2)Principiul succesiunii paleontologice -stratele de roci sedimentare se deosebesc prin

fosilele continute, acest fapt permitand ierarhizarea cronologica a pachetelor de strate.

Wiliam Smith a formulat prima oara acest principiu. Explicatia stiintiica a succesiunii
ireversibile a fosilelor in cadrul stratelor de roci a fost demonstrata de Charles Darwin in
teria sa asupra evolutiei organice publ. in "Originea speciilor prin selectie naturala"
1859. Wiliam Smith foloseste prima oara fosilele in stabilirea cronologiei geologice
relative, realizand o harta geologica a Marii Britanii

4)Ordonarea stratigrafica - Sub numele de ordonare stratigr sunt cuprise o serie de

activitati legate de reconstituirea succesiunii primare a corpurilor litologice
stratiforme,in cazul in care aceasta a fost modificata prin fenomene desfasurate ulterior
formarii lor.In mod comun,forma orizontala
originala a paturilor de sedimente,care reflecta succesiunea cronologica a depunerilor,este
afectata prin procesele de cutare
Pt reconstituirea pozitiei originale a stratelor sunt folosite o serie de criterii bazate pe
struct supraf de strat sau a celor
din interiorul stratelor de roci sedimentare.Dintre struct suprafetelor de strat(str
externe)sunt utile pt ord stratigr structurile erozionale
care pot fi de natura mecanica:urme lasate pe suprafata sedimentelor de curentii
subacvatici,de tararea,rostogolirea sau saltatia unor elemente solide
sau de nat biotica:urme de deplasare,de nutritie,de repaos pe supraf sediemntelor sau in
int acestora.Struct interne ale stra de roci sedimentare clasticesunt utilizate
in scopul ord strat granoclasarea de tip normalsi seturile de laminatie oblica.

5)Clasificarea stratigrafica,tipuri - Clasificarea stratigrafica este gruparea corpurilor de

roci, stratificate sau nestratificate, din alcatuirea scoartei terestre, in unitati stratigrafice.
Unitatile stratigrafice sunt definite si separate pe baza unor proprietati de natura diferita
ale corpurilor de roci: litologice, paleontologice, geofizice, sau de varsta geologica.
O unitate stratigrafica poate fi alc. dintr-un strat sau dintr-o seceventa de strate
sedimentare, indiferent de grosimea acestora, carora le pot fi asociate sub forma de
intercalatii stratiforme sau de corpuri penetrate, roci magmatice sau metamorfice.
Cele mai utilizate categorii de unitati sunt:
-unitati litostratigrafice, biostratigrafice, cronostratigrafice, de polaritate
magnetostratigrafica, unitati delimitate de discordante

6)Explicatii ce sunt unit geocron si unit cronostratificate - Unitatile cronostratigrafice

sunt corpuri de roci, stratificate sau nestratificate, definite si delimitate in functie de
varsta lor geologica. Unitatile timpului geologic in decursul carora s-au format unitatile
cronostratigrafice sunt numite unitati geocronologice.
O un. cronostratigrafica este repr. prin toate rocile formate pe intreaga suprafata a
Pamantului intr-un anumit interval de timp. Toate un. cronostrat. sunt delimitate prin
plane izocrone, num. orizonturi cronostratigrafice, fara grosime.
Corespondenta unitatilor cronostratig. cu unitatile geocronologice este aceasta:
Eonotherm - Eon; Eratherm - Era; Sistem - Perioada; Serie - Epoca; Etaj - Varsta; Subetaj
Subvarsta
7)Ce este un stratotip - Conceptul clasificarii statigrafice este bazat pe proprietati ale
corp. de roci recunoscute in sectiuni locale. Ptr a urmari continuitatea laterala a
proprietatilor unei unitati stratigrafice este folosita o sectiune de referinta stratigrafica cu
care se coreleaza alte sectiuni locale. Aceasta sectiune referinta se numeste stratotip iar
locul sau se numeste localitatea-tip.
Ptr diferitele tipuri de unitati stratigrafice sunt stabilite: -stratotipul de unitate
stratigrafica= sectiunea tip a unei unitati stratiforme care serveste drept standard de
referinta pentru definirea respectivei unitati. trebuie sa contina intreaga succesiune
stratigrafica a unitatii respective, fara lacune.
- stratotipurile de limita, superioara si inferioara ale respectivei unitati.Este reprezentat
printr-o secventa de strate in care un anumit nivel este selectat ptr a servi drept standard
in definirea unei limite stratigrafice
Localitatea-tip - este acea localitate in care este situat stratotipul total al unitatii
respective sau stratotipul de limita.
Tipuri de stratotipi: Holostratotip, Parastratotip, Lectostratotip, Neostratotip,
Hipostratotip.

8)Contacte de concordanta si discordanta stratig - COntactul de concordanta este marcat

prin plane paralele de stratificatie intre cele 2 corpuri litologice adiacente. Acest tip de
contact semnifica o schimbare brusca a unor factori fizici si chimici depozitionali, fara ca
aceasta schimbare sa determine o discontinuitate sedimentologica durabila, deci fara ca
intre unitatile aflate in contact sa interpuna un hiatus cuantificabil. Contactul de
concordanta poate fi real. prin tranzitie gradata, marcata prin trecerea continua,
progresiva intre tipuri litologice distincte sau prin alternanta termenilor in zona de
contact.
Contactul de discordanta prezinta aspecte mai variate ale suprafetelor ce separa cele 2
unit. adiacente seminficand intreruperea proceselor de acumularea a depozitelor, implicit
o lacuna stratigrafica, a carei durata poate fi stabilita prin metode de datare. Tipuri:
-falsa concordanta=falsa discordanta, discreta, nu se sesizeaza pe teren
-discordanta de eroziune= nu afecteaza paralelismul stratelor dar contactul este marcat
printr-o suprafata neregulata produsa prin procesele de eroziune care au avut loc dupa
intreruperea sedimentarii
-discordanta unghiulara= apare la contactul dintre un. litologice form. in urma unor
cicluri distincte de evolutie geotectonica
-disc. de acoperire=contactul dintre depozite sedim. si corpuri de roci magmatice sau
metamorfice, care formeaza subs. depozit. si care au fost supuse proceselor de eroziune,
anterior acoperirii de sedim.

9)Enuntati si dem Princ inters strati- NE - Un corp litologic sau o structura tectonica
(falie,cuta,diapir) care intersecteaza un alt corp litologic sau o alta structura tectonica este
mai nou decat acesta. Datarea pe baza princ. inters se aplica in cazul corpurilor intruzive
de tipul dyke-urilor sau filoanelor.

