1. Definii noiunea procesul penal.

De la nasterea raportului juridic conflictualpenal ,in urma savirsirii infractiunii ,pina la incetarea acestuia,in
cazul executarii pedepsei stabilite de instanta judecatoreasca,o serie de organe statale desfasoara o activitate prin
care se constata existenta infractiunii si se realizeaza raportul juridic procesual penal
Procesul penal a fost definit in literatura de specialitate ca o activitate reglementata de lege , desfasurata de
organele competente cu participarea partilor si a altor persoane ,in scopul constatarii la timp si in mod cmplet a
faptelor ce constitue infr.,aceasta fiind pedepsita conform vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie
trasa la raspundere penala .
Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de actiuni ale organelor de stat
competente si raporturi juridice ce se nasc intre aceste organe si participanti,plus un al 3 element actiunile
procesuale ale persoanelor participa in cauza penala .
Latina, processus semnifica succesiune de stari ,etape prin care trec diverse fenomene , evenimente ,sisteme
naturalesau sociale .Aspect juridic miscarea ,actiunea,ce trebuie sa se desfasoare pentru aplicarea dreptului
penal ,pentru descoperirea,prinderea si cercetarea,judecarea acelora care savirsesc infractiuni.
Franceza , procesul penala se utilizeaza si ca procedura ,ce semnifica totalitatea formelor si actelor indeplinite
de unorgan de jurisdictie sau de un alt organ de stat in exercitarea functiei sale fiind utilizate ca cvasisinonime .
Procesul penal fiind o succesiune de actiuni intreprinse de organe de urmarure oenala , constatare ,procuror
,instanta si ceilalti participanti ai proceuslui conf CPP.Procedura penala contine formele si exigentele legale
impuse actiunilor procesuale din care este compus procesul penal

2. Ilustrai evoluia formei procesuale n cadrul formelor istorice ale procesului penal.
Procesul penal in contextul istoriei statului si dreptuluise prezinta traditional in urmatoarele tipuri istorice :
(proces penal sclavagist ,pr.penal feudal,burghez,modern.).Fiecarui tip de stat si de drept ii sunt carcteristice un tip
de proces penal ,fiind la diferite etape de dezvoltare a societatii,in functie de rolul organelor ce desfasoara anumite
activitati procesulae,de mijloacele de proba ,sarcina probatiuniiin proces si de alti factori se deosebesc urmatoarele
forme ale procesului penal:
Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca scalvagista in Grecia si Roma Antica,avind forma dominanta in
prima perioada a feudalismului..Trasatura specifica se declansa de catre persoanele ce au ssuferitin urma infr
(cauze private)sau de carte orice cetatean al Atenei sau romei.,insa nu era posibila intentarea din oficiu ,chiar si in
cazurile uor infractiuni concrete .Invinuitul se afla in stare de libertate ,pregatindu-se sa se apere singur sau cu
ajutorul avocatului ,laudatores si patroni.In grecia Antica sistemul probatoriu includea :legile ,depozitiile
martorilor ,recunoasterea ,tortura (robii )si juramintulForma data a evoluat regasindu-se in in procesul penal
modern pentru unle infr reduse socialmente ,cind se institue procedura prealabila direct la instanta de jud .Proceul
privat acuzatorial e determinat de vointa celui vatamat de al trage la raspundere pe cel vinovat de sav infr ,si o
particularitate admisibilitatea impacarii partilor atit procesual cit si jurisdictional.
Procesul inchizitorial apare odata cu dezvoltarea caracterului oficialitatii procedurii vechi privat acuzatoriale
,prin excluderea principiului egalitatii partilor ,prin negarea drepturilor elementare ale invinuitului care devine
obiect de examinare supus torturii ,ect.Astfel se judecau cauze penale privind infractiuni le flagrante si infractiuni
urmarite de strigatul sau invinuirea obstaeasca .Izvorul principal al procesului inchizitoarial era procesul
ecleziastic (canonic) raspindit in Europa in sec 11-12 si aupra procesului laic .Specific si dreptului medieval in
Moldova si Tara Romaneasca ,dar carcteristic carui era impacarii partilor .In materia probelor cu martorul se aplica
adagiul ,precum si norme morale ,religioase,ect.Se bazau pe prezumtiile legale,pe amanunte cazuistice ,declaratiile
unor specialisti in medicina , ect. Recunoasterea vinovatiei de invinuit avea o importanta deosebita ,considerindu-
se regina probelor,frecvent fiin utilizata tortura pentru dobindirea acesteia..O alta particularitate e faptul ca nu se
aplica [rezumtia nevinovatiei ,invinuitul fiind inmpus sa-si demonstreze nevinovatia ,nu se respecta nici la
pronuntarea sentintei ,daca se stabilea pe deplin vinovatia atunci se condamna ,dac partiala at se achita ,iar in cazul
insuficietei de probe se lasa pe timp nedeterminat sub invinuire .Procesul dat mai exclude participarea aparatorului
,motivinduse ca acesta ar putea fi o piedica in aflarea adevarului ,astfel invinuitul raspundea personal la
intrebari.Form secreta si lipsa contradictorialitatii .Forma dat se regaseste in procesul modern in statele cu sitem
continental dar cu o drastica modificari ,mai umane ,principii noi.
Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr inchizitorial.In Franta sec 18 ,forma inchizit. E inlocuita cu cea
acuzatoriala.Invinuitului i se acorda drpturi la administrarea probelor ,ir trimiterea in judecata se dispune de
reprezentatii poporului care participa si la infaptuirera justitiei prin curtile cu jurati ,in baza codului din 1808 se
divide in 2 faze principale una ancheta ce ramine inchizitoriala iar judecatade principii acuzatoriale.Carcateristic
formei acuzotoriale acordarea mai multor atributii procurorului ,functia de invinuire decit aparatorul statului .
Juratii -Un alt aspect trecerea de la sistemul probelor legale formale,la principiul liberii aprecieri ,preluat din
proceul englez cu juratii ce apreciau probele dupa propria convingere .Sarcina probatiunii ii revineau partii civile
si procurorului ,dac nu se proba invinuitul benificia de prezumtia nevinovatiei recunoscuta in Declaratia dr omului
si cetateanului 1789
Pr.contradictorial cunoscut in tarile cu sitemul anglo saxon (Anglia ,SUA,Canada) bazata pe egalitatea
partilor si separarea functiilor intre invinuire aparare si judecata faza urmarire si judecatii .Procesul englez
dominat de princip nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partii acuzarii,dar specific este si posibilitatea trecerii
sarcinii probatiunii da la acuzator la invinuit .(faptul ca invinuitul este iresponsabil-revine partii apararii )
.Organele de stat nu are obligatia sa adune probe in favoarea invinuitului .Recunoasterea vinei de catre invinuit
,ancheta judecatoreasca nu se desfasoara si judecatorul emite sentinta fara a mai pune juratilor intrebari cu privire
la vinovatie si fapte .Daca invinuitulneaga vinovatia sa si probe nu sunt suficiente ,judectarorul emite ordin de
inscriere a verdictului de achitare fara a transmite cauza sper examinare juratilor .
Forma mixta-s-a constitui in urma reformelor judiciare si presupune existentei elemnetlor proceesului
inchizitorial in faza uramririi penale (carcaterul nepublic si scris ,lipsa carcterului contradictoriu si
nemijlocirii,indeplinirea functiei de urmarire penala concomitent cu luarea hotaririlor in cauza de catre organul de
urmarire sau procuror) precum si a elementelor procesului contradictorial in fazele judiciare .
Procesul penal al RM a capatat o forma mixta in urma modificarilor in CPP prin legea din 9 dec 1994 care a
schimbat esential rolul instantei in proces cu particularitati specifice formei contradictoriale.Noul CPP din 2003 14
martie a cunosctut schimbari majore ,fiin unproces contradictoriu. Procesul penal al Republicii Moldova aparine
formei procesului penal mixt, care i are originea n Revoluia Francez de la 1789 i n care domin principiul
liberei aprecieri a probelor n baza intimei convingeri

3. Estimai oportunitatea respectrii formei procesuale n cadrul procesului penal.

Formele reglementate de lege in care se desfasoara procesul penal sunt denumite forme procesuale .Ordinea
procesuala constitue totalitatea conditiilor stabilite in legea procesuala in baza carora se desfasoara procesul penal
in general si se adopta hotariri in cauza sau a unei actiuni procesuale distincte care determina raportul si
succesiune actiunilor efectuate cu solutii date
Forma procesuala stabileste acel regim imperativ de desfasurare a acestei activitati,fiind totodata considerate
acele garantii impotriva abuzurilor .
Astfel acea formalitate prevazuta de lege si introdusa in CPP ,necesita respectare si evedentiaza o derulare a
procesului penal general.
Formele procesuale in procedura penala a RM sunt :
-forma generala (tipica )prevazuta pentru majoritatea absoluta aa cauzelor penale.Aceasta este forma
dominanta in proces ,desfasurata in baza regulilor unice si parcurgerea tuturor fazelor obligatorii ai procesului
penal.
-Formele speciale(atipice) ,prevazute pentru anumite cauze penale se desfasoara la fel sub incidenta
regulilor generale insa cu careva exceptii determinate de de particularitatile cauzei ,unde unele faze lipsesc.
(procedura in cauzele privind minorii,cu garantii suplimentare ,masurile de constringere cu carcter medical fiind
conditionata de starea de iresponsabilitate a faptuitorului,acordul de recunoastere a vinovatiei )
Procesul penal in RM ,pe linga formele descrise mai cunoaste urmatoarele proceduri cu o forma atipica :
-pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante
-pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor privind infractiunile savirsite de pj
-procedura de reparare a prejud cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale instantelor
judecatoresti
-pr.de restabilire a documentelor judiciare disparute
Acetse proceduri speciale imbraca o forma diferita decit cea generala ,insa nu genereaza inegalitati fata de
persoane in fata legii sau incalcarea princip legalitatii.
Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza calea legala ,descrisa de catre legiutor ,doar ca acesta cale e
diferita de cea generala si prevazuta in cazurile cu particularitati ,dat fiind faptul ca intregul proces penal este
guvernat de princiipii ca legelitatea ,egalitatea persoanelor in fata legii si alte principii de baza .

7. Definii funciile procesual penale.

n cadrul procesului penal sunt realizate funcii specifice. Prin funcii procesual penale nelegem cile, direciile
sau orientrile de desfurare a activitii procesuale. n proces penal modern deosebim 2 funcii de baz:
Funcia acuzrii ( a nvinuirii) este exercitat i realizat, n principal, de procuror prin promovarea unor acte
cum ar fi : nceperea urmririi penale, punerea n micare a aciunii penale, trimiterea n judecat, susinerea
acuzrii in faa instanei de judecat, formularea concluziilor de condamnare, exercitarea cilor de atac
etc. Funcia de acuzare poate fi definit ca imperativa n dezbaterile judiciare a cauzei penale, ca direcie de
activitate reglementat de lege a subiecilor acuzrii ( procurorul, partea vtmat ), abilitai cu drepturi de a-l
demasca pe inculpat de comiterea unei fapte pasibile de pedeaps i ntemeierea rspunderii penale a
inculpatului.
Procurorul particip la edina judiciar n calitate de exponent al funciei de acuzare. Acuzatorul trebuie sa
demonstreze n faa judecii temeinicia acuzrii. La realizarea acestei funcii contribuie i partea vtmat care,
alturi de procuror, se situeaz pe poziiile acuzrii. Rolul prii vtmate sporete n cazuri de acuzare particular
sau privat. Cnd urmrirea penal ncepe n baza plngerii prii vtmate .
acuzarea privata-in forma sa pura e un fenomen istoric ,acuzarea apartinea victemei infr si rudele ei sau
tribului,fara implicarea vreunui organ de drept ,sau vreo autoritate publica . Actual in cadrul urmaririi penale ce se
pune in miscare la depunerea plingerii de catre victima , organel intervin ,insa odata cu retragerea plingerii
prealabile ,procesul penal inceteaza.
acuzarea publica reprezinta pornirea si desfasurarea procesului penal indifferent de vointa
victemei.Principiul oficialitatii oblige organelle responsabile sa descopere infr sis a atraga la rasp pen faptuitorii
.Actul de justitie exceed interesele pers ,devenind un interes al societatii..Pornirea urmaririi penala se face
indifferent de faptul depunerii plingerii prealabile de catre victima Victima are dreptul de a depune plingere la
organul de drept ,insa aceasta nu are efecte juridice .Statul are obligatia pozitiva de a atrge la raspundere faptuitorii
vinovati de sav unei infr ,acesta fiind un process general util pentru ordine de drept si societate .
acuzarea privat-publica .In acest caz urmarirea penal se porneste doar la cereare partii vatamate ,dar
nu inceteaza la retragerea ei(in CPP 1961,abrogate de DPPP 2003) Noul cod prevede doar forma private si
cea publica a acuzarii

Funcia aprrii o exercit, n principiu, pentru sine fiecare parte, realizndu-se drepturile
procesuale. Aprarea activitate procesual efectuat de partea aprrii n scopul combaterii, n tot sau n parte,
a nvinuirii ori a atenurii pedepsei, aprrii drepturilor i intereselor persoanelor bnuite sau nvinuite de
svrirea unei infraciuni, precum i a reabilitrii persoanelor supuse ilegal urmririi penale .
La aceasta se adaug i contribuia organului judiciar, care prin atitudinea sa activa i n baza principiului
oficialitii asigur respectarea, garantarea i exercitarea drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor.
Un rol important i revine aprtorului, care realizeaz asisten juridic calificat sau reprezint prile n
proces, potrivit condiiilor prevzute de lege. Funcia de aprare este acea activitate procesual ce are ca obiect
promovarea i exercitarea dreptului de aprare drept recunoscut nvinuitului, inculpatului i oricrei alte pri n
procesul penal, de ctre ele nsele ori prin beneficiere prin asisten juridic a altor persoane n toate fazele
procesului penal sau de condamnare a inculpatului.
Funcia judecatii -soluionrii cauzei penale aparine, n condiiile i limitele legii, numai instanei de
judecat. Astfel, soluionarea propriu-zis care are loc n fza judecrii, este o funcie realizat exclusiv de instan
de judecat prin pronunarea definitive de achitare, de ncetare a procesului penal sau de condamnare a
inculpatului.
Realizarea funciilor diametral opuse n procesul penal de acuzare i constituie condiia stabilirii
adevrului obiectiv de ctre instan de judecat, care depete interesele prilor i urmrete nfptuirea funciei
proprii soluionrii cauzei penale.
n procesul penal se disting urmtoarele funcii auxiliare:
a) funcia de supraveghere a respectrii legilor n cursul procesului penal, exercitat de instana
de judecat ( de ex. Legalitatea aplicrii msurii preventive, arestul, sau a refuzului de a ncepe
urmrirea penal );
b) funcia soluionrii aciunii civile ce se manifest prin repararea prejudiciului material cauzat
de infraciune;
c) funcia de furnizare a probelor, care este legat de declaraiile unui martor, de prezentarea
concluziilor de ctre experi etc.
d) funcia de favorizare a procesului penal, legat de antrenarea unor subieci, care ntr-un fel
dau altul, nlesnesc soluionarea cauzei penale ( de ex. Chemarea specialistului pentru acordarea
ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;
e) funcia de educaie i de prevenire ea poate fi demonstrat parial prin urmtorul exemplu: o
edin de judecat, bine organizat ntr-o cauz penal, poate servi ca lecie de moral i educaie cu
mult mai eficient dect o lecie pregtit i inut anume n acest scop.
Din cele expuse mai sus, reiese c funciile procesului penal au un caracter corelativ, se ptrund reciproc i nu se
limiteaz numai la activitatea unui singur subiect.

8. Divizai funciile procesuale n dependen de fazele procesului penal.

 Fazele procesului penal constitue diviziuni ale procesului penal,in care se efctueaza mai multe activitati
desfasurate succesiv ,progresiv si coordonat ,pe baza de raporturi juridice carcteriistice in vederea realizarii unor
sarcini specifice.Sistemul actiunilor procesual penale este divizat in urmatoarele faze obligatorii:
Urmarirea penala consta in efectuarea actelor proesuale si de investigare operativa de organele de urmarire in
scopul stabilire circumstantelor cauzei,administr. si verif. probelor , intocmindu-se in cele din urma rechizitoriu in
caz de identificare a persoanelor vinovate de savirsirea infr.,confirmata de procuror dupa care se transmite in
judecata .(Functia acuzarii ,invinuirii)
Judecarea cauzei in 1 instanta a 2 faza a procesului penal ,care incepe odata cu sesizarea instantei si cuprinde
toate activitatile procesuale desfasurate de catre acestea sau in fata ei pentru solutionarea fondului cauzei Faza
data fiind recunoscuta ca fiind principala ,datorita procesului de examinare de catre instanta a tuturor probelor
administrate de parti in conditii de contradictorialitate,solutionind conflictul de drept astfel constatarea
vinonavatiei pers si stabilirea pedeps corespunzatoare fie nevinovatia acesteia si restabilirea acesteia prin sentinta
de achitare Momentul final e cel de pronunhtare a sentinteiApelul si recursul sunt 2 ci ordinare de atac exercitate
de titularii de drept impotriva hotaririlor nedefinitive ,parcurgind judecarea in apel la instanta superioara urmata de
judecarea in recurs Neutilizarea cailor de atac in termenul prevazut de lege duce l;a executarea hot judecatoresti.
(functia judecarii , )
Executarea hotaririlor-faza obligatorie a procesului penal care incepe odata cu raminerea definitiva a hot jud si
cuprinde activitatile instantei de punere in aplicare.Instanta solutioeaza chestiuni privind aminarea executarii
sentinetei,eliberarea de pedeeapsa din cauza bolii,executarea sentintei in cazul existentei si altor sentinte
neexecu8tate ,cerereile de stingere si reabilitare inaninte de termen precum si alte chestiuni.
Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de atac e o faza facultativa in prezenta unor
imprejurari deosebite ,pentru a corecta erorile din activitatea jurisdictionala anterioara (caile
extraordinare:recursul in anulare si revizuirea procesului-functia apararii ).

9. Proiectai o situaie de nclcare a funciei procesuale n raport cu unele principii a procesului penal.
Principiul art 7 CPP Legalitatea procesului penal-procedura in cauzele privind minorii Audierea banuitului
,invinuitului ,inculpatului minor ce dureaza mai mult de 2 ore fara intrerupere ,si cu depasirea totala de 4 ore .
Atunci cind :Termenul tinerii persoanei in stare de arest fata de invinuitii minori durata poate fi prelungita numai
pina la 4 luni ect.

13.Notiune garantii procesuale in procesul penal . pg 28

Garantiile procesuale sunt mijloace ce asigura realizarea drepturilor prevazute de lege tuturor subiectilor in
procesul penal. In calitate de garantii procesuale pot aparea orice elemente care contribuie la rezolvarea optima
acauzei penale, in cf cu legea, cu adevarul si cu necesitatile realizarii scopurilor politicii penale.
Semnificatia generala,in calitatea de garantii procesuale pot aparea orice elemente care contribute la rezolvarea
optima a cauzei penale ,in conform cu lg si adevarul si cu necesitatitile realizarii scopurilor politice penale.
Intr-un sens restrins garantiile procesuale reprezinta acele mijloace legale care permit exercitare efectiva, reala
a tuturor drepturilor proesuale in concordanta cu interesele legitime ale fiecarei personae.
Pentru aisgurarea respectarii legalitatii in cursul desfasurarii procesului penal legiutorul a instituit o serie de
garntii procesuale :
1.-nulitatea actelor efectuate cu incalcare dispozitiilor legale care
reglementeaza desfasurarea procesului penal (251 CPP)
2.-decaderea din exercitiul unor drepturi procesuale cu sanctiunea procesuala (324 aln2 )
3.-aplicarea unei amenzi judiciare pentru incalcare obligatiunilor procesuale
4.-calificarea ca infractiune a incalcarilor grave a legii procesuale penale

14. Clasificai tipurile de garanii procesuale.

Prin natura lor juridica, garantiile procesuale se clasifica in :
a) mijl care asigura realizarea scopului procesului penal
Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hot inst de jud in legatura cu desfasurarea
process penal pt toate pf so pj
Atributiile organelor de urm penala de a efectua unele actiunide urm penala desinestatator, fara
sanctiunea procurorului sau inst de jud
Atributiile organ de urm penala de a retine pers timp de 72 ore fara mandate
Atrib org de urm penala de a cita si asculta orice pers in calitate de martor
Atrib inst de jud de a aplica amenda juduciara
b) garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei
 Obligatia organ ce desf process penal de a Instiinta participantii despre drept procesuale si de asigura
realizarea acestora
Obliga pers de urm penala de a cerceta circumst cauzeisub toate aspectele
Oblg org de urm penala si a instantei de jud de a emite hotariri legale, intemeiate si motivate
Atributia procuror de a anula ordonantele ilegale
Drept partilor de a avea aparator sau reprezentant
Dr la repararea prejuduciul cauzat prin actiunile organ de urmarire penala si ale inst de jud
Prin natura lor juridica garantiile procesuale pot fi clasificate in :
1.mijloace ce asigura posibilitatea exercitarii obligatiilor si imputernicirilor de catre organele statului si
persoanele cu functii de raspundere pentru realizarea scop procesului penal prev la art.1
2.mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale prevazute ,precum si apararea
libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor

15. Proiectai o situaie n care sunt afectate garaniile procesuale.

Cetateanul Boicu Vasile la data de 16 decembrie 2011 domiciliata pe str.Dominiuc15/1
ap. 56 ,sectorul Ciocana ,a fost retinut de catre organele competente ,fiind banuit de savirsirea infractiunii de
omor a unui coleg de lucru a acestuia .
Drept temei a fost ordonanta organului de urmarire penala.Retinerea cet.Boicu a durat 74 de ore .In cele din
urma acesta a fost eliberat .IN cazul spetei date ,se evedentiaza o incalcare din partea organelor de drpt in privinta
duratei de timp care persoana poate fi retinuta ,aceata constituind pina la 72 ore ,iar pentru minori 24 .
Precum si persoana in termenul de 74 ore nu a fost dusa in fata judecatorului de instructie pentru a fi examinata
chestiunea arestarii lui.Demersul privind arestarea persoanei fiind obligatoriu inaintat cu cel putin 3 ore pina la
expirarea termenului de retinere ,procurorul fie emite ordonanta de eliberare fie inainteaza demersul .Fiindui
afecatat drepturile sale respectiv garantiile procesuale in legaura cu termenul retinerii .

19. Definii tipurile i sistemul izvoarelor interne i internaionale ale procesului penal.
Acestea sunt de dou feluri:
izvoare n sens material, respectiv condiiile materiale de existen ale
societii care determin evoluia dreptului procesual penal;
izvoare n sens formal, respectiv formele juridice prin care sunt exprimate
normele procesual penale: ConstituiaCodul de procedur penal, Codul
penal, Codul de procedur civil, Codul civil, Legile de organizare a organelor
judiciare, Decizii ale Curii Constituionale, acte normative care conin
dispoziii procesual penale
Izvorul juridic al dreptului procesual penal este legea procesual penal. Legea procesual penal are
urmtoarele pri componente:
- normele dreptului internaional, tratatele i coveniile
nternaionale ce conin dispoziii procesual penale la care Republica Moldova este parte;
- normele procesuale penale fixate n Constituia Republicii Moldova;
- Codul de procedur penal al Republicii Moldova.
Lista izvoarelor juridice ale dreptului procesual penal stipulat n art. 2 din CPP RM este exhaustiv, cea ce
nseamn c normele juridice cu caracter procesual penal care se conin n alte legi, dect n cele indicate n ea, nu
pot fi aplicate dac ele nu snt incluse n Codul de procedur penal al Republicii Moldova.
Constituia, ca Lege Fundamental a Republicii Moldova este izvor al dreptului procesual penal. Normele
constituionale, avnd putere juridic suprem, poart un caracter general, ns n cazurile necesare ele pot fi
aplicate nemijlocit n cadrul reglementrii raporturilor juridice procesual penale. Legea procesual penal naional,
care contravine dispoziiilor Constituiei Republicii Moldova, nu are putere juridic. n aceste cazuri se aplic
direct normele constituionale. n Constituia Republicii Moldova au fost ntrite majoritatea principiilor generale
care stau la baza procesului penal i a organizrii judectoreti. Constituia Republicii Moldova garanteaz, de
asemenea, drepturile i libertile omului inclusiv ale persoanei implicate n procesul penal. Respectarea i
ocrotirea persoanei implicate n procesul penal constitue o ndatorire primordial a organelor de urmrire penal, a
procuraturii i a instanelor judectoreti (art.16 alin.(1) din Constituia RM), dreptul ei la aprare fiind garantat de
Legea Suprem a statului (art. 26 din Constituia RM).
Principiile generale i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, tratatele i conveniile
internaionale la care Republica Moldova este parte constitue elemente integrante ale dreptului procesual penal,
pot s reglementeze nemijlocit raporturile juridice procesual penale i au supremaie asupra Constituiei Republicii
Moldova i legislaiei procesual penale naionale.
 Aceasta nseamn c legile i alte acte normative naionale nu pot avea putere juridic, dac ele contravin
normelor unanim recunoscute ale dreptului internaional, prevederilor tratatelor internaonale la care Republica
Moldova este parte, dac prin ele se ncalc independena judectoreasc, fie nu corespund principiului
contradictorialitii, anuleaz sau limiteaz drepturile omului. Dac exist neconcordane cu actele internaionale,
au prioritate i se aplic reglementrile internaionale. (arta Organizatiei Natiunilor Unite,Conventia pentr
apararea dr si libertatilor fundamentale ,Roma 4 noiembrie 1950,jurisprudenta CtEDO :interpretarile fiind oficiale
si obligatorii pentru instante in calauzirea procesului )
Codul de Procedura Penala adoptatla 14 martie 2003 ,in vigoare 12 iunie 2003,prevederile unor legi la care
codul face trimitere :Lg cu privire la secretul de stat,Lg cu privire la secretul commercial,Lg cu privire la protectia
martorilor si altor participanti la procesul penal,Lg cu privire la asistenta juridical internationala in materie penala..
Desigur, fi ecare cauz are particularitile sale i nici precedentul nu poate acoperi cu soluii multitu dinea de
situaii care pot exista. Cu att mai mult aceast funcie nu o poate realiza norma juridic care stabilete reguli
generale.
Precedentul n acest sens are capacitatea de a suplini lacunele n drept, fi ind mai mult prompt dect un act
normativ.
Este necesar a lua nconsideraie i faptul c precedentul, sitund pe aceeai treapt puterea legislativ, execu
tiv i judectoreasc, asigur fi ecrei vocaia de a crea izvoare de drept Este controversat problema
recunoaterii hotrrilor Plenului Curii Supreme de Justiie ca obligatorii n procesul penal, conceptul avnd
suficieni oponeni Se consider c hotrrile Plenului Curii Supreme de Justiie nu pot fi obligatorii, consideraia
pornind de la apartenena sistemului de drept moldovenesc la cel continental. n opinia noastr aceste argumente
sunt insufi cient ntemeiate. Un argument ar fi faptul c, actualmente, n Europa nu se poate vorbi despre
apartenena la un sistem cu rigori stricte care ar interzice aplicarea hotrrilor judectoreti, accentul fi ind pus pe
efi cacitatea normelor de drept i a activitii instanelor. Dac este de revenit la analiza perspectivei elaborrii
precedentului de ctre Curtea Suprem de
Justiie, optm doar pentru hotrri n cauze concrete i avem unele reserve vizavi de hotrrile explicative ale
Plenului, care nu pot fi considerate, n opinia noastr, hotrri ale unei instane de judecat.
In Republica Moldova perspectiva precedentului ine ndeosebi de activitatea
Curii Constituionale. Fiind principalele forme de garantare a drepturilor i libertilor persoanelor, prevederile
constituionale sunt prea vagi, fi ind prescrise doar la nivel
de principiu constituional. n aa mod, prin precedentul constituional sevor suplini lacunele n ceea ce privete
realizarea drepturilor persoanei.

20. Clasificai i explicai formele de interpretare a normelor juridice procesual-penale.

Reprezint operaiunea logic prin care se caut sensul exact al legii. Din punctul de vedere al subiectului care
face interpretarea, se cunosc:
interpretarea legal, autentic (fcut de organul care a edictat legea); autentica facuta de organul care a
adoptat legea .Aceasta este obligatorie,forta normei imperative fiind aceeasi ca si a normei interpretate
interpretarea judiciar jurisprudentiala (fcut de organele judiciare cu prilejul soluionrii
fiecrei cauze). De catre instante in procesul aplicarii NJ pr pen ,fara a avea caracter obligatoriu si pentru alte
instante judiciare,utilizata la solutionarea unei cauze penale.Astfel sunt evitate eronarile si abuzurile.
-interpretarea doctrinara(sau stiitifica )mai numita interpretare neoficiala ,realizata de catre
specialistii,cercetataorii domeniului dreptului.Forta argumentelor stiintifice se gasesc in cadrul
manualelor,,cursuri,tratate,monografii,articole stiintifice in domeniul procesului penal.Nu este obligatorie,insa
poate sta la baza unor modificarii legistlative viitoare
Referitor la metodele folosite n explicarea sensului legilor, se cunosc:
interpretarea gramatical (potrivit sensului etimologic al termenilor); literara consta in lamurirea
continutului normelor juridice prin intelegerea exacta a termenilor folositi,punerea in lumina a conexiunii
gramaticale precum si legatura dintre parti intr-o propozitieIn cadrul inetrpretarii gramaticale ,substantivel se vor
examina cu atributele ,iar verbele impreuna cu complementele ,in termenul masculin se contine si cel femenin
,singularului i se aplica si pluralul
-interpretarea sistematica ajuta la elucidarea continutului unei normejur prin corelarea ei cu alte dispozitii
legale din aceeiasi ramura de drept sau din alte ramuri de drept
interpretarea logic (potrivit raionamentelor logice per a contrario, afortiori),lamurirea intelesului unei
norme cu ajutorul rationamentelor logice ,utilizat a majori ad minus ,unde legea permite mai mult implicit permite
si mai putin .
Sub aspectul rezultatelor sau al efectelor interpretarii aceasta poate fi :
 -Interpretarea declarativa se face prin redarea intocmai a textului de lege interpretat,daca s-a constat ca
redactarea este corecta si precisa
-Interpretarea restrictiva are loc atunci cind se constata ca in textul de lege interpreta s-a spus mai mult decit s-
a voit ,adica litera legii s-a depasit Astfel norma se va restringe la limitele trasate de vointa legii .
-Interpretarea extensiva este inversul interpretarii restrictve,adica atunci cind se constata ca textul de lege
spune mai putin decit a voit sa spuna legea ,iar prin interpretare se va extinde norma si la alte situatii care nu sunt
explicit prevazute ,dar implicit de subinteles

21. Proiectai o situaie n care s demonstrai modul de funcionare al excepiei de

neconstituionalitate n procesul penal
La 10 iulie 2011 cetateanul ucrainean , Vaiculescu Ion , fara domiciliu temporar in RM, a fost retinut ca fiind
banuit in comiterea infractiunii de tarfic de influenta ,ca temei de retinere a fost informatia operativa de la un agent
sub acoperire.
La data de 12 iulie acesta a fost supus arestarii preventive pe termen de 30 de zile .
Ca temei a fost presupunerea ca cet. V.I. va contiuna activitatea infractionala si se va sustrage de la urmarire
.La 1 august procurorul a incetat urmarirea penala atragindul pe cetateanul V la raspundere contraventionala
(tainuirea unui act de coruptie ) fiind eliberat de sub arest .La 28 august procurorul ierarhic superior a reluat
urmarirea penala.
Pe lng alte drepturi procesuale, oferite de lege persoanei i dreptul constituional de a nu fi urmrit, judecat
sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeai fapt. Principiul n cauz presupune c cel care prin conduita sa a
ignorat ordinea de drept va rspunde o singur dat pentru fapta ilicit, pentru o nclcare a legii se va aplica o
singur sanciune juridic. Acest principiu constituional se aplic nu numai n cauzele penale, dar i n cauzele
contravenionale, precum i n orice alt form de rspundere juridic din aceeai materie de drept (de exemplu -
penal sau civil). n prezenta hotrre Curtea Constituional va aborda acest principiu n special n materia
penal.

25. Definii principiul legalitii n procesul penal.

In conformitate cu alin 3 al art1 Constitutie ,RM este un stat de drept si democratic.Acesta este un
principiu general de drept cu o aplicabilitate universala in cadrul raporturilor juridice
Principiul legalitii procesuale este o transpunere pe plan procesual a principiului general de drept al
supremaiei i respectrii necondiionate a dreptului. Acest principiu se deduce i din caracterul de ordine public
al normelor de drept procesual penal. Acesta este un principiu general al dreptului cu o aplicabilitate universal n
cadrul raporturilor juridice, ce const n respectarea exact i uniform a legii de ctre toi subiecii de drept.
Analiza principiului legalitii procesului penal se poate efectua doar n concordan cu art. 15 al Constituiei
Republicii Moldova, care consfinete obligaia cetenilor de a respecta Constituia i legile Republicii Moldova.
Obligarea respectrii legii este universal i se extinde asupra tuturor domeniilor sociale. n CPP se prevede c
procesul penal reprezint o activitate desfurat n conformitate cu legea procesual penal. Legalitatea procesului
penal include obligaia ca ntreaga desfurare a procesului penal i toat activitatea instanei de judecat, prilor
i participanilor la procesul penal s se realizeze n conformitate cu legea.Principiul legalitatii pr pen etse aplicabil
in egala masura tuturor activitatilor instantei de judecata ,partilor sia ltor particpanti la pr penal,toti fiind obligate
sa respecte legea in actvitatea lor procesuala .Respectarea principiului legalitatii asigura concomitant respectarea
tuturor principiilor ,acest fiind unprincipiu-cadru si ca prima conditie a existentei celorlate principii.

26. Distingei situaiile n care jurisprudena este o parte component a sistemului de drept.
In sistemul de drept al Republicii Moldova, jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului este
direct aplicabil, avnd for constituional i supralegislativ. Or, C.E.D.O. a statuat n repetate rnduri c
dreptul la tribunal este pus grav n discuie dac taxa de stat este fixat ntr-un cuantum excesiv, n deosebi
atunci cnd cel care intenioneaz s exercite aciunea n justiie sau calea de atac este lipsit de resurse
financiare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau
institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.Mai este denumita si
practica judiciara.
In unele sisteme de drept, cu deosebire in sistemul anglo-american. Jurisprudenta constituie izvor de drept
mai ales sub forma precedentului judiciar, adica a unei solutii pronuntate anterior in cauze similare. In tara
noastra, desi jurisprudenta nu constituie un izvor de drept, are o valoare orientativa, contribuind la aplicarea
corecta si unitara a normelor legale.
O importan primordial capt i perspectiva utilizrii jurisprudenei naionale n activitatea subiecilor
procesuali. Cu toate c n majoritatea rilor cu sistem de drept continental legea este considerat ca unic izvor al
 dreptului sau ca unul esenial, n acelai timp, precedentul este viabil, pornindu-se de la premisa c asupra
dreptului statelor membre ale Consiliului
Europei infl ueneaz jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului a crei esen const n utilizarea
precedentelor. Este cert poziia superioar a legiuitorului fa de instan n ceea ce privete ela borarea normelor
de drept; legiuito rul nu este n stare s prevad totalitatea aspectelor juridice ale normei elaborate, misiunea de a
defi ni tiva norma rmnnd a fi pus n seama instanei, vitalitatea procesului de cristalizare a normei juri dice fi
ind condiionat de instituia precedentului judiciar.
Precedentul are capacitatea de a suplini lacunele n drept, fi ind mai mult prompt dect un act normativ. Este
necesar a lua n consideraie i faptul c precedentul, sitund pe aceeai treapt puterea legislativ, execu tiv i
judectoreasc, asigur fi ecrei vocaia de a crea izvoare de drept. Precedentul judiciar poate fi mai simplu de
modifi cat n cazul apariiei necesitii sociale de schimbare a elementului normativ prin adoptarea unei noi
hotrri.

27. Proiectai o situaie n care n cadrul procesului penal s-ar aplica analogia dreptului sau
legii.
In mai multe sisteme de drept este cunoscuta institutia analogiei, aceasta ofera organului de aplicare a dreptului
ca dupa constatarea stari de fapt si a adevarului obiectiv sa gaseasca solutie juridica chiar daca nu se gasesc norme
care sa se refere la cauza data. Se recurge astfel la doua forme de analogie:
1. Analogia legii este procedeul la care se recurge atunci cand se constata lipsa normei juridice, in cazul ce
urmeaza a fi solutionat. In dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are, in principiu, aplicare, deoarece legislatia
nu are lacune. Cerintele legalitatii impun rezolvarea cauzelor supuse reglementarii juridice numai pe baza
normelor juridice.
2. Analogia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la care se recurge atunci cand in solutionarea unei
cauze lipseste norma juridica si nici nu se pot gasi norme sau texte juridice care sa reglementeze cauze
asemanatoare.
Analogia legii :In cadrul procesului penal este greu de afirmat prezenta unei oarecare analogii ,insa nici nu ne
permite sa afirmam lipsa acesteia.Afirmatia potrivit careia in procesul penal se lasa loc de analogie ar fi cazurile ce
sunt nemijlocdit legate de drepturile si libertatile fundamentale ale omului prevazute de Conventie.Se creaza astfel
de situatie deoarece ,este imposibil de prevazut si de inclus in cadrul legii procesual penale toatlitatea de
multitudini de cazuri in cadrul careia s-ar incalca vreun drept sau libertate.
Un alt concept in privinta a careva elemente de analogie ar fi ultraactivitatea le retroactivitatea legiiOdata cu
adoptarea codului in anul 2003 ,organele de constatare nu esrau incluse intro lista exhaustiva ,astfel pompierii care
prin intermediul unui raport constatau producerea unui incediu lipseau in Cod ,insa acestia aveau astefl de
atributie.
Un alt exemplu constitue institutia impacarii ,in carul careia se prevedeau infraciunile ce urmeaza sa benificieze
de institutia data .Violul conform CP aln 1 ,insa nu era inclus in CPP ,dar in practica institutia impacarii se
practica.
Iar in cazul interpretariilor dubiilor in privinta invinuitului ,acesteia se lua in favoare persoanei acuzate si
nicidecum in defavoare.

31. Stabilii esena principiului Prezumiei nevinoviei n cadrul procesului penal.

Principiul prezumtiei nevinovtiei reprezint o regul de baz a PP ii unul dintre dr. Fundamentale ale omului.
Esenta acestui principiu const n statutul acordat bnuitului, nvinuitului sau inculpatului n cadrul PP,
fiind considerat o persoan de bun credint. Din acest statut rezultnd toate garantiile puse la dispozitia acestora
si respectarea dr. de a nu nclca acest drept fundamental si de ai acorda garantii reale de a se apra de o acuzatie
injust. Principiul prezumtiei nevinovtiei mai include si lipsa obligatiei vreunei persoane s\si dovedeasc
nevinovtia sa.
Prezumia de nevinovie (presupunerea, recunoaterea juridic a unui fapt pn la proba contrarie) este una
legal i relativ. Aceste se explic prin faptul c este prevzut expres n lege i este posibil rsturnarea (tot n
baza legii) acestei prezumii.
Prezumia nevinoviei cuprinde i lipsa obligaiei vre-unei persoane s-i dovedeasc nevinovia sa (art. 8 al
(2) CPP R.M.). De asemenea este recunoscut i atribuit dreptul recunoaterii ntemeiate a persoanei ca vinovat de
svrirea unei infraciuni, doar instanei de judecat, care nu este inut de vre-un interes de serviciu ca s acuze
sau s achite n mod preconceput o persoan. Vinovia persoanei se stabilete n cadrul unui proces cu respectarea
garanilor procesuale, deoarece simpla nvinuire nu nseamn i stabilirea vinoviei1. Sarcina probei revine
organelor de urmrire penal (art. 100 CPP R.M., art. 64 al. P. 7, art. 66, al. 2 p. 7). Pn la adaptarea unei hotrri

1
de condamnare i pn la rmnerea definitiv a acesteia, inculpatul are statutul de persoan nevinovat. Acest
statut al persoanei se rsfrnge i n alte raporturi, dect cel Procesual-penal pn la rmnerea definitiv a
sentinei persoana dispune de toate drepturile constituionale, participarea la alegeri, dreptul la libera alegere a
locuinei,
Legea procesual-penal stabilete c rsturnarea prezumiei nevinoviei sau concluziile despre vinovia
persoanei despre svrirea infraciunii nu pot fi ntemeiate pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii,
care nu pot fi nlturate legal, se interpreteaz n favoarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului. Aceast
reglementare se include n spiritul prezumiei nevinoviei datorit faptului c pedepsirea oricrei persoane pentru
o fapt penal se poate realiza doar n baza unor informaii certe i veridice despre vinovia ei, neadmindu-se
presupunerile sau probele afectate de incertitudine. Chiar n cazul aprecierii probelor orice informaie, n baza
creia se pot trage 2 sau mai multe concluzii opuse (n sensul aprrii sau acuzrii) despre aceeai circumstan
arat imposibilitatea punerii acesteia n baza unei sentine de vinovie.
Principiul procesual al prezumiei de nevinovie este subordonat principiului legalitii i constituie baza
principiilor, libertii persoanei, respectrii demnitii umane i a dreptului de operare.
Cu toate acestea nu este posibil i nici util societii respectarea ntr-un mod absolut al acestei prezumii pentru
a nu ajunge ntr-o extrem cnd s nu fie permise nici o aciune procesual-penal, care limiteaz unele drepturi ale
persoanei din motiv c nu avem o sentin definitiv, or sentina definitiv nu poate fi emis dect dup o urmrire
penal care implic i msurile procesuale de constrngere cu respectarea prevederilor legii.
Dac prezumia nu permite pedepsirea unui nevinovat atunci tot ea presupune i faptul c nici o persoan
recunoscut vinovat de svrirea unei fapte penale, n spiritul de dreptate i justiie, nu trebuie s rmn
nepedepsit i sanciunile

s fie aplicate cu toat fermitatea i severitatea n raport se greutatea infraciunilor svrite2.

32. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Popovici vs Moldova.

Reclamantul a susinut c a avut loc nclcarea articolului 3 din Convenie pe motivul condiiilor inumane i
degradante de detenie; o nclcare a articolului 5 pe motivul arestrii preventive nemotivate; o nclcare a
articolului 13 pe motivul lipsei unor ci de recurs efective referitor la condiiile inumane i degradante de
detenie; o nclcare a articolului 6 pe motivul neechitii proceselor penale; i o nclcare a prezumiei de
nevinovie
Reclamantul, dl Petru Popovici, cunoscut drept Micu (reclamantul), este cetean al Moldovei care s-a nscut
n 1962. n prezent, el ispete o condamnare pe via n nchisoarea din Rezina.
Condiiile de detenie ferestrele erau acoperite cu plci din metal iar lumina electric era tot timpul stins.
Celulele nu aveau sistem de ventilare. Nu existau saltele, perne, pturi sau paturi. Deinuilor li se refuza
oportunitatea unei plimbri zilnice. Nu existau mijloace de meninere a igienei n celul. Nu exista du i deinuii
nu primeau mncare suficient. Din cauza imposibilitii statului de a oferi mncare corespunztoare, deinuilor li
se permitea n mod excepional de a primi mncare de la familiile lor.
Curtea va considera c condiiile de detenie au rmas neschimbate. n continuare, Curtea reitereaz c n cauza
Becciev ea a constatat c condiiile de detenie au atins pragul minim de severitate contrar articolului 3 din
Convenie (a se vedea Becciev,n prezenta cauz, Curtea nu constat nici un motiv de a se ndeprta de acea
constatare i, prin urmare, conchide c condiiile de detenie din timpul arestului administrativ al reclamantului au
constituit un tratament inuman i degradant i c a existat o nclcare a articolului 3 din Convenie.
motivele invocate de instanele naionale pentru deinerea lui n timpul procesului erau generale i prestabilite i
nu puteau prin urmare fi considerate relevante i suficiente n sensul articolului 5 3 din Convenie.
instanele naionale cnd au dispus arestarea reclamantului i prelungirea acestei msuri, au invocat dreptul intern
pertinent, fr a arta motivele de ce au considerat c susinerile precum c reclamantul s-ar putea sustrage sau s
influeneze ancheta ar fi ntemeiat - Curtea a constatat nclcri ale articolului 5 3 din Convenie. n lumina celor
de mai sus, Curtea consider c motivele pe care s-a bazat Judectoria Buiucani i Curtea de Apel Chiinu n
hotrrile lor de a dispune arestarea preventiv a reclamantului i de a o prelungi nu au fost relevante i
suficiente.
Reclamantul a susinut c procedurile care au condus la condamnarea sa au fost inechitabile i arbitrare. n
particular, el a susinut c, Curtea Suprem de Justiie l-a condamnat n lipsa sa
Totui, dup casarea sentinei de achitare a reclamantului adoptat de prima instan, Curtea Suprem a calificat
acuzaiile penale mpotriva reclamantului, condamnnd-ul aproape pe toate capetele de acuzare aplicnd-ui
deteniunea pe via, fr a examina anumite probe aduse personal de el i fr a prezenta probele n prezena sa
ntr-o edin public cu scopul de a asigura procedura contradictorie. Guvernul a susinut c reclamantul a refuzat

2
 s participe la edina din faa Curii Supreme din 1 martie 2004. O asemenea renunare din partea reclamantului
n msura n care este permis trebuie stabilit fr ambiguitate
Prin urmare, a avut loc o nclcare a articolului 6 1 din Convenie.
Reclamantul a susinut c declaraia dlui Gurbulea, precum c el era conductorul unei organizaii criminale,
nainte ca acesta s fie condamnat, a constituit o nclcare a dreptului su de a fi prezumat nevinovat
Curtea reitereaz c prezumia de nevinovie garantat de articolul 6 2 din Convenie este unul din
elementele unui proces echitabil prevzut de articolul 6 1. Ea ar fi nclcat dac o declaraie a unei persoane
oficiale referitor la o persoan acuzat de o infraciune penal reflect opinia c aceasta este vinovat nainte ca
aceasta s fi fost dovedit n conformitate cu legislaia. Este de ajuns, chiar i-n lipsa unei constatri formale, c
exist un anumit raionament care sugereaz c oficialul l consider pe acuzat ca pe un vinovat. Cu privire la
aceasta Curtea reitereaz importana alegerii cuvintelor de ctre persoanele oficiale n declaraiile lor nainte ca o
persoan s fi fost judecat i gsit vinovat de comiterea unei infraciuni
In consecin, declaraia dlui Gurbulea a fost o declaraie clar referitoare la vinovia reclamantului, care, mai
nti de toate, a ncurajat publicul n a-l considera vinovat i, n al doilea rnd, a prejudiciat aprecierea faptelor de
ctre autoritatea judiciar competent. Prin urmare, a existat o nclcare a articolului 6 2 din Convenie.
Reclamantul a susinut c potrivit dreptului intern nu exista un recurs n temeiul cruia ar fi putut solicita o
ncetare imediat a nclcrii articolului 3 pe motivul unor condiii inadecvate de detenie
Curtea nu consider posibil de a se ndeprta de constatrile sale din cauza Ostrovar. n consecin, a existat o
nclcare a articolului 13 din Convenie, combinat cu articolul 3 din Convenie

33. Compunei anumite reguli care trebuie respectate de ctre organul de urmrire penal n relaiile
cu mass-media, astfel nct s nu se ncalce prezumia de nevinovie.
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile oficiale ale reprezentantilor statului
doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema, a trasat cateva linii directoare in materie pornind de la
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
S-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului trebuie sa se abtina sa declare public faptul ca
cel fata de care s-a pus in miscare urmarirea penala sau a fost trimis in judecata este vinovat de savarsirea
infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fistabilita de catre instanta printr-o hotarare definitiva de
condamnare. Atitudinea autoritatilor nu trebuie sa denote ca opinia lor este formata altfel decat prin evaluarea
probelor administrate in cauza.
O declaratie a oficialilor ce insinueaza puternic vinovatia celui in cauza este de natura sa infranga prezumtia de
nevinovatie chiar inainte de inceperea urmaririi penale in cauza, inca din faza actelor premergatoare.Subiectii carora
li se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu privire la vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in
primul rand de magistrati, atat judecatori cat si procuroricat si de orice alt reprezentant al puterii publice, cat timp
declaratiile acestora sunt facute in calitate de reprezentant al statului
In stadiul incipiental al anchetei nu sunt permise declaratiile interpretabile, in catalogarea lor tinandu-se cont de
sensul real al termenilor si nu de sensul literal al acestora. Sensul real al termenilor se apreciaza in context, folosirea
unei terminologii asemanatoare atat de catre acuzat cat si de catre autoritati putand duce la stabilirea acestuia Pentru
ca aceasta garantie trebuie sa fie
efectiva, afirmatiile publice sub forma dubitativa sau interogativa nu sunt excluse de plano de la aplicarea
standardului impus de articolul 6 din Conventiei.
Curtea subliniaza inca o data importanta alegerii vocabularului si terminologiei folosite in declaratiile publice si in
actele oficiale atunci cand este vorba de o persoana care nu a fost judecata si condamnata in mod definitv de catre
instanta competenta.
Propunere e doptarea unei legislaii specifice, care s protejeze valorile fundamentale ale procesului penal,
s defineasc obligaii i interdicii erga omnes in modul de raportare la cetenii bnuii de svrirea unor fapte
penale, s reglementeze in mod explicit comportamentul dezirabil al autoritilor publice, oficialilor, oamenilor
politici fa de suspeci i fa de procesele penale aflate in curs de desfurare.
1. Comunicatele de pres au caracter oficial. Ele nu reprezint punctul de vedere al persoanei desemnate s
redacteze materialul, al purttorului de cuvnt sau al structurii cu atribuii in relaia cu pres, ci reprezint punctul
de vedere al instituiei insei.
2.Existenta unui Biroude informare public i relaii cu pres care obligatoriu sa fie condus de un procuror ef
birou, subordonat direct procurorului general .
3. Atunci cnd persoana care face obiectul comunicatului de pres este cunoscut publicului intr-o alt calitate
dect cea pe care o are in mod oficial, neadmitere de a face trimitere la porecla ,sau numele sub care este cunoscut
banda ,sau careva asociatii cu aceasta De exemplu, in cazul lui Popovici vs RM
4. Folosirea unui pronume de politee (domnul) a fost identificat, cu totul izolat, in cazul implicarii unui
procuror cu funcie de conducere intr-un eveniment rutier.
 5. Nu se introduce prin niciun fel de element indoiala cu privire la comiterea faptei de ctre persoana la care se
face referire ori dubiul cu privire vinovia invinuitului/inculpatului in comiterea acesteia. Afirmaiile in legtur
cu vinovia invinuitului sau inculpatului sunt tranante i lipsite de orice relativism.
6. Caracterul cert al faptei svrite de persoana la care se refer este subliniat i prin folosirea formei de trecut
perfect compus a verbului care descrie aciunea ilicit a persoanei. Acesta semnific o aciune sigur, trecut i
terminat,astfel se incalca principiul..

