Ionescu Grigore - Curtea de Arges PDF

GRIGORE IONESCU!
tURTEABEARGEg
,tISTORIA ORASULUi
PR/N MONUMENT-ELE LUI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA
el
ARTA .REGELE CAROL 11",
www.dacoromanica.ro
CUR TEA DE ARGES
www.dacoromanica.ro
TOATE DREPTURILE REZERVATE
www.dacoromanica.ro
GRIGORE IONESCU
CUR TEA
DE ARGE$
ISTORIA ORASULUI PRIN MONUMENTELE LUI

Cu 55 de ilustralii in text f i 8 planuri afarei din text
BUCUR E$ T I
FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA REGELE CAROL II"
39, Bulevardul Lascar Catarei,
11)
1940
www.dacoromanica.ro
SOSIREA IN ORA
Strada principal a orselului care a fost prima Capital a Trii a primit dela locuitorii lui de mai trziu
numele legendarului intemeietor al orasului si al prin-
cipatului: Negru Vod. E o strad destul de larg

pentru o avezare de provincie, mrginit de case in
cea mai mare parte noui, lipsite de stil; trite usoar
serpuire, traseul ei neregulat merge dela miaznoapte
spre miazzi, urcand usor, apoi coborind, aproape paralel cu albia Argesului. La jumtatea lungimii si in
punctul ei cel mai ridicat, strada aceasta se lrgeste
spre apus Cu un fel de grdinitl in mijlocul creia, pe
un soclu de piatr, se ridic6 bustul unui om politic
local, C. Dobrescu-Arges, turnat in bronz de Carol
Storck. Punctul acesta culminant al strzii principal;
tratat cu naivitate in chip de piat public, marcheaz mima orasului de azi. Aci se opresc intE c15,toril ce vin la Curtea de Arges: cei sositi cu trenul urand pe sub castanii uriasi ce umbresc pitorescul Bulevard Regina Elisabeta; cei veniti cu automobilul
din spre Pitesti, strbtand jum'tatea din spre miazzi
a strzii Negru Vod.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argq
Inftisarea generald a orasului e atrglitoare, mai

ales prin pitorescul natural al asezrii. Strzile lturalnice, ocolind minunate ridicturi de pmnt, serpuiesc printre csute albe (multe din ele inca vechi),
acoperite cu sindril i croite, dup chibzuiala sntoas a tranului de altdat, cu prisp sprijinit pe
stlpi de lemn la etaj.
Cldirile noui, mai cu seam cele ridicate in lungul
strzii Negru-Vod si pe prelungirea acesteia spre

Mnstire, B-dul Regele Carol I, incepand cu uritele
biserici inchinate una Sfntului Niculae Nou, alta
Sfntului Gheorghe i sfrsind cu marele edificiu al
Universittii populare, pe care cltorul venit din
spre Pitesti il intalneste pe dreapta, inainte de a ajunge
In piata orasului, nimicesc pe zi ce trece pitorescul

asezrii i specificul arhitecturii locale.
www.dacoromanica.ro
CURTEA DOMNEASCA
Vechea Curte Domneascg, punctul principal de

atractie al vizitatorilor, ii inftieazg pretioasele
rin4ite in mijlocul unui platou ridicat pe malul
stgng al Argeului, spre miaznoapte de piateta din
centrul actual al oraului.
Zidurile ce inchid aceastg veche avezare voevodal.
inchipuesc, in plan, forma unui pistol modern. Partea
din spre rgsgrit a curtii limiteazg portiunea de teren
care a fost dela inceput rezervat, bisericli celei mai
importante a cettii de scaun. Zidul curb ce o mgrginete spre stradg i atrggtoarea poartg-clopotnitg pe
sub care se intr acum in incintg sunt insg mult mai
noui, dupg toate probabilitgtile din secolul al XVIII-lea.
Dintre eadirile ce alctuiau intregul fostei Curti

Domneti, biserica e singurul edificiu rmas in picioare.
Ea era situat, insg in afara Curtii propiu zise, de care

o despgrtea un zid ale cgrui fundatii se mai vA,'d i astgzi.
O poartg tgiat in acest zid punea in comunicatie

directg curtea palatului cu ograda bisericii (vezi punctul
P in planul general, fig. 1).
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
o FUNDATi DIN JUD111. ANULUI ZOO.
zioual
MIMI
iv Atom -Boo
2.1.1132.
ems= Z1011; PE Radii DIN a. 1300
soon ZIDUDi MN ULM AL XVIII
Fig. r.
Planul general al fostei Cursi Domnesti .
www.dacoromanica.ro
Curtea Domneasca
Patrulaterul Curtii Domnesti e vast. Mlsoarl 79 m.

lrgime si 103 m. lungime pe latura din spre miazl-
noapte. Intrarea in curte se fcea pe sub o poart,

de sigur intrit, ce se gsea pe latura din spre rsrit
(vezi punctul T in planul general, fig. 1). Pe o parte
din temeliile acestei porti, s'i in locul ocupat alt dat
de corpul de gardl, se ridic acum csuta gratioas
si plin de pitoresc a ingrijitorului monumentelor

orasului.
In urma spturilor intreprinse de Comisiunea Monu-
mentelor Istorice in anii 1920 si 1921, nivelul terenului
a fost coborit pan la caldarAmul original al curtii,

din care s'au gsit portiuni intregi fcute din bolovani
de r5u si, pe alocuri, din era.mid. Din aceast pricin,
fat de biseria locul ocupat aladat. de Curtea Domneasa a ramas cu 70 cm. mai jos.
In aceast curte, dincolo de zidurile creia se desfsoar o priveliste minunat asupra vii Argesului, se
gseau dou case domnesti: una asezat pe latura din
spre miaznoapte, mai aproape de biseric, alta mai
In fund, situat in lungul zidului din spre miazzi.
Judecnd dupi avezare, casa din spre miaznoapte,
a crei fatad, precedat de un larg ceardac, primea
din belsug soarele amiezii, era locuinta Domnitorului.
Mai mult modest, casa aceasta, din care nu ni

se pstreaz6 decat pivnitele s'i zidurile de fundatii ale
cerdacului inconjurtor, cuprindea, la parterul inltat,
chteva inc6peri si dependinte, suficiente, de bun seam5.,
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
IC)
pentru nevoile de viat tihnit ale unui voevod din

acele vremuri.
Cllc:Ikea din fatil, de pe latura opus, socotit de

cercettorul dinti al acestor istoric resturi, profe-
74hiiise
est 4
, x44.1.44-
Fig. 2
- Ruinele casei donnqti
:tse
w- El. le
i biserica Sfintul Niculae
zulzutd din curte.
sorul Virgil Drghiceanu, drept locuinfd domneascd,

cuprindea mai probabil cancelariile voevodale i ca-
teva incperi mai mici, destinate unor curteni sau

poate chiar feciorilor Domnului.
www.dacoromanica.ro
it
Curtea Doinneasca
Ca si la cea dintai, la aceasta de a doua casa domneasc nu s'au pastrat decat zidurile subsolului. Planul
lung ne infatiseaza o pivnita dreptunghiulara, impartita
In trei incaperi prin doua arcade largi ce int5xeau, dupa
toate aparentele, o bola cilindrica lunga. Intrarea la

pivnita se facea, ca la toate casele de mai tarziu, printr'un garliciu in panta practicat sub pridvorul cerdacului. Deasupra boltii ce acoperea pivnita se insirau
cateva camere, in fata carora, pe toata lungimea fatadei (indreptata impotriva obiceiului spre miaz'anoapte),
se gasea un ceardac ce pare sa fi fost adaogat constructiei mai tarziu.
Zidaria peretilor, acut ca s'i la casa de alaturi din
bolovani mari de rau cu mortar de var si putina caramida, lasa A, se vada CA e vorba de o cladire in once
caz mai veche cleat biserica vecina.

Crui voevod se va fi datorind intemeierea Curtii Dom-
nesti dela Arges e greu de spus. Istoricii nostri admit

In general ea ctitorul,
sau ctitorii,
bisericii Sfantului Niculae Domnesc, socotit a fi slujit de paraclis
Curtii de alaturi, ar fi si ctitorii acesteia. Din cercetarea resturilor de constructii mai sus pomenite, din
observatiile
si
incheierile trase de pe urna sapa-
turilor facute cu prilejul restaurarii bisericii si din

cercetarea bisericii insasi, se poate constata insa ca
exista cel putin dousa epoci distincte, doua etape, in
cari s'au ridicat edificiile ce au compus mai apoi intregul
Curtii Domnesti din vremea lui Basarab I

Niculae Alexandru.
www.dacoromanica.ro
s'i
a lui
Curtea. de Argeq
12
Centru al unui mic voevodat care nu cuprindea deat

o parte din ceea ce fusese, atre 1233, Tara Lovi0ei
Terra Loysthae Arge011 a fost, dupl toate proba-
biliatile, reedint stabil a voevozilor Seneslau 0

Tihomir, antemerg.tori ai intemeietorului Tsii RomAne0i, Basarab I. Reedint6 a inainta0lor, devenit
In chip firesc Cetate de Scaun a prii RomAne0i, al
arei proces de intemeiere era sfarit in primul sfert
al veacului al XIV-lea, a0eptanduli doar consfintirea
pe care avea s, i-o dea Malia zis. dela Posada, Argeul a
fost, phn. in 1330, rqedint. 0 a lui Basarab I. Prin

acest ora4 au trebuit sa tread. in 1330 Wile ungure0i
ale lui Carol Robert, intrate in tar, pe la Severin 0
pomite vijelios catre Castrum Argis (cetatea minuscul numit mai tArziu Poenari, situaa la 30 km
spre miaz.'noapte de Curtea de Arge) locul de adpost 0 rezistent al lui Basarab I.
Ca ora, Argepl exista in prima jum.tate a veacului
al XIII-lea. Chiar de nu va fi fost Cetate de Scaun, ci
numai o reedint, voevodal temporar., trebue s.'
admitem totu0 a, locuind la Arge, cei trei voievozi
dintai ai Trii RomAne0i au avut aici o curte a
lor, at de modest, cu case de locuit 0 biseric de
inchinare.
0 asemenea Curte a existat 0 cum vom vedea indata n'a putut fi alta deat cea de care ne-am
ocupat mai sus.
Pentru aceasta e necesar sa precigm din capul

locului a, in urma cercearilor f5,cute cu prilejui
www.dacoromanica.ro
urea Domenasei
restaurrii din urm a monumentelor dela Argev,

s'a stabilit in mod neindoios c." biserica Sfntul
Niculae Domnesc este in once caz posterioara anului
133o.
In cursul s.'pturilor fcute in interiorul

In 1920, s'au gsit sub pardoseal resturi importante
de zidgrie veche. Acestei zidrii i s'a atribuit atunci
un rost constructiv pe care, cel putin in intregul ei,
nu 1-a putut avea. In realitate, este vorba de fundatiile
unui edificiu mai vechiu, i anume ale unei biserici. D-1
Aurel Sacerdoteanu, care a flcut cel dintai aceast

presupunere, a cutat s dovedeascg preexistenta unui
lcav de rugIciune, sprijinindu-se mai cu seam pe

temeliile (vizibile i acum in jurul bisericii actuale) ale
unui zid ce nu-vi gsevte niciun rost afargi de acela de

a fi fost construit ca s imprejmuiascg bisericuta anterioar5., cu mult mai micg decht cea de azi 1). CI o
bisericut anterioar se g5sea pe acel loc, ne-o mai

dovedevte vi un alt fapt, cunoscut de cei ce au luat
parte activ la lucrrile de restaurare, dar neluat in
seam5.: fcandu-se spturi afar5.", in jurul
(cand s'au descoperit i temeliile zidului mai sus pomenit), s'au gsit, in coltul de miazki-apus al pronaoAurel Sacerdoteanu, Mormdrilul dela Argef i zidirea bisericii Domnefti, In Bul. Com. Mon. Ist., 1935, pp. 49 57.
Pretinsul plan al bisericutii anterioare este cu totul arbitrar.
Autorul a autat s-1 traseze asa fel ca s, gseasc pentru

mormintul cel mai important din biseria un loc potrivit i cu
planul edificiului i cu t,eza sustinua de d-sa.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
14
sului, sub fundatiile zidului fatadei, doia morminte

goale. Zidul longitudinal al pronaosului trecea peste
aceste morminte tindu-le in dou, ceea ce dovedete
&I ele existau inainte de construirea bisericii actuale.
Descoperite cu prilejul spturilor fundatiilor noului
osemintele din ele au fost probabil strnse i puse
inteo groap nouk poate chiar la loc de cinste in interiorul bisericii. (0 ldit cu oseminte ce n'au putut
fi identfficate s'a gsit chiar sub pardoseala bisericii,
intre mormAntul lui Radu I i stlpul din spre
altar).
Dupg un obicei pstrat pe alocuri pan astzi, Ro-
rranii, din moi strmoi,
ingropat mortii in
curtile bisericilor. Prezenta acestor morminte in preajma

constructiei pe locul creia avea s se zideasc biserica
nou e o indicatie mai mult ea' incinta mrginit' de

temeliile din jurul bisericii actuale era curtea unei
biserici anterioare.
Aceasta era de sigur biserica in care se inchinau

voevozii dela Arge, stpni ai caselor domneti de
dup cum se poate deduce din tehnica rudimentar a zidriei ce se mai pdstreaz6 din
ele, aceste case erau cu cteva zeci de ani mai vechi
deal biserica actual.
and i crui fapt se va fi datorat prsirea bisericutei dinti i ruina caselor domneti de alturi, nu
Bnuim ins c pricina a putut fi rzboiul
din 1330 dintre armatele lui Carol Robert i ale lui
Basarab I.
www.dacoromanica.ro
Curtea Domneasca
15
Cronica pictat a Pirii Unguresti, in care se poves-
tesc pe larg luptele din acest egzboiu, de pe urma

cdruia voevodul romn avea sa castige neaarnarea
principatului intemeiat de el, nu ne vorbeste despre
vreo asediere sau distrugere a Argesului. E lesne de
inchipuit ins, c5., retrAgndu-se din calea Ungurilor c5.tre munti, Romnii, ca s nu lase putint5.'
de trai bun dusmanului, dupl obiceiul de totdeauna,

au pustiit totul in urma lor. Orasul i Curtea Domneasc5. vor fi avut deci de suferit multe stricciuni
chiar din partea Romanilor. Fapt sigur este c5., dup6
1330, se constat.' prezenta statornic a lui Basarab I
la ampulung, lucru ce nu se poate explica cleat prin
aceea c51, nemaiavnd unde locui la Arges, va fi Olsit
cu cale s se mute in cellalt oras al Tdrii, unde avea
de bun seam5. alte case domnesti, al6turi de biserica
In care si el si urmasul s5m aveau sh"-si doarm5 somnul
de veci.
Curtea dela Arges n'a fost ins6 pArsit definitiv.
CurAnd dup5. imprejurarile ce au prilejuit stabilirea
lui Basarab I la Campulung, fiul s5u, Nicolae Alexandru, asociat la domnia taalui inc de pe la 1340,
purcede la refacerea fostei resedinte domnesti, incepand, ca bun crestin ce era, cu biserica. LucrArile au
mers ins1 incet ; des6varsirea lor se datoreste fiului lui
Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu (1364 ca 1375),
care, ref5.cnd i casele vecine, mut scaunul domniei
la Arges. Un document al s;111 din 1369 este dat din

acest oras, pe care-1 numeste nostra residentia .
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
16
Refacerea celei de a doua perechi de case, situatl

pe aripa din spre miaz.'zi a cmlii, i adugirea cerdacului ei s'ar putea s fie mai de grab opera urma-
ului lui Vladislav, Radu I, care, ne spune cronica

tArzie a prii, a flcut i el la Arge cursi de piatrl
O. case domnWi . NoSiunea curSi de piatrA poate
fi interpretatl corect in sensul inconjurrii caselor

domneti cu ziduri de piatrl.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SFANTUL NICULAE DOMNESC
138.n5. la lucrrile de restaurare incepute in 1911 0

sfAr0te in 1920, prerile istoricilor asupra epocii in care
a fost construit biserica SfAutul Niculae Domnesc

erau imprtite. Datele aproximative ce incercau s
fixeze vechimea edificiului erau cuprinse intre veacurile al IX-lea 0 al XIII-lea. Datarea era fcut fie
cu ajutorul unor consideratiuni istorice, mai curAnd
intuitii, fie pe temeiul anumitor caractere stilistice,
prin comparatia bisericii dela Arge cu alte monumente
asemntoare din Wile de art bizantin. Pentru cei

ce au inteles ins dela inceput s pun de acord datele
oferite de analiza structural 0 planimetric a monumentului cu inceputurile istoriei principatului Trii
RomAnWi, edificiul nu putea fi atribuit deal cel mult
jurnaltii a doua a veacului al XIII-lea. Descoperirile
acute cu prilejul restaurrii au confirmat prerile acestora din urm. In afar de tipul bisericii, de arhitectura 0 de pictura ei, innidite de aproape cu ceea ce
se mai fcea inel in domeniul artei religioase, la inceputul secolului al XIV-lea, in trile din Balcani 0 in
Serbia, fri cu cari voevozii notri au avut dintotdeauna
2
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
t8
leggturi politice sau de strans. rudenie, o inscriptie

descoperitg cu prilejul restaurgrii picturilor ne in-
ggduie sg fixgm data constructiei in jurul anului

1352. Inteadevgr, in interior, scoas la iveal de sub
tencuiala peretelui din spre miazgnoapte al naosului,
In partea de jos, se poate citi urnigtoarea inscriptie
In limba slavon.' KATI% xstva 114 Mkr01184H IlintCTAKHC*
anul
686o (1352 dela nasterea lui Christos) la Cmpulung a
murit Marele Basarab Voevod.
KMHKkIsacapasa KOHKOM, adicg, pe romneste:
Pe lngg data sigur a sfgrsitului domniei lui Ba-
sarab I, mort la ampulung i ingropat probabil tot

acolo, inscriptia aceasta ne lmureste i asupra vechimii monumentului pe zidurile cgruia stg scrisg. In
adevgr, dac la acea datg (1352) biserica nu era chiar
in constructie (fapt care ar explica oarecum usurinta
cu care vreun zidar a putut spa in mortarul proaspt
dintre doug siruri de cgrgmizi data acestui eveniment
de seamg), ea era, in once caz, netencuitg. Lucrrile
au continuat, se pare, cu greutate, in tot timpul domniei lui Niculae Alexandru (1352-1364) ; importantul
lgcas de ruggciune n'a fost terminat totusi decat sub
Vladislav Vlaicu (1364-1377), restauratorul intregei
Curti Domnesti, cel dintai voevod dela care avem

stire scrisg
avea resedinta la Arges.
Biserica Sfantul Niculae Domnesc este monumentul
cel mai vechiu
i de cel mai curat stil bizantin pe
care-1 avem in Muntenia. Fatg_ de celelalte constructii
bizantine cu cari se aseamgn ca plan si arhitectur.;

www.dacoromanica.ro
Biserica Sf. Ncu1ae Dommesc
1g
roto arh. Ale. Petit
Fig. 3.
Eiserica Sfrint7f1 1\.?culae Doninesc vd-uta dinspre altar.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
20
e de dimensiuni relativ mari. MIsoar in exterior

14,56 m. 15.rgime i 21,35 m. lungime pan la zidul
din care ies absidele. Planul e de form dreptunghiularil, in aparent foarte simplu, terminat spre risrit
Cu trei abside poligonale: una centralO, mare .1 inala
ct corpul principal al bisericii, dou mai mici, incadrand pe cea dintOi, mai joase i acoperite separat
(fig. 3).
Intrarea, refcuta in 1850, se gsete pe fajada dinspre apus, incadrat5. de o ni0. inalt. Poarta de fier,
f5.cut5. de Ivancea Parvanovici, al csrui nume st
scris pe cele dou canaturi, e prins intriun toc de
piatri tiat din lespedea de mormnt a unui Grec,
Gulis Cosmidis Palitsas,
mort in 1653.
Inainte de restaurarea, inceput in 1911 de priceputul arhitect Grigore Cerchez, care i-a dat in
totul inft4area dela inceput, biserica avea in fat
(adOogat in 1875 de melteri neintelegtori) un pridvor,
ca o cas de tul'. Cu acelai prilej, acoperiul
al pronaosului fusese impodobit frl rost cu dou

Iurnulete de tinichea (fig. 5).
Interiorul cuprinde trei incOperi distincte: una,
foarte ingustO (2,80 m.), formnd o anteintrare spre
apus, este pronaosul nelipsit din nicio biseric ortodox5.; alta, centralg, msurnd 11,8o m. argime
i 12,40 m. lungime png la Finja catapetezmei,
este naosul;
in sfrit, a treia, spre asrit, este
absida altarului, incadratO de cele doul anexe cu

cari comunicg liber prin doug arcade in plin clnwww.dacoromanica.ro
Biserica Sf. Niculae Domnesc
21
tru: proscomidia in partea stingI 0 diaconiconul in

dreapta.
(Foto arh. Ale. Petit).
Fig. 4.
Biserica Sfdntut Niculae Domnesc co:ma elimpre apus.
www.dacoromanica.ro
(diem de Argel
22
v.
Fig. g.
Biserica Skintul Ntculac Domitesc inainte de

le taurare (dupci Bid. Cont. Ilion. Isl.).
www.dacoromanica.ro
W ......
e Aar WI=
. EITA . ....
rior
23
"twe
..
min ' OM ...
..:
w:a . ff-aer3
VOc.accoop,
..rn
,651K=EIPSOSEFC=1087376
01:=0,0CC,i0c),,,,001:30c,ocR.c.,
.6(10-nt,_676-,)-6-61,:615.',5sElic56,,,C.ocx,oc,60,-;-E&
wDorsoctit2xcefibt-t
----ea',5--di6s3-6,3eitic-:33:5
or
=r
ATM
C,,,,c1TVC.3=,..-7M
m.
b-e.
OD OM . Or
,...
Fig. 6
116
- ctizi,r.:5ffe-affrds
ecx-mpd-
Riserira Sleintul Niculae Doninesr dupe)" restaurarra

arkitectului Grigore Cerchez.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge9
Pronaosul este acoperit Cu o bolt5. semicilindria

lungl, intretliat la mijloc, in dreptul intr5sii, de o
cupol elipsoidal.
Naosul, inc5.perea cea mai interesant 0 mai carac-
teristia a bisericii, este imprtit in plan de 4 stlpi

dispu0 pe un ptrat central, in trei compartimente
lungi, trei nave: una central, mare, 0 douI laterale,
mai inguste, prelungite fiecare spre rsrit cu ate o
absid. Din cauza felului cum e boltit inaperea,
imprtirea aceasta in nave lungi scap ins ochiului,
naosul cptnd in spatiu o form Cu totul special',
care se numege - in cruce greaa inscris . Forma
aceasta i0 explicl ,lesne numele dac' facem o Oletur crizontal deasupra celor patru stlpi centrali 0
proiectIm apoi boltile inaperii, aa cum le-am vedea
privindu-le de jos in sus; se capt in acest
caz,
In plan, forma unei cruci Cu bratele egale (cruce greac6),
inscris perfect in dreptunghiul determinat de zidurile

exterioare ale naosului. In spatiu, crucea exist aevea,
bratele ei fiind determinate de cele patru bolti semicilindrice inltate deasupra stlpilor centrali 0 indreptate spre zidurile mrginar, fiecare In una din directiile celor patru puncte cardinale. In locurile rmase
libere in colturi, intre bratele crucii 0 dreptunghiul

planului, se formeazI patru desprtituri dreptunghiulare, mult mai joase 0 acoperite cu bolti tot semicilindrice, dispuse paralel cu axa principal a edificiului.
Urmrind de aproape structura lor interioar, acoperi9u1 acestor pArti din constructie ramAne si el mult
www.dacoromanica.ro
Fig. 7 .Biserica SIdntul Niculae Dornnesc; seclie 0 plan.
www.dacoromanica.ro
25
turtea de Argo
a6
mai jos dect acoper4u1 cilindrilor centrali, invelitorile

lor unific5.ndu-se spre rasarit cu cele- ale absidiolelor,
iar spre apus cu cea a pronaosului. In centru, pe patratul determinat la intalnirea celor patru semicilindri
mari i prin intermediul a patru bolti de forma unor
triunghiuri sferice numite pendentifi , se ridica un
tambur,
circular in interior 0 poligonal in exterior,
peste care e wzafd o cupola sferica. Tamburul, care
are 16 laturi inguste formate din intraturile unor

firide oarbe numai patru din ele, cele din axele
principale ale bisericii, fiind transformate in ferestre
se ridica in exterior pe o scunda baza prismatica.

Cele patru bolti semicilindrice ale naosului formnd bra-
tele crucii inaltate in jurul acestei baze, pe care nu
o dep4ete
sunt acoperite separat i terminate, trei

cu frontoane rotunjite, iar una, cea din spre rasarit,
se continua cu absida centrala (fig. 8).
Intre acoperi;m1 pronaosului (a crui pant era mai
repede decat cea pe care i-a dat-o restauratorul din

urma) i extradosul boltii, a existat la inceput un pod
jos, un fel de ascunzatoare, atftt de necesara odinioara, mai cu seamil pentru ferirea odoarelor pretioase ale bisericii in vremuri de restr4te. O scara ingusta de 6o cm. 0 inalta de 1,70 m., tiata in peretele
ce separa pronaosul de naos (prima ei treapta se

gasete in coltul din spre Nord-Vest, inteo deschiz5.-
tura situat la o inaltime destul de mare deasupra

pardoselei) ducea la aceast ascunzatoare. Cele dota
ferestre din timpanul dinspre apus, deasupra piaturii
www.dacoromanica.ro
27
inf4i0,nd Adormirea Maicii Domnului , dau in calk]
acestei seri. La aceeai inAltime, de partea cealaltd a
Fig. 8. Vedt,rea perspectiva a bisericti Sfeintul Niculat

Donznesc (dupd un desen de D-na Virginia Ha,et,
rekicat de autor
zidului, golul thiat in plin-centru care forma ua de

intrare in ascunzAtoare a fo,,t transformat de retau
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
28
rator inteo nis oarbg, pe care, din motive estetice,

a incadrat-o cu alte doug nise asemgngtoare, Mcute
din nou (fig. 6).
Dintre algogirile pe cari monumentul le-a avut de suferit in decursul celor aproape sase veacuri de existentg,
cele ce nu aduceau vreun prejudiciu plasticei monumentale sau decorative a edificiului au fost pgstrate.
Au fost 15.sate astfel la locul lor ramele de piatrg impodobite cu sculpturi din jurul ferestrelor (fig. 9),
adgogate care 1750 cu cheltuiala boerilor Sandu si
Iordache Bucsenescu si Stefan sin Balotg CApitanul
(numele lor se aflg insemnat in interior, pe intrgtura
ferestrei fgcutg de fiecare). Au fost pgstrati de asemeni,
mai mult din motive statice, cei doi contraforti construiti in 1850: unul pe peretele din spre miazgzi, in
dreptul unei usi ce dgdea acces direct din curte in
naos, astupatg cu aceastg ocazie, altul, simetric, pe
partea din spre miazg'noapte. In sfArsit, in starea bung
pe care i-o dgduse refacerea din 185o, a fost l'gsatg,
dup cum am vgzut, intrarea principalg.

Arhitectura exterioarg a edificiului e simplg, dar
pling de distinctie. Materialul intrebuintat in constructie e lgsat aparent: piatrg brutg de rgu sau de
carierg putin cioplitg, formAnd pgturi orizontale inguste, alterng.nd cu fhsii de cgrgmidg formate din cgte
trei siruri fiecare.
Jocul maselor arhitectonice bine echilibrate; absidele acoperite separat ; arcadele semicirculare construite numai din cgrgmizi dispuse radial, cari subli-
www.dacoromanica.ro
29
.07;
r
,
.a
C.
q;
'1",
'
1.
4-.
-F-
0aa
r4
-,..r,,..w:,,-,.
4 .-..,,,4 ,,
-- 7.-1,,,
....
- --.
4 ,..--..
.',....',
r
,...
i,a --f'3C;
511
is94.24 '..X!
': v
cri
MA. ..*
',
RE
-.
--_
-- "
...
cro
'
r.i.4'-' Z
',At"!
.;,-;
",,
-''.".
,
.
t?i,
.r.
-r-.4 t4V- ''''
.....;,:.4,',?,
' 4F.7)4'
...--
1,4,,,,'
?:4,
"
'j'
4.4
n .,.,
,hg
..t,
,i,--",;',
,. -.,. 1
4,1.1
r'
7.14
dt"
kzt3.0.
'tr
.:246:44.44(44.Z.,40.4.47004.
L""ft
(Foto arh. Alex. Petit),
Fig. 9. Rawl de fereastriz' din veacul al XVIII-lea

la biserica Sidi:114J Niculae Domnesc.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argo
o-
,
fr.
(Foto arh. Alex. Petit).
Fig. ro.
Biserica Sicintul Niculae Donznesc vedere interioaz d

spre altar.
www.dacoromanica.ro
13fserica SI. Niculae Domnesc
31
niaz pe fatade, dup moda si tehnica

structura boltilor interioare ; cornisele formate din caramizi dispuse pe diagonara i alcatuind intraturi si
iesituri ca zimtii de fierastrau, precum i turla centrara', rasarita dintr'o baza judicios proportionata, dau
monumentului un aspect de eleganta i, totodatd, de
soliditate cu totul remarcabile.
Reprezentant fidel i caracteristic al tipului de plan
In cruce greaca inscrisa de origine constantinopolitan,
biserica Sf. Niculae Domnesc dela Arges este, sub infatisarea de azi, datorita recentei i inteleptei restau-
rri, una din podoabele cele mai de pret ale arhitecturii romanesti.
www.dacoromanica.ro
PICTURA BISERICII SFANTUL NICULAE

DOMNESC
In general, istoricii sunt de acord in a atribra pictura bisericii Sfantului Niculae Domnesc fratelui 0
urmaplui la tron al lui Vladislav Vlaicu, Radu I,
voevod de scurta 0 nu deajuns de bine cunoscuta
domnie, dar de vrednica 0 rodnica activitate constructiva, fapt pentru care urma0i l-au confundat nu
odat cu legendarul Negru-Voda, intemeietor de Tat-5..
0 ctitor de numeroase biserici 0 manastiri.

