Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vocabular: G. Baronz1
Vocabular: G. Baronz1
lor
DE
G. BAR O N Z 1.
www.dacoromanica.ro
ye
G. BARONZI.
______----
CAL A TI.
TIPOGRAFIA ,,ROMANA(K, STRADA MARE Nr 9.
1 S 7 4.
www.dacoromanica.ro
A.
Aux chants des cogs, pe la cantatori.
fleur de terre, in facia panintului.
s'abaisser,
a se injosi, a se caciuli.
X fleur d'eau, in facia apei, in luciul Abattis, menuntaie.
Abequer, a imbucaturi.
apei.
Abdomen, vintre, fole.
X jour, a lesa.
Abondance, manoii.
A tort, a faut, fara cale.
Abondant, manos.
A cOte., de dote, alaturist
Abordage, termurire.
A la volee, da sburatele, In trcet.
Abordert a termuri.
Aboucher, a se imbuca.
A tour de role, pe schimbate.
Abreuvoir, ad,apatre.
A. la reserve de, scotnd afara.
Abyme, noian.
A vide, in sec.
Accolage (de la vigne), incordatul
l'imprvu, din senin, pe neprevNute. Accoler (la vigne) a se incorda (via).
A l'envie, a qui mieux mieux, pe in- Accommoder (s'), aux circonstances, a
se da dupe per.
trecute, care mai de care.
Accoutumer (s'), se faconner, a se deda,
A titre de, in puterea
A la nuit tombante, de cu nOptea, in a se deprinde.
Accul, fundatura.
deresuflul
Aceteux, acricios. aerate.
A la pointe du jour, de cu qloa.
Acuit, ascutime.
dessein, cu cuget, intr'adins.
Adorer Dieu, a se inchina lui DumnePii.
A queue, codat, codata.
Aerer, a ventura, a aera.
A l'aube du jour, in faptul 4i1ei.
prefacetoria.
toute bride, a bride rabattue, in fuga Affectation,
Afflig, mestit (itaI. mesto).
mare.
Afforage, arendarit. vinarit.
reculons, in resmers, danderatele. Affabler, a impapui.
Age de trois, de quatre, de cinq ans
.A foison, cu lva.
(s'emploie pour les e.hevaux), treA la porte, la indemana.
tior,
patrinel, eincarel, sai cincar).
.loisir. in. deresuflu.
Agitation, sbucim , sbucimela, sbucil'envers, de travers, dandOsele.
matura.
A cheval donne on ne regarde pas Agitert a sbucima.
la bride, calul daruit nu se cauta la Agneau de lait, miel sugarel.
dinti.
Agra& (boutonniere), chiotOre.
A quelque chose malheur est bon, i Agreable, placut, desfatacios.
reul 6 bun la ceva.
Agrgation, inturmare.
PrAL
Au-dela, decindea.
Aigrelet, petroel.
dibuite.
Approcher, a se cam aduce, a se aAller droit quelque part, a se duce propia.
intins intr'un loc.
Approfondissement, afundAturg.
Aller son train, a se duce pe rost.
Approvisionateur, merindar.
Approvisionner, a merinda,
Aqueux, apos.
.Amas, drih.
Articulation, incheetura.
Artison, earth..
Amenage, aducs6turh.
Aspect, vase..
Arrter, a statornici.
Atroce, erupt.
Animal maigre, malade, ctur de Attention, luare aminte.
v
Attiedir, a desferbinta.
Animation, insufletire.
Attiser, a atita.
cote.
www.dacoromanica.ro
Auteur, f4tuitor.
Autorisation, indrituire.
Autoriser, a indritui.
Avaler, a imbuca, a inghiti.
traits, a sorbica.
Avilir, a josori.
Avoir la vogue, avoir yob( en chapitre,
Aviser (s') de qch., a treski cuiva a aye trecere.
1
ceva.
www.dacoromanica.ro
B.
Berger. pecurar, mansarar, pastor ;
en chef, scutar.
(plit.nd, Waren (ital. badare).
Bergier, berbecar.
Bagatelle, secaura.
Besacier, desagar.
Baie, ochiii de ferstra, siniqor de mare. Betail, arminturi.
Baigneur (mineur, etuviste), baiag.
B&W froce, monstre, bela, (belua).
Baignoire, scaldatere.
I:Mies bovines, pecure.
Bail lon, call*
Beurre de fromage de brebis, beurre
Bajauder, a umbla fara capeteiii.
de lait de brebis, mantica.
Balafrer, a cresta.
Biais (de), cruci, pek.
Balance, cumpen
Biaiser, a, merge pe4i, a coti.
Balbucier, a vorbi inganat.
Bidet, mans, mansac.
Balzan (cheval), cal bgatat, tIrcat.
Biensance , cuviinta , cuvioii, claBandant, incordator.
dinta. cklemnt, cadere, buna caBaguet (b. puiser) caus.
dere.
13arbon, barbaria, bdrboid.
Biensant, cuvios. cuviincios.
Barbue (poisson), barbia.
Bievre, breb.
