UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE
SPECIALIZARE: E.C.T.S

Referat la disciplina Economii si institutii europene

Student :
****
An I, Grupa 8

Titlul referatului:
Politica europeana privind protectia
mediului inconjurator si aderarea
Romaniei la UE

STADIUL ACTUAL SI PERSPECTIVELE PREGATIRILOR DE

ADERARE A ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
Anul 2001 a reprezentat un moment pozitiv in promovarea reformei
managementului mediului si a conexiunilor sale in context european, in
modernizarea sociala si economica de care are nevoie Romania. Directiile
principale de actiune ale MAPM sunt orientate catre promovarea unei politici de
mediu unitare, coerente si cu eficienta sporita.
La 15 februarie 2000 Consiliul Uniunii Europene a deschis negocierile de
aderare cu Romania. Inceperea negocierilor de aderare a deschis o noua
perspectiva de abordare a problematicii protectiei mediului.
In acest cadru, incepand cu luna martie 2001 a fost elaborat Documentul de
pozitie pentru acest capitol, care cuprinde angajamentele Romaniei fata de
cerintele UE. Documentul de pozitie pentru cap.22- Protectia Mediului a fost
aprobat de Guvernul Romaniei la data de 18 octombrie 2001, transmis spre analiza
Conferintei Interguvernamentale pentru aderarea la UE la data de 23 octombrie, si
inregistrat oficial la data de 30 oct.2001. Din acest moment tara noastra se afla sub
o permanenta monitorizare din partea Comisiei Europene in vederea indeplinirii
angajamentelor asumate.
Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 22Protectia mediului inconjurator, in vigoare la 31 decembrie 2000, si va implementa
prevederile acestuia pana la data aderarii, cu exceptia a 11 acte comunitare din
urmatoarele sectoare de mediu: calitatea aerului si schimbari climatice,
managementul deseurilor, calitatea apei, precum si controlul poluarii industriale si
managementul riscului pentru care s-au solicitat perioade de tranzitie cuprinse
intre 3 ani-15 ani ( epurarea apei uzate si calitatea apei potabile).
Transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din dimeniul protectiei
mediului sunt dificile din cauza caracterului intersectorial si a implicatiilor
problematicii aferente acestui domeniu asupra intregii industrii romanesti,
alinierea la standardele de calitate europene presupunand costuri insemnate si
modificari structurale la nivelul intregii economii.
Indeplinirea angajamentelor asumate de Romania prin documentul de pozitie
pentru cap. 22 - Protectia mediului are in vedere atat imbunatatirea cadrului
legislativ cat si asigurarea necesarului de resurse financiare insemnate pentru
punerea in aplicare a actelor normative comunitare.
Actiunile prevazute in Documentul de pozitie pentru Capitolul 22- Protectia
mediului inconjurator se finanteaza din surse proprii ale agentilor economici, surse
externe rambursabile si nerambursabile, alte surse si in completare surse de la
bugetul de stat in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie.
O evaluare generala a costurilor necesare armonizarii legislatiei comunitare
(aspecte legislative, crearea sau dezvoltarea unor structuri institutionale specifice
3

pentru implementarea, monitorizarea si controlul aplicarii noii legislatii) a estimat

un necesar de 34 miliarde Euro.
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si-a intensificat eforturile in vederea
accelerarii procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cerintele UE. In
acest moment strategiile sectoriale de armonizare a acquis-ului comunitar se afla
in curs de elaborare, iar cele existente vor fi reactualizate (calitatea aerului,
protectia naturii, controlul poluarii industriale, calitatea apei) .
Au fost adoptate 31 acte normative ce transpun legislatia comunitara, din care
3 importante legi cadru: calitatea aerului, managementul deseurilor si protectia
naturii.
Activitatea MAPM a fost consolidata prin infiintarea Garzii de Mediu, prin
reorganizarea compartimentelor de control ecologic si monitorizare din cadrul
MAPM, a inspectoratelor de protectia a mediului judetene si a Administratiei
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . Pentru implementarea acestui act
normativ, la nivelul fiecarui IPM (Inspectoratele de protectie a mediului),
compartimentul de inspectie va fi transformat in comisariat teritorial. Fiecare judet
va fi sectorizat, iar comisarii de mediu vor avea responsabilitati clare in aceste
sectoare privind respectarea legislatiei in vigoare de catre populatie si agentii
economici.
In vederea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile
sectoriale la nivel national s-a reorganizat Comitetul interministerial in sensul
extinderii rolului si atributiilor sale, care si-a inceput activitatea la data de
08.02.2002.
Din punct de vedere al imbunatatirii mecanismului economico-financiar si al
sistemului de finantare al proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului, in
prezent se afla in curs de definitivare Fondul de mediu.

