Analiza preliminara la nivelul zonelor (comunitati/localitati/judete/regiuni)

de provenienta a grupului tinta si a acelora in care se implementeaza

operatiunile propuse

Titlul proiect
Stagiile de practica si orientarea in cariera premise ale sucesului profesional

Solicitant si partener
Solicitant: Asociatia Compania de Tango Cluj, judetul Cluj, Regiunea de
Dezvoltare Nord Vest
Partener: SC Nordlogic Software SRL

Obiectiv general al proiectului

Cresterea capacitatii de integrare pe piata muncii si a competentelor socio -
profesionale in scopul facilitarii tranzitiei de la scoala la o viata activa pentru
250 de studenti din domeniul informatic, in Municipiul Cluj Napoca si Municipiul
Oradea

Obiective specifice
Obiectiv specific 1 Cresterea capacitatii de integrare pe piata muncii
pentru 250 de studenti viitori absolventi prin implicarea intr-un program
de consiliere si orientare profesionala, respectiv intr-un program de
sensibilizare informare privind nediscriminarea si egalitatea de sanse pe
piata muncii
Obiectiv specific 2 Facilitarea tranzitiei de la educatie la piata formei de
munca si a insertiei pe piata muncii prin implicarea a 250 de studenti intr-
un program de practica dezvoltat prin proiect
Obiectiv specific 3 Valorificarea cooperarii intre Universitatea Babe
Bolyai, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Universitatea din Oradea si
compania Nordlogic Software prin crearea unei platforme online cu
functiuni multiple

Regiunea/ regiunile de dezvoltare vizate de apel

Cererile de finantare corelate Obiectivelor 6.13 si 6.14 trebuie sa vizeze grupuri

tinta cu domiciliul/rezidenta in regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei: Nord-
Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest si Centru.

Conform LISTA INTREBARILOR FRECVENTE - Stagii de practica elevi si studenti in

sectorul agroalimentar, industrie si servicii AP 6/ PI 10.iv/ OS 6.13 si 6.14 in ce
priveste eligibilitatea activitatilor si a grupului tinta in relatie cu dimensiunea
teritoriala a finantarii, respectiv categoria de regiuni mai dezvoltate (MORE
developed, in cazul Romaniei Regiunea Bucuresti-Ilfov) versus categoria de
regiuni mai putin dezvoltate (LESS developed, in cazul Romaniei celelalte 7
regiuni de dezvoltare), urmatoarele aspecte vor fi luate in considerare:
Cheltuielile sunt eligibile pentru LESS sau MORE, dupa caz, in urmatoarele
conditii:
Grupul tinta are domiciliul/rezidenta in LESS sau MORE, dupa caz;
Activitatile specifice grupului tinta (de ex., recrutare, formare profesionala,
stagii de practica, masuri de ocupare etc.) se deruleaza in LESS sau MORE,
dupa caz;
Masurile care conduc la realizarea indicatorilor de ocupare se deruleaza in
LESS sau MORE, dupa caz.
Nu este obligatoriu ca Solicitantul sau Partenerii sa aiba sediul social/punct
de lucru in tipul de regiune (LESS sau MORE, dupa caz) in care se
implementeaza proiectul.
Eligibilitatea cheltuielilor inclusiv a celor aferente activitatilor
transnationale si a cheltuielilor directe aferente activitatii de management
de proiect nu este conditionata de efectuarea acestora in categoria de
regiuni vizata in apelul de proiecte.

Localizare proiect

Managementul proiectului
Prezentul proiect va fi realizat de catre Solicitant, impreuna cu partenerul sau,
Nordlogic Software companie specializata in domeniul TIC. Managementul
proiectului si o parte din implementarea acestuia vor avea ca locatie Municipiul
Cluj Napoca, judetul Cluj, la locatia asigurata de catre solicitant (locatie ce
urmeaza a fi inchiriata prin proiect), respectiv la sediul partenerului (str.Rene
Decartes, nr.1-12, Cluj- Napoca). In ceea ce priveste activitatile specifice
(interventiile propriu zise ale proiectului) locatiile de desfasurare vor varia in
functie de entitatea organizatoare si/ sau prestatorul serviciilor.

Implementarea proiectului
Selectia grupului tinta: de selectia grupului tinta se va ocupa solicitantul cu
sprijinul partenerului SC NORDLOGIC SRL, selectia realizandu-se la sediul
principal din Municipiul Cluj Napoca (str. Rene Descartes, nr. 1-12) si la
punctul de lucru din Mun. Oradea, str. Nufarului, nr. 23E judetul Bihor,
avand in vedere faptul ca o parte din grupul tinta va proveni din cadrul
Universitatii din Oradea.
Sesiunile (informare si consiliere) se vor fi realiza de catre solicitant prin
intermediul expertilor proprii. In ce priveste locatia de realizare a sesiunilor
acestea se vor desfasura atat in municipiul Cluj Napoca (pentru studentii
proveniti ce urmeaza programe de studii in cadrul facultatilor selectate din
Cluj Napoca), cat si in mun. Oradea pentru studentii selectati din cadrul
Universitatii din Oradea. Locatiile concrete vor fi stabilite in implementare de
catre solicitant (se va identifica si inchiria o locatie in functie de capacitatea
necesara).
Organizarea stagiilor de practica: atributiile ce ii revin partenerului, se vor
desfasura la sediul social al acestuia (str.Rene Decartes, nr.1-12, Cluj-
Napoca), iar activitatea de practica efectiva a celor 250 de studenti va fi
 desfasurata atat in cadrul adresei mentionate mai sus, cat si in cadrul
punctului de lucru de la adresa str. Nufarului, nr.28E, Municipiul Oradea.

Grupul tinta si indicatorii proiectului

Grupul tinta al proiectului va fi selectat din randul studentilor care urmeaza

programul de studii de licenta si a studentilor inscrisi la programele de masterat,
din cadrul urmatoarele facultati:

Unitatea de Domeniile de specializare Efectiv

invatamant studenti
admisi (anul
universitar
2016 -2017;
ID si IF)
Calculatoare si Tehnologia Informatiei
si Informatica; Master: Baza de
Univesitatea Babes date, Sisteme distribuite in internet;
Bolyai, municipiul Informatica didactica, Inginerie
Cluj Napoca, judetul software, Programare baza pe 670 nivel
Cluj Facultatea de componente; Inteligenta licenta
Matematica si computationala aplicata; Proiectarea si 168 - licenta
Informatica dezvoltarea aplicatiilor Enterprise;
Analiza datelor si modelare;
Matematica computationala.
Univesitatea Babes
Bolyai, municipiul
Cluj Napoca, jud. Licenta- 204
Informatica Economica
Cluj, Facultatea de Master 39
Stiinte Economice si
Gestiunea Afacerilor
Universitatea Tehnica
din Cluj Napoca,
judetul Cluj, Ingineria Sistemelor Automate Licenta 1140
Facultatea de Calculatoare si Tehnologia Informatiei Master - 174
Automatica si
Calculatoare
Universitatea din
Oradea, mun. Oradea,
Calculatoare, TIC, Automatica si
jud. Bihor Facultatea Licenta 29
Informatica Aplicata, Retele si Software
de Inginerie Electrica Master - 12
de telecomunicatii
si Tehnologia
Informatiei
TOTAL 2466

Pentru selectia grupului tinta si respectarea indicatorilor programului, Solicitantul

si partenerul sau va initia demersurile de incheiere a contractelor de colaborare
cu aceste institutii de invatamant superior in vederea incheierii conventiilor de
practica ulterior. Demersurile privind acordurile de practica vor avea in vedere
obligatia solicitantului de demonstra incheierea acordurilor de practica nu mai
tarziu de semnarea contractului de finantare.

In conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului aferent apelului de proiecte

nr. 11 (Programul Axa prioritara 6 Educatie si competente, Obiectivele specifice
6.13 si 6.14, grupul tinta si indicatorii de realizare, sunt:
Cod Denumire indicator Valoare
Persoane (cursanti, studenti) care beneficiaza de sprijin
250
pentru tranzitia de la scoala la viata activa, din care:

4S1 Studenti apartinand minoritatii roma 0

29
Studenti din mediul rural 25
Studenti netraditionali 0
Studenti cu cerinte educationale speciale 0

Din numarul total de studenti admisi, respectiv 2.466 la care se scade un numar
estimativ de studenti efectiv inscrisi la final (care nu si-au retras candidatura/
care nu au renuntat la programul de studii), in procesul de selectie a grupului
tinta, solicitantul va aplica o serie de criterii generale de selectie la care se
aduaga indicatorii de departajare (a se vedea sectiunea Grup tinta a
proiectului), printre care: studenti apartinand grupurilor vulnerabile (studenti din
mediul rural) studenti inscrisi in anul 3 de licenta si studenti inscrisi in anul 2 de
master. Aceste criterii de departajare au in vedere facilitarea respectarii
indicatorilor din cadrul proiectului referitori la angajabilitate, continuare a
studiilor, formare etc. Pentru selectarea in proiect, toti studentii vor avea acces
egal la inscrierea in grupul tinta al proiectului, urmand ca pe masura ce exista
premise favorabile de indeplinire a indicatorilor (depunerea unui numar mare de
dosare din partea studentilor de anul 3 licenta/2 master si/ sau studenti din
mediul rural). Din totalul de potentiali studenti selectati, grupul tinta va fi
compus din 250 de studenti (din care 25 din mediul rural), repartizati/ alocati
astfel:

Indicatori de rezultat comuni

Cod Denumire indicator Valoare
180
Cursanti/ studenti care dobandesc o calificare la incetarea 72% dintre
calitatii de participant, din care: persoanele
4.S.1
Studenti apartinand minoritatii roma - 0 cuantificat
15
Studenti din mediul rural 18 e la
Studenti netraditionali - 0 indicatorul
4S129
4.S.1 Cursanti/ studenti care isi gasesc un loc de munca la incetarea 110
16 calitatii Cel putin
de participant, din care: 44% dintre
Studenti apartinand minoritatii roma persoanele
 cuantificat
Studenti din mediul rural - 11 e
Studenti netraditionali la
Studenti cu cerinte educationale speciale indicatorul
4S129
22
Cel putin
Cursanti/ studenti care urmeaza studii/cursuri de formare la
9%
incetarea
dintre
calitatii de participant, din care:
4.S.1 persoanele
Studenti apartinand minoritatii roma
17 cuantificat
Studenti din mediul rural 2
e
Studenti netraditionali
la
Studenti cu cerinte educationale speciale
indicatorul
4S129

Conform tabelelor anterior expuse, din cei 250 de studenti inclusi in grupul tinta,
cel putin 180 de studenti (din care 18 studenti din mediul rural) vor dobandi o
calificare la incetarea calitatii de participant prin insasi finalizarea studiilor de
licenta si a stagiului de practica realizat prin proiect. De asemenea, cel putin
44% - 110 studenti (din care 11 de studenti din mediul rural) din totalul
studentilor selectati in grupul tinta, isi vor gasi un loc de munca la incetarea
calitatii de participant, iar cel putin 9% din total 22 studenti (din care 2 studenti
din mediul rural) vor urma studii/ cursuri de formare la incetarea calitatii de
participant.