Bariolage, vergatura, bAlfatura.
Bifurcation, rescruce.
Bariol, vergat, bUtat.
Bifurquer, a se infurca.
Barioler, a verge, a balta.
Bigarre, vergat, baltat, farcat.
Basane, barsana.
Bigle, incrucipt.
Bascule, cumpena ; etre en bascule, Billot, bloc, prison, arcs
a sta in cumpena.
Binocle, ochian.
Basset, (chien h jambes courtes), coteil Biquet, c pruta.
Bas-ventre, vintricea.
Blaguer, a taia verg i uscate, a taiw
palavre.
Blanc-bec, calendroid.
Bette, maid.
ble
Ble mal venu, grail presarit ;
Batteur, batailleur, bataia, bated& que l'on peut semer en automne, et
batanc.
au printemps, grail umblator.
Battoir, batetere.
Bleuatre, bleunoir, albastruiti, vnet,
Battre q., a da cuiva pe foi ;
la
vinetel, invinetit.
campagne, a bate campil ;
de la Blesser, a plagui.
monnaie, a taia bani.
Blondin, aurel, balaior.
Bauge, cdvru (eubinm, eubulus).
Boeuf de trait, boil de, Sug, jugar, jugag ; jeune, mansat.
Bayard, locotarit, guralill, limbut.
Bavardage. guriia, locotire.
Boire h la sante de q., a inehina in
Bavarder, a limbuti, a locoti.
sanatatea cuiva.
Bavarderie, franturi de limba.
Bois de reserve, ap'ar'aturg, pa'dure In
Bec, gurluill, cioc, plisc.
aparaturg.
Becqueter, a imbucaturi, a pliscui.
Bois de refend, despiegturg de lemn.
Bon mareheur, bon trotteur, umblacid,
Bege ou beige, usuc.
Belier, berbece, ariete.
umblaret.
www.dacoromanica.ro
Braude, ciriteill.
Bras, bracia, brhnca.
Brassiere, peptar.
Bravoure, barbatig.
Brebis du bon Dieu, boul Domnulul,
boul lul DumnePil.
Brebis is lait, i mansata.
Brebis prive de son agneau, Oia plecatre.
gurluiul titet
Bute, v. boutoir.
Buvoter, a sorbica.
www.dacoromanica.ro
c.
Carte Mauche, carte cleschis&
Caseeiix, caps.
abaret, oranctl, cArcling.
Casquette, capin6..
Cachette (en), pe sub ascuns, intr'as, Cassolette &Ada', afuma'tre.
cuns.
Caste, sen;intiA.
1
Cadole, reskitre.
Cafard, fAciar.
Cagot, v. cafard.
Cailloux, bicase.
Cajolant, gudura'tor.
Cajoler, a se gudkra.
Cajolerie, gudurire, glictrite.
Cajoleur, gudurator.
Caieu d'oignon, cepa catelitg.
Caillant, inchiegUor.
Caine, epure, chiag de lapte.
Caud, codacil
Careme, pgresini, (earessima).
Causant, ca'ungtor,
Cause de mesuine, mesulne.
Causer, a egsuna.
Causetiri Vorbarit.
Cavalcade, caTiriturg.
Cave, vinkig.
Carder, a segrmana.
Champ d'oignons, cepe.riA.
Cargaison, ineircgturl.
Champ d'orties, uNicar.
Carle, cariti, lepture.
Changer de tote , (chanter !lir tine
se
mitre note), a schimba cOrda ;
Carnaval, c4legi (easeum ligas, invechanger eu elitysaIidef a se piipui.
sthre in septeMdna alba).
Chanterie, cattareti4.,
Carossier, careta.
Charcuterie, atgri5,
Carotte de tabac, p'Apue de tutun.
Charcutier, c'ArnAtar.
Carrefour, rescruce, respante.
www.dacoromanica.ro
Charme, inektee.
tinus).
Charronage, caretariS, careragra.
Ciergier, fgclier (fa cularius).
Chasse, mailer.
Cieux majestueux, immenses, ceruri inChasse-neige, spulberkura.
cumplite.
Chasser, mettre e fuite, poursuivre,
telui.
Cinefier, a cenuga.
Chat echaude eraint l'eau froide, eine Circuit, imprejurime.
Chassis, latun&ig:
Cirier, cerar.
Citerne, sterna.
Claie, traga.
Clair, apriat, (apertatus).
Clairiere, rkigte.
Claquer, a bate in palme.
Clavicule, lingura peptului.
Clef, descuetre, cheia.
Clignoter, a pisca cu ochii.
Clique, clic ; un clic de Omeni.
Clisse, tragg.
umblata.
Chemin detourne, cotig.
Chercher midi it quatorze heures, a Cloison, palangg.
cauta iepuri in bisericg.
Clos, impresurat, inehis.
Chercher une aignille dans nne botte ClOture, inchisura, inchisaturg, inchide foin, a c luta mill in claia cu fOn.
dere.
Cheval vloce comme le vent, cal vnteg. Coaguler, a inchega.
Cheval de selle, cal de &Maria.
