5 Solutii pentru albirea rufelor

in mod natural
Hainele si lucrurile albe, prosoape sau lenjerii, ne plac tuturor
pentru ca emana prospetime si curatenie. Dar, ce te faci cand
dupa cateva spalari si purtari, albul nu mai e atat de alb si incepe
sa capete o culoare galbuie? Apa dura si chiar balsamul de rufe
contribuie la ingalbenirea hainelor albe, de aceea e bine sa stii
cateva trucuri pentru a pastra albul si prospetimea lucrurilor albe.
Cu siguranta, prima varianta de albire care iti vine in minte
este.folosirea clorului. Clorul, desi este o substanta folosita
frecvent in gospodarii, este un produs chimic, care este toxic si nu
este indicat sa-l ai prin preajma copiilor, animalelor sau chiar a
intregii familii. Si atunci, cu ce albim rufele? Din fericire, in
bucataria ta exista deja cateva produse naturale pe care le poti
folosi pentru albirea rufelor sau pentru indepartarea petelor,
despre care vom vorbi in acest articol.

1. Lamaile
Realizati o mixtura din zeama de la o lamaie si apa calda in care
sa lasati rufele aproximatix o ora inainte de a le spala.

2. Soarele
Cea mai ieftina si la indemana solutie de albire a rufelor albe este
statul la soare, asa ca nu te jena sa iti lasi rufele la soare cateva
ore bune.

3. Otetul alb
Adaug o jumatate de ceasca de otet in masina de spalat pentru
a albi rufele. In afara de albire, otetul are si proprietatea de a face
tesaturile mai moi, actionand ca un balsam de rufe.

4. Apa oxigenata
Peroxidul de oxigen care se gaseste in apa oxigenata, este un
inalbitor mult mai bland decat clorul, de aceea poti pune o
jumatate de cana de apa oxigenata in masina de spalat, pentru
albirea rufelor. O alta varianta este sa lasi rufele la inmuiat timp de
doua ore intr-o solutie realizata din apa si apa oxigenata, iar apoi
sa le speli la o temperatura inalta.

5. Bicarbonatul de sodiu
Bicarbonatul de sodiu este foarte eficient in multe actiuni de
albire: a suprafetelor, a dintilor, chiar si a hainelor. Adauga o
jumatate de ceasca de bicarbonat de sodiu in masina de spalat,
atunci cand speli rufe albe.

6. Borax
Borax pudra se produce din boratul de sodium, mineral natural,
de asemenea numit si acid boric. Boraxul este un foarte bun
dezinfectant de casa, dezodorizant si antiseptic si nu agraveaza
alergiile asa cum fac alti detergenti care contin parfumuri
puternice si coloranti. Poti folosi boraxul ca un amplificator de
spalare, adauga o jumatate de ceasca de borax pudra impreuna
cu detergentul tau obisnuit, pentru un alb mai stralucitor.
Poti scoate chiar petele de pe hainele albe cu borax, daca le lasi
la inmuiat in apa fierbinte amestecata cu o jumatate de ceasca de
pudra borax. Efectul este mult mai puternic daca petele sunt
proaspete.

Inalbitor natural
In cazul in care vrei o solutie de albire pe care sa o folosesti
frecvent, iti prezentam o reteta de inalbitor natural, pe care sa o
faci in casa.

Ingrediente:
Cantitati pentru un recipient de 3.7 Litri:
1 1/2 ceasca de apa oxigenata cu 3% peroxid de hidrogen
1/2 ceasca cu zeama de lamaie
apa distilata (sau apa de baut, ideea e sa nu fie apa dura)
10-12 picaturi de ulei esential de lamaie
Instructiuni:
1. Se amesteca toate ingredientele in recipientul ales. De preferat
o sticla cu capac. Se agita usor pentru a combina ingredientele.
2. Utilizeaza o ceasca din acest inalbitor de casa in ciclul de
spalat pentru a albi hainele.

Apa oxigenat 12 motive s-o ai n

cas
Pe lng faptul c poate dezinfecta diverse rni, apa
oxigenat poate fi folosit i pentru curarea locuinelor.

3838

DISTRIBUIT

3
Apa oxigenat este un germicid fenomenal, considerat a fi unul din cei mai eficieni i siguri
dezinfectani disponibili pe pia. Acest produs are abilitatea de a ucide microorganisme prin
oxidare cu alte cuvinte, apa oxigenat poate realiza un fel de ardere controlat.
Ceea ce poate nu tiai este c proprietile tocmai enumerate ale apei oxigenate o fac s fie un
produs ideal pentru curarea locuinelor. Mai mult, aceast substan este ieftin i, spre
deosebire de numeroasele produse pe baz de chimicale disponibile n magazine, nu provoac
niciun efect secundar nedorit.
nainte de a-i enumera toate modalitile interesante n care poi folosi acest produs n cas,
dorim s-i amintim c majoritatea soluiilor de ap oxigenat pe care le poi achiziiona au o
concentraie de 3%. innd seam de acest fapt, pregtete-te s descoperi 12 motive pentru
care apa oxigenat nu ar trebui s-i lipseasc din cas!

12 moduri surprinztoare n care poi folosi

apa oxigenat

Dezinfectarea meselor i a toctoarelor

de lemn
Mesele i toctoarele de lemn sunt un mediu ideal pentru proliferarea microbilor prezeni n
carnea crud, cum ar fi Salmonella. Pentru a dezinfecta aceste suprafee, nu trebuie dect s le
pulverizezi cu ap oxigenat.

Curarea fructelor i a legumelor

n zilele noastre, fructele i legumele pe care le achiziionm din pia sunt acoperite cu tot felul
de microbi i chimicale nocive care ne pot afecta sntatea.
Pentru a cura aceste alimente, pur i simplu amestec o jumtate de can de ap oxigenat
cu un castron de ap normal. Folosete amestecul obinut pentru a clti fructele i
legumele achiziionate.

Dezinfectarea frigiderelor i a
chiuvetelor
Frigiderul este locul unde depozitm alimentele pe care le consumm, iar n chiuvet splm
aceste alimente nainte de a le gti, precum i diferite ustensile folosite pentru gtit.

Deoarece frigiderul i chiuveta pot gzdui mii i milioane de microbi, este indicat s foloseti
puin ap oxigenat pentru a cura periodic interiorul acestor dou spaii. Las substana
s acioneze timp de cteva minute, apoi ndeprteaz-o cu o crp umed.

Curarea bureilor

Din cauza faptului c sunt utilizai pentru a ndeprta resturile alimentare de pe farfurii i
ustensile, bureii de buctrie sunt mbibai cu tot felul de bacterii potenial nocive. Pentru a-i
dezinfecta, prepar un amestec din cantiti egale de ap oxigenat i ap normal, apoi pur i
simplu nmoaie-i bureii n aceasta.

Albirea rufelor
Aceast substan poate ndeprta petele de pe rufele albe, dar i petele de snge de pe
covoare i esturi. Data viitoare cnd vrei s speli albituri, nu porni maina de splat nainte s
introduci o can de ap oxigenat n aceasta. n cazul petelor de snge, aplic aceast substan
direct pe suprafeele ptate.

O baie detoxifiant care te ntinerete

Dac vrei s-i ntinereti, remprosptezi i detoxifiezi trupul, toarn doi litri de ap oxigenat
(concentraie 3%) ntr-o cad plin cu ap fierbinte i scufund-te n acest amestec pentru cel
puin o jumtate de or.

Uciderea ciupercii piciorului

Apa oxigenat este un remediu eficient mpotriva ciupercii piciorului. Prepar o soluie din
cantiti egale de ap oxigenat i ap normal, apoi nmoaie-i picioarele n aceasta pentru o
jumtate de or, n fiecare sear.

Tratarea infeciilor

Apa oxigenat este util pentru a trata infeciile cutanate, inclusiv cele de natur
fungic. Te sftuim s aplici aceast substan direct pe regiunea afectate de mai multe ori pe zi.

Uciderea acarienilor
Acarienii se pot aduna exact acolo unde te atepi cel mai puin i sunt foarte greu de observat cu
ochiul liber. Lsai de capul lor, aceti duntori i pot afecta starea general de sntate.
Pentru a-i cura casa de acarieni, prepar un amestec din cantiti egale de ap oxigenat i ap
normal, apoi folosete o sticl cu pulverizator pentru a-l aplica n toate locurile unde bnuieti
c acarienii i-au fcut culcuul.

Dezinfectarea periuelor de dini

Periuele de dini adpostesc tot felul de microbi care, pe termen lung, ne pot afecta sntatea.
Pentru a cura aceste instrumente de igien dentar att de importante, nu trebuie dect s le
scufundm n puin ap oxigenat.

Ameliorarea durerilor de dini

Dei apa oxigenat nu este un analgezic, aceast substan are proprieti
antivirale, antibiotice i antifungice, motiv pentru care o poi folosi pentru a lupta mpotriva
infeciilor bucale.

Deschiderea la culoare a prului

Dac vrei s-i deschizi prul la culoare, amestec ap oxigenat (concentraie 3%) cu o
cantitate egal de ap normal. Dup ce i-ai fcut du, pulverizeaz-i amestecul obinut pe
pr. Schimbarea nu este radical, dar toat lumea va avea impresia c prul i s-a deschis la
culoare n mod natural.

VIDEO / Metode
eficiente de a scoate
cele mai dificile pete
din haine! i vor fi de
mare folos

ACTUALITATE / 27 NOI 2014 / 17:15

tim cu toii ct de uor este s ne murdrim, dar ct de

greu este s scoatem petele din haine! Noi i vom
prezenta cele mai eficiente metode de a scoate din haine
petele de cafea, alimente, cerneal sau rugin.

Cum scoi petele de cafea

Ca s scapi de petele de cafea, trebuie s lai haina timp

de o or la nmuiat n ap cu sare, apoi o clteti cu ap
rece. O alt metod bun: folosii o crp curat pe care
turnai ap mineral i tergei haina pn petele vor
disprea.
Cum scoi petele de ulei
O pat de ulei sau grsime pe haina ta preferat poate fi
scoas cu detergent de vase aplicat direct pe pat, care
se las la nmuiat cteva zeci de minute, apoi se spal la
main, potrivit one.ro.
Petele de grsime proaspete se scot uor dac adaugi
past de dini peste pat i freci uor cu micri circulare.
Las pasta de dini s acioneze pn se usuc, dup
care spal estura cu detergent i ap cald.
O alt metod eficient pentru petele mai vechi de pe
materialele albe este s dizolvi 4 linguri de sare de
buctrie i 4 linguri de amoniac, ntr-un recipient cu 250
ml ap cald. Aplic soluia obinut peste pat i freac
bine cu o crp din bumbac.
Cum scoi petele de cerneal i past de pix
Petele de cerneal fcute de puin timp se cur cel mai
bine cu lapte. Peste petele fcute de pasta de la pix, se
pune puin spirt, iar apoi se freac puin. Dac petele
sunt mai vechi i ai mai ncercat s le curei i n alt mod,
se vor ndeprta foarte greu.
Cum scoi petele de fructe

Petele de fructe pot fi curate folosind sare de lmie

sau ap cu clor (dac rufele sunt albe). Las s acioneze
30 de minute, apoi clteti repede cu ap rece. De
asemenea, poi scoate petele de fructe de pe lucrurile
albe, folosind lapte.
Cum scoi rugina de pe haine
Hainele ptate de rugin se nmoaie n ap cald cu
spun sau oet i se tamponeaz petele cu acid citric.
Dup mai multe tamponri se cltesc cu ap cald din
abunden. Dac aceast metod nu d roade, poi s ii
sub ap timp de 30 de minute prile afectate ntr-un
recipient cu lapte crud, le ntinzi la soare circa o or iapoi le bagi imediat n maina de splat.
A.B.
Foto: Hepta

Azi splm! Mic ndrumar de pete

Blndecu rufele, prietenoase cu
natura
Nimeni nu vrea s se ntoarc pe vremea ciubrului. ns chiar i n cazul
mainii de splat se pot respecta anumite reguli. De exemplu, se poate
renuna la presplare n cazul hainelor nu foarte murdare. Cnd
cumprai detergentul, interesai-v ct este de ecologic i ncercai s
nu folosii mereu doza maxim. Iar cnd e vorba de haine puine i
subiri, alegei s le splai de mn, cu spun de cas.

Spun moale universal

Majoritatea materialelor le putem spla doar cu ap i spun moale.

1 kg spun de cas
500 g sod
7 1/2 l ap
Se mrunete spunul de cas i se fierbe, mpreun cu celelalte
ingrediente, amestecnd, pn cnd s-a obinut consistena spunului
moale.