10)Enun si dem Princ Includerii - Un corp litologic care include elemente (claste, galeti)
ce provin dintr-un alt corp este mai nou decat acesta. Exista si situatii speciale in care
clastele, inclusiv cele de origine organica (testuri de foraminifere) ajung prin intermediul
solutiilor descendente care circula pe fisuri, din strate mai noi in strate mai vechi.
excep.:microfosilele infiltrate prin solutii descendente

11)Principiul aureolei - Princ aureolei de ct termic este in mod particular utilizat in cadrul
corpurilor de roci magmatice intruse in corpuri litlogice preexistente, fluxul caloric
generat de magmele intruse determinand transformari structurale si ale compozitiei
mienralogice in corpul gazda. Transformarile generate sunt limitate la aureola de ct ter,
mai ampla sau mai restransa in jurul corpului intruziv.
"Un corp magmatic care determina prin fluxul caloric degajat transfomari de natura
mineralogica, structurala in cadrul unui corp litologic adiacent este mai nou decat acesta"

12)Util fos in datarea rel - Metoda paleontologica de datare relativa este fundamentata de
principiul succesiunii paleontologice, conform caruia stratele si secventele de strate se
disting in succ. lor verticala prin continut specific de fosile.
Metoda este aplicata doar in cazul rocilor sedim.
Unele fosile permit o mai buna individualizare cronologica a secventelor stratigrafice,
indiferent de litologia acestora, alte fosile sunt asociate doar anumitor litofaciesuri,
oferind informatii mai precise. Primele apartin categoriei "fosilelor caracteristice",
celelalte constituie grupul "fosilelor de facies"
"Fosilele car." numite si fosile indicatoare sunt furnizate de organismele caracterizate
printr-un ritm mai rapid al transf. evolutive ce conduc la aparitia unor taxoni in cadrul
seriilor de descendenti urmasi. Dintre fosilele car. cele mai adecvate ptr datarea relative a
depoz. sedim. mar. sunt microorganismele planctonice, maj. unicelulare. Ptr datarea in
mediul cont. cele mai utile sunt microstructurile reproductive, spori sau polen, ale
plantelor terestre
"fosilele de facies" sunt den. astfel dat. prezentei lor doar in an. litofaciesuri. Ele provin
de la organisme a caror existenta este mult mai rigurs dependenta de anumite valori ale
unor factori de mediu.

13)Aplicatii ale metodelor de datare paleo - 1. Stabilirea lacunelor/ hiatusurilor

stratigrafice
Lacunele sunt fen. comune dpdv sedimentar si sunt cauzate de intreruperea procesului de
sedim., in mod obisnuit datorita miscarilor tectonice care conduc la exondarea temporara,
integrala sau partiala, a unui bazin acvatic. Lacunele pot rezulta si in urma eroziunii
asupra substratului depoz. a curentilor de adancime.
Evaluarea duratei lacunelor in cadrul succesiunilor sedimentare poate fi realizata prin
metoda de datare relativa, paleontologica, pronind de la indentificarea si delimitarea
biozoenlor in plan local, urmat apoi de compararea schemei de clasificare biostratigrafica
obtinute cu schema de referinta biosratigrafica regioanala, care prezinta imaginea
completa, fara lacune a biozonelor. Absenta in cadrul succesiunilor stratigrafice locale a
unei sau a mai multor biozone nominale fata de schema etalon, nu inseamna mereu un
interval lacunar.
2. Recunoasterea seriilor condensate si comprehensive:
-rata de acumulare a stratelor este foarte diferita
- intr-o regiune pot fi acumulate stive f. groase de sedimente, iar in alte mai putin
 - o serie comprehensiva este acea serie stratigrafica formata in continuitate intr-un
interval restrans de timp, formate din roci detritice grosiere (conglomerate, gresii) in
conditii de continuitate sedimentologica
- o serie condensata - grosime stratigrafica mica ce s-a format intr-un interval mare de
timp, consecinta a vitezei mici de sedimentare. Aici un metru de sedimente poate repr. o
durata de cateva mil de ani. Deseori includ lacune statigrf. sunt roci pelitice si carbonatate

14)Datarea numerica prin radio - Prin fenomenul dezintegrarii radioactive un element

sau izotop instabil trece, in mod continuu, cu viteza constanta, intr-un element stabil,
numit element radiogen sau derivat. Fen. dez. radioactive e irevers. Cunoscand raportul
cantitativ existent la un moment dat intr-o roca sau intr-un mineral intre elementul
radioactiv si cel radiogen, poate fi calc timpul scurs de la inceputul dezintegrarii.
Varstele se calculeaza in functie de perioada de injumatatire care este constanta si
determinata pentru fiecare element radioactiv in parte.
Acuratetea datorilor radio. depinde de starea fizica a rocilor examinate, de gradul de
fiabilitate al spectometrelor folosite in analize precum si de unele variatii ale constantei
de dezintegrare.

15)Ce sunt varvele si cum sunt util - Varvele sunt cupluri formate din 2 microstrate sau
lamine (2 cm-2mm), cu compozitie litologica distincta, care reflecta particularitatile
climatice din decursul unui an.
Metoda este folosita in cazul sedimentelor lacustre sau lagunare din regiunile cu
alternante cliamtice sezoniere in timpul unui an: anotimp cald/rece sau sezon arid/ploios.
Aplicarea metodei reclama continuitatea multianuala a proceselor depozitionale
dependente de stabilitatea reimului climatic si consta in inventarierea cuplurilor de
microstrate cu seminificatie sezoniera

16)Metoda tefrocronologica - tephra= cenusa (gr.)

Este folosita in scopul datarii absolute a produselor eruptiilor vulcanice distribuite pe un
larg areal geografic, aplicarea metodei implicand cunoasterea datei eruptiilor, toate
produsele recunoscute ale unei anumite eruptii fiind considerate sincrone acesteia,
indiferent de distanta la care se situeaza fata de centrul vulcanic. Acuratetea datarilor prin
metoda tefrocronologica se rezuma astefel doar la eruptiile consemnate istoric.
Tinand cont de faptul ca produsele fiecarei eruptii prezinta particularitai de ordin
mineralogic si geochimic,toate cenusile sau lavele avand compozitii corespunzatoare
celei din centrul de origine sunt considerate de aceeasi varsta cu eruptia

17)Corelarea stratigrf si princ crit util - Pentru elaborarea hartilor geologice este necesara
stabilirea pentru fiecare dintre unitatile litostratigrafice din arealul cercetat a extensiunii
spatiale si cronostratigrafice. Aceasta se realizeaza prin corelarea stratigrafica, activitate
complexa care in esenta consta in compararea caracterelor (litologice, stratonomice,
paleontologice, geofizice) ale stratelor si secventelor stratigrafice deschise la suprafata in
cadrul unor sectiuni locale.
Corelarea depozitelor investigate prin foraje vizeaza de obicei scopuri economice,
prospectiuni ptr hidrocarburi, dar si cunoasterea structurii stratigrafice si tectonice de
adancime. Corelarea depozitelor din foraje se realizeaza in principal pe baza
proprietatilor geofizice redate prin diagrafiile de sonda

