Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vatasianu Virgil - Vechile Biserici de Piatră Româneşti Din Judeţul Hunedoara PDF
Vatasianu Virgil - Vechile Biserici de Piatră Româneşti Din Judeţul Hunedoara PDF
DE
PIATR ROMNESTI
)
DIN
JUDEUL HUNEDOARA
DE
VIRGIL VTIANU
TIP.
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
-!5`-0-74444t..) #.91.,,:,...
rz.
3. ;1. -1,2a.
v--re-is,
ffl-ii,),:( ig*Th
VECHILE BISERICI
DE
PIATRA ROMANESTI
DIN
MERL HUNEDOARA
DE
VIRGIL VATA$IANU
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
CUVANT INTRODUCTIV
Judetul Hunedoara i indeosebi basinul asezat in partea de
miazazi a acestui judet, Tara Hategului, e una din regiunile
care a fost scena unei serii de evenimente importante pentru
desvoltarea poporului roman. Acest tinut, stravechiu cuib al
vitejiei dace, centru de civilizatie i organizatie roman& ter-toriu de absorbtiune slava, e pentru istoria etnica si politica
a poporului roman de o importanta reprezentativa, incepand
cu timpurile cele mai indepartate. Dar jud. Hunedoara prezinta aceeas importanta si pentru istoria artei poporale. De
altfel multe laturi ale ananifestatiunilor de cultura poporala au
fost deja relevate de folklor i etnografie dar una din cele mai
importante, arhitec,tura bisericeasea, a I-Mims pana in prezent
aproape necunoseuta. Nu doar ea nu ar exista publicatii multiple, earl sa, se fi oeupat en aceste monumente; dimpotriva,
www.dacoromanica.ro
eele mai vechi monumente de arhitectura romaneaseg religioasa, monumente, cari au fost ridicate in interiorul teritoriului romgnesc, cu forte indigene. Considernd in general ma-
turfl eu desvoltarea nationald. Ce qui constitue les nationalits, c'est le lien qui unit etroitement les differentes pAriodes
de leur existence; il faut plaindre les peuples qui renient
leur pass. car il n'y a pas d'avenir pour eux!"). Aceste eonsideratii fundamentale ale hi Viollet-le-Due au fost eu &ea"vdrsire diseonsiderate in ce priveste arta romneasea, si a IrebuD st vie savanti straini, n frunte cu dl J. Strzygowski, ea
sa ne snund cg raffle Romne nu au fost numai un teritorin de
eontinua absorbtie artistica, ci i un foear de expanziune2). Dar
daeg acestea an fost spuse en privire la vremurile din cari ni s'au
Ist anul VI
www.dacoromanica.ro
-V
ceputurilor arhitecturei franceze: En prenant l'architecture
l'origine d'une civilisation (in sens de eultura") qui succde
une autre, ii faut necessairement tenir compte des traditions
d'une part et des besoins nouveaux de l'autre"). Dar cu privire la literatura istoriei artei franceze eonstata tot Viollet-leDue in anul 1858, ca il est plus court de nier que d'tudier"2).
Se vede de aci ca evolutia istoriei artei romane$ti e la noi
inch' aproape de punctul, la care era in Franta acum $aptezeci
de ani, $i mai rezult c fazele coneeptillor se repet j ele
in mod constant: dupa un optimism hazardat la inceputurile
redesteptarei nationale, istoricii de arta romani au fost i aunt
a
11
sa ne desharam, daca vrem sa atacam cu obiectivitate realitatea tiintifie,. Pentru a putea face insa acest lucru e necesar
sa abandonam inainte de toate predispozitiile de admiratie
pentru tot ceea-ce e strain si romantismul autocriticei pesirpiste; trebue sa privim monumentele in fata i sa le lasam
pe ele sa vorbeasca. La noi nu s'a, prea procedat a$a; s'a facut
dimpotriva multh epigrafie, filologie $i istorie politica pe socoteala monumentelor i prea putina istorie de arta propriu zis.
www.dacoromanica.ro
VI
face comparatii, de-a stabili analogiile hotaritoare si de-a evidentia legitturile determinante. Urmarea acestei situatii e, ca
oriee coneluzie in domeniul analizei comparative si a sintezei,
bazate pe aceste analize, va trebui deocamdata prezentata sub
beneficiu de inventar".
Materialul pe care urmeaza sa-1 prezint 1-am adunat parte
din literatura, dar 'in cea mai mare parte in excursiile facute
in ennui verilor 1924, 1926 si 1927. Cu ocazia acestor excursii
am Maui si masurArile pentru planuri si fotografiile call_ intovarasesc luerarea, eu exceptia planurilor si fotografiilor a
earor provenienta am indieat-o anume.
Metoda, dupa care am studiat acest material, si sistemul in
care il infatisez, e eel propus de dl J. Strzygowski, si aplicat
in publicatiile Institutului I de Istoria Artelor din Viena, de
sub conducerea Dsale.Motivul e ca nici o metoda propusA pang.
www.dacoromanica.ro
- VII
atras atentia asupra unora din monumentele hunedorene, si
andu-mi indrumgri pretioase, mi-a pus in tot timpul cereetarilor la dispozitie biblioteea Seminarului de Istoria Artelor de
sub conducerea Dsale, precum si eliseele nr. 21, 22, 27 si 31.
Dlui eoleg Ion Muslea apoi ii sunt indatorat pentru sfaturile
pretioase pe earl le-am primit cu ocazia revizuirei redactrei.
Dar toate indrumArile primite si toate strgduintele mele ar
fi fost zadarnice, daea bunavointa dlui profesor Alexandru
Lape'datu, presedinte al Seetiei transilvgnene a Comisiunei Mo-
numentelor Istorice, nu mi-ar fi dat posibilitatea de a-mi tipsari lucrarea, oferindn-mi ospitalitatea Anuarului Comisiunei
de sub condueerea Dsale. Il rog deci s'a-mi permith" SEi exprim
si in locul aeesta sentimentele de profund recunostint ce i le
pastrez. De-asemenea multumesc dlui Constantin Daieovici,
seeretar al acestei Institutii, pentru amabilitatea deosebit, cu
care mi-a venit in repetite randuri in ajutor.
www.dacoromanica.ro
ERATA:
Pag.
9
11
Sandor O-FogarasbOl".
36,
nota
r, In loc de: keletkezesdr81 citeste: keletelesera
I/
47, randul 9 de sus, In loc de: dela, citeste: date.
9
48, randul 12 de sus, In loc de: ocaziune, citeste: coeziune.
48, se va sterge nota 3.
9
61,
nota r, randul 3, in loc de: itsItowers, citeste: its towers.
.
: shofne, citeste: showne.
3,
1.,
6r,
9
9
: 1919, citeste: 1910.
6,
r,
61,
9
71,
rAndul
4
de
jos,
In
loc
de:
o, citeste: a.
.
:
romand,
citeste: imPeriala romaria.
7
sus,
. 77,
: bisericilor, citeste: bisericii.
3 , jos,
n
78,
: la, citeste: In.
4
Sus,
9
9
79,
dupa
parantezd
citeste: calote, calote cu...
81,
2 t; 9
7 , jos, In loc de: -unghiului pdtrat, eiteste: -unghiului
, 81,
la patrat.
92, rdndul 16 de jos, In loc de: sd-L, citeste: sit-I.
y
107, note, randul 3 de sus, In loc de: publicat, citeste: publicate.
. 123, rdndul 9 de sus In loc de: sont, citeste: sonst.
128,
9 : asemenea In ziczac, citeste: ase4 9
9
,,
9
11
1?
I.,
11
menea zic-zic.
163,
181,
II,
,, JOS,
www.dacoromanica.ro
MONUMENTELE
Dupa -cum .rezulth din insusi titlul capitolului, urmeaza.
deocamdat s prezint fiecare monument in parte, descriindu-1
atat eat e necesar, pentru a-i desprinde individualitatea distinc-
www.dacoromanica.ro
A) TIPUL LONGITUDINAL.
Biserica ortodoxd din Streiu.
Pe marginea fa'sriteanA a platoului care coboarg, brusc spre
valea Streiului, ineadrath de amlbele laturi de muntii ebestilui,
spre est, 10. ai Pldurenilor spre vest, se inalth biserica satului
www.dacoromanica.ro
blocuri mai mari, zidite la ham elopotniteil), si in shirsit arilmizile romane sunt aduse din ruinele aflatoare in apropiere,
www.dacoromanica.ro
la baile Galan, unde se mai vad i azi urmele basinelor statiunei balneare din antiehitate.
Dimensiunile biserieei in interior sunt urmatoarele: turnulclopotnita 3,40X1,41 m., nava 6,45X5,00 in. i apsida 3,22X2,81 m.,
A
114
/AO
fxr A
7VAVA.
www.dacoromanica.ro
_5_
rea principara se gaseste in partea din spre, mitygzi a navel,
uncle a fost sparta o usa simpla, neprofilata, ineoronata e. un
arc semicercual. Peretele altarului e strabatut de trei 110., dintre
cnd a strabtut pictorul Carol Popp de Szatmary Tara Hategului1), e pridvorul asezat in fata usei din spre sud, si care
se justifica practic prin necesitatea de-a apara intrarea de apa
de ploae, din moment ce padimentul interiorului a scazut
i) Ca dovada cilez o aquare1 6 pe care am gasit-o in Muzeul Astrei la
Sibiu si care
desi nesemnata
cred sa o pot atribui acestui artAst,
comparancl clementhle stilistice ale aquarelei cu alte lucrari autentice.
www.dacoromanica.ro
afard.
C240.
u?
GED
UIJ
vCjj
fl
www.dacoromanica.ro
_ 7 -aparte. Nava ei apsida poart eke un aeoperis cu pante juxtapusel), in limp ce turnul-elopotnita e azi aeoperit de o piramidit eetogonal, ale eArei muchii pernise alternativ din eolturile zidurilor i din vfirfurile color patru frontoane (fig. 4).
Dintr'o fotografie, facuta inainte de o restaurare recental,
se pare c'a muchiile, earl alatuiau piramida aeoperisulni, pornean numai din 17-Muffle fronthanelor, asifel e piramida original pare a fi avut numai patru laturi.
Zidurile navei si. ale apsidei sunt simple, neprofilate. Nava
e luminatti din spre end si nord prin eke trei ferestre, iar
apsida are de toate trei laturile eke o fereastr. Zidul de sud
mai e strtibtut de usa inconjuratA de un chenar simplu, adOneit, care se terming, sus in semicerc, in timp ee deschiAtura
poart un lintou, rOmnnd astfel un camp semicereual liber, pe
care se gsesc urme de picturd.
www.dacoromanica.ro
aeoperita
ke--
a
t
.7;:
,
.
"IP 9
41
",
:P'.
"
lt.'R
' iql
: ,
g
V.. ,11
_1
4,...ti.:
,F
,,,.., '
.
"`
1..4-
,,
,E1
' -P-
i,
:97,1
N. Pre;
,?
www.dacoromanica.ro
--
Jgri
-ci
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
Descrierea acestei biserici o dau in intregirne dupa K. Torma, deoarece ea nu intereseaza, deck in starea in care a vazut-o
si a publicat-o el, in anul 1879, azi fiind complect restaurata3).
Biserica se ridica pe panta unui deal. Deja in 1879 starea ei
1) Nagy Ivan, Magyarorszdg csalddai, vol. VI, pag. 192-194 urmreste genealogia acestei familii pana in anul 1508, spunand c. originea ei se pierde In intuneric". Pentru acest autor familia Kendeffy e
fireste de sange maghiar. Tg las Gabor (Hunvadmegyei kalauz), aminteste si el familia aceasta oitand documente din 1394 si 1404, dar far%
romdne, Partea II, pag. 177-178, argumentand titre altele cu un document din 1439, unde se spune despre cativo, membrii ai acestei f amilii nobiles Valahi nostri de Malomviz", Dintr'un alt document din
1447 se vede cg tot Kendeffy-estilor le apartine i satul Sana-Mgrie
(Doldog-Asszonyfalva). De altmintrelea originea romang, e recunoscuth,
si din partea Ungurilor in Rvat, Nagy Lexikon, vol. 11, pag. 455. In
sfarsit vezi i articolul dlui Motogna, Familia Nobild Cinde, pag.
68-80, unde autorul demonstreaza identitatea famillei Uncle cu Kendeify, originea ei romana. i existenta ei In Tara Hategului deja pe la
sfarsitul sec. al XIII-lea.
2) Vezi R. Vuia Tara Hategului i Regiunea Pddurenilor, pag. 58,
nota 2.
3) Vezi K. Torma Arch. Kzl., vol. XIII (X), caetul I, pag. 53-61.
Mai vezi si Forster Gyula, Magyarorszdg Milemleketi, vol. II, coloana
393 si Arch. Ert. 1879 pag. 328.
www.dacoromanica.ro
12
A.* h
tc,
:4,,;
;111t,V
J 20
www.dacoromanica.ro
13
ol VIE
www.dacoromanica.ro
14
cureatura, dat fiind c. pe piatra lui funerara, tot Torma descifreaza anul 156 ... Despre celalalt mort, Vladimir, Torma nu
gaseste nici o urma in istorie. Pe temeiul acestor elemente
el crede totusi c poate considera biserica drept slava, tipic
slava", care n51 are ninthe cornun cu biserieile romanesti, pentruc .a. aeestea din urma ar fi cladite toate in sal. basilical (!),
sau ar avea cel putin planul basilica]. (!). Dificultatea e acum
(dupa cum spune Torma) sa se aduca dovada di intr'o regiune,
unde nu au loouit nici and Slavi" a putut totusi sit se exercdte
influinta artei slave. Aceasta dovad i justificare o gseste
el in imprejurarea c Nieolae Cerepoviei i sotia liii, Ecaterina
Oltarovici, sunt de origine nord- sau sudslava, i ca ei ar fi
ridicat aceasta biserica in jurnatatea a doua a sec. al XVI-lea.
lata o metoda do datare oaraoteristica pentru felul cum se intelegea s se aerie istoria artei napastuitelor monumente rornanesti!
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
e despartita, de altar
printr'un perete dus numai pang, la jumatatea inaltimei, permitand ea pe de-asupra 1ui ochii sa patrunda in boltitura altarului i s resimta unitatea -perfecta a spatiului navel eu al
apsidei. Acoperisul e format dinteo bona' eilindrica construita
din scanduri, care imbratiseaza si nava si apsida, terminandu-se de-asupra apsidei, conform planului, cu o seinicupola.
Nava dreptunghiulara (12,30X4,60
no.)
bine oranduite in
13a:0.5con
sista
daca planul ea atare a putut per-- totusi atat construetia acoperisului si a boltilor, cat
I.
www.dacoromanica.ro
17
Fig. 8. Biserica gr. cat. din Ostrovul-Mare: clopotnita din spre apus.
2
www.dacoromanica.ro
18
oranta), a carei motive de incadrare (o insirare de patrate mititele, nrulticolore) se continua sub zidul clopotnitei alipite,
pe o adancime do cel putin 1--2 cm., dupit cat am putut eon-.
stata, daramand o bucatica mica din zidul aeoperitor. De act
fireste rezultit ca biserica, fie ca nu a avut clopotnita, fie ca
a avut alta (poate din lemn), care in orice eaz nu a fost adia-
www.dacoromanica.ro
19
'
P,
www.dacoromanica.ro
20
In vaile cari coboarA spre miaztizi din dealurile PoieneiRusea, se ascunde satul Ciu la-Mare. Putin afara din sat, pe un
deal, si ineonjurat de gradini en pomi, se inalt bisericuta. E
zislitA din piatra brut, amestecath, de-a valma cu eiiramizi i
tencuith, in intregime, grosimea zidului Hind in medie de 0,55
m., deci con.siderabil mai redusti decht la eelelalte biserici, pe
AM'
!,
,
, ,
.
r-
I/
,
1.1,
II
ii,
il
1,
A1117
li
I/
4.
lir
e
re
/A
/A
,
r,
cari le-am descris pang, acum. Acesta e deja un motiv puternic pentru a putea imediat anticipa c'a" biserica e binisor mai
nong, deck semenele ei.
Totusi e importanta, pentruca pgstreaza cateva traditii tehnice, pe cari le voi studia in eapitolul despre material si tehpica.
Deocamdattl ma multumese s precizez urmatoarele: i acea-
siti clAdire se compune din trei parti cu urrnatoarele dimensiuni interioare: clopotnita (2,86X2,53 in.). nava (7,60X5,03 ra.),
apsicla (3,84X3,35 in.) (fig. 10). Clopotnita are un singur etaj,
www.dacoromanica.ro
21
Fig. 11. Biserica gr.-cat. din Ciula-Mare: vedere din spre sud-vest.
www.dacoromanica.ro
22
Dupa infonnatia din .Sematismul istoric Lugoj (P. 432), biserica a fost clAditA prin anul. 1680.
brutA. Planul se compune dintr'o incApere dreptunghiularA de 9,65 m. lungime externA, si 7,35 m. lArgime, precum si din o a doua ineapere adAugatA
www.dacoromanica.ro
23
exteriorul biscricei era teucuit in intregime; zidul de miazgnoapte al inedperei eelei mai mari se terming sus inteo linie
dreapth., ceea-ce permite reconstruirea zidului corespondent dela
dicta toti patru, formand un turn putin mai inalt cleat Irontonul apusean; apoi turnuI, se lgrgeste usor de toate pgrtile
printr'un fel de eavetg proeminentg, pentru a se incorona cu
un aeoperis piramidal din piatrg. In eolturile din sud-est si
nord-est turnul e sprijinit de contraforturi, zidite pe axele
diagonale ale pgtratului i ridicate fiecare pang la jumgtatea
turnului, nude se terming acoperite de &ate o coperting simplg.
Intrarea in aceastg ruing se face prin laturea de miazgnoapte, o exceptie unicg, dar explicabilg prin faptul eg zidurile
de miazgzi i apus dau spre panta dealulni. ITsa are o deschidere de 1,75 m.
Masurile interne ale navei sunt de 7,35 m. lungime X 5,05 m.
www.dacoromanica.ro
24
aeoperis de lemn, cu attit mai -mult, a. la frontoane nu se gAsesc att.i de putin urmele unei bolti; totusi piatra i pgmntul,
cari acoper interiorul navei i cari par a proveni din surparea clAdirei, lasA sA planeze oarecare indoialA. Astfel o concluzie trebue rezervatA pArtii analitice.
IneAperea dela est se desebide en un arc usor frant; avem
aci frg, indoialA altarul cu dimensiunile 3,00 m. largime pe
www.dacoromanica.ro
25
simpla, trebue remarcat, c fereastra din spre miazazi penetreaza in partea corespunzatoare bolta prin larga ei evazare.
Aceastit apsida era odinioara despartita de nava printr'un zid
mai putin gros (0,50 m.), ale carui urine se gasese sus, sub
arcul care se deschide spre nava'. Cateva pietre, earl ies afara
din zid, avand azi infatisarea unei console plane de-asupra, iar
dedesubt forma unei cavete, sunk marturit Se opoate astfel deduce, ea zidul care desprtea nava de apsida, era de-asupra drept,
iar de laturi, imediat langa zidul apsidei, avea cate o usa semi-
2) Ibid.
www.dacoromanica.ro
26
1)
www.dacoromanica.ro
27
/A
,
1
L._
Ar
//
ele are o altd, inltime i e aeoperit aparte cu cate o invelitoare cu doud pante, cu muchia longituclinald. Doar turlacl opotnitd strhate a coperisul navei i poart o invelitoare Pi1) Tglas Gabor, in Hunyadmegyei kalauz, pag. 153 spune c. ar
fi gIsit i piatrA, de talie de provenient6 romanA, prevIzut cu inscriptii, deci probabil fragmente din altare votive. De altfel acesta
nu e un caz izolat la clAdirile romnesti din evul mediu, fiind dimpo1riv5, intrebuintate cu predilectie asemenea pietre de talie, extrase
din ruinele romane.
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
gros de 0,50 m., care se ridica insa numai pan de-asupra eelor
trei usi, terminandu-se drept si permitand patrunderea privirei
pe de-asupra lui in cupola altarului.
Pa dimentul tuturor incaperilor e din sanduri. Aecesul in.
bisericA se face prin tindA, iar de aei duce in nava o usa incoronata de un arc semicereual spre exterior, iar spre nava.
acoperit en lintou. Lumina strAbate in tinda prin doua ferestre
largi, dreptunghiulare, in nava prin trei ferestre strAmte, evazate i acoperite cu segmpnte de arc, iar In altar prin doua ferestre la fel cu acestea din urma. Toate ferestrele se desebid
spre miazazi, exeeptand una din altar, situata spre rasarit, de-a
lungul axei longitudinale.
e la fel cu cea zidit, intrucat clopotnita nu e inealecata deasupra navei, ci e alaturata la vest.
Imprejurarea aceasta permite supozitia ca pictura yotiva,
cel putin in ce priveste reprezentarea bisericei, a fost refacut,
modificand modelul dupa noile conceptii arhitectonice. Astfel,
fie c deja data 6917 (1409) inseamna o prima restaurare, caz
in care inseriptia intreaga ar fi ulterioara intemeierei adevArate, fie ca. intemeierea e contimporana cu inscriptia din 1409
ceea-ee ar insemna ca ea, respective reprezentarea bisericei, ar
www.dacoromanica.ro
30
Litovoi diac.
www.dacoromanica.ro
31
eroare a zugravului, care a lost poate obicinuit s zugrdveaseA mai mult'pentru manastiri si a copiat astfel vre-o formuld, intrebuintath la vre-un astfel de asezamant. E locul aoi
s amintese c, inseriptiile, fiind slavone, vor fi lost in genere
eopiate dp.pa sabloane; e doar stint c preotii nostri nici in
vremurile mai vechi nu au stapfinit toti limba aceasta la perfectie, ceea-ce ne d. un motiv in plus de-a nu ne bizui prea
malt pe exactitatea acestor pisanii. Avem astfel in rezumat
dou refaceri ale inscriptiilor, anume una apropiata de Inteadevarata a manastirei, din 1409, si a doua din anul
Ip
plA
fapt biserica e cu aproape doua secole mai veche, si el e simplamente restauratorul picturilor, respective al mozaicurilor. Vezi Manuel d'art bizantin, vol. II, pag. 800.
www.dacoromanica.ro
32
Inainte de-a terndna insirarea bisericilor de tip longitudinal, trebue sd mai amintesc i biserica din Pesteana, inchinatd,
Pogortirei Spiritului Slant.
