NTREBRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICEN

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013

PROGRAM DE STUDIU
BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE I RECUPERARE
 Patologie si farmacologie

1. *Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:

A). Absorbia lent a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate;
D). Sunt necesare doze mai mici de medicament;
E). Permite absorbia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu.
2. *Dintre prametrii farmacodinamici enumerai mai jos caracterizeaz eliminarea
medicamentelor:
A). Biodisponibilitatea
B). Concentraia plasmatic
C). Volumul de distribuie
D). Constanta de absorbie
E). Timpul de njumtire
3. *Care cale de administrare a medicamentelor nu evit efectul primului pasaj
hepatic?
A). Calea oral
B). Calea sublingual
C). Calea intravenoas
D). Calea intramuscular
E). Calea rectal
4. *Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici i nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori i activitate intrinsec avnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). blocheaz receptoriii, avnd afinitate mare pentru acetia.
5. *Un agonist se caracterizeaz prin:
A). lipsa afinitii fa de receptor
B). activitate intrinsec i afinitate fa de receptor
C). lipsa activitii intrinseci
D). blocarea situsului de legare a mediatorului
E). producerea unui efect opus fa de mediatorul fiziologic
6. *Antagonitii competitivi:
A). prezint afinitate pentru receptori specifici i nu au activitate intrinsec
B). au afinitate pentru receptori i activitate intrinsec avnd efect propriu asupra
receptorilor
C). stimuleaz receptorii specifici;
D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). favorizeaz legarea mediatorului de receptor
7. *Efectele adverse de tip toxic:
A). sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri);
B). sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor;
C). sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic;
D). apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au
efecte toxice;
E). sunt doz-independente

1
8. *Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existnd o relaie gradat doz-efect;
B). sunt reacii neobinuite, care apar frecvent datorit administrrii n doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, n urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme imune;
E). sunt nnscute, condiionate genetic.
9. *Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de
medicamente:
A). trombocitopenia, leucopenia;
B). ocul anafilactic;
C). dermatita atopic;
D). glomerulonefrita;
E). boala serului.
10. *Medicamentele analgezice antipiretice - antiinflamatoare produc:
A). efect analgezic moderat;
B). euforie;
C). toleran;
D). deprimare respiratorie;
E). farmacodependen.
11. *Antiinflamatoarele nesteroidiene acioneaz prin:
A). inhibarea fosfodiesterazei;
B). stimularea adenilat-ciclazei;
C). inhibarea lipooxigenazei;
D). inhibarea ciclooxigenazei;
E). stimularea fosfolipazei A2.
12. *Procesul inflamator se caracterizeaz prin :
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). diminuarea permeabilitii capilare
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
13. *Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putnd produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). sedare
C). aciune deprimant central moderat
D). creterea concentraiei GABA cerebral
E). creterea activitii cognitive (aciune nootrop)
14. *Secreia de hidrocortizon(a) la nivelul corticosuprarenalei este stimulat de ctre
hormonul secretat de hipofiz:
A). LH (hormon luteinizant)
B). TRH
C). ACTH
D). Oxitocin
E). FSH
15. *Glucocorticoizii sunt indicai n:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic i cea secundar insuficienei hipofizare
anterioare;
B). osteoporoz;

2
 C). ulcer gastric;
D). bolnavi cu tulburri psihice;
E). ca tratament adjuvant n diabetul zaharat.
16. *Sunt considerate substane dopante:
A). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
B). antiinflamatoarele nesteroidiene
C). antihistaminicele H1-blocante
D). antidiabeticele orale
E). antidepresivele
17. *Acioneaz ca substane mascante diminund concentraia agenilor de dopaj la
nivel urinar:
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). morfinomimeticele
E). diureticele
18. *Care substane sunt considerate ageni de dopaj numai la brbai?
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). antiestrogenii de tip clomifen
E). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
19. *Sub aciunea 5- reductazei, testosteron(a) se transform la nivelul esuturilor int
n:
A). Estradiol
B). Androsteron()
C). Etiocolanolon()
D). Dihidrotestosteron()
E). Pregnenolon
20. *Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Hidrocortizon(a)
E). Finasterid(a)
21. *Abuzul ndelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Creterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului i litiaz calcic
C). Poliglobulie
D). Creterea numrului de spermatozoizi n ejaculat
E). Scderea albuminelor plasmatice i a mioglobinei musculare
22. Calea oral nu este utilizabil pentru:
A). substanele inactivate de enzimele proteolitice;
B). substanele inactivate n mediu acid;
C). medicamentele cu coeficient de extracie hepatic ridicat (peste 80%);
D). antibiotice cu spectru larg, datorit fenomenelor de dismicrobism;
E). substane cu indice terapeutic mic.
23. Un medicament traverseaz membranele biologice dac este:
A). liposolubil;
B). neionizat;

3
 C). ionizat;
D). legat de proteinele plasmatice;
E). nelegat de proteinele plasmatice.
24. Sunt medicamente cu capacitate inductoare enzimatic:
A). Cimetidina;
B). Fenobarbitalul;
C). Griseofilvina;
D). Carbamazepina;
E). Rifampicina.
25. Dintre parametrii farmacocinetici, nu este parametru primar (fiind dependent de ali
parametri):
A). Biodisponibilitatea
B). Clearance-ul
C). Volumul de distribuie
D). Timpul de njumire
E). Concentraia plasmatic
26. Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:
A). Absorbia rapid a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Efect prompt;
D). Lipsa reaciilor adverse
E). Posibilitatea folosirii unor forme farmaceutice cu absorbie ntrziat
27. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). Existena unui medicament care crete rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Toleran
D). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
E). Creterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism
medicamentos);
28. Inhibiia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). Existena unui medicament care crete rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
D). mpiedicarea metabolizrii medicamentelor administrate concomitent
E). Creterea efectelor medicamentelor administrate concomitent
29. Interaciunile de deplasare a medicamentelor de pe proteinele plasmatice apar n
condiiile:
A). medicamente administrate concomitent care se leag n procent nalt de proteine
de acelai situs de legare;
B). medicamente administrate concomitent care se leag n procent nalt de proteine
de situsuri diferite
C). medicamente administrate concomitent care se leag n procent redus de proteine
D). medicamente care nu se distribuie dect strict intravascular
E). existenei unei eventuale hipoalbuminemii
30. Traverseaz bariera hemato-encefalic medicamentele care sunt:
A). liposolubile;
B). neionizate;
C). ionizate;

4
 D). legate de proteinele plasmatice;
E). nelegate de proteinele plasmatice.
31. Alcalinizarea urinii favorizeaz reabsorbia tubular a substanelor:
A). liposolubile, neionizate cu caracter bazic;
B). ionizate, cu caracter acid;
C). solubile, cu caracter acid;
D). slab bazice, stabile la nivel urinar;
E). acide, care formeaz sruri solubile n mediu bazic.
32. Eliminarea renal a urmtoarelor substane este favorizat de alcalinizarea urinii:
A). amfetamina;
B). derivai de acid barbituric;
C). efedrina;
D). morfina
E). AINS.
33. Un agonist complet se caracterizeaz prin:
A). Afinitate fa de receptori
B). Efect farmacologic submaximal
C). Efect farmacologic maxim
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
34. Antagonistul competitiv se caracterizeaz prin:
A). Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelai situs de legare la nivel
receptorial;
B). Activitate intrinsec maxim;
C). Lipsa afinitii fa de receptor;
D). Lipsa activitii intrinseci;
E). mpidicarea legrii mediatorului, antagonistul legndu-se de acelai receptor, dar
pe un alt situs.
35. Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici i nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori i activitate intrinsec avnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). stimuleaz receptorii, avnd afinitate mare pentru acestia.
36. Interaciunea medicament-receptor se caracterizeaz prin:
A). reversibilitate;
B). stereospecificitate;
C). ireversibilitate;
D). saturabilitate;
E). concuren pentru situsul de legare cu substane cu structuri similare
37. Fenomenul de reglare descendent (down regulation) a receptorilor:
A). const n scderea numrului de receptori;
B). apare n urma blocrii continue a receptorilor;
C). apare n urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint creterea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii ndelungate a unui medicament agonist
38. Fenomenul de reglare ascendent (up regulation) a receptorilor:
A). const n creterea numrului de receptori;
B). apare n urma blocrii continue a receptorilor;

5
 C). apare n urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint diminuarea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii ndelungate a unui medicament agonist
39. Acioneaz pe receptori nucleari, influennd transcrierea unor secvene din gene:
A). corticosteroizii;
B). AINS;
C). androgenii;
D). amfetamina;
E). morfina
40. Sunt asocieri sinergice utile n practica medical:
A). deprimante centrale + alcool;
B). ibuprofen + pseudoefedrin ;
C). AINS + miorelaxante centrale;
D). AINS + corticosteroizi;
E). AINS + antisecretorii gastrice
41. Sunt receptori membranari:
A). receptorii opiozi;
B). receptorii adrenergici ;
C). receptorii pentru androgeni;
D). receptori pentru glucocorticoizi;
E). receptorii colinergici
42. Sunt exemple de antagonism funcional:
A). cafein + deprimante centrale;
B). cafein + alcool;
C). alcool+ deprimante centrale;
D). AINS + glucocorticoizi;
E). alcool + opioide
Rspuns corect: A, B, E
43. Un antagonist competitiv se caracterizeaz prin:
A). Afinitate fa de receptori cu legare pe acelai situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
44. Un antagonist necompetitiv se caracterizeaz prin:
A). Afinitate fa de receptori cu legare pe acelai situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
45. Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existnd o relaie gradata doz-efect;
B). sunt reacii neobinuite, care apar frecvent datorit administrrii n doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, n urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme imune;
E). sunt independente de doz, doze extrem de mici putnd produce reacii alergice
extrem de grave.
46. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:

6
 A). Trombocitopenie, leucopenie;
B). oc anafilactic;
C). anemie hemolitic;
D). glomerulonefrit;
E). boala serului.
47. Care dintre urmtoarele medicamente produc reacii de tip idiosincrazic?
A). Sulfametoxazol;
B). Suxametoniu;
C). Izoniazida;
D). Diclofenac sodic;
E). Penicilina G.
48. Reaciile adverse de tip idiosincrazic:
A). Sunt doz-dependente;
B). Sunt reacii neobinuite, diferite calitativ de efectele produse de medicamente la
populaia majoritar, determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate;
C). Sunt dobndite i cauzate de expunerea anterioar la medicament (intoleran
dobndit);
D). Constau n iniierea i dezvoltarea celulelor canceroase (carcinogenez);
E). Sunt nnscute i cauzate de defecte enzimatice (intoleran nnscut).
49. Reaciile alergice de tip IV, mediate celular sunt datorate:
A). Reaciei antigen-IgE la nivelul mastocitelor sau bazofilelor cu eliberare de
substane tisular active;
B). Reaciei dintre IgG i celulele purttoare de antigen, cu efect citotoxic;
C). Limfocitelor T sensibilizate care elibereaz limfokine;
D). Inflamaiei cauzate de depunerea complexelor circulante antigen-IgG
E). Toleranei imune fa de antigenele strine de origine iatrogen.
50. Tolerana se caracterizeaz prin:
A). diminuarea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
B). creterea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
C). necesitatea creterii dozei pentru a obine acelai efect;
D). scderea efectului unui medicament administrat concomitent;
E). creterea efectului unui medicament administrat concomitent;
51. Produc dependen psihic i/sau dup administrare repetat, pe termen lung:
A). opioidele
B). amfetamina
C). cocaina
D). antiinflamatoarele nesteroidiene
E). androgenii
52. Pot fi considerate ca subtipuri ale reaciilor adverse de tip toxic:
A). Reaciile de tip mutagen;
B). ocul anafilactic;
C). Reaciile de tip carcinogen;
D). Reaciile de tip teratogen;
E). Acatalazia
53. Sunt reacii adverse doz-dependente:
A). Urticaria prin mecanism alergic;
B). Reaciile de tip toxic;
C). Reaciile de tip idiosincrazic;

7
 D). ocul anafilactic;
E). Reaciile de tip carcinogen;
54. Sunt reacii adverse independente de doz:
A). ocul anafilactic;
B). Intolerana la alcool prin deficit de alcool-dehidrogenaz;
C). Agranulocitoza prin mecanism imun;
D). Reaciile de tip mutagen;
E). Reaciile de tip teratogen;
55. Sindromul de abstinen:
A). apare la ntreruperea administrrii unor medicamente care produc exclusiv
dependen psihic;
B). apare la ntreruperea administrrii unor medicamente care produc dependen
fizic;
C). caracterizeaz numai medicamentele care produc tahifilaxie;
D). este consecina induciei enzimatice;
E). se manifest prin aciuni de tip opus celor produse de medicamentul incriminat.
56. Pot produce sindrom de abstinen la ntreruperea administrrii dup consum
ndelungat:
A). Opioidele;
B). Alcoolul etilic;
C). Cannabis sativa var. indica;
D). AINS;
E). Antiasmaticele de tip clenbuterol;
57. Aspirina are urmatoarele efecte secundare/reacii adverse:
A). efect ulcerigen;
B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor (actiune antiagreganta plachetara i
actiune hipoprotrombinizanta la doze mari);
C). bronhoconstrictie, cu agravarea astmului bronsic;
D). nefrotoxicitate, hemoliz la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza;
E). hipercolesterolemie, mai ales la doze mari;
58. Au durat lung de aciune (t1/2 lung):
A). Acidul acetilsalicilic;
B). Fenilbutazona;
C). Ibuprofenul;
D). Diclofenacul;
E). Piroxicamul.
59. Medicamentele AINS sunt contraindicate sau se utilizeaz cu precauie:
A). n gut, deoarece cresc uricemia:
B). n ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus;
C). la sfrsitul sarcinii;
D). n astm bronsic;
E). n dismenoree.
60. Derivatii de tip oxicam se caracterizeaz prin:
A). aciune de durata (se administreaza o singura doza/zi);
B). efecte intense, poten ridicat;
C). toleran mai buna decat fenilbutazona;
D). aciune de scurta durat, administrare de 3-4 ori pe zi;
E). potena mai redus dect ibuprofenul.
61. Antiinflamatoarele nesteroidiene se caracterizeaz prin:
A). aciune antiinflamatoare, datorat inhibrii ciclooxigenazei;

8
 B). aciune inhibitorie asupra contraciilor uterine;
C). efect iritant asupra mucoasei gastrice, prin diminuarea formarii mucusului
protector;
D). creterea sintezei de prostaglandine;
E). favorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut.
62. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele efecte n funcie de dozele utilizate:
A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi);
B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi;
C). analgezic-antipiretic in doze foarte mici 0,1 g/zi;
D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi;
E). uricozuric la doze de 0,5 g/zi.
63. Procesul inflamator se caracterizeaz prin:
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei;
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). extravazarea plasmei
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
64. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect?
A). AINS pot crete efectul antidiabeticelor orale sau al anticoagulantelor orale pe
baza unor interaciuni de deplasare de pe proteinele plasmatice;
B). AINS au efect ulcerigen;
C). AINS sunt contraindicate la femeia gravid, mai ales n trimestrul al II-lea;
D). AINS se utilizeaz n tratamentul ulcerului gastric, datorit efectului
antiinflamator;
E). AINS sunt active doar dup administrare oral
65. AINS produc urmtoarele efecte adverse:
A). epigastralgii, gastrit hemoragic, ulcer gastroduodenal
B). insuficien renal acut
C). hiperpirexie, febr medicamentoas
D). interfer cu funciile plachetare scznd timpul de sngerare
E). tulburri sanguine i erupii cutanate
66. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu T1/2 foarte lung (42-72 ore) sunt:
A). Fenilbutazona
B). Indometacina
C). Diclofenac
D). Ibuprofen
E). Piroxicam
67. Acidul acetilsalicilic:
A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibil a ciclooxigenazei
B). este antiagregant plachetar n doze mici (0,3-0,5 g)
C). diminu edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronic, datorit aciunii
antiinflamatoare
D). n doze mari are efect uricozuric
E). la doze toxice poate produce tulburri de echilibru, tinitus
68. Avnd T1/2 mediu (5-15 ore) se administreaz de obicei n dou prize zilnice:
A). Ibuprofen
B). Diclofenac
C). Naproxen
D). Fenilbutazona
E). E. Indometacin

9
69. Corticosteroizii influeneaz:
A). metabolismul glucidic
B). metabolismul lipidic
C). metabolismul protidic
D). metabolismul hidro-electrolitic
E). SNC prin deprimare
70. Glucocorticoizii sunt indicai n:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic
B). boli inflamatorii
C). manifestri alergice
D). osteoporoz, tromboflebit
E). infecii grave fr medicaie etiotrop
71. Glucocorticoizii sunt contraindicai n:
A). diabet zaharat
B). boala serului, edem angioneurotic, astm bronic
C). boli de autoagresiune
D). tulburri psihotice
E). infecii fr medicaie etiotrop
72. Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putnd produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). activitate motorie mult diminuat
C). scderea concentraiei GABA cerebral cu creterea excitabilitii creierului
D). creterea concentraiei GABA cerebral
E). ameliorarea strii de apatie
73. Corticosteroizii:
A). pot evidenia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident
B). influeneaz metabolismul proteic
C). produc retenie hidrosalin, edeme, hipertensiune arterial, cretere ponderal
D). diminu valorile presiunii arteriale, mpiedicnd aciunea adrenalinei
E). produc tulburri SNC care nu dispar la ntreruperea tratamentului
74. Care dintre glucocorticoizi are aciune de durat scurt (8-12 ore) ?
A). Cortizon
B). Hidrocortizon
C). Metilprednisolon
D). Triamcinolon
E). Dexametazona
75. Au durat de aciune intermediar (12-36 ore) urmtorii glucocorticoizi :
A). Prednisolon
B). Metilprednisolon
C). Triamcinolon
D). Hidrocortizon
E). Betametazona
76. Se caracterizeaz prin durat lung de aciune (36-54 ore) urmtorii glucocorticoizi:
A). Prednison
B). Dexametazona
C). Betametazona
D). Cortizon
E). Metilprednisolon
77. Prezint poten mic, relativ la efectul antiinflamator i mineralcorticoid, urmtorii
glucocorticoizi:

10
 A). Prednisolonul
B). Metilprednisolonul
C). Triamcinolonul
D). Cortizonul
E). Hidrocortizonul
78. Care dintre glucocorticoizii enumerai sunt 11-hidroxi-derivai, fiind activi ca atare:
A). Hidrocortizon
B). Prednisolon
C). Triamcinolon
D). Cortizon
E). Prednison
79. Sunt practic lipsii de efect de tip mineralcorticoid urmtorii glucocorticoizi:
A). Metilprednisolon
B). Betametazona
C). Dexametazona
D). Cortizon
E). Hidrocortizon
80. Sunt considerate substane dopante:
A). Stimulantele centrale
B). AINS
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Antidepresivele triciclice
81. Care dintre substanele urmtoare sunt considerate dopante numai dup ce ating o
valoare prag n urin care s ateste consumul deliberat n scop dopant
A). Stimulantele centrale
B). Cafeina
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Testosteron(a)
82. Sunt considerate substane mascante, folosite n scopul de a falsifica proba de urin
la controlul antidoping:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Epitestosteron(a)
E). Diureticele)
83. Sunt substane supuse unor restricii, care pot fi folosite de sportivii de performan
numai cu aviz medical prealabil competiiei sportive:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Glucocorticoizii utilizai topic
E). -stimulatoarele utilizate pe cale inhalatorie
84. Sunt metode de dopaj interzise:
A). Dopajul sanguin
B). Manipularea farmacologic a probei urinare
C). Manipularea chimic a probei urinare
D). Stocarea inadecvat a probei de urin
E). Administrarea de AINS

11
85. Sunt clase de substane supuse anumitor restricii la sportivii de performan:
A). Anestezicele locale
B). Corticosteroizii
C). Antihistaminicele
D). Antiinflamatoarele nesteroidiene
E). Antipsihoticele
86. -blocantele sunt interzise fiind considerate dopante n urmtoarele sporturi:
A). Atletism
B). Nataie
C). Haltere
D). Tir
E). Tragere cu arcul
87. Sunt considerate substane dopante numai la brbai:
A). Testosteron(a)
B). Steroizii anabolizani
C). Clomifenul
D). Tamoxifenul
E). Amfetamina
88. Sunt hormoni peptidici i analogi, clasificai drept clas de ageni de dopaj:
A). ACTH
B). HCG
C). STH
D). Hormonii tiroidieni
E). Estrogenii
89. Diureticele sunt interzise n spotul de performan datorit:
A). dilurii probelor urinare prin creterea diurezei
B). tulburrilor hidro-electrolitice
C). aciunii antihipertensive
D). deshidratrii, cu scderea greutii corporale
E). aciunii antiedematoase
90. Dintre stimulantele centrale/anorexigene sunt considerate dopante:
A). Amfetamina
B). Efedrina
C). Cafeina (la orice nivel de concentraie urinar)
D). Sibutramina
E). Cocaina
91. Sunt supuse restriciilor pe lista CIO:
A). Alcoolul etilic
B). Marijuana
C). Corticosteroizii
D). Anestezicele generale
E). Anestezicele locale
92. Abuzul ndelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Creterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului i litiaz calcic
C). Poliglobulie
D). Creterea numrului de spermatozoizi n ejaculat
E). Hipertrofie muscular
Rspuns corect: C, E
93. La femei, utilizarea inadecvat a steroizilor anabolizani poate produce:

12
 A). Creterea secreiei de FSH i hiperstimulare ovarian
B). Hipertrofia glandei mamare
C). Hirsutism
D). Hipertrofia clitorisului
E). Acnee
94. Dintre efectele urmtoare sunt produse de androgeni:
A). Creterea masei proteice osoase
B). Stimularea eritropoezei
C). Creterea activitii glandelor sebacee
D). Retenia de sodiu i ap
E). Hipotensiune ortostatic
95. Testosteron(a) produce:
A). Scderea masei proteice osoase
B). Creterea masei musculare
C). Scderea activitii glandelor sebacee
D). Creterea pilozitii corporale
E). Diminuarea pilozitii de pe scalp
96. Testosteron(a) poate produce:
A). Agravarea adenomului de prostat
B). Proliferarea i metastazarea cancerului de prostat
C). Ginecomastie (la doze mari)
D). Atrofie clitoridian (la femei)
E). Diminuarea pilozitii (la femei)
97. Sunt substane care reduc efectele adverse ale steroizilor anabolizani, fiind
considerate substane dopante.
A). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei mamare (tamoxifenul)
B). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei hipozize (clomifenul)
C). Estradiolul administrat la brbai
D). Corticosteroizii (datorit efectelor asupra metabolismului proteic)
E). AINS
98. Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Nandrolon(a)
E). Finasterid(a)
99. Efectele adverse ale androgenilor cuprind:
A). Virilizare la femei
B). Anemie
C). Ginecomastie la brbat
D). Osteoporoz
E). Stimularea spermatogenezei
100. Nu sunt reacii adverse specifice androgenilor:
A). Virilizare la femei
B). Osteoporoz
C). Miopatie
D). Acnee
E). Hipertrofie muscular
101. Sunt androgeni naturali:
A). Metandienon(a)

13
 B). Testosteron(a)
C). Dihidrotestosterona
D). DHEA (dihidroepiandrosterona)
E). Estrona
102. Testosteron(a) se poate administra:
A). i.m. (sub form de esteri)
B). oral (ca atare)
C). oral (ca undecanoat)
D). intrarectal
E). transcutanat
103. Dihidrotestostern(a) este forma activ exclusiv a testosteronei la nivelul:
A). musculaturii striate
B). osului
C). foliculului pilo-sebaceu
D). prostatei
E). glandei mamare

