Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CulegeredeProbleme PDF
CulegeredeProbleme PDF
Prefat, a
Lista figurilor
Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagrama Venn) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . .
1.3 Reprezentare prin diagrama Venn . . . . . . . . . .
1.4 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . .
1.5 Reprezentare prin diagrama Venn . . . . . . . . . .
1.6 Definit, ia s, i densitat, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y
1.7 Probabilitatea de ntlnire ca funct, ie de momentul t
1.8 Probabilitatea condit, ionata . . . . . . . . . . . . . .
1.9 Cele doua v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate . . . . . .
1.10 Intensitatea de reparare . . . . . . . . . . . . . . . .
1.11 Intensitatea de reparare - reprezentare n coordonate logaritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.12 Calculul grafic al probabilitat, ii . . . . . . . . . . . .
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
3.1
3.2
forma
. . . .
forma
. . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
normala disjuncta a
. . . . . . . . . . . . .
normala disjuncta a
. . . . . . . . . . . . .
14
17
17
20
21
45
46
48
50
53
53
54
58
59
60
60
67
68
LISTA FIGURILOR
3.3
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
4.9
4.10
4.11
4.12
4.13
4.14
4.15
4.16
4.17
70
76
93
97
98
98
99
125
126
127
128
128
129
129
130
130
131
132
LISTA FIGURILOR
4.18 Sistemul radial de distributie a energiei electrice . . 132
Lista tabelelor
Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)
pentru q = 0, 001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
27
3.1
3.2
3.3
68
69
69
4.1
4.2
77
1.1
4.3
4.4
4.5
4.6
124
125
126
127
130
Cuprins
Lista figurilor
Lista tabelelor
Cuprins
10
, i s, i distribut, ii
1 Evenimente, probabilitat
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
.
.
.
.
.
.
.
.
13
13
13
25
42
43
49
51
52
Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aplicatii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
57
57
63
Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . .
Operat, ii cu evenimente aleatoare
Distribut, ii discrete . . . . . . . . . .
Distribut, ia exponent, iala . . . . . .
Distribut, ia uniforma . . . . . . . . .
Distribut, ia normala . . . . . . . . .
Distribut, ia lognormala . . . . . . .
Aplicat, ii propuse . . . . . . . . . . .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
statistice
2 Estimari
2.1
2.2
3 Fiabilitate s, i mentenant, a
3.1
Metode probabiliste . . . . . . . . . . . . . . . . .
4 Analiza sistemelor
4.1
Aplicatii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . .
65
65
75
75
CUPRINS
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
4.8
5 Bibliografie
7
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
75
103
109
110
114
117
122
133
,i
Evenimente, probabilitat
s, i distribut, ii
1.1
Aplicat, ii rezolvate
1.2
1. Fie A, B s, i C trei evenimente aleatoare. Dat, i o forma simplificata pentru urmatoarele evenimente :
1)( A B) ( A C );
2)( A B) ( A C );
3)( A B) ( A B);
4)( A B) ( A C ).
Solut, ie.
1) Se noteaza cu NX numarul de cazuri favorabile evenimentului X. Avem urmatoarele relat, ii :
NA B = NA B C + NA B C
(1.1)
NA C = NA B C + NA B C
(1.2)
10
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Rezulta :
N( A B)( AC) = NA BC + NA BC + NA BC
(1.3)
2) Similar, ( A B) ( A C ) = A ( B C ) = A ( A B C ).
3) Avem A B = A ( A B), respectiv
A B = A ( A B ).
Fie evenimentul imposibil, respectiv E evenimentul sigur
E = .
Avem relat, iile : A A = , A = A, A E = E respectiv
A = .
Rezulta : ( A ( A B)) ( A ( A B)) = ( A B) ( A B)
4) Avem ( A B) ( A C ) = ( A ( A B)) ( A C ).
Rezulta : ( A ( A B)) ( A C ) = ( A C ) ( A B).
2. Exprimat, i evenimentele urmatoare cu ajutorul evenimentelor
A, B, C s, i a operat, iilor de reuniune, intersect, ie, respectiv complementaritate :
1) Cele trei evenimente A, B s, i C sunt realizate ;
2) A s, i B sunt realizate, dar nu s, i C ;
3) A s, i C sunt realizate, dar nu s, i B ;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte doua ;
11
(1.4)
ABC
(1.5)
ABC
(1.6)
ABC
(1.7)
A (B C)
(1.8)
( A B C)
(1.9)
( A B C ) ( B A C ) (C A B)
(1.10)
( A B) ( B C ) ( A C )
(1.11)
3. Fie p probabilitatea de realizare a oricaruia din evenimentele A, B sau C, considerate trei evenimente independente.
Exprimat, i probabilitat, ile de mai sus.
Raspuns.
1) P( A B C ) = p3 ;
2) P( A B C ) = p2 (1 p) ;
12
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
3) P( A B C ) = p2 (1 p) ;
4) P( A B C ) = p(1 p)2 ;
5) P( A ( B C )) = p(2p p2 ) ;
6) P( A B C ) = 1 (1 p)3 = p3 3p2 + 3p ;
7) P(( A B C ) ( B A C ) (C A B)) = 3p(1 p)2 ;
8) P(( A B) ( B C ) ( A C )) = (1 p)3 + 3p(1 p)2 =
2p3 3p2 + 1.
13
14
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
att evenimentul A ct s, i B sa fie aparute ?
Solut, ie.
a) T, innd seama de relat, ia logica ntre evenimentele A, B s, i C
reprezentata n figura 1.3, rezulta
P(C ) = P( A B) P(C | A B) + P( A B) P(C | A B) +
+ P( A B ) P(C | A B )
P(C ) = 0, 1 0, 2 0, 6 + 0, 9 0, 2 0, 2 + 0, 1 0, 8 0, 2 = 0, 064
b) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
n condit, iile n care B este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu A sau fara a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A) P(C | A B) + P( A ) P(C | A B)
Numeric, se obt, ine :
P(C | B) = 0, 1 0, 6 + 0, 9 0, 2 = 0, 24
Rezulta
P( B|C ) = 0, 2 0, 24/0, 064 = 0, 75
c) Avem relat, ia P( A|C ) = P( A C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
n condit, iile n care A este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu B sau fara a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B) P(C | A B) + P( B ) P(C | B A)
15
Remarca.
Prin enunt, avem P(C | A B) = 0. Reciproc P( A B|C ) = 0.
Cum A B = A B, rezultan acest caz P( A B|C ) = 1.
Se verifica as, adar pe baza rezultatelor obt, inute, relat, ia
P( A|C ) + P( B|C ) P( A B|C ) = 1.
5. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C.
A reprezinta "Presiune mica ulei ungere lagare turbina",
B reprezinta "Temperaturaneadecvata ulei ungere lagare turbina". Evenimentele A s, i B sunt dependente.
16
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Daca evenimentul B este aparut, atunci evenimentul A apare
cu o probabilitate egala cu 0, 15, iar daca evenimentul B nu este
aparut, atunci evenimentul A apare cu o probabilitate egala cu
0, 05.
C reprezinta evenimentul "Vibrat, ii depas, ite turbina".
