Universitatea Politehnica din Bucureti

Facultatea de Inginerie si Managementul Sistemelor Teghnologice

PROIECT

Spalatorie auto cu aburi

(Management de proiect)

Titular curs:
Bogatu Ana-Maria Student: Marcu Adrian Constatin
Ghitulescu Marius

Conducator proiect: Facultatea I.M.S.T.

Bogatu Ana-Maria Grupa 631 CA, Sg. 1

Anul universitar 2015-2016

1.1

Curarea cu aburi a mainilor reprezint procesul de utilizare a aburilor pentru a

cura exteriorul i interiorul unei maini. Aburul reprezint de foarte mult timp
componenta esenial a industriei currii i igienizrii datorit eficienei i puterii
sale de sterilizare. n prezent, aburul are aplicaii n industria currii mainilor.

Diferit fata de o spalatorie clasica cu jet de apa si agenti de curatare

chimici,spalatoria cu aburi sub presune are la baza curatarea
autoturismelor si nu numai, cu aburi sub presiune avand nevoie doar de
apa si nimic altceva in plus.

1.2 Chestionar evaluare nevoi poteniali

clieni
1. Cat de des va spalati masina?
a.des
b.foarte rar
c.altele

2. Cat de multumit sunteti de actualele servicii existente pe piata

a.nemultumit
b.satisfacator
c.nesatisfacator

3.dupa ce criteria va alegeti spalatoria auto

a.distanta

b.pret

c.servicii

4.care sunt asteptarile dvs. De la o spalatorie auto

a.calitatea serviciilor

b.nu am asteptari

c.timp scurt de curatare

5.considerati ca spalatoria cu abur sub presiune este o buna alegere?

a.da

b.nu

c.poate

6.ati fi interest sa incercati aceasta procedura de spalare ecologica?

a.da

b.nu

c.poate

7.sunte-ti tentat sa incercati acest concept?

a.da

b.nu

c.poate

8.preserati sa alegeti serviciile unei spalatorii clasice in favoarea celei cu aburi?

a.da

b.nu

c.poate

9.sunte-ti mmultumit de pretul actual al spalatoriei clasice?

a.da

b.nu

c.poate

10.sunteti interesat ca spalarea masinii sa fie cat mai rapida si eficienta?

a.da

b.nu

c.poate
1.3 Analiza nevoilor clienilor pe baza
chestionarelor (studiu statistic)

Pe un esantion de 10 persoane raspunsurile au fost:

1:a-7 raspunsuri

b-2 raspunsuri

c-1 raspuns

2:a-5 raspunsuri

b-3 raspunsuri

c-2 raspunsuri

3:a-6 raspunsuri

b-4 raspunsuri

c-1 raspuns

4:a-7 raspunsuri

b-2 raspunsuri

c-1 raspuns

5:a-8 raspunsuri

b-2 raspunsuri

c-0 raspuns

6:a-9 raspunsuri
 b-1 raspunsuri

c-0 raspunsuri

7:a-7 raspunsuri

b-3 raspunsuri

c-0 raspunsuri

8:a-5 raspunsuri

b-5 raspunsuri

c-0 raspunsuri

9:a-9 raspunsuri

b-1 raspunsuri

c-0 raspuns

10:a-8 raspunsuri

b-2 raspunsuri

c-0 raspuns

2 Plan de afaceri
2.1 Titlul
Spalatorie auto cu aburi sub presiune

2.2 Sumarul
a) Descrierea organizaiei/afacerii
Spltoriile auto cu abur este o nou alternativ pentru spltoriile auto
tradiionale. Procesul de splare const n curarea mainilor cu abur uscat sub
presiune ridicat. n timpul splrii nu necesit scurgeri, nu necesitm aprobri
legale, separatoare, canalizare. Suntem mobili i ecologici. Marele avantaj al acestui
tip de spltoriei este posibilitatea de lucru n foarte bune locaii, cum ar fii parcrile
lng supermarketuri sau centre comerciale.

Spltoria auto cu abur difer de ceea tradiional, datorit faptului c aceasta n

loc de ap produce abur sub presiune. Reducnd n acelai timp consumul de ap
aproape de zero, vei obine acelai efect - curat i main uscat.