14
 INTREBARI LICENTA TERAPIA OCUPATIONALA

1. ADL (Activities of Daily Living) sunt reprezentate de:

A). Mobilitate
B). Autoingrijire
C). Comunicare
D). Activitate sexuala
E). Masuri de securitate
2. I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living) sunt reprezentate de:
A). Activitati casnice
B). Deprinderi pentru convietuirea in societate
C). Manipularea obiectelor din mediu
D). Mobilitatea
E). Activitatea sexuala
3. Factorii reprezentati de resursele fizice ale pacientului in ADL (Activities of
Daily Living) sunt:
A). Capacitatea de mobilizare in pat
B). Functiile perceptuale
C). Functiile cognitive
D). Forta musculara
E). Mobilitatea articulara
4. Masurile de securitate in I-ADL (Instrumental Activities of Daily Living)
sunt:
A). Identificarea unor situatii periculoase
B). Capacitatea de a chema pompierii
C). Initierea unor masuri de securitate impotriva incendiilor
D). Stabilirea programarii la medic
E). Utilizarea medicamentelor
5. Care din urmatoarele criterii cuantifica independenta functionala in terapia
ocupationala:
A). Independent
B). Dependent
C). Supravegheat
D). Capabil
E). Asistenta maximala
6. *Asistenta maximala necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
B). 20-50% asistenta fizica
C). 20% asistenta fizica
D). 15 % asistenta fizica
E). 5% asistenta fizica
7. *Asistenta minima necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
B). 20-50% asistenta fizica
C). sub 20% asistenta fizica
D). 15 % asistenta fizica
E). 5% asistenta fizica
8. *Asistenta moderata necesita:
A). 50-80% asistenta fizica
 B). 20-50% asistenta fizica
C). 20% asistenta fizica
D). 15 % asistenta fizica
E). 5% asistenta fizica
9. In terapaia ocupationala in antrenamentul pentru autoingrijire se
recomanda urmatoarea secventa a activitatilor:
A). Alimentatie
B). Toaleta personala
C). Continenta sfincteriana
D). Cantatul
E). Scrisul
10. Deprinderile cognitive necesare pentru deplasarae in comunitate sunt:
A). Orientarea geografica
B). Capacitatea de a citi orarul autobuzelor
C). Abilitatea de a solicita consult medical
D). Abilitatea de a chema salvarea
E). Abilitatea de a-si adminisrtra medicatia
11. Etapele corecte de imbracare a unui pacient hemiplegic sunt urmatoarele:
A). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul
neafectate
B). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului cu bratul si piciorul
afectate
C). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul
neafectate
D). Regula generala postuleaza inceperea dezbracatului cu bratul si piciorul
afectate
E). Regula generala postuleaza inceperea imbracatului si dezbracatului
aleator-a nu se tine seama de membrela afectate
12. Urmatoarele tipuri de imbracaminte sunt recomandate pacientilor
tetraplegici:
A). Haine mai largi cu inchidere in fata
B). Pantaloni cu un numar mai mare
C). Pantofi cu o jumatate sau cu un numara mai mare
D). Sosete moi, din lana, bumbac
E). Sosete cu mansete elastice
13. Criteriile minime pentru imbracare numai cu ajutorul membrelor superioare
in terapia ocupationala in recuperarea unui pacient tetraplegic sunt:
A). O amplitudine articulara de 1000 pentru abductia si flexia umarului
B). O amplitudine articulara de 0-900 pentru abductia si flexia umarului
C). O amplitudine articulara de minim 900 pentru flexia cotului
D). O amplitudine articulara de minim 15-1400 pentru flexia cotului
E). O amplitudine articulara de minim 450 pentru rotatia externa a umarului
14. In terapia ocupationala contraindicatiile imbracarii la un pacient tetraplegic
intervin in urmatoarele situatii:
A). Coloana instabila la sediul leziunii
B). Escare
C). Spasticitate necontrolata la nivelul membrelor inferioare
D). Capacitate vitala <50%
E). Capacitate vitala >50%
15. Criteriile minime pentru imbracatul unei persoane tetraplegice la nivelul
membrelor superioare sunt:
A). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la deltoizi
B). Existenta unei forte musculare de valoare 2 sau 1 la deltoizi
C). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la rotatorii umarului
D). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la romboizi
E). Existenta unei forte musculare de valoare 3 sau 4 la cvadriceps
1. Activitatile practice din terapia ocupationala au urmatoarele obiective:
A). Sa dezvolte si sa mentina forta, rezistenta, toleranta la effort, mobilitatea,
coordonarea
B). Sa utilizeze miscari involuntare si automate
C). Sa utilizeze miscari voluntare si automate
D). Sa utilizeze deprinderile profesionale ale bolnavului
E). Sa amelioreze independenta bolnavului
2. *Cine a elaborat modelul de configuratie a activitatilor individuale ale
pacientului in terapia ocupationala:
A). Cynkin
B). Newton
C). Douglas
D). Dunton
E). Lawrence
3. Gradarea activitatilor in terapia ocupationala se face cu scopul de a:
A). Creste forta
B). Creste mobilitatea
C). Scade rezistenta
D). Scade toleranta
E). Creste coordonarea
4. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A). Sa aiba un scop
B). Sa se coreleze cu nevoile pacientului
C). Sa nu implice participarea psihica a pacientului
D). Sa implice participarea psihica a pacientului
E). Sa implice participarea fizica a pacientului
5. Activitatile terapeutice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A). Sa fie adaptabile
B). Sa fie gradabile
C). Sa se adapteze varstei pacientului
D). Sa implice participarea fizica si mentala a pacientului
E). Sa nu implice participarea fizica si mentala a pacientului
6. Activitatile selectate pentru refacerea functiei motorii trebuie sa:
A). Antreneze actiunea (miscarea) mai degraba decat pozitia articulatiilor
afectate
B). Antreneze pozitia articulatiilor afectate mai degraba decat actiiunea
(miscarea)
C). Asigure repetivitatea miscarilor
D). Permita gradarea rezistentei
E). Permita gradarea amplitudinii
7. In cadrul activitatilor practice din terapia ocupationala sunt folosite exercitii:
A). Active
B). Rezistive
 C). Pasive
D). Active asistate
E). Nerepetitive
8. Exercitiile de crestere a fortei musculare sunt:
A). Active asistate
B). Active
C). Rezistive izometrice
D). Rezistive izotonice
E). Pasive
9. Intensitatea (rezistenta) opusa contractiei musculare:
A). Se poate grada prin tipul de exercitiu ales
B). Se poate manipula independent
C). Poate fi variata prin tipul de exercitiu ales
D). Nu poate fi variata prin tipul de exercitiu ales
E). Nu creste cu cresterea fortei musculare
10. Exercitiile aplicate pentru ameliorarea fitnessului cardiac se executa:
A). De 3-5 X/ saptamana
B). Cu 60-80% din frecventa cardiaca maxima
C). Cu 50-80% din consumul maxim de oxigen
D). Cu 30% din consumul maxim de oxigen
E). Sustinut, 50-60minute/sedinta
11. Termoterapia are ca efecte:
A). scaderea mobilitatii
B). reducerea fluxului sanguin
C). reducerea durerii
D). cresterea contractilitatii musculare
E). cresterea elasticitatii fibrelor de colagen
12. Agentii termici care actioneaza prin conductie sunt:
A). Impachetari cu parafina
B). Whirpool
C). Ultrasunetele
D). Fluidoterapia
E). Impachetari calde hot pack
13. Crioterapia:
A). Provoaca vasoconstrictie
B). Provoaca vasodilatatie
C). Scade spasmul muscular
D). Nu se foloseste in tratamentul inflamatiei
E). Se foloseste in terapia edemelor
14. *Terapia contrastanta:
A). Inhiba dezvoltarea circulatiei colaterale
B). Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale
C). Creste edemul
D). Creste durerea
E). Se indica la pacientii cu tulburari circulatorii
15. *Tehnica Oxford (metoda de aplicare a exercitiilor tonice rezistive):
A). este inversul metodei de Lourne
B). se incepe cu 10% din RM
C). se incepe cu 75% din RM
D). se incepe cu 50% din RM
 E). se incepe cu 25% din RM
1. Evaluarea functiei motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Testarea fortei musculare
B). Evaluarea gradului hipertoniei
C). Evaluarea mobilitatii articulare
D). Evaluarea mecanismului postural
E). Testarea miscarilor selective necesare activitatilor functionale
2. Evaluarea sensibilitatii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Proprioceptia
B). Stereognozia
C). Sensibilitatea tactila
D). Sensibilitatea termica
E). Testarea fortei musculare
3. Evaluarea capacitatilor perceptuale si cognitive in terapia ocupationala la
pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Memoria
B). Atentia
C). Perceptia vizuala
D). Toleranta la dizabilitate
E). Istoricul profesional
4. Evaluarea capacitatii de comunicare si evaluarea functiei motorii orale in
terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va
cuprinde:
A). Perceptia auditiva
B). Atentia
C). Memoria
D). Capacitatea de a intelege limbajul vorbit
E). Capacitatea de a intelege limbajul scris
5. Evaluarea psihosociala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Stereognozia
B). Propioceptia
C). Suportul familial existent
D). Toleranta la disabilitate
E). Rolul pacientului in societate si familie
6. Evaluarea performantei ocupationale in terapia ocupationala la pacientii cu
AVC (accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Scara Klein
B). Indexul Katz
C). Evaluarea autoingrijirii
D). Schema corporala
E). Evaluarea activitatilor casnice
7. Scopul reantrenarii motorii in terapia ocupationala la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) va cuprinde:
A). Facilitarea miscarilor normale
B). Inhibarea schemelor de miscare
C). Inhibarea reflexelor anormale
D). Menajarea partii afectate in activitatile ocupationale
 E). Promovarea mecanismului postural normal
8. Ameliorarea, mentinerea mobilitatii articulare si prevenirea deformarilor in
terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident vascular cerebral) va
cuprinde:
A). Tehnici de posturare de tip Bobath
B). Mobilizari active
C). Mobilizari pasive asistate
D). Mobilizari active asistate
E). Mobilizari passive autoasistate
9. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) vor cuprinde:
A). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata
B). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata
C). Refacerea fortei pe partea afectata
D). Refacerea coordonarii pe partea afectata
E). Remedierea functiilor cognitive
10. Obiectivele recuperatorii ale terapiei ocupationale la pacientii cu AVC
(accident vascular cerebral) vor cuprinde:
A). Ameliorarea capacitatii de comunicare
B). Ameliorarea capacitatii de integrare sociala
C). Refacerea mobilitatii pasive pe partea afectata
D). Refacerea mobilitatii active pe partea neafectata
E). Refacerea mobilitatii active pe partea afectata
11. Metodele speciale de combatere a edemului in terapia ocupationala sunt:
A). Manusi elastice
B). Atele pneumatice
C). Masaj retrogad
D). Mobilizarea activa
E). Mobilizarea pasiva
12. Reeducarea senzoriala in terapia ocupationala la pacientii cu AVC (accident
vascular cerebral) va cuprinde:
A). Stimulare senzitiva simultana la membrul contralateral
B). Stimulare senzitiva succesiva la membrul contralateral
C). Durata exercitiilor ar trebui sa depaseasca 15 minute
D). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 5-10 minute
E). Durata exercitiilor nu ar trebui sa depaseasca 20 minute
13. *Testarea sensibilitatii la presiune se face de preferinta cu diapazonul prin
vibratia de:
A). 256 Hz
B). 160 Hz
C). 45 Hz
D). 15 Hz
E). 250 Hz
14. *Testarea sensibilitatii la durere se face de preferinta cu diapazonul prin
vibratia de:
A). 250 Hz
B). 30 Hz
C). 45 Hz
D). 15 Hz
E). 160 Hz
15. *Sensibilitatea termica se reeduca:
A). Cu diferente termice mici
B). Initial cu diferente termice mici cu cresterea diferentelor ulterior
C). Initial cu temperaturi extreme, ulterior abordandu-se diferente termice
minime
D). Cu diferente termice mari
E). Nu se reeduca
1. *Testul cantitativ carrol pentru functia membrului superior cuprinde:
A). 8 etape
B). 6 etape
C). 10 etape
D). 4 etape
E). 12 etape
2. *Testul Jebsen pentru functia mainii cuprinde:
A). 8 subteste
B). 6 subteste
C). 7 subteste
D). 9 subteste
E). 10 subteste
3. *Testul Jebsen se aplica:
A). numai la membrul dominant
B). numai la membrul nondominant
C). la mana dominanta si nondominanta
D). la piciorul dominant
E). la piciorul nondominant
4. Testul Jebsen consta din:
A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
B). scrierea unei scurte propozitii
C). intoarcerea unor carti de joc
D). simularea mancatului
E). apucarea si asezarea unei mingi
5. Testul Carrol consta din:
A). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
B). scrierea unei scurte propozitii
C). intoarcerea unor carti de joc
D). simularea mancatului
E). apucarea si asezarea unei mingi
6. Testul Jebsen consta din:
A). mutarea din loc a unor bidoane pline
B). mutarea din loc a unor cutii goale
C). intoarcerea unor carti de joc
D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite
E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
7. Testul Carrol consta din:
A). mutarea din loc a unor bidoane pline
B). mutarea din loc a unor cutii goale
C). intoarcerea unor carti de joc
D). apucarea si ridicarea a 4 cuburi de marimi diferite
E). turnarea apei dintr-o carafa intr-un pahar
8. Paralizia ERB:
 A). reprezinta leziunea trunchiului superior cu originea la nivel C5-C6
B). afecteaza deltoidul
C). apare umarul in epolet atrofia deltoidului
D). mana nu este indemna
E). mana este indemna
9. Leziunile de nerv cubital la nivel inalt determina:
A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF
B). aparitia semnului Froment
C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF
D). conservarea flexorului profund
E). afectarea flexorului profund

10. Leziunile de nerv cubital la nivel jos determina:

A). extensia MCF IV-V insotita de flexia IF
B). aparitia semnului Froment
C). hiperextensia MCF IV-V fara flexia IF
D). conservarea flexorului profund
E). afectarea flexorului profund

11. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici

stipuleaza:
A). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv
B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiunii excesive pe nerv
C). imobilizarea dureaza 4-6 saptamani
D). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani
E). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
12. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici
stipuleaza:
A). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare
B). imobilizarea dureaza 2-3 saptamani
C). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
D). initierea stretching-ului progresiv cu tractiune excesiva pe nerv
E). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului
13. Principile de tratament postoperator dupa sutura nervilor periferici
stipuleaza:
A). corectia contracturilor poate dura 4-6 saptamani
B). initierea stretching-ului progresiv cu evitarea tractiune excesiva pe nerv
C). eliminarea ortezei dupa regenerarea nervului
D). ortezare pentru substituirea musculaturii deficitare
E). combaterea edemului se va efectua prin mobilizari active ale articulatiilor
14. Echipamentele de tonifiere a mainii:
A). pot fi reprezentate de articole casnice
B). pot fi folosite dispozitivele de tip prindere-gripp din magazinele
sportive
C). nu pot fi reprezentate de articole casnice, doar de dispozitive specifice
D). pot fi confectionate din putty plast
E). nu pot fi confectionate din putty plast
15. Testul de discriminare a doua puncte:
A). a fost descris de Weber
B). se foloseste de compas si disk-criminator
 C). urmareste capacitatea de discriminare asubiectului-a putea distinge intre
2 puncte stimulate direct pe tegument
D). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de
5mm intre varfuri si pulpa degetelor distal si transversal
E). se foloseste de un compas cu varfuri boante care este fixat la o distanta de
10mm intre varfuri si pulpa degetelor proximal si longitudinal
1. Obiectivele terapiei fizicale in poliartrita reumatoida sunt:
A). Cresterea mobilitatii articulare
B). Cresterea fortei musculare
C). Scaderea rezistentei la efort
D). Scaderea capacitatii de desfasurare a ADL (Activities of Daily Living)
E). Cresterea rezistentei la effort
2. *In stadiul acut din poliartrita reumatoida se vor initia :
A). Exercitii izometrice cu rezistenta exterioara
B). Exercitii izotonice cu rezistenta exterioara
C). Exercitii izometrice fara rezistenta exterioara
D). Exercitii active rezistive
E). Stretching
3. In stadiul acut din poliartrita reumatoida:
A). Mobilizarile se vor practica de 1-2 ori pe zi
B). Se vor utiliza orteze pentru a mentine repausul articular
C). Se vor utiliza oeteze pentru a preveni deformitatile
D). Se va utiliza stretching-ul
E). Nu se va utiliza stretching-ul
4. In stadiul subacut din poliartrita reumatoida se recomanda:
A). Stretching pasiv bland
B). Exercitii izotonice active
C). A nu se folosi atele
D). A nu se initia si continua recuperarea cu mobilizari active
E). A nu se initia exercitii de tonizare izometrice
5. In stadiul cronic din poliartrita reumatoida se indica:
A). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu instabilitate articulara
B). Exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita
C). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii cu
articulatii stabile si inactive
D). Exercitii izotonice rezistive pentru a creste forta musculara la pacientii
aflati in recuperare postchirurgicala
E). A nu se initia exercitii izotonice rezistive la pacientii cu sinovita
6. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:
A). Evitarea pozitiilor care favorizeaza deformarile articulare
B). A se evita pozitiile in care predomina fortele externe
C). A se evita sprijinirea barbiei in palme sau degete
D). Rotirea capacului unui borcan cu degetele nu cu palma
E). Rotirea capacului unui borcan cu palma nu cu degetele
7. Principiile de protejare articulara in artrita reumatoida stipuleaza:
A). Utilizarea articulatilor cele mai puternice pentru diferite activitati
B). Evitarea mentinerii articulatiei immobile pe perioade indelungate
C). A nu se initia o activitate ce nu poate fi stopata in orice moment
D). A nu se initia contractii musculare cu efect tonizant
E). A se initia contractii musculare cu efect tonizant
8. Evaluarea fortei musculare la pacientii cu poliartrita reumatoida este:
A). Controversata
B). De prima intentie in orice stadiu al bolii
C). De prima intentie in satdiul acut al bolii
D). De prima intentie in satdiul subacut al bolii
E). Contraindicata de unii specialisti datorita rezistentei aplicata miscarii
9. *Indicati evaluarea care este controversata la pacientii cu poliartrita
reumatoida:
A). evaluarea analitica
B). evaluarea globala a functiei mainii
C). evaluarea fortei musculare
D). evaluarea locuintei
E). evaluarea activitatilor profesionale
10. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida
cuprinde:
A). recomandari cu privire la conservarea energiei
B). recomandari cu privire la simplificarea activitatilor
C). recomandari cu privire la protejarea articulatiilor
D). autoingrijirea
E). activitati casnice
11. Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita reumatoida
cuprinde:
A). autoingrijirea
B). activitati de relaxare
C). activitati lucrative
D). testing manual
E). conservarea energiei
12. *Evaluarea ADL (Activities of Daily Living) la pacientii cu artrita
reumatoida cuprinde:
A). conservarea energiei
B). testing manual
C). simplificarea activitatilor
D). masurarea mobilitatii articulare
E). autoingrijirea
13. Testele utilizate in evaluarea globala a functiei mainii sunt:
A). testul Jebsen
B). testul SODA
C). testul Oxford
D). testul Bobath
E). testul Cambridge
14. Exercitiile indicate la domiciliu la pacientii cu artrita reumatoida:
A). se va urma planul conceput in scris de kinetoterapeut
B). se va utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor
C). a nu se utiliza medicatie antialgica inainte de initierea exercitiilor
D). a nu se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor
E). a se utiliza aplicatii calde inainte de initierea exercitiilor
15. Atela volara de repaus :
A). este indicata in sinovita articulatiilor mici ale mainii
B). are ca obiectiv scaderea inflamatiei prin punere in repaus
C). imbunatateste prehensiunea cand articulatia RC (radio-carpiana) este
limitata datorita inflamatiei
D). amelioreaza functionalitatea mainii
E). este utilizata pentru pozitionarea corecta a articulatiei in timpul somnului
 TESTE GRIL

KINETOTERAPIA N ACTIVITI SPORTIVE I FIZICE

1. *Primul act al kinetoterapeutului n procesul de recuperare funcional este:

