Raport Studiu EIA - Electroputere Parc

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE
A IMPACTU LUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU
PROIECTUL
CONS TRUIRE
C ENTRU
COMERCIAL
"ELECTROPUTERE PARC", HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLAJ, GALERIE
COMERCIALA,
MAGAZIN E,
S ERVIC E
AUTO
PRIN
REABILITARE,
CONSOLIDARE,
EXTIND ERE
HALE
EXIS TENTE
(APARATAJ,
S AS ),
BRANS AMENTE UTILITATI, AMENAJARE INCINTA(ACCES E PIETONALE S I
AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE D E S EMNALIS TICA S I ANEXE),
IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA D E PROPRIETATE,
CALEA BUCURES TI, NR. 80, CRAIOVA, JUD ETUL DOLJ
BENEFICIAR:
SC ELECTROPUTERE S A, SC K&S ELECTRIC PO WER POINT S A S I SC AUCHAN
ROMANIA S A
Intocmit,
MEILESCU CORNEL
Cod numeric: R-EIM-04-40/20.10.2008
SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

POINT SA SI SC AUCHAN ROMANIA SA
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1. INFORMAII GENERALE
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
propus s-a elaborat la comanda beneficiarului, in baza contractului de prestari servicii.
Prezenta lucrare este intocmita avand in vedere cerintele legislative actuale, privind
necesitatea evaluarii impactului asupra mediului pentru obtinerea acordului de mediu in
cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului prevazute in:
- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private
asupra mediului;
- O.M 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediulu,
precum si solicitarea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova prin adresa
nr. 1522/09.02.2011.
1.1. Titularul proiectului
CRAIOVA, STR R AULUI, NR. 415A, CR AIOVA
Reprezentant legal: ADRIAN TULHINA
Telefon: 0731 700 776
Fax: 021 269 20 87
email: adrian.tulhina@mainoffice.ro
1.2. Informaii despre autorul atestat al raportului privind evaluarea impactului
asupra mediului
MEILESCU CORNEL
Dr Tr Severin, str Alion, nr 64
Tel: 0726189016
Cod Numeric : R-EIM-04-40/20.10.2008
1.3. Denumirea proiectului
CONSTRUIRE
CENTRU
COMERCIAL
"ELECTROPUTERE
PARC",
HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLAJ, GALERIE COMERCIAL A, MAGAZINE,
SERVICE AUTO PRIN REABILITARE, CONSOLIDARE, EXTINDERE HALE
EXISTENTE (APARATAJ, SAS), BR ANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE
INCINTA(ACCESE PIETON ALE SI AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE DE
SEMN ALISTIC A SI ANEXE), IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA DE PROPRIETATE,
CALEA BUCURESTI, NR. 80, CRAIOVA, JUDETUL DOLJ
1.4. Descrierea proiectului i a etapelor acestuia
CONSTRUIRE
CENTRU
COMERCIAL
"ELECTROPUTERE
PARC",
HIPERMARCHET, MAGAZIN BRICOLAJ, GALERIE COMERCIAL A, MAGAZINE,
SERVICE AUTO PRIN REABILITARE, CONSOLIDARE, EXTINDERE HALE
2

EXISTENTE (APARATAJ, SAS), BR ANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE

INCINTA(ACCESE PIETON ALE SI AUTO, PARCARI AUTO ELEMENTE DE
SEMN ALISTIC A SI ANEXE), IMPREJMUIRE TEREN PE LIMITA DE PROPRIETATE,
CALEA BUCURESTI, NR. 80, CRAIOVA, JUDETUL DOLJ, se ncadreaz n etapa de
construcie faza obinerea Acordului de Mediu.
1.4.1. Amplasamentul
Amplasamentul studiat se afla in intravilanul municipiului Craiova, pe Str. Calea
Bucuresti, Nr.80, in incinta societatii SC ELECTROPUTERE SA.
1.4.2. Date specifice investiiei
Prin prezentul proiect, conform Certificatului de Urbanism Nr. 65 din 19.01.2011, se
propune construire centru comercial "Electroputere Parc": hipermarket, magazin
bricolaj, galerie comerciala, magazin, service auto prin reabilitare, consolidare,
extindere hale existente (aparataj, sas), bransamente la utilitati, amenajare incinta
(accese pietonale si auto, parcari auto, elemente de semnalistica si anexe),
imprejmuire teren pe limita de proprietate, precum si organizare de santier pentru
obiectiv.
Dezvoltarea pentru LOT1 cuprinde amenajarea in interiorul corpului de cladire a unei
Galerii Comerciale de Mall, un Hypermarket (Auchan) si a unui magazin de bricolaj
(Leroy Marlyn), cu anexele necesare aferente. Dezvoltarea pentru LOT2 cuprinde
amenajarea in cladire exitenta a doua spatii comerciale (Decathlon si Kiabi), a unui
service auto cu showroom de prezentare si vanzare (Norauto) si a unui parking auto.
Spatiile create vor fi concesionate. Pe platforma exterioara de legatura dintre cladiri va
fi amenajata ca parking auto, ce va deservi clientilor Centrului Comercial.
Terenurile de pe amplasamentul din Calea Bucuresti nr.80, mun. Craiova, jud. Dolj,
denumite in continuare terenul investitiei, apartin K&S ELECTRIC POWER POINT SA,
AUCHAN ROMANIA SA si ELECTROPUTERE SA, conform contractelor de vanzarecumparare/extraselor de carte funciara anexate in copie, astfel:
- K&S ELECTRIC POWER POINT SA
teren in suprafata de 30.271 mp, din care 30.214mp ocupati de corpul C2 de cladire
(fosta HALA APAR ATAJ) nr. Cad 10493/2/1/2, intabulat in CF 205173 Craiova
- AUCHAN ROMANIA SA
teren in suprafata de 19.550mp, ocupati de corpul C1 de cladire (fosta HALA
APAR ATAJ) nr. Cad 10493/2/1/1, intabulat in CF 205173 Craiova
teren in suprafata de 14.082mp, din care 14.044mp ocupati de corpul de cladire fosta
HALA S.A.S nr. Cad 10493/1/1, intabulat in CF 68875 Craiova
K&S ELECTRIC POW ER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA in coproprietate:
- teren cu o suprafata de 16.484mp, ocupat 2.281 mp de cladirile C15C17, C22C30,
C32, C33, C107, C108, C110, C357 nr. Cad 10493/12/2, intabulat in CF 68736
Craiova;
- teren cu o suprafata de 6.946 mp, ocupat 833mp de cladirile C44 si C45 (regim
inaltime P+4E) nr. Cad 10493/2/2, intabulat in CF 205282 Craiova;
- teren cu o suprafata de 9829 mp, ocupat 2.221 mp de cladirile C31, C34 C41, C43,
C46C59, C61 si C62 nr. Cad 10493/2/3, intabulat in CF 68834 Craiova;
3

- teren cu o suprafata de 1.101 mp, ocupat 143 mp de cladirile C13 si C14 nr. Cad
10493/1/2, intabulat in CF 205459 Craiova;
- teren cu o suprafata de 7.380 mp, ocupat 2.282 mp de cladirile C4C11, C18, C20 SI
C356 nr. Cad 10493/1/3, intabulat in CF205404 Craiova;
- teren cu o suprafata de 553 mp, ocupat 50mp de cladirea C1 nr. Cad 10493/8/1,
intabulat in CF205172 Craiova;
- teren cu o suprafata de 388 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/8/2, intabulat in
CF204971 Craiova;
10493/8/4, intabulat in CF204961 Craiova;
- teren cu o suprafata de 1.444 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/8/9, intabulat in
CF204969 Craiova;
CF2052401 Craiova;
- teren cu o suprafata de 24 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/11/3/2, intabulat in
CF205160 Craiova;
- teren cu o suprafata de 1.864 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/13/1/3, intabulat
in CF205175 Craiova;
ELECTROPUTERE SA (Fond aservit)
- teren cu o suprafata 2178mp, nr. Cad 10493/12/1, intabulat in CF 205535 Craiova,
ocupat 148mp de cladirile C21 si C109;
- teren cu o suprafata 2112mp, nr. Cad 10493/11/3/1, intabulat in CF 205440 Craiova
- teren cu o suprafata 2331mp, nr. Cad 10493/13/1/1, intabulat in CF 205535 Craiova,
ocupat 17mp de cladirea C2;
Suprafata totala a terenurilor aferente investitiei Centru comercial Electroputere Parc
este de 119.169 mp; la care se adauga fondul aservit, aflat in proprietatea
ELECTROPUTERE SA, in suprafata de 15.211mp, suprafata ce urmeaza a fi utilizata
ca drum de acces/accese, pentru trecerea libera a pietonilor/autovehiculelor pentru
executia/exploatarea investitiei.
Toate loturile de teren mentionate anterior au fost dezmembrate dintr-un singur teren
ce a apartinut/apartine SC ELECTROPUTERE SA.
Situatia existenta
In prezent loturile aferente investitiei Centru comercial Electroputere Parc, inclusiv
fondul aservit sunt ocupate de constructii (conform analiza teren). Suprafata totala
construita este de 71646mp pe terenurile apatinand K&S ELECTRIC POWER POINT
SA si AUCHAN ROMANIA SA, respectiv de 163 mp pe terenul ce constituie fond
aservit aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA.
Cladirile principale si anexele acestora au fost edificate in perioada 1964-1970.
Toate celelalte anexe au fost construite dupa aceasta perioada functie de necesitatile
de moment (parte din acestea sunt exclusiv soproane metalice).
4

Situatia propusa
Cei doi proprietari/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN
ROMANIA SA , doresc realizarea unui CENTRU COMERCIAL in 4 etape (faze):
FAZA 1 : cladirea compusa din corpurile C1 si C2 (fosta HALA APAR ATAJ) va adaposti
urmatoarele functiuni : hypermarket si galerie comerciala (magazine tip boutique, zona
de restaurante, cinematografe, zona de recreere), inclusiv utilitatile aferente.
FAZA 2 : spatiu magazine retail : 1 magazin produse sportive si accesorii, 1 magazin
produse confectii si un service auto cu anexe.
FAZA 3 : magazin bricolaj (inclusiv utilitatile aferente).
FAZA 4 : imobil de birouri ce urmeaza a fi realizat in cladirea existenta cu regim de
inaltime P+4E, fost Grup social aparataj.
Proiectarea se va face pentru fiecare etapa in parte, avand o coordonare de ansamblu,
urmand a fi luate masurile pentru delimitarea celor 4 etape.
Se vor pastra retragerile minime conform PUZ aprobat.
Pentru dezvoltarea
intregii investitii se
vor
desfiinta
urmatoarele
constructii/anexe (lucrarile de desfiintare fac obiectul unor alte documentatii
separate):
K&S ELECTRIC POWER POINT SA
nr. Cad 10493/2/1/2 corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie;
suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali);
AUCHAN ROMANIA SA
nr. Cad 10493/2/1/1 corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de ventilatie
si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti
(nestructurali);
nr. Cad 10493/1/1 (hala S.A.S) - se vor defiinta anexele aferente sistemului de
ventilatie si corpul de cladire aflat in extremitatea de SE (vezi plan de situatie);
suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali) si
parapetii exteriori (aferenti suprafetelor vitrate);
K&S ELECTRIC POWER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA in coproprietate:
nr. Cad 10493/12/2 se vor desfiinta cladirile C15C17, C22C30, C32, C33, C107,
C108, C110 si C357, in suprafata de 2.281 mp;
nr. Cad 10493/2/2 se va desfinta cladirea C44, in suprafata de 10mp;
nr. Cad 10493/2/3 se vor desfiinta cladirile C31, C34 C41, C43, C46C59, C61 si
C62, in suprafata de 2.221 mp;
nr. Cad 10493/1/2 se vor desfiinta cladirile C13 si C14, in suprafata de 143 mp;
nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4C11, C18, C20 SI C356, in suprafata de
2.282 mp
nr. Cad 10493/8/1 se va desfiinta cladirea C1, cu suprafata de 50mp;
5


nr. Cad 10493/12/1 se vor desfiinta cladirile C21 si C109 in suprafata de 148mp;
nr. Cad 10493/13/1/1se va desfiinta cladirea C2 cu suprafata de 17mp.
Descrierea etapei de constructie

Pentru cladirile ce urmeaza a fi pastrate s-a intocmit o expertiza tehnica (de
expert tehnic atestat MLPTL) prin care s-au stabilit masurile necesare in conformitate
cu noile functiuni propuse/normativele in vigoare.
Sunt propuse a fi executate urmatoarele categori generale de lucrari de reabilitare:
refacerea invelitorii cu membrane bituminoase/PVC aplicate/fixate pe un strat nou de
termoizolatie din vata minerala; se vor pastra fasiile de BCA
refacerea luminatoarelor; inlocuirea sticlei cu panouri celulare din policarbonat,
inclusive amplasarea de trape de desfumare conform norme PSI;
refacerea suprafetelor vitrate exterioare (perimetrale) in sistem structura perete cortina
si inchideri cu geam termopan/panouri celulare de policarbonat;
CENTRU COMERCIAL FAZA 1 CORP C1+C2
Pentru functiunile noi propuse se vor realiza structuri noi in etaj (deschise partial in
supanta catre parter) cu o structura mixta din beton armat si confectii metalice.
Structra aferenta spatiilor din etaj va fi independenta de structura existenta. Solutiile de
fundare se vor stabili in functie de recomandarile din studiul geotehnic ce urmeaza a fi
realizat.
Regimul de inaltime va ramane acelasi (per ansamblu), respectiv P+1E (partial)
Pentru zona de hypermarket se va realiza o extindere cu regim de inaltime P+1E
(partial). Structura va fi de asemenea in sistem mixt, beton armat si confectii metalice.
Compartimentarile interioare vor de tip usor (gips-carton) sau mixt (zidarie
caramida/BCA si gips carton) si vor satisface rezistentele la foc in conformitate cu
normele PSI in vigoare.
CLADIREA S.A.S. MAGAZINE RETAIL (2) SI SERVICE AUTO
Suplimentar, pe intreaga suprafata se va realiza pe o structura noua, in etaj, un spatiu
destinat locurilor de parcare. Structura va fi din beton armat; fundarea se va face
conform recomandarilor din studiul geotehnic.
Structurile pentru spatiile din etajul 1 se vor realiza in cadrul volumului construit existent
deja. Fac exceptie extinderile in afara perimetrului existent (~3900mp).
Inaltimea maxima a imobilului va ramane acceasi ~16,20m fata de cota 0 (cota
pardoselii interioare existente). Exceptie fata de aceasta inaltime vor face elementele
6

de publicitate urbana (de identificare a investiei) amplasare pe cladire (Hmax = 20m)

sau adiacent acestora (totem pe structura metalica cu Hmax=30m).
Suprafata aferenta investitiei = 119.169 mp
(proprietar/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA
SA)
Suprafata fond aservit
= 15.211mp (proprietar ELECTROPUTERE SA)
Sconstruita existenta
Sconstruita mentinuta
Sconstruita propusa
SUPRAFATA CONSTRUITA
SUPRAFATA DESFASUR ATA
71.646
63.713
5.037
68.750
100.910
mp
mp
mp
mp
mp
POT 57,7%
CUT 0,85 (5,7mc/mp)
Locurile de parcare aferente acestei investitii se vor prevedea astfel:
la nivelul terenului (platforme amenajate) 1400 locuri
in etaj 1 hala SAS 400 locuri
Accese auto
Accesele (auto) in incinta se vor realiza in punctele aprobate in faza PUZ din Calea
Bucuresti, respectiv Strada Lapusprin reconfigurarea acceselor existente si vor fi
realizate pe terenul ce constituie fond aservit aflat in proprietatea ELECTROPUTERE
SA.
UTILITATI
Bransamentul de apa se va realiza din reteaua existenta in incinta.
Racordul de canalizare (menajera/pluviala) se va face la reteaua existenta in incinta
ELECTROPUTERE SA.
Bransamentul electric se va realiza confom furnizorului de utilitati (CEZ).
Bransamentul de gaze naturale se va realiza confom furnizorului de utilitati (EON).
Ca urmare a schimbarii destinatiei spatiilor existente in spatii comerciale si de
alimenatiei publica, pentru racordarea la retele existente este necesara verificarea in
prima faza a gradului de uzura a conductelor si capacitatii de asigurarea a utilitatilor
necesare conform nevoilor de consum a noii destinatii rezultate din reamenajarea
zonei. in situatia in care utilitatile existente la fata locului sunt deteriorate sau improprii
unei functionari in conditii normale a instalatiilor interioare se impune schimbarea
acestora pentru aducerea lor la parametrii obtimi de functionare.
Documentatia cuprinde descrierii tehnice se refera la o situatie initiala, ce poate suferi
modificari in conformitate cu cerintele si specificul chiriasului.

a) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente

Hypermarket Auchan din cadrul investiiei CENTRU COMERCIAL
"ELECTROPUTERE PARC".
Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reeaua furnizorului se va realiza
conform avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform
studiului de soluie ntocmit de SISE-SD-SC Electrica, la comanda beneficiarului.
Racordul electric se va realiza prin intermediul unui post de transformare echipat
cu un transformator de 2000 kVA amplasat n exteriorul cladirii n anvelopa de beton
PTAB.
Din reeaua existenta de medie tensiune se va alimenta postul de transformare
PTAB poziionat n incinta.
SOLUTIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE

Contorizarea se va realiza pe medie tensiune la nivelul postului de transformare printr-o
celula de masura.
De asemnea sa vor realiza contorizari pentru tablourile electrice din spatiile de
preparare.
SOLUIA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE IN CLADIRE
Din postul de transformare se alimenteaza tabloul electric general (TGBT), iar
din tabloul electric general porneste reeaua de distribuie interioara prin care se
alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaz[ receptoarele.
Reeaua de distribuie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-C-S, n
care conductorul de protecie distribuit PE este utilizat pentru ntreaga schema, de la
tablourile electrice secundare pna la ultimul punct de consum.
Din tabloul electric general TGBT se vor alimenta:
- Tabloul THVAC: Roof-Top
- Tablou TATELIER: Atelier
- Tablou TDIV: Di verse
- Tablou Silozuri faina (Fara furnitura)
Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri NYY-J.
INSTAL ATII SANITARE
Instalaii interioare de ap rece si ap cald
Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului
comercial. Pentru reeaua de ap rece sanitar, se va asigura o linie de contorizare
consumului. In componenta liniei intra: manseta de control, clapete antipoluare la
vedere, robinetele de izolare, manometre de control, regulator de presiune, filtru cu sit
fin cu eficaciate minim de 8/10 mm, robinet de golire si contor volumetric .
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare pentru functionarea instalatiei in
zona de preparari alimentare se utilizeaza o statie de pompare si hidrofor alcatuita din:
1 + 1 electropompe verticale (Q = 10-12 mc/h; H = 50 m H2O) echipata cu tablou
automatizare si protectie.
Pentru fiecare operator consumator de ap s-au prevzut racorduri de ap rece.
Racordurile de ap au fost amplasate la partea superioar a ncperilor. Pentru
8

consumatorii igienico-sanitari distribuia n interiorul cldirii, att orizontal ct si

vertical, se face printr-un sistem realizat din eav de cupru, montat ingropat n perei
sau tavanul fals. Instalaia cuprinde deasemenea robinei cu obturator sferic montai pe
ramificaiile spre grupurile sanitare si robinei colar de nchidere si reglaj montai pe
legturile la obiectele sanitare.
La trecerea conductelor prin plansee si perei se vor monta tuburi de protecie.
Dimensiunile conductelor au rezultat n urma calculului de dimensionare si echilibrare
hidraulic. Soluia de distribuie aleas si configuraia geometric a sistemului asigur
autocompensarea dilatrilor. Presiunile de utilizare necesare in instalatiile de apa rece
si calda sunt cuprinse intre 1.5 3.5 bar.Pentru a limita presiunea de utilizare la 3.5 bar
se vor prevedea la consumatori reductoare de presiune. Echiparea cu obiecte sanitare
se realizeaz conform planurilor de arhitectur, distribuia apei realizndu-se conform
planurilor anexate pentru fiecare consumator n parte.
evile montate liber se izoleaza cu tuburi din spum de polietilen cu =0,04
W/m x K:
- 10mm grosime pentru conducte de ap rece
- 20mm grosime pentru conducte de ap cald
Conform temei de proiectare impusa de investitor, apa calda menajera se va
prepara cu apa dedurizata. Apa rece dedurizat se vor alimenta n primul rnd anumite
echipamente ale laboratoarelor din zona de preparare alimente.
Dedurizarea se realizeaza cu o instalatie de dedurizare duo (1+1), compusa din
doua aparate legate in paralel si o butelie continand saramura. Aceasta instalatie
asigura constant timp de 24 ore din 24 un debit de apa dedurizata pentru un debit de q
= 4,5 m3 /h. Spalarea si regenerarea rasinilor de dedurizare se realizeaza automat prin
echipamentele instalatiei. De la instalatia de dedurizare se asigura atat umplerea
completarea instalatiei centralei termice cat si alimentarea consumatorilor de apa
dedurizata. Prepararea apei calde menajere se realizeaza prin intermediul unor
schimbatoare de caldura in placi racordate la circuitul frigorific al hypermarketului. Se
vor folosi doua schimbatoare de caldura in placi (furnituri Auchan) ,de cate 72 kW.
Pentru asigurarea debitului necesar de apa calda menajera se vor monta doua boilere
electrice cu acumulare de cate 1000 l fiecare si o putere electrica de 10 kW fiecare
pentru re-incalzire in 6 Ore.Apa calda menajera pentru consumatorii situati la distanta
mare de punctul de preparare, va fi asigurata local cu boilere electrice. Distributia de la
boilere spre obiectele sanitare se face ramificat printr-un sistem de tevi din
polipropilena reticulata, care vor avea traseu paralel cu cel al distributiei de apa
rece.evile se izoleaza cu tuburi din spum de polietilen cu =0,038 W/m x K cu
grosimena de: 9mm pentru conducte de ap rece si 13mm pentru conducte de ap
cald. Echipamente din zona de preparari for fi furnizate de catre beneficiar si vor fi
racordate la instalatia proiectata.
Canalizare menajer interioar
Pentru fiecare consumator de ap s-au prevzut racorduri de canalizare aferente
obiectelor sanitare(40 pentru lavoare si pisoare, 110 pentru WC-uri si 50 pentru restul
consumatorilor) si sifoane de pardoseal. Toate racordurile obiectelor sanitare la
conductele de scurgere se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac
aparent, urmnd a fi mascate dup efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate.
Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform
prevederilor STAS 1795. Este interzis racordarea oricrui obiect sanitar la canalizare
fr un sifon intermediar cu gard hidraulic. Deasupra ultimului racord de obiect
9

sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeste si se monteaz un aerator

cu membran. Pe coloanele de canalizare se va monta o pies de curire la fiecare
nivel al cldirii. De asemenea pe traseul orizontal al colectoarelor de canalizare de la
parterul cldirii se vor monta piese de curire n poziiile indicate n partea desenat.
Schimbrile de direcie vor fi realizate numai prin coturi la 45.
Soluia
aleas
pentru reteaua interioar de canalizare este cu conducte din PP, special destinat
instalaiilor de canalizare pentru construcii. Pentru colectarea scurgerilor din din zona
de prepari alimentare s-au prevazut ingropat doua retele distincte care inainte de
racordarea in reteau exteriore vor fi tratate prin intermediul separatoarelor de grasini.
Toate punctele de colectare din zona alimentara vor corespunde specificului zonei.
Canalizare Pluviala interioara
Cladirea in care se dezvolta amenajarea interioara a spatiului este asigurata cu
instalatii de colectare si descarcare ape pluviale. Astfel preluarea apelor meteorice de
pe acoperis este asigurata de sistemul de drenaj existent.
PROTECTIA CLADIRII CU INSTAL ATII de Hidranti interiori
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea inelar de
conducte la care sunt racordai hidranii de incendiu cu furtune semirigide, amplasai
astfel nct fiecare punct al cldirii sa fie stropit de un jet. Raza de actiune luata in
calcul la pozitionarea hidrantilor este de 30m. Alimentarea retelei inelare de hidranti se
face din distribuitorul de sprinklere amplasat in camera ACS. Fiecare hidrant va conine
cte o eav de refulare universala prevazuta cu robinet cu ajutaj 12 mm si furtun
semirigid de 25mm cu o lungime de 30 m. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna
cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul su si dispozitivele
de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in
zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05,
cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile
care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta
care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu
usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel
pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului
exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat
printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul
de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care
actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se
deschida cu minimum 170 pentru a permite furtunulu i sa fie miscat liber in toate
directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se monteaza sigilate in
pozitie deschis daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta.
Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii
din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele de alimentare a hidrantilor sunt din
otel zincat si vor fi izolate conform specificatiilor din caietul de sarcini al beneficiarului.
PROTECTIA CLADIRII CU INSTAL ATII DE SPRINKLERE
Instalatiile de stingere a incendiilor cu sprinklere vor deservi atat zona de vanzare
alimentara si nealimentar aferenta, cat si spatiile tehnice conexe compartimentului.
Instalatia de sprinklere va respecta ceritele din Caietul de sarcini al beneficiarului,
10

