DAO noes Ta ATTA HRPM A yIET A APELOR UZATEBACKGROUND “The work “Waste Water Treatment Plant Operator's Book” addresses specially the operating staff in the municipal sewerage-treatment systems, Constiuting a revised and enlarged edition of a previous work The work presents indicators, analyses, criteria, and other practical Glements with a brie theoretical substantiation, resulting from multiple bservations and experiments, which would allow an optimam technical-economic tilization ofthe eyuipment and the buildings of te teatment plant, providing that the designed performances are ensured, "Also presented is the way in which the overall operation-maintenance activity is organized for the various components ofthe ueatment plant, including the lab stivity. These elements are necessary for the management of the sewerage- treaiment systems. “The work comes out in a very favoroble moment when stress i laid on the cxvircnmenial pretoction activity. In this respect it can represent an extremely ‘efi Instrument through the numerous practical data it offers in improving the {reaiment plants opecation, as 2 method of wate resources quality protection. "The great number of treatment plants in our countty which are sill ‘operated below ther performances, the want of tecnical works ia field, make this ‘work "Waste Water Trestment Plant Operator's Book" a wseful and necessary one, Prof. dr. ing. Vladimir Rojanschi OPERATORULUI DIN STATH DE Dr. ing, Theodor Ognean CARTEA EPURARE A APELOR UZATE oe EDITURA TEHNICK Bucuresti, 1997Copyright © 1997, Edita Teh "Toate drepturile asupra acestei edit sunt rezervateeditu. ‘Adresa: EDITURA TEHNICA Plaja Pesci Libere, 1 3 Bucurest, Reman Coa 71341 Redactor: ing. Adina Negoita ‘Tehnoredacter: Nicoleta Negoigd (Calegere gi tehnoredactare computerizat: ing. Cristiana Chiriac ‘Coperta: Simona Dumitresen Machete usta: Cristina Bac Bun de tiper: 18.09.1997, Coli de tipar: 18,28 Cz, 628.16.03 ISBN, 973-31-1060-4 ‘Tipat SEMIN PREFATA tn anu 1989 Eira Telia pubtica luerarea , Carta operatorat din Stojit de. tratare si epurare 0 opelor” Epuizarea rapid a acesteie. precum fi sollte repeute de a freediait ax dovedit necesutes $f wiliatea anor aufel de rt. Pe de aiid port, perionda care a trecat « condus la ngresnarea actviilor de explowtare a lucrdrilor hicroedilitere (apd-canal), th condpile tn care volunal invesitllor seu al lucrivilor de ttrepinere ~ reporapl 3a redas considerabil Cu ad mei mat, cbuneree unor efciente sporite ale echipa- ‘mentelor, inealoilor sau constractilr de taiare ~ epurare depinde de price perea, profesionalisml operatorlor. Acest profesionalism se obtine printr-o exporienf2Indlungate, dr i prin recaplarea de informapi privind nile reelizdri {im domentu, prn adaplarea éxpleaarit ta nole condi n care sunt obligate sa fumctionese inctlopile CConsiderenele. mensionace enterlor ow condes la iniativa Edu Tehnice sia astrilor de a rerdte herorea amin, desigur inr-> concepte revit 9 complet Aste in 1996 a eptrut wn prim volum al lucriri, inital -Cartea operatoruni din stop de tratare a apelor", a prof. dr. ng. Vladimir Rojansh ‘Prezentalucrarecompleteaza tematic cu problemele spcifice cu care se conprnts operator din statile de epurae a apelor ‘Faft de pina edie, werarea cuprinde not captoe, din care menpondin céteva: Epurarca teriani, Devinfcfia apelor uzate: Misurarea debitelor: Explostarea canalcrltr. Se raspunde axel une sere mult mei largh de pre- ccupari a lcritonilr din damental conalisdrilor — epurdrilepelor wale “Autor malpunesctucrtorlor din doen gospodirieicomunele pentre aprecierile favorabile privind elaborares si editarea acester cdr, colegiler dn ICIM pentra sages 3 propenerile cat “Muljumir speciale sunt adresate Comitetului Najionl al Productoritor i Distrinitorilr de Apa din Romania (CNPDAR) $1 Asociatei Profesionole #1 Patronale a Lucrttorlor din Gospodarie Comunala (APPLGC) care eu icerajat Haprinit rect aporite este lerAulorit multunese Editar Tehnice pentru éisponibiiatea $f deschiderea 6 manifest domeniuiui Gospadiriei Cominale. domentu ce igi pune amprenta ‘pe ntvell de etvidizeie af loceliltor, lndferent de dimensiunea fer Fiind un domenin dinanic. fs continua evoluie $i modernizare, Iuerarea este perfectbitd tn timp. In acest sens, orice observatie 31 propunere sunt doris $i bine venite. ‘Autor CUPRINS 1. Generaneay 1H Obietvele expleatirit nveinei iercior eae 12 Activists do expoatare sf intretinre, 2. Protetia calitii spel, 21. Consider privind poluces 22 Sursede polo. 23 Tipar de polo 24. Profi eli resurcler do ap 241 Pevieqionarea legit 2.42 Manin ajutitoare la rivell surselor de poluare peatra sdiminarea ébitelr gi neeaiior 43, Epurten apslee wate 4 Interven pe cursrile de ap resopteare ale apelor wate ‘4.9, Supravegherea (,moniteringul”) nami, cata apo 414.6, Planifcarea misurler de protecte a clit resustior ce sla nivelul bane hidroprafce(eospodarrn eal pelo). 3. Sisteme de canalzare-eparareorayeneyt 31, Aleturea uni sstem de canaizare 32’ Panera in fimcimne a refelelr de eanalzare 33. Exposure seeleler de celizr 31, Contzlal spear nate 332. Control exterie al rete de 33.3. Contoll intron al rfele 3.4 fnrejaeie reeled de canazn 3411 Spl §enriirea canaleior 42. Desfuncarea canalelo 243, Repaaroarefleor de canara 3.5. Masi de protec gi secuiatea mute 4, Apeleunate sin luenja lor asupra medialul aatural. Aateepurarea si ‘puraren scents ‘41. Piovencija epeler waste 42 lefleniaasupramedilu inconjurtor 421 left asipa receptor 422 nlacaa eupencoptcilr do ap potabild 9 inducill 423; Inltenfa asupea obsnelor agro sia ester. 4.24, nflaeajaarupen od piace 42:5 Inflvenja esupea sii sen g igtenice 5 is 21 2 30 94.3. aupeparaea 23.1. Nefiunea de aatoepore, 443.2, Pater eaeinfhenferk proces de sutoepuare 44 Epurrea apr rte 45, Regent ebm, § Fpwrnrea mecanied 5.1, Generali 5:2. Reiner sespensir pri volneatare 5:3. Conse gt istla pentru epurarea mecanit .mecano-chimicl. 51 Unlinten Bocuanilor nprocesal de epirare a epelr 54. Element cost 5.42. Elemeate practice 55, Byploniatea trepte de eperare mecanic 55.1 Explelaesgtarcer fa disper define 5.5.2 Explotaes denispatoacloe 555.3, Exploatazesseparatontlerée gris, 55.4. Explolmea deanoereler, (6 Epurares bioogick ws (6, Metabolism bacterin. y= 62. Creyerea gi muliplicaea celular 6 Epatea Biologics aereb (62:1 Biodogradabitate i tatabiats 63.2. Exprimarce catiatvk « confit do imparaai dn apele wate z 6.3.3, Miroerganisndle in proasal de epurre 64, Bpurarea biologi ea smol ats 164.1 Variare ale prem cu nmol act 64.2. Paramets procesufd de epuare cu nwol acti (efi prea). 643 Construciginstelait 64.4 Explostaes beer ci dl aie 6.5, Bpuratea in ile bilogice (bot). (65.1, Parameti fil botogic (65.2. Turi de file bicorce. 65.3 Construct i insta Goxtine ttre trailer de fe tolegin. 6.54 Explootae gi inejinere i 66. Epurarea biologie mature . (66.1. Clampuri dengue flare 66. Filtre de icp. 6.6.3. Tact biclogie (ier de sahilcre) 7 Rparatea eras 174, Fllrarea said a 723, Fikret 73, Microbe. 24, Clanfestor asconsioral 75. Tecen inert. 706 Laguse. & Desinfecia apelor wate epurate 9. Testaren nimalesioe . ‘Su Foomaten yi carasieriicit: adel 92 Clasfcarea procedelor de prelucare « namolunier. 933. Tagrojarea nlm 9A, Fermeniare (tabiizara) nasrobi 174.1 Procesl de fecreenareauacrobt 94.2. Facteri care inueneazfermeatarea 9.4.3, Tipe d instal de frmentae 94:4 Elemente cansracive se inslalaior de ferment 94.5, Perfermaajele instasilr de femmente, 9.46 Exploiae gi nteinere 9.4.7. Control de labora. 95, Stebiiareaaeroba 916 Condtinnarea ntmotal 9.6.1. Condiionarea chimict 9.6.2. Cenijonarea tered 945.3, Ale procedee de cndiionre 99. Deshidetaea nila 9°71, Deshiaares natural «smoturlor 9:72, Desticeareaartifia »nimclrilor 98 Volorificnen st evacuaes final 8.1, Reeuperarea de mete 9.82. Material d constuci 9.83. Velenficare aricol 10. Pomparen apeor urate Safle de pompare 101, Explosaren noanall ntreiness, 102. Debi de explonare 103 Tergistutn 9 poate 11. Organizares exploatri in staple de eparare 11 Orpanizatea lure de munsd 112 Organizarea pessoal, 113. Dotarea terico-matesal 114 Mission 9 malize 15. Bvidene gt apoarte ia exploaure 116 Mls de ehoios socal nunc 117. Orgizaren fueron do intcjinere sera 12. Laboratnare de proces in instaagie de cpurare a apelor ute 121 Indetri si analize necesir a efectuace 160 162 19 162 166 m ™m i 178 i 186 88 95 a 206 208 209 209 a a2 as as ais 223 24 228 2s ns 29 2Matote de malian Prelusraeaintepreuares dailor de laboretor gi eaaspunerea or hn CONTENTS cexplotaea sail de epurae a9 124 Apenterd ge standarle de acid wikia in trator f epoarea pelo 12.4 | Standazde de nai in vigour. 1242. Apertura recent 12:43, Call ebnice qi psfomumee le prncipselr spare 12.5 Dimensinares persona de labrater 1, Generalities 1-1 Objectives of explosion ani maintenance cf the caramaral Wares 12. Activites of expletation nd msintensnce 2, Water quality protection 2:1 Cansideration on plltion 13 Costu ape epurate. 208 2.2 Sources of pellution, 14 Miseraren debitelor 265, 2.3. Typer of platen 4.1 Gxneralitii. 266 2.4 Protection of water reaources quality 142 insalai de mlsurire w aebteor 368 Pica sstcige scincoacn silts. 43. sali de mse a debieor pe came cu sangre litt 70 ST Eecoenne ec 11.4 Intl deri debtor ps condacle ot scrpee sub 1 ee cane presisns 20 23. Sewerage aytem exploitation 14.4, Probie tics de exploaaie ft evideas 281 3a eeonceen aaa Biblografe 22 3.5, Proecion and security af work messes 4 ANEXE 284 4. Wasewaters and thelr influence on natural enviroomeat Seipurifcation ‘Asc 1 aoe din Decal 41471970, 284 Ss saliaten e ‘anes 2 Exits din Nomativl €:50-83 285 ‘4.1, Wastowalers sources 45 ‘nex 3. Extas6in BG 181594 288 42. Environmental influence. 43 43 Selepanfication “9 44. Piieation 6 45. Technical legislative conditions. 7 5. Mechanical purincation 9 51. Generalities, 9 52 Saspeasonsremaving by seditsetation. @ 53. Constructions snd equipment fer mechanical wid mocano chemical urfetion| a 54, Floetlatesuilzation in water purtcaion process 7 55, lotion mechanical prification sep $I 6, Biologieal purification 4 ‘61. Bacal nebotsn. ot '62. Calllr growth and mukiliaton 38 63, Asrbie biological pusificetion iw 64. Activated stg belepsal puiiaticn 107 6.5 Biologia! fess purification Bickers 3 (6.6 Nature biological purification 10 1. Tertiary parifiation 19 Fast Glace 139 72.Siow fileaion 10 73, Microstaining. 160 74, Ascensinalelarifiaters 1@ to ny15 Grased and 76. Lagos 8. Pusitcated wasted date. 9. Stage trent 91. Sige deveined chrctrisics 3 Sheen mabe recaps casosing 93, Sulgehickeing 9.4, amet ferment ol abn 95, aero sabiaten 38 Shdee cneienine 97, Shag Svesong 98; Caplin nd fl crea 10, Waste naters pumping Pumping sates 10. Neral Pepatatien sn rastenaice 102 Peplotaton Deiceases 10. Reiter and cepa, jitauon strate im purfstionsiauons ‘ob sructure Feesnal sncre "Fence otra exit Messe and seals 5 econ ane root expotin ‘Werk erty meaner Muiesnee ad roping wks sce tery a wantewaiers purification isan ese nds sys dnaze meio Taborstory daa pccesingintrreticg sod Weir taneposenent in Turion seipnentopetivon 12.4 Apparatus ad sandues frst ed in water parca a ‘weinest 125 Laboratory peril ineaSning 13. Purnested water pre 14 Fw meware, Bibliography ANNEXES 1 GENERALITATI in util ani au fost adoptate dou legi-cadru de 9 deoscbitd imporangs ‘pentru protecia medial, in general, si pentra protectia apeor, in special ‘Acestea sunt: —Legea Protectiei Medialui ~ Legea mt. 1317/1995 aprobati de Pariamental Remini in 29 dacembre 1995 i promulgad de Presdmile Rorminiet in 29 decembrie 1993 prin Dectetl nc 41711995, epee Apelor ~ Legea nt 107/11996. aprobatd Ge Farlomextl Rominici in 11 septembrie 1996 3i promulgatd de Prejedintele Roméniei prin Decretal 483/1996 din 24 septembrie 1596, Prin prevederile legilor menjionate, protecjia medialui, a resurselor de ‘pt, capatt nol dimensiuni, se supune unor exigenfe sporite, tebuic «8 devin 0 Meocupare permanent a tuturor merbeilo socetti ‘Se considera deosebit de util a cit céteva dintre principle ce au sal la bara elaborir acestor lei scare vor trbut si se reflecie In modal in care se va desflgura orice actvitte eocio-ecomonici (Legea 137/19SS, aricalul 1) ‘—principiul precaujil in area deciiilor, — principal preveniririscurilor ecologice i producerit aanelor, = principilconserviri biodivecsiii gi eesistemelor, — principal ,poluatorul plateste"; faliturarea cu priositate a poluanilor care periclitea74 implicit si grav sanatatea camenilor, = crearea sistermului de , monitoring’ ‘—menfinerea, ameliorarca ait modiului gi reconstructs zonelor deteriorate ‘Prchuind aceste princpii, Legea Apelor detalia& obligaille ce revin din vest punct de vedere uilizatarilor de apa sau celor care desfigoara acivitii in leghtaricu apa (Legea 107/1996, artical 17) = adopte tshnologié de produce cu cerinje de spi reduce gi cit mai potin poluatte, s8 economiseasca apa prin recrculare sau folsire repetatd, st liming rsipa gi «8 diminueze pierderle de api, sh reducd poluanii evacuafo dath fo apele wale $i $4 recupereze substanfele utile conjinuie In apele wzate 4i ia molar; sh asigurerealicarca, inufincrea gi exploatace stajilor si instalsilor de tratare a apelor le capacitaea autonizata, si urmareasca eficienja acestora prin Banalize de laborator sis intervini operativ pentru incadrarea indicator de fisie in limtele admise pentns evacuees spelor wate, limite previnte prin avtorizajia de gospodante a apetor; sh respecte cu strictee disciplina si normele tehnologice in actvitaile produce care folosese apa gi evacucar4 ape urate, precam gi in staile #1 instalile de tratare a apeor fn qccste condi, epurarca apelor wate, alituri de alte actvitati de ‘gospodarite cantittiva st calitativaa apelr, devine o mesurd niesar\ a fi fnfleash Ta adevérata el insemnitate gi aplcati la un nivel care si corespandi celor mai severe exigene. ‘Astfe, realizarea lettilor de canalizare-epurare devine 0 prionitate in prcocupirile runiipalitiilor, in vederea crefrii unor condijii de medi conform legisafiei actual “Trebuie sous dela inceput 4 problemele tchnice-editare ale oragelor ma se considera rezolvateo dai cu inaterializareaIncrritor menfionate Baza lebnico-mateialf creath pune st problema functionant eieficient, a atingerii parametrlor de proiestare, x intrefineri fn eondifiltehnico-ecnnomize cit ‘mat avantajoase ‘Bona funcfionare si fntefinere a tuturor insialahilor si construcilor cediltare amintite este condifionatl niu aumai de asigurarea unei baze materiale (enetivi,piese de schim,utlae, energie et), ci si de asigurarea unui personal de cexplostere competent, a teatenivelurile ‘Se pot cia mumeroase cari de Functioniri necorespanztcare din punct de vedere tehnologic san ecomonic ale unor instal, Inu-o miisurd mai mare sau tual mid din vina personalului de explostre. Pregitirea pertonalulai de exploatare fee 0 problema deosebit de complexa, Sunt necssare In aceeasi misara cancytinje Ge ichnologie, hidraulicl, chimie, biologie, toate acestea legate de desfigurarea tino procese ce au loc in construc i instalaji, precum gi asimilarea unor nofuni de mecenicd,elecrctehnic3.termodinamicS etc. In afara acestor elements de ordin ‘sttict profesional, se impane asimilarea unor cunojtinje de organizare 3 acti- ‘iallor de exploatare st taveinete, 2 unor noyiuni economice de evidenyi a ‘heltuelilor de exploatore gi inrefnere, de prelurare, inferpretare gt raportare a steer ‘Toate acesteultime elemente constitu obiective ale prezentet lucran, care {gi propune i contribuic la aprofurdarea canogtnfelor necesare exploatiri $i Irepneri stapillor de epurare Se vor face citeva considerafit generale privind explotarea st intejnerea lwctatitorhidrosditarc, din eae fac pare gi stile de epurare. 