Spun moale deosebit de delicat

La prepararea acestui spun e recomandat s folosii mnui de cauciuc,
iar bicarbonatul trebuie pstrat - la fel ca soda - ntr-un loc unde nu au
acces copiii.

1 kg de talc
200 g bicarbonat
2 l ap
Se amestec ingredientele ntr-o oal i se nclzesc. Apoi se adaug la
apa de splat.

Prospeime pentru perdele

Dac vrei perdele strlucitoare, trebuie s le inei mult la nmuiat.

500 g sod
10 l ap
Se dizolv soda n ap i se in perdelele la nmuiat cteva ore. Apoi se
cltesc cu ap curat.

Fr rufe nglbenite
Pentru rufele nglbenite avem o reet de nlbitor perfect. Timpul de
nlbire e destul de mare, ns rezultatele sunt spetaculoase.

4 cepe
25 g spun de cas
1 l oet
100 g cenu de lemn
Se cur ceapa i se mrunete. Se rade spunul de cas. Se amestec
ceapa cu spun, oet i cenu i se d totul n fiert ntr-o crticioar. Se
toarn amestecul obinut ntr-un lighean i se moaie rufele circa 12 ore.
Petele dificile se pot freca direct cu acest amestec.

Prevenii ca s nu avei nevie s nlbii

mai trziu
Pentru a evita nglbenirea rufelor, putei aduga la apa de splat
urmtorul amestec.

1 lingur spirt
1 lingur terebentin
Se amestec spirtul cu terebentina i se adaug la apa de apretare a
rufelor. Cantitatea ajunge pentru circa o gleat de ap. Pentru o
cantitate mai mare trebuie s punei mai mult din fiecare ingredient.

nlbirea cearafurilor de in
Cel mai bine e s le splai ntr-o zi cu soare cnd putei usca rufele
afar, pentru c razele soarelui susin procesul de nlbire.

10 l ap
100 g sod
Se toarn ntr-o oal apa, soda, apoi se introduce cearaful. Se las s
fiarb la foc mic mai multe ore. Se stoarce i se cltete. Dac ceaaful
nu s-a nlbit suficient, repetai tratamentul.
Rufele devin de un alb imaculat dac adugai la fierbere un scule
din in n care ai introdus coji de ou i pe care l-ai nchis bine.

Apret din pulverizator

Apretul nu numai c d form rufelor, dar le i mpiedic s se
murdreasc prea repede.

1 linguri fin de orez

150 ml ap
Se toarn fina ntr-o sticl cu pulverizator, se adaug apa i se scutur
sticla bine. Se pulverizeaz pe rufe i se calc.

Apret pentru maina de splat

Dac vrei s apretai rufele n main (de exemplu perdelele), putei
face asta turnnd soluia de apretat n compartimentul pentru detergent.

2 lingurie fin de cartofi

1 l ap
Se dizolv fina n ap i se adaug la ultima cltire.

Impregnarea hainelor
Bumbacul devine impermeabil dac folosii urmtoarea soluie.

25 ml soluie de acetat
de aluminiu
1/2 l ap
Se amestec ingredientele. Se aplic soluia pe material sau se nmoaie
materialul n ea. Se stoarce i se las s se usuce.

Hain i pantaloni - impermeabile

O metod veche de a face hainele impermeabile este folosirea pietrei
acre - se gsete la farmacii.

piatr acr
ap
Se spal haina. Se dizolv piatra acr n ap, apoi se cufund apa de 1-2
ori n soluia de piatr acr. Se las s se usuce.

Perdelele de tip vechi dau buctrie un aer de nostalgie i un arm

deosebit. Pentru a evita ca mirosurile s intre n perdele este bine s le
apretai.

Util
Cum s obinei rufe i perdele moi i albe
Dac n ultima ap de splat turnai puin oet, rufele vor fi moi i
plcute.
Lucrurile din frotir devin moi dac le lsai la nmuiat peste noapte n
ap cu oet fierbinte.
Rufele foarte murdare se nmoaie n ap cu sod.
Dac adugai la soluia de splat un pacheel de praf de copt,
obinei rufe imaculate.
osetele albe i recapt culoarea dac le splai mpreun cu un
scule din material n care ai pus coji de lmie.
Perdelele nglbenite de fum de igar se in la nmuiat n ap cu
sare.
Putei apreta fr a deteriora rufele i perdelele dac le nmuiai n
ap n care a fiert orez.
Cum s meninei culorile
Vrei s vedei dac iese culoarea dintr-o hain? Umezii un loc mic,
frecai cu o bucat de hrtie alb locul respectiv i, dac hrtia s-a
colorat, e de preferat s splai haina de mn.
n cazul primei splri a unui lucru colorat evitai s ias culoarea din
el dac adugai la apa de splat un pic de oet.
Cnd splai haine de culori diferite evitai s ias culorile dac
adugai la ultima cltire nite sare.
Oetul adugat la ultima cltire mprospteaz culorile.
Perdelele colorate. devin curat fr a-i pierde din culoare dac le
nmuiai n ap cu sare.

Pentru a mprospta culorile la bumbac, se in lucrurile cteva ore n

lapte degresat, apoi neaprat se spal.
ntreinerea materialelor sensibile
Lucrurile din ln rmn moi dac adugai la penultima cltire oet,
iar la ultima glicerin.
Lucrurile din ln se spal cel mai bine cu ap cldu i borax sau
soluie de amoniac, fr spun - astfel nu riscai s intre la ap.
Hainele din ln nchis la culoare i recapt frumuseea dac sunt
periate uor cu un amestec de 1/2 l ap i 10 g tutun de pip.

Detergent pentru tricotaje

Hainele tricotate trebuie splate uor, cu ap cldu, ca s nu se
scamoeze. Scamele mici se nltur cu glicerin.

1 linguri borax
1 linguri glicerin
ap rece
Se dizolv boraxul i glicerina n ap rece. Se spal lucrurile n aceast
ap, apoi se cltesc temeinic.

Prospeime pentru ln
nainte de aceast tratament, inei haina din ln cteva ore la aer curat.

200 ml ap
100 m salmiac
Se amestec apa cu salmiacul. Se umezete o crp i se freac
materialul ncet i cu grij. Pentru haine de dimensiuni mai mari sau
haine mai multe, se cresc cantitile.

mpotriva luciului neplcut

Pentru a evita ca materialele din ln s capete luciu, trebuie clcate
doar pe dos sau cu o crp umed ntre material i fierul de clcat. Un
amestec de sare, soluie de amoniac i ap v scap de luciul nedorit.

25 g sare
25 g soluie de amoniac
1/4 l ap
Se amestec toate ingredientele. Se umezete materialul cu soluia
obinut i se perie cu ap cald.

Mtase tulburtor de frumoas

Materialul de mtase se freac cu un burete i cu cafea neagr fierbinte.
Apoi se calc nc umed sau se cur cu ap i salmiac.

1 parte salmiac
3 pri ap
Se amestec apa cu salmiacul. Se nmoaie o crp n ap, apoi se freac
materialul pe poriuni paralele ntre ele. Se ntoarce mtasea pe dos i se
calc cu un fier nu foarte ncins.

Balsam pentru mtase

Dup tratament, mtasea trebuie clcat ct timp e nc umed.

1 strop de spirt
ap (n funcie de necesiti)
Se toarn spirtul n ap i se cltete bine mtasea n soluie.
Iedera confer mtsii strlucire. Dac adugm i puin sare i oet,
culorile mtsii vor fi proaspete ca niciodat.

Curarea gulerelor de jachete, scurte i

costum
Jachetele, scurtele sau hainele de costum care nu se spal nu trebuie
duse la curtorie de cum li s-a murdrit gulerul. ncercai nti aceast
reet din cartea bunicii.

10 g salmiac
100 ml ap
Se amestec apa cu salmiac i se freac gulerul pn cnd s-a curat. Se
terge apoi cu o crp ud.

Fr gulere murdare
Gulerele cmilor i ale bluzelor se murdresc repede. Ele trebuie
curate nc nainte de a spla hainele respective.

nite sare grunjoas

1 lingur alcool (90%)
Se dizolv sarea n alcool. Se aplic soluia pe guler, cu ajutorul unui
burete. Se las s acioneze o vreme, apoi se cltete i se spal n mod
obinuit.

Delicatee pentru gulere de catifea

Gulerele de catifea se murdresc la margine i n interior foarte repede
de la grsimea pielii. Aceast murdrie se poate ndeprta ns foarte
uor.

cret
cteva foi de sugativ
Creta se piseaz. Se aaz o foaie de sugativ pe guler i se presar praful
de cret deasupra. Apoi se adaug o a doua foaie de sugativ peste cret
i se trece cu fierul de clcat ncins pe deasupra pn cnd s-au format
pete de grsime. Se schimb sugativa de mai multe ori, pn cnd a
absorbit toat grsimea.

Util
ntreinerea hainelor: multe probleme cu soluii ingenioase
n cazul gelerelor nglbenite ne ajut o past din oet i bicarbonat.
Se freac pe guler, apoi se spal.

Dantelele se presar cu praf de magneziu, se las aa cteva zile, apoi

se scutur.
Plriile din fetru care i-au pierdut forma se in puin n baie de
aburi i se modeleaz n forma iniial.
Catifeaua va strluci din nou dac este presrat cu puin sare i
periat.
Clcai corect!
Dac vrei ca rufele s se calce mai repede, stropii-le cu ap nainte.
Materialele de culoare nchis se calc ntotdeauna pe dos, astfel se
evit luciul nedorit.
Materialele sensibile se calc sub un strat de hrtie de mtase.

Cazuri speciale - cravatele de mtase

Cravatele de mtase nu trebuie duse imediat la curtorie chimic.
ncearcai s rezolvai problema prin puterea cartofului.

cartofi cruzi
o crp din in
ap
Se rad cartofii si se storc n crp. Zeama lor se adaug la ap i se spal
cravatele, apoi se cltesc cu ap curat.

Main de splat fr depuneri de calcar

Mainile de splat trebuie curate periodic de depunerile de calcar - n
zonele cu ap dur chiar o dat pe lun - altfel consum mai mult
energie i spal i mai prost.

2 1/2 l oet
2 1/2 l ap
Se toarn oetul i apa n maina de splat i se spal la 95% grade C.
Dac folosii oetul n mod regulat, ca balsam, nu va trebuie s nlturai
depunerile de calcar att de des.

Petele de pe materialele colorate le putei ndeprta cu un amestec

din 15 g sare i 1/2 l spirt. nainte de a aplica soluia pe pat, facei o
ncercare ntr-un col mai puin vizibil.

Ap de pete universal
Benzina, pe care se bazeaz aceast reet, este uor inflamabile, prin
urmare trebuie pstrat ntr-un loc inaccesibil copiilor.

250 ml alcool (90%)

100 ml salmiac
100 ml benzin
Se amestec alcoolul cu salmiacul i benzina i se toarn ntr-o sticl cu
dop. Se presar civa stropi pe o crp moale i se freac petele.

Util
Reguli generale de ndeprtare a petelor
Soluiile de ndeprtare a petelor se aplic cu micri circulare, din
exterior spre interior - astfel se evit marginile inestetice lsate de
pat.
Dac petele au fost tratate cu soluie de amoniac sau ulei de
terebentin, trebuie cltite imediat dup aceea, pentru ca estura s
nu fie afectat.
Tratare blnd, efect maxim

Unele pete, de exemplu acelea de fructe proaspete, se pot ndeprta

cu zer.
O soluie de pete ieftin i eficient este apa mineral. Se toarn pe
pat, se las puin s intre n material, apoi se absoarbe cu un burete
sau cu o crp.
n cazul multor pete se poate apela mai nti la ap i spun. Sau se
umezete pata i se freacu cu spun de scos pete.

Spaima petelor
O alt soluie excelent pentru ndeprtarea cu succes a petelor este
amestecul urmtor.

4 linguri soluie de amoniac

4 linguri spirt
1 lingur sare
Se amestec bine ingredientele i se freac pata.

Reet pentru petele mai vechi

n cazul n care nu v-ai putut ocupa de pat ct era proaspt, ncercai
urmtoarea soluie.

2 linguri detergent
3 linguri oet
1 l ap cald
Se amestec ingredientele ntr-o gleat mic. Se freac pata cu soluia
obinut i se las s se usuce bine. n caz c pata nu a ieit de tot, se
repet tratamentul.

Adio petelor de mucegai!

