- executa plase sudate folosind automatizarea digitala,

- la comanda se poate obtine orice tip de plasa sudata cu dimensiunea firelor cuprinsa
intre 4 - 10 mm si dimensiunea ochiurilor de minim 50 mm,
- echipamentul poate produce plase sudate cu distante diferite intre ochiuri si cu diametre
diferite ale firelor transversale si longitudinale,
- firele plaselor pot fi netede sau amprentate.

Sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise.

Se recomanda a se folosi la innadirea

barelor de diametru , deoarece la
diametri mai mari consumul de material si manopera este mare.

Innadirea prin sudura manuala cu arc electric poate fi facuta in urmatoarele variante:

1-innadirea prin suprapunere:

1.1 - cu bare dispuse coaxial;

1.2 - cu bare necoaxiale.

2- innadirea cu doua eclise egale;

2.1. - cu cate un cordon de sudura;

2.2. - cu cate doua cordoane de sudura;

3- innadirea cu o eclisa, cu cordoane de sudura pe ambele parti.

La sudurile de montaj, a elementelor prefabricate, se recomanda realizarea innadirilor cu

eclise sudate pe ambele parti.

1.1. Innadirea prin

suprapunere, cu
bare dispuse
coaxial.

Fig. 2. 17.
Imbinarea barelor,
prin sudarea cu arc electric,
prin suprapunere coaxiala.
 La imbinarea coaxiala, apare avantajul coliniarizarii celor doua bare innadite, dar
dezavantajul unei manopere costisitoare, deoarece este necesara indoirea barelor in zona
de imbinare, sub un unghi precis, rezultat din tangenta unghiulara dintre diametrul minim
al barelor imbinate si lungimea de suprapunere a barelor, in zona de innadire.

La innadirea
necoaxiala, prin
suprapunere a barelor,
avantajul principal
este manopera redusa
la realizarea
imbinarii, dar prezinta
un mare dezavantaj,
prin faptul ca in zona
de imbinare, apare un
moment de rasucire care tinde sa coliniarizeze suportul fortelor din cele doua bare
inadite.

Fig. 2. 19.
Inadirea barelor
cu sudura manuala
cu arc electric prin
suprapunere
necoaxiala; Ls
(lungimea sudura)
are aceiasi valoare
ca la imbinarea
coaxiala, valori date in tabelul de mai sus.

Innadirea cu eclise, foloseste bare de aceeasi calitate de otel si acelasi diametru, cu al

barei innadite.

.
Fig. 2. 20. Inadirea barelor cu eclise; 1. Sudura longitudinala pe lungimea eclisei; 2.
Sudura frontala pe o lungime de 1,5 d si o inaltime de 0,5 d.

Aria eclisei trebuie sa satisfaca conditia de egalitate intre capacitatea portanta minima a
eclisei si capacitatea portanta maxima a barelor imbinate:

in care:

Ae este aria eclisei;

Aa este aria barei inadite;

- reprezinta rezistenta normata a barei;

Re reprezinta rezistenta de calcul a eclisei.

Tehnologia executarii sudarii.

Innadirea barelor de armatura, prin suprapunere sau cu eclise, se realizeaza prin

strangerea lor prealabila, intre ele si fixarea prin puncte de sudura, (hafturi) la circa 30
mm., distanta. Sudarea longitudinala propriuzisa se realizeaza prin cusatura de sudura
executata continuu pe lungimea minima de 40 mm., (pentru a cuprinde cel putin doua
puncte de prindere, (doua hafturi).

In timpul sudarii, lungimea arcului electric se mentine constanta si egala cu:

(4 5) mm., in cazul sudarii in pozitie orizontala, respectiv

(3 4) mm., la sudarea verticala, sau inclinata.

Depunerea metalului topit, se incepe de la un capat al cordonului de sudura si se depune

cu o viteza constanta de:

(3 5) mm. sec., la sudarea orizontala si

(1,5 3) mm. / sec., la sudarea verticala, sau inclinata.

Cand sudura se executa in straturi suprapuse, dupa fiecare strat aplicat, se va indeparta
stratul de zgura , prin lovire cu ciocanul de sudor.

Incercarile de calitate, privind imbinarile sudate prin suprapunere, sau cu eclise, presupun
incercarea la intindere, la care se pune conditia sa nu apara ruperi in zona de sudura si
nici in zona de influenta termica, (Z.I.T.) in proportie mai mare de 10 %.

