucial n proiectarea cldirilor rezistente la colaps.
Beneficiile vin din dou direcii: n primul rnd folosind elemente ductile se asigur
capacitatea structurii de a se deforma, pagubele fiind reduse; iar n al doilea rnd se
asigur descrcarea structurii prin ci alternative i redistribuirea ncrcrilor
periculoase.
Redundan: Asigurarea redundanei este n general asociat cu asigurarea de ci
alternative de descrcare a structurii, absente de multe ori datorit lipsei de continuitate
a cadrelor sau a redundanei conexiunilor dintre elemente.
Cele trei elemente principale ale colapsului progresiv (1) evenimentul iniiator, (2) dauna
local i (3) colaps structural sunt cele mai importante elemente atunci cnd vorbim de
proiectarea unei structuri care s reziste fenomenului. Exist trei abordri n proiectare (Smith,
2007):
controlul evenimentelor;
creearea unei rezistene locale;
creearea de ci alternative de descrcare a structurii.
Este foarte important s facem distincia ntre rezisten la colaps i robustee. Rezistena
la colaps a structurii este definit ca fiind o combinaie dintre nivelul de protecie, duritate i
robusteea unei structuri. Rezistena la colaps poate fi mbuntit prin oricare din aceste
abordri n proiectare sau printr-o combinaie dintre ele figura 2.9 nivelul de protecie al unei
360

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

cldiri poate fi mbuntit prin controlul evenimentelor i creend puncte locale de rezisten.
Robusteea structurii este un indicator al performanei n stare avariat, prin oferirea unor ci
alternative de descrcare a ncrcrilor anormale.

Figura 2.9 Abordri n proiectare corespunztoare cu rezistena la colaps a structurii


2.4.1 Controlul evenimentelor
Controlul evenimentelor este axat pe eliminarea sau reducerea probabilitii de apariie
a unui risc. Aceasta se poate face prin metode care nu in de proiectare cum ar fi acumularea
de informaii pentru a prentmpina atacurile teroriste sau prin inspecii care s minimizeze
riscul de apariie a erorilor de construcie. Dar i prin cteva aspecte de care se poate ine cont
n proiectare. Aceste aspecte sunt n general legate de amplasarea cldirii i de accesibilitate,
ct i de protecia suplimentar a elementelor structurale importante.
Controlul evenimentelor poate fi cea mai riguroas i efectiv soluie pentru multe
riscuri asociate. De asemenea implic costurile cele mai sczute. Cu toate acestea msurile de
control acces sau de protecie la coliziuni conduc la efecte sociale si estetice neplcute.
2.4.2 Rezistena local
Creearea unei rezistene locale specifice este intita pe reducerea pagubelor provocate
elementelor structurale importante la apariia unui eveniment iniiator sau a unei ncrcri
anormale.
Avantajul acestei abordri este c din cauza faptului c se concentreaz pe prile
structurale importante pe rnd, este mai puin complicat i mai uor de implementat n
proiectare dect creearea de ci alternative de descrcare a structurii. De asemenea este relativ
uor de implementat n coduri i standarde prin specificarea ncrcrilor anormale la care un
element trebuie s fie proiectat.
Dezavantajul acestei metode vine din faptul c este destul de greu de stabilit o valoare
limit a ncrcrilor anormale i din faptul c deseori protecia mpotriva acestor tipuri de
ncrcri vine cu costuri economice ridicate.
2.4.3 Ci alternative de descrcare a ncrcrilor
Proiectarea unei structuri astfel nct s dezvolte ci alternative de descrcare la apariia
unor defecte locale este o metod foarte eficient de prevenire a apariiei colapsului progresiv.
n practic acest lucru se realizeaz prin dou ci:
361

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.4.3.1 Bridging
n acest caz structura este proiectat astfel nct sa poat face fa unui anumit nivel de
daune stabilit anterior ca int.
2.4.3.2 mbuntirea mbinrilor
Prin aceast metod se mbuntete continuitatea i ductilitatea structurii oferindu-se ci
redundante de interconexiune a elementelor structurale ce face ca probabilitatea de apariie a
colaspsului local s scad.
Dezavantajele acestei metode se regsesc n dificultatea de a determina valoarea maxim a
daunelor admise i a gradului de colaps permis. De asemenea analiza dinamic a unei structuri
avariate este foarte dificil de implementat.
Cu toate acestea metoda cilor alternative de descrcare este atractiv deoarece pune
accentul pe comportarea integral a structurii i nu pe cea a unui element.
In figura 2.10 se poate observa care sunt etapele unui mod de abordare al unei analize la
colaps progresiv:

Figura 2.10 Modul de abordare al unei analize la colaps progresiv:

362

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

2.4.4 Soluii de proiectare:


Proiectarea raional a unei cldiri, n ceea ce privete colapsul progresiv, presupune n
cazul n oricare din componentele de rezemare vertical (stlpi, perei) sunt avariate eforturile
s fie preluate de elementele neafectate (STO-008-02495342-2009) (2009, 2009).
Conform
prevederi:

standardului

STO-008-02495342-2009

sunt

prezentate

urmtoarele

Conexiuni monolite ntre planeu i elementele verticale (stlpi, perei);


Armtura din parapeii de beton monolit s fie ancorat n planeu;
mbuntirea de robustee n structura grinzilor i asigurarea integritii sunt posibile
prin poziionarea corespunztoare a elementelor verticale. Distnaele mari ntre stlpi
trebuie limitate. O distan foarte mare ntre stlpi scade probabilitatea ca structura s
fie capabil s redistribuie eforturile n cazul n care se produce avarierea unui element
vertical.n acest caz pentru a preveni colapsul este necesar o cretere semnificativ a
consumului de beton i armtur i o metod complex de proiectare n ceea ce privete
armarea i conexiunea intre elemente;
Evitarea de discontinuiti n elevaii care s duc la concentrri de sarcini;
Regularitate n plan. Cldirile simetrice permit o mai bun redistribuire a eforturilor;
Amplasarea de perei care pot stabiliza structura i s i ofere ci de sarcin alternativ
n cazul unei avrarii locale;
Un alt rol deosebit de important n proiectarea structurilor rezistente la colaps il are
compartimentarea. Colapsul progresiv poate fi limitat n a se dezvolta pe orizontal n mod
eficient prin mprirea structurii n sisteme structurale independente, separete prin planuri de
siguran structural care nu vor transfera forele distructive de la o poriune a structurii la
alta
n cazul structurilor cu nlime mic i medie, colapsul se presupune c se dezvolt pe
ntreaga nlime a cldirii, dar printr-o compartimentare corespunztoare este mpiedicat s
traverseze aceast grani impus i s se dezvolte pe orizontal.
Avantajul este mai puin evident pentru cldirile nalte n care colapsul progresiv dezvoltat
pe vertical este principala ngrijorare. Compartimentarea cldirilor nalte implic instalarea de
etaje puternice pe nlimea cldirii care s asigur stabilitatea cldirii n caz de avarie local.

Studii de caz

Analiza rezistenei unei cldiri la colaps progresiv poate fi efectuat folosind diverse
metode, de la analiza static liniar-elastic la unele dinamice neliniare cu elemente finite.
Procesele implicate n extinderea unei daune locale ntr-o structur pot fi foarte complexe. Din
acest motiv proiectantul ar trebui s aleag foarte atent instrumentele folosite pentru analiz
astfel nct s surpind informaia necesar. De exemplu dac includem n calcul efectele
ineriale i avem nevoie s calculm disiparea energiei n form plastic este necesar o analiz
neliniar dinamic. Pe de alt parte, dac avem nevoie de un studiu parametric pentru a analiza
redistribuirea ncrcrilor n momentul cnd un element structural este eliminat, este suficient
s efectum o analiz simpl static liniar elastic.

363

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.1 Metoda folosit n calcul


Metoda aleas a fi folosita n exemplul de calcul prezentat n aceast lucrare este
eliminarea local a unui element (Janssens & O'Dwyer, 2010). Aceast metod de analiz a
fost iniial recomandat n anii 1970 (Kaewkulchai & Williamson, 2004), i implementat cu
succes n ghidul GSA. Ea pune baza pe comportarea sistemului structural dup apariia unui
eveniment extrem, dorindu-se ca structura s redistribuie ncrcrile survenite dup pierderea
unui membru de susinere.
Procedura de baz n acest tip de analiz implic elimninarea unuia sau a mai multor
elemente structurale importante i analiza propagrii sau nu a daunelor. Avantajul acestei
metode este c nu ine seama de tipul aciunii iniiatoare aadar poate fi folosit cu succes
pentru orice fel de risc ce ar putea cauza colaps. Acest lucru evita una din cele mai mari
dificulti pentru inginerii structuriti n ncercarea de a preveni colapsul: cuantificarea exact
a unui eveniment de iniiere totalmente necunoscut. Metoda eliminrii locale a unui element, a
fost folosit i n diverse studii experimentale efectuate.
M. Sasani s.a (Sasani, 2007) a realizat ncercri experimentale i analitice privind
evaluarea potenialului la colaps progresiv a unor structuri existente de beton armat. n urma
studiului s-a concluzionat c nainte de ndeprtarea stlpului, cum era de ateptat, momentul
ncovoietor n grinzile i plcile din vecintatea stlpului eliminat au fost negative sub sarcini
gravitaionale.

Figura 3.1 Specimenul experimental realizat de M. Sasani s.a


Dup ndeprtarea stlpului, momentul n aceste grinzi a devenit pozitiv. n cazul n care
grinzile nu au minimul de armtur la partea inferioar, cedarea fragila din ncovoiere poate fi
observat n momentul n care n seciune se atinge momentul capabil.
n cazul n care exist armare suficient la partea inferioar n seciunile menionate mai
sus, dezvoltarea ntregii rzistene la ncovoiere depinde de o ancorare corespunztoare a
armturii n stlp. Cu toate acestea,dup ndeprtarea stlpului i dezvoltarea de momente
pozitive n grinzile de lng stlpul avariat, barele de la partea inferioar devin susceptibile s
fie scoase din beton.
Sadek F. (Sadek, 2010) a analizat dou ansambluri grind-stlp de beton armat, la scar
complet supuse aceluiai scenariu de stlp ndeprtat. Aceste ansambluri au reprezentat
poriuni al unei cldiri de 10 etaje.
364

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Fiecare ansamblu a fost alctuit din trei stlpi i dou grinzi. Deschiderea grinzilor a fost
de 6.10 m.
Cedarea ambelor ansambluri n urma ndeprtrii stlpului central s-a caracterizat prin:
Strivirea betonului la partea superioar a grinzilor din vecintatea stlpului
eliminat;
Dezvoltarea fisurilor din ncovoiere;
Ruperea uneia dintre barele de la partea inferioar n urma dezvoltrii unei
deschideri mari a fisurii.

Figura 3.2 1Specimenul experimental realizat de F. Sadek s.a


Chiar dac cauza i probabilitatea de apariie a unei daune locale sunt irelevante, este
necesar s se aleag judicios locul analizei i s se modeleze ct mai realist. Poate fi necesar s
se examineze diferite cazuri i locaii de iniiere pentru a avea o imagine ct mai cuprinztoare
asupra consecinelor. Pentru prezenta lucrare s-au folosit urmtoarele metode de analiz:
Analiza static liniar: Este cea mai simpl metod de analiz a deteriorrii structurii
n cazul eliminrii unui element. Const n aplicarea tuturor sarcinilor gravitaionale
ntr-un singur pas, iar efectele dinamice pot fi considearte n mod indirect prin asumarea
unei ncrcri statice echivalente. Aceast analiz are unele limitri prin faptul c
structura rmne n domeniul elastic de comportare.
- Avantajele aceste analize sunt: simplitate relativ, timp de calcul minim, uor
pentru a valida i verifica rezultatele.
- Dezavantajele precum: nu ine cont de plasticitatea materialelor, nu ine cont de
efectele de ordinul doi p- fac necesar realizarea unei analize static neliniar.
Analiza static neliniar: Analiza este utilizat pe scar larg pentru a analiza o cldire
la ncrcri laterale i este cunoscut sub numele de analiz pushover. n aceast
metod ncrcrile sunt aplicate pas cu pas pn cnd sarcina maxim este atins sau se
produce colapsul. Aceast analiz ia n considerare efectele dinamice.

3.2 Scop
Acest fenomen de colaps progresiv nu este considerat n general n calculul structural
pentru c probabilitatea de apariie este redus. ns n cazul n care acest fenomen apare se
poate observa cu uurin c efectele sunt devastatoare pentru structur.

365

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Scopul acestui proiect este de a analiza comportarea structurii i de a identifica


problemele importante care apar pentru structurile de beton armat ,n cadre; pe baza unor
scenarii de avarie local (pierderea sau avarierea major a unui stlp).
Pentru a pune n eviden comportarea n caz de colaps s-au propus spre studiu dou
structuri: o structur joas (P+4E) din beton armat, n cadre i una cu aceeai geometrie dar
mai nalt (P+9E).

3.3 Exemplu de calcul


3.3.1 Alcatuirea structurilor
Cldirile studiate au o structur n cadre, ocupnd n plan o suprafa ptrat cu
dimensiunile 25x25 m, avnd 5 deschideri de 5 m i 5 travei de 5 m. nlimea de nivel este de
3 m, att la parter ct i la etaj.
Cldirile au funciunea de birouri. nchiderile i compartimentrile sunt realizate: la
exterior perei cortin, iar la interior perei despritori de gips-carton.
Planeele din beton armat au grosimea de 13 cm, asigurnd cerinele de rezisten i
confort acustic. Amplasamentul cldirii: Localitatea: Bucureti; Clasa de importan i de
expunere III, = 1,0; Condiii seismice: acceleraia terenului 0,30g; = 0,16 s;
= 1,6 s; clasa de ductilitate H; Zona de zapad: , = 2,0 /2 . Tehnologia de execuie:
din beton armat monolit (inclusive planee), turnat n cofraje.