Dac soluia nu are efect scontat de prima oar, se repet aplicarea pn
la ndeprtarea complet a petelor.

200 ml ap
1 lingur salmiac
1 lingur sare
Se adaug sarea i salmiacul n ap, se amestec bine i se freac pata cu
aceast soluie. Se las s se usuce, apoi se spal.

Ajutor la petele de arsur

Dac ai ars un pic o hain cu fierul de clcat, se poate ndeprta pata
frecnd cu o ceap alb. Petele de arsur mai grave se ndeprteaz
astfel.

puin borax
100 ml ap
Se dizolv boraxul n ap. Se nmoaie o crp curat n apa respectiv i
se terge pata de pe material. Se cltete apoi cu ap curat.

Util
Soluii pentru pete de la A la Z
Petele de bere de pe faa de mas se ndeprteaz cu ap fierbinte.
Petele de bere depe haine se ndeprteaz cu un amestec compus din
o parte salmiac i o parte spirt denaturat.
Petele de snge se cltesc cu mult ap rece, apoi se pune haina la
nmuiat.
Albuul iese cu ap rece. Glbenuul trebuie nmuiat nti n glicerin,
apoi se cltete cu ap cldu.
Petele de grsime i ulei se ndeprteaz presrnd pe ele fin de
cartofi, de secar sau pudr de talc, apoi se spal cu ap ct de fierbinte
posibil.
Petele de iarb de pe mtase se ndeprteaz cu benzin.
Petele de cafea trebuie tratate pe loc cu ap rece, apoi cu spun de
scos pete. n cazul petelor mai vechi v ajut glicerina.

Petele de morcov de pe hainele bebeluilor se iau dac se picur

civa stropi de ulei pentru bebelui, apoi se spal ca de obicei.
Guma de mestecat se poate ndeprta mai uor dac inei haina o or
la congelator. Astfel guma se ntrete i se poate ndeprta cu unghia.
Petele de lipici sau clei se nmoaie n ap cald, apoi se freac cu oet
i se cltesc.
Petele de lapte proaspete se nteprteaz cu ap rece, cele mai vechi
cu o soluie de amoniac.

Petele de pix
n cazul acestui gen de pete v ajut zeama de lmie nclzit sau
urmtorul amestec.

1 lingur oet
1 lingur spirt denaturat
Se amestec oetul cu spirt. Se nmoaie o crp n aceast soluie i se
freac pata. Se cltete apoi cu ap simpl.

Pete de transpiraie
Materialele mai puin sensibile se pot nmuia n ap cu oet cldu. n
cazul materialelor mai delicate v ajut soluia urmtoare.

1 lingur spirt denaturat

1/4 linguri acid salicilic
Se amestec ingredientele i se aplic pe pat. n cazul materialelor albe
se recomand ndeprtarea cu o soluie pe baz de borax care se gsete
la farmacii. La sfrit se cltete bine cu ap rece.
Petele de fructe att de temute se pot trata nti cu o soluie cald,
slab, pe baz de salmiac, apoi se las peste noapte n zer cu zeam de
lmie ca s se nmoaie.

Petele de vopsea de ulei

Petele de la vopselele de ulei se ntresc repede i trebuie dizolvate.

1 linguri ulei de terebentin

1 linguri salmiac
1 linguri spirt saponificat
Se amestec ingredientele i se introduce pata n soluia obinut pn
cnd se nmoaie. Dup aceea, se freac cu o crp, apoi se absoarbe
surplusul de soluie cu o sugativ. La sfrit se cltete materialul cu ap
curat i se spal n mod obinuit.

ngrijirea
perfect
pentru
nclminte i alte articole din
piele
Crem de pantofi universal
Dac crema aceasta se usuc cumva, nu trebuie dect s-o inei un pic la
cuptor i va deveni din nou moale.

150 g vaselin
10 g cear
10 ml ap
5 g pulbere de spun
Se topesc vaselina i ceara n bain-marie. Se fierbe apa i se adaug,
mpreun cu praful de spun, la amestecul de cear. Se amestec pn se
omogenizeaz, apoi se las s se rceasc.

Din ceara de albine, lanolin i ulei de soia se poate face o crem

excelent, potrivit tuturor pantofilor de piele.

Soluie astringent pentru piele ntoars

Petele de pe pantofii din piele ntoars se ndeprteaz cu hrtie abraziv
foarte fin. Pentru ntreinerea materialului v recomand urmtorul
spray.

15 ml oet de mere
170 ml ap
Se toarn apa i oetul ntr-o sticl cu pulverizator. Se pulverizeaz pe
nclri, se las s se usuce, apoi se folosete o perie special pentru
piele ntoars.

Tlpi de pantofi care nu se tocesc

Ca tlpile de piele s nu se toceasc prea repede, v recomand
urmtoarea reet.

soluie de silicat de sodiu nediluat

150 g lac din ulei de in
Se amestec ingredientele. Se cur talpa i se nclzete, apoi se aplic
soluia n mai multe straturi.

Strlucire pentru pielea de lac

Nu mncai toat smntna, pstrai puin i pentru aceast reet.

25 ml ulei din in
50 ml smntn
Se amestec smntna cu uleiul. Se nmoaie o crp moale n soluia
obinut, apoi se freac pielea pn strlucete.

ngrijire pentru lucrurile delicate, din piele

alb
Iat o soluie din ingrediente naturale, pe care le gsii n orice
buctrie.

1 lingur lapte
albu de ou
Se amestec laptele cu albuul. Se umezete o crp de culoare deschis
cu soluia obinuit i se aplic uniform.

Util
ndeprtarea petelor de pe piele
Pantofii din piele mat ptai se freac cu o jumtate de ceap, apoi
se lustruiesc cu o crp moale.
Urmele de la umezeala zpezii dispar dac frecai nclmintea cu
ap cu oet. Apoi se pune la uscat cu ghemotoace de ziar pe dinuntru.
Ziarul se schimb de mai multe ori n timpul uscrii.
mpotriva umezelii
15 ml glicerin, 15 ml oet de mere i 70 ml de ap se amestec i se
toarn ntr-o sticl cu pulverizator. Se obine astfel o soluie perfect
pentru impregnarea obiectelor de nclminte din piele ntoars.
Pielea pantofilor devine impermeabil dac o frecai n repetate
rnduri cu ulei de ricin.
Curarea diverselor articole
Mnuile din piele ntoars se spal ntr-un amestec cldu de ap cu
spun, soluie de amoniac i acid stearic.
Mnuile din piele de Napa se trateaz cel mai bine cu ulei de ricin.

Curelele din piele colorat se cur cu un amestec de ap fierbinte i

praf de copt.
Gulerele i manetele murdare ale hainelor de piele ntoars se pot
cura cu o gum de ters.
nclrile mblnite se cur pe interior presrnd pudr de talc n
ele. Se las aa cteva ore, apoi se scutur bine pudra.
Pielea aspr se poate trata cu
magneziu ars, de la farmacie. Se
presar pe piele, se las s
acioneze 24 de ore, apoi se scutur
i se perie.
Trim i t e i p r i n e - m a i l P o s t a i p e b l o g !
D i s t r i b u i i p e Twi t t e r D i s t r i b u i i p e

ALTE DOCUMENTE

Facebook

Lucrare de disertatie - Dozarea acidului

ascorbic din produse naturale

Labels: albirea hainelor, apret de

Importanta metanului

c a s a , b a l s a m p e n t r u m at a s e , cr e m a

Poluarea sonora.

d e p a n t o f i , h a i n e i m p e r m e a b i l e , r uf e
ingalbenite, sapun de casa, scapa de
g u l e r e m ur d a r e , s c a p a d e

PROTECTIA CATODICA A METALELOR

CU ANOZI DE SACRIFICIU

mucegai,scapa de pete

ALIAJE

0 comments:

PROTECTIA ANTICOROZIVA A
METALELOR PRIN ACOPERIRE CU
STRATURI METALICE (CUPRAREA)
Substantele chimice

CUM SE SCOT DIFERITE

PETE DE PE
MATERIALELE TEXTILE
Se recomanda ca nainte de a
aplica substantele chimice pe
portiunea patata a materialului textil
sa se ncerce asupra unui esantion din
acesta, pentru a evita pericolul
degradarii tesaturii. In cele ce
urmeaza, n functie de provenienta di-

Enzime
Determinarea coeficientului de
vascozitate al apei

Search

feritelor pete, prezentata n ordine alfabetica, se analizeaza cteva metode

de ndepartare a acestora, n conditii casnice.
PETELE DE...

Acizi
Un material textil, indiferent de natura fibrei, atins cu un acid (clorhidric, sulfuric,
fluorhidric, azotic etc.) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul
respectiv va fi tamponat (neutralizat) cu o solutie slab alcalina de 5-10% amoniac,
bicarbonat de sodiu sau borax. Dupa operatia de neutralizare, se clateste intens cu
apa rece, apoi cu apa calduta si din nou cu apa rece.
De asemenea, se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe (carbonat de sodiu) sau
bicarbonat de sodiu, care se lasa atta timp ct se mai produc basicute cu gaz. Cnd producerea
lor s-a terminat, se spala intens cu apa. Cnd acizii snt tari sau concentrati, distrug pe loc
materialul si atunci nu mai este nimic de facut.
Daca o pata de acid nu a fost observata la timp, se poate ntmpla ca la prima spalare a
materialului, locul respectiv sa se gaureasca sau sa se rareasca tesatura, deoarece n zona
atinsa de acid, fibrele au fost foarte mult slabite.

Albus

Petele proaspete de albus se nlatura splind repede locul respectiv cu apa rece. Petele mai
vechi se trateaza cu o solutie diluata de 5% amoniac sau cu o solutie calduta de 10% borax,
dupa care se spala cu apa curata.

Alcalii (lesii)
Petele de pe tesaturile de in sau bumbac (care nu-si schimba culoarea) se elimina prin simpla
spalare cu apa.

Pentru ndepartarea petelor de pe matase si lina se foloseste o solutie diluata

de acid acetic sau acid citric (10 ml otet sau zeama de lamie la 100 ml apa),
apoi se spala obisnuit cu apa.

Amoniac
esatura patata cu amoniac se spala cu apa cu otet (10 ml otet la 100 ml apa), dupa care se
clateste cu multa apa calda.

Apa

Petele de apa de pe tesaturile de matase se nlatura prin tamponare cu apa de

ploaie sau cu o solutie diluata de acid acetic (20 ml acid acetic la 1 litru apa). Petele
de pe tesaturile de ln se pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor ncins
peste o pnza umezita n apa de ploaie.

Apret

Petele de apret se prezinta sub forma unor suprafete mate, cu marginile de culoare mai nchisa.
La eliminarea lor este necesar sa se lucreze cu multa atentie, deoarece apretul se poate dizolva
neuniform si apar deosebiri de culoare. In acest sens, tesatura patata, exceptnd lna si
matasea, se asaza deasupra unei oale cu apa aburinda si se freaca usor cu o perie mica, pna
cnd se curata pata.
Petele de pe tesaturile de lina sau matase se pot elimina prin umezirea locului respectiv, cu
ajutorul unui burete mbibat n apa curata cu care se tamponeaza pe directii radiale. Se usuca,
dupa care se mai poate trece peste locul petei cu un burete mbibat cu putin alcool. In caz ca
locul apare mai mat dect restul tesaturii, se asaza o pnza umezita cu apa peste toata suprafata
tesaturii si se calca cu fierul de calcat usor ncins.

A r s u r i (p r l i re)

La operatia de calcat sau la atingerea cu obiecte fierbinti, se pot produce pe materiale textile arsuri sau prliri locale, care apar ca pete galbui pna la maro. Daca fibra nu este complet distrusa,
ele pot fi decolorate.
Pentru tesaturile albe de in si bumbac se poate folosi o solutie de apa oxigenata 10% sau o
solutie apoasa de clorura de var 2/o, care se aplica pe locul n prealabil umezit, dupa care se
spala intens cu apa si apoi se expune la soare si caldura. Operatia se repeta de mai multe ori
pn la disparitia petei.
Petele de pe tesaturile albe de lina se sterg bine cu o pnza curata nmuiata ntrun amestec format
din 85 ml apa oxigenata 3% si 50 ml amoniac 5%, dupa care se spala bine cu apa.
La tesaturile colorate, exista pericolul distrugerii
colorantului si de
aceea se folosesc solutii foarte
diluate
(1%)
de
apa
oxigenata.
esaturile de lina colorate se tamponeaza cu o
solutie de acid citric 5% sau cu zeama de lamie, dupa care se spala cu apa.
In cazul matasii de viscoza, Iocul patat se trateaza cu o solutie de alcool etilic n apa 50%, apoi
se spala bine cu apa.