Scenariului de Securitate la Incendiu si Normele SREN 12845 si NFPA13 de

proiectare.
Instalaia de stins incendii cu sprinklere se compune dintr-o reea de conducte
de tip distribuitor - colector, la care sunt racordate capetele de sprinklere. Instalaia de
sprinklere va fi supravegheat automat prin intermediul unor staii centrale de control si
semnalizare. Conductele sistemului se vor realiza din eav Pn 10bar. Conductele de la
DN 25 la DN 50 se vor mbina cu filet sau cu mansoane. Conductele avand diametrul
mai mare se vor imbina cu coupling-uri. La realizarea lucrarilor de executie se vor pune
in opera numai materiale si echipamente agrementate, marca CE. Protectia in interiorul
magazinului va fi asigurat de un sistem de stingere apa-ap in interior, iar zona
exteriora de aprovizionare, copertina este protejata de un sistem de stingere tip apaer.
Criteriile principale ce au stat la baza dimensionarii instalatiei sunt:
- protecie zona de vanzare si depozit
densitate ceruta pe capul de sprinkler
27,5mm/min
aria de declansare simultana
300m 2
timp de acionare
90min
suprafat maxim pe capul de sprinkler
9 m2
temperatura de acionare
68oC
tip cap sprinkler
aprobat CE, K160, raspuns rapid
- protecie zona birouri
5mm/min
232m 2
timp de acionare
60min
12 m 2
68oC
tip cap sprinkler
aprobat CE, K80, raspuns standard
- protecie zona preparari
densitate ceruta pe capul de sprinkler 8.15mm/min
279m 2
timp de acionare
90min
suprafat maxim pe capul de sprinkler 12 m 2
68oC
tip cap sprinkler
aprobat CE, K115, raspuns standard
Apa care trece prin ACS-uri furnizeaz un impuls mecanic gongului hidraulic de
avertizare. Gongul hidraulic este poziionat astfel nct s fie ferit de inghe si s
exercite un semnal acustic maxim la punerea lui n funciune. ACS-ul este echipat si cu
un comutator electric de presiune care va transmite un semnal tabloului de comand de
la portar. Principalele elemente ale instalaiei de stingere a incendiilor pe baz de
sprinklere sunt protejate cu ajutorul unor ntreruptoare de presiune si ntreruptoare
de capt.
Urmtoarele semnale vor fi transmise tabloului de comand de incendiu:
- pornirea electropompei pe instalaia de sprinklere
alarm
11

- pornirea pompei pilot pe instalaia de sprinklere informare

- ACS uri alarm
- defeciune
Conductele din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva
coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat
trebuie vopsite doar n cazul deteriorrii stratului de vopsea de la suprafa. Conductele
din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii. La vopsirea
conductelor trebuie avut grij ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajung pe capetele
sprinklerelor, pentru c, n caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o ntrziere n
pornirea instalaiei de incendiu reducnd astfel eficiena ntregii instalaii. Sistemul de
conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosiv tip RAL de culoare rosie.
INSTAL ATII TERMICE
ZON A DE BIROURI
Pentru birourile de la etaj s-a prevazut un chiller racit cu aer de producere apa racita
7/12C. Agregatul de producere apa racita se va amp lasa pe terasa cladirii. Agregatul
va fi pre vazut cu protectie antiinghet pana la o temperatura exterioara de -15C.
Consumatorii sunt alimentati printr-un sistem inchis cu doua tevi, expansiunea apei
este preluata de un vas de expansiune montat pe returul circuitului de distributie,
integrat in kit-ul hidraulic. Agregatul de producere apa racita 7C/12C are prevazut in
kitul hidraulic un grup de pompare aferent circuitului de distributie catre consumatori.
Distributia va deservi un singur circuit - alimentare ventiloconvectori in sistem de doua
tevi spatii birouri. Ventiloconvectorii cu montaj in tavan fals si racordare la tubulatura,
sunt prevazuti cu baterie de racire in care este vehiculat agentul de racire 7C/12C de
la chiller si cu baterie de incalzire electrica ce va asigura acoperirea necearului de
caldura in sezonul rece.
Armaturile si conductele vor fi protejate impotriva condensului si aportului de caldura cu
izolatie tip Armaflex sau similar.
Conductele amplasate pe terasa cladirii vor fi protejate suplimentar impotriva
deteriorarilor mecanice cu tabla de aluminiu. La traversarea elementelor structurale
rezistente la foc, golurile de trecere ale conductele se vor proteja corespunzator
conform P118-99, folosind materiale agrementate pe plan intern si international.
Pentru spatiile ce necesita racire tot timpul anului respectiv camera server, camera
UPS si camera tablourilor electrice s-a prevazut un sistem de racire cu agent frigorific si
condensator racit cu aer amplasat la exterior.
GRUPURI SANITARE, VESTIARE, OFICII, CORIDOARE, ATELIERE :
Pentru acoperirea necesarului de caldura in aceste incaperi s-au utilizat radiatoare
electrice cu montaj pe perete ce au incorporate module de comanda cu termostat.
SPATII DE DEPOZITARE :
In spatiile ce sunt utilizate pentru depozitare s-au utilizat in functie de necesar,
aeroterme de tavan, ce functioneaza cu aer recirculat si baterie de incalzire electrica.
Pornirea/oprirea/selectarea treptelor de viteza a ventilatorului aferent aerotermelor se
va realiza prin intermediul unui modul de comanda cu termostat cu care este dotata
fiecare aeroterma. Comanda va fi data in functie de parametrii aerului interior.
SISTEMUL DE RECUPERARE A C ALDURII:
Sistemul de recuprerare prevazut in prezentul proiect a rolul de a recupera caldura
cedata de hotele ce deservesc sectorul de panificatie, gastronomie prin intermediul a
trei recuperatoare de caldura cu care vor fi echipate hotele .Caldura astfel recuperata
12

va fi utilizata la preincalzirea aerului proaspat introdus in incaperi de cele doua unitati

de ventilatie tip "power box" prevazute pentru ventilarea spatiilor de birouri.
Preincalzirea se va realiza prin vehicularea agentului termic rezultat in urma recuperarii
de caldura prin bateria de preincalzire aferenta agregatului de ventilatie.Vehicularea
agentului se va realiza prin intermediul unei pompe de circulatie.
b) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente

DECATHLON din
cadrul
investitiei
CENTRU COMERCIAL
"ELECTROPUTERE PARC".
Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reeaua furnizorului se va realiza
studiului de soluie ntocmit de SISE-SD-SC Electrica la comanda beneficiarului.
Racordul electric se va realiza prin intermediul unui bloc de masura si protecie trifazat
(BMPT) amplasat n exterior.
SOLUIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE
Contorizarea se va realiza la nivelul blocului de masura si protecie trifazat (BMPT).
SOLUIA ALIMENTARII DE REZER VA CU ENERGIE ELECTRIC A
Pentru alimentarea de rezerva n cazul c[derii tensiunii de la reteaua furnizorului
de energie s-a prevazut un grup electrogen de intervenie de 150 kVA, montat n
exterior n carcasa metalica, care va prelua urm[toarele receptoare:
- UPS-ul
- O treime din circuitele de iluminat din spatiul de vanzare
De asemenea s-a prevazut o sursa nentreruptibila de curent UPS de 5 kVA/230
V , t = 10 minute, din care se alimenteaza urmatoarele receptoare:
- Centralale de curenti slabi
- Rack-urile
- Circuitele de prize
Cablurile se vor monta aparent n tuburi din PVC sau jgheaburi metalice pline cu
capac sau perforate.
Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora n jgheaburi pentru
protecia si etanseitatea acestora.
Dimensiunile conductoarelor, cablurilor de energie, tuburilor de protecie si
echipamentele de protecie sunt alese conform prescripiilor tehnice si sunt menionate
n breviarul de calcul.
Din blocul de masura BMPT se alimenteaza tabloul electric general (TEG), iar
din tabloul electric general porneste reeaua de distribuie interioara prin care se
alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele.
Reeaua de distribuie interioara se realizeaza dupa schema de tip TN-S, n care
conductorul de protecie distribuit PE este utilizat pentru ntreaga schema, de la
tablourile electrice general pna la ultimul punct de consum.
Din tabloul electric general TEG se vor alimenta:
- Tabloul TE-RV
- Tablou TE-V
13

- Tablou TE-Ex
- Circuite de iluminat si prize.
Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri CYYF.
Instalaii interioare de ap rece si ap cald
Reteaua de distributie interioara a apei reci se va realiza in sistem ramificat.
Racordarea la reteaua exterioara a amplasamentului se va face in interiorul
cladirii prin intermediul unui tronson de conducta din polietilena de inalta densitate
PEHD Pn6 conform planurilor atasate prezentei documentatii. Trecerea de la conducta
din polietilena la conducta de otel se va face prin intermediul unei piese de trecere cu
flansa imediat dupa intrarea in casa a conductei de racord. Imediat dupa intrarea in
casa pe conducta de alimentare sa prevazut un filtru cartus lavabil cu doi robineti de
izolare a acestuia si o conducta de by-pass pentru a se evita intreruperea alimentarii cu
apa in monentul inlocuitii sau spalarii filtrului. Prepararea apei calde menajere se va
realiza prin intermediul boilerelor electrice, conform cerintelor impuse de catre
beneficiar. Pentru fiecare operator, consumator de ap s-au prevzut racorduri de ap
rece. Distributia principala in interiorul cladirii se va realiza din teava de otel zincat
pentru transportul si vehicularea apei potabile. Distributia in grupurile sanitare va fi
realizata din teava de polietilena reticulata. mbinarea evilor de polietilena reticulata, se
realizeaz cu manson alunecator. n situaia utilizrii unor materiale similare, acestea
vor trebui s fie obligatoriu agrementate tehnic n Romnia, si s fie destinate utilizrii
pentru ap potabil. Instalaia cuprinde deasemenea robinei cu obturator sferic montai
pe ramificaiile spre grupurile sanitare si robinei colar de nchidere si reglaj montai pe
legturile la obiectele sanitare. Toate incaperile trebuie prevazute cu ventile sub
tencuiala cu posibilitate de blocare. Se utilizeaza exclusiv armaturi si piese inglobate,
iar piesele in contact cu apa se executa din bronz. La trecerea conductelor prin plansee
si perei se vor monta tuburi de protecie. La trecerea conductelor prin peretii antifoc se
vor prevedea piese de trecere pentru protectie, in vederea limitarii propagarii
incendiului. Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaz conform planurilor de
arhitectur, distribuia apei realizndu-se conform planurilor detaliate anexate pentru
fiecare consumator n parte. Instalatia de apa rece si calda se izoleaza termic 100%.
Preparare apei calde se va realiza prin intermediul boilerelor electrice. Conform
caietului de sarcini inaintat de catre beneficiar in grupurile sanitare pentru clientru nu se
vor prevedea boilere pentru prepararea apei calde menajere.
evile se izoleaza cu tuburi din spum de polietilen cu =0,038 W/m x K:
- 9mm grosime pentru conducte de ap rece,
- 13mm grosime pentru conducte de ap cald.
obiectelor sanitare (PVC-U 50 pentru lavoare si pisoare, PVC-U110 pentru WC-uri) si
sifoane de pardoseal. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmnd a fi
mascate dup efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta
pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor
STAS 1795. Este interzis racordarea oricrui obiect sanitar la canalizare fr un sifon
intermediar cu gard hidraulic. Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a
asigura ventilarea, coloana se prelungeste pana deasupra acoperisului unde se
14

monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se va monta o pies de

curire.
Racordul la reeaua exterioar de canalizare se va realiza obligatoriu cu eav
din PVC de tip KG pentru instalaii exterioare. Etansarea mbinrilor sistemului de
conducte din PVC fcndu-se cu inelele de cauciuc ale sistemului. La iesirea din casa
a conductelor de canalizare se va respecta adancimea de inghet, conform STAS 605477.
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea inelar
de conducte. La inelul de alimentare, sunt racordai hidranii de incendiu cu furtune
plate, amplasai astfel nct fiecare punct al cldirii sa fie stropit de un jet de 2,5 l/s si
lungimea jetului compact de 6m (conform anexei 3 din NP086-05), deoarece este si
instalatie de stingere cu sprinklere. Fiind mai mult de 8 hidranti interiori sistemul de
alimentare este unul inelar, pe care sunt montati robineti de sectionare la maxim 5
hidranti. Alimentarea retelei inelare de hidranti se face din distribuitoarul de alimentare
a instalatiilor de sprinklere. Distributorul va fi echipat cu racord pentru alimentarea
pompelor mobile de incendiu. Fiecare hidrant va conine cte un robinet de col 2,
eav de refulare tip C cu ajutaj 12 mm si furtun tip C cu o lungime de 20 m.
Robinetul, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul
su si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in
nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita
(cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o
incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de
deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent,
care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la
refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu
liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de
urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta,
fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea
celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie
sa se deschida cu minimum 170 pentru a permite fur tunului sa fie miscat liber in toate
directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se prevad sigilate in pozitie
,,normal deschis daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta.
din functiune a mai mult de 5 hidranti.
PROTECTIA CLADIRII CU INSTAL ATIi DE SPRINKLERE
Instalaia de sprinklere este destinat detectrii incendiului si stingerii acestuia
ntr-o faz incipient cu rol de meninere a focului sub control, pentru ca stingerea lui
definitiv s poat fi fcute prin alte mijloace. Fiecare spatiu va fi protejat cu instalatiei
de sprinklere in conformitate cu normele in viguare si cerintele impuse de asiguratorul
agreat. Instalatia interioara de stingere va avea in componenta ei ACS-ul, sistemul de
15

conducte si capetele de sprinklere, dimensionate conform cerintelor propri

asiguratorului spatiului concesionat.
Criteriile principale de dimensionare a instalatiilor de protectie cu sprinklere prezentate
mai jos vor respecta normele impuse de socetatea de asigurare si in conformitate cu
normele romanesti in vigoare:
- tip sistem umed
- densitate ceruta pe capul de sprinkler 12,5mm/min
- aria de declansare simultana
260 mp
- timp de acionare
90 min
- suprafat maxim pe capul de sprinkler
9.0 m 2
- temperatura de acionare
68oC
- tip cap sprinkler aprobat CE, cu capul n sus DN 20, K115.
Apa care trece prin ACS si furnizeaz un impuls mecanic gongului hidraulic de
de capt.
-pornirea electropompei pe instalaia de sprinklere alarm
- pornirea pompei pilot pe instalaia de sprinklere
informare
- ACS uri alarm
- defeciune.
Conductele din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva
coroziunii. Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat
trebuie vopsite doar n cazul deteriorrii stratului de vopsea de la suprafa. Conductele
din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii. La vopsirea
conductelor trebuie avut grij ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajung pe capetele
sprinklerelor, pentru c, n caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o ntrziere n
pornirea instalaiei de incendiu reducnd astfel eficiena ntregii instalaii. Sistemul de
conducte va fi acoperit cu un strat de vopsea anticorosiv tip RAL de culoare rosie.
INSTAL ATII TERMICE SI VENTILATIE
Pentru zona de vanzare se propun 2 rooftop-uri amplasate pe acoperis, cu baterie de
incalzire pe gaz, iar cea de racire cu detenta directa. Distributia interioara se va realiza
cu tubulatura textila, in lungul grinzilor, corelat cu corpurile de iluminat. Pentru fiecare
rooftop vom avea 2 ramuri principale de ventilatie. Aspiratia se va face local sub
urcarea pe acoperis cu o grila amplasata la nivelul planseului.
Rooftop-urile vor fi amplasate pe acoperis, bateria de incalzire va fi pe gaz iar cea de
racire pe detenta directa.
DESTRATIFIC ATOARE 6 buc - 7500mc/h / destratificator
PERDEA DE AER ELECTRICA - 1 buc la intrarea in magazin
AEROTER MA ELECTRIC A - 1 buc pe parte de depozit
RADIATOARE ELECTRICE - in zonele administrative: vestiare, grupuri sanitare, spatii
tehnice
VENTIL ATOARE IN-LINE - pentru zona administrativa se va extrage aerul cu
ventilatoare in-line si anemostate in fiecare incapere in care este necesar. Aerul este
preluat din sala de vanzare cu grile de transfer montate in usi
16

SPLITURI - pentru spatiul de IT - vom avea o unitate de aer conditionat in functiune si

una de rezerva ce sa acopera necesarul de frig. Unitatile exterioare vor fi amplasate pe
acoperis.
PAR AMETRII DE CALCUL:
Temperaturi:
temperatura exterioara de calcul iarna: - 15 grd.
temperatura exterioara vara: 35 grd.C
temperatura interioara de calcul iarna:
- sala de vanzare, depozit: 19 grd.C
- sala de intalniri, sala de odihna:20 grd.C
- vestiare, zona de dusuri: 22 grd.C
- grupuri sanitare: 15grd.C
temperatura interioara de calcul vara: 27,5 grd.C
Ventilatie - Aport de aer proaspat:
- 25mc/h/persoana
Ventilatie - Schimburi pe ora:
- sala de vanzare: 3 schimburi/ora
- vestiare: 3 schimburi/ora
- grupuri sanitare: 6 schimburi/ora
c) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente GALLERY

din cadrul investi\iei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE
PARC"
INSTAL AIA DE SEMN ALIZARE INCENDIU
Instalaia de semnalizare a incendiilor trebuie s detecteze nceputul de incendiu
n cel mai scurt timp, s analizeze rapid informaiile primite i, n cazul confirmrii
evenimentului, s emit semnalul de alarm adecvat, pentru asigurarea interveniei i
evacurii.
Detectarea automat a nceputurilor de incendiu trebuie s se fac att n
spaiile circulabile ct mai ales n spaiile auxiliare i n ncperile n care acesta ar
putea evolua nestnjenit. Aceasta trebuie s fie precoce, precis i controlabil;
apariia unui semnal de incendiu trebie s fie urmat de declanarea alarmei locale de
incendiu. Alarma de incendiu are prioritate fat de semnalul de defect. Defectiunile sunt
evideniate prin semnale optice i acustice distincte de semnalele de alarm de
incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate i evideniate optic prin dispozitive speciale
ale centralei.
Sunt considerate defecte:
- scurtcircuitarea sau intreruperea conductoarelor la care se conecteaz detectoarele
de incendiu, butoanele semnalizare manual, sirena de interior sau exterior
-scoaterea din circuit a unui detector
- defectarea siguranelor fuzibile
- lipsa sau valoarea necorespunzatoare a tensiunii surselor de electroalimentare
- punerea la masa a altor elemente decat cele destinate special acestui scop
- ntreruperea legaturii telefonice/radio cu dispeceratul de interventie rapida la incendiu
- ieri programabile de tensiune pentru semnale alarm de incendiu i defect
- nregistrarea i afiarea evenimentelor i prezentarea raportului cu privire la situatia
statistic pe grupe de probleme: semnalizri de incendiu, defectiuni.
17

