Drenajul postural in cazul afectiunilor

respiratorii

Fiind o metoda accesibila de tratament, aria sa de

cuprindere este legata de: bronsita cronica obstructiva
hipersecretorie, bronsectazia, abcesul pulmonar,
mucoviscitoza, pneumoniile necrotice sau pneumopatiile
in rezolutie etc.
Drenajul postural favorizeaza mobilizarea secretiilor,
in conditiile in care pacientul este plasat intr-o pozitie
adecvata localizarii secretiilor, in asa fel incat acestea sa
fie evacuate usor.
Tehnicile de aplicare a drenajului postural sunt
diverse. Insa, desi nu prea sunt agreate de pacienti, se
impun prin rezultate obisnuite. Sunt situatii cand, datorita
asocierii la afectiunile pulmonare si a altor maladii
(insuficienta circulatorie, hipertensiune, operatii recente
etc.) , pacientii nu pot beneficia de efectele posturarii
(Sbenghe, 1981).
Eficienta drenajului postural creste atunci cand
este asociat cu educarea tusei si expectoratiei dirijate, cu
tapotamentul, vibratiile si cu exercitii respiratorii.

Sedinta de drenaj postural este structurata dupa

cum urmeaza:
- Exercitii de relaxare asociate cu respiratii de tip
diafragmatic din pozitia de decubit dorsal, durata: 35 min.
- Pacientul adopta pozitia de drenaj corespunzatoare,
fie pe patul articulat, fie pe saltea: 6-10.
- La patul basculant se executa respiratii adaptate:
inspiratie in pozitia decliva cu capul in sus, expiratie
cu capul in jos, durata: 2-4 min.
- Revenire in pozitia de drenaj, unde I se aplica
manevrele de masaj, tapotamentul si vibratiile,
durata: 1-2 min.
- Folosind tehnica tusei (tusea provocata) si a
expectoratiei dirijate, se avacueaza secretiile
bronsice, se incearca de 2-3 ori.
- Rrespiratii linistite, cu accent pe antrenarea zonelor
pulmonare. Se utilizeaza de obicei respiratia de tip
costo-diafragmatic.

Indicatii metodice:
- Sedintele pot fi repetate de 2-3 ori pe zi, cu o durata
de 20-30 de minute, independent sau in sala de
kinetoterapie.
- Atentia trebuie indreptata la inceput asupra zonelor
mai incarcate, ajungandu-se treptat la cele
sanatoase.
- Posturile de drenaj este bine sa fie asociate cu alte
tehnici de recuperare, asigurandu-se astfel, prin
sumatie, cresterea beneficiilor terapeutice.

- Cu efecte benefice in planul terapeutic complex sunt

creditati: aerosolii, taponamentul si vibratiile,
educarea tehnicii tusei si a expectoratiei dirijate,
exercitiile de respiratie cu accent pe respiratia
fortata, alternarea pozitiilor declive prin intermediul
patului basculant.
- Pozitiile declive sunt contraindicate persoanelor in
varsta, ateroscleroticilor, hipertensivilor si celor cu
insuficienta cardiaca. In aceasta situatie se adopta
pozitii care favorizeaza drenajul, dar fara a determina
aparitia unor complicatii.
- Cand drenajul nu se poate aplica in bune conditii, se
apeleaza la tehnica de aspiratie bronsica (Dutu si
Teodorescu Exarcu, 1979).
In functie de zona care urmeaza a fi drenata,
bolnavului I se recomanda ca asezarea in pat sa fie
intr-o pozitie decliva, ce poate avea un caracter
relativ permanent. In aceste conditii, se modifica
pozitia patului pentru ca bolnavul sa poata adopta
anumite posturi:
- Sub picioarele patului se plaseaza doua inaltatoare
pentru a oferi conditii de mentinere a capului in
orizontala;
- Se regleaza partea mobila a patului pentru a oferi
posibilitatea ca bolnavul sa stea intr-o pozitie
semisezanda;
- Pozitia corpului in pat poate fi in decubit lateral pe
partea dreapta sau stanga, iar inclinarea posterioara
sau anterioara se poate realiza cu ajutorul unor
perne.

Pentru reeducarea diafragmei se adopta postura

de decubit dorsal cu un saculet cu nisip pe ebdomen
sau decubit ventral cu o perna sub torace.

Pozitii de drenaj ale lobilor superiori

-segmentul apical : bolnavul sta in pozitia asezat sau
semiasezat, trunchiul etse inclinat spre dreapta
pentru segmentul apical stang si spre stanga pentru
cel drept;
-segmentul anterior : bolnavul sta in decubit dorsal,
cu hemitoracele ridicat si intors spre stanga
(dreapta);
-segmentul posterior drept : bolnavul sta in decubit
lateral stanga, cu capul pe o perna, trunchiul inclinat
spre inainte, genunchiul drept indoit si sprijinit in
fata, iar bratul drept se sprijina pe perna.
-segmentul posterior stang : decubit lateral dreapta,
trunchiul ridicat la 45 de grade.