Spltorie auto cu abur este excelent att pentru elementele plane ale caroseriei,
ct i pentru anvelope, capace roi, jante de aluminiu, n i pentru locuri greu
accesibile, cum ar fii praguri, crpturele. Cu abur se poate cura de asemenea
motorul, ceea ce este mult mai sigur dect n cazul n curri cu aparatele cu
presiune, deoarece cantitatea de ap n abur este att de mic nct nu va deteriora
componentele electronice.

b) Prezentarea produsului/serviciului
Spltorie Auto cu Abur Staionar Optima
Cel mai mare avantaj mainilor cu abur este faptul, c la deschiderea unei spltorii
nu avei nevoie de nici o permisiune, iar activitate o putei ncepe chiar n
urmtoarea zi dup ce echipamentul a fost cumprat. Spltoria Auto cu abur
Optima DMF poate fii operat simultan de 2 persoane. Splarea maini n acest
caz dureaz cca. 15-20 minute. Dup splarea total a mainii nu rmn bli de
ap iar substratul este n total uscat. Excelenta idee este amplasarea spltoriei
lng supermarket sau la parcri subterane.

Spltorie Auto cu Abur Mobil Optima

Spltorie Auto cu Abur Optima este de asemenea foarte mobil i permite
efectuarea activiti cu deplasare la client, este un serviciu foarte rar, dar n curs de
dezvoltare foarte mare pe piaa polon. Putei de asemenea oferi serviciile la
companiile cu flote de maini, dar i pentru clieni individuali care comand splarea
maini prin telefon. Aici conteaz spiritul antreprenorial, iar de ctigat este ntr-
adevr foarte mult
Curarea cu aburi este o nou alternativ pentru spltoriile auto tradiionale.
Procesul de splare const n curarea mainilor cu abur uscat sub presiune
ridicat. n timpul splrii nu necesit scurgeri, nu necesitm aprobri, suntem
mobili, economisim ap i suntem ecologici. Aceasta este un mod perfect de a face
profit !
2.3 Analiza pieei

a)Caracteristici ale segmentului de

piata
Din punctul de vedere al posibilitatilor financiare, clientii care apeleaza la
aceste servicii se ncadreaza n categoria celor cu venituri medii sau superioare, n
primul rnd pentru faptul ca detin autoturisme, iar n al doilea rnd pentru ca sunt
dispusi sa plateasca pentru o treaba pe care ar putea sa o faca ei nsisi. Ei sunt att
persoane fizice, ct si firme.

n ceea ce priveste preferintele clientilor, trebuie precizat ca cererea are o

importanta componenta geografica, de aici si importanta pozitionarii corecte a
spatiului n care urmeaza sa se desfasoare activitatea. n viziunea noastra, cel mai
indicat ar fi un amplasament aflat pe o sosea importanta a municipiului, cu un trafic
intens de masini de toate dimensiunile.

Piata spalatoriilor auto este in plina dezvoltare. Daca acceptam limitarea

concurentei n plan geografic, rezulta ca orice firma trebuie sa se compare n primul
rnd cu societatile de acelasi profil, localizate n imediata apropiere. Analiza
comparativa urmeaza sa vizeze dotarile si capacitatile existente, gama de servicii,
nivelul tarifelor etc. n functie de aceste elemente se pot lua masurile care se impun
pentru obtinerea unei cote de piata ct mai bune pe plan local.

O concurenta puternica este exercitata si de majoritatea benzinariilor, care

ofera serviciul de spalatorie auto, fie integral (exterior, interior, motor) prin
intermediul unor unitati specializate, fie se limiteaza la spalatul si curatatul
parbrizelor.