Componena oricrui sistem automat de semnalizare a incendiului include

detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si
surse de energie.
Detectoarele de incendiu funcioneaz pe baza unor principii de detecie diferite,
fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, creterea temperaturii,
radiaiile electromagnetice emise de flacar).
Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari,
care reflect lumina sau particulele fine, de culoare inchis care o absorb. Indiferent de
tip, aparatul are n compunere o surs de lumin si un receptor (element electronic
fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referin, datorit existenei
microparticulelor degajate in timpul unui incendiu, determin variaii de curent n
sistemul electronic i, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizrii unor astfel de
senzori il constituie faptul c nu sunt influenai sensibil de curenii de aer sau de
radiaiile electromagnetice. Desigur, suspensiile existente in aerul din zona protejat
pot influena, uneori, buna functionare.
Detectorul de temperatur poate sesiza, in funcie de tipul constructiv, att
depirea unui prag fix, ct i creterile rapide de temperatur. Rspndirea larg a
acestor aparate se datoreaz simplitii constructive, robusteii si preului relativ sczut.
Detectoarele cu element fuzibil au dezavantajul unei inerii termice apreciabile, a unei
arii de supraveghere redus, sunt influenate de temperatura mediului i necesit
nlocuirea dupa fiecare acionare. Parial, aceste inconveniente sunt eliminate n cazul
detectoarelor de tip diferenial sau velocimetric, care nregistreaz variaiile de
temperatur.
Butoane de semnalizare a incendiilor Fiecare instalaie de semnalizare a
incendiilor trebuie s fie dotat i cu dispozitive de avertizare manual. Conectarea
acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza n sistemul adresabil.
Odat acionate, ele trebuie sa rmn blocate in poziie de alarm, readucerea in
stare normal fcndu-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. n acest fel,
exist garania alarmrii pn la identificarea zonei i asigurarea interveniei. Fiecare
buton se recomand a fi marcat cu numrul circuitului de semnalizare si poziia ce o
ocup n circuit, astfel nct s permit o identificare uoar.
Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face n locuri vi zibile i uor accesibile, la
o nlime de circa 1,30 m, msurat de la pardoseal, fixate pe elemente verticale de
construcie (stlpi, perei etc).
Este indicat, innd cont de comportamentul uman n caz de pericol, ca
butoanele de semnalizare s fie amplasate pe cile de evacuare, de preferin lng
uile de evacuare i la fiecare ieire n casa scrilor.
Pentru cldirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe
circuite separate pentru fiecare nivel, dac nu se poate identifica precis butonul de la
care s-a acionat.
n cazul spaiilor mari, este recomandabil ca butoanele s fie astfel amplasate
nct, la prsirea locului protejat, orice ocupant s poat trece prin faa unui buton,
fr a strbate o distan mai mare de 30 m.
Nu este recomandat, ca n cadrul aceleiai cldiri, s existe mai multe tipuri de
butoane pentru semnalizare, asigurnd astfel familiarizarea mai usoar a ocupanilor cu
aparatele.
DESCRIERE INSTALAIE
18

Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie s constituie

zone de detecie specifice, natura informaiilor transmise trebuind identificate la nivelul
echipamentelor de control i de semnalizare fr nici un fel de ambiguitate. Fiecare
sector (pentru prevenirea incendiului) al cldirii poate s cuprind una sau mai multe
zone de detecie ins n nici un caz, o zon de detecie nu poate s fie comun mai
multor sectoare. n interiorul unui sector zonele de detecie se vor stabili n funcie de
configuraia cldirii i a normelor i standarelor n vigoare precum i specificaiile
fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu au fost
gndite opt bucle de detecie mprite dup cum urmeaz:
- buclele 1, 2, 3, 4 galerie
- buclele 5, 6, 7, 8 - concesionari
CENTRAL A DE SEMN ALIZARE INCENDIU
Sistemul de detecie i avertizare la incendiu se bazeaz pe o central analogic
adresabil echipat cu o unitate de gestiune alarm cu comand de pe faa centralei.
Pe afiajul centralei vor aprea toate evenimentele care se vor desfura n acest
spaiu. Tot sistemul va putea fi comandat de la acest punct prin intermediul tastaturii i
a nivelelor de acces. Memorarea evenimentelor detectate se face n memoria intern a
centralei. Centrala va avea integrat o imprimant pentru printarea automat a
evenimentelor.
Centrala de semnalizare incendiu va fi echipat i cu card RS485 pentru legarea
n reea cu urmtoarele centrale de incendiu:
- centrala detecie incendiu Auchan
- centrala detecie incendiu Leroy Merlin
- centrala detecie incendiu Dechatlon
- centrala detecie incendiu Kiabi
- centrala detecie incendiu Norauto.
n centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrri i ieiri
programabile pentru preluarea semnalelor de la:
- A.C.S.
- butoanele pentru acionarea trapelor de fum
- rezerve
i acionarea:
- ntreruptoarelor cu bobin de declanare din tablourile electrice
- trapelor de fum
- anunului de emergen din centrala de sonorizare
- uilor automate pe poziia deschis
- rezerve.
Reeaua de detecie incendiu este realizat prin detectori i butoane de
semnalizare conectate prin cablu rezistent la foc E30.
Surse de alimentare cu energie electric:
- Sursa de baz - reeaua electric conectat la sistemul energetic al cldiri.
- Sursa de rezerv - baterie de acumulatoare. Ea trebuie s preia, n mod
automat, alimentarea atunci cnd sursa de baz nu mai asigur alimentarea normal
de funcionare a instalaiei. Tranziia de la o surs la alta nu trebuie s conduc la
modificri n starea sistemului. Sursa de rezerv trebuie s asigure funcionarea
normal a instalaiei pentru cel puin 48 ore i nc minim 30 de minute n condiii de
alarm general de incendiu.
19

La circuitele de alimentare ale instalaiei de semnalizare nu se conecteaz ali

consumatori, fr legtur cu sistemul de protecie mpotriva incendiilor.
FUNCIONAREA SISTEMULUI
Funcionare normal a sistemului - n regim normal centrala de detectare i
alarm de incendiu supravegheaz reeaua de detectare i semnalizare i integritatea
circuitelor de interconexiune.
Funcionarea sistemului n caz de alarm - n urma detectrii unui nceput de
incendiu n orice zon protejat, n urma semnalelor transmise de un detector i/sau
un buton de semnalizare manual, centrala lanseaz un semnal de alarm. Dupa o
temporizare, alarma acustic general se declanseaz prin centrala de semnalizare i
transmite un semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgen.
Modalitatea de aciune a personalului specializat n intervenii n caz de incendiu
va fi stabilit ulterior mpreun cu utilizatorul imobilului.
INSTAL AIA DE SEMN ALIZARE A EFRACIEI
Sistemul de detecie i avertizare la efracie trebuie s realizeze automat
supravegherea spaiilor n care pot aprea tentative de efracie. n acest scop se vor
prevedea elemente de detecie adresabile automate n toate ncperile n care exist
riscul apariiei unor tentative de efracie. Pentru o bun administrare i verificare a
sistemului, acesta trebuie s fie prevzut cu o memeorie de evenimente nevolatil,
avnd posibilitatea utilizrii mai multor tastaturi de comand.
Acest sistem trebuie s realizeze funcia de auto-test continuu pentru detectori i
panoul de comand, cu posibilitatea diagnosticrii de la distan, s asigure divizarea
sistemului n minim 32 partiii independente, s aib funcia de protecie la sabotaj.
S-a prevzut o instalaie de detecie i avertizare la efracie cu detectoare
adresabile de micare de tip PIR, PIR+MW, PIR+MW+antimasching, contacte
magnetice, tastaturi de comand i programare, panou pentru afiarea alarmelor pe
timp de zi, uniti de armare i dezarmare n funcie de spaiul protejat i de
posibilitatea ptrunderii prin efracie n spaiul protejat.
Sistemul trebuie s aibe urmtoarele caracteristici:
- cablarea realizabil n bucl, fapt ce determin funcionarea sistemului chiar i n
cazul ntreruperii sau scurtcircuitrii cablului, centrala realizeaz trecerea automat de
la inel la ramuri;
- echipamentele de alarmare sunt adresabile sau convenionale conectate la module
adresabile la orice mesaj acestea pot fi identificate exact n spaiu (prin afiarea, pe
display-ul centralei i a panoului paralel pentru semnalizare incendiu, a unui text
programabil, specific fiecrui echipament de alarmare);
- la afiarea unui mesaj s se indice i natura acestuia (defect, alarm, stand by,
sabotaj);
bucl trebuie s suporte pn la 127 de echipamente adresabile (detectori de prezen,
contacte magnetice, butoane de panic, interfee de monitorizare i acionare, etc);
- detectoarele adresabile de micare trebuie s fie de tip PIR i PIR+MW. Acestea
execut supravegherea automat a spaiilor cu grad de risc n apariia tentativelor de
ptrundere prin efracie. Se vor instala echipamente de detecie a tentativelor de
efracie n toate ncperile n care se gsesc documente sau obiecte de valoare i n
care pot aprea tentative de ptrundere prin efracie din exterior nspre interiorul
cldirii;
20

- contactele magnetice au rolul de a semnaliza tentativele de efracie prin forarea

uilor. Se vor prevedea contacte magnetice la uile spre exterior;
- unitile de armare/dezarmare realizeaz doar funcia de armare/dezarmare a unor
partiii individuale i trebuie s fie monitorizate cu interfee de monitorizare i acionare
adresabile;
- sirenele de avertizare la efracie pentru exterior se vor monta n aa fel nct s fie
realizat o bun percepie a sunetului din exteriorul spaiului protejat.
Centrala de detecie i alarmare la efracie va fi pre vzut cu un afiaj cu cristale
lichide pe care sunt afiate n text clar diferite mesaje (alarm, defect, decuplri,
cuplri, date complexe despre starea sistemului periferic sau a modulelor de baz din
central, etc), iar n paralel cu afiajul mesajele trebuie imprimate pe hrtie cu ajutorul
unei imprimante prevzut n central.
Ua de acces personal va fi prevzut cu un sistem de armare/dezarmare care
s realizeze armarea sau dezarmarea partiiei de acces n spiul administrativ sau
dezarmarea sistemului.
n cazul deteciei unei tentative de ptrundere prin efracie, sistemul de detecie
i alarmare la efracie, pe lng semnalizrile acustice i optice, trebuie s realizeze o
conexiune prin central telefonic ctre organele abilitate s intervin la apariia unor
astfel de evenimente. Numerele de telefon care se vor apela vor fi furnizate de ctre
beneficiar nainte de punerea n funciune i programarea sistemului.
Zonele unde sunt instalate tastaturi pentru armarea/dezarmarea sistemului, vor fi
programate cu temporizare la declanarea alarmei. Dac nu a fost tastat corect codul
de acces sau dac timpul de prealarm a expirat, centrala pornete alarmarea.
Sistemul poate fi armat numai cnd detectorii din cmp nu sesizeaz nici un semnal i
cnd toate uile sunt nchise. n cazul de alarm de efracie, se va semnaliza automat
firma de paz. n exteriorul cldirii sunt montate sirene cu flash luminos.
Alimentarea centralei se face din reeaua electric la 230 V din tabloul TE-UPS,
naintea intrerupatorului general.
Sistemul va fi echipat cu acumulatori tampon amplasai n cutia metalica a
centralei, protejat cu contact antitamper, care n lipsa tensiunii reelei de alimentare
vor asigura alimentarea sistemulul, cca. 24 ore n stare de veghe i nc 30 minute n
stare de alarm. Sirena de exterior va fi de asemenea, pentru siguran, echipat cu un
acumulator tampon 7 Ah/l2 Vcc, asigurnd alarmarea opto-acustic, chiar n cazul
sabotrii cablului de conexiune cu centrala.
Traseele fizice sunt astfel gndite nct s se integreze n sistemul celorlalte
trasee de cureni slabi. n spaiile de birouri cablurile sunt montate n tuburi de protecie
montate deasupra tavanelor false. Toate cablurile folosite n instalaia de semnalizare
efracie sunt ecranate.
Subsistemul de semnalizare efracie trebuie periodic verificat i ntreinut de
personalul specializat al firmei instalatoare, sau dupa caz, de firma care asigur
service-ul. Contractul ncheiat n acest sens, va prevede ca durata de intervenie la
deranjamente s fie de maxim 24 ore de la primirea sesizrii.
La intrarea pentru personalul administrativ se va instala o unitate de control
acces, cu restricionarea accesului bidirecional. La semnalizarea unui incediu se va
elibera electromagnetul ce reine ua, astfel nct ua s poat fi folosit pentru
evacuare. Unitatea de control acces va fi prev zut cu o baterie tampon de 12V 7Ah.
Modificrile i completrile sistemului de alarm se vor efectua numai de firme
autorizate de IGP Direcia de Ordine Public i se vor anexa proiectului iniial avizat, iar
executarea se va face dupa ce au fost anunate cadrele de poliie locale.
21

INSTAL AIA DE SONORIZARE

Instalaia de sonorizare este mprit n circuite (zone de anunuri).
Din centrala de sonorizare vor pleca linii pentru anunuri de emergen. Ieirile
pentru liniile de emergen sunt relee programabile, iar n spaiile concesionate se vor
instala prize cu dou contacte, la care se vor conecta intrrile de emergen ale
centralelor concesionarilor. Centrala audio, amplificatoarele i sursele de sunet se vor
instala n camera IT n rack de 19 24U. Centrala audio este cu dou canale astfel nct
s se poat transmite anunuri simultane provenite de la dou surse de sunet diferit. Se
va instala un microfon cu consol cu taste pentru selectarea zonelor de sunet pentru
anunuri.
n zonele de galerii se vor instala difuzoare sferice montate suspendat, n zonele
tehnice, coridoarele de evacuare n spaiile administrative i bi se vor instala difuzoare
rotunde ncastrate n tavanul fals.
Alimentarea centralei se face din reeaua electric la 230V, din tabloul TE-UPS.
Traseele fizice sunt astfel gndite nct s se integreze n sistemul celorlalte
trasee de cureni slabi. Astfel n sala de vnzare cablurile sunt poziionate n jgheaburi
folosite pentru circuitele de curenti slabi iar pe tavane n tuburi de protecie. n spaiile
de birouri cablurile sunt montate aparent n tuburi deasupra tavanului fals. Toate
cablurile folosite n instalaia de sonorizare sunt ecranate.
Instalaii interioare de ap rece i ap cald
Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului
comercial. Pentru reeaua de ap rece sanitar, la intrarea in cladire, se va asigura o
linie de contorizare consumului. In componenta liniei intra: robinetele de izolare,
manometre de control, filtru cu sit fin si contor volumetric. Pentru fiecare consumator
de ap s-au prevzut racorduri de ap rece. Distributia apei reci este asigurat printr-un
sistem de tip inelar. Racordurile de ap au fost amplasate la partea superioar a
ncperilor. Pentru consumatorii igienico-sanitari distribuia n interiorul cldirii, att
orizontal ct i vertical, se face printr-un sistem realizat din eav de otel, montat
ingropat n perei sau tavanul fals. Instalaia cuprinde deasemenea robinei cu obturator
sferic montai pe ramificaiile spre grupurile sanitare i robinei colar de nchidere i
reglaj montai pe legturile la obiectele sanitare.
Pe racordurile de ap aferente spatiilor ce urmeaza a fi inchiriate s-a prevazut
cate un robinete pentru izolare si cate un contor volumetric. Instalatia interioara din
interiorului spatiile comerciale intra in sarcina chiriasului. La trecerea conductelor prin
planee si perei se vor monta tuburi de protecie. Dimensiunile conductelor au rezultat
n urma calculului de dimensionare i echilibrare hidraulic. Soluia de distribuie aleas
i configuraia geometric a sistemului asigur autocompensarea dilatrilor. Presiunile
de utilizare necesare in instalatiile de apa rece si calda sunt cuprinse intre 1.5 3.5
bar.Pentru a limita presiunea de utilizare la 3.5 bar se vor prevedea la consumatori
reductoare de presiune. Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaz conform planurilor
de arhitectur, distribuia apei realizndu-se conform planurilor anexate pentru fiecare
consumator n parte. evile montate liber se izoleaza cu tuburi din spum de polietilen
cu =0,04 W/m x K:
- 10mm grosime pentru conducte de ap rece
- 20mm grosime pentru conducte de ap cald
22


Instalatiile de canalizare s-au realizat dou sisteme separate. Unul pentru
evacuarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare si de la concesionarii, sistem
ce evacueaz apele in reteaua menajer a amplasamentului si un sistem pentru apele
uzate cu continut de grasimi provenite de la zona de food court ( ce va fi definitivata
ulterior). Acest sistem evacueaz apele in reteaua menajer a amplasamentului dup
tratarea prealabil prin intermediul separatoarelor de grsimi amplasate ingropat in
exteriorul cladirii. Pentru a se evita inghetarea conductelor toate iesirile din cladire se
vor realiza sub adancimea de inghet din zona respectiva. Pentru fiecare consumator de
ap s-au prevzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare (40 pentru
lavoare i pisoare, 110 pentru WC-uri i 50 pentru restul consumatorilor) i sifoane de
pardoseal. Fiecare spatiu ce urmeaza a fi concesionat a fost prevazut cu racord de
canalizare de 110mm. Toate racordurile obiectelor sanitare la conductele de scurgere
se vor face prin sifon. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmnd a fi
mascate dup efectuarea probei de etaneitate i de eficacitate. Se vor respecta
asigura ventilarea, coloana se prelungete i se monteaz un aerator cu membran. Pe
coloanele de canalizare se va monta o pies de curire. De asemenea pe traseul
orizontal al colectoarelor de canalizare de la parterul cldirii se vor monta piese de
curire n poziiile indicate n partea desenat. Schimbrile de direcie vor fi realizate
numai prin coturi la 45. Soluia aleas pentru reteaua interioar de canalizare este cu
conducte din PP, special destinat instalaiilor de canalizare pentru construcii.
pe acoperi este asigurata de sistemul de drenaj existent.
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea inelar
de conducte. La inelul de alimentare, sunt racordai hidranii de incendiu cu furtune
plate, amplasai astfel nct fiecare punct al cldirii sa fie stropit de un jet de 2,5 l/s i
lungimea jetului compact de 6m (conform anexei 3 din NP086-05), deoarece este si
instalatie de stingere cu sprinklere. Fiind mai mult de 8 hidranti interiori sistemul de
alimentare este unul inelar, pe care sunt montati robineti de sectionare la maxim 5
hidranti. Alimentarea retelei inelare de hidranti se face din distribuitoarul de alimentare
a instalatiilor de sprinklere.
Distributorul va fi echipat cu racord pentru
alimentarea pompelor mobile de incendiu. Fiecare hidrant va conine cte un robinet de
col 2, eav de refulare tip C cu ajutaj 12 mm si furtun tip C cu o lungime de 20 m.
Robinetul, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul
su si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in
nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita
(cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o
incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de
deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent,
care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la
refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu
23

liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de

urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa poata fi spart cu usurinta,
fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea
celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie
sa se deschida cu minimum 170 pentru a permite fur tunului sa fie miscat liber in toate
directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se prevad sigilate in pozitie
normal deschis daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta.
din functiune a mai mult de 5 hidranti.
Instalaia de sprinklere este destinat detectrii incendiului i stingerii acestuia
ntr-o faz incipient cu rol de meninere a focului sub control, pentru ca stingerea lui
definitiv s poat fi fcute prin alte mijloace. Fiecare spatiu va fi protejat cu instalatiei
de sprinklere in conformitate cu normele in viguare si cerintele impuse de asiguratorul
agreat. Instalatia interioara de stingere va avea in componenta ei ACS-urile, sistemul
de conducte si capetele de sprinklere, dimensionate conform cerintelor propri
asiguratorului spatiului concesionat.
Functie de clasa de incrare a riscului la
incendiu determinat de specificul spatiilor si de parametrii functionali impusi pentru
protectia spatiilor, ACSurile vor deservi zone de protectie in limitele impuse de
normele de protectie
Criteriile principale de dimensionare a instalatiilor de protectie cu sprinklere
prezentate mai jos vor respecta normele impuse de socetatea de asigurare si in
conformitate cu normele romanesti in vigoare.
- tip sistem
umed
- densitate ceruta pe capul de sprinkler
12,5mm/min
- aria de declansare simultana
260 mp
- timp de acionare
90min
- suprafat maxim pe capul de sprinkler
9.0 m 2
- temperatura de acionare
68oC
- tip cap sprinkler aprobat CE, cu capul n sus DN 20, K115.
avertizare. Gongul hidraulic este poziionat astfel nct s fie ferit de inghe i s
exercite un semnal acustic maxim la punerea lui n funciune. ACS-ul este echipat i cu
de capt.
- pornirea electropompei pe instalaia de sprinklere
alarm
- pornirea pompei pilot pe instalaia de sprinklere
informare
- ACS uri alarm
- Defeciune.
Conductele din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii.
Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar
n cazul deteriorrii stratului de vopsea de la suprafa. Conductele din oel negru se
vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie
avut grij ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajung pe capetele sprinklerelor, pentru
c, n caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o ntrziere n pornirea instalaiei de
24

incendiu reducnd astfel eficiena ntregii instalaii. Sistemul de conducte va fi acoperit