Coche, cresthtura.
Coeur des pomxnes, velva.
ChevaI hongre, jugat.
ChevaI de la main, eal lgturag.
Colature, strecurgtura'.
Cheval (on boeuf) clamponnier, cal (sali Colletin, peptarag.
bet) degirat.
Colline bombee, mgguri gurguiata.
vacg lupang.
Commencement (du) , din cepa, din
du commencement Piscf.petig ;
www.dacoromanica.ro
lo
Commencer a faire iou r,a oeluminadelio. Couper (se ronper dans un discours),a
se incurca in vorba.
Cour aux foins, fen.ria.
Concussion, maneatorid.
Conducteur d'une clause, primicer.
Confonclre, a infunda.
Courageusement, pepti.
Courageux. inimos.
Courson, c lpus.
Convenable,cuviincios,cAdincios,cuvenit
Convenablement, cu cale, dupe cuviint6.
Convive, mesn, comesen.
Coquillage, ghiema rig.
Corbeille, corfi, corfitA.
Corn; che, cornice].
Corset, spAticel, space].
vescut cu pomI.
Couvert de rosee, rouros.
rasse, im.
Credencier credinet,credincer.credintar
Crenelage, crenelure entaille, hoche,
crestatura.
Crneler, a cresta.
Crpuscule, bruue, inganatul dimineteT,
t
dstUura.
Coup d'ocil, cAutatur, ochire, privire.
Conpant, incisif, t dos.
Joupe-tte (jeu), sarita. da incdlicata.
Criard. strigacid.
Cribleur, cernar, cernator.
Criblure, cernAtura.
a pleine
www.dacoromanica.ro
D.
ais, cortis.
Dalle, tabld de petrd, lespede.
Damoiseau, muierce.
Dans le royaume des aveugles les borgnes sont rois, in tera orbilor chiorii
Dguiser, a dichisi.
Djeuner, prhn4isor, dejun.
Delectable, desfatuor.
Deliberer, a sta in cumpet, a desbate.
Delie, mal bhti, desirat, desuchiat.
Dlire, aiurire.
Debaucheur, desfrentitor.
tr'ainrea.
Dbridement , debordement , desfrd,
Dmange,
furnicdturd.
desfrnare, desrodtare.
Dmauger,
a furnica.
Dcence, cuviintd', cuviosid.
Dmasquer,
a da pe facid, a da de gol.
Decent, cuvios.
Demener (se), a se sbate, a se sbucima.
Decharner, a chrnosi.
Dmettre, se demettre le pied, a cdlca
Dechiqueter, a cresta.
in-desert.
Dechirement des entrailles, frdmentd-
12
Domesticit, feciorime.
de petrecere.
Douceur, , duleetd ,
dulcime, dulcre,
www.dacoromanica.ro
E.
tcumoire, spumgtere.
171 au croupie, apg stritutg.
Echelon, fusteil
Echno, scurggt6re.
Echoir, (tornber en portage), a We in
partea cuiva.
Eclaircie, rgrite.
Eclaircir (expliquer), a resfira, a Ignauri.
Eclat, chieot, festucg.
Economie, cumpetare.
Ecoperche, perghig.
Ecoulement , scurggturg
scursurg, scursre.
Ecourter, a sufleca.
Ecumosit, spumoime.
Effemin, afemeat, femeatic.
Elancement, rep4turg.
www.dacoromanica.ro
14
Enfilade, insirilturrl.
Enfilant, infirAtor.
Enfilement, infiralur&
Enfiler, a infira.
En foncement, infandkur&
Enorme, manin.
Eteignoir, stinge.tre.
Entrelacement, intesaursA.
Etincellement, stelire.
Etoupe, stup'6 (stuppa, astup).
Entre-+emps, respas.
Entrelacer, a intesa.
infipt.
Entrouvrir, a hii.
Epanouir, a impupi.
www.dacoromanica.ro
15
ceta de a fir a per (ab filo et acu)., Wiser, a despica de a fir a per, (din
examiner, ramasser, a prefira.
fir in par).
Excellent, de frunte.
Extirper, detruire, a desfiinta.
Excessif, exorbitant : extreme, cum- Extraordinairement, extremement, miplit.
tre mesure, excessivement, afar:i din
Exciter, a inteti, a atita.
cale, peste niesurh.
------..@..-.....--.
www.dacoromanica.ro
F.
Fantaisk, saillie, equnkurri.
Fantme, martle.
Fariner, a infainoa.
Farinier, fAinar.
Faim devorante, {Cul:re lupesca.
Fauchage, seceritur'a, cositura.
Faineant, flaneur, perde-vara.
Fauve, sirep.
Fa..re dureir un oeuf en le cuisant, a Favorable, priincios, fautor.
11:%cece un ad.
Femme-homme, b rbatOia.
Fr ire des carts, des digre'ssions, ex- Femelle des animaux, femeuph', bit.;
frunq.ar.
Feuillaison, infrun4ire.
Feurre, pime.
Fibreux, atos, firos.
Fiert, mreii.
Familiaristr, a se deda.
diamantul.
