1. Definii noiunea procesul penal.

De la nasterea raportului juridic conflictualpenal ,in urma

savirsirii infractiunii ,pina la incetarea acestuia,in cazul
executarii pedepsei stabilite de instanta judecatoreasca,o
serie de organe statale desfasoara o activitate prin care se
constata existenta infractiunii si se realizeaza raportul juridic
procesual penal
Procesul penal a fost definit in literatura de specialitate
ca o activitate reglementata de lege , desfasurata de
organele competente cu participarea partilor si a altor
persoane ,in scopul constatarii la timp si in mod cmplet a
faptelor ce constitue infr.,aceasta fiind pedepsita conform
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa
la raspundere penala .
Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a fost
definit ca un sistem de actiuni ale organelor de stat
competente si raporturi juridice ce se nasc intre aceste
organe si participanti,plus un al 3 element actiunile
procesuale ale persoanelor participa in cauza penala .
Latina,
processus semnifica succesiune de stari ,etape
prin care trec diverse fenomene , evenimente ,sisteme
naturalesau sociale .Aspect juridic miscarea ,actiunea,ce
trebuie sa se desfasoare pentru aplicarea dreptului penal
,pentru descoperirea,prinderea si cercetarea,judecarea
acelora care savirsesc infractiuni.
Franceza , procesul penala se utilizeaza si ca procedura ,ce
semnifica totalitatea formelor si actelor indeplinite de
unorgan de jurisdictie sau de un alt organ de stat in
exercitarea functiei sale fiind utilizate ca cvasisinonime .
Procesul penal fiind o succesiune de actiuni intreprinse de
organe de urmarure oenala , constatare ,procuror ,instanta
si ceilalti participanti ai proceuslui conf CPP.Procedura
penala contine formele si exigentele legale impuse actiunilor
procesuale din care este compus procesul penal
2. Ilustrai evoluia formei procesuale n cadrul
formelor istorice ale procesului penal.

Procesul penal in contextul istoriei statului si dreptuluise

prezinta traditional in urmatoarele tipuri istorice : (proces
penal sclavagist ,pr.penal feudal,burghez,modern.).Fiecarui
tip de stat si de drept ii sunt carcteristice un tip de proces
penal ,fiind la diferite etape de dezvoltare a societatii,in
functie de rolul organelor ce desfasoara anumite activitati
procesulae,de mijloacele de proba ,sarcina probatiuniiin
proces si de alti factori se deosebesc urmatoarele forme ale
procesului penal:
Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca scalvagista
in Grecia si Roma Antica,avind forma dominanta in prima
perioada a feudalismului..Trasatura specifica se declansa de
catre persoanele ce au ssuferitin urma infr (cauze
private)sau de carte orice cetatean al Atenei sau romei.,insa
nu era posibila intentarea din oficiu ,chiar si in cazurile uor
infractiuni concrete .Invinuitul se afla in stare de libertate
,pregatindu-se sa se apere singur sau cu ajutorul
avocatului ,laudatores si patroni.In grecia Antica sistemul
probatoriu includea :legile ,depozitiile martorilor
,recunoasterea ,tortura (robii )si juramintulForma data a
evoluat regasindu-se in in procesul penal modern pentru
unle infr reduse socialmente ,cind se institue procedura
prealabila direct la instanta de jud .Proceul privat acuzatorial
e determinat de vointa celui vatamat de al trage la
raspundere pe cel vinovat de sav infr ,si o particularitate
admisibilitatea impacarii partilor atit procesual cit si
jurisdictional.
Procesul inchizitorial apare odata cu dezvoltarea
caracterului oficialitatii procedurii vechi privat
acuzatoriale ,prin excluderea principiului egalitatii partilor
,prin negarea drepturilor elementare ale invinuitului care
devine obiect de examinare supus torturii ,ect.Astfel se
judecau cauze penale privind infractiuni le flagrante si
infractiuni urmarite de strigatul sau invinuirea obstaeasca
.Izvorul principal al procesului inchizitoarial era procesul
ecleziastic (canonic) raspindit in Europa in sec 11-12 si
aupra procesului laic .Specific si dreptului medieval in
Moldova si Tara Romaneasca ,dar carcteristic carui era

neadmiterea impacarii partilor .In materia probelor cu

martorul se aplica adagiul ,precum si norme morale
,religioase,ect.Se bazau pe prezumtiile legale,pe amanunte
cazuistice ,declaratiile unor specialisti in medicina , ect.
Recunoasterea vinovatiei de invinuit avea o importanta
deosebita ,considerindu-se regina probelor,frecvent fiin
utilizata tortura pentru dobindirea acesteia..O alta
particularitate e faptul ca nu se aplica [rezumtia nevinovatiei
,invinuitul fiind inmpus sa-si demonstreze nevinovatia ,nu se
respecta nici la pronuntarea sentintei ,daca se stabilea pe
deplin vinovatia atunci se condamna ,dac partiala at se
achita ,iar in cazul insuficietei de probe se lasa pe timp
nedeterminat sub invinuire .Procesul dat mai exclude
participarea aparatorului ,motivinduse ca acesta ar putea fi
o piedica in aflarea adevarului ,astfel invinuitul raspundea
personal la intrebari.Form secreta si lipsa contradictorialitatii
.Forma dat se regaseste in procesul modern in statele cu
sitem continental dar cu o drastica modificari ,mai umane
,principii noi.
Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr inchizitorial.In
Franta sec 18 ,forma inchizit. E inlocuita cu cea
acuzatoriala.Invinuitului i se acorda drpturi la administrarea
probelor ,ir trimiterea in judecata se dispune de reprezentatii
poporului care participa si la infaptuirera justitiei prin curtile
cu jurati ,in baza codului din 1808 se divide in 2 faze
principale una ancheta ce ramine inchizitoriala iar
judecatade principii acuzatoriale.Carcateristic formei
acuzotoriale acordarea mai multor atributii procurorului
,functia de invinuire decit aparatorul statului . Juratii -Un alt
aspect trecerea de la sistemul probelor legale formale,la
principiul liberii aprecieri ,preluat din proceul englez cu
juratii ce apreciau probele dupa propria convingere .Sarcina
probatiunii ii revineau partii civile si procurorului ,dac nu se
proba invinuitul benificia de prezumtia nevinovatiei
recunoscuta in Declaratia dr omului si cetateanului 1789
Pr.contradictorial cunoscut in tarile cu sitemul anglo
saxon (Anglia ,SUA,Canada) bazata pe egalitatea partilor si
separarea functiilor intre invinuire aparare si judecata faza

urmarire si judecatii .Procesul englez dominat de princip

nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partii acuzarii,dar
specific este si posibilitatea trecerii sarcinii probatiunii da la
acuzator la invinuit .(faptul ca invinuitul este iresponsabilrevine partii apararii ) .Organele de stat nu are obligatia sa
adune probe in favoarea invinuitului .Recunoasterea vinei de
catre invinuit ,ancheta judecatoreasca nu se desfasoara si
judecatorul emite sentinta fara a mai pune juratilor intrebari
cu privire la vinovatie si fapte .Daca invinuitulneaga
vinovatia sa si probe nu sunt suficiente ,judectarorul emite
ordin de inscriere a verdictului de achitare fara a transmite
cauza sper examinare juratilor .
Forma mixta-s-a constitui in urma reformelor judiciare si
presupune existentei elemnetlor proceesului inchizitorial in
faza uramririi penale (carcaterul nepublic si scris ,lipsa
carcterului contradictoriu si nemijlocirii,indeplinirea functiei
de urmarire penala concomitent cu luarea hotaririlor in
cauza de catre organul de urmarire sau procuror) precum si
a elementelor procesului contradictorial in fazele judiciare .
Procesul penal al RM a capatat o forma mixta in urma
modificarilor in CPP prin legea din 9 dec 1994 care a
schimbat esential rolul instantei in proces cu particularitati
specifice formei contradictoriale.Noul CPP din 2003 14
martie a cunosctut schimbari majore ,fiin unproces
contradictoriu. Procesul penal al Republicii Moldova aparine
formei procesului penal mixt, care i are originea n
Revoluia Francez de la 1789 i n care domin principiul
liberei aprecieri a probelor n baza intimei convingeri
3. Estimai oportunitatea respectrii formei
procesuale n cadrul procesului penal.
Formele reglementate de lege in care se desfasoara
procesul penal sunt denumite forme procesuale .Ordinea
procesuala constitue totalitatea conditiilor stabilite in legea
procesuala in baza carora se desfasoara procesul penal in
general si se adopta hotariri in cauza sau a unei actiuni
procesuale distincte care determina raportul si succesiune
actiunilor efectuate cu solutii date

Forma procesuala stabileste acel regim imperativ de

desfasurare a acestei activitati,fiind totodata considerate
acele garantii impotriva abuzurilor .
Astfel acea formalitate prevazuta de lege si introdusa in
CPP ,necesita respectare si evedentiaza o derulare a
procesului penal general.
Formele procesuale in procedura penala a RM sunt :
-forma generala (tipica )prevazuta pentru majoritatea
absoluta aa cauzelor penale.Aceasta este forma dominanta
in proces ,desfasurata in baza regulilor unice si parcurgerea
tuturor fazelor obligatorii ai procesului penal.
-Formele speciale(atipice) ,prevazute pentru
anumite cauze penale se desfasoara la fel sub incidenta
regulilor generale insa cu careva exceptii determinate de de
particularitatile cauzei ,unde unele faze lipsesc.(procedura in
cauzele privind minorii,cu garantii suplimentare ,masurile de
constringere cu carcter medical fiind conditionata de starea
de iresponsabilitate a faptuitorului,acordul de recunoastere
a vinovatiei )
Procesul penal in RM ,pe linga formele descrise mai cunoaste urmatoarele
proceduri cu o forma atipica :
-pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante
-pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor privind
infractiunile savirsite de pj
-procedura de reparare a prejud cauzat prin actiunile ilicite
ale organelor de urmarire penala si ale instantelor
judecatoresti
-pr.de restabilire a documentelor judiciare disparute
Acetse proceduri speciale imbraca o forma diferita decit
cea generala ,insa nu genereaza inegalitati fata de persoane
in fata legii sau incalcarea princip legalitatii.
Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza calea
legala ,descrisa de catre legiutor ,doar ca acesta cale e
diferita de cea generala si prevazuta in cazurile cu
particularitati ,dat fiind faptul ca intregul proces penal este
guvernat de princiipii ca legelitatea ,egalitatea persoanelor
in fata legii si alte principii de baza .

7. Definii funciile procesual penale.

n cadrul procesului penal sunt realizate funcii specifice.
Prin funcii procesual penale nelegem cile, direciile sau
orientrile de desfurare a activitii procesuale. n proces
penal modern deosebim 2 funcii de baz:
Funcia acuzrii ( a nvinuirii) este exercitat i realizat,
n principal, de procuror prin promovarea unor acte cum ar fi
: nceperea urmririi penale, punerea n micare a aciunii
penale, trimiterea n judecat, susinerea acuzrii in faa
instanei de judecat, formularea concluziilor de
condamnare, exercitarea cilor de atac etc. Funcia de
acuzare poate fi definit ca imperativa n dezbaterile
judiciare a cauzei penale, ca direcie de activitate
reglementat de lege a subiecilor acuzrii ( procurorul,
partea vtmat ), abilitai cu drepturi de a-l demasca pe
inculpat de comiterea unei fapte pasibile de pedeaps i
ntemeierea rspunderii penale a inculpatului.
Procurorul particip la edina judiciar n calitate de
exponent al funciei de acuzare. Acuzatorul trebuie sa
demonstreze n faa judecii temeinicia acuzrii. La
realizarea acestei funcii contribuie i partea vtmat care,
alturi de procuror, se situeaz pe poziiile acuzrii. Rolul
prii vtmate sporete n cazuri de acuzare particular sau
privat. Cnd urmrirea penal ncepe n baza plngerii
prii vtmate .
acuzarea privata-in forma sa pura e un fenomen
istoric ,acuzarea apartinea victemei infr si rudele ei sau
tribului,fara implicarea vreunui organ de drept ,sau vreo
autoritate publica . Actual in cadrul urmaririi penale ce se
pune in miscare la depunerea plingerii de catre victima ,
organel intervin ,insa odata cu retragerea plingerii prealabile
,procesul penal inceteaza.
acuzarea publica reprezinta pornirea si
desfasurarea procesului penal indifferent de vointa
victemei.Principiul oficialitatii oblige organelle responsabile
sa descopere infr sis a atraga la rasp pen faptuitorii .Actul de
justitie exceed interesele pers ,devenind un interes al
societatii..Pornirea urmaririi penala se face indifferent de

faptul depunerii plingerii prealabile de catre victima Victima

are dreptul de a depune plingere la organul de drept ,insa
aceasta nu are efecte juridice .Statul are obligatia pozitiva
de a atrge la raspundere faptuitorii vinovati de sav unei
infr ,acesta fiind un process general util pentru ordine de
drept si societate .
acuzarea privat-publica .In acest caz urmarirea
penal se porneste doar la cereare partii vatamate ,dar
nu inceteaza la retragerea ei(in CPP 1961,abrogate de
DPPP 2003) Noul cod prevede doar forma private si cea
publica a acuzarii
Funcia aprrii o exercit, n principiu, pentru sine
fiecare parte, realizndu-se drepturile procesuale. Aprarea
activitate procesual efectuat de partea aprrii n scopul
combaterii, n tot sau n parte, a nvinuirii ori a atenurii
pedepsei, aprrii drepturilor i intereselor persoanelor
bnuite sau nvinuite de svrirea unei infraciuni, precum
i a reabilitrii persoanelor supuse ilegal urmririi penale .
La aceasta se adaug i contribuia organului judiciar, care
prin atitudinea sa activa i n baza principiului oficialitii
asigur respectarea, garantarea i exercitarea drepturilor i
intereselor legitime ale cetenilor.
Un rol important i revine aprtorului, care realizeaz
asisten juridic calificat sau reprezint prile n proces,
potrivit condiiilor prevzute de lege. Funcia de aprare
este acea activitate procesual ce are ca obiect promovarea
i exercitarea dreptului de aprare drept recunoscut
nvinuitului, inculpatului i oricrei alte pri n procesul
penal, de ctre ele nsele ori prin beneficiere prin asisten
juridic a altor persoane n toate fazele procesului penal sau
de condamnare a inculpatului.
Funcia judecatii -soluionrii cauzei
penale aparine, n condiiile i limitele legii, numai instanei
de judecat. Astfel, soluionarea propriu-zis care are loc n
fza judecrii, este o funcie realizat exclusiv de instan de
judecat prin pronunarea definitive de achitare, de ncetare
a procesului penal sau de condamnare a inculpatului.

Realizarea funciilor diametral opuse n procesul

penal de acuzare i constituie condiia stabilirii adevrului
obiectiv de ctre instan de judecat, care depete
interesele prilor i urmrete nfptuirea funciei proprii
soluionrii cauzei penale.
n procesul penal se disting urmtoarele funcii auxiliare:
a)
funcia de supraveghere a respectrii
legilor n cursul procesului penal, exercitat de
instana de judecat ( de ex. Legalitatea aplicrii
msurii preventive, arestul, sau a refuzului de a ncepe
urmrirea penal );
b)
funcia soluionrii aciunii civile ce se
manifest prin repararea prejudiciului material cauzat
de infraciune;
c)
funcia de furnizare a probelor, care este
legat de declaraiile unui martor, de prezentarea
concluziilor de ctre experi etc.
d)
funcia de favorizare a procesului
penal, legat de antrenarea unor subieci, care ntr-un
fel dau altul, nlesnesc soluionarea cauzei
penale
( de ex. Chemarea specialistului pentru
acordarea ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;
e)
funcia de educaie i de prevenire ea
poate fi demonstrat parial prin urmtorul exemplu: o
edin de judecat, bine organizat ntr-o cauz
penal, poate servi ca lecie de moral i educaie cu
mult mai eficient dect o lecie pregtit i inut
anume n acest scop.
Din cele expuse mai sus, reiese c funciile procesului penal
au un caracter corelativ, se ptrund reciproc i nu se
limiteaz numai la activitatea unui singur subiect.
8. Divizai funciile procesuale n dependen de
fazele procesului penal.
Fazele procesului penal constitue diviziuni ale procesului
penal,in care se efctueaza mai multe activitati desfasurate
succesiv ,progresiv si coordonat ,pe baza de raporturi
juridice carcteriistice in vederea realizarii unor sarcini

specifice.Sistemul actiunilor procesual penale este divizat in

urmatoarele faze obligatorii:
Urmarirea penala consta in efectuarea actelor proesuale
si de investigare operativa de organele de urmarire in scopul
stabilire circumstantelor cauzei,administr. si verif. probelor ,
intocmindu-se in cele din urma rechizitoriu in caz de
identificare a persoanelor vinovate de savirsirea
infr.,confirmata de procuror dupa care se transmite in
judecata .(Functia acuzarii ,invinuirii)
Judecarea cauzei in 1 instanta a 2 faza a procesului
penal ,care incepe odata cu sesizarea instantei si cuprinde
toate activitatile procesuale desfasurate de catre acestea
sau in fata ei pentru solutionarea fondului cauzei Faza data
fiind recunoscuta ca fiind principala ,datorita procesului de
examinare de catre instanta a tuturor probelor administrate
de parti in conditii de contradictorialitate,solutionind
conflictul de drept astfel constatarea vinonavatiei pers si
stabilirea pedeps corespunzatoare fie nevinovatia acesteia si
restabilirea acesteia prin sentinta de achitare Momentul final
e cel de pronunhtare a sentinteiApelul si recursul sunt 2 ci
ordinare de atac exercitate de titularii de drept impotriva
hotaririlor nedefinitive ,parcurgind judecarea in apel la
instanta superioara urmata de judecarea in recurs
Neutilizarea cailor de atac in termenul prevazut de lege duce
l;a executarea hot judecatoresti.(functia judecarii , )
Executarea hotaririlor-faza obligatorie a procesului penal
care incepe odata cu raminerea definitiva a hot jud si
cuprinde activitatile instantei de punere in aplicare.Instanta
solutioeaza chestiuni privind aminarea executarii
sentinetei,eliberarea de pedeeapsa din cauza
bolii,executarea sentintei in cazul existentei si altor sentinte
neexecu8tate ,cerereile de stingere si reabilitare inaninte de
termen precum si alte chestiuni.
Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor
extraordinare de atac e o faza facultativa in prezenta unor
imprejurari deosebite ,pentru a corecta erorile din activitatea
jurisdictionala anterioara (caile extraordinare:recursul in
anulare si revizuirea procesului-functia apararii ).

9. Proiectai o situaie de nclcare a funciei

procesuale n raport cu unele principii a procesului
penal.
Principiul art 7 CPP Legalitatea procesului penal-procedura
in cauzele privind minorii Audierea banuitului ,invinuitului
,inculpatului minor ce dureaza mai mult de 2 ore fara
intrerupere ,si cu depasirea totala de 4 ore . Atunci cind
:Termenul tinerii persoanei in stare de arest fata de invinuitii
minori durata poate fi prelungita numai pina la 4 luni ect.
13.Notiune garantii procesuale in procesul penal . pg
28
Garantiile procesuale sunt mijloace ce asigura
realizarea drepturilor prevazute de lege tuturor subiectilor
in procesul penal. In calitate de garantii procesuale pot
aparea orice elemente care contribuie la rezolvarea optima
acauzei penale, in cf cu legea, cu adevarul si cu necesitatile
realizarii scopurilor politicii penale.
Semnificatia generala,in calitatea de garantii procesuale
pot aparea orice elemente care contribute la rezolvarea
optima a cauzei penale ,in conform cu lg si adevarul si cu
necesitatitile realizarii scopurilor politice penale.
Intr-un sens restrins garantiile procesuale reprezinta
acele mijloace legale care permit exercitare efectiva, reala a
tuturor drepturilor proesuale in concordanta cu interesele
legitime ale fiecarei personae.
Pentru aisgurarea respectarii legalitatii in cursul
desfasurarii procesului penal legiutorul a instituit o serie de
garntii procesuale :
1.-nulitatea actelor efectuate cu incalcare dispozitiilor
legale care
reglementeaza desfasurarea procesului penal (251 CPP)
2.-decaderea din exercitiul unor drepturi procesuale cu
sanctiunea procesuala (324 aln2 )
3.-aplicarea unei amenzi judiciare pentru incalcare
obligatiunilor procesuale

4.-calificarea ca infractiune a incalcarilor grave a legii

procesuale penale
14. Clasificai tipurile de garanii procesuale.
Prin natura lor juridica, garantiile procesuale se clasifica
in :
a) mijl care asigura realizarea scopului procesului penal

Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau

hot inst de jud in legatura cu desfasurarea process penal pt
toate pf so pj

Atributiile organelor de urm penala de a efectua unele

actiunide urm penala desinestatator, fara sanctiunea
procurorului sau inst de jud

Atributiile organ de urm penala de a retine pers timp

de 72 ore fara mandate

Atrib org de urm penala de a cita si asculta orice pers

in calitate de martor

Atrib inst de jud de a aplica amenda juduciara

b) garantii privind respectarea drepturilor si intereselor
legitime ale persoanei

Obligatia organ ce desf process penal de a Instiinta

participantii despre drept procesuale si de asigura realizarea
acestora

Obliga pers de urm penala de a cerceta circumst

cauzeisub toate aspectele

Oblg org de urm penala si a instantei de jud de a

emite hotariri legale, intemeiate si motivate

Atributia procuror de a anula ordonantele ilegale

Drept partilor de a avea aparator sau reprezentant

Dr la repararea prejuduciul cauzat prin actiunile organ

de urmarire penala si ale inst de jud
Prin natura lor juridica garantiile procesuale pot fi
clasificate in :
1.mijloace ce asigura posibilitatea exercitarii obligatiilor si
imputernicirilor de catre organele statului si persoanele cu
functii de raspundere pentru realizarea scop procesului
penal prev la art.1

2.mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a

drepturilor procesuale prevazute ,precum si apararea
libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor
15. Proiectai o situaie n care sunt afectate
garaniile procesuale.
Cetateanul Boicu Vasile la data de 16 decembrie 2011
domiciliata pe str.Dominiuc15/1
ap. 56 ,sectorul Ciocana ,a fost retinut de catre organele
competente ,fiind banuit de savirsirea infractiunii de omor a
unui coleg de lucru a acestuia .
Drept temei a fost ordonanta organului de urmarire
penala.Retinerea cet.Boicu a durat 74 de ore .In cele din
urma acesta a fost eliberat .IN cazul spetei date ,se
evedentiaza o incalcare din partea organelor de drpt in
privinta duratei de timp care persoana poate fi retinuta
,aceata constituind pina la 72 ore ,iar pentru minori 24 .
Precum si persoana in termenul de 74 ore nu a fost dusa in
fata judecatorului de instructie pentru a fi examinata
chestiunea arestarii lui.Demersul privind arestarea persoanei
fiind obligatoriu inaintat cu cel putin 3 ore pina la expirarea
termenului de retinere ,procurorul fie emite ordonanta de
eliberare fie inainteaza demersul .Fiindui afecatat drepturile
sale respectiv garantiile procesuale in legaura cu termenul
retinerii .
19. Definii tipurile i sistemul izvoarelor interne i
internaionale ale procesului penal.
Acestea sunt de dou feluri:
izvoare n sens material, respectiv condiiile materiale
de existen ale
societii care determin evoluia dreptului procesual
penal;
izvoare n sens formal, respectiv formele juridice prin
care sunt exprimate
normele procesual penale: ConstituiaCodul de procedur
penal, Codul

penal, Codul de procedur civil, Codul civil, Legile de

organizare a organelor
judiciare, Decizii ale Curii Constituionale, acte normative
care conin
dispoziii procesual penale
Izvorul juridic al dreptului procesual penal este legea
procesual penal.
Legea procesual penal are
urmtoarele pri componente:
- normele dreptului internaional, tratatele i coveniile
nternaionale ce conin dispoziii procesual penale la care
Republica Moldova este parte;
- normele procesuale penale fixate n Constituia Republicii
Moldova;
- Codul de procedur penal al Republicii Moldova.
Lista izvoarelor juridice ale dreptului procesual penal
stipulat n art. 2 din CPP RM este exhaustiv, cea ce
nseamn c normele juridice cu caracter procesual penal
care se conin n alte legi, dect n cele indicate n ea, nu pot
fi aplicate dac ele nu snt incluse n Codul de procedur
penal al Republicii Moldova.
Constituia, ca Lege Fundamental a Republicii Moldova
este izvor al dreptului procesual penal. Normele
constituionale, avnd putere juridic suprem, poart un
caracter general, ns n cazurile necesare ele pot fi aplicate
nemijlocit n cadrul reglementrii raporturilor juridice
procesual penale. Legea procesual penal naional, care
contravine dispoziiilor Constituiei Republicii Moldova, nu
are putere juridic. n aceste cazuri se aplic direct normele
constituionale. n Constituia Republicii Moldova au fost
ntrite majoritatea principiilor generale care stau la baza
procesului penal i a organizrii judectoreti. Constituia
Republicii Moldova garanteaz, de asemenea, drepturile i
libertile omului inclusiv ale persoanei implicate n procesul
penal. Respectarea i ocrotirea persoanei implicate n
procesul penal constitue o ndatorire primordial a organelor
de urmrire penal, a procuraturii i a instanelor
judectoreti (art.16 alin.(1) din Constituia RM), dreptul ei la

aprare fiind garantat de Legea Suprem a statului (art. 26

din Constituia RM).
Principiile generale i normele unanim recunoscute ale
dreptului internaional, tratatele i conveniile internaionale
la care Republica Moldova este parte constitue elemente
integrante ale dreptului procesual penal, pot s
reglementeze nemijlocit raporturile juridice procesual penale
i au supremaie asupra Constituiei Republicii Moldova i
legislaiei procesual penale naionale.
Aceasta nseamn c legile i alte acte normative naionale
nu pot avea putere juridic, dac ele contravin normelor
unanim recunoscute ale dreptului internaional, prevederilor
tratatelor internaonale la care Republica Moldova este
parte, dac prin ele se ncalc independena judectoreasc,
fie nu corespund principiului contradictorialitii, anuleaz
sau limiteaz drepturile omului. Dac exist neconcordane
cu actele internaionale, au prioritate i se aplic
reglementrile internaionale. (arta Organizatiei Natiunilor
Unite,Conventia
pentr
apararea
dr
si
libertatilor
fundamentale ,Roma 4 noiembrie 1950,jurisprudenta
CtEDO :interpretarile fiind oficiale si obligatorii pentru
instante in calauzirea procesului )
Codul de Procedura Penala adoptatla 14 martie 2003 ,in
vigoare 12 iunie 2003,prevederile unor legi la care codul
face trimitere :Lg cu privire la secretul de stat,Lg cu privire
la secretul commercial,Lg cu privire la protectia martorilor si
altor participanti la procesul penal,Lg cu privire la asistenta
juridical internationala in materie penala..
Desigur, fi ecare cauz are particularitile sale i nici
precedentul nu poate acoperi cu soluii multitu dinea de
situaii care pot exista. Cu att mai mult aceast funcie nu
o poate realiza norma juridic care stabilete reguli
generale.
Precedentul n acest sens are capacitatea de a suplini
lacunele n drept, fi ind mai mult prompt dect un act
normativ.
Este necesar a lua nconsideraie i faptul c precedentul,
sitund pe aceeai treapt puterea legislativ, execu tiv i

judectoreasc, asigur fi ecrei vocaia de a crea izvoare

de drept Este controversat problema recunoaterii
hotrrilor Plenului Curii Supreme de Justiie ca obligatorii
n procesul penal, conceptul avnd suficieni oponeni Se
consider c hotrrile Plenului Curii Supreme de Justiie nu
pot fi obligatorii, consideraia pornind de la apartenena
sistemului de drept moldovenesc la cel continental. n
opinia noastr aceste argumente sunt insufi cient
ntemeiate. Un argument ar fi faptul c, actualmente, n
Europa nu se poate vorbi despre apartenena la un sistem
cu rigori stricte care ar interzice aplicarea hotrrilor
judectoreti, accentul fi ind pus pe efi cacitatea normelor
de drept i a activitii instanelor. Dac este de revenit la
analiza perspectivei elaborrii precedentului de ctre Curtea
Suprem de
Justiie, optm doar pentru hotrri n cauze concrete i
avem unele reserve vizavi de hotrrile explicative ale
Plenului, care nu pot fi considerate, n opinia noastr,
hotrri ale unei instane de judecat.
In Republica Moldova perspectiva precedentului ine
ndeosebi de activitatea
Curii Constituionale. Fiind principalele forme de garantare
a drepturilor i libertilor persoanelor, prevederile
constituionale sunt prea vagi, fi ind prescrise doar la nivel
de principiu constituional. n aa mod, prin precedentul
constituional sevor suplini lacunele n ceea ce privete
realizarea drepturilor persoanei.

20. Clasificai i explicai formele de interpretare a

normelor juridice procesual-penale.
Reprezint operaiunea logic prin care se caut sensul
exact al legii. Din punctul de vedere al subiectului care face
interpretarea, se cunosc:
interpretarea legal, autentic (fcut de organul care
a edictat legea); autentica facuta de organul care a adoptat

legea .Aceasta este obligatorie,forta normei imperative fiind

aceeasi ca si a normei interpretate
interpretarea judiciar jurisprudentiala (fcut de
organele judiciare cu prilejul soluionrii
fiecrei cauze). De catre instante in procesul aplicarii NJ pr
pen ,fara a avea caracter obligatoriu si pentru alte instante
judiciare,utilizata la solutionarea unei cauze penale.Astfel
sunt evitate eronarile si abuzurile.
-interpretarea doctrinara(sau stiitifica )mai numita
interpretare neoficiala ,realizata de catre
specialistii,cercetataorii domeniului dreptului.Forta
argumentelor stiintifice se gasesc in cadrul
manualelor,,cursuri,tratate,monografii,articole stiintifice in
domeniul procesului penal.Nu este obligatorie,insa poate sta
la baza unor modificarii legistlative viitoare
Referitor la metodele folosite n explicarea sensului legilor,
se cunosc:
interpretarea gramatical (potrivit sensului etimologic
al termenilor); literara consta in lamurirea continutului
normelor juridice prin intelegerea exacta a termenilor
folositi,punerea in lumina a conexiunii gramaticale precum si
legatura dintre parti intr-o propozitieIn cadrul inetrpretarii
gramaticale ,substantivel se vor examina cu atributele ,iar
verbele impreuna cu complementele ,in termenul masculin
se contine si cel femenin ,singularului i se aplica si pluralul
-interpretarea sistematica ajuta la elucidarea
continutului unei normejur prin corelarea ei cu alte dispozitii
legale din aceeiasi ramura de drept sau din alte ramuri de
drept
interpretarea logic (potrivit raionamentelor logice
per a contrario, afortiori),lamurirea intelesului unei norme cu
ajutorul rationamentelor logice ,utilizat a majori ad minus
,unde legea permite mai mult implicit permite si mai putin .
Sub aspectul rezultatelor sau al efectelor interpretarii
aceasta poate fi :
-Interpretarea declarativa se face prin redarea intocmai
a textului de lege interpretat,daca s-a constat ca redactarea
este corecta si precisa

-Interpretarea restrictiva are loc atunci cind se constata

ca in textul de lege interpreta s-a spus mai mult decit s-a
voit ,adica litera legii s-a depasit Astfel norma se va
restringe la limitele trasate de vointa legii .
-Interpretarea extensiva este inversul interpretarii
restrictve,adica atunci cind se constata ca textul de lege
spune mai putin decit a voit sa spuna legea ,iar prin
interpretare se va extinde norma si la alte situatii care nu
sunt explicit prevazute ,dar implicit de subinteles
21. Proiectai o situaie n care s demonstrai
modul de funcionare al excepiei de
neconstituionalitate n procesul penal
La 10 iulie 2011 cetateanul ucrainean , Vaiculescu Ion ,
fara domiciliu temporar in RM, a fost retinut ca fiind banuit
in comiterea infractiunii de tarfic de influenta ,ca temei de
retinere a fost informatia operativa de la un agent sub
acoperire.
La data de 12 iulie acesta a fost supus arestarii
preventive pe termen de 30 de zile .
Ca temei a fost presupunerea ca cet. V.I. va contiuna
activitatea infractionala si se va sustrage de la urmarire .La
1 august procurorul a incetat urmarirea penala atragindul
pe cetateanul V la raspundere contraventionala (tainuirea
unui act de coruptie ) fiind eliberat de sub arest .La 28
august procurorul ierarhic superior a reluat urmarirea
penala.
Pe lng alte drepturi procesuale, oferite de lege persoanei
i dreptul constituional de a nu fi urmrit, judecat sau
pedepsit de mai multe ori pentru aceeai fapt. Principiul n
cauz presupune c cel care prin conduita sa a ignorat
ordinea de drept va rspunde o singur dat pentru fapta
ilicit, pentru o nclcare a legii se va aplica o singur
sanciune juridic. Acest principiu constituional se aplic nu
numai n cauzele penale, dar i n cauzele contravenionale,
precum i n orice alt form de rspundere juridic din
aceeai materie de drept (de exemplu - penal sau civil). n

prezenta hotrre Curtea Constituional va aborda acest

principiu n special n materia penal.
25. Definii principiul legalitii n procesul
penal.
In conformitate cu alin 3 al art1 Constitutie ,RM este un
stat de drept si democratic.Acesta este un principiu
general de drept cu o aplicabilitate universala in cadrul
raporturilor juridice
Principiul legalitii procesuale este o transpunere pe plan
procesual a principiului general de drept al supremaiei i
respectrii necondiionate a dreptului. Acest principiu se
deduce i din caracterul de ordine public al normelor de
drept procesual penal. Acesta este un principiu general al
dreptului cu o aplicabilitate universal n cadrul raporturilor
juridice, ce const n respectarea exact i uniform a legii
de ctre toi subiecii de drept. Analiza principiului legalitii
procesului penal se poate efectua doar n concordan cu
art. 15 al Constituiei Republicii Moldova, care consfinete
obligaia cetenilor de a respecta Constituia i legile
Republicii Moldova.
Obligarea respectrii legii este universal i se extinde
asupra tuturor domeniilor sociale. n CPP se prevede c
procesul penal reprezint o activitate desfurat n
conformitate cu legea procesual penal. Legalitatea
procesului penal include obligaia ca ntreaga desfurare a
procesului penal i toat activitatea instanei de judecat,
prilor i participanilor la procesul penal s se realizeze n
conformitate cu legea.Principiul legalitatii pr pen etse
aplicabil in egala masura tuturor activitatilor instantei de
judecata ,partilor sia ltor particpanti la pr penal,toti fiind
obligate sa respecte legea in actvitatea lor procesuala
.Respectarea principiului legalitatii asigura concomitant
respectarea tuturor principiilor ,acest fiind unprincipiu-cadru
si ca prima conditie a existentei celorlate principii.
26. Distingei situaiile n care jurisprudena
este o parte component a sistemului de drept.

In sistemul de drept al Republicii Moldova,

jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului este
direct aplicabil, avnd for constituional i
supralegislativ. Or, C.E.D.O. a statuat n repetate rnduri
c dreptul la tribunal este pus grav n discuie dac taxa
de stat este fixat ntr-un cuantum excesiv, n deosebi
atunci cnd cel care intenioneaz s exercite aciunea n
justiie sau calea de atac este lipsit de resurse financiare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de
jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile
juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din
competenta lor.Mai este denumita si practica judiciara.
In unele sisteme de drept, cu deosebire in sistemul
anglo-american. Jurisprudenta constituie izvor de drept
mai ales sub forma precedentului judiciar, adica a unei
solutii pronuntate anterior in cauze similare. In tara
noastra, desi jurisprudenta nu constituie un izvor de
drept, are o valoare orientativa, contribuind la aplicarea
corecta si unitara a normelor legale.
O importan primordial capt i perspectiva utilizrii
jurisprudenei naionale n activitatea subiecilor procesuali.
Cu toate c n majoritatea rilor cu sistem de drept
continental legea este considerat ca unic izvor al dreptului
sau ca unul esenial, n acelai timp, precedentul este viabil,
pornindu-se de la premisa c asupra dreptului statelor
membre ale Consiliului
Europei infl ueneaz jurisprudena Curii Europene a
Drepturilor Omului a crei esen const n utilizarea
precedentelor. Este cert poziia superioar a legiuitorului
fa de instan n ceea ce privete ela borarea normelor de
drept; legiuito rul nu este n stare s prevad totalitatea
aspectelor juridice ale normei elaborate, misiunea de a defi
ni tiva norma rmnnd a fi pus n seama instanei,
vitalitatea procesului de cristalizare a normei juri dice fi ind
condiionat de instituia precedentului judiciar.
Precedentul are capacitatea de a suplini lacunele n
drept, fi ind mai mult prompt dect un act normativ. Este
necesar a lua n consideraie i faptul c precedentul,

sitund pe aceeai treapt puterea legislativ, execu tiv i

judectoreasc, asigur fi ecrei vocaia de a crea izvoare
de drept. Precedentul judiciar poate fi mai simplu de modifi
cat n cazul apariiei necesitii sociale de schimbare a
elementului normativ prin adoptarea unei noi hotrri.
27. Proiectai o situaie n care n cadrul
procesului penal s-ar aplica analogia dreptului
sau legii.
In mai multe sisteme de drept este cunoscuta institutia
analogiei, aceasta ofera organului de aplicare a dreptului ca
dupa constatarea stari de fapt si a adevarului obiectiv sa
gaseasca solutie juridica chiar daca nu se gasesc norme care
sa se refere la cauza data. Se recurge astfel la doua forme
de analogie:
1.
Analogia legii este procedeul la care se recurge atunci
cand se constata lipsa normei juridice, in cazul ce urmeaza a
fi solutionat. In dreptul nostru procedeul analogiei legii nu
are, in principiu, aplicare, deoarece legislatia nu are lacune.
Cerintele legalitatii impun rezolvarea cauzelor supuse
reglementarii juridice numai pe baza normelor juridice.
2.
Analogia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la
care se recurge atunci cand in solutionarea unei cauze
lipseste norma juridica si nici nu se pot gasi norme sau texte
juridice care sa reglementeze cauze asemanatoare.
Analogia legii :In cadrul procesului penal este greu de
afirmat prezenta unei oarecare analogii ,insa nici nu ne
permite sa afirmam lipsa acesteia.Afirmatia potrivit careia in
procesul penal se lasa loc de analogie ar fi cazurile ce sunt
nemijlocdit legate de drepturile si libertatile fundamentale
ale omului prevazute de Conventie.Se creaza astfel de
situatie deoarece ,este imposibil de prevazut si de inclus in
cadrul legii procesual penale toatlitatea de multitudini de
cazuri in cadrul careia s-ar incalca vreun drept sau libertate.
Un alt concept in privinta a careva elemente de analogie ar
fi ultraactivitatea le retroactivitatea legiiOdata cu adoptarea
codului in anul 2003 ,organele de constatare nu esrau
incluse intro lista exhaustiva ,astfel pompierii care prin

intermediul unui raport constatau producerea unui incediu

lipseau in Cod ,insa acestia aveau astefl de atributie.
Un alt exemplu constitue institutia impacarii ,in carul careia
se prevedeau infraciunile ce urmeaza sa benificieze de
institutia data .Violul conform CP aln 1 ,insa nu era inclus in
CPP ,dar in practica institutia impacarii se practica.
Iar in cazul interpretariilor dubiilor in privinta invinuitului
,acesteia se lua in favoare persoanei acuzate si nicidecum in
defavoare.
31. Stabilii esena principiului Prezumiei
nevinoviei n cadrul procesului penal.
Principiul prezumtiei nevinovtiei reprezint o regul de
baz a PP ii unul dintre dr. Fundamentale ale omului.
Esenta acestui principiu const n statutul acordat
bnuitului, nvinuitului sau inculpatului n cadrul PP, fiind
considerat o persoan de bun credint. Din acest statut
rezultnd toate garantiile puse la dispozitia acestora si
respectarea dr. de a nu nclca acest drept fundamental si
de ai acorda garantii reale de a se apra de o acuzatie
injust. Principiul prezumtiei nevinovtiei mai include si lipsa
obligatiei vreunei persoane s\si dovedeasc nevinovtia sa.
Prezumia de nevinovie (presupunerea, recunoaterea
juridic a unui fapt pn la proba contrarie) este una legal i
relativ. Aceste se explic prin faptul c este prevzut
expres n lege i este posibil rsturnarea (tot n baza legii)
acestei prezumii.
Prezumia nevinoviei cuprinde i lipsa obligaiei vre-unei
persoane s-i dovedeasc nevinovia sa (art. 8 al (2) CPP
R.M.). De asemenea este recunoscut i atribuit dreptul
recunoaterii ntemeiate a persoanei ca vinovat de svrirea
unei infraciuni, doar instanei de judecat, care nu este
inut de vre-un interes de serviciu ca s acuze sau s achite
n mod preconceput o persoan. Vinovia persoanei se
stabilete n cadrul unui proces cu respectarea garanilor
procesuale, deoarece simpla nvinuire nu nseamn i
stabilirea vinoviei1. Sarcina probei revine organelor de
1

urmrire penal (art. 100 CPP R.M., art. 64 al. P. 7, art. 66,
al. 2 p. 7). Pn la adaptarea unei hotrri de condamnare i
pn la rmnerea definitiv a acesteia, inculpatul are
statutul de persoan nevinovat. Acest statut al persoanei
se rsfrnge i n alte raporturi, dect cel Procesual-penal
pn la rmnerea definitiv a sentinei persoana dispune de
toate drepturile constituionale, participarea la alegeri,
dreptul la libera alegere a locuinei,
Legea procesual-penal stabilete c rsturnarea
prezumiei nevinoviei sau concluziile despre vinovia
persoanei despre svrirea infraciunii nu pot fi ntemeiate
pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii, care nu
pot fi nlturate legal, se interpreteaz n favoarea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului. Aceast reglementare
se include n spiritul prezumiei nevinoviei datorit faptului
c pedepsirea oricrei persoane pentru o fapt penal se
poate realiza doar n baza unor informaii certe i veridice
despre vinovia ei, neadmindu-se presupunerile sau
probele afectate de incertitudine. Chiar n cazul aprecierii
probelor orice informaie, n baza creia se pot trage 2 sau
mai multe concluzii opuse (n sensul aprrii sau acuzrii)
despre aceeai circumstan arat imposibilitatea punerii
acesteia n baza unei sentine de vinovie.
Principiul procesual al prezumiei de nevinovie este
subordonat principiului legalitii i constituie baza
principiilor, libertii persoanei, respectrii demnitii umane
i a dreptului de operare.
Cu toate acestea nu este posibil i nici util societii
respectarea ntr-un mod absolut al acestei prezumii pentru
a nu ajunge ntr-o extrem cnd s nu fie permise nici o
aciune procesual-penal, care limiteaz unele drepturi ale
persoanei din motiv c nu avem o sentin definitiv, or
sentina definitiv nu poate fi emis dect dup o urmrire
penal care implic i msurile procesuale de constrngere
cu respectarea prevederilor legii.
Dac prezumia nu permite pedepsirea unui nevinovat
atunci tot ea presupune i faptul c nici o persoan
recunoscut vinovat de svrirea unei fapte penale, n

spiritul de dreptate i justiie, nu trebuie s rmn

nepedepsit i sanciunile
s fie aplicate cu toat fermitatea i severitatea n raport
se greutatea infraciunilor svrite2.
32. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Popovici
vs Moldova.
Reclamantul a susinut c a avut loc nclcarea articolului
3 din Convenie pe motivul condiiilor inumane i
degradante de detenie; o nclcare a articolului 5 pe
motivul arestrii preventive nemotivate; o nclcare a
articolului 13 pe motivul lipsei unor ci de recurs
efective referitor la condiiile inumane i degradante
de detenie; o nclcare a articolului 6 pe motivul
neechitii proceselor penale; i o nclcare a
prezumiei de nevinovie
Reclamantul, dl Petru Popovici, cunoscut drept Micu
(reclamantul), este cetean al Moldovei care s-a nscut n
1962. n prezent, el ispete o condamnare pe via n
nchisoarea din Rezina.
Condiiile de detenie ferestrele erau acoperite cu plci din
metal iar lumina electric era tot timpul stins. Celulele nu
aveau sistem de ventilare. Nu existau saltele, perne, pturi
sau paturi. Deinuilor li se refuza oportunitatea unei
plimbri zilnice. Nu existau mijloace de meninere a igienei
n celul. Nu exista du i deinuii nu primeau mncare
suficient. Din cauza imposibilitii statului de a oferi
mncare corespunztoare, deinuilor li se permitea n mod
excepional de a primi mncare de la familiile lor.
Curtea va considera c condiiile de detenie au rmas
neschimbate. n continuare, Curtea reitereaz c n cauza
Becciev ea a constatat c condiiile de detenie au atins
pragul minim de severitate contrar articolului 3 din
Convenie (a se vedea Becciev,n prezenta cauz, Curtea nu
constat nici un motiv de a se ndeprta de acea constatare
i, prin urmare, conchide c condiiile de detenie din timpul
2

arestului administrativ al reclamantului au constituit un

tratament inuman i degradant i c a existat o nclcare a
articolului 3 din Convenie.
motivele invocate de instanele naionale pentru deinerea
lui n timpul procesului erau generale i prestabilite i nu
puteau prin urmare fi considerate relevante i suficiente n
sensul articolului 5 3 din Convenie.
instanele naionale cnd au dispus arestarea reclamantului
i prelungirea acestei msuri, au invocat dreptul intern
pertinent, fr a arta motivele de ce au considerat c
susinerile precum c reclamantul s-ar putea sustrage sau s
influeneze ancheta ar fi ntemeiat - Curtea a constatat
nclcri ale articolului 5 3 din Convenie. n lumina celor
de mai sus, Curtea consider c motivele pe care s-a bazat
Judectoria Buiucani i Curtea de Apel Chiinu n hotrrile
lor de a dispune arestarea preventiv a reclamantului i de
a o prelungi nu au fost relevante i suficiente.
Reclamantul a susinut c procedurile care au condus la
condamnarea sa au fost inechitabile i arbitrare. n
particular, el a susinut c, Curtea Suprem de Justiie l-a
condamnat n lipsa sa
Totui, dup casarea sentinei de achitare a reclamantului
adoptat de prima instan, Curtea Suprem a calificat
acuzaiile penale mpotriva reclamantului, condamnnd-ul
aproape pe toate capetele de acuzare aplicnd-ui
deteniunea pe via, fr a examina anumite probe aduse
personal de el i fr a prezenta probele n prezena sa ntr-o
edin public cu scopul de a asigura procedura
contradictorie. Guvernul a susinut c reclamantul a refuzat
s participe la edina din faa Curii Supreme din 1 martie
2004. O asemenea renunare din partea reclamantului n
msura n care este permis trebuie stabilit fr
ambiguitate
Prin urmare, a avut loc o nclcare a articolului 6 1 din
Convenie.
Reclamantul a susinut c declaraia dlui Gurbulea,
precum c el era conductorul unei organizaii criminale,

nainte ca acesta s fie condamnat, a constituit o nclcare a

dreptului su de a fi prezumat nevinovat
Curtea reitereaz c prezumia de nevinovie garantat
de articolul 6 2 din Convenie este unul din elementele
unui proces echitabil prevzut de articolul 6 1. Ea ar fi
nclcat dac o declaraie a unei persoane oficiale referitor
la o persoan acuzat de o infraciune penal reflect opinia
c aceasta este vinovat nainte ca aceasta s fi fost dovedit
n conformitate cu legislaia. Este de ajuns, chiar i-n lipsa
unei constatri formale, c exist un anumit raionament
care sugereaz c oficialul l consider pe acuzat ca pe un
vinovat. Cu privire la aceasta Curtea reitereaz importana
alegerii cuvintelor de ctre persoanele oficiale n declaraiile
lor nainte ca o persoan s fi fost judecat i gsit
vinovat de comiterea unei infraciuni
In consecin, declaraia dlui Gurbulea a fost o declaraie
clar referitoare la vinovia reclamantului, care, mai nti de
toate, a ncurajat publicul n a-l considera vinovat i, n al
doilea rnd, a prejudiciat aprecierea faptelor de ctre
autoritatea judiciar competent. Prin urmare, a existat o
nclcare a articolului 6 2 din Convenie.
Reclamantul a susinut c potrivit dreptului intern nu exista
un recurs n temeiul cruia ar fi putut solicita o ncetare
imediat a nclcrii articolului 3 pe motivul unor condiii
inadecvate de detenie
Curtea nu consider posibil de a se ndeprta de
constatrile sale din cauza Ostrovar. n consecin, a existat
o nclcare a articolului 13 din Convenie, combinat cu
articolul 3 din Convenie
33. Compunei anumite reguli care trebuie
respectate de ctre organul de urmrire penal n
relaiile cu mass-media, astfel nct s nu se ncalce
prezumia de nevinovie.
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de
nevinovatie prin declaratiile oficiale ale reprezentantilor
statului doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema,

a trasat cateva linii directoare in materie pornind de la

jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
S-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al
statului trebuie sa se abtina sa declare public faptul ca cel
fata de care s-a pus in miscare urmarirea penala sau a fost
trimis in judecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i
se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fistabilita de catre
instanta printr-o hotarare definitiva de condamnare.
Atitudinea autoritatilor nu trebuie sa denote ca opinia lor este
formata altfel decat prin evaluarea probelor administrate in
cauza.
O declaratie a oficialilor ce insinueaza puternic vinovatia
celui in cauza este de natura sa infranga prezumtia de
nevinovatie chiar inainte de inceperea urmaririi penale in
cauza, inca din faza actelor premergatoare.Subiectii carora li
se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu
privire la vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in primul
rand de magistrati, atat judecatori cat si procuroricat si de
orice alt reprezentant al puterii publice, cat timp declaratiile
acestora sunt facute in calitate de reprezentant al statului
In stadiul incipiental al anchetei nu sunt permise declaratiile
interpretabile, in catalogarea lor tinandu-se cont de sensul
real al termenilor si nu de sensul literal al acestora. Sensul
real al termenilor se apreciaza in context, folosirea unei
terminologii asemanatoare atat de catre acuzat cat si de
catre autoritati putand duce la stabilirea acestuia Pentru ca
aceasta garantie trebuie sa fie
efectiva, afirmatiile publice sub forma dubitativa sau
interogativa nu sunt excluse de plano de la aplicarea
standardului impus de articolul 6 din Conventiei.
Curtea subliniaza inca o data importanta alegerii
vocabularului si terminologiei folosite in declaratiile publice si
in actele oficiale atunci cand este vorba de o persoana care
nu a fost judecata si condamnata in mod definitv de catre
instanta competenta.
Propunere e doptarea unei legislaii specifice, care s
protejeze valorile fundamentale ale procesului penal, s
defineasc obligaii i interdicii erga omnes in modul de

raportare la cetenii bnuii de svrirea unor fapte

penale, s reglementeze in mod explicit comportamentul
dezirabil al autoritilor publice, oficialilor, oamenilor politici
fa de suspeci i fa de procesele penale aflate in curs de
desfurare.
1. Comunicatele de pres au caracter oficial. Ele nu
reprezint punctul de vedere al persoanei desemnate s
redacteze materialul, al purttorului de cuvnt sau al
structurii cu atribuii in relaia cu pres, ci reprezint punctul
de vedere al instituiei insei.
2.Existenta unui Biroude informare public i relaii cu
pres care obligatoriu sa fie condus de un procuror ef birou,
subordonat direct procurorului general .
3. Atunci cnd persoana care face obiectul comunicatului
de pres este cunoscut publicului intr-o alt calitate dect
cea pe care o are in mod oficial, neadmitere de a face
trimitere la porecla ,sau numele sub care este cunoscut
banda ,sau careva asociatii cu aceasta De exemplu, in cazul
lui Popovici vs RM
4. Folosirea unui pronume de politee (domnul) a fost
identificat, cu totul izolat, in cazul implicarii unui procuror
cu funcie de conducere intr-un eveniment rutier.
5. Nu se introduce prin niciun fel de element indoiala cu
privire la comiterea faptei de ctre persoana la care se face
referire ori dubiul cu privire vinovia invinuitului/inculpatului
in comiterea acesteia. Afirmaiile in legtur cu vinovia
invinuitului sau inculpatului sunt tranante i lipsite de orice
relativism.
6. Caracterul cert al faptei svrite de persoana la care se
refer este subliniat i prin folosirea formei de trecut
perfect compus a verbului care descrie aciunea ilicit a
persoanei. Acesta semnific o aciune sigur, trecut i
terminat,astfel se incalca principiul..
37. Reproducei coninutul juridic al cerinei
egalitii tuturor n faa legii i autoritilor.
O justitie nu poate fi echitabila si corecta daca ea nu
asigura egalitatea tuturor,bazinduma pe prevederile

constitutionalecu privire la exprimarea particulara a

egalitatii.
In privinta tuturor persoanelor implicate in proces se aplica
acelai norme materiale si procesuale ,oferindusile aceleasi
dr si li se impune aceleasi obligatiiEsential este ca odata cu
stabilirea volumului de dr si obligatii sa nu se faca
discriminare intre persoane (tuturir martorilor li se ofera
aceleasi drepturi s obligatii impuse).
Autoritatile publice implicate in proces penal trebuie sa
adopte o atitudine egala fata de toate persoanele ,fara a
face careva discriminari ,a unui tratament mai rau fata de
unele sau mai indulgent fata de altele.
Organele de drept sunt obligate in asigurarea exercitarii
reale a dr de catre orice persoana.
Principiul dat exclude posibilitatea infiintarii unor organe de
urmarire penala sau instantelor judecatoresti extraordinare
pentru anumite categorii de persoane in scopul oferirii unui
tratament mai privilegiat sau discriminatoriu .
Legea nu enumera exhaustiv circumstantele care pot servi
drept motiv pentru discriminarea.Prevederea leagladin
alin1 .stabileste interdictia discriminarii oricare ar fi
motivul.Cu toate acestea ,nu se interzice un tratament
juridic diferentiat .Curtea europeana a indicat pr egalitatii nu
se incalca daca la baza acestia e o justificare obiectiva si
rezonabila,iar distinctia urmareste un scop legitim si este
proportional cu mijloacele aplicate si scopul care se
urmareste a fi atins..
Cu toate acestea,pentru anumite motive,cum ar fi sexul,sau
cetatenia ,trebuie sa existe o argumentatie foarte
intemeiata pentru a nu las loc dubiilor de diferentieri.
Exceptiile de la procedura obisnuita se fac pentru anumite
categorii de pers ce nu incalca acest principiu ,in cadrul