Figura 3.3 Schem de axe


366

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.2 Materiale folosite


Tabelul 3.1Caracteristici de calcul pentru beton

,0.05

Beton

[2 ]

[2 ]

[2 ]

[2 ]

[]

C25/30

25

33

2.6

1.8

31

C35/45

35

43

3.2

2.2

34

Tabelul 3.2 Caracteristici de calcul pentru oel


Oel

[2 ]

[2 ]

[2 ]

500

550

2.1E+8

S500
3.3.3 Evaluarea ncrcrilor

Valori normate ale greuti pentru greuti tehnice normativ SR EN 1991-1-1:2004


Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale, greuti specifice,
greuti proprii, ncrcri utile pentru cldiri (1991-1-1, 2004 ):
= 25/3
= 24 /3
= 19 /3
= 18.5 /3

greutatea tehnic a betonului armat


greutatea tehnic a betonului simplu
greutatea tehnic de var ciment ntrit
greutatea tehnic a gresiei

PLAC NIVEL CURENT:


1. ncrcri din greutate proprie (G):
- greutate proprie plac : = = 0.13 25 = 3.25 /2
- instalaii i tavan fals : = 0.5 /2
- pardoseal: = 1.5 /2
- perei despritori : _ = 0.5 /2
- nchidere: = 0,05 22 = 1.9 /
G = 5.75 /2
2. ncrcri utile (Q)
q util = 2.0 kN/m2
PLAC NIVEL TERAS
1. ncrcri din greutate proprie (G)
- greutate proprie plac : _ = _( ) _ = 0.13 25 = 3.25 /2
- instalaii i tavan fals: = 0.5 /2
- hidro i termoizolaie: = 1.0 /2
367

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

beton panta: _ = 0.05 24 = 1.2 /2


atic = 5.0 /
G = 5.45 /2 .
2. ncrcri utile (Q)
Q= max ( ; )
q util =0,75 /2 - ncrcarea util pentru terase necirculabile
-

CALCULUL NCRCRII DIN ZPAD:


Evaluarea ncrcrilor din aciunea zpezii se face conform codului de proiectare CR
1-1-3-2012 COD DE PROIECTARE-EVALUAREA ACIUNII ZPEZII ASUPRA
CONSTRUCIILOR (1-1-3-2012, 2012)
= ,
unde:
=este factorul de importan-expunere pentru aciunea zpezii;
= coeficientul de form al ncrcrii din zpad pe acoperi;
, = valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol [/2 ], n amplasament;
= coeficientul de expunere al construciei n amplasament;
= coeficientul termic;
= 1 0.8 1 1 2 = 1.6 /2
= max( 0.75 ; 1.6) = 1.6 /2
NCARCAREA SEISMICA
A fost luat n considerare astfel:
Se definete spectrul de proiectare:
0 :

0
1
()

= [1 +
]

> :

() =

()

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0

0.5

proiectare
1
1.5

raspuns
2

2.5

Figura 3.4 Comparaie ntre spectrul elastic si spectru de proiectare pentru q= 4.73 i T= 1.6s
368

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dup cum se poate observa spectrul de proiectare se obine din spectrul de elastic prin
reducerea acestuia cu factorul de comportare q pentru valori ale perioadei > . Pentru perioade
spectrul de proiectare este determinat pe baza unui factor de comportare q, acesta atingnd
valoarea q=1 pentru T=0.
3.3.4

Combinarea ncrcrilor

Combinarea ncrcrilor s-a realizat conform CR 0/2005 Cod de proiectare. Bazele


proiectrii structurilor n construcii (0/2005, 2005)
Gruparea fundamental:

1,35 , + 1,5 ,1 + 1,5 0,i ,


=1

=2

, -efectul pe structur al aciunii permanente j, luat cu valoareasa caracteristic;


, -efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic;
,1 -efectul pe structur al aciunii variabile ce are ponderea predominant, luat cu valoarea sa
caracteristic;
0,i -factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile i, avnd
valoarea 0,7.
n cazul aciunii seismice efectele diferitelor tipuri de aciuni se combin astfel:
Gruparea special:

+ 2,i ,
=1

=2

2,i -coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile ; 2,i = 0,4;
3.3.5 Predimensionarea elementelor structurale
3.3.5.1

Predimensionare plac
=

20
+ (1 2) =
+ (1 2)
180
180

= 13

3.3.5.2 Predimensionare grinzi


3.3.5.2.1 Predimensionare grinzi pentru structura P+4E
[

0 0

; ] ; [ ; ]
12 10
3 2

[41,6 .50];

= 50
369

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

[16,67 25];

Daniel STOICA

= 25

3.3.5.2.2 Predimensionare grinzi pentru structura P+9E


[

0 0

; ] ; [ ; ]
10 8
3 2

[50 .62,5];

= 60

[20 30];

= 30

3.3.5.3 Predimensionare stlpi


3.3.5.3.1 Predimensionare stlpi pentru structura P+4E
Stlp de col:
- nivel curent: - plac: = = 7,75 6,25 = 48,44
- grinzi: = 11,56
- stlpi: = 18,75
- nchideri: = 9,5
. = 88,25

- teras: = 72,94
- parter: = 18,75
= + 4 . + = 18,75 + 4 88,25 + 72,94 = 444,69

444,69 103
0,25 = =
= 326,66

0,25 16,67
= = 500
Stlp central:
- nivel curent: . = 235, 63
- teras: = 188,75
- parter: = 18,75

= + 4 . + = 18,75 + 4 235,63 + 188,75 = 1150,02

370

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

1150,02 103

0,30 = =
= 479,5

0,3 16,67
= = 500
3.3.5.3.2 Predimensionare stlpi pentru structura P+9E
Stlp de col:
- nivel curent: . = 88,25
- teras: = 72,94
- parter: = 18,75

= + 9 . + = 18,75 + 9 88,25 + 72,94 = 885,94

885,94 103
0,25 = =
= 389,73

0,25 23,33
= = 600

Stlp central:
- nivel curent: . = 235, 63
- teras: = 188,75
- parter: = 18,75

= + 9 . + = 18,75 + 9 235,63 + 188,75 = 2328,7

2328,7 103
0,30 = =
= 576,81

0,3 23,33
= = 600

3.3.6

Determinarea strii de eforturi i deformaii n structur

Pentru determinarea eforturilor n elementele structurale ale cldirii s-a utilizat programul
de calcul structural ETABS Nonlinear V 9.7.4 (CSI).
Cu dimensiunile obinute n urma predimensionrii s-au definit elementele structurale:
grinzile de cadru i stlpii cu elemente de tip frame, iar planeele cu elemente de tip slab.
371

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

S-a avut n vedere pentru determinarea eforturilor c betonul lucreaz fisurat: grizi 0.5
0,5 i stlpi 0,8 .

Figura 3.5 Modelul structurii n ETABS pentru: a) P+4E ,b) P+9E


COMBINAII DE NCRCRI UTILIZATE:
= 1 + 1
= 1 + 1
= (, , , , , )
GS= setul de aciuni gravitaionale (permanente i variabile) asociate aciunii seismice
SX= seism pe direcie longitudinal
SY= seism pe direcie transversal

3.3.7

Proiectarea rigiditii la fore laterale

n conformitate cu prevederile Anexei E din P100-1/2012 (P100-1/2012, 2012) verificarea


deplasrilor relative se face pentru dou stri limit, starea limit de serviciu i starea limit ultim.
3.3.7.1 Verificarea deplasrilor relative pentru structura P+4E
3.3.7.1.1 Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limit de serviciu se face n baza relaiei (P100-1/2012):

= ,

- deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS;


372

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

- factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii seismice asociat
verificrilor pentru SLS, cu valoarea 0.5 pentru clasa III de importan;
q- factorul de comportare specific tipului de structur;
- deplasarea relativ a aceluiai nivel determinat prin calcul static liniar sub ncrcri
seismice de calcul;

,
-valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel;

Deplasarea relativ de nivel admisibil n cazul elementelor nestructurale ce conlucreaz cu


structura este egal cu 0,005 h, unde h reprezint nlimea de nivel.
Dupa cum se poate observa n tabelul 3.3, structura cu dimensiunile elementelor din
predimensionare respect verificarea la deplasarea lateral corespunzatoare SLS.
Tabelul 3.3 Verificarea la starea limit de serviciu pentru P+4E
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

SLS
Drift X=dre /h
0.0010
0.0015
0.0015
0.0013
0.0010

*q*drift x
0.0023
0.0035
0.0035
0.0031
0.0023

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.5
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.689 s

3.3.7.1.2 Verificarea la starea limit ultim (SLU)

Relaia de verificare la SLU este urmtoarea: = .

c-coeficientul de amplificare, care ine seama c pentru T< deplasrile seismice n


domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunztoare rspunsului seismic elastic;
Valorile c se determin conform relaiei:
1 = 3 2,5

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

Tabelul 3.4 Verificarea la starea limit ultim pentru P+4E


SLU
Drift X=dre /h
c*q*drift x
dr adm
0.0010
0.006
0.025
VERIFICA
0.0015
0.010
0.025
VERIFICA
0.0015
0.010
0.025
VERIFICA
0.0013
0.008
0.025
VERIFICA
0.0010
0.006
0.025
VERIFICA
c
1.34
q
4.73
0.689s
373

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.7.2 Verificarea deplasrilor relative pentru structura P+9E


Structura cu dimensiunile elementelor din predimensionare nu respect verificarile la
deplasarea lateral corespunzatoare SLS i SLU, prin urmare stlpii s-au mrit pn la dimensiunile
90x90 cm.
3.3.7.2.1 Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)
Tabelul 3.5 Verificarea la starea limit de serviciu pentru P+9E
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

SLS
Drift X=dre /h
0.0008
0.0018
0.0020
0.0021
0.0021
0.0020
0.0018
0.0015
0.0013
0.0009

*q*drift x
0.002
0.004
0.005
0.005
0.005
0.005
0.004
0.004
0.003
0.002

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.5
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.89s

3.3.7.2.2 Verificarea la starea limit ultim (SLU)


Tabelul 3.6 Verificarea la starea limit ultim pentru P+9E

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

SLU
Drift X=dre /h
0.0008
0.0018
0.0021
0.0022
0.0022
0.0020
0.0018
0.0015
0.0013
0.0009

c*q*drift x
0.004
0.010
0.012
0.012
0.012
0.011
0.010
0.008
0.007
0.005
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.18
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.89s
374

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

3.3.8

Daniel STOICA

Calculul grinzilor de cadru

3.3.8.1 Dimensionarea armturii longitudinale pentru grinzile structurii P+4E


Momentele de dimensionare sunt cele extrase din calculul static sub combinaia de ncrcri
ce produce momentul maxim n grinda considerat.
Seciunea grinzii in funcie de zona comprimat va fi de dou tipuri, seciune
dreptunghiular pentru calculul armturii de la partea superioar i seciune T pentru calculul
armturii de la partea inferioar.
Armarea la momentul pozitiv (sectiune T dublu armat):
Deoarece | + | < | | rezult c x (nlimea zonei comprimate) < 21 (distana de
la centrul de greutate al armturii de la partea de sus la fibra extrem comprimat) caz n care nu se
va lua n considerare aportul betonului comprimat, iar relaia pentru determinarea ariei necesare de
armtura este:

La determinarea armturii longitudinale, trebuie s respectm urmatoarele cerine pentru a


asigura o comportare ductil:
Cel puin jumte din seciunea de armtur ntins se prevede i n zona comprimat.
Coeficientul de armare longitudinal n zon ntins =
0,5

s respecte:

2,6

= 0,5 500= 2,6 103

= 2,6 N/ 2 (C25/30)
= 500 N/2 (S500)

2,6
= 462

325

(314)

Tabelul 3.7 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 1-A i 2-A (P+4E)


Story

Beam

Loc

M3(reazem)

E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

AX 1-A
si 2-A

0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8

-52.57
-67.5
-82.59
-91.65
-108.55
-115.79
-125.99
-131.28
-118.74
-123.57

M3
(camp)
31.66

Mr1,
grupat
-67.58

Mr2,
grupat
-79.58

Mc,
grupat
45.21

-117.76

-123.55

97.09

58.75
86.74
104.84
99.70

375

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.8 Armtura longitudinal ax 1-A i 2-A (P+4E)


Gr25*50
E4-3

E2-P

As, nec

Bare + diametru

As,ef

Mrd

p ef

Mr grupat

-67.6

273.3

414

616

152.306

0.49

Mr grupat

-79.6

321.8

414

616

152.306

0.49

Mr camp

45.2

-182.8

414

616

152.306

0.49

Mr grupat

-117.76

476.3

414

616

152.306

0.49

Mr grupat

-123.5

499.7

414

616

152.306

0.49

Mr camp

97.1

-392.7

414

616

152.306

0.49

Tabelul 3.9 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 2-A i 3-A (P+4E)


Beam

Story
E14
E14
E13
E13
E12
E12
E11
E11
E10
E10

M3 (camp)

Mc, grupat

41.58
49.09
56.59
AX 2A si 3A

81.28
97.27

89.65

90.41

Tabelul 3.10 Armtura longitudinal ax 2-A i 3-A (P+4E)


Gr25*50

As, nec

E4-3

Mr camp

49.1

198.5

Bare +
diametru
414

E2-P

Mr camp

89.7

362.6

414

As,ef

Mrd

p ef

616

152.306

0.49

616

152.306

0.49

376

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.11 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 3-A i 4-A (P+4E)


Story

Beam

Loc

E14
E14
E13
E13
E12
E12
E11
E11
E10
E10

AX 3A si 4A

0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8

M3(reazem) M3 (camp)
-83.77
-85.61
-131.66
-119.83
-177.14
-179.96
-224.85
-227.58
-270.84
-273.42

60.69

Mr1,
grupat

Mr2,
grupat

Mc,
grupa
t
80.91

-107.72

-102.72

-224.28

-226.99 193.61

101.12
146.49
194.20
240.13

Tabelul 3.12 Armtura longitudinal ax 3-A i 4-A (P+4E)


Gr25*50

E4-3

E2-P

As, nec

Bare +
diametru

As,ef

Mrd

p ef

Mr grupat

-107.7

435.7

414

616

152.306

0.49

Mr grupat

-102.7

415.4

414

616

152.306

0.49

Mr camp

80.9

327.2

414

616

152.306

0.49

Mr grupat

-224.2767

907.1

220+214

935

231.179

0.75

Mr grupat

-227.0

918.0

220+214

935

231.179

0.75

Mr camp

193.6

783.0

220+214

935

231.179

0.75

3.3.8.2 Dimensionarea armturii longitudinale pentru grinzile structurii P+9E

Coeficientul de armare longitudinal n zon ntins = s respecte:


0,5

2,6

= 0,5 500= 2,6 103

= 3,2N/ 2 (C35/45)
= 500 N/2 (S500)

3,2
= 616

576

(414)

377

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.13 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 1-A i 2-A (P+9E)


Story
E9
E9
E8
E8
E7
E7
E6
E6
E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

Beam

Loc

M3(reazem)

AX 1-A
si 2-A

0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8

-116
-121
-142
-149
-189
-194
-237
-241
-282
-285
-318
-320
-343
-343
-348
-346
-320
-317
-230
-228

M3
(camp)

Mr1,
grupat

Mr2,
grupat

Mc, grupat

85

-116.00

-121.00

85.00

-165.50

-171.50

138.50

-249.67

-251.33

226.00

-332.25

-331.50

309.50

-249.67

-251.33

226.00

115
162
211
256
294.00
319.00
326.00
299.00
211.00

Tabelul 3.14 Armtura longitudinal ax 1-A i 2-A (P+9E)


Gr30*60

E9

E8-E7

E6-E5 si P

E4-E1

As, nec

Bare + diametru

As,ef

Mrd

p ef

Mr grupat

-116.0

380.6

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-121.0

397.0

414

616

187.726

0.34

Mr camp

85.0

-278.9

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-165.50

543.1

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-171.5

562.8

414

616

187.726

0.34

Mr camp

138.5

454.5

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-249.7

819.3

220+214

936

285.246

0.52

Mr grupat

-251.3

824.7

220+214

936

285.246

0.52

Mr camp

226.0

741.6

220+214

936

285.246

0.52

Mr grupat

-332.3

1090.2

420

1256

382.766

0.70

Mr grupat

-331.5

1087.8

420

1256

382.766

0.70

Mr camp

-309.5

1015.6

420

1256

382.766

0.70

378

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.15 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 2-A i 3-A (P+9E)


