Zaibar.

ro
Comunitatea online a biletenilor de pretutindeni

Prima pagin

General

Galerie Foto

Gazeta de Bileti

Din pres

Biletiul de altdat

Culinar

Despre

Cum vorbeau si mai vorbesc

bailestenii (III)
Zaibar.ro > General > Cum vorbeau si mai vorbesc bailestenii
(III)
Zaibar 09/11/2010 20 Comentarii
General
bailesteni, Bailesti, gramatica, limbaj oltenesc, regionalisme

4. n sfrit, vom prezenta acum cele peste 200

de cuvinte neatestate, conform Dicionarului limbii romne

moderne, considerat de noi cel mai cuprinztor dintre lucrrile

de specialitate.
Avem, aadar, de a face cu biletenisme autentice, care, cum
se va vedea, acoper o gam
larg de domenii (gospodrie, agricultur, corpul i fiina uman
cu nsuiri i defecte, condiii naturale, plante, animale,
aciuni omeneti etc.)
Apoi, aceste cuvinte aparin aproape tuturor prilor de vorbire
(chiar i conjuncii, adverbe sau interjecii) i, desigur, pot
fi utilizate n diverse registre ale limbii ironic, familiar,
arhaic, figurat i altele. De asemenea, multe dintre ele provin
din vocabularul srbo-bulgar, ecou ndeprtat al realitilor
etno-istorice ale oraului i inutului nostru.
Reiterm afirmaia c acest glosar, care cuprinde cuvinte de
circulaie local, poate fi mbuntit, mbogit, el dorindu-se
doar un nceput pentru un potenial cercettor. Aviz, deci,
profesorilor de limba i literatura romn, care, mai tineri i
mai ambiioi, beneficiind de posibiliti tehnice superioare i
ignornd privaiunile, sperm doar momentane, ale vieii de
dascl, pot continua acest punct de plecare pe care l reprezint
strdania noastr
Prin urmare, iat, n ordine alfabetic, termenii neatestai de
DLRM, care au circulat i mai circul nc n Bileti i n
mprejurimile sale, cu echivalentul lor din limba literar:
a se abigui = a se mbta (ironic);
alid = cpistere;
a alivdi = a plmui,
a altura; ariceal = boal la cai;
aschimodie = stritur (ironic);
r = brr (n contact cu frigul i arsurile);
balazoaic = pulover din stof, cu mneci de ln;
baltarin = vehicul cu cai;
baragladin = iganc btrn (ironic);
a brci = a cotrobi;
bscurici = vierme (figurat, neastmpr, draci, nervi);
blgele = sori (s tragem la blgele);
blur = costrei;
a bclui = a separa, a despri;
bete = brcinar, curea din estur;
bibil, uri = ornamentaii pe rochii sau pantaloni;
bic = taur;
a se biciuli = a se sinchisi;
blendereu = neisprvit, bleg;

bloncos = grosolan;
bobidrag = floare galben-portocalie, ca panseaua;
boborodi = srbtorirea naterii unui copil, anterioar
botezului;
bobric = rinichi;
a bodici = a scotoci;
boaiandrug = strat de ciment deasupra cadrului uii;
boji = buruieni urt mirositoare;
a se bolcni = a se balona, a se nclzi o butur;
a booni = a pocni asurzitor;
brado = mucenic, mcinic;
brobine = stropi de sudoare sau de ulei;
buiaz = blrii;
a se bulgui = a se lcomi;
buneag = uvoi;
a cacior = a lucra de mntuial;
calapan = femeie guraliv, ca (ironic);
cant = gleat;
crciac = mulime de insecte;
crsta = plas de pescuit, prins n patru coluri cu o prjin;
carvaci = ciocli;
c = bibilic;
a se cpra = a se destrma, a se rupe (o estur);
crui = cpiat, beat;
a ceblui = a tunde grosolan, a poci prul cuiva;
checheri = femeie cu gura mare, guraliv;
chichiricios = cusurgiu;
chiglrie = popicrie;
chirnav = mahmur, bolnav;
chisr = tesl;
chioi = col de teren agricol;
ciciu = unchi;
ciobrnac = ciomag, rang;
ciochi = pui de cioar, coofan;
ciofc = perie mic;
a se ciorcovi = a se ciorovi;
a cirici = a ceri, a se ruga de cineva;
citov = normal, ntreg;
ciublit = ciobit;
a se ciumr = a se lamenta;
cleat = mnunchi, poriune de gard;
cocru = projitur din mmlig i zahr;
coclete = ochi la tricotat;
cocoflint = prjiitur;
coderie = nuiaua biciutii; a coici = a guia;
comin = resturile strugurilor zdrobii pentru rachiu;
corcora = interjecie, aiurea, sanchi;