18)Corel stratigraf pe baza car lit - Princ criterii folosite in corelarea litologica sunt
identitatea litofaciala, stratele reper, asemanarea compozitiei moneralogice si a
compozitie geochimiei, similitudinea litostructurala a secventelor stratigrafice,
asemanarea proprietatilor geofizice redate prin diagrafiile de sonda.
Datorita fluctuatiei parametrilor implicati in desfasurarea proceselor depozitionale, chiar
la o scara geografica restansa, relevanta cronologica a litocorelarilor este de cele mai
multe ori aproximativa, putand implica erori, in special in cazurile in care succesiunile
stratigrafice comparate nu cuprind repere litologice care sa ocupe pozitii
cronostratigrafice constante intr-un areal geografic extins.
metoda cea mai comuna de corelare litologica este cea bazata pe identitatea litofaciala a
stratelor, insa des folosirea acestei metode de corelare directa este impiedicata de
caracterlu discontinuu al aflorimentelor, intrerupte prin zone acoperite de sol si de
vegetatie.

19)Corelarea pe baza stratelor reper - Stratele reper sunt strate cu o comp petrografica
particulare in-un an. context litostratigrafic ( ex.: strate de bentonit, carbune, tuf, cuprinse
in secvente dominate de litoni detritici comuni si recurenti: conglomerate, gresii, argile.
Str. reper pot fi reprentate practic prin orice tip litologic care este individualizat intr-un
context litostratigrafic prin caracterul petrografic, continutul mineralogic sau prin
prezenta unor structuri particulare.
Un strat reper este in esenta un indicator cronologic, in functie de care pot fi echivalate
stratele si secventele litostratigrafice adiacente, chiar daca uneori acestea releva lateral
variatii litofaciale.

20)Corelarea str pe baza propr electr - Proprietatile inregistrate pe electro - loguri sunt
rezistivitatea si polarizarea spontana.
Masurea proprietatilor electrice are loc in gaurile de sonda umplute cu noroiul de foraj
( un amestec de substante minerale si apa dulce, al carui valori electrice sunt folosite ca
reper a inregistrarilor pe electro-loguri. In gaurile de sonda sunt introdusi electrozi
conectati la suprafata, care se deplaseaza in interiorul gaurii de sonda, permitand
inregistrarea carac. electrice ale rocilor traversate prin comparatie cu cele cunoscute ale
noroiului de foraj.

21)Cor strat pe baza carac paleon - Aspecte ale ev org:aparitii,disparitii,faze de maxima

dezvoltare marcheaza si limitele diviziunilor de grad mai mic ale scarii
geocronologice.Unitatea fund in clasificarea biostrat o repr biozona,cele mai utilizate
in datarea relativa fiind biozonele def pe baza taxonilor elementari,specii si
subspeci,apartinand fosilelor caract,In corelarile pe baza continutului paleontologic sunt
folosite toate tipurile de biozone(b de extensiune,de interval ,de asociere si de abundenta)
stratele sunt comparate prin continutul total in fosile,biozona de asociere si cea de
abundenta nu au limite cronologic echivalente at cand sunt trasate caract carele
definesc,bioz de interval inspecial zonele definite prin prima aparitie a speciilor
23)Cor strat p baza er vulcan cazul an iridiului - Eruptiile vulcanice au loc intr-un interval
de f scurt de timp,practic instatntaneu,produsele lor-cinerite sau tufuri fiind distribuite
sincron ,pe supr mai mici sau mai mari ,in fct de forta eruptiei.Stratele formate din
produsele fine ale eruptiilor vulc pot avea grosimi
de zeci de metri in apropierea vulc,dar numai de cativa cm in zonele cele mai
departate.Aceasta precizare este realizata prin studiul comp mineralogice si geochimice a
stratelor tephra,prin kr eruptiile vulc
sunt individualizate.Anomalia iridiului la limita cretacic/tertiar repr un tip de ev
catrastrofic ,in sensul unei cauze intamplatoare,nelegata de un fen evolutiv.Am ir prezin
un caract special,in primul rand pt ca
acest element din gr platinei este un element f rarincadrul rocilor terestre,2 -rand pt ca am
irid a fost recunoscuta l limita cretacic tertiar inpeste 100 de localitati din intreaga lume
,din canada si danemarca pana in n zeelenada
,3 rand pt ca aceasta anomalie a fost intens studiata in ultimii 20 de ani atat pt valoarea sa
de reper universal al limitei
k/tcat si inleg cu ip impactului meteoric cu scoarta terestra produs l aceasta limita,care ar
fi determinat disparitia dinosaurilor si a altor animale

25)Ap si ev vietii in Precb - 25. Aparitia si evolutia vietii in Precambrian

-PreCb= intervalul in care viata a aparut in diversele ei forme care au evoluat (avand
structuri anatomice si fiziologice variate)
-Org.Procariote (structuri organice unicelulare) - ex.:bacteriile-chemotrofe;
cianobacteriile-fotosintetizante
- primele procariote dateaza de 3.8mld ani
- procariote, sigur solitare, 3.5mld - Austr. si Af de Sud (bacterii si cianobacterii)
Stromatolitele- structuri litologice de origine organica formate de cianobacteriile
coloniale, avand drept caracteristica principala laminatie sau succesiunea unor
microstructuri mai mari sau mai mici de CaCO3, extrem de fine si care reprezinta
precipitatul carbonatic format in urma proc. de fotosinteza
- sunt struct cele mai car. ale Precb, sunt rare intre 3-2.5 mld ani, apoi sunt dese
(2.5-1.2mld)
- in zone acvatice slab aerate

