Sunteți pe pagina 1din 41

VOCABULAR

de 2., O O O termini, idiotismi, locuiuni,


j>roverbi i

alte dificulti ale limbei

francese traduse n ecuivalentele

lor

din limba romn.


Carte f6rte necesar pentru traductorii
din limba flances n cea romn

DE

G. BAR O N Z 1.

TIPOGRAFIA .lW"MN. S'l'RADA MARE Nr. 9.

www.dacoromanica.ro

ye

de 2,000 termini, idiotismi, locutiuni, proverbi


i alte dificultti ale limbei francese traduse in
ecuivalentele lor din limba romn.

Carte fOrte Decesarit pentru traducatorii din limba


frances5 in cea roman&
DE

G. BARONZI.
______----

CAL A TI.
TIPOGRAFIA ,,ROMANA(K, STRADA MARE Nr 9.

1 S 7 4.
www.dacoromanica.ro

A.
Aux chants des cogs, pe la cantatori.
fleur de terre, in facia panintului.

Abaisser, a josi, a injosi ;

s'abaisser,

a se injosi, a se caciuli.
X fleur d'eau, in facia apei, in luciul Abattis, menuntaie.
Abequer, a imbucaturi.
apei.
Abdomen, vintre, fole.
X jour, a lesa.
Abondance, manoii.
A tort, a faut, fara cale.
Abondant, manos.
A cOte., de dote, alaturist
Abordage, termurire.
A la volee, da sburatele, In trcet.
Abordert a termuri.
Aboucher, a se imbuca.
A tour de role, pe schimbate.
Abreuvoir, ad,apatre.
A. la reserve de, scotnd afara.
Abyme, noian.
A vide, in sec.
Accolage (de la vigne), incordatul
l'imprvu, din senin, pe neprevNute. Accoler (la vigne) a se incorda (via).
A l'envie, a qui mieux mieux, pe in- Accommoder (s'), aux circonstances, a
se da dupe per.
trecute, care mai de care.
Accoutumer (s'), se faconner, a se deda,
A titre de, in puterea
A la nuit tombante, de cu nOptea, in a se deprinde.
Accul, fundatura.
deresuflul
Aceteux, acricios. aerate.
A la pointe du jour, de cu qloa.
Acuit, ascutime.
dessein, cu cuget, intr'adins.
Adorer Dieu, a se inchina lui DumnePii.
A queue, codat, codata.
Aerer, a ventura, a aera.
A l'aube du jour, in faptul 4i1ei.
prefacetoria.
toute bride, a bride rabattue, in fuga Affectation,
Afflig, mestit (itaI. mesto).
mare.
Afforage, arendarit. vinarit.
reculons, in resmers, danderatele. Affabler, a impapui.
Age de trois, de quatre, de cinq ans
.A foison, cu lva.
(s'emploie pour les e.hevaux), treA la porte, la indemana.
tior,
patrinel, eincarel, sai cincar).
.loisir. in. deresuflu.
Agitation, sbucim , sbucimela, sbucil'envers, de travers, dandOsele.
matura.
A cheval donne on ne regarde pas Agitert a sbucima.
la bride, calul daruit nu se cauta la Agneau de lait, miel sugarel.
dinti.
Agra& (boutonniere), chiotOre.
A quelque chose malheur est bon, i Agreable, placut, desfatacios.
reul 6 bun la ceva.
Agrgation, inturmare.
PrAL

Au-dela, decindea.

Aigrelet, petroel.

Au lc.ng, tout au long, pe larg.


Aigrir, a inacri, a acri.
Aux ca19tdes greeques, la santuAs- Aigu, sirncelos, ascutit.
cepta.
Aiguillade, stremur.
www.dacoromanica.ro

Animer, a iusufleti, a imbia.


Animosit, Invenineitur.
Aiguiser, a ageri, a ascuti.
Annean, trtrs, verie, inel.
Aine, vintre.
Anse, mkunchiti, trth.
Aire, cer&in. ; cuib.
Antenois, antin, Rain, (annotinus).
Aire de battage, facare.
Antre, culcu, visuine.
Ajourner, a anahna, a tremhnda (tre- Aoht, le mois de la moisscn, mrlsalar.
mhnandu-se nunta peUe se va face Apaiser, a imbuna, a impka, a imprunea in verstii.
incai, Cron.
blhn4i, a alina.
Horn).
Apaisant, imbunkor, imOctitor, im,
Alene, sulh ; en alene, pointu, snlatic.
blhaAlitor, alinkom.
Alnier, sular.
Appareil, pomph'.
Alentours, imprejurime.
Aplomb, cumpet.
Al ler par monts et par vaux, a )'. Ina Apparence, ivele.
lumea in cap.
Appartenance, cuvenifg.
Aller en zig-zag, a umbla da imbrii, Apprendre h lire, a inveta carte.
da imboiile.
Apre, secfL
Aller contre vent et maree, a se face Apres la pluie vient le beau temps,
luntre pe punte.
dupe plih' vine senin.
Aller a thtons, a orbica, a nmbla pe Apprivoiser, a imblhndi, a dumestici.
Aiguillier, acar.
Aiguillon, stremurar.

dibuite.
Approcher, a se cam aduce, a se aAller droit quelque part, a se duce propia.
intins intr'un loc.
Approfondissement, afundAturg.
Aller son train, a se duce pe rost.
Approvisionateur, merindar.

Alliac, usturoios, aios.


Alliance par maHage, cuscrih'.
Alli, compagnon , camarade , rertat
(foederatus).
Allier (so) par mariage, a se in cuscri.
Alliment, vipt, vipturi, (victus).
Allit, zaca.
Allure, merset, merget, mers, dud.tura.
AItre, setos, setios, insetat.
Alternatiyement, pe schimbate.
Amateur de la promenade, preumbliiret.

Approvisionner, a merinda,
Aqueux, apos.

.Amas, drih.

Ambigu, in doT pert

Articulation, incheetura.
Artison, earth..

Amenage, aducs6turh.

Aspect, vase..

Amende, rhsura limbet


Amincir, a afena, a subtia.
Amis intimes, frati jurati.

Arc-boutant, stilp arcat.

Arc en. ciel, cucurbed (conourbeus).


Arene, arih.
Aride, sechtiti, secetos, seativt.
Aridite, secetg.
Armoire, armar.
Armurier, armaciti.
Arguer, a coviii.

Arrter, a statornici.

Aspiration, nesuinth, nesuire.

Assigner en justice, a trage in judecath.

Amouracher (s') de q., a se ingurlui Assis (plaine), qes.


cu cineva.
Assomption (la fae de l'assomption),
adormirea pre curatel fecire.

Amygdales, marele ghtului.


Androgyne, fAiile'o.

Animal immonde (injure), belii spur,

Atelier de charron, charronage, rothrih.

Atroce, erupt.
Animal maigre, malade, ctur de Attention, luare aminte.
v
Attiedir, a desferbinta.
Animation, insufletire.
Attiser, a atita.
cote.

www.dacoromanica.ro

Avoir quelqn'un sur les bras, a purta


Attrape, prin4gtere.
pe cineva in spinare.
Attouchement, atinsgturii.
Aube, revgrsatnl iliorilor, 4iorul clileI. Avoir beau jeu, a i merge bine.
Aucunement, de loc.
Avoir les mains croises sons l'aisselle,
a sta en nahinele la subsugrg.
Aunage, cotkit.
-Aune, ariniq.
Avoir le visage en compote, a echimba
Aunner, a coti.
feee.
Argo le des tetots, gurliul titel.
Avoir-devoir, daravere.
Avoir des quintes, des rats, (les ItaAurore, gena Pa.
Aussi long que je vois, di-tn.-m.1 prind
liens disent : aver deae rane), a aye
ochii.
gArg'auni in cap.

Auteur, f4tuitor.

Autorisation, indrituire.
Autoriser, a indritui.
Avaler, a imbuca, a inghiti.
traits, a sorbica.

Avoir son pendant, a ave nad.

Avoir encore h dmler, a aye de furegi.

Avoir de la peine, a i veni cu greu.

h petits Avoir la langue bien pendue, a fi bun

de gurg, nu-nal a tors mama pe


Avec la patte du chat tirer les mar- limba'.
rons du f u, a prinde Orpele cu Avoir la chance, a ave parte. patina altuia.
Avoir le timbre file, a aye ram de
Aventurier,vnturgtor de lame.
nebunig.
Avert in, resfug.
Avoir une eruption, a se spusi.
I

Avilir, a josori.
Avoir la vogue, avoir yob( en chapitre,
Aviser (s') de qch., a treski cuiva a aye trecere.
1

ceva.

Avoir le diable au corps, a aye vermi


neadormiti, a aye pe dracu in pele.

Avoir l'oreille dun, a fi tare de urechig.

www.dacoromanica.ro

B.
Berger. pecurar, mansarar, pastor ;
en chef, scutar.
(plit.nd, Waren (ital. badare).
Bergier, berbecar.
Bagatelle, secaura.
Besacier, desagar.
Baie, ochiii de ferstra, siniqor de mare. Betail, arminturi.
Baigneur (mineur, etuviste), baiag.
B&W froce, monstre, bela, (belua).
Baignoire, scaldatere.
I:Mies bovines, pecure.
Bail lon, call*
Beurre de fromage de brebis, beurre
Bajauder, a umbla fara capeteiii.
de lait de brebis, mantica.
Balafrer, a cresta.
Biais (de), cruci, pek.
Balance, cumpen
Biaiser, a, merge pe4i, a coti.
Balbucier, a vorbi inganat.
Bidet, mans, mansac.
Balzan (cheval), cal bgatat, tIrcat.
Biensance , cuviinta , cuvioii, claBandant, incordator.
dinta. cklemnt, cadere, buna caBaguet (b. puiser) caus.
dere.
13arbon, barbaria, bdrboid.
Biensant, cuvios. cuviincios.
Barbue (poisson), barbia.
Bievre, breb.
Bariolage, vergatura, bAlfatura.
Bifurcation, rescruce.
Bariol, vergat, bUtat.
Bifurquer, a se infurca.
Barioler, a verge, a balta.
Bigarre, vergat, baltat, farcat.
Basane, barsana.
Bigle, incrucipt.
Bascule, cumpena ; etre en bascule, Billot, bloc, prison, arcs
a sta in cumpena.
Binocle, ochian.
Basset, (chien h jambes courtes), coteil Biquet, c pruta.
Bas-ventre, vintricea.
Blaguer, a taia verg i uscate, a taiw

Batir, a dura (dolare),


Batrachus (ranule), limbarita.

palavre.
Blanc-bec, calendroid.

Bette, maid.
ble
Ble mal venu, grail presarit ;
Batteur, batailleur, bataia, bated& que l'on peut semer en automne, et
batanc.
au printemps, grail umblator.
Battoir, batetere.
Bleuatre, bleunoir, albastruiti, vnet,
Battre q., a da cuiva pe foi ;
la
vinetel, invinetit.
campagne, a bate campil ;
de la Blesser, a plagui.
monnaie, a taia bani.
Blondin, aurel, balaior.
Bauge, cdvru (eubinm, eubulus).
Boeuf de trait, boil de, Sug, jugar, jugag ; jeune, mansat.
Bayard, locotarit, guralill, limbut.
Bavardage. guriia, locotire.
Boire h la sante de q., a inehina in
Bavarder, a limbuti, a locoti.
sanatatea cuiva.
Bavarderie, franturi de limba.
Bois de reserve, ap'ar'aturg, pa'dure In
Bec, gurluill, cioc, plisc.
aparaturg.
Becqueter, a imbucaturi, a pliscui.
Bois de refend, despiegturg de lemn.
Bon mareheur, bon trotteur, umblacid,
Bege ou beige, usuc.
Belier, berbece, ariete.
umblaret.

www.dacoromanica.ro

Bongre malgre, cu voig fara voig.


Bon voyage, cale bung.
l3onnetier, scufier.

Bordayer, a coti, a cotigi.