Daca A s, i B sunt aparute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 5 respectiv P(C | A B) = 0, 5.
Daca A este aparut, dar B nu este aparut, atunci probabilitatea
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A B ) = 0, 2, aceeas, i s, i
n cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | A
B) = 0, 2.
Daca att A ct s, i B nu sunt realizate, atunci P(C | A B ) = 0, 1.
Dependent, a ntre C s, i evenimentele A s, i B este prezentata n
figurile 1.4 s, i 1.5.
17
18
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
T, innd seama ca evenimentul A se poate realiza fie mpreuna
rezulta :
cu evenimentul B, fie mpreuna cu evenimentul B,
P( A) = P( B) P( A| B) + P( B ) P( A| B )
Pentru datele din enunt, avem :
P( B) = ( P( A) P( A| B ))/( P( A| B) P( A| B )) =
19
P( A) = 0, 1 ; P( A | B) = 0, 85 ; P( B) = 0, 5.
Rezulta :
P( B| A ) = 0, 5 0, 85/0, 9 = 0, 472222
c) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
n condit, iile n care B este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu A sau fara a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A| B) P(C | A B) + P( A | B) P(C | A B)
Numeric, se obt, ine :
P(C | B) = 0, 15 0, 5 + 0, 85 0, 2 = 0, 245
Rezulta
P( B|C ) = 0, 5 0, 245/0, 175 = 0, 7
d) Avem P( A|C ) = P( A C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
n condit, iile n care A este realizat, atunci C se poate realiza
mpreuna cu B sau fara a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B| A) P(C | A B) + P( B | A) P(C | B A)
Numeric, se obt, ine :
P(C | A) = 0, 75 0, 5 + 0, 25 0, 2 = 0, 425
Rezulta
P( A|C ) = 0, 1 0, 425/0, 175 = 0, 242857
20
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
e) Avem relat, ia
P( A B|C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B) P(C | A B)/P(C )
unde :
P( A B) = 0, 1 0, 75 = 0, 075 ; P(C | A B) = 0, 5 ;
P(C ) = 0, 175.
Rezulta
P( A B|C ) = 0, 075 0, 5/0, 175 = 0, 214286
f) Avem relat, ia
P( A B |C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B ) P(C | A B)/P(C )
Numeric, se obt, ine :
P( A B ) = P( B ) P( A| B ) = 0, 5 0, 05 = 0, 025
Rezulta
P( A B |C ) = 0, 025 0, 2/0, 175 = 0.028571
g) Avem relat, ia
P( A B|C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B) P(C | A B)/P(C )
Numeric, se obt, ine :
P( A B) = P( A ) P( B| A ) = 0, 9 0, 472222 = 0, 425
21
Rezulta
P( A B|C ) = 0, 425 0, 2/0, 175 = 0, 485714
h) Avem relat, ia
P( A B |C ) = P( A B C )/P(C ) =
= P( A B ) P(C | A B )/P(C )
Numeric, se obt, ine :
P( A B ) = P( B ) P( A | B ) = 0, 5 0, 95 = 0, 475
Rezulta
P( A B |C ) = 0, 475 0, 1/0, 175 = 0, 271429
Remarca. n relat, ie directa cu figura 1.5 s, i cu rezultatele
obt, inute, se verifica relat, iile :
P( A B|C ) + P( A B |C ) = P( A|C )
P( A B|C ) + P( B A |C ) = P( B|C )
P( A|C ) + P( B|C ) P( A B|C ) + P( A B |C ) = 1
1.3
Distribut, ii discrete
22
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
spus, 999 de client, i din 1000 sa aiba s, ansa de a avea un raspuns
pozitiv la cererea lor. Premiza : client, ii bancii au o viat, a linis, tita,
nu se preocupa unul de celalalt s, i nu intra n panica.
Solut, ie.
Fie N numarul de client, i care doresc sa-s, i retraga depozitul de
1000 lei n aceeas, i zi. n premizele expuse n enunt, , N urmeaza
o distribut, ie binomiala Bin( L, p) de parametrii L = 1000 s, i
q = 0, 001 :
P( N = 0) = p L = (1 0, 001)1000 = 0, 367695
P( N = 1) = CL1 q(1 q) L1 = 0, 368063
.....
P( N = k ) = CLk qk (1 q) Lk
.....
Fie Smin nivelul minim de lichiditate cerut n enunt, s, i fie S
suma dorita de catre client, i a fi retrasa ntr-o zi oarecare.
Conform enunt, ului, dorim ca n 99, 9% din cazuri sa avem
acoperita suma dorita, respectiv S < Smin :
P(S < Smin ) = 0, 999
Pe de alta parte, fiecare client de acest tip ar dori sa retraga
1000 lei, deci S = N 1000.
Avem :
P( N [Smin /1000]) = 0, 001
23
F (n, q)
0,367695
F (n, q)
0,91979
F (n, q)
0,9963619
n
0
n
2
n
4
n
1
n
3
n
5
F (n, q)
0,735758
F (n, q)
0,981072
F (n, q)
0,9994107
respectiv
P( N < [Smin /1000]) = 0, 999
unde N Bin( L, q).
Pentru un numar ntreg n dat, fie :
n 1
F (n, q) =
k =0
24
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Smin2=21000 lei.
25
Solut, ie.
Compania de asigurari are un numar egal de asigurat, i femei
/ barbat, i. n consecint, a , probabilitat, ile de a alege aleator un
barbat, respectiv o femeie din lista celor asigurat, i sunt egale
ntre ele s, i egale cu 0,5, adica P( F ) = P( B) = 0, 5.
Din teorema probabilitat, ilor totale rezulta probabilitatea ca
asiguratul ales aleator sa fi avut un accident n anul respectiv :
P( A) = P( B) P( A| B) + P( F ) P( A| F ) = 0, 5 ( p + q) (1.12)
Fie A1 evenimentul "asiguratul ales a avut un accident n primul an", respectiv A2 evenimentul "asiguratul respectiv a avut
un accident n al doilea an". Se dores, te evaluarea probabilitat, ii
P ( A1 A2 ).
Conform teoremei probabilitat, ilor totale avem relat, ia :
P ( A1 A2 ) = P ( A1 A2 | B ) P ( B ) + P ( A1 A2 | F ) P ( F )
(1.13)
unde
P ( A1 A2 | B ) = P ( A1 | B ) P ( A2 | B )
(1.14)
respectiv
P ( A1 A2 | F ) = P ( A1 | F ) P ( A2 | F )
(1.15)
P( A1 A2 ) = 0, 5 ( p2 + q2 )
(1.16)
26
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Rezulta :
P ( A2 | A1 ) = ( p2 + q2 ) / ( p + q )
(1.18)
27
28
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Numeric se obtine :
P12 ( A) = 0, 5 ((1 0, 941623) + (1 0, 886385)) = 0, 085996
iii) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie n ziua respectiva sa fie hidrogenerator este probabilitatea condit, ionata
P ( H | A ).