37. Reproducei coninutul juridic al cerinei egalitii tuturor n faa legii i autoritilor.
O justitie nu poate fi echitabila si corecta daca ea nu asigura egalitatea tuturor,bazinduma pe prevederile
constitutionalecu privire la exprimarea particulara a egalitatii.
In privinta tuturor persoanelor implicate in proces se aplica acelai norme materiale si procesuale ,oferindusile
aceleasi dr si li se impune aceleasi obligatiiEsential este ca odata cu stabilirea volumului de dr si obligatii sa nu se
faca discriminare intre persoane (tuturir martorilor li se ofera aceleasi drepturi s obligatii impuse).
Autoritatile publice implicate in proces penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele ,fara a
face careva discriminari ,a unui tratament mai rau fata de unele sau mai indulgent fata de altele.
Organele de drept sunt obligate in asigurarea exercitarii reale a dr de catre orice persoana.
Principiul dat exclude posibilitatea infiintarii unor organe de urmarire penala sau instantelor judecatoresti
extraordinare pentru anumite categorii de persoane in scopul oferirii unui tratament mai privilegiat sau
discriminatoriu .
Legea nu enumera exhaustiv circumstantele care pot servi drept motiv pentru discriminarea.Prevederea leagladin
alin1 .stabileste interdictia discriminarii oricare ar fi motivul.Cu toate acestea ,nu se interzice un tratament juridic
diferentiat .Curtea europeana a indicat pr egalitatii nu se incalca daca la baza acestia e o justificare obiectiva si
rezonabila,iar distinctia urmareste un scop legitim si este proportional cu mijloacele aplicate si scopul care se
urmareste a fi atins..
Cu toate acestea,pentru anumite motive,cum ar fi sexul,sau cetatenia ,trebuie sa existe o argumentatie foarte
intemeiata pentru a nu las loc dubiilor de diferentieri.
Exceptiile de la procedura obisnuita se fac pentru anumite categorii de pers ce nu incalca acest principiu ,in
cadrul carora s urmareste stabilirea carova garantii pentru infaptuireea activitatii lor profisionale sau garantii
pentru buna infaptuire a justitie si nu vin in contradictie cu regulile expuse de Curtea Europeana .

38. Demonstrai esena principiului egalitii armelor.

In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pet o a t a d u r a t a
d e s f a s u r a r i i p r o c e d u r i i i n f a t a u n u i t r i b u n a l , f a r a c a u n a d i n t r e e l e s a f i e avantajata in raport
cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are
dreptul la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.
P r i n c i p i u l e s t e u n e l e m e n t e s e n t i a l a l d r e p t u l u i l a u n p r o c e s e c h i t a b i l . Ac e s t
p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu
plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigentaegalitatii armelor in sensul unui
just echilibru intre parti are, in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.
Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor.
Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in numele acestui principiu. Partile
trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul
egalitatii armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac
Principiul egalitatii armelor se aplica atat in materie civila, cat si in materie penala, in
sensula r t . 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In realitate sunt vizate toate procedurile. Totusi,
principiul nu are o sfera de aplicabilitate absoluta. Egalitatea nu poate fidecat relativa si trebuie sa fie
apreciata in mod rezonabil
Judecatorii trebuie sa dea dovada de pragmatism in acest domeniu, ceea ce nu poate fi decat aprobat. O
abordare preaabsolutista a principiului egalitatii armelor s-ar manifesta, in mod cert, prin
ineficacitateaacestuia.Instanta europeana a admis ca, la fel ca si celelalte garantii prevazute de art. 6
par. 1 dinConventie, principiul egalitatii armelor se aplica oricarei proceduri, fie ea contencioasa
saugratioasa.Verificand respectarea de catre instantele nationale a principiului discutat in cadrulunei proceduri
concrete, instanta europeana nu are ca misiune sa se pronunte asupra fondului procesual, oricare i-ar fi obiectul,
acuzatie in materie penala sau contestatie a unor drepturi siobligatii civile.
Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important intrucat se subint
e l e g e respectarea dreptului la aparare sau chiar necesitatea unei dezbateri contradictorii, garantii puternice in care
se integreaza din ce in ce mai mult si a caror efectivitate este necesar sa fie protejata.
Curtea a amintit ca elementele de proba trebuie sa fie in principiu prezentate in fata justitiabilului,
in sedinta publica, in vederea unei dezbateri contradictorii;. Jurisprudentaeuropeana a precizat ca principiul
egalitatii reprezinta un element al notiunii mai extinse a procesului echitabil care incorporeaza si dreptul
fundamental la caracterul contradictoriu altribunalului.
Dreptul la un proces echitabil contradictoriu presupune, in principiu, pentru o parte, posibilitatea de a lua
cunostinta de observatiile sau documentele prezentate, precum side a le pune in discutie. Principiul
egalitatii armelor si principiul contracdictorialitatii nutrebuie confundate. Se poate intampla, ca in
cadrul aceleiasi cauze, un principiu sa fierespectat, dar nu si celalalt.
Notiunea de proces echitabil cuprinde dreptul la un procescontradictoriu, care presupune dreptul
partilor de a face cunoscute elementele care suntnecesare pentru reusita pretentiilor acestora, dar si
de a lua la cunostinta si discuta orice document sau observatie prezentata judecatorului in vederea influentarii
deciziei acestuia side a le pune in discutie.

39. Justificai existena cazurilor de excepie de la principiul egalitii.

Egalitatea armelor constituie unul dintre elementele noiunii mai largi de proces echitabil, care impune
instana s ofere fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine cauza in condiii care s nu o plaseze intr-o
situaie dezavantajat in raport cu adversarul ei. In procedura penal naional subiectul rmane controversat.
Dintr-un punct de vedere, procurorul este parte in proces cu drepturi egale, iar dintr-un alt punct de vedere, insi
Constituia acord procurorului un statut deosebit de cel al prilor cel de contribuie la exercitarea justiiei.
Art.19 alin.(3) C.proc.pen. include in obligaiile procurorului asigurarea examinrii cauzei sub toate aspectele,
complet i obiectiv, evideniind atat circumstanele care dovedesc vinovia, cat i cele care il dezvinovesc,
precum i circumstanele care ii atenueaz sau agraveaz rspunderea.
Dup cum se observ, statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte simpl in proces. Ins acest statut
nu-i permite procurorului s-i creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau aprtorul acestuia. In
probatoriul penal, problema are dou conotaii: de a prezenta prii opuse probele atestate i de a avea posibilitatea
administrrii de probe in condiii egale.
Atribuiile aprtorului, spre deosebire de cele ale procurorului i ofierului de urmrire penal, nu pot fi limitate
doar la anumite prevederi legale. Efectuand aciuni procesuale, procurorul i ofierul de urmrire penal sunt
limitai in activitatea lor de normele legale. Aprtorul, potrivit art.67 alin.(1) C.proc.pen., acord asisten prin
toate mijloacele neinterzise de lege
Principiul egalitii armelor constituie unul dintre elementele noiunii mai largi de proces echitabil, care
impune instana s ofere fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine cauza in condiii care s nu o plaseze
intr-o situaie dezavantajat in raport cu adversarul ei.
Statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte simpl in proces. Ins acest statut nu-i permite
procurorului s-i creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau aprtorul acestuia.

49. Definii conceptul de limitare a libertii indicnd condiiile n care limitarea libertii n cadrul
procesului penal este considerat legal.
n activitatea organelor procesual penale necesit a fi aplicat principiul autolimitrii care poate fi defi nit, n
opinia noastr, astfel: dac un comportament,o aciune a organelor nu este interzis, dar i nu este prevzut de
lege,aceasta nseamn c aciunea trebuie interpretat ca una interzis. Pentruceteni este aplicabil principiul
libertii care asigur persoana cu dreptul de a-i apra libertile i drepturile sale cu toate mijloacele neinterzise.
Drepturile
i libertile persoanei determin esena i coninutul legilor. Astfel, n primul rnd, se prezum stabilirea n legi
a condiiilor pentru realizarea n cea mai mare msur sau pe ct este posibil, a drepturilor persoanei.
Principiul proporionalitii a fost creat de jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului i aplicat n
privina drepturilor i libertilor aprate de Convenie, care pot cunoate limitri autorizate cu privire la drepturile
n circumstane determinate, cum sunt cele defi nite, de pild, de cel de-al doilea paragraf al art. 8,9,10,12 din
Convenie.143 Acest principiu a permis Curii s examineze, dup ce eventual a constatat o ingerin a unei
autoriti statale n exerciiul dreptului aprat dac aceasta a fost necesar ntr-o societate democratic i dac
ea a fost proporional cu scopul legitim urmrit prin producerea ei.144 Dup cum s-a remarcat n doctrin,
limitrile pot fi aplicate n scopul protejrii unor valori, fi ind restricii care pot privi att drepturi civile i politice,
ct i unele drepturi sociale, precum dreptul la viaa privat i familial, la domiciliu i la coresponden, dreptul la
libertatea de manifestare a religiei i a convingerilor sale, libertatea de exprimare, libertatea de reuniune, libertatea
de asociere i libertatea sindical, dreptul la proprietate i altele.
De remarcat c limitele pot fi aplicate doar respectndu-se trei condiii eseniale, luatecumulativ:
-limitarea trebuie s fi e prevzut de legea naional. nsi legea, la rndul ei, trebuie s fi e previzibil,
accesibil, s urmreasc un scop legitim;
limitarea trebuie s fi e necesar ntr-o societate democratic i, n
sfrit,
limitarea trebuie s fi e proporional cu scopul legitim urmrit prin
instituirea ei.
Articolul5 Dreptul la libertate i la siguran
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia
urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un tribunal competent;
b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru nesupunerea la o hotrre pronunat,
conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii executrii unei obligaii prevzute de lege;
c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cnd
exist motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n
necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;
d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub supraveghere sau despre
detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa autoritilor competente;
e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boal contagioas, a unui
alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei persoane pentru a o mpiedica s ptrund n mod
ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o procedur de expulzare ori de extrdare.

50. Analizai constatrile CtEDO n cauza Stepuleac vs Moldova.

Reclamantul a susinut, n particular, c a fost deinut n condiii inumane i degradante de detenie i c a fost
lipsit de asisten medical, c a fost deinut ilegal i c instanele judectoreti nu au oferit motive relevante i
suficiente pentru arestarea sa, i c nu a avut acces la materialele pertinente ale dosarului su penal pentru a
contesta efectiv arestarea n timpul procesului.Reclamantul s-a plns c a fost arestat fr o suspiciune
rezonabil c a comis o infraciune. ntr-o oarecare msur, sistemul judectoresc a fost utilizat pentru a-l intimida
astfel nct s-i cedeze afacerile unui concurent.
Singurul motiv pentru a iniia urmrirea penal a fost plngerea lui G.N., care nu meniona numele
reclamantului.
Cu toate acestea, n ordonana de iniiere a urmririi penale el a fost menionat din motive neexplicabile. Mai
mult dect att, Judectoria Buiucani a exprimat ndoieli cu privire la privarea ilegal de libertate a lui G.N.
Al doilea arest a fost bazat doar pe pretinsele plngeri similare a dou persoane, ambii negnd n instan c ar fi
fost victime ale vreunor aciuni comise de reclamant. n consecin, circumstanele cauzei nu ofereau nici un motiv
de a crede c reclamantul a comis vreuna din cele dou infraciuni de care era nvinuit.
a. Condiiile de detenie din izolatorul DGCCO
1 Curtea noteaz c reclamantului i-a fost acordat o mas pe zi la DGCCO, soiei reclamantului i s-a acordat
dreptul de a-i trimite mncare o dat pe sptmn. Curtea conchide c reclamantul a fost deinut ntr-o celul fr
acces la lumina zilei. Guvernul nu a contestat susinerea reclamantului precum c acestuia i s-a permis s mearg
la veceu i s foloseasc apa curgtoare 1 pe zi, i nici c celula nu era nclzit i c era nevoit s doarm
mbrcat i s foloseasc aternuturi proprii.
Curtea constat c descrierea a cel puin unora din condiiile de mai sus coincide cu cele fcute de CPT n 2001 .
Curtea conchide c reclamantul a fost deinut n condiii incompatibile cu articolul 3 din Convenie.
b. Asistena medical
Curtea face referin la opinia Guvernului precum c era imposibil pentru un medic nespecialist s fie sigur de
diagnosticul de bronit n absena unor rezultate urmare a unor investigaii medicale aprofundate
Ea noteaz c, n pofida diagnosticului care a necesitat o confirmare, reclamantul nu a fost supus nici unei
examinri, cel puin pn la sfritul deteniei din DGCCO i dou sptmni dup aceea ,n DGCCO nu era
personal medical iar ambulana era chemat n cazuri mult mai grave.
 Curtea face referin la rspunsul oferit reclamantului privind cererea sa de a fi transferat ntr-un izolator cu
personal medical . n pofida solicitrii exprese a reclamantului precum c avea nevoie de asisten medical,
acestuia i-a fost promis asisten medical oricnd va avea nevoie de ea. Rezult c reclamantul nu a primit
asisten medical corespunztoare n timp ce era deinut n izolatorul DGCCO.
Curtea noteaz c n faa sa nu s-a disputat faptul dac dreptul sau practica n Moldova cerea unei pretinse
victime a unor acte ilegale s se plng n mod repetat procurorului nainte ca acesta s reacioneze.
Dimpotriv, din informaia pe care o are la dispoziie rezult c procuratura a iniiat dou urmriri penale
mpotriva reclamantului care se bazau pe plngerile pe care le-au nregistrat, fr a atepta confirmarea inteniei
autorului plngerilor de a-i menine acele plngeri.
Curtea noteaz c Guvernul nu a comentat susinerea reclamantului precum c ali patru foti ofieri de
urmrire penal i un avocat erau deinui n izolatorul DGCCO n acelai timp cnd i el era deinut i, prin
urmare, nu existau motive pentru detenia sa solitar. Opinia reclamantului era c, singurul motiv pentru detenia
sa solitar era de a crea condiiile necesare pentru intimidarea sa fr martori.
Curtea noteaz c reclamantul nu a solicitat deinerea sa solitar i de fapt s-a plns despre aceasta, i nu exista o
ncheiere judectoreasc de a-l plasa n detenie solitar.
Dei Curii nu i-au fost prezentate probe suficiente precum c reclamantul a fost ntr-adevr intimidat n celula
sa, ea consider c statul nu i-a onorat obligaia sa pozitiv de a investiga n mod corespunztor alegaiile
reclamantului de rele tratamente, lund n calcul toate circumstanele cauzei menionate supra
d. Concluzie
Curtea constat c detenia reclamantului mai mult de trei luni cu mncare insuficient i cu lipsa accesului la
lumina zilei mai mult de 22 de ore pe zi, lipsa accesului la veceu i la ap curgtoare cnd avea nevoie, i lipsa
asistenei medicale corespunztoare, au constituit o nclcare a articolului 3 din Convenie. n plus, omisiunea de a
investiga plngerile sale despre intimidare n celula izolatorului, unde s-a simit foarte vulnerabil din moment ce
era deinut de unul singur, a constituit o nclcare a obligaiilor procedurale n temeiul articolului 3 din Convenie.
2. Aprecierea Curii
Curtea reitereaz c rezonabilitatea' suspiciunii pe care poate fi fundamentat o arestare formeaz o parte
esenial a proteciei mpotriva arestrii i deteniei arbitrare i este ncorporat n articolul 5 1 (c) din Convenie.
Existena unei 'suspiciuni rezonabile' presupune existena faptelor ori a informaiilor care ar convinge un
observator obiectiv c persoana vizat ar fi putut comite infraciunea.
a. Prima arestare a reclamantului
n prezenta cauz, mai nti de toate, Curtea noteaz c nici una dintre instane examinnd aciunile procurorului
i demersurile pentru aplicarea arestrii nu au examinat chestiunea dac a existat o suspiciune rezonabil precum
c reclamantul a comis o infraciune, n pofida susinerii reclamantului c el era nevinovat. Chiar dac am
presupune c hotrrile judectoreti interne ale instanelor naionale fac referire la un asemenea aspect, Curtea va
trebui s fie foarte atent n propria ei apreciere n lumina absenei unei asemenea examinri la nivel naional.
motiv invocat de organele de urmrire penal cnd l-au reinut pe reclamant i cnd au solicitat instanei de
judecat s dispun arestarea sa preventiv era faptul c victima (G.N.) l-a identificat direct pe acesta ca fiind
autorul infraciunii . Totui, ea de asemenea noteaz c plngerea depus de G.N.
ntr-adevr, doar T.G. i reclamantul au fost arestai i nu toi angajaii. Ordonana procurorului din 26
noiembrie 2005 cu privire la dispunerea efecturii urmririi penale includea numele reclamantului Nu se explica
arestarea sa n calitate de director al companiei Tantal, ns reclamantul a fost acuzat de participarea personal n
aciunile de antaj.
Mai mult dect att, Curtea noteaz c instanele naionale, cnd au examinat demersul pentru aplicarea unei
ncheieri judectoreti, au stabilit c cel puin unul dintre aspectele plngerii lui G.N. era abuziv.
n particular, plngerea sa referitor la detenia ilegal a contrazis demersul oficial emis de adjunctul procurorului
mun. Chiinu. Aceasta ar fi trebuit s creeze dubii asupra credibilitii lui G.N.
Conflictul pe care el l-a avut cu conducerea companiei creeaz alte aspecte de ndoial cu privire la motivele
sale. Aceasta confer o consisten susinerii reclamantului precum c organele de drept nu a verificat n mod
autentic faptele cu scopul de a aprecia existena unei suspiciuni rezonabile precum c el a comis o infraciune , ci
mai curnd au urmrit reinerea sa, pentru pretinse interese private. subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne,
care a solicitat i a obinut retragerea licenei companiei reclamantului pe motivul participrii lui n activiti
ilegale nainte ca vreo instan s-i stabileasc vinovia i dup ce Judectoria Buiucani a constatat motivele
naintate n sprijinul arestrii sale ca fiind convingtoare .
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie cu privire la prima arestarea a
reclamantului.
b. A doua arestare a reclamantului
Curtea constat similitudini ntre cele dou arestri ale reclamantului. Fiecare dat singurul temei pentru
arestarea sa a fost o plngere a unei pretinse victime. Ea a constatat deja c o suspiciune bona fide sau autentic
a unui organ de urmrire penal nu este n mod necesar suficient pentru a convige un observator obiectiv c
suspiciunea este rezonabil
Dimpotriv, a doua arestare a fost fundamentat pe o presupus infraciune care a fost svrit la sfritul lunii
septembrie 2005 .Dac reclamantul ar fi svrit ntr-adevr infraciunea i dac ar fi dorit s influeneze victima
sau martorii sau s distrug probele, el ar fi avut timp suficient s fac aceasta naintea lunii decembrie 2005, iar
Curii nu i-a fost prezentat nici o prob a unor asemenea aciuni din partea reclamantului. Prin urmare, nu era nici
o urgen pentru o arestare cu scopul de a curma o activitate infracional n curs de desfurare.
i mai ngrijortor, din declaraiile celor dou pretinse victime rezult c una dintre plngeri a fost fabricat i c
organul de urmrire penal nu a verificat dac ntr-adevr acea plngere a fost depus, iar cealalt plngere era
rezultatul presiunii directe a ofierului.
Toate cele de mai sus, inclusiv includerea numelui reclamantului n lista bnuiilor din cadrul cauzei, stabilite
cu privire la prima sa arestare ,creeaz o impresie ngrijortoare precum c reclamantul a fost acuzat n mod
deliberat.
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie i cu privire la ce de-a doua arestare a
reclamantului.
IV. PRETINSELE NCLCRI ALE ARTICOLLULUI 5 3 I 4 DIN CONVENIE
De asemenea, reclamantul s-a plns de insuficiena motivelor oferite de instane pentru dispunerea arestrii sale
pe durata procesului i lipsa accesului la materialele pertinente din dosar referitoare la temeiurile arestrii
sale Curtea consider c nu trebuie s examineze aceste plngeri separat, constatnd c arestarea n sine a fost
contrar articolului 5 1 din Convenie.
Conform incalcarilor :A. Prejudiciul
2. Curtea consider c reclamantului i s-a cauzat un anumit stres i anxietate drept consecin a deinerii sale
contrar articolului 5 1 din Convenie i n condiii contrare articolului 3 din Convenie. Statund pe baze
echitabile, Curtea acord reclamantului 12 000 euro (EUR) (a se vedea Modarca c. Moldovei, nr. 14437/05, 103,
10 mai 2007).
B. Costuri i cheltuieli
Curtea reitereaz c n scopul includerii costurilor i cheltuielilor ntr-o hotrre potrivit articolului 41, trebuie
de stabilit dac ele au fost n realitate necesare i realmente asumate i c au fost rezonabile ca i cuantum (a se
vedea arban, citat supra, 139). Potrivit articolului 60 2 din Regulamentul Curii, preteniile reclamantului
evaluate i stabilite pe rubrici trebuie nsoite de justificativele pertinente, iar nerespectarea acestor cerine poate
determina Camera s le resping n tot sau n parte.
n prezenta cauz, Curtea noteaz c, chiar dac ce reclamantul nu a prezentat o copie a contractului cu
avocatul su, avocatul a fost mputernicit n mod corespunztor de al reprezenta n procedurile din faa Curii i ei
au semnat o list cu numrul de ore n pregtirea cauzei. De asemenea, este clar c a fost efectuat un anumit numr
de ore de lucru, lund n calcul calitatea observaiilor. Totui, suma solicitat este excesiv i trebuie acceptat doar
parial. innd cont de lista cu numrul de ore lucrate, numrul i complexitatea chestiunilor cu care a avut de-a
face, Curtea acord reclamantului 3 000 euro (EUR) pentru costuri i cheltuieli (cf. arban, citat supra, 139).

51. Redactai o cerere la CEDO constatnd nclcarea art. 5 al CEDO.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
-Consiliul Europei
Strasbourg, France

CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
I.PARTILE
A.RECLAMANTAFrumuzachi Corina, de natinalitate moldoveanca,sex feminin,studenta anului 3,USM
-drept,nascuta la data de 06 iunie 1990 ,orasul Chisinau ,domiciliata inRM, strada Bulgara 103 ap
3Chisinau,RM.
B.Importiva RM
II.EXPUNEREA FAPTELOR :

55. Definii inviolabilitatea domiciliului ca principiu procesual.

P inviolab domiciliului isi gaseste consacrare in actele juridice de baza ale RM si in reglementari
internationale.Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului,prin preveerile art. 8 garanteaz, n
linii generale, dreptul la intimitate, dreptul de a tri, att ct doreti, la adpost de priviri
indiscreteDomeniul sau de aplicabilitate include respectiv dreptul la respectarea inviolabilitii domiciliului.
Sub acest aspect, considerm c acordarea unei protecii speciale acestui drept se impune n mod natural,
ntruct o bun ocrotire a vieii private necesit, n primul rnd, asigurarea intimitii locurilor n care aceasta
se desfoar. Astfel, domiciliul reprezint spaiul de libertate n care o persoan i desfoar cea mai mare
parte a vieii sale private i familiale, i a crui ocrotire este indispensabil ntr-o societate democratic.
Constitutia Rm in art 29 declara inviolabilit domic.Nimeni nu poate patrunde sau ramine in domiciliul sau in
resedinta uni persoane fara consimtamintul acesteia.Se admit unele derogari de la acesta norma doar p/u
eceutarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti.CPC in p.11 al art 6.explica sesnul
notiuniidomiciliuca fiindca locuinta permanenta sau temporara a unei sau mnai multor
persoane(casa,vila,apartament,camera de hotel).este interzisa in cursul procesului penal patrunderea in
domiciliu contrar vointei pers care locuiesc aici.dare xista si exceptii legale.Perchizitiile,cercetraile
domiciliului,cercetarea la fata locului,ridicarea de documente sau obiecte pot fi efectuate in baza unui
mandat juridic.
Situatii cind acest drept care e relativ:
a)ingerinta legala-se permite de lege intercept comunic,se permite p/u infr grave,,deosebit de grave si
exceptional de grave.
b)este proportionala cu scopul urmarit adica insasi legea treb sa stabileasca situatii cind se permite
interceptarea.
Limitarea inviolabilit domiciliului se permite doar in baza legii,actiunile ilegale sunt pedepsite penal,iar
probele obtinute pe aceste cai nu sunt admisibile conf art 93,94CPP.

56. Deducei constatrile CEDO n cauza Guu .a vs Moldova.

57. Proiectai o situaie n care cercetarea la domiciliu este posibil fr mandat judiciar.
61. Enumerai mijloacele procesuale prin intermediul crora persoana poate fi limitat n exercitarea
dreputlui la proprietate sau privat de proprietate.

62. Analizai constatrile CEDO n cauza Cebotari vs Moldova.

2. Reclamantul a fost reprezentat de ctre dl V. Nagacevschi, care a acionat n numele organizaiei Juritii
pentru Drepturile Omului, o organizaie non-guvernamental cu sediul n Chiinu. Guvernul Republicii Moldova
(Guvernul) a fost reprezentat de ctre dna L. Grimalschi i dl V. Grosu, eful Direciei Agent Guvernamental i,
respectiv, Agentul Guvernamental.
3. Reclamantul a pretins, n special, c arestarea sa a fost ilegal i arbitrar i a declarat c a avut loc o violare
a articolelor 5 i 18 ale Conveniei. De asemenea, el s-a plns, n temeiul articolului 34 al Conveniei, c a fost
mpiedicat de ctre autoritile naionale s depun cauza sa la Curte.
4. La 3 octombrie 2006, Seciunea a Patra a Curii a comunicat Guvernului cererea. n conformitate cu prevederile
articolului 29 3 al Conveniei, ea a decis ca fondul cererii s fie examinat concomitent cu admisibilitatea
acesteia. CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei;
3. Hotrte c nu este necesar de a examina separat preteniile formulate de reclamant n temeiul articolului 5
3 i 4 al Conveniei;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 18 al Conveniei combinat cu articolul 5;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 34 al Conveniei;
6. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 10,000 (zece mii euro) cu titlu de
prejudiciu moral i EUR 2,500 (dou mii cinci sute euro) cu titlu de costuri i cheltuieli, care s fie convertite
n valuta naional a statului prt conform ratei aplicabile la data executrii hotrrii, plus orice tax care
poate fi perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
7. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.
Redactat n limba englez i comunicat n scris la 13 noiembrie 2007, n conformitate cu articolul 77 2 i 3 al
Regulamentului Curii.

63. Redactai o cerere la CEDO invocnd violarea dreptului de proprietate n cadrul procesului penal.

67. Explicai esena i importana principiului secretului corespondenei.

 Prin secretul corespondentei se urmareste sa se protejeze posibilitatea fiecarei persoane de a-si comunica
prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile si gandurile sale, fara ca acestea sa-i fie
cunoscute de altii, facute publice sau cenzurate. Dreptul la fespecarea corespondentei este definit ca facultatea de
a comunica cu terte persoane fara a fi interrupt,fara cenzura.Constitutia RM in art 30 garanteaza secretul
scrisorilor,telegramelor,al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Acest principiu
este isncris in art 8 din Conventia Europeana privind protectia drepturilor omului si libert fundam.Constitutia RM
in al (2) al art 30 permite in orice caz de necessitate p/u a proteja securitatea nationala,bunastarea economica a
tarii,ordinea publica si p/u a preveni infractiunile,limitarea acestui drept cu respecytarea conditiilor
legale.Principiul secretului corespondentei se extinde si asupra persoanelor retinute sau arestate.Curtea Europeana
p/u drept omul a declarat ca dreptul unui prizonier la necenzurarea corespondentei sale cu un avocet sau orgn
judiciar in nici un caz nu rebuie incalcat. Trebuie insa precizat ca exercitiul acestui drept poate comporta o
restrangere necesara in interesul justitiei, sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor. Acest drept recunoscut
magistratilor de a retine, citi si folosi in proces corespondenta care vine sau pleaca de la persoanele invinuite de
savarsirea unor infractiuni, trebuie sa fie consacrat de lege, efectuat dupa o procedura stricta si doar pe baza de
ordonante scrise, cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei.

68. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar. vs Moldova.

Reclamantul s-a plns, n special, de condiiile sale de detenie, de nclcarea dreptului su la corespondena cu
mama sa, a dreptului su de a avea ntrevederi cu soia i fiica sa, precum i de faptul c nu a avut un recurs
efectiv cu privire la nclcrile drepturilor sale garantate de articolul 3 i articolul 8 ale Conveniei.
A. Prejudiciu
115. Reclamantul a solicitat EUR 9,000 cu titlu de prejudiciu moral, din care EUR 5,000 au fost solicitai pentru
nclcarea dreptului su de a nu fi deinut n condiii inumane i degradante, EUR 2,000 pentru nclcarea dreptului
su de a coresponda cu mama sa i EUR 2,000 pentru nclcarea dreptului su de a avea contacte cu soia i fiica
sa. Referitor la articolul 13 al Conveniei, reclamantul a declarat c constatarea unei violri ar constitui o
satisfacie echitabil suficient pentru el.
116. Reclamantul a declarat c condiiile n care el a fost deinut i-au cauzat sentimente de frustrare,
incertitudine i nelinite care nu ar putea fi compensate prin simpla constatare a unei violri. Referindu-se la
nclcarea dreptului su de a coresponda cu mama sa, reclamantul a declarat c el, fr ndoial, a suferit un
prejudiciu ca rezultat al faptului c nu a putut comunica cu ea despre necesitile sale referitoare la medicamente i
c era ntr-un stres continuu, deoarece nu tia pentru ct timp i vor ajunge rezervele sale de medicamente. n ceea
ce privete ntrevederile cu soia i fiica sa, el risca s-i piard familia i i era greu s nu-i vad singurul copil o
perioad de timp att de lung.
117. Guvernul nu a fost de acord cu sumele pretinse de reclamant. El a susinut c suma pretins pentru violarea
articolului 3 al Conveniei era excesiv. Referitor la sumele pretinse pentru violrile articolului 8, el a declarat c
constatarea unei violri ar constitui o satisfacie echitabil suficient.
118. Curtea noteaz c reclamantul care suferea de astm a fost deinut timp de nou luni n celule
supraaglomerate mpreun cu fumtori douzeci i trei de ore pe zi, fr ngrijire medical corespunztoare, fr
hran corespunztoare i n condiii sanitare necorespunztoare. Mai mult, dei era dependent de familia sa n
aprovizionarea cu medicamente, el, de asemenea, a fost lipsit de posibilitatea de a coresponda cu mama sa i de a-
i vedea soia i fiica. n astfel de circumstane, Curtea consider c reclamantul, n mod inevitabil, trebuia s fi
suferit frustrri, incertitudine i nelinite care nu pot fi compensate doar prin simpla constatare a unei violri.
Fcnd evaluarea sa n baz echitabil, aa cum o cere articolul 41 al Conveniei, Curtea acord reclamantului
suma de EUR 3,000 cu titlu de prejudiciu moral. HOTRREA OSTROVAR c. MOLDOVEI 24
B. Costuri i cheltuieli
119. Reclamantul a pretins, de asemenea, EUR 2,940 cu titlu de costuri i cheltuieli suportate n faa Curii.
120. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins, declarnd c ea este excesiv. Potrivit Guvernului, suma
pretins de reclamant este prea mare n lumina salariului mediu lunar din Republica Moldova i a plilor oficiale
achitate de stat avocailor din oficiu. Guvernul, de asemenea, a contestat numrul de ore prestate de reprezentantul
reclamantului lucrnd asupra cauzei.
121. Curtea reamintete c pentru ca costurile i cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41, trebuie
stabilit faptul dac ele au fost necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, de exemplu,
Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR 2004-...).
122. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat prezentat de reclamant, criteriile de mai sus i lucrul
efectuat de ctre avocatul reclamantului, Curtea acord reclamantului EUR 1,500.
C. Dobnda 123. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda s fie calculat n dependen de rata minim
a dobnzii la creditele acordate de Banca Central European, la care vor fi adugate trei procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Hotrte c a existat o violare a articolului 3 al Conveniei;
2. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce privete dreptul reclamantului de a
coresponda cu mama sa;
3. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce privete refuzul de a-i permite
reclamantului s aib contacte cu soia i fiica sa;
4. Hotrte c a existat o violare a articolului 13 al Conveniei combinat cu articolul 3 al Conveniei;
5. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 13 al Conveniei combinat cu articolul 8 al Conveniei;

69. Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat secretul corespondenei. Motivai.
Unei persoane ii este aplicat sechestrul corespondentei fara autorizarea judecatorului de instructie.
Ex anumite fotografii facute in public si ii vine acasa amenda km,viteza ,amnda primeste sotia scrisoarea,si
afla ca sotul era la strasbourg in masina cu o domnisoara.In asemenea situatiei avem dr la protejarea
vietii private si a familiei.Organele de dr sunt obligati sa nu amestece obiectul vietii private cu obiectul
cauzei,fiindca se inkalca drepturile.
Ex:o inregistrare de imagini inkalaca dr unei persoane.demnitate,injosire.
Interceparea comunicarilor persoanelor ese limiata de CPP.sechestrul corespondenei se admite doar cu
autorizatia judecatorului de instructie in urma unui demers motivat din partea organelor de urmarire
penala.In al (4),(5) ale art 135 din CPP se limiteaza durata totala de interceptarea a convorbirilor la 6
luni,cu obligatia judecatorului de instructie sa informeze,cel tirziu o data cu terminarea urmaririi
penale,persoanele ale caror convorbiri a;e caror convorbiri au fost interceptate si inregistrate,despre
acest fapt.pag 250.

79. Definii conceptul aplicrii principiului utilizrii limbii n care se desfoare procesul penal.
n conformitate cu art. 2 al Constituiei Republica Moldova este un stat de drept, democratic, n care
demnitatea omului, drepturile i libertile lui reprezint valori supreme i sunt garantate, inclusiv statul
recunoate i protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul rii.
Premizele constituionale enunate mai sus impun desfurarea procesului penal n cadrul unor condiii care ar
asigura i garanta egalitatea participanilor la proces, care s se nfptuiasc fr nici o discriminare pe temei
de naionalitate, origine etnic, limb.
Potrivit art. 118 din Constituie, art. 16 din CPP i a altor prevederi din legislaia n vigoare 3, procedura
judiciar se efectueaz n limba de stat sau n condiiile legii, ntr-o limb acceptabil pentru majoritatea
persoanelor care particip la proces. Limba de procedur este anunat lae xaminarea cauzei concrete n edina
de judecat i nu poate fi modificat pe parcursul ntregului proces judiciar.4
Admiterea folosirii altei limbi dect a celei de stat, n cadrul desfurrii procedurii judiciare i dreptul la interpret
i nscrierea acestor reguli printre principiile de baz ale procesului penal vine s marcheze asigurarea intereselor
legitime ale minoritilor naionale i a tuturor persoanelor nevorbitori n limb de stat. n cazul n care procesul
penal se desfoar n alt limb dect cea de stat, hotrrile procesuale (ordonana de punere sub nvinuire,
rechizitoriul, sentina i decizia instanei judecii se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat.
Conform art. 6, al. 3, punctul a al CEDO stabilete c orice acuzat are dreptul s fie asistat n mod gratuit
de interpret, dac nu vorbete sau nu folosete limba folosit la audiere. Legislaia procesual-penal (art. 17, al. 2)
extinde sfera prevederilor Conveniei sub aspect de subieci la participanii la procesul penal.

80. Argumentai necesitatea includerii principiului utilizrii limbii procesului ntr-un proces echitabil.
Obligativitatea evalurii nivelului de cunoatere a persoanei a limbii n care se desfoar procedura judiciar
n vederea aplicrii normelor privind asigurarea cu interpret sau traductor revine subiecilor oficiali a
procesului penal ofierilor de urmrire penal, procurorilor, instanei, care ulterior fiind obligate, odat ce sunt
sesizate de beneficiarii interpretrii, s exercite un anumit control al calitii interpretrii asigurate.
Dreptul la interpret este neles ca fiind extins i asupra muilor, surzilor i surdomuilor care neleg limba
semnelor.
Limbajul pe interesul inculpatului nseamn evident folosirea limbii pe care acesta o cunoate cel mai bine. S-a
precizat nc c chiar dac limba oficial a procedurii judiciare coincide cu cea a inculpatului, modul de
exprimare a organelor judiciare trebuie s fie de aa natur, nct inculpatul s neleag exact i n detalii
nvinuirea5.

3
4
5
81. Proiectai o situaie n care se va face o detaare de la principiul limbii n care se desfoar
procesul.

85. Indicai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la aprare.

Raporturile sociale care fac obiectul procesului penal constau totdeauna ntr-un raport conflictual de drept
penal, ce apare ca rezultat al svririi unei infraciuni. Aceste fapte constituie i obiectul raportului procesual-
penal care intervine ntre persoane cu interes opus. Pe parcursul procesului penal prile i ali participani cu
dreptul la aciuni legale ndreptate spre aprarea intereselor lor, inclusiv la asistena unui aprtor.
Dreptul de aprare nu trebuie confundat cu asistena aprtorului. Dreptul de aprare const n totalitatea
prerogativelor, facultilor i posibilitilor pe care potrivit legii le au justiiabilii pentru aprarea intereselor lor.
Asistena aprtorului este unul din componentele dreptului de aprare i se realizeaz prin: darea de sfaturi i
ndrumri, ntocmirea de cereri i demersuri6.
Dreptul la aprare, este prevzut n actele normative internaionale i n cele naionale ale multor state, inclusiv
R.M.
Codul de procedur penal a R.M. n art. 17 arat valoarea de principiu obligaiei statului de a asigura dreptul la
aprare, n tot cursul procesului penal, prilor (bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate, prii
civile, prii civilmente responsabile) de a fi asistate sau, dup caz, reprezentate de un aprtor ales sau n caz
de necesitate, numit din oficiu i remunerat din bugetul de stat.
Formularea acestui principiu, n CPP al R.M. ca asigurarea dreptului la aprare difer, dup coninut de
situaia asigurarea dreptului de aprare. Aceast formulare ns nu reduce totalitatea formelor de exercitare a
dreptului de aprare doar la prezena unui avocat. Art. 17, al. 2 al Codului de procedur penal prescrie
obligaia organului de urmrire penal i a instanei de judecat de a asigura participanilor la procesul penal
deplin exercitare a drepturilor lor procesuale n condiiile prevzute de lege procesual. Formularea menionat
este una legal i include n sine toate prerogativele, facultile i posibilitile exercitrii aprrii unei
persoane. Avnd n adere importana fundamental a dreptului de aprare, constituie R.M. n art. 26 consacr
garania dreptului la aprare.
Dreptul de aprare n cadrul unui proces penal este prevzut i n Convenia European pentru aprarea
Drepturilor Omului n art. 6, p. 3, lit. c) prevede c orice persoan acuzat de o infraciune are dreptul s se
apere singur sau s fie asistat de un aprtor ales de ea, i dac nu dispune de mijloace necesare pentru al
plti, s poat fi asigurat n mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer. n
Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie din 9.XI. 1998, nr. 30. Cu privire la practica aplicrii legilor
pentru asigurarea dreptului la aprare n procedura penal a bnuitului, nvinuitului i inculpatului p. 6. Curtea
stabilete criteriile cnd interesele justiiei cer prezena avocatului:
a) n caz de complexitate sporit a cauzei;
b) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra singur urmeaz a fi
luate n consideraie capacitile, cunotinele i priceperea fiecrei persoane n parte;
c) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea creia este bnuit sau nvinuit persoana.
Principiul asigurrii dreptului la aprare, de asemenea, oblig organul de urmrire penal i instana s asigure
bnuitului, nvinuitului, inculpatului dreptul la asisten juridic calificat din partea unui aprtor ales de el sau
numit din oficiu, independent de aceste organe (art. 57, al. (2) p. 14).
Persoana care efectueaz aprarea n cadrul procesului penal, trebuie s posede licena de avocat eliberat n
urma susinerii unui examen de licen n modul prevzut de lege. Aceast obligaie pentru stat (de a testa
calitile profesionale ale avocatului) rezult din reglementrile internaionale la care R.M. este parte i din
normele ei interne. Constituia n art. 26 p.(1) garanteaz dreptul la aprare. Aceast garantare se extinde i
asupra asigurrii, dac este necesar, a prezenei unui avocat din oficiu. Diferena dintre avocatul ales i cel din
oficiu trebuie s se limiteze doar la sursa remunerrii activitii sale i s nu afecteze calitatea asistenei
juridice acordate de el. Garantarea dreptului de aprare este realizat i prin o serie de norme din CPP al R.M.
care cuprind ca i Convenia European pentru Drepturile Omului n art. 6 p. 3:
- s fie informat n cel mai scurt termen, ntr-o limb pe care o nelege i de o manier detaliat asupra
naturii i cauzei acuzrii mpotriva sa. (i n articolele 64 CPP al R.M.);
- s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii sale.
Acest drept implic toate aciunile ndreptate spre aprarea persoanei, inclusiv acceptarea sau nu a audierii;
prima audiere i urmtoarele s fie realizate n prezena aprtorului ales sau numit din oficiu; s dispun de
consultaii cu avocatul su fr limit de timp, chiar i pn la audierea lui n calitate de bnuit.

6
 Dreptul de aprare este unul complex. Pe lng asistena unui avocat legea Procesual penal prevede garanteaz
i alte mijloace care realizeaz dreptul de aprare. Organele de urmrire penal sunt obligate n virtutea
principiului oficialitii, s aib n vedere din oficiu toate aspectele care snt n favoarea prii (art. 19 CPP al
R.M.)
n legea procesual penal majoritatea normelor ce reglementeaz drepturile i obligaiile prilor implicate n
cauz, n special bnuitului, nvinuitului i inculpatului sunt axate pe realizarea eficient a aprrii lor.
Principiul asigurrii dreptului la aprare stabilesc, n art. 17 al CPP al R.M. i n art. 26 al Constituiei R.M., c
prile, n tot cursul procesului au dreptul s fie asistate de avocat ales sau unit din oficiu. Codul de Procedur
penal specific noiunea de pri care au acest drept: bnuitul, nvinuitul, inculpatul. Partea vtmat, partea
civil, partea civilmente responsabil.
Organul de urmrire penal i instana de judecat sunt obligate s asigure participanilor la procesul penal
deplina exercitare a drepturilor lor procesuale. Codul prevede obligaia organului de urmrire penal de a-i
asigura prii prezena avocatului ales sau, dup caz din oficiu (art. 57 al. 2 p. 14 CPP al R.M.).
Pentru a nltura abuzurile din partea subiecilor oficiali ai procesului penal procedura interzice organului de
urmrire penal s refuze participarea avocatului la audierea martorului sau prii vtmate. Mai mult, acest
drept pentru martor, mpiedic folosirea informaiei pe care o depune, mpotriva sa n cazul n care poate deveni
bnuit sau nvinuit pe dosar. Art. 63 al. 6 interzice integrarea n calitate de martor a persoanei fa de care
exist anumite probe c a svrit o infraciune. Aceste dou norme funcioneaz ntr-un mod de completare
reciproc pentru a fi nlturat potenialul abuz al organelor de drept.
Este interzis, de asemenea, orice amestec n actualitatea persoanelor care exercit aprarea n limitele legale
este sancionat.
Jurisprudena Curii Europene pentru aprarea Drepturilor Omului pe cauzele Can a/Austriei (1985) si
Campbell i Fill a/Regatului Unit (1984), recunoate dreptul persoanelor la o comunicare nestingherit cu
avocatul lor ntre patru ochi. Prezena poliitilor sau al altor persoane de paz n timpul consultaiilor nu
permite realizarea deplin a acestui drept. Totui, Curtea n cauza Compbell i Fell a evideniat c n anumite
mprejurri excepionale, Statul poate limita aceste consultaii particulare, atunci cnd exist aciuni temeinice
pentru a bnui avocatul c abuzeaz de situaia sa profesional, acionnd n secret n nelegere cu clientul su
pentru a ascunde sau distruge probe sau obstrucionnd n mod serios mersul justiiei. Tot Curtea, n cauza
Domenichini a/Italiei (1966), a apreciat c interzicerea trimiterii unei scrisori de la un prizonier ctre avocatul
lui constituie o nclcare a art. 6(3) (6) al CEDO.
Asigurarea obligatorie a prezenei aprtorului trebuie s fie real i nu numai formal. Astfel Curtea EDO n
cauza Goddi a/Italia a constatat nclcarea art. 6 (3) a Conveniei atunci cnd avocatul desemnat nu a
ntreprins atunci de fapt pentru aprarea persoanelor i el au fost condamnate. ntr-o alt cauz Curtea a
explicat c prezena obligatorie a aprtorului n cazurile cnd interesele justiiei o cer nu este o alternativ a
dreptului persoanei de a se apra singur, ci un drept individual, la care se aplic standarde obiective, de a
aprecia dac realmente persoana se apr sau nu efectiv. Chiar dac apare un conflict cnd persoana, creia i se
acord aprare obligatorie, nu colaboreaz cu aprtorul atunci acesta trebuie s fie prezent la aciunile
respective i s vegheze asupra legalitii procesului din punctul de vedere al aprrii.
Convenia deasemenea prevede, n spiritul dreptului de aprare i dreptul de confruntare al martorilor (Art. 6
(3) (d)). Curtea recunoate nclcarea principiului cnd nu se respect egalitatea armelor la audierea martorilor
de ctre organele oficiale i aprare, prin folosirea unor cheme diferite, (Bonisch a/Austriei (1985), sau atunci
cnd condamnrile se ntemeiau pe declaraiile unor martori anonimi pe care nu i-a putut audia sau pune
ntrebri aprarea (Koplovski c/Olandei (1989), Windisele c/Austriei (1990)). Codul de Pr.P al R.M. nltur
aceste poteniale nclcri prin reglementrile art. 110 stabilind procedura ascultrii martorilor cu statut
procesual special (de protecie a lui).
Prile dispun de Pr. Dreptului de Aprare pe ntreaga perioad de desfurare a Procesului penal.
Principiul garantrii dreptului la aprare este limitat de Pr. Legalitii, se coreleaz cu procesul oficialitii, este
garantat de principiile respectrii demnitii umane i folosirea limbii de procedur i se ntemeiaz pe
principiul prezumiei de nevinovie7.

86. Analizai constatrile CEDO n cauza Castrave vs Moldova. Reclamantul s-a plns, n temeiul
articolului 5 al Conveniei, c arestarea sa preventiv a fost nemotivat i c nu a putut comunica cu
avocaii si n mod confidenial.
A. Prejudiciu
63. Reclamantul a pretins 4,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral. El a susinut c a ndurat suferine
psihice severe.

7
 59. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a susinut c acesta nu a prezentat exemple de
jurispruden relevant n sprijinul preteniilor sale. El a solicitat Curii s resping preteniile reclamantului
privind satisfacia echitabil.
65. Curtea consider c reclamantul trebuia s fi suferit un anumit stres i frustrare ca rezultat al nclcrilor
dreptului su la libertate i siguran garantat de articolele 5 3 i 5 4 ale Convenie. Hotrnd n baz
echitabil, ea acord reclamantului suma total de EUR 2,500.
B. Costuri i cheltuieli
60. Avocatul reclamantului a pretins EUR 2,400 cu titlu de costuri de reprezentare i EUR 85 pentru cheltuieli
de traducere.
61. n ceea ce privete cheltuielile de traducere, reclamantul a prezentat o copie a unei chitane ce atest plata
sumei de EUR 85 unui traductor autorizat pentru traducerea observaiilor din limba romn n francez.
62. n ceea ce privete costurile de reprezentare, reclamantul a prezentat Curii copia unui contract de asisten
juridic ncheiat cu avocatul su, n conformitate cu care onorariul perceput pe or era de EUR 75. El a anexat la
contract o list detaliat a orelor de lucru, conform creia avocatul a petrecut 32 de ore asupra cauzei. El a mai
prezentat o copie a unei chitane ce atest plata sumei de EUR 418 avocatului su, ceea ce reprezint prima tran,
care, potrivit condiiilor contractului, urma s fie pltit la data semnrii contractului.
63. Reclamantul a susinut c suma pretins cu titlu de costuri i cheltuieli a fost n limitele tarifelor
recomandate de Baroul Avocailor din Republica Moldova. El a prezentat o copie a documentului privind tarifele
recomandate, emis de Baroul Avocailor la 29 decembrie 2005.
64. Guvernul nu a contestat suma pretins pentru cheltuielile de traducere. Totui, el nu a fost de acord cu suma
pretins pentru reprezentare, considernd-o excesiv i ireal n lumina situaiei economice a rii i a salariului
mediu lunar. El a contestat numrul de ore petrecute de avocatul reclamantului i onorariul pe or perceput de
acesta.
65. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41, trebuie
stabilit dac ele au fost necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre exemplu,
Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR 2004-...). HOTRREA CASTRAVET c. MOLDOVEI 14
 72. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat prezentat de reclamant, criteriile de mai sus i
complexitatea cauzei, Curtea acord reclamantului EUR 2,000.
C. Dobnda de ntrziere 73. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda de ntrziere s fie calculat
n dependen de rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central European, la care vor fi adugate
trei procente.
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 3 al Conveniei;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 4 al Conveniei;
4. Hotrte:
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 2,500 (dou mii cinci sute euro) cu
titlu de prejudiciu moral, i EUR 2,000 (dou mii euro) cu titlu de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n
valuta naional a statului prt conform ratei aplicabile la data executrii hotrrii, plus orice tax care poate fi
perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
5. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.

87. Proiectai o situai de respingere a cererii privind renunarea la aprtor.

In urma savirsirii unei infractiuni deosebit de grave soldate cu 2 decesuri,invinuitului Moraru,cetatean de
provenienta rusa,cu afectiuni mintale,in cadrul procesului penal, organele de urmarire penale , ii ofera un avocat
ales sau un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat art 57(2) CPP al RM. Insa acesta invinuitul
scrie o cerere privind renunatrea la aparator,la rindul sau cererea este respinsa .Dr de aparare in cadrul unui
process penal este rpevazut in CEDO,astfel lit c) pct.3 al art 6 stipuleaza ca orice persoana accuzata de o
infractiune are dreptul sa se apere singura dar exista si exceptii conform Hotaririi plenului CSJ:cu privire la
aplicarea legilor p/u asigurarea dr la apararela pct 6 Curtea stabileste criteriile cind interesele justitiei cer
prezenta avocatului:
d) n caz de complexitate sporit a cauzei;
e) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra singur urmeaz a fi luate n
consideraie capacitile, cunotinele i priceperea fiecrei persoane n parte;
f) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea creia este bnuit sau nvinuit persoana.

91. Indicai importana publicitii i a cazurilor cnd poate s se fac excepie de la acesta.
Procesul de nfptuire a justiiei,dintotdeauna a atras i a interesat membrii societii. Acest interes fiind
reciproc i util. Legiuitorul respect exigenele de publicitate a edinei de judecat pentru a demonstra c n
orice situaie cnd are loc o infraciune, fptuitorul este judecat, ntotdeauna n condiii legale.
Constituia R.M. n art. 107 prevede c n toate instanele judectoreti edinele de judecat sunt publice.
Constituia admite, ns nu specific, n ce situaii anume se permit edinele de judecat cu uile nchise, n
care se respect toate regulile de procedur.
Codul de Procedur Penal n art. 18 nainteaz aceleai exigene pe care le conine art. 6 al Conveniei
Europene Drepturilor Omului: Orice persoan are dreptul la o judecat echitabil i public. Hotrrea trebuie
s fie pronunat n mod public, dar accesul presei i publicului poate fi interzis n sala de edine. Excepiile
sunt formulate n acelai articol i cunoate cazurile cnd poate fi limitat accesul persoanelor tere de a asista la
judecat. edinele se pot petrece cu uile nchise n interesul moralitii, ordinii publice sau se securitii
naionale, cnd interesul minorilor sau protecia vieii private a prilor o cer. Justiia poate decide i n alte
cazuri, cnd consider strict necesar desfurarea edinei cu uile nchise, atunci cnd datorit unor mprejurri
speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justiiei. n aceste cazuri decizia de a examina dosarul n
edin nchis trebuie argumentat i s fie respectate toate normele procedurii judiciare.
Jurisprudena CEDO, n cauza Le Compte, Vau Lenven si De Meyere c/Belgiei (1981), a decis c dreptul la
publicitate nu este n mod necesar interzis dac cele dou pri ale procedurii consimt desfurarea judecrii n
edin secret.
Caracterul public al edinei de judecat, atunci cnd edina nu necesit a fi desfurat n mod secret, este
extins asupra tuturor etapelor judecii: n fond, n apel, n recurs i dac sunt, i n cadrul cilor extraordinare
de atac.
Art. 316 al Codului de Procedur Penal mai amnunit unele aspecte ale publicitii edinei de judecat n care
se admite la edin orice persoan care a mplinit vrsta de 16 ani i persoanele nenarmate. Preedintele
 edinei poate permite prezena la edin a minorilor i a persoanelor narmate care sunt obligate s poarte
arm din oficiu, n exerciiul funciunii lor. Acetea sunt colaboratorii poliiei care asigur ordinea n edina
de judecat, i n cazurile cnd persoanele judecate necesit paz sporit.
ntru realizarea acestui principiu legea prevede posibilitatea admiterii reprezentanilor mass-media sau a altor
persoane care s efectueze nregistrri foro, audio i video. Aceste aciuni sunt permise doar de ctre
preedintele edinei de judecat n limita respectrii desfurrii normale a judecii.
Sanciunea nerespectrii prevederilor legale ce privesc caracterul public al edinei de judecat pot duce la
casarea oricrei hotrri prin folosirea cilor de atac a hotrrii pronunate. (Art. 427 i 444 (PP). Dup
desfurarea edinei de judecat hotrrea adoptat se pronun, fr nici o excepie, n mod public.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea transparenei justiiei ntr-o societate democratic,
de rolul educativ general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c orice fapt ilegal este
sancionat; i de faptul c judectorii acord o atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile
atunci cnd edina este deschis au cnd se nregistreaz pentru mass-media.
Reluand regula anterior enuntata si potrivit careia exceptiile sunt de stricta interpretare, sunt prevazute
expres si nu pot fi extinse pe cale de interpretare, precum si constatarea dedusa din verificarea
dispozitiilor incidente in materia ce face obiectul prezentului demers, se impune concluzia in
conformitate cu care, in cazul judecarii cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, sedinta de
judecata este publica.