Sistemul de Management al Mediului

Legislatia joaca un rol importanat in controlul poluarii. Totusi, legislatia
permite o usoara flexibilitate si se concentreaza indeosebi asupra raspandirii
regulate a poluarii, decat asupra cauzelor care o determina. In Uniunea Europeana
legislatia mediului inconjurator este in crestere,acolo unde exista pericolul ca
situatia sa devina critica, constrangerile in acest caz sunt foarte mari.
Ideea folosirii SMM-ului este sustinuta din punct de vedere politic de Uniunea
Europeana. Al cincilea Program de Actiune cu privire la reorganizarea legislatiei
nu a putut solutiona toate problemele mediului si a celorlalte mecanisme, fiind
nevoie de realizarea unei dezvoltari durabile. Acesta include instrumente de baza
ale pietei precum intelegeri bilaterale: SMM, eco-auditul si eco-caracterizarea se
incadreaza in aceasta categorie.
Instrumentele de baza ale pietei sunt destinate unei analize interne a costurilor
mediului inconjurator, sa demonstreze necesitatea utilizarii cu responsabilitate a
resurselor limitate de catre consumatori si producatori si sa minimizeze poluarile si
4

pierderile.SMM-urile introduc piata......in campul mediului inconjurator,prin

intermediul competitiei promotionale intre activitatile industriale. Presupunerea
este aceea ca piata va recompensa organizatiile mai importante care folosesc
SMM, rezultand o presiune care va incuraja si celelalte organizatii sa foloseasca
aceasta schema. Rezultatul general s-ar putea concretiza in mai multe organizatii
care vor devenii active in managementul mediului inconjurator si-n imbunatatirea
performantelor mediului inconjurator.
SMM adopta de asemenea "Principiul platii poluatorului" si "Principiul
preventiei", care sunt parte a politicii de mediu a UE prin plasarea responsabilitatii
asupra afacerii si folosirea unei abordari pro-active opusa celei reactive.
Sistemul standard al managementului mediului inconjurator se refera la
mecanismele de baza ale pietei, care au ca scop imbunatatirea performantelor
organizatiilor.
Structura de realizare a SMM va urmarii Calitatea Sistemelor de
Management. Aceste companii si-au implementat standarde originale,apoi si-au
presat furnizorii lor si serviciile industriale pana la sectoarele de fabricatie si
servicile care au fost afectate.Totusi, fortele de conducere din spate SMM-urile si
QMS-urile nu reprezinta acelasi lucru:Calitatea Sistemelor de Management se
bazeaza in special pe asigurarea calitatii produsului finit,in timp ce SMM-urile nu
au in vedere produsul finit
Principalele scopuri ale SMM-urilor sunt:
- Activitatile de conducere pana la cele de organizatie, care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului inconjurator.
- Sa asigure perfectionarea continua a proceselor de management ale mediului
inconjurator.
- Presiunea afacerilor asupra mediului
Multe companii se confrunta cu dificultati, dificultatile financiare sunt in mod
evident o particularitate relevanta in mediul afacerilor. Cu toate acestea, presiunile
privind mediul inconjurator au inregistrat o crestere semnificativa atat pe plan
local cat si pe plan
International.
Una dintre cele mai puternice masuri cu privire la controlul mediului
inconjurator o reprezinta legislatia data de UE, probabil ca si rezultat al unui
puternic lobby politic, in special in tari cum ar fi Germania, al unei gandiri la nivel
academic asupra mediului inconjurator in tari ca Suedia si Olanda, si presiuni ale
unor organisme internationale precum Greenpeace.
Ca si rezultat semificativ al UE, legislatia cu privire la mediul inconjurator a
cunoscut o crestere semnificativa in ultimele trei decenii.Aplicarea legislatiei
necesita adesea mult timp, deoarece multe masuri asteapta sa fie ratificate pentru a
putea fi finalizate de UE sau sunt inca in asteptare pentru a fi adoptate pe plan
national.
Majoritatea companiilor sunt constiente ca legislatia asupra mediului
inconjurator va avea un impact puternic atat asupra afacerillor lor, cat si asupra
5