Botte, faisceau, manunchia.
Bosse, bosselure, cucuia.
Bouchee, bucatura.
Bouchon, astupatre, astupug.
Bouder, a bosinfla.
Boudinier, carnatar. ;,
Bouffant, infoiat, infoeturil.
Bouffi, bucalat.
Bouffir, a infoia.
Bouilloment, bouissement, ferbet, ferbere.
Bouquin, iepuroid.
Bourgeon, capug.
Bourrasque, volvurg, ventiacg.

Braude, ciriteill.
Bras, bracia, brhnca.
Brassiere, peptar.
Bravoure, barbatig.
Brebis du bon Dieu, boul Domnulul,
boul lul DumnePil.
Brebis is lait, i mansata.
Brebis prive de son agneau, Oia plecatre.

Brebis a laine grise, i bruma-ri


Breuil, padurig.
Bricoler, a se codi.
Bride, clipet6la.
43riler comme le soleil, a soH.
Brisoir, feangetre.
Broie, v. brisoir.
Broncher. a eespeta.

Brouillard pais, gelee blanche, buBourse de soie, intortel.


racg, baracg.
Boursouffler (se), a se busunfla, a se Broussailles, desig, tuft tufariii, tufgingonfa.
rig, tufgrit, tufar.
Bout de l'Greille, bgrbia urechei.
Broyer, a pisggi.
Bout du doigt, buricul degetului.
Bruine, burg.
Bout de la mamelle, mamelon, tetia, Brusque, repojit.

gurluiul titet

Bout (venir a), a aduce la cale, a scOte


la capet.
Boutade, cagunatura.
Boutoir, cutitig.
Bouvier, boar.
Bouyillon, junc, juncan, juncanag.
Braillard, strigaciti.
.Brancard, tragg ; d'un chariot, inima
carului.

Brusquer, a se aspri, a se incrunta


catre cineva, a '1 lua in resper ; a
pripi Un. lucru.
Bruyere, ciriteiti.
Buisson,
Bulbe, cteinlifg.
Bulbeux, cepos.

Bute, v. boutoir.
Buvoter, a sorbica.

www.dacoromanica.ro

c.
Carte Mauche, carte cleschis&
Caseeiix, caps.
abaret, oranctl, cArcling.
Casquette, capin6..
Cachette (en), pe sub ascuns, intr'as, Cassolette &Ada', afuma'tre.
cuns.
Caste, sen;intiA.
1

Cadole, reskitre.
Cafard, fAciar.

Cagot, v. cafard.
Cailloux, bicase.
Cajolant, gudura'tor.

Cajoler, a se gudkra.
Cajolerie, gudurire, glictrite.
Cajoleur, gudurator.
Caieu d'oignon, cepa catelitg.
Caillant, inchiegUor.
Caine, epure, chiag de lapte.

Caud, codacil
Careme, pgresini, (earessima).
Causant, ca'ungtor,
Cause de mesuine, mesulne.
Causer, a egsuna.
Causetiri Vorbarit.
Cavalcade, caTiriturg.
Cave, vinkig.

Cecit nocturne, orbul &net

Ceintnre, bya, bete, cintura, cinsura',


cinsore, cmgetore, erpar.
Caillement, inchiegAtre, inchieg&turn. Cela fait dresser les chevenx, ti face
Cai ller, a inchega.
pgrill me,dhiel
Caillot, chiag.
Cendre,7 eeudre de plomb, plOiA de
Caisson, casi2A.
plumbi menunti.
Calandre, curcules.
Cerclage, cercuiturg, cercuit,
Ca lice de gland, turtea tie ghindl
Cercle autour des yenx, yeux cerns1
Calmer, a alina, a linisci, a imbuna, a caves, crcem la ochi.
impa'ca.
Cerclier, eercuitor.
Cambrer, a incovoia.
C'est fendre un cheveu en quatre, a
Cambrure , arcuire , arculturA, incoaeplca frill in patru.
voituea.
C'est batir des chateaux en Espagne,
Canton, catun.
a zidi biserice in aer.
Capas (vieux mot), cape, capid, inch'- C'est laver un More, pe tigan del Tel
pAinat.
spela tot negru va reman.
faire capot, a face Chacuti a sa croix a potter, fig-care
Capot, mart ;
mart.
0 ai:e pesurile sele.
Caprices, nansusurt
Chagrin, Os.
Cardage , seirmaniiturg , scealnatare, Chalon, coig.A.
scarmAnat.

Champ de Trajan, pratul lui Tralau.

Carder, a segrmana.
Champ d'oignons, cepe.riA.
Cargaison, ineircgturl.
Champ d'orties, uNicar.
Carle, cariti, lepture.
Changer de tote , (chanter !lir tine
se
mitre note), a schimba cOrda ;
Carnaval, c4legi (easeum ligas, invechanger eu elitysaIidef a se piipui.
sthre in septeMdna alba).
Chanterie, cattareti4.,
Carossier, careta.
Charcuterie, atgri5,
Carotte de tabac, p'Apue de tutun.
Charcutier, c'ArnAtar.
Carrefour, rescruce, respante.
www.dacoromanica.ro

Chevrons (en glini.al), ci!priorit.


Charancon, curculez.
Charge, sarcing. insarcinare, inegrca- Chiche (pois), c6cire.
Chicot, festuca.
tur.

Charme, inektee.

Charretier, cgraug, carutag.

Charriage, caraugig, carat, ckkurg.


Charrois (v. mai sus).
Charron, rotar, caretag.

Chien hargneux, chine lotru.


Chique, lie.
Choc, ciocnire, eioenet, brand, beancituA lovire, loviturg.
Ci-devant, d'autre fois, pristin (pris-

tinus).
Charronage, caretariS, careragra.
Ciergier, fgclier (fa cularius).
Chasse, mailer.
Cieux majestueux, immenses, ceruri inChasse-neige, spulberkura.
cumplite.
Chasser, mettre e fuite, poursuivre,

a fugiri, a alunga, a pune pe fuga. Cime de la montagne, muchia mun-

telui.
Cinefier, a cenuga.
Chat echaude eraint l'eau froide, eine Circuit, imprejurime.
Chassis, latun&ig:

Chasublier,, vestraire, vestmntar.

s'a fript la foe sufla gi in ghiagia. Cite brute, ptisturg.

Chhteau-fort, curte bolovanita.


Chatrer, a jugani ; un belie; a bate,
a intrce un berbece.
Chalreur, juganitor, juggnar.
Chaussetier, caltunar.
Chauve, calv, chel, pleguv.
Chef de famine, homme du peuple payant la capitation, capeteier.
Chemin battu, praticable, cale bgtut,

Cirier, cerar.
Citerne, sterna.
Claie, traga.
Clair, apriat, (apertatus).
Clairiere, rkigte.
Claquer, a bate in palme.
Clavicule, lingura peptului.
Clef, descuetre, cheia.
Clignoter, a pisca cu ochii.
Clique, clic ; un clic de Omeni.
Clisse, tragg.

umblata.
Chemin detourne, cotig.
Chercher midi it quatorze heures, a Cloison, palangg.
cauta iepuri in bisericg.
Clos, impresurat, inehis.
Chercher une aignille dans nne botte ClOture, inchisura, inchisaturg, inchide foin, a c luta mill in claia cu fOn.
dere.
Cheval vloce comme le vent, cal vnteg. Coaguler, a inchega.
Cheval de selle, cal de &Maria.
Coche, cresthtura.
Coeur des pomxnes, velva.
ChevaI hongre, jugat.
ChevaI de la main, eal lgturag.
Colature, strecurgtura'.
Cheval (on boeuf) clamponnier, cal (sali Colletin, peptarag.
bet) degirat.
Colline bombee, mgguri gurguiata.

Cheval (le) ne marque plus, calul nu Colossal, manin (Inznzan?s).


mai are musca.
Colostre (premier lait des fenzmes), toCheval porteur, geag, geoag.
rastra.
Cheval fourbu, cal statut.
Comme on fait son lit on se couche,
Cheval de trait, cal de tras, de trd- dupe cum ti vei agterne aga te vei
surg, cal tragun.
culca.
Cheval qui va a l'amble, haquenee, eal Comme un loup, au poil de loup, inumblgtor.
pan ;
vache au poil de loup,
Chevaux (mettre quatre chevaux de front),

a pune patru cai buzig.

Chevalet, calug, tandala.


Chevehi., comat, comos.

vacg lupang.
Commencement (du) , din cepa, din
du commencement Piscf.petig ;

qu'a la fin, din cap One in cap.

www.dacoromanica.ro

lo
Commencer a faire iou r,a oeluminadelio. Couper (se ronper dans un discours),a

Commettre un pche, a cde in pecate.

se incurca in vorba.
Cour aux foins, fen.ria.

Concernant, atinetor, privitor la.

Conchire un marche,a face ru ptcir e de pret Courage, inimoih, b,,rbAtia.

Concussion, maneatorid.
Conducteur d'une clause, primicer.
Confonclre, a infunda.

Courageusement, pepti.
Courageux. inimos.

Contigu, mArginen, rnArgina.

Courson, c lpus.

Courb, incovoiat, aplecupt:


Conjoindre, a imbuca, a uni, a impre- Courbette, cAciulire.
Courbure, arcuire, arcuiturA.
una, a gemenr.
Coureur. fugarit, alergator, incurator.
Conjugalement, cAsAtoresce.
Courge, cucurbit.
Conquerant, cuceritor.
Conquerir, a cuceri.
Courir, le monde, a vntura, a, cutriera lumen.
Construire, a aura.
Coursier, incurdtor, fugar, fugAtor.
Contenance, cumpet.
Contracter (se), a cordi, a se incorda.
Contre-balancer, a rescumpeni.
Contre-poil, resper.
Contre-temps, restimp.

Courtisan, curtn, curtenitor.


Courtiser, a curteni.
Courtoisie, curteni4.
Cousin germain, ver prima

Convallescencedutremare, intremet, in- Couvee, cuibar.


Couvercle, copericirA.
firipare.

Convenable,cuviincios,cAdincios,cuvenit
Convenablement, cu cale, dupe cuviint6.
Convive, mesn, comesen.
Coquillage, ghiema rig.
Corbeille, corfi, corfitA.
Corn; che, cornice].
Corset, spAticel, space].

C t d'un tronc a scier, ldtunbid.

Couvert d'arbres, garni d'arbres, in-

vescut cu pomI.
Couvert de rosee, rouros.

Couvrir une jument a bate ul epA.

rasse, im.
Credencier credinet,credincer.credintar
Crenelage, crenelure entaille, hoche,
crestatura.
Crneler, a cresta.
Crpuscule, bruue, inganatul dimineteT,
t

Cotonn, cotonneux, fu'gos.


Coug,rd, codard.
Couche, covru, culcuq, mas, strat.
inganatul lumina
,
Couchee (v. mai sus).
Crete, cretet . crstd, cucuid.
Coucher du soleil, sc Iptitatul s6re1ui, Crete, crestat, crestos.
apuml scireluT.
Coude-pied, cheiotrea piciorului, montul picio ruhrl.
Couillard (sortu de corde a voile), coiuga.
Coulage, scurgetura.
Cou'ee, scurgetre.

Couler, (un tonneau), a se prelinge.


Couleurs frappantes, fee sperise.
Couloir, couloire, strecuratre.

Coup, lovire, 1ovitur, bAteturd, brancA,

dstUura.
Coup d'ocil, cAutatur, ochire, privire.
Conpant, incisif, t dos.
Joupe-tte (jeu), sarita. da incdlicata.

Creux de l'estomac, lingurea, lingnra


inimeT.

Criard. strigacid.
Cribleur, cernar, cernator.
Criblure, cernAtura.

Crier, a da gura, a crAini ;

a pleine

tte, a tue-tte, a striga cat i iea

gura, a striga in gura mare.