4 1.1, Obiectivele exploatarii si intrefinerii lucrarilor edilitare Funcfionarea in couaili cficieme, la parametsit proiectati a iueirilor eiilitare, asigur condi salubre side confort de via populate. ‘Ast chm am menfjonat, Buea funcfionare dopinde mu mumai de corecta proiectre i ealizare aacestr construc, cig de-o-exploatase la cel pufin aclag rivel Rotel atiitii de exploatare gi itrofnere consti —axigurarea functions insalajiior la paramcuii promt — adaptor funchioniniiscestor la condi modiicate de intrare sau de desire din sistem, —asigurarea securtiit lucrasilor, — ssigurarea duratei maxime de funcionare; —deservisea opts populaic, institupilor social-cultarale gi indos teiek, —asiguraren sinitiii populated si-desfigurdsii normale a. actitiit instinjior socal-calturale gi aueprinderilor indusiriale; ~asigurarea utilizar raionale i procestiei facorllor de mediu si a protecie| mediuluiinconjusitor in ansamblu; —Gducerea populaici privind economisirea apei, intreprinderi specalizate. in condijle une: economit descentralizats, de pita, formele de organizare ale unor asl de inreprinderi pot cipita 31 au clpiat sirecunt organizatrice de tip no, care in timp armears af perfectionate Gradul de organizare, schema organzatoricd, dotirile eu personal depind ‘de mirimea instaloilor, gradual de dispecerizae si antomatizare, nivelal si starea for technica Documentul de bazi, dupi care se efeemcaza exploatarea, este Regular ‘mentul de exploctare. El se itocmese int-o anumitd etapa de cite protectant st ‘este ana la proiet. Forma final este vedactat de inuepsinderea de explontare, pe baza regulamennulsi inijial sia observailor proprii din perioada de’ incercént {elnologice scapelor de puners in funcfiane "Condit de desfaqurare a setvitti Tntreaea activitate de exploatare i tnireinere a instalailor edilitare, care fn principal unmirese atingerea scopului pentru care a fost realizata, trebuie si se Aestagoare in conde “asigurirt normelor sanitare de teunica securitii muacis —asignriii misurilor de protecte a factorlor de medi, = respectari legislajici gi rglementiior in vigosre. “Asigurarea normelor santare. Este una éintie problemsle principale. De eapestaren strict a normelor depinde sinitaten populaiei, Callate-apet la surst (STAS 4706-88), calitatea apei potabile livrath populafe: (1342-91), respectarea ‘orelor snitare In jralinstalaitlor de alimentare cu apa (Decret 1039/67) webwis Sf fic asigurate conform legislafiai gi necesitilorcbiectivulu\prepus, ‘Se-eniti,astel, aparifa gi ispandirea boiler hidrce. Asigerarea normelor de lebnica seeuritdht munci. Potecia muncli poate fi definith ca un ensamblu de mieuri obligatoriipentrs 2 crea condiit normale de Incr, penta a evita orice postbiltate de accidentare in timpal unc ‘Aceste mvs se previ ned din faza de proiectare Pot fi_msuri preventive (inifiere personal, semnalizare) ji masori propriv-zise (dotare cu echipament, instal de vest, ituminafc special’), “Trebuie menfionst of Inerileediitare au un grad mare de periculoztat se lucreazd cu apa, curent electric, wilaje complexe, gaz metan, gaze de fermentae, substanfechimice si inflamebile. Tati de ce, acasei probleme trebuie i se acordeo stengie deosebit Asgerarea masurlor de provecie a mediului. fnconjarétor. Protecia rmedislui feconjuritor, ca actvitate globala, are drepe scop pastrarea hiv cdlogic al ecosistemelor, conservarea i chiar amelioraren calitjii factorilor hafurali, asigurarea wnor conditit de vaya ct mai bune tuturorcelestivtilor Uncle dintre activitiile asigarate de instalafile edilitare sunt parte comporentd politic de proteqie a mediulai (epurareaapclor, colectarca Geqeurion,altele, daci nu sunt fScute rafional, pot conduce la degradarea. unot fctor! de media (transport intens ~ poluarea acrului, capiarea integra a surselor 6e api = degradarea zonet aval) Pan protesfin resurselor impotriva degradini si epuizici se urmareste folosirea rjionala § crearea condiilor de refacere. Lucille ediitare contribuie i trebuie si contnbui, in otatatea for, ta tlizarearafonal gi la procesiafacteilor de medi. Respectarea tegislape st @ reglenenttrilor in vigoare. Peatra luerble dilitare, in vederes asiguririi nor concep unitare de proieciae st executie, de ‘exploatae i Inircfnere, exist legislate (legis decree), completa eu 0 sere de 18 reglementic: (standard, instruciuai si normative), care tebwie st fe since ‘rspestale Desigur of in timp acestea so sdaptenci, se completearA in functie de ‘erolfia comeniulal respectiv. Cunoaserea acestor legi x: reglementiri, 2 modi fisrilor interenite este o obligate a tuturor celor ce se ocupa de explostarea st Iitrejinerea lucriiloredilitare “Toate clementele prezentale In acest prim capitol vor A detaliate 9i ‘aprofendte pe spesifical FesBeei componente a stajiei de epurare, in cele ce meee Inainte de a aborda aceste agpecte, 2 considerat util a vomenta problematicn polulsii fa ansamblul ei gi rolul epurtriapelor urate ca acute raja in Plamurie de Acjtune de Protectia Medbului la Nivel Nofonal 192 PROTECTIA CALITATI APELOR 2.1. Consideratii privind poluarea Une sie prblemele_majre ale_omerick 9! conse tn prztt polurea Be evident ct moc natal se deri! tcel cu facets ch gcmie ccobgies mas mai pot adepia ls predunen facosor apc, foredlrea core nemaind pos ‘ saaiok a mecanzmcor poli, cele i impioilor inode 0 soa joterepede nue ple componente le mein aon wna ane ‘ind impli fea asus cla co eet ocal sau ia san) ut do monionat a mae pec savoharea anos cu acta issn chimice na exe och umai posh respi. Saban regctive ang pe panda, depudndse pe SN ans Gute plonelr fede Gn pcan Se calm), He pn imermodl Pcie cre anucewa (Glin suea gia «ssf, pon rammadel vt, precede eet peplsia pet ra la man atm de loa unde le x fst gaat tn dn). rome srl in Stel fverzeclopciatea acest einer anf eer le waned vass 9, urmare dimineaa cect fenomenui de sine, Feely deer onigenll nese vi Peay M/rpoluarea. praia solunlor (depoatarea. degcurilor pe sol) mu insane cre lla slr sespcive. Es nar, dear fing de subman pluana,polureasecundara a amos (rin vensmacren ncn 2 sci veliesu a clr anenble de yaa), polar apr paris saucrne prin dolvare p anenares bande respective din sober da pac snesure - truce © Infocus denlial plaer (le Sinan Sel, concent infer ax sie tc ttn ape m ech asnenat al oma) Te situs amin dogadarea Tien a Scio de eit po. i aman Incest ale cml vegeta tee (Soptare snr nero), ae pooch anearea ra th fue puma ape Gasedwerc deeloe ct x pe) ss polues of soamdal (le dee cin amos, fie din sol, prin nema recipi) pate sce foe mull, fe ani sults panel (nn San eae lente oe apa respect ou prin need gain) Sheet aus orl prin ape oot pent Do nctelerea eli ar, pain ‘ais spl dll Thm ocone Cae, eases, vada sev ct 20 saltitanfe poluare, mult peste apartal deer, i sespensit erate din celal ain, cu influcnfe asupra Mone gi faunel marine’s! eB react consecutive din Dpartea acestora (asupra.atmosfere, prin devechilibraren aportulei de oxigen al fitoplanctonului marin; asupra omulai, prin cclulalimenar, ca uimare a heaped d= proveniena marina); —poluarea diectt @ milo, cw aceleagi efecto menfcnate mai ees, la care 0 poate adduga in unele cazuri (prin poluare ci substanfe)petroliere) iminearea intensitagi evaporayel deci resiclari ape in mata Unmatoarele elementeesengiale sunt de refinut din cle de rai sts —poluarea unui factor al mediulvi fizic are Tau-un fel sem alu efecte supra celrlalifi factor ai medial —atmosfers, invelig foarte mobil al plats, permite tiinsportal poluanyilor ta distant, aciondnd gn sensu! dispersri or, —spte deosehire de stmocfers, apa are un rol dé concentater” poluanilor, —diijarea potuantior de citre ape se face fie direct, fn mri coeane, ‘cue constituie ezervoral ultim al. tuturor dejeurilor, fle se recicleach pein inernedl fonda san (efor ape pen es pL, ra, industri ~tot prin intermedia! ape, polunnfi invadeazs eich einen al orl fe prin cousamul direct, fe prin intermedtal alimentetor de natird animald sau ‘vegetal, care concentreail asemenea substan in curs deaveltir (Cele de mai sus pun In evidenfl roel deosebit al ape fn interelaile cu ella ctor ai mediulul st 8, im tratarea aspectelor ‘polvéri apelot si 2 Cconsecinelor lor, de acest inerrelnitrebuiejimitseama, Aces slemente au conus ls organizarca und scfunl concentrate pentru Gimimarea pohuarit planctet Actunile ax culminat ct Conferinja. Mondial Medi Demoltare", de ta Rio de Janeiro, din tunis 1992, care s itabiit an ‘adevdrat plan pe termen lung de stopare a poluari locale, regonale, continental $i slobale, cu atiuni concrete de redresare ecologic 2.2, Surve de poluare Pole eanies'n prez era pia fiversficrea dyer (ae, lhe ta nie), ~ crea comtined cane deur, valor abil pe a de locuitor, seme ~ ceneniiea pul de eaeuaie i miv dai aglmerarir industriale si urbanizari : 21ponder mare pe care 0 are poluare dita, cont menses poh gol fart de mes, Pricialsle acl gi aplveeris.smmse ae parcpl ls plusea apelor aut — industri, consist ca nn n remit poder ca mae, Aisi fust awite fn vedere gi acvisle in domensal cacgeic, Incas reokince Dale pe ae erica crate mleaio-lrnce (le act exe foloeee rari nuclear sau radio dar gat in ndsati exacts de mutertipdime onus, mineral, emer), —tranportrie, cate paid la pats ape de Sine, fe pin intemal cele actor feat modus tn hci de mal 6 umnapt (eres, mast, sei), de mileacle o& proputse (aug cu abun et Gonbusi, en de pile dura mel oreo fern, eran aval, Unec char motrnccsmspora,regifent naj # scléetal repadte mada, conainoe sone Ce poe We emp Acie in manipulares vaso petoire sna seetacelor ra aplanerre wane Gs caeace sa nu onus fi comets de degen menue Se pomp crgeneasd pest creo Whose ap cn aera, cant de opine 200 1000 Toston cae en mu man pi, evaccu loci cy ejeuh gace i mltcak Trin sistemele de canalizare, ga tpt Z —agrculnen yi sosehala, extrem de inponanteponea cx onl Hi toodath, Boca ai ml doit cleat activity unane pe eal ce me {ate const suede poise a aests in pei, nape, ere rel de Aifel ih elie invesh (orn. actncn, cgatvd a ape 2 pelos ae desoropanclor gaps ~ snp sa a plu) Ih ansamblu, intreaga amenajare gi utilizar a mediuiui, constituind in ‘hale cam loments de dogrndare dived x acesaa, se ans In ue Ge telus sau acieead concsraea cles polar In emia nec (excavati cu cfr expan debe de pain cre pari ls fol sau cresach zone de aps sagas contain fare de MES, pc Sr, drumun, care misc rapidistes de clectae a apc, es elas is dei de phd, aspea vite ds projapae a vitarler ee) Cle prt ete olsen ajung ao sen ven ul, ape ns ons vol pan care feaizeaca 2.3, Tipuri de potuanti Poluma ss plu ieee sued pt pu ‘natura lor, sau dupa provenienta, r As confor pi clea ean, pot dec caf dupa 2 pana i ei een re aaa azotulai, materiale plastice, . Sener ‘organici de b Sieoree, bot ccnfaateetees a a ie st ee ta vnevialpas SS rcs pt me Seve TSSEN adr Invite tn nse tinea hii iia : a pa pt mc soon ann ioe een See een reece een eae Seeore ee a eee Seen = a a mo kn id cone Flo ctiato ‘ar mai potea fi din punct de al de ei nasa ni ct amt espe wa ina cee a ee a oe ee ao ee eee ee SSS ae ele dere a apa ‘ape, de reguld, prin intermediul ploilor, fie direct din atmosfera, fie prin coleciarea moaepineepate. tacewere iat ahaa c asthe tacos ian cee cette aetna onier (colon, santiee, din precipitapi). x Poluarea fizicd remilth din evacuarea in ape a particulelor solide insolubile Lessee en ere Sratesear ech reena mass Saat ennnaperwemmeat sting te a nmaaae anaes oe ger ogee Boat negr swears as Bees. Poluarea tecmica este datoratd in principal cldurii reziduale provenite din fendi eae aoa ae ee 23Polures:chinicd. sonal in craceaea in ape @ dferiog mibanje la Tabrxile textile, depanesile ce la minelo de efibani san nimoturte ca un conginat de fier pot produce colmatarea terenuriior tigate. Apele toxice de ta ainele de plumb si zine se depun pe tefenari de paguni si pot provoca iinboindvirea animaielor care fe cansum, acicnind si asupra capaci lor ée-reproducere, ‘pele de la blile de galvanizare, cx ciaman stséruri melaice, proveaca ‘oartea animlelor gi plaslor care consuma plant inigate cu aceste ape gi, in plus, ot provoce s steriizarea solulu, icindu-1 nevtilizabil pentry agricul. 