a corfi = a curba, a arcui (o scndur);

corfit = arcuit, obdat;
costorar = iganul care cositorea cldri, vase;
a coi = a se mperechea (animale);
cooin = pui, copil obraznic (fig.);
covrag = cocean de porumb;
cozondraci = bretele;
cran = bucat de piele lipit la pantof;
crivd = incorectitudine la joc, necinste, oald;
a cujbi = a bate ru pe cineva;
cupturit = despre perei, putrezit, pe cale de nruire;
dedu = bunicul;
a deves = a murdri, a ntina;
doatc = ceaf;
a drigui = a clca n picioare o plapum, hain, a mototoli;
expre = special, dinadins;
feletic = bucat de carne, halca, parte dintr-un corp;
fernu = basma neagr de doliu;
flfan, = adj, despre legume, nenvelit suficient, varz
flfan;
fitigoi = adv., pe neateptate, n grab;
forfon = farmec, tineree;
gldu = apraie, umezeal;
glbarnic = locuin pentru porumbei, ptula, porumbar;
geangarni = dispozitiv primitiv din tinichea pentru floricele
de porumb;
a se ghemeji = a se apleca, cocrja, ghemui;
ghespar = viespe;
giban = vas n care se colecteaz rachiul la cazan;
glodenii = coceni de porumb;
glogoaz = buruian;
a glojdi = a bea cu sete buturi alcoolice;
gogoloi = pastil, medicament, hap;
gomotrn = ciulini, scaiete;
gorobete = derbedeu;
goroveal = drojdie tulbure de la vin;
grdun = nap;
a guui = a strangula;
iai = ou de gin;
interlac = papiot de a;
iuf = zor, grab;
a izidi = a risipi;
mpranie = poman;
a se mbimbura = a se nnoura;
a se mpicioroga = a se consolida, ntri;
mpirlogit = nepenit, nelucrat;
a se mpopistra = a se prgui strugurii;

a se mposoca = a se posomor;
a se ncrlimni = a se ncrliga;
a nchichini = a nmrmuri, a ncremeni;
a se ncondora = a se mboa, a se fli;
a se nfoia = a se mboa;
a nvilui = a dezbina;
u = interjecie, vai;
jigajnie = plas de pescuit, voloc;
jing = aversiune, ur;
lalo = tu, matu;
lilii = interjecie exclamativ, admirativ: vai!;
lulachiu = interjecie, aiurea!;
latuneni, luti = salat de roii coapte i usturoi pisat;
a se machi = a se mbta;
a mnzli = a murdri;
mrtan = cotoi, pisoi btrn;
matol = beat; mau = putere (i-a luat maul);
a se mtcni = a se mpletici;
mtuz = ciomag;
melic = copil neastmprat;
mesal = fa de mas pentru nvelit ploconul la nai sau moi;
mleni = budinc rneasc;
moroi = strigoi;
morug = srtur, mncare foarte srat;
a muflui = a mirosi o mncare, a adulmeca;
nastrafie = stafie, strigoi;
a se noti = a-i cuna cuiva, a i se prea;
neapipiat = intact, neatins, nenceput;
obdat = arcuit, curbat;
a ogi = a se boci;
ogoi = joc asemntor oinei;
a ojiji = a aa focul;
olele = intejecie, vai, aoleu!;
olomogit = buimcit;
pachil = urenie;
a pncui = a picoti de somn, a dormita;
parlac = halca de carne la mcelrie;
prot = grsime, carne gras;
ptpdac = prichindel, copil mic;
patchin = bluz de dam;
pcele = fiertur din cpn de oaie i usturoi;
plea, plug = un om foarte nalt;
a se pstrgli = a se rostogoli;
ptula = porumbar, adpost pentru porumbei;
pestelc = fust, cma lung din pnz alb peste care se purta
zvelca;
picate = gogoi fcute cu lingura plin cu aluat;

pitulu = joc de-a v-ai ascuns;