Croise, cruci, incrucipt ;
chemin
crois, rescruce.
Crote, im.
Cuisse, cuissot, arm.
Cuisson, met cuit, ferturA,
Culture deo vignes, vierit.

www.dacoromanica.ro

D.

ais, cortis.
Dalle, tabld de petrd, lespede.
Damoiseau, muierce.
Dans le royaume des aveugles les borgnes sont rois, in tera orbilor chiorii

Deconcerfer, a ccite, din cumpdt, a


scete din sdrite.
Decoulement, scurcreturd, Rcurger e.

Decrepit, om treca, cdoliiturd.


Dfaillance, pestrecere.
Defaut dans la toile, ldtuntiiii in-phnsd4
Dfectueux, mane.
imphrdtesc.
Deferrer, a desfereca.
De toutes les forces, din resputere.
Defiant, sfiicios.
De sena rassis, Vali. pesare.
Defile, trecetre.
De toutes sortes, de tad mhna.
Defiler, a resfira,'a7desira.
De la main h la bouche se perd sou- Dfoncement, desfunaturd.
vent la soupe, uith de la mhnd pene Dfrichement, secdtuire, seciq.
la gurd, uitd de joi pea mai apoi. Dfricher, a secdtui.

De tres bon matin, h l'aube du jour, De front, buziV

pe mdnecate, des de dimineth,


Degarnir, a desfdcia.
De deux couleurs, a Elena poils, equi- Deg-outer (se), a se ingretosa, a se.. desvogue, in del peri.
gusta.

De fil en aiguille, din fir in per.


De deux maux il faut eviter le pire,
din doe' rele s'alegi pe cel mai mic.
D'un trait, tout d'un tir, dintrlud trdsiiturd.

D'une mme sorte, intend faeid.


D'une maniere visible, pe vellute.
Debarrasser, a desbdra.
Debattre (se), a se sbate, a se sbucima.
Dbauche, desfreh, destrdmdturd.
Debauche, desfrenat, desmdtat.

Degringoler, a se rotocoli, a se rostogoli.

Deguenill, desmdtat, destradlat.


Dr.'guis, dichisit.
Deguisement, preflicetorid, dichis.

Dguiser, a dichisi.
Djeuner, prhn4isor, dejun.
Delectable, desfatuor.
Deliberer, a sta in cumpet, a desbate.
Delie, mal bhti, desirat, desuchiat.
Dlire, aiurire.

Dlirer, a aiura, a vorbi aiArea, in-

Debaucheur, desfrentitor.
tr'ainrea.
Dbridement , debordement , desfrd,
Dmange,
furnicdturd.
desfrnare, desrodtare.
Dmauger,
a furnica.
Dcence, cuviintd', cuviosid.
Dmasquer,
a da pe facid, a da de gol.
Decent, cuvios.
Demener (se), a se sbate, a se sbucima.
Decharner, a chrnosi.
Dmettre, se demettre le pied, a cdlca
Dechiqueter, a cresta.
in-desert.
Dechirement des entrailles, frdmentd-

Demons (les) fminins, les mauvaises


turd la inimd.
heures, Orele.
Dechirer, a desira, a destrhma, a rupe,
a sfasia ;
nine, a ripe, a petrunde Denicher, a descuiba.
Dentelure, crestiiturd.
inima.
Decision judiciare, incheere judeato- Dentier, denture, cununa dintilor.
rescd.
Depayser, a desteri.
www.dacoromanica.ro

12

Depeupler, a bastura (riistnlare, de la Disciple, invetdtel.


vascare).
Dissimulateur, dissimulC, faciar, pre-;
Deportation, desferire.
fAcut.
Delia de marchandises, apaltd.
Dissimulation, fdciarid, prefdcelorid.
Dpouille, depouillement, despoieturd, Dissimuler, a fdcidri, a se preface.
despoiere.
Dissipateur, BAIA spartd, resipitor.
Dpourvu, desprovqut.
Distillerie, preficanig.

Dereg le, desfrenat.

Domesticit, feciorime.

Deriver, detourner, a se coti.


Dommage rend sage, pdtitul i ptiDernier (le) rejeton, cea dupe urmg. ceput.
stilpare.
Dommage pour lui ! Ocat de el.
Drober, a furip ; se derober, a se Donner un dmenti b q., a prinde en
furia ;
a la derobee, pe furi.
minciuna pe cineva, a'l scerte de
Derouter, a scte din sdrite.
minciund.
Des l'automne, de cu tmna.
Donner une raclee, a da un frecuq.
Des yeux bruns, ochi
Donner it q. son paquet, a face cuiva
Dsaprouver, a descuviinta.
Descente de cheval, descdliegtre.
Desensoreellement, desegntic, deschntdturd.
Dessechement, sventgturg.
Dessecher, a sventa.
Destine, destinitg, ursitd.
Detordre, a desholba.
Detour, codld.
Detruire, a desflinta.
Devant mes yeux, in faia mea.
Devastateur, basturdtor.
Devastation, basturare.
Dvaster, a bastura.

Devenir sauvage. s'effaroucher, a se


selbatdci,
Devers, vintriq.

Devidoir, rotan, rotap.


Dvole, mart.
Dvoyer, a abate, a se abate, a coti.
Diable incarne, drac impelitat.
Differer, a trdgdni.
Difficulteux, greoid, inderetic.
Dilacrer, a sfaia cu dintii.
Dis-moi qui tu hantes, je te dirai qui

de petrecere.

Donner dans la vue, a da in ochi, a


lua de ochi.
Donnez un oeuf pour un boeuf, clg
una ca se ti se de 4ece.
Dorer, a sufla cu aur.

Dorloter, restliia, a sburda.


Dormir profondement, a dormi dus.
Dorure, aurld, aurire.
Dos d'un livre, muchia und cdrfi.
Dos de la lame d'un coutean, muchia
cutitului.
Dos de la main, montul mand.

Dotation de la terre, inarniarea bunului.


Doucegtre, dulceg, duleetic, duleinos,
dulcios, duIci

Douceur, , duleetd ,

dulcime, dulcre,

Douleur spontane, cdundturd.


Drap ordinnaire, serge, pdnurg.

Droit d'pave, drept de pripas.


Droits forestiers, pddurdrit.
Droitier, dreptacid, dreptar.
Drousser, a scrmdna.
tu es, spune-mi cu eine trgesci ei Dulcifier, a indulci, a dulci, a dulcezi.
ti void spune eine esci.
Duveteux, fulgos.

www.dacoromanica.ro

E.
tcumoire, spumgtere.
171 au croupie, apg stritutg.

Eau stagnante, apg stgtgtre.


Eau de vie, vinars.

Ebattre (s), a se sbate.

F,Iblouir, a apnea de ()chi, a uimi.


Ebullition, spuselg.
Ecacher, craser, a face pe cineva turtg.
Ecaille, scail
Ecaler, cosser, a desghioca.
Echafaud, pale.
Echafaudage, ached.
Echanson, cupar.
Echapper de quelque peril, a ave 'Pe;
s'echapper en paroles, a se scApa
din gurg.
Echarner, a eArnoi.
Echarpe, qerpar.
Echasse, piciorong.
Echauffare, spuslg.

Echelon, fusteil
Echno, scurggt6re.
Echoir, (tornber en portage), a We in
partea cuiva.
Eclaircie, rgrite.
Eclaircir (expliquer), a resfira, a Ignauri.
Eclat, chieot, festucg.

Eclat de bois, sburgturg de lemn,


Eclater, (paraitre aux yeux) a bate la
ochi.

Economie, cumpetare.
Ecoperche, perghig.
Ecoulement , scurggturg
scursurg, scursre.
Ecourter, a sufleca.

Ecumosit, spumoime.
Effemin, afemeat, femeatic.

Effile, destrgmat, desfirat.

Effiler, eparpiler, a destrgma, a desfira ; s'effiler, a se segmoi, a se


destrlima,

Effilure, scgmoiturg, destrgnigturg.


E;affort, opintlg.

Elan, essor, avent.,

Elancement, rep4turg.

Embarras, invelulg, invelinggerg. incurcgturg.

Emboucher, emboiter, a imbuca ;


s'emboucher, a se ingurlui.
Embranchement, rescruce.
Embrouillement, inggimare, inggima,
incurcgturg.
Flmbuche, cursg.

Ender, emietter, egrener, a smicura.


Empietemeut, ineglcare.
Empieter, enfoncer, a incNlea.

En ballon perdu, in vent.


En forme de come, cornuratic.
En detail, cu tireita, cu deamenuntul.
En face, en presence-, fgciq.

En flagrant Mit, in fapta veghiatg.


En gros, en forfait, en rupta, cu ridicata.

En attendant les souliers (Pun mort,


on peut aller long-temps nu pieds,
peng se vec). albe in cgpestere mi a
eit perul pen cgciulg.

En regard, drept in drept.


En passage, in treat, in treeetere.
En haut-le-pied (homme sans aveu),
om fgrg c4gteiti.
seursgturg,
En zig-zag, en detour, cotiq.

En front (en titre), principal, de frnnte.


tcraser, a pistoi, a strivi, a sdrobi. TInceinte, inchisgturg.
Enerv, desvenat.
Ecrivassier, scrieeil
Enchainer, a inira ; s'enchainer, a se
Ecumage, spumgturg.
tine Or.

www.dacoromanica.ro

14

Ench Yvtrer, a incitOstra.


Enclos, arc (cerc).

Errer eh et l, a umbla da urzitele.


Eruption, strebucare.

Enfilade, insirilturrl.
Enfilant, infirAtor.
Enfilement, infiralur&
Enfiler, a infira.
En foncement, infandkur&

Eruption milliaire, spuselA.


Escarpement, pente, repe4i.
Escourg6e, stremur.
Escroqueur, coscar.
Escroquerie, cosarCa.
Espace, respas.
Esprit dli, degage, spirit desgheat.

Encourager, enhardir, a inibkb`ita.


Endroit o Pon dtele, desjugatore.

Enfoncer (s'), a se da a fund.


Enfongure, adanc'kurg.
Enfourcher, a infurca.

Enfuir (s'), a da dosul.


Engorgement, astupkur'6.
Engouer (s'), a se ingurlui.
Ennemi, neOspe.

Enorme, manin.

Entailler, a incresta, a cresta.


Entamer, a scki.
Entierement, pe dintregul.
Entortiller, a intortochia.
Entours, imprejurimi.

Esprit revenant, spiritu.


Esquinancie, traggn.
Essence, elite, fleur, lamml.
Essoufl, plein de vie, plin de millet.
Essui-main, stergar.
stropi, stropit.
Etablir, a statornici.
Etang, ochiii de apg.
Etape, echelle, port, schelg, descMic'atre.

Eteignoir, stinge.tre.

Ether, vntul turbat.

Entrelacement, intesaursA.

Etincellement, stelire.
Etoupe, stup'6 (stuppa, astup).

Entre-+emps, respas.

Etourdi, sviipMat, sviipMatic.

Entrelacer, a intesa.

Entretient avec la phture necessaire, Etre domine par le Oche, a pasce


pecatul pe cineva.
tinere in veratic.
Entretient du betail pendat ra, verat, Etre plant comme lin piquet, a sta
veratic.

infipt.

Etre tetu, reveche, bourru, a fi intend


urechU
Epergne, pe,stru (parsitare, parcitare). Etre en vue, a se afla in vedeTA.
Epaule d'un aminal, armur.
Etre en train, en monvemenet, a I
Epaulure, armurar.
lua ventul.
Etre matinal, a se maneca (mMneca).
Epautre, escourgeon, alac.
Etre pris par le sommeil, a '1 fura
Epices, dresuri.
somnul.
Epier, a inspica.
Etre de coutume, d'usage, a se indaEpinaie, e-piniere, nakkiniq, spinet, tine.
spnus.
Etre accommode largement, etre bien,
Epine dorsale, ira spinriL
a fi in largul seit
Epointure. spetelg.
Etre en faveur, etre de bonne vente,
a ave trecet.
Eponge, sponciii.
Etre
reduit aux abois, a ajunge in
Eprouvette, sonde, ceratre.
sap'6
de lemn.
Epuisable, se&gcios.
tivanouissement, pestrecere, lein.
Equilibrer, a cumpeni.
Eveiller (s') en sursaut, a se detepta
Equipe, cilpuit.
inten6 skiturl
Erafler, a scki.
Eventuel, intimple.tor.
Erafitire, sgaib (scabes, escarre).
Eventer, a venture, a svnta.

