~

..

II

De~i dezavantajatii de conditiile geograflCe ~i climaterice,

Africa a dat na~tere unei mari
diversitiiti de culturi ~i regate.
Dar striiinii -la inceput arabii,
apoi europenii -au avut o
itifluentii distrugiitoare din ce
in ce maiputernicii asupra
vietii din Africa.
~

'friCa
urnane.

a A fo~t

pr<:>babil

In !;inutun

lea~anul

ca 01duval

Gorge

ras~i
din

anzania au fost descoperite oase ~i

unelte, despre care expertii aflnn:l ca ar fi rnai
vechi de doua milioane de ani. De~i exista lnal
dispute
cu privire
la linia
exacta de
descenden1;a,este foarte probabil ca stramo~ii -"
lndeparta!;i ai omului modem au evoluat cu ~
foarte mult timp in unna pe continentul african. ~
~
Bariera
de~ertului
~
Mult mai recent -aproximativ
din anul 8000
l.e.n. -oamenii
Epocii de Piatra populau
lntreaga Afrial de Nord, pe atunci verde ~i
fertilil, dupa cum aflam din imaginile expresive
pe care le-au desenat pe pere!;ii pe~terilor ~i ai
adaposturilor de piatra. Ulterior, lntre anii 4000
~i 2000 l.e.n, a avut loc o modificare a
clirnatului, pamantul s-a uscat ~i a aparut

giganticul de~ertSahara.De atunci, noilor idei ~i

tehnici le-au trebuit secole sa traversezebariera
de~ertului, ceea ce a detenninat o dezvoltare
lenta a teritoriilor africane aflate la sud de
Sahara.intre limp Africa de Nord a devenit o
parte separataa culturii mediteranene,mai lntii
dand ~tere civilizatiei vechiului Egipt, ulterior
O Valea Nilului a
fast calea principala
de camunica,ie
a
Africii asigurand
legatura dintre
papaarele
din Nard,
care faceau parte
din cultura
mediteraneana,
cu
cele din Sud. Prima
cultura nanmediteraneana
a
luat na~tere pe
pamanturile
Ku~ului
(astazi Sudan)

O O data cu aducerea camilei in Africa de

Nord de~ertul Sahara a incetat a mai ti o
bariera impenetrabila,
care o lunga perioada
de timp impiedicase
dezvoltarea
acestui vast
continent

fiind integrat;1 culturilor clasice (greac;l ~i

romarul), iar apoi lurnii islarnice.
jn restul Africii viata
a fost puternic
influentat;l
de conditiile
geografice
~i
climaterice, care au f;lcut comunicarea dificilll ~i
a fost continuu amenintat;1 de boli. Printre
formatiunile geografice se nurrulrau zone intinse
de de~ert ~i p;lduri ecuatoriale, platouri inaltede
pe care raurile se pr;lv;lleau In cascade
grandioase, ce le restrangeau uti1itatea de c;li
naturale de comert ~i transport. Cu toate acestea
agricultura se rnspindise in teritoriile africane
din sudul Saharei cu mult inaintea erei noastre
~i aproximativ din 200 1.e.n. cuno~tintele despre
prelucrarea metalelor erau rnspandite dinspre
Nord-Est; progresul agriculturii in Sud era
extrem de lent, dar cu toate acestea in 1200 e.n.
doar pigmeii ~i locuitorii tu~urilor mai tr;liau in
Epoca de Piatr;l. Totu~i, tehnicile agricole au
rnmas primitive, iar roata ~i plugul erau practic
inexistente in culturile b;l~tina~e africane.
O cale de comunica,ie
Valea Nilului
era linia principal;l
de
comunicatie intre Nord ~i Sud, motiv pentru
care nu e aeloc surprin7.:ltor faptul c;l primele
culturi non-mediteranene importante ale Africii
au ap;lrut pe p;lminatul ku~ilor, in sJ.ldul
Egiptului, unde ast;1zi se intinde Sudanul. in
1000 1.e.n. Ku~ a devenit regat independent
avand capital;l proprie la Napata (ku~itii sunt
nurniti cateodat;1 ~i napatieni). La sfa~itul
secolului VIII 1.e.n. a devenit destul de puternic
189