plotog = umfltur sau ceva care atrn, buzunar mai umflat;
a ploi = a plesni zgomotos;
a pocia = a msura suprafee de fnea, lucern;
poimari = niciodat;
pitioar = chifl la pomeni;
pltgean = ptlgea roie;
pondil = scndura cruei, postamentul;
potromengher = musafir nepoftit;
povoini = vezi boborodi;
a prijoni = a prinde, a apuca;
puierni = ferm pentru creterea puilor i psrilor;
pucalc = pistol pentru copii, cu dopuri de cnep;
rbotit = suprat;
a se rscia = a se rscrcra;
rustem = joc popular oltenesc;
samatoc = vin curat, nendoit cu ap i zahr;
samodiv = moartea;
scandil = soart crud, zodie nefavorabil;
scarand = nasture de tabl;
a scrdi = a coace exagerat, a rscoace;
smrceal = ateptare umil pentru a cpta ceva;
sprnu = funingine, resturi vegetale arse;
sprnel = titirez, vrful fusului;
a sprglui = a ntrerupe o petrecere, a destrma o gac;
starochie = ajutor de na la nunt;
a se suliga = a se cocoa;
surm = umfltur la picior, infecie;
eltea = spinare;
ontrop = schilod, ontorog;
tirc = creang cu ramaficaii retezate pentru zdrobit
strugurii;
tremeleag = tulpin de floarea-soarelui sau alte vegetale tari;
ufl = lichea, ironic;
ustipan = ui;
uter = nebun, ironic;
talap-talap = interjecie, sugereaz mersul unui uria sau lene;
tbug = lemn, fig. prost;
tmrjac = ciomag greu;
trtrea, trcnea = jocrie sonor pentru sugari;
tiribomb = cluei;
tirimi = conjuncie, fie, ori (tirimi tu, tirimi el, tot una
este);
tilaifr = pnz lung, brodat, la gtul nuntailor sau pe
mobile;
toltoa = umfltur, grmjoar (de bani);
topc = plrie de floarea-soarelui;

traol = femeie dezordonat;

trogn = guturai;
turbosal = goroveal, drojdie de vin;
tuturig = capac la plit, joc pentru copii;
plig = andr mai subire;
eclenc = sticl;
iligos = joc de copii;
intiriche, mzriche = ninsoare cu bobie de ghea;
oghie = achie;
purel = ardei mic i iute;
o = glug de coceni;
udubaie = matahal;
upit = flmnd, hmesit;
a uui = a alunga;
a se uzmi = a se opinti;
vailing = vas din plastic de form rotund sau oval;
vrghie = creang uscat;
vrl = tiuc mai mic; vtc = fundul oului;
zaibr = varietate de struguri negri (din german zeibel);
a ztra = a distruge;
zbrl = cre, ciufulit (despre pr);
zgaide = picioare (ironic).
n ncheiere, i mai rog nc o dat pe profesorii mai tineri s
continue aceast ncercare, iar pe cititorii neinteresai i rog
s m ierte pentru aceste lungi i plictisitoare liste de
cuvinte.
Prof. Marian PIRNEA

Partajeaz asta:

Facebook

Google

Twitter

Email

Listare

Articolul anterior
Articolul urmator

20 Comentarii
1.

Fntn Aurel 05/04/2014 la 8:45 AM

Nu e necesar sa ,,oficializai,, acesti termeni ca si
biletismePoate d bine ca patriotism local,regional,dar
acesti termeni se folosesc in toat vatra olteneasca a
Dunrii,sau cel puin din Mehediniul de margine,de la Gruia
;Pristol spre Dolj.Ca sa nu mai zic,ca aceste bilestisme se
vorbesc si la Calafat,Cetate,GhidiciNu ar fi fair-play fa
de ceilali oltenicare le folosesc si acum intervine cineva
si spune canumai la ei se folosesc,sunt ale locului.Sau
poate in perioada de migraie,miscare a neamurilor
biletenii au colonizat S-V.Romniei.In acest sens ,cu
adevarat putem spune despre locuitorii din Bilesti sau a
satelor din apropiere ca sunt unicialaturi de
avari,slavi,huni,maghiarisa fi avut si ei o influien
lingvistic la vocabularul Limbii romneti

2.

liviu cirstea 27/04/2014 la 1:31 PM

multumim ptr observatie sar putea sa aveti dreptate!faceti
cumva parte din opozitie sau aveti ceva cu bailesteni?apropo
unde mergeti la piata duminica?DOMNULE FANTANA AUREL

3.

ana 06/08/2014 la 7:46 PM

Are dreptate Fantana Aurel. Multe dintre cuvintele de mai
sus le-am auzit la bunica mea, care s-a nascut si a crescut
in Calafat. Asa ca, domnule autor, ati putea generaliza un
pic si sa extindeti aria de folosire in toata Oltenia.

4.