Story
E9
E9
E8
E8
E7
E7
E6
E6
E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

Beam

M3 (camp)

Mc, grupat

95

69.02

131
153.5
176
223
233.33
267

AX 2A si 3A

302
325
313.75
328
300
210

233.33

Tabelul 3.16 Armtura longitudinal ax 2-A i 3-A (P+9E)


Gr30*60

As, nec

Bare + diametru

As,ef

Mrd

p ef

E9

Mr camp

69.0

226.5

414

616

187.726

0.34

E8-E7

Mr camp

153.5

503.7

414

616

187.726

0.34

E6-E5 si P

Mr camp

233.3

765.7

220+214

936

285.246

0.52

E4-E1

Mr camp

313.8

1029.5

420

1256

382.766

0.70

Tabelul 3.17 Momentele de dimensionare maxime grupate ax 3-A i 4-A (P+9E)

Story

Beam

Loc

M3(reazem)

E9
E9
E8
E8

AX 3A si 4A

0.3
4.8
0.3
4.8

-122
-122
-149
-149

M3 (camp)

Mr1,
grupat

Mr2,
grupat

Mc,
grupa
t

95

-122.00

-122.00

95.00

131

-172.00

-172.00

154.00
379

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8
0.3
4.8

E7
E7
E6
E6
E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

-195
-195
-242
-242
-285
-285
-320
-320
-343
-343
-347
-347
-317
-317
-228
-228

Daniel STOICA

177
224
-251.67

-251.67

234.33

-331.75

-331.75

314.50

-251.67

-251.67

234.33

268
303.00
326.00
329.00
300.00
211.00

Tabelul 3.18 Armtura longitudinal ax 3-A i 4-A (P+9E)


Gr30*60

E9

E8-E7

E6-E5 si P

E4-E1

As, nec

Bare +
diametru

As,ef

Mrd

p ef

Mr grupat

-122.0

400.3

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-122.0

400.3

414

616

187.726

0.34

Mr camp

95.0

-311.7

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-172.00

564.4

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-172.0

564.4

414

616

187.726

0.34

Mr camp

154.0

505.3

414

616

187.726

0.34

Mr grupat

-251.7

825.8

220+214

936

285.246

0.52

Mr grupat

-251.7

825.8

220+214

936

285.246

0.52

Mr camp

234.3

768.9

220+214

936

285.246

0.52

Mr grupat

-331.8

1088.6

420

1256

382.766

0.70

Mr grupat

-331.8

1088.6

420

1256

382.766

0.70

Mr camp

-314.5

1032.0

420

1256

382.766

0.70

380

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.9 Calculul stlpilor


3.3.9.1 Dimensionarea armturii longitudinale pentru stlpii structurii P+4E
Calculul se face conform P100-1/2012 astfel nct stlpii s aibe capacitate mai mare dect
grinzile pentru a nu se forma mecanism de nivel.


-suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stlpilor.
-suma valorilor de proictare ale momentelor capabile n grinzile care intr n nod.
-factor de supraexisten.
Obiectivul impunerii mecansmului de disipare de energie urmrit, se poate atinge i dac n
locul verificrii condiiei anterioare la fiecare nod, stlpii se dimensioneaz la valorile de momente:

= MEdC

MRb
Edb

MRb -suma momentelor capabile din ginzi asociate sensului seismic considerat
Edb -suma momentelor ncovoietoare rezultat din calcul static
Etapele de realizare :
Dimensionarea stlpilor este de fapt nlocuit de o verificare succesiv. Se armeaz stlpul
conform procentelor minime de armare i a regulilor constructive.
Se definete seciunea peretelui, armtura propus i fora axial ntr-un program de calcul
secional. Am ales XTRACT. Programul genereaz curba de interaciune M-N.
Dac punctele se afl n interiorul curbei nseamn c armarea propus este suficient, dac
nu, se mrete armtura i se reia iteraia.
Cea mai defavorabil combinaie va fi una din cele dou:
moment maxim + fora axial corespunztoare;
fora axiala minim + moment corespunztor;
Tabelul 3.19 Perechilor de momente i fore axiale cele mai defavorabile (P+4E)
GSSY
GSSY stalp de
colt
NmaxMcoresp
si

STORY4
STORY4
STORY3
STORY3
STORY2
STORY2
STORY1

N
kN
132.13
144.63
284.95
297.45
456.2
468.7
639.47

M'stalp
kN-m
-6.189
-32.207
-30.618
-49.385
-27.189
-73.128
-17.369

Meb

2.19

52.57

1.39

82.59

1.39

108.55

1.19

125.99

Mrb

115.2

150.4

Mstalp
-13.5624
-70.5773
-42.7073
-68.8843
-37.6714
-101.322
-20.7342
381

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

MmaxNcoresp

STORY1
PARTER
PARTER
GSSX

GSSY stalp de
colt
NmaxMcoresp
si
MmaxNcoresp

STORY4
STORY4
STORY3
STORY3
STORY2
STORY2
STORY1
STORY1
PARTER
PARTER

651.97
816.33
828.83
N
kN
130.73
143.23
279.82
292.32
444.09
456.59
618.26
630.76
786.64
799.14

-102.57
-23.533
-178.495
M'stalp
kN-m
-6.915
-35.946
-31.171
-52.244
-28.043
-74.353
-18.646
-103.567
-24.222
-181.958

Daniel STOICA

1.27

118.74

Meb

2.19

52.57

1.39

82.59

1.39

108.55

1.19

125.99

1.27

118.74

-122.442
-29.8077
-226.088
Mrb

115.2

150.4

Mstalp
-15.1533
-78.7708
-43.4786
-72.8721
-38.8546
-103.019
-22.2586
-123.633
-30.6804
-230.474

Procentul minim de armare pentru ntreaga


seciune este % = 0,8%.

% =

5002 0,8 103


= 0,8

100


2000 2

12 bare 16 = 2413 2
Se observ c punctele se afl n interiorul curbei de interaciune. Asta nseamn c armarea
propus este suficient.

382

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6000
5000
4000
3000
12 fi 16
2000

GSSY
GSSX

1000

-6.0E+02

-4.0E+02

0
-2.0E+02 0.0E+00
-1000

2.0E+02

4.0E+02

6.0E+02

-2000

Figura 3.6 Curba de interaciune M-N pentru armarea rezultat din procent minim-1216 (P+4E)

3.3.9.2

Dimensionarea armturii longitudinale pentru stlpii structurii P+9E


Tabelul 3.20 Perechilor de momente i fore axiale cele mai defavorabile (P+9E)
GSSX

GSSX stalp de
colt
NmaxMcoresp
si
MmaxNcoresp

E9
E9
E8
E8
E7
E7
E6
E6
E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P
GSSY

N
kN
221.05
172.45
416.68
368.08
633.4
584.8
871.28
822.68
1128.45
1079.85
1401.26
1352.66
1684.14
1635.54
1968.44
1919.84
2239.28
2190.68
2468.64
2420.04
N
kN

M'stalp
kN-m
-99.492
-32.584
-105.667
-145.049
-87.371
-175.614
-81.171
-182.001
-103.887
-176.654
-146.774
-158.648
-213.018
-120.782
-321.01
-52.38
-523.16
-92.468
-893.252
-395.989
M'stalp
kN-m

Meb

Mrb

1.22

116

142

1.51

142
215

1.14

189

1.22

237

1.02

282

1.17

318

1.08

343

289

371
1.07

348

1.16

320

1.26

230

289

Meb

Mrb

Mstalp
-121.792
-39.8873
-159.989
-219.616
-99.3903
-199.773
-98.9807
-221.934
-106.466
-181.039
-171.236
-185.089
-230.407
-130.642
-342.226
-55.8419
-606.539
-107.205
-1122.39
-497.569
Mstalp
383

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

GSSY stalp de
colt
NmaxMcoresp
si
MmaxNcoresp

E9
E9

233.55
184.95

-93.965
-27.233

E8
E8
E7
E7
E6
E6
E5
E5
E4
E4
E3
E3
E2
E2
E1
E1
P
P

446.25
397.65
686.31
637.71
953.95
905.35
1246.78
1198.18
1560.13
1511.53
1886.91
1838.31
2215.93
2167.33
2527.91
2479.31
2786.4
2737.8

-96.726
-134.627
-78.383
-162.238
-72.99
-168.162
-96.082
-163.285
-138.019
-146.345
-200.449
-110.82
-301.322
-45.131
-488.566
-82.874
-832.386
-366.093

Daniel STOICA

1.22

116

1.51

142

1.14

189

1.22

237

142

215

289
1.02

282

1.17

318

1.08

343
371

1.07

348

1.16

320

1.26

230

289

-115.026
-33.3369
-146.451
-203.837
-89.1658
-184.556
-89.0047
-205.058
-98.467
-167.338
-161.022
-170.736
-216.812
-119.867
-321.237
-48.1138
-566.431
-96.082
-1045.91
-460.004

Se observ c punctele se afl n interiorul curbei de interaciune. Asta nseamn c armarea


propus este suficient.
25000

20000

15000
GSSY
10000

GSSX
20 fi 20

5000

-3.0E+03

-2.0E+03

-1.0E+03

0
0.0E+00

1.0E+03

2.0E+03

3.0E+03

-5000

Figura 3.7 Curba de interaciune M-N pentru armarea rezultat din procent minim-2020(P+9E)

384

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.10 Scenarii care genereaz colapsul local


Scenariile prezentate n acest lucrare privind ndeprtarea stlpilor de la parter sunt n
confirmitate cu recomandrile din GSA (Guidelines., 2003). Acest ghid de proiectare prezint
urmtoarele avarii structurale:
ndeprtarea unui stlp de col
ndeprtarea unui stlp marginal aflat la mijlocul laturii
ndeprtarea unui stlp central

Figura 3.8 Tipuri de avarii structurale aplicate structurilor

Figura 3.9 Modelul n ETABS fr stlpil de


col

Figura 3.10 Modelul n ETABS fr stlpul


marginal
385

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.11 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul structurilor avariate


3.3.11.1 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul structurilor avariate (P+4E)
Se poate observa din urmtoarele tabele c avarierea unui stlp nu pune probleme n cazul
verificrii la starea limit ultim. SLU este asociat colapsului structural i altor forme de degradare
structural care pot pune viaa oamenilor n pericol.
Verificare la SLU implic asigurarea unui echilibu ntre rezistena i ductilitatea structurii.
n cazul verificrii la starea limit de serviciu apar probleme n cazul ndeprtrii stlpului
marginal unde nu este ndeplinit condiia de verificare. SLS este asociat apariiei unor degradri
dincolo de care numai sunt ndeplinite cerine specifice de exploatare.
Poate fi necesar limitarea att a degradrilor structurale ct i a celor nestructurale.
n general, verificarea la SLS implic limitarea deplasrilor relative de nivel n vederea
asigurrii proteciei elementelor nestructurale, echipamentelor.

Se poate observa c perioadele proprii fundamentale sunt relativ asemntoare.

Tabelul 3.21Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului de col (P+4E)


fara stalp de colt
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

Tx

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0011
0.0016
0.0016
0.0013
0.0010

*q*drift x
0.0026
0.0038
0.0038
0.0031
0.0023

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.5
4.73

c*q*drift x
0.007
0.010
0.010
0.008
0.006
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.34
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.694
SLU
Drift X=dre /h
0.0011
0.0016
0.0016
0.0013
0.0010

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.694

386

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.22 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului marginal (P+4E)
fara stalp marginal
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
Tx
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0015
0.0023
0.0022
0.0019
0.0013

*q*drift x
0.0035
0.0054
0.0052
0.0045
0.0031

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.5
4.73

c*q*drift x
0.010
0.015
0.014
0.012
0.008
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.34
4.73

VERIFICA
NU VERIFICA
NU VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.699
SLU
Drift X=dre /h
0.0015
0.0023
0.0022
0.0019
0.0013

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.699

Tabelul 3.23 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului central (P+4E)
fara stalp central
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

Tx

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4

Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0012
0.0019
0.0018
0.0016
0.0011

*q*drift x
0.0028
0.0045
0.0043
0.0038
0.0026

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.5
4.730

c*q*drift x
0.008
0.012
0.011
0.010
0.007
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.333
4.730

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.702
SLU
Drift X=dre /h
0.0012
0.0019
0.0018
0.0016
0.0011

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.702

387

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Deplasari pe directia X si Y- SLS


STORY4

STORY3
dr x fara stalp central
dr x fara stalp marginal

STORY2

dr xfara stalp de colt


dr adm
dr x(struct initiala)

STORY1

PARTER

0.0000

0.0010

0.0020

0.0030

0.0040

0.0050

0.0060

Figura 3.11 Comparaie ntre deplasrile de nivel ale structurilor avariate i cea iniial (P+4E)SLS

Deplasari pe directia X si Y- SLU


STORY4

STORY3
drx fara stalp central
dr x fara stalp marginal

STORY2

drx(fara stalp de colt)


dr adm
dr x(structura initiala)

STORY1

PARTER

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

0.030

Figura 3.12 Comparaie ntre deplasrile de nivel ale structurilor avariate i cea iniial (P+4E)SLU
388

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.11.2 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul structurilor avariate (P+9E)


Observaiile fcute referitoare la verificarea deplasrilor de nivel n cazul structurii P+4E
sunt valabile i pentru structura P+9 E.
Tabelul 3.24Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului de col (P+9E)
fara stalp de colt
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0006
0.0013
0.0016
0.0017
0.0016
0.0015
0.0013
0.0011
0.0009
0.0007

*q*drift x
0.001
0.003
0.004
0.004
0.004
0.004
0.003
0.003
0.002
0.002

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.50
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.907
SLU
Drift X=dre /h
0.0006
0.0013
0.0016
0.0017
0.0016
0.0015
0.0013
0.0011
0.0009
0.0007

c*q*drift x
0.003
0.007
0.009
0.009
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.17
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.907

389

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.25Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului marginal (P+9E)


fara stalp marginal
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0009
0.0015
0.0018
0.0023
0.0023
0.0023
0.0021
0.0016
0.0013
0.0009

*q*drift x
0.002
0.004
0.004
0.005
0.005
0.005
0.005
0.004
0.003
0.002

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.50
4.73

c*q*drift x
0.005
0.008
0.010
0.013
0.013
0.013
0.012
0.009
0.007
0.005
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.18
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
NU VERIFICA
NU VERIFICA
NU VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.899
SLU
Drift X=dre /h
0.0009
0.0015
0.0018
0.0023
0.0023
0.0023
0.0021
0.0016
0.0013
0.0009

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.899

390

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.26 Verificarea deplasrilor de nivel n cazul lipsei stlpului central (P+9E)
fara stalp central
STORY
PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

PARTER
STORY1
STORY2
STORY3
STORY4
STORY5
STORY6
STORY7
STORY8
STORY9

Tx

SLS
Drift X=dre /h
0.0006
0.0013
0.0015
0.0016
0.0016
0.0015
0.0013
0.0011
0.0009
0.0007