Aceasta bisericd, azi complect restaurat de dl architect Rudolf Wagner, durere si-a schimbat nu numai infaitisarea exterioard, ci $i planul i constructia internd. Biserica veche a lost
ldrait, euprinzand in edificiul cela.nott i o 'parte dinteo eta
nici de mine, care, din diferite motive, nu am plitut stadia regiunea, umbland in strietul inteles al cuvntului din. sat in
sat", ci a trebuit sd ma multumesc cu vizitarea localitatilor
unde au lost deja semnalate monumente, cari imi pareau importante pentru studiul de fata. Astfel, daca sper M. nu fi scapat din
www.dacoromanica.ro
33
B) TIPUL MIXT.
Biserica gr.-cat. din Densits.1)
Nu dear e ar fi un edificiu mai monumental cleat celelalte, dar pentruc anumite particulariati, earl, pare-se, au fest
inthbiite numai aci, fdril a putea fi infaintuite inteun grup cu
alte analogii, au stArnit de timpuriu curiozitatea cercetAtorilor sr.
an dat ocazie la nesrarsite interprethri, earl de cari mai extravagante. Comparand literatura relativ bogat, cetitorul va gasj
datari, cari plaseazA aceasta biserica.' in epoca roman6.2), pe langA
fotografia la N. Iorga,
La Rouraanie pittoresque,
www.dacoromanica.ro
34
13.5341';
_
..7`
-
wt-
I:o
-,-i-;
wiN
L:1
..
.4
.__
,e
Fig. 16. Biserica gr.-cat. din Densus: vedere din spre raskit.
www.dacoromanica.ro
35
eldirei. Notez ins c. aceasta clopotnita - daca e zidit pe temelia uneia mai
Nechi
Atebbbi
'eV,VNXXX,VV*VW
3.
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
Apsida, cu forma ei semicercuala, e simpla de tot in exterior, iar acoperisul ei de piatra in forma de semicon se alipeste
de zidul nord-estic al navei.
CANDIDAE
EUCHARI
TVS CONIUGI
IULIA AFRO
DISIA CONI
B. M. P.;
pe laturea blocului de jos a stillpului din dreapta apsidei e reprezentat un animal al ctirui cap lipseste 1i pe altA, lature a aceluias bloc se
poate' ceti: VALERIA CARA VIX AN. XXIX
T. FLAVIUS APER
SCRIBA COL SARM CONIUGI RARISS1MAE; iar pe blocul de
www.dacoromanica.ro
38
in.) sunt mai largi decat cele de de-asupra, iar legatura intre
cle e facuta din profile compuse din (Ate 2 cinbueuri si 3 eavete. De-asupra stelelor inceputul areurilor e insemnat iarsi
printr'o caveta (fig. 18). Piatra funeral* care aleatueste partea
superioara a stalpului din coltul din spre apus, poarta inscriptia en numele lui Longinus Maximus (vezi nota precedenta),
inscriptie care, in urma, parerei lui Hohenhausen ( op. cit.),
anume c, biserica ar fi fost oiginal un templu inchinat
zeului Marte, I-a sedus pe Kvary Laszl1), s. lanseze ipoteza
ea, aceasta, bisericuta ar fi un mausoleu roman, ridicat in
cinstea i memoria generalului Longinus, ucis miseleste de
Daci. Ipoteza cauta, s o sprijineasca nitand din Dio Cassius,
cartea LXVIII. Teoria aceasta e apoi sustinuta si de autorul
$ematismid istoric2), in anul Donanului 1903 (!), intr'o vreme
and de mult se recunoseuse caracterul de basm al acestei explicari. Dar s revin iarasi la subieet.
In peretele de nord-est se deschide apsida cu un arc semicer-
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
tot acolo, dar mai sus, stint urmele unor ferestre. Terenul in
tind i coridor e binisor mai inalt deck eel din navrt, datorit
probabil materiathlui darilmat care a ridicat nivelul.
Tn sflirsit este o incripere mai bine pgstrath pe laturea sudesticA a apsidei, un fel de diaconicon nefolosit azi. Intrarea se
face printr'o msa stramth. din altar. Aceasth incApere e aeoperith si ea cu o bong, semicilindricA in direetie para1015, cu axa
www.dacoromanica.ro
42
Ambele par a apartine cu drept cuvnt unei constructii ulterioare, din urmAtoarele motive: 1) lipsa boltii la tindh si 2)
coloanelek din coridor, caH, dung cum am arAtat mai sus, vor
fi servit la inceput drept contraforturi si ca pereche celor dela
zidul de nord-vest al navei; in caz cfind coridorul ar fi fost
contimporan cu nava, astfel de contraforturi an fi fost de prisos, coridorul fiind in intregimea lui, cu bolta proptitA de peretele navel, eel mai perfect contrafort, fat de care cele doud.
coloane erau o simplA juedrie.
DacA deci mi-se pare cd am rezolvit chestiunea referitoare
la numArul si la ordinea in care a fost edificatA aceastd bisericA
Cu anexele ei, nu pot rh'spunde tot asa do repede la chestiunea
cilnd au avut loc aceste constructii. Deocamdatd ma multumese
sh' notez urmAtoarele date drept terminus ante quem: o inscrip-
hausen si publicata in luerarea citatA (Die Alterthiimer Daeiens), fiind Inca in stare utilizabila atfil biserica existenth azi
eat i pArtile deja in ruinA3). Anterior, pentru anul 1516, aflam
Iconostasul de azi e o creatie din sec. XVIII, dup5, cum rezul-
www.dacoromanica.ro
43
despre cAlugdrul Mezerzius, care ar fi aclunat inscriptiile latine din biserica din Densus (7)i). In sfilrsit mai adaug e in
anul 1360 se aminteste numele unui nreot en numele Dale din
Densue).
C) TIPUL CENTRAL.
Biserica ortodoxa din Gurasada3).
Spre vest de Ilia, pe malul drept al Muresului, se arra satul
Gurasada (Gurasadului); imediat la capul satului, se ridiel biserica, inconjurata de cruci mici de lemn
si de piatrd, strAmbe, distrase de prApd-
1OSc mi
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
45
Fig. 20. Bisei ica ort. din Gurasada : vedere din spre sud-est.
apsidg, in timp ce pe laturile navei se deschid doug, upside laterale. Intregul interior e boltit cu o bona' berceau, care acopere nava pe directia vest-est, avand in ambele capete cate 0
semicupola. Atat aceste semicupole cat si berceaurile au in sectiunea transversal o formrt usor f rant& La fel apsidele late-
www.dacoromanica.ro
46
neprofilati in interior, iar aceesul luminei se face printr'o fereastra mica, dreptunghiulara, asezata in altar de-a lungul axei
longitudinale, precum si una user arcuitit in apsida sudic, in
vreme ce apsida din spre vest e strabatuth de usa de intrare
amintit deja, usa," joasa i strmth. Tamburul patrat poarta
si el trei ferestre (spre vest, sud si est) nsor arcuite.
Interiorul bisericei e podit cu scanduri. Impodobirca consta
din catapeteazma, care acopere spre nava' peretele de piatra al
altarului, iar ceilalti pereti aunt de sus pan jos acoperiti cu
picturi murale, pastrate relativ foarte bine. Singurul document
care ne vorbeste despre biserieL respeetiv despre pictura ei,
e inscriptia din nava, de-asupra intrarei: Cu ajutorul Tatalui,
cu indrumarea Fiului 5i cu pureederea Duhului Sf ant, s'au zugravitu adast sfnta bisericd in zilele inaltatei Chezaro-Craesei noastre Maria Therezia, i fiind episcop tarei Ardealului
neunit prea sfintitul D. D. Dionisie Novacovici dela Buda si
fiind protopop eparchiei chit- Jacovu den Debra, $i fiind preot
acestei biserici popa Gheorgbe ot Campeni i crfisnic Olariu
Ionu t Gurasadului, si s'a zugravit de smeritii intre zugravi
ierodiacon Than ot Deva si de Nicolae zugrav ot Pitesti, anii
Domnului 1765, anno Domini 1765, msta Octombrie inthia zi"1).
lapsind alte izvoare ma multumesc deocamdath, pe temeiul
www.dacoromanica.ro
47
rioade de constructie: primei Ii apartine nucleul, aded. patrnlobul, a doua a ereat tinda si probabil si incAperile de sud 90
clopotnita, toate fifild construite din piatrd bruth asemana,toare. Ultimei, recente de tot, ii revin camerele din spre nord,
zidite din dramiddl). Picturile din Una,' si cele din nav la
fel nn apartin acelorasi mesteri i aceleias epoce. Din toate
acestea se poate data deocamdath. numai pictura patrulobului
in anul 1765, datg. care trebue considerafa si ea terminus ante
quem pentru arhitectura acestui patrulob. Celelalte dela principale nrmeaz s'a le stabilim in capitolele urmiltoare, pe temeiul analizei. Satul insusi apare in doeumente pentru prima
oarsa in anul 1292, sub numele Zad"2).
Biserica mandstirii Prislop.
In mijlocul dealurilor Pdurenilor, pitith intr'o vale strnith $i accesibilA doar pe poteci 5orpuite, se ascunde mnfastirea
Prislopului, departe de viata frAmntatg din cilmpie, ci liniptab, scaldatg, in tainele naturei. In afard de poteci, un singur
drumusor, ca vai de el, duce spre manaistire, pornind din satuI
Silvasul-de-Sus, si. urcnd de-a lungul v,ii Cernei, un parsauaS,
care se varsa" spre est in riLul Streiu. 0 gradina en ponji ineonjoara atenansele ralirunte ale mAngstirii, un contrast gingas
fata de fondul sobru al paclurilor de stejar si brad, precum si
a tufgrisurilor salbatice, cAtArate pe pantele din jun
MruIstirea Prislop e inchinaa sfntului Joan Bogos1ov3)Ce priveste mnstirea de odinioarA, ea astzi nu mai exist& Spre nord-est de biserid se mai pa'streaz un zid, jumAtate
d6rAmat, care probabil fAcea parte din imprejmuirea lamastirii. Dealtmintrelea toate atenansele, inclusiv easa cu etaj undo
=) Tg las Gabor, care descrie in cateva cuvinte biserica In Hunyadniegyei kalauz, pag. 10, o atribue stilului romanic. Tot el spune
www.dacoromanica.ro
48
Si
mult-putin cioplita si aezata aproximativ in straturi. E adevarat ca in urma tencuelilor ingrijite azi, nu mai apare de lee
materialul. insa schitele dlui Wagner, ro'cute cu oeazia restaurarii, permit aceasta afirrnatie2).
Planul bisericii reprezinta un triconc, caruia i se adauga
spre apus o tinda rectangular, iar spre rasrit un spatiu mic,
rectangular, intre patratul central i apsida rasariteana, pentru
a mari incaperea altarului. Din cauza timpului scurt pe care
1-am petrecut la aceasta manstire, nu mi-a lost posibil sa
fac masurari exacte, astfel ca ma multumesc cu reproducerea
planului dupa cel publicat de Halavacs3) (fig. 21), iar pentru
dirnensiunile aproximative, sper sa fie suficienta fotografia de
1) Vezi Rapart, pag. 23-27.
2) Vezi R. Wagner., op. cit., pag. 25.
3) lbid, pag. 24.
www.dacoromanica.ro
49
vest, la ineeputul horelor laterale, iar a doua oara la hora rasilritean6. Zidurile tratnui sunt simple, in timp ce apsidele
sunt articulate en semi-colonete i arcuri trilobate. Plinurile
intre arcuri sunt impodobite eu trifoi, iar de-asupra o cornise
mai bogat profilath i'mbeatiseaz5, intreaga eldire. 0 friza,
compusa din ocnite semicercuale, trifoi i chenare dreptun-
ghiulare, iar de-asupra ei o alfa cornise variat profilata, ineadreazg, marginea de sus a zidurilor. Acoperisul e compus din
4
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
Le.
i."
..
?N-
.1
.1)
t k.
4.
...A.
tr
mi,in.41,iNcisit4crt", r t
47't
iLlAC POSVt TP104-1q1,1SfTiliit.ECoRi4fiVii01
APNIdt h
fiet,',5EktoiNleruo).$.xpktOycs- is;s1Pvci:#74:
!
:.W.T.VN4 ri.ic,,C;:t.V,CsiMqt10.11,;14_1F0iPkii,J
17"
64; F',1141CALtIVE:gcV,PAY41C1`11-5:104A1:Vi.
'..)EI:(6?1:444PNa-til.!`4P..0
Vitro
f..$
A P11,1,-0
;
c.
(1.0
/.
1G
wisq
2
:1,34 ,
oscRy,4
www.dacoromanica.ro
52
iar a bordura. de desubt sunt ornamente infasurate spiralic, impreunate cu 0 mica draperie. LIMgi aceasta piatra
funerara se gaseste jos, asezat alaturi, un fragment dintealta,
cu urmele unei inscriptii slavone. Asupra inscriptiilor de pe
Una.,
www.dacoromanica.ro
53
meaza planul mii putin servil, sehitandu-1 nurnai prin ondulatiuni discrete. Ce priveste turla, restauratorul a imbogatit-o si
pe ea eu ornamente neautentice, fiind anterior lipsita de ele,
exceptand un ciubuo (7, desenul nu e elar) drept eornise.
De-asemenea interiorul era Mira' doar i poate lipsit de decorul
in stuc. In sehimb dintfo informatie din anul 1910 rezult, c.
www.dacoromanica.ro
54
Tar de jur imprejur pe margini: Saphira filia Moisini Pri(n)cipis Transalpinorum relicta Magci Stanislai Nisowsky moritur anno 1580 die mensis Marty armo aetatis suae XLIV".
Alta inscriptie, pastrata insd numai fragmentar, pe o Piatri
afldtoare tot in tinida j gdsita in acelas mormnt cu.piatra
deserisd mai sus, pare sd, dubleze inseriptia latina, de data
www.dacoromanica.ro
55
cipelui Ardealului Stefan Bthory, mosii in comunele SanGeorgiu i Valea pe Streiu2), mosii earl apartinusera. odinioara,
1) Textul e reprodus dup5, I. Radu, op. cit., pag. 96.
www.dacoromanica.ro
56
se vede
le
socrului ei Mihail Keserii, i pe earl acesta
pierduse din vre-un motiv oarecare in folosul principelui1).
T. Radu se leaga de acest fapt si gaseste ct numai intamplarea
atrsese Zamfirei atentia asupra manastirei darapanate, care
exista acolo (asupra acestei chestiuni voi reveni mai la vale).
www.dacoromanica.ro
57
Rezultatul e deci e Zamfira intemeiazd in anul 1564 manicstirea Prislopului, agonisind in 1575 pe scYama mandStirei 4i
Dar acum trebue sa pun intrebarea daca de fapt a intemeiat (gAricto sensu) Zamfiza manastirea in anul 1564, sau e
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
anume expunerea ei extrem de contestabilh, dat fiind ea intreaga alcAtuire e dictatA nu de dorinta de a pAstra urmasilor
istoricul mAnAstirei Prislop, ci dinteun sentiment de revoltA ti
de protest impotriva usurpatorilor. AceastA intentie o spune
ehiar titlul, i o mai spun si acuzele, pe alocurea destul de nepoliticoase, ce le aduce adversarilor. Ce ne intereseaza pe noi
din aceastA cronicA, e istoricul mAngstirei NIA, la desbinarea
religioasA a Romnilor.
La apreeierea acestui istoric Ins, imi pare ea va trebui sa
avem in vedere urmAtoarele eonsideratiuni: pe de o parte, de
sigur ci. vom fi nevoiti sl primirn en anumite rezerve, fiind.
60
fi dovedite cu documente autentice, doar in aprecieri i manifestii temperamentul i sentimentele. Si WO, cum se justifica
aceasta traditie:
ca a intreprins o oalatorie in Ungaria, la eurtea Itegelui Sigismund, pe care poate 11 cnnoscuse inca in anul 1396 in Stirbia. Intors in Tara Romneasca la manastirea lui favorita, TisInana, el moare in anul 1406, in ziva a dona de Craciunl). Dovada calatoriei In Ungaria e mai inthiu o notita autografa, pe
im evangheliar, copiat chiar de el in anii 1404-1405 i care
ne spune: acea-sta sfanta evangbelie a scris-o Pope, Nicodim
in Tara Ungureasea in 6913 (1404-1405)"2). Iar alte dovezi sunt
1-) Pentru detaliile acestea si altele, despre viata. lui Nficodini,
vezi scrierea diaconului Paul de Alep, care intovarAsise pe Patriar-
1S36, de unde citeaza. si B. P. Hasdeu. Pasagiile cari privesc Principatele Ronan% au fost traduse In romaneste de Emilia Cioran, sub
titiul .,Caldlordle Patriarchului Macarie de Antiochia in Tdrile Romdne" (1653-108), Bucuresti 1900. Vezi si B. P. HasdeR, Istoria critied a Romdnilor, vol. I, pag. 142 si urm. Al. Stefules& Tismana,
*i N. Iorga, Igoria Bisericii Romdne, pag. 46.
2) Stefan Metes, Istoria bisericii fi a vietii religioase a Romdnilor din Ardeal fi Ungaria, pag. 45-46. Dupa I. Radu op. cit., pag.
68, data scrierei acestui evangheliar e anul 1403, luat probabil din
relatarea diaconului Paul de Alep, care ne indicit anul 6912. The ancient Gospel, which he wrote with his own hand in Hungary, in an
admirabile fine character, in the russian language, on handsome
book is the date, six thousand nine hundred and twelfe, so that it is
nen two hundred and fifty years old". (Vezi B. P. Hasdeu,. foria
www.dacoromanica.ro
61
catre de
fapt e 6913 si nu 6912, dupa cum se vede Inca in evangheliarul afltor in Muzeul National din Bucuresti. In acest caz, cu corectura necesara, anul scrierei ar fi fost 1405. Vezi i Bul. Coin. Mon. 1st., anul
III, 1910, pag. 1-5.
1) B. P. Hasdeu,, Istoria criticd a Rorridnilor, vol. I., pag. 142: The
Cral above mentioned presented to him also a heavy silver thurrible,
in tilt shapc of the castle of Bodom, with itsitowers wich was shofne to
us". Vezi i I. Bunea, Vechile episcopii, pag. 46 si Al. StefullescA, boc. cit.
www.dacoromanica.ro
62
apoi o theere foarte indelungata, neintrerupta nici de alto izvoare. Abia pentru anul 1520 cronicarul stie iara$i ceva, a
anume c. atunci Domnita Zamfira r fi inoit a doua (Nara manastirea. Fiindea anul e scris In litere i nu in cifre, flu poke
fi vorba de o eroare a descifrarii, ci trebue sa fie aci o eroare
in amintirea autorului, de vrerne ee vedem ca In Prislop Inca
in anul 1759 se $tia, ea inlemeierea se Meuse de Domnita Zara-
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
desi de sigur ca. o mare parte din noii stapnitori erau ealugarii cei veehi, convertiti la catolicism. Apoi, in vremea rascoalei lui Visarion (1744), Prislopul ajunge iarasi ordotox, oil
care ocazie cronicarul pomeneste de midi restaurari, neimportante pentru noi, pentruca se ref era numai la chiliile calugarilor, cari nu s'au mai pastrat. In 1747 maurtstirea e iarasi unita,
Varlaam, noul staret, se pluinge inteo scrisoare catre preotul
Petru Dobra, ca manastirea a guferit multi; din cauza certurilor, ca am disprut multe obiecte din inventar, Ca mune din
mosii au lost incalcate de proprietarii nobili din jur1). In vremea aceasta se aminteste ins pentru prima data despre doul
filii ale manastirei Prislopului: mAnastirile Plosca i Vaca. Dar
linistea nu tine mult. In anul 1759 izbueneste o noua revolutie
ortodoxa, care tine 'Ana prin 1761. In titapul acesta Prislopul
e iarasi ortodox, si de atunci dateaza pictura interioara si inscriptia din pridvor (1759). Insa revolta aceasta, inabusita in
&Inge la eererea Unitilor, de ditre armatele imperiale, comandate de generalul Bukov, e catastrofala pentru manastire. In
anul 1762 generalul trimite toata averea mobila a Prislopulu'.
la Blaj, iar manastirei ii da foe. Din vremea aceasta treb'le
amiutita o informatie dela P. Bed, caro sptme, ca biserica ar
fi lost impodobita cu seulpturi frumoase (e v.orba probabil de
iconostas) e elegant" zugravita2).
LI anul 1770 Unitii infiinteaza din nou mrmastirea, dar
&mu ea e saraca j locuit numai de doi sau trei calugari, iar
adeseori e i numai unul singur, mai mult un fel de paznic al
ruinelor unui trecut frumos. E probabil Ca in timpul acesta
flu s'au facut de loc restaurari, ci doar ctirpeli mAruute si de
staieta neeesitate, i starea aceasta va fi dainuit 'Ana Tn anii
1952 si 1855, cnd vicarul Stefan Moldovan viziteaza manastirea i cercetAnd-o cu cle-amanuntul face un desen, amintit deja
mai sus. Apoi in anul 1876 se stinge i aceasta liearire de viata;
1) I. Radu, op. cit., pag. 83.
2) A. Bunea, Episcopii P. P. Aaron 0 D. D. Novacovici, pag. 327, 0
www.dacoromanica.ro
65
ineoace, astfel chl nucleul e datorit fie anului 1564, fie anilor
rat de cimitir. Pare a. anume ar fi asezate aceste doud cldiri fat 1ii fatd ea
doud simboluri ale unei vieti trecute, dubld
Ungarn, vol. VI. pag. 91, grqeste and spune c biserica e ziditl
In Intregime din ciiramidA.
2) Msurile sunt cele interioare.