Aceasta se poate calcula cu relat, ia urmatoare ce deriva din
aplicarea teoremei intersect, iei s, i cea a probabilitat, iilor totale :
P( H | A) =
P( A H )
= P( A| H ) P( H )/P( A)
P( A)
P( A T )
= P( A| T ) P( T )/P( A)
P( A)
respectiv :
P( T | A) = (1 0, 785678) 0, 5/0, 1638345 = 0, 6540808
Se verifica relat, ia P( T | A) + P( H | A) = 1. Daca un grup este
avariat, atunci fie este turbogenerator, fie este hidrogenerator.
v) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Bi evenimentul "funct, ionare cu succes a unui hidrogenerator", respectiv fie pi probabilitatea de funct, ionare cu succes a hidrogeneratorului :
29
P( Bi ) = pi
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de hidrogenerator se poate exprima sub forma unui S, I logic :
B=
60
\
Bi
i =1
60
\
Ci
i =1
30
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Rezulta ri = (1 q2 )1/60 = 0, 991/60 = 0, 999832
Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui turbogenerator
rezulta
q Ti = 1 ri = 1, 68 104
11. Fie doua grupuri Diesel de alimentare de securitate a serviciilor vitale clasa III dintr-o centrala nucleara. Fie 1 probabilitatea de succes la o solicitare de demarare a grupului Diesel 1, respectiv 2 probabilitatea de succes la o solicitare de
demarare a grupului Diesel 2. Se considera valabila ipoteza
independent, ei : la orice solicitare de demarare, probabilitatea
de succes este aceeas, i, indiferent cte es, ecuri s-au nregistrat
apriori. Fie X o variabila aleatoare discreta semnificnd numarul de solicitari ale grupului Diesel 1 pna la pornire (succes),
respectiv Y o variabila aleatoare discreta semnificnd numarul
de solicitari ale grupului Diesel 2 pna la pornire (succes) s, i
fie Z = min{ X, Y }. n ipoteza W = max { X, Y }, sa exprime
distribut, ia lui W.
i) Care este distribut, ia v.a. X ?
ii) Care este distribut, ia v.a. Z ?
iii) Care este probabilitatea de a avea cel put, in un grup
Diesel pornit cu succes de la prima solicitare ?
iv) Care este distribut, ia v.a. W ?
v) Care este probabilitatea a avea ambele grupuri Diesel
pornite cu succes de la prima solicitare ?
Raspuns.
i) n premizele date, X urmeaza o distribut, ie geometrica de
parametru 1 :
1
2
...
n
...
X=
1 (1 1 )1 ... (1 1 )n1 1 . . .
31
P( Z = 2) = (1 1 )(1 2 )(1 + 2 1 2 )
Prin induct, ie matematica se obt, ine ca Z urmeaza o distribut, ie
geometrica de parametru = 1 + 2 1 2 .
iii) Probabilitatea ceruta este P( Z = 1). Conform ii), avem
P ( Z = 1) = 1 + 2 1 2 .
iv) Probabilitatea ceruta este P( X = 1 Y = 1) = 1 2 .
12. Fie un supermarket care este vizitat ntr-o zi de n persoane.
O persoana oarecare are probabilitatea p de a cumpara ceva
din magazin, respectiv 1 p de a pleca fara a cumpara nimic. La sfrs, itul zilei, soft-ul este n imposibilitate de a furniza
ct, i client, i au trecut pe la casele de marcat. Fie N numarul de
client, i care au cumparat cel put, in un produs din magazin s, i
deci au trecut pe la vreo casa de marcat.
a) Propunet, i o distribut, ie discreta pentru v.a. N ;
b) Propunet, i o distribut, ie discreta aproximativa pentru
v.a. N - n cazul unui numar mare de client, i ;
c) Pentru p = 0, 9 s, i n = 70 calculat, i probabilitatea de a
avea cel put, in 50 de client, i care sa s, i faca cumparaturi de la respectivul supermarket in ziua data.
32
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Solut, ie.
a) Fiecare client are probabilitatea p de cumpara independent
de decizia celorlalt, i client, i. Din acest motiv, N urmeaza o
distribut, ie binomiala de parametrii n s, i p : N Bin(n, p).
b) n acest caz, distribut, ia binomiala poate fi aproximata prin
distribut, ie Poisson de parametru = np.
c) Probabilitatea ceruta se poate exprima sub forma
49
i
e
i!
i =0
P( N 50) = 1 P( N 49) = 1
(1.19)
33
(1.20)
Ak
k =2
k =2
k =2
P( Ak ) = 1/3 (2/3)n2
34
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
n[
2
( Ak Bk )
k =1
n 2
P( E) =
P( Ak ) P( Bk )
k =1
35
P( E) =
k =1
n[
3
( Ak Bk+1 )
n[
3
( B j A j +1 )
j =1
k =1
P( F ) =
k =1
n 3
P( Ak Bk+1 ) +
P ( B j A j +1 )
j =1
respectiv
P( F ) =
n3
n3
2( n 3)
+
=
2
2
( n 2)
( n 2)
( n 2)2
36
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
c) Fie G evenimentul "A s, i B apar la doua zile diferent, a " :
G=
n[
4
( Ak Bk+2 )
n[
4
( B j A j +2 )
j =1
k =1
P( G ) =
k =1
n 4
P( Ak Bk+2 ) +
P ( B j A j +2 )
j =1
respectiv
P ( G ) = 2( n 4) / ( n 2)2
Fie H evenimentul "A s, i B sunt active cel put, in o zi", respectiv
H = E F G.
n termen de probabilitat, i, avem :
P( H ) = P( E) + P( F ) + P( G )
Se obt, ine :
P( H ) = (5n 16)/(n 2)2
15. O familie cu doi copii, avnd copilul cel mare baiat, este aleasa
aleator. Care este probabilitatea de a fi o fata cel de-al doilea
copil al acestei familii ?
37
Solut, ie.
Fie p probabilitatea ca un copil sa se nasca baiat, respectiv q
probabilitatea ca un copil sa se nasca fata. Se poate presupune
independent, a acestor doua evenimente, respectiv indiferent
ct, i baiet, i sau cte fete sunt ntr-un es, antion dat, probabilitatea ca urmatorul copil care se va nas, te sa fie baiat / fata este
aceeas, i / neschimbata, indiferent ct, i baiet, i / fete existau la
acel moment n respectivul es, antion. De asemenea, se poate
presupune ca p = q = 0, 5.
Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B),
( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ), unde prima litera se refera la primul
copil nascut n familie, respectiv a doua litera se refera la cel
de-al doilea copil nascut.
Din aceasta lista au fost selectate ulterior n vederea extragerii
aleatoare specificate n enunt, numai familiile cu ( B, B), ( B, F ).
Rezulta ca exista un caz favorabil din doua, deci probabilitatea
ceruta este 1/2.
16. O familie cu doi copii, avnd cel put, in un baiat, este aleasa
aleator. Care este probabilitatea ca, n aceste condit, ii, aceasta
familie sa aiba o fata ?
Solut, ie.
Ca s, i n enunt, ul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B), ( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ).
Din aceasta lista au fost selectate ulterior n vedere extragerii
aleatoare specificate n enunt, numai familiile avnd cel put, in
un baiat, respectiv ( B, B), ( B, F ), ( F, B).