carora s urmareste stabilirea carova garantii pentru

infaptuireea activitatii lor profisionale sau garantii pentru
buna infaptuire a justitie si nu vin in contradictie cu regulile
expuse de Curtea Europeana .
38. Demonstrai esena principiului egalitii
armelor.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor
semnifica tratarea egala a partilor petoata durata
desfasurarii procedurii in fata unui tribunal, fara ca
una dintre ele sa fi e avantajata in raport cu cealalta parte
sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod
direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea
cauzei sale in mod echitabil.
Principiul este un element esential al dreptului la
un proces echitabil. Acest principiu impune fiecarei
parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine
cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr-o situatie de net
dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigentaegalitatii
armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in
principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele
penale.
Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea
martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor.
Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate fi
sanctionata in numeleacestui principiu. Partile trebuie sa
aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele
de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii
armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de
atac
Principiul egalitatii armelor se aplica atat in materie civila,
cat si in materie penala, in

sensula r t . 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

In realitate sunt vizate toate procedurile. Totusi, principiul nu
are o sfera de aplicabilitate absoluta. Egalitatea nu poate
fidecat relativa si trebuie sa fie apreciata in mod
rezonabil
Judecatorii trebuie sa dea dovada de pragmatism in
acest domeniu, ceea ce nu poate fi decat aprobat. O
abordare preaabsolutista a principiului egalitatii armelor
s-ar manifesta, in mod cert, prin
ineficacitateaacestuia.Instanta europeana a admis ca, la
fel ca si celelalte garantii prevazute de art. 6 par. 1
dinConventie, principiul egalitatii armelor se aplica oricarei
proceduri, fie ea contencioasa saugratioasa.Verificand
respectarea de catre instantele nationale a principiului
discutat in cadrulunei proceduri concrete, instanta
europeana nu are ca misiune sa se pronunte asupra
fondului procesual, oricare i-ar fi obiectul, acuzatie in
materie penala sau contestatie a unor drepturi siobligatii
civile.
Principiul de egalitate a armelor este deosebit d
e i m p o r t a n t i n t r u c a t s e s u b i n t e l e g e respectarea
dreptului la aparare sau chiar necesitatea unei dezbateri
contradictorii, garantii puternice in care se integreaza din ce
in ce mai mult si a caror efectivitate este necesar sa
fie protejata.
Curtea a amintit ca elementele de proba trebuie sa fie
in principiu prezentate infata justitiabilului, in sedinta
publica, in vederea unei dezbateri contradictorii;.
Jurisprudentaeuropeana a precizat ca principiul egalitatii
reprezinta un element al notiunii mai extinse a procesului
echitabil care incorporeaza si dreptul fundamental la
caracterul contradictoriu altribunalului.
Dreptul la un proces echitabil contradictoriu presupune, in
principiu, pentru o parte, posibilitatea de a lua cunostinta de
observatiile sau documentele prezentate, precum side a le

pune in discutie. Principiul egalitatii armelor si principiul

contracdictorialitatii nutrebuie confundate. Se poate
intampla, ca in cadrul aceleiasi cauze, un principiu sa
fierespectat, dar nu si celalalt.
Notiunea de proces echitabil cuprinde dreptul la un
procescontradictoriu, care presupune dreptul partilor de
a face cunoscute elementele care suntnecesare pentru
reusita pretentiilor acestora, dar si de a lua la
cunostinta si discuta oricedocument sau observatie
prezentata judecatorului in vederea influentarii deciziei
acestuia side a le pune in discutie.
39. Justificai existena cazurilor de excepie de la
principiul egalitii.
Egalitatea armelor constituie unul dintre elementele
noiunii mai largi de proces echitabil, care impune instana
s ofere fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine
cauza in condiii care s nu o plaseze intr-o situaie
dezavantajat in raport cu adversarul ei. In procedura
penal naional subiectul rmane controversat.
Dintr-un punct de vedere, procurorul este parte in proces cu
drepturi egale, iar dintr-un alt punct de vedere, insi
Constituia acord procurorului un statut deosebit de cel al
prilor cel de contribuie la exercitarea justiiei. Art.19
alin.(3) C.proc.pen. include in obligaiile procurorului
asigurarea examinrii cauzei sub toate aspectele, complet i
obiectiv, evideniind atat circumstanele care dovedesc
vinovia, cat i cele care il dezvinovesc, precum i
circumstanele care ii atenueaz sau agraveaz
rspunderea.
Dup cum se observ, statutul procurorului depete
atribuiile de a fi parte simpl in proces. Ins acest statut nui permite procurorului s-i creeze imaginea de parte
avantajat fa de acuzat sau aprtorul acestuia. In
probatoriul penal, problema are dou conotaii: de a

prezenta prii opuse probele atestate i de a avea

posibilitatea administrrii de probe in condiii egale.
Atribuiile aprtorului, spre deosebire de cele ale
procurorului i ofierului de urmrire penal, nu pot fi
limitate doar la anumite prevederi legale. Efectuand aciuni
procesuale, procurorul i ofierul de urmrire penal sunt
limitai in activitatea lor de normele legale. Aprtorul,
potrivit art.67 alin.(1) C.proc.pen., acord asisten prin
toate mijloacele neinterzise de lege
Principiul egalitii armelor constituie unul dintre
elementele noiunii mai largi de proces echitabil, care
impune instana s ofere fiecrei pri posibilitatea
rezonabil de a-i susine cauza in condiii care s nu o
plaseze intr-o situaie dezavantajat in raport cu adversarul
ei.
Statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte
simpl in proces. Ins acest statut nu-i permite procurorului
s-i creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau
aprtorul acestuia.
49. Definii conceptul de limitare a libertii indicnd
condiiile n care limitarea libertii n cadrul
procesului penal este considerat legal.
n activitatea organelor procesual penale necesit a fi
aplicat principiul autolimitrii care poate fi defi nit, n opinia
noastr, astfel: dac un comportament,o aciune a organelor
nu este interzis, dar i nu este prevzut de lege,aceasta
nseamn c aciunea trebuie interpretat ca una interzis.
Pentruceteni este aplicabil principiul libertii care asigur
persoana cu dreptul de a-i apra libertile i drepturile sale
cu toate mijloacele neinterzise. Drepturile
i libertile persoanei determin esena i coninutul
legilor. Astfel, n primul rnd, se prezum stabilirea n legi a
condiiilor pentru realizarea n cea mai mare msur sau pe
ct este posibil, a drepturilor persoanei.
Principiul proporionalitii a fost creat de jurisprudena
Curii Europene a Drepturilor Omului i aplicat n privina
drepturilor i libertilor aprate de Convenie, care pot

cunoate limitri autorizate cu privire la drepturile n

circumstane determinate, cum sunt cele defi nite, de pild,
de cel de-al doilea paragraf al art. 8,9,10,12 din
Convenie.143 Acest principiu a permis Curii s examineze,
dup ce eventual a constatat o ingerin a unei autoriti
statale n exerciiul dreptului aprat dac aceasta a fost
necesar ntr-o societate democratic i dac ea a fost
proporional cu scopul legitim urmrit prin producerea
ei.144 Dup cum s-a remarcat n doctrin, limitrile pot fi
aplicate n scopul protejrii unor valori, fi ind restricii care
pot privi att drepturi civile i politice, ct i unele drepturi
sociale, precum dreptul la viaa privat i familial, la
domiciliu i la coresponden, dreptul la libertatea de
manifestare a religiei i a convingerilor sale, libertatea de
exprimare, libertatea de reuniune, libertatea de asociere i
libertatea sindical, dreptul la proprietate i altele.
De remarcat c limitele pot fi aplicate doar respectndu-se
trei condiii eseniale, luatecumulativ:
-limitarea trebuie s fi e prevzut de legea naional.
nsi legea, la rndul ei, trebuie s fi e previzibil,
accesibil, s urmreasc un scop legitim;
limitarea trebuie s fi e necesar ntr-o societate
democratic i, n
sfrit,
limitarea trebuie s fi e proporional cu scopul legitim
urmrit prin
instituirea ei.
Articolul5 Dreptul la libertate i la siguran
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran.
Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia
urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate
de ctre un tribunal competent;
b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri
legale pentru nesupunerea la o hotrre pronunat,
conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii
executrii unei obligaii prevzute de lege;

c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n

faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist
motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau
cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de al mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup
svrirea acesteia;
d) dac este vorba de detenia legal a unui minor,
hotrt pentru educaia sa sub supraveghere sau despre
detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa
autoritilor competente;
e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane
susceptibile s transmit o boal contagioas, a unui
alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui
vagabond;
f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a
unei persoane pentru a o mpiedica s ptrund n mod
ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o
procedur de expulzare ori de extrdare.
50. Analizai constatrile CtEDO n cauza Stepuleac
vs Moldova.
Reclamantul a susinut, n particular, c a fost deinut n
condiii inumane i degradante de detenie i c a fost lipsit
de asisten medical, c a fost deinut ilegal i c
instanele judectoreti nu au oferit motive relevante i
suficiente pentru arestarea sa, i c nu a avut acces la
materialele pertinente ale dosarului su penal pentru a
contesta efectiv arestarea n timpul procesului.Reclamantul
s-a plns c a fost arestat fr o suspiciune rezonabil c
a comis o infraciune. ntr-o oarecare msur, sistemul
judectoresc a fost utilizat pentru a-l intimida astfel nct si cedeze afacerile unui concurent.
Singurul motiv pentru a iniia urmrirea penal a fost
plngerea lui G.N., care nu meniona numele reclamantului.
Cu toate acestea, n ordonana de iniiere a urmririi penale
el a fost menionat din motive neexplicabile. Mai mult dect
att, Judectoria Buiucani a exprimat ndoieli cu privire la
privarea ilegal de libertate a lui G.N.

Al doilea arest a fost bazat doar pe pretinsele plngeri

similare a dou persoane, ambii negnd n instan c ar fi
fost victime ale vreunor aciuni comise de reclamant. n
consecin, circumstanele cauzei nu ofereau nici un motiv
de a crede c reclamantul a comis vreuna din cele dou
infraciuni de care era nvinuit.
a. Condiiile de detenie din izolatorul DGCCO
1 Curtea noteaz c reclamantului i-a fost acordat o mas
pe zi la DGCCO, soiei reclamantului i s-a acordat dreptul de
a-i trimite mncare o dat pe sptmn. Curtea conchide
c reclamantul a fost deinut ntr-o celul fr acces la
lumina zilei. Guvernul nu a contestat susinerea
reclamantului precum c acestuia i s-a permis s mearg la
veceu i s foloseasc apa curgtoare 1 pe zi, i nici c
celula nu era nclzit i c era nevoit s doarm mbrcat i
s foloseasc aternuturi proprii.
Curtea constat c descrierea a cel puin unora din
condiiile de mai sus coincide cu cele fcute de CPT n 2001 .
Curtea conchide c reclamantul a fost deinut n condiii
incompatibile cu articolul 3 din Convenie.
b. Asistena medical
Curtea face referin la opinia Guvernului precum c era
imposibil pentru un medic nespecialist s fie sigur de
diagnosticul de bronit n absena unor rezultate urmare a
unor investigaii medicale aprofundate
Ea noteaz c, n pofida diagnosticului care a necesitat o
confirmare, reclamantul nu a fost supus nici unei examinri,
cel puin pn la sfritul deteniei din DGCCO i dou
sptmni dup aceea ,n DGCCO nu era personal medical
iar ambulana era chemat n cazuri mult mai grave.
Curtea face referin la rspunsul oferit reclamantului
privind cererea sa de a fi transferat ntr-un izolator cu
personal medical . n pofida solicitrii exprese a
reclamantului precum c avea nevoie de asisten medical,
acestuia i-a fost promis asisten medical oricnd va avea
nevoie de ea. Rezult c reclamantul nu a primit asisten
medical corespunztoare n timp ce era deinut n izolatorul
DGCCO.

Curtea noteaz c n faa sa nu s-a disputat faptul dac

dreptul sau practica n Moldova cerea unei pretinse victime a
unor acte ilegale s se plng n mod repetat procurorului
nainte ca acesta s reacioneze.
Dimpotriv, din informaia pe care o are la dispoziie rezult
c procuratura a iniiat dou urmriri penale mpotriva
reclamantului care se bazau pe plngerile pe care le-au
nregistrat, fr a atepta confirmarea inteniei
autorului plngerilor de a-i menine acele plngeri.
Curtea noteaz c Guvernul nu a comentat susinerea
reclamantului precum c ali patru foti ofieri de urmrire
penal i un avocat erau deinui n izolatorul DGCCO n
acelai timp cnd i el era deinut i, prin urmare, nu existau
motive pentru detenia sa solitar. Opinia reclamantului era
c, singurul motiv pentru detenia sa solitar era de a crea
condiiile necesare pentru intimidarea sa fr martori.
Curtea noteaz c reclamantul nu a solicitat deinerea sa
solitar i de fapt s-a plns despre aceasta, i nu exista o
ncheiere judectoreasc de a-l plasa n detenie solitar.
Dei Curii nu i-au fost prezentate probe suficiente precum
c reclamantul a fost ntr-adevr intimidat n celula sa, ea
consider c statul nu i-a onorat obligaia sa pozitiv
de a investiga n mod corespunztor alegaiile reclamantului
de rele tratamente, lund n calcul toate circumstanele
cauzei menionate supra
d. Concluzie
Curtea constat c detenia reclamantului mai mult de trei
luni cu mncare insuficient i cu lipsa accesului la lumina
zilei mai mult de 22 de ore pe zi, lipsa accesului la veceu i
la ap curgtoare cnd avea nevoie, i lipsa asistenei
medicale corespunztoare, au constituit o nclcare a
articolului 3 din Convenie. n plus, omisiunea de a investiga
plngerile sale despre intimidare n celula izolatorului, unde
s-a simit foarte vulnerabil din moment ce era deinut de
unul singur, a constituit o nclcare a obligaiilor procedurale
n temeiul articolului 3 din Convenie.

2. Aprecierea Curii
Curtea reitereaz c rezonabilitatea' suspiciunii pe care
poate fi fundamentat o arestare formeaz o parte esenial
a proteciei mpotriva arestrii i deteniei arbitrare i este
ncorporat n articolul 5 1 (c) din Convenie. Existena
unei 'suspiciuni rezonabile' presupune existena faptelor ori
a informaiilor care ar convinge un observator obiectiv c
persoana vizat ar fi putut comite infraciunea.
a. Prima arestare a reclamantului
n prezenta cauz, mai nti de toate, Curtea noteaz c
nici una dintre instane examinnd aciunile procurorului i
demersurile pentru aplicarea arestrii nu au examinat
chestiunea dac a existat o suspiciune rezonabil precum c
reclamantul a comis o infraciune, n pofida susinerii
reclamantului c el era nevinovat. Chiar dac am presupune
c hotrrile judectoreti interne ale instanelor naionale
fac referire la un asemenea aspect, Curtea va trebui s fie
foarte atent n propria ei apreciere n lumina absenei unei
asemenea examinri la nivel naional.
motiv invocat de organele de urmrire penal cnd l-au
reinut pe reclamant i cnd au solicitat instanei de
judecat s dispun arestarea sa preventiv era faptul c
victima (G.N.) l-a identificat direct pe acesta ca fiind autorul
infraciunii . Totui, ea de asemenea noteaz c plngerea
depus de G.N.
ntr-adevr, doar T.G. i reclamantul au fost arestai i nu
toi angajaii. Ordonana procurorului din 26 noiembrie 2005
cu privire la dispunerea efecturii urmririi penale includea
numele reclamantului Nu se explica arestarea sa n calitate
de director al companiei Tantal, ns reclamantul a fost
acuzat de participarea personal n aciunile de antaj.
Mai mult dect att, Curtea noteaz c instanele
naionale, cnd au examinat demersul pentru aplicarea unei
ncheieri judectoreti, au stabilit c cel puin unul dintre
aspectele plngerii lui G.N. era abuziv.
n particular, plngerea sa referitor la detenia ilegal a
contrazis demersul oficial emis de adjunctul procurorului

mun. Chiinu. Aceasta ar fi trebuit s creeze dubii asupra

credibilitii lui G.N.
Conflictul pe care el l-a avut cu conducerea companiei
creeaz alte aspecte de ndoial cu privire la motivele sale.
Aceasta confer o consisten susinerii reclamantului
precum c organele de drept nu a verificat n mod autentic
faptele cu scopul de a aprecia existena unei suspiciuni
rezonabile precum c el a comis o infraciune, ci mai curnd
au urmrit reinerea sa, pentru pretinse interese private.
subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, care a solicitat
i a obinut retragerea licenei companiei reclamantului pe
motivul participrii lui n activiti ilegale nainte ca vreo
instan s-i stabileasc vinovia i dup ce Judectoria
Buiucani a constatat motivele naintate n sprijinul arestrii
sale ca fiind convingtoare .
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1
din Convenie cu privire la prima arestarea a
reclamantului.
b. A doua arestare a reclamantului
Curtea constat similitudini ntre cele dou arestri
ale reclamantului. Fiecare dat singurul temei pentru
arestarea sa a fost o plngere a unei pretinse victime. Ea a
constatat deja c o suspiciune bona fide sau autentic a
unui organ de urmrire penal nu este n mod necesar
suficient pentru a convige un observator obiectiv c
suspiciunea este rezonabil
Dimpotriv, a doua arestare a fost fundamentat pe o
presupus infraciune care a fost svrit la sfritul lunii
septembrie 2005 .Dac reclamantul ar fi svrit ntr-adevr
infraciunea i dac ar fi dorit s influeneze victima sau
martorii sau s distrug probele, el ar fi avut timp suficient
s fac aceasta naintea lunii decembrie 2005, iar Curii nu ia fost prezentat nici o prob a unor asemenea aciuni din
partea reclamantului. Prin urmare, nu era nici o urgen
pentru o arestare cu scopul de a curma o activitate
infracional n curs de desfurare.
i mai ngrijortor, din declaraiile celor dou pretinse
victime rezult c una dintre plngeri a fost fabricat i c

organul de urmrire penal nu a verificat dac ntr-adevr

acea plngere a fost depus, iar cealalt plngere era
rezultatul presiunii directe a ofierului.
Toate cele de mai sus, inclusiv includerea numelui
reclamantului n lista bnuiilor din cadrul cauzei, stabilite cu
privire la prima sa arestare ,creeaz o impresie
ngrijortoare precum c reclamantul a fost acuzat n mod
deliberat.
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din
Convenie i cu privire la ce de-a doua arestare a
reclamantului.
IV. PRETINSELE NCLCRI ALE ARTICOLLULUI 5 3 I 4 DIN
CONVENIE
De asemenea, reclamantul s-a plns de insuficiena
motivelor oferite de instane pentru dispunerea arestrii sale
pe durata procesului i lipsa accesului la materialele
pertinente din dosar referitoare la temeiurile arestrii
sale Curtea consider c nu trebuie s examineze aceste
plngeri separat, constatnd c arestarea n sine a fost
contrar articolului 5 1 din Convenie.
Conform incalcarilor :A. Prejudiciul
2. Curtea consider c reclamantului i s-a cauzat un anumit
stres i anxietate drept consecin a deinerii sale contrar
articolului 5 1 din Convenie i n condiii contrare
articolului 3 din Convenie. Statund pe baze echitabile,
Curtea acord reclamantului 12 000 euro (EUR) (a se vedea
Modarca c. Moldovei, nr. 14437/05, 103, 10 mai 2007).
B. Costuri i cheltuieli
Curtea reitereaz c n scopul includerii costurilor i
cheltuielilor ntr-o hotrre potrivit articolului 41, trebuie de
stabilit dac ele au fost n realitate necesare i realmente
asumate i c au fost rezonabile ca i cuantum (a se vedea
arban, citat supra, 139). Potrivit articolului 60 2 din
Regulamentul Curii, preteniile reclamantului evaluate i
stabilite pe rubrici trebuie nsoite de justificativele
pertinente, iar nerespectarea acestor cerine poate
determina Camera s le resping n tot sau n parte.

n prezenta cauz, Curtea noteaz c, chiar dac ce

reclamantul nu a prezentat o copie a contractului cu
avocatul su, avocatul a fost mputernicit n mod
corespunztor de al reprezenta n procedurile din faa Curii
i ei au semnat o list cu numrul de ore n pregtirea
cauzei. De asemenea, este clar c a fost efectuat un anumit
numr de ore de lucru, lund n calcul calitatea observaiilor.
Totui, suma solicitat este excesiv i trebuie acceptat
doar parial. innd cont de lista cu numrul de ore lucrate,
numrul i complexitatea chestiunilor cu care a avut de-a
face, Curtea acord reclamantului 3 000 euro (EUR) pentru
costuri i cheltuieli (cf. arban, citat supra, 139).
51. Redactai o cerere la CEDO constatnd nclcarea
art. 5 al CEDO.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
-Consiliul
Europei
Strasbourg, France
CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei
Europene a Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
I.PARTILE
A.RECLAMANTAFrumuzachi Corina, de natinalitate
moldoveanca,sex feminin,studenta anului 3,USM
-drept,nascuta la data de 06 iunie 1990 ,orasul Chisinau
,domiciliata inRM, strada Bulgara 103 ap 3Chisinau,RM.
B.Importiva RM
II.EXPUNEREA FAPTELOR :
55. Definii inviolabilitatea domiciliului ca principiu
procesual.
P inviolab domiciliului isi gaseste consacrare in actele
juridice
de
baza
ale
RM
si
in
reglementari
internationale.Conventia Europeana pentru Apararea
Drepturilor Omului,prin preveerile art. 8 garanteaz, n

linii generale, dreptul la intimitate, dreptul de a tri, att

ct doreti, la adpost de priviri indiscreteDomeniul sau
de aplicabilitate include respectiv dreptul la respectarea
inviolabilitii domiciliului. Sub acest aspect, considerm
c acordarea unei protecii speciale acestui drept se
impune n mod natural, ntruct o bun ocrotire a vieii
private necesit, n primul rnd, asigurarea intimitii
locurilor n care aceasta se desfoar. Astfel, domiciliul
reprezint spaiul de libertate n care o persoan i
desfoar cea mai mare parte a vieii sale private i
familiale, i a crui ocrotire este indispensabil ntr-o
societate democratic.
Constitutia Rm in art 29 declara inviolabilit domic.Nimeni
nu poate patrunde sau ramine in domiciliul sau in
resedinta uni persoane fara consimtamintul acesteia.Se
admit unele derogari de la acesta norma doar p/u
eceutarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri
judecatoresti.CPC in p.11 al art 6.explica sesnul
notiuniidomiciliuca fiindca locuinta permanenta sau
temporara
a
unei
sau
mnai
multor
persoane(casa,vila,apartament,camera de hotel).este
interzisa in cursul procesului penal patrunderea in
domiciliu contrar vointei pers care locuiesc aici.dare xista
si
exceptii
legale.Perchizitiile,cercetraile
domiciliului,cercetarea la fata locului,ridicarea de
documente sau obiecte pot fi efectuate in baza unui
mandat juridic.
Situatii cind acest drept care e relativ:
a)ingerinta legala-se permite de lege intercept
comunic,se permite p/u infr grave,,deosebit de grave si
exceptional de grave.
b)este proportionala cu scopul urmarit adica insasi legea
treb sa stabileasca situatii cind se permite interceptarea.
Limitarea inviolabilit domiciliului se permite doar in baza
legii,actiunile ilegale sunt pedepsite penal,iar probele
obtinute pe aceste cai nu sunt admisibile conf art
93,94CPP.

56. Deducei constatrile CEDO n cauza Guu .a

vs Moldova.
57. Proiectai o situaie n care cercetarea la
domiciliu este posibil fr mandat judiciar.
61. Enumerai mijloacele procesuale prin intermediul
crora persoana poate fi limitat n exercitarea
dreputlui la proprietate sau privat de proprietate.
62. Analizai constatrile CEDO n cauza Cebotari vs
Moldova.
2. Reclamantul a fost reprezentat de ctre dl V.
Nagacevschi, care a acionat n numele organizaiei Juritii
pentru
Drepturile
Omului,
o
organizaie
nonguvernamental cu sediul n Chiinu. Guvernul Republicii
Moldova (Guvernul) a fost reprezentat de ctre dna L.
Grimalschi i dl V. Grosu, eful Direciei Agent
Guvernamental i, respectiv, Agentul Guvernamental.
3. Reclamantul a pretins, n special, c arestarea sa a fost
ilegal i arbitrar i a declarat c a avut loc o violare a
articolelor 5 i 18 ale Conveniei. De asemenea, el s-a plns,
n temeiul articolului 34 al Conveniei, c a fost mpiedicat
de ctre autoritile naionale s depun cauza sa la Curte.
4. La 3 octombrie 2006, Seciunea a Patra a Curii a
comunicat Guvernului cererea. n conformitate cu
prevederile articolului 29 3 al Conveniei, ea a decis ca
fondul cererii s fie examinat concomitent cu admisibilitatea
acesteia. CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 1 al
Conveniei;
3. Hotrte c nu este necesar de a examina separat
preteniile formulate de reclamant n temeiul articolului 5
3 i 4 al Conveniei;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 18 al
Conveniei combinat cu articolul 5;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 34 al
Conveniei;
6. Hotrte

(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n

termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al
Conveniei, EUR 10,000 (zece mii euro) cu titlu de
prejudiciu moral i EUR 2,500 (dou mii cinci sute euro) cu
titlu de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta
naional a statului prt conform ratei aplicabile la data
executrii hotrrii, plus orice tax care poate fi
perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus
pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus egal cu rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei
procente;
7. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la
satisfacia echitabil.
Redactat n limba englez i comunicat n scris la 13
noiembrie 2007, n conformitate cu articolul 77 2 i 3 al
Regulamentului Curii.
63. Redactai o cerere la CEDO invocnd violarea
dreptului de proprietate n cadrul procesului penal.
67. Explicai esena i importana principiului
secretului corespondenei.
Prin secretul corespondentei se urmareste sa se protejeze
posibilitatea fiecarei persoane de a-si comunica prin scris,
prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile si
gandurile sale, fara ca acestea sa-i fie cunoscute de altii,
facute publice sau cenzurate.
Dreptul la fespecarea
corespondentei este definit ca facultatea de a comunica cu
terte persoane fara a fi interrupt,fara cenzura.Constitutia RM
in art 30 garanteaza secretul scrisorilor,telegramelor,al
convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de
comunicare. Acest principiu este isncris in art 8 din
Conventia Europeana privind protectia drepturilor omului si
libert fundam.Constitutia RM in al (2) al art 30 permite in

orice caz de necessitate p/u a proteja securitatea

nationala,bunastarea economica a tarii,ordinea publica si p/u
a
preveni
infractiunile,limitarea
acestui
drept
cu
respecytarea
conditiilor
legale.Principiul
secretului
corespondentei se extinde si asupra persoanelor retinute
sau arestate.Curtea Europeana p/u drept omul a declarat ca
dreptul unui prizonier la necenzurarea corespondentei sale
cu un avocet sau orgn judiciar in nici un caz nu rebuie
incalcat.
Trebuie insa precizat ca exercitiul acestui drept
poate comporta o restrangere necesara in interesul justitiei,
sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor. Acest drept
recunoscut magistratilor de a retine, citi si folosi in proces
corespondenta care vine sau pleaca de la persoanele
invinuite de savarsirea unor infractiuni, trebuie sa fie
consacrat de lege, efectuat dupa o procedura stricta si doar
pe baza de ordonante scrise, cu respectarea celorlalte
drepturi ale persoanei.
68. Generalizai constatrile CtEDO n cauza
Ostrovar. vs Moldova.
Reclamantul s-a plns, n special, de condiiile sale de
detenie, de nclcarea dreptului su la corespondena cu
mama sa, a dreptului su de a avea ntrevederi cu soia
i fiica sa, precum i de faptul c nu a avut un recurs
efectiv cu privire la nclcrile drepturilor sale garantate
de articolul 3 i articolul 8 ale Conveniei.
A. Prejudiciu
115. Reclamantul a solicitat EUR 9,000 cu titlu de
prejudiciu moral, din care EUR 5,000 au fost solicitai pentru
nclcarea dreptului su de a nu fi deinut n condiii
inumane i degradante, EUR 2,000 pentru nclcarea
dreptului su de a coresponda cu mama sa i EUR 2,000
pentru nclcarea dreptului su de a avea contacte cu soia
i fiica sa. Referitor la articolul 13 al Conveniei, reclamantul
a declarat c constatarea unei violri ar constitui o
satisfacie echitabil suficient pentru el.
116. Reclamantul a declarat c condiiile n care el a fost
deinut i-au cauzat sentimente de frustrare, incertitudine i

nelinite care nu ar putea fi compensate prin simpla

constatare a unei violri. Referindu-se la nclcarea dreptului
su de a coresponda cu mama sa, reclamantul a declarat c
el, fr ndoial, a suferit un prejudiciu ca rezultat al faptului
c nu a putut comunica cu ea despre necesitile sale
referitoare la medicamente i c era ntr-un stres continuu,
deoarece nu tia pentru ct timp i vor ajunge rezervele sale
de medicamente. n ceea ce privete ntrevederile cu soia i
fiica sa, el risca s-i piard familia i i era greu s nu-i
vad singurul copil o perioad de timp att de lung.
117. Guvernul nu a fost de acord cu sumele pretinse de
reclamant. El a susinut c suma pretins pentru violarea
articolului 3 al Conveniei era excesiv. Referitor la sumele
pretinse pentru violrile articolului 8, el a declarat c
constatarea unei violri ar constitui o satisfacie echitabil
suficient.
118. Curtea noteaz c reclamantul care suferea de astm a
fost deinut timp de nou luni n celule supraaglomerate
mpreun cu fumtori douzeci i trei de ore pe zi, fr
ngrijire
medical
corespunztoare,
fr
hran
corespunztoare i n condiii sanitare necorespunztoare.
Mai mult, dei era dependent de familia sa n aprovizionarea
cu medicamente, el, de asemenea, a fost lipsit de
posibilitatea de a coresponda cu mama sa i de a-i vedea
soia i fiica. n astfel de circumstane, Curtea consider c
reclamantul, n mod inevitabil, trebuia s fi suferit frustrri,
incertitudine i nelinite care nu pot fi compensate doar prin
simpla constatare a unei violri. Fcnd evaluarea sa n baz
echitabil, aa cum o cere articolul 41 al Conveniei, Curtea
acord reclamantului suma de EUR 3,000 cu titlu de
prejudiciu moral. HOTRREA OSTROVAR c. MOLDOVEI 24
B. Costuri i cheltuieli
119. Reclamantul a pretins, de asemenea, EUR 2,940 cu titlu
de costuri i cheltuieli suportate n faa Curii.
120. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins,
declarnd c ea este excesiv. Potrivit Guvernului, suma
pretins de reclamant este prea mare n lumina salariului
mediu lunar din Republica Moldova i a plilor oficiale

achitate de stat avocailor din oficiu. Guvernul, de

asemenea, a contestat numrul de ore prestate de
reprezentantul reclamantului lucrnd asupra cauzei.
121. Curtea reamintete c pentru ca costurile i
cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41,
trebuie stabilit faptul dac ele au fost necesare, realmente
angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, de exemplu,
Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR
2004-...).
122. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat
prezentat de reclamant, criteriile de mai sus i lucrul
efectuat de ctre avocatul reclamantului, Curtea acord
reclamantului EUR 1,500.
C. Dobnda 123. Curtea consider c este corespunztor
ca dobnda s fie calculat n dependen de rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central European,
la care vor fi adugate trei procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Hotrte c a existat o violare a articolului 3 al
Conveniei;
2. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al
Conveniei n ceea ce privete dreptul reclamantului de a
coresponda cu mama sa;
3. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al
Conveniei n ceea ce privete refuzul de a-i permite
reclamantului s aib contacte cu soia i fiica sa;
4. Hotrte c a existat o violare a articolului 13 al
Conveniei combinat cu articolul 3 al Conveniei;
5. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 13 al
Conveniei combinat cu articolul 8 al Conveniei;
69. Proiectai o situaie n care considerai c este
nevoie de limitat secretul corespondenei.
Motivai.
Unei persoane ii este aplicat sechestrul corespondentei
fara autorizarea judecatorului de instructie.
Ex anumite fotografii facute in public si ii vine acasa
amenda km,viteza ,amnda primeste sotia scrisoarea,si

afla ca sotul era la strasbourg in masina cu o

domnisoara.In asemenea situatiei avem dr la
protejarea vietii private si a familiei.Organele de dr
sunt obligati sa nu amestece obiectul vietii private cu
obiectul cauzei,fiindca se inkalca drepturile.
Ex:o inregistrare de imagini inkalaca dr unei
persoane.demnitate,injosire.
Interceparea comunicarilor persoanelor ese limiata de
CPP.sechestrul corespondenei se admite doar cu
autorizatia judecatorului de instructie in urma unui
demers motivat din partea organelor de urmarire
penala.In al (4),(5) ale art 135 din CPP se limiteaza
durata totala de interceptarea a convorbirilor la 6
luni,cu obligatia judecatorului de instructie sa
informeze,cel tirziu o data cu terminarea urmaririi
penale,persoanele ale caror convorbiri a;e caror
convorbiri au fost interceptate si inregistrate,despre
acest fapt.pag 250.
79. Definii conceptul aplicrii principiului utilizrii
limbii n care se desfoare procesul penal.
n conformitate cu art. 2 al Constituiei Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, n care
demnitatea omului, drepturile i libertile lui reprezint
valori supreme i sunt garantate, inclusiv statul recunoate
i protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i
funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul rii. Premizele
constituionale enunate mai sus impun desfurarea
procesului penal n cadrul unor condiii care ar asigura i
garanta egalitatea participanilor la proces, care s se
nfptuiasc fr nici o discriminare pe temei de
naionalitate, origine etnic, limb.
Potrivit art. 118 din Constituie, art. 16 din CPP i a altor
prevederi din legislaia n vigoare3, procedura judiciar se
efectueaz n limba de stat sau n condiiile legii, ntr-o
limb acceptabil pentru majoritatea persoanelor care
particip la proces. Limba de procedur este anunat lae
3

xaminarea cauzei concrete n edina de judecat i nu

poate fi modificat pe parcursul ntregului proces judiciar.4
Admiterea folosirii altei limbi dect a celei de stat, n cadrul
desfurrii procedurii judiciare i dreptul la interpret i
nscrierea acestor reguli printre principiile de baz ale
procesului penal vine s marcheze asigurarea intereselor
legitime ale minoritilor naionale i a tuturor persoanelor
nevorbitori n limb de stat. n cazul n care procesul penal
se desfoar n alt limb dect cea de stat, hotrrile
procesuale (ordonana de punere sub nvinuire, rechizitoriul,
sentina i decizia instanei judecii se ntocmesc n mod
obligatoriu i n limba de stat.
Conform art. 6, al. 3, punctul a al CEDO stabilete c
orice acuzat are dreptul s fie asistat n mod gratuit de
interpret, dac nu vorbete sau nu folosete limba folosit la
audiere. Legislaia procesual-penal (art. 17, al. 2) extinde
sfera prevederilor Conveniei sub aspect de subieci la
participanii la procesul penal.
80. Argumentai necesitatea includerii principiului
utilizrii limbii procesului ntr-un
proces
echitabil.
Obligativitatea evalurii nivelului de cunoatere a
persoanei a limbii n care se
desfoar procedura
judiciar n vederea aplicrii normelor privind asigurarea
cu interpret sau traductor revine subiecilor oficiali a
procesului penal ofierilor de urmrire penal,
procurorilor, instanei, care ulterior fiind obligate, odat ce
sunt sesizate de beneficiarii interpretrii, s exercite un
anumit control al calitii interpretrii asigurate.
Dreptul la interpret este neles ca fiind extins i asupra
muilor, surzilor i surdomuilor care neleg limba
semnelor.
Limbajul pe interesul inculpatului nseamn evident
folosirea limbii pe care acesta o cunoate cel mai bine. S-a
precizat nc c chiar dac limba oficial a procedurii
judiciare coincide cu cea a inculpatului, modul de
4

exprimare a organelor judiciare trebuie s fie de aa

natur, nct inculpatul s neleag exact i n detalii
nvinuirea5.
81. Proiectai o situaie n care se va face o
detaare de la principiul limbii n care se
desfoar procesul.
85. Indicai mecanismele procesuale de asigurare a
dreptului la aprare.
Raporturile sociale care fac obiectul procesului penal
constau totdeauna ntr-un raport conflictual de drept penal,
ce apare ca rezultat al svririi unei infraciuni. Aceste
fapte constituie i obiectul raportului procesual-penal care
intervine ntre persoane cu interes opus. Pe parcursul
procesului penal prile i ali participani cu dreptul la
aciuni legale ndreptate spre aprarea intereselor lor,
inclusiv la asistena unui aprtor.
Dreptul de aprare nu trebuie confundat cu asistena
aprtorului. Dreptul de aprare const n totalitatea
prerogativelor, facultilor i posibilitilor pe care potrivit
legii le au justiiabilii pentru aprarea intereselor lor.
Asistena aprtorului este unul din componentele
dreptului de aprare i se realizeaz prin: darea de sfaturi
i ndrumri, ntocmirea de cereri i demersuri6.
Dreptul la aprare, este prevzut n actele normative
internaionale i n cele naionale ale multor state, inclusiv
R.M.
Codul de procedur penal a R.M. n art. 17 arat valoarea
de principiu obligaiei statului de a asigura dreptul la
aprare, n tot cursul procesului penal, prilor (bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, prii vtmate, prii civile, prii
civilmente responsabile) de a fi asistate sau, dup caz,
reprezentate de un aprtor ales sau n caz de necesitate,
numit din oficiu i remunerat din bugetul de stat.
5
6

Formularea acestui principiu, n CPP al R.M. ca asigurarea

dreptului la aprare difer, dup coninut de situaia
asigurarea dreptului de aprare. Aceast formulare ns
nu reduce totalitatea formelor de exercitare a dreptului de
aprare doar la prezena unui avocat. Art. 17, al. 2 al
Codului de procedur penal prescrie obligaia organului
de urmrire penal i a instanei de judecat de a asigura
participanilor la procesul penal deplin exercitare a
drepturilor lor procesuale n condiiile prevzute de lege
procesual. Formularea menionat este una legal i
include n sine toate prerogativele, facultile i
posibilitile exercitrii aprrii unei persoane. Avnd n
adere importana fundamental a dreptului de aprare,
constituie R.M. n art. 26 consacr garania dreptului la
aprare.
Dreptul de aprare n cadrul unui proces penal este
prevzut i n Convenia European
pentru aprarea
Drepturilor Omului n art. 6, p. 3, lit. c) prevede c orice
persoan acuzat de o infraciune are dreptul s se apere
singur sau s fie asistat de un aprtor ales de ea, i
dac nu dispune de mijloace necesare pentru al plti, s
poat fi asigurat n mod gratuit de un avocat din oficiu,
atunci cnd interesele justiiei o cer. n Hotrrea Plenului
Curii Supreme de Justiie din 9.XI. 1998, nr. 30. Cu privire
la practica aplicrii legilor pentru asigurarea dreptului la
aprare n procedura penal a bnuitului, nvinuitului i
inculpatului p. 6. Curtea stabilete criteriile cnd interesele
justiiei cer prezena avocatului:
a) n caz de complexitate sporit a cauzei;
b) n
dependen
de
capacitatea
bnuitului,
nvinuitului, inculpatului de a se apra singur
urmeaz a fi luate n consideraie capacitile,
cunotinele i priceperea fiecrei persoane n parte;
c)n dependen de importana i pericolul faptei de
Comiterea creia este bnuit sau nvinuit persoana.
Principiul asigurrii dreptului la aprare, de asemenea,
oblig organul de urmrire penal i instana s asigure
bnuitului, nvinuitului, inculpatului dreptul la asisten

juridic calificat din partea unui aprtor ales de el sau

numit din oficiu, independent de aceste organe (art. 57,
al. (2) p. 14).
Persoana care efectueaz aprarea n cadrul procesului
penal, trebuie s posede licena de avocat eliberat n
urma susinerii unui examen de licen n modul prevzut
de lege. Aceast obligaie pentru stat (de a testa calitile
profesionale ale avocatului) rezult din reglementrile
internaionale la care R.M. este parte i din normele ei
interne. Constituia n art. 26 p.(1) garanteaz dreptul la
aprare. Aceast garantare se extinde i asupra asigurrii,
dac este necesar, a prezenei unui avocat din oficiu.
Diferena dintre avocatul ales i cel din oficiu trebuie s se
limiteze doar la sursa remunerrii activitii sale i s nu
afecteze calitatea
asistenei juridice acordate de el.
Garantarea dreptului de aprare este realizat i prin o
serie de norme din CPP al R.M. care cuprind ca i Convenia
European pentru Drepturile Omului n art. 6 p. 3:
- s fie informat n cel mai scurt termen, ntr-o limb
pe care o nelege i de o manier detaliat asupra
naturii i cauzei acuzrii mpotriva sa. (i n articolele
64 CPP al R.M.);
- s dispun de timpul i de nlesnirile necesare
pregtirii sale.
Acest drept implic toate aciunile ndreptate spre
aprarea persoanei, inclusiv acceptarea sau nu a audierii;
prima audiere i urmtoarele s fie realizate n prezena
aprtorului ales sau numit din oficiu; s dispun de
consultaii cu avocatul su fr limit de timp, chiar i pn
la audierea lui n calitate de bnuit.
Dreptul de aprare este unul complex. Pe lng asistena
unui avocat legea Procesual penal prevede garanteaz i
alte mijloace care realizeaz dreptul de aprare. Organele
de urmrire penal sunt obligate n virtutea principiului
oficialitii, s aib n vedere din oficiu toate aspectele
care snt n favoarea prii (art. 19 CPP al R.M.)
n legea procesual penal majoritatea normelor
ce
reglementeaz drepturile i obligaiile prilor implicate n

cauz, n special bnuitului, nvinuitului i inculpatului sunt

axate pe realizarea eficient a aprrii lor.
Principiul asigurrii dreptului la aprare stabilesc, n art. 17
al CPP al R.M. i n art. 26 al Constituiei R.M., c prile, n
tot cursul procesului au dreptul s fie asistate de avocat
ales sau unit din oficiu. Codul de Procedur penal
specific noiunea de pri care au acest drept: bnuitul,
nvinuitul, inculpatul. Partea vtmat, partea civil, partea
civilmente responsabil.
Organul de urmrire penal i instana de judecat sunt
obligate s asigure participanilor la procesul penal deplina
exercitare a drepturilor lor procesuale. Codul prevede
obligaia organului de urmrire penal de a-i asigura prii
prezena avocatului ales sau, dup caz din oficiu (art. 57
al. 2 p. 14 CPP al R.M.).
Pentru a nltura abuzurile din partea subiecilor oficiali ai
procesului penal procedura interzice organului de urmrire
penal s refuze participarea avocatului la audierea
martorului sau prii vtmate. Mai mult, acest drept
pentru martor, mpiedic folosirea informaiei pe care o
depune, mpotriva sa n cazul n care poate deveni bnuit
sau nvinuit pe dosar. Art. 63 al. 6 interzice integrarea n
calitate de martor a persoanei fa de care exist anumite
probe c a svrit o infraciune. Aceste dou norme
funcioneaz ntr-un mod de completare reciproc pentru a
fi nlturat potenialul abuz al organelor de drept.
Este interzis, de asemenea, orice amestec n actualitatea
persoanelor care exercit aprarea n limitele legale este
sancionat.
Jurisprudena Curii Europene pentru aprarea Drepturilor
Omului pe cauzele Can a/Austriei (1985) si Campbell i Fill
a/Regatului Unit (1984), recunoate dreptul persoanelor la
o comunicare nestingherit cu avocatul lor ntre patru ochi.
Prezena poliitilor sau al altor persoane de paz n timpul
consultaiilor nu permite realizarea deplin a acestui drept.
Totui, Curtea n cauza Compbell i Fell a evideniat c n
anumite mprejurri excepionale, Statul poate limita
aceste consultaii particulare, atunci cnd exist aciuni

temeinice pentru a bnui avocatul c abuzeaz de situaia

sa profesional, acionnd n secret n nelegere cu clientul
su pentru a ascunde sau
distruge probe sau
obstrucionnd n mod serios mersul justiiei. Tot Curtea, n
cauza Domenichini a/Italiei (1966), a apreciat c
interzicerea trimiterii unei scrisori de la un prizonier ctre
avocatul lui constituie o nclcare a art. 6(3) (6) al CEDO.
Asigurarea obligatorie a prezenei aprtorului trebuie s
fie real i nu numai formal. Astfel Curtea EDO n cauza
Goddi a/Italia a constatat
nclcarea art. 6 (3) a
Conveniei atunci cnd avocatul desemnat nu a ntreprins
atunci de fapt pentru aprarea persoanelor i el au fost
condamnate. ntr-o alt cauz Curtea a explicat c
prezena obligatorie a aprtorului
n cazurile cnd
interesele justiiei o cer nu este o alternativ a dreptului
persoanei de a se apra singur, ci un drept individual, la
care se aplic standarde obiective, de a aprecia dac
realmente persoana se apr sau nu efectiv. Chiar dac
apare un conflict cnd persoana, creia i se acord aprare
obligatorie, nu colaboreaz cu aprtorul atunci acesta
trebuie s fie prezent la aciunile respective i s vegheze
asupra legalitii procesului din punctul de vedere al
aprrii.
Convenia deasemenea prevede, n spiritul dreptului de
aprare i dreptul de confruntare al martorilor (Art. 6 (3)
(d)). Curtea recunoate nclcarea principiului cnd nu se
respect egalitatea armelor la audierea martorilor de ctre
organele oficiale i aprare, prin folosirea unor cheme
diferite, (Bonisch a/Austriei (1985), sau atunci cnd
condamnrile se ntemeiau pe declaraiile unor martori
anonimi pe care nu i-a putut audia sau pune ntrebri
aprarea (Koplovski c/Olandei (1989), Windisele c/Austriei
(1990)). Codul de Pr.P al R.M. nltur aceste poteniale
nclcri prin reglementrile art. 110 stabilind procedura
ascultrii martorilor cu statut procesual special (de
protecie a lui).
Prile dispun de Pr. Dreptului de Aprare pe ntreaga
perioad de desfurare a Procesului penal.

Principiul garantrii dreptului la aprare este limitat de Pr.

Legalitii, se coreleaz cu procesul oficialitii, este
garantat de principiile respectrii demnitii umane i
folosirea limbii de procedur i se ntemeiaz pe principiul
prezumiei de nevinovie7.
86. Analizai constatrile CEDO n cauza Castrave
vs Moldova. Reclamantul s-a plns, n temeiul
articolului 5 al Conveniei, c arestarea sa preventiv a
fost nemotivat i c nu a putut comunica cu avocaii
si n mod confidenial.
A. Prejudiciu
63. Reclamantul a pretins 4,000 euro (EUR) cu titlu de
prejudiciu moral. El a susinut c a ndurat suferine psihice
severe.
59. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de
reclamant i a susinut c acesta nu a prezentat exemple de
jurispruden relevant n sprijinul preteniilor sale. El a
solicitat Curii s resping preteniile reclamantului privind
satisfacia echitabil.
65. Curtea consider c reclamantul trebuia s fi suferit un
anumit stres i frustrare ca rezultat al nclcrilor
dreptului su la libertate i siguran garantat de
articolele 5 3 i 5 4 ale Convenie. Hotrnd n baz
echitabil, ea acord reclamantului suma total de EUR
2,500.
B. Costuri i cheltuieli
60. Avocatul reclamantului a pretins EUR 2,400 cu titlu de
costuri de reprezentare i EUR 85 pentru cheltuieli de
traducere.
61. n ceea ce privete cheltuielile de traducere,
reclamantul a prezentat o copie a unei chitane ce atest
plata sumei de EUR 85 unui traductor autorizat pentru
traducerea observaiilor din limba romn n francez.
62. n ceea ce privete costurile de reprezentare,
reclamantul a prezentat Curii copia unui contract de
asisten juridic ncheiat cu avocatul su, n conformitate
7

cu care onorariul perceput pe or era de EUR 75. El a anexat

la contract o list detaliat a orelor de lucru, conform creia
avocatul a petrecut 32 de ore asupra cauzei. El a mai
prezentat o copie a unei chitane ce atest plata sumei de
EUR 418 avocatului su, ceea ce reprezint prima tran,
care, potrivit condiiilor contractului, urma s fie pltit la
data semnrii contractului.
63. Reclamantul a susinut c suma pretins cu titlu de
costuri i cheltuieli a fost n limitele tarifelor recomandate de
Baroul Avocailor din Republica Moldova. El a prezentat o
copie a documentului privind tarifele recomandate, emis de
Baroul Avocailor la 29 decembrie 2005.
64. Guvernul nu a contestat suma pretins pentru
cheltuielile de traducere. Totui, el nu a fost de acord cu
suma pretins pentru reprezentare, considernd-o excesiv
i ireal n lumina situaiei economice a rii i a salariului
mediu lunar. El a contestat numrul de ore petrecute de
avocatul reclamantului i onorariul pe or perceput de
acesta.
65. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i
cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41,
trebuie stabilit dac ele au fost necesare, realmente
angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre exemplu,
Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR
2004-...). HOTRREA CASTRAVET c. MOLDOVEI 14

72. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat

prezentat de reclamant, criteriile de mai sus i
complexitatea cauzei, Curtea acord reclamantului EUR
2,000.
C. Dobnda de ntrziere 73. Curtea consider c este
corespunztor ca dobnda de ntrziere s fie calculat n
dependen de rata minim a dobnzii la creditele acordate
de Banca Central European, la care vor fi adugate trei
procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 3 al
Conveniei;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 4 al
Conveniei;
4. Hotrte:
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n
termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al
Conveniei, EUR 2,500 (dou mii cinci sute euro) cu titlu de
prejudiciu moral, i EUR 2,000 (dou mii euro) cu titlu de
costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta
naional a statului prt conform ratei aplicabile la data
executrii hotrrii, plus orice tax care poate fi
perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus
pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus egal cu rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei
procente;
5. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la
satisfacia echitabil.
87. Proiectai o situai de respingere a cererii
privind renunarea la aprtor.
In urma savirsirii unei infractiuni deosebit de grave soldate
cu 2 decesuri,invinuitului Moraru,cetatean de provenienta

rusa,cu afectiuni mintale,in cadrul procesului penal,

organele de urmarire penale , ii ofera un avocat ales sau
un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat
art 57(2) CPP al RM. Insa acesta invinuitul scrie o cerere
privind renunatrea la aparator,la rindul sau cererea este
respinsa .Dr de aparare in cadrul unui process penal este
rpevazut in CEDO,astfel lit c) pct.3 al art 6 stipuleaza ca
orice persoana accuzata de o infractiune are dreptul sa se
apere singura dar exista si exceptii conform Hotaririi
plenului CSJ:cu privire la aplicarea legilor p/u asigurarea dr
la apararela pct 6 Curtea stabileste criteriile cind
interesele justitiei cer prezenta avocatului:
d) n caz de complexitate sporit a cauzei;
e)
n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului de a se apra singur urmeaz a fi luate n
consideraie capacitile, cunotinele i priceperea fiecrei
persoane n parte;
f) n dependen de importana i pericolul faptei de
Comiterea creia este bnuit sau nvinuit persoana.
91. Indicai importana publicitii i a cazurilor
cnd poate s se fac excepie de la acesta.
Procesul de nfptuire a justiiei,dintotdeauna a atras i a
interesat membrii societii. Acest interes fiind reciproc i
util. Legiuitorul respect exigenele
de publicitate a
edinei de judecat pentru a demonstra c n orice
situaie cnd are loc o infraciune, fptuitorul este judecat,
ntotdeauna n condiii legale.
Constituia R.M. n art. 107 prevede c n toate instanele
judectoreti edinele de judecat sunt publice.
Constituia admite, ns nu specific, n ce situaii anume
se permit edinele de judecat cu uile nchise, n care se
respect toate regulile de procedur.
Codul de Procedur Penal n art. 18 nainteaz aceleai
exigene pe care le conine art. 6 al Conveniei Europene
Drepturilor Omului: Orice persoan are dreptul la o
judecat echitabil i public. Hotrrea trebuie s fie
pronunat n mod public, dar accesul presei i publicului

poate fi interzis n sala de edine. Excepiile sunt

formulate n acelai articol i cunoate cazurile cnd poate
fi limitat accesul persoanelor tere de a asista la judecat.
edinele se pot petrece cu uile nchise n interesul
moralitii, ordinii publice sau se securitii naionale, cnd
interesul minorilor sau protecia vieii private a prilor o
cer. Justiia poate decide i n alte cazuri, cnd consider
strict necesar desfurarea edinei cu uile nchise,
atunci cnd datorit unor mprejurri speciale, publicitatea
ar putea prejudicia interesele justiiei. n aceste cazuri
decizia de a examina dosarul n edin nchis trebuie
argumentat i s fie respectate toate normele procedurii
judiciare.
Jurisprudena CEDO, n cauza Le Compte, Vau Lenven si De
Meyere c/Belgiei (1981), a decis c dreptul la publicitate nu
este n mod necesar interzis dac cele dou pri ale
procedurii consimt desfurarea judecrii n edin
secret.
Caracterul public al edinei de judecat, atunci cnd
edina nu necesit a fi desfurat n mod secret, este
extins asupra tuturor etapelor judecii: n fond, n apel, n
recurs i dac sunt, i n cadrul cilor extraordinare de
atac.
Art. 316 al Codului de Procedur Penal mai amnunit
unele aspecte ale publicitii edinei de judecat n care
se admite la edin orice persoan care a mplinit vrsta
de 16 ani i persoanele nenarmate. Preedintele edinei
poate permite prezena la edin a minorilor i a
persoanelor narmate care sunt obligate s poarte arm
din
oficiu, n exerciiul funciunii lor. Acetea sunt
colaboratorii poliiei care asigur ordinea n edina de
judecat, i n cazurile cnd persoanele judecate necesit
paz sporit.
ntru
realizarea
acestui
principiu
legea
prevede
posibilitatea admiterii reprezentanilor mass-media sau a
altor persoane care s efectueze nregistrri foro, audio i
video. Aceste aciuni sunt permise doar
de ctre

preedintele edinei de judecat n limita respectrii

desfurrii normale a judecii.
Sanciunea nerespectrii prevederilor legale ce privesc
caracterul public al edinei de judecat pot duce la
casarea oricrei hotrri prin folosirea cilor de atac a
hotrrii pronunate. (Art. 427 i 444 (PP). Dup
desfurarea edinei de judecat hotrrea adoptat se
pronun, fr nici o excepie, n mod public.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de
necesitatea
transparenei
justiiei
ntr-o
societate
democratic, de rolul educativ general al procesului de
nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c orice fapt
ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord
o atenie sporit modului n care judec i motiveaz
hotrrile atunci cnd edina este deschis au cnd se
nregistreaz pentru mass-media.
Reluand regula anterior enuntata si potrivit careia
exceptiile sunt de stricta interpretare, sunt prevazute
expres si nu pot fi extinse pe cale de interpretare,
precum si constatarea dedusa din verificarea
dispozitiilor incidente in materia ce face obiectul
prezentului
demers,
se
impune
concluzia
in
conformitate cu care, in cazul judecarii cererilor de
liberare provizorie sub control judiciar, sedinta de
judecata
este
publica.
92. Analizai necesitatea publicitii ca un principiu
al procesului penal.
Publicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta
in posibilitatea pe care o are orice persoana de a asista
la desfasurarea judecatii, dnd expresie garantiei
institutionale prin care se asigura ca administrarea
justitiei este subiect al examinarii de catre public si
contribuie la respectarea legii si a persoanelor
implicate.
Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art.6
paragraful 1 din Conventia europeana a
drepturilor omului, iar pe plan intern, de dispozitiile
constitutionale ale art.127, respectiv art.12 din

Legea
nr.304/2004.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat
importanta acestui principiu procesual, aratnd
ca art.6 alin.1 din Conventie impune, ca o conditie
distincta a unui proces echitabil, publicitatea acestuia
Fiecare persoana are dreptul la judecarea in mod
public. In consecinta, Curtea a statuat ca publicitatea
procedurilor organelor judiciare la care se refera art.6
alin.1 are ca scop protejarea justitiabililor impotriva
unei justitii secrete. Prin transparenta pe care o
asigura administrarii justitiei, publicitatea dezbaterilor
judiciare ajuta la realizarea obiectivului esential
derularea unui proces echitabil in deplina concordanta
cu principiile fundamentale ale oricarei societati
democratice.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de
necesitatea
transparenei
justiiei
ntr-o
societate
democratic, de rolul educativ general al procesului de
nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c orice fapt
ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord
o atenie sporit modului n care judec i motiveaz
hotrrile atunci cnd edina este deschis au cnd se
nregistreaz pentru mass-media.
93. Justificai necesitatea de limitare a principiului
publicitii.
excepii de la principiul publicitii, astfel c, dac
judecat public ar putea aduce atingere unor interese
de stat, moralei, demnitiisau vieii intime a unei
persoane, instana, la cererea procurorului, a prilor
ori din oficiu poate declara sedina secret pentru tot
cursul sau pentru o anumit parte a judecii. O alt
limitare a principiului publicitii
sedinelor de judecat este
cu
privire
la
judecarea
infractorilor
minori.
Declarareas e d i n e i s e c r e t e s e f a c e n e d i n
publ ic dup ascultarea prilor prezente i
a procurorului.Cu toateaceste limitri, pronunarea h

otrrii judectoreti n
procesul penal seface n
edin public.
O limitare a principiului publicitatii o constituie
practica judecatoreasca, intrucatdesi instantele nu
vor putea contesta starea tabulara si concordanta
acesteia cu situatia juridica reala, au totusi drept de
apreciere ori de cate ori intervine un litigiu si poate fi
pusain discutie buna-credinta
97. Definii principiul accesului liber la justiie n
cadrul procesului penal.
Accesul liber la justiie este principiu ce reiese din
interpretarea art. 6 par. al CEDO. Directivele prevzute de
art. 6 sunt anunate n art. 19 al CPP. Art. 20 al CRM
determin c orice persoan are dreptul la satisfacia
efectiv din partea instanelor judectoreti competente
mpotriva actelor care violeaz drepturile, libertile i
interesele sale legitime. Nici o lege nu poate ngrdi accesul
liber la justiie.
Prevedere asemntoare se remarc i-n Pactul
Internaional cu privire la drepturile politice i civile (art. 14)
unde orice persoan are dreptul n litigiul n care se afl s
fie examinat de un tribunal independent.
Importana major a acestui principiu pentru procesul
penal a fost sesizat i evocat de Jurisprudena Curii
Supreme de Justiie8 i Curii Constituionale.9
Art. 6 stipuleaz c orice persoan are dreptul ca cauza
s fie judecat n mod echitabil. Aceast expresie mbin
numeroase aspecte ale unei bune administrri a justiiei,
printre care se evideniaz un drept autonom respectiv
dreptul de a avea acces la o instan judectoreasc care se

8
9

constituie a fi unul din cele mai importante elemente ale art.