Asfalt

Petele de asfalt se recunosc dupa culoarea lor neagra pna la maro-nchis. Portiunea patata se
trateaza cu solventi ca : benzen, sulfura de carbon, cloroform. Deoarece asfaltul dizolvat se mprastie foarte usor n tesatura, determinnd extinderea marginilor petei, este necesar sa se
schimbe frecvent solventul pentru a se lucra mereu cu o solutie curata.
La tesaturile albe sau n culori pastel va rmne de obicei o pata galbuie care se poate nlatura
prin tratare cu o solutie de 3% amoniac, urmata de o spalare energica cu apa curata. esaturile
din matase acetat sau fibre din policlorura de vinii trebuie tratate numai cu benzina.

Azotat de argint
Petele provocate de azotatul de argint folosit uzual n medicina pentru
diferite tratamente ("creioane pentru negi", solutii de diferite concentratii
etc.) snt initial de culoare galben-maro, iar mai tr-ziu devin negre.
nlaturarea petelor de azotat de argint se poate realiza prin tratare cu iodura de potasiu si tiosulfat de sodiu. Initial se tamponeaza cu o solutie diluata de iodur de potasiu 10% si pentru
ndepartarea petei galbene produse se aplica o solutie de 10% tiosulfat de sodiu (sare de fixat
fotografiile). Se clateste apoi bine cu apa. Rezultate bune se obtin si prin aplicarea unei solutii
calde de 10-20% tiosulfat de sodiu, dupa care se spala bine cu apa si sapun si se clateste. In
caz ca pata este produsa de o alifie grasa n care a fost ncorporat azotat de argint, atunci
aceasta se trateaza nti cu neofalina, iar dupa uscare cu iodura de potasiu si tiosulfat de sodiu,
la fel ca n cazul de mai sus.
Bauturi

racoritoare

Petele provocate de bauturi racoritoare (limonada etc.) se ndeparteaza prin spalare cu apa si o
solutie de amoniac 10%. In cazul tesaturilor albe, daca mai ramne o pata colorata, aceasta se
poate ndeparta usor, prinir-o albire locala cu apa oxigenata.
Petele de pepsi-cola, coca-cola, quik-cola etc se tamponeaza cu benzina, se spala apoi cu apa
si un detergent si 242c28c se clatesc cu apa.

Bere
Petele de bere proaspete, de pe tesaturile de once natura, se pot nlatura cu apa calda sau cu
apa sarata (20 g sare de bucatarie la 1 litru de apa).
Petele vechi, cu exceptia celor de pe tesaturile ae lina si matase, se umezesc cu apa curata
apoi se trateaza cu o solutie de amoniac 1%! Se freaca bine cu un tampon, apoi se
spala cu apa.

Petele de pe tesaturile de lina se tamponeaza cu glicerina, apoi locul respectiv se sterge usor
cu o tesatura flanelata nmuiata n apa. esaturile de matase se curata cu alcool (20 ml alcool
etilic 70% la 100 ml apa). Daca tesatura este alba, se poate ncerca si cu apa oxigenata 10 ml/l.
Pentru ndepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate folosi un
amestec format din glicerina, amoniac 10% si alcool etilic 70% n cantitati egale (3 parti dizol vate n 8 parti n greutate apa). De exemplu, un amestec obtinut din 20 ml glicerina, 25 ml amoniac 10%, 30 ml alcool etilic 70% si 200 ml apa.

Bomboane
Petele de bomboane se recunosc usor, locui patat fiind mult mai aspru dect
restul tesaturii. Aceste pete apar mai ales pe vesmintele copiilor. Petele de
bomboane cu crema se trateaza mai nti cu benzina, pentru nlaturarea
grasimilor, iar dupa evaporarea benzinei se tamponeaza cu o solutie
de amoniac 5%.
Daca pata este proaspata sau bomboanele nu
snt cu crema, este suficienta spalarea locului
respectiv
cu
apa
calda.
Petele de pe tesaturile colorate de matase se
trateaza cu o solutie de 10% borax, prin tamponare, urmnd apoi o clatire cu apa.
Petele colorate provenite de la bomboanele n a
caror compozitie este inclus si un colorant alimentar, pot fi curatate cu apa oxigenata
3% sau cu glicerina, dupa care se spala cu apa. La tesaturile colorate cnd se foloseste apa
oxigenata, se face nti o verificare, pentru a nu le decolora.

Cacao
Petele proaspete de cacao de pe tesaturile de orice natura se umezesc cu
apa, apoi se freaca usor locul respectiv cu sare fina de bucatarie si putina
glicerina, dupa care se sterge sau se spala cu multa apa.
De pe tesaturile albe (in, bumbac), petele proaspete se pot nlatura printr-o spalare cu apa si
detergenti adecvati, iar n cazul cnd mai ramn urme galbui, atunci acestea se albesc cu apa
oxigenata. In cele mai multe cazuri, petele proaspete se nlatura cu solutii diluate de amoniac
5%.
Petele de pe tesaturile de lna si semilna se curata nti cu benzina, prin tamponare, apoi se
spala cu o solutie de 1-2% amoniac, dupa care se limpezesc bine cu apa rece, n care s-a
adaugat putin otet (20 ml otet la un litru de apa).
Petele mai persistente de pe matasurile colorate, matasuri artificiale sau acetat, se pot nlatura
prin tratarea lor cu acid oleic, apoi cu benzina. Acestea sa mai pot ndeparta si prin tamponarea
fiu glicerina, dupa care se spala, cu multa apa.

 Cafea
Petele de cafea au o culoare caracteristica maro-glbuie pna la maro-nchis.
Petele proaspete se nlatura cu apa calda si detergenti.
Petele vechi se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si n final cu apa oxigenata. Se
poate ncerca si presararea de sare de bucatarie peste pata umezita.
n cazul matasii colorate, se poate ncerca ndepartarea petelor cu o solutie de acid lactic 5%,
dupa care se spala bine cu apa. Petele de pe tesaturile de in, bumbac sau matase artificiala se
curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia decoloreaza tesatura, seu daca pata se afla pe lna
sau matase naturala, se clateste bine portiunea patata cu apa rece si apoi se aplica o solutie de
apa oxigenata 3%. dupa care se spala cu multa apa.

Catran, smoala

nlaturarea petelor de catran se face prin frecarea locului cu benzina usoara (neofalina) sau
terebentina.

Ceai

Se tamponeaza portiunea patata cu o solutie diluata de amoniac sau cu glicerina, apoi cu acid
acetic diluat (20 ml otet la un litru de apa), dupa care se spala cu apa calduta.
De asemenea, petele de ceai se pot umezi cu o solutie de acid oxalic 5%, se lasa timp de 6-10
minute, dupa care se spala cu multa apa.

Ceara

Ceara ajunge n stare topita pe tesaturi si produce pe locul de contact depuneri de culoare alba,
galbuie sau chiar colorate. Aceste depuneri se nlatura nti cu ajutorul unui cutit. Apoi se pun pe
ambele fete ale materialului cteva straturi de hrtie de filtru sau sugativa si se calca cu fierul
cald. Dupa aceasta operatie se freaca locul petei cu putin alcool.

De asemenea, aceste pte se nlatura cu benzen sau benzina, aplicate cu

ajutorul unui tampon bine mbibat. Sub materialul textil se va pune o
tesatura curata de bumbac, care va absorbi ceara si murdaria dizolvate. In
caz ca, dupa uscare, rmne o urma alba se aplica din nou un solvent pn la
disparitia totala a petei.

Ceara rosie

Ceara rosie de pe tesaturi se nlatura usor cu ajutorul unui cutit ncalzit, care topeste ceara,
Apoi, portiunea respectiva se trateaza cu benzina sau sulfura de carbon. Dupa ce pata a fost
dizolvata complet, se lasa sa se usuce si se sterge locul cu un tampon mbibat cu benzina, n
caz ca mai ramne o urma vizibila, aceasta se poate trata cu glicerina calda, dupa care se spala
cu apa.

Cerneala

Petele proaspete de cerneala de pe tesaturile albe se pot ndeparta cu zeama de lamie (acid
citric), cu lapte cald sau cu lapte acru. Daca snt mai vechi se lasa locul patat timp de citeva ore
n lapte apoi se sterge cu o crpa curata nmuiata tot n lapte. Dupa ce pata dispare, se clateste
imediat locul respectiv cu apa calda, apoi cu apa rece. in timpul tratamentului trebuie acordata o
deosebita atentie, astfel nct laptele sa nu se usuce nici un moment pe tesatura. Petele de
cerneala de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata prin tamponare cu o solutie de amoniac
10% calda, urmata de o solutie de 10% acid oxalic si care se repeta pna la disparitia petei,
dupa care se spala cu multa apa. esaturile albe de bumbac se mai pot albi cu
hipoclorit de sodiu, dupa care se trateaza cu ditionit de sodiu.
De asemenea, petele de pe tesaturile albe de
bumbac se pot umezi la nceput cu apa, apoi
cu un amestec ncalzit de apa oxigenata 3% si
acid oxalic 10%, dupa care se clatesc intens cu apa.

Pentru toate tesaturile si n special pentru cele colorate se poate folosi

alcoolul etilic sau un amestec format din cantitati egale n greutate alcool
etilic 96%, solutie de amoniac 10% si apa. (Ex. : 50 ml alcool etilic 96%, 40
ml amoniac, 10% si 40 ml apa). Dar, trebuie sa se tina seama de faptul ca
amoniacul poate sa schimbe uneori culoarea tesaturii, deci, amestecul
trebuie verificat nainte de a fi folosit.
Pentru tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se mai poate folosi si un amestec format
din 10 parti alcool etilic, 4 parti glicerina si o parte acid oxalic (parti n greutate). De exemplu un
amestec din : 10 g acid oxalic, 30 ml glicerina si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament se spala
bine cu multa apa.
esaturile de lna se pot trata prin tamponarea locului patat cu glicerina, dupa care se sterge cu
multa apa.
Petele de cerneala se mai pot elimina utiliznd produsul din comert denumit "Pic". Se umezeste
pata de cerneala cu apa, apoi se presara praful "Pic", n strat subtire. Se lasa cteva minute dupa care se spala bine locul respectiv cu apa.
esaturile colorate se spala n continuare cu apa calduta si sapun. esaturile albe de bumbac
se fierb.

Petele de cerneala antracenica, cerneala pe baza de fier si acid galic (denumita si cerneala
"pentru documente"), se trateaza cu o solutie de 10% acid oxalic, sau cu o solutie de 10%
oxalat de potasiu (atentie, ambele snt toxice!) sau cu acid citric 10% n amestec cu putina glicerina (20 ml zeama de lamie si 5 picaturi de glicerina).

Ciocolata
Petele de ciocolata se ndeparteaza nti cu un cutit, prin raderea stratului de deasupra, apoi se
degreseaza cu ajutorul unui tampon mbibat cu benzina, dupa care se curata cu o periuta. In
cazul cnd n locul petei ramne o aureola galbuie, aceasta se trateaza cu glicerina calda, se
freaca usor cu un tampon, apoi se spala cu apa calda.
Daca petele s-au format pe tesaturi albe, ele se pot freca cu o solutie de 10% acid tartric si apoi
cu o solutie de 20% piatra acra (alaun de potasiu), dupa care se spala cu multa apa.

Clei insecticid (clei pentru muste)

esatura patata, indiferent de natura fibrei, se tamponeaza cu terebentina si apoi se sterge cu
benzina.

Compot
Petele de compot sau de siropuri din fructe se pot nlatura n mod asemanator celor de fructe
(vezi la "Fructe").

Creion chimic
Petele de creion chimic se recunosc dupa culoarea lor albastra-violeta. Petele de pe matase si
lna se tamponeaza cu zeama de lmie si se freaca apoi cu o crpa moale, dupa care se spala
bine cu apa. De asemenea, aceste pete se trateaza cu alcool etilic 70% si se freaca locul
respectiv, pna cnd pata devine mai deschisa. Apoi se spala obisnuit cu apa calduta si se
ncepe tratamentul din nou. Pe tesaturile albe se poate ncerca si un tratament cu
peroxid de sodiu.