5
www.dacoromanica.ro
66
Privind exteriorul bisericii (fig. 26), trebue semnalat prezenta unui soclu de jur imprejurul cldirei, preeum i. a unei
cornise, dublate in parte de un ornament zig-zag, de-a lungul
si de desnbtul acoperisurilor navei, apsidei, $i al turlei. Biserica
evidentiazA in exterior, gratie liniilor aeoperisurilor, planul in
cruce greaca, inseris intr'un pAtrat. Tinda, impreun cu nava
Fig. 26. Biserica gr.-cat. din Hunedoara : vedere din spre miaznoapte.
67
Intrarea in biserica se gaseste pe laturea apuseana a dopotnitei, iar de aci se ajunge in tinda. Ea este rectangulara,
acoperita eu un tarvan de lemn, teneuit i zugravit albastra $i
cu stele aurii, In timp ce peretii, neprofilati, poarta pilastri $i
cadre zugravite in nuante de sun. pe jos tincla e acoperita cu
lespezi de piatra mari, patrate. Lumina patrunde prin doua
ferestre largi, inchise sus in segment de cere. Impodobirea e al-
www.dacoromanica.ro
68
Apsida insdsi e o incdpere icu cinci laturi, terniinfind spre rdsdrit cu o muehie. Ea e boltith. in partea de vest en o calotd,
iar dela cei doi pereti rgsgriteni porneste un sistem de arcuri
asemrindtoare nervurilor gotice, cari impart boltiturile dintre
calota eliptica i pereti in noud bolti mici, triunghiulare, asemAngtoare unor penetratii. Jos e i apsida aeoperitd eu lespezi,
la tel eu cele din nav i tindg. Doug, ferestre, efite lma, in
cei doi pereti eari se intfilnese In coltul rsdritean, dau acces
1mpodobirea consta odinioard din picturi, azi pdstrate
numai in fragmente, restul peretelui hind tencuit.
Cfind a fost ridieat biserical La aceastit ehestiune rdspund
o serie de inscriptii 4 texte i fireste tot atatea ipoteze,
iscodite de diferitii eereetiltori, earl s'au ocupat cu aceastd bisericA. Voi insira deci mai intdiu documentele, pe eari se sprijinese pgrerile lansate, apoi voi prezenta i diseuta aceste teorii
si In sfdrsit voi incerca
pc) baza textelor numai
ad trag
coneluzia care mi se pare mai verosimild. Rdnifine apoi ea analiza si studiul evolutiei s. justifice aceste concluzii.
Cea mai veehe informatie despro o bisericd romaneased in.
www.dacoromanica.ro
69
4) pag. 347.
6)
www.dacoromanica.ro
70
Popu al Hunedoarei.
www.dacoromanica.ro
71
aperi, insirate de-a latul uncle laugh' attele, in fata arora era
un fel de teras'a (7). Dar biseria, sau urine de biserica nu rezull nici din text si nu permite niei-o interpretare o desenului.
Mi-am dart silinta Sa" fiu at mai constiincios au insirarea
tuturor elementelor, cari ar putea contribui la l'amurirea documentari a ehestiunei.
Fragmente yr;vituare la istoria biseiicei romdne, pag. 42.
2.1 Studii i doevmente, vol. XII (1), pag. LX.
r) Arch. kirdndulds. iajdahunyadra s kornykere, Anuarul Muzeului Ardelean 1861, (anul 1851, indicat in lucrarlea lui Forster
Gyula, se datoreste probabil unei greseli de tipar), p. 135-141.
7) Finely Henrik, op. cit., pag. 139.
www.dacoromanica.ro
72
Considerand toate ipotezele insirate mai sus drept insuficiente, lath ce mi se pare ch trebue deocamdath retinut, de-o
parte drept cert, de alta drept probabil. Mai intaiu incuviintarea de-a reclAdi o biserich in loco pristino", driramath fie
din cauza batrAnetei, fie din vre-o imprejurare fortuith, a chrei
existenth insh e dovedita prin hrisovul regelui Matei, hrisov
care mai precizeaza ch locuitorii ortodocsi in vremea aceea erau
Rasciani et Volahi".
Cat despre Rasciani, trebue amintit c desi azi nu mai existh
2) DI Silviu Dragomir imi atrage atentia ch garnizoana castelului din Ilunedoara era, in vremea lui Matei Corvinul, compush
Indeosebi din soldati sArbi.
www.dacoromanica.ro
73
s se fi zidit acest adaus, in care caz constructia cu cheltuiala si osteneala" preotilor insirati in fruntea pisaniei votive,
nu ar fi locmai asa de iluzorie. Dup d. aceasta remaniere mai
insemuatd, se adaugd apoi, in anul 1684, un iconostas nou (in
cazul ca inscriptia citata mai sus se referd la intreaga catapeteazmd; daed dimpotrivd ea se referd, numai la o singurd
icoand, atunei, fireste, restul iconostasului ar trebui considerat
drept mai vechin sau mai nou). 0 nand interventie, care sehimbd
intru chAva infdtisarea arhiteetonica, e cea din anul 1827, &And
ci inglobatd in mod organic in restul elddirei. Bezultatul obtinut pe baza infdtisdrei materialului i in emtcordant cu doemnentele, stabileste deci botarit trei perioade de constructie:
cea mai veche pentru apsida .i navd, alta pentru tincld si in
sfilrsit alta (1827) pentru clopotnitil. Din toate acestea ne intoreseaza, in luerarea de Nil de fapt numai chestinnea navel si
a apsidei, pentrued numai ele Atfatiseazd elementele importante
www.dacoromanica.ro
FIINTA
(VALORILE TEHNIC
I ARTISTICE)
1. Materialul i tehnica.
Din descrierea monumentelor s'a vlzut eit materialele de
constructie sunt destul de felurite, i s'ar putea spune, cg, au
fost utilizate toate cele cunoscute in evul mediu. AStfe1 avem
piatra bruta, provenith, lie din eariere, fie din rau (prundis),
piatril de -Utile in blocuri mai mari, adusa din ruinele romane,
late; lemnul e intrebuinapoi tot de aeolo cArganizi maxi
i4
tat fie ca barne, fie ea seanduri, si in srarsit avem din vremurile mai recente cArAmida. Invelitorile sunt sau din piatra
salt din sindrilA, iar cele restaurate aunt din tiglA, olane si
chiar tinichea.
Dar materialele din sirul acesta bogat nu au toate aceeas
valoare. Cum am vAzut deja in partea I, ca materiale folosite
din vechime i cu predrileetie, se impun urmatoarele: piatra
bruth. pentru ziduri i bolti, de ateva ori earAmida la bolti,
mai ales pentru areuri-dublouri, frame i seanduri de-asemenea
pentru bolti sau tavane i in sfarsit sindrila sau piatra brua
ea invelitoare. In schimb piatra de talie apare numaci excep-
www.dacoromanica.ro
75
fin (dat prin sith), ci mai malt pietricele". In schimb elqmentul important, caramida pisath, care ii da consistenta gi
il transforma aproape inteun fel de beton, cum spune dl Diehl,
1)
2) Arhitectura ,rbizanting," din Kiev si Nowgorod nu ne intereseaza, fiincic In Ilusia ea nu apare decal in insule izolate, cu vAdit
caracter de arta importat.
3) Die moldauisrh-byzantinische Baukunst, pag. 15.
4) Bisericile lui ,Stefan cel Mare, pag. 238, si Bisericile moldoverwti din veacul al XVI-lea, pag. 323.
5/ Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, vol. I, peg. 170.
www.dacoromanica.ro
76
lizat in Occident, in regiunile de expansiune ale stilului romanic, e extrem de inferior, si acest fapt a si impus arhitectiler occidentali de-a renunta la utilizarea anumitor materiale,
ca de exemplu cAramida sau blocurile de piatrA mai mruntel).
micla pisat, adeveritg prin culoarea roeieticg a mortarului (mortaul armean e alb de tot), are califatit apropiate, fiind i lutul dotat
cu insueiri hidraulice.
4) Vezi: Jean August Brutails, Ou c'est constitue l'architecture
omane? pag. 220. Din acest punct de vedere pare a face ei Dalmatia
parte din grupul de arhitecturg vest-european. D1 Strzygowski, in Alalavische Kunst, pag. 152, subliniazg calitatea rea a mortarului uti-
www.dacoromanica.ro
77
mita extensiune le poate echilibra; astfel am vhzut ca diametral zidului e adeseori aproape de 1 metru. Din acest punct
de vedere deci nu se va putea sprijini ipoteza, cg. vechile invelitori interne ale bisericilor longitudinale, vor fi fost la inceput
si
www.dacoromanica.ro
78
Tebnica aceasta e poate cea mai rezistenta dintre toate. Dovadd, ca biserica din Gurasada a rezistat i rezist si azi
vremei ce trece i o roade i dovada ruinele armene, unde
adeseori furia omeneasca, incercand sa darame monumentele
-earl marturiseau un trecut desavuat de noii stapani politici,
a distrus zadarnic zidurile de baza, pentruca de-asupra lor,
mareata, sprijinita doar in doua-trei puncte pe ruine de ziduri, pluteste i azi Inca cupola aproape intreaga.
Aceasta tehnica o mai gasim la noi la calotele de umpluturd, dintre arcurile dublouri (exemplu bisericile din Ribita,
Prislop, Streiu-Sim-Georgiu), si o mai gasim inteo forma mai
putin precisa, unde mai joaca rol structiv si asezarea radiala
a pietrei brute de cariera (la Densus, Cetatea Co ltei, precum
si la boltile de piatra ale parterului clopotnitelor). In genere
fac parte din categoria aceasta toate boltile semicilindrice,
structive, simple, adeca nesprijinite de arcuri-dublouri, precum si boltile de umplutura dintre acestea. Dar corp comun
cu zidurile pe cari sc ridica, mai lac clupa cum spuneam
si calotele clopotnitelor ai adeseori i calotele cupolelor, desi
stabilitatea kr se datoreste de data aceasta mai putin coeziunei mortarului cat rezistentei intrinseci a straturilor asezate
proeminent, unele de-asupra celorlalte, formand fiecare strat
consola pentru cel urmator. Asezarea acestor straturi orizontale se reoglindeste in exterior pe acoperisele piramidelor clopotnitelor, in locurile unde a cazut tencuiala. (Vezi fig. 1 si 8).
www.dacoromanica.ro
79
Invelitorile externe In sffirsit sunt constraite aproape exclusiv din lemn (Arne, lati i indrile). Tehnica kr e in functie de forma pe care o au, toate acoperisele Bind cu dou pante
in lung, si dou'a" frontoane in lat. Deci structura kr constg din
sprijinirea reciproca a doi capriori inclinati fa% in fatA, fixati la bazd prin cosoroave asezate pe zid, scheletul sindrilelor fiind alcAtuit din lati. Aceeas structur o au i aeopenisele
clg,dirilor de tip central, eari nu au numai doug pante, ci urmeazal adeseori de aproape traseul zidurilor, acoperind in planuri
continue nava si apsida (mai ales la Gurasada isi Hunedoara),
precum i acoperisele mititele, conice sau mulbilatere, cari invelese turlele sau unele clopotnite. Dela aceste acoperise de
lemn fac exeeptie cele de piatr, ale chtorva clopotnite semnalate deja, invelitori ean l. nu sunt alteeva decat partca exterioar
a calotelor conics din interior, precum i acoperisele moderne
de tinichea i igle.
PrecizArile de material si tehnicA de pan g. acum, permit
deocamdat urmAtoarele coneluzii: tipul cel mai omogen
eel din categoria Intia, i bisericile astfel construite trebuesc considerate in intregime ea m'arturii fidele si. netrans-
www.dacoromanica.ro
80
SA vedem mai intAiu, ce fel de bolt avem: batik semicilindrice si arcurile-dublouri le-am analizat deja. Referitor
la aceste bolti si in aceasta ordine de idei trebue adaus, eh'
presiunea lateralA a arcurilor semicercuale din biserica din
Hunedoara, precum si a boltii de lemn in formA de segment
de cerc din Ciula-Mare, e in parte contrabalansatA prin niste
tiranti din bOrne. Aceasta e o rezolvire pe care o gasim la fel
www.dacoromanica.ro
81
L'cole gricque, pag 64), apoi In Sarbia (In Greanica, Sf. Clement
din Ochrida, la biserica Sfintei Fecioare din Kaevite, in NagoriNno; vezi
G. Millet. L'ancien art serbe fiig. 108, 109, 111, 112, 162).
2) C. A. Ilomstorfer, Die moldauisch-byz. Baukunst, pag. 15 si Gh.
Eels, Bisericile moldoveneqti, pag. 322, col. 2.
(Mi 114,
www.dacoromanica.ro
82
in ilitslavische Kunst, fig. 115, unde suportul tamburului cupolei e compus la fel din patru berceau-uri, ce se intretaie lard
tintermediu de trompe sau pandantivi. Cum din acest pullet
de vedere nu se pot stabili
dupd materialul publicat pand
acum
inele de leg-A-turd intre vechile cupole de lemn si cu-
pola bisericei din Hunedoara, o eventuara influintd a arhitecturei de lemn ramne deoeamdat o ipotezd. vagd. Aceastd
bond ui cruci nscanda e taiga apoi brusc de un inel con-
cav, la o indltime mai micA decal a vartului boltilor semicilindrice, astfel c acest inel la randu-i e penetrat de cele
patru bolti. In. sfarsit un al doilea inel concentric si suprapus,
micsoreazd Inca odata baza pe care se ridica tamburul. Astfel vedem ca. in Hunedoara, reducerea la cerc a planului rectangular se obtine prin prelungirea boltilor semicilindrice i suprapunerea inelelor concentrice, unui inceput de borti in craci
(fig. 27)1).
Dar tot la biserica din Hunedoara mai avem o calota curioasa la apsidd. Incaperea aceasta, fiind cu cinci laturi i lungareata, e acoperita in partea din spre nava' cu. o calota, sprijinit in spre vest de arcul triumfal, in sore nord i sud de zidurile laterale, din cari se desprinde prin pandantivi continui
tamburului din nava, constituind ambele, daca nu ca, principiu structiv, dar in ce priveste combinarea, o inventie ad hoe,
reclamat de nevola de a acoperi niste incdperi, al cdror plan
nu fusese exact calculat pentru boltile, cari aveau sd-1 acopere.
www.dacoromanica.ro
83
cladire nevoe de un sprijin strain. In asemenea caz apar contraforturile izolate, aplicate numai acolo uncle sunt practie
indispensabile. Astfel avem un contrafort la coltul sud-vestic
al clopotnitei si de laturea nordica a tindei bisericii din Bar-
Fig. 27. Biserica gr.-cat. din Hunedoara : vedere din navA spre rAsArit
(dupa un desen de Melka).
www.dacoromanica.ro
84
cazul Hunedoarei. La Prislop si la Gurasada presiunea turlei e prinsh de apsidele semicercuale din nord, sud si est,
in vreme ce in vest actioneazh bolta berceau. TJn rale rest de
contrafort, pe laturea de sud a bisericii din Gurasada nu
conteazh, fiindch acesta sprijineste zidul inchperei laterale de
sud, un zid slab si din epoch recenth. La Densus presiunea turlei e anihilath de o boltL ce prezinth in sectie transversal inf'tisarea unui sfert de cerc, urcnd dela periferie spre centru.
Avem aci deci o bolth de sprijin (Strebehalbtonne) tipicgiAceast bolth la rndu-i se rezima odinioarh in sud de presiunea contrarh, exercitath do bolta semicilindrich, a inchperei lunghrete, care exista pe aceasta parte, in vreme ee pe latu-
www.dacoromanica.ro
85
pra prin clout) plalci de piatra, inclinate una spre alta, for-
Fig. 28. Biserica gr.-cat. din Densus : vedere din spre nord-vest.
www.dacoromanica.ro
86
t;51r,--Pf7
fi"
1,
ii
-1
.1
II-T01;:
Fig. 29. Biserica gr. cat. din Densus : fatada din spre sud-vest.
www.dacoromanica.ro
87
Tebnica aceasta, determinata de un astfel de material eterogen, o Intinim pretutindeni in Europa orientalg, din Finlanda si Ong in sudul Dungrei. Lemnul e thciat i adunat iargsi
din imprejurimea imediata, abundnd in toate aceste tinuturi, ci
felul de a-I utiliza e de-asemenea caraeteristic pentru aceste regiuni. De altfel asupra construetiei in lemn voi reveni in capitolele urmatoare. Deocamdatg m multumesc s observ, ca. fatg
de acest material eterogen, dar de provenientg indigeng i faca
de felul de-a construi, adeseori greoi i neajutorat, in orice eaz
extrem de simplu, -aproape primitiv, se impune calitatea ex-
www.dacoromanica.ro
88
subiectul.
Dupa eum am vazut, toate monumentele discutate In lucrarea prezenta sunt biserici. Acum insa trebue s. ne dam
seama in detaliu despre scopurile, cari au determinat construirea kr, si masura in care acestea au hotarit asupra akAtuirei
planului, iar in sfrsit de felul in care au lost scopurile satisfacute de arta de-a construi din vremea aeeea.
Simplicitatea tuturor cladirilor descrise e batatoare la ochi, $i
ea ne determing sa vedem in aceste biserici constructii de necesi-
tate. Ele s'au nascut din nevoi sufletesti, carora li s'a mai
adaugat ici eolea i alte intentiuni, pe cari le vom vedea mai
jos, dar in fond men:rea lor de-a satisface simplamente trebuintele religioase e limpede. Ca atari ele fac neaparat parte
din tipul acela de blsericute raspndite in Nordul si, Estul
Europei, pe eari dl Strzygowski le dateaza dintr'o vreme ce
precede influinta bizantina, si a caror caracteristica, e midimea i destinatia practica ee o au1). Astfel toate aeeste bisericute, fie c sunt cladite de-a dreptul de taranii din commul,
fie cti, aunt intemeiate de nemesii beau, cari se ridicasera putin
www.dacoromanica.ro
89
mama' afard, in fata bisericii, i s asculte doar prin usa deschisd euvantul preotului, ce le destainueste solia dumnezeiasca.
Nu-mi amintese cum si unde a fost emisd, pdrerea cd bisericile
muntene i moldovene ar fi de aceea asa de mici, pentrucd ele
sunt ctitorii ale Domnilor i boierilor, i prin urmare interio-
aci nu existau domnitori eari s. cladeascd pentru cultul ortodox, iar nemesii ortodoc$i erau mult prea -Una eu poporul de
rand, Meat sd fi putut imagina o astfel de separatie. Mai tarziu, eand nemesii se izoleazd si se imbuibd de privilegii, ei se
indeprteazd nu numai de popor, ci se instrdineazd si de legea
strmoseascd. Dar daed in aceastd direct:e nu am gsit o explieare, nici sdrdoia j nestiinta nu pot rezolvi fat% rezerve
problema, pentrued afard de biserica din Sant-Mdrie, toate
sunt de dimensiuni reduse, indiferent de mdrimea sau de bundstarea comunei. Ar fi eazul s ne intrebdin
cu atat mai
mult, cu cat acest fenomen, dupd cum am vdzut, e general nordsi est-european
dacd dimensiunile acestea recluse nu se da-
biserioei. Predicile, earl in b:serica latind cereau prezenta imediatd a eredinciosului, i deci constru:rea de incdperi de adunare (Versammlungsraum) largi, lipseau cu desvarsire in cul-
90
cum sd le poatd tlmaci. Intr'o de.scriere tardiv a tArdnimei romane ardelene si a preotilor ei, ni se spune cA tdranii nici nu voiau
2)
I. Radu,
www.dacoromanica.ro
91
tese, ca in Ardeal, daca Romn4 nu au consttruit biserieiforturi, exista totusi o sumedenie de asemenea construetii, $i
chiar mult mai eomplexe, executate de Sasi in regiunile din
spre est si nord-est de judetul Hunedoara. Acest fapt odata
recunoscut, contribue la randu-i la justificarea presupunerei,
care atribue familiei Cinde-Kendeffy intemeierea bisericii 5i
e singura explicare plausibila, care lamureste existenta aeestei
bisericute, departe 0. ea, cale de aproape o jumtate de ora,
') Satul e amintit in documente Inca in anul 1360. Vezi Solyom
Fekete. A magyarsdg s. az oldit incolatus Hunyadban, pag. 60.
www.dacoromanica.ro
92
de satul Rau-de-Mori. Argumentul contrar, anume eh' o familie de nobili, chiar de origine romanA, nu putea ridica biserici inchinate cultului oriental, nu e dectisiv, fiindcA mAsurile
despre drnicia si religiozitatea profundA a familiei CindeKendeffy avem i alte mArturii: ctitoria din SantA-MArie.
Dar aceastA famiie nu e singura care a tinut la legea ei si
la datina nobilimei romane, manifestat atat de frumos in provinciile independente. Biserica din Streiu-San-Georgiu e ridicata de mai multi merabri ai familiei Chenderes. Aceste trei
biserici, ctitorii de nobili, impreunA cu mgnAstirea Prislopului,
formeazA -- din punct de vedere al destinatiei lor
un grup
do biserici votive, i'nehinate memoriei ctitorilor respectivi,
inchinate Celui CAruia iimilii intemeietori aveau sA-I multumeascA multe, i aveau sA-L implore si mai multe in vecii vecilor.
In rezumat putem deci constata, ca. biserieile romanesti din
judetul Hunedoara sunt clAdiri sirabolice, inzestrate Cate odatA
cu caracteristicile clAdirei memoriale, adApostind relicvii, dar
atat cat permite spatiul redus, amplificat cate odatA prin incAperi adause. SA vedem acum functiile in detaliu.