Entrouvrir, a hii.
Epanouir, a impupi.

www.dacoromanica.ro

15

Avertuer (s'), a se ImbArbAta.


2vident, invederat, vedit.

Eviter la rencontre de q., a coti, a


ocoli pe cineva.

Excoriation, escarre, pustule, Agaibi.


Exhalaison, resufinura. ; exhalaison qui

sort par les soupirails d'une cave,


Ufa' din resuflatori.

Exactement, intr'un per.

Experience passe la science, mar multe


Exactic,n, mncUorih.
scie Stan palitul de cht toti carturaril.
Exaltation, aprindPre d., sufiet.
Examiner tres-minutiensement, a cer- Exp'iquer tres-minutieusement , snb-

ceta de a fir a per (ab filo et acu)., Wiser, a despica de a fir a per, (din
examiner, ramasser, a prefira.
fir in par).
Excellent, de frunte.
Extirper, detruire, a desfiinta.
Excessif, exorbitant : extreme, cum- Extraordinairement, extremement, miplit.
tre mesure, excessivement, afar:i din
Exciter, a inteti, a atita.
cale, peste niesurh.

------..@..-.....--.

www.dacoromanica.ro

F.
Fantaisk, saillie, equnkurri.
Fantme, martle.
Fariner, a infainoa.
Farinier, fAinar.
Faim devorante, {Cul:re lupesca.
Fauchage, seceritur'a, cositura.
Faineant, flaneur, perde-vara.
Fauve, sirep.
Fa..re dureir un oeuf en le cuisant, a Favorable, priincios, fautor.
11:%cece un ad.
Femme-homme, b rbatOia.
Fr ire des carts, des digre'ssions, ex- Femelle des animaux, femeuph', bit.;

abrique de cierges, faclieria.


Facon, filpturg.
1:1J

travaguer, a se aluneca en mintea, buca.


;re la moue, a strhmba gura.
Femur, intimp.
'dare la roue, a se da retri, a rotila. Fentrage, ferestrariii.
sire la courte -chelle, a se pune Feraille, ferarit.
eiLfi, a se pune piva.
Fermage, ferme, apalt.
Fermeture, incnetre.
F .ire du fil, a firui.
des detours a cotigi.
Ferrant, ferreur, fereckor.
F
face, a sta fai, a intimpina. Ferrer, a fereca.
P
1
Fertile, fructueux, mhnos.
an somme, a trage un somn.
un paris, a se prinde pe ceva, Fertilite, manoia.
It
1,e prinde pe remas.
Feu flambant, vapaela.
Fair,i le plongeon, a se da de a cu- Feuillage, feuille , frun4i , frumPt,
funC4.

frunq.ar.

Faire la culbute, a se da de a berbelcu, de a prefalaeul, de a preval.


Fa're ses pas, a I face dresurile.
Faire gras, a mhuca dulce.
Faire reciter sa lecon a q., a asculta

Feuillaison, infrun4ire.
Feurre, pime.
Fibreux, atos, firos.

Faiseur, faptq, faptuitor, fackor.

Fin contre fin, cu. diamantul se tail

Fiert, mreii.

Fievre ortie, friguri urclichrete.


pe cineva de tabla.
Fil (le) de la pa, ole, la suite d'un
Faire la lippe, a se bosinfia.
discours, irul vorbei.
Faire la corde (un cheval), a se in- Filage, filure, tors, tort, torchtura, torcorda, a ,se da la crda (calul).
skura, torsuei.
Faire venir de l'eau h son moulin, a Filamenteux, filandreux, v. fibreux..
trage spusa pe turta sa.
Fillasse, lior ; fllasse de lin, lior de in.
Faire venir l'eau a la bouche, a i rasa Filhtre, fiastru, fiastra.
gura apg.
Filer don; a o Iua la sh'natsa.
Faire (se) jour, a ei la lumina.
Filtration, strecurhtura.
Faisceau, manunchiii.
Filtre, strecuratre.
Faite, culme.

Familiaristr, a se deda.

diamantul.
Finot, cercan.

Fmk', marced, (marcidus), veted.


Fange, im.

Flache, latuneia..

Fanon, iii, tragiin.

Flairer, a adulmeca.
Flaireur,

www.dacoromanica.ro

17

Flambant, flamboyant, flAcAritor, vA- b'our de campague, test de copt.


Fourches patibulaires, furci ; petit(
paitor.
fourche, furcea.
Flamber, a vripaqa, a sva'paqa ; je suis
Fourmillement, vermuire, misun6, foire,
flamb, m'am fript, am patit'o.
furnicare
Fletrir, a infera.
Fletrissure, marce4ime, mairce4ire, in- Fourr, desis.
Fourer, a 1 in
feratura.
Fleur de farine, Jamur5, flOre de f;iing. Foutelaie, figet (faggrfo).
Fleur fanee, passe, fltrie, flre sta- Frais de prison, grosrziA.
Frappant, arsetos.
tuta.
Frequenter le monde, a se purt-% en
Fleurs artificielles, flori de mana.
Omenii, a adesi (Cantemar).
Floconer, a fulgui.

Flotter, a pluti, a flutura, a flustura. Frere aine, teate.


Folatre, nebunatic, resflicat, sburd.
Folle farine, faira.
Fontanelle, mOlele capulut

Forfaits, forfote, forfeturi.


Forge, fauraria.
Forger, a fa'uri.
Forgeur, faur, fruarar.

Fressure, menuntaie.
Fretiller, a da din eOthi.
Friandise, gusfiritura.
Fringilla cocothraustes, coPostarr
Frivol, flusturatic.

Frolement, atinsaura.
Fromagerie, cseria.

Fosse d'oil l'on tire la terre glaise, Fronder, a iniepta.


lutaria,
Fouage, fumgrit.

Frontal, frontail, fronteau, fr p

Fume, vapeur paisse, fumegai


Fouger, a rima.
Fumeux, fumos.
Fougueux, aprig,
Fumiger, a fumega.
Fouslle, rimatura,, seurmalura', cote- Fureter, a scotoci.
lire.

Furtif, furis, fuript.

Fouiller, fouir, a rima, a scurma.


Fusee, volue, fus umplut cu tort.,
Fouilleur,, cotoliciti scurmdtor, , ri- Fusil a aiguiser, arcer.
m'a.tor.
Fuyant, fugitor, fugator.
Foulet, a incalca.
Fuyard, fugar.
Foulque, gainuse.

www.dacoromanica.ro

G.
Gouffre, holburd, tulbird, noian.
ager, a face prins6re. a pune prin- Gourdin, fust ; porteur de gourdin,
fustas.
sre, a se priude pe ceva.
Gourman, folte, lacom.
Gagner le javard, a arici ; un pari Gousse d'ail, -cdtel de usturoid.
sur q, a reman pe cineva.
Goutte a goutte, cu. picdtura.
Gaillard, le gaillard ! crisu!
Goutte de suie, stiregid, (stilligia).
Garden bonne h q., a cce pe cineva Qv:niter,
a gustdri, a gusta.
la inirad, a i o cce.
Graduel,
treptat.
Gardes (rune serrnre, cdtel la incne- Graduer, scdris.
a
scdri.
trea usel.
Grand chariot, cdran, ca'real.
Garenne, iepurdri i.
Grand ongle, unghii.d.
G-argeuille, gueule, gurluid.
Grand soufflet, sufloid.
Garnit, a fdcui, a inflea ; de cer- Grand tonneau, zdcdtre.
ceaux. a cercui, a lega un vas eu Grande flamme, fldcdraid.
cercuri.
Grande fourche, furcoid.
larzette, pescar alb cucuiat.
Grande plaine, sesime.
aufre, fag de rniere (favus).
Grande vilaine barbe, bdrbdchid.
aule, prghid.
Gratelle, pourpre, curl' de ,gdind.
Gazon, motte de terre, glii, cespet. Gratter, a scurma. a sgiria.
Gelee l l'ail, aiturd.
Grler, a griudina, a bate para.
Gelee de pieds, gelatine, reciturd, stre- Grignon de pain, cultuc.
ghiaci
Grille, grillage, parcane.
GeTinotte, gAinuse.
Grimace, strambet.
Genisse d'un an, juncutd ; de 2-3 ans, Grimacier, strambacili.
juncand.
Grimper, a se burica, a se curpeni.
Gigot, arm.
Grincement, rinjiturd, rinjires,
Gilet en pelisse. ursicd.
Grincer les dents, a rinji, a hii gura.
Gite, abdtittre chantier, zdcdtre.
Gris, cenuiul, vinet,.vinetel, griv.
Glacier, ghecoiu
GrisAtre, vinetiI, chruntiii.
Glaciere, ghecdrid.
Grisonner, a cdrunti.
Glaeon, ghecoid.
Grognard4grogneur, chiriitor, mieitor.
Glanage, spicuire.
Grogner, achIrii, a mirii.
Glande au corps, ghindurd, gala
Grognement, chIri1, chiriire, miridlg,
Glande jugulaire, tragdn.
miriit.
Glaner, a spicui ; oter la paille, a Groin, gueule, bot.
Gros pansu, folte.
Glaneur, spicurtor.
Gros-bec, bot-gros.
Glissoire, alunecus de ghind.
Gros mot, vorbi grOsit.
Glottton, macheur. mancdd, papd-tot, Grosse fine, ratoiti, ftittig.
septe-radlaid.
Grossier, rude, rustaud, parunchios,
Gnome, esprit revenant, spiritus.
tgrdnos, bAddran.
Gonfiement, unflaturd, ingOnfdtura.
Groniller, a foi, a furnica, a misuna.
Gorge de montagne, strungd.
Guable, vados.
Gorgee, inghititurd.
Gueulard, gures, guraliv.
Gorger (se), a se gurguia.
Gutpier, vespdri&

www.dacoromanica.ro

H.
Herisser (se), se d resser (les elievetx);
a se arici, a Se face pgrul mh'ciuck
Diabitan. des frontieres, marginen. Hermaphrodite, faliileti.
Hachette; securieg.
Heron blane hupp, pescar alb cucuiat.
Hachis, tocAtur5, ; de viande, tocan'6. Heureux toi I ferice de tine I (te fellHagard, sperios.
cem !)
Haillon, hanta, trentA.
Heurtoir, batte, hache, toatiire.
Hale, couronne autour du soleil ou de Me, mail
la lune, cercgn, cercalan.
Hoche-queue, codobaturil.
Haltethent, sufigturil.
Homme a son aise, om cuprins.
Hallier, desi.
Homme a deux faces, om cu doe' fe9e,
Hanneton, vruh (bruchus).
taler cu doe fece.

Hares, eptiril

Hardiesse, inimoig.

Homme de prestance, om araos.


Homme fait, parfait, om verde.
Homme ou femme eitra-ordinairement

Hatif, precoce, aigre-cloux, ran.


Hauteur d'eau, adancimea apd.

Hongrer, a jueini.

Harcelg, h. rtuit.

blanc, pap'6-1apte.

Horrible, cumplit.

Hbt, hebet, hebetel, hebetuc, hebeuc. Huissier, arm'ael, uier.

Hbeter, a hebeuci, a hebetuoi.

Humecter, a ume4i.
Huppe cucuiA, mot.
Herbage, droit d'herbage, pgungrit, Hurler avec les loups, a juca dup6 cum
erb,rit.
i se calif&
Herbosiste, erbar.
Hydromel, mursg.
Hebtude, hebenci'A, liebeucire.