26)Expl corelatia din dezv cianobac si a form ferifere stratif -

26. Expl. corelatia dintre dezvoltarea cianobacteriilor si a formatiunilor porifere
stratificate
-Prezenta formatiunilor ferifere (3.8 - 1.8 mld ani) -bounded iron formation - 2.5 - 2 mld
maxima dezv.
-sunt forme de precipitare a Fe sub forma de oxizi, in medii marine
-aceste forme se prezinta sub forma unor structuri alcatuite din 2 componente (sedimentul
silicios silicolit; strat bogat in oxizi de Fe)
Dupa 1.8mld exista oxizi de Fe, alterare, mediu subaerian, rezulta ca atms.a atnis un grad
de oxigenare care permite alterare
O2 produs de cianobacterii a fost atras de bounded iron formations facand trecerea de la
mediul anaerob la cel aerob, iar org. s-au adaptat la noile conditii
-intre 830-600 m.a. - glaciatiunile recunoscute prin morenele fosile, tilite
27). Ce sunt scuturile si platformele cont. Scuturi si platforme cont in Europa.
- se pot numi depozite de varsta precambriene
a. Sunt regiuni care ocupa mari suprafete geografice si in cadrul carora depozitele PreCb
(roci met.) ocupa suprafete intinse in afloriment
-sunt primele zone de consolidare a scoartei terestre
-la originea lor stau crusta primara ce s-a form. in arcurile insulare
-regiuni seismice
-reprezinta nuclee de consolidare a continentelor actuale, in jurul carora au fost alaturate,
prin fenomene de acretie laterala, noi portiuni ale scoartei
b. Platformele - cele vechi (epiarhaice) - sunt regiuni de scufundare a scuturilor care
cuprind 2 unitati structurale:
- fundamentul -roci met. cutate
- cuvertura sedim. (roci sedim. orizontale sau slab inclinate)
-separate prin discordante unghiulare
-se numesc epiarhaice ptr ca in fundament este prez. Arhaicul
-fundamentul este in general scufundat. El e cercetat prin foraje
-exista regiuni din platformele epiarhaice in care fund. afloreaza. Asemenea anteclize
sunt cunoscute sub numele de MAsive Precb
-Contactul intre scut si platforme este marcat printr-o denivelare geomorfologica; Linia
de contact intre Precb din aria de scut si depresiunea din curvertura s.n. Linie de glint
In Europa: - principala arie de aflorare= scutul baltic
cupr reg. Scandinava (Pen. Kola), Pen. Scandinava, Pen. SCania
! nu ap. scutului Baltic (Pcb) regiunea Alpilor Scandinavi si extremitate S a Pen. Scania
-linia de Glind intre scut si platforma est europeana este f bine marcate (in regiunea
lacurilor Ladoga si Cnega)
-la S de aceasta linie, Precb este scufundat
-apare la suprafata (anteclize): Masivul Ucranian
-Feno Sarmatia= Scutul baltic + platforma Est Europeana (cea mai intinsa)

28)Scuturi si platforme in Asia si Am de N - Asia - scuturile si platforma Siberiana, care

includ teritoriul de la E la V, intre Enisei si Lena
Exista 3 regiuni principale, toate cu supr. mari, in care PreCb apare la zi - Scutul Angara
(SV), Scutul Anabar (central-N), Scutul Aldan
- Platf. Sino-Coreeana (Pen. COreea si mare parte din China
- Scutul Pen. Coreea, din lungul celor 2 fluvii, Huang He, Iang tse
- Arhipelagul Filipine (scutul filipinez)
- India Peninsulara - reprez. o reg. de scut si de platf (Hindusa)
- In N Indiei himalayene se afla Scutul Tibetan
- Me Kong (Vietnam)
Am de N: Scutul si Platf. Canadiana (Laurentiana)
- cea mai mare parte a Groenlandei; Canada ( incepand cu zona M. Lacuri si
pana la M. Stancosi-V); principala deschidere la suprafata a PreCb este repr
prin Sectiunea Marelui Canion
29)Scuturi si platf continent in cont sudice gondwana - Amercica de S:reg de scut si
platforma epiarhaica(cea mai mare parte a cont);initial Precb era unitar,insa dat
scufundarii tectonice in jurul celor 3 fluvii(Amazon Orinoco LaPlata)
Precb apare fragmentat :S Guyanelor(Orinoco-Amazon);scutul brazilian(amazon
laplata);s patagonez(l s de laplata)-Africa:singurele reg post precb sunt in nv cont si
extremitatea s:s mauritaniei,s
nigeriei,s congolez,s angliei,s tanzaniei,s radezian,s nubiano-arab,s sharian;Australia-
intregul cont cupr form precb la zi,arii de platforma(central-estica);Antarctica-form precb
afloreaza pe mari supr

30)Even clim si paleobi in Prot sup - Intre 830-600 ma au avut loc glaciatiuni intense p
toata supr P repr prin tilite(morene glaciare in care au fost incorporate blocuri sed in
timpul
alunecarii ghetarului)In prot sup sau dezv stratele rosi(red beds)cand proc de alterare a r
cristaline a dus la acumularea r dedritice=>atm cu carac oxidic.,se mai cunosc asociatii
de metazoare cu corp moale,corali pentulozi

32)Caract palebiol a cicl caledonian - Prezenta a\exclusiva a org de origine marina,fauna

si flora paleozoicului inf fiind alc aproape in totalitate din org marine,primele org
terestre(pl si animale)apar l sf S
Fosile caracteristice Cb -trilobiti ating apogeul dezv lor,repr 60%dintre fosilele
cunoscute,O-S-graptolitii ramurosi(O),G planctonici diplograptizi(care dispun pe ambele
parti ale axului,monograptizi
,alte fosile caract:brachiopodele cb-o-
s,nautiloidee:ortochone(O),cyrothone(S)sferocone,dispar majorit metaz cu corp moale
in //cu diversificarea org cu structuri scheletice extern

33)Expl imensul decalaj dintr ap vietii in med marin si cekl cont - Decalajul se dar
faptului ca atm terestra era anoxica(lipsita de o2)si nu exista stratul de o3 care sa filtreze
si ecraneze rad uv(nocine org terestre)
,pe masura dezvoltarii org vegetale fotosintetizante(algele)care se diversifica f mult,creste
continuu continutul de o2,o mare parte a o2 este preluat de atm
prinfenomenul de ionizare in stratosfera=>str de o3(s sup)care va repr un ecran protector
fata de rad uv,s mediu conc de o2 atm era aproximativ aceasi
cu cea de azi ,sau dezv org subaeriene,primele org vegetale certe au fost criptogramele
vasculare ,org animale fragmente ale unor artrop cu structuri
respiratorii(miriapode,scorpioni)

34)Explic inloc metazoarelor cu c moale de catre met cu exosch l in c caledonian -

Inlocuirea sa dat cond fizice ale mediilor acvatice care au permis precipitarea caco3,odata
cu,cresterea cant de o2(cb),raspandite in proter sup ,declinul metazoarelor
cu corp moale sa produs in Cb,in cb2 sa cunoscut un record paleontologic(fromatiune ade
burges shale=2500 de specii deschise0,nr lor devine mic,
iar cele care persista sau retras l aadancime in reg ferite de competitii biologice(sf
cb),in // are loc radiatia adaptativa a org cu exoschelet la sf cb cunoscandu-se repre
ai tutoror gr de org,exista avantaje ale structuri scheletice,O-apar
gastropode,bivalve,crustacee,Omediu celenterate(rugosa
tabulata),spongieri(stromatoporoideele).O-S
nautiloidee,artropode de mari dim

35)Extinctiile biologice din dec cicl caledonian - Sf Cb mediu afecteaza metazoarele cu

corp moale si archaeochyathidele;Sf Cb dispar majoritatea trilobitilor ,fiind grupe lipsite
de structuri specializate de aparare (str de inrulare a carapacei)
Sf O afecteaza multe grupe de org recifale,care dispar din cauza glaciatiunilor Osup ce au
fost afectat reg ale gondwanei

36)Evolut configur paleogeogr a P in dec cicl caledon - Cb dat cresterii niv oceanice in
urma top ghetarilor si acoperirea supr cont decatre ape=>acestea sunt mai reduse;grupele
de nuclee
cont sunt deplasate catre N;din S gondwanei se desprinde un arc insular(Avalon);se form
o zona de rift intre laurentia si baltica
O deplasarea nucleelor cont se accentueaza (Omediu);in ultima parte a O ajung in
emisfera N;partea de N a africii era situata
l polul S a.i in sahara se gasesc tilite(urme de glaciatiuni)
S incepe inchiderea oc Iapetus;se form laurasia care uneste laurentia(Sc baltic)cu
baltica(platf E europeana)apare oc rheic

37)Paleoclimatul P in dec c caledonian - La inceput se simt inca efectele glaciatiunii din

proteroz sup;det temp scazute ale apei marine=>fapt cunoscut prin studiul izotopilor C
din str
structurile organice calcaroase;Cb sup-E o tendinta de incalzire a apelor marine ce contin
si in O.conducand l aparitia primilor recifi generati de
tetracorali si coralii tabulati.O sup-in reg sudice ale gondwanei se dezv o calota glaciara
care acopera Africa N actuala;a durat mai
putin de 1 ma ,fiind urmata de o incalzire puternica care cont si in S

39)paleobiologia marina a hercinicului - comunitatole paleobiologice ale dome

niuli marin in ciclul hercinic-
-se cunosc organisme bine reprezentate
a)comunitatile bentonice-aparitia foraminiferelor aclcaroase din fauna fusulinacee cu test
fusiform(alungit)
-foraminiferele sunt importante pt calcarele bioacumluate pe care le-au
generat in c,p
-comunitatile recifacle=>calcare bioacumlate.acestea cuprind
tertacoralii,coralii tabulati,stromatoporoidee,briozoalrele
-comunitatile brachiopodelor articulate-Fam spiriferelor si productidelor
-trilobitii,echinoderme(crinoidee-fixate,echinide-mobile)
b)comunitatile nectonice-
pestii:acanthodii,placodermi,ososi(chondrytes),cartilaginosi(selachi),crossopterigroni
-cefalopode:goniatitii(amonoidee),inca din D,s-au dezv simultan cu
restrangerea nautiloideelor-evolueaza pana la sf k prin complicrea linidi suturale
deasemena se intelnesc alge verzi si rosii,record paleontologic

40)paleobiologia continentala a hercinicului - comunitatile peleobiologice ale dom

continenral in hercinic
FAUNELE-aparitia tetraopdelor:Ichtyostega-tranzitia intre pesti si
amfibieni(Stegocefalii))-stegos=acoperis,ichtyos=perste
Stegocefalii persista pana in T
in C apar reptilele=>marcheaz dobandirea independentei faunei terestre de cea
acvatica
ORG VEGETALE-Proteroz Tarziu prezinta 2 aspecte:
a) cea mai mare parte e caracterizata prin prezenta cripogramelor
vasculare=>Paleofitic(S sup-P inf)-Psilofita D,Lycopsida C-P,Sphaenopsida C-
P,FilicopsidaC-P,Pteridospermatofite(Ferigi su samanta)
-in asociatiile paleofiticului se cunosc subordonat gimnosperme primitive
-incepand cu P sup,caracteristicile vegetatale terestre se diversifica
b)Mezofitic(Psup-Kinf)-carateristice sunt gimnospermele,iar criptogramele
acasculare capata 1 rol secundar
+++++extra informatie(pt note mari):!evolutia plantelor e data de inovatiile evolutive in
cadrul structurilor reproductive;primele plante erau de talie mca<0.5 m,cu structuri
vegetative simple;evolutia consta in largirea testului de lemnm si liber a.i. la sf D apar
licopsidele,cu tulpini solide ,reproducerea facandu-se in apa
-dependenta de m acvatic ramane pana la sf C inf cand apar ferigile
cu samnta-reproducere interna,independent de mediul acvatic
-aparitia gimnospermelor,avansarea domeniului de uscat
!aparitia vertebratelor tetrapode-la orig lor stau pestii
crossopterigieni,care prezinta un n carecter esential-aripioarele
perechi:stilopod,zeugopd,autopopd
-dezv struct respiratorii(respiartia pulmonara);tipul de vertebrat
primitiv=Ichtyostega-primul amfibian e cunoscut prin scheletul descopertit in
Groenlanda,pastreaza in partea oposterioara regiunii cefalare oasele prezente la
pesti;stegocefalii devin vertebrate comune,continuand in C,P,disparand la sf T
!aparitia reptilelor-legata de aparitia unei structuri reproductive
care permite fertilizarea embrionului intr-un mediu inchis,independent de cel
acvatic;primele reptile au aprut in Cinf-330 m.a..;reptilele cu panze(vele):P,climat
uscat,panzelle erau sustinute de baghete legate de apofizele naturale.

41)Evenim legate de form si ev cont in decurs cicl hercinic - Plantele terestre :ev este det
de inovatiile evolutive incadrul structurii reproductive a acestora.primele erau de talie
mica
cu struc vegetative f senipte (tulpini subtiri,rad cu rizomi,ramuri in capatul carora se
gasesc sacii cu spori),ev consta in largirea
tesutului de lemn si liber a i la sf D apar licopsidelecu tulpini solide si reprod prin
spori(se fecundeaza doar in mediul acvatic);-dependenta de mediul acvatic ramane
pana l C inf cand apare'ferigile cu samanta'si a gimnospermeleor(sf P)care duc l
dezvolatarea padurilor in domeniul de uscat=>inceputul unor biodiversificari.
Vertebratele tetrapode:au la origine pestii crossopterigieni cu aripioare(pectorali si
pelviene),au fost ordonate:stilopod,zeugopod,autopod,aparitia respiratiei
pulmonare,primul vertebrat primitiv :ichtyostega care pastreaza urmele originii sale de
pesti,

stegocefalii continua in C,P.Reptilele:C inf marcand independenta de mod,aparitia oului

amniotic,in C inf au generat reptile cu vele

42) criza biologica de la sf paleozoicului - criza biologica de la sf erei

paleozoice.principalelel grupe de organisme extinte si cauze
sf mega ciclului hercinic e marcat de o criza biologica,ce corespunde extinctiei a 90%sin
speciile de organisme tereste si acvatice;cl ami dramatic moment din istoria geologica(P-
T);constituie temeiul stratigrafic de separare a Paleozoicului de Mezozoic.

Principalele grupe:
bentonice:foramnifere calcaroase,coralii(tertracoralierii si ceoi
tabulati),trilobitii,brachioppde(fam Spiriferidae,productidae)
briozoare,echoderme(crinoidee,blstoidee).
nectonice:amonioidee,pestii(dispar in totalitate acantodi,cei cartilaginosi ososi)
CaUZE-factori de natura fizica,chimmica,biologica.
a)-puternicul vulcanism fisural a determinat curgeri stratiforme de lave bazice care
acopera suprafete extinse din platforma siberiana,s chinei,america dwe n
-puternicul vulcanism submarin a determinat poluarea puternica a mediului
acvatic=>cresterea gradului de toxicitate in sp[ecial in apelke putinb adanc
-pt permianul superior este caracteristic faciesul sisturilor bitumiinoase argilifere
negre.
temperatua medie a apelor de suprafata era d 32 grade,acest lucru afectand multe
borganisme care s-au putut adapta.intensificarea concurentelor intre organisme =cauza
biologica

43)Evol conf paleogeogr a P in cicl hercinic - D-carac incadrul laurasiei este faciesul
gresiilor rosii vechi(old red sandstone),in z gondwanei sunt rasp faciesurile marine
cu hexacorali si corali tabulati; C- deplasarea ne a laurasiei,siberia ocupa o poz mult mai
n ,in s gondwanei incepe form unei calote glaciare;
P-form laurasiei prinunirea laur.cu kazachstania si siberia,form Pangeei(sf P)prin
consolidarea oc rheic care a permis coliziunea laurasiei cu gondwana
ariile de leg intre laurasia si gondwana:antiatlasul din maroc,pen iberica,s reg
apalasiene(texas)

44) diferentierea climatica dintre - diferentierea climatica dintre laurasia si gondwana in

decursul ciclului hercinic-efectele sedimentlogice
diferentierea climatica intre blocurile laurasiei si gondwanei e foarte
accentuata.astfel,climatul cald si umed determina o vegetatie de tip
paleofitic,arborescenta-lepidodendron,sigillariacalamites,pecopteris-in Laurasia,in timp
ce Gondwana e caracterizata de Glossopteris-ferigi cu samanta.
 Aceasta vegetatie luxurianta caracteristica N-ului a determinat d.p.dv sedimentologic
mari rev\zerve de huila cantonate in numeroase bazine:Glasgow,Cardiff,franco-
belgian(M Ardeni,),ruhr,sileziei,donetk,asturiei(nv spaniei).Interesant este ca,la sf
P,consolidarea oceanului Reic+cea mai mare parte a apalasilor a detrminta coliziunea L
cu G=>Pangeeea,care,dpdv climatic a determinat formarea unui nou climat,arid,ce a
determinat aparitia gresiei rosii noi(new red sandstone).in s Gondwanei calota glaciara
formata in C persista pe regiuni mai restranse in prima parte a P,iar flora cu glosopteris e
inlocuita cu flora de dicroidium(ce caracterizeaza climatul cald si arid)

46) comunitatile paleo bio marine reprez pt mezozoic - comunitatile paleobiologice ale
domeniului marin reprezentative pt mezozoc
dupa extinctie,noile asociatii de organisme au la origine supravietuitorii extinctiilor de la
sf P
I mediul ecologic bentonic
BIVALVELE-in Tr devin importante:disodonte,schizodonte-caracteriz paleomediile de
fund
CORALII-constructorii principali ai recigilor,apartien categ Hexacoralierilor,cei
tabulati si tetracorali disparand;OBS--T2 apar primii recifi;in prima parte a T
constructiile recifale sunt realizate de alge(Dasycladacaea);se cunosc stromatolite;intre
primii coralieri,genertori de recifi se gasesc si cei din romania-vascau
II mediul ecologic nectonic
CEPHALOPODELE:ammonoideele dispar,cu exceptia a 2 genuri,Ophiceras si
Ottoceras,primul aflandu-se la originea radiatiei adaptative care a condus la apritia celor
cu linie suturala amonitica;La sf T se cunosc sute de amoniti,Belemnitii,cu cochilie
interna spre deosebire de celelalte cephalopode
PESTII:cartilaginosi(Ord Chondrichthyes=>rechinii);
ososi(Ord Osteichthyes=>pesti cartilaginosi-ososi,subordinul Chondostrei-
T,subordinul Holostei-j-k,Teleostei-grad complet de osificare a scheletului adult-k);
REPTILE MARINE-Nothosauri-T,ichthyosauri-T,Plesiosauri=>cu zona cervicala
foarte alungita,Mosasauri.
III mediul pelagic:microorganisme pelagice(alge,radiolari si protozoare)
in T nu au importanta stratigradfica:dinoflagelate
incepand cu J3 se dezv f mult nanoplanctonul calcaros(micoorg calcaroase-
Cocolitophoridae,formainiferele planctonice)

47)comunitatile paleo biologive al;e someniului continental reprezentative pt Mezozoic -

comunitatile paleo biologive al;e someniului continental reprezentative pt Mezozoic
I FLORA CONTINENTALA-DE LA CEA PALEOFITICA(CRIPTOGRAMAWE
VASCULARE) SE TRECE LA CEA MEZOFITICA(GIMNOSPERME) CARE
P[ERSISTA PANA LA K2,SI SE DEZVOLTA PE ARII FOARTE LARGI
-SE DEVZOLTA PADURI DE GIMNOSPERME:cYCADOPHITA(ASPECT DE
PALMIER),GINKGOPHYTA,CONIFERALES-ACESTE GIMNOSPERME NU AU
SAMANTA INCHISA IN FRUCT
-IN k1 (Baremian) apar angiospermele=>neofiticul,reproducerea se realizeaza acum f
repede,samanta e usor de raspandit-exulmul,facul,nucul,vita de vie-inca din
k2+araucaria,sequoia
 II FAUNA CONTINENTALA-APAR CELE MAI EVOLUATE CLASE DE
VERTEBRATE:pasari si mamifere(au aparut primele-T3,Rhetian),pasarile aparand in
J:archaeopteryx J3-Kinmerdgian
mezozoicule supranumit era dinozaurilor
a)Aparitia mamiferelor-la originea mamiferelor se afla un grup al reptilelor
continentale numit Therapsida:-diferntieera dentitiei-la mamifere apar canini ami bine
dezv,structura craniana-unirea oaselor in complexe la mamifere(reducerea nr dwe
oase);osele care alcatuiesc mandibula la reptile sa\e transforma in oase ale sist auditiv la
mamifere(articular-ciocan,patrat-nicovala,angular-inel timpanic,hiddul-scarita)
-s-au pastrat chiar si cranii fosile;;;Caracteristicile mamiferelor-ovipare
endotermia,glande mamre

48)reconstit marine dupa P t - mezozoicul se intinde intre 251-65 m.a.in aceasta perioada
faunele marine apar saracite,atat ca diversitatea organismelor cat si ca nr indivizlor;noile
organisme isi au originea in supravietuitorii extintiei de la sf P.unul dintre grupurile
marine f puternic afectate ammonoideele-doar2 genuri depasesc limita P/Tr(Ophiceras a
determinat o radiatie adaptativa a.i la sf Tr inf-245 m.a se cunosc aproape 100 de genuri
de ammonoiodee)
ORGANISMELE BENTONICE-IN conditiile inceputului de Tr o serie de grupe de
organisme care au avut o importanta restransa,capata importanta biostratigrafica,cum
sunt:Bivalvele(Pelecypoda) f raspandite in Tr mai ales prin tipuri cu dentitie disodonta si
schizodonta;In J-k devin importante Inoceranus,Hippurites(pachiodonti sau rudisti)=>1ul
reprezentant al pachiodontelor este diceras.Intr 1 nu se cunosc recifi coraligeni.cei care se
cunosc sunt cei de alge calcaroase(Dassychadacee)alaturi de Sporiferi; reapar
stromatolitele in mediile recifale; primii recifi coraligeni (de hexacorali) apar in tr2; ex:in
romania: Platoul vascaului (Codru-Moma - apuseni); importanta in Mezozoic mai
prezinta: echinodermele atat cele fixate (crinoidee) dar mai ales se dezvolta echinidele
aricii de mare) in z de platforma carbonata.
ORGANISMELE NECTONICE- a -in tr2-3: ammonoideele cu linii suturale ceratitice
dupa care se dezv cele cu linii naturale mai complicate (ammonitica) si prolifereaza in J;
odata cu k apar ammonitii derulati (heteromorfi) considerati drept un eveniment de
involutie (la inceput) dupa care s-a demonstrat ca de fapt era o evolutie=> marirea
arealului de hranire (coborarea la ad mai mari)- b -pesti: se dezvolta pestii ososi
(chondrostei care se cunosc si in p si persista si astazi) si holostei, teleostei (cei mai
dezv); rechinii (chondrichtyes); reptile: nothosauria (tr), ichthyosauria, plesiosauria ->
specifice Mezozoicului (reptile marine)
ORGANISME PELAGICE(PLANCTONICE)- se dezvolta din J incepand cu:
coccolithophoridea (alege unicelulare), dinoflagelate la care se adauga foraminiferele
planctonice: hedborgelidae, globotruncanidae.

49)ev marcante continental in mezozoic - evenimentele paleo biologice marcante in

domeniul continental in mezozoic
-apar cele mai evoluate clase de vertebrate,la originea mamiferelor se afla Therapsidele
-aparitia si evolutia dinozaurilor-2 ordeine:Saurischia si Ornithischia
-aparitia pasarilor e data de evolutia lor din dinozaurii Coelosauri
50)criza biologica de la sf mezozoicului ,organismele afectate si cauzele extinctiilor -
criza biologica de la sf mezozoicului ,organismele afectate si cauzele extinctiilor
Limita K-T:cea mai discutata extinctie au disparut:
1 domeniul marin:Rudisti,Inoceranii,Ammonitii,Belemnitii,Cocolithoforidae,toate
categoriile de reptile marine
2 domeniul continental-dinozaurii,reptilele dinozauri
CAUZE a)impact meteoric-anomalia iridiului(Ir=de natura cosmica,din gr Pt)

51)evolutia config paleogeografice a Pam in Mezozoic - evolutia config paleogeografice

a Pam in Mezozoic
Pangeea=L+G;pangeea era inconjurata de phantalassa,erau prezente
mari:Boreala,GONdwaniana,Tethys-spre sf Mezozoiculi va genera separarea celor 2
continente
-in T apar paduri de conifere:Cycadophita,Ginkophyta,Coniferales
-formarea nucleelor continentelor actuale a inceput inca din T,prin riftogeneza M.
Thetys
J=riftul tethysului avanseaza spre v a.i.se contureaza marea carainbilor-J2
-se formeaza noi zone de rift,Riftul pacificului de v,e
-in j2 incepe schitarea riftului atlanticului de s
-in continentele nordice se individualizeaza 2 provincii-Boreala si Tethysiana ele se
disting prin reflectareadiferita a temp mediilor marine,cea boreala are ape cu temp mai
scazute(lipsa recifilor)->faune de Belemniti,ammoniti,bivalvele sunt diferite fata de cele
din prov Tethysiana
k-riftul atlanticului de s avanseaza f mult,deschizand oceanul,apoi avanseaza spre n,riftul
atalanticului de n ducand la separarea definitiva a americii de n de europa (mai tarziu)
-se separa Groenlanda de america de n,am de n ramanand prinsa de scandinavia
-se desavarseste riftul tethysului,la fel ca riftul o Indian=>India si madagascar se
desprind de continrentul african.
-la sf Kdin Gondwana ami raman unite doar Antarctica si Australia
-in zonele de subductie s-au format catenelke orogenice alpine:
a)Tethysul de N:Pirinei,Alpiii V,Alpii E,Alpii
dinarici,Apenini,carpati,balcani.,caucazul ,m anatoliei
b)Tethysul de s->catenele atlasului-Atlasul N(tellian)-cel mai inalkt,Atlasul s (Saharian)
->in z de subducie ale pacificului de sud:Indonezian ,arh Japoniei
->Pacificul de N:Verhoiansk,Kolama
->pacificul de v->cordilieri,mti stancosi,anzii cordileri