cu un strat de vopsea anticorosiv tip RAL de culoare roie.
INSTAL ATII TERMICE
Soluia tehnic aleas pentru spaiile comerciale (spaiile concesionate) const
n nclzirea i rcirea spaiilor cu pompe de caldur apa/aer pe bucl de ap. Galeriile
mallului vor fi nclzite, respectiv rcite cu aerul introdus de la rooftop-uri, respectiv cu
aerul transferat din spaiile concesionate care a fost rcit, respectiv nclzit cu pompele
de cldur ale concesionarilor. Partea de aer proapt pentru magazine, respectiv
galerii este realizat cu rooftop-uri amplasate pe acoperiul cldirii.
Soluia tehnic aleas pentru spaiile comerciale const n nclzirea i rcirea
spaiilor n bucl de ap. Astfel n urma restrictionarii la un diametru maxim de Dn 125
la intrarea n central a buclei de ap au rezultat un numr de 9 bucle de ap, care
deservesc exclusiv spaiile comerciale.
Ca i echipamente ce se racordeaz la bucla de ap se folosesc exclusiv pompe
de cldur pe bucl de ap. Pompele de cldur sunt prevzute pentru a acoperi
necesarul de cald precum i cel de frig prin transmisie i infiltraie (elemente de
construcie, corpuri de iluminat, persoane existente n Mall).
Pentru acoperirea necesarului de cald i de frig datorit aerului introdus la
parametri de temperatur de confort prin distribuia de ventilaie s-au prevzut rooftopuri cu arztor pe gaz i baterie de rcire pe detent direct.
Temperatura agentului termic pe retur bucla de ap este de minim 20 grdC iarna
si maxim 30grdC vara, cu ecart de temperatur ntre tur i retur de 5grd.C. Sursa de
cldur o reprezint cazanele montate n spaiul centralei termice, sursa de frig o
reprezint patru turnuri de rcire.
Puterea echipamentelor pentru acoperirea necesarului de caldur estimat este :
- 2 cazane de 560 kW
Puterea echipamentelor pentru acoperirea necesarului de frig estimat este :
- 4 turnuri de rcire de 750kW/turn
Acest sistem cu pompe de cldur pe bucl de ap se bazeaz n principiu pe
transferul de energie ntre aerul interior i un circuit nchis de ap (bucla de ap din
interiorul cldirii). Pompele preiau din, sau cedeaz spre bucla de ap energia
necesar
obinerii
temperaturii
ambientale
dorite.
Interesul major pentru acest sistem l reprezint recuperarea i transferul
energiei
termice
care
se
realizeaz
astfel:
- pompa de cldur care funcioneaz n rcire va ceda cldura din condensator
spre
bucla
de
ap;
- invers, pompa de cldur care funcioneaz n nclzire va recupera energia
termic
din
bucla
de
ap;
In acest fel, temperatura din circuitul de ap poate prezenta variaii importante.
Aceste variaii trebuie ns meninute ntre anumite limite pentru a fi compatibile cu
regimul de funcionare a pompelor de cldur. Aici intervine rolul generatorilor de frig
(turnurile de rcire) sau a generatorilor de energie termic (cazane).
Pentru fiecare magazin n parte a ntregului centru comercial sunt prevzute
racorduri de agent termic pentru montarea echipamentului de nclzire/rcire i anume
pompa de cldur.
Pe conducta de tur din incinta magazinelor sunt prevzui robinei cu obturator
sferic (pentru Dn50), respectiv robinet tip fluture (pentru Dn>50). Pe fiecare conduct
25

de tur este prevzut filtru de impuriti, iar pe fiecare racord de retur se prevede un
robinet de reglare hidraulic.
Colectarea condensului de la echipamente se realizeaz cu pompe de condens
cu care sunt dotate pompele de caldur.
Ecartul de temperatur pentru bucla de ap ntre tur i retur este de 5grd.C.
Sursa de cldur o reprezint cazanele montate n spaiul centralei termice, sursa de
frig o reprezint turnurile de rcire montate pe acoperiul cldirii. Necesarul de cldur
este acoperit de 2 cazane pe gaz. Necesarul de frig va fi acoperit de 4 turnuri de rcire
.
Pentru asigurarea temperaturii optime pentru bucla de ap sistemul este alctuit
dintr-un rezervor tampon, turnuri de racire, schimbator de caldura, vana cu trei ci,
cazane. Aceast temperatur va fi minim 20C pe conducta de ducere iarna, maxi m
35C vara.
Iarna va rmne n funciune numai un singur turn de rcire, iar cele care nu
funcioneaz trebuie golite de ap. Ca protecie la nghe sunt prevzute: rezisten
electric bazin turn de rcire, funcionare n regim uscat la temperaturi extreme i
asigurarea temperaturii de minim 8C n serpentina turnului.
Pe conducta de retur la ieirea din turn va fi poziionat un termostat de comand
care va comanda (porni/opri) pompa de circulaie antinghe montat n paralel cu
pompa principal de circulaie. Aceasta va circula apa de la rezervorul tampon prin turn
pentru a menine temperatura minim n turn de 8C, temperatura de pornire a pompei
este 8C, oprire 10C.
Vara cazanele sunt oprite i turnurile vor funciona n cascad n funcie de
sarcina termic.
Variaiile volumului ap de pe circuitul bucle de ap-turnuri de rcire, rezultat din
dilatare, i protecia ntregii instalaii la suprapresiune din dilatare sunt asigurate prin
intermediul unui vas de expansiune nchis.
Preluarea apelor uzate de la robinetii de golire, supapele de siguranta din
centrala termica, din bazinul turnurilor de racire se va realiza prin intermediul unei
retele de jgheaburi din otel zincat care se vor racorda la reteaua de canalizare
In grupuri sanitare, spatii tehnice respectiv pe coridoare necesarul de caldura va
fi acoperit cu ajutorul radiatoarelor alimentate electric. Puterea termica a fost aleasa in
functie de pierderile de caldura specifice fiecarei incaperi.
Pentru acoperirea necesarul de frig din spatiul amplasare rack-uri, dar si pentru
asigurarea parametrilor optimi ai aerului in vederea unei functionari corespunzatoare a
serverelor, s-au prevazut doua unitati de climatizare tip monosplit. Din cele doua unitati
de climatizare una este in functiune si una in rezerva.
Pentru asigurarea conditiilor de economisire a energiei si realizarea unui nivel
ridicat de confort, intrarea principala n Mall este protejata cu perdele de aer cald
electrice echipate cu modul de comanda.
ncalzirea se realizeaza electric. Perdelele de aer asigura un debit de 2600 mc/h
pentru fiecare perdea. Functionarea ventilatorului se realizeaza n trei vite ze.
INSTAL AII DE VENTILARE
Sistemul de ventilare propus este alctuit din echipamente de tip rooftop pentru
prepararea aerului la parametri necesari respectiv ventilatoare pentru evacuarea
aerului viciat din spaiile concesionate (cafenele, restaurante) i din grupurile sanitare.
Rooftopurile sunt echipate cu filtre de aer, pe introducere i aspiraie, baterie de
nclzire, baterie de rcire, ventilatoare introducere/ aspiraie aer, camer de amestec.
26

n urma calculului preliminar au rezultat 14 rooftopuri cu debitul de aer nominal de

22000mc/h, acestea se vor monta pe nvelitoarea cldirii. Rooftopurile funcioneaz
prelund aerul din exterior, pe care l nclzesc, respectiv rcesc i prin intermediul
tubulaturii de ventilaie ramificate l introduc n spaii.
Tubulatura de ventilaie n magazine i cafenele va fi compus dintr-un racord de
aer proaspt si unul de aer viciat, iar pe fiecare racord va fi prevzut o clapet de
reglaj a debitului manual. Fiecare racord la magazin va fi prelungit 0,5m n interiorul
acestuia, iar reeaua interioar i racordurile la pompele de cldur rmn n sarcina
utilizatorului. n cazul n care chiriaul i va dota spaiul cu grup sanitar are obligaia s
prevad o instalaie de ventilare suplimentar pentru evacuarea aerului viciat n
exterior.
Debitele de calcul i soluia de ventilare aleas difer n funcie de destinaia
ncperilor astfel:
- Magazine - debitul introdus si evacuat este de 6,5mc/h/mp
- Cafenele - debit introdus si aspirat 12mc/h/mp. Aerul viciat va fi aspirat prin
ventilatoare individuale pentru fiecare cafenea, iar comanda lor se va face cu module
de comand n trei trepte montate n interiorul cafenelelor.
- Restaurante - pentru ventilarea acestor spaii s-a luat n calcul un debit de 72mc/h/mp
pentru 1/3 din suprafaa spaiului (considerat zon de buctrie) respectiv 6,5mc/h/mp
pentru 2/3 din suprafata spaiului (considerat zon de vnzare). Fiecare spaiu va fi
prevzut cu racord de introducere aer i cu tubulatura de aspiraie (coloan din spaiu
pn n exterior) cu diametrul de 630mm. Prelungirea racordurilor, achiziionarea
ventilatorului i a hotei ramn n sarcina utilizatorului. Pentru evitarea infiltrrii de aer
viciat n spaiile comune, debitul de aer evacuat va fi egal cu cel introdus.
Comanda ventilatoarelor de aspiraie se va face individual pentru fiecare spaiu.
- Galerii i food-court:
Debitele de aer introduse in galerii si food-court vor fi calculate sa acopere sarcina de
cald/frig din aceste incaperi, respectiv diluarea aerului viciat in food-court. Pentru
predimensionarea echipamentelor au fost luate in calcul debitele de 10mc/h/mp pentru
galerii si 20mc/h/mp pentru foodcourt.
Distributia aerului se face ramificat de la echipamente (rooftopuri, ventilatoare) la
grile, anemostate, racorduri (la concesionari) prin tubulaturi rectangulare i circulare. n
zona concesionarilor i a spaiilor anexe distribuia se va realiza deasupra tavanului
fals. Pentru distribuie se foloseste tubulatura din tabl de otel zincat cu garnituri de
cauciuc pentru etanseizarea mbinarilor. Pentru o flexibilitate mai mare la montaj
racordurile la grile se vor face din tubulatur circular flexibil preizolat cu lungimea de
maxim 1m.
Tubulatura de ventilare va fi dimensionat la viteze inferioare celor maxim
admisibile (conform I5-98), astfel nct nivelul perceptibil de zgomot s se situeze sub
limitele admise. Dimensiunile tuburilor de aer vor fi calculate i alese n consecin.
Pentru a se putea realiza o ct mai bun echilibrare hidraulic se vor monta clapete de
reglaj al debitului pe principalele ramuri ale instalaiei i pe toate racordurile la
magazine i grile.
Tubulatura de ventilare va fi susinut cu console ancorate de structura
acoperiului. Se va realiza o prindere i susinere a tuburilor pentru o corect asigurare
a stabilitii i pentru limitarea vibraiilor.
27

Reeaua de introducere a aerului si toate racordurile de la aceasta la

anemostate si grile se vor izola cu izolaii termice elastometrice cu grosimea de 19mm
i conductivitatea termic de 0,038W/mk.
Racordurile la rooftopuri, i distribuia exterioar de la acestea la reeaua
interioar se vor izola cu izolaii termice elastometrice cu grosimea de 25mm i
conductivitatea termic de 0,038W/mk. Pentru o rezisten mai mare izolaia montat n
exterior va fi protejat cu tabl zincat, iar imbinarile vor fi protejate impotriva
patrunderii apei.
CENTRALA TERMICA
Soluia tehnic aleas pentru spaiile comerciale (spaiile concesionate) const
n nclzirea i rcirea spaiilor cu pompe de caldur apa/aer pe bucl de ap. Galeriile
mallului vor fi nclzite, respectiv rcite cu aerul introdus de la rooftop-uri, respectiv cu
aerul transferat din spaiile concesionate care a fost rcit, respectiv nclzit cu pompele
de cldur ale concesionarilor. Partea de aer proapt pentru magazine, respectiv
galerii este realizat cu rooftop-uri amplasate pe acoperiul cldirii.
n spaiul centralei termice s-a proiectat s se monteze echipamente ce asigur
producerea energiei termice necesar nclzirii GALLERY i Cinema n perioada rece a
anului. Cuplat cu centrala termic a fost prevzut o instalaie specializat n
producerea de agent de rcire pentru reducerea temperaturii ambientale pe perioada
cald n GALLERY(exclusiv).
Soluia tehnic aleas pentru spaiul comercial const n nclzirea i rcirea
spaiului cu pompe de cldur reversibil pe bucl de ap. Ecartul de temperatur
pentru bucla de ap ntre tur i retur este de 5grd.C. Sursa de cldur o reprezint
cazanele montate n spaiul centralei termice, sursa de frig o reprezint patru turnuri de
rcire montate pe acoperisul cladirii. Necesarul de cldur este acoperit cu dou
cazane pe gaz a cte 560kW fiecare.
Necesarul de frig pentru Gallery va fi acoperit de patru turnuri de rcire de
750kW/turn.
Pentru asigurarea temperaturii optime pentru bucla de ap este alctuit dintr-un
sistem compus din rezervor tampon, turnuri de racire, schimbator de caldura, vana cu
trei ci, cazane. Aceast temperatur va fi minim 20grdC pe conducta de ducere iarna,
maxim 35grdC vara.
Sunt trei circuite:
- circuit primar nclzire: cazan BEP - schimbtor de cldur/circuit Cinema;
- circuit secundar nclzire: schimbtor de cldura rezervor tampon -bucle de apa
- circuit rcire: turnuri de rcire rezervor tampon - bucle de ap.
In anotimpul rece cnd este necesar nclzirea spaiilor, pierderile de cldur
sunt furnizate de cazan. Agentul termic preparat n centrala termic proiectat este apa
cald (80/60C), combustibilul folosit fiind gazul natural. S-a prevzut montarea a dou
cazane din oel cu camer de ardere presurizat i funcionare la temperatur joas, cu
putere termic nominal de 560kW fiecare, echipate cu arztoare cu aer insuflat
corespunztoare, cu posibilitatea modulrii puterii. Pentru circulaia agentului n cazane
i asigurarea unei funcionri corespunztoare, s-a prevzut pomp de circulare pe
fiecare cazan comandate de automatizarea centralei termice. Evacuarea gazelor arse
se va face prin canal de evacuare din tabl de oel inoxidabil, izolate termic i racordat
la coul de fum, cu o pant ascendent minim nspre coul de fum. Coul de fum,
izolat termic, asigur evacuarea gazelor arse produse de cazan, avnd diametrul
28

interior de 400 mm i nlimea de circa 16,0m (coul de fum trebuie s depeasc

coama acoperiului cu 1,5m i echipamentele montate pe acoperi). Coul de fum
trebuie s fie echipat cu clapet de explozie, cciul paraploaie i u de vizitarecurire.
Protecia la suprapresiune a circuitului primar de nclzire este asigurat prin
intermediul a cte 2 supape de siguran 11/4, Pn 6bar, Pr 4bar, montate pe conducta
de ieire din cazan, nainte de orice armtur.
Supravolumul de ap rezultat din dilatare, i protecia circuitului primar de nclzire la
suprapresiune din dilatare este asigurat prin intermediul unui vas de expansiune nchis,
cu membran avnd capacitatea de 300 de litri, la presiunea nominal Pn 4bar i
presiunea de ncrcare Pr 1,5bar.
De la cazan agentul termic (80/60C) este vehiculat prin circuitul primar al
schimbtorului de cldur, reglat calitativ cu ajutorul unei vane cu trei ci pentru
obinerea pe circuitul secundar a schimbtorului a unei temperaturi de 30C.
Temperatura agentului secundar este reglat n funcie de temperatura apei n
rezervorul tampon, adic minim 20C iarna i maxim 35C vara. Rezervorul tampon va
avea volumul de 4000 de litri. Acest rezervor separ bucla de ap de sursele de
cldur i frig.
Pentru protecia antinghe a serpentinei din turnul care va funciona i pe timp
de iarn trebuie asigurat o temperatur minim a apei din turn de 5C. Pe conducta de
retur la ieirea din turn va fi poziionat un termostat de comand care va comanda
porni/opri pompa de circulaie antiInghe montat paralel cu pompa principal de
circulaie. Aceasta va circula apa de la rezervorul tampon prin turn pentru a menine
temperatura minim n turn de 5C, temperatura de pornire a pompei este 5C, oprire
10C.
Vara cazanele sunt oprite i turnurile vor funciona n cascad n funcie de
sarcina termic.
Variaiile volumului ap de pe circuitul bucle de ap-turnuri de rcire, rezultat din
dilatare, i protecia ntregii instalaii la suprapresiune din dilatare este asigurat prin
intermediul unui vas de expansiune nchis, cu membran avnd capacitatea de 1000
de litri, la presiunea nominala Pn 4 bar, i presiunea de incarcare Pi 2,5bar.
d) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente KIABI din

cadrul investitiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE PARC"
Alimentarea cu energie electrica a cladirii, din reeaua furnizorului se va realiza conform
avizului de racord eliberat de S.C. Electrica la cererea beneficiarului si conform
SOLUIA ALIMENTARII DE REZER VA CU ENERGIE ELECTRIC A
S-a prevazut o sursa nentreruptibila de curent UPS de 5 kVA/230 V, t = 10 minute, din
care se alimenteaza urmatoarele receptoare:
- Centralale de curenti slabi
- Rack-urile
29

- Circuitele de prize.
Cablurile se vor monta aparent n tuburi din PVC sau jgheaburi metalice pline cu capac
sau perforate.
Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora n jgheaburi pentru protecia si
etanseitatea acestora.
echipamentele de protecie sunt alese conform prescripiilor tehnice.
Din blocul de masura BMPT se alimenteaza tabloul electric general (TEG), iar din
tabloul electric general porneste reeaua de distribuie interioara prin care se
alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele.
conductorul de protecie distribuit PE este utilizat pentru ntreaga schema, de la
tablourile electrice general pna la ultimul punct de consum.
Din tabloul electric general TEG se vor alimenta:
- Tablou TE-V
- Tablou TE-UPS
- Circuite de iluminat si prize
- Coloanele de alimentare ale tablourilor electrice se vor realiza cu cabluri CYYF.
Instalaia de semnalizare a incendiilor trebuie s detecteze nceputul de incendiu n cel
mai scurt timp, s analizeze rapid informaiile primite si, n cazul confirmrii
evenimentului, s emit semnalul de alarm adecvat, pentru asigurarea interveniei si
evacurii.
Detectarea automat a nceputurilor de incendiu trebuie s se fac att n spaiile
circulabile ct mai ales n spaiile auxiliare si n ncperile n care acesta ar putea
evolua nestnjenit. Aceasta trebuie s fie precoce, precis si controlabil; apariia unui
semnal de incendiu trebie s fie urmat de declansarea alarmei locale de incendiu.
Alarma de incendiu are prioritate fat de semnalul de defect. Defectiunile sunt
evideniate prin semnale optice si acustice distincte de semnalele de alarm de
incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evideniate optic prin dispozitive speciale
ale centralei.
- scoaterea din circuit a unui detector
- iesiri programabile de tensiune pentru semnale alarm de incendiu si defect
- nregistrarea si afisarea evenimentelor si prezentarea raportului cu privire la situatia
Componena oricrui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare
de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de
energie.
30

Detectoarele de incendiu funcioneaz pe baza unor principii de detecie diferite, fiind

sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, cresterea temperaturii,
Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care
reflect lumina sau particulele fine, de culoare inchis care o absorb. Indiferent de tip,
aparatul are n compunere o surs de lumin si un receptor (element electronic
fotosensibil) . Orice modificare a sistemului de referin, datorit existenei
sistemul electronic si, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizrii unor astfel de
Detectorul de temperatur poate sesiza, in funcie de tipul constructiv, att depsirea
unui prag fix, ct si cresterile rapide de temperatur. Rspndirea larg a acestor
aparate se datoreaz simplitii constructive, robusteii si preului relativ sczut.
arii de supraveghere redus, sunt influenate de temperatura mediului si necesit
temperatur.
Butoane de semnalizare a incendiilor.
Fiecare instalaie de semnalizare a incendiilor trebuie s fie dotat si cu dispozitive de
avertizare manual. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se
realiza n sistemul adresabil. Odat acionate, ele trebuie sa rmn blocate in poziie
de alarm, readucerea in stare normal fcndu-se doar prin utilizarea unor dispozitive
speciale. n acest fel, exist garania alarmrii pn la identificarea zonei si asigurarea
interveniei. Fiecare buton se recomand a fi marcat cu numrul circuitului de
semnalizare si poziia ce o ocup n circuit, astfel nct s permit o identificare usoar.
Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face n locuri vi zibile si usor accesibile, la
Este indicat, innd cont de comportamentul uman n caz de pericol, ca butoanele de
semnalizare s fie amplasate pe cile de evacuare, de preferin lng usile de
evacuare si la fiecare iesire n casa scrilor.
Pentru cldirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe circuite
separate pentru fiecare nivel, dac nu se poate identifica precis butonul de la care s-a
acionat.
n cazul spaiilor mari, este recomandabil ca butoanele s fie astfel amplasate nct, la
prsirea locului protejat, orice ocupant s poat trece prin faa unui buton, fr a
strbate o distan mai mare de 30 m.
Nu este recomandat, ca n cadrul aceleiasi cldiri, s existe mai multe tipuri de
aparatele.
DESCRIERE INSTALAIE
Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie s constituie zone de
detecie specifice, natura informaiilor transmise trebuind identificate la nivelul
echipamentelor de control si de semnalizare fr nici un fel de ambiguitate. Fiecare
31