6 CEDO.
Existena acestui drept, chiar n lipsa unei prevederi
exprese, a fost reinut de Curte pentru prima dat n cauza
Golder c. Regatul Unit (1975), conceptul fiind dezvoltat n
jurisprudena ulterioar.
Astfel, dac acuzaiile sunt retrase ntr-o modalitate n
care asupra acuzatului continu s planeze o bnuial de
vinovie, dreptul su de acces la instan este nclcat,
nclcndu-se de aceast dat i prezumia de nevinovie
(Cauza Minelli c. Italia, 1983)
Dreptul de acces la o instan nu are un caracter absolut,
prile putnd renuna la aceasta, cu condiia c renunarea
s fie fcut ntr-o manier clar, evident (Neumeistor c.
Austria, 1981), (Calozza c Italiei, 1985).
Din analiza textului constituional pot fi desprinse cteva
elemente definitorii ale dreptului de a te adresa Justiiei i
anume: 1. ntruct textul se refer la orice persoan
nseamn c el cuprinde sub protecia sa, att persoane
ceteni ai RM, ct i persoane ceteni strini apatrizi, att
persoane fizice i juridice (n dependen de calitatea lor
procesual); 2. Accesul la justiie are ca scop nu numai
protecia sau valorificarea drepturilor subiectiv dar i
intereselor legitime.103. Dac, uneori, n condiiile art. 54 din
Constituie, prin lege, se poate proceda la restrngerea
exerciiului unor drepturi sau a unor liberti, exercitarea
dreptului de a te adresa n justiie nu poate fi nici odat
ngrdit.
Problema dirijrii noiunii de justiie este esenial pentru
a da eficiena principiului constituional al liberului acces la
justiie.
10

Justiia n acord cu CEDO i reglementarea intern este

puterea judectoreasc. Ea cuprinde instanele judectoreti
i se exercit de judectori i judectori de instrucie, care
sunt independeni li se supun numai legii.
Legea determin cadrul procedural de realizare a
accesului liber la justiie. Astfel, posibilitatea sesizrii
instanelor judectoreti pentru aprarea drepturilor,
libertilor i intereselor legitime se va realiza pe calea
naintrii cererii directe.
n acord cu dispoziiile art. 6, alin. 1 din CEDO, accesul
liber la justiie se poate realiza integral, n finalitatea sa,
numai printr-un tribunal independent i imparial organizat
cu respectarea principiilor puterii judectoreti.
De asemenea, liberul acces la justiie nu se va putea
obine deplin, dect printr-un proces echitabil, 11 n cadrul
cruia s se asigure i s se garanteze toate drepturile
inclusiv i dreptul la aprare i libertile individuale,
respectarea termenului rezonabil i asigurarea unei instane
independente, impariale i legal constituite care va activa
n conformitate cu principiul legalitii.
Accesul liber la justiie garantat de ctre Convenie
trebuie de asemenea s se completeze cu art. 13 care
prevede dreptul la un recurs efectiv (Kudla c. Polonia, 2000).
Desigur, accesul liber la justiie nu nseamn numai,
posibilitatea naintrii aciunii sau cererii n instana de
judecat, ci i posibilitatea de a se folosi de cile de atac
prevzute de lege.12
Accesul la justiie, n cazul anumitor categorii de
persoane poate fi permis numai dac se obine autorizarea
autoritii competente n lipsa crora procesul nceteaz. n
11
12

aceast categorie intr judectorii,13 ct i parlamentarii,14

numai dup ridicarea imunitii.
Accesul la justiie nu ar trebui s fie condiionat de
situaie financiar a persoanei i din acest considerent
statele n conformitate cu rezoluiile Consiliului Europei ar
trebui s asigure un acces real la justiie.15
Este necesar de subliniat c accesul liber la justiie poate
fi barat de un obstacol de fapt, fie de drept i excluderea lor,
n cazuri necesare , ce determin faptul c dreptul analizat
nu va fi teoretic i iluzoriu, ci efectiv.
Acest
principiu
este
asigurat
de
instituia
incompatibilitii n procesul penal. Scopul instituiei
menionat este asigurarea imparialitii instanei de
judecat i posibilitatea oferit prilor, invocnd cazurile de
incompatibilitate, de a exclude. Prin intermediul recuzrii de
la nfptuirea justiiei judectorul care este direct sau
indirect, interesat n soluionarea cauzei.
O particularitate a art. 19 CPP n ceea ce privete accesul
liber la justiie este obligaia organului de urmrire penal,
procurorului de a lua toate msurile legale pentru cercetarea
cauzei sub toate aspectele16 complet17 i obiectiv18 a
circumstanelor cauzei.
Legea procesual penal a stabilit garanii procesuale n
vederea realizrii eficiente a regulilor enunate:
1. cazurile de incompatibilitate (art. 37 CPP, art. 54
CPP)
13
14
15
16
17
18

2. nimeni nu este obligat s dovedeasc nevinovia

(imposibilitatea impunerii bnuitului, nvinuitului de a-i
dovedi nevinovia), art. 8, alin. 2
3. neadmiterea
datelor
obinute
prin
aplicarea
violenei, ameninrilor sau altor mijloace de constrngere,
prin violarea drepturilor i libertilor persoanei (art. 94, alin.
1. P. 1).
4. Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit (art.
101, alin. 3).
Instana cerceteaz i pune la baza hotrrii este numai
probele la cercetarea crora au avut acces toate prile n
egal msur.
Regula examinrii sub toate aspectele, complet i
obiectiv are o aplicare fundamental n cadrul procesului de
apreciere a probelor fiind mecanismul legal de formare a
propriei
convingeri
a
instanei
de
judecat
i
reprezentantului organului de urmrire penal, procurorului.
Existena examinrii sub toate aspectele complet i
obiectiv a circumstanelor cauzei i probele prezentate este
dictat de necesitatea realizrii scopului procesului penal i
aflrii adevrului pe fiecare cauz examinat.
98. Analizai constatrile CEDO n cauza Ciorap vs
Moldova.
Reclamantul s-a plns n temeiul articolului 3 al Conveniei
(condiii inumane de detenie i alimentare silit), n
temeiul articolului 6 1 (accesul la o instan n ceea ce
privete alimentarea sa silit), n temeiul articolului 8
(cenzurarea corespondenei i dreptul de a se ntlni cu
familia sa n condiii de confidenialitate) i n temeiul
articolului 10 (accesul la regulamentul intern al
izolatorului de detenie provizorie).
A. Prejudiciu

124. Reclamantul a pretins EUR 81,800 cu titlu de

compensaii pentru prejudiciul moral cauzat prin pretinsele
nclcri ale drepturilor sale, inclusiv EUR 50,000 pentru
violarea articolului 3, EUR 24,800 pentru violarea
HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 30 articolului 6 i EUR
7,000 pentru violarea articolului 8 al Conveniei. El s-a bazat
pe jurisprudena Curii cu privire la articolele menionate
mai sus.
125. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de
reclamant i a susinut c reclamantul nu a dovedit violarea
niciunui articol din Convenie i nu a prezentat nicio prob
cu privire la prejudiciul moral. El a considerat irelevant
jurisprudena invocat de reclamant, deoarece acele cauze
s-au referit la situaii diferite, iar compensaiile acordate de
Curte n acele cauze au reflectat constatarea unei violri a
mai multor articole din Convenie.
126. Curtea reamintete c n aceast cauz ea a
constatat violri grave ale articolelor 3, 6 i 8 ale Conveniei,
cea mai important fiind tortura. Hotrnd n baz
echitabil, Curtea acord reclamantului EUR 20,000 cu titlu
de compensaii pentru prejudiciul moral (a se vedea
Nevmerzhitsky, citat mai sus, 145; Holomiov, citat mai,
155).
B. Costuri i cheltuieli
127. Reclamantul a pretins EUR 3,136 cu titlu de costuri i
cheltuieli, sum care includea EUR 3,000 pentru
reprezentarea juridic. n susinerea preteniilor sale, el a
prezentat un contract ncheiat cu reprezentantul su i o
list detaliat a orelor lucrate asupra cauzei, care confirma
c reprezentantul su a lucrat 50 de ore, costul orei de lucru
fiind de EUR 60.
128. Guvernul a contestat necesitatea de a lucra 50 de ore
asupra cauzei i a notat c reclamantul a fost reprezentat
doar dup comunicarea ctre Guvern a cererii. Mai mult,
sumele cerute erau nerezonabil de mari i nu a existat nicio
prob c reclamantul le-a pltit de fapt reprezentantului su.
Mai mult, reprezentantul era membru al unei organizaii nonguvernamentale non-profit i trebuia s lucreze gratuit.

129. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i

cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41,
trebuie stabilit dac ele au fost necesare, realmente
angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre exemplu,
Ostrovar v. Moldova, citat mai sus, 21).
130. n aceast cauz, avnd n vedere lista detaliat
prezentat de reclamant, criteriile de mai sus, complexitatea
cauzei i lucrul efectuat de avocatul reclamantului, care l-a
reprezentat pe reclamant doar dup ce aceast cauz a fost
comunicat, Curtea acord reclamantului EUR 2,000 cu titlu
de costuri i cheltuieli, din care sunt deduse EUR 850, sum
care a fost primit de la Consiliul Europei cu titlu de
asisten judiciar, plus orice tax pe valoare adugat care
ar putea fi perceput (a se vedea Nevmerzhitsky, citat mai
sus, 149). HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 31
C. Dobnda de ntrziere
131. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda
de ntrziere s fie calculat n funcie de rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central European,
la care vor fi adugate trei procente. DIN ACESTE MOTIVE,
CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al
Conveniei n ceea ce privete condiiile de detenie a
reclamantului;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al
Conveniei n ceea ce privete alimentarea silit a
reclamantului i modul n care aceasta a fost efectuat;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 6 al
Conveniei n ceea ce privete refuzul de a examina
recursul reclamantului pe motiv de neplat a taxei de stat;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al
Conveniei ca rezultat al cenzurrii corespondenei sale;
6. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al
Conveniei n ceea ce privete condiiile n care
reclamantul a trebuit s se ntlneasc cu vizitatorii si n
nchisoare;

7. Hotrte c nu este necesar de a examina separat

pretenia formulat n temeiul articolului 10 al Conveniei;
8. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n
termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al
Conveniei urmtoarele sume, care s fie convertite n
valuta naional a statului prt conform ratei aplicabile la
data executrii hotrrii:
(i) EUR 20,000 (douzeci mii euro) cu titlu de prejudiciu
moral;
(ii) EUR 1,150 (o mie o sut cincizeci euro) cu titlu de
costuri i cheltuieli;
(iii) orice tax care poate fi perceput la sumele de mai
sus;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus
pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus HOTRREA CIORAP c.
MOLDOVEI 32 egal cu rata minim a dobnzii la creditele
acordate de Banca Central European pe parcursul
perioadei de ntrziere, plus trei procente;
9. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la
satisfacia echitabil.
99. Estimai modalitatea de realizare n activitatea
organelor de urmrire penal a obligaiei de a lua
toate msurile prevzute de lege pentru cercetarea
sub toate aspectele, complet i obectiv a
circumstanelor cauzei.
109. Explicati esenta principiului libertatii de
marturisire impotriva sa.
se analizeaz una dintre esenialele garanii ale acuzatului n
cadrul probatoriului penal. Noua legislaie procesual penal
proclam libertatea persoanei de a mrturisi mpotriva sa ori
mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei,
logodnicului, logodnicei sau de a-i recunoate vinovia.

Acest principiu include att dreptul la tcere, ct i dreptul

de a nu mrturisi mpotriva altei persoane.
Scopul privilegiilor mpotriva autoincriminrii este de a-l
proteja pe acuzat de aciunile necorespunztoare ale
autoritilor i, astfel, de a evita erorile judiciare. Dreptul la
absena autoincriminrii vizeaz, n primul rnd, respectarea
voinei persoanei acuzate de a pstra tcerea i a presupune
c n cauzele penale acuzarea s fie fcut fr a obine
probe prin metode coercitive sau opresive mpotriva voinei
acuzatului. Exist posibilitatea formulrii unor raionamente
defavorabile
tcerii unui acuzat pe parcursul procesului. Un asemenea
privilegiu nu ar trebui s mpiedice de a lua n considerare
tcerea acuzatului n situaii care, n mod vdit, cer o
explicaie din partea lui. Legiuitorul prevede i obligaia de a
transmite n scris informaia privind drepturile bnuitului, n
care trebuie inclus i dreptul de a tcea i a nu mrturisi
mpotriva sa.
n contextul dreptului la tcere i a nu mrturisi mpotriva sa
pot fi distinse cteva componente. n baza acestui drept,
nvinuitul i inculpatul trebuie s fie informat de organul de
urmrire penal asupra faptului c este liber de a depune
declaraii referitor la fapta care a constituit obiectul
acuzaiei.
Aspectul informrii asupra consecinelor cooperrii cu
organele statului este similar cu situaia bnuitului. O
ntrebare stringent n doctrina juridic se refer la
admisibilitatea utilizrii anumitor procese-verbale n calitate
de mijloc de prob obinute la etapa predecesoare pornirii
urmrii penale.
. Acuzatului trebuie s i se atrag atenia asupra faptului c
ceea ce declar poate fi folosit mpotriva sa. Obligaia de a
avertiza acuzatul trebuie pus n faa organului de urmrire.
Avertiznd persoana referitor la dreptul la tcere, instana
trebuie s aduc la cunotina inculpatului i faptul c
refuzul acestuia de a rspunde la ntrebrile puse n cadrul
procesului poate crea unele dificulti la stabilirea
adevrului.

110.Distingeti cazurile cind nu este afectat dr. la

tacere
exista anumite situatii cind persoana totusi trebuie sa dea
anumite explicatii (dosarele financiare, depasirea vitezei,
parcarea ilegala), refuzul de a acorda astfel de explicatii
poate fi interpretat in favoarea procurorului.Deasemenea nu
exista incalcare cind vorbim de ridicarea mostrelor de singe,
amprentelor digitale etc. refuzul de a depune declaratii intrun proces public unde s-au respectat toate drepturile ( nu la
urmarire), permite instantei de a considera probele acuzarii
ca fiind veridice.
111.Estimati categoriile de persoane care au dr. de a
nu depune declaratii in functie de rationamentul
principiului dat.
In procesul penal nimeni nu poate fi obligat sa depuna
declaratii impotriva rudelor sale apropiate, a sotului, sotiei,
logodnicului, logodnicei. Categoria de persoane care intra in
categoria de rude apropiate este circumscris exhaustiv la
pct.41) al art.6CPP al RM si sunt : copiii, parintii, infietorii,
infiatii, fratii, surorile, bunicii, nepotii. Pentru a verifica
relatiile de rudenie intre pers. nominalizate este necesar de
a controla actele de stare civila eliberate de org. De stare
civila. In cazul in care aceste categorii de persoane nu sunt
prevenite de dr. de a tacea, datele obtinute prin audierea
martorilor nu vor fi admise ca probe.logodnicul se verifica
prin poze,martori,filmari.
115.definiti continutul principiului dreptul de a nu fi
urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.
este logic ca o pers. Care si-a ispasit pedeapsapentru o
fapta sa nu mai fie pusa in situatia de a fi pedepsita inca o
data pentru aceeasi fapta. Acest drept include si interdictia
urmaririi sau judecarii repetate, din motiv ca sunt actiuni
inseparabile de procedura atragerii la rs.penala. Fiind
cunoscut din antichitate la romani cu denumirea non bis in
idem, acest principiu inseamna: nu de doua ori pt acelasi

lucru . in conventie se spune ca nici o pers. Nu poate fi

urmarita sau pedepsita penal de jurisdictia aceluiasi stat pt
savirsirea unei infractiuni pentru care a fost deja achitata
sau condamnata printr-o hot. Definitiva legii si procedurilor
penale ale acelui stat. Aceste prevederi au 2 exceptii : este
posibil de redeschis, daca fapte noi sau recent descoperite
sau exista un viciu fundamental in cadrul procedurilor
precedente sunt de natura sa afecteze hotarirea pronuntata.
Pentru realizarea acestui principiu p.7) si 8) din alin.(1) al
art. 275 CPP prevede ca urm.pen. nu poate fi pornita, iar
daca a fost pornita, nu poate fi efectuata si va fi incetata in
cazurile in care :
- in privinta persoanei exista deja o hot.judecatoreasca
definitiva in legatura cu aceeasi acuzatie sau prin care s-a
constatat imposibilitatea urm.pen pe aceleasi temeiuri;
- in privinta unei persoane exista o hot. Neanulata de
neincepere a urmaririi penale sau de incetare a urm. Pen. Pe
aceleasi acuzatii.
Reluarea urmaririi in aceste cazuri poate avea loc numai
daca apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu
fundamental.
Sub incidenta aceluiasi principiu cade si situatia cind
persoana a fost trasa la rs. Administrativa. Declansarea unui
proces in privinta aceluiasi faptuitor si pt aceeasi fapta nu
mai este posibila. Principiul dreptul de a nu fi urmarit,
judecat sau pedepsit de mai multe ori este aplicat si se
respecta si in cazul cind o persoana a fost sanctionata
pentru o infractiune intr-un stat strain. Problema
recunoasterii hot. Jud. Straine implica deducerea termenelor
de detentie preventiva dintr-un alt stat, in caz de incepere a
executarii pedepsei sau executarii totale a ei persoana nu
mai este supusa pedepsei repetatept aceeasi fapta.
116. Analizati hotarirea Curtii Constitutionale cu
privire la constitutionalitatea art. 63 CPP.
SESIZARE
privind constituionalitatea unei sintagme din alin. (6)
art. 63 Cod de procedur penal, la demersul

Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu n legtur cu

soluionarea plngerii depuse n ordinea art. 313 CPP
n cauza lui ara Sergiu
1. n cadrul unui dosar penal, pornit referitor la
infraciunea prevzut de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) CP,
cet. ara Sergiu prin ordonana din 13.06.2007, a fost
recunoscut n calitate de bnuit n svrirea acestei
infraciuni n privina cet. Braga Vitalie, fiindu-i tot atunci
explicate drepturile i audiat n calitate de bnuit. Drepturile
i obligaiile bnuitului snt prevzute n art. 64 CPP.
2. Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) CPP organul de urmrire
penal nu este n drept s menin n calitate de bnuit
persoana n privina creia a fost dat o ordonan de
recunoatere n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu
acordul Procurorului General i al adjuncilor si, mai mult de
6 luni.
Conform alin. (3) din art. 63 CPP la momentul expirrii
termenului de 3 luni, ori dup caz a celor de 6 luni, organul
de urmrire penal este OBLIGAT s dispun scoaterea
bnuitului de sub urmrire penal, ori s dispun punerea lui
sub nvinuire.
Procedura de scoatere a bnuitului de sub urmrire
penal este reglementat de art. 284 CPP, iar cea de punere
sub nvinuire de art. 280-281 CPP.
innd seama de dispoziiile acestor norme de procedur
penal, procurorul, care, efectua urmrirea penal n cauz,
avea obligaia ca pn la 13.09.2007 s-l pun pe bnuitul
ara S. sub nvinuirea svririi infraciunii n cauz, ori dup
caz, printr-o nou ordonan, cu acordul Procurorului
General, ori a adjuncilor si s prelungeasc calitatea de
bnuit pn la 13.12.2007.
3. Potrivit materialelor dosarului nici una din obligaiile
enumerate nu au fost exercitate de procurorul ce efectua
urmrirea penal. Deci pn la 13.09.2007 bnuitul ara S.
nu a fost pus sub nvinuire, nu a fost scos de sub urmrirea
penal, i nici nu a fost prelungit termenul de inere a lui n
calitate de bnuit maxim pn la 13.12.2007, ca ulterior ori

s fie scos de sub urmrire penal ori s fie pus sub

nvinuire.
La 06 februarie 2009 procurorul, care efectua urmrirea
penal, prin ordonan a reluat urmrirea penal i la pus pe
cet. ara S. sub nvinuirea n svrirea infraciunii prevzute
de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) Cod penal.
4. Ordonana de punere sub nvinuire a lui ara S. a fost
atacat n ordinea art. 2991 CPP cu plngere de ctre nvinuit,
care n motivare a invocat c procurorul nu a fost n drept de
a relua urmrirea penal i al pune sub nvinuire deoarece
au expirat termenele prevzute de art. 63 CPP i ara S. se
consider scos de sub urmrire penal.
Reluarea urmririi penale este contrar prevederilor art.
287 CPP. Conform alin. (1) reluarea poate avea loc numai
dac s-a constatat c nu a existat n fapt cauza care a
determinat scoaterea persoanei de sub urmrire penal, iar
potrivit alin. (4) reluarea urmririi penale poate avea loc
dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu
fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat
ordonana de scoatere de sub urmrire penal.
Procurorul ierarhic superior a respins plngerea,
motivnd c conform art. 63 alin. (6) CPP calitatea de bnuit
a lui ara S. a ncetat de drept, prin urmare nu a fost
necesar o ordonan separat de scoatere a lui de sub
urmrire penal.
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu
expirarea termenelor indicate n alin. (2) n cazul acumulrii
ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic
punerea
persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt.
5. n ordinea art. 313 CPP ara S. prin intermediul
avocatului Ulianovschi Gh. a atacat cu plngere judectorului
de instrucie, aciunile procurorului, manifestate prin
emiterea ordonanei de reluare a urmririi penale i punerea
lui sub nvinuire din 06.02.2009, solicitndu-se anularea
acestor acte procedurale i scoaterea lui ara S. de sub
urmrire penal.
Ca motivare s-a invocat, c reluarea urmririi penale n
cazul lui ara S. i punerea lui sub nvinuire contravine

prevederilor art. 287 CPP, deoarece s-au adoptat peste

termenul prevzut de lege (maxim ntr-un an) i n raport cu
dispoziiile art. 230, 251 CPP, actele n cauz devin nule.
La fel reluarea urmririi penale contravine, principiului
non bis in idem, ce rezult din prevederile art. 4 al
Protocolului 7 al Conveniei Europene privind Drepturile
Omului, art. 7 Cod penal i art. 22 al Codului de Procedur
Penal.
6. Prin ncheierea din 30 decembrie 2009 a Judectoriei
Botanica, mun. Chiinu, n temeiul art. 7 i 349 CPP s-a
admis demersul avocatului Gh. Ulianovschi i s-a sesizat
Curtea Suprem de Justiie cu privire la controlul
constituionalitii sintagmei ncetarea de drept a calitii
de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n
alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor
suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire
pentru aceiai fapt din art. 63 alin. (6) CPP n raport cu art.
16, 21, 25 din Constituia Republicii Moldova.
Totodat s-a suspendat procedura privind soluionarea
plngerii lui ara S. i avocatului depus n ordinea art. 313
CPP mpotriva actelor procurorului ordonanei de reluare a
urmririi penale i punerii lui sub nvinuire.
7. Prin hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie s-a
admis demersul Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu i
s-a decis s se sesizeze Curtea Constituional referitor la
constituionalitatea sintagmei din alin. (6) art. 63 Cod de
procedur penal, citm: ncetarea de drept a calitii de
bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin.
(2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor
suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire
pentru aceiai fapt, ncheiat citatul, n raport cu art. 16,
21, 25 din Constituia Republicii Moldova.
Curtea Suprem de Justiie consider c prevederea
citat din alin. (6) este neconstituional din urmtoarele
considerente.
8. Conform art. 16 alin. (1) din Constituie respectarea i
ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial a
statului. Aceast prevedere Constituional este concretizat

n art. 10 alin. (1) Cod de procedur penal, care stipuleaz

c toate organele i persoanele participante la procesul
penal snt obligate s respecte drepturile, libertile i
demnitatea persoanei.
Mai sus s-a menionat c prin ordonana din 13.06.2007
procurorul, ca organ de urmrire penal, l-a recunoscut pe
cet. ara S. n calitate de bnuit n svrirea infraciunii
prevzute de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) Cod penal, deci
n svrirea aciunilor de tortur fa de un minor n scopul
de a obine informaii referitor la o presupus infraciune.
Bnuitul ara S. a fost audiat privitor la infraciunea
imputat lui.
Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3 CPP ara S. ca bnuit nu
putea fi meninut n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar
cu acordul Procurorului General ori al adjuncilor si mai
mult de 6 luni.
Aliniatul (3) al art. 63 CPP n mod imperativ oblig
procurorul c dac termenul de 3 ori 6 luni a expirat i nu sau acumulat probe pentru a pune persoana bnuit sub
nvinuire, trebuie s dispun prin ordonan scoaterea
bnuitului de sub urmrire penal, despre ce acesta trebuie
s fie informat, obligaia privind informarea bnuitului.
Rezult din prevederile art. 62 alin. (1) pct. 10) CPP conform
cruia bnuitul are dreptul s fie informat de organul de
urmrire penal despre hotrrile adoptate care se refer la
drepturile i interesele sale.
n situaia n care se prezum c bnuitul ara S.,
cunoate prevederile art. 63 alin. (3) n sensul obligaiunii
procurorului de al scoate de sub urmrire penal dup
expirarea a 3 ori a 6 luni, termen n care el nu a fost pus sub
nvinuire, ultimul obine dreptul s considere c bnuiala, ori
vinovia lui n svrirea infraciunii nu s-a confirmat i i-a
format convingerea i rezoluia c procurorul a procedat
anume n modul prevzut de alin. (4) art. 63 CPP, prin
ordonana a dispus scoaterea lui de sub urmrire penal.
Obligaiunea procurorului de a dispune scoaterea
bnuitului dup caz, de sub urmrirea penal rezult din
prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22) CPP, iar conform art. 255

alin. (1) CPP la desfurarea urmririi penale, asupra

aciunilor respective procurorul dispune prin adoptarea
ordonanei. Despre necesitatea adoptrii ordonanei
motivate n cazul cnd procurorul trebuie s dispun
scoaterea persoanei de sub urmrire penal stipuleaz i
art. 284 alin. (3) CPP.
Astfel, avnd n vedere dispoziia art. 16 alin. (1) din
Constituie c respectarea i ocrotirea persoanei constituie o
ndatorire primordial a statului, legislatorul, n mai multe
norme a procedurii penale, printre care i cele enunate mai
sus, a statuat obligaiuni a procurorului ca reprezentant al
statului, la efectuarea urmririi penale n privina unei
persoane i garantarea c drepturile acestuia vor fi
respectate i ocrotite.
Dispoziia alin. (6) art. 63 CPP, care prevede c
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu
expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul acumulrii
ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea
persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt, s-a inclus n art.
63 prin Legea nr. 264-XVI din 28.07.2006, ntrat n vigoare
la 03.11.2006, aceasta este n contradicie cu art. 21 din
Constituie, privind prezumia nevinoviei, precum i cu art.
4 al Protocolului nr. 7 la Convenia European pentru
Aprarea Drepturilor Omului.
Potrivit art. 21 din Constituie orice persoan, acuzat
de un delict este prezumat nevinovat pn cnd vinovia
sa va fi dovedit n mod legal, n cursul unui proces judiciar
public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate garaniile
necesare aprrii sale.
Raportnd prevederile art. 21 cu starea de fapt a cazului
ara S. se prezum c ultimul, din momentul ce au expirat
termenele aflrii lui n calitate de bnuit i nu i-a fost
naintat nvinuirea n svrirea infraciunii imputate, a
obinut dreptul de a considera c bnuiala a disprut i nu
are nici o restricie legat de cazul penal. Aceast ncredere
c persoana este nevinovat avea dreptul s fie sugerat i
altor ceteni.

Dispoziia nominalizat menine ns bnuiala acestei

persoane n timp i care este nedeterminat.
Din acest punct de vedere i din sensul art. 21 din
Constituie se deduce o concluzie c odat ce n termenele
prevzute de lege bnuiala persoanei n svrirea
infraciunii nu s-a dovedit, procesul judiciar trebuie s se
finalizeze cu ordonana de scoaterea bnuitului de sub
urmrire penal.
Prevederea alin. (6) la care ne referim, de fapt
legalizeaz nendeplinirea de ctre organul de urmrire
penal ori de procuror a obligaiilor privind cercetarea sub
toate aspectele, complet, obiectiv i operativ a tuturor
circumstanelor cauzei, i aceasta contravine principiului
legalitii procesului penal, precum i cerinelor c legea
trebuie s fie clar i previzibil.
Potrivit art. 25 alin. (1)
din Constituie libertatea
individual i sigurana persoanei snt inviolabile. Aceast
prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur
penal care stipuleaz urmtoarele:
1) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire
penal, judecat sau pedepsit de instana judectoreasc
de mai multe ori pentru aceeai fapt.
2) Scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea
urmririi penale mpiedic punerea repetat sub
nvinuire a aceleai persoane pentru aceeai fapt, cu
excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite
sau un viciu fundamental n cadrul procedurii
precedente au afectat hotrrea respectiv.
3) Hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a
persoanei de sub urmrire penal sau de ncetare a
urmririi penale, precum i hotrrea judectoreasc
definitiv, mpiedic reluarea urmririi penale, punerea
sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse
mai aspre pentru aceeai persoan pentru aceeai
fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent
descoperite sau un viciu fundamental n cadrul
procedurii precedente au afectat hotrrea pronunat.

Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei

de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori,
include i situaia cnd procurorul era obligat s scoat
persoana de sub urmrire penal i s o informeze despre
aceast aciune penal. Iar dac nu a fost exercitat aceast
obligaiune, n termenii prevzui de lege, persoana, dup
cum s-a mai menionat anterior, nterpretnd principiul
asigurrii siguranei sale, este n drept s considere c a fost
scoas de sub urmrire penal. O nou reluare a acesteia ar
putea avea loc numai n baza prevederilor art. 287 CPP,
precum i ale art. 4 pct. 2 din Protocolului nr. 7 al Conveniei
pentru Aprarea Drepturilor Omului.
Sintagma criticat, dar de fapt integrul alin. (6) face ca
dispoziiile art. 63 alin. (3), (4), (5) s fie omise de procuror
i s nu procedeze n strict conformitate cu aceste
prevederi, s nu se expun prin actul procedural respectiv, i
s menin persoana bnuit sub o stare de fapt stresant
i pe un termen nedeterminat.
n sensul prevederilor al. (6) n vigoare procurorul nu
are obligaia de a proceda n ordinea art. 287 CPP i art. 4
din Protocolul nr. 7, dat fiind c urmrirea penal oficial nu a
fost ncetat. Din aceste puncte de vedere, n conformitate
cu art. 7 alin. (3), art. 39 pct. 4) CPP, art. 2 lit. d) din Legea
cu privire la Curtea Suprem de Justiie, art. 4 alin. (1) lit. a),
art. 16, 38 alin. (1) lit. d); art. 39, 62 Codului jurisdiciei
Constituionale, Curtea Suprem de Justiie
SOLICIT:
Examinarea constituionalitii sintagmei din art. 63 alin.
(6) CPP ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur
cu expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul
acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic
punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt, n
raport cu art. 16 alin. (1), art. 21, art. 25 alin. (1) din
Constituia Republicii Moldova, precum i art. 4 al
Protocolului nr. 7 al Convenia European pentru Aprarea
Drepturilor Omului.

117. Evaluati legislatia nationala in ce priveste

dr. de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai
multe ori. Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie libertatea
individual i sigurana persoanei snt inviolabile. Aceast
prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur
penal care stipuleaz urmtoarele:
4) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire
penal, judecat sau pedepsit de instana judectoreasc
de mai multe ori pentru aceeai fapt.
127 selectati element constitutive ale contradictori in
pp
Acest P in continutul sau are urmat.elemente care il si
definesc:
1.Separarea f.iilor procesuale si exercitarea lor de diferite
org sau pers imputernicite.Cestea treb facute conform funct
procesuale de baza si anume ,f.ia acuzarii,f.ia apararii si f.ia
judecarii cauzei mai sint si altele susidiare cum ar fi cele
legate de funcia act civile_respingerea acesteia sau de
inaintare.In genere acest aspect presupune ca toate f.iile nu
pot fi exercitate concomitant de catre unul si acelasi organ
sau persoana imputernicita ceia c ear duce la abuzuri de
justitie.
2.Egalitatea in dr a partilor(adica posibilitati procesuale
egale pu sustinerea sa) Acesta este impartit in 2: Unul fiind
din traditiile anglo saxone si care se realizeaza la toate
fazele procesuale apararea poate concomitant cu acuzarea
sa acumuleze independent porbe .
A doua fiind traditia continentala ,isi gaseste acet P
realizarea doar la faza judecarii cauzei fiind lipsita de
urmarire penala,acesta asemaninduse mult cu proc.p
achizitorial,mentionez ca RM face parte din aceasta ultima
categorie.
3.Pozitia diriguitoare a instantei si Dr exclusiv a acesteia de
a lua hotarirea in caauza penala,acesta semnalizeaza ca jud
este indepedenta creiind doar conditiii pu exercitarea dr si
ob partilor.

128Distingeti contradict de egalitatea armelor in

lumina jurisprudentei Cedo
Curtea o claseazala relatia dintre parti adica inst treb sa
comunice ambelor parti toate piesele dosarului ,inst nu etse
in dr sa se implice din oficiu in administrarea probelor ,pe
cind egalitatea armelor presupune posibilitatea reala ale
partilor se a a dminis probe ,cpp ne spune in art 100 al 2 ca
partile treb sa aiba aceleasi posibilitati pu asi invoca
interesele sale
Desi sunt foarte asemanatoare acestea trebuie private
distinct la fel sub aspectul sus mentionat de jurisprudenta
Cedo
129Estimati care principii asigura
contradictorialitatea pp
Cest p este unul general in pp si ar treb sa se aplice pe tot
parcursul procesului el este strins legat cu alte principii si
anume se simte o colaborare strinsa cu p egalitatea armelor
deorece preupune ambele drepturile si obligatiile partilor in
process, (1) Urmrirea penal, aprarea i judecarea
cauzei snt separate i se efectueaz de diferite organe i
persoane.
(2) Instana judectoreasc nu este organ de urmrire
penal, nu se manifest n favoarea acuzrii sau a aprrii i
nu exprim alte interese dect interesele legii.
(3) Prile participante la judecarea cauzei au drepturi
egale, fiind nvestite de legea procesual penal cu
posibiliti egale pentru susinerea poziiilor lor. Instana de
judecat pune la baza sentinei numai acele probe la
cercetarea crora prile au avut acces n egal msur.
(4) Prile n procesul penal i aleg poziia, modul i
mijloacele de susinere a ei de sine stttor, fiind
independente de instan, de alte organe ori persoane.
Instana de judecat acord ajutor oricrei pri, la
solicitarea acesteia, n condiiile prezentului cod, pentru
administrarea probelor necesare.

145indicati asupra trasaturilor definitorii ale

principiului oficalitatii procesului penal
In primul rind determina obligatiile pozitive ale st a
determinat dispoziiile ce prevd obligarea organelor de
cercetare penal de ase sesiza din oficiu privind svrirea
unei infraciuni, obligaia organelor judiciare de a ncepe
urmrirea penali de a efectua cercetrile penale, obligaia
procurorului de a dispune trimiterea n judecat, dac se
ndeplinesc condiiile legii, obligaia instanei de
a soluiona cauza i obligaia executrii
din ofi ciu a hotrrii penale defi nitive. Garania
juridic a respectrii acestui principiu o constituie
instituirea unor sanciuni disciplinarepenale fa de
cei care nu-i ndeplinesc obligaia legal de a desfura
procesul penal.nscriind acest principiu, Codul de
procedur penal face i o rezerv, artnd c actele
necesareprocesului penal se ndeplinesc din ofi ciu,
dac prin lege nu se dispune altfel, adic n anumite
cazuri legea mpiedic organelor judectoreti
s acioneze
din ofi ciu i supune activitii organelor judiciare iniia
tivaperoanelor prevzute de lege, iar aceast persoan
capt un drept de a dispune asupra nceperii i
desfurriiprocesului penal.Pentru infraciuni cum ar fi
violarea de domiciliu, violul, lovirea, vtmarea, aciunea
penal nu poatefi pus n micare dect la plngerea
prealabil a persoanei vtmate; fr o asemenea plgere
nu poate ncepeurmrirea penal. n aceeai situaie se afl
organul de urmrire penal, dac pentru unele infraciuni
contrasiguranei circulaiei pe cale ferat i contra
capacitii de aprare a rii nu a fost sesizat de organul
competental cilor ferate, respectiv, de organul militar.Pe baza
aceleiai derogri de la oficialitate, urmrirea sau judecata
nu mai pot continua cnd persoanavtmat i retrage
plgerea prealabil sau se mpac cu inculpatul, dac
legea permite. n unele
situaii,p ro c e s u l p e n a l s e p o r n e t e d i n o fi c i u , d a r d
e s f u r a re a s a u l t e r i o a r e s t e l s a t l a d i s p o z i i a

p e r s o a n e i vtmate, n sensul c aceasta i fptuitorul

se pot mpca (ex. la infraciuni de lovire, vtmare
corporal,seducie)
146Distingeti institutia oficilaitatii cu cea a
disponibilitatii in procesul penal
In procesul penal in prim rind nu se evedentiaza institutia
disponibilitatii aceasta fiind aplicata mai larg in procedura
civila.Prin institutia oficialitatii intelegem Procurorul i
organul de urmrire penal au obligaia, n limitele
competenei lor, de a porni urmrirea penal n cazul n care
snt sesizate, n modul prevzut de prezentul cod, c s-a
svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n
vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.si
Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din
oficiu, n limitele competenei sale.Acesta avin exceptile ca
Urmrirea penal se pornete numai n baza plngerii
prealabile a victimei n cazul infraciunilor anumite
prevazute de lege.La mpcarea prii vtmate cu bnuitul,
nvinuitul, inculpatul n anumite cazuri urmrirea penal
nceteaz
O alta situatie este atunci cind OUP sesizeaza despre
pregatirea unei inf si informeaza titularul de drepturi sau
autoritatea abilitat conform legislaiei privind protecia
indicaiilor geografice, denumirilor de origine i
specialitilor tradiionale garantate, n termen de 15 zile
lucrtoare de la data primirii notificrii si acesta nu depune
plngerea prealabil, organul de urmrire penal nu ncepe
urmrirea penal n conformitate cu prevederile prezentului
cod.Daca e sa analizam sub acest aspect p disponibilitatii
dupa parerea mea ar incadra aceste exceptii ale p ofcialitatii
deoarece acesta determina disponibilitatea organelor
jurisdictionale in afara cind aceste sunt obligate conf
regulaamentului de serviciu precum si la sesizarea partilor
printr-o cerere a inf
147evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in
perspectiva reformei legislatiei procesuale.

In mai multe cazuri putem bn observa unele exceptii de la

acest principiu si anume uneori pornirea urmaririi penale se
porneste numai in baza plingerii prealabile a victemei,in asa
situatii procur poate porni urmarirea numai daca victima din
cauza incapacitatii sau a capacitatii limitate de xercitiu a
starii de neputiinta sau a depedentei fata de banuit sau pot
si alte motive nu este in stare sa isi apere dr si interesele
sale,ca o exceptie vine si impacarea partilor in acele inf mai
putin grave si usoare ,ceia ce ar inlatura raspunderea
penala.putem atribui aici si retragerea imunitatii anumitor
pesroane (deputati)ceia ce ar schimba totatlmente pornirea
si si desfasurarea procesului mai departe.Cred ca aceste
exceptii sunt benevenite pu legislatia procesual penala
nationala deoarece asigura dreptul fiecarui participant de asi
alege conduita in proces.in proetul de modificare a CPP care
urmeaza afi aprobat de catre parl RM este o asa norma care
apare la fel ca o exceptie si anume inceperea pornirii
dosarului la sesizarea OUP,ca de exemplu o babuta a sunat
la 14.22 ca i s-a furat gainile si ca stie ca acesta etse
vecinul sua ca la vazut citeva zile a venit pe la ea si i le
numara.Acesta a scos automat o cerere si dosarul este
considerat inceput la 14 .22,la 15 00 ofit de UP pleaca la
babuta analizeaza situatia ,acesta in anumite condtii incepe
examinarea cauzei,poate fi si asa situatii cind este un
denunt eronat astfel se intocmeste procesul verbal unde
inseamna ora ca a incetat urmarirea pu un denunt
eronat.Cred ca este bn venita o asa reforma ,chiar daca OUP
se impotriveaza pu ca cred ca est eo pierdere de timp desi
dupa parerea mea acestea isi vor indeplini anume atributiile
de serviciu..
43. Definii conceptul de tortur i tratament cu
cruzime, inuman ori degradant
Al. 3 al art. 10 al CPP interzice, fr nici o excepie,
supunerea persoanei la tortur, la tratamente cu cruzime,
inumane ori degradante; sau deinerea n condiii umilitoare
i impunerea participrii la aciuni procesuale care ar leza

demnitatea uman. Constituia R.M. consacr acest principiu

n al. 24:
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau
tratamente crude, inumane ori departamente.
Pe lng reglementarea constituional a acestui aspect al
principiului, el primete i o vast reglementare
internaional. Adunarea General a Organizaiei Naiunilor
Unite a adoptat Declaraia Universal a Drepturilor Omului la
10.XII.1948 i principiul respectrii demnitii umane (art. 5).
Acest principiu este reluat i n art. 3 al Conveniei Europene
privind protecia drepturilor omului i a libertilor
fundamentale (Roma, 4.XI.1950). Convenia European
pentru prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor
inumane sau degradante, adoptat la Strasbourg la
26.XI,1987, devine obligatorie din 01.02.1998 i pentru
Republica Moldova. Pactul Internaional cu privire la
Drepturile Civile i Politice din 1966 n art. 7 iari consacr
acest principiu, de asemenea i Convenia ONU din 1984
pentru prevenirea torturii i a altor Tratamente sau pedepse
Crude, Inumane ori Degradante. n toate aceste acte
juridice figureaz termeni: tortur, tratament inuman,
tratament degradant.Convenia ONU pentru prevenirea
torturii, n vigoare din 26 iunie 1987 n art. 1 stabilete:
Termenul tortur semnific orice act prin care se
cauzeaz unei persoane n mod intenionat suferine sau
dureri grave, fie fizice sau psihice n scopul deinerii de la ea
sau de la o ter persoan a unei anumite informaii sau
mrturii; pedepsirea ei pentru o aciune, pe care ea sau o
ter persoan a comis-o sau este bnuit de comitere;
intimidarea sau constrngerea ei sau a unei tere persoane
ori din alte motive bazate pe orice fel de discriminare.
De aici rezult c tortura este construit din trei elemente
eseniale:

Cauzarea unor suferine sau durerii fizice sau psihice

grave;

Cauzarea intenionat a durerii;

Urmrirea unui scop anume precum ar fi obinerea

informaiei, pedepsirea sau intimidarea. Curtea European

pentru aprarea Drepturilor Omului deosebete trei noiuni

de baz ale art. 3 al. CEDO dup indicele de gravitate al
tratamentului sau al pedepselor. Pentru fiecare dintre noiuni
Comisia European pentru Drepturile Omului i Curtea
definesc criteriile cu prilejul a dou cauze interstatale
examinate de Curte. n cauza Danemarca, Frana, Norvegia,
Suedia i Olanda c/Greciei. (Cauza Greac 1969) au
determinat gradele comportamentului interzis dup cum
urmeaz:
Tortura: tratament inuman avnd drept scop obinerea
informaiei sau a unor mrturisiri, sau aplicarea unei
pedepse.
Tratamentul sau pedeapsa uman: tratament de natur s
provoace n mod deliberat grave suferine mintale sau fizice,
care, n aceste situaii particulare, nu se pot justifica.
Tratament degradant: tratament care umilete n mod grav
individual n faa altora sau care l determin s acioneze
mpotriva voinei ori a contiinei sale.
Codul de Procedur Penal al R.M. interzice i deinerea
n condiii umilitoare pentru a nu ofensa, jigni sau njosi
persoana cu scopul de a-l pune ntr-o situaie de
inferioritate, care s-i aduc atingere demnitii. Prin
demnitate nelegem contientizarea individual i de
ctre alte persoane a faptului posedrii unor caliti
morale i intelectuale de apreciere a personalitii
44. Deducei constatrile CtEDO n cauza Corsacov
vs Moldova.
Art3 interzicerea torturii si art .13 dr la un recurs
efectiv .
1.Reclamantul a pretins c el a fost supus unei brutaliti
grave din partea poliiei i c autoritile au omis s
desfoare o investigaie adecvat a incidentului, ceea ce
constituie o nclcare a articolului 3. El de asemenea se
plnge de nclcarea articolului 13 al Conveniei.
Curtea nu este convins de argumentele prezentate de
ctre Guvern i consider c acesta a omis s prezinte o
explicaie plauzibil despre modul cum reclamantului i-au

fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaz c expertiza

medical din 28 februarie 2000, ntocmit de ctre o
comisie independent constituit din 4 medici legiti cu
experien, numit de ctre procuratur, n mod clar
precede faptul c leziunile corporale ale reclamantului nu
puteau fi cauzate printr-o cdere a acestuia, dar prin
lovituri cu un obiect contodent (vezi paragraful 33 de mai
sus). Ea mai noteaz de asemenea c, constatrile
comisiei medicale nu au fost puse la ndoial n
procedura naional i c Guvernul nu a prezentat nici o
prob Curii, care s pun la ndoial concluziile clare ale
comisiei medicale. Prin urmare, Curtea consider c
acest raport are o valoare probatorie puternic n ceea ce
privete modul n care reclamantului i-au fost cauzate
leziunile corporale
Curtea conchide c Guvernul nu a reuit s prezinte
probe care s dovedeasc faptul c leziunile corporale au
fost cauzate reclamantului ntr-un alt mod dect aplicarea
unui tratament ru pe parcursul aflrii sale n arest.
Expertiza medical arat c reclamantul a fost btut cu
obiecte contodente n cap i la talpa piciorului su stng.
Se pare c n rezultatul acestor bti reclamantul a
suferit o traum acut la cap i o contuzie; el avea
numeroase vnti pe fa, n jurul urechii drepte i pe
talpa piciorului su stng; el a avut o perforare a
membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale
aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalat i care a
avut drept rezultat scderea capacitii de auz (ibidem).
Se pare c, leziunile cauzate reclamantului s-au
deteriorat pn la invaliditate de gradul II, care n
conformitate cu legislaia Republicii Moldova corespunde
pierderii capacitii de munc n volum de 50-75%.
Totui, elementul decisiv pentru determinarea formei
tratamentului ru este practicarea aa zisei falaka (lovirea
tlpilor) la care a fost supus reclamantul. Aceasta este o
form de tratament ru deosebit de grav care presupune
intenia de a obine informaii, intimida sau aplica o
pedeaps. Curtea reamintete faptul c n cauza Salman

v. Turcia, citat sus, 115) ea a constatat faptul c folosirea

practicii falaka, nsoit de lovituri n zona pieptului a
constituit tortur.
Curtea noteaz c investigaia a durat mai mult de trei ani,
perioad n care ea a fost ncetat i re-deschis de cel puin
dousprezece ori. Toate deciziile care au respins plngerile
au avut aceeai concluzie: c singura cauz a leziunilor
corporale ale reclamantului a fost lovirea sa de pmnt cu
capul, atunci cnd a fost aruncat de ctre ofierii de poliie
pentru a-l deposeda de cuit. De asemenea, aceste decizii
au indicat c ofierii de poliie au fost n drept s utilizeze
fora, deoarece cuitul pe care reclamantul l avea asupra sa
a prezentat o ameninare pentru viaa i sntatea lor i c
ei au acionat n limitele legii.
Curtea noteaz faptul c autoritile naionale nu au oferit
nici o explicaie cu privire la discrepana dintre concluziile
expertizei comisiei medicale din 28 februarie 2000, care n
mod clar au indicat c leziunile corporale au putut fi cauzate
doar ca rezultat al btilor i versiunea circumstanelor
faptei prezentat de ctre ofierii de poliie A. Tulbu i V.
Dubceac.
n aceste circumstane Curtea constat o nclcare a
articolului 3 al Convenie i n aceast privin.
2. Reclamantul ar fi putut pretinde compensaii pentru
cauzarea prejudiciului material i moral, numai dac
prejudiciul ar fi fost cauzat prin aciuni ilegale, deoarece
urmrirea penal, desfurat de autoritile naionale a
conchis c aciunile ofierilor de poliie A. Tulbu i V. Dubceac
au fost legale, orice aciune civil naintat mpotriva lor ar fi
fost inefectiv.
Curtea conchide c reclamantul nu a avut un remediu
efectiv n conformitate cu dreptul naional de a pretinde
compensaie ca urmare a aplicrii n privina sa a unui
tratament ru, i prin urmare constat o nclcare a
articolului 13 al Conveniei n ceea ce privete plngerea
naintat de reclamant n conformitate cu articolul 3 al
Conveniei.
Curtea decide

(a)
ca statul prt s achite reclamantului, n decurs de
trei luni de la data la care hotrrea devine definitiv n
conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei 20.000
Euro (douzeci de mii de Euro) n calitate de prejudiciu
moral i 1.000 Euro (o mie de Euro) n calitate de costuri
i cheltuieli, care s fie convertite n valuta naional a
statului prt la rata aplicabil la data executrii hotrrii,
plus orice tax care ar putea fi ncasat;
(b)
c dup expirarea celor trei luni menionate mai sus
pn la executarea hotrrii va fi achitat o dobnd la
sumele de mai sus la o rat egal cu rata minim de
mprumut a Bncii Centrale Europene pe parcursul
perioadei de penalitate plus trei procente;
45. Redactai n calitate de avocat o plngere pe
numele procurorului despre nclcarea art. 3 al
CEDO n privina clientului dvs.
73. Definii conceptele de via privat, via
intim, via familial.
Constitutia RM stabileste obligatia generala a S de a
respecta si ocoti viata intima,familiar si privata conform
art 28.Principiul in discutie este intr-o dependenta
strinsa cu asa concepte cum ar fi inviolabilitatea
domiciliului,secretul corespondentei.
Viata privata este un concept ce include integritatea
fizica si morala a persoanei.Respectul p/u viata privata
trebnuie sa cuprinda intr-o amsura oarecare dreptul de
a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu
caracter profesional sau de afaceri.in asa fel viata
privata este un concept mult mai larg decit viata intima
si familiala si include neaparat si dr de adezvolta relatii
cu alte persoane si cu lumea exterioara.
Viata familiala include toate rlatiile care apar in cadrul
unei familii fondata prin casatorie sau a relatiilor ce
apar inurma maternitatii sau paternitatii.in cazul
Johnston vs.Irlanda,1986 CEDO a decis ca acele cupluri
necasatorite care traiesc impreunacu copiilor sunt

considerate a fi sub incidenta vietii familiale ca odata

ce relatiile create in cadrul lor nu diefra in practica de
viata unei familiiformate prin casatorie.Totodata in
cazul Kerkhoven v Olanda 1992 o relatie stabila intre 2
fgemei si copilul nascut d euna din acestea prin
insemintarea artificiala,judecatorii au refuzat sa califice
aceasta ca o viata de familie chiar daca coabitarea lor
era de tip familial,exista o divizare a sarcinelor
parentale.Ele puteau sa revendice o protectie numai in
aceea ca priveste viata privata.aceasta ionseamna ca
perssoanele care nu cad sub incidenta conceptuluivietii
familiale nu pot sa ceara aplicarea unor privilegii pe
vare aceasta le poate oferi,cum ar fi,ex:dr de anu face
declaratii impotiva sotului sau rudelor apropiate,in
acest sens,pct.41 al art 6 din CPP stabileste ca fiind
rude
apropiate
copii,parintii,infietorii,frati
si
surori,bunici si nepoti.
Viata intima sunt incluse acele aspecte ce tin de viata
familiala sau privata,trecute prin prisma drptului
persoanei de a ramine singura.de ex:este o incalcare a
intimitatii cazul cind o persoana este nevoita sa
mearga la veceu in camera unde se detine,aflindu-se in
vazul tuturor.pentru protejarea persoanei contra
ingerintelor ilegale in viata sa privata,intima sau de
familie legea stableste unele garantii.astfel,este
interzisa acumularea fara necesitate a informatiei
despre viata privata si intimaa persoanei.Colectarea
unei asemenea informatii in particular si amestecul in
viata privata si de famile in general se permite conf art
8(2) al CEDO,in masra in care este prevaut de lege si
daca constituie o masura care,intr-o societate
democratica,este
necesara
p/u
securitatea
nationala,siguranta politica,protectia sanatatii si a
morale,apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.
74. Analizai constatrile CEDO n cauza Iordache
.a vs Moldova.

Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu

Articolul 8 din Convenie, precum c dreptul lor la libera
coresponden nu a fost respectat din momentul n
care legea domestic, care reglementeaz nregistrarea
convorbirilor telefonice, nu conine suficiente garanii
mpotriva abuzurilor din partea autoritilor naionale.
A. Prejudiciu
58. Reclamanii nu au pretins nici prejudiciu material nici
daune morale.
B. Costuri i cheltuieli
59. Reclamanii au pretins 5 475 EURO pentru costuri i
cheltuieli suportate n procedurile n faa Curii. Dumnealor
au prezentat o condic detaliat a timpului utilizat.
60. Guvernul a pledat c din momentul n care reclamanii
s-au reprezentat nsui, dnii nu sunt ndreptii s
recepioneze careva pli n acest sens. Alternativ, Guvernul
a considerat c valoarea pretins este excesiv i a
contestat numrul de ore lucrate de reclamani.
61. Curtea ofer n total 3 500 EURO pentru costuri i
cheltuieli.
C. Penaliti
62. Curtea consider oportun ca penalitile de ntrziere s
fie bazate pe rata minim de mprumut a Bncii Centrale
Europene la care se vor aduga trei procente.
DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA N UNANIMITATE
1. Hotrte c a avut loc nclcarea Articolului 8 din
Convenie;
2. Hotrte c nu a avut loc nclcarea Articolului 13 din
Convenie, luat n conexitate cu Articolul 8;
3. Hotrte
(a) c statul reclamat urmeaz s achite reclamanilor,
n decurs de trei luni de la data la care hotrrea va
deveni definitiv potrivit articolului 44 2 din Convenie,
suma total de 3 500 EURO (trei mii cinci sute) cu titlu
de costuri i cheltuieli, care urmeaz a fi convertite n
valuta naional a statului reclamat la rata de schimb

aplicabil n ziua efecturii plii, plus orice tax care ar

putea fi perceput la aceast sum de la reclamani;
HOTRREA n cauza IORDACHI I ALII c. MOLDOVEI 23
(b) c din momentul expirrii termenului de trei luni
menionat i pn la achitare, o dobnd simpl va fi
pltit la sumele menionate, egal cu rata minim a
dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene pe
perioada ntrzierii plus trei procente;1
4. Respinge restul preteniilor reclamatului de satisfacie
echitabil.
75. Proiectai o situaie de limitare legal a
inviolabilitii vieii private.
Legislatia si jurisprudenta nationala sint imperfecte si in
ceea ce priveste protectia vietii private si mecanismele
de angajare a raspunderii p/u delictele legate de
incalacrea acestui drept.Unele fapte care evidentiaza
violarea grava,de catre unele categorii profesionale
specifice,adr la viata privata sint incriminate prin
CPP.cazurile limiatrii legale a inviolabilitatiiprivate:
1.sechestrarea corespondentei conf art 133 CPP
2.interceptarea convorbirilor telefonice art 135 Cp
3.perchizitia la domiciliu,corporala.
133Definiti notiunea de indepedenta jud.
Conf legisla procesual p nationale(CPP ,L priv Organiza
judecat) si cea internationale(Declaratia universala a DR
om,CEDO)prevede ca o conditie esentiala acest principiu.
Noiunea de independen a judectorilor i aspectele
importante pentru
tragerea acestora la rspundere n
legtur cu pronunarea actelor judectoreti de dispoziie
au fost dezvoltate n urmtoarele acte normative.
Astfel, conform art. 1 din Legea privind statutul
judectorului,
judectorul
este
persoana
nvestit
constituional cu atribuii de nfptuire a justiiei, pe care le
execut n baza legii. Art. 19 alin. (3) din Legea privind
statutul judectorului prevede c judectorul nu poate fi tras

la rspundere pentru opinia sa exprimat n nfptuirea

justiiei i pentru hotrrea pronunat dac nu va fi
stabilit, prin sentin definitiv, vinovia lui de abuz
criminal.
Judectorii trebuie s ia decizii n mod independent i
imparial i s poat aciona fr nici un fel de restricii,
influene nepotrivite, presiuni, ameninri sau intervenii,
directe sau indirecte, din partea oricrei autoriti, fie chiar
autoriti judiciare. Organizarea ierarhic a jurisdiciilor nu
poate aduce atingere independenei individuale.
Asadar jud sunt reprez ai aut jud in st se supun doar legii
nu se supun mai mult nimanui hotaririle lor sunt executorii si
obligatorii pu toti fara nici o exceptie fiind asigurata cu forta
coercitiva a st.
134Analizati
criteriile
care
demonstreaza
indepedenta judec
ACestea pot fi:1.Procedura de infaptuire a just si
anume reglementarea ordinii in timpul sedintei ,caracterul
oblig care il imbraca hot jud,executarea acestora s.a aici treb
de adaugat ca procedura speciala de pornire a UP impotriva
jud se face la initiativa Procur general su acordul CSJ sau
dupa caz de Prl.2.declararea inviolabilitatii pers judecatorului
,locuintei sau unde isi desfasoara serviciu ,telefoanele
folosite de el,sorespundenta si alte bunuri folosite de el
,putem sa mai adugam sa secretul deliberarii ,divulgarea lui
care asugura protejarea intemei convingeriia jud la luarea
deciziei.3.procedura
de
numire
,suspendare,demisie
,eliberare din f-ie a jud il protejeaza de eventualele abuzuri
din partea factorilor de decizie a altor organe de st.Ar fi
momentul de mentionat Rspunderea disciplinar a
judectorilor nu se extinde la coninutul hotrrilor
sau
verdictelor
lor,
inclusiv
diferenele
de
interpretare juridic ntre instane; sau la exemple de
erori judiciare; sau la critica instanelor.

135proecatti
o
situatie
in
care
poate
fi
demonstrata incalcarea principiului indepedentei
judec
Serban a venit instanta de jud pus sub invinuire de omor
a
unui minor.Judecatorul care analiza cauza s-a lasat
prredeispus acceptind concluziile procurorului in defavoarea
inculpatului ,exprimindusi in cadrul sedintei aceatsa opinie
prin incurajari a exprimarii procur avind ideia initiala ca
serban a comis inf carea fost insuflta de catre procuror,astfel
judecatorul prin hotarire la supus pedepesei penale pe
serban neacumulinduse probe indeajuns de catre acuzare.
103.Enumerati criteriile dupa care se stabileste
termenul rezonabil.
Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata
prin prisma circumstantelor cauzei concrete, tinindu-se cont
de urmatoarele criterii legale:
Complexitatea cazului- include toate circumstantele lui
atit de fapt, cit si de drept luate in ansamblu (numarul
participantilor la proces, numarul episoadelor infractionale
incriminate, dificultatea dovedirii anumitor aspecte cum ar fi
necesitatea numirii unor comisii rogatorii in strainatate etc.)
Conduita organului de urmarire penala si a instantei
de judecata- tine de rapiditatea cu care acestea
solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile procesuale
necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare
definitiva. Statul raspunde atit pentru conduita organelor
mentionate, cit si altor persoane care au fost atrase in
procesul penal pentru a contribui la solutionarea cauzei. De
acest principiu tine si obligatia statului sa organizeze
sistemul legal in asa fel incit sa permita organelor
competente sa asigure termenul rezonabil, In general statul
nu poate sa motiveze o solutionare lenta a cauzei prin
volumul mare de munca. Cu toate ca CPP stabileste ca se ia
in consideratie numai conduita organelor de urmarire penala
si a instantelor, aceasta prevedere trebuie sa fie interpretata
mai larg, incluzindu-se toate organele statului implicate in
proces. Astfel, spre exemplu, in practica CEDO, durata

procesului in cadrul Curtii Constitutionale se ia in

consideratie atunci cind rezultatul acesteia este in stare sa
afecteze rezultatul solutionarii cauzei in fata instantelor
ordinare.
Criteriul comportamentului partilor este aplicat pentru
a se stabili existenta vinovatiei statului in depasirea
termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii. Organele
statului nu sint vinovate de incalacarea dreptului persoanei,
daca se stabileste ca depasirea a avut loc din vina
acesteia.Aceasta poate avea loc atunci cind comportamentul
partii duce la o incetinire a procesului cum ar fi in cazul de
schimbare nefondata a avocatilor, inaintare nefondata a
plingerilo, intirziere la comunicarea informatiilor necesare,
lipsa nemotivata de la actiunile ce trebuie ce trebuie sa aiba
loc in prezenta partii etc. (exemplu: in cauza Ciricosta si
Viola vs. Italia petitionarii au solicitat de cel putin
saptesprezece ori aminarea audierilor si nu s-au opus la sase
aminari solicitate de partea adversa, in consecinta CEDO a
considerat ca termenul de 15 ani nu incalca dreptul la
judecarea cauzei in termen rezonabil.
104.Analizati cazurile de apreciere a respectarii
termenelor rezonabile.
105.Estimati Legislatia Rep.MD in asigurarea
respectarii termenelor rezonabile.
151 Indicati competenta funcionala a inst in judecata.
Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe
care le poate desfasura un anumit organ udecatoresc in
cadrul competentei sale generale.
In cadrul procesului penal, activeaza diferite organe
judecatoresti, cu atributii deosebite, ce indeplinesc diverse
activitati procesuale.
Un anumit organ judecatoresc solutioneaza cause in numai
unul anume judeca in prima instanta, iar altele solutioneaza
cauza in apel sau recurs,competenta data este strict
reglementata de catre dispozitiile CPP.Aceasta este necesara
si trebuie sa cunosatem competenta funct pu a desfasura

procesul legal si a sti la care instanta sa ne adresam.un ex C

de Apel are capacitatea de a examina recursuri le ce tin de
arestarea,examineaza in apel ca ins de recurs
152distingeti diferentele specifice dintre competenta
materiala de cea teritoriala
Trebuie mai intii de toate sa spunem ca comp materiala tine
de obiectul cauzei examinate ,majoritatea inf sunt
examinate de catre judecatorii,doar o singura inf se
examineaza de CSJ,deobicei pina acum a avut o mare
importanta anume pu a determina acele inf economice care
se solutionau la judecatoriile economice acum insa ele au
fost disfiintate.in schim cea teritoriala este acea competenta
in raza careia s-a exercitat urmarirea p sau in altfel spus in
raza unde s-a comis inf,desi la decizia procurorul genereal
aceatsa poate fi si alta raza.treb de mentionat ca deviere de
la aceatsa competenta este stramutarea cauzei.
153proectati o siuatie cind va fi necesara stramutarea
cauzei penale
In raionul nisporeni s-a comis un omor unde victima era
presedintele de raion iar presupul faptas era comisar de
politie,pentru a nu fi mediatizata instanta de jud din raion si
pentru ca membrii comunitatii toti rau foarte indignati si
procesul mereu era cu multe emotii si targiversat de opinii
diferit si de revolta care erau intre acestea la cererea pres
ind de jude din nisporeni a cerut stramutarea cauzei in
municipiu chis ,in cerere erau aduse ca motivatie anume
cele enumerate mai sus ,la CSJ a admis stramutarea cauzei .
Curtea Suprem de Justiie strmut judecarea unei cauze
penale de la instana competent la o alt instan egal n
grad n cazul n care prin aceasta se poate obine
soluionarea ei obiectiv, rapid, complet i se asigur
desfurarea normal a procesului.
157 definiti notiunea de incomptibilitate
Conform dictionarului juridic defineste INCOMPATIBILITATEA
ca desemneaza situatia in care un membru al completului

de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege,

sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Doctrina de specialitate desemneaza prin incopatibilitate
este situatia inadecvate in care se afla organele justitiabile
fata de o cazua penala si care constitue un impediment in
ceea ce priveste participarea acestuia la rezolvarea acelei
cauze penale,terb de metinat ca nu treb de confundata cu o
incopetenta sau cu situatia de permutare sau reexaminare ci
numai o situatie speciala in care se afla un participant oficial
in fata de cauza penala anumita
158. Distingei cazurile de incompatibilitate a
diferitor subieci procedurali.Incompatibilitatea
judectorului
Judectorii care snt soi sau rude ntre ei nu pot face parte
din acelai complet de judecat.
Judectorul nu poate participa la judecarea cauzei i
urmeaz a fi recuzat:dac el personal, soul su, ascendenii
ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora, afinii
i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de
rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect
interesate n proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei,
parte civil, parte civilmente responsabil, so sau rud cu
vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau
rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu aprtorul
acestuia;
In calitate de experti ,specialisti martoti interpreti
traducatori.Judecat nu poate examina cauza,deorece
sesizind personal anumite aspecte ,clar lucru ca persoana
care este chmeta sa evalueze probele nu poate fi o pers
care a prezentat vreo proba.In calitate de reprezent a
partilor ,magistratul e incopatibil sa judece in acea cauza
aupra unui asa jud este dubios ca pitea sa fie angajat in
optica partii a carei aparare s-a pronuntat.aici nu conteaza
cit de bun este aparatur si ce fel de reprezentare face legala
sau conventionala.In calitate de pers care a efectuat
urmarirea penala,procurorul,ca ar avea scopul de acuzator

nu de a soluitona cauza indepedent .in calitate de jud de

instructie desi de natura contencioasa procedura de
efctuare a control jud de urmarire penala nu etse in sine o
activ de jud insa prin aplicatiile sale procesuale si prin
asemanarea cel putin din punct de vedere probator a unor
aspecte legate de fondul cauzei creeaza o stare de
incopatibil pu judec creat sa rezolve ambele chestiuni de
control judiciar al urmarii si de examinarea in fond a
cauzei.Daca a participat la eefectuarea unei cercetare
administrativ al circumst cauzei sau facaut parte dintr-un
organ administrativ legat de cauza acesta nu este
compatibil cu f.ia ca judecator .Daca a participat ca
judecator in inst de recurs care a jud recusrsul impotriva hot
privind masura preventiva.Daca el a luat in cauza concreta
hot anterioara a judecatii in care si-a expus opinia asupra
vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului. Dispoziiile privind
cazurile de incompatibilitate descrise de mn mai sus nu se
aplic judectorului de instrucie i judectorului instanei de
recurs care judec recursul mpotriva hotrrii privind
msura preventiv
159. Evaluai esena incompatibilitii n funcie de
standardele CEDO. Incopatibilitatea este sustinuta de
catre standartele cedo si legislatia nationala a fost
reformulata conform acestor standarte fiina acum in
corespundere cu acestea.Incopatibilit serveste anume pu a
legaliza activitatea organelor jurisdictionale cind de exemplu
un judecat nu poate examina o cauza concrete din anumite
circumstante,aceasta problema este rezolvata de catre doua
institutii si anume Institutia abtinerii anume cind pers se afla
in stare de incopatibil se retrage singura autorefuz) si
institutia recuzarea(dr partilor de a solicita inlaturarea a
celei pers),aceste prevederi sunt in cocordanta cu
standartele cedo si anume pu asigurarea aflarii adevarului si
a P legalitatea procesului penal ,pu asigurarea dr la o justitie
echitabila si corecta s.a.

163. Definii statutul ofierului de urmrire penal.

Ofiter de urm penala este acea pers cu f.ie de raspundere
din MAI,serviciul vamal ,CCCEC,imputernicita in numele st sa
efectueze urmarirea p in cauze penale,acestea o deducem
din CPP art 57 si Legea priv sttatutul ofit de urm p,Dina
ceiasi lege observam ca calitatea acestuia este
incompatibila cu functii de mentinere a ordinii publice .de
control sau de exercitare a activitatii operative care au
statut de persoane cu f.ii de constatare a inf.
164. Distingei atribuiile procurorului de atribuiile
ofierului de urmrire penal n vederea aplicrii
msurilor procesuale de constrngere.
In functie de subiectul care e abilitat sa aplice anumite
masuri acestor doua organe le putem distinge si anume
masurile aplicate de catre ofit de urm p sunt
retinerea,aducerea silita ,obligarea de a se prezenta.iar
cele ale procurorului sunt masurile preventive
neprevative de libertate si masurile procesuale aplicate
de catre OUP.trenb de mentionat ca ofit de urm p vine
doar cu propuneri fata de procuror ,iar indicatiile scrise
ale procurorului sunt obligatorii urmind a fi executate
intocmai si in termenul indicat,insa ofit de urm penala
poate sa contesteze indicatiile acestuia privind
efectuarea unor actiuni ale ofit de urm penala.
165. Evaluai prevederile legale privind asigurarea
drepturilor victimelor unor categorii de infraciuni
n cadrul procesului penal.
Intelegem prin victim orice persoan fizic sau juridic
creia, prin infraciune, i-au fost aduse daune morale,
fizice sau materiale.
Victima conform CPPla general are dreptul ca cererea sa
s fie nregistrat imediat n modul stabilit, s fie
soluionat de organul de urmrire penal, iar dup
aceasta s fie informat despre rezultatele
soluionrii.Victima beneficiaz de asemenea de
urmtoarele drepturi:s primeasc de la organul de

urmrire penal certificat despre faptul c ea s-a adresat

cu cerere sau o copie de pe procesul-verbal despre
cererea oral;s prezinte documente i obiecte pentru
confirmarea cererii sale; s se adreseze cu o cerere
suplimentar;
s cear de la organul respectiv informaii despre
soluionarea cererii sale;s cear de la organul de
urmrire penal s fie recunoscut ca parte vtmat n
cauza penal;s.a insa vb in continuare de anumite inf
victima procesului penal are dreptul ca de exemplu in
cazul unei infraciuni deosebit de grave sau excepional
de grave contra persoanei, indiferent de faptul dac este
recunoscut n calitate de parte vtmat sau parte
civil, dispune de asemenea de urmtoarele drepturi:
s fie consultat de un aprtor avocat pe tot parcursul
procesului penal ca i celelalte pri n proces;s fie
asistat de un avocat care acord asisten juridic
garantat de stat n cazul n care nu dispune de mijloace
bneti pentru a plti avocatul;
3) s fie nsoit de o persoan de ncredere, alturi de
avocatul su, la toate cercetrile, inclusiv la edinele
nchise;
4) s primeasc o hotrre judectoreasc despre
compensarea material pentru prejudiciul cauzat prin
infraciune.
in cazul traficului de fiine umane,victima beneficiaz de
dreptul la protecie de stat de ndat ce ea a fost
identificat.
n situatia n care n calitate de victim este o
ntreprindere, instituie, organizaie de stat, ea nu are
dreptul s-i retrag cererea
180. procedura de admitete si inlocuire a aparatorului
Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal
prin una din cele 2 modalitati prevazute la art.70 aln1
1)
la invitaia bnuitului, nvinuitului, inculpatului,
reprezentantului legal al acestuia, precum i la
solicitarea altor persoane, cu consimmntul

persoanelor interesele crora urmeaz s le

apere; aparatorul poate fi invitat si de alte persoare(rude
prieteni)cu respectarea unor conditii-consimtamintul
banuitului,invinuitului,inculpatului.De regula dupa
semnarea contractului de asistenta juridical banuitui
invinuitul inculpatul isi da acordul in forma scrisa ori
pentr-o cere solicita admiterea aparatorului.
2)la numirea din oficiu astfel potrivit art 69 cind
participarea aparatorului este obligatore daca
banuitul,invinuitul inculpatul ori reprezentantul legal al
acestuia nu si-a ales un aparator, la desemnarea de ctre
coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional
pentru Asisten Juridic Garantat de Stat n cazul cererilor
sau solicitrilor de acordare a asistenei juridice calificate.
Organul de urmrire penal sau instana nu este n drept s
recomande cuiva invitarea unui anumit aprtor. Organul
de urmrire penal sau instana solicit desemnarea
avocatului care acord asisten juridic garantat de stat
de ctre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului
Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat:1) la
cererea bnuitului, nvinuitului, inculpatului- in asemenea
situatii admiterea aparatorului in exclusivitate va depinde
de vointa banuitului invinuitului inculpatului iar organul ce
desfasoara procesul penal are obligatia asigurarii apararii
din oficiu indiferent de starea materiala a
banuitului,invinuitului ,inculpatului.
2) n cazul n care participarea aprtorului la procesul
penal este obligatorie, iar bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu
are aprtor ales. Organul de urmrire penal sau instana
cere de la biroul de avocai nlocuirea aprtorului ales sau
solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru
Asisten Juridic Garantat de Stat substituirea avocatului
care acord asisten juridic garantat de statn
urmtoarele situaii dificile de desfurare a procesului
penal:
1) dac aprtorul ales nu poate s se prezinte n cazul
reinerii timp de 3 ore din momentul retinerii, punerii sub
nvinuire timp de 4 sau mai multe zile sau audierii

bnuitului, nvinuitului mai mult de 3 ore sau 4 si mai multe

zile;
2) dac aprtorul ales nu poate s participe la
desfurarea procesului n decurs de 5 zile din momentul
anunrii lui, termenul de5 zile se scurge incepind cu
urmatoarea zi dupa instientarea in modul cerut de lege
acest termin poate fi prelungit in cazurile cind aparatorul
este in imposibilitate de a se prezenta pe motive de
boala,deplasare,participare intr-o alta cauza penala.
3) dac procurorul sau instana constat c avocatul care
acord asisten juridic garantat de stat nu este n stare
s asigure asisten juridic eficient bnuitului, nvinuitului,
inculpatului.Inlocuirea aparatorului are loc conform
prevederilor art 322 CPP
181.procedura de renuntare la parator vs procedura
de inlaturare
Atit in procedura de renuntare la aparator cit si in cea de
inlaturare a lui putem observa o multime de asemanari:
1.Poate ave loc la orice etapa a procesului penal2.Se face
prin cerere scrisa anexata la materialele cauzei3.Organul de
urmarire penala emite o ordonanta motivate iar instant
incheiere motivate.Dar si deosebiri:In cazul renuntarii la
aparator e nevoie ca insasi inculpatul,invinuitul sau banuitul
sa ceara acest fapt si numai in cazurile cind avocatului i-au
fost create posibilitati reale pentru participarea lui la
proces,iar in cazul inlaturarii poate fi inaintata aceste cerinte
atunci cind sau constatat unele circumstante ce nu permit
legal participarea aparatorului la proces:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de
dependen personal cu persoana care a participat la
urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului
penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau

martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei
instanei judectoreti.
Atit la initiative instantei de judecata ,a procurorului cit si a
inculpatul,invinuitul sau banuitul.Avocatul care acord
asisten juridic garantat de stat va fi nlturat din
procesul penal dac persoana pe care o apr are temeiuri
reale de a pune la ndoial competena sau buna-credin a
avocatului i va depune o cerere pentru nlturarea acestui
aprtor din proces.
Bnuitul, nvinuitul, inculpatul care a renunat la aprtor
este n drept, n orice moment al desfurrii procesului
penal, s revin asupra renunrii i s invite un aprtor
sau s solicite desemnarea unui avocat care acord
asisten juridic garantat de stat, care va fi admis din
momentul cnd a fost invitat sau solicitat. hotrrea de
inlaturare a aparatorului nu este susceptibil de a fi
atacat.
182. Justificai n materia Conveniei Europene
existena normelor naionale privind
inadmisibilitatea renunrii la aprtor n cazurile
n care interesele justiiei cer asistena juridic
obligatorie.
In articolul 6 aln 3al conventiei pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale reglementeaza ca orice
acuzat are dreptu la apararea de sine statatoare sau sa fie
asistat de un aparator ales fde el.In legislatia nationala
putem observa ca in
Articolul 69. Participarea
obligatorie a aprtorului
(1) Participarea aprtorului la procesul penal este
obligatorie n cazul n care:
1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti
pentru a se apra el nsui, fiind mut, surd, orb sau avnd
alte dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum
i defecte fizice sau mintale;
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n

msur insuficient limba n care se desfoar procesul

penal;
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen;
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o
infraciune grav, deosebit de grav sau excepional de
grav;
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de
arest ca msur preventiv sau este trimis la expertiza
judiciar psihiatric n condiii de staionar;
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt
contradictorii i cel puin unul din ei este asistat de aprtor;
9) n cauza respectiv particip aprtorul prii vtmate
sau al prii civile;
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de
judecat n prim instan, n apel i n recurs, precum i la
judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
11) procesul penal se desfoar n privina unei persoane
iresponsabile, creia i se incrimineaz svrirea unor fapte
prejudiciabile sau n privina unei persoane care s-a
mbolnvit mintal dup svrirea unor asemenea fapte;
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii
unei persoane decedate la momentul examinrii cauzei.
(2) Participarea aprtorului la procesul penal este
obligatorie din momentul cnd:
1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea
acestuia n cazul prevzut la alin.(1) pct.1);
2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la
cunotin hotrrea organului de urmrire penal cu privire
la:
a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub
nvinuire n cazurile prevzute la alin.(1) pct.2)-6);
b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de
staionar n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
c) aplicarea msurii preventive sub form de arest n
cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a decedat i a fost
depus o cerere de reabilitare din partea rudelor sau altor

persoane n cazul prevzut la alin.(1) pct.12).

(3) Participarea obligatorie a aprtorului la procesul
penal este asigurat de coordonatorul oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de
Stat, la solicitarea organului de urmrire penal sau a
instanei.
Deaceea in vederea de a nu incalca prevederile Conventiei
Europene statul a intreprins masura respective astfe de
exemplu in cazul minorilor e obligatorie participare partii
apararii in vederea respectarii tuturor drepturilor acestora.
186. Identificai cazurile de ncetare a calitii de aprtor
Incetarea calitatii de aparator poate avea loc prin rezilierea
contractului incheiat intre cele doua parti.Motivele incetarii
pot fi proprii adica ale partilor cit si de stat .De exemplu:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de
dependen personal cu persoana care a participat la
urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului
penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau
martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei
instanei judectoreti
Dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune
la ndoial competena sau buna-credin a avocatului i va
depune o cerere pentru nlturarea acestui aprtor din
proces. Dac a acordat anterior sau acord n prezent
asisten juridic unei persoane ale crei interese vin n
contradicie cu interesele persoanei pe care o apr, precum
i dac se afl n relaii de rudenie sau n relaii de
dependen personal de prima.
Odata cu finisarea judecatii inceteaza si calitarea de
aparator la fel ca si contractual.Numai daca partile vor
merde in instant superioara atunci calitatea de aparator se

va prelungi.O alta cauza de incetare a calitatii de aparator

poate fi renuntarea. Renunarea la aprtor nseamn voina
bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a-i exercita el nsui
aprarea, fr a apela la asistena juridic a unui aprtor.
187. Analizai drepturile aprtorului la urmrirea penal.
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la
efectuarea de ctre organul de urmrire penal a aciunilor
procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la
solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s
atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual
asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob
pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina
de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz
urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului,
interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de
urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n
procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor
efectuate cu participarea lui i s cear completarea lor sau
includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din
momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date
din dosar, s fac copii;
11) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr
a se limita numrul i durata lor;
12) s participe la orice aciune procesual efectuat cu
participarea persoanei pe care o apr dac aceasta o cere
persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
13) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat

de ctre organul de urmrire penal pentru confirmarea

reinerii i necesitii arestrii.

188. Evaluai prevederile legale naionale n raport cu

CEDO n materie de confidenialitate a relaiilor
avocat-acuzat.
In republica Moldova putem spune ca avem unele
reglementari in vederea respectarii confidentialitatii de catre
avocet si acuzat in vederea procesului penal si a
cauzei.Cestea fiind Legea republicii moldova cu privire la
avocatura.Aici putem observa ca tot ce spune
inculpatul,banuitul aparatorului trebuie sa fie confidential.Si
avocatul trebuie sa actioneze doar in interesele
acuzatului.Deasemenea si in prevederile CEDO putem
observa acest principiu de confidentialitate.
198. Indicai temeiurile pentru intervenia
reprezentantului legal i a succesorului. Persoana
incapabil participant la proces nu-i poate exercita de sine
stttor drepturile prevzute de prezentul cod, acestea fiind
exercitate de reprezentantul ei legal.
n cazul n care partea civil iresponsabil nu are
reprezentant legal, participarea ei n procesul penal se
suspend, iar aciunea civil se las fr examinare, dac
procurorul nu nainteaz aciune n interesele acesteia fa
de nvinuit, inculpat sau fa de persoana care poart
rspundere material pentru faptele nvinuitului,
inculpatului. n cazul iresponsabilitii prii civilmente
responsabile, participarea acesteia la proces se suspend,
iar aciunea naintat mpotriva ei se las fr
examinare. Doar incapacitatea si capacitatea limitata este
unicul temei de participare a reprezentantului legal.
n procesul penal, succesor al prii vtmate sau al prii
civile este recunoscut una din rudele ei apropiate care a
manifestat dorina s exercite drepturile i obligaiile prii
vtmate decedate sau care, n urma infraciunii, a pierdut
capacitatea de a-i exprima contient voina. Succesor al

prii vtmate sau al prii civile nu poate fi recunoscut

ruda ei apropiat creia i se incumb cauzarea de prejudiciu
material, fizic sau moral prii vtmate. Recunoaterea
rudei apropiate ca succesor al prii vtmate sau al prii
civile o decide procurorul care conduce urmrirea penal
sau, dup caz, instana de judecat, cu condiia c ruda
apropiat solicit aceast calitate. n cazul n care mai multe
rude apropiate solicit aceast calitate, decizia de a alege
succesorul i revine procurorului sau instanei de judecat.
Dac, la momentul solicitrii respective, lipsesc temeiuri
suficiente pentru recunoaterea persoanei ca succesor al
prii vtmate sau al prii civile, hotrrea n cauz se ia
imediat dup constatarea acestor temeiuri.
199. Distingei statutul reprezentantului legal de
statutul reprezentantului.
In desfasurarea procesului penal prezenta unora dintre parti
este necesara fie in mod permanent fie doar la anumite
acte.Astlfe in cadrul reprezentarii persoana reprezentata nu
se poate prezenta sau prezenta ei nu e posibila.iar in cazul
reprezentarii legale aceasta e posibila numai fata de
persoanele cu capacitate limitata sau faca capacitate de
exercitiu.Persoanele care reprezinta pe una din partile in
proces devin prin aceasta subiecti procesuali ci nu parti.
204. Indicati persoanele care pot fi antrenate in
calitate de asistent procedural si enumerati cazurile
in care acestea participa in pr.penal
Asistentul procedural este persoana care potrivit CPP nu
are un inters personal in cauza nu esta angajat al org.de
urmarire penala si partcipa la prezentarea pers.spre
recunoastere.
Pot fi antrenate in proces in calitate de asistent
procedural persoanele care:
Au acelesi sex cu sexul faptuitorului
Au trasaturi anatomice asemanatoare cu
faptuitorul( constitutia fizica, culoarea tenului, culoarea
si natura parului etc.

 Nu tebuie sa posede anumite infirmitati defecte

dobindite ereditar sau din anumite maladii care se
manifesta evident
Trebuie sa fie neutru sa nu fie interesat in cauza sau sa
fie cunoscut de persoana care face recunoasterea
Sa nu fie angajat al org. de urmarire pen.
Asistentul procedural poate participa in proces in cazul in
care :
Este chemat sa participe la constituirea faptei
este chemat la efectuarea experimentului
este chemat sa participe la prezentarea spre
recunoastere
205. Distingeti statutul asistentului procedural de
statutul martorului
Asistentul procedural si marotul sunt participanti in
procesul penal care prin prezenta lor ajuta la stabilirea
adevarului. Ei au anumite drepturi si obligatii care formeaza
statutul fiecorara din ei.
Statutul asistentului procedural se deosebeste de cel al
martorului prin faptul ca martorul poseda un statut mai larg .
In comparatie cu martorul asistentul are mai putine drepturi
si obligatii si anume asta are urmatoarele drepturi :
- sa asiste la efectuare actiunii procedurale de la
inceputul pina la sfirsitul acestea
- sa ia cunostinta cu procesul-verbal al actiunii la care a
participat
- sa faca obiectii referitor la cele efectuate si la cele
reflectate in procesul-vrebal
- sa semneze numai acea parte a procesului verbal care
reflecta circumstantele cunoscute de acesta
- sa primeasca compensarea cheltuielilor suportate in
legatura cu participarea la actiunea procesuala
repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime
etc.
Asistentul procedural este obligat :
- sa se prezinte la citarea org.de urm. pen.
- sa indeplineasca indicatiile org. de urm.pen

- sa semneze procesul-verbal intocmit in urma actiunii

procedurale
- sa nu dea publicitatii circumstantele care iau devenit
cunoscute
- sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii procesuale fara
invoirea org.respectiv.
Spre deosebire de asistentul procedural martorul are
urmatorele dr.:
- sa ceara recuzarea interpretului traducatorului care
participa la audierea sa
- sa inainteze cereri
- sa refuze de a prezenta documente mostre pentru
cercetarea comparativa in cazul cind aceste date pot fi
folosite impotriva sa sau a rudelor
- sa participe la actiuni procedurale sa fie asistat de
aparator sau reprezentant la alegerea sa
- sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal
Ca si asistentul procedural are dr.la compensarea
cheltuielilor suportate in cauza pen.si sa i se repare
prejudiciul cauzat de actiunile nelegitime etc.
Martorul este obligat sa :
- se prezinte la citatie org.de urmarire pen.
- sa faca declaratii veridice sa comunice tot ce stie in
legatura cu cauza
- sa prezinte documente mostre pentru cercetare
comparativa
- sa nu paraseasca sala e sedinte
- sa respecte ordinea stabilita
- sa accepte examinarea corporala etc.
206. Estimati prevederile legale privind
imunitatile si privilegiile martorilor in pr.penal in
raport cu standartele internationale
In lit.de sp. a fost abordata problema imnunitatilor si
privilegilor martorilor in unele opinii se considera ca termenii
dati sunt sinonime insa DEX defineste aceste notiuni in mod
diferit astfel ,,imunitatea ,,este ansamblu de dr.sau privilegii
de care se bucura anumite categorii, ,,privilegiu,, este un

avantaj o scutire de obligatii acordate in anumite situatii

unor persoane.
Imunitatile si privilegiile au menirea de a proteja anumite
relatii recunoscute de societate ca fiind valori . Diferentierea
imunitatilor de privilegii este necesara din cauza drepturilor
survenite in urma acestor institutii.In cazul imunitatilor
persoana nu poate participa in cadrul procesului in nici un
caz pe cind privilegiile acorda persoanei dreptul de a
participa in cadru probatiunii.
CPP stabileste anumite imunitati si privilegii pentru
martorii in procesul penal si anume nu pot fi citati ca martori
persoanele care din cauza defectelor fizice sau psihice nu
pot sa inteleaga just imprejurarile importante pentru cauza
De asemenea este necesar de mentionat ca nici o prsoana
nu este obligata sa depuna marturii impotriva sa sau a
rudelor apropiate(parinti surori frati si alte rude de diferit
grad inclusiv si a sotilor logodnicilor etc)
Aceste prevederi corespund prevederilor internationale
deoarece Conventia europeana pentru dr. omului contine
prevederi cu referire la valorile aparate de iminitatile si
privilegiile acordate martorilor.
210. Definiti notiunile de expert si de specialist
Expert-este persoana numita pentru a efectua investigatii
in cazurile prevazute de CPP, care nu este interesata in
rezultatele cauzei penale si care aplicind cunostintele
speciale din domeniul stiintei, tehnicii artei si din alte
domenii prezinta rapoarte in baza acestora.
Specialist- este persoana chemata pentru a participa la
efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de
CPP care nu este interesata in rezultatele procesului penal .
Specialistul trebuie sa posede cunostinte si deprinderi
speciale pentru acordarea ajutorului necesar org.de urmarire
pen. sau instantei.
211. Distingeti statutul expertului de statutul
specialistului

Expertul si specialistul sunt persoane participante la

procesul penal care nu au un interes in ceea ce priveste
rezultatul procesului penal. Este necesar de mentionat ca
opinia specialistului nu poate inlocui concluzia expertului.
Acesti participanti la proces au drepturi si obligatii care
formeaza statul fiecaruia dintre ei.
Statutul acestor doua persoane este asemanator si
anume dispun de drepturi si obligatii asemanatoare insa au
si anumite prevederi care le diferentiaza.
Expertul are dreptul:
- sa ia cunostinta de materialele cauzei penale in
legatura cu obiectul expertizei
- Sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale
suplimentare necesare pentru prezentarea concluziilor
- Sa participe cu aprobarea org.de urmarire pen. la audieri
si alte actiuni procesuale
- Sa puna intrebari persoanelor audiate
- Sa ia cunostinte cu procesele-verbale
- Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura
cu participarea la proces
- Sa i se repare prejudiciu cauzat de actiunile ilegale ale
org de urmarire pen.
- Sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat s.a
Expertul este obligat:
- Sa formuleze in raportul sau concluzii obiective si
intemeiate in legatura cu intrebarile ce i se pun
- Sa refuze sa de raspuns daca intrebarea pusa depaseste
cadrul cunostintelor lui de specialitate care nu au fost
verificate de el
- Sa comunice despre experienta sa profesionala si despre
relatiile cu persaonael perticipante la proces
- Sa respecte ordinea stabilita
- Sa nu divulge circumstantele si datele care iua devenit
cunoscute in cadrul procesului
- Sa nu paraseasca locul desfasurarii actiunilor procedurle
etc
Specialistul are dreptul:

- Sa ia cunostinta cu permisiunea org.de urmarire pen. cu

materialele cauzei
- Sa puna intrebari participantilor
- Sa ceara completarea datelor puse la dipozitie pentru
formularea concluziei
- Sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de
competenta sa
- Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal
- Sa citeasca procesul-verbal a actiunilor la care a
participat si sa ceara includerea obiectilor
- Sa ceara compesarea cheltuielilor suportate in legatura
cu cauza penala la care a participat
- Sa primeasca recompensa pentru lukru efectuat
Specialistul este obligat:
- Sa se prezinte la chemarea org.de urmarire penala
- Sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de
specialist
- Sa-si apreciez obiectiv capacitatea sa de spcialist
- Sa comunice despre experienta in domeniu despre
relatiile cu persoanele participante in cauza penala
respectiva
- Sa fie la locul actiunii procesuale atit cit este necesar
- Sa aplice toate cunostintele pe care le poseda pentru a
acorda ajutor org.de urmarire pen.
- Sa dea explicatii ce tin de competenta sa profesionala
- Sa targa concluzii
- Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata
- Sa nu divulge circumstantele care le-a cunoscut in urma
efectuarii actiunii procesuale
212. Evaluai n ce msur normale naionale privind
incompatibilitile expertului i a specialistului se
conformeaz cu standardele internaionale.
conform CPP, specialistul este persoana chemata pentru
a participa la efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile
prevazute de CPP, care nu este interesata in rezultatele
procesului penal. Prin specialist se intelege pers care:
a) are cunostinte temeinice intr-un domeniu de activitate

b) care afost chenata laefectuarea actiunii procesuale in

cf cu legea procesual penala
c) care nu se afla in situatie de incompatibilitate cin cf cu
legea
scopul pt care specialistul se atrage in procedura penala
si anume pt acordarea ajutorului necesar organului de urm
penala sau a instantei.
Expertul este persoana numita pentru a efectua
investigatii in cazurile prevazute de CPP, care nu este
interesata in ezultatele cauzei penale si care, aplicind
cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii, artei si
dina lte domenii,prezinta rapoarte in baza acestora.
In ceea ce priveste incompatibiliatile atit a expertului cit
si a specialistului, ele sunt prevazute de lege. Astfel nu
poate fi in calitate de specialist sau expert daca el personal
sau rudele acestuia sunt direct sau indirect interesate in
process, daca el este partea vatamata sau reprezentant al
ei, parte civila, parte civlmente responsabila, daca este sot
sau ruda cu una din partile mentionate sau cu invinuitul,
banuitul sau inculpate; daca exista relatii de rudenie sau in
relatiile de dependenta de persoana care efctueaza
urmarirea penala; daca nu e in drept sa fie in aceasta
calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti, etc.
Legislatia CEDO prevede ca expertul sau specialistul
trebuie sa fie independent, nu poate face parte din aceeasi
autoritate care investigheaza. Astfel, in acest sens legislatia
noastra corespunde cu legislatia CEDO.
O problema elocventa in legea procesual penala
nationala este stabilirea unui expert sau specialist
independent de catre unul din avocatii partilor. CEDO ne
arata in cauzele sale ca partile sunt libere sa stabileasca un
expert sau un specialist independent pentru a face expertiza
sau pentru a se pronunta asupra anumitor situatii ce tin de
competenta sa.
169. Identificai momentul ncetrii calitii de
bnuit.

Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite

probe c a svrit o infraciune pn la punerea ei sub
nvinuire. Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit
prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri
preventive neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de
bnuit.
Conform reglementarilor normelor procesual penale din CPP
art 63 care reglementeaza n privind banuitul ne spune ca .
Calitatea de bnuit nceteaz din momentul eliberrii
reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n privina
lui ori, dupcaz, anulrii ordonanei de
recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub
urmrire,
sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire
penal
a ordonanei de punere sub nvinuire.Treb de mentionat ca
OUP nu este n drept s menin n calitate de bnuit:
1) persoana reinut mai mult de 72 de ore;
2) persoana n privina creia a fost aplicat o msur
preventiv neprivativ de libertate mai mult de 10 zile din
momentul cnd i s-a adus la cunotin ordonana despre
aplicarea msurii preventive;
3) persoana n privina creia a fost dat o ordonan de
recunoatere n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu
acordul Procurorului General i al adjuncilor si - mai mult
de 6 luni.
La momentul expirrii, dup caz, a unui termen de mai sus
organul de urmrire penal este obligat s elibereze bnuitul
reinut ori s revoce, n modul stabilit de lege, msura
preventiv aplicat n privina lui, dispunnd scoaterea lui de
sub urmrire sau punerea lui sub nvinuire.
Organul de urmrire penal sau instana de judecat,
constatnd c bnuiala nu s-a confirmat, este obligat s
elibereze bnuitul reinut sau s revoce msura preventiv

aplicat n privina lui pn la expirarea termenelor indicate

mai sus dispunnd scoaterea lui de sub urmrire.
170. Evideniai drepturile bnuitului reinut i supus
unei msuri preventive.
In primul rind are dreptul la aprare. Organul de urmrire
penal i asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite
dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele care nu
snt interzise de lege.el este in drept s tie de ce este
bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau
dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea despre aplicarea
msurii preventive sau s fie informat n prezena
aprtorului care poate sa fie si din oficiu , n limba pe care
o nelege aici apare si interpretul in caz de necesitate,
despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea juridic a
faptelor infracionale de svrirea crora este
suspectat;Imediat dupa retinere si aplicarea masurii
preventive sa I se comunice despre drepturile pe care le are,
ca de exp dreptul la tacere pu care acesta se semneaza ,la
fel dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin
hotrrea de aplicare a msurii preventive sa I se dea copia
de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal
privitor la reinerea sa.Dupa ce a fost retinut sau supus
masurii preventive acesta automat poate de beneficia de un
aparator din oficiu cind nu are suficienti bani ca il achite sau
cind are bani poate sa isi i-a un aparator la alegrea sa I se
permite sa aib ntrevederi cu aprtorul su confideniale,
fr a se limita numrul i durata lor;;
are dr s fac declaraii sau s refuze de a le face,are dr s
anune imediat, dar nu mai trziu de 6 ore, prin intermediul
organul de urmrire penal, rudele sau o alt persoan, la
propunerea sa, despre locul unde este reinut;
Un drept la fel ca si celellat consfintite si in conventie europ
pu aparaea dr si libertatilor fundamentale ale omului este in
drept sa ceara recuzarea persoanei care efectueaz
urmrirea penal, judectorului de instrucie, interpretului,
traductorului,trebuie s fie informat de ctre OUP despre
toate hotrrile adoptate care se refer la drepturile i

interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea sa,

copii de pe aceste hotrri;Poate sa atace , conf lege,
aciunile i hotrrile organului de urmrire penal;In caz ca
act sunt nelegitime ale OUP sau ale inst de jud poate s
cear i s primeasc repararea prejudiciului
cauzat,totodata poate sa fie reabilitat n cazul n care
bnuiala nu a fost confirmat.
Bnuitul la moment nu poart rspundere pentru declaraiile
sale, cu excepia cazurilor n care el face un denun
intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o persoan
care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.,insa in
modificari se prevede ca acesta va raspunde pu declaratii
false.
171. Estimati prevederile legale privind termenele de
mentinere a persoanei in calitate de banuit inclusiv in
materia principiului Non Bis in idem.
Alin (2) art.63 reglementeaza termenul inauntrul caruia
persoana poate detine calitatea de banuit.
- in cazul persoanei retinute acest termen este de cel mult
72 ore. La calcularea termenukui procedural se porneste de
la ora privarii efective de libertate. Ora de la care incepe si
la care se sfirseste termenul intra in durata de 72 ore.
Asupra cazului retinerii persoanei banuite se intocmeste, in
maximum 3 h de la momentul privarii de libertate, un proces
verbal de retinere.
- in cazul persoanei fata de care s-a aplicat o masura
preventiva acest termen este cel mult 10 zile. Termenul
procedural va curge din momentul aducerii la cunostinta a
hotaririi ( incheierea instantei sau ordonanta procurorului)
despre aplicarea masurii preventive.
Daca pers a fost anterior retinuta, termenul de 72 ore se
include in termenul de 10 zile.
- in cazul persoanei fata de care s-a dat o ordonanta de
recunoastere in aceasta calitate termenul este de cel
mult 3 luni, iar cu acordul Procurorulu General si al
adjunctilor sai mai mult de 6 luni. In acest caz
termenul procedural se calculeaza de la ziua indicata in

actul care a provocat curgerea termenului si expira la

sfirsitul zilei respective a ultimei luni. Daca aceasta zi
cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare , termenul
expira in ultima zi a acestei luni.
Toate aceste calcule sunt facute cu scopul ca aceeasi
persoana sa nu fie detinuta mai mult decit este necesar
pentru aceeasi fapta, de asta se includ acele 72 ore in
termenul de 10 zile.
175. Enumerati actele procedurale prin care pers.
Poate fi recunoscuta in calitate de banuit, invinuit,
inculpat, condamnat, achitat.
Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin
unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri
preventive neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de
bnuit.
Persoana poate fi recunoscuta in calitate de invinuit
printr-o ordonanta de punere sub invinuire, emisa conform
prevederilor CPP.
Invinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in
judecata se numeste inculpat.
Persoana capata calitatea de condamnat daca s-a
pronuntat integral sau partial o sentinta de condamnare.
Persoana devine achitata printr-o sentinta integral de
achitare.
176. Distingeti statutul procesual al invinuitului de
cel al inculpatului.
1762. Redactati o plingere catre judecatorul de
instructie constatind incalcarea drepturilor
invinuitului in materia Protocolului 7 par.4 al CEDO
Catre
Jud. De intructie a jud..
Plingere

Prin Prezenta plingere rog sa fie Incetata urmarirea

penala, intentat contra Plugaru I, domiciliat pe strada
Livezilor 34/2, nascut in anul 1984, care a fost banuit in
savirsirea infractiunii de furt, ulterior a fost judecat in cadrul
unui proces penal, apoi a fost achitat printr-o sentinta
integrala de achitare definitiva conform legii. Peste 3 luni, pe
aceeasi cauza, i se porneste din nou urmarie penala,
cauzindu-se astfel lui Plugaru o stare emotionala instabila si
frustranta, pe parcursul acestei perioade Plugaru isi revenise
un pic, insa dupa intentarea urmarii penale din nou , acesta
a suferit un soc psihic nebenefic, care i-a marcat sanatatea.
Aceste actiuni contravin sever protocolului 7 paragraful 4 al
CEDO, astfel cerem, incetarea urmaririi penale si repararea
prejudiciului moral cauzat astfel.
192 Indicai temeiurile de recunoatere a prii
civilmente responsabile.
Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana
fizic sau juridic care, n baza legii sau conform aciunii
civile naintate n procesul penal, poate fi supus rspunderii
materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele
nvinuitului, inculpatului.
Recunoaterea ca parte civilmente responsabil se face prin
hotrre a organului de urmrire penal sau a
instanei. Partea civilmente responsabila poarta o
raspundere complimentara indirect si anume raspunderea
civila a unei alte personae decit autorul faptei penale pentru
prejudicial cauzat prin infractiune.
n cazul n care se constat c, dup recunoaterea prii
civilmente responsabile, persoana respectiv nu poart
rspundere material pentru prejudiciul material cauzat de
ctre nvinuit, inculpat sau c din alte motive lipsesc
temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte
civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau
instana, prin hotrre motivat, nceteaz participarea
persoanei la proces n calitate de parte civilmente
responsabil.

193. Distingei statutul prii civilmente responsabile

de cel al nvinuitului.Parte civilmente responsabil este
recunoscut persoana fizic sau juridic iar invinuitul este
doar persoana fizic.Prima este persoana care, n baza legii
sau conform aciunii civile naintate n procesul penal, poate
fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul material
cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.Cea de a doua
fiind insasi persoana fa de care s-a emis, n conformitate
cu prevederile prezentului cod, o ordonan de punere sub
nvinuire. n cazul n care se constat c, dup
recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana
respectiv nu poart rspundere material pentru prejudiciul
material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte
motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate
de parte civilmente responsabil, organul de urmrire
penal sau instana, prin hotrre motivat, nceteaz
participarea persoanei la proces n calitate de parte
civilmente responsabil. Iar invinuitul urmeaza a raspunde
penal pentru fapta infractionala comisa.
194.ORDONANTA DE RECUNOASTERE A PERSOANEI IN
CALITATE DE PARTE CIVILA
Or.Leova
23.septembrie 2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul
IAnatolie Iordache,examinind materialele dosarul
penalnr.3687909568
CONSTAT:
Ca cetateanului Pislaru Anatol ia fost cauzat un prejudiciu
material in urma comiterii infractiunii prevazuta la art.151
alin 1de catre cetateanul Scurta Victor.Astfel prin actiunile
lui licite sau cauzat prejudicii material in valoare de
10000lei.
DISPUN:
Sa recunosc cetateanul Pislaru Anatol in calitate de parte
civila conform art.161 CPP domiciliat in satul Sarata din
or.Leova nascut pe data de 12.22.98 celibatar cu studii
medii.

216. Definii noiunea de martor.

cf CPP, martorul este persoana care poseda informatii cu
privire la vrei circumstanta care urmeaza sa fie constatata in
cauza.
Pt ca o pers sa devina martor, trebuie sa intruneasca
anumite conditii:
Existenta unui process penal in curs de desfasurare in
fata organ de urm penala sau inst de jud
Existenta unei pf care cunoaste anumite fapte si
imprek=jurari cu privire la circumstanta care urmeaza a
fi costatata
Citarea in modul prevazut lege procesuala in calitate de
martor de catre organ de urm penala sau inst de
judecata.
Nu pot fi in calitate de martori:
1.Pers care din cauza deficientelor fizice sau psihice n sunt
in stare sa inteleaga just imprejurarile
2.aparatorii, colaboratorii baroului de avocati pt
constatareea unor date care le-au devenit cunoscute in
legatura cu adresarea pt acordarea de asistenta juridica
3.pers care cunosc o anumita info referitoare la cauza in
legatura cu exercitarea de catre ele a atributiilor de
reprezentanti ai partilor
4.judecator, procurer, reprezentantul organ de urm
penala, grefierul- cu privire la circums care le-au devenit
cunsocute in legatura cu exercitarea atributiilor lor
procesuale, cu exceptia cazurilor de participare la
retinerea in flagrant delict
5.jurnalistul- pt a preciza persoana care i-a prezentat
anumita informatie cu conditia de a nu-I divulga numele,
cu exceptia caz kind pers doreste benevol sa depuna
marturii
6.slujitorii culteror- despre circums care le-au devenit
cunoscute in legatura cu exercitarea atribuliior lor
7.medical de familie si alte personae care au acordat
ingrijire medicala- la viata private a persoanelor pe care
le deservesc

217. Distingei statutul avocatului martorului de

statutul aprtorului bnuitului.
Aparatorul este persoana care, pe parcursul procesului
penal, reprezinta interesele banuitului, invinuitutlui,
inculpatului, ii acorda asistenta juridical prin toate mijl si
metodele neinterzise de lege. Aparatorul nu poate fi
asimilat de catre organelle de stat si persoanele cu functie
de raspundere cu persoana, interesele careia le apara si cu
caracterul cacalitate de uzei penale care se examineaza cu
participarea lui.
In calitate de aparator in procesul penal pot participa:
a) avocatul
b) alte pers abilitate prin lege cu atributii de aparator
c)un avocat din strainatate in cazul in care acesta este
asistat de un avocet.
Persoanele date capata statutul de aparator in momentul
in care si-a asumat angajamentul de a apara interesele
persoanei, cu consemtamintul acesteia. aparatorul are
drepturi consdintite in legea procesual penala cu ar fi:
dreptul de a cunoaste esenta banuielii, sa explice
drepturile pers pe care o reprezinta, sa participle la
efectuarea de catre organ de urm penala a actiunilor
procesuale
Conform CPP persoana care a fost citata in calitate de
martor are dreptul sa invite un avocet care ii va reprezenta
interesele in organul de urm penala si o va insoti la
actiunile procesuale effectuate cu participarea sa.
Drepturile avocatului martorului sunt reglementate de
legea procesual penala. In acest sens el are dreptul sa stie
in care cauza penala este citata persoana pe care o
reprezinta, sa asiste e tot parcursul desfasurarii actiunii
procesuale la care participa persoana pe care o reprezinta,
sa inainteze cereri, sa explice martorului drepturile lui sis
a atentioneze pers care efectueaza actiunea procesuala
asupra incalcarilor comise de ea, sa se adreseze, cu
permisiunea organ de urm penala, persoanei interesele
careia le reprizinta cu intrebari, observatii, indrumari, sa

faca cunostinta cu procesele-verbale ale actiunilor

procesuale la care au participat el si persoana interesele
careia le reprezinta si poate sa ceara completarea sau
includerea obiectiilor sale in process-verbal respective.
Notiunea de aparator de mult mai larga, in cluzind in sine
si avocatul si un avovat din strainatate. Aparatorul e
acordata banuitului, invinuitului,inculpatului din oficiu daca
acesta nu are posibilitate sasi asigure unul, iar martorul
poate lua avocet doar din proprie initiativaAparatorul are
mai multe drepturi ca avocatul martorului, intrucit are
dreptul de a afce cunsotinta cuu intreg dosarul, iar avocet
martorului doar cu partea care vizeza clientul sau.
Avocatol martorului poate adresa intrebari doar cu acodul
organ de urmarire penala, iar aparatorul la proprie
initiativa.
Avocatol martorului spre deosebide de aparator nu are
dreptul de a inainta apel sau recus. Martorul poate fi
asista de un avocet doar la etapa urmaririi penale, iar
aparatorul pe tot parcursul desfasurarii pocesului.
218. Redactai o hotrre privind nlturarea din
process al avocatului martorului
HOTRRE nr.2-3d-88/10
privind nlturarea din process al
avocatului martorului
30 martie 2010 mun.
Chiinu
Examinnd chestiunea cu privire la privind nlturarea din
process al avocatului martorului domnului Denis Zubco,
C O N S T A T :
Procurorul General a informat Consiliul Superior al
Procurorilor despre
necesitatea adoptrii unui nou model al legitimaiei de
procuror, care ar fi mai
practic, protejat de semne distincte n corespundere cu
cerinele noilor tehnologii
informaionale.

