Caiet Berei Arpad

SC SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL
Amplasament: loc. Cristian, aleea Schaeffler, nr.3, jud. Brasov
CAIET DE PRACA
Scopul: Protecţia la explozie referitoare la echipamentele tehnice şi

instalaţiile aferente HALA 1
Responsabil proiect: Berei Arpad
Brașov 2019
Documentaţie Tehnică pentru
Pagină 1 din 72
punerea în conformitate cu
prescripţiile de securitate a echipamentelor tehnice Ex
DOCUMENT
PRIVIND PROTECŢIA
ÎMPOTRIVA EXPLOZIEI
Beneficiar: SC SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL
Amplasament: loc. Cristian, aleea Schaeffler, nr.3, jud. Brasov
Scopul: Protecţia la explozie referitoare la echipamentele tehnice şi

instalaţiile aferente HALA 1
Beneficiar: S.C. SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

Responsabil proiect: Berei Arpad
CUPRINS
Pagină 2 din 72
1. Memoriu de prezentare
2. Acte normative şi standarde de referinţă
3. Clasificarea locurilor în care pot apărea atmosfere potenţial explozive
4. Clasificarea echipamentelor tehnice şi/sau sistemelor protectoare
5. Evaluarea riscului la explozie
5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă
5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor
5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor
5.3.1. Depozit Bacău
6. Recomandări pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor
6.1. Inspecţia echipamentelor
6.2. Întreţinerea echipamentelor
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere
6.4. Program de inspecţie periodică
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”
6.4.3. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„p”
6.5. Periodicitatea de inspecţie
7. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
7.1. Strategii, planuri, procedee
7.2. Consultarea salariaţilor
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
8. Echipamentul individual de protecţie
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
8.2. Mijloace individuale de protecţie
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane
9. Anexe – Modele formulare
10. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă
1.Memoriu de prezentare
Pagină 3 din 72
Beneficiar: SC SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL, loc. Cristian, Aleea Schaeffler, nr.3,
jud. Brasov
1.1 Descrierea generala a obiectivului

S.C. Schaeffler Romania. S.R.L. face parte din Grupul Schaeffler, ce cuprinde firmele de marca
LUK, INA, FAG. Grupul Schaeffler una dintre cele mai mari corporatii de familie, are 180 de locatii in
intreaga lume.
In aria S.C. Schaeffler Romania. S.R.L. se găsesc:
- Cladire administrative
- Hala tehnologica etapa I
- Cladire Bloc termo-energetic 1
- Cladire Poarta
- Tancuri de apa
- Baraca poarta acces camioane
- Bazin acoperit apa potabila 1
- Depozit materii prime -obiectiv 114
- Instalatie tehnologica metanol 1
- Bazin retentie apa pluviala
- Hala tehnologica etapa II
- Instalatie tehnologica azot 1
- Depozit materie prima etapa II
- Hala tehnologica etapa III
- Depozit materie prima etapa III
- Remisa PSI
- Copertina platforma deseuri 1
- Hala tehnologica etapa IV
- Depozit materie prima etapa IV
- Hala tehnologica etapa IIIA
- Hala tehnologica etapa V
- Depozit materie prima etapa V
- Hala tehnologica etapa VI
- Cladire Bloc termo-energetic 2
- Instalatie tehnologica metanol 2
- Instalatie tehnologica azot 2
- Bazin acoperit apa potabila
- Hala tehnologica etapa IIA
- Cantina
- Statie de transformare 110kV
- Copertina platforma deseuri 2
- Depozit utilaje
- Centrul de cercetare si dezvoltare (10/2012)
1.1.2. Descrierea instalatiilor
S.C. Schaeffler Romania. S.R.L. are ca domeniu de activitate fabricarea lagărelor, angrenajelor,
cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie pentru industria de autovehicule, industria grea
si industria aerospatiala.
Pagină 4 din 72
Fiind o puternica unitate de productie a grupului, structura interna a companiei este organizata in
jurul produselor realizate la locatia din Cristian. In prezent se produce pentru domenii de aplicatie auto si
industrial in urmatoarele segmente:
Fabrica de piese si accesorii pentru industria de autovehicule, industria grea si industria aerospatiala
cuprinde:
a) hala 1 de productie (segmentele A, C, N) si depozite pe o suprafata de 19.000 mp,
b) hala 2 de productie (segmentele D, F, V, U) si depozite pe o suprafata de 20.200 mp,
c) hala 3 (segmentele G, E, T, Y) de productie si depozite pe o suprafata de 16.500 mp,
d) hala 4 (segmentul K) de productie pe o suprafata de 19.000 mp,
e) hala 5 (segmentul J) de productie pe o suprafata de 8326 mp,
f) hala 6 (segmentele H, Y) de productie pe o suprafata de 19.000 mp,
g) gospodaria de ape compusa din instalatii de alimentare cu apa si evacuarea apelor uzate,
h) corp administrativ (inclusiv cantina) in suprafata de 1720 mp,
i) 2 cabine poarta,
j) bloc energetic 600 mp,
k) depozit de lichide combustibile si gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru motorina de 50
mc, un rezervor subteran pentru metanol de 30 mc, doua rezervoare supraterane de propan de
5 mc, container de amoniac - 4 butelii de 450 kg fiecare),
l) depozit de lichide combustibile si gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru motorina de 50
mc, un rezervor subteran pentru metanol de 50 mc, 1 rezervor suprateran pentru azot de 40
mc, un rezervor suprateran de propan de 5 mc, instalatie producere azot),
m) rezervoare de inmagazinare pentru apă : V= 2x 100 mc pentru apa potabila ; V= 300 mc si
V= 450 mc pentru apa de incendiu;
n) alei si parcari betonate,
o) bazin retentie apa pluviala,
p) cantina si atelier scoala,
q) depozite intermediare de deseuri,
r) centru de inginerie.
Instalatii centrale:
- instalatie propan;
- centrala termica;
- instalatie azot;
- instalatie aer conditionat;
- instalatie compresoare;
- bazin stocare emulsie uzata cu o capacitate de 50 mc;
- instalatie combustibil lichid (pacura sau motorina);
- instalatie metanol;
- instalatie amoniac;
- instalatii centrale emulsie;
- instalatii centrale ulei;
- instalatii spalare industriale;
- instalatii dedurizare apa;
- instalatie preepurare lichide tehnologice;
- instalatie brichetat span alama;
- instalatie maruntit span otel- separare ulei;
- rezervoare de depozitare, conducte alimentare si de distributie: propan, metanol, amoniac,
motorina
1.1.3. Descrierea activitatilor
Productie
În prezent în cele treisprezece segmente de producţie, organizate in 4 unitati de productie, prin

activităţi de debitare, frezare, strunjire, călire, vopsire, sablare, zincare, brunare, turnare, forjare, etc. se
Pagină 5 din 72
produc ghidaje lineare, colivii de alamă, galeţi, rulmenţi cu ace RSTO, rulmenţi de dimensiuni mari,
articulaţii de sprijin şi rotire, role, rulmenţi conici de dimensiuni mari, rulmenţi cilindrici de dimensiuni
mari, defazoare arbore cu came.
Hala 1:
Segmentul A –productie de ghidaje liniare
Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spălare, conservare,
ambalare, livrare.
Segmentul C –productie de colivii de alamă
Flux tehnologic: turnare, debitare, strunjire, frezare, debavurare, şlefuire, spălare finală, uscare,
conservare, ambalare, livrare.
Segmentul N – productie de rulmenţi cu role cilindrice (90-200 mm)
Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spalare, conservare,
ambalare, livrare
2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Pagină 6 din 72
Întocmirea documentaţiei tehnice privind protecţia la explozie este realizată în concordanţă cu prevederile
următoarelor acte normative şi standarde de referinţă:
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - nr. 319/2006;
Norme Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006;
SR EN 1127-1:2011, Atmosfere explozive - Prevenirea şi protecţia la explozii Partea 1: Concepte
fundamentale şi metodologie;
SR EN 60079-0:2018, Atmosfere explozive Partea 0: Echipamente. Cerinţe generale
SR EN 60079-1:2015, Atmosfere explozive. Partea 1: Echipamente protejate prin carcase antideflagrante
“d”;
SR EN 60079-10-1:2016, Atmosfere explozive. Partea 10 –1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive
gazoase;
SR EN 60079-10-2:2015, Atmosfere explozive. Partea 10 –2: Clasificarea ariilor. Atmosfere de praf
combustibil;
SR EN 60079-11:2012, Aparate electrice pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 11: Protecţia
echipamentului prin securitate intrinsecă ‘i’;
SR EN 60079-14:2014, Atmosfere explozive. Partea 14: Proiectarea, selectarea şi construirea
instalaţiilor electrice;
SR EN 60079-17:2014, - Atmosfere explozive. Partea 17: Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice
SR EN 61340-4-1:2004 - Electrostatică. Partea 4-1: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Rezistenţa electrică a pardoselilor şi a straturilor de acoperire;
SR EN 61340-4-5:2005 - Electrostatică. Partea 4-5: Metode de încercare standardizate pentru aplicaţii
specifice. Metode de caracterizare a protecţiei electrostatice a încălţămintei şi pardoselii în raport cu o
persoană;
SR EN ISO 20344:2004/A1:2008, „Echipament individual de protecţie. Metode de încercare pentru
încălţăminte. Amendamentul 1”;
SR EN 1149-1:2006, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 1. Metodă de
încercare pentru măsurarea rezistivităţii de suprafaţă”;
SR EN 1149-3:2004, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 3. Metodă de
încercare pentru măsurarea capacităţii de disipare a sarcinilor”;
SR EN 1149-5:2019, „Îmbrăcăminte de protecţie. Proprietăţi electrostatice. Partea 5. Cerinţe de
performanţă pentru materiale şi cerinţe de proiectare”;
HG nr. 245, din 2016, privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive;
REGULAMENTUL (UE) 2016/425 al Parlamentului European si al Consiliului, din 9 martie 2016,
privind echipamentele individuale de protectie si de abrogare a Directivei 89/686/CEE;
NORMATIV NEx01-06, Normativ din 2 mai 2007 privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea,
montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în
atmosfere potenţial explozive;
HG nr. 305, din 05.05.2017, privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE)
2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de
protecție și de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului;
3.Clasificarea locurilor în care pot apărea atmosfere potenţial explozive
O atmosferă explozivă reprezintă un amestec al aerului, în condiţii atmosferice, cu substanţe inflamabile

(sub formă de gaze, vapori, ceţuri sau prafuri), amestec în care, după producerea aprinderii, combustia se
răspândeşte în întregul amestec nears.
Pagină 7 din 72
Un loc în care pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite măsuri speciale
de prevenire, pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor implicaţi, este considerat periculos.
Un loc în care nu pot apărea atmosfere explozive în concentraţii atât de mari încât să necesite măsuri
speciale, pentru a proteja sănătatea şi securitatea angajaţilor implicaţi, este considerat nepericulos.
Substanţe inflamabile şi/sau combustibile sunt considerate materialele care pot forma atmosfere
explozibile, în afara cazului în care o analiză a proprietăţilor lor relevă că în contact cu aerul nu pot propaga
independent explozia.
Pentru a determina amploarea măsurilor necesare pentru evitarea apariţiei surselor de aprindere, spaţiile
(locurile, ariile) periculoase sunt clasificate în zone, luând în considerare două elemente esenţiale: frecvenţa de
apariţie a unei atmosfere explozive şi durata de existenţă a atmosferei explozive periculoase.
Conform SR EN 60079-10:2016 se poate face următoarea delimitare a ariilor periculoase în care există
atmosfere potenţial explozive generate de gaze şi/sau vapori:
 ZONA 0: spaţiul în care atmosfera explozivă este permanentă sau este prezentă pe perioade lungi
de timp, ori este prezentă pe perioade scurte care se repetă cu frecvenţă ridicată în condiţii
normale de funcţionare. În general, aceste condiţii există în interiorul containerelor, conductelor
de transport, vaselor de depozitare, incintelor închise etc.;
 ZONA 1: spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară ocazional, în condiţii normale de
funcţionare. Aria periculoasă include, printre altele, vecinătatea imediată a zonei 0, vecinătatea
imediată a deschizăturilor pentru alimentare, vecinătatea imediată din jurul deschizăturilor de
umplere şi golire, vecinătatea imediată din jurul presetupelor etanşate inadecvat etc.;
 ZONA 2: spaţiul în care atmosfera explozivă poate să apară numai accidental, în caz de avarie, şi
pentru o perioadă scurtă de timp. Aria periculoasă poate include, printre altele, locurile care
înconjoară zonele 0 sau 1.
Clasificarea locurilor în care pot apărea atmosfere potenţial explozive a fost făcută în conformitate cu
aceste prescripţii.
S-a avut în vedere situaţia în care instalaţiile tehnologice sunt exploatate în limitele parametrilor de
proiectare, adică în condiţii normale de operare.
În condiţiile în care acelaşi subiect a fost tratat în mod diferit în două normative, a fost luat în considerare
normativul care prezenta prescripţiile cele mai severe.
Planurile generale de zonare Ex sunt prezentate în desenele:

 Anexa 1. Ex nr. 1. - „Extindere Zona Ex – îmbinarea prin flanşă a conductelor de transport”;
 Anexa 1. Ex nr. 2. - „Extindere Zona Ex – îmbinarea prin flanşă a unei armături”;
Pagină 8 din 72
Anexa 1. Ex. Nr. 1.
Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea cu flanşă a conductelor de transport
Pagină 9 din 72
Anexa 1. Ex. nr. 2.
Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea prin flanşe a unei armături
Pagină 10 din 72
Fisa de date pentru clasificarea ariilor periculoase:
DESCRIEREA SUBSTANTELOR UTILIZATE/PARAMETRILOR DE SECURITATE
PROPRIETATILE SUBSTANTELOR COMBUSTIBILE
Nr. Substanta Formula Densitate Temperatura 0C Limitele de Agentii de stingere
Clasa de temperatura
Crt combustibila chimica relativa explozie %
Solubilitate in apa
Grupa de explozie
. vol in aer la
760 mm Hg
si 200 C
Gaz inert
Inflamab
Autoapri
Fierbere
alcoolica
chimica
aeromec
Vapori
Spuma
Oprire
Topire
Lichid
apa=1
Altele
aer=1
ilitate
ndere
Sup.
Spuma
Spuma
Praf
gaze
Apa
Inf.
1 Amoniac NH3 0,80 0,61 -77 -2 -33 651 15 28 II A T1 DA - - - - - - +
(gaz lichefiat)
2 Metan-gaz CH4 0,42 0,55 -182 gaz -165 595 5,0 15,4 II A T1 NU 2 + + +
+
CH3 CH2 0,50 1,56 -186 <-105 -42 450 2,1 9,6 IIA T1 fp 2
3 Propan + + - - - +
CH3 (C3H8 +
Pagină 11 din 72
4.Clasificarea echipamentelor tehnice şi/sau sistemelor protectoare
Echipamentele tehnice destinate utilizării în medii potenţial explozive se clasifică în trei categorii,
corespunzătoare domeniului de utilizare, respectiv zonelor de destinaţie, iar cerinţele de certificare a calităţii
protecţiei sunt precizate în „Normele metodologice referitoare la certificarea calităţii din punct de vedere al
securităţii muncii, a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial
explozive”, în conformitate cu Directiva ATEX, nr. 2014/34/UE - Equipment and protective systems intended for
use in potentially explosive atmospheres.
Clasificarea în categorii de realizează pe baza următoarelor criterii:
 CATEGORIA 1: cuprinde echipamente proiectate astfel încât să poată funcţiona în conformitate
cu parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel foarte ridicat de protecţie.
Echipamentele sunt destinate să fie folosite în locurile în care atmosferele explozive (cauzate de
amestecuri de gaze, vapori sau ceţuri cu aer, sau de amestecuri aer/praf) sunt prezente continuu,
pe perioade îndelungate sau frecvent. Echipamentele trebuie să asigure nivelul de protecţie
necesar (chiar în cazul rarelor incidente asociate cu echipamentele) şi se caracterizează prin
asemenea mijloace de protecţie încât, fie în cazul cedării unui mijloc de protecţie, cel puţin un al
doilea mijloc independent să asigure nivelul cerut de protecţie, fie nivelul cerut de protecţie să fie
asigurat în cazul a două defecţiuni produse independent una de cealaltă;
 CATEGORIA 2: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel ridicat de protecţie. Echipamentele
sunt destinate folosirii în locuri în care este probabilă apariţia atmosferelor explozive cauzate de
gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf. Mijloacele de protecţie asociate cu echipamentele
din această categorie trebuie să asigure nivelul cerut de protecţie, chiar şi în cazul deranjamentelor
care se produc frecvent sau al defectărilor care trebuie luate în considerare în mod normal;
 CATEGORIA 3: cuprinde echipamente proiectate pentru a putea funcţiona în conformitate cu
parametrii de lucru stabiliţi de producător, asigurând un nivel normal de protecţie. Echipamentele
sunt destinate folosirii în locuri în care este improbabilă apariţia atmosferelor explozive cauzate
de gaze, vapori, ceţuri sau amestecuri de aer/praf şi, dacă ele apar, este probabil ca apariţia să se
producă rar şi numai pe o perioadă scurtă. Echipamentele din acestă categorie asigură nivelul
cerut de protecţie în timpul funcţionării normale.
Relaţia dintre categoriile şi zonele în care se montează echipamente proiectate pentru amestecuri
explozive de tip gaz/aer, vapori/aer sau ceaţă/aer este prezentată în tabelul 4.1:
Tabelul 4.1
Categoria Proiectat pentru zona Se aplică şi în zona
1G 0 1 şi 2
1 G sau 2 G 1 2
1 G sau 2 G sau 3 G 2 -
În conformitate cu HG nr. 245/2016, echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în