,-

-7:=2.. 41.

www.dacoromanica.ro

III
Immersion, cufundkura, cufundil.
vicieux, mane.
1 n'y a de lam& sans feu, pne nu lmparfait,
Imptueux, aprig.
b foe nu ese fain.
Impetuosite,. aprigime.
n'y rien de plus orgueilleux qn'un Impossible ! atata red !
riche qui a t gueux, tiganul And Impot sur les brebis portieres, fol4rit;
s'a vNut imperat, hntlIl pe tath- Impraticable,, nestrebecios,
sefi '1 a spnqurat.
Inciter, irriter, a inte0.
II vaut mieux laisser son enfant mor- Incommode, importun, peste manh.
1

veux que de lui arracher le nez, Indelebile, nedesfiincios.


mai bine en eapul netuns de cat Infanteriste, pedestru, pedesraq.

en el tbiat.
Infanterie, pedestrime.
g a l'habitude de broder, are deprin- Ingredients, dresnri.
dere se puift floricele,
Innocent, curat la inimh'.
II n'y a si bon eheval qui ne bronehe, Inopinement, h l'improviste, chiar din
calnl en patru picire i tot se im- senin, din afar senin.
pedich ci cade.
Inserer, a inira.
11 faut battre Ie fer tent qv.% eat lusigide, secO.
chaud, bate feral One e cald.
Insuffisance, manquel, nealuns.
11 n'y a de -petit chez soi, chacun est Intgrer, a. intregi.
maitre ehez soi, tot omul domn Integrit, intregime,
Ii case sa.
Interceder pour q., a se pune pent=
Ii ne faut pas disputer les goats, gnscineva, a midloci.
tul xnIni n'are.
Interstice, interval, Testimp; par
II ne faut jeter les yerles devant les tervalles. in restixnpuri. .
pourceaux, nu strica orzul pe ghsce. Intervenir,, s'interposer,, a intra la
Ii vaut son pesant d'or, se' 'I cantg- midloe.
read cu aur.
Intestins, menuntaie,
11 ne faut pas vendre la peau d'ours Intrigant. uneltitor.
avant de l'avoir, toemela in tirg i. Intrigue,- uneltire.
vulpea in pdure.
Intriguer, a unelti.

est trop tard de fermer l'ecurie Invalider, a desfiinta.


quand les chevaux sont sortis, dupe Inviter, a imbia.
mOrte i cal de ginere.
Inutilement, fr rost.
Ilion, osul iilor.
Iris, arcul ochiulai.
11

oz.N.461QQaos,

www.dacoromanica.ro

J.
aser,

locoti, A ciclUi.

jaserie, bavardage, ciegliturg, cicll

Jeu de cartes, egirturArig.


Jen d'anneaux a. cheval, csalnet.

Jenne buffie qui court avec le trou .

peau, turmac.
Jenne vache, taure, vitendrI.
Jaseur, locotarit, cial, ciaitor.
Jaugeage, annage, droit d'aunage, co- Jonetion, joint, jointure, articulation,
farit.
incheeturk
Jaunare, gIbicios, g`albinicios, g'61.- Joue, buc6.
locotire.

built , g1binel, glbinii, g`albior,


gAlbinior, .gglbejit,

Jauger, velter, a eotki, a coti.

Jouer aux barres, a se juca da ascunsele.

Jouer de la machoire, a trage la Mei.


Jouer du violon, a dice din virg.

jaugeur, velteur, cotar.


Javart, aricitursa, arida
je Buis amine le poisson hors de l'eau, Jouer (se) de q., a. qi bate joc de
cineva.
ral scoti din pepeni afarli.
Je Baia de quel boi4 11 se chauffe, ecu Joueur de cartes, earturar, juciitor de
in ce apg s'adap5.
earti.
Jean le petit, Jon phrvul.
Jucher (se), a se gurguta.
Jet, tique, c'etpug,
Judiciairement, judecaloresce.
Jeter, lancer, fronder, a iniepta (in- Judicieusement,
cu judecatl.
jectare).
Justification,
indreptAire.
4eter de la poudre aux yeux a, q., a.
wage oehii cuiva.
Justifier, a Indreptgti.

www.dacoromanica.ro

1.
Le papier bolt, cUrtie effge.
nez en l'air, cu nasul sbirligat iii
IL'hotline propose et Dieu dispose, Lesus.
una spune oniul i alta face Domnul. Le bienheureux de memoire, fericitul
L'oisivet est mere du vice, trantevia intru aducere a minte , intru aI muma tutulor reutatilor.
mintire.
L'occasion mannuee ne se retrouve Le coeur me souleve, mi vine gretA.
pas, cine perde serita iii o mai Le cerf fait le rouge, cerbul face rumegare.

gasesce.

L'occasion fait le larron, imprejurarea Le cheval meurt de faim en attendant


face pe hotul.
que l'herbe porisse, asceptii, murLa pelle se moque du jourgon, rid,e gale, se pasci erbe la creciun.
dracu de porumbe negre.
Lechefrite, picare.
La ncessit est la mere de l'inven- Legalisation, adeverinte.
tion, nevoia multe ne invate.
Les paresseux font plus de ehemin,
La familiarite engendre le mpris, lenesul mai malt alrgg.
chnd i dai mult nas, ti se Dice in Les malheurs ne viennentajamais seuls,

cap.
dupe un fell vine si eltu.
Labourer avec des boeufs, a corneri. Les bons comptes font les bons amis,
Lacet, tirant, balt (balteus), cheotre.
frate frate, dar larAnza pe bani.
Lacher, a scepa din mhne.
Les eaux calmes sont profondes, mata
Lacher le pied, s'enfuir, a o lua la blandA sghrig reg
picior, a o storge la senetsa ; se Les cloches se felent, se dogesc clolacher, se relacher, a se belti.
potele.
Laine d'agneau, lAnA, notine.
Les peuples etrangers, limbele streine.
Laisser, chapper un mot, a se alu- Lever le masque, a si areta arama.
neca cii vorba.
Levier, perghig.
Lait de beurre, lapte bAtut.
Levreux, lippu, buzeile, buzilg, buzat.
Lait caill, lapte inchegat.
Lzarde, hiiture, hiire.
Lait, laiteux, leptos, leptecios.
Lezarder (se), se ruiner, a se hii (hiaro).
Lame, cu+ituri, custurg
Liberal , denos , "(ddnos la wind ...
Langu de fripon, limbe peseresce.
incai.)
Lanqu tte, ardillon, luette, soupape, Libertin, desfrenat, destremat.
liomburus

Larron, lotrn.
Liirgeur de la main, un lat de mfine.
LaUral, letuneios.
Lavasse, onde, rupturA de nori.
Le jour perce, se crape de (lio.
Le chcmin se replie droite, calea se
cotfrsce la drpta.
Le jeu ne vaut pas la chandelle, .nn
ow al we cfistigul din pagubil.

Libertinage, dissolution,desfrnare,des-

trem ture.

Ligamenteux, granuleux, firos, firav.


Lignee, semintle.
Limitrophe merginas.
Limoneux, imos.
Linaire, velvote, inerite, init.
Liniere, inerie, inigte.
Linot, linotte, petrosel.
Liquid e, &Otos.

www.dacoromanica.ro

2-3

Liquefier, a apUo?i.
Lisire, btA, bete ;
betit4.

Longe, panA de cApestrn.

Livicle, veced.

Loupe, (gum eur) lupare.

petite Iiiire, Loquace, causeur, locotarit, vorbarit


limbarit, limbut, limbuit.
Lisser, a ELcui..
Loquet,
incuetre reskitre.
Lissoir, maiea, maiele.
Louche,
incrucipt, pediq.
Litiere, porte-chaise, lefticg, lepticg
(lectit a).
Loucher. a se uit a cruce, cruc4

Loin des yeux, loin du coeur, - ochii Lontre, luture.


cafi na se "red se uit.

Louvoyant, cotitor.
lungAti ;
en long, lungi, da lun- Louvoyer, .a coti.
gul, da lungiquI.

Long, granda perche, lungan, lungacit,

.-------------2...2.

www.dacoromanica.ro

M.
Maquerellage, votrire, votria.
niaquereau, votru.
a da Maquignon,
Marchand de lin, inar.
Inur e. in gura cuiva.
Marchant de papier, chArtier.
Machefer, sgura.
Marchant d'ognons, cepar.
Machinant, machinateur, uneltitor.
Marchant de modes, Modist.
Machine 4fller, torcatre.
Marche, calca'tura.
Madrure, vergatura, vitatura.
Marche du mtier de tisserant, frame,
Magasin de cire, ceraria.
batlA i. vAtla.
Magie (espec de) avec les verges, ver- Marcher l la poussee, a la renverse,
gelat.
a, merge da berbelecu, da pxeva-

\if acher les morceaux a q.,

Maigre, mine faible, peHt la faia, lucul.


tras la faia.
Marcher a quatre pattes. a umbla pe
Mailler, poOer des oeufs , a face o- brand., da busile.

chiuri.
Maillet, mailloche, chassoir, pile, maifl,
maiug, maiag.
Mal b. propos, fAra cale.

Mardi gras, lasatul seculni.


Marechal ferrant, meter ferecator.
Marne, marga.
Maroufle, martafoid.

Maladroit, gauche, stkngacid, peste- Marquant, marqueur d'un fer chaud,

mknatic.
inferUor.
Malendres, mules, aricela.
Marque d'un fer chaud, inferktura.
Maiheureux que je suis ! p'eatosul de Marque de petite verole, stricat de
mine !
versat.
Malt, alac.
Marquer
d'un fer chaucl, stigmatiser,
Manche, mkneca, naner.
a
infei*
a imboura.
Mmche d'un fouet, codirigca.
Masse
de
pierres,
petrarit.
Mmchette, manicuta.
Massepain, martafoiti, martafole (ital.
Mlnchon, mfinecar.
mazzapane).
Mangeaille (pour oiseaux), cib.
Massif, tonffe, desi..
Manger par bouche, a imbucaturi.

Manger maigre, a mknca de sec, a Matines, rugaciunea manecarii, ruga

de dimineta.
Matou, motan,
Mauvais augure, petia rea.
Mauvais raisin , raisins vert , aigre,
presaritura de p6ma.
Mauvaise boisson, Hurd.
Mauvaise reussite, saut par uu an travers, presaritura.
Mauvaise tete, tete vide, cap sec.
Manouvrier, palmag.
Mechant enfant, copil presarit.
Manquer, le pied manque k q., a Mu- Mediocre, passable. moyen, de miclloc,
necat piciorul cuiva,
midlocq.
www.dacoromanica.ro
posti.

M mger gras, a mknca duke, a mknca


de frupt, a Be infrupta.
Maniement, machination, manoeavre,
uneltire.
Manier, manipuler, manoeuvrer, maehiner, a unelti.
Manifest,., visible, clair, vederos, invederat, vtdit.

35

jolein do seigle , en forme de Miel vierge, propolis, piist1.r4.


sdgle, seeSret.
Mignarder, mignoter, a# resNa,
Mignardise, resfzIgiS, resfacatia.
Mener par. le nez, a purta de nas.
Mener de belles paroles, a, purta cu Millerine, mei0e.
AI ale,

vorbe.

Menu bois, uschluri.


Menure-lyre, codolirS.
Menus droit,s, Tenuntaie.
Mentir, a minti, a spune minciunT, a

Millet, mil, pkine.


Mineur,

Minuter, a aterne pe ehartid,


Mise en scene, scenic:I.

Mitiger, radoucir, a Indulci, a hidetrage la rninciuni, a Cada la pala, ' dulei.


vre, a in0ra ver i uscate.
Moderation, 'campel, cumpStare.
Moderement, cn cumin, curapeiat;
Mere, nAscAtre.
Merisier, viscupr.
Moderer (s,e), a tine eumpetnl, a se
Mesurage, nee'surSrit, mesurat; ram-

cumpela, a se cumpgni.

riltre, mSsurare, mhsuratu, rife- Mois de prairies (1)10), lnna lui pratar,
sor:te.

Mesure la profoncieu

Alois de septembre, vinicer.


cle Peen avant Mjiq d'aoiit, misAlar.

de t'y plonger, nu te tatinde Ong Munceau, meute; dreil

nu te ajunge pAtura.
Mesure, modere , conforme , pronortionn, am'esurat:
Metairie, vacherie, ch0S. chldrid.
Metayer, &War, c4las.
Metaykre, chlAritS.
Melon, cucumh, pepenp.