92. Analizai necesitatea publicitii ca un principiu al procesului penal.

Publicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta in posibilitatea pe care o are orice persoana de a
asista la desfasurarea judecatii, dnd expresie garantiei institutionale prin care se asigura ca administrarea
justitiei este subiect al examinarii de catre public si contribuie la respectarea legii si a persoanelor
implicate.
Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art.6 paragraful 1 din Conventia europeana a
drepturilor omului, iar pe plan intern, de dispozitiile constitutionale ale art.127, respectiv art.12 din
Legea nr.304/2004.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta acestui principiu procesual, aratnd
ca art.6 alin.1 din Conventie impune, ca o conditie distincta a unui proces echitabil, publicitatea
acestuia Fiecare persoana are dreptul la judecarea in mod public. In consecinta, Curtea a statuat ca
publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se refera art.6 alin.1 are ca scop protejarea
justitiabililor impotriva unei justitii secrete. Prin transparenta pe care o asigura administrarii
justitiei, publicitatea dezbaterilor judiciare ajuta la realizarea obiectivului esential derularea unui
proces echitabil in deplina concordanta cu principiile fundamentale ale oricarei societati democratice.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea transparenei justiiei ntr-o societate democratic,
de rolul educativ general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd societatea tie c orice fapt ilegal este
sancionat; i de faptul c judectorii acord o atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile
atunci cnd edina este deschis au cnd se nregistreaz pentru mass-media.

93. Justificai necesitatea de limitare a principiului publicitii.

excepii de la principiul publicitii, astfel c, dac judecat public ar putea aduce atingere unor
interese de stat, moralei, demnitiisau vieii intime a unei persoane, instana, la cererea procurorului, a
prilor ori din oficiu poate declara sedina secret pentru tot cursul sau pentru o anumit parte a
judecii. O alt limitare a principiului publicitii sedinelor de judecat este c u p r i v i r e l a
judecarea infractorilor minori.
Declarareas e d i n e i s e c r e t e s e f a c e n e d i n p u b l i c d u p a s c u l t a r e a p r
i l o r p r e z e n t e i a procurorului.Cu toateaceste limitri, pronunarea hotrrii judectore
ti n procesul penal seface n edin public.
O limitare a principiului publicitatii o constituie practica judecatoreasca, intrucatdesi
instantele nu vor putea contesta starea tabulara si concordanta acesteia cu situatia juridica
reala, au totusi drept de apreciere ori de cate ori intervine un litigiu si poate fi pusain discutie buna-
credinta

97. Definii principiul accesului liber la justiie n cadrul procesului penal.

Accesul liber la justiie este principiu ce reiese din interpretarea art. 6 par. al CEDO. Directivele prevzute de
art. 6 sunt anunate n art. 19 al CPP. Art. 20 al CRM determin c orice persoan are dreptul la satisfacia efectiv
din partea instanelor judectoreti competente mpotriva actelor care violeaz drepturile, libertile i interesele
sale legitime. Nici o lege nu poate ngrdi accesul liber la justiie.
 Prevedere asemntoare se remarc i-n Pactul Internaional cu privire la drepturile politice i civile (art. 14)
unde orice persoan are dreptul n litigiul n care se afl s fie examinat de un tribunal independent.
Importana major a acestui principiu pentru procesul penal a fost sesizat i evocat de Jurisprudena Curii
Supreme de Justiie8 i Curii Constituionale.9
Art. 6 stipuleaz c orice persoan are dreptul ca cauza s fie judecat n mod echitabil. Aceast expresie
mbin numeroase aspecte ale unei bune administrri a justiiei, printre care se evideniaz un drept autonom
respectiv dreptul de a avea acces la o instan judectoreasc care se constituie a fi unul din cele mai importante
elemente ale art. 6 CEDO.
Existena acestui drept, chiar n lipsa unei prevederi exprese, a fost reinut de Curte pentru prima dat n
cauza Golder c. Regatul Unit (1975), conceptul fiind dezvoltat n jurisprudena ulterioar.
Astfel, dac acuzaiile sunt retrase ntr-o modalitate n care asupra acuzatului continu s planeze o bnuial
de vinovie, dreptul su de acces la instan este nclcat, nclcndu-se de aceast dat i prezumia de
nevinovie (Cauza Minelli c. Italia, 1983)
Dreptul de acces la o instan nu are un caracter absolut, prile putnd renuna la aceasta, cu condiia c
renunarea s fie fcut ntr-o manier clar, evident (Neumeistor c. Austria, 1981), (Calozza c Italiei, 1985).
Din analiza textului constituional pot fi desprinse cteva elemente definitorii ale dreptului de a te adresa
Justiiei i anume: 1. ntruct textul se refer la orice persoan nseamn c el cuprinde sub protecia sa, att
persoane ceteni ai RM, ct i persoane ceteni strini apatrizi, att persoane fizice i juridice (n dependen de
calitatea lor procesual); 2. Accesul la justiie are ca scop nu numai protecia sau valorificarea drepturilor subiectiv
dar i intereselor legitime.103. Dac, uneori, n condiiile art. 54 din Constituie, prin lege, se poate proceda la
restrngerea exerciiului unor drepturi sau a unor liberti, exercitarea dreptului de a te adresa n justiie nu poate fi
nici odat ngrdit.
Problema dirijrii noiunii de justiie este esenial pentru a da eficiena principiului constituional al
liberului acces la justiie.
Justiia n acord cu CEDO i reglementarea intern este puterea judectoreasc. Ea cuprinde instanele
judectoreti i se exercit de judectori i judectori de instrucie, care sunt independeni li se supun numai legii.
Legea determin cadrul procedural de realizare a accesului liber la justiie. Astfel, posibilitatea sesizrii
instanelor judectoreti pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime se va realiza pe calea
naintrii cererii directe.
n acord cu dispoziiile art. 6, alin. 1 din CEDO, accesul liber la justiie se poate realiza integral, n finalitatea
sa, numai printr-un tribunal independent i imparial organizat cu respectarea principiilor puterii judectoreti.
De asemenea, liberul acces la justiie nu se va putea obine deplin, dect printr-un proces echitabil, 11 n cadrul
cruia s se asigure i s se garanteze toate drepturile inclusiv i dreptul la aprare i libertile individuale,
respectarea termenului rezonabil i asigurarea unei instane independente, impariale i legal constituite care va
activa n conformitate cu principiul legalitii.
Accesul liber la justiie garantat de ctre Convenie trebuie de asemenea s se completeze cu art. 13 care
prevede dreptul la un recurs efectiv (Kudla c. Polonia, 2000). Desigur, accesul liber la justiie nu nseamn numai,
posibilitatea naintrii aciunii sau cererii n instana de judecat, ci i posibilitatea de a se folosi de cile de atac
prevzute de lege.12

8
9
10
11
12
 Accesul la justiie, n cazul anumitor categorii de persoane poate fi permis numai dac se obine autorizarea
autoritii competente n lipsa crora procesul nceteaz. n aceast categorie intr judectorii, 13 ct i
parlamentarii,14 numai dup ridicarea imunitii.
Accesul la justiie nu ar trebui s fie condiionat de situaie financiar a persoanei i din acest considerent
statele n conformitate cu rezoluiile Consiliului Europei ar trebui s asigure un acces real la justiie.15
Este necesar de subliniat c accesul liber la justiie poate fi barat de un obstacol de fapt, fie de drept i
excluderea lor, n cazuri necesare , ce determin faptul c dreptul analizat nu va fi teoretic i iluzoriu, ci efectiv.
Acest principiu este asigurat de instituia incompatibilitii n procesul penal. Scopul instituiei menionat
este asigurarea imparialitii instanei de judecat i posibilitatea oferit prilor, invocnd cazurile de
incompatibilitate, de a exclude. Prin intermediul recuzrii de la nfptuirea justiiei judectorul care este direct sau
indirect, interesat n soluionarea cauzei.
O particularitate a art. 19 CPP n ceea ce privete accesul liber la justiie este obligaia organului de urmrire
penal, procurorului de a lua toate msurile legale pentru cercetarea cauzei sub toate aspectele 16 complet17 i
obiectiv18 a circumstanelor cauzei.
Legea procesual penal a stabilit garanii procesuale n vederea realizrii eficiente a regulilor enunate:
1. cazurile de incompatibilitate (art. 37 CPP, art. 54 CPP)
2. nimeni nu este obligat s dovedeasc nevinovia (imposibilitatea impunerii bnuitului, nvinuitului
de a-i dovedi nevinovia), art. 8, alin. 2
3. neadmiterea datelor obinute prin aplicarea violenei, ameninrilor sau altor mijloace de
constrngere, prin violarea drepturilor i libertilor persoanei (art. 94, alin. 1. P. 1).
4. Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit (art. 101, alin. 3).
Instana cerceteaz i pune la baza hotrrii este numai probele la cercetarea crora au avut acces toate prile
n egal msur.
Regula examinrii sub toate aspectele, complet i obiectiv are o aplicare fundamental n cadrul procesului
de apreciere a probelor fiind mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instanei de judecat i
reprezentantului organului de urmrire penal, procurorului.
Existena examinrii sub toate aspectele complet i obiectiv a circumstanelor cauzei i probele prezentate
este dictat de necesitatea realizrii scopului procesului penal i aflrii adevrului pe fiecare cauz examinat.

98. Analizai constatrile CEDO n cauza Ciorap vs Moldova.

Reclamantul s-a plns n temeiul articolului 3 al Conveniei (condiii inumane de detenie i alimentare silit), n
temeiul articolului 6 1 (accesul la o instan n ceea ce privete alimentarea sa silit), n temeiul articolului 8
(cenzurarea corespondenei i dreptul de a se ntlni cu familia sa n condiii de confidenialitate) i n temeiul
articolului 10 (accesul la regulamentul intern al izolatorului de detenie provizorie).
A. Prejudiciu
124. Reclamantul a pretins EUR 81,800 cu titlu de compensaii pentru prejudiciul moral cauzat prin pretinsele
nclcri ale drepturilor sale, inclusiv EUR 50,000 pentru violarea articolului 3, EUR 24,800 pentru violarea
HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 30 articolului 6 i EUR 7,000 pentru violarea articolului 8 al Conveniei.
El s-a bazat pe jurisprudena Curii cu privire la articolele menionate mai sus.
125. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a susinut c reclamantul nu a dovedit
violarea niciunui articol din Convenie i nu a prezentat nicio prob cu privire la prejudiciul moral. El a considerat
irelevant jurisprudena invocat de reclamant, deoarece acele cauze s-au referit la situaii diferite, iar

13
14
15
16
17
18
compensaiile acordate de Curte n acele cauze au reflectat constatarea unei violri a mai multor articole din
Convenie.
126. Curtea reamintete c n aceast cauz ea a constatat violri grave ale articolelor 3, 6 i 8 ale Conveniei,
cea mai important fiind tortura. Hotrnd n baz echitabil, Curtea acord reclamantului EUR 20,000 cu titlu de
compensaii pentru prejudiciul moral (a se vedea Nevmerzhitsky, citat mai sus, 145; Holomiov, citat mai,
155).
B. Costuri i cheltuieli
127. Reclamantul a pretins EUR 3,136 cu titlu de costuri i cheltuieli, sum care includea EUR 3,000 pentru
reprezentarea juridic. n susinerea preteniilor sale, el a prezentat un contract ncheiat cu reprezentantul su i o
list detaliat a orelor lucrate asupra cauzei, care confirma c reprezentantul su a lucrat 50 de ore, costul orei de
lucru fiind de EUR 60.
128. Guvernul a contestat necesitatea de a lucra 50 de ore asupra cauzei i a notat c reclamantul a fost
reprezentat doar dup comunicarea ctre Guvern a cererii. Mai mult, sumele cerute erau nerezonabil de mari i nu
a existat nicio prob c reclamantul le-a pltit de fapt reprezentantului su. Mai mult, reprezentantul era membru al
unei organizaii non-guvernamentale non-profit i trebuia s lucreze gratuit.
129. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului 41, trebuie
stabilit dac ele au fost necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea, spre exemplu, Ostrovar
v. Moldova, citat mai sus, 21).
130. n aceast cauz, avnd n vedere lista detaliat prezentat de reclamant, criteriile de mai sus,
complexitatea cauzei i lucrul efectuat de avocatul reclamantului, care l-a reprezentat pe reclamant doar dup ce
aceast cauz a fost comunicat, Curtea acord reclamantului EUR 2,000 cu titlu de costuri i cheltuieli, din care
sunt deduse EUR 850, sum care a fost primit de la Consiliul Europei cu titlu de asisten judiciar, plus orice
tax pe valoare adugat care ar putea fi perceput (a se vedea Nevmerzhitsky, citat mai sus, 149).
HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 31
C. Dobnda de ntrziere
131. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda de ntrziere s fie calculat n funcie de rata minim a
dobnzii la creditele acordate de Banca Central European, la care vor fi adugate trei procente. DIN ACESTE
MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea ce privete condiiile de detenie a
reclamantului;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea ce privete alimentarea silit a
reclamantului i modul n care aceasta a fost efectuat;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 6 al Conveniei n ceea ce privete refuzul de a examina recursul
reclamantului pe motiv de neplat a taxei de stat;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei ca rezultat al cenzurrii corespondenei sale;
6. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce privete condiiile n care reclamantul a
trebuit s se ntlneasc cu vizitatorii si n nchisoare;
7. Hotrte c nu este necesar de a examina separat pretenia formulat n temeiul articolului 10 al Conveniei;
8. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care aceast hotrre
devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei urmtoarele sume, care s fie convertite n
valuta naional a statului prt conform ratei aplicabile la data executrii hotrrii:
(i) EUR 20,000 (douzeci mii euro) cu titlu de prejudiciu moral;
(ii) EUR 1,150 (o mie o sut cincizeci euro) cu titlu de costuri i cheltuieli;
(iii) orice tax care poate fi perceput la sumele de mai sus;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie pltit o
dobnd la sumele de mai sus HOTRREA CIORAP c. MOLDOVEI 32 egal cu rata minim a dobnzii la
creditele acordate de Banca Central European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
9. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.

99. Estimai modalitatea de realizare n activitatea organelor de urmrire penal a obligaiei de a lua toate
msurile prevzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i obectiv a circumstanelor
cauzei.

109. Explicati esenta principiului libertatii de marturisire impotriva sa.

se analizeaz una dintre esenialele garanii ale acuzatului n cadrul probatoriului penal. Noua legislaie procesual
penal proclam libertatea persoanei de a mrturisi mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului,
soiei, logodnicului, logodnicei sau de a-i recunoate vinovia. Acest principiu include att dreptul la tcere, ct
i dreptul de a nu mrturisi mpotriva altei persoane.
Scopul privilegiilor mpotriva autoincriminrii este de a-l proteja pe acuzat de aciunile necorespunztoare ale
autoritilor i, astfel, de a evita erorile judiciare. Dreptul la absena autoincriminrii vizeaz, n primul rnd,
respectarea voinei persoanei acuzate de a pstra tcerea i a presupune c n cauzele penale acuzarea s fie fcut
fr a obine probe prin metode coercitive sau opresive mpotriva voinei acuzatului. Exist posibilitatea formulrii
unor raionamente defavorabile
tcerii unui acuzat pe parcursul procesului. Un asemenea privilegiu nu ar trebui s mpiedice de a lua n
considerare tcerea acuzatului n situaii care, n mod vdit, cer o explicaie din partea lui. Legiuitorul prevede i
obligaia de a transmite n scris informaia privind drepturile bnuitului, n care trebuie inclus i dreptul de a tcea
i a nu mrturisi mpotriva sa.
n contextul dreptului la tcere i a nu mrturisi mpotriva sa pot fi distinse cteva componente. n baza acestui
drept, nvinuitul i inculpatul trebuie s fie informat de organul de urmrire penal asupra faptului c este liber de
a depune declaraii referitor la fapta care a constituit obiectul acuzaiei.
Aspectul informrii asupra consecinelor cooperrii cu organele statului este similar cu situaia bnuitului. O
ntrebare stringent n doctrina juridic se refer la admisibilitatea utilizrii anumitor procese-verbale n calitate de
mijloc de prob obinute la etapa predecesoare pornirii urmrii penale.
. Acuzatului trebuie s i se atrag atenia asupra faptului c ceea ce declar poate fi folosit mpotriva sa. Obligaia
de a avertiza acuzatul trebuie pus n faa organului de urmrire. Avertiznd persoana referitor la dreptul la tcere,
instana trebuie s aduc la cunotina inculpatului i faptul c refuzul acestuia de a rspunde la ntrebrile puse n
cadrul procesului poate crea unele dificulti la stabilirea adevrului.

110.Distingeti cazurile cind nu este afectat dr. la tacere

exista anumite situatii cind persoana totusi trebuie sa dea anumite explicatii (dosarele financiare, depasirea vitezei,
parcarea ilegala), refuzul de a acorda astfel de explicatii poate fi interpretat in favoarea procurorului.Deasemenea
nu exista incalcare cind vorbim de ridicarea mostrelor de singe, amprentelor digitale etc. refuzul de a depune
declaratii intr-un proces public unde s-au respectat toate drepturile ( nu la urmarire), permite instantei de a
considera probele acuzarii ca fiind veridice.

111.Estimati categoriile de persoane care au dr. de a nu depune declaratii in functie de rationamentul

principiului dat.
In procesul penal nimeni nu poate fi obligat sa depuna declaratii impotriva rudelor sale apropiate, a sotului, sotiei,
logodnicului, logodnicei. Categoria de persoane care intra in categoria de rude apropiate este circumscris exhaustiv
la pct.41) al art.6CPP al RM si sunt : copiii, parintii, infietorii, infiatii, fratii, surorile, bunicii, nepotii. Pentru a
verifica relatiile de rudenie intre pers. nominalizate este necesar de a controla actele de stare civila eliberate de
org. De stare civila. In cazul in care aceste categorii de persoane nu sunt prevenite de dr. de a tacea, datele obtinute
prin audierea martorilor nu vor fi admise ca probe.logodnicul se verifica prin poze,martori,filmari.

115.definiti continutul principiului dreptul de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.
este logic ca o pers. Care si-a ispasit pedeapsapentru o fapta sa nu mai fie pusa in situatia de a fi pedepsita inca o
data pentru aceeasi fapta. Acest drept include si interdictia urmaririi sau judecarii repetate, din motiv ca sunt
actiuni inseparabile de procedura atragerii la rs.penala. Fiind cunoscut din antichitate la romani cu denumirea non
bis in idem, acest principiu inseamna: nu de doua ori pt acelasi lucru . in conventie se spune ca nici o pers. Nu
poate fi urmarita sau pedepsita penal de jurisdictia aceluiasi stat pt savirsirea unei infractiuni pentru care a fost
deja achitata sau condamnata printr-o hot. Definitiva legii si procedurilor penale ale acelui stat. Aceste prevederi
au 2 exceptii : este posibil de redeschis, daca fapte noi sau recent descoperite sau exista un viciu fundamental in
cadrul procedurilor precedente sunt de natura sa afecteze hotarirea pronuntata.
Pentru realizarea acestui principiu p.7) si 8) din alin.(1) al art. 275 CPP prevede ca urm.pen. nu poate fi pornita,
iar daca a fost pornita, nu poate fi efectuata si va fi incetata in cazurile in care :
- in privinta persoanei exista deja o hot.judecatoreasca definitiva in legatura cu aceeasi acuzatie sau prin care s-a
constatat imposibilitatea urm.pen pe aceleasi temeiuri;
- in privinta unei persoane exista o hot. Neanulata de neincepere a urmaririi penale sau de incetare a urm. Pen. Pe
aceleasi acuzatii.
Reluarea urmaririi in aceste cazuri poate avea loc numai daca apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu
fundamental.
Sub incidenta aceluiasi principiu cade si situatia cind persoana a fost trasa la rs. Administrativa. Declansarea unui
proces in privinta aceluiasi faptuitor si pt aceeasi fapta nu mai este posibila. Principiul dreptul de a nu fi urmarit,
judecat sau pedepsit de mai multe ori este aplicat si se respecta si in cazul cind o persoana a fost sanctionata pentru
o infractiune intr-un stat strain. Problema recunoasterii hot. Jud. Straine implica deducerea termenelor de detentie
preventiva dintr-un alt stat, in caz de incepere a executarii pedepsei sau executarii totale a ei persoana nu mai este
supusa pedepsei repetatept aceeasi fapta.

116. Analizati hotarirea Curtii Constitutionale cu privire la constitutionalitatea art. 63 CPP.

S E S I Z AR E
privind constituionalitatea unei sintagme din alin. (6)
art. 63 Cod de procedur penal, la demersul
Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu n legtur cu
soluionarea plngerii depuse n ordinea art. 313 CPP
n cauza lui ara Sergiu
1. n cadrul unui dosar penal, pornit referitor la infraciunea prevzut de art. 309 1 alin. (3) lit. b), c), e) CP, cet.
ara Sergiu prin ordonana din 13.06.2007, a fost recunoscut n calitate de bnuit n svrirea acestei infraciuni n
privina cet. Braga Vitalie, fiindu-i tot atunci explicate drepturile i audiat n calitate de bnuit. Drepturile i
obligaiile bnuitului snt prevzute n art. 64 CPP.
2. Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) CPP organul de urmrire penal nu este n drept s menin n calitate de
bnuit persoana n privina creia a fost dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar
cu acordul Procurorului General i al adjuncilor si, mai mult de 6 luni.
Conform alin. (3) din art. 63 CPP la momentul expirrii termenului de 3 luni, ori dup caz a celor de 6 luni,
organul de urmrire penal este OBLIGAT s dispun scoaterea bnuitului de sub urmrire penal, ori s dispun
punerea lui sub nvinuire.
Procedura de scoatere a bnuitului de sub urmrire penal este reglementat de art. 284 CPP, iar cea de
punere sub nvinuire de art. 280-281 CPP.
innd seama de dispoziiile acestor norme de procedur penal, procurorul, care, efectua urmrirea penal n
cauz, avea obligaia ca pn la 13.09.2007 s-l pun pe bnuitul ara S. sub nvinuirea svririi infraciunii n
cauz, ori dup caz, printr-o nou ordonan, cu acordul Procurorului General, ori a adjuncilor si s prelungeasc
calitatea de bnuit pn la 13.12.2007.
3. Potrivit materialelor dosarului nici una din obligaiile enumerate nu au fost exercitate de procurorul ce
efectua urmrirea penal. Deci pn la 13.09.2007 bnuitul ara S. nu a fost pus sub nvinuire, nu a fost scos de
sub urmrirea penal, i nici nu a fost prelungit termenul de inere a lui n calitate de bnuit maxim pn la
13.12.2007, ca ulterior ori s fie scos de sub urmrire penal ori s fie pus sub nvinuire.
La 06 februarie 2009 procurorul, care efectua urmrirea penal, prin ordonan a reluat urmrirea penal i la
pus pe cet. ara S. sub nvinuirea n svrirea infraciunii prevzute de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) Cod penal.
4. Ordonana de punere sub nvinuire a lui ara S. a fost atacat n ordinea art. 299 1 CPP cu plngere de ctre
nvinuit, care n motivare a invocat c procurorul nu a fost n drept de a relua urmrirea penal i al pune sub
nvinuire deoarece au expirat termenele prevzute de art. 63 CPP i ara S. se consider scos de sub urmrire
penal.
Reluarea urmririi penale este contrar prevederilor art. 287 CPP. Conform alin. (1) reluarea poate avea loc
numai dac s-a constatat c nu a existat n fapt cauza care a determinat scoaterea persoanei de sub urmrire penal,
iar potrivit alin. (4) reluarea urmririi penale poate avea loc dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu
fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat ordonana de scoatere de sub urmrire penal.
Procurorul ierarhic superior a respins plngerea, motivnd c conform art. 63 alin. (6) CPP calitatea de
bnuit a lui ara S. a ncetat de drept, prin urmare nu a fost necesar o ordonan separat de scoatere a lui de sub
urmrire penal.
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin. (2) n cazul
acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt.
5. n ordinea art. 313 CPP ara S. prin intermediul avocatului Ulianovschi Gh. a atacat cu plngere
judectorului de instrucie, aciunile procurorului, manifestate prin emiterea ordonanei de reluare a urmririi
penale i punerea lui sub nvinuire din 06.02.2009, solicitndu-se anularea acestor acte procedurale i scoaterea lui
ara S. de sub urmrire penal.
Ca motivare s-a invocat, c reluarea urmririi penale n cazul lui ara S. i punerea lui sub nvinuire
contravine prevederilor art. 287 CPP, deoarece s-au adoptat peste termenul prevzut de lege (maxim ntr-un an) i
n raport cu dispoziiile art. 230, 251 CPP, actele n cauz devin nule.
La fel reluarea urmririi penale contravine, principiului non bis in idem, ce rezult din prevederile art. 4
al Protocolului 7 al Conveniei Europene privind Drepturile Omului, art. 7 Cod penal i art. 22 al Codului de
Procedur Penal.
6. Prin ncheierea din 30 decembrie 2009 a Judectoriei Botanica, mun. Chiinu, n temeiul art. 7 i 349
CPP s-a admis demersul avocatului Gh. Ulianovschi i s-a sesizat Curtea Suprem de Justiie cu privire la
controlul constituionalitii sintagmei ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor
indicate n alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea
persoanei sub nvinuire pentru aceiai fapt din art. 63 alin. (6) CPP n raport cu art. 16, 21, 25 din Constituia
Republicii Moldova.
Totodat s-a suspendat procedura privind soluionarea plngerii lui ara S. i avocatului depus n
ordinea art. 313 CPP mpotriva actelor procurorului ordonanei de reluare a urmririi penale i punerii lui sub
nvinuire.
7. Prin hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie s-a admis demersul Judectoriei sect. Botanica, mun.
Chiinu i s-a decis s se sesizeze Curtea Constituional referitor la constituionalitatea sintagmei din alin. (6)
art. 63 Cod de procedur penal, citm: ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor
indicate n alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea
persoanei sub nvinuire pentru aceiai fapt, ncheiat citatul, n raport cu art. 16, 21, 25 din Constituia Republicii
Moldova.
Curtea Suprem de Justiie consider c prevederea citat din alin. (6) este neconstituional din
urmtoarele considerente.
8. Conform art. 16 alin. (1) din Constituie respectarea i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire
primordial a statului. Aceast prevedere Constituional este concretizat n art. 10 alin. (1) Cod de procedur
penal, care stipuleaz c toate organele i persoanele participante la procesul penal snt obligate s respecte
drepturile, libertile i demnitatea persoanei.
Mai sus s-a menionat c prin ordonana din 13.06.2007 procurorul, ca organ de urmrire penal, l-a
recunoscut pe cet. ara S. n calitate de bnuit n svrirea infraciunii prevzute de art. 309 1 alin. (3) lit. b), c), e)
Cod penal, deci n svrirea aciunilor de tortur fa de un minor n scopul de a obine informaii referitor la o
presupus infraciune. Bnuitul ara S. a fost audiat privitor la infraciunea imputat lui.
Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3 CPP ara S. ca bnuit nu putea fi meninut n aceast calitate mai mult de 3
luni, iar cu acordul Procurorului General ori al adjuncilor si mai mult de 6 luni.
Aliniatul (3) al art. 63 CPP n mod imperativ oblig procurorul c dac termenul de 3 ori 6 luni a expirat
i nu s-au acumulat probe pentru a pune persoana bnuit sub nvinuire, trebuie s dispun prin ordonan
scoaterea bnuitului de sub urmrire penal, despre ce acesta trebuie s fie informat, obligaia privind informarea
bnuitului. Rezult din prevederile art. 62 alin. (1) pct. 10) CPP conform cruia bnuitul are dreptul s fie informat
de organul de urmrire penal despre hotrrile adoptate care se refer la drepturile i interesele sale.
n situaia n care se prezum c bnuitul ara S., cunoate prevederile art. 63 alin. (3) n sensul
obligaiunii procurorului de al scoate de sub urmrire penal dup expirarea a 3 ori a 6 luni, termen n care el nu a
fost pus sub nvinuire, ultimul obine dreptul s considere c bnuiala, ori vinovia lui n svrirea infraciunii nu
s-a confirmat i i-a format convingerea i rezoluia c procurorul a procedat anume n modul prevzut de alin. (4)
art. 63 CPP, prin ordonana a dispus scoaterea lui de sub urmrire penal.
Obligaiunea procurorului de a dispune scoaterea bnuitului dup caz, de sub urmrirea penal rezult din
prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22) CPP, iar conform art. 255 alin. (1) CPP la desfurarea urmririi penale, asupra
aciunilor respective procurorul dispune prin adoptarea ordonanei. Despre necesitatea adoptrii ordonanei
motivate n cazul cnd procurorul trebuie s dispun scoaterea persoanei de sub urmrire penal stipuleaz i art.
284 alin. (3) CPP.
Astfel, avnd n vedere dispoziia art. 16 alin. (1) din Constituie c respectarea i ocrotirea persoanei
constituie o ndatorire primordial a statului, legislatorul, n mai multe norme a procedurii penale, printre care i
cele enunate mai sus, a statuat obligaiuni a procurorului ca reprezentant al statului, la efectuarea urmririi penale
n privina unei persoane i garantarea c drepturile acestuia vor fi respectate i ocrotite.
Dispoziia alin. (6) art. 63 CPP, care prevede c ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu
expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea
persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt, s-a inclus n art. 63 prin Legea nr. 264-XVI din 28.07.2006, ntrat n
vigoare la 03.11.2006, aceasta este n contradicie cu art. 21 din Constituie, privind prezumia nevinoviei,
precum i cu art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului.
Potrivit art. 21 din Constituie orice persoan, acuzat de un delict este prezumat nevinovat pn cnd
vinovia sa va fi dovedit n mod legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate
garaniile necesare aprrii sale.
Raportnd prevederile art. 21 cu starea de fapt a cazului ara S. se prezum c ultimul, din momentul ce
au expirat termenele aflrii lui n calitate de bnuit i nu i-a fost naintat nvinuirea n svrirea infraciunii
imputate, a obinut dreptul de a considera c bnuiala a disprut i nu are nici o restricie legat de cazul penal.
Aceast ncredere c persoana este nevinovat avea dreptul s fie sugerat i altor ceteni.
Dispoziia nominalizat menine ns bnuiala acestei persoane n timp i care este nedeterminat.
 Din acest punct de vedere i din sensul art. 21 din Constituie se deduce o concluzie c odat ce n
termenele prevzute de lege bnuiala persoanei n svrirea infraciunii nu s-a dovedit, procesul judiciar trebuie s
se finalizeze cu ordonana de scoaterea bnuitului de sub urmrire penal.
Prevederea alin. (6) la care ne referim, de fapt legalizeaz nendeplinirea de ctre organul de urmrire
penal ori de procuror a obligaiilor privind cercetarea sub toate aspectele, complet, obiectiv i operativ a
tuturor circumstanelor cauzei, i aceasta contravine principiului legalitii procesului penal, precum i cerinelor
c legea trebuie s fie clar i previzibil.
Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie libertatea individual i sigurana persoanei snt inviolabile.
Aceast prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur penal care stipuleaz urmtoarele:
1) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal, judecat sau pedepsit de instana judectoreasc
de mai multe ori pentru aceeai fapt.
2) Scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale mpiedic punerea repetat sub nvinuire a
aceleai persoane pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un
viciu fundamental n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea respectiv.
3) Hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a persoanei de sub urmrire penal sau de ncetare a
urmririi penale, precum i hotrrea judectoreasc definitiv, mpiedic reluarea urmririi penale,
punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeai persoan pentru
aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental n
cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea pronunat.
Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai
multe ori, include i situaia cnd procurorul era obligat s scoat persoana de sub urmrire penal i s o
informeze despre aceast aciune penal. Iar dac nu a fost exercitat aceast obligaiune, n termenii prevzui de
lege, persoana, dup cum s-a mai menionat anterior, nterpretnd principiul asigurrii siguranei sale, este n drept
s considere c a fost scoas de sub urmrire penal. O nou reluare a acesteia ar putea avea loc numai n baza
prevederilor art. 287 CPP, precum i ale art. 4 pct. 2 din Protocolului nr. 7 al Conveniei pentru Aprarea
Drepturilor Omului.
Sintagma criticat, dar de fapt integrul alin. (6) face ca dispoziiile art. 63 alin. (3), (4), (5) s fie omise
de procuror i s nu procedeze n strict conformitate cu aceste prevederi, s nu se expun prin actul procedural
respectiv, i s menin persoana bnuit sub o stare de fapt stresant i pe un termen nedeterminat.
n sensul prevederilor al. (6) n vigoare procurorul nu are obligaia de a proceda n ordinea art. 287 CPP
i art. 4 din Protocolul nr. 7, dat fiind c urmrirea penal oficial nu a fost ncetat. Din aceste puncte de vedere, n
conformitate cu art. 7 alin. (3), art. 39 pct. 4) CPP, art. 2 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie,
art. 4 alin. (1) lit. a), art. 16, 38 alin. (1) lit. d); art. 39, 62 Codului jurisdiciei Constituionale, Curtea Suprem de
Justiie
SOLICIT:
Examinarea constituionalitii sintagmei din art. 63 alin. (6) CPP ncetarea de drept a calitii de bnuit n
legtur cu expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu
mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt, n raport cu art. 16 alin. (1), art. 21, art. 25 alin. (1)
din Constituia Republicii Moldova, precum i art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenia European pentru Aprarea
Drepturilor Omului.

117. Evaluati legislatia nationala in ce priveste dr. de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai
multe ori. Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie libertatea individual i sigurana persoanei snt inviolabile.
Aceast prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur penal care stipuleaz urmtoarele:
4) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal, judecat sau pedepsit de instana judectoreasc
de mai multe ori pentru aceeai fapt.

127 selectati element constitutive ale contradictori in pp

Acest P in continutul sau are urmat.elemente care il si definesc:
1.Separarea f.iilor procesuale si exercitarea lor de diferite org sau pers imputernicite.Cestea treb facute conform
funct procesuale de baza si anume ,f.ia acuzarii,f.ia apararii si f.ia judecarii cauzei mai sint si altele susidiare cum
ar fi cele legate de funcia act civile_respingerea acesteia sau de inaintare.In genere acest aspect presupune ca toate
f.iile nu pot fi exercitate concomitant de catre unul si acelasi organ sau persoana imputernicita ceia c ear duce la
abuzuri de justitie.
2.Egalitatea in dr a partilor(adica posibilitati procesuale egale pu sustinerea sa) Acesta este impartit in 2: Unul
fiind din traditiile anglo saxone si care se realizeaza la toate fazele procesuale apararea poate concomitant cu
acuzarea sa acumuleze independent porbe .
A doua fiind traditia continentala ,isi gaseste acet P realizarea doar la faza judecarii cauzei fiind lipsita de urmarire
penala,acesta asemaninduse mult cu proc.p achizitorial,mentionez ca RM face parte din aceasta ultima categorie.
3.Pozitia diriguitoare a instantei si Dr exclusiv a acesteia de a lua hotarirea in caauza penala,acesta semnalizeaza
ca jud este indepedenta creiind doar conditiii pu exercitarea dr si ob partilor.

128Distingeti contradict de egalitatea armelor in lumina jurisprudentei Cedo

Curtea o claseazala relatia dintre parti adica inst treb sa comunice ambelor parti toate piesele dosarului ,inst nu etse
in dr sa se implice din oficiu in administrarea probelor ,pe cind egalitatea armelor presupune posibilitatea reala ale
partilor se a a dminis probe ,cpp ne spune in art 100 al 2 ca partile treb sa aiba aceleasi posibilitati pu asi invoca
interesele sale
Desi sunt foarte asemanatoare acestea trebuie private distinct la fel sub aspectul sus mentionat de jurisprudenta
Cedo

129Estimati care principii asigura contradictorialitatea pp

Cest p este unul general in pp si ar treb sa se aplice pe tot parcursul procesului el este strins legat cu alte principii
si anume se simte o colaborare strinsa cu p egalitatea armelor deorece preupune ambele drepturile si obligatiile
partilor in process, (1) Urmrirea penal, aprarea i judecarea cauzei snt separate i se efectueaz de diferite
organe i persoane.
(2) Instana judectoreasc nu este organ de urmrire penal, nu se manifest n favoarea acuzrii sau a aprrii
i nu exprim alte interese dect interesele legii.
(3) Prile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind nvestite de legea procesual penal cu
posibiliti egale pentru susinerea poziiilor lor. Instana de judecat pune la baza sentinei numai acele probe la
cercetarea crora prile au avut acces n egal msur.
(4) Prile n procesul penal i aleg poziia, modul i mijloacele de susinere a ei de sine stttor, fiind
independente de instan, de alte organe ori persoane. Instana de judecat acord ajutor oricrei pri, la solicitarea
acesteia, n condiiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.

145indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficalitatii procesului penal

In primul rind determina obligatiile pozitive ale st a determinat dispoziiile ce prevd obligarea organelor de
cercetare penal de ase sesiza din oficiu privind svrirea unei infraciuni, obligaia organelor judiciare de a
ncepe urmrirea penali de a efectua cercetrile penale, obligaia procurorului de a dispune trimiterea n judecat,
dac se ndeplinesc condiiile legii, obligaia instanei de a soluiona cauza i obligaia executrii
din oficiu a hotrrii penale definitive. Garania juridic a respectrii acestui principiu o
constituie instituirea unor sanciuni disciplinare penale fa de cei care nu-i ndeplinesc obligaia legal
de a desfura procesul penal.nscriind acest principiu, Codul de procedur penal face i o rezerv,
artnd c actele necesareprocesului penal se ndeplinesc din oficiu, dac prin lege nu se
dispune altfel, adic n anumite cazuri legea mpiedic organelor judectoreti s acioneze
din oficiu i supune activitii organelor judiciare iniiativaperoanelor prevzute de lege, iar aceast
persoan capt un drept de a dispune asupra nceperii i desfurriiprocesului penal.Pentru infraciuni cum ar fi
violarea de domiciliu, violul, lovirea, vtmarea, aciunea penal nu poatefi pus n micare dect la plngerea
prealabil a persoanei vtmate; fr o asemenea plgere nu poate ncepeurmrirea penal. n aceeai situaie se
afl organul de urmrire penal, dac pentru unele infraciuni contrasiguranei circulaiei pe cale ferat i contra
capacitii de aprare a rii nu a fost sesizat de organul competental cilor ferate, respectiv, de organul militar.Pe baza
aceleiai derogri de la oficialitate, urmrirea sau judecata nu mai pot continua cnd persoanavtmat i
retrage plgerea prealabil sau se mpac cu inculpatul, dac legea permite. n unele
situaii, p r o c e s u l p e n a l s e p o r n e t e d i n o f i c i u , d a r d e s f u r a r e a s a u l t e r i o a r e s t e l
s a t l a d i s p o z i i a p e r s o a n e i vtmate, n sensul c aceasta i fptuitorul se pot mpca (ex.
la infraciuni de lovire, vtmare corporal, seducie)

146Distingeti institutia oficilaitatii cu cea a disponibilitatii in procesul penal

In procesul penal in prim rind nu se evedentiaza institutia disponibilitatii aceasta fiind aplicata mai larg in
procedura civila.Prin institutia oficialitatii intelegem Procurorul i organul de urmrire penal au obligaia, n
limitele competenei lor, de a porni urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul
cod, c s-a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea constatrii faptei penale i a persoanei
vinovate.si Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei sale.Acesta avin
exceptile ca Urmrirea penal se pornete numai n baza plngerii prealabile a victimei n cazul infraciunilor
anumite prevazute de lege.La mpcarea prii vtmate cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul n anumite cazuri
urmrirea penal nceteaz
 O alta situatie este atunci cind OUP sesizeaza despre pregatirea unei inf si informeaza titularul de drepturi sau
autoritatea abilitat conform legislaiei privind protecia indicaiilor geografice, denumirilor de origine i
specialitilor tradiionale garantate, n termen de 15 zile lucrtoare de la data primirii notificrii si acesta nu
depune plngerea prealabil, organul de urmrire penal nu ncepe urmrirea penal n conformitate cu prevederile
prezentului cod.Daca e sa analizam sub acest aspect p disponibilitatii dupa parerea mea ar incadra aceste exceptii
ale p ofcialitatii deoarece acesta determina disponibilitatea organelor jurisdictionale in afara cind aceste sunt
obligate conf regulaamentului de serviciu precum si la sesizarea partilor printr-o cerere a inf

147evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspectiva reformei legislatiei procesuale.

In mai multe cazuri putem bn observa unele exceptii de la acest principiu si anume uneori pornirea urmaririi
penale se porneste numai in baza plingerii prealabile a victemei,in asa situatii procur poate porni urmarirea numai
daca victima din cauza incapacitatii sau a capacitatii limitate de xercitiu a starii de neputiinta sau a depedentei fata
de banuit sau pot si alte motive nu este in stare sa isi apere dr si interesele sale,ca o exceptie vine si impacarea
partilor in acele inf mai putin grave si usoare ,ceia ce ar inlatura raspunderea penala.putem atribui aici si retragerea
imunitatii anumitor pesroane (deputati)ceia ce ar schimba totatlmente pornirea si si desfasurarea procesului mai
departe.Cred ca aceste exceptii sunt benevenite pu legislatia procesual penala nationala deoarece asigura dreptul
fiecarui participant de asi alege conduita in proces.in proetul de modificare a CPP care urmeaza afi aprobat de
catre parl RM este o asa norma care apare la fel ca o exceptie si anume inceperea pornirii dosarului la sesizarea
OUP,ca de exemplu o babuta a sunat la 14.22 ca i s-a furat gainile si ca stie ca acesta etse vecinul sua ca la vazut
citeva zile a venit pe la ea si i le numara.Acesta a scos automat o cerere si dosarul este considerat inceput la 14 .
22,la 15 00 ofit de UP pleaca la babuta analizeaza situatia ,acesta in anumite condtii incepe examinarea
cauzei,poate fi si asa situatii cind este un denunt eronat astfel se intocmeste procesul verbal unde inseamna ora ca a
incetat urmarirea pu un denunt eronat.Cred ca este bn venita o asa reforma ,chiar daca OUP se impotriveaza pu ca
cred ca est eo pierdere de timp desi dupa parerea mea acestea isi vor indeplini anume atributiile de serviciu..

43. Definii conceptul de tortur i tratament cu cruzime, inuman ori degradant

Al. 3 al art. 10 al CPP interzice, fr nici o excepie, supunerea persoanei la tortur, la tratamente cu cruzime,
inumane ori degradante; sau deinerea n condiii umilitoare i impunerea participrii la aciuni procesuale care ar
leza demnitatea uman. Constituia R.M. consacr acest principiu n al. 24:
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori departamente.
Pe lng reglementarea constituional a acestui aspect al principiului, el primete i o vast reglementare
internaional. Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite a adoptat Declaraia Universal a Drepturilor
Omului la 10.XII.1948 i principiul respectrii demnitii umane (art. 5). Acest principiu este reluat i n art. 3 al
Conveniei Europene privind protecia drepturilor omului i a libertilor fundamentale (Roma, 4.XI.1950).
Convenia European pentru prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante,
adoptat la Strasbourg la 26.XI,1987, devine obligatorie din 01.02.1998 i pentru Republica Moldova. Pactul
Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice din 1966 n art. 7 iari consacr acest principiu, de
asemenea i Convenia ONU din 1984 pentru prevenirea torturii i a altor Tratamente sau pedepse Crude, Inumane
ori Degradante. n toate aceste acte juridice figureaz termeni: tortur, tratament inuman, tratament
degradant.Convenia ONU pentru prevenirea torturii, n vigoare din 26 iunie 1987 n art. 1 stabilete:
Termenul tortur semnific orice act prin care se cauzeaz unei persoane n mod intenionat suferine sau
dureri grave, fie fizice sau psihice n scopul deinerii de la ea sau de la o ter persoan a unei anumite informaii
sau mrturii; pedepsirea ei pentru o aciune, pe care ea sau o ter persoan a comis-o sau este bnuit de comitere;
intimidarea sau constrngerea ei sau a unei tere persoane ori din alte motive bazate pe orice fel de discriminare.
De aici rezult c tortura este construit din trei elemente eseniale:
Cauzarea unor suferine sau durerii fizice sau psihice grave;
Cauzarea intenionat a durerii;
Urmrirea unui scop anume precum ar fi obinerea informaiei, pedepsirea sau intimidarea. Curtea European
pentru aprarea Drepturilor Omului deosebete trei noiuni de baz ale art. 3 al. CEDO dup indicele de gravitate
al tratamentului sau al pedepselor. Pentru fiecare dintre noiuni Comisia European pentru Drepturile Omului i
Curtea definesc criteriile cu prilejul a dou cauze interstatale examinate de Curte. n cauza Danemarca, Frana,
Norvegia, Suedia i Olanda c/Greciei. (Cauza Greac 1969) au determinat gradele comportamentului interzis dup
cum urmeaz:
Tortura: tratament inuman avnd drept scop obinerea informaiei sau a unor mrturisiri, sau aplicarea unei
pedepse.
Tratamentul sau pedeapsa uman: tratament de natur s provoace n mod deliberat grave suferine mintale sau
fizice, care, n aceste situaii particulare, nu se pot justifica.
 Tratament degradant: tratament care umilete n mod grav individual n faa altora sau care l determin s
acioneze mpotriva voinei ori a contiinei sale.
Codul de Procedur Penal al R.M. interzice i deinerea n condiii umilitoare pentru a nu ofensa, jigni sau
njosi persoana cu scopul de a-l pune ntr-o situaie de inferioritate, care s-i aduc atingere demnitii. Prin
demnitate nelegem contientizarea individual i de ctre alte persoane a faptului posedrii unor caliti
morale i intelectuale de apreciere a personalitii

44. Deducei constatrile CtEDO n cauza Corsacov vs Moldova.

Art3 interzicerea torturii si art .13 dr la un recurs efectiv .
1.Reclamantul a pretins c el a fost supus unei brutaliti grave din partea poliiei i c autoritile au omis s
desfoare o investigaie adecvat a incidentului, ceea ce constituie o nclcare a articolului 3. El de asemenea se
plnge de nclcarea articolului 13 al Conveniei.
Curtea nu este convins de argumentele prezentate de ctre Guvern i consider c acesta a omis s
prezinte o explicaie plauzibil despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea
noteaz c expertiza medical din 28 februarie 2000, ntocmit de ctre o comisie independent constituit
din 4 medici legiti cu experien, numit de ctre procuratur, n mod clar precede faptul c leziunile
corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cdere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect
contodent (vezi paragraful 33 de mai sus). Ea mai noteaz de asemenea c, constatrile comisiei medicale nu
au fost puse la ndoial n procedura naional i c Guvernul nu a prezentat nici o prob Curii, care s pun
la ndoial concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea consider c acest raport are o
valoare probatorie puternic n ceea ce privete modul n care reclamantului i-au fost cauzate leziunile
corporale
Curtea conchide c Guvernul nu a reuit s prezinte probe care s dovedeasc faptul c leziunile corporale
au fost cauzate reclamantului ntr-un alt mod dect aplicarea unui tratament ru pe parcursul aflrii sale n
arest.
Expertiza medical arat c reclamantul a fost btut cu obiecte contodente n cap i la talpa piciorului su
stng. Se pare c n rezultatul acestor bti reclamantul a suferit o traum acut la cap i o contuzie; el avea
numeroase vnti pe fa, n jurul urechii drepte i pe talpa piciorului su stng; el a avut o perforare a
membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalat i
care a avut drept rezultat scderea capacitii de auz (ibidem). Se pare c, leziunile cauzate reclamantului s-
au deteriorat pn la invaliditate de gradul II, care n conformitate cu legislaia Republicii Moldova
corespunde pierderii capacitii de munc n volum de 50-75%.
Totui, elementul decisiv pentru determinarea formei tratamentului ru este practicarea aa zisei falaka (lovirea
tlpilor) la care a fost supus reclamantul. Aceasta este o form de tratament ru deosebit de grav care presupune
intenia de a obine informaii, intimida sau aplica o pedeaps. Curtea reamintete faptul c n cauza Salman
v. Turcia, citat sus, 115) ea a constatat faptul c folosirea practicii falaka, nsoit de lovituri n zona pieptului a
constituit tortur.
Curtea noteaz c investigaia a durat mai mult de trei ani, perioad n care ea a fost ncetat i re-deschis de cel
puin dousprezece ori. Toate deciziile care au respins plngerile au avut aceeai concluzie: c singura cauz a
leziunilor corporale ale reclamantului a fost lovirea sa de pmnt cu capul, atunci cnd a fost aruncat de ctre
ofierii de poliie pentru a-l deposeda de cuit. De asemenea, aceste decizii au indicat c ofierii de poliie au fost
n drept s utilizeze fora, deoarece cuitul pe care reclamantul l avea asupra sa a prezentat o ameninare pentru
viaa i sntatea lor i c ei au acionat n limitele legii.
Curtea noteaz faptul c autoritile naionale nu au oferit nici o explicaie cu privire la discrepana dintre
concluziile expertizei comisiei medicale din 28 februarie 2000, care n mod clar au indicat c leziunile corporale
au putut fi cauzate doar ca rezultat al btilor i versiunea circumstanelor faptei prezentat de ctre ofierii de
poliie A. Tulbu i V. Dubceac.
n aceste circumstane Curtea constat o nclcare a articolului 3 al Convenie i n aceast privin.
2. Reclamantul ar fi putut pretinde compensaii pentru cauzarea prejudiciului material i moral, numai dac
prejudiciul ar fi fost cauzat prin aciuni ilegale, deoarece urmrirea penal, desfurat de autoritile naionale a
conchis c aciunile ofierilor de poliie A. Tulbu i V. Dubceac au fost legale, orice aciune civil naintat
mpotriva lor ar fi fost inefectiv.
Curtea conchide c reclamantul nu a avut un remediu efectiv n conformitate cu dreptul naional de a pretinde
compensaie ca urmare a aplicrii n privina sa a unui tratament ru, i prin urmare constat o nclcare a
articolului 13 al Conveniei n ceea ce privete plngerea naintat de reclamant n conformitate cu articolul 3 al
Conveniei.
Curtea decide
 (a) ca statul prt s achite reclamantului, n decurs de trei luni de la data la care hotrrea devine definitiv n
conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei 20.000 Euro (douzeci de mii de Euro) n calitate de
prejudiciu moral i 1.000 Euro (o mie de Euro) n calitate de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n
valuta naional a statului prt la rata aplicabil la data executrii hotrrii, plus orice tax care ar putea fi
ncasat;
(b) c dup expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii va fi achitat o dobnd la
sumele de mai sus la o rat egal cu rata minim de mprumut a Bncii Centrale Europene pe parcursul
perioadei de penalitate plus trei procente;

45. Redactai n calitate de avocat o plngere pe numele procurorului despre nclcarea art. 3 al
CEDO n privina clientului dvs.