Creion cosmetic pentru pleoape

Petele
de
creion
cosmetic
se
nlatura
manator celor de ruj de buze (vezi la "Ruj de buze").
Crema

de ghete

n mod

ase-

Petele de crema de ghete se trateaza cu solventi organici pentru

grasimi (benzina usoara,
terebentina, acetona, alcool etilic) dupa care se trece la eliminarea
colorantului de pe locul petei.
De obicei, acest lucru se poate face cu alcool
etilic ncalzit care dizolva colorantul bazic. Se mai poate
trata cu acid acetic concentrat (60%),
tratament urmat de o spalare cu multa apa.
Petele de crema de ghete neagra sau galbena
de pe tesaturile albe se umezesc cu neofalina,
se spala cu o solutie de amoniac 10%, apoi cu
alcool, dupa care se spala cu apa multa.
Petele provocate de crema de ghete de culori deschise se pot
elimina cu tetradorura de carbon.

Cupru

Petele de cupru se formeaza de obicei, atunci cnd lenjeria alba de pat sau de corp se fierbe n
cazane de arama. Aceste pete au culoarea brun-roscata.
Locul patat se trateaza cu acid formic 10% sau acid oxalic 10%. Daca pata se dizolva si rmne
o tenta verzuie, materialul se trateaza n continuare cu o solutie fierbinte de amoniac 15%.
Dupa disparitia petelor, materialul se spala bine cu apa calda, se stoarce si se usuca la soare,
n aer liber.

Excremente de muste

Aceste pete se pot nlatura usor cu amoniac diluat 5% sau cu alcool etilic cald (alcoolul se
ncalzeste introducnd sticla ntr-un vas cu apa calda, luat de pe foc). Se freaca usor locul respectiv cu un tampon nmuiat n amoniac sau alcool cald.
De pe tesaturile de lina aceste pete se pot scoate cu neofalina sau cu tetraclorura de carbon,
tamponnd si frecnd usor locul patat.
De pe tesaturile albe, asemenea pete se pot nlatura cu o solutie de apa oxigenata (o lingurita
apa oxigenata la 50 ml apa calda) ; se lasa sa stea timp de 15 minute, dupa care se spala bine
cu apa.

Excremente de pasari
Aceste pete se recunosc usor, avnd o culoare albicioasa pna la gri. La
nceput, crusta uscata se va ndeparta cu un cutit, apoi cu ajutorul unei perii

se vor elimina toate resturile ramase pe tesatura, dupa care se uda cu apa
calda si se freaca. De obicei, dupa acest tratament, pata dispare.
Petele vechi se tamponeaza cu glicerina calda sau cu otet diluat (20 ml otet la 100 ml apa), se
freaca cu unghia locul petei, dupa care se spala intens cu apa calda.

Fixator foto
Petele de pe tesaturile albe, cu exceptia celor din policlorura de vinii, se pot trata cu o solutie
diluata de amoniac 3%, apoi se spala usor, dupa care se trece la o albire cu apa oxigenata 3%.
n final se spala cu multa apa si se usuca la soare.
Aceste pete se mai pot scoate cu iodura de potasiu 10% care se lasa sa actioneze putin, apoi
se trateaza cu o solutie de 10% tiosulfat de sodiu, dupa care se clatesc cu multa apa.

Fructe si legume
Petele proaspete de visine, ciresi, capsuni, zmeura, mere, fragi, rosii etc., se pot nlatura uneori
prin simpla spalare cu multa apa calda. " In acelasi scop, daca pata este pregnanta, se poate
folosi o solutie diluata de amoniac 5%, o solutie de acid citric (80 g acid la 1 litru de apa) sau o
solutie de permanganat de potasiu (2 g de permanganat de potasiu la 1 litru de apa).
esaturile albe de in si bumbac patate se nmoaie n lapte acru sau dulce, dupa care se spala
cu multa apa.
Pentru tesaturile albe se mai poate folosi o solutie de apa oxigenata 3%, usor alcalinizata cu
amoniac (70 ml solutie apa oxigenata 3%, 20 ml solutie amoniac 10% la un litru de apa), cu
care se tamponeaza pata, dupa care se freaca locul respectiv cu o pinza curata. Dupa
tratament, tesatura se spala bine cu apa si se pune la uscat. Pentru eliminarea petelor vechi
este necesara o cantitate mai mare de amoniac. In acest scop, se prepara o solutie din apa
oxigenata 3% (o parte in greutate), amoniac 10% (4 parti n greutate) si apa (45 parti n
greutate). Ex. : 10 ml apa oxigenata 3%, 40 ml amoniac 10% si 450 ml apa.
Petele de pe tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se pot elmina cu un amestec de glicerina pura si galbenus sub forma de emulsie (se amesteca bine un galbenus cu 40 ml glicerina, ca la maioneza), care se aplica pe locul respectiv, se lasa timp de cteva ore, dup care se
spala cu multa apa calda.
Pentru eliminarea petelor de pe matasea colorata se poate folosi si o solutie de borax 10% cu
care se tamponeaza bine locul respectiv, dupa care' se spala cu apa. Se poate ncerca si cu o
solutie de amoniac 5%, facndu-se n prealabil o verificare pe o portiune ascunsa a materialului.

Petele de pe tesaturile de lina albe si colorate se tamponeaza cu o solutie de apa si sapun sau
apa si detergent, se sterge cu apa, apoi se picura pe locul respectiv amoniac sau apa oxigenata
3%. La sfrsit se spala foarte bine cu apa.

Gelatina
Petele de gelatina se ndeparteaza n general destul de usor cu apa calda.

Daca petele provin de la gelatina colorata, atunci ele se trateaza cu o solutie

obtinuta din 10 ml amoniac, 20 ml alcool etilic 70% si 70 ml apa, frecndu-se
usor locul respectiv cu un tampon sau cu un burete. Dupa dizolvarea petei se
spala bine cu apa.

Grasimi
Petele de grasimi se pot elimina prin diferite metode, n functie de natura grasimilor si de
proprietatile materialului textil.
Grasimile se dizolva usor n solventi puri ca : benzina, tetraclorura de carbon, neofalina, cloroform, terebentina, benzen etc. Folosirea acestor solventi sau a amestecurilor lor se face cu
foarte rnulta atentie, deoarece toti solventii snt usor inflamabili, prezentnd chiar pericol de explozii.
Petele proaspete se pot ndeparta presrnd un
strat gros de talc, care se acopera cu o hrtie
curata si se preseaza cu o greutate. Dedesubtul
tesaturii se asaza o foaie de sugativa curata.
Dupa 24 de ore se ndeparteaza praful care a absorbit grasimea, apoi se perie bine.
La ndepartarea petelor cu ajutorul unuia din
solventii mentionati se pune sub pata un material absorbant curat, iar zona nconj
uratoare a
petei se uda cu apa, pentru ca solutia de grasime sa nu se raspndeasca mprejur, marind si
mai mult pata, dupa care se freaca locul patat
cu o perie, tampon sau un burete nmuiat n
solvent, n functie de finetea tesaturii. Frecarea
se face prin miscari circulare, la nceput mai
slabe, apoi mai accentuate de la margini spre
centru. Dupa nlaturarea petelor, n unele cazuri
materialul se spala cu apa calduta cu sapun
sau cu detergentul adecvat tesaturii (n special
in cazul
tesaturilor
albe
sau vopsite cu coloranti rezistenti).
In general, este bine sa se cunoasca faptul ca eterul etilic si sulfura de carbon nu prea snt
potrivite pentru scoaterea petelor de grasime, n conditiile existente in gospodarie, aceste sub-

stante sint solventi foarte buni, dar au dezavantajul ca se evapora mult prea repede, se aprind
toarte usor si emana vapori ce pot exploda. Se pot folosi si amestecuri de solventi, formate din
sapte parti neofalina, doua parti terebentina, o parte eter etilic (parti n greutate) sau parti egale
n greutate de neofalina si tetraclorura de carbon. De exemplu, un amestec obtinut din 100 ml
neofalina, 25 ml terebentina, 15 ml eter etilic sau un amestec din 70 ml neofalina si 30 ml
tetraclorura de carbon. Petele de pe tesaturile fine de matase se pot elimina utiliznd un
amestec format din 75 parti n greutate alcool etilic, 20 parti n greutate sapun alb superior, doua
parti n greutate terebentina si un galbenus. Amestecul se agita nainte de folosire.

Pentru ndepartarea petelor de pe tesaturile de matase si lna tricotate, se

pot folosi radacini de ciuin, planta care contine saponina si se poate procura
de la farmacii sau de la magazinele specializate n plante medicinale
(PLAFAR). Radacinile de ciuin (30 g - circa 20 lingurite) se fierb n apa (300
ml) circa o jumatate de ora, sa strecoara, se amesteca cu amoniac 10% (100
ml), apoi se adauga apa (700 ml). Lichidul obtinut se foloseste pentru
ndepartarea petelor prin tamponarea si frecarea usoara a locului respectiv.
Petele de grasimi de pe gulere si mansete se scot cu un amestec format din 4 parti in greutate
amoniac 5% si o parte n greutate sare de bucatarie (clorura de sodiu). De exemplu, 80 ml
amoniac 5% si o lingura de sare. In acelasi scop, se poate folosi produsul din comert "Stela",
sub forma de pasta. Pe locul murdar se pun 1-2 cm de pasta si se freaca bine. Se Iasa sa
actioneze 2-3 minute dupa care se spala materialul n mod obisnuit cu detergentul preferat. . La
tesaturile foarte groase, ca plusul sau catifeaua, este bine sa se ntrebuinteze o pasta de
consistenta smntnii obtinuta din magnezie (oxid de magneziu) si benzina sau magnezie si
tetraclorura de carbon. Se unge locul cu aceasta pasta, se lasa sa se usuce, apoi se
indeparteaza praful uscat prin periere.
Pentru materiale textile artificiale (acetat), se pot ntrebuinta doar benzenul, sulfura de carbon,
benzina usoara (neofalina). Ceilalti solventi nu snt permisi.

Iarba

Petele de iarba se datoresc clorofilei plantelor (pigment vegetal de culoare verde) si ou o culoare verde, cu nuante spre galben.
Petele proaspete se pot ndeparta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau tetraclorura de
carbon sau cu o solutie formata din 2 parti clorura de sodiu (sare de bucatarie) si 10 parti apa
(parti n greutate). De exemplu, o lingura de sare la 100 ml apa.
Petele proaspete dispar uneori dupa spalare cu apa calda sau cu o solutie de sapun n care se
adauga si amoniac (100 ml amoniac 10% la un litru de apa). Daca tesatura nu-si modifica culoarea din cauza amoniacului, se nmoaie locul patat n amoniac si apoi se spala cu apa si
sapun.

Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot elimina astfel : se freaca bine pata cu sapun si
apoi se introduce materialul textil sau zona patata ntr-un vas emailat n care se gaseste o solutie fierbinte de soda calcinata 10 g/l si se fierbe timp de 10-20 minute. Procedeul se repeta
pna la disparitia petei.

Pe tesaturi colorate se face un tratament cu o solutie calda de acid lactic 5%

pna la disparitia petei, dupa care se spala cu multa apa. Petele proaspete de
pe tesaturile de lna se scot cu alcool etilic. La petele mai vechi se poate
ncerca o solutie formata din 10 g/l acid oxalic si 10 ml/l acid acetic (se
dizolva inti acidul oxalic si se adauga acidul acetic) dupa care se clateste
intens cu apa calda si rece.

Iod sau tinctura de iod

Tinctura de iod, solutie alcoolica n care sint dizolvate cristale de iod, utilizata n medicina la
dezinfectarea ranilor, provoaca pe tesaturi pete de culoare maro-deschis sau maro-nchis.
Petele proaspete se recunosc usor, intrucit au miros specific de iod si trebuie imediat
ndepartate. Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu o solutie calda de tiosulfat de sodiu 1520% sau cu o solutie de amoniac 15%, dupa care se clatesc cu multa apa. Daca mai ramn
urme, se trateaza locul respectiv cu o solutie de 10 ml/l apa oxigenata. Acest tratament se poate
aplica si la tesaturile colorate, facndu-se n prealabil o verificare.
Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile vopsite se poate ntrebuinta o pasta formata din
amidon si apa care se aplica pe locul patat si se lasa circa 20 minute pentru ca amidonul sa
absoarba iodul din materialul textil. Pasta da amidon in contact cu iodul se coloreaza in albastru
si dupa 20 minute se transforma ntr-o crusta care se desprinde foarte usor de pe tesatura,
dupa care aceasta se spala bine cu apa si sapun.
De asemenea, se poate folosi si alcool etilic 96%, dupa care se spala cu apa si sapun.

nghetata
Aceste pete se tamponeaza initial cu benzina, benzen sau sulfura de carbon pentru a curata
pata de grasime. Dupa uscare, petele ramase se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%. Se
neutralizeaza cu acid acetic diluat (10 ml otet la 100 ml apa) si se clatesc cu multa apa. Daca
pata nu dispare, n functie de culoarea nghetatei si de ingredientul de baza, se trateaza ca si
petele de cacao sau de fructe.