Rezulta ca exista doua cazuri favorabile din trei, deci probabilitatea ceruta este 2/3.
17. Probabilitatea de a avea un accident ntr-un minut oarecare
ntr-o sect, iune data a unei autostrazi este q = 105 . Care este
probabilitatea P de a nu avea nici un accident ntr-un an n
sect, iunea respectiva, n aceste condit, ii ?
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
38
Solut, ie.
Probabilitatea de a nu avea nici un accident n sect, iunea data,
ntr-un minut oarecare este p = 1 q = 0, 99999.
ntr-un an sunt N = 8760 60 = 525600 minute.
Probabilitatea ceruta este
P = p N = 0, 99999525600 = 5, 216 103
1.4
= N/t ln(1/p) =
8760 60
ln(1/0, 99999) 6 104
8760
E[ T ] =
39
t f (t)dt =
t () R0 (t)dt
Z
0
R(t)dt = 1/
Valoarea as, teptata este deci E[ T ] = 1/ = 1666, 666 h, respectiv 69, 4 zile.
1.5
Distribut, ia uniforma
40
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Y sunt independente. X poate sa ia valori n intervalul [0, 1].
Astfel, X = 0 daca soses, te la ora 17 : 00, respectiv X = 1
daca soses, te la ora 18 : 00. Mai mult, X urmeaza o distribut, ie
uniforma X Uni f (0, 1). Cu alte cuvinte, apriori nu exista
nici o preferint, a n alegerea momentului de sosire a Domnului
X, toate valorile fiind la fel de probabile. Similar, Y = 0 daca
Doamna Y soses, te la ora 17 : 00, respectiv Y = 1 daca Doamna
Y soses, te la ora 18 : 00. Y urmeaza , de asemenea, o distribut, ie
uniforma Y Uni f (0, 1). Cum X, respectiv Y vin sigur la ntlnire, integralele densitat, ilor de probabilitate sunt respectiv
egale cu 1.
Din punct de vedere matematic, condit, ia de a avea loc ntlnirea este exprimata sub forma inegalitat, ii | X Y | 1/6, respectiv 1/6 X Y 1/6.
Probabilitatea unei ntlniri rezulta :
P{| X Y | 1/6} =
Z 1
0
g(y)
Z y+1/6
y1/6
f ( x )dx
Cum funct, ia densitate de probabilitate f(x) este egala cu 1 pentru orice x [0, 1], respectiv 0 in rest, rezulta :
Z y+1/6
y1/6
41
42
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Probabilitatea unei ntlniri rezulta :
I = P{| X t| 1/6} =
Z t+1/6
t1/6
f ( x )dx
c) S, i n acest caz, condit, ia de a avea loc ntlnirea este exprimata sub forma inegalitat, ii | X t| < 1/6. Aceasta condit, ie
trebuie coroborata cu faptul ca la momentul t al sosirii sale,
43
Z t+1/6
t
f ( x )dx
44
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
R t+1/6
Rt1
f ( x )dx = 1/6 ;
45
1.6
Distribut, ia normala
46
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
Fie X o v.a. continua desemnnd momentul de timp la
care calatorul intra pe peronul stat, iei respective. Conform
enunt, ului, distribut, ia lui X este uniforma X Uni f (7H :
54min, 8H : 06min).
Fie Y o v.a. continua desemnnd timpul de intrare n stat, ie al
garniturii de metrou programata sa soseasca la ora 7H :50min.
Distribut, ia lui Y este normala Y N ( = 7H : 55min, =
2min).
Fie Z = X Y. X s, i Y sunt doua v.a. independente. Sosirea calatorului pe peron nu modifica (cres, te / scade) probabilitatea ca metroul sa soseasca la timp n stat, ie s, i reciproc.
Cerint, a din enunt, se exprima astfel : 0 < Z < 1min, respectiv
0 < Z < 0, 0167h.
Z Z
0< x y < z
f 1 ( x ) f 2 (y)dxdy
(1.21)
47
(1.22)
f 1 ( x ) = 5h1
pentru 7, 9h x 8, 1h.
f 1 ( x ) = 0 n rest.
respectiv
2
f 2 (y) = 1/(0, 033 2 )e0,5((y7,92)/0,033)
(1.23)
Z z
du
f 1 (u + v) f 2 (v)dv
(1.24)
respectiv
F (z) =
Z z
du
Z 8,1
7,9
2
5/(0, 033 2 )e0,5((x7,92)/0,033)
(1.25)
1.7
(1.26)
Distribut, ia lognormala
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
48
c) Daca la momentul de timp egal cu 75% din durata as, teptata de mai sus, componenta era nca n
reparat, ii, care este probabilitatea ca reparat, ia sa
se ncheie n termenul as, teptat (100% din valoarea
as, teptata).
d) Indicat, i abcisa pentru care densitatea de probabilitate are un maxim ;
e) Indicat, i abcisa pentru care intensitatea de reparare
are un maxim.
Raspuns.
a) Durata as, teptata (medie) a timpului de reparat, ii este E[ Tr ] =
R
R
2
t f (t)dt = 0 t (1 F (t))dt = e a+b /2 = 15, 18h ;
0
b) Abaterea standard a timpului
de reparat, ii este [ Tr ] =
p 2
p
2 /2
a
+
b
2
2
b
E[ Tr ] E [ Tr ] = e
e 1 = 27, 24h ;
c) P{11, 385 < Tr < 15, 18| Tr > 11, 385} = 0, 236715 ;
d) Tr = 1, 7 h ;
e) Intensitatea de reparare este (t) = f (t)/(1 F (t)). Reprezentarile grafice sunt prezentate n figurile 1.10, respectiv 1.11
(ultima n coordonate logaritmice).
1.8
Aplicat, ii propuse
23. Doua persoane pot sosi ntr-un anumit loc, cu aceeas, i probabilitate, n orice moment din intervalul [0, T ]. Sa se determine
probabilitatea ca intervalul de timp dintre sosirile lor sa nu fie
mai mare dect t (0 < t < T).
Raspuns. Probabilitatea cerut, a este 1 (1 t/T )2 .
24. Doua garnituri A, B ncarcate cu pacura trebuie descarcate la
aceeas, i rampa a unei centrale termoelectrice. Momentele sosirii celor doua garnituri sunt independente s, i uniform distribuite, n decursul unei zile (24 de ore). Timpul de descarcare al
49
50
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
garnituri A este de 1 ora, respectiv pentru B este de 2 ore. Care
este probabilitatea ca a doua garnitura care soses, te sa gaseasca
rampa ocupata ?
Raspuns. Fie x momentul sosirii garniturii A, respectiv y momentul sosirii garniturii B. Probabilitatea cerut, a este data de
integrala f ( x, y) pe domeniul , has, urat n figura 1.12. Numeric, probabilitatea ceruta este 0, 121.
51
52
, I S, I DISTRIBUT, II
CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITAT
32. Fie X s, i Y doua variabile aleatoare independente distribuite binomial X Bin(n = 2, p = 0, 9), Y Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie
Z = max { X, Y }. Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea
ca Z sa ia valori n mult, imea {0, 1, 2, 3, 4}.