73. Definii conceptele de via privat, via intim, via familial.

Constitutia RM stabileste obligatia generala a S de a respecta si ocoti viata intima,familiar si privata
conform art 28.Principiul in discutie este intr-o dependenta strinsa cu asa concepte cum ar fi
inviolabilitatea domiciliului,secretul corespondentei.
Viata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei.Respectul p/u viata privata
trebnuie sa cuprinda intr-o amsura oarecare dreptul de a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu
caracter profesional sau de afaceri.in asa fel viata privata este un concept mult mai larg decit viata intima
si familiala si include neaparat si dr de adezvolta relatii cu alte persoane si cu lumea exterioara.
Viata familiala include toate rlatiile care apar in cadrul unei familii fondata prin casatorie sau a relatiilor ce
apar inurma maternitatii sau paternitatii.in cazul Johnston vs.Irlanda,1986 CEDO a decis ca acele cupluri
necasatorite care traiesc impreunacu copiilor sunt considerate a fi sub incidenta vietii familiale ca odata
ce relatiile create in cadrul lor nu diefra in practica de viata unei familiiformate prin casatorie.Totodata in
cazul Kerkhoven v Olanda 1992 o relatie stabila intre 2 fgemei si copilul nascut d euna din acestea prin
insemintarea artificiala,judecatorii au refuzat sa califice aceasta ca o viata de familie chiar daca
coabitarea lor era de tip familial,exista o divizare a sarcinelor parentale.Ele puteau sa revendice o
protectie numai in aceea ca priveste viata privata.aceasta ionseamna ca perssoanele care nu cad sub
incidenta conceptuluivietii familiale nu pot sa ceara aplicarea unor privilegii pe vare aceasta le poate
oferi,cum ar fi,ex:dr de anu face declaratii impotiva sotului sau rudelor apropiate,in acest sens,pct.41 al
art 6 din CPP stabileste ca fiind rude apropiate copii,parintii,infietorii,frati si surori,bunici si nepoti.
Viata intima sunt incluse acele aspecte ce tin de viata familiala sau privata,trecute prin prisma drptului
persoanei de a ramine singura.de ex:este o incalcare a intimitatii cazul cind o persoana este nevoita sa
mearga la veceu in camera unde se detine,aflindu-se in vazul tuturor.pentru protejarea persoanei contra
ingerintelor ilegale in viata sa privata,intima sau de familie legea stableste unele garantii.astfel,este
interzisa acumularea fara necesitate a informatiei despre viata privata si intimaa persoanei.Colectarea
unei asemenea informatii in particular si amestecul in viata privata si de famile in general se permite conf
art 8(2) al CEDO,in masra in care este prevaut de lege si daca constituie o masura care,intr-o societate
democratica,este necesara p/u securitatea nationala,siguranta politica,protectia sanatatii si a
morale,apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.

74. Analizai constatrile CEDO n cauza Iordache .a vs Moldova.

Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu Articolul 8 din Convenie, precum c dreptul lor la
libera coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea domestic, care reglementeaz
nregistrarea convorbirilor telefonice, nu conine suficiente garanii mpotriva abuzurilor din partea
autoritilor naionale.
A. Prejudiciu
58. Reclamanii nu au pretins nici prejudiciu material nici daune morale.
B. Costuri i cheltuieli
59. Reclamanii au pretins 5 475 EURO pentru costuri i cheltuieli suportate n procedurile n faa Curii.
Dumnealor au prezentat o condic detaliat a timpului utilizat.
60. Guvernul a pledat c din momentul n care reclamanii s-au reprezentat nsui, dnii nu sunt ndreptii s
recepioneze careva pli n acest sens. Alternativ, Guvernul a considerat c valoarea pretins este excesiv i a
contestat numrul de ore lucrate de reclamani.
61. Curtea ofer n total 3 500 EURO pentru costuri i cheltuieli.
C. Penaliti
62. Curtea consider oportun ca penalitile de ntrziere s fie bazate pe rata minim de mprumut a Bncii
Centrale Europene la care se vor aduga trei procente.
DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA N UNANIMITATE
1. Hotrte c a avut loc nclcarea Articolului 8 din Convenie;
2. Hotrte c nu a avut loc nclcarea Articolului 13 din Convenie, luat n conexitate cu Articolul 8;
3. Hotrte
(a) c statul reclamat urmeaz s achite reclamanilor, n decurs de trei luni de la data la care hotrrea va
deveni definitiv potrivit articolului 44 2 din Convenie, suma total de 3 500 EURO (trei mii cinci sute)
cu titlu de costuri i cheltuieli, care urmeaz a fi convertite n valuta naional a statului reclamat la rata de
schimb aplicabil n ziua efecturii plii, plus orice tax care ar putea fi perceput la aceast sum de la
reclamani; HOTRREA n cauza IORDACHI I ALII c. MOLDOVEI 23
(b) c din momentul expirrii
termenului de trei luni menionat i pn la achitare, o dobnd simpl va fi pltit la sumele menionate,
egal cu rata minim a dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene pe perioada ntrzierii plus trei
1
procente;
4. Respinge restul preteniilor reclamatului de satisfacie echitabil.

75. Proiectai o situaie de limitare legal a inviolabilitii vieii private.

Legislatia si jurisprudenta nationala sint imperfecte si in ceea ce priveste protectia vietii private si
mecanismele de angajare a raspunderii p/u delictele legate de incalacrea acestui drept.Unele fapte care
evidentiaza violarea grava,de catre unele categorii profesionale specifice,adr la viata privata sint
incriminate prin CPP.cazurile limiatrii legale a inviolabilitatiiprivate:
1.sechestrarea corespondentei conf art 133 CPP
2.interceptarea convorbirilor telefonice art 135 Cp
3.perchizitia la domiciliu,corporala.

133Definiti notiunea de indepedenta jud.

Conf legisla procesual p nationale(CPP ,L priv Organiza judecat) si cea internationale(Declaratia universala
a DR om,CEDO)prevede ca o conditie esentiala acest principiu. Noiunea de independen a judectorilor i
aspectele importante pentru tragerea acestora la rspundere n legtur cu pronunarea actelor judectoreti de
dispoziie au fost dezvoltate n urmtoarele acte normative.
Astfel, conform art. 1 din Legea privind statutul judectorului, judectorul este persoana nvestit
constituional cu atribuii de nfptuire a justiiei, pe care le execut n baza legii. Art. 19 alin. (3) din Legea
privind statutul judectorului prevede c judectorul nu poate fi tras la rspundere pentru opinia sa exprimat n
nfptuirea justiiei i pentru hotrrea pronunat dac nu va fi stabilit, prin sentin definitiv, vinovia lui de
abuz criminal.
Judectorii trebuie s ia decizii n mod independent i imparial i s poat aciona fr nici un fel de restricii,
influene nepotrivite, presiuni, ameninri sau intervenii, directe sau indirecte, din partea oricrei autoriti, fie
chiar autoriti judiciare. Organizarea ierarhic a jurisdiciilor nu poate aduce atingere independenei
individuale.
Asadar jud sunt reprez ai aut jud in st se supun doar legii nu se supun mai mult nimanui hotaririle lor sunt
executorii si obligatorii pu toti fara nici o exceptie fiind asigurata cu forta coercitiva a st.

134Analizati criteriile care demonstreaza indepedenta judec

ACestea pot fi:1.Procedura de infaptuire a just si anume reglementarea ordinii in timpul sedintei
,caracterul oblig care il imbraca hot jud,executarea acestora s.a aici treb de adaugat ca procedura speciala de
pornire a UP impotriva jud se face la initiativa Procur general su acordul CSJ sau dupa caz de Prl.2.declararea
inviolabilitatii pers judecatorului ,locuintei sau unde isi desfasoara serviciu ,telefoanele folosite de
el,sorespundenta si alte bunuri folosite de el ,putem sa mai adugam sa secretul deliberarii ,divulgarea lui care
asugura protejarea intemei convingeriia jud la luarea deciziei.3.procedura de numire ,suspendare,demisie ,eliberare
din f-ie a jud il protejeaza de eventualele abuzuri din partea factorilor de decizie a altor organe de st.Ar fi
momentul de mentionat Rspunderea disciplinar a judectorilor nu se extinde la coninutul hotrrilor sau
verdictelor lor, inclusiv diferenele de interpretare juridic ntre instane; sau la exemple de erori judiciare; sau
la critica instanelor.

135proecatti o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiului indepedentei judec

Serban a venit instanta de jud pus sub invinuire de omor a unui minor.Judecatorul care analiza cauza s-a
lasat prredeispus acceptind concluziile procurorului in defavoarea inculpatului ,exprimindusi in cadrul sedintei
aceatsa opinie prin incurajari a exprimarii procur avind ideia initiala ca serban a comis inf carea fost insuflta de
catre procuror,astfel judecatorul prin hotarire la supus pedepesei penale pe serban neacumulinduse probe indeajuns
de catre acuzare.

103.Enumerati criteriile dupa care se stabileste termenul rezonabil.

Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma circumstantelor cauzei concrete, tinindu-
se cont de urmatoarele criterii legale:
Complexitatea cazului- include toate circumstantele lui atit de fapt, cit si de drept luate in ansamblu (numarul
participantilor la proces, numarul episoadelor infractionale incriminate, dificultatea dovedirii anumitor aspecte
cum ar fi necesitatea numirii unor comisii rogatorii in strainatate etc.)
Conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata- tine de rapiditatea cu care acestea
solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile procesuale necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare
definitiva. Statul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate, cit si altor persoane care au fost atrase in
procesul penal pentru a contribui la solutionarea cauzei. De acest principiu tine si obligatia statului sa organizeze
sistemul legal in asa fel incit sa permita organelor competente sa asigure termenul rezonabil, In general statul nu
poate sa motiveze o solutionare lenta a cauzei prin volumul mare de munca. Cu toate ca CPP stabileste ca se ia in
consideratie numai conduita organelor de urmarire penala si a instantelor, aceasta prevedere trebuie sa fie
interpretata mai larg, incluzindu-se toate organele statului implicate in proces. Astfel, spre exemplu, in practica
CEDO, durata procesului in cadrul Curtii Constitutionale se ia in consideratie atunci cind rezultatul acesteia este in
stare sa afecteze rezultatul solutionarii cauzei in fata instantelor ordinare.
Criteriul comportamentului partilor este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statului in depasirea
termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii. Organele statului nu sint vinovate de incalacarea dreptului
persoanei, daca se stabileste ca depasirea a avut loc din vina acesteia.Aceasta poate avea loc atunci cind
comportamentul partii duce la o incetinire a procesului cum ar fi in cazul de schimbare nefondata a avocatilor,
inaintare nefondata a plingerilo, intirziere la comunicarea informatiilor necesare, lipsa nemotivata de la actiunile
ce trebuie ce trebuie sa aiba loc in prezenta partii etc. (exemplu: in cauza Ciricosta si Viola vs. Italia petitionarii
au solicitat de cel putin saptesprezece ori aminarea audierilor si nu s-au opus la sase aminari solicitate de partea
adversa, in consecinta CEDO a considerat ca termenul de 15 ani nu incalca dreptul la judecarea cauzei in termen
rezonabil.

104.Analizati cazurile de apreciere a respectarii termenelor rezonabile.

105.Estimati Legislatia Rep.MD in asigurarea respectarii termenelor rezonabile.

151 Indicati competenta funcionala a inst in judecata.

Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe care le poate desfasura un anumit organ udecatoresc in
cadrul competentei sale generale.
In cadrul procesului penal, activeaza diferite organe judecatoresti, cu atributii deosebite, ce indeplinesc diverse
activitati procesuale.
Un anumit organ judecatoresc solutioneaza cause in numai unul anume judeca in prima instanta, iar altele
solutioneaza cauza in apel sau recurs,competenta data este strict reglementata de catre dispozitiile CPP.Aceasta
este necesara si trebuie sa cunosatem competenta funct pu a desfasura procesul legal si a sti la care instanta sa ne
adresam.un ex C de Apel are capacitatea de a examina recursuri le ce tin de arestarea,examineaza in apel ca ins de
recurs

152distingeti diferentele specifice dintre competenta materiala de cea teritoriala

Trebuie mai intii de toate sa spunem ca comp materiala tine de obiectul cauzei examinate ,majoritatea inf sunt
examinate de catre judecatorii,doar o singura inf se examineaza de CSJ,deobicei pina acum a avut o mare
importanta anume pu a determina acele inf economice care se solutionau la judecatoriile economice acum insa ele
au fost disfiintate.in schim cea teritoriala este acea competenta in raza careia s-a exercitat urmarirea p sau in altfel
spus in raza unde s-a comis inf,desi la decizia procurorul genereal aceatsa poate fi si alta raza.treb de mentionat ca
deviere de la aceatsa competenta este stramutarea cauzei.

153proectati o siuatie cind va fi necesara stramutarea cauzei penale

In raionul nisporeni s-a comis un omor unde victima era presedintele de raion iar presupul faptas era comisar de
politie,pentru a nu fi mediatizata instanta de jud din raion si pentru ca membrii comunitatii toti rau foarte indignati
si procesul mereu era cu multe emotii si targiversat de opinii diferit si de revolta care erau intre acestea la cererea
pres ind de jude din nisporeni a cerut stramutarea cauzei in municipiu chis ,in cerere erau aduse ca motivatie
anume cele enumerate mai sus ,la CSJ a admis stramutarea cauzei .
 Curtea Suprem de Justiie strmut judecarea unei cauze penale de la instana competent la o alt instan
egal n grad n cazul n care prin aceasta se poate obine soluionarea ei obiectiv, rapid, complet i se asigur
desfurarea normal a procesului.

157 definiti notiunea de incomptibilitate

Conform dictionarului juridic defineste INCOMPATIBILITATEA ca desemneaza situatia in care un membru al
completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit
litigiu.
Doctrina de specialitate desemneaza prin incopatibilitate este situatia inadecvate in care se afla organele justitiabile
fata de o cazua penala si care constitue un impediment in ceea ce priveste participarea acestuia la rezolvarea acelei
cauze penale,terb de metinat ca nu treb de confundata cu o incopetenta sau cu situatia de permutare sau
reexaminare ci numai o situatie speciala in care se afla un participant oficial in fata de cauza penala anumita

158. Distingei cazurile de incompatibilitate a diferitor subieci procedurali.Incompatibilitatea judectorului

Judectorii care snt soi sau rude ntre ei nu pot face parte din acelai complet de judecat.
Judectorul nu poate participa la judecarea cauzei i urmeaz a fi recuzat:dac el personal, soul su, ascendenii
ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora, afinii i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii,
astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate n proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente responsabil, so sau rud cu
vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu
aprtorul acestuia;
In calitate de experti ,specialisti martoti interpreti traducatori.Judecat nu poate examina cauza,deorece sesizind
personal anumite aspecte ,clar lucru ca persoana care este chmeta sa evalueze probele nu poate fi o pers care a
prezentat vreo proba.In calitate de reprezent a partilor ,magistratul e incopatibil sa judece in acea cauza aupra unui
asa jud este dubios ca pitea sa fie angajat in optica partii a carei aparare s-a pronuntat.aici nu conteaza cit de bun
este aparatur si ce fel de reprezentare face legala sau conventionala.In calitate de pers care a efectuat urmarirea
penala,procurorul,ca ar avea scopul de acuzator nu de a soluitona cauza indepedent .in calitate de jud de instructie
desi de natura contencioasa procedura de efctuare a control jud de urmarire penala nu etse in sine o activ de jud
insa prin aplicatiile sale procesuale si prin asemanarea cel putin din punct de vedere probator a unor aspecte legate
de fondul cauzei creeaza o stare de incopatibil pu judec creat sa rezolve ambele chestiuni de control judiciar al
urmarii si de examinarea in fond a cauzei.Daca a participat la eefectuarea unei cercetare administrativ al circumst
cauzei sau facaut parte dintr-un organ administrativ legat de cauza acesta nu este compatibil cu f.ia ca
judecator .Daca a participat ca judecator in inst de recurs care a jud recusrsul impotriva hot privind masura
preventiva.Daca el a luat in cauza concreta hot anterioara a judecatii in care si-a expus opinia asupra vinovatiei sau
nevinovatiei inculpatului. Dispoziiile privind cazurile de incompatibilitate descrise de mn mai sus nu se aplic
judectorului de instrucie i judectorului instanei de recurs care judec recursul mpotriva hotrrii privind
msura preventiv

159. Evaluai esena incompatibilitii n funcie de standardele CEDO. Incopatibilitatea este sustinuta de
catre standartele cedo si legislatia nationala a fost reformulata conform acestor standarte fiina acum in
corespundere cu acestea.Incopatibilit serveste anume pu a legaliza activitatea organelor jurisdictionale cind de
exemplu un judecat nu poate examina o cauza concrete din anumite circumstante,aceasta problema este rezolvata
de catre doua institutii si anume Institutia abtinerii anume cind pers se afla in stare de incopatibil se retrage singura
autorefuz) si institutia recuzarea(dr partilor de a solicita inlaturarea a celei pers),aceste prevederi sunt in
cocordanta cu standartele cedo si anume pu asigurarea aflarii adevarului si a P legalitatea procesului penal ,pu
asigurarea dr la o justitie echitabila si corecta s.a.

163. Definii statutul ofierului de urmrire penal.

Ofiter de urm penala este acea pers cu f.ie de raspundere din MAI,serviciul vamal ,CCCEC,imputernicita in
numele st sa efectueze urmarirea p in cauze penale,acestea o deducem din CPP art 57 si Legea priv sttatutul ofit de
urm p,Dina ceiasi lege observam ca calitatea acestuia este incompatibila cu functii de mentinere a ordinii
publice .de control sau de exercitare a activitatii operative care au statut de persoane cu f.ii de constatare a inf.

164. Distingei atribuiile procurorului de atribuiile ofierului de urmrire penal n vederea aplicrii
msurilor procesuale de constrngere.
In functie de subiectul care e abilitat sa aplice anumite masuri acestor doua organe le putem distinge si anume
masurile aplicate de catre ofit de urm p sunt retinerea,aducerea silita ,obligarea de a se prezenta.iar cele ale
 procurorului sunt masurile preventive neprevative de libertate si masurile procesuale aplicate de catre
OUP.trenb de mentionat ca ofit de urm p vine doar cu propuneri fata de procuror ,iar indicatiile scrise ale
procurorului sunt obligatorii urmind a fi executate intocmai si in termenul indicat,insa ofit de urm penala
poate sa contesteze indicatiile acestuia privind efectuarea unor actiuni ale ofit de urm penala.

165. Evaluai prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor categorii de infraciuni n
cadrul procesului penal.
Intelegem prin victim orice persoan fizic sau juridic creia, prin infraciune, i-au fost aduse daune morale,
fizice sau materiale.
Victima conform CPPla general are dreptul ca cererea sa s fie nregistrat imediat n modul stabilit, s fie
soluionat de organul de urmrire penal, iar dup aceasta s fie informat despre rezultatele
soluionrii.Victima beneficiaz de asemenea de urmtoarele drepturi:s primeasc de la organul de urmrire
penal certificat despre faptul c ea s-a adresat cu cerere sau o copie de pe procesul-verbal despre cererea
oral;s prezinte documente i obiecte pentru confirmarea cererii sale; s se adreseze cu o cerere
suplimentar;
s cear de la organul respectiv informaii despre soluionarea cererii sale;s cear de la organul de urmrire
penal s fie recunoscut ca parte vtmat n cauza penal;s.a insa vb in continuare de anumite inf victima
procesului penal are dreptul ca de exemplu in cazul unei infraciuni deosebit de grave sau excepional de
grave contra persoanei, indiferent de faptul dac este recunoscut n calitate de parte vtmat sau parte
civil, dispune de asemenea de urmtoarele drepturi:
s fie consultat de un aprtor avocat pe tot parcursul procesului penal ca i celelalte pri n proces;s fie
asistat de un avocat care acord asisten juridic garantat de stat n cazul n care nu dispune de mijloace
bneti pentru a plti avocatul;
3) s fie nsoit de o persoan de ncredere, alturi de avocatul su, la toate cercetrile, inclusiv la
edinele nchise;
4) s primeasc o hotrre judectoreasc despre compensarea material pentru prejudiciul cauzat prin
infraciune.
in cazul traficului de fiine umane,victima beneficiaz de dreptul la protecie de stat de ndat ce ea a fost
identificat.
n situatia n care n calitate de victim este o ntreprindere, instituie, organizaie de stat, ea nu are dreptul
s-i retrag cererea

180. procedura de admitete si inlocuire a aparatorului

Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal prin una din cele 2 modalitati prevazute la art.70 aln1
1) la invitaia bnuitului, nvinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum i la solicitarea
altor persoane, cu consimmntul persoanelor interesele crora urmeaz s le apere; aparatorul poate fi
invitat si de alte persoare(rude prieteni)cu respectarea unor conditii-consimtamintul
banuitului,invinuitului,inculpatului.De regula dupa semnarea contractului de asistenta juridical banuitui
invinuitul inculpatul isi da acordul in forma scrisa ori pentr-o cere solicita admiterea aparatorului.
2)la numirea din oficiu astfel potrivit art 69 cind participarea aparatorului este obligatore daca banuitul,invinuitul
inculpatul ori reprezentantul legal al acestuia nu si-a ales un aparator, la desemnarea de ctre coordonatorul
oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat n cazul cererilor sau
solicitrilor de acordare a asistenei juridice calificate.
Organul de urmrire penal sau instana nu este n drept s recomande cuiva invitarea unui anumit aprtor.
Organul de urmrire penal sau instana solicit desemnarea avocatului care acord asisten juridic garantat de
stat de ctre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de
Stat:1) la cererea bnuitului, nvinuitului, inculpatului- in asemenea situatii admiterea aparatorului in
exclusivitate va depinde de vointa banuitului invinuitului inculpatului iar organul ce desfasoara procesul penal
are obligatia asigurarii apararii din oficiu indiferent de starea materiala a banuitului,invinuitului ,inculpatului.
2) n cazul n care participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie, iar bnuitul, nvinuitul,
inculpatul nu are aprtor ales. Organul de urmrire penal sau instana cere de la biroul de avocai nlocuirea
aprtorului ales sau solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat
substituirea avocatului care acord asisten juridic garantat de statn urmtoarele situaii dificile de
desfurare a procesului penal:
1) dac aprtorul ales nu poate s se prezinte n cazul reinerii timp de 3 ore din momentul retinerii, punerii sub
nvinuire timp de 4 sau mai multe zile sau audierii bnuitului, nvinuitului mai mult de 3 ore sau 4 si mai multe
zile;
2) dac aprtorul ales nu poate s participe la desfurarea procesului n decurs de 5 zile din momentul
anunrii lui, termenul de5 zile se scurge incepind cu urmatoarea zi dupa instientarea in modul cerut de lege acest
termin poate fi prelungit in cazurile cind aparatorul este in imposibilitate de a se prezenta pe motive de
boala,deplasare,participare intr-o alta cauza penala.
3) dac procurorul sau instana constat c avocatul care acord asisten juridic garantat de stat nu este n
stare s asigure asisten juridic eficient bnuitului, nvinuitului, inculpatului.Inlocuirea aparatorului are loc
conform prevederilor art 322 CPP

181.procedura de renuntare la parator vs procedura de inlaturare

Atit in procedura de renuntare la aparator cit si in cea de inlaturare a lui putem observa o multime de asemanari:
1.Poate ave loc la orice etapa a procesului penal2.Se face prin cerere scrisa anexata la materialele cauzei3.Organul
de urmarire penala emite o ordonanta motivate iar instant incheiere motivate.Dar si deosebiri:In cazul renuntarii la
aparator e nevoie ca insasi inculpatul,invinuitul sau banuitul sa ceara acest fapt si numai in cazurile cind avocatului
i-au fost create posibilitati reale pentru participarea lui la proces,iar in cazul inlaturarii poate fi inaintata aceste
cerinte atunci cind sau constatat unele circumstante ce nu permit legal participarea aparatorului la proces:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a participat la
urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei judectoreti.
Atit la initiative instantei de judecata ,a procurorului cit si a inculpatul,invinuitul sau banuitul.Avocatul care acord
asisten juridic garantat de stat va fi nlturat din procesul penal dac persoana pe care o apr are temeiuri
reale de a pune la ndoial competena sau buna-credin a avocatului i va depune o cerere pentru nlturarea
acestui aprtor din proces.
Bnuitul, nvinuitul, inculpatul care a renunat la aprtor este n drept, n orice moment al desfurrii procesului
penal, s revin asupra renunrii i s invite un aprtor sau s solicite desemnarea unui avocat care acord
asisten juridic garantat de stat, care va fi admis din momentul cnd a fost invitat sau solicitat. hotrrea de
inlaturare a aparatorului nu este susceptibil de a fi atacat.

182. Justificai n materia Conveniei Europene existena normelor naionale privind inadmisibilitatea
renunrii la aprtor n cazurile n care interesele justiiei cer asistena juridic obligatorie.
In articolul 6 aln 3al conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale reglementeaza ca
orice acuzat are dreptu la apararea de sine statatoare sau sa fie asistat de un aparator ales fde el.In legislatia
nationala putem observa ca in Articolul 69. Participarea obligatorie a aprtorului
(1) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie n cazul n care:
1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se apra el nsui, fiind mut, surd, orb sau avnd
alte dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte fizice sau mintale;
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur insuficient limba n care se desfoar
procesul penal;
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen;
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o infraciune grav, deosebit de grav sau excepional
de grav;
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de arest ca msur preventiv sau este trimis la expertiza
judiciar psihiatric n condiii de staionar;
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt contradictorii i cel puin unul din ei este asistat de
aprtor;
9) n cauza respectiv particip aprtorul prii vtmate sau al prii civile;
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de judecat n prim instan, n apel i n recurs, precum i
la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
11) procesul penal se desfoar n privina unei persoane iresponsabile, creia i se incrimineaz svrirea unor
fapte prejudiciabile sau n privina unei persoane care s-a mbolnvit mintal dup svrirea unor asemenea fapte;
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii unei persoane decedate la momentul examinrii cauzei.
(2) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie din momentul cnd:
1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia n cazul prevzut la alin.(1) pct.1);
 2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la cunotin hotrrea organului de urmrire penal cu privire
la:
a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub nvinuire n cazurile prevzute la alin.(1) pct.2)-6);
b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
c) aplicarea msurii preventive sub form de arest n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a decedat i a fost depus o cerere de reabilitare din partea rudelor sau altor
persoane n cazul prevzut la alin.(1) pct.12).
(3) Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal este asigurat de coordonatorul oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat, la solicitarea organului de urmrire penal sau a
instanei.
Deaceea in vederea de a nu incalca prevederile Conventiei Europene statul a intreprins masura respective astfe de
exemplu in cazul minorilor e obligatorie participare partii apararii in vederea respectarii tuturor drepturilor
acestora.

186. Identificai cazurile de ncetare a calitii de aprtor

Incetarea calitatii de aparator poate avea loc prin rezilierea contractului incheiat intre cele doua parti.Motivele
incetarii pot fi proprii adica ale partilor cit si de stat .De exemplu:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a participat la
urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei judectoreti
Dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la ndoial competena sau buna-credin a avocatului
i va depune o cerere pentru nlturarea acestui aprtor din proces. Dac a acordat anterior sau acord n prezent
asisten juridic unei persoane ale crei interese vin n contradicie cu interesele persoanei pe care o apr,
precum i dac se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal de prima.
Odata cu finisarea judecatii inceteaza si calitarea de aparator la fel ca si contractual.Numai daca partile vor merde
in instant superioara atunci calitatea de aparator se va prelungi.O alta cauza de incetare a calitatii de aparator poate
fi renuntarea. Renunarea la aprtor nseamn voina bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a-i exercita el nsui
aprarea, fr a apela la asistena juridic a unui aprtor.

187. Analizai drepturile aprtorului la urmrirea penal.

1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de ctre organul de urmrire penal a aciunilor
procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual
asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de
judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului,
interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n
procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu participarea lui i s cear completarea lor sau
includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date
din dosar, s fac copii;
11) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se limita numrul i durata lor;
12) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr dac aceasta o
cere persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
13) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre organul de urmrire penal pentru confirmarea
reinerii i necesitii arestrii.
188. Evaluai prevederile legale naionale n raport cu CEDO n materie de confidenialitate a relaiilor
avocat-acuzat.
In republica Moldova putem spune ca avem unele reglementari in vederea respectarii confidentialitatii de catre
avocet si acuzat in vederea procesului penal si a cauzei.Cestea fiind Legea republicii moldova cu privire la
avocatura.Aici putem observa ca tot ce spune inculpatul,banuitul aparatorului trebuie sa fie confidential.Si
avocatul trebuie sa actioneze doar in interesele acuzatului.Deasemenea si in prevederile CEDO putem observa
acest principiu de confidentialitate.

198. Indicai temeiurile pentru intervenia reprezentantului legal i a succesorului. Persoana incapabil
participant la proces nu-i poate exercita de sine stttor drepturile prevzute de prezentul cod, acestea fiind
exercitate de reprezentantul ei legal.
n cazul n care partea civil iresponsabil nu are reprezentant legal, participarea ei n procesul penal se
suspend, iar aciunea civil se las fr examinare, dac procurorul nu nainteaz aciune n interesele acesteia
fa de nvinuit, inculpat sau fa de persoana care poart rspundere material pentru faptele nvinuitului,
inculpatului. n cazul iresponsabilitii prii civilmente responsabile, participarea acesteia la proces se suspend,
iar aciunea naintat mpotriva ei se las fr examinare. Doar incapacitatea si capacitatea limitata este unicul
temei de participare a reprezentantului legal.
n procesul penal, succesor al prii vtmate sau al prii civile este recunoscut una din rudele ei apropiate care a
manifestat dorina s exercite drepturile i obligaiile prii vtmate decedate sau care, n urma infraciunii, a
pierdut capacitatea de a-i exprima contient voina. Succesor al prii vtmate sau al prii civile nu poate fi
recunoscut ruda ei apropiat creia i se incumb cauzarea de prejudiciu material, fizic sau moral prii vtmate.
Recunoaterea rudei apropiate ca succesor al prii vtmate sau al prii civile o decide procurorul care conduce
urmrirea penal sau, dup caz, instana de judecat, cu condiia c ruda apropiat solicit aceast calitate. n cazul
n care mai multe rude apropiate solicit aceast calitate, decizia de a alege succesorul i revine procurorului sau
instanei de judecat. Dac, la momentul solicitrii respective, lipsesc temeiuri suficiente pentru recunoaterea
persoanei ca succesor al prii vtmate sau al prii civile, hotrrea n cauz se ia imediat dup constatarea
acestor temeiuri.

199. Distingei statutul reprezentantului legal de statutul reprezentantului.

In desfasurarea procesului penal prezenta unora dintre parti este necesara fie in mod permanent fie doar la
anumite acte.Astlfe in cadrul reprezentarii persoana reprezentata nu se poate prezenta sau prezenta ei nu e
posibila.iar in cazul reprezentarii legale aceasta e posibila numai fata de persoanele cu capacitate limitata sau faca
capacitate de exercitiu.Persoanele care reprezinta pe una din partile in proces devin prin aceasta subiecti procesuali
ci nu parti.

204. Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent procedural si enumerati cazurile in care
acestea participa in pr.penal
Asistentul procedural este persoana care potrivit CPP nu are un inters personal in cauza nu esta angajat al
org.de urmarire penala si partcipa la prezentarea pers.spre recunoastere.
Pot fi antrenate in proces in calitate de asistent procedural persoanele care:
Au acelesi sex cu sexul faptuitorului
Au trasaturi anatomice asemanatoare cu faptuitorul( constitutia fizica, culoarea tenului, culoarea si natura
parului etc.
Nu tebuie sa posede anumite infirmitati defecte dobindite ereditar sau din anumite maladii care se
manifesta evident
Trebuie sa fie neutru sa nu fie interesat in cauza sau sa fie cunoscut de persoana care face recunoasterea
Sa nu fie angajat al org. de urmarire pen.
Asistentul procedural poate participa in proces in cazul in care :
Este chemat sa participe la constituirea faptei
este chemat la efectuarea experimentului
este chemat sa participe la prezentarea spre recunoastere

205. Distingeti statutul asistentului procedural de statutul martorului

 Asistentul procedural si marotul sunt participanti in procesul penal care prin prezenta lor ajuta la stabilirea
adevarului. Ei au anumite drepturi si obligatii care formeaza statutul fiecorara din ei.
Statutul asistentului procedural se deosebeste de cel al martorului prin faptul ca martorul poseda un statut mai
larg . In comparatie cu martorul asistentul are mai putine drepturi si obligatii si anume asta are urmatoarele
drepturi :
- sa asiste la efectuare actiunii procedurale de la inceputul pina la sfirsitul acestea
- sa ia cunostinta cu procesul-verbal al actiunii la care a participat
- sa faca obiectii referitor la cele efectuate si la cele reflectate in procesul-vrebal
- sa semneze numai acea parte a procesului verbal care reflecta circumstantele cunoscute de acesta
- sa primeasca compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea procesuala
repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime etc.
Asistentul procedural este obligat :
- sa se prezinte la citarea org.de urm. pen.
- sa indeplineasca indicatiile org. de urm.pen
- sa semneze procesul-verbal intocmit in urma actiunii procedurale
- sa nu dea publicitatii circumstantele care iau devenit cunoscute
- sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii procesuale fara invoirea org.respectiv.
Spre deosebire de asistentul procedural martorul are urmatorele dr.:
- sa ceara recuzarea interpretului traducatorului care participa la audierea sa
- sa inainteze cereri
- sa refuze de a prezenta documente mostre pentru cercetarea comparativa in cazul cind aceste date pot fi
folosite impotriva sa sau a rudelor
- sa participe la actiuni procedurale sa fie asistat de aparator sau reprezentant la alegerea sa
- sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal
Ca si asistentul procedural are dr.la compensarea cheltuielilor suportate in cauza pen.si sa i se repare prejudiciul
cauzat de actiunile nelegitime etc.
Martorul este obligat sa :
- se prezinte la citatie org.de urmarire pen.
- sa faca declaratii veridice sa comunice tot ce stie in legatura cu cauza
- sa prezinte documente mostre pentru cercetare comparativa
- sa nu paraseasca sala e sedinte
- sa respecte ordinea stabilita
- sa accepte examinarea corporala etc.

206. Estimati prevederile legale privind imunitatile si privilegiile martorilor in pr.penal in raport cu
standartele internationale
In lit.de sp. a fost abordata problema imnunitatilor si privilegilor martorilor in unele opinii se considera ca
termenii dati sunt sinonime insa DEX defineste aceste notiuni in mod diferit astfel ,,imunitatea ,,este ansamblu de
dr.sau privilegii de care se bucura anumite categorii, ,,privilegiu,, este un avantaj o scutire de obligatii acordate in
anumite situatii unor persoane.
Imunitatile si privilegiile au menirea de a proteja anumite relatii recunoscute de societate ca fiind valori .
Diferentierea imunitatilor de privilegii este necesara din cauza drepturilor survenite in urma acestor institutii.In
cazul imunitatilor persoana nu poate participa in cadrul procesului in nici un caz pe cind privilegiile acorda
persoanei dreptul de a participa in cadru probatiunii.
CPP stabileste anumite imunitati si privilegii pentru martorii in procesul penal si anume nu pot fi citati ca
martori persoanele care din cauza defectelor fizice sau psihice nu pot sa inteleaga just imprejurarile importante
pentru cauza
De asemenea este necesar de mentionat ca nici o prsoana nu este obligata sa depuna marturii impotriva sa sau a
rudelor apropiate(parinti surori frati si alte rude de diferit grad inclusiv si a sotilor logodnicilor etc)
Aceste prevederi corespund prevederilor internationale deoarece Conventia europeana pentru dr. omului contine
prevederi cu referire la valorile aparate de iminitatile si privilegiile acordate martorilor.

210. Definiti notiunile de expert si de specialist

Expert-este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de CPP, care nu este interesata in
rezultatele cauzei penale si care aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii artei si din alte
domenii prezinta rapoarte in baza acestora.
Specialist- este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de
CPP care nu este interesata in rezultatele procesului penal . Specialistul trebuie sa posede cunostinte si deprinderi
speciale pentru acordarea ajutorului necesar org.de urmarire pen. sau instantei.

211. Distingeti statutul expertului de statutul specialistului

Expertul si specialistul sunt persoane participante la procesul penal care nu au un interes in ceea ce priveste
rezultatul procesului penal. Este necesar de mentionat ca opinia specialistului nu poate inlocui concluzia
expertului.
Acesti participanti la proces au drepturi si obligatii care formeaza statul fiecaruia dintre ei.
Statutul acestor doua persoane este asemanator si anume dispun de drepturi si obligatii asemanatoare insa au si
anumite prevederi care le diferentiaza.
Expertul are dreptul:
- sa ia cunostinta de materialele cauzei penale in legatura cu obiectul expertizei
- Sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare necesare pentru prezentarea concluziilor
- Sa participe cu aprobarea org.de urmarire pen. la audieri si alte actiuni procesuale
- Sa puna intrebari persoanelor audiate
- Sa ia cunostinte cu procesele-verbale
- Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la proces
- Sa i se repare prejudiciu cauzat de actiunile ilegale ale org de urmarire pen.
- Sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat s.a
Expertul este obligat:
- Sa formuleze in raportul sau concluzii obiective si intemeiate in legatura cu intrebarile ce i se pun
- Sa refuze sa de raspuns daca intrebarea pusa depaseste cadrul cunostintelor lui de specialitate care nu au
fost verificate de el
- Sa comunice despre experienta sa profesionala si despre relatiile cu persaonael perticipante la proces
- Sa respecte ordinea stabilita
- Sa nu divulge circumstantele si datele care iua devenit cunoscute in cadrul procesului
- Sa nu paraseasca locul desfasurarii actiunilor procedurle etc
Specialistul are dreptul:
- Sa ia cunostinta cu permisiunea org.de urmarire pen. cu materialele cauzei
- Sa puna intrebari participantilor
- Sa ceara completarea datelor puse la dipozitie pentru formularea concluziei
- Sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de competenta sa
- Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal
- Sa citeasca procesul-verbal a actiunilor la care a participat si sa ceara includerea obiectilor
- Sa ceara compesarea cheltuielilor suportate in legatura cu cauza penala la care a participat
- Sa primeasca recompensa pentru lukru efectuat
Specialistul este obligat:
- Sa se prezinte la chemarea org.de urmarire penala
- Sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist
- Sa-si apreciez obiectiv capacitatea sa de spcialist
- Sa comunice despre experienta in domeniu despre relatiile cu persoanele participante in cauza penala
respectiva
- Sa fie la locul actiunii procesuale atit cit este necesar
- Sa aplice toate cunostintele pe care le poseda pentru a acorda ajutor org.de urmarire pen.
- Sa dea explicatii ce tin de competenta sa profesionala
- Sa targa concluzii
- Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata
- Sa nu divulge circumstantele care le-a cunoscut in urma efectuarii actiunii procesuale

212. Evaluai n ce msur normale naionale privind incompatibilitile expertului i a specialistului se

conformeaz cu standardele internaionale.
conform CPP, specialistul este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei actiuni procesuale in
cazurile prevazute de CPP, care nu este interesata in rezultatele procesului penal. Prin specialist se intelege pers
care:
a) are cunostinte temeinice intr-un domeniu de activitate
b) care afost chenata laefectuarea actiunii procesuale in cf cu legea procesual penala
c) care nu se afla in situatie de incompatibilitate cin cf cu legea
 scopul pt care specialistul se atrage in procedura penala si anume pt acordarea ajutorului necesar organului
de urm penala sau a instantei.
Expertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de CPP, care nu este
interesata in ezultatele cauzei penale si care, aplicind cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii, artei si
dina lte domenii,prezinta rapoarte in baza acestora.
In ceea ce priveste incompatibiliatile atit a expertului cit si a specialistului, ele sunt prevazute de lege. Astfel
nu poate fi in calitate de specialist sau expert daca el personal sau rudele acestuia sunt direct sau indirect
interesate in process, daca el este partea vatamata sau reprezentant al ei, parte civila, parte civlmente responsabila,
daca este sot sau ruda cu una din partile mentionate sau cu invinuitul, banuitul sau inculpate; daca exista relatii de
rudenie sau in relatiile de dependenta de persoana care efctueaza urmarirea penala; daca nu e in drept sa fie in
aceasta calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti, etc.
Legislatia CEDO prevede ca expertul sau specialistul trebuie sa fie independent, nu poate face parte din
aceeasi autoritate care investigheaza. Astfel, in acest sens legislatia noastra corespunde cu legislatia CEDO.
O problema elocventa in legea procesual penala nationala este stabilirea unui expert sau specialist
independent de catre unul din avocatii partilor. CEDO ne arata in cauzele sale ca partile sunt libere sa stabileasca
un expert sau un specialist independent pentru a face expertiza sau pentru a se pronunta asupra anumitor situatii ce
tin de competenta sa.

169. Identificai momentul ncetrii calitii de bnuit.

Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune pn la punerea ei sub
nvinuire. Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.
Conform reglementarilor normelor procesual penale din CPP art 63 care reglementeaza n privind banuitul ne
spune ca . Calitatea de bnuit nceteaz din momentul eliberrii reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n
privina lui ori, dupcaz, anulrii ordonanei de
recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire,
sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal
a ordonanei de punere sub nvinuire.Treb de mentionat ca OUP nu este n drept s menin n calitate de bnuit:
1) persoana reinut mai mult de 72 de ore;
2) persoana n privina creia a fost aplicat o msur preventiv neprivativ de libertate mai mult de 10 zile
din momentul cnd i s-a adus la cunotin ordonana despre aplicarea msurii preventive;
3) persoana n privina creia a fost dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar
cu acordul Procurorului General i al adjuncilor si - mai mult de 6 luni.
La momentul expirrii, dup caz, a unui termen de mai sus organul de urmrire penal este obligat s elibereze
bnuitul reinut ori s revoce, n modul stabilit de lege, msura preventiv aplicat n privina lui, dispunnd
scoaterea lui de sub urmrire sau punerea lui sub nvinuire.
Organul de urmrire penal sau instana de judecat, constatnd c bnuiala nu s-a confirmat, este obligat s
elibereze bnuitul reinut sau s revoce msura preventiv aplicat n privina lui pn la expirarea termenelor
indicate mai sus dispunnd scoaterea lui de sub urmrire.

170. Evideniai drepturile bnuitului reinut i supus unei msuri preventive.

In primul rind are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal i asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite
dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele care nu snt interzise de lege.el este in drept s tie de ce este
bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea despre
aplicarea msurii preventive sau s fie informat n prezena aprtorului care poate sa fie si din oficiu , n limba pe
care o nelege aici apare si interpretul in caz de necesitate, despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea juridic
a faptelor infracionale de svrirea crora este suspectat;Imediat dupa retinere si aplicarea masurii preventive sa I
se comunice despre drepturile pe care le are, ca de exp dreptul la tacere pu care acesta se semneaza ,la fel dup
reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea de aplicare a msurii preventive sa I se dea copia de pe
hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor la reinerea sa.Dupa ce a fost retinut sau supus masurii
preventive acesta automat poate de beneficia de un aparator din oficiu cind nu are suficienti bani ca il achite sau
cind are bani poate sa isi i-a un aparator la alegrea sa I se permite sa aib ntrevederi cu aprtorul su
confideniale, fr a se limita numrul i durata lor;;
are dr s fac declaraii sau s refuze de a le face,are dr s anune imediat, dar nu mai trziu de 6 ore, prin
intermediul organul de urmrire penal, rudele sau o alt persoan, la propunerea sa, despre locul unde este reinut;
Un drept la fel ca si celellat consfintite si in conventie europ pu aparaea dr si libertatilor fundamentale ale omului
este in drept sa ceara recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, judectorului de instrucie,
interpretului, traductorului,trebuie s fie informat de ctre OUP despre toate hotrrile adoptate care se refer la
drepturile i interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea sa, copii de pe aceste hotrri;Poate sa atace ,
conf lege, aciunile i hotrrile organului de urmrire penal;In caz ca act sunt nelegitime ale OUP sau ale inst de
jud poate s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat,totodata poate sa fie reabilitat n cazul n care
bnuiala nu a fost confirmat.
Bnuitul la moment nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia cazurilor n care el face un denun
intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.,insa in
modificari se prevede ca acesta va raspunde pu declaratii false.

171. Estimati prevederile legale privind termenele de mentinere a persoanei in calitate de banuit inclusiv in
materia principiului Non Bis in idem.
Alin (2) art.63 reglementeaza termenul inauntrul caruia persoana poate detine calitatea de banuit.
- in cazul persoanei retinute acest termen este de cel mult 72 ore. La calcularea termenukui procedural se porneste
de la ora privarii efective de libertate. Ora de la care incepe si la care se sfirseste termenul intra in durata de 72 ore.
Asupra cazului retinerii persoanei banuite se intocmeste, in maximum 3 h de la momentul privarii de libertate, un
proces verbal de retinere.
- in cazul persoanei fata de care s-a aplicat o masura preventiva acest termen este cel mult 10 zile. Termenul
procedural va curge din momentul aducerii la cunostinta a hotaririi ( incheierea instantei sau ordonanta
procurorului) despre aplicarea masurii preventive.
Daca pers a fost anterior retinuta, termenul de 72 ore se include in termenul de 10 zile.
- in cazul persoanei fata de care s-a dat o ordonanta de recunoastere in aceasta calitate termenul este de cel
mult 3 luni, iar cu acordul Procurorulu General si al adjunctilor sai mai mult de 6 luni. In acest caz
termenul procedural se calculeaza de la ziua indicata in actul care a provocat curgerea termenului si expira
la sfirsitul zilei respective a ultimei luni. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare ,
termenul expira in ultima zi a acestei luni.
Toate aceste calcule sunt facute cu scopul ca aceeasi persoana sa nu fie detinuta mai mult decit este necesar pentru
aceeasi fapta, de asta se includ acele 72 ore in termenul de 10 zile.

175. Enumerati actele procedurale prin care pers. Poate fi recunoscuta in calitate de banuit, invinuit,
inculpat, condamnat, achitat.
Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.
Persoana poate fi recunoscuta in calitate de invinuit printr-o ordonanta de punere sub invinuire, emisa
conform prevederilor CPP.
Invinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se numeste inculpat.
Persoana capata calitatea de condamnat daca s-a pronuntat integral sau partial o sentinta de condamnare.
Persoana devine achitata printr-o sentinta integral de achitare.
176. Distingeti statutul procesual al invinuitului de cel al inculpatului.

1762. Redactati o plingere catre judecatorul de instructie constatind incalcarea drepturilor invinuitului
in materia Protocolului 7 par.4 al CEDO
Catre Jud. De intructie a jud..
Plingere

Prin Prezenta plingere rog sa fie Incetata urmarirea penala, intentat contra Plugaru I, domiciliat pe strada
Livezilor 34/2, nascut in anul 1984, care a fost banuit in savirsirea infractiunii de furt, ulterior a fost judecat in
cadrul unui proces penal, apoi a fost achitat printr-o sentinta integrala de achitare definitiva conform legii. Peste 3
luni, pe aceeasi cauza, i se porneste din nou urmarie penala, cauzindu-se astfel lui Plugaru o stare emotionala
instabila si frustranta, pe parcursul acestei perioade Plugaru isi revenise un pic, insa dupa intentarea urmarii penale
din nou , acesta a suferit un soc psihic nebenefic, care i-a marcat sanatatea. Aceste actiuni contravin sever
protocolului 7 paragraful 4 al CEDO, astfel cerem, incetarea urmaririi penale si repararea prejudiciului moral
cauzat astfel.

192 Indicai temeiurile de recunoatere a prii civilmente responsabile.

Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana fizic sau juridic care, n baza legii sau conform aciunii
civile naintate n procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de
faptele nvinuitului, inculpatului.
Recunoaterea ca parte civilmente responsabil se face prin hotrre a organului de urmrire penal sau a
instanei. Partea civilmente responsabila poarta o raspundere complimentara indirect si anume raspunderea civila
a unei alte personae decit autorul faptei penale pentru prejudicial cauzat prin infractiune.
n cazul n care se constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana respectiv nu poart
rspundere material pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte motive lipsesc
temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau
instana, prin hotrre motivat, nceteaz participarea persoanei la proces n calitate de parte civilmente
responsabil.

193. Distingei statutul prii civilmente responsabile de cel al nvinuitului.Parte civilmente responsabil este
recunoscut persoana fizic sau juridic iar invinuitul este doar persoana fizic.Prima este persoana care, n baza
legii sau conform aciunii civile naintate n procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru
prejudiciul material cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.Cea de a doua fiind insasi persoana fa de care s-a
emis, n conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonan de punere sub nvinuire. n cazul n care se
constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana respectiv nu poart rspundere material
pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte motive lipsesc temeiuri pentru ca
persoana s fie n calitate de parte civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre
motivat, nceteaz participarea persoanei la proces n calitate de parte civilmente responsabil. Iar invinuitul
urmeaza a raspunde penal pentru fapta infractionala comisa.

194.ORDONANTA DE RECUNOASTERE A PERSOANEI IN CALITATE DE PARTE CIVILA

Or.Leova 23.septembrie 2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie Iordache,examinind materialele dosarul
penalnr.3687909568
CONSTAT:
Ca cetateanului Pislaru Anatol ia fost cauzat un prejudiciu material in urma comiterii infractiunii prevazuta la
art.151 alin 1de catre cetateanul Scurta Victor.Astfel prin actiunile lui licite sau cauzat prejudicii material in
valoare de 10000lei.
DISPUN:
Sa recunosc cetateanul Pislaru Anatol in calitate de parte civila conform art.161 CPP domiciliat in satul Sarata din
or.Leova nascut pe data de 12.22.98 celibatar cu studii medii.

