Statiunea Lacul Rosu

CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

1.2. Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat

1.4. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

CAPITOLUL II. Inventarierea patrimoniului turistic

2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

2.2. Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice

CAPITOLUL III . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Lacu Rosu

3.1. Unitatile de cazare

3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

CAPITOLUL IV. Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

CAPITOLUL V. Protectia si conservarea mediului inconjurator

Capitolul I

Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu, componenta a orasului Gheorghieni, este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu
Rosu si Cheile Bicazului.

Urmarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr-un amfiteatru, de la 980m la 1000-1100 m
altitudine,pe versantii Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre N-NV si Muntele
Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati montane apartinatoare Masivului Hasmas. Intre aceste limite statiunea
apartine judetului Harghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile
Bicazului, pe teritoriul judetului Neamt.
 1.2. Scurt istoricul statiunii

Odata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a devenit o atractie turistica importanta pentru acasta arie
montana,formand impreuna cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania.

Lipsa cailor de acces rutier a facut ca abia in anii30 ai secolului al XX-lea sa se construiasca primul edificiu
turistic- Caminul Turistilor. Dupa 1931, apar unele case locuite permanent si cateva vile, conturandu-se actuala
statiune, apartinatoare administrativ orasului Gheorghieni.

Statiunea dupa al II-lea razboi mondial s-a dezvoltat continuu, ajungand la circa 800 locuri in vile si cabane
in anul 1989, profilandu-se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si pe alpinism .

Dupa anul 1990, statiunea montana Lacu Rosu a cunoscut un impas in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din
economia de piata si a restructurarii proprietatii imobiliare si a terenurilor, dar si degradarii fizice a unitatilor,
unele dintre acestea depasind 80 de ani de existenta. Lipsa dotarilor de agrement sportiv si cultural si mai ales a
amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico-edilitare au
facilitat acest regres.

In ultimii 3-4 ani se remarca un reviriment in dezvotarea statiunii prin modernizarea si construirea de unitati
de cazare si alimentatie pentru turism (circa 340 unitati de cazare in hotel si vile ), iar administratia locala a
initiat un program de revigorare si relansare in turism a acesteia.

Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului
la o altitudine de 980 m. Este in forma de L, adanc de 10 m(adancimea maxima fiind de 10,5 m), avand o
suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.

Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837, atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea
cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand drumul Paraului
Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.

Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara care ies din apa,
strapungand imaginea Micului Suhard reflectat in olinda lacului.

Numele de Lacu Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreabila, transportata de Paraul Rosu care a
vopsit in rosu imprejurimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni,
transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Suhard si Ghilcos).

Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului :

Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la
targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut s-au si
indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face caci flacaul a fost luat in
armata. Fata il astepta, iar pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce
alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii .

Era intr-o duminica dupa-amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a
ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a
promis fetei aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-
o oblige sa se casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse
de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale.

Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor,
formand Lacu Rosu(Ucigasul).

O a doua legenda spune ca : Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand
apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu
oile.

Obiectivele turistice de vizitat sunt:

Lacu Rosu- lac de baraj natural

Raritati ale naturii :

Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului.

Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator. Primii cuceritori
ai acestui turn de calcar au fost alpinistii brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie
1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara echipament de alpinist n port popular a fost Keresztes
Zoltan din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.

Cheile Bicazului. Situat n valea rului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor
Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus n
marile triasice si jurasice. In masivul calcaros s-au format pesteri, doline si avenuri. Defileul este de origine
tectonica, numele sau si-a capalat de la rul Bicaz. avnd o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele
de "paradisul alpinistilor". In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la
ctiva metri. Acest loc se numeste Poarta Iadului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul Iadului. Apoi
cheile se largesc, pna la stncile Turnului Negru. De aici porneste poteca ctre Pestera Neagra care are intrarea
de 15 m naitime si 3 m latime. De la intrare n pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de
m se strmteaza, iar dupa nca 10 m se termina.

Inainte de varsarea Bicajelului n Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, nceput n
anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gtul ladului, dar
nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stnga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la
Gtul ladului. De la vrsarea prului Bicajel ncepe cea mai spectaculoasa zona a cheilor cu 0 lungime de 800
m, Gtul ladului, care se strecoara ntre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gtului
ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime
de 69 m, asa de strmta nct se viziteaza numai trs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al
cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, prul Bardos coboara de sus ntr-o rigola
strmta. De aici valea se largeste treptat, si n aval ntlnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se
desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care ncepnd din 1971 este declarata
zona ocrotit pe o ntindere de 90 hectare.

Cheile Bicajelului. Afluentul cel mai important al Bicazului din zona, este Bicajelul, care se formeaza sub
Poiana Tarcaului, si are o lungime de 20 km. La capatul aval al prului cca.2 km parcurge prul o zona de
chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase
mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si salbatica zona a acestei chei se
afla ntre Fagetul Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care n amonte parcurge Bicajelul lin, zona
satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai mult de 3 km n amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei mai
mici: primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe
drumul ce leaga Lacu Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, avnd o lungime de 350 m. Cheile
Dururtoarei are de asemenea mici cascade.

Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este prul Lapos, care de asemenea parcurge o zona
stncoasa deosebit de frumoasa.

Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte
din aceste chei este nsa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de
1800 m, ceea mai mare cascada are naltimea de 25 m.

Cheile Sugaului. in partea superioara a satului Bicaz Chei, n Suteni, n avalul vaii Sugaului se desfasoara
Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se
afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Brnadu a fost
accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au construit pod n chei, pe barne transversale
care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan,
formatiune stancoasa ingusta, care a ramas n urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar,
din Muntele Surducului.

Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea
stanga a raului Bicaz. Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa n 30 de
minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, n
ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube n pestera.

1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

Zona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea
ferata Brasov-Deda si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul
national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz)
dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem atinge statiunea.

Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pna n orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este
posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila
si din comuna Sndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda automobilistilor,
starea drumului fiind nesatisfacatoare. Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se
poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumetie, datorita
starii sale necorespunzatoare.

Capitolul II

Inventarierea patrimoniului turistic

2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

Statiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare
peisagistica.

Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisaje
dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel :

domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele
Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ;
peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos,
Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. )

paduri masive de molid etc.

domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile Bicazului si pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai
reprezentative din tara, cu 47 de trasee pentru catarare si escalada ;

relief carstic spectaculos cu abrupturi, stancarii, grohotisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si vizitabile,
aflate in apropierea statiunii ca :pesterile Suhard, Bardos si Cascadei, iar la circa 12 km pestera
Munticelul ;unele dintre acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard si Munticelul ). Pe versantul sud-vestic
al Muntilor Hasmasul Mare, in perimetrul comunei Voslobeni, se afla pestera Sugo (41 km de statiune), care
este declarata monument al naturii si se preteaza pentru amenajare spre vizitare ;

Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici si Mari si abrupturile de 200-340 m inaltime,
cu numeroase rupturi de panta in albia raului Bicaz ; remarcabile prin peisagistica sunt si vaile afluente
Bicazului cu cascade, chei si mici canioane (vaile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugau la circa 8km spre Bicaz Chei )
etc ;

Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile Cioate de molid ce
zvacnesc din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland (orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat
pentru turismul stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei (licheni, alge, plante lemnoase,
plante acvatice, rate salbatice, reptile, raci, insecte etc.) ;

domeniu schiabil se intinde pe o suprafata mare in cele trei areale montane puse in evidenta si anume:
Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-statiune (vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la
980m pana la 1500m, ceea ce permite o amenajare in releu a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea
skiului pana in luna mai (120-150 zile/an) ; Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in prezent
(200m/40m) ;varful Pangarati- Saua Pangarati la intrarea in statiune ;

domeniu pentru drumetie montana, cu peste 29 de poteci montane, ce pornesc/ acced din/in statiune, in mare
parte amenajate si marcate ;

fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii ;

bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil
odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si
intelectual, stari de debilitate, hipertiroida benigna etc.

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale.

2.2 Caracterizarea si descrierea resurselor antropice

Statiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturata ca localitate, dar imprejurimile constituie
destinatii certe in acest sens.

Resursele antropice din zona limitrofa sunt urmatoarele :

Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca (secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu
cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii ;
 Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si
grafica; parcul adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ; manastire franciscana (secolul XV) ;

Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia de etnografie;

Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi ;

Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIV-XV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;

Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (1611-1621),refacuta in 1714; adaposteste Muzeul judetean;
complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica
baroca (1804), biserica Sf. Petru (1817).

Capitolul III

3.1 Unitatile de cazare

Statiunea Lacu Rosu participa cu 10,54% la capacitatea de cazare existenta in judetul Harghita.

In anul 2002,Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor 691 de locuri de cazare repartizate in : hoteluri-176 locuri
(25,47% din total ),vile-371 locuri (53,69%), cabane turistice-36 locuri (5,21%) si camping-108 locuri
(15,63%). Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se observa ca structurile de
primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele (51,3%) urmata de cea a structurilor
de primire neclasificate (46,9%).

3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul
si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai
dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.

Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare :

Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)

Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C).

Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru)

Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua
Suhardului, mai departe fara marcaj).

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz,
Piatra Neamt etc. ii deosebit de atragatoare:

Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni
rasinosi, favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica,
surmenaj fizic i intelectual, stri de debilitate hipertiroid benign etc.

Capitolul IV

Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

In cadrul planificarii si dezvoltarii turismului, amenajarea turistica, respectiv procesul de planificare

teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de fapt, strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei
turistice, inclusiv a celei montane.

Procesul de amenajare turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansamblul
activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in
contextul unei arii emitente de turisti.In principiu, amenajarea turistica va tine cont atat de caracteristicile
teritoriului(resurse, activitati, functiune etc.) cat si de posibilitatile de exploatare in conditii de eficienta a
acestuia.