O componenta aparte a concurentei, dar care nu poate fi trecuta cu vederea,

o constituie acele persoane care spala masini n schimbul unor sume foarte mici de
bani si chiar spalatorii de parbrize care pot fi ntalniti n multe dintre intersectii.
 b) Strategia organizaiei/afacerii
- Obiective:

Spalatoria stationara are ca obiective prestarea de serivicii de curatare a auto

interior, exterior,jante,motor absolut tot ce tine de automobil poate fii curatat cu
abur uscat sub presiune

- Politica de pre

NR. Tip Autoturism Serviciu Pret(Ron)

CRT
.
1 Berlina Interior 10
Exterior 10
2 Break Interior 10
Exterior 10
3 Coupe Interior 10
Exterior 10
4 Jeep Interior 10
Exterior 10
5 Autoutilitara Exterior 15

6 Tir Exterior 20

7 Motocicleta Exterior 5

`
 NR. Denumire Serviciu Pret(Ron)
CRT
.
1 Tapiserie(complet) 50

2 Tapiserie(fata) 25

3 Tapiserie(spate) 25

4 polish 100

5 Mocheta podea 20

6 Curatare galerie climatizare 10

interior

- Politica de produs
Pachetul de servicii cuprinde pentru nceput:
Spalat Exterior:

Curatarea noroiului,murdariei si/sau impuriatilor de pe caroserie

Curatrea jantelor

Curatare interior

Aspirat,sters si parfumat
Curtare geamuri
Curatare galerie de climatizare
Curatare Mocheta
Curatare Tapiserie

Polishare auto

Polisharea auto este un proces de revitalizare a vopselei, eliminnd

zgrieturile fine, mbunatatind nfatisarea masinii si pregatind-o pentru o
eventuala ceruire
- Politica promoional

Oferta promotionala:- la 4 servicii interior-exterior se ofera o curatare gratis interior

exterior

-la achizitionarea unui serviciu interior-exterior se ofera o

curatare a jentilor gratis

- Informaii financiare

Supozitii initiale

Pentru realizarea planului financiar se presupune ca unele date vor nregistra

valori pe parcursul celor 3 ani previzionati astfel:

impozitul pe profit va fi de 16%

amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de 3 ani

am considerat un program de la 8:00 - 20:00 = 12 ore /zi

2 posturi de lucru cu 2 angajati repartizati n 2 schimburi

am observat ca un spalat interior / exterior dureaza cam aproximativ

30 min

cele doua posturi de lucru vor nregistra mpreuna zilnic o medie de 30

masini (scenariul mediu)

valoarea medie a unui serviciu de spalare este de 15 RON (scenariul

mediu)

la fiecare spalat se consuma n medie 4 l apa

spatiul este nchiriat pe o durata de 1 an, cu o chirie lunara de 1000 lei

metrul cub de apa inclusiv epurarea este evaluat la 2,5 lei

Personal

Salariu brut Total cheltuieli

mediu lunar salariale lunare

Personal 700 2 800

productiv
1000 1 000
- 4 lucratori
750 750
Personal
administrativ

-administrator

-contabil

Cheltuieli - 4 550
salariale lunare

Active imobilizate

Nume Valoare intrare Amortizare Amortizare lunara

anuala

Instalatie spalat
sub presiune cu
aburi (pentru
postul 2)
 24 000 13 000 1 083

Aspirator pentru 1000 2 500 208

medii uscate

Masina polishat 1 500 500 42

TOTAL 24 500 16 000 1 333

Necesar si surse de finantare

Necesitatile financiare totale ale firmei sunt de aproximativ 2655 lei, din
care:

- 850 lei - racordarea la utilitati si izolarea peretilor, pregatirea spatiului

pentru activitate

- 450 lei - pentru procurarea imobilizarilor

- 6000 lei - pentru plata anticipata a chiriei aferente spatiului utilizat pe

6 luni conform contractului

- 7 50 lei - cheltuieli de ntretinere si productie pentru primele luni de

activitate

- 150 lei- cheltuieli cu reclama si publicitatea

3. Managementul proiectului elaborat
3.1 Ciclul de via a proiectului

3.2 Fezabilitatea proiectului

Puncte tari Puncte slabe

- Locatia, in centrul orasului de 90000 de - Dependenta de client

locuitori

- Clientela nesatisfacuta de produsele si

serviciile magazinelor fast-food existente
(concurenta slaba)