33. Fie X s, i Y doua variabile aleatoare independente distribuite
binomial X Bin(n = 2, p = 0, 9), Y Bin(n = 3, p = 0, 8).
Sa se exprime s, i sa se calculeze probabilitatea ca X sa ia valori
mai mici sau egale dect Y.
34. O structura de rezistent, a dintr-o centrala electrica este supusa
la doua tipuri independente de solicitari :
- statica (S) ;
- dinamica (D).
Fie doua variabile aleatoare independente caracteriznd cele
doua solicitari, respectiv doua cazuri de studiu propuse :
i) S N (S , S ), respectiv D N ( D , D ) ;
ii) S Exp(S ), respectiv D Exp( D ).
Sa se exprime n cele doua cazuri media s, i abaterea standard a
solicitarii totale a structurii T = S + D. n ipoteza ca rezistent, a
R a structurii este o variabila aleatoare distribuita normal R
N ( R , R ), sa se evalueze riscul ruperii structurii de rezistent, a .
Aplicat, ie numerica : S = 6MPa, S = 1MPa, D = 8MPa,
D = 2MPa, R = 21MPa, R = 3MPa, D = 1/6MPa1 ,
S = 1/8MPa1 .
statistice
Estimari
2.1
Aplicat, ii rezolvate
35. O moneda este banuita ca nu e perfecta, n sensul ca probabilitatea de aparit, ie p a fet, ei cap este diferita de 0, 5. Apriori,
distribut, ia pentru p este din clasa distribut, iilor Beta, avnd
densitatea de probabilitate proport, ionala cu p10 (1 p)14 pe
intervalul [0, 1]. Pentru a obt, ine o mai mare certitudine asupra lui p, moneda este aruncata de 5 ori : de 3 ori a aparut
fat, a cap, respectiv de 2 ori cealalta fat, a . Exprimat, i distribut, ia
aposteriori pentru p.
Solut, ie.
I. Apriori.
n cazul distribut, iei Beta, densitatea de probabilitate este data
de relat, ia :
f ( p) = 1/B(11, 15) p10 (1 p)14
(2.1)
Z 1
0
x 1 (1 x ) 1 dx
Z p
0
f ( x )dx
(2.2)
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
54
II. Aposteriori.
Fie N v.a. discreta semnificnd numarul de aparit, ii ale fet, ei
cap din n aruncari.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparit, ii ale fet, ei cap la aruncarea unei astfel de monezi este :
P( N = k) =
Z 1
0
n!
pk (1 p)nk dp
k! (n k )!
(2.3)
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea "probabilitatea p de aparit, ie a acestei fet, e n intervalul ( a, b) s, i N = k"
avem relat, ia :
Z b
n!
pk (1 p)nk dp
k!
(
n
k
)
!
a
(2.4)
F ( p) = R 1
(2.5)
n!
k (1 x )nk F ( x ) dx
x
0 k!(nk )!
P( a < p < b
N = k) =
55
III. Remarca.
Daca apriori nu este disponibila nici o informat, ie tehnica,
atunci distribut, ia pentru p este uniforma. Orice valoare a lui
p este posibila s, i echiprobabila. Entropia informat, ionala este
maxima n acest caz.
Urmnd aceeas, i abordare ca mai sus, este suficient sa remarcam ca n acest caz avem distribut, ia apriori Beta, dar cu
parametrii = 1, respectiv = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentata grafic n
figura 2.3.
Comparativ, densitatea aposteriori n acest caz este reprezentata grafic n figura 2.4.
36. O componenta n as, teptare refuza solicitarea de a demara de
m = 2 ori n n = 10 teste independente. Indicat, i estimatorul
de verosimilitate maxima pentru probabilitatea de refuz p.
Solut, ie.
56
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
57
(2.6)
(2.8)
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
58
P ( N 6) =
C20k 0, 5k 0, 520k
k =0
P( N 14) =
k
C20
0, 5k 0, 520k
k =14
Z x
0
z1 (1 z) 1 dz
(2.9)
59
I p (m, n m + 1) =
Cnk pk (1 p)nk
(2.10)
k=m
m
Cnk pk (1 p)nk
= 1
k =0
Cnk pk (1 p)nk
k = m +1
= 1 I p (m + 1, n m)
1 I p (m + 1, n m) I1 p (n m, m + 1)
(2.11)
(2.12)
k =0
20
k
C20
0, 5k 0, 520k = I0,5 (14, 20 14 + 1) = 0, 0576591
k=14
(2.13)
Rezulta probabilitatea ceruta 0, 1153182. Cum aceasta depa
s, este pragul de semnificat, ie propus, rezulta ca ipoteza initialanu poate fi respinsa.
2.2
Aplicatii propuse
60
STATISTICE
CAP. 2. ESTIMARI
Fiabilitate s, i
mentenant, a
3.1
Metode probabiliste
62
Solutie
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este = 1/24
luni1 . Rezulta probabilitatea ceruta :
q = Prob{ T f < 5luni } = 1 e5 = 1 e5/24 = 0, 188.
b) Probabilitatea de a nu gasi pompa operationala inainte de
cea de-a doua inspectie programata este :
P { N 4} =
k =4
42. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C. Sa se gaseasca o forma normal disjuncta pentru :
- evenimentul E = ( A C ) ( B C ) ;
- evenimentul F = ( A B) C ;
- evenimentul G = @( A, B, C, 2), respectiv cel putin 2 evenimente realizate din multimea { A, B, C }.
63
Solutie
Din tabelul 3.1 rezulta o forma disjunctiv normala pentru evenimentul E :
E = ( A B C ) ( A B C ) ( A B C )
( A B C ) ( A B C )
64
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
AC
0
1
0
1
1
1
0
0
BC
1
1
0
0
0
0
0
0
E
1
1
0
1
1
1
0
0
65
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
AB
0
1
1
0
1
1
1
0
F
0
1
1
0
0
0
0
0
A
1
0
1
1
1
0
0
0
B
1
1
0
1
0
0
1
0
C
1
1
1
0
0
1
0
0
G
1
1
1
1
0
0
0
0
66
Solutie
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul
primei faze este :
Q 1 = 1 e A 1 e B 1
Probabilitatea ca sistemul sa fie in stare de insucces la capatul
celei de-a doua faze este :
Q2 = 1 (1 Q1 ) (e A 2 + eB 2 e( A +B )2 )
Pentru datele din enunt avem : Q1 = 0, 25918, respectiv Q2 =
0, 27196.
44. Fie X numarul de grupuri energetice care sunt in functionare intr-o zi data in cadrul SEN. Ne intereseza probabilitatea
P(50 < X < 70) in urmatoarele cazuri :
a) Numarul mediu (asteptat) de grupuri este E[ X ] =
60, iar dispersia acestui numar este Var [ X ] = E[( X
60)2 ] = 4 ;
67
68
45. Fie X numarul de grupuri energetice disponibile dintr-o centrala electrica. Numarul mediu (asteptat) este = E[ X ] = 2,
iar dispersia acestui numar este 2 = Var [ X ] = E[( X 2)2 ] =
1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solutie
In acest caz, pentru > 0 inegalitatea lui Cebisev se scrie sub
forma :
P(( X )/ ) 1/(1 + 2 ).
respectiv
P(( X )/ < ) 2 /(1 + 2 ).