In cadrul strategiei de amenajare turistica se urmaresc urmatoarele elemente comune si pentru statiunea
Lacu Rosu si anume :

localizarea statiunilor turistice/complexe/cabane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice, de

atractivitatea acestora, exprimata prin capacitatea de a trezi interesul turistilor ;

crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin valorificarea tuturor resurselor zonei
(scoala international de alpinism, n cazul nostru);

diversificarea dotarilor, produselor i serviciilor turistice oferite n scopul asigurarii unei varietati de prestatii
turistice i satisfacerii nevoilor unei clientele diverse; conditiile naturale ale statiunii Lacu Rosu ofer
posibilitatea realizarii unor variate produse turistice montane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel
hivernal;

integrarea armonioasa a structurilor turistice n ansamblul cadrului natural al statiunii, creiindu-se o anumit
ambianta si specificitate (in aria montana si pe malul lacului) etc.

Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice:

vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului si Lacu Rosu: cu structuri de cazare i alimentatie,
agrement, sportiv si nautic, dotari comerciale, culturale si sanitare, de infrastructura generala, centru de
informare turistica etc.;

versantii favorabili amenajrilor turistice, pn la 1100 1120 m, pentru structuri de cazare i alimentatie,
partii de schi si teleferice (Cabana Suhard, Raza Soarelui);

versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m 1500 m), cu un domeniu schiabil valoros, este favorabil
amenajarii pentru sporturi de iarn i dotrile aferente. Intreaga arie montana limitrofa trebuie reintrodus in
circuitul drumeiilor montane.

Cercetatorii si practicienii francezi n amenajarea muntelui au stabilit cateva principii care trebuie sa stea
la baza dezvoltarii unei statiuni montane), principii aplicabile si n cazul reproiectarii i amenajarii statiunii
Lacu Rosu si anume:
satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing pe pietele potentiale cu investigatii
sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali n ceea ce priveste: domeniul schiabil, preturi,
pretentiile schiorului, activitatile aprs-schi, cerintele turitilor neschiori etc.

asigurarea calitii factorilor naturali: conditii climatice, morfologia reliefului, configuratia pantelor de schi
etc.;

amenajarea optima a partiilor: categoriile de dificultate si varietatea lor, schiul practicat (alpin slalom,
coborare), nordic (fond, schi randonne), trambulina, biatlon, patinaj etc.;

modul de organizare si amenajare a statiunii (urbanizarea): accesul n statiune si n domeniul schiabil, parcaje,
deplasarea n statiune, dotari edilitare, servicii, animatie, comert, cultura, tipul de amenajare a staiunii (in
potcoava, in terasa), separarea functiunilor (circulatia schiorilor pietonilor vehiculelor) etc. De
asemenea, gradul de impadurire este luat n calcul, fiind astfel favorabil statiunii Lacu Rou, permitand o
urbanizare dispersata pe versanti benefica si n sezonul estival, iar conditiile de clima rece i zapada abundenta
impun si o urbanizare concentrat n depresiunea -culoar.

Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru amenajarea si dezvoltarea statiunii montane Lacu Rosu.

Capitolul V

Protectia si conservarea mediului incojurator

O prima problema ar fi problema deseurilor. Colectarea i transportul deeurilor sunt rezolvate parial, n
staiune neexistnd depozit ecologic de deeuri menajere, care s asigure protecia corespunztoare mpotriva
polurii aerului, apelor de suprafa i subterane i a solului. Deeurile, n parte compactate, sunt transportate la
depozitul de deeuri de la Joseni (32 km). De aceea, deeurile menajere se afl pretutindeni n staiune n albia
rului Bicaz, pe malul lacului i n lac, pe praiele afluente, n rezervaiile naturale, sau n aria campingului
particular de pe prul Oii. La acestea se adaug o mare cantitate de deeuri lemnoase (rumegu, vreascuri)
depozitate n mod ilegal de-a lungul drumurilor i pe malurile praielor, ca i un nsemnat volum de steril i
derocri rezultat n urma sprii tunelului de acces rutier din Cheile Bicazului.

O alta problema ar fi existena construciilor (vile, restaurante) realizate fr autorizaie de construcie i

nerespectarea legislaiei n vigoare n construcii, precum i legislaia protejrii mediului i a monumentelor
istorice i a siturilor arheologice. Situaia neclar privind competenele teritoriale, respectiv, limita ntre judeele
Harghita i Neam, conduce, de asemenea, la nerespectarea reglementrilor urbanistice, cu consecine mari n
degradarea mediului, ca i a aspectului estetic al staiunii prin construcii neintegrate armonios n peisajul
montan, ca stil i material de construcie.

Probleme stringente ridic Lacu Rou, care cunoate un proces intens de colmatare datorit eroziunii de versant
declanat de defririle din ultimul deceniu ca i a lipsei de msuri antierozionale att pe pantele montane ct i
pe torenii i praiele ce debueaz n lac i n rul Bicaz.
 Bibliografie

1. Paul Decei Lacuri de munte , Editura Sport- Turism ;

2. Petre Gastescu Lacurile din Romania , Editura Sport- Turism ;

3. Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri, Ed. Sport-Turism, 1978, Bucuresti