Atribuirea acestor pretioase picturi lui Radu I nu
se bazeazal insa pe niciun document precis, ci numai
pe interpretarea traditiei 0 pe unele inductii interneiate pe un tablou votiv distrus in 1829 0 inlocuit Cu
altul, presupusa copie a celui vechiu, executata de un
zugrav oarecare cu numele Pantelimon.
Daca ar fi sa ne conformam traditiei, care, incepand
din veacul al XVII-lea, confunda, contopindu-le, numele lui Radu I cu acel al legendarului Negru-Voda,
ar trebui sa admitem casingur ctitor al bisericii de

care ne ocupam pe Radu I. Impotriva acestei presupuneri se ridica 'rasa, aa cum am vazut, dovezile ie0te la
www.dacoromanica.ro
Pictura Bzserici Sf. Niculae Domnesc
33
iveal cu prilejul restaurarii edificiului, dovezi in baza
carora am aflat ctitori ai bisericii pe Basarab I (la

moartea caruia biserica era in once caz in constructie),
pe Niculae Alexandru, continuatorul lucrarilor 0, in

sfar0t, pe fiul acestuia, Vladislav-Vlaicu, care, terminand biserica, avea s refaca i casele domne0i de
alaturi, mutndu-0 reedinta la Arge. Radu I, pomenit in cronica anonima a Tarii Romne$i sub numele de Radu-Voda Negru, care ar fi facut 0 el la
Arge curti de piatra i biserica mare 0 frumoasa ,
poate fi insa ctitor numai in ce privqte pictura. Incepute
in timpul inaintaplui sau, lucrarile atat de migaloase ale
acestei minunate podoabe interioare au putut fi continuate i sfar0te de dansul, lasandu-se apoi, pentru
aceastl a sa osteneal i cheltuiala, zugravit ca singur
ctitor, aa cum au mai facut, in imprejurari asemanatoare, i alti voevozi dela noi sau din alte taxi. Numai
In felul acesta se poate explica prezenta chipului lui
Radu in icoana hramului de deasupra u0i dela intrarea in naos i in tabloul votiv din naos, distrus in
1829. Din pacate, pe icoana hramului nu exista (sau,
daca a existat in partea de jos, a fost distrusa) nicio
inscriptie la'muritoare asupra voevodului infat4at ca
ctitor. Deasupra tabloului votiv din naos, pe de alta
parte, inscriptia originaia' din veacul al XIV-lea, scrisa
lute limba slavona barbara, s'a pastrat numai fragmentar: in afara de titulaturi, nici numele Domnului
nici al Doamnei n'au putut fi gasite printre
turile de slove ramase. Asemanarea dintre tabloul
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
34
votiv actual (presupus copiat dup cel original)

0 tablourile votive inchinate inainta01or de Radu
dela Afumati in biserica Episcopaa din Curtea de
Arge 0 de Matei Basarab in biserica zidia de el pe
ruinele celei zise a lui Negru-Vod din CAmpulung,
tablouri pe cari se citeau numele lo Radu-Voevod p:
Ana Doamna, ar fi o indicatie c51 acestea din urm au
fost copiate dup tabloul original ce exista la acea

daa in biserica Domneasel, de unde s'au luat 0 numele lui Radu-Voevod 0 al Anei Doamna. Presupunerea aceasta 0 faptul c5; pomelnicul bisericii incepe
cu Radu-Voevod 1., Ana Doamna ne indrepatesc in
mare msurl s trecem in lista ctitorilor dela Arge

0 pe Radu I cu Doamna sa Ana, ca unii ce au des5..va.r0t, impodobindu-1, lcaul de rugciuni ridicat de
inainta0i lor Basarab I, Niculae Alexandru 0 Vladislav
Vlaicu.
In once caz, acute in intregime sub Radu I sau,

cum pare mai probabil, incepute in vremea lui Vladislav Vlaicu 0 numai terminate de Radu I, picturile
cele mai vechi din biserica Domnease a Curtii de
Arge
pot fi considerate ca daand din jurul anului
1375. Pgrerea izolaa a unui singur istoric (O. Tafrali),

dup care podoaba de fresci a bisericii dela Arge ar
fi fost executaa in anul 1261, nu se poate sustine, din
lips tota15. de dovezi 0 din nepotrivire cu tirile istorice 0 cu vremea in cart s'a zidit edificiul.
Nu toate frescile ce impodobesc peretii interiori ai
bisericii sunt ins din veacul al XIV-lea. Multe din

www.dacoromanica.ro
PIctura Ehsericii Sf. Niculae Domnesc
35
scenele reprezentate in pronaos O. in naos sunt mai

noui. Edificiul a avut de suferit in decursul veacurilor
o multime de refaceri; in urma acestora, interiorul, ca
exteriorul, a fost pe alocuri modificat. Pentru ce
privete pictura, refacerile ce au adus o schimbare mai
important in inat4area decorului au fost doug: una
In jurul anului 1750, executat de un zugrav destul
de talentat
O.
priceput in mWepg (dup toate
probabilittile, acel Radu sin Mihail din Targov4te,

autorul cunoscutului caet de jugraveli * ce se pstreazg la Academia Romn sub Nr. 4602) ; alta,
din 1827, de un mediocru pictor bisericesc, Pantelimon.
0 parte din opera acestor restauratori s'a limitat la

intrirea O. inviorarea unor culori ale frescilor vechi,
murdrite O. afumate. In cele mai multe cazuri, ins,
ei au inlocuit frescile vechi cu altele noui copiate
dupg cele anterioare sau imaginate de danOi
fie
rgzuind peretii rank' la cr.'mid i. punand tencuial

proaspt, fie cioplind fresca veche, ca s dea posibili-
tatea de prindere mortarului umed peste care aveau

s.' intind apoi pictura nou.
Cu prilejul lucrrilor de restaurare intreprinse de

Comisia Monumentelor Istorice, cea mai mare parte
din frescile vechi au fost puse din nou in valoare. Grija
cea mare a restauratorilor (pictorii Norocea *i. I. Mihail)
a fost de a inltura cu b'gare de seam toate straturile
de picturi aezate peste frescile originale din secolul

al XIV-lea.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argo}
36
Frescile vechi au fost apoi spglate, o bung parte au
fost pe alocuri retup.te; ateva, din cauza multelor

strichiciuni suferite, au trebuit sg fie chiar completate.
LgsAnd la o parte picturile din veacul al XVII-lea
0 pe cele de tot noui, asupra cgrora vom da unele relatii
mai departe, trebuie precizat c frescile din veacul

al XIV-lea, cele mai numeroase din bisericg 0 cele mai
de pret, nu sunt opera unui singur artist. Doug mhini

deosebite, poate chiar trei, pare sg fi lucrat la ele.
Judecand dupg inscriptiile slavone ce explicg
subiectul diferitelor episoade,
dupa faptul
chi
aceste episoade sunt prezentate intrio frescg continug

(scenele nu sunt separate unele de altele prin chenare),
suntem indrepttiti s credem c frescile din Pronaos
sunt opera unui zugrav crescut la o coalg bizantinoslava. Mai prejos,
din multe puncte de vedere,
cleat frescile contemporane din naos 0 altar, picturile

acestea au totu0 o deosebit importantg iconograficg
0 o real valoare artistic.
Frescile din Naos i Altar, remarcabile opere de art,
cele mai frumoase 0 mai vechi din ate avem in tara,
erau insotite toate de legende explicative in limba

greceascg. Din cele chteva ce s'au pgstrat 0 au fost
descifrate, se constatg cg aceste legende au foarte
multe greeli de ortografie. De aci se poate trage concluzia cg meterii zugravi cari au lucrat la Curtea de
Arge, aceia0 de sigur cari au scris i legendele
amintite, dei adevgrati artiti, foarte priceputi in

meseria lor, erau totu0 inculti. In acest caz, ar
www.dacoromanica.ro
Pictura Bisericii Sf. Niculae Domnesc
37
putea fi vorba, cum crede d-1 P. P. Panaitescu, de

meteri veniti din centre grece0i de importanta secundara, unde me0eri culti nu se gaseau, dar unde
gasim in schimb biserici cu picturi in cari inscriptiile
explicative ale scenelor infa44ate prezinta multe anomalii i greeli de ortografie asemanatoare cu cele dela
Curtea de Arge. Cu mai multa dreptate se poate presupune, credem, date fiind unele insuOri speciale ale
picturilor,
ca,' ei n'au fost Greci, ci, mai de graba, n4te
arti0i fara patrie, crescuti la o ,coalI de zugraveala greceasca 0 cutreerand, in cautare de lucru,
toate tarile cre0ine de arta bizantina. Admirabili cunoscatori ai iconografiei bizantine, autorii frescilor
dela Arge s'au dovedit foarte abili in interpretarea
diferitelor scene religioase. \Wind o predilectie deosebita pentru policromie, ei au lasat deoparte natura
pe care, ca- 0 confratii lor din alte tari bizantine contemporane, nu 0-au dat osteneala s'o copieze. Preocuparea lor de seama n'a fost realizarea pitorescului,
de0 de cele mai multe ori 1-au obtinut poate f af voia
lor, ci transpunerea in forme 1.10)r de priceput a dogmelor credintii. Dragostea de a prezenta pe intelesul
tuturor, mai cu seama- pe intelesul celor ce nu tiau
citi in carti, faptele 0 legendele in legatura cu vieata
lui Iisus, a Fecioarei, a Sfintilor de seama ai ortodcodei 0 chiar a unor personaje din Vechiul Testament, a fost atat de mare Mat, pe peretii Bisericii
Domne0i dela Arge, vedem in0rate aproape toate subiectele acelei iconografii cre0ine creeate (mai ales pe
www.dacoromanica.ro
38
Curtea de Arge
baza evangheliilor apocrife) de imaginatia bogata a

nenumaratilor artiti anonimi bizantini.
Dei in mersul ei evolutiv nu se constata o varietate
evidenta de forme i de prezentare, dei subiectele in-
fatiate sunt peste tot aceleai, potrivit unor prescriptii dogmatice immutabile, totui, judecata dupa
realizrile ei din Italia, Constantinopol i toata Peninsula Balcanica, pictura bizantina nu este, cel putin
pna in veacul al XV-lea, o succesiune de copii servile
lipsite de valoare i de caracter personal.
Ca frescile bisericii Domneti din Curtea de Arge
se aseamna, ba ar fi chiar imitate dup mozaicurile
bisericei Chora, cunoscuta astazi sub numele de Kahri-
Djami din Constantinopol, e o constatare facuta in
treact de cei ce s'au ocupat cu studiul picturilor

acestui monument. Dei repetata dupa aceea in mai
toate cartile de istorie, afirmatia nu e mai putin lipsita
de temei, mai ales daca ne gndim sa prindem in caracterizarea aceasta arbitrara toate picturile aflate pe
peretii bisericii dela Arge. Din cele peste 130 de scene
datand din veacul al XIV-lea, abia 5-6 au o asemanare vadita cu unele subiecte reprezentate in mozaicurile Iui Metochites dela Constantinopol. Asemanarea
nu se datorete de altminteri faptului ca zugravii dela
Arge cunoteau aceste mozaicuri i-i vor fi propus
sa le copieze, ci imprejurarii ca, la fel cu mozaitii dela
Constantinopol, tineau i. ei de aceeai coala de pictura bizantin ale earei roade, incepnd din veacul al
XII-lea i. Ora in al XIV-lea, se vad in attea biserici,
www.dacoromanica.ro
Picture Bisericii Sf. Niculae Domnesc
39
(Foto arh. Alex. Petit.).
Fig. rz.
Biserica Sfrintul Niculae Domnesc; vedere interioard

spre miazdzi.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
40
fspandite de-a-lungul trilor de ara bizantinA: din

Italia meridional si Sicilia, trechnd prin Constantinopol si Peninsula Balcania, phng in depOrtatele tinuturi ale Rusiei.
Tot atht de importante ca picturile bizantine cele mai
frumoase si mai renumite ale veacurilor al XIII-lea si
al XIV-lea, frescile Bisericii Domnesti din Curtea de
Arges se caracterizeaz prin nesrrsit de variatul lor
colorit, delicat i somptuos in acelasi timp, prin fondul
lor bogat de arhitectur prezentat in perspective

curioase, ca in picturile lui Giotto, prin nobletea atitudinilor si gratia tinutei personagiilor, prin constiinciozitatea cu care sunt redate detaliile costumelor
ale mobilierului (mai cu seam la picturile din altar),
in sfarsit, prin expresia intotdeauna adequat a gesturilor si a figurilor cari, in multe scene, amintesc arta
atht de particular a mesterilor italieni ai tre- i quattrocentului (in nebnuit de pretioasele red5.ri din scenele
Adormirea Maicii Domnului (fig. 12), de pila, Solrutarea
lui lucia sau Rugaciunea cea de peste fire (fig. 22)).

Subiectele reprezentate qi distributia lor pe peretii
bisericii
In Pronaos, in partea de jos a peretilor si de jur imprejur, sunt prinse diferite fragmente de picturi dathnd din veacul al XVIII-lea si al XIX-lea, scoase cu
1) Ficturile numerotate r', 2, etc... 131 sunt din veacul al
XIV-lea In IItregime sau cel putin partial; cele insemnate A1,
A1, etc. sunt din jurul anului 1750; a1, a2, etc. din 1827; lar
b, , b, etc. sunt din timpul ultimei restaurri.
www.dacoromanica.ro
Pictura Bisericii S. Niculae Domnesc
41
prilejul restaurarii interiorului din naos, unde fusesera executate peste picturile originale din veacul al
XIV-lea. Intre acestea, pe peretele dinspre apus, in
stanga celui ce infra, mai importante sunt :
Al. Ghetsemani (Rugaciunea cea de peste fire), atribuita zugravului Radu sin Mihai din Thrgoviste.
A2. Sleinta spdlare a picioarelor, atribuia aceluiasi.
Ambele scene, executate in jurul anului 1750, fusesera
prinse peste scenele asemanatoare No. 127 si 128 din naos.
Deasupra acestor fragmente, pe peretii lungi, sub

planul de nastere al boltilor, sunt infatisate, inteo
continua cuprinzand 14 scene, Viata ci minunile Sfiintului Niculae (patronul bisericii).
Reprezentarea in ordine cronologica a intamplarilor
incepe pe peretele din spre rasarit, deasupra i in

dreapta usii care da in naos (vezi schema I):
t. NaVerea Sfeintului, trataa de zugrav in chip

foarte asemanator cu Nasterea lui Iisus. In stanga,
mama Sfantului, Nona, aureolaa ca i Fecioara Maria,
e asistaa in momentul nasterii de trei femei ; alaturi,
o a patra femeie imbalaza noul nascut, care, ca
pruncul Iisus, are capul nimbat.
2. Darea Sfeintului la invdtciturd. Asistat de mama
lui, infatisaa in atitudine de madona, Sfantul primeste
din mana unui dascal batrAn abecedarul, pe a carui
prima pagina se vede scris alfabetul grec. Alaturi de
copilul sortit a deveni sfant, alti doi scolari intind o
filactera purtand o inscriptie in limba greaca. Desi,
dupa cat se pare, pictorul a fost sarb de origina, iar

www.dacoromanica.ro
Curtea de Argeq
42
inscriptiile ce explicg scena sunt in limba slavong, alfabetul de pe abecedar, ca i versetele de pe filacterg in
scena cu coala, sunt grece0i ; zugravul a tinut de sigur
sg se conformeze tirii dupg care Sfntul Niculae ar fi
invgtat carte greceascg.
Ciclul se continug pe peretele din spre apus (vezi

schema 2):
Hirotonisirea Sfeintului. Ceremonia hirotonisirii, la
care asistg trei fete biserice0i (doug cu mitre pe cap),

este prezentatg pe un fond de arhitecturg ; in dreapta,
Sfntul Niculae primind binecuvantarea unui sfnt
patriarh, se incling.
Ciclul se continug cu minunile Sfntului Niculae:
Trei voevozi infgt4ati sub trgsgturile celor trei
vrste, a tineretii, a maturiatii 0 a bargnetii,
condamnati la moarte Mfg pricing', in timpul impgrgtiei lui Constantin, a$eaptg" inteo inchisoare sorocul
pedepsei supreme. Cu picioarele prinse in scndurile
groase ale Much pe care stau, ei au zugrgvite pe chipuri
sentimentele profunde de cari sunt stgpniti: cel tngr,
cu capul inclinat pe umgrul drept, se arat cuprins de
adancg tristete; cel matur, resemnat, pare totu0 sigur
de nevinovgtia lui, pe care 0-o exprim' prin gestul
elocvent al palmelor intinse ; cel bgtran, cu fata sening, intelept i increzgtor in dreptatea lui Dumnezeu,
schiteazg pentru ceilalti doi un gest de imbgrbgtare.
Sfeintul Niculae se aratei in vis Impdratului Constantin, spre a-1 determina sg dispue liberarea din inchisoare a celor trei voevozi.
www.dacoromanica.ro
Pictura B'sericii Sf. Niculae Domnesc
43
6. Sfrintul se aratei in vis guvernatorului Avlavie, fixerand sa-1 conving de nevinoVtia celor trei condamnati.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
44
Sffintul scapd dela moarte pe cei re voevozi. Cu
mainile legate si ochii acoperiti, cei trei condamnati

asteapth cu resemnare lovitura chaului, a chrui sabie
e opria in ultimul moment de Sant.
Impdratul Constantin inmdneazei celor trei voevozi-
cum zice inscriptia: brbatilor sfinti daruri pentru

Sidntul Niculae.
Cei re voevozi inceircati cu daruri ajung la Skint;
asezat pe un tron, acesta primeste din mlnile lor ofranda.
1o. Sidntul ddruiege trei pungi cu aur celor trei fecioare sortite pierzrii. Trei fecioare sunt reprezentate in stnga, dormind in acelasi pat. Un om in picioare, poate taal copilelor, pseste grhbit spre Santul
aphrut in use, din mhna chruia primeste pretul rhscumprrii virtutii lor.
ix. Rugdciune la icoana Sfantului. Dup o ipotezh
a lui Tafrali, zugravul a voit poate sh reprezinte minunea inamplath unui anr din Catane, furat
de Arabi si schpat din mainile acestora in urma rughciunilor inaintea icoanei Santului.
Sfeintul taie copacul in care dracii 4i tdcuserd
culcui. De sigur o aluzie la distrugerea cultului
vechiu al arborilor sfinti , practicat de unii phgni.
Sflintul, pe tnare, scapii vie* unor corcibieri amenintali de furtund.
Sfinfi Prof*.
Bogatul nemilostiv ispdinduli pdcatul.
/6. Tabloul votiv. Ocuph tot timpanul de deasupra

usii care d in naos. Centrul compozitiei e ocupat de
www.dacoromanica.ro
Pictura Bisencii Sf. Niculae Donruiesc
41
4--
Fig r3
Chipul lui Radu I din icoana hramului
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
46
Iisus Christos pe tron, incadrat, in dreapta, de Fecioara

Maria, iar in stAnga de Sfantul Niculae, patronul bisericii. In coltul din stnga, sub trasaturile rigide caracteristice picturii bizantine, cu plete lungi i. barba
castanie, ctitorul bisericii penfru zugfaveala, Radu I
Basarab (ca 1374. ca 1385), st ingenunchiat, in

chip de donator, cu mainile intinse catre Iisus Christos.
Stricat putin in partea de jos, tabloul votiv cuprindea
probabil in acest loc O. o inscriptie explicativa; nu-i

exclus ca, la fel cu Metochites din tabloul votiv dela
Kahrie-Dj ami din Constantinopol, voevodul sa fi tinut
In rnAini modelul bisericii pe care o druia impodobita
lui Christos.
Intrarea Maicii Domnului in Biseria Ocupa tot

timpanul de deasupra -qii ce dd in exterior. In fata
unui altar acoperit cu un baldachin, marele preot, imbfacat in odsjdii stalucitoare, plecat i cu mAinile
intinse, primqte in biseria pe Fecioara ce vine insotita de un grup de femei cu lumnari in mAini. PArintii Fecioarei, Slinlii Ioachimi Ana, sunt reprezentati
In dreapta, pe planul I-iu, aureolati.
Logodna Sfintei Fecioare. In stnga, preotul Zaharia, in genunchi, se roagl in fata altarului; alaturi,
ace1a0 incredinteaza pe Fecioar lui Iosif, ca s.' fie
p'azitorul puriatii ei .
19, 20 .1 21. Sinoade ecumenice.
22, 23, 24 i 25. MUCeniCi.
Pe restul cilindrului, picturile foarte deteriorate ale

celorlalte patru sinoade ecumenice.
www.dacoromanica.ro
Schema .r. Peretele dinspre relsdrit al pronaosului.
Schema 2. - Peretele dinspre apus al pronaosului.
www.dacoromanica.ro
47
In Naos. Picturile de pe partea de jos a peretilor,

sub primul profil care marcheazg planul de nastere al
arcurilor ce leag stglpii centrali cu peretii din spre
apus si rgsgrit, dateazg in cea mai mare parte din jurul
anului 1827 si sunt opera zugravului Pantelimon.
Toafg aceastg fg.sie de fresa.", ce inconjoarg peretii de
jur imprejur, e format dintr'o draperie deasupra cg-
reja se desflsoarg o teorie de sfinti mucenici si de

cuviosi. In rAndul acestora, pe peretele dinspre apus,
In stanga celui ce intrg, sunt inftisati ctitorii: Radu I
(Radu Negru-Vodg al traditiei) si Ana Doamna, tinand
In mgini biserica sub inatisarea ce-i fusese datg in

veacul al XIX-lea, dupg o nechibzuit refacere. Portretele acestea (a1 si a2 pe schema 3) se presupun a fi
copiate dupg cele vechi, distruse de zugravul restaurator.
Pe partea din spre apus a naosului (vezi schema 3):
26. Adormirea Maicii Domnului, conipozitie remarcabilg, de mari dimensiuni, in care zugravul dovedeste
o mare stgpgnire a mestesugului, prin asezarea si expresia adecuatg situatiei pe care a stiut s'o dea fiecgrui
personagiu reprezentat, prin coloritul variat si armonios
al intregei lucrg'ri; prin gruparea scenelor secundare in
jurul subiectului principal. Centrul compozitiei il ocupg
Fecioara, intinsg pe un mare catafalc, incadrat, in

stgnga, de un grup de zece apostoli si doi episcopi
imbrgcati in odgjdii, in dreapta, de un grup de ingeri.
In fata acestora, al ir-lea apostol, incovoiat la picioarele Fecioarei, intinde bratele care Arhanghelul Miwww.dacoromanica.ro
Curtee. de Arge
48
hail, in timp ce un al 12-lea apostol, de cealalta parte

a catafalcului, privind indurerat corpul neinsufletit,
www.dacoromanica.ro
49
face gestul inchinarii. Motivul central al scenei e

pus in evidenta de o mare aureola albastruie pe care
se detaeaza, MO catafalc, figura indurerata a Mantuitorului, tinand pe bratul drept, sub chipul unei
fapturi femeiWi minuscule, sufletul Maicii Sale. In
spatele grupului de apostoli *i ingeri, desenate in
perspective curioase dar pline de pitoresc, diferite edificii din ferestrele i porticele carora femei plangand
i barbati iau parte la funeraliile pamanteti ale Maicii
Domnului. Deasupra, zugravite mai putin miFator,
dar mai pline de intelesul sfant al intampl5sii, sunt infalti-
ate momentele inaltarii Fecioarei la Cer. In mijloc,

prinsa inteo mare aureola, se vede Fecioara pe tron,
incadrata de doi ingeri ce par ca o sustin. Deasupra capului Fecioarei, inteun cerc de lumina, portile cerului
deschise, gata s'o primeasc5.. Cortegiul apoteozei Sfintei
Fecioare e completat pe tot intinsul campului din

jurul scenelor centrale de ii grupuri formate fiecare
din cate un apostol O. un inger purtati pe non.
Alte patru scene secundare incadreaza, doua cate
doua, scena principala a funeraliilor: in dreapta, in
coltul de jos, Apostolii veghind la mornilintul Fecioarei;
deasupra, o scena foarte rara in iconografia bizantina:

Fecioara 41 imparte vetmintele. In stanga, jos, pe un
fond de peisaj, Fecioara se roagd ; deasupra, Arhanghelul Gavril vestqte A rdscittoarei de Dumnezeu mutarea
Ei in vieata cealaltd.
27. Fuga in Egipt, fresc din veacul al XIV-lea,

retuata putin in partea dreapta i pe alocuri complewww.dacoromanica.ro
turtea cle_Arge
50
tata de restaurator. Sunt infat4ate cele trei episoade

ale intamplarii. In stanga, Visul lui Iosi/. Invaluit
inteo mantie roie, Iosif doarme lungit pe parnant ;
In fund, magarita lui Iosif pazita de tanarul Iacob. Imediat alaturi, S/cinta Familie in drum spre Nazaret; cu
pruncul pe umar, Iosif deschide drumul. In mijloc,

Ccildtoria in Tara lui Israel. Fecioara, ramasa' in urma,
pare obosita. Iosif i Iacob, cari au dep4it-o, intorc
capetele rugatori, cautnd s'o imbarbateze. In dreapta,
Sosirea la Nazaret. In cap, Iosif inainteaza grabit, aratand lui Iacob cu amandou mainile zidurile oraului.
Nu-i lipsit de pitoresc peisajul muntos din fund i. cei
trei oameni ce privesc curioi cortegiul Sfintei Familii.
28. Schimbarea la Fa0, fresca din veacul al XIV-lea,
a Ca'rei parte superioara, distrusa partial, a fost retuata i completata de restaurator. Subiectul e tratat
inteun peisaj romantic, reprezentand muntele Thaborului. In stanga, Iisus, insotit de ucenicii Petru, Iacob
loan, suie muntele in varful caruia e infat4ata
nunea Mantuitorul, dupa rugaciune, i schimba infat4area aa incat fata lui strluci ca soarele iar vetmintele lui se fcura albe ca lumina (Matei, I, 2).
Inconjurat de un cerc luminos, care-I reprezinta gloria,
Iisus Christos sta de vorba cu profetii Moise i Ilie,
ce se arat de-a-dreapta i de-a-stanga, in afara cer-
cului de lumina. In partea de jos a scenei, doi din

apostoli, auzind vorbele ce le vin din norul luminos
acesta este fiul meu cel iubit intru carele bine am voit ;
pe acesta s5.-1 ascultati sunt cupriin de mare
www.dacoromanica.ro
PicturaBisesiai Sf. Niculae Domnesc
-51
Unul, 'cel. diri dreapta, e inflt4at cu fata la

celgalt, dupa toate aparentele Petru, e inatiat in momentul in care st 85, se prsbueasc6,
pAmant ;
orbit de raza luminoasa venit'l de sus. In dreapta,

Iisus insatit de Petru O. Ion impotriva prescriptiilor
iconografice Iacob lipsWe sunt araati in clipa ckid,
coborind muntele, dup s5.v5rOrea minunii, Iisus le
poruncWe: Nim5.nui s5; nu spuneti ce ati v5.zut p5.n
ce Fiul Omului nu se va scula din morti .
Sfeintul Dumitru.
Skint ostcq manir. Figurg remarcabil i expre-
siv5., zugilvit" pe un fond bogat de arhitectura, in

care se observa unele elemente caracteristice epocii
primei RenWeri italiene.
Nunta dela Cana Galileii. Scena reprezina cele
dou51 momente principale ale ospitului: in star-1ga,
partial distrus5, de bara de fier ce int5xWe arcul boltii,
se vede masa Intins5.* la care s'a sfkit vinul; in dreapta,
Iisus, av5.nd in st5.nga pe Fecioara Maria, binecuvanteaz apa, pref5.and-o in vin. Remarcabil5. i pling de
majestate e figura lui Tisus admirabil redate m4c5xile
servitorilor, mai cu seamI a celui din mijloc, care injunghie uri

Uciderea pruncilor. Partea dreapt a frescii, in
care se vede O. Fecioara cu pruncul Iisus, este din
veacul al XIV-lea; restul e opera restauratorilor din
1750 i 1916.
33, SAW osa martir. Infiltiand o expresie trist5.,
cu capul tror plecat pe um6rul stang, SfAntul, foare
www.dacoromanica.ro
4"
Curtea de Arges
52
tandr, se profileazg cu elegantg pe un fond de arhitecturg.

34. Talmdcirea Pildei neghinelor. La un ospgt, aezat
In capul mesei, pe tron (figura lui 0 o parte din umeri
sunt acoperiti de aiba tirantului de fier care intAre0e

arcul boltii), Iisus explicg apostolilor pilda cu neghina
din taring.
Subiectul compozitiei este tras dintr'un pasagiu
al Evangheliei lui Matei, care red: ins5.0 vorbele
Mntuitorului: Cel ce samng sgmhnta bung' este
Fiul omului. Tarim este lumea; sgmAnta bung sunt
fii Impgratiei, neghina sunt fii celui rgu. Vajmapl

care a semgnat-o este Diavolul; seceriul este sfaritul veacului; secergtorii sunt Ingerii. Deci, cum se
smulge neghina 0 se arde in foc, aa va fi 0 la sat-0tul veacului. Fiul omului va trimite Ingerii Sgi
ei vor smulge din Impgratia lui toate lucrurile cari
sunt pricing de pgegtuire 0 pe cei ce slvaresc farldelegea
vor arunca in cuptorul aprins; acolo va
fi plansul i scrapirea dintilor (Matei, XIII, 37-42).
as. lisus idmdduete pe cel indrcicit, fresca din veacul
al XIX-lea.
as. Floriile (Intrarea lui Iisus in

din veacul al XIX-lea.
frescg
as. Invierea lui Lazdr, fresc din veacul al XIX-lea.

as 0 a7. Profeg, medalioane din veacul al XIX-lea.
Pe bolta mica din coltul naiazanoapte-apus (vezi schema 3,
dreapta):
www.dacoromanica.ro
53
Iisus vindecd pe soacra lui Petru, fresca din veacul
al XIV-lea, pe alocuri retusata.

Iisus merga'nd pe valurile mdrii, fresca foarte de-
teriorata. Se vede o barca cu apostoli; unul din
ei,
ssit in apa, inoata spre Iisus.