In cazul innadirilor cu o singura eclisa, cand eclisa se executa din aceeasi calitate de otel
cu a barei imbinate si acelasi diametru, incercarile de calitate ale imbinarii sudate,
cuprind suplimentar incercarea la indoire la rece, conform careia nu se permite, ca la o
indoire exterioara mai mare de 110, sa apara fisuri in sudura.

d) Sudura manuala cap la cap, cu arc electric, se poate realiza in doua variante:

-in cochilie in baie de zgura, sau

-in semimanson de cupru recuperabil.

Sudarea manuala cap la cap, cu arc electric, in cochilie in baie de zgura.

Sudarea in cochilie in baie de zgura, se recomanda pentru innadirea barelor avand

diametrul 25 mm.

Se aplica in cazul imbinarilor, la care accesul electrodului, in vederea sudarii, e posibil

doar dintr-o singura parte si atunci cand sunt necesare innadiri de lungimi reduse, lungimi
de 2,5 d.

Aceste suduri se executa, la curent continuu, cu mentinerea partiala a baii lichide, avand
drept suport de baie, o cochilie metalica.

Dupa pozitia imbinarii, se disting doua situatii:

- sudarea in pozitie verticala, fig. 2.21. a.;

- sudarea in pozitie orizontala, fig. 2.21.b.

Fig. 2. 21.
Innadirea
barelor
cap la cap,
cu sudura
manuala,
in cochilie
in baie de
zgura; a.).
cu sudura
in pozitie
verticala;
b.). cu
sudura in
pozitie orizontala.

Tehnologia de sudare.

Barele se introduc in cochilie, dupa ce in prealabil au fost bine curatate si taiate conform
necesarului. Se da drumul la curent si se executa sudura in trei etape:

(I) - radacina sudurii;

(II) - sudura propriuzisa in baie de zgura, executata in straturi,

cu pauze intermediare, pentru indepartarea zgurei;

(III) - stratul de acoperire a sudurii.

Preancalzirea capetelor barelor, la o temperatura de (250-300)C, se face cu flacara oxi-

acetilenica, atunci cand:

-temperatura mediului
ambiant este ., respectiv cand,

-diametrul barelor este > 30 mm.

Pentru obtinerea conditiilor de calitate, impuse sudurii, trebuie sa se asigure o racire

lenta, ceia ce se obtine prin invelirea cochiliei intr-o izolatie termica din vata de sticla.

Verificarea calitatii sudurii, se face la fel ca la imbinarea cu eclise, la:

- intindere, respectiv la;

- indoire la rece.

Sudarea in semimanson de cupru recuperabil.

Acest procedeu de sudare se utilizeaza in urmatoarele cazuri:

- cand este posibil accesul electrodului, jur imprejurul barelor

care se inadesc;

- cand sunt necesare innadiri cu dimensiuni cat mai reduse;

- cand santierul dispune de puteri instalate relativ mici, (pana la

15 Kw);
 - cand nu se dispune de masina electrica de sudat cap la cap, cu
topire intermediara.

Acest tip de sudura, se executa numai la agregate de sudat, de curent continuu.

Tehnologia de sudare.

La sudarea in pozitie orizontala, a barele din OB37 si PC52, cu diametrul d 25

mm. sudarea se executa, fara prelucrarea capetelor barelor, (sanfrenare), si fara
preincalzire;

La sudarea in pozitie orizontala, a barelor din PC60 si diametrul

d 25 mm., sudarea se executa fara prelucrarea capetelor barelor, dar cu

tratament termic, inainte si dupa sudare, prin racire lenta in vata de sticla.

La sudarea in pozitie verticala, la toate sorturile de otel si toate diametrele, se

prelucreaza capetele barelor in forma de V cu un unghi

= ( 35 - 45 ), pentru a putea avea acces electrodul. Semimansonul de cupru, are rol

de suport de baie, nefiind necesara preancalzirea capetelor barelor.

Innadirea barelor fara prelucrarea capetelor, prin sanfrenare.

Fig. 2. 22. Innadirea armaturilor cap la cap, cu sudura manuala, in semimanson de cupru
recuperabil.

Tehnologia de realizare a sudurii, presupune urmatoarele etape:

- se fixeaza barele in semimansonul de cupru;

- se presara intre capetele barelor, pe manson, un strat de flux

ceramic, de (1 - 2) mm. grosime;

I - se executa radacina rostului;

II- se umple rostul dintre bare, prin sudura in baie de zgura, in

straturi succesive, cu pauze pentru indepartarea zgurei, prin
ciocanire;

III - se executa stratul de acoperire a sudurii, mai intai pe fata

vazuta, dupa care se demonteaza semimansonul de cupru si se
continua executarea stratului de acoperire, (protectia sudurii), de jur imprejur-
ul barei inadite.