216. Definii noiunea de martor.

cf CPP, martorul este persoana care poseda informatii cu privire la vrei circumstanta care urmeaza sa fie constatata
in cauza.
Pt ca o pers sa devina martor, trebuie sa intruneasca anumite conditii:
Existenta unui process penal in curs de desfasurare in fata organ de urm penala sau inst de jud
Existenta unei pf care cunoaste anumite fapte si imprek=jurari cu privire la circumstanta care urmeaza a fi
costatata
Citarea in modul prevazut lege procesuala in calitate de martor de catre organ de urm penala sau inst de
judecata.
Nu pot fi in calitate de martori:
1. Pers care din cauza deficientelor fizice sau psihice n sunt in stare sa inteleaga just imprejurarile
2. aparatorii, colaboratorii baroului de avocati pt constatareea unor date care le-au devenit cunoscute in
legatura cu adresarea pt acordarea de asistenta juridica
3. pers care cunosc o anumita info referitoare la cauza in legatura cu exercitarea de catre ele a atributiilor de
reprezentanti ai partilor
4. judecator, procurer, reprezentantul organ de urm penala, grefierul- cu privire la circums care le-au devenit
cunsocute in legatura cu exercitarea atributiilor lor procesuale, cu exceptia cazurilor de participare la
retinerea in flagrant delict
5. jurnalistul- pt a preciza persoana care i-a prezentat anumita informatie cu conditia de a nu-I divulga
numele, cu exceptia caz kind pers doreste benevol sa depuna marturii
6. slujitorii culteror- despre circums care le-au devenit cunoscute in legatura cu exercitarea atribuliior lor
7. medical de familie si alte personae care au acordat ingrijire medicala- la viata private a persoanelor pe care
le deservesc
217. Distingei statutul avocatului martorului de statutul aprtorului bnuitului.
Aparatorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezinta interesele banuitului, invinuitutlui,
inculpatului, ii acorda asistenta juridical prin toate mijl si metodele neinterzise de lege. Aparatorul nu poate fi
asimilat de catre organelle de stat si persoanele cu functie de raspundere cu persoana, interesele careia le apara si
cu caracterul cacalitate de uzei penale care se examineaza cu participarea lui.
In calitate de aparator in procesul penal pot participa:
a) avocatul
b) alte pers abilitate prin lege cu atributii de aparator
c) un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de un avocet.
Persoanele date capata statutul de aparator in momentul in care si-a asumat angajamentul de a apara interesele
persoanei, cu consemtamintul acesteia. aparatorul are drepturi consdintite in legea procesual penala cu ar fi:
dreptul de a cunoaste esenta banuielii, sa explice drepturile pers pe care o reprezinta, sa participle la efectuarea
de catre organ de urm penala a actiunilor procesuale
Conform CPP persoana care a fost citata in calitate de martor are dreptul sa invite un avocet care ii va
reprezenta interesele in organul de urm penala si o va insoti la actiunile procesuale effectuate cu participarea
sa. Drepturile avocatului martorului sunt reglementate de legea procesual penala. In acest sens el are dreptul sa
stie in care cauza penala este citata persoana pe care o reprezinta, sa asiste e tot parcursul desfasurarii actiunii
procesuale la care participa persoana pe care o reprezinta, sa inainteze cereri, sa explice martorului drepturile
lui sis a atentioneze pers care efectueaza actiunea procesuala asupra incalcarilor comise de ea, sa se adreseze,
cu permisiunea organ de urm penala, persoanei interesele careia le reprizinta cu intrebari, observatii,
indrumari, sa faca cunostinta cu procesele-verbale ale actiunilor procesuale la care au participat el si persoana
interesele careia le reprezinta si poate sa ceara completarea sau includerea obiectiilor sale in process-verbal
respective.
Notiunea de aparator de mult mai larga, in cluzind in sine si avocatul si un avovat din strainatate. Aparatorul e
acordata banuitului, invinuitului,inculpatului din oficiu daca acesta nu are posibilitate sasi asigure unul, iar
martorul poate lua avocet doar din proprie initiativaAparatorul are mai multe drepturi ca avocatul martorului,
intrucit are dreptul de a afce cunsotinta cuu intreg dosarul, iar avocet martorului doar cu partea care vizeza
clientul sau. Avocatol martorului poate adresa intrebari doar cu acodul organ de urmarire penala, iar aparatorul
la proprie initiativa.
Avocatol martorului spre deosebide de aparator nu are dreptul de a inainta apel sau recus. Martorul poate fi
asista de un avocet doar la etapa urmaririi penale, iar aparatorul pe tot parcursul desfasurarii pocesului.

218. Redactai o hotrre privind nlturarea din process al avocatului martorului

HOTRRE nr.2-3d-88/10
privind nlturarea din process al avocatului martorului
30 martie 2010 mun. Chiinu

Examinnd chestiunea cu privire la privind nlturarea din process al avocatului martorului domnului Denis
Zubco,
C O N S T A T :
Procurorul General a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre
necesitatea adoptrii unui nou model al legitimaiei de procuror, care ar fi mai
practic, protejat de semne distincte n corespundere cu cerinele noilor tehnologii
informaionale.
Potrivit pct.2.2 lit.o) din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
art.74 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratur, Consiliul Superior al
Procurorilor aprob modelul legitimaiei de procuror.
Studiind mostra prezentat de Procurorul General, n conformitate cu
prevederile art. 74 din Legea cu privire la Procuratur, pct.2.2 lit.o) din
Regulament, Consiliul Superior al Procurorilor,
H O T R T E:
1. A aproba modelul legitimaiei de procuror conform mostrei prezentate n
Anex.
2. Hotrrea se remite seciei personal pentru informare.
Procurorilor Iurie Garaba
121. Explicati modalitatile de asigurare a dr. victimei infractiunilor, abuzurilor de serviciu si erorilor
judiciare.
Victima unei fapte care contine elementele componentei de infractiune dispune de drepturile prevazute de art. 58
din CPP, in special de dreptul de a cere pornirea urmaririi penale, dreptul de a participa la procesul penal in calitate
de parte vatamata si dreptul de a fi reparate prejudiciile morale, fizice si materiale. Procesul penal al RM permite
examinarea concomitenta a actiunii civile in cadrul solutionarii cauzei penale de catre instanta de judecata, ceea ce
ofera avantaje suficiente victimei.. Prejudiciul este o paguba morala sau materiala, fizica, care poate fi evaluata in
expresie baneasca. Dreptul persoanei vatamate de catre o autotitate publica de a-i fi compensat prejudiciul cauzat
de o actiune sau inactiune ilegala a organelor de stat este un drept constitutional al persoanei. Potrivit normei
constitutionale mentionte, statul rs patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesele penale
de catre organele de urm pen si instantele judecatoresti. Activitatea org de ocrotire a normelor de drept se exercita
nu de putine ori prin interventia in sfera intereselor private a unor persoane carora li se cauzeaza un prejudiciu.
In CP abuzul de putere sau abuzul de serviciu este regelementat de art.327, sintagma lezate in drepturi in alt
mod cuprinde cazurile de comitere de infr din domeniu justitiei ( tragerea cu buna-stiinta la rs penala a unei pers.
Nevinovate, pronuntarea unei sentinte contrar legii,retinerea sau arestarea ilegala, constringerea de a face
declaratii, tortura, falsificarea probelor)
Avind in vedere importanta respectarii principiului constitutional al dr la libertatea individuala si siguranta
persoanei, prevederile internationale si nationale stabilesc expres dr persoanei la reparatii, despagubiri in cazul in
care victima a fost arestata sau detinuta ilegal.
Eroarea juridica consta in gresita stabilire a faptelor, in cursul procesului penal, avind urmare condamnarea
definitiva a unui nevinovat sau exonerarea de rs a unui vinovat. Conform CPP, org de urm penala trebuie sa
activeze in asa mod incit nici o persoana sa nu fie neintemeiat banuita, invinuita sau condamnata.
Dreptul la repararea prejudiciului apare si in cazul in adoptarii de catre CtEDO sau de catre Comitetul de Ministri
al Consiliului Europei a hotaririi cu privire la repararea prejudiciului sau a realizarii acordului amiabil dintre
persoana vatamata si reprezentantul Gvernului RM in Comisia Europeana pentru Drepturile Omului si in CtEDO.
Acordul mentionat se aproba de catre Guvrnul RM. CPP stipluleaza ca actiunea de repararea prejudiciului poate fi
initiata in termen de un an de la data devenirii definitive sau dupa caz irevocabile a hotaririi jud sau ordonantei org
de urm penala, prin care a fost constatat caracterul ilicit al actiunii procesuale respective, al urmaririi penale sau al
condamnarii , care au adus prejudiciu. Actiunea de reparare a prejudiciului este scutita de taxa de stat si poate fi
inaintata in instanta judecatoreasca in a carei raza teritoiala domiciliaza persoana careia i-a fost cauzat prejudiciul,
chemind in judecata statul.
Persoana are dreptul sa fie repusa in dr personale pierdute prin restabilirea la serviciu, la pensie la locuinta,
restituirea ordinelor, medaliilor.
Deasemena art. 34 CEDO prevede ca curtea poate fi sesizata, printr-o cerere de orice per. Fizica, organizatie
neguvernamentala sau grup de particulari care se pretind victime ale unei incalcari de catre una dintre inaltele parti
contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalele sale. Inaltele parti contractante se angajeaza
sa nu impieduce prin nicio masura exercitiul eficace al acestui drept.
122. Distingeti notiunea de victima a infractiunii si victima a abuzului in lumina jurisprudentei CtEDO.

123. Proiectati o situatie in care victima abuzului erorii judiciare trebuie repusa in drepturi personale.
Turcan, in urma legitimei aparari a vatamat grav o alta persoana, in urma careia ultima a decedat, actiunile lui
turcan intruneau toate conditiile legitimei aparari, insa in urma urmaririi penale acesta totusi a fost condamnat,
deoarece org de urm penala initial si instanta judecatoreasca ulterior au considerat actiunile lui turcan ca fiind
prejudiciabile si constituind o infractiune, dupa 6 luni de detinere,in urma condamnarii Turcan si-a pierdut postul
de munca. Ulterior se descopera ca acesta a fost condamnat din cauza unei erori juridice din partea organului de
urm penala. Astfel acesta urmeaza sa fie reabilitat si repus in drepturi.

/////////////////////////////////////////
 4. Definii noiunea de prob n procesul penal.
Probele -reprezinta acea categorie juridica ce consta n anumite mprejurari, realitati, ntmplari -denumite
generic elemente de fapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului procesului penal, respectiv
constatarea la timp si n mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savrsit o
infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere
penala.
Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiind izvorul probei, adica acele mijloace care
pun n evidenta proba prin care pot fi constatate elementele de fapt care pot servi ca proba n procesul penal .
Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni trebuie delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici
un caz, o mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori de nevinovatie nu poate fi confundata cu
mijlocul prin care o asemenea mprejurare este cunoscuta sau demonstrate.Conform CPP art 6 pct. 33)probele-
elemente de fapt ,dobindite in modul prevazut de Cod , ce servesc la constatarea imprejuarilor care au importanta
pentru justa solutionare a cauzei penale.
Potrivit legii, constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa
solutionare a cauzei. Ele constituie atat un mijloc prin intermediul caruia se afla adevarul cat si un instrument de
dovedire a sustinerilor partilor intr-o cauza. Probele nu au o valoare dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se
face de organul de urmarire penala si instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor.
5. Analizai situaiile n care poate fi nclcat sarcina probei.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe
care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie. In procesul penal este
consacrat principiul potrivit caruia partea care face o afirmatie sau o propunere in fata organului de judecata este
obligata sa o dovedeasca. In toate cazurile, pentru aflarea adevarului, organul de judecata are dreptul si obligatia sa
ceara din oficiu administrarea oricaror probe pe care le apreciaza ca necesare si sa sprijine partile in obtinerea
probelor propuse in solutionarea pricinii.
n materia probelor sarcina reclamantului este mai grea dect cea a prtului.Dac reclamantul
nu-i dovedete afirmaiile, i se va respinge aciunea ca fiind nentemeiat, pentru c ceea ce nu s-a
dovedit este considerat c nu exist. Dac r e c l a m a n t u l n u i - a d o v e d i t n i c i u n a d i n
a f i r m a i i l e s a l e , p r t u l s e p o a t e s i t u a numai pe poziia negrii, fr a fi inut s dovedeasc ceva.
(prezumtia nevinovatiei)
Problema administrrii probelor nu poate fi cercetat fr examinarea chestiunii privind sarcina probei, fiind
necesar s se tie cine are obligaia de a dovedi diverse mprejurri. Prin sarcina probaiunii (onus probanti) se
nelege obligaia procesual ce revine participanilor la procesul penal de a dovedi mprejurrile care formeaz
obiectul probaiunii. Plecnd de la prezumia de nevinovie, sarcina de a proba revine ntotdeauna celui care
acuz. Instana de judecat este doar un arbitru n acest proces, autoriznd administrarea unei sau altei probe.
Pornind de la principiul prezumiei de nevinovie, procurorul, organul de urmrire penal este obligat s colecteze
suficiente probe pentru dovedirea vinoviei persoanei. Sub acest aspect se invoc problema referitor la rolul prii
vtmate n administrarea probelor, mai ales n cazurile de plngere prealabil. Consider c i n asemenea cazuri
sarcina de a proba vinovia revine organului de urmrire penal i procurorului, avnd n vedere att prevederile
art. 28 referitoare la principiul oficialitii procesului penal, potrivit cruia aceti subieci, n limitele competenei
lor, sunt obligai s efectueze aciuni necesare n vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate. Desigur
c n asemenea cazuri partea vtmat dispune de capacitatea de a determina soarta procesului acceptnd sau nu
mpcarea, ns n sarcina ei nu poate fi pus probarea vinoviei fptuitorului. n acelai timp, partea vtmat, ca
i martorul, este obligat s depun mrturii sincere referitor la circumstanele cauzei, dac dispune de informaia
dat. Un exemlu elocvent in acest sens rezida in practica jusiciara. Reiesind din practica judiciara, o doamna
invinuita de savirsirea unei infractiuni care afirma ca a savirsit infractiunea sub influenta sotului, urmeaza sa
demonstreze cum anume sotul a influentato, in caz contrar, aceasta circumstanta nu se va invoca in instanta de
judecata.
O alta cauza e existenta unei masini de batut monede la o persoana. In sarcina apararii ramine de a demonstra ca
masina data se afla la persoana in cauza legal si ca aceasta are licenta, pentru a dovedi nevinovatia acesteia.
6. Proiectai o situaie cnd n procesul penal o informaie a fost administrat prin alt modalitate dect
prin mijlocul legal.
Datele de fapt care sunt utilizate in calitate de p[roba sunt incluse in anumite mijloace de proba pentru ca aceste
date sa fie recunoscute ca probe se necesita de dispunerea capacitatii juridice,care sunt admisibilitatea
,,pertinenta ,concludenta si utilitatea.Doctrina recunoasteexigenta unor reguli de asigurarea admisibilitatii (1.proba
sa fie administrata de un subiect competent2.mijlocul cuvenit 3. procedura cuvenita ) In cadrul celei de a 3
reguli,are unele exceptii,acestea fiind cercetarea la fata locului si perchezitia corporlaa sau ridicarea care pot fi
efectuate pina la pornirea procesului penal.O alta exceptie a admisibilitatii probei conteaza in dependenta de sursa
acesteia .Astfel daca provinienta ei are radacini dintr-o sursa independenta ,sau ar fi fost descoperite inevitabil.
Urmatoarea situatie:La audierea banuitului i s-a incalcat dreptul la apartaor,aplicindu-se contringere psihica
pentru a obtine careva informatii.In urma audierii s-a constatat locul aflarii bunurilor sustrase de catre acesta in
urma savirsirii furtului.
10. Dai definiia admisibilitii probelor i a criteriilor de apreciere a admisiilitii probelor.
Prin intermediul admisibilitii se asigur calitatea procesual a probei. Sunt admisibile probele pertinente,
concludente i utile administrate n conformitate cu Codul de procedur penal. Doctrina procesual penal
recunoate existena unor reguli de asigurare a admisibilitii probelor. Pentru ca o prob s fie admisibil ea
trebuie s fie administrat de un subiect competent, mijlocul cuvenit, procedura cuvenit, regula privind "fructele
pomului otrvit"inadmisibilitatea probelor care contin date de provininta necunoscuta . Proba se consider
inadmisibil dac este obinut din alt prob cu nclcarea procedurii.
1regula .Administrarea de un subiect competent,enumerati de legea procesuala penala.Proba poate fi
administrata atit de organul de urmarire penala din oficiu ,prin efectuarea unor actiuni procesuale fie de catre
parti prinpunerea la dispozitia organului de urmarire penala sau instantei ,fie de catre instanta la solicitarea
partilor.
2.regula a doua privind mijlocul cuvenit .,prevazute de cPP.Ca o declaratie sa fie recunoscuta ca mijloc de
proba ea trebuie sa fie depusa in cadrul procesului penal si nu in afara,nu poate fi inlocuit raportul de expertiza
cu un act departamental ,sau opinia specialistului
3regula.Asigurarea admisibilitatii e cea privind procedura cuvenita ,respectarea procedurii in ceea ce
priveste termenii procesuali Regula data asigura si repsectarea calitatii procesuale a persoanei implicate in
proces(se interzice audierea i calitate se invinuit fata de persoana care nu s-a emis ordonnata de punerea sub
invinuire si careia nu i s-a inaintat acuzarea ,sau persoana in calitate de martor dar ea in realitate e banuit ) Sunt
inadmisibile probele obtinute :
1) prin aplicarea violenei, ameninrilor sau a altor mijloace de constrngere, prin violarea drepturilor i
libertilor persoanei;
2) prin nclcarea dreptului la aprare al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate, martorului;
3) prin nclcarea dreptului la interpret, traductor al participanilor la proces;
4) de o persoan care nu are dreptul s efectueze aciuni procesuale n cauza penal;
5) de o persoan care evident tie c intr sub incidena de recuzare;
6) dintr-o surs care este imposibil de a o verifica n edina de judecat;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor tiinifice;
8) cu nclcri eseniale de ctre organul de urmrire penal a dispoziiilor prezentului cod;
9) fr a fi cercetate, n modul stabilit, n edina de judecat;
10) de la o persoan care nu poate recunoate documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma
veridicitatea, proveniena lui sau circumstanele primirii acestuia.
4 regula privind fructul pomului otravit .Proba se considera inadmisibila daca este obtinuta din alta proba cu
incalcarea procedurii ,regula fiin adese utilizata la ridicarea obiectelor sau perchezitiei,cu exceptia cazurile cind
probele derivate se bazeaza pe o sursa independenta sau ar fi fost descoperite inevitabil.
5 regula inadmisibilitatii probelor care contin date de provinienta necunoscuta care asigura admisbilitatea
probelor,astfel autencitatea careia poate fi verificata.
Prin pertineta se intelege legatura intre continutul probei si circumstantele care necesita a fi probate intr-o cauza
penala.
Concludente sunt probele pertinente care influenteaza aupra solutionarii cauzelor penale.
Utile sunt probele concludente si, prin urmare pertinente, care prin informatiile pe care le contin sunt necesare
solutionarii cauzei
11. Divizai subiecii procesuali n sarcina crora este pus probarea inadmisibilitii
probelor.
Obligaia organului de urmrire penal este de a examina sub toate aspectele, complet i obiectiv toate
circumstanele cauzei care are o aplicare fundamental n cadrul procesului de apreciere a probelor, fiind
mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instanei de judecat, procurorului i ofierului de urmrire
penal. Existena regulii examinrii sub toate aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor cauzei i probelor
prezentate este dictat de necesitatea realizrii scopului procesului penal i aflrii adevrului pe fiecare cauz
examinat.
Nici o proba nu are o valoare juridic dinainte stabilit, din aceste considerente obligaia organului de urmrire
penal este sa administreze probe nu numai n defavoarea bnuitului, inculpatului i nvinuitului, dar i n favoarea
acestora. Aceasta fiind o obligaie fundamental care asigur aflarea adevrului n procesul penal.
 Sarcina probarii inadmisib.unei probe revine partii care o invoca ,insa toate probele administrate n cauza penal
vor fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor const n analiza probelor
administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i verificarea sursei din care provin probele,
n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.Insa instana e cea care va
pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.
1. n faza de urmrire penal, obligaia de a verifica admisibilitatea probelor este pus n seama organului de
urmrire penal din oficiu. Organul de urmrire este obligat din oficiu s verifice admisibilitatea probelor. Prile
au dreptul n toate cazurile de a invoca prin cererile sale necesitatea verificrii anumitor probe. Faptul c partea nu
a invocat verificarea admisibilitii unei probe n cadrul urmririi penale nu o limiteaz de dreptul de a o invoca.
Instana nu este n drept de a respinge cererea persoanei, de a verifica admisibilitatea probei din motivul c aceast
cerere nu a fost naintat n timpul urmririi penale. Att organul de urmrire, ct i instana sunt obligate de a emite
o hotrre motivat n cazul cnd resping cererea de verificare a admisibilitii probelor. n timpul verificrii
admisibilitii probelor, la cererea prilor se emite o hotrre motivat prin care se recunoate proba inadmisibil,
fie se respinge cererea prii de a recunoate aceast prob ca inadmisibil.
n cadrul verificrii probelor, organul de urmrire sau instana se pronun asupra admisibilitii acestor probe. n
cazul cnd dup verificarea probei instana, sau organul de urmrire au constatat c aceast prob este admisibil,
partea are dreptul s-i nainteze argumentele sale. Proba poate fi respins n asemenea situaii, numai c partea
care a invocat inadmisibilitatea probei aduce argumente convingtoare. n cazul cnd au fost aduse asemenea
argumente, organul care a administrat proba sau n favoarea crei pri a fost administrat, poate aduce argumente
privind admiterea acestei probe.Prevederea data se realizeaza mai dificil in cadrul urmaririi,cind se pune in
diascutie chestiunea privind admiterea probelor de organul de urmarire penala .
2.In cadrul judecatii nu pot aparea dificultati privind admiterea sau respingerea unei anumite probe administrate
de organ de urm pen tinind seama de faptul ca instanta este limitata de principiul contradictorialitatii al
administrarii probelor
Insa exist situaii cnd acuzatul trebuie s dovedeasc c a efectuat o activitate autorizat;258 n cazul
cnd elementul, de fapt, este cunoscut unei pri, aceasta trebuie s-i asume
sarcina probei, indiferent de faptul in sarcina cui este pus
12. Proiectai un caz prin care se poate observa proba fructul pomului otrvit.
La data de 16 dec.2011 cet Cazanov a fost retinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii de furt.Ca temei de
retinere a fost plingerea lui Avram ,care se prezinta a fi ca martor ocular .In cadrul audierii acestuia ,organul de
urmarirea penala apelind la constringerea psihica ,amenintindul va sta o perioada indelungata dupa gratii il
impune pe acesta sa semneze procesul verbal de recunoastere a vinovatiei .Dat fiind faptul ca lui Cazanovi s-a
promis ca va fi ajutat in caz ca semneaza procesul verbal, si nu I s-a oferit nici un avocat din oficiu ,din nestirea
acestuia ,el s-a facut vinovat de infractiune fiindu-I teama de inchisoare ,
Incalcinduse art 94 ,probe obtinute prin aplicarea mijloacelor de constringere si incalcarea dreptului la parator ..

16. Definii noiunea de obiect al probatoriului.

Noiunea de obiect al probaiunii (thema probantum) include totalitatea circumstanelor care urmeaz a fi
dovedite ntr-o cauz penal. Constatarea acestor circumstane permite de a soluiona just cauza penal i n esen
de a realiza n fiecare caz concret sarcinile unui proces echitabil.
Prin circumstanese neleg fenomenele lumii materiale, adic faptele i mprejurrile de fapt. Existena normelor
juridice nu trebuie dovedit, prezumndu-se c ele sunt cunoscute att de ctre organele judiciare, ct i de ctre
justiiabili. La descrierea obiectului probaiunii, o mare importan o au normele dreptului penal, care abordeaz
cteva aspecte: n dispoziiile normelor prii generale a Codului penal sunt indicate cele mai importante semne ale
faptei criminale (n principal obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv); normele prii generale conin
semnele subiectului, coparticiprii, legitimei aprri, extremei necesiti, riscului ntemeiat, cazului fortuit etc. n
legtur cu aceasta este necesar de menionat c normele legii procesual penale nu determin necesitatea
constatrii i a circumstanelor care exclud rspunderea penal, ns constatarea acestora este ntr-o legtur
direct cu chestiunea privind existena sau inexistena faptei criminale; n normele prii generale a Codului penal
sunt enumerate circumstanele atenuante i agravante.
Obiectul generic este: Faptele referitoare la existena infraciunii, precum i cauzele care nltur caracterul penal
al faptei;
Circumstanele prevzute de lege care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal a fptuitorului; Datele
personale care caracterizeaz inculpatul i victima; Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune;
Circumstanele relevante la stabilirea pedepsei;
Just cauza penala si in esenta de a realize in fiecare caz concret sarcinile unui process echitabil. Faptele si
imprejurarile incluse in obiectul probatoriu sunt de 2 feluri: faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este
solutionat fondul cauzei si fapte sau imprejurari care vizeaza desfasurarea normala a procesului.
 Faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat fondul cauzei, la rindul lor, se divizeaza in >
prinicipal( insusi obiectul procesului penal, sunt probe directe) si probatorii(imprejurari de fapt care nu sunt
incluse in faptul principal, probe indirecte).

17. Distingei elementele componente ale obiectului probatoriului.

Totalitatea de mprejurri care trebuie dovedite ntr-o cauz penal constituie obiectul probaiunii.
Totalitatea de mprejurri, circumstane, prevzute de articolul 96, determin coninutul rechizitoriului, a
sentinei, ct i se iau n consideraie n cile de atac cnd este pus n discuie chestiunea privind
examinarea fondului cauzei. n acelai moment, toate mprejurrile, n dependen de cauza penal concret,
dispun de anumite particulariti individuale, de aceea i obiectul probaiunii este individual n fiecare cauz
penal.
1Faptele referitoare la existenta infr ,precum si cauzele care inlatura carcterul penal Si anume dac a
avut loc n realitate un asemenea fenomen (moartea, leziunile corporale, traficul de fiine umane, .a.), apariia
acestui fenomen; corespunderea circumstanelor acestei fapte cu elementele componenei de infraciune, realizarea
inteniei i altele.In procesul de constatare a faptului infractiunii este necesar de a solutiona chestiunea privind
cauzele care inlatura caracteul penal al faptei
2.Circumstane prevazute de lg care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
care confirm faptul c un asemenea fenomen a avut loc n realitate-timpul, locul, caracterul aciunilor, .a.
Enumerarea din articolul 96 nu este exhaustiv, spre exemplu, la soluionarea chestiunii despre vinovia de omor
a persoanei, instana va reiei din cumulul tuturor circumstanelor infraciunii svrite, va ine cont, n special, de
anturajul, modul de svrire a infraciunii, arma utilizat, numrul, caracterul i localizarea rnilor i a altor
leziuni corporale, comportarea anterioar a vinovatului i a victimei, relaiile dintre ei.
Probarea faptului infraciunii presupune stabilirea mprejurrilor concrete de comitere a infraciunii.
n toate cauzele penale trebuie s fie cu certitudine stabilit locul, timpul, mijlocul. Este necesar deci de a
proba unele circumstane care caracterizeaz latura obiectiv a infraciunii. Cu toate c aceasta depinde de
particularitile fiecrei componene de infraciuni. Timpul comiterii infraciunii: Timpul svririi faptei,
conform art. 9 Cod Penal, se consider Timpul cnd a fost svrit aciunea (inaciunea) prejudiciabil, indiferent
de timpul survenirii urmrilor. n unele cazuri este obligatoriu de a se stabili pe ct de posibil timpul exact, de
exemplu n infraciunea de omor, n cazul cnd este imposibil de evaluat exact timpul comiterii infraciunii, se
apreciaz: (de exemplu, n jurul orelor). Pentru unele infraciuni (spre exemplu evaziunea fiscal) nu este
important de a stabili ora, dar perioada respectiv, (spre exemplu trimestrul nti al anului)
Exist i mprejurri care caracterizeaz pericolul social al infraciunii i consecinele i acestea trebuie de
stabilit.. Dac infraciunea a fost comis de un grup de persoane, este necesar de stabilit concret care fapt
infractoric a comis fiecare din co-participani.
Fapta prejudiciabil trebuie s fie svrit cu vinovie. La probarea mprejurrilor stabilite de ctre articolul
96 punctul 1 este necesar de luat n consideraie articolul 20 al Codului Penal care vorbete despre fapta
svrit fr vinovie (cazul fortuit). n legtur cu aceasta este necesar de a verifica toate mprejurrile care
mrturisesc despre prezena la persoan a unei posibiliti reale de a contientiza caracterul periculos al faptelor
sale, ct i obligaia i posibilitatea de a prentmpina survenirea consecinelor.
n afar de acesta ca obiect al probaiunii sunt i calitile psiho-fiziologice ale persoanei care din anumite
mprejurri nu au putut s prevad survenirea consecinelor.
n orice cauz penal este necesar de stabilit motivul i scopul infraciunii.
Articolul 96 alineatul 1 punct 1 stabilete c este necesar ca ntr-o cauz penal s fie dovedite i cauzele care
nltur caracterul penal al faptei
Codul penal stabilete circumstanele atenuante i agravante dnd posibilitatea instanei de a aprecia o
asemenea circumstan. Din aceste considerente n obiectul probaiunii este necesar de inclus i asemenea
mprejurri, cum ar fi concurs de mprejurri grele, cina sincer, contribuirea activ la descoperirea infraciunii,
aciunile ilegale sau imorale ale victimei, provocare a unor urmri grave, batjocorirea victimei, mijloace care
prezint un pericol, alte interese josnice, cu folosirea ncrederii acordate
3.Punctul 3 al articolului 96 date personale care caracterizeaz inculpatul i victima.
Faptul c n partea pregtitoare a edinei de judecat, potrivit articolului 358 Cod de Procedur Penal se
stabilete identitatea inculpatului nu elibereaz instana de a analiza personalitatea acestuia. Constatarea acestor
mprejurri are importan att la stabilirea pedepsei, ct i la executarea acesteia.
Orice mprejurare poate fi luat n consideraie, dac aceast mprejurare caracteriznd persoana poate contribui
la stabilirea unei pedepse echitabile,dac a participat la unele operaiuni militare, starea sntii, vrsta, prezena
unor minori la ntreinere i alte mprejurri.
Se ia n consideraie i recomandrile serviciului de resocializare la stabilirea pedepsei, dac o asemenea anchet
a fost efectuat.
 Un aspect esenial la caracterizarea personalitii nvinuitului sunt i datele despre comportamentul acestuia dup
comiterea infraciunii i atitudinea fa de fapta comis. Este necesar de a proba i faptul c persoana n virtutea
unor defecte fizice sau psihice nu poate desinestttor s-i realizeze dreptul la aprare,daca e alcoolic sau
narcoman sau nvinuitul dispune de putere mare fizic, sau cunoaterea unor procedee de lupt este necesar de a
indica n sentin sau n rechizitoriu c atacnd persoana nvinuitul contientiza c dispune de asemenea capaciti
i acesta intenionat sau din neglijen avea o atitudine fa de consecine.
Date care nu au legtur cu cauza penal, nu trebuie s figureze nici n rechizitoriu, nici n sentin. n toate
dosarele nu trebuie s figureze date care njosesc onoarea i demnitatea victimei.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune.
n noiunea de daun se include prejudiciul moral, fizic sau material. Este necesar n primul rnd de constatat
legtura cauzal ntre fapt i prejudiciul cauzat, mrimea acestui prejudiciu, existena unor bunuri care ar putea
repara acest prejudiciu. n cazul unor infraciuni de vtmare, este necesar de a constata gradul acestor leziuni
corporale, consecinele, mijloacele care au fost necesare pentru tratament, ngrijire, . a. m. d.(prejudiciu moral,
aceast trebuie inclus n obiectul probaiunii, mprejurrile care mrturisesc despre faptul njosirii cinstei i
demnitii, nclcrii onoarei, unele suferine psihice a persoanei.)
n cazul unor infraciuni contra patrimoniului obiectul probaiunii este inclus nu numai preul real al bunurilor
sustrase, dar i mprejurrile care caracterizeaz preul subiectiv a celor sustrase pentru victim, ct i consecinele
care au survenit sau ar fi putut surveni n activitatea victimei, tratamentul su, asigurarea familiei, ndeosebi a
minorilor i a persoanelor incapabile de munc. n asemenea cazuri se ia n consideraie starea material a victimei
i veniturile acesteia.
5.Este necesar de inclus n obiectul probaiunii i existena anumitor bunuri destinate sau utilizate pentru
svrirea infraciunii care se afl la nvinuit sau alte persoane, sau bunurile care au fost obinute n
rezultatul activitii criminale. n categoria bunurilor nu se includ numai obiectele, dar i alte venituri sau
avantaje, care au fost primite de nvinuit, sau alte persoane. Are importan formarea gruprii criminale, prezena
inteniei, sau nelegerii prealabile, modul de comitere a infraciunii, de ascundere a urmelor, surselor de obinere a
armelor, de realizare a bunurilor sustrase, . a.
6.Stabilirea conditilor ce au determinat infractorul la savirsirea infractiunii
La examinarea cauzei penale la urmrire trebuie de examinat i chestiunea privind formarea gruprii criminale,
motivele care au contribuit la activitatea ndelungat, modurile de recrutare a participanilor, de corupere a
persoanelor oficiale, modul de obinere a informaiei pentru activitatea criminal i asigurarea securitii
participanilor.
n caz de recidiv este necesar de a examina cauzele i condiiile, inclusiv faptul c este dificil de angajat n
cmpul muncii, asigurarea cu spaiu locativ, restabilirea relaiilor cu familia, .a. Este necesar de a stabili din vina
crei persoane au fost comise asemenea erori.
7.Toate circumstantele relevante la stabilirea pedepsei
In cadrul Laturii civile ,privind despagubierele ,in obiectul probatiuniisunt incluse faptele care constata ca a fost
produs prejudiciul .

18. Generalizai situaiile legale prevzute n legea procesual i n practic cnd circumstanele
cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de prob.
In cele mai dese cazuri ,mijloacele de proba prin care se constta anumite circumstante sunt expertizele medico-
legale sau psihiatrice .Expertizele pot fi ordinare cit si complexe ,cum ar fi psihologico-psihiatrica;medico-legala
si psihiatrica.
Obligatia pusa in fata subiectilor procesuali de a dovedi toate circumstantele faptei nu este absoluta .Exista
situatii cind in cadrul examinaii unei cauze faptele examinate sa fie cunoscute majoritatii lumii ,si nu este necesar
de a aduce probe privind existenat acestora .
Exceptie de la regula generala sunt actele unanim recunoscute ,acele fapte evidente (faptele notorii ) precum si
veridicitatea metodelor moderne de cercetare unanim recunoscute in domeniul stiintei ,tehnicii , artei ,meseriei.
In doctrina se exista opinii potrivit careia faptele similare ,auxiliare si negative nu necesita probare .
Conf CPP Articolul 97. Circumstanele care se constat prin anumite
mijloace de prob
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob, urmtoarele circumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile grave, deosebit de grave i
excepional de grave prin raportul expertizei medico-legale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau
inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri psihice temporare, a unei alte
dereglri a sntii sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
 4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza
penal, ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a
debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit, inculpat a unei anumite vrste, dac aceasta are
importan n cauz prin certificat de vrst, iar n caz de incapacitate legat de vrst prin raportul expertizei
medico-legale sau psihiatrice;
6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului, nvinuitului, inculpatului prin certificat de cazier judiciar sau,
dup caz, prin copii de pe hotrrile judectoreti de condamnare devenite definitive.

22. Definii noiunea de probatoriu.

(1) n procesul penal, probatoriul const n invocarea de probe i propunerea de probe, admiterea i
administrarea lor n scopul constatrii circumstanelor care au importan pentru cauz.
(2) Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire penal sau instan.
Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob n procesul penal, care presupune strngerea i
verificarea probelor, n favoarea i n defavoarea nvinuitului, inculpatului, de ctre organul de urmrire penal, din
oficiu sau la cererea altor participani la proces, precum i de ctre instan, la cererea prilor, prin procedeele
probatorii. Fiecare prob urmeaz s fie apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i
veridicitii ei, iar toate probele n ansamblu din punct de vedere al coroborrii lor

23. Analizai atribuiile subiecilor procesuali n cadrul probatoriului.

Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire penal sau instan. n scopul
administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice,
inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n
modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia specialistului
pentru explicarea chestiunilor care necesit cunotine speciale.
(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente
responsabil i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii
orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.
(4) Toate probele administrate n cauza penal vor fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv.
Verificarea probelor const n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi
probe i verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee
probatorii respective. eprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz probele conform
propriei convingeri, formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub toate aspectele i n mod obiectiv,
cluzindu-se de lege.
(3) Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire penal sau instana de judecat.
(4) Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal
msur.

28. Identificai atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului.

Articolul 68. Drepturile i obligaiile aprtorului
(1) Aprtorul, n funcie de calitatea procesual a persoanei ale crei interese le apr, are dreptul:
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de ctre organul de urmrire penal a aciunilor
procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz aciunea procesual
asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de
judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului,
interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n
procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu participarea lui i s cear completarea lor sau
includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date
din dosar, s fac copii;
11) s participe la edinele de judecat n prim instan, n apel, n recurs, precum i la judecarea cauzei pe
cale extraordinar de atac;
12) s pledeze n dezbateri judiciare;
13) la solicitarea sa, s primeasc gratuit copii de pe hotrrile care se refer la drepturile i interesele persoanei
pe care o apr;
14) s depun plngeri mpotriva aciunilor i hotrrilor organului de urmrire penal, precum i s atace
sentina sau orice alt hotrre judectoreasc final n cauza respectiv;
15) s participe la mpcarea cu partea oponent dac persoana pe care el o apr particip la mpcare;
16) s fac obiecii referitor la plngerile altor participani la proces despre care a fost informat de ctre organul
de urmrire penal sau a aflat despre ele din alte surse, precum i s-i expun prerea n edina de judecat
referitor la cererile i propunerile altor participani la proces i referitor la chestiunile soluionate de instana de
judecat;
17) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale celorlali participani la proces;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat;
19) s-i fie compensate cheltuielile suportate n cauza penal de la persoana interesele creia le apr sau, n
cazurile prevzute de lege, din bugetul statului;
20) s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale instanei.
(2) Aprtorul bnuitului, nvinuitului, inculpatului n scopul clarificrii circumstanelor care combat nvinuirea,
exclud rspunderea penal a persoanei pe care o apr sau atenueaz pedeapsa ori msurile procesuale de
constrngere, precum i n scopul acordrii asistenei juridice necesare, n afar de drepturile prevzute la alin.(1),
dispune, de asemenea, de urmtoarele drepturi:
1) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se limita numrul i durata lor;
2) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr dac aceasta o cere
persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
3) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre organul de urmrire penal pentru confirmarea
reinerii i necesitii arestrii.
(3) Aprtorul nu este n drept s ntreprind careva aciuni mpotriva intereselor persoanei pe care o apr i s
o mpiedice s-i realizeze drepturile. Aprtorul nu poate, contrar poziiei persoanei pe care o apr, s
recunoasc participarea ei la infraciune i vinovia de svrirea infraciunii. Aprtorul nu este n drept s
destinuiasc informaiile care i-au fost comunicate n legtur cu exercitarea aprrii dac aceste informaii pot fi
utilizate n detrimentul persoanei pe care o apr.
(4) Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare. Aprtorul nu este n drept s-i nceteze de sine
stttor mputernicirile de aprtor, s mpiedice invitarea unui alt aprtor sau participarea lui n aceast cauz.
Aprtorul nu este n drept s transmit altei persoane mputernicirile sale de a participa n cauza respectiv.
(5) Aprtorul nu este n drept, fr consimmntul persoanei pe care o apr, s efectueze urmtoarele aciuni:
1) s o declare vinovat de svrirea infraciunii;
2) s declare mpcarea persoanei pe care o apr cu partea oponent;
3) s recunoasc aciunea civil;
4) s retrag plngerile persoanei pe care o apr;
5) s-i retrag apelul sau recursul mpotriva sentinei de condamnare.
(6) Aprtorul este obligat:
1) s se prezinte la chemarea organului de urmrire penal sau a instanei;
2) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i ale preedintelui
edinei de judecat;
3) s nu prseasc sala de edine pn la anunarea ntreruperii, fr permisiunea preedintelui edinei;
4) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat.
Poart un caracter specii c rolul aprtorului n probatoriu. n Codul de procedur penal din 1961, potrivit
art.46, aprtorul avea obligaia de a folosi toate mijloacele i formele de aprare prevzute de lege pentru a
lmuri mprejurrile care ar putea s determine achitarea nvinuitului ori s-i atenueze rspunderea. Codul de
procedur penal din 2003 determin statutul aprtorului ca persoan care acord asisten juridic. n doctrin
nu exist o poziie unitar referitor la dei niia noiunii de asisten juridic, aceasta i ind un element al dreptului la
un proces echitabil. Art.6 par.3) lit. (c) din Convenia European a Drepturilor Omului proclam dreptul acuzatului
la asisten juridic conform propriei sale alegeri sau cnd acesta nu dispune de mijloacele necesare, posibilitatea
de a i asistat n mod gratuit dac o cer interesele justiiei.
 Potrivit Codului de procedur penal din 2003, se lrgesc drepturile prilor de a avea acces la piesele
dosarului n faza de urmrire. Avocatul dispune att de dreptul de a participa la orice aciune procesual efectuat
cu participarea persoanei pe care o apr, ct i s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu
participarea lui. Atribuii similare capt i alte pri n proces
Este evident c aprtorul particip n probatoriul penal fr a purta sarcina probei. n acest aspect se cere de
remarcat c obligaia, n sens juridic, reprezint opusul dreptului subiectiv i const n satisfacerea sau, dup caz,
ndeplinirea prerogativelor pe care le implic drepturile sau competena celuilalt subiect al raportului juridic
concret.
Nerespectarea obligaiilor atrage sanciuni care, n aspect procesual penal, reprezint consecine survenite
pentru subiectul raporturilor juridice n cazul nerespectrii de ctre acesta a normelor procesual penale.

29. Analizai modalitile de administrare a probelor de ctre aprtor. 1. Sarcina aprrii n sensul
articolului 100 const n descoperirea unor mprejurri care fie l ndreptesc pe nvinuit, fie contribuie la
atenuarea responsabilitii. Sarcina aprtorului nu poate fi asimilat cu sarcina organului de urmrire, care n baza
articolului 19, alineatul 3 are obligaia de a lua toate msurile prevzute de lege, pentru cercetarea sub toate
aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor cauzei, reieind din faptul c articolul 19 determin accesul la
justiie, i pune aceast sarcin n seama organelor statului. Trebuie de luat n consideraie i faptul c dac
aprarea nu i-a realizat atribuiile sale potrivit articolul 100, aceasta nu poate fi interpretat ca o dovedire a
vinoviei persoanei. Aprtorul, ns nu poate administra probe, aplicnd aceleai mijloace probatorii aplicate de
ctre organul de urmrire penal.
2. Reieind din faptul c persoana se prezum nevinovat, toate aciunile n constatarea vinoviei este pus n
seama subiectului care intenteaz aciunea penal. Partea aprrii au dreptul de a participa la probaiune, la
administrarea probelor, utiliznd metoda de solicitare. n acest sens avocatul are dreptul de a descoperi i a
transmite anumite obiecte, documente, poate efectua fotografierea, nregistrarea audio sau video, poate ntocmi
anumite scheme sau planuri, n caz cnd sunt necesare anumite cunotine speciale avocatul poate apela la un
specialist. n cazul cnd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane fizice, aceste date sunt transmise organului
de urmrire, care trebuie s audieze aceste persoane n calitate de martori. n cazul cnd a dus convorbiri cu
persoana fizic, avocatul poate nregistra aceste convorbiri video sau audio cu acordul persoanei, fie poate propune
persoanei de a ntocmi o lmurire care apoi poate fi autentificat n notariat i servi n continuare temei pentru
audierea persoanei de ctre organul de urmrire sau de ctre instana de judecat.
3. O alt metod de administrare a probelor de ctre aprare este solicitarea diferitor documente din organizaii i
instituii. Aceste documente pot s fie certificate de sntate, materiale de arhiv, diferite acte normative
departamentale, .a. Cu toate c n fiecare caz concret organul de urmrire ia decizia privind efectuarea actelor
suplimentare la cererea avocatului, refuzul de a efectua aceste acte trebuie s fie ntemeiat i argumentat.
4. Este necesar de menionat i faptul c administrarea probelor de ctre aprtor este un drept i nu o obligaie a
acestuia i faptul c aprarea nu a administrat probe nu poate fi interpretat ca un eec al aprrii. Aprarea
determin oportunitatea administrrii anumitor probe. Verificarea probelor n sensul alineatului 4, articolul 100, se
efectueaz prin anumite metode: analiza coninutului probelor administrate, coroborarea cu alte probe. Corobora
(din latinescul corroborare) nseamn a ntri, a sprijini, a da putere, a consolida, a confirma. Probele trebuie
coroborate cu alte probe care au fost administrate mai nainte, pot fi administrate noi probe sau poate fi verificat
sursa (de exemplu, prezentarea spre recunoatere, verificarea declaraiilor la faa locului, experimentul, .a.).

30. Estimai n ce msur atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului se conformeaz cu principiul

egalitii armelor consfinit de CtEDO.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe t o a t a d u r a t a
d e s f a s u r a r i i p r o c e d u r i i i n f a t a u n u i t r i b u n a l , f a r a c a u n a d i n t r e e l e s a f i e avantajata in
raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod direct din faptul ca orice
persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod echitabil.P r i n c i p i u l e s t e u n e l e m e n t e s e n t i a l a l
d r e p t u l u i l a u n p r o c e s e c h i t a b i l . A c e s t p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea
rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu
adversarul ei si ca exigentaegalitatii armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu acelasi
rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor
poate incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate
fi sanctionata in numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal
mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor trebuie sa fie respectat intimpul
exercitarii cailor de atac.
Aceasta implica faptul ca orice parte a unei proceduri, indiferent dac este in materie civilasau penala, trebuie sa
aib posibilitatea rezonabila de a-si prezenta punctul de vedere in fatatribunalului in conditii care sa nu o
dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului saufata de acuzare.Astfel, s-a decis ca exista o incalcare a
principiului egalitatii armelor in situatia in careacuzarea depune la dosar un document, inainte de
audienta publica, in care isi prezinta in rezumat argumente, iar acuzatul nu are acces la acel document.
A t u n c i c a n d s e d e p u n e l a d o s a r u l c a u z e i u n document important pentru solutionarea acesteia,
este insa obligatoriu ca partile sa
aibac u n o s t i n t a d e c o n t i n u t u l s a u , i n d i f e r e n t d a c a i n s t a n t a u t i l i z e a z a s a u n u d o c u m e n t u l i
n motivarea hotararii.
Tot astfel, s-a constat o violare a exigentelor egalitatii armelor procedurale in situatia in carelegea austriaca nu
permitea participarea si expunerea orala a argumentelor in fata instanteid e a p e l d e c a t a r e p r e z e n t a n t u l u i
parchetului, nu si inculpatului sau avocatului sau.
D e asemenea, faptul ca in urma caii de atac se poate inrautati situatia inculpatului
conduceinstanta europeana la o analiza stricta a posibilittilor egale de a declansa procedura
dec a s a r e . n a c e l a i c o n t e x t , C u r t e a a p r e c i z a t c s e p o a t e v o r b i d e o a t i n g e r e s e r i o a s
a principiului egalitii armelor atunci cnd pentru declanarea unei proceduri de atac statul beneficiaz de
suspendarea termenul de apel pe perioada vacanei, n timp ce cealalt partenu beneficiaz de aceast posibilitate
de prelungire a termenului.
Actualmente, n legislaia procesual penal nu exist mecanisme care ar avea ca scop contribuiala asigurarea
efectiv a unei egaliti a armelor. Cu toate c art.100 alin.(2) C.proc.pen. prevede uneleatribuii ale aprrii n
cadrul probatoriului penal, aceast norm rmne ns a avea o naturdeclarativ, fr anumite garanii procesuale.
n asemenea condiii, una dintre soluiile pertinente estecea de consolidare a instituiei investigaiei
avocatului.Acordarea unor drepturi avocatului n cadrul probatoriului vine s asigure principiul egalitiiarmelor
n raport cu partea acuzrii. n situaia n care extinderea dreptului avocatului de a fi implicatactiv n probatoriu va
avea ca obiectiv asigurarea echitii procesului, acest fapt va predomina asupraunor tradiii n care rolul acuzrii
era predominant.
Reformele n acest domeniu trebuie s fie promovate moderat, lundu-se n considerare factoriisociali,
economici .a. La promovarea instituiei cercetrii avocatului trebuie s se in cont de obligaia autoritilor de a
ntreprinde toate msurile pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i obiectiv,a circumstanelor cauzei,
inclusiv de obligaia de a administra probe n aprare. Proporinonalitatea nacest sens se manifest prin acordarea
dreptului i obligaiei avocatului de a administra probe, iar lipsa probelor n aprare nu trebuie s fie
interpretat ca un eec al aprrii. Instituia investigrii avocatului poate cpta n aspect de form diverse
conotaii. Fiind dup natura sa mixt, instituia va consolidagaraniile procesuale de protecie a drepturilor
persoanei n probatoriul penal sub aspectul principiuluiegalitii armelor

34. Definii declaraiile persoanei acuzate.

Declaraia se definete ca o mrturisire, o afirmare deschis a unor convingeri, opinii sau sentimente, ceea ce
afirm cineva cu un anumit prilej. Declaraiile sunt depuse n cadrul urmririi penale i judecrii cauzei. Sunt
recunoscute doar ca mijloc de prob separat doar declaraiile depuse n cadrul aciunilor procesuale respective cum
ar fi audierea, confruntarea i verificarea declaraiilor la locul infraciunii. Declaraiile bnuitului, nvinuitului,
inculpatului snt informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu prevederile
prezentului cod, referitor la circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n aceast calitate, precum i
la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc. .
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i celelalte probe din dosar. Din aceste
considerente, recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd valoare probant informaiile pe
care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat. Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar
n ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este necesar de nu confundat recunoaterea vinoviei n cadrul
declaraiilor cu acordul de recunoatere a vinoviei

35. Argumentai necesitatea confirmrii recunoaterii vinoviei cu alte probe n cauza penal.
Acordul de recunoatere a vinoviei se ntocmete n scris, cu participarea obligatorie a aprtorului,
nvinuitului sau inculpatului i numai n cazul infraciunilor uoare, mai puin grave i grave
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i celelalte probe din dosar. Din aceste
considerente, recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd valoare probant informaiile pe
care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat. Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar
n ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este necesar de nu confundat recunoaterea vinoviei n cadrul
declaraiilor cu acordul de recunoatere a vinoviei .
n cazul cnd nvinuitul, inculpatul i-a recunoscut vinovia n cadrul mai multor aciuni procesuale, e necesar
de a constata dac nu sunt contradicii eseniale n declaraiile depuse la diferite faze ale procesului. n cazul cnd
exist contradicii eseniale, acesta este un criteriu de a aprecia c probele care constat vinovia sunt insuficiente.
 36. Proiectai o situaie cnd Curtea European a Drepturilor Omului va constata o violare a
drepturilor omului n funcei de aprecierea incorect a declaraiilor persoanei acuzate.