CULTURILE AFRICII
Prester John, un monarh cre~tin despre care se
spunea c~ ar conduce un regat undeva In
centrul Africii. Spre deosebire de alte culturi
africahe non-islamice, Etiopia era literata. in
izolarea sa a reu~it s~-~i dezvolte a culturn
cre~tina bogata ~i deosebita, Indrurnata pana In
1974 de monarhi care ca "lei ai lui Iuda"
pretindeau a fi ~ii
regelui evreu Solomon ~i
ai reginei din Sheba.

pentru a cuceri Egiptul ~i ~i-a 1ntemeiat propria

dinastie de faraoni, alungata abia 1n 680 de c~tre
asirieni.
Acest conflict a avut ~i o influenta pozitiv~,
ku$itil 1nv~tand de la asirieni tehnica topirii
fierului. Acest lucru s-a dovedit important 1n
secolul ~tor
cand capitala ku~ita a fost
mutata la Meroe, o~ bogat 1n minereuri, situat
300 de mile rnai la sud, Fierul ~i aurul au f~cut
din Ku~ un regat bogat, 1n care ulterior s-a
dezvoltat o cultura comple~,
f~ra 1ndoial~
influentata de egipteni (au fost g~site hierog1ife
ku~ite ce nu au putut fi descifrate ~i chiar
piramide ku~ite).
Regatul Ku~ a supravietuit o perioad~ lunga

O Secole de.a rindul Etiopia a fost singura

na,iune cre~tina din Africa. in Europa circulau
multe legende despre ea. Aceasta biserica
datind din secolul XII a fost sapata in stinca.
de timp, pana cand 1:n anul 300 e.n. a fost
distrus de o putere nou~ msw~ 1:nAfrica de
Nord-Est -Aksum
sau Etiopia. Acest regat a
avut un destin aparte. Convertit la religia
cre~tina 1:n secolul IV, a fost rupt de restul
cre~tirul~tii 300 de ani mai tarziu, ca urmare a
invaziei Arabiei Islamice, ce nav~lise asupra
Africii de Nord. Timp de patru secole Etiopia a
fost singurul stat cr~tin din Africa, cunoscut
europenilor d6ar din legendele cre~tine despre
C in jurul anului
1200 a fost
construit
Marele
Zimbabwe,
capitala
statului Zimbabwe.
Masivele vestigii ale
zidurilor
~i turnurilor
de piatra dovedesc
maiestria cu care
construia poporul
Shona, prin simpla
dar perfecta
imbinare a blocurilor
de piatra.

Manuscris

secolul XIII
infa,i~eaza
comerciant
Calatorind
~ comerciantii

din

ce
un
arab.
pe camile,

~ traversau Sahara
u
pentru a ajunge in
bogatele regate ale
Sudanului de Vest.

190

Rutele
comerciale
incepand din secolul I e.n., cand c~mila a fast
adus~ In Africa de Nard, de~i Incl n:iisterioas~,
Sahara a incet:It
s1f mai fie a barier~
impenetrabil~. Caravanele ce strabilteau de!jertul
dueeau aur, fllde~ ~i piele marocan~ la Marea
Mediterana, aceste produse luand In cele din
unrul drumul Europei, care trimitea In schimb
panzeturi ~i bunuri de lux.
Ora!je precum Timbuktu, situate la rnarginea
sudic~ a Saharei au prosperat In urrna acestui
comert ~i a serie de imperii
dominau
vecin~tatea raului Niger (Sudanul de Vest) ~ a
lacului Chad. Ghana, Mali, Songhai ~i KanemBomu au coeXistat ~i s-au succedat unele altora,
pana cand la sfa~itul secolului XVI un rnzboi
dezastruos cu Marocul a f~ramitat regiunea In
mici state beligerante. (Trebuie amintit c~ un
nu~r
de state modeme ale Africii, devenite
independente abia In anii '60 sau ulterior,
poarta denumiri preluate din istoria tirnpurie a
Africii -Ghana,
Mali, Zimbabwe, Lesotho. E
important s~ nu se confunde vechile state cu
cele modeme, care de cele rnai multe ori ocup~
un lac diferit pe harta.
in jurul anului 1000 e.n. Inv~tatura islamicl a
traversat de~ertul a data cu comerciantii arabi.
Conduc~torii
marilor imperii africane din
Sudanul de Vest au fast convertiti, dar cu toate
acestea rnajoritatea supu~ilor lor ~i-au p~strat
vechile credinte ~i zei. S-a dezvoltat a culturn
islamic~ infloritoare, iar Timbuktu -tratata cu
indiferenta ~i rnarginalizata de Europa -a
devenit re~edinta unei universitati faimoase In
lumea musulrnana. Majoritatea inforrnatiilor pe
care le detinem despre viata de zi cu zi a
populatiei africane din acesta regiune provin