configuraia cldirii si a normelor si standarelor n vigoare precum si specificaiile
fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu au fost
gndite dou bucle de detecie mprite dup cum urmeaz:
- bucla 1 - deserveste parterul
- bucla 2 - rezerva pentru urmatoarea extindere
In momentul declansarii unei alarme de incendiu centrala de comenzi la incendiu va
efectua urmatoarele operatiuni:
- difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sirenelor de avertizare
- comanda catre rack-ul de sonorizare care opreste muzica ambientala si difuzeaza
mesajul sonor de evacuare
- decuplarea usilor de evacuare prin sistemul de Control Acces
- comanda sistemului de desfumare aferenta fiecarei zone de detectie
- oprirea ventilatiei in tot magazinul
- comanda de blocare a usilor de acces in magazin in pozitia deschis.
CENTRALA DE SEMN ALIZARE INCENDIU
Sistemul de detecie si avertizare la incendiu se bazeaz pe o central analogic
Centrala va fi amplasat ntr-un spatiu cu supraveghere de personal calificat. Centrala
va fi echipat cu dou bucle de detecie. Pe afisajul centralei vor aprea toate
evenimentele care se vor desfsura n acest spaiu. Tot sistemul va putea fi comandat
de la acest punct prin intermediul tastaturii si a nivelelor de acces. Memorarea
evenimentelor detectate se face n memoria intern a centralei. Centrala va avea
integrat o imprimant pentru printarea automat a evenimentelor.
Centrala de semnalizare incendiu va fi echipat si cu card RS485 pentru legarea n
reea cu urmtoarele centrale de incendiu:
- centrala detecie incendiu Galerie
- centrala detecie incendiu Auchan
- centrala detecie incendiu Norauto
n centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrri si iesiri programabile
pentru preluarea semnalelor de la:
- A.C.S.
- rezerve
si acionarea:
- ntreruptoarelor cu bobin de declansare din tablourile electrice
- anunului de emergen din centrala de sonorizare
- usilor automate pe poziia deblocat
- rezerve.
Reeaua de detecie incendiu este realizat prin detectori si butoane de semnalizare
conectate prin cablu rezistent la foc E30.
Surse de alimentare cu energie electric
- Sursa de rezerv - baterie de acumulatoare. Ea trebuie s preia, n mod automat,
alimentarea atunci cnd sursa de baz nu mai asigur alimentarea normal de
funcionare a instalaiei. Tranziia de la o surs la alta nu trebuie s conduc la
32


normal a instalaiei pentru cel puin 48 ore si nc minim 30 de minute n condiii de
Funcionare normal a sistemului - n regim normal centrala de detectare si alarm de
incendiu supravegheaz reeaua de detectare si semnalizare si integritatea circuitelor
de interconexiune.
Funcionarea sistemului n caz de alarm - n urma detectrii unui nceput de incendiu
n orice zon protejat, n urma semnalelor transmise de un detector si/sau un buton
de semnalizare manual, centrala lanseaz un semnal de alarm. Dupa o temporizare,
alarma acustic general se declanseaz prin centrala de semnalizare si transmite un
semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgen.
Modalitatea de aciune a personalului specializat n intervenii n caz de incendiu va fi
stabilit ulterior mpreun cu utilizatorul imobilului.
INSTAL ATII INTERIOARE SANITARE
Alimentarea cu apa rece este asigurata din reteaua exterioara a parcului comercial.
Pentru reeaua de ap rece sanitar, se va asigura o linie de contorizare consumului. In
componenta liniei intra:clapete antipoluare la vedere, robinetele de izolare, manometre
de control, regulator de presiune, filtru cu sit fin 8/10 mm, robinet de golire si contor
volumetric.
PROTECTIA CLADIRII CU INSTAL ATII DE hidranti interiori
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea ramificata de
conducte la care sunt racordai hidranii de incendiu cu furtune plate, amplasai astfel
nct fiecare punct al cldirii sa fie stropit de un jet. Raza de actiune luata in calcul la
pozitionarea hidrantilor este de 20m. Alimentarea retelei de hidranti se face din
distribuitorul de sprinklere amplasat in camera ACS. Fiecare hidrant va conine cte o
eav de refulare universala prevazuta cu robinet cu ajutaj 12 mm si furtun plat cu o
lungime de 20 m. Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de
serviciu format din furtun, tamburul cu suportul su si dispozitivele de refulare a apei,
se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de
0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie
prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate,
trebuie prevazute cu un dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat
cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de
inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita
ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra.
Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta
trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri
ascutite care sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere
in caz de urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170 pentru a
permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe
inelul de hidranti se monteaza sigilate in pozitie deschis daca nu sunt prevazute cu
dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate
incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele
33

de alimentare a hidrantilor sunt din otel zincat si vor fi izolate conform specificatiilor din
caietul de sarcini al beneficiarului.
Instalatiile de stingere a incendiilor cu sprinklere vor deservi atat zona de vanzare, cat
si spatiile tehnice conexe compartimentului. Instalatia de sprinklere va respecta ceritele
din Caietul de sarcini, Normelor Asiguratorului, Scenariului de Securitate la Incendiu si
Normele Europene de proiectare.
Instalaia de stins incendii cu sprinklere se compune dintr-o reea de conducte de tip
inelar, la care sunt racordate capetele de sprinklere. Instalaia de sprinklere va fi
supravegheat automat prin intermediul unei staii centrale de control si semnalizare.
Conductele sistemului se vor realiza din eav Pn 10bar. Conductele de la DN 25 la DN
50 se vor mbina cu filet sau cu mansoane. Conductele avand diametrul mai mare se
vor imbina cu coupling-uri. La realizarea lucrarilor de executie se vor pune in opera
numai materiale si echipamente agrementate, marca FM. Protectia in interiorul
magazinului va fi asigurat de un sistem de stingere apa-ap in interior. Criteriile
principale ce au stat la baza dimensionarii instalatiei sunt:
8,15mm/min
279m 2
timp de acionare
90min
9 m2
68oC
tip cap sprinkler
aprobat CE, FM, K115, raspuns standard.
de capt.
Conductele din oel negru se vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii.
Conducte galvanizate, ce alimenteaza sprinklerele sistemului uscat trebuie vopsite doar
n cazul deteriorrii stratului de vopsea de la suprafa. Conductele din oel negru se
vor acoperi cu un strat de vopsea mpotriva coroziunii. La vopsirea conductelor trebuie
avut grij ca vopseaua sau alte mizerii sa nu ajung pe capetele sprinklerelor, pentru
c, n caz de incendiu, capul de sprinkler va avea o ntrziere n pornirea instalaiei de
incendiu reducnd astfel eficiena ntregii instalaii. Sistemul de conducte va fi acoperit
cu un strat de vopsea anticorosiv tip RAL de culoare rosie.
INSTAL AII TERMICE SI DE VENTILATII:
Pentru spatiul comercial se propune 1 rooftop cu un debit de aer proaspat de
22000mc/h, amplasat pe acoperis, cu baterie de incalzire pe gaz, iar cea de racire cu
detenta directa. Distributia interioara se va realiza cu tubulatura textila, in lungul
grinzilor, corelata cu corpurile de iluminat. Rooftopul va avea 2 ramuri principale de
ventilatie. Aspiratia se va face local sub urcarea pe acoperis cu o grila amplasata la
nivelul planseului.
PAR AMETRII DE CALCUL:
34

Temperaturi:
- temperatura exterioara de calcul iarna: - 15 grd.
- temperatura exterioara vara:
35 grd.C
- temperatura interioara de calcul iarna: 20 grd C
- temperatura interioara de calcul vara: 27,5 grd.C
Ventilatie - Aport de aer proaspat:
- 25mc/h/persoana
Ventilatie - Schimburi pe ora:
- sala de vanzare: 3 schimburi/ora
- vestiare: 3 schimburi/ora
e)Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente NORAUTO

din cadrul investitiei CENTRU COMERCIAL "ELECTROPUTERE
PARC"
Alimentarea cu energie electrica a cl[dirii, din reeaua furnizorului se va realiza
SOLUIA DE DISTRIBUIE A ENERGIEI ELECTRICE N CLADIRE
Din blocul de masura si protecie trifazat BMPT se alimenteaza tabloul electric general
TEG. Din tabloul electric general TEG porneste reeaua de distribuie interioara prin
care se alimenteaza tablourile secundare, de la care se alimenteaza receptoarele.
conductorul de protecie distribuit este utilizat pentru ntreaga schema, de la tabloul
electric general TEG pna la ultimul punct de consum.
Coloanele de alimentare se vor realiza cu cabluri CYYF.
Cablurile se vor monta n tuburi din PVC sau jgheaburi metalice.
Se vor monta presetupe pe cabluri la intrarea acestora n jgheaburi.
echipamentele de protecie sunt alese conform prescripiilor tehnice.
INSTAL ATII CURENTI SL ABI
Instalaia de semnalizare a incendiilor trebuie s detecteze nceputul de incendiu n cel
mai scurt timp, s analizeze rapid informaiile primite si, n cazul confirmrii
evenimentului, s emit semnalul de alarm adecvat, pentru asigurarea interveniei si
evacurii.
Detectarea automat a nceputurilor de incendiu trebuie s se fac att n spaiile
circulabile ct mai ales n spaiile auxiliare si n ncperile n care acesta ar putea
evolua nestnjenit. Aceasta trebuie s fie precoce, precis si controlabil; apariia unui
semnal de incendiu trebie s fie urmat de declansarea alarmei locale de incendiu.
35

Alarma de incendiu are prioritate fat de semnalul de defect. Defectiunile sunt

evideniate prin semnale optice si acustice distincte de semnalele de alarm de
incendiu. Ele sunt inregistrate, memorate si evideniate optic prin dispozitive speciale
ale centralei.
- scoaterea din circuit a unui detector
- iesiri programabile de tensiune pentru semnale alarm de incendiu si defect
- nregistrarea si afisarea evenimentelor si prezentarea raportului cu privire la situatia
Componena oricrui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare
de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare si surse de
energie.
Detectoarele de incendiu funcioneaz pe baza unor principii de detecie diferite, fiind
sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, cresterea temperaturii,
Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care
reflect lumina sau particulele fine, de culoare inchis care o absorb. Indiferent de tip,
aparatul are n compunere o surs de lumin si un receptor (element electronic
fotosensibil). Orice modificare a sistemului de referin, datorit existenei
sistemul electronic si, deci, emiterea unui semnal. Avantajul utilizrii unor astfel de
Detectorul de temperatur poate sesiza, in funcie de tipul constructiv, att depsirea
unui prag fix, ct si cresterile rapide de temperatur. Rspndirea larg a acestor
aparate se datoreaz simplitii constructive, robusteii si preului relativ sczut.
arii de supraveghere redus, sunt influenate de temperatura mediului si necesit
temperatur.
Butoane de semnalizare a incendiilor Fiecare instalaie de semnalizare a incendiilor
trebuie s fie dotat si cu dispozitive de avertizare manual. Conectarea acestora la
centrala de semnalizare este indicat a se realiza n sistemul adresabil. Odat acionate,
ele trebuie sa rmn blocate in poziie de alarm, readucerea in stare normal
fcndu-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. n acest fel, exist garania
alarmrii pn la identificarea zonei si asigurarea interveniei. Fiecare buton se
recomand a fi marcat cu numrul circuitului de semnalizare si poziia ce o ocup n
circuit, astfel nct s permit o identificare usoar.
Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face n locuri vi zibile si usor accesibile, la
36

Este indicat, innd cont de comportamentul uman n caz de pericol, ca butoanele de

semnalizare s fie amplasate pe cile de evacuare, de preferin lng usile de
evacuare si la fiecare iesire n casa scrilor.
Pentru cldirile cu mai multe niveluri, conectarea butoanelor se va face pe circuite
separate pentru fiecare nivel, dac nu se poate identifica precis butonul de la care s-a
acionat.
n cazul spaiilor mari, este recomandabil ca butoanele s fie astfel amplasate nct, la
prsirea locului protejat, orice ocupant s poat trece prin faa unui buton, fr a
strbate o distan mai mare de 30 m.
Nu este recomandat, ca n cadrul aceleiasi cldiri, s existe mai multe tipuri de
aparatele.
DESCRIERE INSTALAIE
Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie s constituie zone de
detecie specifice, natura informaiilor transmise trebuind identificate la nivelul
echipamentelor de control si de semnalizare fr nici un fel de ambiguitate. Fiecare
configuraia cldirii si a normelor si standarelor n vigoare precum si specificaiile
fabricantului materialelor. Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu a fost
gndit o bucl de detecie.
In momentul declansarii unei alarme de incendiu centrala de comenzi la incendiu va
efectua urmatoarele operatiuni:
- difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sirenelor de avertizare
- decuplarea usilor de evacuare prin sistemul de Control Acces
- oprirea ventilatiei in tot magazinul
- comanda de blocare a usilor de acces in magazin in pozitia deschis.
CENTRALA DE SEMN ALIZARE INCENDIU
Sistemul de detecie si avertizare la incendiu se bazeaz pe o central analogic
Centrala va fi amplasat ntr-un spatiu cu supraveghere de personal calificat. Centrala
va fi echipat cu dou bucle de detecie. Pe afisajul centralei vor aprea toate
evenimentele care se vor desfsura n acest spaiu. Tot sistemul va putea fi comandat
de la acest punct prin intermediul tastaturii si a nivelelor de acces. Memorarea
evenimentelor detectate se face n memoria intern a centralei. Centrala va avea
integrat o imprimant pentru printarea automat a evenimentelor.
Centrala de semnalizare incendiu va fi echipat si cu card RS485 pentru legarea n
reea cu urmtoarele centrale de incendiu:
- centrala detecie incendiu Galerie
- centrala detecie incendiu Dechatlon
- centrala detecie incendiu Kiabi
- centrala detecie incendiu Auchan.
n centrala de semnalizare incendiu se vor instala carduri cu intrri si iesiri programabile
pentru preluarea semnalelor si acionarea:
- ntreruptoarelor cu bobin de declansare din tablourile electrice
37

- statiei de telecomunicatii
- usilor automate pe poziia deblocat
- rezerve.
Reeaua de detecie incendiu este realizat prin detectori si butoane de semnalizare
conectate prin cablu rezistent la foc E30.
Surse de alimentare cu energie electric:
- Sursa de rezerv - baterie de acumulatoare. Ea trebuie s preia, n mod automat,
alimentarea atunci cnd sursa de baz nu mai asigur alimentarea normal de
funcionare a instalaiei. Tranziia de la o surs la alta nu trebuie s conduc la
normal a instalaiei pentru cel puin 48 ore si nc minim 30 de minute n condiii de
Funcionare normal a sistemului - n regim normal centrala de detectare si alarm de
incendiu supravegheaz reeaua de detectare si semnalizare si integritatea circuitelor
de interconexiune.
Funcionarea sistemului n caz de alarm - n urma detectrii unui nceput de incendiu
n orice zon protejat, n urma semnalelor transmise de un detector si/sau un buton
de semnalizare manual, centrala lanseaz un semnal de alarm. Dupa o temporizare,
alarma acustic general se declanseaz prin centrala de semnalizare si transmite un
semnal radio sau telepfonic la serviciul de urgen.
Modalitatea de aciune a personalului specializat n intervenii n caz de incendiu va fi
stabilit ulterior mpreun cu utilizatorul imobilului.
INSTALTII SANITARE
Instalaii interioare de ap rece Si ap cald
Reteaua de distributie interioara a apei reci se va realiza in sistem ramificat.
Racordarea la reteaua exterioara a amplasamentului se va face in interiorul
cladirii prin intermediul unui tronson de conducta din polietilena de inalta densitate
PEHD Pn6 conform planurilor atasate prezentei documentatii. Trecerea de la conducta
din polietilena la conducta de otel se va face prin intermediul unei piese de trecere cu
flansa imediat dupa intrarea in casa a conductei de racord. Imediat dupa intrarea in
casa pe conducta de alimentare sa prevazut un filtru cartus lavabil cu doi robineti de
izolare a acestuia si o conducta de by-pass pentru a se evita intreruperea alimentarii cu
apa in monentul inlocuitii sau spalarii filtrului. Prepararea apei calde menajere se va
realiza prin intermediul boilerelor electrice, conform cerintelor impuse de catre
beneficiar. Pentru fiecare operator, consumator de ap s-au prevzut racorduri de ap
rece. Distributia principala in interiorul cladirii se va realiza din teava de otel zincat
pentru transportul si vehicularea apei potabile. n situaia utilizrii unor materiale
similare, acestea vor trebui s fie obligatoriu agrementate tehnic n Romnia, si s fie
destinate utilizrii pentru ap potabil. Instalaia cuprinde deasemenea robinei cu
obturator sferic montai pe ramificaiile spre grupurile sanitare si robinei colar de
nchidere si reglaj montai pe legturile la obiectele sanitare. Toate incaperile trebuie
prevazute cu ventile sub tencuiala cu posibilitate de blocare. Se utilizeaza exclusiv
38

armaturi si piese inglobate, iar piesele in contact cu apa se executa din bronz. La
trecerea conductelor prin plansee si perei se vor monta tuburi de protecie. La trecerea
conductelor prin peretii antifoc se vor prevedea piese de trecere pentru protectie, in
vederea limitarii propagarii incendiului. Echiparea cu obiecte sanitare se realizeaz
conform planurilor de arhitectur, distribuia apei realizndu-se conform planurilor
detaliate anexate pentru fiecare consumator n parte. Instalatia de apa rece si calda se
izoleaza termic 100%.
evile se izoleaza cu tuburi din spum de polietilen cu =0,038 W/m x K:
- 9mm grosime pentru conducte de ap rece,
- 13mm grosime pentru conducte de ap cald.
obiectelor sanitare (PVC-U 50 pentru lavoare si pisoare, PVC-U110 pentru WC-uri) si
sifoane de pardoseal. Racordurile obiectelor sanitare se fac aparent, urmnd a fi
mascate dup efectuarea probei de etanseitate si de eficacitate. Se vor respecta
asigura ventilarea, coloana se prelungeste pana deasupra acoperisului unde se
monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se va monta o pies de
curire.
Racordul la reeaua exterioar de canalizare se va realiza obligatoriu cu eav
din PVC de tip KG pentru instalaii exterioare. Etansarea mbinrilor sistemului de
conducte din PVC fcndu-se cu inelele de cauciuc ale sistemului. La iesirea din casa
a conductelor de canalizare se va respecta adancimea de inghet, conform STAS 605477.
Pentru reteaua de canalizare prevazuta in zona service pe racordul acesteia la
reeaua exterioar de canalizare se va prevedea un separator de hidrocarburi avand un
debit de 3l/s.
Canalizare pluviala interioara
PROTECTIA CLADIRII CU INSTAL ATII de hidranti interiori
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se compune dintr-o reea
ramnificata de conducte din otel negru la care sunt racordai hidranii de incendiu cu
furtune semirigide, amplasai astfel nct fiecare punct al cldirii sa fie stropit de cel
putin un jet. Raza de actiune luata in calcul la pozitionarea hidrantilor este de 30m.
Alimentarea retelei de hidranti se face din inelul exterior de incendiu al
amplasamentului. Fiecare hidrant va conine cte o eav de refulare universala
prevazuta cu robinet, ajutaj si furtun semirigid de 25mm cu o lungime de 30 m.
Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din
furtun, tamburul cu suportul su si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o
cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m
39

de la pardoseala finita (cf.NP086-05, cap.4.14). Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot

fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un
dispozitiv de deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material
transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa
insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin
35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de
deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta trebuie sa
poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care
sa poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de
urgenta. Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170 pentru a permite
furtunului sa fie miscat liber in toate directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de
hidranti se monteaza sigilate in pozitie deschis daca nu sunt prevazute cu dispozitive
de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare vor fi astfel amplasate incat sa nu
existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti. Conductele de
alimentare a hidrantilor sunt din otel negru si vor fi izolate conform specificatiilor din
caietul de sarcini al beneficiarului.
AER COMPRIMAT
Instalaia de aer comprimat se compune dintr-o reea inelar de conducte care
vor deservi punctele de lucru, n fucie de mobilarea halei de producie. Alimentarea cu
aer comprimat se face prin intermediul unui compresor pentru aer cu surub amplasat in
incaperea tehnica.
Conductele inelului de distribuie si a coborrilor la punctele de consum a aerului
comprimat se vor executa din eav de aluminiu.
INSTAL ATII TERMICE
Sala de vanzare: Incalzirea/ racirea spatiului de vanzare se realizeaza cu cele
sase unitati tip split, dimensionate sa acopere sarcina de cald/ frig.
Atelier: Atelierul este incalzit cu doua aeroterme electrice, acestea vor functiona
cu aer recirculat.
Rezerva: Spaiul este incalzit cu o aeroterma electrica, aceasta va functiona cu
aer recirculat.
Spatii anexe, spatii tehnice: Spatiile sunt incalzite cu radiatoare electrice
montate pe perete dimensionate sa acopere necesarul de caldura rezultat din calcule.
Pentru asigurarea racirii camerei server se vor monta doua sisteme de
climatizare tip split, unul in functiune si unul de rezerva. Unitatile interioare sunt cu
montaj pe perete iar unitatile exterioare sunt montate pe invelitoarea cladirii.
Pentru a impiedica infiltratiile de aer exterior in cladire prin usa de intrare clienti,
se va prevedea o perdea de aer cald electrica.
INSTAL AII DE VENTILARE. SPATII TEHNICE
Aerul viciat este aspirat prin ventilator de exhaustare montat pe tubulatura conectata la
caciula de ventilare amplasate pe invelitoarea cladirii. Aerul este aspirat prin grile si
anemostate amplasate in tavanul fals.
RETELE DE INCINTA
INSTAL ATII ELECTRICE
Prezentul proiect cuprinde instalatiile electrice exterioare aferente investitiei.
40