Altarul e o incApere deosebit de sfanta, in care accesul
femeilor e interzis. El e izolat de nava' prin iconostas i acce-
www.dacoromanica.ro
93
nioara in mare parte comoara cea mai scumpa a bisericutelor. Din nenorocire mi s'au pastrat insd euverturi mai vec,hi
de secolul al XVIII-lea (in Densus tm antimis din jumatatea
a 2-a a sec. XVIII-lea, donat de episcopul Budei si tot Arclealului, chir Dionisie Novacovici Transilvanicul). In altar se
savArseste servicinl divin, si tot aci se pregateste Sfficata Cuminecatura, si se pdstreaza vestmintele preotesti. Incaperi
deosebite pentru aceste scopuri (prothesis si diaconicon) nu
exista, exceptionhnd Densusul, unde insa azi incaperea de-a
dreapta altarului nu e utilizat, i e intrebarea daca a fost
folosita de fapt ca diaconicon san nu. In altarul ruinei de- sub
Cetatea Coltef, proscomidia i diaconiconul sunt inlocuite prin
firide, sapate respectiv in peretii de nord si sud ai altarului.
Cele trei usi cari leaga altarul cu nava aunt determinate de
scopurile liturgice. Cea dela mijloc, numita imparateasca, e
intrebuintata exclusiv de preotul ce serveste Sfnta Liturghie, in vreme ce usile laterale, mai mici, servese atht pentru
nevoile liturgice cht i pentru a da aeces in altar. Usa impdrateasc a. e inchisa de obiceiu prin niste aripi de lemn sculptate si un covor, in vreme ce uile laterale sunt acoperite numai cu simple perdele. Pe &and altarul e rezervat oficiantului
hirotonisit, nava are un scop dublu: ea e intrebuintata atht
consthnd in acest caz din partea de vest a acesteia, desprtita printeo balustrada simpld de lemn sau prin sthlpi, adeseori padimentul tindei fiind, ceva riclicat de-asupra celui al
navel propriu zise (exenaple la bisericile de tip longitudinal:
Streiu, &hi-Ltd-Maxie, Ostrovul-Mare, Ciula-Mare, Cetatea Col-
www.dacoromanica.ro
94
0 a treia incapere o formeaza galeriile can se ga'seso numai la unele biserici de tip longitudinal (Santg-Marie, Ostrovul-Mare, Ribita, Streiu).
Aceste galerii, obicinuite mai ales in arta bizantina, unde
servean drept incapere rezervata femeilor, sant
cel putin
In ziva de azi lasate pe seama baetilor i fetitelor.
In sfrsit mai trebue s, ne dam seama de rostul clopotni-
telor. Ele nu sunt utilizate numai la bisericile de tip longitudinal, desi, dupa cum am valzut la Ostrovul-Mare, nici acest
tip nu pare a le fi avut intotdeauna dela inceput, ci le intalnim
si lit unele bi0,erici de tip central (Gurasada, Hunedoara).
Totusi, vom vedea in capitolul urmator ca, in general, depotnita face parte din planul. longitudinal.
Scopul ei e sa adaposteasca clopotele i toaca, i afara de
aceea mai trebue sa apere intrarea in tinda. Din acest motiv
www.dacoromanica.ro
95
reduse ale ferestrelor, mai ales intr'o epoch, in care intrebuintarea geamurilor la bisericutele mici satesti era inch' necunoscuta. Astfel ferestrele sunt taiate sus in zid, pentru a
tru arhitectura nationala ruseasch, unde imprejurarile climalice sant asemanatoare celor dela noi, sau mai role%
Am vazut cu ocazia descrierei, e impodobirea bisericii sth
www.dacoromanica.ro
96
Cristofor uriae, tinand pe Isus pe umarul stiing3). Astazi birica e tencuita din nou i fireete (t) aceasta pretioasa urma a
trebuit sa d:spara.
In tinda gasim Maica Domnului tronand, inconjurata de
sfinti sau sfinte (Santa-Marie i Prislop), apoi scene d:n copilaria lui Isus, precum vestirea magilor de care un Vnger,
in Emp ce ed pleaca prin poarta unei cetati, Adorarea Pruncului, Fuga in Egipet, i Isus tronand intre arhangheli i sfinti
(Pris lop) i in stareit Judeeata din urma (Gurasada), reprezentata cu o deosebita amploare ei motive realiste din viata
www.dacoromanica.ro
97
tirii mai aunt reprezentati suferind pentru credintg (martiriul Sf. Pavel in Santa-Marie). So mai ggsese apoi scene ea
Iosif si Maria cu Pruncul, care se joacg cu un bgetas (loan?),
probabil un moment din odilna in drum spre Egipet (SantaMarie), trei sfinti asezati intre arbori (simbolul Trinitgtii, San-.
ta-Mgriel,Isus predicand i binecuvntand (Streiu), iar in bi-
www.dacoromanica.ro
98
rica din Shatl-Mitrie, uncle ticonostasul lipseste, apartinnd biserica de prezent Confesiunei ref ormate).
Cicluri importante de picturi se mai pastreazg, pe boltile
bisericilor din Gurasadului, Hunedoara i pe intradosul arcului de triumf al ruinei de sub Cetatea Coltei.
boltile cuprind un ciclu important de scene; in bone semieilindrice ale navel din mijloc, se insirA din apus spre thsg.nit Inyierea lui LazAr i Dumnezeu Savaot, inconjurat de cele
patru tronuri; boltile transversale ale navei din miaczAzi re-
prezinth Intrarea in Ierusalim (Floriile), Thus la portile iadului (Anastasis), i InmormAntarea (I), inconjurate de medalioane, iar in nava de nord se pot recufnoaste Nasterea, Botezul, Prinderea lui Isu i Luarea de pe cruce1). Intradosul
www.dacoromanica.ro
99
Am insirat ad ceeace se mai vede azi in biserici din podoaba de odinioard, preeum i seenele notate de unii autori,
ale edror urme le-am mai putut verifica. Afard de aeestea insd
Torma, Kam ly mai spune c. biserica din BArsdu era in intregime bogat zugravitd1), dar aceste picturi au Isprut toate cu
ocazia restaurdrei din anul 1906. La. fel cunoaste Gra Istvan,
in articolul citat mai- EC UST mult mai multe reprezentdri cleat
am mai putut eu constata.
Totusi, in general cred ea' s'au pdstrat suficiente specimene
de picturd, pentru. a ne putea da seama ea reprezentarile obicinuite in biserieile ronfanesti din jude:ful Hunedoarei se rezuma la urmtoarele cicluri: viata hu Isus din copildrie ph,nd
la Judecata din urm, cuprinzfind misterele i cateva din minuni, apoi viata Fecioarei, eiclu identic cu reprezentatile din
copildria Mntuitorului, arora li se mai adaugd Bunavestire, Adormirea i Preasldvirea Fecioarei, apoi scene din suferintele martirilor i luptele eroice ale ciltorva sfinti pentru
scaparea omenirei din ghiarele duhurilor intunericului. Vechiul Testament e reprezentat in schimb doar prin cei trei ingeri ospdtati de Avram, tem devenit de altmintrelea simbolied pentru crestinisan.
7
www.dacoromanica.ro
100
3. Figura (Infatiarea).
A) Tipul longitudinal (arhitecturd oi plasticd).
Am vdzut in partea I-a ea' bisericile din jud. Hunedoara se
impart in dou grupuri principale. Tirmeazd sli precizez acum
aceste tipuri si sa le definesc din punctul de vedere al inratisdrei mai amanuntit.
Primul tip eu care nal voi ocupa e cel longitudinal. Dimensiunile. date in partea I-a, aratd ea" planul longitudinal la toate
bisericile acestui grup nu e exagerat. Alungirea rezultd mai
repede din insirarea mai multor inciperi pe axa vest-estied,
deck dinteo lungime exageratd a navei. De fapt toate navele
1) GM h Isivn, A kozepkori bizdnczi falfesteszet emlekei Magyarorszdgon, pag. 234.
www.dacoromanica.ro
101
se apropie mai mult sau mai putin de pdtrat, iar nava bisericii
din BArsau e chiar mai larga, dech,t lunga. De-asemenea clopotnitele i apsidele (acestea eu exceptia eelor din B'arsau i Ostro-
Nul-Mare) sunt fie de-a dreptul patrate, fie foarte putin alungite. Predominarea aceasta a patratului e insd deosebit de semnificativa. D1 J. Strzygowski spune despre patrat, c e tipul
constructiei in lemn, fiindcd patratul e In aceeas masura in
functie do materialul lemn, precum e rothnzimea dependenta,
de piatra"1), Din punct de vedere logic si tehnic, aceastd teza,
se justified singurd, din punet de vedere practic, e adevdrat c.
patratul se intalneste, in afara arhiteeturei de lemn, executat
M in piatrd sau ca'ramidd; dar daca, acestea din urmd foloseso
deopotriv ambele planuri, si eel rotund si eel patrat, arhitec,tura de lemn din contra, nu cunoaste cleat planul pdtrat, respective usor alungit sau dublu lungit (adeed 1:2), dupd cum
cladirea are pereti longitudinali formati dintr'una sau din doud
lungimi de barne. Dealtmintrelea provenienta tipului longitudinal, respective pdtrat, din arhiteetura de lemn pare indea-
juns demoustrata, prin ultimele cercetari ale dlui J. Strzygowski2) si dlui Fr. Wimmer3) asupra arihtecturei nord-europene. Chestiunea importantd pentru. noi e, daca bisericile noastre de piatra din jud. Hunedoara sunt rezultatul unei influinte
strine, sau daed si la noi, ca si in Nord, trecerea dela lenm la
piatrd, pastrand traditia, a fost un pas independent, indigen.
In cazul din urma suntem nevoiti s presupunem o arhitecturd
de lemn in Ardeal, anterioard' bisericilor de piatra earl s'au
pastrat. Raspunsu1 la aceastd chestiune nu se poate da imediat.
Yom continua eu analiza i solutia, ce imi pare mai verosimila,
o voi expune la sfa,rsitul eapitolului. Deocamdata, precizez, rezum'and, ca la tipul longitudinal paratul sau dreptunghiul pre-.
valeaza. la toate incaperile, i dimensiunile liii sunt asa de reduse, ineat corespund cu desdvdrsire dimensiunilor impuse de
constructia cu Mine asezate orizontal (B1ockverband)4). Exceptie la aeest plan fac numai cele doud apside ale bisericilor
1) Die Holzkirchen in der Umgebung von Bielitz-13iala, pag. 27 si
Die Kunstgesrhichte und die byzantinischen Studien, pag. 546.
2) Altslavische Kunst, pag. 164.
3) Vezi Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas, articoluI
www.dacoromanica.ro
102
ricit utilizat in arhitectura de learn ea si patratul, iar ce priVeste apsida cu muehie in frunte, pe care dl Petkovie o cunoaste numai din mediul asiatie, considernd i exemplele din
Sarbia drept un import, o intalnim in jud. Hunedoarei la bisericile din MI-Mu, Hunedoara i la eapela castelului Corvinestilor din aceeas localitate5), preeum si la bisericile de lemn,
cum e de pilda cea din Iarcos (jud. Arad) 6) si eea din TIuklywa
(din Slovacia)7). Prin cercetari, amanuntite exemplele s'ar putea en siguranta spori. Acest material, care evident nu poarta
I) Apsicla poligonala In exterior
insa cu lature spre est si nu cu
muchie
i semicercuale In interior, e veche In arhitectura orientala kArmenia) i apare i In arta bizantin6 deoclata cu constructia
central.
2) Geschichte der Kunst, vol. III, pag. 213.
3) Studien zur Kunst des Osters, pag. 162.
plansa 45.
www.dacoromanica.ro
103
e singura, (tare persists in fata aeestor argumente. Ramanedeci ea element strain arhiteeturei de lemn doar apsida semicercual, care evident rezult din construetia de piatra sau
caramida, si ea atare tocmai ea e mai repede de provenienta
sudica sau ehiar orientala,% precum FA apsida eu semieercul
interior conabinat cu poligonui exterior, pe care de-asemenea o
intalnim in arhiteetura sud-orientala.
Toate incaperile sunt invelite in interior, in eele mai multe
eazuri, cu bolti de piatra, i anume eu bola eilindrice (in intregime: Barsau i Ribita, numai nava Streiu-San-Georgiu, numai apsida: Cetatea Coltei), cu ogive (apsidele bisericilor din
Saut-Marie i Streiu), sau in sfarsit cu o calota eliptie (apsida bisericii din Streiu-San-Georgiu). Toate boltile acestea
sunt veal i originare. Astfel, ce priveste eel putin bolta semicilindrica, ea pare cu drept cuvant ca face parte din caracteristicile tipului longitudinal, nu numai din momentul &And
acesta a fost transpus in piatra, ei din vremea and era inch'
executat in lemn. Daca deci in arhitectura de lemn a Slavilor de vest bolta cilindrica e mai veehe decal tavanu12), si
la noi aceast teorie pare a se confirma, considerand biserieile de lemn din jud. Aradi) i bisericile hunedorene de piatra,
cu bolti de lemn (Ostrovul-Mare, Pesteana, Ciula-Mare), numai
ea toate aceste bolti de lemn sunt relativ recent, ii anume eele
ale constructiilor de lemn, pentruca acestea insasi dateaza abia
dela sfarsitul see. al XVII-lea incoace, iar cele ale bisericilor
dc pia tra, pentruca boltile de lemn de azi se datoresc vadit unor
restaurari, Un fapt indirect care pledeaza in favorul ideei, eg,
') Existenta apsidei semicercuale In forrag, de nise, de pild6. la
,mormintele" sfintilor palestinieni i sirieni e doveditrt pentru vremurile biblice de dl J. G. Frazer, Folk-lore in the Old Testament,
pb.'rerile
www.dacoromanica.ro
104
239-249.
gi
www.dacoromanica.ro
105
potamia, unde apare deja in primele faze ale arhitecturei crestine, si de uncle ar fi influintat arhitectura europeand, dupg
cum cred mai multi distinsi savantil).
Singurg bolta cu ogive (la apsidele din Santd-Mgrie si
&rein), rmane astfel strdind en desdvarsire de- tipul nostru,
jos en bazg, sus cu tor si capitel in forma' de paner (Korbkapitel), impodobit cu un ornament neregulat de dantelg, obtinut
prin scobirea pietrei, iar de-asupra iargsi un tor, fcnd legdtura potrivitg cu nervura. Capitelul e strans inrudit eu cele bizantine dantelate. In schirab stalpii cari se gdsese in biserica
din Sant-Mdrie, octogonali, eu capitele pgtrate, purtand galeria, precum i stalpii pdtrati cari sprijinesc zidul de est al
clopotnitei din Streiu-San-Georgiu, sant de o facturd simplg,
neprofilatd, i amintesc de-aproape paralele din bisericile preromanice, lombarde, franceze i catalane, publicate de
Puig i Cadafalch2).
Ce priveste clopotnita in sine, ea e de provenientg euroi planul ei atrat indic iargsi ea material originar
lemnu13), numai eg tehnica din care s'a desvoltat nu e cea
peand,
www.dacoromanica.ro
106
nu
Fig. 30.
Biala, unde aproape toate bisericile descrise de autor prezint6 aceastA particularitat e.
www.dacoromanica.ro
107
ambele eapete eke un fronton triunghiular, sunt fireste eonstruite din lenan i nici nu pot fi concepute altmintrelea. SingurA arhitectura veche greceascA, in stilul dorie, a incercat
SA le transpunA in piatrA, pastrand toate elementele, atat cele
structive cat si cele ornamentale, incat aceste acoperise dorice
par mai de grabh zidite din lemn pietrificat deck din piatrA
propriu zis. Aeoperisele cu doua versante, a$ezate longitudinal, sunt dealtmintrelea comune arhiteeturei nord- i nord-esteuropene2), precum si eelei de lenan din Slovacia3) rsi din jud.
Arad, si tot in arhitectura de lenan Osim i paralele la acoperisul ce urmeazA linia planului de-asupra apsidei, cum e ca-
Mut de u
www.dacoromanica.ro
DIN ThLF)
12' 3o
fl90
015o
4-
to
lc
1111111;)
yi3F
1111
r4.
IrL911
I'
INNIMMIMMI
19
cg
41ECTiLlIf
4,LCilfgiTU1[11F1L4)
ilftfm, Li 25 MC.1926.
VCritiNE 1-19F)N5vm,o
iriTg
DC :
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
gotiee, cat si cele bizantine sunt toate rezultatul unor indelungate elaborairi, eu origini multiple, cad in Nord
de pild
chestiunea en privire la arhitectura de piatra, inelele de leaturd ale tipului nostru longitudinal conduc spre arhitectura
de lemn i aci materialul omogen, utilizat in arhiteetura dela
ses nu necesit si nu cunoaste soelul. De unde deducerea c utilizarea numai a lemnului in constructie e original% din eampie,
ei acolo uncle se g`asesc biseriei de lemn de acest tip si in munti,
tehnica trebue BA fie considerata ca importata, fie direct prin
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
el poate s5. fie o amintire din arta nomadk o amintire a zigzagului ce infrumuseta partea de jos a foii de cart. Dimpotrivg
zig-zagul nostru e o gurire a zidului, o thietur; zidul continutIndu-se de-asupra ea si de desubt in acelas plan; astfel zigzagul face parte nemijlocith din zid, e insusi zidul, din care
s'a scobit material pentru a face golurile. Astfel caracterizat,
acest motiv hunedorean se mai intalneste la biserica romania
din Harinal), i pare-mi-se In Oltenia la bolnita mhin'astirei Cozia2), aci fiind conaplicat en niste betigme verticale, cari leagg,
vrful fiecgrui zig-zag eu laturea Oizontak opusk traversand
gclul triunghiular echilater, si impartindu-1 in &ate dou'a triunghiuri dreptunghiulare. Afar de acest exemplu, motivul mai
apare des in arhitectura nationalh ruseasek i anume in scoala
novgorodiank la bisericile Sf. Theodor Stratilat (1360), Schimbrei la Fath (1374) si Sf. Petru i Pavel (1406)3), preeum ei
in scoala moscovitk la biserica Schimbarei la Fata (1550) din
comuna Ostrovo lfingA Moscava4). Rate aceste biserici reprezinth stilul national rusesc, si in fata lor dl Reau spune cu drept
euvilnt ca" .Jes Novgorodiens s'inspirent eux aussi de leur architecture nationale en bois"5). Exemplul eel mai vechiu din arhitectura de lemn ruseascA, e biserica din Varzony (1674)6). Acest
fapt ins nu inseamna numai decat o influinth ruseasca asuPra
www.dacoromanica.ro
I,
114
F,ti
www.dacoromanica.ro
115
sina (fig. 11). E alcatuit dinteo serie de oenite patrate, marunte, inlantuite. Si efeetul acestora se bazeoza pe contrastul
dintre zidul luminos i patratelele negre, umbrite. E deci usor
de inteles c i aci provenien.ta e aceeas ca a zig-zagului: taletura in lemn, i daed in cazul de fata paralelele perfect asemanatoare in piatra lipsese, apoi acest motiv simplu e extrem. de
familiar artei decorative specifice lemnului.
Ce priveste exteriorul, trebue sa mai insist asupra usilor $i
ferestrelor. De fapt portile sunt in cele mai multe cazuri simple elemente necesare FA mai putin decorative.Pridvoare in fata
www.dacoromanica.ro
116
de miazAnoapte), dar acestea le omit, pentrudi sunt adause recente, strine de planul originar, si determinate numai de motive practice. Singura poartA mai decorativA e cea a bisericei
dill SantA-MArie (fig. 32), evazatA spre exterior. E incoronatA
de douA arcuri semicercuale concentrice, asezate de ambele laturi pe cAte douA colonete, cu bazA aticA si cx capitele compuse
din douA toruri si abao srubtire, proeminent, precum si pe Cate
www.dacoromanica.ro
117
gotie
www.dacoromanica.ro
118
ta i pe laturi, ceea-ce
se vede azi in locurile
unde zidul alipit al clopotnitei s'a tarmitat, si
uncle apar urme de pietura. Socotind deci dunk
vremea &and apar pH-
adaugand cA factura
portii gotice fArA timpanil indicA o goticA evoFig. 33. Biserica ort. din Streiu:
poarta apuseana.
www.dacoromanica.ro
119
mormntat
dupa cum am aratat in partea I in aceastA
bisericA pe la sfarsitul secolului al XVI-lea. Dar discordanta
intre poarth i intreaga biserica e frapanth; tipul ei simplu,
longitudinal, care o inrudeste de-aproape cn celelalte biserici,
evident anterioare, apsida ascutitA spre rgsgrit, care nu are
nimic comun cu renasterea, boltile sernicilindrice i ferestrele
semicercuale, toate aceste elemente meta limpede cA dacA Nicolae Cerepovici a jertfit ceva pentru aceasta
bisericA, atunci i-a flout
- .
irm
4,
chiar marginindu-se la
elementele
decorative
Discordanta figurala ar
fi o anomalie, iar data-
ar fi un anachronism.
Mai ramne o ultimA poarth, cea a ruinei de sub Cetatea
Coltei (fig. 34). Ea e acoperitd cu un arc foarte turtit sau in
formA de paner" (Sorbbogen). Acest fel de arc e curent in
gotica tArzie, dar e caracteristic i pentru arhitectura de lemn
(vezi de pildA usile bisericilor din Tohesti, Saliste, Bode*ti, Madrigesti, Tisa)1) unde
dupa cum am avut ocazie sa notez mai
Vezi plansele 23, 24, 25, 39 si 44 la C. Petranu, Bisericile de
lemn din jud. Arad.
www.dacoromanica.ro
120
mult inainte de epoea romanic0). Astfel chestiunea pare dificil de liimurit, fiinde influintei occidentale, reprezentate
nnin
sent atribui cleat portile mai sus amintite. In mice caz freeyenta ferestrei semieercuale, foarte stramite, alungite, i larg
evazate spre interior, pare a se sprijini pe o influinta nu numai
sAseascA, ei clublatfi. de eurentul de arta ee venea din Sud. In
schimb fereastra cu arc frnt nu o intfilnim deck la clopotnita
bisericei din Ostrovul-Mare, si la cea a bisericei din SantaMarie, unde ea e strabgtutfi," de meloane gotice, cari alCatuesc
in interiorul ogivei un trilob, precum si la nava acestei biserici,
l) Ferestrele semicercuale ale bisericei din Ciula-Mare, aparti'And unei restaurgri recente, sunt largi i moderne,
www.dacoromanica.ro
121
unde semicercul ferestrelor e strabatut de un varf ascutit, taiat ulterior, formand, impreuna en marginea semicercului, si
el un fel de trilob. In sehimb ferestrele apsidei sunt simple,
sernicereuale, asa cum erau odinioara si cele ale navei, iar pe
laturea de miazazi apare o fereastra rotunda, mai larg., i asemankoare celei din Ribita, care e strabatuta de meloane in
forma de cruce si placheta eereuala concentriea. Daca in urma
celor de mai sus am atribui formele semieercuale in intregime
influintei sasesti actiunea acesteia apare hotarit deerescanda
in epoea gotiea, fapt greu de admis, de vreme ce puterea de
creatiuno si deei si de expanziune a artei sasesti, are o desvoltare themai eontrarat dar asupra acestei ch,tiuni vot reveni
in partea a III-a.