atmosfere potenţial explozive trebuie să asigure, prin proiect şi execuţie, securitatea integrată la explozie.
În acest sens, producătorul trebuie să ia măsuri:
 în primul rând, dacă este posibil, să prevină formarea atmosferelor explozive care pot fi produse
sau eliberate de înseşi echipamentele şi sistemele protectoare;
 să prevină aprinderea atmosferelor explozive, luând în considerare natura fiecărei surse electrice şi
neelectrice de aprindere;
 în cazul în care totuşi ar putea să apară o explozie, care ar fi posibil să pună în pericol direct sau
indirect persoane şi, după caz, animale domestice sau bunuri materiale, să o oprească imediat
şi/sau să limiteze dezvoltarea flăcărilor şi a presiunilor de explozie până la un nivel suficient de
securitate.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie proiectate şi fabricate după o riguroasă analiză a
defectelor posibile de funcţionare pentru a se împiedica, pe cât posibil, situaţiile periculoase.
Trebuie luată în considerare orice utilizare greşită care poate fi anticipată în mod rezonabil.
Echipamentele şi sistemele protectoare supuse unor condiţii speciale de verificare şi întreţinere trebuie proiectate
şi construite având în vedere asemenea condiţii.
Echipamentele şi sistemele protectoare trebuie astfel proiectate şi construite încât să fie capabile să facă
faţă la condiţiile, prezente sau previzibile, de mediu înconjurător.
Pagină 12 din 72
Toate echipamentele şi sistemele protectoare trebuie să fie marcate, lizibil şi rezistent, cu următoarele
caracteristici minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului;
 numărul de serie, dacă este cazul;
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei
echipamentului;
 grupa de explozie II (pentru echipamente tehnice destinate utilizării în alte locuri decât minele,
care pot fi expuse la atmosfere explozive), urmată de litera „G” (referitoare la atmosferele
explozive cauzate de gaze, vapori sau ceaţă) şi/sau litera „D” (referitoare la atmosferele explozive
cauzate de pulberi).
În plus, atunci când este necesar, echipamentele tehnice şi sistemele protectoare trebuie marcate, de
asemenea, cu toate informaţiile esenţiale pentru utilizarea lor în condiţii de securitate.
Clasificarea echipamentelor tehnice cuprinse în evaluare este prezentată în tabelul 4.2:
Pagină 13 din 72
Tabelul 4.2
Categor
Nr. Denumire Date Certificare
Zona Fabricant Tip Tip protecţie ia Concluzie
crt. echipament tehnice EX
ATEX
POTENTIAL LCIE 00
Qmin=16 m3/h;
1. CONTOR GAZE 2 ELECTROST CMAR
Pmax=16 bar
ExiaIICT5/T6 ATEX II 1/2G
ATING 0031
16-20 A; PTB 00
2. CUTIE CONEXIUNE 2 BARTEC 07 5311
750V
ExeIIT6
ATEX1099
II 2G
Q160 DN Qmin=13 m3/h;

3. CONTOR AZOT 2 ELSTER
80 Pmax=10 bar
cIIC II 2Gc
3
Qmin=2 m /h;
4. CONTOR 2 SCHRODER KRPM
Pmax=4 bar
cIIC II 2G
OVALRADZA AG4XEZ DMT 01 ATEX

5. CONTOR METANOL 2
HLER D
ExibIICT4
E 072X
II 2G
Qmin=3 m3/h;
Pmax=6 bar
6. CONTOR 2 GWF
Tamb=-
II BT II 2G
10..+600C
Qmin/
MFE1 BVS 09 ATEX
7. DEBITMETRU 2
Electronic
max=0,3/1l/ ExibIICT4
E 031 X
II 2G
min
INERIS 09
8. DETECTOR PROPAN 2 OLDHAM OLC 100 -50+750C;IP 66 ExdIICT6/Gb
ATEX 0075X
II 2G
INERIS 00
OLCT
9. DETECTOR GAZ 2 OLDHAM
100IS
-50+750C;IP 66 ExiaIICT4 ATEX II 2G
Q403
15-32 VDC INERIS 00
10. DETECTOR
2 OLDHAM CTX 300 -40….500C ExiaIICT4 ATEX II 2G
AMONIAC
IP 54 Q403
230V, 23W,
11. ELECTROVENTIL K059329 PTB 03 ATEX
2 SCHRODER 0.09A Eex em IIT4 II 2G
METANOL 0 2095X
IP 65
Pagină 14 din 72
Ca urmare a evaluării stării tehnice şi a analizei modului de punere în conformitate cu cerinţele
esenţiale de securitate a echipamentelor electrice şi neelectrice protejate la explozie din cadrul S.C.
SCHAEFFLER S.R.L – HALA 1, în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile în arii
potenţial explozive, se fac următoarele aprecieri
1. Echipamentele şi sistemele protectoare sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să
fie capabile să facă faţă la condiţiile prezente sau previzibile de mediu înconjurător.
2. Echipamentele sunt proiectate, construite și instalate astfel încât să prevină sursele de
aprindere previzibile care pot apare la funcţionare normală.
3. Temperaturile de suprafaţă nu depăşesc temperaturile maxime de suprafaţă stabilite în
condiţiilele de funcţionare prevăzute.
NOTE: Se va întocmi și respecta Programul de inspecție.
Se vor întocmi și păstra înregistrările care să ateste că echipamentele protejate la
explozie sunt întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie!
4. Toate echipamentele şi sistemele protectoare sunt marcate lizibil şi rezistent cu următoarele
caracteristici minime:
 numele şi adresa producătorului;
 marcajul CE;
 identificarea seriilor sau tipului și a numărului de serie (dacă e cazul);
 anul de fabricaţie;
 marcajul specific al protecţiei la explozie [Ex] urmat de simbolul grupei şi categoriei
echipamentului.
NOTĂ :
TOATE ECHIPAMENTELE TEHNICE NEIDENTIFICABILE VOR FI ÎNLOCUITE SAU SCOASE
DIN MEDIUL EX
Pagină 15 din 72
Marcarea locurilor periculoase
Directiva 2014/34/UE stipulează faptul că punctele de intrare în locurile unde atmosferele

explozive periculoase pot să apară în astfel de cantităţi încât să afecteze securitatea şi sănătatea
participanţilor la procesul de muncă, trebuie să fie marcate de către angajator cu următorul semn de
avertizare:
Figura 1 - Semn de avertizare pentru locurile

în care pot apărea atmosfere explozive periculoase
Trăsături distinctive:
- formă triunghiulară,
- litere negre pe un fond galben cu margine neagră (partea de culoare galbenă ocupă o porţiune de
cel puţin 50 % din suprafaţa semnului).
Marcajul este necesar pentru intrarea în camere sau accesul în arii în care pot să apară atmosferele
explozive periculoase (cum ar fi camere sau capsulări îngrădite unde substanţe inflamabile lichide sunt
depozitate). Dacă locul (aria) periculoasă nu este o deschidere liberă îngrijorătoare, numai o parte a acesteia
trebuie să fie marcată cu dungi în diagonală galbene/negre (de exemplu, pe o pardoseală). Este de dorit
amplasarea altor semne de avertizare în conformitate cu Directiva 2014/34/UE (de exemplu, interzicerea
fumatului), etc.
Atenţionarea participanţilor la procesul de muncă trebuie să fie dedusă din simbol şi este înţeleasă în
cursul instruirii acestora.
Obs.
Planul de zonare Ex., in timpul exploatarii, va fi reexaminat si adus la zi, ori de cate ori se
aduc modificari in instalatii, va fi aprobat de propietar, va fi prezentat la solicitarea organelor
competente.Orice modificare intr-o instalatie cu pericol de explozii conduce automat la reexaminarea
documentatiei de zonare si la consecintele ce decurg din aceasta
Pagină 16 din 72
5. Evaluarea riscului la explozie
Pentru a se asigura un nivel corespunzător de securitate la explozie este necesară aplicarea unor
metode de diagnosticare a sistemului de muncă, format din executant - sarcină de muncă - mijloace de
producţie - mediu de muncă, sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. În acest sens se impun
următoarele condiţii:
 cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială a consecinţelor asupra
executantului;
 identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire care trebuie aplicate.
Pornind de la ideea că securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională în procesul de muncă, rezultă că securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă o stare
ipotetică, ideală, spre care se tinde în toate acţiunile preventive.
În realitate există niveluri de securitate a muncii a căror punere în evidenţă necesită eforturi serioase
de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.
Nivelul de securitate al unui sistem de muncă este un indicator invers proporţional cu nivelul de risc.
Cu cât nivelul de risc este mai mare, cu atât nivelul de securitate este mai mic.
Modelul utilizat în cadrul evaluării riscului la explozie face parte din categoria metodelor de
evaluare preaccident - boală profesională, sau „a priori”.
Noţiunea fundamentală utilizată în cadrul evaluărilor preaccident o reprezintă riscul de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a
riscului.
5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă
În reglementările existente în România, termenilor „pericol” şi „risc” nu li se acordă, întotdeauna,

sensul corect în care sunt definiţi aceştia în ţările UE. În legislaţia europeană sunt făcute următoarele
precizări:
 pericol - reprezintă proprietatea intrinsecă a materialelor de lucru şi a surselor de energie sau
capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru, de a cauza daune
(vătămări sau pagube materiale);
 risc - reprezintă probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba materială) să se producă în
condiţiile expunerii la pericol, în anumite condiţii de gravitate.
Din cele prezentate se poate defini „securitatea” ca fiind o stare lipsită de pericolele de accidentare
şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă.
Scopul evaluării nivelului de securitate în muncă este acela de a oferi posibilitatea cunoaşterii cât
mai profunde a situaţiei reale din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, făcând posibilă luarea
măsurilor de prevenire care sunt cele mai potrivite situaţiei existente. Aceste măsuri includ:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea şi instruirea salariaţilor;
 implicarea organismelor şi a mijloacelor care să permită realizarea măsurilor preconizate.
Evaluarea nivelului de securitate trebuie să fie structurată astfel încât să ajute conducerea
întreprinerii şi persoanele desemnate să se ocupe cu problemele de securitate şi sănătate în muncă la:
 identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate de aceste pericole, în
vederea stabilirii măsurilor care se impun pentru a asigura securitatea şi sănătatea în
muncă a salariaţilor;
 evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor mai bune echipamente tehnice (ET),
echipamente individuale de protecţie (EIP), substanţe sau preparate chimice, care să
asigure securitatea şi sănătatea în muncă a salariaţilor;
 verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate;
 ierarhizarea acţiunilor de prevenire, în ordinea priorităţii;
Pagină 17 din 72
 demonstrarea, pentru ei înşişi, pentru lucrători şi pentru reprezentanţii acestora, că s-a ţinut
seama de toţi factorii legaţi de muncă şi că sunt cunoscute şi luate în considerare toate
măsurile necesare în vederea asigurării unor condiţii corespunzătoare de securitate.
Evaluarea nivelului de securitate la locurile de muncă va trebui revizuită ori de câte ori au apărut
schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi: un nou proces tehnologic, echipamente şi/sau
materiale noi, schimbarea organizării procesului de muncă.
Nu există principii universale privind modul în care ar trebui efectuată evaluarea nivelului de
securitate. Totuşi, există două principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în activitatea de evaluare a
nivelului de securitate:
 evaluarea trebuie structurată astfel încât să fie acoperite toate pericolele şi riscurile
relevante;
 când un risc este identificat, evaluarea începe prin cercetarea, în primul rând, a posibilităţii
de eliminare a acestuia la sursă.
Evaluarea nivelului de securitate reprezintă o examinare sistematică a tuturor aspectelor procesului
muncii, întreprinsă cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca daune, aceasta constituind baza
pentru fundamentarea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor. Procesul de evaluare a riscurilor în
muncă trebuie iniţiat de conducerea întreprinderii, cu consultarea tuturor celor implicaţi în procesul muncii.
Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:
 identificarea pericolelor;
 identificarea salariaţilor care sunt expuşi la aceste pericole;
 estimarea riscurilor, calitativă sau cantitativă;
 examinarea posibilităţilor de eliminare sau de diminuare a riscurilor la sursă.
5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor presupune:

 stabilirea programului de evaluare a nivelului de securitate în muncă;
 luarea deciziilor privind modul de abordare;
 colectarea de informaţii referitoare la: mediul de muncă, echipamentele tehnice utilizate,
sarcina de muncă, experienţa anterioară;
 identificarea pericolelor;
 identificarea persoanelor expuse la riscuri;
 identificarea tipului de expunere la riscuri;
 evaluarea riscurilor;
 studierea diferitelor posibilităţi de eliminare sau diminuare a riscurilor;
 stabilirea priorităţilor de acţiune şi a măsurilor de protecţie;
 implementarea măsurilor de protecţie;
 înregistrarea evaluării;
 măsurarea eficienţei aplicării măsurilor de protecţie;
 reevaluarea (în cazul în care au apărut modificări);
 monitorizarea evaluării nivelului de securitate.
Modalităţile de abordare folosite în vederea evaluării nivelului de securitate comportă, de obicei,
următoarele operaţii:
 observarea condiţiilor de muncă existente la locul de muncă analizat (ex.: mijloace de acces,
situaţia pardoselilor, securitatea echipamentelor tehnice, exis-tenţa pulberilor sau a fumului,
temperatură, iluminat, zgomot etc.);
 identificarea sarcinilor la locul de muncă;
 analiza modurilor de operare;
 analiza factorilor externi care ar putea influenţa locul de muncă (ex.: influenţa factorilor
meteorologici asupra personalului care lucrează în exterior);
 analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribui la stresul la locul de
muncă şi interacţiunea între ei sau cu alţi factori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul
de muncă;
Pagină 18 din 72
 analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă.
Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă,
cuprinse în reglementările legale. În baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de
prevenire, care au în vedere:
 evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt sau,
eventual, sunt mai puţin periculoase;
 combaterea riscurilor la sursă;
 stabilirea măsurilor de protecţie colectivă ca măsuri prioritare faţă de măsurile de protecţie
individuală (ex.: reducerea expunerii la gaze prin ventilaţie locală, în loc de utilizarea măştii
individuale), luând în consideraţie evoluţia tehnicii şi a cunoştinţelor în domeniu.
Persoanele care efectuează evaluarea nivelului de securitate în muncă trebuie să posede
cunoştinţe şi informaţii despre:
 pericolele şi riscurile cunoscute ca existente şi modul de apariţie a acestora;
 materialul, echipamentul şi tehnologia utilizate în procesul de muncă;
 procedurile şi organizarea muncii, precum şi interacţiunea lor cu materialele şi
echipamentele utilizate;
 natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata de expunere la pericole;
 relaţia dintre expunerea la pericol şi efectele sale;
 reglementările legale privind riscurile existente.
Grupa de evaluare a nivelului de securitate poate fi formată numai din persoane foarte bine instruite
în problemele de evaluare, aparţinând unor instituţii specializate, sau poate fi o grupă mixtă de evaluatori,
formată din specialişti aparţinând unei instituţii specializate, specialişti pe probleme tehnice aparţinând de
unitatea la care se face evaluarea, precum şi reprezentanţi ai lucrătorilor.
Concepţia de evaluare care se va aplica va depinde de:
 tipul de proces (ex.: operaţiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);
 sarcina de muncă (dependentă de complexitatea tehnologiei utilizate).
În practică este util ca evaluarea nivelului de securitate să fie gândită ca un proces realizat într-o
serie de etape în care fiecare secvenţă se concentrează pe un anumit tip de risc.
Prima etapă este reprezentată de evaluarea globală, care separă riscurile în:
 riscuri a căror prezenţă nu implică luarea unor măsuri de prevenire;
 riscuri ce pot fi eliminate prin adoptarea măsurilor de prevenire corespunzătoare;
 riscuri pentru care măsurile de prevenire sunt uşor identificabile şi aplicabile;
 riscuri mai puţin cunoscute, pentru care identificarea şi stabilirea măsurilor de prevenire
presupune o atenţie şi o activitate complexă din partea evaluatorilor.
A doua etapă este reprezentată de evaluarea riscurilor a căror acţiune are efecte majore asupra
sănătăţii şi securităţii salariaţilor.
În cadrul evaluării nivelului de securitate trebuie făcută o ierarhizare a riscurilor în funcţie de
gravitatea lor, materializată prin gravitatea consecinţelor asupra organismului uman în cazul producerii unui
incident. Din acest punct de vedere, riscurile se clasifică astfel:
 riscuri minore: produc incapacitate temporară de muncă mai puţin de 3 zile;
 riscuri semnificative: produc ITM mai mult de 3 zile;
 riscuri majore: produc invaliditate sau deces.
În acelaşi timp, evaluarea nivelului de securitate pentru stabilirea măsurilor de prevenire trebuie să
ţină cont şi de numărul de persoane expuse precum şi de timpul de expunere. S-a convenit, în mod arbitrar,
să se considere:
 expunere accidentală: mai puţin de 30 min/zi;
 expunere temporară: 30 min/zi ÷ 4 h/zi;
 expunere permanentă: mai mult de 4 h/zi.
Luând în considerare criteriile de ierarhizare prezentate mai sus, riscurile pot fi împărţite în două
grupe mari şi anume: riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile (figura 5.l).
Pagină 19 din 72
Figura 5.1. Evaluarea riscurilor
Grupa de încadrare a riscurilor va determina stabilirea priorităţilor de aplicare a măsurilor de
prevenire propuse.
În tabelul 5.1 este prezentată, cu titlu de exemplificare, procedura de evaluare a nivelului de
securitate şi sunt evidenţiate unele elemente referitoare la managementul riscurilor.
Tabelul 5.1
Persoane Expunere
Nr. expuse Gravitatea
Sursa de risc acc te per consecinţei
crt.
identală mporară manentă
1 Echipamente tehnice 2 - x - medie
foa
2 Explozii 3 x - -
rte mare
3 Electrosecuritate 2 x - - mare
4 Riscuri speciale 4 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 2 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 2 - x - mică
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 2 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 5 x - - medie
5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor implică completarea a 8 fişe de sinteză