Mets gras, bucate de dulce.

Monceau de ducats, glIlbinet.


Monceau d'argant, fernt de bail', grubs.
Mondain, lumen, lumesc, lumet.
Montagne boisee, hanteur, ellin, mAgura.
Moutee, aicension, sui.s, suit, urens,
Monter un cheval h dos, h poil, a in-,
cMica pe deplete.

Mettre h l'abri, a adumbri, a ade- Monter en tige, a da in paid.

Monter en graine, a face semintS.


posti, a pune la. adepost.
Mettre q. a la raison, a inveta pe ci- N \quer (se,), railler, a lua ia ris.
neva minte.

oraine, Mu g. mortSci, mortScin5.

Mettre en croix, a cruci, a pune pe Morceau, mouillette, dumicat.


crnce.
Morceler, a morceli a bucaati ; breMettre en marche, en train, a da in filler, a smicura.
rost.
Mettre, sur la voie, a punts pe cale.
Mettre qch. en execution, a pune ceva
la cale.
Mettre

(se)

Morcele morcelit.
Mordre h une langue, a tape u3 limbi
Mortaise, marque. erestanrS.
Mortifier, a loStuci.

en colre, a se incrunta, Moulin h foulerie, hultre, vuItere.

p, Ne Minia.
Mouton, berbec btt, 1)ecuin`6.
Meule, tas de foin pour servir d'abri Moyenuer, intervenir, a mi4loci.
au champ, fundac.
Moyeu de la roue, egp:itina rtel.
Meurtrir, a vilee4i.

Museau, mnfffe, hot.


Meurtrissure, vVce4lii, vilce4ire,
Muselire, botnitii.
tSturii, vinhtaie.
Mieux yard tard clue jamais, ma i. bine Mutin, inUretic. inapoetie.

rdid do, eat nici tri datS.

www.dacoromanica.ro

N.
Nicher (se), ti tit! inettibc
Nichoir, ouibar.
ri'achetez pas chat en poche4 nit Nigaud, molinto6.
cumperi mato, in traisti.
Nippes, plcuuri.
Nain, Statu--palmA.
Noeud
coulaut, nod cu. lat.
Nappe, thfdi1, ma'sariii, facia' deinas'a.
N'oser
pas faire, a nu '1 tine' cureoa.
Nargue ! sgarci
Ne 8avoir de qucl bois faire fleclie, a Yotament, principaleMent, mai lats.
nu sci se ale;g:i neghir a din griiti. Nourisse, bletre creseatre.
No savoir ou donner de la tte, a no Nourrisson, garcon, bLiat Pleb, crtso
sci unde se 0 pia' capul.
opA), sugacia.
Necessit6 n'a pas de loi, nevoia nkare
Nouveau marie, insurAtei.
loge.
Nul ne sait si Men o le soulier le
Net, heted,

blesse que celui qui le portei iI-

nab, nigaud, boblet, bobletic (baltra-

men nu seiemal bine untle,1 stringe


opinca de cat oel oe e poplar.

ticus, balbus).

Nittigeriel bobletia, bobletica

lit,

www.dacoromanica.ro

0.
blique, lat6ralement, ae Cte,cordi.

Obstruction, astulAtur.

plug se cunsce Romhnul.


On, ne pout voir le lard. et le cochon,
pi

1pts

i l'inA5s5, nu se pte.

Ongl6, ongule uughilat, unghiosi.


OccUrence, accident, cursg.
Opaque, opkit.
Occulte, alpan, arcan.
Opinihtre, ttu, rebours, cerbicos.
Odl de vigne, apes.
Opiniatret, obstination, eerbicil
Oeuf dur, oti rescopt.
Opressif, asupritor.
Oeuvre pie,' facere de bine curis'A.
0 rageux , furtunatic , furtunos, hol4
Oiseau de passage, pasere c:iletre.
buros.
Diseau de proie, pase're rg,p;l'retii, pa- Ovalle coup6e (enfourche) chez les
sgre rilpitre.
betes b cornes, urechiA infuraitg, inOiseau de saint Luc, boul Domnului.
furcati.
Oreiller, cultuc.
'Ombiliqu, buricat.
Ombrageux, umbratic, umbros.
Oreillettes, urechile inimel.
0 ruirac!e! mir5.-te !, te mir I
Orgusilleux, trufq.
On me saurait tirer ds l'huile d'un Orillon, anse, Ort.
mur, din ptr'l nu pott scte apa. Ostensible, aretos.
On a reeonuu sou paractere, i s'9 cu.- Oub'ieux, uitucnitkios, uit'Eltor, uitatic.
noscut arama.
On prend plus de mouches avec le Ouies d'uu poisson, urechile pescelui.miel qu'avec le yinaigre, mat multr Ourdir, trainer, a 133741, c. unelti.

musce cad in miere dc at in otet. Outre, fOle.


On connait les au5is au besoin, la Ouverture, deschiAturg, descueturl

www.dacoromanica.ro

P.
Pacagev impt, sur le paCage,
b grit.

Pain de sucre, cNiAtinli de zahar.


Pain ad, tire, turtii de e4rA.
Pain d'epices, turtA dulce..
prilait de la bonche, cerul gurei.

Patislader, pilottert a bate part


Pal onnier, rescruce.

Parole equivoque,, vortarametra.


Paroissien, poporan.
Parqfief, a hAtAtori.

Par rang, par fil, tour ktour, cu Ord


Partial. piirtinet, pArtinitor.
Participant, pkta.
Partie de derriere des barnOis d'uh
cheval, eurar.
Parveuir, reussi`r, trouver la fin, a da

de cpetal.

Panache, pen*

Panache', perch6. etpuiat.


PanariF sugel, sugliL
Pancarte, tabla scris5.
Pansu, ventra, folticos, Wei;
Papier boit, chArtiA sugare.
Pachet, mrmunchia.
parage, paragine.

Pas tine goatte, rien, nici pie.


Passage, passe, trajet, tretlitre.
Passer a gue", a trece apa In vad.
Passer par, percer, pe,ntrer, traverser,
a

resbate, a reebi a strebate, a

petrunde.
Passer par la passoire, a shate, a stret
aura.
Pate ponr , les brebis pour y passer Passoire,
Are'curAdre.
la unit et pour les y traire, strung`a. Patee, traetel.
Parcage, ,trame, bagturrk.
Piitettx, nAstifros.
Parcage des auimaux, bAtfelite.
turtar.
Par ci, par l, quelque part, a locUri, Patissier,
Panmer,
a
me'sfira cu palma.
pe alocuri.
Pavaner
(sP),
a pguni.
Par coeur, de rost, pe din afArli.

Par connaissance anticipee, din pre- Pau de la pause, fie.


Pdales d'uu mtie a tisser, epit
eunoscintia.
Par ,bonsecihent, drept aceea , drept Ptigno de iisseraut, spatil de tesut,
Pdouse, prairie, prat.
cke, yrin urmare.
Parconrirl/e ino4e, a ct,Vrecra lurnea, Pennage, plumage, penkit.
a inconjura lumea, a ventura lumea- Pensez deux fois 'avant de parlei,
pea bine inainte d'a vorbi.
Pareils, pairs, semeni,
Parer le pied d'un elieval, a curqi Perce-bois, ltptare, eerie.
Perche, perghil
unithia rt1
eal.
Percher (se), a se ouctia.
Parfaire, a pi.plucra.
Perdre la barte, perdre soil, aplomb,
parfilei, 'a .destrAma.
se fronbler, a sl perde eumpetill.
,Parfum. ,s eneetts,.,afixtilAtorY.
Pere
et mere, nitsciitori.
Parler heat-leo-4 'des Thvres, a bnzki.
1;iarlei .franchement 6 rque l'on pense, Persiicacit, agerime, respicare.
Pertinabe, inderetic, inapoetic.
a 0 %Milk jeop, Injm& ,
parldr,* 14 W4e, 4 vbi cum j vine Pestilence, pescelintk,(Conieasitl.
Petit, trapu, iramasstl, parv.
la;g4A., 4
Vetit soufflet, folcut, foltlictkt;
VA.ole AiMeltuif4d, varbii illerratrv

www.dacoromanica.ro

29

Petit cheyal de 4 ens; phtfarel, de 3 Plier les reins, a da mi4locul.


ans, tretior.
Plisser 00, a se chlCa.

Petite flamme, flhchrirh.


Plomb ha`che, sburhturh de plumb.
Petite corne, cornhtel, Coinior, car- Plongeon (animal), eufandaciii, pesl

nut, cornet, cornulet.


chrel.
Petite canine, sprincenh de phmnt.
Pluraer, a dh'pera.
Petite queue, codia, codith, coduth, Plus de bruit que de besogne, ma
codivfirh, codulith, Codulica.
multh gurh de cht trebh.
Petite couche, strhturbr.
Plusage, schrminaturh, schrmhnat.
Petrir. la 'Ate a frhmenta. aluatnl.
Pluser, peigner la laine, a schrmna
Ptrissage, amenthturh.
lane.
Peur, ternet, temA, temere.
Poignard, junghi4.
Pic, pisc.
Poigne (wee) d'hommes, tth BAIA de
'Pie, pieta.; cuvios.
Smeni.
Pie-grieche, femeri cichlitOre, Cicala, Poigne (une) de cheveux, uri vita 'de
oath..
per.
Pied de devant, poessee, bihnCh,
Poigriet, incheetura mnel.
Pierre h aiguiser, cute (cos-cotis-cote), Poilu, pelu, peropt.
aseutitre.
Poinon, carrelet, sula sulaba).
Pierre qui roule n'amasse pas ae mousse-, Point du jour, aube, crepatn1 dtlel
pomul care se ninth din lac in ke reversatul 4iorilor.
nil prinde rhdheinh.
Poire hative4parh orzath.
Pignon, vAlug.
Pomme de chou, chphtinh de vaizit.
Piller, voler, a lotri.
Pomme d'une canne, poinmean, ate

Pillerie, volerie, Iotri, lotrire


(4111%, mhciulih.
Piloner, mettre an pilau, a'bate in Pommell (cheval), rotat.
piuh.

Pommeraie, meret.

Pince&erghil de fer.
Pommette, osul bucilor.
Pincer, attraper, tramper q., a pune Pommier sauvage, mer phduret.
la mhnh pe cineva.
Pinson, bot-gros.
Pipean, vargh en vise.
Piquant comme l'ortie, urolichret.
Pique-assiettes, parasite , cornifleur,
lin gag.

Piquer avec, des orties, a ur4ica.

Piqtter an yif h atinge la ficati.


Piqftre d'orties, urtlicaturg.
Pivert, verdhrih.

Plaider une cause, a purta u judecath.


Plaidoyer, plaidoierie, cuvnt de aperare.
Plane, renette, cutib:5%.
Plastron, peptar.
Platement, dans le vif, pe d'intregrtl.

Pleiades, poulette, poule d'eau, ghi-

Pleine (tu) m, uciul marii.


Plier, a coviii, a incovhi.

Porter, etre enceinte, a fi grea.


Porter la parole, a purta cuventul.
Porter de l'eau a la riviere, a vinde
fior grA dinaruld.

Porte-mantean, cuier.
Portiere (vache, jument), fi(titre.

Poser en fait, a lua drept fapth.

Plafond, sufit (etiffictu`s, suffixns).

nue.

Populace, bag peuple, vlog (vulgus).


Porte-torche, fziclia (facula,facla,fax).
Porte, fetat, fhtare.

Positivement, vertement, rostit.


Pot de chambre, cm:ear, (cucuma, sat
de la spaniol., comal).
Potelet, ehrnulid, grhsuliti,
Ponce, policar.

Pouffer de rire, se pamer de rire, a


'I umfla risul.
Poulain, mans,97,milinsoe.

Poulain de deux ans, costh.