Potrivit pct.2.2 lit.o) din Regulamentul Consiliului Superior al

Procurorilor,
art.74 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratur, Consiliul
Superior al
Procurorilor aprob modelul legitimaiei de procuror.
Studiind mostra prezentat de Procurorul General, n
conformitate cu
prevederile art. 74 din Legea cu privire la Procuratur,
pct.2.2 lit.o) din
Regulament, Consiliul Superior al Procurorilor,
H O T R T E:
1. A aproba modelul legitimaiei de procuror conform
mostrei prezentate n
Anex.
2. Hotrrea se remite seciei personal pentru informare.
Procurorilor
Iurie Garaba
121. Explicati modalitatile de asigurare a dr. victimei
infractiunilor, abuzurilor de serviciu si erorilor
judiciare.
Victima unei fapte care contine elementele componentei de
infractiune dispune de drepturile prevazute de art. 58 din
CPP, in special de dreptul de a cere pornirea urmaririi
penale, dreptul de a participa la procesul penal in calitate de
parte vatamata si dreptul de a fi reparate prejudiciile
morale, fizice si materiale. Procesul penal al RM permite
examinarea concomitenta a actiunii civile in cadrul
solutionarii cauzei penale de catre instanta de judecata,
ceea ce ofera avantaje suficiente victimei.. Prejudiciul este o
paguba morala sau materiala, fizica, care poate fi evaluata
in expresie baneasca. Dreptul persoanei vatamate de catre o
autotitate publica de a-i fi compensat prejudiciul cauzat de o
actiune sau inactiune ilegala a organelor de stat este un
drept constitutional al persoanei. Potrivit normei
constitutionale mentionte, statul rs patrimonial pentru
prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesele penale
de catre organele de urm pen si instantele judecatoresti.

Activitatea org de ocrotire a normelor de drept se exercita

nu de putine ori prin interventia in sfera intereselor private a
unor persoane carora li se cauzeaza un prejudiciu.
In CP abuzul de putere sau abuzul de serviciu este
regelementat de art.327, sintagma lezate in drepturi in alt
mod cuprinde cazurile de comitere de infr din domeniu
justitiei ( tragerea cu buna-stiinta la rs penala a unei pers.
Nevinovate, pronuntarea unei sentinte contrar legii,retinerea
sau arestarea ilegala, constringerea de a face declaratii,
tortura, falsificarea probelor)
Avind in vedere importanta respectarii principiului
constitutional al dr la libertatea individuala si siguranta
persoanei, prevederile internationale si nationale stabilesc
expres dr persoanei la reparatii, despagubiri in cazul in care
victima a fost arestata sau detinuta ilegal.
Eroarea juridica consta in gresita stabilire a faptelor, in
cursul procesului penal, avind urmare condamnarea
definitiva a unui nevinovat sau exonerarea de rs a unui
vinovat. Conform CPP, org de urm penala trebuie sa activeze
in asa mod incit nici o persoana sa nu fie neintemeiat
banuita, invinuita sau condamnata.
Dreptul la repararea prejudiciului apare si in cazul in
adoptarii de catre CtEDO sau de catre Comitetul de Ministri
al Consiliului Europei a hotaririi cu privire la repararea
prejudiciului sau a realizarii acordului amiabil dintre
persoana vatamata si reprezentantul Gvernului RM in
Comisia Europeana pentru Drepturile Omului si in CtEDO.
Acordul mentionat se aproba de catre Guvrnul RM. CPP
stipluleaza ca actiunea de repararea prejudiciului poate fi
initiata in termen de un an de la data devenirii definitive sau
dupa caz irevocabile a hotaririi jud sau ordonantei org de
urm penala, prin care a fost constatat caracterul ilicit al
actiunii procesuale respective, al urmaririi penale sau al
condamnarii , care au adus prejudiciu. Actiunea de reparare
a prejudiciului este scutita de taxa de stat si poate fi
inaintata in instanta judecatoreasca in a carei raza teritoiala
domiciliaza persoana careia i-a fost cauzat prejudiciul,
chemind in judecata statul.

Persoana are dreptul sa fie repusa in dr personale pierdute

prin restabilirea la serviciu, la pensie la locuinta, restituirea
ordinelor, medaliilor.
Deasemena art. 34 CEDO prevede ca curtea poate fi
sesizata, printr-o cerere de orice per. Fizica, organizatie
neguvernamentala sau grup de particulari care se pretind
victime ale unei incalcari de catre una dintre inaltele parti
contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in
protocoalele sale. Inaltele parti contractante se angajeaza sa
nu impieduce prin nicio masura exercitiul eficace al acestui
drept.
122. Distingeti notiunea de victima a infractiunii si
victima a abuzului in lumina jurisprudentei CtEDO.
123. Proiectati o situatie in care victima abuzului
erorii judiciare trebuie repusa in drepturi personale.
Turcan, in urma legitimei aparari a vatamat grav o alta
persoana, in urma careia ultima a decedat, actiunile lui
turcan intruneau toate conditiile legitimei aparari, insa in
urma urmaririi penale acesta totusi a fost condamnat,
deoarece org de urm penala initial si instanta
judecatoreasca ulterior au considerat actiunile lui turcan ca
fiind prejudiciabile si constituind o infractiune, dupa 6 luni de
detinere,in urma condamnarii Turcan si-a pierdut postul de
munca. Ulterior se descopera ca acesta a fost condamnat
din cauza unei erori juridice din partea organului de urm
penala. Astfel acesta urmeaza sa fie reabilitat si repus in
drepturi.
/////////////////////////////////////////

4. Definii noiunea de prob n procesul penal.

Probele -reprezinta acea categorie juridica ce consta n
anumite mprejurari, realitati, ntmplari -denumite generic
elemente de fapt- care servesc la aflarea adevarului si
realizarea scopului procesului penal, respectiv constatarea la
timp si n mod complet a faptelor care constituie infractiuni,
astfel ca orice persoana care a savrsit o infractiune sa fie
pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana
nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi
definite ca fiind izvorul probei, adica acele mijloace care pun
n evidenta proba prin care pot fi constatate elementele de
fapt care pot servi ca proba n procesul penal .
Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua
notiuni trebuie delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici un
caz, o mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de
vinovatie ori de nevinovatie nu poate fi confundata cu
mijlocul prin care o asemenea mprejurare este cunoscuta
sau demonstrate.Conform CPP art 6 pct. 33)probeleelemente de fapt ,dobindite in modul prevazut de Cod , ce
servesc la constatarea imprejuarilor care au importanta
pentru justa solutionare a cauzei penale.
Potrivit legii, constituie proba orice element de fapt care
serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la
cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare
a cauzei. Ele constituie atat un mijloc prin intermediul caruia
se afla adevarul cat si un instrument de dovedire a
sustinerilor partilor intr-o cauza. Probele nu au o valoare
dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de
organul de urmarire penala si instanta de judecata in urma
examinarii tuturor probelor.
5. Analizai situaiile n care poate fi nclcat
sarcina probei.

Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face

dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe
care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata
organului de jurisdictie. In procesul penal este consacrat
principiul potrivit caruia partea care face o afirmatie sau o
propunere in fata organului de judecata este obligata sa o
dovedeasca. In toate cazurile, pentru aflarea adevarului,
organul de judecata are dreptul si obligatia sa ceara din
oficiu administrarea oricaror probe pe care le apreciaza ca
necesare si sa sprijine partile in obtinerea probelor propuse
in solutionarea pricinii.
n materia probelor sarcina reclamantului este mai
grea dect cea a prtului.Dac reclamantul nu-i
dovedete afirmaiile, i se va respinge aciunea ca fiind
nentemeiat, pentru c ceea ce nu s-a dovedit este
considerat c nu exist. Dac reclamantul nu i-a
dovedit nici una din afi rmaiile sale, prtul se
poate situa numai pe poziia negrii, fr a fi inut s
dovedeasc ceva. (prezumtia nevinovatiei)
Problema administrrii probelor nu poate fi cercetat fr
examinarea chestiunii privind sarcina probei, fiind necesar
s se tie cine are obligaia de a dovedi diverse mprejurri.
Prin sarcina probaiunii (onus probanti) se nelege obligaia
procesual ce revine participanilor la procesul penal de a
dovedi mprejurrile care formeaz obiectul probaiunii.
Plecnd de la prezumia de nevinovie, sarcina de a proba
revine ntotdeauna celui care acuz. Instana de judecat
este doar un arbitru n acest proces, autoriznd
administrarea unei sau altei probe. Pornind de la principiul
prezumiei de nevinovie, procurorul, organul de urmrire
penal este obligat s colecteze suficiente probe pentru
dovedirea vinoviei persoanei. Sub acest aspect se invoc
problema referitor la rolul prii vtmate n administrarea
probelor, mai ales n cazurile de plngere prealabil.
Consider c i n asemenea cazuri sarcina de a proba
vinovia revine organului de urmrire penal i
procurorului, avnd n vedere att prevederile art. 28
referitoare la principiul oficialitii procesului penal, potrivit

cruia aceti subieci, n limitele competenei lor, sunt

obligai s efectueze aciuni necesare n vederea constatrii
faptei penale i a persoanei vinovate. Desigur c n
asemenea cazuri partea vtmat dispune de capacitatea
de a determina soarta procesului acceptnd sau nu
mpcarea, ns n sarcina ei nu poate fi pus probarea
vinoviei fptuitorului. n acelai timp, partea vtmat, ca
i martorul, este obligat s depun mrturii sincere
referitor la circumstanele cauzei, dac dispune de
informaia dat. Un exemlu elocvent in acest sens rezida in
practica jusiciara. Reiesind din practica judiciara, o doamna
invinuita de savirsirea unei infractiuni care afirma ca a
savirsit infractiunea sub influenta sotului, urmeaza sa
demonstreze cum anume sotul a influentato, in caz contrar,
aceasta circumstanta nu se va invoca in instanta de
judecata.
O alta cauza e existenta unei masini de batut monede la o
persoana. In sarcina apararii ramine de a demonstra ca
masina data se afla la persoana in cauza legal si ca aceasta
are licenta, pentru a dovedi nevinovatia acesteia.
6. Proiectai o situaie cnd n procesul penal o
informaie a fost administrat prin alt modalitate
dect prin mijlocul legal.
Datele de fapt care sunt utilizate in calitate de p[roba sunt
incluse in anumite mijloace de proba pentru ca aceste date
sa fie recunoscute ca probe se necesita de dispunerea
capacitatii juridice,care sunt admisibilitatea ,,pertinenta
,concludenta si utilitatea.Doctrina recunoasteexigenta unor
reguli de asigurarea admisibilitatii (1.proba sa fie
administrata de un subiect competent2.mijlocul cuvenit 3.
procedura cuvenita ) In cadrul celei de a 3 reguli,are unele
exceptii,acestea fiind cercetarea la fata locului si perchezitia
corporlaa sau ridicarea care pot fi efectuate pina la pornirea
procesului penal.O alta exceptie a admisibilitatii probei
conteaza in dependenta de sursa acesteia .Astfel daca
provinienta ei are radacini dintr-o sursa independenta ,sau
ar fi fost descoperite inevitabil.

Urmatoarea situatie:La audierea banuitului i s-a incalcat

dreptul la apartaor,aplicindu-se contringere psihica pentru a
obtine careva informatii.In urma audierii s-a constatat locul
aflarii bunurilor sustrase de catre acesta in urma savirsirii
furtului.
10. Dai definiia admisibilitii probelor i a
criteriilor de apreciere a admisiilitii probelor.
Prin intermediul admisibilitii se asigur calitatea
procesual a probei. Sunt admisibile probele pertinente,
concludente i utile administrate n conformitate cu Codul
de procedur penal. Doctrina procesual penal recunoate
existena unor reguli de asigurare a admisibilitii probelor.
Pentru ca o prob s fie admisibil ea trebuie s fie
administrat de un subiect competent, mijlocul cuvenit,
procedura cuvenit, regula privind "fructele pomului
otrvit"inadmisibilitatea probelor care contin date de
provininta necunoscuta . Proba se consider inadmisibil
dac este obinut din alt prob cu nclcarea procedurii.
1regula .Administrarea de un subiect
competent,enumerati de legea procesuala penala.Proba
poate fi administrata atit de organul de urmarire penala
din oficiu ,prin efectuarea unor actiuni procesuale fie de
catre parti prinpunerea la dispozitia organului de urmarire
penala sau instantei ,fie de catre instanta la solicitarea
partilor.
2.regula a doua privind mijlocul cuvenit .,prevazute de
cPP.Ca o declaratie sa fie recunoscuta ca mijloc de proba
ea trebuie sa fie depusa in cadrul procesului penal si nu in
afara,nu poate fi inlocuit raportul de expertiza cu un act
departamental ,sau opinia specialistului
3regula.Asigurarea admisibilitatii e cea privind
procedura cuvenita ,respectarea procedurii in ceea ce
priveste termenii procesuali Regula data asigura si
repsectarea calitatii procesuale a persoanei implicate in
proces(se interzice audierea i calitate se invinuit fata de
persoana care nu s-a emis ordonnata de punerea sub
invinuire si careia nu i s-a inaintat acuzarea ,sau persoana

in calitate de martor dar ea in realitate e banuit ) Sunt

inadmisibile probele obtinute :
1) prin aplicarea violenei, ameninrilor sau a altor
mijloace de constrngere, prin violarea drepturilor i
libertilor persoanei;
2) prin nclcarea dreptului la aprare al bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, prii vtmate, martorului;
3) prin nclcarea dreptului la interpret, traductor al
participanilor la proces;
4) de o persoan care nu are dreptul s efectueze aciuni
procesuale n cauza penal;
5) de o persoan care evident tie c intr sub incidena
de recuzare;
6) dintr-o surs care este imposibil de a o verifica n
edina de judecat;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor
tiinifice;
8) cu nclcri eseniale de ctre organul de urmrire
penal a dispoziiilor prezentului cod;
9) fr a fi cercetate, n modul stabilit, n edina de
judecat;
10) de la o persoan care nu poate recunoate
documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma
veridicitatea, proveniena lui sau circumstanele primirii
acestuia.
4 regula privind fructul pomului otravit .Proba se
considera inadmisibila daca este obtinuta din alta proba cu
incalcarea procedurii ,regula fiin adese utilizata la ridicarea
obiectelor sau perchezitiei,cu exceptia cazurile cind probele
derivate se bazeaza pe o sursa independenta sau ar fi fost
descoperite inevitabil.
5 regula inadmisibilitatii probelor care contin date de
provinienta necunoscuta care asigura admisbilitatea
probelor,astfel autencitatea careia poate fi verificata.
Prin pertineta se intelege legatura intre continutul probei si
circumstantele care necesita a fi probate intr-o cauza
penala.

Concludente sunt probele pertinente care influenteaza

aupra solutionarii cauzelor penale.
Utile sunt probele concludente si, prin urmare pertinente,
care prin informatiile pe care le contin sunt necesare
solutionarii cauzei
11. Divizai subiecii procesuali n sarcina crora
este pus probarea inadmisibilitii
probelor.
Obligaia organului de urmrire penal este de a examina
sub toate aspectele, complet i obiectiv toate circumstanele
cauzei care are o aplicare fundamental n cadrul procesului
de apreciere a probelor, fiind mecanismul legal de formare a
propriei convingeri a instanei de judecat, procurorului i
ofierului de urmrire penal. Existena regulii examinrii
sub toate aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor
cauzei i probelor prezentate este dictat de necesitatea
realizrii scopului procesului penal i aflrii adevrului pe
fiecare cauz examinat.
Nici o proba nu are o valoare juridic dinainte stabilit, din
aceste considerente obligaia organului de urmrire penal
este sa administreze probe nu numai n defavoarea
bnuitului, inculpatului i nvinuitului, dar i n favoarea
acestora. Aceasta fiind o obligaie fundamental care
asigur aflarea adevrului n procesul penal.
Sarcina probarii inadmisib.unei probe revine partii care o
invoca ,insa toate probele administrate n cauza penal vor
fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv.
Verificarea probelor const n analiza probelor administrate,
coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i
verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu
prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii
respective.Insa instana e cea care va pune la baza hotrrii
sale numai acele probe la cercetarea crora au avut acces
toate prile n egal msur.
1.n faza de urmrire penal, obligaia de a verifica
admisibilitatea probelor este pus n seama organului de
urmrire penal din oficiu. Organul de urmrire este obligat
din oficiu s verifice admisibilitatea probelor. Prile au

dreptul n toate cazurile de a invoca prin cererile sale

necesitatea verificrii anumitor probe. Faptul c partea nu a
invocat verificarea admisibilitii unei probe n cadrul
urmririi penale nu o limiteaz de dreptul de a o invoca.
Instana nu este n drept de a respinge cererea persoanei,
de a verifica admisibilitatea probei din motivul c aceast
cerere nu a fost naintat n timpul urmririi penale. Att
organul de urmrire, ct i instana sunt obligate de a emite
o hotrre motivat n cazul cnd resping cererea de
verificare a admisibilitii probelor. n timpul verificrii
admisibilitii probelor, la cererea prilor se emite o hotrre
motivat prin care se recunoate proba inadmisibil, fie se
respinge cererea prii de a recunoate aceast prob ca
inadmisibil.
n cadrul verificrii probelor, organul de urmrire sau
instana se pronun asupra admisibilitii acestor probe. n
cazul cnd dup verificarea probei instana, sau organul de
urmrire au constatat c aceast prob este admisibil,
partea are dreptul s-i nainteze argumentele sale. Proba
poate fi respins n asemenea situaii, numai c partea care
a invocat inadmisibilitatea probei aduce argumente
convingtoare. n cazul cnd au fost aduse asemenea
argumente, organul care a administrat proba sau n favoarea
crei pri a fost administrat, poate aduce argumente
privind admiterea acestei probe.Prevederea data se
realizeaza mai dificil in cadrul urmaririi,cind se pune in
diascutie chestiunea privind admiterea probelor de organul
de urmarire penala .
2.In cadrul judecatii nu pot aparea dificultati privind
admiterea sau respingerea unei anumite probe administrate
de organ de urm pen tinind seama de faptul ca instanta este
limitata de principiul contradictorialitatii al administrarii
probelor
Insa exist situaii cnd acuzatul trebuie s
dovedeasc c a efectuat o activitate autorizat;258 n
cazul cnd elementul, de fapt, este cunoscut unei pri,
aceasta trebuie s-i asume
sarcina probei, indiferent de faptul in sarcina cui este pus

12. Proiectai un caz prin care se poate observa proba

fructul pomului otrvit.
La data de 16 dec.2011 cet Cazanov a fost retinut ca
fiind banuit in comiterea infractiunii de furt.Ca temei de
retinere a fost plingerea lui Avram ,care se prezinta a fi ca
martor ocular .In cadrul audierii acestuia ,organul de
urmarirea penala apelind la constringerea psihica
,amenintindul va sta o perioada indelungata dupa gratii il
impune pe acesta sa semneze procesul verbal de
recunoastere a vinovatiei .Dat fiind faptul ca lui Cazanovi s-a
promis ca va fi ajutat in caz ca semneaza procesul verbal, si
nu I s-a oferit nici un avocat din oficiu ,din nestirea
acestuia ,el s-a facut vinovat de infractiune fiindu-I teama de
inchisoare ,
Incalcinduse art 94 ,probe obtinute prin aplicarea
mijloacelor de constringere si incalcarea dreptului la
parator ..
16. Definii noiunea de obiect al probatoriului.
Noiunea de obiect al probaiunii (thema probantum)
include totalitatea circumstanelor care urmeaz a fi
dovedite ntr-o cauz penal. Constatarea acestor
circumstane permite de a soluiona just cauza penal i n
esen de a realiza n fiecare caz concret sarcinile unui
proces echitabil.
Prin circumstanese neleg fenomenele lumii materiale,
adic faptele i mprejurrile de fapt. Existena normelor
juridice nu trebuie dovedit, prezumndu-se c ele sunt
cunoscute att de ctre organele judiciare, ct i de ctre
justiiabili. La descrierea obiectului probaiunii, o mare
importan o au normele dreptului penal, care abordeaz
cteva aspecte: n dispoziiile normelor prii generale a
Codului penal sunt indicate cele mai importante semne ale
faptei criminale (n principal obiectul, latura obiectiv,
subiectul, latura subiectiv); normele prii generale conin
semnele subiectului, coparticiprii, legitimei aprri,
extremei necesiti, riscului ntemeiat, cazului fortuit etc. n
legtur cu aceasta este necesar de menionat c normele

legii procesual penale nu determin necesitatea constatrii

i a circumstanelor care exclud rspunderea penal, ns
constatarea acestora este ntr-o legtur direct cu
chestiunea privind existena sau inexistena faptei criminale;
n normele prii generale a Codului penal sunt enumerate
circumstanele atenuante i agravante.
Obiectul generic este: Faptele referitoare la existena
infraciunii, precum i cauzele care nltur caracterul penal
al faptei;
Circumstanele prevzute de lege care atenueaz sau
agraveaz rspunderea penal a fptuitorului; Datele
personale care caracterizeaz inculpatul i victima;
Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune;
Circumstanele relevante la stabilirea pedepsei;
Just cauza penala si in esenta de a realize in fiecare caz
concret sarcinile unui process echitabil. Faptele si
imprejurarile incluse in obiectul probatoriu sunt de 2 feluri:
faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat
fondul cauzei si fapte sau imprejurari care vizeaza
desfasurarea normala a procesului.
Faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat
fondul cauzei, la rindul lor, se divizeaza in >
prinicipal( insusi obiectul procesului penal, sunt probe
directe) si probatorii(imprejurari de fapt care nu sunt
incluse in faptul principal, probe indirecte).
17. Distingei elementele componente ale obiectului
probatoriului.
Totalitatea de mprejurri care trebuie dovedite ntr-o
cauz penal constituie obiectul probaiunii.
Totalitatea de mprejurri, circumstane, prevzute de
articolul 96, determin coninutul rechizitoriului, a
sentinei, ct i se iau n consideraie n cile de atac cnd
este pus n discuie chestiunea privind examinarea
fondului cauzei. n acelai moment, toate mprejurrile, n
dependen de cauza penal concret, dispun de anumite
particulariti individuale, de aceea i obiectul probaiunii
este individual n fiecare cauz penal.

1Faptele referitoare la existenta infr ,precum si

cauzele care inlatura carcterul penal Si anume dac a
avut loc n realitate un asemenea fenomen (moartea,
leziunile corporale, traficul de fiine umane, .a.), apariia
acestui fenomen; corespunderea circumstanelor acestei
fapte cu elementele componenei de infraciune, realizarea
inteniei i altele.In procesul de constatare a faptului
infractiunii este necesar de a solutiona chestiunea privind
cauzele care inlatura caracteul penal al faptei
2.Circumstane prevazute de lg care atenueaza sau
agraveaza raspunderea penala
care confirm faptul c un asemenea fenomen a avut loc
n realitate-timpul, locul, caracterul aciunilor, .a.
Enumerarea din articolul 96 nu este exhaustiv, spre
exemplu, la soluionarea chestiunii despre vinovia de omor
a persoanei, instana va reiei din cumulul tuturor
circumstanelor infraciunii svrite, va ine cont, n special,
de anturajul, modul de svrire a infraciunii, arma utilizat,
numrul, caracterul i localizarea rnilor i a altor leziuni
corporale, comportarea anterioar a vinovatului i a
victimei, relaiile dintre ei.
Probarea faptului infraciunii presupune stabilirea
mprejurrilor concrete de comitere a infraciunii.
n toate cauzele penale trebuie s fie cu certitudine
stabilit locul, timpul, mijlocul. Este necesar deci de a
proba unele circumstane care caracterizeaz latura
obiectiv a infraciunii. Cu toate c aceasta depinde de
particularitile fiecrei componene de infraciuni. Timpul
comiterii infraciunii: Timpul svririi faptei, conform art.
9 Cod Penal, se consider Timpul cnd a fost svrit
aciunea (inaciunea) prejudiciabil, indiferent de timpul
survenirii urmrilor. n unele cazuri este obligatoriu de a se
stabili pe ct de posibil timpul exact, de exemplu n
infraciunea de omor, n cazul cnd este imposibil de evaluat
exact timpul comiterii infraciunii, se apreciaz: (de
exemplu, n jurul orelor). Pentru unele infraciuni (spre
exemplu evaziunea fiscal) nu este important de a stabili

ora, dar perioada respectiv, (spre exemplu trimestrul nti

al anului)
Exist i mprejurri care caracterizeaz pericolul social al
infraciunii i consecinele i acestea trebuie de stabilit..
Dac infraciunea a fost comis de un grup de persoane,
este necesar de stabilit concret care fapt infractoric a
comis fiecare din co-participani.
Fapta prejudiciabil trebuie s fie svrit cu vinovie. La
probarea mprejurrilor stabilite de ctre articolul 96
punctul 1 este necesar de luat n consideraie articolul 20
al Codului Penal care vorbete despre fapta svrit fr
vinovie (cazul fortuit). n legtur cu aceasta este
necesar de a verifica toate mprejurrile care mrturisesc
despre prezena la persoan a unei posibiliti reale de a
contientiza caracterul periculos al faptelor sale, ct i
obligaia i posibilitatea de a prentmpina survenirea
consecinelor.
n afar de acesta ca obiect al probaiunii sunt i calitile
psiho-fiziologice ale persoanei care din anumite
mprejurri nu au putut s prevad survenirea consecinelor.
n orice cauz penal este necesar de stabilit motivul i
scopul infraciunii.
Articolul 96 alineatul 1 punct 1 stabilete c este
necesar ca ntr-o cauz penal s fie dovedite i cauzele
care nltur caracterul penal al faptei
Codul penal stabilete circumstanele atenuante i
agravante dnd posibilitatea instanei de a aprecia o
asemenea circumstan. Din aceste considerente n obiectul
probaiunii este necesar de inclus i asemenea mprejurri,
cum ar fi concurs de mprejurri grele, cina sincer,
contribuirea activ la descoperirea infraciunii, aciunile
ilegale sau imorale ale victimei, provocare a unor urmri
grave, batjocorirea victimei, mijloace care prezint un
pericol, alte interese josnice, cu folosirea ncrederii
acordate
3.Punctul 3 al articolului 96 date personale care
caracterizeaz inculpatul i victima.

Faptul c n partea pregtitoare a edinei de judecat,

potrivit articolului 358 Cod de Procedur Penal se stabilete
identitatea inculpatului nu elibereaz instana de a analiza
personalitatea acestuia. Constatarea acestor mprejurri are
importan att la stabilirea pedepsei, ct i la executarea
acesteia.
Orice mprejurare poate fi luat n consideraie, dac
aceast mprejurare caracteriznd persoana poate contribui
la stabilirea unei pedepse echitabile,dac a participat la
unele operaiuni militare, starea sntii, vrsta, prezena
unor minori la ntreinere i alte mprejurri.
Se ia n consideraie i recomandrile serviciului de
resocializare la stabilirea pedepsei, dac o asemenea
anchet a fost efectuat.
Un aspect esenial la caracterizarea personalitii
nvinuitului sunt i datele despre comportamentul acestuia
dup comiterea infraciunii i atitudinea fa de fapta
comis. Este necesar de a proba i faptul c persoana n
virtutea unor defecte fizice sau psihice nu poate
desinestttor s-i realizeze dreptul la aprare,daca e
alcoolic sau narcoman sau nvinuitul dispune de putere mare
fizic, sau cunoaterea unor procedee de lupt este necesar
de a indica n sentin sau n rechizitoriu c atacnd
persoana nvinuitul contientiza c dispune de asemenea
capaciti i acesta intenionat sau din neglijen avea o
atitudine fa de consecine.
Date care nu au legtur cu cauza penal, nu trebuie s
figureze nici n rechizitoriu, nici n sentin. n toate dosarele
nu trebuie s figureze date care njosesc onoarea i
demnitatea victimei.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzat prin
infraciune.
n noiunea de daun se include prejudiciul moral, fizic sau
material. Este necesar n primul rnd de constatat legtura
cauzal ntre fapt i prejudiciul cauzat, mrimea acestui
prejudiciu, existena unor bunuri care ar putea repara acest
prejudiciu. n cazul unor infraciuni de vtmare, este
necesar de a constata gradul acestor leziuni corporale,

consecinele, mijloacele care au fost necesare pentru

tratament, ngrijire, . a. m. d.(prejudiciu moral, aceast
trebuie inclus n obiectul probaiunii, mprejurrile care
mrturisesc despre faptul njosirii cinstei i demnitii,
nclcrii onoarei, unele suferine psihice a persoanei.)
n cazul unor infraciuni contra patrimoniului obiectul
probaiunii este inclus nu numai preul real al bunurilor
sustrase, dar i mprejurrile care caracterizeaz preul
subiectiv a celor sustrase pentru victim, ct i consecinele
care au survenit sau ar fi putut surveni n activitatea
victimei, tratamentul su, asigurarea familiei, ndeosebi a
minorilor i a persoanelor incapabile de munc. n asemenea
cazuri se ia n consideraie starea material a victimei i
veniturile acesteia.
5.Este necesar de inclus n obiectul probaiunii i
existena anumitor bunuri destinate sau utilizate
pentru svrirea infraciunii care se afl la nvinuit
sau alte persoane, sau bunurile care au fost obinute
n rezultatul activitii criminale. n categoria bunurilor
nu se includ numai obiectele, dar i alte venituri sau
avantaje, care au fost primite de nvinuit, sau alte persoane.
Are importan formarea gruprii criminale, prezena
inteniei, sau nelegerii prealabile, modul de comitere a
infraciunii, de ascundere a urmelor, surselor de obinere a
armelor, de realizare a bunurilor sustrase, . a.
6.Stabilirea conditilor ce au determinat infractorul la
savirsirea infractiunii
La examinarea cauzei penale la urmrire trebuie de
examinat i chestiunea privind formarea gruprii criminale,
motivele care au contribuit la activitatea ndelungat,
modurile de recrutare a participanilor, de corupere a
persoanelor oficiale, modul de obinere a informaiei pentru
activitatea criminal i asigurarea securitii participanilor.
n caz de recidiv este necesar de a examina cauzele i
condiiile, inclusiv faptul c este dificil de angajat n cmpul
muncii, asigurarea cu spaiu locativ, restabilirea relaiilor cu
familia, .a. Este necesar de a stabili din vina crei persoane
au fost comise asemenea erori.

7.Toate circumstantele relevante la stabilirea

pedepsei
In cadrul Laturii civile ,privind despagubierele ,in obiectul
probatiuniisunt incluse faptele care constata ca a fost produs
prejudiciul .
18. Generalizai situaiile legale prevzute n legea
procesual i n practic cnd circumstanele
cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de
prob.
In cele mai dese cazuri ,mijloacele de proba prin care se
constta anumite circumstante sunt expertizele medicolegale sau psihiatrice .Expertizele pot fi ordinare cit si
complexe ,cum ar fi psihologico-psihiatrica;medico-legala si
psihiatrica.
Obligatia pusa in fata subiectilor procesuali de a dovedi
toate circumstantele faptei nu este absoluta .Exista situatii
cind in cadrul examinaii unei cauze faptele examinate sa fie
cunoscute majoritatii lumii ,si nu este necesar de a aduce
probe privind existenat acestora .
Exceptie de la regula generala sunt actele unanim
recunoscute ,acele fapte evidente (faptele notorii ) precum
si veridicitatea metodelor moderne de cercetare unanim
recunoscute in domeniul stiintei ,tehnicii , artei ,meseriei.
In doctrina se exista opinii potrivit careia faptele similare
,auxiliare si negative nu necesita probare .
Conf CPP Articolul 97. Circumstanele care se constat
prin anumite
mijloace de prob
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de
prob, urmtoarele circumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medicolegale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele
penale privind infraciunile grave, deosebit de grave i
excepional de grave prin raportul expertizei medicolegale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei

prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau inaciunile

sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a
unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a
sntii sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce
circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza penal,
ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice
temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a debilitii
prin raportul expertizei psihiatrice;
5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit,
inculpat a unei anumite vrste, dac aceasta are importan
n cauz prin certificat de vrst, iar n caz de incapacitate
legat de vrst prin raportul expertizei medico-legale sau
psihiatrice;
6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului,
nvinuitului, inculpatului prin certificat de cazier judiciar
sau, dup caz, prin copii de pe hotrrile judectoreti de
condamnare devenite definitive.
22. Definii noiunea de probatoriu.
(1) n procesul penal, probatoriul const n invocarea de
probe i propunerea de probe, admiterea i administrarea lor
n scopul constatrii circumstanelor care au importan
pentru cauz.
(2) Probele administrate se verific i se apreciaz de
ctre organul de urmrire penal sau instan. Administrarea
probelor const n folosirea mijloacelor de prob n procesul
penal, care presupune strngerea i verificarea probelor, n
favoarea i n defavoarea nvinuitului, inculpatului, de ctre
organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea altor
participani la proces, precum i de ctre instan, la cererea
prilor, prin procedeele probatorii. Fiecare prob urmeaz
s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei,
concludenei, utilitii i veridicitii ei, iar toate probele n
ansamblu din punct de vedere al coroborrii lor
23. Analizai atribuiile subiecilor procesuali n
cadrul probatoriului.

Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre

organul de urmrire penal sau instan. n scopul
administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n
modul prevzut de prezentul cod, este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i
informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice,
inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea
snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente
din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n
modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu
consimmntul persoanei pe care o apr, opinia
specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit
cunotine speciale.
(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul,
partea vtmat, partea civil, partea civilmente
responsabil i reprezentanii lor, precum i alte persoane
fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i
scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace
de prob.
(4) Toate probele administrate n cauza penal vor fi
verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv.
Verificarea probelor const n analiza probelor administrate,
coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i
verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu
prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii
respective. eprezentantul organului de urmrire penal sau
judectorul apreciaz probele conform propriei convingeri,
formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub toate
aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de lege.
(3) Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru
organul de urmrire penal sau instana de judecat.
(4) Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe
la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal
msur.

28. Identificai atribuiile aprtorului n cadrul

probatoriului.
Articolul 68. Drepturile i obligaiile aprtorului
(1) Aprtorul, n funcie de calitatea procesual a
persoanei ale crei interese le apr, are dreptul:
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la
efectuarea de ctre organul de urmrire penal a aciunilor
procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la
solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s
atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual
asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob
pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina
de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz
urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului,
interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de
urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n
procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor
efectuate cu participarea lui i s cear completarea lor sau
includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din
momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date
din dosar, s fac copii;
11) s participe la edinele de judecat n prim instan,
n apel, n recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale
extraordinar de atac;
12) s pledeze n dezbateri judiciare;
13) la solicitarea sa, s primeasc gratuit copii de pe
hotrrile care se refer la drepturile i interesele persoanei
pe care o apr;
14) s depun plngeri mpotriva aciunilor i hotrrilor

organului de urmrire penal, precum i s atace sentina

sau orice alt hotrre judectoreasc final n cauza
respectiv;
15) s participe la mpcarea cu partea oponent dac
persoana pe care el o apr particip la mpcare;
16) s fac obiecii referitor la plngerile altor participani
la proces despre care a fost informat de ctre organul de
urmrire penal sau a aflat despre ele din alte surse, precum
i s-i expun prerea n edina de judecat referitor la
cererile i propunerile altor participani la proces i referitor
la chestiunile soluionate de instana de judecat;
17) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale
celorlali participani la proces;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui
edinei de judecat;
19) s-i fie compensate cheltuielile suportate n cauza
penal de la persoana interesele creia le apr sau, n
cazurile prevzute de lege, din bugetul statului;
20) s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile
nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale
instanei.
(2) Aprtorul bnuitului, nvinuitului, inculpatului n
scopul clarificrii circumstanelor care combat nvinuirea,
exclud rspunderea penal a persoanei pe care o apr sau
atenueaz pedeapsa ori msurile procesuale de
constrngere, precum i n scopul acordrii asistenei juridice
necesare, n afar de drepturile prevzute la alin.(1),
dispune, de asemenea, de urmtoarele drepturi:
1) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul,
fr a se limita numrul i durata lor;
2) s participe la orice aciune procesual efectuat cu
participarea persoanei pe care o apr dac aceasta o cere
persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
3) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat
de ctre organul de urmrire penal pentru confirmarea
reinerii i necesitii arestrii.
(3) Aprtorul nu este n drept s ntreprind careva
aciuni mpotriva intereselor persoanei pe care o apr i s

o mpiedice s-i realizeze drepturile. Aprtorul nu poate,

contrar poziiei persoanei pe care o apr, s recunoasc
participarea ei la infraciune i vinovia de svrirea
infraciunii. Aprtorul nu este n drept s destinuiasc
informaiile care i-au fost comunicate n legtur cu
exercitarea aprrii dac aceste informaii pot fi utilizate n
detrimentul persoanei pe care o apr.
(4) Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la
aprare. Aprtorul nu este n drept s-i nceteze de sine
stttor mputernicirile de aprtor, s mpiedice invitarea
unui alt aprtor sau participarea lui n aceast cauz.
Aprtorul nu este n drept s transmit altei persoane
mputernicirile sale de a participa n cauza respectiv.
(5) Aprtorul nu este n drept, fr consimmntul
persoanei pe care o apr, s efectueze urmtoarele aciuni:
1) s o declare vinovat de svrirea infraciunii;
2) s declare mpcarea persoanei pe care o apr cu
partea oponent;
3) s recunoasc aciunea civil;
4) s retrag plngerile persoanei pe care o apr;
5) s-i retrag apelul sau recursul mpotriva sentinei de
condamnare.
(6) Aprtorul este obligat:
1) s se prezinte la chemarea organului de urmrire
penal sau a instanei;
2) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului
organului de urmrire penal i ale preedintelui edinei de
judecat;
3) s nu prseasc sala de edine pn la anunarea
ntreruperii, fr permisiunea preedintelui edinei;
4) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat.
Poart un caracter specii c rolul aprtorului n probatoriu.
n Codul de procedur penal din 1961, potrivit art.46,
aprtorul avea obligaia de a folosi toate mijloacele i
formele de aprare prevzute de lege pentru a lmuri
mprejurrile care ar putea s determine achitarea
nvinuitului ori s-i atenueze rspunderea. Codul de
procedur penal din 2003 determin statutul aprtorului

ca persoan care acord asisten juridic. n doctrin nu

exist o poziie unitar referitor la dei niia noiunii de
asisten juridic, aceasta i ind un element al dreptului la
un proces echitabil. Art.6 par.3) lit. (c) din Convenia
European a Drepturilor Omului proclam dreptul acuzatului
la asisten juridic conform propriei sale alegeri sau cnd
acesta nu dispune de mijloacele necesare, posibilitatea de a
i asistat n mod gratuit dac o cer interesele justiiei.
Potrivit Codului de procedur penal din 2003, se lrgesc
drepturile prilor de a avea acces la piesele dosarului n
faza de urmrire. Avocatul dispune att de dreptul de a
participa la orice aciune procesual efectuat cu
participarea persoanei pe care o apr, ct i s ia
cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu
participarea lui. Atribuii similare capt i alte pri n
proces
Este evident c aprtorul particip n probatoriul penal
fr a purta sarcina probei. n acest aspect se cere de
remarcat c obligaia, n sens juridic, reprezint opusul
dreptului subiectiv i const n satisfacerea sau, dup caz,
ndeplinirea prerogativelor pe care le implic drepturile sau
competena celuilalt subiect al raportului juridic concret.
Nerespectarea obligaiilor atrage sanciuni care, n aspect
procesual penal, reprezint consecine survenite pentru
subiectul raporturilor juridice n cazul nerespectrii de ctre
acesta a normelor procesual penale.
29. Analizai modalitile de administrare a
probelor de ctre aprtor. 1. Sarcina aprrii n sensul
articolului 100 const n descoperirea unor mprejurri care
fie l ndreptesc pe nvinuit, fie contribuie la atenuarea
responsabilitii. Sarcina aprtorului nu poate fi asimilat
cu sarcina organului de urmrire, care n baza articolului 19,
alineatul 3 are obligaia de a lua toate msurile prevzute de
lege, pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i
obiectiv a circumstanelor cauzei, reieind din faptul c
articolul 19 determin accesul la justiie, i pune aceast
sarcin n seama organelor statului. Trebuie de luat n
consideraie i faptul c dac aprarea nu i-a realizat

atribuiile sale potrivit articolul 100, aceasta nu poate fi

interpretat ca o dovedire a vinoviei persoanei. Aprtorul,
ns nu poate administra probe, aplicnd aceleai mijloace
probatorii aplicate de ctre organul de urmrire penal.
2. Reieind din faptul c persoana se prezum nevinovat,
toate aciunile n constatarea vinoviei este pus n seama
subiectului care intenteaz aciunea penal. Partea aprrii
au dreptul de a participa la probaiune, la administrarea
probelor, utiliznd metoda de solicitare. n acest sens
avocatul are dreptul de a descoperi i a transmite anumite
obiecte, documente, poate efectua fotografierea,
nregistrarea audio sau video, poate ntocmi anumite
scheme sau planuri, n caz cnd sunt necesare anumite
cunotine speciale avocatul poate apela la un specialist. n
cazul cnd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane
fizice, aceste date sunt transmise organului de urmrire,
care trebuie s audieze aceste persoane n calitate de
martori. n cazul cnd a dus convorbiri cu persoana fizic,
avocatul poate nregistra aceste convorbiri video sau audio
cu acordul persoanei, fie poate propune persoanei de a
ntocmi o lmurire care apoi poate fi autentificat n notariat
i servi n continuare temei pentru audierea persoanei de
ctre organul de urmrire sau de ctre instana de judecat.
3. O alt metod de administrare a probelor de ctre
aprare este solicitarea diferitor documente din organizaii i
instituii. Aceste documente pot s fie certificate de
sntate, materiale de arhiv, diferite acte normative
departamentale, .a. Cu toate c n fiecare caz concret
organul de urmrire ia decizia privind efectuarea actelor
suplimentare la cererea avocatului, refuzul de a efectua
aceste acte trebuie s fie ntemeiat i argumentat.
4. Este necesar de menionat i faptul c administrarea
probelor de ctre aprtor este un drept i nu o obligaie a
acestuia i faptul c aprarea nu a administrat probe nu
poate fi interpretat ca un eec al aprrii. Aprarea
determin oportunitatea administrrii anumitor probe.
Verificarea probelor n sensul alineatului 4, articolul 100, se
efectueaz prin anumite metode: analiza coninutului

probelor administrate, coroborarea cu alte probe. Corobora

(din latinescul corroborare) nseamn a ntri, a sprijini, a
da putere, a consolida, a confirma. Probele trebuie
coroborate cu alte probe care au fost administrate mai
nainte, pot fi administrate noi probe sau poate fi verificat
sursa (de exemplu, prezentarea spre recunoatere,
verificarea declaraiilor la faa locului, experimentul, .a.).
30. Estimai n ce msur atribuiile aprtorului n
cadrul probatoriului se conformeaz cu principiul
egalitii armelor consfinit de CtEDO.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor
semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata
desfasurarii procedurii in fata unui tribunal, fara
ca una dintre ele sa fi e avantajata in raport cu cealalta
parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge
inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul
la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.Principiul este
un element esential al dreptului la un proces
echitabil. Acest principiu impune fiecarei parti sa i se
ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in
conditiicare sa nu plaseze intr-o situatie de net dezavantaj
in raport cu adversarul ei si ca exigentaegalitatii armelor
in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu
acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele
penale.Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea
martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor.
Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate
fi sanctionata in numeleacestui principiu. Partile trebuie
sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele
de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii
armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor
de atac.
Aceasta implica faptul ca orice parte a unei proceduri,
indiferent dac este in materie civilasau penala, trebuie sa
aib posibilitatea rezonabila de a-si prezenta punctul de
vedere in fatatribunalului in conditii care sa nu o
dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului saufata

de acuzare.Astfel, s-a decis ca exista o incalcare a

principiului egalitatii armelor in situatia in careacuzarea
depune la dosar un document, inainte de audienta
publica, in care isi prezinta inrezumat argumente, iar
acuzatul nu are acces la acel document.
Atunci cand se depune la dosarul cauzei
undocument important pentru solutionarea acesteia,
este insa obligatoriu ca partile sa
aibacunostinta de continutul sau, indiferent daca ins
tanta utilizeaza sau nu documentul inmotivarea
hotararii.
Tot astfel, s-a constat o violare a exigentelor egalitatii
armelor procedurale in situatia in carelegea austriaca nu
permitea participarea si expunerea orala a argumentelor in
fata instanteide apel decat a reprezentantului
parchetului, nu si inculpatului sau avocatului sau.
De asemenea, faptul ca in urma caii de atac se poate
inrautati situatia inculpatului conduceinstanta
europeana la o analiza stricta a posibilittilor egale de a
declansa procedura decasare. n acelai context,
Curtea a precizat c se poate vorbi de o atingere
serioas a principiului egalitii armelor atunci cnd pentru
declanarea unei proceduri de atac statul beneficiaz de
suspendarea termenul de apel pe perioada vacanei, n timp
ce cealalt partenu beneficiaz de aceast posibilitate de
prelungire a termenului.
Actualmente, n legislaia procesual penal nu exist
mecanisme care ar avea ca scop contribuiala asigurarea
efectiv a unei egaliti a armelor. Cu toate c art.100
alin.(2) C.proc.pen. prevede uneleatribuii ale aprrii n
cadrul probatoriului penal, aceast norm rmne ns a
avea o naturdeclarativ, fr anumite garanii procesuale.
n asemenea condiii, una dintre soluiile pertinente estecea
de consolidare a instituiei investigaiei avocatului.Acordarea
unor drepturi avocatului n cadrul probatoriului vine s
asigure principiul egalitiiarmelor n raport cu partea
acuzrii. n situaia n care extinderea dreptului avocatului
de a fi implicatactiv n probatoriu va avea ca obiectiv

asigurarea echitii procesului, acest fapt va predomina

asupraunor tradiii n care rolul acuzrii era predominant.
Reformele n acest domeniu trebuie s fie promovate
moderat, lundu-se n considerare factoriisociali, economici
.a. La promovarea instituiei cercetrii avocatului trebuie s
se in cont de obligaia autoritilor de a ntreprinde toate
msurile pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i
obiectiv,a circumstanelor cauzei, inclusiv de obligaia de a
administra probe n aprare. Proporinonalitatea nacest
sens se manifest prin acordarea dreptului i obligaiei
avocatului de a administra probe, iar lipsa probelor n
aprare nu trebuie s fie interpretat ca un eec al
aprrii. Instituia investigrii avocatului poate cpta n
aspect de form diverse conotaii. Fiind dup natura sa
mixt, instituia va consolidagaraniile procesuale de
protecie a drepturilor persoanei n probatoriul penal sub
aspectul principiuluiegalitii armelor
34. Definii declaraiile persoanei acuzate.
Declaraia se definete ca o mrturisire, o afirmare
deschis a unor convingeri, opinii sau sentimente, ceea ce
afirm cineva cu un anumit prilej. Declaraiile sunt depuse n
cadrul urmririi penale i judecrii cauzei. Sunt recunoscute
doar ca mijloc de prob separat doar declaraiile depuse n
cadrul aciunilor procesuale respective cum ar fi audierea,
confruntarea i verificarea declaraiilor la locul infraciunii.
Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt
informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n
conformitate cu prevederile prezentului cod, referitor la
circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n
aceast calitate, precum i la alte mprejurri ale cauzei pe
care le cunosc. .
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca
i celelalte probe din dosar. Din aceste considerente,
recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare probant,
avnd valoare probant informaiile pe care le depun
nvinuitul i inculpatul despre fapta dat. Recunoaterea
vinoviei poate fi luat n consideraie doar n ansamblu cu

celelalte probe din cauz. Este necesar de nu confundat

recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor cu acordul de
recunoatere a vinoviei
35. Argumentai necesitatea confirmrii
recunoaterii vinoviei cu alte probe n cauza
penal.
Acordul de recunoatere a vinoviei se ntocmete n scris,
cu participarea obligatorie a aprtorului, nvinuitului sau
inculpatului i numai n cazul infraciunilor uoare, mai puin
grave i grave
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca
i celelalte probe din dosar. Din aceste considerente,
recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare
probant, avnd valoare probant informaiile pe care le
depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat.
Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar
n ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este necesar de
nu confundat recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor
cu acordul de recunoatere a vinoviei .
n cazul cnd nvinuitul, inculpatul i-a recunoscut vinovia
n cadrul mai multor aciuni procesuale, e necesar de a
constata dac nu sunt contradicii eseniale n declaraiile
depuse la diferite faze ale procesului. n cazul cnd exist
contradicii eseniale, acesta este un criteriu de a aprecia c
probele care constat vinovia sunt insuficiente.
36. Proiectai o situaie cnd Curtea European a
Drepturilor Omului va constata o violare a
drepturilor omului n funcei de aprecierea
incorect a declaraiilor persoanei acuzate.
40. Descriei procedura de audiere a bnuitului,
nvinuitului, inculpatului.
1
Audierea bnuitului, nvinuitului sau inculpatului
trebuie s fie efectuat imediat dup reinere sau aplicarea
unei msuri preventive ca bnuit sau dup emiterea unei
ordonane de recunoatere ca bnuit sau dup naintarea
acuzrii.

Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i

nvinuitul i inculpatul au dreptul la asisten juridic pn la
audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea
ntrevederii cu aprtorul n condiii de confidenialitate.
Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n situaia
cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz
conform prevederilor articolului 70.
3
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate
avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din aceste
considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s
constate dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul este de-acord
s depun declaraii despre acest fapt fcndu-se meniune
n procesul verbal.
4
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele
22.00 i 6.00 (vezi comentariul la articolul 6). Importana
practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul
nopii se interzice efectuarea oricrei aciuni procesuale, cu
excepia cazurilor care nu sufer amnare. La cazuri care nu
sufer amnare se pot atribui situaiile n care necesitatea
audierii a aprut subit n cadrul executrii altor aciuni
procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist
informaii c sunt tentative de a distruge probele, sau a le
ascunde sau n situaia cnd este necesar de a mpiedica
comiterea altor infraciuni, de a reine coparticipanii etc. n
cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele obinute n
urma audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului sau
inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de
asemenea ca inadmisibile probele obinute n urma
declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat expres n
procesul verbal motivul efecturii unei asemenea aciuni
procesuale n timpul nopii.
5
Audierea poate fi efectuat i n alte locuri cum ar fi
locul de trai, locul de serviciu sau n alt loc unde se afl
bnuitul, nvinuitul sau inculpatul, spre exemplu n cazurile
cnd necesitatea de a audia persoana a aprut subit n
cadrul efecturii unei aciuni procesuale, cum ar fi
percheziia sau altele.

6 Audierea poate fi efectuat n alt loc n cazul cnd sunt

necesare de a fi efectuate anumite aciuni procesuale
imediat dup audierea bnuitului, nvinuitului i inculpatului
sau persoanei i este dificil de a depune declaraii neaflnduse la locul unde a fost comis fapta, cnd starea sntii a
bnuitului, nvinuitului mpiedic s se prezinte la citare,
acesta poate fi audiat n locul tratamentului. n asemenea
cazuri nu este necesar de indicat n procesul verbal locul. n
timpul audierii persoanei bolnave este necesar de a
confirma prin certificat capacitatea lui de a depune
declaraii. n unele situaii la audiere trebuie s participe
medicul.
7 Persoana care efectueaz urmrirea este obligat s se
asigure ca bnuiii, nvinuiii, s nu comunice ntre ei, n
situaia cnd n cauza penal sunt mai muli inculpai. n
cazul cnd persoana accept s fie audiat se soluioneaz
problema privind limba n care persoana va depune
declaraii. n caz de necesitate este invitat un interpret.
8 Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt
determin i modalitatea de depunere a declaraiilor.
Persoana poate s depun declaraii n forma verbal iar
dup aceea n form scris, poate s fac n scris explicaiile
sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer
la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul
depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul
verbal al edinei de judecat.
9 Ofierul de urmrire penal este obligat de a constata voina
bnuitului sau a nvinuitului de a accepta o modalitate de
depunere a declaraiilor.
10
Dreptul nvinuitului, bnuitului de a depune declaraii
la faza de urmrire nu este n dependen de recunoaterea
bnuielii sau nvinuirii. Indiferent de faptul dac bnuitul sau
nvinuitul recunoate sau nu fapta, lui trebuie s i se dea
posibilitatea de a depune declaraii.
11
Dac bnuitul sau nvinuitul a acceptat s fac n scris
declaraiile trebuie s i se acord aceast posibilitate i
numai dup aceea s i se pun ntrebri de concretizare sau

alte ntrebri. Tactica audierii este stabilit de ctre ofierul

de urmrire penal dar cea mai util ar fi acordarea
posibilitii de a expune liber mprejurrile, iar dup aceea
de a i se pune ntrebri.
12
Referitor la obiectul declaraiilor, a se vedea
comentariul la articolul 103. Declaraiile bnuitului i
nvinuitului trebuie s se detalizeze pentru a asigura
posibilitatea verificrii lor.
13
Este necesar de a stabili cine mai poate fi audiat
referitor la aceste mprejurri. Se concretizeaz mprejurrile
privind locul, timpul i alte mprejurri ale faptei. Este
necesar de a stabili din ce considerente bnuitul sau
nvinuitul a memorizat anumite detalii. n cazul cnd se
constat mprejurrile care au favorizat comiterea
infraciunii trebuie de constatat faptele pe care le-a comis el
personal ct i faptele complicilor. n toate cazurile este
necesar de verificat i declaraia cu privire la alibi. Este
necesar de constatat n legtur cu care fapt bnuitul sau
nvinuitul se afla n locul indicat de acesta, ct i datele care
confirm acest fapt sunt (declaraiile unor martori sau alte
date).
14
Audierea nvinuitului, bnuitului care i recunoate
vinovia trebuie s fie tot aa de detaliate ca i n cazul n
care persoana neag vinovia. n cazul cnd persoana
recunoate parial vinovia este necesar de a constata care
fapte din nvinuirea formulat le neag i din ce motive. n
cazul cnd n procesul audierii bnuitul sau nvinuitul care
nu-i recunotea vinovia i-a schimbat poziia, la sfritul
audierii se poate de pus suplimentar chestiunea privind
faptul dac-i recunoate sau nu vinovia. Refuzul de a
depune declaraii nu poate fi interpretat ca o prob n
nvinuire i nu lipsete persoana de alte drepturi procesuale,
ct i pe ofierul de urmrire penal de a asigura realizarea
acestor drepturi.
15
n cazul cnd persoana refuz de a depune declaraii,
acesteia i se d posibilitatea de a arta motivele de refuz de
a depune declaraii, fapt care se menioneaz n procesul

verbal. Este raional ca la audierea unei persoane care

refuz s depun declaraii s participe procurorul.
16
Pe parcursul audierii ofierul de urmrire penal poate
s pun la dispoziia persoanei unele probe, indic privind
contradiciile n declaraiile persoanei. n cazul cnd se
efectueaz nregistrri audio sau video a persoanei, trebuie
s i se comunice (vezi comentariul la articolul 115).
17
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de
influen fizic sau psihic, sau care njosesc onoarea i
demnitatea persoanei , promisiuni false, ameninri, .a.
Sunt interzise ntrebrile sugestive, punerea asemenea
ntrebri va nclca principiul accesului liber la justiie (vezi
comentariul la articolul 19, alineatul 3). Nu ncalc legea
situaia n care pe parcursul audierii se utilizeaz sistema
conform creia dup fiecare ntrebare pus se nregistreaz
rspunsul i se pune la dispoziie procesul verbal pentru
semnare iar dup aceea se trece la urmtoarea ntrebare.
18
nvinuitul, bnuitul sau inculpatul poate s utilizeze
anumite notie, scheme i altele. De asemenea pe parcursul
audierii pot fi ntocmite scheme (spre exemplu locul aflrii
fiecrui participant la fapt, .a.). Despre acest fapt este
necesar de indicat n procesul verbal. Se interzice ns de a
prezenta o declaraie scris mai nainte sau de a ncepe
edina cu citirea unei declaraii depus anterior.
41. Analizai constatrile CtEDO n cauza Valeiu i
Nicolae Roca. C Moldova.
Art 3 Interzicerea torturii
Reclamanii au pretins, n special, precum c dnii au fost
supui relelor tratamente n timpul aflrii sale n detenia
poliiei cu scopul obinerii declaraii autodenuntoare;
precum c examinarea plngerilor sale cu privire la rele
tratamente a fost tergiversat; reclamanii au suferit urmare
a condiiilor inumane i degradante de detenie; precum c
dnii nu au avut acces la avocatul ales n timpul reinerii i
deteniei iniiale; i ultimii nu au beneficiat de remedii
efective vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.

Reclamanii s-au plns conform prevederilor Articolului 6

din Convenie despre interdicia de a avea accesul la un
avocat n timpul deteniei sale iniiale n comisariatele de
poliie din Chiinu i Ialoveni, i precum c li s-a mpiedicat
posibilitatea contestrii cu apel a mandatului de arestare
preventiv. Cu toate acestea, Curtea noteaz c reclamanii
nu au artat c procesul penal ntru acuzarea lor, n
continuare a fost prejudiciat urmare a celor dou pretinse
nclcri. Respectiv, plngerea conform prevederilor
Articolului 6 din Convenie este n mod vdit nefondat i
prin urmare inadmisibil n sensul Articolului 35 3 i 4 din
Convenie.
Curtea noteaz precum c ambele pri nu contest faptul
c reclamanii, la 13 iunie 2001, au fost supui relelor
tratamente de colaboratorii de poliie n Comisariatul de
poliie Ialoveni. Curtea observ c reclamanilor li s-au
aplicat, inter alia, practici a falaka . Curtea reamintete c
maltratarea persoanei pe tlpi, sau falaka este o practic
evident intenionat i poate fi apreciat exclusiv drept o
tortur veritabil. (a se vedea Corsacov v. Moldova,
no. 18944/02, 65, 4 aprilie 2006, i Levina v. Moldova, no.
17332/03, 71, 16 decembrie 2008). Prin urmare rezult c
n prezenta cauz a avut loc o violare a dreptului
reclamanilor de a nu fi supui torturii, contrar cu aspectul
material al Articolului 3 din Convenie.
Curtea consider c ntrzierea prezentrii reclamanilor
pentru examinarea medico-legal ntru confirmarea relelor
tratamente aplicate acestora, precum i tergiversarea
nceperii urmririi penale nu este corespunztoare condiiilor
promptitudinii unei investigaii n sensul Articolului 3 din
Convenie.
Reclamanii au pretins 25,000 EUR pentru fiecare cu titlu de
compensarea prejudiciului moral cauzat. Dnii au susinut
c cazul lor a artat lipsa total de respect fa de lege i
drepturile omului din partea colaboratorilor de poliie i
ngduin i amabilitate complet din partea procurorilor i
judectorilor care au examinat cazul mpotriva acelor
colaboratori de poliie. Mau mult dect att, nu numai c

reclamanii au fost torturai, dar dnii i-au petrecut cva

ani n condiii de detenie inumane i degradante.
Curtea consider c reclamanii au suferit n anumit msur
stres i frustrare, n special n urma torturrii ntru obinerea declaraiilor
autodenuntoare i detenia lor n condiii inumane, n momentul n care
colaboratorii de poliie care i-au maltratat nu au fost niciodat privai de
libertate sau nici chiar suspendai din funcie n cadrul efecturii
investigaiei. Bndea pedepsei aplicate colaboratorilor de poliie doar a
adugat la suferinele reclamanilor. n corespundeer cu circumstanele
prezentei cauze, i hotrnd pe principii echitabile, Curtea ofer 15,000 EUR
fiecruia din reclamani.
Statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs
de trei luni de la data la care hotrrea va deveni
definitiv, potrivit Articolului 44 2 din Convenie,
urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n lei
moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii:
(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare
reclamant, plus orice tax care poate fi aplicat, cu titlu de
compensare a prejudiciului moral;
(ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de
compensare a costurilor i cheltuielilor, plus orice tax
care poate fi aplicat;
+3 % cu rata minim a dobnzii de mprumut a Bncii
Centrale Europene
42. Estimai mecanismele procesuale de asigurare a
dreptului nvinuitului n cadrul audierii.
Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i
nvinuitul i inculpatul au dreptul la asisten juridic pn la
audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea
ntrevederii cu aprtorul n condiii de confidenialitate.
Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n situaia
cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz
conform prevederilor articolului 70.
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate
avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din aceste
considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s
constate dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul este de-acord

s depun declaraii despre acest fapt fcndu-se meniune

n procesul verbal.
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele
22.00 i 6.00 (vezi comentariul la articolul 6). Importana
practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul
nopii se interzice efectuarea oricrei aciuni procesuale, cu
excepia cazurilor care nu sufer amnare.
La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n
care necesitatea audierii a aprut subit n cadrul executrii
altor aciuni procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd
exist informaii c sunt tentative de a distruge probele, sau
a le ascunde sau n situaia cnd este necesar de a
mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine
coparticipanii etc.
n cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele obinute
n urma audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului sau
inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de
asemenea ca inadmisibile probele obinute n urma
declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat expres n
procesul verbal motivul efecturii unei asemenea aciuni
procesuale n timpul nopii.
Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt
determin i modalitatea de depunere a declaraiilor.
Persoana poate s depun declaraii n forma verbal iar
dup aceea n form scris, poate s fac n scris explicaiile
sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer
la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul
depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul
verbal al edinei de judecat.
46. Definii noiunea de declaraii ale martorului.
Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de
acesta n cadrul audierii n condiiile prezentului cod, asupra
oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n
cauz, inclusiv asupra persoanei bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.

47. Evideniai erorile care pot influena asupra

declaraiilor martorului fidel.
In cadrul celor 3 etape de formare a declaratiei ,exista
posibilitatea admiterii careva devieri,numite erorile partilor
.
Erorile obiective sunt acele situtatii,create ,circumstante
care nu depind de vointa partilor si pot influenta nemijlocit
perceperea si receptionarea unor imagini.(timpul ,conditii
meteo , distanta zi noapte )
Erorile subiective sunt acele criterii individuale
carcteristice unei persoane si tine de capacitatea omului de
memorizare ,starea fiziologica ,virsta ,maladii,daltonism
,vederea auzul.
O mare importanta la aprecierea declaraiilor martorului
are analiza aspectului psihologic de formare a declaraiilor,
care trece prin trei etape: recepionarea, memorizarea
i reproducerea. Momentul iniial n procesul de formare
a mrturiei este evenimentul judiciar care are loc indiferent
de voina viitorului martor. n urma recepiei senzoriale sunt
identificate obiectele din lumea care ne nconjoar. Exist
mai multe modaliti de recepie.
Cea mai des ntlnit este recepia vizual. n cele mai
dese cazuri mrturia se bazeaz pe senzaiile vizuale.
Percepia unor nsuiri ale obiectelor este condiionat att
de proprietile obiective ale obiectelor ct i de totalitatea
de factori psiho- fiziologici i personali caracteristici
martorului concret. Un factor obiectiv l constituie
intensitatea luminii. n acest caz trebuie difereniat dac
faptele s-au desfurat n condiii cu o iluminare natural
sau artificial. Fapta a fost comis ziua , n amurg sau n
timp de noapte. La o lumin crepuscular (amurg) se
percep ntr-o imagine bitonal (gri nchis sau gri deschis
sau negru), faptele recepionate n timpul nopii sunt
percepute unitonal, ntr-o culoare nchis. n acest sens,
susinerile martorilor privind culoarea feii, prului, hainelor
observate n timpul nopii poate fi apreciat fie ca produsul

fanteziei provocat fie de o stare de spaim, fric .a. fie prin

faptul c martorul declar corect c a perceput acest
caracteristice n condiiile unei vederi diurne, fie c
martorul declar fals. Este important de a lua n
consideraie i fenomenul adaptrii. Este necesar de luat
n consideraie i calitile psiho-fiziologice ale persoanei,
starea vederii, fie unele vicii cum ar fi spre exemplu
daltonismul.
La aprecierea mrturiilor este necesar de luat n
consideraie i raportul de distan. Vederea acioneaz
n urmtoarele limite inferioar 10 centimetri,
superioar 450 de metri. O importan capt i condiiile
n care a fost efectuat observaia, cum ar fi condiiile
atmosferice senin, cea, etc.
La recepia auditiv este necesar de corelat natura
sunetului sau zgomotului cu vrsta martorului, distana de
la obiectul cercetrii i eventualele obstacole.
La recepia vorbirii, trebuie de luat n consideraie c
martorului nu i se cere de a reproduce fidel termenii ce
alctuiesc o fraz, ci numai sensul convorbirii. n aceste
sens la aprecierea unor asemenea probe, este necesar de a
ine seama de influenele exercitate asupra senzaiilor
auditive de ctre alte persoane.
Reproducerea sensului este influenat i de
capacitatea de a nelege vorbirea. De asemenea, este
necesar de a ine seama i de posibilitile reale ale celui
ce percepe de a nelege semnificaia i coninutul unei
convorbiri.
Mai rar n practica judiciar se ntlnete recepia cutanat,
care se evideniaz prin patru categorii: senzaii tactile(de
atingere), senzaii de cald, de rece, de durere (alic).
n ceea ce privete percepia timpului este necesar de luat
n consideraie c n plan juridic nu se opereaz cu noiunea
de percepere a duratei timpului dar a aprecierii acestei
durate, deoarece omul percepe direct durate foarte scurte
de timp. n practic se pune problema evalurii timpului n
urmtoarele situaii tipice: martorul trebuie s fac
localizarea n timp a unei infraciuni. Localizarea exact sau

aproximativ depinde de calitile martorului. n acest sens

este necesar cutarea unor puncte de referin (de
exemplu fenomenul a fost efectuat cnd la televizor se
transmitea un meci).
O importan considerabil asupra mrturiei o are
atenia. Ea nu dispune de un coninut reflectoriu propriu,
ci nsoete celelalte procese psihice. Mrturiei n mod
predominant i este proprie atenia involuntar, deoarece
evenimentul care se produce se impune de la sine i
martorul nu este pregtit n prealabil pentru a-l recepiona.
n unele cazuri, ns, atenia poate constitui obiectul
probaiunii, de exemplu n situaia cnd a fost comis o
infraciune prin impruden (oferul nu era atent). n
asemenea cazuri atenia poate fi probat cu declaraiile
unui martor care era n automobil.
Memorizarea este un proces psihic cu un grad mai mare
de complexitate. La aprecierea declaraiilor este necesar de
luat n consideraie urmtoarele: memoria nu se reduce la o
ntiprire, pstrare sau actualizare simpl, adic nu este o
fotografiere a informaiei, dar o reflectare activ care
presupune prelucrarea celor memorate. n al doilea rnd
memoria este o reflectare selectiv, ceea ce nseamn c
nu este posibil o ntiprire i reflectare a tuturor
informaiilor.
Memoria este relativ fidel, adic nu se poate de
memorizat absolut faptul i memoria are un caracter logic
i raional. Cu timpul memoria scade deci este necesar ca
audierea s fie efectuat pe ct se poate de urgent. n unele
situaii, ceea ce s-a pierdut n memorie poate aprea, de
aceea ascultarea repetat a martorilor poate avea efect.
La aprecierea declaraiilor martorului trebuie de luat n
consideraie c n momentul expunerii pot fi anumite
denaturri: denaturri prin adiie, adic prin adugare a
unor date care de fapt nu au fost n realitate, prin omisiune,
care pot fi provocate de uitare, cnd martorul este de buncredin sau intenionate cnd martorul este de rea
credin, denaturri prin substituie, cnd martorul poate
substitui anumite date percepute cu date care au avut loc

ntr-un alt eveniment perceput. O mare importan la

expunere o are tipul de temperament , capacitatea de a se
expune, .a.
48. Estimai corespunderea legislaiei naionale cu
standardele CEDO privind declaraiile anonime.
Martotii anonimi se nelege persoanele careau fost audiate
cu protejarea identitii sau prin includerea acestora n
programelespeciale de protecie i care au dat declaraii cu
privire la faptele de care este acuzat persoana
Prevederile articolului 110 sunt determinate de
jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Reieind
din dreptul la proces echitabil, Curtea a dedus c toate
probele n mod normal trebuie s fie examinate ntr-un
proces public, n prezena celui acuzat, innd cont de
principiul contradictorialitii. Totui, Curtea nu a stabilit c
declaraiile indirecte sunt inadmisibile. Se accentueaz c
nainte de nceperea procesului sau pe parcurs, acuzatul
trebuie s dispun n mod adecvat i corespunztor de
posibilitatea s interogheze un martor.
Pentru Curtea European noiunea de martor anonim
prezint un sens autonom mai larg dect dreptul intern.970
Defi nirea mrturiei anonime ca o modalitate de mrturii a
fost propus
in doctrin.
Mrturia anonim a fost defi nit ca fiind orice informaie
adus la cunotina autoritilor de poliie sau autoritilor
judiciare, sub condiia c identitatea martorului s nu fi e
relevat aprrii.971 Utilizarea declaraiilor anonime n
procesul penal este condiionat
de prescripia unei stricte respectri a art.6 al Conveniei
Europenea Drepturilor Omului. Or, utilizarea unor asemenea
probe poate adduce atingere dreptului la un proces echitabil.
n asemenea condiii, este evident pericolul ca acuzatul s
nu dispun de reala posibilitate de a pune la ndoial
credibilitatea martorului. Curtea European, n cauza
Kostovski, accentueaz c dac aprarea ignor identitatea
unui individ pe care ncearc s-l interogheze, risc s fi e

privat de precizrile care i promit s stabileasc c este

parial, ostil sau nedemn de crezare. Curtea European s-a
pronunat asupra admisibilitii mrturiilor anonime n
procesul penal,
cu condiia ca aprarea s nu se ciocneasc de obstacole
de nedepit n realizarea principiului egalitii armelor.
Este necesar ca aprarea s aib toate posibilitile reale
i sufi ciente de a contesta o mrturie a acuzrii i de a
interoga martorul acuzrii chiar n momentul declaraiei sau
mai trziu.
Dreptul la ascultarea martorilor nu este un drept absolut, el
fi ind n subordonare dreptului la un proces echitabil.
Problema celor mai mari derogri n privina mrturiilor
anonime o
face nu att prezena acuzatului atunci cnd martorii depun
mrturii, deoarece acuzatul poate lipsi n timpul urmririi,
cu condiia s aib ulterior posibilitatea de a participa la o
confruntare, ct i posibilitatea efectiv a aprrii de a
contesta declaraiile martorilor prin orice mijloc i n orice
stadiu al procesului.972 Curtea European a ridicat n
jurisprudena sa cteva
condiii cumulative de admitere a martorilor anonimi.973
Condiiile determinate de Curtea European sunt direct
aplicabile pentru jurisprudena naional. Acestea constau
n faptul c pentru utilizarea mrturiilor anonime este
necesar, n primul rnd, s existe motive sufi ciente de a
ine n secret identitatea uni martor; n al doilea rnd, este
necesar ca difi cultile
cu care, eventual, se poate confrunta aprarea s fi e
compensate de procedura urmat n faa instanelor; n al
treilea rnd, condamnarea nu trebuie fondat, nici n mod
exclusiv i nici ntr-o msur determinant, pe declaraii
anonime.
Generaliznd cele menionate considerm c pentru
practica judiciar i teoria procesual penal naional pot fi
formulate unele concluzii. Astfel, din prevederile art.110 alin.
(9) C.proc.pen. reiese c puterea probant a declaraiilor

martorilor anonimi este insufi cient n cazul n care nu

exist alte probe.975
n acest aspect, faptul c instana n darea sentinei nu se
va baza pe alte probe va crea impresia inechitii procesului.
Deci mrturia anonim rmne totui ca una
excepional care poate fi viabil n cumul
cu alte probe.
Dou probleme eseniale care intr ntr-un confl ict
reciproc: necesitatea
de a proteja martorul i asigurarea echitii procesului i
pot gsi o soluie
relevant n fi ecare caz concret. De asemenea, cnd se va
pune n discuie chestiunea privind audierea martorului
anonim, instana va trebui s dea apreciere situaiei date,
care n fi ecare cauz penal este specifi c, inclusiv va
constata dac trebuie inut n secret numele acestuia, dac
trebuie prezentat fi zic, deghizat sau mascat ori dac n
toate cazurile este necesar o tele-conferin. De reinut, c
n actuala reglementare de la alin.(1) art.110 C.proc.pen.
este posibil refuzul aplicrii modalitii speciale de audiere
pe motivul inexistenei mijloacelor tehnice respective.
Deci, pentru a nu avea confuzie n interpretarea art.110
alin.(1) C.proc. pen., considerm c expresia dac exist
mijloace tehnice respective trebuie exclus, aceasta pentru
a asigura libertatea de utilizare a mijloacelor de protecie i
nu numai de audiere, propunnd un spectru mai larg de
oportuniti pentru instane care ar putea fi preluate din
Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani la
procesul penal. inem s menionm, de asemenea, c
mrturia anonim nu poate fi comparat cu mrturia
propriu-zis. Deci, judectorul nu ar avea libertatea
de a alege ntre ambele forme de mrturii fr argumente
convingtoare, avnd n vedere caracterul de
excepionalitate al mrturiei anonime. Motivarea acceptrii
mrturiei anonime rmne o obligaie primar, evitarea
poate provoca constatarea inechitii procesului.
Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani
la procesul penal al Republicii Moldova stabilete anumite

criterii pentru ca un martor s fi e benefi ciar al proteciei de

stat.
n aspect de cooperare internaional se cere de remarcat
c Legea cu privire la protecia martorilor conine prevederi
care deschid perspective de protecie a persoanelor n afara
rii.
Spre deosebire de procedura mai multor ri europene,
inclusiv cea a Republicii Moldova, n practica american i
englez anumii martori (experi, poliiti, chiar i martori
ocazionali etc.) se gsesc deja n sal dac avocaii nu se
opun. n caz contrar, avocaii trebuie s cear judectorului
o hotrre de excludere a martorului. Judectorul poate
acorda o for probant mai slab martorului care era n
sal i care ar fi putut fi infl uenat de mrturiile anterioare.
Potrivit art.68 al Statutului Curii Penale Internaionale,
Curtea ntreprinde
msuri necesare pentru asigurarea proteciei fi zice i
psihice a victimelor i martorilor. Msurile se aplic n
funcie de infraciune i persoan, ns nu trebuie s
afecteze o justiie echitabil i imparial. Statutul prevede
posibilitatea edinelor in camera sau posibilitatea
prezentrii probelor prin intermediul mijloacelor electronice
sau al altor mijloace speciale
Un aspect separat l constituie asigurarea drepturilor
martorului prin aplicarea proteciei. Importana problemei
deriv i din preocuprile Curii Europene a Drepturilor
Omului privind asigurarea proporionalitii ntre drepturile
acuzatului i martorului cooperant. n acest context s-a
artat c exist mecanisme procesuale i extraprocesuale
de protecie a
martorului. n ambele cazuri ns hotrrea de a aplica
msurile revine unui subiect procesual, msura fi ind
aplicat n funcie de circumstanele
cauzei, persoana
martorului etc. Jurisprudena Curii Europene n acest
aspect este util pentru procedura intern.
Fiind preocupat de problema proteciei martorului,
legiuitorul naional a adoptat n 2008 Legea cu privire la
protecia martorilor i altor participani la procesul penal.

Respectnd rigorile europene, legea necesit o detalizare n

acte normative subordonate, deschiznd noi posibiliti de
cooperare internaional n acest domeniu.
52. Definii declaraiile prii vtmate ca mijloc de
prob.
Datele de fapt care asigura solutionarea cauzei penale pot fi
administrate in proc pen prin intermediul mijloacelor de
proba.Mijl de proa pot fi considerate ca acele cai prin
intermediul carora datele de fapt care au o import in
solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o
cazuza penala.Solutionarea cauzelor penale nu este posibila
fara stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt si a
mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe
lnga declaratiile nvinuitului sau inculpatului, la aflarea
adevarului n cauza, o contributie substantiala pot aduce si
declaratiile celorlalte parti n procesul penal.n ntelesul legii,
partea vatamata este persoana care a suferit prin
infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca
participa la procesul penal. Spre deosebire de martor partea
vatamata are un stattut special in cauza penala,determinat
de faptul ca este o persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu
si evident acesasta are un interes in cauza penala.La
audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate
materialele cauzei.Spre deosebire de martor,pv nu numai ca
este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a le
depune,astfel promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si
un drept legitim al sau.Declaratiile pv au aceeasi valoare
probanta ca si celelalte proe din cauza penala.
-pv are un interes la aprecierea probelor;
-pv cunoaste materialele dosarelor dupa finisarea urmaririi;
-pv poate reda neadevarul acesta fiind determinata de
comportam provocatoriu al sau.ex:violenta domestika,violul
-pv are sentimentul de indulgenta(iertarea);
-pv are exagerarea prejudiciului.
53. Distingei declaraiile prii vtmate de cele ale
martorului.

Spre deosebire de martor partea vatamata are un stattut

special in cauza penala,determinat de faptul ca este o
persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu si evident
acesasta are un interes in cauza penala.La audierea in inst a
part vat,de regula,cunoaste toate materialele cauzei,spre
deosebire de martor.
Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa
depuna declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel
promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim
al sau.In cazul in care victima infractiunii renunta la
constituirea p,aceasta nu va fi obligata sa depuna declaratii
in instanta.In declaratiile pv sunt incluse nu doar
imprejurarile faptei,ca si in cele ale unui martor dar si
diferite opinii.
54. Proiectai o situaie cnd n anumite categorii de
infraciuni aprrii i se interzice de a pune anumite
ntrebri directe prii vtmate.
continui
58. Definii noiunea de audiere a martorului i
descriei procedura audierii.
Atit finalizarea urmaririi penale, cat si atingerea obiectivelor
sale principale, respectiv aflarea adevarului, stabilirea
vinovatiei si a raspunderilor, nu se pot implini fara
contributia unui personaj important al scenariului judiciarmartorul. In principiu, depozitiile martorului se constituie ca
probe directe, deaceea ele sunt, de cele mai multe ori,
decisive in solutionarea cauzelor penale. Prin declaratiile
martorului se inteleg relatarile facute in fata organelor
judiciare de catre persoanele care au cunostinte de natura
sa serveasca la aflarea adevarului intr-un proces
penal.Declaratiile martorului reprezinta mijloacele de proba
fiind numitiochii si urechile justitiei.
De regula, ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si
anume:
a) verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele
personale;
b) relatarea libera sau spontana ori ascultarea ori ascultarea

povestirii martorilor;
c) adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau
ascultarea dirijata.
Audierea propriu-zisa a martorului se efectueaza atit prin
iformare prealabila cit si prin propunerea de a declara
despre anumite fapte si circumstante pe care le cunoaste
referitor la fenomenul a carui martor a fost. Martorul este
solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se adreseaza cu
privire la datele de identitate -- nume, prenume, adresa,
ocupatie. Audierea martorului se face printr-o expunere
libera a acestuia asupra anumitor imprejurari pe care le
cunoaste.Pe parcurus audierii pot fi puse intrebari de
concretizare,iar dup ace martorul a facut declaratii lui I se
pun intrebari asupra altor circumstante despre care el nu a
vb.
In timpul audierii,acestuia I se pot prezenta anumite corpuri
delicate,p/u a cosntata atributia martorului la acestea sau
p/u a constata existenta unor informatii. Odata edificata cu
privire la identitatea persoanei chemate sa depuna in
calitate de martor, organul de urmarire penala este obligat
sa intrebe pe martor daca este sot sau ruda apropiata cu
vreuna din parti si, in caz afirmativ, sa-i aduca la cunostinta
ca nu este obligat sa depuna. De asemenea, martorul este
intrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vreo paguba de pe urma savirsirii infractiunii. Aceste intrebari
au menirea de a stabili raporturile ce exista intre martori si
parti si interesul pe care acestea l-ar avea in cauza penala
respectiva, cunostinte necesare atit pentru stabilirea tacticii
de ascultare, cit si pentru aprecierea declaratiilor martorului.
Momentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea
la cunostinta a persoanei audiate ca va fi audiat ca martor
fiindu-i explicate drepturile si obligatiunile prevazute de art.
90 Cod Procedura Penala, inclusiv si preintampinat pentru
raspunderea ce o poarta pentru refuzul sau eschivarea de a
face declaratii conform art. 313 Cod Penal si pentru
declaratiile mincinoase cu buna stiinta conform art.312 Cod
Penal.

In articolul 90 a Codului de Procedura Penala sunt stipulate

obligatiile martorului si drepturile lui.
Martorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a
instantei pentru a face declaratii si a participa la actiuni
procesuale;
. sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in
legarura cu cauza respectiva si sa raspunda la intrebarile
puse, sa confirme, prin semnatura, exactitatea declaratiilor
sale incluse in procesul verbal al actiunii procesuale sau
anexate la acesta;
. sa prezinte, la cerere organului de urmarire penala sau a
instantei, obiecte, documente, mostre pentru cercetarea
comparativa;
. sa accepte, la cererea organului de urmarire penala,
examinarea corporala;
. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei
expertize in conditii de ambulator pentru verificarea
capacitatii de a intelege corect circumstantele care urmeaza
sa fie constatate in cauza respectiva si de a face declaratii
juste in cazul in care sunt temeiuri verosimile pentru a pune
la indoiala o asemenea capacitate;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire
penala sau ale presedintelui sedintei de judecata;
. sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea
presedintelui sedintei
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata.
Martorul are dreptul:
. sa stie in legatura cu care cauza este citata;
. sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care
participa la audierea sa;
. sa inainteze cereri;
. sa refuze de a face declaratii, de a prezenta obiecte,
documente, mostre pentru cercetare comparativa sau date
daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc
impotriva sa sau a rudelor sale apropiate;
. sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe
care o poseda; sa ia cunostinta de declaratiile sale

inregistrate, sa ceara corectarea sau completarea

declaratiilor sale;
. la depunerea declaratiilor,sa utilizeze documente ce contin
calcule complicate, denumie geografice si alta informatie
care este dificil de a o expune din memorie, notite asupra
amanuntelor greu de retinut; sa ilustreze declaratiile sale cu
scheme, desene grafice ;
. la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi
penale, sa fie asistat de un aparator ales de el ca
reprezentant,
. sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal al
audierii din cadrul urmaririi penale;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza
penala si repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilegale
ale organului de urmarire penala sau ale insatntei
. sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire
penala sau prezentate de el insusi in calitate de probe, sa
primeasca documentele, ce ii apartin, in original.
Parcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe
linga faptul ca isi indeplineste obligatiile prevazute de legea
procesuala penala, are posibilitatea sa studieze martorii, sa
urmareasca modul in care reactioneaza fata de situatia in
care se afla, sa desprinda concluzii pretioase pentru
adoptarea tacticii de ascultare.
A doua etapa incepe prin adresarea unei intrebari
generale, de natura a da posibilitatea martorilor sa declare
tot ceea ce stiu in legatura cu faptele sau imprejurarile
pentru a caror lamurire au fost solicitati sa depuna. De
exemplu: " Aratati ce cunoasteti in legatura cu accidentul de
circulatie produs la data de . . . in locul . . .?" ori: " Ce
cunoasteti in legatura cu imprejurarile savirsirii furului din
data de . . . in paguba . . .?" martorii au posibilitatea sa
povesteasca faptele, imprejurarile in succesiunea lor logica,
firesca, sa prezinte tot ce cred ca ar interesa cauza, fara ca
relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce
ascultarea. Relatarea libera sau spontana ofera si alte
avantaje. Astfel, povestind ceea ce considera ca ar interesa
organul de urmarire penala, martorii pot prezenta si unele

fapte, date, imprejurari, detalii necunoscute pina atunci, cu

importanta pentru cauza ori elemente din care sa rezulte
savirsirea altor infractiuni de catre cei cu privire la
activitatea carora au fost chemati sa faca declaratii. Un rol
deosebit pentru clarificarea problemelor prin relatarea libera
il are atmosfera propice povestirii martorilor, realizata de
catre cel ce conduce ascultarea. Pentru aceasta ascultarea
trebuie sa fie facuta cu rabdare, calm si atentie. Martorii nu
trebuie sa fie intrerupti decit in mod exceptional, cind
relatarile lor nu au legatura cu cauza si atunci numai cu
recomandarea de a se referi la obiectul cauzei. Organul de
urmarire penala nu trebuie sa aprobe, sa dezaprobe sau sa
faca aprecieri cu privire la posibilitatile martorilor de a
percepe, memora si reproduce faptele si imprejurarile cu
privire la care sunt ascultati. A treia etapa este facultativa
spre deosebire de primele doua, care sunt obligatorii.
Tactica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in
vedere, in principal, pozitia martorilor ascultati. In cazul
martorilor de buna-credinta, care in cadrul relatarii libere au
avut omisiuni, probleme insuficient clarificate, concluzii ori
afirmatii contradictorii, li se vor adresa intrebari de verificare
si precizare pe marginea acestor aspecte. Aceste intrebari
sunt adresate cu scopul de a ajuta martorii sa-si aminteasca
detaliile necesare lamuririi complete a imprejurarilor cu
privire la care sunt ascultati, sa-si formuleze declaratia clar
si precis pentru a avea valoare in cauza. Intrebarile care li se
adreseaza pot fi din cele prevazute in planul intocmit pentru
ascultare ori pot fi formulate i raport cu continutul povestirii
libere.
Principalele avantaje ale ascultarii dirijate:
-- inlatura confuziile si contrazicerile pe care martorii le-au
facut in povestirea libera. Prin intrebari adecvate si bine
formulate nu numai ca se inlatura contrazicerile si confuziile,
dar pot fi stabilite si cauzele acestora;
-- elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la
imprejurarile care intereseaza cauza sau de a se opri la
probleme ne semnificative, ignorind pe cele esentiale;
-- ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a

ajuta martorii sa-si aminteasca unele imprejurari uitate;

-- constituie metoda de baza in demascarea martorilor de
rea-credinta, care, in mod deliberat, vor sa ascunda anumite
imprejurari necunoscute.
Declaratiile martorilor se apreciaza in colaborare cu intregul
material probator administrat in cauza. Numai in masura in
care acestea sunt confirmate de celelalte materiale
verificate ale cauzei, se poate afirma ca ele reflecta
realitatea.
Va fi modificat art.109 probabil se va realize si la cererea
apararii(astazi doar la cererea procurorului)art 109 la
situatia cind martorul nu va fi audiat in instate.
59. Sintetizai constatrile CEDO n cauza Doorson c.
Olandei.!
60. Estimai n ce msur legislaia naional
corespunde standardelor CEDO n materie de audiere
a martorului.
64. Explicai esena noiunii de verificare a
declaraiilor la faa locului .
Verificarea declaratiilor la locul infractiunii este un
procedeuspecial de obtinere a declaratiilor , esenta caruia
consta in verificarea si precizarea unor declaratiianterioare
ale martorilor , partii vatamate , banuitului , invinuitului in
faza deurmarire , in scopul stailirii veridicitatii acestor
declaratii (114 CPP ) . Reprezentantul organului de urmarire
penala , apreciind informatia obtinuta anteriuor , decide
efectuarea acestei actiuni procesuale cu scopul de a
concretiza , de a verifica , dar si de a obtine noi informatii .
Verificarea declaratiilor la fata locului are tangente cu alte
actiuni procesuale , de exemplu , cu audierea , deoarece
persoana depune declaratii la locul comiteri faptei , tinind
cont de anumite imprejurari . O tangenta cu aceasta actiune
procesuala o are si cercetarea la fata locului .
In afara de persoana ale carei declaratii trebuie verificate si
evident , reprezentantul organului de urmarire penala , la
aceasta actiune procesuala participa aparatorul , banuitului,

invinuitului , si avocatul martorului sau al partii vatamate ,

alte persoane .
O prevedere deosebit de importanta la alin. 4 este cea ca
verificarea declaratiilor la locul infractiunii poate fi efectuata
doar cu conditii ca se va asigura protejarea demnitatii si
onoarei persoanelor care participa la aceasta actiuni si nu se
va punein pericol sanatatea lor . In cazul in care se
considera ca exista un pericol pentru sanatatea ei sau i se
va incalca demnitatea si onoare persoana este in drept sa
refuze participarea la aceasta actiune procesuala . Ca si in
cadrul audierii se interzice punerea unor intrebari sugestive
sau influentarea , intro forma sau alta ,a rezultatelor actiunii
procesuale . Nu se admite , de asemenea atragerea
concomitenta a mai multor persoane la verificarea
declaratiilor la fata locului . La efectuarea verificarii
declaratiilor la fata locului se intocmeste un proce-verbal
dupa regula generala ;pot fi aplicate mijloace tehnice ,
intocmite schite . care se anexeaza la procesul verbal .
65. Demonstrai deosebirea ntre verificarea
declaraiilor la faa locului, de audiere i
reconstituirea faptei.
Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire si
ridicare a inscrisurilor si mijloacelor materiala deproba ,
dar este analizata in acest context datorita faptului ca
prezinta anumite aspecte comune cu cercetarea la fata
locului ,astfel:seefectueaza la locul infractiunii si
urmareste stabilirea imprejurarilor si conditiilor in care a
fost savirsita fapta . In literatura de specialitate
reconstituirea apare ca forma a cercetarii la fata locului
unde s-a sairsit fapta ,avind drept scop sa verifice daca
faptele s-au putut savirsi in anumite conditii de timp si
spatiu .
Unii autori constituie reconstituirea ca forma auxiliara a
cercetarii la fata loculuiprin care se poate verifica daca
faptele si imprejurarile infractiunii care formeaza
obiectul cauzei s-au savirsit intr-un anumit mod.

O prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea

la fata locului este aceea ca reconstituirea se face numai
in prezenta invinuitului sau inculpatului acesta fiind cel
care va repeta modul in care a actionat la savirsirea
infractiunii . Reconstituirea se consemneaza intr-un
proces-verbal de reconstituire , care trebuie sa cuprinda
aceleasi data ca si procesul verbal de cercetare la fata
locului , inserindu-se in schimb , amanunti , desfasurarea
reconstituirii .
66. Proiectai o situaie n care au fost nclcate
drepturile nvinuitului participant la verificarea
declaraiilor la faa locului.
70. Stabilii procedura de prezentare spre
recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de
obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i
se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii
asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele
observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul
probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai faptuiotorul.pers
se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite
circumstante ce au legaturi cu cauza data a obsevat o pers
care nu a cunoscuto pina la monetul respectiv.p/u
efectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr
deasemenea ca persoana observata sa nege faptul ca se
cunoaste cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane
declara ca se cunossc prezentarea spre recunaostere nu se
efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi:frontala din
profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care trebuie
recunoscuta este prezentata in afar spatiului vizibilitatii
impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt prezente
conditiile prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre
recunoastere poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art
respectiv.la prezentarea spre recunaostree se aplica
fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul-

verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre

recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il
doreste.persoana chemata p/u recunaostere trebuie sa
indice particularitati certe p/u identificarea persoanei
prezentate.in caz contrar recunaosterea se va considera
neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree
recunoastree spre deosebire de alte actiuni procesuale
poate fi efectuata doar 1 singura daca cind participa ambele
persoane(cel care recunaoste si cel prezentat).Datele
obtinute in timpul prezentarii spre recunoastere nu pot fi
considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind
apreciate in cumul cu celelalte.
71. Distingei calitile persoanelor i a obiectelor
prezentate spre recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de
obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i
se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii
asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele
observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul
probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai
faptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca
declara ca in anumite circumstante ce au legaturi cu cauza
data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul
respectiv.p/u efectuarea prezentarii spre recunaostere este
necesr deasemenea ca persoana observata sa nege faptul
ca se cunoaste cu cel prezenta.In cazul cind ambele
persoane declara ca se cunossc prezentarea spre
recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor
poate fi:frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii
etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afar
spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de
acelasi sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt
prezente conditiile prevazute in art 110 CPP al RM
prezentarea spre recunoastere poate fiefectuata cu
aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre
recunaostree se aplica fotografiile,se anexeaza in mod
obligatoriui la procesul-verbal al actiuunii

procesuale.persoana prezenta pre recunaotere are dreptul

sa occupe locul pe care il doreste.persoana chemata p/u
recunaostere trebuie sa indice particularitati certe p/u
identificarea persoanei prezentate.in caz contrar
recunaosterea se va considera neintemeiata.De remarcat,ca
prezentarea spree recunoastree spre deosebire de alte
actiuni procesuale poate fi efectuata doar 1 singura daca
cind participa ambele persoane(cel care recunaoste si cel
prezentat).Datele obtinute in timpul prezentarii spre
recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza
asupra altora,fiind apreciate in cumul cu celelalte.
Prezentarea spre recunoastere a obiectelor se
efectuiaza dupa aceleasi reguli ca si prezentarea
persoanei.persoana chemaat p/u recunoastere este audiata
asupra circimstantelor incare a vazut obiectul si asupra
particularitatilor distinctive dupa care l-ar putea
recunoaste,fiind prevenit p/u raspunderea penala in caz de
refuz de a depune declaratii sau de declaratii false.Obiectele
se prezinta cu alte 2 obiecte omogene(aceeasi
denumire,destinatie,forma,model).Obiectele pot fi curatate
de muradrie,rugina daca acestea nu il va distruge ca mijloc
de proba.La prezentarea cadavrului spre recunoastere nu se
aplica regula privind un nr oarecare de
exemplare.recunoasterea cadavrului se efectueaza in situatii
cind este imposibil a se obtine anumite date privind
decedatul dupa acte sau cind exteriorul sau este schimbat
consideratbil.daca pe acestea se pot observa ex:un
tatuaj,semn din nascare.Exceptie de la regula generala
privind nr de exemplare o face situatia cind spre
recunoastere se prezinta un obiect de anticariat,alte obiecte
p/u care este imposibil de a alege si prezenta un
analog.prezentarea spre recunoastere a obiectelor se
exprima prin faptul ca de regula sunt corpuri delicte.
72. Evaluai legislaia naional n materie de
protecie a persoanei n cadrul prezentrii spre
recunoatere.
CPP prevede norme cu caracter general care sunt aplicabile
in situatiile cind securitatea poate fi pusa in pericol.Intr-o

maniera generala art 215 CPPstabileste conditiile de

aplicare a masurilor de protectie.Persoana care trebuie
recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizibilitatii
impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori exterior.Aceasta prevedere legala vine a
asigura securitatea persoanei chemate spre a
recunaostere si a exclude influenta asupra acesteia.In
cazul cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110
CPP prezentarea spre recunoastere poate fi efectuata cu
aplicarea dispozitiilor articolului respoectiv.
76. Descriei procedura de cercetare la faa locului.
CERCETAREA LA FATA LOCULUI - este activitatea de urmarire
penala, ce consta in cercetarea nemijlocita si amanuntita a
locului unde s-a savarsit infractiunea pentru a se face
constatari cu privire la locul savarsirii faptei, a se descoperi
si a se fixa urmele infractiunii, precum si imprejurarile in
care infractiunea a fost comisa. Ea se efectueaza de catre
organele de urmarire penala si de catre instanta de
judecata, atunci cand este necesar, in prezenta partilor si a
invinuitului sau a inculpatului arestat.
Un loc important n probaiunea procesual-penal,
printre alte acte de urmrire penal,revine
cercetrii la faa locului. n cadrul cercetrii pot fi
stabilite nu numai circumstanele careconstituie obiectul
probaiunii (art. 96 CPP) dar i alte momente
importante, care permit de aorienta ntr-o direcie corect
investigarea cauzei i de a nainta versiunile respective. Nu
n zdar cercetarea la faa locului este denumit simbolic
cheia pentru rezolvarea problemei cu mai
mulinecunoscui.Cercetarea la faa locului reprezint
activitatea procedural al crui obiect l constituie
percepia nemijlocit de ctre organele judicia
re
a locului unde s-a svrit activitateainfracional,
descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor, precizarea
poziiei i strii mijloacelor materiale de prob, n vederea
stabilirii naturii i mprejurrilor comiterii infraciunii, a

elementelor care s conduc la identificarea

fptuitorului.Cercetarea la faa locului reprezint o
activitate procesual i tactic a ofi erului
deurmrire penal, ce rezid n studierea, perceperea,
depistarea, fixarea i ridicarea nemijlocit aobiectelor,
stabilirii strii i proprietii lor, urmelor, indiciilor i
poziiei reciproce a acestora,importante pentru cauza
cercetat.
n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a
mijloacelor materiale de prob pentru a stabili
circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au
importan pentru cauz, organul de urmrire penal
efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor,
ncperilor, obiectelor,documentelor, animalelor, cadavrelor
umane sau de animale
(art.118 alin.1 C.pr.pen.).Pentru a evita dispariia urmelor,
denaturarea lor, schimbarea situaiei locului, i, n
sfrit, pentru a nu diminua eficiena cercetrilor, este
stipulat n art. 118 alin. (2) CPP c locul cercetrii poate fi
nconjurat de colaboratorii organelor de meninere a
ordinii publice.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr
permisul persoanei creia i este limitat dreptulla
inviolabilitatea domiciliului, este efectuat n baza
ordonanei motivate a organului de urmrire penal, cu
autorizarea judectorului de instrucie.Reieind din
coninutul art. 118 alin.(1) CPP, exist urmtoarele tipuri de
cercetare la faalocului: a terenurilor, a ncperilor, a
obiectelor, a documentelor (nscrisurilor), a animalelor,
acadavrelor umane sau a animalelor.
De asemenea, art. 134 CPP stipuleaz cercetarea
corespondenei potale i telegrafice, iar art. 120 CPP examinarea exterioar a cadavrului. O modalitate a
cercetrii este examinareacorporal, prevzut de art. 119
CPP.D e r e g u l c e r c e t a r e a t e re n u r i l o r , o b i e c t e l o r ,
n s c r i s u r i l o r , p r e c u m i e x a m i n a r e a cadavrului, este
parte integrant a cercetrii la faa locului. n cazurile
cnd pentru cercetareaacestor obiecte este necesar mai

mult timp ele snt examinate la locul efecturii

urmririi penale.
Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se
examineaz la locul efecturiiacestei aciuni i rezultatele
examinrii se consemneaz n procesul-verbal al aciunii
respective. Dac pentru examinarea obiectelor i
documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i
nalte cazuri, persoana care efectueaz urmrirea
penal le examineaz n sediul organului deurmrire
penal. Pentru aceasta, obiectele i documentele se
mpacheteaz, se sigileaz, pachetul se semneaz i despre
aceasta se face meniune n procesul-verbal
(art.118 alin.(4) CPP).n anumite cazuri, persoana care
efectueaz urmrirea penal, dac este necesar,
executdiferite msurri, fotografieri, filmri, ntocmete
desene, schie, face mulaje i tipare de pe urme desine
stttor sau cu ajutorul specialistului n materia respectiv.
P/u efectuarea cercetraii ila fata locului nu este necesara
emiterea sau inlocuirea unei ordonante,insa in cazul cercet
la fata locului in domiciuliu aceasta e obligatorie.Cercetarea
se efectueaza de ofiterul de urmarire penala,procurer sau de
instanta.efectuarea cercetarii la fata locului permite
obtinerea anumitor fate initiale p/u efectuarea altor actiuni
procesuale9exoertiza,experimental,audierea)cercetarea se
efectueaza imediat dupa sesizarea organului de urm
pen.lege anu stabileste in competenta carui organ se include
efectuarea cercet la fata locului,de regula acesta e organul
de urm penala sesizat.La efectuarea cercetarii la fata locului
pot participa specialisti din diferite domenii cum ar
fi:criminalisti,medici,biologi,chimisti etc.
Exista:1.cercetare statica-fara miscarea
obiectelor(fotografii) 2.cercetarea dinamica-cu miscarea
obiectelor(sigilarea armei)In functie de infract
comissa,cercet la fata locului are sarcini specifice.Procesulverbal de cerectare la fata locului constituie un mijloc de
proba.

77. Evideniai atribuiile organului de urmrire

penal n cadrul cercetrii la faa locului.
Cercetarea la fata locului e o actiune procesuala efect de
organ de urmar de regula la locul faptei insa nu e o
cerinta imperativa.
1..Pentru efectuarea cercetrii la faa locului nu este
necesar emiterea, ntocmirea unei ordonanei, ns n
cazul cercetrii la faa locului n domiciliu este
obligatorie emiterea ordonanei i naintarea unui
demers judectorului de instrucie (vezi comentariul la
articolul 304). Judectorul de instrucie autorizeaz
efectuarea cercetrii la faa locului n domiciliu printr-o
ncheiere (vezi comentariul la articolul 305). Doar n
cazuri excepionale cercetarea la faa locului n domiciliu
poate avea loc fr autorizaia judectorului de
instrucie, n baza ordonanei motivate a procurorului
(vezi comentariul la articolul 301).
Cercetarea la faa locului se efectueaz de ofierul de
urmrire penal care atrage forele poliiei pentru a asigura
efectuarea normal a cercetrii. Procurorul poate efectua
cercetarea la faa locului n orice cauz penal.
1. Cunoaterea i investigarea direct de ctre organul de
urmrire penal sau de ctre instana de judecat a locului
n care a fost svrit fapta, n vederea stabilirii i fixrii
particularitilor sale. Contactul direct nemijlocit al organului
judiciar ce ceea ce este denumit scen sau ambiana
locului servete la formarea unei imagini exacte a cadrului n
care s-a comis fapta la determinarea poziiei i distanei
dintre obiectele principale;
2. Cutarea, relevarea, fixarea, ridicarea i
interpretarea urmelor i mijloacelor materiale de prob,
precum i fixarea procesual a acestora. Descoperirea
urmelor urmat de interpretarea lor imediat la faa locului
este de natur s ofere indicii el puin cu caracter general cu
privire la natura faptei i chiar la persona autorului;
3. Obinerea de date cu privire la modul de operare
al fptaului la numrul de persoane care au luat parte la
comiterea infraciunii. Din cercetarea locului faptei se poate

deduce modul n care s-a desfurat activitatea infracional

ncepnd din momentul ptrunderii autorului n cmpul
cercetat i terminnd cu retragerea sa;
4. Identificarea eventualilor martori, ntruct n
funcie de condiiile concrete ale locului i momentului
svririi faptei se poate stabili dac i n ce msur
activitatea infractorului putea fi perceput de cineva.
Aceast precizare se impune deoarece sunt puine cazurile
n care sunt gsii imediat martori ai evenimentului.
78. Proiectai o situaie n care la efectuarea
cercetrii la faa locului pot fi afectate drepturile
protejate de CEDO.
In urma unui accident rutier soldat cu decesul unei
persoane , invinuitului Moraru ,cetatean de provenienta
rusa , in cadrul cercetarii fata locului , organele de
urmarire penale , nu i-au oferit un avocat ales sau un
avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat, si
tototada fiind vorbitor de limba rusa nu i s-a oferit un
traducator astfel atribuindu-l la minoritatile sociale care
nu vorbesc in limba de stat. Astfel este incalcat principiul
asigurarii dreptului la aparare . Dreptul de aparare in
cadrul unui proces penal este prevazut si in Conventia
Europeana pentru apararea Drepturilor Omului . Astfel lit
c) pct.3 art.6 stipuleaza ca orice persoana acuzata de o
infractiune are dreptul sa se apere singura sau sa fie
asistata de un aparator ales de ea , iar daca nu dispune
de mijloace necesare pentru a-l plati , sa poata fi
asigurata in mod gratuit de un avocat din oficiu , atunci
cind interesele justitiei o cer . Iar conform pct. A) al.3 art.6
din Conventie stipuleaza ca orice acuzat are dreptul sa fie
asistat in mod gratuit de interpret , daca nu vorbeste sau
nu intelege limba folosita la audiere .
82. Definii instituia examinrii corporale i scopul
acesteia.
Examinarea corporal este o modalitate a cercetrii
specificul creia const n obiectul de cercetare care este
corpul omenesc, cu scopul descoperirii urmelor infraciunii

(spre exemplu urme de arsuri, de leziuni etc.). In urma

examinarii corporale pot fi descoperite urme ale
infractiuniii. n cazul cnd persoana refuz de a participa
la examinarea corporal ea poate fi adus forat i
efectuat examinarea corporal forat. n urma
examinrii corporale pot fi descoperite urme, componente
chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni
corporale, unele defecte ale constituiei corpului, semne
din nscare, diferite (cum se numesc ele) i alte semne
prin care se poate de constatat atribuia persoanei la
infraciunea urmrit. n unele cazuri semnele descoperite
faciliteaz identificarea fptuitorului sau constat faptul
cauzrii unor leziuni corporale.
ns poate fi examinat concomitent mbrcmintea,
nclmintea, toate datele obinute fiind incluse ntr-un
singur proces-verbal.
Obiectul de cercetare poate fi corpul bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, martorului i al prii vtmate.
La efectuarea examinarii corporale se emite ordonanta a
organului de urmarire si se solicita autorizarea
judecatorului de instructie . In cazul unui delict flagrant
examinarea poate fi efectuata fara autorizatia
judecatorului de instructie care e instiintat in termen de
24 h .art.119 CPP . Organul de urmrire penal decide
efectuarea sau nu a examinrii corporale.
Organul de urmrire penal poate lua decizia examinrii
corporale i fr acordul bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, martorului sau al prii vtmate. n
asemenea cazuri este necesar emiterea ordonanei n
care se indic motivele efecturii acestei aciuni
procesuale. n cazurile cnd examinarea corporal este
efectuat de ctre organul de urmrire penal fr
consimmntul persoanei examinate este obligatorie
autorizaia judectorului de instrucie, care examinnd
demersul naintat emite o ncheiere privind admiterea sau
respingerea demersului ce are ca una din consecine
efectuarea examinrii corporale.

n cazul cnd persoana refuz de a participa la

examinarea corporal ea poate fi adus forat i efectuat
examinarea corporal forat. n urma examinrii
corporale pot fi descoperite urme, componente chimice,
zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele
defecte ale constituiei corpului, semne din nscare,
diferite (cum se numesc ele) i alte semne prin care se
poate de constatat atribuia persoanei la infraciunea
urmrit. n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz
identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii
unor leziuni corporale.
83. Demonstrai n care situaii poate fi efectuat
forat examinarea corporal.
Se prezuma in cele mai dese cazuri ca examinarea
corporala este oaciune la care persoana participa
benevol.Doar in cazuri excepionale,cind nu exisa o alta
posibilitate de a obtine date importante p/u
cauza,examinarea corporala poae fi efectuata fortat.n
cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea
corporal ea poate fi adus forat i efectuat examinarea
corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi
descoperite urme, componente chimice, zgrieturi,
cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte
ale constituiei corpului, semne din nscare, diferite (cum
se numesc ele) i alte semne prin care se poate de
constatat atribuia persoanei la infraciunea urmrit. n
unele cazuri semnele descoperite faciliteaz identificarea
fptuitorului sau constat faptul cauzrii unor leziuni
corporale. Conf art 119 CPP al RM..
84. Estimai o situaie cnd pot fi afectate drepturile
persoanei participante la examinarea corporal.
X a fost nevoit sa fie supus unei examinari corporale,dar din
diferite moive au fost afectate drepturile persoanei si
anume:persoana care a efectuat urmarirea penala a
asistat la examinarea coprorala a
persoanei(inculpatului)care era de alt sex si a avut loc

dezbracarea acestuia.In aceste circumstante in adresa

inculpatului au fost adresate injosiri precum ca are un
corp foarte urit,la fel incuplat a fost supus unor mingieri.
Mentiona ca in cursul examinarii corporale au avut loc
actiuni a injosit demnitatea persoanei examinate.conf art
119 al (5) in cursul examinarii corporale sint interzise
actiuni care injosesc demnitatea pers sau pun in
pericolviata ei.La fel conf art 119 al(4):persoana acre
efectueaza urmarirea penala nu asita la examinarea
corporala a unei pers de sex opus daca e necesara
dezbracarea acesteiain plus acest articol prevede
prezenta medicului care a fost uitata.
88. Indicai cazurile de efectuare a confruntrii.
Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar,
putnd fi folosit de ctre organul de urmrire penal n cazul
cnd se constat c exist divergene ntre declaraiile
persoanelor ascultate n aceeai cauz. Prin confruntare, pe
lng lmurirea divergenelor existente n declaraiile
persoanelor ascultate n aceeai cauz, se pot obine noi
date utile pentru rezolvarea cauzei penale. Confruntarea se
mai consider i un mijloc tactic de verificare a declaraiilor
i de precizare a poziiilor nvinuitului fa de fapta ce i se
imput.
Confruntarea este ascultarea concomitent a dou persoane
cu scopul nlturrii divergenelor ntre declaraiile
anterioare. n legtur cu aceasta este inadmisibil ca la
confruntare s participe o persoan care nu a fost anterior
audiat. Dac n declaraiile anterioare referitor la unele i
aceleai fapte i circumstane sunt absente divergenele,
confruntarea nu se efectueaz.
Practica judiciar evideniaz faptul c pe parcursul
ascultrii diferitelor categorii de persoane, ntre
declaraiile acestora pot ap rea contraziceri cu privire
la diverse fapte, stri de fapt sau mprejur riale
cauzei.Cele mai frecvente contraziceri survin ntre
declaraiile martorilor i declaraiile nvinuiilor sau/
i inculpa ilor. Cu toate acestea, sunt numeroase

situaiile n care astfel de contraziceri apar i ntre

declaraiile martorilor, ntre declara iile nvinui ilor
i/sauinculpailor implicai n aceeai cauz , precum
i ntre declaraiile altor categorii de
persoane.Cauzele acestor contraziceri pot fi dintre cele
mai variate.Astfel, n cazul martorilor, contrazicerile
pot aprea datorit faptului c nu au perceput fi del
faptele (spre exemplu, au vizualizat un eveniment
din unghiuri diferite), dar i atunci cnd nu i
amintesc n totalitate cele percepute sau cnd acetia
nu reuesc s reproduca n mod exact evenimentele
la care au asistat. Atunci cnd ntre declaraiile
martorilor i ale celorlalte persoane implicate n
anchet exist contraziceri, acestea pot surveni i ca
urmare a coruperii martorilor, a sentimentelor de
afeciune sau dumnie pe care le nutresc fa de
nvinuit/inculpat ori fa devictim , sau ca urmare a
nencrederii i chiar dumniei pe care o manifest
fa de organul de urm rire penala.
n ceea ce-l privete pe nvinui/inculpat, contrazicerile
se pot datora refuzului acestuia de a colabora cu
organul de anchet ncercrii de a scpa de
rspundere penal ori de a o atenua, de induce n
eroare organele de anchet prin strecurarea de
contraziceri ntre situaia real i cea relatat ori de a
ascunde participarea altor persoane la s vrirea
infraciunii.Atta timp ct astfel de contraziceri
exist mprejurrile cauzei nu pot fi clarifi cate
corespunztor, iar afl area adev rului nu este pe
deplin posibil Pentru nlturarea contrazicerilor
trebuie folosite toate posibilit ile pe care legea
procesual penal romn le ofer printre acestea
numrndu-se i confruntarea.
89. Distingei instituia confruntrii cu instituia
audierii i prezentrii spre recunoastere.
90. Evaluai n ce msur instituia confruntrii
corespunde standardelor CEDO.