Lacuri
Pentru
a
putea
proceda
corect
la
tei, trebuie sa se cunoasca natura lacului care a provocat-o.

nlaturarea

pe-

Lacul de unghii se dizolva usor n acetona sau n eter etilic, cu care se

ndeparteaza petele de pe tesaturile din fibre naturale, vegetale sau animale.
Matasea acetat sau tesaturile care contin fibre din policlorur de vinii nu se trateaza cu asemenea substante deoarece pigmenti! ramasi si fixati pe fibra, de obicei, nu se mai pot nlatura.
In unele cazuri, lacul de unghii picat pe matase acetat sau pe fibre din policlorura de vinii poate
provoca degradarea tesaturii (chiar gaurirea ei). Lacurile avnd la baza nitro sau acetil celuloza
se dizolva usor n cloroform sau benzen. Petele provocate de lacurile de rasina pot fi nlaturate
cu benzina, terebentina, sulfura de carbon. Lacul de asfalt se nlatura cu benzen.
Lacurile cu fier se pot scoate cu un amestec din 10% terebentina, 20% acetona, 30% benzina si
40% dicloretilena (parti n greutate). De exemplu, un amestec din 10 ml terebentina 25 ml acetona, 40 ml benzina si 30 ml dicloretilena.

Lapte

Petele de lapte se recunosc usor dupa culoarea transparent-albicioasa si dupa contururile mai
ntarite ale acestora.
Materialele textile patate cu lapte nu se calca nainte de scoaterea petei, deoarece prin ncalzire
pata se fixeaza si mai puternic. Datorita continutului de grasimi, aceste pete se vor trata mai ntii
cu solventi organici, cu benzen sau benzina. Dupa tratament, locul petei apare albicios, mat. In
continuare, pata se trateaza cu o solutie calduta de 50 ml/l amoniac 25%, dupa care se face o
neutralizare cu o solutie diluata de acid acetic (3 ml/l acid acetic 80% sau 50 ml/l otet de 9) si
apoi se spala cu multa apa calduta. Se poate ncerca nlaturarea petei de lapte si prin
tamponarea acesteia cu un amestec de alcool etilic si eter etilic (50 ml alcool etilic si 20 ml eter
etilic).
In cazul tesaturilor groase de stofa, plus, catifea, pata se acopera cu o pasta formata din
magnezie sau talc si alcool. Dupa uscare se perie locul.

Lichior
Petele de lichior au aspecte diferite, dupa felul lichiorului, dar se recunosc usor din cauza zaharului care da locului patat un aspect de material apretat.

Petele proaspete se umezesc cu apa calduta, dup care se freaca usor cu un

tampon nmuiat ntr-o solutie de 10 ml/l amoniac 25% n care se adauga 50
ml alcool. La sfrsit se clatesc cu apa. Petele vechi se ndeparteaza cu un
amestec de amoniac, apa oxigenata si apa (50 ml amoniac 20% si 100 ml
apa oxigenata 3% la un litru de apa) dupa care zona respectiva se clateste
cu apa.

 Maioneza
Petele de maioneza contin grasimi si de aceea se trateaza cu un solvent organic (benzina,
neofalina etc.), dupa care se spala bine cu apa calduta.

Marmelada

Petele proaspete se pot elimina cu apa calduta, prin simpla nmuiere a petei n apa.
Pentru ndepartarea petelor mai vechi se utilizeaza o solutie calda de 1% amoniac, dupa care
se spala bine cu apa.

Miere de albine
Mierea de albine mai nti se ndeparteaza cu un cutit, de pe pata si apoi se sterge locul respectiv cu apa calduta n care se poate introduce si putin detergent adecvat tesaturii respective,
iar la sfrsit se clateste cu apa curata. Petele de miere se pot nlatura perfect cu o solutie de
amoniac 10%. La tesaturile colorate nsa trebuie facuta nti o verificare pe un esantion.

Miniu de plumb
Miniul de plumb este o substanta solida de culoare oranj-rosie, care se amesteca cu firnis si se
ntrebuinteaza la protejarea obiectelor de fier contra ruginii.

Petele proaspete de miniu de plumb se pot trata cu un amestec de 50%

cloroform si 50% sulfura de carbon (de exemplu, un amestec obtinut din 35
ml cloroform si 40 ml sulfura de carbon), frecnduse bine locul respectiv cu o perie tare, n continuare, trecnduse la o curatire cu benzina.

Mucegai
Petele de mucegai se recunosc usor, avnd o culoare gri-deschis daca snt
proaspete si gri-nchis pna la negru daca snt vechi. Pe tesaturile albe de
bumbac, petele proaspete se scot daca se nmoaie tesatura cteva ore n otet
(acid acetic diluat) dupa care se spala cu apa. De asemenea, se poate aplica
o albire blinda cu o solutie de 1% apa oxigenata si amoniac la 50C (100 ml
apa oxigenata si 20 ml amoniac), dupa care se spala si se clateste bine,
lasnd tesatura sa se usuce la soare. Petele de mucegai vechi de pe
tesaturile albe de bumbac se pot ndeparta prin spalarea acestora cu apa

fierbinte si sapun. Daca materialul permite o fierbere cu soda calcinata 5 g/l

apa si hidroxid de sodiu 2-3 g/l apa, urmata de o albire la rece, cu hipoclorit
de sodiu 3-5 g/l, acest tratament asigura scoaterea petelor de mucegai n
totalitate. In continuare, tesatura se clateste bine n 2-3 ape si apoi ntr-o
solutie diluate de acid acetic. De asemenea, petele se pot trata cu o solutie
diluata de amoniac 2%, apoi se spala cu apa multa.
Petele de pe tesaturile de lina si matase se pot ndeparta prin tamponare cu terebentina, urmata
de o spalare cu un detergent adecvat si o clatire intensa cu apa. De asemenea, petele de pe
aceste tesaturi se pot nlatura prin spalarea tesaturii cu un detergent, dupa care aceasta se
introduce ntr-o solutie diluata de acid formic 5%. Dupa aceasta se clateste cu apa calda si se
usuca.

Mustar
Cu ajutorul unui cutit se nlatura usor crusta de mustar, apoi se uda pata cu apa calda si se
freaca cu o pnza curata. Daca pata nu dispare complet, se spala zona respectiva cu
detergentul adecvat tesaturii.
Negru

de fum si funingine

Petele de negru de fum si funingine, proaspete, se umezesc cu terebentina, se sterg usor cu o

pnza curata, se freaca cu sapun si apoi cu o perie, dupa care se spala cu apa calda.

Pentru petele mai vechi se aplica acelasi tratament, dar in loc de sapun se
foloseste galbenus. Daca pe tesaturile albe, indiferent de natura lor. mai
rmn pete, acestea se trateaza cu o solutie de acid citric sau acid tartric
10%, dupa care se spala intens cu apa.

Nicotina (tutun)

Petele de nicotina au o culoare galbuie pina la maro, cu contur pronuntat si miros de tutun.
Petele proaspete de tutun se tamponeaza cu o solutie fierbinte de alcool, de mai multe ori, pina
la disparitia acestora. Se clateste apoi materialul cu apa calda si se usuca.
Petele de pe tesaturile albe se ndeparteaza cu urmatorul amestec : 18 parti n greutate apa oxigenata 3%, 4 parti n greutate alcool etilic 96% si o parte n greutate amoniac 10%. De
exemplu, un amestec obtinut din 180 ml apa oxigenata 3%, 50 ml alcool etilic si 10 ml amoniac.
Dupa aceasta se spala cu multa apa. Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot scoate cu
permanganat de potasiu (2 g la litru de apa) dupa care locul (patat acum de permanganat) se
decoloreaza perfect cu apa oxigenata 10%.
Petele de tutun de pe toate tesaturile se pot elimina si prin frecare usoara cu galbenus, dupa
care se spala cu alcool etilic si apoi cu apa calda. Urmele de galbenus se nlatura cu glicerina

calda si se spala cu apa si sapun. Petele mai vechi de pe tesaturile de bumbac se tamponeaza
cu alcool fierbinte, apoi cu o solutie de 20-50 ml/l amoniac 25% dupa care se clatesc cu apa
calda si rece. Daca pata nu dispare se continua tratamentul cu apa oxigenata 10-20 ml/L si
hidroxid de sodiu 2-5 g/l apa. Dupa disparitia petei se spala intens cu apa si se usuca.

Noroi
Aceste pete se nlatura prin frecare sau periere, iar pata eventual ramasa se elimina printr-o
spalare cu apa calda si cu sapun moale sau cu un detergent adecvat tesaturii, apoi se clateste
bine cu apa.

Otet

Petele de otet se neutralizeaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, dupa care se

spala bine cu apa.

Oua

Petele de oua de pe tesaturile de bumbac se pot elimina usor printr-o spalare cu apa calduta
(35C) si sapun sau cu detergentul adecvat materialului respectiv. Nu se recomanda sa se
spele la o temperatura ridicata, deoarece la peste 60C olbuminele se coaguleaza, iar
ndepartarea se face mai greu.
De pe tesaturile de lna, petele se ndeparteaza
mai nti cu un dizolvant (benzina, tetraclorura de carbon etc.), iar apoi se tamponeaza
cu
glicerina
ncalzita pna la 35C. Se lasa sa actioneze 15
minute, apoi se freaca cu o perie, dupa care se
clateste sau se spala cu un detergent.
Se mai poate folosi un amestec care contine
50 ml amoniac 10% si 80 ml glicerina.
Pentru tesaturile sintetice se poate ncerca neofalina.
De pe tesaturile de matase naturala, petele se
elimina folosind un amestec format din 20 parti
glicerina, o parte amoniac 10% si 20 parti apa
(parti n greutate). De exemplu, 160 ml glicerina, 10 ml amoniac 10% si 200 ml apa.

Parfum
Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu apa oxigenata 3% si amoniac 5%, apoi se spala intens cu apa.

Pentru ndepartarea petelor de pe tesaturile colorate, este mai indicata glicerina ncalzita sau
eterul etilic.
Petele
mai vechi,
care
s-au mai
nchis
se tamponeaza alternativ cu acid acetic diluat
(otet) si alcool, dupa care se spala cu multa apa calda.

la

culoare,

Pacura
Petele de pacura la nceput se trateaza cu un dizolvant puternic (benzen, cloroform etc.), dupa
care se spala intens cu detergentul adecvat tesaturii. La sfrsitul operatiei, se spala bine cu apa,
dar, de obicei, pata ramne sub forma unei urme de culoare maro-deschis sau galbui. De aceea,
pata se va supune unei albiri cu o solutie de apa oxigenata de 10 ml/l apa oxigenata 25% timp
de 15 minute.

Permanganat de potasiu
Petele de pe tesaturile albe se pot nlatura udnd locul respectiv cu apa si
apoi presarnd deasupra sare de bisulfit de sodiu 10%. Pata dispare complet
daca este proaspata. Dupa aceea se clateste bine cu apa calda. Daca pata
este veche se recomanda ca reactia sa se faca la cald si anume se presara
sarea deasupra si se calca cu masina calda.
Pe tesaturile colorate, metoda de mai sus poate fi aplicata numai dupa ce se va verifica ca nu
iese colorantul. In caz contrar, se ncearca cu o solutie de bisulfura de amoniu 5%. Petele
proaspete se nlatura prin cufundarea tesaturii ntr-o solutie de iodura de potasiu 10% n apa,
ncalzita la 25C si mentinerea ei n aceasta solutie pn la decolorate completa, apoi se spala
cu apa rece.
De asemenea, petele de pe tesaturile albe pot fi nlaturate prin tamponare cu solutie de acid
oxalic 10%, dupa care se spala bine cu apa. Cel mai simplu este sa se tamponeze pata cu o
solutie de apa oxigenata 1%, n care se adauga cteva picaturi de acid acetic (otet). De
exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml apa oxigenata 1% si 5 picaturi de otet. Se clateste dupa
aceea cu multa apa.

Pix
De pe haine sau obiecte se curata foarte usor daca pulverizati pe locurile murdare, fixativ de
par. Petele dispar imediat.

Peste

Petele de peste proaspat de pe tesaturile albe si colorate se supun mai nti unei spalari
obisnuite cu apa la 40C. In caz ca pata nu iese, se umezeste cu glicerina pura si se freaca
locul respectiv cu o periuta, dupa care se lasa sa stea circa 15 minute, apoi se spala cu apa
calda.

Pete de provenienta necunoscuta

Pentru tesaturile albe, indiferent de natura fibrei,
se poate folosi o solutie care consta din :
amoniac 10% ...........4 parti
alcool etilic 96%............4 parti
sapun alb superior...........2 parti
soda de rufe (carbonat de sodiu)..... 1 parte
borax................. 1 parte
apa..................100 parti

Se iau parti n greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 40 ml amoniac

10%, 50 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun, 10 g soda de rufe, 10 g borax si 1
000 ml apa. Pata se umezeste cu solutia respectiva, apoi se freaca cu
ajutorul unui tampon, iar la sfrsit se spala cu multa apa. Solutia trebuie
agitata bine nainte de a fi folosita.
Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile colorate, cu exceptia matasii
acetat, se poate ncerca urmatoarea solutie :
amoniac 10%..........5 parti
acetona ..............3 parti
solutie alcoolica de sapun..... 20 parti
Se iau parti n greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 50 ml amoniac 10%, 40
ml acetona, 40 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun si 150 ml apa. Aceasta solutie se
verifica nti pe o portiune ascunsa a materialului.

De asemenea, se poate folosi (tot cu o verificare prealabila) un amestec

format din o parte n greutate alcool etilic 96%, o parte n greutate eter
sulfuric (eter etilic), 8 parti n greutate terebentina. De exemplu, un amestec
obtinut din 50 ml alcool etilic 96%, 55 ml eter etilic si 350 ml terebentina.

In toate cazurile, dupa tratament, materialul se sterge cu neofalina.

Petrol (brut si lampant)

Petele de petrol se trateaza cu dizolvanti ca benzen, cloroform, tetraclorura de carbon etc. De
pe tesaturile groase se pot scoate prin aplicarea pe locul respectiv a unei paste consistente
obtinute din benzina si magnezie (oxid de magneziu), se lasa cteva zile, apoi praful se ndeparteaza prin periere sau scuturare.

Praf
Petele de praf se formeaza pe suprafata tesaturilor albe sau de culori deschise, din lna sau
bumbac, pe locurile unde au fost stropite si unde adera si se fixeaza praful. Aceste materiale se
spala obisnuit cu detergenti adecvati sau se curata cu neofalina.

P r o t a r g o l si a r g i r o l
Protargolul si argirolul, solutii utilizate n medicina ca dezinfectant, produc pe tesaturi pete de
culoare nchisa, ntruct n compozitia lor intra nitratul de argint, care trebuie tratate imediat cu
un solvent organic pentru grasimi (benzina, neofalina, tetraclorura de carbon etc.) prin frecare
cu un tampon curat. Petele de culoare maro, ramase pe material, se vor elimina, ca si cele de
azotat de argint, cu odura de potasiu.

Pulberea de bronz
Petele proaspete produse de pulberea de bronz utilizata n vopsitorie se tamponeaza cu alcool
etilic. Daca pata nu dispare, atunci se trateaza cu tetraclorur de carbon, dupa care se tamponeaza bins cu benzina usoara.

Puroi
De pe tesaturile albe din bumbac, in, cnepa, aceste pete se nlatura, de obicei, prin spalarea
obisnuita cu detergenti uzuali.
De pe tesaturile de lina se pot scoate cu benzina.
Pentru matase acetat, se va folosi o solutie diluata de carbonat de amoniu, la care se va
adauga putina apa oxigenata. De exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml carbonat de amoniu
5% si 10 picaturi apa oxigenata.

Rasina

Pe tesaturi, petele de rasina au aspectul unor pete de apret. Cele proaspete snt lipicioase, iar
cele vechi se recunosc prin apasare cu degetul (se observa amprenta acestuia ramasa pe ele),
nlaturarea petelor de rasina cere multa rabdare. La nceput se efectueaza o frecare a portiunii
respective pentru ndepartarea stratului care adera superficial si apoi se trateaza cu un solvent
(tetraclorura de carbon, benzen, cloroform etc.) care va dizolva pata. Apoi, urmeaza un
tratament cu benzina usoara (neofalina) pentru evitarea aureolelor. Se freaca locul respectiv
dinspre margini spre centru cu un tampon curat. Pe tesaturile de matase nu se va freca pata, ci
se va bate usor cu o perie, dup care se va aplica tratamentul susmentionat.
La stofele albe, petele se pot elimina prin nmuierea lor cu glicerina, urmata de tratarea cu acid
oxalic 5%,, tamponndu-se Ia sfirsit cu o solutie de amoniac 2%.
La stofele colorate, se nmoaie pata n glicerina calda sl se spala apoi cu alcool, care este un
dizolvant al rasinii.

Revelatori fotografici
Pentru ndepartarea petelor de revelatori fotografici att de pe tesaturile albe,
ct si de pe cele colorate, se poate folosi o solutie de acid citric 10% sau
zeama de lamie.

Rugina

Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac albe si colorate pot sa dispara daca se freaca
imediat locul patat cu un tampon mbibat n apa sarata, dupa care se clateste cu apa rece.
esatura se calca cnd este nca umeda.
Petele de rugina proaspete de pe suprafete mici se ndeparteaza prin tamponare cu zeama de
lamie atunci stoarsa si prin frecare cu o crpa alba, dupa care se spala cu apa calda si se
clateste cu apa rece. In prealabil, trebuie sa se faca o ncercare pe o portiune ascunsa a materialului pentru a vedea daca nu se modifica culoarea tesaturii.
Petele de rugina vechi de pe tesaturile albe se pot ndeparta folosind acid oxalic sau acid citric
sub forma de solutii de 5-10%. Solutiile se ncalzesc pna ia fierbere dupa care se introduce,
pentru putin timp, portiunea patata ; uneori tratamentul trebuie aplicat de doua sau de trei ori,
Dupa dizolvarea petelor de rugina, se spala bine tesatura cu apa calda, apoi se clateste cu apa
rece. O spalare insuficienta ar putea avea o influenta daunatoare asupra tesaturilor de in sau
bumbac n sensul ca prin contactul prelungit cu acizii scade rezistenta fibrelor.
Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata cu o solutie de ditionit de sodiu 10-20 g/l si
hidroxid de sodiu 5 g/l la temperatura de 75-85C, dupa care se spala cu apa rece. Tratamentul
se repeta de cteva ori, pna la completa disparitie a petei.

De asemenea, se poate folosi o solutie de acid oxalic si alaun de potasiu

obtinuta din : 50 g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de potasiu si 10 ml/l acid acetic
60%. nti se amesteca primele doua componente, dupa care se adauga
acidul acetic. Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac se pot nlatura si
cu acid clorhidric 2%. Portiunea patata se umezeste, dupa care se tamponeaza cu acid clorhidric, care dizolva pata. Apoi se clateste cu multa apa
calda in care se adauga hidroxid de amoniu sau soda calcinata pentru
completa nlaturare a acizilor. In final, se efectueaza o limpezire cu apa rece.

Ruj de buze
Petele de ruj de buze contin grasimi, de aceea se trateaza nti cu un dizolvant pentru grasimi :
neofalina, cloroform sau tetraclorur de carbon, dupa care se supun unei spalari cu apa si detergent.
Daca
pata
nu
dispare,
se
tamponeaza
locul respectiv cu alcool etilic concentrat, pentru a dizolva colorantul ramas pe fibra.
Pe tesaturile albe se poate efectua o albire cu
10-30
ml apa oxigenata si 5 g hidroxid de sodiu la un litru de apa.

Sapun

Petele de sapun se produc de obicei, atunci cind acesta nu este bine dizolvat naintea
procesului de spalare a rufelor. Se ndeparteaza printr-o spalare a materialelor care prezinta
aceste pete. De pe haine, pata se poate elimina frecnd locul respectiv cu, apa calda, dupa care
se clateste si se usuca.
La tesaturile vopsite, uneori se poate observa o schimbare de nuanta n locurile patate, de
aceea, dupa completa ndepartare a sapunului, testurile de lina se trateaza cu o solutie de acid
formic 5%, iar cele de bumbac cu o solutie diluata de acid acetic 5%, dupa care se clatesc cu
apa calda si se usuca.

Saruri de crom (Cromat de potasiu, cromat de zinc,

cromat de plumb etc.)
Aceste pete se nlatura cu o solutie de tiosulfat de sodiu, 20 g tiosulfat de sodiu la un pahar de
apa (200 ml apa), apoi se spala cu apa.

Singe
In cazul petelor proaspete, tesatura se va nmuia n apa rece si
apoi se va spala cu apa si sapun. Temperatura apei de spalare nu
trebuie sa depaseasca 35C.

Petele de snge proaspete de pe tesaturile de lina se lasa sa se usuce, apoi se ncearca

nlaturarea lor prin periere sau se poate utiliza si amoniac 2% daca nu decoloreaza stofa. Petele
vechi de snge se ndeparteaza prin frecare cu o solutie care contine 100 ml amoniac 25% si 50
g borax la un litru de apa, dupa care se spala cu apa curata.
esaturile albe patate se cufunda ntr-o solutie calda (35C) de 20% tiosulfat de sodiu, materialul se lasa pna la disparitia petelor, dupa care se clateste cu apa.
De asemenea, pentru ndepartarea petelor vechi de pe tesaturile albe de bumbac se foloseste
urmatorul procedeu : tesaturile se nmoaie ntr-o solutie de soda calcinata 5% sau amoniac 10%
si se lasa circa 12 ore, apoi pata se mbiba cu o solutie de clorura de var de 2%, dupa care se
spala bine cu apa. n caz ca dupa spalare mai ramne o aureola galbena sau maro se va trece
la o albire cu apa oxigenata sau cu hipoclorit de sodiu, urmata de spalare si o clatire cu apa
rece,
De pe tesaturile colorate vopsite cu coloranti rezistenti, petele pot fi scoase cu o solutie alcalina
de 5 g hidroxid de sodiu si 20 g ditionit de sodiu |a un litru de apa n care materialul patat se tine
timp de 1/2-1 ora la 60C. Se spala apoi cu apa calduta, n care se adauga o mica cantitate de
borax (20 g borax la un litru de apa) si sapun.
Pentru tesaturile din matase colorata si fina se prepara o pasta din amidon si apa, care se
aplica pe pata si se lasa pna se usuca. Dupa uscare se perie bine locul, se spala cu apa si
sapun, apoi cu apa curata si la sfrsit cu apa ce contine otet (o lingurita de otet la un litru apa).

Smntna, frisca
Petele proaspete de smntna se tamponeaza cu
glicerina, apoi se spala cu apa multa.
Petele mai vechi se pot elimina prin tamponare
cu benzina, benzen sau tetraclorura de carbon,
dupa care se trateaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, apoi se spala cu apa multa,
cu sau fara adaos de detergent,

S u p e, c i o r b e, s o s u r i si alte mn c a r u r i
Petele proaspete de pe tesaturile albe de in si bumbac se pot elimina printr-o spalare obisnuita
cu sapun si apa calda, urmata de o clatire cu apa rece.
Petele proaspete de pe tesaturile de lna si matase se ndeparteaza printr-o spalare cu detergentul adecvat tesaturii. In cazul cnd petele provin de la mncaruri cu grasimi, albumine coagulate etc. se trateaza initial cu neofalina, apoi cu solutie slaba amoniacal (25-50 ml/l amoniac
25%) prin frecare cu o perie sau cu o pnza curata (n cazul lnei) sau cu un burete (in cazul
matasii).

 sampanie
Se ncearca cu apa calda si daca pata nu iese, se trateaza cu un amestec de
alcool 96% si acid acetic 3% n parti egale n greutate (de exemplu, un
amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 96%, si 50 ml acid acetic 3%), apoi se
clateste bine cu apa. La tesaturile colorate se face nti o verificare pe o mica
portiune ascunsa, n scopul evitarii decolorarii tesaturilor.