Probabilitatea ceruta corespunde valorii = 1.
Rezulta :
P( X < 3) 2 /(1 + 2 ) = 0, 5
Probabilitatea ca numarul de grupuri sa fie mai mic decat 3
este cel putin egala cu 50%.
46. Fie X o v.a. distribuita binomial X Bin(n = 4, p = 0, 5). Se
verifica ca in acest caz E[ X ] = n p = 2, respectiv Var [ X ] =
n p (1 p) = 1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solutie
Probabilitatea este data de relatia :
2
P ( X < 3) =
C4k (1 p)k pk =
k =0
69
Solutie
Probabilitatea ceruta este data de relatia
P( X < 3) = 1/(
2 )
Z 3
e(x)
2 / (22 )
dx
Analiza sistemelor
4.1
Aplicatii rezolvate
4.2
72
7
[
Ti
i =1
73
A
1
0
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
B
1
1
0
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
0
0
0
C
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
0
0
1
0
0
D
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
0
0
0
1
0
AC
1
0
1
0
1
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
AD
1
0
1
1
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
SUCCES
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
T1 T7 = T1
In consecinta, starea de succes este data de relatia :
SUCCES = T1 T5 T6
Inainte de a scrie o forma disjuncta normala a acestei functii,
sa remarcam faptul ca linia E nu este in acest caz o componenta esentiala. Oricare ar fi stare de ei (succes / insucces),
probabilitatea de a asigura starea de succes considerata a sistemului nu este afectata.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv
74
liniile 6, 12, 14, 15, respectiv 16 din tabelul 4.1 rezulta indisponibilitatea sistemului :
Q = q A q B pC p D + p A q B qC q D + q A q B pC q D + q A q B qC p D + q A q B qC q D
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0, 0036197.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv
liniile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, respectiv 13 din tabelul 4.1
rezulta disponibilitatea sistemului :
P=
p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D .
( x A , x B , xC , x D ) = x A x B xC x D + x A x B x C x D + + x A x B xC x D +
+ x A x B xC x D + x A x B xC x D .
75
IB ( i ) =
n (i )
2 N 1
76
IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent
(pentru care functia sa de structura ( x ) este monotona)
avem :
IBP (i )
Z 1
0
(Q/qi )q j q dq =
Z 1
0
IBP (i ) =
Z 1
0
(P/pi ) p j p dp =
Z 1
0
( P[ pi 1] P[ pi 0]) p j p dp
77
respectiv :
Q [ q A 0] q j q = q3
Aceasta relatia se mai poate verifica, de asemenea, intr-o maniera foarte simpla.
Atunci cand linia A este disponibila 100% din timp (q A = 0),
traseele sistemului analizat devin urmatoarele : T1 = {C },
T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
Indisponibilitatea sistemului in acest caz este cea a unui sistem
paralel 3 100% :
Q [ q A 0] q j q = q3
Atunci cand linia A este indisponibila 100% din timp (q A = 1),
sistemul are un singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A 1] q j q = q
IBP ( A)
Z 1
0
q =1
78
IBP ( B) =
Z 1
0
q =1
IBP (C ) =
Z 1
0
79
respectiv :
IBP ( D ) =
Z 1
0
Q
= Q [ q i 1] Q [ q i 0]
qi
IB ( i ) =
P
= P [ p i 1] P [ p i 0]
pi
respectiv
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de importanta probabilista Barlow-Proschan se poate
calcula cu relatia :
Rt
IB (i, ) f i ( )d
IBP (i, t) = n 0 R t
j=1 0 IB ( j, ) f j ( )d
unde t este momentul de timp considerat, f i ( ) este densitatea
de probabilitate asociata v.a. timpul de succes al componentei
i. De exemplu, pentru o distributie exponentiala avem densitatea de probabilitate f i ( ) = i ei .
80
IBP (i, t) = 1
i =1
Z
0
IB (i ) f i ( )d
81
82
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului, respectiv
liniile 7, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27,28, 29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 4.2 rezulta indisponibilitatea sistemului :
Q=
q A q B pC p D p E + p A p B qC p D q E + q A q B qC p D p E +
+ q A q B pC q D p E + q A q B pC p D q E + p A q B qC q D p E +
+ p A q B qC p D q E + p A q B pC q D q E + p A p B qC q D q E +
+ q A p B pC q D q E + q A p B qC p D q E + q A q B qC q D p E +
+ q A q B qC p D q E + q A q B pC q D q E + + q A p B qC q D q E +
+ p A q B qC q D q E + q A q B qC q D q E .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta Q = 0, 00487684, fata
de 0, 0036197 in exercitiul precedent.
Prin insumarea probabilitatilor de aparitie ale fiecarei combinatii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului, respectiv
liniile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, respectiv 24 din
tabelul 4.1 rezulta disponibilitatea sistemului :
P=
p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D .
Inlocuind cu valorile din enunt rezulta P = 0, 9963803.
Se verifica relatia P + Q = 1.
Functia de structura a sistemului ce modeleaza insuccesul
acestuia este :
83
( x A , x B , xC , x D ) = x A x B xC x D + x A x B x C x D + + x A x B xC x D +
+ x A x B xC x D + x A x B xC x D .
IB ( i ) =
n (i )
2 N 1
84
IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de importanta structural este cel propus de Barlow si Proschan. Pentru o componenta i a unui sistem coerent
(pentru care functia sa de structura ( x ) este monotona)
avem :
IBP (i ) =
Z 1
0
(Q/qi )q j q dq =
Z 1
0
IBP (i ) =
Z 1
0
(P/pi ) p j p dp =
Z 1
0
( P[ pi 1] P[ pi 0]) p j p dp
85
86
Rezulta
IBP ( A)
Z 1
0
q =1
IBP ( B) =
Z 1
0
q =1
87
respectiv :
IBP (C ) =
Z 1
0
IBP ( D ) =
Z 1
0
Q
= Q [ q i 1] Q [ q i 0]
qi
IB ( i ) =
P
= P [ p i 1] P [ p i 0]
pi
respectiv
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este probabilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabilitatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
88
IBP (i, t) = 1
i =1
Z
0
IB (i ) f i ( )d
89
de indisponibilitate MDT = 12h, iar indisponibilitatea stationara q = 0, 01. Sa se calculeze : disponibilitatea p R1 , respectiv
frecventa asteptata a intreruperilor R1 la nivelul punctului de
racord R1.
Solutie
Fie xi variabila indicatoare pentru o componenta i a sistemului
de transport din figura 4.2.
Astfel, i { G1, G2, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
90
91
k IBk
k
92
93
94
95
Cazul x7 = 0.
In acest caz, pentru succesul in nodul de racord R1, Diagrama
de Decizie Binara (BDD) este prezentata in figura 4.6.