Pozitii de drenaj ale lobului mijlociu si lingulei:

-decubit lateral stanga (dreapta), trunchiul cu o
rotatie posterioara de 45 de grade, sprijinit pe o
perna, in pozitie decliva cu capul sub orizontala la un
unghi de 10-15 grade.

Pozitii de drenaj ale lobilor inferiori:

-segmentul apical(Fowler) : decubit ventral, umarul

stang (drept) ridicat la 20 de grade in pozitie decliva,
cu capul sub orizontala la 10 -15 de grade;
-segmentul anterior: decubit dorsal cu genunchii
indoiti, o perna sub genunchi, in declin, capul sub
orizontala la un unghi de 10-15 grade ;
-segmentul posterior stang (drept) : decubit ventral
in pozitie decliva, corespunzator unui unghi de 10-15
grade (picioarele patului ridicate cu 40-45 de cm);
-segmentul lateral stang (drept) : decubit lateral cu
perna sub hemitoracele stang (drept), pozitie decliva
cu un unghi de 10-15 grade.

Posturari in cazul afectiunilor

neurologice
In hemiplegie, tratamentul postural este
esential in directia asigurarii conditiilor pentru
reducerea motilitatii active, dar- neaparat-sa fie
instituit precoce, inca din faza acuta, cu bratul in
usoara abductie, antebratul in extensie, degetele in
extensie, membrul inferior este mentinut intins cu
laba piciorului in unghi drept sau chiar in dorsiflexie
(Albert, 1969).
Pe parcursul zilei, se recomanda alternarea
pozitie de decubit dorsal cu cea de decubit lateral pe
partea sanatoasa, la fiecare 2-3 ore.

Pentru a fi benefica, posturarea trebuie sa

raspunda la 3 cerinte:
-pozitia segmentului liber supus pozitionarii sa nu
depaseasca pragul de sensibilitate dureroasa si sa
ramana sub tensiune pe toata durata sedintei
posturale;
Sa se evite pozitiile ce pot determina, in
compensatie, miscari de substitutie;
-sa fie mentinute pe durate cat mai mari de timp,
mergand pana la 10 12 ore pe zi.
Posturarea in pat in decubit dorsal se realizeaza
cu gatul si cu trunchiul in extensie, folosind un sul
mic plasat sub ceafa, cu membrul superior plegic
plasat in extesnie, palma in pronatie, degetele in
extensie prin intermediul unui saculet cu nisip.
Posturarea in decubit ventral se realizeaza cu
bractie in abductie peste 90 de grade, cotul in flexie,
antebratul in pronatie, iar in mana se tine un sul.
Posturarea in decubit lateral se realizeaza
numai pe partea sanatoasa, bratul in usoara abductie
cu ajutorul unei pernute, cotul in flexie la 90 de
grade, mana in pronatie, tine un sul, membrele
inferioare in usoara flexie, cel plegic depasindu-l pe
cel sanatos, intre membre plasandu-se o perna sau
patura.
Posturarea in asezat se realizeaza cu bratul
afectat in abductie, cu un saculet de nisip in mana, la
nivelul cotului se plaseaza o perna pentru a mentine
bratul in abductie, iar antebratul in pronatie.

Asezat, bratul in usoara abductie, antebratul

flectat in rotatie externa cu un sul in mana, fiind fixat
un saculet cu nisip (Vlad si Pendefunda, 1992).

Posturarile in afectiunile cardiovasculare

Utilizarea posturilor in afectiunile

cardiovasculare sigura pacientului conditii de
protejare prin reducerea activitatilor motrice la un
interval cat mai redus de timp.
-pacientii cu infarct miocardic trebuie sa ramana
imobilizati la pat, pana ce trece perioada de
instabilitate clinica altfel spus , de risc vital.
-pacientii de ateroscleroza obliteranta a membrelor
inferioare li se aplica metoda Burger, care consta in:
decubit dorsal, cu membrele inferioare la 45 de
grade mentinute in sprijin pe o perna timp de 5-6
min ; se trece in asezat la marginea patului, cu

gambele in aternat la 45 de grade, pe o durata de 34 minute ; pauza in decubit dorsal 3-4 min.
Acest ciclu este repetat de 4-6 consecutiv, fiind
executat de mai multe ori pe zi.
Metoda faciliteaza cresterea debitului sanguin,
datorita distensiei pasive a vaselor colaterale, ca
urmare a presiunii hidrostatice astfel induse
(Obrascu, 1986).
In tulburarile cardiovasculare hipokinetice se
recomanda ca, inainte de provocare reactiei de adaptare
circulatorie in ortostatism, sa se faciliteze drenarea
circulatiei venoase de la nivelul membrelor inferioare prin
posturarea pacientului in decubit dorsal cu picioarele
intinse, calcaiele sprijinite pe perete, coapsele flectate la
90 de grade fata de trunchi. Aceasta postura este
mentinuta timp de 3 minute.
-in cazul flebitelor, posturarea este in decubit dorsal, cu
picioarele plasate la 20-30 de cm mai sus decat planul
patului.