Poule pondeuse, g4iu ouhtore.

www.dacoromanica.ro

30,

rendre la monche, a se 'supgra penal


Pousser, a da brfinnT, R mbranci,
tru nimica.
impinge, a inteti.
Pousser plusieurs tiges (plantes), a face Premier chemin que la nouvelle nari6e fait apres- la noce pouf 'loft
turtea.
Pousser comme un Mier, a Imberbeca.
sea parents, cale prima&

ower l'epee, dans les reins, serrer Presence, fiintg, de faviA.


de pres, presser, a pune sula in cOstg. Pressoire, cAlciitre.

Pousser h bout, a Wanda e cinev a, Pretexte, simagre, codlk codire no.;,


a s ctite din cale.
diturti, ingainare, Inghimlh.
Pousser du bois, a da rAmurt
Prvaloir (se), a i o lha asnpra,.
Prairie, pr, fenat, fenate.
Prvt. preposit, arms+
PrOenclei, provende, premendA.

Prchant, predicateur, cuventaret.


PT4cipice, resturn41 prirr.
Precipit, 'pripit,
Prdecessenr, inaintag.
Principal, en front, fruntag.
Prfrence, priorit, preAdere, tmteiere, e,nteietate.
Prlevant l'impot aux lea Voles 1 cornea.

Prendre le monis aux dents, a se ayenta, a '0 lua avntii1, p, 0 face


vent.

Prendre sa revanche, a 0 restrce.


Prendre un baiser h la drobe a se
infrupta cu
agintare, a fura +LA

srutare.

Prevt, arnailgig.

Prison, gros.

Prise, prinsuil.
Prix de cerclage, cereurgrit.
Prix fait, pret rupt.

Proferer, a lua in pig.

Promesse par serment, voeu, juruintg,


juruire, uruit.
Promettre par serment, vouer, a jurui.
Prononcer (se). a se rosti.
Proprietaire d'une maison, cAsar, Ong,
Prosprer, faire des progres, a ayd
rost.
Provincial, tinutag.
Prunelle, pupille, qumina ochiulut
Psoas, rnuschiul cOpsel,
Pulluler, a foi.

Prendre aux cheveux, a Orni.


Pulveriser, a Infilinogar.
Prendre sur soi, eappticnier I ,ph:, a, Purement et uniquement , myna
tI Ina asupra.
nthnaL

.44.1.

www.dacoromanica.ro

0
Qui vent perdre son ehien l'accuse de
nand on ne pent pas nantde i no rage, eine Vrea s i ormire olindla
faut pas abuer, (lea nu eV pute., I st6te t I tiirbat.
Qui se sent morveux, se mouche, "eine
rintO ce mai chioluresT certa.
se simte cu mime pe dein% se
Que Dieu yowl en recompense! fi
paos!
aperO.
Wuelqu'an pii a fait fin (irrangement Qui se fait brebis, let loupe le manddterining,
b. forfeit, a parettebt
gent, dine 6'sime8ficX In -Write fl
;10,

rupta.
4nere11er tst),

inInincA

porlit

I Se Ing lie gtitt4 b, se Qui frappe des corteS 'Ca clit tte9 atli-

lua la certg.
Querellettr certgret.

maux), Impungacia.
Qui fume, enfrim6i futieggio&
Queue , chelette atilt chatiots , co- QuincailleYie , fabrique
grande guenef crodoidi codirlO ;
&Sal
qui est h la Tient, Jet-, Quinte, caprice, Coghill.
nier, codan, codaq.
Qtleat, pI1r X tigniset, wititttit6r1, Quittana, udevexint5i.
4uT s rtsgitab14nt viesottibleht, tt. QUoaillen, a da din 414:11,
vatil on guatii se incittdrOsc.

www.dacoromanica.ro

11.1.

R.
RassembleMentt raMas, ramassis, aciou-1,

)rp.)

nsiturA.

acinal d'une Wine, subtOig (sub- Ratelier, tringle, cuier.


sid).
Ravin, funliturg, rovine.
Racine de la dent, turtea de lithea. Rays, bariole, vergat, tAreat.
Rack, custurg.
Rayon de miel, fag de miere, fagorX
Rclee,'IbuchisliL
Reeler, a rAcsai.

de miere.

Rayonner, brine; proveuir, a der41.


Raeloir, ratissoire, ra'suroid, igeure5Z. Realise; a White, a yea& -visul en
Racommodeur, ravaudeur, petiator.

ochit, a implini.
Rebours, recalcitrant , TAW , entt,
Raffoler de qch., a se da in vent dupe
inderetic, itiapoetic ; rebours, resceva.
per ; a rebours, In resper.
Radoucissement, imblnelitur6.

Ragreant, celui qui ragree, Nuitor. Rebrousser, rudoyer, a da in respert


Ragreement; ful, filpiturl
a lua in resper.
Ragreer, a fAcui.
Recalcitrant, rebstitor.

Raie des cheveux, cArare.


Receptacle (des semences), tnrtea de.
Railler, ridiculariser, ; narguer, a si
semint.
face ris de cineva, a '1 lua in ris, Recondnire q., a petrece pe cineva.
a '1 face de As ; railler cinelqulun, Rectifier un esprit de vin, a trage 1a,.

a lua pe cineva peste picior.

Rainure, crestUuea'.
Raisonable, sage, prudent, mintos.
Ramage, ramee, fruncPrit.
Rampser (se), S@ remettre, reprendre
le. dessus, rglever d'une maladie, a
se infirip a.

Ramee, frundar.

Rampant sur le ventre, vintris.


Ramper, a se cnrpeni, a se ted.

Rancher, fusteiti, fuscel.


Rancune, rncOre, z6c6sid..
Rancunier, rfincoros, zacas.

Rangee, grande file, siroid, girdle.


Ranger, a insira ; regularise; porter
ordre a qch., a pune la cale, a as*,
a regula ; les travailleurs en ligne
sun les champs tendus, a impanei
lucre.toril pe intinsele cmpie.
titapace comme un voutour, vulturar.
Rarefier, rendre.. mince, menu, a afOna

(BL. a*are).

prefiicrmid.

Recu, adeveri a.

Reculer, a da Thdert, a da inapoL


Refuge, subterfuge , pretexte, inget,
mare.

Regale; a omeni.
Regarder q. fixement, a se inholba la
cineva.

Region boisee, tinut pgduros.


Relache, respas.
Relche , Valtit ;

corde relach-eet

franghi bMtitg.
Relfichement, beltiture.

Relhcher, a bedti, a se WO.


Remauier, retoucher, a prelucra.
RemOle, tourbillon, tournant, holburk
hultre, vultre.
Remord, mostrare de euget, remavare.
Remplir, (se), de fumees , s'eu fairs
accroire, so donner des airs, a se..
infumgra,
toi,

www.dacoromanica.ro

Et

se furlandisit a se 0-

33

Remuement, agitation, sbucim, sbuci- RetroussiS , rebord , revers , troussis,


mart, sbucimare, turburare.
repli, resfremeitur;14 respect ; reRemuer, agiter, a sbucima : se re- vers, restriste.

muer d'une maniere turbulente, a Runir un troupeau, a inturma.


se frrtmenta.

Rencontrer q., a da ochl cu cineva.


Rendre, q. honteux, faire rougir q , a
da pe cineva de rqine.
Rendre une ville, a inchina ua' c,etate.
Rendre qch. avec usure , a intrce
ceva ma cn asupra.
Renfoncement, adtincatiirA.

Rengorger (se), a se pepti.


Rentrer en soi, a 0 aduna mintile.
Repaire, covru.
Repanare (se) le bruit, a se duce limba,
a se respilndi vorba.
Repit, respas.
.Replis, detour, cotituri.
Reponssant, respingd.tor.

Reveil-matin, de0eptiitor,

Revenir en soi, a 0 veni in fire, a 0


veni in minti.
Revers (1(-) de la main, dosul mnei.
neve-Lir, couvrir un lit avec des drape

blancs, a inf4a.

Revoquer, rsilier, rompre, suprimer,


a desfiinta.
Rome ne flit pas hatie en un jour,
pune vita" bea viniti.
Rideau, cc Aida.

Rincer la bouche, a sphTaci gura.


Rivalit, emulation, intrec.
Roder, errer, a bisbM, a umbla raSntr,
a se infilura cu ealea.

Rompre (se) Ja corne, a se eoinri.

Reprendre haIeine, a prinde la suflet, Rond comme une boule, tout rond,
a resufia.
rotocAnat.
Reprendre see sens, a 0 veni in sim- Rondin, gourdin, fast.
tiTi.
Rouse, rnfe, mextegii,
Representer a q., a face arelare.
Rosser, battre sur les fesses, a buchiL-i.
Reprimande, reproche, mustrare, ti- Rousseurs, lintite.
nere de reil.
Rotation, rotiturA, rotire.
Resider, a se afla cu ederea.
Rouage, -rotkit.
R,espirer, a prinde la f.uflet, a resufia. Rou, rotkit.
Rertaurand (pour la sante), intiamMor. .Rouer de coups, a rodku, a piOgi.
Rater sur le carrean, a remne pe gonet, rotar, rotap.
drumuri.
RougeeAre, roux, rougeaud, rousseau,
Rttab,lissement, convalescence, intriirousstre, rocat, xoatic, ropovan,
mare, intramet.
roatru,
Retailles, rognures, erlblure (de grains), Roulant, tournoyant, rotitor, rotket.

Rouler, tournoyer, a so roti.


Retaper q , a da pe cineva de per.
Rouler les yeux dans la tete, a holba
Retaper les cheveux a peptena in ochiL
resp4r.
Routiet , experiment6, om umblat,

Retard, tra0n, teigbire, intk4iere.

cercat.
Reticulaire, retelos.
Rubanerie, cordelkiI
Retirade, retraite, dosad5.
Rubanier, cordelaT.
Retirer (se), a se &Ara.
Ruine, resip6.
Retranchement, lieu fortifie, pMang. numeur, ramet.
Retrousser Jes manches, a sumete xn- Ruse, trompeur, cercan.
nice!e a sufleca memicele.
Ruse comme un renard, yulpeutt.
Retroussemeut, resfrangelura.
Rustre, loArdeau, tindl1, tindalg.

.neetztettet
www.dacoromanica.ro

S.
Seduire, a scOte din Minte.
Seigle ergot, seeare, 1Aciuu6sA.
"gee, poche, sac de peau, prisehiulA. Selon ta bourse, gouverne ta bouche,
Sacristie, vestiaire, vestmentiiriA.
dupe cum Vi 6 gurs. 0.4 ti fi i ba-

Sagacite, agerimu.
Saiflant, prodidit, (prodeo).

egtura.
Semaine blanche, la amiable vivant lef
Saint don; unturil de pore.
grand careme, septemana albA.
Sainte Vierge,liiiscAtre de Dwane (Pt Semaine sainte, septemiina luminath%
Saisissement de coeur, , strinstire -de Semblable, semen.
inimh.
Salete, hn, inioi, imo014'.

Semoir, semgn'Atre.

Semoule, freckei.
Sensment, raisonnablement, 'ea jade.

Sangle, prpar (de la .Ferpe).

Sangler un-souffiet, a sterge ug, ivalmen


eafg.
Saris relache, i neresuflu.
Sensiblement, pe simtite.

Sans ferns, arg ceretuonia.


Sentier, chlicea, ckare.
Sans detour, sans preambult, rar In- Serin, ingritg verde.

conjur.
Serpolet, serpunel.
Sans moderation , sans contenance, Serrer de pres, mettre 'dans l'embar.
fr cumpet..
ras, a stringe in -chine.
Sasset, siti, sitiscrt.
Sertir une pierre, a fereca u ptra.
Savoir lire, a sci carte.
Srrure, incuetre.
Savourer, a gustki.
Seuil, ursig.
Sauf, In p5strare, earn de.
Seta seulet, singur singurel.
Sauf-conduit, carte de voil vegbiat:i. Sevrage, mansh'tiA.
Saumhtre, stIcid.

Saut, shag, salt, sgltare,


skitnrg, skit.

Sillet, baillon, &MAI.


s'a1t41nrit, Simulacre, simulastre.

Sautiller, a merge in skite .