Innadirea barelor avand capetele prelucrate in forma de V.

Tehnologia de executare a sudarii, este asemanatoare cu cea descrisa anterior, cu

deosebirea ca se prelucreaza capetele in forma de V, (se sanfreneaza).

Fig. 2. 23. Inadirea

barelor cu capetele
sanfrenate in forma
de V.

C) Innadirea armaturilor prin mansonare.

Se foloseste la barele din OB, care servesc drept tiranti , a caror lungime trebuie reglata,
pentru tensionarea lor. Se utilizeaza la constructii cu caracter provizoriu, cat si in cazul
lucrarilor de consolidare a constructiilor.

Fig. 2. 24.
Inadirea
armaturilor prin
mansonare.

2. 5. Montarea si legarea armaturilor, se poate face:

-prin introducerea armaturilor in cofraje si asamblarea bara cu bara,

prin legarea cu sarma arsa;

-prin asamblarea prealabila in ateliere de armaturi a barelor in

carcase, folosind sudura, sau prin legare cu sarma arsa si apoi montarea lor in cofraj.

Metoda preasamblarii,este preferabila, asigurand o productivitate mare si o calitate

ridicata a lucrarilor de armare.

2.5.1. Asamblarea barelor direct pe cofraj.

Asamblarea barelor direct pe cofraj, se face atunci cand santierul nu dispune de utilaje de
ridicat, iar carcasele ar conduce la greutati ce depasesc 100 Kg., precum si in cazul
armarii placilor. Metoda se preteaza la toate elementele constructive din beton armat, cum
sunt: fundatii, stalpi, pereti, grinzi, etc.

-Fundatii.

Asamblarea barelor se face pe un strat de beton de egalizare, de (10 - 15) cm. grosime,
astfel incat sa fie satisfacuta conditia prevazuta de norme, ca distantarea armaturilor de
teren, sa fie la cel putin 7 cm. Pe stratul de egalizare, se aseaza cupoane de bare, (pureci),
sub forma de distantieri, pentru a realiza un strat de acoperire cu beton de minim 3,5 cm.

In cazul fundatiilor tip radier general, regulile de montare a armaturilor sunt aceleasi ca in
cazul armarii planseelor, formate din placi si grinzi, cu diferenta ca se inverseaza ordinea
de montare a armaturilor, adica se incepe cu armarea placii radierului si apoi, armarea
grinzilor.
 Stalpii.

Montarea armaturilor la stalpi, se face concomitent cu ridicarea unui nivel, (etaj), in

urmatoarele etape:

- se monteaza armatura longitudinala a stalpului;

- se fixeaza etrierii, la distanta din proiect, distanta marcata pe doua bare

longitudinale dispuse diagonal, dupa care, se leaga etrierii de barele longitudinale la
distanta marcata, cu sirma arsa de 1 mm. grosime.

Pereti, diafragme.

In cadrul peretiilor, se monteaza in prima faza, un panou de cofraj, dupa care se monteaza
una dintre cele doua plase de armatura, cum se vede in fig.

2. 25. a., fixandu-se de cofraj cu ajutorul cuielor in forma de L.

Fig. 2. 25.
Succesiunea
de montare
a
armaturilor
in cazul
peretilor,
(diafragmelor): 1. primul panou de cofraj montat; 2. prima plasa de armatura; 3.
destantieri, (pureci), pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton; 4. cuie in forma de
L, pentru fixarea plasei de armatura de cofraj; 5. al doilea panou de cofraj, de
inchidere; 6. agrafa - distantier, pentru mentinerea distantei relative intre cele doua plase
de armatura.

Intre plasa de armatura si cofraj, se prevad pureci, care sa asigure stratul de acoperire cu
beton al armaturilor. In faza urmatoare, se monteaza a doua plasa de armatura, fixata de
prima plasa prin intermediul unor distantieri, dispusi la circa 1,5 m. distanta, asa cum se
vede in fig. 2. 25. b., avand rolul de a pastra distanta relativa intre cele doua plase de
armatura. Se inchide cofrajul, cu cel de al doilea panou, nu inainte de a se monta pe a
doua plasa de armatura, distantieri, (pureci), care sa asigure acoperirea cu beton si la cea
de a doua plasa.