Iisus cheamd pe Simon Petru ;i pe ceilalti apostoli la
pescuit. Iisus si discipolii sai sunt infatisati tuteo barca.
In valurile spumoase ale marii inoat o multime de

pesti. Fresca interpreteaza textul biblic: Iisus a vzut
doua cornil... S'a suit inteuna din ele, care era a

lui Simon... Cand a incetat sa vorbeasca a zis lui
Simon: o Departeaz-o la adnc si aruncati-vl mrejele
pentru pescuire . Invatatorule, zisu-I-a Simon, toat
noaptea ne-am trudit si n'am prins nimic ; dar, la

cuvntul Tau, voi arunca mrejele!. i dup ce le-au
aruncat au prins attia pesti ca incepeau sa li se rupa
mrejele (Luca, V, 2-5).
Pescuitul miraculos, fresca mult stricat, a carei
intelegere e anevoioas. In mijlocul marii, se vad mai
multe barci ; inteuna, Iisus binecuvnteaza apostolii.
De sigur o continuare a subiectului infatisat in fresca
alaturata.
131. Iisus in pustiu ispitit de diavol, pictura executata
In tempera in 1916, pe urmele frescii vechi din veacul
al XIV-lea.
b2. Iisus In pustiu, aceeasi scena, completata cu un
personaj ; executata, ca si precedenta, in 1916.
Iisus cheamd in rdndul Apostolilor pe Matei. Ilus-
treaza momentul cnd Iisus, trecnd cu apostolii,

www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges
vede la o vama un om cu numele Matei, caruia ti face

semn sa-1 urmeze (Matei, IX, 9; Luca V, 27).
Parabola semelndlorului. Fresca mult stricata,
infatiO.'nd pe Iisus in mijlocul apostolilor carora le
spune: lata au ie0t semanatorul s'A samne s-
manta, etc. (Matei, XIII, 3-8).

Sfantul Macabei in dqert, fresca foarte stricat.
.5/eintul Pimen, medalion din veacul al XIV-lea,
mult retuat.
Sfrintul Domitian, medalion din veacul al XIV-lea,
mult retinat.
Pe bona mic din coltul miazzi-apus (vezi schema 3, stanga):
Rdslignirea lui lisus. Fresca din veacul al.

XIV-lea, retuata mult la inceputul celui de al XIX-lea.
Iisus, asistat de un grup de Sfinte Femei, intre cari

se vede i Fecioara, infat4at pe cruce, intre cei doi
talhari. Interesant ca grupare i colorit, fresca e
totui, prin desenul stangaci i atitudinile rigide date
personajelor de restaurator, inferioara picturilor din
veacul al XIV-lea.
Urcarea i coborirea de pe cruce. Fresca din veacul
al XIV-lea, retuata, ca i precedenta, la inceputul veacului al XIX-lea. Scena cuprinde doua momente:
unul anterior, altul posterior rastignirii. In stanga,

Iisus, in mijlocul otenilor pazitori, e infatisat cu mai-
nile pe scara, gata sa se urce pe cruce. Prezentarea

aceasta se apropie mult de rnodelele iconografiei bizantine din Italia, deosebindu-se de indicatiile .date
www.dacoromanica.ro
Schema 3.
Partea dinspre apus a naosului.
www.dacoromanica.ro
Pittura Bisericii Sf. NicuIae Domnesc
55-
Erminia grecease, in care se cere ca Iisus, lesinat, s

fie tarit pe cruce de soldati. In dreapta, se infItiseaz6
cobortrea de pe cruce: corpul neinsufletit al Mntui-
torului e sustinut de Fecioar
si
de doi brbati:
Iosif din Arimateia si Nicodem.

Spei nzurarealui Inda, fresc din veacul al XIV-lea,
foarte stricat si mult retusat.
a8. Iisus vindecci. Scen refcut de mai multe ori,
foarte deteriorat, a c'rei intelegere rmne, din aceasts pricin, anevoioas.
a8. Renegarea lui Petru, pictur reacut pe urmele

celei din veacul al XIV-lea.
bs. Iisus ducanduli crucea. Picturl nou, executat

In tempera, cu prilejul ultimei restamri din 1916.
134. Pironirea lui Iisus pe cruce. Idem ca precedenta.
138. Iisus inaintea lui Irod. Idem ca precedenta.
138. Iisus in lata lui Pilat. Idem ca precedenta.

a.m. si an. Prooroci.
Pe parte,a din spre miazzi a naosului (vezi schema 4):
Intdmpinarea Domnului. Fresa.' din veacul al

XIV-lea, usor retusat in partea de jos. Scena ira*
sat e imprtit in dota de fereastr: in stnga, Iosif
i Maria in lata templului din Ierusalim; pe bratul
drept, dupg legea lui Moise, Iosif tine perechea de turturele aduse s fie jertfite lui Dumnezeu, fiindc cel dinti
nscut al su a fost parte barbteascl. In dreapta,

Wtrdnul Simeon, cruia Duhul Sfnt ii vestise ca nu
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge4
56
va gusta moartea pang ce nu va vedea pe unsul Domnului, tine in brate pe pruncul Iisus 0 aduce laude lui
Dumnezeu. E reprezentat in clipa cand roste0e invocatia: Acum s1oboze0e pe robul tau, Stapane, dup
cuvantul tau, in pace (Luca II, 29).
Cdlcitorialui I osif i a Mariei ccitre Bethleem, pentru
recensdnilint. Scena se petrece in cadrul unui peisaj

de munte. Un personaj tanr, de bung seam5.Iacob fiul
lui Iosif, merge in capul convoiului, ducandu-0 haina
pe bastonul de pe umar. Lui li urmeaza Fecioara, ca-
lare, in urma creia, cu oarecare greutate, p4We

Iosif. Dei animalul pe care c5.15xWe Fecioara este un
&gut sglobiu, scena ilustreaz totu0 vadit textul unei
i adusu-0-au
evanghelii apocrife, care precizeaza:
(Iosif) mgarita, 0 au wzat pe ea pe Maria ; i feciorul lui ducea dobitocul, iara el venea pe urmg... .
Recensdnuintul in fafa lui Quirigns. Subiect rar
interpretat de zugravi in biserici. In stanga, Quirinus,
(<
ocarmuitorul Siriei, sta in jet, avand in stanga lui

scribul care inscrie pe Iosif 0 pe Maria cea logodit
lui 0 care era grea (Luca, II, 5). Contrar unui simt
comun de discretie, ce se observg de obiceiu in picturile
bizantine, zugravul dela Arge a redat cu indrzneala

apropiata maternitate a Mariei.
Irod iscodeste e cei trei magi. Scena este despartit in doug, infat4and dou momente ale episodului.
In stanga, sus, se vad venind din deprtare,
dela
Rasrit , calauziti de stea, cei trei magi. In dreapta,

pe un fond fantezist de arhitecturg. ce vrea s5. reprewww.dacoromanica.ro
57
zinte zidurile 0 turnurile Ierusalimului, Irod impratul, insotit de patru osta0, st de vorb cu cei trei
magi, poruncindu-le s mearg la Bethleem, 0 de vor
afla pe prune s. vie s-i dea de veste, ca s mearg 0
el sa i se inchine. Grupul lui Irod 0 al soldatilor e plin
de miFare 0 expresie. Unul din soldati se aplead.

spre Irod, voind pared' s-i spun ceva la ureche. Imp-
ratul, cu chipul sever incadrat de o barb neagel,

poart pe cap o coroan impodobit cu perle. Cei trei
crai, reprezentati sub trsturile caracteristice celor trei
vrste ale omului, se inft4eaz6 lui Irod in costume
bogate, oferindu-i daruri.
Irod lintrelAnd pe arhiereii 0 ccirturarii poporului unde este sei se nascd Iisus.
Iisus Wet Apostolii leingd greidina Ghetsemani,
lar el merge sti" se roage.
Rugelciunea de pe munte 0 luda tocme0e veinzarea
lui Isus. Scen remarcabil prin expresia 0 m4carea

personajelor. Reprezint dou momente din timpul
rug.ciunii. In stnga, pe planul al doilea, Iuda, figur
caracteristic evreiasc', tocme0e vnzarea lui Iisus,
explicnd soldatilor semnul prin care vor putea recunoWe pe cel vandut. In fat, pe planul intai, Petru,
cei doi fii ai lui Zevedeu 0 un alt apostol, luati de Man-
tuitor ca s privegheze cu El, se lag furati de somn,

In timp ce Iisus, putin mai la o parte, porne0e a se
roage. Cei 4 apostoli sunt inft4ati in momentul cnd
Iisus, intorcAndu-se dup.' rugciunea dintAi, ii g.se0e
dormind. Adresndu-se lui Petru, cu fata inundat de un
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argo'
58
surAs ironic 0 plin de bun'tate in ace1a0 timp, Iisus ii

mustr : astfel n'ati avut puterea un singur ceas ss pri-
.g.F
(Colectia Com. Mon. Ist.).
Fig. x5. Ghetsemani gi luda tocmegte vcinzarea lui Isus.
vegheati cu mine (Matei, XXVI, 40). Petru, speriat

de cuvA.ntul Domnului, cat a dWepte pe unul din
apostoli, lungit cu fata la p6mhnt. CelMalt, din dreapta
www.dacoromanica.ro
59
lui Petru, tuteo m4care admirabil redaa, este prins

in momentul cand, atipind, capul i se apleac brusc
catre pamant facand sa-i salte, pletele (fig. 15). Ieind
din canoanele rigide ale picturii bizantine, zugravul
se lasa inraurit de noile principii ale Renaterii italiene.
Trdarea lui _luda i Prinderea lui Iisus. Re-
marcabil redata, in aceasa scena, este m4carea lui

Simon Petru, care, cu sabia trasa', se pregatete
loveasca pe unul din servitorii arhiereului, care pusese
mana pe Iisus. In coltul din dreapta, jos, Petru, repre-
zentat pentru a doua (para, sa aplecat asupra lui

Malchus, caruia, dupa ce l-a trantit jos, vrea s-i tae
urechea.
Batiocorirea lui Iisus.
Drumul spre Golgota. Iisus, precedat de cei doi

talhari ce aveau s'a fie rastigniti alaturi de El, 4i duce
crucea, urmat de grupul soldatilor pazitori, in fata carora se remarca figura sever i indureraa a Sfantului
Petru. Cortegiul e inchis de grupul Fecioarelor din
Ierusalim , aproape ascunse de aureola Maicii Domnului.
Sffint ostcg manir.
Iisus copa.
Sfeint ostcq.
Ag. Buna vestire, fresca din jurul anului 1750, atribuit zugravului Radu sin Mihai din Trgov4te.
As. Abraam i cei trei ingeri, fresca din jurul anului
1750, atribuia aceluiai.
As. Botezul lui Iisus Christos, fresca din jurul anului
1750, atribuita aceluia5i.
www.dacoromanica.ro
Curtes de Arges
6o
a12 Na.,sterea lui lisus Christos, fresca executata In

1827 de zugravul Pantelimon.
Pe stlp :
A6. Martiriul Sfelntului Petru, fresca' din jurul anului 1750.
A,. Martiriul Sfeintului Haralambie, fresca din jurul

anului 1750.
an. Martiriul Sldntului Pavel, fresca din secolul al
XIX-lea.
a.14. Martiriul S feintului Toma, fresca din secolul al
XIX-lea.
Pe partea din spre miaznoapte a naosului (vezi schema 5):
6e. Coborirea de pe cruce si punerea in mormtint.

Fresc din veacul al XIV-lea, mult retusata, pe alocuri chiar refacuta in 1827. Scena este despartit in
doul de fereastra. In stanga, Coborirea de pe cruce.
Iisus, aproape gol, foarte slab e intins pe catafalc, avand
la capatai pe Fecioara Maria, iar la picioare pe Iosif

din Arimateia. De cealalta parte a catafalcului, aplecat
asupra corpului, Sf. Ion, avand alaturi pe Maria Magdalena, care ridica disperat, bratele spre cer. In dreapta
ferestrii, Punerea in mormeint, scena rara in iconografia
bizantin. Trupul Domnului, infsurat in giulgiu, este
purtat de Fecioarl, de Iosif si de Ion spre mormantul
ce se vede sapat in stanca de alaturi.
61. Seiturarea celor cinci mii de oarneni cu cinci

pdini si doi pesti. Cele trei momente principale ale
acestei minuni sunt reprezentate inteo friza continua,
prinsa intre peretii cilindrului mare. In stanga, Iisus,
www.dacoromanica.ro
UdDEREA PRUNdLOR.
NUNTA DELA
1
1
Schema 4.
Panca dinspre miaziki a naosului.
www.dacoromanica.ro
M.
Pfctura Bisericii SI. Niculae Domnesc
avnd in fat doi apostoli, blagoslovWe cele cinci

pini. Imediat alturi, intors cu fata spre dreapta,
Iisus frnge cele cinci pini 0 le d ucenicilor s le
impart celor cinci mii de oameni, aezati , din porunca lui, in rnduri, ca la masa, pe iarba verde
(Marcu, VIII, 39). De remarcat, in grupul din mijloc,
unul din apostoli, care se apleac intinzand doug

pini unui personaj ce face o sfortare spre a ajunge
s le ja, iar in fund, spre dreapta, m4carea plin de
grape a unui copila ce fuge dup un apostol cruia
cere pine, tegandu-1 de pulpana mantiei. In dreapta,
pe planul I-iu, wzat, Iisus primWe cele 12 copri

cu frmiturile rmase dup sturarea multimilor.
Ultimul grup din dreapta, format din brbati i femei
cu copii in brate, inf544eaz5, norodul, care, vznd
minunea fcut, zice: Acesta este intriadevr Proorocul carele va s vie in lume (Ion VI, 14).
lisas kimddue* o femeie care pdtimea de 12 ani.
Iisus alungd vanzdlorii din templu. MiKrile
spaima personajelor ce intregesc scena sunt admirabil
redate. De0 cam speriat, figura lui Iisus tradeaz1

revolta ce l-a cuprins: cu minile ridicate, invrtind
cu dreapta un biciu, face gestul alungrii negustorilor.
Iisus invie pe fata lui J air. Pe un fond bogat

de arhitectur, Iisus, avnd in spate grupul apostolilor,
este reprezentat in stanga. La picioarele lui, ingenun-
chiat, se roagl btrnul Jair. Partea dreapt a scenei

este ocupat de patul (imbrAcat ca un catafalc) in
care zace intins fiica lui Jair, pe care Domnul o va invia.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
62
Pecetluirea mormntului lui risus.

Ovreii cer lui Pilat sei institue o gardd pentru paza
mormeintului i Ingerul veste,ste Slintelor Femei Invierea.
Trei sferturi din scena sunt ocupate de episodul I-iu.

Pilat, stand jos si avand alaturi un aghiotant cu lancea
In man, primeste vizita unui grup de Evrei veniti
sa-i cear instituirea unei garzi pentru paza mormantului inselatorului care, in viata fiind, se laudase ca
a treia zi va invia din morti . In coltul din dreapta,
un inger, remarcabil ca infatisare i colorit, ridica
piatra de pe mormantul Domnului, dupa inviere, ara-
tand Sfintelor Femei (ale caror capete curioase se

zaresc in partea de sus a scenei, intre aripile ingerului)
mormantul gol si zicandu-le: ce cautati pe cel viu

intre cei morti, etc.
Pilda celui ce a zidit palat. Scena infatiseaza un
bogatas, poate un imparat, care, imbracat in haine

scumpe, plin de mandrie, sta inteun jet si supravegheaz construirea palatului sau abia inceput. In timp
ce lucrul e in toi, printre turnurile unui castel ce formeaza fondul scenei, un inger apare din cer, vestind
impratului, care intoarce brusc capul catre el, inutilitatea construirii unei case pentru viata aceasta tre-
catoare. O inscriptie scrisa in romaneste mult mai

tarziu i inlaturat apoi de restauratorii din urma
punea in gura ingerului, adresate imparatului, urmatoarele cuvinte: nebune la noapte va s iasa sufletul
tau dela tine .
S 69. Sfinti Militari.
www.dacoromanica.ro
63
70. Sfeint Pro/el.
a15. Deirimarea Ierusalimului, scenh reacut in intregime in veacul al XIX-lea.

alo. Invierea Domnului, fresa', executath in 1827 de
zugravul Pantelimon.
Duminica Tuturor Sfinfilor, fresch de ace1a0.
Iisus i Samariteanca, fresc de acela0.
Sfeint Profet, fresc de ace14.
Pe stlpul dinspre altar sunt zugrivite, Cu o delicateth i o gratie demne de toath atentia, 4 scene din
viaja Sfintei Filofteia. Executate in jurul anului 1750,
frescele acestea sunt, duph toate aparentele, opera
restauratorului din acea vreme a picturilor bisericii,
zugravul Radu sin Mihai din Thrgov4te.
Distributia scenelor pe sthlp i subiectele inat4ate
sunt urmhtoarele:
As. Milostenia Sfintei Filofteia. In partea de jos a
scenei, zugavith de douh ori, Santa imparte copiilor
shraci mhncarea pe care trebuia s'o duch plugarilor
tathlui su (unul din acWia e inat4at deasupra lucrhnd phmhntul).

Martiriul Sfintei Filofteia. Prinsh in momentul
chnd imphrtea bucatele copiilor, Santa e ucisl de

mna propriului ei tath.
Inmormcintarea Sfintei Filo/tela.
AA. Radu-Negru, cu episcopi 0: multime de cler,
aduce moatele Sfintei dela Tcirnova la Arge.,s.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge.,
64
,
t;1{;
114;4'74,' ftto
4
,
'
.42
fr-,
L.
(Colectla Cow. Mon. Ist.).
Fig. r6.
Milostenia Slintei Filofteia.
www.dacoromanica.ro
CI%
MiRDNOsiTELE
ISUS TAM ADUESTE

LA MORMANT
q15
LASATi coPiii
PM NEGHiNTICAZ
sa a U1 MiNE
62.
OsTA5
05TLIS
6,5
68 69
\
---,v....
Schema 5.
Partea dinspre Miazdnoapte a naosului
www.dacoromanica.ro
ALTAR:\
au.
65
Pe fata din spre altar a stAlpului, se mai pstreaza

de asemeni dou fresci din veacul al XIV-lea ; una
deasupra (7I) O. alta dedesubt (72) reprezentnd:
Iisus binecuveintdnd.
Fragmente din portretul unui cavaler. Se presupune a fi fost portretul cavalerului al crui mormant se i gsete aaturi.
Pe pendentifi, tamburul turlei si cupor (vezi schema 6):
Evanghelistul Ion. Fresa remarcabil din veacul

al XIV-lea, ocupand pendentivul din spre Sud-Est. Inft4eaz. pe evanghelist dictnd unui inger Evanghelia.
Evanghelistul Matei. Fresa ocupand pendentiful
dinspre Sud-Vest, completat de restauratorul din
1916, pe baza unor fragmente din veacul al XIV-lea.

Evanghelistul Marca. Fresc ocupand pendentiful dinspre Nord-Vest, completaa de restauratorul
din 1916 pe baza unor fragmente din veacul al XIV-lea
138. Evanghelistul Luca. Frescl ocupAnd pendentiful
dinspre Nord-Est, completatl de restauratorul din

1916 pe baza unor fragmente din veacul al XIV-lea.
Din cei 12 profeti inft4ati pe tamburul turlei, trei,

anume :1310 (Naum), bu (Baruh) i b12 (Ilie), sunt
intregime refcuti de restauratorul din 1916. Ceilalti,

remarcabili prin expresia sever a figurilor, prin prestanta i severitatea tinutei, prin desenul corect al
cutelor vqtmintelor, cari amintesc de aproape togele
romane i greceti, sunt toti din veacul al XIV-lea:
5
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges
66
Profetul Daniel.
Profetul lona.
SA1
Schema 6. Pendenti/il, tamburul turlei #. cupola proectate in plan.
Profetul Osie.
Profetul Eliseu.
www.dacoromanica.ro
67
Profetul Isaia.
Profetul Ieremia.
Prodromul (Ion Botemitorul).
Profetul Habacuc.
Profetul Zaharia.
Unii dintre profetii ce au prevestit venirea Mesiei
au in maini filactere cu inscriptii referitoare la proorocirile lor. Astf el, pe filactera lui Zaharia, stau scrise
in grecqte cuvintele: Muntele Domnului, muntele
Sant , trase din profetia sa: Astfel vorbi Iahveh:
m'am intors iar4i la Sion i vreau s.' locuiesc in mijlocul Ierusalimului ; Ierusalimul se va cherna oraul
adevrului 0. muntele Iahveh al armatelor, Muntele
(Zaharia, VIII, 3). Pe filactera lui Isaia se

citete inscriptia: 0 fecioarl va nate , fragment
din proorocirea sa : iat. a Fecioara a conceput i
sfant
va nate fiu, pe care U. va cherna Emanuel (Isaia, VII,
14). Pe filactera lui lona scrie: in desradejde am

chemat pe Iahveh . i el mi-a rspuns (lona, II, 2).
a20. Iisus Christos Pantocrator, inconjurat in partea
de jos de o coroan6 de ingeri i serafimi ; fresa' medioca,
executat in 1827 de zugravul Pantelimon.

Pe cilindrul mare din spre rg.s.Irit i pe absida altarului (vezi
schema 7):
Al2 0 A13. Profqi in medalion, fresci din jurul anului

1750, retup.te.
an. Incilfarea Domnului, fresa de importantI secundar, executaa in 1827 de zugravul Pantelimon.
3.
www.dacoromanica.ro
Curtea de,Arge4
68
a22. Coborirea Sfantului Duh, fresca de importanta

secundara, executata de zugravul Pantelimon in 1827.
Maica Domnului cu Pruncul pe genunchi. Avezata pe tron, Fecioara e incadrata in dreapta de Sfantul
Niculae 0 Arhanghelul Mihail, in stanga de Sfantul

Ion Gura de Aur 0 Arhanghelul Gavril.
Ingerul vestete mironositelor invierea Domnului.
Fresca din veacul al XIV-lea; foarte tearsa, a fost

twor intarit de restaurator.
Iisus ardtdndu-se mironositelor le zice: bucuraIi.-v . Din fresca deteriorata a veacului al XIV-lea
s'au putut distinge trei siluete: a lui Iisus 0 a Sfintelor
Femei ; pe baza acestor resturi, scena a fost intarita

0 completafg de restaurator.
Maria Magdalena i cealaltd Marie vestesc Apostolilor invierea Domnului. Apostolii, grupa# in dreapta
scenei, asculta uimiti relatarile Mironositelor.
Petru i Ion la mormeintul gol. Scena infat4eaza
un sever peisaj de munte. Cei doi Apostoli, curio0

sa vada daca spusele Sfintelor Femei erau adevarate,
alearga la mormantul Domnului. Primul ajuns, reprezentat sub trasaturile unui om Omar, este Ion. Plin de
curiozitate, se pleaca asupra mormantului, a carui

piatra lipsete, 0 rmane uimit constatnd ca nu
contine cleat giulgiul care inf4ura trupul lui Iisus.
Expresiunea de uimire, unit cu un sentiment de
spaima, sunt redate de artist in chip desavar0t, atat
prin gesturile mainilor cat 0 prin trasaturile fetei
apostolului. Ramas ceva mai in urna, Petru (cu figura
www.dacoromanica.ro
69
severa incadrat de o barba rotunda) se opreste speriat din mers. Emotia face s i se indoaie genunchii.
Prin miscarea si expresia personajelor, prin simplitatea
cu care e povestit episodul si prin coloritul ei, scena e
de un patetism pe care numai mana unui adevarat

maestru era capabil sa-1 redea.
Subiectul compozitiei este tras din trei versete ale
evangheliei lui loan: Petru si celalalt ucenic au iesit
si au plecat spre mormant. Amandoi impreuna au

inceput sa alerge, dar celalalt ucenic alerga mai repede
decat Petru si a ajuns cel dintai la mormant. S'a

plecat, s'a uitat inluntru si a vazut giulgiul!.. (Ion,
XX, 3-5).
88. Iisus in drum spre Emaus. Iisus, in picioare,
ocupg centrul compozitiei. In dreapta lui sta apostolul Luca, in stanga, Cleopas. Peisajul inconjurator,
muntos, e aratat ca fiind oriental prin cele cateva

plante exotice semanate printre personaje; se distinge, mai ales, intre Iisus 0 Luca, desenul gingas al
unui palmier. Figura pala a Mantuitorului, a carui

privire se pierde in zare, e inconjurata de un nimb
auriu-deschis. Indreptandu-se catre Iisus cu bratele
deschise, ca 0 eand si-ar fi recunoscut stapanul, Luca
i se inchina. Cleopas, neincrezator, are o figural speriata ;
cu capul tutors, in timp ce continua sa mearga, man-
tia-i verde, batuta de vant, pune in evidenfl miscarea,

el face parc gestul de a invita pe Luca sa
inainteze. Prin felul cum e conceput subiectul, prin
infatisarea plin de expresie a personajelor 0, mai
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
ales, prin coloritul ei armonios si dulce, scena aceasta

se num51-6 printre cele mai de pret. din Cate ni s'au
pstrat din veacul al XIV-lea.
'
st)
"-
1)
4N:
,-
o
,
V'll
4+,44
...... ,..p+.0.1,4,
+1
'
Fig. 17.
'
'
o+.
,.;
.."
(Colectia Com. Mon. Ist.)
Popasul in drumul spre Emaus.
89. Popasul in drum spre Emaus. Iisus e inatisat

la mas, alturi de Luca (in dreapta lui) i de Cleopas,
pe o teras dincolo de care, alcltuind fondul tabloului,
se zrWe fatada unui palat. Iisus e inflt4at in momentul and, dup binecuvntarea bucatelor, frange
pinea spre a o irn. pirti discipolilor. Luca, ale crui
www.dacoromanica.ro
i gesturi sunt pline de expresie, intinde

mana dreapta spre a lua painea oferita de Iisus. In
infatiare
acest moment, Cleopas recunoaste pe Iisus dup felul
cum frAnge painea: de unde, in scena precedenta,

figura lui era speriatk tradand lipsa de incredere fat
de persoana Mantuitorului, in clipa aceasta, recunoscandu-1, inalt mainile amandourt, schitand cu pocaint. gestul prin care-si cere ierfaciune (fig. 17).
Luca 0 Cleopas vestesc Apostolilor invierea Dom-
nului, povestind intdlnirea lor cu lisus In drumul spre

Emaus. Luca si Cleopas, in picioare, povestesc celorlalti zece apostoli, cari i asculta asezati gramada jos,
Intalnirea lor cu Iisus. In grupul apostolilor se remarca
unul, in mijloc, care intoarce capul intrebator catre

ceilalti, de parch' ar zice: voi credeti? . Figurile
tuturor se deseneaza deslusit pe un fond linistit
de arbitectura interioara. Pe zidul din fat, intre capul
lui Luca si al primului apostol din grupul celor zece,
care, dupa inatisare, pare sa fie Petru, se deseneaza,
gratioas, intr'un medalion, silueta unui cocos. Prin
aceasta, zugravul a voit de sigur s faca o aluzie discreta la lepadarea lui Petru din seara judecatii, care a
precedat Rastignirea. In partea de jos, fresca e putin
cam stearsk culorile pe alocurea amestecandu-se.
Toma necredinciosul. Culorile frescii din veacul
al XIV-lea, terse, par s fi fost putin intarite de

restaurator.
lisus predicci pe Marea Tiberiadei. Fresca din
veacul al XIV-lea, mult deteriorata.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
72
Lds4i copiii sd vie la mine. Fresc distrus. par-
tial de aiba tirantului de fier care leag peretli cilindrului.
iisus primit in casa Martei. Mntuitorul, avnd

In spate pe Sfntul Petru i alti doi apostoli, sa pe
un scaun i binecuvanteaz. In fata lui, ingenunchiat"
a rug, st Marta, imbrcat in vqtmnt albastru.