96
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare
x7 :
p R1 = p7 P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) + (1 p7 ) P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
unde din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din
parcurgere BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = p6 p B3 + p B4 (1 p B3 ) p4 p5 p6
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = p B3 p6 + p B3 p5 (1 p6 ) +
+ p B3 p B4 p4 (1 p5 )(1 p6 ) + (1 p B3 ) p B4 p4
Numeric rezulta :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = 0, 989582
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = 0, 999702
Probabilitatea de succes in nodul de racord R1 rezulta :
p R1 = 0, 99 0, 999702 + 0, 01 0, 989582 = 0, 999601
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului de racord R1, in tabelul 4.4 se prezinta factorii
de importanta probabilista Birnbaum IB pentru fiecare dintre
ecuatiile 4.1, respectiv 50.
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului
de racord R1 :
R1 = i{ B3,B4,4,5,6,7} i IBi = 6, 647823 105 h1
97
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul racordului R1 este :
MUTR1 = p R1 /R1 = 0, 999601/(6, 647823 105 ) = 15036, 5 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R1 este :
MDTR1 = q R1 /R1 = (1 0, 999601)/(6, 647823 105 ) = 6 h
51. Sa se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul
de transport al energiei electrice prezentat in figura 4.2 la nivelul punctului de racord R2.
Solutie
Schema electrica de calcul este cea din figura 4.3.
Fie vectorul de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apeleaza, de asemenea, la
tehnica de factorizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon,
scrisa in raport cu o variabila indicatoare aleasa judicios, de
exemplu x4 :
(x) = x4 ( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) u x4 ( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
Diagramele de decizie binare sunt prezentate in figurile 4.8,
respectiv 4.9.
Cazul x4 = 1.
In acest caz, pentru succesul in nodul de racord R2, Diagrama
de Decizie Binara (BDD) este prezentata in figura 4.8.
Pentru succesul in punctul de racord R2 exista trei secvente /
produse disjuncte care parcurg BDD de la radacina (root) catre
nodul 1 :
x B4 x3
x B4 x B3 x3 x5
x B4 x B3 x3 x5
98
Cazul x4 = 0.
In acest caz, pentru succesul in nodul de racord R2, Diagrama
de Decizie Binara (BDD) este prezentata in figura 4.9.
In acest caz, pentru succesul in punctul de racord R2 exista o
singura secventa / produs disjunct care parcurge BDD de la
radacina (root) catre nodul 1 :
x B4 x3
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teoremei C.E. Shannon, scrisa in raport cu variabila indicatoare
x4 :
p R2 = p4 P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) + (1 p4 ) P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
unde, din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din
parcurgere BDD, se pot scrie urmatoarele relatii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4 + p B3 p B4 (1 p3 ) p5 + p B3 (1 p B4 ) p5
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4
Pentru calculul frecventei asteptate de intrerupere la nivelul punctului de racord R2, in tabelul 4.5 se prezinta factorii
de importanta probabilista Birnbaum IB pentru fiecare dintre
ecuatiile 4.1, respectiv 50.
Rezulta frecventa asteptata de intrerupere la nivelul punctului
de racord R2 :
R1 = i{ B3,B4,3,4,5} i IBi = 1, 319468 104 h1
Timpul mediu de succes (asteptat intre doua intreruperi consecutive) la nivelul racordului R2 este :
MUTR2 = p R2 /R2 = 0, 999257/(1, 319468 104 ) = 7573, 18 h
99
4.3
100
(4.2)
101
102
103
(1, 2, 3),(1, 2, 3), (1, 2, 3). Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 9. Sa se calculeze :
- probabilitatea P de succes a sistemului ;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente ;
- frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului ;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului ;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
56. Fie un sistem cu 7 componente binare, identice si independente. Probabilitatea de succes a unei componente este p =
0, 99, iar probabilitatea de insucces este q = 0, 01. Se cunosc
urmatoarele sase trasee minimale ale acestei sistem : {1, 2},
{3, 4, 6}, {3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6} si {1, 4, 6, 7}.
Sa se exprime si sa se calculeze :
a Taieturile minimale ;
b Probabilitatea de succes a sistemului P - bazata pe
lista de trasee minimale din enunt ;
c Probabilitatea de insucces a sistemului Q - bazata pe
lista de taieturi minimale obtinute mai sus ;
d Sa se verifice relatia P + Q = 1.
104
57. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes a sistemului de mai sus functie de parametrul p [0, 1].
58. Sa se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a probabilitatii de succes P a sistemului de mai sus. Se va considera
un sistem echivalent format dintr-un paralel din cele 6 trasee
minimale.
59. Sa se exprime o alta aproximare de tip majorant / minorat a
probabilitatii de succes P. Sa se propuna in aces sens un alt
sistem echivalent format dintr-un un paralel din cele n taieturi
minimale necesare in evaluarii probabilitatii de insucces Q si
apoi sa se aplice P = 1 Q.
60. Sa se exprime grafic variatia probabilitatii de succes P si a celor
doua aproximari obtinute - functie de parametrul p [0, 1].
61. Fie un sistem cu 3 componente binare si independente. Probabilitatile de succes ale componentelor sunt : p1 = 0, 99,
p2 = 0, 9, p3 = 0, 95. Intensitatile de defectare ale componentelor sunt : 1 = 0, 0001 ore1 , 2 = 0, 002 ore1 ,
3 = 0, 005 ore1 . Probabilitatea de insucces a unei componente i {1, 2, 3} este notata cu qi = 1 pi . Daca componenta
1 a sistemului este in stare de succes, atunci probabilitatea de
succes a sistemului este p3 + q3 p4 , iar daca componenta 1 a
sistemului este in stare de insucces, atunci probabilitatea de
insucces a sistemului este q2 + p2 q3 q4 . Sa se exprime :
- diagrama de fiabilitate a sistemului ;
- probabilitatea P de succes a sistemului ;
- factorii de importanta structurala ai fiecarei componente ;
- frecventa asteptata de aparitie a starii de insucces a sistemului ;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului ;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
4.4
105
Arbori de evenimente
62. Fie sistemul de alimentare cu energie din figura a unor consumatorilor vitali (pompe de ulei ungere lagare, pompe ulei
etansare H2 , etc.) ai unui turbogenerator.
In regim normal, bara B de 0, 4kV este alimentata din retea,
prin transformatorul TR. La pierderea alimentarii normale, un
grup Diesel este solicitat sa demareze si sa asigure alimentarea serviciilor vitale. Sa se construiasca arborele de evenimente
pentru urmatoarele date :
Eveniment initiator IE : "Pierderea alimentarii din retea"
Evenimente semnificative :
RD1 : "Refuz deschidere intreruptor I1 "
RI2 : "Refuz inchidere intreruptor I2 "
RDDiesel : "Refuz demarare grup Diesel"
D : "Grupul Diesel se opreste in avarie"
Sa se calculeze p E probabilitatea aparitiei evenimentului E
"Pierderea alimentarii consumatorilor vitali" si 3 E frecventa
asteptata de aparitie a acestui eveniment. Intensitatea pierderii alimentarii din retea R = 1/12000 ore ;
Durata asteptata a restabilirii alimentarii din retea R = 8 ore ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RD1 : RD1 = 0, 001 ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RI2 : RI2 = 0, 0005 ;
Probabilitatea aparitiei evenimentului RDDiesel : D = 0, 01 ;
Intensitatea de defectare a grupului Diesel : D = 0, 001 ore.