A). evaluarea;
B). diagnosticare;
C). tratament kinetic;
D). tratament kinetoprofilactic;
E). recomandari de exerciii fizice;
2. *Iniial evaluarea este necesar pentru:
A). aprecierea deficitului;
B). rezultatele obinute n aplicarea programului;
C). concluzii finale;
D). impunere de continuare a tratamentului;
E). observarea rezultatelor finale de tratament.
3. n tratatele de specialitate se ntlnete n afar de termenul de evaluare, expresia:
A). assesment;
B). procesul de nregistrare a datelor;
C). tablou complex asupra strii patomorfofuncionale a pacientului;
D). apreciere;
E). prognosticul.
4. Assessment-ul este:
A). procesul de nregistrare a datelor:
B). strngerea datelor;
C). identificarea problemelor;
D). formularea ipotezelor;
E). Luarea deciziilor pentru intervenii terapeutice.
5. Aprecierea trebuie s rspund iniial la urmtoarele ntrebri legate de starea
pacientului:
A). care sunt disfunciile lui?
B). care este eficiena programului?
C). care sunt cauzele acestor disfuncii?
D). care este restantul fincional?
E). care este eficiena tratamentului kinetic?
6. Aprecierea, practic se realizeaz prin etapele:
A). triajul i interviul iniial;
B). informaii subiective i obiective;
C). procesul de analiz a datelor i concluziile lucrative;
D). triajul i observaia;
E). informaii obiective i fora muscular.
7. Funcia postural poate fi compromis printre altele de:
A). aciunea gravitaiei;
B). poziii vicioase de lucru;
C). obezitatea;
D). sedentarismul;
E). mijloace de meninere a posturii corecte
8. Exerciiile de gimnastic elementar sunt clasificate astfel:
A). exerciii izometrice;
B). exerciii de contientizare;
C). exerciii de dezvoltare a masei musculare
D). exerciii flexibilizante;
E). exerciii izotonice.
9. Ecerciiile de contientizare au ca scop:
A). nvarea poziionrii corecte a segmentelor;
B). mobilizarea articular;
C). alegerea poziiilor corecte;
D). alegerea modalitilor poziiilor corecte;
E). tonifiere lombar.
10. Exerciiile de flaxibilitate au ca scop:
A). contientizarea poziiei corecte;
B). de ntreinere a articulaiilor;
C). de a restaura funcionarea normal a articulaiilor;
D). de fortificare a musculaturii antigravitaionale;
E). de a tonifica fibrele musculare.
11. Exerciiile de dezvoltare a masei musculare permit:
A). fortificarea musculaturii antigravitaionale;
B). contracii voluntare;
C). contracii involuntare;
D). contientizarea labilitii poziiei;
E). adoptarea unei staiuni verticale corecte.
12. Activitatea muscular n exerciiile terapeutice sportive permite:
A). ameliorarea calitii preciziei;
B). ameliorarea calitii forei;
C). o mai bun dezvoltare fizic i psihic;
D). ameliorarea calitii rapiditii;
E). o mai bun adaptare cardiopulmonar.
13. *Gestul sportiv antreneaz printre altele:
A). grupe musculare importante;
B). anumite segmente
C). numr limitat de muchi
D). tonificare muscular cu scripei;
E). tonificare muscular prin mecanoterapie.
14. Alegerea exerciiilor n funcie de scopurile urmrite presupune:
A). o anumit selecie, ntruct fiecare sport are o anumit dominant;
B). selecia se face n funcie de regiunea anatomic ce trebuie solicitat;
C). selecia depinde n egal msur de efectul vizat (de mobilizare sau de dezvoltare a
musculaturii);
D). un element n care se intenioneaz s se solicite muchiul (bucl nchis sau bucl
deschis);
E). nu impune o anumit selecie, ntruct fiecare sport are o anumit dominant.
15. Exerciiile terapeutice sportive pentru regiunea trunchiului sunt:
A). exerciii de echilibru;
B). exerciii de abilitate;
C). exerciii de mobilizare;
D). exerciii de dezvoltare a musculaturii;
E). exerciii de coordonare.
16. Semnificaia msurtorii staturii, cuprinde:
A). nlimea capului i a gtului;
B). nlimea trunchiului;
C). nlimea membrelor inferioare;
D). lungimea membrelor superioare;
E). aliniamentul coloanei vertebrale.
17. *n Romnia statura nalt la brbai este considerat a fi:
A). peste 180 cm;
B). peste 175 cm;
 C). peste 170 cm;
D). peste 165 cm;
E). peste 160 cm.
18. *n Romnia statura medie la femei este considerat a fi:
A). peste 160 cm;
B). peste 175 cm;
C). peste 170 cm;
D). peste 155 cm;
E). peste 150 cm.
19. Perimetrul toracic se msoar la brbai:
A). anterior sub areola mamar;
B). posterior sub unghiul omoplatului;
C). la nivelul articulaiei coastei 4 cu sternul;
D). imaginea antero-extern a marilor trohantere;
E). la nivelul claviculelor.
20. *Linia gravitaiei se apreciaz prin utilizarea:
A). firului cu plumb;
B). centimetrului;
C). goniometrului;
D). cntarului;
E). dinamometrului.
21. Poziia ortostatic se evalueaz prin:
A). aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal i sagital cu firul cu plumb
B). msurarea nlimii i a taliei eznd
C). evaluarea alinierii segmentelor din fa, din lateral i din spate
D). aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb
E). aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb
22. La evaluarea alinierii segmentelor din fa se urmrete:
A). umerii i toracele;
B). pelvisul i membrele pelviene;
C). degetele picioarelor;
D). capul i scapula;
E). coloana i abdomenul.
23. La evaluarea alinierii segmentelor din lateral se urmrete:
A). capul i scapula ;
B). coloana i abdomenul;
C). membrele inferioare i piciorul;
D). degetele picioarelor;
E). umerii i toracele.
24. La evaluarea alinierii segmentelor din posterior se urmrete:
A). toracele.
B). abdomenul;
C). coloana i picioarele;
D). scapula i talia;
E). capul;
25. *La evaluarea umerilor din fa se observ:
A). proeminarea posterioar a unghiului scapulei;
B). linia spinelor;
C). alinierea claviculelor;
D). unghiurile scapulare;
E). gradul de abducie a scapulelor.
26. La evaluarea coloanei din lateral se observ:
A). prezena cifolordozei;
 B). prezena lordozei;
C). prezena spatelui rotund;
D). prezena cifoscoliozei;
E). prezena cifozei.
27. Pasul dup Grossiord, se desfoar astfel:
A). nceputul sprijinului dublu;
B). sprijinul dublu;
C). balansarea;
D). sprijin unilateral;
E). nceputul dublului sprijin ulterior;
28. Subdiviziunile fazei mersului cuprinde i:
A). sprijinul dublu;
B). atacul cu talonul;
C). semipasul posterior;
D). desprinderea;
E). semipasul anteior.
29. Schema normal a fazei I a mersului, Atacul cu talonul, cuprinde:
A). capul i trunchiul verticale;
B). genunchiul drept extins iar cel stng uor flectat;
C). bazinul face o uoar rotaie anterioar;
D). genunchiul membrului de atac este extins;
E). piciorul respectiv este n unghi drept cu gamba;
30. Schema normal a fazei a III-a a mersului, desprinderea de sol a piciorului cuprinde
printre altele:
A). capul i trunchiul verticale;
B). braele apropiate de axa corpului;
C). bazinul n rotaie anterioar;
D). genunchiul drept uor flectat;
E). bazinul face o uoar rotaie anterioar.
31. Formele clinico-anatomo-funcionale ale periatritei scapulohumerale sunt:
A). umrul dureros simplu;
B). umrul blocat;
C). umrul acut hiperalgic;
D). umrul mixt;
E). umrul pseudoparalitic.
32. n perioada de imobilizare la pat pentru sechele a membrului superior posttraumatice,
kinetoterapia va cuprinde:
A). scripetoterapie i mobilizri pasive ale segmentelor imobilizate;
B). contracii izometrice sub gips;
C). hidrokinetoterapie la bazin;
D). exerciii active cu rezisten;
E). mobilizri pentru toate articulaiile accesibile.
33. *Se tie c n periatrita scapulohumeral sunt afectate n special micrile:
A). flexia;
B). adducia
C). rotaia intern;
D). extensia;
E). supinaia.
34. *Umrul dureros simplu n stadiul acut necesit imobilizarea n poziie de repaus cu
braul la:
A). 25o 30o n abducie
B). 35o 45o n abducie
C). 45o 50o n abducie
 D). 30o 35o n abducie
E). 20o 25o n abducie
35. n recuperarea kinetic a umrului pseudoparalitic se au n vedere urmtoarele
obiective:
A). prevenirea trecerii spre o capsulit retractil;
B). posturarea corect a umrului inflamat;
C). recuperarea unei fore musculare ct mai bune;
D). exercitii active cu rezisten ;
E). nvarea unor micri compensatorii.
36. n funcie de gradul de ruptur tendinoas i prezena durerii al umrului
pseudoparalitic tipurile de recuperare funcional sunt:
A). recuperarea fr atel;
B). recuperarea prin imobilizare cu fa elastic;
C). recuperarea pe atel;
D). recuperarea prin imobilirare m gips;
E). recuperarea umrului prin imobilizare cu earf.
37. n recuperarea umrului pseudoparalitic fr atel n primele 10-15 zile se vor face
urmtoarele exerciii:
A). exerciii pentru mobilizarea ntregului umr;
B). exerciii de relaxare a membrului superior afectat;
C). exerciii izometrice pentru deltoid;
D). exerciii pentru coloana cervical;
E). exerciii ale corpului i minii de pe atel.
38. n recuperarea umrului pseudoparalitic pe atel n primele 10-14 zile sunt indicate
urmtoarele exerciii:
A). exerciii ale corpului i minii de pe atel;
B). exerciii pentru coloana cervical;
C). exerciii de mobilizare activ a ntregului umr cu braul pe atel;
D). exerciii respiratorii;
E). exerciii statice (izometrice) ale umrului.
39. Kinetoterapia specific pentru mn cuprinde:
A). micri active cu rezisten;
B). confecionarea i utilizatea aparatului de atelare;
C). terapie ocupaional;
D). posturrile antideclive de lupta contra edmului;
E). posturrile pentru cresterea mobilitii.
40. Afeciuni osoase ale umrului pot fi cauzate de:
A). traumatisme (fracturi, luxaii);
B). netraumatice (tumori, infecii nespecifice, Tbc);
C). paralizia nervului circumflex;
D). miopatii;
E). polimiozite.
41. Afeciuni neurologice ale umrului pot fi cauzate de:
A). radiculopatii cervicale inferioare;
B). artroza umrului(omartroza);
C). paralizia nervului circumflex;
D). miopatii i polimiozite;
E). atrofia spinal pseudomiopatic.
42. Dintre obiectivele kinetice n recuperarea umrului fac parte:
A). prevenirea instalrii redorii articulare;
B). stabilitatea articular i mbuntirea forei musculare;
C). combaterea durerii locale;
D). corectarea redorii articulare atunci cnd a apucat deja s se instaleze
 E). mobilizarea pasiv a articulaiei
43. n prima etap imediat dup traumatism i ncheierea tratamentului ortopedic sau
chirurgical la umr, pacientul se poate afla n situaiile:
A). umrul imobilizat n adducie;
B). umr imobilizat cu cotul lipit de trunchi;
C). umrul imobilizat cu braul n abducie;
D). braul imobilizat ntr-o earf
E). umr imobilizat cu antebraul n supinaie.
44. n recuperarea luxaiei umrului se ine cont de urmtoarele reguli:
A). nu se practic mobilizarea activ;
B). nu se practic mobilizatea pasiv;
C). vor fi evitate (ce puin n primele 2 sptmni) micrile de abducie;
D). vor fi evitate (ce puin n primele 2 sptmni) micrile de rotaie extern;
E). vor fi evitate (ce puin n primele 2 sptmni) micrile de retropulsie.
45. *Fracturile claviculei se consolideaz n:
A). 7-14 zile;
B). 1-3 sptmni;
C). 2-3 sptmni;
D). 3-4 sptmni;
E). 4-5 sptmni;
46. *n luxaiile de old recuperarea kinetic ncepe:
A). la 5 sptmni;
B). la 3 sptmni;
C). la 6 sptmni;
D). la 4 sptmni;
E). la dou sptmni.
47. Remobilizrile n luxaiile de old este recomandat s se efectueze:
A). din ortostatism;
B). n ap;
C). n suspendare;
D). din ezut;
E). dic decubit ventral.
48. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
A). durere la nivelul genunchiului
B). redoare de inactivitate
C). durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioar a coapsei
D). mers chioptat
E). parestezii pe faa anterioar a coapsei
49. *n osteotonia de bazin imobilizarea se efectueaz:
A). pn la 6-8 sptmni;
B). pn la 5-6 sptmni;
C). pn la 3-4 sptmni;
D). pn la 7-9 sptmni;
E). pn la 2-4 sptmni.
50. *n osteotonia de bazin sprijinul este posibil:
A). dup 3 luni;
B). dup 4 luni;
C). dup 2 luni;
D). dup 5 luni
E). dup 8 luni.
51. Recuperarea pacienilor cu fractur de old presupune, alturi de posturri pentru
evitarea deviaiilor i de mobilizri precoce:
A). aplicarea de diapulse pentru grbirea consolidrii focarului de fractur;
 B). atenie pentru reeducarea genunchiului i cvadricepsului;
C). reeducarea membrului superior n lan kinetic nchis;
D). reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale.
E). prevenirea edemului.
52. n recuperarea bolnavului cu artroplastie total de old se vor evita:
A). flexia oldului;
B). adducia oldului;
C). abducia de old;
D). extensia oldului;
E). rotaiile oldului;
53. Principalele obiective n recuperarea kinetic a oldului posttraumatic sunt:
A). refacerea aliniamentului i posturii corpului.
B). reluarea precoce a mersului;
C). recuperarea mobilitii;
D). refacerea stabilitii;
E). combaterea durerii;
54. Din recuperarea stabilitii pasive a genunchiului posttraumatic fac parte urmtoarele
metode kinetice:
A). artroplastia genunchiului.
B). creterea rezistenei ligamentare;
C). respectarea regulilor de igien a genunchiului;
D). ortezarea genunchiului;
E). tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;
55. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fr smulgeri osoase presupune:
A). imobilizare n aparat gipsat;
B). diapulse, roentgen-terapie;
C). posturi antideclive pe perioada imobilizrii n aparat gipsat;
D). mobilizri ale degetelor, genunchiului i oldului;
E). electroterapie excitomotorie.
56. *n ruptura de menisc postoperator, pacientul, nu se sprijin pe membrul inferior
pentru o perioad de:
A). 18-20 zile;
B). 5-6 zile;
C). 20-25 zile;
D). 10-12 zile;
E). 25-30 zile.
57. Schema kinetologic n fracturile de genunchi n etapa de imobilizare va cuprinde:
A). posturri antideclive;
B). mobilizri active, activo-pasive ale pisiorului;
C). mobilizarea oldului (dac mobilizarea o permite);
D). refacera stabilitii;
E). reluarea mersului.
58. Dup tratamentul ortopedic al fracturii de col femural n perioada de imobilizare la pat
kinetpterapia const din:
A). contracii musculare izometrice ale muchiului cvadriceps i fesier mare;
B). contracii musculare izodinamice ajutate n grupele musculare flezoare ale oldului;
C). contracii musculare izodinamice ajutate n grupele musculare flezoare ale
genunchiului;
D). contracii musculare izometrice i izodinamice rezistive n grupele musculare distale
ale membrului inferior operat;
E). recuperarea mersului.
59. Dup tratamentul ortopedic al fracturii de col femural n perioada de deplasare fr
sprijin pe membrul inferior operat, kinetpterapia const din:
 A). recuperarea mersului
B). deplasare cu cadrul de mers;
C). deplasare cu crje axilare;
D). deplasare cu crju canadiene;
E). tonifiere muscular i conservarea mobilitii articulare.
60. Dup tratamentul ortopedic al fracturii de col femural n perioada de recuperare
funcional a membrului inferior operat, kinetpterapia const din
A). refacerea funciei normale a oldului operat;
B). corectarea deficienelor de mobilitate;
C). corectarea dezechilibrelor musculare;
D). corectarea imaginii motorii;
E). recuperarea mersului.
61. *n cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale far leziuni
neurologice, imobilizarea la pat n traciune, este recomandat:
A). timp de 1-2 sptmni ;
B). timp de 3-4 sptmni ;
C). timp de 2-3 sptmni ;
D). timp de 4-5 sptmni ;
E). timp de 1-3 sptmni.
62. n cazurile cele mai grave a traumatismelor coloanei vertebrale cervicale far leziuni
neurologice, tratamentul fizical-kinetic are ca obiective:
A). prevenirea escarelor;
B). precenirea trombo-emboliilor;
C). profilaxia contracturii musculare;
D). prevenirea redorii articulare;
E). prevenirea hipotrofiilor musculare;
63. n tratamentul kinetic al traumatismelor coloanei vertebrale cervicale far leziuni
neurologice, dup permiterea relurii mersului, se au n vedere urmtoarele obiective:
A). autoservirea;
B). ridicrile;
C). nclinaii laterale;
D). anteflexia;
E). contracii evocate.
64. *Pacienii care au purtat un simplu colar (minerv simpl), pentru o leziune ligamentar
simpl, trebuie s renune la el dup :
A). 1-2 sptmni;
B). 2-3 sptmni;
C). 1-3 sptmni;
D). 3-4 sptmni;
E). 2 sptmni.
65. *Pacienii mai gravi care au fost imobilizai n minerv gipsat, timp de:
A). 55-65 zile;
B). 65-70 zile;
C). 70-75 zile;
D). 75-90 zile;
E). 65-80 zile.
66. n momentul renunrii la orice imobilizate n traumatismele coloanei cervicale fr
leziuni neurologice, tratamentul fizical-kinetic poate consta din:
A). kinetoterapia n piscin;
B). alungirea axial activ din decubit dorsal;
C). alungirea axial din poziia aezat;
D). alungirea axial din ortostatism;
E). alungirea axial din decubit lataral.
67. Obiectivele kinetoterapiei n spondilita anchilozant sunt:
A). meninerea / corectarea posturilor i aliniamentului corpului
B). meninerea / ameliorarea mobilitii articulare i tonusului muscular
C). prevenirea poziiilor vicioase
D). prevenirea disfunciei ventilatorii restrictive
E). redimensionarea obiectivelor casnice
68. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluat prin:
A). indicele Schber;
B). indicele tragus-acromion;
C). indicele Ott;
D). indicele menton-stern;
E). indicele occiput-perete.
69. Kinetoterapia din perioada acut a discopatiei lombare urmrete:
A). relaxare general;
B). asuplizarea trunchiului inferior;
C). scderea iritaiei radiculare;
D). creterea tonusului vagal.
E). relaxarea musculaturii lombare contracturate.
70. coala spatelui const n:
A). nzvorrea coloanei lombare;
B). meninerea forei musculare agoniti i antagoniti;
C). programul Williams fazele I i II;
D). relaxarea musculaturii lombare contracturate;
E). contientizarea poziiei neutre a coloanei lombare i bazinului.
71. n schema de kinetotarapie aplicabil n perioada acut din diagnosticul de
lombosacralgie, se indic:
A). postur de decubit ventral;
B). tonifierea musculaturii;
C). redresarea bazinului;
D). contientizarea poziiei corecte a coloanei lombare i a bazinului;
E). cldur neutr n zilna lombar.
72. n schema de kinetotarapie aplicabil n perioada cronic din diagnosticul de
lombosacralgie, se indic:
A). meninerea forei musculare;
B). nzvorrea coloanei lombare;
C). asuprizarea lombar;
D). tonifierea musculaturii trunchiului;
E). contientizarea poziiei corecte a coloanei lombare i bazinului.
73. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale, efectuat de
kinetoterapeut, trebuie s cuprind:
A). evaluarea respiratorie i cardiovascular;
B). evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaiilor implicate, a forei
muscular;
C). aprecierea gradului de spasticitate;
D). aprecierea prezenei edemelor;
E). testarea biologic i radiologic.
74. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractur-luxaie de coloan
cervical n perioada de purtare a Minervei, cuprinde:
A). exerciii de echilibrare;
B). mobilizri ale membrelor superioare;
C). izometrie pentru meninerea tonusului dorso-lombar;
D). gimnastic respiratorie abdominal;
E). reprofesionalizare pentru asigurarea independenei bolnavului.
75. n perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei
vertebrale se recomand:
A). electroterapie de nalt frecven;
B). termoterapie local sau general;
C). terapie respiratorie;
D). micri pasive;
E). micri active.
 Hidroterapie si balneoclimatologie

1. Termoterapia este o metoda de tratament nespecific care utilizeaza ca agenti

terapeutici urmatorii factori:
A). apa
B). lumina
C). aerul
D). curentul galvanic
E). parafina
2. Efectele aplicarii factorului termic asupra aparatului mioartrokinetic sunt
urmatoarele:
A). cresterea eficientei contractiei musculare
B). cresterea debitului circulator
C). cresterea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului
D). cresterea elasticitatii structurilor periarticulare
E). scaderea elasticitatii fibrelor musculare si a colagenului
3. Efectele aplicarii locale, pe zone limitate, ale factorului termic sunt:
A). de crestere a tonusului muscular
B). antialgic
C). vasculoactiv
D). antiinflamator
E). resorbtiv
4. Efectele aplicatiilor de caldura sunt urmatoarele:
A). reducerea elasticitatii colagenului
B). diminuarea proceselor metabolice
C). analgezie
D). relaxarea musculara
E). hiperemie
5. Efectele aplicatiilor de crioterapie sunt:
A). analgezie
B). cresterea tonusului muscular
C). scaderea inflamatiei
D). scaderea spasticitatii
E). accelerarea activitatii metabolice
6. Contraindicatiile majore ale termoterapiei sunt urmatoarele:
A). inflamatia acuta
B). hemoragia acuta
C). ischemia
D). afectiunile osteoarticulare
E). tulburarile de sensibilitate
7. Centrul sau miezul organismului uman este reprezentat de:
A). organele interne toracoabdominale
B). organele interne intracraniene
C). muschii
D). tegumentul
E). tesutul subcutanat
8. Regiunile corpului unde temperatura masurata se apropie cel mai mult de
temperatura centrala sunt:
 A). intrarectal
B). axilar
C). intravaginal
D). in interiorul vezicii urinare
E). la nivel oral
9. Mecanismele activate prin caldura sunt:
A). vasoconstrictia cutanata
B). sudoratia
C). polipneea
D). creste secretia de adrenalina, noradrenalina si de hormoni tiroidieni
E). anorexie, apatie, inertie
10. Mecanismele activate prin frig sunt:
A). frisonul termic
B). foamea
C). vasodilatatia cutanata
D). piloerectie
E). scaderea secretiei hormonilor tiroidieni
11. Termoliza se realizeaza prin:
A). conductie
B). convectie
C). contractia musculaturii striate
D). evaporare
E). iradiere
12. Receptorii termici periferici se gasesc situati in:
A). hipotalamus
B). tegument
C). mucoasa bucala
D). in jurul orificiilor anal si vaginal
E). corpii striati
13. Vasele specializate pentru functia de tremoreglare se caracterizeaza prin:
A). nu au tonus bazal
B). au tonus bazal
C). sunt foarte sensibile la catecolaminele circulante
D). nu au control metabolice
E). au control metabolic
14. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de caracteristicile vaselor de
termoreglare nu sunt adevarate:
A). nu prezinta hiperemie activa
B). au anastomoze arteriovenoase aflate exclusiv sub actiunea simpaticului
C). activitatea lor se desfasoara sub control multifactorial: catecolamine
circulante, sistem nervos simpatic, factori hormonali, metaboliti locali
D). au hiperemie activa
E). au o capacitate mare de autoreglare a fluxului
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la tipul microkinetic sunt adevarate:
A). cu hipertonie vagala, trofotrop
B). cu hipertonie simpatica, ergotrop
C). predomina reactia vasoconstrictiva
D). prezinta reactii rapide, cu amplitudine mare
E). prezinta reactii lente si cu amplitudine mica, care se instaleaza lent si se
mentin timp indelungat
16. *Efectele aplicarii de caldura asupra circulatiei sunt urmatoarele cu
exceptia:
A). creste volumul circulator
B). creste viteza de circulatie a sangelui
C). scade rezistenta vasculara periferica
D). creste debitul cardiac
E). vasoconstrictie periferica
17. Efectele aplicarii de rece asupra circulatiei sunt:
A). mobilizeaza depozitele de sange
B). scaderea volumului circulator periferic
C). scaderea debitului cardiac
D). creste rezistenta vasculara periferica
E). scade rezistenta vasculara periferica
18. Efectele aplicatiilor hiperterme asupra aparatului cardiovascular sunt
urmatoarele cu exceptia:
A). creste debitul cardiac
B). creste ritmul cardiac
C). cresterea moderata a TA sistolice si o crestere importanta a TA diastolice
D). reduc debitul cardiac
E). reduc ritmul cardiac
19. Reguli generale de aplicare ale termoterapiei sunt:
A). pacientul trebuie examinat cu atentie inaintea oricarei proceduri
B). se intrerup in timpul ciclului menstrual
C). termoterapia se aplica imediat dupa mese
D). procedurile generale se aplica, de preferinta dupa-amiaza
E). numarul de aplicatii zilnice la acelasi pacient trebuie sa fie limitat
20. *Reguli generale de aplicare ale termoterapiei sunt urmatoarele cu exceptia:
A). se pot aplica procedurile generale dupa eforturi fizice mari, stres,
perioade de insomnie, etc.
B). nu este permisa aplicarea unor excitanti mai puternici fara avizul
medicului
C). la pacientii cu tegumente reci, aplicarea procedurilor reci se face dupa o
incalzire prealabila
D). dupa proceduri calde prelungite sau hiperterme este indicata o scurta
procedura de racire pentru combaterea atoniei vasculare periferice
E). pacientul va fi supravegheat pe toata perioada procedurii
21. Aplicarea la nivelul tegumentului de diverse substante, organice sau
anorganice, aflate la anumite temperaturi in scop terapeutic reprezinta
terapia cu:
A). comprese
B). cataplasme
C). frictiuni
D). afuziuni
E). impachetari
22. Modul de actiune al impachetarilor umede in prima faza este:
A). vasoconstrictie periferica
B). hiperexcitabilitate nervoasa
C). este stimulata termogeneza,
D). rarirea pulsului
E). rarirea frecventei respiratorii
23. Indicatiile impachetarilor umede sunt urmatoarele:
A). bolnavi febrili
B). astenici, depresivi
C). afectiuni cardiovasculare
D). dismetabolici
E). la pacienti cu tulburari de termoreglare
24. Indicatiile impachetarilor uscate sunt urmatoarele cu exceptia:
A). hipotiroidism
B). obezitate
C). stari febrile, afectiuni dermatologice
D). suferinte cronice decompensate
E). intoxicatii cronice
25. Efectele frictiunilor sunt:
A). crestere usoara a activitatii cordului
B). diminuarea metabolismului
C). excitatie usoara a sistemului nervos
D). tonifierea aparatului neuromuscular
E). actiune sedativa generala cu reglarea tulburarilor de somn
26. Indicatiile perierilor sunt urmatoarele:
A). tulburari de circulatie periferica
B). varice
C). ateroscleroza, hipertensiunea arteriala
D). obezitatea, hipotiroidismul, sedentarismul
E). sindroame asteno-depresive
27. Contraindicatiile afuziunilor sunt:
A). tulburari ale circulatiei periferice
B). stari depresive sau de surmenaj
C). ca proceduri de racire dupa aplicatii termice intense
D). suferinte inflamatorii acute si subacute ale organelor din micul bazin
E). metroragiile, graviditatea
28. Actiunea dusului scotian se manifesta prin:
A). un efect excitant asupra sistemului nervos
B). efect de tonifiere musculara
C). efect miorelaxant
D). de activare a circulatiei
E). diminuarea proceselor metabolice
29. *Indicatiile dusului scotian sunt urmatoarele cu exceptia:
A). obezitate, hipotiroidism
B). tulburari de reglare a circulatiei superficiale
C). tulburari de termoreglare
D). suferinte cardiace sau cerebrovasculare
E). ca procedura de calire
30. Indicatiile dusului subacval sunt urmatoarele:
A). deficite motorii de diferite cauze
B). atrofii musculare
C). varice, tromboflebite profunde
D). fragilitate vasculara
E). obezitate, hipotiroidism, constipatii cronice
31. *Urmatoarele reguli generale in aplicarea bailor sunt adevarate cu exceptia:
 A). se aplica in a doua jumatate a zilei, deoarece sunt proceduri mari,
solicitante pentru organism
B). trebuie pastrat un interval de timp intre ingestia de alimente si aplicarea
baii generale
C). pentru baile hiperterme se aplica o compresa rece pe frunte
D). pacientul trebuie supravegheat pe tot parcursul procedurii, care se
intrerupe la cel mai mic semn de intoleranta
E). dupa baie trebuie sa urmeze o perioada de odihna
32. Indicatiile crioterapiei sunt:
A). afectiuni posttraumatice
B). afectiuni reumatismale inflamatorii
C). ischemia
D). tulburari de sensibilitate
E). spasticitate
33. Contraindicatiile bailor reci complete sunt:
A). afectiuni cardiace
B). boli generale decompensate
C). afectiuni ale vaselor periferice
D). obezitate, hipotiroidism, diabet
E). stari dupa oboseala psihica sau intelectuala intense
34. Efectele bailor hiperterme si intens hiperterme asupra aparatului
cardiovascular sunt urmatoarele:
A). vasodilatatie periferica intensa, cu vasoplegie si staza venoasa,
arteriolara, capilara
B). vasoconstrictie la nivelul organelor interne
C). cresterea debitului circulator periferic
D). cresterea debitului cardiac si a debitului bataie
E). scaderea debitului cardiac si a debitului bataie
35. *Actiunea bailor hiperterma ascendente se manifesta prin urmatoarele efecte
cu exceptia:
A). crestere a temperaturii centrale
B). stimularea mecanismelor de termoreglare
C). excitatia sistemului nervos
D). sedarea sistemului nervos
E). amplificarea proceselor metabolice
36. Actiunea bailor cu iod este urmatoarea:
A). produce vasodilatatie
B). produc vasoconstrictie
C). cresc vascozitatea sangelui
D). reduc inflamatia
E). creste apararea nespecifica a organismului