*q*drift x
0.001
0.003
0.004
0.004
0.004
0.004
0.003
0.003
0.002
0.002

dr adm
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.005
0.50
4.73

c*q*drift x
0.003
0.007
0.008
0.009
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
c
q

dr adm
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
0.025
1.18
4.73

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.895
SLU
Drift X=dre /h
0.0006
0.0013
0.0015
0.0016
0.0016
0.0015
0.0013
0.0011
0.0009
0.0007

VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA
VERIFICA

0.895

391

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Deplasari pe directia X si Y- SLS


STORY9
STORY8
STORY7
STORY6
dr x fara stalp central

STORY5

dr x fara stalp marginal


dr xfara stalp de colt

STORY4

dr adm

STORY3

dr x(struct initiala)

STORY2
STORY1
PARTER
0.000

0.001

0.002

0.003

0.004

0.005

0.006

Figura 3.13 Comparaie ntre deplasrile de nivel ale structurilor avariate i cea iniial (P+9E)SLS

Deplasari pe directia X si Y- SLU


STORY9
STORY8
STORY7
STORY6

drx fara stalp central

STORY5

dr x fara stalp marginal

STORY4

dr x fara stalp de colt


dr adm

STORY3

dr x(structura initiala)

STORY2
STORY1
PARTER
0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

0.030

Figura 3.14Comparaie ntre deplasrile de nivel ale structurilor avariate i cea iniial (P+9E)SLU
392

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.12 Deplasarea nodurilor aflate deasupra stlpilor ndeprtai


n cazul ndeprtrii stlpului de col deplasarea maxim pe vertical a nodului aflat
deasupra acestuia a fost de 1,256 cm.
Atunci cnd a fost ndeprtat stlpul marginal, deplasarea maxima pe verticala a nodului a
fost de 1,136 cm.
n urma ndeprtrii stlpului central nodul a avut o deplasare maxim de 0,688 cm.
Tabelul 3.27 Deplasarea nodurilor aflate deasupra stlpilor ndeprtai
P+4

P+9

Deplasarea nodului deasupra stlpului de col ndeprtat

1.256 cm

0.915 cm

Deplasarea nodului deasupra stlpului marginal ndeprtat

1.136 cm

0.621 cm

Deplasarea nodului deasupra stlpului central ndeprtat

0.688 cm

0.326 cm

3.3.13 Comportarea grinzilor dup nlturarea stlpilor


3.3.13.1 Verificarea sgeii grizilor
S-au verificat sgeile pentru grinzile aflate in vecintatea stlpilor ndeprtai. Valoarea
admisibila a sgeii trebuie s fie mai mic dect l/400 (l = deschiderea grinzii)
Tabelul 3.28 Sgeata grinzilor (P+4E)
FR STLP DE COL
f < f adm
f=

0.0125 m

fadm= 0.0125 m

f < f adm
0.0129 m

fadm= 0.0125 m

0.008

fadm=

0.0125

f < f adm

VERIFIC

FR STLP MARGINAL
f < f adm
f=

0.0072

fadm=

0.0125

VERIFIC

FR STLP CENTRAL

NU VERIFIC

FR STLP CENTRAL
0.0107 m
f=
fadm= 0.0125 m

f=

NU VERIFIC

FR STLP MARGINAL
f=

f < f adm

f < f adm
f=
fadm=

0.0082
0.0125

m
VERIFIC
m

VERIFIC

Tabelul 3.29 Sgeata grinzilor (P+9E)


FR STLP DE COL
393

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.13.2 Comportarea grizilor la eforturi de ncovoiere


Verificarea s-a fcut lund n calcul att rezistenele de proiectare, ct i rezistenele medii.
-

rezistene de proiectare (dre calcul):


25
=
=
= 16,67 /2 ( 2530)

1,5
35
=
=
= 23,33 /2 ( 35 45)

1,5
500
=
=
= 434,78 /2 ( 500)

1,15
rezistene medii:
= + 8 = 25 + 8 = 33 /2 ( 2530)
= + 8 = 35 + 8 = 43 /2 ( 3545)
= 1,15 = 1,15 500 = 575 /2 ( 500)

Eforturile au fost alese pe rnd din urmtoarele combinaii: din gruparea fundamental (GF),
din gruparea ce conine seismul (GSSX sau GSSY) i din nfurtoare.

3.3.13.2.1 Comportarea grinzilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului de col


(P+4E)
n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele de calcul rezultatele verificarii sunt
urmtoarele:
Tabelul 3.30Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene de
calcul (INF)- P+4

CU
REZISTENTE
DE CALCUL

Din INF
FARA STALP DE COLT
ETAJ Mef, reazem 1 Mcap
Mef < Mcap
81
150
DA
Mef, reazem 2 Mcap
E2-P
212
150
NU
Mcamp
Mcap
178
115
NU
Mef, reazem 2 Mcap
65
115
DA
Mef, reazem 1 Mcap
E4-E3
190
115
NU
Mcamp
Mcap
134
115
NU

394

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.31Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col, rezistene de


calcul (GF)- P+4
Din GF
FARA STALP DE COLT
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
ETAJ
198
150
NU
Mcamp
Mcap
E2-P
137
115
NU
Mef, reazem 2
Mcap
190
115
NU
E4-E3
Mcamp
Mcap
127
115
NU

Tabelul 3.32Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene de


calcul (GSSX)- P+4
Din GSSX
FARA STALP DE COLT
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
ETAJ
212
150
NU
E2-P
Mcamp
Mcap
171
115
NU
Mef, reazem 2
Mcap
193
115
NU
E4-E3
Mcamp
Mcap
154
115
NU

Se constat din diagramele urmtoare c n cea mai mare parte, atunci cnd se ndeprteaz
stlpul de col, att pe grinzi ct i pe stlpi, fibra ntins este inversat:

Figura 3.15 Diagrama de momente ncovoietoare pe structura iniial (P+4E) - GF

395

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 3.16 Diagrama de momente ncovoietoare pe structura cu stlpul de col nlturat (P+4E) GF
n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele verificarii sunt
urmtoarele:
Tabelul 3.33Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col ,
rezistene medii (INF)- P+4
FARA STALP DE COLT
ETAJ

E2-P
CU
REZISTENTE
MEDII

E4-E3

Mef, reazem
1
81
Mef, reazem
2
212

Mcap

Mef < Mcap

152

DA

Mcamp

Mcap

178
Mef, reazem
2
65
Mef, reazem
1
190

152

Mcap
152

NU
NU

Mcap
152

DA

Mcap
152

Mcamp

Mcap

134

152

NU
DA

396

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.34Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col ,


rezistene medii (GF)- P+4
ETAJ
E2-P

E4-E3

FARA STALP DE COLT


Mef, reazem 1 Mcap
Mef <
Mcap
198
152
NU
Mcamp
Mcap
137
152
DA
Mef, reazem 2 Mcap
190
152
NU
Mcamp
Mcap
127
152
DA

Tabelul 3.35Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene


medii (GSSX)- P+4
ETAJ
E2-P

E4-E3

FARA STALP DE COLT


Mef, reazem 1
Mcap
212
152
Mcamp
Mcap
171
152
Mef, reazem 2
Mcap
193
152
Mcamp
Mcap
154
152

Mef < Mcap


NU
NU
NU
NU

3.3.13.2.2 Comportarea grizilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului marginal (P+4)


n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele de calcul rezultatele sunt:
Tabelul 3.36 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene de
calcul (INF)- P+4

ETAJ

E2-P
CU REZISTENTE
DE CALCUL

E4-E3

Din INF
FARA STALP MARGINAL
Mef, reazem 1
Mcap
145
235
Mef, reazem 2
Mcap
298
235
Mcamp
Mcap
240
115
Mef, reazem 2
Mcap
118
115
Mef, reazem 1
Mcap
232
115
Mcamp
Mcap
170
115

Mef < Mcap


DA
NU
NU
NU
NU
NU

397

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.37 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal,rezistene de


calcul(GF)-P+4

ETAJ
E2-P

E4-E3

Din GF
FARA STALP MARGINAL
Mef, reazem
Mcap
1
235
150
Mcamp
Mcap
150
115
Mef, reazem
Mcap
2
223
115
Mcamp
Mcap
133
115

Mef <
Mcap
NU
NU
NU
NU

Tabelul 3.38Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal,rezistene de


calcul (GSSX)-P+4

ETAJ
E2-P

E4-E3

Din GSSX
FARA STALP MARGINAL
Mef, reazem
Mcap
1
299
150
Mcamp
Mcap
240
115
Mef, reazem
Mcap
2
269
115
Mcamp
Mcap
208
115

Mef <
Mcap
NU
NU
NU
NU

Atunci cnd se ndeprteaz stlpul marginal pe grinzi fibra ntins este inversat, iar
valorile momentelor din cmp cresc semnificativ:

Fig. 3.17Diagrama de momente ncovoietoare pe structura cu stlpul marginal nlturat (P+4E)


GF

398

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele sunt:


Tabelul 3.39 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene
medii (INF)- P+4
ETAJ

E2-P
CU
REZISTENT
E MEDII
E4-E3

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
145
231
DA
Mef, reazem 2
Mcap
298
231
NU
Mcamp
Mcap
240
152
NU
Mef, reazem 2
Mcap
118
152
DA
Mef, reazem 1
Mcap
232
152
NU
Mcamp
Mcap
170
152
NU

Tabelul 3.40Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene


medii (GF)- P+4
ETAJ
E2-P

E4-E3

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
235
231
NU
Mcamp
Mcap
150
152
DA
Mef, reazem 2
Mcap
223
152
NU
Mcamp
Mcap
133
152
DA

Tabelul 3.41Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene


medii
ETAJ
E2-P

E4-E3

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
299
231
NU
Mcamp
Mcap
240
152
NU
Mef, reazem 2
Mcap
269
152
NU
Mcamp
Mcap
208
152
NU

399

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.13.2.3 Comportarea grizilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului central (P+4E)


Conform rezultatelor din urmtoarele tabele se constat c n cazul avarieii stlpului central
eforturile se distribuie mai uniform, astfel ncat grinzile preiau mai bine solicitrile.
Tabelul 3.42Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene de
calcul(INF)- P+4

CU
REZISTENTE
DE CALCUL

Din INF
FARA STALP CENTRAL
ETAJ
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
36
235
DA
Mef, reazem 2
Mcap
E2-P
225
235
DA
Mcamp
Mcap
172
115
NU
Mef, reazem 2
Mcap
2,5
115
DA
Mef, reazem 1
Mcap
E4-E3
176
115
NU
Mcamp
Mcap
121
115
NU

Tabelul 3.43Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene de


calcul (GF)- P+4
Din GF
FARA STALP CENTRAL
Mef, reazem
Mcap
ETAJ
197
150
Mcamp
Mcap
E2-P
190
115
Mef, reazem
Mcap
189
115
E4-E3
Mcamp
Mcap
101
115

Mef < Mcap


NU
NU
NU
DA

Tabelul 3.44 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene de
calcul
Din GSSX
FARA STALP CENTRAL
Mef, reazem
Mcap
ETAJ
224
150
Mcamp
Mcap
E2-P
172
115
Mef, reazem
Mcap
202
115
E4-E3
Mcamp
Mcap
147
115

Mef < Mcap


NU
NU
NU
NU
400

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele sunt urmtoarele:
Tabelul 3.45 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene
medii (INF)- P+4
ETAJ

E2-P
CU
REZISTENTE
MEDII
E4-E3

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
36
231
DA
Mef, reazem 2
Mcap
225
231
DA
Mcamp
Mcap
172
152
NU
Mef, reazem 2
Mcap
2,5
152
DA
Mef, reazem 1
Mcap
176
152
NU
Mcamp
Mcap
121
152
DA

Tabelul 3.46 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene
medii (GF)- P+4
FARA STALP CENTRAL
Mef, reazem
Mcap
ETAJ
197
152
Mcamp
Mcap
E2-P
190
152
Mef, reazem
Mcap
189
152
E4-E3
Mcamp
Mcap
101
152

Mef < Mcap


NU
NU
NU
DA

Tabelul 3.47 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene
medii
ETAJ
E2-P

E4-E3

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem
Mcap
Mef < Mcap
224
152
NU
Mcamp
Mcap
172
152
NU
Mef, reazem
Mcap
202
152
NU
Mcamp
Mcap
147
152
DA

401

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.13.2.4 Comportarea grinzilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului de col (P+9E)


n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele de calcul rezultatele verificarii sunt
urmtoarele:
Tabelul 3.48 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene de
calcul (INF)- P+9
Din INF
FARA STALP DE COLT
ETAJ
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
71
142
DA
Mef, reazem 2
Mcap
E9
202
142
NU
Mcamp
Mcap
150
142
NU
Mef, reazem1
Mcap
88
215
DA
Mef, reazem 2
Mcap
E8-E7
219
215
NU
Mcamp
Mcap
184
142
NU
Mef, reazem 1
Mcap
133
289
DA
CU
Mef, reazem 2
Mcap
REZISTENTE
E6-E5
DE CALCUL
269
289
DA
Mcamp
Mcap
235
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
172
371
DA
Mef, reazem 2
Mcap
E4-E1
325
371
DA
Mcamp
Mcap
290
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
153
289
DA
Mef, reazem 2
Mcap
PARTER
290
289
NU
Mcamp
Mcap
299
289
NU
Tabelul 3.49Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col, rezistene de
calcul (GF)- P+9

402

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

ETAJ
E9

E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

Daniel STOICA

Din GF
FARA STALP DE COLT
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
187
142
NU
Mcamp
Mcap
114
142
DA
Mef, reazem1
Mcap
189
215
DA
Mcamp
Mcap
136
142
DA
Mef, reazem 1
Mcap
198
289
DA
Mcamp
Mcap
145
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
232
371
DA
Mcamp
Mcap
180
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
242
289
DA
Mcamp
Mcap
209
289
DA

Tabelul 3.50 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene de
calcul
Din GSSX
FARA STALP DE COLT
Mef,
reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
ETAJ
202
142
NU
Mcamp
Mcap
E9
150
142
NU
Mef, reazem1
Mcap
220
215
NU
E8-E7
Mcamp
Mcap
185
142
NU
Mef, reazem 1
Mcap
270
289
DA
E6-E5
Mcamp
Mcap
235
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
325
371
DA
E4-E1
Mcamp
Mcap
290
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
289
289
NU
PARTER
Mcamp
Mcap
300
289
NU
403

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

La fel ca i n cazul structurii P+4E, se constat din diagramele urmtoare c atunci cnd se
ndeprteaz stlpul de col, att pe grinzi ct i pe stlpi, fibra ntins este inversat:

Figura 3.18Diagrama de momente ncovoietoare pe structura iniial (P+9E) GF

Figura 3.19 Diagrama de momente ncovoietoare pe structura cu stlpul de col nlturat (P+9E) GF
404

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele verificarii sunt
urmtoarele:
Tabelul 3.51Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene
medii (INF)- P+9
ETAJ