40. Descriei procedura de audiere a bnuitului, nvinuitului, inculpatului.

1 Audierea bnuitului, nvinuitului sau inculpatului trebuie s fie efectuat imediat dup reinere sau
aplicarea unei msuri preventive ca bnuit sau dup emiterea unei ordonane de recunoatere ca bnuit sau dup
naintarea acuzrii.
2 Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i inculpatul au dreptul la asisten
juridic pn la audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu aprtorul n condiii de
confidenialitate. Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n situaia cnd aprtorul ales nu poate s se
prezinte se procedeaz conform prevederilor articolului 70.
3 Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din
aceste considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s constate dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul este
de-acord s depun declaraii despre acest fapt fcndu-se meniune n procesul verbal.
4 Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i 6.00 (vezi comentariul la articolul 6).
Importana practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul nopii se interzice efectuarea oricrei aciuni
procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer amnare. La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile
n care necesitatea audierii a aprut subit n cadrul executrii altor aciuni procesuale, n cazul unui delict flagrant,
cnd exist informaii c sunt tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd este necesar de a
mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine coparticipanii etc. n cazul lipsei unei asemenea mprejurri,
probele obinute n urma audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului sau inculpatului vor fi inadmisibile. Se
vor considera de asemenea ca inadmisibile probele obinute n urma declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi
indicat expres n procesul verbal motivul efecturii unei asemenea aciuni procesuale n timpul nopii.
5 Audierea poate fi efectuat i n alte locuri cum ar fi locul de trai, locul de serviciu sau n alt loc unde
se afl bnuitul, nvinuitul sau inculpatul, spre exemplu n cazurile cnd necesitatea de a audia persoana a aprut
subit n cadrul efecturii unei aciuni procesuale, cum ar fi percheziia sau altele.
6 Audierea poate fi efectuat n alt loc n cazul cnd sunt necesare de a fi efectuate anumite aciuni procesuale
imediat dup audierea bnuitului, nvinuitului i inculpatului sau persoanei i este dificil de a depune declaraii
neaflndu-se la locul unde a fost comis fapta, cnd starea sntii a bnuitului, nvinuitului mpiedic s se
prezinte la citare, acesta poate fi audiat n locul tratamentului. n asemenea cazuri nu este necesar de indicat n
procesul verbal locul. n timpul audierii persoanei bolnave este necesar de a confirma prin certificat capacitatea lui
de a depune declaraii. n unele situaii la audiere trebuie s participe medicul.
7 Persoana care efectueaz urmrirea este obligat s se asigure ca bnuiii, nvinuiii, s nu comunice ntre ei, n
situaia cnd n cauza penal sunt mai muli inculpai. n cazul cnd persoana accept s fie audiat se soluioneaz
problema privind limba n care persoana va depune declaraii. n caz de necesitate este invitat un interpret.
8 Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt
determin i modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate s depun declaraii n forma verbal iar dup
aceea n form scris, poate s fac n scris explicaiile sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer
la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul
verbal al edinei de judecat.
9 Ofierul de urmrire penal este obligat de a constata voina bnuitului sau a nvinuitului de a accepta o modalitate
de depunere a declaraiilor.
10 Dreptul nvinuitului, bnuitului de a depune declaraii la faza de urmrire nu este n dependen de recunoaterea
bnuielii sau nvinuirii. Indiferent de faptul dac bnuitul sau nvinuitul recunoate sau nu fapta, lui trebuie s i se
dea posibilitatea de a depune declaraii.
11 Dac bnuitul sau nvinuitul a acceptat s fac n scris declaraiile trebuie s i se acord aceast posibilitate i
numai dup aceea s i se pun ntrebri de concretizare sau alte ntrebri. Tactica audierii este stabilit de ctre
ofierul de urmrire penal dar cea mai util ar fi acordarea posibilitii de a expune liber mprejurrile, iar dup
aceea de a i se pune ntrebri.
12 Referitor la obiectul declaraiilor, a se vedea comentariul la articolul 103. Declaraiile bnuitului i nvinuitului
trebuie s se detalizeze pentru a asigura posibilitatea verificrii lor.
13 Este necesar de a stabili cine mai poate fi audiat referitor la aceste mprejurri. Se concretizeaz mprejurrile
privind locul, timpul i alte mprejurri ale faptei. Este necesar de a stabili din ce considerente bnuitul sau
nvinuitul a memorizat anumite detalii. n cazul cnd se constat mprejurrile care au favorizat comiterea
infraciunii trebuie de constatat faptele pe care le-a comis el personal ct i faptele complicilor. n toate cazurile
este necesar de verificat i declaraia cu privire la alibi. Este necesar de constatat n legtur cu care fapt bnuitul
sau nvinuitul se afla n locul indicat de acesta, ct i datele care confirm acest fapt sunt (declaraiile unor martori
sau alte date).
14 Audierea nvinuitului, bnuitului care i recunoate vinovia trebuie s fie tot aa de detaliate ca i n cazul n
care persoana neag vinovia. n cazul cnd persoana recunoate parial vinovia este necesar de a constata care
fapte din nvinuirea formulat le neag i din ce motive. n cazul cnd n procesul audierii bnuitul sau nvinuitul
care nu-i recunotea vinovia i-a schimbat poziia, la sfritul audierii se poate de pus suplimentar chestiunea
privind faptul dac-i recunoate sau nu vinovia. Refuzul de a depune declaraii nu poate fi interpretat ca o prob
n nvinuire i nu lipsete persoana de alte drepturi procesuale, ct i pe ofierul de urmrire penal de a asigura
realizarea acestor drepturi.
15 n cazul cnd persoana refuz de a depune declaraii, acesteia i se d posibilitatea de a arta motivele de refuz de a
depune declaraii, fapt care se menioneaz n procesul verbal. Este raional ca la audierea unei persoane care
refuz s depun declaraii s participe procurorul.
16 Pe parcursul audierii ofierul de urmrire penal poate s pun la dispoziia persoanei unele probe, indic privind
contradiciile n declaraiile persoanei. n cazul cnd se efectueaz nregistrri audio sau video a persoanei, trebuie
s i se comunice (vezi comentariul la articolul 115).
17 Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen fizic sau psihic, sau care njosesc onoarea i
demnitatea persoanei , promisiuni false, ameninri, .a. Sunt interzise ntrebrile sugestive, punerea asemenea
ntrebri va nclca principiul accesului liber la justiie (vezi comentariul la articolul 19, alineatul 3). Nu ncalc
legea situaia n care pe parcursul audierii se utilizeaz sistema conform creia dup fiecare ntrebare pus se
nregistreaz rspunsul i se pune la dispoziie procesul verbal pentru semnare iar dup aceea se trece la
urmtoarea ntrebare.
18 nvinuitul, bnuitul sau inculpatul poate s utilizeze anumite notie, scheme i altele. De asemenea pe parcursul
audierii pot fi ntocmite scheme (spre exemplu locul aflrii fiecrui participant la fapt, .a.). Despre acest fapt este
necesar de indicat n procesul verbal. Se interzice ns de a prezenta o declaraie scris mai nainte sau de a ncepe
edina cu citirea unei declaraii depus anterior.

41. Analizai constatrile CtEDO n cauza Valeiu i Nicolae Roca. C Moldova.

Art 3 Interzicerea torturii
Reclamanii au pretins, n special, precum c dnii au fost supui relelor tratamente n timpul aflrii sale n
detenia poliiei cu scopul obinerii declaraii autodenuntoare; precum c examinarea plngerilor sale cu privire la
rele tratamente a fost tergiversat; reclamanii au suferit urmare a condiiilor inumane i degradante de detenie;
precum c dnii nu au avut acces la avocatul ales n timpul reinerii i deteniei iniiale; i ultimii nu au beneficiat
de remedii efective vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.
Reclamanii s-au plns conform prevederilor Articolului 6 din Convenie despre interdicia de a avea accesul
la un avocat n timpul deteniei sale iniiale n comisariatele de poliie din Chiinu i Ialoveni, i precum c li s-a
mpiedicat posibilitatea contestrii cu apel a mandatului de arestare preventiv. Cu toate acestea, Curtea noteaz c
reclamanii nu au artat c procesul penal ntru acuzarea lor, n continuare a fost prejudiciat urmare a celor dou
pretinse nclcri. Respectiv, plngerea conform prevederilor Articolului 6 din Convenie este n mod vdit
nefondat i prin urmare inadmisibil n sensul Articolului 35 3 i 4 din Convenie.
Curtea noteaz precum c ambele pri nu contest faptul c reclamanii, la 13 iunie 2001, au fost supui relelor
tratamente de colaboratorii de poliie n Comisariatul de poliie Ialoveni. Curtea observ c reclamanilor li s-au
aplicat, inter alia, practici a falaka . Curtea reamintete c maltratarea persoanei pe tlpi, sau falaka este o
practic evident intenionat i poate fi apreciat exclusiv drept o tortur veritabil. (a se vedea Corsacov
v. Moldova, no. 18944/02, 65, 4 aprilie 2006, i Levina v. Moldova, no. 17332/03, 71, 16 decembrie 2008).
Prin urmare rezult c n prezenta cauz a avut loc o violare a dreptului reclamanilor de a nu fi supui torturii,
contrar cu aspectul material al Articolului 3 din Convenie.
Curtea consider c ntrzierea prezentrii reclamanilor pentru examinarea medico-legal ntru confirmarea
relelor tratamente aplicate acestora, precum i tergiversarea nceperii urmririi penale nu este corespunztoare
condiiilor promptitudinii unei investigaii n sensul Articolului 3 din Convenie.
Reclamanii au pretins 25,000 EUR pentru fiecare cu titlu de compensarea prejudiciului moral cauzat. Dnii au
susinut c cazul lor a artat lipsa total de respect fa de lege i drepturile omului din partea colaboratorilor de
poliie i ngduin i amabilitate complet din partea procurorilor i judectorilor care au examinat cazul
mpotriva acelor colaboratori de poliie. Mau mult dect att, nu numai c reclamanii au fost torturai, dar dnii i-
au petrecut cva ani n condiii de detenie inumane i degradante.
Curtea consider c reclamanii au suferit n anumit msur stres i frustrare, n special n urma torturrii ntru
obinerea declaraiilor autodenuntoare i detenia lor n condiii inumane, n momentul n care colaboratorii de
poliie care i-au maltratat nu au fost niciodat privai de libertate sau nici chiar suspendai din funcie n cadrul
efecturii investigaiei. Bndea pedepsei aplicate colaboratorilor de poliie doar a adugat la suferinele
reclamanilor. n corespundeer cu circumstanele prezentei cauze, i hotrnd pe principii echitabile, Curtea ofer
15,000 EUR fiecruia din reclamani.
 Statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs de trei luni de la data la care hotrrea va deveni
definitiv, potrivit Articolului 44 2 din Convenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n lei
moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii:
(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus orice tax care poate fi aplicat, cu titlu
de compensare a prejudiciului moral;
(ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor i cheltuielilor, plus
orice tax care poate fi aplicat;
+3 % cu rata minim a dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene

42. Estimai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului nvinuitului n cadrul audierii.

Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i inculpatul au dreptul la asisten juridic pn
la audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu aprtorul n condiii de confidenialitate.
Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n situaia cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se
procedeaz conform prevederilor articolului 70.
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din aceste
considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s constate dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul este de-
acord s depun declaraii despre acest fapt fcndu-se meniune n procesul verbal.
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i 6.00 (vezi comentariul la articolul 6).
Importana practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul nopii se interzice efectuarea oricrei aciuni
procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer amnare.
La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n care necesitatea audierii a aprut subit n cadrul
executrii altor aciuni procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist informaii c sunt tentative de a
distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd este necesar de a mpiedica comiterea altor infraciuni, de a
reine coparticipanii etc.
n cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele obinute n urma audierii n timpul nopii a bnuitului,
nvinuitului sau inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de asemenea ca inadmisibile probele obinute n
urma declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat expres n procesul verbal motivul efecturii unei asemenea
aciuni procesuale n timpul nopii.
Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, care nu poate fi limitat. Aceste fapt
determin i modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate s depun declaraii n forma verbal iar dup
aceea n form scris, poate s fac n scris explicaiile sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer
la faza de urmrire penal. n timpul judecii, inculpatul depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul
verbal al edinei de judecat.

46. Definii noiunea de declaraii ale martorului.

Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n condiiile prezentului cod,
asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz, inclusiv asupra persoanei bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.

47. Evideniai erorile care pot influena asupra declaraiilor martorului fidel.
In cadrul celor 3 etape de formare a declaratiei ,exista posibilitatea admiterii careva devieri,numite erorile
partilor .
Erorile obiective sunt acele situtatii,create ,circumstante care nu depind de vointa partilor si pot influenta
nemijlocit perceperea si receptionarea unor imagini.(timpul ,conditii meteo , distanta zi noapte )
Erorile subiective sunt acele criterii individuale carcteristice unei persoane si tine de capacitatea omului de
memorizare ,starea fiziologica ,virsta ,maladii,daltonism ,vederea auzul.
O mare importanta la aprecierea declaraiilor martorului are analiza aspectului psihologic de formare a
declaraiilor, care trece prin trei etape: recepionarea, memorizarea i reproducerea. Momentul iniial n
procesul de formare a mrturiei este evenimentul judiciar care are loc indiferent de voina viitorului martor. n
urma recepiei senzoriale sunt identificate obiectele din lumea care ne nconjoar. Exist mai multe modaliti de
recepie.
Cea mai des ntlnit este recepia vizual. n cele mai dese cazuri mrturia se bazeaz pe senzaiile vizuale.
Percepia unor nsuiri ale obiectelor este condiionat att de proprietile obiective ale obiectelor ct i de
totalitatea de factori psiho- fiziologici i personali caracteristici martorului concret. Un factor obiectiv l
constituie intensitatea luminii. n acest caz trebuie difereniat dac faptele s-au desfurat n condiii cu o
iluminare natural sau artificial. Fapta a fost comis ziua , n amurg sau n timp de noapte. La o lumin
 crepuscular (amurg) se percep ntr-o imagine bitonal (gri nchis sau gri deschis sau negru), faptele
recepionate n timpul nopii sunt percepute unitonal, ntr-o culoare nchis. n acest sens, susinerile martorilor
privind culoarea feii, prului, hainelor observate n timpul nopii poate fi apreciat fie ca produsul fanteziei
provocat fie de o stare de spaim, fric .a. fie prin faptul c martorul declar corect c a perceput acest
caracteristice n condiiile unei vederi diurne, fie c martorul declar fals. Este important de a lua n consideraie
i fenomenul adaptrii. Este necesar de luat n consideraie i calitile psiho-fiziologice ale persoanei, starea
vederii, fie unele vicii cum ar fi spre exemplu daltonismul.
La aprecierea mrturiilor este necesar de luat n consideraie i raportul de distan. Vederea acioneaz n
urmtoarele limite inferioar 10 centimetri, superioar 450 de metri. O importan capt i condiiile n
care a fost efectuat observaia, cum ar fi condiiile atmosferice senin, cea, etc.
La recepia auditiv este necesar de corelat natura sunetului sau zgomotului cu vrsta martorului, distana de
la obiectul cercetrii i eventualele obstacole.
La recepia vorbirii, trebuie de luat n consideraie c martorului nu i se cere de a reproduce fidel termenii ce
alctuiesc o fraz, ci numai sensul convorbirii. n aceste sens la aprecierea unor asemenea probe, este necesar de
a ine seama de influenele exercitate asupra senzaiilor auditive de ctre alte persoane.
Reproducerea sensului este influenat i de capacitatea de a nelege vorbirea. De asemenea, este necesar de
a ine seama i de posibilitile reale ale celui ce percepe de a nelege semnificaia i coninutul unei convorbiri.
Mai rar n practica judiciar se ntlnete recepia cutanat, care se evideniaz prin patru categorii: senzaii
tactile(de atingere), senzaii de cald, de rece, de durere (alic).
n ceea ce privete percepia timpului este necesar de luat n consideraie c n plan juridic nu se opereaz cu
noiunea de percepere a duratei timpului dar a aprecierii acestei durate, deoarece omul percepe direct durate
foarte scurte de timp. n practic se pune problema evalurii timpului n urmtoarele situaii tipice: martorul
trebuie s fac localizarea n timp a unei infraciuni. Localizarea exact sau aproximativ depinde de calitile
martorului. n acest sens este necesar cutarea unor puncte de referin (de exemplu fenomenul a fost efectuat
cnd la televizor se transmitea un meci).
O importan considerabil asupra mrturiei o are atenia. Ea nu dispune de un coninut reflectoriu propriu, ci
nsoete celelalte procese psihice. Mrturiei n mod predominant i este proprie atenia involuntar, deoarece
evenimentul care se produce se impune de la sine i martorul nu este pregtit n prealabil pentru a-l recepiona.
n unele cazuri, ns, atenia poate constitui obiectul probaiunii, de exemplu n situaia cnd a fost comis o
infraciune prin impruden (oferul nu era atent). n asemenea cazuri atenia poate fi probat cu declaraiile unui
martor care era n automobil.
Memorizarea este un proces psihic cu un grad mai mare de complexitate. La aprecierea declaraiilor este
necesar de luat n consideraie urmtoarele: memoria nu se reduce la o ntiprire, pstrare sau actualizare simpl,
adic nu este o fotografiere a informaiei, dar o reflectare activ care presupune prelucrarea celor memorate. n al
doilea rnd memoria este o reflectare selectiv, ceea ce nseamn c nu este posibil o ntiprire i reflectare a
tuturor informaiilor.
Memoria este relativ fidel, adic nu se poate de memorizat absolut faptul i memoria are un caracter logic i
raional. Cu timpul memoria scade deci este necesar ca audierea s fie efectuat pe ct se poate de urgent. n
unele situaii, ceea ce s-a pierdut n memorie poate aprea, de aceea ascultarea repetat a martorilor poate avea
efect.
La aprecierea declaraiilor martorului trebuie de luat n consideraie c n momentul expunerii pot fi anumite
denaturri: denaturri prin adiie, adic prin adugare a unor date care de fapt nu au fost n realitate, prin
omisiune, care pot fi provocate de uitare, cnd martorul este de bun-credin sau intenionate cnd martorul este
de rea credin, denaturri prin substituie, cnd martorul poate substitui anumite date percepute cu date care au
avut loc ntr-un alt eveniment perceput. O mare importan la expunere o are tipul de temperament , capacitatea
de a se expune, .a.

48. Estimai corespunderea legislaiei naionale cu standardele CEDO privind declaraiile anonime.
Martotii anonimi se nelege persoanele careau fost audiate cu protejarea identitii sau prin includerea acestora
n programelespeciale de protecie i care au dat declaraii cu privire la faptele de care este acuzat persoana
Prevederile articolului 110 sunt determinate de jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului. Reieind din
dreptul la proces echitabil, Curtea a dedus c toate probele n mod normal trebuie s fie examinate ntr-un proces
public, n prezena celui acuzat, innd cont de principiul contradictorialitii. Totui, Curtea nu a stabilit c
declaraiile indirecte sunt inadmisibile. Se accentueaz c nainte de nceperea procesului sau pe parcurs, acuzatul
trebuie s dispun n mod adecvat i corespunztor de posibilitatea s interogheze un martor.
Pentru Curtea European noiunea de martor anonim prezint un sens autonom mai larg dect dreptul intern.970
Defi nirea mrturiei anonime ca o modalitate de mrturii a fost propus
in doctrin.
 Mrturia anonim a fost defi nit ca fiind orice informaie adus la cunotina autoritilor de poliie sau
autoritilor judiciare, sub condiia c identitatea martorului s nu fi e relevat aprrii.971 Utilizarea declaraiilor
anonime n procesul penal este condiionat
de prescripia unei stricte respectri a art.6 al Conveniei Europenea Drepturilor Omului. Or, utilizarea unor
asemenea probe poate adduce atingere dreptului la un proces echitabil. n asemenea condiii, este evident
pericolul ca acuzatul s nu dispun de reala posibilitate de a pune la ndoial credibilitatea martorului. Curtea
European, n cauza Kostovski, accentueaz c dac aprarea ignor identitatea unui individ pe care ncearc s-l
interogheze, risc s fi e privat de precizrile care i promit s stabileasc c este parial, ostil sau nedemn de
crezare. Curtea European s-a pronunat asupra admisibilitii mrturiilor anonime n procesul penal,
cu condiia ca aprarea s nu se ciocneasc de obstacole de nedepit n realizarea principiului egalitii
armelor.
Este necesar ca aprarea s aib toate posibilitile reale i sufi ciente de a contesta o mrturie a acuzrii i de a
interoga martorul acuzrii chiar n momentul declaraiei sau mai trziu.
Dreptul la ascultarea martorilor nu este un drept absolut, el fi ind n subordonare dreptului la un proces echitabil.
Problema celor mai mari derogri n privina mrturiilor anonime o
face nu att prezena acuzatului atunci cnd martorii depun mrturii, deoarece acuzatul poate lipsi n timpul
urmririi, cu condiia s aib ulterior posibilitatea de a participa la o confruntare, ct i posibilitatea efectiv a
aprrii de a contesta declaraiile martorilor prin orice mijloc i n orice stadiu al procesului.972 Curtea European
a ridicat n jurisprudena sa cteva
condiii cumulative de admitere a martorilor anonimi.973 Condiiile determinate de Curtea European sunt direct
aplicabile pentru jurisprudena naional. Acestea constau n faptul c pentru utilizarea mrturiilor anonime este
necesar, n primul rnd, s existe motive sufi ciente de a ine n secret identitatea uni martor; n al doilea rnd,
este necesar ca difi cultile
cu care, eventual, se poate confrunta aprarea s fi e compensate de procedura urmat n faa instanelor; n al
treilea rnd, condamnarea nu trebuie fondat, nici n mod exclusiv i nici ntr-o msur determinant, pe
declaraii anonime.
Generaliznd cele menionate considerm c pentru practica judiciar i teoria procesual penal naional pot fi
formulate unele concluzii. Astfel, din prevederile art.110 alin.(9) C.proc.pen. reiese c puterea probant a
declaraiilor martorilor anonimi este insufi cient n cazul n care nu exist alte probe.975
n acest aspect, faptul c instana n darea sentinei nu se va baza pe alte probe va crea impresia inechitii
procesului.
Deci mrturia anonim rmne totui ca una excepional care poate fi viabil n cumul
cu alte probe.
Dou probleme eseniale care intr ntr-un confl ict reciproc: necesitatea
de a proteja martorul i asigurarea echitii procesului i pot gsi o soluie
relevant n fi ecare caz concret. De asemenea, cnd se va pune n discuie chestiunea privind audierea
martorului anonim, instana va trebui s dea apreciere situaiei date, care n fi ecare cauz penal este specifi c,
inclusiv va constata dac trebuie inut n secret numele acestuia, dac trebuie prezentat fi zic, deghizat sau mascat
ori dac n toate cazurile este necesar o tele-conferin. De reinut, c n actuala reglementare de la alin.(1)
art.110 C.proc.pen. este posibil refuzul aplicrii modalitii speciale de audiere pe motivul inexistenei mijloacelor
tehnice respective.
Deci, pentru a nu avea confuzie n interpretarea art.110 alin.(1) C.proc. pen., considerm c expresia dac
exist mijloace tehnice respective trebuie exclus, aceasta pentru a asigura libertatea de utilizare a mijloacelor de
protecie i nu numai de audiere, propunnd un spectru mai larg de oportuniti pentru instane care ar putea fi
preluate din Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani la procesul penal. inem s menionm, de
asemenea, c mrturia anonim nu poate fi comparat cu mrturia propriu-zis. Deci, judectorul nu ar avea
libertatea
de a alege ntre ambele forme de mrturii fr argumente convingtoare, avnd n vedere caracterul de
excepionalitate al mrturiei anonime. Motivarea acceptrii mrturiei anonime rmne o obligaie primar, evitarea
poate provoca constatarea inechitii procesului.
Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani la procesul penal al Republicii Moldova stabilete
anumite criterii pentru ca un martor s fi e benefi ciar al proteciei de stat.
n aspect de cooperare internaional se cere de remarcat c Legea cu privire la protecia martorilor conine
prevederi care deschid perspective de protecie a persoanelor n afara rii.
Spre deosebire de procedura mai multor ri europene, inclusiv cea a Republicii Moldova, n practica american
i englez anumii martori (experi, poliiti, chiar i martori ocazionali etc.) se gsesc deja n sal dac avocaii nu
se opun. n caz contrar, avocaii trebuie s cear judectorului o hotrre de excludere a martorului. Judectorul
poate acorda o for probant mai slab martorului care era n sal i care ar fi putut fi infl uenat de mrturiile
anterioare.
Potrivit art.68 al Statutului Curii Penale Internaionale, Curtea ntreprinde
msuri necesare pentru asigurarea proteciei fi zice i psihice a victimelor i martorilor. Msurile se aplic n
funcie de infraciune i persoan, ns nu trebuie s afecteze o justiie echitabil i imparial. Statutul prevede
posibilitatea edinelor in camera sau posibilitatea
prezentrii probelor prin intermediul mijloacelor electronice sau al altor mijloace speciale
Un aspect separat l constituie asigurarea drepturilor martorului prin aplicarea proteciei. Importana problemei
deriv i din preocuprile Curii Europene a Drepturilor Omului privind asigurarea proporionalitii ntre
drepturile acuzatului i martorului cooperant. n acest context s-a artat c exist mecanisme procesuale i
extraprocesuale de protecie a
martorului. n ambele cazuri ns hotrrea de a aplica msurile revine unui subiect procesual, msura fi ind
aplicat n funcie de circumstanele cauzei, persoana martorului etc. Jurisprudena Curii Europene n acest
aspect este util pentru procedura intern.
Fiind preocupat de problema proteciei martorului, legiuitorul naional a adoptat n 2008 Legea cu privire la
protecia martorilor i altor participani la procesul penal. Respectnd rigorile europene, legea necesit o detalizare
n acte normative subordonate, deschiznd noi posibiliti de cooperare internaional n acest domeniu.

52. Definii declaraiile prii vtmate ca mijloc de prob.

Datele de fapt care asigura solutionarea cauzei penale pot fi administrate in proc pen prin intermediul mijloacelor
de proba.Mijl de proa pot fi considerate ca acele cai prin intermediul carora datele de fapt care au o import in
solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o cazuza penala.Solutionarea cauzelor penale nu este
posibila fara stabilirea cu exactitate a situatiei de fapt si a mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe
lnga declaratiile nvinuitului sau inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o contributie substantiala pot aduce
si declaratiile celorlalte parti n procesul penal.n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin
infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal. Spre deosebire de martor
partea vatamata are un stattut special in cauza penala,determinat de faptul ca este o persoana careia i s-a cauzat un
prejudiciu si evident acesasta are un interes in cauza penala.La audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate
materialele cauzei.Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a
le depune,astfel promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim al sau.Declaratiile pv au aceeasi
valoare probanta ca si celelalte proe din cauza penala.
-pv are un interes la aprecierea probelor;
-pv cunoaste materialele dosarelor dupa finisarea urmaririi;
-pv poate reda neadevarul acesta fiind determinata de comportam provocatoriu al sau.ex:violenta domestika,violul
-pv are sentimentul de indulgenta(iertarea);
-pv are exagerarea prejudiciului.

53. Distingei declaraiile prii vtmate de cele ale martorului.

Spre deosebire de martor partea vatamata are un stattut special in cauza penala,determinat de faptul ca este o
persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu si evident acesasta are un interes in cauza penala.La audierea in inst a
part vat,de regula,cunoaste toate materialele cauzei,spre deosebire de martor.
Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel
promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim al sau.In cazul in care victima infractiunii renunta la
constituirea p,aceasta nu va fi obligata sa depuna declaratii in instanta.In declaratiile pv sunt incluse nu doar
imprejurarile faptei,ca si in cele ale unui martor dar si diferite opinii.
54. Proiectai o situaie cnd n anumite categorii de infraciuni aprrii i se interzice de a pune anumite
ntrebri directe prii vtmate.
continui

58. Definii noiunea de audiere a martorului i descriei procedura audierii.

Atit finalizarea urmaririi penale, cat si atingerea obiectivelor sale principale, respectiv aflarea adevarului, stabilirea
vinovatiei si a raspunderilor, nu se pot implini fara contributia unui personaj important al scenariului judiciar-
martorul. In principiu, depozitiile martorului se constituie ca probe directe, deaceea ele sunt, de cele mai multe ori,
decisive in solutionarea cauzelor penale. Prin declaratiile martorului se inteleg relatarile facute in fata organelor
judiciare de catre persoanele care au cunostinte de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-un proces
penal.Declaratiile martorului reprezinta mijloacele de proba fiind numitiochii si urechile justitiei.
De regula, ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si anume:
a) verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale;
b) relatarea libera sau spontana ori ascultarea ori ascultarea povestirii martorilor;
c) adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau ascultarea dirijata.
Audierea propriu-zisa a martorului se efectueaza atit prin iformare prealabila cit si prin propunerea de a declara
despre anumite fapte si circumstante pe care le cunoaste referitor la fenomenul a carui martor a fost. Martorul este
solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se adreseaza cu privire la datele de identitate -- nume, prenume, adresa,
ocupatie. Audierea martorului se face printr-o expunere libera a acestuia asupra anumitor imprejurari pe care le
cunoaste.Pe parcurus audierii pot fi puse intrebari de concretizare,iar dup ace martorul a facut declaratii lui I se
pun intrebari asupra altor circumstante despre care el nu a vb.
In timpul audierii,acestuia I se pot prezenta anumite corpuri delicate,p/u a cosntata atributia martorului la acestea
sau p/u a constata existenta unor informatii. Odata edificata cu privire la identitatea persoanei chemate sa depuna
in calitate de martor, organul de urmarire penala este obligat sa intrebe pe martor daca este sot sau ruda apropiata
cu vreuna din parti si, in caz afirmativ, sa-i aduca la cunostinta ca nu este obligat sa depuna. De asemenea,
martorul este intrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vre-o paguba de pe urma savirsirii
infractiunii. Aceste intrebari au menirea de a stabili raporturile ce exista intre martori si parti si interesul pe care
acestea l-ar avea in cauza penala respectiva, cunostinte necesare atit pentru stabilirea tacticii de ascultare, cit si
pentru aprecierea declaratiilor martorului.
Momentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea la cunostinta a persoanei audiate ca va fi audiat ca
martor fiindu-i explicate drepturile si obligatiunile prevazute de art. 90 Cod Procedura Penala, inclusiv si
preintampinat pentru raspunderea ce o poarta pentru refuzul sau eschivarea de a face declaratii conform art. 313
Cod Penal si pentru declaratiile mincinoase cu buna stiinta conform art.312 Cod Penal.
In articolul 90 a Codului de Procedura Penala sunt stipulate obligatiile martorului si drepturile lui.
Martorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei pentru a face declaratii si a participa la
actiuni procesuale;
. sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in legarura cu cauza respectiva si sa raspunda la intrebarile
puse, sa confirme, prin semnatura, exactitatea declaratiilor sale incluse in procesul verbal al actiunii procesuale sau
anexate la acesta;
. sa prezinte, la cerere organului de urmarire penala sau a instantei, obiecte, documente, mostre pentru cercetarea
comparativa;
. sa accepte, la cererea organului de urmarire penala, examinarea corporala;
. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei expertize in conditii de ambulator pentru verificarea
capacitatii de a intelege corect circumstantele care urmeaza sa fie constatate in cauza respectiva si de a face
declaratii juste in cazul in care sunt temeiuri verosimile pentru a pune la indoiala o asemenea capacitate;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala sau ale presedintelui sedintei de judecata;
. sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea presedintelui sedintei
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata.
Martorul are dreptul:
. sa stie in legatura cu care cauza este citata;
. sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea sa;
. sa inainteze cereri;
. sa refuze de a face declaratii, de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativa sau date
daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale apropiate;
. sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe care o poseda; sa ia cunostinta de declaratiile sale
inregistrate, sa ceara corectarea sau completarea declaratiilor sale;
. la depunerea declaratiilor,sa utilizeze documente ce contin calcule complicate, denumie geografice si alta
informatie care este dificil de a o expune din memorie, notite asupra amanuntelor greu de retinut; sa ilustreze
declaratiile sale cu scheme, desene grafice ;
. la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi penale, sa fie asistat de un aparator ales de el ca
reprezentant,
. sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal al audierii din cadrul urmaririi penale;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilegale
ale organului de urmarire penala sau ale insatntei
. sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire penala sau prezentate de el insusi in calitate de probe, sa
primeasca documentele, ce ii apartin, in original.
Parcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe linga faptul ca isi indeplineste obligatiile prevazute de
legea procesuala penala, are posibilitatea sa studieze martorii, sa urmareasca modul in care reactioneaza fata de
situatia in care se afla, sa desprinda concluzii pretioase pentru adoptarea tacticii de ascultare.
A doua etapa incepe prin adresarea unei intrebari generale, de natura a da posibilitatea martorilor sa declare tot
ceea ce stiu in legatura cu faptele sau imprejurarile pentru a caror lamurire au fost solicitati sa depuna. De
exemplu: " Aratati ce cunoasteti in legatura cu accidentul de circulatie produs la data de . . . in locul . . .?" ori: " Ce
cunoasteti in legatura cu imprejurarile savirsirii furului din data de . . . in paguba . . .?" martorii au posibilitatea sa
povesteasca faptele, imprejurarile in succesiunea lor logica, firesca, sa prezinte tot ce cred ca ar interesa cauza, fara
ca relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce ascultarea. Relatarea libera sau spontana ofera si alte
avantaje. Astfel, povestind ceea ce considera ca ar interesa organul de urmarire penala, martorii pot prezenta si
unele fapte, date, imprejurari, detalii necunoscute pina atunci, cu importanta pentru cauza ori elemente din care sa
rezulte savirsirea altor infractiuni de catre cei cu privire la activitatea carora au fost chemati sa faca declaratii. Un
rol deosebit pentru clarificarea problemelor prin relatarea libera il are atmosfera propice povestirii martorilor,
realizata de catre cel ce conduce ascultarea. Pentru aceasta ascultarea trebuie sa fie facuta cu rabdare, calm si
atentie. Martorii nu trebuie sa fie intrerupti decit in mod exceptional, cind relatarile lor nu au legatura cu cauza si
atunci numai cu recomandarea de a se referi la obiectul cauzei. Organul de urmarire penala nu trebuie sa aprobe, sa
dezaprobe sau sa faca aprecieri cu privire la posibilitatile martorilor de a percepe, memora si reproduce faptele si
imprejurarile cu privire la care sunt ascultati. A treia etapa este facultativa spre deosebire de primele doua, care
sunt obligatorii.
Tactica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in vedere, in principal, pozitia martorilor ascultati. In cazul
martorilor de buna-credinta, care in cadrul relatarii libere au avut omisiuni, probleme insuficient clarificate,
concluzii ori afirmatii contradictorii, li se vor adresa intrebari de verificare si precizare pe marginea acestor
aspecte. Aceste intrebari sunt adresate cu scopul de a ajuta martorii sa-si aminteasca detaliile necesare lamuririi
complete a imprejurarilor cu privire la care sunt ascultati, sa-si formuleze declaratia clar si precis pentru a avea
valoare in cauza. Intrebarile care li se adreseaza pot fi din cele prevazute in planul intocmit pentru ascultare ori pot
fi formulate i raport cu continutul povestirii libere.
Principalele avantaje ale ascultarii dirijate:
-- inlatura confuziile si contrazicerile pe care martorii le-au facut in povestirea libera. Prin intrebari adecvate si
bine formulate nu numai ca se inlatura contrazicerile si confuziile, dar pot fi stabilite si cauzele acestora;
-- elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la imprejurarile care intereseaza cauza sau de a se opri la
probleme ne semnificative, ignorind pe cele esentiale;
-- ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a ajuta martorii sa-si aminteasca unele imprejurari uitate;
-- constituie metoda de baza in demascarea martorilor de rea-credinta, care, in mod deliberat, vor sa ascunda
anumite imprejurari necunoscute.
Declaratiile martorilor se apreciaza in colaborare cu intregul material probator administrat in cauza. Numai in
masura in care acestea sunt confirmate de celelalte materiale verificate ale cauzei, se poate afirma ca ele reflecta
realitatea.
Va fi modificat art.109 probabil se va realize si la cererea apararii(astazi doar la cererea procurorului)art 109 la
situatia cind martorul nu va fi audiat in instate.

59. Sintetizai constatrile CEDO n cauza Doorson c. Olandei.!

60. Estimai n ce msur legislaia naional corespunde standardelor CEDO n materie de audiere a
martorului.

64. Explicai esena noiunii de verificare a declaraiilor la faa locului .

Verificarea declaratiilor la locul infractiunii este un procedeuspecial de obtinere a declaratiilor , esenta caruia
consta in verificarea si precizarea unor declaratiianterioare ale martorilor , partii vatamate , banuitului ,
invinuitului in faza deurmarire , in scopul stailirii veridicitatii acestor declaratii (114 CPP ) . Reprezentantul
organului de urmarire penala , apreciind informatia obtinuta anteriuor , decide efectuarea acestei actiuni procesuale
cu scopul de a concretiza , de a verifica , dar si de a obtine noi informatii . Verificarea declaratiilor la fata locului
are tangente cu alte actiuni procesuale , de exemplu , cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la locul
comiteri faptei , tinind cont de anumite imprejurari . O tangenta cu aceasta actiune procesuala o are si cercetarea la
fata locului .
In afara de persoana ale carei declaratii trebuie verificate si evident , reprezentantul organului de urmarire penala ,
la aceasta actiune procesuala participa aparatorul , banuitului, invinuitului , si avocatul martorului sau al partii
vatamate , alte persoane .
O prevedere deosebit de importanta la alin. 4 este cea ca verificarea declaratiilor la locul infractiunii poate fi
efectuata doar cu conditii ca se va asigura protejarea demnitatii si onoarei persoanelor care participa la aceasta
actiuni si nu se va punein pericol sanatatea lor . In cazul in care se considera ca exista un pericol pentru sanatatea
ei sau i se va incalca demnitatea si onoare persoana este in drept sa refuze participarea la aceasta actiune
procesuala . Ca si in cadrul audierii se interzice punerea unor intrebari sugestive sau influentarea , intro forma sau
alta ,a rezultatelor actiunii procesuale . Nu se admite , de asemenea atragerea concomitenta a mai multor persoane
la verificarea declaratiilor la fata locului . La efectuarea verificarii declaratiilor la fata locului se intocmeste un
proce-verbal dupa regula generala ;pot fi aplicate mijloace tehnice , intocmite schite . care se anexeaza la procesul
verbal .

65. Demonstrai deosebirea ntre verificarea declaraiilor la faa locului, de audiere i reconstituirea faptei.
Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si mijloacelor materiala deproba , dar
este analizata in acest context datorita faptului ca prezinta anumite aspecte comune cu cercetarea la fata
locului ,astfel:seefectueaza la locul infractiunii si urmareste stabilirea imprejurarilor si conditiilor in care a
fost savirsita fapta . In literatura de specialitate reconstituirea apare ca forma a cercetarii la fata locului unde
s-a sairsit fapta ,avind drept scop sa verifice daca faptele s-au putut savirsi in anumite conditii de timp si
spatiu .
Unii autori constituie reconstituirea ca forma auxiliara a cercetarii la fata loculuiprin care se poate verifica daca
faptele si imprejurarile infractiunii care formeaza obiectul cauzei s-au savirsit intr-un anumit mod.
O prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea la fata locului este aceea ca reconstituirea se face
numai in prezenta invinuitului sau inculpatului acesta fiind cel care va repeta modul in care a actionat la
savirsirea infractiunii . Reconstituirea se consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire , care trebuie sa
cuprinda aceleasi data ca si procesul verbal de cercetare la fata locului , inserindu-se in schimb , amanunti ,
desfasurarea reconstituirii .
66. Proiectai o situaie n care au fost nclcate drepturile nvinuitului participant la verificarea
declaraiilor la faa locului.

70. Stabilii procedura de prezentare spre recunoatere.

Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i
se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau
obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai faptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in
anumite circumstante ce au legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul
respectiv.p/u efectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa nege faptul
ca se cunoaste cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc prezentarea spre recunaostere
nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi:frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care
trebuie recunoscuta este prezentata in afar spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre
recunoastere poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre recunaostree se aplica
fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre
recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana chemata p/u recunaostere trebuie sa indice
particularitati certe p/u identificarea persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va considera
neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi
efectuata doar 1 singura daca cind participa ambele persoane(cel care recunaoste si cel prezentat).Datele obtinute
in timpul prezentarii spre recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate
in cumul cu celelalte.
71. Distingei calitile persoanelor i a obiectelor prezentate spre recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei persoane i
se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau
obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre
recunaostere pooate fi orice pers nu numai faptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in
anumite circumstante ce au legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul
respectiv.p/u efectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa nege faptul
ca se cunoaste cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc prezentarea spre recunaostere
nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi:frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care
trebuie recunoscuta este prezentata in afar spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi
sex,asemanatori la exterior.In cazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre
recunoastere poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre recunaostree se aplica
fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre
recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana chemata p/u recunaostere trebuie sa indice
particularitati certe p/u identificarea persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va considera
neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi
efectuata doar 1 singura daca cind participa ambele persoane(cel care recunaoste si cel prezentat).Datele obtinute
in timpul prezentarii spre recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate
in cumul cu celelalte.
Prezentarea spre recunoastere a obiectelor se efectuiaza dupa aceleasi reguli ca si prezentarea
persoanei.persoana chemaat p/u recunoastere este audiata asupra circimstantelor incare a vazut obiectul si asupra
particularitatilor distinctive dupa care l-ar putea recunoaste,fiind prevenit p/u raspunderea penala in caz de refuz de
a depune declaratii sau de declaratii false.Obiectele se prezinta cu alte 2 obiecte omogene(aceeasi
denumire,destinatie,forma,model).Obiectele pot fi curatate de muradrie,rugina daca acestea nu il va distruge ca
mijloc de proba.La prezentarea cadavrului spre recunoastere nu se aplica regula privind un nr oarecare de
exemplare.recunoasterea cadavrului se efectueaza in situatii cind este imposibil a se obtine anumite date privind
decedatul dupa acte sau cind exteriorul sau este schimbat consideratbil.daca pe acestea se pot observa ex:un
tatuaj,semn din nascare.Exceptie de la regula generala privind nr de exemplare o face situatia cind spre
recunoastere se prezinta un obiect de anticariat,alte obiecte p/u care este imposibil de a alege si prezenta un
analog.prezentarea spre recunoastere a obiectelor se exprima prin faptul ca de regula sunt pe.
72. Evaluai legislaia naional n materie de protecie a persoanei n cadrul prezentrii spre recunoatere.
CPP prevede norme cu caracter general care sunt aplicabile in situatiile cind securitatea poate fi pusa in
pericol.Intr-o maniera generala art 215 CPPstabileste conditiile de aplicare a masurilor de protectie.Persoana
care trebuie recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de
acelasi sex,asemanatori exterior.Aceasta prevedere legala vine a asigura securitatea persoanei chemate spre a
recunaostere si a exclude influenta asupra acesteia.In cazul cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110
CPP prezentarea spre recunoastere poate fi efectuata cu aplicarea dispozitiilor articolului respoectiv.

76. Descriei procedura de cercetare la faa locului.

CERCETAREA LA FATA LOCULUI - este activitatea de urmarire penala, ce consta in cercetarea nemijlocita si
amanuntita a locului unde s-a savarsit infractiunea pentru a se face constatari cu privire la locul savarsirii faptei, a
se descoperi si a se fixa urmele infractiunii, precum si imprejurarile in care infractiunea a fost comisa. Ea se
efectueaza de catre organele de urmarire penala si de catre instanta de judecata, atunci cand este necesar, in
prezenta partilor si a invinuitului sau a inculpatului arestat.
Un loc important n probaiunea procesual-penal, printre alte acte de urmrire penal, revine
cercetrii la faa locului. n cadrul cercetrii pot fi stabilite nu numai circumstanele careconstituie
obiectul probaiunii (art. 96 CPP) dar i alte momente importante, care permit de a orienta ntr-o
direcie corect investigarea cauzei i de a nainta versiunile respective. Nu n zdar cercetarea la faa locului este
denumit simbolic cheia pentru rezolvarea problemei cu mai mulinecunoscui.Cercetarea la faa locului
reprezint activitatea procedural al crui obiect l constituie
percepia nemijlocit de ctre organele judiciare
a l o c u l u i u n d e s - a s v r i t a c t i v i t a t e a infracional, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor,
precizarea poziiei i strii mijloacelor materiale de prob, n vederea stabilirii naturii i mprejurrilor
comiterii infraciunii, a elementelor care s conduc la identificarea fptuitorului.C e r c e t a r e a l a f a a l o c u l u i
r e p r e z i n t o a c t i v i t a t e p r o c e s u a l i t a c t i c a o f i e r u l u i d e urmrire penal, ce rezid n
studierea, perceperea, depistarea, fixarea i ridicarea nemijlocit aobiectelor, stabilirii strii i
proprietii lor, urmelor, indiciilor i poziiei reciproce a acestora, importante pentru cauza cercetat.
n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de prob pentru a stabili
circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au importan pentru cauz, organul de urmrire penal
efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor, ncperilor, obiectelor,documentelor, animalelor,
cadavrelor umane sau de animale
(art.118 alin.1 C.pr.pen.).Pentru a evita dispariia urmelor, denaturarea lor, schimbarea situaiei locului, i, n
sfrit, pentru a nu diminua eficiena cercetrilor, este stipulat n art. 118 alin. (2) CPP c locul cercetrii poate fi
nconjurat de colaboratorii organelor de meninere a ordinii publice.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr
permisul persoanei creia i este limitat dreptulla inviolabilitatea domiciliului, este efectuat n baza ordonanei
motivate a organului de urmrire penal, cu autorizarea judectorului de instrucie.Reieind din coninutul art. 118
alin.(1) CPP, exist urmtoarele tipuri de cercetare la faalocului: a terenurilor, a ncperilor, a obiectelor, a
documentelor (nscrisurilor), a animalelor, acadavrelor umane sau a animalelor.
De asemenea, art. 134 CPP stipuleaz cercetarea corespondenei potale i telegrafice, iar art. 120 CPP -
examinarea exterioar a cadavrului. O modalitate a cercetrii este examinarea corporal, prevzut de
art. 119
CPP.D e r e g u l c e r c e t a r e a t e r e n u r i l o r , o b i e c t e l o r , n s c r i s u r i l o r , p r e c u m i e x a m i
n a r e a cadavrului, este parte integrant a cercetrii la faa locului. n cazurile cnd pentru
cercetareaacestor obiecte este necesar mai mult timp ele snt examinate la locul efecturii urmririi penale.
Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se examineaz la locul efecturiiacestei aciuni i rezultatele examinrii
se consemneaz n procesul-verbal al aciunii respective. Dac pentru examinarea obiectelor i documentelor se
cere un timp mai ndelungat, precum i nalte cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal le
examineaz n sediul organului deurmrire penal. Pentru aceasta, obiectele i documentele se
mpacheteaz, se sigileaz, pachetul se semneaz i despre aceasta se face meniune n procesul-verbal

(art.118 alin.(4) CPP).n anumite cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal, dac este necesar,
executdiferite msurri, fotografieri, filmri, ntocmete desene, schie, face mulaje i tipare de pe urme desine
stttor sau cu ajutorul specialistului n materia respectiv.
P/u efectuarea cercetraii ila fata locului nu este necesara emiterea sau inlocuirea unei ordonante,insa in cazul cercet
la fata locului in domiciuliu aceasta e obligatorie.Cercetarea se efectueaza de ofiterul de urmarire penala,procurer
sau de instanta.efectuarea cercetarii la fata locului permite obtinerea anumitor fate initiale p/u efectuarea altor
actiuni procesuale9exoertiza,experimental,audierea)cercetarea se efectueaza imediat dupa sesizarea organului de
urm pen.lege anu stabileste in competenta carui organ se include efectuarea cercet la fata locului,de regula acesta e
organul de urm penala sesizat.La efectuarea cercetarii la fata locului pot participa specialisti din diferite domenii
cum ar fi:criminalisti,medici,biologi,chimisti etc.
Exista:1.cercetare statica-fara miscarea obiectelor(fotografii) 2.cercetarea dinamica-cu miscarea
obiectelor(sigilarea armei)In functie de infract comissa,cercet la fata locului are sarcini specifice.Procesul-verbal
de cerectare la fata locului constituie un mijloc de proba.

77. Evideniai atribuiile organului de urmrire penal n cadrul cercetrii la faa locului.
Cercetarea la fata locului e o actiune procesuala efect de organ de urmar de regula la locul faptei insa nu e o
cerinta imperativa.
1. .Pentru efectuarea cercetrii la faa locului nu este necesar emiterea, ntocmirea unei ordonanei, ns n
cazul cercetrii la faa locului n domiciliu este obligatorie emiterea ordonanei i naintarea unui demers
judectorului de instrucie (vezi comentariul la articolul 304). Judectorul de instrucie autorizeaz
efectuarea cercetrii la faa locului n domiciliu printr-o ncheiere (vezi comentariul la articolul 305). Doar
n cazuri excepionale cercetarea la faa locului n domiciliu poate avea loc fr autorizaia judectorului de
instrucie, n baza ordonanei motivate a procurorului (vezi comentariul la articolul 301).
Cercetarea la faa locului se efectueaz de ofierul de urmrire penal care atrage forele poliiei pentru a asigura
efectuarea normal a cercetrii. Procurorul poate efectua cercetarea la faa locului n orice cauz penal.
1. Cunoaterea i investigarea direct de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de judecat a
locului n care a fost svrit fapta, n vederea stabilirii i fixrii particularitilor sale. Contactul direct nemijlocit
al organului judiciar ce ceea ce este denumit scen sau ambiana locului servete la formarea unei imagini
exacte a cadrului n care s-a comis fapta la determinarea poziiei i distanei dintre obiectele principale;
2. Cutarea, relevarea, fixarea, ridicarea i interpretarea urmelor i mijloacelor materiale de prob, precum
i fixarea procesual a acestora. Descoperirea urmelor urmat de interpretarea lor imediat la faa locului este de
natur s ofere indicii el puin cu caracter general cu privire la natura faptei i chiar la persona autorului;
3. Obinerea de date cu privire la modul de operare al fptaului la numrul de persoane care au luat parte
la comiterea infraciunii. Din cercetarea locului faptei se poate deduce modul n care s-a desfurat activitatea
infracional ncepnd din momentul ptrunderii autorului n cmpul cercetat i terminnd cu retragerea sa;
4. Identificarea eventualilor martori, ntruct n funcie de condiiile concrete ale locului i momentului
svririi faptei se poate stabili dac i n ce msur activitatea infractorului putea fi perceput de cineva. Aceast
precizare se impune deoarece sunt puine cazurile n care sunt gsii imediat martori ai evenimentului.
78. Proiectai o situaie n care la efectuarea cercetrii la faa locului pot fi afectate drepturile protejate de
CEDO.
In urma unui accident rutier soldat cu decesul unei persoane , invinuitului Moraru ,cetatean de provenienta
rusa , in cadrul cercetarii fata locului , organele de urmarire penale , nu i-au oferit un avocat ales sau un
avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat, si tototada fiind vorbitor de limba rusa nu i s-a oferit un
traducator astfel atribuindu-l la minoritatile sociale care nu vorbesc in limba de stat. Astfel este incalcat
principiul asigurarii dreptului la aparare . Dreptul de aparare in cadrul unui proces penal este prevazut si in
Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului . Astfel lit c) pct.3 art.6 stipuleaza ca orice
persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apere singura sau sa fie asistata de un aparator ales de ea ,
iar daca nu dispune de mijloace necesare pentru a-l plati , sa poata fi asigurata in mod gratuit de un avocat din
oficiu , atunci cind interesele justitiei o cer . Iar conform pct. A) al.3 art.6 din Conventie stipuleaza ca orice
acuzat are dreptul sa fie asistat in mod gratuit de interpret , daca nu vorbeste sau nu intelege limba folosita la
audiere .
82. Definii instituia examinrii corporale i scopul acesteia.
Examinarea corporal este o modalitate a cercetrii specificul creia const n obiectul de cercetare care este
corpul omenesc, cu scopul descoperirii urmelor infraciunii (spre exemplu urme de arsuri, de leziuni etc.). In
urma examinarii corporale pot fi descoperite urme ale infractiuniii. n cazul cnd persoana refuz de a
participa la examinarea corporal ea poate fi adus forat i efectuat examinarea corporal forat. n urma
examinrii corporale pot fi descoperite urme, componente chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni
corporale, unele defecte ale constituiei corpului, semne din nscare, diferite (cum se numesc ele) i alte
semne prin care se poate de constatat atribuia persoanei la infraciunea urmrit. n unele cazuri semnele
descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii unor leziuni corporale.
ns poate fi examinat concomitent mbrcmintea, nclmintea, toate datele obinute fiind incluse ntr-un
singur proces-verbal.
Obiectul de cercetare poate fi corpul bnuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului i al prii vtmate.
La efectuarea examinarii corporale se emite ordonanta a organului de urmarire si se solicita autorizarea
judecatorului de instructie . In cazul unui delict flagrant examinarea poate fi efectuata fara autorizatia
judecatorului de instructie care e instiintat in termen de 24 h .art.119 CPP . Organul de urmrire penal decide
efectuarea sau nu a examinrii corporale.
Organul de urmrire penal poate lua decizia examinrii corporale i fr acordul bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, martorului sau al prii vtmate. n asemenea cazuri este necesar emiterea ordonanei n care se
indic motivele efecturii acestei aciuni procesuale. n cazurile cnd examinarea corporal este efectuat de
ctre organul de urmrire penal fr consimmntul persoanei examinate este obligatorie autorizaia
judectorului de instrucie, care examinnd demersul naintat emite o ncheiere privind admiterea sau
respingerea demersului ce are ca una din consecine efectuarea examinrii corporale.
n cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea corporal ea poate fi adus forat i efectuat
examinarea corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi descoperite urme, componente chimice,
zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constituiei corpului, semne din nscare,
diferite (cum se numesc ele) i alte semne prin care se poate de constatat atribuia persoanei la infraciunea
urmrit. n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii
unor leziuni corporale.