privind riscul de producere a exploziilor, având structura precizată în tabelul 5.1:
 Fişa 1 - Echipamente tehnice;
 Fişa 2 - Explozii;
 Fişa 3 - Electrosecuritate;
 Fişa 4 - Riscuri speciale;
 Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate;
 Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală;
 Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice;
 Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie.
Fiecare fişă are un anumit număr de indicatori, sub formă de întrebări, care se referă la diferite
aspecte ale riscului analizat sau la modul în care sunt respectate diferite prevederi ale normelor de securitate
şi sănătate în muncă cu privire la acest risc.
Pentru fiecare indicator se va acorda un punctaj în funcţie de situaţia existentă pe teren:
 în cazul unei situaţii foarte bune: 4 sau 5 puncte;
 în cazul unei situaţii medii: 2 sau 3 puncte;
 în cazul unei situaţii necorespunzătoare: 1 sau 0 puncte.
Căsuţa care corespunde numărului de puncte acordate se marchează cu „x”.
Având în vedere că nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punctul de vedere al gravităţii sau
frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării
Pagină 20 din 72
prevederilor normativelor, au fost prevăzuţi coeficienţi de ponderare în funcţie de gravitatea consecinţelor,
aşa cum se precizează în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2
Nr.
Indicator Valoarea coeficientului de ponderare
crt.
1 Foarte important 2
2 Important 1,5
3 De importanţă medie 1
4 Mai puţin important 0,5
Dacă există indicatori care nu au relevanţă ţinând seama de condiţiile specifice locului de muncă, în
rubricile destinate numărului de puncte acordate se va scrie „nu e cazul” sau „NA”.
Pentru fiecare indicator, punctajul acordat se înmulţeşte cu coeficientul de ponderare, rezultând
punctajul real pentru indicatorul respectiv.
În final, pentru fiecare fişă se calculează:
 punctajul obţinut - PO;
 punctajul maxim posibil - PM;
 nivelul de securitate - Ns.
Punctajul obţinut se calculează conform formulei (5.1):
PO = Σ (punctaj acordat x coeficient de ponderare) (5.1)
Punctajul maxim posibil va fi calculat aşa cum este precizat în formula (5.2):
PM = Σ (5 x coeficient de ponderare) (5.2)
Nivelul de securitate se calculează cu formula:
Ns = (PO / PM) x 100 (5.3)
De menţionat că în formulele (5.1) şi (5.2) nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanţă,
adică aceia din rubricile în care s-a scris „nu e cazul” sau „NA”. În funcţie de rezultatul obţinut, nivelul de
securitate se poate încadra în una dintre următoarele şase clase:
 91 ÷ l00 %: excelent - E;
 81 ÷ 90 %: foarte bun - FB;
 71 ÷ 80 %: bun - B;
 61 ÷ 70 %: mediu - Me;
 51 ÷ 60 %: mic - Mi;
 sub 50 %: nesatisfăcător - N.
Valoarea nivelului mediu de securitate pe locul de muncă analizat se determină utilizând valorile
nivelului de securitate obţinute pentru fiecare fişă (formula 5.4):
n
∑ N si
N sm= i=1
n (5.4)
Pagină 21 din 72
5.3.1. HALA 1
În tabelul 5.3 este prezentată procedura de evaluare a nivelului de securitate pentru HALA 1
Tabelul 5.3
Persoane Expunere
Nr. expuse Gravitatea
Sursa de risc acc te per consecinţei
crt.
identală mporară manentă
1 Echipamente tehnice 33 - x - medie
foa
2 Explozii 26 x - -
rte mare
3 Electrosecuritate 17 x - - mare
4 Riscuri speciale 10 x - - mare
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 80 x - - mică
6 Protecţie colectivă şi individuală 25 - x - mică
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 8 - x - medie
8 Intervenţii în situaţii de avarie 5 x - - medie
Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor pentru platforma tehnologica

rezervoare depozitare combustibili lichizi se realizează prin completarea celor 8 fişe de sinteză privind riscul
de producere a exploziilor.
Se face observaţia că măsurile de prevenire şi protecţie vor asigura nivelul cerut de securitate numai
în situaţia în care echipamentele, sistemele protectoare şi componentele funcţionează în limitele destinaţiei
lor şi numai dacă ele sunt instalate şi întreţinute în conformitate cu codurile de practici sau prescripţiile
relevante.
Inspecţia şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt asigurate de Societate abilitata Rohe
Fişa 1 - Echipamente tehnice
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
Indicator eficient de obţinut maxim
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Suprafeţe înţepătoare şi/sau tăioase x 1 4 5
Recipiente sub presiune NA
Căderi libere ale diferitelor obiecte x 1,5 6 7,5
Temperaturi ridicate/scăzute ale x
1,5 4,5 7,5
suprafeţelor
Flame, arc electric x 2 10 10
În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 24,5
Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 30
Nivelul de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.3) va fi:
24 , 5
N s1 = ×100=81 , 70 %
30
Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa
„foarte bun”.
Pagină 22 din 72
Fişa 2 - Explozii
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Prevenirea/limitarea formării atmosferei explo-
x 2 8 10
zive
Aparatură electrică corespunzătoare x 1,5 7,5 7,5
Scântei generate mecanic x 1,5 6 7,5
Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi NA
Suprafeţe fierbinţi x 2 10 10
Curenţi electrici vagabonzi, protecţie contra co-
roziunii catodice NA
Electricitate statică x 1 4 5
Descărcări meteo-electrice \ x 1,5 4,5 6
Unde electromagnetice de frecvenţă radio (RF),
cuprinse în intervalul 104 ÷ 1012 Hz NA
Unde electromagnetice de frecvenţe cuprinse în
intervalul 3 x 1011 ÷ 3 x 1015 Hz NA
0
Radiaţii ionizante NA
1
Ultrasunete NA
2
Comprimare adiabatică şi unde de şoc NA
3
Reacţii exotermice NA
4

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM = 47,5
40 ,
N s2 = ×100=84 .21 %
47 , 5
„foarte bun”.
Pagină 23 din 72
Fişa 3 - Electrosecuritate
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Atingere directă a părţilor neizolate aflate sub
x 2 10 10
tensiune
Atingere indirectă a părţilor metalice puse acci-
x 2 8 10
dental sub tensiune (nelegate la pământ)

Punctaj obţinut pe locul de muncă (formula 5.1): PO = 18
18
N s3 = ×100=90 %
20
„foarte bun”.
Fişa 4 - Riscuri speciale
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Fisurarea sau spargerea conductelor, rezervoa-
x 2 8 10
relor, racordurilor, urmate de scurgeri de fluide
Utilizarea diferiţilor solvenţi organici şi anorga-
x 1,5 7.5 7,5
nici, precum şi a altor substanţe specifice

15 ,5
N s4 = ×100=88 ,57 %
17 ,5
„foarte bun”.
Pagină 24 din 72
Fişa 5 - Circulaţie şi marcaje de securitate
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Există atenţionări cu privire la delimitarea ari-
x 1,5 7,5 7,5
ilor periculoase Ex
Există aplicate marcaje corespunzătoare pe e-
x 1 4 5
chipamentele din ariile Ex şi sunt lizibile

11, 5
N s5 = ×100=92 %
12 ,5

„excelent”.
Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Există în dotarea personalului echipament indi-
x 2 10 10
vidual de protecţie avizat
Există sistem de monitorizare şi alarmare în ca-
x 2 8 8
zul apariţiei unei atmosfere potenţial explozive
Există instrucţiuni de lucru la fiecare loc de
x 1 4 5
muncă

Pagină 25 din 72
14
N s6 = ×100=93 , 3 %
15
„excelent”.
Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Există documentaţie de punere în funcţiune a
x 1,5 7,5 7,5
echipamentelor tehnice din ariile Ex
Există instrucţiuni de inspecţie şi întreţinere a
x 1,5 6 7,5
echipamentelor tehnice din ariile periculose Ex
Există personal autorizat pentru efectuarea in-
x 1 4 5
tervenţiilor asupra echipamentelor din ariile Ex

17 , 5
N s7 = ×100=87 , 50 %
20
„foarte bun”.
Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie
Punctaj
Co Punctaj Punctaj
r. N FB
e
ponderare PO PM
rt. 0 1 2 3 4 5
Există un plan de măsuri în cazul unei avarii x 2 10 10
Oamenii au fost instruiţi cum să acţioneze în
caz de avarie a instalaţiei
x 1,5 6 7,5
Personalul îşi cunoaşte temeinic atribuţiile în
caz de avarie a instalaţiei
x 1 4 5

Punctaj maxim posibil pe locul de muncă (formula 5.2): PM =22,5
Pagină 26 din 72
20
N s8 = ×100=88 , 8 %
22 ,5
„foarte bun”.
Nivelul mediu de securitate
işa de Nivelul de securitate Clasa de încadrare

Sursa de risc
[%] (calificativ)
inteză
1 Echipamente tehnice 81,7 FB
2 Explozii 80.0 B
3 Electrosecuritate 90 B
4 Riscuri speciale 68,6 B
5 Circulaţie şi marcaje de securitate 92 E
6 Protecţie colectivă şi individuală 93,3 E
7 Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice 67,5 Me
8 Intervenţii în situaţii de avarie 88,8 FB
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia este prezentată în
figura 5.2.
95
93.3
Nivelul de securitate [%]
92
90
90 88.8
88.57
87.5
84.21
85
81.7
80
75
1 2 3 4 5 6 7 8
Fişa de sinteză
Figura 5.2. Nivelul de securitate corespunzător factorilor de risc
Nivelul mediu de securitate calculat pentru locul de muncă conform formulei (5.4) va fi:
Pagină 27 din 72
706 . 08
N smediu= =88 , 26 %
8
Se poate concluziona că nivelul mediu de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în

clasa „foarte bun”.
CHESTIONAR nr. 1
Determinarea volumului unei atmosfere explozive şi a probabilităţii apariţiei acesteia
Prevenirea/limitarea formării atmosferei explozive
INDICATOR DA NU OBSERVAŢII
Vehicularea substanţelor inflamabile se face Pe tot traseul tehnologic, cu excepţia încărcării
x
în sistem închis? cu materie primă a cuvei de precondiţionare
Se face verificarea periodică a etanşeităţilor Verificarea la presiune, la punerea în funcţiune,
x
conductelor şi a îmbinărilor? şi inspecţia vizuală periodică
Sunt monitorizate scăpările de gaze? x Sunt montati detectori
Sunt luate măsuri eficiente de lichidarea a
x Ventilaţie naturală
scurgerilor accidentale?
Există dispozitive de siguranţă specifice
x Unde este cazul
(supape de sens, opritoare de flacări etc.)?
CHESTIONAR nr. 2
Determinarea surselor de aprindere
Aparatură electrică
Aparatura electrică este certificată? x Certificate ATEX
Corespunde categoriei Ex pentru zona în care Toate echipamentele sunt din subgrupa IIB sau
x
este amplasată? IIC
Este montată corespunzător? x De personal autorizat
Este întreţinută corespunzător? x De personal autorizat
S-au efectuat inspecţiile prevăzute în Trebuie păstrate înregistrările la zi prevăzute în
x
SR EN 60079-17:2014 ? normative
CHESTIONAR nr. 3
Scântei generate mecanic
Există părţi în mişcare care ar putea genera Toate echipamentele tehnologice sunt legate la
x
scântei de impact şi/sau fricţiune? centura de împământare
Se folosesc scule antiscântei adecvate pentru x Se folosesc doar scule antiscântei
lucrări în atmosfere potenţial explozive, con-
Pagină 28 din 72
form cerinţei din Anexa A din
SR EN 1127-1:2011 ?
Capacele gurilor de vizitare a rezervoarelor şi
Se folosesc chedere de cauciuc care sunt înlo-
a gurilor de alimentare şi uşile de acces sunt x
cuite periodic sau platbandă de alamă
protejate cu materiale corespunzătoare
CHESTIONAR nr. 4
Flăcări şi gaze sau particule fierbinţi
Sunt afişate avertizări privind interzicerea fu-
x Pe toate uşile şi căile de acces
matului în ariile clasificate Ex?
Sunt afişate avertizări privind interzicerea ac-
cesului personelor neautorizate în ariile clasi- x Pe toate uşile şi căile de acces
ficate Ex?
Sunt marcate zonele carosabile unde este in-
x NA
terzisă parcarea autovehiculelor?
Există panouri de delimitare a ariilor Ex? x Panouri vizibile
CHESTIONAR nr. 5
Suprafeţe fierbinţi
Sunt luate măsuri pentru prevenirea supraîn-
x Prin reglarea corespunzătoare a protecţiilor
călzirii echipamentelor electrice?
Sunt luate măsuri pentru prevenirea supraîn- Prin dimensionarea corespunzătoare a cablu-
x
călzirii cablurilor electrice? rilor electrice
CHESTIONAR nr. 6
Electricitate statică
Sunt conectate la pământ toate elementele
x La priza generală de împământare
conductoare ale instalaţiilor?
Sunt prevăzute legături de echipotenţializare
x Din faza de montaj
la îmbinările cu flanşe?
Există părţi nemetalice susceptibile de produ-
x NA
cere a electricităţii statice?
Pardoselile sunt antistatice? x
CHESTIONAR nr. 7
Descărcări meteo-electrice
Există instalaţie de protecţie la descărcări at- Dimensionată corespunzător pentru acoperirea
x
mosferice? întregii arii periculoase Ex
În urma evaluării nivelului de securitate trebuie să se treacă urgent la elaborarea şi implementarea

unui program de acţiune privind prevenirea şi combaterea riscurilor (tabelul 5.4).
Tabelul 5.4
Sursa de risc Acţiuni preventive
işa Măsuri propuse Prioritate
Pagină 29 din 72
e
A B C D
inteză
Efectuarea de inspecţii şi revizii la termenele
1 Echipamente tehnice x
stabilite
Eliminarea posibilităţii de generare a scânteilor
2 Explozii x
mecanice
Verificarea permanentă a legăturilor la centura
3 Electrosecuritate x
de pământ
Respectarea normelor de securitate şi sănătate
4 Riscuri speciale x
în muncă
Circulaţie şi marcaje de Delimitarea şi marcarea fiecărei arii periculoase
5 x
securitate Ex
Protecţie colectivă şi
6 Purtarea permanentă a EIP x
individuală
Inspecţie şi întreţinere Atestarea personalului care efectuează lucrări în
7 x
echipamente arii Ex
Intervenţii în situaţii de
8 Instruire corespunzătoare a personalului x
avarie
Se va insista în mod deosebit pe suprimarea sau diminuarea riscurilor din categoriile C şi D. Pentru
aceste acţiuni se poate utiliza o fişă care conţine următoarele elemente:
 natura riscului;
 constatări efectuate;
 rezultatele măsurătorilor;
 măsuri de prevenire imediate;
 măsuri de prevenire pe termen scurt;
 măsuri de prevenire pe termen lung.
6.Recomandări pentru inspecţia şi întreţinerea

echipamentelor
Pagină 30 din 72
Procedura pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor montate în arii periculoase Ex este
realizată în conformitate cu standardele de referinţă: SR EN ISO 9001:2015, SR EN 13980:2015 şi SR EN
60079-17:2014. Această procedură stabileşte specificaţiile tehnice de întreţinere a echipamentelor pentru
asigurarea menţinerii conformităţii cu cerinţele normelor şi standardelor în vigoare.
Pagină 31 din 72
6.1. Inspecţia echipamentelor
Inspecţia reprezintă examinarea minuţioasă a unui echipament, examinare efectuată fie fără
demontare fie cu demontare parţială şi completată cu măsurători, pentru a se ajunge la o concluzie sigură
privind starea obiectului în cauză.
În funcţie de gradul de aprofundare se pot stabili următoarele categorii de inspecţie:
 inspecţie vizuală – se identifică (fără utilizare de echipament auxiliar sau scule) acele
defecte care pot fi depistate vizual (de exemplu şuruburi lipsă);
 inspecţie riguroasă – include aspectele referitoare la inspecţia vizuală şi, în plus, identifică
şi acele defecte care pot fi evidenţiate numai prin folosirea de echipamente de acces (de
exemplu scări) şi scule;
 inspecţia detaliată – include aspectele referitoare la inspecţia riguroasă şi, în plus, identifică
defectele care necesită deschiderea carcasei echipamentului folosind scule şi echipamente de
încercare. Acest tip de inspecţie necesită, în general, ca aparatura să fie scoasă de sub
tensiune.
În urma inspecţiilor în teren, responsabilul cu protecţia la explozie trebuie să completeze şi/sau să
actualizeze documentele necesare, ţinând cont de următoarele cerinţe minimale:
 clasificarea ariilor periculoase Ex;
 specificarea grupei de aparatură şi a clasei de temperatură a echipamentelor;
 întreţinerea bazei de date care conţine lista şi localizarea aparaturii, stocurile pieselor de
rezervă, informaţii tehnice relevante pentru a face posibil ca echipamentele protejate la
explozie să fie întreţinute în conformitate cu tipurile lor de protecţie (conform SR EN
60079-0:2018);
 actualizarea desenelor referitoare la traseul cablurilor electrice montate subteran.
Inspecţia şi întreţinerea instalaţiilor trebuie să se efectueze numai de către personal experimentat, a
cărui formare a cuprins cursuri de instruire privind tipurile de protecţie şi metodele practice de instalare a
echipamentelor tehnologice, reguli şi reglementări relevante, precum şi principii generale de clasificare a
ariilor periculoase Ex. Pentru această categorie de personal instruirea trebuie reîmprospătată periodic.
În funcţie de periodicitatea inspecţiei se pot defini următoarele categorii:
 inspecţie iniţială – este prevăzută înainte de punerea în funcţiune, pentru toate aparatele şi
sistemele electrice şi este, obligatoriu, o inspecţie detaliată;
 inspecţie periodică – este efectuată în mod sistematic, după o planificare prealabilă, fiind de
tip vizual sau riguros;
 inspecţie prin sondaj – se aplică numai anumitor părţi din aparatură şi poate fi de tip vizual,
riguros sau detaliat;
 inspecţie specială – se aplică aparaturii electrice mobile (ţinută în mână, portabilă), expusă
în mod deosebit la deteriorare sau utilizare greşită.
6.2. Întreţinerea echipamentelor
Întreţinerea reprezintă o combinaţie a tuturor acţiunilor întreprinse în scopul de a menţine sau a