Grinzi.

Asamblarea armaturilor grinziilor, se face dupa montarea armaturilor la stalpii

tronsonului inferior, in urmatoarea succesiune:

- se marcheaza pe cofraj pozitia etrierilor;

- se introduc in cofraj etrierii cu bratul deschis;

- se monteaza armaturile longitudinale de rezistenta si montaj;

- se inchid etrierii;

- se leaga armaturile longitudinale de etrieri, cu sarma arsa;

- se prevad pureci, pentru respectarea stratului de acoperire cu beton.

Placi de beton armat.

La placi, armaturile sunt lungi si subtiri, avand rigiditate redusa, astfel ca

nu-si pot mentine forma. Din aceasta cauza, se recomanda, fasonarea armaturilor pentru
placi, direct pe cofraj.

Montarea se face mai intai dupa directia scurta, (armaturile de rezistenta), iar apoi dupa
directia lunga, (armaturile de rezistenta, sau repartitie, dupa cum armarea placii este dupa
doua directii, sau dupa o singura directie). Se formeaza o plasa de armaturi rectangulara,
la care barele ridicate se fasoneaza direct pe cofraj, iar apoi se leaga in noduri, cu sarma
arsa, de 1 mm. grosime.

2.5.2. Montarea armaturilor prin asamblarea prealabila in ateliere de armaturi.

Confectionarea carcaselor pentru grinzi si stalpi, se face de regula in ateliere,

specializate, prin legarea cu sarma arsa, sau sudare, dupa montarea lor pe niste suporti de
inventar, (capre)., asa cum se prezinta in fig. 2. 26.

Fig. 2. 26. Fazele

privind etapele de
executie a carcaselor
de armaturi pentru o
grinda: a). vedere
orizontala a stendului
de montzaj; b), c), d),
aspecte in secvente tehnologiceprivind montarea armaturilor pentru grinda; 1. rigla
gradata; 2. suport de inventar (capra); 3. armaturi longitudinale de la partea inferioara; 4.
Etrieri; 5. Armaturi longitudinale de la partea superioara; 6. Legare cu sarma arsa de un
mm grosime in punctele de intersectie; 7. Armatura ridicata; 9. Armatura de montaj
suplimentara.

Asamblarea carcaselor prin sudura, se face cu ajutorul masinilor de sudat in puncte, care
pot fi:

- stationare, (cu una sau mai multe perechi de electrozi);

- mobile, avand clesti de sudura suspendati.

la masinile stationare de sudat, se executa plase sau carcase plane, care ulterior asamblate
prin sudura, pot forma carcase spatiale.
Fig. 2. 27. Executarea carcaselor de armatura pentru stalpi fretati; 1. sablon;

2. armatura longitudinala; 3. legatura provizorie, a armaturii longitudinale; 4. suport al

instalatiei de fretare; 5. armare transversala sub forma de freta.

2. 5. 3. Ateliere centralizate de confectionat armaturi,

se impart in doua grupe:

- ateliere mici, cu o productie anuala de (500 - 2.000) t / an;

- ateliere mari, cu o productie intre 2.500 si 20.000 t / an.

Organizarea lucrului in cadrul atelierului, se face dupa metoda in lant, prin asigurarea
continuitatii operatiilor si specializarea lucrarilor.

Ateliere centralizate de capacitate mica,

sunt organizate pe doua linii tehnologice si anume:

Fig. 2. 28. Ateliere de armaturi de capacitate mica, organizate pe doua linii tehnologice:

- pentru bare cu diametrul 12 mm.

- pentru bare cu diametrul > 12 mm.

in functie de modul de livrare a armaturilor, in colaci, sau in legaturi de bare.

- pe linea cu armaturi livrate in colaci, sunt urmatoarele utilaje: 1. masina de

indreptat si taiat bare; 2. masina de fasonat; 3. masina de sudat in puncte; 4. masa de
asamblare plase si carcase; 5. depozit de plase si carcase; - pe linea cu
armaturi livrate in legaturi de bare, sunt: 6. masina de indreptat si taiat bare; 7. depozit de
otel - beton indreptat; 8. stanta; 9. masina de fasonat; 10. masina de fretat; 11. stend de
asamblat carcase; 12. depozit de carcase plane si spatiale; 13. mijloc de transport din
cadrul atelierului.

Ateliere centralizate de capacitate mare.