La clopotnita bisericei din Streiu-San-Georgiu si la nava
bisericei din. Streiu mai avem apoi ferestre dreptunghinlare.
La clopotnita primei biserici ele stint mici i vechi, pe child
cea a navei bisericei din Streiu e larg i moderna. Figura
dreptunghinlara ea atare e sigur veche, avand originea in eonstructia din lemnl), fapt asupra caruia voi reveni cu ocazia discutiei bisericei din Densus, La fel vechiu e dreptunghiul tuguiat si stramt, care apare la ferestrele clopotnitelor bisericilor
din Streiu si Cetatea Coltei, ferestre cari au paralelele kr directe la turnurile fortificatiilor medievale i earl. 5i aci au fost
aplicate din cauza nevoilor de aparare.
AfarA de aceste forme, mai avem si cateva exemple de ferestre inchise sus eu un segment de cerc (are in forma de paner la navele biserieei din Ostrovul-Mare si a biserieei din Ribita), insa acestea apar numai la bisericile restaarate in decenine din urma. Caracterul specific modern al acestor ferestre
e largimea lor si lipsa evazarei spre interior. Dar forma segmentului ide cere ea atare vom mai intalni-o la ferestre autenlice vechi din grupul bizericilor tipului central, i notez din
nou ca segmentul de eere e o forma eomun a veehei arhitecturi de lemn2).
1) Exemple vezi la Zaloziecky, op. cit., biserica din Jasinia (fig.
14), Danylowo (fig. 32), Berefic7ei (fig. 44), si la C. Petranu, Biseri-
die de lemn din jud. Arad, bisericile din Poiana (pl. 8), Talagiu
(111.
A), P1e5cuta (Pl. 17), Groi (pl. 19) 5i Tohe5ti (pl. 20).
www.dacoromanica.ro
122
E vorba aci dup cum am argitat in partea I, de o earacterizare provizorie a bisericii din Densus. In jurul acestei biseriei s'a dfscutat relativ foarte mult si pand acum se poate
spline, ea ea persist s rAmfind ceea-ce o denumise Fr. si H.
Mb ller, das Schmerzenskind". Motivul e usor de intrevAzut,
desi greu de inteles. Motivul acestei nnmiri adecil a fost, ea"
pAn In prezent toti cercetAtorii, cari s'au ocupat cu aceastA
hisericti, si in general eu biserieile din jud. Hunedoarei, au pornit dela idei preconcepute. Primul, Hohenhausen, venise prin
jumatatea a doua a secolului al XVIII-lea s caute urme de
arta oman In Ardeal: pentru el deci Densusul era un mausoleu roman2), i autori de mai tarziu (Kvry) au si gsit numole romanului, care a fost inmermAntat acolo: Longinus
Maximus3). Pe la mijlocul i In jumUtatea a claiva a secolului
al XIX-lea, evul mediu devenind centrul de interes, cercethlorii intro cari M. A. Ackner j fratii Muller, au venit cu alte
eonceptii: s26, caute urme de art bizantin i romanie in Ardeal. Niei ei nu au izbutit fireste, i rezultatul pentru ei a lost
urmAtorul: M. A. Aelner atribue biserica din Densus stilului
Vezi
www.dacoromanica.ro
123
gotic-bizantin" OW), iar Fr. j U. Muller conclud; Das Ergebnis diescs Streifzuges in dem Siidwesten Siebenbiirgens be-
afirmA eu toatA hotArirea a ea a lost zidita de mesteri unguri, si ar fi amintitA in documente din anul 1360! De mid&
are dl Wild informatillei Singurul document din 1360, publical, nu aminteste decat clespre un preot en numele Dale din
Densus, dupA cum am arAtat in partea I. De altfel dl Wild nu
destAinueste izvorul. Nu stiu deci dae e superficialitate sau
rea credintA la mijloc.
SA. yedem acum ce ne spune biserica insAsi. S-i facem analiza j sa-i cautam analogii in domenii cat mai rAspAndite Si
fArA nici un fel de preocupare. Planul nucleului e alcAtuit dintr'o navg. dreptunghiularA, foarte apropiath. de pAtrat, in mijlocul cAreia se aflA patru stalpi, putin distantati, formAnd cele
patru colturi ale unui dreptunghiu. De-asupra lor peretele se
Vezi Bemerkungen fiber den sogenannten rmischen Mars4
tem pel z tt De nsus, pag. 283-285.
2) Archaeologische Streif zitge, pag. 282-285.
3) Op. cit., pag. 282.
www.dacoromanica.ro
124
continua in sus, drept, compunand un fel de tambur dreptunghiular, inalt, acoperit de-asupra eu o calota. mica, conical. Niel
dimensiunile extrem de reduse, nici dreptunghiul acesta nu per-
It
11111
eh
II
s--c.
'
----Is
ill)
1..
1'.
s-j. ig
I
I
li
(dupA W. R. Zaloziecky).
lalte cazuri multiple, din cari se vede ce variat se aseza elopotnita, si ca locul ei nu era exclusiv fatada de vest. Dar ipoteza se fortifica, daca. vedem ce inseamna turnul in genere in.
arhitectura nordica de lemn, unde problemele au fost in timpul
4.1in urma mult ma. amplu studiate. Materialul originar, exe-
www.dacoromanica.ro
125
le
it*
1) Vezi tott4i biserica din Hitterdal din Norvegia la J. Strzygowsky in Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas, fig. 48.
2) Vezi Ernst Klebel, Altgermanische Holzbaukunst, pag. 207.
3) Fr. Wimmer, Entstehung der kreuzformigen Basilika, pag. 255.
www.dacoromanica.ro
126
retragerile sunt acoperite cu ate o pant de felul unei piramide trunchiate. Am notat mai sus, cA aceastA infAtisare o au
....1._
Ri
1
-1; ;I,.
_.e.
Ae
4"-.
..
-:
----......
..
..; 4
4:-
Trrr
rt
1)
3) Ibid., pl.
4) Op. cit.
6.
www.dacoromanica.ro
127
7464
4aSa
:7
.
r:
/:
4)1 S
I
=
rs.
41
1.1 I
-t ,41p
si.
compuse
www.dacoromanica.ro
128
singural ornament ce-1 intalnim, zig-zagul-dantelg, apare toemai ia Densus cu o frecventA neobicinuit. Biseriea i turnul
sant incinse de patru ibrauri de asemenea in zig-zag! TJnul In
jurul navei, sus, sub acoperis, al doilea drept cadru superior al
etajului prim al turlei i alte dou6, de dimensiuni diferite, de
desubtul frontoanelor acoperisului clopotnitei. Aeest zig-zag si
aplicarea lui just, in sensul arhitecturii de lemn, face conenrentii oricArei biserici de lemn, i singur existenta lui, asa
cam se prezinth, indritueste o ipoteza in favorul originei tipuluf din lemn.
Tmportante pentru ipoteza de mai sus sunt apoi usa i ferestrele. 1Tsa e dreptunghiulartt, compusA din trei blocuri mari,
monolite, iar de-asupra ei se gdseste o nise de deselreare tra-,
pezoidard, fermata', din blocuri monolith. Ferestrele sunt de dife-
www.dacoromanica.ro
i29
www.dacoromanica.ro
130
de lemn, rotunzimile fiind seobite si nu boltite, iar deschizaturilo neevazate nici spre induntru, nici spre inafard.
Dimpotriva avem tot la Densus chteva ferestre si o use de
legAturd intre altar si diaeonicon (?), aeoperite cu arcuri usor
frfinte. Ele toate dateazd evident de mai -Lanka, probabil din
vremea and s'a adaus diaconiconul. Arcul usei e eonstruit in
straturi orizontale proeminente (console), iar arcurile neregulate ale ferestrelor parte tot in console, parte in straturi raoiale. Dovada originei mai noi a acestor ferestre e ca deschiderea lor e imbracatd in cAramizi, fapt ce contrasteazd j eu
materialul de constructie -utilizat in genere, precura i eu piatra
folosith la desehiderile vechi, diseutate mai sus. Ferestrele
accstea, arcuite, datorite unei prefaceri ulterioare si unei influinte ale arhitecturei de piatrd
a celei sasesti din Ardeal
sum, fireste larg evazate, atfit spre exterior, dar mai ales spre
interior. Ele corespund clod scopului lor, fiind necesard o radrire a cailor de acces ale luminei din eauza zidurilor groase.
E rar sit avem la una i aeeeas bisericd un conglomerat de forme at'at de diferite ea la Densus, i nimic nu ilustreazd mai bine
iar pentru
Eexemple vezi la C. Petranu, op. cit., pl. 31, 32, 33, 35.
2) Vezi Ernst Klebel, Altgermanische Quellen, pag. 189.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
VI din Bimbirkilisse2) e perfect asemanator cu planul bisericii din Gurasada, apoi biserica Nasterei din Vifleim, etc.),
Siria (Rumeha), Egipetul (Deir-el-abjad rang% Sohag) si nu mai
putin veehile tHloburi din eimitirile crastine din Roma3). Dar
www.dacoromanica.ro
133
fel de articulatie, lipsita de soclu si de cornise. Tot astfel acoperisele trebuiau odinioara sg. se rezume fie la extradosiil simplu al boltilor interne, fie la o invelire directa a acestor extradosuri cu indril, desvaluind limpede i in exterior organi-zarea interioara. Azi fireste, atat multiplele incaperi adause,
eat i acoperiwl in pante pliate, care invlueste intreaga cla.dire impreuna cu adausurile intr'o singura mantie, i-au sehimbat cu desavfirsire infatisarea originala. Din toate aceste adau-
poate
Impreuna cu clopotnita
au o oarecare vechime, dovada bolta
berceau. executata tot din piatra bruta j intr'o tehnica asemangtoare cu cea a patrulobului propriu zis. Dar in arhitec-
www.dacoromanica.ro
134
incepAnd cu secolul al XIV-lea, mijloceso trecerea dela patrat la ()ere cu ajutorul pandantivilor. De aci inrudirea aproit Vezi Dia. Corn. Mon. Ist., vol. IV-1911, pag. 179.
2
www.dacoromanica.ro
135
piata si perfect asemnatoare cu biserica Prislopului. Exemplele sarbesti dintre anii 1350-1450, apartinand scoalei din Moravia, abunda, i dl Bals eu drept cuvnt numeste acest tip
si el persista 'Ana
tarziu in secolul al
XVIII-lea. Dar, pe
and bisericile moldovene utilizeaza procedeuri de boltire deo-
aseamana perfect cu
Prislopul de-o parte
ei cu cele sarbesti
iaLf[ti=61t3filEr
de alta. Sistemul de
bolti anume e urmaFig. 39. Biserica din Rudenica: plan
(dupa Gh. Bals).
torul: o cupola centrala pe tambur cilindric in interior si octogonal in afara, a.sezat pe pandtmtivi,
apoi in toate patru Iaturile &Ate o bona semicilindrica sour*
respective un arc, iar de laturile nord, est si sud eke o bora eu
semicupola. Tinda, desnartita de nava printeun perete, e aeo2) G. Bals, 0 vizitd la cdteva biserici din Sdrbia, pag. 30 si 37.
2) Vezi Ch. Diehl, op. cit., pag. 773, unde e amdntit i biserica
din Pavlica, pe care eu o omit, fiindd din desenul dlui Bals, op. cit.,
pag. 17, reese ci aceasta biserica are patru stalpi cari poarta cupola. si deci, oricat de striimie ar fi Incdperile laterale, totusi nu
se poate spune, linpreuna cu dl Ch. Diehl, c biserica e sans bas
cots". Asupra acestor biserici vezi i G. Millet, L'ancien art serbe,
pag. 152 si urm.
3) Vezi planul la G. Ba ls, 0 vizitd la cdteva biserici din Sdrbia,,,
pag. 42.
4) Vezi G. Bals, Msericile lui Stefan cel Mare, IorgaBals, L'histoire de l'art roumain ancien, i C. A. Romstorfer, Die moldauischbyzantinische Baukunst.
www.dacoromanica.ro
136
peritA cu un tavan simplu. Trebue remarcat ea' in interiorintArirea colturilor pAtratului se face prin pilatri, caracteristici acestui tip. Asa cum se prezintA biseriea, respective elementele figurale din earl e compus planul i struetura, ea e
o clAdire tipicA pentru materialul piatrA, indiferent de premisele discuto.bile, cc preced acestui tip in primele faze ale evoluti.ei lui, i eari, in parte cel putin, ar putea sA, derive la ranch/I lor din arhitectura de leran1). Dar aceste chestiuni indepArtate nu ne intereseaz. E suficient s stabilim singularitatea.
exemplului in intreg cuprinsul Ardealului; paralelele lui din
-Muntenia si inrudirea evidenth cu SArbia confirmA traditia
expusA cu ocazia descrierei monumentuhii, traditie ce atribue
accasth bisericA cAlugArului Nico dim, aduchnd-o estfel in legAturA directA eu Srbia i datnd-o la inceputul secalului
al XV-lea.
turlei, par a 'Astra infAtisarea veche, sou in orice caz se potrivese cu desAvArsire in mediul cAruia trebue atribuith aceastA
WsericA. Podoaba ei de azi, cu soclul bogat profilat, cu arcadele trilobate, ean l. articuleaZa horele l cu ocnitele cari se insirA de-a lungul cornisei navei, precum i toate cornisele dela
riav i turla, sunt adausuri recente, imaginate de dl arhitect
Wagner si executate cu ocazia restaurArcii.
Biserica din Hunedoara dimpotrivA prezintA ca plan crucea
bizantinA inscrisa inteun dreptunghiu. Ca atare ea apartine
en desAvarsire sferei de expansiune a artei bizantina avAnd_
i Budrum-Djami)3),
cu Mesembria (Sf. Pantocrator i Sf. Aliturghitos)4), cu exemplele multiple din SArbia, citate de dl Ghika-Budesti cu ocazia discutiei bisericii Domnesti din Curtea de Arges5), precum
ai cu aceasth bisericA insAsi i aitele din Muntenia (Metropolia
'I Vezi pentru aceste chestiuni J. Strzygowski. Die Baukunst de?
Armenier und Europa, vol. II, pag. 615 i urm. i Altslavische Kunst,
rag. 33 si 48.
1923.
www.dacoromanica.ro
137
Si
s. a. m. d.)'). Totusi inrudirea nu e perfecta. Mai inthiu fap-tul ca are o singur apsida, lipsindu-i proscomidia i diaconiconul, o desparte de tipul bizantin comun i o inrudeste cu.
in afar
Lisericile shrbesti ale scoalei din Moravia, iar
apsida aceasta neintovrAsith
de domeniul artei bizantina
.de apsidiole, o apropie de tipul longitudinal ladstinas ardelean,
pp care 1-am analizart mai sus. Tot de acest tip longitudinal o
www.dacoromanica.ro
138
Exteriorul bisericii a suferit de sigur multe restaurari. Astf el doar soclul, foarte putin proeminent si de un profil simplu
dreptunghiular, e vechiu, pe and cornisele, atat ale naval cat
si ale turlei, sunt probabil de data recent. Totusi, ce priveste
motivele, se prea poate ca au fost reproduse in parte cele vechi,
mai ales friza de zig-zag-lambrequin, care atarna de-a lungul
expun In text, fiinda dupg parerea mea, argumentele sunt multiple
concludente.
www.dacoromanica.ro
139
D) Pictura murald.
Am vilzut in cele de mai sus cat de redus e elementul plastic
in decor, mgrginindu-se la ateva motive simple, mostenite dip
repertoriul bogat al arhitecturei de lemn. In schimb impodobirea e lgsatg pe seama picturei mural% fie pur decorative,
fie reprezentative.
Partea leului o are pictura reprezentativg si mai alos Iigura omeneascg, singurg sau grupath, cu sau Mfg peisaj. EjIi
www.dacoromanica.ro
-140
apartin peretii i boltile, in vreme ce motivele ornamentalese resemneazd sit sublinieze incadrrile maxi arhitectonice (arcurile sau peretii) i sd impoclobeascd stalpii. Motive le orna-
-- 141
picturile murale dela Sfantul Munte, cat i pentru Sarbia, Bulgaria, si Romania, unde pers:std dela inceput i pand in timpul
putin. Cadrul ea atare imi pare cd deriva din obiceiul strvechiu, mai ales oriental, dar de sigur si general european,
de-a imbrdea peretii in scoarte de diferite dimensiuni. Abandonfindu-se cu timpul scoarta, ea a fost inlocuitd cu pietura
sau
nde mijloacele permiteau
cu mozaicul. Acest lucru
pare demonstrat i prin faptul, cd in domeniul intreg al pieturei vechi bizantine e frecventd jos, de-a lungul peretilor, sub
reprezentdrile figurale, o flute, infAtis'and o draperie atarnatd,
fapt asupra cdruia a insistat in timpul din urm dl J. Strzygowski.1). Exemple de asemenea draperii abundd in orice publicatie. Astfel asi erede mai putin importanth o influinta. a
1) Ursprung der christlichen Kirchenkunst, pag. 107.
www.dacoromanica.ro
142
ieoanelor izolate, Leadrate, throra le atribue dl Ch. Diehl') paternitatea acestor chenare, cu atat mai putin, cu cat icoanele
izolate, portative nu erau prea mult utilizate. Icoanele izolate
devin abia mai tarziu frecivente, dapa perioada iconoclasta.
Prototipul scoartei insa se pare ca a influintat in don's.' randuri
distincte arta biy.autina. Odata prin intermediul artei elenistice
(deci C41 o puternica nota orientala) in urma carora insa spiritul mediteranean a creat chenarul arhitectonic, utilizat ade-
www.dacoromanica.ro
143
care a supravietuit restaurarei; ea se gseste pe laturea nordick a navei. 0 altA caracteristica a pieturilor acestor biseici
e lipsa desAvarsita a motivelor decorative, in afara de chenar
si de draperia de jos. Numai in biserica din SantA-Marie se
gAsese cfiteva cruci inscrise intr'un patrulob, dublu incereuit,
explicate de Fr. si H. Muller drept semne de sfintire epciscopala.
Asemenea cruci sunt freovente in domeniul artei apusene, dar
ele sunt de obiceiu mai simple. Totusi explicarea e vero,A.milk
tit picture, bisericei din Santa-Marie, si care distinge trei zugravi can ar fi lucrat la ea, dateazA ultima pieturA la sfdrsitul
socolului al XV-lea. Adaughnd data aproximativ preeisa a eonstructiei biserieei mndstirei Prislop, am obtine pentru toate
aceste picturi deeeniile dela sfarsitul secolului al XIV 'Ana la
sfArsitul secolului al XV-lea2).
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
140
nem celei de origine bizantink care a staphnit ,odinioard exclusiv in biserieile romgnesti mai importante, si care preocupd
azi aproape exclusiv pe cercettorii notri.
Elementele pur ornamentale, dupd cum am vdzut, sunt rare.