83. Demonstrai n care situaii poate fi efectuat forat examinarea corporal.

Se prezuma in cele mai dese cazuri ca examinarea corporala este oaciune la care persoana participa
benevol.Doar in cazuri excepionale,cind nu exisa o alta posibilitate de a obtine date importante p/u
cauza,examinarea corporala poae fi efectuata fortat.n cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea
corporal ea poate fi adus forat i efectuat examinarea corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi
descoperite urme, componente chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale
constituiei corpului, semne din nscare, diferite (cum se numesc ele) i alte semne prin care se poate de
constatat atribuia persoanei la infraciunea urmrit. n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz
identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii unor leziuni corporale. Conf art 119 CPP al RM..

84. Estimai o situaie cnd pot fi afectate drepturile persoanei participante la examinarea corporal.
X a fost nevoit sa fie supus unei examinari corporale,dar din diferite moive au fost afectate drepturile persoanei si
anume:persoana care a efectuat urmarirea penala a asistat la examinarea coprorala a
persoanei(inculpatului)care era de alt sex si a avut loc dezbracarea acestuia.In aceste circumstante in adresa
inculpatului au fost adresate injosiri precum ca are un corp foarte urit,la fel incuplat a fost supus unor
mingieri.
Mentiona ca in cursul examinarii corporale au avut loc actiuni a injosit demnitatea persoanei examinate.conf art
119 al (5) in cursul examinarii corporale sint interzise actiuni care injosesc demnitatea pers sau pun in
pericolviata ei.La fel conf art 119 al(4):persoana acre efectueaza urmarirea penala nu asita la examinarea
corporala a unei pers de sex opus daca e necesara dezbracarea acesteiain plus acest articol prevede prezenta
medicului care a fost uitata.

88. Indicai cazurile de efectuare a confruntrii.

Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, putnd fi folosit de ctre organul de urmrire penal n
cazul cnd se constat c exist divergene ntre declaraiile persoanelor ascultate n aceeai cauz. Prin
confruntare, pe lng lmurirea divergenelor existente n declaraiile persoanelor ascultate n aceeai cauz, se pot
obine noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale. Confruntarea se mai consider i un mijloc tactic de
verificare a declaraiilor i de precizare a poziiilor nvinuitului fa de fapta ce i se imput.
Confruntarea este ascultarea concomitent a dou persoane cu scopul nlturrii divergenelor ntre declaraiile
anterioare. n legtur cu aceasta este inadmisibil ca la confruntare s participe o persoan care nu a fost anterior
audiat. Dac n declaraiile anterioare referitor la unele i aceleai fapte i circumstane sunt absente divergenele,
confruntarea nu se efectueaz.
P r a c t i c a j u d i c i a r evideniaz f a p t u l c pe parcursul ascultrii diferitelor categorii de persoane,
ntre declarai i l e a c e s t o r a p o t a p rea contraziceri cu privire la diverse fapte, str i d e f a p t s a u
m p r e j u r ria l e c a u z e i . Cele mai frecvente contraziceri survin ntre declarai i l e m a r t o r i l o r i
d e c l a r a i i l e n v i n u i i l o r s a u / i i n c u l p a i l o r. C u t o a t e acestea, sunt numeroase situaiile n
care astfel de contraziceri apar i n t r e d e c l a r a i i l e m a r t o r i l o r , n t r e d e c l a r a i i l e n v i n u i
i l o r i / s a u i n c u l p a i l o r i m p l i c a i n a c e e a i c a u z , precum i n t r e d e c l a r a i i l e a l t o r
c a t e g o r i i d e p e r s o a n e . Cauzele acestor contraziceri pot fi dintre cele mai variate. A s t f e l , n
c a z u l m a r t o r i l o r , c o n t r a z i c e r i l e p o t a p rea datorit f a p t u l u i c n u a u p e r c e p u t f i d e l
f a p t e l e ( s p r e e x e m p l u , a u v i z u a l i z a t u n e v e n i m e n t d i n u n g h i u r i d i f e r i t e ) , d a r i atunci
cnd nu i a m i n t e s c n totalitate cele percepute sau cnd ace tia nu reuesc s r e p r o d u c a n m o d
e x a c t e v e n i m e n t e l e l a c a r e a u a s i s t a t . Atunci cnd ntre declarai i l e m a r t o r i l o r i a l e
c e l o r l a l t e p e r s o a n e i m p l i c a t e n a n c h e t e x i s t contraziceri, acestea pot surveni i c a u r m a r e
a c o r u p e r i i m a r t o r i l o r , a s e n t i m e n t e l o r d e a f e c i u n e s a u dumnie pe care le nutresc fa de
nvinuit/inculpat ori fa devictim , sau ca urmare a nencrederii i c h i a r d u mn i e i p e c a r e o
m a n i f e s t fa d e o r g a n u l d e u r m r i r e p e n a l a.
n ceea ce-l privete pe nvinui/inculpat, contrazicerile se pot d a t o r a r e f u z u l u i a c e s t u i a d e a
c o l a b o r a c u o r g a n u l d e a n c h e t ncercr i i d e a s c p a d e r spundere penal o r i d e a o
a t e n u a , d e induce n eroare organele de anchet p r i n s t r e c u r a r e a d e contraziceri ntre situaia
real i cea relatat ori de a ascunde p a r t i c i p a r e a a l t o r p e r s o a n e l a s vri r e a
i n f r a c i u n i i . A t t a t i m p c t a s t f e l d e c o n t r a z i c e r i e x i s t m p r e j u r r i l e c a u z e i n u p o t f i
c l a r i f i c a t e c o r e s p u n z t o r , i a r a f l a r e a a d e v r u l u i n u e s t e p e d e p l i n p o s i b i l Pentru
nlt u r a r e a c o n t r a z i c e r i l o r t r e b u i e f o l o s i t e t o a t e p o s i b i l i t ile pe care legea procesual
penal r o m n le o f e r p r i n t r e a c e s t e a n u m r n d u - s e i confruntarea.
89. Distingei instituia confruntrii cu instituia audierii i prezentrii spre recunoastere.
90. Evaluai n ce msur instituia confruntrii corespunde standardelor CEDO.

94. Reconstruirea faptei de experiment i aciunii procesuale.

Conform art 121 CPP al RM
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n procedura penal. Din aceste considerente
este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la faa locului ori nu, presupune n
toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face numai n strns legtur cu
mprejurrile n care a fost svrit fapta. Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului
prin reproducerea aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n care s-a produs fapta. Experimentul
se face fr reconstituirea momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie. Experimentul n multe cazuri
implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La experiment nu este necesar sau
obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia n condiii maximale ajustate la
condiiile n care s-a comis fapta care se reconstituie. Nerespectarea cerinelor privind efectuarea
reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii
procesual-penale, fapt ce poate duce la pierderea valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt obinute n urma audierii
fptuitorului, ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a altor aciuni procesuale. n acelai
moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i alte date care pot confirma sau nega informaia
deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori este necesar. n toate cazurile trebuie
s fie ntocmit un proces verbal n care s se redea condiiile efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la cererea prilor,
fie de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de urmrire, fie instana.
Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea
faptei n faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de
 urmrire penal. Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist toi
participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin moartea victimei, nu
este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei (mama, tatl, .a.).
Acest fapt le poate produce suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la
reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea
fptuitorului care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe cazuri de pregtirea prealabil a acestei
aciuni procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul i timpul fix cnd va fi efectuat
reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte
ori vor fi efectuate aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s fie efectuat n cazurile cnd
apare pericolul pentru sntatea persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n afar
de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu poate s aib ca consecin
cauzarea unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a unor norme a moralitii.

95. Evideniai cercul de subieci care pot participa la reconstruirea faptei n funcie de fazele procesului
penal.
Confr art 122CPP al RM
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la cererea prilor, fie de ctre
instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de urmrire, fie instana. Pentru efectuarea
reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei n faza de urmrire pot asista
n afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de urmrire penal. Aceasta o decide organul de urmrire.
n cadrul judecrii cauzei asist toi participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin
moartea victimei, nu este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei (mama, tatl,
.a.). Acest fapt le poate produce suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la reconstituirea
faptei. Aceasta este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului care poate fi
bnuit, nvinuit sau inculpat.
96. Redactai o plngere a prii vtmate cu privire la nclcarea drepturilor sale n cadrul reconstituirii
faptei.

100. Indicai esena experimentului de reconstruirea faptei.

1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n procedura penal. Din aceste considerente
este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la faa locului ori nu, presupune n
toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face numai n strns legtur cu
mprejurrile n care a fost svrit fapta. Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului
prin reproducerea aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n care s-a produs fapta. Experimentul
se face fr reconstituirea momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie. Experimentul n multe cazuri
implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La experiment nu este necesar sau
obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia n condiii maximale ajustate la
condiiile n care s-a comis fapta care se reconstituie. Nerespectarea cerinelor privind efectuarea
reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate poate fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii
procesual-penale, fapt ce poate duce la pierderea valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt obinute n urma audierii
fptuitorului, ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a altor aciuni procesuale. n acelai
moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i alte date care pot confirma sau nega informaia
deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori este necesar. n toate cazurile trebuie
s fie ntocmit un proces verbal n care s se redea condiiile efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la cererea prilor,
fie de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de urmrire, fie instana.
Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea
faptei n faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de
urmrire penal. Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist toi
 participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin moartea victimei, nu
este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei (mama, tatl, .a.).
Acest fapt le poate produce suferine suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la
reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea
fptuitorului care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe cazuri de pregtirea prealabil a acestei
aciuni procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul i timpul fix cnd va fi efectuat
reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte
ori vor fi efectuate aceste aciuni, . a. Reconstituirea faptei nu poate s fie efectuat n cazurile cnd
apare pericolul pentru sntatea persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n afar
de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu poate s aib ca consecin
cauzarea unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice, sau a unor norme a moralitii.

101. Deducei care subieci pot fi antrenai la efectuarea experimentului.

1. Experimentul poate fi efectuat din oficiu de ctre ofierul de urmrire penal sau la cererea prilor. n toate
cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului este organul de urmrire penal. n dependen de
caracterul aciunilor efectuate, ofierul de urmrire penal sau procurorul n toate cazurile constat
necesitatea participrii nvinuitului, bnuitului, martorului. Aceasta este raional deoarece n unele cazuri
experimentul are ca scop verificarea datelor declarate de ctre aceste persoane. n alte cazuri experimentul
va avea o importan tactic pentru a dovedi imposibilitatea existenei anumitor mprejurri declarate de
bnuit sau nvinuit. n dependen de natura experimentului ofierul de urmrire penal sau procurorul
poate atrage un specialist.

102.Proiectati o situatie de incalcare a drepturilor omului in cadrul experimentului.

cind faptasul a sarit de pe o cladire cu 9 etaje si in cadrul experimentului acesta este pus din nou sa sara pu a duce
expirimentul la bun sfirsit.

106. Indicati temeiurile pentru efectuarea perchezitiei.

Temeiurile pentru efectuarea percheziiei
(1) Organul de urmrire penal este n drept s efectueze percheziie dac din probele acumulate sau din
materialele de investigaie operativ rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit ncpere ori ntr-un alt loc
sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace
la svrirea infraciunii, obiecte i valori dobndite de pe urma infraciunii, precum i alte obiecte sau documente
care ar putea avea importan pentru cauza penal i care prin alte procedee probatorii nu pot fi obinute.
(2) Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii unor persoane cutate, precum i a unor cadavre umane
sau de animale.
(3) Percheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal i numai cu autorizaia
judectorului de instrucie.
(4) n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei ordonane motivate fr autorizaia
judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la
terminarea percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei.
Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni procesuale.
(5) n cazul constatrii faptului c percheziia a fost efectuat legal, judectorul de instrucie confirm rezultatul
acesteia printr-o ncheiere motivat. n caz contrar, prin ncheiere motivat, recunoate percheziia ca fiind ilegal.

107.Analizati normele procedurale cu referinta la perchezitie.

Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea art. 8, paragraful 1 al CEDO, care stipuleaza ca orice persoana are dr.
la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale. Perchezitia presupune o
oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau cu acordul proprietarului sau posesorului. Scopul perchezitiei
este descoperirea si ridicarea anumitor instrumente care au servit la savirsirea infractiunii, obiecte si valori
dobindite in urma infractiunii, precum si a altor obiecte sau documente care ar putea avea importanta pentru cauza
si descoperirea unor persoane cautate sau cadavre.
Perchezitia poate fi efectuata in orice incapere, loc, teritoriu etc. in care, la presupunerea intemeiata a org. De urm.,
pot fi obiecte, documente sau persoane ce sunt implicate in cauza penala respectiva. Cercul de persoane la care se
poate face perchezitie nu este stabilit, acestea pot fi atit subiectii procesului, cum ar fi faptuitorul, partea vatamata,
martorul, si altii, cit si alte persoane.
Temei pentru afectuarea perchezitiei poate constitui presupunerea organului de urm. Bazata pe probe administrate
in cauza penala respectiva sau materialele de investigatie operativa. Probele care reprezinta temei de efectuare a
perchezitiei trebuie, de asemenea, administrate cu respectarea legii pr. Penale, iar materialele de investigatie
operativa trebuie transmise cu respectarea prevederilor legislatiei pr. Pen., numai cu autorizatia judecatorului de
instructie
Perchezitia poate fi efectuata la orice etapa a urmaririi penale, in functie de prezenta temeiurilor. Judecatorul de
instructie, recunoscind perchezitia legala, intocmeste o rezolutie, in cazul in care perchezitia este ilegala,
judecatorul intocmeste o incheiere. Deci temei al perchezitiei este o banuiala rezonabila ca cu ajutorul perchezitiei
se vor aduna probe necesare urmaririi penale.
Persoanele care sunt limitate in dr. prin efectuarea perchezitiei pot sa inainteze o plingere judecatorului de intructie
care sa vizeze actiunile organului de urm. In timpul efectuarii perchezitiei, inclusiv recunoasterea perchezitiei ca
fiind ilegala.
Perchezitia si ridicarea sunt proceduri cu particularitati comune, ambele actiuni procesuale trebuie efectuate cu
prezenta persoanei la care se face perchezitia sau ridicarea, sau un membru de familie/reprezentant, iar in caz de
imposibilitate un reprezentant al autoritatii executivea admin. Pub. Locale. Persoana la care se efectueaza
perchezitia trebuie sa dispuna de posibilitate reala de a lua cunostinta cu ordonanta. La efectuarea perchezitiei
trebuie de luat in vedere ca o data predate benevol, obiectele sau docum. Determina intreruperea actiunii
procesuale, aceasta limitindu-se doar la ridicarea obiectelor. In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror
circulatie este interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente la cauza penala concreta (subst.narcotice, arme,
munitii etc)
In cadrul perchezitiei pot fi efectuate inregistrari video. De obicei perchezitia este interzisa in timpul noptii, insa in
unele cazuri in practica se admite efectuarea perchezitiei dupa ora 22:OO, daca perchezitia a inceput in timp de zi,
iar aminarea pe a 2-a zi poate preejudicia considerabil urm.penala.
O modalitate a perchezitiei si ridicarii este perchezitia corporala si ridicarea, care consta in cercetarea
imbracamintei, corpului omenesc, a lucrurilor aflate la persoana in scopul d escoperirii si ridicarii anumitor
obiecte, documente si lucruri de pret, care pot avea importanta.in cadrul efectuarii perchezitiei corporalepot fi
supuse verificarii hainele, corpul, incaltamintea. In caz de necesitate, la perchezitie poate participa un specialist.
Perchezitia corporala trebuie facuta cu respectarea demnitatii umane, in acest sens ar.130 alin(3) prevede ca
perchezitia corporala poate fi facuta si de un specialist de acelasi sex cu perchezitionatul. La efectuarea
perchezitie corporale se intocmeste un proces-verbal obligatoriu, care ulterior va fi mijloc de proba in proces.cpp
128,12
(3) Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente, reprezentantul organului de urmrire
penal este obligat s nmneze, sub semntur, persoanei la care se face percheziia sau ridicarea copia de pe
ordonana respectiv.
(7) La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente, persoana care efectueaz urmrirea penal
are dreptul s deschid ncperile i depozitele ncuiate dac proprietarul refuz s le deschid benevol, evitndu-se
deteriorarea nejustificat a bunurilor.
(8) La efectuarea percheziiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menionat n procesul-verbal.
(9) Organul de urmrire penal este obligat s ia msuri pentru a nu se da publicitii circumstanele privitor la
viaa intim a persoanei, constatate n legtur cu efectuarea percheziiei sau ridicrii.
(10) Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic persoanelor aflate n ncpere sau la
locul unde se efectueaz percheziia, precum i persoanelor care au intrat n aceast ncpere sau au venit n acest
loc, s plece ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn la terminarea percheziiei. n caz de necesitate,
ncperea sau locul unde se efectueaz percheziia pot fi luate sub paz.
108.Estimati in ce masura normele nationale corespund rigorilor CEDO in materie de perchezitie.

112.Stabiliti procedura de ridicare a obiectelor si documentelor.

Este o actiune procesuala, in urma careia sunt ridicate anumite obiecte sau documente din locuri cunoscutede
catre organul de urmarire penala. Spre deosebire de perchezitie, ridicarea presupune cunoasterea prealabila atit a
existentei insusi a documentelor sau obiectelor, cit si locu aflarii lor. Ridicarea anumitor documente ce contin
informatii reprezentind secret de stat, comercial, bancar, precum si ridicarea informatiei privind convorbirile
telefonice se fac numai cu autoriatia judecatorului de instructie. n celelalte cazuri, ridicarea se efectueaz pe baza
ordonanei motivate a organului de urmrire penal. Este interzis de a efectua ridicri de obiecte sau documente n
timpul nopii (de la 22.00 pn la 6.00), cu excepia cazurilor de delict flagrant.
Dac anumite obiecte sau documente prezint importan pentru cauz, i dac se cunoate exact locul i
persoana, la care ele se afl, reprezentantul organului de urmrire penal efectueaz ridicarea lor. Pentru ridicarea
de obiecte sau documente snt necesare dou condiii:
a) Necesitatea de ridicare a obiectului (documentului);
b) Existena informaiei veridice privind locul de aflare al acestor obiecte (documente).
Modul de efectuare a ridicrii:
 Pn la nceperea ridicrii de obiecte i documente, reprezentantul organului de urmrire penal este obligat
s nmneze, sub semntur, copia ordonanei de ridicare, persoanei la care se face ridicarea.
Nenmnarea copiei ordonanei i lipsa semnturii Dvs. constituie o nclcare a legii i servete drept temei
pentru contestarea i anularea rezultatelor ridicrii.
Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penal cere s i se predea obiectele sau
documentele care urmeaz a fi ridicate. n caz de refuz, reprezentantul organului de urmrire penal poate proceda
la ridicarea lor forat.
La efectuarea ridicrii, reprezentantul organului de urmrire penal este n drept s deschid ncperile i
depozitele ncuiate. Dac proprietarul refuz s le deschid de bun voie, reprezentantul organului de urmrire
penal va evita s deterioreze nejustificat bunurile.
La efectuarea ridicrii de obiecte i documente, trebuie s fie asigurat prezena persoanei la care se face
ridicarea. Dac persoana n cauz lipsete, este obligatorie prezena unor membri aduli ai familiei acestuia, sau a
persoanelor care reprezint interesele persoanei n cauz. Dac prezena acestor persoane este imposibil, se invit
reprezentantul organului executiv al administraiei publice locale.
Persoanele la care se efectueaz ridicarea de obiecte i documente, ct i specialitii, interpreii,
reprezentanii, aprtorii au dreptul s asiste la toate aciunile organului de urmrire penal, i s fac, n legtur
cu aceasta, obiecii i declaraii care vor fi consemnate n procesul-verbal.
Ridicarea obiectelor sau documentelor n localurile ocupate de ntreprinderi, instituii i organizaii se
efectueaz n prezena reprezentantului acestei ntreprinderi, instituii sau organizaii.
Persoanelor, la care se efectueaz ridicarea de obiecte sau documente, martorilor asisteni, reprezentanilor
trebuie s li se explice dreptul de a asista la toate procedurile i de a face declaraii n legtur cu acestea,
declaraii care trebuie s fie consemnate n procesul verbal.
Obiectele (documentele) care pot fi ridicate.
Pot fi ridicate numai obiectele i documentele care prezint importan pentru procesul penal. Obiectele i
documentele, a cror circulaie este interzis de lege, pot fi ridicate indiferent dac au sau nu legtur cu procesul.
Garaniile pentru proprietarul obiectelor (documentelor) ridicate
Toate obiectele i documentele ridicate trebuie s fie artate martorilor asisteni i celorlalte persoane
prezente, i s fie enumerate n procesul-verbal de ridicare sau ntr-o list special anexat, n care se va indica:
numrul, msura sau greutatea lor, materialul din care snt fcute i alte elemente de individualizare. Obiectele i
documentele ridicate trebuie, pe ct e posibil, s fie mpachetate i sigilate chiar la locul percheziionrii i
ridicrii.
Dac proprietarul are dubii referitor la sigurana strii obiectelor ridicate, el are dreptul s cear
reprezentantului organului de urmrire penal indicarea n procesul-verbal n ce stare se afl aceste obiecte (noi,
n stare de funcionare etc.).

113.analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in functie de obiectele si documentele supuse

ridicarii.
Organul de urmrire penal este n drept s ridice obiectele sau documentele care au importan pentru cauza
penal dac probele acumulate sau materialele de investigaie operativ indic exact locul i persoana la care se
afl acestea.
Ridicarea de documente ce conin informaii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i ridicarea
informaiei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
Ridicarea de obiecte sau documente n alte situaii se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de
urmrire penal.
in localurile diplomatice si in locuintele membrilor misiunilor diplomatice si ale familiilor lor, ridicarea are
un caracter deosebit, determinat de faptul ca aceasta actiune procesuala poate avea loc doar cu acordul sau la
cererea misiunii diplomatice respective, ceea ce exclude elementul de forta la efectuarea lor. Spre deosebire alte
modalitati, org. De urm. Penala nu poate impune persoana sa predea anumite bunuri sau documente, iar in caz de
necesitate sa efectueze ridicarea lor fortata. Cind exista informatii certe ca intr-o locuinta sunt anumite obiecte sau
documente care pot avea importanta pentru cauza, org de urm. Penala inainteaza un demers Procurorului general,
care la rindul sau, prin intermediul MAE al RM solicita consimtamintul sefului misiunii diplomatice. Ridicarea
poate fi efectuata si la cererea misiunii diplomatice, dupa caz.
In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente
la cauza penala concreta (subst.narcotice, arme, munitii etc). ???????? nu sunt sigura daca asta se cere in
intrebare :////

114. proiectati o situatie in care ridicarea va afecta art.8 si protocolul 1 al CEDO.

Dr la respectarea vietii private si de familii,protectia proprietatii.
118. definiti procedura de sechestrare a corespondentei.
este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept esential al persoanei, ocrotit atit de normele internationale,
cit si de cele nationale. CPP asigura secretul corespondentei, iar limitarea acestui drept se admite numai in baza
mandatului judiciar. Pornind de la valoarea dr.care il afecteaza, legea stabileste ca sechestrarea corespondentei
poate avea loc doar in cazul infr. Grave, deosebit de grave si exceptional de grave, cu conditia ca prin alte
procedee probatorii nu au fost obtinute probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. Pentru efectuarea actiunii
procesuale trebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a presupune ca o corespondenta postala primita sau
expediata poate contine informatii ce ar avea importanta probanta in cauza penala. Legea nu defineste notiunea de
temeiuri suficiente si in toate cazurile aceasta este pusa la discretia org de urm penala , procurorului si evident
judecatorului de instructie, care autorizeaza efectuarea acestei actiuni procesuale. Potrivit CPP in toate cazurile de
sechestrare, una dintre parti trebuie sa fie banuitul sau invinuitul. Sechestrarea corespondentei consta in interdicitia
de transmite corespondenta adresatului. Scopul e de a exclude posibilitatea de comunicare dintre anumite
persoane. Sechestrarea mai poate avea ca scop contstatarea faptului daca persoanele se cunosc intre ele, care sunt
relatiile dintre ele, unde locuieste pers. Care a expediat corespondenta etc. pot fi sechestrate si coletele sau
containerele. Sechestrul se instituie pe un termen ce nu poate depasi termenul urmaririi penale si poate fi instituit
intr-o institutie postala sau in mai multe.
In situatia cind s-a constatat necesitatea sechestarii corespondentei, procurorul intocmeste ordonanta cu privire la
sechestrarea corespondentei, in care se indica motivul dispunerii sechestrului, denumirea inst. Postale asupra
careia se pune obligatia de a retine corespondent, numele si prenumele persoanei a carei corespondenta urmeaza sa
fie retinuta, adresa exacta a acestei persoane, genul de corespondenta care se sechestreaza si durata sechestrului.
Judecatorl autorizeaza sechestrarea stabilind durata acesteie.
Examinarea corespondentei se efectueaa de org. De urm. Penala. In caz de necesitate, la examinare participa
specialistul si traducatorul.in legatura cu examinarea si ridicarea corespondentei se intocmeste un proces-verbal
dupa regulile generale. In urma examinarii, corespondenta poate fi ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii,
iar in cazul cind in corespondenta s-au gasit documente false,aceasta se anexeaza in oroginal in calitate de corp
delict. Toti participantii sunt preintimpinati de obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute, cit si depre
responsabilitatea ce survine in caz contrar.

119. Distingeti procedura de sechestrare a corespondentei de interceptarea comunicarilor .

Ambele proceduri sunt interventii in viata privata a persoanei. Procedura de sechestru a corespondentei este posibil
in cazul infractiunilor grave, deosebit de grave si exceptional de grave, la fel si in cazul interceptarii comunicarilor.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii comunicarilor fara autorizatia
procurorului , in cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentru efectuarea acetei cercetari,
este obligat ca imediat sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat
timp de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
In cazul sechestrului corespondentei aceasta posibilitate nu exista.
Termenul procedurii de sechestru poate dura pe tot timpul urmaririi penale, pe cind la procedura de interceptare a
comunicarilor termenul este stabilit strict de legea procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri justificate,
acesta poate fi prelungit cu inca 30 zile, dar nu poate depasi 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat interceptarea initial. Ambele proceduri
sunt efectuate in scopul obtinerii de probe si de stabilire a adevarului si ambele presupun o atingere a drepturilor
esentiale a persoanei, insa dupa continut sunt diferite, una presupunind lipsirea de corespondenta, iar alta limitarea
in comunicari, care fiind instiintat despre aceasta nu va mai dispune de increderea pe care o detinea pina atunci.
Aceste proceduri pot aduce probe, care in ambele cazuri pot fi anexate la dosar.
120. Estimati in ce masura legislatia nationala corespunde CEDO in materie de sechestrare a
corespondentei.

124.Stabiliti procedura de interceptare a comunicarilor.

In cazul interceptarilor procedura este asemanatoare, procurorul emite o ordonanta, care este autorizata de
judecatorul de instructie, procurorul este obligat sa indice in ordonanta motivele care au determinat necesitatea
efectuarii interceptarii.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii comunicarilor fara autorizatia
procurorului , in cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentru efectuarea acetei cercetari,
este obligat ca imediat sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat
timp de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
Interceptarea comunicarilor poate avea loc pe orice cale, fie personal a banuitului, invinuitului, fie a persoanei
juridice etc. acesta poate fi canalul de la locul de trai, hotel , prieteni, cunoscuti. Modalitatea si locul efectuarii
interceptarii sunt determinate de org de urm penala, in unele cazuri interceptarea poate fi efectuata in scopul
protejarii martorului si a partii vatamatesau a membrilor familiilor lor. La efectuarea unei asemenea interceptari
este obligatorie cererea persoanelor a caror securitate este pusa in pericol.
In toate cazurile interceptarii este obligatorie ordonanta emisa de catre procuror si autorizata de catre judecatorul
de instructie. Procurorul este obligat sa indice de fiecare data, in ordonanta motivele ce au detreminat necesitatea
efectuarii acesteia.
La procedura de interceptare a comunicarilor termenul este stabilit strict de legea procesuala- 30 zile, iar in cazuri
cind sunt temeiuri justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 30 zile, dar nu poate depasi 6 luni. Interceptarea
comunicarilor se efectueaza doar in faza de urm penala, iar o data cu finisarea acesteia se sisteaza interceptarea
com, chiar daca nu a depasit termenul de 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat interceptarea initial.
Interceptarea propriu-zisa se efectueaza de catre organul de urm penala care atrage specialisti fie din institutiile de
telecomunicatii, fie din organul care efectueaza activitatea operativa de investigatii. Specialistii sunt obligati sa
pastreze secretul in legatura cu toate informatiile pe care le-au cunoscut in cadrul efectuarii interceptarii. Despre
efectuarea interceptarii se face un proces-verbal, in care se indica toate datele, continutul integral al inregistrarilor
se inscriu in proces-verbal, verificindu-se si contrasemnindu-se de procuror. Toate inregistrarile relevante cauzei se
anexeaza la dosar ( fotografii, casete, video, dialoguri etc.)

125. Analizati constatarile CtEDO in cauza Iordachi a Moldovei.

Reclamanii, Vitalie Iordachi, Vitalie Nagacevschi, Snejana Chitic, Victor Constantinov i Vlad Gribincea
sunt nscui n anii 1972, 1965, 1980, 1961 si 1980 i triesc n Chiinu. Acetia sunt membrii ai organizaiei non-
guvernamentale Avocai pentru Drepturile Omului specializai n reprezentarea reclamanilor n faa Curii.
Organizaia a fost creat n contextul n care odat cu venirea la putere a Partidului Comunist numrul
nclcrilor drepturilor omului a crescut considerabil. Singurul scop al acestei organizaii este de a asista
persoanele care formuleaz cereri ctre Curtea European a Drepturilor Omului.
Reclamanii arat c ei sunt supui riscului de a le fi ascultate telefoanele ca urmare a legislaiei n
vigoare.Acetia nu se pretind victime a unei anumite interceptri, prin intermediul telefonului sau a potei, i nu au
introdus nici o aciune pe plan intern n acest sens.
La data de 17 ianuarie 2008 reclamanii au adresat o cerere Preedintelui Curii Supreme de Justiie solicitnd
informaii statistice n ceea ce privete inter alia numrul cererilor naintate de organele de anchet pentru
interceptarea conversaiilor telefonice, precum i numrul cererilor aprobate i a celor respinse. Rspunsul a fost
dat la data de 6 februarie 2008, n care se arta c : n 2005 din totalul de 2609 cereri pentru interceptri, 98,81%
au fost aprobate; n 2006 din 1931 de cereri 97,93% au fost abrobate, iar n 2007, 99, 24 % din cele 2372 de cereri
au fost aprobate.
Reclamanii s-au plns n baza articolului 8 c dreptul la libertatea corespondenei nu le-a fost respectat de vreme
ce dreptul intern nu coninea suficiente garanii mpotriva abuzurilor autoritilor. Acetia nu s-au pretins a fi
victimele vreunei interceptri telefonice.
Curtea reitereaz c aceste comunicaii telefonice se includ n noiunea de via privat i coresponden n
sensul Art. 8 (a se vedea Weber i Saravia vs. Germania (dec.), nr. 54934/00, 77, 29 Iunie 2006). De asemenea,
aceasta mai arat c n cauza Klass vs Germania ( 34 i 35) Curtea a fost chemat s decid dac un individ ar
putea depune o cerere la organele Conveniei, n ceea ce privete msurile secrete de supraveghere fr s poat s
arate c o msur concret l-a afectat n mod specific. Astfel, Curtea accept c o persoan, n anumite condiii,
poate s fie victima unei nclcri prilejuite de simpla existen a unor msuri secrete sau a legislaiei care permite
msuri secrete, fr a fi nevoit s arate c astfel de msuri i-au fost aplicate acesteia.
Curtea mai subliniaz c acolo unde un stat membru instituie supraveghere secret fr ca persoanele
supravegheate s cunoasc acest lucru, art. 8 poate fi n mare msura redus la o nulitate. Este posibil ca ntr-o
astfel de situaie un individ s fie tratat n mod contrar articolului 8, sau chiar de a fi lipsit de dreptul acordat de
acest articol, fr a fi contient de aceasta i, prin urmare, fr a putea obine o despgubire, fie la nivel naional,
sau naintea instituiilor Conveniei. Curtea constat c este inacceptabil ca asigurarea de a beneficia de un drept
garantat de Convenie s fie astfel ndeprtat prin simplul fapt c persoana n cauz este n necunotina nclcrii
acestuia. Dreptul de a recurge la Comisia pentru persoane potenial afectate de supravegherea secret trebuie s se
fac n baza art. 25 pentru c altfel art. 8 risc s devin nul.
Expresia "n conformitate cu legea" n temeiul articolului 8 2 necesit, n primul rnd, ca msur s aib
corespondent n dreptul intern, i se refer i la calitatea legii n cauz. Prin urmare, aceasta ar trebui s fie
compatibil cu statul de drept i accesibil pentru persoana n cauz i care trebuie s fie capabil s prevad
consecinele acesteia. Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s fie mai clar cu privire
la interceptarea comunicaiilor persoanelor suspectate de svrirea unor infraciuni. ntr-adevr, este menionat
explicit c o persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave,
risc n anumite circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind interceptarea comunicaiilor. Mai mult dect
att, a fost modificat legislaia care prevede acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de ctre un
judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod clar o limitare n timp a unei msuri de
autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist
prevederi n legislaie care ar mpiedica autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de
interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere secret o are Parlamentul, care i exercit
aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct. 18 din Legea cu privire la activitile operaionale de
investigaie). Cu toate acestea, modul n care Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-
a fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s reglementeze activitatea Parlamentului n
legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un impact asupra funcionrii efective a
sistemului de supraveghere secret care exist n Moldova. n acest sens, Curtea i-a act de informaiile statistice
coninute n scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c sistemul
de supraveghere secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte, iar acest lucru se datoreaz lipsei de
protecie. (Asociaia pentru Integrare European i Drepturile Omului i Ekimdzh).
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu prevede o protecie adecvat mpotriva
abuzului de putere de ctre stat n domeniul de interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea
drepturilor reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n vedere aceast concluzie, nu este necesar
s considerm dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2 art. 8. Rezult c a existat o nclcare a
articolului 8, n acest caz.

126.Estimati legislatia nationala cu rigorile CtEDO in materie de interceptare a comunicarilor.

Curtea constat c legislaia existent nainte de 2003 nu este clar i nici nu ndeplinete condiiile minime
de siguran stabilite n jurisprudena Curii.
Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s fie mai clar cu privire la interceptarea
comunicaiilor persoanelor suspectate de svrirea unor infraciuni. ntr-adevr, este menionat explicit c o
persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave, risc n
anumite circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind interceptarea comunicaiilor. Mai mult dect att, a
fost modificat legislaia care prevede acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de ctre un
judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod clar o limitare n timp a unei msuri de
autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice. Dei Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist
prevederi n legislaie care ar mpiedica autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou mandat de
interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere secret o are Parlamentul, care i exercit
aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct. 18 din Legea cu privire la activitile operaionale de
investigaie). Cu toate acestea, modul n care Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu i-
a fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s reglementeze activitatea Parlamentului n
legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un impact asupra funcionrii efective a
sistemului de supraveghere secret care exist n Moldova. n acest sens, Curtea i-a act de informaiile statistice
coninute n scrisoarea efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c sistemul
de supraveghere secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare parte, iar acest lucru se datoreaz lipsei de
protecie.
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu prevede o protecie adecvat mpotriva abuzului
de putere de ctre stat n domeniul de interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea drepturilor
reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n vedere aceast concluzie, nu este necesar s
considerm dac ingerina ndeplinea celelalte condiii ale paragrafului 2 art. 8. Rezult c a exista posibile
incalacari ale art. 8 CEDO.

130 reproduceti procedura inregistrarii de imagini

Cpp al Rm ne spune ca inregistatrea video dobndite n condiiile legii, constituie mijloace de prob dac ele
conin date sau indici siguri privind pregtirea sau svrirea unei infraciuni i dac coninutul lor contribuie la
aflarea adevrului n cauza respectiv,doar acestea pot fi calificate ca probe. In primul rind treb de mentionat ca
inregistrarea de imagini se efectueaz de ctre organul de urmrire penal asigurarea tehnic a interceptrii
comunicrilor se realizeaz de ctre Serviciul de Informaii i Securitate al RM. Persoanele care asigure tehnic
interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul aciunii procesuala la care se
intocmeste un process verbal si ei semneaza se ntocmete un proces-verbal de catre OUP in baza efectuarii
acestui procedeu de inregistrare n care, suplimentar, se menioneaz autorizaia dat de judectorul de instruci si
plus la toate nr de personae din imagini ,numele lor, numrul de ordine ale imaginiei s.a imaginile in original ,
nsoite de reproducerea integral n scris a nregistrrii i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit
judectorului de instrucie care a autorizat inregistrarea pentru pstrare n locuri speciale, ntr-un plic
sigilat. Instana judectoreasc va dispune, sau prin sentin, nimicirea nregistrrilor care nu au importan pentru
cauz. Celelalte nregistrri vor fi pstrate pn la depozitarea dosarului la arhiv.Treb de mentionat ca n caz de
urgen, dac ntrzierea obinerii autorizaiei ar provoca prejudicii grave activitii de administrare a probelor,
procurorul poate dispune, prin ordonan motivat, nregistrarea de imagini informnd despre aceasta imediat, dar
nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de instrucie care, n cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei
procurorului i, dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n continuare, iar dac nu o
confirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor i nimicirea nregistrrilor efectuateinregistrarea de imagini
n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o durat de cel mult 30 de zile. Ea poate fi prelungit n aceleai
condiii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depi 30 de zile. Durata total a
interceptrii comunicrilor nu poate depi 6 luni. n orice caz, ea nu poate dura mai mult dect pn la terminarea
urmririi penale.
Acestea pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea prilor sau din
oficiu.

131 distingeti inregistrarea de imagini de interceptarea

Diferenta acestora nu o distigne din CPP deoarece nu avem anume articole care sa diferentieze inregistrarea de
interceptare din contra art 137 cpp nregistrrile de imagini se efectueaz n condiiile i modalitile de efectuare
a interceptrii comunicrilor, prevzute la art.135 i 136, care se aplic n mod corespunztor.,in schimb doctrina
de specialitate face diferenta intre acestea si anume prin inregistrare intelegem acele inregistrari video
,audio,fotografiile ca in cazul nostru purtatori de informatie effectuate de catre OUP .Totodata este specifica fata
de interceptare prin procedura de efectuare asadar inregistrarea nu necisita neaparat ordonanta din partea judecat
de intructie(aceasta este permisa chiar si fara permisiunea celui asupra caruia sse efectueaza inregistrarea in
locurile publice,este o procedura admisibila de legislatia nationala)aceasta procedura de inregistrare este
reglementata de catre art 164CPP,pe cind procedura de interceptarea se efectueaza conf 135-138, se efectueaz de
ctre organul de urmrire penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n baza ordonanei motivate a
procurorului n cauzele cu privire la infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave, dac din probele
acumulate sau din materialele de investigaie operativ rezult o bnuial rezonabil privind svrirea acestora.
Inregistrarile si interceptarile pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea
prilor sau din oficiu.
Persoanele care snt chemate s asigure tehnic interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze
secretul aciunii procesuale, secretul corespondenei i poart rspundere pentru nclcarea acestei obligai acest
organ este SIS.

132Evaluati care valori protejate de cedo pot fi afectate de procedura inregistrarilor imag.
Conf valorilor ociale protejate de CEdo pot fi atinse anume Demnitatea persoanei cind prin inregistrarile de
imagine acestea intr-un anumit mod sa spunem chiar cind legea permite pu ca se presupune ca va ajuta
descoperirea inf se face publica o inf defaimatoare pe banuit sau invinuit.se invalca inviolabilitatea vietii private
,deoarece se intra in viata acestuia private si la fel poate ca de exemplu sotia din imagini sa afle ca sotul o
inseala.Uneori aceste imagini nu ajuta lla descoperirea inf si banuitul invinuitul pu ca sa nu afle familia sa despre o
situatie neplacuta pu ei cauzta de el poate sa isi assume sau sa recunoasca o fapta pedepsita penal care nu a
savarsito.

136 definiti not de constatare tehbico-stiintifica si medico legala

constatarea tehnico-tiinific i medico-legal ca o activitate efectuat de ctre specialistn cadrul aciunii
procedurale, sau de sine stttor, pentru explicare unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetatefiiind urgente
Constatarile sunt mijl de proba,avind aceiasi valoare si se apreciara in concordanta cu alte probe.Asadar
acestea apar inin anumite situatii cind exista un pericol iminent din cauza pericolului de disparitie a unor mijloace
de proba sau de schimbarea unei situaii de fapt i este necesar explicarea urgent a unor fapte sau circumstane
ale cauzei, organul de urmrire penal foloseste cunotinele unui specialist dispunnd, la cererea prilor, iar
organul de urmrire penal i din oficiu, efectuarea constatrii tehnico-tiinifice(in care de cele mai dese ori se
implica specialisti care efectueaza constatarile pe cazuri de accidente rutiere sau anumite untilaje tehnice)
saumedico-legale(acestea le se atribuie cele mai dese ori cazurile de omor sua pu a determina durata
tratamentului). acestea de regula se efectueaz, de regul, de ctre specialiti care funcioneaz n organul de
urmrire penal. Ea poate fi efectuat i de ctre specialiti care funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de
ctre ali specialitica de exemplu cei din medicina legala sau din alte domenii ale medicinii.
137Distingeti diferenta constatarilor de expertiza .
In prim rind cind cind exista pericolul de disparitie a mijl de proba pu o urgenta si din nedispunerea de timp
pu o cercetare de catre expert se apeleaza la constatarile ......,invocind ar 6 a conventiei dr omu afirmam in ceia ce
priveste indepedenta expertului deoarece constatarile se efectueaza in cadrul oup adica ca specialistii la
efectuarea constatarilor de obieci sunt cei care funcioneaz n organul de urmrire penal. poate fi efectuat i de
ctre specialiti care funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de ctre ali specialitica de exemplu cei din
medicina legala sau din alte domenii ale medicinii, dar acestea nu treb sa isi insuseasca atrib de OUP ci ttreb sa se
limiteze la rezolvarea problemelor de stricta specialitate,pe cind expertul este persoana care poseda cunostinte
temeinice speciale intr-un anumit domeniu si are abilitatatia in conf cu legea de a efectua o eexpertiza(ca de ex in
domeniu stiintei,mestesugaritului ,a artei sma)O alta deosebire este ca orice constatarea in unele cazuri poate fi
urmata de catre o expertiza pe cind o ezpertiza poate fi urmata de catre una facultativa sau de catre o
contraexpertiza..in caz constatarilor se efectueaza de urgenta pe cind expertiza i se fixeaza un termen mai mare
efectuarea expertizei.trebuie de mentinat diferenta rapoartelor ,anume acel al constatarilor uneori poate fi in
procesul verbal fara intocmirea lui adica in acele cazuri cind specialistul participa la efectuarea procedeelor
probatoriu de catre OUP,pe cind a expertului este confirmar plus la toate de semnatura si i se aplica si sigiuliu
institutiei respectivase anexeaza dupa caz corpurile delicte ,probe grafice sa.o alta deosebire o putem arata si prin
ceia ca expertul poate fi audiat in caz ca raportul nu este destul de clar sau are unele deficiente,pe cidn specialistul
care efectueaza constatarea nu etse supus unei audieri ci la neclaritatea raportului sau la initiativa uneia din parti
sau din oficiu OUP se efectueaza expertiza.constatrile sunt supuse unor proceduri mai simplificate decit cele al
eexpertizei

138estimati in ce masura procedura de efectuare a constatarilor se conformeaza cu standartele CEDO

Astfel, rezultatele consta trilor tehnico-t iinifice devincunoscute prilor odat cu prezentarea materialelor
cauzei penale i nmnarea rechizitoriului. Dup prea mea, aceast aciune este cam ntrziat i incomod pentru
procuror i organul de urmrire penal.n situaia n care prile vor lua cunotin de materialele cauzei
penale,acetia vor nainta, n cel mai bun caz, demersuri cu cererea de a seordona o expertiz, lucru care va
conduce la tergiversarea termenuluiurmririi penale, iar n unele cazuri i la amnarea unor aciunipreventive.
n alte cazuri aceste demersuri i cereri vor fi respinse cafiind nefondate sau adresate instanei de judecat. n acest
caz putem41observa inexactitatea unor reglementri, care pot avea drept consecin nclcarea drepturilor
menionate (dreptul la aprare i dreptul la
egalitate n arme,susutinute de CEDO). n situaia n care instana va respinge cererea prii
de a ordona expertiza, ea se va ntemeia, de exemplu, pe declaraiile specialistului i coninutul constatrii
tehnico-tiinifice sau medicolegale, spernd, c expertul nu va descoperi circumstane noi n raportulsu de
expertiz.Consider, c instituia constatrii tehnico-tiinifice i medicolegale necesit reglementri mult mai
precise. Legiuitorul nu se referdirect la posibilitatea efecturii constatrii pn la etapa porniriiurmririi penale.
Deci, principiul declarat, c exis t pericoluldispariiei unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii
defapt, nu poate fi atribuit n ntregime constatrilor tehnico-tiinificei medico-legale.
n numrul aciunilor, care pot fi realizate pn la etapa pornirii
urmririi penale (cercetarea la faa locului, percheziia corporal i
ridicarea), prevzute de art. 279 al CPP, constatarea nu figureaz.
ns, potrivit legii, la fiecare dintre aceste aciuni ofierul de urmrirepenal solicit participarea i a unui
specialist, concluziile cruia,conform art. 141 al CPP, pot fi cuprinse direct n procesul verbal al aciunii de
urmrire penal. Deci, se face observat o contradicie n
aceast lege: pe de o parte, constatarea nu poate fi realizat pn la pornirea urmririi penale, deoarece legea nu
prevede aceast anticipare,
iar, pe de alt parte, noi acceptm concluziile specialistului, expuse pn la nceputul etapei de urmrire penal, la
care acesta particip,i, conform art. 93 al CPP, ele servesc drept mijloc de prob. Atacarea
n instan a concluziilor specialistului, care se conin textual n aciunea
de cercetare la faa locului, ar obliga judectorul s declare nulitatea
acestora. n alte situaii ne putem pomeni cu darea unor sentine de
condamnare n temeiul unor probe obinute cu nclcarea prevederilor
procedurale. Este necesar modificarea alin. 3 al art. 141 al CPP, i anume:rezultatele constatrilor tehnico-
tiinifice s nu fie incluse direct nprocesul verbal al aciunii de urmrire penal, ci s se conin ntr-un
raport separat. Aceast modificare ar permite s aducem la cunotina
solicitanilor rezultatele constatrilor imediat dup apariia prilor la
proces sau dup primirea rezultatelor constatrii, ceea ce ar permite i
respectarea prevederilor alin. 5 al art. 151, care acord organului deurmrire penal trei zile s ia cunotin de
concluziile raportului de
expertiz.Modificrile propuse am convingerea, c vor conduce la
consolidarea posibilitii de respectare a unor drepturi aparte ale prilor
la procesul penal i ne vor feri de alte procese la CEDO.

139indicati asupra mecanismului de liberii aprecieri a probelor

Judectorul i persoana care efectueaz urmrirea penal apreciaz probele n conformitate cu propria lor
convingere, format n urma cercetrii tuturor probelor administrate.In urma aprecierii libere a probelor care
trebuie sa fie insotite neaprat de intima convingere sint adoptate hotariri cu caracter oficial de ex punerea sub
invinuires.a. asta in cazul cind libera apreciere este o obligatie anume a inst dar cind libera apreciere este un drept
in cazul partilor acestea pot inainta plingeri,ceriri care produc efecete dupa ce acestea sunt aduptate printr-o
hotarire de catre organul competent.mentionam ca acestea treb sa fie motivate pe totalitatea necesara de probe
adica prin ob probatiunii si pertinentiiprobelor,regulilor de colectarea si administrare a probelorNici o prob nu are
putere probant dinainte stabilit.in final aprecierea probelor devine a fi o garantie a realizarii dr persoanei si
instanta sa poata stabili cit mai real vinovatia sau nevinovatia persoanei pu ai putea aplica pedeapsa meritata

140evedentiati particularitatile sintagmei,,propria convingere

Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala,procurorul si de instanta de judecata in urma
examinarii tuturor probelor administrate si potrivit convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima
convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata a principiilor
si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in
stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei
in secret. Mentionez ca intima convingere este rezultatul desfasurarii unui proces psihic in cadrul caruia
elementele de ordin obiectivdau nastere unui sentiment de adevar in legatura cu existenta sau a inexistentei
inf,aceasta ofera posibilitatea de a aprecia probele in mod rezonabil,impartiall ,onest si fiind urmata de motivarea
convingerii prin cercetarea minutuasa a probelor fiind mai ales acestea contradictorii,indirecte s.a.

141estimati conformitatea p liberei aprecieri a probelor cu situatia in care anumite circumstante se

dovedesc prin anumite mijloace de proba
Circumstanele care se constat prin anumite
mijloace de prob sunt consfintite in codul penal asa ca nu poate fi pusa la indoiala dar este neaprat nevoie ca sa ca
sa fie sa se constate prin anumiteprobe
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob, urmtoarelecircumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile grave, deosebit de grave i
excepional de grave prin raportul expertizei medico-legale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i da seama de aciunile sau
inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri psihice temporare, a unei alte
dereglri a sntii sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce urmeaz a fi constatate n cauza
penal, ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a
debilitii prin raportul expertizei psihiatrice; s.a.Acestea nu contravine p liberii aprecieri a probelor ci din contra
deoarece principiul liberttii aprecierii probelor, potrivit cruia n procesul penal pot fi prezentate orice probe si
folosite orice mijloace de prob legal totodata principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit cruia toate probele
au, dup lege, aceeasi valoare probant, organele judiciare avnd obligatia de a aprecia fiecare prob n urma
examinrii tuturor probelor administrate n cauz. Dupa parerea mea aici aprecierea probelor se face n scopul
aflrii adevrului, ceea ce nseamn c trebuies se evite formarea unei convingeri pur subiective, contrare
adevrului,ntemeiat n mod arbitrar doar pe o parte din probe sau pe o ncredere nejustificat acordat unor probe
n detrimentul altora aici apar anume acele circumstante care se constata prin anumite mijloace de proba..

142Indicati temeiurile pu dispunera si efectuarea expertizei

Sunt prevazute de catre cpp in articolul142 care ne spune ca
 (1) Expertiza se dispune n cazurile n care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan probatorie
pentru cauza penal snt necesare cunotine speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei sau meteugului.
Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal sau de ctre
judector nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre
organul de urmrire penal sau de ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire
penal.
(2) Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n drept s nainteze cerere despre efectuarea expertizei
pentru constatarea circumstanelor care, n opinia lor, vor putea fi utilizate n aprarea intereselor lor. Raportul
expertului care a efectuat expertiza la cererea prilor se prezint organului de urmrire penal, se anexeaz la
materialele cauzei penale i urmeaz a fi apreciat o dat cu alte probe.
(3) n calitate de expert poate fi numit orice persoan care posed cunotine necesare pentru a prezenta
concluzii referitoare la circumstanele aprute n legtur cu cauza penal i pot avea importan probatorie pentru
cauza penal. Fiecare dintre pri are dreptul s recomande un expert pentru a participa la efectuarea expertizei.