- Timpul rapid de procesare

- Practicarea preturilor egale dar calitatea

superioara a acestora fata de concurenta

- Activitatea intensa
- Aprovizionarea rapida

- Strategia de dezvoltare prin marketingul

intensiv

- Clientii vor putea consuma produsele

comandate la mesele localului sau le pot
lua la pachet
Oportunitati

- Turismul in dezvoltare constituie o

importanta oportunitate in dezvoltarea
afacerii

- Hotelul Delta cel mai dezvoltat din orasul

Tulcea (situat vis-a-vis)

- Institutiile din apropiere (pe o raza de

100m) (BCR,ING,BT,BR,Cafenelele,Clubul
MGM,TAROM,Coafor,Hotel
Egreta,Galeriile de Arta,Muzeul
Acvatic,Fortuna (casino), Fortuna VI
(casino), Colegiul Dobrogean Spiru
Haret Tulcea )

Eficiena proiectului
Eficiena economic const n obinerea de efecte utile (rezultate) maxime la
un anumit nivel de consum de resurse (efort) sau aceleai efecte utile (rezultate) la
un anumit nivel minim de consum de resurse (efort). O aciune este mai eficient
dect o alta dac se obine acelai efect cu un efort mai mic sau dac - dual - la
eforturi egale se obine un efect superior.
Viabilitatea proceselor economice - i, n ultim instan, dezvoltarea i
progresul societii - sunt rezultatul unor procese eficiente: valoarea efectului este
superioar aceleia a efortului. Cuantificarea i analiza eficienei economice sunt
posibile numai n condiiile existenei unui sistem de indicatori; nu exist un singur
indicator care s caracterizeze complet i complex eficiena economic.
Elementele care exprim efortul acioneaz n timp i spaiu i se prezint
ca:
-mrimi de stoc;
-mrimi de flux.
Mrimile de stoc exprim eforturile iniiale, respectiv resursele ocupate: numrul
salariailor, fondul de timp de munc maxim disponibil, mijloacele fixe, mijloacele
circulante. Mrimile de flux exprim eforturile curente, care evideniaz consumul
curent al resurselor ocupate, respectiv: fondul de salarizare sau timp de munc
efectiv (pentru fora de munc), amortizrile (pentru mijloacele fixe), consumurile
de materiale (pentru mijloacele circulante) .

Bugetul proiectului
Personal
 Salariu brut Total cheltuieli
mediu lunar salariale lunare

Personal 700 2 800

productiv
1000 1 000
- 4 lucratori
750 750
Personal
administrativ

-administrator

-contabil

Cheltuieli 2450 4 550

salariale lunare

Active imobilizate

Nume Valoare intrare Amortizare Amortizare lunara

anuala

Instalatie spalat
sub presiune cu
aburi (pentru
postul 2)
 24 000 13 000 1 083

Aspirator pentru 1000 2 500 208

medii uscate

Masina polishat 1 500 500 42

TOTAL 24 500 16 000 1 333

Necesar si surse de finantare

Necesitatile financiare totale ale firmei sunt de aproximativ 2655 lei, din
care:

- 850 lei - racordarea la utilitati si izolarea peretilor, pregatirea spatiului

pentru activitate

- 450 lei - pentru procurarea imobilizarilor

- 6000 lei - pentru plata anticipata a chiriei aferente spatiului utilizat pe

6 luni conform contractului

- 7 50 lei - cheltuieli de ntretinere si productie pentru primele luni de

activitate

- 150 lei- cheltuieli cu reclama si publicitatea

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Fiecare program de finantare are o procedura de contractare, care, de obicei, este

comunicata din timp beneficiarului (este de obicei inclusa in pachetul de informatii
utilizat in faza de pregatire a propunerii de proiect).Daca echipa de evaluatori a
solicitat operarea unor modificari inainte de contractare, acestea trebuie sa fie
incluse in documentele anexate la contractul de finantare.Promotorul isi asuma
responsabilitatea, in fata Autoritatii Contractante, in numele tuturor partenerilor,
pentru respectarea contractului si atingerea obiectivelor propuse.