vietii. Extinderea seminficativa a legislatiei mediului inconjurator va avea un

impact puternic asupra tuturor afacerilor in special in cadrul domeniilor cum ar
fi:energia, agricultura, transportul si turismul.
Toate aceste schimbari, duc la cresterea responsabilitatii in cadrul companiilor si
a echipelor manageriale asupra operatiunilor lor, care au impact asupra mediului
inconjurator.

Aderarea la UE
In mod normal, tara noastra va primi statutul de membru cu drepturi depline al

UE la 1 ianuarie 2007.
Pina atunci, urmeaza o perioada de transformari profunde, in care va trebui sa
respectam toate angajamentele asumate in fata Comisiei Europene. Va trebui sa
scadem productia de otel sau de textile. Va trebui sa asiguram securitatea
frontierelor nationale, parte a acestora devenind granite ale Uniunii Europene.
Va trebui sa respectam natura, sa aplicam conventii si protocoale europene, sa
ne schimbam noi insine mentalitatile. In caz de ezitari, aderarea efectiva va fi
aminata cu un an.
Consecinte majore in viata fiecaruia:
Perioada care urmeaza va aduce schimbari importante in viata de zi cu zi a
romanilor, ca urmare a obligatiilor care decurg din Tratatul de aderare si anume:
Pina in ianuarie 2007, pretul gazelor naturale din productia interna trebuie sa
ajunga la nivelul pretului de import. Daca se va pastra raportul de acum,
consecinta va fi dublarea pretului gazelor naturale. Scumpirile vor fi trimestriale.
Tarifele la energia electrica vor creste doar pentru a acoperi costurile, nu exista
un pret-tinta care trebuie atins o data cu aderarea la UE. Estimari realizate in
cursul anului trecut indicau insa cresteri de tarife la electricitate cu pina la 50% in
urmatorii doi ani.
Pretul energiei termice va creste ca urmare a eliminarii subventiei acordate
producatorilor si distribuitorilor. Reducerea subventiei se face in trei transe anuale,
de 33%, prima fiind deja operata la 1 ianuarie 2005.
Din ianuarie 2007, populatia isi va putea alege furnizorii de electricitate si gaze
naturale, cind cele doua piete vor fi complet liberalizate.
De la 1 ianuarie 2007, politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA) se vor
unifica cu asigurarea Carte Verde (acum valabila numai in afara teritoriului
Romaniei). Proprietarii de masini vor fi obligati sa plateasca preturi piperate in
contul acestei polite, indiferent daca vor calatori sau nu cu masina in afara
granitelor tarii.
Incepind cu 1 ianuarie 2007, toate bovinele, ovinele si caprinele trebuie
identificate si trebuie sa posede pasaport. Produsele traditionale inregistrate la
6

Comisia Europena vor beneficia de protectie, ele putind fi comercializate sub

denumirea de origine. Detinatorii de suprafete de teren mai mici de 5 hectare nu
vor mai primi subventii de la stat.
Fructele, legumele si florile vor putea fi comercializate doar daca respecta
regulile stricte impuse de UE (dimensiuni, ambalare, etichetare etc.). Vor fi
eliminate taxele vamale la importul de produse agroalimentare.
Intre 2009 si 2014, romanii vor putea dobindi dreptul de munca in tarile Uniunii
Europene, conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru in parte.
Pina la 1 ianuarie 2010, acciza la energie electrica, introdusa din aprilie 2005, va
fi majorata gradual pentru a ajunge la nivelul impus de UE, 1 euro/MWh la
consumatorii casnici. Acciza la benzina fara plumb va creste cu aproape 32 de
euro/1.000 l, astfel incit in 1 ianuarie 2011 sa ajunga la 359 euro/1.000 l. Acciza la
motorina va creste pina in ianuarie 2013 cu inca 70 de euro/1.000 l,ajungind la 330
euro/1.000 l. Acciza la pacura se va dubla pina in ianuarie 2007, ajungind la 13
euro/tona.
Pina cel tirziu la 1 ianuarie 2010, toate unitatile de taiere si de procesare a carnii
si laptelui trebuie modernizate si retehnologizate, astfel incit sa corespunda
cerintelor UE, iar cele care nu corespund acestor norme vor trebui inchise.
Din 1 ianuarie 2011, zonele defavorizate vor disparea. Pina atunci vor fi retrase
treptat toate facilitatile fiscale de care se bucura acestea. Pe 1 ianuarie 2012 vor fi
desfiintate si zonele libere.
De la 1 ianuarie 2012, cetatenii europeni vor putea cumpara terenuri in Romania
pentru stabilirea de resedinte secundare. Incepind cu 2014, europenii vor putea
cumpara teren agricol si forestier.