143distingeti subiectii procesuali competenti de dispunerea a expertizei

Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire penala in vederea solutionarii unor chestiuni ce se
includ in ob probatoriu si care necesita cunostinte speciale. Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n
drept s nainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanelor care, n opinia lor, vor
putea fi utilizate n aprarea intereselor lor

144evaluati in ce masura prevederea privind efectuarea expertyizei din contul partilor corespunde
rigorilor CEDO
Dupa parerea mea este o incalcarea in primul rind a art 6 al Conv EDOcare consfinteste indepedenta acestuia
intru totul atit fata de OUP cit si de partile la proces, in cadrul a celor experti care efectueaza expertiza din contul
partilor ra putea admite unele favorizari pu cei care ii achita serviciul,din alt punct de vedere legislatia nationala
prin consfintirea normei date asigura o respectare profunda a drepturilor si libertatilor persoanelor prin p egalitatea
in fata legii si autoritatilor,in cazul celui banuit,invinuit ii asigura dreptul la aparare.

148 formele de expertiza intr-un proces penal

Expertiza in pp imbraca mai multe forme in depedenya de criteriul in care se clasifica si anume:1 Dupa
natura problemelor care urmeaza a fi clarificate(pe parcursul timpui dezvoltarea stiintifica si tehnica permite
aparitia noilor domenii ale stiintei si tehnicii,noi metode de cercetare alte metode de comitere a inf ceiia ce duce la
noi si noi metode de expertize),cele mai des sunt intilnite Expertiza criminalistica care la rindul ei poate fi de mai
multe feluri (grafica ,balistica autotehnica)-Expertiza medico legala(de obicei lucreaza cu cadravele,vatamarile s.a)
si cea psihiatrica legata cu starea psihica a faptelor comise de catre
infractor.2.Un alt criteriu este modul in care este reglementat legal necesitatea efectuarii expertizei si avem:-
Expertiza facultativa (acestea sint dispuse de catre OUPsau la cererea partilor si de catre inst de judec.la cererea
partilor in toate caz cind se considera ca ets enecesara cunostinte speciale im domeniul stiintei,tehnicii artei s.atreb
de mentionat ca raportul acesteai va fi la fel o valoare probanta ca si cel intocmit in ordinea generala)-Epertizele
obligatorii acestea suunt prevazute in CPP si anume se efectueaza expertiza in mod obligatoriu prin dispunerea de
efectuarea a expertizei pu constatarea mortii ,pu constatarea gradului de gravitate si caracterul vatamarilor
integritatii corporale.pu stabilirea starii psihice si fizice a faptasului,pu stabilirea virstei
banuitului,invinuitului,inculpatului.Treb de mentionat ca aceasta se efectueaza si pu stabilirea starii fizice sau
psihice a partii vatamate.3.Dupa modul de organizare avem:Expertiza simpla (se uitlizeaza maai m in stiinta
criminalistica si practica)-Expetiza de comisie(este o comisie de experti)-Expertiza complexa(se efectueaza in
urma unor investigatii de diferite domenii)-Expertiza suplimentara(cind considera ca raportul de experyiza nu este
suficientde clar sau complet)-Contraexpertiza(se efectueaza de catre alti experti cind din raport concluziile nu sunt
intemeiate si exista indoeli asupra procesului de organizare a expertizei)

149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare

Conform CPP expertiza suplimentara se efectueaza atunci cind organul de urmrire penal care a dispus expertiza
sau instana de judecat consider c raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus
efectuarea acesteia de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert
.
150Proectati o situatie cind este necesara efectuarea contraexpertizei
Expertul w la prezentarea raportului de expertiza a adus concluzii ca survenirea decesului victemei a fost tairea
arterei principale ,acestea fiind neintemeiate deoarece chiar si cei care nu aveau cunostinte in domeniu puteau bine
vedea pe poze ca corpul victemii nu era insotit de nici o rana sau leziune,Astfel OUP a cerut o contraexpertiza
semnind in ordonanta motivul sus mentionat pu necesitatea efectuarii acesteia.

/////////////////////////////////////////////////////////

154.definiti notiunea importanta si sarcinile masurilor procesuale de constringere.

ACestea au fost definite mijloace proces cu caracter restrictiv aplicate in stricta conformitate cu legea de catre
organul de cercetare penala ,ofiter de urmarire penala,procurror ,inst de jude in privinta banuit,invinuit ,partii
vatamate ,martorilor si altor persoane pu lichidarea obstacolelor reale si posibile ce pot aparea in procesul
cercetarii si solutionarii cauzelor penale ,in scopul asigurarii eficiente a proces penal.
In doctrina dr proces penal au mai fost definite ca institutii de dr procesula penal care constau in anumite privatiuni
sau constringeri personale sau reale determinate de conditiile si imprejurarile in care se desfasoara procesul p sau
mijl de constringere folosite de organele judiciare p pu garantarea executarii pedepsei si reparareapagubei produse
prin inf precum si pu asigurarea indeplinirii de catre parti a oblig lor procesuale
Din notiune in care am ivedentiat si sarcinile acesteai putem deduce importanta care pe linga cele mentionate
putem afirma ca contribuie la desfasurearea actelor principale(procedeelor probatorii)si a altor actiuni procesuale
importante adica prin asigurarea prezentei martorilor sau a partilor,care combate impiedicarea aflarii adevarului
,prin executarea pedespei cu amenda s.a

155clasificati masurile procesuale de constringere

Sistemul masurilor procesuale de constringere au clasificat acestea in 1.retinerea,2.masuri preventive,3.alte
masuri procesuale de constringere.
1 prin reinere intelegem privarea persoanei de libertate, pe o perioad scurt de timp, dar nu mai mult de 72 de
ore, n locurile i n condiiile stabilite prin lege. Si pot fi supuse reinerii: persoanele bnuite de svrirea unei
infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoare pe un termen mai mare de un an; nvinuitul,
inculpatul care ncalc condiiile msurilor preventive neprivative de libertate, luate n privina lui, precum i
ordonana de protecie n cazul violenei n familie, dac infraciunea se pedepsete cu nchisoare; 3) condamnaii
n privina crora au fost adoptate hotrri de anulare a condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii
pedepsei sau de anulare a liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen.
aceasta se face in baza procesului-verbal, n cazul apariiei nemijlocite a motivelor verosimile de a bnui c
persoana a svrit infraciunea;ordonanei organului de urmrire penal; hotrrii instanei de judecat cu privire
la reinerea persoanei condamnate pn la soluionarea chestiunii privind anularea condamnrii cu suspendarea
condiionat a executrii pedepsei sau anularea liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen ori, dup caz,
cu privire la reinerea persoanei pentru svrirea infraciunii de audien.
2 masurile de prevenire au fost definite ca Msurile cu caracter de constrngere prin care bnuitul, nvinuitul,
inculpatul este mpiedicat s ntreprind anumite aciuni negative asupra desfurrii procesului penal sau
asupra asigurrii executrii sentineiMsurile preventive snt orientate spre a asigura buna desfurare a
procesului penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul, inculpatul s se ascund de urmrirea penal sau de
judecat, spre aceea ca ei s nu mpiedice stabilirea adevrului ori spre asigurarea de ctre instan a
executrii sentinei. Acestea sunt:
 1) obligarea de a nu prsi localitatea;
2) obligarea de a nu prsi ara;
3) garania personal;
4) garania unei organizaii;
5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;
6) transmiterea sub supraveghere a militarului;
7) transmiterea sub supraveghere a minorului;
8) liberarea provizorie sub control judiciar;
9) liberarea provizorie pe cauiune;
10) arestarea la domiciliu;
11) arestarea preventiv.
3. acestea vin in scopul asigurrii ordinii stabilite de prezentul cod privind urmrirea penal, judecarea
cauzei i executarea sentinei, organul de urmrire penal, procurorul, judectorul de instrucie sau instana,
conform competenei, snt n drept s aplice fa de bnuit, nvinuit, inculpat alte msuri procesuale de
constrngere, cum ar fi:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) suspendarea provizorie din funcie;
4) msuri asiguratorii n vederea reparrii prejudiciului cauzat de infraciune;
5) msuri asiguratorii n vederea garantrii executrii pedepsei amenzii.
n unele cazurile organul de urmrire penal sau instana de judecat este n drept s aplice fa de partea
vtmat, martor, precum i fa de alte persoane participante la proces urmtoarele msuri procesuale de
constrngere:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) amenda judiciar (se aplic doar de ctre instan).

156estimati corespundrea legisl nationale cu standartele cedo in materie de liberare provizorie

Persoana arestat preventiv n condiiile art.185 poate cere, n tot cursul procesului penal, punerea sa n libertate
provizorie sub control judiciar sau pe cauiune. 2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acord
bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazul n care acesta are antecedente penale nestinse pentru infraciuni
grave, deosebit de grave sau excepional de grave sau exist date c el va svri o alt infraciune, va ncerca s
influeneze asupra martorilor sau s distrug mijloacele de prob, sau s fug.
(3) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deinute este nsoit de una sau mai multe din
urmtoarele obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite de ctre judectorul de
instrucie sau, dup caz, de ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la svrirea
infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat.
(4) Organul de poliie n a crui raz teritorial locuiete bnuitul, nvinuitul, inculpatul liberat provizoriu
efectueaz controlul asupra respectrii de ctre acesta a obligaiilor stabilite de instana de judecat.
(5) Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total sau parial, pentru motive
ntemeiate, n modul stabilit pentru aplicarea acestei msuri.
(1) Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat
demers de arestare poate fi acordat n cazul n care este asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune i
s-a depus cauiunea stabilit de judectorul de instrucie sau de ctre instan.
(2) Liberarea provizorie pe cauiune nu se aplic dac se constat unul din cazurile prevzute la art.191 alin.(2).
(3) n perioada liberrii provizorii pe cauiune, persoana este obligat s se prezinte la citarea organului de
urmrire penal sau instanei de judecat i s comunice orice schimbare a domiciliului. Fa de persoana liberat
provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i alte obligaii prevzute de art.191 alin.(3).
(4) Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie sau de instan de la 300 la 100.000 uniti
convenionale, n dependen de starea material a persoanei respective i de gravitatea infraciunii.
160. Definii noiunea de reinere.
Prin retinere intelegem privarea de libertate a persoanei banuite sau invinuite e savirsirea unei inf pu care prevede
pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an prin hotarirea OUP pu o perioada scurta de timp dar nu
mai mult de 72 de ore in izolatoarele de detentie provizorie ale Organelor afacerilor interne.Conf constitutiei Rm
se refera la aceasta procesuala p de constringere,aceasta treb delimitata de catre retinirea fizica(care care are scopul
de aducerea fortata) si administ a pers.

161. Analizai esena bnuelii rezonabile.

Prin banuiala rezonabila intelegem suspiciunea care este fondata pe ceva anume,aceasta banuala rezonabila se
fondeaza si vine aplicarea retinerii anume pu ca.1.Ca se va sustrage desi vin a fi nevoie si unele probe exemplu a
fost retinut i aeroport ,si-a vindut locuinta ,a procurat bilete ca exemplu vine cauza Sherba 2005.
2.Banuiala ca va continua activ infract (are legaturi crimanel dupa aplicare unei masuri preventive a mai comis
unele inf)
3.Poate sa distruga probele (impiedice la stabilirea adevarului ,ameninta martorii)Atentie ,refuzul depunerii
declaratiei poate fi luata ca o impedicare de stabirire a adddevarului.

162. Evaluai normele procesuale naionale n raport cu rigorile CEDO n materie de reinere.
Normele procesuale sint in report cu normele internationale ca de exemplu articol 25 al paragraful 2 al conventiei
in referinat ca infractiunea treb inregistrata la momentul retinerii,neinregistrarea duce la eliberarea
persoanei,obligatia de a informa rudele in termen de 6 ore si este necesara autorizarea judecatorului de
instructie,acestea la fel vin in referinat cu normele internationaleLa fel in conformitate cu paragraful 2 al
conventiei pers treb informata despre motivele retinerii in caz de necesitate prezenta interpretului ,nu este necesara
o anumita forma stricta de informare la momentul retinerii poati si numai in forma verbala dar este neparat
necesara informarea privind comiterea unei inf concrete prevazute de CPRM

166. Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele care se iau n consideraie la aplicarea msirilor
prevative.
Prima conditie generala este existenta probelor ce stabiletste faptul savirsirii inf de catre banuit invinuit
,inculpat,acesta ingloba in sine suspiciunea rezonabila.
A doua conditie generala este exitenta temeiurilor rezonabile de a presupune suspectul ca ar putea sa se ascunda
de OUPsau de instanta,poate impiedica aflarea adevarului sau sa savirseasca noi inf. O alta calsificare o
putem distinde la Igor Dolea si anume ca prima condittie este ca Persoana va impiedica stabilirea
adevarului ,desi o asemenea formulare nu exista in conventie o putem asimila cu fraza va comite alte inf
adica vb de anumite acte ilegale si anume,a incercat sa intimideze martorul ,sa distruga probele.
O alta conditie fiindca faptasul va incerca sa se sustraga sa fuga ca de exemplu a fost retinuta in aeroport ,a spus
unui martor ca va fugi
Continuitatea activitatii aceasta se prezuma prin faptul ca are la fel legaturi criminale ,inf comise in termenul de
probas.a.
Ca circumstante vin a fi criteriile complimentare si anume 1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei
incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale. Acestea in toate caz inst nation sint obligate sa identifice masurile
alternative,toate hot trebuie motivate deoarece RM are probleme mari la acest capitol la cedo ca de exemplu
cazurile Castravet,musuc,sarban,boicencos.a

Temeiurile sunt la fel stipulate in CPP si anume ca Msurile preventive pot fi aplicate de ctre procuror, din oficiu
ori la propunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile
n care exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se
ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal
ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan pentru asigurarea
executrii sentinei.
 167. Analizai constatrile CtEDO n cauza arban Moldova.
In cauza Sarban se depisteaza plingerile acestuia care cer respectarea conventiei si anume ca i s-a incalcat in
primul rind lipsa accesului la asistenta medicala conf articolului 3 al conventiei,arestul preventiv ,motivinf ca
motiv ca a comis o inf grava si ca acesta poate sa se ascunda,insuficienta motivelor inaintate in inst de judla
aplicarea arestului preventiv si deciziile unui jud necompetent de a dispune liberarea provizorie conf art 5
paragraful 3 al convent,durataexcesiva de examinare a cererii de habeas corpus si refuzul de a audia un martor
conf art 5 paragraful 3 si au fost incalcate dreptul la comunicarile confedentiale dintre reclam cu avocatul art 8.
Guvernul a avut ca obiectii faptul ca reclamantul nu a epuizat toate caile de recurs interne accesibile si pretinsul
abuziv la dr la petitie din partea reclamantului sustine ca reclamantul a depus declarati abuzive.Itr-un sfirsit curtea
s-a pronuntat prin deciziile de a respinge obiectiile preliminare ale G,sustine ca aexistat o incalcare a art 3 ,si a fost
incalcat art 5 paragraful 3(motivele insuficiente pu detentie,in schimb nu a existat o incalcare a art 5 paragr 3
asupra deciziei pronuntate de judecatori competenti de a dispune eliberarea recl in parcusul procedurii),nu a avut
loc incalcarea art 8 (lipsa comunicarilor confedetinale recl-avocat).Sistine ca statul treb sa achite 4000 euro prej
moral si 3000 e de costuri si cheltueli in decurs de 3 luni plus orice taxa care v-a trebui incasata desi idn momentul
expirarii de trei luni pina la data executarii treb de achitat rata simpla a dobinzii egale cu rata limita de imprumut a
BCE,si respinge restul pretentiilor reclam de satisfacerea echitabila.
168. Redactai o cerere la CtEDO n materia art. 5 al Conveniei Europene.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
Conseil de lEurope - Council of Europe-Consiliul Europei
trasbourg, France

CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului,
recum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
PARTILE
A.RECLAMANTA Carp Victoria, de natinalitate moldoveanca,studenta anului 3,USM -drept,nascuta la data
de 3 septembrie 1990 ,orasul Glodeni,domiciliata inRM raionul Glodeni,orasul Glodeni,strada Tineretului
55,adresa actuala Gheorghe Casu Chisinau/RM
B.Importiva RM
EXPUNEREA FAPTELOR :
La data de 02.05.2009,a fost retinuta si supusa arestului preventiv ,instanta de judecata motivind ca am comis o
infractiune grava si acesta fiind explicat prin faptul ca as putea sa ma ascund sau sa impiedic organelor justitiabile
aflarea adevarului.Odata supusa arestului preventiv nu am fost informata asupra motivelor arestarii iar acuzatiile
aduse mie au fost pronunate in limba rusa,deoarece judecatorul la fel ca si procurorul erau cunoscatori de limba
rusa (eu necunoscind limba rusa),am cerut sa mi se aduca un interpret ca sa imi traduca ,judecatorul insa stiind ca
grafiera cunoaste limba de stat i-a spus sa imi traduca,aceasta insa nu reusea sa traduca totul ca eu sa inteleg.
Astfel conform Conventiei europene pu drepturile omului si libertatile fundamentale,si anume articolul 5 al
acesteia rog sa mi se recunoasca ca incalcarea acestui articol si anume :
.ca orice persoana arestat trebuie s fie informat, n cel mai scurt termen i ntr-o limb pe care o nelege,
asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa si ca este o incalcare dreptului de
interpret conform Legii privind activitatea interpretului ce nu poate fi insumata cu alta functir sau calitate intr-un
proces penal ca in cazul nostru a grefierii.
.Au fost insuficiente motive inaintate de instanta de judecata la aplicarea arestului preventiv.
Am dispus de un recurs la care l-a fel am avut acelasi raspuns ,si am ramas in continuare sub arest
Nu am mai prezentat n faa unei alte instane internaionale de anchet sau reglementare capetele de
cerere din prezenta plngere
Conf art 5 al 5.al conventiei,, Orice persoan, victim a unei arestri sau deineri n condiii contrar
dispoziiilor acestui articol, are dreptul la reparaii.Cer sa mi se achite 2000 de euro prejudicii
morale,3000 de euro de costuri si cheltueli plus orice taxa care trebuie incasata
La prezenta cerere anexez toate copiile documentelor acumulate pe pracursul arestarii,hotaririlor instantelor de
judecata,proceselor verbale
Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt exacte.
Chisinau2011.16.12
Semnatura reclamantei

172. Indicati particularitatile aplicarii masurilor preventive fata de minori.

Transmiterea minorilor in supravegherea unor persoane este o masura preventiva speciala aplicata minorilor
(art. 184 Cod de Procedura Penala al R.Moldova), ce consta in asumarea in scris a obligatiei de catre unul din
parinti, tutore, curator sau de catre o alta persoana demna de incredere, precum si de catre conducatorul institutiei
de invatamant speciale unde invata minorul, de a asigura prezentarea acestuia, cand va fi citat, la organul de
urmarire penala sau la instanta, precum si de a contracara actiunile prevazute la art.176 alin.(1) din Codul de
procedura Penala al R. Moldova. Masura supravegherii minorilor se dispune de organele de urmarire penala,
procuror sau instanta de judecata cu conditia ca parintii, tutorele, curatorul vor putea asigura o purtare
corespunzatoare a minorului invinuit sau banuit in sens procesual si prezenta lui la citarea organelor judiciare. Insa
pana la transmiterea sub supraveghere a minorului, procurorul sau instanta vor solicita de la autoritatea tutelara
informatie despre persoanele carora urmeaza sa le fie transmis minorul sub supraveghere pentru a se convinge ca
acestea sant capabile sa asigure supravegherea lui. Constatand ca aceasta masura preventiva poate fi luata in
privinta minorului, procurorul adopta o ordonanta, iar instanta o incheiere, de aplicare a acesteia. Minorii aflati
in Institutiile ce asigura un regim de control sau de paza si anume institutii speciale de invatamant si educatie;
institutii internate; scoli speciale profesional-tehnice; institutii de internare provizorie, precum si coloniile de
educare prin munca pentru minori cu regim comun sau inasprit, sunt lasati in supravegherea administratiei acestor
institutii.
Lasarea sub supravegherea administratiei institutiilor educative de tip inchis este o masura preventiva care
are tangete cu "arestarea preventiva."In cazul aplicarii acestei masuri minorul este lipsit de posibilitatea de a se
deplasa liber si limitat in dreptul la viata personala, comunicarea cu alte persoane, etc.Se recomanda, ca aceasta
masura procesuala sa fie sanctionata doar de instanta de judecata, deoarece este vorba despre privarea persoanei de
libertate si in special este vorba de minor.
articolul 184 alin. 4 din Codul de Procedura Penala al R.M, prevede sanctionarea persoanei careia i-a fost
incredintat sub supraveghere minorul, daca ea si-a incalcat obligatiunile sale, printr-o amenda in marime de la 10
la 25 unitati conventionale.
Transmiterea sub supraveghere a minorului se face numai la cererea scrisa a persoanelor special specificate
in Cod, care iau cunostinta de fondul cauzei si de obligatiile lor, fapt ce se consemneaza in procesul-verbal.
173. Cauza CtEDO Becciev vs. Moldova
174.Proiectati o situatie cind se dispune anularea masurii preventive privative de liberatate.

177.Stabiliti conditiile aplicarii garatiei personale si garantiei unei organizatii.

Dupa depunerea garantiei personale sau a unei organizatii, garantul este obligat sa asigure comportamentul
corespunzator al prevenitului, conf. Art 179-181 CPP; In vederea asigurarii garantiei, garantul poate avea
intrevederi cu prevenitul, poate duce cu el discutii pentru explicarea consecintelor nerespectarii masurii preventive
aplicate. In cazurile prevazute in art. 181 alin (3) din CPP, garantul poate adresa autoritatii care a dispus aplicarea
masurii preventive o cerere privind retragerea garantiei si restituirea sumei banesti depuse pe contul de depozit al
autoritatii respective pentru asigurarea garantiei. Dupa depunerea cererii garantului privind renuntarea la garantia
asumata, autoritatea care a dispus aplicarea masurii preventive procedeaza conform art. 195 din CPP.

178. Distingei condiiile aplicrii msurilor preventive fa de minori.

Reinerea minorului i aplicarea fa de minori a msurilor preventive
(1) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive n privina minorului, n fiecare caz se
discut, n mod obligatoriu, posibilitatea transmiterii lui sub supraveghere conform dispoziiilor art.184.
(2) Reinerea minorului, precum i arestarea lui preventiv n temeiurile prevzute n art.166 (Temeiurile pentru
reinerea persoanei bnuite de svrirea infraciunii), 176 (Temeiurile pentru aplicarea msurilor preventive), 186
Termenul inerii persoanei n stare de arest i prelungirea lui, 185 (Arestarea preventiv), pot fi aplicate doar n
cazuri excepionale cnd au fost svrite infraciuni grave cu aplicarea violenei, deosebit de grave sau excepional
de grave (3) Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat procurorul i prinii sau
ali reprezentani legali ai minorului, fapt care se consemneaz n procesul-verbal de reinere.Iar demersul privind
arestarea preventive se solutioneaza cu participarea obligatorie a reprezentantilor legali.
Reinerea minorului nu poate depi 24 de ore.Durata tinerii in stare de arrest a invinuitului minor nu poate depasi
4 luni.Nu pot fi supuse aducerii silite minorii n vrst de pn la 14 ani conform art 199 al 5CPP

183. Indicai despre condiiile liberrii provizorii pe cauiune. Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei
arestate preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi acordat n cazul n care
este asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune i s-a depus cauiunea stabilit de judectorul de
instrucie sau de ctre instan. Conditia repararii prejudiciului este realizata si in cazul in care prejudicial este
reparat nu exista sau nu sa inaintat actiune civila.In cazul cind exista prejudiciu dar actiunea civila nu este inaintata
judecatorul de instructive sau dupa caz instant de judecata va instientiza victim sau partea vatamata despre
examinarea cererii de liberare provizorie pe cautiune in sensul daca acestea nu au pretentii material fata de
invinuit.Dovada punerii cautiunei pe contul procuraturii sau dupa caz a instantei de judecata o face parte ace
solicita liberarea provizorie .cautiunea se depune de catre sotul rudele apropiate sau aparatorul banuitului
invinuitului si inculpatului,mentionindu-se in cauza penala respective.liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda
banuitului,invinuitului,inculpatului in cazul in care acestaare antecedente penale nestinse pentru infr. Grave
deosebit de grave sau exceptional de graveOri exista date ca el va savirsi o alta infractiune,va incerca sa
influenteze martorii sa distraga mijloacele de proba sau sa fuga.n perioada liberrii provizorii pe cauiune,
persoana este obligat s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau instanei de judecat i s
comunice orice schimbare a domiciliului. Fa de persoana liberat provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i alte
obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite de ctre judectorul de instrucie
sau, dup caz, de ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la svrirea
infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat.
Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie sau de instan de la 300 la 100.000 uniti
convenionale, n dependen de starea material a persoanei respective i de gravitatea infraciunii. La aplicarea
cautiunii se vor prezenta documente privind venitul annual al familiei celui invinuit.

184. Analizai constatrile CtEDO n cauza Muuc vs. Moldova.

1.Curtea s-a pronuntat ca art 5 paragraful 4 nu garanteaza un dr de a avea contestate deciziile pu remuneratie,ea
treb respinsa ,nu e compatibila cu prevederile curtii
2.Conform art 5 paragr 1 pu retinere treb sa fie o banuiala rezonabila .Totusi nu e necesar ca OUP sa aiba
dovezi .Nu s-a demonstrat cum procuratura a ajuns la concluziile ca reclamant ar fi savirsit inf .
3.Conf art 5 paragr 3 arestarea nu s-a bazat pe o banuiala rezonabila >motivele de arest si de prelungire erau luate
din cod dar nu se refereau la materialile dosarului .Iar cerinta ca recl sa plateasca o cautiune pe care nu a plitito de
aceia a continuat detentia ,incalcarea rt 8 paragraful 3.
4.Conform art 5 paragraf 4 nu au fost motive pu a nu prezenta informat reclam si prin urmare recl nu a putu sa
conteste arestarea sa deoerece nu a avut informat de ce a fost arestat .Si a decis ca s-a violat art 5 paragr 8 arestarea
fara banuiala rezonabila,vilarea art 5 paragraful 3 insuficienta motivelor pu arestare,violarea art 5 paragr 3 prin
faptul ca recl i s-a cerut sa plateasca o cautiune,art 5 paragr 4 recl si avocatul nu au avut acces la materialile din
dosar,art 5 parag4 ingerinta ca nu a avut posibilitatea ca recl sa comunice confedential cu avocatul sau.

189. Indicai condiiile i temeiurile arestrii preventive.

Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de arest n locurile i n
condiiile prevzute de lege. Arestarea preventiv poate fi aplicat n cazurile i n condiiile: Arestarea preventiv
se aplic numai n cazurile existenei unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea
prevede pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul existenei unei bnuieli
rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe un
termen mai mic de 2 ani.
Arestarea preventive pot fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmrire penal,
sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri rezonabile de a
presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de instan,
s mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi
aplicate de ctre instan pentru asigurarea executrii sentine. Se vor lua in consideratie si datele cu privire la:
1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale.
9) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova;
10) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu este identificat;
 11) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a nclcat condiiile altor msuri preventive aplicate n privina sa ori a
nclcat ordonana de protecie n cazul violenei n familie

190. Analizai constatrile CtEDO n cauza urcan vs. Moldova

. Curtea face referire la principiile stabilite n jurisprudena sa cu privire la articolul 3 al Conveniei n ceea ce
privete, n special, condiiile de detenie i asistena medical .
Ea observ c reclamantul a fost deinut n aceeai celul ca i reclamantul n cauza Modrc,, n care Curtea a
constatat c condiiile de detenie erau contrare articolului 3 al Conveniei. Circumstanele plngerilor n ambele
cauze sunt foarte asemntoare, iar reclamantul a declarat, n mod expres, c ele sunt identice. Prin urmare, ea
consider c ea nu poate s ajung la o concluzie diferit n aceast cauz dect dac s-ar fi dovedit c condiiile de
detenie s-au schimbat ntre data la care dl Modrc a fost eliberat i cea la care reclamantul a fost transferat n
celul.
. Reclamantul s-a plns de detenia sa n lipsa unui temei legal, contrar articolului 5 1 al Conveniei. El a
considerat c practica din Republica Moldova de a nu cere instanelor de judecat s emit noi mandate de arestare
dup trimiterea dosarului n instan spre judecare el similar celei constatate ca fiind contrar articolului 5
1Avnd n vedere constatarea sa c detenia reclamantului ncepnd cu 20 februarie 2006 nu a avut niciun temei
legal (a se vedea paragraful 44 de mai sus), Curtea nu consider necesar de a examina aceast pretenie separate

195. Reproducei procedura arestrii bnuitului i nvinuitului.Dupa depistarea Temeiurile pentru reinerea
persoanei bnuite de svrirea infraciunii,retinerea persoanei banuite de savirsirea unei instructiuni ce se
dispune prin intocmirea unui process-verbal de retinere in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii de
libertate de catre organul de urmarire penala.In situatia data se presupune ca banuitul este present in fata organului
de urmarire penala,fie prins sau adus de catre orice cetatean.
In procesul-verbal de retinere se indica temeiurile,motivele,locul,anul luna ziua si ora retinerii,fapta savirsita de
persoana respective,rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute precum si data si ora intocmirea
procesului-verbal.Acesta se aduce la cunostinta persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau numit
din oficiu.Banuitul poate renunta la aparator numai in cazul cind i-au fost create posibilitati reale pentru
participarea avocatului in process.Banuitului I se inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute in art
64,Procesul-verbal de retinere se semneaza de persoana ce la intocmit sic ea retinuta.Persoanei retinute I se
inmineaza in copie precesul verbal de retinere la cererea acesteia.In decurs de pina la 3 ore de la intocmirea
procesului-verbal de retinere persoana ce la intocmit prezinta procurorul o comunicare in scris privind aplicarea
acestei masuri. Organul de urmrire penal, n timp de o or dup reinerea persoanei, solicit oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat sau unor alte persoane mputernicite de acesta
desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistenei juridice de urgen. Solicitarea de a desemna un
avocat de serviciu este prezentat n scris, inclusiv prin fax, sau la telefon
Persoana ce a intocmit procesul-verbal de retinere imediat dar nu mai tirziu de 3 ore e obligate sa ea posibilitate
persoanei retinute sa anunte una din rudele apropiate sau alta persoana la propunerea retinutului despre locul unde
acesta e retinut sau o anunta singur.In cazul in care persoana retinute este cetatean al altui stat despre retinere e
informata in termenul prevazut ambasada sau consulatul daca aceasta o cere.In cazuri exceptionale daca aceasta o
cere caracterul deosebit al cauzei in scopul asigurarii secretului etapei incepatoare a urmaririi penale cu
consimtamintul judecatorului de instructie.instiintarea despre retinere poate fi aminata de oina la 12 ore.
n cazul reinerii minorului, persoana care efectueaz urmrirea penal este obligat s comunice imediat aceasta
procurorului i prinilor minorului sau persoanelor care i nlocuiesc.
Persoana reinut va fi audiat n conformitate cu prevederile art.103 i 104, dac accept s fie audiat.
Persoana care efectueaz reinerea este n drept s supun persoana reinut percheziiei corporale n condiiile
Reinerea persoanei n baza ordonanei organului de urmrire penal pentru a fi pus sub nvinuire
Organul de urmrire penal adopt o ordonan de reinere a persoanei n cazul n care probele administrate n
cauza penal dau temei rezonabil de a presupune c ea a comis infraciunea i c persoana respectiv nu se afl n
localitatea dat sau locul ei de aflare nu este cunoscut. Aceast ordonan este obligatorie pentru executare de ctre
orice colaborator al organului de urmrire penal sau al poliiei care va gsi bnuitul.art.130
Despre executarea ordonanei de reinere este informat imediat organul care a adoptat ordonana n cauza
respectiv.
Reinerea persoanei n temeiul prevzut la alin.(1) se efectueaz conform procedurii i n termenele prevzute la
art.166 i 167.

196. Analizai constatrile CtEDO n cauza Paladi vs. Moldova.

. Reclamantul s-a plns de nclcarea drepturilor sale garantate de articolul 3 al Conveniei. Articolul 3 prevede
urmtoarele:
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
. De asemenea, reclamantul a considerat c detenia sa a fost contrar articolului 5 1 al Conveniei, partea
relevant a cruia este urmtoarea:
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia
urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
...
(c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente, atunci cnd exist
motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea
de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;
. Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 3 al Conveniei, c detenia sa preventiv nu s-a bazat pe motive
relevante i suficiente. De asemenea, el s-a plns de decizia de a suspenda examinarea cauzei sale pn la
recuperarea sa. Partea relevant a articolului 5 3 prevede urmtoarele:
3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol ... are
dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi
subordonat unei garanii care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere.
De asemenea, reclamantul a susinut c durata de timp n care a fost examinat cererea sa habeas corpus, refuzul
de a examina recursul su mpotriva respingerii acelei cereri i respingerea acelei cereri n baza unor noi
circumstane au constituit fiecare o nclcare a articolului 5 4 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are dreptul s introduc un recurs n faa unui
tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen scurt asupra legalitii deinerii sale i s dispun eliberarea sa
dac deinerea este ilegal.
. In fine, reclamantul s-a plns de ntrzierea de a se conforma msurilor provizorii indicate de Curte. El a
considerat c acest lucru a constituit o violare a articolului 34 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
Curtea poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice persoan fizic, orice organizaie neguvernamental sau de
orice grup de particulari care se pretind victim a unei nclcri, de ctre una din naltele Pri Contractante, a
drepturilor recunoscute n Convenie sau protocoalele sale. naltele Pri Contractante se angajeaz s nu mpiedice
prin nici o msur exerciiul eficace al acestui drept
Costatarile curtii:
Curtea conchide c lipsa asistenei medicale corespunztoare n Izolatorul de Detenie Provizorie al CCCEC,
tratamentul incomplet al reclamantului n spitalul penitenciar dup 20 mai 2005 i ncetarea subit a tratamentului
lui cu OHB au constituit fiecare o violare a articolului 3 al Conveniei.
Curtea constat, din motivele aduse n cauzele citate mai sus, c detenia reclamantului, dup transmiterea
dosarului pentru examinare n instana de judecat dup 22 octombrie 2004, cnd termenul de detenie autorizat
prin ultima ncheiere judectoreasc a expirat, nu s-a bazat pe nicio prevedere legal.
Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei n perioada de dup 22 octombrie 2004
n lumina constatrii sale c detenia reclamantului dup 22 octombrie 2004 nu s-a bazat pe nicio baz legal (a se
vedea paragraful 90 de mai sus),
Curtea nu consider necesar de a examina aceste pretenii separate
Curtea consider c omisiunea autoritilor naionale de a se conforma urgent cu msura provizorie indicat de
Curte a expus n sine unui risc capacitatea reclamantului de a menine cererea lui la Curte i, astfel, a fost contrar
exigenelor articolului 34 al Conveniei. Acest lucru a fost determinat, n primul rnd, de aparenta lips n legislaia
i practica naionale a prevederilor clare care s cear unei instane judectoreti naionale s examineze urgent o
msur provizorie; i, n al doilea rnd, de deficienele n organizarea activitii biroului Agentului guvernamental,
care au avut ca rezultat omisiunea acestuia de a reaciona prompt la msura provizorie i de a asigura ca
administraia spitalului s aib la dispoziia sa toate documentele medicale necesare
n lumina riscului foarte serios la care a fost expus reclamantul ca rezultat al ntrzierii de a se conforma cu msura
provizorie, n pofida termenului relativ scurt al acestei ntrzieri, Curtea constat c a avut loc o violare a
articolului 34 al Conveniei n aceast cauz

197.DEMERS De prelungire a arestarii invinuitului

Or.Leova 28 noiembrie2011
Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie Iordache,examinind materialele dosarul
penalnr.3687909568 Doresc prelungirea arestarii invinuitului pe motiv de posibilitatea disparitiei invinuitului
astfel impiedicind constatarii adevarului si pedepsirii adevaratului infractor.
201. Indicati conditiile aplicarii arestarii la domiciuliu.
Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului, inculpatului de societate in locuinta acestuia ,
cu stabilirea anumitor restrictii.
 Aceasta masura preventiva este reglementata de CPP al RM in art.188 si se aplica fate de invinuit banuit
inculpat in baza hotaririi judecatorului de instructie daca sunt intrunite conditiile cu privire la:
1. Virsta, starea sanatati, satarea familiala a banuitului invinuitului inculpatului
2. Gravitatea infractiunii
3. Antecedentele penale si comportamentul postinfractional al invinuitului
Acestea sunt conditii speciale cu referire la aplicare arestului la domiciliu insa sunt si anumite conditii generale
cu referire la aplicarea masurilor preventive privative de libertate. Acestea sunt:
1. Existenta unei banuieli rezonabile privind savirsirea unei inf. existenta unei banuieli rezonabile este o
conditie pentru legalitatea aplicarii arestului la domiciliu.
2. Existenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca baniutul invinuitul inculpatul ar putea sa se ascunda
de org. de urmarire pen. sau sa impedice la stabilirea adevarului in pr.penal ori sa savirseasca alte inf.

202. Analizati prevederile legale privind restrictiile puse in fata persoanei arestate la domiciliu.
Arestare la domiciliu este o masura preventiva care este insotita de anumite restrictii. Aceste restrictii sunt
stabilite de CPP si sunt urmataorele:
1. Interzicerea de a iesi din locuinta
2. Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si expedierii corespodentei si a utilizarii altor mijloace d
comunicare
3. Interzicerea comunicarii cu anumite persoane si a primirii altor persoane in locuinta sa
De asemenea fata de subiectul asupra cruia este aplicat arestul la domiciliu mai sunt instituite suplimentar
si restrictiile :
1. De a mentine in stare de functionare mijloacele de control si de ale purta permanent
2. De a raspunde la semnalele de control sau de a emite semnalele telefonice de control de a se
prezenta personal la org. de urmarire pen. sau la instanta de judecata
Aceste restrictii sunt stabile expers de CPP si sunt indicate in incheierea judecatorului de instructie saau dupa
caz de instanta de judecata.

203. Proiectati o situatie in care Curtea de Apelva fi pusa in situatia de a inlocui arestul preventiv cu arest la
domiciliu
Cetatianul X era banuit de savirsirea infractiunei de furt la momentul retinerii nu avea documente care sa il
identifice si sa

207. Conditiile si temeiurile aplicarii sechestrului

Punerea sub sechestru este o masura procesuala de constringere, care consta in inventarierea bunurilor si
interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele iar in caz de necesitate de a se folosi de aceste
bunuri.
Punerea sub sechestru poate fi dispusa in urmatoarele conditii:
- sa fie inceputa urmarirea penala
- daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca banuitul invinuitul sau alte persane la care se
afla bunurile urmarite le pot tainui, deteriora, cheltui
- daca s-a inaintat actiunea civila, daca pentru svirsirea inf. incriminat banuitului invinuitului inculpatului
poate fi aplicata pedeapsa amenzii.
Aceste conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ.
Temeiurile de punere sub sechestru a bunurilor sunt prevazute de CPP art.205(2) si acestea sunt:
- ordonanta org. de urmarire pen. cu autorizatia judecatorului de instructie sau dupa caz a incheierii instantei
de judecata
- procurorul din oficiu sau la cererea partii civile inainteaza demers judecatorului de instructie, demers
insotit de ordonanta org.de urmarire pen.privind punerea sub sechestru a bunurilor
- rezolutia judecatorului de instructie de sanctionare a punerii sub sechestru a bunurilor ,iar instanta decide
asupra cererii partii civile ori a altei parti

208. Deduceti particularitatile judiciare in raport cu amenda contraventionala

Amenda contraventionala este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de codul
contraventional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei.
Amenda se aplic persoanelor fizice de la una la 150 de uniti convenionale.
Contravenientul este n drept s achite jumtate din amenda stabilit dac o pltete n cel mult 72 de ore din
momentul stabilirii ei. n acest caz, se consider c sanciunea amenzii este executat integral. Dac persoana
fizic nu a pltit amenda n decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, instana de judecat o poate nlocui, dup
caz, cu:
a) amend n mrime dubl, care ns nu poate depi limita maxim a sanciunii cu amenda prevzut de norma
material contravenional sau de prezentul articol;
b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6 luni la un an;
c) munc neremunerat n folosul comunitii, calculndu-se o or de munc pentru o unitate convenional,
durata muncii fiind de cel mult 60 de ore;
d) arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru 2 uniti convenionale, durata arestului fiind de cel
mult 30 de zile.
Amenda se nlocuiete de ctre instana de judecat la demersul agentului constatator sau al procurorului. n
cazul n care sanciunea amenzii este stabilit de instana de judecat, nlocuirea o efectueaz instana la demersul
executorului judectoresc.
Amenda judiciara este o sanctiune baneasca aplicata de catre instanta de judecata persoanei care a comis o
abatere in cursul pr.penal. Ea se stabileste in u.c. U.c la amenda judiciara este egala cu 20 lei. Aceasta amenda se
aplica in marime de la 1-25 u.c pentru cazurile in care se constata urmatoarele abateri:
- Neindeplinirea de catre orice persoana a masurilor luate de catre presedinele sedintei
- Neexecutarea odonantei sau a incheierii de a aducere silita
- Neprezentarea justificata a martorului expertului specialistuluicitati la org.de urmarire pen.
- Tergiversarea de catre expert interpret traducator a executarii insarcinarilor primite s.a
Amenda judiciara are ca scop asigurarea desfasurarii normale a activitatii procesuale prin efectuarea corect si la
timp a indatoririlor legale de catre subiectii procesuali. Amenda contraventionala are ca scop prevenirea savirsirii
de noi contraventii de catre contravenient in special si de catre societate in general.
Amendei judiciare in cazul cind nu este executata i se aplica anumite masuri asiguratorii, amenda
contraventionala dupa cum am specificat mai sus este inlocuita cu alta sanctiune contraventionala sau este
dublata.
209. Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului

213.Definiti scopul si limitele confidealitatii urmaririi penale

214.Distingeti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de masurile pastrarii secretului de

stat, comercial si a altui secret ocrotit de lege

215. Redactai o plngere ctre judectorul de instrucie determinat de nclcarea secretului comercial.
. DOMNULE judecator de instructie,
Subsemnatul(a) ., domiciliat(a) in .., formulez:
PLANGEREA DE INCALCARE A SECRETULUI CORESPONDENTEI
impotriva ORGANULUI DE URMARIRE PENALA din sectorul Botanika.
Data depunerii

Semnatura,
.
DOMNULUI JUDECATOR DE INSTRUCTIE .

219. Definii noiunea de msuri de protecie.

. Masuri de protectie sunt acele masuri aplicate de organul de urmarire penala sau intsanta de judecata in scopul
asigurarii securitatii participantilor la procesul penal a caror viata, integritate corporala, liberatate ori proprietate
sunt amenintate ca urmare a faptului ca detin date pe care au acceptat sa le furnizez organelor judiciare si care
constotuie probe concludente cu privire la savirsirea unor infractiuni grave, deosebit de grave, exceptional de
grave. Temeiurile pt aplicarea masurilor de protectie apers in proce penal sunt:
1. existenta unei stari de pericol in privinta pers
2. depunerea sau acceptarea depunerii unor declaratii privitoare la infr grave, deosebit de grave, exceptional de
grave
3. Declaratiile prezinta probe concludente in descoperirea infractiunii sau pt judecarea obiectva acauzei
220. Clasificai msurile de asigurare a securitii participanilor la procesul penal. cf Legii cu privire la
protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persona care acorda ajutor in process penal masuriel de
asigurare a securitii participanilor la procesul penal sunt clasificate in ordinare si extraordinare. n functie de
circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii persoanelor protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de
protectie de stat:
1) ordinare:
a) paza personala, paza locuintei si averii;
b) eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legatura si de informare privind pericolul;
c) plasarea temporara n locuri lipsite de pericol;
d) tainuirea datelor despre persoana protejata;
2) extraordinare:
a) schimbarea locului de munca (serviciu) sau studii;
b) stramutarea n alt loc de trai, cu atribuire obligatorie a locuintei (casa, apartament);
c) schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui, prenumelui si patronimicului; schimbarea
exteriorului;
d) examinarea cauzei n sedinta judiciara nchisa.
Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la process, prevede 3 categorii de masuri:
a) masuri procedurale penale, prevazute de cpp
b) masuri urgente, masuri de protectie, masuri de asistenta
c) masuri de protectie pri n actiuni de investigatie operative
Masuri procedurale: examinaea cauzei in sedinta inchisa, audierea martorilor dupa modalitatie speciale,prezentarea
pers spre recunoastere astfel ca sa excluda vizibilitatea persoanei, interceptarea comunicarilor in cazul unor
amenintari de aplicarea a violentei impotriva partii vatamate, tainuirea datelor privind identitatea martorilor si altor
personae.
Masuri urgente:asigurarea pazei persoanle alocuintei, a bunurilor, interceptarea comunicarilor persoanei protejate,
plasarea temporara intr-un loc sigur, protejarea sau limitarea deplasarii, eliberarea mijloacelor speciale active si
passive de protectie personala.
Masuri de protectie: protectia datelor de identitate, audierea cu aplicarea unor modalitati speciale, schimbarea
identitatii, schimbarea domiciliului sau locului de trai.
Masuri de asistenta: intergrarea in alt mediu social, asigurarea unui venit decen pina la gasirea unui loc de munc,
asistenta medicala, asistenta juridical, asistenta psihologica si sociala, etc.

221. Proiectai o situaie cnd persoana poate fi inclclus n programul de protecie. Ctateanul macovei a fost
de accord sa depuna marturii impotriva lui Moldovanu ca l-ar fi vazut cum a savirsit omorul a 3 persoane.
Moldovanu l-a amenintat ca daca se va prezenta in judecata pentru a-si mentine marturiile il va omori pe Macovei.

222. Definii noiunea de citare.

Citarea in procesul penal constituie actiunea procedurala prin care organul de urm penala, judecatorul de intructie
sau inst de judacata asigura prezentarea unei pers in fata sa pt desfasurarea normala a procesului penal.
Citarea se face printrun act procedural numita citatie. Chemarea unei pers in fata organ de urm penala sau a
instantei de jud se face prin citatie scrisa. Citarea poate fi si prin nota telefonica sau telegrafica sau prin mijloace
electronice, Citarea se face in asa fel ca pers chemate sa I s einmineze ciatatia cu cel putin 5 zile inainte de data
cind ea trebuie sa se prezinte cf citatiei in fata organ respective.
Citatia este indicviduala si trebueie sa cuprinda: denumirea organ de urm penala sau a instantei de jud care emite
citatia, sediul acesteia, data emiterii si nr dosarului, adrsa celui ciatat,, ora,ziua luna si anul de prezentare a pers,
mentioninduse consecintele legale in caz de neprezentare.

223. Analizai constatrile CtEDO n cauza Ziliberberg.

In cauza Zilimberberg, cetateanul Z. a pretins incalcarea art. 6 din Conventie si anume dreptul la un process
echitabil . reclamantul a motivat incalcarea art 6 prin faptul ca el a fost citat cu o ora dupa inceperea procesului
penal. Guvernu a negat faptul dat, insa nu a demonstrate aceasta.
Curtea a constatt ca a fost o incalcare a art 6 din CEDO. Articolul 6 al Conveniei, interpretat n ansamblu,
garanteaz dreptul persoanei acuzate de a participa efectiv la procesul su penal. Acesta include nu doar dreptul de
a fi prezent, dar i de a asculta i a urmri procesul. Acest drept face implicit parte din esena conceptului
procedurii contradictorii i poate fi, de asemenea, dedus din garaniile prevzute n sub-paragrafele (c), (d) i (e)
ale paragrafului 3 al articolului 6 - s se apere el nsui, s ntrebe sau s solicite audierea martorilor i s fie
asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la audiere). Este dificil de a
vedea n aceast cauz cum reclamantul ar fi putut s-i exercite aceste drepturi fr a fi prezent.

224. Evaluai modalitile actuale de citare n procedura penal naionalpropunnd noi modaliti.
. Cf CPP, principala modalitate de citare in cadrul procedurii penale este citarea in scris, printr-o citatie scrisa. Insa
se admite si citarea telefonica, telegrafica sau prin mijloace electronice. Ciarea este o garantie de realizare a
drepturilor cetatenilor. Cf CEDO, orice pesoana are dreptul s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor
ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un
avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer. Astfel, persoana are dreptul de a participa efectic la
procesul sau si nu doar de a fi present, dar sa se apere singur,sa fie asistat de un interpret, sa solicite audierea
martorilor.
Din cele enumerate cel mai efficient mod de ciare este cea scrisa, intrukit soara as se poate demonstra ca persoana
a primit citatia si a facut cunostinta cu aceasta.
In ceea ce priveste alte modalitati, nu am gasit asemea, intrucit cele mai importante si mai posibile, legea prosesual
penala dj le-a reglementat.

225. Definii i caracterizai diferite categorii de nuliti.

. Nulitatea este o sanctiune procedural ace intervine atunci cind un act procedural sa indeplinit cu incalcarea
conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.
Nulitatea are ca effect ineficienta actelor realizate cu incalcarea dispozitiilor legale. . nulitatea procedurala
indeplineste diferite functii in procesul de realizare a justitiei repressive. In 1 rind, ea asigura respecarea regulilor
de baza a legalitatii procesuale. Fara prevederea in lege a sanctiunii nulitatii, regulile procesuale ar fi assimilate cu
simple recomandari.
Nulitatitile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. In functie de modul de exprimare in norma juridical,
Dupa limitele cosecintelor, modul de aplicare, efecte, s.a
1 nulitati exprese(prevazute de lege) si nulitati virtuale(ce decurg din reglementarea generala)
2 nulitati absolute(pot fi invocate oricind, chiar din oficiu) si nulitati relative(invocate in timp util de catre cel
interesat)
3. nulitati totale(actul intreg) si nulitati partiale(numai o parte din acstul viciat)

226. Distingei criteriile de delimitare a nclcrilor procesuale ce atrag nulitatea actelor procedurale de
ncllcare ce nu atrage nulitatea acestora.
. Cf CPP incalcarea prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea actului
procedural numai in cazul in care sa comis o incalcare a normlor procesuale care nu pot fi inlaturate decit prin
anularea acestui act.
Adica, nu orice incalcare a prevederilor legale atrage dupa sine nulitatea actuluci, dar numai incalcarile esentiale,
de ex neinminarea ordonantei sau incheierii de aplicare a unei masuri preventive nu atrage nulitatea actului, avind
in vedere ca banuitul, invinuitul poate solicita revocarea, inlocuirea sau poate ataca aplicarea acestei masuri.
Nulitatea nu opereaza automat, prin simpla incalcare a legii. Pt a constata nulitatea, aceasta se cere sa fie invocate
din oficiu sau de catre partile interesate. .Innvocarea nulitatii se face de catre cei interesati prin intermediul cererii,
plingerii sau cailor ordinare si extraordinare de atac, indicindu-se o exceptie de nulitate, in caile de atac, nulitatea
poate fi invocate ca motiv de apel, recurs sau temei de recurs in anulare.
Organ de urm pen, judec de instructie si inst de jud in fata carora se invoca nulitatea trebuie sa constate daca sunt
intrunite conditiile privind nulitatea sis a dispuna anularea actului procedural cu refacerea sau fara refacerea
acestuia sau, dupa caz, refacerea fara anularea acestuia.
Procurorul in faza urm penale, controlind legalitatea actiunilor procesuale effectuate de orna de urm penala
anuleaza ordonantele si procese-verbale ilegale sau restituie dosarele penale org de urm penala cu indicatii in scris
privind refacerea anumitor acte procedurale.
227. Modelai o situaie ce atrage nulitatea actului procedural n faza urmririi penale.
Moraru a fost audiat in calitate de martor in cauza penala cu privire la infractiunea de omor, savirsita de
munteanu. Moraru e cetatean rus si nu cunostea limba romana. Acesta a cerut un traducator, insa organul de urm
penala a renuntat, motivind ca ii va ajuta ei sa inteleaga intrebarile puse. Avocatul lui Munteanu a cerut declararea
nulitatii procesului-verbal de audiere a martorului Moraru.