restabili un echipament în condiţiile în care acesta este apt pentru a întruni cerinţele specificaţiilor relevante,
precum şi a îndeplini funcţiunile prevăzute.
În vederea prevenirii exploziilor şi asigurării protecţiei antiexplozive trebuie să se ia măsuri tehnice
şi/sau organizatorice adecvate naturii activităţii desfăşurate, în conformitate cu următoarele principii de
bază:
 prevenirea formării de atmosfere explozive;
 evitarea aprinderii atmosferelor explozive;
 reducerea efectelor unei explozii astfel încât lucrătorii să nu fie expuşi riscurilor.
Este obligatoriu să se ia toate măsurile necesare astfel încât în locurile în care atmosferele explozive
pot pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor să se asigure condiţii de mediu corespunzătoare
prevenirii apariţiei unor efecte nocive asupra acestora. Pe durata prezenţei lucrătorilor se va asigura o
Pagină 32 din 72
supraveghere adecvată, inclusiv prin folosirea dispozitivelor de monitorizare şi măsurare de ultimă
generaţie.
Lucrătorii vor purta numai haine de lucru şi/sau echipamente individuale de protecţie adecvate
lucrărilor efectuate.
Locurile în care pot apărea atmosfere potenţial explozive trebuie identificate şi marcate în mod
corespunzător. Acestea vor fi clasificate în zone pe baza frecvenţei şi duratei de apariţie a unei atmosfere
explozive şi a evaluării efectelor anticipate. Amploarea măsurilor de protecţie care trebuie luate este
determinată de această clasificare.
Lucrările de întreţinere, în arii periculoase, la instalaţiile cu securitate intrinsecă, pot fi efectuate pe
aparatură sub tensiune. Orice lucrare trebuie să fie limitată la următoarele operaţii:
 deconectarea, demontarea şi înlocuirea părţilor aparaturii electrice şi cablajelor;
 reglarea unor comenzi în scopul etalonării aparaturii sau sistemului electric;
 demontarea şi înlocuirea unor componente sau ansambluri cu fişe de cuplare;
 folosirea instrumentelor de încercare specificate în documentaţia semnificativă. Dacă nu
sunt specificate în documentaţie, pot fi folosite numai acele instrumente care nu afectează
securitatea intrinsecă a circuitelor încercate;
 efectuarea unor operaţii de întreţinere permise explicit prin documente relevante.
Lucrările de întreţinere la alte instalaţii decât circuitele cu securitate intrinsecă pot fi efectuate, cu
precauţiile necesare în cazul ariilor fără pericol, ţinând cont de următoarele condiţii:
a) dacă aparatura electrică se află localizată în arii periculoase Ex nu trebuie deschisă
(exceptând situaţiile descrise la punctele „b” sau „c”) fără separarea tuturor intrărilor şi, dacă
este necesar, a conexiunilor de ieşire, inclusiv conductorul neutru. În acest context separarea
înseamnă scoaterea siguranţelor fuzibile şi a punţilor sau deschiderea şi zăvorârea unui
separator sau comutator. Carcasa nu trebuie să fie deschisă până nu trece un timp suficient,
care să permită ca orice temperatură de suprafaţă sau energie electrică înmagazinată să scadă
până la un nivel la care este imposibilă aprinderea;
b) lucrarea pentru care este necesară expunerea unor părţi sub tensiune poate fi efectuată numai
dacă poate fi garantată absenţa atmosferei inflamabile, de către persoana responsabilă pentru
aria respectivă, şi a fost emisă o autorizaţie scrisă;
c) în cazurile în care regulile relevante şi reglementările permit aceasta, o excepţie de la
cerinţele „a” şi „b” este posibilă numai în arii din zona 2. Lucrarea poate fi efectuată numai
dacă o examinare de securitate demonstrează că sunt satisfăcute următoarele condiţii:
i. lucrarea realizată asupra aparaturii sub tensiune nu poate provoca scântei capabile de
aprindere;
ii. circuitele sunt astfel proiectate încât să excludă producerea scânteilor periculoase;
iii. aparatura şi toate circuitele asociate, amplasate în arii periculoase, nu cuprind nici o
suprafaţă fierbinte, capabilă să provoace aprinderea.
Rezultatele examinării de securitate trebuie înregistrate în documente care precizează:
 forma pe care o poate lua lucrarea propusă pentru aparatura aflată sub tensiune;
 rezultatele oricărei încercări efectuate pe durata examinării;
 toate condiţiile referitoare la întreţinerea aparaturii aflată sub tensiune, pe care examinarea
le-a arătat ca fiind necesare.
Examinatorii echipamentelor trebuie:
 să fie familiarizaţi cu cerinţele tuturor standardelor aplicabile, recomandările tuturor
codurilor practice aferente şi orice interpretări în vigoare;
 să aibă acces la toate informaţiile necesare pentru efectuarea examinării;
 să folosească aparate şi proceduri pentru încercare similare cu acelea folosite de organismele
autorizate, atunci când este necesar.
Se va acorda o atenţie deosebită măsurilor împotriva propagării eventualelor explozii.
Echipamentele tehnologice vor fi montate, instalate sau asamblate astfel încât să nu existe
posibilitatea apariţiei unei explozii.
Este necesară indicarea traseelor adecvate de evacuare şi trebuie asigurate şi întreţinute instalaţiile
de evacuare şi salvare astfel încât lucrătorii să poată părăsi, prompt şi în maximă siguranţă, locurile
periclitate.
Pagină 33 din 72
Lucrările de reparaţii şi întreţinere la echipamentele tehnologice se vor realiza numai cu piese de
schimb conforme cu documentaţia pentru asigurarea securităţii.
În cazul înlocuirii lămpilor din corpurile de iluminat trebuie folosite unele de tipul şi cu
caracteristicile corespunzătoare echipamentului respectiv. Se va ţine cont de faptul că gravarea, vopsirea sau
ecranarea părţilor de transmitere a luminii, precum şi poziţionarea incorectă a corpurilor de iluminat, sunt
factori care pot genera temperaturi excesive.
Toate părţile instalaţiilor tehnologice trebuie păstrate curate şi fără acumulări de praf şi/sau
substanţe dăunătoare, de natură să provoace creşteri excesive de temperatură.
Cablurile electrice flexibile şi terminalele lor vor fi controlate la intervale regulate de timp, pentru a
se preveni accidentele care pot apărea datorită deteriorărilor mecanice.
Dacă sunt prevăzute şuruburi şi alte elemente de fixare speciale, acestea trebuie să fie disponibile şi
este obligatoriu să fie folosite. Dacă aparatura este expusă la vibraţii, trebuie verificate cu atenţie şuruburile
de asamblare şi intrările de cablu astfel încât acestea să se menţină bine strânse.
În situaţia în care se dovedeşte necesară retragerea din serviciu a unui aparat, aceasta se va face
numai după ce conductoarele de legătură la aparatul respectiv vor fi izolate şi protejate la capete prin
montarea într-o carcasă corespunzătoare.
În cazul oricărei intervenţii vor fi folosite numai unelte şi scule adecvate, recomandate pentru
operaţia respectivă.
Aparatura electrică mobilă trebuie să fie să fie folosită numai în arii corespunzătoare tipului său de
protecţie, grupei de explozie şi clasei de temperatură. Este interzisă folosirea în arii periculoase Ex a
aparaturii mobile industriale obişnuite, a echipamentelor de sudură etc. Aceste echipamente pot fi utilizate
numai în cadrul unei proceduri controlate, în situaţia în care locaţia specifică a fost analizată şi nu este
prezentă o atmosferă potenţial explozivă.
Se va urmări ca echipamentele să lucreze în condiţii corespunzătoare de mediu ambiant, ştiut fiind
faptul că aparatura electrică este influenţată defavorabil de unii factori de mediu (temperatură, coroziune,
pătrunderea apei, radiaţii UV, acumulare de praf, efecte mecanice etc.).
Trebuie acordată atenţie menţinerii protecţiei aparaturii la intemperii. Garniturile de etanşare
deteriorate trebuie înlocuite. La montarea prin înfiletare a aparatelor de măsură şi control se va asigura
etanşarea prin utilizarea unei benzi de teflon înfăşurate pe partea filetată.
Coroziunea metalelor şi/sau influenţa produselor chimice (în special a solvenţilor) asupra
materialelor plastice sau a componentelor realizate din elastomeri, pot afecta tipul şi gradul de protecţie al
aparaturii.
În cazul în care capsularea (sau componenta) este corodată în mod grav, partea afectată trebuie
înlocuită. Capsulările din materiale plastice pot avea fisuri pe suprafeţele expuse, care pot afecta integritatea
lor. Capsulările metalice ale aparaturii trebuie, dacă este necesar, să fie tratate printr-o acoperire
corespunzătoare de protecţie, ca o măsură de precauţie împotriva coroziunii, frecvenţa şi natura unui astfel
de tratament fiind determinate de condiţiile ambiante.
Trebuie să se verifice dacă echipamentul electric a fost proiectat pentru a suporta temperaturile
ambiante cele mai ridicate şi cele mai scăzute ce pot fi întâlnite în serviciu.
Dacă marcarea aparaturii protejate la explozie nu indică domeniul temperaturii de lucru, aceasta
trebuie folosită numai în domeniul de temperaturi -20 °C ÷ +40 °C, iar dacă este indicat un domeniu de
temperatură, echipamentul trebuie folosit numai în acest domeniu.
Dispozitivele anticondensare (dispozitivele de răsuflare, drenare sau încălzire) trebuie verificate
pentru a se asigura că funcţionează corect.
În vederea menţinerii în bună stare de funcţionare a mijloacelor de legare la pământ şi de egalizare a
potenţialelor, în ariile periculoase Ex se vor face verificări periodice şi se vor lua măsuri imediate de
remediere a eventualelor defecţiuni. Măsurătorile trebuie efectuate utilizând aparate de încercare proiectate
special pentru folosirea în circuite cu securitate intrinsecă. Un eşantion reprezentativ de conexiuni, selectat
de persoana responsabilă cu efectuarea lucrării respective, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma
integritatea continuităţii conexiunilor. În scopul efectuării acestor încercări, conexiunea normală de legare la
pământ trebuie deconectată, dar numai dacă instalaţia nu prezintă nici un pericol sau dacă alimentarea cu
energie electrică a sistemului este complet întreruptă.
Este obligatoriu să se evite generarea electricităţii statice în timpul curăţării aparaturii electrice
neconductive. Trebuie să se evite contradicţiile cu măsurile folosite de producător în scopul reducerii
efectelor apariţiei electricităţii statice.
Pagină 34 din 72
Dacă aparatura necesită demontarea în timpul unei inspecţii, la reasamblare trebuie luate toate
precauţiile astfel încât să nu fie afectată integritatea tipului de protecţie antiexplozivă.
Trebuie aplicate condiţii speciale pentru folosire sigură la orice tip de aparatură protejată la explozie,
care a fost certificată, la care numărul certificatului are un sufix de marcare cu X. Pentru stabilirea
condiţiilor de folosire trebuie studiate cu atenţie documentele de certificare.
6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere
Măsurile de securitate constau în utilizarea de mijloace tehnice specifice – denumite mijloace de

protecţie (protectori, dispozitive de protecţie) – în scopul protejării persoanelor împotriva pericolelor care
pot fi rezonabil înlăturate sau suficient limitate prin prevenire intrinsecă.
Măsurile de securitate se asociază, de obicei, cerinţelor pentru construcţia şi utilizarea
echipamentelor. Strategia pentru alegerea măsurilor de securitate trebuie să cuprindă cumulul măsurilor
încorporate în faza de proiectare, cu acelea care trebuie implementate de către utilizator în faza de
exploatare.
Conform prevederilor standardului de referinţă SR EN 60079-17:2014, înainte de punerea în
funcţiune, pentru prima dată sau după o revizie generală, se vor examina amănunţit, detaliat, toate
echipamentele amplasate în instalaţiile tehnologice. Cu această ocazie se vor avea în vedere următoarele
obiective:
 aparatura montată în teren să fie corespunzătoare zonei de clasificare;
 grupa de încadrare a aparaturii să fie cea corectă;
 temperatura maximă de suprafaţă a aparaturii să se încadreze în limitele admise;
 se vor verifica dispozitivele de intrare pentru cabluri şi integritatea cablurilor;
 componentele mecanice ale echipamentelor vor fi verificate să nu prezinte fisuri, deformări
etc.;
 vor fi identificate circuitele aferente aparaturii, în scopul asigurării separării corecte a
echipamentelor la efectuarea unor lucrări de reparaţii sau întreţinere.
Scopul identificării circuitelor este să se asigure că aparatura poate fi separată corect, oricând se
efectuează lucrarea. Identificarea poate fi obţinută prin mijloace diverse:
 citirea datelor de pe eticheta permanentă, care specifică sursa de alimentare;
 citirea numărului ataşat aparaturii sau cablului de legătură. Sursa de alimentare poate fi
determinată după un desen sau o schemă, prin referirea la numărul ataşat aparaturii sau
cablului;
 consultarea unui desen pe care sursa de alimentare poate fi identificată, fie direct, fie
indirect, printr-o schemă.
Este necesar, din motive de securitate, să se confirme pentru toată aparatura, la inspecţia iniţială, că
informaţia este corectă. Disponibilitatea informaţiei necesare trebuie să fie verificată pentru toată aparatura,
la inspecţia periodică. Cerinţa unei inspecţii detaliate poate fi prevăzută în cazul în care circuitul este separat
pentru efectuarea altor verificări detaliate.
Verificarea strângerii dispozitivelor pentru intrări de cablu, la o inspecţie riguroasă, poate fi
efectuată cu mâna, fără să fie necesară desfacerea benzii de etanşare la intemperii sau a şuruburilor.
Inspecţiile detaliate pot necesita demontarea dispozitivelor pentru intrări de cablu.
Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor trebuie să fie satisfăcătoare.
Asigurarea protecţiei la suprasarcină impune următoarele verificări:
 dispozitivul de protecţie este fixat la curentul nominal I N (verificarea se va face în cadrul
inspecţiilor iniţială şi detaliată);
 caracteristicile dispozitivului de protecţie sunt proiectate pentru a acţiona, în două ore sau
mai puţin, la 1,2 x I N şi să nu acţioneze înaintea epuizării intervalului de două ore la 1,05 x
IN (fixat la inspecţia iniţială).
Personalul avizat care se ocupă de inspecţia echipamentelor folosite în arii periculoase Ex este
obligat să respecte recomandările din SR EN 60079-17:2014 privind modurile de protecţie întâlnite în
instalaţii.
6.4. Program de inspecţie periodică
Pagină 35 din 72
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care
sunt excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. În realitate, datorită caracteristicilor
oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge stări cu caracter de absolut, obiectivul ţintă fiind obţinerea celui
mai înalt nivel de securitate posibil, ţinând cont de stadiul de dezvoltare a tehnicii.
Pentru evaluarea securităţii muncii este necesară parcurgerea următoarelor etape:
 identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor;
 stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;
 atribuirea nivelurilor de risc în funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
În vederea obţinerii unui nivel de securitate maxim posibil se va acorda o atenţie deosebită
activităţilor de inspecţie periodică. Inspecţia se va desfăşura conform planificării şi va cuprinde aspectele
prezentate în tabelele următoare.
6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„d” (capsulare antideflagrantă) se impune condiţia