4.2.4, Influenta asupra fondului piscicol ‘Pentra petite 0 dezvoltare normal pejtilee, apa din resursele de ‘siprafafa trebuie 4 Iadeplineasca enumite conditil de cate. Conform preye- decilor STAS 4706 pentru reproducerea gi desvoltares salmonidelor (pistrAvilon), apa Lcbule sf abi Caregolla | de caliae, lar pentru teproduserea si dezveltarea fondului pscicol natural dint apcle de gc, categoria a lla de caitate. Desigur cA orice doversare dé api uzall are influeninefsetl acupra calitiit apei s. implict, $oupra fendulu piscical, Peniri a evident efectul nociy al apelor wate asupra viejitearelor device, inclusv o pestilor, an fost stabilte deus limite: doza lini, care aplicats timp de > orf nu incomodearA pegu, doza minim moral, care produce moartea peftilor dup oor “7 He eae‘in tabelal 4.1 se dau catevavalori orientative ale abestor doze ‘aracteristice, Valorile din tabelal 41, care poate & completa oa inteaga lists de substanfenocive ce pot & confimute in apelereciduale ~ mai ales cele industrale — te dau maine clara infec: negate ne care aces ¢ pot veh asp vei pegilor Tabebul 41 ‘dbzei minime mortale pentru arumitl pohianiit Dee ‘Stbstanja chines Deavtimiet, | aa ‘ag otal, Fe gl ‘Add cbsaiais 3 3 Acid sulfuric 02-10 25 ‘noaile 5-10 4 Clore eae 10 2 Sulit de eupea 25 3 Clana de possi 005 ol Apso wate, de rempla de in bea lit, baer, ric de pile, de eu, maga Sere ce, pn cotnul or rds de mate oranice albumine, hr de Carbon str native, conse un ted prope pore tate baile i, ta concn, favocaead decaf soestrt It emis, Const un ator neat pent sntstea amen» animale Toca de bala, gta ntl pot de scene, pera afte de ul ape zal induc su cle ce conpn lett, pia, pinane etre, care pang rfn pail ctl de mpi, endo spun co seni np nome oe pel ae cu coin era de carton ale ubsanearanice ws fexmexahiefavernech demas ctlenilr de hacer, can mit Sertion eponies, ore sb Trade Diana one, sar dau spo see sl dene uo de tne, 48 43. Auteepurarea Dad prinifen In recepion, apele impunitcate sunt supuse Unor provese naturale de autosporare adied de relicere treptatia efecelor déunitoare asupra ‘medul inconjurafer, inclasi a eceptonlor propriu~zil 4.3.1. Nofiunea de autoepurare ‘Ase gum $4 menticnet, prin auloepurare se Infelege ansimblul proceseler ‘turale de spare prin care recsplerii sunt zeadusl la caractensticle lor caltative ecare leav aves inainte de prisntca apeio: wale, Tnciferent de receptor si de natura apelor urate, orocesele neturale, ce cpurare sunt ascmancare, insi desSiurarea lor op. durati sau sa ordine de suecesivme si mmploere, ca $i msura In care ian parte foate flue de prooese sa huinai unele dint ele pind decaracteisicile receptorului gale apelorintmese {in abesta, Anlospurerea varaza si In timp, chiar daca ramnén consiaate caractris- ticle apstor, Capacitaten de autospurare a receptorilor nn este nelimitat, Din azest ‘mot, se Infegistreara un regres Contino a acesiei capacitii, mai ales atunci ind Se ax th vedere solul poitma iigafe au infltrae, sau chiar apele de supraata i, tnvdedseb,lacurile 4.3.2, Factorii care influentear’ procesul de auifoepurare ‘Autoepularea se veizeacd, i esengS, pria indepirtaves din missa epei a ‘materilor solide in stare de suspense st prin transformarea anor sibstanje pe cale shimica sau biochimics ‘Acesie procese, In dinamica lor, sunt infiuenyaie de linerosttactori de medi, fie, chimici biclege ‘Acest factom pot inieryeal in, proces simulten, som intro. anamid succesiane,infre ei exist 9 anumitl inierdependen(a. momentul in car intr in aciune an factor. ghintensitaica qu care el actioneszA find condiionate, dé al factori. Aste camvitatea de oxigen dint- apa necesaré penim proccss de oxicare aimateici organice depinde,intre altel, de cantitatce de alg, iar prezeafa acesiora este condifionati de hum, a cirei inienstate este In Aimee de gradul de ‘ufbiditate al spei 418d Mai trebuie mrfionat cA unnl si acelasi factor de media poate acjicna asupra mai ratltor mecanisme de autoepurare. Temperatura, de pild, influenjeart vitezs de sedimeatare a-materilor'in suspense, vitera nor reach chimice 9 ineisitatea unor protese istabeice din corpul reasiseloraevatice 49Facto Mil Pesala leans out rol direct at indiret 1m autoepuarea apes unt precesul de secimeatare 2 suspensilor, lumina, empe- fatura ge mijearea ape! Sedinentree ee nul dite principal’ Goon Gai Sa ara oh una dine caractristcle aplorimpuriicate este trbiitatea lor crescuts, din caura substangelorcobsidale i a suspension. Limpezirea consiuie, eee, o pare exe fal procesuli de aslcourate se calizeavA prin depancrea matcrlr in sate de suspersie re fanaa ape. Proce. do, sedimeniate ate condijo##, le rindul sia, de natura saspeilor de enunit eareceisici ale ayer giculates gpecifes, vieen de cargere, densi, viscoitaten, temperatura de. Faticullegrosiere ¢depun isi ‘ped dosi clef, iar dac tte vert de cuspencl organic, acetea po sferi descompunerechice i producere de daze, cae. deranfeare proces ée sedimestare Ese de solinint ful eX suspense pot sniena pe find si baclsi Sat oilide pana, de nde impor igen: santana sedimentin. Greitaten Speciics sf viscotatea ape, cae, Ia rand Jor, variant cu temperatura st cu eancentajia fn sri mineral, oscS un rol ny mamai te procesol de wedimentare, lar ifn cx! de ameste al ape we cu apa ecxptorulh fluc in aces timp si capciatea de patie a oxeanismelerplaetoriee T Tamine ae important deeb, iilus|tnd dzcet san indirect reaile himive i procesce bilogee care incrvia in autocpurat. ln fete de masa unghiuai de incident. 0 parte din razle cKaue pe suprfeta ape sunt reflect i © ali pare, refinclns;jAtrund fa ap. Vora, ced unghiil do insdoat ete mare, Camiutea de lumina redecuts ese mai redusa (ces 2.9%) dena fama (crea 1499, cind aces: unghi ese mai mic Pesereblitates Innit ia mass pei depince de gral de arbaitate st aces Jaumina consiuie sus de energie peira process ‘otosintetie,penim, pele reac frochimies sf detenmint misetri pe vertealé ale ua orpasisme acvtice Totolt, Liiaa va lunge de andl inc (race ullavolte) exe 9 ut agent Dactecid,contnbuind si pe aceasté cle la proces de aoeparie Tenporavra isfhueneae’ majoriatea procieslor Fece. shimice qi tio. Lobe eae participa cadrl anoepurtl. Sa aria ct view de sedimenate a suspensilr, vitez.unoc reagit chimice, intensitates ptoceselor meiabolie al orgenismeloc acvetie sant direct snusafeto do tompertunk. Tot temperaina Inhvenjeaza regi oxigenuui in apa, intersatea proceselor de dexoarapancre bacterand, gradul de fxicitate a or aistanie ee ‘Ape primege elldira de In soars Ge direct Se indie, prin cedars, clldani de catte act gt pamént. Pierderie de calgura ain epi se predue pain inadier, eveporare i prin cedare pe fandol bazinlut sau in er Cucenpiy Ta general migeile ape, favorieazpicrdsile de ealdura 50 i Procesl de atospare’ div epee “curgtoare i) mal ees. din cole stderr este stins leg de epi) lr termic,acesta ‘termina; in tina al, Titicaga diane energetic gi motrial din eosistomele seeatice “Miseorea ape: mulusnfeza procesal de aestee al apelor uate ex celal eceptnil, ites de aeare, vitem de serimentae a suspersilor es joaea un fel import In pohifea ei orpaniiie a bazinelor asatce. La ran, vtera de Curgere a ape statu foilor deterrhins morfologis unduly iafucalaad asupra binconozla acxatie fn afer de mgcaca principals in desi Longitairal a mast decid tn uri aper | migeti nerepuat, in diecic transversal, procuse de neregi- laruiple funda, forméndu- vlrtjur, Aceztea ifluenfear procesal de ames- tecare 9 apslor tate, angportl, reparifia ahiviunlor pe fund, aerarea ape, letersi formarea de mirebotopicaracteristc popilatt cy anurteblooenoz. Ta ape stttcae, caren 9 valu ce peste din enuza vinta diferenelor termice, it migednie tartulentedin cauzadifetenjelor de veasiate @ pe fate ecate mig invlvenfeaahasupen ditt puaor si allorsubstanie fnmasa ape, ou conse aspraintregi vie acvtice. actoriichimici. Aces factri joa un rol foarte important in procesil dd antoeparare a apelor,contribuind dice i indirect a crearea confiler do viol i orpanismelor In natur, factor chimich ajioneazd, de obicei, impreana Cu cet fail $i biolgici, fic simultan, Be succesiv, uni eredind premisele pentru ceiali Un proces de depracere a substanjelor organice, de exempli, poate fi-ineeput de citte Saetori biclogici, continuat de cl chimiei gi destvarsi tot de ce bilozic Oxigenud coe clemeutul cu eos mai mare importenfS fn procesil auto= ‘epuedrii-De conceniratia aoestuia depind intenstatea proceselor de descompunere ‘blochinied a materalelor organice, « oxidirl unor satstanje minerae 51 popularea ‘cu organisme a sistemetor acvatice ‘Regimal de oxigen al unui curs de apa da o imagine asupra prodwetv iat biologice i capaciti sale de autoeparare ‘Dinamice deri si dezonigendll apet veriaza tn funcfic special, de migesrenapei De aceea, ie apelo curgioere i oslo. stttoare nila) densebir Jmportane in cees ce piveste capectacea de autdepurare ‘Sddorea oxigen dizolvat din apf poate avealoc'ca urmare a proceselor ‘de respiratie a orgaalsmetor acratic, a procescler do dsscompinere basteians, 3 traterialelor oreanice $c rezilat al oxidAri nor Compuagi in fesuturile lor uncle rmefale grele, cam: sunt copmul, zincal, nichelal si altele, contrbaina sstfet ia {nliruacea acestom din sph. Plantele acvalce, dzaveltate sbundent ta apele stititoae si tn\rdurile cu crs coma, acfnnexz ea adevarate filire care retin particule organioe depuse pe Supra lor. Alc, acese substanfe sunt mai'ugpr supise acfinii bactcilor care pot folesi In aces: scop xigenal pas fn liberate prin fotosiniczt plantelor. De fscmenes, plantale servese ca hrant gi loc de hrand si adzpost pentm inuijimea duinalelor mirunte ~ crustacee, lave de insecte, moluste vierml te“ care i duc aportl lor in procesul de autoepurare ‘Dar rolal cel mai important al plantolorversi in autoepursre este acela de ‘oxigenare a apel, Daca la apele eurgitoure procesul de oxigeiare se vealizeazA mai ales pria difizarea sersiui atmodferic, in cele Sathioare rolul principal zevine plartelerclorefilene, ov alt mai mult ex o& oxigonul, find elimint de plants in ule foarte mci, se dizolva ujar in apa “Un ro apart il joned fn procesul de epurate mAmolul de pe find! apelor rgd sav sttitoare ‘Nimo reculti dia depunerea materialelor solide inerte provenite pon Graal, din deccompusorea Cafavielor de arimale gi a resturlor de plants, din produsi de devastmilaiea organisinelor stdin materile organic si miuerale aduse Ge aflnentit reid. [n apele cureBtoare, depanefea Thi este mal activa in pomin- nile de ges sau de curs domo si fn concavitatea meandrclor. DupS originea sa, ni- ‘motu de pe fundul apelor variaza tat 2 structura cAt sin compoziia. tui fizicc— chime ‘Nuuholul de pe fas constituie un tateial care oféra eanditit fizico— chimige caractersice, popalat cu 0 biocenazs densebitk de a ape, Tatre biocenoza apei g « nimolulai enetd o logitark stiacd, influenfinds-ze recipoc, In stratal sube de namol dela suprafat au loc procese fMzico-chimice si biochimice Importante. Astfel, cxigenal din apa difizénd in nimol pan3-ta.o.micé adancime, j 35 |ere ete nlp soprinmpoa dnd Sale de prefinane au oc procse amercbe, Coase cre Tella dears ete rms apes name comin esxemp 0 sere ee ttt pete no ce rin en nual do oxgn inate e npuatee nse, gue fn ‘negatiy balanfa oxigenului din apa. mary) 4.4, Rpurarea apelor uzate Sarita ai is mata aetionez if ‘ ore ev nfo pro i area seafierf indiestore de elite apelor De, n condide une pol ota cute indie decal nu al pot pest to Lintete tonal mua ‘print antoepurare. In aceste: condifii, este nevesard interventia omolyi penta preve- acne pts Perino a en a supraveghze sot, ‘ar combeterea piri st relat phn CORSA, ‘nsalaj,echpaneatecie-prinast-namice siiiéecmame sapien ccbpaas pitts pai sual a pes pn care iapiniue d aa (ine i organic) sa bacon ent ‘in apele uzat ene ‘Teduse sub anumite limite, astfel incit aceste ape a fal dfunere reeponl a sre © evacuenc 9 l'na. ai peice = doe ch ohn mn portiee loses Pocree de epur n,n mare mas, seine cx cle are 2x cei impel snonprari uma su Sats de cite om 9 door sa ice mull mel hale. lntaaite ce couare sit raat (oni. in spa Intensifedit lvoriani proceso a sedesia) dessa aac se ane er ot nt Se ci cach pi arma api aceon proces real ca. principe prose. pel cpa (venta! ep) care su croc in reer su pot fr aaneae een spate i oie crn di i noe raed apelr ake copes, deg, aatetele Gud Marup ce ‘operafil succesive: pen ual 8 efi pi tetris bile ese et no —precara subsaailr tere sot verse em (aut es ‘spiumi¢ etc.) eee See eh roslene de epurae a ielor ait, adhe dep nrg Pent eee «lot abe dg pee pe ce © CH een a ee i precede chimice a sare prosdele ds pute sunt deat fice chim, rooedce biclogice =n care le epurare sunt at mt nenae ‘rovesele db epuraré sunt ate de natant 36 \Valonicarca seu tratarea in continuare a produseor objinate Ia epursre se face utilsdad, in mare, acsleaji pracedee mecanice, fizico-chimice si biologie, ix vest Sens, e poate dal ta ee} ni bun exempta tratatea’simotuiut provenit din file de qpurare origenesti, cite se poate realiza prin: deshidratare, fermestare ‘ange1obd, sibilzare eerobl, condiionare chimic®, incinerare ec ehnice 4.5. Reglementii ‘Din punct de vedere al reglementiilor tehnice 1a care trebuie sh se cconformeze cetivitatea staat de epurare, in afara legislaticicacru 137795 gi 1 125/96) menfonate anterior, mai trebuiefnserate si urmatcarel: 7 Decretul #14/1970 ~ Desret penuty stabilireavaloritr limit admisitile ae prisipilclersubsinje poluane dn ape nate, inaint de evacuatea abestoa — O reslemenlare mai vesbe, dar caxe prezintS Imitele anor smporificato pent pele wae, sebiite pe bara gradu de dilute fata de emiser. Exwase dim decret prezinca in Anessa. Aces Jeoret este in curs de astualizare; ‘= Normativil © 90/1983 —Nommaiv privind condiile de descivears apeler wate in reccle de caralizare a centelor populate ~ replementare menité st protejeze cafalizinle 9 stale de epurare orzsenepi. Abest rormativ impuns > Freepurare a apelor industrial, Si acest nomati exe fn curs de eviatie: Extras din rormaty se prezinta in Anexa 2, HG. 13/1004 — Hotirdre privind stabilirea si sanctionarca contre eatilor in domeniul apelor.Relemeniaren care fics refersidiecté Tx safle de ‘parare«é regiseste in artcolul 3, prezentat in Arie 3, “116. 