E9

E8-E7

CU
REZISTENTE
MEDII

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP DE COLT


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
71
187
DA
Mef, reazem 2
Mcap
202
187
NU
Mcamp
Mcap
150
187
DA
Mef, reazem1
Mcap
88
187
DA
Mef, reazem 2
Mcap
219
187
NU
Mcamp
Mcap
184
187
DA
Mef, reazem 1
Mcap
133
285
DA
Mef, reazem 2
Mcap
269
285
DA
Mcamp
Mcap
235
285
DA
Mef, reazem 1
Mcap
172
382
DA
Mef, reazem 2
Mcap
325
382
DA
Mcamp
Mcap
290
382
DA
Mef, reazem 1
Mcap
153
285
DA
Mef, reazem 2
Mcap
288
285
NU
Mcamp
Mcap
299
285
NU

Tabelul 3.52 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene
medii (GF)- P+9
FARA STALP DE COLT
Mef, reazem
Mcap
ETAJ
1
187
187
Mcamp
Mcap
E9
114
187
Mef,
Mcap
reazem1

Mef < Mcap


DA
DA
405

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

189
Mcamp
136
Mef, reazem
1
198
Mcamp
145
Mef, reazem
1
232
Mcamp
180
Mef, reazem
1
242
Mcamp
209

187
Mcap
187
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
285
Mcap
285

Daniel STOICA

NU
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA

Tabelul 3.53Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului de col , rezistene


medii (GSSX)- P+9
FARA STALP DE COLT
Mef, reazem
Mcap
1
202
187
Mcamp
Mcap
E9
150
187
Mef, reazem1
Mcap
220
187
E8-E7
Mcamp
Mcap
185
187
Mef, reazem
Mcap
1
270
285
E6-E5
Mcamp
Mcap
235
285
Mef, reazem
Mcap
1
325
382
E4-E1
Mcamp
Mcap
290
382
Mef, reazem
Mcap
1
2889
285
PARTER
Mcamp
Mcap
300
285
ETAJ

Mef < Mcap


DA
DA
NU
DA
DA
DA
DA
DA
NU
NU

3.3.13.2.5 Comportarea grizilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului marginal


(P+9)
n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele de calcul rezultatele sunt:

406

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.54Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene de


calcul (INF)- P+9
FARA STALP MARGINAL
ETAJ

E9

E8-E7

CU
REZISTENTE DE
CALCUL

E6-E5

E4-E1

PARTER

Mef, reazem 1
98
Mef, reazem 2
225
Mcamp
178
Mef, reazem1
181
Mef, reazem 2
306
Mcamp
273
Mef, reazem 1
228
Mef, reazem 2
356
Mcamp
323
Mef, reazem 1
335
Mef, reazem 2
480
Mcamp
448
Mef, reazem 1
248
Mef, reazem 2
384
Mcamp
272

Mcap
142
Mcap
142
Mcap
142
Mcap
215
Mcap
215
Mcap
215
Mcap
289
Mcap
289
Mcap
289
Mcap
371
Mcap
371
Mcap
371
Mcap
289
Mcap
289
Mcap
289

Mef < Mcap


DA
NU
NU
DA
NU
NU
DA
NU
NU
DA
NU
NU
DA
NU
DA

Tabelul 3.55Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal,rezistene de


calcul(GF)-P+9
ETAJ
E9

E8E7

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
186
142
NU
Mcamp
Mcap
118
142
DA
Mef, reazem1
Mcap
186
215
DA
Mcamp
Mcap
135
215
DA
Mef, reazem 1
Mcap
407

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

E6E5
E4E1

PAR
TER

194
Mcamp
144
Mef, reazem 1
227
Mcamp
177
Mef, reazem 1
237
Mcamp
215

289
Mcap
289
Mcap
371
Mcap
371
Mcap
289
Mcap
289

Daniel STOICA

DA
DA
DA
DA
DA
DA

Tabelul 3.56 Verificarea la moment ncov. n cazul avarieii stlpului marginal,rezistene de calcul
(GSSX)-P+9
FARA STALP MARGINAL
Mef, reazem 1 Mcap
225
142
Mcamp
Mcap
E9
177
142
Mef, reazem1 Mcap
306
215
E8-E7
Mcamp
Mcap
273
215
Mef, reazem 1 Mcap
403
289
E6-E5
Mcamp
Mcap
370
289
Mef, reazem 1 Mcap
480
371
E4-E1
Mcamp
Mcap
448
371
Mef, reazem 1 Mcap
384
289
PARTER
Mcamp
Mcap
429
289
ETAJ

Mef <
Mcap
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU

Atunci cnd se ndeprteaz stlpul marginal pe grinzi fibra ntins este inversat, iar
valorile momentelor din cmp cresc semnificativ:

408

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 3.20 Diagrama de momente ncovoietoare pe structura cu stlpul marginal nlturat


(P+9E) GF

n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele sunt:

Tabelul 3.57 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene
medii (INF)- P+9
ETAJ

E9

CU
REZISTENTE
MEDII

E8-E7

E6-E5

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
98
187
DA
Mef, reazem 2
Mcap
225
187
NU
Mcamp
Mcap
178
187
DA
Mef, reazem1
Mcap
181
187
DA
Mef, reazem 2
Mcap
306
187
NU
Mcamp
Mcap
273
187
NU
Mef, reazem 1
Mcap
228
285
DA
Mef, reazem 2
Mcap
356
285
NU
Mcamp
Mcap
409

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

E4-E1

PARTER

323
Mef, reazem 1
335
Mef, reazem 2
480
Mcamp
448
Mef, reazem 1
248
Mef, reazem 2
384
Mcamp
272

Daniel STOICA

285
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
285

NU
DA
NU
NU
DA
NU
DA

Tabelul 3.58 Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene
medii (GF)- P+9
FARA STALP MARGINAL
Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
186
187
DA
E9
Mcamp
Mcap
118
187
DA
Mef, reazem1
Mcap
186
187
DA
E8-E7
Mcamp
Mcap
135
187
DA
Mef, reazem 1
Mcap
194
285
DA
E6-E5
Mcamp
Mcap
144
285
DA
Mef, reazem 1
Mcap
227
382
DA
E4-E1
Mcamp
Mcap
177
382
DA
Mef, reazem 1
Mcap
237
285
DA
PARTER
Mcamp
Mcap
215
285
DA
ETAJ

Tabelul 3.59Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului marginal, rezistene


medii
ETAJ
E9
E8-E7

FARA STALP MARGINAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
225
187
DA
Mcamp
Mcap
177
187
DA
Mef, reazem1
Mcap
306
187
NU
Mcamp
Mcap
410

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

E6-E5

E4-E1

PARTER

273
Mef, reazem 1
403
Mcamp
370
Mef, reazem 1
480
Mcamp
448
Mef, reazem 1
384
Mcamp
429

187
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
285
Mcap
285

Daniel STOICA

NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU

3.3.13.2.6 Comportarea grizilor la eforturi de ncovoiere la ndeprtarea stlpului central (P+9E)


Tabelul 3.60Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene de
calcul(INF)- P+9
ETAJ

E9

E8-E7

CU
REZISTENTE
DE CALCUL

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
68
142
DA
Mef, reazem 2
Mcap
190
142
NU
Mcamp
Mcap
139
142
DA
Mef, reazem 2
Mcap
126
215
DA
Mef, reazem 1
Mcap
255
215
NU
Mcamp
Mcap
204
215
DA
Mef, reazem 2
Mcap
189
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
325
289
NU
Mcamp
Mcap
274
289
DA
Mef, reazem 2
Mcap
233
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
387
371
NU
Mcamp
Mcap
338
371
DA
Mef, reazem 2
Mcap
196
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
327
289
NU
Mcamp
Mcap
219
289
DA
411

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.61Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene de


calcul (GF)- P+9
ETAJ
E9
E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
187
142
NU
Mcamp
Mcap
108
142
DA
Mef, reazem1
Mcap
186
215
DA
Mcamp
Mcap
116
215
DA
Mef, reazem 1
Mcap
208
289
DA
Mcamp
Mcap
127
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
250
371
DA
Mcamp
Mcap
172
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
264
289
DA
Mcamp
Mcap
208
289
DA

Tabelul 3.62Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central,rezistene de


calcul (GSSX) P+9
ETAJ
E9
E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
191
142
NU
Mcamp
Mcap
139
142
DA
Mef, reazem1
Mcap
254
215
NU
Mcamp
Mcap
204
215
DA
Mef, reazem 1
Mcap
324
289
NU
Mcamp
Mcap
275
289
DA
Mef, reazem 1
Mcap
387
371
NU
Mcamp
Mcap
338
371
DA
Mef, reazem 1
Mcap
327
289
NU
Mcamp
Mcap
335
289
NU

n cazul n care dimensionarea s-a fcut cu rezistenele medii rezultatele sunt urmtoarele:

412

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.63Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene medii
(INF)- P+9

CU
REZISTENTE
MEDII

FARA STALP CENTRAL


ETAJ
Mef, reazem 1
68
Mef, reazem 2
E9
190
Mcamp
139
Mef, reazem 2
126
Mef,
reazem 1
E8-E7
255
Mcamp
204
Mef, reazem 2
189
Mef,
reazem 1
E6-E5
325
Mcamp
274
Mef, reazem 2
233
Mef,
reazem 1
E4-E1
387
Mcamp
338
Mef, reazem 2
196
Mef,
reazem 1
PARTER
327
Mcamp
219

Mcap
187
Mcap
187
Mcap
187
Mcap
187
Mcap
187
Mcap
187
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
382
Mcap
285
Mcap
285
Mcap
285

Mef < Mcap


DA
NU
DA
DA
NU
NU
DA
NU
DA
DA
NU
DA
DA
NU
DA

Tabelul 3.64Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene medii
(GF)- P+9
ETAJ
E9

E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
187
187
Mcamp
Mcap
108
187
Mef, reazem1
Mcap
186
187
Mcamp
Mcap
116
187
Mef, reazem 1
Mcap
208
285
Mcamp
Mcap
127
285
Mef, reazem 1
Mcap
250
382
Mcamp
Mcap
172
382
Mef, reazem 1
Mcap
264
285
Mcamp
Mcap
208
285

Mef < Mcap


NU
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA
413

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.65Verificarea la moment ncovoietor n cazul avarieii stlpului central, rezistene medii
ETAJ
E9

E8-E7

E6-E5

E4-E1

PARTER

FARA STALP CENTRAL


Mef, reazem 1
Mcap
Mef < Mcap
191
187
DA
Mcamp
Mcap
139
187
DA
Mef, reazem1
Mcap
254
187
NU
Mcamp
Mcap
204
187
NU
Mef, reazem 1
Mcap
324
285
NU
Mcamp
Mcap
275
285
DA
Mef, reazem 1
Mcap
387
382
NU
Mcamp
Mcap
338
382
DA
Mef, reazem 1
Mcap
327
285
NU
Mcamp
Mcap
335
285
NU

3.3.14 Analiz static neliniar (PUSHOVER)


S-a ales pentru realizarea modelului de calcul structural programul de calcul ETABS pentru c
acest program efectueaz n condiii bune analiza de tip pushover pentru structuri n cadre de beton
armat (PAVEL, 2013).
Aceast analiz presupune impunerea progresiv a unor deplasri asupra structurii pn se
formeaz un mecanism de plastificare. Pe msur ce cresc deplasrile structurii, se dezvolt
progresiv articulaii plastice.
3.3.14.1 Definirea articulaiilor plastice poteniale
Articulaiile plastice folosite sunt de dou tipuri:
- articulaii plastice de grind( articulaii de moment ncovoietor 3 )
- articulaii plastice de stlp (articulaii de moment ncovoietor 3 i for axial N)
Rotirile n articulaiile plastice folosite pentru a delimita intervalele de performane au fost
stabilite n funcie de cerinele din FEMA 273.
Pentru a putea verifica plastificarea fiecrui capt de bar s-au introdus pe fiecare grind cte
2 articulaii.

414

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 3.21 Definirea articulaiilor plastice


pentru grinzi

Figura 3.22 Atribuirea articulaiilor plastice


pentru grinzi

Figura 3.23Definirea articulaiilor plastice


pentru stlpi

Figura 3.24Definirea cazului n care structura


este ncrcat gravitaional (pushgrav)

n cazul articulaiilor plastice la stlpi trebuie definit curba de interaciune M-N. Aceasta
se va introduce prin puncte.

3.3.15 Definirea cazurilor de analiz neliniar


Analiza push-over presupune dou ipoteze:
- o ipotez n care structura este ncrcat gravitaional corespunztor gruprii speciale de
ncrcri.
- o ipotez n care structura este ncrcat orizontal progresiv. Aceast ipotez ruleaz dup
cea din ncrcre gravitaional.
415

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Acest caz de analiz neliniar pleac de la condiiile iniiale 0, adic structura este
nencrcat.

Figura 3.25Definirea cazului n care structura este ncrcat lateral (pushx)


Acest caz nu mai pornete de la condiiile iniiale ci de la cazul neliniar pushgrav.
Se aproximeaz iniial o deplasare int, deplasare care este calculat ulterior.
Numrul maxim de pai i numrul de pai nuli sunt parametrii care controleaz timpul de
rulare. Atunci cnd s-a atins numrul maxim sau numrul de pai nuli analiza se oprete.
Prin Null Step se nelege c o articulaie plastic a curs i a determinat i curgerea altor
articulaii plastice.

3.3.16 Calculul deplasrii int conform EC8 (Anexa B) (1998-1-2004, 2004) (1998-1-2004,
2004)
3.3.16.1 Calculul deplasrii int pentru structura P+4E
ntre forele laterale normalizate i deplasrile normalizate este urmtoarea relaie:
=
unde:
=
=

, deplasrile sunt normalizate astfel nct = 1

416

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Figura 3.26 Corespondena dintre forele laterale reale, deplasrile reale i omoloagele lor
normalizate
Tabelul 3.66 Masa fiecrui nivel i deplasrile normalizate - P+4E
ETAJ
roof
4
3
2
1

(tone)
652
699
699
699
699

(m)
0,025
0,02
0,016
0,01
0,004

(-)
1
0,80
0,64
0,40
0,16

TRANSFORMAREA SISTEMULUI MDOF NTR-UN SISTEM SDOF ( 1 GLD)


Masa a unui sistem SDOF este determinat:
= =
= 652 1 + 699 0,80 + 699 0,64 + 699 0,40 + 699 0,16
= 2050
Masa total a sistemului MDOF = 3448 tone
Masa total a sistemului SDOF =2050 tone
Factorul de transformare:
=
=

652
= 1,35

12

+ 699

0,802

2050
+ 699 0,642 + 699 0,402 + 699 0,16 2

Forele i deplasrile transformate: =

417

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul 3.67 Valorile curbei de capacitate (MDOF) - P+4E

Step
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

ETABS v9.7.4 File:V3 Units:KN-m mai 13, 2014 10:29 PAGE 1


PUSHOVER CURVE
Displacement Base Force A-B
BIOLS- CP- C- D-E
IO
LS
CP
C
D
0
0
952
8
0
0
0
0
0
0,017
3438,69
836 124
0
0
0
0
0
0,028
5089,74
780 180
0
0
0
0
0
0,033
5467,18
770 190
0
0
0
0
0
0,033
5502,13
728 232
0
0
0
0
0
0,046
5763,32
670 140 150
0
0
0
0
0,092
6192,97
602 128
78
152
0
0
0
0,154
6469,23
586 130
88
156
0
0
0
0,163
6485,73
578 136
90
156
0
0
0
0,168
6491,29
578 136
86
156
0
4
0
0,179
6494,18
578 136
86
156
0
2
2
0,137
2021,84
960
0
0
0
0
0
0

>E
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

TOTAL
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960

>E
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

TOTAL
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960
960

Tabelul 3.68Valorile curbei de capacitate (SDOF) - P+4E

Step
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

ETABS v9.7.4 File:V3 Units:KN-m mai 13, 2014 10:29 PAGE 1


PUSHOVER CURVE
Displacement Base Force A-B
BIOLS- CP- C- D-E
IO
LS
CP
C
D
0,000
0,00
954
6
0
0
0
0
0
0,012
2541,96
882
78
0
0
0
0
0
0,020
3762,45
810 150
0
0
0
0
0
0,024
4041,46
780 144
36
0
0
0
0
0,025
4067,29
726 174
60
0
0
0
0
0,034
4260,37
696 138
90
36
0
0
0
0,068
4577,98
684
48
132
90
0
6
0
0,114
4782,19
630 102 132
90
0
0
6
0,120
4794,39
630 102 132
90
0
0
6
0,124
4798,50
630 102 132
90
0
0
6
0,132
4800,64
630 102 132
84
0
6
6
0,101
1494,59
624 108 132
84
0
0
12

418

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

MDOF

0.14

0.16

0.18

0.2

SDOF

Figura 3.27Curbele de capacitate SDOF si MDOF - P+4E

DETERMINAREA CURBEI IDEALIZATE:

Se observ c la trasarea graficului


biliniar, aria care se nltur este egal cu
aria care se adug + .