Instalaiile electrice exterioare cuprind: alimentarea cu medie tensiune a

magazinelor Auchan, Leroy Merlin, Gallery; coloanele receptoarelor de for
(alimentare camera pompe, grup electrogen); circuitele de iluminat exterior; circuitul de
alimentare pilon publicitar, reclame euromedia si traseele de cureni slabi. De
asemenea proiectul cuprinde priza de pmnt de pe amplasament si instalaia de
protecie mpotriva descrcrilor atmosferice.
Alimentarea cu energie electric a amplasamentului, din reeaua furnizorului se va
realiza conform avizului de racordare eliberat de furnizorul de energie electric la
cererea beneficiarului si conform studiului de soluie ntocmit la comanda beneficiarului.
Racordul electric se va realiza pe medie tensiune 6 kV. Punctul de conexiune al
cablurilor de alimentare va fi n cldirea PC situat n exteriorul cldirii, aproape de
limita de proprietate.
Punctul de conexiune PC nu face obiectul prezentului proiect, el va fi tratat intrun proiect separat. De asemenea legtura dintre punctul de conexiune si reeaua
furnizorului de energie electric va fi tratat ntr-un proiect separat.
Aceste proiecte sunt n sarcina beneficiarului.
Din punctul de conexiune se alimenteaz n bucl pe medie tensiune
urmtoarele posturi de transformare:
- Post Trafo Gallery
- Post Trafo Auchan
- Post Trafo Leroy Merlin
- Post Trafo Decathlon, Kiabi, Norauto
- Post Trafo Spaii comune.
Cablurile folosite pentru alimentarea posturilor de transformare sunt din aluminiu
tip A2XS(FL)2 Y (sau echivalent). Aceste cabluri se vor monta n tuburi de protectie
pozate ngropat n pmnt.
Delimitarea ntre furnizorul de energie electric si consumator se va face pe
medie tensiune n punctul de conexiune PC unde se realizeaza si contorizarea
ntregului amplasament.
RETELE EXTERIOARE de apa rece menajera
Debitul de consum atat pentru consumatorii menajeri cat si cel necesar pentru
refacerea rezervei de incendiu, aferent incintei studiate va fi asigurat din reteaua de
alimentare cu apa rece prin intermediul unui bransament de apa, amplasat la limita de
proprietate, in care va fi amplasat un contor de masura cu anexa de sensibilizare.
Configuratia retelei de alimentare cu apa a consumatorilor din incinta se va
realiza ramificat, cu conducte de polietilena de inalta densitate montate ingropat. In
punctul de alimentare pentru fiecare cladire, in interior se va asigura contorizarea
consumului local afrenet fiecarui spatiu concesionat. Pentru a asigura necesarul de apa
menajera pentru consumatorii vitali, in perioadele de sistare a alimentarii cu apa, in
cazul unor lucrari de menteneata, s-a prevazut o gospodarie proprie de apa potabila, ce
va acoperii nevoile de consum in astfel de situatii.
RETELE EXTERIOARE de stingere incendiu
Stingerea incendiului, atat in interiorul cladirilor cat si la exterior, va fi asigurata
printr-o gospodarie proprie de apa dimensionata pentru varianta cea mai
dezavantajata(conform normei impuse prin caietul de sarcini Auchan). Parametrii de
41

predimensionarea a rezervei intra sub incindenta normei NFPA13. Predimensionarea

rezervorului de apa pentru incendiu s-a facut tinandu-se cont de debitul maxim al
instalatiei de sprinklere precum si de debitul de apa pentru hidrantii interiori. Hidranti
exteriori vor fi alimentati direct din reteaua publica de apa.
Astfel debitele de stingere necesare functie de tipul instalatiei sunt:
- hidrani interiori: Qii = 6.33 L/s conform NFPA13 (max 3800l/min)
- hidrani exteriori: Qie = 25 L/s (asigurat din reteaua publica)
- sprinklere: Qis = 140 L/s - conform NFPA13 (27.5mm/min/m2).
Timpul teoretic de funcionare a instalaiilor automate de stingere, este:
-Thi = 120 min - pentru hidranti interiori, conform NFPA13
-Ts = 90 min - pentru sprinklere, conform NFPA13
Rezultand astfel o rezerva necesara de apa cu un volum util de de apa de 1300mc:
-Vhi = Qii x Thi = 6.33 x 120 x 60 = 46mc
-Vs = Qis x Ts = 140 x 1,5 x 3600 = 756mc
-Vr = Vhi + Vhe + Vs + Vrp = 850 mc volumul de apa necesar pentru rezerva de
incendiu.
Pentru asigurarea parametrilor de functionare a instalatiilor de stins incendiu aspiratia
apei din rezervor va fi asigurata prin intermediul a doua pompe, una activa si una de
rezerva dimensionate la caracteristica de functionare a instalatiei de sprinklere si un
pilot pentru acoperirea necesarului pentru hidranti interiori si mentinerea presiunii in
instalatia de sprinklere. Pompele vor fi comandate de presostate diferentiale prin
intermediul unui tablou electric care va asigura pornirea pompelor, inversarea ordinii de
pornire, protectia la functionare fara apa, lipsa tensiuni, suprasarcina. Pentru
asigurarea parametrilor de functionare a instalatiilor de stingere incendiu, la valorile
impuse de clasele de risc la incediu determinate de specificulu activitatii din interiorul
spatiilor create, se impune realizarea de noi retele de distributie cu acest scop. Astfel
alimentarea hidrantilor va fi asigurata direct din reteaua publica din punctul de
bransament, iar distributia fiind asigurata prin intermediul unui inel exterior, ce va fi
dimensionat corespunzator pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune atat
pentru hidranti exteriori Hidranii exteriori racordati la inelul de incendiu sunt hidranti de
suprafa[ Dn100 mm, cu doua racorduri tipB si un racord tipA cf.STAS 3479-80,
amplasai astfel nct fiecare punct al cladirilor sa fie stropit cu un debit de 25L/s,
folosind mai multe linii de furtun la fiecare hidrant. Cu ajutorul a 2 linii tip B de cite 120m
lungime, la care se adauga lungimea jetului compact 10m, oricare hidrant livreaza 10l/s
pe o raza de 120m. Hidranti exteriori au fost astfel pozitionati incat fiecare punct al
cladirii poate fi acoperit de catre 3 hidranti exteriori. n concluzie fiecare punct al cladirii
este protejat de minim 30l/s.
S-a ales solutia cu furtunuri de tip B pentru reducerea
pierderilor de presiune pe furtun. Astfel, inlocuirea furtunului tip C cu furtun tip B
conduce la o scadere a pierderilor de presiune cu 3,5-4bar, la un debit de 5l/s si o
lungime a furtunului de 120m.
Parametrii functionali ai instalatiilor interioare de stingere incendiu vor fi asigurati printrun inel exterior separat, punctul de conexiune intre reteaua exterioara si cea interioara
din cladiri va fi asigurat in fiecare cladire prin amenajarea unui spatiu special pentru
montajul ACS-urilor, alimentat cu doua conducte dimensionate corespunzator
parametrilor functionali ai instalatiilor interioare de stingere.
Descrierea caracteristicile functionale a instalatiilor interioare de stingere nu fac obiectul
prezentei documentatii, fiind tratate in documentatiile aferente spatiilor protejate,
conform caietelor de sarcini impuse de locator.
42

RETELE EXTERIOARE de canalizare

In situatie in carea retaua exterioara de canalizare menajera este functionala se va
asigura racordarea consumatorilor menajeri interiori la aceasta retea. In situatie in care
sistemul nu este functional se impune schimbarea conductelor pastrand traseul
existent.
Descarcarea din retetele interioare cu specific alimentar se va asigura
prin intermediul separatoarelor de grasimi montate in exteriorul cladirii inainte de
racordarea la reteaua exterioara de canalizare. Separatoarele de grasimi vor fi echipate
cu camine de prelevare probe pentru verificarea incadrarii parametrilor de descarcare
in limitele indicatorilor impusi de normele in vigoare.
Reteaua exteriora de canalizare pluviala se parstreaza pe pozitie, iar in situatie in care
in urma verificarilor aceasta nu mai este functionala se impune schimbarea conductelor
pastrand traseul existent. Deasemenea se pastraza traseele exterioare si punctele de
racord a coloanelor de canalizare pluviala ce asigura drenajul acoperisului celor doua
cladiri, atata timp cat acestei sunt functionale. In caz contrar se impune schimbarea
conductelor de racordare.
In ceea ce priveste drenajul apelor pluviale aferente zonei de parking, rezultat ca
urmarea a amenajarilor exterioare aferente incintei studiate, se impune realizarea unei
retele suplimentare, care dupa reducerea concentratiilor de hidrocarburi prin
intermediul separatoarelor de hidrocarburi intercalate in sistemul nou creat se va
racorda la reteau pluviala existenta in incinta.
1.4.3. Descrierea etapei de functionare/demontare/dezafectare/inchidere/
postinchidere
Descrierea etapei de funcionare

Proiectul va fi pus in functiune dupa finalizarea lucrarilor de constructie si a
montarii tuturor utilajelor si echipamentelor necesare desfasurarii activitatilor propuse.
Spatiile finalizate cu dotarile si utilitatile aferente vor fi inchiriate beneficiarilor.
Beneficiarul proiectului va respecta prevederile acordului de mediu si a celorlalte acte
de reglementare, urmand ca societatile care vor inchiria spatiile sa respecte conditiile
impuse in autorizatiile necesare functionarii si sa respecte clauzele contractuale
incheiate cu furnizorii de utilitati si prestatorii de servicii
Descrierea etapei de demontare/dezafectare/inchidere/ postinchidere
Deoarece cladirile vor fi construite cu o perioada de viata indelungata si
posibilitatea schimbarii destinatiei acestora in situatii extreme, fara afectarea structurii
de rezistenta nu este cazul sa fie descrise etapele de demontare, dezafectare,
inchidere si postinchidere pentru investitia propusa. Beneficiarul este obligat sa
pastreze pe toata perioada de existenta a proiectului, Cartea constructiei.
La incetarea activitatii, titularul acesteia are obligatia solicitarii avizului de mediu de la
autoritatea competenta pentru protectia mediului in conformitate cu prevederile legale.
43

1.4.4. Durata etapei de funcionare

Perioada de functionare a obiectivului propus este nedeterminata.
1.5. Informatii privind productia care se va realiza i resursele folosite n scopul
producerii energiei necesare asigurarii productiei
Tabel 1. Informaii privind producia i necesarul resurselor energetice

Producia
Denumirea
Cantitatea/an
CENTRU
COMERCIAL
"ELECTROPUTERE
PARC"
1.6.
Activitatea de
comert si
alimentatie
publica
Resurse folosite n scopul asigurrii produciei

Denumirea
Cantitatea/an
Furnizor
Petrol / pcur
Gaze naturale
2x220mc/h
EON
G.P.L.
Crbune
Cocs de furnal
Gaz de furnal
Gaze de rafinrie
Benzine
Energie electric
5040 kw
CEZ
Energie termic
Motorin
Apa
Exploziv
45.000 mc/an
-
Retea
-
Biogaz
Altele: Ulei motor
Anvelope
Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice
In procesele de prelucrare se vor folosi numai produse alimentare, in special carne de

pui, vita si porc, aprovizionata de la abatoare. Condimenmtele si alte ingrediente pentru
prelucrarea carnii si producerea preparatelor din carne la hypermarket, restaurante si
fast-food-uri vor fi achizitionate din comert.
1.7. Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul, generai
de activitatea propus
Informaiile despre sursele de poluare din perimetrul proiectului se vor gsi n
tabelul de mai jos (Tabel nr. 2 Informaii despre poluarea fizic i biologic generat de
activitate), precum i detaliate n capitolul 2.1. procesele tehnologice, precum i n
capitolul 4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor
mediului i masuri de reducere ale acestora.
44

Tabel nr. 2 Informaii despre poluarea fizic i biologic generat de activitate

Tipul de poluare
potenial/produ
s
poluarea
aerului
Msuri
de
elimin are/r educer
e a polu rii
- utilizarea de
motoare Euro 3 i
Euro 4
Surse
poluare
de
Traficul auto
Centrala
gaz
Numrul
surselor de
poluare
pe
Poluare
maxim
admis
- vezi c ap
4.2.
limitarea
activitii doar n
perimetrul
specificat
poluarea
apelor
de
suprafa
- separatoare de
produs e
petr olire
pentru
apele
pluviale
- manangementul
deeurilor
- poluarea apelor
subterane
- inlocuirea retelei
de c analizar e
- manangementul
deeurilor
- poluarea fonic
- trafic auto cu
autoturisme
predominant de la
Euro 4 in s us
- inlocuirea retelei
de c analizar e
- manangementul
deeurilor
Circulaia
de C alea
Bucures ti
si
in
veci natati
Poluare calcu lat produs de

activitate
i
msuri
de
elimin are/r educere
O
Zone
rezidenial
e,
de
recr eer e
sau
alte
zone
protejate
- vezi
cap
4.2.
- vezi
cap
4.2.
Activitatil
e
economi
ce
din
zona
Posibile
scurgeri
de
uleiuri
i
combustibil de
la autoturisme
si utilaje
- vezi c ap
4.1.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
- vezi
cap
4.1.
- vezi
cap
4.1.
Posibile
scurgeri
de
uleiuri
i
combustibil
- vezi cap
4.1.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
- vezi
cap
4.1.
- vezi
cap
4.1.
Trafic auto
- vezi cap
4.2
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
- vezi
cap
4.2.
- vezi
cap
4.2.
- vezi
cap
4.3.
- vezi
cap
4.3.
- stabilirea vitezel or
de
circulaie
a
autoturismelor
poluarea
solului
Poluare
de fond
Circulaia
de C alea
Craiovei
Posibile
scurgeri
de
uleiuri
i
combustibil
- vezi c ap
4.3.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
poluarea
subsolului
Nu este caz ul
Nu este caz ul
- vezi cap
4.4.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
- vezi
cap
4.4.
- vezi
cap
4.4.
poluarea
vegetaiei
i
faunei
recuperarea
solului vegetal i
haldarea
lui
temporar pentru a
fi
refolosit
la
amenaj area
Trafic auto
- vezi cap
4.5.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
- vezi
cap
4.5.
- vezi
cap
4.5.
45

Tipul de poluare
potenial/produ
s
Msuri
de
elimin are/r educer
e a polu rii
Surse
poluare
de
Numrul
surselor de
poluare
Poluare
maxim
admis
spatiul ui verde
Nu este caz ul
Poluare calcu lat produs de

activitate
i
msuri
de
elimin are/r educere
O
Zone
rezidenial
e,
de
recr eer e
sau
alte
zone
protejate
- vezi
cap
4.2.
- vezi
cap
4.2.
Traficul
auto
amenaj area
spatiul ui verde
poluarea
datorat
vibraiilor
Poluare
de fond
Nu este caz ul
- vezi cap
4.2.
Activitatil
e
economi
ce
invecinat
e
1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Titularului proiectului nu a facut nicio precizare cu privire la studierea altor alternative
legate de alegerea locatiei, dar avantajele acesteia pentru activitatea propusa sunt
evidente.
Zona in care se propune realizarea proiectului este in zona industriala a societatii
Electroputere. Aceasta zonma prin Planul Urbanistic Zonal si-a transformat prioritatile
de construire, transformandu-se din zona cu activitati economice in zona comerciala.
Acti vitatea economica s-a redus considerabil, astfel incat cladirile si terenul era
nefolosit si intr-o stare de degradare.
Astfel incat, Centrul Comercial va participa in mod favorabil la imbunatatirea imaginii
urbane a acestei zone a localitatii, avand acces din drumul p[rincipal Calea Bucuresti.
Obiectivul va duce la dezvoltarea in zona a activitatilor de comert si alimentatie publica,
ridicarea gradului de deservire a populatiei locale si a turistilor aflati in tranzit, crearea
de noi locuri de munca.
1.10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone
protejate, zone de protectie sanitara, etc.
Tertenul este un teren construit, pe acest teren sunt amplasate constructiile unitatii
economica Electroputere SA. O parte din aceste cladiri vor fi demolate iar 2 hale mari
sunt refacute si transformate in centre comerciale.
Nu s-au identificat valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale
protejate/zone protejate si zone de protectie sanitara.
46

1.11.
Informatii
despre
documentele/reglementarile
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului.
existente
privind
Terenurile de pe amplasamentul din Calea Bucuresti nr.80, mun. Craiova, jud. Dolj,
denumite in continuare terenul investitiei, apartin K&S ELECTRIC POWER POINT SA,
AUCHAN ROMANIA SA si ELECTROPUTERE SA, conform contractelor de vanzarecumparare/extraselor de carte funciara anexate in copie, astfel:
- K&S ELECTRIC POWER POINT SA
teren in suprafata de 30.271 mp, din care 30.214mp ocupati de corpul C2 de cladire
(fosta HALA APAR ATAJ) nr. Cad 10493/2/1/2, intabulat in CF 205173 Craiova
- AUCHAN ROMANIA SA
teren in suprafata de 19.550mp, ocupati de corpul C1 de cladire (fosta HALA
APAR ATAJ) nr. Cad 10493/2/1/1, intabulat in CF 205173 Craiova
teren in suprafata de 14.082mp, din care 14.044mp ocupati de corpul de cladire fosta
HALA S.A.S nr. Cad 10493/1/1, intabulat in CF 68875 Craiova
K&S ELECTRIC POW ER POINT SA / AUCHAN ROMANIA SA in coproprietate:
- teren cu o suprafata de 16.484mp, ocupat 2.281 mp de cladirile C15C17, C22C30,
C32, C33, C107, C108, C110, C357 nr. Cad 10493/12/2, intabulat in CF 68736
Craiova;
- teren cu o suprafata de 6.946 mp, ocupat 833mp de cladirile C44 si C45 (regim
inaltime P+4E) nr. Cad 10493/2/2, intabulat in CF 205282 Craiova;
- teren cu o suprafata de 9829 mp, ocupat 2.221 mp de cladirile C31, C34 C41, C43,
C46C59, C61 si C62 nr. Cad 10493/2/3, intabulat in CF 68834 Craiova;
10493/1/2, intabulat in CF 205459 Craiova;
- teren cu o suprafata de 7.380 mp, ocupat 2.282 mp de cladirile C4C11, C18, C20 SI
C356 nr. Cad 10493/1/3, intabulat in CF205404 Craiova;
- teren cu o suprafata de 553 mp, ocupat 50mp de cladirea C1 nr. Cad 10493/8/1,
intabulat in CF205172 Craiova;
CF204971 Craiova;
10493/8/4, intabulat in CF204961 Craiova;
- teren cu o suprafata de 1.444 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/8/9, intabulat in
CF204969 Craiova;
CF2052401 Craiova;
- teren cu o suprafata de 24 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/11/3/2, intabulat in
CF205160 Craiova;
- teren cu o suprafata de 1.864 mp, liber de constructii nr. Cad 10493/13/1/3, intabulat
in CF205175 Craiova;
- teren cu o suprafata 2178mp, nr. Cad 10493/12/1, intabulat in CF 205535 Craiova,
ocupat 148mp de cladirile C21 si C109;
- teren cu o suprafata 2331mp, nr. Cad 10493/13/1/1, intabulat in CF 205535 Craiova,
ocupat 17mp de cladirea C2;
47


Suprafata totala a terenurilor aferente investitiei Centru comercial Electroputere
Parc este de 119.169 mp; la care se adauga fondul aservit, aflat in proprietatea
ELECTROPUTERE SA, in suprafata de 15.211mp, suprafata ce urmeaza a fi utilizata
ca drum de acces/accese, pentru trecerea libera a pietonilor/autovehiculelor pentru
executia/exploatarea investitiei.
Conform PUZ aprobat terenul este inclus in zona comerciala si servicii.
1.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura
existenta.
Bransamentul de apa se va realiza din reteaua existenta in incinta.
Racordul de canalizare (menajera/pluviala) se va face la reteaua existenta in incinta
ELECTROPUTERE SA.
Bransamentul electric se va realiza confom furnizorului de utilitati (CEZ).
Bransamentul de gaze naturale se va realiza confom furnizorului de utilitati (EON).
Ca urmare a schimbarii destinatiei spatiilor existente in spatii comerciale si de
alimenatiei publica, pentru racordarea la retele existente este necesara verificarea in
prima faza a gradului de uzura a conductelor si capacitatii de asigurarea a utilitatilor
necesare conform nevoilor de consum a noii destinatii rezultate din reamenajarea
zonei. in situatia in care utilitatile existente la fata locului sunt deteriorate sau improprii
unei functionari in conditii normale a instalatiilor interioare se impune schimbarea
acestora pentru aducerea lor la parametrii obtimi de functionare.
Accesul principal la zona centrului comercial se va realiza direct din Calea Bucuresti, o
strada principala din municipiu, ce va asigura accesul atat al localnicilor cat si a
turistilor.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de producie

In centrul comercial Electroputere Parc se vor desfasura activitati
corespunzatoarea codului CAEN diviziunea 52 Comert cu amanuntul, clasificat dupa
tipul de desfacere a marfii. De asemenea, se vor mai desfasura in cadrul obiectivului de
investitii propus, activitati corespunzatoare codului CAEN,
- diviziunea 15 Industria alimentara si a bauturilor, cu subdiviziunile, CAEN
151- Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne; CAEN 152
Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste; CAEN 158
Fabricarea altor produse alimentare;
- diviziunea 55 Hoteluri si restaurante.
48

2.2. Activitati de dezafectare

Pentru dezvoltarea
intregii investitii se
vor
desfiinta
urmatoarele
separate):
nr. Cad 10493/2/1/2 corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de ventilatie;
suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti (nestructurali);
AUCHAN ROMANIA SA
nr. Cad 10493/2/1/1 corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de ventilatie
si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti
(nestructurali);
nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4C11, C18, C20 SI C356, in suprafata de
2.282 mp
Foto. Corp de cladire care va fi dezafectata.
49

3. DEEURI
n conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor

de acceptare i procedurile preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista
national de deeuri acceptate n fiecare clas de deeuri, n cadrul proiectului se pot
acumula deeuri in perioada de dezafectare si de construire.
3.1. Surse de deseuri
Deseurile rezultate ca urmare a implementarii proiectului sunt de doua categorii:
a)deseuri rezultate in perioada de construire a obiectivului, care vor fi gestionate
de constructor si se impart in deseuri rezultate in perioada de demolare si in
deseuri rezultate in perioada de construire efectiva;
b)deseuri din activitatile care se vor desfasura pe amplasament, dupa punerea in
functiune a acestuia.
In faza de proiectare se iau in considerare deseurile rezultate urmare a activitatii
desfasurate, pentru a fi prevazute spatii si dotari necesare gestionarii corespunzatoare
a acestora, in conformitate cu cerintele legale.
a) 1. Deseuri rezultate din activitatile de demolare:
17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele decat cele
specificate la 17 01 06
50