127/104 — Hltirire privied stabil si sanctionarea unar coniravenfit la normele pentra protecia nediulu tneongarsitor ‘Provederils eglementiilor menfionate indicdeficienlace trebuic inst de staile de epurare in rejnerea inpusitfilor, cficientA,posbil de atin st print-n profesionalism ridicat al operatoror. $a coisidecat wl a prezenta, sore comparaie, i prevedenile normelor ‘ronceze pentru ape wate, Astel, prin Gecretul 94 ~ 499 din 03.06.1994, Ministeral ‘Mediuiu din Franja promovat ecgsnfele minimale privied epurarea apzlor uzaie abelul 4.2). O comparaye intre actualele oasire ceglementin: gi cele franceze (reevlate din Direciva Comunitai Enropene 91/271 din 21 mai 1991) araia necesitatea reactualizani Decretului $18/70 $i, desigur, si a Normativului C90/R3, acjiune care, aja cum © spus, este in cars de deralar. 31Esigenfe de epurareminimele Tabetal 42 7 Ceneeiatie | Randaineat pes age nia se ave 7 pet lage acs vdoure ested ISO mg/l 58 eee, RO RE [trae pte Berle | i A i envi | Fara —| pos | 3 7 76000 |] omneld es w oii calpouase iz we cxpanich 3 3 Za Splat. 100000] consi a D iofoto tsi Tivo 1c0009 fos pan = EPURAREA MECANICA Macdele de cparase mecanich eciguri liminarea din apele wate. a Ccorpurilor nant vehiculate de acest, a impuriiplo-cave se depun gi a color care ‘lulese sou pat i aduse In siae de plutire., Metoda este larg folosita ca epurare Prealabilé stu ca epurare nied (Gnals), in funotie de gradu de epurare nenesar. ‘dapéi cum tebuie Si fie urmata sau nude alte treple de epurare 5.1. Generalitati fn ueapt de eparare mocanicd se tfin suspensile grosiece gi cele fine ‘Ponim rjinerea lor se ulin aratrele, siele,separatoarele de grisini, dezisi- ptorle gi desntoarele Gramrele retin corpurile si murdirile platoase alate fn suopensic in apdle wate (érpe, Mit, cui, fibre etc.). Materalele reinute pe glare sunt Shactate ca alae, poxtna a i depoztate in ropi sav incinerate. Tn unele casi pot fimarunite prin ire la cimersiouea Ge 0,5-1,5 mm in derintegratoare mesanice DDesintegatorele so insalea2t direct in canalul de acces al apelor wate bra, ia fay El fncdt suspenile decntogrte got veco prin gritare i pot fi evacuate in abelasi timp curejinecl ‘Siele enoshiuri mai mii de Imm s-av flost pentru epurarea mecanicA a soclor arate origenst; din cauea cheltaililor mari de invests explatare sint din o: in o> mai rer niebuinpte cle Se floseso Inca pontaa cliniarea swpen- Silbrcolide din uncle ape uzae indvstrile, cum sunt cele dela abaoare, cresca- toni de posi, fibril de conserve de legune gi fete te "Seporatoaree de grdsint saa baile de flotare au ca seop IndepStarea din apde wate s tleiurilor, grisimior gi, in general, @tataror sibsanfelor mai soars decdt apa, crc se idk la supraija aestia in zomale linge cu vleze Gfizontale mict tle epei, Sepaaioarele de grisiml sunt wuplasite dupe decnist pabare, daci rofecon de eanalizare a fost constnuitl fa sistem unitar, st dupa fdtae, cind sejeoua 2 fost constaitd in sistem dvizor gi in schemi lipseste demisipatorl Flotarea este folosi crept reapth suplimentard de epurare, incirtea pura biologie Pentru epurarea ancl uzate indus, ‘lterea este ulizat Te ronse cuzin, do exnplu peat apele provenite din industria peter, miaier, limenta, in special Clad apele wzaleindetrisle trebuo sfc taate biologie, fe sepa, fe impreuni cu apele wate orapenests 3” aya ea aSepimtoarele de grsimi pot uliza pent indenitarea ipaiilor Jolerea mira os fra cs aor Pre al ease sbismate, tm caro, din che strstr micl cu cae se placa apa, paricuele uoare s ride fa supra. Fltarea cn aer poate i de jack prestine sa stb sun in lima x ule doar fave op nd mati a Supers faut fe detasirea In supatpa titel a par sau ‘coloidale aflate in masa acesteia. een Pieces Procedeel de lotare aunt wit gi pent Tadepiacs dn apts part= Gilet mi gle deed aceasta exempla ster cea prelates munerenrlo) Dezaisizatonrals sat indisperscbe we i de amar, conde 2 nium ston de cota ul, dep priest os nel “Ge apele de ploate. Nisipal nay trebuie s& aiuned in treptele avansate ale stajiei d= Sour pentru anu spina sconvniote, cum arf: teriotars ina pare, = abana dato —tedacora expat ste a rersrvencbr de eumestare a imolurior si sashes icculatied namoturio, eznsiatearele tebe stné prin seimerterepaicule mai mavi de 92-mmyaacoag timp, ieuie se site depunerea materelronganice, penta Ainw'se produce fermentarea lor 3 Packer Deceniarele st constr care eacimentaet cee moi mate pate & ‘hatetilog in suspensie di apele urate a Tntrucatprocesil db separa prin sedimentare ete deseit de mpetent fn epurarenaplor wae, sum preset, tn coninuare aera cleene de eed ‘eferioare I eficiea sxpenior pa sete 5.2, Retinerea suspensiilor prin sedimentare Saino poical fsepaié pte e's. pamelor solge prin depanete artajonala. Ca umare a seins pin sediment & Sena mer do eral ng et seh upon cl ma pe, mo eat (ease) al epee apenas Vato. ‘numut, de multe ori, nmol. ae ee ane fe epuaesaplr inf ical, pi ipa fue eet eae nae In por nto a | tase poe min pete Cntcass (seat aoa ingrositor. epessyceny Pin sllmene Se ndpiac all aspensile artical) de sana seta ct cele aorganioe Tata pt sora calgon aes arene {fers ago compu pendence 60, ‘Procesat do soparare prin’secimentaregcate i cousidtat of sc: desftgoara 4 eofoemilate ex patra spt, namie: tp tip, sedimentare in masd (anata) s. tasace. Seilinemtarea tip 4, TipulL de sedimentae sere haseparavea (prieutr ‘ce nt se-asgeiazd locslearA) si care se afl Tnt-0 suspensie dial ie pastilie tn oerea lor Liber pri uid nu se gropoassocimentarea cams si-discre, Fiesare paricula are cram stu propa, nestinjeniadwsi ta teplasure ect. Ln aceate condi, sedimentarea depinde mimai de preprieaile fldolui $i ce concterstcle paticullor, Sedimentarca matcralelor gree inert (Gam sunt partite de nisin poate consul un exempin de ast! de vedimentae (Operticlddicrot pus intr-un chi ini acd are greatatea specifics rai mare decét a avernia, se va. deplase desis th jos pr liehid i. timpol Geplesii, asupra of sfioneass cow forte: wha! Ge grentate datoridatracie frevitaionale i alta de-ficcar; detoritt mide ot-prin lshid. La Ineeputl Inigcér, yartgula va cldea aocelerat, dona grew dar-trepa, fora de frcutao va fi eohlibraa ds frja de frecae, mement in care perticaln incepe si aca cu vitezdunibrma Gig 5.1. \Viteza d eiderea particalet depinde de propsitiilelichidus gi de caraciristicile Particull Astle ese cu aft mal ridicatt cs Ht diferenfa dine densiaiee partcalel sia Tichidului este mai mare gi cu oft diametral particule crest Cx ct fuldal are o wiscoitat nai mare, paricsla cade mat gren; deci are 9 Steel de cadere mat mic artcalele discrete. sedimentezz’ co itera sonslant, ev condita ea terperators ape Sin $8 modifi. Cunbasterea acrsiel viteze sts esenfialt entra corsrurea un bazin de sedimentary (decanter), Pest a lusts 2ceartz, $e va unndrtfunjionarea unui decantor ideal. 8 presupuim eX in fig 5.2, « este repreventat un bazin de sedimentare ideal cu curgerea continu, orizontall. Aces tacin poate impliit In potrx cone distincto murer, sedimentare, evacuere §. ona penira nd {x aoaa de inrare, apa influent chr canine psticate th sispensie se diittibuie uniferm e tot sectunea traraverseld a azinali in acest fl in zona de sedimentare curgerea ese uniforms si oriaontal. [zona de sedimeniare are oc Cdderea particule 6 dath cx deplasazea orizctalé fn curatal de api, In zona de evacuare, efluentul exe colecta de pe tota sectunea transversal § Indra spre Fig. 51 Frple core actonaaet ‘supra parteale, adeversare; Zona de mimo] este prevaauth pentru colecaren aztnolula depus ~ ta zona de edimentare - peradionl decantoruli ‘Se considera 0 susponsic diluati de particule care sedimentesz& disci. Viteva ce: sedimentare este V,, tar vitzza cu care particula se deplaseaza pe ‘rizontalh one V.. Cele dows vitez V, si V dau o component V, care imprimd particule! © miycore generals, astrata lai 5.2-Unele parca pot avea viteza de ‘seimentare mai mare, atele mai mic’, in funchie de cimensiune si dentate. Fie ‘ow particule care sedimonteazK diferit eu V girespociv 7” (unde ¥<¥7"), in ma = aw eee LLL. ONE KI EEZA Nice Fig. £2, Reprezentaca schematic a decent paticullor indiicusle ingcatce br patcalele pot sf stingk zona de. sdmol gol te tedeptere cu ‘otal sau pot fi evactals in eluent fra Sse Gepund. Desigut Ci se depun au that ult gin parolee mai grele, car au vitea de sodimentare mai mare in contiuare, se analizcach 0 suspetsio do pareale unifomme, cro setimentesa dace taate'en acer vite 7 Inte acete particule, usec sediment’ ls init alingind 2ona contol la cvacuaren dn deantor Gacalfl Gin treapar jos), $8 presupunen co asfel de partculd, care sodimenteaa Ja limits, fst iii, fe intravea in doctor, fa inlet (ve Sige 5:2 9). Ese evident foteparicalele care se 8 fil la intrarea in decantor ls nlfme mai mic deo # se vor depune, ir eae panicule, cate se a a Tajime sma thare decal, mu vor atingeraciend i vo ese in 2ona de evactare a eluent Se consdert acim modiicara basinal de eedimentr, pin adingarea anni plangeu fals ia adncimea de 72 (vert tg. $2,¢). Caraciersiell curgesih Yimin aceleai, precum 4 celeste dimensini ale bazinoni Des. vtera fedimentae @ particullor ese aco, wots se indephtearh mult mai me particle, ditonti fantulu. ci addncimes care trebuie suabarutt sa reéus ta ‘imate, ia sapafaa deeantorlu’ fot dublet Dec, economic, ete prefeabil, Dent separarea parculelor dlseree, o adipic micd taney d sediment fo anprafif mare aacesora. ‘Ca uimato a celor de mai sus. generizat, Yn prcticaproietini i onsracii ‘azinelor de. decanire, parametul de Oioreare hidraulct de Puprafot ‘Ge scmilicaic ae aes parametna? Se presupune ci se urmarese 62 se Sndepaiteze prin sedimeotaré tate jatiulle cate v0 pee In suspense tn influent, tn 252 el fnciteentul sf fie lips de suspensl, Aceasts Inseam c& pe dicta decantri tone particule care se ald nial a intravea in docanfr in coll din stinga sus 58 ainga zona de nao fn colful din dreapta jos (vent Bg 5.2, 0}, CW alle covinte, pe data detantri, ot staal pe vercaadstaya (juss devantoru. "Tinind seam de cele de mai sus, se poate sre relat: HEVite, 6 ‘im care! Vy este-viteza de sedimentare, in mb, tg —-durate de decantare, nh. ‘hn acelagi timp, pentru duraia de decautar, este valabild si elaia gone talk dintre debt i volun: (52) {ncare; este voluml decantoruti, nm"; (Q- debital influent decantorals, irfn uzal de 8, penis 1 2 posto sere vlan Ye4H, > fn care est aria supaftl de decantaxe ‘acd Se tnlotieste (33) in (6.2) 1 se ne seama de (9.1) se obtine v, mG ate eo Viera Yo obyautd cw relia (5:4) 68 meg Tnetreare ATrauie de suiprafua Cnoareare supericiaa), Dupa cum se poate vecea, atest parametny repreinis viteza de sednentae a partcaelor case depun la imi Toate Faicucls care au vitor mai mich dect ¥p vor fi clminats din decantor ea eat. Sedimentaren tp In situajia tn-care particle din’ suspénsie“au tendiaja ose ancien usci.c allele (eb oculeze) procesl de seprnt died de Gel dsm arteor. in aves caz, partculele mat gele. avdad vite de sell Inenlare mai mi, aang din wml tse unese cn cele al mic form flocoane taal mar oh vilecA de deouners rests, Probebliaca contatali tai: pariale Greve pe mésurd ce adincimea siriulus de apa este mai mare Ca reat, {ndepirtarea materilor in stspensie depinde nu munat de facirearen hdralic de pata dx gh Ge acncice arate dc op fniruct atordarea matematia a apes Up de secinentae este dificil ‘entra nesesiiie de proectre se face ape! Ia determina experimentale, Meta Standard preveds, tn acest sons, sidlereaproceslu de sedimentae Intro coloand revival ea guj pentru ecolareaprobelor. robs se prevaleaa la intevale de timp adecvate de la dient adincin. Se determina concentatia suspense fn acese proto gi cb rerallatele objinuc. se calulear.provenajl. suspensilo ‘iepirete ‘Sedimentaree in mast Gréncts). Tn cams unei eispensit concentrate ale cared paniesle se arise, adimertarea se deoscbesc mul de cxa a partcuclor discrete. in acest stuape,pariculele sot apropiate ule de alee, se anes cfdere, se stjenes, Se dejlserah de sus in jas. in nasi" La rindi, lich i 0 dena de on fee pre pil anit cea ce Head area, mul pena cre aceasta sedimeniare mai are si damamuea generic e final Ha aie Pontm 9 fofelege mai bine accath sedimentac, si wri un test perimental eliza. into coloaa clndricd in care introdus 0 suspense deo cancentaie anamiisFenomenele care ‘an loc in coloand sunt repress soiematicts ig. 52 Inia, coloana confine suspensia care are 9 concentrajie uniform Inediat dap ce incepe sedimentaen ce formeact la 0 adénsine us plan Jo Separare,deasupracArua exist o eo linpede, lar dedestto zon eu suspense a 6 sfsi concentric ede 38 cresct fe mawa o> plan de seprape {@ depacens dese in jos Deter Iinarie experinestale au doveat fhizana de suspense se format. Incdnculc, dn saben: ~suteona -cotenail uifrme, imediat sib. lenal de ‘paras. — subzona de tanzie; —Shhvana de taare in subrora. connie informe ar loc smentarea in Inast" a pacer. Pear t= tiv} acest gon de sediments se folosse vite de deplasare api tun de sepaare ep-ssper Sa covet experimental cd cx fi viers de deplasre Co fl ce tedimeninrs) eto fncto de concentrating ¥,=/(), 3) in sare C se refer la consataa suspensior xprimue ca sibsanp sata Valearea vitezei de sedimentare /, se determin’. expenmental prin inisurarca distanfel pe cares depascrd plana de sepmmie apt-suspensie