Mai vechi par a fi cele de pe timpanele portalurilor bisericilor
din Ostrovul-Mare si din Santd-Mdrie. La Ostrovul-Mare avem
ca fond pdtrdtele, asemdngtoare celor de pe tablele de sal, iar
la Santa-Marie o fdsie de zig-zag, de-a lungul arcului care im-
www.dacoromanica.ro
146
4. Forma (compozitia).
Pare poate curies, ea sunt pe punetul de a porni studii de cornpozitie cu privire la bisericile mititele i sal-acute din jud. Hunedoara. De fapt rnanifestarea artistica poporala a fost pana
l.ine de curand cu desavarsire neglijat. Nu numai esteticianii
de meserie, carora asemenea obiecte simple li se par prea neinseirnate pentru o filosofie ampla i incalcita, si ale caror dog-
me nu se potrivesc niei unei ereatiuni neclasice", adech negreeesti, fiind aeeste dogme destilate din operile artistice ale
Eladei, invartindu-se in jurul aceluias cerc vieios de eeterum
censeo, in care arta clasica apare ca unica manifestare artistica'
adevarath, departe de-a intelege conceptii diferite si de-a admit e evolutii independente de aceste dogme, imaginate post
festum, la masa verde, dar si istoria artelor, care i reeunoaste
obligatia de-a ramfine continuu in eontact intim cu realitatea
isiorich, nu le-a luat in seama. $i totusi arta poporala, in spet
arhitectura, e un element important, fiindc ea ne arata primele faze ale evolutiei artei de-a cldi, asa cum a cerut-o un
st.op antune si asa cum a permis-o un material dat. Dar tocmai
aci, in arta poporala, putem cunoaste formele elementare, create
in strAns contact cu mediul, i pastrate apoi cu tenaeitatea credintei in trecut, a traditiei, ee caracterizeaza sufletul tranului. Asupra acestor chestiuni voi mai avea de altmintrelea de
insistat in partea a treia, inchinat evolutiei, dar e necesar s.
ne dam deja aeum searoa de ele 5i sa ne desbaram neeonditio-
www.dacoromanica.ro
147
mente provin din tezaurul traditiei altui popor. Las aci cuvantul profesorului J. Strzygowski, care face urnatitoarele obseri/Ali juste eu privire la arhitectara de lemn a Europei nordestice si la bisericutele de piated dalmatine, cari constituesc o
paralelA importantl a bisericilor de tip longitudinal dela noi,
deci asupra unor monumente cari atat in sine cat i ca anal ogle
ne intereseaza de aproape. DI J. Strzygowski spune: Der glaube, class der Holzbau deshalb, weil er angeblieh nicht moupmental sei, keine Beachtung verdiene, und besonders in der Geschichte vernachlassigt werden knne, hat es vielleicht pisher
unmoglich gemacht an Entwicklungsfragen mehr als ratiend
hermtreten zu knnen. Wenn monumental bauen nicht heisst,
in grossen Ausmassen bauen, so dass der Meter entscheidet,
dann zum mindesten ist dieser Glaube falsch,... nicht das
Grssenausmass, sondern der Baugedanke entscheidet. Baum
und Masse miissen zusammen mit den Tonwerten eine Fliinheit
bilden, dann wirken die Bauten gross (monumental) wenn sie
mach klein sind. Das gilt nun auch im hchsten Grade von den
Bloekkirehen des Ostens und den kleinen altkroatischen, Steinbauten
Wer in den altkroatischen Bauten die mathematisch
schen darin verwandt sind, dass sie aus dem Holzbau stammen". lath concluziile unui cercetalor, care a pornit dela arta
bogata mediteraneana, urnantindu-i Tdacinile mai intain spre
Orient si apoi spre Nord, in regiunile preistorice" i protoistorice", uncle cuvntul saris nu ni s'a pastrat, i uncle nici monuments- multe nu an sapravietuit, dat fiind materialele prea
put;a rezistente, dar unde totusi se pierd urmele unora din Pro10"
www.dacoromanica.ro
148
al regiunilor neglijate cu desvarsire de istoria artelor oficialg," de pang, acum, prezintg, i bisericutele noastre din jud.
thinedoarei. Dacg, recunoastem adevgrul, care ar trebui SA fie
de fapt banal, anume c numai studiind in lung si in lat monun tentele ce privese o chestiune data, vom putea ajunge la
concluzii objective, deci tiintifiee, iar dimpotriva, ca oriee
aim eciere ce nu are rdgeinile imprgstiate in intregul cuprins
artistic al chestiunei date, e diletantica, atunci trebue s ne
indreptam aceeas atentie, cu care am studiat monumentele pretioase, mrturii ale unor puternice organizatiuni, i spre acele
monumente. pe cari puteri rgzlete, dar nu mai putin inspirate,
au stiut 0, le creeze din mediul lor modest. Un regret trebue sg,.
exprim Inca, inainte de-a incepe analiza, anume regretul pronuntat si la 3nceputul luerArei: lipsa suficientg, de material com-
parativ, care in ehestiunea aceasta devine lipsa total. Pentruca, dacti aceste monumente mairunte de arta, targmeaseg nu au
fost publicate decat mai mult sau mai putin la intamplare, fiind
de prezent o topografie complect a lor Inc imposibilg, atunci
analiza, si mai ales analiza formala, a lost au desAvarsire lgsatg,
la o parte. Credeau poate unii ca nici nu se poate vorbi de corn.nozitie la asemenea cldiri, dar ei s'au inselat. Sper c. cele ce
Bisericile de tip longitudinal se compun theta (cu exceptiabisericilor de sub Cetatea Coltei i Densus) din trei corpuri de
cladiri bine distincte: elopotnita, nava si apsida, insirate una:
dupg, alta de-a lungul unei axe indreptate dela apus spre rasarit. Am notat deja cu ocazia analizei figurale, e longitudinalitatea tipului acestuia rezulta mai mult din insirarea ineaperi-
lor cleat din planul lor, care se apropie mult de Parat. Acest
moment e important de retinut acum, child vrem sg, ne facem
o idee precisii despre oranduirea maselor. Astfel raportul intre,
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
spre rsrit i spre apus, la unele biserici romanice. Dar arhitectura noastr porneste din alte premise. Prototipul ei e incAperea pAtratA, a cArej intrare putea sA fie pe orice lature, iar
dacti biserica din lemn are de fapt o leggturA intimA au vechiul
templu mazdaist, asa cum presupune dl J. Strzygowski ij reeenta lucrare despre arta veche slav, atunei faptul c apsida
de cult e indreptath ifi mod firese spre rAsgrit, determinA ai
intrarea, aseznd-o pe laturea apusean'A. Cert e ca orientarea
spre est a bisericior erestine se datoreste unei influinte a cultului solar, i cert e iar6si cg% vechile reprezentante ale acestui
tip din jud. Hunedoara au toate intrArile originare pe laturea
apuseana, prin etajul de jos al clopotnitei. Aci, fiind vorba de
tipul strAveehiu mazdaist, trebue amintith indeosebi biserica din
Densus, en turnul ei de-asupra pAtratului central, si pe care, in
capitolul antecedent, am recunoscut-o ea theand parte din tipul
acesta al bisericilor longitudinale". E loeul sti pun intrebarea
care o s ne mai ocupe si in partea a treia, anume daca aceasta
bisericA derivA din cele de tip longitudinal prin intermediul
bisericii din Streiu-San-Georgiu, sau dacg," Myers, Densusul e
prototipul strAvechiu, imagine tarzie a unui templu mazdaist,
din care, prin impingerea pAtratului din mijloc spre apus ei
asezarea unei clopotnite de-asupra lui, s'a nIscut tipul longitudinal; bisefica din Streiu-Sitn-Georgiu ar fi iari, i pcntru
cazul Myers, inelul de legAturg. 0 exceptie face numai biserica
de sub Cetatea Coltei, care are intrarea pe laturea de miazanoapte; dar am valzut in repetite rnduri c'A aceastti bisericA
diferg, de celelalte, datoritA faptului, c. avea de indeplinit o
mcnire dubra: de-a ad'aposti cultul crestin si de-a ad'aposti pe
crestini. E o bisericA-cetate. Situatia ei, en apsida spre desehiderea trecgtoarei, ce strgbate muntii Retezatului, expliea dopotnita de-asupra apsidei, i panta dealului, ce coboarg. din sudvest spre nord-est, explicA situatia portii, care nu putea
www.dacoromanica.ro
151
raurire asupra arhitecturei noastre tarane$ti. Dovada e deocamdata tocmai stramutarea intrarei din laturea apusean Pe
laturea de miazazi, stramutare ce se poate observa si la multe
biserici de lemn thrzii din seeolul al XVII-lea si XVIII-lea din
jud. Aradi). De altfel aceasta nehotarire eu privire la asezarea
intrarei apare si in Slovacia, Dalmatia si in Catalonia la bisericile de piatra ale acestui tip, si pretutindeni in legatura cu influintele vest-europene, romanice, numai ea in aceste regiuni,
mai ales in Catalonia si Dalmatia, inrfturirile stilului remanie
s'au produs mult mai curand decdt la noi.
Dar s revin asupra chestiunilor de ansamblu. Organizarea
maselor de-a hmgul axei longitudinale se datoreste numai deosebirei de marime a cuburilor, cari se succed. Articulatia decorativ-structiva lipseste aproape cu desavar$ire. Doar de-a lungul vertiealei putem Intlni chteva elemente ee caraeterizeaza
structura. Astfel biserica din Densu$ poarta mai multe cornise,
earl despart singuratieele euburi de eladire suprapuse, 5i la fel
clopotnitele bisericilor din Snta-Marie i Streiu poarta aseme-
www.dacoromanica.ro
152
153
ljisenicIt central, pe care nava transversala a bisericei din Hunedoara, insemnat in exterior prin frontoanele trunchiate, dimpotriva nu o poate indeajuns aeeentua faa de nota longitudinalft. La toate acestea contribuese fireste mult si acoperisele.
Pentruea si acoperisul s accentueze eentralizarea maselor, el ar
trebui sg, fie campus din planuri marunte, aplicate in parte fie-
crtrui corp do cladire (hor, navti, baza patratd, turn), subliniind in exterior gruparea internd a maselor, mai joase la
periferie si mai inalte spre centrul dominat de turla. Biserieile
sud-est-europene, precum i cele armene, au. toate astfel de invelitori. E semnificativ insa c. acest fel de acoperis, care la
oi it inc a trebuit s aeopere i biserica din Hunedoara, a mai
ales pe eea din Gurasadului, a fost abandonat i inlocuit la.
ambelc biserici prin invelitorile lungi $i inalte, cu pante juxtapuse. Avem aci o influint indiscutabilA a tipului longitudinal.
impreunat eu a necesitate climatieg. i ca atare un fenomen
analog ea in Moldova,,unde acoperisele izolate au lost i ele Inlocuite cu un acoperi$ unic cu doul pantel). In consecintA si
tendinta spre ingltime a bisericilor centrale din jud. Hunedoara.
e extrem de redus, aproape inexistenth.
Pe cnd la tipul longitudinal, articularea incaperilor e datorit insirtirei izolate a fiecArui corp de edificiu, articularea
cllidirilor centrale e mai dificild, data fiind centralizarea incaperilor. Aei sareina ar reveni elementelor decorative, $i dintreaeestca mai ales areadelor oarbe, eari sunt motivul favoTit si
nedespartit al eldirei ,centrale. Dar tocmai in jud. Hunedoara
motivul acesta lipseste cu desavarsire. Nici arcade, nici (mite.
Boar biserica manastirei Prislopului e azi impodobita cn aserrerea ornamente, insa ele sunt tot opera restauratorului, lipsind inainte de restaurare pe peretii tencuiti in alb oriee element plastic, dupa cum se vede din inssi schita dlui Wagner.
Fire$ie ctt infalisarea originara a tuturor bisericilor centrale,.
1) Vezi &supra acoperisului moldovenesc C. A. Romstorfer, Die
moldauisch-byzantinipehe Baukunst, paw. 11, care nu cunoaste Inca
importanta artuitecturei de lemn i atribue acoperisu1 unic numai
mcesittItilor clirnatice.
www.dacoromanica.ro
154
adeE,eori restaurate, nu va fi fost cea de azi, i poate restauratorul sti aih dreptate, dar e cert, c mediul nou i tipul longitudinal au i'nraurit si au patronat aceastA simplificare, echivaleuta eu o rustificare. Din toate elementele organic-decorative
nu Wait pastrat deck cadrul soclului si al cornisei, dou'a orizontale cu atat mai dondnante, cu cat verticalele, cu exceptia siluetei svelte a ferestrelor turlei, sunt inexistente.
0 organizare mai clara pstreaza" insh interiorul. In msura
in care a supravietuit pictura, se poate constata c toate elementele structive interioare sunt acoperite de picturd decorativd. Astfel in Hunedoara stalpii i arcurile aunt impodobiti cu
figuri floralp stilizate, iar arcurile indeosebi mai poarfa si medalioane. Aeeleasi elemente se gasese si in G-urasadului, unde
nu sun 1 areuri-dublouri sau stalpi, dar uncle deschiderea apsidelor laterale si a boltilor cilindrice longitudinale spre phtratul din mijloc, e marcath, printr'un ornament geometric, care
subliniaza conturul arhitectonic. Astfel la bisericile centrale
pictura reprezentativa e rezervata peretilor pasivi, iar eleraentele
structive si punctele de articulatie (deei elementele active) aunt
subliniate printr'o impodobire neutral:a, care mai degraM desvklue cleat ascunde functia structiva a corpului respectiv, pe
care 11 acopere. In Prislop nu s'au mai pstrat vechile picturi
murale, dar e probabil c. i aci ornamentul a fost supus structurei.
B) Spatiul.
I
Desvoltarea.
a) Tipul longitudinal.
155
serici, si cum fiecare din ele apartine altui grup, le vom lua
pe rand.
Am vazut cA nucleul bisericii din Gurasadului nu e in nici
o relatie cu exteriorul. De altfel incaperile adAugate le las de-o
parte fiind noui i niste simple eAmArute fara legAtura cu biserica propriu zis. Aceasta eulmineazA in patratul central, unde
spatiul se desvoltA larg si liber atat in laturi, rotunzindu-se in
sanurile laterale i pierzandu-se in bratele longitudinale ale
crueei, eat si mai ales in inAltime, unde tamburul Patrat prelungeste spatiul in sus, Para a-I stramta. Nu existA in jud. Hanedoarei un inferior de biserica, inehegat atat de mult in jurul
acestui patrat central, si eu o astfel de not vertical:A, ca interiorul bisericei din Gurasadului. La aceasta contribue mult si
stramtoarea relativa fatA de inAltimea neobicinuita a boltilor.
Acesta e insA un moment important, fiindcA el instraineaza
www.dacoromanica.ro
156
central, i o aprop'..e in sehimb de tipul color mai vechi patruloburi anneniene, cari sunt j ele zidite in piatth.
La fel spatioasa, e biserica manastirei. din Prislop. Bo lta
scull a, cilindrica, din 'vest, impreuna cu cele trei apside si en
-tamburul sprijinit pe pandantivi, iar In sfiirsit inaltimea proportionata fata de lungime i de largime, creaza un spatiu cubic
echilihrat, dominat de cupola. Avem aei in materie de spatiu
ceea-ce cunoastem deja din Armenia veche, i eeea-ce caracteri-zeazd biserieile sarbesti din perioada de glorie intre 1250-1450.
Se pune acum intrebarea in ce masura constitue sau impiedeca impodobirea interiorului desvoltarea spatiului. Raspunsul
e ca pictura murala pentruca am vazut ca impod.obirea se
reduce la pietura, lipsind plastica cu desavarsire
ramane
www.dacoromanica.ro
157
-tura orientala nu tinde deci spre largirea spatiului prin insce-nari plastice, adeseori nemarginite, cum inecarca de pilda pietura stihilul baroc sa" introduca in fiecare incapere o lume in-treaga cu cerul i pamntul ei. Bisericile medievale est-europene
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
In afara luminei solare trebue sa. insist insa si asupra luminei artificiale, care joaca un rol deosebit de important in
ritul oriental, si da o nota caracteristica intregului interior.
Anumite luminari trebuese s arda in fata iccnostasului, iar altele. donatii pioase ale credinciosilor, sunt aprinse in diferite
locuri, mai ales in fata icoanelor, si de aci arunca in penumbra
alb-surie a intericrului adeseori o sumedenie 1e reflexe rosietiee, vii si fugitive, dand intregului o nota,' extrem de misterioasa, aproape fantastica. Si aceasta luminA artificiath., toemai
din eauza notei misterioase, e mult mai importanta, mai deciziva in impresia artistica, pe care o produce interiorul bisericutei, dee& lumina soldra uniforma, monotona sau chiar mai
amplu gradat. Vibratile luminarei, eand intense, cand aproape
stinse, te impresioneaza adane, in vreme ce constanta reflexelor
din afara trece neobservata.
Problema aceasta a luminei i umbrei" in arta biserieei
160
arta bizantina".
D) Culoarea.
la origine trebue sa ni-1 inchipuim la fel sau nu. Dintre ele'mentele plastiee este unul, care in aeelas timp e si coloristic:
zig-zagul, fiind ale:knit din eAramizi rosii cu intervaluri surnegro (mare). Alte culori mai apar azi pe timpane, de-asupra intrarilor, precum i alaturi de usa intrarel, pe peretele
1) Prohlema aceasta se pune de altmintrelea pentru toate popoarele nordice. Interiorul catedralelor Tomanice i gotice, izolate de
lumina solarA prin celebrele vitralii, prezintA o paralelea foarte- in,tructiva.
www.dacoromanica.ro
161
lemn nu sunt zugravite in exterior, ori ele ar trebui sa reprozinte traditia cea mai veche. Bisericile de lemn dimpotriva
arata adeseori o impodobire plastica cu ornamente geometrice,
taiate.
Interiorul biserioilor noastre era cu desavarsire acoperit de
pra caracterului de scoarte" al acestor picturi, cnd dreptunghiulare, child lungi (Laufteppioh), acoperind ca niste fii
o intreaga zond lungareata a unui perete. Tot cu ocazia aceea
am amintit i fasia de jos, care reprezinta aproape regulat o
simpi draperie alba cii bordurg. Fata de acestea trebue ins
observat ca. o serie de motive ornamentale, pe earl le-am inflail, (ca de pildg zig-zagurile au doua pante in fel de V, vrIte unele intr'altele, caH incadreaza arcurile apsidelor laterale din Gurasadului), sunt motive curente in tesgtoria de covoare. Astfel toate elementele intrunite ne fac s credem, cA
pro totipul tuturor acestor picturi era obiceiul de odinioarg de-a
imbraca interiorul (si date Mid observgrile de mai sus, pot
acianga) i exteriorul, cu asemenea scoarte. Cu timpul, trecnr
du-se dela athitectura de lemn la cea de piatra, manifestndu-se astfel intentia de-a construi mai solid, mai pentrn ve
1) Adec atunci pub1ic. notita.
2) Exemple sunt biserica veche ort. din Rinari, bfserica ort. din
Ocna-Sibiului, precum i biserica gr.-cat. din aceea. localitate.
3) Vezi recenta publicare a dlui I. D. Steranescu, La peinture religieuse en Moldevie.
11
www.dacoromanica.ro
162
5. Continutul sufletesc.
E necesar din acest punct de vedere stt ne reamintim unela
din eoncluziile formulate in cursul analizei, concluzii indispensabile pentru intelegerea valoarei artistice a acestor modeste bisericute. Din ele fac parte dimensiunile recluse, articulatia simpl i clara a corpurilor de cldire, latilizarea restransa a ornamentului, deci elemente cari ne arata ea avem
de-a face cu o arhitectura simpla i practic orientata. In consecinta bisericutele noastre apartin grupului extins nord-est
europeau, a &Arai arta se desvolta inteun mediu larg si la nivelul de meserie" dupa cum spune dl J. Strzygowski1). Cu aceiste caracteristice formeaza apoi Un oarecare contrast adausurile ulterioare, pe cari le intalnim la unele biserici (DeinSuS i
Gurasadului). Adausurile denatureaza dispozitia limpede a
complexului. La fel utilizarea predilecta a luminei artificial&
(la adeseori interiorului, nota misterioasa pe care am remarcat-o, si care nu e in concordanta cu simplicitatea orgainismului ashitectonic. Dar primul moment discordant, cel al ineaperilor adause nucleului e de sigur in disonanta si cn con-
www.dacoromanica.ro
163
.asupra lui am insistat mai sus, si am ineereat s indic ori:ginea lui nordic, urmand ca eereeMri ulterloare sfi. demonstreze dac.I Ardealul ca atare apartine si el Nordului, sau
dac
nostas, iar mijlocitorul intre Dumnezeire i popor devine astfel necesar, implinind aceat4M functie preotnl. DI Fr. Wimmer5, remareand acest fapt, noteazd, ea el e o caracteristic&
_a coneeptiei religioase medievale, opuse celei Vechi crestine,
cand in biseriei flu exista un sanctuar izolat, ci Dumnezeirea
-era in mijlocul poporului, in sfinul efiruia preotul nu era cleat
un simplu ofieiant. lath o observare, care reflecteaz limpede
influinta coneeptiilor religioase asupra organizarei interne a
Asiserieei.
23G
www.dacoromanica.ro
161
Dae la inceput aceste bisericute nu erau decht simple monumente religioase, oarecum rughciuni pietrificate, cu timpat
insemalatea kr ereste. Contemplatorii de mai tarziu au ineeput si vadA in ele urme strgbune, si tipul kr fa sfintit de .
aureola traditiei. omentul acesta traditional nu poate fi nici
and suficient subliniat. Traditia a stapnit odinioara poporul.
si nobilimea deopotriv g. in evolutia culturala si artisticd, si pu-
terea traditiei nici azi nu e zdrobita. Acestei traditii i se alaturd povestea trecutului, in care micimea si saracia acestor bisericute devine simbolul suferintelor indurate de eretiei i de:
neamul obidit, iar ridicarea acestor bisericute la insematatea
de simbol, ataseaza si mai mult dragostea credinciosilor de zi-
cu artg. populara pura, creat din medinl taranese, fail inraurirea vre-unui mester distinct, artist independent. Dacg, lu-crarea era condusg de un preot, ajutat de pild pentru exede alugari cArturari, ale ea'ror nume
cutarea picturiler
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA
1. Energiile autobtone.
A) Cadrul geagrafic.
eel longitudinal, si originea acestuia trebue cantata in arhitectura de lemn. In consecinta judetul Hunedoarei, situat in
partea de miazazi a Ardealului, apartine Nord-Estului european,
pentruca din punet de vedere arhitectonie acest intreg complex
www.dacoromanica.ro
166
recunoasca existenta a nu mai putin de patru. tipuri de biserici rusesti, construite in lemn, dintre earl unele au fost menite s joace un rol important in evolutia ulterioara, inraurind profund bisericile din capital, construite in piatr. Pe,
noi ne intereseaza primul tip, iesit din odaia taraneasea Patrath (izba) j amplificat prin adaugarea mai multor aseme-
tie de alte tipuri, eari apar fie paralel, fie in alte legaturi.
Acest complex deci se Intinde inteo larga fasie din nord, de pe
trmurile Marei Baltice pana in sud-vest la Hama Adriatica,
si in sud, la Dundre, euprinzand toate provinciile locuite de
Romani. Aceasta comunitate tipologica mai e intarit si prin
particularitatea, c bisericile acestea sunt pretutindeni asezate pe o inaltime, moviIa san d'eal, j astfel izolate prin po9 L'art russe, vol. I, pag. 86-89.
2) Ibid., vol. I, pag. 259.
3) Die Holzbaukunst in der Ilmgebunv MTV Bie
www.dacoromanica.ro
a, pag. 33:
167
zitia lor de satul care se intinde in vale1). Se impune intrebarea daca aceasta asezare, pe langa motivele practice si estetick, pe cari de altfel le
cred de importanta foarte
secundara, nu trebue sa
aiba i o explicare reli-
gioas; ma gandesc la
vechile credinte pagane,
(Ira saduhu
rsiu
if
treur
gtreia.
kloristii au cuvantul3).
Regiunea,
en
Shttpul
rut
care
6e4elig.
Ciad4
&de
Pestaaa
Gatt(s&
0 rorul-Rare
Fraide-Aierl
lAat sub Cetata
1) Fapt remarcat i d dl C. Petranu, Die Kunstdenkmaler der szebenbUrger Rumdnen, pag. 44, si Bisericile de lemn din judeful Arad.,
pag. 9.
2) Altslavische Kunst, pag. 260.
3) Scenele cultujui focului sunt caracterizate prin anumite configuratii geografice i prin numiri, cari s'au pstrat In regiunile
respective. Astfel citez pentru Moldova un caz care mi se pare sena,.
nificativ: dl D. Dan, Mcindstirea Sucevifa, pag. 6 ovestind legenda
intemeierei mngstirei ne spune: locul uncle se asezar... (cAlugArii
primi), era un petec de ses dintre dealurile:
Cel-Rtz si al
Crucei, mai jos de Sipot, adec'a de cataractul Suceviter. Ori configuratiile geografice sfinte cultului mazdaist erau: un deal sfant,
c stamcg blestemafil si o vale cu cascade, care curge printre ele.
www.dacoromanica.ro
168
cd
Nucleul acestor regiuni e Tara Hategului, denumita astfel dupa numele paraulud, care strabato campia in directia
sudvest-nordest. Spre sud ea e delimitat de masivul Retezatului, spre vest si nord de dealurile Poienei Rusca, despartite
intre ele de stramtorile Portion de Fier, iar in est campia se
revarsa larg spre valea Streiului, care strabate din sud spre
nord, deschizand privelistea in spre muntii Sebesului, cari se
ridica dincolo de rhul Streiu. In aceasta campie, imprejmuita
de munti, iu care, dupa justa expresie a dlui A. Rarcacila te
simti ca prins intfun barlog de ursi", se afla satele Pesteana
Ostrovul-Mare, iar spre miazazi, pitita intr'o vale racoroas,
care patrunde in umbrele paduroase ale muntilor Retezabului,
e ruina de sub Cebatea Coltei. Densustil i Ciula-Mare se ascund dimpotriva in vaile din spre miazanoapte, cad sfasie dealurile Poienei Rusca, iar Prislopul e situat mai adanc si mai
sus intre aceste dealuri. La gura chropieil Hategului, spre valea
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
deste, iar and ace$tia totusi folosesc piatra, o scot din prunclisul raurilor sau din mici cariere la suprafata pamantului. Materialul mai superior, cum e de pilda celebrul tuf andesitie ar-
la castelele din muntii Sebe$ului, deci din regiunea invecinatA spre rsArit jud. Hunedoara, sunt de o simplicitate ea la
lucrul in lemn"2). Poporul de rand in schimb se multumia in
aceste regiuni deluroase si muntoase cu casa de lemn, construitA, din barne3), si acest material s'a mentinut in tot cursul
res comun (temple, mai tarziu biserici, etc.). Aceasta e si parerea dlui St. Meteq4), lar dovada exista si ea, desi indirecta: lipsa.
oricaror urine de constructii. Dacd dimpottriva am presupune
ca. piatra a fost utilizatA ca material de cladire ,si in rndurile
poporului, urmele a$ezarilor din trecut ar trebui SA abunde.
B) Elementele etnice.
Nu e locul sa, aprofunclam detaliile chestiunei originei etnice a popoarelor, cari au locuit in aceste regiuni. Pe noi ne
intereseazA numai intrebarea, dac a. popoarele cari au stat sair
au trecut pe aci, si au fost in acela$ timp 'hl masura Sal influin1) Vezi II. Vuia, Tara Hategului 0 Regiunea Pddurenilor, pag.
09 i urm.
2) V. Parvan, Getica, pag. 624.
3) Ibid., pag. 135.
4) istoria bisericeascd a Romdnilor in Ardeal 0 Ungaria, pag. 22_
www.dacoromanica.ro
171
$i cautnd sa restabileasca liniile largi ale evolutiei, inlntuind produsele artei preistorice i protoistorice cu curentul profund de arta poporald, care curge constant in subcomtient, ca
un fluviu ascuns.
IIrmeaza deci sa analizam traditia, care premerge forma'rei
definitive a tipului bisericei crestine autohtone, intelegfind sub
cuvfintul autohton." $i sub ,,traditie" ceea-ce la un moment-
Am aratat mai sus, ca oricare ar fi nivelul cultural al populatiilor bastinaw ardelene, ele trebuesc presupuse cunoscatoare
www.dacoromanica.ro
172
i 24.
3) Ibid.
www.dacoromanica.ro
173
4) V. PArvan, Inceputurile vietei romane la gurile Dundrei, i rapoartele din Bul. Com. Mon. 1st. despre sgpturi1e din Tropaeurna.
Traiani, Hystria, etc.
5) St. Mete?, op. cit., pag. 18.
6) Die Inschrif ten auf der Buila-Schale von Nagy-Szent-Mikl6s.-
www.dacoromanica.ro
174
Dunarei, in Belgrad, Nis (I), Vidin i Silistral), a earor jurisdictiune de sigur ca, se intindea si in. nordul Dundrei. Sediul
lor oficial in sudul Dunarei se awned' prin nesiguranta si ne-
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
Asemenea ctitori mai trebuese presupusi cativa membri ai familiei (Jinde, ca.ri stapaneau odinioara satul Santa-Marie si Cetatea Ooltei. Lor numai li se poate atribui biserica din SantaMarie, ea fiind mai mare ea dimensiuni si mai ingrijit lucrata
deck celelalte, i pentru ei a fost eldith. i biserieuta de sub
cetatea lor, departe de satul Rau-de-Mori. Pentru celelalte biseriei de tip longitudinal, trebue s. presupunem drept intemeie-
www.dacoromanica.ro
179
In fiecare regiune organizatA autoritatea care detine pute-Tea, avilnd si ea nevoe de artisti, atat pentru construe-tine de
utiitate, cat i pentru desvoltarea fastului necesar prestigiului
_moral, imprimA o anume directie desvoltArii artistice, insusindu-si un anume curent sau numai favorizandu-1. In asemenea
imprejurAri acest curent sau stil ajunge s predomineze nu nu-mai in arta oficialA, dar cu timpul incepe sA product' si inrAuriri asupra eelei locale, bAstinase. Adeseori insA e si Myers, iar
mai obicinuit aceste dquA curente, cari ii stau fatA in fatl, termind. prin a se transforma i apropia reciproc. Primul caz s'a
produs de pildA in Ungaria, unde arta oficiald, importatA din
Occident, a ajuns sl fie singurul curent stAphnitor, fapt usor
explicabil din imprejurarea, cA poporul maghiar, ea popor de
stepA, nomad, nu a avut o arhitecturA proprie, care putea sA
corespundA cerintelor noui de viatA stabil. Cazul ultim, al penetra tiilor i asimilrilor reciproee s'a intamplat de pada in
Moldova, unde arta autobtonA (in materie de arhitecturA religioas: biserica de lemn) si-a asimilat din multe puncte de yedere tipul de bisericA de piatrA sarbesc, intr6dus de cAlugArii
sArbi si favorizat de voevozi, incepand cu $tefan cel Mare. Acest
tip de bisericA sArbeascA, transformandu-se mereu sub influinta
absurditatea tezei lor; intruat s'au multumit cu afirmatii gei) Vezi, asupra acestei chestiuni articolele mele, P entru origineu arhitecturei moldovenesti, (rev. Junimea Liter ard, a. 1927
XVI, No. 5-7) i Bolfile moldovenesti, Anuarul Institutului de Is-
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
mei romane. Si ea a Mcut acelas pelerinaj, ca familia ctitorikr ei, ca toate familiile nobile romanesti, cari au voit sg-5i._
mentina situatia lor si au nizuit spre bung stare $i putere.
Aeeste fapte sunt importante, pentrued, dupg pgrerea mea,..
ele ne pun la indemand un mijloe de datare, mai ales pentru
biserieile intemeiate de nobili, eum e eea din Santd-Mdrie, eea
de sub Cetatea Coltei si cea din Streim-San-Georgiu. Anum
epoca lui Ludovie eel Mare si a lui Sigismund cu severele ei_
msuri contra ereticior nobili, alegtue,ste un terminus ante,quem pentru ctitoriile acestora, deoarece e greu de admis, ca.
familiile romanesti nobile, cari doreau sgii pgstreze situatia,
sa se impotriveascg interdictiilor de mai sus. Astfel a$i trage
la indoiald si data cuprinsd in inseriptia bisericei din. StreiuSan-Georgiu, care ne spune cg bisercia a fost intemeiatd in
aim]. 1408-9. Mai intaiu aceasta' inscriptie e refdeut in parte
in secolul al XVIII-lea, apoi am vgzut ed e vorba acolo de un
oarecare mos, asa ed e foarte lesne posibil ed ea sa nu se refere
deeta la o restaurare mai ingrijitg. TJn asemenea eaz am mai,.
avut de amintit cu privire la biserica din Hunedoara.
In rezumat deci organizatia of icialg maghiath de stat, departe de-a insemna un indemn. pentru evolutia artei romanesti,
a devenit, pe masurd ce s'a intarit, o piedeeg, tot mai puternicd
impotriva desvoltgrei culturale si artistice a Romanilor, si ea
atare, din multe puncte de vedere, trebue considerat nu ca un
element de ineurajare, ci ca un terminus ante quem" pentru
evolutia noastr artistica.
3. Curentele.
(Influintele libere).
In cele de pang acum am aratat ce a produs mediul autohin eazul deton din propriile lui puteri Si. ce a adaus, sau
cum
a
impiedecat
puterea
organizatg
de
stat
evolutia
f ata
artei bktinap. Dar amfindoud aceste energii nu ne explied
inch aparitia nici unui tip tratat de noi. In vreme ce biserica
centrald thmane cu desgvarsire neinteleasd, din biserica loogitudinalg nu am cunoscut cleat planul aleg,tuit din mai multe
patrate $i. o serie de elemente decorative. SA vedem deei cura
..5i cilnd ne-au adus curentele venite din afarg, elementele rg-mase Inca neexplicate.
www.dacoromanica.ro
183
A) Tipul longitudinal.
Acesta ne-a apgrut 'Ana acum realizat in lemn. Curiozitatea
e insa. aparitia brusca,' a materialului de piatr, i anume a
unui material destul de impropiu (piatrg, brut i pietris), care
numai gratie unei telmicei desavarsite in pregAtirea materia,
lului de leatura, a mortarului, a permis eonstruirea, bisericilor. De fapt indemnurile pentru a utiliza un material mai solid
au fost multe; ca atari trebuesc privite ruinele romane, pres6.rate pretutindeni in tinuturile Daeiei, rsi earl m'arturiseau despre
o alta arhiteetura cleat cea de lemn, apoi legaturile eonstante
cu Sudul, atestate atat de filologi cat si de istoricii vietei reli
gioase si a celei politice. E probabil c preotii, si mai ales
acei ,,Pseudo-episcopi", hirotonisiti prin eentrele bisericesti din
Balcani, vor fi nutrit meren dorinta de-a oficia i ei serviciul
divin in biserici mai Bolide, mai clemne simboluri pentru vecia
credintei. Dar la noi nu putem intrevedea asa de bine aceasta,
colatributie a preotimei, cum se poate de pildd in Slovacia ii
Boemia, precum si in Croatia, unde ea se impune cu mult mai
nmlth energie. Aco lo Biserica Latin6 ia o ofensiv'a hothritg,
impotriva barbarei arhitecturi de lemn" i daa, nu reuseste
sa o inloeuiasea cu desavansire din punct de vedere formal, materialul solid totusi 11 impune. In Wile aeestea aetiunea Bisericei eatolice nici. nu are caracterul unui curent", in sensul unej
influinte libere, ei ea devine de-a dreptul o vointa impusA. Curiozitatea e inst, ca.' la noi toate aceste indemnuri au farms
Mrt ecou. Curentele in favorul pietrei nu an prins teren. Dovadn e lipsa desrivarsitA a ruinelor de piatra," dintre epoca romang i seeolul al XII-lea in Ardeal, precum i aparitia ulte-
184
sitatile de fortificatie, cari au silit pe Sasi sA clAdeascA biserici-forturi, and nu au avut raijloace s. construeaseA fortificatii mai marl in jurul bisericei, au produs si la noi biserica
de sub Cetatea Coltei, cn clopotnita-turn de apArare de-asupra
fapt amintit in partea a
apsiclei. In admit nu trebue uitat
cA intrarea pe laturea din spre miazAzi se datoreste
doua
de asemenea unei influinte ale arhitecturei nordice, anume a
incAperei desvoltate transversal (Breitbau) transmisA nou de
sigur tot prin intermediul sAsesc. Concomitent, sau chiar anterior influintei sAsesti, trebue sA semnaldm incA si pe cea armeanA. De fapt pentru tehnica speeiific, pe Dare am aflat-o
utilizat la bisericile romAnesti, atat la cele de tip longitudinal,
cat si mai ales la biserica din Gurasadului, nu gAsese incA nici
un fel de explicare suficienta. Si problema se pune en atat mai
misele pentru arhitectura de piatrA in Nord, si mai ales pentru asemenea forme tipice si adecvate acestui material, sunt
greu de IntrevAzut. In stadiul de azi al cercetAriler, consider CA
e mai prudent s rAmanem pe Haigh' ipoteza armeanA, pfiazd and
vre-o monografie specialA va reusi sA elucideze mai bine problema push' de aceste monumente. De altmintrelea ipoteza armeanK are in favorul ei o serie de momente ponderoase, i nici
www.dacoromanica.ro
185
tar, per matrimoniorum diversorum contractus, Hungarii immixti nationalitatem pariter et descensurn sunt adepti ..."3).
Aentora li se mai adaugd existenta unui episcop al Armenilor
eu numele Martin, care se gseste in anul 1343 in sud de Sibiu,
in eomuna Thlmaciu, (Thlumaczy i Tulmachy cum ii spune in
do cument)4)
tarul Antonius KOrpner in anul 1454, citand un uric din 1355 prin
care episcopul Nicolaus din Gran confirmg, un alt uric mai vechiu
din 1343, dat milnilstirei din Calla. Locul interesant e urmAtorul:
www.dacoromanica.ro
186
s'a scris deja mult1). lciAmne doar s amintesc in treack urmAtorul f apt: denumirea unuia din orAselele din regiunea Cli
lmpotriva exagerArei acestei ipoteze, favorabile unei influinte direete si puternice armenesti, sunt ins& nevoit sA fiu
cel dintAin, care s& aduc un argument indirect: Bisericile de
piatr& finlandeze, de acelas tip ca ale noastre longitudinale, si
zidite din bolovani de camp (Findlingsbau cum spune dl Strzygowski)5), ceea-ce inseamnA, c i aci trebue sA fi lost utilizat
posibiliti de explicare, prima, cea armean& mai usor palpabilA, a doua mai putin. RAspunsul nu se poate da, inainte de z.e
1) Importanta pentru noi Romanii a relevat-o mai ales B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. II, pag. 1599-1600 sii
1896- 1898.
www.dacoromanica.ro
187
Astfel din cele de mai sus am ajuns in sfarsit s6, e explidim constructia in sine a ,biserieei longitudinale de piatrti. Urmeaza acum sg, mai urmrim si cateva detalii. Unul din celemai importante e acoperisul de piatett al clopotnitelor. Cu ocazia analizei am semnalat paralele in tinutul Rinuluii in Dalmatia, in Ungaria de vest si in Orient, in Trapezund. Cazul
oriental e izolat (turnurile-mausolee din Churasan fund prea
indeptirtata", i farA. leaturi directe spre Europa) Si. deci uu_
poate intra in combinatie. La fel nici clopotnitele .germane de
pe malurile Rinului nu ne pot da deslegarea, fiindea Sasii, in-
188
ripul central.
din elemente bdstinase, ori ate ar fi influintele cari au actionat asupra lui i l'au modificat, tipul central e dimpotrivd
datorit exclusiv influintelor, i Med unor influinte diferite,
astfel e fiecare monument din acest grup e o mdrturie aparte.
Cele mai vecli elemente le intruneste biseriea din Gurasadului. De-o parte tehnica turndrei", precum i planul o inrudeste foarte de aproape cu tipul plurilob armean, i astfel
lop si Hunedoara: cele shrbesti. Rolul acestor influinte asupra celorlalte regiuni ronfnesti e indeobste canoscut, dar inIluintele exercitate asupra Ardealulni incd nu au lost studiate. E adevrat c acest curent nu a pnins niciodat rPddi
cMi in Ardeal, dar e totusi de insemnat faptul, ed. el s'a manisfestat aci foarte curand, imediat dupd ee apdruse in Mun-tenia i mult inainte de-a pdtrunde in Moldova.
Primul monument pe care i-1 datorim, e mnstirea Prislopu-
www.dacoromanica.ro
189
Gleorghe din Harlan, etc. exceptnd fireste sistemul moldovenesc de-a bolti). Relatiunile stranse politico i artistice dintre
Principate i Sarbia au lost descrise pe larg din partea roma-
de parere c. i s'a dat prea mina importanta restaurarei facute de Domnita Zainfira in jumatatea a doua a secolului ar
XVI-lea. Aceasta restaurare, fie ca s'a redus la reparaturi
marunte, fie ca. a fost mai ampla, dar in mice caz ea s'a tinut
strict de plannl si infatisarea vechiului monument. Nici exonartexul deschis muntean, care incepe sa se raspAndeasca in
vremea aceasta, nu i-a lost adaugat.
Influintei directe sarbesti i se datoreste biserica din Hu.
nedoara. Ea apartine ca tip tot scoalei shxbesti din Moravia,
inrudindu-se insa cu cele mai vechi constructii ale acestni.
stil. Noi stim c Sarbii au imigrat in mase mari in fostai Unganie de snd, in Banat2), patninzfind pana in Ardeal, unde IiI) G. Millet, L'ancien art serbe, pag. 34, 37-39.
2)
www.dacoromanica.ro
190
Ce priveste impodobirea bisericilor, am amintdt in capitojele despre elementele autohtone numai motivele plastice,
ca vig-zagul i ocnitele, precum i motivele decorative pietpte, pe caH le-am intalnit la unele biserici, i caH ata vazut
ea se compun toate din figurd geometries san. stilizari. De-
eorul principal insa nu e constituit din aceste cateva elepiente razlete, ci din pictura reprezentativa, care utilizeaza
In cea mai mare masura fdgura omeneasca, ineonjurata de un
peisaj sumar, stilizat, cu perspeetiv inversata. Pictura acea-
www.dacoromanica.ro
191
peretii in scoarte, i cest obiceiu e nordic. Noi azi cunoa-tem IncA foarte putin arta de tesut a de inodat covoare din
Nord, mai ales din Nordul eurasiatic, dar eel putin nu trebue
zfi, uithm, cA popoarele pari au desvoltat aceastA arth in miazdzi, de pada Iranienii, punt popoare nordice. UrmeazA ca pe
-viitor cercefatorii, anallizand manifestArile picturale si deco-
rative din vastul tinut bizantin", sA aleaga din acel complex artistic ceea-ce e i adevArat de provenienth mediteranean i ceea-ce e slay si romfinesc, iar intre Slavi formele
sud-, vest- si estslavicc, Aci asteapth un teren vast si un material urias dreptatea istorica.
DacA putem deci bAnuj c originea picturei bisericilor noastre
o gsim in scoartele cleporative, in cari Sudul a introdus Iigura omeneascA i reprezentArile scenice, in schimb azi nu e
-posibil s precizhm punetul de ciocnire al celor douA curente si
cAile prin caH au strph"tut in cursul evului mediu. Aci numai studii amAnuntite, comparate, vor putea aduce luminA.
A ctualmente no putem da seama doar de influintele pAtrunse
in cursul secolului a4 XVII-lea i cei urmAtord, datorith laptului c. ni s'au pstrpt nume de zugravi. Astf el in. Hunedoara
au lucrat in 1654 Nan Constantin si Stan, iar in anul 1684
gAsim tot aci un zugrav Constantin. DacA acest din urnth e
identie cu Caian Constantin din 1654 sau nu, e o problemA neMmurith, si la fel nelAmurita. ramne i chestitmea originei
64, 67.
2) Aceast a.
I. Bal.
www.dacoromanica.ro
192
aceasta manastirea incapuse deja pe mainile Unitilor, i refa cerile idcturilor in 1759 s'au facut in timpul unei recuceriri
pasagere pe seama ortodoxismului, calugrii ortodoesi fiind"
adusi din Muntenia; cg. intre acestia se aflau i ardeleni re1) Vezi $tefan Metes, op. cit., pag. 118.
2) Ibid., pag. 117.
3) AceastA icoank reprezentnd pe Maica Domnului, zugravita de-
www.dacoromanica.ro
193
Ce rezultd de aci pentru. evolutia picturei din judetul Hu.nedoara, e, cd dupd o inflorixe in secolul al XIV-lea i XV-lea,
asupra formatiunei i transformatiunei cdreia nu ne putem
da amdnuntit seama, vine o epoch% in care avem artisti indigeni i artisti imigrati din Tara Romaneascd. Dimpotrivd
nu putem nota nici un caz de schimb de pictori intro ArdealuI
de miazdzi si Moldova.
www.dacoromanica.ro
CONCLUZII
Privind acum, la sfarsitul studiului, asupra analizelor
firelor de evolutie, pe cari le-am putut evideatia, ne putem, da
usor seama despre valoarea deosebitA, reprezentatA de aceste
diferite monumente de piatrA din jud. Hunedoarei. Mai intaiu,
prezenta lor ne destAinueste pentru secolul al XIIIXV-lea un
focar de culturA ortodox A. romaneascA, nebAnuith panA in pre-
www.dacoromanica.ro
195
si acoperiselor.
rici de piatra e la inceput mai mare, iar apoi descreste sim-titan Dar faptul cA, incepand en seeolul al XV-lea, nu se mai
prea zidesc biserici de piatra de tip longitudinal, nu inseamna
eA acesta e inlocuit in jud. Hunedoara, ca in Muntenia si Moldova, prin altul. Tipul sarbesc, pAtruns in Ardeal Intiu prin
intermediul Munteniei prin 1405-6 (biserica mAnastirei Pris-lop) i apoi direct prin 1458 (biserica gr.-cat. din Hunedoara),
nu reuseste sA eastige terenul. Restrietiunile severe, eu cari
stapanirea maghiara i catolica ineepuse, in jumAtatea a doua
a sec. al XIV-lea, sA ingrAdeascA oricare manifestare de viata
13'
www.dacoromanica.ro
196
sion zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, nu pot coraplecta aceste lipsuri.
E curios a aceastl juxtapunere a arhitecturii de lemn nordice fat/ de cea de piatth sudicg, a fost inteleasil i subliniat a. mai
bine de autorii de acum 60 de ani decal de multi dintre cei moderni,
www.dacoromanica.ro
197
la baza arta poporala, ia un avant i o desvoltare, ce o instraimeaza eu desavarsire de aceasta din urma, i astfel se expliea
pentru ce arhitectura occidental, patrunsa i dominanta in orasele ardelene, apare aci ea un ce aparte de arta poporala romaneasca, i chiar putinele elemente inrudite (zig-zagul, ferestrele
rotunde mici) suntpentra arhitectura saseasca deseendentele
mostenirilor etnografice oecidentale, iar pentru arhitectura
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
R S Mt
I. Monuments.
Les monuments qui font l'objet de cette etude sont une srie
de petites glises appartenant au culte oriental, grec-catholique,
et une (gl. de Santa-Marie) au mite rform. Ces glises sent,
en majorite, situees au milieu du village et entourees du cimetire. Deux seulement font exception: la premiere, qui appartient au monastre de Prislop; la seoonde, qui est aujourd'hui
quelle une autre colline est couronnee par les mines d'un
chateau nomme Cetatea Coltei.
Les dimensions de toutes ces eglises sent tout a fait modoges. Hiles varient entre 14,35 m,X7,35 m. dans la mine de
sous Cetatea Coltei et 32.26 m.X7,92 in. dans l'glise de Hunedoara. L'epaisseur des murs varie aus.si d'ordinaire entre 0,62
m. dans l'eglise d'Ostrovul-Mare et 1,15 m. dans la ruine de sous
Cetatea Coltei. Seule, l'eglise de Ciula-Mare a des murs moins
opais, 0,55 m. mais elle est de construction beaucoup plus recente, puisqu'elle a t leve vers 1680.
L'tat de conservation de ces glises est tres different. Tan-
dis que l'une, comme nous le montrons plus bas, est dja en
ruit e, les autres servent encore toutes au culte et sent par eonseq..tent plus ou mains restaurees. Mais, a l'exception des glises
i) Avant de resumer le present travail je dois faire les remarques
snivantes:
www.dacoromanica.ro
200
ou elles se trouvaient avant leur restauration, les autres permettent de reeonnaitre sans aueun doute leur aspect primitif,
puisqu'elles ont conserve non seulement leurs murs, mais aussi
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
Mais pour pouvoir lever des murs durables avec ces matriaux htrognes et surtout avec les cailloux et la pierre
brute, les constructeurs ont eu besoin d'un material" de liaison
particulirement bon. La qualit excellente du mortier a te
remarque depuis longtemps dans l'glise de Den$us, oil l'on
croit qu'il a et tire du marbre provenant des ruines romaines.
Mais la plus parfaite construction ralisee avec de tels materiaux me parait etre l'glise de Gurasada. Elle est un exemple
typique de maonnerie coulee", la construction entiere, mars
et voiltes, formant une seule masse compose d'un mortier gris-
rougeatre dans lequel sont noys pierres et cailloux. La couleur du mortier indique un grand poureentage de brique pilee
mlange au mortier, qui en augmente les qualits hydrophiles,
transformant la matiere en une sorte de beton.
Quelques eglises ont la nef, un petit nombre aussi l'abside,
couverte de voiltes ou plafonds en planches, mais ceux-ci, ainsi
que les charpentes et les toitures en bardeaux, out t constamment refaits.
Les glises sont, a l'extrieur, crpies en blanc, mais revetues, a l'interieur, de couches de mortier destines a recevoir
la peinture murale. Pour accroitre la resistance de ce substratum on a melange au mortier de retoupe, de la paille piIee ou
memo des big de crales. Les peintures out te excutees ensuite, non pas immdiatement sur les murs humides, mais apres
que le substratum eut deja a moiti sche.
Les couleurs sont en majorite des extraits vegtaux.
2. But et su jet. A pen pres toutes ces petites glises ont t
cres en vue cl'un but pratique et, en tant que telles, doivent
etre consideres comme une architecture modeste par ncessite.
www.dacoromanica.ro
203 -culte oriental, et clans les temps anciens l'office divin s'accomplissait en langue slavonne, en sorte que le fidele tait absolument empech de prendre part avec l'esprit au culte.
Plus comprehensible aux fideles tait la peinture, bien que
souvent nous y rencontrions aussi des actes symboliques, des
processions de saints et de saintes, etc. L'iconographie est forme en general des moments principaux de la vie de la Vierge,
www.dacoromanica.ro
204
fait croire au contraire que nous avons ici un plan cree par
l'architecture du bois. Du reste, je rappelle les observations de
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
L'glise de Prislop, au contraire, prsente toutes les caracteristiques de plan et d'lvation d'une glise serbe de l'poque
de gloire de rcole de Moravie. Les elements se composent d'un
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
continues qui rappellent les rouleaux orientaux et l'cole maedonienne, apparait seulement plus tard, au cours du XVII-e
sieele. Les figures g6ometriques enfin qui ornent les elements
construetifs prsentent des analogies avec les motifs des tissages des tapis.
4. Formes (composition). a) Les masse s. Ici encore nous
devons distinguer entre le type longitudinal et le type central.
Le groupement des masses dans le type longitudinal est determine par la suite des corps de bAtiments qui forment le clocher,
la nef et l'abside. Chacun d'eux forme un corps de batiment
A part, et le principe additionnel se ddtache elairement a l'extCrieur. Mais le mouvement des masses n'est pas determine
seulement par la tendance d'alignement longitudinal, les masses
sont aussi groupes du point de vue de l'aceont vertical. Le
mouvement horizontal est contrebalanc des le commencement
par la tendance verticale du clocher. Les corps de bAtiments
qui se suecedent (nef et abside) sont chacun moins elevds l'un
que l'autre, realisant ainsi un quilibre parfait. L'importance
du clother, eomme point de depart de la composition, est souligne aussi par le fait que, A son tage infrieur, se trouve la
porte. Plus tard seulement, sous l'influence de l'architecture
oceidentale, reprsente par Part saxon, la porte est plaeee au
est assez rduit. Toutefois l'intrieur ne produit pas une impression pnible, parce que l'espace se developpe graduellement
www.dacoromanica.ro
209
Ni au milieu ni autour des piliers, respace ne peut se dvelopper libre et calme, et la volite en quart de cylindre qui
enceint le earrd central fait que l'on eontourne constamment le
milieu de la nef, sans trouver le point de repos. Cet espace desharmonieux rappelle parfois beaueoup plus le temple nord-est-)
europen, dispose pour les processions rituelles autour de l'autel
c) Decor et couleu r. La decoration se rduit aux peintures murales et aux icones de riconostase. Mais, bien que les
peintures nous montrent des representations figurales, la conception de la figure humaine comme telle et la reduction du
paysage et de l'architecture a de simples indications, en outre,
la perspective renversee, font que ces peintures ne modifient
point par des suggestions nouvelles l'ide d'espace ddterminee
par rarehitecture. Les peintures, au contraire, conservent 1111
rOle purement decoratif, aceentud encore par une tonalit uniforme rouge-brique dans les peintures plus anciennes et d'un
bleu gris dans les plus recentes.
www.dacoromanica.ro
210
dans les bras qui ferment la croix on dans les absides laterales
pour se cristalliser dans le carr central, s'intensifier et devenir
tincelante dans le tambour perce de fentres tout autour. La
calotte qui est au dessus, volume modrement mais uniformment claire, et done d'autant plus majestueux et calme, est
un denouement parfait. Rien peut-tre ne met aussi Men. en
vi dence le sens artistique de la coupole que le probleme de la
lumire.
5. Espri t. La fondation de ces petites glises de pierre serait due, dans une certaine mesure, aux commencements d'erganisation sociale des Roumains de la contre dont nous nous
()coupons; toutefois, elles ne rpondent pas a quelques buts representatifs: elles sent nees d'une necessite religieuse de l'ame.
Leur composition simple et leur intrieur mysterieux, grace
aux couleurs de tonalit morne et grace a la lumiere solaire
discrete remplacee par les tressaillements nerveux de la lueur
des cierges, sont une expression fidle de la vie de l'Ome du
paysan, illuminee elle aussi de la flamme pleine de mystere,
chrtien et paien, de son credo. Autour de ce credo inexplique
et inexplicable il enroule sa pensee lente, de memo qu'il promene ses pas autour -de la petite glise du milieu du village.
ses descendants. A cette tradition se heurte touts ide nonvelle, tout courant nouveau, et tout ce qui cherche a pentrer
dans son ame doit se modifier pour s'assimiler a sa croyance.
www.dacoromanica.ro
211
Si la croyance et rart paysan peuvent ainsi a l'extrieur mo.difier leur aspect, rame, aussi longtemps qu'elle demeure enracinee dans son milieu, est identique avec la tradition impe,
rissable, et seuls le deracinement et la transplantation en peu-vent changer brusquement l'apparence et en altrer profond.eanent le contenu.
III. Evolution.
1. Les nergies autochtones. Des analyses qui precedent il
Le district de Hunedoara, situ dans le sud de la Transylvaniel est une region avec des plaines et des collines au pied
clu versant nord des Karpathes mridionaux. Le dimat est nettement continental.
Cette region offre comme matriau de construction 'acneanent accessible, le bois. Le Mare tuf trachytique doit etre
,extrait des carrieres, et ainsi, pour rarchitecture paysanne,, A
"Centre pas en combinaison. C'est pourquoi nous avons vu aussi
www.dacoromanica.ro
son expansion dans la priode ultrieure A la domination remaine. 11 resulte de l qu'il dut y avoir aussi des glises, si
modestes qu'elles fussent. Ainsi les necessites du mite, en se
combinant avec les elements de l'architecture du bois aborigne,
www.dacoromanica.ro
213
sehismatique" des Roumains, et le second tait d'ordre national. Ainsi l'arehitecture roumaine en Transylvanie apparait
comme un art minemment paysan dont le dveloppement
chercha, au debut, un certain essor, en depit de l'opposition de
la domination ennemie, mais qui se vit rapidement tranglee
par les severes mesures prises de la part de l'autorit; a la fin
du XV-e siecle le procs de destruction parait etre termin
(voir dans le texte l'historique de l'eglise de San-EA-Marie, qui
appartient aujourd'hui a la eonfession rforme). L'arehitecture roumaine de la pierre apparait, en deg& de cette poque,
en Transylvanie, seulement en fonction de la gnerosit des
princes de la Valachie, mais cornme type d'glise elle nous
af.porte une influence puissante de l'architecture valaque.
3. Les courants. Mais les elements que j'ai exposes jusqu'ici
comme determinants pour le developpement de l'arehitecture
d'glise du district de Hunedaara, nous out expliqu seulement
l'existence du type longitudinal en bois. L'apparition du materiau solide, la pierre, puis l'apparition des glises du type
central sant restees encore absolument inexpliquees. Les moments qui ont pu determiner l'utilisation de la pierre eomme
materiau sont au nombre de deux: l'un est l'aneienne architecture de la pierre de Pannonie compose de constructions petites,
plurilobes, qui ont une parente manifeste avec le quadrilone
armenieime du plan et la, eireonstance que les vieilles chroniques magyares et autres documents cites dans le texte permettent la supposition d'ufle influence armnienne directe,
ivant a la Hongrie et a la Transylvanie. L'glise de Gurasada,
avec son plan allonge qui nous montre une influence du type
longitudinal aborigne, ne pent etre qu'un rejeton tardif de ce
www.dacoromanica.ro
214
fois-ci romane. Ainsi, soit rinfluence du groupe de Pannonic par l'intermdiaire de l'eglise de Gurasada, Boit rinfluence
saxonne, ou memo les deux combines, ont dterrain vers le
commencement du XIII-e sicle les Roumains de la region qui
correspond aujourd'hui approximativement au district administratif de Hunedoara a. employer la pierre pour les constructions religieuses, transposant l'glise en bois en glise en pierre,.
conservant memo torus les caracteres essentiels relativement au
plan et a l'elvation. Ainsi, entre les eglises de pierre roumainea.
et entre l'architecture romane et gothique saxonne, ii y a uneprofonde difference. Pourtant quelques elements decoratifs aux
portes et aux fentres ont pendtre dans rarchitecture roumaine..
Sur la base de ces considrants, je crois pouvoir dater les
Wises de type longitudinal approximativement de la maniere
suivante: rglise de Densus de la premiere moitie du XIII-e
sieele, les glises de Gurasada, SentA-MArie, Streiu et OstrovulMare de la seconde moiti du XIII-e siecle, et celles de Barsu
et de Streiu-Sdn-Georgiu du XIV-e sicle. L'glise de Ribita
parait dater de vers le commencement du XV-e sicle, et tom-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
A ckn er, M. I., Bemerkungen fiber den sogenannten romis.chen
Marstempel zu Den$u$, un Hatzeger Thale in Siebenbitrgen.
Sitzungsberichte der philosophisch-historischen Elasse der k.
Akademie, Wien, 1871, vol. VI, Heft III.
Archaeologiai Ertesitd, Budapest, 1876, 1879, 1889, 1890, 1896, 1899.
Archaeologiai Kzlemnyck, Budapest, anii VIII, 1869 O. XIII (Uj f. X),
1879 1880.
Brutails, JeanAugust, Ou c'est constitue l'architecture romane? Institut d'Estudis Catalans, Anuari, 1915-1920, vol. VI,
Barcelona.
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul I, 1908 si urnAtorii.
= Bul. Cam. Mon. Ist.
Bunea, Dr. A., Episcopii P. P. Aaron $i D. D. Novacovici sau isto-
www.dacoromanica.ro
216
Burgemeister, L., Die Holzkirchen und Holztiirme der preussichen Ostin ovinzen. Berlin 1905.
Comisiunea Monumentelor Istorice, Sectiunea din Transavania si Tinuturile marginase. Raport cu privire la lucrarile din al II-lea
an de funcfionare. Intocmit si publicat de Const. Daicovici.
Cluj, 1922.
Dieh 1, Charle s, Manuel d'art byzantin. Editia II, vol. III, Paris,
1925/26.
www.dacoromanica.ro
217
Gr h Istvan, A kozdpkori bizdnczi falfesteszet emlkei Magyarorszdgon. Jelents a Magyar Nemzeti Muzeum 1905. vi dllapotar6l. Budapest, 1906.
Arch.
Haade u,
Bucureati,
Henszlinann Im.re, Magyarorszag d-keresztygn, roman s &menet stylg mgemlkeinek rovid ismertetse. Budapest, 1876.
Henszlmann Imre, Szerkesztai utdirat. La Rgi falkpek Ma-gyarorszdgon", Monumenta Hungariae Archaeologica. Budapest, 1874. = Szerkesztdi 'utairat.
4408-9. Academia Romdnd. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom. VI, Mem. VII. Bucureati, 1926.
Iorga, N, Istoria Bisericii Romdne gi a viefei religioase a Boman-UM., vol. III. Vlenii-de-Munte, 1908-1909.
Ior g a N., La Roumanie pittoresque. Paris, 1924.
Iorga N., Studii ci documente cu privire la Istoria Romdnilor, vol.
XIIXIII. Scrisori fi inscriptii ardelene i maramurdgene,
vol. 1II, 1906. = Studii ci documente.
www.dacoromanica.ro
218
Wien, 1910.
l'poque romane. Sec. ed. revue et augmente d'une bibliographie critique par Marcel Aubert. Paris, 1929.
Lukcsi, Christophorum, Historia Armenorum. Transsild
www.dacoromanica.ro
219
ller, Friedrich und Heinrich, Archaeoluyische Streifrage. Archiv des Vereins fiir Siebenbilrgische Landeskunde,
XVI, 1881V
Myskovszki Viktor, Adalk regi fatemplomaink eismerethez. Arch. Ert. XIV, 1894.
P a r v a n, Vasil e, Getica; o protoistorie cc Daciei. Academia Rom5,n5,. Memorille Sectiunei Istorice. Seria III, Tom. III, Mem.
2. Bucuresti, 1926. = Getica.
Pasteiner, Julius Baudenkmale seit, der Begriindung des Knigreiches Ungarn, in: Die ost.-ung. Monarchic in Wort und
Bild. Ungarn, vol. VI, Wien, 1902.
P et k ovi c, W., Eine Kirche des Keinigs Nemanja. Vezi: Studien zur
Kunst des Ostens, Festschrift fr Prof. J. Strzygowski.
R 6 mer Ferencz Floris, Rgi falkepek Magyarorszdgon. Monumenta Rungariae Archaeologica", Budapest, 1874.
www.dacoromanica.ro
220
Sacken, Eduard Freih. v., Baudenkmale irn Kreise uld. Wiener Walde. Mitthellungen der lc. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale. Wien, 1856, voi. I.
Schu1c F r., Die Holzkirchen irn Bistuane Szatmdr. Mittheilungen
der k. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung
der I3audenkmale, vol. IX, anul 1866.
Sematismad istoric al Diecesei Lugojului. Lugoj, 1903. = Sematismul
istoric, Lugoj.
Semper, Gottfried, Der Slil. Ed. Il-a, vol. III. Miinchen, 1878.
SolyornFekete Ferencz, A rnagyarsdg es az oldh incoldtus
Hunyadban. Hunyadrnegyei Tort. Tdrs. Evk. I, 1880-1881.
Budapest 1882
III.
Wien, 1918.
Strzygowski, Josef, Der Norden in der bildenden Kunst Westeuropas. Heidnisches und Christliches urn das Jahr 4000. Miter
Mitwirkung von Bruno Brehm, Ernst Klebel, Friedrich Wimmer, Johannes Schwieger. Wien, 1926. = Der Norden in der
bikdenden Kunst Westeuropas.
Strzygowsk i Jose f, 0 razvitku starohrvatske umjetnosti. Prilog otkriu sjeverno-evropske umjetnosti. Zagreb,
0 razvitku starohrvatske umjetnosti.
1927
--=
www.dacoromanica.ro
221
StrzygowskiJosef, Der vorromanische Kirchenbau der Westslaven. Slavia", III, 1924. No. 2-3.
Studien zur Runst des Ostens. Festschrift Jos. Strzygowski gewidmet.
Wien, 1923. = Studien zur Runst des Ostens.
enblke...
Vuia, Romulus, Tara Hategului si Regiunea Pddurenilor. St,udiu antropogeografic i etnografic. Lucrdrile lnstitutului 'de
Geografie al Universitdtii din Cluj, vol. II, 4924-5. Cluj, 1926.
= Tara Hategului i Regiunea Pddurenilor.
doilea an
de
functionare.
1922-3. = Raport.
Wolfskron, Adolf Leopold Ritter v., eber einige Holzkirchen in Mdhren, Schlesien und Galizien. Mittheilungen der
k. k. Centralkommission zur Erforschung und Erhaltung der
Baudenkmale. Wien, 1858, vol. ///.
Xen op o 1, A. D., Istoria Romdnilor in Dacia Traiand. Ed. IL Bucuresti, 1914.
Zimmermann, Fr., C. Werner und G. Mkiller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbrgen. Hermannstadt, 1897.
www.dacoromanica.ro
TABELA FIGURILOR
Pag.
11
.5,
-1)
3
4
6
8
9
12
16
17
19
20
21
22
21
27
28
34
35
39
43
45
-12
-sr
www.dacoromanica.ro
48
49
51
63
65
66
33
223
Pag.
Fig. 28. Biserica gr.-cat. din Denquq, vedere din spre nord-vest . .
, 29. Biserica gr.-cat. din Densus, Nada din spre sud-vest . . .
, 30. Biserica de lemn din NyAny Orlyk, plan (DupA W. R. Zaloziecky, Gotische und barocke Holzkirchen in den Kar-
85
86
106
fiathenlandern)
108
116
118
119
124
36. Fragment dintr'o placheta de ivoriu, reprezentand RAstignirea (Biblioteca de Stat din Munchen, dupa. , Orbis Pictus,
vol. XI. Mittelalterliche Elphenbeinarbeiten)
126
37. Biserica de lemn din Ondawka, vedere dinainte de restaurare (dupl. W. R. Zaloziecky, Gotische und barocke Holzkirchen in den Karpathenleindern)
38. Arkona, planul templului slay, descoperit de K. Schuchhard
(dup. L. Niederle, Manuel de l'antiquite slave) . . . . .
126
127
, 39. Biserica din Rudenica, plan (dup. Gh. Bal, Bisericile lui
www.dacoromanica.ro
135
167
TABLA DE MATERII
Pag.
cuvant introductiv
III
Monumentele
A) Tipul longitudinal . . . .
Bis. ort. din Streiu
Bis. ref. din Santa-Marie
Bis. ort. din Brs Au
Bis. gr.-cat. din Ostrovul-Mare
2
6
if
95
t
.
27
32
33
33
43
43
47
62
71
74
2. Scopul i subiectul
3. Figura (infAtisarea)
A) Tipul longitudinal
B) Tipul mixt
C) Tipul central
D) Pictura muralg
4. Forma (compozitia)
A) Masa
I. Tipul longitudinal
II. Tipul central
B) Spatiul
I. Desvoltarea
a) Tipul longitudinal
b) Tipul central
www.dacoromanica.ro
18
20
22
88
100
100
122
131
139
146
148
148
152
154
154
154
155
225
Pag.
......
II. Impodobirea
4
t
.
C) Lumina i umbra
,
r
..
D) Culoarea
6. Continutul sufletesc
,
.Evolutia
1 Energiile autohtone
s..
4
A) Cadrul geografic .,
..
..
B) Elementele etnice
2. Voifita puterei organizate (curente de art impuse) .
- .
3. Curentele (influintele libere)
A) Tipul longitudinal
B) Tipul neutral
,-.
4.,.
C) Decorul pictural
..
,
Concluzii . t,
,
Rsum
. r
.....
Bibliografie . .
Tabe la figurilor. ,
156
157
160
,.
1,62
165
165
1.
, .........
www.dacoromanica.ro
165
170
.
179
182
183
188
190
194
199
216
222
www.dacoromanica.ro