Peste 29 de miliarde de euro pentru mediu

Alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene in domeniul mediului
presupune costuri de 29,3 miliarde de euro, a afirmat in cadrul unui seminar,
ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu. Calitatea apei este una
dintre cele mai dificile probleme de mediu ale Romaniei si necesita cele mai mari
costuri.
Bugetul de stat va suporta aproximativ 7 miliarde de euro din suma totala de
29,3 miliarde de euro, 9 miliarde vor fi acoperite de agentii economici, iar restul
de aproximativ 13 miliarde vor proveni din programe cu finantare interna si
externa, dupa cum a explicat ministrul mediului. Protectia mediului reprezinta un
domeniu prioritar de aderare alaturi de Justitie, Afaceri Interne si Concurenta.
Romania beneficiaza de diverse perioade de tranzitie in ceea ce priveste
calitatea aerului, a apei, a deseurilor, a instalatiilor mari de ardere. Cerintele
Uniunii Europene privind calitatea aerului vor fi aplicate treptat, pe parcursul
primilor trei ani dupa aderare.
In ceea ce priveste deseurile si reciclarea acestora, Romania trebuie sa atinga
obiectivul global de recuperare sau incinerare a majoritatii categoriilor de deseuri
7

pina pe 31 decembrie 2011. Pina la 1 ianuarie 2007, tara noastra trebuie sa poata
recicla 32% din masa totala de gunoaie, iar pina in 2010 - 48%.
Exceptie de la regula fac citeva categorii de deseuri (printre care si cele din
sticla), care vor ajunge sa fie reciclate integral la sfirsitul anului 2013. Cea mai
mare perioada de tranzitie obtinuta de tara noastra tine de calitatea apei, aceasta
trebuind sa atinga standardele europene de pina in 2017.
In 2008, Romania va trebui sa imbunatateasca sau sa renunte la 52 de
incineratoare pentru deseuri medicale, alte sase urmind sa dispara in 2009.
Agentii economici care nu se conformeaza cerintelor Uniunii Europene pina la
1 ianuarie 2007 vor trebui sa-si inchida portile, a avertizat negociatorul-sef al
Romaniei cu UE, Leonard Orban.
Costurile se vor ridica la urmatoerele sume :
- 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in
calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi
- 1 miliard euro - securizarea frontierelor
- 29 miliarde euro pentru protectia mediului (bani de la buget, plus alte surse de
finantare)
Trebuie sa fim constienti ca aderarea la Uniunea Europena presupune niste
costuri semnificative att pentru tara, ct si pentru fiecare companie n parte.
Ministerul Integrarii Europene ofera, spre exemplu, costurile pentru mediu, unul
din capitolele cele mai sensibile, care au fost evaluate pentru urmatorii 20 de ani la
circa 29 miliarde de euro. n perioada 2005-2025, Romnia va aloca 1 % din PIB
pentru mediu si transport si va primi de la UE pentru aceste domenii 1,7% din
PIB-ul Romniei.
UE nu impune standarde arbitrale pentru a genera costuri suplimentare, ci
stabileste anumite standarde pentru a aduce un plus n calitatea vietii fiecarui
cetatean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. n acest context este
clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumanta acum a
procesului de aderare la UE. Dar aceste costuri au existat si n ultimii ani pentru
eficientizarea economiei romnesti si se vor mai face pentru ca dezvoltarea
impune, oricum, costuri, investitii materiale si de gndire. Beneficiem nsa, de
sprijinul UE, iar faptul ca ne vom integra ntr-un spatiu care va garanta, pe un
termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi - exemplul altor
state membre este elocvent n acest sens - ne dau speranta fireasca a cumularii
tuturor eforturilor, astfel nct obiectivul integrarii sa nu devina... un pod prea
ndepartat !