37. Indicatiile impachetarilor cu parafina sunt:

A). afectiuni degenerative, posttraumatice ale ale aparatului locomotor
B). afectiuni ale sistemului nervos periferic
C). boli dermatologice
D). tuberculoza
E). hemoragii interne
38. Cura Kneipp cuprinde urmatoarele proceduri:
A). compresele Priessnitz
 B). spalarile alternante sau reci
C). afuziunile alternante sau reci
D). onctiunea cu namol
E). dusurile calde
39. *Actiunea termoterapiei contrastante are urmatoarele efecte cu exceptia:
A). imbunatatirea excitabilitatii receptorilor periferici
B). modularea circulatiei locale si generale
C). marirea vitezei de raspuns vasomotor
D). efect de sedare generala a organismului
E). stimularea intregului complex neuro-endocrino-umoralo-metabolic
40. Bioclima excitant-solicitanta de campie are urmatoarele caracteristici:
A). stresul bioclimatic cutanat, pulmonar are valori mici
B). intensa solicitare a organismului, indeosebi a mecanismelor de
termoreglare, in special a termolizei, se pierd cantitati mari de lichide si
saruri din organism
C). solicitare foarte redusa a SNC si vegetativ, a glandelor endocrine
D). creste capacitatea proceselor imunobiologice nespecifice de aparare
E). se imbunatateste metabolismul calciului
41. Bioclima tonico-stimulanta are urmatoarele indicatii de trimitere la cura:
A). stari de surmenaj fizic si intelectual
B). activitate in mediu cu noxe respiratorii
C). tbc pulmoanara si extrapulmonara
D). sarcina, daca gravida provine din localitati cu altitudine joasa
E). afectiuni degenerative cu deficit marcat de termoreglare si
meteorosensibilitate accentuata
42. *Contraindicatiile generale de trimitere la cura balneoclimaterica sunt
urmatoarele cu exceptia:
A). bolile venerice in stadiul de contagiozitate
B). stari casectice, indiferent de cauza
C). psihopatiile cu tulburari de comportament social
D). bolnavi la limita decompensarii de organ
E). afectiunile neurologice
43. Urmatoarele patologii nu beneficiaza de tratament in statiunile
balneoclimaterice:
A). afectiuni acute febrile ca si afectiunile cronice in perioadele de exacerbare
B). afectiuni vasculare periferice
C). alcoolismul cronic cu tulburari neuropsihice
D). boli dermatologice cu potential de contagiozitate
E). insuficienta cardiaca, renala, hepatica, etc.
44. Contraindicatiile de trimitere la cura balneoclimaterica a afectiunilor
degenerative ale aparatului locomotor sunt:
A). herniile de disc cervicale si lombare hiperalgice, parezante
B). artroza articulatiilor mari in puseu dureros acut si formele foarte evoluate
C). hiperalgiile cevicale si lombare
D). spondilodiscartroza
E). artrozele secundare posttraumatice
45. Contraindicatiile de tratament balneoclimateric pentru sechelele articulare
sunt:
A). artritele traumatice septice
B). sechele articulare cu fracturi consolidate
 C). sechele articulare cu corpi straini intraarticulari
D). sechele articulare cu calusuri mari vicioase paraarticulare
E). protezele articulare partiale si totale
46. *pH-ul peloizilor-este un indicator in functie de conditiile mediului de
formare, compozitia chimica si microbiologica, valoarea acida a acestuia este
la o valoare:
A). pH sub 5
B). pH cuprins intre 5-7
C). pH cuprins intre 7-8
D). pH peste 8
E). pH cuprins intre 8-10
47. *Namolurile saturate in saruri au o valoare de:
A). sub 15g/l
B). 15-35g/l
C). 35-75g/l
D). 75-150g/l
E). peste 150g/l
48. *Peloizii slab sulfurosi au un continutul de hidrogen sulfurat si sulfuri
exprimata in sulfura de fier de:
A). sub 0,02% FeS
B). 0,02-0,15% FeS
C). 0,15-0,30% FeS
D). 0,30-0,50% FeS
E). 0,50-0,75% FeS
49. Urmatoarele afirmatii referitoare la plasticitatea namolurilor sunt adevarate:
A). reprezina calitatea namolului de a se intinde si de a se mula pe suprafata
corpului
B). are valori mari pentru namolurile minerale si de turba
C). valori mici pentru cele sapropelice
D). este determinata de continutul namolului in substante solide insolubile
E). consistenta poate fi sporita, densa sau ceva mai redusa
50. *Capacitatea de absorbtie si de retinere a apei de catre peloizi se numeste:
A). termopexie
B). plasticitate
C). hidropexie
D). greutate specifica
E). granulatie
51. Modalitatile de aplicare ale namolului sunt urmatoarele:
A). bai
B). cataplasme
C). ionogalvanizare
D). onctiuni
E). impachetari
52. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei sunt urmatoarele:
A). afectiuni ale aparatului locomotor: degenerative, inflamatorii cronice,
posttraumatice
B). afectiuni neurologice ale nervilor periferici
C). afectiuni ginecologice cronice utero-anexiale si sterilitatea
D). bolile febrile de diverse etiologii
E). boli dermatologice: psoriazisul, eczeme, urticarii cronice
53. Contraindicatii aplicatiilor de namol sunt:
A). varsta inaintata, ateroscleroza
B). afectiuni cardiovasculare, hipertensiunea arteriala
C). boli endocrine: hipotiroidia, hipoparatiroidia, nanismul hipofizar
D). boli metabolice: obezitatea
E). boli renale: nefrite, litiaze renale
54. In compozitia mofetelor exista:
A). emanatii naturale de CO2 gaz uscat
B). hidrogen sulfurat
C). aeroioni pozitivi
D). aeroioni negativi
E). oxid de nitrat
55. Actiunea terapiei cu mofeta se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). creste fluxul de sange in musculatura scheletica
B). scade rezistenta periferica
C). creste fluxul de sange la nivel cerebral cu 75%
D). cresterea raportului preejectie/ejectie
E). creste fluxul sanguin cutanat
56. Bioclimatul din saline se caracterizeaza prin:
A). inconfort termic de racire puternic
B). indice de stres cutanat hipotonic moderat
C). indice de stres pulmonar echilibrat
D). are caracter de crutare
E). absenta aeropoluantilor, inalt grad de puritate al aerului
57. Compozitia bioclimatului din saline are urmatoarea compozitie:
A). aeroionii in cantitati mici~700/cm3 cu raport favorabil ionilor pozitivi
B). aerosolii salini in cantitati mari si de fina dispersie in proportie 60-80%
C). cantitati mai mici de CO2 si H2S decat in aerul din exterior
D). pH usor acid al aerului
E). prezenta de Na, Ca, Mg
58. Indicatiile curelor de salina sunt urmatoarele:
A). astmul bronsic la copii si adulti, forme usoare si medii
B). afectiuni osteoarticulare meteorosensibile
C). bronsitele cronice simple
D). afectiuni cardiovasculare
E). alergia cailor respiratorii superioare
59. Cura in scop terapeutic in afectiunile digestive se indica in:
A). gastrite cronice cu clorhidrie redusa
B). gastrite cronice cu clorhidrie crescuta
C). tulburari functionale ale colonului
D). rectocolita ulcerohemoragica
E). ulcer gastroduodenal in puseu dureros
60. Contraindicatiile speciale in afectiunile renourinare sunt:
A). calculii cailor excretorii care au dilatatii importane in amonte
B). litiazele, indiferent de dimensiuni, cu simptomatologie redusa dar cu
comunicare redusa cu caile excretorii
C). prezenta oricarui obstacol in scurgerea urinii
D). litiaza renala cu calculi caliceali sau bazinetali, cu cai urinare permeabile
E). pielonefrite cronice in afara puseelor de acutizare
 Electroterapie si fototerapie

1. Urmatoarele afirmatii referitoare la repolarizare sunt adevarate:

A). este reprezentata de procesele de revenire la potentialul de membrana
B). se produce o inactivare a mecanismului de transport al sodiului spre
interiorul celulei
C). se produce o inactivare a mecanismului de transport al potasiului spre
interiorul celulei
D). creste permeabilitatea membranei pentru potasiu care va iesi din celula cu un
flux crescut in intensitate.
E). interiorul celulei atinge in punctul maxim al acestui proces un plus de 40 mV,
pozitiv fata de exteriorul celulei
2. In cursul depolarizarii se produc urmatoarele procese cu exceptia:
A). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de sodiu, declansandu-se
un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior
B). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de potasiu, declansandu-
se un flux masiv al acestor ioni dinspre exterior spre interior
C). permeabilitatea membranei celulare pentru sodiu creste in urma
depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine negativa, iar
cea interna pozitiva
D). permeabilitatea membranei celulare pentru potasiu creste in urma
depolarizarii, proces in care partea externa a membranei devine pozitiva, iar
cea interna negativa
E). in cursul depolarizarii permeabilitatea celulei pentru sodiu ajunge sa fie de
30-40 ori mai mare decat pentru potasiu, iar viteza de migrare a sodiului
ajunge pana la de 7 ori mai mare decat cea a potasiului
3. Reobaza reprezinta:
A). timpul minim necesar curentului excitator necesar pentru transportul unei
cantitati suficient de mare de energie care sa modifice potentialul de repaus
la nivelul membranei exciatabile
B). timpul util minim pentru a produce o excitatie minima
C). intensitatea minima a curentului care produce o excitatie ( inregistrabila)
intr-un timp nedefinit
D). durata impulsului de curent dreptunghiular care produce contractie minima
E). raportul dintre intensitatea curentului triunghiular cu o durata de 1000ms si
intensitatea curentului dreptunghiular cu aceeasi durata, pentru valorile care
produc contractii minime
4. Urmatoarele afirmatii referitoare la cronaxie sunt adevarate:
A). reprezinta timpul util minim pentru a produce o excitatie minima cu un curent
a carui intensitate este egal cu dublul reobazei
B). cronaxia muschilor netezi este mult mai scurta decat cronaxia muschilor
striati
C). cronaxie mai lunga la muschii flexori decat la cei extensori
 D). cronaxie mai mica in punctele motorii proximale ale unui muschi comparativ
cu cele distale
E). cronaxia membrelor superioare este mai mica decat a membrelor inferioare
5. Conductorul electric de gradul II se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). sunt substante metalice
B). la trecerea curentului nu se produc reactii chimice
C). sunt solutii de acizi, baze sau saruri
D). la trecerea curentului electric se produce electroliza
E). sunt substante gazoase
6. Care dintre structurile corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor
de gradul II, buni conducatori:
A). sangele si corpul vitros
B). glande sudoripare, muschi
C). tesutul nervos
D). parul si epiderma
E). tesut subcutanat, organele interne
7. Rezistivitatea tisulara la curent (rezistenta ohmica) se caracterizeaza prin:
A). rezistivitatea cutanata scade sistematic, la inceput rapid, apoi treptat, tot mai
lent, in 30 se ajunge la un echilibru dinamic
B). cresterea intensitatii curentului duce la o noua crestere a rezistivitatii
C). intreruperea curentului duce la scadere rezistivitatii, la inceput rapid, apoi
lent
D). scaderea rezistivitatii este mai rapida decat restitutia sa dupa intreruperea
curentului
E). viteza de reducere a rezistivitatii este proportionala cu tensiunea in electrozi
8. Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii este urmatoarea:
A). actiune hiperemizanta, de activarea a vascularizatie
B). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul vaselor
profunde, din straturile musculare
C). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea
nutritiei tisulare
D). resorbtia exudatelor si edemelor locale
E). efect excitomotor
9. Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic sunt urmatoarele:
A). cu ajutorul electrozilor sub forma de placa
B). ca baie hidroelectrolitica
C). cu ajutorul bobinelor cervicala si lombara
D). cu ajutorul electrozilor de tip Shliephake
E). iontoforeza ( ionogalvanizare)
10. Masca Bergonie se utilizeaza in urmatoarele afectiuni:
A). tratamentul sciaticii
B). nevralgia trigeminala
C). in tulburarile de formare de a calusului dupa fracturi
D). parezele de nerv facial
E). in nevralgia cervicobrahiala
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la baia galvanica patru celulara sunt
adevarate cu exceptia:
A). se pot face aplicatii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare
B). daca dorim sa avem un pol activ reducem la minim cantitatea de apa din vase
C). temperatura apei se recomanda sa fie sub 34C
D). directia curentului poate fi ascendenta sau descendenta in functie de scopul
urmarit
E). durata sedintelor intre 10-30 minute, in functie de diagnostic, ritmul zilnic sau
la doua zile
12. Actiunea bailor Stanger se explica prin:
A). efectul termomecanic al apei
B). efectul electric al curentului
C). efectul campului magnetic
D). efectul piesoelectric
E). efectul chimic produs de ingredientele adaugate
13. Inconvenientele iontoforezei sunt:
A). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund
B). se obtin efecte certe cu cantitati infinitezimale de substante, evitand totodata
tractul gastrointestinal
C). deoarece majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari, de obicei
actioneaza numai componenta influentata de semnul polului respectiv
D). viteza de migrare a ionilor este diferita
E). au un efect de depozit realizat de acumularea substantelor farmacologice
intoduse la nivelul electrozilor
14. Substantele aplicate in ionogalvanizari la nivelul anodului sunt:
A). metale (sodiu, potasiu, litiu, calciu, magneziu, zinc, mercur, fier, cupru)
B). alcaloizi ( morfina, novocaina, atropina, pilocarpina)
C). halogeni ( brom, clor, iod)
D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric, oxalic)
E). corticoizi, peniciline, sulfamide
15. Contraindicatii galvanoterapiei sunt urmatoarele cu exceptia:
A). afectiuni care impiedica aplicarea electrozilor pe piele
B). afectiuni posttraumatice
C). supuratii, manifestari alergice, eczeme (insotite de urticarie)
D). manifestari neurologice
E). neoplasmele cutanate
16. Semnele de leziune de nerv periferic sunt urmatoarele:
A). inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica, aparitia contractiei la
polul pozitiv
B). reobaza crescuta
C). cronaxia scazuta
D). coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1
E). curba I/t deplasata in dreapta si in sus si fragmentata in trepte
17. Principiile si conditiile de respectat in cazul electrostimularii sunt urmatoarele:
A). pe fisa se mentioneaza miscarea care trebuie redobandita prin tratament
B). masajul este recomandat dupa stimulare
 C). pacientul trebuie sa se concentreze, sa isi dea singur comanda miscarii
voluntare
D). daca apar raspunsuri paradoxale pe parcusul tratamentului, acesta se va
intrerupe definitiv
E). postura segmentului locomotor sa fie adecvata, lipsit de influenta fortei de
gravitatie
18. Forma clasica de CDD-MF (monofazat) se caracterizeaza prin:
A). are efect excitator, creste tonusul muscular
B). are cel mai antialgic efect
C). produce vibratii, care actioneaza ca un masaj electric profund
D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic
E). tonicizeaza peretii arteriali, prin actiune vasoconstrictoare
19. Indicatiile aplicatiilor cu TENS sunt:
A). stari dureroase acute si cronice
B). durerile din neoplazii si determinarile secundare
C). infarctul miocardic acut
D). in timpul travaliului la gravide
E). sarcina in primul trimestru
20. Efectele fiziologice ale curentilor interferentiali sunt urmatoarele cu exceptia:
A). efect excitomotor pe musculatura striata denervata (la frecvente<10Hz)
B). efect decontracturant, obtinut cu frecvente medii (12-35Hz)
C). efect antialgic, prin diminuarea excitabilitatii dureroase si combaterea
hipoxiilor generatoare de durere
D). efect vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv
E). efect excitomotor pe musculatura neteda
21. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la dozarea intensitatii campului de unde
scurte:
A). doza I atermica sau rece, nu produce nici o senzatie, este sub pragul de
excitare termica
B). doza II oligotermica, produce o senzatie de caldura abia perceptibila, in
jur de 35 wati
C). doza III termica, produce o senzatie de caldura evidenta, dar suportabila,
35 wati
D). doza IV hipertermica este in jur de 75-100 Wati
E). doza IV hipertermica sau forte produce o senzatie de caldura puternica,
uneori greu suportata
22. Contraindicatiile terapiei cu unde scurte sunt urmatoarele:
A). procese inflamatorii acute cu supuratii
B). manifestari acute ale afectiunilor reumatice
C). afectiuni ale sistemului nervos central si periferic
D). prezenta de piese metalice intratisulare
E). pacemakerul cardiac
23. Contraindicatiile terapiei de inalta frecventa pulsatila sunt:
A). aplicarea pe aparatul gipsat
B). materialele de osteosinteza
C). pacemakerul
 D). afectiunile ginecologice
E). afectiunile tubului digestiv
24. Actiunile biologice ale ultrasunetelor la doze mici sunt:
A). sunt activate procesele de oxidare
B). creste permeabilitatea celulelor tegumentare, cu posibilitatea difuzarii prin
piele a unor substante
C). au efecte fibrolitice
D). produc eritem, petesii, flictene, pana la distructii celulare si rupturi capilare
E). producere de edeme hemoragice, necroze
25. Aplicatiile ultrasunetelor in cuplaj indirect se caracterizeaza prin:
A). se face prin intermediul apei (subacval)
B). se pot trata regiuni cu neregularitati de relief, zonele sensibile, cu
hiperestezii, cele cu plagi
C). vasele sa fie confectionate din material bun conductor si de dimensiuni mici
D). temp. apei 36C, apa sa fie statuta
E). capul traductorul vine in contact direct cu regiunea tratata
26. Urmatoarele afirmatii referitoare la metodologia aplicatiilor ultrasunetelor sunt
adevarate:
A). pentru tesutul muscular: in directia fibrelor tendomusculare, nu
perpendicular pe ele, cu doze mai mari de intensitate decat la tesutul cutanat
B). pentru tesuturile articulare si osoase: se fac aplicatii in mod direct pe
articulatii si pe coloana vertebrala
C). sunt recomandate durate mai lungi in tratamentul cicatricilor cheloide,
calcificarilor tendinoase, sclerodermiei
D). nu este indicata succesiunea masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
E). aplicatiile de ultrasunete sa preceada kinetoterapia datorita actiunii
antialgice si miorelaxante
27. Eritemul actinic de gradul I se caracterizeaza prin:
A). se produce pe o suprafata mai mica decat suprafata tegumentului expus
B). se produce lent, are o nuanta rozacee, este usor sau deloc pruriginos
C). persista cateva zile, pigmentatia apare in a patra zi prin puncte rosii-cafenii
care apoi se extind si dureaza mai multe saptaamni
D). se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea unei cruste
E). prezinta un aspect de arsura cu edem, fragilitate cutanta si prurit dureros,
aparuta in circa 2 ore
28. Indicatiile tratamentului cu ultraviolete sunt:
A). tuberculoza pulmonara activa
B). afectiunile dermatologice
C). afectiuni ale aparatului locomotor
D). neoplaziile
E). sarcina
29. Campul magnetic aplicat in ritm intrerup produce:
A). produce efecte predominant catabolice
B). produce efecte predominant anabolice
C). determina iesirea K+ din celula, cresterea glicolizei si proteolizei
D). stimularea secretiei adrenergice medulosuprarenale
 E). stimularea activitatii hipofizei si tiroidei
30. Indicatiile magnetoterapiei sunt:
A). sechele posttraumatice
B). afectiuni neuropsihice
C). afectiuni ginecologice
D). psihozele decompensate, epilepsia
E). bolile hematologice (anemii, leucemii)
31. Stimulii artificiali de natura fizica sau chimica sunt reprezentati de urmatorii cu
exceptia:
A). presiunea
B). lovirea
C). lumina
D). diferite solutii chimice
E). schimbarile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase, la nivelul sinapselor
sau care prin intermediul receptorilor pot declansa impulsuri nervoase
32. Conductor de gradul I se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). sunt substante metalice
B). curentul trece fara sa produca reactii chimice
C). sunt solutii de acizi, baze sau saruri
D). curentul realizeaza numai miscarea electronilor
E). sunt substante gazoase
33. Curent continuu constant se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). sensul de deplasare al electronilor este acelasi
B). se mentine o intensitate constanta
C). intesitatea curentului variaza de la o valoare zero pana la un anumit nivel
D). intensitatea curentului descreste de la un anumit nivel spre zero
E). curentul ia forma unei curbe ondulatorii datorita cresterilor si descresterilor
care au loc ritmic
34. Urmatoarele structuri ale corpului omenesc fac parte din categoria
conductorilor de gradul I, foarte buni conducatori, cu exceptia:
A). sangele
B). limfa
C). lichidul cefalorahidian
D). glandele sebacee
E). corpul vitros
35. Care structuri ale corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor de
gradul III, rau conducatori:
A). tesutul subcutanat
B). tesutul nervos
C). tesutul adipos
D). tesutul osos
E). glandele sudoripare
36. Rezistenta ohmica tisulara are o valoare la nivelul muschilor si la nivelul
organelor bogate in apa:
A). 80-130 ohmi/cm
B). in jur de 300 ohmi/cm
 C). 400-600 ohmi/cm
D). 1000-3000 ohmi/cm
E). 100 ohmi/cm
37. Polarizarea tisulara prin curent galvanic se caracterizeaza prin urmatoarele:
A). tensiunea de polarizare creste la inceput lent, apoi mai rapid, dupa o curba
hiperbolica
B). polaritatea ia nastere pe traseul caii curentului si intre electrozi
C). atinge starea maximala de echilibru dupa 30
D). tensiunea de polarizare este invers proportionala cu lungimea caii curentului
si cu rezistenta tisulara
E). este invers proportionala cu sectiunea tesuturilor strabatute, 120mV la nivelul
antebratului, 75mV la nivelul bratului si de numai 20mV la nivelul partii
superioare a toracelui
38. Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii se caracterizeaza
prin urmatoarele cu exceptia:
A). actiune hiperemizanta
B). de activarea a vascularizatie
C). pol pozitiv: eritem cutanat, cresterea temperaturii locale, senzatie de caldura
D). vasodilatatie la nivelul vaselor superficiale cutanate, la nivelul vaselor
profunde, din straturile musculare
E). imbunatatirea circulatiei sanguine cu efecte biotrofice prin imbunatatirea
nutritiei tisulare
39. Regiunea electiva de aplicare a curentului galvanic pentru influentarea
sistemului neurovegetativ este:
A). zona gulerului Scerbac (regiunea cervicala si dorsala superioara
posterioara)
B). regiunea cervicala anterioara
C). regiunea epigastrica
D). regiunea lombara
E). jonctiunea dorsolombara
40. Influenta curentului galvanic asupra sistemului circulator este urmatoarea cu
exceptia:
A). in sens descendent accelereaza afluxul sanguin din mica circulatie spre inima
B). in sens descendent diminua afluxul sanguin din mica circulatie spre inima
C). in sens descendent transporta sangele arterial catre sistemul portal
D). in sens ascendent accelereaza circulatia venoasa de la extremitatile inferioare
si de la organele sistemului portal catre inima
E). in sens ascendent favorizeaza transportul sangelui arterial catre plamani si
extremitatile superioare, precum si viteza sangelui venos de la inima la
plamani
41. Substantele folosite in ionogalvanizari aplicate la nivelul catodului sunt:
A). radicali de metale ( amoniu)
B). acetilcolina, adrenalina
C). halogeni ( brom, clor, iod)
D). radicali acizi ( sulfuric, salicilic, azotic, acetic, carbonic, citric, oxalic)
E). sarurile acizilor organici
42. Particularitatile de actiune ale iontoforezei sunt urmatoarele:
A). au un efect local demonstrat si recunoscut
B). se obtin efecte certe numai cu cantitati semnificative de substante
C). au un efect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat profund
D). este posibila si o actiune reflexa cuti-viscerala la nivelul dermatomioamelor
E). este precisa o dozare precisa a substantelor medicamentoase aplicate
43. Pentru stimularea contractiei musculaturii striate normoinervate se folosesc
curentii dreptunghiulari in urmatoarele situatii:
A). atoniile si atrofiile musculare, normoinervate
B). paraliziile spastice
C). musculatura slabita in cazul cifozelor si scoliozelor incipiente
D). spasme musculare
E). in prevenirea aderentelor intermusculare, intramusculare si peritendinoase
44. Terapia musculaturii spastice cu impulsuri de forma dreptunghiulara este
indicata in:
A). pareze spastice in cadrul sclerozei in placi
B). hemipareze spatice dupa accidente vasculare cerebrale
C). scleroza laterala amiotrofica
D). scleroza difuza avansata
E). boala Parkinson
45. Indicatiile principale pentru stimularea contractiei musculaturii netede cu
impulsuri exponentiale sunt:
A). constipatiile cronice atone
B). nevralgii si nevrite
C). atonia vezicala postoperatorie
D). stari postcontuzionale si postentorse
E). contractiile uterine slabe primare la nastere
46. Urmatoarele afirmatii referitoare la fibrele A- sunt adevarate:
A). conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile generate de vibratii si de
presiune
B). au diametru mare
C). sunt rapid conducatoare si sunt nespecifice pentru durere
D). conduc impulsuri pentru durerea tolerabila, bine localizata, sub forma de
intepaturi fine
E). sunt lent conducatoare
47. Forma clasica de CDD (curenti diadinamici)-RS (ritm sincopat) se
caracterizeaza prin:
A). are cel mai pronuntat efect excitomotor
B). are efecte vasodilatatoare si trofice remarcabile
C). are cel mai antialgic efect
D). este utilizat ca forma de introducere in aplicatiile in scop primordial antialgic
E). este indicat in atoniile musculare normoinervate
48. Modalitatile de aplicare ale CDD (curenti diadinamici) sunt urmatoarele:
A). cu electrozi aplicati transversal
B). cu electrozi aplicati longitudinal
C). cu bobine cervical si lombar
 D). cu monoda
E). cu ajutorul transductorului
49. Contraindicatiile terapiei cu TENS sunt :
A). purtatorii de pacemaker cardiac sau la cei cu implant trohlear
B). aplicarea pe regiunea anterioara cervicala sau la nivelul fetei si globilor
oculari
C). pe zone cu iritatie cutanata sau zone de discontinuitate
D). durerile psihogene, epilepsia
E). durerile fantoma dupa amputatiile membrelor
50. Indicatiile terapiei cu TENS sunt urmatoarele cu exceptia:
A). hipersensibilitatea la curent
B). afectiuni reumatice diverse
C). durerile din afectiunile neurologice periferice
D). nevralgiile postherpetice
E). starile acute si cronice postoperatorii
51. Terapia cu curenti intreferentiali poate fi aplicata cu ajutorul electrozilor de tip:
A). placa
B). vacuum sau de tip ventuza
C). manusa
D). Shiephake
E). perinita
52. Indicatiile terapiei cu curenti interferentiali sunt:
A). afectiuni ale aparatului locomotor
B). afectiuni vasculare periferice
C). afectiuni ale organelor interne
D). stari febrile de etiologii diverse
E). aplicatii toracice in aria precordiala in cazul tulburarilor cardiace organice
si functionale
53. Proprietatile fizice ale curentilor de inalta frecventa sunt:
A). frecventa foarte mare >100000Hz
B). produc fenomene capacitive reduse
C). produc fenomene inductive importante
D). producerea de energie calorica
E). incalzeste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice
54. Efectele pe verigile fiziopatologice ale terapiei cu inalta frecventa pulsatila sunt:
A). reduce procesul de calusare al fracturilor
B). accelereaza resorbtia hematoamelor si a proceselor inflamatorii
C). reduce cicatrizarea diverselor plagi produse accidental sau postoperator
D). favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase
E). diminua si combate spasmele musculaturii netede
55. Aplicarea ultrasunetelor in doze medii produc:
A). hiperemie tegumentara
B). au efecte fibrolitice
C). distructii celulare si rupturi capilare
D). eritem, petesii, flictene
E). vasodilatatie crescuta
56. Modalitatile de aplicatie ale ultrasunetelor sunt urmatoarele cu exceptia:
A). aplicatie segmentara indirecta pe zonele paravertebrale
B). aplicatia segmentara directa, pe cale neurala, de-a lungul nervilor periferici
C). aplicatii reflexe pe zonele cutanate, pe zonele musculare, zonele cu reactii
conjunctive de tipul miogelozelor si pe zonele periostale
D). aplicatii reflexe la distanta pe ganglionii simpatici
E). aplicatii directe la nivel articular
57. 57. Indicatiile terapiei cu UUS sunt urmatoarele:
A). patologia aparatului locomotor: reumatism degenerativ, inflamator si
abarticular
B). modificari tegumentare inflamatorii, infectioase
C). patologia aparatului locomotor de natura traumatica si ortopedica
D). insuficienta coronariana, tulburari de ritm
E). afectiunile ginecologice: boli inflamatorii cronice pelvine
58. Contraindicatiile generale ale tratamentului cu UUS sunt:
A). tulburari de coagulare, fragilitate capilara
B). afectiuni locale sau generale al tesutului colagen
C). afectiuni neurologice: nevralgii si nevrite, sechele nevralgice dupa herpes
zoster
D). stari febrile de cauze cunoscute sau nu
E). suferinte venoase ale membrelor: tromboflebite, tromboze, varice
59. Eritemul actinic de gradul IV se caracterizeaza prin:
A). tegumentul este rosu cianotic, edematiat, dureros
B). epidermul se decoleaza, are loc o exfoliere masiva
C). pigmentatia este inhibata, poate sa apara portiuni fara pigment, inconjurate
de un halou pigmentar
D). este urmata la 1-2 saptamani de o exfoliere cutanata in general fina,
furfuracee, mai rar lamelara si de o pigmentatie intensa
E). din a 15-a zi se produce exfolierea, marcata si masiva urmata de formarea
unei cruste
60. Contraindicatiile tratamentului cu ultraviolete sunt:
A). casexiile de orice natura
B). rahitismul
C). insuficientele hepatice, renale, cardiace
D). stari hemoragipare
E). afectiunile respiratorii
Recuperare n afeciunile neurologice i psihomotorii
I. Recuperarea neurologic: generaliti; recuperarea tremorului i a ataxiei;
scleroza multipl; miastenia gravis
II. Semiologia motilitii: sindromul de neuron motor central; sindromul de neuron
motor periferic; sindromul cerebelar; sindromul medular; sindromul vestibular
III. Reabilitarea spasticitii i a leziunilor spinale
IV. Boala Parkinson: diagnostic i neuroreabilitare
V. Accidentul vascular cerebral ischemic i hemoragic: diagnostic, neuroreabilitare
VI. Demena: definiie; reabilitare cognitiv