Transpiratie
Petele de pe captuselile albe de matase se pot elimina cu ajutorul unei solutii de 30 ml/l apa
oxigenata, ncalzita usor. Cu ajutorul unui tampon sau al unei crpe curate mbibate n aceasta
solutie se freaca ct mai uniform si ct mai repede portiunea patata, dupa care se spala cu apa
calda.
De pe captuselile de matase colorate, petele se ndeparteaza folosind un amestec format din
parti egale de amoniac 10% si alcool. Dupa aceasta se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile albe de lina, motase si bumbac se pot ndeparta cu o

solutie de tiosulfat de sodiu (5 parti n greutate tiosulfat la 100 parti n
greutate apa), dupa care se spala cu apo. La tesaturile colorate din matase
naturala sau viscoza, locurile patate se nmoaie ntr-o solutie concentrata de
clorura de sodiu (sare de
bucatarie), apoi se freaca cu un tampon sau cu o
pnza curata, dupa care se spala cu apa.
Pentru tesaturile de matase colorate cu coloranti
rezistenti se poate folosi un amestec format din parti egale n
greutate de alcool etilic si amoniac
10%. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 70% si 50
ml amoniac 10%. Petele de pe tesaturile de lna se scot cu neofalina prin stergere cu o crpa curata, moale.

Tus
Petele de tus se nlatura destul de greu. Pentru ndepartarea lor de pe tesaturile albe se poate
ncerca o spalare cu detergentul adecvat naturii tesaturii dupa care se clateste bine cu apa.
Apoi se trateaza cu o solutie de 10% amoniac, se spala din nou cu apa calda si se poate trece
la un tratament cu alcool cald. Daca mai ramn urme se face o albire locala cu apa oxigenata
1%.

Ulei comestibil

Petele de ulei de floarea-soarelui, soia, masline etc., se tamponeaza dinspre margini spre
interior cu o crp curata nmuiata n neofalina, apoi se freaca bine.
De asemenea, se pot folosi si alti solventi organici (benzen, tetraclorura de carbon, acetona
etc.), sau un amestec 2:2:6 de benzen, acetona si tetraclorura de carbon (parti n greutate). De
exemplu, un amestec obtinut din : 45 ml benzen, 50 ml acetona si 75 ml tetraclorura de carbon.
In final se trateaza cu o solutie ce contine 10 ml/l amoniac 25% cu sau fara adaos de detergenti.
Pentru tesaturi colorate de matase se ntrebuinteaza o solutie de 10% borax. Matasea acetat nu
se trateaza cu acetona.

Urina

Cnd snt proaspete se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu detergentul adecvat fibrei. Pe
tesaturile albe de bumbac, petele mai vechi lasa o aureola galbena dupa spalare si de aceea se
supun unei albiri cu hipoclorit de sodiu, dupa care se spala cu apa.

De asemenea, pentru tesaturile albe se poate folosi o solutie de acid citric n

apa (o parte in greutate acid la 10 parti n greutate apa) cu care se
tamponeaza locul respectiv, iar dupa o ora se spala cu apa.
Petele de pe tesaturile colorate se pot elimina cu o solutie de otet (10 ml otet la 50 ml apa),
tamponnd locul respectiv si lsnd n contact cu materialul 15-30 minute, dupa care se spala cu
apa multa.
Petele de pe tesaturile de matase artificiala se recomanda a fi eliminate printr-o spalare
obisnuita cu detergentul adecvat.
Petele de pe tesaturile de lna se elimina anevoios. Se trateaza mai ntii cu o solutie de amoniac 5%, apoi se spala bine, se clatesc si se picura pe pata o solutie de 10% acid acetic. La
petele noi exista pericolul ca acestea sa reapara. Pentru a evita acest lucru se va repeta
tratamentul la soare.
Petele vechi de urina lasa cteodata urme greu de eliminat.

Varsaturi (vomari)

Petele de varsaturi se sterg cu neofalina apoi cu o solutie de amoniac 5%, dupa care se spala
cu multa apa.
De asemenea, se poate folosi urmatorul tratament: se umezesc petele cu o solutie de amoniac
-1.0%, apoi se freaca locul respectiv cu un tampon curat nmuiat ntr-o solutie alcoolica de
sapun (10 g sapun de ras dizolvat n 100 ml apa fierbinte n care se adauga 10 m! alcool), iar la
sfrsit se spala cu apa.

 Vin alb
Petele de vin alb se pot nlatura cu ajutorul unui amestec format din 5 g sapun de ras introdus n
100 rnl apa fierbinte, n care, dupa racire, se adauga 10 ml amoniac 25%. Dupa tratament se
spala cu apa.

De asemenea, se poate ncerca un amestec format din 10 parti n

greutate sapun de ras, 2 parti
n greutate terebentina si o parte n greutate amoniac 10%. Se
freaca bine pata dupa care se spala cu apa calda si sapun, apoi cu apa
rece. Se pot scoate si prin tamponare cu o solutie formata din parti egale n greutate alcool etilic
70% si glicerina. Dupa tratament, tesatura se clateste cu apa. De exemplu, un amestec obtinut
din 60 ml alcool etilic 70% si 40 ml glicerina.

Vin r os u
Petele proaspete se presara cu sare de buclrie, apoi se spala cu apa si sapun, iar la sfrsit se
clatesc din abundenta cu apa curata. De asemenea, petele proaspete se pot ndeparta tinnd
materialul patat deasupra chiuvetei si turnnd apa fierbinte pna dispare pata. Pentru tesaturile
albe de in si bumbac se foloseste un amestec 1:10 de acid citric (sau sare de lamie) si alcool
etilic (parti n greutate). De exemplu 10 g sare de lamie si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament
locul respectiv se spala bine cu apa multa.

Petele mai vechi de pe tesaturile albe se trateaza cu apa oxigenata diluata

5%, apoi se tamponeaza cu amoniac 10% si se usuca cu o crpa. De
asemenea, pentru eliminarea acestor pele este foarte indicat si urmatorul
tratament ; se nmoaie pata ntr-un amestec obtinut din 10 g acid citric (n
absenta acidului citric se poate utiliza sare de lamie - citrat de sodiu)
dizolvat n 20 ml apa + 100 ml alcool etific 70%, se freaca usor, iar
la sfrsit se spala intens cu apa.

Vopsea de par
Scoaterea acestor pete de pe tesaturile colorate este dificila. Se poate ncerca o solutie de acid
tartric 10%, dar fara nici o garantie. Petele de pe tesaturile albe se pot nlatura prin aplicarea pe
ele a unui amestec: 1:5:5 de amoniac 10%, apa oxigenata 3% si apa (parti n greutate). De
exemplu, un amestec obtinut din 10 ml amoniac 10%, 50 ml apa oxigenata 3% si 50 ml apa. Se
lasa materialul umezit timp de 15 minute, dupa care se spala intens cu apa calda de 35C.

Vopsea de uIei pe baza de firnisuri si ulei de in

Petele proaspete, observate la timp, nainte de a se usca se pot elimina usor prin umezire sau
frecare cu un tampon nmuiat n terebentina. Dupa tratament este necesara spalarea
materialului n benzina sau neofalina. In cazul materialelor albe dupa curatirea cu solvent pot fi
spalate n apa.
Daca pata s-a uscat, atunci locul patat se freaca cu o periuta aspra pentru a desprinde
vopseaua aderenta nepatrunsa n tesatura, fara. a slabi, sau rupe tesatura. Apoi se trateaza cu
un amestec 1:1 de sulfura de carbon si cloroform (parti egale n greutate) pna la dizolvarea
petei. De exemplu, un amestec obtinut din 80 ml sulfura de carbon si 70 ml cloroform. Se poate
folosi si un amestec 1 :1 :1 de alcool etilic 70%, neofalina si terebentina (parti egale n greutate).
De exemplu, un amestec obtinut din : 30 ml alcool etilic 70%, 35 ml neofalina si 30 ml
terebentina.

Petele mai vechi se pot unge cu margarina sau cu unt, dupa care se sterg cu
terebentina sau neofalina ; se spala apoi cu amoniac 10% pentru
ndepartarea completa a petei. Solutia de amoniac poate sa modifice
culoarea unor tesaturi si de aceea trebuie verificata n prealabil. Petele de pe
tesaturile de lina si matase naturala se pot ndeparta cu un amestec : 1:1 de
eter etilic si tetraclorura de carbon (parti egale n
greutate). De exemplu un amestec obtinut din 70 ml eter. etilic
si 30 ml tetraclorura, de carbon. Pentru evitarea formarii unor contururi
inestetice, (halouri), petele se umezesc la nceput, cu apa sau cu amestecul
indicat.
Petele de pe tesaturile albe de in sau bumbac
se pot ndeparta cu clorura de var sau cu un amestec de clorura de var si soda de
rufe. Se recomanda ca aceasta operatie sa aiba loc n aer liber sau n ncaperi aerisite.
Matasea artificiala se poate trata cu terebentina sau cu sulfura de carbon, iar la sfrsit cu
benzina. De asemenea, se poete folosi un amestec 3:8 de tetraclorura de carbon si alcool etilic
95% (parti n greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 20 ml tetraclorura de carbon si 100
ml alcool etilic.
Pentru a evita formarea unor margini mai mult sau mai putin decolorate n jurul petei nainte de
a trece la nlaturarea celor provocate de vopseaua de ulei, se tamponeaza cu apa (de jur
mprejurul petei).

Zahar

Petele de zahar se pot ndeparta printr-o simpla spalare a tesaturii, deoarece zaharul se dizolva
n apa, eliminndu-se astfel din tesatura. Daca materialul nu permite spalarea cu apa, se freaca
locul respectiv cu o pnza curata nmuiata n neofalin, se lasa sa se usuce si apoi se trateaza
cu amoniac, 1-5%.

lala says:
28 December 2015 at 16:30
La Lidl,la raionul detergenti,gasesti cutii de plastic de culoarea mov
sau liliac, pudra universala de albit rufe si scos pete noi si vechi de pe
rufe albe si colorate,la gramaj de 750 g la pretul de 6,99 lei sau 7,00
lei. Pe cutie scrie asa: Universal stain remover powder. Dizolvi doua
masuri(are o masura mica de plastic in interiorul cutiei) de praf in apa
calda impreuna cu un detergent bun de spalat rufe (eu folosesc numai
Persil expert,nu lichid sau pastile) intr-un lighean de plastic si
amesteci cu mana pana la dizolvarea completa a detergentului dupa
care pui rufele la inmuiat in acea apa din lighean unde le lasi cateva
ore bune,3-4 ore si le mai intorci din cand in cand in apa respectiva
din lighean! ai sa fii uimit cand vei vedea ca se albesc din prima
jumatate de ora iar petele nu vor mai exista dupa 3-4 ore! daca vrei le
mai bagi in masina de spalat impreuna cu apa in care au stat la
inmuiat,daca nu,nu le mai bagi,le clatesti si sunt gata: super
curate,albite si fara pete!!!

Trucuri cu care scoatem petele!

Share On Facebook

ARTICOL PUBLICAT 28 APR 2010

Va amintiti de vremurile in care veneam de la scoala cu hainele pline de

pete, iar bunica ni le dadea curate, ca noi, a doua zi? Ei bine, asta pentru
ca ea stia exact cu ce se anuleaza fiecare urma de murdarie. Decupeaza
acest mic indreptar de pete si lipeste-l in baie! Cu siguranta iti va fi de
folos.
Sandra Ionescu Hainele de piele se curata cu vata inmuiata in spirt. Dupa
ce pata a iesit, se unge haina cu foarte putina crema demachianta, pentru
a-i reda stralucirea. Petele de cafea ies daca haina este pusa la inmuiat in
saramura (apa cu sare). Petele de vin rosu ies daca sunt spalate cu vin alb
sau apa minerala. Petele de ceara ies usor daca se acopera pata cu hartie
sugativa si se trece deasupra ei de cateva ori fierul de calcat. Petele de ulei
ies daca imediat dupa contact se pune sare. Lasa sarea sa absoarba uleiul
circa 10 minute. Totodata, daca pata nu a iesit, pune pe ea detergent de
vase, apoi clateste. Transpiratia si petele specifice ei ies daca inmuiati
haina in apa cu otet (trei parti apa, o parte otet). Fondul de ten transferat pe
gulerul hainelor iese daca freci usor haina patata cu miez de paine. Mirosul
de haine statute sau petele de mucegai dispar daca haina se pune la

inmuiat in otet. Sosul de rosii si sucul de fructe dispar in apa cu sare de

lamaie. Urmele de sange sau de iarba ies in apa oxigenata. Rugina iese
daca speli haina sau obiectul cu lapte caldut. Albeste mansetele camasilor
cu spirt, daca acestea sunt innegrite. Ciocolata de pe haine iese cu
glicerina. Procesul implica inmuierea si frecarea hainei cu glicerina timp de
10 minute. Petele galbene de pe tesaturi se scot cu o solutie de trei linguri
de bicarbonat per litru de apa. Se lasa la inmuiat o ora.