Faza de initiere / demarare a proiectului presupune:

contractarea finantarii si realizarea eventualelor modificari impuse de finantator

initierea proiectului: reunirea partenerilor, realizarea planului real al proiectului -

cu termene si responsabilitati clare, precum si repartizarea sarcinilor intre partile
implicate.

Implementarea proiectului presupune derularea activitatilor incluse in proiect. In

paralel cu acestea, trebuie sa se desfasoare monitorizarea si controlul proiectului,
evaluarea proiectului si raportarea proiectului.

MONITORIZAREA PROIECTULUI
Prin monitorizare se intelege acel proces ce permite obtinerea informatiilor care sa
permita cunoasterea si intelegerea stadiului proiectului la un moment dat, precum
si tendintele de derulare a activitatilor incluse in proiect.Monitorizarea se poate
face prin discutii cu personalul implicat in derularea proiectului, prin inregistrarea
rezultatelor si a problemelor aparute, prin observarea activitatilor
derulate.Monitorizarea permanenta a proiectului (se monitorizeaza activitatile,
stadiul realizarii planurilor, costurile, rezultatele proiectului) permite raportarea
realizarii acestuia, pentru ca asa se obtin informatiile a caror procesare sprijina
procesul de raportare.

EVALUAREA PROIECTULUI

Evaluarea proiectului este un proces complex, repetitiv, plictisitor si mare

consumator de resurse - dar este un proces inevitabil, absolut necesar, pentru ca
este singura metoda eficace de a masura succesul implementarii unui proiect.

Metodele prin care se va face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate
inainte de implementarea lui (inca din faza de planificare). Trebuie sa fie descrise
instrumentele si procedurile de evaluare, prin care se determina daca au fost sau nu
indeplinite obiectivele si daca metodele au fost cele adecvate.

Prin evaluare se intelege a estima marimea, valoarea si calitatea unui lucru.

Etapele evaluarii unui proiect sint: identificarea obiectivelor / identificarea
nivelului rezultatelor (beneficiilor) brute / separarea masei inertiale (a efectelor
care ar fi aparut oricum) si a efectelor de dislocare si de multiplicare, pentru a
obtine beneficii nete adaugate / analiza efectelor indirecte.

Evaluarea proiectului implica mai multe tipuri de procese:

evaluarea procesului de realizare a proiectului:

management, proceduri, mecanisme, relatiil, invatare, solutii;

evaluarea performantelor proiectului (prin raportare la obiective):

eficacitatea proiectului (obiective realizate / obiective planificate, cantitatea si

calitatea rezultatelor)

eficienta proiectului (rezultate/resurse, costuri reale/costuri planificate)

Iata citeva intrebari care stau la baza evaluarii eficacitatii proiectului:

Proiectul este relevant pentru activitatea curenta a organizatiei?

Proiectul rezolva o problema prioritara?

Obiectivele proiectului sint clar definite?

Proiectul implica persoanele adecvate?

Proiectul poate avea succes, pe linga faptul ca abordeaza aspecte interesante si

importante?

EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI:

Participare la program, vizibilitate, efecte de multiplicare, efecte de antrenare,

efecte de distorsionare, efecte intimplatoare, neintentionate, auxiliare

Impactul proiectului = masura in care schimbarea (imbunatatirea) survenita este

rezultatul implementarii proiectului si a inputurilor aduse.evaluarea sustenabilitatii
proiectului:

financiara (auto-finantare); organizationala (resursele umane);

de piata (continuitatea la schimbari).

2. De ce este necesara evaluarea proiectelor si in ce scopuri se face? top

Iata citeva argumente referitoare la necesitatea evaluarii unui proiect pe parcursul

derualrii:

Feed-back util pentru adaptarea proiectului la realitate si pentru rezolvarea optima

a problemelor aparute (planificarea viitoare a proiectului)

Armonizarea vederilor partilor implicate; raportarea catre partile implicate

Imbunatatirea conducerii si a rezultatelor proiectului, a eficientei acestuia

Oferirea informatiilor pentru luarea deciziei in legatura cu continuarea proiectului

sau alegerea dintre mai multe alternative.