BIBLIOGRAFIE: cursul : Recuperare in afectiunile neurologice si psihomotorii

TEMA UNU

1. Deterioarea unei funcii neurologice reprezint:

A. Orice pierdere sau anomalie psihologic sau a unei structuri anatomice
B. Lipsa de concentrare
C. Scderea masei musculare
D. Pezena unei erupii eitematoase
E. Pri sau sisteme ale corpului care nu funcioneaz (durerea, fractura, pareza)
2. Un individ prezint un handicap, respectiv:
A. Are o limitare a ndeplinirii unui anumit rol (n funcie de vrst, sex, factori sociali
i culturali)
B. Se refer la interaciunea cu mediul nconjurtor sau cu alte persoane
C. Se refer la crearea unui regim de via propriu
D. Are restricie la ingestia de glucide
E. Consider c nu poate ctiga despul
3. Grupa de vrst 55-74 de ani cupride pacieni cu urmtoarele caracteristici:
A. Tineri
B. Majoritari invalizi
C. ntemeietori de familie
D. Pensionari activi
E. Studeni
4. Implicaiile vrstei pacienilor pentru neuroreabilitare sunt:
A. Exist afeciuni comune: stroke, migrena
B. Exist diagnostice necunoscute
C. Sunt afeciuni contagioase
D. Pacienii au afeciuni multiple, genernd handicapuri multiple (epileptici cu intelect
subliminar i tulburri psihice intercritice)
E. Numr vast (peste 100) de simptome neurologice cu caracter handicapant , n
contrast cu afeciuni respiratorii, cardiace
5. Atributele reabilitrii pacienilor sunt:

A. Participarea activ a pacientului mpreun cu minimum un aparintor care s-l

ajute s-i ating scopul propus
B. Ameliorez funcii, simptome (somn, mers, masticaie)
C. Credina n nemurire
D. ncercarea de ameliorare estetic
E. Tendina la visare
6. Neuroreabilitarea pacientului peste 75 de ani este dificila deoarece:
A. Prezint numeroase comorbiditi (boli cardiace, diabet etc)
B. Are idei preconcepute
C. Toi pacienii prezint tulburri cognitive
D. Au pensia prea mic
E. Toi pacienii prezint artroze
7. Scopul neuroreabilitrii l reprezint:
A. Un mers fr durere
B. Ameliorarea circulaiei sanguine
C. Prevenirea escarelor
D. Optimizarea funciilor neurologice i ameliorarea calitii vieii
E. Creterea forei musculare
8. Reabilitarea tremorului nu se realizeaz prin:
A. Terapia ocupaional
B. Orteze ale cotului
C. Exerciii fizice repetate
D. Tratament medicamentos cu Lioresal
E. Intervenii chirurgicale n cazurile cu tremor unilateral
9. Neuroreabilitarea ataxiei cuprinde:
A. ncurajarea compensatorie a vzului, contientizarea micrii, repetarea micrilor
B. Mutarea pacientului de la spital ntrun mediu familial
C. Combaterea depresiei, a stressului
D. Stimulare prin folosirea simurilor primare
E. Efectuarea unei psihoanalize
10. Recuperarea ataxiei impune:
A. Exerciii repetate
B. Exerciii intercalate cu perioade lungi de pauz
C. Exerciii cu balans postural
D. Mers pe brn
E. Exerciii de srit
11. Recuperarea ataxiei are rezultate modeste deoarece:

A. Evoluia este lent progresiv
B. Etiologia degenerativ, netratabil a majoritii bolilor
C. Lipsa de voin a pacienilor
D. Efectele adverse ale medicaiei
E. Tulburrile de vedere asociat
12. Tipuri fundamentale de tremor care necesit tratament i consultaie neurologic:
A. La frig
B. La ingestia exagerat de cafea
C. De repaus
D. De postur
E. De aciune
13. Tratamentul medicamentos al tremorului cuprinde:
A. L DOPA
B. Lioresal
C. Propranolol
D. Vitamina C
E. Carbamazepin
14. Triada de sindroame din scleroza multipl cuprinde:
A. Piramidal-cerebelar-extrapiramidal
B. Piramidal-cerebelar-vestibular
C. Extrapiramidal-vestibular-piramidal
D. Cerebelar-extrapiramidal-vestibular
E. Nici unul de mai sus
15. Scleroza multipl afecteaz mai ales:
A. Varstnicii
B. Copiii
C. Femeile tinere
D. Pensionarii
E.Precolarii
16. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre scleroza multipl:
A. Debuteaz n copilrie
B. Cel mai frecvent evolueaz cu recurene i remisiuni
C. Este o afeciune demielinizant
D. Reprezint o cauz frecvent de deces
E. Se vindec de cele mai multe ori
17. Miastenia gravis are urmtoarele caracteristici:
A. Se caracterizeaz prin parestezii
B. Simptomul de baz este cecitatea
C. Este o afeciune autoimun
D. Oboseala muscular este simptomul de baz
E. Afecteaz sexul feminin mai frecvent dect del masculin
TEMA DOI

18. Sindromul de neuron motor periferic este caracterizat prin:

A. Produce deficite motorii extinse
B. Produce atrofii musculare
C. Determin tulburri de sensibilitate cu caracter ectomelic
D. Dureri cu caracter de arsura
E. Parestezii permanente
19. Sindromul de neuron motor periferic clinic se recunoate dup:
A. Deficit motor-hipotonie-ROT diminuate
B. Deficit motor-hipertonie-ROT diminuate
C. Deficit motor-hipertonie-ROT vii
D. Deficit motor-hipotonie-tremor intenional
E. Deficit motor-hipotonie-ROT vii
20. Sindromul de neuron motor periferic se gsete n urmtoarele afeciuni:
A. Polineuropatii
B. Lombosciatic
C. Traumatism cerebral
D. Epilepsie
E. Miastenia gravis
21. Sindromul de neuron motor central se caracterizeaz:
A. Deficite motorii extinse
B. Deficite motorii restrnse
C. Hipertonie
D. Atrofii musculare
E. Tulburri de sensibilitate
22. Sindromul de hemiseciune medular Brown-Sequard cuprinde:
A. Homolateral: deficit motor
B. Controlateral: hipoestezie superficial
C. Controlateral: Hipopalestezie
D. Homolateral: Hipoestezie superficial
E. Homolateral: hipopalestezie
23. Mduva spinrii are structura format din:
A. Substan cerebral
B. Substan neagr
C. Substan alb
D. Ligamente
E. Ganglioni
24. Seciunea medular total se caracterizeaz prin:
A. Sindrom cerebelar amplu
B. Cefalee
C. Vertij
D. Faza de oc medular
E. Faza de automatism medular care o urmeaz pe cea de oc
25. Mduva spinrii este:
A. Componenta inferioar a SNC
B. Se gsete n canalul rahidian, n prelungirea bulbului
C. Se afl n fosa cerebral posterioar
D. Se continu cu pedunculul cerebral
E. Se divide n dou cordoane

26. Reflexele patologice piramidale Babinski i Rosner se gsesc n:

A. Sindromul cerebelar
B. Sindromul de neuron motor periferic
C. Sindromul vestibular
D. Sindromul de neuron motor central
E. Sindromul hiperton+hipochinetic
27.Tetraplegia este:
A. Deficitul motor parial a dou membre
B. Defictul motor total a patru membre
C. Deficitul motor al ambilor deltoizi
D. Deficitul motor parial a dou membre
E. Deficitul motor i senzitiv total a patru membre
28. Cerebelul este:
A. Parte a mduvei spinrii n poriunea cervical
B. Zon din diencefal
C. Parte a emisferelor cerebrale
D. Poriunea inferioar a trunchiului cerebral
E. Situat n fosa cerebral posterioar
29. Sindromul cerebelar se bnuiete la:
A. Un sportiv fr performane
B. O femeie care nu se poate apleca s cultive flori
C. Un copil care are la coal nota 8 la purtare
D. O casnic creia i se taie maioneza
E. Un brbat cu mers ebrios matinal

TEMA TREI
30. Spasticitatea netratat poate conduce la:

A. Hipertrofie muscular
B. Retracii tendinoase
C.Posturi patologice care mpiedic alimentaia, comunicarea, etc
D.Afectarea unor activiti zilnice
E. Vertij

31. Spasticitatea se caracterizeaz prin:

A. O activitate crescut, patologic a musculaturii scheletale asociat

simptomatologiei sindromului de neuron motor central
B. Creterea balansului membrelor pe lng corp
C.Creterea rezistenei la ntinderea rapid pasiv a unui muchi
D. Pierderea preciziei micrilor
E. Ameliorarea mersului

32. Spasticitatea determin:

A. Creterea rezistenei la efort fizic

B. Creterea bazei de susinere la mers
C. Slbiciune muscular
D. ncetinirea formrii unei micri voluntare
E. Pozitivarea probelor de coordonare

33. Spasticitatea afecteaz n principal:

A. Musculatura toracelui
B. Musculatura antigrafic
C. Musculatura oculat
D. Muculatura neted
E. Musculatura miocordic

34. Spasticitatea este dat de:

A. Accidente vasculare cerebrale

B. Traumatisme cerebrale i ale mduvei spinrii
C. Scleroza multipl
D. Tumori cerebrale
E. Secionarea nervilor periferici

35. Scopul tratamentului fizical al spasticitii este:

A. Prevenirea tulburrilor de reflexe

B. Dispariia replexelor osteotendinoase
C. Meninerea lungimii membrului (muchi, articulaii)
D. Modularea tonusului muscular
E. Re-educarea micrii

36. Lipsa de micare a unor membre spastice predispune la:

A. Accentuarea reflexelor osteotendinoase

B. Creterea eficienei micrilor brute
C. Osificarea heterotopic
D. Anhidroz
E. Ameliorarea tonusului muscular

37. Rolul fizioterapeutului ncepe cu:

A. Analiz a deficitelor motorii, a deviaiilor de postur

B. Evaluarea alinierii corecte a articulaiilor unui membru
C. Obinerea unor performane fizice
D. Corectarea hiperspasticitii
E. Relaxarea musculaturii abdominale

38. Modularea tonusului muscular ca etap a reeducrii spaticitii se realizeaz:

A. Alergare pe band
B. Creterea dozei de diazepam
C. Micri lente
D. Micri repetate
E. Exerciii de izometrie

39.Hidroterapia, ca metod de neuroreabilitare, acioneaz prin:

A. nclzete corpul
B. Elimin gravitaia
C. Rcete corpul
D. Crete rezistena la efort
E. Contribuie la accelerarea ratei cardiace

40. Neuroreabilitarea spasticitii se realizeaz cu urmtoarele metode accesorii:

A. Maini care produc micri pasive permanente
B. Psihoterapie
C. Tratamente termale
D. Stimulare electric
E. Acupunctur

41. Rigiditatea, respectiv creterea tonusul muscular la micri pasive efectuate lent
are urmtoarele caracteristici:

A. Afecteaz numai musculatura antigravific

B. Afecteazt n egal msur att muchii extensori ct i flexorii
C. Cedeaz discontinuu (semnul roii dinate)
D. Poate afecta att membrele ct i musculatura axial
E. Apare n: boala parkinson, parkinsonism

42. Tratamentul medicamentos al spasticitii din sindromul de neuron motor central

se face cu:
A. Diazepam n doz de 100mg zilnic
B. Paracetamol n doz de 500mg zilnic
C. Bilobil o tablet de 3x40mg pe zi
D. Lioresal (baclofen) n doz de 3x10mg pe zi
E. Nacom, 250mg
43. Osificarea heterotopic apare dac:
A. Micrile de recuperare se fac prea lent
B. Micrile de recuperare se fac prea rapid
C. Pacienii fac exces de antiinflamatoare
D. Pacientul poart orteze
E. Administrare de benzodiazepine
44. Leziunile spinale deasupra vertebrei T4 nu impun:
A. Imobilizare n funcie de gravitatea leziunilor osoase i a instabilitii ligamentare
B. Imobilizare n guler cervical
C. Imobilizare n pat aproximativ 3 luni
D. Imobilizarea membrelor inferioare n atele
E. Examinare imagistic a segmentului cervico-dorsal superior
TEMA PATRU

45. Boala Parkinson nu se caracterizeaz prin:

A. Bradikinezie, tremor, hemiparez
B. Bradikinezie, rigiditate
C. Mers sltre
D. Rspuns favorabil la tratament medicamentos cu L Dopa
E. Facies hipomimic
46. Care pacient este suspect de boala Parkinson :
A. Femeie, 30 ani, luz
B. Tnr, 18 ani, sticlar
C. Brbat, 45 ani, tremor al minii drepte
D. Patron, 50 ani, paraplegic
E. Vrsnic, 85 ani, anemic
47. Neuroreabilitarea n boala Parkinson urmrete:
A. Meninerea unui grad mai mare de independen
B. Prevenirea cderilor
C. Ameliorarea mersului
D. Urcat-cobort scri
E. Participarea la Cross

48. La cazurile cu boala Parkinson, neuroreabilitarea se ncepe:

A. Odat cu imobilizarea la pat a pacienilor

B. La cererea familiei
C. Ct mai precoce
D. Dup administrarea tratamentului
E. Dac medicaia nu are efectele scontate

49. Exerciiile de postur ale parkinsonianului :

A. Menin moralul ridicat:

B. Contribuie la combaterea osteoporozei
C. Se realizeaz cu ajutorul spalierelor
D. Constau din exerciii de ntindere, meninerea unor atitudini
E. Permit mnuirea mai abil a tacmurilor

50. Meninerea mobilitii funcionale a parkinsonianului se realizeaz:

A. nvarea unor micri compensatorii

B. Utilizarea unor unelte ajuttoare
C. Folosirea unor roboi multifuncionali
D. Crearea unui program informatizat
E. Detectarea artrozelor

51. Mersul parkinsonianului se amelioreaz prin:

A. Administrarea de energizante
B. Trasarea unui ghidaj vizual
C. Exerciii peste obstacole
D. Exerciii dup un ritm acustic
E. Prin memorarea secvenelor unei aciuni (ezi-stai n picioare-mergi)

TEMA CINCI

52. Metoda de recuperare Kabat nu folosete ca principiu:

A. ntinderea prealabil a muchiului, folosind reflexul de ntindere
B. Presiuni i traciuni asupra articulaiilor care stimuleaz receptorii articulari
C.Folosirea schemelor de micri n cele 3 planuri, n spiral i n diagonal
D. Reaciile primitive i micrile reflexe
E. Masaj de ntreinere
53. La hemiplegici, metoda Brunnstrom const din:
A. Rotarea capului spre partea sntoas nvingnd o rezisten uureaz sinergia
de extensie a braului, rotaia spre partea bolnav , ajut flexia braului
B. Rotarea capului spre partea sntoas nvingnd o rezisten uureaz sinergia
de flexie a braului, rotaia spre partea bolnav , ajut extensia braului
C. Rezistena maxim, conduce la contracii izotonice i izometrice ale agonitilor i
antagonitilor
D.Cotaia capului se nsoete de flexia coapsei pe gamb
E. Rezistena manual, prin sprijinirea membrului n mai multe puncte
54. Scopul recuperrii pacienilor cu stroke este:
A. Renunarea la tratamentele medicamentoase
B Maximizarea abilitatea funcional
C Reluarea abilitii de a conduce autovehicule
D Prevenirea complicaiilor secundare (escare )
E Integrarea nevoilor i a dorinelor pacientului n posibilitile fizice ale acestuia
55. Ordinea cronologic de atins a recuperrii n stroke este:
A. Clinostatism-mers-sritur
B. Ortostatism-clinostatism-ezut
C. Mers-clinostatism-ezut
D clinistatism-ezut-ortostatism
E. Clinostatism-mers-ortostatism
56. Neuroreabilitarea pacientului cu AVC ischemic ncepe:
A. La 3 sptmni de la debut
B. Dup controlul obinuit la 3 sptmni
C. Dup rentoarcerea la domiciliu
D. Inediat dup debutul atacului
E. Cnd este familia prezent
57. Pacientul care intr n faza intermediar a reabilitrii dup stroke are urmtoarele
caracteristici:
A. Este n com profund
B. Pacientul este stabil medical
C. Contient
D. ntors la domiciliu
E. Angajat activ n procesul de reabilitare
58. n perioada acut a stroke-ului, kinetoterapeutul evalueaz:
A. nghiit, tuse, respiraie
B. Recuperarea nivelului de contien
C. Postura n timpul mersului
D. Integritatea pielii (zonele declive!)
E. Forma scrisului

59. La externarea pacientului cu AVC, kinetoterapeutul realizeaz:

A. Evaluarea disabilitii restante
B. Managementul transferurilor ntre diferitele zone ale mediului
C. Reabilitarea care urmeaz obiective prestabilite
D. Modificarea locuinei i a mediului pacientului
E. Evaluarea deglutiiei
60. Pe termen lung (a la long) kinetoterapeutul are rolurile urmtoare, la pacientul cu
stroke:
A. Revederea regulat a strii fizice a pacientului
B. Efectuarea de exrciii fizice pentru participarea la maraton
C. Sesiuni intite pentru nevoile particulare ale pacientului
D. Reluarea, modificarea i ameliorarea exerciiilor pe care pacientul le efectueaz
singur sau asistat de familie
E. Evaluarea handicapului restant

61. Recuperarea la domiciliu are anumite dezavantaje:

A. Obinuina pacientului cu crearea unei plictiseli n realizarea acelorai exerciii de

fiecare dat
B. Obinerea unor performane motorii ameliorate
C. Lipsa de motivare
D. Lipsa unei persoane strine care s se impun n faa pacientului
E. Participarea la diferite programe de gimnastic

62. Factori care conduc la modificarea reabilitrii:

A. Vrsta pacientului
B. Boli asociate (cardiovasculare)
C. Lipsa de exerciiu naintea mbolnvirii
D. Status mental i cognitiv alterat
E. Form fizic din copilrie

63. Evaluarea pacientului cu AVC i planificarea reabilitrii corecte se face:

A. Precednd orice manevr

B. Numai la cererea familiei
C. La solicitarea pacientului
D. Se repet la intervale stabilite
E. O evaluare incorect poate conduce la proceduri care pot agrava bolnavul

64. Programul complex de exerciii pentru pacientul cu AVC prevede:

A. Implementarea bunelor maniere

B. Programul de recuperare a micrilor i a tonusului muscular normal
C. Administrarea medicaiei antiagregante
D. Exerciii pentru prevenirea complicaiilor (umr dureros, membre edemaiate)
E. Exerciii de aerobic

65. Rolul kinetoterapeutului la pacienii gravi se ndreapt spre gimnastica

respiratorie. Care sunt factorii predispozani care impun acest lucru

A. Clinostatism prelungit
B. Diabet
C. Obezitate
D. Gt scurt
E. Membre inferioare scurte

66. Scopul kinetoterapiei respiratorii este:

A. Evitarea escarelor
B. Ameliorarea durerilor articulare
C. Meninerea cilor aeriene la parametrii maximi
D. Stimularea tusei
E. ncurajarea normalizrii respiraiei

67. Comunicarea kinetoterapeutului cu pacientul care a suferit un AVC este

ngreunat de:

A. Deficitul motor al membrului inferior

B. Dizartrie
C. Tratamentul cu aspirin
D. Afazie
E. Apraxie oro-lingual
68. Metoda Bobath de neuroreabilitare urmrete normalizarea tonusului muscular
prin dou metode:

A. Lan cinetic nchis

B. Folosete reaciile primitive i micrile reflexe
C. Lan cinetic deschis
D. Diazepam 10mg x 3 zilnic
E. Masaj

69. Recuperarea mersului hemipareticilor se face prin:

A. Imobilizarea membrului inferior ntr-o ortez

B. Administrare de diazepam
C. ncurajarea mersului cu pai egali.
D. Mutarea centrului de greutate pe piciorul sntos
E. Mersul cu bastonul se face mutnd piciorul bolnav odat cu bastonul i la acelai
nivel

70. Care muchi este implicat cel mai mult pentru recuperarea ortostatismului:

A. Cvadriceps
B. Triceps
C. Deltoid
D. Sartorius
E. Pronator teres

71. Recuperarea parezei faciale presupune:

A. Aplicarea unui strat gros de machiaj

B. Masaj extern al feei.
C. Privitul n oglind
D. Strngerea buzelor pentru imitarea fluieratului
E. Umflarea obrajilor

TEMA ASE

72. Demena are caracteristicile:

A. Afectarea global a intelectului , a memoriei , a activitilor zilnice (alimentaie,
deservire, judecat, mbrcare), a controlului emoional
B. n principal evoluia este progresiv
C. Pacieni vrstnici, cu patologie asociat
D. Altereaz mersul de la debut
E. Tipuri: degenerativ, vascular, mixt, reversibile
73. Scopul reabilitrii demenilor este:
A. Ajutarea persoanei de a-i menine un timp ct mai ndelungat abilitile personale
care i comfer independen
B. Meninerea dependenei la niveluri minime ct mai lung timp
C.Combaterea obezitii
D. Combaterea disabilitii n exces (superngrijire i deservire)
E. Meninerea, ameliorarea calitii vieii
74. Stimularea pacienilor cu tulburri cognitive folosete ca metode complementare:
A.Terapie ocupaional
B. Hidroterapia
C. Activiti sociale
D. Electrostimulare
E. Activiti fizice
75. Cum se realizeaz adaptarea la mediu a pacientului dement:
A. Mutarea pacientului de la spital ntrun mediu familial (domiciliu)
B. Recunosc i interacioneaz cu obiecte familiale mai uor i mai bine
C. Crete activitatea, interaciunea
D. nvarea de limbi strine
E. n Europa este utilizat prin construirea unor uniti familiale cu maximum 10
pacieni internai permanent
76. Materiale i metode auxiliare folosite pentru stimularea reminiscenelor de
memorie n cazurile cu tulburri cognitive :
A. Fotografii
B. Ziare
C. Obiecte personale
D. Filme, melodii
E. Jocuri tip labirint
77. Ameliorarea strii de bine a pacienilor demeni se realizeaz prin stimularea:
A. Anxietii
B. Agitaiei
C. Depresiei
D. Terapiei psiho-educativ dar i medicamentoas
E. Tehnicilor de relaxare pentru pacienii cu demen
78. Educarea familiilor demenilor trebuie s cuprind:
A. Schimbarea domiciliului
B. Modul de reacie n situaii date
C. Punerea unor bariere de protecie
D. Cunoaterea drepturilor persoanelor
E. Informarea cu privire la: diagnostic, ajutorul practic, ajutor emoional, alternative
acceptabile la ngrijirea la domiciliu
79. Reminiscenele memoriei pacienilor demeni sunt:
A. Depozitele de memorie de lung durat
B. Memoria autobiografic (la demeni, se pierd iniial elemente de memorie recent)
C. Obiceiuri culinare
D. Articole din heptomadare decupate
E.Volume de proz
80. Un pacient de 68 de ani i uit lucrurile personale n mod sistematic de
aproximativ 5 luni, dar i pstrez elemente din memoria autobiografic. Cel mai
verosimil diagnostic este:

A. Scleroz multipl
B. Miastenia gravis
C. Demen
D. AVC
E. Boala Parkinson
 Recuperare in afectiuni cardiovasculare

1. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

A). artera circumflex i are originea din artera coronar stng, irig peretele lateral al
ventriculului stng, o parte din peretele posterior
B). rezerva coronar este relaia dintre fluxul coronar la efort i fluxul maximal; are
valoare de 1 la 4 fa de evaluarea de repaus
C). factorii determinani al fluxului coronar cuprind i: presiunea de perfuzie, fazele ciclului
cardiac i influenele umorale.
D). venele Thebesius nu dreneaz sngele venos n cavitile ventriculare.
2. Pentru evaluarea anatomic a arterelor coronare se utilizeaz:
A). coronarografia
B). analiza dispariiei indicatorului
C). scintigrafia miocardic
D). computer tomografia multi slice ultra rapid (64 slice)
3. Principalele complicaii posibile dup un infarct miocardic sunt:
A). tulburri de ritm : fibrilaia atrial
B). insuficiena cardiac;
C). anevrismele ventriculare;
D). miocardita
4. Principalele obiective ale recuperrii cardiovasculare sunt:
A). creterea capacitii fizice, prin antrenamentul la efort;
B). ndeprtarea factorilor de risc;
C). reintegrarea profesional;
D). creterea speranei de via.
5. Kinetoterapia preoperatorie cardiovascular cuprinde i:
A). pregtirea psihologic;
B). exerciii respiratorii dirijate;
C). educarea ritmului respirator, a tusei i expectoraiei;
D). exerciii pentru mobilitatea umerilor i a coloanei cervicale i dorsale;
6. Reguli generale ale recuperrii cardiovasculare dup chirurgia coronarian:
A). fr efort izometric dup realizarea unui efort cu ncrctur mare;
B). exerciii cu apnee;
C). foarte important este vrsta pacientului;
D). interpretarea permanent a semnelor fizice.
7. Faza a III a a recuperarii cardiovasculare:
A). Este ambulatorie si se desfasoara strict la domiciliul bolnavului;
B). Se poate desfasura in cluburi ale coronarienilor;
C). Este sinonima cu faza de intretinere;
D). Practica libera este de 3 tipuri;
8. In ceea ce priveste metodologia testarii la efort si selectia protocolului urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A). Bicicleta nu se poate folosi la cei cu probleme de echilibru in mers;
B). Bicicleta nu se poate folosi la cei la care efortul este cuplat cu evaluare imagistica;
C). Testul submaximal reprezinta atingerea a 85% din frecvanta mxima teoretica pentru
varsta;
D). Pentru frecventa maximala teoretica se foloseste si formula Tanaka, mai bine adaptata
pentru varste avansate;
9. Exercitiul fizic:
A). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu diabet zaharat;
 B). Este asociat cu tratamentul medicamentos la pacientii cu stadii mai avansate ale
hipertensiunii arteriale;
C). Nu este recomandat ca parte initiala a tratamentului nefarmacologic la pacientii
hipertensivi
D). Are o intensitate prescrisa raportata la metodologie, tinand cont si de valorile tensiunii
arteriale la nivelul de sarcina fixat
10. Un pacient prezint edeme nedureroase, n cursul zilei, care dispar n timpul nopii i care sunt
localizate la nivelul membrelor inferioare. Aceste edeme pot fi semne de:
A). afeciuni pulmonare
B). insuficien cardiac/ventricular dreapt
C). infarct miocardic acut
D). edem pulmonar
11. Repausul prelungit la pat dup proceduri chirurgicale afecteaz hemostaza, n special la nivelul
venelor profunde ale gambelor, coapselor i bazinului. Ca urmare poate aprea tromboza
venoas i
A). embolii cerebrale
B). infarct miocardic
C). embolie pulmonar
D). gangrena uscat a membrului afectat
12. Determinarea FFR (fractional flow reserve):
A). Se face raportand presiunea din artera coronara cu cea din aorta dupa administrarea
de vasodilatator
B). Valoarea normala este 2
C). FFR mai mica de 0,75 impune o procedura de revascularizare coronariana
D). Este superpozabila in toate cazurile ecografiei intravasculara (IVUS)
13. Stenoza de trunchi principal al arterei coronare stangi :
A). Este simptomatica la o arie sub 6 cmp determinata din IVUS
B). Determina o mortalitate de peste 50% la 2 ani
C). Nu poate fi evidentiata coronarografic
D). In cazuri selectionate poate fi tratata percutanat
14. Contraindicaiile absolute ale antrenamentului fizic n insuficiena cardiac sunt:
A). Boli sistemice acute
B). Tromboflebita
C). Infarct miocardic sub 3 sptmni de la debut
D). Comorbiditi preexistente
15. Tipurile de antrenament indicate la bolnavii cu insuficien cardiac sunt:
A). Antrenamentul global
B). Antrenamentul de tip continuu
C). Antrenamentul respirator
D). Antrenamentul fr intervale
16. Recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic acut:
A). Se desfoar clasic n trei faze
B). Faza a II-a a recuperrii se desfoar clasic n spital sau n ambulator
C). Durata clasic a edinelor de antrenament n faza a II-a este de 5-10 minute
D). n prima sptmn se desfoar n afara salonului
17. Efectele potenial benefice ale antrenamentului fizic sunt :
A). Scderea greutii corporale
B). Scderea nivelului de catecolamine
C). Ameliorarea funciei endoteliale
D). Creterea trigliceridelor
18. Urmtoarele principii trebuie luate n considerare n analiza corect a efectelor nbtrnirii
asupra funcionalitii diverselor organe i sisteme :
 A). Variaia neglijabil n declinul funcional al diverselor organe i sisteme la acelai
individ
B). Viteza de nbtrnire nu variaz de la un individ la altul
C). Deterioarea funcional a unui organ nu antreneaz obligatoriu acelai grad de
compromitere funcional la nivelul altor organe i sisteme
D). Scdere consumului maxim de oxigen este mult mai redus la persoanele vrstnice
antrenate comparativ cu populaia sedentar
19. Faza a II-a a recuperrii vrstnicului cu cardiopatie ischemic:
A). Dureaz 6-8 sptmni
B). Se poate prelungi peste limita de mai sus datorit comorbiditilor frecvente
C). Impune un program uniform de exerciii fizice
D). Se desfoar strict n ambulator
20. Elementele caracteristice ale dietei mediteraneene sunt:
A). Consum moderat de vin
B). Consum sptmnal de 4-5 porii de carne i produse de carne roie
C). Consum de 4-5 porii/sptmn de pete, cartofi, nuci
D). Consum sptmnal de 4 porii de fructe
21. Managementul supraponderii i a obezitii cuprinde printre altele i:
A). Calcularea indicelui de mas corporeal
B). Stabilirea unui program combinat diet+activitate fizic cu scopul creterii cheltuielii
energetice
C). Meninerea HDL colesterol sub 100mg/dl
D). Intensificarea tratamentului antihiperlipemic
22. Populaia cu status socio-economic sczut are drept consecine:
A). Comportament de sntate normal
B). Frecven crescut a factorilor de risc clasici
C). Grad de educaie sczut
D). Creterea prevalenei bolilor cardiovasculare
23. Factorii sociali care cresc riscul individual la stres sunt:
A). Suportul social
B). Statusul socio-economic sczut
C). Stresul ocupaional
D). Ostilitatea
24. Stresul cronic are efect asupra:
A). Sistemului nervos central
B). Sistemului nervos simpatic
C). Scderea concentraiei plasmatice a norepinefrinei
D). Scderea interleukinei-6
25. Bolnavii anxioi acuz subiectiv:
A). Senzaie de discomfort i durere n regiunea precordial i n alte pri ale corpului
B). Au fric de moarte subit cardiac
C). Prezint perturbri ale somnului, comaruri, insomnie
D). Au anxietate din cauza strii lucrurilor de la locul de munc
26. Strile nevrotice se pot manifesta prin:
A). Iritabilitate, instabilitate afectiv
B). Tendina de a percepe totul sumbru
C). Anxietate din cauza afeciunii cardiovasculare
D). Toleran crescut la efortul intelectual
27. Componentele de cultur fizic medical sunt reprezentate de:
A). Evitarea monotoniei i conducerea programului la nivelul capacitii medii de efort a
grupului
B). Alctuirea unlor programe variate sub raportul tipului de micare
 C). Verificarea readaptrii familiale
D). Diferene semnificative ntre rezultatele grupelor
28. Programele de recuperare cardiovascular la femei trebuie s in cont de:
A). Maximizarea participrii femeilor cu boli cardiovasculare la programele de recuperare
B). Existena unui conductor al grupului de femei pentru a ncuraja participarea acestora
n programe de recuperare
C). Crearea unor grupuri de suport feminin n care femeile s se susin reciproc
D). Inexistena unor diferene ntre femeile tinere i femeile n postmenopauz
29. Pentru determinarea VO2 max sunt necesare urmtoarele condiii:
A). Antrenarea unui numr oarecare de muchi
B). Lucrul efectuat s fie msurabil i reproductibil
C). Testul s poat fi tolerat de toi indivizii sntoi
D). Variabilitatea eficienei mecanice necesar efecturii micrilor
30. Testele de efort ce folosesc covorul rulant:
A). Utilizeaz protocolul Master
B). Au cost mai redus
C). Pot fi realizate i de ctre persoane mai puin antrenate n pedalare
D). Au avantajul poziiei mai comode pentru pacieni
31. Referitor la adaptarea cardiovascular la temperaturi extreme urmtoarele afirmaii sunt
adevrate:
A). Rspunsul cardiovascular la frig nu este influenat de calitatea i cantitatea alimentelor
ingerate
B). Expunerea repetat la frig reduce rspunsul presor la rece
C). Efectele hiperpirexiei nu se manifest n primul rnd asupra sistemului nervos central
D). Expunerea la temperatur crescut poate produce i apariia edemelor la nivelul
membrelor inferioare
32. Factorii care influeneaz capacitatea de efort sunt:
A). Mediul, altitudinea, mai puin temperatura
B). Debitul cardiac, volumul btaie
C). Frecvena cardiac
D). Independeni de tipul de efort
33. Modificrile metabolice produse prin ischemie sunt:
A). nchiderea canalelor de potasiu dependente de ATP
B). Scderea nivelului ATP n compartimentul contractil
C). Alcaloza intracelular cu deplasarea Ca2+ de la locurile de fixare intracelular
D). Acumularea lactatului neutru
34. Explorarea circulaiei coronare:
A). Ajut la depistarea existenei unei stenoze arteriale i cuantificrii severitii acesteia
B). Trebuie s decid ct mai obiectiv asupra modului de intervenie
C). Nu se folosete n evaluarea modificrilor stilului de via
D). Nu ajut n evaluarea prognostic a rezultatelor terapeutice
35. Reperfuzia coronarian:
A). Dac este tardiv poate duce la stoparea procesului de necroz
B). Se nsoete de acumularea tisular de Ca2+
C). Duce la activitate contractil susinut care poate produce modificri cito-scheletale
ireversibile
D). nu induce aritmii cardiace
36. Indicaiile pentru recuperarea cardiovascular intraspitaliceasc vizeaz:
A). Bolnavi cu insificien cardiac clasele I-II NYHA
B). Bolnavi fr complicaii n perioada spitalizrii pentru chirurgie cardiac
C). Bolnavi dup transplant cardiac
 D). Bolnavi avnd complicaii severe aprute n perioada spitalizrii pentru infarct
miocardic acut
37. Avantajele recuperrii cardiovasculare ambulatorii sunt:
A). Recuperare coordonat i supravegheat
B). Recuperare necoordonat i nesupravegheat
C). Accesibilitate crescut
D). Costuri reduse
38. Efectele directe ale antrenamentului fizic asupra factorilor de risc:
A). Sunt de importan cantitativ redus fa de efectele indirecte
B). Sunt de neglijat
C). Acioneaz asupra funciei endoteliale
D). Sunt i antiinflamatorii
39. Efectele antitrombotice ale efortului fizic sunt:
A). Efect nefavorabil asupra fibrinolizei
B). Favorabile asupra agregrii plachetare
C). Reducerea fibrinogenului plasmatic
D). Scderea activatorului tisular al plasminogenului
40. Antrenamentul fizic are efecte benefice la bolnavii cardiovasculari deoarece:
A). Previne efectele decondiionrii fizice
B). Previne efectele repausului prelungit la pat
C). Nu are activitate antiaterogen
D). Nu amelioreaz funcia endotelial
 Recuperarea n afeciuni respiratorii

1. Grupele de intensitate a dispneei dup OMS sunt:

A). Gr. 0 - fr dispnee la mers rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante uoare
B). Gr. 1 - dispnee la mersul rapid pe teren plat sau la urcarea unei pante uoare
C). Gr. 2 - dispnee la mersul normal pe teren plat alturi de o persoan de aceeai
vrst
D). Gr. 3 - dispnee de repaus
E). Gr. 4 - cianoz i insuficien respiratorie
2. . Cauzele oboselii musculare din bronhopneumopatia cronic obstructiv (BPOC) sunt:
A). Stressul oxidativ din inflamaia sistemic cronic
B). Hipertensiunea arterial i cordul pulmonar cronic
C). Scderea toleranei la efort prin decondiionare
D). Hipoxie
E). Malnutriia
3. . Care sunt simptomele sindromului de impregnare din tuberculoza pulmonar:
A). Vomismente
B). Dispnee de efort
C). Astenie
D). Subfebriliti
E). Inapeten
4. Care sunt urgenele din cadrul tuberculozei pulmonare:
A). Scderea ponderal peste 10% din greutatea ideal
B). Pneumotoracele
C). Pleurezia serofibrinoas
D). Hemoptizia
E). Fibrotoracele tuberculos
5. Fumatul determin la nivelul aparatului respirator:
A). Emfizemul pulmonar
B). Creterea riscului la sechestraii pulmonare
C). Creterea riscului la infecii respiratorii
D). Creterea riscului la exacerbri n astmul alergic
E). Creterea riscului la TBC pulmonar
6. Polipneea (20 resp/min):
A). Se asociaz cu respiraii de amplitudine superficial
B). Este patolgic dac apare n condiii de febr sau efort fizic intens
C). Apare n anemiile medii /severe
D). Apare n cifoscolioze
E). Apare obligator n pneumoniile nespecifice i n tuberculoz
7. Criteriile de includere a pacienilor pentru Oxigenoterapia de lung durat la
domiciliu:
A). Poliglobulia (Ht >52%)
B). Starea instabil respiratorie cu tratament optim
C). Insuficiena respiratorie hipercapnic
D). Cordul pulmonar cronic

1
 E). Hipertensiunea pulmonara (HTP) (20 mmHg in repaus si 30mmHg la efort)
8. Contraindicaiile ventilaiei nonivazive n managementul afeciunilor respiratorii
cronice sunt:
A). Statusul epileptic
B). Coma
C). Oprirea inimii
D). n timpul exerciiilor fizice
E). VEMS sub 40%
9. Cordul pulmonar cronic din afeciunile respiratorii cronice avansate prezint
simptomele:
A). Turgecena jugularelor
B). Edem n pelerin
C). Cefalee bifazic
D). Sindrom de apnee n somn i asterixis
E). Bradipnee expiratorie
10. Criteriile de includere pentru ventilaia mecanic nonivaziv sunt:
A). Lipsa de cooperare a pacienilor
B). Polipnee peste 20 respiraii/min
C). Acidoza respiratorie (pH sub 7.45)
D). Hipoxemia cu PaO2/FiO2 sub 200 mmHg i de cauze rapid reversibile
E). Scderea travaliului muscular al muchilor respirator
11. Factorii de risc ai sindromului de apnee obstructiv n somn:
A). Indicele de mas corporal mic i masa muscular redus
B). BPOC
C). Mandibula mic
D). Lipsurile dentare
E). Hipertiroidismul
12. Pahipleuritele post tuberculoase:
A). Sunt rare
B). Sunt frecvente dup pleureziile serofibrinoase
C). Kinetoterapia este contraindicat pe perioada tuberculozei pleurale active (6 luni)
D). Necesit pleurotomie minim cu drenaj
E). Necesit toracoplastie
13. Astmul bronic:
A). Indicele de mas corporeal crescut se coreleaz cu un risc crescut la astm
B). Exerciiile fizice sunt contraindicate n astmul bronic
C). Hipoventilaia poate induce simptome n astmul atopic
D). Expunerea la aer uscat poate fi un trigger astmatic
E). La pacienii cu istoric astmatic dar cu probe normale nu sunt necesare testele
bronhomotorii
14. Sputa bogat, galben verzuie aezat n 3 straturi (seros, mucos, purulent):
A). Este caracteristic n mucoviscidoz
B). Este caracteristic pacienilor cu BPOC exacerbat
C). Apare n broniectazii
D). Poate fi ameliorat reologia mucusului cu inhalaii de sol. saline 7%
E). Poate fi ameliorat reologia mucusului cu inhalaii pudr uscat de manitol
15. Perioada clinic asimptomatic n astmul bronic se poate asocia:
A). Cu sindrom obstructiv patent

2
 B). Cu testul la efort pozitiv
C). Cu rinita sau dermatita alergic
D). Cu test bronhomotor normal
E). Exerciiul fizic n aceast perioad este contraindicat nafara tratamentului deoarece
poate declana criza de astm
16. Complicaiile sindromului de apnee obstructiv n somn
A). Frecvena crescut a accidentelor de circulaie fa de populaia general
B). Disfuncie sexual
C). Asocierea cu 3 din 5 anormaliti ale sindromului metabolic: hipertensiunea
arterial, creterea rezistenei la insulin, creterea stresului oxidativ
D). Hipotiroidism
E). Creterea riscului la deces prin infarct miocardic i accidente cerebrale
17. Variabilele ce trebuiesc msurate n timpul exerciiilor fizice sunt:
A). Examenul clinic
B). Consumul maxim de oxigen
C). Factorul de tranfer prin membrana alveolo capilar (CO) TLCO
D). Chestionarul Saint George al calitii vieii
E). Capacitatea rezidual funcional
18. Indicaiile examenului bacteriologic din produse prelevate prin bronhoscopie (aspirat
traheobronic i lavaj broniolo alveolar) sunt:
A). Infeciile la imunodeprimai
B). BPOC exacerbat
C). Pneumonia de ventilator
D). Pneumonia comunitar gripal
E). Vrstnici
19. Indicele BODE (utilizat n evaluarea rezultatelor recuperrii respiratorii) cuprinde:
A). Evaluarea capacitii pulmonare totale
B). EKG
C). Msurarea tensiunii arteriale
D). Pulsoximetria
E). Indicele de mas corporal
20. Indicele compozit BODE, de evaluare a severitii BPOC, se amelioreaz de regul
dup reabilitarea respiratorie cu:
A). 75%
B). 19%
C). 50%
D). 66%
E). 5%
21. Testul de mers de 6 minute, util n evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii n
BPOC:
A). Se amelioreaz n medie cu 100m dup un program de reabilitare respiratorie de 12
sptmni
B). Se menine ameliorat la 1 an dup programele de reabilitare
C). Devine normal (n funcie de vrst, sex, greutate corporal) dup 12 sptmni de
reabilitare respiratorie
D). Se amelioreaz cu 200m dup un program corect de reabilitare respiratorie de 12
sptmni
E). Nu se amelioreaz, BPOC fiind o afeciune cronic, progresiv, ireversibil

3
22. Testele utilizate pentru evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii la pacienii cu
BPOC sunt:
A). Creterea calitii vieii
B). Scderea indicelui de mas corporal sub 21
C). Reducerea zilelor de spitalizare/an i a costurilor spitalizrilor
D). Scderea VO2 max
E). Creterea aderenei la tratamentul medical
23. Programele de exerciii fizice pentru combaterea obezitii:
A). Sunt recomandate n sindromul de apnee obstructiv n somn
B). Nu sunt recomandate n sindromul de apnee n somn deoarece travaliul muscular
crete desaturarea oxihemoglobinei
C). Sunt recomandate numai la persoanele sntoase
D). Sunt contraindicate la obezitatea asociat cu BPOC stabil, avansat stadiul IV
E). Vizeaz corectarea tulburrilor de mixic intrapulmonar determinat de astenia
centrilor respiratori
24. Indicaii i dezavantaje ale testului de mers de 6 minute:
A). Evaluare funcional pre / post transplant pulmonar
B). Este contraindicat n insuficiena cardiac
C). Evaluarea rspunsului medical la tratament sau la exerciiile fizice din cadrul
recuperrii la pacientul cu afeciuni respiratorii cronice
D). Comparaii pre / post chirurgia de reducere a volumului pulmonar n emfizemul
avansat
E). Are dezavantajul c necesit prezena medicului pe ntreaga perioad
25. Testul de mers de 6 minute:
A). Necesit acces de urgen la: defibrilator, surs de oxigen
B). Pacientul poate ncetini ritmul sau s se opreasc, s se aeze
C). Practic nu are contraindicaii
D). Pacientul primete instruciuni s mearg pe teren plat ct de repede poate dar fr
s fug sau s mrluiasc
E). Se va ntrerupe temporar medicaia utilizat (bronhodilatatoare, corticoizi pentru a
nu se vicia rezultatele)
26. Indicele Tiffeneau sczut sub 70% este un test ce confirm funcional (spirometrie) n
context clinic:
A). Lipsa reversibilitii bronice la bolnavii obstructivi
B). Prezena reversibilitii bronhospasmului la testul cu bronhodilatatoare
C). Obstrucia important din BPOC exacerbat
D). BPOC
E). Astmul bronic neatopic
27. La pacienii cu astm bronic sever:
A). Reversibilitatea obstruciei bronice dup 20-30 minute de la primul test spirometric
(+ 4 pufuri de Salbutamol inhalator) nu este complet
B). Se vor cuta factori de ntreinere i agravare cum este boala de reflux
gastroesofagian
C). Este necesar determinarea volumului rezidual i a capacitii pulmonare totale prin
pletismografie
D). Spirometria este obligatorie nainte de nceperea unui program de recuperare
funcional

4
 E). Se vor administra n acelai dispozitiv inhalator, ntotdeauna, regulat, corticoizi
inhalatori cu betaagoniti cu durat lung de aciune
28. Bronhoscopia este o metod morfologic de investigare a cilor respiratorii i a
plmnului care:
A). Nu este necesar la pacienii cu BPOC cu modificri n simptomatologia curent sau
la imagistica toracic dac au fost nefumtori
B). Va fi precedat totdeauna de spirometrie, pulsoximetrie i EKG
C). Nu este necesar la subiecii ce au o capacitate bun de efort i spirometrie normal
D). Permite prelevarea de biopsii, brosaj, lichid de lavaj bronhoalveolar din care se pot
efectua examinri cito/histologice, bacteriologice sau biochimice
E). Permite manopere de tratament local endoscopic la pacienii cu obstrucii de ci
respiratorii: extragere corpi strini, dilatarea stenozelor, montare de stenturi,
fotocoagularea sau laserrezecie unor tumori
29. Disfuncia ventilatorie restrictiv cuprinde:
A). Reducerea CPT peste 15% din valoarea prezis
B). Scderea VEMS i capacitii vitale
C). Numai scderea capacitii vitale
D). Indice Tiffeneau sczut sub 80%
E). Creterea Debitului expirator maxim instantaneu de vrf
30. n BPOC pot surveni urmtoarele modificri ale testelor funcionale respiratorii:
A). Disfuncia ventilatorie obstructiv discret de tip distal cu MEF 50 sczut
B). Hipocomplian pulmonar - Scderea complianei statice
C). Creterea difuziunii oxidului de carbon prin membrana alveolocapilar n emfizem
TLCO
D). Existena hiperreactivitii bronice
E). Scderea presiunilor pulmonare elastice
31. Polisomnografia
A). Este obligatorie la pacienii cu tulburri de contien, meningit sau epilepsie
B). Este obligatorie la pacienii ce prezint sforit, somnolen diurn i comorbiditi
de tipul obezitate, hipertensiune arterial, diabet
C). Este obligatorie la pacienii cu BPOC sever
D). Este obligatorie pentru titrarea CPAP la pacienii cu apnee n somn de tip obstructiv
E). Este obligatorie la toi marii sforitori
32. Reabilitarea respiratorie se adreseaz urmtoarelor afeciuni respiratorii:
A). Broniectaziilor uscate
B). Chistul hidatic pulmonar
C). Bronhopneumopatia cronic obstructiv
D). Fibroze interstiiale difuze
E). Mucoviscidoza
33. Reabilitarea respiratorie n BPOC implic o echip format din specialiti din
urmtoarele domenii:
A). Boli de nutriie
B). Psihologie
C). Pneumologie
D). Recuperare
E). Psihiatrie
34. Reabilitarea respiratorie n BPOC cuprinde mai multe segmente:
A). a) Evaluarea administrrii corecte a tratamentului medical

5
 B). b) Educaia medical
C). c) Tratament cortizonic inhalator permanent
D). d) Antrenamentul fizic pentru muchii scheletici
E). e) Consiliere nutriional
35. Reabilitarea respiratorie dup o exacerbare a BPOC:
A). Se justific deoarece crete calitatea vieii
B). Nu se efectueaz la pacienii ce au avut o exacerbare sever BPOC
C). Nu se efectueaz la pacienii cu scdere ponderal
D). Nu se efectueaz la pacienii obezi
E). Nu se efectueaz la pacienii care necesit oxigenoterapie
36. Reabilitarea respiratorie n sindromul de apnee obstructiv n somn cuprinde:
A). Efectuarea polisomnografiei
B). Consiliere nutriional
C). Administrarea analepticelor respiratorii
D). Administrarea cortizonicelor inhalatorii pentru combaterea insuficienei respiratorii
E). Administrarea inductoarelor somnului pentru combaterea trezirilor nocturne
37. Tratamentul de elecie n sindromul de apnee obstructiv n somn const n:
A). Bronhodilatatoare inhalatorii
B). Preparate combinate bronhodilatatoare i cortizonice inhalatorii
C). CPAP
D). Creterea ponderal la pacienii caectici i exerciiu fizic pentru creterea/tonifierea
masei musculare i CPAP
E). Oxigenoterapia de lung durat la domiciliu, 15-18 h /zi
38. Reabilitarea respiratorie n fibrozele interstiiale difuze cuprinde:
A). Exerciii fizice
B). Gimnastic respiratorie pentru ameliorarea ventilaiei i conservarea energiei
C). CPAP
D). Mijloace de reducere a hiperinflaiei (tiotropium inhalator, valve unidirecionale)
E). Consiliere antifumat
39. Exerciiile fizice aerobice la copiii cu mucoviscidoz:
A). Sunt mai putin eficiente fa de cele de rezisten
B). Cresc durata supravieuirii
C). Nu au legtur cu rata mortalitii
D). Sunt mai puin eficiente fa de manoperele de drenaj postural
E). Sunt contraindicate datorit creterii consumului de oxigen
40. Reabilitarea respiratorie nu se adreseaz urmtoarelor afeciuni respiratorii:
A). Astmului bronic
B). Bronhopneumoniei
C). Transplantului pulmonar
D). Pneumotoracelui
E). Tuberculozei cavitare
41. Exerciiile de antrenament ale musculaturii scheletice n afeciunile respiratorii cronice
(n spe BPOC):
A). Nu sunt necesare deoarece afectarea este obstructiv la nivel bronhopulmonar
B). Necesit o cretere gradual a intensitii i duratei
C). Nu sunt necesare deoarece pot declana insuficiena respiratorie
D). Trebuie s aib o frecven zilnic, 45 minute/edin
E). Trebuie s aib o frecven de 3 5 ori /sptmn, 20 30 minute/ edin

6
42. Exerciiile de respiraie pentru ameliorarea performanei muchilor respiratori sunt:
A). Exerciii cu rezisten la inspir i expir
B). Exerciii de inspir cu buzele pensate pentru creterea presiunii pozitive n broniole
C). Exerciii cu contracii ale musculaturii abdominale n timpul expirului
D). Exerciii de cretere a frecvenei respiratorii
E). Exerciii cu poziia aplecat nainte
43. Exerciii pentru ameliorarea clearance-ului mucociliar:
A). Nu se asociaz cu administrarea de mucolitice pentru a nu duce la
colmatarea cilor aeriene cu mucus n exces
B). Se adreseaz pacienilor hipersecretori
C). Se asociaz cu administrarea aerosolilor
D). Cuprind exerciii de eficientizare a tusei
E). Cuprind exerciii de respiraie rapid i profund
44. Suportul psihosocial n cadrul activitilor de recuperare va fi asigurat:
A). De ntreaga echip de specialiti ce particip la recuperarea respiratorie
B). Numai de ctre psihologii autorizai i bine antrenai n domeniu
C). De ctre familie prin educaie i prin mijloace specifice
D). Pacienii vor fi nsoii permanent i ajutai de cei din jur n toate activitile
E). Pentru ameliorarea problemelor sexuale
45. Recuperarea respiratorie:
A). Amelioreaz automanagementul i tolerana la efort
B). Nu afecteaz indicele BODE
C). Nu influeneaz supravieuirea dar crete calitatea vieii
D). Crete aderena la tratament
E). Are efect nedorit pierderea n greutate i scderea consumului de O2
46. Mijloacele de fluidificare a secreiilor bronice sunt:
A). Administrarea n nebulizare a soluiilor saline hipertone 9%o
B). Alimentaie hiposodat
C). Alimentaie bogat n vitamine i antioxidani
D). Mucolitice
E). Hidratare oral