ca la reasamblarea carcaselor antideflagrante toate îmbinările să fie curăţate cu minuţiozitate şi unse uşor cu
o vaselină adecvată pentru prevenirea coroziunii şi pentru întărirea protecţiei la intemperii. Găurile oarbe
pentru şuruburi trebuie curăţate de vaselină.
Curăţarea flanşelor se va face cu răzătoare nemetalice şi lichide necorozive de curăţare.
Dacă nu se constată uzură, deformare, coroziune sau altă deteriorare, se consideră că nu este
necesară verificarea jocurilor diametrale ale pragurilor, arborilor, tijelor şi îmbinărilor filetate. În caz contrar
trebuie să se facă referire la documentele producătorului. Îmbinările care, în mod normal, nu permit
demontarea, nu trebuie supuse la verificările de inspecţie precizate în tabelul 6.1, la punctele 10 şi 11.
Şuruburile, prezoanele şi părţile similare de care depinde tipul de protecţie, trebuie înlocuite
numai cu părţi similare, în conformitate cu proiectul producătorului.
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„e” (securitate mărită) este necesar ca bobinajele
motoarelor realizate în construcţie Exe să fie protejate cu dispozitive adecvate, pentru a se asigura faptul că
temperatura limită nu va putea să fie depăşită în timpul exploatării curente (incluzând aici şi blocarea).
Este necesar să se verifice dacă dispozitivul de protecţie a fost ales astfel încât timpul de declanşare
scurs de la starea rece, luat din caracteristica de întârziere a dispozitivului protector, pentru raportul
curentului IA/IN al motorului care trebuie protejat, să nu fie mai mare decât durata t E înscrisă pe plăcuţa de
marcare a motorului.
În funcţie de experienţă, în timpul inspecţiei iniţiale şi/sau a celei periodice poate să fie, sau poate să
nu fie, necesară măsurarea timpilor de declanşare prin injecţie de curent. În funcţionare reală, timpul de
declanşare trebuie să fie acelaşi cu timpul marcat pe caracteristica de întârziere, cu o toleranţă de +20 %.
Aparatura corespunzătoare prescripţiilor standardului SR EN 60079-14:2014, articolul 21 d, trebuie
inspectată în conformitate cu programul de inspecţie pentru echipamente realizate în construcţie Ex„n”.
Cu excepţia corpurilor de iluminat, carcasele cu răsuflare restricţionată trebuie să fie supuse,
periodic, măsurărilor de încercare la presiune, cu o perioadă de 6 luni sau mai mult, conform experienţei
acumulate.
Programul de inspecţie este prezentat detaliat pe trei categorii: aparatură (tabelul 6.1), instalaţii
(tabelul 6.2) şi mediu ambiant (tabelul 6.3). În tabele sunt utilizate următoarele prescurtări: D - inspecţie
detaliată, R - inspecţie riguroasă, V - inspecţie vizuală.
Pagină 36 din 72
Tabelul 6.1. Aparatură
Protecţie Protecţie Protecţie
Nr.
crt. Se verifică dacă Ex „d” Ex „e” Ex „n”
D R V D R V D R V
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase * * * * * * * * *
2 Grupa de încadrare este corectă * * * * * *
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă * * * * * *
4 Identificarea circuitelor este corectă * * *
5 Identificarea circuitelor este disponibilă * * * * * * * * *
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de
6 * * * * * * * * *
etanşare a geamurilor pe metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate * * *
8 Nu există modificări vizibile neautorizate * * * * * *
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de
9 * * * * * * * * *
obturare sunt tipologic corecte, complete şi strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi nedegradate, iar
10 *
garniturile (dacă există) sunt satisfăcătoare
Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează
11 * *
în limitele admise
12 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte * * *
13 Conexiunile electrice sunt strânse * *
14 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare * *
Dispozitivele de rupere capsulate şi cele etanşate ermetic nu sunt
15 *
deteriorate
16 Carcasa cu răsuflare restricţionată este satisfăcătoare *
Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase
17 * * *
şi/sau apărători
Tabelul 6.2. Instalaţii

Nr. Protecţie Protecţie Protecţie
1 D R V D R V D R V
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător * * *
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric * * * * * * * * *
3 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi conductelor este satisfăcătoare * * * * * * * * *
4 Cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect *
Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat
5 * * *
este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile su-
plimentare care asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la
6 * * * * * * * * *
pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt strânse şi
conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de
7 * * *
dispersie a prizei de pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare * * *
Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele
9 * * *
permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu
10 * * *
este posibilă rearmarea automată în zona 1)
11 Condiţiile speciale de folosire (aplicabile) sunt respectate * * *
Pentru poziţiile 7 şi 8 trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere explozive în vecinătatea aparaturii când se folosesc
echipamente electrice de încercare.
Pagină 37 din 72
Tabelul 6.3. Mediu ambiant
Protecţie Protecţie Protecţie
Nr.
D R V D R V R D V
Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vi-braţii şi
1 * * * * * * * * *
alţi factori dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie * * * * * * * * *
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată * *
Verificările asupra aparaturii care foloseşte ambele tipuri de protecţie „e” şi „d” trebuie să fie o
combinaţie a celor două.
6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„i” (securitate intrinsecă) documentaţia tehnică

trebuie să cuprindă un minim de detalii referitoare la:
 documente privind securitatea circuitelor (după caz);
 producătorul echipamentului, tipul aparaturii, numărul certificatului, categoria, grupa aparaturii
şi clasa de temperatură;
 parametrii electrici ai cablurilor (capacitate, inductanţă, lungime, tip, traseu etc.);
 cerinţe speciale ale aparaturii certificate şi metode detaliate prin care aceste cerinţe sunt
îndeplinite de instalaţia respectivă;
 localizarea fizică a fiecărei părţi din instalaţie.
Etichetele trebuie inspectate pentru a se asigura dacă sunt lizibile şi conforme cu cerin-ţele înscrise
în documentaţia aferentă şi dacă aparatura montată în teren este cea specificată.
Cerinţa de a verifica absenţa unor modificări neautorizate poate prezenta anumite proble-me, ca, de
exemplu, dificultatea de a detecta modificările aduse unui circuit imprimat. Poate fi util faptul că lipiturile
necesare la majoritatea reparaţiilor/modificărilor nu sunt de acelaşi tip sau calitate cu cele originale. În acest
caz pot fi folositoare fotografiile circuitelor imprimate, îm-preună cu lista componentelor esenţiale, de care
depinde securitatea circuitului.
Instalaţiile prevăzute cu bariere de securitate cu diode trebuie inspectate pentru a se asigura că au
fost folosite tipurile corecte de bariere şi că toate aceste dispozitive sunt fixate în mod ferm pe bara de legare
la pământ a barierei, într-un mod în care realizează o bună continu-itate a legării la pământ. Instalaţiile
trebuie inspectate pentru a verifica dacă releele care acţio-nează ca bariere de securitate între circuite şi alte
dispozitive cu părţi în mişcare n-au fost deteriorate prin operaţii repetate sau vibraţii, într-un mod în care să
se reducă separaţia realizată.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a verifica dacă toate cablurile electrice folosite sunt în
conformitate cu documentaţia. Trebuie acordată o atenţie deosebită posibilităţii existenţei unor circuite
neautorizate în cablurile multiconductoare conţinând mai multe sisteme de securitate in-trinsecă, precum şi
protecţiei realizate în cazul în care sunt pozate cabluri conţinând sisteme de securitate intrinsecă, împreună
cu alte cabluri, în acelaşi tub, canal sau şanţ de cabluri.
Instalaţiile trebuie inspectate pentru a se asigura că ecranele de cablu sunt legate la pă-mânt, în
conformitate cu documentaţia aferentă. Trebuie acordată atenţie deosebită instalaţiilor care folosesc cabluri
multiconductoare sau conţin mai multe sisteme de securitate intrinsecă.
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ între circuitele cu securitate intrinsecă şi punctele de
legare la pământ trebuie măsurată la inspecţia iniţială. Măsurările trebuie efectuate folosind un aparat de
încercare proiectat special pentru folosire în circuite cu securitate intrin-secă. Un eşantion reprezentativ de
conexiuni, selectat de persoana responsabilă, trebuie măsurat periodic, pentru a se confirma integritatea
continuităţii conexiunilor.
Nu există nici o altă cerinţă pentru măsurarea impedanţei buclei de legare la pământ a aparaturii
principale de forţă, asociată cu circuite cu securitate intrinsecă, în afară de aceea impu-să pentru control
normal la folosirea aparatelor în încăperi, pentru protecţia împotriva şocurilor electrice. Deoarece în unele
echipamente legătura la pământ pentru securitate intrinsecă este co-nectată în interior la rama
echipamentelor, orice măsurătoare de impedanţă (de exemplu între pinii de legare la pământ ai fişelor şi
rama echipamentelor, sau între rama echipamentelor şi panoul de control) trebuie să se efectueze folosind un
aparat de încercare proiectat special pentru folosire în circuite cu securitate intrinsecă.
Pagină 38 din 72
Continuitatea conexiunilor de legare la pământ, necesare pentru menţinerea integrităţii sistemelor cu
securitate intrinsecă (de exemplu legarea la pământ a ecranelor transformatoarelor, sau legarea la pământ a
ramei releelor barierelor de securitate), trebuie, de asemenea, măsurată.
Încercarea izolaţiei circuitelor cu securitate intrinsecă este necesară pentru a se confirma că acestea
sunt legate la pământ sau sunt izolate complet faţă de pământ, indiferent care dintre aceste condiţii este
prevăzută în proiectul original.
Încercarea izolaţiei sistemelor sau a circuitelor cu securitate intrinsecă trebuie să se efectueze
folosind un dispozitiv de încercare aprobat special pentru conectare la asemenea circuite. În scopul efectuării
acestor încercări, conexiunile normale de legare la pământ trebuie deconec-tate. Operaţia se poate face
numai dacă instalaţia nu prezintă pericol sau dacă alimentarea cu energie electrică este întreruptă. Aceste
condiţii, în cazul sistemelor integrate moderne, pot fi îndeplinite numai la defecte majore. Încercarea este
cerută numai prin sondaj.
Cutiile de joncţiune şi cutiile care conţin bariere de securitate trebuie inspectate pentru a se asigura
că nu conţin cablaje nespecificate în documentaţia aferentă.

Nr. Grad de inspecţie
crt. Se verifică dacă
D R V
Documentaţia tehnică a circuitelor şi/sau aparaturii este corespunzătoare cu clasificarea
1 * * *
ariei periculoase
Aparatura instalată este cea specificată în documentaţia tehnică (numai pentru aparatura
2 * *
fixă)
3 Categoria circuitului şi/sau aparaturii şi grupa de explozie sunt corecte * *
4 Clasa de temperatură de suprafaţă a aparaturii este corectă * *
5 Instalaţia este etichetată în mod clar * *
6 Nu există modificări neautorizate *
7 Nu există modificări vizibile neautorizate *
Barierele de securitate, releele şi alte dispozitive de limitare a energiei sunt de tipul
8 aprobat şi sunt instalate în conformitate cu prescripţiile de certificare şi legare la * *
pământ, dacă specificaţiile cer acest lucru
9 Conexiunile electrice sunt bine strânse *
10 Plăcile de circuite imprimate sunt curate şi nedeteriorate *

D R V
1 Cablurile electrice sunt instalate în conformitate cu documentaţia tehnică *
2 Ecranele cablurilor sunt legate la pământ în conformitate cu documentaţia *
3 Nu există deteriorării evidente ale cablurilor electrice * * *
4 Etanşarea coloanelor, tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este corespunzătoare * * *
5 Toate conexiunile punct cu punct sunt corecte *
Continuitatea legării la pământ este satisfăcătoare (ex: conexiunile sunt bine strânse şi
6 *
7 Conexiunile de legare la pământ menţin integritatea tipului de protecţie * * *
Circuitele cu securitate intrinsecă sunt izolate faţă de pământ sau sunt legate la pământ
8 *
numai într-un punct (conform cu documentaţia tehnică)
Este menţinută separaţia între circuitele cu securitate intrinsecă şi cele fără se-curitate
9 intrinsecă, circuite care sunt amplasate în cutii comune de distribuţie sau în casete de *
relee
Dacă este aplicabilă, protecţia la scurtcircuit a sursei de alimentare este în conformitate
10 *
cu documentaţia
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate *
Pagină 39 din 72
D R V
Aparatura este protejată în mod adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori
1 * * *
dăunători
2 Nu există acumulări anormale de praf sau murdărie * * *
6.4.3. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„p”
În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„p” (capsulare presurizată sau diluţie continuă),
echipamentele tehnologice montate în arii periculoase Ex trebuie inspectate în confor-mitate cu programul
de inspecţie precizat în tabelele următoare.
D R V
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase * * *
2 Grupa de încadrare este corectă * *
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă * *
4 Identificarea circuitelor este corectă *
5 Identificarea circuitelor este disponibilă * * *
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de etanşare a
6 * * *
geamurilor pe metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate *
8 Nu există modificări vizibile neautorizate * *
9 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte *

D R V
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător *
2 Nu există deteriorări evidente ale cablurilor electrice * * *
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile suplimentare care
3 asigură legăturile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare * * *
(ex.: conexiunile sunt strânse şi conductoarele au secţiune suficientă)
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei
4 *
de pamânt (în sisteme IT) este satisfăcătoare
5 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele admise *
6 Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect *
7 Temperatura de intrare a gazului protector este sub limita maximă specificată *
8 Tuburile, ţevile şi carcasele sunt în stare bună * * *
9 Gazul protector nu conţine impurităţi * * *
10 Presiunea gazului protector şi/sau debitul acestuia sunt adecvate * * *
Indicatoarele de presiune şi/sau debit, alarmele şi interblocările funcţionează
11 *
în mod corect
12 Perioada de purjare înaintea punerii sub tensiune este adecvată *
13 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate *
Pagină 40 din 72
D R V
Aparatura este protejată în mod adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi
1 * * *
factori dăunători
2 Nu există acumulări anormale de praf sau murdărie * * *
6.5. Periodicitatea de inspecţie
Pentru a se stabili dacă modul de protecţie ales şi lucrările de montaj sunt corespun-zătoare, înaintea
punerii în funcţiune a unei instalaţii sau a unei părţi din aceasta se va realiza o inspecţie iniţială, care este,
obligatoriu, o inspecţie detaliată.
Inspecţia periodică detaliată se va efectua o dată la maxim 3 ani, sau în funcţie de specificaţia
producătorului echipamentului. În cazul aparaturii supravegheate permanent de către personal experimentat,
intervalul dintre inspecţii poate fi mărit, sau inspecţiile pot fi chiar eliminate, dar numai dacă această situaţie
este admisă explicit prin regulile şi reglementările corespunzătoare. Aparatura electrică mobilă trebuie
supusă unei inspecţii detaliate la intervale care să nu depăşească 12 luni.
Inspecţia periodică riguroasă este recomandat să se efectueze trimestrial.
Inspecţia periodică vizuală este recomandat să se efectueze bilunar.
O inspecţie periodică vizuală sau riguroasă poate indica necesitatea unei inspecţii detaliate, chiar
dacă timpul scurs de la ultima inspecţie detaliată este mai mic decât cel recomandat pentru o inspecţie de
acest tip.
Intervalul optim între două inspecţii se va definitiva în funcţie de condiţiile concrete de exploatare şi
de recomandările producătorilor echipamentelor respective, iar rezultatele tuturor inspecţiilor periodice
trebuie să fie înregistrate.
Condiţiile de exploatare sunt determinate de următorii factori care influenţează deteriorarea
echipamentelor:
 susceptibilitatea la coroziune;
 expunerea la substanţe chimice şi solvenţi;
 probabilitatea de acumulare de praf sau murdărie;
 probabilitatea de pătrundere a apei;
 expunerea la temperaturi ambiante excesive;
 pericolul deteriorării mecanice;
 expunerea la vibraţii anormale;
 formarea şi experienţa personalului;
 probabilitatea modificărilor sau reglărilor neautorizate;
 probabilitatea întreţinerii incorecte.
Pagină 41 din 72
7. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale în cadrul unui sistem îl constituie evaluarea riscurilor care există în sistemul respectiv. O
asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin, astfel, niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de
risc în parte, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Factorii care trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
 probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătăţii;
 gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.
Securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care
sunt excluse posibilităţile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, securitatea şi riscul sunt
două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită caracteristicilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter de absolut. Practic, nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele potenţiale de
accidentare sau îmbolnăvire. Apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai datorită imprevizibilităţii
acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte din ce în ce mai
mult, pe măsură ce elementele componente ale sistemului de muncă se degradează, prin „îmbătrânire”.
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului
diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, şi o limită de risc maxim,
care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea
sistemului.
7.1. Strategii, planuri, procedee
Strategia securităţii şi sănătăţii în muncă constituie baza pe care se elaborează planurile efective din
domeniu. Este important ca întreaga conducere a unităţii economice să demonstreze că există o implicare
pentru asigurarea unor niveluri ridicate de securitate şi sănătate în muncă pentru toţi salariaţii.
Este necesar să se stabilească obiectivele întreprinderii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
şi să se asigure cadrul punerii în aplicare a acestor obiective.
Trebuie să fie clar definite rolul şi responsabilităţile conducătorului unităţii, directorilor adjuncţi,
şefilor de secţii sau ateliere şi a salariaţilor în implementarea strategiei şi procedurilor în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie transpusă în planuri şi proceduri
specifice, referitoare la riscurile existente la locurile de muncă. Această strategie, împreună cu planurile şi
procedurile în domeniu, trebuie considerate ca făcând parte integrantă din procesul de producţie şi tratate ca
atare la toate nivelurile ierarhice ale întreprinderii.
Dacă este corect integrată în procesul de producţie, strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă nu va mări costurile şi va fi un proces firesc, ca şi managementul calităţii totale, şi va juca un rol
important în asigurarea unui proces economic ascendent şi continuu al întreprinderii.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu va preveni accidentele de muncă şi bolile
profesionalele numai prin simpla sa evidenţă. Trebuie create perspectivele implementării strategiei la fiecare
loc de muncă prin elaborarea planurilor şi prevederilor specifice.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, împreună cu planurile şi procedurile specifice,
trebuie astfel concepute încât să fie realizabile şi flexibile. De asemenea, trebuie periodic reanalizate şi
îmbunătăţite. În acest mod managementul în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă va ţine pasul cu toate
schimbările care apar în cadrul întreprinderii şi va fi periodic adus la zi.
Strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum planurile şi procedurile din acest
domeniu, trebuie elaborate la nivelul unităţii, secţiilor sau atelierelor şi apoi implementate la toate locurile de
muncă.
Pagină 42 din 72
7.2. Consultarea salariaţilor
Consultarea salariaţilor la locul de muncă este o parte integrantă a unui bun management în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Este şi mijlocul prin care conducerea, salariaţii şi reprezentanţii
lor concură la realizarea unor niveluri ridicate ale securităţii şi sănătăţii în muncă.
Prin consultarea între conducere, salariaţi şi reprezentanţii acestora se pot elabora o strategie, planuri
şi proceduri care vor avea şanse sporite de implementare. Consultarea nu înseamnă numai informaţii oferite
de conducere sau comunicarea către salariaţi a unor hotărâri.
Pentru asigurarea unei eficienţe sporite trebuie să existe o comunicare în ambele sensuri între
conducere şi salariaţi. Comunicarea în ambele sensuri permite ca deciziile luate de condu-cere în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă să se bazeze pe situaţia reală existentă la toate locurile de muncă.
7.3. Instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului
Protecţia la explozie prezintă un interes deosebit pentru securitatea omului în procesul de muncă.
Exploziile pun în pericol viaţa şi sănătatea salariaţilor, ca urmare a efectelor necontrolabile ale deflagrării şi
presiunii, prezenţei produselor toxice de reacţie şi consumării oxigenului din aerul ambiant, aer pe care
lucrătorii trebuie să îl inspire. În acelaşi timp trebuie ţinut cont de faptul că pierderile materiale provocate de
explozii pot fi deosebit de mari.
Aspectele organizatorice ale protecţiei la explozie trebuie adaptate la problemele tehnice specifice
fiecărui loc de muncă, astfel încât să nu apară puncte slabe în instalaţiile cu protecţie la explozie. Salariaţii
trebuie să fie informaţi asupra tuturor măsurilor care trebuie luate în privinţa securităţii şi sănătăţii în muncă.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt elemente esenţiale în
implementarea eficientă a strategiei, a planurilor şi a procedurilor la toate locurile de muncă şi trebuie să
constituie o componentă a pregătirii profesionale.
Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să se integreze în
managementul general al întreprinderii şi să nu fie interpretate ca fiind componente secundare.
Tot personalul întreprinderii este obligat să urmeze forme de instruire sau perfecţionare în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă: directorii, şefii de secţii/ateliere, lucrătorii, responsabilul cu probleme de
securitate şi sănătate în muncă, toate persoanele care îşi desfăşoară temporar activitatea în cadrul
întreprinderii. Instruirea trebuie efectuată conform prevederilor normativelor în vigoare în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
Toate lucrările de montaj, exploatare, inspecţie şi întreţinere a echipamentelor sau sistemelor
protectoare trebuie să se realizeze numai de către personal cu experienţă, autorizat, a cărui formare a cuprins
instruirea privind:
 diferitele tipuri de protecţie şi modurile practice de instalare;
 toate regulile şi reglementările relevante;
 principiile generale de clasificare a ariilor periculoase.
Lucrările vor fi realizate numai pe baza unor proiecte, elaborate de institute de proiectare sau
societăţi comerciale autorizate să asigure servicii în conformitate cu prevederile legislaţiei referitoare la
ariile periculoase Ex.
Toate persoanele care lucrează în instalaţii trebuie să aibă acces la procedurile scrise referitoare la
modul de operare şi măsurile care tebuie întreprinse în cazul apariţiei unor urgenţe.
Este necesară distribuirea procedurilor specifice tuturor persoanelor implicate în procesul de muncă,
pentru evitarea dubiilor asupra cunoaşterii operaţiunilor care trebuie întreprinse şi a răspunderilor care le
revin. Procedurile de lucru trebuie revizuite periodic şi actualizate, ţinând cont de schimbările apărute în
cadrul instalaţiilor şi de experienţa practică acumulată.
Responsabilitatea pentru securitate revine conducerii, în conformitate cu specificaţiile legislaţiei în
vigoare. Toate persoanele implicate în procesul de muncă trebuie informate asupra procedurilor, clar
definite, pentru funcţionare nomală şi în caz de urgenţe, şi trebuie să se asigure instruirea adecvată a
angajaţilor. Responsabilitatea pentru securitatea operaţiilor revine şi salariaţilor care lucrează în cadrul
instalaţiilor tehnologice, pe perioada implicării lor în activi-tatea de producţie.
Conducerea trebuie să se asigure că în locurile unde pot apărea atmosfere potenţial explozive
personalul este instruit, în mod corespunzător, cu privire la pericolul de explozie.
Pagină 43 din 72
Toate persoanele care sunt implicate în procesul de muncă trebuie să fie instruite cu privire la
următoarele aspecte:
 riscurile de foc şi explozie prezentate de substanţele vehiculate sau depozitate;
 cerinţele legale şi condiţiile de licenţă relevante pentru întreţinere;
 procedurile de instalare, exploatare şi întreţinere a echipamentelor tehnologice;
 acele aspecte ale procedurilor, funcţionale şi de avarie, care sunt necesare pentru ca
întreţinerea să fie efectuată cu eficienţă şi în maximă securitate;
 precauţii care trebuie luate pentru lucrul în siguranţă.
Toate instrucţiunile emise de producătorii de echipamente tehnice, privind instalarea, întreţinerea,
securitatea şi/sau modificările echipamentelor respective, trebuie să fie incluse în prezentările făcute la
cursurile de instruire şi distribuite personalului care se instruieşte. Toate programele de instruire trebuie să
accentueze importanţa păstrării conformităţii stricte cu certificatele emise de autoritatea de certificare.
Programul de instruire a personalului va cuprinde unele detalii care trebuie să fie reactualizate de
către angajator. Programul trebuie să fie revizuit periodic, incluzând cele mai noi metode tehnice de
instruire. În cadrul cursurilor de instruire vor fi prezentate noile echipamente tehnologice utilizate în cadrul
procesului productiv, precum şi noile reglementări normative.
Referitor la instrucţiunile scrise şi permisele de lucru, angajatorul trebuie să asigure:
 elaborarea de instrucţiuni scrise, astfel încât munca în locurile periculoase să se efectueze cu
respectarea prevederilor acestora;
 aplicarea unui sistem riguros şi unitar de emitere a permiselor de lucru, pentru a se asigura
atât îndeplinirea, în condiţii de maximă securitate, a lucrărilor prevă-zute să se desfăşoare în
ariile periculoase Ex, cât şi interacţiunea, fără riscuri, cu alt gen de activitate.
Permisele de lucru trebuie emise anterior începerii lucrului, de către o persoană cu responsabilitate
în acest domeniu.
Acolo unde este cazul, angajaţii trebuie avertizaţi prin semnale optice şi/sau acustice şi retraşi din
ariile periculoase Ex înainte să se atingă condiţiile de explozie.
Pagină 44 din 72
8. Echipamentul individual de protectie
În procesul muncii persoanele pot fi expuse unor factori de risc care pot conduce la accidente sau
îmbolnăviri profesionale. Pornind de la această realitate indezirabilă procesului de muncă s-a dezvoltat
noţiunea de protecţie a muncii, care se defineşte ca un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale
şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participan-te la procesul de muncă.
8.1. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale
Măsurile necesare pentru inspecţia şi întreţinerea echipamentelor tehnologice utilizate în arii

periculoase Ex sunt individualizate pentru instalaţiile tehnologice.
Măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, prevăzute în aceste norme,
pot fi împărţite în două categorii:
 măsuri organizatorice, care vizează în special executantul şi sarcinile de muncă;
 măsuri tehnice, referitoare la mijloacele de producţie şi mediul de muncă.
În cadrul măsurilor tehnice de prevenire se disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia
intrinsecă, protecţia colectivă şi protecţia individuală.
Protecţia intrinsecă reprezintă o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale prin
principiul de funcţionare, forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii, maşini, aparat,
dispozitiv etc., fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii muncii. Protecţia
intrinsecă face inutilă elaborarea unor reglementări spe-ciale de protecţie a muncii, paralele cu prescripţiile
tehnologice şi cu instrucţiunile de utilizare a maşinilor, instalaţiilor etc., ca şi folosirea de mijloace de
protecţie în timpul exploatării.
Protecţia colectivă se asigură prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi aparate de
protecţie a muncii suplimentare, concepute independent de sarcinile procesului tehno-logic şi care au drept
unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă. Prin această modalitate de
prevenire se corectează deficienţele maşinilor, utilajelor etc., precum şi parametrii mediului de muncă, în
sensul aducerii lor în parametrii de securitate.
Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască, mască,
costum, cizme etc.). Mijloacele individuale de protecţie care se atribuie lucrătorului în timpul desfăşurării
activităţii alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală. Prin această modalitate de prevenire nu se
înlătură factorii de risc. Echipamentul de protecţie individuală se interpune ca un ecran între noxă şi
organism, diminuând sau eliminând complet acţiunea factoru-lui de risc asupra executantului.
Protecţia intrinsecă şi protecţia colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a
accidentelor. Nivelul actual al progresului tehnic şi ştiinţific nu permite însă renunţarea totală la protecţia
individuală, deoarece există încă numeroase locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi
unde aparatele şi dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută.
8.2. Mijloace individuale de protecţie
Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor se face în scopul prevenirii

accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale. Aceste echipamente trebuie să fie utilizate atunci când
riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin orice alte măsuri de protecţie.
Mijloacele individuale de protecţie atribuite lucrătorului sunt de două feluri:
 echipament individual de protecţie - reprezintă mijloacele de protecţie cu care este dotat
fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;
 echipament individual de lucru - reprezintă mijloacele de protecţie pe care le primeşte un
salariat, în vederea utilizării lor în timpul procesului de muncă, pentru a-şi proteja
îmbrăcămintea şi încălţămintea.
Pagină 45 din 72
Echipamentul individual de protecţie (EIP) se acordă obligatoriu şi gratuit salariaţilor, precum şi
altor categorii de persoane juridice sau fizice, potrivit criteriilor stabilite în HG nr. 305, din
05.05.2017-privind echipamentele individuale de protecție.
În cazul degradării echipamentului individual de protecţie, respectiv al pierderii calităţii de
protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.
Echipamentul individual de protecţie este destinat utilizării individuale, el putând fi utilizat de mai
multe persoane numai în situaţii excepţionale. În acest din urmă caz se vor lua măsurile corespunzătoare ca
să nu fie afectată starea de igienă sau de sănătate a utilizatorilor.
Echipamentul individual de lucru se acordă de către persoanele juridice în condiţiile negociate prin
contractele colective de muncă.
Cheltuielile necesare pentru achiziţionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate în
proporţie de 50% de persoanele juridice, de la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare” sau din sumele
prevăzute cu această destinaţie în buget pentru unităţile finanţate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele
locale, iar diferenţa se suportă de către beneficiari.
În vederea acordării echipamentului individual de protecţie, angajatorul trebuie să efectueze
evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ prezentat în Anexa 9 din „Norme Metodologice de Aplicare
a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006”.
Angajatorul este obligat să întocmească o listă internă de dotare cu echipament indivi-dual de
protecţie, adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie, angajatorul trebuie să eva-lueze în ce
măsură echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze cores-punde cerinţelor din
Norme Metodologice de Aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă – nr. 319/2006, după cum
urmează:
 realizarea analizei şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
 definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie
pentru a proteja eficient împotriva riscurilor prevăzute la punctul anterior, ţinând cont de
eventualele surse de riscuri proprii acestora;
 compararea caracteristicilor precizate la punctul anterior cu caracteristicile echi-pamentului
individual de protecţie. Evaluarea trebuie revizuită în funcţie de mo-dificările elementelor
componente.
Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie, întocmită de angajator, trebuie
discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezen-tanţii angajaţilor sau
sindicatului, după caz.
Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai
corespunde din punctul de vedere al calităţilor de protecţie, atunci când se constată acest lucru, indiferent de
motiv.
Echipamentele individuale de protecţie, cu excepţia unor cazuri particulare şi excep-ţionale,
trebuie să fie utilizate numai în scopul prevăzut. Aceste echipamente se vor utiliza numai conform
instrucţiunilor însoţitoare, care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului.
Condiţiile de utilizare a unui echipament individual de protecţie, în special cele referi-toare la
durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc şi caracteristicile
locului de muncă al fiecărui angajat, precum şi de performanţele echipa-mentului individual de protecţie.
Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie
au următoarele obligaţii:
 să ştie caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie
din dotare;
 să poarte întregul echipament individual de protecţie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate. Nefolosirea EIP se sancţionează
conform legislaţiei în vigoare;
 să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost
atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia;
 să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevă-zute în
instrucţiunile de utilizare, pentru curăţare sau pentru denocivizare;
Pagină 46 din 72
 să solicite un nou echipament individual de protecţie, atunci când din diverse motive cel
avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în vigoare,
referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate
cazurile, un echipament individual de protecţie trebuie:
 să fie adecvat riscurilor pe care le previne, fără ca folosirea lui să inducă un risc
suplimentar;
 să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă;
 să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;
 să fie adaptat conformaţiei purtătorului.
Obligaţiile producătorilor şi importatorilor de echipamente individuale de protecţie şi de lucru
privind fabricarea şi comercializarea oricărui model nou, prin care se garantează calita-tea din punctul de
vedere al protecţiei asigurate pentru domeniul de utilizare previzibil, sunt definite în „Normele metodologice
privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie
şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricaţie”, cu completările şi modificările ulterioare.
Criteriile de acordare a echipamentului individual de protecţie sunt:
 factori de risc ce apar la îndeplinirea sarcinii de muncă (curent electric, lucru în atmosfere
potenţial explozive, lucru la înălţime, temperatură scăzută a aerului, curenţi de aer, zgomot,
substanţe periculoase şi/sau nocive sau corozive, şocuri mecanice, vibraţii);
 pericol de accidentare în cadrul procesului de muncă sau îmbolnăvire pro-fesională
(electrocutare, iniţierea exploziilor, cădere de la înălţime, supra-solicitare termică a
organismului, surditate, intoxicaţii, arsuri, lezarea unei părţi a corpului etc.).
Echipamentele individuale de protecţie pot fi: mănuşi şi încălţăminte electroizolantă, căşti, costum
termoizolant vătuit, cojocel, şubă etc.
Având în vedere pericolul de explozie existent în cadrul unora dintre locurile de muncă (acolo
unde pot apărea atmosfere explozive) este necesar ca echipamentele de protecţie indivi-duală să corespundă
cerinţelor pentru utilizare în atmosfere potenţial explozive (să fie cores-punzător zonelor Ex in care are acces
personalul).
Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate pentru echipamentele individuale de protecţie

folosite în atmosfere potenţial explozive sunt specificate în HG nr. 305, din 05.05.2017, privind stabilirea
cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condi-ţiilor pentru
introducerea lor pe piaţă. În Anexa 2 la HG 305 sunt precizate, printre altele:
 EIP destinate utilizării în atmosfere explozive trebuie proiectate şi fabricate ast-fel încât să
nu poată fi sursa unui arc sau a unei scântei de natură electrică, elec-trostatică ori rezultate
dintr-un şoc, care ar putea aprinde un amestec explozibil;
 EIP, sub formă de îmbrăcăminte destinată unor condiţii previzibile de utilizare în care
prezenţa utilizatorului trebuie să fie semnalizată în mod vizibil şi indi-vidual, trebuie să fie
dotate cu unul sau mai multe dispozitive ori mijloace, judi-cios poziţionate, pentru emiterea
unor radiaţii vizibile, directe sau reflectate, de o intensitate luminoasă şi cu proprietăţi
fotometrice şi colorimetrice corespun-zătoare.
Este recomandat ca personalul angajat să poarte îmbrăcăminte şi încalţaminte prin care să se

asigure prevenirea descărcărilor electrostatice provenite de la organismul uman sau de la îmbracămintea
purtată.
În cazul lucrului în zone slab luminate pe timp de noapte se recomandă folosirea îmbrăcămintei
prevăzută cu benzi reflectorizante.
Pagină 47 din 72
8.3. Certificarea de conformitate şi avizarea EIP
Echipamentele individuale de protecţie se supun obligatoriu evaluării pentru certifica-rea