17 02 01 lemn
17 02 02 sticla
17 02 03 materiale plastice
17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01
17 04 11 cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
17 06 05* materiale de constructie cu continut de azbest
17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele
specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03
Firma constructoare va depozita deseurile rezultate din demolari pe categorii si vor fi
valorificate prin firme de specialitate. Deseurile avand codul 17 06 05* materiale de
constructie cu continut de azbest, sunt reprezentate de placi din azbociment care
acopera suprafete mici.
Firma constructoare va tine evidenta cu toate cantitatile de deseuri si modul de
evidenta conform prevederilor legale.
a)2. Deseuri rezultate din activitatile de construire:
Deseurile rezultate din activitatea de construire efectiva sunt in cantitati mici si vor fi
gestionate de catre firma constructoare. Deseurile rezultate vor fi valorificate prin
firme de specialitate.
b) Surse de deseuri, tipuri si cantitati. Modul de gospodarire a deseurilor
Din activitatea obiectivului analizat rezulta urmatoarele categorii de deseuri:
- Deeuri menajere, provenite de la personalul deservent, inclusiv cele rezultate din
activitatea de intretinere si curatenie din incinta; cantitatea medie de deseuri menajere
rezultata este de circa 100kg/zi(cca 37 tone/an); deseurile menajere se depoziteaza in
containere din plastic avand capacitatea cuprinsa intre 110l-220l si sunt preluate de
firma de salubritate pe baza de contract.
Conform HG 856/2002, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20, grupele
20.03.01-deseuri municipale amestecate si 20 01 08 deseuri biodegradabile de la
bucatarii si cantine.
- Deseuri din ambalaje din hartie si carton, materiale plastice si lemn, pro venite
de la ambalajele secundare si tertiare ale marfurilor expuse pentru comercializare; sunt
colectate intr-un depozit special amenajat, de unde sunt ridicate periodic pentru
valorificare prin reciclare de catre societati autorizate sau incinerate.
Conform HG 856/2002, deseurile din ambalaje se incadreaza in categoria 15
(deseuri de ambalaje):
- grupa 15 01 01 ambalaje de hartie si carton;
- grupa 15 01 02 ambalaje de material plastic;
- grupa 15 01 03 ambalaje de lemn (valorificare pentru incinerare).
- Materii care nu se preteaza consumului sau procesarii, provenite de la
prepararea produselor din carne sau produselor proprii refrigerate care nu au fost
vandute pana la expirarea perioadei de valabilitate; sunt depozitate in camere frigorifice
din sectorul carmangerie si sunt reciclate periodic de catre unitati de ecarisare.
51

Conform HG 856/2002, deseurile de transaree se incadreaza in categoria 02 02

(deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si a altor alimente de origine
animala), grupa 02 02 03 materii care nu preteaza consumului si procesarii.
Namoluri de la epurarea efluentilor proprii, re zultate de la curatarea
separatoarelor de grasimi care realizeaza o preepurare locala a apelor uzate provenite
din sectorul carmangerie.
Separatoruil de grasimi este curatat de catre firma autorizata.
Conform HG 856/2002, deseurile de la epurarea efluentilor proprii se incadreaza in
categoria 02 02 04, namoluri de la epurarea efluentilor proprii.
-
Deseuri de la echipamentele electrice si electronice, rezultate prin

conformarea la prevederile HG 448/2005 privin DEEE.
Conform HG 856/2002, deseurile se incadreaza in categoria 16 02 14 deseuri de la
echipamente electrice si electronice.
Evidenta deseurilor se va face de catre titularii activitatilor conform HG 856/2002 si
vor a vea obligatia raportarii lunare la ARPM Craiova.
n ceea ce privete sistemul de management al deeurilor se prevede pstrarea
evidenei tuturor materialelor valorificabile i a deeurilor rezultate i eliminarea
deeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.
Transportul deeurilor se va realiza de ctre firme autorizate, pe baz de
contract
(n conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind
transportul deeurilor), iar depozitarea deeurilor n rampa de deeuri a
municipiului Craiova se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la
depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.
Toate aceste deeuri vor fi depozitate doar n spaiile special amenajate n
cadrul obiectivului.
Gospodrirea substanelor toxice i periculoase
n activitatea obiectivului nu se utilizeaz substane toxice, iar din procesul
tehnologic nu rezult substane periculoase sau toxice.
4.
IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI i MASURI DE REDUCERE ALE ACESTORA
Avnd n vedere faptul ca pana n prezent, activitatea economica a SC
Electroputere SA, din punct de vedere al impactului produs asupra mediului
nconjurtor de peste 40 ani, s-a ncadrat n limitele admise, se poate afirma ca nu
exist riscul s se produc impact transfrontier asupra niciunei componente a mediului,
deoarece grania cu Bulgaria este la peste 80 km sud.
52

4.1. Apa
Apa subteran
Depozitele pe care este amplasata localitatea Craiova sunt de varsta cuaternara
si fac parte din Campia Olteniei, depozite de terasa a raului Jiu.
Fundamentul moesic pe care se sprijina intreaga campie a Olteniei si jumatatea sudica
a Piemontului Getic prezinta relief relativ accentuat. Diferitele lui compartimente
despartite prin falii manifesta o anumita mobilitate cu consecinte directe asupra
pachetelor de sedimente de deasupra, uneori resimtite pana la suprafata si imprimate
in caracterele actuate ale reliefului.
Cu toate ca aspectul reliefului nu ofera niciun indiciu asupra deformarilor din adanc,
zacamintele sunt acumulate intr-o usoara boltire a formatiunilor sarmatiene si pliocene
cauzata de o proeminenta a fundamentului cretactic.
Prezenta petrolului si a gazelor a fost semnalata in cateva orizonturi, dar zacamantul
propriu-zis se afla intr-un orizont nisipos, de peste 20 m, de varsta meotiana. Se
considera ca aceste zacaminte nu apartin stratelor in care sunt acumulate, ci provin din
formatiuni mult mai vechi, mezozoice printr-o deplasare catre paturile superioare, de-a
lungul faliilor care fragmenteaza aceste formatiuni.
In partea de nord a judetului Dolj se afla campia inalta piemontana alcatuita din:
nisipuri, pietrisuri si materiale argiloase, in orizonturi cu stratificatie incrucisata deltaica;
la sud campia fie cu aspect tubular, asa cum este Campul Romanatilor reprezentand
suprafata initiala de acumulare fluvio-lacustra acoperita cu depozite loessoide si
nisipuri, fie in trepte, campia de la vest de Jiu numita si campia Bailestilor, o campie de
terase.
In mod obisnuit, terasele fluviatile reprezinta forme de relief de o netezitate deosebita
si, prin natura lor, foarte favorabila oricarei activitati. Dar cea mai mare parte a teraselor
au un aspect valurit, pe alocuri chiar foarte accentuat valurit, ca urmare a acoperirii
ulterioare a podului lor cu nisipuri acumulate de vant sub forma de dune.
Este o caracteristica a campiei de terase din Oltenia cu consecinte evidente in peisajul
geografic al acesteia, in modul de utilizare al terenurilor.
n cadrul perimetrului investitiei, pe baza observaiilor de suprafa i a datelor
furnizate de foraje, se constat c primul acvifer subteran a fost interceptat la adancimi
de peste 20m. Acti vitatea din centrul comercial nu va influenta negativ acviferul
subteran. Apa uzata este colectata prin reteaua de canalizare si dirijata catre reteaua
localitatii Craiova iar apele pluviale sunt colectate si trecute prin separatoare de
produse petroliere inainte de deversare in reteaua pluviala.
Apa de suprafa
Jiul - unul dintre raurile importante de pe fatada sudica a Carpatilor reprezinta o
adevarata axa geografica a judetului care, prin insasi numele sau, Dolj-Jiu arata cat de
mult este integrat acest rau in teritoriul caruia i-a dat numele.
Jiul intra in judetul Dolj acolo unde se intalneste cu Motrul. Aspectului cursului sau atat
de variat, belciugele, bratele parasite si succesiunea de locuri mai joase cu stagnari de
apa ne-ar indreptati la prima vedere sa-l consideram, cel putin pe aceasta parte
inferioara a cursului sau, ca un rau lent si imbatranit. Dar, in ciuda acestei prime
53

cercetari, Jiul ramane un rau capricios - poate mai mult decat alte rauri carpatice - cu
oscilatii mari ale debitellor si nivelurilor. Debitul mediu multianual este evaluat in jur de
90 m 3/s, dar oscilatiile intre cele mai mari si cele mai mici debite sunt considerabile.
La postul de observatie Podari, in aval de care Jiul nu mai primeste nici un afluent spre
a-i modifica debitul (dar se pot inregistra mai mult pierderi prin evaporare, infiltrare si
consum), in anii 1945, 1947 si 1948 s-au inregistrat debitemedii anuale de numai 49,48
si 42 m 3/s, dar cel mai mic debit anual cunoscut este cunoscut cel din 1943, de numai
23 m 3/s.
Debitele mari au o variabilitate si mai accentuata. Cele exceptionale apar, desigur, mai
rar dar pot ajunge la amplificari de 14-15 ori fata de debitul mediu multianual.
Cel mai ridicat debit inregistrat vreodata (cauzat de o perioada de ploi foarte bogate de
la inceputul verii) a depasit 1600 m 3/s.
Urmarind modul de repartitie pe luni a debitelor, apar si mai evidente variatiile
cantitatilor de apa scurse la un moment dat. Asa de pilda, in lunile de vara, sau de
inceput de toamna 8 august si septembrie sunt foarte frecvente debitele intre 10 i 20
m 3/s.
In august si septembrie 1928 s-au inregistrat numai 7 si, respectiv, 5 m 3/s.
Frecventa mare a debitelor mari si foarte mari (deci a viiturilor) din lunile aprilie-iunie
este si pe Jiu un fenomen caracteristic si nu de putine ori ia proportii catastrofale.
Manifestarile lor trebuie sa constituie unul din motivele pentru adoptarea unor masuri
de regularizare, cu atat mai mult cu cat lunile urmatoare debitele pot ajunge atat de mici
incat pot periclita alimentarile cu apa.
Alti afluenti ai raului Jiu sunt Argetoaia si Raznic, care vin pe partea dreapta, iar pe
stanga Bradesti si Amaradia.
In timpul verii, Amaradia devine un paraiasi anemic care abia reuseste sa umezeasca
albia sau chiar dispare sub dara de nisipuri fierbinti, aceasta in contrast cu lunile de
primavara cu ploi abundente, cand raul devine navalnic transportand cantitati mari de
aluviuni.
Acti vitatea in cadrul Centrului comercial nu afecteaz apele de suprafata. Apele
pluviale inainte de versare in reteaua de canalizare pluviala sunt trecute prin separator
de produse petroliere iar apele uzate menajere sunt colectate de retele de canalizare si
evacuate in reteaua localitatii.
4.1.1. Aspecte relevante ale strii actuale a factorului de mediu AP
Nu exist analize curente asupra calitatii apelor subterane din cadrul
perimetrului sau a vecintailor imediate.
4.1.2. Prognozarea impactului
Surse de poluare ale apelor
Pentru apele de suprafa, sursele poteniale de poluare sunt reprezentate:
- apele meteorice care spal platformele pentru parcari si tranzit a
autovehiculelor si de la organizarea de santier i care pot antrena, spre canalizarea
pluviala, scurgeri accidentale de carburani i/sau lubrifiani;
Pentru apele subterane, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de:
54

- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma

organizarii de santier si din posibile fisuri ale retelei de canalizare a apelor menajere;
Avand in vedere ca in ata apele uzate menajere cat si cele pluviale sunt
colectate de retele de canalizare, se considera ca impactul este potenial redus
asupra apelor de suprafa si subterane.
4.1.3 Msuri de diminuare a impactului
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap i pentru
protecia calitii apelor se vor lua urmtoarele msuri:
- pentru evacuarea apelor meteorice care spal platformele pentru parcari si
tranzit a autovehiculelor si de la organizarea de santier i care pot antrena, spre
canalizarea pluviala, scurgeri accidentale de carburani i/sau lubrifiani, se vor construi
separatoare de produse petroliere iar beneficiarul va avea in dotare material absorbant.
- pentru evacuarea apele menajere provenite de la carmangerie se vor realiza
separatoare de grasimi pentru ca apele uzate deversate in canalizare sa se incadreze
in valorile impuse de NTPA 002/2005.
- deseurile menajere sau deseurile de orice natur se vor colecta n
containere si se vor transporta, de catre firme abilitate;
- utilizarea de substante biodegradabile pentru curatenie;
- verificarea permanenta a retelelor de canalizare a apelor uzate menajere
pentru a preveni scurgerile accidentale.
Toate aceste deeuri vor fi depozitate doar n spaiile special amenajate n
cadrul perimetrului investitiei.
4.2. Aerul
Date generale
Date climatologice caracteristice zonei
Poziia geografic i relieful determin n mare msur i manifestarea elementelor
climatice. Pe teritoriul judeului clima este de tip temperat -continental, cu o nuan
mai umed n nord i mai arid n sud, datorit valurilor de aer uscat din est, care
determin ierni aspre i veri uscate.
Aproximativ 200 - 210 zile din an nu se produce nghe. Cantitatea de precipitaii anuale
este n medie de 500 mm, influennd difereniat evoluia perioadei de vegetaie i
desfurare a lucrrilor la culturile agricole.
Directia
55
predominanta
vanturilor
este
de
la
Est
spre
Vest.

4.2.1. Aspecte relevante ale strii actuale a factorului de mediu AER

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc
nivelurile iniale (de fond) de poluare atmosferic, la nceperea activitilor aferente
Proiectului, i care vor continua s afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de
via a Proiectului, sunt reprezentate de :
o emisiile de noxe datorate autovehiculelor;
o emisiile de praf datorate circulaiei autovehiculelor i utilajelor pe
strazi, arderea lemnului sau a altor combustibili fosili n sisteme
de nclzire casnica;
o emisii de noxe provenite de la centrale termice si din procesele
tehnologice ale unitatilor economice situate pe platforma estica a
municipiului.
O estimare corect a influenei implementrii proiectului asupra factorului de
mediu aer se poate realiza numai n urma unor msurtori specifice efectuate in
timpul funcionrii investiiei.
Conform datelor existente de la alte centre comerciale, emisiile rezultate n
activitatea proiectului se ncadreaz n limite admisibile din punct de vedere al
impactului asupra aerului.

Surse i poluani generai
Acti vitatile generatoare de noxe care pot afecta factorul de mediu aer, la
obiectivul Centru comercial, sunt grupate in urmatoarele categorii :
a) instalatiile pentru asigurarea microclimatului, incalzire, ventilatie,
racirte;
b) instalatia frigorifica;
c) traficul auto.
Incalzirea spatiilor se va asigura cu centrale termice care vor functiona pe gaz
metan furnizat prin bransament la reteaua de gaze a localitatii.
Instalatiile de frig artificial a centrului comercial va utiliza ca agent freon
ecologic si are rolul producerii frigului artificial destinat racirii.
In cazul analizat s-au identificat doua categorii de surse de poluare a aerului
atmosferic:
- surse fixe;
- surse mobile.
56

1. Sursele fixe sunt constituite de emisiile rezultate de la centralele termice care

asigura incalzirea cladirilor care alcatuiesc centrul comercial si care folosesc
drept combustibil gaz metan.
La arderea gazului metan rezulta urmatoarele emisii:
Cod SNAP
Grupa 2
Subgrupa
202
Acti vitatea
Combustibil
Incalzire
Gaze
rezidentiala/comerciala/ naturale
institutionala proprie
Emisii
PM10
NOx
SO2
CO
UM
g/mc
Valori
0,121
1,504
0,0096
0,64
2. Surse mobile de emisie provin de la autovehiculele care deservesc centrul

comercial: aprovizionare, colectare deseuri si de la autovehiculele clientilor.
In perioada de construire a centrului comercial vor fi de asemenea emisii din surse
mobile si pulberi in suspensie de la sapaturi si materiale utilizate in constructie.
Prognoza poluarii aerului
Dispersia activitilor n perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme i
nedirijate) nu permite adoptarea de solutii de epurare si de colectare a gazelor in
atmosfera cu instalatii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93
referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.
Analizand sursele de poluare a aerului se poate aprecia ca impactul
produs asupra aerului se va ncadra n limite admisibile pentru o astfel de activitate.
Centrul comercial va fi amplasat intr-o zona cu destinatie predominanta
activitatilor economice.
Datorita existentei unei bune circulatii a aerului in zona centrului, se
poate aprecia ca se va produce o dispersie accentuata si destul de rapida a
poluantilor in aer, tinand cont ca valorile noxelor emise in atmosfera se inscriu
in limite admisibile.

Nu se impun masuri pentru diminuarea impactului activitatii asupra factorului
de mediu aer. Se recomanda plantarea de perdele vegetale de protectie acolo unde
terenul permite.
4.3. Solul
Caracteristicile solurilor dominante
57

Att zona n care este amplasat proiectul Centru comercial cat si in apropiere,
predomina solul argilo-nisipos.
4.3.1. Aspecte relevante ale strii actuale a factorului de mediu SOL
Solul in mare parte a fost inlocuit cu diferite cai de acces, platforme, cladiri.
Proiectul este situat pe terenul fostei uzine SC Electroputere SA. Nu detinem date cu
privire la poluarea solului.
Avand in vedere ca toata suprafata proiectului va fi amenajata, nu sunt surse
de poluare a solului.
Beneficiarul
proiectului
a
avut
in
vedere
masurile
pentru
eliminarea/reducerea/posibilelor surse de poluare a solului si subsolului astfel:
- drumurile destinate circulatiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare se
vor realiza in sistem impermeabil;
Platformele pentru aprovizionare si drumurile de acces pentru trafic greu se
vor realiza din beton;
Beneficiarul va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale.
Se va achizitiona material absorbant pentru a interveni in cazul unor poluari
accidentale.
Deseurile sunt colectate selectiv in recipiente etanse si vor fi amplasate pe
platforme impermeabile.
4.4. Subsolul geologic
Caracteristicile dominante ale subolului geologic
Geologia subsolului
Depozitele pe care este amplasata localitatea Craiova sunt de varsta
cuaternara si fac parte din Campia Olteniei, depozite de terasa a raului Jiu.
Fundamentul moesic pe care se sprijina intreaga campie a Olteniei si jumatatea
sudica a Piemontului Getic prezinta relief relativ accentuat. Diferitele lui
compartimente despartite prin falii manifesta o anumita mobilitate cu consecinte
58

directe asupra pachetelor de sedimente de deasupra, uneori resimtite pana la

suprafata si imprimate in caracterele actuate ale reliefului.
Cu toate ca aspectul reliefului nu ofera niciun indiciu asupra deformarilor din adanc,
zacamintele sunt acumulate intr-o usoara boltire a formatiunilor sarmatiene si pliocene
cauzata de o proeminenta a fundamentului cretactic.
Prezenta petrolului si a gazelor a fost semnalata in cateva orizonturi, dar zacamantul
propriu-zis se afla intr-un orizont nisipos, de peste 20 m, de varsta meotiana. Se
considera ca aceste zacaminte nu apartin stratelor in care sunt acumulate, ci provin
din formatiuni mult mai vechi, mezozoice printr-o deplasare catre paturile superioare,
de-a lungul faliilor care fragmenteaza aceste formatiuni.
In partea de nord a judetului Dolj se afla campia inalta piemontana alcatuita din:
nisipuri, pietrisuri si materiale argiloase, in orizonturi cu stratificatie incrucisata
deltaica; la sud campia fie cu aspect tubular, asa cum este Campul Romanatilor
reprezentand suprafata initiala de acumulare fluvio-lacustra acoperita cu depozite
loessoide si nisipuri, fie in trepte, campia de la vest de Jiu numita si campia Bailestilor,
o campie de terase.
Potenialul seismic al zonei
Din zonarea seismic a teritoriului Romniei (STAS 11100/91 revizuit), re zult
c ntreaga suprafa a Doljului este cuprins n zona cu intensitate Z1, care indic
gradul 7 pe scara MSK, cu o perioad medie de revenire (1) de 50 ani.
n cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul rii, zona Craiova se
caracterizeaz prin cutremure normale (crustale).
Microzonarea seismic, care ia n considerare elementele geologice locale
(prezena apei subterane, proprietile fizico-mecanice ale rocilor, etc.) indic faptul c
acestea nu conduc la creterea gradului de seismicitate. n aceste condiii se poate
aprecia c riscul seismic al proiectului, va fi moderat.
4.4.1. Aspecte relevante ale strii actuale a factorului de mediu SUBSOL
GEOLOGIC
In mod obisnuit, terasele fluviatile reprezinta forme de relief de o netezitate deosebita
si, prin natura lor, foarte favorabila oricarei activitati. Dar cea mai mare parte a
teraselor au un aspect valurit, pe alocuri chiar foarte accentuat valurit, ca urmare a
acoperirii ulterioare a podului lor cu nisipuri acumulate de vant sub forma de dune.
Este o caracteristica a campiei de terase din Oltenia cu consecinte evidente in peisajul
geografic al acesteia, in modul de utilizare al terenurilor.
Relaia dintre proiect i zonele protejate
In conformitate cu prevederile legale, aceasta zona nu este inclusa intr-o zona
naturala protejata.
59


n urma lucrrilor de realizare a centrului comercial subsolul nu va fi afectat,
nu va fi un impact asupra subsolului.
4.4.3. Msuri de diminuare a impactului
Nu se impun masuri pentru diminuarea impactului.
4.5. Biodiversitatea
Aspecte relevante ale strii actuale a BIODIVERSITII
Amplasamentul proiectului este situat pe fosta platforma industriala a uzinei
SC Electroputere SA. Realizarea centrului comercial nu va afecta biodiversitatea
amplasamentului. Lucrarile pentru realizarea centrului comercial va reabilita 2 hale
mari
4.6. PEISAJ UL
Centrul comercial se va realiza cu respectarea Planului Urbanistic Zonal si a
Regulamentului Local de urbanism. In momentul de fata amplasamentul proiectului
este intr-o stare de degradare astfel incat peisajul local este afectat.
Prin realizarea proiectului zona se va transformata si se va incadra in peisaj,
realizarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra zonei.
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Proiectul Centrul comercial contribuie pozitiv asupra mediului social si
economic, va contribui la cresterea fluxului de servicii si bunuri, contribuind la crearea
de noi locuri de munca, obtinerea de surse noi pentru impozitele locale si nationale si
la imbunatatirea capitalului natural si cultural.
In urma analizei posibilului impact a activitatii proiectului asupra calitatii
factorilor de mediu, se poate afirma c sntatea populaiei din zon nu va fi
afectat de implementarea proiectului.
Deci, impactul prognozat asupra populaiei, n cazul realizarii proiectului
Centrul comercial Electroputere Parc, va fi un impact pozitiv asupra
populaiei.
4.8.CONDIII CULTURALE i ETNICE
60

n apropierea si in cadrul perimetrului nu se afl situri arheologice, culturale sau

etnice. Nu exista impact asupra obiectivelor culturale si etnice.
In cazul in care in urma sapaturilor vor fi descoperite valori arheologice, titularul
proiectului va opri lucrarile si va anunta Muzeul de Istorie din municipiul Craiova.
4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de realizarea
proiectului
Conform cerinelor HG nr. 1076/2004, efectele poteniale semnificative
asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includ efectele secundare,
cumulative, sinergetice, pe termen scurt, mediu i lung, permanente i temporare,
pozitive i negative.
O modalitate de evaluare si predicie a impactului se poate face pe baza
modelelor i metodelor de tip participativ, n situaia n care nu exist date concrete
legate de evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.
Metodele de tip participativ presupun, n principal, evaluarea calitativ a
impactului asupra factorilor de mediu .
Realizarea proiectului implic o serie de factori al cror impact va afecta n
mod diferit mediul, ca timp, aciune, durat i intensitate.
n cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui
proiect asupra mediului, ct i pentru urmrirea evoluiei n timp a strii de poluare a
mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere global. n
acest sens, se impune utilizarea unei metode care s permit compararea strii
mediului la un moment dat cu starea nregistrat ntr-un moment anterior sau cu
starea posibil ntr-un viitor oarecare, n diferite condiii de dezvoltare.
n cele ce urmeaz propunem evaluarea de mediu calitativa :
Matricea de atribute
Un alt criteriu de evaluare calitativ este cel bazat pe matricea de atribute i
domenii de apariie a impacturilor, prezentat n tabelul urmtor
Aceasta matrice analizeaz 48 de factori perturbatori ai mediului i de
domenii care pot fi afectate de impact.
Tabel nr. 3
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
Factori perturbani i domenii de impact