.
na~tere unor sculpturi
recunoscute drept
capodopere 1n 1ntreaga lume. Dintre toate artele
africane, cea mai remarcabil;l a fost sculptura, 1n
special figuri1e ~i m:l$tile scu1ptate 1n lemn,
realizate 1n diverse stiluri non-realiste, extrem de
expresive, ce aveau scopuri rituale. Sculpturi1e
din Benin erau, dimpotriv;l, extrem de realiste,
celemai mu1te dintre ele fiind realizate pentru
curte, dintr-un material mult mai sof1Sticat bronzul.
Luate ca prad;l dup;l c;lderea
Beninului, aceste sculpturi din bronz sunt doar
cateva dintre cele mai deosebite comori
c africane, aflate acum 1n muzee occidentale.
:Q
Pe lang;l lipsa cuno~tintelor 1n domeniul
-I tehnologiei, marii majorita:1;i a africanilor le

din Insemnarile unor calatori arabi, cum ar fi Ibn

Battuta -un istoric din secolul al XIV-lea.
Arabii au raspandit islamismul ~i 1n estul
Africii, unde populatia vorbitoare de bantu juca
rolul de intermediar pe rutele comerciale ce se
1ntideau din interiorul Africii parul 1n Asia. in
jurul anului 800 e.n., arabii s-au stabilit pe
coasta ~i s-au amestecat cu populatia vorbitoare
de bantu, astfel luand na~tere o noua limba
numita swahili.
Ora~e
de pe coasta
de est
Pe rnasura ce comertul pe Oceanul Indian s-a
dezvoltat, coasta de est s-a 1mbogatit din
exportul de aur ~i au aparut ora~e frumoase ~i
prospere ca Zanzibar, Mombasa ~i Kilwa. Merita
amintit faptul ~ vasele arabe au traversat
oceanul spre India cu cateva secole 1naintea
exploratorului portughez Vasco da Garna, care
poate nu ar fi ajuns la Calicut 1n 1498 daca nu
ar fi fost gPidat de experimentatii carmaci de pe
coasta deest. Bunele relatii nu au fost de lunga
durata, deoarece 1n citiva ani portughezii au
jefuit ~i devastat Mombasa ~i celalte OI'a$earabe,
transformandu-le 1ntr-un avanpost colonial cu
numele de Mozambic. O rnare parte a aurului

O Masca de filde~ de
la inceputul secolului
XVI din Benin, decorata cu o diadema
formata din capete de
portughezi. Sculpturile
in lemn ~i bronz din
Benin se numara printre cele mai valoroase
opere de arta africane.

O Coif Ashanti cu
ornamente din aur.
Comerl;ul de aur .
sclavi ~i marfuri cu
Europa a facut acest
trib bogat ~i puternic.

ajuns pe coasta de est provenea dintr-un regat

din interiorul continentului, 1n centrul c~ruia
s-ar p~rea c~ se afla cetatea de granit Marele
Zirnbabwe. Majoritatea constuctiilor africane
precedente epocii modeme -chiar ~i palatele erau f~cute din materiale cu rezistenta: sc~zut.t
curi1 ar fi lut, buruieni, c~mizi ~i stuf. Astfel,
masivele vestigii din Zirnbabwe sunt unice 1n
sudul Africii; zid!.lrile ~i tumurile lor au fost
construite cu mult.t rn;liestrie prin sirnpla dar
perfecta potrivire a blocurilor de pia~, unele
peste altele, f~ a folosi mortar pentru a le fixa.
Cine

