Majestatile lor, mparatul Austriei, Regele Prusiei si mparatul Rusiei, ca urmare a marilor evenimente care s-au desfasurat n Europa n cursul ultimilor trei ani, si n special a binefacerilor pe care Divina providenta a binevoit sa le raspndesca asupra statelor ale caror guverne si-au pus ncrederea si speranta n ea singura, avnd convingerea intima ca este necesar ca puterile sa aseze raporturile lor pe adevarurile lor sublime care ne sunt date de eterna religie a lui Dumnezeu Salvatorul. Declara solemn ca prezentul act nu are ca obiect dect de a manifesta n fata universului hotarrea lor nezdruncinata de a nu lua nici o masura n conduita lor, sau n administrarea respectivelor lor state, sau n relatiile politice cu orice alt guvern, dect preceptele acestei religii sfinte; si anume preceptele justitiei, caritatii Crestine si pacii, care departe de a fi aplicabile numai la interesele particulare, trebuie sa aiba o influenta imediata si n Consiliile Principilor, sa le calauzeasca pasii, fiind singurele mijloace de ntarire a institutiilor si de remediere a imperfectiunilor lor. n consecinta, Majestatilor lor au convenit asupra articolelor urmatoare: Art.I. Conform preceptelor Sfintelor Scripturi, care prescriu tuturor oamenilor de a se privi ca frati, cei trei monarhi contractanti vor ramne uniti prin legaturile unei fraternitati reale si indisolubile si considerndu-se compatrioti, si vor acorda n orice ocazie si n orice loc asistenta, ajutor si sprijin; considerndu-se fata de supusii si armatele lor ca parinti de familie, ei i vor conduce n acelasi spirit de fraternitate de care sunt animati, pentru a proteja religia, pacea si dreptatea. Art.II. n consecinta, singurul principiu de baza, fie ntre zisele guverne, fie ntre supusii lor, va fi cel de a-si da sprijin reciproc, de a dovedi prin bunavointa inalterabila afectiunea mutuala de care ei trebuie sa fie animati, de a se considera toti ca membrii ai uneia si aceleiasi natiuni Crestine . Cei trei printi aliati se considera delegati de Providenta pentru a guverna trei ramuri ale aceleiasi familii, anume Austria, Prusia si Rusia si recunosc ca natiunea Crestina din care fac parte ei si popoarele lor nu are n realitate alt Stapn dect pe acela caruia singur i apartine puterea n toata proprietatea, pentru ca numai n El singur se gasesc toate comorile iubirii, ale stiintei si ntelepciunii infinite, adica Dumnezeu, mntuitorul nostru Isus Christos, cuvntul cel mai nalt, cuvntul vietii. Majestatile lor recomanda cu grija cea mai afectuoasa popoarelor lor, drept unic mijloc de a se bucura de aceasta pace care izvoraste din constiinta curata si care singura este durabila, ca sa se ntareasca zilnic n principiile si practica ndatoririlor pe care Dumnezeu le-a prescris oamenilor. Art.III. Toate puterile care vor voi sa recunoasca principiile sfinte care au dictat prezentul act, importanta lor pentru fericirea natiunilor prea mult timp neglijate si vor fi de acord ca, n numele acestor adevaruri, sa exercite de acum nainte asupra destinelor umane ntreaga influenta care le apartine, vor fi primite cu afectiune n aceasta sfnta alianta. Facut n triplu exemplar si semnat la Paris n anul de gratie 1815 la 14/26 septembrie. (Culegere de texte pentru istoria universala. Epoca moderna. Volumul I: 1640-1848, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, p.340-341; completat din Documents in the Political History of the European Continent, 1815-1939, selected and edited by G. A. Kertesz, Clarendon Press, Oxford, 1968, p.8-9) .