Dif uzie
Pulberi n suspensie
Oxizi de sulf
Compui organici v olatili
Oxizi de azot
Oxizi de carbon
Substane toxice periculoase
Impact
negativ net
Impact pozitiv
net
Domenii
AER
*
*
*
*
61

Nr. crt.
Factori perturbani i domenii de impact
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Oxidani
Miros
Sigurana acv if erului
Variaii de debit
Produse petroliere
Radioactivitate
Suspensii
Poluare termic
Socuri de pH
CBO5
Oxigen dizolv at
Reziduu f ix
Nutrieni (azot, f osf or)
Compusi toxici
Viaa acv atic
Colif ormi totali
Eroziune
Pericole naturale
Folosina iniial
Produse petroliere
Modif icri ale reliefului i peisajului
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
Animale mari
Psri de prad
Vnat mic
Peti, psri de ap, melci
Recolta agricol
Specii pe cale dispariie
Vegetaie terestr natural
Plante acvatice
Ef ecte psihologice
Ef ecte asupra construcilor
Ef ecte f iziologice
Ef ecte asupra f unciilor sociale normale
Substane exploziv e, pericol
Modul de v ia
Aspecte psihologice
Aspecte f iziologice
Comunicaii
Stabilitatea economic regional
Venitul sectorului public
Consumul pe locuitor
Impact
negativ net
Impact pozitiv
net
Domenii
AP
*
*
SOL
**
*
**
PEISAJ
ECOLOGIE
*
ZGOMOT
I
VIBRAII
**
**
*
**
***
**
*
SOCIAL
UMAN
ECONOMIC
Chiar dac nu toi factorii perturbani i domeniile de impact au fost atini, se

consider c au fost prezentate, aceia care ar putea suferi cel mai mult prin realizarea
proiectului.
Deci, mediul este afectat de activitatea uman n limite admisibile,
impactul asupra mediului este nesemnificativ.
62

4.10. Evaluarea efectelor poteniale transfrontier

Formele de impact potenial transfrontier vor fi analizate n cadrul evolutiei
proiectului ce urmeaza a fi executat (grania de stat a Romniei cu Bulgaria se afl
situat la peste 80km Sud i este reprezentat de fluviul Dunrea) :
Lucrri de demolare si construire:
- nu se ntrevd efecte transfrontaliere
Implementarea proiectului:
- nu se ntrevd efecte transfrontaliere
Lucrri de nchidere:
- nu se ntrevd efecte transfrontaliere.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alternativa zero sau nemodificarea situaiei actuale
Alternativa zero a fost luat n considerare ca element de referin la care
se vor raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face
obiectul solicitrii Acordului de Mediu.
n cazul alternativei zero, principalele forme de impact se refer la:
- Acti vitatile economice derulate pe platforma industriala;
- Traficul pe Calea Bucuresti si strazile invecinate.
Aceste activiti constituie pentru mediul nconjurtor factori de stress (zgomot,
praf, noxe).
Neimplementarea proiectului ar avea o serie de efecte negative :
- pierderea unor oportuniti privind apariia unor locuri de munc directe, n cadrul
centrului comercial ( lipsa unor noi surse pentru bugetel locale i naionale );
- pierderea investiiilor, avnd ca rezultat pierderea interesului investitorilor privai;
- depopularea n continuare a zonei, ca urmare a migrrii populaiei n cutare de
locuri de munc;
- pierderea oportunitii de a spori bugetul local prin taxele care ar trebui pltite n
urma realizarii proiectului;
Ca atare, n cazul n care n cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrului
comercial, zona tot ar fi supus, cu constan, unor factori de stress.
Nerealizarea proiectului ar face ca degradarea cladirilor sa continue, incat
reutilizarea cladirilor nu s-ar mai putea face.
5.2. Alternative privind dezvoltarea exploatrii n carier
n analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua n calcul alte
alternative privind amplasarea perimetrului de centru comercial, deoarece nu exist
63

alt posiblitate, perimetrul propus fiind n cadrul unui teren pentru activitati comerciale
si servicii conform PUZ-ului aprobat.
De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost 2:
alternativa descris n acest raport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului alternativa nr.1
alternativa - alternativa nr.2 care va fi descris n rndurile ce
vor urma.
5.2.1. Alternativa nr.1

Alternativa 1 realizarea proiectului Centru comercial Electroputere
Parc
Impactul asupra mediului,in acest caz, se ncadreaz in limitele admise i a fost
analizat n capitolele anterioare.
5.2.2. Alternativa nr.2

Alternativa 2 nerealizarea proiectului
Nerealizarea proiectului va implica urmtoarele:
locuri de munc;
Ca atare, n cazul n care n cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrul
Analiznd avantajele i dezavantajele alternativelor, proiectantul i
evaluatorii de mediu, au ales ca viabil alternativa nr.1, pe care o propunem n
acest raport la studiul de evaluarea impactului a proiectului centru comercial
Electroputere Parc.
6. MONITORIZAREA
Programul de monitorizare de mediu va fi meninut si actualizat pe toat
durata realizarii proiectului si derularii activitatilor comerciale
64

Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care

urmeaza a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii si amplasamentul ales pentru
monitorizarea fiecarui factor, se vor stabili prin autorizatiile mediu pe care titularii
activitatilor o va solicita dupa finalizarea lucrarilor.
Se recomanda monitorizarea:
- calitatea apelor uzate preepurate si a celor pluviale epurate pentru incadrarea
in prevederile NTPA 002 sau 001/2005, - trimestrial;
Calitatea aerului atmosferic: emisii centrale termice (gaze arse) anual.
7. SITUAII DE RISC
7.1. Riscuri naturale
Cutremure
Cutremurele pot provoca alunecri de teren de diferite proporii. Formarea
alunecrilor de teren este n funcie de intensitatea cutremurelor. Alunecrile a cror
cauz sunt cutremurele de pmant se formeaz prin creterea aproape instantanee a
forelor de alunecare .
n zonele seismice, n analiza stabilitii versanilor i taluzurilor trebuie s se
in seama de socul cutremurelor, care trebuie analizat n strns legtur cu natura
petrografic a rocilor i condiiile geologice locale.
n cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul rii, zona n care este
situat perimetrul de exploatare se caracterizeaz prin cutremure normale (crustale).
Microzonarea seismic, care ia n considerare elementele geologice locale
(prezena sau absena apei subterane, proprietile fizico-mecanice ale rocilor etc.),
indic faptul c acestea nu conduc la cresterea gradului de seismicitate. n aceste
condiii se poate aprecia c riscul seismic al centrului comercial proiectat va fi
minim.
Inundaii
Amplasamentul proiectului nu este situat intr-o zona inundabila.
In cazul unor precipitaii nsemnate, apele vor fi colectate prin reteaua de
canalizare pluviala.
Secet
Nu exist riscuri poteniale datorate situaiilor de secet.
Alunecri de teren
65

Proiectul este amplasat intr-o zona stabila, fara riscul alunecarilor de teren.
7.2. Accidente poteniale
Incendii
Acti vitatile din centrul comercial prezinta un risc ridicat de incendiu. De aceea
proiectul a luat aceasta situatie in calcul si a creat un sistem pentru prevenire si
stingere a incendiilor.
Pentru evitarea oricror incendii, se vor respecta prevederile actelor
normative n vigoare.
Explozii
Acest fenomen este posibil activitatilor economice.
Accidente rutiere sau tehnologice
Sunt legate de deplasarea autovehiculelor pe cile de acces interioare. De
asemenea pot fi datorate nerespectrii normelor de circulatie.
7.3. Planul de prevenire si combatere a polurii accidentale
Planul de prevenire i combatere a polurii accidentale datorat activitilor
pentru realizarea proiectului va fi intocmit de catre titularul proiectului.
7.4. Monumente ale naturii i istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric i
natural, arii protejate, zone de protecie sanitar
Pe raza proiectului si in vecinatate, nu sunt semnalate obiective de interes
tradiional, monumente istorice si de arhitectur, valori ale patrimoniului cultural,
natural sau asezminte de interes public.
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
n timpul evalurii impactului asupra mediului pentru proiectul de investiii de
mai sus nu au fost ntmpinate dificultati.
66

9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC
Denumirea proiectului
locuri de munc;
Ca atare, n cazul n care n cadrul perimetrului nu s-ar realiza centrul
Date specifice investiiei

Situatia existenta
In prezent loturile aferente investitiei Centru comercial Electroputere Parc, inclusiv
fondul aservit sunt ocupate de constructii (conform analiza teren). Suprafata totala
construita este de 71646mp pe terenurile apatinand K&S ELECTRIC POWER POINT
SA si AUCHAN ROMANIA SA, respectiv de 163 mp pe terenul ce constituie fond
aservit aflat in proprietatea ELECTROPUTERE SA.
Cladirile principale si anexele acestora au fost edificate in perioada 1964-1970.
Toate celelalte anexe au fost construite dupa aceasta perioada functie de necesitatile
de moment (parte din acestea sunt exclusiv soproane metalice).
Situatia propusa
Cei doi proprietari/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN
ROMANIA SA , doresc realizarea unui CENTRU COMERCIAL in 4 etape (faze):
FAZA 1 : cladirea compusa din corpurile C1 si C2 (fosta HALA APARATAJ) va
adaposti urmatoarele functiuni : hypermarket si galerie comerciala (magazine tip
boutique, zona de restaurante, cinematografe, zona de recreere), inclusiv utilitatile
aferente.
FAZA 2 : spatiu magazine retail : 1 magazin produse sportive si accesorii, 1 magazin
produse confectii si un service auto cu anexe.
FAZA 3 : magazin bricolaj (inclusiv utilitatile aferente).
67

FAZA 4 : imobil de birouri ce urmeaza a fi realizat in cladirea existenta cu regim de

inaltime P+4E, fost Grup social aparataj.
Proiectarea se va face pentru fiecare etapa in parte, avand o coordonare de
ansamblu, urmand a fi luate masurile pentru delimitarea celor 4 etape.
Se vor pastra retragerile minime conform PUZ aprobat.
Pentru dezvoltarea intregii investitii se vor desfiinta urmatoarele
separate):
nr. Cad 10493/2/1/2 corp C2, se vor defiinta anexele aferente sistemului de
ventilatie; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare existenti
(nestructurali);
AUCHAN ROMANIA SA
nr. Cad 10493/2/1/1 corp C1, se vor desfiinta anexele aferente sistemului de
ventilatie si scara exterioara; suplimentar se vor desfiinta peretii de compartimentare
existenti (nestructurali);
nr. Cad 10493/1/3 se vor desfiinta cladirile C4C11, C18, C20 SI C356, in suprafata
de 2.282 mp
68

Descrierea etapei de constructie

Pentru cladirile ce urmeaza a fi pastrate s-a intocmit o expertiza tehnica (de
expert tehnic atestat MLPTL) prin care s-au stabilit masurile necesare in conformitate
cu noile functiuni propuse/normativele in vigoare.
CENTRU COMERCIAL FAZA 1 CORP C1+C2
Pentru functiunile noi propuse se vor realiza structuri noi in etaj (deschise partial in
supanta catre parter) cu o structura mixta din beton armat si confectii metalice.
Structra aferenta spatiilor din etaj va fi independenta de structura existenta. Solutiile
de fundare se vor stabili in functie de recomandarile din studiul geotehnic ce urmeaza
a fi realizat.
Regimul de inaltime va ramane acelasi (per ansamblu), respectiv P+1E (partial)
Pentru zona de hypermarket se va realiza o extindere cu regim de inaltime P+1E
(partial). Structura va fi de asemenea in sistem mixt, beton armat si confectii metalice.
Compartimentarile interioare vor de tip usor (gips-carton) sau mixt (zidarie
caramida/BCA si gips carton) si vor satisface rezistentele la foc in conformitate cu
normele PSI in vigoare.
CLADIREA S.A.S. MAGAZINE RETAIL (2) SI SERVICE AUTO
Suplimentar, pe intreaga suprafata se va realiza pe o structura noua, in etaj, un spatiu
destinat locurilor de parcare. Structura va fi din beton armat; fundarea se va face
conform recomandarilor din studiul geotehnic.
Structurile pentru spatiile din etajul 1 se vor realiza in cadrul volumului construit
existent deja. Fac exceptie extinderile in afara perimetrului existent (~3900mp).
Inaltimea maxima a imobilului va ramane acceasi ~16,20m fata de cota 0 (cota
pardoselii interioare existente). Exceptie fata de aceasta inaltime vor face elementele
de publicitate urbana (de identificare a investiei) amplasare pe cladire (Hmax = 20m)
sau adiacent acestora (totem pe structura metalica cu Hmax=30m).
69

Suprafata aferenta investitiei = 119.169 mp

(proprietar/coproprietari K&S ELECTRIC POWER POINT SA si AUCHAN ROMANIA
SA)
Suprafata fond aservit
= 15.211mp (proprietar ELECTROPUTERE SA)
Sconstruita existenta
Sconstruita mentinuta
Sconstruita propusa
SUPRAFATA CONSTRUITA
SUPRAFATA DESFASUR ATA
71.646
63.713
5.037
68.750
100.910
mp
mp
mp
mp
mp
POT 57,7%
CUT 0,85 (5,7mc/mp)
Locurile de parcare aferente acestei investitii se vor prevedea astfel:
la nivelul terenului (platforme amenajate) 1400 locuri
in etaj 1 hala SAS 400 locuri
Accese auto
Accesele (auto) in incinta se vor realiza in punctele aprobate in faza PUZ din Calea
Bucuresti, respectiv Strada Lapusprin reconfigurarea acceselor existente si vor fi
realizate pe terenul ce constituie fond aservit aflat in proprietatea
ELECTROPUTERE SA.
Prezenta lucrare este intocmita avand in vedere cerintele legislative actuale,
privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului pentru obtinerea acordului de
mediu in cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului
prevazute in:
- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private
asupra mediului;
- O.M 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediulu,
precum si solicitarea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova prin adresa
nr. 1522/09.02.2011.
Impactul prognozat asupra factorilor de mediu: aer; sol; subsol; apa de
suprafata; apa subterana si biodiversitatea, se considera ca este un impact
redus daca se tine cont de masurile de diminuare prezentate in capitolele
anterioare.
Analiznd avantajele alternativelor i dezavantajele lor, proiectantul i

evaluatorul de mediu, au ales ca viabil alternativa nr.1, pe care o propun n
70

acest raport la studiul de evaluarea impactului a proiectului centru comercial

Electroputere Parc si propun emiterea acordului de mediu dupa consultarea
publicului si a celorlalte autoritati.
10. Documente anexate:
Planul de situatie
Intocmit,
Ing Cornel Meilescu
71

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
- xxx, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007, modificat i completat prin
OUG
nr.154/2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei
slbatice.
- US EPA (1995) Compilation of air pollution emission factors, 5th edition. EPA AP-42, U.S.
Environmental
Protection
Agency,
Research
Triangle
Park,
NC.
Internet:
http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/index.html
- APM Dolj Rapoarte anuale asupra starii mediului;
- Memorii tehnice privind privind realizarea investitiei;
- STAS 12.574/87 - Condiii de calitate a aerului din zonele protejate;
- Rojanschi, V. Evaluri de impact, Editura Ecologic, Bucuresti, 1999.
- SR ISO 1990 - 1,2,3 referitor la caracterizarea i msurarea zgomotului din mediul nconjurtor;
- Ordinul nr. 981/94 al Ministerului Sntii privind protecia impotriva zgomotului produs de obiectivele
economice;
- Enciclopedia Geografic a Romaniei Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1982;
- STAS 1342/91 privind valorile CMA pentru apele de alimentare.
- STAS 4706/88 privind valorile CMA pentru apele de suprafa.
- Harta geologic a Romniei - scara 1:1.000.000 -Institutul de Geologie i Geofizic al Romniei,
1978)
- Legea nr.265/21.06.2006 pentru aprobarea Ordonanei de Urgenta a Guvernului
nr.
195/22.12.2005, Monitorul Oficial al Romniei, 1.196/30.12.2005 Partea I, cu rectificarea din
31.01.2006 (modificarea Legii proteciei mediului nr. 137/1995, republicat n anul 2000);
- Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului i de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MMGA nr. 1037/2005.
- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.145/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea
substantelor i preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.213/2009; - OUG nr.145/2008
privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substantelor i preparatelor chimice periculoase aprobata
prin Legea nr.213/2009
- OUG privind protecia mediului;
- HGR nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice i private (abrog HG 918/2002);
- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona
locuita;
- STAS 11.100/1977 privind ncadrarea seismic a Romniei
- STAS-ul 10.009/ 88 privind nivelul de zgomot maxim admis pentru activitile industriale
- Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea polurii
mediului Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului;
- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba Conditiile tehnice
privind protectia atmosferei, precum i Normele metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
- Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 (abrog Ordinul nr.867/2002) privind stabilirea criteriilor de
acceptare i procedurile preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista national de deeuri
acceptate n fiecare clas de deeuri;
- H.G. Nr. 188/28.02.2002 Hotrre pentru adoptarea unor norme privind condiiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate (Normativului privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor
uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali NTPA 001/2002);
- Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.200/2000 privind
clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, modificat prin
Legea nr.324/2005;
72

- Legea nr.360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase, modificat i
completat prin Legea nr.263/2005;
- Hotrrea Guvernului nr. 1872/2006 pentru modificarea i completarea HG nr. 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje.
73

Raport Studiu EIA - Electroputere Parc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Studiu EIA - Electroputere Parc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTU LUI ASUPRA MEDIULUI

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

EXISTENTE (APARATAJ, SAS), BR ANSAMENTE UTILITATI, AMENAJARE

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

ELECTROPUTERE SA (Fond aservit)

Descrierea etapei de constructie

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

de publicitate urbana (de identificare a investiei) amplasare pe cladire (Hmax = 20m)

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

a) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente

SOLUTIA DE CONTORIZARE A ENERGIEI ELECTRICE

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

consumatorii igienico-sanitari distribuia n interiorul cldirii, att orizontal ct si

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungeste si se monteaz un aerator

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Scenariului de Securitate la Incendiu si Normele SREN 12845 si NFPA13 de

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

- pornirea pompei pilot pe instalaia de sprinklere informare

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

va fi utilizata la preincalzirea aerului proaspat introdus in incaperi de cele doua unitati

b) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se va monta o pies de

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

conducte si capetele de sprinklere, dimensionate conform cerintelor propri

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SPLITURI - pentru spatiul de IT - vom avea o unitate de aer conditionat in functiune si

c) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente GALLERY

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Componena oricrui sistem automat de semnalizare a incendiului include

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Detectoarele automate si butonele de avertizare manuale trebuie s constituie

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

La circuitele de alimentare ale instalaiei de semnalizare nu se conecteaz ali

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

- contactele magnetice au rolul de a semnaliza tentativele de efracie prin forarea

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

INSTAL AIA DE SONORIZARE

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Canalizare menajer interioar

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

liber in jurul diametrului exterior a rotii de manevra. Dispozitivul de deschidere in caz de

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

incendiu reducnd astfel eficiena ntregii instalaii. Sistemul de conducte va fi acoperit

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

n urma calculului preliminar au rezultat 14 rooftopuri cu debitul de aer nominal de

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Reeaua de introducere a aerului si toate racordurile de la aceasta la

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

interior de 400 mm i nlimea de circa 16,0m (coul de fum trebuie s depeasc

d) Descrierea functionalitatii instalatiilor interioare aferente KIABI din

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

Detectoarele de incendiu funcioneaz pe baza unor principii de detecie diferite, fiind

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

SC ELECTROPUTERE SA, SC K&S ELECTRIC POWER

modificri n starea sistemului. Sursa de rezerv trebuie s asigure funcionarea