1. Obiectivele politicii mediului

Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia
mediului; ameliorarea calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta

si rationala a resurselor naturale; promovarea masurilor Ia nivel international

privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale si mondiale .
Instrumentele utilizate: dispozitii legislative, n special directive fixnd norme
de calitate de mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor
industriale (norme de emisii, de conceptie, de exploatare); norme aplicabile
produselor (limite de concentratie sau de emisie pentru un produs dat); programe
de actiune n favoarea protectiei mediului; programe de ajutor financiar.

2. Necesitatea unei politici comune a mediului

Tratatele instituind Comunitatile Europene nu prevedeau competente
comunitare explicite n materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, n crestere
rapida, statele membre au adoptat masuri la scara nationala. Fiind un fenomen
transfrontalier, poluarea nu putea fi combatuta n mod eficace doar n limitele
frontierelor nationale. n plus, unele din masurile adoptate de statele membre
mpiedicau libera circulatie a marfurilor n cadrul pietei comune. Ca urmare,
apelurile si presiunile pentru actiuni comune n favoarea mediului s-au multiplicat.
n 1972, la putin timp dupa prima Conferinta a ONU asupra mediului, Comisia
Europeana a propus elaborarea unui program de actiune n acest domeniu.
La nceputul anilor 70, au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei
politici comune n domeniul mediului. Cu timpul, se va dezvolta progresiv un
drept comunitar al mediului, care cuprinde n prezent peste 200 directive si
regulamente. Ele privesc, n principal, protectia apelor, calitatea aerului, protectie
florei si faunei, zgomotul, eliminarea deseurilor. Legislatia mediului prezinta o
caracteristica particulara, anume ea tine seama de aspectele economice. Dar
legislatia anterioara lui 1986, nu avea o baza juridica intr-un tratat .
Actul Unic european atribuie n mod explicit Comunitatii europene competente
n domeniul politicii mediului. Astfel, el va oferi o baza juridica formala acelui
ansamblu crescnd de reglementari asupra mediului. Actul Unic european a fixat
trei obiective prioritare politicii comunitare: 1 protectia mediului; 2 sanatatea
umana; 3 utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale (art.130R).
Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit n mod formal conceptul
dezvoltarii durabile n legislatia Uniunii Europene. Patru ani mai trziu, tratatul de
la Amsterdam a facut din dezvoltarea durabila un obiectiv primordial al Uniunii
Europene. Dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene trebuie sa se fondeze pe
principiul dezvoltarii durabile si pe un nivel nalt de protectie a mediului. Mediul
trebuie sa fie integrat n definirea si punerea n aplicare a tuturor politicilor
economice si sociale ale Uniunii Europene, inclusiv comert, industrie, energie,
agricultura, transport si turism.

3. Programe de actiune ale Uniunii Europene n domeniul mediului

n afara legislatiei, Uniunea Europeana a elaborat programe de actiune nsotite
de directive si obiective prioritare. ncepnd cu al treilea program (1983-1986)
accentul a fost pus pe principiile fundamentale ale prevenirii si protectiei.
Programul al patrulea (1986-1992) viza trecerea la o politica preventiva. n paralel,
Uniunea Europeana a initiat programe de cercetare n domeniul mediului: Stiinta si
tehnologia pentru protectia mediului (STEP); Programul european n materie de
climatologie si riscuri naturale (EPOCH). Al cincilea program de actiune intitulat
Pentru o dezvoltare durabila si respectuoasa a mediului (1992-2000), preconiza
sa progreseze pe calea unei abordari preventive a protectiei mediului. Aceasta
abordare traseaza o noua cale, integrnd politicile, legislatiile si proiectele ntr-un
program complet de reforme axate pe un singur obiectiv, anume dezvoltarea
durabila .
Conceptul dezvoltarii durabile desemneaza o dezvoltarea care actuale raspunde
nevoilor fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor
proprii. Ai cincilea program cauta sa completeze deciziile si regulamentul utilizate
ca instrumente n grupurile societatii. Programul pune n evidenta cinci mari
sectoare care pot sa degradeze mediul si sa epuizeze resursele naturale: industria,
transporturile, energia, agricultura si turismul. El fixeaza tinte de atins n fiecare
din ele.
Totodata, sunt stabilite cele sase elemente ale actiunilor dezvoltarii durabile a
Uniunii Europene:
A. integrarea considerentelor de mediu n celelalte politici;
B. parteneriat ntre Uniunea Europeana, staele membre, lumea afacerilor si public
si responsabilitati mpartite;
C. largirea evantaiului de instrumente ale politicii de mediu: impozite, subventii,
acorduri ferme;
D. schimbarea schemelor de consum si productie;
E. punerea n opera si aplicarea legislatiei europene de catre statele membre,
ntreprinderi etc.
F. cooperarea internationala n cadrul Agendei 21 a Natiunilor Unite si celui deal cincilea program de actiune n domeniul mediului.