Sauvegarde, apkAmnt.
Sciatique, cliderea musehilor.
Scintillement, stelire, schinteere.
Scorie, sgurg.

Simuler, a faVari, a se preface.


Sinuosit, tonrnant, tortillement, tortuosite, gerpuiturg, cotiturg, eoti

giturl

S.oeur consanguine, sorb.' vitrigh.

Soigner, prendre soin, se- saucier de


qeh., a Ina a minte l& ceva.
Scribe, savant, ckturar.
Se laisser induire, se venter, se gth- Solliciter, a soli.
Sommet, culme, clm, verf.
rifler, a se aiepta.
Se coucher h plat venire, a se pune Sommef de la ate, melele capt(14
pe beanci.
crescetul capulut
Se tirer d'affaire, a sca cu fasia Sorciere, stnig, fermechlere.
eurati,
Souche, race, ligne, seraintig.
Sbace, sale, seuos, soios.
Sec, vide, aride, secAid, secAtiv.
Secheresse, fadaise, Beata', secaur5.

Sediment, apOturg pe fund.

Souci, peine, pes.


Soufflet, ventre, pause, fle.
Soupirail, orifice, resreitere.
Sourdeaud, surdatic, surdilA.

www.dacoromanica.ro

36

Sourdement, 8ur4esce, surda.


Sotirnois, cagot, ficar.
Souterrain, voiite, magasin, bava (ital.
bastia, bastione).
Spacieusement, in larg.
Spectre, mitrtole.
Spirituelement, sufietesce, cu destep-

tkiune.

Stagnation, zlicure
Stagnation de l'eau, zitarea ape!.
station, abittMre.
Statuer, a statornici.

Stigmatism, a imboura (*).

Stratefier, a 4e4a in strate.


Succeder (se),- a se incirui.

Suceur, sugar ; veau de lait, vitel sugar, agneau. de lait, miel suggrel.
Suffisance, ajuns.

Suint, usuc (land de curand tunsii).


Saivre q., a se, lua dupe cineva.
Suppleer, a suplini.
Sur les Helix,. la facia locului.
Surprendre, a aNupri.
(*) in vechime eriminalit silo stigmatisatt
In Moldova, ou semnul Orel'.

www.dacoromanica.ro

T.
Terrier, culcug.
Testamentaire, cu limba clet.marto.

tr;

aille-effilee, grele, figur3 degirath. Tete, tetin, gond, Vinci. e


Tail ler (mines), a sotiri.
Tete perdu d'un clon, capuI infuudat

Tail lis, desig.

Tailloir, thiet6re.
Taire (se), a thc din gurh'.
Tampon, astuptre, astupug.
Tanire (dun animal sauvage), covru,
visuniL
Tant va la cruche h l'eau qu'elle se
casse, tigva nu merge mult la aph.
Tariere, lingurh rotArseci.
Tarissabk, secAcios,
Taupins, tAlpagl.

al unul

Tetiere, olipeteTh.
Timonier (cheval), cal rotag.
Tiraillement, resucelit
Tirant, trainant, tireur, trAga*citi, tei-

&tor ; boeuf tirant bien, .bob tra-

getor.
Tire-bouchon, destuOtOre.
Tire a quatre epingles, ciop it in patru
muchl.

Tirer en fil, a firui_


Tirer les cartes, a da cu cirtile, a da

Teigneur, sg likON.
Teindre, a da fagie.
in ecirtl.
Tel maitre, tel valet, cum 6 unchiul gi Tirer en longeur, a tragiini.
nepotul.
Tirer sur le rouge, a bate in rogu.
Tel en, phtit qui n'en peut mais, unul Tisonner, a atita.
face, altul trage.
Tomber de Charybde en Scylla, scapl
Tellement, quellement, agagI
d'un drac gi dal in lac.
Tenace, teras.
Tomber dans d'esprit, venir en penTendant, incordltor, tiugtor.
s'ee, a trasAri. a veni cuiva in cap.
Tendre (se), a se incorda.
Tomber -de sommeil, a pica de sOmn.
Tendre le dos h q. pour l'aider it Tomber en efflorescence, devenir famonter, a se pine piu6.
rine, a se fdina.
Tendret, rescopturA.
Tomber en dfaillance, etre hors de
Tenir tete a q., a se pune on cineva.
soi-mme, a se pestrece.
Tenir le bec dans l'eau, a tine pe ci- Torchon, sterOtaire.
neva on chica in gaurh'.
Tordre (se) les mains, a ti frhnge
Tension, incordAturA.

mhinele:

Tergiverser,teMporiser, a se codi, a Torrent, giMn.


terig'cli, a timpurAni.

Terminer (se) en pointe, a se subtia


spre capet.
Terrage, droit de terrage, ar'Arit.
Terrain enclave de champs commnnom; prinsurh'.
Terre nouvellement defrichee, cu rturfl, curiae.
Terre glaisse (terra eitri), lutigor galben.

Torpeur, toropeln.
Tortis de filasse, fuior de chnipA.'
Tenaille, mouchoir de tete, stergar.
Touchant, atingAtor.
T oiirbill onn ant, holburh.tor.

Tourmenteux, turbulent, holbnros.


Ton rnant. eau profonde, tulbinA.
Tourner de cte, se replier, serpenter,

a se coti.

Tourner le cheval en arc en ciel, a

www.dacoromanica.ro

37

Transport, 'portage due, ducilturg.


Tonrner, tordre, a holba (volvare, vol- Transversalement, obliquernent, in-pe4,

Intrce calul cucurbel

erne*

vere).

Trapu, massif, gros, ramass, trunchios.

Tournoyant. cotigitor.
Tournoyement, cotigire.
Tournoyer, a cotigi.
Touselle, drche, alac.

Travahler un cheval, a frAmnta un


cal.

Traverse, tindall.
Tout ce qui luit n'est pas or, tot ce Trebucher, a cespeta.
Trembleur, homme qui tremble pat
sbrA nu se maninea.
suite d'une male die, tremuricid.
Tout d'une haleine, intr'un sufiet.

Tont d'un trait, dinteu1 sorbiturg ; Trepignant, pietinant, trattant, trotinteuA intinsre.
teur, trotin, trepAdator,
Tout d'une suite, d'nn train, intenn Trs-brillant, prefulgeroS.
vir.
Trtean, ridelle, scarigA
Tout de suite, pe loc, indata, pe datA, Trimestre, triluni
J.

numai de cat

Tout homme, chacun, natul, tot natul.


Traineau, ramasse, herse, tragg.
Trait, clavicule, trAgnore.
Trainer, retarder, a triiggni.
Trainer la you en chantant, a Wtgsani cfintand.

Trainer les mots, a vorbi lat ; voir


trainante, vorbA trAgg.nita.
Tranchant,* ascuti7. tgag.
Tranchees, fAieturi (trdnfi).
Trancher la difficnit, a inlgtura greutatea.
Transformer (se) en lait, a se lAptoi.

Trippes, tripailles, tripotte, mAnuntaito.


Trognon, velvA.

Tronquer, mutiler, a trunchia, a dun.


Trotter, a tropai.
Trou d'une aiguille, urechia aculut
Trou rempli d'eau, nn ()chid de apg.
Troupeau an quel on pretle, cuvn-.
tgretA turnag.

Trousseau, tronsse, trodaet, ragnunchid.

Tronver sa place, tenir sa place, a

prinde loc.
Trumeau, spata de bA.
Tnberosit, tumeur, cucuid.
Transi de froid, petruns, rebegit de Tuyau en terre, tiv, (tubulue ; sorte
frig.
de tnyan adapt. a l'ouverture d'un
Transparent, strevePtor.
jet d'ean, gurguil

www.dacoromanica.ro

U.
Un ocean de lumieres, un nolan de

n travers de doigt, in lat de deget. luminAri.


kite de paille, IA legAtua de
Uu taimonneznent tiri par les areveux, tine
paie.
IA judeeatii trasii de pr.,
,
Un tiens vent mieux que deux tn l'au- Una brebi$ galeuse gate tout le trou...
ras, mai bine asti un oil 4e at- peen, Ma riiiisA umple ttli turma.
mAine un boii.
Une si grand& multitude t atAta mar
Uu ciou chasse l'autre, Quill pe cell de &mill ! IA spusA de ()meat
_

wciite.

www.dacoromanica.ro

V.
Verbiage, guriyiA, fiecAriA,

Wacht mauvaise, boiastrA.

Vache de mentagne, boscuthi.


Vache espagnole, vach incaltatisi
Vache h traire, vacA mu1gAt6re.

Verdoyant, verdatre, verduid.


Vereux, vermenos, invermenat.
yerglas, ghecuy.

Vrifiant, verificateur, adeveritove


Vache I la quelle manque- nue tette, Vermoulu, mfincat -de earl,
Vermoulure, mancAturA de earl', vervacti maneA.
menoyi5, invermenare.
Vagabond, migr, nouveau venu, veVertigo (nzaladie des brebis), resfug.
netic.
Vsication, beyieAturA.
Vaisselle, unelte de masA,
Viande avance, carne stAtutA.
Vanner (du bl), a ventura.

Viande faisande, came de vnat fraVannier, panerar.


gedita.
Vanit, gloire, vntL
Vietuailles,
provisions, merinde, vipt,
Vaporation, aburla.
vipturi (v?ctus).
Vaporeux, aburos.
(le) des cetes, dfaut des cedes,
Va ventre 4 terre, cours, te sventA, Vide
'flmnre.
sventA-te.
Vider une affaire avec q., a yi cAuta
Vehement, avar, cruel, cumplit.
eu oineva.
Veil lee chez un mort, priveghid.
Vieille -fillet fatA stAtutA.
Veine d'eau, vita' de apA.
Vieillbt, betrAnel.
Veine crurale, vein iilor.
Vif, violent, aprig (apricus).
Vendre de la main, a vinde de la Vinage, callerage, vinArit, vinaricid ;
mang, de a nihnA.
Venir a bout, a scfe la capAt, la cale. -vins, vinurY, vinat, vinate, vineturi.
Vent orageux, bourrasque, venteicA. Vindicatif, zAcay la inimA.
Ving ttes, vingt avisr Cele sate atate
Ventaux de souffiet, inim in fol.
bordee.
Ventilation, vannage, venturAturA
Violet,
violace. gris, venel, vioriA.
Ventilant, vannenr, venturAtor.
Ventilateur, van , vannette, tararre, Violon, ciatrA (citera). viOrA.
Violoniste, ceteray, viorist, violonist.
venturat Ore.
Virginal,
fetese, ficioresc.
Ventre, fatAturA.
Virginite,
fetiA, fecioriA.
Ventricule, vintricel.
Virilement, bArbnesce.
Ventru, fOlef.
Vis-a-vis , in drept , in dreptul, in
yra-cite, vridicite, adeverime.

faci, 1)este drum.


Verbeux, verbiageur, guraliv, guraliu, Visionnaire, visAros.
gu ref, guratic, vorbarit.
Visqueux, veseos.
www.dacoromanica.ro
Verbalement, din, gurA.

40

VitA, ochiu de ferestrA.


Vive arte, inuchi ascutitii.
Vivier, pescuina,
V ivifiant, inviorAtor, inviognor.
Vivification, inviorare, invioare.
Vivifier, a inyioral a invioa.
Vivre en fille non marie, a feti,
Vivre en garcon. a feciori.
Voie lactee, calea retcit, calea retAcitilor, calea lui Trajan.
Voisin, laturn, vecin.

fluturatic , spulberatic, vnturafic,


flneratic.
Volter, a face nit intorAtura.
Voltiger, voleter, a flustura, a flutura,
a sburh'ci, a sburWici.-

Volue, fus umplut cu tort.

Vous mettez la charrue devant les


boeufs, impedica la deal i despedicti la vale.

Vous donnez des verges pour vou,g


foaettee, aduni nuele pentru spiVoitures en general, train de voitu- narea ta.
voussure, boltg, boltiturL
res, tritsurAril
Voyant,
apparent, ve'Tetor.
Volage, leger, inconstant, flusturatie,

F I N E.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și