rapostarea ape cistate i timpul in care sa, rai ceplesare, itera de Cedinentare ce wiles la gall ariel recesne wnat caren ianfo-se rela: fo Ae npr J — rane asain tber Zanes exdmarinre nos = tank noatie Zo de sere Neel encanta Fig 5.3, Reprecentares schematic solinentirit ‘mas’ (Cmts) @ a eo fn care: A este suprafaya zone de sedimentare, in mi; ‘Q- debitu influent decantonal, tums Y, —viteza de sedimentare, in rh FRaportil dintic debital indueit Q i alia suprafefer decahoralal, 4, ar rea reprezenta, de fapt 0 vitexi de curpere a apelor in decanlor de jos in sus ‘conform roajiei yn 6 ‘Avind in vere ltl 6.6) 9 (7) rel ckHn 2-v, G3) eeu ce fnscamn pert a se putea reliza sedimeotarea suspetsillor, vier de Aeplasare a planulai de separare de'sus in jos trebuie’ sf fc eval cu vileva en care ccurge apa prstre floseare de joe tn sus. {n eubrons de tase, particule se evpord mecanie uielepe altel, secomprim’, de unde gi numele de Zora fe comapeimare. Tasarea néimolulsi, Dick se ralizer A detentaten int mod discontinn (deci sue» mai introduce cuspensie in cindra), planil de separate se deplescani {ot mai mult spre baza ciiadrula. ‘Toate cele tei subzone di zona de suspensie ‘unesc, riminénd in fral doar cele dav’ rane distinct ce de lichid Henpesit sicea de adimol tasat. Tasarea suspensici la fundul bazinalai este” extrem de. teats, ‘deoarece lichldul care este cislosat trebuic sa se scurga print-un Spatiu poros in contin seducore. Porovitatca sedimentulai dopus ecto mii a porfunen cea nai de jos a stratului de suspensie, datritd compresiunit ve rezal din grevatea Darul spor deaspra st deozece impal de tae al ces Sorin Infericare exe was i instalafii pentrd epuraréa mecanick si mecano-chimica . Constritet Pentru realizarea eparist mecanice se foloscsc: grtaree, dezmsipatoarele, separatoarele de grisimi i decamocrele, iar pentru realizes epuriri mecano chimice~ install de voiglare-Mocalate, Gritarele. Dupi inirimoa interoppilo, gratarele pot fi clasiicao ase: — guitare fare cu inerspapii de 40-80 rom (uneart si 100 mm). Earele sunt inclnate la 13, iar vitera de chrpere a apei pein gritare s= menfine fn jar de {60-100 emf, pent’ ovits depunerio; materile rfinute pe prtaccle rare 32 riick 1a 2-3 Upersoand si an, Curairea poate fi manuala dar e preferabild cea meca- sicath: = grttaree dese (obigauite), cu inesspaftde 20 mam gi chiar mai mic. Se IntrepuinteazA in‘cazul In care statile posed instalaii mai sensible care pot fi ‘dereglate san infanate de corpurile plutitoare, Inclinarea barelor e malt mai mick (aueos chiar null), Cantiatea de materi reynateesie malt tal maxe, $-10 Yipee. soani sian, si necesitl neaparat un disporitiv de curdire mecanizat, care sh fie pus fn funcfinne auterat, n functio do pierdorea de presiuno a agei Ta trecerea prin gratare (eupratnalaxe), CCaritiea gritarelor se poate resliza manval smu mecanic: Curijirea ma- inuild se folesesie In cazul instlfilor mai mici, cu cantitti reduse de materi 6 fefinte, S> efeemdara eu grebla de mind, de pe 0 platform situat deasuora aivelalui mci al ape, Caritcen mecanich 90 usliacct cind canttijile de mister reinote sant atit de mari Incat necesita carafrea lor frecvent sau chiar conti Tipurile de Ggritare cn curdfire mecanied diferd in funcfie de dimensivnile canalulut st mivelul ape Pentty canale-de adincime tial mica, pana la 1m, seizes gratarul ‘ub, en grobl de cusificerotativs Peniry adéniclinl mal mari ale ape’ se folosese gritare dropte, cu greble do ‘entire eu miseare de transate (ig. 5.4) Sint sates Fig 54. Gitte automa, ren, ‘Bupi masimes geitarlor @giadul de mocanizare adoptat penim sala de cpurare, refinerle de pe griiae pot azspostate meranic, Lidavlic saa mam, Sortate fn veerea recuperini materialelerferoase, Prdmitate Si reintrofuse in apa, espe compost, incinerate sau ingropats Taiefea si framifatea materaleler regmute pe gretare se poste efectus cu instalfiiagezate tn corentul apei san in afara sa, Instalaile montate in curental pel prezinttavaniaje de ordin iginic-santar. @‘Marun{isea matsilului ia curcatul ape se realizeara cu echipamente dé ‘inn] griductor sau comimutr. La debite mici si millocit, acestea se monteaza asic! ‘nedt intreg curentul-de apd trece prin instalefia de mirunjit, antrendnd astfl gi corputile mari care wrebuie framiate, entra debite mani uilajele de mirunfit in curent se montea7i insofite de grltare cu bere crizontals i curdjie mecanicl cu grebla rials. in acest caz, ze mente de: pe gratare sant culese-de 0, gyebla rolaliva, cu ax de rotate verucal, $1 teansporiate lateral spe uiljul pentre mérunjnes materilulsi agezat sub nivelal pei Se mai folosesc s pompe inzestrate cu dispovitive de firimilare. in care ot intra fe fot debitul de apa de epura, fie nami materialelerefinute pe gitar. ‘Une dint condijie importante care trebule ayute fn vedere la dimen sionarea gritarelor este viteza de trecere 2 apei priate barle gritaralai (mex mA) gi viteza de ciculajie a.epei prin eanal (nin 0,4 m/s), pentru ca, pe de © parte, corpurile plutivoare st nu fe antenate printe barelegritarulu, iar pe de alia parte, sf se vite depanerile de mater in canal Dezuisipatoarete- Dup’) direqia prineipalé a curenulul de curgere, emnisipatoarele pot fi or:zomale — in cele mai dese czzari~ sau verticale Dezaivipaionrele orzeniaie constau —de obicei — din doud sau mai male ‘anale Ingasie si relativ pujin adlnci, in care apa circula cu viteza medie de circa 0,30:mis (,20-0,40 mis), avind fimpal de stafionare de 0,5-1 min (Gg. 5.5) Deznisipatoarole yerticale suet eilindrce, epa migcinds-se de jos in sus ‘x0 vitezs de citea 0,02-0,05 mis, depunerile adunsndu-se jos, into basa tron- conch Un dispovitiv frecyeatfolsil, mai ales tn industri este Sepératorul de up hidrecicion, alimeatat tangential cu api la 0 carecare presiune. Corpal hicro- iclonului éste incinay, asfel incit nisipul ae evecuea28 prin aval, iat apa prin ammonite. Reglajalfeyiriénispalui se fece cu ajutorul une dlafragme (fig. 5.6) Caniititile de nisip refinate in deznisipatoare sant foarte variable find fn favcfie de tipul cemaliziri, gratul do scoperire al suprafeclor, tipul imbrice- ‘minpilor rtiere, gradul de wrbanizare eto. Literature indica cite ine 00037 st 0,075 mi? nisip 1000 m? apa pentra canslizarea in sistem uniter si ire 0,0057 51 (0,036 m? nisip 1000 m? ap& pentru sistemul divizor. Normnatival romfnese pent ‘prolectare indica 0,21/em si 2 ao greutaie volumetric§ a nsipuli 1.5 tm CCurifiea fe nisip a deanisipatoarslor se poate Tace fie marl le ineta- lifile mici, fi hidrautic seu miccanic la debite mari. Echipamersele mecanice de ddezmisipare se monteaza in cazurile in care" debital este mare, camiitifile dé nisip sunt mari sau decnsipstorul este construt adiac sub tren si faliturarca maniala este inca 8 Fig, $5, Dezisgator onions 2 1 ~plitgona, 2noxertuster, 3 cleraor prow, #~ afd, 5 robin (Gn eordach de leit, 7 —stcalge cetreg, 8 eae dere, 9 meen eras 19—roard eer eran By HP Simensiai standardize ‘ag bot sub presune hare ses Ieteaane enone Dofrgea:: sip spite Fig. $6. Dezxisputor eu hrocicon. 2Evecvarea manuala se realizeara dupa scoaterea di functiuns a compar- ‘imentuloirespentiv. Ta dimensionarea dezn‘sipetorlui cx curio manual teebuie Si se provada un spafiu pentru refinerea nisipulut depus tive dovd vec ‘Interval intre doug caritir est, fn general, de 30 zle Evacuatea mecaniei a aisipului so poate realiza prin dferite disporitive, prime care: — dispositive cn raclei si ses: —dispozitive cu rack}, grap de nisp si pompl fixk sau hidroclevator pentru evacuarea nisipalai — dispositiv ew pomps mobile (Cele mai mulle state la noi sunt echipate cu curjitor deznlsipator ce lip NA. Aces: echipament inceparteazi depunerile cx ajuioml ami elevstor ‘pneuraticcu élametru noruinal de 100 msn, Proicctul indica pentru curdgitor nomaral de compartiniente pe care le deserveste.dislanfa dinte ele (pasa) si adAncimes. Ast, curiftersl NDA 2, $A fe referi lun echipament care eurijS'doal compartimente, cx pasel ine ele de 2,5:m si adancimes de 3 m, Puteres motorului de 1kW. Separntoarele de grisimi Procedele de renee sunt a fue de ratra simior, respect ris’ libre, ace au tendina de os sia a apa ap — simi sau stpunuri, alate tn dispersiecolosala stu sub forma de eamuisi, care in mod normal nua tendinga de aS ricica la spats; — gudteane cate ou tendnja do a we depure Pentru grisimile di prima gropt, proceen! bazeaxa pe micsorarea vitezei de curgere a ape, grisimile separindice Is suprafys, tntrun spa amenajit in acest sop. Bazinle sant, in geieal, de fond deplunghivara Evaciarea grisinilorse face manvl, iar apa sete prin sfonare Penis grisimile din gerupa dona, besiiele sunt formate din tei compartment. fn acinul ental se face insaflare cu ars separatea grisitilr, care sat dinjate spre un jgheab colector. Apa se cracveart In comparimentele Taterae ie $7) Principal parameti de protectare pentru sepaatorele de grimy sat: = timpal de stayonare: 5-10 min, ~canttatea de sor 0,2-0,8 ec aps, —addacimes pel: 1,30-2,73 m. Un dispoztin interest pentru seporare.grsimllor eee acca core ctinbiniinmflrea de asr ca vacuum faci Iasupafa ape pint-oportpa 4 vacuum, fn aceetscop se felosest: un bavin acoedt ang Apa cate ete epuratl se prenereact si se introduce la semnikimen becinuh, Dulele de act care 7 ' fren se viicA le eoprafuy’antiendind cu ele miaternle Totante si G2le ‘ecantabile ugor, Strata de spud care 6 formeazi este colectat deo am ere i Cconduce spre pura de evacuate ‘Materile decantabile-s¢ depin pe. Gun d= unde Sint racateg! evieuate pe la fora bazinulu Conduct de_eversnee Cone de aimantare ee dh Normativul P 28-64 pentra pioiectarca statilor de epurare mecarict prevede ‘bliditinttea separaomalui de gricimi 1a stale ce. deservese peste ‘50-60 000-locutor care au decantoare radile sf orlce ca, a staple ce au s treaptt biologic ecantoarele. Sunt instalafile in care segimenteaza cea wal mare parte a substantelor in suspensie din apole wzte [pupa direspia de,curgere a ape), deramoatele s¢ part fn, orizontale gi erticale | ‘Bupl foema fr plan, dscantearele pot f droplunghivlare (mat rar palate) sisiroulare, i in riod unl, ip noi aa cipilat denomirea de -decanteare orizoatale” decantoarele oa, ccculaie orizontall. a epzi si aving forms creptunghiularl, de nésmenca, se denumess'sdseantoaretadiale® decantoarele eu circulabe onzontala a Apel, dar vdnd fonma cizculard ‘Din panet de vedere al prelucrrii namoluiu:reyinutin decantoare, acstea se pot fmpirfi in dscanteare fri spat de fermentare (fermentares se face. In Constraii separate), sau decantoare ca ctaj (hoff sau Emscher), care euprind gi spafile de fermentare ‘Dupl local pe care fl ocupé in schema de epurare, acestea s> impart in primare (inaintea trepel biologics) si secundare (dup reapta biologi) ecantoarele orisontale. Sunt barine dreptunghivlare, in care apa crcula ue viteel medic orizontalé de 5-20 mm/s, avind gio component vericald de 0,05-0,5 mm&, timpul de staionare variind tnre'1,5 si 2.0. fn fg. 5.8 so daw chteva tipuri de decantoare orizantale Fig. 58, Decantone erioaite (see) Colectarea depuneriler Ja pilnia din eapul amonte so face de ceva on pe i, pentru a impiedica fermentarea lor, flosinduse mujloace hidraulice sau me- entra cchiparea decantoarclor erizoatale longitudinale) primare 1SL.G.C. aprorctat (Proiect M 1285) raclorul DLP, in mai mute tipedioensiani, in fincfie de ljimen podului, cate este cuprinsé inire 3 619m Asifel DLP-7 se n refers le raclorul cu, tajimea de 7.1, Futeiea de entrenare depinde de tipul raclerulti geste cupsinsh inte 0,97 30.5 KW, ‘Decantoarcle verficale. Sunt bazize ob feciane cieular mai rat patra: ‘n-care apele creuld de jos in sus ou o vile ascensioalé de crea 0,7 min/s: Apa pitrunde in decantor printsun fob ceniral, previzat Ja parte infeioara cu ut elcetor pentnu 0 repanigc cét mal unifoumd siese lateral a portéa sipertoar® peste undeversor drvular (fiz. 5.9) "Timpal obignsit de steffonare ele de 1,58 : i Tndepiriarea depuneniior se face hldrautic, prini-ui tub vetical pe tat Aiferenjci de presiune de circa 1,52.) m FO, SECUNEA AWB “Sib ete 60, ea do duc Nt epei 7500 = D500 Stair 45 Yo pets |) ‘ob certral vo 209. ns ! I Tig $9 Devaster eralDecantoavole raial. Sunt in pestent csle wai ‘Sods pentru instalapile ‘mari Sunt bazing clinics, cx adancithea apel de 34 m, care we Uimensioneaz pe heza timpului de sajionare (15-2 h) si a Inetrcari supeficiale (7. STAS 4162- 82). Blo reprosintd un deposit foarte rational, in care ape circld radial do la ‘centr spre perferie, avanc progresiy Viteze dif ce ince fal micl, pe masura ce sead si dimensianile paticulelor care irmezza se depine (ig 810). ‘Curdfirea depunerilor se face printe-an pod recor rant, ca rAcuitoare de fund, care conduce nézrotul sore basa centrala, de unde este evaciat prin pompare ‘Migcarea podului este contimia cau intermiterti Mecaniemul de comand’ ‘raclorului poate fi central sau perieri. Decantoarele primare radiale din cadral siafilor noastte de epurare stint echipate, ia majoritatea camilor, cu roclosre tip DR? conform proiccrlti ISLGC. M~1200, Acesie raclare, realizate in mai multe tipodimensiuni, cu diametnil fate 10 si 45m, sunt antrenate cu moxoare de 0:37 KW 910,55 EW, in report cu dimensiinea. Astfel-iatze 10 gi 20.m diame se foloseste ur motor de 0,37 KW, tate 25 51 35-m antrenarea Se face cu dou motoare de 0.37 KW. ‘ar ricloarele cx diametrel de 40 i 45:m se antreneazi cxdous motcars de 0,55 kW. Deraatoartie vertical se folosesc tn local exlororizantle In terenuri cu nivel scdzt al apelorsubteran Decantoarsleorizontale folossss, in condi optime, suprafsta textoriului afi, daradéncimea relativ redusa impune supra? mal mari construe Deversorul aré'o-fungime mi prea mare, c2ea ce condice, uneori, Ie antrenarea suspensilor in fluent Decantoareie radile-prezinta numeroase avantae, si anumm: sconstnicia este economick datoritt iniljimil relat reduse, formei claculare gi grosimii reduse a perstiler; — deversoral are o lungime mate: —cinsulafia apei e multi uniforms gi atlizeted fneaga supratays a bazinul — permite montarea lesnicioasi a. umui dispevt de colectare a spumei, Acfionat de acelag dspositv ce gi lor Inconvenient principal al decantoarelor radial const in forma circular a bazinului, care conduce la suprafee de teren nefelosie in cadrel tatii, decarece implick spafii mearte inte bazine, Decamtoarele vertcale—fuind mai_adénci ca ceelelte:decantoare - sant ezavantajoase din punct de vedere constructiv, dar ax avantejel unc: exploatic sai lenicionse (cures hidraulcl) Pentru corerta functonare si exploatare a desantoarelor, acestea tebaie echipate cu instal corespunzitoare pentru — cisiibufa cgalé.a debtalui total Inte bazinele de decantare; ” laimeatare Gin de Sisten de rare Pod raclor actor Alimentare ‘ig 3:10: Dezanor dala indo cx cov pritere. 6—admisa si distributia uniform a cirealsfiei ape ta decantor, —cyacuarea uation’ a-apsi decamate, came” SUSiHEE # Peat coninut a spun de pe supra eet cin lecantox: —colestarea si evacusica, preferabil cominua, a namolulul depus pe fundul derantoruui —goliren perisdick gi punerea la uscat instelatisi pontra reviie gi reparefi Tasalajile de conglare-locolare, Eprares mecano-chimich ce real- cena a consrci penimdeenea @prepaniea react pi peta Morale Suspenslr.f eldateparn mecano™ chine se eosese react peat nde. Dirareapein coagulate loclare a materalalor fn disprat gta seer clade © sopstsc cleidall eve fo dn pardcle exten de ml, cae pesedl la surat o snamilielreare elect, Acesisincarein dete induc Tort de emingee ine pavicalle veciag occa co oxplcl ares sable 0 acesor speak. Dac prntan mice oercare, ca de pda meificarea pial Ss ined unu sold de sarc elecick Contra e epee esl fH e edu paral sil eloctor ule paticuclor dia ape & cpus, soe patcule se auloncteaza si formeasa preiplite relay yohununoase Clonee. Capable & decaniene opel feel es ined mal rapid dace nvoce ¢ 9 fagiare olichidls. Alegerca conga opin peau o anu apa ee Weble patata se determina p tava cerceilordelboraor ‘Aven de predptre cl alg flesh penrs cue bai sat sulfa fess clrum fied. Duede weal de coegula Flsif sunt ce cen 35 gin? ap pen clrur fer cia 55,pfn’ apa pent sulfa fees, patnd 39 de Incar aca Sut fortsefonsd aun pl eens inte 67 anor #P Aas 9), coma ees, ispusa a tpt lain, fn une suai, locuareng\prepiarea sunt mt Tagieaate de isle plu, do trpertre solstl a ape san de ft cd ocouele reall sunt fare ugar gs depun ge, In asenenca cau un bun ator de deta healt len act rare fine mete un fran @ on lement coe ll la nestiaiarea srciloe cetace 9 Siete unul reo tial compact icinislin aluitisd te atte Gr tac fom: amt gi tds, ial veel OM! Sti aplor ev eogdan, spot profi Bout fi de — -seitentaea dp TP fn eae necare particu foconatl se depane independent cu-viewe diferteichidl limperndse wept, po mdsurd se dep parte ional 76 — simicnarca in mst in ace sedimentare se produce pe ansanbil wolum diel fn masa eid Formandise uy Sixt compet de Flapane er sa a find io acolag imp in cam sedientati det 1°) proiaol lcalace poate 8 activate adase de nimol coninind eoapulant oo a 0 tsar antericar, ete ezs ee se pratt eg-rumiele decartoae cu contact de nse" . “Sedsmontare In mast" se produce la Tichidele foarte bog ta mater Acute . “Traarc cu coagulant presupureo bind pir’ encle a debtelor trata De semen, in fancfe Ge eoeplnt, exe ces anni PH a pe oe Se epucat “Tp necesor pentty feacia coageletului Crapele ulate este de 10-20 min, proses ces pratoe mn bavine sperfle ct scam, cae asgur un mentee nits, Uneoi, acste buzne sunt flo ex camer de eae, wide fete ete asiurat pr agiafore ci pale unde apa staioneacA 15-20 mk Tlosien coapulrilbr pede in decarcons on voli de Bol de 2-3 or mas dest ee da decantoarele mr coagulant Tcedeul tates chimice sensei ea ecient inte decane sila eputare bibtgich. Pris adhugatea prosedeuli deefectini se poste ange, neon, ‘cient rete! bioleice Florence poate reaiza fie in bazine separate, fein bene comune castor: Aves din uni sistem are want ck evi spargereaocoanclr prin frecerea lr dir flocalater in decantor, aga cum se flémpla tn cal in care Consul Noculatra i desantoraai sunt fase in fig. 5.11 sunt reprezentate céteva tipari de floculatoare, cu diferite tipuri ae agitcare 5.4, Utilizared flocuilantilor in procesul de epurare.a apelor 5.4.1, Elemente teoretice Limpesitea apelor wzate suv-a celor partial epurate a fost si rimdne'o problema deosebit de important. Une din teptcle ecenfiale ale stapilor de eparare ‘a apelor © consitule treapta: mecanica, in care sunt indepartate materile ta Ssuspensie. Cénd dimensiunile materilor in suspensie fn redial apes sunt foarte ‘ici, fntre Tamm $i-1 yo vacesea formexzd dispersi stable (loi) care au se separi gravitafional ‘Apa cum 5-@ atdtat,tatarea soluillor coloidale cu struri de alurinia sau cou siruri ale altor metale polivalente (leauite ‘lecsolifi anorganici)pesiite climinarea en sucees 2 partinlelorelectronezative cu dimensiun fate 1 ming 1 i, Alat‘ 4 tat de pil fet fne, times sib Tc Fraga de Fai at ne pn cna uh pi i ca eet organic lan acelasi_ imp cu coagalantul anorganic. In Polielectrolitul organic a fost demumit adjuvant de coagulare. om ee ecto Fig 5.1. Tipu oe ozalaaere 4 0-eu a retal, ¢~ce ax oan eee gamer balers ater ayer omar ae eee ee eee eye eas dnd ation enon sures ale acs ata ar of tatcaea coma auoke rindiee can atl formf similar ast, ca de excmluamoala Ses ers arecnersacnsneeoaetes Se ences {nructt la congularca.cu clectroit anorganici, aglomerarea particwllor I Sapo a eae a eee ee eee es eceaaral do sll. nts dec legal oe iclraea cord a disperse, respec Petes eee " nari decit esle ale suspersilor inifiale, dar, neuniforme si insuicient de man ‘pontra ase separa gravitajional cu 0 Vitez4 acveptabilé din punct de vedere practic (eisevaore) "Azregarea particulelor disperse (fe sub forma de suspensi), dar mai als ca ‘hidroeid de aluminsy se ponte xaliza cu ajutorul polimeriloroxganici, are asiguré said nevtalizarea sarcnilorelectnce cit si, mai ales, cearea unr punt de leat, Cbsiging’) tre particule: Cum cei mai eficieni polimer. sun! ce) ex greutate oleculard mare (de ordmul a 2ec ce mi, pana le mulioane),agregatele formato ‘int dedimesiuni mari (edfivascen) sé apreximativ unsione, permitand tealizarea ‘unel decantart rapide (15-69 minute). Consumal de polimer in acest az-est= independent de incircarea clectrcd a dispersiei, respectiv de conjimutal de materi In suspensie: : "Fenomenul de agregare a puartcalelor disperse ca urmare a interaiiutit olimieilor onzanici, de ebice, ee mmeste foculare, iar agregarea prin distrugered Eabiitapi stcmulus ca uriare’a nti elctrolit”anorganic, coagilare” Spre Geosebine de agrevatele compacte, care fOrmerzk la coagulare, agregotele ast (Glocoatele), cate s6 formenzi ca reaultat af flociliri, preznté un grad mare de fafdnare, Flocalatea est, de regals, an proces ieverstil: fn acest Gaz nu este posibil @ prin micsorarea continu de reactiv (de aglomerare) din solujie 58 se sea Tienes popizarea, adicd redispersarea suspense, ge cum se ttimpl a Coaulare 5.4.2. Elemente practice - Coauutarea dt remitate bane Gdnd sunt respectel urmavori parametric — dora optima de coagulant (ces stables experimental, fn fancie de on finatal de materie fn sispensie, de ubstafeorzanioe dzrat, de tia ionic ap), wT psigurarca,pllului optim de preciitare a coagulantulul (in. cazal sulftulut €e aluminia, peut optima tcoretic este de 5,2-5,8; practo, inst poate fi tai mare, dopinzénd de caraceristicile apei de trata) $1 acest perametu trebuic silt experimental Sncvestl flocubint este dependent, de asemenca, de: respectarea.unor ‘Aemente eseniale, i name = selecfia losulantul = itatizarea dove optime din pict de vedere teunicoeconsmic, — fespectarea tehnologiel d= utilzare Seles’ localantutei: Age com s-0. menfiorat oculengi utiliza tn prezent sunt polimen organi, eae din punct de vedere al neared cloctice ut Aanionici, cationsi,neioncl 9.je S02 oH AFC wate be inc, ener, porn cation Th cazal vast sAmolurlor din sia de operare, se utlizad, eu bile, pliner cational. ‘Fblmeni organic, a rnul lor, pot 8 natural, natural pretucraichimic sai satetich Ci mai comercial sun polimer srt, datonta postbilaitor de fabreare mai avantjoasi, determinate de materile prime (nonomeri) inepi- abil, controll mai efeace al sintoe, cu posits de diversficare forte mate game de prodase 5 de obinee a unoepolme cu propre foculante supercar ic oes pole cu propre ne Profusle de sintez4 ins, an un confinat de subsanfs activi (paimer sex) ce poatevaria de a eleva procente Ia 100% ‘Sutstanja inactiva, de obice: monomer, la care sc mai adauga produsii de depolimenare in timp, # ins polimerss, au efate nedorte (oxcs) aupra onsimatocior si a elulatreeepor. De accea exis ir, ca de cxemplu Elvi, ‘ate au kepfeatpeulzaea plimesivor de itera la atarea apelin stop potah Se accepid nara. polimeri xaiuzali sau nauraliprelucrati chim, fd remanent de monomer, neiowei @:Biedegradabil. Dinte pliner: natural sunt de amin cei din produse vegcale Gervaji de amido, de celulocd de gluco, cn te ‘sau deseuri de frucie (derivaji ai pectinei), din cultari algale sau microbiene Grover in caval puri apeldf wzatetrcbuie acca ocala netoxic - ‘legal, re remanenp de monees EL. in cea ee priveste untarea mfmeliilor din saa de epararécu Nocunni veatae care jung la dove de sri sxeler de grams de poles la ac cab ce sedml, abeastauebwe privitd cu mult aten, im sensul utili numel 2 unor ‘ocuant biadegradabil, ati den laborator de speiaitate cin fark Forizorl ined webuie of asgure meta de detrinare analitedasostanel sie (La selec oulanfilor cue flaw seama side fp ea Mu ce acestat nu sant activa temperatr case ale ape! seb 10.15 °C). De asemenea, rebate nut cont of in timp pote s inactiveac, desi famnizocul cbuie sh presiacae data de Matic prodasill s impul a cee Incepe inacvaes. iiizaren diag! apse din punct de vedere tlnien economic, Doca optimal iehnico- xenon ete dova iia cu efectefaverablle anes ene ‘care tip de apse stables tn mod exoerimenial ‘ ‘Alunci nd focal se isch ca adwvant de cougars, dace ‘corect stabilite permit: : —redcerea ot 20-50% a nectsrui de ceaguant ffi de “losin singular, cu obneren tei eat operisre 9 pet trate, determina oe © 80 remaner P* ic oi potabile ysl dic onal AP* tn aga eat (owe pl ae este. uae ‘important, deoareoe aluminiulii “ise téibuic “apariia ‘olilor br, none: erste utizarea uot dove Fate ric de Aajuvant de coaguaré (O/-3 mg). paral on seven doa de at de cpu, dete cont al eco: Pe joa scan tents vari cn an ‘—formatea de nimoluri cu caractéristici de Wdecantare sau ‘filteabilitate: ak bint FT sift aeal ares wdmolurdor dn tinge ea, Sonn eecte cs ‘ “—reducerea pind la ¢liminares: completa @ utilizarii sirurilor anorganico, sof ondiporre gop Fr ene rd nt proce al rated ap din imal anges “Spero uh Amol tase cu erates Ge taba alt ‘unbunaiaite Reijecteren technologie! de utlizere a foculataal- Tehrologe de ‘aie Cope alates qian res Ja consents do ulin, do 01-05%, ccm innoaat te ee A iad ndbupe i apace ata (ontin tn rie Tasca atu ands less ca achive de conga eeaetiede meses i ect sespect de sana sav Hits. Fone te Cant pecs Ge frazoel de os, Be svi: i nod eponmental cu exotia conn de dcr, cae trie Sr Crepes Peace cumin, wilizerea indacralt 2 ecalanjior a dus la eceul in cea veesigurai ea ene panel thacog de wae aa eertwes,thnoogiel ce wtare gs depeideia 3 de alae chiganets stent eta nyeiaren Doulas, ace wile $ etpatete svt sofa a bine pasa pick. Esc vows, in primal rod de Ser Son de dachare a esemelr orscae 8 a suimalii pom Sif ce doure a invoduren) eclaior tn.apa ce tat Ds amen, + Sitemeot doanesetapidaAoeaglor hapa de uaa 5.5. Exploatarea treptei de epurare mecanicé entry arealizn.tidepartare corespanestons a impurtiilrf teaptrde cplitare mesanio8precum $i celealte rept de eparare,trebuie ca echipameatel, Allele gt consul st fe exploatategfttfinute fa rod adecrat 815.5.1, Exploatarea gratarelor si a disporitivelor de farimifare “Uxploatare si intretinere. Materalele retinute pe grétare 5¢ po! indeparta rmanval sav mectnic.n situajia griterslor more, inliturarea, 0 datl pe zi, 2 deyeurir colecatc este sufcien in mod normal pe np scat Tn cat debitelor maf, in tmpal averselor poate ange, ins, la grtareo mare cantitate de maternal srosier, care trebuie ildturat la ntervale mai mic, Desoor acest material colectat ‘oate fi spalat bine si iransponat fa Jocu unde se evacueaza guncaile oresulu. ‘Materialeleretinate pe gréfarele dese tebuie tnlitwate dup necestate, pont a preveniingreanaea curgeri bere a apei urate prin canal ar i necesar ce Aoeasta operate si Ne uta de 3~5 ont pe 21, Daca depunenile sunt indepartate tmecanic, mecarismal trebuie si inire th funcfiune des, sau chiar of fancfioneze continua, penkra a-mu'se-producs fnfundaci consistenie, cae ai putea produce Dioca. Materclele tnlturste mecanic de pe barele gritaruli tebuio depoztte dive fu cnteinere pentru evacuate, de cele mal multe or, sunt depoztae pe o platform dreranti, nde se scurg mainte dea fi transportate tn ocul final destnat. Pena manevraré mai pafin supStoare, metcriallesefinute pe gidtae se pala introduce in sai, — se cvacuead nisl din compartiment cu loptile si © transport a locus de depocitare, se spl caps cura sau epurta pn sai, compartineutl ews seinchide vane de pe canivcia de evaciare; ~ 9 determina conyiul do material yolail in probe de nisip reccltate in nisipu evacuat, n-cazl in cae se gasese un procenta) mai mare ée rater ‘organic, sein msi de temediere in continuare); fe controled dock au evist cant necbigmite de isp depus in insalaie cere wrmeazadeenspatoral, in cal incre se rerwarca prezenia uot ‘ante mar densi, se flfurhacesen ge au msi de prevenie a stuns (in continue), ‘Eyacwarea mecanicé a nisipul se realizes Ja stapile de eporare de ‘mare capacitnte Si fn aces car devnisiptoarele consteu din dou sau ak multe canal, cate asigutd uncon i eglrca vitezs In confortate cu vase de debit {in special in zal sistemelor de canaizare untae. Nispul est inldturat in mod coatinuy i ibje mecaice, fe in tusine alate demisipatonlal, Ge in »agoneji cu ajuonleora este anspota fa ocuile de depoaiare ‘ill mecaniccdl mai des ‘olostextehidroclevatorl (Curjirea mecanicd 9 realizazA confor wenatosrler oper st injne ual mecani, in conformiate cu. ndicafile de deta date de furnizor, se spel nic ial moti, —se golestefiecare instal cel putin 0 dat pe an, ia perioade cand risipal afus de apa waiA exte in cantiale mai mek, ae examineazt utlejle sesame ere au facionat sub apa $i eventual sc reper, se replace. Deranjamente in exploatare. Acesea ce produc din mai multe metive sa Subsianfeorgenice trexcen fa nisipul depus. Cauze: viteza apei.este prea rmici si timpul de tecere prin deanisipator prea mate. Prevenirea gi remediorea se realize ast. ‘se miegereazA nuntirul de compertimente in faaciiune, se rece seofunea de seurgste, prin asevarea unor sclnthus, cack sav alte materiale fn langul compartimentelor, “= seimegoreaza lunglinea compartifneatelor pin mutarea deyersoralts, se miesoreaz4 nivelal ape in. compartment, prin mocinicarea poaitiet deversoruui Ia iesie Prezerta, in caniilale mare, a nisipelut im instalole de. dupa. dee visipeter, Cavea: yiteza apei este pies mare prin demnsipator si timpul de trecere prea mi, ‘Prevenirea si remedierea se realizeaca ast ~ se marejte numlre de compartimente in funcjimne =e ialiterd mal des nisipal depas, se mireste efiunea transversal a camalelor. se contraisse compactimente suplimentare Determiniri si fnregisteini, Pnsru buna funcfionare a deznisipatoralui se crm “—cantitatea de nisip evecuat rin smu canttaea de nisip evacuat, eporiaié la debit de apa troct pin staie, —namarul comapastiaiensului got si timpal necesar pantia golir conginnal in meterialvolatil al nisipului depas, aterale, enorgie ete, consumate pentro intrefinacea gi exploatarea uilajlor, 7“ reparati efectnate 5.53. Exploatarea separatoarelor de grasimi Pxploatare st intretinere. Uleiunle, grisimile salt subsanfe mai usoare ect apa oe indepirtsaza in soparatoarele de grisimi, ca urmere a fenomenului de flotare, Penn 0 buna explodtare si Inuejnere a aces.or Obiette din supile de, cpurarese apc umdtcarels operapi ‘— se indepisteazk continau materielele colette a supraioia lichidului fn separator (spua) te wofick permanent dacA disportivele de colectare $i anuenex2a scant maul de apd, ‘=e eurifh zinic:c ajutonal etal. de apa si al periei toate partite aceesibile le separator iin special, dispozitvale de clectar « pum: 85)Poh eV ee ee ve camille serps es cna croton pos ting St ae eee ise eres ed ee coche. Sih apace [eae sande ded nent ra, le ea ‘ilo pe bm ees iar a pce _ oa ee 1 hive puio reghti asl Imac mieiadeversoare poate senda In eee aa ee ees ee ere nieces Determinii frogisrts,Postrs aria fang se dlink fo nvegleach ol > cantitatea de grasime retinutd, in m’ i; atid de er de clorvliasin define, caus, remetere, enero consuna 5.5.4. Exploatarea decantoarelor. Decale apr wale cae nuendo — ne concen tt ton, prcam. de dest, foma x dente racllor Antelope Concent domes i paddle nae peas a pony ee eae 86 intrate in ermentatie deranteaPA mai lent decdt apele proaspete, deoatscs pe deo parte, dimensiunle patielolor sant seduse ca urmare a degradii iologice, pe de AG parte find a rimane in suspensie Gnd antrenate de gazsle care se ridicl din ‘aémolal de I fundul bazinula cre suprafaa ape. O pasticulé densa decanteaz Jat ujor deoit una mai asoard, o pariculd cu o supmalafd mare, in raport Gt Jrenratea $a, decanteazd mai lent decit-una cu suprafaya mic © pastivuls 0 orm neregalath cate supust nei forfe de frecare mai mani si © decanteaza mat lent cod o parila de found tegulatS. ‘Partcnlele granulare (nisipu) sedimenteaza.cu.o vitezA coasianta, it- dependent uncle de alcle i {8 a-si schimba dimensinnea, forma st ereutatea. Flocoanele. (ater. organice In suspersie, prevpilate obfinate prin coagulare, tmicroorganisme ascciale etc) tind: sf se aglomereze in. timpulsedineatri, fohimbéndn-stdiivensiunea, forma si deastatea relaivl. Agiomertrile de flocoane sedimentea24, de cbicei, mai epede deca flocoaele individuals. ‘Gavcire suspencie este Heath sk decanteze un timp mai indelungat, ca atit supernatantul va confine mai pujine particule. Cu toate asestea, perioadele lungi de fedimentare na conduc intoideauna la cresterea gradulul de Jalaturare solidclor fesimenabite, rai ales in sirafile fa care acestea sunt formate cin nmol organic, ‘are dupa um amumit imp fermenteaza, Tadiferent do tipul consiretiv sk decantonulu, cicenia de decantare es nfuenyat2 de modu in care apa este alimensatl gi repartzath In decaster, preci side evacvarea aceseia, Pentru aceasta; decancoarce sunt prevdzuie cu dispeztive tke repartzare a ape! uzate cit mai uniform in bazin, perf. gun, deflectoare et {mn avelag timp, esirea apei din decantoare txcbuie si se fact. mai uaiform, in aces scop previzindi-se deversoare, de multe on cu muchie metalicd tn ding de Testu. Pentru a cbfine 9 bund eficen(, este nevoie ca deversomal st fie perfect viznntal, astfel incat evacuarea apel sd sc facd uniform. in acest scop, deversoarcle sefec ou lama reglabilt ‘De asemenca, toate decantonrele sust prevaute cu dispositive de enlectare ‘a spumei;a substanfelor piuttoare; la cele cu racleae, ispociivele sunt ancxe ale ftcestora, cveeuarea fieinds-e fa med automat, din timp in timp. Fxploatare yi fntretinere Decantoarele si toate instalaiie. mevanice uebaie inspestate do béteva eri inscuseal fiscinai schimb, Util de-evecuare a ‘nimoluli, dispoastivele ce tnlaturare a» produselor plutitoere si pempele trebuic Controlate din punt de vedere funcionSris ix supraiajaapet se pine merew-sub Sbscrvajie: Nbmolul plutitor sav sbunvdenfa'bulelor de‘gxz sant indcis eX funetio- ‘area utilajulu sau mersul procesuiui de decantare sunt defestooes, ‘Decistoarele de aceleagi dimensivni'an eficient2 cea mai mare atunci cind ebirul este egal distibuit wiror bazinelor de decantare itn acestea, pe tats a7Soe iy eine ut Pees meet Dene ‘inrautifire generals a indepactarii suspensiilor $1 a CBO-ului, oe pp eereae aie ecn toe eee = ese chen esr heise eee se rs ra re rma ec “late 2 spumei, Indepartarea acesteia trebuie sAise)facd manual, le costa jn consecinfa, de citte personalal de exploaiate a siztiel . ae Gall oon coreegemeceer ate oS areata cere eae Sheen acne linat irilé inelinate trebuic raclace Qe aa a Pec soma eam ae eric a nimohi din baile de decane cr aden ar hehe ape ces ean ne oe Uf Sales alechpementeler de camccraicisapronene 2 eer oe irene Se een ee sommes = Bl Caer Sits eg ieee ae fi aeons calarr slo Sar ei Seta afore arte sata in bazinele de nimol activ etc. rare oe Senhiaince ams scl aa teeta Pompat din decantoarele primare vatiazd intre 5 $1 3%. ra 88 ompores got cong sn intermiteath, Cind se loses mal me 0 pope ebule St pape idole witha diate sing pli ole Tare, Nu se comand ca sineu poml 8 evcuezenamotl in wih mute Ti slccowe ia cag tin Diftenele e perdere de pestne Geren it Fondvct,dentatea,wscoctatessSatri de colmatae yor face ca dime pie SEs pomp nas mal samo ie in ali a babi, Petipucs ucbuie ax dare, do prea’ pin tip si Sse fick Ta intenale mich Nu suat recomandae percadele Tug! de pone si Ie inrvale noreglat th, sapile,mci, unde personal, uprmvegheacd stain cu. itermiténi, ‘moll poate fi pompat numat 0 data sau de dou ort pe 2, tating ce ta stile frat, unde excl personal mai mimeros §\ chiar in sthimban nim] treoue Doma din om inord, Dac polipaca se face pica des, © eaeacan din decanon Primer in namol slab fagrosa ca mull gpd, ceea ce condice’ ls deranjarta plovesulu ce fermeatare anecrobhanimolula (/ed cap 9) "Aco unde ese PrevEcut un stem: de spire, ee bine ai te ale ondclel prin cree porres7l namolul 0 dati pe siptamand, tnep de cteva {hibute, pera evita Infante Conductele tebule, de asic, spate stn situapie in cere namolul devine greu de porupat Eficienja deeantoarelor primare va ule! fi imbaaesita'@ se 'vor putea Asigira condiji mai bine de exploatare, dacl se respeetl urmatoarelé indicapit de ‘ntretnere: — ss: inline in! mad replat depomerile acumulae la sicanele dist- Duitoarcloc de ta intrarea tn, desantor sila deverscarele de la ieyize; in general ‘ceste operat: 2 pet face ck usurinj, Ulizind maura sau 0 perie si jetul deep’, freevena lor este stablih de citce operator, pe bizi de experien{i; si se cuicle in mod cegvlat utilajul do ilaturare a spumei; azumlirle ‘be ecest tla constitue o surst de miros neplacut si dau ua aspect incselcstafil, #8 es menjind cepacele acoperteare Ia focal Ter, exceptdnd situate in Gere expleatarea lasialajeiimpune faldturarea acestore; —s8 se spel $i sd s¢inlature cit mai repede posibil toate scurgerile te ‘apf uzaih gi de mimol;, — St se eve Suurgetile & a presetupcle pompeler centrifuge pe plansesle cconstmfillr, iar daca acestea se produc, sf se dirjeze spre canalele de evacuare; “si $2 Inteemeasod un grafic de ungere pentru tot utiajul mecens, necestral de ungere peu flecare pies reaulta din. carteatehnicl Poifianea de sub apf a decantomlui rebuie ingpectatd In mod regular de bles, © dath pean este susie Stablizea celor mai potrivite perioade pentru aceasta operaie cepinde de starea timpului, de cerinfele epuriri: 1 de pesscnalul disronibil Pentru realiza eiestenecesar ca 89si se poleasch bazinul de decantare, descircAndu-i conpimutul in alt bain, atuncicind este posibil, si se ingpecteze tot utlajul mecani, urmérindy-se wzura si corociunea acest; “—si se controleze:raclfii de lems, sabofil de uaud, lanfurile principal, Janjurile de transmis, pinioanele, sinele de ghia}, dspoutivele de inlaturare a spumei etc, de a instalapile decolectare mecanicd a rimolul ‘st se Inloculasc sau si se topare toute piescle defectesparte sau feamte ute, — i se regloze lanfurile gi 5% 62 verifice dac8 racloti aa un joc adeevat ‘af de per buzinalui (cet papin 2,5 cm, si se coniroleze toate piesele de metal, sub aspectul corariuni, si se {nlocaiascd unde este cara gi sl se epics 0 vopsca de protectic; seca Clie Lae lee de beta fH Se tpae space tenrate. Deci se constati © corosiune neobignuit a tetomulii sau a piselor ‘efalice, sar putea impune aplicarea unor imbricdmin(t de protect. Uneon, sunt neces studi pentru tezolvarea unor azomenea probleme. Exploatarea unui decantor primar este stra legat in multe privinfe, de {functionarea alos insalstii din stafia de epurare. Prin urmirirea eu atenjic a fanctiondrit decantoruli primar se pot evita o sere de neajunsuri in treapt de ‘epurare bioiogca gi, mai als, la fermeniarea anaeoba a nazmolul Deranjamente in exploatare. Acestea se pot preduce din mai maite motive Namo! platitor. Cauza: fermentarea anacrobi a. nimolulsi depos in decanters flotarea iu: de cde garele de fermentare, la suprafaja lichidul Prevenitea gi remedierea constau in evacuarea cit mai complet3 siu cit imal deta nul des, alsa una ne eeouel eto Se lash 5 functioneze raclat sau se witmea ele mecanice o durati mai lungs —se Inlocuiese race de tenn rupf sau deforma; —se Inliturd cAt mat complet nimolul din toate pirile mai adancite ale , HO tc.) energe s material celular nou, Procesele in mediv, aerob condvc 1a oxidarea completi ¢ subsanjslor Drganice, pnd Ia CO, gi HO, eiberdndunse asl impontante canal de energie. De exemmpiu, la ociarea glucozei conform ractii ‘CHy09 + CO; +110 se obtin 680 kcal. 100 Epurarea bilogica aerobA se poate raliza at in bazine cu nmol activ (azine de aerare, iazuri biclogice etc) cit s1 in bazine cu film biologic ¢fitre Diclogice, biodiscuri ete). can ON ea Fig. 63, Schema generals de metabolism in epuaze acrobs 63.1. Biodegradabilitate si tratabilitate Peniru ca impuriifle coafinute fat-o apf uzath sf poati fi indepinate prin epuare biologic, acestea trebuie s8 fie biodegradabile. Apa uzatd care confine ‘mpuritti biodegradabile este tratabild biologic Biodegradabilicatea nei substanje este, deci, caltatca acesicia de a 61 ‘egradat’ prin proce de oxidare bilogict (biooxidae) ‘Apele uzate menajere conjin suficiente cantitfi de sabetanje nutritive (plucide, proteine,ipice si deriva al acestora), futon! de creytee, aruri mineral, petins a constitul un media adecvat dezwcltni si mutilicSri microorganismelor ‘udmolului acty g filmelor biologic. ‘pele uzate indusriale cx Conjimut de substanje organice, de cele mai sults oFi de sitezd, trie sbordate cu multhatenfie din acest puncte vedere; ele contin, de cele tal mute orl, substanfe ce mu se degradeard biologic, mai mall, chiar toxice pentru cultsa de microorganisme Este incresant ci in legiturl cu caltatea unci substanje doa fi bicdegradata, in demeniul protectel apelor na exist 0 define unica, acceptatd de ‘oft specialist: Dost prin depradare biologi sau biodegradare se fnfleg procesele fizico-chimice § biochimice prin care 0 subsianfd este transfocmam de clue ‘organisme, in medin si fn conditit naturale sau in medi si condi antficiale, In ‘ga fl ned Ig pirde idenitatea, deci biodegradarea poate fi defini ca dstragere 101‘8 compugilor chimici prin aejunea biologicd & organism vii in domenial Protech = epuréi epelr pot fi uate Tn considerare mai multe grade te degradare logics prtmars, paral, ccepabl gical Phin degradarea primacd se infelegebiedegradacea in mir minim reco- srt pentr a schimba identitatea compas, bidegradarea partials concuce la 0 succesinne de transformari in molecula substan, fir ea aceasa $4 fie complet tcansfomatd in compu anorgunici (mineralizatd, In cazalbiodegrediris accep- fable, sucestunea de transforméni condace in mdsura minim necesart la nde- plnarea unor propicifi specifica nedorite ale subsanfel in cal (de exemplu apaciiatca dev spumare, de colomare sau tonciatea fd de uncle omganisine sciatic); biodegradarea sau bioonidaes tcalf (wineralzarea stabilizarea) conduce ia trnsformca substanfe in exit clementeler ee © compun (i prin ‘esaboizare in boas). In ceca ee priveste biedegradarea unei subsanfe din punct de vedere al protetici mediulu, parenle specaligilor sustimpisite ine biodegradabiltatca ‘accep i biodegracabiliatea (ola. Susfindtoi prime accept consider cd din punct de vedere ecologic, biodegradabltaten tebuis misirath nui dup efecee aspia medulu Tnconjurator. efecelor nocive pone cere wai ul decitbiedepradara prinaa si posbil mai pin det bidegradarea total Trefebiliaiee unei ape asete repre capacitaea scestein do ai ‘micjora complexiaa si aumarl componeaplr organic, dato actunit mico- cnganismelor prezeate in insalaile de eparare; fn acelasi timp, este necesar ca biomase a se dezvolteca urmare a proceseerdeasiulare: Apel uzate care coin compas éegradabil se nunes>tratabe ba}ogc “ratabiitatea apeler wate poste fi exprimath prin tadeplnarea subsan- {elor organic totale din apd sau prin Indepéraca sbstanclor asimilabil, fn ace Jas timp, conceatraia mateilor in suspensie dA indica asupracestei brome Pot fi considerate ape iratabile biologic, in sensul defini de mai ss, apele rate care in impul recent prin insalajie de epurae caret dinensionate Permit indeprtareasubstanflororgace totale (CCD) tn procente de 60-90% iar 4 rubetanfelor acimilabile (CBO,) in procente de 80-98% 6.3.2. Exprimarea cantitativa a continutului de impuritati din apele wzate y fn genera, penta wa curent a deteminanier cantative de substanje organice din apele naturale, pele uzate,eflunji epurati se folosese urmitoaree ‘metede; consumul chimic de oxigen (CCO), censumal biochimic de oxigen (CBO) $i carbomul organic total (COT). 