4. Cooperarea Uniunii Europene cu Europa orientala

Mediul este una din prioritatile programelor de ajutor acordat tarilor situate la
estul Uniunii Europene: Phare si TACIS, avnd ca scop repararea si protectia
mediului n tarile amintite.
n cadrul acordurilor europene ncheiate ntre Uniunea Europeana si cele zece
tari candidate la aderare este ntarit accentul pe problemele mediului n strategiile
de aderare, inclusiv furnizarea de ajutor tehnic si fonduri pentru mbunatatirea
10

legislatiei si gestiunii n materie de mediu. n prezent ajutorul accentueaza asupra

investitiilor.
Un program de actiune larg pentru refacerea si protectia mediului, care acopera
ntreaga Europa, a fost adoptat n 1995, la a treia conferinta a ministrilor mediului
(Sofia) .

5. Cooperarea n materie de probleme ecologice mondiale

Uniunea Europeana coopereaza cu alte tari prin intermediul organismelor
ONU, OECDE si cu alte organisme internationale pentru a promova solutii
mondiale Ia problemele ecologice globale: schimbarile climatice, saracirea
stratului de ozon, padurile tropicale, biodiversitatea.
Aceasta cooperare da nastere adesea la o conventie mondiala sau regionala
care pot constitui un cadru solid pentru actiunile Uniunii Europene si ale tarilor
care participa la conventii protejnd habitatele n pericol, marile si rurile,
controleaza schimbul international de deseuri si produse chimice periculoase.

6. nvatamnt si formare
Mediul este din ce n ce mai mult integrat n nvatamnt la toate nivelele,
devenind un element component al formarii profesionale. El face parte din
programul de studiu de baza n marea majoritate a statelor membre.
Au proliferat ajutoarele pedagogice sub forma de carti, manuale, brosuri,
material audiovizual asupra mediului. Comisia Europeana finanteaza proiecte de
formare pentru profesorii din nvatamntul elementar si secundar precum si pentru
cursuri tehnice si agricole. De asemenea, a fost publicat un Ghid european de
studii asupra cursurilor de mediu din universitate. n noua state membre ale
Uniunii Europene poate fi obtinut un masterat european n gestiunea mediului.

7. Progresele realizate, perspective

Uniunea Europeana a dobndit treptat statutul de prim autor n materie de
politica a mediului, la nivel national, regional, ct si n relatiile internationale. Au
fost adoptate masuri n toate domeniile interesnd mediul. Circa 70% din
angajamentele facute la scara europeana n 1992 sunt realizate. Progresele se vad
mult mai greu n statele membre. Uniunea Europeana s-a orientat catre dezvoltarea
durabila, drumul este nsa lung si dificil. Politica n domeniul mediului nu are
sanse fara sprijinul sincer al ntregii populatii. Experienta ndreptateste ideea ca
politica n domeniul mediului se va Iovi si n viitor cu conflictul de interese dintre
ecologie si unele sectoare economice. Perspectiva este cea a unui optimism
prudent si moderat.

11

Bibliografie :
1. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
2. Conferinta Interguvernamentala pentru aderarea
la Uniunea Europeana - Document de pozitie al
Romaniei , Capitolul 22 - Protectia mediului
inconjurator

12