Finot, cercan.
Flache, latuneia..
Flairer, a adulmeca.
Flaireur,
www.dacoromanica.ro
17
Fressure, menuntaie.
Fretiller, a da din eOthi.
Friandise, gusfiritura.
Fringilla cocothraustes, coPostarr
Frivol, flusturatic.
Frolement, atinsaura.
Fromagerie, cseria.
www.dacoromanica.ro
G.
Gouffre, holburd, tulbird, noian.
ager, a face prins6re. a pune prin- Gourdin, fust ; porteur de gourdin,
fustas.
sre, a se priude pe ceva.
Gourman, folte, lacom.
Gagner le javard, a arici ; un pari Gousse d'ail, -cdtel de usturoid.
sur q, a reman pe cineva.
Goutte a goutte, cu. picdtura.
Gaillard, le gaillard ! crisu!
Goutte de suie, stiregid, (stilligia).
Garden bonne h q., a cce pe cineva Qv:niter,
a gustdri, a gusta.
la inirad, a i o cce.
Graduel,
treptat.
Gardes (rune serrnre, cdtel la incne- Graduer, scdris.
a
scdri.
trea usel.
Grand chariot, cdran, ca'real.
Garenne, iepurdri i.
Grand ongle, unghii.d.
G-argeuille, gueule, gurluid.
Grand soufflet, sufloid.
Garnit, a fdcui, a inflea ; de cer- Grand tonneau, zdcdtre.
ceaux. a cercui, a lega un vas eu Grande flamme, fldcdraid.
cercuri.
Grande fourche, furcoid.
larzette, pescar alb cucuiat.
Grande plaine, sesime.
aufre, fag de rniere (favus).
Grande vilaine barbe, bdrbdchid.
aule, prghid.
Gratelle, pourpre, curl' de ,gdind.
Gazon, motte de terre, glii, cespet. Gratter, a scurma. a sgiria.
Gelee l l'ail, aiturd.
Grler, a griudina, a bate para.
Gelee de pieds, gelatine, reciturd, stre- Grignon de pain, cultuc.
ghiaci
Grille, grillage, parcane.
GeTinotte, gAinuse.
Grimace, strambet.
Genisse d'un an, juncutd ; de 2-3 ans, Grimacier, strambacili.
juncand.
Grimper, a se burica, a se curpeni.
Gigot, arm.
Grincement, rinjiturd, rinjires,
Gilet en pelisse. ursicd.
Grincer les dents, a rinji, a hii gura.
Gite, abdtittre chantier, zdcdtre.
Gris, cenuiul, vinet,.vinetel, griv.
Glacier, ghecoiu
GrisAtre, vinetiI, chruntiii.
Glaciere, ghecdrid.
Grisonner, a cdrunti.
Glaeon, ghecoid.
Grognard4grogneur, chiriitor, mieitor.
Glanage, spicuire.
Grogner, achIrii, a mirii.
Glande au corps, ghindurd, gala
Grognement, chIri1, chiriire, miridlg,
Glande jugulaire, tragdn.
miriit.
Glaner, a spicui ; oter la paille, a Groin, gueule, bot.
Gros pansu, folte.
Glaneur, spicurtor.
Gros-bec, bot-gros.
Glissoire, alunecus de ghind.
Gros mot, vorbi grOsit.
Glottton, macheur. mancdd, papd-tot, Grosse fine, ratoiti, ftittig.
septe-radlaid.
Grossier, rude, rustaud, parunchios,
Gnome, esprit revenant, spiritus.
tgrdnos, bAddran.
Gonfiement, unflaturd, ingOnfdtura.
Groniller, a foi, a furnica, a misuna.
Gorge de montagne, strungd.
Guable, vados.
Gorgee, inghititurd.
Gueulard, gures, guraliv.
Gorger (se), a se gurguia.
Gutpier, vespdri&
www.dacoromanica.ro
H.
Herisser (se), se d resser (les elievetx);
a se arici, a Se face pgrul mh'ciuck
Diabitan. des frontieres, marginen. Hermaphrodite, faliileti.
Hachette; securieg.
Heron blane hupp, pescar alb cucuiat.
Hachis, tocAtur5, ; de viande, tocan'6. Heureux toi I ferice de tine I (te fellHagard, sperios.
cem !)
Haillon, hanta, trentA.
Heurtoir, batte, hache, toatiire.
Hale, couronne autour du soleil ou de Me, mail
la lune, cercgn, cercalan.
Hoche-queue, codobaturil.
Haltethent, sufigturil.
Homme a son aise, om cuprins.
Hallier, desi.
Homme a deux faces, om cu doe' fe9e,
Hanneton, vruh (bruchus).
taler cu doe fece.
Hares, eptiril
Hardiesse, inimoig.
Hongrer, a jueini.
Harcelg, h. rtuit.
blanc, pap'6-1apte.
Horrible, cumplit.
Humecter, a ume4i.
Huppe cucuiA, mot.
Herbage, droit d'herbage, pgungrit, Hurler avec les loups, a juca dup6 cum
erb,rit.
i se calif&
Herbosiste, erbar.