Scopurile evaluarii unui proiect sint de mai multe feluri:

scopuri declarate: controlul asupra derularii proiectului:

Este proiectul implementat in modul autorizat?

Isi atinge obiectivele?

Sint beneficiarii si publicul satisfacuti?

Cum se situeaza proiectul in raport cu alte mijloace alternative de atingere a

obiectivelor?

Care sint efectele nescontate, mai ales cele negative?

perfectionarea implementarii proiectului

acumularea de experienta in managementul proiectelor (impact pe termen lung) si

diseminarea/perpetuarea bunelor practici

scopuri ascunse:

promovarea unei imagini mai bune decit in realitate a proiectului.

Concluzii
Esecul unui proiect se refera la:

Nereusita implementarii eficiente a proiectului (depasirea termenului,

nerespectarea bugetului sau a planului)

Neobtinerea efectelor scontate dupa terminarea implementarii proiectului.

Cauzele esecului pot fi de mai multe feluri:

Interne: pot fi controlate de managerul de proiect

Externe: nu pot fi controlate de managerul de proiect (factori de mediu ai
proiectului

- Protecia muncii
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU SPALATORII
AUTO

- SCOP

Prezenta instruciune are ca scop prezentarea modului de desfurare a

activitii personalului tehnico-administrativ, innd cont de riscurile
specifice activitii i msurile de securitate i sntate ce se impun pentru
eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare i mbolnvire
profesional..

3. DOCUMENTE DE REFERIN
1Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006

2Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca

nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006

3HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

locul de munca

4HG nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor la riscurile legate de

expunerea la agenti biologici

DEFINIII

Accident de munca- accident prin care se produce vatamarea violenta a

organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indifferent
de natura juridical a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si
care

provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate

sau deces.

Avarie evevniment survenit n utilizarea mijloacelor de producie,

caracterizat prin defectarea i deteriorarea acestora.

Boala profesionala- afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei

meserii sau unei profesiuni, cauzate de factorii npocivi, fizici, chimici sau
biologici, caracterisici locului de munca, precum si de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii.

Defectare - ncetarea capacitii unei maini, instalaii, utilaj etc. de a-i

ndeplinii funcia specificat.

Factor de risc factor propriu elementelor componente ale sistemului de

munc executant sarcin de munc mijloace de producie mediu de
munc i care, n condiiile unei situaii periculoase, determin
probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectri a sntii.

Funcii de protecie funcii ale unui echipament de munc sau ale unui
mijloc de protecie prin care, fie se elimin sau se reduce riscul, fie se
semnalizeaz prezena unui pericol.
Indicator de protecie - mijloc de informare standardizat care, prin
combinarea unei forme geometrice cu o culoare de protecie i cu un simbol,
furnizeaz o informaie referitoare la protecia muncii. Instruire de
securitate a muncii- modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii
care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre
salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitate a
muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o
realiza.Instructiuni de utilizare- instructiuni a caror elaborare este obligatorie
pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru
certificarea produsului si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate
informatiile necesare

utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si

asigurarii securitatii muncii.

Mijloace individuale de protectie- mijloc de protectie (protector) destinat

pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

Prevenire- ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate

stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

Protecie ansamblu de msuri care constau n utilizarea unor mijloace

specifice, denumite mijloace de protecie, cu scopul protejrii executanilor
fa de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate.

Proces de munc succesiunea n timp i spaiu a aciunilor conjugate ale

executantului i mijloacelor de producie n sistemul de munc.

Risc - probabilitatea asociat cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a

sntii, ntr-o situaie periculoas.

Situaie periculoas - orice situaie n care o persoan este expus unuia

sau mai multor pericole.

echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau

alfanumeric, indiferent de procedeul de afiare folosit;

post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de

vizualizare, prevzut cu tastatur, sau un dispozitiv de introducere a datelor
i/sau un program care stabilete interfaa operator/main, accesorii
opionale, periferice, inclusiv unitate de dischet i/sau unitate optic,
telefon, modem, imprimant, suport pentru documente, scaun, mas sau
suprafa de lucru, precum i mediul de munc nconjurtor