Iisus ingrijege omul citzut in mdinile tdlharilor.
Dou scene ale aceluia4i episod: in dreapta, Iisus se
pleac sal spele cu untdelemn 0. yin rnile omului
care, ducAndu-se din Ierusaiim in spre Erihon au
czut in tlhari ; in stnga, Iisus poart victima pe

umr, cutndu-i un adpost.
Iisus apare Apostolilor pe Marea Tiberiadei.
Scena se petrece pe malurile Mrii Tiberiadei. Cu o
naivitate primitiv, marea e reprezentat in stnga
sub forma unui lac albastru, nu cu mult mai mare cleat
barca lsat5, de apostoli la trm . Centrul compozitiei e ocupat de grupul Apostolilor. In fata lor, aezat,
e inft4at Iisus, binecuvantnd. Intre ei, o paine, un

pete i focul. Se inft4eaza momentul pomenit in
inscriptia greceasel de deasupra crenelurilor zidului
ce-vi intinde curbura intre cei doi munti: iar. ei au
dat lui o parte de pe,te fript (Luca XXIV, 42).
Iisus se aratcl Apostolilor in Muntii Galileii.
Scena inft4eaz5. un peisaj de munte. Impr4tiati sfckios printre personaje, ctiva pomi semnnd cu
n4te p5.sri ciudate, cu aripile intinse cu picioarele
uriae infipte in pmnt. Pe acest fond, in coltul din
www.dacoromanica.ro
Pictura Bisericii S. Niculae Domnesc
73
dreapta, insotit de trei apostoli, Iisus intoarce capul

spre Petru, care, ramas mai in urm, ifldiC cu o miscare mirat5, pe un tn5.'r ce se tine dup el. Interpreteaz5, pasagiul biblic: Petru s'a intors .1 a vzut venind dup ei pe ucenicul pe care il. iubea Iisus... si a
zis:boamne, dar cu acesta ce va fi? (Ion, XXI,

20-21).
Iisus dd. Apostolilor puterea de a predica noua
lege. Scena e imprtit in dota de figura impuntoare
a Mntuitorului, care, in mijloc, ridicat pe un podiu,
binecuvnteaz' cu ambele mini apostolii desprtiti
in grupuri de ch'te 6, deoparte si de alta. Simetria

perfect dintre grupurile apostolilor, in raport cu
centrul, s'a pstrat si in dispozitia edificiilor ce aid.tuesc fondu'l de arhitectur al tabloului.
Pilda muierii peicittoase. Adus in fata lui Iisus,
femeia pctoas , Cu trsturile i inft4area unei
femei frumoase si elegante, st Cu minile impreunate
pe piept in act de poch'int5., in timp ce Iisus, aplecn-
du-se dire o piatr, o arat Apostolilor, zicandu-le:

acela care se crede fr pcat s arunce mai inti
cu piatra . Cu un gest plin de inteles, deta0.ndu-se
din grupul acuzatorilor, un bttin se d pocit inapoi
din fata lui Iisus, pgrnd a zice: eu nu voiu face
aceasta Doamne!.
ioo. Pilda celor zece Fecioare. Cuprinznd cele doug
momente principale ale episodului, scena infliseaz5. pe
Iisus de dou ori: in dreapta, binecuvant5nd trei din
cele cinci fecioare inklepte (dou au fost astupate de
www.dacoromanica.ro
(Colecta Com. Mon. tat).
Fig. 18. Pilda taco' zece fecioare.
www.dacoromanica.ro
75
zidul catapetesmei ridicat in veacul al XVIII-lea) ; in
stinga, acand cu mana dreaptg un semn prin care

vrea sl indepgrteze pe cele sase fecioare nebune, pentru
cari poarta Raiului e inchisg. Edificiul care formeazg

fondul tabloului inchipueste, in imaginatia zugravului,
Paradisul. Miscgrile personajelor sunt pline de realitate, iar vestmintele fgr maneci ale fecioarelor, cari
accentuiazg si mai mult eleganta modelelor, dau, prin
felul cum sunt tratate cutele si prin coloritul lor, un
caracter cu totul aparte acestei scene (fig. 18).
IOI. Cortul mrturisirii. Tema iconograficg este rarg.
Subiectul ei e scos din Vechiul Testament. Centrul
compozitiei il ocupg masa altarului, incadratg, in
dreapta, de Moise, in sanga de Aron, reprezentati in
clipa celebrgrii liturghiei sfinte. Cele 12 semintii
ale lui Israel, reprezentate fiecare prin regii lor 6

deoparte, 6 de alta aduc daruri. MotivuI central
este subliniat de o serie de cercuri albastre si albe,
din cari, ca dintr'un curcubeu, de o parte si. de alta,
rgsar pe jumgtate, inchinAndu-se cgtre grupurile adoratorilor incgrcati de daruri scumpe, profetii Isaia 0.
Ieremia (fig. 19).
102. Imparteisyirea Apostolilor. Sub baldachinul ce
adgposteste masa sfgntg, Iisus e infgtisat de doug oriJ
In stgnga, sgvrseste prima parte a tainei imprtg-,

saniei, explicatg prin invocatia: 4 luati, mgncati, acesta
este trupul meu, care pentru voi se frInge . In dreapta,
desgvhrseste taina, intinzand apostolilor potirul si zicnd : # beti din acesta toti ; acesta este sngele meu,
www.dacoromanica.ro
(Colecha Com. Mon. 1st.).
Fig. 19. Cortul nuirturisirii: Moise fi Aron in lap altarului.
www.dacoromanica.ro
i .. .:1..V -,:,,
??. .
...it:.-::..,
IT -
% 0,,tt
'=.
rg) ' 7-7't : .:_' .%
..
'
'''
'" '
.
''''
,'
.."
--? 4..
.,
7.'''..'*,-
11'
' :'t .... 'ZI.4.
,, 4"
, I An
'
s,-; :
44r
'.... P" IIVIC ' ,
-4,
' s -t '. '
'
: ' ...j3.. 1*
'
'..1..
''..."','.
V.
...,.
,,.t.
,k,
..
*,;
' o ;IT.'
, it .1. ,..,,,:.
,I
R'
L''
44',-,...k.Y: ''
7'.77 ..,41,,,,
*l'IN
11
'
tit'
:.
r-A
-
...,...:,
4;
=4.
ir,.
s .1'
l'
414
c
..
) ...
i'
'
-'.
,
-.
-.
'
'
+.. 7.
ro
i+
, .: .." ,;.!
(Colectia Corn. Mon lit.).
Fig. 2o. Cortul mdrturisirii: fase din cele 12 seminfii ale lui Israel, reprezentate prin regii lor.
www.dacoromanica.ro
78
Curtea de Arge4
al legii celei noui, care pentru voi se varsa . Cele dou

grupuri ce compun scena difera prin felul compozitiei
i desenul personajelor, punand in evidenta manierele
de lucru a doi arti,ti diferiti: unul, mai putin priceput,
caruia i se datorete grupul celor cinci apostoli gramaditi in stanga *i animati de m4cari greoaie, altul,
foarte talentat, autorul grupului din dreapta, inclusiv
cele doua figuri ale lui Iisus i apostolul din stanga,
care intinde mainile s5. primeasca painea oferita de
Domnul. Reprezentati mult mai degajat, cu figuri
expresive i. micari violente, bine puse in evidenta de
indoiturile hainelor, apostolii ce compun grupul din
dreapta formeaza impreuna cu motivul central una

din frescele de mare pret ale bisericfi.
Sfeintul Ierarh Spiridon.
Sfeintul Ierarh, Vasile.
Sfdnini Ierarh Grigore.
1o6. Sflintul Ierarh Chiril.
107. Sffint Ostay.
Ia. Sfiint stag.

Pe bolta mica din coltul miazAnoapte-rAsArit si pe absida
mica din aceastA parte (vezi schema 7, stAnga):
109.
Slcintul Ion Botezeitorul In inchisoare. Scena
prezinta dou'l momente diferite: in stanga, Sfantul

imbracat in piele de camil i purtand pe umeri crucea,
face gestul binecuvantarii catre Irod; in dreapta,

Sfantul in inchisoare. Fresca, din veacul al XIV-lea, a
fost mult retup.ta in 1916.

www.dacoromanica.ro
79
no. Dansul Salomeii. Dupa executarea acestui dans

care a plcut mult lui Irod i oaspetilor lui, Imparatul a zis Salomeii: cere-mi once vrei
voi da .
Si, din indemnul mamei sale, fiica Herodiadei a cerut
lui Irod Capul Sfantului Ion Botezatorul. Fresca din
veacul al XIV-lea, intarita i mult retuat, in 1916.
Tdierea capultii Sfeintului Ion Botezeitorul gi
inmormdntarea lui. Cele dou episoade sunt reprezentate pe acel* tablou: in stanga, clul, dup5, executie,
se pregatqte
vare sabia in teaca, in timp ce
sfantul se apleaca
ridice singur capul desprins de
trup. Alaturi, in dreapta, doi ucenici duc pe brate, spre
mormant, trupul inf4urat in giulgiu al precursorului.
Fresca din veacul al XIV-lea, intrita i retinata in

1916.
Sidnt pugtnic.
Intdlnirea Sfintei Fecioare cu Elisabeta. Fresca
din veacul al XIV-lea, intarita i mult retuata in

1916.
Iisus citind in sinagogd. Fresca' din veacul al

XIV-lea, intrita, mult retinata i, pe alocuri, completat, in 1916.
Iisus tcimdduqte un suferind (?). Inteun decor
de arhitecturl in dreapta se vede i o bisericutl
sunt reprezentati pe o estrada doi oameni: unul, imbracat in vWminte scumpe, se roaga cu mainile ridicate
la cer, altul, alturi, sta cu bratele incruc4ate pe piept.
Insotit de apostolul Petru, Iisus se indreapta spre ei

binecuvantand. Capul lui Iisus, ca i acel al aposto-
www.dacoromanica.ro
8o
Curte.a de Argeq
lului, sunt intoarse ctre un grup de oameni ce par si-i
urm.reasa Fresa din veacul al XIV-lea, retup.t

In 1916.
z z6. Parabola Fiului Pierdut. Centrul compozitiei 11

ocup. Iisus, inf.tiat in chip de pkinte, de dou ori:
In stnga, vorbete cu doi servitori, dmdu-le ordine;
In mijloc, prime0e cu bratele deschise pe Fiul Pierdut.
Contrastul dintre bine 0 rlu e pus in evidentl prin

vqtmintele 0 inf.t4area personajelor principale: tat61,
cu figura bra.nd dar impunltoare, cu plete 0 barb&
stufoas5., este imbrkat Cu o bogaa mantie albaste

0 o hain: violeta; fiul, slab, cu figura supa de suferintk are corpul sfrijit acoperit numai cu o piele de
animal. Al.turi, un servitor intinde pentru fiul regsit
o haira noug, in timp ce altul injunghie, din ordinul

pkintelui, vitelul cel mai gras . Alti doi fii sunt infa't4ati convorbind in coltul din dreapta.
117. Maica Domnului Rugaloare cu lisus pe piept.
Fresc6 din veacul al XIV-lea, retup.ta' in veacul al
XVIII-lea.
i18. Sflintul Mornant. Scen.' foarte curioag. 0 ratt
asenfngtoare cu desenul ce figureaz pe pecetea cavalerilor ordinului Sf. Ion din Ierusalem. Corpul lui
Iisus, in.aurat in giulgiu, e intins pe o plaa de

Oat% la adgpostul unui baldachin. Un grup compact
de ingeri 0 sfinti incadreaz5. mormntul. Dedesubt,
patru ingeri ingenunchiati, inve0mantati in ro 0

alb, intind lum.nri aprinse 0 c.'delniteaz. Prezenta
acestei scene rare in biserica dela Arm s'ar putea

www.dacoromanica.ro
Pictura Bisericii Si. Niculae Domnesc
81
explica, dupl prerea lui Tafrali, prin faptul c5.' Domnitorul care a zugrvit biserica, sau nobilul Vrbat
al ami mormAnt se gseste in fata proscomidiei (si

al arui portret s'a pstrat pe stEpul alturat) a putut
fi cavaler al ordinului Sf. Ion din Ierusalim.
119. si 120. Slin(ii Ierarhi Petre din Alexandria i
Silvestru Papa al Romei.
121. si 122. Sfeintul Ierarh Ion Milostivul O un Sfeint
Episcop.
Pe bolta micA din coltul dinspre miazAzi-rAsArit (vezi schema
7, dreapta):
Slcint Pustnic.
Cina cea de Tainci', fresc din veacul al XIV-lea,
foarte stearsl.
Invierea Fiului Vciduvii, fresc din veacul al
XIV-lea, foarte stearsg.
Inger.
S'anta splare a Picioarelor. Scena, remarcaba. ca grupare, expresie si colorit, prezentat pe un

fond bogat de arhitectur5., interpreteaz versetul biblic: u Inainte de praznicul Pastelor, Iisus... s'a sculat
dela mas, s'a desbrcat de hainele lui, a luat un stergar
si s'a incins cu el. Apoi a turnat ap inteun lighian

si a inceput s5. spele picioarel ucenicilor si o (Ion,
XIII, 4-5). In stAnga, Iisus, ridicat pe o estrad de

piatr, incins cu un servet, inainteaz cu mainile intinse atre Petru, care, cu piciorul drept inteun vas
cu ap5., st.5.' pe o bana allturi de alti apostoli. Scena
b
www.dacoromanica.ro
82
Curtea de Arge,
infgt4eazg momentul cnd Iisus, dupa ce a spglat

picioarele celorlalti apostoli, ajunge la Petru, care o nu
rn
71
^"2"-
"t
'
7,4
tk
'>.
.,..r
:^[
'
''
rasr
....
(Colectia Com. Mon. 1st.).
Fig. 21%
Fragment din Sliinta spcilare a picioarelor.
indrgzni sg lase sg-i fie spglate picioarele de mginile

neprilignite ce creiaser pe Adam . Iisus 11 amenintg
www.dacoromanica.ro
Pictura Biseric Sf. Niculae Domnesc
83
atunci, zicandu-i: dac nu te spal eu, nu vei avea

parte de mine . La auzul acestor vorbe, Petru, speriat, zise: Doamne. nu-mi spala numai picioarele, ci
mainile i capul . Gesturile acute de Petru sunt
In aceasta privinta elocvente: cu mana stanga isi
ridica sutana bagand cu graba piciorul drept in vasul
cu ap, lar mana dreapta arat Domnului capul. Cu
miscari si atitudini ce amintesc in pictura dela Arge
operele primei Renasteri italiene, ceilalti apostoli sunt
infatisati legandu-si sandalele (fig. 21).
128. Rugdciunea cea de peste fire. Scena se petrece
In gradina Ghetsemani, pe care pictorul o aminteste
cu un singur arbore, crescut inteun peisaj muntos.

Iisus e infltisat de trei ori: in stanga, pe un bloc de
piatra, ingenunchiat, rugandu-se; alaturi, pe alt bloc
de piatra, in picioare, facandu-si a doua rugaciune,
priveste in sus ca orbit de f Asia de lumina* ce coboara
din cer; in dreapta, in mijlocul apostolilor lsati

privegheze, si pe can ii gaseste la intoarcere adormiti.
Scena repeta, tratnd deosebit, subiectul reprezentat
pe peretele din spre miazazi (vezi nr. 53). Mult superioara insa acesteia, prin compozitie, miscare si
colorit, fresca de care ne ocupam acum este o opera
de mare pret a bisericii Sfantul Niculae (fig. 22).
Iisus tanaduayte un indrdcit, fresca din jurul
anului 1750, atribuit zugravului Radu sin Mihai din
Targoviste.
Tdindduirea celor zece leproyi, fresca in jurul

anului 1750, de acelasi, ins refacuta.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
84
'
ni
.1.1
"
-
4,11
,
t-1ke
'
,94N1
.0
,..;',;74,1?
.z
'
'
:0-4 -4,4,41t1111::
(Colectia Com Mon. Ist.).
Fig. 22 .
Fragment din Rugdciunea cea de peste fire.
www.dacoromanica.ro
Schema 7.
Absida altarului, bolla mica din dreapta f i bolta mini din steinga
Cu absidiola ei. Linia punctata aratcl catapeteasma ziditd in veacul al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro
85
Sflnlul Ion Botezeitorul.
Sftintul Mina, remarcabil figur incadrat de

o barb castanie O. un pr stufos.
Sfeint Ostq.
Nu sunt de asemeni lipsite de interes iconitele ce

impodobesc iconostasul construit in veacul al XVIII-lea.
Ele sunt probabil opera acelui4 Radu sin Mihai din

Thrgov4te. Printre frescile mai mari l'Amase dela acesta,
se remarc, in stanga i.iii ce d in proscomidie, figura Arhanghelului Mihail (care a suferit totui unele
rettneri). Imbrkat militrete, Arhanghelul ridic spada
ctre o fptur omeneasc, ce pare s fie o femeie,
prins sub picioarele sale. Pe filacter., inscriptia zice:
4 spre inimile necurate ce vin in prea curata cas a
lui Dumnezeu, fr milostivire intind sabia mea .
www.dacoromanica.ro
MORMINTELE DIN BISERICA SFANTUL

NICULAE DOMNESC
In dorinta de a aduna c't mai multe tiri privitoare

la biserica Curtii Domneti din Arge, la viata de inceput a Principatului i la voevozii dintai ai Tgrii
Romaneti, Comisia Monumentelor Istorice, terminnd
lucrgrile de restaurare ale importantului edificiu, a

hot.'rit, in 1920,- sil facg cercetgri amgnuntite i. in
interior, sub pardoseala bisericii. In chipul acesta, in
urma sgpgturilor acute cu rgbdare i dupg un anume
plan, dinainte stabilit, profesorul Virgil Degghiceanu
a descoperit in naos, punandu-le apoi in evidentg cu
pietre noui de cgpti, o multime de morminte de voevozi i fii de Domn. Din nenorocire, toate aceste pretioase cavouri fuseserg profanate; unul singur, socotit
a fi al lui Radu I, ctitorul bisericii pentru zugrgvealg,
a fost ggsit neatins, mortul zgand inteo atitudine

allituri de toate podoabele de pret cu cari
fusese gtit in ziva inmormntrii.
Cu ocazia acestor refaceri, s'a constatat de asemeni
cg pardoseala bisericii suferise in decursul veacurilor
o ingltare apreciabil5.; a prima pardosealg fusese fg-
cutg din cgrgmizi puse pe lat peste un strat de p5-
www.dacoromanica.ro
Mormintele din Biserica Sf. Niculae Domnesc
87
mnt bgtut ; c, peste aceasta. s'a wzat in 1750, cu

prilejul lucrgrilor de refacere de atunci, o a doua par-
doseal., tot de cgrmizi; a., in sfr0t, stricat' cu

vremea, aceastg de a doua pardosealg a fost pgrgsit.
0 ea in veacul al XIX-lea, punndu-se deasupra un
strat gros de nisip, peste care s'au wzat apoi lespezile
de piateg ale ultimei pardoseli, ingltatg cu aproape
50 cm fat de cea dinti, aa cum o cerea terenul din
jurul bisericii, ingltat cu vremea 0 el.
Pe baza obiectelor gg'site in morminte, a unor inscriptii sau fragmente de inscriptii 0 a consideratiunilor
istorice ce s'au putut face apoi in jurul indiciilor date,
mai toate mormintele descoperite in naos au fost

identificate. Prea putine din ele pot fi argtate ins ca
apartinand cu sigurantg unui anume voevod sau boer.
Iat (dup relatgrile conducgtorului sgpsturilor din
1920, profesorul Virgil Deghiceanu), unde au fost gg-
site 0 cui au fost atribuite aceste morminte (vezi

fig. 22).
Mormantul 1, ce se presupunea png acum a fi

cel mai vechiu din bisericg, este argtat ca aparti.nnd voevodului Vladislav-Vlaicu i sotiei sale Doamna
Cherana, sau poate Chera(a. In mormntul acesta,

scandalos profanat, s'au ggsit, pe lngg o brtarg
un cercel ce au apartinut Doamnei, i cteva fragmente din inscriptia funerarg sgpat pe piatra ce va
fi acoperit la inceput mormntul. Aceste fragmente
cuprind literile slave na, 11C,
Kit,
cari prin recon-
stituire claw rs]Aa[A]fic[na]ttrk, Ka, adicg Vladi slay,
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
88
din alta parte o inscriptie Hristos. Daca mormntul

este identificat ca fiind al lui Vladislav, atunci sche-
letul de femeie, gasit in aceiasi groapa nu poate fi

cleat al Doamnei acestuia.
Asa cum am aratat, Vladislav Vlaicu este primul
Domn dela care avem o stire scrisa data din cetatea
de resedinta Arges. El este acela care pusese in stare
de a fi din nou locuite casele domnesti ale Curtii, desavrsind totodata i biserica vecina. Era deci firesc
ca trupul lui sa-si gaseasca odihna de veci in biserica
cetatii de scaun, pe care el o sfrsise si o daduse cultului.
Lipsa de temei a traditiei populare,

stie cnd,
formata cine
dupa care Vladislav si-ar fi avAnd mor-
mantul la ctitoria sa dela Tismana, e dovedita de

dou documente autentice: unul din 1385, al lui Dan
I, fiul lui Radu I, altul din 1387. al lui Mircea cel Batr.n. In ele se precizeaza Ca' biserica de zid chiliile
dela Tismana au fost inaltate din temelii de Radu I,
urmasul lui Vladislav i inzestrate cu multe locuri
lucruri de Dan I. Biserica pe locul careia Radu I a

ridicat cladire noua la Tismana, ctitorie a calugrului
srb Nicodem, era tot dupa traditie un modest
lams de inchinare calugaresc, facut din lemn de fig.
Nu se poate inchipui deci c Vladislav Vlaicu,
voevod
transalpin, ban de Severin si duce de Faga'ras , cum

se intituleaza in latineste pe propria-i pecete, stAnd
la Arge i avnd aci biserica mare de inchinare
ingropaciune, s fi fost dus i ingropat la Tismana,
inteun modest edificiu de lemn. Bazati pe aceste conwww.dacoromanica.ro
89
sideratiuni istorice i pe fragmentele de inscriptie a
cror reconstftuire am redat-o mai sus, suntem indrepttiti s' afirmm c mormntul i apartine voevodului Vladislav Vlaicu i Doamnei sale Cherana.
Mormntul 2, gsit profanat, contine scheletul unui
voevod ce-li mai Ostra, unic podoab, diadema
de mrgritare prins pe cap la ingropare. Cele cateva
fragmente din piatra funerar, litere disparate g-
site in prnntul rIscolit, n'au putut aduce nicio 16murire in privinta identiftii mortului. Frl a avea
deci vreun indiciu temeinic, ci numai pe baza succesiunii
la tron a voevozilor presupu0 ingropati in aceast

biseric, mormntul a fost atribuit lui Dan I, fiul lui
Radu I, mort ctre 1387.
Mormntul 3, descoperit neprofanat inteun sarcofag de piatr, in fata stlpului din spre miazzi-apus
al naosului, acolo unde traditia populara tia c e

ingropat ctitorul bisericii, Negru-Vod , este, dup
toate probabiliatile, al lui Radu I, voevodul in timpul
i cu cheltuiala cruia s'a zugrvit biserica, mort in
jurul anului 1385.
Cand s'a ridicat lespedea grea de piatr care acoperea sarcofagul, a aprut, in fundul gropii, intins pe
un strat subtire de nisip, scheletul voevodului, infltirat inteun giulgiu de mtase imbucttit i putrezit
de multimea anilor. Capul, czut cltre dreapta, lsase
ca diadema de fir de aur btut cu mrglritare ce-1
incorona sa alunece pn sub brbie. Printre cutele

fine ale giulgiului putrezit, forma trunchiului se dewww.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
=c1=boor
-51
10
7
Is
n
13
r7ffiChBlii
I
0.
Vugaul_L
Fig. 23. Planul bisericii Sliintul Niculae Domnesc

ru indicarea locului mormintelor.
www.dacoromanica.ro
91
semna deslusit. Minile, stranse pe piept, erau fixate,

dreapta peste stAnga, cu o legturg de ingtase si fir,
impodobita cu mrgritare dispuse pe desenul unei
cruci. Pe tors se pgstrau incg resturi dintr'o tunic

ce fusese purpurie, strgnsg la piept si incheiatg cu 30
de nasturi plati de aur, cu fata de argint scrijilat acoperitg cu un smalt verde, peste care se deseneazg un
scut pentagonal de aur (stema familiei Basarabilor),
avgnd cmpul din dreapta gol, iar cel din stnga

tlat in sens transversal de patru bare. Dou'gzeci de
nasturi asemntori, insg mai mici, impodobeau mgnecile pe portiunea dela cot in jos. Tunica lungg cobora Vng la jumgtatea femurului, avnd colturile
celor doug pulpane din fatg impodobite cu die o rozet1 de mgrgritare; o asie lat', formatg din clteva
siruri de perle dispuse pe linii serpuitoare, completa
podoaba vestmntului, decorandu-1 pe umeri, la gat,
pe piept, pe maned, si la mijloc. Doug cingtori stratigeau tunica Voevodului in jurul taliei: una, a hainei
propriu zis, fcutg dintr'un snur subtire, alta separatg,
pusg peste cea dintfti, format dintr'o curea de piele
c5.ptusitg cu mgtase rosie si impodobit cu o impleti-
turg lat de fir de aur si mrgritare, inatisAnd o

succesiune de desenuri si flori stilizate inconjurate de
romburi de narggritare, la colturile cgrora scnteiau
niste stelute de aur.
Cinggtoarea de deasupra se incheia in fatg printr'o
minunat pafta de aur, infltisnd un castel medieval
en o fatad in stil i( gotic flamboyant o si dota turnu-
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
92
lete poligonale prevazute cu metereze la colturi. Motivul central al juvaerului are in partea de jos, in fata
portalului, un balcon in care se vede, turnata in bronz
pe un fond de smalt albastru, o lebada cu cap de femeie ;
pe fatadele laterale, prezentate in perspectiva, in doua
balconase mai mici, agatate de o parte si de alta a

portalului, data figuri, un cavaler si o doamn, sunt
infltisate fall in fata.
In degetele maini/or, voevodul purta patru inele de
aur impodobite cu pietre scumpe. Doug din ele au

sapate pe partea din afara a verigii inscriptii in limbo.
latina; pe unul: Ave Maria gracia plena Dominus te
&lick in romneste: te salut Marie cea

plin de har, Domnul e cu tine ; pe cellalt: Iesus
autem, transiens per medi[um illorum ibat], adica:
lar Isus, trecand prin mijlocul lor, mergea (este
[cum] ,
vorba de un citat din Evanghelia lui Luca, IV, 30,

privind venirea lui Iisus in Nazaret, unde fusese
crescut).
Aproape de montura acestuia din urma, venga e

decorata cu cate o stea cu opt laturi; sub una din
acestea sunt gravate initialele AL. W., cari, mai curand deaf monograma gravorului, asa cum s'a afirmat,
ar putea fi, socot, initialele numelui Alexandru V oevod.
Inelele acestea, ceva mai mari cleat celelalte doua

gsite pe aceleasi degete, au apartinut probabil voevodului Niculae Alexandra, dela care fiul sh'u Radu
(daca al acestuia e mormantul de dare ne ocupra) a
putut A le aibe mostenire.

www.dacoromanica.ro
Mormintele din Biserica Sf. Niculae Doninesc
93
Contemplarea acestui mormAnt 0 a voevodului invWmgntat impgrgtWe ce-0 doarme somnul de veci
In el, face s ne gandim cl, in vremea aceea, la curtea
voevozilor dela Arge nu era, a.a cum s'a crezut o

vreme, un trai modest sau chiar umilit, potrivit stgrii
de tgrani 0 pgstori a locuitorilor tgrii, ci, mai degrabg,
o viat rafinatg de boggtie 0 fast, demng de once

curte occidentalg. Totalul podoabelor gsite in mormgnt, zice profesorul Niculae Iorga, aratg o domnie
bogat. 0 mAndrg peste o targ care nu invgta atunci
cele dintai elemente ale civilizatiei sale 1).
Dacg, in urma descoperirii mormntului, istoricii
sunt de acord in ce privWe concluziile ce se pot trage
asupra vietii de Curte a Domnilor noWi dela inceput,
In schimb, asupra identitgtii voevodului ce-0 doarme
somnul de veci in aceast groapg pgrerile sunt foarte
imprtite. Unii, identifichnd pe legendarul intemeietor
al tgrii, numit de traditie uNegru-Vodg,
cu adevgratul creator al Principatului muntean, Basarab I,
cred cg mormantul apartine acestuia din urmg.
Altii, avnd in vedere, nu f ark' dreptate, pe deoparte
c, in 1352, cand a murit Basarab I la Campulung,
biserica Domneascg. din Curtea de Arge nu era incg
terminatg, iar pe de alta a traditia popularg, consem-
natg de data aceasta inteun document din 1714,

precizeazg, vorbind de Basarab I 0 de fiul acestuia,
1) Niculae Iorga, Istoria Poporului Romanesc, vol. II, p. z9,
Bucuresti, 1925.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges
94
Niculae Alexandru, cal au trupurile ingropate la

Campulung , cred c mortul din sarcofagul dela Arge.,
ar fi un voevod dinaintea lui Basarab I, ingropat nu

In biserica actuar, ci in capela pe locul careia Basarab
I avea s inceapa mai thrziu s zideasca biserica

nou.
Ipoteza aceasta, care, pana acum, se sprijine numai

pe faptul ca o caper mica se gasea anterior pe locul
bisericii, este greu de sustinut.
Mai aproape de adevar pare afirmatia celor ce \T'ad
In
scheletul neatins din mormantul
dela Arge,
rama,itele pamante,ti ale lui Radu I, fiul lui Niculae

Alexandru. Traditia populara, care transmisese din
generatie in generatie ,tirea cal biserica ar fi fost zidita de intemeietorul Trii, Negru \Toda , preciza de
asemeni c voevodul ctitor ti doarme somnul de veci
In laca,u1 ridicat de dansul, aratand chiar i locul
unde se gase,te mormntul: in partea dreapta a naosului, in fata stranelor imparate,ti de Muga stalpul
boltii. i in acest loe, de fapt, din mo,i stramo,i, in
ziva de Sfantul Niculae, a,ezand coliva, toti preotii
din Curtea de Arge,, in cap cu episcopul, citeau parastasul pentru pomenirea fericitilor ctitori Negru
\Toda i Ana Doamna.
Potrivind traditia cu ,tirile istorice i av.nd in vedere, pe de o parte ca poporul a confundat deseori pe
Radu-Vod, intemeietor de numeroase manastiri, cu
Negru Vod al traditiei; pe de
alta ca Radu I a
desavar,it biserica zugrvind-o, i c deci, in ochii suwww.dacoromanica.ro
95
pusilor sai, a putut trece pentru aceasta singur ctitor

al lcasului, suntem indreptatiti sa afirmam ca voevodul care se odihnayte de veci in acest rnormeint este
Radu I. In once caz, \Tanta lui, vestmintele si podoabele ce 1-au insotit in mormant se potrivesc mult Cu
cele ale voevodului infatisat ca ctitor pe icoana hramului de deasupra usii din pronaos. Dac acesta este
Radu I, sarcofagul Cu ramasitele pamantesti din interiorul bisericii nu poate fi decat al lui.
Mormantul 4, gasit gol,
osemintele din el fusesera
stranse cndva si asezate, impreuna cu osemintele altui
schelet intreg (greu de ghicit pentru care motiv) inteo
groapl marginita de cateva dramizi, intre mormantul
3 si stalpul din fat spre altar, a fost atribuit, prin
conformare cu traditia populara s'i analogie cu mormntul 3, in dreapta caruia se g'sWe, Doonnei Ana,
sotia lui Radu I.
Mormantul 5, in care s'a gasit neatins scheletul
intreg al unui copil, a fost atribuit, numai prin analogie cu mormintele 3 si 4, lnga cari este situat,
lui Radu
15-20 am.
fiului
I,
Vladislav, mort la varsta de
Mormantu1 6, gsit profanat, cuprinde ramasitele

pamantesti ale lui Voislav, fiul lui Niculae Alexandru.
Mormantul in care s'au gasit resturile vestmintelor

fiului de Domn, cativa butoni, o diadem de lame de
aur si o egreta de argint, era insemnat cu o piatr
de mormant pe care, sub stema Basarabilor, a fost
descifrata urmatoarea inscriptie fragmentara in limba
www.dacoromanica.ro
96
Curtett de Arge
slavon: a Voislav, fiul inarelui Alexandru Voevod, s'a

scivdrfit in luna lui Ianuarie 1).
Afirmndu-se la inceput a Voislav a murit copil,

prezenta mormntului s.0 in acest loc a fcut a se
cread, eu insumi am sustinut-o candva,
e. biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arges era
sfrsit 0 dat cultului inel din vremea lui Niculae
Alexandru, fiinde altf el nu si-ar fi ingropat in
ea copilul. 0 cercetare mai atenta a faptelor inltur ins, mai degrab cleat confirm, aceast ipotez'. In adevr, in urma cercetrilor antropologice
fcute de profesorul Rainer asupra osemintelor aflate
In mormintele din biseria, s'a putut constata a Voislay a murit la vrsta de 25-30 am. Pe de alt parte,
Vladislav Vlaicu, fiul cel intiu nscut si urmas in 1364
la tronul lui Niculae Alexandru, al cArui mormnt se
afl, cum am vzut, in mijlocul bisericii, a murit la

varsta de 30-40 ani. LuAnd in consideratie durata
domniei si vrsta lui Vladislav, cuprins intre aceste
dou limite, si fcand toate combinatiile posibile,
reiese cl Voislav, care este al 4-lea fiu al lui Niculae
Alexandru, avea in 1364, la urcarea pe tron a fratelui
su, cel mult 23 ani. Daa a murit la vrsta de 25-30
ani, insemneaz c gvarsirea lui din viat s'a intmplat cel mai devreme in Ianuarie 1366. Putem dar
trage concluzia, pe de o parte el biserica a fost sfr1) Piatra se Oseste in biseric.5., prim& in zidul care astupi
vechea use din dreapta pronaosului.
www.dacoromanica.ro
97
it dup: 1364, de vreme ce ctitorul ei principal,

Niculae Alexandru,
este ingropat la Cmpulung,
unde i s'a gsit piatra de mormnt, iar pe de alta

c. mormntul lui Voislav este cel mai vechiu din
biseric.
Mormntul 7, gsit profanat i gol, se presupune a

fi apartinut unui cavaler, fiu de Domn, al crui schelet,
strns, s'a gsit in cutia de cfmizi din fata mormntului 5.