Hydromel, mursg.
Hebtude, hebenci'A, liebeucire.
,-
-7:=2.. 41.
www.dacoromanica.ro
III
Immersion, cufundkura, cufundil.
vicieux, mane.
1 n'y a de lam& sans feu, pne nu lmparfait,
Imptueux, aprig.
b foe nu ese fain.
Impetuosite,. aprigime.
n'y rien de plus orgueilleux qn'un Impossible ! atata red !
riche qui a t gueux, tiganul And Impot sur les brebis portieres, fol4rit;
s'a vNut imperat, hntlIl pe tath- Impraticable,, nestrebecios,
sefi '1 a spnqurat.
Inciter, irriter, a inte0.
II vaut mieux laisser son enfant mor- Incommode, importun, peste manh.
1
en el tbiat.
Infanterie, pedestrime.
g a l'habitude de broder, are deprin- Ingredients, dresnri.
dere se puift floricele,
Innocent, curat la inimh'.
II n'y a si bon eheval qui ne bronehe, Inopinement, h l'improviste, chiar din
calnl en patru picire i tot se im- senin, din afar senin.
pedich ci cade.
Inserer, a inira.
11 faut battre Ie fer tent qv.% eat lusigide, secO.
chaud, bate feral One e cald.
Insuffisance, manquel, nealuns.
11 n'y a de -petit chez soi, chacun est Intgrer, a. intregi.
maitre ehez soi, tot omul domn Integrit, intregime,
Ii case sa.
Interceder pour q., a se pune pent=
Ii ne faut pas disputer les goats, gnscineva, a midloci.
tul xnIni n'are.
Interstice, interval, Testimp; par
II ne faut jeter les yerles devant les tervalles. in restixnpuri. .
pourceaux, nu strica orzul pe ghsce. Intervenir,, s'interposer,, a intra la
Ii vaut son pesant d'or, se' 'I cantg- midloe.
read cu aur.
Intestins, menuntaie,
11 ne faut pas vendre la peau d'ours Intrigant. uneltitor.
avant de l'avoir, toemela in tirg i. Intrigue,- uneltire.
vulpea in pdure.
Intriguer, a unelti.
oz.N.461QQaos,
www.dacoromanica.ro
J.
aser,
locoti, A ciclUi.
peau, turmac.
Jenne vache, taure, vitendrI.
Jaseur, locotarit, cial, ciaitor.
Jaugeage, annage, droit d'aunage, co- Jonetion, joint, jointure, articulation,
farit.
incheeturk
Jaunare, gIbicios, g`albinicios, g'61.- Joue, buc6.
locotire.
www.dacoromanica.ro
1.
Le papier bolt, cUrtie effge.
nez en l'air, cu nasul sbirligat iii
IL'hotline propose et Dieu dispose, Lesus.
una spune oniul i alta face Domnul. Le bienheureux de memoire, fericitul
L'oisivet est mere du vice, trantevia intru aducere a minte , intru aI muma tutulor reutatilor.
mintire.
L'occasion mannuee ne se retrouve Le coeur me souleve, mi vine gretA.
pas, cine perde serita iii o mai Le cerf fait le rouge, cerbul face rumegare.
gasesce.
cap.
dupe un fell vine si eltu.
Labourer avec des boeufs, a corneri. Les bons comptes font les bons amis,
Lacet, tirant, balt (balteus), cheotre.
frate frate, dar larAnza pe bani.
Lacher, a scepa din mhne.
Les eaux calmes sont profondes, mata
Lacher le pied, s'enfuir, a o lua la blandA sghrig reg
picior, a o storge la senetsa ; se Les cloches se felent, se dogesc clolacher, se relacher, a se belti.
potele.
Laine d'agneau, lAnA, notine.
Les peuples etrangers, limbele streine.
Laisser, chapper un mot, a se alu- Lever le masque, a si areta arama.
neca cii vorba.
Levier, perghig.
Lait de beurre, lapte bAtut.
Levreux, lippu, buzeile, buzilg, buzat.
Lait caill, lapte inchegat.
Lzarde, hiiture, hiire.
Lait, laiteux, leptos, leptecios.
Lezarder (se), se ruiner, a se hii (hiaro).
Lame, cu+ituri, custurg
Liberal , denos , "(ddnos la wind ...
Langu de fripon, limbe peseresce.
incai.)
Lanqu tte, ardillon, luette, soupape, Libertin, desfrenat, destremat.
liomburus
Larron, lotrn.
Liirgeur de la main, un lat de mfine.
LaUral, letuneios.
Lavasse, onde, rupturA de nori.
Le jour perce, se crape de (lio.
Le chcmin se replie droite, calea se
cotfrsce la drpta.
Le jeu ne vaut pas la chandelle, .nn
ow al we cfistigul din pagubil.
Libertinage, dissolution,desfrnare,des-
trem ture.
www.dacoromanica.ro
2-3
Liquefier, a apUo?i.
Lisire, btA, bete ;
betit4.
Livicle, veced.