94. Reconstruirea faptei de experiment i aciunii

procesuale.
Conform art 121 CPP al RM
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu
experimentul n procedura penal. Din aceste considerente
este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent
dac se face la faa locului ori nu, presupune n toate
cazurile refacerea unor momente ale faptei
respective. Ea se face numai n strns legtur cu
mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea
fptuitorului prin reproducerea aciunilor, situaiilor
sau altor circumstane n care s-a produs fapta.
Experimentul se face fr reconstituirea momentelor
faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist
nu este obligatorie. Experimentul n multe cazuri
implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip
fptuitorul. La experiment nu este necesar sau
obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea
acesteia n condiii maximale ajustate la condiiile n
care s-a comis fapta care se reconstituie.
Nerespectarea cerinelor privind efectuarea
reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate
poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii
procesual-penale, fapt ce poate duce la pierderea
valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica
datele de fapt obinute n urma audierii fptuitorului,
ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a
altor aciuni procesuale. n acelai moment n urma
reconstituirii faptei pot fi obinute i alte date care
pot confirma sau nega informaia deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat
de cte ori este necesar. n toate cazurile trebuie s

fie ntocmit un proces verbal n care s se redea

condiiile efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i
negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre
organul de urmrire penal, fie la cererea prilor, fie
de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate
cazurile o ia organul de urmrire, fie instana. Pentru
efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar
emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei n
faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali
subieci la discreia organului de urmrire penal.
Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul
judecrii cauzei asist toi participanii. n cazul cnd
au fost comise infraciuni care au avut ca consecin
moartea victimei, nu este raional ca la reconstituirea
faptei s participe rudele apropiate ale victimei
(mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce
suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate
cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta este
determinat de faptul c reconstituirea faptei se face
cu participarea fptuitorului care poate fi bnuit,
nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n
multe cazuri de pregtirea prealabil a acestei aciuni
procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul
i timpul fix cnd va fi efectuat reconstituirea faptei,
participanii la aceast aciune procesual, care
aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi efectuate
aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s
fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul pentru
sntatea persoanei, sau care njosesc unora i
demnitatea persoanei. n afar de aceasta trebuie de
luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu
poate s aib ca consecin cauzarea unui prejudiciu
bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a unor
norme a moralitii.

95. Evideniai cercul de subieci care pot participa la

reconstruirea faptei n funcie de fazele procesului
penal.
Confr art 122CPP al RM
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este
obligatorie.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul
de urmrire penal, fie la cererea prilor, fie de ctre
instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia
organul de urmrire, fie instana. Pentru efectuarea
reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei
ordonane. La reconstituirea faptei n faza de urmrire pot
asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia
organului de urmrire penal. Aceasta o decide organul de
urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist toi participanii. n
cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca
consecin moartea victimei, nu este raional ca la
reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale
victimei (mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce
suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile
la reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c
reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului
care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
96. Redactai o plngere a prii vtmate cu privire
la nclcarea drepturilor sale n cadrul reconstituirii
faptei.
100. Indicai esena experimentului de reconstruirea
faptei.
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu
experimentul n procedura penal. Din aceste considerente
este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent
dac se face la faa locului ori nu, presupune n toate
cazurile refacerea unor momente ale faptei
respective. Ea se face numai n strns legtur cu
mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea

fptuitorului prin reproducerea aciunilor, situaiilor

sau altor circumstane n care s-a produs fapta.
Experimentul se face fr reconstituirea momentelor
faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist
nu este obligatorie. Experimentul n multe cazuri
implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip
fptuitorul. La experiment nu este necesar sau
obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea
acesteia n condiii maximale ajustate la condiiile n
care s-a comis fapta care se reconstituie.
Nerespectarea cerinelor privind efectuarea
reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate
poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii
procesual-penale, fapt ce poate duce la pierderea
valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica
datele de fapt obinute n urma audierii fptuitorului,
ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a
altor aciuni procesuale. n acelai moment n urma
reconstituirii faptei pot fi obinute i alte date care
pot confirma sau nega informaia deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat
de cte ori este necesar. n toate cazurile trebuie s
fie ntocmit un proces verbal n care s se redea
condiiile efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i
negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre
organul de urmrire penal, fie la cererea prilor, fie
de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate
cazurile o ia organul de urmrire, fie instana. Pentru
efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar
emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei n
faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali
subieci la discreia organului de urmrire penal.

Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul

judecrii cauzei asist toi participanii. n cazul cnd
au fost comise infraciuni care au avut ca consecin
moartea victimei, nu este raional ca la reconstituirea
faptei s participe rudele apropiate ale victimei
(mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce
suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate
cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta este
determinat de faptul c reconstituirea faptei se face
cu participarea fptuitorului care poate fi bnuit,
nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n
multe cazuri de pregtirea prealabil a acestei aciuni
procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul
i timpul fix cnd va fi efectuat reconstituirea faptei,
participanii la aceast aciune procesual, care
aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi efectuate
aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s
fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul pentru
sntatea persoanei, sau care njosesc unora i
demnitatea persoanei. n afar de aceasta trebuie de
luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu
poate s aib ca consecin cauzarea unui prejudiciu
bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a unor
norme a moralitii.
101. Deducei care subieci pot fi antrenai la
efectuarea experimentului.
1.Experimentul poate fi efectuat din oficiu de ctre ofierul
de urmrire penal sau la cererea prilor. n toate
cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului
este organul de urmrire penal. n dependen de
caracterul aciunilor efectuate, ofierul de urmrire
penal sau procurorul n toate cazurile constat
necesitatea participrii nvinuitului, bnuitului,
martorului. Aceasta este raional deoarece n unele
cazuri experimentul are ca scop verificarea datelor
declarate de ctre aceste persoane. n alte cazuri

experimentul va avea o importan tactic pentru a

dovedi imposibilitatea existenei anumitor mprejurri
declarate de bnuit sau nvinuit. n dependen de
natura experimentului ofierul de urmrire penal sau
procurorul poate atrage un specialist.
102.Proiectati o situatie de incalcare a drepturilor
omului in cadrul experimentului.
cind faptasul a sarit de pe o cladire cu 9 etaje si in cadrul
experimentului acesta este pus din nou sa sara pu a duce
expirimentul la bun sfirsit.
106. Indicati temeiurile pentru efectuarea
perchezitiei.
Temeiurile pentru efectuarea percheziiei
(1) Organul de urmrire penal este n drept s efectueze
percheziie dac din probele acumulate sau din materialele
de investigaie operativ rezult o presupunere rezonabil
c ntr-o anumit ncpere ori ntr-un alt loc sau la o anumit
persoan se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru
a fi folosite sau au servit ca mijloace la svrirea infraciunii,
obiecte i valori dobndite de pe urma infraciunii, precum i
alte obiecte sau documente care ar putea avea importan
pentru cauza penal i care prin alte procedee probatorii nu
pot fi obinute.
(2) Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii
unor persoane cutate, precum i a unor cadavre umane sau
de animale.
(3) Percheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate
a organului de urmrire penal i numai cu autorizaia
judectorului de instrucie.
(4) n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua
n baza unei ordonane motivate fr autorizaia
judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se
prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la
terminarea percheziiei, materialele obinute n urma
percheziiei efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei.
Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni
procesuale.

(5) n cazul constatrii faptului c percheziia a fost

efectuat legal, judectorul de instrucie confirm rezultatul
acesteia printr-o ncheiere motivat. n caz contrar, prin
ncheiere motivat, recunoate percheziia ca fiind ilegal.
107.Analizati normele procedurale cu referinta la
perchezitie.
Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea art. 8,
paragraful 1 al CEDO, care stipuleaza ca orice persoana are
dr. la respectarea vietii sale private si de familie, a
domiciliului si a corespondentei sale. Perchezitia presupune
o oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau cu
acordul proprietarului sau posesorului. Scopul perchezitiei
este descoperirea si ridicarea anumitor instrumente care au
servit la savirsirea infractiunii, obiecte si valori dobindite in
urma infractiunii, precum si a altor obiecte sau documente
care ar putea avea importanta pentru cauza si descoperirea
unor persoane cautate sau cadavre.
Perchezitia poate fi efectuata in orice incapere, loc, teritoriu
etc. in care, la presupunerea intemeiata a org. De urm., pot
fi obiecte, documente sau persoane ce sunt implicate in
cauza penala respectiva. Cercul de persoane la care se
poate face perchezitie nu este stabilit, acestea pot fi atit
subiectii procesului, cum ar fi faptuitorul, partea vatamata,
martorul, si altii, cit si alte persoane.
Temei pentru afectuarea perchezitiei poate constitui
presupunerea organului de urm. Bazata pe probe
administrate in cauza penala respectiva sau materialele de
investigatie operativa. Probele care reprezinta temei de
efectuare a perchezitiei trebuie, de asemenea, administrate
cu respectarea legii pr. Penale, iar materialele de
investigatie operativa trebuie transmise cu respectarea
prevederilor legislatiei pr. Pen., numai cu autorizatia
judecatorului de instructie
Perchezitia poate fi efectuata la orice etapa a urmaririi
penale, in functie de prezenta temeiurilor. Judecatorul de
instructie, recunoscind perchezitia legala, intocmeste o
rezolutie, in cazul in care perchezitia este ilegala,

judecatorul intocmeste o incheiere. Deci temei al

perchezitiei este o banuiala rezonabila ca cu ajutorul
perchezitiei se vor aduna probe necesare urmaririi penale.
Persoanele care sunt limitate in dr. prin efectuarea
perchezitiei pot sa inainteze o plingere judecatorului de
intructie care sa vizeze actiunile organului de urm. In timpul
efectuarii perchezitiei, inclusiv recunoasterea perchezitiei ca
fiind ilegala.
Perchezitia si ridicarea sunt proceduri cu particularitati
comune, ambele actiuni procesuale trebuie efectuate cu
prezenta persoanei la care se face perchezitia sau ridicarea,
sau un membru de familie/reprezentant, iar in caz de
imposibilitate un reprezentant al autoritatii executivea
admin. Pub. Locale. Persoana la care se efectueaza
perchezitia trebuie sa dispuna de posibilitate reala de a lua
cunostinta cu ordonanta. La efectuarea perchezitiei trebuie
de luat in vedere ca o data predate benevol, obiectele sau
docum. Determina intreruperea actiunii procesuale, aceasta
limitindu-se doar la ridicarea obiectelor. In cadrul
perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este
interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente la cauza
penala concreta (subst.narcotice, arme, munitii etc)
In cadrul perchezitiei pot fi efectuate inregistrari video. De
obicei perchezitia este interzisa in timpul noptii, insa in
unele cazuri in practica se admite efectuarea perchezitiei
dupa ora 22:OO, daca perchezitia a inceput in timp de zi, iar
aminarea pe a 2-a zi poate preejudicia considerabil
urm.penala.
O modalitate a perchezitiei si ridicarii este perchezitia
corporala si ridicarea, care consta in cercetarea
imbracamintei, corpului omenesc, a lucrurilor aflate la
persoana in scopul d escoperirii si ridicarii anumitor obiecte,
documente si lucruri de pret, care pot avea importanta.in
cadrul efectuarii perchezitiei corporalepot fi supuse
verificarii hainele, corpul, incaltamintea. In caz de
necesitate, la perchezitie poate participa un specialist.
Perchezitia corporala trebuie facuta cu respectarea
demnitatii umane, in acest sens ar.130 alin(3) prevede ca

perchezitia corporala poate fi facuta si de un specialist de

acelasi sex cu perchezitionatul. La efectuarea perchezitie
corporale se intocmeste un proces-verbal obligatoriu, care
ulterior va fi mijloc de proba in proces.cpp 128,12
(3) Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiecte i
documente, reprezentantul organului de urmrire penal
este obligat s nmneze, sub semntur, persoanei la care
se face percheziia sau ridicarea copia de pe ordonana
respectiv.
(7) La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i
documente, persoana care efectueaz urmrirea penal are
dreptul s deschid ncperile i depozitele ncuiate dac
proprietarul refuz s le deschid benevol, evitndu-se
deteriorarea nejustificat a bunurilor.
(8) La efectuarea percheziiei pot fi utilizate mijloace
tehnice, fapt ce va fi menionat n procesul-verbal.
(9) Organul de urmrire penal este obligat s ia msuri
pentru a nu se da publicitii circumstanele privitor la viaa
intim a persoanei, constatate n legtur cu efectuarea
percheziiei sau ridicrii.
(10) Persoana care efectueaz urmrirea penal are
dreptul s interzic persoanelor aflate n ncpere sau la
locul unde se efectueaz percheziia, precum i persoanelor
care au intrat n aceast ncpere sau au venit n acest loc,
s plece ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn
la terminarea percheziiei. n caz de necesitate, ncperea
sau locul unde se efectueaz percheziia pot fi luate sub
paz.
108.Estimati in ce masura normele nationale
corespund rigorilor CEDO in materie de perchezitie.
112.Stabiliti procedura de ridicare a obiectelor si
documentelor.
Este o actiune procesuala, in urma careia sunt ridicate
anumite obiecte sau documente din locuri cunoscutede
catre organul de urmarire penala. Spre deosebire de
perchezitie, ridicarea presupune cunoasterea prealabila atit
a existentei insusi a documentelor sau obiectelor, cit si locu

aflarii lor. Ridicarea anumitor documente ce contin informatii

reprezentind secret de stat, comercial, bancar, precum si
ridicarea informatiei privind convorbirile telefonice se fac
numai cu autoriatia judecatorului de instructie. n celelalte
cazuri, ridicarea se efectueaz pe baza ordonanei motivate
a organului de urmrire penal. Este interzis de a efectua
ridicri de obiecte sau documente n timpul nopii (de la
22.00 pn la 6.00), cu excepia cazurilor de delict flagrant.
Dac anumite obiecte sau documente prezint
importan pentru cauz, i dac se cunoate exact locul i
persoana, la care ele se afl, reprezentantul organului de
urmrire penal efectueaz ridicarea lor. Pentru ridicarea
de obiecte sau documente snt necesare dou condiii:
a)
Necesitatea de ridicare a obiectului
(documentului);
b)
Existena informaiei veridice privind locul de
aflare al acestor obiecte (documente).
Modul de efectuare a ridicrii:
Pn la nceperea ridicrii de obiecte i documente,
reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s
nmneze, sub semntur, copia ordonanei de ridicare,
persoanei la care se face ridicarea.
Nenmnarea copiei ordonanei i lipsa semnturii Dvs.
constituie o nclcare a legii i servete drept temei pentru
contestarea i anularea rezultatelor ridicrii.
Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului
de urmrire penal cere s i se predea obiectele sau
documentele care urmeaz a fi ridicate. n caz de refuz,
reprezentantul organului de urmrire penal poate proceda
la ridicarea lor forat.
La efectuarea ridicrii, reprezentantul organului de
urmrire penal este n drept s deschid ncperile i
depozitele ncuiate. Dac proprietarul refuz s le
deschid de bun voie, reprezentantul organului de urmrire
penal va evita s deterioreze nejustificat bunurile.
La efectuarea ridicrii de obiecte i documente, trebuie
s fie asigurat prezena persoanei la care se face
ridicarea. Dac persoana n cauz lipsete, este obligatorie

prezena unor membri aduli ai familiei acestuia, sau a

persoanelor care reprezint interesele persoanei n cauz.
Dac prezena acestor persoane este imposibil, se invit
reprezentantul organului executiv al administraiei publice
locale.
Persoanele la care se efectueaz ridicarea de obiecte i
documente, ct i specialitii, interpreii, reprezentanii,
aprtorii au dreptul s asiste la toate aciunile organului de
urmrire penal, i s fac, n legtur cu aceasta, obiecii i
declaraii care vor fi consemnate n procesul-verbal.
Ridicarea obiectelor sau documentelor n localurile
ocupate de ntreprinderi, instituii i organizaii se
efectueaz n prezena reprezentantului acestei
ntreprinderi, instituii sau organizaii.
Persoanelor, la care se efectueaz ridicarea de obiecte
sau documente, martorilor asisteni, reprezentanilor trebuie
s li se explice dreptul de a asista la toate procedurile
i de a face declaraii n legtur cu acestea,
declaraii care trebuie s fie consemnate n procesul
verbal.
Obiectele (documentele) care pot fi ridicate.
Pot fi ridicate numai obiectele i documentele care
prezint importan pentru procesul penal. Obiectele i
documentele, a cror circulaie este interzis de lege, pot
fi ridicate indiferent dac au sau nu legtur cu procesul.
Garaniile pentru proprietarul obiectelor
(documentelor) ridicate
Toate obiectele i documentele ridicate trebuie s fie
artate martorilor asisteni i celorlalte persoane
prezente, i s fie enumerate n procesul-verbal de ridicare
sau ntr-o list special anexat, n care se va indica:
numrul, msura sau greutatea lor, materialul din care snt
fcute i alte elemente de individualizare. Obiectele i
documentele ridicate trebuie, pe ct e posibil, s fie
mpachetate i sigilate chiar la locul percheziionrii i
ridicrii.
Dac proprietarul are dubii referitor la sigurana strii
obiectelor ridicate, el are dreptul s cear reprezentantului

organului de urmrire penal indicarea n procesul-verbal n

ce stare se afl aceste obiecte (noi, n stare de
funcionare etc.).
113.analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in
functie de obiectele si documentele supuse ridicarii.
Organul de urmrire penal este n drept s ridice
obiectele sau documentele care au importan pentru cauza
penal dac probele acumulate sau materialele de
investigaie operativ indic exact locul i persoana la care
se afl acestea.
Ridicarea de documente ce conin informaii care
constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i
ridicarea informaiei privind convorbirile telefonice se fac
numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
Ridicarea de obiecte sau documente n alte situaii se
efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de
urmrire penal.
in localurile diplomatice si in locuintele membrilor
misiunilor diplomatice si ale familiilor lor, ridicarea are un
caracter deosebit, determinat de faptul ca aceasta actiune
procesuala poate avea loc doar cu acordul sau la cererea
misiunii diplomatice respective, ceea ce exclude elementul
de forta la efectuarea lor. Spre deosebire alte modalitati,
org. De urm. Penala nu poate impune persoana sa predea
anumite bunuri sau documente, iar in caz de necesitate sa
efectueze ridicarea lor fortata. Cind exista informatii certe ca
intr-o locuinta sunt anumite obiecte sau documente care pot
avea importanta pentru cauza, org de urm. Penala
inainteaza un demers Procurorului general, care la rindul
sau, prin intermediul MAE al RM solicita consimtamintul
sefului misiunii diplomatice. Ridicarea poate fi efectuata si la
cererea misiunii diplomatice, dupa caz.
In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror
circulatie este interzisa de lege, chiar daca nu sunt
pertinente la cauza penala concreta (subst.narcotice, arme,
munitii etc). ???????? nu sunt sigura daca asta se cere in
intrebare :////

114. proiectati o situatie in care ridicarea va afecta

art.8 si protocolul 1 al CEDO.
Dr la respectarea vietii private si de familii,protectia
proprietatii.
118. definiti procedura de sechestrare a
corespondentei.
este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept
esential al persoanei, ocrotit atit de normele internationale,
cit si de cele nationale. CPP asigura secretul corespondentei,
iar limitarea acestui drept se admite numai in baza
mandatului judiciar. Pornind de la valoarea dr.care il
afecteaza, legea stabileste ca sechestrarea corespondentei
poate avea loc doar in cazul infr. Grave, deosebit de grave si
exceptional de grave, cu conditia ca prin alte procedee
probatorii nu au fost obtinute probe si deci nu poate fi
stabilit adevarul. Pentru efectuarea actiunii procesuale
trebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a presupune ca
o corespondenta postala primita sau expediata poate
contine informatii ce ar avea importanta probanta in cauza
penala. Legea nu defineste notiunea de temeiuri suficiente
si in toate cazurile aceasta este pusa la discretia org de urm
penala , procurorului si evident judecatorului de instructie,
care autorizeaza efectuarea acestei actiuni procesuale.
Potrivit CPP in toate cazurile de sechestrare, una dintre parti
trebuie sa fie banuitul sau invinuitul. Sechestrarea
corespondentei consta in interdicitia de transmite
corespondenta adresatului. Scopul e de a exclude
posibilitatea de comunicare dintre anumite persoane.
Sechestrarea mai poate avea ca scop contstatarea faptului
daca persoanele se cunosc intre ele, care sunt relatiile dintre
ele, unde locuieste pers. Care a expediat corespondenta etc.
pot fi sechestrate si coletele sau containerele. Sechestrul se
instituie pe un termen ce nu poate depasi termenul urmaririi
penale si poate fi instituit intr-o institutie postala sau in mai
multe.

In situatia cind s-a constatat necesitatea sechestarii

corespondentei, procurorul intocmeste ordonanta cu privire
la sechestrarea corespondentei, in care se indica motivul
dispunerii sechestrului, denumirea inst. Postale asupra
careia se pune obligatia de a retine corespondent, numele si
prenumele persoanei a carei corespondenta urmeaza sa fie
retinuta, adresa exacta a acestei persoane, genul de
corespondenta care se sechestreaza si durata sechestrului.
Judecatorl autorizeaza sechestrarea stabilind durata
acesteie.
Examinarea corespondentei se efectueaa de org. De urm.
Penala. In caz de necesitate, la examinare participa
specialistul si traducatorul.in legatura cu examinarea si
ridicarea corespondentei se intocmeste un proces-verbal
dupa regulile generale. In urma examinarii, corespondenta
poate fi ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii, iar in
cazul cind in corespondenta s-au gasit documente
false,aceasta se anexeaza in oroginal in calitate de corp
delict. Toti participantii sunt preintimpinati de obligativitatea
nedivulgarii informatiei cunoscute, cit si depre
responsabilitatea ce survine in caz contrar.
119. Distingeti procedura de sechestrare a
corespondentei de interceptarea comunicarilor.
Ambele proceduri sunt interventii in viata privata a
persoanei. Procedura de sechestru a corespondentei este
posibil in cazul infractiunilor grave, deosebit de grave si
exceptional de grave, la fel si in cazul interceptarii
comunicarilor.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea
interceptarii comunicarilor fara autorizatia procurorului , in
cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil
pentru efectuarea acetei cercetari, este obligat ca imediat
sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de
instructie, care la rindul sau este obligat timp de 24 h sa ia o
hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
In cazul sechestrului corespondentei aceasta posibilitate nu
exista.

Termenul procedurii de sechestru poate dura pe tot timpul

urmaririi penale, pe cind la procedura de interceptare a
comunicarilor termenul este stabilit strict de legea
procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri
justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 30 zile, dar nu
poate depasi 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care
au conditionat interceptarea initial. Ambele proceduri sunt
efectuate in scopul obtinerii de probe si de stabilire a
adevarului si ambele presupun o atingere a drepturilor
esentiale a persoanei, insa dupa continut sunt diferite, una
presupunind lipsirea de corespondenta, iar alta limitarea in
comunicari, care fiind instiintat despre aceasta nu va mai
dispune de increderea pe care o detinea pina atunci. Aceste
proceduri pot aduce probe, care in ambele cazuri pot fi
anexate la dosar.
120. Estimati in ce masura legislatia nationala
corespunde CEDO in materie de sechestrare a
corespondentei.
124.Stabiliti procedura de interceptare a
comunicarilor.
In cazul interceptarilor procedura este asemanatoare,
procurorul emite o ordonanta, care este autorizata de
judecatorul de instructie, procurorul este obligat sa indice in
ordonanta motivele care au determinat necesitatea
efectuarii interceptarii.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea
interceptarii comunicarilor fara autorizatia procurorului , in
cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil
pentru efectuarea acetei cercetari, este obligat ca imediat
sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de
instructie, care la rindul sau este obligat timp de 24 h sa ia o
hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
Interceptarea comunicarilor poate avea loc pe orice cale, fie
personal a banuitului, invinuitului, fie a persoanei juridice
etc. acesta poate fi canalul de la locul de trai, hotel ,
prieteni, cunoscuti. Modalitatea si locul efectuarii

interceptarii sunt determinate de org de urm penala, in

unele cazuri interceptarea poate fi efectuata in scopul
protejarii martorului si a partii vatamatesau a membrilor
familiilor lor. La efectuarea unei asemenea interceptari este
obligatorie cererea persoanelor a caror securitate este pusa
in pericol.
In toate cazurile interceptarii este obligatorie ordonanta
emisa de catre procuror si autorizata de catre judecatorul de
instructie. Procurorul este obligat sa indice de fiecare data,
in ordonanta motivele ce au detreminat necesitatea
efectuarii acesteia.
La procedura de interceptare a comunicarilor termenul este
stabilit strict de legea procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind
sunt temeiuri justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 30
zile, dar nu poate depasi 6 luni. Interceptarea comunicarilor
se efectueaza doar in faza de urm penala, iar o data cu
finisarea acesteia se sisteaza interceptarea com, chiar daca
nu a depasit termenul de 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care
au conditionat interceptarea initial.
Interceptarea propriu-zisa se efectueaza de catre organul de
urm penala care atrage specialisti fie din institutiile de
telecomunicatii, fie din organul care efectueaza activitatea
operativa de investigatii. Specialistii sunt obligati sa
pastreze secretul in legatura cu toate informatiile pe care leau cunoscut in cadrul efectuarii interceptarii. Despre
efectuarea interceptarii se face un proces-verbal, in care se
indica toate datele, continutul integral al inregistrarilor se
inscriu in proces-verbal, verificindu-se si contrasemnindu-se
de procuror. Toate inregistrarile relevante cauzei se
anexeaza la dosar ( fotografii, casete, video, dialoguri etc.)
125. Analizati constatarile CtEDO in cauza Iordachi a
Moldovei.
Reclamanii, Vitalie Iordachi, Vitalie Nagacevschi,
Snejana Chitic, Victor Constantinov i Vlad Gribincea sunt
nscui n anii 1972, 1965, 1980, 1961 si 1980 i triesc n
Chiinu. Acetia sunt membrii ai organizaiei non-

guvernamentale Avocai pentru Drepturile Omului

specializai n reprezentarea reclamanilor n faa Curii.
Organizaia a fost creat n contextul n care odat cu
venirea la putere a Partidului Comunist numrul nclcrilor
drepturilor omului a crescut considerabil. Singurul scop al
acestei organizaii este de a asista persoanele care
formuleaz cereri ctre Curtea European a Drepturilor
Omului.
Reclamanii arat c ei sunt supui riscului de a le fi
ascultate telefoanele ca urmare a legislaiei n
vigoare.Acetia nu se pretind victime a unei anumite
interceptri, prin intermediul telefonului sau a potei, i nu
au introdus nici o aciune pe plan intern n acest sens.
La data de 17 ianuarie 2008 reclamanii au adresat o cerere
Preedintelui Curii Supreme de Justiie solicitnd informaii
statistice n ceea ce privete inter alia numrul cererilor
naintate de organele de anchet pentru interceptarea
conversaiilor telefonice, precum i numrul cererilor
aprobate i a celor respinse. Rspunsul a fost dat la data de
6 februarie 2008, n care se arta c : n 2005 din totalul de
2609 cereri pentru interceptri, 98,81% au fost aprobate; n
2006 din 1931 de cereri 97,93% au fost abrobate, iar n
2007, 99, 24 % din cele 2372 de cereri au fost aprobate.
Reclamanii s-au plns n baza articolului 8 c dreptul la
libertatea corespondenei nu le-a fost respectat de vreme ce
dreptul intern nu coninea suficiente garanii mpotriva
abuzurilor autoritilor. Acetia nu s-au pretins a fi victimele
vreunei interceptri telefonice.
Curtea reitereaz c aceste comunicaii telefonice se includ
n noiunea de via privat i coresponden n sensul
Art. 8 (a se vedea Weber i Saravia vs. Germania (dec.), nr.
54934/00, 77, 29 Iunie 2006). De asemenea, aceasta mai
arat c n cauza Klass vs Germania ( 34 i 35) Curtea a
fost chemat s decid dac un individ ar putea depune o
cerere la organele Conveniei, n ceea ce privete msurile
secrete de supraveghere fr s poat s arate c o msur
concret l-a afectat n mod specific. Astfel, Curtea accept
c o persoan, n anumite condiii, poate s fie victima unei

nclcri prilejuite de simpla existen a unor msuri secrete

sau a legislaiei care permite msuri secrete, fr a fi
nevoit s arate c astfel de msuri i-au fost aplicate
acesteia.
Curtea mai subliniaz c acolo unde un stat membru
instituie supraveghere secret fr ca persoanele
supravegheate s cunoasc acest lucru, art. 8 poate fi n
mare msura redus la o nulitate. Este posibil ca ntr-o astfel
de situaie un individ s fie tratat n mod contrar articolului
8, sau chiar de a fi lipsit de dreptul acordat de acest articol,
fr a fi contient de aceasta i, prin urmare, fr a putea
obine o despgubire, fie la nivel naional, sau naintea
instituiilor Conveniei. Curtea constat c este inacceptabil
ca asigurarea de a beneficia de un drept garantat de
Convenie s fie astfel ndeprtat prin simplul fapt c
persoana n cauz este n necunotina nclcrii acestuia.
Dreptul de a recurge la Comisia pentru persoane potenial
afectate de supravegherea secret trebuie s se fac n
baza art. 25 pentru c altfel art. 8 risc s devin nul.
Expresia "n conformitate cu legea" n temeiul articolului 8
2 necesit, n primul rnd, ca msur s aib corespondent
n dreptul intern, i se refer i la calitatea legii n cauz. Prin
urmare, aceasta ar trebui s fie compatibil cu statul de
drept i accesibil pentru persoana n cauz i care trebuie
s fie capabil s prevad consecinele acesteia. Curtea
constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s
fie mai clar cu privire la interceptarea comunicaiilor
persoanelor suspectate de svrirea unor infraciuni. ntradevr, este menionat explicit c o persoan suspectat de
svrirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau
excepional de grave, risc n anumite circumstane, s-i fie
aplicate aceste msuri privind interceptarea comunicaiilor.
Mai mult dect att, a fost modificat legislaia care prevede
acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de
ctre un judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu
prevede n mod clar o limitare n timp a unei msuri de
autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei

Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist

prevederi n legislaie care ar mpiedica autoritile de
urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de
interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de
supraveghere secret o are Parlamentul, care i exercit
aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct. 18 din
Legea cu privire la activitile operaionale de investigaie).
Cu toate acestea, modul n care Parlamentul exercit
controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-a fost
prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur
care s reglementeze activitatea Parlamentului n legtur
cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat
aveau un impact asupra funcionrii efective a sistemului de
supraveghere secret care exist n Moldova. n acest sens,
Curtea i-a act de informaiile statistice coninute n
scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de
Justiie. Aceste statistici arat c sistemul de supraveghere
secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte,
iar acest lucru se datoreaz lipsei de protecie. (Asociaia
pentru Integrare European i Drepturile Omului i
Ekimdzh).
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova,
legea nu prevede o protecie adecvat mpotriva abuzului de
putere de ctre stat n domeniul de interceptare a
comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea drepturilor
reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n
vedere aceast concluzie, nu este necesar s considerm
dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2
art. 8. Rezult c a existat o nclcare a articolului 8, n acest
caz.
126.Estimati legislatia nationala cu rigorile CtEDO in
materie de interceptare a comunicarilor.
Curtea constat c legislaia existent nainte de 2003
nu este clar i nici nu ndeplinete condiiile minime de
siguran stabilite n jurisprudena Curii.

Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii

Moldova pare s fie mai clar cu privire la interceptarea
comunicaiilor persoanelor suspectate de svrirea unor
infraciuni. ntr-adevr, este menionat explicit c o
persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave, risc n anumite
circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind
interceptarea comunicaiilor. Mai mult dect att, a fost
modificat legislaia care prevede acum c mandatele de
interceptare urmeaz s fie emise de ctre un judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu
prevede n mod clar o limitare n timp a unei msuri de
autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei
Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist
prevederi n legislaie care ar mpiedica autoritile de
urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de
interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de
supraveghere secret o are Parlamentul, care i exercit
aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct. 18 din
Legea cu privire la activitile operaionale de investigaie).
Cu toate acestea, modul n care Parlamentul exercit
controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-a fost
prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur
care s reglementeze activitatea Parlamentului n legtur
cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat
aveau un impact asupra funcionrii efective a sistemului de
supraveghere secret care exist n Moldova. n acest sens,
Curtea i-a act de informaiile statistice coninute n
scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de
Justiie. Aceste statistici arat c sistemul de supraveghere
secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte,
iar acest lucru se datoreaz lipsei de protecie.
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova,
legea nu prevede o protecie adecvat mpotriva abuzului de
putere de ctre stat n domeniul de interceptare a
comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea drepturilor

reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n

vedere aceast concluzie, nu este necesar s considerm
dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2
art. 8. Rezult c a exista posibile incalacari ale art. 8 CEDO.
130 reproduceti procedura inregistrarii de imagini
Cpp al Rm ne spune ca inregistatrea video dobndite n
condiiile legii, constituie mijloace de prob dac ele conin
date sau indici siguri privind pregtirea sau svrirea unei
infraciuni i dac coninutul lor contribuie la aflarea
adevrului n cauza respectiv,doar acestea pot fi calificate
ca probe. In primul rind treb de mentionat ca inregistrarea
de imagini se efectueaz de ctre organul de urmrire
penal asigurarea tehnic a interceptrii comunicrilor se
realizeaz de ctre Serviciul de Informaii i Securitate al
RM. Persoanele care asigure tehnic interceptarea i
nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul
aciunii procesuala la care se intocmeste un process verbal
si ei semneaza se ntocmete un proces-verbal de catre
OUP in baza efectuarii acestui procedeu de inregistrare n
care, suplimentar, se menioneaz autorizaia dat de
judectorul de instruci si plus la toate nr de personae din
imagini ,numele lor, numrul de ordine ale imaginiei s.a
imaginile in original , nsoite de reproducerea integral n
scris a nregistrrii i de copiile de pe procesele-verbale, se
transmit judectorului de instrucie care a autorizat
inregistrarea pentru pstrare n locuri speciale, ntr-un plic
sigilat. Instana judectoreasc va dispune, sau prin
sentin, nimicirea nregistrrilor care nu au importan
pentru cauz. Celelalte nregistrri vor fi pstrate pn la
depozitarea dosarului la arhiv.Treb de mentionat ca n caz
de urgen, dac ntrzierea obinerii autorizaiei ar provoca
prejudicii grave activitii de administrare a probelor,
procurorul poate dispune, prin ordonan motivat,
nregistrarea de imagini informnd despre aceasta imediat,
dar nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de instrucie care,
n cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei
procurorului i, dac o confirm, va autoriza, n caz de
necesitate, interceptarea n continuare, iar dac nu o

confirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor i

nimicirea nregistrrilor efectuateinregistrarea de imagini n
cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o durat de cel
mult 30 de zile. Ea poate fi prelungit n aceleai condiii
pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire
neputnd depi 30 de zile. Durata total a interceptrii
comunicrilor nu poate depi 6 luni. n orice caz, ea nu
poate dura mai mult dect pn la terminarea urmririi
penale.
Acestea pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de
ctre instana de judecat la cererea prilor sau din oficiu.
131 distingeti inregistrarea de imagini de
interceptarea
Diferenta acestora nu o distigne din CPP deoarece nu avem
anume articole care sa diferentieze inregistrarea de
interceptare din contra art 137 cpp nregistrrile de imagini
se efectueaz n condiiile i modalitile de efectuare a
interceptrii comunicrilor, prevzute la art.135 i 136, care
se aplic n mod corespunztor.,in schimb doctrina de
specialitate face diferenta intre acestea si anume prin
inregistrare intelegem acele inregistrari video
,audio,fotografiile ca in cazul nostru purtatori de informatie
effectuate de catre OUP .Totodata este specifica fata de
interceptare prin procedura de efectuare asadar
inregistrarea nu necisita neaparat ordonanta din partea
judecat de intructie(aceasta este permisa chiar si fara
permisiunea celui asupra caruia sse efectueaza inregistrarea
in locurile publice,este o procedura admisibila de legislatia
nationala)aceasta procedura de inregistrare este
reglementata de catre art 164CPP,pe cind procedura de
interceptarea se efectueaza conf 135-138, se efectueaz de
ctre organul de urmrire penal cu autorizaia judectorului
de instrucie, n baza ordonanei motivate a procurorului n
cauzele cu privire la infraciunile grave, deosebit de grave i
excepional de grave, dac din probele acumulate sau din
materialele de investigaie operativ rezult o bnuial
rezonabil privind svrirea acestora.

Inregistrarile si interceptarile pot fi verificate prin expertiz

tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea
prilor sau din oficiu.
Persoanele care snt chemate s asigure tehnic
interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s
pstreze secretul aciunii procesuale, secretul
corespondenei i poart rspundere pentru nclcarea
acestei obligai acest organ este SIS.
132Evaluati care valori protejate de cedo pot fi
afectate de procedura inregistrarilor imag.
Conf valorilor ociale protejate de CEdo pot fi atinse
anume Demnitatea persoanei cind prin inregistrarile de
imagine acestea intr-un anumit mod sa spunem chiar cind
legea permite pu ca se presupune ca va ajuta descoperirea
inf se face publica o inf defaimatoare pe banuit sau
invinuit.se invalca inviolabilitatea vietii private ,deoarece se
intra in viata acestuia private si la fel poate ca de exemplu
sotia din imagini sa afle ca sotul o inseala.Uneori aceste
imagini nu ajuta lla descoperirea inf si banuitul invinuitul pu
ca sa nu afle familia sa despre o situatie neplacuta pu ei
cauzta de el poate sa isi assume sau sa recunoasca o fapta
pedepsita penal care nu a savarsito.
136 definiti not de constatare tehbico-stiintifica si
medico legala
constatarea tehnico-tiinific i medico-legal ca o
activitate efectuat de ctre specialistn cadrul aciunii
procedurale, sau de sine stttor, pentru explicare unor
fapte sau circumstane ale cauzei cercetatefiiind urgente
Constatarile sunt mijl de proba,avind aceiasi valoare si se
apreciara in concordanta cu alte probe.Asadar acestea apar
inin anumite situatii cind exista un pericol iminent din cauza
pericolului de disparitie a unor mijloace de proba sau de
schimbarea unei situaii de fapt i este necesar explicarea
urgent a unor fapte sau circumstane ale cauzei, organul de
urmrire penal foloseste cunotinele unui specialist
dispunnd, la cererea prilor, iar organul de urmrire penal

i din oficiu, efectuarea constatrii tehnico-tiinifice(in care

de cele mai dese ori se implica specialisti care efectueaza
constatarile pe cazuri de accidente rutiere sau anumite
untilaje tehnice) saumedico-legale(acestea le se atribuie
cele mai dese ori cazurile de omor sua pu a determina
durata tratamentului). acestea de regula se efectueaz, de
regul, de ctre specialiti care funcioneaz n organul de
urmrire penal. Ea poate fi efectuat i de ctre specialiti
care funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de ctre
ali specialitica de exemplu cei din medicina legala sau din
alte domenii ale medicinii.
137Distingeti diferenta constatarilor de expertiza .
In prim rind cind cind exista pericolul de disparitie a mijl
de proba pu o urgenta si din nedispunerea de timp pu o
cercetare de catre expert se apeleaza la constatarile
......,invocind ar 6 a conventiei dr omu afirmam in ceia ce
priveste indepedenta expertului deoarece constatarile se
efectueaza in cadrul oup adica ca specialistii la efectuarea
constatarilor de obieci sunt cei care funcioneaz n organul
de urmrire penal. poate fi efectuat i de ctre specialiti
care funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de ctre
ali specialitica de exemplu cei din medicina legala sau din
alte domenii ale medicinii, dar acestea nu treb sa isi
insuseasca atrib de OUP ci ttreb sa se limiteze la rezolvarea
problemelor de stricta specialitate,pe cind expertul este
persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr-un
anumit domeniu si are abilitatatia in conf cu legea de a
efectua o eexpertiza(ca de ex in domeniu
stiintei,mestesugaritului ,a artei sma)O alta deosebire este
ca orice constatarea in unele cazuri poate fi urmata de catre
o expertiza pe cind o ezpertiza poate fi urmata de catre una
facultativa sau de catre o contraexpertiza..in caz
constatarilor se efectueaza de urgenta pe cind expertiza i se
fixeaza un termen mai mare efectuarea expertizei.trebuie de
mentinat diferenta rapoartelor ,anume acel al constatarilor
uneori poate fi in procesul verbal fara intocmirea lui adica in
acele cazuri cind specialistul participa la efectuarea
procedeelor probatoriu de catre OUP,pe cind a expertului

este confirmar plus la toate de semnatura si i se aplica si

sigiuliu institutiei respectivase anexeaza dupa caz corpurile
delicte ,probe grafice sa.o alta deosebire o putem arata si
prin ceia ca expertul poate fi audiat in caz ca raportul nu
este destul de clar sau are unele deficiente,pe cidn
specialistul care efectueaza constatarea nu etse supus unei
audieri ci la neclaritatea raportului sau la initiativa uneia din
parti sau din oficiu OUP se efectueaza expertiza.constatrile
sunt supuse unor proceduri mai simplificate decit cele al
eexpertizei
138estimati in ce masura procedura de efectuare a
constatarilor se conformeaza cu standartele CEDO
Astfel, rezultatele consta trilor tehnico-t iinifice
devincunoscute prilor odat cu prezentarea materialelor
cauzei penale i nmnarea rechizitoriului. Dup prea mea,
aceast aciune este cam ntrziat i incomod pentru
procuror i organul de urmrire penal.n situaia n care
prile vor lua cunotin de materialele cauzei
penale,acetia vor nainta, n cel mai bun caz, demersuri cu
cererea de a seordona o expertiz, lucru care va conduce la
tergiversarea termenuluiurmririi penale, iar n unele cazuri
i la amnarea unor aciunipreventive. n alte cazuri
aceste demersuri i cereri vor fi respinse cafiind nefondate
sau adresate instanei de judecat. n acest caz
putem41observa inexactitatea unor reglementri, care pot
avea drept consecin nclcarea drepturilor menionate
(dreptul la aprare i dreptul la
egalitate n arme,susutinute de CEDO). n situaia n care
instana va respinge cererea prii
de a ordona expertiza, ea se va ntemeia, de exemplu, pe
declaraiile specialistului i coninutul constatrii tehnicotiinifice sau medicolegale, spernd, c expertul nu va
descoperi circumstane noi n raportulsu de
expertiz.Consider, c instituia constatrii tehnicotiinifice i medicolegale necesit reglementri mult mai
precise. Legiuitorul nu se referdirect la posibilitatea
efecturii constatrii pn la etapa porniriiurmririi penale.

Deci, principiul declarat, c exis t pericoluldispariiei unor

mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii defapt,
nu poate fi atribuit n ntregime constatrilor tehnicotiinificei medico-legale.
n numrul aciunilor, care pot fi realizate pn la etapa
pornirii
urmririi penale (cercetarea la faa locului, percheziia
corporal i
ridicarea), prevzute de art. 279 al CPP, constatarea nu
figureaz.
ns, potrivit legii, la fiecare dintre aceste aciuni ofierul
de urmrirepenal solicit participarea i a unui specialist,
concluziile cruia,conform art. 141 al CPP, pot fi cuprinse
direct n procesul verbal al aciunii de urmrire penal. Deci,
se face observat o contradicie n
aceast lege: pe de o parte, constatarea nu poate fi realizat
pn la pornirea urmririi penale, deoarece legea nu
prevede aceast anticipare,
iar, pe de alt parte, noi acceptm concluziile specialistului,
expuse pn la nceputul etapei de urmrire penal, la care
acesta particip,i, conform art. 93 al CPP, ele servesc drept
mijloc de prob. Atacarea
n instan a concluziilor specialistului, care se conin textual
n aciunea
de cercetare la faa locului, ar obliga judectorul s declare
nulitatea
acestora. n alte situaii ne putem pomeni cu darea unor
sentine de
condamnare n temeiul unor probe obinute cu nclcarea
prevederilor
procedurale. Este necesar modificarea alin. 3 al art. 141 al
CPP, i anume:rezultatele constatrilor tehnico-tiinifice s
nu fie incluse direct nprocesul verbal al aciunii de urmrire
penal, ci s se conin ntr-un
raport separat. Aceast modificare ar permite s aducem la
cunotina
solicitanilor rezultatele constatrilor imediat dup apariia
prilor la

proces sau dup primirea rezultatelor constatrii, ceea ce ar

permite i
respectarea prevederilor alin. 5 al art. 151, care acord
organului deurmrire penal trei zile s ia cunotin de
concluziile raportului de
expertiz.Modificrile propuse am convingerea, c vor
conduce la
consolidarea posibilitii de respectare a unor drepturi
aparte ale prilor
la procesul penal i ne vor feri de alte procese la CEDO.

139indicati asupra mecanismului de liberii aprecieri a

probelor
Judectorul i persoana care efectueaz urmrirea penal
apreciaz probele n conformitate cu propria lor convingere,
format n urma cercetrii tuturor probelor administrate.In
urma aprecierii libere a probelor care trebuie sa fie insotite
neaprat de intima convingere sint adoptate hotariri cu
caracter oficial de ex punerea sub invinuires.a. asta in cazul
cind libera apreciere este o obligatie anume a inst dar cind
libera apreciere este un drept in cazul partilor acestea pot
inainta plingeri,ceriri care produc efecete dupa ce acestea
sunt aduptate printr-o hotarire de catre organul
competent.mentionam ca acestea treb sa fie motivate pe
totalitatea necesara de probe adica prin ob probatiunii si
pertinentiiprobelor,regulilor de colectarea si administrare a
probelorNici o prob nu are putere probant dinainte
stabilit.in final aprecierea probelor devine a fi o garantie a
realizarii dr persoanei si instanta sa poata stabili cit mai real
vinovatia sau nevinovatia persoanei pu ai putea aplica
pedeapsa meritata
140evedentiati particularitatile sintagmei,,propria
convingere

Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire

penala,procurorul si de instanta de judecata in urma
examinarii tuturor probelor administrate si potrivit
convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima
convingere este garantata de respectarea de catre organele
de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si
legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna
credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in
stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand,
ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in
secret. Mentionez ca intima convingere este rezultatul
desfasurarii unui proces psihic in cadrul caruia elementele
de ordin obiectivdau nastere unui sentiment de adevar in
legatura cu existenta sau a inexistentei inf,aceasta ofera
posibilitatea de a aprecia probele in mod rezonabil,impartiall
,onest si fiind urmata de motivarea convingerii prin
cercetarea minutuasa a probelor fiind mai ales acestea
contradictorii,indirecte s.a.
141estimati conformitatea p liberei aprecieri a
probelor cu situatia in care anumite circumstante se
dovedesc prin anumite mijloace de proba
Circumstanele care se constat prin anumite
mijloace de prob sunt consfintite in codul penal asa ca nu
poate fi pusa la indoiala dar este neaprat nevoie ca sa ca sa
fie sa se constate prin anumiteprobe
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de
prob, urmtoarelecircumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medicolegale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele
penale privind infraciunile grave, deosebit de grave i
excepional de grave prin raportul expertizei medicolegale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei
prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau inaciunile
sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a
unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a

sntii sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;

4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce
circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza penal,
ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice
temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a debilitii
prin raportul expertizei psihiatrice; s.a.Acestea nu contravine
p liberii aprecieri a probelor ci din contra deoarece principiul
liberttii aprecierii probelor, potrivit cruia n procesul penal
pot fi prezentate orice probe si folosite orice mijloace de
prob legal totodata principiul liberei aprecieri a probelor,
potrivit cruia toate probele au, dup lege, aceeasi valoare
probant, organele judiciare avnd obligatia de a aprecia
fiecare prob n urma examinrii tuturor probelor
administrate n cauz. Dupa parerea mea aici aprecierea
probelor se face n scopul aflrii adevrului, ceea ce
nseamn c trebuies se evite formarea unei convingeri pur
subiective, contrare adevrului,ntemeiat n mod arbitrar
doar pe o parte din probe sau pe o ncredere nejustificat
acordat unor probe n detrimentul altora aici apar anume
acele circumstante care se constata prin anumite mijloace
de proba..
142Indicati temeiurile pu dispunera si efectuarea
expertizei
Sunt prevazute de catre cpp in articolul142 care ne spune ca
(1) Expertiza se dispune n cazurile n care pentru
constatarea circumstanelor ce pot avea importan
probatorie pentru cauza penal snt necesare cunotine
speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei sau meteugului.
Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre
persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre
judector nu exclude necesitatea dispunerii expertizei.
Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre
organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire
penal.
(2) Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n
drept s nainteze cerere despre efectuarea expertizei

pentru constatarea circumstanelor care, n opinia lor, vor

putea fi utilizate n aprarea intereselor lor. Raportul
expertului care a efectuat expertiza la cererea prilor se
prezint organului de urmrire penal, se anexeaz la
materialele cauzei penale i urmeaz a fi apreciat o dat cu
alte probe.
(3) n calitate de expert poate fi numit orice persoan
care posed cunotine necesare pentru a prezenta concluzii
referitoare la circumstanele aprute n legtur cu cauza
penal i pot avea importan probatorie pentru cauza
penal. Fiecare dintre pri are dreptul s recomande un
expert pentru a participa la efectuarea expertizei.
143distingeti subiectii procesuali competenti de
dispunerea a expertizei
Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de
ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire
penala in vederea solutionarii unor chestiuni ce se includ in
ob probatoriu si care necesita cunostinte speciale. Prile,
din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n drept s
nainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru
constatarea circumstanelor care, n opinia lor, vor putea fi
utilizate n aprarea intereselor lor
144evaluati in ce masura prevederea privind
efectuarea expertyizei din contul partilor corespunde
rigorilor CEDO
Dupa parerea mea este o incalcarea in primul rind a art 6
al Conv EDOcare consfinteste indepedenta acestuia intru
totul atit fata de OUP cit si de partile la proces, in cadrul a
celor experti care efectueaza expertiza din contul partilor ra
putea admite unele favorizari pu cei care ii achita
serviciul,din alt punct de vedere legislatia nationala prin
consfintirea normei date asigura o respectare profunda a
drepturilor si libertatilor persoanelor prin p egalitatea in fata
legii si autoritatilor,in cazul celui banuit,invinuit ii asigura
dreptul la aparare.