52)Climatul P in dec erei mezozoice - T- form pangeei(cont unic) a det o clima

arida=>dezv florelor(apar gimnospermele);se dezv pad de gimnosperme:cycadophyta,
gynkgophyta,coniferalus;J-climat mai ploios (calm umed)=>carbuni in pad de
gymnosperme;se depun evaporite(gyps,anhidrit,sare)inlungul
fracturii ce separa africa de am de s;in contin nordice se individualizeaza provinciile
paleobiologice Boreala(ape ku temp scazute =>lipsa
recifilor si a calcarelor)si Tethysiana(ape calde;K- a[ar fluctuatii de tepm ,det prin izotopi
stabili,apar diferentieri zonale ale climei .Imp: nu exista
semne de glaciatiui in mezozoic
54) comunitatile paleobiologice marine cenocoic - 54 comunitatile paleobiologice marine
cenocoic
-principalele grupe sunt algele calkcaroase,generatoare de calcare algale(alge verzi.dar
mai alkes rosii)
-IMPORTANTEdpdv biostratigrafic sunt:
a)NANOORGANISMELE REGIONALE-formeaza nanoplanctonul(ex n calcaros-
Cococlithophoridaea,dinoflagelate:::ex n silicios:diatomee,glicoflagelate)
b)foraminifere:planctonice-Globicerinidae,Globorotuladae
bentonice-Nummulites
C)bivalve si gastropopde 1)salinitate normala-Ostrea,pecten,turitella,arca ,fussus,murex
2)sal salmastra:mactra cardium,cerithium,trochus
3)sal salmastra-indulcita:Melanopsis,Congeria
4)sal dulcicola:unio,Viviparus
d)echinodderme-Echinoide
e)Hexacoralii
f)Pestii cartilaginosi(Selachi),pestii ososi(Teleostei)
g)reptilele marine sunt inloc cu mamifere:Cetacee,Focile

55) comunitatile paleobiologice continetal cenocoic - 55 comunitatile paleobiologice

continetal cenocoic
vegeattie de tip neofitic-angiosperme;
plantele si florile din cenozoic sunt caracteric\ztae prin adptarea la cond de mediu
FAUNELE(era mamiferelor)-se cunsc din T 3,raman de dimensiuni mici,in Pg are loc o
radiate adaptativa(cresterea dimensiunilor mamiferelor f rapid);incepand cu Oligocen
apar cele de talie mare
PALEOGEN-se cunosc supravietuitori ai Mezozoiclui-Ord
Multituberculata,Perissodactyla,Equidae,Rhinocerot,Tupiridae,Artiodactyla
-apar oedine cuoscute si azi:Proboscidea,Mammuthus,Mastodoni,Deinotherium,Ord
Primatelor

56)reconstituirea paleocomunitatilor marine dupa K-T - reconstituirea paleocomunitatilor

marine dupa K-T
DoM BENTONICE:-dupa dispriti rudistilor,inoceranusii,apar noi tipuri de bivalve si
gastropopde;;;;Foraminiferele(Numulittes-Eocen);;Hexazoralierii;;;Crinoidee si
Echinoidee
DOM NECTONIC-reaparitia nautiloideeelor in z de suprafata a apelor marine;;pestii
cartilaginosi si ososi;;mamiferele marine
DOM PELAGIC:Schimbariile au fost reduse fata de Mezozoic-FORAMINIFERELE
PLANCTNICE SUNT F IMPORTANTE(doar 3 specii au depasit limita K/T)

57)Ev paleobio marcante in dec ere cen in cadr dom cont - Flora:dezv neofiticului,a
angiospermelor(frunzele dicotilodontelor sunt indicatori ai temp),marea dezvolatare a pl
ierboase,care devin
raspandite in cenozoic(in stransa leg cu ev mamiferelor)medii de
preeve,tundra,savana;Fauna:1 dezv mamiferelor :dintre mamif care au supravietuit
extinctiilor de l limita k/t cele
mai imp sunt multituberculatele,in Pg are loc o rad adaptativa =>cresc dim f rapid
,oligocen apar primele mamifere de talie mare,in miocen se cun ordinele condylarthra
perrisodactyla,artiodactyla, o creodonta;o -radentia (imp dpdv biostratigr-fosile caract cu
int de existenta f mic 500-1 ma);O primatelor (din oligocen se cunosc stramosii
maimutelor antropoide
din care s-au desprins stramosii omului)2Aparitia omului:maimute
antropoide(Aegyptopithecus)25ma-antropoid,(australopithecus affarensis)4-3 ma-homo
habilis(2ma),homo erectus(1,6-0,3ma);
0,8 ma se se desprind 2 linii de evolutie:neanderthalensis(28000ani),homo sapiens(35000
ani)-homo sapiens sapiens,elem de ev:dezv capacitatii craniene,cortexul
cerebral.rotunjirea craniului,poz vert perfecta,ev este ilustrata
in paralele de ev uneltelor

58)Coliziuni si riftog in dec er cenozoice si ef lor paleogeogr - Conf P este f apropiata de

cea a actuala ,eocen:are loc separarea antarcticii de australia ,are loc deschiderea
completa a atlanticului de n
,conexiunile dintre am de N & asia si europa continua prin NE asiei (stramtoarea
behring),acest lucru fiind aratat de mamiferele intalnite;Miocen-are loc coliziunea placii
indiene
cu marginea sudica a Asiei,se form riftul est african;pliocen-form istmului panama,ca
urmare a coliziunii am de n cu cea de s(efecte asupra faunei din am de s care adisparut.
pleistocen-a fost afectat dom oceanic al tethysului,care cuprinde catenele muntoase
alpine:cele de v s-au consolidat mai devreme :alpi aoo(oligocen)pirinei(eoc sup)alpii
orient(Mioc inf)
cele din e mai tarziu:apenini,carpati,balcani,caucaz,alpi ainarici ,m anatoli(mioc sup
-cuaternar),acest lucru a dus l divizarea tethysului in T occidental ,parathetysul

59)Fragmen oc tethys si criza salinitat din miocen - Din cauza consolidarii si ridicarii
catenelor alpine din partea V mai devreme decat cele din E,T a fost dizivat in -t
occidental ;-parathetysul;cele 2 diviz erau legate prin bazinul vienei;au avut cond.fizico-
chimice dif.
T.occidental:a evoluat intr-o stransa legatura cu Oc Atlantic;a existat un moment de criza
in cond.de sedimentare normala=>'criza salinitatii'(criza mesiniana),aceasta s-a datorat
intreruperii leg cu Oc Atlantic prin colmatarea depresiunii din s Spaniei
=>M Mediterana a secat;leg s-a reluat prin Str Gibraltar;prin secarea T.s-a produs
unintens schimb intre faunele din Asia,Africa,Europa
Parathetysul :Mioc sup -cuaternar descreste salinitatea ,Mioc sup s-a produs o leg
temporara cu Oc.Ind;saliniatea a scazut semnificativ prin aducerea maselor de ape dulci
de catre marile fluvii(Nistru Nipru Volga Dunare Don Bug Prut);bazine de sedimentare:
B Pananic,Dacic Ponti Aralo- Caspic

60)evolutia climatului in cenozoic - evolutia climatului in cenozoic

configuaratia majora a Pam este apropiata de cea de azi
in continentele s ,l nivelul eocenului are loc separarea antarcticii de
autralia.aceasytasewparare a avut efecte paleoclimatice imoprtante::::In partea de s a
atlanticului s-a format 1 curent rece circular care a detreminat inceperea proc de formare
a calotei antarctice