Louvoyant, cotitor.
lungAti ;
en long, lungi, da lun- Louvoyer, .a coti.
gul, da lungiquI.
.-------------2...2.
www.dacoromanica.ro
M.
Maquerellage, votrire, votria.
niaquereau, votru.
a da Maquignon,
Marchand de lin, inar.
Inur e. in gura cuiva.
Marchant de papier, chArtier.
Machefer, sgura.
Marchant d'ognons, cepar.
Machinant, machinateur, uneltitor.
Marchant de modes, Modist.
Machine 4fller, torcatre.
Marche, calca'tura.
Madrure, vergatura, vitatura.
Marche du mtier de tisserant, frame,
Magasin de cire, ceraria.
batlA i. vAtla.
Magie (espec de) avec les verges, ver- Marcher l la poussee, a la renverse,
gelat.
a, merge da berbelecu, da pxeva-
chiuri.
Maillet, mailloche, chassoir, pile, maifl,
maiug, maiag.
Mal b. propos, fAra cale.
mknatic.
inferUor.
Malendres, mules, aricela.
Marque d'un fer chaud, inferktura.
Maiheureux que je suis ! p'eatosul de Marque de petite verole, stricat de
mine !
versat.
Malt, alac.
Marquer
d'un fer chaucl, stigmatiser,
Manche, mkneca, naner.
a
infei*
a imboura.
Mmche d'un fouet, codirigca.
Masse
de
pierres,
petrarit.
Mmchette, manicuta.
Massepain, martafoiti, martafole (ital.
Mlnchon, mfinecar.
mazzapane).
Mangeaille (pour oiseaux), cib.
Massif, tonffe, desi..
Manger par bouche, a imbucaturi.
de dimineta.
Matou, motan,
Mauvais augure, petia rea.
Mauvais raisin , raisins vert , aigre,
presaritura de p6ma.
Mauvaise boisson, Hurd.
Mauvaise reussite, saut par uu an travers, presaritura.
Mauvaise tete, tete vide, cap sec.
Manouvrier, palmag.
Mechant enfant, copil presarit.
Manquer, le pied manque k q., a Mu- Mediocre, passable. moyen, de miclloc,
necat piciorul cuiva,
midlocq.
www.dacoromanica.ro
posti.
35
vorbe.
cumpela, a se cumpgni.
riltre, mSsurare, mhsuratu, rife- Mois de prairies (1)10), lnna lui pratar,
sor:te.
Mesure la profoncieu
nu te ajunge pAtura.
Mesure, modere , conforme , pronortionn, am'esurat:
Metairie, vacherie, ch0S. chldrid.
Metayer, &War, c4las.
Metaykre, chlAritS.
Melon, cucumh, pepenp.
(se)
Morcele morcelit.
Mordre h une langue, a tape u3 limbi
Mortaise, marque. erestanrS.
Mortifier, a loStuci.
p, Ne Minia.
Mouton, berbec btt, 1)ecuin`6.
Meule, tas de foin pour servir d'abri Moyenuer, intervenir, a mi4loci.
au champ, fundac.
Moyeu de la roue, egp:itina rtel.
Meurtrir, a vilee4i.
www.dacoromanica.ro
N.
Nicher (se), ti tit! inettibc
Nichoir, ouibar.
ri'achetez pas chat en poche4 nit Nigaud, molinto6.
cumperi mato, in traisti.
Nippes, plcuuri.
Nain, Statu--palmA.
Noeud
coulaut, nod cu. lat.
Nappe, thfdi1, ma'sariii, facia' deinas'a.
N'oser
pas faire, a nu '1 tine' cureoa.
Nargue ! sgarci
Ne 8avoir de qucl bois faire fleclie, a Yotament, principaleMent, mai lats.
nu sci se ale;g:i neghir a din griiti. Nourisse, bletre creseatre.
No savoir ou donner de la tte, a no Nourrisson, garcon, bLiat Pleb, crtso
sci unde se 0 pia' capul.
opA), sugacia.
Necessit6 n'a pas de loi, nevoia nkare
Nouveau marie, insurAtei.
loge.
Nul ne sait si Men o le soulier le
Net, heted,
ticus, balbus).
lit,
www.dacoromanica.ro
0.
blique, lat6ralement, ae Cte,cordi.
Obstruction, astulAtur.
1pts
i l'inA5s5, nu se pte.
www.dacoromanica.ro
P.
Pacagev impt, sur le paCage,
b grit.
de cpetal.
Panache, pen*
petrunde.
Passer par la passoire, a shate, a stret
aura.
Pate ponr , les brebis pour y passer Passoire,
Are'curAdre.
la unit et pour les y traire, strung`a. Patee, traetel.
Parcage, ,trame, bagturrk.
Piitettx, nAstifros.
Parcage des auimaux, bAtfelite.
turtar.
Par ci, par l, quelque part, a locUri, Patissier,
Panmer,
a
me'sfira cu palma.
pe alocuri.
Pavaner
(sP),
a pguni.
Par coeur, de rost, pe din afArli.
www.dacoromanica.ro
29
Pommeraie, meret.