Mormntul 8, contine scheletul intreg i bine con-
servat al unui personaj mort in vrst. de peste 40

ani. Cu capul sprijinit pe o cfmid., mortul pare
s fi fost ingropat, fr cosciug, Cu niciun vqtmnt de
mtase i fr niciun fel de podoaM. Este vorba pro-
babil de un boer sau fiu de domn clugrit, care va fi

vzut in srcia total singurul mijloc de
dobndi
mntuirea vqnic.
Mormantul 9, in parte profanat, contine
pmanteti ale unui tnr de 25-30 am. Din

podoabele pe cari le va fi avut la ingropare nu s'au
mai gbit dect cinci nasturi de aur dela tunic i o
insign reprezentnd un cavaler. Fcndu-se o apropiere intre aceasti insign i titlul probabil de noblete al mortului, s'a presupus c mormntul apartine
cavalerului al crui portret se gse$e zugrvit pe fata
din spre altar a stAlpului 15114 care a fost wzat. Avndu-se in vedere scena foarte rae a Srntului Mormnt,
zugavit pe curbura absidiolei proscomidid In fata

creia se Oselte mormntul, pare probabil s fie vorba
7
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge4
de un cavaler al ordinului Sf. Ion din Ierusalim, ordin
pe pecetea caruia se gsWe reprezentat aceast.

scen.
Mormntul io, foarte profanat, confine osemintele

unui personaj ce n'a putut fi identificat. Din cauza
unui num6r mare de agrafe in form de flori de crin
gsite sub schelet, mormAntul a fost botezat al Cavalerului
florilor de crin .
Mormntul i i, descoperit in bura stare, este al boerului Nan Udobd, mort in vremea lui Mircea cel
trhn. Identificarea mormntului s'a putut face grafie
unei inscriplii sapat inteo slavon6 barbar, pe venga
unuia din cele dou' inele de aur gsite in groap, inscripfie care, descifrat cu greu, a dat lectura: inelul
lui Nan Udobd. Pe callalt inel, de origing german,
erau insemnate cuvintele Hilf Goth , adia pe romAnWe, Doamne ajut.' .
Mormntul 12 este al unui necunoscut ; lipsa total de indicii nu permite identificarea.

Mormntul 13, deasupra cgruia se gsea piatra de
mormnt pstrat astzi in Muzeul de art religioas.
din BucurWi, piatr. pe care e inffisat, de dalta

grosolan a unui meter Gheorghe , figura unui
voevod btrn, artat de tradifia populael a fi NegruVod , este al unui boer sau Domn necunoscut.
niciun temei el a fost atribuit lui Dan II (142o-1431).
Mormintele descoperite in pronaos sunt mult mai

recente. In unele din ele s'au g.'sit ate dou sau chiar
www.dacoromanica.ro
90
trei schelete suprapuse. Mai importante dintre toate

sunt cele trei din dreapta, acoperite cu lespezi impodobite cu inscriptii 0 adpostind rm0te1e pmntesti a trei membri ai familiei Brtianu:
Mormantul A este al lui Constantin Brdtianu, bunicul
lui loan C. Beltianu. Pe lespedea care-1 acopere se

cite0e urmaoarea inscriptie: Trudit in lume, muncit
in slujbe politiceti, muncit in casd, sldbit de trude, griji
cdmpenesyti, cincizeci 0 yase de ani cu muncd i-am vie-
Nit 0 alte osteneli doborit. Dupd moarte mi-am aflat

odihna la Dumnezeu eu Bilitianul biv vel clucer mare,
In locul cel sub aceastd piatrd , chiar ca in cer; yi al meu
suflet fie in Domnul precum in Cer. Constantin ce au
adormit la leat 1844, Feb. 16.
Mormntul B este al Anastasiei Brdtianu, sotia lui

Constantin Brtianu. Pe piatra ei funerar sunt
spate urmtoarele slove: Ndscutd Tigveancd , apoi
Brdtiancd, prin lege am fost oarecdnd sotie celui,
iubitului cinstit sotie Dincdi Brdtianu, fost clucer
mare 0 am vieNit cdt au voit Dumnezeu, intru armonie foarte liniytitd 0 iard and acela au gdsit cu cale
ne-au chemat pa ameindoi, deardndul, cu milostivire
ne-au ayezat intr'aceastd casd, sub aceastd piatrd , loc
dumnezeesc. Si cerem iertare dela fiecare suflet cretinesc. Anastasia Brdtianca, ce au adormit la leat 1839
Noembrie 21 .
Mormntul C este al Ilinchii Brdtianu, mama lui

Ion C. Batianu. Piatra sa de mormnt are urmtoarea
inscriptie: Lipsit /dui vreme de a soarelui lumina, a
www.dacoromanica.ro
I00
Curtea de Argee
mea inimd geme i sufletul suspind, geindind la fa, la

squl ce in lume am lsat cu maica mea cea bunit, in
neagrd locuinp. Rugdm noi impreun inalta providentd
a adauge zile ce mie mi-au luat. Elenca Brtianu,
ce au adormit la leat 1845 Mai Io, in vtirstcl de

ani 24.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SAN NICOARA
Contemporang sau, poate, cu chtiva ani mai veche
deal biserica Curtii Domnesti din vale, bisericuta

inchinata sfntului Nicoarg (care, in graiul poporului
insemneazg Niculae) se inatiseazg cglgtorului sub
forma unor ruine pitoresti rgslAndite pe culmea unui
delusor ce doming orasul. Cgzutg in ruing poate chiar
pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea si lgsatg in pgrgsire ani de-a-randul, pretioasa zidire s'a risipit pe
nebggate de seamg, Ong' child, in 1915, Comisiunea
Monumentelor Istorice a purces, nu la o refacere, care
nu mai era nici posibilg i nu-si mai avea nici rostul,
ci la o intgrire a zidurilor ce se mai tineau in picioare.
In cadrul pitoresc al parcului ce le inconjoarg, ramgsitele acestui vechiu lgcas de ruggciune sunt nu numai
evocatoare, ci i capabile sg permit o reconstituire
fidelg a intregului monument.
Aceastg' foarte pretioasg bisericutg, care, dupg arhitecturg', si mai ales dupg felul cum e conceput planul,
n'a putut fi cleat cresting ortodoxg, este, dintre die

ni s'au pgstrat, primul exemplu de arhitecturg bizanting pe care-1 ggsim in Tara Romaneascg.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
102
dar bine proportionatg, constructia se compunea dintr'o
navg dreptunghiularg, lungg, terminat spre rsgrit

cu o absid poligonal, decoratg spre exterior, in partea
de sus, cu un ir de firide oarbe, construite din cgrgmid. aparent. Restul zidurilor, lucrate cu ingrijire
din materiale locale, prezint o alternantg de irtiri
de piatr brut de ru i fa0i de ate trei rnduri
Fig. 24.- Planul bisericii Scin Nicoarci.
de argmizi aparente, dispozitie care d edificiului inftiprea caracteristic monumentelor provinciale bizantine din acea vreme. Interiorul era impgrtit inteun
pronaos ingust, de form dreptunghiular, i inteun
naos mai lung, separat de cel dintgi printr'un zid plin
gros, strpuns de o u5e joasg. Absida are in interior
forma unui arc de cerc i est6 flancat in dreapta
stnga de doug mici n4e semicirculare, dota absidiole, ob4nuitele anexe ale oricgrui altar ordodox:
www.dacoromanica.ro
Biserica San Nicoara
103
proscomidia i diaconiconul (fig. 23). Interesant din
punct de vedere structural este semicalota ce acopere

absida centrar, construita din caramizi inguste dis-
puse, dupa un procedeu al tehnicei bizantine, in

o evantai . La fel e construita semicalota minuscula a
absidiolei din stnga, in timp ce la cea din dreapta

carmizile sferei su.nt dispuse pe lat, in inele plane.
Fig. 25 Absida bisericii &in Nicoara

vcizutei din interior.
Dupa cum reiese dar din plan si din zidurile ramase

inca in picioare, naosul era acoperit cu o bola semici-
lindrica, continua, intarit de dota arcuri dublouri.

Tot o bola cilindric, dispus insa perpendicular pe
axa mare a edificiului, acoperea pronaosul (amorsa
acestei bolti se mai vede inc in coltul din stanga:
fig. 25) deasupra aruia, intr'o epocl posterioar necunoscutl, s'a ridicat, numai din ch'emida aparena,
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge4
104
7o.
et7F--f . .
,
GT67",.
2.
'
t.74451,
I
;'',111rAtt
r-
.10
rr,
N' .
tierA
,
MeligikAr
Fig. 26. Ruinele bisericii Sdn Nicoard veizute dinspre aus.
www.dacoromanica.ro
Biserica San Nicoari
105
un inalt turn prismatic, ce a putut fi loc de observatie

asupra orasului, sau poate numai clopotnit a bise-
ricutei. Un desen, in care nu lipseste fantezia, din

1840, al pictorului Michel Bouquet (fig. 26), ne arat
acest turn (care poate n'a fost niciodat terminat), tot
In ruinA, insl mult mai complet, avnd trei caturi si
dominnd cu masivitatea lui ruina constructiei peste
care era ridicat.
Asupra originii bisericutii Sn Nicoar s'au emis

mai multe preri. D-1 N. Iorga crede e modestul
edificiu al fostei cetti de scaun este opera unor mesteri
ardeleni si a.' inssi forma basilical a bisericii este
luat. din Ardeal cci in laisrit modelele erau

altele 1). D-1 N. Ghika-Budesti o socoteste dimpotriv
inrudit5. cu paraclisul Bogdan Serai din Constantinopol 2). 0. Tafrali afirma, in schimb, c San Nicoar nu-i deaf o capet fcnd parte din seria de
bisericute bulgresti de tipul acelora dela Trapezita
de lng Trnova 3).
Este drept c masivul turn zidit mai in urm deasupra pronaosului a imprumutat bisericutei San
Nicoar o infltisare oarecum occidental. Dar, dac
tipul de plan drept, cu absid ctre fsrit, se intalN. Iorga, Istoria bisericii romeinefti, Vol. I, ed. II-a,
13ucuresti 1929, p. 38.
N. Ghika-Budesti, Evolutia arhitecturii in Muntenia, Partea I-a, Bucuresti 1927, p. Ir.
O. Tafrali, Monuments byzantins de Curtea de Argef,
Paris i93r, p. 30.
www.dacoromanica.ro
o,
1.
.+,,,, ,
.
' t,
4.
Y7,...,1, ts
',
1
'
'
6 ,,,,,...
,E, .
-L.'
N.:
,..1
,.....,,,,...,6--
Ato.
r.
_
.,,
,o...
-
*#7
'o
1-1.
'vek,,we
IL
.;
(Colectia Academiei Romine).
Curtea de Argef in 1826, dupei un desen de Michel Bouquet. In dreapta se

Fig. 27.
vede ruina bisericii Sdn Nicoard ; la srnga Biserica Donmeascti; in mijloc, miimistirea
lui Neagoe.
www.dacoromanica.ro
Biserica San Nicoari
107
ne0e deseori in Ardeal, chiar i in epocile dinaintea

zidirii bisericutei dela Arge, in schimb, arhitectura
edificiului, precum i procedeele de constructie, nu au
nimic comun cu arta de a cladi a me0erilor ardeleni
din acea vreme.
Nici origina constantinopolitana nu poate fi pe
deplin dovedita. De0, din punct de vedere al planului
0 al arhitecturii exterioare, edificiul prezinta caracteristici netagaduit bizantine, din punct de vedere al
sistemului de boltire el se deprteaz cu totul de
tipul paraclisului Bogdan Serai.
MuIt mai indreptatita mi se pare apropierea ce s'a
facut intre San Nicoara i capelele bizantine deIa
Trapezita. In adevar, facand abstractie de arhitectura
exterioara, oarecum diferita, 0 de afirmatiunea gre0ta
a lui O. Tafrali c atat San Nicoara cat 0 capeleIe
dela Trapezita erau acoperite cu cupole, o analiza
amanuntita a monumentelor in chestiune conduce
la constatarea ca atkt tipul de plan ckt i sistemul de
boltire sunt acelea0 la Arge 0 la Trapezita. Fara

sa se traga de aci o concluzie definitiva, se poate pre-
supune totu0, cu destula dreptate, socot, c bisericuta Sfantului Nicoara din Curtea de Arge este opera'
unor me0eri bizantini crescuti la una din colile de
arhitectura provinciala din Baicani.
In ce prive0e anul zidirii bisericii i numele ctitorului ei, nimic nu se poate spune in mod sigur. Traditia
populara, de sigur o traditie recenta, o atribuie unei
Doamne catolice, Marghita, care ar fi fost sotia legenwww.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
zo8
darului intemeietor al Tarii Romneti, Negru Voda. In

prima versiune din 1711 a pomelnicului vechei biserici
din Campulung, atribuia de traditie tot lui Negru-Voda,
Marghita este trecua ca sotie a luiBasarab-Voevod.Daca
acesta este numele adevarat al Doamnei intemeietorului
Tarii Romaneti, in schimb, niciun document, afaa de
acest intarziat pomelnic, nu ne vorbete de ea; ca va fi
fost catolica,
lucru foarte putin probabil,
cu atat
mai mult nu putem afirma. In schimb, tim e fiul lui
Basarab I, Niculae Alexandru, a avut doua sotii: cea
dintai, mama celor trei fii ai voevodului, dintre cari

doi aveau s fie domnitori (unul sub numele de Vladislav Vlaicu, altul sub acela de Radu I), a fost cretin ortodox5. 0. se cherna Maria ; cea de a doua,
catolica, ne este cunoscuta sub numele de Doamna
Clara. Traditia populark incurcand ca de obicei numele 0 cronologia, a putut, mult mai Varziu, sa arate
drept catolicl pe legendara Doamna' Marghita, confundand-o cu cea de a doua sotie a voevodului Niculae
Alexandru, Doamna Clara, aceasta, dup cum am

v'zut, in adevar catolica.
Conformandu-se pe de o parte acestei traditii populare, pe de alta faptului sigur c misionarii catolici au
avut mula vreme o biserica 0. un episcop al lor la

Curtea de Arge, toti istoricii notri au considerat,
unul dup5." altul, ruinele modestului laca de rugaciune
inchinat Sfantului Nicoara' ca fiind ramaitele bisericii
catolice ridicate in cetatea voevozilor romani de reprezentantii Sfantului Scaun. Afirmatiunea aceasta, de
www.dacoromanica.ro
Biserica SAn Nicoara.
109
atatea ori repetat in crtile de istorie i in manualele de

scoal, e cu totul lipsit de temei. Mai inti, nici planul
nici arhitectura bisericii nu se potrivesc cu cerintele
obisnuite ale unui program de constructie catolic.

Planul este imprtit, dup tipicul traditional, bizantin,
al cultului ortodox, in pronaos, naos
si o inch.-
pere special pentru altar, absida. Mai mult, aceasta

din urm este prevzufg cu cele dou anexe ce se
gsesc numai in bisericile orientale: proscomidia
diaconiconul. Arhitectura cat i procedeele de constructie
sunt apoi cu totul bizantine. Dac s'ar fi gndit s-si

fad: biserica pentru cultul lor, catolicii ar fi pus s5. se
zideasc5., asa cum au fcut i in alte prti, - - la Baia
sau Cotnari in Moldova, unde resturi din cldirile lor
ni s'au pstrat,
un edificiu corespunztor cerintelor
cultului catolic i stilului intrebuintat in acea vreme
In lumea catolic5.. Documente sigure ne vorbesc totusi
de o biseric catolica la Curtea de Arges ; i aceasta

a existat. Prsit, ins, de voie sau de nevoie, atre
sfrsitul veacului al XVI-lea, ea s'a ddrAmat, s'a risipit i, cu vremea, s'a pierdut chiar amintirea locului
unde se &ea. Poporul, stiind din traditie c Negru

Vod a avut de sotie pe Doamna Marghita, catolic5.,
tot din traditie stiind c bisericuta Sn Nicoar

fusese zidia in vremea acestui voevod, a atribuit modestul lcas ruinat i desafectat de pe dealul din fata
Curtii Domnesti Doamnei Marghita, facand ca ruinele
lui s fie luate drept r'msitele bisericii catolice din
Curtea de Arges.
www.dacoromanica.ro
aleo
Curtea de Arge4
C1 biserica Ski. Nicoar nu poate s.' fi fost llcaul

de inchinare al catolicilor ne-o mai dovedWe i un
document din 1603. Fostul episcop catolic de Arge,
Bernardino Quirini, stabilit in 1602 la Bacu, trimite
In 1603 cardinalului Cintio la Roma o scrisoare in care,
pe lang altele, ii vorbWe i. de greuttile pe cari le

intAmpin din pricina intrigilor clerului polon la zidirea
bisericii catolice pe care pusese s o ridice la Bacn,

In /ocul celei dela Argq, distrusd din temelii:
A loco ecclesiae Argiensis in Transalpina, funditus
eversae . .t.ka dar biserica catolic. din Curtea de Arge,
distrus din temelii ina din 1603, se gsea in alfa'.

parte ; ea n'a putut fi in niciun caz San Nicoar, ale
crei ziduri i o parte din boli se mai tin in picioare
inc i. astzi.
www.dacoromanica.ro
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI,

ZISA OLARI
Situatg in cartierul strgvechiu al olarilor, mai la vale
spre miazgnoapte de ruinele capelei Sn Nicoark

biserica Adormirea Maicii Domnului, cunoscutg mai
ales sub numele de Olari , atrage atentia trecgtorului
prin inft4area ei pitbreascg i prin coloritul strident
al celor cgtorva sfinti zugrgviti in mrime naturalg pe
jumgtatea superioarg a fatadelor ei 1). Plin de interes
arhitectonic i istoric, edificiul nu este totu0 atat de
vechiu pe eat vrea poporul i unii istorici inclinati sg
dea crezare traditiei.
Forma planului i inft4area exterioarg a bisericii
sunt foarte deosebite de ceea ce construiau in mod
1) Picturile acestea, executate de mama destul de abil a
unui zimp.y popular, sunt din jurul anului 1869. Inscriptiile cu
litere chirilice cari le tnsotesc arata numele celor ce au plait
zugaveala. Astfel, cei doi sfinti de pe peretele clopotnitei s'au
pltit de Sandu Iordache ; primii trei pe peretele bisericii, In
dreapta ciudatei dar destul de expresivei reprezentri a Morfii,
s'au pltit de Ilie Argeanu; urmtorii trei, de Matei Bdarcea ;
In sfarit, cei patru de pe laturile absidei au fost fcuti en chel-
tuiala duranealor: Dumitru Drgut, Ion San George, popa

Dinu i Kirit. Duca.
www.dacoromanica.ro
14
Fig. 28.
Biserica e 01 ari e vcisuiri dinspre vniazeizi.
www.dacoromanica.ro
Biserica Adormirea Maicii Domnului
113
ob4nuit in acele vremuri mWerii din Tara Roma.neasca. Dreptunghiulara in plan, avand ata partea
din spre apus cat li pe cea din spre rasarit terminate
In chip de abside poligonale, bisericuta prezinta o
disimetrie care-i da un caracter cu totul particular:
o ie0tura patrata, alipita pronaosului pe fata din spre
miazazi, formand un masiv turn-dopotnita de dona
ori mai inalt decat biserica. Parterul acestui turn, o
inapere de forma patrata, inchide anteintrarea in
pronaos ; etajul, avand cate un gol mare in arc de
cerc pe fiecare fata, cuprinde camera clopotelor, a
carei scara de acces, agatat pe latura din spre strada'
i acoperita foarte simplu cu o invelitoare pra'valita,
de indrila, accentueaza li mai mult caracterul rustic
al intregului monument (fig. 28).
Pronaosul poligonal, separat de naos prin trei arcade rezemate pe stalpi octogonali, este acoperit de
un manunchi de lunete cilindrice, foarte rar intalnite
In arhitectura munteneasca.
Naosul e acoperit cu o inalta cupola sferica, franta
la jumatate de un profil i ridicata pe patru arcuri

late ce se sprijinesc la rndul lor pe patru pilWri
sco0 din zidurile marginae, aa fel incat sa formeze
in plan patratul cerut de sistemul intrebuintat la
boltire (fig. 29).
Liniile strambe O. suprafetele neregulate ale peretilor
interiori, cari vadesc o mana intelegatoare a formelor

de arhitectura dar nu atat de abila pentru modelarea
lor, sunt inveselite de cateva picturi ce par a fi con8
www.dacoromanica.ro
Curtea de A rge*
"4
temporane Cu biserica adica din veacul al XVII-lea

sau al XVIII-lea a c6ror factur, compozitie i colorit
nu sunt lipsite de interes. Demne de admirat sunt,
mai ales, in naos, pe timpanul din spre miazzi: Skinta

Spdlare a Picioarelor i Cina cea de Taita; iar pe tim-
Fig. 29. Planul bisericii o Olari .
panul din spre miazdnoapte. Coborirea in Mormcint i.

Invierea.
Publicand un plan foarte asemntor cu al bisericutii SAn Nicoar, cu care o socotea contemporan5. O
inrudia de aproape, O. Tafrali, in impuratoarea lui

www.dacoromanica.ro
115
lucrare asupra monumentelor bizantine din Curtea de

Arge, afirma ea' biserica Olari ar fi fost zidita in anul
1300. In afara de faptul ca' structura naosului este cu
totul diferit'. de cea a bisericutii San Nicoara schita
de plan publicata cu o idee preconceputa de O. Tafrali nu corespunde realitatii edificiul intreg, construit dintr'o singura data, prezinta mai degraba
asemnari cu unele monumente moldovene0i din

vremea lui tef an cel Mare, ce-0 au clopotnita alipita
pronaosului pe fatada din spre rniazazi, cum ar fi biserica logoatului Tutu din Baline0i, sau vechea Mitropolie a Mirautilor Sucevei, atat de refacut5. in veacul
al XVII-lea.
Faptul c exteriorul edificiului, pe partile netencuite, las5.' A. se vada o zidarie de bolovani de ran sau
piatra grosolan cioplita 0 eramida aparenta (vezi

fig. 30), asemanatoare zidariei bisericutii San Nicoara,
nu este un indiciu e cele doua edificii sunt contem-
porane. Meterii populari au intrebuintat intotdeauna

In constructiile lor materialele locale ; 0, la Argq, bolovanii de ram sau piatra de cariera cioplit5. sumar
0 c'xamida n'au lipsit niciodata.
Inscriptia de deasupra arcadei centrale dintre pronaos 0 naos, pictat in 1869 in urma unei refaceri pe
care a suferit-o biserica, afirma, e adevarat, potrivit
traditiei, ca modestul laca de inchinaciune prenoit
Cu ziddrie a fost la inceput zidit de Monahia Salomia la
anul 1300 . Aceeai traditie locala precizeaza de asemeni ca mormantul ctitoritei dintai se gase0e in ins0
s
www.dacoromanica.ro
iz
Curtea de Arge
curtea bisericii, unde de fapt i exist. Numai cl pe

crucea care-1 strjuiete, Grigore Tocilescu descifrase
(Joto. urh. Alex. Petit).
Fig. 30. Biserica e Olari vdzutd dinspre apus.
www.dacoromanica.ro
"7
ilia din 1886 urmatoarea inscriptie: aceastei slInta

cruce a fost ridicatd de credinci*i lui Dumnezeu Theodor,
Monahia Salomia, Radul, Voica, etc... 0, mai departe, vremea lui Constantin V oevod. Acest Constantin
Voevod al inscriptiei nu poate fi cleat Constantin

Basarab Carnul (1654-1658) sau Constantin Brancoveanu (1688-1714), singurii domnitori munteni cunoscuti sub numele de Constantin Voevod, pana in
epoca Mavrocordatilor. 0 piatra' de mormant zidita
In peretele pridvorului, sub fereastra din dreapta,
poarta o inscriptie slavona 0 data 1687.
Potrivind aceste indicatii suplimentare cu traditia,
0 avand in vedere forma planului 0, mai cu seama',
traseul boltilor, intrebuintate in Muntenia numai dintr'a doua jumatate a veacului al XVII-lea incoace,
suntem indreptatiti s afirmarn ca data constructiei
acestui pitoresc monument nu trece dincolo de ultimul
sfert al veacului al XVII-lea.
www.dacoromanica.ro
BISERICA FOSTEI MANASTIRI

A ARGESULUI
Situata in partea din spre miazanoapte a ora4u1ui, la
o departare de aproape 2 km. de vechea avezare a

Curtii Domne0i, fosta biserica episcopal este singurul i cel mai de pret edificiu ramas din numeroasele constructii ce au format altadata intregul renumitei manastiri a Curtii de Arge, inaltata de
Neagoe Basarab pe locul unei aezari bisericWi mai
vechi.
De0 situat5 in fosta capitala a Tarii i, dupa cat se

pare, avand un trecut istoric foarte important, biserica
veche pe locul careia Neagoe avea sa cladeasca actualul
edificiu nu este pomenita pana la inceputul veacului
al XVI-lea de niciunul din documentele istorice cunoscute. Neagoe Basarab, vorbind cel dintai despre
ea, ne spune, inteuna din inscriptiile ce impodobesc
fajada principala a bisericii sale (vezi pag. 185), ca gasind-o Domnia-lui drimata i neintarita i avand
osardie i dragoste catre dansa, ochii lui s'au deschis
de s'a hotrit sa o rezideasca . Duioasa legenda popuwww.dacoromanica.ro
Biserica fostei Manastiri a Argesului
119
lati. a Manastirii Argeului ne vorbete de asemeni

despre:
Un zid pgasit
neispravit,
La loc de grindi
La verde-aluni,
pe care Domnul, se intelege legendarul Negru Vodg ,
gasindu-1 in urma indicatiilor date lui de un ciobana,
cum Il vede, zice:
Iat zidul meu

Aici aleg eu
Loc de manastire
$i de pomenire.
Ceva mai precis, un prelat grec dela Muntele Athos,
povestind sarbgtoarea sfintirii nouei zidiri, la care
fusese chemat s ja parte, spune ca. Neagoe a spart
Mitropolia din Arge din temelii O. a zidit in locul ei
ala Santa biseric, . De aci putem deduce c vechiul
edificiu religios ce se gasea ruinat pe locul actualei
manastiri era biserica dintai a Mitropoliei UngroVlahiei, intemeiatg in 1359 de Niculae Alexandru
Basarab.
Renumita biserica a Manstirii Argeului, sau a
Meterului Manole, cum i-a zis vreme indelungatg

poporul, este fara indoiala monumentul cel mai curios
mai interesant in ace1ai timp pe care ni 1-a

lgsat veacul al XVI-lea in Muntenia. Putine biserici romanWi s'au bucurat de atAta faima 0, mai
O.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
120
ales, niciuna n'a fost atat de duios cantata de legendele

populare ca Mangstirea Argeului, dei atat in Muntenia cat i. in Moldova (in aceasta din urrna mai ales),
avem monumente a caror importanta, din multe

puncte de vedere, este netagaduit mai mare.
and, care 1512, ruina vechei Mitropolii a Argeplui starni osardia i. dragostea lui , noul Domn
din neamul Craiovetilor, Neagoe-Basarab, hotri sa
ridice in locul ei o biserica extraordinark de o bogatie
uimitoare, cum nimeni nu mai cladise pang' atunci.
i., pentru ca noul edificiu sa reziste vremurilor i. sa
preamareasca de-a-pururi numele ctitorului sail, materialele cele mai bune au fost alese, far economie,
iar punerea lor in oper s'a facut, aa cum relateaza,
o cronicl anonima a Tani, cu o tehnica desavarita.
Piatra intrebuintata in constnictie, un calcar de bung
calitate, grguntos i. de coloare galbue, a fost adusa
dela AlbWi de langa Campulung. Marmora i. mozaicul, de cari tinuturile romaneti nu dispuneau, au
fost aduse cu mari cheltueli dupg cat se pare
dela Constantinopol.
Pentru a realiza opera dorita, Neagoe Basarab a

facut apel la o seam, de meteri priceputi, dintre cari,
dup toate aparentele, n'au lipsit nici cei ce realizasera pentru inaintaul sau Radu cel Mare minunata
mangstire din dealul Targov4tei, ca care biserica dela
Arge are multe insuiri comune. Unele relatgri pretind ca Neagoe Basarab, care vi-ar fi petrecut o parte
din tinerete la Constantinopol, unde s'ar fi ocupat
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei Manistiri a Argesului
121
intre altele 0 cu supravegherea lucrrilor de constructie
ale unei moschei, ar fi adus cu sine, and s'a intors in

tara, un arhitect cu numele de Manlli din Niaesia,
care lucra la Constantinopol.
Alaturi de acest meter, care ar fi deci arhitectul

lucra'rii, insu0 Neagoe pare sa fi luat o parte destul de
activg la constructia bisericii sale.
Daca aceste relatari sunt adevarate, atunci Manolli,
din care poezia popular-1 a facut pe Meterul Manole
a carui duioas legenda e cunoscuta de toata suflarea

romneasca, ar fi mai degraba un armean ce lucra la
Constantinopol, de unde va fi fost apoi adus in Tara
Romaneasca.
Dispozitia decorului 0 felul ornamentelor dela Arge
sunt de natura sa justifice aceasta origina a arhitectului, care, dupa parerea noastr, n'a fost cleat decoratorul (poate, din unele puncte de vedere, 0 sf5.tuitorul) mWerului care a conceput biserica in intregul
ei. Pe chnd cel dintai stapanea metepgul decorativ

armenesc 0 era in acela0 timp in curent 0 cu ce se
realiza in acest domeniu 0 in acea vreme la Constantinopol, cel de al doilea era bun cunoscator al monumentelor noastre mai vechi 0, mai ales, un abil interpret al
principiilor constructive tinand de coala sarbeasca.
Inceput. probabil in 1512, sau, poate, foarte curand
dup aceasta data, biserica a fost terminata, pentru

ce privete arhitectura, in anul 1517. Mai ramsese
insa de facut decoratia interioara, 0 cum fondurile
bnWi ale Domniei se secatuisera, biserica fu tarnosita
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
T22
ar aceast podoab.'
In 1517. In 1526, gine-
rele lui Neagoe, Radu

dela Afumati, in scurta
vesnic turburata lui
domnie, gAsi totusi rgazul necesar i banii
cu cari realizs in chip
onorabil zugrveala interioar. a vestitei ctitorii. Dar mesterii din
urm., cari au reactit
biserica transformand-o, potrivit dorintei Regelui Carol L
In mausoleu al familiei regale, au socotit

c aceast pictufl e de
mic valoare artistic5.
Fig. 31. Domnila Rozanda, fiica lui Neagoe

Basarab, dupd o picturd
murald din vremea lui
Radu dela iliumati. (In
muzeul de arid religioasei
din I3ucurefti),
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei MAnAstiri a Argesului
123
desprinznd-o din tencuiala burdusit care avea

nevoie de inarire, au inlaurat-o. (Resturile cele ma
importante ale acestor picturi, opera a unui zugrav
Dobromir, precum i inscriptia lui Radu dela Afumati,
au fost din fericire transportate si depuse in Muzeul de
art religioas.' din Bucuresti). In locul ei, pe zidurile
netezite, pictura nouk culorile vii i poleiala de aur

impristiatg f.r5, economie, imbogteste in mod silit
interiorul, aruncAnd asupra lu o nuant de veselie ce
nu-si Oseste locul inteun l'Acas de inchinare i, cu
atkt mai puf in, inteun mausoleu.
Intregul edificiu se ridic pe o platform." pardosit cu
lespezi de piatel, inltat cu trei trepte deasupra solului i mrginit, de jur imprejurul bisericii cu o
balustrad nou de piatr, cioplit dupa modelul celei
vechi, din care s'au gsit fragmente in forma unor
mari flori trilobate. In fata bisericii, platforma aceasta
se prelungeste, formand o curticic, pitrat, in mijlocul
ck'reia se inalt. un gratios aghiazmatar, construit
odat cu biserica i ca i aceasta, restaurat in vremea lui
Carol I de arhitectul francez Lecomte du Nouy. Croit

dup modelul fntanilor decorative ce se gsesc in
fata anumitor moschei turcesti, aghiazmatarul dela Arges
a fost adaptat la biserica lui Ne,agoe ca loc de pregaire
sfintire a apelor in ziva de Boboteaz., precum i ca

altar pentru rug6ciunile ce se fac in anumite impre-
juari in aer liber.

Nazut, din fat. sau din spre altar, biserica are o in-
ftisare destul de proportionat i elegant (fig. 33).

www.dacoromanica.ro
124
Curtea de Arge
.t
,
t
-
7,1.,
-4.11'
so
'14
r:
"
Fig. 32. Tablout vottv al bisericii lui Neagoe, pictat

de zugravul Dobromir. (Muzeul de artd religioasd din
Bucuresti)
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei MAn5stiri a Arge.wlui
123
;!.
Fig. 33. Biserica Mdrutstirii Argefului vdzuki dinspre alta,..
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
126
Privit insa din laturi, constructia pare oarecum in-
gramdita 0 lipsit de proportia cerut unei bune

opere de arhitectura. Bogatia decorului sculptural 0
coloritul albastru 0 auriu al fondului unor ornamente
(existent 0 pe vremea lui Neagoe, motiv pentru care
restauratorul le-a reinoit) face, pe de alt parte, ca
monumentul sa apara putin ie0t din scara.
Fatadele edificiului sunt impartite in dou registre
de un brau format din ciubuce de piatra impletite ca
o franghie. Registrul inferior, ridicat peste un soclu
puternic de piatra de talle, taiat dupa modelul soclurilor mult ie0te 0 bogat profilate armenWi 0 georgiene, intrebuintate in aceasta vreme 0 la Constantinopol,
e decorat cu o serie de panouri dreptunghiulare,
incadrate fiecare de cate o rama dubla de ciubuce de
piatr rotunjite. Fiecare panou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului 0 simpla pe abside.
Ferestrele sunt toate incadrate cu rame de piatra I'm-
podobite pe toate laturile cu sculpturi minutioase 0

bogate. Registrul superior este decorat cu o serie de
firide largi, inconjurate, ca 0 panourile de jos, cu ciubuce de piatra, dar cari se intorc la extremitatea superioara formAnd arcuri in semicerc inlntuite. Fiecare punct de intretaiere al acestor arcaturi este decorat
cu un buton de piatra in forma de disc cu fata ornat
de impletituri, iar in mijloc, fiecare firid are o rozeta de piatra cioplit a. jour , daca este pusl in
dreptul unei ferestre de jos, sau umpluta cu o tesa-
turl de motive geometrice 0 florale, daca

www.dacoromanica.ro
cores-
Biserica fostei MinAstiri a Argesului
127
Fig. 34.
Biserica Mdndsiirii Argefului v dauici din fa f4.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argef
128
punde unui panou cu ferestre oarbe de pe registrul

inferior.
Partea superioar a fatadelor este incoronat de o

corn4e format din dou. iruri suprapuse de stalactite
i alveole, protej ate de o poal continu de acoper4,
deasupra crora zidurile fatadelor se mai continu.

putin i. primesc pe ele o friz format dintr'o tesatur continu de flori cu ornamente geometrice de
origini diverse.
Baza turlei mari de pe naos se sfre0e cu o

corn4e asernzatoare celei de pe fatad. Fetele turlelor sunt decorate cu panouri, incadrate, ca li cele
de pe registrele fatadelor, cu ciubuce de piatr., O. au
fiecare ate o fereastr in mijloc. La turla mare, aceste
panouri sunt terminate in arc de cerc, iar cornia de
deasupra, dimpreun cu acoper4u1, urmeaz curbura
lor; la turla de pe pronaos, panourile sunt dreptunghiulare, corn4a dreapt. i. suprainltat de o coroan
de flori trilobate, tlate in piatr; la turlele mici, panourile, dimpreung cu ferestrele lor, sunt rsucite fat
de verticar, la o turl dela dreapta spre stnga, la alta
dela stnga spre dreapta, amintind cu aspectul lor ciudat
forma unor minarete de giamii turce0i dela Adrianopoli, Filipopoli O. Constantinopol.
Planul bisericii cuprinde dou prti distincte, ce
se vd foarte bine att din exterior
c5.t
i.
din
interior: un naos in form." de trefl, suprainltat

de o tira, i. un pronaos larg, incoronat cu trei
turle.
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei M'ana'stiri a Argesului
129
Intrarea bisericii, uniel, se giseste pe fatada dinspre
apus. Dousprezece trepte de piatr, al cror numr,

dup traditie, aminteste cele 12 semintii ale lu Israel,
conduc in fata unei arcade prins." inteo ram lat.,
formnd un portal decorat din belsug (fig. 35). Tot
acest motiv arhitectonic central este nou, refalcut dupa
modelul celui vechi ca prilejul restaur6rii din vremea
Regelui Carol I. Deasupra arcului, subliniat de un
feston de flori de crin aiate delicat in piatr, o inscriptie in limba romneasca, ce fusese spat pe
piatra veche in 1793, ne spune
aceast Sfeintd i
dumnezeeascd besearicd s' au ridicat den temelie intru
slava i cinstea Adormirii prea Sfintei Stapdnei noastre
de Dumnezeu Neiscdtoare i pururea Fecioarei Mariei,
de cel intru Skint Dumnezeu bine credincios Io Neagoe
V oevod Basarab i s' au tdrnosit la leat 7025 (1517) de
prea Sfingtul Patriarh al Tarigradului Kir Theolipt; lar
scaun de Episcopie s' au aezat la owl dela Hristos1793.
Alte patru inscriptii, slpate pe pl.'ci de piata

prinse dou, de o parte si dou6 de alta a intrrii, in panourile registrului inferior, amintesc in fraze clare vorbele i faptele voevozilor cari au zidit sau au avut
grije intretinnd i inarind acest pretios lcas de ru-
g6ciune. Cele dou paci din dreapta intrrii contin

inscriptiile in limba slavon ale lui Neagoe Basarab ;
celelalte doua." din stnga, rmase libere, au fost scrise
in romaneste, una in 1682, in vremea lui erban Can-
tacuzino, alta in 1866, in timpul domniei Regelui

Carol I.
9
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
130
7rMi".
(Foto arh. Alex Petit).
Fig. 35.
Biserica
ArgeFului intra rea.
www.dacoromanica.ro
131
Pe 1ang5. frumusetea lor decorativ5., inscriptiile din

vremea lui Neagoe Basarab stint de un interes istoric
cu totul special, pentru gandurile inalte ale piosului
voevod cht 0 pentru felul ales in care sunt exprimate
(vezi continutul acestor inscriptii la pag. 185).
Arhitectura interioard. De0 inoit, strident colorat 0
prea mult dres , interiorul prezint.' totu0, din punct
de vedere structural 0 arhitectonic, un interes cu totul
deosebit.
Ridicat Cu InC trei trepte deasupra palierului sc6rii

dela intrare, pronaosul, care constitue partea cea mai
origina1 a planului, are forma. unui dreptunghiu

cu latura mai lung5. perpendiculael pe axa principall a edificiului. In mijloc, impins catre naos, un
fel de pridvor sprijinit pe doisprezece stAlpi dispu0
In plan dup5.' un patrat, sustine o tur15., care, prin inter-
mediul unei baze in formg de piramid5., continuaa

apoi cu un trunchi de con, se inalt pan'a" la 24 metri
deasupra pardoselii. Alte dou, turle mai mici incoroneaz cele dou colturi din spre apus ale inc6perii.
Frtile laterale, rArnase dincolo de irul stalpilor cen-
trali, sunt acoperite cu bolti semicilindrice sub acoperi 0 servesc ca loc de ingroplciune.
Cei doisprezece stalpi din pronaos, cari, cum ne spune
un cronicar al vremii, inchipuesc pe cei doisprezece
Apostoli, au o in5.1time de 7,20 metri 0 un diametru
variind intre 65 0 70 centimetri. Bazele lor sunt relativ asemAntoare: patrate la partea care stI pe pardosea16, colturile lor se teesc pe msur ce se nalt,
ti
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argel
132
Fig. 36. Biserica Mancistirii Argeptliti. Seclie fi plan.
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei MAnastiri a Argesului
133
ajunghnd printr'o succesiune de trepte la o form

octogonal marginith de chteva profile regulate, a
caror thetura amintete pe cea a soclului exterior al
bisericii. Ceea ce le face sh se deosebeasca unele de altele
e felul in care sunt legate cu fusurile coloanelor respective. Aa, de pilda, in vreme ce la o coloana fusul
rotund pleac direct de pe fata octogonala a bazei, la
alta, acelai fus rasare dintr'o bratara de flori de crin
taiate in relief, fara s fie modelate, pe fetele unui
tambur care prelungete spre coloanh ultimul profil al
bazei.
Fusurile coloanelor sunt de trei feluri: cilindrice,

octogonale O. octogonale in torsada. Cele octogonale
sunt aezate la rhnd pe latura din spre naos; cele cilindrice, douh la mijloc, pe latura dinspre intrare, i. chte
unul in irurile laterale ; cele in torsada, chte dou in
capul din spre apus al fiechrui ir lateral.
Capitelurile, a caror formh amintete de aproape pe
cea a bazelor, difera ca i acestea dela unul la altul

prin aceea ch sunt legate de fus fie prin intermediul
unui profil, fie prin mijlocirea unei coroane de flori
de crin, fie, in sarit, prin inlocuirea treptelor dela
colturi cu o serie de alveole suprapuse.
Separatiunea intre naos i pronaos nu se mai face,
ca la bisericile anterioare cunoscute, printr'un zid cu
u,e la mijloc. Simi celor patru coloane dispuse catre

naos inlocuiete zidul plin de oclinioara, iar un chenar
de poarta., prins intre cele doua coloane centrale,

amintWe locul u,ii. Chenarul acesta, formAnd un fel
www.dacoromanica.ro
Curtes de Argee
134
de portal intors la partea superioar in arc de cerc,

este construit, ca *i portalul dela intrare, din lespezi
de marmorl de diferite feluri. Pe cele dou fete ale lui,
deasupra profilului care subliniazI extradosul arcului,
se gsete die o inscriptie. Cea din spre pronaos este
nota; compusit de poetul Vasile Alecsandri cu ocazia
restaurrii lcaului in timpul domniei Regelui Carol
I, ea are urmtorul cuprins:

Tu ce te hipo in lume cu creincena durere
Tu ce din unibra neagrd aspiri sd vezi lumind
In dst ldc.g de pace gdsi-vei meingdiere
Altarul pune raze pe fruntea ce se'nchind.
Cea din spre naos, scris in limba slavon, este pus
de Radu dela Afumati, ginerele lui Neagoe Basarab.
O. are, tradus in romnWe, urmItorul continut:
# Cu vrerea Tatdlui,ajutorulFiului # sdvdtirea Syintului Duh, Amin. In cinstea lui Cristos Eu blagocestivul
Neagoe V oevod ridicat-am din temelii aceastd sjdntd
dumnezeascd bisericd a Preacuratei Maici a Domnului;
eu am inceput i zugrdveala pe care n'am putut s-o sdvdrpsc plectind in cele vemice. Fac rugdciune celui pe care
Dumnezeu a va ridica in locul meu sd duca el la bun

skiqit lucrarea # sd facd zugrdveala acolo unde a poruncit Domnia mea. i eu, cu vrerea Domnului nostru
Christos, eu Radu Vodd, am seivaqit-o in timpul egumenului Kir Gheorghe,la leat 7033-1526 de la Christos
In ziva de r8 a lunii Septembrie *.
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei Mitnlistiri a Argesului
135
Structura naosului aminte0e Inca principiile de con-
structie sarbeti. Patratul peste care se ridica turla

este determinat de arcuri longitudinale duble 0 de
cilindri transversali, intariti cu cate un arc dublou *.
Interiorul naosului este luminat de noua ferestre, taiate
cate trei in fiecare absida.
Turla naosului, foarte inalta, de sectiune octogonail atat in interior cat 0 in exterior, este ridicata pe
patratul bazei prin intermediul a patru trompe de
colt. (Inainte ca biserica sl fi fost refcuta de restauratorul Regelui Carol I, arhitectul Lecomte du Nouy,
aceste trompe erau perfect conice, insa foarte plate.
Restauratorul, care a schimbat pe alocuri aspectul
cel vechiu al bisericii, introducand elemente noui 0
dregind * unele imperfectiuni cari dadeau totu0 un
caracter deosebit monumentului, a inlocuit aceste
trompe plate cu un fel de planuri inclinate, cari, plecand dela intersectia extradosurilor arcurilor mari, se
terming', la inaltimea planului de nWere al tamburului
octogonal, unificandu-se trite suprafata aproape
conica).
Prin caracterul special al liniilor ei de arhitectura

exterioara 0, mai ales, prin podoaba de sculpturi bogate impr4tiate pe toate zidurile fatadelor 0 a turlelor,
biserica Manastirii Argeplui se inscrie, alaturi de ctitoria lui Radu cel Mare dela Manastirea Dealului 0
de alte cateva biserici mo1dovene0i, intrso categorie
aparte: clasa monumentelor inraurite de arta arrneano.:_
georgiana.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
136
Arta armeneascl a jucat, dupa cum se tie, un rol

destul de important in formatia arhitecturii bizantine.
Separat, asupra arhitecturii moldovene0i 0 muntenqti ea avea s mai exercite, in unire cu artele georgiana, persan. 0 otomana, o inraurire pe cat de curioasa pe atat de importanta.
Lasand la o parte arcurile piez4e caracteristice boltilor moldovenqti, arcuri cu ajutorul carora se micoreaza diametrul cupolelor 0. cari, dupa toate probabilitatile, ne-au venit din Iran prin intermediul Armeniei, inraurirea artei armene0i asupra constructiilor
romne0i se face simtita mai ales in domeniul arhitecturii decorative. Toata podoaba de ciubuce rotunjite de piatra 0 sculpturi, care imbraca biserica Manastirii Dealului din Targov4te ; toate pietrele inflorite
ale Episcopiei din Curtea de Arge; turla Dragomirnei
din Bucovina cel putin pentru ce privqte ideea de
a o acopen i in intregime cu ornamente 0 toate pietrele dantelate ale fatadelor bisericii Trei Ierarhi din
Ia0 se datoresc unor maini abile 0. bine cunoscatoare
ale artei din Armenia 0 din regiunile invecinate, supuse influentelor armene0i.
Drumurile pe cari aceasta arta a patruns in Romania,
precum 0 epocile in cari se constata intaurirea ei in

Muntenia 0 Moldova sunt diferite. In Muntenia, inca
de pe vremea lui Mircea cel Baran aparuser in decorul exterior al bisericii manastirii Cozia o seama de
elemente sculpturale (fusuri de colonete formate din
ciubuce de piatra impletite ca o frArighie, rozete
www.dacoromanica.ro
Biserica fostei Manastiri a Argesului
137
compuse cu motive geometrice 0 impletituri, lintouri Cu

decor floral stilizat, etc.), elemente de o structura specialg i. de provenienta noua, a caror origina trebue
cautata in arta armeneasca 0 caucaziana. In ce masura aceste elemente armeano-caucaziene, venite la

Cozia prin intermediul Serbiei, au contribuit la formarea decorului exterior al bisericilor cladite in cursul
secolului al XV-lea, nu tim, fiindca din perioada

de timp care se intinde dela Mircea cel Baran la Radu
cel Mare nu ni s'a pastrat niciun monument.
La inceputul veacului al XVI-lea, decorul arhitectural cu totul nou pentru Tara Romneasca pe care-1
gasim pe fatada bisericilor manastirilor Dealului
Argeplui ne pune in fata unui fapt implinit: o creatie
artistiel realizata cu elemente disparate de origini
straine, adaptate rasa destul de bine 0, s'ar putea

spune, definitiv, pe osatura caracteristic locala a
monumentelor. Din punct de vedere planimetric 0
structural, aceste doul importante edificii sunt o prelucrare original a tipurilor anterioare impamantenite
In Muntenia. 0 analiza amanuntita a partilor lor principale ne indreptatete chiar sa afirmam ea ele n'au
putut fi concepute deaf de un meter local
poate
bun cunoscator al moacela0 la Deal ca 0 la Arge
numentelor noastre mai vechi. Dimpotriva, felul cum e
dispus decorul 0 ornamentele ce-1 compun sunt dovezi
ca mqterii decoratori 0 cioplitorii de piatra erau

strini. Caracteristicile fiecarui element in parte dau,
In aceasta privinta, indicatii sigure asupra provewww.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
138
nientii motivelor decorative. Astfel, panourile acute

din ciubuce de piatr ce impodobesc fatadele n'au
niciun rol constructiv ; ele sunt pur si simplu decorative. Faptul acesta reiese si din felul cum sunt construite ;
pietrele arcurilor, atat la Deal cat si pe registrul superior dela Arges, nu sunt rostuite radial, ci numai
orizontal si vertical; profilele, cari, la Deal, sunt intrate in raport cu fata zidului, iar la Arges aplicate in
relief pe fatade, sunt cioplite la intamplare in blocurile
de piatra' ce constituesc zidul, asa cum se gsesc de-
seori in Armenia si Georgia. La turla mare dela

Arges, ins, unde panoul e strpuns de ferestre, ciubucul inconjurItor la arc e aiat radial, odat cu piatra
care-I poara.
Cat priveste dispozitia arcadelor oarbe pe fatad,
ele se insiruesc unele dup altele flea' s tie seam de
unghiurile intrnde sau iesinde; deseori chiar, cum e
cazul la biserica dela Deal s'i la monumentele inspirate
apoi dup aceasta, arcadele de pe registrul superior,
mai numeroase, sunt asezate oricum fat de cele de pe
registrul inferior, intocmai ca si in monumentele din
Georgia si Armenia.
Ornamentatia, pe de alas parte, este un amestec

ciudat de motive armenesti, caucaziene, persane, arabe
s'i otomane. Dispozitia acestor motive pe fatade este
acut cu mult belsug, ceea ce contribue in mare ma.-
surl la o micsorare a efectului rezultat din armonia

formelor si volumelor de arhitectua Abuzul acesta
de decor d chiar impresia lucrul se observ la
www.dacoromanica.ro
Arges si, mai ales, la biserica Trei Ierarhi din Iasi
139
edificiul este iesit din scarl; caracter comun monumentelor din Armenia, din Georgia si din alte fri Cu
art inrudit cu cea armeneasc.. Cat priveste ornamentatia in sine, dei nu perfect asemg.n.toare, prin
felul cum sunt modelate, prin maniera ciopliturii si
prin perfectia lucrului, motivele intrebuintate, geometrice sau florale, sunt totusi inrudite cu cele din Armenia si Georgia. In intregul ei, ins,, biserica min6-
stirii Argesului, ca si ctitoria lui Radu ce! Mare de

15.ng. Thrgoviste, este rezultatul unui proces de formatie al unei arhitecturi la care au luat parte, alturi
de un meter bstinas (care, dupg toate aparentele

este adevAratul arhitect), un meter decorator si pietrarii lui specialisti stegini. Asa se si explic pronuntatul caracter romAnesc al acestor monumente, cari,
desi la prima vedere par exotice, sunt totusi un produs
original local, cu insusiri particulare ce nu se int5.1nesc
In monumentele niciunei alte fri.

Infdfiarea dela inceput a mdndstirii. Inainte de restaurarea radicala ordonata de Regele Carol I arhitectului A. Lecomte du Nouy, biserica mAnstirii lui Neagoe nu era, asa cum se vede astazi, singur5. in imensul
pare ce o inconjoar. Edificiul a fost dintru inceput croft
In cadrul unui important centru mAngstiresc, care cuprindea, pe langg biserica principal, si o multime de
alte cladiri trebuncioase unei astfel de asezri.

Cronica anonima a prii Rom&nesti ne spune cb.'
Neagoe Basarab, dui:A ce sfarsi de zidit noua biserid.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arges
140
puse de o ingrdi imprejur cu curte de zid

curtii fku multe chilli cllugsesti si o infrumuset
cu tot felul de trebuinte, flcu trapez5rie i maghernit,
magupie i povarra de olovin., pimnit i clopotnit.
inalt..... *1).
Distrus de un incendiu, mAn5stirea era in veacul
al XVII-lea lipsit de clopotnit i de o parte din chilli.
Matei Basarab, v5.zhnd-o veche de nesocotiti ani,
stricat6, cu mula cheltueala o au innoit. In 1654, Paul
din Alep trecand prin Curtea de Arges, gseste ctitoria
lui Neagoe in foarte bune conditii de conservare. Pe
deasupra portii, ne spune el, este clopotnita cldit

acum de putini ani de care rposatul Matei Voevod.
Chiliile sunt de piatr, cu o galerie sus si alta jos. La
mijloc st biserica, obiect de mirare pentru minte, MIA
asemuire printre mnstirile din acest principat... . 2)
Stricat de vreme dar intretinufg cu r5.vn de voevozii urnatori ( erban Cantacuzino mai cu seam a reparat nu numai cldirile anexe ci i biserica), mngstirea s'a pstrat in intregul ei pan in 1875. Din descrierea amnuntit pe care ne-a 15.sat-o L. Reissenberger
In lucrarea sa asupra bisericii dela Arges, apirua la
Viena in 1867, constat6m c5.' mai toate cldirile mnistiresti se pstrau inc destul de bine in acea vreme.
Istoria Tierei Ronanesci, in Magazinu Istoricu pentru
Dacia, Bucuresti 1847, IV, p. 266.
Paul of Aleppo, The Travels of Macarius, Translated by
F. C Balfour, London, 1836, II, p. 324.
www.dacoromanica.ro
ti
ti"ir- 7?-7
4.7
(Colectia Academia Romlne).
Fig. 37. Meineistirea Argeului viizutii din exterior. Dupii un desen din 1840 de
Luigi Mayer.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
142
u Biserica se inalfg, ne spune el, in mijlocul unei cursi
patrate care spre miazazi se uneste cu o a doua curte,

unde este seminarul. Curtea are trei laturi formate din
cladiri; cea de a patra lature este deschisa. Spre miazzi e locuinta cu doua caturi a episcopului, clopotnita,
cancelariile si cateva chilli; spre apus, legandu-se cu
locuinta episcopala, sunt: sala de receptie si aceea a
consistoriului, camera mosafirilor si, mai departe, bisericuSa (paraclisul) si cuhnia; spre miazanoapte celelalte
chilli ale calugarilor... 1).
Procedand la o restaurare totala a bisericii vechi, facuta din punct de vedere tehnic in condiSii excelente,
A. Lecomte du Nouy a gresit insa, distrugand fara putinf de refacere, pe lnga decoratia picturall interioara dela inceput, si toate cldirile manastiresti, in cadrul carora ctitoria lui Neagoe Basarab se inscria de
minune.
1) L. Reissenberger, L'glise du monastre piscopal de Curtea

de Argef, Vienne, 1867, p. 35.
www.dacoromanica.ro
MORMINTELE DIN BISERICA FOSTEI

MANA.STIRI A ARGE5ULUI
Cu prilejul restatuirii dintre 1875-1886 a monumentului, acAndu-se spauri in interior, au fost ggsite sub pardoseala pronaosului, in locurile special rezervate pentru aceasta, zece morminte. Cum dorinta
Regelui Carol I a fost s transforme dupg restaurare
renumita ctitorie a lui Neagoe in mausoleu regal, din
cele zece morminte vechi descoperite au fost pistrate
In biserica, la locul lor de cinste, numai patru, cele

identificate
ca
apartinnd
familiei
lui
Neagoe
Basarab. Un al 5-lea mormnt, socotit a fi al unei

aluerite oarecare, Platonila, dar care de fapt era al
Doamnei Despina a lui Neagoe, csluerit sub acest
nume, a fost inlturat odat cu celelalte. Dup refacerea pardoselilor. nici mormintele pstrate n'au mai
fost a'sate in locul lor adevrat ; trei din ele se g6sesc
tot in partea dreapt a pronaosului, adicl in locul

rezervat ctitorilor dela inceput (3, 4i 5 pe plan, fig. 38).
Osemintele lui Radu dela Afumati, aflate tot in dreapta,
au fost mutate inteo groap6 nou, in partea stang5.

(6 pe plan fig. 38). Lespedea care-i acopera mormantul
este insI cea veche.

www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
144
Alturi de mormintele vechi, aliniate 0 puse in gropi
pregtite din nou, s'au aezat apoi, incepnd cu al
Fig. 38.
Planul pronaosului bisericii lui Neagoe cu artitarea loculni mormintelor.
Regelui Carol I, mormintele membrilor familiei regale.
Iat cum sunt wzate 0 cui apartin aceste morminte

(vezi fig. 38):
www.dacoromanica.ro
iViormintele diu Biserica fostei Manastiri a Argesului
145
Mormantul 1, acoperit cu o lespede de marmor.,

este al Reginei Elisabeta, stins din viat. in 1916.
Inscriptia din chenarul pietrei spune:
Ad i se odihnete pe veci roaba lui Dumnezeu Elisa-
beta de Wied, cea dintdi regind a Romdniei, adormitit

intru Domnul in al 73-lea an de viafd inchinatd Tdrii
ca sldvita Carmen Sylva i Mama Rdnitilor .
In acest mormAnt au fost depuse
i.
osemintele
principesei Maria, fiica Reginei Elisabeta O. a Regelui

Carol I, moart la fraged. varst.
Mormntul 2, acoperit Cu o lespede de marmork

cuprinde rmitele pmantWi ale Regelui Carol I,
mort la Sinaia la II Octomvrie 1914. Inscriptia din
jurul pietrei are urmtorul cuprins:
Ad i se odihnete pe veci robul lui Dumnezeu Carol
I de Hohenzollern, cel dintdiu rege al Romdniei, adormit
intru Domnul in al 76-lea an de viafd inchinatd Tdrii,

dupd o binecuvdntatd Domnie de peste 48 de ani .
Mormntul 3, acoperit cu lespede de piatr pe ale
crei margini se desfoar, in form de chenar, o

inscriptie, este al lui Neagoe Basarab. Mijlocul pietrei
este impodobit cu o cruce cu picior i dou brate,

formaa dintr'o impletituf continu. a unui ornament
geometric. 0 rozet" mare, cioplifa" in uor relief
avand fata acoperitl Cu ateva rnduri suprapuse de
solii ce merg micorndu-se pan. se termin6 inteun
vartej, ocup partea din vrful crucii pn.' in chenarul inscriptiei. Alte rozete, mici ca nite butoni,
sunt semnate in locurile libere din colturi i dintre
o
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge9
146
bratele crucii. Scris in limba slavonA., inscriptia are,

tradus in romAnWe, urm6torul cuprins:
A incetat din viatd robul lui Dumnezeu, Io Neagoe
Basarab 'i steipeinitor al tuturor tinuturilor Ungro-Vlahiei # al pdmeinturilor dundrene, la 15 Septemvrie 7029.
Am domnit nouei ani .i jumdtate. Mel rog celui pe care
Dumnezeu a va alege moVenitor al scaunului meu set'
proteguiascd acest loc de repaos de pdstrare al oaselor
mete, ferindu-1 de a fi distrus .
Mormntul 4, acoperit Cu o piatr. a crui po-
doabl se aseamn, mult cu cea de pe lespedea lui

Neagoe, este al fiicei acestuia Stana, sotia voevodului
tefa'nit... Inscriptia mortuarl are in romanWe urxratorul cuprins:
A incetat din viate roaba lu Dumnezeu Doamna
Stana, fiica lui Neagoe V odd i a sotiei sale Despina,
foste sofie a lui Stefan V oevod. Inainte de moarte, cdlugeirindu-se, i-a luat numele de Sofronia. La leat 7039
moldovean
(1.531), Februarie 8.
0 cuvertur de catifea, avAnd brodat pe ea numele

Doamnei Despina, acopere lespedea aceasta, care
e de fapt a Doamnei Stana. Mormmtul Doamnei

Despina, inllturat cum s'a spus cu ocazia restauearii bisericii, se gsea intre mormntul Doamnei
Stana 0 al Regelui Carol
I. Rm.'0tele p5.mAn-
tqti ale Doamnei Despina, moart sub numele ei

de cAlug6ritl, Platonila, la 3 Ianuarie 1554, la Sibiu,
fuseser aduse aci doi ani mai tArziu de mitropolitul
Ananie. Inscriptia de pe lespedea ce-i acoperea morwww.dacoromanica.ro
Mormintele din Biserica fostei ManAstiri a Argeului
147
mantul pomenea numai numele roabei lui Dumnezeu

Platonila.
Mormantul 5, acoperit cu o lespede de piatr tratat ca un triptic, cuprinde rmsitele p6mAntesti ale
celor trei copii ai lui Neagoe Basarab, Petru, Ion,
Angelina, morti, dup cht se pare, la fraged vArst
asezati, unul peste altul, in aceeasi groapl. Inscriptiile in limba slavon ce impodobesc marginile celor
trei pagini ale acestei pietre nu dau anul mortii copiilor. Piatra de cp.tl a fost probabil cioplit.si asezatsa' peste groap cu ocazia mortii celui din urm.
Iat cuprinsul inscriptiei: in dreapta : A incetat
lui
din viafd robul lui Dumnezeu Io Petru Voevod,
Io Basarab V oevod i al sofiei sale Despina,1a15 Martie.
La mijloc: A incetat din viald robul lui Dumnezeu

Io Ion Voevod, fiul lui Basarab Voevod i al sotiei sale
Despina, la 27 Noembrie. In stnga: A 'incetat din
viad roaba lui Dumnezeu Angelina !cica lui Io Basarab Voevod i al soliei sale Despina, la 3 August.
Mormntul 6 este al voevodului Radu dela Alumati. Ginerele lui Neagoe Basarab i ctitorul bisericii
pentru pictur5.. Pe lngl interesul ei decorativ voevodul incoronat este prezentat inteun relief plat, cg-
lare, cu buzduganul in man6 i mantia "Mufa' de

vant lespedea care-i acopere mormntul are si un
deosebit interes istoric, prin aceea c5,' pe ea sunt enu11161-ate in ordinea lor cronologia cele doulzeci de
rIzboaie purtate de domnitor in scurta i sbuciumata-i domnie (1521-1529).
www.dacoromanica.ro
Cuttea de Arge*
t 18
In jurul chenarului, format dinteo impletitufl de
ornamente ca n4te cercuri inlntuite, o inscriptie

scris cu litere mai mari, in limba slavon, spune:
# A incetat din viatd robul lui Dumnezeu bine eredinciosui Io Radu, V oevod, 1 stdpanitor al tuturor
Onuturilor Ungro-Vlahiei i al pdmanturilor dundrene,
liul marelui i bunului Radu V oevod, la 4 lanuarie
7037 (1529) .
In mijloc sub basorelieful viteazului voevod, sunt

scrise Cu litere mid urmtoarele:
V d fac cunoscut aci rdzboaiele pe car% le-am purtat:
1) Bdtdlia contra A garenilor 1); 2) bdtdlia dela Glubavi ;
3) din satul 5tefani pe Neajlov; 4) din Cle-
jani ; 5) din Ciocdneti ; 6) din cet atea Bucuretilor ;

7) dela Teirgovige ; 8) de pe malul Argeului ; 9) din
satul Plata(reti); io) dela Alinuineti pe Teleorman ;
II) cea tnai crdncend dintre bate bdtdliile la Grumaj

(cu 7 drapele turce.51i) ; 12) dela Nicopole ; 13) dela
Siiov ; 14) dela cet atea Poenari, contra Horanilor2) ;
x5) dela Gherghip ; 16) a doua oard la Bucure0i ; 17) din
oraul Slatina ; 18) din cetatea BucureOilor cu principele Vladislav ; 19) din satul Rucdr ; 20) dela Didrih.
Astfel au fost ddruit de Dumnezeu cu domnie i cu
sceptru, invemeintat cu centurd i cu mantie de purpurd
incoronat cu coroand. Plin de bog4ii i cu armatd

mare am dat ori cui # am fost cu mild pentru tog i
Nume dat Turcilor, socotiti ca descendenti ai Agarei.
TAtari (?).
www.dacoromanica.ro
Mormintele din Biserica fostei MS.nistiri a Argewlui
149
acuma mei odihnesc sub aceastil piatili, a.5teptcind vocea
arhanghelului, ultima sunare a trompetei pentru invierea lumii intregi, schimbarea celor ce au fost; i incl
rog celui pe care Dumnezeu il va alege domn dupei mine
sei protejuiascci' locul acesta de odihnel al oaselor mele
ca el sci nu fie prcidat.
Mormantul 7 este al Regelui Ferdinand, fauritorul
Unirii tuturor Romanilor, mort la 20 Iulie 1927. Pe

piatra sa de mormant se citeste urmatoarea inscriptie:
Aci odihne.5te robul lui Dumnezeu Ferdinand I
Regele Romciniei, neiscut [la] 24 Aug. 1865 la Sigmaringen, reposat [la] 20 Iulie 1927 la Castelul Pelior.
Lueind ceirma Teirii la ix Oct. 1914 a tras sabia in 15
Aug. 1916 pentru desrobirea Romeinilor de peste vechile
hotare,inkcptuind intregirea neamului i incoronandu-se
In 15 Oct. 1922 la Alba Iulia ca prim Rege al Tuturor

Romeinilor.
Mormntul 8 este al Reginei Maria soata regelui

Ferdinand, moarta la 18 Iulie 1938.
www.dacoromanica.ro
, .
1,-*.V
"
it it
--_:
41,3, ,43,:l413.;gar,:g.
r1C,Atirat 6,411/-,
ta,Z
www.dacoromanica.ro
.9. 3,
.!.
(Foto arli. Alex. Petit).
Fig. 39. Palatul regal din Curtea de Arge, construit in curtea nandstirii dupcl
planurile arhitectului Lecomte du Nouy. Piatra fundamentald s'a pus la 13 Oct.
1886, a 2-a si dupd sfinfirea bisericii restaurate.
ALTE MONUMENTE VECHI IN CURTEA DE

ARGE$
Faima statornica a manastirii lui Neagoe 0 marea

valoare artistica 0 istorica pe care o reprezinta. biserica Sfantului Niculae Domnesc lasa mult in umbra
celelalte monumente mai mici ale oraplui. Aproape
nimeni nu le mai cauta 0 nu le mai cerceteaza. $i

totui, in afara de ruina capelei San Nicoar. 0 de biserica Olari, despre care am vorbit, Curtea de Arge
mai cuprinde cateva edificii religioase, daca nu prea
vechi, in once caz destul de interesante 0 atrgatoare prin infa'tiarea, decorul, sau pitorescul lor. Acestea sunt: fosta bolnita a manastirii Argeului, cunos-
cuta azi sub numele de biserica Slinfii Voevozi sau

Flameinzeqti; biserica Slinfii Ingeri ; biserica Adortnirea Maicii Domnului i. biserica Brad-Botopri.
Biserica Sfintii Voevozi, zis. Flamanzeti, se gasete
In marginea din spre miazanoapte a oraului, dincolo

de mlnastirea lui Neagoe, a carel bolnit.' se pare a
a fost. Data constructiei ei nu se cunoate; judecand
insa dupa tipul de plan 0 dupa arhitectura exterioar,
pare sa fi fost cladita catre jumatatea veacului al

XVIII-lea (fig. 40). Are un plan simplu, dreptunwww.dacoromanica.ro
Curtea de Argq
152
(Foto arh. Alex. Petit),
Fig. 40. Biserica Fielin4nze0 vc7zut4 din laid.
www.dacoromanica.ro
Alte monumente vechi in Curtea de Argq
153
ghiular: naos alungit acoperit cu o cupol ridicat' pe

patru arcuri late, sprijinite, la rndul lor, pe pilastri
de col, ca in unele biserici din veacul al XVII-lea;
(Foto adj. Alex. Petit)
Fig. 41.
Biserica Flandinze,sti vdzuld
dinspre altar.
pronaos patrat acoperit Cu o cupolri i suprainltat de
o turl-clopotnit, la care se ajunge printeo scar

inchis inteun turnulet qpecial alipit fatadci din qpre
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
154
miaznoapte. Elegant i bine proportionat, biseri-
cuta a fost restaurata de curand; cu aceast ocazie,

a fost splat5., curtit. i, pe alocuri, dreas, .1 zugrveala interioar, nu lipsit de interes.
Biserica Sfintii Ingeri se inalt pe o culme de deal,
putin mai sus de piateta din centrul oraului. A fost
construit in 1717 dup tipul de plan dreptunghiular,
Cu clopotnit pe pronaos, creat in prima jumtate a
veacului al XVII-lea de mWerii lui Matei Basarab.
Fatadele, imprtite, dup datin, cu un brau in dou
registre, sunt decorate in partea de jos Cu o serie de
firide oarbe, lungi, formate din pilatri drepti i arcaturi cu arhivoltele spate in fata zidului. Pe fatada
din spre apus, un pridvor ridicat pe ase stalpi

de armid precede intrarea. In interior, cateva
fresci bine pstrate, contemporane cu biserica, pun in
evident priceperea ludabil a unui zugrav popular,
aruia multe .din modelele aflate in biserica Sfantului
Niculae Domnesc nu-i erau necunoscute.
Biserica Adormirea Maicii Domnuiui, situat pe strada
Negru Vod5., este o constructie valoroas din punct

de vedere arhitectonic, datand din prima jumtate a
veacului al XVIII-lea. Este croit pe un plan dreptunghiular, cu clopotnit deasupra pronaosului, i are fatadele imprtite in dou registre decorate fiecare cu
cate o serie de firide oarbe, In campul arora se mai
Vd Inc5. urme de picturi: siluete de sfinti i contururi diferite de scene religioase. Mai ciar: i. bine p5,-
strata, se vede, deasupra ferestrei din absid, o fresa
www.dacoromanica.ro
Alte monumente vechi in Curtea de Arge
155
In culori vii, inftiand scena Adormirea Maicii Domnului , icoana hramului.
(Foto arh. Ales Petit).
Fig. 42.
Biserica Maicii Domnului zisul li Drujefti.
Dei bine psstrat (ar avea nevoie numai de mici

reparatii in interior), biserica este lsat. totu0 in stare
de p'grisire, in timp ce, cu o rvn fAu inteleasi, s'a
construit ahlturi un 111ca- de -rug5.ciuni nou, dispro-
portionat li urit din toate punctele de vedere.
www.dacoromanica.ro
Fig. 43. Biserica Cercel-Voa zis fi B-rad-Botofari.
www.dacoromanica.ro
Alte monumente veehi in Cuttea de Argq
T57
Biserica Brad-Botoari, zisa si a lui Cercel-Voda, se

OA in cartierul din spre miazazi al orasului. Strajuit'a
de un curios pin, ce-si apleaca trunchiul catre intrare
rasucindu-si ramurile a pocainta, biserica, cu fatade
albe i turnulet de tinichea peste acoperis, se ascunde
inteun fund de curte, la care se ajunge printr'o straduta intortochiatl, dar nu lipsita' de pitoresc. Constructia nu prezinta insa niciun interes arhitectonic
sau istoric; ctitorie a voievodului Petru Cercel (1583
1585), ea a fost tn intregime reflcut, la inceputul
veacului al XIX-lea, pierzandu-si cu aceasta ocazie
si forma si infaIisarea dela inceput.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argel
15d
KS,
(Foto arh Alex Petit).
Fig. 44.
Fcinkincl zisii a e Mqierului Manole *.
www.dacoromanica.ro
IMPREJURIMILE ARGE$ULU1
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN VALEA DANULUI
La satul si biserica cu acest nume duce un drum de

tara ingrijit, care, desprinzndu-se din soseaua principal Curtea de Arges-Aref, spre stnga, trece mai
intai prin satele Rdesti s'i Herisani. Numele satului
vine probabil dela numele intemeietorului sau, un Dan,
proprietarul intregei vi dimprejur. De va fi fost
acesta un boer oarecare, sau unul din cei trei voevozi
cari, in intervalul de timp dela 1386 la 1447, au fost
vremelnic stpnitori la Arges, este greu de stiut.

Forma azut de mult in desuetudine a genetivului
cu articolul postpus numelui personajului eponim, ne
face s credem, in once caz, c este vorba de o asezare
strveche.
Bisericuta dinti a satului, construit din lemn, ca

mai toate lcasurile de rugciuni ale aseZrilor noastre
rurale de odinioail, a disprut de mult, pierzndu-se

chiar si amintirea locului unde se gsea. Biserica actual, de zid, este relativ nou ; ea a fost construit
la inceputul veacului al XIX-lea de episcopul crturar
Iosif al Argesului si de economul Episcopiei acestuia,
Meletie.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
162
r"
wis
4,;.'"
`V.
(Foto aril. Alex. Petit).
Fig. 45. Clopotnita bisericii din Valea Danului.
www.dacoromanica.ro
13iserica din Valea Danului
163
Croit in chip de mnstire, ctitoria acestor doi

evlavioi clugliri este a4ezat.' in mijlocul unei curti
mari, inconjurat cu ziduri de piatr i. avnd la intrare un puternic turn-clopotnit5.. Golul intrsii in
curte este subliniat de o arcad larg in plin centru,
Fig. 46. Biserica din Valea Danului.
In mijlocul creia se deschide poarta. Dou aripi triun-
ghiulare de zid, ca doi contraforti, acoperite ca

clopotnita cu indri1, proptesc fr nevoie, de o parte
de alta, zidul din fat al turnului. Deasupra gangului
boltit al intrrii se gsqte clopotnita propriu zis.,

la care se ajunge printr'o scar inchis inteun turnulet
11'
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
'164
special, alipit pe fata din spre miazhnoapte a turnului

mare (fig. 45). Cu toath masivitatea ei, clopotnita nu-i
lipsith de elegant5. 0 originalitate.
Biserica e de plan trilobat, cu tur1 pe naos 0 pridvor
sprijinit pe patru sthlpi de chrmidh in fata pronaosului. Brhul traditional, care incinge cadirea pe la mijloc,
nu lipsWe; impins mai chtre stra0nh, el subliniazh

planul de na0ere al boltilor, separhnd in acela0 timp
fatadele in douh registre: unul Malt, in partea de jos,
decorat cu o serie de pilaWi drepti, altul sub stra0na,
imphrtit in panouri dreptunghiulare decorate cu picturi ale chror culori vii se detaeazh strident pe fondul
alb al zidurilor.
0 inscriptie shpath in piatrh 0 prins, ca deobicei,

deasupra u0i din pridvor d'h, in limba romneasch
mai veche, pe 15.rig desluOrile de rigoare in leghturh
cu zidirea bisericii 0 unele 4 porunci pe cari sh le
phzeasch preotii , cat timp biserica va sta in picioare:
Intru slava cei de o fin0 de via0 fdatoarei si ne

despdrgtei Troik si intru cinstea si lauda acelui 'intru
Sling, pcirintelui nostru Niculae Miralichiei, s'au zidit
aceastd *Ina' bisericd din temelii pentru dragostea si
datoria care sfdntul acesta Erarh al smeritului I episcop
al Argesului Iosifu, avtindu partasu la cheltuialei pre
cuviosul Meletie, iconomu alu acestii sfintei Episcopii,
la toate cdte panel' acumu s'au lucrat si s'au idcutu; carele ostenitoriu au fost din inceputu pdnd s'au sdvdrsitu
si pentru cinstea cdtre slingi dupd cari 41 au numirile,
s'au adaos la icoanele cele mari si chipurile alu skintului
www.dacoromanica.ro
Biserica din Valea Danului
165
dreptului Iosifu, logotniculu i a lu sldnticlui Meletie

Patriarhul Antohiei i pentrzt cei mai inainte au fostu
altei bisearicd prea micit qi de lemnu, uncle loculu n'au
ldsat a se /ace aceasta de zid, deci seivdqindu-se cu toate
cdte ait trebuitu s'au i tdrnositu acumu de insui prea
slintia sa, fiindu anulu dela zidirea luntii 7319, iard

de la Cris/os .7-811 Oct. 1.
Aceste por unei sii le pdzeascei preotii din porunca
arhiereascct Mud ce va sta besearica aceasta. I. Pre nintznea set nu ingroape In besearicct nid In tindd avid
aicea in pridvor, nici inaintea besericii SPIT par/ea apusului, nici imprefurul besearici king& zid, i mormcinturile sit- fie depeirtate de zid de patru papi de om, cd
pentru aceia s'au Matt curtea mare i adeincimea gro pii
sic' fie de sase palme. II. La vremea cdnd se cunund oamenii sit nu ingddue a se face jocuri in curtea besearici
nici afard imprejurul curtii, nici sit se facci incincdri sau
bduturi. III. Judeccitile cu pricini de stricdciuni holdelor
flinatilor din care se intdmplei injurotturi 5i bdtdi nici
de cum sei nu se primeasa a se urma.
In interior, pe lng cupola naosului, ridicat peste
p.rcurile mari prin mijlocirea a patru trompe conice

de colt, ceea ce atrage mult privirea este frumoasa
thmpl. adusa dela mAn.stirea lui Neagoe Basarab
din Curtea de Arges (inlocuit, acolo, cu prilejul restaufdrii bisericii de arhitectul Lecomte du Nouy, cu
un cadru metalic). Mult mai malta deal arcada dintre
altar si naos, tampla adus5. dela Arges care, dupI
stil i luctlituei, pare st fie din vremea lui 5erban Can-
www.dacoromanica.ro
117,
'
4f,
"
_LI d
;
fr
'
S.
3
fft-,!._
'
'
r,
-7r
al
if
4d
.1
_7
(Foto arh. Mex. Petit)
Fig. 47.
Interior in biserica din Valea Danului
www.dacoromanica.ro
167
tacuzino, unul din principalii restauratori ai ctitoriei

lui Neagoe n'a incput in intregime in golul destinat catapetesmei. Astfel, partea superioar: a acestei pretioase lucrAri in lemn, cuprinzand unsprezece
iconite circulare, a fost pring sub tirantul arcului

dintre pronaos si naos, unde, alauri de alte luceri
tot in lemn, ins mult mai noui (patru icoane pictate si
o .arcad decorat cu ramuri de vit de vie cu struguri),
formeaz o separatie deosebit de decorativ6 intre cele
dou5, inc'peri ale bisericii (fig. 47).
www.dacoromanica.ro
CETATEA o POENARI
Drumul care duce la acest strvechiu punct intgrit,

loc de retragere si rezistentg al voevozilor dela Arges,
merge paralel cu albia rgului Arges, care izvoarele

lui, trecAnd prin satele Pmnteni, Ungureni, Buce
nesti, Corbeni si Cgpgtgneni.
Dela CApgtgneni, soseaua, relativ bung, se intoarce

spre stnga in directia Aref, iar cercetgtorul care
vrea s viziteze rgingsitele istoricei cetiti, cgtgrat in
fund pe malul drept al Argesului, trebue sil fac.'
drumul mai departe pe jos.

Dei curate si ingrijite, satele asezate de-a-lungul
soselei, pang la Cgpltneni, nu prezintg, afar de pitorescul natural al asezgrilor, .niciun interes deosebit.
Lipsesc chiar si monumentele istorice. Doar la Corbeni
poate fi cercetatg' cu interes o bisericutg frumoasg,

construitg in 1743 pe un plan dreptungbiular, cu pridvor in fatg si clopotnit pe pronaos (fig. 48). Picturile
ce-i impodobesc peretii in exterior si, mai cu seamil,
ornamentele din jurul ferestrelor turnului-clopotnitg,
sunt de un efect decorativ remarcabil. Nu mai putin
interesantri este scara care duce din pridvor la clo-
www.dacoromanica.ro
Cetatea Poenari
169
(Foto arh. Alex Petti)
Fig . 48.
B iserica din Corbeni vdzutd din fatd
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
170
potnit 0 pe a cad balustrad, grosolan dar original ca form5.; deasupra unei n4e tratat in chip de
banc, un zugrav popular a inft4at sub o formg pe
ct de naiv pe ata de m4caoare ceea ce in imaginatia lui se cherna Raiul (fig. 49).
O alt bisericut, cldit in 1747, mult mai simpl
avnd in f a, ad5.ogit ceva mai thrziu, un- larg

pridvor de lemn, se gsWe pe un deluor, in caunul
alaurat al BucenWilor.
Dela apahneni in sus, valea Argeplui se ingusteaz. Prins intre doi pereti de stnci, pe alocuri impdurite, raul i rostogolWe grbit apele fknd un
zgomot asurzitor. Pe malul stng, o cale ferat ingusta merge paralel cu firul apei pang departe la
Cheile Argeplui. Pe malul drept, o potecut ingusf
sue si coboar5., ducnd care o poian de o frumusete
neinchipuit, intins in jurul unei cotituri pe care
Argepl o face la poalele muntelui al caui vrf mai
pstreaz5. Inca ceva din resturile de zidrie ale cet5.-tii
Poenari .
Zidurile sframate ale acestui punct strategic in-
trit de odinioar se val din depatare inteo perspectiv minunat. Cercettorul care vrea s le cunoascl mai bine, s le priveasa de aproape, trebue
s sue muntele plecAnd de jos, din poian5.-, pe o po-
tecut tiat in nenumaate zigzaguri. Drumul e

greu, dar vederea de pe ace,st varf de stancI, de o
parte catre apaneni, de alta catre Cheile Argeplui,
este nebnuit de frumoasa. In schirnb,
ciuda
www.dacoromanica.ro
Cetatea . Poenari
171
(Foto aril. Alex. Petit).
Fig. 49.
Biserica din Corbeni; scara din pridvor fi i Raiul.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argeq
172
impresiei ce o avem din deprtare, resturile

tii propriu zise sunt srckioase. Posta incint,
micut i ingust, searnn Cu o poenit bttorit,
iar din mormanul de moloz al zidurilor prvlite cresc
pomi i buruieni. Nici planul i, mai ales, nici inftiarea dela inceput a cettii nu mai pot fi deduse acum
pe baza resturilor neinsemnate ce se mai pstreaz.'.
Starea de risipire a zidurilor s'a agravat i, dac nu
Fig. 50. Planul
Poenari (dupa
o schijci din 1903 a arhitectului Victor
Stephdnescu).
se iau msuri de conservare, din tot ce a fost candva

zid sau turn pe acest munte nu va mai rmne curnd
deck amintirea.
In 1903, o bun parte a fostului Castrum Argis
se mai tinea Inc in picioare. Cercetnd in acea vreme
ruinele, arhitectul Victor Stephnescu a putut schita
tm plan al cettii, descriind in ace1a0 timp i unele
particularitti ale zidirii. lat, dup indicatiile date
atunci de d-sa i dup completrile acute acum la
fata locului, care pare s.' fi fost In ftiarea cettii:
www.dacoromanica.ro
Cetatea
Poenari
173
411:.14,
Fig. 51. Ruinele
(I.oto aril Alex. Petit).
Poenari.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
174
Croita pe un plan poligonal neregulat, cenit de sigur
de configuratia natural a terenului, cetatea era intarita la colturi cu turnuri putemice ; unul, enorm,
sprijinit catre vale cu un contrafort, era indreptat
in directia Capataneni i apara intrarea in cetate.
Poarta principala, intarita, se gasea alaturi, avand
in fat. un ant cu urme de poni-ievis . Alte dou
tumuri mai mici erau situate pe varful opus, steljuind cotitura pe care o face valea i raul in acel punct ;
altul, in sfarit, se gasea pe latura cea mai lunga a

cetatii, deasupra potecutii care inconjoarl i acum
poalele zidurilor din spre miaezi (fig. 51). In plan,
turnurile sunt rotunde ; camerele amenaj ate in ele
erau ins'a'. patrate. Zidurile aveau o grosime variind
hare 2 i 3 metri i. erau f acute din piatra, captuOt
In partile superioare cu caramida. Structura acestei
zidrii, care a suferit candva o refacere, este vizibil
inc5, i azi la baza turnului mare i in frantura ramas
inca in picioare din tumuletul din capatul opus acestuia (fig. 51). Cetatea era prevazuta Cu pivniti. In
mijlocul incintei minuscule, in care nu incapeau mai
mult de 40 ostai, se gasea un f el de put, de buna seama
gura ascunzatorilor subterane. Osta0i asediati in cetate
puteau iei afara, la nevoie, i printr'o galerie subteran, care rspundea ceva mai jos, in poalele muntelui,
Ia locul ce se numete i astazi la pivniti .
In privinta originii i vechimii acestei cetati, lucrurile nu sunt tocmai limpezi. Pe de o parte, traditia
populara o atribue, ca pe mai toate cldirile vechi

www.dacoromanica.ro
Cetatea
Poenari
t75
ale pia legendarului Negru-Vod. Pe de alta, traditia istorica, consemnat' inteo crania, din veacul al
XVII-lea, pretinde ca. este vorba de o zidire mug a
lui Vlad Tepe. Avand in vedere imprejurarile politice
cari au precedat lupta pentru intemeierea i independenta Taxii Romane0i, precum i nevoia, atat de des
dovedita, ca voevozii no0ri s1i aib in munti un
loc sigur de retragere i rezistenta in vremuri de re-
stri0e, am fi indreptatiti s dam crezare traditiei

populare i s admitem ca ziditor al cetatii dela Poe-
nari (chemat astfel, mai tarziu, dupa numele satului

domnesc din vale) pe Basarab I, intemeietorul Principatului muntean. Cu att mai mult s'ar putea sussine acest lucru, cu cat prima tire pe care o avem
despre existenta cetatii e din 1330. Acel Castrum
Argias catre care se indreapta otile lui Carol Robert
in expeditia lor contra lui Basarab I nu poate fi cleat
cetatea aceasta. Orapl Arge, Curtea de Atgq de
mai tarziu,
vechea capitala a Tarii, n'a fost nici-
data fortificat pentru a se fi putut cherna candva

Castrum .
Pe de aka, parte, avnd in vedere stilul cladirii

mai cu seama, faptul ca un popor care nu-0 catigase
zideasca
inca independenta cu greu ar fi putut
o cetate de felul celei dela Poenari, orict de mid, ar
fi fost ea, pare mai normal s, admitem c Basarab
I a gasit cetatea facuta de altcineva dinaintea lui, iar
el, cel mult va fi dispus s, fie reparata i intretinuta.
Cine va fi avut interes in epoca aceea s zideasca
www.dacoromanica.ro
Curtea tie Argq
17t
Fig. 52. Cefalea Poenari dupcl un desen din 1903 al arhitectului Victor Steplanescu.
www.dacoromanica.ro
Cetatea e Poenari
177
cetate de ap'rare in munti, pe valea Argesului, inteun
punct strategic important, aproape de o treatoare

prin care cu greutate, ce-i drept, se putea trece
peste Carpati in Tara Faggrasului, nu e greu de ghicit. Inteadevar, iata ce scrie, in legatura cu acest loc
intrit, unul din cei mai invatati cercetatori ai arhitecturii noastre militare, d-1 Alexandru Lapedatu:
Inainte de intemeierea principatului, se constata exi-
stenta unei cetati asernanatoare celei dela Poenari in

regiunea Oltului de sus, la gura Lotrului, ridicata in
acest loc, pe varful unui munte, de Comitele Conrad,
c5.ruia Bela al IV-lea al Ungariei Ii druise la 1233
Tara Lovistei. Aceast cetate a trebuit s dureze cel
putin cat a durat i stapanirea acestuia si a urmasilor
sai in Tara Lovistei, adica pana la inceputul veacului
al XIV-lea. Stiri asupra ei nu mai avem 'Ana' la 1453,
cand aflam c5. regele Ladislau al Ungariei autoriza pe
Sibieni a o restaura. La aceasta data, Castrum Lothorvari )), cum il numeste scrisoarea regard', era deci
daramat. Sasii ins5. nu 1-au mai refacut. Ruinele cetatii se mai vedeau totusi pe la 1720.
Dar Tara Lovistei, cum a aratat B. P. Hasdeu si a
piecizat in urma D. Onciul, se intindea i in stnga
Oltului, cuprinzand intreaga regiune ce se chiarra Inca
azi Plaiul Lovistei, regiune in care se gasesc i ruinele cetatii dela Poenari. Faptul c cetatea dela Poenari se afla pe teritoriul stpanit odinioara de Comitele
Conrad si de urmasii si, precum i faptul CI ea se
gaseste atestata ca existenta in 1330, curand dupa

12
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
178'
indeprtarea acestei sapaniri (in), ne duce la incheerea
emis hipotetic
c5; originea ei trebue pug
In legtur cu posesiunea ungureascl a Lovistei:

cici precum atunci s'a fost ridicat, de-a dreaptaOltului,
cetatea Lotrului, asemenea, de-a stanga lui, s'a putut
ridica cetatea Argesului, pentru paza cesteilalte jumati a teritoriului druit Comitelui Conrad s'i urmasilor sal 1).
Dup'a mutarea capitalei dela Arges la Thrgoviste,

cetatea ne mai fiind la indemana Domnitorilor a fost
vremelnic pra'sia. In once caz, stiri despre ea nu mai
avem pang in a doua jumatate a veacului al XV-lea,
cand, din nou inaria, o glsim condus de Para.labul Gherghina, cumnatul Voevodului Vlad Calugrul.
Refacerea ceatii poate s se datoreze totusi lui

Vlad Tepes. Faptul c5. mesteri pusi de el vor fi lucrat
la reinarirea si repararea ceatii, dup ce o buna*

bucaa de vreme nimeni nu se mai ocupase de ea, a
fcut de sigur ca poporul s o socoteascg noug si. s-i
dea numele lui Vlad Tepes. Cronicile Trii din veacul
al XVIII-lea par a o atribui in adevr acestui voevod.
Vlad Tepes, scrie Constantin Capitanul, # au fcut,
Targovistenilor mare pedeaps pentru o vin ce avusese
c acuse unui frate al Vladului Vod un necaz. Pentru
aceea au trimis slujitori si in ziva de Pasti lovindu-i
i-au prins si pe brbati si pe muieri si pe feciori si

1) Alex. Lapedatu, Douet cot* ramdnefti, In Bul. Com. Mon.
Ist., Iwo, p. 182.
www.dacoromanica.ro
Cetatea Poenari
179
fetele impodobite fiind, i-au dus la cetatea Poenari de
au lucrat pan li s'au spart hainele dupre ei de au

ramas toti despuieti in pieile goale 1).
Radu dela Afumati, primind din partea lui Ludovic
al II-lea ceatile din Ardeal, Vintul i Vurphul, dldu
In schimb regelui ungur Poenarii. Cetatea a rlmas
astfel o mid, bucat.' de vreme (se pare pan la moartea
lui Radu dela Afumati) in st,panire ungureasd. Dupg
,
aceea, pirsit, din nou, sau, poate, cum pare mai

probabil, ara.mata' de Turci, &are sfarsitul veacului
al XVII-lea, cetatea isi initiaz ruina ce avea s", se
desivarseasc in zilele noastre, sub ochii institutiilor
intemeiate tocmai pentru conservarea monumentelor
istorice.
1) Cronica lui Constan tin Cdpitanul; in Magazinul Istoric

pentru Dacia, Vol. I. p. 98.
12'
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argeq
iSo
2.4).A.T.Zcien%
-4.
Fo-
ct
";1 s
'
'
Fig. 53. Biserica din Gelleffefti, construild in 1751.
www.dacoromanica.ro
o
a.
:a)
(foto ar13 Alex. Petit).
Fig. 54. Interior in biserica din Grilcifeti.
www.dacoromanica.ro
N
00
' - " ;.p
,44.-.,
li
i .,
y`, i
.I.4
.
-
.X.
,ii.,,,
-.
.;
e,
..q4.1.:7.3,,,
,1
.
-
''',,,,f1f,:,'jagirt
(Foto arh. Ales: Feat):
Fig. 55. Schitul Robaia.
www.dacoromanica.ro
APENDICE
www.dacoromanica.ro
INSCRIPTIILE DE PE FATADA BISERICII

MANASTIRII ARGESULUI
Inscriptia I-a din dreapta.

Ceiti Cu Duhul lui D2Imnezeu s poviltitesc sunt fii
ai lui Dumnezeu. Iatd i eu robul Domnului Dumnezeului
nostru Isus Cristos, Io Neagoe V oevod, adusu'mi-am

aminte domnia mea cum cd multi imprati intru impdreitiile acestea s'au sldluit, ci putini pe cea cereascd
impdrtie o au motenit. De aceia dar iat -i eu m'am
sdrguit nu numai a ceirmui aceast impareitie, ci 2: a
iubi pre Domnul din tot sufletul /ate bune Wind.

Drept acela am cunoscut i noi, cd aceti foOi inaintea
noastrd stpdnitori acestea ascultdndu-le s'au fericit,

lsdnd deertdciunile pdmeinteti pcimcintenilor, iard pen-
tru ei Impdratia Cerului doblindind, dup glasul fericitului intre imparati prooroc i pdrinte David: fericit brbatul ce miluete 1 in toat zitta de Domnul se
indulcete, i iardi: <( cu milostenii se cunifesc pdcatele. Aceste dar vzdndu-le i noi, i de dorinfct i osdrdie
fiind condui catre sfiintele i dumnezeetile biserici a

le zidi, indlta i infrumuseta, precum le-au durat i incillat
i infruntusetat fcdndu-se ctitori ai notri intru Sfinti

rdposati moi i gram*, asemenea i noi, urmand
pilda lor, i dorintd, $i osdrdie avdnd cdtre aceastd sfd.ntef
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge*
186
gi dumnezeiascd beseericci a cinstitei Adormirii a preasfintei, curatei gi preabinecuveintatei stdpdnei noastre

de Dumnezeu nasciitoare gi pururea Fecioarei Marii, pe
care am gdsit-o domnia mea la Curtea de Argeg ddreimatd
gi neintdritd; gi prin harul dumnezeesc 1 imboldul

acestei Preacinstite Maici a Domnului s'au deschis
ochii inimii noastre gi am hotdrit aceast'd mai sus pomenitci
besericd den temelii a o zidi gi a o indlp gi a o intdri i

i-am mai ddruit sate i igani i beilfi cu peOe gi digmd
dela vdmi gi vase de aur i de argint gi margdritar gi

pietre neprquite. Drept aceia, in numele Domnului
Dumnezeu, fciccitorul cerului 1 al pdnantului gi in nu-
mele Preacuratei sale Maici, rugdm i conjurdm noi

pe acela care, dupd a noastrd petrecanie, il va alege
Domnul Dumnezeu sd fie uns urmag al smeritei domniei mele, stdpein pe toatd rara Ungro-Vlahiei: Mare,
sin gur stdpdnitorule gi de Dumnezeu iubitule Domn, gi
unsule, te rugdm noi pentru aceastd din nou ziditd besearicd, pe care o am indliat in cinstea gi slava stapa-
nului Christos, ca pre aceasta set nu o lagi sd fie spre

pustiire ascultdnd pe unii rdi grditori nitre tine, gi sd
nu se atingd ?mina ta de comorile ei nici vasele sd le iei,
ci ina altele domnia ta dupd putere sd adaugi pentru

ca sd nu fie spre batjocura limbilor strdine gi locuinfd
a animalelor gi a pdsdrilor, gi a ferpilor sau a kilharilor,
ci fii cdtre ea milostiv gi intocmitor i pdzitor i monahilor locuitori inteinsa bine gicdtor; ca &d-ti fie gi domniei tale ctitoria deschdrit* precum gi noud, care am
trecut din aceastd lume degartd ne-a lost. Dacd voegte
www.dacoromanica.ro
Iiscriotiile de pe fatada Fisericii Mirastirii A rgesului
187
onana ta sd se atingd a lita,

aminte cd nu trebue i
nu vei fi ispitit, cd dacd vei gdndi cd iei dela Preacurata
Maica Domnului, nu vei lua; dar dacil vei voi i dela

tine sd ddrueti dupd putere besearicii acesteia, sd
binecuviintat de Domnul Dumnezeu, fdcdtorul cerului i
al plimdntului i de Preacurata Maica Sa; pentrucdeu,

domnule i unsule, dupd moartea mea nu atept dela
nimeni pomenire sit am dealt dela domnia-ta, iar domnia-
ta sd ai pomenire in Impdrdia cerului uncle bucuria

este netrecdtoare i fericirea fdrd de sfdrit, care va sd
fie, amin.
amintim egumenilor i cdlugdrilor,
cd dacii cineva din boeri 2: din dregdtori va
voi sd aducd ale lor averi i vase pentru ca sel le ascundd
In mdndstire, fie chiar 1 de once fricd, atunci egumenii
i cdlugdrii sd nu le ieie, ca s nu fie averi strdine in
mdn'dstire i sei nu cadd pentru aceasta miindstirea in
nevoi. lar egumenul i alugdrul, care va primi avere
strdind a o ascunzd In mdndstire sd fie blestemat i

afurisit .
Inscriptia II-a.
, Cu voia Tatdlui, cu ajutorul Fiului i cu sdviirirea
stantului Duh, care in Treime este sldvit Dumnezeu, de
dorinfd i osdrdie indemnat, inceput'am aceastd sfeintei
besearicd a Adormirii Prea binecumintatei Stdpdnei
noastre de Dumnezeu Ndsceitoare, pe care privind-o
vazdnd-o, iard din scripturile Dumnezeeti infelegdnd
ceea ce grdete gura Domnului Dumnezeului nostru in
sflinta Evan&lie: dacd vom avea credinfd cdt un
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge
188
grdunte de mular, se vor ierta pdcatele noastre , clara

nici data nu s'a gasit in noi, 0 se greiete iardi In slanta
Evanghelie: Dacd cineva va veni la mine, nu'l voi
alunga . i iardi zice dumnezeescul Chrisostom: de
aa lucrat cineva din ceasul cel dintdi
primeasc
astdzi dreapta platii; de au venit cineva dupd ceasul al

treilea, multumind sd prdznuiascd; de au ajuns cineva
dupd ceasul al aselea, de nimic a nu se indoiascd,
de nimica nu se va pdgubi , iar care se va intdmpla
vie intr'al noulea ceas, set se apropie ard de teamd;
de va ajunge cineva in ceasul al unsprezecelea a nu se
ingrozeascd de pedeapsd cd iubitor de oameni fiind, Stdpinta Christos primete pre cel de pe lirmd ca i pre cel
dinai; rdsplittete pe cel venit in ceasul al unsprezecelea,
ca ipe cel ce a lucrat din ceasul d'imaiu; i pe cel depe
urna miluiete, i pe cel dintdiu mangdie i aceluia
teyte i acestuia dd i lucru cinstete si indenuinarea o
laudd. Drept aceia i voi lratilor, care v'ati strdduit
pentru aceasa besearicd, ori dacd ai lost bogati sau

sdraci, sdtui ori fldmeinzi, vdduve sau din slugile mele,
sd nu giindi0 in inimile voastre cd Domnul Cris/os nu
va lua in seana osteneala voastrii, ci luafi aminte de cele
ce zice
Scripturd: Fiinda Cris/os Dumnezeul
nostru iubitor de oameni este vd va reispati pentru osteneala voastrd ci voi yeti intra In Impiirdtia Cerurilor.
Drept aceea
eu robul Domnului nostru Isms Cris/os
0 al Prea Curatei Maicei Sale, dei impovdrat de mulOmea pdcatelor cum nimene altul In/re cretini, din Rdarit
pcind la Apus nu iaste, nuf rog Tie, Sicilia Fecioard

www.dacoromanica.ro
Inscriptiile de pe fatada Bisericii f Mfinastirii Argesului
189
frd de pri hand, pentru meintuirea acelor care s' au

strdduit ca sci-fi facet aceastei sfeintd cascl; de au fost
creytini yi au lucrat cu mare osteneald 0 sudoare, infometafi sau aveind sete, sau cu bdtae de joc sau cu ocard,
Sfdnta Femeie primeyte munca lor 0 roagd pentru ei pe
cel care a veizut lumina zilei prin tine, ca sd nu-i ruyineze
In ziva judecdfii de pe mind ci sci-i ayeze in rdndul celor
ce vor sta dea dreapta sa. Cdci eu insumi sunt un pacatos yi n' am feicut niciun bine inaintea ta Doamne, nici
m' am ostenit, nici n' am fldmeinzit, nici n'am insetat,

nici lacrdmi am vdrsat, ci in toate zilele viefii mele in
odihnd yi mulfurnire am trait, indesticlat cu bate bundtclfile acestei lumi deyarte; yi de n'am piatit dupd dreptate munca acestor lucrdtori ostenifi, fie din sgeircenia
mea, fie prin inyeldciune, fie din p0/ta mea nebula de
arginfi, aceasta este, cd am fost orbit de piicatele mele,
Stdpdnd Ajutoare 0 Prea Curatcl Fecioard, fd ca ei sci
fie reisplatifi intru totul; iar voi, frafii mei, iertafi-md
yi nu mel blestemafi; yi Dumnezeu vd va ierta 0 Sfdnta
Sa Maicci vei va milui; ceici ce nu m' am invrednicit eu
a vd da viz' va da voud Domnul Dumnezeu yi Sfeinta Sa
Melia; lar tu Prea Curatcl Sfeintcl Fecioard , tu cunoyti
nddejdea tuturor creytinilor, Sfeintei Femeie, fiefi mild
)Si primeyte-met yi pe mine nevrednicul, lipsit de ncldejde
yi ndscut in piicat, vifd stearpei 0 smochin Pia rod, cdci
eu sunt oaia rdtcicitei in pustiu yi vrednic nu sunt a mii
cherna fiul Ulu, fiindcei inceIrcat foarte sunt de pdcate; mi-
lostiveytete Prea Curatd yi primayte-md, nu ca pe sus

pomenifii lucreitori cari s' au ostenit, ci dupd cum e
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argeo
190
scris in Sfanta Evanghelie: Primote-m Stapane ca

pre unul din mercenarii tai; pre mine peiceltosul robul
teiu, Io Neagoe Voevod.
Inscriptia I-a din stanga, a lui $erban Cantacuzino.

A zidi numai cu cuveintul zidirea este lucru a lui
Dumnezeu celui in Troifa sleivit, dup Dumnezeescul
David: zise i se facura, insui porunci i sei
iar a lui Dumnezeu lucru este a pazi cele zidite ne
stricate i ne schimbate, porunca zice au pus, i nu se
va muta, aratand tar& Dumnexeqtei puteri, omului iareti
ca un den fire ce este trecatoriu..5i a zidi C14 osteneal imi
este i a peizi cele zidite cu nevoe. Este dar la om lucru
al situ a xidi dupd putinOt omeneascei cele ce sunt
sitoare nu numai trupetei vieli ce i cdte spre savarirea
sufleteasca s aduc i cea dup moarte tericire MOO,

adia beserici, meinastiri intru care Dumnezeu se slavete. i iarayi cele cazute numai omul le ridicei cu ajutoriul lui Dumnezeu. Drept aceia i fenicitul acel Neagoe
V oevod Basarab cel despre muntei strmoul domniei
mele, care pentru cea spre Dumnezeu Lund a lui credinfei ce ave, dobandi steipanirea feirei Romaneti, de
preun cu alalte bune lapte ce leicea i mandstirea din

temelie au ridicat mare i luminat aci in oraul acesta
Argeul, intru slava lui Dumnezeu i intru cinste svitii
slvitii maid sale impreunei cu alalte ale manastirii imprejur zidini, cat la toata zidirea lr de celelalte danii se
vede s fi jeicut cheltuial impariz'teasca, precum dup
meteugul cel scump se aratd cheltuial ziditorului.
dupe?' acea vreme multei trecand, au den greeala mete-
www.dacoromanica.ro
Inscriptiile de pe fatada Bisericii ManAstirii Argesului
191
rilor, au den umezeala vremurilor, inceput-au a se strica

temelie 2: scara, i a se muta petrile dela locul lor. .2..
intr'aceastali vreme i eu robul lui Dumnezeu Ion

5erban Cantacuzino Basarab Voevod din mila lui Dumnezeu invrednicindu-ne la aceea stepend cu domnia T drei
Romaneti, in scaunul strmoilor noOri 1 infelegdnd de
stricdciune acesta, lueind reivnd ca de o zidire a strdmo-
ilor, ca sd nu piarzd pomenirea acelui 'erica domn,

fdcut-am nevoinfd ca s dreg i sei intdresc acea striaciune, i am trimes ispravnic pe boiarinul nostru Dona
Pepano impreund cu meterii de au dres toat stricciunea, intdrind pietrele in tot chipul cu fier, ca sd poatd
sta cu tdrie. i fdrd aceasta socotit-am de am adus 2: am
miluit svnta mnstire i cu venericiul den dealul AUmanetenilor ot sud Arge, ca sd aibd a lua svnta mndstire tot vindriciul domnesc dentr'acest deal i cu prprul i cu judecata dealului, ca set* poatd fi svitii mdndstiri de ajutoriu i de intdrire i noau, i pdrinfilor
notri vecinica pomenire vlt. 7190 (1628). August 25.
I prim mitropout Kir Theodosie.
Sub inscriptii este sgpatl semratura meterului

pietrar al lui Serban Cantacuzino, Gligore Cornescul.
Inscriptia II-a din stAnga a Regelui Carol I.
Eu Carol I cu mila lui Dumnezeu i prin voinfa nafionald Rege al Romdniei, vdand aceast sfeint bisericei
care a fost prada focurilor, a cutremurilor i a vrjmailor l said in prsire mi-am unit gndul cu voinfa
celar mai dinainte ctitori Io Neagoe Basarab V oevod
i Io Radu Basarab Vioevod i am hottirat in anul dela
www.dacoromanica.ro
Curtea de Arge#
192
Christos MDCCCLXXV , al Domniei mele X, a o sap
de nimicire. In zece ani de muna neobositd care n'a

incetat nici in timpul marelui ritzboiu pentru neatdrnare, am recld dit aceastil falnica luminoasa si minunata
zidire cu ajutorul Trei intregi, dupil planurile i documentele ctitoreti cu materialul vechi si cu cel nou
scos din pietraria dela Albetii Cdmpulungului i s' a
savdrit in anul mdntuirii MDCCCLXXXV, al domniei mele XX, al regatului meu V, spre vecinicei amintire
a laptelor cari au ridicat Regatta Ronuiniei la marire

intru pomenirea mea, a iubitei mele sotii Elisabeta
Regina i a urmailor notri, precum i a mitropolitului
primat Calinic Miclescu, a episcopului de Arge Ghenadie, a preedintelui Consiliului meu de miniytri Ion
Brtianu, a arhitectului Andreiu Lecomte du Nouy

a intregului popor al acestei tari.
Binecuvinteazd din ceriu Pdrinte Sfinte acest Sfrint
ldca al Wu i-1 pstreazd din neam in neam ca un neprefuit odor amintind zilele i timpurile de meirire prin
care au strabatut virtutea i voinicia Romeinilor sprijinindu-se pe stdnca credintei catre Dumnezeu, cdtre
Patrie i catre Rege.
Inscriptie pe o plated a peretului dinspre Miazzi al
altarului.
Dreptd acest loc odihnescu-se osele robului lui Dumne-
zeu Partenie Simonah, ce au lost igumen aicea 14 ani

panel la leal 93 cdnd s' au Picut nandstirea scaun de
episco pie i acum la leal 1797 Sept. 20 au raposat fiind
prea sIdnt pdrintele Kir Iosii intdiu Episcop.

www.dacoromanica.ro
NOTITA BIBLIOGRAFICA
Curtea Domneasca din Arges, Bucuresti, 1923, Cu articole de V.
Braulescu, Virgil DrIghiceanu, P. Cancel, Grigore Cer-
chez, N. Ghika-Budesti, N. Iorga, Const. Moisil, D.

Onciul, P. P. Panaitescu, Prof. Rainer.
Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii romdnesti, Bucuresti 1937.
Franz Jaff, Die bischdfliche Klosterkirche zu Curtea de Arges,
Berlin, 1911.
L. Reissenberger, Die bischlliche Klosterkirche bei Kurtea de
Argysch in der Walachei, in Jahrbuch der k. k. Zentralkonzmission zur Ertorschung und Britt:ltung der Baudenkmale, Band, IV, Wien, 1860.
L. Reissenberger, L'glise du Monastdre Episcopal de Curtea
de Argeg, traduit de l'allemand, Vienne, 1867.
I. D. tefnescu, La peinture religieuse en Valachie et en Tramsylvanie, clepuis les origines jusqu'au XIX-Pme sicle,
Paris, 1932.
O. Tafrali, Monuntents byzantins de Curtea de Argeg, Paris, 1931.
Grigore Tocilescu, Biserica Episcopald din Curtea de Arges, Bu
cureti, i886.
1) In aceastl notita" sunt arltate numai lucarile speciale,

privind unele monmnente din Curtea de Arges.
www.dacoromanica.ro
LISTA FI GURILOR
Pa&
Planul general al fostei Curti Domnesti .

Ruinele Casei dornnesti i biserica Sfantul Niculae
Doranesc
Biserica Sfntul Niculae Don-mesc vb.zut dinspre altar
Biserica Sfntul Niculae Domnesc vzut5. dinspre apus
Biserica Sffintul Niculae Domnesc inainte de rtstaurare
Io
Biserica Sfntul Niculae Domnesc dup. restaurare

Biserica Sfntul Niculae Domnesc; sectie si plan ..
Vederea perspectiv a bisericii Sfntul Niculae Domnesc
19
21
22
23
25
27
Raing de fereastr din veacul al XVIII-lea la biserica

Sfntul Niculae Domnesc
jo. Interior in biserica Sffintul Niculae Domnesc ..
ir. Interior in biserica Sf.utul Niculae Domnesc .
29
30
39
Trei voevozi incrcati cu daruri in fata Santului

Niculae, pictur, in Biserica Domneasc.
Chipul lui Radu I in icoana hramului
............
43
45
Adormirea Maicii Domnului, pictur in Biserica Domneasc.
Ghetzemani, pictur. in Biserica Doraneasca

Milosteniile Sfintei Filofteia, pictur in Biserica. Dom-
48
58
64
neasc,.
Popasul in drumul spre Emaus, pictur. in Biserica

Domneasc5.
, .....
T8. Pilda celor zece fecioare, picturit in Biserica. Dom-
neasa
www.dacoromanica.ro
-- - 74
Curtea de Arge
T96
Pag.
Cortul marturisirii, pictura in Biserica Doumeasca

Cortul marturisirii, pictura in Biserica Domneasca
Fragment din Sp5.1area picioarelor*, pictura in Bi-
76
77
serica Domneasca
Fragment din o Rugaciunea cea de peste fire*, pictura
in Biserica Domneasca .
82
84
Planul Bisericii Domnesti, cu arltarea locului mormintelor
90
Planul biserici San Nicoara

Absida bisericii San Nicoara
Ruinele biserici San Nicoara
a. Curtea de Arges in 1826
Biserica
102
103
104
ro6
Olari
112
Planul bisericii Olari*

3o. Biserica Olari* vazut dinspre apus ..............
3z. Domnita Roxanda, chip& o pictura din biserica
nastirii Arge4
Tabloul votiv al bisericii Manastirii Arge .
........
Biserica Manastirii Arges vazuta dinspre altar ......

Biserica Mnastirii Arges v5.'zuta din fata ..........
................
rrq.
x6
122
124
125
127
13o
Intrarea bisericii Man5stirii Arges .
Biserica Manastirii Arges, sectie si plan . .......... 132
Mnkstirea A.rgesului in 1840 .
141
Planul pronaosului bisericii lui Neagoe Cu artarea
144
locului mormintelor .
150
Palatul regal din Curtea de Arges
................. ......
Biserica Flmanzesti vIzuta din fata' ..............

Biserica F1Lmin2e.sti vazuta dinspre altar ..........
Biserica Drujesti
Biserica. Cexcel-Voda
Fantana Mesterului Manole .......................

Clopotnita bisericii din Valea Danului
47., Interior In biserica din Vales, Danului
www.dacoromanica.ro
152
153
155
156
158
162
163
t66
Lista figurilor
107
Pag.
48. Biserica din Corbeni .

49. Vedere in pridvorul bisericii din Corbeni
5o. Planul CetAtii e Poenari A
sr. Ruinele Ceatii e Poenazi A
........................
52. Cetatea 8Poenari $ in 1903 ........................

53. Biserica din G115.eti ............................
54. Interior In biserica din G5.14eqt.i ..................
55. Schitul Robaia ..................................
www.dacoromanica.ro
169
17x
172
173
176
r8o
181
182
www.dacoromanica.ro
LISTA PLANURILOR
Pag.
Schema 1-2, Peretii pronaosului Bisericii Domneqti,

cu ar5.tarea locuhd picturilor . . . . 46-- 47
Schema 3. Partea dinspre apus a naosului, Cu ar'Atarea locului picturilor .. .. .. . . .. 54 55
Schema 4.
Partea dinspre miazAzi a naosului, cu
arAtarea locului picturilor .. .. . . . . 60 61
Schema 5. Partea dinspre miazanoapte a naosului,
Cu arltarea locului picturilor . . .. 64 65
Schema 6.
Proectia In plan a turlei, cu artarea
locului picturilor .. . . .. . . .. . . .. ..
66
Schema 7. Partea dinspre ras&rit a naosului qi
altarul,:cu arAtarea locului picturilor. 84 8.5
8.
Planul Curtii de Argeq . . .. . . .. .. . . 200-201
www.dacoromanica.ro
LL
/00
20
300
ioo
,500 M8TRI
CASA
EPISGOPALA
PALATUL REGAL
BIS.SETII
11111J
IPSEEOCI
ING61
POSTA
MANA
TIRE
1);
Ey A RD UL
RE
GELE
CA
UNIVER5/TATEA
POPULARA
ARGESULUI
u
ei
FANTANA
MESTERULUI MANOLE
st
EROILOR
B tY
LAS
--BISERICA
fLAMANIESTI
Pianist oraplui Curtea de Argq.
www.dacoromanica.ro
Rah GARA
- --
Caied
--------- -
..........
CUPRINSUL
Sosirea In oras
................................
Biserica Srntul Niculae Domnesc

Pictura bisericii Sfntul Niculae Domnesc .
Picturile din pronaos
......
Picturile din naos .
Picturile din altar fi anexe .

Mormintele din biserica Sfntul Niculae Domnesc
Biserica Sn Nicoar
Biserica Adormirea Maicii Domnului, zis. Olari *
Biserica fostei Mnstiri a Argesului ..............

Mormintele din biserica fostei Mn5.stiri a Argesului
Alte monumente vechi in Curtea de Arges:
Biserica Sfiniii Voevozi Fltinieinzoti
Biserica
Ingeri
Biserica Adormirea Maicti Dornnului, zisci Drujegi
Biserica Cercel-Voda, zisci Brad Botofari
Imprejurimile Argesului:
Biserica din VaIea-Danului
Cetatea Poenari o
Apendice:
Inscriptiile de pe fatadele bisericii Manstirii Argesului
Notita. bibliografic
..
Lista figurilor
Lista planurilor . .
Cuprinsul
........................
www.dacoromanica.ro
Pag.
5
7
17
32
4o
47
67
86
iii
118
143
151
154
154
157
161
168
185
193
195
199
20X
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
PUCURESTI.- 1040
www.dacoromanica.ro
,C 53.70f.
Lei 180.
www.dacoromanica.ro

Ionescu Grigore - Curtea de Arges PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ionescu Grigore - Curtea de Arges PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRIGORE IONESCU!

FUNDATIA PENTRU LITERATURA

ARTA .REGELE CAROL 11",

CUR TEA DE ARGES

TOATE DREPTURILE REZERVATE

ISTORIA ORASULUI PRIN MONUMENTELE LUI

cipatului: Negru Vod. E o strad destul de larg

Inftisarea generald a orasului e atrglitoare, mai

strzii Negru-Vod si pe prelungirea acesteia spre

In piata orasului, nimicesc pe zi ce trece pitorescul

Vechea Curte Domneascg, punctul principal de

Dintre eadirile ce alctuiau intregul fostei Curti

Ea era situat, insg in afara Curtii propiu zise, de care

O poartg tgiat in acest zid punea in comunicatie

P in planul general, fig. 1).

o FUNDATi DIN JUD111. ANULUI ZOO.

ems= Z1011; PE Radii DIN a. 1300

soon ZIDUDi MN ULM AL XVIII

Planul general al fostei Cursi Domnesti .

Patrulaterul Curtii Domnesti e vast. Mlsoarl 79 m.

noapte. Intrarea in curte se fcea pe sub o poart,

si plin de pitoresc a ingrijitorului monumentelor

mentelor Istorice in anii 1920 si 1921, nivelul terenului

a fost coborit pan la caldarAmul original al curtii,

Mai mult modest, casa aceasta, din care nu ni

pentru nevoile de viat tihnit ale unui voevod din

Cllc:Ikea din fatil, de pe latura opus, socotit de

- Ruinele casei donnqti

i biserica Sfintul Niculae

zulzutd din curte.

sorul Virgil Drghiceanu, drept locuinfd domneascd,

teva incperi mai mici, destinate unor curteni sau

toate aparentele, o bola cilindrica lunga. Intrarea la

caz mai veche cleat biserica vecina.

nesti dela Arges e greu de spus. Istoricii nostri admit

incheierile trase de pe urna sapa-

turilor facute cu prilejul restaurarii bisericii si din

Curtii Domnesti din vremea lui Basarab I

Centru al unui mic voevodat care nu cuprindea deat

biliatile, reedint stabil a voevozilor Seneslau 0

fost, phn. in 1330, rqedint. 0 a lui Basarab I. Prin

Pentru aceasta e necesar sa precigm din capul

restaurrii din urm a monumentelor dela Argev,

In cursul s.'pturilor fcute in interiorul

Aurel Sacerdoteanu, care a flcut cel dintai aceast

lcav de rugIciune, sprijinindu-se mai cu seam pe

unui zid ce nu-vi gsevte niciun rost afargi de acela de

bisericut anterioar se g5sea pe acel loc, ne-o mai

Autorul a autat s-1 traseze asa fel ca s, gseasc pentru

sului, sub fundatiile zidului fatadei, doia morminte

Dupg un obicei pstrat pe alocuri pan astzi, Ro-

rranii, din moi strmoi,

curtile bisericilor. Prezenta acestor morminte in preajma

nou e o indicatie mai mult ea' incinta mrginit' de

Aceasta era de sigur biserica in care se inchinau

Cronica pictat a Pirii Unguresti, in care se poves-

tesc pe larg luptele din acest egzboiu, de pe urma

de trai bun dusmanului, dupl obiceiul de totdeauna,

la Arges. Un document al s;111 din 1369 este dat din

Refacerea celei de a doua perechi de case, situatl

ului lui Vladislav, Radu I, care, ne spune cronica

fi interpretatl corect in sensul inconjurrii caselor

BISERICA SFANTUL NICULAE DOMNESC