O Mii de africani au
fost vandu~i negustorilor de sclavi. Mul~i dintre ei au murit in mar~ul fort;at spre coasta.

a construit
Marele
Zimbabwe?
-: Deoarece nu s-a\.l g~sit dovezi scrise cu privire
la istoria sa, Zirnbabwe a fost mult timp 1nv~luit
1n mister. Primii colo~ti europeni, conYin$i de
O Harta olandeza din
superioritatea lor fata: de africani, au refuzat s~
secolul XVII, ce arata
creada. c~ un popor de negri ar fi putut realiza
ca Mozambicul ~i
aceste constructii monumentale ~i le-au atribuit
Madagascarul se aflau
fenicienilor sau reginei din Sheba. Dar 1n ciuda
sub stapanire araba
pu1;inelor informatii de1;inute, nu exist.t nici o
1ndoial~ cl statul Zirnbabwe a fost creat de
poporul Shona -cel mai probabil la 1nceputul
secolului VII e.n. -~i a supravietuit pam In
secolul XIX. Constructia capitalei, Marele
Zirnbabwe, a 1nceput 1n jurul anului 1200 ~i a
durat pam 1n secolul XVI, cand ~ezarea a fost
p~rnsita din motive1nc~ necunoscute.
De~i la 1nceput nu a fost evident, sosirea
marinarilor portughezi 1n vestul Africii a marcat
pentru acest continent 1nceputul unei noi ere.
Aproape de coasta, unde se afl~ ast.tzi Nigeria,
noii veniti au gi1sit regatul african Benin, care a
supravietuit pam 1n 1897, cand a fost suprimat
de britanici. Benin ~i vecinul s~u, Ife, au dat

Iipsea protectia oferitj de calitatea de membru

ai unei fonnatiuni politice putemice. Grupati 1n
familii sau c1anuri, ei reprezentau o pra~
~oarn pentru negustorii de sclavi. Secole de-a
randuI, arabii au fa:cut incursiuni 1n interioruI
Africii, Iuand sclavi, dar europenii aqionau pe
o scarn mult rnai Iar~; 1ncepand cu secoluI XVII
au trimis vapoare 1nclrcate cu sc1avi, pricinuind
astfeI o paguba: incalculabila: culturilor africane.
Chiar ~i cele rnai putemice state africane s-au
implicat 1n acest comert ru~inos. Incursiunile
dupa: scIa:vi ~i vanzarea lor pe aur au adus
putere ~i boga:tie regatului Ashanti la 1nceputuI
secolului XVIII. Ca urmare a succeselor
lnregistrate de rnzboinicii Ashanti, 1n fiecare an
sacruI scaun de aur era impodobit cu rna:.:;ti1e
mortuare de aur ale du~rnanilor uci~i. StatuI
Ashanti a re~it sa:-~i organizeze 1n capitala:,
Kumasi, un serviciu civil eficient ~i de asemenea
191

CULTURILEAFRICII
O imbracate dupa
moda vestica, familii
africane adunate in
fa,a caselor in
centrul misionar
Genadendal, in anii
1840. Situat pe locul
primei a~ezari
fondate de moravi,
la 145 km de Cape
Town, Genadendal a
devenit centrul
re'elei de misionari
din Moravia ~i i-a
indrumat pe cei de
alte credin'e.

DATEIMPORTANTE
aprox. 2 milioane i.e.n.
Primele vestigii umane In Africa de Est
aprox. 3000 i.e.n
Civilizatia Egiptului In Epoca de Bronz
aprox. 200 i.e.n -300 e.n.
Regatul Ku~it al Napatei ~i Meroeului
aprox. 100
infrilngerea ku~itilor de cotre etiopieni
aprox.
Imperiul

secolul
Arabii

musulmani

VII

cuceresc Africa

aprox.
Arabii

650 -1250

Ghana In Sudanul de Vest

de Nard

800

Incep so se a~eze pe coasta de est

a Africii
aprox.

Islamismul

1000

se instaleazo
aprox.

Imperiul

la sud de Sahara

1200-

1550

Mali In Africa

aprox.

1200-

Construirea

?:~
::;
~
t
~

de Vest

1600

din piatro

a Marelui

Zimbabwe
aprox.
Imperiul

1400 -1600

Songhai In Africa
aprox.

Perioada

de Vest

1400 -1600

de glorie a Regatului
anii

Benin

1450

Primele contacte

de anverguro

cu

portughezii
1518
inceputul

comertului

transatlantic

de

sc/avi
1652
Primele a~ezori o/andeze

la Capul Bunei

Sperante,
Africa de Sud
aprox.
Perioada

1700 -1850

de glarie a Imperiu/ui

Ashanti

1818-1828
Domnia

regelui zulus Shaka

~i-a pus la punct un sistem de tr.msmitere a

informatiilor
prin curieri, asigurandu-se o
comunicare eficienta. Astfel a reu~it sa-~i
men1;ina dominatia asupra statelor vecine ~i sa
tina piept cu succes, pana in anii 1890 trupelor
europene mut mai bine echipate.
Contactul cu europenii a facut razboaiele
africane mult mai distrugatoare, deoarece
comerciantii din diferite natiuni concurau intre
ei pentru extinderea zonelor de influenta, vanzand arme celor mai avansate state b~tina~e.
Potrivit estimarilor, la mijlocul secolului al XVIIIlea doar ora~ul englez Birmingham exportase in
Africa peste 100.000 de flinte. Statele africane
au continuat sa se ridice ~i sa decada inca cateva
secole, pana la interventia directa ~i decisiva a
statelor europene.
La inceputul secolu1ui XVIII, poporul Fulan
~i-a format in vestul indepartat un stat propriu,
Futa Jal1on ~i urmarind rena~terea islamismului
au incercat sa converteasca statele vecine. Tilnp

de o su~ de ani sau mai mult, sectele

musulmane din aces~ regiune a Africii au purtat
cumplite rnzboaie doctrinare.
Zulu~ii
Ultimii mari cuceritori africani au fost zu1u~ii din
Africa de Sud. Triburile zuluse au fost unite In
secolul XIX de Dingiswayo, sprijinit de faimosul
Shaka, un geniu militar care a pus la punct noi
tactici ce au facut din armata sa teroarea
re~unti. Dupa moartea lui Dingiswayo, Shaka a
devenit regele zulu~ilor ~i a pornit rnzboaie
Impotriva celorlalte triburi.
P3.na In anul 1820 Shaka a condus un
imperiu ce se Intindea pe o suprafata de 10.000
de mile patrate. Dar era urat ~i temut pentru ca
se dovedise a ti un tiran crud, pe care puterea
absolu~ 11adusese In pragul nebuniei. Nu doar
du~manii ci chiar ~i propriii sai generali ~i supu~i
erau uci5i din capriciu ~i de aceea multi au fu~t
In locuri situate departe de s~panirea sa. in cele
din urma, In 1828, domnia s3.ngeroasa a lui
Shaka a luat sf~it, cind acesta a fost ucis de
fratele sau vitreg Dingane. in anti urmatori
zulu~ii au ramas lup~tori extraordinari, cum au
avut prilejul sa constate pe propria lor piele
britanicii In 1879. in cele din urma resursele
superioare ~i puterea de foc ale acestora au
distrus armata zulusa.
Lupta
pentru
Africa
in 1800 europenii controlau o parte relativ mica
din Africa, In principal In zonele de coas~. Dar
secolul XIX a fost o perioada de explorari
Indraznele ~i de activitate intensa a misionarilor
cre~tini. in aproXimativ 1809 a Inceput lupta
pentru Africa ~i aproape Intreg continentul a fost
ocupat sau pus sub o "protectie" stricta, de ca:tre
puterile europene. A urmat o ern a colonizarilor,
ce a marcat Inceputul unei noi etape din istoria
Africii.
O Armata zulusa a fost o fort,a demna de
luat in considerare, a~a cum a descoperit, pe
-propria
piele, armata britanica in 1879 la
] Ulundi. Doar faptul ca erau mai bine dota,i a
~ dus in cele din urma la victoria britanicilor .

192