Pince&erghil de fer.
Pommette, osul bucilor.
Pincer, attraper, tramper q., a pune Pommier sauvage, mer phduret.
la mhnh pe cineva.
Pinson, bot-gros.
Pipean, vargh en vise.
Piquant comme l'ortie, urolichret.
Pique-assiettes, parasite , cornifleur,
lin gag.
Porte-mantean, cuier.
Portiere (vache, jument), fi(titre.
nue.
www.dacoromanica.ro
30,
srutare.
Prevt, arnailgig.
Prison, gros.
Prise, prinsuil.
Prix de cerclage, cereurgrit.
Prix fait, pret rupt.
.44.1.
www.dacoromanica.ro
0
Qui vent perdre son ehien l'accuse de
nand on ne pent pas nantde i no rage, eine Vrea s i ormire olindla
faut pas abuer, (lea nu eV pute., I st6te t I tiirbat.
Qui se sent morveux, se mouche, "eine
rintO ce mai chioluresT certa.
se simte cu mime pe dein% se
Que Dieu yowl en recompense! fi
paos!
aperO.
Wuelqu'an pii a fait fin (irrangement Qui se fait brebis, let loupe le manddterining,
b. forfeit, a parettebt
gent, dine 6'sime8ficX In -Write fl
;10,
rupta.
4nere11er tst),
inInincA
porlit
I Se Ing lie gtitt4 b, se Qui frappe des corteS 'Ca clit tte9 atli-
lua la certg.
Querellettr certgret.
maux), Impungacia.
Qui fume, enfrim6i futieggio&
Queue , chelette atilt chatiots , co- QuincailleYie , fabrique
grande guenef crodoidi codirlO ;
&Sal
qui est h la Tient, Jet-, Quinte, caprice, Coghill.
nier, codan, codaq.
Qtleat, pI1r X tigniset, wititttit6r1, Quittana, udevexint5i.
4uT s rtsgitab14nt viesottibleht, tt. QUoaillen, a da din 414:11,
vatil on guatii se incittdrOsc.
www.dacoromanica.ro
11.1.
R.
RassembleMentt raMas, ramassis, aciou-1,
)rp.)
nsiturA.
de miere.
ochit, a implini.
Rebours, recalcitrant , TAW , entt,
Raffoler de qch., a se da in vent dupe
inderetic, itiapoetic ; rebours, resceva.
per ; a rebours, In resper.
Radoucissement, imblnelitur6.
Rainure, crestUuea'.
Raisonable, sage, prudent, mintos.
Ramage, ramee, fruncPrit.
Rampser (se), S@ remettre, reprendre
le. dessus, rglever d'une maladie, a
se infirip a.
Ramee, frundar.
(BL. a*are).
prefiicrmid.
Recu, adeveri a.
Regale; a omeni.
Regarder q. fixement, a se inholba la
cineva.
corde relach-eet
franghi bMtitg.
Relfichement, beltiture.
www.dacoromanica.ro
Et
se furlandisit a se 0-
33
Reveil-matin, de0eptiitor,
blancs, a inf4a.
Reprendre haIeine, a prinde la suflet, Rond comme une boule, tout rond,
a resufia.
rotocAnat.
Reprendre see sens, a 0 veni in sim- Rondin, gourdin, fast.
tiTi.
Rouse, rnfe, mextegii,
Representer a q., a face arelare.
Rosser, battre sur les fesses, a buchiL-i.
Reprimande, reproche, mustrare, ti- Rousseurs, lintite.
nere de reil.
Rotation, rotiturA, rotire.
Resider, a se afla cu ederea.
Rouage, -rotkit.
R,espirer, a prinde la f.uflet, a resufia. Rou, rotkit.
Rertaurand (pour la sante), intiamMor. .Rouer de coups, a rodku, a piOgi.
Rater sur le carrean, a remne pe gonet, rotar, rotap.
drumuri.
RougeeAre, roux, rougeaud, rousseau,
Rttab,lissement, convalescence, intriirousstre, rocat, xoatic, ropovan,
mare, intramet.
roatru,
Retailles, rognures, erlblure (de grains), Roulant, tournoyant, rotitor, rotket.
cercat.
Reticulaire, retelos.
Rubanerie, cordelkiI
Retirade, retraite, dosad5.
Rubanier, cordelaT.
Retirer (se), a se &Ara.
Ruine, resip6.
Retranchement, lieu fortifie, pMang. numeur, ramet.
Retrousser Jes manches, a sumete xn- Ruse, trompeur, cercan.
nice!e a sufleca memicele.
Ruse comme un renard, yulpeutt.
Retroussemeut, resfrangelura.
Rustre, loArdeau, tindl1, tindalg.
.neetztettet
www.dacoromanica.ro
S.
Seduire, a scOte din Minte.
Seigle ergot, seeare, 1Aciuu6sA.
"gee, poche, sac de peau, prisehiulA. Selon ta bourse, gouverne ta bouche,
Sacristie, vestiaire, vestmentiiriA.
dupe cum Vi 6 gurs. 0.4 ti fi i ba-
Sagacite, agerimu.