=
energia
de
deformaie
corespunztoare formrii primei articulaii
plastice.

= deplasarea sistemului SDOF


corespunztoare formrii primei articulaii
plastice.
Figura 3.28 Curbele de capacitate, real i
izolat

= 4800
= 2 (130

= 0,13 = 130

2 (

= 451720 j

548749
) = 31,35
4800
419

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

6000.00

5000.00

4000.00

3000.00

2000.00

1000.00

0.00
0.000

0.020

0.040

0.060

curba capacitate SDOF

0.080

0.100

0.120

0.140

curba idealizata

Figura 3.29 Curbele de capacitate pentru sistemul SDOF (cel idealizat i cel real) - P+4E

DETERMINAREA PERIOADEI PENTRU SDOF (SISTEM IDEALIZAT CU UN SINGUR


GRAD DE LIBERTATE)

2050 31,35
= 2
= 2
= 0,727

4800 103

DETERMINAREA DEPLASRII INT PENTRU SDOF

2
= () ( )
2

() = () = 0,30 2,75 = 0,30 9,81 2,75 = 8,093

= 0,16 < = 0,727 < = 1,6 ( ) = 0 = 2,75


0,727 2

= 8,093 (
) = 0,108
2

Atunci cnd avem perioade scurte ( < ) rspunsul este n domeniul elastic, =
.

420

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

DETERMINAREA DEPLASRII INT PENTRU MDOF


n final, deplasarea int pentru MDOF se obine cu relaia
=
= = 1,35 0,108 = 0,145 = 145,8
Deplasarea int = 0,15 este mai mic dect deplasarea ultim 0,179 m, pe curba de capacitate,
a sistemului MDOF.

DUCTILITATEA DE DEPLASARE REZULTAT


= 2 (179
=

1004211
) = 48,72
6494

du
0,179
=
= 3,67
dy 0,0487

= ,

3.3.16.2 Calculul deplasrii int pentru structura P+9E


TRANSFORMAREA SISTEMULUI MDOF NTR-UN SISTEM SDOF ( 1 GLD)
Masa a unui sistem SDOF este determinat:
= =
Tabelul 3.69 Masa fiecrui nivel i deplasrile normalizate - P+9E
ETAJ
roof
9
8
7
6
5
4
3
2
1

(tone)
652
699
699
699
699
699
699
699
699
699

(m)
0,0322
0,0288
0,0275
0,0258
0,0225
0,0186
0,014
0,009
0,0053
0,0017

(-)
1
0,89
0,85
0,80
0,70
0,58
0,43
0,28
0,16
0,05

= 652 1 + 699 0,89 + 699 0,85 + 699 0,80 + 699 0,70 + 699 0,58 + 699
0,43 + 699 0,28 + 699 0,16 + 699 0,05 =
= 3978
Masa total a sistemului MDOF = 6943 tone
Masa total a sistemului SDOF =3978 tone
421

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Factorul de transformare:
=

= 1,35
2

Forele i deplasrile transformate: =

Tabelul 3.70 Valorile curbei de capacitate (MDOF) - P+9E


Step Displacement Base Force
0
0
0
0,0358
12565,9355
1
0,0504
16816,082
2
0,058
17831,0781
3
0,1182
20365,1348
4
0,1927
22512,5645
5
0,2527
24223,541
6
0,3657
27426,3457
7
0,3377
17612,584
8

A-B
1918
1714
1554
1300
1278
1278
1240
1240
1920

BIO
2
206
366
584
270
156
44
44
0

IOLS
0
0
0
36
372
278
240
240
0

LSCP
0
0
0
0
0
208
392
392
0

CPC
0
0
0
0
0
0
0
0
0

C-D
0
0
0
0
0
0
4
2
0

DE
0
0
0
0
0
0
0
2
0

>E
0
0
0
0
0
0
0
0
0

TOTAL
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920

>E
0
0
0
0
0
0
0
0
0

TOTAL
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920
1920

Tabelul 3.71Valorile curbei de capacitate (SDOF) - P+9E


Step Displacement Base Force
0,0000
0,0000
0
0,0266
9325,4625
1
0,0374
12479,5915
2
0,0430
13232,8429
3
0,0877
15113,4232
4
0,1430
16707,0789
5
0,1875
17976,8329
6
0,2714
20353,7061
7
0,2506
13070,6935
8

A-B
1918
1714
1554
1300
1278
1278
1240
1240
1920

BIO
2
206
366
584
270
156
44
44
0

IOLS
0
0
0
36
372
278
240
240
0

LSCP
0
0
0
0
0
208
392
392
0

CPC
0
0
0
0
0
0
0
0
0

C-D
0
0
0
0
0
0
4
2
0

DE
0
0
0
0
0
0
0
2
0

DETERMINAREA CURBEI IDEALIZATE

= 2 (

= 20353
= 2 (271

= 0,271 = 271

= 4206750 j

4206750
) = 128,6
20353

422

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
0

0.05

0.1

0.15

0.2
MDOF

0.25

0.3

0.35

0.4

SDOF

Figura 3.30 Curbele de capacitate SDOF si MDOF - P+9E


25000

20000

15000

10000

5000

0
0

0.05

0.1
curba de capacitate idealizata

0.15

0.2

0.25

0.3

curba de capacitate SDOF

Figura 3.31Curbele de capacitate pentru sistemul SDOF (cel idealizat i cel real) - P+9E
423

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

DETERMINAREA PERIOADEI PENTRU SDOF (SISTEM IDEALIZAT CU UN SINGUR


GRAD DE LIBERTATE)

3977 128,6
= 2
= 2
= 0,996

20353 103

DETERMINAREA DEPLASRII INT PENTRU SDOF

2
= () ( )
2

() = () = 0,30 2,75 = 0,30 9,81 2,75 = 8,093

= 0,16 < = 0,996 < = 1,6 ( ) = 0 = 2,75

0,996 2

= 8,093 (
) = 0,203
2

Atunci cnd avem perioade scurte ( < ) rspunsul este n domeniul elastic, =

DETERMINAREA DEPLASRII INT PENTRU MDOF

n final, deplasarea int pentru MDOF se obine cu relaia:


=
= = 1,35 0,203 = 0,274 = 274
Deplasarea int = 0,274 este mai mic dect deplasarea ultim 0,365 m, pe curba de
capacitate, a sistemului MDOF.

DUCTILITATEA DE DEPLASARE REZULTAT

= 2 (365
=

7638280
) = 172,98
27426

du
0,36
=
= 2,15
dy 0,172

= ,

424

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.17 Interpretarea rezultatelor analizei static neliniare (pushover)


3.3.17.1 Structura iniial neafectat (P+4E)
n urma efecturii analizei s-a constatat c:
-

structura a fost conformat corespunztor pentru c articulaiile se formeaz mai nti la


capetele grinzilor i apoi n stlpi;
pn la atingerea deplasrii int nu se formeaz articulaii plastice care s pun n pericol
sigurana cldirii (cele mai solicitate elemente ajung pn n stadiul LS= Life Safety).
Rezultatele pentru ntreaga structur se pot interpreta din tabel 2.14.2 Valorile curbei de
capacitate (MDOF), tiind c pasul 5 este ultimul la care se obine o deplasare mai mic dect
deplasarea int;
structura dezvolt articulaii corespunztoare stadiului de C= Colapse la o deplasare nu cu mult
mai mare dect deplasarea int = 0,175 > = 0,145 . Se observ la pasul 8, c
elementele care ajung primele la stadiul de Colapse sunt stlpul marginal (central) i stlpul de
col. Analiza celor 3 scenarii de generare a colapsului local (ndeprtarea stlpuilui de col,
marginal i central) fiind justificat.

Step 2 = 0,028 < = 0,145

Step 4 = 0,044 < = 0,145

425

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 5 = 0,090 < = 0,145

Step 7 = 0,162 > = 0,145

Step 8 = 0,175 > = 0,145

Step 9 >

3.3.17.2 Structura fr stlpul central (P+4E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
-

la baza stlpului aflat deasupra stlpului eliminat se formeaz articulaie plastic nc din
primii pai (step 2 d=0,024m);
n grinzile aflate deasupra stlpului eliminat se formeaz articulaii plastice corespunztoare
stadiului LS-CP (Life Safety- Collapse Prevention) nainte de atingerea deplasrii int;
Dac grinzile ajung n apropierea limitei de CP sau o depesc , structura este posibil s
aib un colaps progresiv;
O dat cu atingerea deplasrii int n grinda aflat deasupra stlpului eliminat se formeaz
o articulatie corespunztoare stadiului de C= Colapse.

426

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 2 = 0,024 < = 0,145

Step 4 = 0,044 < = 0,145

Step 5 = 0,086 < = 0,145

Step 6 = 0,145 = = 0,145

427

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 8 = 0,175 > = 0,145

3.3.17.3 Structura fr stlpul de col (P+4E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
structura se comport corespunztor pn la atingerea deplasrii int, cele mai solicitate
elemente ajung pn n stadiul LS= Life Safety;
- dup depirea deplasrii int urmtorul element care va fi avariat este stlpul marginal
(central), dup cum se poate observa, la pasul 9 = 0,175, la baza stlpului formeaz o
aticulaie plastic de tip C= Collapse.
Numrul articulaiilor plastice formate poate fi urmrit n Anexa 1
-

Step 2 = 0,026 < = 0,145

Step 6 = 0,033 < = 0,145


428

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Step 8 = 0,162 > = 0,145

Daniel STOICA

Step 9 = 0,175 > = 0,145

3.3.17.4 Structura fr stlpul de marginal (P+4E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
-

la fel ca i n cazul eliminrii stlpului central, la baza stlpului aflat deasupra stlpului eliminat se
formeaz articulaie plastic (step 2 d=0,024m);
n grinzile aflate deasupra stlpului eliminat se formeaz articulaii plastice corespunztoare
stadiului LS-CP (Life Safety- Collapse Prevention) nainte de atingerea deplasrii int;
La pasul 7 = 0,144 < = 0,145, n grinda aflat deasupra stlpului eliminat se formeaz
o articulatie corespunztoare stadiului de C= Colapse. Imediat, n pasul urmtor, aceast grind
impreun cu cea de deasupra ei atinge punctul D (seciunea a suferit degradri majore ireversibile
i pstreaz doar o rezistent rezidual);
n comparaie cu situaiile prezentate anterior (eliminarea stlpuilui de col i eliminarea stlpului
central), cazul n care stlpul marginal este deteriorat este cel mai defavorabil.
Numrul articulaiilor plastice formate poate fi urmrit n Anexa 1.

429

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 2 = 0,0246 < = 0,145

Step 4 = 0,035 < = 0,145

Step 6 = 0,088 < = 0,145

Step
7
0,145 ()

= 0,144 < =

430

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 8 = 0,107 < = 0,145

3.3.17.5 Structura iniial neafectat (P+9E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
-

structura a fost conformat corespunztor pentru c articulaiile se formeaz mai nti la


capetele grinzilor i apoi n stlpi;
pn la atingerea deplasrii int nu se formeaz articulaii plastice care s pun n pericol
sigurana cldirii.

Step 2 = 0,05 < = 0,27

Step 4 = 0,09 < = 0,27


431

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Step 5 = 0,19 < = 0,27

Daniel STOICA

Step 6 = 0,25 < = 0,27

Step 7 = 0,31 > = 0,27

432

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

3.3.17.6 Structura fr stlpul central (P+9E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
-

la baza stlpului aflat deasupra stlpului eliminat se formeaz o articulaie plastic de tip
IO nainte de atingerea deplasrii int (step 6 d=0, 223m);
primele articulaii plastice LS-CP(Life Safety Collapse Prevention) se formeaz n
grinzile aflate deasupra stlpului eliminat;
La baza stlpilor din apropiera stlpului eliminat se formeaz articulaii plastice de tip LS
(Life Safety) (step 6 d= 0,223).