Sorin 22/10/2015 la 11:51 AM

Avei multe cuvinte interesante, dar multe nu-s deloc
entopice locale unice.
Mi-au fcut cu ochiul cteva:
buiaz este identic cu un apelativ din Belini (Banat),
buiede, buiedze (buruian) i cu denumirea buiedea-ciumei
http://dex.dictoo.eu/index.php?m=0&cheie=r%C4%83d%C4%83cina-

ciumei
-a bodici este i mai la vest n Muntenia (f.probabil
autohton); probabil autohton, coradical cu lat.fdre:
https://en.wiktionary.org/wiki/fodere#Verb_2
brado are o arie mai larg dect Bileti
-citov, citav (slavic) se gsete n mai multe puncte; n
Fgra i Maramure l-am gsit eu.
gorobete (derbedeu vreo legtur cu NP Garabet
Ibrileanu?
gldu se gsete pe o arie larg (Apuseni gald,
Ban.gldu, Muntenia-Oltenia) doar c pe unle pri a
evoluat un pic semantic;cred c-i autohton.
grdun (nap); ntr-o carte de fitonime l-am gsit ca
sinonim pentru gorun i credeam c-i autohton.
rbotit (suprat); cteva coradicale: it.arrabbiato
-suprat; hidronimul dacic Rhabon (Jiul); la momrlani:
rabol 1.om/animal rabol- impulsiv; 2.cal rabol- cal
nrva; 3. vnt rabol- vnt turbat.
rmboi- btu (NP:rMBETA, rMBOI, rMBE, etc.)
Onomasticonul lui Constantinescu
https://en.wiktionary.org/wiki/rabio
a scrdi este i-n Maramure, Moldova.
sprnu ar trebui s fie coradical cu s.prnaie.
sprglui are o arie f.mare
ufl < ulf.
troal (a vrea s fie legat de alb. trash m (feminine
trashe)- gros, dens,gras (fig.puturos); nume tribal tracic
trausi
https://en.wiktionary.org/wiki/trash%C3%AB
a ztra = a distruge; a ztri n Criana (autohton)
surm e interesant. Nu cred c l-am mai auzit.Poate e
legat de adj.sur, adic loc nvineit i apoi restul.
https://en.wiktionary.org/wiki/surm%C3%AB

5.

stan 22/10/2015 la 7:26 PM

suntem intr-o zona unde a patruns bulgara vulgara raboti
inseamna munca- de aceea avem cuvinte care in alte zone
ale tarii nu se folosesc ! Jumatate din oras vorbea in
vechime sarbeste . Chiar si numele de familie ne dau
masura Giurgea-Giurgiev;Gabroveanu- Gabrovo ; Talea- Talev

6.

florea 26/10/2015 la 12:57 PM

ciucalai = coceni de porumb

7.

Stefan 04/11/2015 la 10:53 PM

Locuitori orasului Bailesti sunt un proiect al Printulului
Stirbei
A adus locuitori din imprejurimi(BistretBISTRICEANU,Coveianu .Motataianu Poienaru.Dunareanu si a
populat actuala vatra a orasului de aceea in Bailesti se
gasesc toate cuvinte si expresiile din toata zona
In plus a adus si macedoni care erau fugariti din Grecia si
Bulgaria(sarbi) si odata cu ei au venit si bulgari (zona
GabroveniGiurgea)si ceva sa le zicem
nemti(Branderburg.Sult..)
Localnici erau Colanesti Becheresti,nu sunt sigur de
Carciumaru si Padureanu
Referitor la modul cum a incheiat distinsul domn profesor
Pirnea cu mult respect pentru colegi dansului as vrea sa-i
aduc aminte ca ironia nu are legatura cu umorul

8.

Lorian 06/11/2015 la 4:10 PM

mi place micul dicionar de regionalisme i cred c pot fi
adugate mult mai multe cuvinte foarte des folosite acolo la
Bileti.
mi aduc aminte trei cuvinte pe care le-am auzit de foarte
multe ori:
scrci (scrci)= leagn
vrau = msur de ciment
alioi = un ptul temporar
Salutri din Norvegia!
Cu respect,
Lorian Sceanu

9.

stan 11/11/2015 la 6:25 PM

asa se intampla cand constati ca profesorul se confunda cu
diletantii . Azi cauti pe net si afli ce nu stie un profesor
pensionar si cu veleitati de atoatecunoscator !

10.

Klaus Werner 25/12/2015 la 12:17 PM

zaibr = varietate de struguri negri (din german zeibel);

As dori sa fac o corectura.
Soiul de struguri hibrizi se numeste SEIBEL , corect este
nume german dar S la inceputul cuvintelor urmat de vocale se
citeste Z
de ex sicher (sigur) se citeste ZIHER
so (asa) se citeste ZO
etc..

11.