Saiflant, prodidit, (prodeo).
egtura.
Semaine blanche, la amiable vivant lef
Saint don; unturil de pore.
grand careme, septemana albA.
Sainte Vierge,liiiscAtre de Dwane (Pt Semaine sainte, septemiina luminath%
Saisissement de coeur, , strinstire -de Semblable, semen.
inimh.
Salete, hn, inioi, imo014'.
Semoir, semgn'Atre.
Semoule, freckei.
Sensment, raisonnablement, 'ea jade.
conjur.
Serpolet, serpunel.
Sans moderation , sans contenance, Serrer de pres, mettre 'dans l'embar.
fr cumpet..
ras, a stringe in -chine.
Sasset, siti, sitiscrt.
Sertir une pierre, a fereca u ptra.
Savoir lire, a sci carte.
Srrure, incuetre.
Savourer, a gustki.
Seuil, ursig.
Sauf, In p5strare, earn de.
Seta seulet, singur singurel.
Sauf-conduit, carte de voil vegbiat:i. Sevrage, mansh'tiA.
Saumhtre, stIcid.
giturl
www.dacoromanica.ro
36
tkiune.
Stagnation, zlicure
Stagnation de l'eau, zitarea ape!.
station, abittMre.
Statuer, a statornici.
Suceur, sugar ; veau de lait, vitel sugar, agneau. de lait, miel suggrel.
Suffisance, ajuns.
www.dacoromanica.ro
T.
Terrier, culcug.
Testamentaire, cu limba clet.marto.
tr;
Tailloir, thiet6re.
Taire (se), a thc din gurh'.
Tampon, astuptre, astupug.
Tanire (dun animal sauvage), covru,
visuniL
Tant va la cruche h l'eau qu'elle se
casse, tigva nu merge mult la aph.
Tariere, lingurh rotArseci.
Tarissabk, secAcios,
Taupins, tAlpagl.
al unul
Tetiere, olipeteTh.
Timonier (cheval), cal rotag.
Tiraillement, resucelit
Tirant, trainant, tireur, trAga*citi, tei-
getor.
Tire-bouchon, destuOtOre.
Tire a quatre epingles, ciop it in patru
muchl.
Teigneur, sg likON.
Teindre, a da fagie.
in ecirtl.
Tel maitre, tel valet, cum 6 unchiul gi Tirer en longeur, a tragiini.
nepotul.
Tirer sur le rouge, a bate in rogu.
Tel en, phtit qui n'en peut mais, unul Tisonner, a atita.
face, altul trage.
Tomber de Charybde en Scylla, scapl
Tellement, quellement, agagI
d'un drac gi dal in lac.
Tenace, teras.
Tomber dans d'esprit, venir en penTendant, incordltor, tiugtor.
s'ee, a trasAri. a veni cuiva in cap.
Tendre (se), a se incorda.
Tomber -de sommeil, a pica de sOmn.
Tendre le dos h q. pour l'aider it Tomber en efflorescence, devenir famonter, a se pine piu6.
rine, a se fdina.
Tendret, rescopturA.
Tomber en dfaillance, etre hors de
Tenir tete a q., a se pune on cineva.
soi-mme, a se pestrece.
Tenir le bec dans l'eau, a tine pe ci- Torchon, sterOtaire.
neva on chica in gaurh'.
Tordre (se) les mains, a ti frhnge
Tension, incordAturA.
mhinele:
Torpeur, toropeln.
Tortis de filasse, fuior de chnipA.'
Tenaille, mouchoir de tete, stergar.
Touchant, atingAtor.
T oiirbill onn ant, holburh.tor.
a se coti.
www.dacoromanica.ro
37
erne*
vere).
Tournoyant. cotigitor.
Tournoyement, cotigire.
Tournoyer, a cotigi.
Touselle, drche, alac.
Traverse, tindall.
Tout ce qui luit n'est pas or, tot ce Trebucher, a cespeta.
Trembleur, homme qui tremble pat
sbrA nu se maninea.
suite d'une male die, tremuricid.
Tout d'une haleine, intr'un sufiet.
Tont d'un trait, dinteu1 sorbiturg ; Trepignant, pietinant, trattant, trotinteuA intinsre.
teur, trotin, trepAdator,
Tout d'une suite, d'nn train, intenn Trs-brillant, prefulgeroS.
vir.
Trtean, ridelle, scarigA
Tout de suite, pe loc, indata, pe datA, Trimestre, triluni
J.
numai de cat
prinde loc.
Trumeau, spata de bA.
Tnberosit, tumeur, cucuid.
Transi de froid, petruns, rebegit de Tuyau en terre, tiv, (tubulue ; sorte
frig.
de tnyan adapt. a l'ouverture d'un
Transparent, strevePtor.
jet d'ean, gurguil
www.dacoromanica.ro
U.
Un ocean de lumieres, un nolan de
wciite.
www.dacoromanica.ro
V.
Verbiage, guriyiA, fiecAriA,
40
F I N E.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro