Vopsirea oualor de Pasti cu coji de ceapa, sfecla ori frunze de nuc

Odinioara, maramuresencele nu au avut nevoie de coloranti chimici ca sa

isi vopseasca ouale de Pasti, folosind plante pentru a obtine rosu, galben,
verde sau albastru, utilizand aproape aceleasi tehnici pentru vopsirea
lanii. Acestea fierbeau frunzele, florile, coaja sau tulpina plantelor
impreuna cu ouale. Se foloseau coaja de ceapa rosie sau floarea de bujor
pentru culoarea rosie, secara cruda de primavara, izma sau frunza de
mesteacan pentru culoarea verde, coaja de mar sau galbenele pentru
culoarea galbena si frunza de nuc pentru culoarea cafenie.
Culori care pot fi obtinute din plante:
Rosu deschis: coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata, floare de bujor
Portocaliu: coaja de ceapa alba, morcovi
Galben: morcovi, flori de galbenele, coaja de mar, coaja de portocale sau lamaie,
morcovi
Verde: secara cruda de primavara, menta, frunze de mesteacan, foi de spanac
Albastru: frunze de varza rosie
Maro: frunze de nuc, ceai negru sau cafea
Retete batranesti
Regula era aceea de folosire a unor oua cu coaja alba, pentru ca de acestea se
prinde mai bine pigmentul. O alta indicatie ar fi ca ouale sa fie curate bine de
grasime, prin urmare inainte de fierbere ouale este bine ca acestea sa fie spalate cu
detergent de vase si clatite bine sub jet de apa.
Vopsitul oualor cu coji de ceapa
Pentru vopsitul a 15 oua e nevoie de cojile de la cinci cepe mari. Se pun intr-o oala
de 2 -3 l, care are interiorul inchis la culoare, pentru ca oala se poate pata. Se
adauga doua linguri de otet (fixeaza culoarea) si se lasa la fiert vreo 15 min., la foc
mic, ca sa nu crape. Ouale se scot pe o farfurie cu o lingura de lemn si se lasa la
scurs si racit, fara sa se stearga. Dupa ce sunt uscate, se ung cu slanina sau ulei
pentru luciu.
La o alta metoda de vopsit se folosesc cojile de la 1 kg. de ceapa rosie, care se lasa
la inmuiat de pe o zi pe alta (aproximativ 12 ore) intr-un vas acoperit. A doua zi, se
fierb ouale 10-15 minute impreuna cu cojile de ceapa si 1 lingura de otet pentru
fixarea culorii, dupa care mai sunt lasate in lichid pana se obtine nuanta dorita.
Vopsitul oualor cu cafea
Cafea da o nuanta maronie oualor, iar pentru aceasta se fierb 5-6 linguri de cafea
intr-un vas suficient de mare ca sa nu dea in foc. Se adauga ouale, care se fierb

circa 10-15 minute. In functie de durata cat sunt tinute in apa, ouale se coloreaza
mai mult, iar moroul devine mai intens. De asemenea, un trebuie uitata lingura de
otet, ingredientul nelipsit din retetele de vopsire pentru ouale de Paste.
Vopsitul oualor cu sfecla rosie
Doua bucati de sfecla se taie cuburi si se pun intr-un litru de apa. Se adauga doua
linguri de otet alb si se lasa la fiert 10-15 minute. Daca sfecla este lasata pera mult
la fiert culoarea devine maronie. Se opreste focul cand apa capata o culoare rubinie,
dupa care se strecoara. Ouale fierte in prealabil 5-7 minute se pun in zeama de
sfecla si se lasa pana capata culoare dorita (uneori poate sa dureze si o noapte).
Pentru o fixare mai rapida a culorii se pot fierbe ouale impreuna cu sflecla, dar
exista riscul ca ele sa se sparga ori sa se crape. Important ca ouale sa fie verificate
din cand in cand ca sa nu se inchida prea tare la culoare.
Vopsitul oualor cu varza rosie
O varza rosie mica se toaca si se pune la fiert intr-un litru si jumatate de apa cu
doua linguri de otet si se fierbe 15-20 minute. Zeama se coloreaza in rosu inchis la
inceput, pe urma capata o nuanta mov-violet, iar la final devine albastra. Ouale se
pot pune la fiert si impreuna cu varza, caz in care se poate ca acestea sa un se
coloreze uniform. In schimb, se pot prinde bucatele mici de varza, care pot sa
creeze modele interesante pe ele. O alta metoda este aceea de a strecura zeama de
varza si a pune in ea ouale fierte in prealabil. In cateva ore se poate obtine o
culoare placuta albastra, aproape turcoaz, pe circa 10-15 oua.
Sfaturi pentru vopsirea oualor
Pentru ca ouale sa fie vopsite perfect, batranele spuneau ca e bine sa aiba coaja
neteda si curata. Mai nou, gospodinele obisnuiesc sa le spele cu detergent pentru
vase inainte sa le puna la fiert. In apa, se pun 1-2 liguri de sare si 1-2 linguri de otet,
iar cand da in clocot se lasa ouale la fiert circa 5 minute ori 7 minute pentru cele
care le vor foarte tari. Daca ouale puse la fiert sunt bej - otetul le poate albi, dar
acest lucru nu e un motiv de panica. Cand sunt gata, se scot cu o spumiera ori o
lingura din lemn si se lasa sa se racoreasca un
pic, dar nu prea mult, cel mai bine pe un cofrag.

Tradiii: ou de Pati,
vopsite n foi de ceap i
cu modele din frunze

n timp ce majoritatea gospodinelor coloreaz oule de Pati

cu vopsele din comer, n unele sate, tradiia ornatului natural
este nc pstrat din strbuni. n Joia Mare, zeci de tineri din
localitatea Carani, judeul Timi, se mbrac n straie populare,
se ntorc n timp i urmeaz cu sfinenie ritualul, vechi de sute
de ani, al colorrii oulor cu foi de ceap i plante naturale.
Numai asa, cteva floricele. i frunze, cele mai frumoase frunze trebuie luate, da? Pentru ca
oule s fie colorate, dar i cu model, nainte de a le vopsi, cei mai mici copii din sat culeg cu
grij plante ce ulterior vor face ca oule s par pictate.
Am trifoi cu 4 foi, - i ce faci cu el? Punem modele pentru ou. Pe fundalul unui cntec
religios, interpretat chiar de tinerii artiti, fiecare ou este nvelit cu miestrie ntr-un ciorap, cu tot
cu frunzele sau florile culese.
Dup ce am legat oul, o s l punem n oala cu foile de ceap. Acolo o s fiarb, cu sarea i
cu oetul. Dup cteva zeci de minute, oule sunt scoase din ap gata vopsite, se lustruiesc cu
slnin i devin numai bune de pus pe masa de Pati.
De aici, o parte din ou ajung la prescurria satului. Este cea mai n vrst vduv din
localitate i, conform tradiiei, de cteva decenii e cea care prepar prescurea ce se va transforma
n noaptea de nviere, n Sfintele Pati, Am venit s v aducem oule, i am venit dup
prescur. Uitai oule.
Imediat dup ce primesc pine preparat n cas, tinerii pornesc spre biseric, unde slujba este
deja nceput. Aici, preotul o va sfini, iar duminic o va mpri credincioilor.
Tot n Joia Mare, bieii satului bat cu miestrie toaca. Sunetul este ndemul pe care tinerii l
fac enoriailor, s vin la rugciune.