Solutie
Dupa cum se observa in figura 4.12, sunt 4 secvente care
conduc la evenimente nedorite EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 ,
disjuncte doua cate doua. Probabilitatea aparitiei evenimentului E este asadar suma acestor probabilitati :
4
pE =
P(ENi ) = 1 PSUCCES
i =1
106
4.5
Arbori de defectari
63. Un sistem de securitate detecteaza orice scurgere de gaze ntro cladire s, i izoleaza alimentarea prin nchiderea unei electrovalve n caz de necesitate.
Probabilitatea ca sistemul de detect, ie sa funct, ioneze corect la
solicitare este pS = 0, 95, iar probabilitatea ca electrovalva sa
izoleze corect urmare a solicitarii este p EV = 0, 999. ntr-o
zi oarecare, probabilitatea de a avea o scurgere de gaze este
q = 104 . Pentru o durata de timp de calcul de T = 10 ani,
respectiv N = 3650 zile :
a) Calculat, i probabilitatea de aparit, ie P a cel put, in unei
scurgeri de gaze ;
b) Calculat, i numarul cel mai probabil N de evenimente
/ solicitari ale sistemului de securitate ;
4.5. ARBORI DE DEFECTARI
107
c) Calculat, i probabilitatea PTOP de aparit, ie a evenimentului TOP "Scurgere de gaze n cladire fara un raspuns adecvat din partea sistemului de securitate".
Solut, ie.
a) Fie p probabilitatea de a nu avea ntr-o zi oarecare o scurgere
de gaze, respectiv o stare de succes :
p = 1 q = 0, 9999
Fie M o v.a. discreta semnificnd numarul de zile pe perioada
supusa analizei T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile n care
au avut loc scurgeri de gaze (detectate sau nu), evenimente
considerate independente. Rezulta ca M urmeaza o distribut, ie
binomiala de parametrii N, respectiv q = 1 p.
M Bin( N, q)
M
0
pN
1
...
k
... N
k qk p N k ... q N
Nqp N 1 ... CN
Termenii s, irului fiind pozitivi, este suficienta calcularea raportului P( M = k + 1)/P( M = k ) s, i compararea acestui raport cu
1. n cazul nostru, se obt, ine :
k +1 k +1 N k 1
CN
q p
q Nk
=
k
p k+1
CN qk p N k
108
4.5. ARBORI DE DEFECTARI
109
cu
P( M = 0) = p N = 0, 694184
P( M = 1) = N (1 p) p N = 0, 253102
P( M = 2) = N ( N 1)/2(1 p)2 p N 2 = 0, 046238
...
Deci, probabilitatea de neaparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 0, 694184 + 0, 253102 0, 94905 + 0, 046238 0, 949052 + . . .
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 1 PTOP
= 0, 018871
(4.5)
64. Pentru enunt, ul de mai sus, se impune prin normele de autorizare a funct, ionarii ca PTOP sa fie cel mult egal cu 104 pe
perioada analizata, respectiv la 10000 de client, i n 10 ani sa
existe cel mult 1 eveniment de tip TOP. Estimat, i care trebuie
sa fie disponibilitatea sistemului de securitate pS p EV n acest
caz, pentru q = 1 p = 0, 0001.
Raspuns.
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP exprimata prin
relat, ia 4.4, pentru o precizie de M = 6 termeni calculat, i
conduce la reprezentarile grafice din figurile 4.13 s, i 4.14. Se
remarca ca disponibilitatea sistemului de securitate trebuie sa
110
4.6
111
0, 99 0, 05 0, 05
0
= 0, 95 0, 05
0, 9
0
0, 1
Probabilitatile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuatia :
p ( n ) = p (0) ? n
unde p(n) = ( p A (n), p B (n), pC (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina sa se afle in
starea A este data de relatia :
p A (n) = p(0) ? n ? 13,1
112
n 1
p A (k)
k =0
Avem (1, 2) = 0, 05 s, i
n 1
p A (k)
= p(0) ? (I + + 2 + 3 + . . . + n1 ) ? 13,1 =
k =0
n 1
p A (k)
k =0
Avem (1, 3) = 0, 05 s, i
n 1
p A (k)
= p(0) ? (I + + 2 + 3 + . . . + n1 ) ? 13,1 =
k =0
113
4.7
Indicatori de performabilitate
i =1
114
- disponibilitatea sistemului :
N
MUT = 1/ = 1/ i
i =1
i =1
i =1
(i MDTi )/ i
U = MDT =
(i MDTi )
i =1
115
= 0, 999806
- timpul mediu de succes (intre doua intreruperi consecutive)
[ an] :
MUTR2 = 1/ R2 = 3, 333
116
117
118
i =1
i =1
i Ci / Ci
Din punct de vedere statistic, SAIDI reprezinta suma duratelor de intrerupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul total de consumatori deserviti de sistem. Este exprimat
in minute/an.
Din punct de vedere probabilistic, SAIDI este media ponderata
a indisponibilitatilor in alimentarea consumatorilor deserviti
de sistem :
SAIDI =
i =1
i =1
qi Ci / Ci
Din punct de vedere statistic, CAIDI reprezinta suma duratelor de intrerupere a consumatorilor intr-un an divizat la numarul de consumatori afectati / intrerupti.
Din punct de vedere probabilistic, CAIDI este media ponderata a duratelor de intrerupere :
CAIDI =
4.8
i =1
i =1
qi Ci / i Ci = SAIDI/SAIFI
Aplicatii propuse
119
120
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
A
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
1
1
1
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
B
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
0
0
0
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
C
1
1
1
0
1
1
1
0
1
1
0
1
1
0
0
1
0
1
1
0
0
1
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
D
1
1
0
1
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
0
0
0
1
0
1
0
0
0
0
E
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
1
0
1
0
0
1
1
0
1
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
S3
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
S4
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
1
0
0
0
0
0
0
0
0
SUCCES
1
1
1
1
1
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
121
Componenta
G1
G2
1
8
h 1
2, 08333 103
2, 08333 103
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0495
0, 049005
0, 047025
0, 997025
IB
h 1
1, 031248 104
1, 020936 104
3, 918748 105
8, 308538 104
122
Componenta
B3
B4
4
5
6
7
h 1
1, 075259 103
1, 075259 103
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0229078
0, 0129097
0, 0128713
0, 000348182
0, 0102187
0, 01012
IB
h 1
2, 463182 105
1, 388127 105
1, 072604 105
2, 901515 107
8, 51558 106
8, 43333 106
123
Componenta
B3
B4
3
4
5
h 1
1, 075259 103
1, 075259 103
8, 33333 104
8, 33333 104
8, 33333 104
IB
0, 0223615
0, 0322615
0, 0321656
0, 022295
0, 033395
IB
h 1
2, 40444 105
3, 468947 105
2, 680465 105
1, 857916 105
2, 782915 105
124
125
126
Componenta
i
A
B
C
i
an1
0, 20
0, 10
0, 15
MDTi
h
6, 0
5, 0
8, 0
127
128
Bibliografie
12