102 Consimid chimic de oxigen, CCO-u, ese wn indicator care exprima tn ‘mod indivect confinual material rgaaic al unei slut (ape wzats), pin intermedi! oxigenuli chivalentnecesar oxidant chimice al accatuia Princip determin const tn oxidarea substanfslor ocganice dim apa twas cu un exidant pure (G:Cr40), KMaO, in media acid alii oxidants fexprimarca canta de agent oxidant consumat in reacie prin intermedia oxigenutu ecivaten (tempi: Int luc K,Cq 0)" corespunde unei cant ‘echivalente de § mg 0,). Concentraia materialului organic se exprima, in acest fel, prin cantiaiea de oxigen echivalentd oxidantalai consumat (exempla: mg, 02M). “Metoda de determinare a CCO-ult este cea prezenata in STAS 6952-84. ‘Conform acsstei metode oxidarea se realizearA ca bicromat de potasiu (K.Crs0>) in ‘solufie acid (H,SO4 sla cald,ceea ce ar asigura 0 tansformarc jtal8 a substan- {elor organise existente in apa uvatl la CO; si HO. Realizat in condifit standardizate, tesul CCO are ayantajul reproductibi- litait analiticesatisSAeatoare (deviere standard 87%), precam yi pe acela ar ducati accepiabile pentra efectuarea analizelor (1,5-2,0 h), ceca. ce este deosebit de {important pentru contolu procesului de epurareint-o staf. ‘Unele substanfe organice, de exemplu hidrocarbuni aromatice, piridina si deriva acesteia, amine alifatice sunt oxidate parjal sau mu sunt oxidats prin aceasta metodd, alte substnjeorganice, cade excmpu alcani, acii nalcbilic sunt foxidate mumai in prezenja catalizatonului sulfat de argint. Inerferenjele pozitive Sunt date de substanele anorganice reduciteare, precum.si de cloruri. Datort® Complicatitlor oxidéri cloruilor, mal als in prezenja substanjclor confiaénd azot, precizia reautatelor ‘estlui CCO in determindrile cu Solu saline este sclizuti Taterferenja clorurilor se inlaturS prin adaos de salfat mercuric care complexeaz3 ional clor. ‘Consumul biochimie de oxigen, CBO, este un indicator care exprims, in ‘mod indirect, canttatea de material organic existent in apa uzat prin intermedi! ‘oigenului ncoesaraxidini biochimice a acest PPrineipiul motedsi const fn puserea in contact, itrun vas inchis ermetic, fa solufiei de analizat ob 0 cantitae mica de suspensic de microorganisme (inocu ‘son insmdnfare) si determinarea consamului de oxigen in interior vasubt intr-un interval fix de timp (perioad8 de incubare). CBO-al evalueazi canitatea de oxigen cconsumati de citre microorgznismele inuoduse cu inocull tn reacjle biochimice de transformare metabelict a impuritiplor. Concentrafia impurtaior se exprima prin cantitatea de oxigen consumaif raporaid la yelumul.solujici (exerpl gi O:). Dacd CCO-ul este o masura a concentrajii substanfei organice totale ‘existente fn apele uzete, CBO-ul este 0 misurk numa: 2 concentrajei substanjelor Coganice ce pet fi consumaie de microorganisme pentru creytere i necesitfi cenerpetice. CCO-il este intetdeauna mai mare decit CBO-ul 103(CBO-ul se poate determina prin metoda dilujei (STAS 6550-82) i cu sjutorl aparatelorrespirometrice Hach, Sapromat etc) Determinarea CBO-ului prin metoda dilujel este supusd critics, tn special in situafile in care se aplicd unor soluit cu confinut mai cdicat de substante ‘rganice (concentratit de ordinul gramelor la ltr). In aceste cazan, probele de ‘nalizat rebuie mult diate pentra a se putea asigura oxigenul necesar reacilor biechimice de cltre oxigenuldizoivat exisient in proba diluath Diluiaserealizeazs 10 apt saturatd in oxigen (¢, metoda standacdizati). Prin diluic se modiic8 inst condiile de mediu create microorganismelor In diverse flacoane puse la incubat $1 © obfin, din acest motiv, abaten impartante ale consumului de oxigen de La 0 ilo I alta, pentra aceeagi prob, Consumal biochimic de oxigen rezilti din diferenta inte concentrafile ‘oxigenttui dizolvat in probele cupusetestulai la incoputul gi la sfiryirul pericade! de incubate, jindndu-se seama de dlutia probei gi de consumul de oxigen davorat apei de dilufic. Consummul biochimic de oxigen depinde de perioada de incubare Determinirile experimentale au ardiat ci dupa § zile de inexbare se ccrsum circa 80-90% din substanja organict prezenti in apa wzald, Aceastt valcare a Cconsumuhi ticchimic 1a 5 vile (CBO.) s fost rofinutl i reprerinti, in mod Conventional, parametrul cel mai felosit fa aprecicrca calitifii epelor de suprafaja Sua Conjimumtut de impuritati organice biodegradabile in apele uzate Consumul biochimic de cxigen (CBO) este 0 insumare = oxigenului nccosar urmdtoarclor proces ‘—onidarea casbonalut ga hidrogenului din substanjele organice flosite 62 tid de ran de etre microorgmisneeaerebe (COC), —oxidarea azotului din azoiif, amoniac gi substanje organice cu zzot, care servesie ca sursi de hand pentru tacteri specific de exemplu peatri ‘Nitrosomonas gi Nitrobacter (CBO-N), —oxidares unor sitstanfe reductioare cioni fer, sulfi, sulfur etc), care reacfioneaz4 chimic ex oxigernl molecular dizolvat In general, la apele uzate brute, procesul de nitrificare (oxidarea bio- ‘chimica a azoutui din diferte sure conjinand acest element) incepe ntre 2 cincea si Sapte 7i de la incibares probelr, stil ch pentru CBO., nitrificarea m pane, de cbioci, probleme la evaluaea recultatuui Testu! a fos fat mai reproducubil ‘mai precis prin suprimarea nitificini datoritt adaosului de alihiouree, ceea se permite determinarea mumai a CBO-carton. Pentru perioadele de incubare, fn aftr de cinci le, mai exit wn termen ‘cu semnificatic, si anume valoarea consumuli biochimic de oxigen Ia doukzecea 2 de Ia incobare, respectiv CBO. Aceastt valoore este foloith in multe cazuri ‘conventional pentru aprecicrea CBO fina; ea ar indica un consum de cca 98.9% al substanfelor organice din apele wzate 104 (inocull).Problena insimnfiri se pune ait cata cit gt canta. Asti) (Gucd se Isimanjeaca proba oxo cattate prea mich de acteri cresereaacestora ‘ste mult Incetintsvalarea obinuta pentru CBO sic mai micd. Derminsnle mentale au arated valor: ale concentratilor de bacteri superioare la 10 experi fai umn efect semmificau asupra determin ‘Baceride wilzate fn carl testi {febuie sd fc alimatizate, deci apte 4 metabolizeze impuritjile care so gloese in tata, Utlizarea bactenilor neadeptat la impartile din apa weal oa mie ale CBO-una, deoaeer ct ul inns revere. ‘conduce 1a Problema Wapiti tacerlor se pone cn deosebith preenanfa in consile tn care se Galea eee cae ence le. Microorganisme Cet De qfostdal se pot obfine din: efluentul sailor de epararebilepk apa rtf veel o clean relay mich de gura de evacuare a eflenulal fadustral Tudo inet sala de labortor ca nmol activ, care preluctearh apn uzath dat Confinwal total de corbon organic (COT) este alt indicator penta ‘mpuritjile din apele uzaie, Pentra realizarca acestei determinsi sunt necesare {nel tchnil analtice mai deoseite sam aparate speciale. In acest cz, ‘impantaile aaercamtmae 1c cu stl wnat paanetr. global (OT), cae taste ‘Stata fn cabon ature mole erganie fate ca imps Ja pele waate 6.3.3. Mieroorganismele in procesul de epurare Comporitia bimasei: Pent a ua stabi perforifle proces de pias bilge ne neck coneagre cata cant a bamaslce See omlaje Tr can a cere oma eats depute an export net lm Silopoy conten sceueia, in proces, se considera proporionalé cs suprafja Sent) Clunt sou cu ain pe cae cog In cal nimolul atv, exe necesard stabiliea concentrajiei de biomass. fn bazinele cu nmol clror culcare variazk de la galten-bran la aproape negra, in funcfic -biomasa se prezinil sub forma nor flecoane a de calitatea sek ot pe er et ie pl ae Fone pc as See ee nes od ee eee sities more rl ot Soe tt ees Sevimieenic | wowace oui ‘de medit si de principalele microorganisme cxistcnte. ‘Tn acest sens, pot exista de le flocoane dense formate din ingrimidin de bactert 1a flocoane laxe, ‘implsituri de bacteri ilamentoase saw din ciuperci formate din 10sSpecile de microorganisns cae formal némmolul activ sunt considerate {ntimpldioare, in sensul cA ma sunt adfugate In mod delterat fn sistem, Popa. e microorganisme oe aledtuiese nimolul activ sufech varia calitative si cemt- lative, in funcfic de diferig factori de medi, ceea ce conducr ia predominanga ‘emporard a anumitor speci de microorganisre. Bacterils din ndmolal activ sunt organisme monocsllare, care wilieart petty crete gi fm scop energetic hrana solubil, lecare celuld este un organism independent, capabil si execute toate funcile necesare viel. Mirimes nei ‘acti vaviacd t timpal cyte! nee 0,3 s 30 j. Bacterile comune natolat activ au limitele cuprine inte 0,5 si 3 j. Bacteile cunt formate din 80% apf gi 20% substanfl uscati, din care 90% reprecinthsubstanfe organics. Praia organich ‘ae compociia medie'S3% C, 29% 0, 12% N, 6Y% H, ceea ce condace [a o formula fempirich aproximativi C3HO:N. Frictia anorganicd ese fermatl din $0% P.O, 9% KO, 11% NaO, 8% MgO, 9% CaO, 15% SO. 1% Fe,0s, Aceste clemente e bard tebuieIuate din mediu: Din panct de vedere cantitady au fst raportae Yalori d= 10" ~ 10° bacterivn de suspensie de nmol aii, in bazinal cu nmol activ se considera 10" — 10 bacteri de suspense (in care, fn mod obignui, 2 ‘elsese 2000 ~ 5000 mg suspensi scat). {in strnsé ascciere cu bicterile tries bacteriofgi,pretozeare (Nlagelat, cillte, metamare (colifer, nematode) gi uneor alge, actinomicet, ciupere, cus lace. Densitatea membilor aces’ grup socundar ese reglta prin interdependent directa cu membii gropului de acter Determinares cantitalvi a biomasei (nimolul activ, Determinarea Concentrate! de biomasd inti-o instalajie de epurare se face prin cine, in mod siumilac eu stabilires copfinutulu: de suspensii dinu-o api uzata Proba de wimol activ se a, se centrifighearA sau filireazA si se usuct la 103..105 °C sau la 179. 181 *C. STAS $953.81 indicd uscarea Ia 105°C, Reziduul uscat (SU) objinut la accasif temperatura mal scm poste refine insd apd de hidrotare stu apa Item, care se indepirieazh greu, cesa ce necesith timp mai indolungat penta atingeres previ constants. Rezduul uscat la tomperatuss mai are pierde cx mai ‘mul usurnja apa rejimuta mecanic, dar poate pierde prin volatlizare si unele substanfe organice gi sruri anorganice. Unii specialist prefer totugi uscarea la 179,181 °C. Materile in suspense ce alcituiesc biomasa sant amestecuri de substanj= ‘organice si anotganice ce intrd atit in compozitia materiei vii cit gi nevi Subsanjele organice din biomasi se determina, in ansimblu, din reziduul uscat, deci din materi in suspense, pin calsinare In 600 °C. Pierderes la calcinare este onsiderat8 ca partea organicd a bicmasei (materi Ie suspensie yolaula saa 105 1 visa, activa a substanjd volatils ~ SV) Substanfa organicd vie, cect para. vit Tromase, ned muse determin prin mtd uilark. Se mean ca pate vie ‘iomnasei un procent destul de scazut al suspensilor volatile, si anume de 25-20% sau chiar 10-15% ‘Concentiajia de organisme vii variaal in funtie de calitaten spel urate si se concipile din instalaie. 6.4. Epurarea biologic cu niimol activ Schema tipicd eparani biologice acrobe cu nSinol activ ese prezonat fe fig. 64. Influentl cu coofinvtul de impuriiti organice, dizalvate g/stu Gispersate colbidal, este pus in contact fnt-un bezin de acrare ex cultura mixti de micro- ‘organise ~ nmol activ ~ care consuma impuritie dcgradabile biologic din aps ‘unt, Apa epurath ce seperi apoi gravitajional de nimolul activ in decantorut Secundar pire din admolul activ, separat in docantorul secundar, este re- Gireulafl fn barinnl de aerare, iar alt parte este evacuata ca nimol in exces tn ‘ecantorul primar in aga fel ind fn bazinele de aerare se menfine o concentrate relatiy constana de namol activ; In bazinul de ecrare cultura de microorganisms tts menjinuth in condi de serate, print-un apost permanent de aer sau oxigen, ee Scand cee tecoto i wai de iets Ba eS csupeermsid Reo bergen sean oe iol nec inl ach eeu ecto par Fig 64 Schema tpi une instalati de epuare biologie cu nim! act. 6.4.1. Variante ale procesului eu nimot activ ‘Medi in care se realizeaza curgetea apei prin bacimal de acrarc, reir. cularea ndmolula acti, apotul oxigemului depind de tipul instalatit wtlizate in ‘openaile de epurare, In acest sens, se cunose mai mate scheme tchologice ale procesalui cu nmol activ. 107