In ceea ce priveste localitatea de provenienta a studentilor din cadrul facultatilor

analizate, acestia provin din toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei, cu
preponderenta din Regiunea de Dezvoltare Nord Vest si Regiunea de Dezvoltare
Centru.

Nr. Regiunea de
Judete
crt. dezvoltare
1 Cluj, Bihor, Bistrita
Nord Vest Nasaud, Maramures,
Satu Mare, Salaj
Alba, Brasov, Harghita,
2 Centru
Mures, Sibiu, Covasna
Iasi, Suceava,
3
Nord - Est Botosani, Neamt,
Bacau, Vaslui
Vrancea, Galati, Buzau,
4 Sud Est Braila, Tulcea si
Constanta
Bucuresti
5 Bucuresti si Ilfov
Ilfov
6 Sud Arges, Calarasi,
-Muntenia Dambovita, Giurgiu,
 Ialomita, Prahova si
Teleorman
Sud Vest Dolj, Gorj, Mehedinti,
Oltenia Olt si Valcea
Timis, Arad,
7 Vest Hunedoara, Caras
-Severin

Analiza preliminara la nivelul Municipiului Cluj Napoca si a judetului

Cluj
Conform Strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj Napoca, comparatie intre
cifrele prognozate in PNR 2011-2013 si cele prognozate in PNR 2014 arata un
decalaj negativ atat la nivelul cresterii economice cat si la nivelul ocuparii fortei
de munca, tintele avansate initial pentru anul 2013 au devenit cu foarte mici
diferente tinte pentru anii 2015 sau 2016 (asadar un decalaj de 2,5-3 ani). Atat
tintele privind cresterea economica precum si rata somajului sunt foarte
optimiste tinand cont de ultimele evolutii in august 2014 economia a intrat in
recesiune avand doua trimestre consecutive de scadere, tinta de +2,5 crestere
PIB va fi probabil greu de atins (2% fiind o tinta realista); in perioada 2013-2014
rata somajului a crescut, iar acest fapt coroborat cu reducerea investitiilor
publice ar putea influenta (in continuare) in mod negativ evolutia acestui
indicator impreuna cu indicatorul privind locuril de munca nou create. 1
Scenariul ecconomic pentru perioada 2014 -2017 in ceea ce priveste piata fortei
de munca la nivelul municipului Cluj Napoca, prevedea o cresterea o ocuparii de
la 63,9 in 2013 la 66, 9% in anul 2017, asa cum rezulta din tabelul urmator:

Comparativ cu prognoza realizata in 2011 cifrele actuale (2013) indica un decalaj

de aproximativ 1- 1,5 ani. Astfel observam (a se vedea tabelul de mai jos) ca in
prognoza pentru anul 2013 privind rata de ocupare aceasta era de 64,7% la
nivelul populatiei 20-64 de ani si datele reale indica o cifra de 63,9%. Aceste
decalaje se pastreaza in mare masura pe toate categoriile de populatie. De
asemenea rata somajului real (6,8% in 2013) comparativ cu cel prognozat (6%
prognoza pt. 2013 din PNR 2011- 2013) este mai ridicata cu 0,8%.

1 Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020

In anul 2012, Comisia Europeana a emis o pozitie oficiala cu privire la
dezvoltarea unui Acord de Parteneriat pentru perioada 2014-2020. Acest
document identifica principalele provocari, sugereaza o serie de prioritati de
finantare si indica factorii care pot influenta indeplinirea cu succes a obiectivelor.
Printre problemele identificate de CE 2 cele referitoare la piata fortei de munca au
vizat productivitatea muncii, eficienta si calitatea, dar mai ales implicarea
autoritatilor publice din domeniul ocuparii, asa cum rezulta din paragraful
urmator:
In anul 2012, Comisia Europeana a emis o pozitie oficiala cu privire la
dezvoltarea unui Acord de Parteneriat pentru perioada 2014-2020. Acest
document identifica principalele provocari, sugereaza o serie de prioritati de
finantare si indica factorii care pot influenta indeplinirea cu succes a obiectivelor.
Principalele provocari identificate de Comisia Europeana in ceea ce priveste
piata fortei de munca si mediul economic antreprenorial, au vizat:

Participarea redusa pe piata fortei de munca

O problema critica se refera la participarea redusa pe piata fortei de munca. In
ultimii ani, Romania a inregistrat tendinte usor descrescatoare ale ratei ocuparii
fortei de munca si sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea
obiectivului national de 70 %. Intr-un clasament al celor mai scazute rate ale
ocuparii fortei de munca din UE, Romania se situeaza pe pozitia a sasea.
Deosebit de afectati de tendintele care se agraveaza sunt tinerii, care se
confrunta cu o rata a somajului in crestere fenomenul este destul de complex,
ingrijorator fiind cresterea categoriei de tineri care nu au loc de munca si nu
urmeaza nici studii sau cursuri de formare profesionala.

De asemenea, Comisia Europeana considera la acel moment faptul ca atat

educatia cat si formarea profesionala reprezinta factori demaror in dezvoltarea
pietei fortei de munca, situatia acesteia prezentand premise negative pe termen
lung in lipsa remedierii blocajelor din sistemul de educatie si formare
profesionala. De pilda, Romania se numara printre tarile cu cele mai slabe
performante din UE in ceea ce priveste parasirea timpurie a scolii, numarul
persoanelor cu studii tertiare si competentele de baza. De asemenea, in
corelatie cu scopul proiectului, trebuie acordata atentia asupra faptului ca
Romania se confrunta cu un dezechilibru persistent intre nevoile pietei fortei de

2
http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper
_ro.pdf
munca si competentele profesionale, in special din cauza problemei calitatii
invatamantului profesional si tertiar. Participarea adultilor la procesul de invatare
pe tot parcursul vietii reprezinta o provocare majora, deoarece Romania
inregistreaza un decalaj semnificativ fata de media UE 27. In consecinta,
incurajarea efecutarii stagiilor de practica in cadrul companiilor partenere va
reprezenta atat pentru solicitant, cat si pentru piata fortei de munca la care se
raporteaza, o masura directa in reducerea decalajului invocat anterior. Corelat
cu categoriile de grup tinta incluse in proiectul propus si in special studentii din
mediul rural (provenienta dpv. al domiciliului) ponderea populatiei expuse riscului
de saracie sau excluziune sociala este a doua ca valoare la nivelul UE Deosebit
de afectate sunt persoanele care locuiesc in zonele rurale si grupurile
vulnerabile, cum ar fi minoritatea roma.

Competitivitate scazuta si sistem precar de cercetare si inovare

Economia se compune in mod covarsitor din IMM-uri, care au un nivel scazut de
competitivitate, concentrat in domenii cu valoare adaugata mica, specializate in
industriile cu o utilizare intensiva a fortei de munca. Productivitatea din industrie
si servicii ramane cu mult sub media UE (60%). Operatorii economici intampina
dificultati in ceea ce priveste cresterea, cifrele de afaceri fiind mici, iar
dominanta microintreprinderilor coplesitoare (90 %); cresterea este impiedicata
de mai multe obstacole: lipsa fortei de munca cu nivel mediu si inalt de
calificare, accesul la finantare, o piata cu o structura institutionala fragmentata si
inconsecventa si spirit antreprenorial scazut, in special in zonele rurale si de
pescuit.
Cresterea numarului si/ sau a calitatii stagiilor de practica organizate de
catre invatamantul tertiar constituie o masura menita sa dezvolte
competentele practice ale absolventilor, acoperind astfel partial nevoia de
calificare a fortei de munca, pregatirea practica in domeniu realizandu-se
la locul de munca. Un avantaj in acest sens este reprezentat de finantarea
stagiilor de practica intrucat o parte din angajatori nu detin capacitatea
financiara necesara care sa acopere costurile cu formarea tinerilor la locul
de munca (stagiile/ internship urile fiind platite), iar pe de alta parte
exista riscul ca persoana ce efectueaza stagiul de practica platit de
angajator sa nu fie compatibila cu domeniul de activitate/ sa nu se ridice
la nivelul cerintelor impuse de catre angajator.
De asemenea, cursurile de consiliere si orientare profesionala organizate
cu sprijinul finantarii nerambursabile contribuie in mod indirect la o
compatibilitate mai adecvata intre cerintele angajatorilor si competentele /
abilitatile absolventilor, rolul cursurilor fiind acela de a orienta studentul
catre domeniul cel mai adevat in raport cu capacitatile si aspiratiile
acestuia.

Amplasamentul IMM-urilor releva, de asemenea, dezechilibre teritoriale

persistente intre regiuni si intre zonele urbane si cele rurale. Acestea din urma,
impreuna cu zonele de pescuit si zonele maritime, necesita o dezvoltare locala
consolidata, crearea infrastructurilor locale necesare si incurajarea potentialului
economic in prezent insuficient exploatat al sectoarelor respective. Aceste
sectoare sunt afectate de o profitabilitate redusa si angajeaza o cota ridicata
artificial a populatiei; sunt necesare oportunitati de noi locuri de munca in alte
sectoare ale economiei concurentiale, care, in curand, se vor confrunta cu
declinul demografic al fortei de munca, prin ajustarea corespunzatoare a
competentelor fortei de munca.

Problema gasirii unui loc de munca adecvat cu pregatirea universitara pentru

tinerii absolventi de studii superioare in ziua de azi, nu este doar o problema
locala, regionala sau de tara, ci este o problema cu care se confrunta insasi
comunitatea europeana. In prezent, ert este ca exista o problema majora legata
de incadrarea tinerilor absolventi pe piata muncii, problema ce nu trebuie
ocolita, ci solutionata pornind de la principalele cauze. Printre principalele cauze,
mentionam:
Legislatia permisiva privind realizarea stagiilor de practica universitatile
nu sunt obligate sa asigure organizarea tuturor stagiilor de practica (in
raport cu numarul de studenti) acestea realizandu-se in procent de cca. 30
-40%, in timp de companiie nu pot include un tanar in stagii de practica
fara a fi student (cu exceptia internship- urilor care sunt paltite) sau fara
sa ii angajeze cu forme legale.
Alinierea asteptarilor si a cerintelor parti studenti si companii este destul
de sinuoasa ca proces, provocarea unui sistem de invatamant necorelat cu
cerintele pietei in continua dezvoltare nefiind asumata si tratata
corespunzator importantei. In acest context, orice tanar student care
parcurge un program de studii ce include efectuarea stagiilor de practica,
are la indemana doua mijloace: fie in baza unei conventii de practica
incheiat intre student, universitate si compania respectiva (fara sa fie
platit) asa cum se va intampla prin proiect; fie sa efectueze stagiul de
practica; fie prin angajarea studentului cu forme legale de catre companie.
Cea mai avantajoasa modalitate o reprezinta efectuarea stagiilor de
practica prin intermediul conventiilor de practica, insa ceea ce conteaza cu
adevarat este rolul stagiilor de practica, indiferent regimul in care sunt
efectuate. Utillitatea stagiilor de practica rezulta din faptul ca
responsabilitatea cade pe tanarul aflat in momentul dezvoltarii sale
profesionale in raport cu asteptarile angajatorilor care prefera totusi tineri
ce detin un minim de abilitati practice si eventual o calificare (cursuri)
etc.
Cu toate acestea, Municipiul Cluj Napoca prezinta o serie de oportunitati de
dezvoltare in domeniul educatiei, iar punctele sale forte sunt reprezentate de
imaginea pozitiva creata de municipiu in randul potentiatilor studenti (tinerii din
alte zone ale tarii care doresc sa studieze in Cluj Napoca), dar si in randul
investitorilor; conturarea unui brand/ a unei imagini centru universitar de
excelenta.
Cel mai recent studiu ale Agentiei Nationale de Asigurare a Calitatii
Invatamantului Superior a clasificat Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca
pe locul 1 in randul angajatorilor (raportat la toate universitatile publice si
private din tara), principalul avantaj al acesteia fiind considerat invoarea in
actul didactic si in procesul de pregatire a studentilor pentru un loc de munca. 3

Evolutia sectorului IT in Municipiul Cluj Napoca

In ceea ce priveste domeniul IT&C (Information Technology and Communications)
la nivelul Municipiului Cluj, sunt relevante urmatoarele date:
Economia Clujului este performanta in IT si servicii financiare, cea mai
recenta ilustrare a acestei performante se regaseste sub forma unui proiect
strategic - Cluj Innovation City.4
Municipiul Cluj-Napoca a construit o reputatie solida in ultimii ani, fiind
recunoscut ca cel mai important centru de dezvoltare in Romania, dupa
Bucuresti. Clujul este deja "numarul unu" la nivel national in domeniul
serviciilor IT aferent exportului.
In anul 2011, companiile IT din judetul Cluj au inregistrat o crestere totala
medi de 27,00%, in ceea ce priveste numarul de angajati.
Anual, peste 400 de absolventi intra in piata muncii din domeniul IT,
absolventi ce provin de la Facultatea de Matematica a Universitatii Babes-
Bolyai si de la Facultatile de Automatica si calculatoare a Universitatii
Tehnice din Cluj Napoca. Insa, oferta de locuri de munca este mult mai
mare si companiile au optat pentru doua solutii: instruirea si formarea
studentilor din ani terminali sau atragerea candidatilor eligibili de la alte
companii din domeniu, uneori din alte localitati.

3 http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/universitatile-pica-examenul-
angajatorilor-651696

4 Cluj Inovare Oras leaga impreuna autoritatile locale, universitatile si

comunitatea de afaceri pentru a promova dezvoltarea orasului, regiunea Nord
-Vest si Romania. Cluj Inovare City este planificat ca retea de colaborare de
afaceri si de cercetare bazandu-se pe un proiect integrat de dezvoltare urbana
bazata pe educatie, inovare si antreprenoriat, cu scopul principal de a crea o
comunitate durabila in anii urmatori.
 Numarul locurilor de munca din domeniul IT reprezinta o treime din
totalitatea locurilor disponibile pe piata si ritmul accelerat de crestere din
ultimii 2 ani, necorelat cu formarea specialistilor in cadrul facultatilor de
profil, poate duce pe termen lung la optiunea investitorilor de profil pentru
alte zone geografice.
Cluj Napoca este, in primul rand, un oras universitar. Toate avantajele
competitive ale Clujului se leaga, direct sau indirect, de profilul universitar,
conturat prin urmatoarele elemente Traditia universitara; Capitalul
intelectual; Diversitatea ofertei educationale; Calitatea si valoarea
diplomelor universitare; Potentialul crescut de internationalizare;
Potentialul de integrare a activitatii de cercetare si inovare universitara in
dezvoltarea comunitatii.
In anul 2012 s-a lansat oficial Cluj ITC Cluster, noul pol de crestere
concentrat pe cercetare, inovatie si servicii IT, ce aduce impreuna 23 de
firme cu o cifra totala de afaceri de peste 100 de milioane de euro,
Concentrat pe desfasurarea de activitati de cercetare - dezvoltare si
inovare, Cluj ITC Cluster a fost legal constituit in luna octombrie 2012 si are
in componenta 23 de companii clujene cu peste 3.000 de angajati cu
experienta in servicii IT. In prezent polul de crestere in cercetare presupune
uniunea a 34 de firme din domeniu., 6 universitati si 10 institutii publice. 5
Cu sprijinul sectorului IT, municipiul Cluj -Napoca ofera in jur de 20% din
totalul locurilor de munca disponibile, iar pe locul trei se situeaza Timisoara
cu aproximativ 10 procente, posturile scoase la consurs fiind preponderent
din mediul IT.

Caracteristica agenti economici

Circa 14.000 de companii IT isi desfasoara, in prezent, activitatea in Romania, iar
aproximativ 9% dintre ele sunt localizate in Cluj-Napoca, arata cel mai recent
studiu referitor la industria IT nationala. Potrivit studiului, toate companiile care
activeaza pe nisa de IT si tehnologie din Romania au generat, in 2014, venituri
cumulate de 4 mld. euro si ofera locuri de munca permanente pentru 75.500 de
angajati. Acestora li se alatura specialistii PFA, numarul lor ridicandu-se la circa
17.000 in 2014, la nivelul intregii tari. Studiul Clusterul iTech Transilvania by
ARIES, realizat in baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de
companii analizate, pe un esantion de 393 reprezentanti ai celor mai mari
companii de profil din tara, arata ca judetul Cluj se afla pe locul 2 in topul
regiunilor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 9% din totalul lor. De
asemenea, Cluj-Napoca are cei mai multi specialisti IT la nivelul intregii populatii
a orasului, 1 din 25 de clujeni lucrand in acest domeniu. Datele analizate de
Clusterul iTech Transilvania by ARIES releva si zonele cu cei mai mari angajatori
din tara, Clujul si Bucurestiul avand un numar egal de companii cu peste 1.000
de angajati. Cifra de afaceri insumata a industriei IT din Romania a fost de
aproximativ 16 miliarde lei in 2014 (circa 4 miliarde euro), in crestere cu 26%
fata de 2013. Din totalul acestor venituri, 11% au fost realizate de companiile
localizate in Cluj (11%). De asemenea, aproape 10% dintre companiile de IT din

5 http://www.clujit.ro/
Romania au sediu la Cluj, 1 din 25 de clujeni lucreaza in acest domeniu, iar 11%
din veniturile realizate de industria IT e generata din capitala Transilvaniei.
Acestea sunt cifrele rezultate dintr-un studiu pe care l-a facut public Clusterul
iTech Transilvania by ARIES, cea mai mare organizatie creata pentru industria
IT&C locala. Nu totul e roz pe piata locala, iar asta o spun chiar cei din domeniu.
Se lucreaza in special in regim de outsourcing (lohn-ul IT), iar cresterea
salariilor afecteaza profitabilitatea companiilor. 6
In ceea ce priveste profilul companiei Nordlogic Software, partenerul de practica
stabilit prin proiect, principalele caracteristici ale acestuia, sunt:
Compania Nordlogic Software este o companie romaneasca infiintata in
2006, specializata in dezvoltarea de software si consultanta, atat pentru
clienti interni, cat si pentru clienti internationali.
Echipa companiei detine experienta diversificata si solida in funrizarea
solutiilor fiabile IT, personalizate, de calitate corespunzatoare conform
cerintelor clientilor.
Misiunea companiei este de a colabora cu clientii sai pentru obtinerea
celor mai bune rezultate, de a se concentra pe obtinerea excelentei si a
eficientei costurilor in livrarea produselor.
Principalele servicii furnizate sunt: dezvoltare software personalizat,
sisteme integrate de business; software pentru intretinere si suport;
dezvoltarea aplicatiilor mobile; web design si dezvoltare (User
experience); servicii de consultanta tehnica.
Principalii clienti ai solicitantului compania ce detine o baza
internationala si interna diversificata de clienti care acopera mai multe
industrii a dezvoltat o serie de proiecte pentru clienti din Statele Unite ale
Americii, Canada, Germania, Australia, Finlanda, Norvegia, Suedia, Africa
de Sud, Olanda, Marea Britanie, Elvetia, Italia, Singapore si Romania.
Cifra de afaceri s-a majorat treptat incepand cu anul 2012, depasind peste
50% in anul 2015 comparativ cu cifra inregistrata la nivelul anului 2012
(1.508.922 vs 3.502.013)

In ceea ce priveste numarul de angajati, pe masura cresterii capacitatii

financiare si a productivitatii, numarul de angajati a crescut treptat,
ajungand aproximativ de doua ori mai mare in anul 2015 cand compania a
inregistrat un numar de 42 de angajati, comparativ cu anul 2012 cand
compania avea 26 de angajati.
Marja profitului companiei, respectiv profitul net prezinta un trend pozitiv
cel ptuin in ultimii 3 ani, inegistrand un profit net de 796.131 lei in 2015 cu
cca. 40% mai mare fata de anul anterior (2014 = 425.487 lei) si cu 95%
mai mare decat profitul obtinut in 2012 dupa 6 ani de la infiintare.
In concluzie, compania partener de practica prezinta stabilitate, competitivitate
si premise solide de dezvoltare durabila in viitor. In acest context, compania
doreste in prezent si pe viitor sa valorifice potentialul fortei de munca existent
atat la nivelul municipiului Cluj -Napoca, cat si la nivelul judetului Cluj si al

6 http://aries-transilvania.ro/cati-bani-face-it-ul-romanesc-14-000-de-companii-
75-500-de-angajati-si-venituri-totale-de-4-mld-euro/
Regiunii de dezvoltare. Contractele mari ale companiei cu investitorii interni si
externi va asigura, de asemenea, va asigura cadrul prolific pentru dezvoltarea
procesului de know how si diversificarea competentelor tehnice ale personalului
angajat. Calificarea suplimentara la locul de munca va veni, asadar, ca o
completare a pregatirii studentilor in mediul universitar, stagiile de practica
reprezentand un prim pas valorificat in aceasta directie.

In concluzie, la nivelul municipiului Cluj Napoca, sectorul IT este dezvoltat ca

urmare a numarului mare de investitori si a caracterului universitar cosmopolit
al municipiului. Desi rata de ocupare a tinerilor per ansamblu este intr-o usoara
scadere si nu se prezinta la potentialul sau real, sectorul IT contribuie masiv la
mentinerea ocuparii la un nivel mediu, in special in randul tinerilor si de
asemenea, prin contributia sa indicatori precum nivelul consumului creste,
nivelul salarial deopotriva, economia in ansamblu fiind favorizata. Din aceste
puncte de vedere, chiar daca domeniul IT nu prezinta in prezent motive de
ingrijorare, producand de fapt cei mai buni indicatori de dezvoltare, valorificarea
acestui potential imens de catre mediul academic si cel privat este mai mult
decat oportuna, stagiile de practica si pregatirea studentilor din domeniu
reprezentand un pas elementar in acest sens, in special avand in vedere
competitivitatea crescuta in domeniu.

Judetul Cluj
Cluj-Napoca este o comunitate cu un mediu de afaceri activ si diversificat. Pol de
dezvoltare regional, Cluj-Napoca este al doilea in ierahia nationala ca potential
de polarizare dupa capitala. Produsul intern brut la nivel de judet se cifreaza la
nivelul anului 2010 la valoarea de 21.164,4 miliarde lei, ceea ce reprezinta
4,04% din PIB national. Procentul din PIB national produs de judet s-a pastrat
relativ constant, ceea ce indica o crestere a economiei locale similara cu cea de
la nivel national. Contributia judetului la PIB al Regiunii Nord-Vest a variat
sinusoidal in intervalul 32-36% in ultimii ani, plasand Clujul pe primul loc in
regiune. La nivel national, judetul se afla in primele 5 locuri dupa Municipiul
Bucuresti, Prahova, Timis si Constanta. Analiza structurii activitatilor economice
din municipiu vine sa confirme concluziile Strategiei anterioare a municipiului
care considera Cluj-Napoca un oras al serviciilor, mai degraba decat unul al
industriei. Bilantul activitatilor economice realizate in Cluj-Napoca dupa criteriul
volumului cifrei de afaceri pe anul 2011 ne arata ca sectoarele Servicii si Comert
genereaza mai mult de jumatare din cifra de afaceri totala a firmelor din
municipiu. Sectorul serviciilor are o pondere de 27% din cifra de afaceri totala.

Sectorul de servicii este sectorul cel mai dezvoltat din aceasta perspectiva
reprezentand 48% din numarul firmelor, Comertul avand o pondere de
aproximativ 28%, ceea ce il situeaza pe locul doi la numarul de firme dintr-un
sector. De remarcat este numarul redus de firme din sectorul de industrie
raportat la cifra de afaceri, o pondere de aproximativ 9% din numarul firmelor din
municipiu, productivitatea ridicata a acestui sector generand o cifra de afaceri de
21% din total. Fluxul de invesititii al ultimilor ani in sectoarele finaciar-bancar,
comunicatii, retail au avut efecte pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea
sectoarelor legate de servicii. In ceea ce priveste sectorul constructiilor, acesta
genereaza o cifra de afaceri de 12,73% si angreneaza 8,39% din companiile din
Cluj-Napoca.

Conform Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj, atractivitatea comunitatilor

locale, atat pentru mediul de afaceri, cat si pentru forta de munca, depinde intr-o
mare masura de profilul si dinamica pietei muncii. In ceea ce priveste rata
somajului la nivelul judetului Cluj Napoca, judetele Cluj si Timisoara detin cele
mai dinamice piete ale muncii comparativ cu celelalte judete din regiune, aceste
judete inregistrand o rata a somajului de sub 4% media nationala fiind de cca.
7%. Totodata, inclusiv capacitea de a gasi un loc de munca nou, dupa pierderea
celui anterior, este mai mare in judetul Cluj si Timis, ponderea neimdemnizati
fiind de cca. 35% in timp ce la nivel national ponderea este de 75%, considerabil
mai mare. Datele privind veniturile medii obtinute pe piata muncii in judetul Cluj
in perioada 2013 2015 demonstreaza nivelul superior al judetului, performanta
datorata in mare parte de municipiul Cluj Napoca si municipiul Timisoara.
Judetul Cluj este o zona in care cresterea venitului mediu este ascoiata cu
cresterea productivitatii si a competitivitatii fortei de munca. Astfel, chiar daca
oferta locurilor de munca este mai mare in tandem cu o cerere cel putin egala,
competitivitatea pe piata fortei de munca reprezinta un element central,
diferentierea in acest caz fiind facuta de gradul si calitatea pregatirii studentilor
in sistemul de invatamant. In graficul urmator conform ultimelor date regasite
pe site-ul Agentiei Judetene de Ocupare a fortei de munca, rata somajului in
2013 a variat destul de mult. 7

De asemenea, conform Directiei Judetene de Statistica Cluj Comunicat de presa

publicat in anul 2015, efectivul salariatilor din judetul Cluj, la sfarsitul lunii
aprilie 2015 a fost de 208263 persoane, cu 1821 persoane mai mult decat la
7 Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2014-2020 Document
elaborat in cadrul proiectului Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj
pentru perioada 2014-2020. Cod SMIS 12836, finantat din Fondul Social
European, prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative
luna aprilie 2014. Castigul salarial mediu nominal brut realizat in luna aprilie
2015 a fost de 2767 lei si cel net de 2010 lei. Castigul salarial mediu net din luna
aprilie 2015 a fost cu 11,3% mai mare fata de aceeasi luna din anul 2014.
SOMAJ Numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii aprilie 2015, a fost de 9578
persoane. Rata somajului in luna aprilie 2015 a fost de 2,7%, in scadere cu 0,3
puncte procentuale fata de rata somajului inregistrata in luna aprilie a anului
2014. Din numarul total al somerilor, 46,9% sunt femei si 73,0%
reprezinta muncitori.8

Obiectivul general al proiectului pentru care s-a realizat aceasta analiza la

nivel de comunitate il reprezinta Cresterea capacitatii de integrare pe piata
muncii si a competentelor socio - profesionale in scopul facilitarii tranzitiei de la
scoala la o viata activa pentru 250 de studenti din domeniul informatic, in
Municipiul Cluj Napoca si Municipiul Oradea. Astfel, prin acest proiect propus
spre finantare se contribuie la dezvoltarea durabila a cooperarii intre institutiile
de invatamant superior si mediul de afaceri, prin facilitarea formarii profesionale
a studentilor din invatamantul universitar orin efectuarea stagiilor de practica la
diferiti agenti economici si a tranzitiei de la statutul de student la cel de angajat,
asigurandu-se in acest mod conditii de crestere a ocupabilitatii tinerilor
absolventi din invatamantul universitar.

Atat in cadrul consiliereii si orientarii profesionale cat si in perioada derularii

stgiilor de pregatire practica, activitati componente ale proiectului, se urmarese
integrarea a trei componente principale: programe de studii, aptitudinile initiale
ale studentilor si cerintele de pe piata muncii. Toate aceste paliere
interdependente si conectate prin proiect, vor asigura dezvoltarea aptitudinilor
profesionale si de munca ale tinerilor aflati in situatia de tranzitie de la scoala la
viata activa, avand drept urmare o imbunatatire considerabila a insertiei
studentilor pe piata muncii. 9

Analiza la nivelul Municipiului Oradea si a judetului Bihor

Conform datelor furnizate in Strategia de dezvoltare a Municipiului Oradea,
principalii indicatori relevazti de Analiza SWOT la nivelul municipiului, sunt:
Puncte tari:
Inregistrarea unui sold pozitiv al schimbarilor de resedinta, prin prisma
numarului ridicat de studenti;
Rata de dependenta demografica se situeaza sub nivelul inregistrat la
nivel judetean, regional si national, ceea ce inseamna ca presiune
exercitata de populatia inactiva economic (tineri si varstnici) asupra celei
active (adulti) este mai scazuta;

8 DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA CLUJ, COMUNICAT DE PRESA 19 IUNIE

2015

9 Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala EuropeanaStrategia Industrii

Creative 2014-2020 Cluj-Napoca: Smarter City
 Inregistrarea unui grad de imbatranire a populatiei inferior celui de la nivel
judetean, regional si national.
Puncte slabe:
Trendul descendent al populatiei stabile din Oradea in perioada 2000-2014
si migrarea acesteia catre zona limitrofa/perirubana ex. Sinmartin,
Osorhei, Paleu, Santandrei etc.;
Rata de inlocuire a fortei de munca din municipiu poate duce la crearea
unui deficit de forta de munca de circa 50% peste 10-15 ani;
Soldul negativ al schimbarilor de domiciliu (inclusiv migratia externa); -
Trendul descendent al ratei nuptialitatii in ultimii ani.

Oportunitati:
Sustinerea natalitatii la nivel national prin stimulente guvernamentale
(ajutoare pentru copii, alocatii, etc.);
Dezvoltarea economica sustenabila a municipiului poate determina
reintoarcerea populatiei plecata la munca in strainatate;
Pe fondul cresterii numarului de locuri de munca se poate incuraja
stabilirea populatiei din afraa in municipiu, ceea ce va determina o cerere
de noi locuinte.
Investittile pentru cresterea calitatii vietii vor atrage persoane cu studii
superioare;
Dezvoltarea economica = locuri de munca, 25.000 navetisti care se vor
stabili in urmatorii ani in Oradea;
Cresterea notorietatii universitatii poate atrage studenti

Amenintari:
Migrarea populatiei in strainatate pe fondul crizei economice mondiale;
Reducerea cuantumului indemnizatiei de maternitate poate determina
reducerea ratei natalitatii; - Imbatranirea populatiei pe fondul scaderii
numarului de nou nascuti;
Cresterea ratei divortialitatii ca urmare a plecarii unuia din parteneri la
munca in strainatate;
Reducerea numarului stabilirilor de resedinta in Oradea ca urmare a
scaderii numarului de studenti cauzata de promovabilitatea redusa la
bacalaureat;
Persistenta crizei economice (sporul natural e legat de acest fenomen).

Din perspectiva economica si, in special a fortei de munca pentru definirea

structurii economice a municipiului Oradea, este relevant faptul ca 72,5% din
cifra de afaceri din comert la nivel de judet, respectiv 63,8 din cifra de afaceri din
transport si depozitare sunt realizate de unitatile locale active din municipiul
Oradea. De asemenea, in anul 2013, cele 876 unitati locale active in industria
prelucratoare din Oradea (5,22% din unitatile active la nivel judetean) au realizat
41,7% din cifra de afaceri din domeniu la nivel de judet.
Din perspectiva ponderii in economia locala, activitatile economice care au
realizat cea mai insemnata cifra de afaceri la nivelul unitatilor locale active din
Oradea sunt Comertul (5.531,6 mil. lei RON), Industria prelucratoare (3.087,5
mil. lei RON), Transportul si depozitarea (1.590,4 mil. lei RON), Constructiile
(795,2 mil. lei RON) si activitatile profesionale, stiintifice si tehnice (512,9 mil. lei
RON).

In ceea ce priveste forta de munca, populatia ocupata civila la nivelul judetului

Bihor a cunoscut o scadere in perioada 2010-2011, dupa care, in anul 2012
inregistreaza o crestere si o scadere in 2013. Astfel, populatia ocupata civila din
anul 2013 inregistra o reducere cu 0,71% fata de anul 2012 si o crestere cu 1,3%
fata de anul 2011, evolutii similare cu cele de la nivel regional si national. Rata
de ocupare a resurselor de munca pentru judetul Bihor este de 70,9%,
semnificativ mai ridicata fata de cea inregistrata la nivelul Regiunii Nord Vest
(66,9%) si fata de nivelul national (60,9%). Totusi, in comparatie cu anul 2008
(76.7%), se inregistreaza o reducere a ratei de ocupare, involutie similara cu cele
de la nivel regional si national.

Din totalul populatiei ocupate civile de la nivel judetean, 31,6% era ocupata in
agricultura, 25,4% in servicii si 24,1% in industrie. Comertul si constructiile
contribuiau cu 13,28%, respectiv cu 5,5% din totalul populatiei ocupate civile.
Numarul de salariati din municipiul Oradea a fost de aprox. 103.590 persoane in
anul 2014 (conform datelor furnizate de ITM). Numarul salariatilor din municipiul
Oradea reprezinta 86,31 % din totalul salariatilor din Zona Metropolitana Oradea
si 63,28 % din salariatii din judetul Bihor.
In anul 2013, castigul salarial mediu net lunar in judetul Bihor a fost de 1.155,0
lei, mai scazut decat cel inregistrat la nivelul Regiunii Nord Vest (86,1% din
valoarea acestuia). Raportat la salariul mediu net de la nivel national, cel
inregistrat la nivelul judetului Bihor reprezenta aproximativ 73,15%. La nivelul
municipiului, pornind de la suma incasata in anul 2014 la bugetul local -
124.700.000 lei reprezinta 41,75% din impozitul pe salarii platite in 2014, si
considerand 103.000 angajati/Oradea, rezulta 1.900 lei salar mediu brut Oradea,
si 1.345 lei salar mediu net in Oradea
La nivelul anului 2013, rata somajului in judetul Bihor a fost de 3,7%, inferioara
celei de la nivel regional (4,1%) si national (5,7%). De altfel, rata somajului la
nivelul judetului Bihor inregistreaza, in ultimii ani, valori semnificativ mai reduse
decat cele de la nivel regional si, in special, national.

La nivelul judetului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat aport in valoarea adaugata
bruta sunt reprezentate de transport, depozitare si comunicatii. In anul 2013,
numarul unitatilor locale active din servicii de la nivelul judetului Bihor a fost de
6.688 unitati,
acestea
realizand
o cifra de afaceri
de 4.280
milioane
lei. Unitatile
locale active din
sectorul
serviciilor
din

Municipiul Oradea reprezinta 68,8% din totalul din judet (4.588 unitati), iar cifra
de afaceri a acestora detine o pondere de 67,8% (2.902 mil lei).
Cele 4.588 unitati locale active din sectorul serviciilor din municipiul Oradea
(88,3% din totalul Zonei Metropolitane Oradea) au realizat o cifra de afaceri de
2.902,12 milioane lei in anul 2013 (87,4% din totalul Zonei Metropolitane
Oradea). Principalele servicii, dupa cifra de afaceri obtinuta in 2013, la nivelul
municipiul Oradea sunt cele de transport si depozitare (55%), activitatile
profesionale, stiintifice si tehnice (18%), informatii si comunicatii (6%), activitati
de servicii administrative si activitati de servicii suport (5%), hoteluri si
restaurante (5%) si tranzactii imobiliare (4%). 10

Caracteristica agentilor economici potentiali angajatori

In municipiul Oradea, structura economica care pune la dispozitie cele mai multe
posturi si contribuie la reducerea nivelului de somaj este Scoala Profesionala
EuroBusiness Oradea, la care se adauga Parcul Industrial EuroBusiness Oradea,
Incubatorul de Afaceri Euroregional Oradea si Centrul de Afaceri RomCom
Oradea. Centrul de afaceri RomCom Oradea reprezinta o structura de sprijinire a
afacerilor mici si mijlocii a initiativelor antreprenoriale din judetul Bihor, serviciile
furnizate de catre aceasta structura fiind consultanta in afaceri, finantarea
afacerilor locale, training si consultanta fiscala, contabilitate si proiectare. LA
randul sau Incubatorul de Afaceri Euroregional Oradea este un proiect initiat de
Consiliul Judetean Bihor si realizat cu finantare de la Uniunea Europeana.
Obiectivul specific al proiectului a fostde a promova si sprijini cooperarea pe linie
economica intre tinerii intreprinzatori din judetele Bihor si Hajdu Bihar (Ungaria).
Incubatorul de afaceri are rolul de a oferi servicii specializate unor anumite
categorii de intreprinzatori, actionand ca un factor complementar fata de
organizatiile existente de sprijinire a dezvoltarii intreprinzatori mici si mijlocii
private.

Pentru ca facultatile de profil nu produc atat de multi absolventi pe cati ar putea

ele angaja, companii IT din Cluj, dar si din Timisoara, si-au deschis filiale in
Oradea, sperand ca vor gasi aici specialistii necesari. De multe ori constata, insa,
ca oradenii mai au multe de invatat. Alaturi de compania (partener de practica)
Nordlogic Software, Net Brinel, un dezvoltator de software care s-a extins si in
Bucuresti, Timisoara si Oradea, a inregistrat anul trecut un profit net de 1,6

10 Strategia de dezvoltare locala a Municipiului Oradea, Proiecte prioritare

pentru perioada 2015 -2020.
milioane de euro si o cifra de afaceri de 15,8 milioane de euro. De exemplu,
compania Xerox Business Services Romania a incheiat anul 2014 cu afaceri nete
de 86,18 milioane lei, cu 48,61% mai mari decat in 2013, si de peste cinci ori mai
mari decat cele din 2010. Compania americana Xerox Business Services
Romania are birouri la Bucuresti, Iasi, Oradea, Bacau, unde face continuu
angajari.11
O alta companie cu potential de angajare pe termen lung, stabilita in Municipiul
Oradea este Compania Imprezzio Global specializata in productia de software,
care a recrutat in luna iulie a anului 2016 primii angajati, angajati ce beneficiaza
de o perioada de pregatire intensa in sediul din Cluj-Napoca, pentru a se integra
in cultura organizatiei. Obiectivul pe termen mediu al managementului
companiei este sa recruteze un numar semnificativ de dezvoltatori software, care
sa formeze o echipa dinamica si inovatoare in Oradea, echipa care va coopera cu
specialistii Imprezzio din Cluj-Napoca si din Statele Unite ale Americii. 12
Observam, prin urmare, faptul ca potentialul de dezvoltare al sectorului IT este
unul evident si durabil, insa odata cu acest potential vor creste si cerintele pe
piata muncii privind pregatirea studentilor pentru activitatea profesionala. In
acest context competitiv, orientarea in carierea si efectuarea stagiilor de practica
in cadrul companiilor inca din timpul studiilor reprezinta o premisa pentru
cresterea sanselor de angajare si calificare la locul de munca, astfel incat
compania angajatoare sa poata forma resursa umana in interiorul sau si sa o
dezvolte conform propriilor standarde de rezultat si de performanta. Colaborarea
permanenta cu mediul academic in procesul de formare a studentilor trebuie sa
stea la baza sprijinului oferit atat tinerilor care trec prin procesul de tranzitie de
la scoala la viata activa, cat si pentru marile companii care au nevoie de resursa
umana competenta si calificata.

Analiza preliminara la nivelul Regiunii Nord Vest - Caracteristicile

socio-economice ale zonelor de provenienta a grupului tinta

Forta de munca calificata este considerata ca un factor esential pentru

dezvoltarea unei economii competitive, durabile si inovatoare. Intr-o perioada de
constrangeri bugetare si presiuni ale concurentei globale fara precedent la
nivelul UE, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si dezvoltarea unor
competente care sa favorizeze optimizarea utilizarii resurselor de munca pe
toate pietele din statele europene sunt adesea citate ca un obiectiv prioritar.
Conform documentului Regiunea Nord-Vest, Romania Statistici europene
comparative principalele constatari statistice privind forta de munca la nivelul
Regiunii Nord Vest, sunt:
Rata de ocupare a populatiei din grupa de varsta 20-64 de ani a regiunii
Nord-Vest a evoluat in perioada 2009- 2013 ascendent, ajungand de la

11 http://www.economica.net/suntem-a-patra-cea-mai-mare-piata-de-
outsourcing-din-lume--trei-ani-la-rand-de-crestere-pentru-cele-mai-mari-
companii-locale_108065.html

12 http://imprezzioglobal.com/
 60% la 67,5%. Pentru a atinge insa nivelul ratei de ocupare la nivelul UE
o rata de 75% asumata, la nivel regional vor trebui sa se inregistreze
cresteri de cca. 1,5% anual pana in 2020 anul stabilit ca referinta.
Comparativ cu media nationala insa, rata regionala de ocupare a grupei de
varsta 20-64 ani fost sub nivelul national in intervalul 2009- 2010, din
2011 situandu-se peste acesta, asa cum rezulta din tabelul de mai jos:

Daca rata de ocupare la nivelul Regiunii pentru grupa de varsta este

considerabil pozitiva 67,5% cu putin inferior comparativ cu medie UE
(68,3%) in ceea ce priveste tinerii, rata de ocupare pentru grupa de varsta
(15 -24 de ani) este de 24,6%, un nivel ridicat comparativ cu media la
nivel national (23.,5%) insa raportat la nivelul UE unde rata de ocupare in
randul tinerilor depaseste 32%, atat regiunea de dezvoltare cat si Romania
mai au de recuperat sub acest aspect.

Somajul in randul tinerilor

Din datele disponibile pentru perioada 2009-2013, rezulta ca rata
somajului pentru grupa de varsta 15-24 de ani a crescut constant la
 nivelul UE-28, de la 20,0% in 2009 la 23,5% in 2013. Cea mai importanta
crestere (+1,5 puncte procentuale) s-a inregistrat in anul 2012 fata de
anul anterior;
La nivelul regiunii Nord-Vest se observa o tendinta oarecum diferita, si
anume, dupa cresterea inregistrata in perioada 2009-2011 (de la 16,8% la
20,9%) se contureaza o tendinta de revenire in ultimii doi ani analizati
(16,0% in 2012 si 15,8% in 2013). In ciuda evolutiei favorabile a ratei
regionale, ingrijorator este nivelul acesteia comparativ cu rata generala a
somajului.
Aceste discrepante au legatura cu dificultatile reale pe care tinerii in
general le intampina in a gasi un loc de munca. La nivel european se
constata o tendinta evidenta ca acestia sa ramana mai mult angrenati pe
diferite niveluri de instruire; chiar daca pe termen scurt aceasta optiune
reprezinta o alternativa la intrarea in somaj, pe termen mediu si lung
tinerii absolventi reprezinta o categorie de risc, inrucat odata cu trecerea
timpului, posibilitatile lor de intrare pe piata muncii sunt tot mai mici. 13
In conformitate cu datele statistice prevazute anterior la nivelul Regiunii Nord
Vest, observam faptul ca mediul economic antreprenorial este unul favorabil si
cu potential de crestere, rata de ocupare fiind una pozitiva. In ce priveste
ocuparea la nivelul tinerilor, analiza releva o problema de perceptie si atitudine a
tinerilor in raport cu piata fortei de munca, acestia preferand sa obtina periodic
ajutor de somaj prin finalizarea unui program de studii si integrarea in alt
program de studii. Problematic este faptul ca programele de studiu, chiar daca
au un rol fundamental in dezvoltarea profesionala nu ofera si baza pentru
acumularea experientei practice pe piata fortei de munca. De cealalta parte,
angajatorii impun cerinte tot mai mari privind experienta generala si cea
specifica pe masura ce varsta candidatului este mai mare. In raport cu aceasta
constatare, stagiile de practica organizate in mod eficient in cadrul companiilor
ce urmeaza a fi partenere pot produce rezultate semnificative asupra capacitatii
de angajare a tinerilor viitori absolventi, experienta dobandita de acestia si
rezultatele obtinute in urma evaluarii stagiilor de practica, fiind premise evidende
in angajarea fie in compania care a gazduit practica dupa absolvire, fie prin
identificarea altui angajator potential.
De asemenea, consilierea si orientarea in cariera a studentilor ce vor fi selectati
in grupul tinta prin implementarea proiectului, are functia de a creste nivelul de
constientizare la nivelul studentului a importantei acumularii de competente
practice prin alegerea unui traseu profesional si urmarea acestuia. Angajarea
inca din timpul studiului si/ sau participarea la stagii de practica gazduite de
companii, produceo facilitare a tranzitiei studentului de la scoala la o viata activa
pe campul muncii, ajutandu-l totodata sa-si defineasca orientarile profesionale in
raport cu competentele/abilitatile dovedite in acest parcurs.

Caracteristica agentilor economici Regiunea de Dezvoltare Nord Vest

13 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA

BISTRITA-NASAUD, Regiunea Nord-Vest, Romania, Statistici europene
comparative, februarie 2015.
La nivelul Regiunii Nord Vest, cu precadere in judetul Cluj (Cluj Napoca) si
judetul Bihor exista cel putin 21 de firme de top in domeniul IT, firme care
angajeaza mai mult de 50% din forta de munca din domeniul IT (tehnic). Cea mai
mare companie la nivel Regional este Endava Romania (cu puncte de lucru
localizate in toate regiunile Romaniei). Aceasta companie si-a majorat cifra de
afaceri cu cca. 50 de milioane de lei in 2016 comparativ cu anul 2013 spre
exemplu. Alte companii competitoare, care demonstreaza o capacitate financiara
apropiata este EBS Romania, urmata de iQuest.

Endava este o companie britanica de servicii si solutii IT. Angajatii Endava sunt
implicati in proiecte de dezvoltare software si suport IT pentru clienti din
domeniul bancar, asigurari, plati electronice, retail, telecomunicatii si media, in
principal din Marea Britanie, SUA, Germania, dar si din Romania. Printre cele mai
mari proiecte livrate din centrul din Cluj-Napoca se numara cel de dezvoltare
software pentru Worldpay, unul dintre cei mai mari procesatori de plati din Marea
Britanie, cu care Endava a semnat recent un parteneriat pe 3 ani. Un alt proiect
important este cel cu trustul britanic de media Trinity Mirror. Printre proiectele
derulate de Endava cu clienti la nivel local se numara implementarea unui sistem
Oracle Siebel CRM din Europa de Est, pentru Banca Transilvania.

EBS Romania SA a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 97.728.905 lei, in

crestere cu aproape 20 de milioane de lei, fata de anul precedent. Si profitul
firmei de IT a fost mai mare anul trecut, cifrandu-se la peste 13 milioane de lei,
fata de 8,6 milioane de lei, inregistrat in 2013. Compania are 400 de angajati,
raportati anul trecut, si furnizeaza solutii software integrate de gestiune
Enterprise Resource Planning. In afara de Cluj, EBS mai detine inca cinci filiale la
Sibiu, Bucuresti, Iasi, Timisoara si Brasov. Incepand cu 2013, este parte a
concernului NTT Nippon Telegraph and Telephone.

iQuest, infiintata in 1998, si-a marit cifra de afaceri la 84.192.311 lei, fata de
83,9 milioane de lei, in 2013. Pofitul furnizorului de servicii IT a fost de 5,7
milioane de lei, iar datoriile de 24,5 milioane de lei. Cu aproape 400 de angajati,
iQuest Technologies detine centre de dezvoltare software la Cluj-Napoca, Brasov
si Sibiu. iQuest ofera solutii si servicii pentru companii din Germania, Marea
Britanie, Romania, Elvetia, Franta si Suedia si are clienti din domenii precum
serviciile financiare, telecomunicatii, logistica, productie, comert, IT,
farmaceutica, media, servicii postale.

Betfair Romania Development SRL a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de

70.781.617 lei, cu o crestere de 6 milioane de lei fata de 2013. Profitul firmei a
fost de 5,7 milioane de lei, in timp ce datoriile s-au ridicat la 6,2 milioane de lei.

Net Brinel a obtinut o cifra de afaceri de 79.400.875 de lei, in 2014, in crestere

cu sapte milioane de lei fata de anul precedent. Profitul societatii clujene s-a
cifrat la aproape 4 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 21,6 milioane de
lei. De peste 23 de ani in IT, societatea ofera solutii informatice de top, prin
integrarea de aplicatii si tehnologie software, hardware, echipamente de retea si
servicii. Cu sediul central in Cluj-Napoca, Net Brinel are puncte de lucru in tara la
Bucuresti, Oradea si Sibiu, fiind intr-o continua dezvoltare, cu o echipa de 165 de
profesionisti.

Accenture Industrial Software Solutions SRL a avut, anul trecut, o cifra de

afaceri de 56.148.275 de lei, intr-o usoara scadere fata de 2013 (cu aproape un
milion de lei). Profitul furnizorului de servicii IT a fost de 1,3 milioane de lei, in
timp ce datoriile se ridica la 5,8 milioane de lei.

Arobs - cu afaceri de 45 milioane de lei in 2013 (datele financiare pentru 2014

nu au fost inca publicate de Ministerul Finantelor), Arobs a fost infiintata de Voicu
Oprean in anul 1998 si numara peste 370 de angajati. In perioada 2011-2013
societatea a fost profitabila, castigul net al Arobs apropiindu-se de 9 milioane de
lei. Seful companiei a estimat, insa o crestere de 20% in 2014. Pentru acest an,
Arobs se concentreaza pe dezvoltarea de produse inovatoare: monitorizarea
parcurilor auto, managementul flotelor. Peste 60% din veniturile companiei sunt
generate de exporturile de software in Uniunea Europeana. Cu sediul central in
Cluj, compania are filiale in Republica Moldova si in Ungaria.

Fortech a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 49.468.383 lei, in crestere

fata de anul precedent cu aproape 5 milioane de lei. Profitul s-a cifrat la
5.149.916 lei. In 2014, numarul angajatilor Fortech a ajuns la 400 de persoane.

SoftVision a avut in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu sunt publice) o cifra
de afaceri de aprape 35 de milioane de lei. SoftVision este unul dintre cei mai
mari dezvoltatori de aplicatii software din Transilvania si a inaugurat cel de-al
doilea sediu din Bucuresti anul trecut ajungand in prezent la aproximativ 1.200
de angajati. Compania a mai deschis in 2014 noi sedii in Cluj-Napoca, Timisoara,
Baia Mare si Bucuresti, dar si la New York, in SUA.

Wolters Kluwer Financial Services a avut o cifra de afaceri de 31.117.896 de

lei. Wolters Kluwer Financial Services a ajuns in luna iunie 2015 la peste 200 de
angajati, in Cluj-Napoca dezvoltand produse software pentru domeniul financiar-
bancar.

Thomsons Online Benefits SRL a avut in 2014 o cifra de afaceri de

11.840.247 de lei si un profit net de 851.907 de lei. Thomsons Online Benefits
este unul dintre liderii de pe piata furnizorilor de software pentru pachete de
beneficii pentru angajati, la nivel mondial, cu sediul central in Londra si birouri in
Singapore, Sillicon Valley si Cluj-Napoca. Inca din 2012, cand Thomsons a intrat
pe piata din Romania, echipa s-a extins constant, astfel ca la sfarsitul anului
2014 a dublat spatiul de birouri disponibil, cu o investitie de peste un milion de
lei.
Evozon Systems a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 11.075.590 de lei, in
crestere cu peste 2 milioane de lei, fata de 2013. Profitul s-a cifrat la 46.285 de
lei, in timp ce datoriile se ridica la 1,9 milioane de lei, in 2014.

Accesa IT Consulting SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 9.760.718 lei,

cu o crestere de cinci milioane fata de 2013. Profitul firmei de IT s-a ridicat la
aproape 180.000 de lei, in timp ce datoriile au fost de 1,3 milioane de lei.

Rolul si implicatiile activitatii de consiliere si orientare in cariera

asupra traseului profesional al studentilor
Conform legislatiei nationale, pregatirea pentru cariera a studentilor se
realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant prin intermediul ariei curriculare
consiliere si cariera fiind furnizate informatii despre piata muncii si fiind
formate totodata abilitati de-a alege in mod cat mai constructiv traseul
profesional, de-a valorifica corespunzator oportunitatile de pe piata fortei de
munca si de-a planifica cariera. Consilierea in cariera sprijina persoanele
beneficiare sa isi clarifice scopurile si aspiratiile, sa inteleaga propriul profil
educational, sa ia decizii informate, sa fie responsabile pentru propriile actiuni,
sa isi gestioneze cariera si procesul de tranzitie in diferite momente. De
asemenea, consilierea pentru angajare, care ajuta persoanele sa isi clarifice
scopurile imediate privind angajarea, sa invete despre abilitatile necesare pentru
a cauta si a obtine un loc de munca. Conform studiilor de specialitate efectuate
de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) la
nivel national universitatile au in medie 1,9% angajati pe universitate cu aceste
ocupatii (42 de angajati in 22 de universitati). Din numarul total al acestora,
procentul celor care sunt angajati cu norma intreaga este de 78m5% ceea ce
demonstreaza ca aproaape un sfert dintre angajati cu norma partiala (21,5%).

Analizand defalcat numarul de angajati in functie de ocupatiile avute, aflam ca

65% dintre acestia au ocupatia de consilieri ai carierei, 34% au ocupatia de
psihologi in specialitatea consiliere psihologica si 11% au ocupatia de psihologi in
psihoterapie.
ANOSR remarca faptul ca desi exista angajati cu functii conexe (COR), in peste
jumatate din universitatile analizate nu exista nici un angajat cu atributii exclusiv
specifice domeniului consilierii psihologice. In ceea ce priveste consilierea si
orientarea in cariera procentul universitatilor care nu au niciun angajat cu
ocupatia in domeniu este mai mic, de 30%, fapt ce arata ca universitatile se
orienteaza mai mult catre oferirea de servicii de consiliere si orientare in cariera
in detrimentul serviciilor de consiliere psihologica. 14

In ceea ce priveste Centrele de Consiliere si Orientare in cariera (incluse in

principiu in organigrama universitatilor), numarul angajatilor din cadrul acestor
centre care detin ocupatia specifice in domeniu (psihopedagog, psiholog,
consilier etc.) respectiv ponderea in totalul angajatilor este problematica in
raport cu numarul total de studenti centrele dispun in medie de 1 angajat cu o
ocupatie in domeniu la cca. 8.500 de studenti. Acest raport indica slaba calitate
a consilierii si a orientarii profesionale furnizate de centrele de consiliere si
orientre ca urmare a capacitatii scazute de a acoperi consilierea si orientarea
profesionala individuala astfel incat aceasta sa produca rezultate notabile si sa
genereze efecte pozitive. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat
majoritatea centrelor de orientare si consiliere in cariera au un singur angajat cu
specializare in domeniu, iar pe fondul cresterii numarului studentilor capacitatea
de a acoperi aceasta nevoie scade in mod evident. In astfel se situatii, in care
forta de munca nu acopera necesarul centrele de consiliere apeleaza la sprijinul
auxiliar ce poate fi oferit de cadrele didactice cu aceeasi specializare sau
specializari conexe (pedagog, psiholog etc.) sau de cptre consilieri in cariera
voluntari/ stagiari aceasta situatie fiind si motivul pentru care efectivul de
studenti care au apelat si /sau au beneficat de consiliere din partea centrelor
fiind nesemnificativ de mic. Daca ne referim la studentii care au beneficiat de
servicii de consiliere psihologica in anul universitar 2012-2013, procentul
acestora din numarul total de studenti a fost de 1,8%, cu aproximativ 0,1% mai
mare decat in anul universitar 2011-2012.

14 http://www.anosr.ro/wp-content/uploads/2014/04/Serviciile-de-consiliere-si-
orientare-in-cariera-Perspectiva-studentilor.pdf
Chiar daca nu exista studii aplicate la nivel de universitate si/ sau grup de
universitati privind nevoia de orientare si consiliere profesionala resimtita de
catre studenti, nevoia reala a acestui tip de servicii nu poate fi contestata. In
acest sens Organizatiaa Mondiala a Sanatatii precizeaza faptul ca in Romania
aproximativ 20% din populatia Romaniei, printre care si tinerii sub 25 de ani,
sufera de tulburari psihice, iar aproximativ jumatate din 20% sufera de depresie
(boala mileniului). Pe acest fond negativ numarul cazurilor de suicid si a
cazurilor privind consumul de alcool si/ sau droguri a crescut semnificativ. In
acest context nefavorabil, nevoia de adaptare a studentului/ a proaspatului
absolvent la mediul socio economic existent, demonstreaza importanta
accesului la serviciile de consiliere si formare profesionala din perspectiva
controlului derapajelor, constientizarii realitatii si a conturarii traseului
profesionaldepasind obstacolele socio economice.

Analiza preliminara la national - Caracteristicile socio-economice

Procesul de expansiune a invatamantului superior romanesc s-a reflectat in
evolutia numarului de absolventi care a avut o crestere rapida pana in anul
universitar 2007/2008. Dupa acest an evolutia intra pe o panta descendenta,
astfel incat numarul absolventilor din anul universitar 2013/2014 era chiar mai
mic decat cel din anul 2003/2004. Conform analizelor efectuate de catre Curtea
de Conturi (RAPORT DE AUDIT AL PERFORMANTEI), realizarea profesionala a
absolventilor ar trebui sa reprezinte tinta principala atat in procesul educational,
cat si la nivel politic, implicarea universitatilor si a autoritatilor publice centrale in
acest sens fiind esentiala. Principala responsabilitate in insertia pe piata muncii a
absolventilor de studii superioare apartine universitatilor intrucat rezultatul
privind angajabilitatea va reprezenta in proportie semnificativa pentru angajatori
efectele demersurilor realizate de catre mediul universitar. Prin urmare,
universitatile trebuie sa pregatieasca studentii in acord cu cerintele de pe piata
muncii si cu evolutiile acestea, modificand/ actualizand programele de studiu in
acest sens constructiv.

In ceea ce priveste gradul de ocupare pe piata muncii la nivel national, efectivul

persoanelor inavtice a crescut, un fenome mai pronuntat inregistrandu se
intocmai in randul tinerilor sub 25 de ani. Daca in cifre absolute se inregistreaza
cresteri, in cifre relative (ratele de activitate) evolutia este descendenta, mai
pronuntata in grupa de varsta de sub 25 ani. Ingrijorator este faptul ca ratele de
activitate se reduc constant in grupele de varsta de 25 34 ani si 35 44 ani.
Reducerea ratelor de activitate a persoanelor cu studii superioare se datoreaza
cresterii populatiei inactive. Fenomenul este cu atat mai mult alarmant, cu cat se
petrece in populatia cu studii superioare, investitia in pregatirea universitara
ramanand fara finalitate economica.

Populatia inactiva cu studii superioare a crescut constant in perioada 2009-2013

cu 94 mii persoane si aproape toata aceasta crestere s-a datorat intrarii in
inactivitate a populatiei de sub 44 de ani adica a populatiei cu studii superioare
tinere. Datele statistice publicate nu permit identificarea cauzelor accentuarii
acestei tendinte, insa nu este exclus ca situatia pe piata muncii sa aiba un rol
destul de important. Asa cum este evidentiat in tabelul anterior, ratele de
inactivitate prezinta valori ridicate atat pentru grupa de varsta de sub 25 de ani,
cat si pentru grupa de varsta de 35 44 de ani, pentru prima grupa explicatia
constand in continuarea educatiei (admiterea la studii postuniversitare,
desfasurarea cursurilor de formare si calificare etc.), insa pentru tinerii (adulti) cu
varsta cuprinsa intre 35 -44 de ani rata de inactivitate este cel putin
ingrijoratoare si inexplicabila. Cu toate acesta, sistemul de invatamant nu ar
trebui sa-si asume acest esec in mod integral intrucat exista si alti factori
potential negativi precum: lipsa de vointa a tinerilor privind acumularea de
experienta, emigrarea tinerilor fara a fi inregistrati in mod oficial cu activi pe
piata muncii; preferinta pentru angajarea temporara in tandem cu posibilitatea
de a beneficia de somaj ulterior (deci evitarea stabilitatii).

Din datele furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

(ANOFM), rezulta ca pe primele 15 pozitii ale somerilor inregistrati, care au
absolvit de curand studiile universitare, se afla constant in perioada 2010-2014
urmatoarele ocupatii: economisti, specialisti. consultanti in domeniul financiar si
al investitiilor, specialisti in contabilitate si asimilati, juristi, profesori in
invatamantul secundar, psihologi, sociologi, antropologi si asimilati, specialisti in
domeniul politicilor administrative, specialisti in domeniul protectiei mediului,
functionari cu atributii generale, consultanti in agricultura silvicultura pescuit,
medici de medicina generala si dentisti, ingineri mecanici, chimisti si electronisti
etc.

Absorbtia pe piata muncii a persoanelor cu studii superioare variaza in functie de

domeniul/ sectorul activitate, cea mai mica absorbtie fiind inregistrata in sectorul
industriei, urmat de sectorul agricol. Un procentaj mai mare pe piata muncii il
detine sectorul serviciilor care, de altfel, inclusiv in Uniunea Europeana, acest
segment se afla de mult timp in expansiune ca urmare a globalizarii si al
evolutiei societatii. Astfel, in Romania serviciile detin o pondere de cca. 42,2%
mai mult de jumatate comparativ cu procentul inregistrat in Uniunea Europeana
73,31% - perioada de referinta fiind 2014.

Curtea de Conturi, de asemenea, a identificat un aspect esential si relevant

pentru analiza noastra si anume corespondenta dintre domeniul studiat si postul
ocupat pe piata muncii. Conform studiului Absolventii recenti de invatamant
superior si integrarea lor pe piata muncii realizat in cadrul proiectului DOCIS
implementat de catre Curtea de Conturi, domeniul de studiu este principalul
factor demaror in integrarea pe piata muncii in domeniu/ intr o specializare
conexa. Cu toate acestea exista o mare discrepanta in realitate intre domeniul
studiat si domeniul in care o persoana este angajata: spre exemplu, absolventii
de arhitectura, medicina umana si veterinara lucreaza in proportie majoritara in
domeniul de studiu absolvit pregatirea profesionala fiind una de nisa ,
specifica si tehnica, in timp ce absolventii de studii economice domeniu de
studiu mai putin specific ca si competente dobandite ulterior, ocupa locuri de
munca conexe specializarii absolvite, iar absolventii de stiinte umaniste/ educatie
fizica/ psihologie nu au la dispozitie o paleta suficienta de joburi in domeniul de
studiu fiind nevoiti sa se specializeze in alte domenii de activitate deloc conexe.
Motivele pe care le invoca absolventii, legate de ocuparea unui post intr-o
specializare diferita de cea absolvita, sunt legate in cea mai mare parte de lipsa
de disponibilitate a unui post in specializarii. Aproape 80% dintre absolventii care
lucreaza in alt domeniu invoca acest motiv, celelalte motive avand mai degraba
o influenta marginala asupra deciziei de angajare intr-un anumit loc de munca.
Un alt studiu relevant realizat de catre compania de profil Ernst & Young
specializata in analiza de piata, aduce in atentie urmatoarele efecte/situatii
privind mediul si educatia antreprenoriala:
62% dintre antreprenori considera ca educatia antreprenoriala s-a
imbunatatit in Romania in ultimul an (2016) comparativ cu anul 2014
cand conform unui studiu similar 58% dintre antreprenori priveau pozitiv
educatia antreprenoriala;
Educatia si spiritul antreprenorial reprezinta singurul pilon ligament cu
evolutie si potential major in economie;
Educatia si formarea antreprenoriala este singurul factor pentru cei mai
multi antreprenori percepute ca avand o evolutie pozitiva;
Programele specifice pentru educatia antreprenoriala sunt cele mai
reprezentative pentru antreprenorii romani in imbunatatirea perceptiei
antreprenoriatului ca o alegere de cariera in randul tinerilor.
Forta de munca din Romania este din ce in ce mai inalt calificata. Aceasta se
explica prin faptul ca mai multe persoane in varsta, mai putin calificate, parasesc
piata fortei de munca si mai multi oameni tineri, cu studii superioare, intra pe
piata fortei de munca. Pana in 2025, ponderea fortei de munca din Romania cu
nivel inalt de calificare ar trebui sa creasca pana la 39,4%, comparativ cu 26,6%
in 2013 si 17,3% in 2005. Persoanele cu nivel mediu de calificare in 2025 vor
reprezenta 37,8% din forta de munca, comparativ cu 51,5 % in 2013. Ponderea
celor cu nivel scazut sau fara calificari este previzionat sa ramana la aproximativ
22% in anul 2025. Conform previziunilor CEDEFOP, pana in 2020, in Romania, in
jur de 50% din forta de munca cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani va avea
calificari inalte, valoare superioara tintei UE 28 de 40%. Pe baza tendintelor
actuale in jur de 60% din forta de munca cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani
in Romania va avea calificari de nivel inalt, pana in 2025.
CEDEFOP - Romania Country forecasts - Skill supply and demand up to 2025

Evolutia sectorului IT la nivel national

Cresterea ocuparii fortei de munca se concentreaza in special in sectoarele cu o
valoare adaugata ridicata. In 2015, cele mai mari cresteri ale ocuparii fortei de
munca s-au inregistrat in domeniul TIC si al activitatilor profesionale, stiintifice si
tehnice, precum si in industrie si constructii. 15 Se preconizeaza ca ponderea
persoanelor cu inalta calificare in forta de munca activa va creste in mod
considerabil, si anume cu 44 %(56) pana in 2025; aceasta reprezinta cea mai
mare crestere din UE. In schimb, agricultura si industria reprezinta 29 % si,
respectiv, 21 % din ocuparea fortei de munca, acestea reducandu-se in ultimii
ani , conform graficului de mai jos:
Grafic - Cresterea ocuparii fortei de munca, sectoarele selectate

15 Cedefop, EU Skills Panorama. Analytical highlight (Panorama competentelor

in UE - Analiza), 2015:
http://skillspanorama.cedefop.europa.eu/sites/default/files/
EUSP_AH_Romania_0.pdf.
 Sursa: Comisia Europeana

Integrarea tinerilor pe piata fortei de munca ramane o provocare. In 2015,

somajul in randul tinerilor a scazut la 22 %, dar se situeaza in continuare putin
peste media UE. Proportia tinerilor care nu sunt incadrati profesional si nu
urmeaza niciun program educational sau de formare (NEET) (graficul 3.2.3) este
cu mult peste media UE (17 % fata de 12 %). Masurile-cheie, cum ar fi sprijinul
pentru stagii si ucenicii, certificarea competentelor si pachetele pentru
mobilitate, au fost utilizate mai putin decat se prevazuse initial. Cooperarea
intre serviciile publice de ocupare a fortei de munca, serviciile sociale si de
sanatate, scoli, universitati, parteneri sociali si partile interesate din sectorul
privat nu este inca suficient de dezvoltata. Masurile-pilot din mai multe judete au
reusit numai intr-o masura limitata sa ajunga la tinerii din aceasta categorie care
nu sunt inregistrati la serviciul public pentru ocuparea fortei de munca.

La finele anului 2014, contributia sectorului IT&C la formarea PIB-ului Romaniei a

fost de 5,2%, acesta situandu-se pe locul al saselea, dupa industrie (30,3%),
comert (11,7%), administratie publica, invatamant si sanatate (10,5%), tranzactii
imobiliare (8%) si servicii (6,6%)

Grafic Contributia sectorului IT&C la cresterea si formarea PIB

Prin comparatie, in anul 2013 contributia sectorul IT&C la formarea PIB a
fost de +3,4%, cu o contributie la cresterea PIB de doar 0,1%, aflata in
scadere fata de anul 2012 cu 0,6% la formarea PIB, respectiv cu 0,8% la
cresterea PIB-ului.
La finele anului 2014 nu mai putin de 30.000 de companii erau inregistrate
si autorizate sa desfasoare activitati economice in sfera industriei IT&C in
Romania, aproape de 5 ori mai mult comparativ cu anul 2000. Dintre
acestea aproape 16.000 de companii (peste 50%) erau inregistrate si
autorizate sa desfasoare activitati economice de servicii IT&C si dezvoltare
de produse software.
Conform studiului Dinamica sectorului IT&C Romanesc in 2014 realizat
in martie 2015 de catre Centrul de Analiza a Informatiilor si Evaluare a
Tendintelor, peste 50% dintre companiile inregistrate in Romania in scopuri
de activitati in sfera IT&C erau concentrate la finele anului 2014 in jurul
celor mai mari centre universitare, precum Bucuresti (11.213), Cluj-
Napoca (2.110), Timisoara (1.427), Iasi (1.264) si Brasov (1 .026).
 In ciuda faptului ca numarul total de studenti din Romania a fost in anul
universitar 2013-2014 aproape la jumatate fata de anul 2007-2008,
numarul de absolventi din sfera IT&C s-a mentinut in 2014 la un nivel
constant fata de anii precedenti (circa 9.000-10.000 de absolventi), dar
sub nevoile reale ale pietei (estimate la circa 14.000-16.000 de
absolventi).
La numarul relativ scazut de absolventi se mai adauga si faptul ca peste
30% dintre acestia necesita formare si training specializat pentru a fi in
concordanta cu exigentele profesionale de la locul de munca.
In raport cu cifra de afaceri realizata in anul precedent (2013), printre
actorii cei mai semnificativi din piata s-au numarat companiile furnizoare
de servicii de telecomunicatii, precum Orange, Vodafone, RCS & RDS,
respectiv Telekom Romania.16
Acestea au fost urmate la o distanta semnificativa de furnizorii de servicii
si solutii din zona IT, precum Oracle, IBM, Siveco, Microsoft, Ubisoft si
Endava. Din totalul de 25 de companii prezente in topul de mai jos peste
doua treimi sunt companii cu actionariat strain. Cu toate acestea, din
analiza datelor comerciale disponibile public reiese ca Romania este inca
un importator net in sfera industriei IT&C. Conform datelor furnizate de
The Observatory of Economic Complexity exporturile IT&C nu se numara
printre primele 5 categorii de produse pe care Romania le livreaza catre
pietele internationale.17

Modalitatea/modalitatile in care este asigurata relevanta rezultatelor

estimate pentru nevoile si tendintele de dezvoltare ale pietei
locale/regionale a muncii

Conform datelor si a informatiile prezentate anterior, am constat urmatoarele

categorii de nevoi/ tendinte de dezvoltare ale pietei locale/ regionale a muncii:
Nevoia de consiliere si orientare in cariera a tinerilor: modalitatea prin
care aceasta nevoie va fi acoperita prin proiect o reprezinta programul de
consiliere si orientare in cariera realizat prin proiect. Rezultatele generate
de acest program consta in principal in conturarea unui traseu profesional
pentru fiecare student implicat si obtinerea profilului psiho ocupational.
Relevanta acestor rezultate consta in impactul pe care-l au aceste
informatii pentru student in alegerea carierei profesionale; efectul asupra
stabilitatii in cariera, dezvoltarea capacitatilor identificate in profilul psiho
ocupational si valorificarea corespunzatoare a oportunitatilor de munca in
baza ablitatilor deprinse prin participarea la consiliere.
Nevoia de integrare a tinerilor pe piata muncii si de pregatire timpurie a

16 Centrul de Analiza a Informatiilor si Evaluare a Tendintelor, DINAMICA

SECTORULUI IT&C ROMANESC IN 2014

17 The Observatory of Economic Complexity, disponibil la

http://atlas.media.mit.edu/profile/country/rou/
 acestora pentru cerintele pietei fortei de munca Aceasta nevoie
identificata atat a nivelul grupului tinta, cat si la nivelul studentilor din
judetul Cluj, respectiv Regiunea de Dezvoltare Nord Vest, va fi acoperita
prin proiect prin realizarea programului de invatare la locul de munca,
constand in efectuarea celor 250 de stagii de practica. Relevanta acestui
rezultata consta in impactul pe care il are stagiul de practica asupra
studentului in facilitarea tranzitiei sale de la educatie la campul muncii.
Competentele practice dobandite la locul de munca si capacitatea
obtinuta in ce priveste integrarea la un loc de munca, va spriji studentul
ulterior stagiului in gasirea unui loc de munca mult mai facil si in
valorificarea cunostintelor practice dobandite. De asemenea, asiguarrea
relevantei acestor rezultate se va realiza prin includerea in conventiile de
practica a masurilor concrete privind ocuparea locurilor de munca.
Nivelul ridicat al somajului in randul tinerilor in Romania prin proiect se
urmareste realizarea unui grad de ocupare (angajabilitate) de 44% de
studenti inclusi in grupul tinta care ocupa un loc de munca dupa iesirea
din interventie.
Gradul redus de satisfactie in ce priveste calitatatea invatamantului
superior si rata redusa de corelare a programelor de studii cu cerintele
pietei - pentru a acoperi aceasta tendinta negative la nivel national si
regional, prin proiect se va dezvolta un portal web multifunctional cu
scopul de a crea conexiunea directa intre mediul academic studenti si
mediul privat. Acest rezultat este relevant atat pentru studenti si pentru
mediul universitar intrucat schimbul de informatii privind profilul si
rezultatele studentilor, cerintele angajatorilor in raport cu pregatirea
studentilor, tendintele privind oferta de joburi, nivelul de calificare solicitat
si bagajul de competente impus, va determina pe termen mediu o mai
buna corelare a programelor de studiu cu cerintele pietei, ca raspuns la
informatiile generate in baza portalului web.
Procentul ridicat de persoane apartinand grupurilor vulnerabile si gradul
ridicat de discriminare in Romania si lipsa educatiei in promovarea
nediscriminarii - asa cum rezulta in analiza, in prezent exista un nivel
ridicat de discriminare, un aspect negativ cu atat mai mult cu cat si
numarul persoanelor vulnerabile este relativ ridicat. In acest sens, sunt
necesare module educationale privind vulnerabilitatea persoanelor
defavorizate la actiuni discriminatorii si impactul negativ. Relevanta
sesiunilor de sensibilizare asupra fenomenului de nediscriminare rezulta
din educarea studentilor viitori absolventi si angajati pe piata muncii
privind impactul negativ pe care-l are un tratament discirminatoriu asupra
persoanelor vulnerabile si asupra societatii in cele din urma. Cresterea
nivelului de constientizare este capabila sa produca pe termen lung
reducerea comportamentului discriminatoriu, integrand aastfel persoanele
cu risc de excluziune.