conformităţi, aşa cum prevede HG nr. 305, din 05.05.2017.
Procedurile aplicabile pentru certificarea echipamentelor individuale de protecţie sunt:
 procedura de certificare „Examen CS de tip”;
 proceduri de certificare a calităţii producţiei de EIP;
 autocertificarea (declaraţia de conformitate) pentru echipamente de concepţie simplă.
Sunt definite ca „EIP de concepţie simplă” sortimentele pentru care utilizatorul poate aprecia el
însuşi eficacitatea folosirii acestora împotriva unor riscuri minime, al căror efect este perceput în timp optim,
pentru a se evita accidentarea. Din această categorie fac parte sor-timentele destinate prevenirii accidentelor
datorate:
 agresiunilor mecanice ale căror efecte sunt superficiale (de exemplu: mănuşi pentru
grădinari, degetare etc.);
 produselor de întreţinere slab nocive ale căror efecte sunt uşor reversibile (de exemplu:
mănuşi de protecţie contra soluţiilor diluate de detergent);
 riscurilor întâlnite la manipularea obiectelor calde ale căror temperaturi nu depă-şesc 50 °C,
sau care produc şocuri puţin periculoase (de exemplu: mănuşi, şorţuri de uz profesional
etc.);
 condiţiilor atmosferice, care nu sunt nici excepţionale şi nici extreme: intemperii, medii de
lucru cu temperaturi cuprinse între 5 °C şi 40 °C şi viteza vântului de maxim 5 m/s;
 şocurilor şi vibraţiilor slabe care nu afectează părţi vitale ale corpului şi nu pot provoca
leziuni ireversibile (de exemplu: bonete, basmale, mănuşi, încălţăminte uşoară etc.);
 radiaţiilor solare (de exemplu: ochelari de soare).
Sunt supuse procedurii de certificare „examen CS de tip” toate sortimentele de EIP fabricate sau
importate în vederea comercializării lor, cu excepţia celor de concepţie simplă menţionate mai sus.
Procedura de certificare denumită „examen CS de tip” este procedura prin care un organism recunoscut
constată, în urma examinării produsului, a documentaţiei tehnice şi prin încercări de laborator pe exemplare
de produs, că un model de EIP satisface cerinţele esen-ţiale şi regulile tehnice care îi sunt aplicabile.
Sortimentele de EIP, de concepţie complexă, destinate protejării utilizatorului împotriva riscurilor
de accidentare mortală şi a celor care pot produce efecte ireversibile asupra sănătăţii, ale căror prototipuri au
fost certificate prin „examen CS de tip” şi avizate, trebuie supuse, la alegerea solicitantului, uneia dintre
procedurile de certificare a calităţii producţiei.
Fac parte din această categorie următoarele sortimente de EIP:
 aparatele de protecţie respiratorie care protejează contra aerosolilor solizi, lichizi sau contra
gazelor periculoase, iritante, toxice sau radio-toxice;
 aparatele de protecţie respiratorie complet izolante faţă de atmosferă, inclusiv cele destinate
scufundării;
 EIP care asigură protecţie, limitată în timp, împotriva agresiunilor chimice sau împotriva
radiaţiilor ionizante;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în medii ambiante calde, ale căror efecte
sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egală sau mai mare de 100 °C, cu
sau fără prezenţa radiaţiilor infraroşii, a flăcărilor sau particulorle de materiale topite;
 EIP şi echipamentele individuale de intervenţie în ambianţe reci, ale căror efecte sunt
similare unei temperaturi a aerului mai mică sau egală cu -50 °C;
 EIP destinate a proteja împotriva căderii de la înălţime;
 EIP destinate a proteja împotriva riscurilor electrice, pentru lucrări executate sub tensiuni
periculoase, sau cele izolante împotriva tensiunilor înalte.
Pagină 48 din 72
În zonele cu pericol de explozie trebuie folosite echipamente de protecţie certificate pentru
domeniul specific, corespunzător zonei clasificate Ex, în care se prevede accesul personalului.
8.4. Protecţia împotriva exploziilor datorate electricităţii statice
Persoanele care sunt izolate electric (conductiv) faţă de pământ pot, cu uşurinţă, dobândi şi reţine o
sarcină electrostatică. Izolarea faţă de pământ se poate datora faptului că suprafaţele care acoperă pardoseala
sau tălpile încălţămintei sunt confecţionate din material neconductiv (figura 8.1).
Figura 8.1
Există multe mecanisme care pot duce la încărcarea unei persoane cu electricitate statică, în
continuare fiind prezentate câteva exemple :
 mersul pe pardoseală;
 ridicatul de pe scaun;
 scoaterea îmbrăcămintei;
 manipularea materialelor plastice;
 golirea unui material aflat într-un container sau colectarea acestuia;
 statul aproape de obiecte încărcate puternic (de exemplu o bandă în mişcare);
 inducţie.
Dacă o persoană încărcată electrostatic atinge un obiect conductor (de exemplu: mânerul unei uşi,
balustradă, container metalic etc.), în punctul de contact poate să apară o scânteie. Asemenea scântei, care
este puţin probabil să fie vizibile, auzite sau chiar simţite de persoana respectivă, pot genera aprinderi.
Scânteile generate pot aprinde gaze, vapori şi chiar prafuri mai sensibile.
Pentru asigurarea unui nivel corespunzător de securitate contra exploziilor în arii peri-culoase Ex
este foarte important să se ia măsuri de protecţie adecvate pentru prevenirea descăr-cărilor electrostatice
provenite de la persoane.
Prevenirea acumulării sarcinilor electrostatice, la organismul uman sau pe elemente învecinate,
presupune un ansamblu de măsuri şi mijloace complexe, greu de controlat chiar în condiţiile actuale de
cunoaştere ştiinţifică, cel mai sigur mijloc de protecţie constând în asi-gurarea unor căi corespunzătoare de
scurgere a sarcinilor la pământ. Aceasta se poate realiza prin intermediul încălţămintei şi a pardoselii, care
trebuie să aibă o conductibilitate electrică adecvată.
Experienţa a demonstrat că pentru nevoile antistatice, traiectoria de descărcare prin produs trebuie
să aibă, în condiţii normale, o rezistenţă electrică mai mică decât 10 10 , pe toată durata de viaţă a
produsului. O valoare de 105  este specificată ca fiind limita inferioară a rezistenţei electrice a unui produs,
în starea nouă, pentru ca să asigure o protecţie contra şocului electric produs sau contra unei aprinderi, în
cazul în care o izolaţie electrică se deteriorează, la tensiuni sub 250 V. Totuşi, în anumite situaţii este bine să
se utilizeze alte mijloace pentru a proteja în orice moment persoana în cauză.
Cerinţele de securitate pentru încălţămintea cu rol de protecţie contra electricităţii statice, sunt
indicate în norme şi standarde specifice, care clasifică încălţămintea, în funcţie de rezistenţa electrică de
scurgere prin talpă, în două categorii: încălţăminte antistatică şi încălţăminte conductivă.
Încălţămintea antistatică este special concepută, ea având rezistenţa electrică cuprinsă între 100 k
şi 1 G (conform punctului 5.7 din standardul SR EN 344:1995).
Se recomandă utilizarea încălţămintei antistatice atunci când este necesar să se limiteze procesul de
acumulare a sarcinilor electrostatice, prin disiparea acestora. Încălţămintea antistatică nu garantează o
protecţie corespunzătoare împotriva şocului electric, pentru că ea conţine doar o rezistenţă amplasată între
Pagină 49 din 72
picior şi sol. Dacă riscul de şoc electric nu a fost eliminat în totalitate, sunt necesare măsuri suplimentare
care trebuie avute în vedere la inspecţiile obişnuite ale programului de securitate la locul de muncă.
Încălţămintea conductivă are rezistenţa electrică mai mică decât 100 k (conform punctului 5.7
din standardul SR EN 344:1995). Se recomandă utilizarea încălţămintei conductive atunci când este necesar
să se reducă acumularea de sarcini electrostatice, prin disiparea lor într-un timp foarte scurt (spre exemplu,
atunci când se manipulează explozivi, dacă riscul de şoc elec-tric datorat unui aparat electric sau al altor
elemente aflate sub tensiune a fost complet eliminat).
În sectoarele în care este purtată încălţăminte antistatică sau conductivă, rezistenţa solului sau a
pardoselii trebuie să nu anuleze protecţia oferită de încălţăminte.
O metodă de evaluare a caracteristicilor de protecţie contra electricităţii statice la pardoseli este
precizată în SR EN 61340-4-1:2004 - Pardoseli pentru încăperi cu pericol de explozie. Acest standard se
referă numai la pardoseli cu rezistenţa de scurgere la pământ mai mici de 10 6 (pardoseli conductoare
electrostatic (antistatice)).
Pentru extinderea domeniului de protecţie şi la pardoseli disipante se va lua ca referinţă standardul
SR EN 61340-4-1:2004, potrivit căruia pardoselile se clasifică în două categorii:
 electrostatic conductive (ECF - electrostatic conductive floor), dacă R x  106 ;
 disipative (DIF - dispozitive floor), dacă 106  < Rx  106 .
Cerinţele pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt precizate în „Normativul-cadru de acordare şi
utilizare a echipamentului individual de protecţie”, aprobat prin HG. 305, şi vizează, în principal, utilizarea
materialelor din fibre naturale celulozice sau antistatizate. De asemenea, pentru evaluarea materialelor
privind comportamentul electrostatic se pot utiliza prescripţiile standardelor ce au la bază determinarea
rezistivităţii materialelor (SR EN 1149-1:2006, SR EN 1149-2:2003 şi SR EN 1149-3:2004), precum şi alte
metode recunoscute.
8.5. Acumularea electricităţii statice la organismele umane
Conform prescripţiilor cuprinse în standardul SR EN 044-001:2003, persoanele care sunt izolate

faţă de pământ pot cu uşurinţă dobândi şi reţine o încărcătură electrostatică.
Este foarte important ca persoanele care lucrează acolo unde pot exista atmosfere potenţial
explozive să nu poată acumula sarcini electrice. Metoda de protecţie adecvată constă în realizarea unei
pardoseli conducătoare sau disipative. Suplimentar, personalul care intră în zonele respective trebuie să
poarte încălţăminte disipativă (antistatică sau conductivă).
Materialele tradiţionale de acoperire a pardoselilor (de exemplu beton gol sau armat cu oţel) sunt
potrivit de conducătoare. Pardoselile nu trebuie acoperite cu covoraşe de cauciuc sau folii de plastic şi
trebuie să se urmărească să se prevină acumularea contaminanţilor (răşină sau alte substanţe neconductive).
Ciorapii şi/sau şosetele cu care este echipat personalul nu influenţează negativ pro-prietăţile
vreunui tip de încălţăminte. Este posibil, totuşi, ca unele tipuri de galoşi sau şoşoni să facă acest lucru.
Deşi îmbrăcămintea modernă se poate încărca electrostatic cu uşurinţă, ea nu prezintă, în general,
un risc de aprindere, cu condiţia ca purtătorul să fie legat la pământ prin încălţăminte adecvată şi pardoseala
să aibă acoperire corespunzătoare. Se impune restricţia scoaterii hainelor în zonele unde pot exista atmosfere
explozive (ZONELE 0, 1, 2.0 sau 2.1). Se face observaţia că în ZONA 0 nu trebuie să se poarte
îmbrăcăminte puternic neconductivă.
În arii speciale (de exemplu acolo unde aerul este bogat în oxigen) poate fi necesară purtarea unei
îmbrăcăminţi exterioare disipative (tratate special). Este important de menţionat că acest tip de îmbrăcăminte
poate necesita o tratare specială după fiecare spălare.
Mănuşile confecţionate din material neconductiv pot permite ca obiectele ţinute în mână să devină
şi să rămână încărcate electrostatic. În ariile periculoase încadrate ca ZONĂ 0 şi ZONĂ 1 trebuie folosite
mănuşi realizate din materiale disipative electric.
Căştile de protecţie sau vizoarele confecţionate din material plastic ar putea deveni încărcate
electrostatic, dar riscul aprinderii unei atmosfere inflamabile înconjurătoare este foarte mic. În majoritatea
cazurilor, avantajele purtării unui asemenea echipament de protecţie sunt mai mari decât dezavantajele
cauzate de încărcarea electrostatică.
Pagină 50 din 72
9.ANEXE - Modele formulare
Decizie de numire a responsabilului cu protecţia la explozie.

Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, detaliată)
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, vizuală)
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„d” (inspecţie periodică, riguroasă)
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, detaliată)
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, vizuală)
Fişă de inspecţie pentru instalaţii Ex„e” (inspecţie periodică, riguroasă)
Pagină 51 din 72
DECIZIE
S.C. ________________________________________________________________, reprezentată

prin ________________________________________________________________________, desemnează
pe domnul ____________________________________________________________ ca responsabil cu
protecţia la explozie.
Acesta trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind securitatea şi sănătatea angajaţilor,
conform normelor în vigoare, şi să asigure actualizarea Documentului privind protecţia la explozie ori de
câte ori este necesar.
Administrator
______________________
Pagină 52 din 72
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„d”
Tipul echipamentului: ___________________________________________________________________

Locul unde este instalat / zona Ex:
_______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune
Grad de control: detaliat
Data inspecţiei: _______________
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase
2 Grupa de încadrare este corectă
3 Clasa de temperatură de suprafaţă este corectă
4 Identificarea circuitelor este corectă
5 Identificarea circuitelor este disponibilă
Carcasa, geamurile vizoarelor şi garniturile şi/sau materialele de etanşare a geamurilor pe
6
metal sunt corespunzătoare
7 Nu există modificări neautorizate
8 Nu există modificări vizibile neautorizate
Şuruburile, intrările de cablu (directe şi indirecte) şi elementele de obturare sunt tipologic
9
corecte, complete şi strânse
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor sunt curate şi nedegradate, iar garniturile (dacă există)
10
sunt satisfăcătoare
11 Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în limitele admise
12 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
13 Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
2 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric
3 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este satisfăcătoare
4 Cutiile de întrerupere şi cutiile terminale de cablu sunt umplute în mod corect
5 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
Conexiunile de legare la pământ, inclusiv toate conexiunile suplimentare care asigură legătu-
6 rile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt strânse şi
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de pamânt (în
7
sisteme IT) este satisfăcătoare
8 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare
9 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă rearmarea au-
10
tomată în zona 1)
11 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
1 Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori dăunători
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie
* X = rezultatul este corespunzător; O = observaţie
Observaţii şi concluzii:
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie)
Întocmit, Verificat,
________________________ ___________________
Pagină 53 din 72
Responsabil Ex
Tipul echipamentului: Motor electric pompa descarcare MAK 100

Locul unde este instalat / zona Ex: Zona rezervoare
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Data inspecţiei:
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase X
2 Identificarea circuitelor este disponibilă X
3 X
4 Nu există modificări vizibile neautorizate X
5 X
INSTALAŢII
1 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric X
2 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este satisfăcătoare X
3 rile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt strânse şi X
MEDIU AMBIANT
1 Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori dăunători X
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie X
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie riguroasă sau detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru
următoarea inspecţie.)
Berei Arpad
Responsabil Ex
Pagină 54 din 72

_______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
6
8
9 Dimensiunile interstiţiului antideflagrant dintre flanşe se încadrează în limitele admise
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
________________ ___________________
Responsabil Ex
Pagină 55 din 72
FIŞĂ DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”
Tipul echipamentului: ______________________________________________________-

___________________
_______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică / la punerea în funcţiune
Grad de control: detaliat
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
6
7 Nu există modificări neautorizate
8
9 Caracteristicile nominale, tipul şi poziţia lămpilor sunt corecte
10 Conexiunile electrice sunt strânse
11 Starea garniturilor carcasei este corespunzătoare
12 Ventilatoarele motoarelor sunt suficient de distanţate faţă de carcase şi/sau apărători
INSTALAŢII
1 Tipul de cablu electric utilizat este corespunzător
4 Integritatea sistemului de conducte şi interfaţa cu sistemul asociat este menţinută
Impedanţa buclei de defect (în sisteme TN) sau rezistenţa de dispersie a prizei de pamânt (în
6
sisteme IT) este satisfăcătoare**
7 Rezistenţa de izolaţie este satisfăcătoare**
8 Dispozitivele automate de protecţie electrică funcţionează în limitele permise
Dispozitivele automate de protecţie electrică sunt fixate corect (nu este posibilă rearmarea
9
automată în zona 1)
10 Condiţiile speciale de folosire (dacă sunt aplicabile) sunt respectate
MEDIU AMBIANT
3 Izolaţia electrică este curată şi uscată
** Trebuie să se ţină seama de posibilitatea existenţei unei atmosfere explozive în vecinătatea aparaturii atunci când se folosesc echipamente
electrice de încercare.
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea inspecţie.)
__________________ ___________________
Responsabil Ex
Pagină 56 din 72
FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

_______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: vizual
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
1 Aparatura corespunde cu clasificarea ariei periculoase x
2 Identificarea circuitelor este disponibilă x
3 x
4 Nu există modificări neautorizate x
5 Nu există modificări vizibile neautorizate x
6 x
INSTALAŢII
1 Nu există deteriorări evidente ale cablului electric x
2 Etanşarea tuburilor, ţevilor şi/sau conductelor este satisfăcătoare x
3 rile echipotenţiale pentru legare la pământ, sunt satisfăcătoare (ex.: conexiunile sunt strânse şi x
MEDIU AMBIANT
1 Aparatura este protejată adecvat la coroziune, intemperii, vibraţii şi alţi factori dăunători x
2 Nu există acumulare anormală de praf sau murdărie x
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară schimbarea perioadei stabilită pentru următoarea inspecţie.)
Berei Arpad ___________________
Responsabil Ex
Pagină 57 din 72
FIŞA DE INSPECŢIE PENTRU INSTALAŢII Ex„e”

_______________________________________________________________
Tipul inspecţiei: periodică Grad de control: riguros
Rezultat
Verificare
X/O*
APARATURĂ
5
7
INSTALAŢII
MEDIU AMBIANT
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Propuneri: ______________________________________________________________________________
(ex.: Este necesară o inspecţie detaliată. Este necesară schimbarea perioadei stabilite pentru următoarea
inspecţie.)
__________________ ___________________
Responsabil Ex
Pagină 58 din 72
10.Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru
securitate şi sănătate în muncă
10.1. METODA DE EVALUARE A RISCURILOR PENTRU