Sunt organizate pe linii tehnologice cu profil bine stabilit si specializat.

Atelierele, sunt prevazute cu:

- o linie de confectionat plase plane sudate de diferite latimi, folosind o masina cu

mai multe perechi de electrozi;

- o linie de confectionat carcase plane, de diferite tipuri si dimensiuni.

Fig. 2. 29.
Atelier
centralizat de
capacitate
mare:

L1 - reprezinta
linia de execu-
tare a
carcaselor, la
masina de
sudat intr-un
singur punct;

L2 - reprezinta
linia de executare a
carcaselor de 420
mm.latime;

L3 - este linia
automatizata, pentru
executarea plaselor de
armatura de 3800
mm. latime;

I1 - este instalatia orizontala pentru asamblarea carcaselor plane in carcase

spatiale;

D1 -este depozitul de plase si carcase sudate.

Transportul in cadrul atelierului, se realizeaza cu ajutorul unui pod rulant, cu sarcina la

carlig de 5t.

Montarea in cofraj a carcaselor si plaselor plane, legate sau sudate.

Montarea carcaselor in cofraj, se face manual, daca au o greutate < 100 Kg. si cu
macaraua, daca greutatea este mai mare. Macaralele, au prevazute traverse care apuca
carcasele din mai multe puncte, astfel ca acestea sa nu se deformeze sub greutate proprie.

O metoda de mare productivitate, pentru armarea placilor planseelor, cat si a panzelor

curbe subtiri, o reprezinta folosirea plaselor subtiri, care se livreaza ca: -plase
plane, sau

- plase spatiale.

Plasele plane se folosesc la placi

armate crucis, care au bare de
rezistenta dupa cele doua directii, de diametrii mari ( ) mm., iar plasele in rulou se
folosesc la placile armate dupa o directie, care au dupa cealalta directie, (lunga), bare de
repartitie, de diametre mici, ( ) mm.

2. 6. Continutul proiectului de rezistenta, referitor la lucrarile de armaturi.

Proiectul de executie trebuie sa contina, planuri de armare pentru toate elementele de

beton - armat, cuprinzand:

- vederi laterale;

- sectiuni transversale;

- vederi de sus;

- detalii;

din care sa rezulte:

- dimensiunile elementelor de beton, ( plan cofraj );

- configuratia armaturilor;

- tipurile de 0tel - beton;

- diametrul barelor;

- numarul barelor si distanta dintre ele;

- forma fiecarei bare in parte, la scara, cu marca si cote;

- detalii caracteristice;

- grosimea betonului de acoperire.

Pentru fiecare element de beton - armat, trebuie intocmit un extras de armatura, continand
datele necesare intocmirii fisei de debitare si fasonare a armaturilor.

EXTRAS DE ARMATURA Tab. 2. 1.

Ma Di
r- a
ca m.
(m
m.
)

Lungimea in
(m). a unei
bare

Nr. bare
asemenea 0tel

OB37

0tel
PC 52

Element
Lungimi in (m), Intr In
pe diametrii,ptr. -un to
barele din toate ele ate
elementele m. ele
m.
1 2 2 1
8 0 5 8 0
1 2 4
3 5 6 7 8 9 1 1
0 1

Total lungimi pe diametri

(m).

Masa pe metru (Kg.) 1 2 3 , ,

, , , 3 6
9 4 8 9 1
9 6 5 5 7
Masa pe diametri (Kg.)

Masa totala pe tipuri de 0tel

(Kg.)

Planul de armare, trebuie sa mai cuprinda, datele necesare identificarii elementului de

constructie, ca:

- denumirea obiectului;

- denumirea elementului;

- nivelul, (etajul);

- indicativul de litere si numere, conform STAS 855- 79.

Proiectul de executie trebuie sa contina, precizari asupra gralunometriei agregatelor, in

functie de dimensiunea elementelor din beton armat, cat si a grosimii stratului de
acoperire cu beton a armaturii.

Se preconizeaza, separarea in cadrul proiectului de executie, a planselor ce se adreseaza

atelierelor de prelucrare a armaturilor, de cele ce se adreseaza santierelor de executie, la
care trebuie sa parvina:

a) - desenul de ansamblu a armarii elementului de constructie, cu sectiuni

necesare, pentru evidentierea marcilor ce o compun;

b) - comanda de executie si receptie a produselor din otel - beton, (format A 4),

servind atelierului de prelucrare si confectionare a armat.