7
 Recuperare musculo-scheletal

1. Suprafaa capului humeral i a cavitii glenoidale au o congruen:

A). Mai mic de 1/3 din suprafa
B). Mai mare de 1/3 din suprafa
C). 1/3 din suprafa
D). 1/4 din suprafat
E). 1/2 din suprafa
2. Care dintre urmtoarele enunuri referitoare la factorii de stabilitate de la nivelul
articulaiei scapulo-humerale sunt adevrate?
A). Capul humeral este un factor static
B). Labrumul glenoidal este un factor dinamic
C). Ligamentul glenohumeral superior este un factor static
D). Ligamentul coracohumeral este un factor dinamic
E). Capul humeral este unfactor att dinamic ct i static
3. Care dintre urmtoarele enunuri sunt false?
A). n cazul leziunilor de ligament coracohumeral se produce o instabilitate antero-
inferioar
B). Ligamentul glenohumeral inferior asigur o stabilitate posterioar a capului
humeral
C). Muchiul subscapular nu face parte din coafa rotatorie
D). Muchii supraspinos, infraspinos i teres minor fac parte din coafa rotatorie
E). M. Suprascapular face parte din coafa rotatorie
4. Micrile de la nivelul articulaiei scapulo-humerale sunt:
A). Flexie 0-50 grade
B). Flexie 0-180 grade
C). Extensie 0-180 grade
D). Abducie 30 grade
E). Adducie 30 grade
5. n tendinita muchiului biceps brahial:
A). Nu apare sensibilitate la nivelul muchiului biceps
B). Durerea apare n abducia umrului
C). Durerea apare n elevaia umrului
D). Testul de instabilitate a bicepsului este pozitiv
E). Apare sensibilitate la nivelul m. Coraco-brahial
6. Care dintre urmtoarele NU fac parte din principiile generale n recuperare:
A). Diagnosticul incorect
B). Recunoaterea patologiei i influena asupra articulaiei
C). Recuperarea funcional
D). Micri pasive precoce
E). Recuperarea motorie
7. n recuperarea dup leziunea nervului radial:
A). Imobilizarea n atel Bungy ajut la reluarea micrilor active
B). Imobilizarea n atel Bungy ajut la reluarea micrilor pasive
C). Reluarea micrilor active se face progresiv
D). Reluarea micrilor active se ncepe imediat dup traumatism
E). Reluarea micrilor pasive se face progresiv
8. n cazul sindromului de tunel carpian:
A). Apar parestezii nocturne la nivel palmar
 B). Apare n urma compresiei de nerv radial
C). Apare n urma compresiei de nerv median
D). Se mai numete i boala tastelor
E). Apare n urma unui traumatism la nivelul cotului
9. n cazul recuperrii dup tratamentul sindromului de tunel carpian:
A). n ziua a 7-a pacientul i reia activitatea de dinainte
B). Pacientul i reia activitatea dup 3 sptmni
C). n primele 7 zile se fac micri uoare pasive la nivelul articulaiilor RC i CM
D). Tratamentul hipersensitivitii cutanate se ncepe n prima sptmn
E). Reluarea micrilor active este indicat la 24 ore postoperator
10. Sindromul de pronaie:
A). Apare n urma compresiei de nerv radial
B). Apare n urma compresiei de nerv median
C). Apare n urma compresiei de nerv ulnar
D). Factorul compresiv este muchiul pronator teres
E). Apare n urma unui traumatism la nivel radio-carpian
11. n recuperarea dup tratamentul sindromului de pronaie:
A). n ziua a 7-a se ncep micrile active dup ndeprtarea imobilizrii
B). n ziua a 7-a se ncep micrile pasive dup ndeprtarea imobilizrii
C). n sptmna 4 se ncep micri moderate active
D). n primele 7 zile pacientul deja ncepe un program de recuperare intens
E). Reluarea micrilor active este indicat la 24 ore postoperator
12. n cazul fracturilor de col chirurgical la nivelul humerusului:
A). Tratamentul de elecie la pacieni vrstnici este cel chirurgical
B). Tratamentul de elecie la pacieni vrstnici este cel conservator
C). Tratamentul conservator const n imobilizare n bandaj Dessault 6 sptmni
D). Este indicat folosirea unei orteze de umr pentru realuarea precoce a micrilor
de pendulare
E). Orteza de umr nu este o opiune de tratament acceptat
13. Dup osteosinteza oaselor antebraului:
A). Membrul superior se imobilizeaz n atela gipsat brahio-antebrahio-palmar 4
sptmni
B). Membrul superior se imobilizeaz n atela gipsat brahio-antebrahio-palmar 8
sptmni
C). Membrul superior se imobilizeaz n atela gipsat antebrahio-palmar 4
sptmni
D). Membrul superior se imobilizeaz n atela gipsat antebrahio-palmar 8
sptmni
E). Membrul superior nu se imobilizeaz
14. n cazul fracturilor de diafiz humeral:
A). Este indicat imobilizare n ortez cu pern de abducie pentru reluarea precoce a
micrilor active
B). Este indicat imobilizare n ortez cu pern de abducie pentru reluarea precoce a
micrilor pasive
C). Procedeurile de masaj sunt indicate la 48 ore postoperator
D). Procedeurile de masaj sunt indicate la 21 zile postoperator
E). Reflexoterapia este indicat la 21 zile postoperator
15. n cazul fracturilor de palet humeral:
A). Reluarea micrilor se face prin mobilizare passiv
B). Reluarea micrilor se face prin mobilizare activ prin tehnica blocat
 C). Micrile pasive de flexie i extensie se ncep la 48 ore postoperator
D). Micrile pasive de flexie i extensie se ncep la 28 zile postoperator
E). Procedurile de contracie izometric se pot ncepe la 48 ore postoperator
16. Dup artroplastia total de old pacientul trebuie s evite:
A). Limitarea micrilor uoare de flexie a coapsei
B). Flexia forat a coapsei
C). ncruciarea membrelor inferioare
D). Folosirea unui nltor de toalet
E). Folosirea unui cadru pitor n primele 2 sptmni
17. Pacientul care a suferit o intervenie chirurgical de endoprotezare a oldului cu
endoprotez necimentat:
A). Nu calc i nu se sprijin cu toat greutatea corpului pe membrul inferior operat
B). Poate ncepe sprijin total pe membrul operat la 24 ore dup intervenia
chirurgical
C). Exerciiile izochinetice sunt contraindicate
D). Hidroterapia se indic la 48 ore postoperator
E). Hidroterapia este contraindicat n cazul unei colecii seroase la nivelul plgii
18. Recuperarea dup artroplastia total de old vizeaz urmtoarii muchi
A). M. Fesier mic
B). M. Fesier mijlociu
C). Tractul ilio-tibial
D). M. Semitendinos
E). M. Semimembranos
19. Recuperarea dup artroplastia total de genunchi vizeaz urmtorii muchi
A). M. Semitendinos
B). M. Semimembranos
C). M. Quadriceps
D). M. Gastrocnemius
E). M. Soleus
20. Printre tipurile de Artroplastie total de old se enumr:
A). Artroplastia total cimentat
B). Artroplastia total necimentat
C). Artroplastia total de tip resurfacing
D). Hemiartroplastia de old
E). Artroplastia cu protez Austin Moore
21. n timpul interveniei chirurgicale de artroplastie total de old sunt atinse
urmtoarele structuri:
A). Fascia lata
B). M. Fesier mare
C). M. Fesier mic
D). M. Quadriceps femoris
E). Capsula articular
22. n cea ce privete sprijinul pe membrul operat dup artroplastia total a oldului
este adevrat:
A). Dup artroplastia total de old cu endoprotez cimentat pacientul reia mersul
cu sprijin auxiliar la 48 ore postoperator
B). Dup artroplastia total de old cu endoprotez cimentat pacientul reia mersul
cu sprijin auxiliar la 24 ore postoperator
C). Dup artroplastia total de old cu endoprotez necimentat pacientul reia mersul
cu sprijin total la 48 ore postoperator
 D). Dup artroplastia total de old cu endoprotez necimentat pacientul reia mersul
cu sprijin total la 24 ore postoperator
E). Dup artroplastia total de old cu endoprotez necimentat pacientul reia mersul
cu sprijin parial cu 20% din greutatea corpului
23. Pentru minimalizarea i evitarea forelor articulare dup o artroplastie total de old
pacientul:
A). Folosete dispozitiv auxiliar de sprijin
B). Nu este necesar sprijinul cu un dispozitiv auxiliar
C). Evit flexia forat a coapsei cu membrul ntins 2 sptmni
D). Evit ncruciarea membrelor inferioare
E). Folosete un nltor pentru vasul de toalet
24. Care dintre urmtoarele NU sunt proceduri de protecie articular dup artroplastia
total de old?
A). Evitarea decubitului lateral fr pern de abducie
B). Evitarea ncrucirii membrelor
C). Evitarea aplecrii n anterior-ridicare de obiect
D). Folosirea dispozitivelor ajuttoare i adaptarea mediului nconjurtor
E). Exerciii izometrice imediat postoperator
25. Recuperarea pentru reluarea tonusului muscular dup a artroplastie total de old
const:
A). Exerciii de contracie i relaxare a qvadricepsului
B). Flexie de 30 grade a coapsei, abducie i adducie n primele 2 sptmni
C). Flexie i extensie cu membrul ntins dup 2 sptmni
D). Flexie i extensie mai mare de 30 grade n primele 7 zile postoperator
E). Exerciii izochinetice cu contragreuti la 3 zile postoperator
26. Nu fac parte din scopul recuperrii musculoscheletale dup artroplastia total de
genunchi urmtoarele:
A). Restabilirea activitii de baz de dinaintea interveniei chirurgicale
B). Meninerea ratei de mobilitate n limita restriciilor
C). nvarea proteciei articulaiei
D). ncurajarea antrenamentului cu ajutor auxiliar
E). Reluarea sportului de performan
27. Recuperarea postoperatorie precoce dup artroplastia de genunchi:
A). Este cuprins pe o perioad de 4 zile
B). Este cuprins pe o perioad de 7 zile
C). n ziua 0 sprijin parial
D). n ziua 2-a mobilizare activ asistat
E). Nici un rspuns corect
28. n cea ce privete micarea pasiv imediat dup artroplastia total de genunchi sunt
adevrate:
A). Are rolul de eficientizare a micrilor active
B). Se folosete un dispozitiv special denumit CPM
C). Nu eficientizeaz micrile active
D). Este de preferat nceperea micrilor active naintea celor pasive
E). Are rolul de evitare a contracturii n flexie
29. n cea ce privete mobilizarea membrului inferior operat dup o artroplastie total
de genunchi sunt adevrate:
A). n primele 2 sptmni este important un program de izometrie
B). Flexia i extensia genunchiului i coapsei se face brusc la 30 grade
C). Flexia i extensia genunchiului i coapsei gradual la 30 grade
 D). Se poate folosi o minge medicinal ca i dispozitiv ajuttor
E). Extensia forat trebuie evitat n primele 30 de zile postoperator
30. n cea ce privete managementul redorii articulare dup o artroplastie total de
genunchi NU este adevrat:
A). Cel mai bun preductor al ratei de mobilitate postoperatorie este ROM preoperator
B). Rata de mobilitate depinde de tipul de intervenie chirurgical aplicat
C). Rata de mobilitate depinde de capsulotomia corect
D). Rata de mobilitate nu depinde de tipul de osteotomie
E). Este indicat folosirea CMP- 0-90 grade postoperator cu perioade de hiperextensie
31. Medie frecven:
A). a. Frecvena rapid de 100Hz are efect analgetic
B). b. Spectrul de 0-100 Hz produce o alternan ritmic de efecte inhibitorii cu efecte
excitatorii
C). c. Frecvena rapid de 50Hz are efect analgetic
D). d. Frecvena mijlocie constant (manual) de 60 Hz are efecte de contracturante,
vasomotorii
E). e. Frecvena rapid de 75Hz are efect analgetic
32. Tratamenul medicamentos n cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:
A). a. BetaBlocante
B). b. Antiinflamatorii
C). c. Vasodilatatoare
D). d. Antibioterapie
E). e. AINS
33. Complicatiile tardive ale fracturilor bimaleolare sunt:
A). a. Fractura deschis
B). b. Artroza posttraumatic de glezn
C). c. Leziunile vasculo-nervoase
D). d. Ireductibilitatea fracturii-luxaie
E). e. Pseudartroza
34. Indicaiile tratamentului chirurgical n fracturile pilonului tibial sunt:
A). a. Eecul tratamentului ortopedic
B). b. Fragmentul fracturat este voluminos < 30% din plafonul tibial
C). c. Deplasare secundar sub imobilizare gipsat
D). d. Fractura deschis
E). e. Fractura nchis
35. In fracturile supramaleolare pot aprea:
A). a. Deformare in cros/in barc a regiunii cu edem local important
B). b. Deformare in baionet a regiunii cu edem local important
C). c. Tulburri trofice cutanate cu instalare precoce
D). d. Impoten funcional relativ
E). e. Crepitaii
36. Fracturile extremitii inferioare ale oaselor gambei cuprind:
A). a. Fracturile bituberozitare
B). b. Fracturile supramaleolare
C). c. Fracturile spiroide
D). d. Fracturile pilonului tibial
E). e. Fracturile bimaleolare
37. Fracturile diafizare ale gambei:
A). a. Limita proximal: plan orizontal ce trece sub tuberozitatea anterioar tibial
B). b. Sunt fracturile colului peronier
 C). c. Sunt rare
D). d. Limita distal: un plan ce trece la 7 cm deasupra interliniului articular
tibiotarsian
E). e. Sunt cele mai frecvente fracturi ce intereseaz membrul inferior
38. Fracturile spinelor tibiale:
A). a. Cele izolate sunt mai frecvente la adultul tnr
B). b. Se pot asocia cu leziunea meniscului i a ligamentului ncruciat anterior
C). c. Nu au indicaie chirurgical
D). d. Sunt rare la copii
E). e. Tratamentul indicat este cel conservator
39. Refacerea forei musculare cuprinde:
A). a. Tonifierea musculaturii flexoare
B). b .Stabilizare ligamentara
C). c. Tapotaj si trepidatia
D). d. Tonifierea musculaturii extensoare
E). e. Nici un rspuns corect
40. Reeducarea flexiei si extensiei se face prin:
A). a. Petisaj
B). b. Moblizari autopasive
C). c. Frecventa medie
D). d. Prin posturare
E). e. Exerciii izometrice
41. Principalele metode de masaj sunt:
A). a. Efleurajul
B). b. Petisajul
C). c. Trepidatia
D). d. Mobilizarea pasiva
E). e. Mobilizarea activ
42. Cadrul general de recuperare a genunchiului cuprinde:
A). a. Electroterapia
B). b. Masoterapia
C). c. Tratamentul chirurgical
D). d. Kinetoterapia
E). e. Hidroterapia
43. Osteosinteza cu fixator extern in fracturile platoului tibial este indicata in:
A). a. Fracturile unituberozitare cu deplasare
B). b. Fracturile cominutive bituberozitare cu tulburari trofice cutanate majore
C). c. Fracturile colului peronier
D). d. In cazul asocierii cu leziuni ligamentare extinse
E). e. Fracturile deschise tip II
44. Indicatiile tratamentului ortopedic-conservator in fracturile platoului tibial sunt:
A). a. Fracturile deschise
B). b. Fracturile fara deplasare
C). c. Fracturile cu separare si infundare
D). d. Bolnavi tineri
E). e. Pacieni vrstnici, tarai
45. Complicatiile imediate ale fracturilor platoului tibial sunt:
A). a. Leziunea nervului sciatic popliteu extern
B). b. Redoarea de genunchi
C). c. Instabilitate articulara
 D). d. Fractura deschisa
E). e. Calus vicios
46. Diagnosticul diferentiala in contextual durerilor de umar:
A). Spondiloza cervical cu manifestari iritative sau compressive
B). Costocondrita
C). Hernie de disc cervical
D). Torticolis
E). Otomastoidita
47. Care dintre urmatoarele articulatii actioneaza sincron la nivel scapulohumeral:
A). Articulatia acromioclaviculara
B). Spatiul scapulo-toracic
C). Spatiul subacromio-deltoidian
D). Articulatia glenohumerala
E). Articulatia sterno-costo-humerala
48. Libertatea de miscare a zonei humerale depinde de:
A). Clavicula
B). Humerus
C). Stare de tensiune si complianta sistemului capsulo-ligamentar
D). Scapula
E). Spina scapulae
49. Care este cea mai frecventa luxatie scapulo-humerala?
A). Posterioara
B). Superioara
C). Postero-inferioara
D). Antero-inferioara
E). Allata
50. Cand apare subluxatia de tip inferior a capului humeral?
A). Capsulita retractara
B). frozen shoulder
C). Leziunea coafei rotatorilor
D). Paralizia de nerv circumflex
E). Leziunea capului lung al bicepsului brachial
51. Redoarea marcata scapulo-humerala post fractura de clavicula se previne prin
A). Mobilizare dupa 6-8 saptamani
B). Mobilizare rapida prin ridicare de greutati
C). Mobilizare rapida,dupa 2-3 saptamani de imobilizare
D). Purtarea unor aparate ortopedice special
E). Fractura de clavicula nu se imobilizeaza
52. Pentru prevenirea redorii de umar post fractura de clavicula se pot efectua:
A). Mentinerea imobilizarii pana la 6 saptamani
B). Aparate ortopedice special
C). La 3-4 saptamani se introduce exercitii de tonifiere cu rezistenta progresiva
D). Mobilizare de tip active la 2-3 saptamani
E). Ridicarea de greutati mari
53. Exercitiul Codman se efectueaza prin:
A). Bratul flectat 90*
B). Bratul in abductie 90*
C). In decubit dorsal cu bratul in abductie 90*
D). Trunchiul flectat 90*,bratul afectat atarnand liber
E). In decubit ventral cu bratul in abductie 90*
54. Exercitiile Codman sunt indicate pentru:
A). Tonifierea deltoidului
B). Au avantajul decoaptarii articulare cu effect antialgic
C). Tonifierea tricepsului
D). Tonifierea bicepsului
E). Tonifierea deltoidului
55. In recuperarea luxatiilor acromio-claviculare se urmareste:
A). Refacerea fortei musculare a bicepsului
B). Refacerea fortei musculare a tricepsului
C). Refacerea fortei musculare pe marele dintat si trapez
D). Refacerea fortei musculare a sterno-cleido-mastoidianului
E). Refacerea fortei musculare a deltoidului
56. Luxatia scapulo-humerala poate aparea in:
A). Fractura de clavicula
B). Fractura 1/3 medie humerus
C). Fractura de cap humeral
D). Fractura anterioara de glena
E). Disjunctive acromio-claviculara
57. Cat timp se imobilizeaza o luxatie scapulo-humerala dupa reducere?
A). 2 saptamani
B). 6-8 satamani
C). Nu se imobilizeaza
D). 1 saptamana
E). 3-4 saptamani
58. Dupa reducerea luxatiei scapulo-humerale,umarul trebuie mobilizat cat mai
precoce,mobilizarea fiind orientate:
A). In rotatie externa
B). In rotatie interna
C). In sensul opus miscarii resonsabile de luxatie
D). In abductie si rotatie externa
E). In abductie
59. In luxatiile scapulo-humerale anterioare mobilizarea se va desfasura in:
A). Rotatie externa
B). Abductie
C). Abductie si rotatie externa
D). Nu se imobilizeaza
E). Rotatie interna
60. Cand leziunile periarticulare s-au cicatrizat(5-6)saptamani programul de recuperare
urmareste
A). Recuperarea progresiva a amplitudinii articulatiei
B). Tonifierea tricepsului
C). Mentinerea imobilizarii in esarfa pana la 8 saptamani
D). Tonifierea bicepsului
E). Tonifierea stabilizatorilor articulatiei
61. n programele de recuperare privind evoluia traumatismelor de old i de bazin se
pun in eviden:
A). Corectarea aliniamentului
B). Verticalizarea fr ncrcare
C). Verticalizare cu ncrcare
D). Verticalizarea cu ncrcare nu este recmandat
 E). Recuperearea analitic
62. Referind la kinetoterapie in traumatismele de old sunt adevrate:
A). Rmne programul de baz
B). Sunt exerciii izometrice
C). Exerciii de mobilizare la nivelul genunchiului
D). Nu sunt exerciii izokinetice
E). Solicitare pe biciclet ergometric.
63. Referind la programul de recuperare in cazul fracturilor de sold sunt adevrate:
A). Se adaptez tipului de fractur
B). Se adapteaz la vrsta pacientului
C). NU se adaptez tipului de fractur
D). NU se adapteaz la vrsta pacientului
E). Nici un rspuns nu este corect
64. n cazul fracturilor de col femural sunt adevrte:
A). Necroza avascular de cap femoral este o complicatie
B). La pacieni tineri este preferat hemiartroplastia de sold
C). La pacienii n vrst este preferat osteosinteza
D). La vrstnici hemiartroplastia permite o mobilizare precoce
E). Tratamentul chirurgical se decide att n funcie de traumatism ct i de vrst
65. Referitor la recuperarea fracturilor cu osteosintez sunt adevrate:
A). Metoda permite mobilizarea precoce
B). Permite crcarea de la 3 zile postoperator
C). Permite exerciii cu rezisten de la 3 zile postoperator
D). Osteosinteza urmrete corectarea diformitilor
E). Osteosinteza urmrete stabilizarea focarului de fractura
66. n cazul fracturilor de sold urmtoarele muschi trebuie tonifiate:
A). Muchiul cvadriceps
B). Muschiul biceps brahial
C). Muschiul fesier mijlociu
D). Muchiul fesier mic
E). Muchiul fesier mare
67. Fracturile trohanteriene sunt:
A). Fracturi intraarticulare
B). Fracturi extraarticulare
C). Modificrile sunt mai evidente la persoanele vrstnice
D). Interventia chirurgical este contraindicat n aceste tipuri de fracturi
E). n cazul tratamentului orthopedic pot aprea complicaii de decubit
68. Referitor la exerciii de recuperare a fracturilor de old sunt adevrate:
A). Micri de extensie a oldului, ridicnd trunchiul i bazinul de la planul patului
prin tracuni pe membrele superioare
B). Micri de flexie ale oldului i genunchiului
C). Contraciile izometrice ale cvadricepsului nu sunt recomandate
D). Mobilizri passive i active ale complexului articular glezn-picior
E). Contraciile izometrice ale muchiului biceps brahii sunt obligatorii
69. Pentru urcatul scrilor sunt necesare:
A). 50 grade flexie old
B). 70 grade flexie sold
C). 70 grade flexie genunchi
D). 90 grade flexie genunchi
E). Nici un rspuns nu este corect
70. Referitor la fracturile de sold sunt adevrate
A). Pacienii ntre 20-40 ani dezvolt aceast fractur printr-un traumatism forte
B). Pacienii peste 60 ani dezvolt aceast fractur printr-un traumatism mediu
C). Necroza avascular de cap nu este complicatia fracturilor de col femoral
D). Fracturile pertrohanteriene sunt de tip intraarticular
E). Clasificarea Garden se foloseste n fracturile colului femural
71. Care dintre urmatoarele fracturi sun t considerate intracapsulare
A). Fractura de cap femural
B). Fractura subcapitala de femur
C). Fractura mediocervicala
D). Fractura bazicervicala
E). Fractura pertrohanteriana simpla
72. Hemiartroplastia de sold dupa fractura de col femural la pacianti varstnici permite
A). Flexie peste 90 grade in primele 24 ore postoperator
B). Flexie mai mica de 90 grade dupa 48 ore postoperator
C). Extensie fortata la 24 ore postoperator
D). Mobilizare cu o carja la 48 ore postoperator
E). Mobilizare cu cadru pasitor la 36 ore postoperator
73. Osteosinteza cu cui Gama in cazul fracturilor intertrohanteriene este:
A). Minim invaziva
B). Ofera stabilitate primara in focarul de fractura
C). Ofera o vindecare indirecta fara formare de calus in jurul focarului de fractura
D). Ofera o vindecare indirecta cu formare de calus in jurul focarului de fractura
E). Permite un program de recuperare precoce
74. Care dintre urmatoarele semne sunt prezente in fracturile de col femural?
A). Dureri la nivelul triunghiului Scarpa
B). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-adductie
C). Pozitie vicioasa de flexie-rotatie externa-abductie
D). Scurtarea absoluta a membrului inferior
E). Scurtare relativa a membrului inferior
75. Ce tipuri de osteosinteza pot fi folosite in fracturile pertrohanteriene:
A). Osteosinteza cu sistem DHS
B). Osteosinteza cu cui Gama
C). Proteza subtotala tip Austin-Moore
D). Osteosinteza cu tija retrograda zavorata static
E). Metoda hobanajului
76. Recuperarea cotului trebuie sa tina cont de:
A). Tonifierea musculaturii antebratului
B). Tonifierea musculaturii bratului
C). Caracteristicile biomecanice locale
D). Recuperarea nu este importanata deoarece la acest nivel nu apare redoarea
E). Limitarea miscarilor este acceptata pana la un anumit grad
77. Cea mai comuna sechela dupa dislocarea de cot este:
A). Hiperlaxitate ligamentara
B). Hiperextensia
C). Hiperflexia
D). Leziunea de ligament collateral ulnar
E). Pierderea mobilitatii
78. Dupa reducerea luxatiei de cot si realizarea stabilitatii articulare,procesul de
recuperare utilizeaza:
 A). Recuperare energica cu miscari active
B). Ridicare de greutati
C). Miscari passive blande,evitand orice solicitare in valg
D). Tonifierea bicepsului
E). Tonifierea tricepsului
79. Pentru luxatiile stabile,dupa reducere,cel mai bun rezultat se obtine introducand
mobilizarea la:
A). Cca 2 saptamani
B). La 4-6 saptamani
C). La 6-8 saptamani
D). La 9 saptamani
E). La 1 saptamana
80. Prelungirea imobilizarii cotului peste 2-3 saptamani determina:
A). Contractura important a extensorilor
B). Contractura important a flexorilor
C). Hipertrofia bicepsului
D). Hipertrofia tricepsului
E). Bursita de cot
81. Programul de recuperare care se instituie rapid si este agresiv poate cauza:
A). Rezultate foarte bune
B). Contracture in extensie
C). Hipertrofia flexorilor
D). Subluxaie recidivanta
E). Hipertrofia extenorilor
82. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil prevede in zilele 1-4:
A). Initierea exercitiilor de prindere si prehensiune
B). Nu se imobilizeaza in primele 4 zile
C). Imobilizare in bandaj Dessault
D). Imobilizare in atela posterioara
E). Imobilizare in bandaj Watson-Jones
83. Protocolul de recuperare in cotul luxat stabil revede in zilele 10-14:
A). Mentinerea atelei
B). Evitarea mobilizarii passive
C). Introducerea unui program comlet de recuperare a cotului,incluzand si mobilizari
passive
D). Imobilizare in bandaj Watson-Jones
E). Exercitii cu greutati
84. Ligamentul colateral ulnar:
A). Nu are importanta
B). Structura care se opune solicitarii in var
C). Structura care se opune solicitarii in valg
D). Structura care se opune solicitarii in extensie
E). Este una dintre structurile de rezistenta cele mai importante
85. Programul de recuperare post interventie chirurgicala la nivelul ligamentului
collateral ulnar urmareste:
A). Solicitare in valg
B). Intretinerea de tonus si forta muscular pentru flexori isi extensorii cotului
C). Tonifierea musculaturii umarului
D). Cresterea mobilitatii
E). Imobilizare prelungita
86. Protocolul de recuperare in refracerea ligamentului collateral ulnar vizeaza in prima
saptamana postoperator:
A). Imobilizare in extensie
B). Se incep exercitiile de prindere si mobilizare activa a pumnului
C). Imobilizare in bandaj Dessault
D). Imobilizare in atela sau orteza la 90* in flexie
E). Se initieaza contractii izometrice pentru muschii pumnului si pentru flexia/extensia
cotului
87. Protocolul de recuperare in refacerea chirurgicala a ligamentului collateral ulnar in
a 2-a saptamana postoperator:
A). Se initiaza exercitii de rezistenta pentru flexia/extensia cotului
B). Imobilizare in extensie
C). Se initieaza contractii izometrice atat pentru musculature pumnului cat si pentru
flexia/extensia cotului
D). Se introduce un program de solicitare pentru umar
E). Introducerea gradate a activitatii sportive
88. In cazul protezei totale de cot,programul de recuperare:
A). Utilizeaza exercitii active pentru mobilizarea cotului
B). Se incepe dupa 2 saptamani
C). Utilizeaza miscari passive
D). Se poate incepe din primele zile
E). Se incepe dupa 6 saptamani de la interventia chirurgicala
89. In recuperarea cotului posttraumatic:
A). Se mentine imobilizaree este 3 satamani
B). Se mentine imobilizarea in extensie
C). Dupa indepartarea imobilizarii se incepe un pc
D). program agresiv de recuperare
E). Initial se introduce extensia cotului prin mobilizari blande pentru a preveni
contracture in flexie
90. Durata maxima a imobilizarii la nivelul cotului este:
A). 2-3 saptamani
B). 1saptamana
C). 4-6 saptamani
D). 6-8 saptamani
E). 10 saptamani
91. Referind la coloana cervical este adevrat:
A). Este alctuit din 7 vertebre
B). Atlas este prima vertebr cervical
C). Atlas este a doua vertebr cervical
D). Este alctuit din 5 vertebre
E). Axis este a doua vertebr cervical
92. Punctele principale in tratamentul traumatismelor coloanei cervicale ar putea fi
enunate astfel, cu excepia:
A). Obinerea i meninerea stabilitii spinale
B). Prevenirea agravrilor leziunilor neurologice
C). nbuntirea recuperrii neurologice
D). Realinierea coloanei vertebrale nu este important
E). Obinerea unei recuperri funcionale precoce
93. Indicaiile tratamentului chirugical n traumatismele coloanei toraco-lombare sunt:
A). Fracturi stabile fr deficit neurologic
 B). Fracturi stabile sau instabile cu deficit neurologic dup un interval liber de
simptome
C). Fracturi instabile cu deficit neurologic progresiv
D). Fracturi associate cu leziuni radiculare
E). Fractur-tasare corp vertebral L1
94. Factorii de care depinde reintegrarea n munc n cazurile traumatismelor coloanei
sunt:
A). Nivelul neurologic
B). Vrsta la momentul accidentului
C). Educaia
D). Ocupaia avut anterior
E). Locul de munc avut anterior
95. Referind la tetraplegie este adevrat:
A). Deteriorizeaz funcia la nivelul membrelor superioare
B). Deteriorizeaz funcia la nivelul trunchiului
C). Deteriorizeaz funcia la nivelul membrelor inferioare
D). Include leziunile ale plexului brachial
E). Include leziunileale nervilor periferici
96. Principii generale n tratamentul fracturilor toraco-lombare:
A). Decompresia
B). Fixarea
C). Corectia angulatiei
D). Corecia angulatiei nu este un principiu
E). Refacerea curburilor fiziologice nu este un principiu
97. Coloana cervical permite micri
A). n plan sagital flexie i extensie
B). n plan frontal flexie i extensie
C). n plan fontal numai flexie
D). n plan frontal micri laterale
E). n plan transversal rotaii
98. Datorit stazei de decubit n traumatismele coloanei exist riscul de:
A). Bronit acut la marii fumtori
B). Bronit acut la cei cu BPOC
C). Infecie urinar
D). Constipaie
E). Pierderea greutii ponderale
99. Pentru evitarea complicaiilor de decubit n cazul traumatismelor coloanei cervicale
se efectueaz:
A). Mobilizrile i posturrile alternante segmentare
B). ntreinerea artculaiilor prin mobilizri active nu este recomandat
C). ntreinerea artculaiilor prin mobilizri active este recomandat
D). Corectarea poziiilor i atitudinilor vicioase
E). Mobilizrile i posturrile alternante segmentare trebuie evitate
100. Programul de recuperare in cazul traumatismelor coloanei cervicale consta in:
A). Exerciii de tonifiere pentru muschii flexori
B). Exerciii de tonifiere pentru muschii extensori
C). Exerciii de ntreinere articular i musculara a rahisului dorso lombar
D). Exerciii de recuperare proprioceptiv
E). Exercitii de tonifiere a quadricepsului
101. Creterea amplitudinii de micare la nivelul coloanei cervicale poate fi obinut
prin:
A). Miscariile pasive nu ajut
B). Miscari active
C). Micri de rotaie
D). Flexie i extensie
E). Inflexiunile laterale
102. Referind la recuparearea dup fractur-tasare de corp vertebral dorso-lombar
fr fenomene neurlogice sunt adevrate:
A). Permite un program de recuperare activ
B). Permite un program de recuperare precoce
C). Pna la consolidare se va menine hiperlordoza
D). Pna la consolidare se va menine hiperflexia coloanei dorso-lombare
E). Dup consolidare obiectivul principal este de a reface mobilitatea rahidian
103. Referind la recuperearea dup fractur-tasare de corp vertebral dorso-lombar
fr fenomene neurlogice sunt adevrate:
A). Cuprinde trei perioade
B). Are o perioad de aliniament
C). Are o perioad de reconsolidare
D). Perioada final este consolidarea
E). Nu este absolut necesar meninerea hiperlordozei pn la consolidare
104. Cte vertebre toracale sunt:
A). 7
B). 11
C). 12
D). 14
E). 15
105. Coloana vertebrala lombara este alcatuita din:
A). 3 vertebre
B). 4 vertebre
C). 5 vertebre
D). 6 vertebre
E). 7 vertebre
106. fracturile extremitatilor inferioare ale radiusului:
A). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului radio-carpian
B). sunt mai frecvente la femeile varstnice
C). sunt situate sub un plan care trece la 4 cm deasupra interliniului cotului
D). sunt situate sub un plan care trece la 8 cm deasupra interliniului radio-carpian
E). sunt rare la persoanele peste 60 ani
107. cel mai frecvent tip de fractura al epifizei distal de radius este
A). fractura marginala posterioara Barton
B). fractura marginala anterioara Letenneur
C). fractura extraarticulara Pouteau-Colles
D). fractura extraarticulara Goyrand-Smith
E). fractura cominutiva a EIR
108. semnul Nelaton-Velpeau
A). deformarea in barioneta a regiunii radio-carpiene
B). deformarea in dos de furculita a regiunii radio-carpiene
C). echimoza cutana la nivelul a regiunii radio-carpiene
D). fractura stiloidei cubitale asociate cu fractura EDR
 E). Deformarea anterioara a pumnului
109. examenul clinic in fracturile epifizei distale de radius evidentiaza:
A). prezenta semnului Dupuytren
B). semnul Nelaton-Velpau
C). deranjament intern al pumnului- Milch
D). semnul Laugier
E). Absenta semnului Laugier
110. in cadrul examenului radiologic al pumnului normal se evidentiaza:
A). unghiul radial intre 16-28 grade
B). inclinarea anterioara intre 0-22 grade
C). unghiul radial intre 10-15 grade
D). inclinarea anterioara intre 30-45 grade
E). Inclinarea anterioara peste 22 grade
111. Fractura Gerard-Marchant este :
A). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidei ulnare cu deplasare externa
B). Fractura EIR asociata cu fractura capului radial
C). Fractura EIR asociata cu fractura stiloidai ulnare si deplasare interna
D). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului median
E). Fractura EIR asociata cu leziunea nervului ulnar
112. Diagnosticul diferential al fracturii epifizei inferioare de radius se face cu:
A). Entorsa pumnului
B). Fractura subcapitala a metacarpului V fractura boxerilor
C). Luxatia transscaforetrolunara a carpului
D). Sindromul Essex-Lopresti
E). Fractura Bennet
113. Fracturile epifizei intefioare a radiusului sunt stabile daca:
A). angulatia dorsala este mai mare de 200
B).
angulatia dorsala este mai sub 100
C). scurtarea radial este sub 2 mm
D). scurtarea radiala este mai mare de 5 mm
E). angulatia este mai mica de 20 grade
114. Dintre complicatiile imediate in fracturile epifizei intefioare a radiusului amintim
A). artroza radio-cubitala
B). ireductibilitatea
C). calusul vicios
D). fractura deschisa
E). pseudartroza
115. Fracturile EIR tip I, extraarticulare, nedeplasate necesita:
A). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata sub cot
B). obligatoriu reducerea fracturii si imobilizare in atela gipsata deasupra cotului
C). imobilizarea pumnului cu un aparat gipsat sub cot 4 saptamani
D). brosaj percutan
E). intotdeauna se aplica tratament chirurgical
116. Pentru determinarea instabilitatii secundare in fracturile EIR controlul
radiologic:
A). nu este necesar
B). .se efectueaza in a 5-a si a 12-a dupa imobilizare
C). se efectueaza la 21 de zile dupa imobilizare
D). se efectueaza la 6 saptamani dupa indepartarea imobilizarii gipsate
E). nici un raspuns corect
117. In fracturile extraarticulare ale EIR brosajul percutan tip Kapandji se mentine
A). 3 saptamani
B). 6 saptamani
C). 10-14 zile
D). 3 luni
E). 21 zile
118. Osteosinteza in fracturile EIR se efecueateaza prin:
A). placuta cu surururi
B). brosaj percutan
C). Fixator extern
D). tija centromedulara
E). sistem DHS
119. Semnul Tillaux in fracturile EIR defineste
A). deformarea in baioneta a regiunii radio-carpiene
B). deformarea in furculita a regiunii redio-carpiene
C). capul cubital bombeaza sub piele, pe marginea interna a pumnului
D). compresia nervului median in canalul carpian
E). deformarea in cap de lebada a mainii
120. Fractura Pouteau-Colles este:
A). cea mai frecventa varianta a fracturilor EIR
B). Fractura intraarticulara, instabila
C). fractura extraarticulara, stabile
D). fractura intraarticulara, stabila
E). cuprinde fractura de stiloida ulnara