Klaus Werner 25/12/2015 la 12:46 PM

vailing = vas din plastic de form rotund sau oval;

Denumirea de mai sus vine din germana ( Weiling) . Cuvantul
este folosit ca toponim (localitate in Germania) si nume de
persoane, la origine fiind numele patronului firmei care
presa lighene din tabla de alama.
Grupul EI din numele propriu Weiling se citeste AI
de ex ZEISS (lentile etc..) a ajuns pe romaneste ais caci Z
in fata vocalelor la inceput de cuvant se citeste (tza)

12.

Klaus Werner 25/12/2015 la 1:07 PM

tilaifr = pnz lung, brodat, la gtul nuntailor sau pe

mobile;
Cuvantul provine din germana (tischlufer) dar presupunea
initial doar panza de pus pe masa, peste fata de masa ,
contine cuvantul masa (Tisch) in compozitie si cuvantul
Laufer , echivalentul cararii pus pe covor, la romani.

13.

Lorian 26/12/2015 la 12:26 AM

Sper s nu m nel dar i cuvntul luti se mai

folosete pe acolo.

14.

stan 31/12/2015 la 12:51 PM

bravo , Werner , Tisch- al turnatoriei ! hai sa bem cu

sotul caprei ! remember ?

15.

Stefan 02/01/2016 la 10:33 PM

Klaus sa nu-mi spui ca nu faci parte din proiect.

16.

Stefan 02/01/2016 la 10:36 PM

In ultima perioada toate denumirile si lucrurile sunt

nemtesti.

17.

Stefan 02/01/2016 la 10:39 PM

Daca si Zaibarul este nemtesc se pare ca nemti care stiu

ce este cel mai bun!.. nu stiu acest lucru in afara de
KLAUS

18.

Stefan 02/01/2016 la 10:42 PM

Bailesteni sunt deosebiti pt ca va las pe voi sa spuneti

19.

Julian M. 18/01/2016 la 12:40 AM

Zice Dl. Klaus Werner: zaibr = varietate de struguri negri

(din german zeibel);
M-a ncumeta s-l corectez la rndul meu niel, pornind de
la o logic elementar bazat pe istorie, nu pe o etimologie
ubred.
Exist vreo comunitate romneasc sau, mai mult, vreun
Land n Germania cu nume romnesc? (Bailesten, de exemplu.)
Nu!
Ar nega Dl. Werner faptul c n inima Romniei este o
comunitate german i un inut Ssesc? (schsisch). Eee.
Ei bine d-le Werner, lund aminte la cele de mai sus, e

lesne de-neles care dintre noi AVEA strugurii cu pricina

drept motenire nc de la Burebista ( iar dvs. n-ai avut
un Burebisten, dup cte tiu) i-i numea pe romnete
zaibr i, pe partea ceallalt, care dintre noi a-ncercat
s-i nsueasc (pe schustake) originea deliciosului vin cu
acalei nume, (i culmea, n aceeai ar cu Biletiul)
numai c nu i-a prea ieit. Adic, a fost pe-aproape cu Sul, c-ai explicat doct c n german se citete Z. Da cu Rul,tii cum e Ric nu tia s zic deci l-ai pocit cu-n
L. i-aci v-ai dat de gol.
Vailinguputei s vi-l pstrai. E-al dvs. Recunoatem. Noi
avem postvi i blide.
..Da Zaibru, e-al nostru. Orice-ai zice. Orice-ai face.
Das heit, Sir!
Cu stim.

20.

rongo23 04/02/2016 la 10:57 AM

hi! Un cuvant curent in Oltenia : potinteu, a sta potinteu,

a sta in drumul cuiva, a incurca.
-a grojdi, a manca rapid.

Comentezi?
Adresa ta de email nu va fi publicat. Cmpurile obligatorii sunt
marcate cu *

Anun-m prin e-mail despre comentariile ce urmeaz.

Anun-m prin e-mail despre articolele noi.

Comentarii recente

Anonim la Zilele Biletiului 2016 Programul

manifestrilor

marinel la Zilele Biletiului 2016 Programul

manifestrilor

Anonim la Zilele Biletiului 2016 Programul

manifestrilor

Raluca la Zilele Biletiului 2016 Programul

manifestrilor

Andrei la Zilele Biletiului 2016 Programul

manifestrilor

Aboneaz-te
Adresa ta de e-mail:

L
Oct
1
8
15
22
29
Arhive

Ma
2
9
16
23
30

Mi
3
10
17
24

noiembrie, 2010
J
V
Dec
4
5
11
12
18
19
25
26

S
6
13
20
27

D
7
14
21
28

Arhive
Toate materialele publicate pe acest blog sunt proprientatea
Zaibar.ro
2008 - 2015 by Zaibar.ro