Step 1 = 0,007 < = 0,27

Step 4 = 0,128 < = 0,27

Step 2 = 0,048 < = 0,27

Step 6 = 0,223 < =0.27m


433

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Step 7 = 0,291 < = 0,27

Daniel STOICA

Step 8 = 0,363 > = 0,27

3.3.17.7 Structura fr stlpul de col (P+9E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
structura se comport foarte asemntor cu structura iniial, cele mai solicitate elemente
ajung pn n stadiul LS= Life Safety.
Numrul articulaiilor plastice formate poate fi urmrit n Anexa 2
-

Step 2 = 0,05 < = 0,27

Step 4 = 0,117 < = 0,27

434

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Step 6 = 0,263 < = 0,27

Daniel STOICA

Step 8 = 0,324 > = 0,27

3.3.17.8 Structura fr stlpul de marginal (P+9E)


n urma efecturii analizei s-a constatat c:
la fel ca i n cazul eliminrii stlpului central, la baza stlpului aflat deasupra stlpului
eliminat se formeaz articulaie plastic (step 2 d=0,024m);
- La pasul 7 la baza stlpului de col se formeaz o articulaie plastic de tip CP (Collapse
Prevention) nainte de atingerea deplasrii int. Imediat dup ce depsete deplasarea int,
aceast articulaie se transform ntr-una de tip C (Collapse).
Numrul articulaiilor plastice formate poate fi urmrit n Anexa 2.
-

Step 1 = 0,005 < = 0,27

Step 2 = 0,051 < = 0,27

435

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Step 4 = 0,067 < = 0,27

Step 5 = 0,128 < = 0,27

Step 7 = 0,251 < = 0,27

Step 9 = 0,364 > = 0,27

436

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Consideraii finale
n urma analizei statice liniare i neliniare s-a constatat c structura mai nalt, P+9E,
are o comportare mai bun la cele trei scenarii de avarie studiate dect structura mai
mic de nlime, P+4E.
Dup ndeprtarea stlpilor s-a obsevat o redistribuie a momentelor n grinzile din
vecintatea stlpilor avariai. Fibra ntins este inversat n aceste elemente astfel nct
momentul n cmp devine foarte mare i n cele mai multe cazuri depete momentul
capabil al seciunii. Modul de cedare a fost caracterizat prin ruperea armturii
longitudinale de la partea inferioare
n cazul n care stlpul marginal este eliminat deplasrile relative de nivel sunt mari i
nu se mai ncadreaz n valorile admisibile prescrise n coduri.
Nodurile aflate deasupra stlpilor ndeprtai au o deplasare mai mic n cazul
structurilor P+9E, dect cele cu nlime mai mic P+4E.
Dup avarierea stlpilor de la parter, sgeile grinzilor se ncadreaz n limitele
admisibile ( = 0,0125), cu excepia cazului n care este ndeprtat stlpul
marginal pentru structura P+4E.
Analiza static neliniar (pushover) ne permite s avem o imagine mai clar asupra
comportrii structurilor.
Analiznd prin comparie cele 3 structuri avariate, P+4E, se poate observa c atunci
cnd stlpul de col este eliminat, structura are o comportare apropiat de cea iniial
(neavariat). Problemele ncep s apar n cazul eliminrii stlpului marginal pentru c
n grinzile deasupra stlpului avariat se formeaz articulaii plastice corespunztoare
stadiului C=Collapse nainte de atingerea deplasrii int. n plus, i n stlpul aflat
deasupra celui eliminat se formeaz mai multe articulaii plastice care ajung pn n
stadiul LS= Life Safety.
Structurile P+9E au o comportare mai bun, dar la fel ca i n cazul structurilor P+4E,
eliminarea stlpului marginal este situaia cea mai defavorabil.

437

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ANEXA 1 VALORILE CURBELOR DE CAPACITATE (P+4E)

438

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul A1. 1 Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp de col


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

0,0039

910,5801

872

86

958

0,0243

4748,6724

792

166

958

0,0301

5334,3799

772

186

958

0,0316

5423,5903

732

226

958

0,042

5669,418

672

135

151

958

0,0912

6150,2485

610

126

72

150

958

0,1503

6412,9346

589

132

82

155

958

0,1593

6434,5029

580

130

93

153

958

0,1722

6444,2114

579

131

93

153

958

Tabelul A1. 2 Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp marginal


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

0,0246

4714,397

795

163

958

0,0303

5304,5

773

185

958

0,0323

5422,0918

730

228

958

0,0426

5665,7837

671

137

150

958

0,0907

6143,1431

602

134

71

151

958

0,1529

6419,3677

585

136

82

155

958

0,1605

6437,7759

583

132

88

155

958

0,1622

6440,2144

576

137

89

152

958

10

0,1736

6448,1221

572

141

89

152

958

Tabelul A1. 3 Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp central


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

0,0247

4641,3115

776

182

958

0,0313

5271,501

753

205

958

0,0329

5355,6714

713

243

958

0,044

5602,7046

656

160

140

958

0,0839

6012,4648

607

112

94

144

958

0,1419

6290,8633

599

116

94

147

958

0,1419

6124,2651

597

118

93

148

958

0,1428

6142,4521

596

119

92

149

958

10

0,1455

6164,6094

584

121

101

150

958

11

0,1506

6181,8945

579

120

105

152

958

12

0,1525

6185,0415

577

118

97

163

958

13

0,1654

6193,4224

572

118

93

170

958

439

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

7000

6000

5000

4000
structura initiala
fara stalp de colt

3000

fara stalp marginal


fara stalp central
2000

1000

0
0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

0.2

Figura A1. 1 Comparie ntre curbele de capacitate (P + 4E)

440

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

ANEXA 2 VALORILE CURBELOR DE CAPACITATE (P+9E)

441

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Tabelul A2. 1 Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp de col


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

-8,01E-04

1917

1918

0,0357

12589,69

1711

207

1918

0,0501

16740,52

1570

348

1918

0,057

17649,01

1306

577

35

1918

0,1175

20208,137

1278

253

386

1918

0,2

22572,201

1274

137

271

236

1918

0,265

24409,932

1255

38

273

352

1918

0,3263

26136,455

1244

39

243

389

1918

0,3643

27200,057

1244

39

243

389

1918

0,3375

17946,164

1918

1918

Tabelul A2. 2Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp marginal


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

0,0045

1619,389

1729

189

1918

0,0479

16267,484

1607

311

1918

0,0538

17267,449

1464

454

1918

0,065

18123,809

1288

567

63

1918

0,1263

20458,166

1269

297

349

1918

0,1863

22219,445

1264

178

272

204

1918

0,2495

24023,232

1236

50

248

384

1918

0,3374

26511,172

1228

58

235

392

1918

0,3621

27206,033

1228

58

235

392

1918

10

0,3357

17931

1918

1918

Tabelul A2. 3Valorile curbei de capacitate pentru structura fr stlp central


Step

Displacement

Base Force

A-B

B-IO

IO-LS

LS-CP

CP-C

C-D

D-E

>E

TOTAL

-1,31E-06

1917

1918

0,0073

2536,7188

1742

176

1918

0,0483

16173,934

1610

308

1918

0,0549

17298,77

1459

459

1918

0,0665

18176,197

1287

563

68

1918

0,1282

20517,768

1267

232

378

41

1918

0,223

23240,469

1248

97

291

282

1918

0,2912

25171,098

1225

57

240

390

1918

0,3634

27196,412

1918

1918

442

CONSTRUCTII CIVILE SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

30000

25000

20000

15000
structura initiala
fara stalp de colt

10000

fara stalp marginal


fara stalp central
5000

0
-0.05

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

Figura A2. 1 Comparie ntre curbele de capacitate (P + 9E)

443

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

BIBLIOGRAFIE

444

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Andersen, L., Hausgaard Lyngs, J. (2009). Shortcomings of the Winkler Model in the
Assessment of Sectioned Tunnels under Seismic Loading, DCE Technical Memorandum
No. 10, Aalborg University.
Anderson, D.G., Richart, F.E. Jr. (1976). Effects of Straining on Shear Modulus of Clays,
Journal of Geotechnical Engineering, Division ASCE, pp.1-27.
ASCE Standard 4-86 (1986). Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and
Commentary on Standard for Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures,
Published by the American Society of Civil Engineers.
Bazavan Domnita Efectele interactiunii seismice teren-structura la constructii partial
ingropate si ingropate Teza de doctorat UTCB 2010
Bilotta, E., Lanzano, G., Gianpiero, R. et.al. (2007). Pseudostatic and Dynamic Analyses
of Tunnels in Transversal and Longitudinal Directions, 4th International Conference on
Earthquake Geotechnical Engineering, Thessaloniki, Greece.
Biswal, K., Bhattacharyya S. K., Sinha, K. (2003). Dynamic Characteristics of Liquid
Filled Rectangular Tank with Baffles, IE (I) Journal, Vol 84, August.
Boncheva, H. (1977). Soil Amplification Factor of Surface Waves, Proceedings of the 6th
World Conference on Earthquake Engineering, January, New Delhi.
Bozorgnia, Y., Bertero, V.V. (editors, 2004). Earthquake Engineering from Engineering
Seismology to Performance-Based Engineering, CRC Press. C23992 (1993). ndrumtor
tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii pmntului pe lucrri de
susinere i al stabilitii taluzurilor i versanilor la aciuni seismice, Buletinul
Construciilor, vol. 3/1993.
Chang, C.Y., Power, M..S., Mok, C.M., Tang, Y.K., Tang, H.T. (1990). Analysis of
Dynamic Lateral Earth Pressures Recorded on Lotung Reactor Containment Model
Structure, Proceedings, 4th U.S. National Conference on Earthquake Engineering, pp. 643652, EERI.
Chen, W-F., Scawthorn, C. (editors, 2003). Earthquake Engineering Handbook, Vol.1,
CRC Press.
Chopra, A.K. (2007). Dynamics of Structures. Theory and Applications to Earthquake
Engineering, Pearson, Prentice Hall, NJ.
Das, B.M. (2004). Principles of Foundation Engineering, 2nd Edition, PWSKENT
Publishing Company, Boston.
Day, R.W. (2002). Geotechnical Earthquake Engineering Handbook, McGraw-Hill
Handbooks.
Duke, C.M. (1960). Foundations and Earth Structures in Earthquakes, Proceedings of the
Second World Conference on Earthquake Engineering, Vol.1, Tokyo and Kyoto, Japan,
pp.435-455.
Electric Power Research Institute (1989). Proceedings: EPRI/NRC/TPC Workshop on
Seismic SoilStructure Interaction Analysis Techniques Using Data from Lotung, Taiwan,
Report No.EPRI/NP-6154, March, Palo Alto, California.
Electric Power Research Institute (1991). Post Earthquake Analysis and Data
Correlations for the - Scale Containment Model of the Lotung Experiment, EPRI
Publication No.EPRI/NP7305SL, October, Palo Alto, California.
Erdey, C.K. (2007). Earthquake Engineering, Application to Design, John Wiley&Sons,
Inc.
Ghiocel, D. (2004-2006). Comunicri personale.
Ghiocel, D.M. (1996). Seismic Motion Incoherency Effects on Dynamic Response, 7th
ASCE EMD/STD Joint Specialty Conference on Probabilistic Mechanics and Structural
Reliability, Worcester M.A.
445

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Ghiocel, D.M. (1998). Uncertainties of Seismic SoilStructure Interactions Analysis:


Significance, Modeling and Examples, US-Japan Workshop on SoilStructure Interaction,
San Francisco.
Ghiocel, D.M. (1999). SUPER SASSI/PC: A Complete Dynamic Soil-Structure Interaction
System on Personal Computers, Advanced Computational Software, INC. Pittsford, N.Y.
Hadjian, A. H., Tang, H.T. (1991). Soil Spring SSI Improvements Based on Test
Correlation of the Lotung SSI Experiment Horizontal Excitation, Proceedings of the 2nd
International Conference on Recent Advances in Geotechnical Earthquake Engineering and
Soil Dynamics, St. Louis, Missouri, March 11-15.
Haiano, K., Matsumoto, M., Tatsuoka, F., Koseki, J. (2001). Evaluation of TimeDependent Deformation Properties of Sedimentary Soft Rock and Their Constitutive
Modeling, Soils and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.2, 21-38,
April 2001.
Hani M. (1992). Soil-Structure Interaction under Random Excitation, Ph.D. Thesis, I.C.B.
Hardin, B.O., Black, W.L. (1969). Closure to Vibration Modulus of Normally Consolidated
Clays, Proceedings ASCE: Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.95
(SM6), pp.15311537.
Hardin, B.O., Drnevich, V.P. (1972). Shear Modulus and Damping in Soils: Design
Equations and Curves, Proceedings of ASCE: Journal of the Soil Mechanics and
Foundations Division, Vol. 98 (SM7), pp.667692.
Hirota, M., Sugimoto, M., Onimaru, S. (1992). Study on Dynamic Earth Pressure through
Observation. Proceedings of 10th WCEE, Madrid, Spain.
Idriss, I.M., Boulanger, R.W. (2008). Soil Liquefaction during Earthquakes, EERI
Monograph, MNO-12.
Iwasaki, T., Tatsuoka, F. (1977). Effects of Grain Size Dynamic Shear Modulus of Sands,
Soils and Foundations, Vol. 17, No.3., pp.19-35.
Iwasaki, T., Tatsuoka, F., Takagi, Y. (1978). Shear Moduli of Sands under Cyclic Torsional
Loading, Soils and Foundations, Vol. 18, No. 1, pp. 39-56.
Kausel, E. et all. (1978). The Spring Method for Embedded Foundation, Nuclear
Engineering and Design, No.48, North Holland Publishing Company.
Kokusho, T., et.al. (1982). Dynamic Properties of Soft Clay for Wide Strain Range, Soil
Foundations, Vol.22, No.4, pp.1-18.
Koyama, K., Kusano, N., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting on
LNG inGround Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World Conference
on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
Koyama, K., Watanabe, O., Kusano, N. (1988). Seismic Behavior of In-Ground LNG
Storage Tanks During Semi-Long Period Ground Motion, Proceedings of 9th World
Conference on Earthquake Engineering, August 29, Tokyo-Kyoto, Japan.
Kusano, N., Koyama, K., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting on
LNG In-Ground Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World Conference
on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
Kramer, S.L. (1996). Geotechnical Earthquake Engineering, Prentice-Hall, Englewood
Cliffs, NJ.
Lee, K.L., Chan, K. (1972). Number of Equivalent Significant Cycles in Strong Motion
Earthquakes, Proceedings of the International Conference on Microzonation for Safer
Construction Research and Application, Vol. 2, October 30-November 3, Seattle,
Wahington, pp.609-627.
Lee, W.H.K., Kanamori, H., Jennings, P.C., Kisslinger, C. (editors, Part A: 2002. Part B:
2003). International Handbook of Earthquake & Engineering Seismology, Academic Press.
446

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Loganathan, N., Poulos, H.G., Xu, K.J. (2001). Ground and Pile-Group Responses Due to
Tunneling, Soils and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.1, 57-67,
February.
Luco, J.E. (1974). Impedance Functions for a Rigid Foundation on a Layered Medium.
Nuclear Engineering and Design, No.31 (2), pp.204-217, North Holland Publishing
Company.
Lysmer, J., TabatabaieRaissi, M., Tajirian, F, et al. (1981). SASSI, A System for Analysis
of SoilStructure Interaction, Report No.GT (2), pp.1-54, University of California at
Berkeley.
Lysmer, J., Udaka, T., Tsai, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSH a Computer Program for
Approximate 3D Analysis of Soil-Structure Interaction Problems, Earthquake Engineering
Research Center, Report no. EERC 75-30 November 1975, College of Engineering,
University of California at Berkeley, California, U.S.A.
Lysmer, J., Udaka, T., Tsia, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSHA Computer Program for
Approximate 3D Analysis of SoilStructure Interaction Problems, Report EERC No.7530, pp.1-83, Earthquake Engineering Research Center, University of California at
Berkeley.
Marcuson III, W.F., Wahls, H.E. (1972). Time Effects on Dynamic Shear Modulus of
Clays, Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.98, No.12, pp.13591373.
Matsumoto, H., et.al. (1991). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structure, Proceedings of 6th Canadian Conference on Earthquake Engineering, June,
Toronto, Canada.
Miller, C.A., Constantino, C. (1994). Seismic Induced Earth Pressures in Buried Vaults,
Natural Hazard Phenomena and Mitigation, ASME, Vol.271, pp.3-11.
Mononobe N, Matsuo H. (1929). On the Determination of Earth Pressures during
Earthquakes, Proceedings of World Engineering Conference, Vol.9, Paper 388.
Nadim, F., Whitman, R.V. (1984). Coupled Sliding and Tilting of Gravity Retaining Walls
During Earthquakes, Proceedings of the 8th World Conference on Earthquake Engineering,
Vol.3, San Francisco, pp.477-484.
NIST GCR 12-917-21 - Soil-Structure Interaction for Building Structures - 2012
Normativ P100-1-2006 (2006). Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de
proiectare pentru cldiri, MTCT, Bucureti.
Nuclear Regulatory Commission (1991). Proposed Staff Positions on Lateral Earth
Pressures on Retaining Walls and Embedded Walls of Nuclear Power Plant Structures,
Civil Engineering and Geoscience Branch, Division of Engineering of Nuclear Reactor
Regulations.
Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Akino, A., Ishida, K. (1996). Experimental Studies on
Embedment Effects on Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 11th World
Conference on Earthquake Engineering, Acapulco, Mexico, Paper 59.
Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Yanagisawa, E., Fukudome, H. (1992). Embedment Effects on
Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 10th World Conference on Earthquake
Engineering, Madrid, Vol.3, pp.107-1712.
Okabe, S. (1926). General Theory of Earth Pressure, Journal, Japanese Society of Civil
Engineers, Vol. 12, No. 1, Tokyo.
Onimaru, S., Sugimoto, M., Ohmiya, Y., Sugawara, Y., Ogihara, M. (1995). Study of
Dynamic Earth Pressure Acting on a Deeply Embedded Structure, Transactions of the 13th
International Conference on Structural Mechanics in Reactor Technology, Eschola de
Engenharia Universidade Federal do Rio Grande do Sul, Porto Alegre, Brasil.
447