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
10.1.1. INTRODUCERE
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor

profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză
permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile
prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global
pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN
292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în cap. 6, precizează că "factorii ce
trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii."
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală
în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă.
Art. 12, punctul a) din Legea securitatii si sanatii in munca nr 319/2006 stabileste:
„Angajatorul are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: sa realizeze si sa fie
in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca …;
Normele Metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 prevede la Sectiunea
a 2-a „Organizarea activitatilor de prevenire si protectie ” art. 15.
1.identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru.
Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi experimentată
până în prezent în majoritatea ramurilor industriale, la peste 1000 locuri de muncă, aducându-i-se permanent
îmbunătăţiri.
Aplicarea metodei este utilă societăţii deoarece permite:
radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele
inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie adoptate;
compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii riscurilor, ceea ce asigură:
- justificare riguros economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de adoptare a
măsurilor preventive;
- o bază obiectivă în discuţiile dintre consiliul de conducere şi reprezentanţii sindicaliştilor şi ai celorlalţi
lucrători privind salarizarea şi acordarea de diferite compensaţii.
Pagină 59 din 72
10.3. Evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate pentru locul de munca ELECTRICIAN
PROCESUL DE MUNCĂ
Electricianul asigură întreţinerea, repararea echipamentelor electrice si executa instalatii electrice

exterioare (racorduri, bransamente retele) si instalatii electrice interioare, asigura supravegherea la parametri
tehnologici si de siguranta a instalatiilor si echipamentelor electrice,
ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE MUNCA
- trusa de scule
- cabluri electrice, conductori electrici de diferite dimensiuni
- papuci, cleme, semifabricate
- echipamente tehnice de control (voltmetru, ampermetru, aparat pentru verificarea existentei
tensiunii)
- aparate de masura si control
- masina de gaurit rotopercutor
- echipament electroizolant si de protectie
- echipamentele electrice
- clesti, ciocane, dalti, etc.
SARCINA DE MUNCĂ
- sa respece normele de protectie a muncii generale si specifice locului de munca;
- urmeaza instructiunile din proiect;
- alege, pregateste, sorteaza si verifica dupa calitate materialele, semifabricatele, prefabricatele,
utilajele, obiectele, retelele elctrice si echipamentele necesare in vederea executarii lucrarilor
specifice meseriei;
- curata si controleaza parile componente de eventualele defecte, impuritati;
- cunoasterea foarte buna a principiilor de functionare/exploatare a masinilor, utilajelor,
echipamentelor;
- executarea lucrarilor de intretinere preventiva;
- executarea lucrarilor specifice meseriei, in concordanta cu procesele tehnologice de executie,
stabilite prin legi, norme, normative si instructiuni in vigoare;
- curatirea, intretinerea si repararea curenta a mijloacelor de munca la locul de munca;
- asigurarea ordinei si curateniei la locul de munca;
- verificarea lucrarilor executate si receptia acestora in bune conditii de functionare;
- la plecarea din unitate sa-si intocmeasca nota de lichidare
MEDIUL DE MUNCĂ
Electricianul îşi desfăşoară activitatea în incintele care adăpostesc elementele instalaţiilor electrice
din sfera de competenţă, dar si afara. Condiţiile de mediu se caracterizează prin:
- Existenţa curenţilor de aer;
- Temperatură scăzută a aerului în anotimpul rece;
- Temperatură ridicată a aerului în unele perioade de vară;
- Existenţa unui nivel de pulberi (particule fine praf).
- Zgomot continuu si constant in unele zone de lucru.
- Nivel redus de iluminare în unele puncte de intervenţie.
Pagină 60 din 72
FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI
A. MIJLOACE DE MUNCA
► FACTORI DE RISC MECANIC

- Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini in miscare la executarea probelor
functionale.
- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe traseul
parcurs între domiciliu şi unitate
- Cădere liberă de piese, scule, în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii la instalatiile
electrice
- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventilor
- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
► FACTORI DE RISC TERMIC

- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire a
limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea izolaţiei
cablurilor
- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
► FACTORI DE RISC ELECTRIC
- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare.
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
- Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece
- Curenţi de aer
- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca - hipoacuzie
- Pulberi pneumoconiogene - praf
C. SARCINA DE MUNCĂ
► SUPRASOLICITARE FIZICĂ
- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
► SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
- Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi avariilor
D. EXECUTANT
► ACTIUNI GRESITE
- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, impiedicare -fractura
Pagină 61 din 72
- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, la intervenţiile realizate cu scari
neomologate sau mijloace improvizate.
- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de tensiune
etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
OMISIUNI
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
Pagină 62 din 72
10.2.4. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
S.C. SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
LOCUL DE MUNCĂ: FIŞA NR. 1 EVALUATOR: Berei Arpad

ELECTRICIAN
Nivel de risc 3,37
CONSE- CLASA NIVEL
CLASA
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA DE PAR-
FACTORI DE RISC DE
SISTEMULUI FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI GRAVI-
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- BILITAT DE
TATE
ZIBILĂ E RISC
0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 1. Prindere, antrenare de către motoarele electrice, organe de masini
DECES 7 2 4
MECANIC in miscare la executarea probelor functionale
2. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între
punctele de intervenţie şi pe traseul parcurs între domiciliu şi DECES 7 1 3
unitate
3. Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de ITM 3-45
2 5 3
revizii şi reparaţii la instalatiile electrice zile
4. Declansarea neintentionata a echipamentelor lectrice in timpul ITM 45-180
3 4 3
interventiilor zile
5. Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor
ITM 3-45
MIJLOACE DE tăioase, înţepătoare (capete de conductori, suprafeţe 2 5 3
zile
PRODUCŢIE nedebavurate etc.)
FACTORI DE RISC 6. Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a
TERMIC întrerupătorului în condiţii de depăşire a limitelor parametrilor ITM 45-180
3 4 3
tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la zile
deteriorarea izolaţiei cablurilor
7. Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în ITM 3-45
2 5 3
anotimpul rece zile
8. Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice ITM 45-180
3 4 3
aflate sub tensiune. zile
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a
DECES 7 2 4
ELECTRIC unor izolaţii
Pagină 63 din 72
0 1 2 3 4 5 6
10. Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a
DECES 7 2 4
circuitului de legare la priza de împământare
FACTORI DE RISC Temperatură scazuta in unele zone de interventie in anotimpul rece ITM 3-45
2 5 3
FIZIC zile
Curenţi de aer ITM 3-45
MEDIUL 3 2 2
zile
DE MUNCĂ
Zgomot continuu si constant in unele locuri de munca-hipoacuzie INV gr. III 4 2 3
Pulberi pneumoconiogene - praf etc. ITM 45-180
3 2 2
zile
SUPRASOLICITARE 11. Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii. ITM 45-180
3 4 3
SARCINA FIZICĂ zile
DE MUNCĂ SUPRASOLICITARE 12. Decizii dificile în timp scurt pe parcursul lichidării incidentelor şi ITM 3-45
2 4 2
PSIHICĂ avariilor zile
ACŢIUNI GREŞITE 13. Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
DECES 7 2 4
de poziţiile aflate sub tensiune
14. Executarea unor inteventii fara eliminarea tensiunii DECES 7 1 3
15. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, ITM 3-45
2 5 3
impiedicare –fractura. zile
16. Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol
EXECUTANT la intervenţiile realizate cu scari neomologate sau mijloace DECES 7 1 3
improvizate
17. Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini
electroizolante, indicator de tensiune etc.) şi a mijloacelor DECES 7 1 3
individuale de protecţie
Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace
OMISIUNI DECES 7 2 4
electroizolante etc.)
Pagină 64 din 72
Nivelul de risc global al locului de muncă este:
22
Riri
i=1 ** Expression is faulty **(7x7) + ** Expression is faulty **(6x6) + 2(5x5) + 3(4x4) + 14(3x3) + 236
3(2x2) + ** Expression is faulty **(1x1)
Nrg1 = 22
= ** Expression is faulty **x7 + ** Expression is faulty **x6 + 2x5 + 3x4 + 14x3 + 3x2 + **
= 70
= 3,37
Expression is faulty **x1
ri
i=1
Pagină 65 din 72
Fig. 10.1. NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de muncă Nr. 1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37
4
NIVELURI PARTIALE DE RISC
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22
FACTORI DE RISC
Pagină 66 din 72
LEGENDĂ FIGURA Nr. 10.1.
F1- Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare la executarea
probelor functionale.
F2- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea între punctele de intervenţie şi pe
traseul parcurs între domiciliu şi unitate
F3- Cădere liberă de piese, scule în cazul efectuării de lucrări de revizii şi reparaţii
F4- Declansarea neintentionata a echipamentelor electrice in timpul interventiilor
F5- Suprafeţe periculoase - tăiere, înţepare din cauza suprafeţelor tăioase, înţepătoare (capete de
conductori, suprafeţe nedebavurate etc.)
F6- Temperatură ridicată a obiectelor: deconectarea locală a întrerupătorului în condiţii de depăşire
a limitelor parametrilor tehnici proprii; din cauza apariţiei unor scurtcircuite la deteriorarea
izolaţiei cablurilor
F7- Temperatură coborâtă a obiectelor la lucrul în aer liber în anotimpul rece
F8- Flăcări, flame: arc electric apărut spontan în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
F9- Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii
F10- Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de legare la priza de
împământare,
F11- Temperatură scăzută in unele zone de interventie in anotimpul rece
F12- Curenţi de aer
F13- Zgomot continuu constant in unele locuri de munca-hipoacuzie
F14- Pulberi pneumoconiogene - praf etc.
F15- Poziţii de lucru vicioase la montari, demontari si interventii
F16- Decizii dificile în timp scurt la efectuarea manevrelor sau probelor -stress
F17- Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile aflate sub tensiune
Pagină 67 din 72
sau demontarea îngrădirilor
F18- Executarea unor interventii fara eliminarea tensiunii
F19- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare: impiedicare, fractura
F20- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol la interventiile realizate cu
scari neomologate sau mijloace improvizate
F21- Neverificarea mijloacelor de protecţie electroizolante (prăjini electroizolante, indicator de
tensiune etc.) şi a mijloacelor individuale de protecţie
F22- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace electroizolante etc.)
Pagină 68 din 72
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1
Nr. Nivel de MĂSURI PROPUSE
FACTOR DE RISC
Crt risc Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
Măsuri tehnice
- Identificarea instalaţiilor la care urmează a se lucra
- Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor
şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Utilizarea, după caz, a căştii de protecţie a capului, vizierei de protecţie a feţei,
mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu
mâner electroizolant
- Asigurarea de către membrii formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu
sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune
- La verificarea si executarea lucrarilor la instalatiile electrice, sunt admise numai
scule, dispozitive, indicatoare portabile de tensiune, mijloace de protectie
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a electroizolante in perfecta stare, nefiind permisa utilizarea celor defecte sau
1. 5 improvizate.
unor izolaţii
Măsuri organizatorice
- Instruirea şi autorizarea potrivit prevederilor legale în vigoare precum şi testarea
periodică a cunoştinţelor tehnice şi de securitate a muncii dobândite de către
executanţi.
- Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor intervenţiilor, indiferent de
natura lor.
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
- toate interventiile ce se executa in instalatii electrice vor respecta prevederile
instructiunilor proprii SSM si vor fi executate numai de personal de
specialitate, autorizat.
2. F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorarii a 5

circuitului de legare la priza de împământare Măsuri tehnice
- Verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor
şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru
- Descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
- Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului
electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant
Pagină 69 din 72
0 1 2 3
Măsuri organizatorice
- Urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
- Control periodic cu tematică vizând respectarea măsurilor de electrosecuritate.
Măsuri tehnice
- repararea şi montarea tuturor dispozitivelor de protecţie
F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de Măsuri organizatorice
3. 4
masini in miscare la executarea probelor functionale - interzicerea îndepărtării dispozitivelor de protecţie
- verificarea stării fizice a elementelor active ale echipamentelor înainte de începerea
lucrului
- instruirea lucrătorilor şi verificarea modului în care se respectă regulile de securitate
Măsuri tehnice
- Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase
- Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în
care instalaţia este sub tensiune
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme
4. 4 Măsuri organizatorice
de poziţiile aflate sub tensiune
- Verificarea modului în care sunt respectate restricţiile tehnice şi de protecţie a
muncii
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate,
în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric
Măsuri tehnice
- Achiziţionarea EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit
reglementărilor în vigoare.
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace Măsuri organizatorice
5. 4
electroizolante etc.) - dotarea angajaţilor cu EIP corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor de securitate –
neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc.
- Verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj,
din partea şefilor ierarhic superiori
Pagină 70 din 72
10.2.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 1 este egal cu 3,37, valoare ce îl
încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc .
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 1”, din care se observă că din totalul de 22 factori
de risc identificaţi (Fig. 10.1), 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3:
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim,
0 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare,
2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare,
3 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F1 Prindere, antrenare de către transmisii neprotejate, organe de masini in miscare - N.V.P.R. 4
la executarea probelor functionale
F9 Electrocutare prin atingere directă la deteriorarea accidentală a unor izolaţii - N.V.P.R. 5
F10 Electrocutare prin atingere indirectă ca urmare a deteriorare a circuitului de - N.V.P.R. 5
legare la priza de împământare,
F17 Apropierea la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme de poziţiile - N.V.P.R. 4
aflate sub tensiune sau demontarea îngrădirilor
F22 Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (E.I.P., mijloace - N.V.P.R. 4
electroizolante etc.)
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil),
sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de muncă Nr. 2.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează (vezi Fig.10.2):
 45,45%, factori proprii mijloacelor de munca;

 18,18%, factori proprii mediului de muncă;
 9,09%, factori proprii sarcinii de muncă;
 27,27%, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 45,45% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)
Pagină 71 din 72
Fig.10.2 Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca
LOCUL DE MUNCA Nr. 1
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,37
FACTORI DE RISC PROPRII EXE-

CUTANTULUI FACTORI DE RISC PROPRII
27.27% MIJLOACELOR DE MUNCĂ
45.45%
FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE 18.18%
MUNCĂ
9.09%
Pagină 72 din 72

Caiet Berei Arpad

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Berei Arpad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC SCHAEFFLER ROMÂNIA SRL

Amplasament: loc. Cristian, aleea Schaeffler, nr.3, jud. Brasov

Scopul: Protecţia la explozie referitoare la echipamentele tehnice şi

Responsabil proiect: Berei Arpad

Amplasament: loc. Cristian, aleea Schaeffler, nr.3, jud. Brasov

Scopul: Protecţia la explozie referitoare la echipamentele tehnice şi

Beneficiar: S.C. SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

1.1 Descrierea generala a obiectivului

1.1.2. Descrierea instalatiilor

În prezent în cele treisprezece segmente de producţie, organizate in 4 unitati de productie, prin

2 ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ

3.Clasificarea locurilor în care pot apărea atmosfere potenţial explozive

O atmosferă explozivă reprezintă un amestec al aerului, în condiţii atmosferice, cu substanţe inflamabile

Planurile generale de zonare Ex sunt prezentate în desenele:

Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea cu flanşă a conductelor de transport

Exemplu de ZONARE – Extinderea zonei Ex la îmbinarea prin flanşe a unei armături

DESCRIEREA SUBSTANTELOR UTILIZATE/PARAMETRILOR DE SECURITATE

PROPRIETATILE SUBSTANTELOR COMBUSTIBILE

Nr. Substanta Formula Densitate Temperatura 0C Limitele de Agentii de stingere

În conformitate cu HG nr. 245/2016, echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în

Q160 DN Qmin=13 m3/h;

OVALRADZA AG4XEZ DMT 01 ATEX

Directiva 2014/34/UE stipulează faptul că punctele de intrare în locurile unde atmosferele

Figura 1 - Semn de avertizare pentru locurile

5.1. Principii şi practici de evaluare a nivelului de securitate în muncă

În reglementările existente în România, termenilor „pericol” şi „risc” nu li se acordă, întotdeauna,

5.2. Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor presupune:

5.3. Fişe de sinteză privind riscul de producere a exploziilor

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor implică completarea a 8 fişe de sinteză

Evaluarea nivelului de securitate şi managementul riscurilor pentru platforma tehnologica

Fişa 1 - Echipamente tehnice

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Fişa 4 - Riscuri speciale

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Se poate concluziona că nivelul de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în clasa

Fişa 6 - Protecţie colectivă şi individuală

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Fişa 7 - Inspecţie şi întreţinere echipamente tehnice

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Fişa 8 - Intervenţii în situaţii de avarie

În aceste condiţii rezultă următoarele punctaje:

Nivelul mediu de securitate

işa de Nivelul de securitate Clasa de încadrare

Figura 5.2. Nivelul de securitate corespunzător factorilor de risc

Se poate concluziona că nivelul mediu de securitate corespunzător locului de muncă se încadrează în

În urma evaluării nivelului de securitate trebuie să se treacă urgent la elaborarea şi implementarea

6.Recomandări pentru inspecţia şi întreţinerea

6.2. Întreţinerea echipamentelor

Întreţinerea reprezintă o combinaţie a tuturor acţiunilor întreprinse în scopul de a menţine sau a

6.3. Note de ghidare generală privind programele de întreţinere

Măsurile de securitate constau în utilizarea de mijloace tehnice specifice – denumite mijloace de

6.4. Program de inspecţie periodică

6.4.1. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„d”, Ex„e” şi Ex„n”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„d” (capsulare antideflagrantă) se impune condiţia

Tabelul 6.2. Instalaţii

6.4.2. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„i”

În cazul instalaţiilor realizate în construcţie Ex„i” (securitate intrinsecă) documentaţia tehnică

Tabelul 6.4. Aparatură

Tabelul 6.5. Instalaţii

6.4.3. Program de inspecţie pentru instalaţii Ex„p”