148 formele de expertiza intr-un proces penal

Expertiza in pp imbraca mai multe forme in
depedenya de criteriul in care se clasifica si anume:1
Dupa natura problemelor care urmeaza a fi clarificate(pe
parcursul timpui dezvoltarea stiintifica si tehnica permite
aparitia noilor domenii ale stiintei si tehnicii,noi metode de
cercetare alte metode de comitere a inf ceiia ce duce la noi
si noi metode de expertize),cele mai des sunt intilnite
Expertiza criminalistica care la rindul ei poate fi de mai
multe feluri (grafica ,balistica autotehnica)-Expertiza medico
legala(de obicei lucreaza cu cadravele,vatamarile s.a) si cea
psihiatrica legata cu starea psihica a faptelor comise de
catre
infractor.2.Un alt criteriu este modul in care este
reglementat legal necesitatea efectuarii expertizei si avem:Expertiza facultativa (acestea sint dispuse de catre OUPsau
la cererea partilor si de catre inst de judec.la cererea partilor
in toate caz cind se considera ca ets enecesara cunostinte
speciale im domeniul stiintei,tehnicii artei s.atreb de
mentionat ca raportul acesteai va fi la fel o valoare probanta
ca si cel intocmit in ordinea generala)-Epertizele obligatorii
acestea suunt prevazute in CPP si anume se efectueaza
expertiza in mod obligatoriu prin dispunerea de efectuarea
a expertizei pu constatarea mortii ,pu constatarea gradului
de gravitate si caracterul vatamarilor integritatii
corporale.pu stabilirea starii psihice si fizice a faptasului,pu
stabilirea virstei banuitului,invinuitului,inculpatului.Treb de
mentionat ca aceasta se efectueaza si pu stabilirea starii
fizice sau psihice a partii vatamate.3.Dupa modul de
organizare avem:Expertiza simpla (se uitlizeaza maai m in
stiinta criminalistica si practica)-Expetiza de comisie(este o
comisie de experti)-Expertiza complexa(se efectueaza in
urma unor investigatii de diferite domenii)-Expertiza
suplimentara(cind considera ca raportul de experyiza nu
este suficientde clar sau complet)-Contraexpertiza(se
efectueaza de catre alti experti cind din raport concluziile nu

sunt intemeiate si exista indoeli asupra procesului de

organizare a expertizei)
149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei
suplimentare
Conform CPP expertiza suplimentara se efectueaza atunci
cind organul de urmrire penal care a dispus expertiza sau
instana de judecat consider c raportul expertului nu este
suficient de clar sau complet, poate fi dispus efectuarea
acesteia de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert
.
150Proectati o situatie cind este necesara efectuarea
contraexpertizei
Expertul w la prezentarea raportului de expertiza a adus
concluzii ca survenirea decesului victemei a fost tairea
arterei principale ,acestea fiind neintemeiate deoarece chiar
si cei care nu aveau cunostinte in domeniu puteau bine
vedea pe poze ca corpul victemii nu era insotit de nici o rana
sau leziune,Astfel OUP a cerut o contraexpertiza semnind in
ordonanta motivul sus mentionat pu necesitatea efectuarii
acesteia.
/////////////////////////////////////////////////////////

154.definiti notiunea importanta si sarcinile masurilor

procesuale de constringere.
ACestea au fost definite mijloace proces cu caracter
restrictiv aplicate in stricta conformitate cu legea de catre
organul de cercetare penala ,ofiter de urmarire
penala,procurror ,inst de jude in privinta banuit,invinuit
,partii vatamate ,martorilor si altor persoane pu lichidarea
obstacolelor reale si posibile ce pot aparea in procesul
cercetarii si solutionarii cauzelor penale ,in scopul asigurarii
eficiente a proces penal.
In doctrina dr proces penal au mai fost definite ca institutii
de dr procesula penal care constau in anumite privatiuni sau
constringeri personale sau reale determinate de conditiile si
imprejurarile in care se desfasoara procesul p sau mijl de
constringere folosite de organele judiciare p pu garantarea
executarii pedepsei si reparareapagubei produse prin inf
precum si pu asigurarea indeplinirii de catre parti a oblig lor
procesuale
Din notiune in care am ivedentiat si sarcinile acesteai putem
deduce importanta care pe linga cele mentionate putem
afirma ca contribuie la desfasurearea actelor
principale(procedeelor probatorii)si a altor actiuni procesuale
importante adica prin asigurarea prezentei martorilor sau a
partilor,care combate impiedicarea aflarii adevarului ,prin
executarea pedespei cu amenda s.a
155clasificati masurile procesuale de constringere
Sistemul masurilor procesuale de constringere au
clasificat acestea in 1.retinerea,2.masuri
preventive,3.alte masuri procesuale de constringere.
1 prin reinere intelegem privarea persoanei de libertate, pe
o perioad scurt de timp, dar nu mai mult de 72 de ore, n
locurile i n condiiile stabilite prin lege. Si pot fi supuse
reinerii: persoanele bnuite de svrirea unei infraciuni

pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoare pe un

termen mai mare de un an; nvinuitul, inculpatul care
ncalc condiiile msurilor preventive neprivative de
libertate, luate n privina lui, precum i ordonana de
protecie n cazul violenei n familie, dac infraciunea se
pedepsete cu nchisoare; 3) condamnaii n privina
crora au fost adoptate hotrri de anulare a condamnrii cu
suspendarea condiionat a executrii pedepsei sau de
anulare a liberrii condiionate de pedeaps nainte de
termen.
aceasta se face in baza procesului-verbal, n cazul apariiei
nemijlocite a motivelor verosimile de a bnui c persoana a
svrit infraciunea;ordonanei organului de urmrire
penal; hotrrii instanei de judecat cu privire la reinerea
persoanei condamnate pn la soluionarea chestiunii privind
anularea condamnrii cu suspendarea condiionat a
executrii pedepsei sau anularea liberrii condiionate de
pedeaps nainte de termen ori, dup caz, cu privire la
reinerea persoanei pentru svrirea infraciunii de
audien.
2 masurile de prevenire au fost definite ca Msurile cu
caracter de constrngere prin care bnuitul, nvinuitul,
inculpatul este mpiedicat s ntreprind anumite aciuni
negative asupra desfurrii procesului penal sau asupra
asigurrii executrii sentineiMsurile preventive snt
orientate spre a asigura buna desfurare a procesului
penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul, inculpatul s
se ascund de urmrirea penal sau de judecat, spre
aceea ca ei s nu mpiedice stabilirea adevrului ori spre
asigurarea de ctre instan a executrii sentinei.
Acestea sunt:
1) obligarea de a nu prsi localitatea;
2) obligarea de a nu prsi ara;
3) garania personal;
4) garania unei organizaii;
5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport;
6) transmiterea sub supraveghere a militarului;

7) transmiterea sub supraveghere a minorului;

8) liberarea provizorie sub control judiciar;
9) liberarea provizorie pe cauiune;
10) arestarea la domiciliu;
11) arestarea preventiv.
3. acestea vin in scopul asigurrii ordinii stabilite de
prezentul cod privind urmrirea penal, judecarea cauzei
i executarea sentinei, organul de urmrire penal,
procurorul, judectorul de instrucie sau instana,
conform competenei, snt n drept s aplice fa de
bnuit, nvinuit, inculpat alte msuri procesuale de
constrngere, cum ar fi:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) suspendarea provizorie din funcie;
4) msuri asiguratorii n vederea reparrii prejudiciului
cauzat de infraciune;
5) msuri asiguratorii n vederea garantrii executrii
pedepsei amenzii.
n unele cazurile organul de urmrire penal sau
instana de judecat este n drept s aplice fa de
partea vtmat, martor, precum i fa de alte
persoane participante la proces urmtoarele msuri
procesuale de constrngere:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) amenda judiciar (se aplic doar de ctre
instan).
156estimati corespundrea legisl nationale cu
standartele cedo in materie de liberare provizorie
Persoana arestat preventiv n condiiile art.185 poate cere,
n tot cursul procesului penal, punerea sa n libertate
provizorie sub control judiciar sau pe cauiune. 2) Liberarea
provizorie sub control judiciar nu se acord bnuitului,
nvinuitului, inculpatului n cazul n care acesta are
antecedente penale nestinse pentru infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave sau exist date

c el va svri o alt infraciune, va ncerca s influeneze

asupra martorilor sau s distrug mijloacele de prob, sau
s fug.
(3) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei
deinute este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele
obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul
dect n condiiile stabilite de ctre judectorul de instrucie
sau, dup caz, de ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup
caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup
caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice
aflarea adevrului n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie
de natura aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau
instanei de judecat.
(4) Organul de poliie n a crui raz teritorial locuiete
bnuitul, nvinuitul, inculpatul liberat provizoriu efectueaz
controlul asupra respectrii de ctre acesta a obligaiilor
stabilite de instana de judecat.
(5) Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu
poate fi ridicat, total sau parial, pentru motive ntemeiate,
n modul stabilit pentru aplicarea acestei msuri.
(1) Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate
preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat demers
de arestare poate fi acordat n cazul n care este asigurat
repararea prejudiciului cauzat de infraciune i s-a depus
cauiunea stabilit de judectorul de instrucie sau de ctre
instan.
(2) Liberarea provizorie pe cauiune nu se aplic dac se
constat unul din cazurile prevzute la art.191 alin.(2).
(3) n perioada liberrii provizorii pe cauiune, persoana
este obligat s se prezinte la citarea organului de urmrire

penal sau instanei de judecat i s comunice orice

schimbare a domiciliului. Fa de persoana liberat
provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i alte obligaii
prevzute de art.191 alin.(3).
(4) Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de
instrucie sau de instan de la 300 la 100.000 uniti
convenionale, n dependen de starea material a
persoanei respective i de gravitatea infraciunii.
160. Definii noiunea de reinere.
Prin retinere intelegem privarea de libertate a persoanei
banuite sau invinuite e savirsirea unei inf pu care prevede
pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an
prin hotarirea OUP pu o perioada scurta de timp dar nu mai
mult de 72 de ore in izolatoarele de detentie provizorie ale
Organelor afacerilor interne.Conf constitutiei Rm se refera la
aceasta procesuala p de constringere,aceasta treb
delimitata de catre retinirea fizica(care care are scopul de
aducerea fortata) si administ a pers.
161. Analizai esena bnuelii rezonabile.
Prin banuiala rezonabila intelegem suspiciunea care este
fondata pe ceva anume,aceasta banuala rezonabila se
fondeaza si vine aplicarea retinerii anume pu ca.1.Ca se va
sustrage desi vin a fi nevoie si unele probe exemplu a fost
retinut i aeroport ,si-a vindut locuinta ,a procurat bilete ca
exemplu vine cauza Sherba 2005.
2.Banuiala ca va continua activ infract (are legaturi crimanel
dupa aplicare unei masuri preventive a mai comis unele inf)
3.Poate sa distruga probele (impiedice la stabilirea
adevarului ,ameninta martorii)Atentie ,refuzul depunerii
declaratiei poate fi luata ca o impedicare de stabirire a
adddevarului.
162. Evaluai normele procesuale naionale n raport
cu rigorile CEDO n materie de reinere.
Normele procesuale sint in report cu normele internationale
ca de exemplu articol 25 al paragraful 2 al conventiei in

referinat ca infractiunea treb inregistrata la momentul

retinerii,neinregistrarea duce la eliberarea
persoanei,obligatia de a informa rudele in termen de 6 ore si
este necesara autorizarea judecatorului de
instructie,acestea la fel vin in referinat cu normele
internationaleLa fel in conformitate cu paragraful 2 al
conventiei pers treb informata despre motivele retinerii in
caz de necesitate prezenta interpretului ,nu este necesara o
anumita forma stricta de informare la momentul retinerii
poati si numai in forma verbala dar este neparat necesara
informarea privind comiterea unei inf concrete prevazute de
CPRM
166. Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele
care se iau n consideraie la aplicarea msirilor
prevative.
Prima conditie generala este existenta probelor ce
stabiletste faptul savirsirii inf de catre banuit invinuit
,inculpat,acesta ingloba in sine suspiciunea rezonabila.
A doua conditie generala este exitenta temeiurilor
rezonabile de a presupune suspectul ca ar putea sa se
ascunda de OUPsau de instanta,poate impiedica aflarea
adevarului sau sa savirseasca noi inf. O alta calsificare o
putem distinde la Igor Dolea si anume ca prima condittie
este ca Persoana va impiedica stabilirea adevarului ,desi
o asemenea formulare nu exista in conventie o putem
asimila cu fraza va comite alte inf adica vb de anumite
acte ilegale si anume,a incercat sa intimideze martorul
,sa distruga probele.
O alta conditie fiindca faptasul va incerca sa se sustraga
sa fuga ca de exemplu a fost retinuta in aeroport ,a spus
unui martor ca va fugi
Continuitatea activitatii aceasta se prezuma prin faptul
ca are la fel legaturi criminale ,inf comise in termenul de
probas.a.
Ca circumstante vin a fi criteriile complimentare si
anume 1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei
incriminate;

2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;

3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor
ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale. Acestea in toate caz inst
nation sint obligate sa identifice masurile
alternative,toate hot trebuie motivate deoarece RM are
probleme mari la acest capitol la cedo ca de exemplu
cazurile Castravet,musuc,sarban,boicencos.a
Temeiurile sunt la fel stipulate in CPP si anume ca Msurile
preventive pot fi aplicate de ctre procuror, din oficiu ori
la propunerea organului de urmrire penal, sau, dup
caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n
care exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune
c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund
de organul de urmrire penal sau de instan, s
mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s
svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi
aplicate de ctre instan pentru asigurarea executrii
sentinei.
167. Analizai constatrile CtEDO n cauza arban
Moldova.
In cauza Sarban se depisteaza plingerile acestuia care cer
respectarea conventiei si anume ca i s-a incalcat in primul
rind lipsa accesului la asistenta medicala conf articolului 3 al
conventiei,arestul preventiv ,motivinf ca motiv ca a comis o
inf grava si ca acesta poate sa se ascunda,insuficienta
motivelor inaintate in inst de judla aplicarea arestului
preventiv si deciziile unui jud necompetent de a dispune
liberarea provizorie conf art 5 paragraful 3 al
convent,durataexcesiva de examinare a cererii de habeas
corpus si refuzul de a audia un martor conf art 5 paragraful
3 si au fost incalcate dreptul la comunicarile confedentiale

dintre reclam cu avocatul art 8. Guvernul a avut ca obiectii

faptul ca reclamantul nu a epuizat toate caile de recurs
interne accesibile si pretinsul abuziv la dr la petitie din
partea reclamantului sustine ca reclamantul a depus
declarati abuzive.Itr-un sfirsit curtea s-a pronuntat prin
deciziile de a respinge obiectiile preliminare ale G,sustine ca
aexistat o incalcare a art 3 ,si a fost incalcat art 5 paragraful
3(motivele insuficiente pu detentie,in schimb nu a existat o
incalcare a art 5 paragr 3 asupra deciziei pronuntate de
judecatori competenti de a dispune eliberarea recl in
parcusul procedurii),nu a avut loc incalcarea art 8 (lipsa
comunicarilor confedetinale recl-avocat).Sistine ca statul
treb sa achite 4000 euro prej moral si 3000 e de costuri si
cheltueli in decurs de 3 luni plus orice taxa care v-a trebui
incasata desi idn momentul expirarii de trei luni pina la data
executarii treb de achitat rata simpla a dobinzii egale cu rata
limita de imprumut a BCE,si respinge restul pretentiilor
reclam de satisfacerea echitabila.
168. Redactai o cerere la CtEDO n materia art. 5 al
Conveniei Europene.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Conseil de
lEurope - Council of Europe-Consiliul Europei
Strasbourg, France

CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei
Europene a Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
PARTILE
A.RECLAMANTA Carp Victoria, de natinalitate
moldoveanca,studenta anului 3,USM -drept,nascuta la data
de 3 septembrie 1990 ,orasul Glodeni,domiciliata inRM
raionul Glodeni,orasul Glodeni,strada Tineretului 55,adresa
actuala Gheorghe Casu Chisinau/RM
B.Importiva RM
EXPUNEREA FAPTELOR :

La data de 02.05.2009,a fost retinuta si supusa arestului

preventiv ,instanta de judecata motivind ca am comis o
infractiune grava si acesta fiind explicat prin faptul ca as
putea sa ma ascund sau sa impiedic organelor justitiabile
aflarea adevarului.Odata supusa arestului preventiv nu am
fost informata asupra motivelor arestarii iar acuzatiile aduse
mie au fost pronunate in limba rusa,deoarece judecatorul la
fel ca si procurorul erau cunoscatori de limba rusa (eu
necunoscind limba rusa),am cerut sa mi se aduca un
interpret ca sa imi traduca ,judecatorul insa stiind ca
grafiera cunoaste limba de stat i-a spus sa imi
traduca,aceasta insa nu reusea sa traduca totul ca eu sa
inteleg.
Astfel conform Conventiei europene pu drepturile omului si
libertatile fundamentale,si anume articolul 5 al acesteia rog
sa mi se recunoasca ca incalcarea acestui articol si anume :
.ca orice persoana arestat trebuie s fie informat, n cel
mai scurt termen i ntr-o limb pe care o nelege,
asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii
aduse mpotriva sa si ca este o incalcare dreptului de
interpret conform Legii privind activitatea interpretului ce nu
poate fi insumata cu alta functir sau calitate intr-un proces
penal ca in cazul nostru a grefierii.
.Au fost insuficiente motive inaintate de instanta de judecata
la aplicarea arestului preventiv.
Am dispus de un recurs la care l-a fel am avut acelasi
raspuns ,si am ramas in continuare sub arest
Nu am mai prezentat n faa unei alte instane
internaionale de anchet sau reglementare capetele de
cerere din prezenta plngere
Conf art 5 al 5.al conventiei,, Orice persoan, victim a
unei arestri sau deineri n condiii contrar dispoziiilor
acestui articol, are dreptul la reparaii.Cer sa mi se
achite 2000 de euro prejudicii morale,3000 de euro de
costuri si cheltueli plus orice taxa care trebuie incasata
La prezenta cerere anexez toate copiile documentelor
acumulate pe pracursul arestarii,hotaririlor instantelor de
judecata,proceselor verbale

Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul

formular de cerere sunt exacte.
Chisinau2011.16.12
Semnatura reclamantei
172. Indicati particularitatile aplicarii masurilor
preventive fata de minori.
Transmiterea minorilor in supravegherea unor persoane
este o masura preventiva speciala aplicata minorilor (art.
184 Cod de Procedura Penala al R.Moldova), ce consta in
asumarea in scris a obligatiei de catre unul din parinti,
tutore, curator sau de catre o alta persoana demna de
incredere, precum si de catre conducatorul institutiei de
invatamant speciale unde invata minorul, de a asigura
prezentarea acestuia, cand va fi citat, la organul de urmarire
penala sau la instanta, precum si de a contracara actiunile
prevazute la art.176 alin.(1) din Codul de procedura Penala
al R. Moldova. Masura supravegherii minorilor se dispune de
organele de urmarire penala, procuror sau instanta de
judecata cu conditia ca parintii, tutorele, curatorul vor putea
asigura o purtare corespunzatoare a minorului invinuit sau
banuit in sens procesual si prezenta lui la citarea organelor
judiciare. Insa pana la transmiterea sub supraveghere a
minorului, procurorul sau instanta vor solicita de la
autoritatea tutelara informatie despre persoanele carora
urmeaza sa le fie transmis minorul sub supraveghere pentru
a se convinge ca acestea sant capabile sa asigure
supravegherea lui. Constatand ca aceasta masura
preventiva poate fi luata in privinta minorului, procurorul
adopta o ordonanta, iar instanta o incheiere, de aplicare a
acesteia. Minorii aflati in Institutiile ce asigura un regim de
control sau de paza si anume institutii speciale de
invatamant si educatie; institutii internate; scoli speciale
profesional-tehnice; institutii de internare provizorie, precum
si coloniile de educare prin munca pentru minori cu regim
comun sau inasprit, sunt lasati in supravegherea
administratiei acestor institutii.

Lasarea sub supravegherea administratiei institutiilor

educative de tip inchis este o masura preventiva care are
tangete cu "arestarea preventiva."In cazul aplicarii acestei
masuri minorul este lipsit de posibilitatea de a se deplasa
liber si limitat in dreptul la viata personala, comunicarea cu
alte persoane, etc.Se recomanda, ca aceasta masura
procesuala sa fie sanctionata doar de instanta de judecata,
deoarece este vorba despre privarea persoanei de libertate
si in special este vorba de minor.
articolul 184 alin. 4 din Codul de Procedura Penala al
R.M, prevede sanctionarea persoanei careia i-a fost
incredintat sub supraveghere minorul, daca ea si-a incalcat
obligatiunile sale, printr-o amenda in marime de la 10 la 25
unitati conventionale.
Transmiterea sub supraveghere a minorului se face
numai la cererea scrisa a persoanelor special specificate in
Cod, care iau cunostinta de fondul cauzei si de obligatiile lor,
fapt ce se consemneaza in procesul-verbal.
173. Cauza CtEDO Becciev vs. Moldova
174.Proiectati o situatie cind se dispune anularea
masurii preventive privative de liberatate.
177.Stabiliti conditiile aplicarii garatiei personale
si garantiei unei organizatii.
Dupa depunerea garantiei personale sau a unei
organizatii, garantul este obligat sa asigure comportamentul
corespunzator al prevenitului, conf. Art 179-181 CPP; In
vederea asigurarii garantiei, garantul poate avea intrevederi
cu prevenitul, poate duce cu el discutii pentru explicarea
consecintelor nerespectarii masurii preventive aplicate. In
cazurile prevazute in art. 181 alin (3) din CPP, garantul
poate adresa autoritatii care a dispus aplicarea masurii
preventive o cerere privind retragerea garantiei si restituirea
sumei banesti depuse pe contul de depozit al autoritatii
respective pentru asigurarea garantiei. Dupa depunerea
cererii garantului privind renuntarea la garantia asumata,
autoritatea care a dispus aplicarea masurii preventive
procedeaza conform art. 195 din CPP.

178.
Distingei
condiiile
aplicrii
msurilor
preventive fa de minori.
Reinerea minorului i aplicarea fa de minori a msurilor
preventive
(1) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii
preventive n privina minorului, n fiecare caz se discut, n
mod obligatoriu, posibilitatea transmiterii lui sub
supraveghere conform dispoziiilor art.184.
(2) Reinerea minorului, precum i arestarea lui preventiv
n temeiurile prevzute n art.166 (Temeiurile pentru
reinerea persoanei bnuite de svrirea infraciunii), 176
(Temeiurile pentru aplicarea msurilor preventive), 186
Termenul inerii persoanei n stare de arest i prelungirea lui,
185 (Arestarea preventiv), pot fi aplicate doar n cazuri
excepionale cnd au fost svrite infraciuni grave cu
aplicarea violenei, deosebit de grave sau excepional de
grave (3) Despre reinerea sau arestarea preventiv a
minorului se ntiineaz imediat procurorul i prinii sau
ali reprezentani legali ai minorului, fapt care se
consemneaz n procesul-verbal de reinere.Iar demersul
privind arestarea preventive se solutioneaza cu participarea
obligatorie a reprezentantilor legali.
Reinerea minorului nu poate depi 24 de ore.Durata tinerii
in stare de arrest a invinuitului minor nu poate depasi 4
luni.Nu pot fi supuse aducerii silite minorii n vrst de pn la
14 ani conform art 199 al 5CPP
183. Indicai despre condiiile liberrii provizorii pe
cauiune. Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei
arestate preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat
demers de arestare poate fi acordat n cazul n care este
asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune i s-a
depus cauiunea stabilit de judectorul de instrucie sau de
ctre instan. Conditia repararii prejudiciului este realizata
si in cazul in care prejudicial este reparat nu exista sau nu sa
inaintat actiune civila.In cazul cind exista prejudiciu dar
actiunea civila nu este inaintata judecatorul de instructive

sau dupa caz instant de judecata va instientiza victim sau

partea vatamata despre examinarea cererii de liberare
provizorie pe cautiune in sensul daca acestea nu au pretentii
material fata de invinuit.Dovada punerii cautiunei pe contul
procuraturii sau dupa caz a instantei de judecata o face
parte ace solicita liberarea provizorie .cautiunea se depune
de catre sotul rudele apropiate sau aparatorul banuitului
invinuitului si inculpatului,mentionindu-se in cauza penala
respective.liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda
banuitului,invinuitului,inculpatului in cazul in care acestaare
antecedente penale nestinse pentru infr. Grave deosebit de
grave sau exceptional de graveOri exista date ca el va
savirsi o alta infractiune,va incerca sa influenteze martorii sa
distraga mijloacele de proba sau sa fuga.n perioada liberrii
provizorii pe cauiune, persoana este obligat s se prezinte
la citarea organului de urmrire penal sau instanei de
judecat i s comunice orice schimbare a domiciliului. Fa
de persoana liberat provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i
alte obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect
n condiiile stabilite de ctre judectorul de instrucie sau,
dup caz, de ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup
caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup
caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice
aflarea adevrului n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie
de natura aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau
instanei de judecat.
Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de
instrucie sau de instan de la 300 la 100.000 uniti
convenionale, n dependen de starea material a
persoanei respective i de gravitatea infraciunii. La

aplicarea cautiunii se vor prezenta documente privind

venitul annual al familiei celui invinuit.
184. Analizai constatrile CtEDO n cauza Muuc vs.
Moldova.
1.Curtea s-a pronuntat ca art 5 paragraful 4 nu garanteaza
un dr de a avea contestate deciziile pu remuneratie,ea treb
respinsa ,nu e compatibila cu prevederile curtii
2.Conform art 5 paragr 1 pu retinere treb sa fie o banuiala
rezonabila .Totusi nu e necesar ca OUP sa aiba dovezi .Nu sa demonstrat cum procuratura a ajuns la concluziile ca
reclamant ar fi savirsit inf .
3.Conf art 5 paragr 3 arestarea nu s-a bazat pe o banuiala
rezonabila >motivele de arest si de prelungire erau luate din
cod dar nu se refereau la materialile dosarului .Iar cerinta ca
recl sa plateasca o cautiune pe care nu a plitito de aceia a
continuat detentia ,incalcarea rt 8 paragraful 3.
4.Conform art 5 paragraf 4 nu au fost motive pu a nu
prezenta informat reclam si prin urmare recl nu a putu sa
conteste arestarea sa deoerece nu a avut informat de ce a
fost arestat .Si a decis ca s-a violat art 5 paragr 8 arestarea
fara banuiala rezonabila,vilarea art 5 paragraful 3
insuficienta motivelor pu arestare,violarea art 5 paragr 3
prin faptul ca recl i s-a cerut sa plateasca o cautiune,art 5
paragr 4 recl si avocatul nu au avut acces la materialile din
dosar,art 5 parag4 ingerinta ca nu a avut posibilitatea ca
recl sa comunice confedential cu avocatul sau.
189. Indicai condiiile i temeiurile arestrii
preventive.
Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului,
nvinuitului, inculpatului n stare de arest n locurile i n
condiiile prevzute de lege. Arestarea preventiv poate fi
aplicat n cazurile i n condiiile: Arestarea preventiv se
aplic numai n cazurile existenei unei bnuieli rezonabile
privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede
pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mare de 2
ani, iar n cazul existenei unei bnuieli rezonabile privind

svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede

pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mic de 2
ani.
Arestarea preventive pot fi aplicata de ctre procuror, din
oficiu ori la propunerea organului de urmrire penal, sau,
dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n
care exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c
bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de
organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice
stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte
infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan
pentru asigurarea executrii sentine. Se vor lua in
consideratie si datele cu privire la:
1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale.
9) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are loc permanent de
trai pe teritoriul Republicii Moldova;
10) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu este identificat;
11) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a nclcat condiiile
altor msuri preventive aplicate n privina sa ori a nclcat
ordonana de protecie n cazul violenei n familie
190. Analizai constatrile CtEDO n cauza urcan vs.
Moldova
. Curtea face referire la principiile stabilite n jurisprudena
sa cu privire la articolul 3 al Conveniei n ceea ce privete,
n special, condiiile de detenie i asistena medical .
Ea observ c reclamantul a fost deinut n aceeai celul
ca i reclamantul n cauza Modrc,, n care Curtea a
constatat c condiiile de detenie erau contrare articolului 3
al Conveniei. Circumstanele plngerilor n ambele cauze
sunt foarte asemntoare, iar reclamantul a declarat, n mod

expres, c ele sunt identice. Prin urmare, ea consider c ea

nu poate s ajung la o concluzie diferit n aceast cauz
dect dac s-ar fi dovedit c condiiile de detenie s-au
schimbat ntre data la care dl Modrc a fost eliberat i cea
la care reclamantul a fost transferat n celul.
. Reclamantul s-a plns de detenia sa n lipsa unui temei
legal, contrar articolului 5 1 al Conveniei. El a considerat
c practica din Republica Moldova de a nu cere instanelor
de judecat s emit noi mandate de arestare dup
trimiterea dosarului n instan spre judecare el similar
celei constatate ca fiind contrar articolului 5 1Avnd n
vedere constatarea sa c detenia reclamantului ncepnd
cu 20 februarie 2006 nu a avut niciun temei legal (a se
vedea paragraful 44 de mai sus), Curtea nu consider
necesar de a examina aceast pretenie separate
195. Reproducei procedura arestrii bnuitului i
nvinuitului.Dupa depistarea Temeiurile pentru reinerea
persoanei bnuite de svrirea infraciunii,retinerea
persoanei banuite de savirsirea unei instructiuni ce se
dispune prin intocmirea unui process-verbal de retinere in
termen de pina la 3 ore de la momentul privarii de libertate
de catre organul de urmarire penala.In situatia data se
presupune ca banuitul este present in fata organului de
urmarire penala,fie prins sau adus de catre orice cetatean.
In procesul-verbal de retinere se indica
temeiurile,motivele,locul,anul luna ziua si ora retinerii,fapta
savirsita de persoana respective,rezultatele perchezitiei
corporale a persoanei retinute precum si data si ora
intocmirea procesului-verbal.Acesta se aduce la cunostinta
persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau
numit din oficiu.Banuitul poate renunta la aparator numai in
cazul cind i-au fost create posibilitati reale pentru
participarea avocatului in process.Banuitului I se inmineaza
in scris informatia despre drepturile prevazute in art
64,Procesul-verbal de retinere se semneaza de persoana ce
la intocmit sic ea retinuta.Persoanei retinute I se inmineaza
in copie precesul verbal de retinere la cererea acesteia.In

decurs de pina la 3 ore de la intocmirea procesului-verbal de

retinere persoana ce la intocmit prezinta procurorul o
comunicare in scris privind aplicarea acestei masuri. Organul
de urmrire penal, n timp de o or dup reinerea
persoanei, solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional
pentru Asisten Juridic Garantat de Stat sau unor alte
persoane mputernicite de acesta desemnarea unui avocat
de serviciu pentru acordarea asistenei juridice de urgen.
Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este
prezentat n scris, inclusiv prin fax, sau la telefon
Persoana ce a intocmit procesul-verbal de retinere imediat
dar nu mai tirziu de 3 ore e obligate sa ea posibilitate
persoanei retinute sa anunte una din rudele apropiate sau
alta persoana la propunerea retinutului despre locul unde
acesta e retinut sau o anunta singur.In cazul in care
persoana retinute este cetatean al altui stat despre retinere
e informata in termenul prevazut ambasada sau consulatul
daca aceasta o cere.In cazuri exceptionale daca aceasta o
cere caracterul deosebit al cauzei in scopul asigurarii
secretului etapei incepatoare a urmaririi penale cu
consimtamintul judecatorului de instructie.instiintarea
despre retinere poate fi aminata de oina la 12 ore.
n cazul reinerii minorului, persoana care efectueaz
urmrirea penal este obligat s comunice imediat aceasta
procurorului i prinilor minorului sau persoanelor care i
nlocuiesc.
Persoana reinut va fi audiat n conformitate cu
prevederile art.103 i 104, dac accept s fie audiat.
Persoana care efectueaz reinerea este n drept s
supun persoana reinut percheziiei corporale n condiiile
Reinerea persoanei n baza ordonanei organului de
urmrire penal pentru a fi pus sub nvinuire
Organul de urmrire penal adopt o ordonan de reinere
a persoanei n cazul n care probele administrate n cauza
penal dau temei rezonabil de a presupune c ea a comis
infraciunea i c persoana respectiv nu se afl n
localitatea dat sau locul ei de aflare nu este cunoscut.
Aceast ordonan este obligatorie pentru executare de

ctre orice colaborator al organului de urmrire penal sau

al poliiei care va gsi bnuitul.art.130
Despre executarea ordonanei de reinere este informat
imediat organul care a adoptat ordonana n cauza
respectiv.
Reinerea persoanei n temeiul prevzut la alin.(1) se
efectueaz conform procedurii i n termenele prevzute la
art.166 i 167.
196. Analizai constatrile CtEDO n cauza Paladi vs.
Moldova.
. Reclamantul s-a plns de nclcarea drepturilor sale
garantate de articolul 3 al Conveniei. Articolul 3 prevede
urmtoarele:
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau
tratamentelor inumane ori degradante.
. De asemenea, reclamantul a considerat c detenia sa a
fost contrar articolului 5 1 al Conveniei, partea relevant
a cruia este urmtoarea:
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran.
Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia
urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
...
(c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n
faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist
motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau
cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de al mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup
svrirea acesteia;
. Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 3 al
Conveniei, c detenia sa preventiv nu s-a bazat pe motive
relevante i suficiente. De asemenea, el s-a plns de
decizia de a suspenda examinarea cauzei sale pn la
recuperarea sa. Partea relevant a articolului 5 3 prevede
urmtoarele:
3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile
prevzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol ... are
dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau

eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi

subordonat unei garanii care s asigure prezentarea
persoanei n cauz la audiere.
De asemenea, reclamantul a susinut c durata de timp n
care a fost examinat cererea sa habeas corpus, refuzul de a
examina recursul su mpotriva respingerii acelei cereri i
respingerea acelei cereri n baza unor noi circumstane au
constituit fiecare o nclcare a articolului 5 4 al Conveniei,
care prevede urmtoarele:
4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau
deinere are dreptul s introduc un recurs n faa unui
tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen scurt
asupra legalitii deinerii sale i s dispun eliberarea sa
dac deinerea este ilegal.
. In fine, reclamantul s-a plns de ntrzierea de a se
conforma msurilor provizorii indicate de Curte. El a
considerat c acest lucru a constituit o violare a articolului
34 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
Curtea poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice
persoan fizic, orice organizaie neguvernamental sau de
orice grup de particulari care se pretind victim a unei
nclcri, de ctre una din naltele Pri Contractante, a
drepturilor recunoscute n Convenie sau protocoalele sale.
naltele Pri Contractante se angajeaz s nu mpiedice prin
nici o msur exerciiul eficace al acestui drept
Costatarile curtii:
Curtea conchide c lipsa asistenei medicale
corespunztoare n Izolatorul de Detenie Provizorie al
CCCEC, tratamentul incomplet al reclamantului n spitalul
penitenciar dup 20 mai 2005 i ncetarea subit a
tratamentului lui cu OHB au constituit fiecare o violare a
articolului 3 al Conveniei.
Curtea constat, din motivele aduse n cauzele citate mai
sus, c detenia reclamantului, dup transmiterea dosarului
pentru examinare n instana de judecat dup 22 octombrie
2004, cnd termenul de detenie autorizat prin ultima
ncheiere judectoreasc a expirat, nu s-a bazat pe nicio
prevedere legal.

Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 1 al

Conveniei n perioada de dup 22 octombrie 2004
n lumina constatrii sale c detenia reclamantului dup 22
octombrie 2004 nu s-a bazat pe nicio baz legal (a se
vedea paragraful 90 de mai sus),
Curtea nu consider necesar de a examina aceste pretenii
separate
Curtea consider c omisiunea autoritilor naionale de a se
conforma urgent cu msura provizorie indicat de Curte a
expus n sine unui risc capacitatea reclamantului de a
menine cererea lui la Curte i, astfel, a fost contrar
exigenelor articolului 34 al Conveniei. Acest lucru a fost
determinat, n primul rnd, de aparenta lips n legislaia i
practica naionale a prevederilor clare care s cear unei
instane judectoreti naionale s examineze urgent o
msur provizorie; i, n al doilea rnd, de deficienele n
organizarea activitii biroului Agentului guvernamental,
care au avut ca rezultat omisiunea acestuia de a reaciona
prompt la msura provizorie i de a asigura ca administraia
spitalului s aib la dispoziia sa toate documentele
medicale necesare
n lumina riscului foarte serios la care a fost expus
reclamantul ca rezultat al ntrzierii de a se conforma cu
msura provizorie, n pofida termenului relativ scurt al
acestei ntrzieri, Curtea constat c a avut loc o violare a
articolului 34 al Conveniei n aceast cauz
197.DEMERS De prelungire a arestarii invinuitului
Or.Leova
28 noiembrie2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul
IAnatolie Iordache,examinind materialele dosarul
penalnr.3687909568 Doresc prelungirea arestarii invinuitului
pe motiv de posibilitatea disparitiei invinuitului astfel
impiedicind constatarii adevarului si pedepsirii adevaratului
infractor.
201. Indicati conditiile aplicarii arestarii la domiciuliu.

Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului,

invinuitului, inculpatului de societate in locuinta acestuia , cu
stabilirea anumitor restrictii.
Aceasta masura preventiva este reglementata de CPP al
RM in art.188 si se aplica fate de invinuit banuit inculpat in
baza hotaririi judecatorului de instructie daca sunt intrunite
conditiile cu privire la:
1.Virsta, starea sanatati, satarea familiala a banuitului
invinuitului inculpatului
2.Gravitatea infractiunii
3. Antecedentele penale si comportamentul
postinfractional al invinuitului
Acestea sunt conditii speciale cu referire la aplicare
arestului la domiciliu insa sunt si anumite conditii generale
cu referire la aplicarea masurilor preventive privative de
libertate. Acestea sunt:
1.Existenta unei banuieli rezonabile privind savirsirea
unei inf. existenta unei banuieli rezonabile este o
conditie pentru legalitatea aplicarii arestului la
domiciliu.
2.Existenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca
baniutul invinuitul inculpatul ar putea sa se ascunda
de org. de urmarire pen. sau sa impedice la stabilirea
adevarului in pr.penal ori sa savirseasca alte inf.
202. Analizati prevederile legale privind
restrictiile puse in fata persoanei arestate la
domiciliu.
Arestare la domiciliu este o masura preventiva care este
insotita de anumite restrictii. Aceste restrictii sunt stabilite
de CPP si sunt urmataorele:
1.Interzicerea de a iesi din locuinta
2.Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si
expedierii corespodentei si a utilizarii altor mijloace d
comunicare
3.Interzicerea comunicarii cu anumite persoane si a
primirii altor persoane in locuinta sa

De asemenea fata de subiectul asupra cruia este

aplicat arestul la domiciliu mai sunt instituite
suplimentar si restrictiile :
1.De a mentine in stare de functionare mijloacele de
control si de ale purta permanent
2.De a raspunde la semnalele de control sau de a
emite semnalele telefonice de control de a se
prezenta personal la org. de urmarire pen. sau la
instanta de judecata
Aceste restrictii sunt stabile expers de CPP si sunt
indicate in incheierea judecatorului de instructie saau dupa
caz de instanta de judecata.

203. Proiectati o situatie in care Curtea de Apelva fi

pusa in situatia de a inlocui arestul preventiv cu arest
la domiciliu
Cetatianul X era banuit de savirsirea infractiunei de furt la
momentul retinerii nu avea documente care sa il identifice
si sa
207. Conditiile si temeiurile aplicarii sechestrului
Punerea sub sechestru este o masura procesuala de
constringere, care consta in inventarierea bunurilor si
interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de
ele iar in caz de necesitate de a se folosi de aceste bunuri.
Punerea sub sechestru poate fi dispusa in urmatoarele
conditii:
- sa fie inceputa urmarirea penala
- daca probele acumulate permit de a presupune
intemeiat ca banuitul invinuitul sau alte persane la care
se afla bunurile urmarite le pot tainui, deteriora, cheltui
- daca s-a inaintat actiunea civila, daca pentru svirsirea
inf. incriminat banuitului invinuitului inculpatului poate fi
aplicata pedeapsa amenzii.
Aceste conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ.

Temeiurile de punere sub sechestru a bunurilor sunt

prevazute de CPP art.205(2) si acestea sunt:
- ordonanta org. de urmarire pen. cu autorizatia
judecatorului de instructie sau dupa caz a incheierii
instantei de judecata
- procurorul din oficiu sau la cererea partii civile
inainteaza demers judecatorului de instructie, demers
insotit de ordonanta org.de urmarire pen.privind
punerea sub sechestru a bunurilor
- rezolutia judecatorului de instructie de sanctionare a
punerii sub sechestru a bunurilor ,iar instanta decide
asupra cererii partii civile ori a altei parti
208. Deduceti particularitatile judiciare in raport
cu amenda contraventionala
Amenda contraventionala este o sanciune pecuniar,
care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de codul
contraventional. Amenda se stabilete n uniti
convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de
lei.
Amenda se aplic persoanelor fizice de la una la 150 de
uniti convenionale.
Contravenientul este n drept s achite jumtate din
amenda stabilit dac o pltete n cel mult 72 de ore din
momentul stabilirii ei. n acest caz, se consider c
sanciunea amenzii este executat integral. Dac persoana
fizic nu a pltit amenda n decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, instana de judecat o poate nlocui, dup caz,
cu:
a) amend n mrime dubl, care ns nu poate depi
limita maxim a sanciunii cu amenda prevzut de norma
material contravenional sau de prezentul articol;
b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate
pe un termen de la 6 luni la un an;
c) munc neremunerat n folosul comunitii, calculnduse o or de munc pentru o unitate convenional, durata
muncii fiind de cel mult 60 de ore;
d) arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru

2 uniti convenionale, durata arestului fiind de cel mult 30

de zile.
Amenda se nlocuiete de ctre instana de judecat la
demersul agentului constatator sau al procurorului. n cazul
n care sanciunea amenzii este stabilit de instana de
judecat, nlocuirea o efectueaz instana la demersul
executorului judectoresc.
Amenda judiciara este o sanctiune baneasca aplicata de
catre instanta de judecata persoanei care a comis o abatere
in cursul pr.penal. Ea se stabileste in u.c. U.c la amenda
judiciara este egala cu 20 lei. Aceasta amenda se aplica in
marime de la 1-25 u.c pentru cazurile in care se constata
urmatoarele abateri:
- Neindeplinirea de catre orice persoana a masurilor luate
de catre presedinele sedintei
- Neexecutarea odonantei sau a incheierii de a aducere
silita
- Neprezentarea justificata a martorului expertului
specialistuluicitati la org.de urmarire pen.
- Tergiversarea de catre expert interpret traducator a
executarii insarcinarilor primite s.a
Amenda judiciara are ca scop asigurarea desfasurarii
normale a activitatii procesuale prin efectuarea corect si la
timp a indatoririlor legale de catre subiectii procesuali.
Amenda contraventionala are ca scop prevenirea savirsirii
de noi contraventii de catre contravenient in special si de
catre societate in general.
Amendei judiciare in cazul cind nu este executata i se
aplica anumite masuri asiguratorii, amenda contraventionala
dupa cum am specificat mai sus este inlocuita cu alta
sanctiune contraventionala sau este dublata.
209. Proiectati o situatie de revocare a masurii
sechestrului
213.Definiti scopul si limitele confidealitatii
urmaririi penale

Confidentilitatea urmaririi pen. este o institutie a DPP

care are ca scop protejarea desfasurarii activitatilor
procesuale in mod normal. Sarcinile urmaririi penale pot fi
realizate numai daca publicitatea procesului, proprie fazei
de judecare este limitata, in cazul in care elementele cauzei
penale nu s-au conturat iar probele urmeaza a fi srinse
desfasurarea activitatilor procesuale in mod public ar
tergiversa si ingreuna aflarea adevarului.
Confidentiaitatea urmaririi penale este reglementata de
CPP care stabileste ca materialele urmaririi penale nu pot fi
date publicitatii decit cu autorizatia persoanei care
efectuiaza urmarirea si numai in limitele in care aceasta
considera ca este posibil.
Limitele confidentialitatii urmaririi penale sunt stabilite
de faptul ca publicarea acestor date nu vor prejudicia
urmarirea penala sau securitatea persoanelor participante
in proces si de asemenea publicarea acestor date sa nu
incalce prezumtia nevinovatiei si sa nu afecteze interesele
altor persoane si desfasurarea urmaririi penale.
Interdictia de a divulga datele urmaririi penale se impune
persoanelor implicate la proces pe o periaoda
nedeterminata-pina la terminrea urmaririi penale.
214.Distingeti masurile de pastrare a
confidentialitatii urmaririi penale de masurile
pastrarii secretului de stat, comercial si a altui secret
ocrotit de lege
215. Redactai o plngere ctre judectorul de
instrucie determinat de nclcarea secretului
comercial.
. DOMNULE judecator de instructie,
Subsemnatul(a) ., domiciliat(a) in ..,
formulez:
PLANGEREA DE INCALCARE A SECRETULUI
CORESPONDENTEI
impotriva ORGANULUI DE URMARIRE PENALA din sectorul
Botanika.

Data depunerii

Semnatura,
.
DOMNULUI JUDECATOR DE INSTRUCTIE .
219. Definii noiunea de msuri de protecie.
. Masuri de protectie sunt acele masuri aplicate de organul
de urmarire penala sau intsanta de judecata in scopul
asigurarii securitatii participantilor la procesul penal a caror
viata, integritate corporala, liberatate ori proprietate sunt
amenintate ca urmare a faptului ca detin date pe care au
acceptat sa le furnizez organelor judiciare si care constotuie
probe concludente cu privire la savirsirea unor infractiuni
grave, deosebit de grave, exceptional de grave. Temeiurile
pt aplicarea masurilor de protectie apers in proce penal
sunt:
1. existenta unei stari de pericol in privinta pers
2. depunerea sau acceptarea depunerii unor declaratii
privitoare la infr grave, deosebit de grave, exceptional de
grave
3. Declaratiile prezinta probe concludente in descoperirea
infractiunii sau pt judecarea obiectva acauzei

220. Clasificai msurile de asigurare a securitii

participanilor la procesul penal. cf Legii cu privire la
protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor
persona care acorda ajutor in process penal masuriel de
asigurare a securitii participanilor la procesul penal sunt
clasificate in ordinare si extraordinare. n functie de
circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii
persoanelor protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de
protectie de stat:
1) ordinare:
a) paza personala, paza locuintei si averii;

b) eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de

legatura si de informare privind pericolul;
c) plasarea temporara n locuri lipsite de pericol;
d) tainuirea datelor despre persoana protejata;
2) extraordinare:
a) schimbarea locului de munca (serviciu) sau studii;
b) stramutarea n alt loc de trai, cu atribuire obligatorie a
locuintei (casa, apartament);
c) schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui,
prenumelui si patronimicului; schimbarea
exteriorului;
d) examinarea cauzei n sedinta judiciara nchisa.
Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la
process, prevede 3 categorii de masuri:
a) masuri procedurale penale, prevazute de cpp
b) masuri urgente, masuri de protectie, masuri de
asistenta
c)masuri de protectie pri n actiuni de investigatie
operative
Masuri procedurale: examinaea cauzei in sedinta inchisa,
audierea martorilor dupa modalitatie speciale,prezentarea
pers spre recunoastere astfel ca sa excluda vizibilitatea
persoanei, interceptarea comunicarilor in cazul unor
amenintari de aplicarea a violentei impotriva partii
vatamate, tainuirea datelor privind identitatea martorilor si
altor personae.
Masuri urgente:asigurarea pazei persoanle alocuintei, a
bunurilor, interceptarea comunicarilor persoanei protejate,
plasarea temporara intr-un loc sigur, protejarea sau limitarea
deplasarii, eliberarea mijloacelor speciale active si passive
de protectie personala.
Masuri de protectie: protectia datelor de identitate, audierea
cu aplicarea unor modalitati speciale, schimbarea identitatii,
schimbarea domiciliului sau locului de trai.
Masuri de asistenta: intergrarea in alt mediu social,
asigurarea unui venit decen pina la gasirea unui loc de
munc, asistenta medicala, asistenta juridical, asistenta
psihologica si sociala, etc.

221. Proiectai o situaie cnd persoana poate fi

inclclus n programul de protecie. Ctateanul macovei
a fost de accord sa depuna marturii impotriva lui Moldovanu
ca l-ar fi vazut cum a savirsit omorul a 3 persoane.
Moldovanu l-a amenintat ca daca se va prezenta in judecata
pentru a-si mentine marturiile il va omori pe Macovei.
222. Definii noiunea de citare.
Citarea in procesul penal constituie actiunea procedurala
prin care organul de urm penala, judecatorul de intructie sau
inst de judacata asigura prezentarea unei pers in fata sa pt
desfasurarea normala a procesului penal.
Citarea se face printrun act procedural numita citatie.
Chemarea unei pers in fata organ de urm penala sau a
instantei de jud se face prin citatie scrisa. Citarea poate fi si
prin nota telefonica sau telegrafica sau prin mijloace
electronice, Citarea se face in asa fel ca pers chemate sa I s
einmineze ciatatia cu cel putin 5 zile inainte de data cind ea
trebuie sa se prezinte cf citatiei in fata organ respective.
Citatia este indicviduala si trebueie sa cuprinda: denumirea
organ de urm penala sau a instantei de jud care emite
citatia, sediul acesteia, data emiterii si nr dosarului, adrsa
celui ciatat,, ora,ziua luna si anul de prezentare a pers,
mentioninduse consecintele legale in caz de neprezentare.
223.
Analizai
constatrile
CtEDO
n
cauza
Ziliberberg.
In cauza Zilimberberg, cetateanul Z. a pretins incalcarea art.
6 din Conventie si anume dreptul la un process echitabil .
reclamantul a motivat incalcarea art 6 prin faptul ca el a
fost citat cu o ora dupa inceperea procesului penal. Guvernu
a negat faptul dat, insa nu a demonstrate aceasta.
Curtea a constatt ca a fost o incalcare a art 6 din CEDO.
Articolul 6 al Conveniei, interpretat n ansamblu, garanteaz
dreptul persoanei acuzate de a participa efectiv la procesul
su penal. Acesta include nu doar dreptul de a fi prezent,
dar i de a asculta i a urmri procesul. Acest drept face

implicit parte din esena conceptului procedurii contradictorii

i poate fi, de asemenea, dedus din garaniile prevzute n
sub-paragrafele (c), (d) i (e) ale paragrafului 3 al articolului
6 - s se apere el nsui, s ntrebe sau s solicite
audierea martorilor i s fie asistat n mod gratuit de un
interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la
audiere). Este dificil de a vedea n aceast cauz cum
reclamantul ar fi putut s-i exercite aceste drepturi fr a fi
prezent.

224. Evaluai modalitile actuale de citare n

procedura
penal
naionalpropunnd
noi
modaliti.
. Cf CPP, principala modalitate de citare in cadrul procedurii
penale este citarea in scris, printr-o citatie scrisa. Insa se
admite si citarea telefonica, telegrafica sau prin mijloace
electronice. Ciarea este o garantie de realizare a drepturilor
cetatenilor. Cf CEDO, orice pesoana are dreptul s se apere
el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac
nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui
aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu,
atunci cnd interesele justiiei o cer. Astfel, persoana are
dreptul de a participa efectic la procesul sau si nu doar de a
fi present, dar sa se apere singur,sa fie asistat de un
interpret, sa solicite audierea martorilor.
Din cele enumerate cel mai efficient mod de ciare este cea
scrisa, intrukit soara as se poate demonstra ca persoana a
primit citatia si a facut cunostinta cu aceasta.
In ceea ce priveste alte modalitati, nu am gasit asemea,
intrucit cele mai importante si mai posibile, legea prosesual
penala dj le-a reglementat.

225. Definii i caracterizai diferite categorii de

nuliti.
. Nulitatea este o sanctiune procedural ace intervine atunci
cind un act procedural sa indeplinit cu incalcarea conditiilor
de fond si de forma prevazute de lege.
Nulitatea are ca effect ineficienta actelor realizate cu
incalcarea dispozitiilor legale. . nulitatea procedurala
indeplineste diferite functii in procesul de realizare a justitiei
repressive. In 1 rind, ea asigura respecarea regulilor de baza
a legalitatii procesuale. Fara prevederea in lege a sanctiunii
nulitatii, regulile procesuale ar fi assimilate cu simple
recomandari.
Nulitatitile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. In
functie de modul de exprimare in norma juridical, Dupa
limitele cosecintelor, modul de aplicare, efecte, s.a
1 nulitati exprese(prevazute de lege) si nulitati virtuale(ce
decurg din reglementarea generala)
2 nulitati absolute(pot fi invocate oricind, chiar din oficiu) si
nulitati relative(invocate in timp util de catre cel interesat)
3. nulitati totale(actul intreg) si nulitati partiale(numai o
parte din acstul viciat)

226. Distingei criteriile de delimitare a nclcrilor

procesuale ce atrag nulitatea actelor procedurale
de ncllcare ce nu atrage nulitatea acestora.
. Cf CPP incalcarea prevederilor legale care reglementeaza
desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului
procedural numai in cazul in care sa comis o incalcare a
normlor procesuale care nu pot fi inlaturate decit prin
anularea acestui act.
Adica, nu orice incalcare a prevederilor legale atrage dupa
sine nulitatea actuluci, dar numai incalcarile esentiale, de ex
neinminarea ordonantei sau incheierii de aplicare a unei

masuri preventive nu atrage nulitatea actului, avind in

vedere ca banuitul, invinuitul poate solicita revocarea,
inlocuirea sau poate ataca aplicarea acestei masuri.
Nulitatea nu opereaza automat, prin simpla incalcare a legii.
Pt a constata nulitatea, aceasta se cere sa fie invocate din
oficiu sau de catre partile interesate. .Innvocarea nulitatii se
face de catre cei interesati prin intermediul cererii, plingerii
sau cailor ordinare si extraordinare de atac, indicindu-se o
exceptie de nulitate, in caile de atac, nulitatea poate fi
invocate ca motiv de apel, recurs sau temei de recurs in
anulare.
Organ de urm pen, judec de instructie si inst de jud in fata
carora se invoca nulitatea trebuie sa constate daca sunt
intrunite conditiile privind nulitatea sis a dispuna anularea
actului procedural cu refacerea sau fara refacerea acestuia
sau, dupa caz, refacerea fara anularea acestuia.
Procurorul in faza urm penale, controlind legalitatea
actiunilor procesuale effectuate de orna de urm penala
anuleaza ordonantele si procese-verbale ilegale sau restituie
dosarele penale org de urm penala cu indicatii in scris
privind refacerea anumitor acte procedurale.
227. Modelai o situaie ce atrage nulitatea actului
procedural n faza urmririi penale.
Moraru a fost audiat in calitate de martor in cauza penala cu
privire la infractiunea de omor, savirsita de munteanu.
Moraru e cetatean rus si nu cunostea limba romana. Acesta
a cerut un traducator, insa organul de urm penala a
renuntat, motivind ca ii va ajuta ei sa inteleaga intrebarile
puse. Avocatul lui Munteanu a cerut declararea nulitatii
procesului-verbal de audiere a martorului Moraru.