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Ostadan, F., White, W.H. (1997). Lateral seismic Soil Pressure an Updated Approach,
Bechtel technical grant report, Bechtel Corporation, San Francisco, California.
Ostadan, F., White, W.H. (1998). Lateral seismic Soil Pressure An Updated Approach,
USJapan SSI Workshop, September 22-23, USGS, Menlo Park, California.
Prange, B. (1977). Parameters Affecting Damping Ratio, Proceedings of dynamic Methods
in Soil and Rock Mechanics, Vol. 1, September, pp.61-78.
Ramberg, W., Osgood, W. T. (1943). Description of Stress-Strain Curves by Three
Parameters, Technical Note 902, National Advisory Committee of Aeronautics,
Washington DC.
Richards, R., Elms, D.G. (1979). Seismic behavior of gravity retaining walls, Journal of
Geotechnical Engineering Division, ASCE 105 GT4, pp. 449464.
Romo M.P., Chen, J.H., Lysmer J., Seed, H.B. (1980). PLUSHA Computer Program for
Probabilities Finite Element Analysis of Seismic SoilStructure Interaction, Report EERC
No.7701, Earthquake Engineering Research Center, University of California at Berkeley.
Sandi, H. (1979). Measures of ground motion, Proceedings of 2nd US National Conference
on Earthquake Engineering, Stanford University, CA.
Sandi, H. (1983). Elemente de dinamica structurilor, Editura Tehnic, Bucureti.
Sandi, H. (2006-2008). Comunicri personale.
Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, M., Stancu, O., Vlad, I., Vlad, N. (2004). Influence of source
mechanism versus that of local conditions upon content of ground motion, Proceedings of
13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver.
Scott, R,F. (1973). Earthquake induced pressures on retaining walls, Proceedings of 5th
World Conference on Earthquake Engineering, Vol.2, pp.1611-1620, Rome, Italy.
Seed, H.B., Idriss, I.M. (1970). Soil Module and Damping Factors for Dynamic response
Analysis, Report EERC 70-10, University of California at Berkeley.
Seed, H.B., Idriss, I.M. (1983). Ground Motions and Soil Liquefaction during Earthquakes,
Earthquake Engineering Research Institute, Oakland, California.
Seed, H.B., Schnabel, P., (1976). Soil and Geologic Effects on Site Response during
Earthquakes, Seminar on Seismic Microzoning, June 1976, Thessaloniki Greece.
Seed, H.B., Whitman, R.V. (1970). Design of Earth Retaining Structures for Dynamic
Loads, State-of-the-art paper presented at the 1970 ASCE Specialty Conference on Lateral
Stresses in the Ground and Design of Earth-Retaining Structures, June 22-24, Cornell
University, Ithaca, New York.
Stoica, D. - Modelarea interactiunii teren-structura pentru cladiri note de curs UTCB
2013
Tsai, N.C. (1980). The Role of Radiation Damping in the Impedance Function Approach
to Soil Structure Interaction Analysis, Lawrence Livermore Laboratory, Livermore,
California, UCRL-15232.
Valera, J.E., Donovan, N.C. (1977). Soil Liquefaction ProceduresA Review, Journal of
Geotechnical. Engineering, Division ASCE, Vol. 103, pp.607625.
Veletsos, A. Younan, A.H. (1994). Dynamic Soil Pressure on Rigid Vertical Walls, Journal
of Earthquake Engineering and Soil Dynamics, Vol. 23, Issue 3, pp.275 301.
Veletsos, A., Younan, A.H. (1994). Dynamic Modeling and Response of SoilWall
Systems, Journal of Geotechnical Engineering, Vol. 120, No.12, December, pp.2155-2179.
Waas, G. (1972). Linear Two Dimensional Analysis of Soil Dynamics Problems in Semi
Infinite Layered Media, PhD Thesis, University of California at Berkeley.
Watakabe, M., et.al. (1992). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structures, Proceedings of 10th WCEE, July, Madrid, Spain.
448

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Wood, J.H. (1973). Earthquake-induced pressures on retaining walls, Report EERL 73-05,
Earthquake Engineering Research Laboratory, California Institute of Technology,
Pasadena
P100-1/2006 - Cod de Proiectare Seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri,
Bucuresti, 2006
Anil K. Chopra - Dynamics of Structures - Theory and Applications to Earthquake
Engineering, New Jersey, 1995
Cristian Ghindea, Nicolai Topa - Studiu de Caz Asupra unor Structuri cu Baza Izolata, 2007
Ahmed Elgamal, Michael Fraser - Seismic Isolation & Energy Dissipation Systems, 2004
Trevor H. Kelly - Base Isolation of Structures, Design Guidelines, 2001
Satish Nagarajaiah, Andrei M. Reinhorn, Michalakis C. Constantinou -Nonlinear Dynamic
Analysis of 3D Base-Isolated Systems, 1991
A.B.M. Saiful Islam, Mohammed Jameel, Mohd Zamin Jumaat - Seismic Isolation in
Buildings to be a Practical Reality: Behavior of Structure and Installation Tehnique, 2011
Michael D. Symans - Seismic Protective Systems, Seismic Isolation
M. Ala Saadeghvaziri, Maria Q. Feng - Experimental and Analytical Study of BaseIsolation for Electric Power Equipment
Wang Yen-Po - Fundamentals of Seismic Base Isolation, Taiwan
Sajal Kanti Deb - Seismic Base Isolation - An overview, India, 2004
Farzad Naeim, James M. Kelly - Design of Seismic Isolated Structures, From Theory to
Practic, 1999
Tunde Tokes - Studiu comparativ la cldirile cu perei din beton armat folosind principiul
izolarii bazei n proiectarea seismic din Romnia 2013 Disertatie
Andreea Toader - Studiu comparativ la cldirile cu cadre din beton armat folosind
principiul izolarii bazei n proiectarea seismic din Romnia 2013 Disertatie
Dinamic of structures R.W.Clough, J. Prezien (1993)
Application of tuned mass damper for vibration control of frame structures under seismic
excitation Rasmi Mishra (2011)
The effect of tuned-mass dampers on the seismic response of base-isolated structures
Hsiang-Chuan Tsai (1993)
Optimal design theories and applications of tuned mass dampers - Chien-Liang Leea,
Yung-Tsang Chen (2006)
D. Cretu; E. Tulei; C. Ghindea; R. Cruciat - Eficienta dispozitivelor pasive de control la
reabilitarea seismica a unei cladiri din bucuresti
Studii privind utilizarea dispozitivelor disipatoare cu masa acordata (TMD) la reducerea
vulnerabilitatilor seismice ale cladirilor existente cu structura din b.a. Adrian Ivan
Disertatie 2013
Tulei E., Cretu D., Ghindea C. (2008), Seismic rehabilitation of a reinforced concrete
framed structure by the use of tuned mass dampers and viscous dampers, Proceedings of
the International Conference Constructions 2008, 9-10 may 2008, Cluj-Napoca, Romania,
Vol.1, p.283-290
Tulei E., Cretu D., Lungu D. (2009), Study on seismic upgrade of 5 storey reinforced
concrete building by Tuned Mass Damper, Proceedings of the International Conference on
Protection of Historical Buildings, Prohitech 09, Rome, Italy, 21-24 june 2009, Vol.1,
p.563-568
STUDIUL UNOR METODE DE ATENUARE A ACTIUNII SEISMICE ASUPRA
CONSTRUCTIILOR - C. Ghindea Teza de doctorat UTCB 2008
Mario DAniello Steel Dissipative Bracing Systems for Seismic Retrofitting of Existing
Structures: Theory and Testing
449

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Dr. Durgesh C Rai, Department of Civil Engineering Indian Institute of Technology


Kanpur, Kanpur - Review of Documents on Seismic Strengthening of Existing Buildings
Elizabeth A. Jones, James O. Jirsa Seismic Strengthening of a reinforced concrete frame
using structural steel bracing
M.A. Youssef, H. Ghaffarzadeh, M. Nehdi - Seismic performance of RC frames with
concentric internal steel bracing
Viswanath K.G, Prakash K.B., Anant Desai - Seismic Analysis of Steel Braced Reinforced
Concrete Frames
Marc Eric Badoux Seismic retrofitting of seismic reinforced concrete structures with steel
bracing systems
http://www.nexus.globalquakemodel.org/gem-building-taxonomy/overview/glossary/
braced -framelfbr
P100-3:2008 Cod de evaluare i proiectare a lucrrilor de consolidare la cldiri existente,
vulnerabile seismic
P100-1:2013 Prevederi de proiectare pentru cldiri
SR EN 1993-1-1 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli generale
i reguli pentru cldiri
Alexandra Lelia Oancea - Studii privind utilizarea contravntuirilor metalice la reducerea
vulnerabilitilor seismice ale cldirilor existente cu structur dual din beton armat
Disertatie 2013
Teodora Postu - Studii privind utilizarea contravntuirilor metalice la reducerea
vulnerabilitilor seismice ale cldirilor existente cu structur cu cadre din beton armat
Disertatie 2013
Tamar S.Kieval Structural Blast Design, Washington University in St. Louis, 2002.
Unified Facilities Criteria (UFC), Structures to Resist the Effects of Accidental Explosions,
[TM-5-1300] U. S. Army Corps of Engineers, Naval Facilities Engineering Command, Air
Force Civil Engineer Support Agency, UFC 3-340-02,] 5 Decembrie 2008.
G.C. Mays, P.D. Smith Blast effects on buildings Design of buildings to optimize rezistance
to blast loading 2003.
Donald O. Dusenberry HANDBOOK FOR BLAST RESISTANT DESIGN OF
BUILDINGS 2010.
D.J.Forbes Design Guide for BLAST RESISTANT STRUCTURES.
Clay Naito, Ph.D,P.E., Lehigh University Blast-Resistent Design Considerations.
Robert G. Pekelnicky Stanley C. Woodson Steven C. Sweeny John R. Hayes, Jr. Joe
Magallanes David R. Bonneville Chris D. Poland Blast-Resistant Benefits of Seismic
Design FEMA P-439B/Noiembrie 2010.
Lt.col.Fnel-Eduard IORGA, EFECTUL UNDEI DE OC ASUPRA CONSTRUCIILOR
I OAMENILOR/http://www.rft.forter.ro/2010_1_t/06-arm/07.htm
Bogdan Davidescu Efectul exploziilor asupra cladirilor Disertatie 2013
STAS 10903/2-79
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea
focului, indicativ P118, 1999.
EN1991-1-2
Conf. dr. ing. Raul Zaharia Calculul structurilor la actiunea focului
(NIST). U. N. (2007). Best Practices for Reducing the Potential for Progressive Collapse
in Buildings, Technology Administration. U.S. Department of Comerce.
ASCE. (2005). ASCE 7: Minimum design loads for buildings and other structures.
American Society of Civil Engineers.
450

CONSTRUCTII CIVILE PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

Daniel STOICA

Burnett, E. (1975). The avoidance of progresive collapse: Regulatory aproaches to the


problem.
CR0-2005. (2005). Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor in construci.
CSI. (fr an). ETABS Nonlinear V 9.7.4-User manual.
Elingwood, B., & Dusenberry, D. (2005). Building Design for abnormal loads and
progressive collapse. Computer Aided Civil and Infrastructure Engineering.
EN 1990. Eurocode 0 - EN 1990: Basis of structural design. (2002).
Europe, S. S. (fr an). Design check of BRBF system according to Eurocode 8 : Use of
pushover analysis.
Gilmour, J., & Viridi, K. (1998). Numerical modeling of the progresive collapse of framed
structures asa a result of impact or explosion. Budapesta.
GSA Progressive Collapse Analysis and Design Guidelines for New Federal Office
Buildings and Major Modernizations Projects. General Services Administration (GSA).
Janssens, V. (2012). MODELLING PROGRESSIVE COLLAPSE IN STEEL
STRUCTURES. PHD Thessis.
Janssens, V., & O'Dwyer, D. (2010). The importance of dynamic effect in progressive
collapse. IABSE Syposium.
Kaewkulchai, G., & Williamson, E. B. (2004). Beam Element Formulation and Solution
Procedure for Dynamic Progressive Collapse Analysis. 82.
Kokot, S., & Solomos, G. (2012). Progressive collapse risk analysis: literature survey,
relevant construction standards and guidelines. European Laboratory for Structural
Assessment.
Menchel, K. (2009). Progressive Collapse: Comparison of Main Standards, Formulation
and Validation of New Computational Procedures. Thessis, UNIVERSITE LIBRE DE
BRUXELLES.
National Building Code of Canada.
P100-1/2012. (2012). COD DE PROIECTARE SEISMICA PARTEA I - PREVEDERI DE
PROIECTARE PENTRU CLDIRI.
PAVEL,
M.
(2013).
ANALIZA
PUSHOVER.
Preluat
de
pe
http://www.encipedia.org/articole/educational/utilizarea-programelor-decalcul/etabs/analiza-pushover.html.
Polina, K. (2013). THE PHENOMENON OF PROGRESSIVE COLLAPSE
ACCORDING TO RUSSIAN NORMS. Thessis, Saimaa University of Applied Sciences.
Sadek, F. M.-T. (2010). An experimental and analytical study of steel moment connections
under a column removal scenario. NIST Technical Note 1669.
Sagiroglu, S. (2012). Analytical and experimental evaluation of progressive collapse
resistance of reinforced concrete structures. Thessis, Northeastern University.
Sasani, M. B. (2007). Experimental and Analytical. 104.
Smith, M. (2007). Progressive Collapse Assessment-Non-linear behaviour of concrete
structures in damaged state. Master Thessis.
Starossek, U. (2007). Typology of progressive collapse. 29.
STAROSSEK, U., & WOLFF, M. (2005). Progressive Collapse: Design Strategies. IABSE
Symposyum.
Toader, T., & Steopoaie, A. (fr an). Analiza de tip pushover (Calcul static
neliniar/biografic).

451